Muntii Ural

M unții Ural



Munții Ural (în rusă Ураа́ льские гоа́ ры, Uralskie gori) sunt un lanț muntos situat în vestul Rusiei, aproximativ pe direcția nord-sud.



Uralii se întind pe 2500 km de la stepele cazace de la granița nordică a Kazahstanului până la coasta Oceanului Arctic. Insula Novaia Zemlea este o continuare a acestui lanț. Din punct de vedere geografic, marchează partea de nord a graniței (arbitrare) dintre secțiunile asiatică și europeană ale continentului Eurasia. Cel mai înalt vârf este Muntele Narodnaia (Poznurr, 1895 m). Eroziunea a expus numeroase bogății minerale, inclusiv pietre prețioase, cum ar fi topazul și berilul.



Ekaterinburg este capitala autoproclamată a Uralilor, deși acesta este un termen geografic, și nu unul administrativ.



Uralii sunt unul dintre cele mai vechi lanțuri montane încă în existență. S-au format la sfârșitul carboniferului, când Siberia s-a ciocnit de supercontinentul care reprezenta cea mai mare parte a suprafeței de uscat în acea perioadă: Laurasia (Eurasia și America de Nord) și Gondwana. Europa și Siberia au rămas unite de atunci.



Geografii au împărțit Uralii în cinci regiuni: de Sud, de Mijloc, de Nord, Subarctici și Arctici.



Aici se găsesc mari depozite de aur, platină și minereuri.

Râurile cele mai importante care izvorăsc din Ural sunt: Inspre Europa (spre vest) curg: In nordul Uralului: Usa (656 km lung) afluent al fluviului Peciora (1.809 km lungime ce se varsă în Marea Polară) In vestul Uralului: Afluenți care prin confluare alcătuiesc Volga ca de ex. Kama (cu lungimea de 1.805 km) Râuri ce curg spre sud-vest: Ufa, Tschussowaja, Koswa, Sylwa Râuri ce curg spre sud, vest, nord: Belaia (cu 1.430 km lungime, afluent al râului Kama ) care primește apele afluentului Ufa In sudul Uralului: Jurjusan afluentul lui Ufa Samara (594 km lungime) care curge spre Ural fiind un afluent al fluviului Volga In sud-vestul Uralului: Sakmara (~ 500 km)

Inspre Asia (spre est) curg: In nord-estul Uralului: Câteva râuri afluenți ai fluviului Ob (fluviu din Siberia de vest, 3.650 km lung, se varsă în Marea Kara din Oceanul Înghețat de Nord) In est Uralului sunt regiuni mlăștinoase, râurile având meandre numeroase: Sewernaja Soswa, care curge spre nord afluent ai Obului . Loswa și Soswa care curg spre est afluenți ai Irtișului (cu izvorul în Altai având 4.248 km lungime fiind un afluent al Obului) In regiunea Jekaterinburg (oraș în Ural cu 1.336.500 locuitori): spre est Isset, Tagil, Tawda, Tura și Ui afluenți ai râului Tobol (cu 1.591 km lungime afluent al Irtișului) In sud-estul Uralului: Râul euro-asiatic Ural (râu) se află în regiunea sud-estică a masivului Ural, râul fiind granița dintre continentul Europa și Asia unul dintre afluenți săi are pe curs o hidrocentrală Alte râuri din sud-estul Uralului sunt râurile Emba und Tobol.