NCM C.04.03-2015 New PDF

December 27, 2022 | Author: Anonymous | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Download NCM C.04.03-2015 New PDF...

Description

 

R E P U B L I C A

M O L D O V A

 

NORMATIV

C

ÎN

CONSTRUCŢII

.04.03

EXIGENŢE FUNCŢIONALE  

NCM C.04.03:2015

 Învelitori. Norme de proiectare proiectare  

EDIŢIE OFICIALĂ 

MINISTERU L DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR   CHIŞINĂU 201 5  

 

 

NCM C.04.03:2015

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII

NCM C.04.03:2015 ICS 01.120

Exigenţe funcţionale  nvelitori. Norme de proiectare  CZU Cuvinte cheie:  învelitori, învelitori, fundaţie sub acoperiş, învelitori

inversiune, material în suluri , grătar gr ătar de şipci, film de difuzie, ţiglă, plăci ondulate, materiale în foi, placă de învelitoare de acoperire, membrane PVC, membrane TPO, barieră de vapori 

Preambul

1

ELABORAT de către ICŞC "INCERCOM" Î.S.  

2

 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic CT-C 05 „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice” , procesul-verbal nr. 10 din 18.12.2014.

3

 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor nr. 194 din 29.12.2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 22-28, art. 124), cu aplicare din 01.07.2015

4

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ în construcţii se abrogă normativul NCM C.04.03-2005 „Învelitori. Norme de proiectare”.

MDRC, 2015

EDIŢIE OFICIALĂ 

II

 

NCM C.04.03:2015

Introducere Prezentele norme şi reguli în construcţii reprezintă revizuirea normativului naţional în construcţii   NCM C.04.03-2005 „Învelitori. Norme de proiectare” pe care îl înlocuieşte. Prezentul normativ în construcţii NCM C.04.03-2014 „Învelitori. Norme de proiectare” este destinat pentru utilizare pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de soluţii, care satisfac cerinţelor pentru proiectare şi executare a acoperişurilor la clădirile clădirile noi ce se construiesc, precum şi la la acoperişurile clădirilor existente din materiale polimerice bituminoase. În aceste condiţii se utilizează cele mai avansate atingeri din domenii tehnologice de amenajare a acoperişurilor din materiale efective şi de calitate înaltă.  Prezentele norme şi reguli trebuie respectate la proiectarea învelitorilor clădirilor şi construcţiilor cu diverse meniri pentru a asigura cerinţele privind rezistenţa clădirilor şi construcţiilor, rezistenţa la foc, conservarea energiei şi eficienţa energetică.  La proiectarea învelitorilor, cu excepţia acestor reguli, trebuie respectate cerinţele din normele existente pentru proiectarea clădirilor şi construcţiilor, tehnicii securităţii şi reglementările de protecţie a muncii.

III

 

NCM C.04.03:2015

Cuprins 1

Domeniu de aplicare………………………………………………………………………………………. aplicare……………………………………………………………………………………….  1

2

Referinţe normative………………………………………………………………………………………... normative………………………………………………………………………………………... 

3

1 Termeni şi definiţii …………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………….  2

4

Prevederi generale ………………………………………………………………………………...………  4

5 6

ulouri şi din mastic ………………………………………………………..……………..….. 7  Învelitori în r ulo  Învelitori din materiale în bucăţi şi foi ondulate …………………………………………………..……..  11

7

 Învelitori din foi metalice.…………………………………………………………………………………..  16

8

mat …………………………………..………….......... 18  Învelitori din panouri cu jgheaburi din beton ar mat

9

Evacuarea apei de pe învelitori şi ş i reţinerea zăpezii ………………………………………..…………. 18

 

 Anexa A (informativă) 

Calculul capacitaţii de uscare a sistemelor de canalele de ventilare şi ţevilor de aerisire a acoperişurilor combinate ale clădirilor  ……………………………  20

 Anexa B (informativă) 

Acoperiş cu învelitori în r ulo ulouri şi din mastic………………………………………  27

 Anexa C (informativă) 

Elemente ale covorului învelitoare din materiale în r ulo ulouri şi din mastic …….

 Anexa D (informativă) 

Calculul covorului de învelitoare la sarcina de vînt …………………………….  31

 Anexa E (informativă) 

Exemple soluţii pentru piesele  învelitorilor   din materiale în r ulo ulouri şi din

28

mastic ………………………………………………………………………………. 

36

 Anexa F (informativă) 

Acoperiş cu învelitoare din  materiale în bucăţi şi foi ondulate ……………….. 

42

 Anexa G (informativă) 

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă de ciment şi nisip …… 

44

 Anexa H (informativă) 

Exemplu de calcul al pasului grătarului din şipci şi  al lungimii învelitorii din  ţiglă de ciment şi mortar  …………………………………………………………..  48

 Anexa I (informativă) 

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă bitum inoasă ……………  51

 Anexa J (informativă) 

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din plăci ……………………….....

 Anexa K (informativă) 

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din foi ondulate ………………….  55

 Anexa L (informativă) 

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă metal ică ………………..

53

60

 Anexa M (informativă)   Acoperişuri cu învelitoare din foi metalice ………………………………………  66  Anexa N (informativă)   Anexa O (informativă) 

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din tablă m etalică ……………….  68 Exemple de soluţii pentru piesele  învelitorii din panouri jgheab din beton armat …………………………………………………………………….................

71

Traducerea autentică a documentului în limba rusă ………………………………………………………….   72

IV

 

NCM C.04.03:2015

N O R M A T I V

Î N

C O N S T R U C Ţ I I  

Exigenţe funcţionale   Învelitori. Norme de proiectare proiectare  Функциональные требования  Кровли. Нормы проектирования  Functional requirements Roof. Norms of designing  designing  

Data punerii în aplicare: 2015-07-01  2015-07-01 

1

Domeniu de aplicare

1.1   1.1

Prezentele norme

-

materiale bituminoase, bituminoase - polimerice, elastomerice şi term oplastice în rulouri;

-

mastic cu strat armat, din foi de crisotil - ciment, ciment fibros şi foi bituminoase ondulate;

-

ţiglă de ciment şi nisip, ceramică, ciment şi polimer, şi bituminoasă; 

-

plăci plate din crisotil - ciment, materiale compozite, ciment cu fibră şi de şist;  

-

tablă de oţel zincat, cupru, zinc - titan, aluminiu, tablă trapezoidală metalică, ţiglă metalică; 

-

panouri din beton armat cu jgheaburi, utilizate la clădiri cu diferită destinaţie. 

și refuli se referă la proiectarea învelitorilor d in:

1.2   1.2 Posibilitatea folosirii altor materiale similare trebuie să fie confirmată în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova, în domeniul reglementării tehnice.   1.3   1.3 Prezentul normativ se referă la reconstrucţia şi reparaţia capitală a învelitorilor (acoperişurilor), din materialele sus specificate.

2

Referinţe normative 

 În textul prezentului normativ se fac referinţe la următoarele documente normative: NCM C.02.02-2015  NCM

(МСН

E.04.01-2006 2.04.02-2004)

Clădiri de producţie. Norme de proiectare Protecţia termică a clădirilor .

NCM F.05.01-2006

Proiectarea construcţiilor din lemn.

NCM G.03.03-2015*

Instalații interioare de alimentare cu apă și canalizare  

СНиП 2.01.01-82

Строительная климатология и геофизика.  

CНиП 2.01.07-85*

Нагрузки и воздействия. 

СНиП 2.03.02-86

Бетонные и железобетонные конструкции из плотного силикатного бетона. 

СНиП 2.04.03-85

Канализация. Наружные сети и сооружения.  

СНиП 2.08.01-89

Жилые здания. 

СНиП 2.08.02-89

Общественные здания и сооружения.  

СНиП II-23-81*

Cтальные конструкции. 

1

 

NCM C.04.03:2015

CP E.04.05-2006 .  . 

Proiectarea protecţiei termice a clădirilor

GOST 8267-93*

Щебень и гравий из плотных горных пород для строительных работ. Технические условия. 

GOST 1144-80

Шурупы с полукруглой головкой. Конструкция и размеры.  

GOST 1145-80

Шурупы с потайной головкой. Конструкция и размеры.  

GOST 1146-80

Шурупы с полупотайной головкой. Конструкция и размеры.  

GOST 3916.2-96 GOST 3640-79 3640-79

Фанера общего назначения с наружными слоями из шпона хвойных пород. Технические условия.  Цинк. Технические условия. 

GOST 8486-86*

Пиломатериалы хвойных пород. Технические условия.  

GOST 14918-80*

Сталь тонколистовая оцинкованная с непрерывных линий. Технические условия. 

GOST 18124-95

Листы асбестоцементные плоские. Технические условия.  

GOST 21631-76*

Листы из алюминия и алюминиевых сплавов. Технические условия.  

GOST 21880-94

Маты прошивные из минеральной ваты теплоизоляционные. Технические условия. 

GOST 24045-94

Профили стальные листовые гнутые с трапециевидными гофрами для строительства. Технические условия.  

GOST 24454-80*

Пиломатериалы хвойных пород. Размеры. 

GOST 25772-83*

Ограждения лестниц, балконов и крыш стальные. Общие технические условия. 

GOST 26816-86

Плиты цементностружечные. Технические условия.  

GOST 30340-95

Изделия асбестоцементные волнистые. Технические условия. 

GOST 30547-97

Материалы рулонные, кровельные и гидроизоляционные.  Общие технические условия. 

GOST 30693-2000

Мастики кровельные и гидроизоляционные. Общие технические условия. 

GOST 31309-2005

Материалы строительные теплоизоляционные на основе минеральных волокон. Общие технические условия.  

3 Termeni şi definiţii  În textul prezentului document normativ, se aplică următorii temeni şi definiţiile acestora : Acoperiş: element de  de  сonstrucţie care închide  la partea superioară a clădirii pentru prot eja  încăperile împotriva acţiunilor factorilor f actorilor climatici exteriori. În cazul în car caree existenţă un spaţiu (circulabil sau semicirculabil) deasupra planşeului etajului superior , acoperirea se numeşte acoperiş cu pod.  Acoperişul constă din învelitoare, suport, termoizolaţie, strat hidroizolant sub învelitoare, barieră de   vapori şi structură por tantă tantă (plăci din beton armat, astereală profilată etc);  3.1

3.2 Suport:  suprafaţa termoizolaţiei  plăcilor sau şapelor portante, pe care se aşază straturile Suport:  covorului hidroizolant (în rulouri sau din mastic), sau elemente de şarpantă, grătar din şipci, contragrătar din şipci, astereală continuă, peste care se instalează învelitoarea din materiale în bucăţi, ondulate sau tablă;  3.3

Coamă: creasta superioară orizontală a acoperişului, ce formează cumpă na apelor;

2

 

NCM C.04.03:2015

Contragrătar din şipci: suport pentru învelitori din materiale în foi, foi ondulate şi materiale în bucăţi, ce constă din blocuri prismatice din lemn sau scînduri aşezate de-a curmezişul  grătarului din şipci; 

3.4

Covor hidroizolant principal (în rulouri şi de mastic): straturi de materiale în  învelitori sau straturi de mastic, inclusiv armate, succesiv aşezate pe suportul învelitorii; 3.5

rulouri pentru

3.6 Covor hidroizolant suplimentar (în rulouri şi de mastic): c):   straturi de materiale  în rulouri pentru învelitori sau straturi de mastic inclusiv armate cu materiale din fibră de sticlă, executate pentru consolida principal hidroizolant p ereţii, purea ţuri covorului şi alte elemen te constructive; 3.7

în dolii, pe sectoarele cornişei, în locurile de intersecţie cu  

 jgheab înclinat de acumulare a apei, format prin intersecţia a două pante de acoperiş;  Dolie: jg Dolie:

3.8 Fereastră de mansardă: f ereastră ereastră pentru limitele mansardei sub pantele acoperişului;  

iluminarea încăperii de locuit, ce se amenajează în

Grătar din şipci: suport pentru  învelitori executate execut ate din material în foi, ondulate   sau în bucăţi, alcătuit din căpriori, din blocuri prismatice de lemn sau scînduri, aranjate  paralel pe pantă; 

3.9

3.10 Ieşindul cornişei:  proeminenţă cea provenită din topirea zăpezii;  3.11

a acoperişului  de la perete, ce îl apără de apa de plo aie şi

Mostră de învelitoare : semifabricat din una sau două foi de tablă de oţel cu îndoire pe lat eral;

3.12   element superior al acop erişului, contra pătrunder   Învelitoare: care  protejează dei, accesoriile precipitaţiilor atmosferice, cuprizînd materialul pentru învelitori, suportulclădirea  învelitori pentruiiii asigurarea aerisirii, joncţiunii lor, circulaţiei şi exploatării în siguranţă, reţinerea zăpezii etc.; 3.13  Învelitoare inversată: hidroizolant; 3.14

 învelitoare a acoperişului  cu strat termoizolant peste covorul

 Învelitoare din mastic:  învelitoare  învelitoare din cîteva straturi de materiale armate  din mastic;

 Învelitoare exploatabilă :  î nvelitoare nvelitoare special dotată cu strat de protecţie ( aster eală eală de lucru), destinată pentru folosire în calitate de zonă pentru odihnă, amplasare a terenurilor sportive, bazinelor, autoparcajelor, terenurilor pentru aterizarea elicopterelor etc., şi prevăzută pentru aflarea oamenilor, nelegată de deservirea periodică a sistemelor edil itare ale clădirii;  3.15

3.16

 Învelitoare în bucăţi:  învelitoare  învelitoare cu strat hidroizolant din materiale în bucăţi; 

3.17 Lucarnă: f ereastră ereastră din pod;

pe panta acoperişului, destinată pentru iluminarea şi ventilarea încăper ilor ilor

3.18 Mansardă:  încăpere gospodărie; 

în pod sub acoperiş abrupt, folosită pentru locuire sau  în scopuri de

3.19 Membrană:  covor de acoperire impermeabil la apă, deseori monostrat, executat din material polimeric pentru învelitori, lipit, fixat mecanic sau aşezat liber pe substratul  învelitorii cu sarcină suplimentară ulter ioară;  3.20 Panta învelitorii: r aportul aportul dintre înclinarea unei porţiuni exprimat printr-o mărime  relativă în procente (%) sau în grade (°); pantei acoperişului şi proiecţia sa pe plan or izontal; izontal;

a învelitorii şi  lungimea acesteia, unghiul di ntre linia cea mai mare a

Peliculă de difuzie: peliculă permeabilă la abur, dar impermeabilă la apă, aşezată sub  învelitori din foi ondulate, materiale în bucăţi, din   material în foi  cu crearea unui sau a două  spaţii (canale) de ventilaţie şi care asigură evacuarea condensatului sau a apei de ploaie sau zăpadă, care a pătruns sub învelitoare; 3.21

3

 

NCM C.04.03:2015

Strat de protecţie : e lement al învelitorii, care  protejează covorul hidroizolant principal contra deteriorărilor mecanice, acţiunii directe a factorilor atmosferici, radiaţiei solare şi propagării  focului pe suprafaţa învelitorii;  3.22

3.23 Şapă: strat monolit sau prefabricat din material rezistent, executat pentru nivelarea stratului situat mai jos sau pentru formarea pantei.

4

Prevederi generale

4.1  4.1  Prezentele norme și reguli trebuie respectate la proiectarea învelitorilor la clădiri şi construcţii speciale cu diverse destnaţii pentru a asigura cerinţele privind  siguranţa c lădirilor şi construcţiilor, siguranţa antiincendiu, economisirea energiei şi eficienţa energetică.   La proiectarea învelitorilor, în afară de prezentul normativ, trebuie respectate cerinţele din norm ativele existente pentru proiectarea clădirilor şi construcţiilor, tehnica securităţii şi reglementările de protecţie a muncii.

Materiale folosite pentru învelitori şi suport pentru învelitori, trebuie să corespundă cerinţelor documentelor în vigoare în domeniul standardizării.  4.2   4.2

4.3   4.3 Pantele preferabile ale învelitorilor în funcţie de materialele  utilizate sunt prezentate în tabelul 1; în dolii panta învelitorilor se adoptă în  în funcţie de distanţa dintre pâlnii, î nsă nu mai puţin de 0,5 %.   Tabelul 1

Pantă, % 

 Învelitori

(grade)

1 Î n rulouri şi din mastic 1.1 Neexploatabile

1.1.1 Din bitum şi materiale bitum -polimerice în rulouri presărate cu material cu granulaţie fină sau cu peliculă de polietilenă:   - cu un strat protector de pietriş;

1,5 - 10 (1 - 6)

- cu stratul superior de materiale în rulouri pr esărate esărate cu material cu granulaţie mare   sau cu folie metalică lipită pe material în condiţiile uzinale.

1,5 - 25** (1 - 14)

1.1.2 Din mastic: cu strat protector de pietriş;  

1,5 - 10 (1 - 6)

cu strat protector acoperit cu vopsea.

≥ 1,5 (≥ 1) 

1.1.3 Din materiale polimerice în r ulouri ulouri

≥ 1,5 (≥ 1) 

1.2 Exploatabile cu un strat protector din plăci de beton sau armate, mortar de ciment-nisip, beton astfaltic cu nisip, asfalt sau cu strat de pamînt (cu sistem de spaţii verzi)

1,5 - 3,0 (1 - 2)

1.3 Inversată 

1,5 - 3,0 (1 - 2)

2 Din material în bucăţi şi foi ondulate  2.1 Din materiale în bucăţi  

2.1.1 Din ţiglă:  Ciment-nisip, ceramică, polimer -ciment -ciment

≥ 40 (≥ 22) 

bitum

≥ 20 (≥ 12) 

4

 

NCM C.04.03:2015

Tabelul 1 (continuare)

Pantă, % 

 Învelitori

(grade)

2.1.2 Din plăci de crizotil-ciment, ardezie, compozite, ciment fibros

≥ 40 (≥ 22) 

2.2 Din tablă ondulată, inclusiv tablă profilată  crizotil-ciment, metalice profilate (inclusiv din

ţiglă metalică), bitum

≥ 20 (≥ 12)  ≥ 36 (≥ 20) 

ciment fibros

3 Din tablă 

oţel galvanizat, acoperit cu plastic, inox, cupru, zinc, titan, aluminiu

≥ 12 (≥ 7) 

4 Din panouri de beton cu secţiune jgheab cu strat de etanşare din mastic *O dimensiune (%) a pantei se exprimă  în în alta  înclinare a învelitorii, iar x - dimensiunea în %; **Pentru învelitori de tialunecare. Se admite inţelor  din  din tabelul 3.

5 - 10 (3 - 6)

(grade) cu formula: tgα = 0,01 x, unde α - unghiul de

bitum şi materiale bitum-polimer  în rulouri trebuie prevăzute  măsuri  anefectuarea învelitorii cu pante mai mari de 25 %, cu condiţia respectării cer-

4.4  4.4   Învelitori din tablă ondulată ondulată,, inclusiv din tablă pr profilată ofilată şi de oţel, din materiale  în bucăţi (ţ iglă, gresie) pe materiale moderne termoizolante combinate trebuie de prevăzute cu ventilare form înd un  spaţiu între stratul de termoizolant şi învelitoare (canal de ventilare), care să comunice   cu aerul exterior pe cornişă, coamă, creastă, iar pe termoizolaţia  din materiale fibroase  –  o membrană de protecţie hidroeoliană.  Pentru a evita formarea de condens din direcţia podului  rece, pe suprafeţele învelitorilor sus menţionate, trebuie să fie asigurată ventilaţiea naturală a podului prin orificiile  învelitoare  (creste, coame, streaşină, lucarne, racor durile durile de tiraj etc), aria totală a cărora se adoptă de minimum 1/300 din aria proiecţiei or izontale a învelitorii.  4.5  4.5   Înălţimea canalelor de ventilare canalului depind de pantă, ari a proiecţiei acoperişului (tabelul 2).

şi dimensiunile gurilor de aerisire de intrare şi ieşire a orizontale a  învelitorii şi de umiditatea straturilor interne ale Tabelul 2 Dimensiunea ori-

 Înălţimea canalului de  Înălţimea canalului de pentru Panta învelitorii, ventilare grade (%) evacuarea vaporilor de umiditate, mm < 5 (9) 5 - sub 25 (9 - sub 47) 25 - 45 (47 - 100) > 45 (100)

100

Dimensiunea ventilare pentru evacuarea vaporilor de umid- orificiilor de int- ficiilor de rare a canalului ieşire a itate şi umedităţii de de ventilare canalului de construcţie, mm.  ventilare 250 1/100 1/200

60

150

1/200

1/400

40

100

1/300

1/600

40

50

1/400

1/800

Note:

1 Înălţimea canalului de ventilare adoptată pentru lungimea pantei de maximum de 10 m, î n cazul lungimei mai mari a pantei,  înălţimea canalului se majorează cu 10 % m, sau suplimentar se prevede instalarea sistemelor de aspiraţie  (conducte de aerare). 2 Dimensiunea minimă a orificiilor de intrare a le canalului (pe sectorul cornişă) - 200 cm2 / m

3 Dimensiunea minimă a orificiilor de ieşire ale canalului (pe creastă) - 100 cm2 / m  5

 

NCM C.04.03:2015

4.6  4.6  La  învelitori din  î ntre foi şi astereală condensatului.

foi  de tablă (cu excepţia celor de aluminiu), aşezate   pe astereala continuă, trebuie prevăzută o   membrana de difuzie volumică  pentru evacuarea

Structurile portante ale acoperişului (ferme, căpriori, grătar de şipci etc.) trebuie prevăzute din lemn, oţel sau beton, care trebuie să corespundă cu prevederile din СНиП   II-23, NCM F.05.01 şi  СНиП 2.03.02.  2.03.02.   La acoperişurile termoizolate cu structuri uşoare din oţel şi pereţi subţiri (construcţii de metal uşoare), căpriorii trebuie prevăzuţi  din termoprofil pentru a îmbunătăţi  proprietăţile termotehnice 

4.7   4.7

ale structurii. 4.8  4.8   Înălţimea elementelor de închidere ale   învelitorii, trebuie prevăzută în conformitate cu GOST 25772,  СНиП 2.08.01, NCM C.02.02 şi СНиП 2.08.02.  La proiectarea învelitorilor trebuie prevăzute alte elemente speciale de securitate, care includ cîrlige pentru agăţarea scărilor, elemente de fixare a pripoanelor, scări, trepte, scări fixe şi scări rulante, platforme de evacuare şi altele, precum şi elemente de protecţie împotriva trăsnetelor . 4.9  4.9  Pe acoperişurile  clădirilor înalte  (peste 75 m [1]), [1]), din cauza sarcinii mari date de vînt este preferabilă  lipirea continuă a învelitorii de suportul  din materiale dense puţin poroase (şapă de egalizare din ciment şi nisip sau şapă de asfalt, sticlă spongiosă, etc ), p lăcile termoizolante trebuie să fie lipite de bariera de vapori, iar s tratul de barieră de vapori - de structura portantă. Se admite montarea liberă a învelitorii folosind ca sarcină suplimentară plăci din mortar sau strat din beton, greutatea cărora se determină prin calcularea sarcinii date de vînt. 4.10  La proiectarea învelitorilor exploatabile, acoperişul trebuie verificat prin calculul la acţiunea 4.10  sarcinilor suplimentare date de utilaje, transport, persoane etc. în conformitate cu СНиП cu СНиП 2.01.07.  2.01.07.   4.11  4.11  La învelitori cu astereală  metalică portantă şi cu strat termoizolant din materialele de grupa de combustibilitate Г2 - Г4 trebuie să fie pre văzută umplerea ondulaţiei asterelei pe lungimea de 250 mm cu materialele de grupa de combustibilitate НГ în locurile de contact ale asterelei cu   pereţii, rosturile de deformaţie, pereţii lanternelor, şi de fiecare parte a crestei şi a doliei învelitorii. În cazul în care pentru termoizolarea învelitorii se aplică două sau mai multe str aturi de termoizolat cu indici de combustibilitate diferită, necesitatea umplerii golurilor ondulaţiei asterelei es te determinată de grupa de combustibilitate a stratului inferior al materialului termoizolant. Umplerea golurilor ondulaţiilor  cu  cu termoizolant nu se admite. 4.12   Transmiterea sarcinilor 4.12 acoperiş, nu se admite.

dinamice pe învelitori de la aparatele şi utilajele , amplasate pe

4.13  La reconstrucţia acoperişului   mixt (învelitoare), în cazul în care nu este posibilă   păstr area 4.13  area termoizolaţiei existente privind indicatorii de rezistenţă  şi umeditate, ea trebuie să fie înlocuită, în cazul  în care termoizolaţia depăşeşte umeditatea admisibilă,  însă rezistenţa ei este  satisfăcătoare, se prevăd măsuri care să asigure uscarea acesteia naturală în procesul de exploatare a învelitorii. 

 În acest scop în stratul termoizolant şi/sau în  şapă, sau  în  termoizolaţia suplimentar ă  (determinate conform NCM E.04.01)  în două direcţii reciproc perpendiculare, trebuie prevăzut e canale, ce comunică cu aerul exterior prin guri de ventilaţie în cornişe, guri de ventilaţie la parapete, pereţi ai părţilor ai clădirii, ce se înalţă deasupra învelitorii, precum şi prin guri de aerisire, instalate deasupra locului de intersecţie a  canalelor. Numărul gurilor de ventilaţie şi durata de uscare se determină  prin calcul, anexa А. 4.14  Pentru excluderea umflărturilor în învelitoare   se admite 4.14  puncte a stratului inferior al învelitorii din materiale în r ulouri. ulouri. 4.15   4.15

 În desenele de execuţie a acoperişului clădirilor trebuie  indicate:

сonstrucţia învelitorii, denumirea documentele din domeniul standardizării; -

să se  prevadă lipirea în linie sau în

şi   marca materialelor şi a articolelor cu referinţă la

mărimea pantelor, locul de montare a burlanelor 6

şi poziţia rosturilor de deformaţie; 

 

NCM C.04.03:2015

piesele  învelitorilor în locule de montare a parapetele, canale de aerisire, pu ţ uri uri de ascensor , mente constructive.

burlanelor şi jgheaburilor   şi de contact cu pereţ ii, ii, cornişe, ţevi, ferestre de mansardă şi cu alte ele-

 În desenele de execuţie din partea de proiect privind construcţia trebuie să fie indicată  necesitatea elaborării măsurilor de protecţie antiincendiu, controlul asupra respectării regulilor de securitate antiincendiu şi a tehnicii securităţii la executarea lucrărilor de construcţii montaj. 5

 Învelitori în r ulo ulouri şi din mastic

5.1  5.1  ulouri se prevăd din materiale bituminoase şi bitum -polimeri cu support din  Învelitorile în r ulo car ton, uoluri ton, fibră de sticlă, elastomer, membrane TPO, membrane PVC, şi alte materiale similare în r uoluri pentru învelitori, ce corespund cerinţelor   GOST 30547, iar învelitorile din mastic –  din mastic bitum, bitum-polimeri, bitum-cauciuc, bitum-emulsie sau mastic-polimeri, ce corespund cerinţelor   GOST 30693, cu 30693, cu materiale de armare d in fibră de sticlă sau strat din fibre polimerice. Note:

c ompoziţie sunt incluse adaosuri  speciale, care 1. membrană TPO – material hidroizolant din poliolefine termoplastice în a căror compoziţie  îmbunătăţ esc esc propr ietăţile ietăţile antiincendiu, antiocsidanţi şi stabilizatori, care măresc m ăresc durabilitatea membranei şi rezistenţa la razele ultraviolete. 2. membrană

PVC – material polimeric hidroizolant pe suport de clorură de polivinil (PVC) plastifi ată. 

5.2  5.2   Învelitorile din materiale în rulouri şi mastic pot fi executate în varianta tradiţională (cu amplasarea covorului hidroizolant peste termoizolaţie) şi în varianta inversată   (cu amplasarea covorului hidroizolant sub termoizolaţie), anexa B. Soluţia constructivă a acoperişului  cu învelitoare în varianta inversată cuprinde : plăci din beton armat prefabricat sau monolit, şapă din mortar ci ment-nisip sau strat de pantă, de exemplu din beton uşor, grund, covor hidroizolant, termoizolaţie monostrat, strat protector filtrant, lest din pietriş sau d e plăci din beton. 

5.3   5.3

La învelitorile inversate  în calitate de termoizolaţie trebuie utilizate doar plăci cu capacitate scăzută de absorbţie a apei (minimum 0,7 % în volum în 28 zile), de exemplu, polistiren expandat extrudat.   La învelitorile exploatabile şi inversate cu strat de pamînt  şi sistem de zone verzi, covorul hidroizolant trebuie să fie executat din materiale rezistente la putrefacţie şi deteriorare de către rădăcinile plantelor. La învelitorile din materiale ne rezistente la deterioare de către rădăcinile pl antelor trebuie prevăzut un strat antirădăcini.  

5.4   5.4

Numărul straturilor covorului hidroizolant depinde de panta învelitorii, indicii de flexibilitate şi de termorezistenţa materialului folosit şi trebuie adoptat ţinînd cont de recomandările prezentate  în tabelele C.1 ÷ C.3 anexa C.

5.5   5.5

 Învelitorile din mastic se recomandă să  se utilizeze preponderent în construcţia nouă cu relief complex al acoperişului, precum şi la reparaţia învelitorilor  existente.   existente.  5.6   5.6

Drept suport pentru covorul hidroizolant pot servi suprafeţele plane ale:

plăcilor portante din beton armat, rosturile dintre marca minimum 100 sau beton clasa minimum B 7,5;

ele fiind  umplute cu mortar de ciment şi nisip

plăcilor termoizolante, care trebuie să prezinte rezistenţă la solvenţi organici (benzină, aceton etilic, nefras etc), ale masticurilor rece şi ale masticurilor fierbinţi rezistente la acţiunea temperaturilor ; ale plăcilor  termoizolant  termoizolante din polistiren expandat şi al e altor termoizolanţi combustibili (pot fi utilizate la respectarea cerinţelor 5.11). Plăcile termoizolante din sticlă expandată, polistiren expandat şi plăci din vată minerală pot avea o suprafaţă înclinată, executată în condiţii de fabrică şi c ar e asigură panta covorului hidroizolant; -

termoizolaţiilor monolite din beton uşor,

precum şi ale materialelor pe bază de lianţi din ciment 7

 

NCM C.04.03:2015

sau bitum cu agregate efeciente

de umplutură din perlit, vermi culit, granule din plastic expandat etc.;

şapelor nivelante monolite din mortar de ciment şi nisip („ amestecurilor uscate”) şi beton asfaltic, precum şi ale şapelor prefabricate (uscate) din două foi de crizotil-ciment presate cu grosimea de 10 mm conform GOST 18124 sau din două plăci  ciment-talaş  cu grosimea de 12 mm conform GOST 26816 („sau din foi de magneziu şi sticlă”), fixate cu şuruburi astfel încît îmbinările plăci lor din diferite straturi să nu se coincidă.  5.7   5.7

Posibilitatea

folosirii termoizolantului în calitate de support pentru covorul hidroi zolant (fără

la sarcinile ce acţionează asupra învelitorii ţinînd aplicarea şapei nivelante) trebuie prin c alcul cont de caracteristicile elastic alestabilită termoizolaţiei (limită de rezistenţă, alungirea relativă, modulul de elasticitate). Grosimea şi armarea şapei automobilelor etc. şi turnate

din ciment-nisip, folosite în calitate de suprafaţă pentru  utilaj, parcarea pe plăci de termoizolante uşoare (din vată minerală, polis tiren expandat, fibră de sticlă) se determină prin calcul ţinînd cont de caracteristicile elastic ale plăcilor de termoizolaţie.

 Între şapa d e mortar ciment-nisip şi termoizolaţia poroasă (fibroasă) trebuie să fie prevăzut un despărţitor din material în r ulouri, ulouri, care să excludă  umezirea termoizolantului în timpul executării şapei sau deteriorarea suprafeţei termoizolantului fragil (de exemplu din sticlă spongioasă).   5.8  5.8  str at at

5.9  5.9  La şapele nivelante trebuie să fie prevăzute , rosturi de dilatare  – tasare cu lăţimea de 10 mm, ce  împarte şapa din d in mortar ciment-nisip în sectoare de maximum 6x6 m, iar la şapa din beton asfaltic  –  în în sectoare de maximum 4x4 m. La acoperişurile reci cu plăci portante cu lungimea de 6 m aceste sectoare trebuie să fie de 3x3 m. 5.10  Pe rosturile de dilatare  –  tasare trebuie să fie prevăzută montarea benzilor  – compensatori cu 5.10  lăţimea 150 - 200 mm din materiale în rulouri cu lipire pe ambele margini pe lăţimea de 50 mm.   5.11 Plăcile termoizolante din polistiren expandat şi din alţi termoizolanţi combustibili pot fi folosite ca suport pentru covorul hidroizolant din materiale în rulouri fără executarea şapei nivelante doar la aşezarea liberă a materialului,  în rulouri sau la utilizarea materialului autoadeziv, sau cu fixarea lui mecanică, deoarece m etoda de lipire cu foc este inadmisibilă în cazul termoizolantului term oizolantului combustibil.

 În cazul incompatibilităţii plăcilor   termoizolante şi a învelitorii, montate pe termoizolaţie,  între ele trebuie dsă fie  prevăzut un strat subţire intermedia r separator din ţesătură de sticlă sau geotextil cu densitatea de minimum de 100 g/m².  5.12   Bariera de vapori pentru protecţia stratului termoizolant şi a suportului  învelitorii  împotriva 5.12 umezirii încăperilor trebuie   prevăzută  în conformitate cu cerinţel e NCM E.04.01. Stratul barierei de vapori trebuie să fie continuu şi impermeabil   la apă. La utilizarea materialelor în rulouri îmbinările (suprapunerile) trebuie să fie lipite. La fixarea mecanică a învelitorii pe acoperişuri de tip К-1 и  К-2 (anexa D) aplicarea barierii de vapori din pelicula de polietilenă este interzisă; în acest caz pentru bariera de vapori trebuie prevăzute materialele în rulouri bitum -polimer, care se îmbină prin sudare.

 În locurile de  contact al stratului termoizolant cu pereţi, cu   pereţii lanternei, cu puţuri şi utilaje, care trece prin acoperiş  sau prin planşeul de pod, bariera de vapori trebuie să fie ridicată la o  înălţime, egală cu grosimea stratului termoizolant, iar în locurile rosturilor de deformaţie ea trebuie să fie adusă   pînă la marginile compensatorului metalic şi lipită etanş sau sudată.   La fixarea învelitorii cu elemente de fixare, pasul se determină prin calcul la sarcina dată de vînt (anexa D). Fixarea învelitorii de aripile plăcilor   din beton armat cu nervuri nu se admite, iar la fixarea şapei  monolite din mortar de ciment şi nisip sau din beton, sau de şapa prefabricată sunt necesare datele încercărilor de smugere a elementelor de fixare. 5.13   5.13

5.14   În locurile cu diferenţă de înălţimi de contact a învelitorii cu parapete, pereţii marginilor 5.14  lanter nelor, nelor, în locurile de trecere a ţevilor, la gurile burlane, la canalele de aerisire etc. trebuie prevăzut un covor hidroizolant suplimentar, al cărui număr  de  de straturi se recomandă de adoptat conform аnexei C. 8

 

NCM C.04.03:2015

5.15  Straturile suplimentare ale covorului hidroizolant din materiale în rulouri 5.15  fie trecute pe suprafeţele verticale cu minimum 250 mm.

şi de mastic trebuie să

Rezistenţa la aderenţă a stratului inferior al învelitorii cu şapă şi între straturi trebuie să fie de minimum 1 к g gf/ f/сm2 (0,05 МPа). 5.16  Masticurile calde şi reci bitum , bitum-cauciuc, bitum-polimer, bitum-emulsie, precum şi 5.16  materialele metalizate în rulouri,  în dependenţă de panta în învelitorii, velitorii, trebuie să aibă termorezistenţa de d e  minimum cea indicată în tabelul 3. Tabelul 3

Termorezistenţa, °С, minimum Pentru sectoare învelitori cu panta , % (grade)   Material

> 25 (> 14)

< 10 (6)

10 - 25 (6-14)

şi locuri de contiguitate

Mastic cald şi rece  

70 80

80 90

90 100

Material în rulouri metalizat

70

80

90

Note: 1 Deasupra liniei – pentr u lipirea materialelor în rulouri , sub linie – pentru învelitori din mastic 

2 Pentru învelitori cu pantă variabilă (la acoperişuri pe segm ente de ferme, arce, etc), termorezistenţa masticului trebuie adoptată ca pentru valoarea cea mai mare a pantei; 3 Nu se admite utilizarea masticurilor reci (pe dizolvanţi) pentru învelitori, e xecutate pe plăci de polistiren, vată minerală, din fibră de sticlă şi termoizolanţi compoziţi utilizînd utilizînd mase  plastice expandate 

Pe învelitori (tip K - 1 şi K - 2, anexa D), cu pantă sub 10 % (până la 6 °) d in mastic sau mateulouri bituminoase şi bitum -polimer presărate cu material, stratul de pro tecţie trebuie  prevăzut riale în r ulo din pietriş de fracţiune 5 ÷ 10 mm сonform GOST 8268 sau din criblură cu marca de rezistenţă la  îngheţ  de   de minimum 100,  înecate  în în mastic. Grosimea stratului ddee protecţie din pietriş treb trebuie uie să fie de 10 ÷ 15 mm. La  învelitori din mastic, stratul de protecţie din vopsea trebuie să ffie ie rezistent la radiaţia ,  1,5 m, solară. În doliile unui astfel de acoperiş pe lăţimea de trebuie să fie prevăzut  un strat de protecţie din pietriş.  5.17   5.17

Pentru stratul de protecţie se admite utilizarea pietrişului cu fracţiunea de 20 ÷ 40 mm , aşezat pe stratul separator din geotextil în cantitate de 250 ÷ 300 g/m2. 5.18   Stratul 5.18  la  învelitorile (de tip K-3, anexa de D),minimum de protecţie trebuie să100, fie din plă ci sau monolit, din materiale combustibile marca de rezistenţă  de cu grosimea НГ, cuexploatabile la îngheţ  de minimum de 30 mm şi rezistenţa  determinată prin calcul sarcini, în conformitate cu СНиП cu  СНиП 2.01.07,  2.01.07,   iar în cazul învelişului de iarbă – din pămînt. În stratul de protecţie monolit al învelitorilor exploatabile   trebuie să fie prevăzute rosturi de dilatare -tasare  în direcţii reciproc perpendiculare cu lăţimea sub 10 mm, la interval de maximum 1,5 m, umplute cu masti c de etanşare  5.19  Pe învelitorile pe care se află echipamentele ce trebuie deservite  (ventilatoare de acoperiş   5.19  etc.) trebuie să fie prevăzute piste şi spaţii de acces   î  î n jurul echipamentului din materiale conform p. 5.18. Pe  învelitori, unde trebuie doar   întreţinerea întreţinerea lor, se admit piste din lemn, plăci de cauciuc sau din materiale polimerice  în r ulouri. ulouri. Pista de acces nu trebuie să împiedice la   scurgerea apei de pe  învelitoare, în acest scop în ele trebuie să fie prevăzute canale sau la partea de jos - material de drenaj. În locurile cu diferenţe de înălţime pe sectorele  joase ale al e  învelitorii (la scurgerile de apă exterioare neorganizate) trebuie prevăzut un strat de protecţie conform pct. 5.18 cu lăţimea  de minimum 0,75 m. 5.20 La învelitorile inversate exploatabile (de tip K-4, anexa D), concepute pentru amplasarea cafenelelor, terenurilor sportive, solariilor, locurilor de parcare, etc. stratul de pro trebuie prevăzut din mortar de ciment-nisip sau beton armat monolit sau din plăci  de beton pe tecţie strat de mortar de ciment-nisip, sau pe suporturi speciale sau aşezate pe strat de drenare. 9

 

NCM C.04.03:2015

5.21  Stratul de protecţie al  învelitorilor exploatabile pe sectoarele de curăţare a  prafului industrial, 5.21  zăpezii, de depozitare a materialelor etc. se prevăd  din mortar de ciment-nisip sau din materiale  în  plăci montate pe mortar din ciment -nisip cu respectarea cerinţelor  5.18.  5.18. ulour i din elastomeri şi termoplasti , executate 5.22 La învelitorile neexploatabile din materiale în r ulour  prin metoda de aşezare  liber ă trebuie pr evăzut evăzut un strat de încărcare suplimentară dată de plăci  sau din pietriş, a căruia masă se determină prin calcul la sarcina dată de vânt (anexa D). 5.23  Aria maximă admisibilă  a  învelitorii din materiale în r ulo ulouri şi din mastic de grupa de combustibilitate Г-2, Г-3 şi Г-4, avînd  grosimea totală a covorului hidroizolant de 8 mm, fără strat de protecţie din pietriş, precum şi aria sectoarelor, separate prin centuri (pereţ i)i) antifoc să nu depăşească   valorile indicate în tabelul 4.  5.24 Centurile antifoc trebuie să fie executate ca straturi de protecţie a în velitorii exploatabile (5.18) cu lăţimea de minimum de 6 m. Centurile antifoc trebuie să intersecteze suportul  învelitorii (inclusiv termoizolaţia) executat din materiale de grupa de combustibilitate Г-3 şi   Г-4, pe toată grosimea acestor materiale. Tabelul 4 Grupa de combustibilitate (Г) şi propagarea flăcării (PП) a covorului hidroizolant a învelitorii, minimum

Г2; РП2  Г3; РП2 

Г3; РП3 

Г4 

Grupa de Aria maximă admisibilă de învelitorii fără strat combustibilitate a de pietriş, sau fără material grosier presărat materialului sup- precum şi sectoare ale învelitorii, separate prin port al învelitorii  centuri antifoc, m2 

НГ;Г1 

Fără restricţii 

Г2; Г3; Г4 

10000

НГ;П 

10000

Г2; Г3; Г4 

6500

НГ;Г1 

5200

Г2 

3600

Г3 

2000

Г4 

1200

НГ;Г1 

3600

Г2 

2 000

Г3  Г4 

1200 400

5.25  În locuri de trecere prin  învelitoare a gurilor de scurgere interioare a apelor de ploaie, se prevede micşorarea cu 15   - 20 mm  în raza de 0,5 - 1,0 m de la nivelul covorului hidroizolant şi recipientului de colectare a apei.  Axa gurii trebuie să se afle clădirii deasupra învelitorii.

la distanţa de minimum 600 mm de la parapet şi de la alte ieşinduri  ale

5.26  În rostul de deformaţie cu compensatoare din metal trebuie să fie prevăzut tr emoizolant emoizolant compresibil, de exemplu din celofibră  sticloasă,  în  conformitate cu GOST 31309 sau din vată minerală, conform GOST 21880. 5.27

La

 învelitorile din material rulouri de bitum şi bitum-polimer şi din mastic în locurile de

intersec e verticale pot fi cu [2] suprafeţel mati 100ţiemm [2], , [3] [3]..

prevăzute  borduri înclinate cuneiforme cu laturile de aproxi-

10

 

NCM C.04.03:2015

5.28  În locurile de intersecţie a învelitorii cu parapetul cu înălţimea sub 450 mm, straturile covorului hidroizolant suplimentar pot fi ridicate la limita superioară a parapetului cu căptuşirea locurilor de intersecţie cu oţel zincat pentru î nvelitori nvelitori şi fixare cu ajutorul crampoanelor. La  învelitori din membrane TPO  TPO  sau membrane din PVC, covorul hidroizolant suplimentar din aceste materiale se admite de sudat de lăcrimar din TPO sau PVC. 5.29 La  învelitori cu  parapet înalt ( peste 450 mm), partea superioară a paravanului de protecţie trebuie să fie fixată cu şipcă metalică  pe şuruburi autofiletante şi protejată cu izolant, iar partea superioară a parapetului - protejată cu tablă pentru de parapet cu etanşarea rost urilor între ele [2] 2],, [3] [3]..

învelitori, fixată cu crampoane şi acoperită cu plăci

 În locurile de trecere a ţevilor prin acoperiş se recomandă  de prevăzut utilizarea racordurilor din oţel cu flanşe (bucşelor din beton armat) şi etanşeizarea învelitorii în acest loc. Locurile de trecere a ancorajului de asemenea trebuie etanşeizat. La intersecţia învelitorii cu racorduri şi ancoraje se admit de prevăzut piese din cauciuc, iar la  învelitori învelitori din membrane PVC  – piese armate semifabricate din PVC (bucşe, fitinguri) [2].  5.30

segmentul de cornişă la sistemul exterior de evacuare a apei se r ecomandă ecomandă de consolidat  învelitoarea cu 1 strat suplimentar de covor hidroizolant, din material în r ulouri ulouri cu lăţime de minimum 250 mm, lipit pe suportul  învelitorii (la învelitorile din materiale în rulouri  - polimer), sau cu un strat de mastic cu căptuşeală cu armare (la  învelitori din mastic). La  învelitori  din elastomeri (de exemplu EPDM) covorul hidroizolant se lipeşte de lăcrimar, iar covorul din membrane TPO sau PVC se sudează de lăcrimar din TPO – metal sau PVC – metal [2]. 5.31

Pe

m ateriale elastomere în r ulouri ulouri pentru învelitori şi hidroizolante. Notă: EPDM – Etilen-Propilen-Dien-Monomer , care se referă la materiale Coama  învelitorii, cu o pantă de 3,0  % sau mai mult, se recomandă de a o consolida pe lăţimea de 150  - 250 mm de fiecare parte, iar dolia  –  pe lăţimea de 500  - 750 mm (de la linia de  îndoire) cu un strat de covor hidroizolant suplimentar d in material în rulouri  sau bitum-polimer (la  învelitori din materiale în rulouri din bitum şi bitum-plomer) sau cu un strat de mastic armat (la  învelitori din mastic), în conformitate cu anexa C. 5.32

5.33 Exemple de soluţii pentru piesele prezentate în anexa E.

învelitorilor   din materiale  în r ulo ulouri şi din mastic sunt

 Î nvelitori nvelitori din materiale în bucăţi şi foi ondulate

6

La  învelitorile din materiale în bucăţi şi foi ondulate [3] 3],, [4] [4] se  se folosesc: ţiglă, plăci pentru învelitori, foi ondulate, foi din crizotil-ciment, fibre-ciment, oţel, din foi de cupru şi aluminiu şi ţiglă metalică. Soluţiile constructive pentru acest fel de învelitori sunt prezentate în anexa F.  F.  6.1

 Învelitori din ţiglă  de ciment şi nisip şi gresie  

6.1.1

Panta învelitorii din ţiglă depinde de forma şi modul de montare a ei (tabelul 5) [4]. 5) [4].   Tabelul 5 Formă ţiglă 

Tip zidărie 

Pantă, % (grade)  

1 Ţiglă cu falţuri  1.1

Ondulată cu cîteva falţuri în  în cerc” (ciment -nisip)

40 (22)

1.2 Ţiglă cu falţuri cu două jgheaburi

58 (30)

Simplă 

1.3 Ţiglă cu falţuri, care permite de a varia pasul grătar ului de şipci (29 - 36 cm) 1.4

uri laterale Falţ uri

58 (30) 70 (35)

11

 

NCM C.04.03:2015

Tabelul 5 (continuare) Formă ţiglă 

Tip zidărie 

Pantă, % (grade)  

Simplă 

70 (35)

Cu suprapunere

70 (35)

Cap la cap

84 (40)

Simplă

84 (40)

Zidărie cu suprapunere dublă 

84 (40)

2 Ţiglă fără falţuri  2.1 Fălţuită  2.2 Olan

2.3

» 

2.4 ”Călugăr – călugăriţă” 

2.5 Ţiglă-solzi ”Coadă de biber” 

uri la partea superioară, inferioară şi laterală a ţiglei  *Cîteva falţ uri 6.1.2   Cerinţe suplimentare 6.1.2 prezentate în tabelul 6.

pentru învelitori din ţiglă ciment şi nisip ,  în dependenţă de pantă, sunt Tabelul 6

Pantă învelitorii, %  Suprapunerile (grade) ţiglei, cm 

Cerinţe 

Fixare suplimentară a ţiglei cu şuruburi rezistente la coroziune şi 58 - 173 (30 - 60)

7,5 - 10,8

cleme.

40 - 58 (22 - 30)

8,5 - 10,8

Nu necesită fixarea ţiglei

10 - 10,8

Sub învelitori este necesar un strat hidroizolant, de exemplu din peliculă de difuzie cu etanşare 

De la 18 pînă la 40   (De la 10 pînă la 22) 

 Învelitorile din ţiglă de ciment şi nisip pot prezenta următoarele soluţii constructive:   este mai mică decât înălţimea căpriorilor: pelicula de difuzie   (hidroprotectoare) se amplasează cu formarea a două canale de ventilaţie  (tabelul F.1, anexa F)

-

grosimea termoizolaţiei

egală cu înălţimea căpriorilor : peliculă de difuzie (protecţie contra vîntului şi apei) se amplasează pe suprafaţa termoizolării cu crearea unui canal de ventilaţie (tabelul

-

grosimea termoizolaţ iei iei

F.1, anexa F); grosimea termoizolării mai mare decît înălţimea căpriorilor: în cazul dat stratul suplime ntar de termoizolare poate fi amplasat mai jos, între carcasele transversale cu blocuri prismatice sau deasupra căpriorilor între blocurile prismatice suplimentare, a căror înălţimea este egală cu grosimea termoizolaţiei suplimentare.

Secţiunea şi pasul căprio rilor se stabileşte prin calcul  la acţiunea sarcinii, conform СНиП  2.01.07.  2.01.07.  Contragrătarul din şipci trebuie prevăzut din blocuri prismatice cu secţiunea de

6.1.3

minimum 30x50 mm. 6.1.4 Soluţia constructivă a ieşindului canalele de ventilaţie ale acoperişului.   6.1.5   6.1.5

cornişei trebuie să asigure pătrunderea liberă a aerului în

 În caneluri se prevede hidroizolaţie sub învelitori din membrană imperme abilă. 

6.1.6  Exemple 6.1.6  anexa G.

de soluţii pentru piesele  învelitorii  din țiglă de ciment și nis ip sunt prezentate în 

La proiectarea învelitorii din ţiglă de ciment și nisip se determină pasul grătarului din şipci (lungimea pantei) şi lu ngimea învelitorii ( anexa H) 6.1.7

12

 

NCM C.04.03:2015

6.2

 Învelitori din ţiglă bituminoasă  

6.2.1

Suport

pentru învelitori din ţiglă bituminoasă serveşte astereala continuie, executată din:

scîndură cu lambă şi uluc sau din scîndură ecarisată conform GOST conform  GOST 8486, cu 8486, cu umeditatea de minimum 20 %;

de răşinoase de   minimum calitatea 2,

3916.2), cu umeditatea de furnir cu rezistenţă sporită la acţiunea apei, marca FSF ( GOST 3916.2),

-

minimum 10 %;

plăci din şpan (talaş) orientat (PŞO) cu umeditatea de maximum 10 %

-

6.2.2 Pasul şi secţiunea căpriorilor se determină prin calcul în dependenţă de sarcinile active. Grosimea asterelii continuă, în dependenţă de pasul căpriorilor , se adoptă conform tabelului 7. Tabelul 7

Densitatea pardoselii continuă, mm  

Pas căpriori, mm

Din sc înduri  

Din furnir

Din PŞO-3

600

20

12

12

900

23

18

18

1200

30

21

21

1500

37

27

27

6.2.3 Sub covorul învelitorii din ţiglă bituminoasă trebuie prevăzut un strat subzidit din material în rulouri, aşternut sub ţiglă pe toată suprafaţa învelitorii ce va servi drept hidroizolare suplimentară pe pante de la 20 % (12°) pînă la 33  % (18°). Pe pante mari, stratul subzidit se prevede doar pe ieşindul cornişei şi pe streaşina frontonului, în locurile de trecere a ţevilor, puţ urilor urilor prin  învelitoare în  jgheaburile de scurgere a apei şi la intersecţia cu pereţii . 6.2.4

Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii sunt prezentate în аnexa I.

6.3

 Învelitori din plăci  

 Învelitoarea din plăci (şist natural, ciment-fibră, crizotil-ciment, compozite) se compune din ulouri, peste care se aş ază asterală continuă de scînduri pe căpriori, strat hidroizolant din materiale în r ulo plăcile. 

6.3.1

6.3.2

  cuie rezistente la coroziune (din cupru sau zincate) sau Pentru (ştift), fixareaşuruburi plăcilor  pentru se utilizează cilindrice şist cu diametrul capului de minimum 9 mm, precum şi agrafe

cuie antivînt. 6.3.3   6.3.3

Ventilaţia învelitorilor din plăci se prevede prin coame de aerisire, lucarne şi aeratori în bucăţi. 

6.3.4  Se admite folosirea plăcilor de format mare pe grătarul din şi pci (аnexa J). Piesele de la 6.3.4  inter secţia secţia  învelitorii din plăci cu  pereţi, parapete şi alte elemente verticale trebuie să cuprindă  paravane metalice (de exemplu, din oţel zincat pentru învelitori, din cupru, plumb, aluminiu); în aceste locuri se recomandă a prevedea şi un strat inferior hidroizolant.  6.4

 Î nvelitori nvelitori din foi ondulate, inclusiv profilate

6.4.1  Soluţiile constructive pentru învelitorile din   foi ondulate, inclusiv profilate, sunt prezentate  în 6.4.1  аnexa F, exemple de soluţii pentru piesele –  –  în în аnexele K şi L. Foi bituminoase

13

 

NCM C.04.03:2015

6.4.2  Învelitori din foi bituminoase ondulate trebuie prevăzute pe pante de 20 % (12°) şi mai mari. La pante ale  învelitorii de la 10 pînă la 20  % sub foile ondulate (de la 6 pînă la 12°) trebuie să fie prevăzută peliculă hidroizolantă.  6.4.3

Suport  învelitorii. 

pentru învelitori din foi bituminoase ondulate trebuie prevăzut  în în dependenţă de pendenţă de panta

% (de la 6 la 12°) trebuie prevăzută astereală continuă din scînduri sau fu rnir (6.2.1); în acest caz lungimea suprapunerii longitudinale trebuie să fie egală cu circa 300 mm, iar a celei transversale  – egală cu două lungimi de undă . Îmbinările transversale între foile ondulate trebuie etanşate cu garnitură – umplutură ce se livrează în complet cu foile.

La pante de la 10 la 20

de la 20 pînă la 25  % (de la 12 la 15°) pasul grătarului din şipci trebuie adoptat egal cu circa 450 mm, suprapunerea longitudinală – circa 200 mm, cea laterală – egală cu o lungime de undă.  La pante

La pante de peste 25 % (peste 15°)

pasul grătarului din şipci trebuie să fie prevăzut  egal cu circa 600 mm, suprapunerea longitudinală – circa 170 mm, iar cea laterală – egală cu o lungime de undă.  6.4.4   6.4.4

formă

La jgheab şi pe sectorul de cornişă grătarul din şipci sub canalul de perete de aster eală eală continuă din scînduri cu lăţimea de 700 mm.  

Jgheabul invelitorii poate fi prevăzut din oţel zincat pentru trebuie să-l acopere pe o lăţime de minimum 150 mm. 6.4.5   6.4.5

se recomandă sub

învelitori sau   din aluminiu, foile ondulate

La locurile de intersecţie a   învelito învelitorii din foi ondulate cu peretele, parapetele şi cu coşul de fum

trebuie folosite piese de colţ , care se fixează  cu şuruburi, trecute prin creasta undelor foii din rînd; în acest caz pe panta aceasta se instalează suprapuse de minimum 150 mm, iar de-a curmezişul pantei  – pe minimum o lungime de undă.  6.4.6   Fixarea foilor de grinda principală din oţel sau beton armat trebuie să fie executată cu ajutorul 6.4.6 cîrligelor sau scoabelor de oţel zincate, iar de blocurile prismatice   - cu şuruburi zincate conform GOST 1144, GOST 1144, GOST 1145 şi  1146.  şi GOST 1146.  6.4.7 Elementele din oţel pentru fixarea foilor trebuie să fie cu protecţie anticorozivă. 

ondulate de grătarul din şipci şi grinzile principale

Cantitatea fixărilor foilor de grătarul din şipci cu cuie sau şuruburi, pasul blocurilor prismatice ale grătarului din şipci sau al grinzilor principale se determină prin calcul  la acţiunea sarcinilor active în conformitate cu capitolul din  din  СНиП 2.01.07; în 2.01.07; în acest caz, trebuie să fie cel puţin 4 fixări pe  foaie, iar numărul scoabelor antivînt în rîndul cornişei – minimum 2 pe foaie. Foi de crizotil-ciment 6.4.8  Pentru 6.4.8  sau vopsite.

învelitori se folosesc foi de crizotil-ciment ondulate şi articole fără finisarea suprafeţei

6.4.9  Învelitorile din foi de crizotil-ciment ondulate trebuie prevăzute pe pante de 20 % (12°) şi mai mari. La pante de la 10 pînă la 20  % (de la 6 pînă la 12°) sub foi le ondulate trebuie să fie  prevăzută  peliculă hidroizolantă.  6.4.10  Î nvelitorile nvelitorile pentru clădirile de  locuit se prev ăd din  foi profil CB 40/150, (cu undă medie, imea undei - 40 mm, pasul undei  –  150 mm), iar pentru clădirile inductriale  –  din foi profil CE  înălţ imea 51/177 , (european mediu, înălţimea undei - 51 mm, pasul undei – 177 mm) [5]. 6.4.11 De-a curmezişul pantei unda care acoperă pe marginea foii ondulate cu profil CB 40/150 trebuie să acopere unda marginii acoperite a foii, iar foaia profil СЕ 51/177  –  jumătatea jumătatea din lungimea undei foii adiacente. De-a lungul pantei învelitorii suprapunerea foii lor din crizotil-ciment ondulate trebuie să fie minimum 150 mm [5].

14

 

NCM C.04.03:2015

6.4.12  În calitate de suport pentru învelitori din foi din crizotil-cimnet ondulate la clădirile civile cu pod poate servi grătarul din şipci cu secţiunea 60x60   mm. Pentru asigurarea suprapunerii longitudinale strînse toate şipcile impare ale grătarului trebuie să aibă înălţimea  de 60 mm, iar cele pare  – 63 mm. Pasul şipcilor   grătarului trebuie să constituie maximum 800 mm. Pentru şipcile  ale gr ătarului ătarului se utilizează lemn de răşinoas e conform cerinţelor  NCM  NCM F.05.01.  F.05.01. 

Pe cornişă se recomandă de folosit şipcă  cu înălţimea de 65 mm, pe coamă  - două  şipci  de coamă cu secţiunea 70x90   mm şi 60x100 mm, iar de -a lungul coamei - suplimentar şipci de aceeaşi secţiune ca cele de rînd.

6.4.13

La clădirile industriale suportul pentru învelitori din foi de crizotil-ciment ondulate se folosi din grinzi din oţel sau lemn. 

6.4.14

6.4.15 Pentru racordarea elementelor de învelitorii din foi de  crizotil-ciment ondulate se prevăd piese fasonate (accesorii) din crizotil-ciment conform GOST 30340.  În lipsa pieselor fasonate din crizotilciment se admite folosirea elementelor în formă de jgheab, coamă, colţ   executate din tablă zincată subţire (inclusiv cu acoperire din polimer) sau din aliaj de alum iniu.

La clădiri cu lungimea peste 25 m, pentru compensarea deformărilor,  în în învelitori trebuie să fie prevăzute rosturi de deformaţie, cu pas ul de 12 m pentru foile din crizotil-ciment, neprotejate cu strat rezistent la apă, şi de 24 m – pentru foile hidrofobizate şi vopsite.

6.4.16

6.4.17 Cerinţele  în 6.4.3 - 6.4.6.

faţă de elementele învelitorii din foi din crizotilciment analogice cerinţelor, pr ezentate

Plăci de ciment fibros   6.4.18  Învelitori din plăci ondulate de ciment fidros treb trebuie uie prevăzut e pe pante minimum 20° (36 %), iar pe pante de 7 ÷ 20° (12 ÷ 36 %) sub placă ondulată –  un strat suplimentar hidroizolant.

Plăci ondulate de ciment fibros se fabrică cu dimensiunile 920×585 mm, 920×875 mm şi 1130×1750 mm cu pasul  undei 177 mm şi suprapunere pe lungime - 125 mm ( primele două) cu pasul undei şi suprapunere pe lungime - 150 mm (a treia). 6.4.19 Cerinţele pentru suportul ele prezentate în 6.4.11.   cerinţ ele

 învelitorii din plăci ondulate de ciment fibros sunt similare cu

6.4.20 Cerinţele pentru elementele învelitorii di n cerinţele prezentate în 6.4.3 ÷  6.4.6, 4.612 ÷ 4.615.

plăci ondulate din ciment fibros sunt similare cu

Foi metalice profilate, inclusiv ţiglă metalică  6.4.21   În calitate de foi metalice pentru învelitori se prevăd   profiluri din oţel cu acoperire din z inc, 6.4.21  aluminiu-zinc, aluminiu a pieselor, cu acoperire de protecţie şi decorativă de lac şi vopsea conform GOST 24045,  24045,  inclusiv cu acoperire anticondensat a părţii inferioare, precum şi foi metalice profilate din aluminiu, ţiglă metalică şi ţiglă metalică compozită. 

 Învelitorile din foi metalice profilate prevăd pe pante mai mari de peste 20 % (12°); pe pante de la 10 pînă la 20 % (6° ÷ 12°) trebuie prevăzută ermetizarea rosturilor longitudinale şi   transversale  între foi sau stratul hidroizolant sub foi. 6.4.22

Mărimea suprapunerii foii profilate de-a lungul pantei trebuie să fie de minimum 250 mm, de-a latul pantei – de o ondulaţie. 6.4.23 Şipcile din lemn sau grinzile metalice servesc drept suport profilată. 

pentru învelitorile din foi metalice

Capacitatea  2.01.07.  portantă   a suportului sub învelitori se stabileşte prin calcul la sarcini în conformitate cu СНиП 2.01.07.

15

 

NCM C.04.03:2015

6.4.24 EPDM.

Foaia metalică profilată se fixează de grinzi cu şuruburi autofiletante cu şaibă de etanşare din

6.4.25 La locurile de intersecţie a   învelitorii învelitorii din foaie m metalică etalică profilată cu pereţi se prevăd paravane din tablă de oţel cu acoperire din zinc sau polimer. Fixarea lor se execută cu nituri, iar între ele cu falţ uri uri orizontale de învelitoare. Elementele profilate de coamă şi cornişă, precum şi paravanele pentru finisarea trecerilor prin învelitoare pot avea ”creastă” după forma secţiunii transversale a  foii metalice profilate. 6.4.26  Învelitorile din ţiglă  metalică şi din ţiglă metalică compozită trebuie folosit e pe pante mai mari de 20 % (12°). Pe pante de la 10 pînă la 20   % (de la 6 pînă la 12°) sub ţigla metalică trebuie să fie prevăzut un strat hidroizolant.   6.4.27  Astereala din scînduri ecarisate ecaris ate serveşte metalică compozită. 

drept suport pentru învelitori din ţiglă metalică şi ţiglă

Distanţa între scîndurile grătarului din şipci depinde de pasul undei ţiglei.   6.4.28 Pe  î nvelitoa nvelitoarea

lîngă elementele principale ale cornişei, coamei, jgheabului de scurgere a apei, se completează cu un set de acceesori de învelitori (garnitură de etanşare a coamei, obturator, barieră pentru zăpadă ş .a.). 6.4.29 Pentru ventilarea învelitorii termoizolate trebuie să fie prevăzut unul sau două canale de ventilare în dependenţă de soluţiile constructive ( anexa F). Aspiraţia se efectuează prin coamă sau conducta de aspiraţie, situată pe pantă. Soluţiile constructive pentru  învelitorii din foi metalice profilate sunt indicate în аnexa F.

6.4.30 Pe s treaşina frontonului trebui e prevăzută o scîndură frontală de lemn, care trebuie să fie mai  înaltă decît grătarul din şipci cu înălţimea unei ţiglei metalice. Deasupra nodul se acoperă cu o plăcuţă  metalică contra vîntului.

 Î n locul de instalare a  jgheabului în dolii, în jurul coşurilor de fum, ferestrelor de la mansar dă, dă, ebuie prevăzut un suport continuu, a cărei grosime să fie egală sub îngrădirile  pe sectorul cornişelor tr ebuie cu grosimea grătarului din şipci. Jgheabul se aşază prin tr-o suprapunere de minimum 150 mm, iar rostul se er metizează. metizează.  6.4.31

7

nvelitori din foi metalice  Î nvelitori

7.1 Pentru învelitorile din materialele în foi trebuie folosit: oţelul conform  conform   GOST 14918 cu grosimea (0,5 ÷ 0,6) mm; cupru conform [ 13] cu grosimea 0, 6 sau 0,7 mm, lăţimea ruloului 600 şi 670 mm, foilor   1000 mm; zinc marca Ц -2 conform  conform  GOST 3640 cu grosimea 0,6 mm; zinc  –  titan cu grosimea 0,7  –mm, lăţimea ruloului 500, 600 şi 670 mm, foilor –   1000 mm; aluminiu conform GOST 21631 cu grosimea 0,7 mm, lăţimea ruloului 500 sau 600 mm, foilor – 1000 mm conform [6] [6],, [7]. 7.2  Agrafele, elementele de fixare, gurile de scurgere a apei şi ţevile, precum şi piesele de completare pentru finisarea locurilor de intersecţie a învelitorii la elementele proeminente trebuie să fie prevăzute din materiale conform compatibilităţii lor (t abelul M.2, anexa M). Înălţimea rampei învelit orii la intersecţii trebuie adoptată de minimum 250 mm. 7.3  În calitate de suport pentru învelitori din tablă de oţel lemn sau din scînduri de răşinoase conform GOST conform GOST 24454.  24454. 

şi aluminiu serveşte   grătarul din şipci de

Streaşina învelitorii din tablă de oţel şi aluminiu trebuie prevăzută sub formă de astereală continuă din scînduri cu lăţimea de minimum 700 mm, apoi cu pasul de maximum 200 mm paralel cu streaşina –   şipcile grătarului. În acest caz grătarul din şipci trebuie să altereze  cu scîndura, pe care se află falţ urile urile orizontale  întinse a le imaginilor îmbinate. La jgheaburi grătarul trebuie prevăzut în forma de astereală continue din scînduri cu lăţ imea imea sub 700 mm.

16

 

NCM C.04.03:2015

continuă din scînduri cu grosimea de minimum 24 mm, din furnir rezistent la acţiunea apei marca ФК (GOST 3916.2), 3916.2), grosimea 22 ÷ 24 mm sau din plăci aglomerate din aşc hii de lemn orientate (PAOL)sau serveşte drept suport pentru învelitori din zinc – titan şi cupru. 7.4

 Astereala

Capacitatea portantă a suportului pentru învelitori trebuie stabilită prin calcul   la sarcinile active conform  СНиП 2.01.07. conform  2.01.07.   7.5 La alegerea materialului pentru învelitor i trebuie de luat în considerare indicatorii   fizicomecanici (tabelul M.3, аnexa M). Metalele ca cuprul, aluminiul, zinc - titan, prezintă indicatori  înalţi înalţi de dilataţie liniară, de aceea compensarea dilataţiei   învelitorilor  învelitorilor trebuie prevăzută  de- a lungul şi de-a latul pantelor.

Lungimea optimă a pantei învelitorii din aceste materiale la fixarea lor cu agrafe glisante nu trebuie să depăşeascăi 10 m. Dacă lungimea pantei depăşeşte 10 m , atunci trebuie prevăzute rosturi de compensare, rosturi de dilatare şi agrafe lungi glisante, care se plasează de-a lungul pantei în falţ uri uri verticale. 7.6 Construcţia îmbinărilor  transversale   transversale ale foilor (rosturile a apei depinde de panta învelitorii (аnexa N). Zona de ampalsare a agrafelor fixe (rigide) pe supra faţa depinde de pantea ei (аnexa N). 7.7  Agrafele fixe (rigide) trebuie proeminente.

principală a învelitorii (cu lăţimea de 3 m)

prevăzute pentru fixarea învelitorii în jurul elementelor

La lungimea jgheabului de peste 8 m  îmbinarea  foilor orizontal cu strat de ermetizare. 7.8

de deformaţie) şi a gurilor de scurgere

Se admite prevederea compensatoarelor

trebuie prevăzută sub formă de falţ   dublu

din elemente cu fîşii elastice din cauciuc sintetic.

7.9 Fixarea materialelor în foi trebuie prevăzută  cu agrafe, care se fix ează  suport cu ajutorul cuielor rezistente la coroziune sau cu şuruburi autofiletante.

 Îmbinarea imaginiilor învelitorii de-a lungul pantei trebuie să fie executată cu falţ uri uri duble verticale, dea curmezişul pantei – orizontale. La pante ale  învelitorii de peste 35° se admite  îmbinări îmbinări de-a lungul pantei cu falţ uri uri de colţ  verticale.  verticale. Pe suprafeţele principale ale  învelitorilor cantitatea agrafelor se determină prin calcul la sarcina dată de vînt, efortul de calcul la smulgerea agrafei circa 500 N. Pe coama învelitorii şi pe ieşinduri , pe perimetrul clădirii cantitatea agrafelor se dublează.   La panta  învelitorii de bandă specială  comprimată în rete sub cornişă.  7.10

la 3 pînă la 7° ( de la 5 pînă la 12  %) se prevede etanşarea falţ urilor urilor cu prealabil pe lungimea falţ ului ului de-a lungul pantei minimum 3 m de la pe-

Soluţii constructive pentru învelitori sunt prezentate în а nexa M (tabelul M.1), iar exemple de soluţiile pentru piesele învelitorii – în  în аnexa N. 7.11

8

 Î nvelitori nvelitori din panouri cu jgheaburi din beton armat

 Învelitori din panouri cu jgheaburi din beton armat  [8] trebuie prevăzute la clădiri cu pod aerisit.  Aceste acoperişuri cuprind panouri din beton armat pentru învelitori, jgheaburi din beton armat (conductă interioară de evacuare a apelor) cu protecţie din strat hidroizolant din compoziţii de mastic de zugrăvire (din mastic rece bitum -polimer sau polimer conform GOST conform  GOST 30693)  şi accesorii (panouri de friză, stîlpi de susţ inere, inere, grinzi etc). 8.1

17

 

NCM C.04.03:2015

8.2  În locurile de trecere a blocurilor de ventilaţie, ţevilor şi altor echipamente pedilitare în panourile din beton armat trebuie să fie prevăzute găuri cu ancadrament proeminent la înălţimea de minimum 100 mm. 8.3 Proeminenţa cornişei panourilor de învelitori la peste marginea peretului extern nu trebuie să fie de interioare de evacuare a apelor – de minimum 100 mm.

conducta exterioară de evacuare a apelor minimum 600 mm, iar în cazul conductei

 În panourile de friză de reazem ale pereţilor trebuie să fie prevăzute găuri de ventilaţie, cu aria totală în fiecare perete longitudinal trebuie adosptată similar  cu cerinţele pct. 4.4. 

8.4   8.4

8.6   8.6 Jgheaburile din beton armat de colectare a apei  –  cu o singură deschidere. Nu se adm ite trecerea prin fundul jghaburilor de colectare a apei conductele de ventilaţie prin aspiraţie, stîlpii radio, antene de televiziune etc. 8.7 Pe acoperişurile cu deviere exterioară neorganizată a apei pentru îmbinarea coamei între panourile învelitorii trebuie prevăzute rigle/şipculiţe din beton armat în formă de П ( anexa O), pentru  î mbinar  mbinar ea ea panourilor învelitorii cu jgheaburile de colectare a apei cu panouri de friză de colţ   paravane din tablă zincată, fixate cu d ibluri de panourile de friză şi instalarea ulterioară a plă cii de parapet, iar în locurile de îmbinare  a panourilor învelitorii cu canalele de aerisire –  paravane din tablă

zincată, fixate cu dibluri de suprafaţa verticală a canalelor de aerisire, şi pozarea între peretele canalului şi paravanul a benzii ermet izante. 8.8 Pentru  îmbinarea  panourilor cu conductele de ventilaţie  prin copertine din tablă zincată pentru învelitori cu inele de strîngere.

9

aspiraţie pot fi prevăzute

Evacuarea apei de pe învelitori şi reţinerea zăpezii  

9.1  9.1  Pentru evacuarea apei de pe  învelitori se prevăd o evacuare organizată a apelor, conform СНиП conform  СНиП 2.08.02.  2.08.02.  

conductă interioară şi una exterioară de

 În conformitate cu cerinţele cerinţele СНиП  СНиП  2.08.02 se admite prevederii evacu ării  neorganizată a apei de pe acoperişurile clădirilor cu 1 şi 2 nivele, cu condiţia instalării copertinelor deasupra intrărilor.   Jgheaburile de evacuare interioară organizată a apei trebuie amplasate uniform pe suprafaţa  învelitorii, pe sectoare joase, pe cel mai jos sector,  în caz de necesitate se prevede o conductă de evacuare de siguranţă cu ajutorul jgheabului de parapet (anexa E). Pe fiecare sector de învelitoare, limitat prin pereţi (parapete) şi rosturi de deformaţie, numărul jgheaburilor ,  în dependenţă de capacitatea de debit şi zona construcţiei se determină conform NCM G.03.03 şi şi   СНиП 2.04.03,  2.04.03,   însă însă ele trebuie să fie în număr de minim um două pe fiecare sector.  9.2   9.2

9.3  9.3  La evacuarea neorganizată constitue minimum 600 mm.

a apei proeminenţa cornişei de la suprafaţa peretelui trebuie să

9.4 Unirea jgheaburilor instalate de ambele părţi ale rostului de deformaţie, cu o conductă sau cu linia comună suspendată, se admite a prevedea cu condiţia creării în mod obligatoriu  a  îmbinărilor de compensare.

La acoperişurile  cu pod şi la   învelitori învelitorile cu canale de aerisire racordurile de recepţie ale gurii de scurgere a apelor de ploaie şi sectoarele de răcire a canalului pentru scurgerea apelor  trebuie să fie termoizolate şi încălzite.  9.5

La învelitorile  cu aster eală eală portantă din tablă profilată, pentru instalarea gurii de scurgere a apelor de ploaie trebuie să fie prevăzute suporturi. 9.6

9.7

La evacuarea exterioară organizată a apei de pe învelitori distanţa între burlanele de scu rgere

a apei minimum ari secţiunii  de  cm 2 la 1 m 24 2 dem, adoptatătrebuie luînd înadoptată  calculul 1,5 arie aaînvelitorii.

18

transversale a burlanelor trebuie să fie

 

NCM C.04.03:2015

9.8  Îmbinarea covorului hidroizolant cu jgheabul poate fi prevăzută cu ajutorul unei flanşei demontabile sau nedemontabile, sau cu ajutorul unui paravan de îmbinare  integrat, în acest caz paravanul trebuie să fie compatibil cu materialul covorului hidro izolant. 9.9  9.9  Jgheaburile trebuie să fie protejate contra  înfundării  cu instalaţii de captare a frunzelor şi pietrişului, iar la  învelitorile-terase explotabile deasupra jgheaburilor şi pîlniilor   trebuie prevăzute grătare de drenaj demontabile (de vizitare). 9.10  Înălţimea de intersecţie  a învelitorii cu uşile de ieşire pe   învelitoare învelitoare (acoperiş) trebuie să fie de minimum 150 mm de la suprafaţa covorului hidroizolant, straturilor de protecţie sau a solului învelitorii cu zone verzi.

 În locurile de variaţie a înălţim înălţimilor ilor (conductă de scurg scurgere ere în cascadă) pe secto sectoarele arele joase ale  învelitorii trebuie prevăzută consolidarea învelitorii cu straturi de pro tecţie în conformitate cu 5.18 din  9.11

prezentul document normativ. 9.12  La  învelitorile clădirilor 9.12  neorganizată (naturală) a apei  învelitorii (fără a le deteriora),

cu panta 5 % (~ 3°) şi mai mult, evacuarea exterioară organizată şi trebuie prevăzute dispozitive de reţinere a zăpezii, fixate de falţ urile grătarul de şipci, grinzile principale sau de elementele portante ale  învelitorii. Dispozitivele de reţinere a zăpezii se instalează pe sectorul cornişei deasupra peret elui portant (0,6  – 1, 0 m de la ieşindul cornişei), mai sus de ferestrele de mansardă, precum şi, în caz de necesitate, pe alte sectoare ale acoperiţ ului. ului. La utilizarea dispozitivelor tubulare de reţinere a zăpezii sub ele se prevede un grătar continuu din şipci. Distanţa  între între consolele con solele de reazem se determ determină ină  în în dependenţă depende nţă de sarcina dată de zăpadă   în zona construcţiei şi de panta învelitorii. 9.13

La folosirea dispozitivelor locale de reţinere a zăpezii , schema amplasării lor depinde de tipul şi panta  învelitorii, se prezintă de către producătorul acestor elemente. 9.14  Pentru a evita formarea dopurilor de gheaţă şi a ţ u 9.14  ur  r ţurilor ţurilor în sistemul de evacuare a apei, precum şi a îngrămădirii de zăpadă  şi a stratului de gheaţă superficial în jgheaburi şi pe cornişă, trebuie prevăzută instalarea pe învelitoare a unui sistem  din cabluri contra acoperirii cu gheaţă.  

19

 

NCM C.04.03:2015

Anexa A (informativă)

Calculul capacitaţii de uscare a sistemelor sistem elor de canale de ventilare şi ţevilor de aerisire la acoperişurilor combinate ale clădir ilor ilor A.1  A.1  Cantitatea de umeditate g/m² evacuată din termoizolant prin canalele de ventilare pentru perioada cu temperaturi medii lunare, ce depăşesc 0 °С, se calculează cu formula:

q

  

 fN

n i 1

  B2i  B1i  i vi  , 

(A.1) 

 F 

 – ari  aria secţiunii canalului, m²;   În care f – N   – – numărul canalelor de ventilare pe un sector

al acoperişului sau pe to t acoperişul; 

П   – – numărul lunilor cu temperatură medie a aerului extern t i i   >

0°С; 

В1i   –  conţinutul efectiv de umeditate al aerului, la intrarea  în canal la temperatura t i i   şi această lună a conţinutului de umeditate relativă a l aerului exterior, g/m3;

media pentru

 – conţinutului de umeditate al aer ului, la ieşire din canal, la temperatura t i i,  g/m3; В2i  –   – durata lunii, с;  τi  – vi :  – – viteza medie lunară de circulaţie a aerului în canale, m/sec;   F –  –  aria acoperişului sau a sectorului

de acoperiş, m2.

Conţinutul de umeditate al aerului la ieşire din canale, se calculează cu formula:  B2i  

1,168 E к

t кс  273



(A.2)

 În care   Е к к   ––  elasticitatea maximă a aburului  la ieşirea aerului din canale , Pa se calculează conform   t c к   (a se vedea tabelul valorilor elasticităţii aburului în  în CP E.04.05;  E.04.05;  t c к   – – temperatura aerului la ieşire din canale, °С  

t   с к

 

kв tв  kнtнс  kв  k н



(A.3)

 – temperatura aerului în încăp ere, °С;  În care t в – k в, k нн    – –  coeficienţii de transmisie canalului, W/(m2·°k);

termică ai părţilor de acoperiş mai jos şi mai sus de centrul secţiunii

t c н   – – temperatura medie lunară a aerului extern ţinînd cont  A.M. Şclover luînd în calcul transparenţ a atmosferei [9] atmosferei [9]

de radiaţia solară, se calculează cu  formula

tнc  t н 

   J  рад ψ  н



 2.01.01);;  În care t нн   –   – temperatura medie lunară a aerului extern , °С (СНиП  2.01.01)

20

(A.4)

 

NCM C.04.03:2015

J  pa  – valoarea medie lunară a radiaţ iei iei solare, W/m2 (СНиП 2.01.01)  2.01.01);;  paд д –

ρ –  coeficientul de absorbţie  de căldură (pentru  materialul presărat granulat grosier al stratului superior al covorului învelitorii egal cu 0,75); ψ – coeficientul de transparenţă a atmosferei (pentru construcţiile urbane se adoptă egal cu 0,7); αн  –– coeficientul de cedare de căldură (egal cu 23 W/(m 2·°С).   B1i 

1,168ен

t н  273



(A.5)

 În care ен  –– elasticitatea medie a aburului aerului extern pentru luna dată , Pа.  În calitate de exemplu de calcul determinăm ccapacitatea apacitatea de u scare a canalelor de ventilare şi difuzie în structura învelitorii de reparat. Clădirea are dimensiunea în plan 36×144 m, înălţimea pînă la gurile de ventilaţie 10 m. Lipsesc părţi proeminente ale clădirii deasupra învelitorii. Lăţimea clădirii de 36 m lungimea pantei cu înclinare 1,5 % constitue 18 m. Parametrii microclimei interioare: t в  = 18 °С; φ = 60 % - condiţii de iarnă и t в = 20 °С; φ = 60 % condiţii de vară.  

A.2   A.2

Umeditatea gravimetrică a betonului  celular cu densitatea iniţială ~ 400 kg/m 3 pe unele sectoare ale acoperişului constitue 22, 30 şi 40 % la valoarea normativă 12 %.   Conţ inutului inutului de umeditate  în stratul de beton celular cu grosimea 100 mm, umeditate gravimetri că 22 % constitue 400·0,1·0,22 = 8,8 kg/m 2, conţinutul de umeditate admisibil (ω = 122 %) - 4,8 kg/m 2. Prin urmare, cantitatea de umiditate supranormativă va fi de 8,8 - 4,8 = 4 kg/m , pentru umeditatea betonului celular 30 % - 7,2 kg/m 2, iar pentru umeditatea betonului celular 40 % - 1,2 kg/m 2. S-a decis  înlăturarea  învelitorii vechi multistrat, repararea şapei, tremoizolarea suplimentar ă a acoperişului  cu două straturi de plăci din vată minerală. Plăcile să  se distanţeze formînd  canale de ventilare cu lăţimea 100 mm la fiecare 1,1 m şi canale de difuzie cu lăţimea 50 mm la fiecare 550 mm de-a curmezişul pantelor; pe plăcile de termoizolant de aşezat şapă prefabricată din plăci aglomerate din fibrociment (δ = 12 mm) (figurile A.1 şi A.2). 

Fig. A.1 – Canale de ventilare la fiecare

1,1 m (în axe) 

1 – covor de învelitoare nou; 2 – şapă prefabricată din plăci aglomerate din fibrociment; 3 – plăci din vată minerală; 4 – canale de ventilare; 5 – şapă existentă din mortar ciment-nisip; 6 – beton celular umezit

21

 

NCM C.04.03:2015

Fig. A.2 – Schema de calcul a ventilării canalelor şi difuziei aburului   1 – canal de ventilare; 2 – canale de difuzie; 3 –   – circulaţia umedităţii  A.3   A.3

Există două variante de soluţ iiii constructive pentru uscarea termoizolantului umezit:

varianta 1 (preferabilă) constă în executarea canalelor de ventilare  în stratul termoizolant pe toată suprafaţa acoperişului (figura  A.2) şi comunicarea lor cu aerul exterior prin copertină deasupra parapetelor pereţilor longitudinali (figura  A.3). În acest caz sub acţiunea vîntului în canale are loc circulaţia aerului şi uscarea termoizilantului. varianta 2 - instalarea deasupra p ărţii canalelor de ventilare cu diametrul interior al racordurilor 100 mm

şi de difuziune a aeratoarelor de ventilare

Varianta 1  1 

Fig. A.3 – Schema de executare a ansambului de parapet al acoperi şului ventilat  1 – parapet; 2 – copertină; 3 – canal sau strat izolator de aer pentru ventilare; 4  – partea superioară a acoperişului; 5 –  partea inferioară a acoperişului ; 6 – perete; 7 – direcţia de circulaţie a aerului  

Viteza circulaţiei aerului în canal pentru fiecare din п  luni se determină cu formula E.I. Retter [10] vi  V i

k1  k 2 ,   L  Л      1 d 



(A.6)

V i

 În care  [11].

  - viteza medie

ponderată  a vîntului, m/s, la înălţimea 10 m pentru fiecare lună de   vară

22

 

NCM C.04.03:2015

k 1, k 2  – –  coeficienţii aerodinamici exemplul nostru k 1 - k 2 = 0,3.

la intrarea în canal şi la ieşire sunt prezentaţi în tabelul В .1. Pentru

Dacă înălţimea clădirii este mai mare sau mai mică de   10 m, viteza de circulaţie aerului în canal se determină cu formula (В.6') luînd în calcul schimbarea vitezei vîntului

V'  V  i

  H  

V ' i

 pe înălţime 

0,2

(A. 6’)



i

   10 

 În care V ' i  - viteza medie a vîntului, m/sec, la înălţimea 1010 >10 m pentru fiecare lună de vară;   Н   – –  înălţimea înălţimea pînă la intrarea în gura canalului de ventilar e, e, m. Tabelul A.1

Coeficienţii aerodinamici la Direcţia vîntului, grade 

90°  45° 

Notaţie  k1 k2 k1 k2

3 45°; 

egală cu 100 mm cu panta pînă la 30°;

LA – pas grătar din şipci;  LAT1 şi LAT2 - pas grătar din şipci pe streaşină.  – număr rînduri ţiglă.   Lungimea pantei va fi egală cu L = LAT1 + LAT2 + LAF + LA× n, unde п – 

Fig. H.5 – Secţiune

longitudinală a învelitor iiii cu utilizarea pe fronton a ţiglei laterale (a) şi fără utilizarea ei (b)

50

 

NCM C.04.03:2015

Anexa I  (informativă)  Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă bituminoasă 

Fig. I.1 – Ansamblu  Ansamblu de cornişă al acoperişului la mansardă  (a) şi la pod rece (b)  1 – ţiglă bitum; 2 – strat subzidit; 3 – aster eală eală continuă; 4 – cărămidă pentru sobă; 5 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 5' – strat protecţie contra vîntului (din ţesătură din fibre de sticlă); 6 –  ; 8 – ventilare; 10 – termo  izolaţie grătar din şipci;  – cosoroabă13  –  ancheraj căprior; 9de  –  – canal 11 –ieşindul antivapori; 12 –7 gipsocarton; fixare de căprior şi cosoroabă ; 14izolaţie;  – carcasă

cornişei; 15 – căptuşeală; 16 – lăcrimar; 17 – şipci; 18 – ţiglă cornişă; 19 – clemă jgheab; 20 – placă din beton armat; 21 – hidroizolaţie; 22 – element metalic de îmbinar e; e; 51

 

NCM C.04.03:2015

Secţiune pe partea lungă a canalului

Fig. I.2 – Intersecţia învelitorii cu canalul din

cărămidă 

1 - canal; 2  – gipsocarton; 3 – izolaţie antivapori; 4 – termoizolaţie; 4а  – – termoizolant incombustibil; 5 –  astereală; 6 – ţiglă din bitum; 7  –  – material din rulouri; 8 – cornieră din partea coamei; 9 – placă metalică de alăturare; 10 – obturator din material plastic; 11 – cornieră faţă; 12 – cornieră laterală; 13  – căpriori; 14 – element de fixare; 15 – canal de ventilare; 16  – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei

Notă: Corniere din oţel zincat cu grosimea 1 mm.

52

 

NCM C.04.03:2015

Anexa J (informativă)  Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din plăci  Tabelul J.1 – Dimensiunile grătarului din şipci  [3] [3],, [5]

Distanţa de la marginea inferioară a plăcii suprapuse pînă la partea superioară a plăcii rîndului precedent (înaintea celui acoperit) U (figura M.1), mm

Pas grătar din şipci Pas grătar din şipci t, t, mm pentru plăci mm pentru plăci 200x400 mm

300x600 mm

40

180

260

50

175

255

60

170

250

70

165

245

80

160

240

90

155

235

Fig. J.1 -  - Schema de aşezare a plăcilor mari din crizotil-ciment după tipul „celular”  1 – grătar din şipci; 2 – placă tip „celular”; 3 – element de fixare; fixare; 4 – căprior ; 5 – aster eală eală continuă  pe cornişă cu strat hidroizilant; 6 – ghermea contra vîntului; 7 – pas grătar din şipci; 8 – distanţa de la marginea inferioară a plăcii suprapuse pînă la marginea superioară a plăcii rîndului precedent

53

 

NCM C.04.03:2015

Fig. J.2 -  - Schema de aşezare a plăcilor mari din crizotil-ciment după tipul „solzi”  1 – grătar din şipci; 2 – căprior; 3 – placă; 4 – element de fixare; 5 – placă marginală; 6 – clemă de fixare streaşină de acoperiş; 7 – ghermea contra vîntului; 8 – linie streaşină 

54

 

NCM C.04.03:2015

Anexa K (informativă)  Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din foi ondulate

Fig. K.1 -  - Coamă învelitorii  învelitorii (căpriorii nu sunt prezentaţi)  1, 2 şi 3 – şipci; 4 – material în rulouri pentru învelitori ; 5 şi 6 – piese de coamă; 7 – clemă; 8 şi 9 –  garnitură de cauciuc şi cui; 10 – foaie ondulată

Fig. K.2 -  - Dolie

învelitori 

1 – jgheab; 2 – foi; 3 – astereală din lemn dolie; 4 – şipcă; 5 – şurub; 6 – placă de egalare; 7 – cui

55

 

NCM C.04.03:2015

Fig. K.3 - Rost - Rost de compensare 1 – margine

acoperită a foii ondulate; 2, 3 – clemă; 4 – piesă jgheab; 5 – margine foaie ondulat ă; 6, 7  – şaibe; 8 – şurub cu cap semirotund; 9 – nit

Fig. K.4 -  - Fixare foi ondulate de grindă metalică cu  profil U (a) şi cornieră (b) 1 – grindă; 2 – element de fixare tip „cîrlig”; 3 - şaibă;

Fig. K.5 -  - Fixare foi ondulate (a) şi schema grătar din şipci pentru foi СВ40/150 (b)  

1 – placă de egalare; 2 – foaie; 3 – grătar din şipci; 4 - cui zincat; 5 – garnitură de cauciuc; 6 –  aster eală eală cornişă; 7 – şaiba; 8 – şurub; 9  –– clemă contra vînt;  56

 

NCM C.04.03:2015

Fig. K.6 -  - Intersecţie învelit  învelitori din foi ondulate cu peretele transversal (a) şi longitudinal (b)   1 – grătar din şipci; 2 – foaie; 3 – cui (şurub); 4 – piesă colţ; 5 – obturator din material plastic; 5'  – mortar cment-nisip; 6 – perete; 7 – căprior; 8 – hidroizolaţie materiale în rulouri; 9 – cosoroabă 

Fig. K.7 - Coam - Coama învelitorii închise (a); ventilată (b)   1 – grindă; 2 – element de fixare; 3  – lambă; 4 – clemă de strîngere; 5 – piesă de coamă; 6 – piuliţă; 7  – foaie odulată; 8 – şaibă de etanşare; 9 – şaibă de oţel; 10 - garnitură de etanşare; 11 – nit; 12 –  element de reazem din bandă de oţel

57

 

NCM C.04.03:2015

Fig. K.8 - Ansamblu - Ansamblu cornişă (a) şi coamă (b) învelitori din foi ondulate   1 – foaie ondulată din bitum, metal sau ciment-fibră; 2  – – grătar din şipci (astereală continuă); 3 –  contra grătar din şipci; 4 – etanşor cu orificii de ventilare; 5 – clemă pentru jgheab; 6 – căptuşeala cornişei; 7   – – carcasa

ieşindul cornişei; 8 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 9 – ancoraj de

fixare căpriori şi cosoroabă; 10 – perete; 11 – cosoroabă; 12 – gipsocarton; 13 – izolaţie antivapori; 14  – şipcă; 15 – termoizolaţie; 16 – element coamă; 17 – cui cu cap acoperit; 18 – căprior; 19 – canal de ventilar e cu pas 0,5 m în contragrătar 58

 

NCM C.04.03:2015

Fig. K.9 – Ansamblu cornişă (a) cu ventilare prin canal de ventilare şi intersecţia învelitorii cu canalul din cărămidă (b) 1 – foaie ondulată; 2 – grătar din şipci; 3 –  contragrătar; 4 – etanşor fără orificii de ventilar e; e; 5 – cui cu cap acoperit; 6 – element de coamă; 7 – canal de ventilare; 8 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 9 – termoizolaţie; 10 – izolaţie antivapori; 11 – gipscarton; 12 – şipcă; 13 – fereastră la fronton; 14 – apărătoare; 15 –   – partea verticală a apărătorii; 16 – bandă de etanşare; 17 – placă metalică; 18 –  diblu; 19 – obturator din material plastic

59

 

NCM C.04.03:2015

Anexa L (informativă)  Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă metalică 

Fig. L.1 – Ansamblu de cornişă al învelitorii cu pod rece (a) şi al acoperişului mansardei (b)   1 – placă portantă; 2 – izolaţie antivapori; 3 – termoizolaţie; 4 – termoizolaţie suplimentară pe perimetrul clădirii; 5  – – cosoroabă; 6 - căprior ; 7 – contragrătar de şipci; 8 – ţiglă metalică; 9 – grătar de şipci; 10 – placă de cornişă (lăcrimar); 11  –  – clema jgeab; 12 – căptuşeală cornişă; 13 – carcasă ieşindul cornişei; 14 – perete; 15 – fereastră la fronton; 16 – dispozitiv de reţinere a zăpezii; 17 – stat antivînt; 18 – element metalic de reţinere; 19 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei ; 20 – 

peliculă de pr otecţie contra vîntului 20а – strat de protecţie contra vîntului (din ţesătură de sticlă);şi21apei;  – element metalic de reţinere 

60

 

NCM C.04.03:2015

Fig. L.2 – Ansamblu de

coamă al învelitor iiii cu ventilar e prin element de coamă (a) şi coş de tiraj (b)  

1 – ţiglă metalică; 2 – grătar din şipci; 3 – contragrătar din şipci; 4 – cui cu cap acoperit; 5 – element de coamă 6 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 7 – termoizolaţie; 8 – izolaţie antivapori; 9 –  gipscarton; 10 – şipcă; 11 – fereastră la fronton; 12 – etanşor; 13 – coş de ventilare 

Fig. L.3 – Jgheab de evacuare a apei 1 - ţiglă metalică; 2 – contragrătar din şipci; 3 – grătar din şipci; 4 – foie jgheab de evacuare a apei; 5 aster eală eală continuă; 6 – peliculă hidroizolare; 7 – izolaţie antivapori; 8 – termoizolaţie; 9 – gipscarton

61

 

NCM C.04.03:2015

Fig. L.4 – Intersecţia în  învelitorii cu canalul din 1 – ţiglă

cărămidă 

metalică; 2 – şipcă; 3 – aster eală eală de lemn; 4 – contragrătar de şipci; 5 – grătar de şipci; 6 ulouri din bitum autoadeziv; 7 – piesă metalică; 8 – diblu; 9 - obturator din material plastic; material în r ulouri 10 – gipscarton; 11 - izolaţie antivapori; 12 – vată minerală ( incombustibilă); 13 – termoizolaţie; 14 –  şipcă; 15 – fixarea peliculei protecţie contra vîntului şi apei cu bandă adezivă bilaterală ; 16 – canal; 18  – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 18а – strat de protecţie contra vîntului (din ţesătură de sticlă); 19 – peliculă de protecţie contra apei

62

 

NCM C.04.03:2015

*- conform calculelor

Fig. L.5 – Acoperiş cu învelitoare din tablă din oţel profilat 1 – grindă; 2 – tablă de oţel profilată portantă ; 3 – termoprofil de reazem; 4 – şuruburi autofilentante; 5  – izolaţia antivapori; 6 – tablă profilată pentru învelitori; 7 – nit combinat; 8 – element de rigidizare cu grosimea de 2 mm; 9 – profil de formă П; 10 – bandă de etanşare; 11 – şaibă de oţel; 12 – şaibă de neopren; 13 – peliculă hidroizolantă; 14 – termoizolaţia; 15 – mastic de etanşare 

63

 

NCM C.04.03:2015

Fig. L.6 – Cornişă

(a) şi intersecţia acoperişului cu peretele frontal (b)

1 – termoizolaţie din vată minerală; 1а – termoizolaţie din plăci din vată minerală; 1б – obturator din vată minerală; 2 – nit combinat; 3 – placă de oţel în formă de tablă profilată; 3а – lăcrimar ; 4 – tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 5  – şorţ de protecţie din tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 6 –  profil П; 7 – termoprofil de reazem; 8  – peliculă hidroizolantă 

64

 

NCM C.04.03:2015

Fig. L.7 – Cornişa

acoperişului 

1 – termoizolaţie din plăci minerale; 2 – obturator din vată minerală; 3 – bandă din tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 4 – placă din cauciuc celular ; 5 – placă de oţ el în formă de tablă profilată; 6 – nit combinat; 7 – tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 8  – termoprofil de reazem; 9  – profil П; 10 –  deflector; 11 – peliculă hidroizolantă 

Fig. L.8 – Intersecţia acoperişului cu canalul şi secţiunea 1-1  1-1   1 – termoizolaţie din vată minerală ; 1а –  – vată minerală; 2 – nit combinat; 3 – material de

etanşare; 4 – 

clemă; 5 – şorţ de protecţie din tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 6  – grinzi suplimentare; 7 –  canal; 8 – păhar pătrat de oţel cu flanşă; 9 – placă de oţel în formă de tablă profilată ; 10 – etanşor  de  de forma tablei profilate; 11 – mastic de etanşare;12 – şorţ de protecţie; 13 – profil П; 14 – termoprofil de reazem; 15 – peliculă hidroizolantă  65

 

NCM C.04.03:2015

Anexa M (informativă)  Acoperişuri cu învelitoare din foi metalice Tabelul M.1 -  - Soluţii constructive pentru acoperiş  Schemă de acoperiş termoizolant  

Explicaţii  1 – placă portantă din beton armat; 2 – izolaţie antivapori; 2' – material bitumonos în suluri, fixat de aster eală; eală; 3 – termoizolant; 4 – start protecţie contra vîntului (de exemplu din pînză din fibre din sticlă, ţesătură din fibre de sticlă;  5 – spaţiu de ventilare cu două canale; 6 – grătar de şipci;  6' – aster eală eală continuă din lemn;  7 –  învelito învelitoare din cupru sau zinc-titan; 7' –  învelitoare învelitoare din tablă zincată;  7" –  învelitoare învelitoare din aluminiu;  8 – contragrătar de şipci;  9 – membrană volumică de difuzie;  9' – peliculă de hidroprotecţie; 9" – saltea structurală; 10 – căprior ; 10' – căprior -termoprofil -termoprofil din construcţii de metal uşoare; 10" – căprior  din  din construcţii de metal uşoare; 11 – gips carton sau foi crizotil-ciment; 11' – carcasă sub căptuşeală din plăci din gipscarton sau din placă de crizotil-ciment 12 – lipire cu bitum 13 – termoizolaţie din sticlă spongioasă cu coeficientul de permeabilitate la vaporii de apă egal cu 0 (mg/m·h·Pa); 13' – termoizolaţie din plăci de poliuretan expandat cu strat din lemn; 14 – material  î nvelitori nvelitori

în r ulouri ulouri din bitum pentru

15 – spaţiu monocanal de ventilare 16 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei

Schema învelitorii neizolate termic  

17 – drişcuire de nivelare din mortar  ciment cimentnisip 18 – plăcuţă metalică zimţată 150x150 mm,

lipită cu bitum   19 – tablă profilată  20 – termoizolaţie suplimentară;  21 – şipcă; 66

 

NCM C.04.03:2015

Tabelul M.2 – Compatibilitatea materialelor metalice pentru învelitori [6] Denumire material

Oţel inoxidabil  Tablă oţel zincată 

Cupru

Zinc-titan

Aluminiu

Cupru

+

+

-

-

-

Oţel inoxidabil 

+

+

+

+

+

Tablă oţel zincată 

-

+

+

+

+

Zinc-titan

-

+

+

+

+

 Aluminiu

-

+

+

+

+

Plumb

+

+

+

+

+

Tabelul M.3 – Indicatori fizico-mecanici ai materialelor metalice a pentru învelitori [6]  [6]   Denumire material 1. Densitate,

t/m³ 

2. Coeficient de dilatare liniar ă, ă, mm/(m°С) 3. Rezistenţa la întindere ,

temporară

4. Alungirea relativă,% 

Cupru

Oţel inoxidabil 

Tablă oţel zincată  Zinc-titan

Aluminiu

8,93

7,7-7,9

7,8

7,2

2,7

0,017

0,011-0,016

0,012

0,022

0,024

220-260

530-700

255-490

120-140

80-120

33

45-50

21-26

30

30-40

67

 

NCM C.04.03:2015

Anexa N (informativă)  Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din tablă metalică 

Fig. N.1 – Agrafă glisantă la învelitoarea din cupru şi zinc-titan 1 – perete; 2 – suportul agrafei; 3  – gaură

pentru fixare

Fig. N.2 – Rost de compensare 

Fig. N.3 – Zona de amplasare a agrafelor fixe (rigide) pe o imagine cu lungimea de maximum

10 m în

dependenţă de panta învelitorii   1 – zona imaginii cu agrafe mobile; 2  – zona imaginii cu agrafe fixe (rigide)

68

 

NCM C.04.03:2015

Fig. N.4 – Rost

de deformaţie transversal 

а – pe învelitori cu panta de la 5 la 9 (9 - 16 %); b - pe învelitori cu panta de la 10 la 24 (18 -45) c - pe  învelitori cu panta de la 25° (47 %); 1 – căprior ; 2 – grătar de şipci; 3 – bară accesorie; 4 – scîndură; 5  – membrană volumică de difuzie; 6 – crampon; 7 – bandă metalică; 8 –  învelitoare învelitoare din tablă metalică; 9 – placă falsă; 10 – lipitură; 11 - marginea pliată a imaginii inferioare; 12 - m arginea pliată a imaginii superioare 69

 

NCM C.04.03:2015

Fig. N.5 – Jgheab de evacuare a apei

а – pe învelitori cu panta de la 5 la 9° (9 - 16 %); b - pe învelitori cu panta de la 10 la 24° (18 - 45 %); c - pe învelitori cu panta de la 25° (47 %); 1 – căprior ; 2 – grătar de şipci; 3 – cherestea panouri aeriene;

4 – scî ndură; 5 – membrană volumică de difuzie; 6  – crampon; 7 – bandă metalică; 8 –  învel învelitoare din     10   ; 11   a imaginii inferioare; 12 tablă metalică; 9 –– placă falsă;  – lipitură  – marginea pliată  – marginea pliată a imaginii superioare

70

 

NCM C.04.03:2015

Anexa O (informativă)  Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din panouri jgheab din beton a rmat

Fig. O.1 – Scheme constructive ale învelitorilor din panouri jgheab din beton armat

а  –– cu canal interior de scurgere a apei; b - cu canal de scurgere a apei neorganizat; 1  – panou de acoperiş din beton armat; 2 – riglă din beton armat tip P; 3 – jgheab de evacuare a apei din beton armat; 4 – gură de scurgere a apelor de ploaie; 5 – grindă sub jgheab; 6 – grindă de reazem; 7 –  masă de reazem; 8 – panou de planşeu termoizolat; 9 – element triunghiular de ancoraj; 10 - panouparapet friză; 11 – parapet protector acoperiş; 12 – panou de capăt friză

Fig. O.2 – Construcţii îmbinări panou de acoperiş  

а – îmbinare  îmbinare cu planşeu cu şipculiţă în formă de П; b  –  – îmbinare  îmbinare în caplama; 1 – panou de acoperiş; 2 - şipculiţă în formă de P; 3 –obturator din materiale plastice; 4  –suprafaţa principală de scurgere a apei a panourilor de acoperiş ; 5 – garnitură de etanşare 

Fig. O.3 – Construcţii streaşină (consolă)   1 – panou de acoperiş; 2 - riglă P; 3 – jgheab de evacuare a apei; 4 – grindă sub jgheabul de evacuare a apei; 5 – panou-parapet friză; 6 – obturator din material plastic;

71

 

NCM C.04.03:2015

Bibliografie [1] [2]

МГСН 4.19-05 Ханс Петер Айзерло. 

Многофункциональные высотные здания и комплексы   Изоляция плоских кровель. Конструктивные системы -материалытехнологии-детали. Изд-во Дом «Бизнес Медиа». - М., 2007, с. 207-247.

[3]

Йожеф Косо. 

Крыши и кровельные работы. ЗАО, Издательская группа

[4]

Ханс-Юрген Стерли, Хорст Бептер, Хейно Вальтер. 

"Контэнт"». 2007, с. 156-271. Все о кровле- М., из керамической черепицы. Изд -во Дом «Бизнес Медиа». - М., 2007, с. 310-366. Хризотилцементные строительные материалы. Об -ласть применения. Екатеринбург; Изд-во АМБ, 2009 г.  Работы по устройству металлических кровель и фасадов. Материалы, обработка, детали. Изд. Дом «Бизнес Медиа». - М., 2007, с. 15-36, 43, 139-157. Руководство по устройству металлической кровли с применением техники фальца. - М., 2-е издание, 2008.  Проектирование крыш многоэтажных жилых зданий. Метод, указ./: Изд. Тамб. гос. техн. ун -та, 2007, 32 с.  Строительная теплотехника ограждающих частей зданий, ООО ИИП «АВОК-ПРЕСС». - М., 2006, с. 122.   Аэродинамика зданий. - М.: Стройиздат, 1968.  , вып. 3. Ветер. - М.: Гидрометеоиздат, 1966. 

[5] [6]

Клаус Зипенкорт. 

[7] RHEJNZINK [8]

Сост. Н.В. Кузнецова. - Тамбов 

[9]

Фокин К.Ф. 

[10] [11]

Реттер Э.П., Стриженов СИ.  Справочник по климату СССР  

[12]

Идельчик И.Е.  [13] ГОСТ 1173-2006

Справочник издат, 1960. по гидравлическим сопротивлениям. - М: ГосэнергоФольга, лента, листы и плиты медные. Технические условия.

72

 

NCM C.04.03:2015

Traducerea autentică a prezentului document normativ în limba rusă  Начало перевода 

1

Область применения 

1.1

Настоящие нормы и правила распространяется на проектирование кровель из :

-

битумных, битумно-полимерных, эластомерных и   термопластичных рулонных материа-

лов;

из мастик с армирующими прокладками, хризотилцементных, цементноволокнистых и битумых волнистых листов;  -

цементно-песчаной, керамической, полимерцементной и битумной черепицы;  

-

плоских, хризотилцементных, композитных, цементноволокнистых и сланцевых плиток;  

листовой оцинкованной стали, меди, цинк   - титана, алюминия, металлического профлиста, металлочерепицы;  -

-

 железобетонных лотковых панелей, применяемых в зданиях различного назначения на значения.

Возможность применения других подобных материалов должна быть подтверждена требованиями нормативных документов и технических регламентов в этой области . 1.2

Настоящие нормы и правила распространяются также   на реконструкцию и капитальный ремонт покрытия (крыши) с кровлей из вышеуказанных материалов.   1.3

2

Нормативные ссылки 

В настоящих норм даны ссылки на следующие нормативные документы : NCM C.02.02-2015 

Clădiri de producţie. Norme de proiectare

NCM

Protecţia termică a clădirilor .

E.04.01-2006

(МСН 2.04.02-2004) NCM F.05.01-2006 NCM G.03.03-2015*

Proiectarea construcţiilor din lemn. Instalații interioare de alimentare cu apă și canalizare  

СНиП 2.01.01-82 

Строительная климатология и геофизика.  

CНиП 2.01.07-85*

Нагрузки и воздействия. 

СНиП 2.03.02-86 

Бетонные и железобетонные конструкции из плотного силикатного бетона. 

СНиП 2.04.03-85 

Канализация. Наружные сети и сооружения.  

СНиП 2.08.01-89 

Жилые здания. 

СНиП 2.08.02-89 

Общественные здания и сооружения.  

СНиП II-23-81*

Cтальные конструкции. 

CP E.04.05-2006 .  GOST 8267-93* 

Proiectarea protecţiei termice a clădirilor Щебень и гравий из плотных горных пород для строительных работ. Технические условия. 

73

 

NCM C.04.03:2015

GOST 1144-80 

Шурупы с полукруглой головкой. Конструкция и размеры.  

GOST 1145-80 

Шурупы с потайной головкой. Конструкция и размеры.  

GOST 1146-80 

Шурупы с полупотайной головкой. Конструкция и размеры.  

GOST 3916.2-96 

Фанера общего назначения с наружными слоями из шпона хвойных пород. Технические условия. 

GOST 3640-79 3640-79 

Цинк. Технические условия. 

GOST 8486-86* 

Пиломатериалы хвойных пород. Технические условия.  

GOST 14918-80* 

Сталь тонколистовая оцинкованная с непрерывных линий. Технические условия. 

GOST 18124-95 

Листы асбестоцементные плоские. Технические условия.  

GOST 21631-76* 

Листы из алюминия и алюминиевых сплавов. Технические условия.  

GOST 21880-94 

Маты прошивные из минеральной ваты теплоизоляционные. Технические условия. 

GOST 24045-94 

Профили стальные листовые гнутые с трапециевидными гофрами для строительства. Технические условия.  

GOST 24454-80* 

Пиломатериалы хвойных пород. Размеры. 

GOST 25772-83* 

Ограждения лестниц, балконов и крыш стальные. Общие технические условия. 

GOST 26816-86 

Плиты цементностружечные. Технические условия.  

GOST 30340-95 

Изделия асбестоцементные волнистые. Технические условия.  

GOST 30547-97 

Материалы рулонные, кровельные и гидроизоляционные.   Общие технические условия. 

GOST 30693-2000 

Мастики кровельные и гидроизоляционные. Общие технические условия. 

GOST 31309-2005 

Материалы строительные теплоизоляционные на основе минеральных волокон. Общие технические условия.  

3 Термины и определения  В настоящем нормативном документе применяются понятия и их определения:   Покрытие (крыша): верхняя ограждающая конструкция здания, для защиты помещений от внешних климатических факторов и воздействий. При наличии пространства (проходного или полупроходного) над перекрытием верхнего этажа покрытие именуется чердачным.   Покрытие (крыша) включает кровлю, основание под кровлю, теплоизоляцию, подкровельный водоизоляционный слой, пароизоляцию и несущую конструкцию (железобетонные плиты, профнастил и др.);

3.1

Oснование под кровлю: поверхность теплоизоляции,  несущих плит или стяжек, по которой укладывают слои водоизоляционного ковра (рулонного или мастичного), либо стропильные конструкции, обрешетка, контробрешетка, сплошной настил, по которым укладывают кровлю из штучных, волнистых или листовых материалов ; 3.2

Конек: верхнее горизонтальное ребро крыши, образующее водораздел ; 3.4 Контробрешетка: основание под кровлю из листовых, волнистых или штучных материалов, состоящее из уложенных поперек обрешетки деревянных  брусков или досок ; 3.3

74

 

NCM C.04.03:2015

Oсновной водоизоляционный ковер (рулонный и мастичный):   cлои рулонных кровельных материалов или слои мастик, в том числе армированные, последовательно укладываемые по основанию под кровлю;

3.5

 Дополнительный водоизоляционный ковер   (рулонный или мастичный): слои рулонных кровельных материалов или мастик, в т.ч. армированных стекломатериалами, выполняемые для усиления основного водоизоляционного ковра в ендовах, на карнизных участках, в местах примыканий к стенам, шахтам и другим конструктивным элементам ;

3.6

3.7

Ендова: наклонный водосборный лоток на крыше, образованный пересечением ее ска-

тов; Mансардное окно: окно для освещения жилого помещения, устраиваемого в пределах мансарды под скатами крыши ; 3.8

Oбрешетка: основание под  кровлю из листовых, волнистых или штучных материалов, состоящее из параллельно уложенных по скату стропил, деревянных брусков или досок ; 3.9

Карнизный свес: выступ покрытия (крыши) от стены,   защищающий ее от стекающей дождевой или талой воды ; 3.10

Картина кровельная: заготовка из одного или двух  листов кровельной стали с отгибами по сторонам; 3.11

Кровля: верхний элемент покрытия (крыши), предохраняющий здание от проникновения атмосферных осадков, она включает кровельный материал, основание под кровлю, аксессуары для обеспечения вентиляции, примыканий, безопасного перемещения и эксплуатации, снегозадержания и др.; 3.12

Кровля инверсионная (перевернутая): кровля покрытия (крыши)  с теплоизоляционным слоем поверх водоизоляционного ковра; 3.13

3.14

Кровля мастичная: кровля из нескольких армированных слоев мастичных материалов ;

Кровля эксплуатируемая: специально оборудованная защитным слоем (рабочим настилом) кровля, предназначенная для использования в качестве зоны для отдыха, размещения спортивных площадок, бассейнов, автостоянок, вертолетных площадок и т. п., и рассчитанная на пребывание людей, не связанное с периодическим обслуживанием инженерных систем здания;

3.15

3.16

Кровля штучная: кровля с водоизоляционным слоем из штучных кровельных материа-

лов;  3.17 Cлуховое окно: окно на скате покрытия (крыши), предназначенное для освещения и вентиляции чердачного помещения;

Mансарда: чердачное помещение под крутой с  изломом крышей, используемое для жилья или хозяйственных целей;

3.18

Mембрана: водонепроницаемый  кровельный ковер, чаще однослойный, выполненный из полимерного кровельного материала, приклеиваемый, механически закрепляемый или свободно укладываемый на основание под кровлю с последующим пригрузом ; 3.19

3.20

Уклон кровли: отношение падения участка кровли к   его длине, выраженное  относи-

тельной величиной в процентах (%) либо в градусах ( ); угол между линией наибольшего ската кровли и ее проекцией на горизонтальную плоскость ; 3.21  Диффузионная пленка: паропроницаемая, но водонепроницаемая пленка, располо женная под кровлей кр овлей из волнистых листов, шт штучных учных и листовых материалов с образованием од-

75

 

NCM C.04.03:2015

ного или двух вентиляционных зазоров (каналов) и обеспечивающая отвод конденсата или воды от попавшего под кровлю дождя или снега ; Защитный слой: элемент кровли, предохраняющий основной водоизоляционный ковер от механических повреждений, непосредственного воздействия атмосферных факторов, солнечной радиации и распространения огня по поверхности кровли ; 3.22

Cтяжка: монолитный или сборный слой прочного материала, устраиваемый для выравнивания нижерасположенного слоя или для создания уклона.  

3.23

4

Общие положения 

Настоящие нормы и правила следует соблюдать при проектировании кровель зданий и сооружений различного назначения в целях обеспечения требований по безопасности зданий и сооружений, по пожарной безопасности, энергосбережению и по повышению энергетической эффективности.  4.1

При проектировании кровель, кроме настоящих правил, должны выполняться требования действующих норм проектирования зданий и сооружений, техники безопасности и правил по охране труда.  Материалы, применяемые для кровель и основания под кровлю, должны отвечать требованиям действующих документов в области стандартизации.   4.2   4.2

4.3   4.3 Предпочтительные уклоны кровель в зависимости от применяемых материалов приведены в таблице 1; в ендовах уклон кровли принимают в зависимости от расстояния между воронками, но не менее 0,5 %. 

Таблица 1  Кровли 

Уклон, % (град)*  

1 Рулонные и мастичные 

1.1 Неэксплуатируемые  1.1.1 Из битумных и битумно-полимерных рулонных материалов с мелкозернистой посыпкой или полиэтиленовой пленкой:   - с защитным слоем из

1,5 - 10 (1 - 6) гравия; - с верхним слоем из рулонных материалов с крупнозернистой посыпкой или ме1,5 - 25** таллической фольгой приклеенных к материалу в заводских условиях. (1 - 14)

1.1.2 Из мастик:  с защитным слоем из гравия; 

1,5 - 10 (1 - 6)

с защитным покрасочным слоем 

≥ 1,5 (≥ 1)  

1.1.3 Из полимерных рулонных материалов.  

≥ 1,5 (≥ 1) 

1.2 Эксплуатируемые с защитным слоем из бетонных или армированных плит, цементно-песчаного раствора, песчаного асфальтобетона либо с почвенным слоем (с системой озеленения) 

1,5 - 3,0 (1 - 2)

1.3 Инверсионные 

1,5 - 3,0 (1 - 2)

76

 

NCM C.04.03:2015

Таблица 1 (продолжение) Кровли 

Уклон, % (град)*  

2 Из штучных материалов и волнистых листов  2.1 Из

штучных материалов   2.1.1 Из черепицы:   цементно-песчаной, керамической, полимерцементной 

≥ 40 (≥ 22)  

битумной 

≥ 20 (≥ 12)  

2.1.2 Из плиток хризотилцементных, сланцевых, композитных,  цементноволокнистых 

≥ 40 (≥ 22)  

2.2 Из волнистых, в том числе профилированных листов   хризотилцементных, металлических профилированных (в т.ч. из металлочерепицы), битумных 

≥ 20 (≥ 12)  

цементно-волокнистых 

≥ 36 (≥ 20)  

3 Из металлических листов  

стальных оцинкованных, полимерным покрытием, из нержавеющей стали, -титановых, салюминиевых медных, цинк  4 Из железобетонных панелей лоткового сечения с гидроизоляционным мастичным слоем 

≥ 12 (≥ 7)  5 - 10 (3 - 6)

* Одну размерность (%) уклона кровли переводят в другую (град.) по формуле: tgα = 0,01 x , где α - угол наклона кровли; х - размерность в %;  ** Для кровель из битумных и битумно -полимерных рулонных материалов необходимо предусматривать мероприятия против сползания по основанию. Возможно выполнение кровли с уклонами больше 25 % при условии соблюдения требований таблицы  3. Кровли из волнистых листов, включая профилированные и металлические, из  штучных материалов (черепицы, плитки) на утепленных совмещенных покрытиях , следует предусматривать вентилируемыми с образованием между слоем теплоизоляции и кровлей зазора (вентиляционного канала), сообщающегося с наружным воздухом на карнизном, хребтовом и коньковом участках, а по теплоизоляции из волокнистых материалов - ветрогидрозащитную мембрану.  4.4   4.4

Во избежание образования со стороны холодного чердака конденсата на поверхностях вышеуказанных кровель должна быть обеспечена естественная вентиляция чердака через отверстия в кровле (коньки, хребты, карнизы, слуховые окна, вытяжные патрубки и т.п.), суммарная площадь которых принимается не менее 1/300 площади горизонтальной проекции кровли.   Высота вентилируемых каналов и размеры входных и выходных вентотверстий канала зависят от уклона, площади горизонтальной проекции кровли и влажности внутренних слоев крыши (таблица 2). 

4.5

77

 

NCM C.04.03:2015

Таблица 2  Высота вентканаРазмер входВысота вентканала для Уклон кров- ла для вывода паных вентот- Размер выховывода парообразной и ных вентотверли, град (%)  рообразной влаги, верстий кастроительной влаги, мм  стий канала  мм  нала  < 5 (9) 5-

менее 25 

(9 - менее 47)  25 - 45 (47 - 100) > 45 (100)

100

250

1/100

1/200

60

150

1/200

1/400

40

100

1/300

1/600

40

50

1/400

1/800

Примечания:

1 Высота вентиляционного канала принята для длины ската не более 10 м; при большей длине ската высоту канала увеличивают на 10 % м либо дополнительно предусматривают установку вытяжных устройств (аэрационных патрубков).  2 Минимальный размер входных отверстий канала (на карнизном участке) - 200 см2/м.  3 Минимальный размер выходных отверстий канала (на коньке) - 100 см2/м. /м.  

В кровлях из металлических листов (кроме алюминиевых), укладываемых по сплошному настилу, между листами и настилом следует предусматривать объемную диффузионную мембрану для отвода конденсата.  4.6   4.6

4.7   4.7 Несущие конструкции крыш (фермы, стропила, обрешетку и т.п.) предусматривают деревянными, стальными или железобетонными, которые должны соответствовать требованиям  II-23, NCM  NCM F.05.01 и СНиП СНиП II-23, и СНиП 2.03.02. В утепленных крышах с применением легких стальных тонкостенных конструкций (ЛСТК) стропила следует предусматривать из термопрофиля для повышения теплотехнических свойств конструкции.   4.8  4.8  Высоту ограждений кровли предусматривают в соответствии с требованиями GOST 25772, СНиП 2.08.01, NCM C.02.02   и СНиП 2.08.02. 2.08.02. При  При проектировании кровель необхо-

димо также предусматривать другие специальные элементы безопасности, к которым относятся крюки для навешивания лестниц, элементы   для крепления страховочных тросов, ступени , подножки, стационарные лестницы и ходовые трапы, эвакуационные платформы и др., а также элементы молниезащиты зданий.  

4.9   4.9 На покрытиях (крышах) высотных зданий (более 75 м [1]), из-за повышенного воздействия ветровой нагрузки предпочтительна сплошная приклейка кровельного ковра к основанию из плотных малопористых материалов (цементно -песчаной или асфальтовой стяжки, пеностекла и т.п.), теплоизоляционные плиты должны быть приклеены к пароизоляции, а пароизоляционный слой к несущей конструкции. Допускается свободная укладка кровельного ковра с пригрузом бетонными плитками на растворе или бетонным слоем, вес которых определяют расчетом на ветровую нагрузку.  4.10   При проектировании эксплуатируемых кровель покрытие должно быть проверено расче4.10 том на действие дополнительных нагрузок от оборудования, транспорта, людей и т.п. в соответствии с СНиП 2.01.07. 

В кровлях с несущим металлическим профилированным настилом и теплоизоляционным слоем из материалов групп горючести Г2 - Г4 должно быть предусмотрено заполнение пустот  гофр настилов на длину 250 мм материалами группы горючести НГ в местах примыкания настилов к  стенам, деформационным швам, стенкам фонарей, а также с каждой стороны конька и ендовы кровли. В случае если для утепления кровли применяется два и более слоев утепле-

4.11   4.11

78

 

NCM C.04.03:2015

ния с разными показателями горючести, необходимость заполнения гофр настилов определяется группой горючести нижнего слоя теплоизоляционного материала.   Заполнение пустот гофр насыпным утеплителем не допускается.   Передача динамических нагрузок на кровлю от аппаратов и оборудования, установленных на покрытии (крыше), не допускается.  4.12  4.12 

При реконструкции совмещенного покрытия (крыши), в случае невозможности сохранения существующей теплоизоляции по показателям прочности и влажности, она должна быть заменена; в случае превышения допустимой влажности теплоизоляции, но удовлетворительной прочности, предусматривают мероприятия, обеспечивающие ее естественную сушку в процессе эксплуатации кровли.  4.13   4.13

Для этого в толще утеплителя и/или стяжки либо в дополнительной теплоизоляции (определяемой по NCM E.04.01 в двух взаимно перпендикулярных направлениях следует предусматривать каналы, сообщающиеся с наружным воздухом через вентотверстия в карнизах, продухи у парапетов, торцевых стен, возвышающихся над кровлей частей зданий, а также через аэрационные патрубки, установленные над местом пересечения каналов. Количество патрубков и время сушки следует определять расчетом, приложение А . Для исключения вздутий в кровельном ковре допускается предусматривать полосовую или точечную приклейку нижнего слоя ковра из рулонных материалов.   4.14   4.14

4.15   4.15

В рабочих чертежах покрытия (крыши) зданий необходимо указывать:  

конструкцию кровли, наименование и марки материалов и изделий со ссылками на документы в области стандартизации;  

-

величину уклонов, места установки водосточных воронок и расположение деформационных швов;  -

детали кровель в местах установки водосточных воронок, водоотводящих желобов и примыканий к стенам, парапетам, вентиляционным и лифтовым шахтам, карнизам, трубам, мансардным окнам и другим конструктивным элементам.   -

В рабочих чертежах строительной части проекта должно быть указано на необходимость разработки мероприятий по противопожарной защите, контролю за выполнением правил пожарной безопасности и правил техники безопасности при производстве строительно -монтажных работ.  5

Кровли рулонные и мастичные 

5.1   5.1 Рулонные кровли предусматривают из битумных и битумнополимерных материалов с картонной, стекловолокнистой и комбинированной основами и основой из полимерных волокон, из эластомерных материалов, ТПО –  мембран,  ПВХ -мембран и им подобных рулонных кровельных материалов, отвечающих требованиям GOST 30547,  а мастичные кровли - из битумных, битумнополимерных, битумнорезиновых, битумноэмульсионных или полимерных мастик, отвечающих требованиям  требованиям  GOST 30693, с армирующими стекловолокнистыми материалами или прокладками из полимерных волокон.   Примечания: 

1. ТПО –  мембрана - гидроизоляционный материал из термопластичных полиолефинов в состав которого включены

специальные добавки, улучшающие противопожарные свойства, антиоксиданты и стабилизаторы, повышающие долго вечность мембраны и стойкость к ультрафиолетовым лучам.  ПВХ –  мембрана - полимерный кровельный и гидроизоляционный материал на основе пластифицированного поливинилхлорида ПВХ.

2.

79

 

NCM C.04.03:2015

Кровли из рулонных и мастичных материалов могут быть выполнены в традиционном (при расположении водоизоляционного ковра над теплоизоляцией) и инверсионном (при расположении водоизоляционного ковра под теплоизоляцией) вариантах, приложение B.

5.2   5.2

Конструктивное решение покрытия с кровлей в инверсионном варианте включает: железобетонные сборные или монолитные плиты, стяжку из цементно -песчаного раствора или уклонообразующий слой, например из легкого бетона, грунтовку, водоизоляционный ковер, однослойную  теплоизоляцию, предохранительный (фильтрующий) слой, пригруз из гравия или бетонных плиток. 

5.3   5.3

В инверсионной кровле в качестве теплоизоляции должны применяться только плиты с низким водопоглощением (не более 0,7 % по объему за 28 сут), например, экструдированный пенополистирол.  В эксплуатируемых и инверсионных кровлях с почвенным слоем и системой озеленения водоизоляционный  ковер должен быть выполнен из материалов, стойких к гниению и повре ждению  корнями растений. В кровле из материалов, не стойких к прорастанию корнями растений предусматривают противокорневой слой.  5.4   5.4

Количество слоев водоизоляционного ковра зависит от уклона кровли, показателя гибкости и теплостойкости применяемого материала и должно приниматься с учетом рекомендаций, изложенных в табл. C.1 ÷ C.3 Приложениe C.

5.5   5.5

Мастичные кровли рекомендуется применять преимущественно в новом строительстве при сложном рельефе покрытия, а также при ремонте существующих кровель.   5.6   5.6

Основанием под водоизоляционный ковер могут служить ровные поверхности:  

 железобетонных несущих плит, швы между которыми заделаны цементно -песчаным раствором марки не ниже 100 или  бетоном класса не ниже В 7,5;  

-

теплоизоляционных плит, которые должны обладать устойчивостью к органическим растворителям (бензин, этилацетон, нефрас и др.), холодных мастик, и стойких к воздействию температур  горячих мастик; теплоизоляционных плит из пенополистирола и других горючих утеплителей (могут быть применены при выполнении условий 5.11). Теплоизоляционные плиты из пеностекла, пенополистирола и минераловатные (плиты) могут иметь наклоненную поверхность, выполненную в заводских условиях и обеспечивающую уклон водоизоляционному ковру;   -

-

монолитной теплоизоляции из легких бетонов, а также материалов на основе цементно-

го или битумного вяжущего с эффективными заполнителями - перлита, вермикулита, пенопластовых гранул и др.;   выравнивающих монолитных стяжек из цементно-песчаного раствора („сухих смесей”) и асфальтобетона, а также сборных (сухих) стяжек из двух хризотилцементных плоских прессованных листов толщиной 10 мм по  по  GOST 18124 или из двух цементно-стружечных плит толщиной 12 мм по  по  GOST 26816 („или стекломагниевых листов”), скрепляемых шурупами таким образом, чтобы стыки плит в разных слоях не совпадали.  

-

5.7   5.7 Возможность применения утеплителя в качестве основания под водоизоляционный ковер (без устройства по нему выравнивающей стяжки) должна устанавливаться расчетом на действующие на кровлю нагрузки с учетом упругих характеристик теплоизоляции (пределу прочности, относительному удлинению, модулю упругости).

Толщину и армирование цементно -песчаной стяжки, используемой в качестве площадки под

оборудование, стоянку для автомобилей и т.п. и укладываемой на легкие теплоизоляционные плиты пенополистирольные, стекловолокнистые) устанаввливают расчетом с учетом(минераловатные, упругих характеристик теплоизоляционных плит.   Между цементно-песчаной стяжкой и пористой (волокнистой) теплоизоляцией должен быть предусмотрен разделительный слой из рулонного материала, исключающий увлажнение

5.8   5.8

80

 

NCM C.04.03:2015

утеплителя во время устройства стяжки или повреждение поверхности хрупкого утеплителя (например, из пеностекла).  В выравнивающих стяжках должны быть предусмотрены температурно -усадочные швы шириной до 10 мм, разделяющие стяжку из цементно-песчаного раствора на участки размером не более 6×6 м, а из песчаного асфальтобетона - на участки не более 4×4 м. В холодных покрытиях с несущими плитами длиной 6 м эти участки должны быть 3×3 м.  

5.9   5.9

По температурно-усадочным швам должна быть предусмотрена укладка полосок - компенсаторов  шириной 150  - 200 мм из рулонных материалов с приклейкой по обеим кромкам на ширину около 50 мм. 

5.10   5.10

Теплоизоляционные плиты из пенополистирола и других горючих утеплителей могут быть использованы в качестве основания под водоизоляционный ковер из рулонных материалов без устройства выравнивающей стяжки только при свободной укладке рулонного материала или при применении самоклеющихся материалов, либо с мехаханическим креплением его, так как огневой способ наклейки при сгораемом утеплителе недопустим.  

5.11

При  несовместимости теплоизоляционных плит и кровельного материала, укладываемого на теплоизоляцию, между ними должна быть предусмотрена разделительная прослойка из стеклохолста или геотекстиля плотностью не менее 100 г/м2. Пароизоляцию для защиты теплоизоляционного слоя и основания под кровлю от увлажнения парообразной влаги помещений следует предусматривать в соответствии с требованиями NCM E.04.01. Пароизоляционный слой должен быть непрерывным и водонепроницаемым. При применении рулонных материалов их стыки (нахлестки) должны быть склеены . При механическом креплении кровельного ковра на покрытиях типов К -1 и К -2 (приложение D) применение пароизоляции  из полиэтиленовой пленки запрещается; в этом случае для пароизоляции следует предусматривать наплавляемые битумно-полимерные рулонные материалы. 5.12   5.12

В местах примыкания теплоизоляционного слоя к стенам, стенкам фонарей, шахтам и оборудованию, проходящему через покрытие или чердачное перекрытие, пароизоляция должна быть поднята на высоту, равную толщине теплоизоляционного слоя, а в местах деформационных швов она должна быть заведена на края металличеcкого компенсатора и герметично приклеена   или приварена.  При закреплении кровельного ковра крепежными элементами, шаг их определяют расчетом на ветровую нагрузку (приложение D). Закрепление кровельного ковра к полкам ребристых железобетонных плит не допускается, а  при закреплении к монолитным стяжкам из це-

5.13   5.13

-песчанного раствора или бетона либо к сборной стяжке необходимы данные испытаментновырыв нийна крепежных элементов. 

В местах перепада высот, примыканий кровли к парапетам, стенкам бортов фонарей, в местах пропуска труб, у водосточных воронок, вентиляционных шахт и т.п. предусматривают дополнительный водоизоляционный ковер, количество слоев которого рекомендуется принимать по приложению C. 5.14   5.14

5.15   Дополнительные слои водоизоляционного ковра из рулонных материалов и мастик 5.15 должны быть заведены на вертикальные поверхности не менее чем на 250 мм.  

Прочность сцепления нижнего слоя кровельного ковра со стяжкой и между слоями должна быть не менее 1 кгс/см2 (0,05 МПа). 

5.16   Горячие и холодные битумные, битумно резиновые, битумно полимерные и битумно 5.16 эмульсионные мастики, а также наплавляемые рулонные материалы в зависимости от уклона

кровли должны иметь теплостойкость не нижеуказанной в таблице 3.  

81

 

NCM C.04.03:2015

Таблица 3 

Материал 

Горячая и холодная мастика  Наплавляемый рулонный материал 

Теплостойкость, °С, не менее    для участков кровель с уклоном, % (град)   > 25 (> 14)

< 10 (6)

10-25 (6-14)

и для мест примыкания 

70 80

80 90

90 100

70

80

90

Примечания: 

1 Над чертой - для наклейки рулонных материалов; под чертой - для мастичных кровель;  2 Для кровель с переменным уклоном (в покрытиях по сегментным фермам, аркам и т.п.) теплостойкость мастики должна назначаться по наибольшему значению з начению уклона;  3 Не допускается применение холодных (на растворителях) мастик для кровель, выполняемых по пенополистирольным, минераловатным, стеклопластовым плитам и композиционным утеплителям с применением пенопластов.  пенопластов. 

На кровлях (типы К-1 и К -2, приложение D) с уклоном до 10 % (до 6°) из мастичных или из битумных и битумно-полимерных рулонных материалов с мелкозернистой посыпкой защитный слой должен быть предусмотрен из гравия фракции 5÷10 мм по GOST 8268 или из каменной крошки, с маркой по морозостойкости не ниже 100, втопленных в мастику. Толщина защитного слоя из гравия должна быть 10 - 15 мм.  В кровлях из мастичных материалов защитный окрасочный слой должен быть стойким к воздействию солнечной радиации. В ендове такой кровли на ширину 1,5 м должен быть предусмотрен защитный слой из гравия.   5.17

Для защитного слоя допускается применение гравия фракции 20 ÷ 40 мм, уложенного на разделительный слой из геотекстиля развесом 250  ÷ 300 г/м2. Защитный слой эксплуатируемых кровель (тип К -3, приложение D) должен быть плитным или монолитным из негорючих материалов НГ с маркой по морозостойкости не менее 100, тол щиной не менее 30 мм и прочностью, определяемой расчетом на нагрузки в соответствии с СНиП 2.01.07  а при травяном покрове - почвенным. В монолитном защитном слое эксплуатируемых кровель должны быть предусмотрены не более чем через 1,5 м во взаимно перпендикулярных направлениях температурно- усадочные швы шириной до 10 мм, заполняемые герметизирующими мастиками.  

5.18

На кровлях, где требуется обслуживание размещенного на них оборудования (крышные вентиляторы и т.п.), должны быть предусмотрены ходовые дорожки и площадки вокруг оборудования  из материалов по 5.18. На кровлях, где требуется только ее обслуживание, допускается применение ходовых дорожек из дерева, резиновых плиток или полимерных рулонных материалов. Ходовые дорожки не должны препятствовать отводу воды с кровли; для этого в них должны быть предусмотрены каналы или снизу - дренажный материал. В местах перепада высот на пониженных участках кровель (при наружном неорганизованном водостоке) следует предусматривать защитный слой по пункту 5.18 на ширину не менее 0,75 м.   5.19

5.20

В эксплуатируемых инверсионных кровлях (тип К -4, приложение D), предназначенных

для размещения кафе, спортивных площадок, соляриев, автостоянок и т.п. защитный слой следует предусматривать из цементно-песчаного раствора или монолитного железобетона, либо из бетонных плит по слою цементно -песчаного раствора или на специальных подставках либо уло женных на дренажный слой.  

82

 

NCM C.04.03:2015

Защитный слой эксплуатируемых кровель на участках уборки производственной пыли, снега, складирования материалов и т.п. предусматривают из цементно -песчаного раствора или плитных материалов укладываемых на цементно-песчаном растворе с соблюдением требований 5.18. 5.21

На неэксплуатируемых кровлях из эластомерных и термопластичных рулонных материалов, выполняемых методом свободной укладки, следует предусматривать плитный или гравийный пригрузочный слой, масса которого определяется расчетом на ветровую нагрузку (приложение D). 5.22

Максимально допустимая площадь кровли из рулонных и мастичных материалов групп горючести Г-2, Г -3 и Г-4 при общей толщине водоизоляционного ковра до 8 мм, не имеющей защиты из слоя гравия, а также площадь участков, разделенных противопожарными поясами (стенами), не должна превышать значений, приведенных в таблице 4.  

5.23

Противопожарные пояса должны быть выполнены как защитные слои эксплуатируемых кровель (5.18) шириной не менее 6 м. Противопожарные пояса должны пересекать основание под кровлю (в том числе теплоизоляцию), выполненное из материалов групп горючести Г-3 и Г 4, на всю толщину этих материалов. 

5.24

Таблица 4  Группа горючести (Г) и Максимально допустимая площадь кровли Группа горючести распространение пламени без гравийного слоя или крупнозернистой материала осно(РП) водоизоляционного посыпки, а также участков кровли, раздевания под кровлю  ковра кровли, не ниже   ленных противопожарными поясами, м2

Г2; РП2  Г3; РП2 

Г3; РП3 

Г4 

НГ;Г1 

Без ограничений 

Г2; Г3; Г4 

10000

НГ;П 

10000

Г2; Г3; Г4 

6500

НГ;Г1 

5200

Г2 

3600

Г3  Г4 

2000 1200

НГ;Г1 

3600

Г2 

2 000

Г3 

1200

Г4 

400

В местах пропуска через кров -влю воронок внутреннего водостока предусматривают понижение на 15 ÷ 20 мм в радиусе 0,5 ÷ 1,0 м от уровня водоизоляционного ковра и водоприемной чаши. 

5.25

Ось воронки должна находиться на расстоянии не менее 600 мм от парапета и других выступающих над кровлей частей зданий.   В деформационном шве с металлическими компенсаторами должен быть предусмотрен сжимаемый утеплитель, например из стеклянного штапельного волокна по  по  GOST 31309 или из 21880.  минеральной ваты по  по GOST 21880.  5.26

83

 

NCM C.04.03:2015

В кровлях из битумных и битумно -полимерных рулонных и мастичных материалов в местах примыкания к вертикальным поверхностям могут быть предусмотрены наклонные клиновидные бортики со сторонами около 100 мм [2] 2],, [3] [3]..

5.27

В местах примыкания кровли к парапетам высотой до 450 мм, слои дополнительного водоизоляционного ковра могут быть заведены на верхнюю грань парапета с обделкой мест

5.28

 

примыкания оцинкованной кровельной сталью и закреплением ее при помощи костылей. В кровлях из ТПО - мембран или ПВХ - мембран дополнительный водоизоляционный ковер из этих материалов допускается приваривать к капельнику из ТПО - металла или ПВХ - металла.  В кровлях с высоким (более 450 мм) парапетом верхняя часть защитного фартука дол жен быть закреплелена металлической прижимной рейкой на саморезах и защищена герметиком, а верхняя часть парапета защищена кровельной сталью, закрепляемой костылями или покрыта парапетными плитами с герметизацией швов между ними [ 2], 2], [3] [3].. 5.29

В местах пропуска через крышу труб рекомендуется предусматривать применение стальных патрубков с фланцами (или железобетонных стаканов) и герметизацию кровли в этом месте. Места пропуска анкеров также следует герметизировать. На примыканиях кровли к патрубкам и анкерам допускается предусматривать резиновые фасонные детали, а в кровлях из ПВХ-мембран – детали из армированных ПВХ заготовок (стаканов, фасонных деталей)  деталей)   [2]. [2].   5.30

На карнизном участке при наружном водоотводе кровлю рекомендуется усиливать одним слоем дополнительного водоизоляционного ковра из рулонного материала шириной не менее 250 мм, приклеиваемого к основанию под кровлю (в рулонных кровлях из битумных и битумно-полимерных материалов) или одним слоем мастики с   армирующей прокладкой (в мастичных кровлях). В кровлях из эластомерных материалов (например, из ЭПДМ) водоизоляционный ковер приклеивают к капельнику, а из ТПО - мембран или ПВХ-мембран ковер привари[2].   вают к капельнику из ТПО - металла или ПВХ-металла металла  [2]. 5.31

Примечание:  ЭПДМ - Этиленпропилендиеновый  материал,  который относится к эластомерным рулонным кровельным и гидроизоляционным материалам. 

Коньок кровли с уклоном 3,0 % и более рекомендуется усиливать на ширину 250 мм с каждой стороны, а ендову - на ширину 500  - 750 мм (от линии перегиба) одним слоем дополнительного водоизоляционного ковра из битумного или битумно -полимерного рулонного материала (в рулонных кровлях из битумных и битумно -полимерных материалов) или одним армированным мастичным слоем (в мастичных кровлях) согласно приложение C.

5.32 150 -

5.33

Примеры решения деталей рулонных и мастичных кровель приведены в приложении E.

6

Кровли из штучных материалов и волнистых листов  

3], [4] применяют: черепицу, кровельные В кровлях из штучных материалов и волнистых листов [3], плитки, волнистые, хризотилцементные, цементноно -волокнистые, стальные, медные и алюминиевые листы и металлочерепицу. Конструктивные решения таких кровель приведены в прило жении F.  F.  6.1

Кровли из цементно-песчаной и керамической черепицы  

6.1.1   6.1.1

Уклон черепичной кровли зависит от формы черепицы  и вида ее укладки (таблица 5)  5)  [4]. [4].  

84

 

NCM C.04.03:2015

Таблица 5  Форма черепицы 

Вид кладки 

Уклон, % (град.) 

1.Черепица с пазами   1.1 Волновая с несколькими пазами «по  кругу»* (цементнопесчаная)  

40 (22)

1.2 Пазовая черепица с двумя желобками (штранговая) 

58 (30)

1.3 Пазовая черепица, позволяющая варьировать шаг обрешетки (от 29 до 36 см)  1.4

Простая 

Пазы по бокам 

58 (30) 71 (35)

2. Черепица без пазов   2.1 Шпунтовая 

Простая 

70 (35)

2.2 Желобчатая 

С нахлестом 

70 (35)

Встык  

84 (40)

Простая 

84 (40)

Кладка с двойным нахлестом  

84 (40)

2.3 2.4

»  «Монах-монашка» 

2.5 Бобровый хвост 

* Несколько пазов в верхней, нижней и боковых частях черепицы.   Дополнительные требования к кровле из цементно -песчаной черепицы в зависимости от уклона приведены в таблице 6.   6.1.2   6.1.2

Таблица 6  Уклон кровли, % Нахлестки черепицы, (град.)  см  58-173 (30-60)

7,5-10,8

40-58 (22-30)

8,5-10,8

От 18 до 40  (от 10 до 22) 

10-10,8

Требования 

Дополнительное крепление черепицы коррозионностойкими шурупами и кляммерами   Крепление черепицы не требуется   Под кровлей необходим гидроизоляционный слой, например из  диффузионных пленок с уплотнительными лентами

Кровли из цементно-песчаной черепицы могут иметь следующие конструктивные решения:   толщина теплоизоляции меньше высоты стропила: диффузионная (гидрозащитная) пленка располагается с образованием двух вентиляционных каналов (таблица  F.1, приложение -

F);

толщина теплоизоляции равна высоте стропила: диффузионная (ветроги -дрозащитная) пленка располагается на поверхности теплоизоляции с образованием над нею одного вентиляционного канала (таблица F .1, приложение F); -

толщина теплоизоляции больше высоты стропила: в этом случае дополнительный слой теплоизоляции может быть расположен снизу между поперечными каркасными брусками либо сверху стропил между дополнительными брусками, высота которых равна толщине дополнительной теплоизоляции. 

-

85

 

NCM C.04.03:2015

Сечение и шаг стропил устанавливают расчетом на действие нагрузки по СНиП по  СНиП 2.01.07.  Контробрешетку следует предусматривать из брусков с минимальным сечением 30×50 мм.   6.1.3   6.1.3

Конструктивное решение карнизного свеса должно обеспечивать беспрепятственное поступление воздуха в вентиляционные каналы крыши.   6.1.4   6.1.4

В разжелобках подкровельную гидроизоляцию предусматривают из водонепроницаемой мембраны. 

6.1.5   6.1.5

6.1.6

Примеры решения деталей кровли приведены  в приложении G.

При проектировании черепичной кровли определяют шаг обрешетки (длину ската) и длину кровли (приложение H).

6.1.7

6.2

Кровли из битумной черепицы 

Основанием под кровлю из битумной черепицы служит сплошной настил, который может быть выполнен из: 

6.2.1   6.2.1

шпунтованных или обрезных досок GOST 8486 с влажностью не более 20 %;  

хвойных пород не ниже 2 -го сорта cогласно

10 %;

фанеры повышенной влагостойкости, марки ФСФ ( GOST 3916.2) с влажностью не более

-

ориентированно-стружечных плит (ОСП) с влажностью не более 10 %.  

6.2.2

Шаг и сечение стропил определяют расчетом в зависимости от действующих нагрузок.

Толщину сплошного настила в зависимости от шага стропил принимают по таблице 7.   Таблица 7 Толщина сплошного настила, мм 

Шаг стропил, мм  из досок 

из фанеры 

из ОСП-3

600

20

12

12

900

23

18

18

1200

30

21

21

1500

37

27

27

Под кровельный ковер из битумной черепицы должен быть предусмотрен подкладочный слой из рулонного материала, укладываемый под черепицу по всей поверхности кровли и слу жащий  дополнительной гидроизоляцией на уклонах от 20 % (12°) до 33 % (18°). На   больших уклонах подкладочный слой предусматривают только на карнизных и фронтонных свесах, в местах прохода через кровлю труб, шахт, в водосточных желобах и на примыканиях к стенам.   6.2.3

6.2.4 6.3

Примеры решения деталей кровли приведены в приложении I. Кровли из плиток  

86

 

NCM C.04.03:2015

Кровля из плиток (натуральный сланец, цементно -волокнистые, хризотилцементные, композитные) включает сплошной настил из досок по стропилам, водоизоляционный слой из рулонных материалов, по которому укладывают плитки.  

6.3.1   6.3.1

Для крепления кровельных плиток применяют коррозионностойкие гвозди (медные или оцинкованные тянутые) или штифты и шурупы для сланца с диаметром шляпки не менее 9 мм, 6.3.2   6.3.2

а также противоветровые кляммеры.  6.3.3   Вентиляцию кровель из плиток предусматривают через вентилируемые коньки, слухо6.3.3 вые окна и штучные аэраторы.   Допускается применение крупноформатных плиток по обрешетке (приложение J). Детали примыкания кровли из плиток к стенам, парапетам и к другим вертикальным конструкциям должны включать металлические фартуки (например, из оцинкованной кровельной стали, меди, свинца, алюминия); в этих местах рекомендуется также предусматривать нижний водоизоляционный слой. 

6.3.4

6.4

Кровли из волнистых, в том числе профилированных, листов  

6.4.1   Конструктивные решения кровель из волнистых, в том числе профилированных листов, 6.4.1 приведены в приложении F, примеры решения деталей таких кровель - в приложениях K и L.

Битумные листы  6.4.2 Кровли из битумных волнистых листов следует предусматривать на уклонах 20 % (12°) и более. При уклонах кровли от 10 до 20 % (от 6 до 12°) под волнистыми листами должна быть предусмотрена гидроизоляционная пленка.  

Основание под кровлю из битумных волнистых листов следует назначать в зависимости от уклона кровли. 

6.4.3   6.4.3

При уклоне от 10 до 20 % (от 6 до 12°) необходим сплошной настил из досок или фанеры (6.2.1); при этом величина продольной нахлестки должна быть около 300 мм, а боковой нахлестки - равна двум волнам. Поперечные стыки между волнистыми листами следует уплотнять прокладкой-заполнителем, поставляемым в комплекте с листами.   При уклоне от 20 до 25 % (от 12 до 15°) шаг обрешетки следует принимать равным около 450 мм, продольную нахлестку - около 200 мм, а боковую – равной одной волне.   При уклоне более 25 % (более 15°) шаг обрешетки должен быть около 600 мм, продольная нахлестка - около 170 мм, а боковая - равной одной волне.  В желобе и на карнизном участке обрешетку под настенный лоток рекомендуется предусматривать в виде сплошного дощатого настила шириной 700 мм.  

6.4.4   6.4.4

Желоб кровли может быть предусмотрен из оцинкованной кровельной стали или алюминия; волнистые листы должны перекрывать его на ширину не менее 150 мм.   Для примыканий кровли из волнистых листов к стене, парапету и дымовой трубе следует применять угловые детали, которые закрепляют шурупами, пропускаемыми через гребни волн рядовых листов; при этом по скату их устанавливают внахлёстку не менее 150 мм, а поперек ската не менее чем на одну волну. 

6.4.5

Крепление листов к стальным и железобетонным прогонам должно осуществляться при помощи стальных оцинкованных крюков или скоб, а к деревянным брускам оцинкованными шу 6.4.6   6.4.6

1144, GOST 1145 и GOST 1146.  1146.  рупами по  по GOST 1144, GOST 6.4.7 Стальные элементы для крепления волнистых листов к обрешетке и прогонам должны быть с антикоррозионной защитой.  

87

 

NCM C.04.03:2015

Количество креплений листов к обрешетке гвоздями или шурупами, шаг брусков обрешетки или прогонов определяют расчетом на действующие нагрузки в соответствии с главой   СНиП 2.01.07; при 2.01.07; при этом количество креплений должно быть не менее 4 на лист, а количество противоветровых скоб в карнизном ряду - не менее 2 на лист.  Хризотилцементные листы 

Для кровель применяют хризотилцементные волнистые листы и изделия без отделки поверхности или окрашенные. 

6.4.8

Кровли из волнистых хризотилцементных листов следует предусматривать на уклонах 20 % (12°) и более. При уклонах кровли от 10 до 20 % (от 6 до 12°) под волнистыми листами должна быть предусмотрена гидроизоляционная пленка.   6.4.9

Для кровель жилых зданий предусматривают листы профиля СВ 40/150 (средневолновой, высота волны - 40 мм, шаг волны - 150 мм), а для промышленных зданий - листы профиля СЕ 51/177 (среднеевропейского, высота волны - 51 мм, шаг волны - 177 мм) [5]. 6.4.10   6.4.10

Поперек ската волна накрывающей кромки волнистого листа профиля СВ 40/150 должна перекрывать волну накрываемой кромки смежного листа, а листа профиля СЕ 51/177 –   половину  волны смежного листа. Вдоль ската кровли нахлестка хризотилцементных волнистых листов должна быть не менее 150 мм [5]. 6.4.11   6.4.11

6.4.12   Основанием под кровлю из хризотилцементных волнистых листов гражданских зданий с 6.4.12 чердаком может быть  обрешетка из рядовых брусков сечением 60×60 мм. Для обеспечения плотной продольной нахлестки все нечетные бруски обрешетки должны иметь высоту 60 мм, а четные - 63 мм. Шаг брусков обрешетки должен составлять не более 800 мм. Для брусков обрешетки применяют древесину хвойных пород в соответствии с требованиями  требованиями  NCM F.05.01.  F.05.01. 

На карнизе рекомендуется использовать брусок высотой 65 мм, на коньке два коньковых бруска сечением  70×90 мм и 60×100 мм, а вдоль конька дополнительные приконьковые бруски того же сечения, что и рядовые.   6.4.13   6.4.13

6.4.14 В зданиях производственного назначения основание под кровлю из хризотилцементных волнистых листов предусматривают из стальных или деревянных прогонов.   6.4.15 Для сопряжения элементов кровли из хризотилоцементных волниcтых листов предусматривают хризотил-цементные фасонные (доборные) детали в соответствии с  с   GOST 30340.  30340.  При отсутствии хризотилцементных фасонных деталей допускается использовать коньковые, угловые и лотковые детали, выполненные из тонколистовой оцинкованной стали (в том числе с полимерным покрытием) или из алюминиевого сплава.  

При длине здания более 25 м для компенсации деформаций в кровле должны быть предусмотрены компенсационные швы, располагаемые с шагом 12 м для хризотилцементных листов, не защищенных водостойким покрытием, и 24 м - для гидрофобизированных и окрашенных листов.  6.4.16

6.4.17 Требования к деталям кровли из хризотилцементных листов аналогичны требованиям, изложенным в 6.4.3 - 6.4.6.

Цементноволокнистые листы 

Кровли из волнистых цемент новолокнистых листов следует предусматривать на укло нах не менее 20° (36 %), а на уклонах 7 ÷ 20° (12 ÷ 36 %) под волнистыми листами –   дополнительный водоизоляционный слой. 

6.4.18   6.4.18

Волнистые цементноволокнистые листы выпускают размерами 920×585 мм, 920×875 мм и 1130×1750 мм с шагом волны 177 мм и нахлестом по длине - 125 мм (первые две); с шагом волны и нахлестом по длине - 150 мм (третья). 

88

 

NCM C.04.03:2015

6.4.19 Требования к основанию под кровлю из цементно-волокнистых листов аналогичны требованиям, изложенным в 6.4.11. 

Требования к деталям кровли из цементноволокнистых листов аналогичны требованиям, изложенным в 6.4.3 ÷ 6.4.6, 4.6.12 ÷ 4.6.15. 

6.4.20

Металлические профилированные листы, в том числе металлочерепица   6.4.21 В качестве кровельных листов предусматривают профили стальные с цинковым, алюмоцинковым или алюминиевым покрытием заготовки, защитно -декоративным лакокрасочным покрытием по  по GOST 24045, в том числе с антиконденсатным покрытием  на нижней поверхности, а также алюминиевые профилированные листы, металлочерепица и композитная металлочерепица.  

Кровли из профилированных листов предусматривают на уклонах более 20 % (12°); на уклонах от 10 до 20 % (6° ÷ 12°) следует предусматривать герметизацию продольных и поперечных стыков между листами либо - водоизоляционный слой под листами. 

6.4.22

Величина нахлестки профлиста вдоль ската должна быть не менее 250 мм, а поперек ската - на один гофр.  Основанием под кровлю из профлиста служат деревянные бруски или металлические прогоны.  6.4.23

Несущая способность основания под кровлю устанавливают расчетом на нагрузки в соответствии с СНиП с СНиП 2.01.07.  6.4.24   6.4.24

Профлисты крепят к прогонам самонарезающими винтами с уплотнительной шайбой из

ЭПДМ.  На примыкании кровли из металлического профлиста к стенам предусматривают фартуки из стальных листов с цинковым или   полимерным покрытием. Крепление их выполняют на заклепках, а между собой одинарным лежачим фальцем. Коньковый и карнизный фасонные элементы, а также фартуки для отделки пропусков через кровлю могут иметь «гребенку» по форме поперечного сечения металлического профлиста.  6.4.25

Кровли из металлочерепицы и композитной металлочерепицы следует применять на уклонах более 20 % (12°). На уклонах от 10 до 20 % (от 6° до 12°) под металлочерепицей дол жен быть предусмотрен водоизоляционный слой.   6.4.26

6.4.27   Основанием под кровлю из металлочерепицы и композитной металлочерепицы служит 6.4.27 настил из обрезных досок. 

Расстояние между досками обрешетки зависит от шага волны черепицы.   Кроме основных деталей карниза, конька, водоотводящего лотка (желоба), кровля комплектуется также набором кровельных аксессуаров (уплотнителем конька, заглушкой, снеговым барьером и др.).

6.4.28   6.4.28

Для вентиляции утепленной крыши должны быть предусмотрены один или два вентиляционных канала в зависимости от конструктивного решения (приложение F). Вытяжка осуществляется  через конек или вытяжную трубу, расположенную на скате. Конструктивные реше6.4.29   6.4.29

ния кровли из профилированных листов приведены в приложении F. На фронтонном свесе кровли следует предусматривать торцевую деревянную доску, которая должна быть выше обрешетки на высоту металлочерепицы. Сверху узел перекрывают металлической ветровой планкой.  

6.4.30

89

 

NCM C.04.03:2015

В месте установки желоба в ендовах,   вокруг дымоходов, мансардных окон, под ограждением на карнизном участке предусматривают сплошное основание, толщина которого равна толщине обрешетки. Желоб укладывают с нахлесткой не менее 150 мм, а стык герметизируют.  

6.4.31   6.4.31

7

Кровли из металлических листов 

Для кровель из листовых материалов применяют: сталь по  GOST 14918 толщиной (0,5 ÷ 0,6) мм; медь по [13] толщиной 0,6 или 0,7 мм, шириной рулона 600 и 670 мм, листов - 1000 мм; цинк марки Ц-2 по  по  GOST 3640 толщиной до 0,6 мм; цинктитан толщиной 0,7 мм, шириной рулона 500, 600 и 670 мм, листов - 1000 мм; алюминий по  по  GOST 21631 толщиной 0,7 мм, шириной [6],, [ 7]. рулона 500 или 650 мм, листов - 1000 мм по [6] 7.1   7.1

Кляммеры, крепежные элементы, водосточные желоба и трубы, а также комплектующие изделия для обделки примыканий кровли к   выступающим над нею конструкциям должны быть предусмотрены из материалов согласно их совместимости (таблица M.2, Приложение M). Высота подъема кровли на примыканиях должна приниматься не менее 250 мм.   7.2   7.2

Основанием под кровлю из листовой стали и алюминия служит деревянная обрешетка из брусков или досок хвойных пород по  по GOST 24454.  24454.  7.3   7.3

Свес кровли из листовой стали и алюминия следует предусматривать в виде сплошного дощатого настила шириной менее 700 мм, адолжна далее чередоваться с шагом не более 200 ммнапараллельно свесу бруски обрешетки. Принеэтом обрешетка с доской, которой располагаются лежачие фальцы стыкуемых картин. В желобах обрешетку следует предусматривать в виде сплошного дощатого настила шириной до 700 мм.   Основанием под кровлю из цинктитана и меди служит сплошной деревянный настил из досок толщиной не менее 24 мм, из водостойкой фанеры марки ФК ( GOST 3916.2)  толщиной 22 ÷ 24 мм или ориентированно-стружечная плита (ОСП).  7.4   7.4

Несущую способность основания под кровлю следует устанавливать расчетом на действующие нагрузки в соответствии со СНиП со СНиП 2.01.07.  При выборе материала для кровли необходимо учитывать их физико-механические показатели (таблица M.3, приложение M). Такие металлы, как медь, алюминий, цинктитан, обладают высокими показателями линейного расширения, поэтому компенсацию расширения кровель необходимо предусматривать как вдоль, так и поперек скатов.  

7.5

Оптимальная длина ската кровли из этих металлов при закреплении скользящим кляммером не должна превышать 10 м. При большей длине ската следует предусматривать компенсационные стыки, температурные швы и длинные скользящие кляммеры, которые располагают вдоль ската в стоячих фальцах.  Конструкция поперечных соединений листов (деформационных швов) и водоотводящих  желобов зависит от угла наклона кровли (приложение N). 7.6   7.6

Зона расположения неподвижных (жестких) кляммеров на основной плоскости кровли (шириной 3 м) зависит от ее уклона (приложение N). Неподвижные (жесткие) кляммеры следует предусматривать для закрепления кровли вокруг выступающих над нею конструкций.   7.7   7.7

При длине водоотводящего желоба свыше 8 м стыки листов следует предусматривать в виде двойного лежачего фальца с герметизирующими прокладками.   Допускается предусматривать компенсаторы из элементов с эластичными полосами из синтетического каучука.  7.8   7.8

90

 

NCM C.04.03:2015

Крепление листовых материалов следует предусматривать кляммерами, которые закрепляют к основанию коррозионностойкими гвоздями или саморезами.   7.9   7.9

Соединение кровельных картин вдоль ската следует выполнять двойными стоячими фальцами, поперек ската - лежачими. При уклоне кровли более 35° допускается соединение вдоль ската угловыми стоячими фальцами.  На основных плоскостях кровель количество кляммеров определяется расчетом на ветровую нагрузку, расчетное усилие на выдергивание кляммера около 500 Н. На коньке кровли и на свесах по периметру здания количество кляммеров удваивается.   7.10   При уклоне кровли от 3 до 7° (от 5 до 12 %) предусматривают герметизацию фальцев 7.10 предварительно сжатой уплотнительной лентой на длину фальца вдоль ската не менее 3 м от стены под карнизом. 

Конструктивные решения кровель приведены в приложении M (таблица M.1), а примеры решения деталей кровли - в приложении С.

7.11   7.11

8 8.1   8.1

Кровли из железобетонных лотковых панелей  Безрулонные крыши из железобетонных лотковых панелей [8] предусматривают в зда-

ниях с вентилируемым чердаком. Такие включают железобетонные кровельные панели,  железобетонные водосборные лотки (прикрыши внутреннем водоотводе) с защитой гидроизоляционным слоем из мастичных окрасочных составов (из холодной битумно -полимерной или полимерной мастики по  по GOST 30693) и доборные элементы (фризовые панели, опорные столбики, балки и т.п.).  В местах пропуска вентиляционных блоков, труб и другого инженерного оборудования в  железобетонных панелях должны быть предусмотрены отверстия с обрамлением, выступающим на высоту не менее 100 мм.  8.2   8.2

Вынос карнизов кровельных панелей при наружном водоотводе за грань наружной стены должен быть не менее 600 мм, а при внутреннем водоотводе не менее 100 мм.  

8.3

В опорных фризовых панелях стен должны быть предусмотрены вентиляционные отверстия, общая площадь которых в каждой из продольных стен принимают по аналогии с требованием 4.4. 8.4   8.4

Водосборные лотки должны быть однопролетными. Не допускается пропускать через днище водосборных лотков стояки вытяжной вентиляции, стойки радио, телеантенн и др.  

8.6

В крышах с наружным неорганизованным водоотводом для конькового стыка между кровельными панелями предусматривают П -образные железобетонные нащельники (приложение O), для стыка кровельных панелей и водосборных лотков с торцовыми фризовыми панелями - фартуки из оцинкованной стали с пристрелкой их дюбелями к фризовой панели и последующей установкой парапетной плитки, а в местах сопряжения кровельных панелей с вентиляционными шахтами - фартуки из оцинкованной кровельной стали с пристрелкой их дюбелями к вертикальной плоскости вентиляционных шахт и прокладкой между стенкой шахты и фартуком герметизирующей ленты.   8.7

8.8

Для сопряжения кровельных панелей со стояками вытяжной вентиляции могут быть

предусмотрены металлические зонты из оцинкованной кровельной стали с обжимными кольцами.  9

Водоотвод с кровли и снегозадержание 

9.1 В соответствии с требованиями СНиП требованиями СНиП 2.08.02, 2.08.02, для  для удаления воды с кровель предусматривается внутренний или наружный организованный водоотвод.   91

 

NCM C.04.03:2015

В соответствии с требованиями СНиП требованиями СНиП 2.08.02  допускается предусматривать неорганизованный водоотвод с крыш 1 ÷ 2-х этажных зданий при условии устройств козырьков над входами.   Водосточные воронки внутреннего организованного водоотвода должны располагаться равномерно по площади кровли на пониженных участках, на самом низком участке при необхо9.2

димости предусматривают аварийный водоотвод при помощи парапетной воронки (приложение E). На каждом участке кровли, ограниченном стенами (парапетами) и деформационными швами, число воронок в зависимости от ее пропускной способности и района строительства определяют по NCM G.03.03 и СНиП 2.04.03, 2.04.03, но  но их должно быть не менее двух на каждом участке.   При неорганизованном водоотводе вынос карниза от плоскости стены должен составлять не менее 600 мм.  9.3   9.3

Присоединение воронок, установленных по обеим сторонам деформационного шва, к одному стояку или к общей подвесной линии допускается предусматривать при условии обязательного устройства компенсационных стыков. 

9.4   9.4

9.5   9.5 На крышах с чердаком и в покрытиях с вентилируемыми воздушными каналами приемные патрубки водосточных воронок и охлаждаемые участки водостоков должны быть теплоизолированы и обогреваемы.  9.6  9.6 В покрытиях несущим настилом из профилированного ных  воронок должны сбыть предусмотрены поддоны.  

листа для установки водосточ-

При наружном организованном отводе воды с кровли расстояние между водосточными трубами должно приниматься не более 24 м, площадь поперечного сечения водосточных труб должна приниматься из расчета 1,5 см 2 на 1 м2 площади кровли.  9.7

9.8 Соединение водоизоляционного ковра с воронкой может быть предусмотрено при помощи съемного или несъемного фланца либо интегрированного соединительного фартука, при этом последний должен быть совместимым с материалом водоизоляционного ковра.  

Водостоки должны быть защищены от засорения листвой или гравиеуловителями, а на эксплуатируемых кровлях-террасах над воронками и лотками предусматривают съемные дренажные (ревизионные) решетки. 

9.9

9.10 Высота примыкания кровли у дверей выхода на покрытие (крышу) должна быть не менее 150 мм от поверхности водоизоляционного ковра, защитных слоев или грунта озелененной кровли. 

В местах перепада высот (при каскадном водоотводе) на пониженных участках кровель следует предусматривать ее усиление защитными слоями в соответствии с 5.18 настоящих норм правил.  9.11

На кровлях зданий с уклоном 5 % (~ 3°) и более и наружным неорганизованным и организованным водостоком следует предусматривать снегозадерживающие устройства, которые должны быть закреплены к фальцам кровли (не нарушая их целостности), обрешетке, прогонам или к несущим конструкциям покрытия. Снегозадерживающие устройства устанавливают на карнизном участке над несущей стеной (0,6 - 1,0 м от карнизного свеса), выше мансардных окон, а также, при необходимости, на других участках крыши.   9.12

При применении трубчатых снегозадержателей под ними предусматривают сплошную обрешетку. Расстояние между опорными кронштейнами определяют в зависимости от снеговой нагрузки в районе строительства и уклона кровли.   9.13

При применении локальных снегозадерживающих элементов схема их расположения зависит от типа и уклона кровли, которая должна быть предоставлена изготовителем этих элементов  

92

 

NCM C.04.03:2015

Для предотвращения образования ледяных пробок и сосулек в водосточной системе кровли, а также скопления снега и наледей в водоотводящих желобах и на карнизном участке следует предусматривать установку на кровле кабельной системы противообледенения.   9.14

93

 

NCM C.04.03:2015

Приложение A (справочное) 

Расчет осушающей способности способности системы вентилируемых каналов и аэрационных патрубков в совмещенном покрытии (крыше) зданий  Количество влаги г/м 2, удаляемой из утеплителя через вентилируемые каналы за период со среднемесячными температурами выше 0 °С, определяют по формуле:  

A.1   A.1

q

 

 fN

n i 1

  B2i  B1i  i vi  , 

(A.1)

 F 

где f   -- площадь сечения канала, м 2; N   -- количество вентилируемых каналов на участке покрытия или на всем покрытии;   п   -- количество месяцев со средней температурой наружного воздуха t i i   >

0°С; 

фактическое влагосодержание воздуха, входящего в каналы при температуре t i i   и средней за этот месяц относительной влажности наружного воздуха, г/м 3;

В1i   -

В2i  - влагосодержание воздуха, выходящего из

каналов, при температуре t i i,  г/м3;

τi   -- длительность месяца, с;  vi : - средняя за месяц скорость движения воздуха в каналах,  м/с;  F-

площадь покрытия или участка покрытия, м 2.

Влагосодержание воздуха, выходящего из каналов, определяют по формуле :  B2i  

1,168 E к

t кс  273



(A.2)

где Е к к   -- максимальная упругость водяного пара на выходе воздуха из каналов, Па, определяется по t c к  (см. таблицу значений упругости водяного пара в  в CP E.04.05;  E.04.05;  t c к   -- температура воздуха на выходе из

каналов, °С   t   с к

 

kв tв  kнtнс  kв  k н



(A.3)

где t в - температура воздуха помещения, °С;   коэффициенты теплопередачи частей покрытия ниже центра сечения канала и выше него, Вт/(м2·°С);  k в, k нн    --

t c н   --

среднемесячная температура наружного воздуха с учетом солнечной радиации, определя-

емая по формуле A.M. Шкловера с учетом прозрачности атмосферы  атмосферы  [9] c н

   J  рад ψ

t  t н 



 н

(A.4)

где t нн    -- среднемесячная температура наружного воздуха, °С (СНиП 2.01.01); J  pa  paд д - среднемесячное

значение солнечной радиации, Вт/м2 (СНиП 2.01.01); 94

 

NCM C.04.03:2015

ρ - коэффициент поглощения теплоты (для крупнозернистой посыпки верхнего слоя кровельного ковра равен 0,75);  ψ - коэффициент прозрачности атмосферы (для городской застройки принимаем равным 0,7);  αн - коэффициент теплоотдачи (равен 23 Вт/(м 2·°С).   B1i 

1,168ен

t н  273



(A.5)

где ен - упругость водяного пара наружного воздуха средняя за данный месяц, Па.  A.2 В качестве примера расчета определим осушающую способность вентилируемых и диффузионных каналов в конструкции ремонтируемого покрытия. Здание имеет размер в плане 36×144 м, высота до вентиляционных отверстий 10 м. Выступающие над кровлей части здания отсутствуют. При ширине здания 36 м длина скатов с уклоном 1,5 % составляет 18 м. Параметры внутреннего микроклимата: t в  = 18 °С; φ = 60 % - для зимних условий и t в  = 20 °С; φ = 60 % для летних. 

Весовая влажность пенобетона с начальной плотностью ~ 400 кг/м 3  на некоторых участках покрытия составляет 22, 30 и 40 % при нормативном значении 12 %.   Влагосодержание слоя пенобетона толщиной 100 мм при весовой влажности 22 % составляет 400·0,1·0,22 = 8,8 кг/м2, при этом допустимое влагосодержание  (при ω = 12 %) - 4,8 кг/м2. Следовательно, количество сверхнормативной влаги будет 8,8 - 4,8 = 4 кг/м2, для влажности пенобетона 30 % - 7,2 кг/м2, а для влажности пенобетона 40 % - 11,2 кг/м2. Решено снять старую кровлю из нескольких многослойных ковров,   выполнить  ремонт стяжки, дополнительно утеплить крышу двумя слоями минераловатных плит. Плиты раздвинуть с образованием вентилируемых каналов шириной 100 мм через 1,1 м и диффузионных каналов шириной 50 мм через 550 мм поперек скатов; поверх плит утеплителя уложить сборную стяжку из плит ЦСП (δ = 12 мм) (рисунки A.1 и A.2).  

Рис. A.1 -  - Вентилируемые каналы через 1,1 м (в осях)  

1 - новый

кровельный ковер;2 - сборная стяжка из ЦСП; 3 - минераловатные плиты; 4 - вентилируемые каналы; 5 - существующая стяжка из цементно-песчаного раствора; 6 - увлажненный пенобетон 

95

 

NCM C.04.03:2015

Рис. A.2 -  - Расчетная схема вентиляции каналов и диффузии водяного пара   1 - вентилируемый A.3   A.3

канал; 2 - диффузионные каналы; 3 - движение влаги 

Возможны два варианта конструктивных решений для  сушки увлажненного утеплителя:

Первый вариант (предпочтительный) заключается в устройстве вентилируемых каналов в теплоизоляционном слоекозырек по всейнад поверхности (рисунок и сообщением их с случае наружным воздухом через парапетамипокрытия продольных стен A.2) (рисунок A.3). В данном под воздействием ветра в каналах происходит движение воздуха и сушка утеплителя.   Второй вариант - установить над частью вентилируемых и диффузионных каналов кровельные аэраторы с внутренним диаметром патрубков 100 мм.   Первый вариант 

Рис. A.3 -  - Схема устройства парапетного узла вентилируемого покрытия   1 - парапет; 2 - козырек; 3 - вентилируемая воздушная прослойка или канал; 4 - верхняя часть покрытия; 5 - нижняя часть покрытия; 6 - стена; 7 - направления движения воздуха 

Скорость движения воздуха в канале для каждого из п   месяцев определяется по формуле Э.И. Реттера [10] k1  k 2 ,   L  Л      1 d 

vi  V i

(A.6)



96

 

NCM C.04.03:2015

где

V i

 -

средневзвешенная скорость ветра, м/с, на высоте 10 м для каждого летнего месяца

[11]. k 1, k 2 - аэродинамические коэффи-циенты на лице A.1. Для нашего примера k 1 - k 2 = 0,3.

входе в канал и выходе из него приведены в таб-

Если высота  здания больше или меньше 10 м, скорость движения воздуха в канале определяV ' i ется по формуле (  A A.6') с учетом изменения скорости ветра  по высоте  0,2

  H   V'i  V  i   ,    10 

(A.6’)

V '  где i   - средневзвешенная скорость ветра, м/с, на высоте 1010 >10 м для каждого летнего месяца;  Н   -- высота до входа в отверстие вентиляционного канала, м.  

Таблица A.1 Аэродинамические коэффициенты при  Направление ветра, Обозначение  град 

90°  45° 

1 +0,6 -0,6 +0,2 -0,8

k1 k2 k1 k2

3
View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF