Nicolae Iorga - Neamul Romanesc din Bucovina - 1905

www.dacoromanica.ro

BIBUOTECA

AgZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE HALCESCU"

www.dacoromanica.ro

NEAMUL ROMANESC

IN BUCOVINA

N. "viva.

Noma roni4neac In Bu-ovina.

www.dacoromanica.ro

1

N. IORGA

Neamul romänesc in Bucovina

BUCURE$TI

Editura Institutului de Arte Graftce ,.MINERVA" *** Strada Regala, 6 (Hotel Union) = 1905

www.dacoromanica.ro

EDITURA INSTITUTULU1 DE ARTE GRAFICE aMINERVA TOATE DREPTURILE RESERVATE REPRODUCEREA OPRITA

www.dacoromanica.ro

PUTINILOR BUCOVINEN/ CARI VOR

CETI ACEASTA CARTE, SE VOR INCALE I DE DINSA BI VOR CULEGII INVATATURI.

www.dacoromanica.ro

I.

IN JURUL SUCEVEI

www.dacoromanica.ro

1. Spre Suceava. PrimAvarà tiara'. Un verde blind, dulce, urned,

copildresc. In lunca Siretiului pe care se deapana de la Focsani pdna la Burdujeni, in tot lungul Moldovei noastre, calea cea mare a trenului, copacii se innalta Inca negri, gol, dar cite unul batut ca de o usoara ninsoare verde ; altii, mai timpurii, isi poartä frunzisoarele ca niste flori: par cea d'intaiti gateala a unel copile.

0 ploaie mare de o noapte si o zi, pornitä dintr'un apus de singe, a samanat bAltace curate Inca : pare ca ar fi niste frinturi de lacuri albe.

Pe o muche de deal, iarna a uitat o marama de zapada. Sus soarele usuca un valmasag de noel suri, rAmasi in urmä in zarea rasäritului. Aleluia, sfintal dimineata de April, dimineata de flori a Floriilor! .Cei d'intaiii oameni ce se \Tad sint trei pastori intr'o vAiugg, unde pasc vite lacorne si se

www.dacoromanica.ro

10

IN JIIRUL SIICEVE1

adapA in stioalme. In sumane cenusil ca arAtura, nalti, frumosi, supti la fata de iarna cea grea

färä mAmaliga. Cine §tie ce-o fi fAcind acum,

in ce nopti de desfrig §i de jocuri de noroc o fi intärziat boierul care a inchiriat cuiva din Jidovime acest pAmint cu bietil oameni de pe dinsull In gAri, ,Dimineata de miineD, strigatA de ovreiasi neobositi §i, intr'un ve§nic mers cu socotealà, Evrel marl, gra§i, rumeni. Au trecut pe rind BacAul cu biserica lui tefan-cel-Mare, Ro-

manul intins drept lingA apa spircuita a Moldove, cu dungile de copereminte ro0i i cele opt turnuri crestine de-asupra valmAqagului strA-

inatatil, Pascanii, cu vepicul sàü vuiet de multime grAbitA i flamindä.

un nor plumburiii lasA sà cadA, intr'un zimbet de soare, picAturi de ploaie inghetatà.

2. Suceava. \Tad iarA§1 dealul de lut cu creasta dreapta, timpla scorburoasà, ridicindu-se de-asupra apel de hotar. Sus turnurile de biserici stail ca sulitile. La .o lature, zidurile galbene, zimtuite si rupte, tinjAsc pe innaltime. De la Burdujeni, un birjar mA va duce la Suceava. E, neapArat, : cere douA preturi, nu vrea sd lase nimic, pleacA pAnA foarte aproa-

www.dacoromanica.ro

SUCEAVA

11

pe, se itiqte in u§a Ora marete, tute, 41 §terge nasul, intra in vorba, scade pretul la jumatate §i la urrna aflu cà i-am dat totu0 de dotal orl cit tariful ob4nuit. Trec printre casele cochete ale functionarilor romini din Burdujeni. Acum sint pe un drum lat, intre dealuri la dreapta i, la stinga, o ripa mita', in care luneca ape de mocirla. Peste innaltimi, vai, ripi, peste drumul umed trece un vifor de vint salbatec, rece ca in toiul iernii aspre, descheind haina, lipind de timpla margenile palariel. Pe capra, birjarul, cufundat intr'un surtuc prea larg, cu gulerul ridicat peste o cama§a ce n'are guler, se strimba de frig in aceasta zimbitoare zi de April, pe albastrul cerului ca."reia se imbulzesc nori; calatorind foarte iute.

Vama e o casa de moda veche, cu un biet functionar incetinel. Un Eyre' cu lunga barba de patriarh din Biblie stä de vorba cu privire la un sac cu cartofi, cu «barabule zice el moldovene§te, pe care le tot alinta cu mina. Afara a§teapta sfio0 mindri Romini, in sumane intu-

necate, cu parul lung cazind drept saü in cirlionti un§1 pe umeril largi; ail in mina gaini §i cite alte marfuri de o nimica toata. Stilpur tricolor al ieirii din tara ; intre doi altI stilpi negri §i galbeni, varna Austriecilor, cu un final- foarte balan, care scotocqte cu multa luare aminte prin geamantanul aproape gol.

www.dacoromanica.ro

12

IN JIIRUL SIICEVEI

Acum e slobod drumul din tam regelui nostru in tam imparatului strain asupra Rominilor. Caii zoresc pe t drumul Burdujenilor,. Nu se vede cine §tie ce schimbare. Sint cAsute frumu§ele dupa datina moldoveneasca 0, pe alocurea, cite o casa mai mare, impodobitA dupa cel mai rail gust al ora§elor. Multe pajuri : la vinzatorii de tabac, la pazitorii oselei, la circiumari. Cutare me§ter e Neamt, Polon ; tot! negustorii se tin de neamul care e cu adevArat stApin al acestor locuri. Copii de-al no0ri nu se vAd pe strada, ci tot de cel cu §Apci, cu palariute verzi, cu nasurile coroiate sail borchinoase, odrasle ale tuturor neamurilor Austriei, §i mai ales ale Evreilor.

Acum cetatea, frontul de biserici nu se mai vad. Sintem pe coarda arcului ce alcatuie0e acest drum, cii innaintAm la deal spre Suceava nevazutà, care trimete innainte numai tot astfel de casute i case pentru toti oploOtii de a.unazi sail de multe zeci de ani. Apa Sucevei se trece pe un pod de lemn, mic, §ubred §i fail podoabe; t tineti tr.isurile", zice una din multele in0iintari tiparite, §i in adevar murgii

Evreului merg cu toata con0iinta ca sint inteun loc unde zburdAciunea, pripa nu se ingaduie. AlAturea, un alt pod, mai mare, mai tare 0 mai frumos, e dungat de linia de fier a trenului ce vine din Itcani §i duce Ia Suceava. i ea imi

www.dacoromanica.ro

SEICEANA

13

aduc aminte de un pod, mare, acoperit, negru pe dinnuntru §i pe din afara, prin care de demult, cind eram un copil cu ochil abia deschi0 asupra minunil acestei lumi, am trecut cu mama,

recunoscatoare pentru minunile Sfintului din Suceava, ca sa sarut moWele negre, uleioase ale lui loan cel Noii, culcat in mirodenii. Aud Inca, dupa treizeci de anI, huruitul roatelor prin

marele intunerec umed, vad piata mare cu facliile §i iconitele, biserica innaltd, racla de argint cu chipuri sapate, falca intunecata §i dintii albi ai ajutatorului la toata nevoia. Jos, Suceava curge iute, minioasa, bogata din prisosul ploilor primavaratece; e mare cit o ramura a Moldovei. in lunca iar4I pasc vite albe. Cimpii se gunoiaza, i pluguri cu cal, duse de terani cu caciula mare, rup tarina slabita de ploaie. Boil se ingra§a §i. se vind cu preturi bune.

Pe mal sint multe case, ceva mai departe. Si tocmai de-asupra lui se cinchWe supt coperemintu-1 de §indila neagra bisericuta de la ltcaniiVechl, galbend-deschis, cu un pridvor liber. Frumoasa mica locuinta a calugaritelor de odinioara pentru care ea fusese cladita in veacul al XV-leal.

Abia dacd se slujWe astazi la hramul ei. Itcanenii din casutele dese de pe linga rill yin la alte serbari sus, In ora§ul lacawrilor marl* i bogate.

Inca o bucata de vreme ne urcam printre case de moda moldoveneasca, in care stet de www.dacoromanica.ro

14

IN JIIRUL SIICEVEI

mai multe orl strAini. Dar, ici 0 colo, fete se dad in scrinciob, in leagAn. E adevdrat cA astäzi, a doua zi de Florii, catolicil deci aici Nemtii, Polonil 41 ail a doua zi a Pa0i1or.

Am ajuns tocmai sus. Sintem in cuprinsul vechiului ora, precum aratA grAmAdirea bisericilor, aqa de aproape una de alta, incit in citeva clipe al facut drumul dintre ele. LasA deci la o parte strada care se zice cevreiascAp §i strada

mare, care e 0 ea aproape numal a Evreilor, lasA urmarea el innainte, pe linga o gradind goalA 0 fa tinuta, pe linga o bisericA a catolicilor, mare, albA, uritä, in care scinteie acum luminile invieril, chemind putinil credincio0. LasA prAvAliile Evreimii, care nu sint altfel decit

cele de la Folticenil no0ri, lasA scirboasele cafenele, in care se tolAnesc in caftane murdare stApinii de astäzi al tirgului, lasA ingrAmadeala, harhAtul germano-semitic, duhoarea qi necurdtenia, lasä uriciunea rapareta. Nu te uita la lumea ce trece in hardughiile nemte0i care sint trAsurile de aid' : une off ai vedea un honoratior cu cilindru, iar de cele mai multe orl unul, doi, trel, multi Evrei, de modA nouA i de modA veche : eii am zArit chiar intr'o cupea, avind in locul geamului de la spate o scinduricA, un

Herrchen, un domni§or, oache§, cu fata prelunga, cu ochil marl visAtorI, cu perciunil fiului

www.dacoromanica.ro

SIICEAVA

16

lui David 0 cu palariuta de catifea, cu lungul caftan al Galitianului neprihanit de civilisatie. Pe ici, pe colo vel vedea strecurindu-se cite un cre0in sail o cre0ing, functionari, me§teri cari-0 petrec Pa0ile, soldati in congediu pentru serbatori, domn4oare elegante cu mo0i in zestre,

ferindu-se cu dibacie de atingeri care pateaza de murddrie rochiile. Dar toate acestea nu te privesc, calator romin pe paminturi ce sint instrainate §i in ceia ce prive0e oamenii chiar, printre cari

zare0i aa de rar teranul dupa datina, cu sumanul §i caciula sa ca in Moldova, cu variante de caciula, mici 0 ieftene, pe care le-a nascocit jidovimea, sail in haina modesta a Neamtului

din burghesia cea mica. Tie-ti pasa in acest pamint al tuturor neamurilor, in care al lui Israel a capatat biruinta deplina, tie iti pasã de biserici cu chipuri de bour §i frumoase litere batrine de-asupra u01or, de pietre §terse de-asupra mormintelor cu cenu§a spulberata, de frinturi de cetate pe culmea framintata cu singe, spre care ni se innalta recuno0inta 0 ni fumega tamila visurilor evlavioase §i sfinte. Fere0e-te de prihana, lasa hanurile, pravaliile, stradele, gradinile i fur4eaza-te spre locurile pe care

privigheaza crucea ta veche rasariteana, unde vorbesc in glas de arama clopotele tale turnate prin vremi ce nu se vor mai intoarce, 0 in care

in bronz ni s'a turnat 0 marirea, numele cel www.dacoromanica.ro

16

IN JURUL SUCEVEI

bun, pAstrat para astdzi, datina curatA, pe care o uitd prea multi, in toate. FA aid ca un hagiii cucernic in Ierusalimul din vremea prigonirilor : el nu mergea la cadiii, la nazir, la capeteniile ienicerilor, el nu se grAmadia printre cumpArAtoril bazarurilor, el nu a§tepta la poarta moscheilor, ci, tiind umila lui facile in minA, el se

ducea de-a dreptul, cu o grabA infrinatà de simtul sfinteniei, chtre mormintul in care odihnise, o clipa omeneascA de moarte, Domnul 0 Dumnezeul sail.

infaiii ti se va infati§a Sf. Dimitrie, mare 0 puternicä zidire pe care Petru Rare§ o inchind, precum a facut §i in Hirldil cu o clAdire ceva mai mica, sfintului gpurtAtor de mil-1, biruitor in luptele care placeail sufletului focos al fiului lui Stefan-cel-Mare. ClAdirea n'a suferit reparatiile acelea la care Austria tine mult, ca sA arate cA §tie 'Astra mo§tenirea moldoveneascA, ca sal incurajeze §tiinta 0 arta §i ca sA dea de lucru la atitia domni din Viena cari gAsesc Ca. Moldovenii acei de demult erail oarneni stimabill, ale cAror lucrAri in carAmidA, piatra. §i penel

sint vrednice de o luare aminte curioasa 0 de o ingrijire rAsplAtitoare. Ba Sf. Dimitrie a fost reparat 0 el acum citiva ani, dar intru atita numai cA 1-ail tencuit 0 vdpsit cu o tencuialI 0 o yapsealA care cad. Si iard§1 clopotnita pe care e

www.dacoromanica.ro

10

LI

ç.

OM/"111,.

r \f" 1$,

.J

VAVSOLIS

3b.

Sp

AA

... ^

Z.% MOWN.

4- 1

".4

Bieerica Sf. Dimitrie din Simony&

www.dacoromanica.ro

18

IN JURUL SUCEVEI

intiparita de partea de catre Rasarit cunoscutul bour cu gitul gros, cuprins intr'o floare purtind inscriptia, clopotnita aceasta a fost de atitia

ani preschimbata pentru a se face de la innältimea ei trainica, paza de foc. In colo, Sf. Dimitrie-i cum 1-a lasat ctitorul. Fatada

larga e strabatuta de trei fere0i gotice 0 se sprijina pe doug contraforturi. Fere0i1e gotice se urmeaza 0 pe laturi, ca 0 contraforturile. Zidirea se rotunze0e la strane §i in fund, la altar. Ocnite mici sus, ocnite marl jos, lungarete, !And la temelie, ii impodobesc paretii. Zugravelile frumoase,

pe fond albastru dulce, care se vedeaii odinioara, s'aii sfdrimat, s'ail ascuns supt pospdiala tericuielilor mai tarzii. Innuntru, chipurile de .sfinti sint in parte cele vechi, precum dovede0e inscriptia numelor, in

lungi 0 suptiri slove din vremea, buna pentru scrisoare, a urma01or lui Stefan-cel-Mare. Un foc a mistuit insa catapeteazma, odoarele vechl s'ail stricat, afara de jalnice rama0te, aruncate intr'o Camara a turnului, unde putrezesc in praf cununile mortilor din zilele noastre 0 fel de fel de lucruri fara chip 0 fara nume, care duhlesc a muced. Pietrele de mormint, intre care un invatat strain a crezut ca gase§te pe a lui Bogdan fiul lui Rarq, nu se mai pot ceti cu siguranta ; nicairi nu le-am vazut mai ticaloOte. Vremea de peste un veac in care Suceava a ..

www.dacoromanica.ro

SUCEAVA

19

fost un maldár de ruine, unde cinil fãrä stapin bàciuiaü prin pivnitele de piatrà ale caselor ce se dArimaserg, pe cind sateni pasnici arail pamintul in margine, vremea de astdzi a primariilor evreiesti, a preutimii de Stat, cu invat5.turd mireanA, vreme de egoism si färd nici-un avint, fard nici-o amintire i fárd nici-o nddejde, aü adus aceasta pacAtosire a bisericilor. Rar sa-ti vie preotul pentru a-ti aräta cu mindrie biserica,

pentru ca e in sama lui i pentru cà e moaste din trecutul neamului lui ; un biet paracliser bdtrin, nespus de mui-dar si de indobitocit, chior, bubos, va orbecai cu tine prin praful silneorinduiala, prin sdracia despretuit&-a lácasurilor in

care Mitropoliti aü slujit innaintea Domnilor, Doamnelor, Domnitilor, boierilor in vesminte de aur, de catifea i mdtasuri.

De departe, manästirea Sf. Gheorghe se vädeste prin turnul greoiii al portil i prin scinteierea ciudatä, prin lucirea sticloasA a tiglelor nouà rosii-inchis, cu dungi nesdbuite de albastru si de galben, ceia ce pentru o biserica e o impopotonare, iar pentru colorile noastre nationale

e, cind te gindesti cine a reparat si cu ce simtire fata de noi, o profanare. Biserica Mitropoliei

de odinioarà a fost clAdita in foarte vechi timpuri, indatä dupä *tefan-cel-Mare, si supt Stefan-

cel-Tindr a luat locul vechii Mitropolii, care e

www.dacoromanica.ro

20

ix Juin', SUCEVEt

Biserica SP. Gheorghe din Suceava (dupti clionarhia austro-ungarls).

www.dacoromanica.ro

SIT CEAVA

21

astAzi biserica Mirautilor. De sigur iarAqi, marele

ziditor Petru Rare i-a dat proportiile cele marete

pe care le are astail, pIAtind ast-fel datoria sa de biruitor 0 fatal de cellalt mucenic osta al legil cre§tine. Petru chiopul, blind Domn cuvios, a dres clàdirea, ce suferise pe urma luptelor din vremea lui Despot ; de la dinsul vine zugraveala de astdzl, foarte frumoasa, cu sfintl marl 0 icoane bogate, intinse pe un fond albastru, stropit cu largi stele de aur. Petru-Voda, Inca tinAr, cu barba lungA, roFatA, *tefan-celMare, Petru Rareq, Stefan copilul lui Petru cel N oil §i poate Vlad, fratele sail, cad capetele

acestora s'ail Oers, iar nu s'ail taiat la o inchipuitä deschidere a feretiI, care e veche, ace§tia se vAd foarte bine, ca §i pisania cu litere de aur arAtind data lucrArilor, precum §i aceia

cind s'a nAscut, a primit semnele Domniel de la gimpAratul turcesc, 0 a fost uns in aceastA bisericA, de Mitropolitul Gheorghe Movilä, copilul tefan cel frumos, cu dulcil ochl albaVri,

care s'a stins ca tinär in muntil, aa de departatI, al Tirolului.

Biserica e intocmai ca a

Sf. Dimitrie, dar aici reparatia ui-a facut isprAvile. Coperemintul e cum am spus, pietrele de mormint sint prinse in zidul de imprejmuire; in clAdirea Idea slujbA

sint aezate la pamint fel de fel de stilpi

§i

podoabe de piatrA sApata, nota-noute, care fa-

www.dacoromanica.ro

22

iii JIIRIIL SIICEVEI

min sa fie puse la locurile lor, dupa ce arti0ii din Viena vor spoi din noa tog paretil. De alminterea, e0i asigurat, totul se va face cu rinduiala 0iintifica. Sapäturile sint numal in stil vechia. Zugraveala va fi intocmal ca aceia a me0eri1or lui Petru Schiopul. Se va inlatura numai praful, fumul, urmele de focuri §i nenorociri, urmele urite i duioase, urmele negre §i miFatoare, urmele sfinte... Atit. *i biserica triumfatoare va pomeni prin scinteieri §i colors nouà bunatatea unei cirmuiri cu care cea veche n'are nici-o legatura, a unei civilisatii care nu

intelege pe cea de alta data, a unei epoce de innaltare a acestui colt moldovenesc prin Evreil 0 prin functionarul de cariera.

Inteo bisericuta facuta de Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul Dragomirnei, e a§ezat, 'Ana

la sfir0tu1 lucrarilor de restauratie, trupul Sfintului loan cel Nal, pe care, acum cinci sute de ani in capat, Alexandru-cel-Bun, intemeind aici Mitropolia lui losif I-ia, I-a adus din locul muceniciei sale, Cetatea-Alba a Genovesilor, in care

el suferise pe la 1330 de cruzimea Tatarilor, stapinii de pe atuncea. Poate tot Petru chiopul

sa-I fi daruit greoiul sicria de argint aurit pe care se desfac, in minunat lucru rabdator cu ciocanul, priveli0i din suferintele mucenicului. Apoi regele polon Sobieski, venind sa scape www.dacoromanica.ro

"!,:ti

VA VaDaS

I

-,;.:-.

A

A ,,,,,

''.7411. ,--..

"

."

'

,

-.0;-,... .

.

.

, ,q di

.

.:._ .

.

-..;v2t ,...=..51., 1r

T , .. y, u.),,,,,,,,t g

e'

'

r_ --

,i)

Nei, a

'jrit: A N ..,:-.., -P--2,

....

...t

43..

f it

0.,.: ..,,,.___, l_. 1._:.....1.1.r.a.',L__,...,:,-..,

Procesia au moaqtele Sf. loan cel Nod din Suceava.

www.dacoromanica.ro

24

IN MUM SUCEYEI

pe Moldoveni din lunga robie a Turcilor, a furat pe sfint pentru evlavia Rusilor din tara sa, si numai Austria, dupa impArtirea Poloniei,

a dat innapoi Sucevel fdpite de la Moldova vechiul ei sfint ocrotitor, spre care si astAzi yin inchinatori din multe locuri romAnesti si ortodoxe, cerindu-1 minuni si hardzindu-i lumina fácliilor de ceard.

Si mai tArcatä decit Sf. G-heorghe e acea bisericä a Mirautilor. Tigle scinteietoare, piatra rasa', sfinti de Viena. Ti se stringe inima cind intri in lacasul de minunatà, rabdatoare si costisi-

toare parodie, din care ail fost gonite toate amintirile. Altfel, forma e cea veche, din vremea

strdlucirii moldovenesti si a decaderil de pdnd mai dAunAzi, cind dobitoacele si oamenil rál se strecurau vara prin balarii si se oplosiaii in cuprinsul zidurilor. Alexandru-cel-Bun e, fárd indoialä, ctitorul d'intAill al acestei mici zidiri, iar al

doilea a fost Stefan, care a ridicat pe ruinele vechil bisericute o clddire mai nouä, avind ca semn deosebitor, in loc de pridvor, turnul clopotnitei

impartit in cloud rinduri, turn care stricd insá armonia liniilor. SE Ioan al lui Vasile Lupu, mica, naltuta, cu

ferestuici märunte si multe siruri de briie, cu un fin bour sApat pe o lespede de piatra ; Sf. Nicolae al Prkjestilor, claditä Inca in stilul lui

www.dacoromanica.ro

SUCEAVA

25

Biserica Miriutilor (innainte de restaurare) (dup. Monarhia austro-ungarb)

www.dacoromanica.ro

26

IN JDRUL SUCEVE!

Rareq, foarte bine alcatuita, cu turnul ei suptiratec, intregesc qirul bisericilor moldovene0i pe care le pastreaza Inca Rominii pentru preotii teologi i paracliseril batrini cu ochii ro0i §i minile riioase. Linga cea din urma, se vede o bi-

sena armeneasca din veacul al XVI-lea, cu inscriptia pästrata §1 cu turnurile hid vapsite in verde. Bisericuta Elenei, vaduva lui Rare§, inchinatA la 1551, pentru pomenirea sotului mort i mintuirea sufletului ctitoarei, a trecut in mina Rutenilor uniti, can aü spalat-o, aü curatit-o, aü vapsit-o i i-ail spinzurat clopotele de o foarte ciudata zidarie. *

Dincolo de zidul de imprejmuire al Sf. Gheorghe, se intinde un vechiii cimitir salbatec, din pamintul gropos al caruia, printre pietre crapate si monumente risipite i mincate de mu§chia., printre

bolti sparte lasind sa se vada sicrie putrede farimate de bulgari, cresc yiorelele cele d'intaiii ale primayerii in iarba mica, qi se strecoara, luaiori aminte, copii de limbd nemteasca, poate i copii

ai Evreilor, cari le culeg. Cu uimire gase0i aice pietre latine0i de la 1580, de la 1600, puse pe locurile de odihna ale unor femei dintre catolicii Sucevei celei vechi : sotul uneia a fost sutaqul polon al lui Ieremia Movila. Alte lespezi,

cu pisanie frumoasa slavong, sint din acela0 timp. Lumea aceasta noua straina, a§a de strainA,

www.dacoromanica.ro

SU CEAVA

27

le-a lasat de mult in pAräsire, printre monumentele de la 1800 incoace ; dar, in fiecare prima-

vara, firea duioasä ingroapà 'n muschiil piatra supt care cu durere de inima 0 multe lacrimi s'afi ingropat mortii aceia de demult. in fata, ai o ripd de lut, ruptä mai daundzi. Gida noroioasO de jos e Cacaina Sucevel. Dincolo de dinsa zdrentele galbui ale zidurilor Sucevei se ridicl innaintea ta, vorbindu-ti de Petru-

Voda al Musatei din 1380, de Alexandru-celBun orinduitorul, de tefan-cel-Mare, care a paräsit-o deznaddjduit innaintea Turcilor lui Mohammed al II-lea, ce ail ars cetatea in 1485, care apArat-o de Polonii trufasi ai lui loan Albert, a .ce si-a cucerit aice rusinea si moartea innainte

de vreme, de Pettu Rares, gonit de boierii sai, cari ail lasat lui Soliman al II-lea drumul deschis

spre Scaunul domnesc al Sucevei; unde el si:a scris cintarea de biruinta pe o placO de maimurA

ce se pastreala astazi la Museul orasului ; apoi de Voda Despot strAinul, care a stat luni de zile inchis aice, in cea mai chinuitoare din asteptdrile mortil, pAnA ce boierii räsculati ai lui Tomsa,

tefan-Vodd cel noil, 1-ail rázbit prin foame si 1-aii silit sd iasà, in haine domnesti, impardtesti, incoronat si invesmintat in aur, in jos spre Areni, la podul din vale, spre Zamca si Sint' Ilie, unde 1-a lovit topuzul odatä cu mustrArile,

si Tatarul, care s'a invoit la o astfel de faptd, www.dacoromanica.ro

23

ts MUM SCCHVEI

al CM

Ruloele eetAtil fluaeare.

www.dacoromanica.ro

SU CEAVA

29

i-a desfacut capul strivit innaintea boierimil fOrä

de milä. Ele itl spun de frumoasa Doamni cerchesä a lui Vasile Lupu, de zglobiul ei fiil, Stefd-

nita, de intunecatul 0 grosolanul ginere cäzàcesc Timu§ 0 de minunata lui sotie tinärA, Ruxanda, cari au fost incunjurati aice de Unguri, de

Munteni 0 de Moldovenii lui Gheorghe-Voda Stefan, pand ce genunchiul lui Timu§ a sdrit de lovitura unei ghiulele 0 viata grozavului flácAil peri in chinuri, pänä ce Cazacii plecarà cu trupul,

läsind in robie 0 ru§ine pe Doamna 0 fiul de Domn. Ele iti amintesc de pata stäpinirii polone de pana la 1699, cind de sus, din cetatea odinioarà apärAtoare, se coboriail osta§1 betivi, desfrinati §i batjocoritori, cari-§1 scrijälail nu-

mele pe pAretii bisericilor §i impungeail cu sabia ochii sfintilor credintil noastre. Vremea acoperise de mult cetatea supt un giulgiii de ternä din care igiail numai colturi de piatra destäinuitoare. Un architect german,

Romstorfer, a vrut sä §tie ce este acolo 0 a lucrat ani de zile cu multà rivnä, mare folos 0 putinA cheltuialã pentru desfacerea din pamintul

lutos a Sucevel noastre de demult. Pe rind ail rasarit §anturile adinci, pline de apà in zilele

grele ale apArarii, zidul puternic din gall, intarit pe o temelie veche de chtre Stefan, vulturul acestui cuib al ulilor §i §oimilor d'innaintea sa, apoi zidul d'innOuntru, cámdrile de locuinta, in-

www.dacoromanica.ro

30

IN JURUL SIICEVEI

caperile Domnulth, beciurile de arme §i de osta0, gropile pentru robl, curtile cele marl* din mijloc,

unde puteati incapea mil de aparatori, turnurile

de straja 0 bisericuta in care zilnic se cerea lard sunet de clopot indurarea 0 sprijinul lui Dumnezeii, nadejdea cea mai tare §i aparatorul cel mai statornic. S'aii gasit oase infratite in acela0 praf lard nume, hirburi de smalt cu frumoase impiestriri, care n'aii fost Inca cercetate, unelte §i sapaturi, bath, lemnarii, inscriptil de piatra. Unele se giä astazi jos, la Museul dintr'o

mare casa pustie, pe celelalte ti le arata paznicul, un gropar de cimitire, harnic 0 calduros ajutator al lui Romstorfer, in chiar cuprinsul zidurilor. El §tie sa-ti spuie despre fiecare colt,

sa te poarte prin toate ripile §i coclaurile, pe toate crestele §i prin toate infundaturile, 0, cind 41 vorbe0e de mormanul de pietre asupra carora plinge sufletul tail, el vede cetatea, din care tu nu vezi decit apardtoril pe can el nu-1 §tie §i de can lui, Neamtului, n'are de ce sa-i pese. *i abia mai asculti cuvintele lui imbiel-

§ugate de lamurire cind de pe culme, linga ferestuica deschisa in gol, sträbatuta de vintul care cinta 0 de vintul care urla, privirea ti se intinde asupra §esului verde al Sucevei, asupra dungii de argint a riului, asupra turnului de la manastirea Todirenilor, asupra Burdujenilor noi ai Romania Aripile vulturului grit sfärmate 0

www.dacoromanica.ro

SINT' ILIE

31

jos croncdnesc corbii, jos in Suceava, jos in Burdujeni, pärfa departe, foarte departe, in tirguff ce ail fost lAca§uri slAvite ale strAbunilor : corbi, tot corbi, multi corbi, croncAnindu-mi in limbi sträine a pustiil, a iarnA, a moarte....

3. Sint' Ilie. in sara luminoasà, cu fiori de frig, trAsura merge spre Sint' Ilie. Trecem podul de la Areni,

lingA care pAze0e stafia lui Despot cu capul zdrobit, läsAm Zamca, mAnAstirea Armenilor,

suitä pe innaltime, 0 innaintam in Tinutul de dealuri rostogolite 'n neorinduialA, dealuri blinde, rotunde, invelite cu vesela iarbA tinArA. E mo0a mAndstirii de odinioarà a Sfintului Ilie, deci face

parte din fondul religionar i, 0 fire0e acesta 1-a

arendat Evreilor, cari aid sint totul. Terani zdraveni, inceti, tacuti ail pentru domnul lor de astAzi, care a inlocuit cu burta, ochelarii §i ifosul sAil pe Domnul cel vechiil de colo, din cetate, pentru care se ara cu sabia 0 se secera gloria.

Suceava se desfA§urà acum in urmä, cu multele-1 turnuri. Mai departe e sAmAnatA cheia, laca01.1 cheilor, Slavilor de demult, cu cele o sutA

cincizeci off douA sute de case rAspindite §i cu 1 Asa se numeste fondul, administrat de Austria, al minastirilor cu danii de la Domnil si boierii romini.

www.dacoromanica.ro

32

iN JURUL SUCEVEI

livada ce ascunde locuinta boierului noil, un Armean, Haritonovici. Indatà e§ti la Sint' Ilie. MAnAstirea e acum o bisericA ; un zid nal o incunjurA de aproape, casele calugarilor s'ail

risipit in praf. Sipotul cu apl bunA curge in deert. De pe dealurile ce string de jur imprejur clAdirea, a perit toata podoaba pAdurilor, care faceail din Sint' Ilie o manAstire in codru.

Dar biserica e aa cum a lasat-o Stefan, al cArui nume e pomenit in inscriptia de trel rin-

dull, minunat sapatà de-asupra u0i. FatadA simplA, fArA sprijin, trel abside, firide scurte

sus, lungi firide ce se prelungesc in jos. Ele sint acute din cArAmidA netencuitA, 0 cite un

rind in lat e smaltuit verde, albastru, galben. Pe pArete se vAd Inca vechile zugrAveli : ingeri

cari se suie la cer pe scara visului lui Iacov §i chipul, foarte 0ers, al Mitropolitulul Varlaam, supt care s'a facut de sigur zugrAveala cea nouä de pe din afarA. Cea d'innauntru insä a fost vAzutA §i de cel d'intaiti ctitor. Intre sfinti se desfac chipurile lui tefan, cu cununA §i grele haine arhiere0i de aur, cu mined largi §i guler, frumos tinär cu pArul lung 0 ochii marl ; Doamna Maria, cu trel vAluri supt coroanA §i lungi cercel de lanturi, cu hainA de brocard rop, purtind flori de aur, cu mined ro0I 0 minecare vinete, strinse la incheietura minii ; apol tinerelul Bogdan, care,

www.dacoromanica.ro

IMAGOMIRNA

83

ca Domn, a daruit procovetul cusut cu fir, ce se pastreaza Inca. Alte odoare nu se vad insa nici aici, in urma atitor pradaciuni i restri0i. $i in umezeala inghetata a unel senine seri linigtite ne urcam prin valcele, pe poduri rupte, la Hagigadar, mitocul armenesc, ce sta.' pe o culme

rotunda, parca ar fi facuta de mina de om, pe un gorgan inverzit, la mijloc de dealuri. In bisericuta se sluje§te de cloud on, numai de doua ori pe an ; case pustii, dar bine tinute, curate, staii incuiate in curtea inchisa cu zid. Paznicul ce 1ocuie0e in casa cu stre0nä de in-

dilä moldoveneascä, nu se vede. E o mare 1ini0e din toate partile, pe cind soarele, focos, scapata dupa innaltimi. 0 turma coboara incetinel la vale...

4. Dragomirna. Pe vreme de soare stralucitor, dar putin trainic, parasesc casa primitoare a profesorului Eusebiu Popovici, care m'a gazduit in tirgul celor mai spurcate hanuri evreie0I saii ca qi evreigti, qi plec spre Dragomirna. Bucuria mea e deplina cind innaintea mea pe capra vad un stat drept bine calit gi o caciula mare, moldoveneasca pe un cap aspru de teran bucovinean, in loc sä privesc toate de fie lingd vre-un jidaria saü jidanoiii Iorga.

Neamul romanesc in Bucovunc.

www.dacoromanica.ro

3

34

iN JURUL SUCEVEI

cu laibar, farà guler si cu palariuta soioasä pleostitä pe ochi. Trecem pe lingA Palatul Comunal, ce se cladeste, mare si urita zidire de trufie, care samanA, mai mult decit a orice alta, a sinagoga, a havra, ceia ce se si potriveste cu felul celor mai multi dintre locuitori. In fata, clopotele suna la biserica alba a catolicilor, din gradina, si de spre Sf. Gheorghe o procesie catolicA innainteaza cu

prapurile rosii in frunte, duse de copii de cor cu capetele goale. E a treia zi de Pasti a (Nemtilor*.

Prin aceiasi strada mare, in care roiesc Evreil

dupä mierea unui cistig saracacios, trasura se coboarA spre Itcani, de vale, pe termul Sucevei.

Podul de lemn al apel rasunA supt roate : dedesupt, prin ramurisul Inca gol de frunze al copacilor de apa, se vad linil drepte de prundis ; pari arata drumuri in apA : peste citva timp, Suceava trebuie sa fie indreptatd, crutind locurile vecine de ravala apelor sale crescute. Itcanii-Noi, de la gara cea mare galbena innainte, nu sint mai noi decit vremea anexAril, cind neamurile lumii ad cazut asupra Bucovinel. plina pe atunci de paduri stravechi mai mult decit de falnicii cMoldoven1). Aid sint vabi, ca acei din Banat sad din Severinul nostru : ei ad case marl cu multe incaperi, feresti luminoase, curti pline de hambare 0 adaposturi pentru vite ; curawww.dacoromanica.ro

35

DRAGOMIRNA

tenia 0 gospodaria domnesc de la un capat al satului panà la cellalt. Se vede, fire0e, i acea Leih- und Sparkasse, casa de imprumut §i economie, care cruta pe oameni de irielaciunea i camata Evreului.

Intinderea indelurata scinteie in stralucirea ..%.,--.-.------,:faig

1

r

1..1...r.m.-..

.'

:.

n

'-'''

t

.

;AA

;;. ''7%."--

.. ,-4 .. .1.

II

P

.' l::.:

RA: ,..

,

t.

.

1, ....

Erie

*-

`P.

-'

I

.

::-= :7,

"....:,-;

' 11,-*::--e.g 4. r

4.;',1.6.' '")'

___....r.d P.

, .,..,:

.-...

'c'!

'I.:*'

r.

v.:

.11

.

''4

.:

ift

[ '

..:......_

1

;-__-?.-; A_. irart..-. , ,....-. _...z........A,_

L

,

_ --'-

Lipovan Cu zarzavat.

primäverii notia. Pe lanuri lucreaza vabii, arind

adinc, grapind bine, sfärimind cu ingrijire bulgarii, pana ce fata ogorului de pamint negru e ca o catifea. Mai departe, ingrijirea Austriei de a stringe

la un loc neamurile cele mai deosebite, de a preface acest sfint colti§or romanesc inteo expositie de toate chipurile omene0i, politica

www.dacoromanica.ro

36

IN JIJRUL SIICEVEI

asemenea cu a Romei vechi, de altminterea, cind colonisa pentru ImpAratie si pentru limba latinA

, ni hArAzeste privelistea unui sat lipovenesc. Acesta nu e tdiat de drumul mare 0 n'are nici-un fel de asAmanare cu sAlasul orinduit al vabilor.

0 bisericA uritä, umflatA, coplesita de turnuri groase, care par'cd stall sã plesneascA, bisericA albA insä, in loc sä fie tárcatà, ca o Lipoveancl grAsulie ce este, se ridicA in mijlocul casutelor risipite. De vale, o altA bisericA, din vremile cind ail venit, dupà 1775, acesti oaspeti, are cuviintA

de vechime, cu paretil ei rail intruchipati 0 co-. perisurile moldovenesti de sindilä neagrA. Case le sint dupA datina romAneascA ; destul

de marl, zidite binisor, dar curtile murdare si mai mult goale de acareturi. Mestesugul gospodine, pe care o vedem la feresti, in cerdace, cu fata rotunda, intipAritA de o mare rAbdare si supunere blindA, se vadeste mai mult vApsind cu ros, cu verde, cu albastru, mai putin cu alte colori ce nu bat la ochi atita, paretil, margenile ferestilor, stilpil cerdacelor. Nu e nici-un de-

semn, nici-o nAscocire a mintii, nici-un gust, ci numai coloare pusA cu nemiluita, ca sä strAluceascA. Perne rosii, groase, sint scoase la aieri-

sire si la priveala. Barbatii cu ochii albastri, parul buhos si barba lunga, care, dupd vechea lor datinA