Notite Dupa 8 Manuale PDF

 

Sold to

[email protected]

Cum învăț? 

NOTIȚE ADMITETRE

MEDICINĂ 

după manualele de biologie 

2020 Vol. II SISTEMUL NERVOS, ANALIZATORII

Cum învăț?  1

 

Cum învăț? 

YouTube  https://www.youtube.com/c/Cumînvăț  YouTube

Salut!!!

Acesta este al II-lea volum de notițe de biologie pentru admiterea la medicină.

Sunt făcute după  după  cele 8 manuale de biologie aprobate de Ministerul Educaț Educa ției (vezi  bibliografie). Sper ca aceste notițe împreună cu videoclipurile de pe canalul de YouTube să vă ajute în pregăt pregătirea irea voastră pentru examenu examenull de admitere la medicină. medicină.  

Succes!!!

2

 

Cum învăț? 

Cuprins Pagina I. 

II. 

SISTEMUL NERVOS A. Neuronul   B. Sinapsa Sinapsa C. Măduva spinării și ner vii vii spinali 1.Structura măduvei spinării  spinării  2.Nervii spinali 3.Funcțiile măduvei spinării

4 5 12 16 16 20 23

Trunchiul cerebral și nervii cranieni cranieni   D. Trunchiul E. Cerebelul F. Diencefalul G. Emisferele Emisferele cerebrale H. Sistemul Sistemul nervos vegetativ ANALIZATORII A. Analizatorul Analizatorul cutanat B. Analizatorul Analizatorul kinestezic

42 49 52 53 62 71 72 77

C. Analizatorul Analizatorul olfactiv D. Analizatorul Analizatorul gustativ E. Analizatorul vizual F. Analizatorul acustico-vestibular 1.Structura urechii 2.Analizatorul acustic 3.Analizatorul vestibular Bibliografie

82 85 89 105 105 110 115 121 3

 

Cum învăț? 

I.  SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos împreună  împreună  cu sistemul sistemul endocrin reglează majoritatea funcțiilor funcț iilor organismului și fac parte din funcțiile de relație. relație. Clasificare: Din punct de vedere topografic (al

Din punct de vedere funcțional: funcțional:  

localizării).   localizării).

SISTEM NERVOS

SISTEM NERVOS Sistem nervos Sistem nervos

Sistem nervos

central

periferic

Sistem nervos

somatic (reglează (reg lează activitat activitatea ea

vegetativ (SNV) (regleză activitat activitatea ea  mușchilor  

mușchilor scheletici)

duva Encefal Mă Măduva rii spinării spină

Nervi

Nervi

cranieni spinali

SNV simpatic

viscerali și a glandelor) glandelor)  

SNV parasimpatic

Reglarea nervoasă a funcțiilor corpului se bazează  pe activitatea centrilor nervoși care  prelucrează infor mațiile mațiile primite și apoi elaborează comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fiecare centru nervos poate fi separat în două compartimente funcționale: funcționale:   • 

compartimentul senzitiv unde vin informați informațiile ile culese la nivelul receptorilor  

• 

efectori   compartimentul motor care transmite comenzile la efectori 

damentale: funcția senzitivă și funcția Așadar, fiecare organ nervos are două  două   funcții fun fundamentale:

motorie. La nivelul emisferelor cerebrale mai apare și funcția psihică.  Sistemul nervos central are 3 etaje: etajul

medular(măduva spinării), etajul subcortical (trunchi cerebral, cerebel, diencefal) și etajul cortical (emisferele cerebrale).

Centru nervos= zonă de substanță

cenușie(unde se afla corpi ai neuronilor) de la nivelul organelor sistemului nervos central. 4

 

Cum învăț? 

A. 

Neuronul - reprezintă unitatea morfomorfo -funcțională a sistemului nervos  nervos  -formă:  

ele anterioare ale măduvei, scoarța cerebrală  cerebrală    -coarn coarnele stelată   sferică  sau ovalară - în ganglionii spinali  

piramidală  -zonele zonele motorii ale scoarței cerebrale cerebral e

 

piriformă- cerebel

 

fusiformă - stratul profund al scoarței cerebrale  cerebrale  

-în funcție de numărul prelungirilor  (fig.1)  (fig.1) 

  unipolari  - aspect globulos, cu o singură prelungire p relungire - celulele cu



conuri și bastonașe din retină  retină    pseudounipolari  - au o prelungire care se divide în T, dendrita se distribuie dis tribuie la periferie, iar axonul pătrunde în sistemul nervos central –   neuronii din ganglionul spinal



  bipolari, - formă formă   rotundă, ovală sau fusiformă, cele două prelungiri

 pornind de la polii opuși opuși ai celulei -neuronii din ganglionii spiral Corti și vestibular Scarpa, din retină și din mucoasa olfactivă olfactivă   

  multipolari  - formă stelată, piramidală sau piriformă cu numeroase

 prelungiri dendritice și un axon - scoarța cerebrală, cerebeloasă, cerebeloasă, retină, coarnele anterioare ale măduvei spinării  spinării  Fig.1 Clasificarea neuronilor după numărul de prelungiri  

5

 

Cum învăț? 

-după funcție, neuronii pot fi:  

receptori (somatosenzitivi și viscerosenzitivi )   –   prin dendrite recepționează stimuli din mediul exterior sau din

interiorul organismului   motori (somatomotori și visceromotori)  - axoni lor sunt în legătură cu organele efectoare  efectoare    

intercalari/de asociație - fac legătura între neuronii senzitivi și motori motori

1. Structura neuronului  -format din corp celular(pericarion) și prelungiri  

a.  Corpul celular/pericarionul -format din neurilemă (mem brana plasmatică plasmatică ), neuroplasmă (citoplasmă) și și nucleu

Neurilema - este subțire, -delimitează -delimi tează neuronul -are o structură lipoprotei structură lipoproteică că   centrozomului deoarece Neuroplasma conține organite celulare comune (cu excepția centrozomului neuronul nu se divide), divi de), incluziuni pigmentare și organite specifice: -corpii tigroizi (Nissl) din corpul și de la baza dendritelor, conțin o substanță  (substanța cromatofilă) care dă culoarea cenușie cor  pului neuronal, au rol în metabolismul neuronal -neurofibrilele, care se găsesc atât în neuro plasmă (corp), cât și în  prelungiri (dendrit (dend ritee și și axon) - rol mecanic, de susținere și în în conducerea impulsului nervos.

Nucleul  –   neuronii motori, senzitivi și de asociație au un nucleu unic cu 1-2 nucleoli;  neuronii vegetativi (aparțin de sistemul nervos vegetativ) centrali sau periferici prezintă deseori un nucleu excentric și pot avea nuclei dubli sau multipli.  multipli.   6

 

Cum învăț? 

Fig.2 Structura neuronului

b.  Prelungirile neuronului ulsul nervos Dendritele  - sunt prelungiri celulipete  (recepționează și conduc imp impulsul

CĂTRE corpul neuronului) - pot  pot fi unice unice sau multiple sau pot chiar să lipsească  lipsească  groa se și au corpi Nissl iar apoi se subțiază subțiază   -în -în porțiunea inițială, sunt mai groase - prezintă  prezintă neurofibrile 7

 

Cum învăț? 

Axonul   –   este o prelungire celulifugă (conduce impulsul nervos DE LA corpul neuronului CĂTRE butonii terminali) -este o prelungire unică,  unică, lungă (uneori de 1m) -format din:

axoplasmă  (citoplasmă specializată)  specializată)  care conține conține   mitocondrii,



 



și neurofibrile vezicule ale reticulului endoplasmatic endoplasmatic și neurofibrile   axolema (membrana axonului) cu rol în propagarea impulsului nervos

- de-a de-a lungul traseului său, axonul emite colaterale perpendiculare  pe pe direcția sa, iar în porțiunea terminală se ramifică; ultimele ramificații —   butonii terminali  —   conțin vezicule mici cu mediatori chimici/neurotransmițători   care  participă la  la  transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor; butonii conțin conțin  neurofibrile și mitocondrii mitocondrii..  -în funcție de localizarea localizarea neuronului în sistemul nervos periferic (SNP) sau sistemul nervos central (SNC), axonul acestuia are următoarele structuri:

Fig.3 Structura axonului 8

 

Cum învăț? 

Structura Axonul neuronilor în SNP

Axonul

Observații 

neuronilor în SNC  produsă de celulele Schwann  - produsă  produsă de Teaca de - produsă

-axonii cu diametrul mai mic de

mielină 

(nevroglie) o celulă produce pro duce oligodendrocite  oligodendrocite  mielină pentru un singur axon  axon  (nevroglii) o celulă

2µ  și fibrele postganglionare nu au teacă de mielină  mielină 

- prezintă  prezintă

-rolul mielinei este de izolator

discon discontinui tinuități tăți

numit numitee  produce pentru mai

noduri Ranvier, care reprezintă mulți axoni  axoni 

electric,

spațiul dintre două celule Schwann  Schwann 

conducerea impulsului nervos

Teaca

-se dispune în jurul tecii de mielină,  Nu prezintă prezintă  

Schwann

fiind for mată mată de celule Schwann  Schwann 

care

accelerează

-fiecărui segment internodal int ernodal de mielină dintre două ștrangulații Ranvier îi corespunde o singură sin gură celulă Schwann  Schwann 

Teaca

-separă membrana plasmatică a  Nu prezintă prezintă  

Henle

celulei

Schwann

de

țesutul

conjunctiv din jur -are

rol

în

permeabilitate

și

rezistență   rezistență

Teacă de mielină = axoni mielinici   Fără teacă de mielină = axoni amielinici  

Nevrogliile /celulele gliale - sunt de 10 ori mai multe ca neuronii  neuronii  - f orma orma și dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile, variabile ca număr   -  sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale țesutului nervos care dau naștere tumorilor din SNC) rofibrile și  și nici corpi - nu conțin neu neurofibrile corpi Nissl  Nissl -rol de suport suport pentru  pentru neuroni, de protecție, de  protecție, trofic, rol fagocitar (microglia), în sinteza tecii de 9

 

Cum învăț? 

mielină și în sinteza de ARN și a altor substanțe substanțe pe  pe care le cedează neuronului neuronului   -există mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann, astrocitul, oligodendroglia,

microglia (digeră resturile de neuroni), neuroni), celulele ependimare și celulele satelite 

Fig4. Tipuri de nevroglii

2. Funcțiile neuronului  -neuronul are proprietățile de excitabilitate și conductibilitate, adică  poate genera un  potențial de acțiune acțiune care se propagă și este condus  condus dar poate genera și un potențial de membrană local care nu se propagă  propagă   -excitabilitatea a fost descrisă la proprietățile propr ietățile celulei (vezi potențialul de membrană) membrană)  

Conductibilitatea -apariția unui potențial potențial de acțiune întrîntr-oo zonă a membranei neuronale determină apariția unui nou potențial nou potențial de acțiune acțiune în în zona vecină  vecină  -apariția unui potențial de acțiune într-un anumit punct al membranei axonale este consecința depolarizării depolarizării produse acț iune anterio  anterio  produse de un potențial de acțiune 10

 

Cum învăț? 

-conducerea se realizează diferit la nivelul axonilor amielinici față de cei mielinici mi elinici

a.  Conducerea la nivelul axonilor amielinici - potențialul  potențialul de acțiune poate să apară în orice zonă a membranei membrane i și duce la depolarizarea zonelor adiacente cu apariția curenților locali Hermann   -datorită curenților, potențialul de acțiune este condus  condus  din aproape în aproape(de la o zonă vecină la alta)  alta)  - potențialul într-oo singură direcție, deoarece în direcția opusă,  potențialul de acțiune este condus întrunde s-a s-a produs potențialul de acțiune anterior, membrana este în stare refractară absolută (potențialul de acțiune nu poate să se întoarcă înapoi în zona de unde a pornit)   -viteză viteză  10m/s

Fig.5 Conducerea la nivelul axonilor amielinici b.  Conducerea la nivelul axonilor mielinici -datorită proprietăților izolatoare ale mielinei,  potențialul de acțiune apare la nivelul nodurilor Ranvier și „sare" de la un nod la altul într-un tip de conducere numită saltatorie  -este un proces activ care se r ealizează ealizează cu consum de energie  energie   -viteze mult mai mari de 100 m/s 

11

Fi .6 Conducer Conducerea ea la nivelu nivelull axonilor axonilor mielinici mielinici  

 

Cum învăț? 

B. 

Sinapsa

-reprezintă legătura funcțională între 2 neuroni sau între un neuron și o altă celulă (celulă efectoare secretorie sau musculară) musculară)   și celula ce lula musculară) se numește placă motorie -sinapsa neuromusculară (dintre neuron și

sau joncțiune neuromusculară și este asemănătoare as emănătoare cu sinapsa neuroneuro-neuronală neuronală   -sinapsele neuro-neuronale  (între 2 neuroni) pot fi axosomatice sau axodendritice, neuromusculară  axoaxonice sau dendrodentritice (fig.7) și sunt asemănătoare cu sinapsa neuromusculară  din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi chimice

-

sau electrice. -din punct de vedere al efectului pot fii: excitatorii (mediatori-acetilcolina, noradrenalina-

rol în starea de veghe și atenție- ,adrenalina) sau inhibitorii (mediator-acidul gamaaminobutiric – GABA) GABA)

Fig.7 Tipuri de sinapse neuro-neuronale

12

 

Cum învăț? 

1. Sinapsele chimice  -alcătuite din: din:   terminația

presinaptică  –   formată din butonii terminali ai axonului și  și   conține

vezicule cu mediator chimic chimic/neurotransmițători /neurotransmițători   (există peste 40 de mediatori

chimici, cel mai răspândit fiind acetilcolina acetilc olina )   fanta

sinaptică (spațiul dintre cele 2 componen componente te sinaptice)

  celula

 receptori pentru mediatorul chimic postsinaptică  —  —   prezintă  prezintă  pe pe membrană membrană receptori

și poate fi: corpul unui neuron, dendriata unui neuron saufibra musculară striată -impulsul nervos (potențialul de acțiune) ajunge la butonii terminali ai axonului și sub acțiunea impulsului nervos veziculele cu mediator fuzionează cu axolema și se eliberează mediator chimic(cuante de mediator chimic) îînn fanta sinaptică; mediatorul sinaptică; me diatorul chimic se leagă de  de   postsinaptică, deter minând minând modificări ale potențialului receptorii specifici specifici de pe membrana postsinaptică, membranei postsinaptice (depolarizarea) -datorită mecanismului chimic al transmiterii sinaptice, impulsul nervos suferă o întârziere/latențăă de 0,5ms întârziere/latenț -depolari depolarizarea zarea se numește potențial postsinaptic excitator,  dacă dacă   este vorba de un neuron postsinaptic, sau potențial terminal de placă , dacă este vorba despre o fibră musculară scheletică sc heletică,, și nu este același  același cu potențialul de acțiune  acțiune   un  anumit nivel când devine -acest potențial nu se propagă, el crește în intensitate pâna la un anumit  potențial de acțiune acțiune și se propagă/conduce propagă/conduce   - potențialul  potențialul postsinaptic excitator  excitator   și potențialul terminal de placă au  au două proprietăți: proprietăți:  

sumația temporală - două potențiale produse potențiale produse prin  prin descărcarea de mediator din aceeași fi bră   bră  presinaptică  presinaptică   se  pot suma (aduna), rezultând un singur mare    potențial mai mare  potențial

 

sumația spațială  -  potențialele post sinaptice excitatorii, produse de două postsinaptice terminați   presinaptice vecine  pe aceeași membrană  postsinaptică, terminați  postsinaptică,   se pot suma(aduna) rezultând un singur potențial singur potențial   13

 

Cum învăț? 

-conducerea la nivelul sinapsei chimice este UNIDIRECȚIONALĂ , dinspre terminația  presinaptică spre cea postsinaptică postsinaptică   -deși -de și un neuron se poate depolariza în ambele direcții transmiterea la nivelul unei sinapse se va face mereu unidirecțional unidirecțional dinspre axonul axonul presinaptic spre dendrite/corp neuronal  postsinaptic, asta datorită datorită locului unde unde se află mediatorii chimici și receptorii  receptorii  - exemple de sinapse chimice: - aproape toate sinapsele din sistemul nervos central - placa motorie - în sistemul nervos vegetativ

Fig.8 Sinapsa chimică  

2. Sinapse electrice -alcătui te din: - două celule de aceleași dimensiuni care sunt ali pite  pite în zonele lor de alcătuite rezistență  electrică minimă  rezistență minimă  14

 

Cum învăț? 

- ionii și moleculele trec prin aceste locuri de  joncțiune (zonele unde celulele sunt lipite între ele) -conducerea este BIDIRECȚIONAL   -exemple de sinapse electrice: - miocard -mușchi neted  neted  -în anumite regiuni din creier  

Fig.9 Sinapsa electrică  Oboseala transmiterii sinaptice -stimularea repetată și rapidă a sinapselor este urmată de depolarizări repetate  repetate   ale neuronului postsinaptic, pentru ca, în următoarele milisecunde, numărul acestora să să   scadă, în în acest caz, avem de-a fa face suprastimulării, care se ce cu un mecanism de protecție împotriva suprastimulării, realizează prin epuizarea depozitelor de mediator chimic (neurotransmițători) de la nivelul terminației presinaptic pres inaptice. e.   -unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele anestezice) 15

 

Cum învăț? 

C. 

Măduva spinării și nervii spinali  1. Structura măduvei spinării  

-s -see găsește situată  situată  în canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale, pe care nu îl ocupă în întregime întregi me   -limita superioară a măduvei corespunde găurii occipitale  sau emergenței emergenței   primului nerv spinal

(C1-vertebra cervicală 1 ),

iar limita inferioară inferioară   se află în dreptul vertebrei  vertebrei  L2

(lombară 2)  - sub vertebra L2, măduva se prelungește cu conul medular, iar acesta cu filum terminale -de o parte și de alta a conului medular și a filumului se află coada de cal  cu direcție aproape verticală, verticală, formată din nervii lombari și sacrali  sacrali   - în dreptul regiunilor cervicală și lombară, măduva prezintă două  două  porțiuni porțiuni mai voluminoase, voluminoase,

intumescențele(dilatările) cervicală/brahială și lombară, care corespund membrelor . 

Fig.10 Aspectul exterior al măduvei spinării 

16

 

Cum învăț? 

-anterior măduva prezintă fisura mediană anterioară  iar posterior șanțul median

posterior -lateral atât ant anterior erior cât și posterior la locul de emergență a  a   rădăcinilor nervului spinal, măduva prezintă șanțurile laterale: 2 șanțuri laterale anterioare și 2 șanțuri laterale

posterioare  -la exterior măduva este acoperită de meningele spinale -măduva spinării este formată din substanță albă  la exterior și substanță cenușie  la interior

a.  Meningele spinale (fig.11) -alcătuit  din trei membrane alcătuit din  

structură  fibroasă, rezis tentă  și este rezistentă dura mater - la exterior, are o structură separată de canalul vertebral prin spațiul epidural cu țesut adipos

 

 la mijloc, are o structură conjunctivă arahnoida –   –  la co njunctivă - este se parată și de pia mater printr-un printr-un spațiu care conține lichidul cefalorahidian (LCR) numit spațiul subarahnoidian 

 

 conjunctivo-vascu sculară pia mater -la interior, este o membrană membrană conjunctivo-va lară   -rol nutritive, în grosimea ei se găsesc vase arteriale  arteriale  -învelește măduva măduva la  la care aderă aderă pătrunzând  pătrunzând în șanțuri și fisuri  fisuri 

b.  Substanța cenușie (fig.11) - se află la interior interior și e formată din corpii corp ii neuronilor - în secțiune longitudinală are formă de coloană  iar în secțiune transversal transversalăă are aspectul

literei H -  bara transversală(orizontală) transversală(orizontală) a „H”„H”-ului formează comisura cenușie  a mă măduvei, duvei, în centru aflându-se canalul ependimar cu LCR ; partea din comisura comisura cenușie aflată anterior anterior de 17

 

Cum învăț? 

canalul ependimar se numește comisura cenușie anterioară  iar partea din comisura cenușie aflată posterior de canalul ependimar se numește comisura cenușie posterioară   -  porțiunile laterale ale „H“ -ului sunt subdivizate în coarne: anterioare, laterale și „H“-ului

posterioare   Coarnele anterioare/ ventrale

conțin dispozitivul somatomotor(neuroni somatomotori)

-

-sunt mai bine dezvoltate în regiunile regiu nile dilatărilor   -coarnele anterioare sunt mai late și mai  mai scurte decât cele posterioare și conțin două tipuri de neuroni somatomotori (alfa și gamma) ai căror axoni formează rădăcina ventrală a nervilor spinali și care merg către mușchii striați  striați     Coarnele posterioare/ dorsale

-sunt mai lungi și mai subțiri  subțiri  -conțin neuroni ai căilor senzitive care au semnificația de deutoneuron (al II-lea neuron) -conț  

Coarnele laterale

-sunt vizibile în regiunea cervicală  cervicală inferioară, în regiunea toracală și lombară superioară - jumătatea  jumătatea posterioară posterioară este

 

viscerosenzitivă - jumătatea  jumătatea anterioară este visceromotorie  și de aici își au originea(își au corpul neuronal)

neuronii vegetativi simpatici preganglionari preganglionari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii anterioare/ventrale anterioare/ven trale a nervului spinal și formează fibrele preganglionare preganglionare ale sistemului simpatic

Între coarnele coarnele laterale și  posterioare, în substanța albă  albă  a măduvei, se află  află  substanța

reticulată  a măduvei, mai bine individualizată în regiunea cervicală și formată din neuroni canalului ependimar, pe toată lungimea dispuși în  în rețea, prezenți și ș i în jurul canalului toată lungimea sa. 18

 

Cum învăț? 

c.  Substanța albă (fig.11) - la periferia măduvei -între comisura cenușie anterioară și fisura mediană anterioară se află comisura albă

anterioară  -între comisura cenușie posterioară și șanțul median posterior se află comisura albă 

posterioară  - este dispusă sub formă de cordoane anterioare, laterale și posterioare  în care găsim fascicule ascendente situate în general periferic, descendente situate situ ate spre interior și fascicule de vecinătate a substan asociație situate profund, profund, în imediata vecinătate s ubstanței ței cenușii cenușii  

Fig.11 Structura măduvei spinării   19

 

Cum învăț? 

2. Nervii spinali -conectează măduva cu receptorii și efectorii  efectorii   -31 de perechi perechi -8 cervicali (primul iese între osul occipital și prima  prima vertebră cervicală)  cervicală) 

-12 toracali -5 lombari -5 sacrali -1 coccigian - au

2 rădăcini 

anterioară/ventrală - motorie  posterioară /dorsală /dorsală   –  –  senzitivă, are pe traiect ganglionul traiect ganglionul spinal

1 trunchi 5 ramuri 

ramura ventrală ventrală  ramura dorsală  dorsală  ramura meningeală  meningeală  ramura comunicantă albă  albă  ramura comunicantă cenușie

a.  Rădăcina anterioară/ventrală  - este motorie -conține axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al măduvei și și axonii neuronilor visceromotori din jumătatea ventrală a cor nului nului lateral

b.  Rădăcina posterioară/dorsală  -este senzitivă  -  prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia își au originea (se află corpul neuronal) neuronii somatosenzitivi somatosenzitivi și neuronii viscerosenzitivi  viscerosenzitivi  -neuronii -neuron ii somatosenzitivi au o dendrită lungă, lungă, care ajunge la receptorii din piele (exteroreceptori) sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor ( proprioreceptori)  axonul lor intră în măduvă  măduvă  pe pe calea rădăcinii posterioare  posterioare  20

 

Cum învăț? 

-neuronii viscerosenzitivi au și ei o dendrită lungă, care ajunge la receptorii din viscere/organe interne (visceroreceptori), axonii lor pătrund pe calea rădăcinii posterioare în în măduvă și ajung în jumătatea posterioar  poste rioar ă a cornului lateral al măduvei (zona viscerosenzitivă) viscerosenzitivă)  

c.  Trunchiul nervului spinal -se formează prin unirea rădăcinilor anterioară și posterioară  posterioară   conține  fibre somatomotorii, somatosenzitive, visceromotorii, -este mixt  deci conține  viscerosenzitive -  iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrală și după un scurt traiect vul spinal se desface în cele 5 ramuri ale sale de la ieșirea sa din canalul vertebral, ner vul

d.  Ramurile Ramura ventrală(fig.12) -este mixtă având fibre motorii, motorii, cât și  și  fibre senzitive - formează anastomoze(zone în care se amestecă) între amestecă)  între ele și rezultă o serie de

plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral -î -înn regiunea toracală, ramurile ventrale anastomozează   ale nervilor nu se mai anastomozează  și formează formează  nervii intercostali cu traiect drept

Ramura dorsală  - este mixtă având fibre motorii, cât și  și   fibre senzitive -se distribuie la pielea spatelui și la mușchii jgheaburilor vertebrale (mușchi ai spatelui) 21 Fig.12 Ramurile anterioare ale nervilor spinali

 

Cum învăț? 

Ramura meningeală  - are fibre numai pentru meninge - conține fibre viscero viscerosenzitive senzitive și vasomotorii(un tip de fibre visceromotorii care merg la vasele de sânge ale meningelui)

Ramura comunicantă albă  - prin  prin ea trece fibra preganglionară mielinică, cu originea în neuronul visceromotor visceromotor din cornul lateral al măduvei  măduvei 

Ramura comunicantă cenușie   -  prin  prin ea fibra postganglionară simpatică amielinică ccuu originea în ganglionul vegetativ spinal  urmând ca de aici simpatic laterovertebral (paravertebral) reintră în trunchiul nervului spinal urmând să se distribuie la efectori la efectori

Fig.13 Structura nervului spinal

22

 

Cum învăț? 

3. Funcțiile măduvei spinării  -măduva are 2 funcții: reflexă și de conducere  

3.1 Funcția reflexă  -este îndeplinită de neuroni somatici și ș i vegetativi vegetativi   -mecanismul fundamental de funcționare a sistemului siste mului nervos este actul reflex/reflexul  -reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși (situați mereu în substanța cenușie  cenușie   a sistemului nervos central) la stimularea unei zone receptoare acțiune)  -răspunsul reflex poate fi excitator (inițiază o acțiune) sau inhibitor (oprește o acțiune)  - baza  baza anatomică a actului actului reflex este arcul reflex, alcătuit din:   receptor

o

calea aferentă  o  centrii nervoși    

o

 

o

calea eferentă

  efectorul

o

a.  Receptorul -este o structură anatomică excitabilă care răspunde la stimuli prin variații de potențial  potențial  (depolarizări) gradate proporțional proporțional cu intensitatea stimulului -poate fi format din: -celule epiteliale diferențiate și specializate în celule senzoriale   (ex. celulele gustative, auditive, vestibulare)- majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale

-corpusculi senzitivi   —   mici organe pluricelulare pluricelulare alcătuite alcătuite din celule, fibre conjunctive conjunctive și terminații nervoase dendritice dendrit ice (ex.receptorii din piele, proprioceptorii proprioceptorii situați situați în aparatul locomotor) -terminațiile butonate ale dendritelor  (ex.neuronul olfactiv, receptorii dureroși) -la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos deci 23

 

Cum învăț? 

receptorul traduce energia stimulului (ex. lumina, mirosul, gustul etc.) în impuls nervos -clasificări ale receptorilor: receptorilor:

 î n funcție de proveniența stimulului   -exteroreceptori —   —  primesc  primesc stimuli din afara organismului; -interoreceptori (visceroreceptori)   —   primesc stimuli din interiorul organismului de la organe( baroreceptori- stimulați de presiune;  presiune;  chemoreceptori-  stimulați de diferite substanțe)  substanțe)  

-proprioreceptori   —   primesc stimuli de la aparatul locomotor (mușchi, ( mușchi, tendoane, ariculații) ariculații) și iinformează nformează despre poziția corpului și permit controlul mișcării

prelucrează crează   în funcție de tipul de energie pe care o prelu -chemoreceptori  —   stimulați de substanțe chimice: ex. mugurii gustativi, epiteliul olfactiv, corpii carotidieni carotidieni și aortici, nociceptorii (receptori pentru durere care sunt stimulați de substanțe chimice eliberate de celulele distruse)

-fotoreceptori  —   sunt stimulați de lumină: ex.celule ex.celule cu conuri și  bastonașe din retină  retină  variațiile de tem peratură  peratură:: ex.terminații ex.terminații -termoreceptori   —   răspund la variațiile nervoase libere

-mecanoreceptori   —   stimulați de deformarea membranei celulare: ex.receptori ex. pie le receptori pentru tact, vibrații și presiune și  presiune din piele  î n funcție de viteza de adaptare -fazici  —la apariția stimulului își cresc activitatea dar în ciuda menținerii acestuia, activitatea lor scade ulterior: ex.receptorul olfactiv(când intri întrîntr-oo cameră unde există un miros, la început îl simți foarte bine dar pe măsură ce stai în acea cameră nu vei mai simți mirosul deși el continuă să existe, asta deoarece receptorii olfactivi se obișnuiesc/adaptează cu acel miros)  miros)   24

 

Cum învăț? 

-tonici   —    prezintă activitate relativ constantă  constantă   pe toată durata aplicării stimulului: ex. receptorul vizual

b.  Calea aferentă -face legătura legătura între receptori și centrii nervoși  nervoși   -este senzitivă,  formată din neuroni senzitivi cu originea în ganglionii de pe traiectul nervilor în contact sinaptic cu terminațiile dendritice ale neuronilor senzitivi din -receptorii vin în ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni

c.  Centrii nervoși  - totalitatea structurilor struc turilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv -situați în substanța cenușie și formați din corpii neuronilor   -la nivelul măduvei sunt situați în substanța cenușie a acesteia  acesteia 

d.  Calea eferentă  -face legătura între centrii nervoși și efectori  efectori  -este motorie, formată din axoni ai neuronilor motori (somatomotori și visceromotori) visceromotori)   din măduva spinării  spinării 

e.  Efectorul -reprezentat de organul care execută comanda primită de la centrul ce ntrul nervos  nervos  - principalii  principalii efectori sunt sunt mușchii striați, striați, mușchii netezi (de la niv nivelul elul organelor in interne) terne) și glandele exocrine La nivelul măduvei spinării există reflexe somatice și vegetative.  vegetative.   25

 

Cum învăț? 

a.  Reflexele somatice -stimulul e recepționat recepționat de exteroreceptori exteroreceptori sau proprioreceptori -au ca efect contracția unui mușchi striat intervenind în mișcare, echilibru și tonus muscular -după numărul sinapselor de la nivelul centrilor nervoși avem reflexe monosinapticemiotatice și polisinaptice-nociceptive sau reflexul de mers care este tot polisinaptic

Reflexele monosinaptice/ miotatice (fig.14) -arcul reflex are 2 neuroni : somatosenzitiv și somatomotor   -constau în în contracția bruscă a unui mușchi mușchi   ca răspuns la întinderea la întinderea tendonului- extensia membrului -rol în menținerea tonusului muscular(o stare de contracție inconștientă)  inconștientă)   și a poziției corpului -se pun în evidență prin lovirea cu un ciocan a tendonului mușchiului, cercetându-se cercetâ ndu-se de obicei la nivelul tendonului lui Ahile (reflex ahilian) atunci când membrul inferior este în unghi drept iar gamba se sprijină pe un suport, determinând extensia piciorului pe gambă sau gambă  sau la nivelul tendonului de inserție al mușchiului cvadriceps femural pe gambă (reflex rotulian) , coapsă  determinând extensia gam bei pe coapsă  -receptorii: reprezentaț reprezentați de proprioceptorii musculari —  musculari — ffusurile usurile neuromusculare  -calea aferentă: formată din neuronul somatosenzitiv proprioceptiv din ganglionul

spinal și de prelungirile acestuia, dendrita lungă merge la periferie și face sinapsă cu receptorul, axonul scurt pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară a nervului spinal și ajunge în cornul  posterior unde se bifurcă:  bifurcă:  

  o ramificație merge în cornul anterior și face sinapsă sinapsă cu neuronul motor din coar -

nele nele anterioare de aceeași parte, aceeași parte, închizând arcul reflex miotatic 

  o altă  altă ramificație face sinapsă cu sinapsă cu al II-lea neuron proprioceptiv din coarnele 26

 

Cum învăț? 

 p  posterioare, osterioare, de unde pleacă  pleacă fasciculele spinocerebeloase( acest traseu va intra în alcătuirea segmentului intermediar al analizatorului kinestezic- vezi și analizatorul kinestezic pentru a înțelege complet)  complet)  somatosenzitiv și cel -centrul nervos: monosinaptic format din sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv somatomotor -calea eferentă:  este axonul neuronului somatomotor  care pleacă pe rădăcina anterioară a nervului spinal  spinal 

-efectorul: fibra musculară  striată  care se va contracta producând extensia (îndepărtarea unui segment al corpului de restul r estul corpului)  corpului)  Reflexele polisinaptice/ nociceptive (fig.14)

-arcul reflex are minim 3 neuroni: somatosenzitiv, intercalar/de asociație și somatomotor -constau în retragerea unui membru după stimularea dureroasă a acestuiaacestuia - flexia membrului -rol de apărare  apărare  -stimulii sunt diferite lucruri care prduc o senzație dureroasă  dureroasă   - prezintă  prezintă proprietatea de a iradia  la nivelul sistemului nervos central, antrenând un număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului, răspunsului, acest lucru a fost studiat de Pfluger care a elaborat cele 5 legi ale iradierii:  

Legea localizării 

 

Legea unilateralității 





  Legea simetriei



  Legea iradierii



  Legea generalizării 



-receptorii: sunt în piele și sunt mai ales a les terminații nervoase libere 27

 

Cum învăț? 

-calea aferentă: formată din neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal   și de  prelungirile acestuia, dendrita merge la piele iar axonul pătrunde în măduvă măduvă prin rădăcina rădăcina  posterioară a nervului spinal și ajunge în cornul posterior unde face sinapsă cu un neuron intercalar(de asociație)  asociație) 

-centrii nervoși: polisinaptici formați din:  din:   

sinapsa dintre neuronul somatosenzitiv de ordinul al II-lea și cel de asociație –   –  în  în cornul posterior

 

sinapsa dintre neuronul de asociație și cel somatomotor  - în cornul anterior

-calea eferentă:  este axonul neuronului somatomotor  care pleacă pe rădăcina anterioară a nervului spinal  spinal 

lexori care se vor contracta producând -efectorul: fibra musculară striată din mușchii f lexori flexia  (apropiere unui segment al corpului de restul corpului) și îndepărtarea membrului de sursa durerii Fig.14 Reflexele miotatice (stânga cu albastru) și nociceptive (dreapta cu verde)

28

 

Cum învăț? 

b.  Reflexele vegetative – vezi vezi sistemul nervos vegetativ -în  măduva spinării se  se  închid reflexe de reglare a vasomotricității (reflexe

vasoconstrictoare

și

vasodilatatoare),

sudorale

(transpirație),

pupilodilatatoare,

cardioacceleratoare, de micțiune (urinare), de defecație și sexuale   -au centrii nervoși nervoși  în cornul lateral al măduvei  măduvei  -reflexele vegetative vor fi descrise la sistemul nervos vegetativ

3.2  Funcția de conducere   -este asigurată de căi lungi ascendente și descendente dar și de căi scurte s curte de asociație asociație  

a.  Căile ascendente (fig.15) -sunt căi lungi, senzitive senz itive -majoritatea sunt formate din 3 neuroni  (excepție căile sensibilității proprioceptive de control a mișcării)  mișcării)  

   primul neuron –  neuron  –  protoneuronul -senzitiv   al II-lea neuron neuron –   –  deutoneuronul -senzitiv  

al III-lea neuron –  neuron –  tritoneuronul- senzitiv

29

 

Cum învăț? 

Fig.15 Fasciculele ascendente, descendente și de asociație (fundamentale) măduvei spinării  -conduc sensibilitatea exteroceptivă  (de la receptori- exteroreceptori), proprioceptivă   (de la receptori- propriorece ptori) și interoceptivă (de la receptori- interoreceptori)

ATENȚIE!!!! Fascicule = tracturi – ele ele există NUMAI în SNC Fascicule NU înseamnă  căi ascendente și descendete. Căile încep de la dendritele

  Căile

sensibilității exteroceptive 

-conduc sensibilitatea sensibilitatea termică, dureroasă, tactilă fină și tactilă grosieră  grosieră  -au 3 neuroni

primului neuron și se termină  cu axonul ultimului neuron. Căile conțin neuroni și din SNC și din SNP(ex. neuronul din ganglionul spianal). Fasciculele/ tracturile conțin neuroni numai din SNC .

30

Fasciculele/tracturile sunt incluse în căi.

 

Cum învăț? 

  Calea

sensibilității termice și dureroase  (fig.16)

-receptorii: terminații nervoase libere din piele   ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului -protoneuronul: în ganglionul spinal, dendrita lungă ajunge la receptori receptor i iar axonul pătrunde în măduvă în cornul posterior  poster ior  

-deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al mă măduvei, duvei, axonul său său se

 încrucișează ș i trece în cordonul lateral opus (deci din stânga ajunge în dreapta sau invers), măduvă,, îndreptându-se spre unde formează fasciculul spinotalamic lateral  care urcă prin măduvă talamus ebra lă, în -tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cer ebrală, în

aria somestezică I din lobul parietal  

  Calea

sensibilității tactile grosiere (protopatică) (fig.16)

-receptorii: corpusculii Meissner și discurile tactile Merkel din piele   are a nervului -protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterio posterioare spinal, dendrita lungă ajunge la receptori iar axonul pătrunde în măduvă în cornul posterior   posterior   -deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al mă măduvei, duvei, axonul său se

 încrucișează și trece în cordonul anterior a nterior opus (deci din stânga ajunge în dreapta sau invers), unde formează fasciculul spinotalamic anterior  care urcă prin măduvă măduvă,, îndreptându-se spre talamus

-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală, în în

aria somestezică I din lobul parietal  

31

 

Cum învăț? 

Fig.16 Căile sensibilității termice, dureroase,tactile grosiere

și interoceptive

32

 

Cum învăț?    Calea

sensibilității tactile fine (epicritică) (fig.17)

-receptorii: corpusculii Meissner și discurile tactile Merkel din piele cu un câmp receptor mai mic

-protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului spinal, dendrita lungă ajunge la receptor receptorii iar axonul lung  pătrunde în măduvă în cordonul  posterior unde formează fasciculele spinobulbare: gracilis (Goll) și cuneat (Burdach),   fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară și cea cervicală cervicală  

-deutoneuronul: este în nucleii gracilis și cuneat din bulb, axonul deutoneuronului se

 încrucișează  (trece din stânga în dreapta sau invers) și formează decusația senzitivă  după care devine ascendent formând lemniscul medial care merge către talamus talamus

-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală,  în aria

somestezică I din lobul parietal     Căile   Calea

sensibilității proprioceptive 

senibilității kinestezice (fig.17)

- pentru  pentru simțul poziției poziției și al mișcării în spațiu  spațiu 

-receptorii: corpusculii neurotendinoși Golgi (în tendoane) și corpusculi i Ruffini (în

articulații)   -protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului spinal, dendrita lungă ajunge la recep receptori tori iar axonul lung  pătrunde în măduvă în cordonul  posterior unde formează fasciculele spinobulbare: gracilis (Goll) și cuneat (Burdach),   fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară și cea cervicală  cervicală  

-deutoneuronul: este în nucleii gracilis și cuneat din bulb, axonul deutoneuronului se

 încrucișează (trece din stânga în dreapta sau invers) și formează decusația senzitivă  după care devine ascendent formând lemniscul medial care merge cătr e talamus

-tritoneuronul: se află în talamus, axonul lui se proiectează pe scoarța cerebrală,  în aria

somestezică I din lobul parietal   33

 

Cum învăț? 

~

~ 

Fig.17 Căile sensibilității tactile fine și kinestezice   34

 

Cum învăț?    Calea

sensibilității proprioceptive de control al mișcării (fig.18)

-formată  numai din 2 neuroni  formată numai

-receptorii: fusurile neuromusculare din mușchi   -protoneuronul: în ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a nervului spinal, dendrita lungă ajunge la receptori receptor i iar axonul pătrunde în măduvă măduvă în c ornul posterior duvei, axonul se poate -deutoneuronul: neuron senzitiv din cornul posterior al mă măduvei, comporta în 2 feluri: 

  se duce în cordonul lateral de aceeași parte formând fasciculul

spinocerebelos dorsal (direct) Flechsig cu traiect ascendent care ajunge în trunchiul cerebral, străbate numai bulbul și apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel SAU 

  se încrucișează și ajunge în cordonul lateral de partea opusă

formând fasciculul spinocerebelos ventra l (încrucișat)  Gowers  cu traiect ascendent care ajunge în trunchiul cerebral, străbate  bulbul, puntea și mezencefalul și apoi, mergând de-a lungul pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel   Căile

sensibilității interoceptive (fig.16) -este o cale multisinaptică   -receptorii:  în pereții vaselor și ai organelor, sub formă de terminații nervoase

libere sau corpusculi lamelați, receptorii transmit senzația de durere când sunt stimulați  stimulați   -protoneuronul: în ganglionul spinal de pe tr aiectul aiectul rădăcinii posterioare a nervului spinal, dendrita lungă ajunge la receptori receptor i iar axonul pătrunde în măduvă  măduvă  

-deutoneuronul: se află află   în măduvă, axonul acestuia intră intră   în alcătuirea unui fascicul multisinaptic  (există mai mulți neuroni care fac sinapse sinapse între ei pentru a forma acest fascicul, deci între deutoneuron și tritoneuron există mai mulți neuroni de unde și denumirea de cale multisinaptică) fasciculul multisinaptic din aproape în aproape, ajunge la talamus multisinaptică) fasciculul proiecție corticala este difuză  difuză   -tritoneuronul: se află în talamus; zona de proiecție 35

 

Cum învăț? 

Fig.18. Căile sensibilității proprioceptive de control al mișcării   36

 

Cum învăț? 

Căile descendente (ale motricității- mișcării) 

b. 

-sunt căi lungi motorii  motorii   -conduc impulsuri motorii de la encefal encefal în diferite etaje ale măduvei spinării, în coarnele anterioare -p -prin rin căile descendente centrii encefalici exercită controlul asupra musculaturii musculatu rii scheletice, în în acest mod sunt reglate tonusul muscular și activitatea motorie, fiind menținute    postura și și echilibrul corpului   Calea

sistemului piramidal (corticospinal) (fig.19)

-controlează motilitatea voluntară  -originea în cortexul cerebral (în scoarța cerebrală)  cerebrală)  -are 2 neuroni:

 (în scoarța cerebrală), central, de origine un neuron cortical (în origine  

un neuron inferior, periferic, de execuție, execuție, în măduva măduva spinării în coarnele anterioare -fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite: aria motorie, aria

premotorie, aria motorie suplimentară și aria motorie secundară , suprapusă ariei senzitive senzit ive secundare   secundare -prin intermediul fasciculul piramidal (corticospinal) emisfera cerebrală dreaptă controlează partea stângă a corpului și emisfera cerebrală stângă controlează partea dreaptă a corpului -are aproximativ 1.000.000 de fibre din care, circa 700.000 sunt mielinizate.  -f ibrele ibrele fasciculului piramidal străbat, în direcția lor descendentă, descendentă, toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral și, ajunse la nivelul bulbului au 2 opțiuni: opțiuni:  

75%  din fibre se încrucișează la nivelul bulbului formând decusația

piramidală și astfel se formează formează  fasciculul piramidal încrucișat/corticospinal lateral, care 37

 

Cum învăț? 

ajunge în cordonul lateral al măduvei, măduvei, coboară prin cordonul lateral și intră în cornul anterior al măduvei unde face sinapsă cu al doilea neuron cel inferior, periferic din cornul anterior; axonul acestui neuron iese prin rădăcina anterioară a nervului spinal ș i merge la efectori; datorită decusației senzitive din bulb  bulb   unde fasciculul piramidal încrucișat se încrucișează(trece din stânga în dreapta sau invers), fasciculul piramidal încrucișat cu originea în cort cortexul exul (scoarța cerebrală) drept  drept  ajunge în cordonul lateral medular stâng și invers inv ers pentru piramidalul încrucișat încrucișat cu originea în stânga care ajunge în cordonul lateral drept, deci prin piramidalul încrucișat emisfera dreaptă   controlează partea stângă a

corpului și emisfera stângă  controlează partea dreaptă a corpului 25% din fibrele fasciculului piramidal nu se încrucișează și formează fasciculul piramidal direct/ corticospinal anterior, care ajunge în cordonul anterior de aceeași parte  parte  (deci piramidalul direct cu originea în dreapta coboară prin cordonul anterior fiind situat lângă fisura mediană; în dreptul fiecărui segment, o parte medular drept și invers), invers), fiind din fibre părăsesc acest fascicul, se încrucișează și trec în cordonul anterior opus opus   (deci  piramidalul direct din dreapta d reapta ajunge aj unge în stânga și invers), intră în măduva spinării sp inării în cornul anterior unde face sinapsă cu al doilea neuron cel inferior, periferic din cornul anterior; axonul acestui neuron iese prin rădăcina anterioară a nervului spinal ș i merge la efectori; datorită încrucișării la nivelul măduvei, măduvei, prin intermediul piramidalului direct, emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului și emisfera stângă controlează partea

dreaptă a corpului  

-în traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind

fibre corticonucleare  (de la cortex la nucleii trunchiului cerebral) care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchi, nuclei care sunt similari cornului anterior ai măduvei) măduvei)

38

 

Cum învăț? 

Fig.19 Calea sistemului piramidal 39

 

Cum învăț?    Calea

sistemului extrapiramidal (fig.21)

-controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată   -controlează -are originea (neuronul de origine) în etajele corticale corticale(scoarța (scoarța cerebrală)  cerebrală)  și subcorticale (trunchi cerebral, nuclei bazali ai emisferelor cerebrale) -ultimul neuron al căii se află în cornul anterior a nterior al măduvei, axonul acestui neuron pleacă  prin rădăcina anterioară anterioară a nervului spinal spinal și merge la efectori efectori   -că ile extrapiramidale corticale(de la neuronul de origine) ajung la nucleii bazali (corpii căile

striați)ai emisferelor cerebrale prin fibre corticonucleare/cortico corticonucleare/corticostriate striate unde fac sinapsă  sinapsă  -de la nucleii bazali prin eferențele eferențele(fibre) (fibre) acestora a jung la nucleii de substanță cenușie din ):-mezencefal: mezencefal: nucleul roșu, substanța neagră coliculii trunchiul cerebral unde fac sina psă  (fig.20):neagră coliculii  psă (fig.20 cvadrigemeni (tectum)ș (tectum)și substanța reticulată  reticulată  - bulb rahidian: nuclei olivari și vestibulari vestibulari   spinării   -de la la nucleii din trunchi prin diferite fascicule fascicule (fig.20 ), ), se coboară prin măduva spinării  și se ajunge la neuronii motori din cornul anterior al măduvei unde aceste fascicule fac sinapsă cu neuronul din cornul anterior Fig.20 Fibrele căilor   extrapiramidale

40

 

Cum învăț? 

Fig.21 Calea sistemului extrapiram extra piramidal idal 41

 

Cum învăț? 

D. Trunchiul cerebral și nervii cranieni   1. Trunchiul cerebral -se află între măduva spinării și diencefal diencefa l  pe fața sa posterioară posterioară se leagă cerebelul prin intermediul intermediul a 3 perechi de pedunculi cerebeloși  - pe

-trunchiul

cerebral face parte din encefal împreună cu cerebelul, diencefalul și emisferele

cerebrale -encefalul este acoperit de meninge -format din trei etaje: - bulb (măduvă prelungită) 

-puntea lui Varolio - mezencefalul -format din substanța albă la exterior și substanța cenușie la interior dispusă sub formă de nuclei  nuclei   - în trunchiul cerebr al al își își au originea 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni -este sediul unor reflexe somatice și și vegetative: -bulb- de deglutiție(înghițire), tuse, strănut, salivator inferior, de vomă

-punte punte-masticator, -masticator, salivator superior, de clipire, lacrimal -mezencefal mezencefal--pupilare de acomodare și fotomotor, orientare a capului în funcție

de sursa de zgomot sau de lumină 

Cardioacceleratori și cardioinhibitori sunt și în bulb și în punte.

42

 

Cum învăț? 

Fig.22 Trunchiul cerebral-

fața anterioară 

Fig.23 Trunchiul cerebral –  fața postero-laterală   43

 

Cum învăț? 

2.  Nervii cranieni  -fac parte din sistemul nervos periferic

-î -înn număr de 12 perechi: 10 perechi  aparțin de trunchiul cerbral, nervii I și  și  II NU  au originea în trunchi

- nu au o dispoziție d ispoziție metamerică  metamerică și nu au două rădăcini (dorsală  (dorsală și ventrală) ventrală)  

-clasificare: -senzoriali (senzitivi): nervii I, II, VIII  VIII 

-motori: nervii III, IV, VI, XI, XII -micști: nervii V, VII, IX, X -cu fibre parasimpatice preganglionare: preganglionare: nervii III, VII, IX, X

44

 

Cum învăț? 

 Nr.

NUME

STRUCTURĂ   ORIGINE STRUCTURĂ REALĂ  REALĂ 

I

Olfactivi

-fibre senzoriale  formate din axonii celulelor  bipolare -fibre senzoriale  formate din axonii celulelor multipolare

II

Optici

III

Oculomotori -fibre motorii

-celulele multipolare din retină   retină

-la retină  retină 

-nucleul motor al oculomotorului din mezencefal

-nucleul motor al nervului IV din mezencefal

-fibre motorii

V

Trigemeni

-ramura oftalmică (senzitivă) 

-în spațiul dintre  picioarele  pedunculilor cerebrali

- pe  pe fața  posterioară  posteri oară a trunchiului sub coliculii cvadrigemeni (lama cvadrigemina) -ramurile ssenzitive enzitive -pe partea ( și mandibularamandibulara  a anterioară a anterioară senzitivă) au  punții    punții

originea în -ramra maxilară ganglionul trigeminal situat pe (senzitivă)  traseul nervului unde e -ramura  protoneuronul,  protoneuron ul, mandibulară deutoneuronul e în (mixtă-senzitivă nucleii trigeminali tr igeminali

și motorie)

APARENTĂ   APARENTĂ -la mucoasa olfactivă   olfactivă

-nucleul accesor al oculomotorului ocu lomotorului din mezencefal

Trohleari

DISTRIBUȚIE   FUNCȚII DISTRIBUȚIE FUNCȚII  

-celulele bipolare din mucoasa olfactivă   olfactivă

-fibre parasimpatice preganglionare

IV

ORIGINE

din trunchi

-la mușchii extrinseci ai globului ocular:drept superior, inferior,intern, oblicul inferior și la mușchiul ridicător al  pleoapei -la mușchiul sfincter al irisului și fibrele circulare ale mușchiului ciliar (de la nivelul ochiului) -la mușchiul oblic superior (mușchi extrinsec al globului ocular)

-fibrele senzitive oftalmice, maxilare și mandibulare se distribuie la  pielea feței feței  

-conduc informații legate de miros -conduc informații legate de sensibilitate vizuală   vizuală -mișcările globului ocular

-reflexul de acomodare (ochi) și reflexul  pupilar fotomotor - mișcările globului ocular

-asigură sensibilitate cutanată a feței (fibre senzitive)

-mișcările mușchilor - fibrele motorii masticatori mandibulare inervează mușchii (fibre masticatori

motorii) 45

 

Cum învăț? 

 Nr.

NUME

ORIGINE STRUCTURĂ  REALĂ STRUCTURĂ  REALĂ   -fibrele motorii (mandibulara –  (mandibulara  –  motorie) au originea în nucleul motor al trigemenului din  punte -nucleul motor al nervului VI din  punte

ORIGINE DISTRIBUȚIE   FUNCȚII DISTRIBUȚIE FUNCȚII   APARENTĂ   APARENTĂ

VI

Abducens

-fibre motorii

VII

Faciali

-fibre senzoriale gustative

-în ganglionul geniculat de pe traiectul nervului, unde se găsește  protoneuronul, deutoneuronul se află în nucleul

-fibre motorii

solitar bulb -nucleuldinmotor din punte -2 nuclei: nucleul lacrimal și și nucleul salivator superior, ambii găsindu-se găsindu -se în  punte -în șanțul bulbo-în ganglionul bulboScarpa de pe  pontin traseul nervului, ramura vestibulară mergând la nucleii vestibulari din bulb - în ganglionul Corti de pe traseul nervului, ramura cohleară mergând la nucleii cohleari din punte

-fibre preganglionare parasimpatice

VIII

Vestibulocohleari

-fibre senzoriale vestibulare

-fibre senzoriale cohleare 

-în șanțul bulbobulbo- -la mușchiul drept  pontin extern (mușchi extrinsec al globului ocular) - în șanțul - la corpul limbii  bulbo- pontin

-mișcările globului ocular sensibilitate gustativă   gustativă

-la mușchii mimicii -la glandele lacrimale, salivare submandibulare și salivare sublinguale

-expresia feței   feței -secreția salivară și lacrimală   lacrimală

-la receptorii vestibulari (implicați în echilibru) din ureche

-împlicați în echilibru

-la receptorii auditivi

sensibilitate auditivă   auditivă

46

 

Cum învăț? 

 Nr.

NUME

STRUCTURA

ORIGINE REALĂ   REALĂ

IX

Gloso-

fibre senzoriale gustative

- în ganglionii de -în șanțul  pe traiectul retroolivar nervului unde se află  protoneuronul, iar deutoneuronul este în nucleul solitar din bulb -nucleul ambiguu din bulb

- la treimea  posterioară  posteri oară aa   limbii

sensibilitate gu gustativă stativă  

-la mușchii faringelui

-nucleul salivator inferior din bulb

-la glandele salivare parotide

-contracția mușchilor faringelui -secreția salivară   salivară

- la baza la baza rădăcinii rădăcinii limbii

sensibilitate gustativă   gustativă

faringieni

-fibre motorii

X

Vagi/ Pneumo-

-fibre preganglionare parasimpatice  fibre senzoriale gustative

gastrici

-fibre motorii

XI

Accesori/

Hipogloși  

-în șanțul retroolivar

 protoneuronul, deutoneuronul iar este în nucleul solitar din bulb -nucleul ambiguu din bulb

-contracția mușchilor faringelui și laringelui -contracția -la organele din torace și abdomen abdomen   mușchilor netezi ai organelor interne

-la mușchii faringelui și laringelui

-fibre preganglionare parasimpatice 

-nucleul dorsal al nervului vag din  bulb

-fibre motorii

- 2 rădăcini: una  una  internă   bulbară, internă bulbară, cu originea în nucleul ambiguu din bulb, și una  una  externă  spinală, externă cu originea în cornul anterior al măduvei cervicale  cervicale 

-fibre motorii

-în nucleul motor -în șanțul al nervului XII  preolivar din bulb

Spinali

XII

- în ganglionii de  pe traiectul nervului unde se află

ORIGINE DISTRIBUȚIE   FUNCȚII DISTRIBUȚIE FUNCȚII   APARENTĂ   APARENTĂ

-în șanțul retroolivar  pentru rădăcina  bulbară și pe suprafațaa suprafaț măduvei cervicale pt. rădăcina spinală  spinală 

- prin ramura internă care  pătrunde în în nervii vagi, fibrele ajung la mușchii laringelui, iar prin ramur a externă, ajung la mușchii sternocleidomastoidian și trapez -la mușchii limbii  limbii 

-mișcările laringelui, capului și umerilor

-mișcările limbii 47

 

Cum învăț? 

Fig.24 Originea aparentă a nervilor cranieni

Fig. 25 Nucleii nervilor cranieni (imaginea nu reprezintă poziția lor exactă în trunchi ci doar repartizarea în etajele trunchiuli)  

48

 

Cum învăț? 

E. Cerebelul -face parte din encefal  encefal   -ocupă fosa posterioară a craniului ma ter -separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului  (o excrescență a durei mater cerebrale) -situat înapoia bulbului și a  a  punții, cu care delimitează cavitatea ventriculului IV  (encefalul are 4 ventriculi) -formă de fluture, de fluture, prezentând: - o porțiune mediană/centralămediană/centrală- vermis -2 porțiu -2 porțiuni ni laterale, voluminoase - emisfere cerebeloase  -legat de bulb, punte și mezencefal me zencefal prin pedunculii cerebel oși inferiori, mijlocii și

superiori  (fig.23), pedunculii conțin fibre aferente și eferente; cei mijlocii conțin numai fibre aferente -s -suprafața uprafața cerebelului este brăzdată de șanțuri paralele, pa ralele, cu diferite adâncimi (fig.26): 

  numeroase și superficiale - delimitează delimitează  lamelele (foliile) cerebeloase



  mai adânci - delimitează lobulii cerebelului 



  2 foarte adânci - delimitează delimitează lobii cerebelului: anterior(paleocerebel), posterior

(neocerebel) și floculonodular (arhicerebel) -format din substanță cenușie și substanță s ubstanță albă albă (fig.27)  (fig.27)

1. Substanța cenușie  - dispusă la exterior formând  formând scoarța cerebeloasă care are 3 straturi:

-molecular- la exterior   -al celulelor Purkinje- în mijloc -granular- la interior 49

 

Cum învăț? 

-dispusă și la interior sub formă de nuclei ai cerebelului (zone de substanță cenușie  cenușie  

2. Substanța albă  -la interior -trimite prelungiri în interior, dând, în ansamblu, aspectul unei coroane de arbore cu numele de arborele vieții  -în interiorul interiorul masei de substanță albă  albă se găsesc zone de substanță  substanță cenușie, care formează  formează  nucleii cerebelului

Fig.26 Fața superioară și inferioară a cerebelului  

50

 

Cum învăț? 

Fig.27 Substanța 

albă și cenușie a cerebelului

Extirparea cerebelului produce astenie  (scăderea forței voluntare), astazie  (tulburări ale ortostatismului adică ale statului în picioare) și atonie (diminuarea tonusului muscular). în picioare) După câteva luni tulburările se atenuează deoarece emisferele cerbrale preiau o parte din funcțiile cerebelului.  cerebelului. 

ATENȚIE !!!    scoarță cerebralăcerebrală-

aparține de emisferele cerebrale  cerebrale     scoarță cerebeloasăcerebeloasă- a parține de emisferele cerebeloase cerebeloase (cerebel)  (cerebel)   pedunculi cerebeloși –   elemente de legătură între cerebel și trunchiul cerebral  pedunculi cerebrali –  cerebrali  –  formează mezencefalul  mezencefalul 

51

 

Cum învăț? 

F. Diencefalul -face parte din encefal -se află deasupra trunchiului cerebral și sub s ub emisferele cerebrale cerebrale   -delimitează ventriculul III  care la bază comunică cu ventriculul IV  (delimitat de trunchiul cerebral și cerebel) prin  prin apeductul mezencefalic Sylvius   și lateral comunică cu

ventriculii I și II din emisferele cerebrale

Fig.28 Ventriculii creierului

-format din mai multe formațiuni nervoase de substanță cenușie dispuse în jurul ventriculului III

talamusul - releu (loc în care se realizează rea lizează o sinapsă) pentru toate sensibilit sensibilitățile, ățile, cu ex excepția cepția celor olfactive, vizuale și auditive și  auditive  

metatalamusul- releu al sensibilităților vizuală și auditivă  auditivă  ș i coordonare ale hipotalamusul  - centru superior de integrare, reglare și  principalelor funcții ale organismului, printre care metabolismul metabolismul intermediar, secreția endocrină, termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei și sațietății, unele acte comportamentale, ritmul somn- veghe etc.

epitalamus- format din glanda epifiză și 2 nuclei habelunari  habelunari  subtalamusul- are nuclei care aparțin sistemului extrapiramidal  extrapiramidal   52

 

Cum învăț? 

G. Emisferele cerebrale

-fac parte din encefal sunt în număr de 2  și reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central -sunt legate prin comisurile creierului și în interior conțin ventriculii laterali I și II  -a -activitatea ctivitatea mai complexă a mem brului superior drept precum și localizarea centrului  centrului  vorbirii în emisfera stângă determină asimetria de volum, emisfera stânga fiind mai dezvoltată la dreptaci -emisfera dreaptă controlează jumătatea stângă a corpului   iar emisfera stângă

controlează jumătatea  jumătatea dreaptă a c orpului

1. Structura -au 3 fețe:  fețe:   

o

laterală (fig.29)

  medială (fig. 30)

o

 

o

inferioară/ bazală (fig.31)

- prezintă  prezintă șanțuri: - 2 șanțuri mai adânci  pe pe fața laterală laterală, care împart emisferele în 4 lobi:

frontal, parietal, temporal, occipital  -șanțuri mai puțin adânci  care împart lobii în giri/girusuri/circumvolu giri/girusuri/circumvoluții ții  

53

 

Cum învăț? 

Fig.29 Fața laterală a emisferelor cerebrale  

Fig.30 Fața medială a emisferelor cerebrale   54

 

Cum învăț? 

Fig.31 Fața bazală a emisferelor cerebrale   -sunt formate din substanță albă și ș i substanță cenușie  cenușie   -substanța albă este dispusă la interior    –  dar și la interior sub  -substanța cenușie este dispusă la exterior  –  scoarța cerebrală –  sub   formă de nuclei bazali/corpi striați   55

 

Cum învăț? 

a.  Substanța albă -dispusă la interior și înconjoară ventriculii I și II  II   -for mată mată din fibre de proiecție, comisurale(de legătură între cele 2 emisfere)  emisfere) și de asociație  -f ibrele ibrele de proiecție unesc în ambele sensuri scoarța cu centrii subiacenți (ex. subiacenți (ex. talamus) -f ibrele ibrele comisurale unesc cele două emisfere,  emisfere,   formând corpul calos, fornixul/trigonul

cerebral și comisura albă anterioară   -fibrele de asociație asociație leagă regiuni din regiuni din aceeași emisferă cerebrală  cerebrală 

Fig.32 Fibrele comisurale 

b.  Substanța cenușie  -formată din nuclei bazali/corpi striați și scoarța cerebrală  

Nucleii bazali -situați la baza emisferelor cerebrale și deasupra și lateral de talamus  talamus  -sunt zone de substanță cenușie aflate în substanța albă a emisferelor   -aparțin căilor extrapiramidale, fiind implicați în controlul co ntrolul motilității/ mișcării involuntare  involuntare 

Scoarța cerebrală/cortexul cerebral -dispusă la exterior   -r eprezintă eprezintă etajul superior de integrare a activității sistemului nervos nervos,, este cea mai evoluată parte a sistemul nervos  nervos  -cuprinde paleocortexul și neocortexul   56

 

Cum învăț? 

  Paleocortexul

-format din 2 straturi celulare(neuroni)  -ocupă o zona restrânsă pe fața medială a medială  a emisferelor cerebrale -este sediul proceselor psihice afectiv-emoționale afectiv-emoționale și al instinctelor -are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitala epitalamusul musul și mai puțin cu neocortexul -este inclus în sistemul limbic  (o zonă  zonă  cu rol în procesarea senzațiilor senzaț iilor olfactive, coordonarea instinctelor, emoțiilor și cu rol în memoria emoțională), cele c ele mai importante olfactivă   (formată din nervii olfactivi)  olfactivi)   și componente ale sistemului limbic sunt calea olfactivă hipocampul

  Neocortexul

-alcătuit din 6 straturi celulare (neuroni) -re prezintă sediul proceselor psihice superioare —  activitatea   activitatea nervoasă superioară    ANS superioară  —  —  ANS adică procesele procesele care stau la baza memoriei, învățării, învățării, gândirii, creației etc.  etc.   -f uncțiile uncțiile neocortexului: neocortexului: 

 

funcțiile senzitive  - neocortexul este sediul segmentelor centrale/corticale ale analizatorilor



 

funcțiile motorii  –  –  neocortexul controlează activitatea motorie  motorie somatică voluntară



 

funcțiile asociative   –   asociază diferitele zone ale neocortexului și analizează -le, comparându-le comparându-le și realizând  informațiile primite de la acestea, integrându integrându-le, realizând    percepția com plexă  plexă a senzaț ii  a lumii înconjurătoare și semnificația diferitelor senzații 57

 

Cum învăț? 

Fig.33 Ariile motorii (roșu) și ariile senzitive (albastru) ale neocortexului

2. Funcțiile emisferelor cerebrale   -emisferele cerebrale au numeroase funcții, ele cuprinzând ansamblul funcțiilor componentelor sale structurale (paleocortex, neocortex, nuclei bazali etc.) -una dintre funcțiile emisferelor este funcția reflexă dar înainte de a vorbi de aceasta trebuie să definim 2 noțiuni: reflexe necondiționate și reflexe condiționate   58

 

Cum învăț? 

Reflexe necondiționate  -sunt toate ref lexele lexele studiate până acum până acum la sistemul nervos -sunt înă scutee și sunt caracteristice înăscut sunt caracteristice speciei adică toți oamenii le au (ex. au (ex. reflexul alimentar, reflexul de apărare apărare etc.) -se desfășoară mereu la fel și durează toată viața  viața  -centrii nervoși sunt la  la   nivel subcortical deci aceste reflexe NU  aparțin emisferelor cerebrale

Reflexe condiționate  -sunt specifice emisferelor cerebrale deci centrii nervoși sunt în emisfere  emisfere   -se formează pe baza celor necondiționate învățat  pe care centrii nervoși îl dau dau unui stimul initial indiferent (fără (fără   -sunt un răspuns învățat  importanță biolog biologică ex. lumina, sunetul etc.)  etc.)  -sunt caracteristice caracteristice indivizilor adică fiecărui om și nu tuturor   -sunt temporare deci pot să dispară și pot fi modificate  modificate 

Funcția reflexă a emisferelor cerebrale   vezi clipul  clipul Emisferele cerebrale si reflexul conditionat  conditionat  de pe canal de la min 27:30 pentru a înțelege exact  exact  -reflexele de la nivelul emisferelor cerebrale sunt reflexe condiționate   -reflexele condiționa te au fost studiate de Pavlov: a luat un câine și a obse condiționate a  observat rvat că dacă pune câinele într-o într-o cameră întunecată și aprinde lumina câinele nu are nici  nici   o reacție, reacție, în acest caz lumina este stimulul indiferent; dacă hrănea câinele atunci animalul avea o reacție deoarece deo arece -un hrana este un stimul absolut (adică are importanță biologică ) și câinele răspundea printr -un

reflex necondiționat; a observat apoi că dacă după aprinderea luminii el hrănește imediat câinele, animalul începe să învețe că după aprinderea luminii urmează să primească mâncare și astfel de fiecare dată când se s e aprindea lumina, animalul avea o reacție, în reacție,  în acest caz 59

 

Cum învăț? 

lumina a devenit un stimul condițional  deoarece a început să capete o semnificație pentru acel -a format un reflex refle x condiționat adică a început să aibă o reacție la un câine și astfel câinele și și-a stimul care îînn mod normal nu ar trebui să îi producă o reacție și asta deoarece el a   învățat că după aprinderea luminii urma să primească mâncar e -astfel

Pavlov

a

descoperit

posi bilitatea  bilitatea

încărcării

/stimulilor excitanților /stimulilor

indiferenți(lumina) cu semnificații noi și transformarea lor în stimuli condiționali creând astfel indiferenți(lumina) un reflex condiționat co ndiționat   -legile elaborării reflexului condiționat sunt:  sunt:     asociere   —  

cieze un stimul la administrarea unui stimul absolut (hrana) să se aso asocieze

indiferent (sonor sau luminos)   precesiune —  stimulul  stimulul indiferent (lumina) să preceadă stimulul absolut (hrana)  (hrana)   —  animalul   dominanța  — 

să fie flămând, flămând, astf el el încât instinctul alimentar să fie să  fie dominant în

timpul asocierii stimulilor   repetare  —   pentru

nat sunt necesare 10 până la 30 de formarea unui reflex condițio condiționat

ședințe  de elaborare, elaborare, asocierea luminălumină-hrană trebuie să  să  fie repetată de mai multe ori  pentru  pent ru ca animalul să  să  învețe și astfel să se formeze un reflex  reflex 

-deci reflexele condiționate se formează pe baza celor necondiționate  

REFLEX NECONDIȚIONAT  +

STIMUL INDIFERENT TRANSFORMAT ÎN STIMUL CONDIȚIONAL  

REFLEX CONDIȚIONAT  60

 

Cum învăț? 

-mecanismul elaborării reflexelor condiționate  condiționate  se datorează apariției unor conexiuni  între centrii corticali a analizat analizatorilor orilor vizual sau auditiv și ariile corticale vegetative vege tative stimulate de excitantul/stimulul absolut (hrana) dar ele pot să dispară dacă stimulul condițional nu este întărit dacă se aprinde de prea multe ori din timp în timp prin cel absolut (inhibiție corticală)-  dispar dacă se lumina fără a fără a se hr ăni animalul La baza oricărei activități nervoase stau s tau excitația și inhibiția. inhibiția.  

Excitația  -proces nervos activ -este procesul prin care se începe o activitate nervoasă sau se amplifică o activitate deja existentă   existentă

Inhibiția   - proces activ -reprezintă diminuarea sau oprirea unei activități nervoase anterioare (inhibarea focarului de excitație astfel acțiunea se oprește)  oprește) 

inhibiția externă/necondiționată/supraliminară  - determinată determinată   de stimuli din afara focarului cortical activ (ceva din afara zonei de excitație duce la oprirea excitației și astfe l oprirea acțiunii), acțiunii), apare și în celelalte organe ale ale sistemului nervos central central și poate fi:  fi:     





un stimul prea puternic de protecție- declanșată de un stimul prin inducție negativă- declanșată de un stimul nou și necunoscut

inhibiție internă/condiționată  - apare chiar în interiorul focarului cortical activ (ceva din interiorul zonei de excitație duce la oprirea excitației și astfel oprirea acțiunii), este specif ică ică scoarței cerebrale și poate fi:  fi:     de stingere

o

o

  de întârziere o  de diferențiere  61

 

Cum învăț? 

Excitația și inhibiția sunt extrem de mobile, putând iradia/extinde pe o suprafață corticală  corticală   sau să se concentreze într -o zonă  limitată zonă  li mitată și se pot transforma una în cealaltă adică zona de excitație poate fi inhibată și zona de inhibiție poate fi excitată.  excitată.  

H. Sistemul nervos vegetativ -centrii nervoși situați intranevraxial(în sistemul nervos central) și extranevraxial , aflați în relație cu organele a căror activitate o controlează, formează sistemul nervos vegetativ -există sistem nervos vegetativ simpatic și sistem nervos vegetativ  parasimpatic -majoritatea organelor primesc o inervație vegetativă dublă  (simpatică și parasimpatică)  parasimpatică)   și antagonică (cu efecte opuse ex. reglarea diametrului pupilar) în alte organe, simpaticul și  parasimpaticul exercită  exercită efecte complementare (ex. reglarea secreției salivare), cooperante (ex. la nivelul aparatului reproducător, în micțiune=urinare)există și  și  organe asupr a cărora numai

simpaticul acționează: ex.medulosuprarenale, glandele sudoripare, mușchii erectori erectori   ai firelor de păr sau majoritatea vaselor sangvine, în acest caz, reglarea activității se face prin creșterea sau scăderea ratei de stimulare simpatică a structurii a  structurii respective -acțiunile acțiunile   simpaticului și parasimpaticului trebuie să fie în echilibru pentru a menține

homeostazia (starea de echilibru a organismului) -la baza sistemului nervos vegetativ stă reflexul  reflexul  care, se desfășoară pe baza arcului reflex vegetativ a cărui cale eferentă este diferită de cea a reflexului somatic deoarece prezintă un ganglion și pe calea eferentă:  eferentă:    ganglioni latero-vertebrali/paravertebrali latero-vertebrali/paravertebrali - în SNV simpatic s impatic



  ganglioni juxtaviscerali –  în  în SNV parasimpatic



  ganglioni intramurali –  în  în SNV parasimpatic



62

 

Cum învăț? 

1.  Sistemul nervos vegetativ simpatic -intervine în situații de luptă sau fugi când organismul are nevoie de o mare cantitate de energie -intervine în termoreglare

scurtă și mielinică   -fibra preganglionară scurtă -fibra postganglionară lungă și amielinică   -sinapsa dintre fibra preganglionară și postganglionară - colinergică- eliberare de

acetilcolină   -sinapsa dintre fibra postganglionară și efector - adrenergică- eliberare de

noradrenalină     Arcul

reflex (fig.34)

-receptorii: sunt interoceptori/visceroceptori  din organe sau vase (baroreceptori,  presoreceptori, chemoreceptori) chemoreceptor i)

-calea aferentă: formată din neuronul viscerosenzitiv/visceroaferent  din ganglionul merge la receptori, axonul pătrunde în măduvă prin spinal și de prelungirile acestuia , dendrita merge rădăcinaa posterioară rădăcin posterioară a nervului spinal și ș i ajunge ajunge în coarnele laterale în jumătatea posterioară care este senzitiv s enzitivăă  -centrii nervoși: sunt  în coanele laterale ale măduvei spinării toracale și lombare dintre:   superioare și sunt reprezentați de sinapsele dintre:  



  neuronul viscerosenzitiv și neuronul de asociație    

neuronul de asociație și neuronul visceromotor   (din  jumătatea anterioară anterioară a coarnelor laterale 63

 

Cum învăț? 

ile -calea eferentă: prezintă pe traiect ganglionul latero-vertebral/paravertebral, llanțur  anțur ile situațți de-o de-o parte și de alta a coloanei simpatice latero-vertebrale sunt 2 lanțuri  de ganglioni situa vertebrale fiind legați  legați  cu nervii spinali prin ramuri comunicante. Fibra care pleacă de la măduvă,, din jumătatea anterioară a coarnelor laterale (axonul neuronului visceromotor) măduvă visceromotor),, se numește nu plecăă  pe calea r ădăcinii mește fibră preganglionară  care este scurtă și  mielinică, ea plec ădăcinii anterioare a nervului spinal

trunchiul nervului spinal

ramura comunicantă

ganglionul latero-vertebral unde poate urma una din căile: căile :

albă

a.  Traseul cel mai frecvent  : Face sinapsă în ganglionul latero-vertebral latero -vertebral cu neuronul al cărui axon formează fibra postganglionară lungă și amielinică (fig.34 nr.1)  b.  Trece prin ganglionul latero-vertebral fără a face sinapsă și intră în constituția nervilor splanhnici  care se îndreaptă spre ganglionii nepereche celiac, mezenteric superior și

mezenteric inferior,  la nivelul acestor ganglioni se realizează sinapsa cu neuronul aall cărui axon va forma fibra postganglionară (fig.34 postganglionară (fig.34 nr.2) c.  Trece prin ganglionul latero-vertebral latero-vertebral fără a face sinapsă și se îndreaptă spre

medulosuprarenală  unde

va

face

sinapsă

cu

neuronii

care

alcătuiesc

medulosuprarenala (medulosuprarenala este considerată un ganglion simpatic, de la nivelul ei se eliberează adrenalină și noradrenalină) (fig.34 nr.2) d.  Face sinapsă în ganglionul latero-vertebral latero-vertebral de unde fibra postganglionară postga nglionară reintră prin ramura comunicantă  comunicantă  cenușie în trunchiul nervului spinal urmând să meargă la efectori  efectori   (fig.34 nr.3) Sinapsa dintre neuronul preganglion preganglionar ar și cel postganglionar postganglionar este o sinapsă colinergică   mediatorul chimic fiind acetilcolina. 

Fibra postganglionară  lungă și amielinică  se îndreaptă către efector iiii din întregul organism. 64

 

Cum învăț? 

postganglionară -efectorul: este un mușchi neted sau o glandă, sinapsa dintre fibra pos tganglionară și efector este o sinapsă adrenergică, mediatorul chimic fiind noradrenalina; există și puține fibre postganglionare simpatice care eliberează acetilcolin a cetilcolinaa (sinapsă (sinapsă  colinergică colinergică))

Fig.34 Arcul reflex al sistemului nervos nervos vegetativ simpatic

Adrenalină = Epinefrină  Noradrenalină = Norepinefrină   65

 

Cum învăț? 

2.  Sitemul nervos vegetativ parasimpatic -r eglează eglează activitatea organelor interne în condiții obișnuite de viață, în viața de zi cu zi  zi   -î -înn funcție de localizare există:  există:  

  parasimpaticul cranian care folosește calea calea nervilor cranieni III, VII, IX, X



  parasimpaticul sacral care folosește calea calea nervilor pelvici

-fibra preganglionară lungă și mielinică  -fibra postganglionară scurtă și amielinică  -sinapsa dintre fibra preganglionară și postganglionară - colinergică- eliberare de

acetilcolină   -sinapsa dintre fibra postganglionară ș i efector - colinergică- eliberare de acetilcolină  

  Arcul

reflex (fig.35)

-receptorii: sunt interoceptori/visceroceptori din organe sau vase (baroreceptori,  presoreceptori, chemoreceptori) chemoreceptor i)

-calea aferentă: - parasimpaticul cranian : dendritele și axonii neuronilor senzitivi cu originea în ganglionii de pe traiectul nervilor cranieni - parasimpaticul sacral: formată din neuronul viscerosenzitiv/

visceroaferent din ganglionul spinal și de prelungirile acestuia, dendrita merge la receptori, axonul pătrunde pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară a nervului spinal și și ajunge la centrii nervoși din mă nervoș măduva sacrală sacrală  66

 

Cum învăț? 

-centrii nervoși: - parasimpaticul cranian:  în nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral (accesor al oculomotorului, salivator superior, lacrimal, salivator inferior, nucleul dorsal al vagului)

- parasimpaticul sacral: la nivelul măduvei sacrale S2-S4 unde se

află nucleul parasimpatic pelvian 

-calea eferentă: - parasimpaticul cranian: formată din fibre preganglionare lungi și

mielinice ale nervilor III, VII, IX, cu originea în nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral, aceste fibre ajung la ganglionii juxtaviscerali  (excepție nervul X)  unde fac sinapsă cu neuronul postganglionar - parasimpaticul sacral + nervul X:   fibre preganglionare lungi și

mielinice care ajung în ganglionii intramurali unde fac sinapsă cu neuronul postganglionar   În ambele cazuri (parasimpatic cranian+sacral), axonul neuronului postganglionar este o

fibră scurtă și amielinică, ea se îndreaptă către efector . Sinapsa dintre fibra preganglionară și postganglionară este o sinapsă colinergică  mediatorul chimic fiind acetilcolina.  Fibra postganglionară postganglionară se îndreaptă in principal spre cap  cap și viscere.

-efectorul: este un mușchi neted sau o glandă, sinapsa dintre fibra postganglionară și efector este o sinapsă colinergică, mediatorul chimic fiind acetilcolina 

67

 

Cum învăț? 

  Există

și fibre postganglionare care nu eliberează acetilcolină acetilcolină nici noradrenalină; noradrenalină;  

acestea au sinapse noncolinergice, noncolinergice, nonadrenergice, eliberând alte substanțe, precum precu m monoxidul

de azot.

Fig.35 Arcul reflex reflex al sistemului sistemului nervos vegetativ vegetativ parasimpatic parasimpatic

68

 

Cum învăț? 

Organul efector  efector  Ochi  Ochi  Iris (mușchi dilatator pupilar) Iris (mușchi constrictor pupilar)

Efectul stimulării simpatice   simpatice -dilatarea pupilei (midriază) (midriază) -nu are efect

Efectul stimulării parasimpatice 

-nu are efect  efect  -constricția pupilei (mioză)  (mioză) 

-relaxare (pt. vederea la distanță)  distanță)  -contracție (pentru (pentru vederea de aproape)  aproape) 

Mușchi Glande Glande    ciliar  Lacrimală  Sudoripară Salivare Gastrice Intestinale Medulosuprarenală 

secreția   secreția  secreția   secreția secreția —  determină  determină secreție salivară vâscoasă  vâscoasă  secreția ecreția   -nu are efect secreția hormonală  hormonală 

Cord   Cord  Frecvență  Conducere Forță de contracție  Vase sangvine  sangvine 

Plămâni  Arbore bronșic  Glande mucoase Tract gastrointestinal  gastrointestinal  Motilitate Sfinctere Ficat   Ficat

Pancreas   Pancreas

Splină   Tract urinar

secreția  secreția  secr eția eția la nivel palmar   secreția —  determină secreția  secreția salivară apoasă secreția secreția   secreția -nu are efect

-nu are efect -în principal, vasoconstricție; -în vasoconstricț ie;  majoritatea vaselor afectează majoritatea afectează {arteriole din tegument, viscere și parțial din mușchii striați)  striați)  

-dilatație în în câteva teritorii vasculare  vasculare  

-dilatațiee (pt. a respira mai bine) -dilatați

-constricție -constricție secreția   secreția

secreția   secreția mișcarea   mișcarea -stimulează închiderea închiderea   glicogenoliza (descompunerea glicogenului în glucoză pentru a furniza energie) secreția exocrină (a exocrină (a enzimelor  pancreatice pentru digestie) contracția (pentru contracția  (pentru a trimite în circulație rezerva de sânge din splină)   splină) -scade debitul urinar, secreția de renină renină  contracția  și determină sfincterului vezical intern pentru a reține urina în vezică  vezică 

mișcarea  mișcarea  -relaxează sfincterele(de sfincterele(de cele mai multe ori) -nu are efect

secreția exocrină  exocrină  -nu are efect  efect  -contractă mușchiul detrusor vezical elaxeazăurina  elaxează sfincterul sfincterul r  vezical intern și astfel se   elimină urina 69

 

Cum învăț? 

Noțiuni elementare de igienă și patologie  1.  Meningita Inflamația Inflamaț ia meningelor de la nivel spinal sau cerebral. Poate avea multiple cauze, bacteriene sau virale. 2.  Encefalita Boală inflamatorie acută a creierului, determinată de prezența unor virusuri la nivelul sistemului nervos central, sau printr-o printr-o reacție de hipersensibilitate inițiată de un virus sau de o  proteină străină străină organismului. Se caracterizează caracterizează prin disfuncții cerebrale cerebrale extinse și grave.  grave. 

3.  Hemoragiile cerebrale Grup de afecțiuni cerebrale determinate de sângerarea la nivelul țesutului cerebral, în spațiile epidural, sau subarahnoidian. Rezultă, ruperea unui vas ateromatos (vas de subdural sânge ce prezintă plăci de aterom for matededinobicei, formate lipide),prin la o persoană ce suferă de hipertensiune arterială. Mult mai rar se poate datora ruperii unui anevrism (zonă dilatată și cu rezistență   scăzută a unui vas de sânge) congenital  rezistență congenital  (din naștere)  naștere)  sau unei malformații congenitale. Ele mai pot să se constituie constituie și ca urmare a unor traumatisme.  traumatisme.   Afecțiuni cu mortalitate ridicată, reprezintă urgențe urgenț e medico-chirurgicale; medico-chirurgicale; chiar dacă hemoragia este oprită oprită  și sângele drenat, pacienții  pacienții  pot pot rămâne cu sechele sechele neurologice mari. mari.  

4.  Coma Reprezintă acea stare clinică a unui pacient în care acesta nu poate fi trezit și nu răspunde la nici o categorie de stimuli. Aplicarea repetată a unor simuli provoacă cel mult reflexe  primitive de apărare. Dacă starea de comă este profundă, profundă, pot lipsi și reflexele cu sediul î n trunchiul cerebral, ca și cele miotatice. Are multiple cauze care implică  implică   disfuncții la nivelul emisferelor cerebrale, diencefalului și și  punții. Dintre cauze, cauze, cele mai frecvente sunt traumatismele cerebrale, hemoragiile cerebrale sau afecțiuni cerebrale difuze(extinse) difuze(extinse) sau metabolice.

5.  Convulsiile Sunt de două tipuri: izolate, nerecurente(un ne recurente(un singur episod de convulsii care nu se mai în anumite situații (ex. boli febrile, traumatisme repetă) și se manifestă doar doar în trauma tisme craniene), sau epilepsia, boală cronică, recurentă  recurentă   (convulsii care se repetă), caracterizată prin caracterizată  prin atacuri cu debut conștienței, cu activitate motorie necontrolată și caracteristic caracteristică, ă,   precum precum și cu cu  brusc, cu pierderea conștienței, fenomene senzoriale. Este deter minată  minată de stimularea excesivă a celulei nervoase. nervoase.  70

70

 

Cum învăț? 

II.  ANALIZATORII -sisteme morfofuncțional morfofuncționalee (structurale și funcționale)  funcționale)  prin intermediul cărora, la nivel cor ttical, ical, se realizează analiza cantitativă și calitativă a stimulilor din mediul extern și intern, care acționează asupra receptorilor -alcătuiți  din 3 segmente: alcătuiți din specializată, care 1.  segmentul periferic (receptorul)  - este o formațiune specializată, recepționează   o anumită formă de recepționează formă de energie din mediul med iul extern sau intern, sub formă  formă   de stimuli și o transformă în impuls nervos  nervos   - potețialul  potețialul care apare la nivelul receptorului în urma acțiunii stimulului, se numește potențial de receptor care este diferit de potențialul de acțiune prin faptul că nu respectă legea totul sau nimc,  astfel că un stimul subliminar poate produce o depolarizare a membranei receptorului, numită potențial de receptor; receptor; acest potențial potențial de receptor în momentul momentul în  în  care crește în intensitate și atinge valoarea prag, se transformă în potențial de acțiune și este transmis mai departe

2.  segmentul intermediar (de conducere) - este format din căile căile nervoase ascendete te transmis la scoarța cerebrală; căile căile ascendente sunt  prin care impulsul nervos es este directe și indirecte  indirecte  -calea directă are sinapse puține, impulsurile su sunt nt conduse rapid și proiectate într -o arie corticală speci corticală specifică fică Sistemul reticular ascendent activator –  este  este o cale ascendentă fiecărui analizator   situată în substanța reticulată -calea indirectă (sistemul reticular ascendent ( subst. reticulată se întinde de la activator), impulsurile sunt conduse conduse lent și pr oiectate oiectate cortical măduvă până la talamus) cu rol în mod difuz și nespecific  nespecific   în menținerea stării de vigilență vigi lență (adică să stai treaz). 

71

 

Cum învăț? 

3.  segmentul central - reprezentat de aria din scoarța cerebrală la cere ajunge calea de sen zații specifice  conducere și la nivelul căreia impulsurile căreia  impulsurile sunt transformate în senzații specifice 

A. Analizatorul cutanat/ Pielea -un imens câmp receptor, datorită  datorită   numeroaselor și variatelor terminații ale analizatorului cutanat -în piele piele se găsesc receptorii  tactili, termici, dureroși, de presiune și pentru vibrații  -p -pielea ielea constituie învelișul protector și sensibil al organismului și se continuă, continuă , la nivelul orificiilor naturale ale organismului, cu mucoasele

teg ume ument nt P i ele = te

1. Structura pielii -de la su prafață spre profunzime, are 3 straturi: epidermul, dermul și hipodermul  

a. Epidermul -aflat în contact direct cu mediul extern

-epiteliu pavimentos pluristratificat keratinizat, profund se află  află  stratul germinativ, iar superficial stratul cornos  -este avascular (nu are vase de sânge) hrăninduhrănindu -se prin osmoză din lichidul intercelul intercelular  ar   -este bine inervat având terminații terminații nervoase libere

b. Dermul -este dens și are multe vase de sânge și limfatice, terminații nervoase și anexe cutanate

(firele de păr și canalele glandelor exocrine -sudoripare și sebacee)  -are un strat spre epiderm - dermul papilar- unde se află papilele dermice  (niște turi tronconice); pe pe suprafața degetelor papilele formează creste papilare, a căror ridicături ridică

72

 

Cum învăț? 

întipărire dă amprentele dă amprentele -are un strat spre hipoderm - dermul reticular  -  constituit din fibre de colagen și fibre elastice formând fascicule groase, celulele sunt rare

c. Hipodermul/ Țesutul subcutanat  -format din tesut conjunctiv lax și celule adipoase  adipoase  -se află bulbii firului de păr, glomerulii glandelor sudoripare și corpusculii Vater -

Pacini

Fig.36 Pielea și receptorii cutanați  

2. Receptorii cutanați ai analizatorului cutanat   Clasificare după structură  -sunt terminații terminații nervoase  nervoase libere și terminații încapsulate  încapsulate 

73

 

Cum învăț? 

a.  Terminațiile nervoase libere -dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali -receptori tactili, tremici și pentru pentru durere -ajung printre celulele epidermului unde eexistă xistă fibre nervoase care se termină sub forma unui coșuleț  coșuleț  în  jurul unor celule epiteliale și care constituie con stituie discurile tactile Merkel, care recepționează stimuli stimuli tactili

b.  Terminațiile încapsulate  -sunt mici organe  aflate în piele și formate din celule receptoare și celule de susținere, la acestea ajung dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal

-în derm: - corpusculii Meissner - tactili - corpusculii Krause –  tactili,  tactili, termic rece (funcție secundară)  - corpusculii Ruffini –  tactili,  tactili, termic cald(funcție secundară)  -în hipoderm: - corpusculii Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi –  tactili  tactili 

Clasificare după funcție  a.  Receptorii tactili -sunt mecanoreceptori fiind-stimulați de deformări mecanice ale pielii  pielii   -localizați în derm -mai numeroși în tegumentele fără păr   -generează generează  senzații tactile, de presiune sau vibratorii -din partea superioară  a dermului recepționează recepționează atingerea superioară a   corpusculii Meissner

o

  discurile Merkel

o

-cei situați mai profund în derm recepționează presiunea - corpusculii Ruffini   -în hipoderm: ș i recepționează vibrațiile   -corpusculii Vater-Pacini- se adaptează foarte rapid și -terminațiile nervoase libere, care pot detecta atingerea și presiunea 

74

 

Cum învăț? 

-corpusculii Golgi-Mazzoni  sunt corpusculi Vater-Pacini modificați, modificați,   mai mici și localizați în hipodermul pulpei degetelor

b.  Receptorii termici -sunt: - în principal terminații nervoase libere, cu diametrul mic și nemielinizate - corpusculii Krause (termic rece ca funcție secundară)secundară) - sensibili la sub 20oC  iar la durere   sub 10oC dau senzația de durere 

-corpusculii Ruffini(termic cald ca funcție secundară) -sensibili secundară) -sensibili la peste 25oC  iar la  peste 50oC dau senzația de durere=arsuri  durere=arsuri  -exista 2 tipuri: - receptori pentru rece, mai numeroși decât cei pentru cald - receptori pentru cald bucală   -sunt peste tot în derm dar mai numeroși numero și pe buze și în mucoasa bucală  -temperaturile -tempe raturile extreme stimulează și receptorii pentru pe ntru durere (algoreceptori) 

c.  Receptorii pentru durere -în principal, terminații nervoase libere  -toți receptorii cutanați pot transmite impulsuri care pot fî interpretate ca durere dacă sunt dacă  sunt stimulați excesiv  excesiv  de 3 factori —  pielii), termici și chimici (substanțe)  (substanțe)  -stimulați de 3 factori —  mecanici  mecanici (deformări ale pielii), -se adaptează puțin sau deloc în prezența stimulului (cât persistă stimulul dureros, dureros , atâta timp persistă și senzația de durere)  durere)   persistența persistența stimulului poate duce la creșterea în în intensitate a senzației dureroase  dureroase    Câmpul

receptor și acuitatea senzorială cutanată 

-câmpul receptor al unui neuron reprezintă suprafața tegumentară prin tegumentară  prin stimularea s timularea cărei căreiaa se  produce depolarizarea neuronului respectiv -s -suprafața uprafața câmpului receptor este în raport invers proporțional cu densitatea receptorilor recep torilor

75

 

Cum învăț? 

din regiune (receptori mulți, câmp  câmp receptor mic și invers)  invers)  -acuitatea tactilă  distanțaa minimă tactilă  este distanț minimă   la care, prin stimularea a două puncte apropiate,  persoana percepe atingerea atingerea fiecăruia dintre dintre ele, valoarea acesteia variaza între 2 mm la vârful pos terior(acuitate tactilă limbii (acuitate tactilă mare) și și 50 mm în anumite zone de pe toracele posterior(acuitate mică)  mică) 

-distanța mică=acuitate tactilă mare  -distanța mare=acuitate tactilă mică   -receptori mulți = câmp receptor mic = distanța mică =acuitate tactilă mare   -receptori puțini = câmp receptor mare = distanța mare=acuitate tactilă mică  

3. Segmentul intermediar al analizatorului cutanat (vezi căile  ascendente ale măduvei spinarii)  - pentru  pentru sensibilitatea termică și dureroasă: -căile sensibilității termice și dureroase  

(fascicul spinotalamic lateral) -pentru sensibilitatea tactilă: - căile sensibilității tactile epicritice (fascicule -pentru

spinobulbare gracilis și cuneat) și protopatice (facicul spinotalamic anterior)   fibrel e -la nivelul feței sensibilitatea cutanată tactilă, termică și dureroasă este transmisă de fibrele senzitive ale nervului V- trigemen 

4. Segmentul central al analizatorului cutanat (vezi neocortexul senzitiv)   -se află la nivelul emisferelor cerebrale  în aria somestezică I,  din girusul postcentral, din lobul parietal

76

 

Cum învăț? 

Noțiuni elementare de igienă și patologie 1.  Micozele Infecțiile fungice (ciuperci) fungice (ciuperci) cutanate pot fi provocate de der matofiți, matofiți, care produc infectarea tegumentară superficială (păr, unghii), sau de levuri din genul Candida ce  pot afecta și mucoasele muc oasele . și a anexelor cutanate (păr, unghii), Transmiterea infecției infecției se face de la persoană la persoană sau de la animale la om. Tratamentul este, de regulă, ndirii regulă, local, iar prevenirea răspâ răspând irii infecției se face prin tratarea  persoanelor  pe rsoanelor bolnave și prin măsuri de igienă riguroasă.  riguroasă.  

2.  Acneea Boală   inflamatorie ce afectează foliculul pilosebaceu (fir de păr+glanda sebacee): Boală sebacee) : etiopatogenie (cauză) (cauză)  complexă și incomplet elucidată. elucidată.   Afectează în special adolescenții, uneori -social important. căpătând și un aspect psiho ps iho-social 3.  Herpesul Infecția cu virusul  Herpes simplex constă din apariția unei erupții cutanate sau mucoase cu aspect caracteristic (vezicule pe o bază  eritematoasă   (o zonă roșie). Infecția poate fi primară  bază  eritematoasă primară   (pentru prima dată) sau recurentă (care recurentă (care reapare). Se poate transmite de la om la om. Terapia se face cu medicamente antivirale. 4.  Piodermitele ficiale, beneficind beneficind de regulă de terapie Sunt infecții bacteriene cutanate, de obicei super ficiale,  cu antibiotice. Apar în special la copii. locală cu locală

B. Analizatorul kinestezic -împreună cu receptorii aparatului vesti bular(echilibru),  bular(echilibru), receptorii receptorii vizuali și cutanați informează permanent sistemul nervos central asupra poziției spațiale a corpului, a diferitelor sale segmente segmente și a gradului de contracție a mușchilor  mușchilo r , astfel se asigură desfășurarea normală a mișcării   mișcării -receptorii analizorului kinestezic sunt situați  situați  în aparatul locomotor (proprioceptorii): în mușchi, tendoane, articulații, periost(o foiță subțire de țesut conjunctiv care învelește oasele) oasele),, ligamente

77

 

Cum învăț? 

1. Receptorii analizatorului kinestezic a.  Corpusculii Vater-Pacini -identici cu cei din piele presiune  -sensibili la la mișcări și modificări de presiune  -în periost -în  periost și articulații articulații

b.  Terminațiile nervoase libere 

Fig.37 Capsula articulară  

-se ramifică în toată  grosimea capsulei articulare toată grosimea -transmit sensibilitatea dureroasă articulară  articulară  

c.  Corpusculii Ruffini -în stratul superficial al capsulei articulare -recepționează poziția poziția și mișcările din articulații  articulații 

d.  Corpusculii neurotendinoși Golgi -situați la joncțiunea mușchi -tendon (locul unde mușchiul se unește cu tendonul)  tendonul)   -în corpuscul pătrund 1-3 fibre nervoase, care sunt stimulate de întinderea puternică puternică a  a 

Fig.38 Joncțiunea mușchi-tendon 

tendonului din timpul contracției mușchiului (când mușchiului (când mușchiul se scurtează și tendonul se alungește), astfel o alungire prea puternică a tendonului în timpul unei contracții musculare puternice, duce la stimularea corpusculilor neurotendinoși Golgi care vor opri contracția contracția   -monitorizează continuu tensiunea produsă în tendoane tendoane și ajută la prevenirea contracției mușchiului   musculare excesive sau a alungirii exagerate a mușchiului

78

 

Cum învăț? 

e.  Fusurile neuromusculare (fig.39) -se află printre fibre le musculare striate și sunt fixate de acestea  află printre fibrele acestea   -sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate, numite fibre intrafusale, conținute într-o capsulă conjunctivă și dispuse paralel cu cele extrafusale (fibrele musculare striate)

Structură  - porțiunile  porțiunile periferice  periferice  ale fibrelor intrafusale sunt contractile, iar por țiunea centrală este  este 

necontractilă dar bogată în nuclei  nuclei   -există 2 tipuri de fibre intrafusale:

cu sac nuclear   –fibra –fibra centrală, mai groasă și cu nuclei dispuși central ca într -un -un sac cu lanț nuclear - celelalte fibre ale fusului, mai subțiri -o linie și cu nuclei dispuși central într -o dreaptă  dreaptă 

Inervație  -fusurile au inervație dublă: senzitivă și motorie nervația senzitivă  senzitivă este asigurată de dendrite ale neuronilor senzitivi sen zitivi din ganglionul spinal -i -inervația   fibre senzitive anulospirale- dispuse în jurul porțiunii centrale a 

fibrelor intrafusale cu sac nuclear 

  fibre senzitive în buchet/floare - dispuse în jurul porțiunii periferice,

contractile a fibrelor intrafusale cu lanț nuclear   -i -inervația nervația motorie este asigurată de axonii neuronilor γ (gamma)  din cornul anterior al măduvei care ajung la partea periferică, contractilă  contractilă a fibrelor cu sac nuclear și cu lanț nuclear  

79

 

Cum învăț? 

Funcționare  -fusurile neuromusculare sunt stimulate de tensiunea tensiunea dezvoltată în timpul contracției musculare -relaxarea -re laxarea musculară  musculară  (alungirea mușchiului) duce la activarea la  activarea fusurilor care declanșează o contracție reflexă, acest acest mecanism menține tonusul muscular muscular (o contracție slabă, involuntară a mușchiului)   mușchiului) -dispunerea în paralel a fibrelor intrafusale face ca  întinderea fibrelor extrafusale să

determine și întinderea celor intrafusale   (orice întindere/relaxare a mușchiului determină și întinderea fibrelor fusului) acest lucru va determina ca din coarnele anterioare ale măduvei spinării, prin intermediul  axonului neuronului γ, să fie transmise impulsuri la porțiunile spinării,  periferice, contractile ale fibrelor fusului cu sac și lanț nuclear, impulsuri care vor determina contracția acestei porțiuni periferice  periferice   -contracția porțiunii periferice duce la întinderea porțiunii  porțiunii  centrale a fibrelor fusului și la

stimularea fibrelor senzitive anulospirale și a celor în floare   (care sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal) -axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal ajunge în măduva spinăr ii ii unde se

bifurcă,  o ramificație ramificație merge  merge în coarnele anterioare ale măduvei și face sinapsă cu neuronul α (alfa)  și astfel impulsul nervos se transmite neuronului α ,  axonul acestui neuron ajunge la fibrele musculare striate determinând contracția lor și automat contracția co ntracția mușchiului mușchiului

ȘI

REPREZINTĂ REFLEXUL MONOSINAPTIC, MIOTATIC  

80

 

Cum învăț? 

Fig.39 Fusurile neuromusculare

81

 

Cum învăț? 

2. Segmentul intermediar al analizatorului kinestezic -reprezentat de căile sensibilității proprioceptive de control a mișcării și de căile

sensibilității kinestezice   pentru sensibilitatea proprioceptivă de control a mișcării (simțul tonusului - pentru muscular),impulsurile de la fusurile neuromusculare sunt transmise prin fasciculele

spinocerebeloase ventral și dorsal (axonului neuronului senzitiv din ganglionul spinal ajunge în măduva spinării unde se bifurcă, o ramificație ramificație   merge în coarnele anterioare ale măduvei și ramifi cație face sinapsă în face sinapsă cu neuronul α participând α participând la reflexul miotatic; o a doua ramificație coarnele posterioare cu al doilea neuron al căii proprioceptive de control a mișcării  mișcării   de unde  pleacă fasciculele fasciculele spinocerebeloase care ajung ajung la cerebel)  cerebel)  - pentru  pentru sensibilitatea kinestezică (simțul poziției șșii al mișcării în spațiu), impulsurile de la corpusculii neurotendinoși Golgi și corpusculii Ruffini, sunt transmise  prin fasciculele

spinobulbare

3. Segmentul central al analizatorului kinestezic -în emisferele cerebrale, în aria somestezică I  din girusul postcentral, lobul parietal

C. Analizatorul Analizatorul olfactiv -s -simțul  este slab dezvoltat la om imțul mirosului —  olfacția —  este -rolul princi pal  pal constă în a depista prezența în aer a unor substanțe substanțe mirositoare, eventual nocive și împreună  alimentelor și la împreună  cu simțul gustului, de a participa la aprecierea calității  calității   alimentelor declanșarea secrețiilor digestive - pentru  pentru ca să producă o senzație senzație olfactiv olfactivă, ă, o substanță trebuie să fie volatilă volatilă și să ajungă în în

82

 

Cum învăț? 

nări, să fie solubilă, astfel încât sa poată traversa stratul de mucus  mucus de la nivelul cavității nazale și  și   să atingă celulele celulele olfactive; în adulmecare substanțele substanțele ajung la receptorii olfactiv olfactivii prin inspirații scurte și repetate  repetate  -omul poate distinge până la 10.000 de mirosuri  diferite, dintre care 50 sunt mirosuri re, îînn proporții diferite, poate rezulta întreaga diversitate de primare, din a căror combina combinare, senzații olfactive  olfactive 

1. Receptorii analizatorului olfactiv -sunt celule bipolare (neuroni bipolari) chemoreceptoare chemoreceptoare (sensibile la diferite substanțe)  substanțe)   postero-superioară a foselor nazale formând care ocupă ocupă   partea postero-superioară formând mucoasa olfactivă  (la nivelul nasului gasim mucoasă olfactivă și mucoasă nazală/respiratori nazală/respiratorie) e)   -celulele bipolare au o dendrită 

scurtă și groasă, care se termină cu o

veziculă (butonul olfactiv) prevăzută  prevăzută   cu cili care proemină în mucusul de la suprafața supra fața mucoasei olfactive o lfactive,, axonul celulelor bipolare străbat străbatee lama ciuruită

a etmoidului și se termină în în bulbul olfactiv  -în jurul celulelor olfactive se află

celule columnare de susținere 

Fig.40 Cavitatea nazală 

-substanțele odorante(mirositoare) și volatile se dizolvă în mucus și ajung la nivelul cililor celulelor bipolare producând stimularea acestora

83

 

Cum învăț? 

-p -pragul ragul sensibilității olfactive este reprezentat de concentrația minimă dintrminimă  dintr-oo substanță odorantă care care provoacă  provoacă senzația de miros: pentru eter este de 1/1.000.000 g/L   aer, iar pentru mosc pragul este de zece ori mai scăzut -1/10.000.000 g/L  aer deci sensibilitatea olfactivă  pentru mosc este mult mai mare ca pentru eter -acuitatea olfactivă este invers proporțională cu  -acuitatea cu   concentrația substanței odorante odo rante (cu cât este mai mică concentrația unei substanțe care produce o senzație de miros, cu atât acuitatea olfactivă este mai mare)  mare)   -acuitatea olfactivă se testează cu olfactometrul olfactometrul simplu  simplu

2. Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv -are 2 neuroni  -primul neuron este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactivă (care sunt și receptori) axonul lor formează nervii olfactivi  (10-20)-primul nerv cranian- care străbat lama ciuruită a osului etmoid și se termină în î n bulbul olfactiv -al II-lea neuron  este în bulbul olfactiv și este reprezentat de neuronii multipolari mitrale  (celulele mitrale), mitrale), nervii olfactivi fac sinapsă cu celulele mitrale  -axonii celulelor mitrale formează tractul olfactiv  care merge către segmentul central al analizatorului olfactiv

3. Segmentul central al analizatorului olfactiv -este în emisferele cerebrale, pe fața medială a lobului temporal (aria olfactivă —  girul  girul

hipocampic și nucleul amigdalian)

84

 

Cum învăț? 

Fig.41 Analizatorul olfactiv

Noțiuni elementare de igienă și patologie  1.  Rinitele Edem (umflarea) și vasodilatație la nivelul mucoasei nazale, manifestată clinic prin rinoree(curge nasul) și obstrucție nazală (nas înfundat). Poate Poat e avea multiple etiologii (cauze) și poate fi acută sau cronică.  cronică.  

D. Analizatorul gustativ -s -simțul imțul gustului are rolul de a informa asupra calității calității   alimentelor introduse în gură, gură, dar intervine și în declanșarea declanșarea reflexă necondiționată necondiționată  a secreției glandelor digestive -există cel  cel  puțin 13 posibili sau probabili receptori   chimici în celulele gustative dar identitatea substanțelor chimice specifice care stimulează receptorii pentru pen tru gust este încă încă   incomplet cunoscută  cunoscută  -calitățile de percepție au fost împărțite  în 4 categorii generale  - senzații gustative  primare: acru, sărat, dulce și amar  

85

 

Cum învăț? 

1. Receptorii analizatorului gustativ Fig.42 Papile gustative

-sunt chemoreceptori, reprezentați  de reprezentați de află la nivelul mugurii gustativi care se află la mugurii  papilelor gustative gustati ve din mucoasa linguală:  linguală:  

  caliciforme/ circumvalate



  fungiforme



  foliate



  filiforme - NU au muguri muguri gustativi gustativi

-mugurii gustativi au formă ovoidală  gustativ,, în structura struc tura lor se găsesc: ovoidală și prezintă un por un por gustativ găsesc:  

celule senzoriale, care prezintă la polul apical un microvil care iese prin porul gustativ iar la polul bazal al celulelor gustative sosesc terminații nervoase ale

nervilor faciali, glosofaringieni și vagi (VII, IX,X)  

celule de susținere  Fig. 43 Mugure gustativ

86

 

Cum învăț? 

-cei mai multi dintre mugurii gustativi pot fi stimu stimulați lați de doi sau mai multi stimuli gustativi din categoria celor primari și chiar și de unii  unii stimuli gustativi care nu intră în î n categoria celor primari -stimulul (substanțele) produce o senzație gustativă numai dacă este solubil în apă sau în salivă   salivă -l -laa contactul dintre substanțele sapide  sapide   (care au gust) și celulele receptoare ale mugurelui gustativ se produce o depolarizare depo larizare a acestora, cu apariția potențialului de receptor  receptor : substanțele chimice se leagă de proteinele proteine le de pe membrana microvililor și deschid canale ionice de sodiu, astfel ionii de sodiu sodiu intră în celulă și o vor depolariza -p -pragul ragul sensibilității gustative este reprezentat de concentrația cea mai slabă  slabă  la care stimulul produce o senzație: este mai ridicat la cele dulci  dulci   (zahăr- pragul este de 1 g/L ) și mai scăzut la cele amare (chinină este de 0,005 g/L);  deci celulele gustative sunt mai sensibile la substanțele amare ca la cele dulci  dulci   -sensibilitatea gustativă  gustativă  este invers invers proporțională cu concentrați concentrațiaa substanței (cu cât este mai mică concentrația unei substanțe care produce o senzație senzați e de gust, cu atât sensibilitatea gustativă este mai mare)  mare)  

ăuturile prea calde sau prea reci nu au a u gust  gust   -b -băuturile -gusturile fundamentale sunt percepute astfel: 

dulce –   la vârful limbii   dulce  –  la



  amar- la baza limbii



  acru- pe marginile limbii



  sărat –  la  la vârful și pe marginile limbii

87

 

Cum învăț? 

2. Segmentul intermediar al analizatorului gustativ -are 3 neuroni

-protoneuronul: se află în ganglionii anexați nervilor cranieni VII, IX, X -deutoneuronul: se află  în nucleul solitar din bulb; axonii deutoneuronilor se încrucișează (trec încrucișează  (trec din stânga în dreapta și invers), după care se îndreaptă spre talamus -tritoneuronul: se află în talamus, axonul tritoneuronului ajunge în aria gustativă  gustativă 

3. Segmentul central al analizatorului gustativ -în aria gustativă, situată în partea inferioară  a girului postcentral (partea inferioară a

ariei somestezice I ) din lobul parietal al emisferelor cerebrale

Fig.44 Segmentele intermediar și central ale analizatorului gustativ  

88

 

Cum învăț? 

E. Analizatorul vizual -v -vederea ederea furnizează peste 90% din informațiile asupra mediului înconjurător   -importanță în în diferențierea diferențierea luminozității, formei și culorii obiectelor, în orientarea în spațiu, menținerea echilibrului și a tonusului cortical (atenția)  (atenția) 

1. Structura ochiului –  globul  globul ocular (fig,46) -formă aproximativ sfer ică ică -situat în orbită orbită   —  externă, medie și internă —  și din medii refringente  -format din 3 tunici concentrice  — 

Tunicile a.  Tunica externă  -fibroasă și formată din: din: - sclerotică- posterior, opacă, reprezintă 5/6 din tunica fibroasă, externă, pe ea se inseră inseră  mușchii extrinseci ai globului ocular; posterior este perforată de fibrele nervului optic, care părăsesc globul părăsesc globul ocular ocula r și de artera care intră în intră în globul ocular transparentă, avasculară  -corneea- anterior, transparentă, avasculară (fără vase de sânge) dar cu numeroase fibre nervoase

b. Tunica medie -vasculară, are 3 segmente Coroida  - posterior de ora serrata (o zonă care prezintă niște încrețituri este limita este limita

89

 

Cum învăț? 

dintre coro coroidă idă și corpul ciliar) ciliar) în partea  posterioară, are o perforație  prin care iese nervul optic

Corpul ciliar- înaintea orei serrata și e format din procesele ciliare  (capilare care secretă umoarea apoasă apoasă)) și mușchiul ciliar  format din fibre musculare netede circulare și radiare, cele circulare sunt inervate de parasimpatic, iar cele radiare sunt inervate de simpatic ezintă un orificiu numit pupilă, are Irisul - se află în fața cristalinului, în mijloc, pr ezintă rolul unei diafragme care reglază reglază   ca cantitatea ntitatea de lumină ce sosește la retină; irisul  irisul   împarte partea anterioară a globului ocular astfel:  astfel:  -camera anterioară  –  –  spațiul dintre cornee și iris  iris    spațiul dintre iris și cristalin  -camera posterioară  –  –  spațiul cristalin 

c. Tunica internă - retina -o membrană fotosensibilă  fotosensibilă  care realizează recepția și transformarea stimulilor luminoși în influx nervos -se întinde poster ior ior de ora serrata și are 2 regiuni:  regiuni:    pata

galbenă /macula lutea situată în dreptul axului vizual, are mai multe conuri

decât bastonașe, în centru se află fovea centralis (o concavitate) care conține numai cu conuri   pata

oarbă  situată situată   medial și inferior de pata galbenă la  la  locul de ieșire a nervului

optic din globul ocul ocular ar și de intrar e a arterelor globului ocular, nu are celule receptoare

3   feluri de celule -retina are 10 straturi, unde există celule de susținere, de asociație și 3  funcționale care fac sinapsă: sinapsă :

90

 

Cum învăț? 

  celule

fotoreceptoare  (neuroni modificați)  cu prelungiri în formă de con și de

 bastonaș    bastonaș -celulele cu bastonaș- 125 milioane- vedere nocturnă  nocturnă 

-celulele cu con- 6-7 milioane- vedere diurnă și colorată  colorată     celule

bipolare (neuroni bipolari)

  celule

multipolare (neuroni multipolari)

-pentru a ajunge la celulele fotoreceptoare, lumina trebuie să străbată mai multe

straturi ale retinei (vezi imaginea)

ATENȚIE!!! Imaginea prezintă celulele din retină și structura acesteia dar NU prezintă împărțirea exactă pe straturi a retinei.

Fig.45 Retina

91

 

Cum învăț? 

Mediile refringente

-sunt structuri transparente care permit trecerea luminii:   corneea 



  umoarea apoasă



  cristalinul



  corpul vitros

a.  Umoarea apoasă  -un lichid incolor secretat de procesele ciliare -se află în camera anterioară și ș i posterioară a globului ocular  

b.  Cristalinul -forma unei lentile biconvexe, trans parente, localizată localizată între iris și corpul vitros vitros -învelit de o capsula elastică —  cristaloida  cristaloida  -este suspendat și menținut la locul său de ligamentul suspensor  car e leagă irisul de mușchiul ciliar   -nu are vase sangvine, nutriția sa făcăndu-se făcăndu -se prin difuziune, de la vasele proceselor ciliare  

c.  Corpul vitros -formă formă  sferoidală sferoidală   -consistență gelatinoasă și este transparent -se află în camera vitroasă(posterioară), situată în spatele cristalinului spatele cristalinului

92

 

Cum învăț? 

Fig. 46 Globul ocular

93

 

Cum învăț? 

2. Aparatul dioptric și acomodarea a.  Aparatul dioptric

Refrac ție- fenomen fizic prin care lumina trece dintrun mediu în altul atunci când atinge suprafața de separare între doua medii. Concret în cazul ochiului, suprafața de separare este lentila ochiului, cele 2 medii fiin aerul și interiorul ochiului. Lumina care vine din aer în momentul în care ajunge la lentila ochiului, trece prin aceasta patrunzând în ochi și se  proiectează pe retină.  retină. 

-format din: 

  cornee – ccu putere u putere de refracție de  de  40 de dioptrii, fața anterioară având cea mai mare

 putere de refracție  refracție  

  cristalin -  cu o putere de refracție de 20 de dioptrii, raza lui de curbură poate fi

reprezintă centrul optic al ochiului mult crescută, realizând procesul de acomodare, acomodare, reprezintă situat la 17mm în fața retinei  .

-aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă cu o  putere totală de totală de aproximativ 60 de dioptrii și cu centrul optic la 17 mm în fața retinei   -razele paralele de lumină care vin de la o distanță mai distanță  mai mare de 6 m  se vor focaliza la 17

mm în spatele centralul optic (adică în spatele cristalinului), dând pe retină o imagine ima gine  

reală  –  –  formată la locul unde se proiectează razele pe retină  retină  

 

mai mică  –  –  imaginea  imaginea obiectului obiectului formată pe retină este mai mică decât obiectul privit  privit  





 



 

răsturnată - imaginea obiectului formată pe retină este cu capul în jos

b. Acomodarea -reprezintă variația puterii de refracție a cristalinului  cristalinului  (bombarea sau aplatizarea lui) în raport cu distanța la la care privim un obiect -se datorează elasticității cristalinului, ligamentului suspensor și mușchiului ciliar (este organul activ al acomodării)  acomodării) 

94

 

Cum învăț? 

La distanță: ochiul privește la distanță mai mare de 6 m: -mușchiul ciliar –  relaxat

-raza de curbură a cristalinului - crește

-ligamentul suspensor - în tensiune

-puterea de convergență - scade la

-cristaloida -cristaloi da - în tensiune

20 dioptrii

-cristalin - aplatizat

La apropiere: ochiul privește la o distanță mai mică de 6 m  -mușchiul ciliar –  contractat

-raza de curbură a cristalinului - scade

-ligamentul suspensor - relaxat

-puterea de convergență - crește 

-cristaloida –  tensiunea  tensiunea scade -cristalin - bombat Fig. 47 Acomodarea

-punct proxim - punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect, cu efort de acomodare maxim (cu bombarea maximă a cristalinului) se află la 25 cm  -punct remotum - punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar, cl ar, fără efort de acomodare (cristalinul este aplatizat), se află la 6 m de ochi 

95

 

Cum învăț? 

-a -acomodarea comodarea este un act reflex, reglat de centrii corticali și de coliculii cvadrigemeni superiori, care, prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor (III) din mezencefal, comandă la reflexul de acomodare vizuală comandă   contracția mușchiului ciliar; la  participă   și centrii corticali din ariile vizuale primare și secundare sau asociative,  participă asocia tive, iar la răspunsul efector participă  participă și mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular . 

3. Reflexul pupilar fotomotor -are centrii nervoși în mezencefal   -lumina puternică duce la contracția mușchilor circulari ai irisului

mioză  (micșorarea

pupilei  pentru pentru a reduce cantitatea cantitatea de lumină care ajunge ajunge la retină)  retină)  -lumina slabă duce la contracția mușchilor culari mușchil or r adiari adiari și relaxarea mușchilor cir culari

midriază  

(mărirea pupilei  pentru pentru a intra o cantitate cantitate mai mare de lumină) lumină)  

4. Boli de refracție  -clasificate -clasifica te în funcție de distanța la care  care  se află retina față de cristalin (centrul optic)  optic)   -ochiul emetrop= ochiul normal  (NU ESTE O BOALĂ!!!!!) - are retina la 17 mm în clară, fără acomodare  spatele centrului optic iar imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, acomodare 

a. Hiperm Hipermetropia etropia -se datorează unui glob ocular mai scurt 

centrul optic 

retina e la mai puțin de 17 mm de

razele de lumină se proiectează în spatele retinei retine i 

persoana

 îdepărtează obiectele de ochi pentru a le vedea -se corectează cu lentile convergente (biconvexe) 

b. Miopia/ Hipometr opia Hi pometropia -se datorează datorează unui glob ocular mai lung

centrul optic 

retina e la mai mult de 17 mm de

aintea retinei  retinei  înaintea razele de lumină se proiectează în

apropie obiectele de ochi pentru a le vedea

persoana

96

 

Cum învăț? 

-se corectează cu lentile divergente (biconcave) 

c. Astigmatismul -se datorează  datorează  existenței mai multor raze de curbură  curbură  ale suprafeței corneei

corneea

este denivelată va determina formarea unor imagini retiniene neclare -  având un meridian cu pputere utere de convergență  convergență  anormală, corneea va determina formarea unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate în î n meridianul spațial corespunzător   -se corectează corectează cu lentile cilindrice

Fig.48 Boli de refractie

5. Segmentele analizatorului vizual a.  Segmentul periferic/ receptorii -sunt celulele cu con și bastonaș din retină  -r etina etina este sensibilă la radiațiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între cuprinsă  între 390

și 770 nm (nm=nanometri) -conurile și bastonașele conțin pigment vizual: vizual : 

   bastonașele  bastonașele - conțin conțin un  un pigment - rodopsină   conurile - conțin 3 feluri de pigmenți  —  iodopsine  iodopsine 

97

 

Cum învăț? 

-p -procesul rocesul fotorecepției este identic la cele două tipuri de celule fotoreceptoare:

pigmentul vizual(rodopsină și iodopsine) absoarbe energia radiației luminoase

DESCOMPUNERE

retinen

(comun tuturor pigmenților vizuali,

opsină  (diferită în funcție de pigmentul vizual)

derivat de vitamina A)

-pigmentul face parte din structura memb membranei ranei conurilor și bastonașelor iar   conductanțelor ionice, urmate de apariția descompunerea lui determină determină modificări ale conductanțelor  potențialuluii de receptor care în final va duce la generarea influxului nervos  potențialulu -sensibilitatea celulelor receptoare este cu atât mai mare cu cât cât ele conțin mai mult pigment -cantitatea de pigment variază în fucție de expunerea la lumină sau întuneric  

98

 

Cum învăț? 

-la lumină puternică: 

pigmentul vizual DESCOMPUNERE

opsină 

retinen TRANSFORMARE vitamina A

scade concentrația pigmenților vizuali scade sensibilitatea ochiului la lumină

ADAPTARE LA LUMINĂ 

-vederea diurnă (fotopică) se realizează cu ajutorul conurilor -timpul de adaptare la lumină  este de 5 minute lumină este

ii diurne este numită hemeralopie -reducerea veder ii

99

 

Cum învăț? 

-la întuneric vitamina A TRANSFORMARE

retinen

opsină   FORMARE

pigment vizual

crește concentrația pigmenților vizuali crește sensibilitatea ochiului la lumină

ADAPTARE LA ÎNTUNERIC

-vederea nocturnă (scotopică) este asigurată  asigurată de bastonașe  bastonașe  -s -sensibilitate ensibilitateaa unui bastonaș la întuneric este de zeci  zeci de ori mai mare decât la lumină  lumină    bastonașele sunt mai sensibile ca și conurile, fiind suficientă o cuantă de lumină pentru a - bastonașele fi stimulate

100

 

Cum învăț? 

-în avitaminoza A(lipsă de vitamina A), se compromite adaptarea la întuneric -reducerea vederii nocturne este numită nictalopie

Vederea alb-bastonașe: 

 

negru și vederea cromatică stimulare culoarea albă  lipsa stimulării

roșii  verzi

-conuri: 

albastre 

culoarea neagră 

stimulare separată stimulare separată stimulare separată

culoarea roșie  culoarea verde 

culoarea albastră 

 3 tipuri de conuri stimularea împreună a celor  3

culoarea albă 

-corpurile care reflectă toate radiațiile luminoase apar   albe, iar cele care absorb toate reflectă   toate radiațiile apar negre -c -culorile, ulorile, roșu, albastru și verde sunt culori primare sau fundamentale, prin amestecul lor în diferite pro porții pro porții se pot obține obține toate celelalte celelalte culori ale spectrului, spectrului, inclusiv culoarea albă -f iecăr  iecăr ei ei culori din spectru îi corespunde corespunde o culoare complementară care, în î n amestec cu  prima, dă culoarea culoarea albă  albă  -daltonism-  defect al vederii cromatice , persoanele care nu au din naștere celule cu con, corespunzătoare uneia dintre dintre cele trei culori fundamentale, vad în locui culorii respective un ton cenușiu; cel cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la verde și cele sensibile la roșu;  boala apare aproa pe în exclusivitate la bărbați -genă recesivă, X-linkată  (transmisă numai pe cromozomul X)- aproximativ 8% din populația masculină suferă de daltonism  daltonism 

101

 

Cum învăț? 

b. Segmentul intermediar al analizatorului vizual/ Calea optică  -retina este împărțită împărțită în 2 jumătăți: - retina nazală/ câmpul intern al retinei  (jumătatea retinei dinspre nas)

-retina temporală/ câmpul extern al retinei    retinei dinspre ureche) (jumătatea retinei (jumătatea -protoneuronul: reprezentat de celulele bipolare din retină   -deutoneuronul: reprezentat de celulele multipolare din retină , axonii lor formează nervul optic 

 încrucișează 

Nerv optic- format din axonii neuronilor multipolari de la un singur ochi, începe la nivelul retinei și se termină la chiasma optică  optică   –  format  format din Tract optic –  axonii neuronilor multipolari de la ambii ochi, începe la chiasma optică și se termină la corpii geniculați laterali/ externi

  axonii neuronilor multipolari proveniți din retina nazală se

chiasma optică, după care ajung î n

tractul optic opus (axonii de la retina nazală stângă ajung în tractul optic drept și invers)  invers)   

  axonii proveniți din retina temporală

nu se încrucișează  și

trec în tractul optic de aceeași parte  (axonii de la retina temporală stângă ajung în tractul optic stâng s tâng și invers) invers)  



  -nervul -nervul optic conține fibre de la un singur glob ocular, în

timp ce tractul optic conține fibre de la ambii ochi (ex. tractul optic stâng are fibre de la retina temporală stângă și de la retina nazală dreptă)  dreptă)   

  tractul optic se îndreaptă către metatalamus

-tritoneuronul:  în metatalamus la corpii

geniculați  externi/ laterali, axonul

tritoneuronului ajunge la emisferele cerebrale -există câteva fibre ale tractului optic care nu ajung în metatalamus, ele mergând la coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal

102

 

Cum învăț? 

c.  Segmentul central al analizatorului vizual - în  în lobul occipital, pe fața medială, în jurul scizurii calcarine, unde se află   aria vizuală primară iar în jurul acesteia sunt ariile vizuale secundare sau asociative  reprezen tare o are macula, aceasta ocupă  ocupă  -l -laa nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare regiunea poster ioară ioară a lobului occipital  occipital  -în ariile vizuale se realizează realizează senzația și percepția vizuală, adică transformarea adică transformarea stimulilor electrici porniți de la nivelul nivelul celulelor fotoreceptoare în în senzație de lumină, culoare și formă  formă  

Fig. 49 Calea optică și segmentul central  

103

 

Cum învăț? 

6. Câmpul vizual, vederea binoculară și stereoscopică   -s pațiul cuprins cuprins cu privirea se numește câmp vizual -câmp vizual monocular  = câmpul vizual al fiecărui ochi ochi,, are un unghi de 160o în plan

orizontal și 145o în plan vertical -câmp vizual binocular = partea  = partea suprapusă suprapusă a  a celor 2 câmpuri monoculare ale celor 2 ochi -un obiect aflat în câmpul vizual binocular formează câte formează câte o imagine pe retina fiecărui ochi iar la nivelul ariilor vizuale, ace aceste ste imagini fuzionează întrfuzionează într-una una singură, fuziunea se realizează  realizează  doar dacă imaginile se formează în același punct pe ambele retine; retine ; procesul de fuziune al imaginilor începe la nivelul nive lul corpilor geniculați laterali  laterali  ii binoculare -vederea stereoscopică= vederea în profunzime și se datorează veder ii -extirparea(înlăturarea) -extirparea  ariei vizuale vizuale primare determină orbirea  (înlăturarea) ariei orbirea  -distrugerea ariilor vizuale secundare produce afazia vizuală: bolnavul vede literele scrise, dar nu înțelege semnificați se mnificațiaa cuvintelor citite  citite  

Noțiuni elementare de igienă și patologie 1.  Cataracta Reprezintă opacifierea cristalinului, ceea ce duce la pierderea gradată gradată   a acuității vizuale, opacifiere se datorează unor care poate merge până la pierderea completă completă   a vederii. Acestă  Acestă  opacifiere modificări chimice ale proteinelor din compoziția cristalinului, modificări apărute ca urmare a unor infecții, traumatisme sau îmbătrânirii. Cataracta reprezintă principala cauză de pierdere a vederii. ved erii. Tratamentul constă în îndepărtarea chirurgicală a cristalinului afectat și implantarea unuia artificial

2.  Glaucomul Reprezintă a doua cauză de pierdere a vederii și este foarte frecvent mai ales în țările țările mai  puțin dezvoltate. dezvoltate. Poate afecta persoane de orice vârstă, dar 95% din cazuri apar la persoanele de  peste 40 de ani.

104

 

Cum învăț? 

Umoa rea apoasă nu se drenează Glaucomul reprezintă reprezintă   creșterea presiunii presiunii intraoculare. Umoarea corespunzător prin sistemul venos,  prin comparație cu viteza de  producere. Acumularea de lichid duce la compresia vaselor globului ocular și a nervului optic. Celulele retinine sunt distruse iar nervul optic se poate atrofia, ceea ce poate duce la orbire. 3.  Conjunctivita conjunctivale(mucoasa de pe partea internă a pleoapelor) Reprezintă inflamația inflamația mucoasei conjunctivale(mucoasa p leoapelor)   și poate avea cauze multiple: alergice, infecțioase, traumatice. traumatice.  

4.  Prezbitismul/ Prezbiopie/Prezbiție  Repr ezintă ezintă scăderea elasticității cristalinului și scăderea puterii de convergență deoarece deoarece   cristalinul devine devine mai gros și mai puțin ela elastic. stic. Boala apare datorită datorită înaintării în vârstă.  vârstă. 

F. Analizatorul acustico-vestibular -a -analizatorul nalizatorul acustic și analizatorul analizatorul vestibular sunt situați în urechea internă  internă  -au câte un nerv care conduce impulsul: nervul acustic (cohlear) și nervul și nervul vestibular, cei 2 nervi se unesc si formează perechea VIII de nervi cranieni -u -urechea rechea umană poate percepe undele sonore, repetate într-o anumită ordine (sunete) sau succedându-se neregulat (zgomote)

1. Structura urechii -urechea umană are 3 părți: urechea externă, urechea medie și urechea internă   -toate aceste 3 părți au legătură cu analizatorul auditiv, în timp ce pentru analizatorul  analizatorul   vesti bular,  bular, urechea internă este singura singura care are un rol rol  

105

 

Cum învăț? 

a.  Urechea externă  pavilionul urechii

-formată din

conductul auditiv extern

b.  Urechea medie -este o cavitate pneumatică(cu aer) săpată în stânca temporalului  (o porțiune a osului temporal care are formă de stâncă și care a fost denumită astfel) astfel)   -peretele

lateral

timpan- separă urechea medie de cea externă  externă  

medial

fereastra ovală 

anterior

fereastra rotundă  trompa lui Eustachio- prin ea casa timpanului (urechea medie) comunică cu nazofaringele medie

aer în urechea

egalizarea egalizarea presiunilor pe cele 2 fețe ale

timpanului (avem aer în urechea externă și în cea internă)  internă)   -conține în interiorul interiorul său un lanț articulat articulat de oscioare:   ciocan-  în contact cu timpanul, are un mușchi care diminuează vibrațiile

o

sonore puternice   nicovala-  în contact cu ciocanul și scărița

o

 

o

scărița-  în contact cu fereastra ovală, are un mușchi care amplifică vibra amplifică  vibrațțiile sonore slabe

c.  Urechea internă  -se află în stânca osului temporal  temporal   -formată din labirint osos și labirint membranos  

106

 

Cum învăț?    Labirintul

osos

-un sistem de încăperi aflate în osul temporal  temporal   -format din:  

a flă în  în planuri perpendiculare canale semicirculare osoase - 3 canale care se află unul pe celălalt  celălalt  -fiecare canal se deschide în vestibulul osos, la o extremitate extremit ate această deschidere se face prin

ampulă (o dilatație), la cealaltă cea laltă extremitate, extremitate, canalul anterior se unește cu cel posterior întrun canal comun înainte de a se deschide în vestibul  

vestibulul osos  –  –   aflat în continuarea canalelor semicirculare și el la rândul său se continuă cu melcul osos  osos  

 

melcul osos- are forma unei cochilii de melc dar desfășurat are formă conică  conică   în jurul căruia melcul osos -are un ax osos central –  central –  columela- în jurul realizează (se realizează  (se învârte) 2 ture și jumătate   - pe  pe columelă columelă se prinde lama spirală osoasă, care cu ajutorul

membranelor bazilară și vestibulară Reissner (componente ale melcului membranos), compartimentează lumenul(interiorul) melcului osos (vezi melcul membranos)   Labirintul

membranos

-se află în interiorul labirintului osos și imită aproximativ forma acestuia  acestuia  -între labirintul osos și cel membranos se află  află  perilimfa-un lichid asemănător cu limfa  limfa  

107

 

Cum învăț? 

-format din:  

canale semicirculare membranoase- în interiorul celor osoae și imită forma acestora



  vestibulul membranos format din:-utriculă utriculă-- în partea superioară, la nivelul

ei se deschid cele 3 canale semicirculare

membranoase, se continuă în jos cu sacula  membranoase, sacula   –  sub utriculă și comunică cu -saculă  saculă  –  aceasta, în partea inferioară se continuă cu melcul membranos/canalul cohlear  

melcul membranos/ canalul cohlear- imită forma melcului osos pe care îl compartimentează:-- partea superioară a melcului membranos compartimentează: membranos se numește numește  

membrana vestibulară Reissner , deasupra ei se află rampa vestibulară(primul compartiment al melcului osos) cu preilimfă - partea  partea inferioară a melcului melcului membranos se numește  numește 

membrana bazilară, sub ea se află rampa timpanică  (al doilea compartiment al melcului osos) cu per ilimfă ilimfă ntre membrana vestibulară , ,  bazilară -î -între  bazilară  și cu ajutorul  pereteluii extern al melcului osos, se formează canalul  peretelu

cohlear/melcul cohlear/mel cul membranos în care se află endolimfa (li (lichid chid asemănător ccuu limfa)  limfa)  -între vârful melcului membranos și cel osos există un spațiu liber – h helicotrema elicotrema- prin care cel 2 rampe comunică între ele  ele 

108

 

Cum învăț? 

Fig. 50 Structura urechii

109

 

Cum învăț? 

Fig.51 Melcul osos și membranos desfăcut 

2. Analizatorul acustic a.  Segmentul periferic al analizatorului acustic/ Recept Receptorii orii -se află în melcul membranos/canalul cohlear la nivelul organului Corti -organul Corti este un mic organ situat pe membrana bazilară și ș i conține celulele receptoare ale analizatorului auditiv

110

 

Cum învăț?    Structura

organului Corti

-prin centrul organului trece un tunel triunghiular- tunelul Corti-  prin el trec fibre

dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul spiral Corti ,

aflat pe ramura

acustică/cohleară a nervului cranian VIII acustică/cohleară a -celule de susținere- se află pe laturile tunelului Corti și au rolul de a secreta membrana

reticulată  -celule receptoare auditive- se află deasupra celor de susținere  susținere  și au: -un pol apical (vârful) cu cili auditivi care pătrund în membrana reticulată reticulată  -un pol bazal (baza) la care vin dendritele care traversează tunelul Corti  Corti  

-membrana tectoria- se află deasupra deasupra cililor auditivi

Fig.52 Organul Corti

  Mecanismul

recepției auditive  

-u -urechea rechea percepe sunete cu frecvența frecvența între  între 20 și 20.000 Hz și amplitudini între 0 și 130 de

decibeli (1 db = l dyne/cm^) - proprietățile  proprietățile undelor undelor sonore  sonore 

 înălțimea, determinată  determinată de frecvența undelor  

■ 

a mplitudine dine   intensitatea, determinată de amplitu

■ 

timbrul determinat de vibrațiile armonice superioare supe rioare însoțitoare însoțitoare  

■ 

111

 

Cum învăț? 

-sunetul este captat de pavilionului urechii și prin conductul auditiv extern, ajunge la timpan și îl face să vibreze; vibrația timpanului ti mpanului determină vibrația celor 3 oscioare din urechea medie iar acestea vor determina vibrația ferestrei ovale; de la fereastra ovală, sunetul este transmis perilimfei din rampa vestibulară vestibulară helicotremă rampa timpanică iar de aici, endolimfei care va determina vibrația membranei bazilare pe care se găsește organul Corti   (vezi fig.51- săgețile negre indică traseul parcurs de sunet la nivelul urechii) urechii)   -v -vibrațiile ibrațiile membranei bazilare antrenează  antrenează  (mișcă) (mișcă)   celulele auditive și astfel  astfel  cilii auditivi ating membrana tectoria și se deformează/îndoaie deformează/îndoaie  

-înclinarea cililor într-o parte depolarizează celulele

cresc frecvența

potențialelor de acțiune   -înclinarea cililor în direcția opusă hiperpolarizează celulele

reduc frecvența

potențialelor de acțiune   -baza melcului(membrana bazilară de la baza melcului) –    percepția sunetelor cu

frecvență înaltă 15.000Hz   - percepția sunetelor -mijlocul membranei bazilare - percepția sunetelor cu frecvență medie 5000 Hz   melcului) -  percepția sunetelor cu -vârful melcului(membrana bazilară de la vârful melcului)frecvență joasă 20 -500 Hz -celulele auditive de la nivelul organului Corti transformă  transformă  energia mecanică a sunetelor în impuls nervos -p -perforațiile erforațiile timpanului nu duc la surditate, ci numai la o scădere a acuității auditive a urechii respective

112

 

Cum învăț? 

b. Segmentul intermediar al analizatorului auditiv/ Calea acustică   -primul neuron:  în în ganglionul spiral Corti, dendritele ajung la polul bazal al celulelor /acustic, care se îndreaptă auditive cu cili din organul Corti, iar axonii formează nervul cohiear /acustic, spre punte -al II-lea neuron:  în punte p unte în cei 2 nuclei cohleari (ventral și dorsal) ; axonul celui deal IIII-lea lea neuron se încrucișează cu cel de pe partea opusă (deci trece din stânga în dreapta și invers),, după care merge în sus spre mezencefal invers)

-al lll-lea neuron:  în coliculii cvadrigemeni inferiori de la nivelul mezencefalului, axonul merge la metatalamus

-al IV-lea neuron:  în corpii geniculați mediali din metatalamu s(component al cerebrale   diencefalului) , axonul merge către emisferele cerebrale 

c.  Segmentul central al analizatorului auditiv -în ariile auditive primare și secundare din girusul tem poral superior din lobul

temporal de pe fața laterală a emisferelor cerebrale -în jurul ariei primare se află  primește aferențe de la află aria secundară sau de asociație, care primește aria primară  primară 

Fiecare neuron senzitv din ganglionul spiral Corti transmite impulsuri nervoase de la o anumită zonă a membranei bazilare, această specializare zonală se păstrează în c ontinuare și la celelalte locuri de sinapsă ale căii acustice

ex. sunetele se transmit prin fire izolate  ( ex.

neuroni care transmit impulsuri venite de la baza melcului vor face sinapsă cu neuroni care continuă să transmită impulsuri numai de la baza melcului și nu se amestecă cu cele de la vârful melcului de exemplu) Identif icarea realizează  prin 2 mecanisme: icarea direcției de unde vine sunetul se rea lizează prin



  detectarea decalajului în timp dintre

semnalele acustice care intră în cele 2 113

 

Cum învăț? 

urechi (dacă sunetul vine din stânga, va ajunge mai repede la urechea stângă față de cea dreaptă)  dreaptă)  

 

diferența de intensitate a sunetului care ajunge la cele doua urechi  (dacă sunetul vine din stânga, va avea o intensitate mai mare când ajunge la urechea stângă față de vine cea dreaptă)  dreaptă) 

Fig.53 Calea acustică și segmentul central 

114

 

Cum învăț? 

3. Analizatorul vestibular -are rolul de a informa creierul despre  poziția ca pului și corpului în spațiu și despre accelerările acce lerările liniare  liniare (în linie dreaptă) sau dreaptă) sau circulare (rotații) la care acesta este supus s upus   - participă kineslezic, vizual, tactil și de  participă la menținerea menținerea   echilibrului, alături alăt uri de analizatorii kineslezic, cerebel 

a. Segmentul periferic al analizatorului a nalizatorului vestibular/ Receptorii Receptorii -situați în în labirintul membranos și se numesc macule și creste ampulare   -macula: - se află în utriculă  utriculă și saculă: macula utriculară și macula saculară   - formate din:- membrană bazală  - celule de susținere, așezate pe membrana bazală  bazală  -celule senzoriale/receptoare  senzoriale/receptoare (așezate deasupra celor de susținere)  în membrana otolitică(o membrană au la polul apical cili incluși incluși în gelatinoasă),, în care se află gelatinoasă) află granule de carbonat de calciu și magneziu,numite otolite ; la polul bazal al celulelor receptoare sosesc dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul vestibular Scarpa (ganglion aflat pe traiectul ramurii vestibulare a nervului cranian VIII)

-crestele ampulare: - se află în în ampulele canalelor semicirculare membranoase - formate din: - celule de susținere   - celule se polul apical prezintă cili care senzoriale/ nzoriale/receptoare receptoare care la polul  pătrund într-o într-o cupolă gelatinoasă, iar la polul bazal se găsesc terminații dendritice dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul vestibular Scarpa

115

 

Structura crestelor ampulare

Cum învăț?  Structura maculei

Fig. 54 Macule și crestele ampulare     Fiziologia

(funcționarea) receptrorilor  

Maculele -sunt stimulate mecanic de către otolite   -stimulate în condiții statice (când stai pe loc) și dinamice (mișcare)   -stimulate de mișcări liniare (în linie dreaptă) -înainte, înapoi sau lateral -stimulate de accelerație  nu de viteză-ex.stimulate viteză-ex.stimulate de trecerea de la mers normal la alergare sau oprirea sau trecerea din alergare în mers normal etc. -detectează accelerația pe orizontală (cei din utriculă) și pe verticală (cei din saculă)   -când capul stă nemișcat otolitele apasă  apasă   prin greutatea lor asupra cililor celulelor senzoriale și îi deformează,  deformează,  celulele senzoriale sunt stimulate și  și  trimit impulsuri spre centrii nervoși, informându-i nervoși, informându-i asupra poziției capului în acel moment și declanșând reflexe care vor ajuta la menținerea posturii și a echilibrului  echilibrului  -c -când ând capul și corpul se mișcă în linie dreaptă (înainte, dreaptă (înainte, înapoi sau lateral), forțele de inerție imping otolitele, care sunt mai dense decât endolimfa endolimfa,, în sens opus deplasării (exct cum se întâplă cu pasagerii unui autobuz când acesta începe să meargă; în momentul în care autobuzul începe să meargă, pasagerii sunt împinși în spate, acest lucru se numește inerție ); prin deplasarea otolitelor în sens opus mișcării, membrana otolitică este și ea împinsă în sens opus și la fel și cilii care sunt incluși în membrana otolitică,  otolitică,   aceasta duce la stimularea celulelor senzoriale și astfel și astfel se declanșează la nivelul centrilor ner  ner voși voși reacții motorii corectoare ale

116

 

Cum învăț? 

dura ta mișcării   poziției corpului corpului și capului capului  în vederea menținerii menținerii echilibrului pe toata durata mișcării  Direcția în care sunt deplasate:

otolitele Direcția de deplasare 

membrana otolitică cilii

Crestele ampulare -sunt stimulate mecanic de către endolimfa care se află în jurul lor   -stimulate de mișcări circulare (rotație)  viteză  -stimulate de accelerație nu de viteză  -r ecepționarea ecepționarea mișcărilor circulare ale capului este posibilă datorită orientării canalelor semicirculare în cele trei planuri ale spațiului: frontal, orizontal/transversal și sagital -c -când ând capul și corpul se învârt (mișcare circulară) antrenează rotația simultană a canalelor semicirculare aflate în planul rotaț rota ției respective, forțele de inerție imping endolimfa în sens opus, aceasta va înclina cupola gelatinoasă și cilii incluși în cupolă în același sens (op us mișcării), aceasta duce la stimularea celulelor senzoriale și astfel se declanșează la nivelul centrilor ner voși voși reacții motorii corectoare  corectoare care duc la menținerea echilibrului  echilibrului în timpul mișcării circulare

117

 

Cum învăț?  Direcția în care sunt deplasate:

endolimfa

Direcția de deplasare

cupola gelatinoasă   cilii

b. Segmentul intermediar al analizatorului vestibular/ Calea vestibulară  -primul neuron:  în ganglionul vestibular Scarpa  de pe traiectul ramurii vestibulare a nervului cranian VIII, dendritele primului neuron ajung la celulele senzoriale cu cili din m macule acule și crestele ampulare, ampulare, iar axonii formează ramura vestibul vestibulară ară a perechii a VIII-a VIII -a de nervi cranieni care merge către bulb  bulb  

-al II-lea neuron:  în cei 4 nuclei vestibulari din bulb: superior, inferior, late ral și pleacă mai  mai multe fascicule: medial; de aici pleacă   fasciculul vestibulo-spinal, spre măduvă -con  -controlează trolează tonusul muscular  

o

controlează echilibrul static și   fasciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel- controlează

o

dinamic   fasciculul vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor III și IV din mezcncefal ș i VI

o

din punte- controlează mișcările globilor oculari, cu punct de plecare de plecare labirintic   fasciculul vestibulo-talamlc, spre talamus

o

-al III-lea neuron:  în talamus, axonul prin fibre talamo-corticale, merge spre emisferele cerebrale

c. Segmentul central al analizatorului vestibular -în girusul temporal superior din lobul temporal de pe fața laterală a emisferelor

cerebrale  118

 

Cum învăț? 

Fig. 55 Calea vestibulară și segmentul central

  119

 

Cum învăț? 

Noțiuni elementare de igienă și patologie   1.  Otita

Otita externă  este un termen general prin care se denumește orice infecție a urechii (micotică/ciuperci, ci, bacteriană, bacteriană, virală virală). externe (micotică/ciuper ). Otita medie  purulentă acută  este o infecție a urechii medii. Patogenii  Patogenii   (agenții infecțioși)  infecțioși)  ajung la acest nivel, de obicei prin trompa lui Eustachio, succedând cel mai adesea unei amigdalite sau răceli. Cei mai susceptibili/predispuși sunt susceptibili/predispuși sunt copiii, deoarece răcesc frecvent și ș i au trompa lui Eustachio scurtă  scurtă   și plasată orizontal. Simptomul cel mai frecvent frec vent este durerea la nivelul urechii medii, iar presiunea exercitată de inflamația de la acest nivel poate duce la ruperea membranei timpanice.

120

 

Cum învăț? 

Bibliografie 1.  Biologie clasa a XI-a,  Autori: Dan Cristescu, Carmen Sălăvăstru, Cezar Th.  Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu, Vo iculescu, Editura: Corint Cor int 2.  Biologie clasa a XI-a, Autori:Tatiana Ţiplic, Editura Aramis  Aramis   3.  Biologie clasa a XI-a, Autori: Aurora Mihail, Florica Macovei, Editura:Bic All 4.  Biologie clasa a XI-a, Autori: Ştefania Pelmuş Giersch, Amalia A malia Florina Toma, Editura: CD Press 5.  Biologie clasa a XI-a, Autori: Elena Huţanu Crocnan, Irina Huţanu, Editura: EDP  EDP   6.  Biologie clasa a XI-a, Autori: Stelică Ene, Elena Emilia Iancu, Gabriela Brebenel, Ofelia Tănase, Editura: Gimnasium  Gimnasium  7.  Biologie clasa a XI-a, Autori: Ioana Ariniş, Editura: Sigma  Sigma   8.  Biologie clasa a XI-a, Autori: Ionel Roşu, Călin Istrate, Aurel Ardelean, Editura: Corin

IMAGINI DE ANATOMIE 1.  Frank H. Netter "Atlas de anatomie umana" editia a III-a  III-a   2.  Biologie clasa a XI-a, XI-a, Autori: Ştefania Pelmuş Giersch, Pelmuş Giersch, Amalia Florina Toma, Editura: CD Press