multimedia

Lect. dr. Catalin Boja [email protected] www.acs.ase.ro

Structura CURS y Activitate didactica: Curs (14 activitati) +

Laborator (14 activtati)

y Modalitate evaluare: Sustinere proiect +

evaluare cunostinte teoretice

y Obiectiv: Însuşirea elementelor teoretice si

practice care sa permita dezvoltarea de aplicatii multimedia

Evaluare Evaluare Proiect y proiectul se sustine in ultimele 2 saptamani ale Semestrului I;  y comisia de evaluare este formata din profesorul de curs si asistentul de la seminar;  y proiectul este individual;  Cerinte Proiect y realizarea unei aplicatii multimedia Web interactive intr‐un  mediu WEB ‐ Microsoft Expression Web sau Adobe  Dreamweaver;  y Implementarea principalelor elemente multimedia: sunet,  imagine, video, animatie;  y Asigurarea unui nivel ridicat de interactivitate pentru utilizator; 

Continut curs y y y y y y y

Conceptul de multimedia Elemente hardware şi software Imaginea.  Sunetul. Video digital Sisteme software pentru aplicaţiile multimedia. Adobe  Flex,  Adobe Flash, Adobe Director, Microsoft PopFly. Dezvoltarea aplicatiilor multimedia pentru prezentare,  publicitate si reclama.

Bibliografie y y y y y y

www.acs.ase.ro www.google.com www.adobe.com books.google.com http://www.wikipedia.org/ I. Smeureanu G. Drula , Multimedia : concepte si practica,  Ed. Cison, 1997 ISBN 973‐96370‐8‐6 y Tay Vaughan, Multimedia: Making it Work, Sixth Edition,  McGraw‐Hill, 2004 y Tay Vaughan, Multimedia – ghid practic, Teora, 2004,  Bucuresti

Suport seminar y Exemplu GIF animat y Exemplu buton Web 2.0 y Exemplu Tilt Shift y Exemplu Flash ‐ Shape Tween y Exemplu Flash ‐ Motion Guide y Exemplu Flash ‐ Tint y Exemplu Flash ‐ Miscare y Exemplu Fllex ‐ Grafic liniar

Multimedia y Combinatie de texte, grafica digitala, sunet, animatie si

video furnizata de catre computer sau prin orice alte mijloace electronice sau digitale y Manipulare digitala a elementelor de tip text, imagini, 

grafica, sunet, animatie si video

Cunostinte necesare y Creativitate + imaginatie y Utilizare tehnologii informatice y Utilizare dispozitive digitale y Talent organizatoric y Management de proiecte y Documentare si arhivare

Concepte y Interactive multimedia (rich media) – utilizatorul

proiectului multimedia controleaza ce elemente si cand ii  sunt furnizate y Hypermedia – proiect interactiv in care exista o structura de elemente prin care utilizatorul poate naviga (World  Wide Web) y Proiect multimedia ‐ combinatia intre software, mesaj si continut ce este livrata utilizatorului final

Concepte y Scenariu / Storyboard – defineste cum interactioneaza

utilizatorul cu aplicatia y GUI (Graphical User Interface) – ceea ce primeste vizual utilizatorul si cum este prezentat continutul pe monitor y Platforma – mediu hardware si software care ofera suport pentru proiectul multimedia (stabileste limitele a ceea ce se poate sau nu face) y Authoring tools – instrumente ce permit gestiunea individuala a elementelor multimedia si a interactiunii cu  utilizatorul

Proiecte Multimedia dupa domeniul  y training(educativ) y medical (tomograf,ecograf – cu periferice specializate) y industrial (scheme de flux tehnologic folosind simulari) y geografic (harti digitale) y servicii, reclama, vanzari dupa destinatie si interactivitate y de interes public si personal y locale si telematice(la distanţă) y de tip videoconferinta

Proiecte Multimedia dupa nivelul de interactivitate: y liniar = proiectul este vizualizat fara a interveni (noninteractive) y nonliniar = utilizatorul are control asupra derularii proiectului (Interactive)

Resurse hardware Dispozitive periferice + componente hardware: y Pentru imagini fixe: scanner, aparat foto digital,scaner de  film, dispozitiv mobil y Pentru sunet:placa de sunet(funcţionează ca un convertor  analog‐digital), microfon y Pt video: placă de captura şi numerizare video, camere  video, tuner TV

Resurse software y y y y y

Programe de control a perifericelor(drivere) Software multimedia(ca extensie a S.O.) Soft utilitar pentru comunicaţii Pentru video: Adobe Premiere/MovieMaker/VirtualDub Pentru sunet: Adobe Soundbooth

Software de creaţie multimedia care organizează proiectul: y de‐a lungul unei axe a timpului (secvenţialitatea elementelor în funcţie de factorul timp) – Adobe Flash, Adobe Director y pe baza unei simulari prin captura ecran si sunet – Camtasia Studio

Premise y y y y y y y y

1965 – se definesc principiile fibrei optice 1977 – este lansat Apple II, primul cu interfata color 1981 – primul PC IBM 1983 – CD (compact disc) lansat pe piata 1984 – se pun bazele Internetului (reteaua ARPA) 1985 – Commodore Amiga primul computer multimedia 1985 – CD‐ROM (compact disc read‐only memory) 1986—The Academic American Encyclopedia prima  enciclopedie pe CD‐ROM.  y 1988 – Macromind (fosta Macromedia) lanseaza Director, un  instrument pentru multimedia authoring. 

Premise y 1991 – apare World Wide Web  y 1991 – este inventat formatul MP3 y 1993 – Mosaic primul Web browser cu grafica y 1995 – Disney lanseaza Toy Story, primul film realizat in 

totalitate pe calculator (77 minute = 4 ani + 800,000 ore  pentru a genera grafica) y 1996 – camera digitala devine accesibila publicului larg y 1996 – este lansat DVD video y 1998 – primul MP3 player

Formate de stocare a resurselor y mod de a codifica informaţii pentru a fi stocate pe 

calculator y formatele oferă informaţii referitoare la tipul fişierului,  dar şi la modul în care datele au fost codificate şi  comprimate (formatul este codat si intern in sursa) y pentrua fi recunoscut tipul formatului, fişierele au  asociată o extensie

Formate de stocare a resurselor Cele mai cunoscute formate de fişier sunt: y pentru imagini: bmp, jpeg, gif, png, tiff; y pentru sunete: wma, mp3, wav, flac; y pentru video: wmv, avi, mpeg y pentru animatie: fla, dir

Imagine y Modele de culori y RGB y CMYK y HSB y Lab y Grayscale y Web‐safe

Imagine Palete de culori utilizate(gamut): A – Ciel Lab  B – Imagini digitale C – Dispozitive

Documentatie Adobe Photoshop

Imagine RGB y utilizeaza 3 culori de baza (Red, Green, Blue) y fiecare culoare are o intensitate intre 0 si 255 y pentru valori egale R=G=B se obtin tonuri de gri 255

R

G negru 0

B

255 alb

255

Imagine RGB y sunt culori aditive Documentatie Adobe Photoshop y lipsa celor 3 tipuri de lumina genereaza negru (0  pentru fiecare culoare) y prezenta celor 3 tipuri de lumina la intensitate maxima  (255) genereaza alb y mai multe palete de culori: Adobe RGB, sRGB,  ProPhoto RGB y utilizat de dispozitivele vizuale

Imagine CMYK y utilizeaza 4 culori de  baza (Cyan, Magenta,  Yellow, Black) y fiecare culoare are o  intensitate intre 0% si 100% y sunt culori substractive y utilizat de dispozitive pentru imprimare

Documentatie Adobe Photoshop

Imagine RGB vs CMYK

Documentatie Adobe Photoshop

Imagine

Documentatie Adobe Photoshop

HSB y model construit in jurul proprietatilor Hue,  Saturation, Brightness y bazat pe perceptia umana a culorii Modelul HSB H – Hue S – Saturation B ‐ Brightness

Imagine Lab Color y mai este definit si CIE L*a*b (Lightness, a – componenta verde‐rosu, b – componenta albastru‐ galben) y L variaza intre 0 si 100, iar a si b intre +127 si ‐ 128 y bazat pe perceptia umana a culorii y valorile numerice din acest model descriu toate culorile pe care le poate vedea o persoana y este un model independent de dispozitiv

Imagine Grayscale y defineste tonurile de gri y intr‐o imagine cu o adncime a culorii de 8 biti pot  exista 256 tonuri de gri y tonul de gri poate fi reprezentat ca procent culoare neagra (0% ‐ 100%) y fiecare pixel gri are o luminozitate intre 0 (negru) si 255 (alb)

Imagine Web‐safe y set limitat culori derivat din RGB y utilizeaza un set de 256 culori y setul de culori este utilizat de toate browser‐ele

Imagine Caracteristici y Nuante culori (Hue) y Luminozitate (Brightness) y Saturatie (Saturation) y Contrast (Contrast) y Balanta culori (Color balance)

Imagine Nuante culori (Hue) y nivelul de culoare reflectat de un obiect sau transmis prin acesta

Palete de culori utilizate: A – Saturatie B – Hue (Nuante de culori)

Documentatie Adobe Photoshop

Imagine Saturatie (Saturation) y descrie intensitatea sau “puritatea” unei culori y reprezinta nivelul de gri in raport cu nuanta, avand valori intre 0% (gri) 100% (intensitate maxima) Luminozitate (Brightness) y luminozitatea inchisa/deschisa a unei culori masurate intre 0 % (negru) si 100% (alb)

Imagine Contrast (Contrast) y masoara diferenta intre luminozitatea zonelor inchise si a celor deschise

Balanta culori (Color balance) y analizeaza distributia paletei de culori y culoarea predominanta afecteaza nuantele celorlalte culori

Imagine

culoare noua

culoare initiala

selectie

tonuri culoare

optiune culori sigure Web

valoare culoare

paleta culori

Imagine Histograma unei imagini umbre

numar pixeli

tonuri de mijloc lumini

Imagine

Imagine y Tipurie de imagine y Matriceala (bitmap) y Vectoriala y Algoritmi compresie

Imagine Formatul bitmap: y o matrice informaţională simplă, fiecare element  desemnând culoarea pixelului respectiv y imaginea e voluminoasă; y imaginea este dependentă de scala de vizualizare y nu se poate adapta unei scări variabile de vizualizare y cu cat creste gradul de comprimare , cu atât  scade  calitatea imaginii obţinută la decompresie.

Imagine Formatul bitmap: y Echipamentele(destinate achiziţionării de imagini fixe  din exterior lucrează cu imagini în format bitmap): y Scanner (DPI – Dots Per Inch) y Scanner de filme y Aparat digital (JPG, Raw) y camera Web

Imagine Formatul bitmap: y Formate de stocare a imaginii de tip bitmap: BMP ICO (pentru pictograme – 32 X 32) TIFF ( legat de scanare Tag Image File Format) DIB ( Device Independent Bitmap) DDB ( Device Dependent Bitmap) JPG (Joint Photographic Experts Group, format bitmap comprimat  după algoritmul JPEG) y GIF ( pentru transferul la distanţă a bitmapurilor) y PNG (Portable Network Graphics) y y y y y y

http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_graphics_file_format s

Imagine Exemplu poza bitmap foarte mare y President Barack Obama's Inaugural Address by David  Bergman y compusa din 220 imagini y dimensiune 59,783 X 24,658 pixels  y 1.47 gigapixels y http://gigapan.org/viewGigapan.php?id=15374

Imagine ‐ Bitmap y salveaza imagini digitale y BMP (Microsoft Windows Bitmap)  y mai este cunoscut sub denumirea DIB (device ‐

independent bitmap) y are extensia: .bmp sau .dib y continutul este necomprimat şi de aceea, acestea ating  dimensiuni foarte mari y marimea fisierului depinde atat de dimensiunea  imaginii, in pixeli, cat si de adancimea culorii (bit  depth sau color depth)

Imagine ‐ Bitmap Adancimea culorii (bit depth sau color depth): y numarul de biţi folosiţi pentru a descrie fiecare pixel  (punct individual) dintr‐o imagine y are valori egale cu 1, 4, 8, 24 sau, 32 biţi.  y imagini alb/negru ‐ 1 bit  y imagini cu 16 culori ‐ 4 biti folosesc 16 culori y imagini cu 256 culori ‐ 8 biţi 256 culori y imagini cu 16,7 * 106 culori (câte un octet pentru roşu, 

verde şi albastru – modelul RGB) ‐ 24 biţi  y imagini cu zona de transparenta (model RGB + 1 octet  pentru transparenta) ‐ 32 biti

Imagine ‐ Bitmap BMP au urmatoarea structura: y File Header (14 octeti) – conţine informaţii generale  despre fişier; primii 14 octeţi; y Info Header (40 octeti) – conţine informaţii despre  imagine; y Color Palette – descrie paleta de culori ce va fi folosită; y Bitmap Data – conţine imaginea, pixel cu pixel.

Imagine ‐ Bitmap 42 4D 46 00 00 00 00 00‐00 00 36 00 00 00 28 00 00 00 02 00 00 00 02 00‐00 00 01 00 18 00 00 00 00 00 10 00  00 00 00 00‐00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00‐00 00 00 00 00 00 FF FF FF 00 00 00 00 00 2 pixeli

2 pixeli

Imagine ‐ Bitmap Compresia / decompresia imaginilor y ALGORITMI: y cu pierdere de informaţie  y fără pierdere de informaţie y asimetrici (durează mai mult comprimarea) y simetrici (timp comprimare ≡ timp decomprimare )

Imagine ‐ Bitmap Algoritm

Obiectul

Categorie

RLE, Huffman JPEG

text, imagine imagini fixe color şi în  niveluri de gri

fara pierdere cu pierdere

bazat pe fractali

imagini fixe color sau în  cu pierdere niveluri de gri

DVI

cu pierdere

MPEG

video, imagini animate  color video, imagini animate  color

ADPCM

sunet

cu pierdere

MPEG ‐ Audio

sunet

cu pierdere

cu pierdere

Imagine ‐ Bitmap Tehnici pentru compresia / decompresia imaginilor y HOFFMAN y y y

codaj variabil speculează frecvenţa de apariţie a unor simboluri. arbore binar dezechilibrat

y RLE(Run Length Encoding) y

y

date cu diversitate mică in cadrul fisierului şi factor mare de  repetabilitate eficient cand se folosesc putine culori

Imagine ‐ Bitmap Tehnici pentru compresia / decompresia imaginilor y RGB555 y micsorează numărul de biti la 5 pe care se memorează o culoare  fundamentală din spectrul RGB  y JPEG y Algoritm de compresie hibrid alocand 2 tehnici y transformarea cosinus discret (TCD) y codaj Huffman y rata de compresie de 15:1 y MJPEG(Motion JPEG) y standardul pentru animaţie

Imagine ‐ Bitmap VCX (PC PaintBrush File Format): y format recunoscut pe platforma Windows – PaintBrush y trateaza imaginea codificată pe 8 biţi (256 de culori),  de dimensiune maximă 64000 * 64000 pixeli y algoritmul de compresie utilizat de acest format este  RLE 

Imagine ‐ Bitmap TIFF (Tag Iinage File Format) y cunoscut pentru stocarea şi transferul imaginilor  scanate y format foarte puternic în ceea ce priveşte  codificarea imaginilor şi  foloseşte mai  mulţi   algoritmi  de compresie:   RLE,  LZW  (Lempel‐Ziv‐ Welch)  sau  JPEG. y are avantajul de a fi recunoscut pe toate tipurile de  platforme ‐> transfer ridicat

Imagine ‐ Bitmap ICO (Icon Resource File)  y este un  format bitmap y imagini   de   dimensiune  mica folosit   de   Windows    pentru reprezentarea icon‐urilor program y acceptă definiţia unei imagini în numeroase rezoluţii  şi în culori diferite y cel mai usor se obtin din imagini normale prin transformare (http://www.favicon.co.uk/)

Imagine ‐ Bitmap JPG (Joint Photographics Experts Group y format pentru  imaginile   bitmap,   comprimate    conform   standardului   JPEG y permite utilizarea unor rate de compresie JPEG diferite y rata de compresie se stabileste în funcţie de spaţiul pe  hard disc / de calitatea imaginii y s‐a impus ca un standard al unui tip de compresie şi a  unui format de fişier.

Imagine ‐ Bitmap GIF (Graphics Interchange Format)  y format foarte raspandit pe Web y folosit pentru transferul de imagini bitmap, de maxim 64K * 64K, între noduri situate la distanţă y accepta rate mari de compresie.  y dezvoltat de CompuServe pentru a faciiita tranzitul  informaţiilor grafice în domeniul telecomunicaţiilor.  y compresie prin metoda LZW

Imagine ‐ Bitmap PNG (Portable Network Graphics) y format deschis y utilizeaza compresie fara pierdere de informatie y utilizat in aplicatii Web pentru transferul imaginilor y destinat pentru a inlocui formatul GIF

Imagine ‐ Vectorial Formatul vectorial: y tine cont de semantica imaginii (desene → puncte şi  funcţii matematice ) y imaginea este mai mica ca dimensiune;  y imaginea este independenta de scala de vizualizare. y NU poate inlocui bitmap‐ul pentru ca nu totul se  poate reduce la puncte şi funcţii (ex: peisaje) y culoarea si pozitia pixelilor este determinata de functii matematice

Imagine ‐ Vectorial y prin procesul de vectorizare se poate converti o 

imagine raster (suprafaţă de pixeli) într‐o imagine  vectori y procesul presupune aproximarea formelor şi  componentelor imaginii bitmap prin funcţii  matematiceală y prin vectorizarea se poate reduce dimensiunea până Ia  1:200 y vectorizarea este realizata de instrumente speciale (http://vectormagic.com, Adobe Illustrator)

Imagine Formate de stocare a imaginii de tip vectorial : y DXF ( Drawing Exchange Format – pentru soft Autocad 

facut de Autodesk) y EPS (Encapsulated PostScript – format pt Adobe şi lb.  PostScript y CGM (Computer Graphic Metafile) pt a transfera imaginea intre diferite platforme y SVG (Simple Vector Graphics) definit pentru o noua generatie de grafica pentru Web

Imagine Instrumente Automate Adobe Photoshop y Web galery y Photomerge y HDR (High Dynamic Range Imaging) y Zoomify y GIF animat

Audio ‐ Sunet Caracteristici: y Frecventa y Lungime banda (Wavelength) y Amplitudine y Intensitate y Viteza y Directie y Pitch

Audio ‐ Sunet Frecventa

[WIKI]

Audio ‐ Sunet Lungime banda

[WIKI]

Audio ‐ Sunet

[http://personal.cityu.edu.hk/~bsapplec/characte.htm]

Audio ‐ Sunet Frecventa: y Se masoara in Hz (Hertz) y 1 Hz ‐>o oscilatie pe secunda y Spectrul uman de perceptie a frecventei: 20 ‐ 20,000  Hz

Audio ‐ Sunet Amplitudine

[WIKI]

Audio ‐ Sunet Material

Viteza (m/s)

Aer

344

Apa

1,372

Beton

3,048

Sticla

3,658

Fier

5,182

Plumb

1,219

Otel

5,182

Lemn(esenta tare)

4,267

Lemn(esenta moale)

3,353

Audio – Sunet digital

[WIKI]

Audio ‐ Codec y Permite codarea si decodarea sunetului ce este stocat

intr‐un anumit tip de fisier y Implementeaza si metode de compresie a sunetului y Fara pierdere de informatie y Cu pierdere de informatie

y Un format de fisier audio utilizeaza de obicei un codec

Audio ‐ Codec MP3 y MPEG‐1 or MPEG‐2 Audio Layer 3 y Standard definit in 1993 si folosit intens pe Internet y Foloseste un algoritm de compresie cu pierdere de  informatie (lossy compression): la 128 kbit/s fisierul audio mp3 este de aprox 11 ori mai mic decat fisierul audio neprelucrat (.cda) y Compresia se bazeaza pe eliminarea unor frecvente  considerate peste capacitatea majoritatii oamenilor de  a fi percepute

Audio ‐ Codec MP3 y Compresia se face prin stabilirea unui bit rate ce stabileste cati Kb (Kilobiti) se vor folosi pentru fiecare secunda de audio y Exista o relatie stransa intre calitate si dimensiune fisier y Valori posibile pentru bit rate: 32, 40, 48, 56, 64, 80,  96, 112, 128, 160, 192, 224, 256 and 320 kbit/s y pt CD audio bit rate‐ul este de 1,411.2 kbit/s

Audio ‐ Codec MP3 y Poate  folosi variable bitrate (VBR) sau  constant  bitrate (CBR) y 1997 primul audio player – Winamp y 1998 primul MP3 player portabil – MPMan

Audio ‐ Codec FLAC y Free Lossless Audio Codec y Lansat in 2001 dar o versiune stabila a fost lansata in  2007 y Implementeaza un algoritm de compresie fara pierdere de informatie (lossless data compression) – calitate identica cu cea a fisierului audio neprelucrat y Reduce dimensiunea fisierului audio cu pana la 50%

Audio Formate de fisiere audio: y Reprezinta modalitati de stocare a sunetului in format  digital y Clasificare in functie de compresia folosita y Fara compresie: WAV, AIFF,  .cda (Audio CD Track) (~ 10 MB 

pt un minut); y Cu compresie (maxim 2:1) fara pierdere de informatie (lossless compression): FLAC, Apple Lossless, MPEG‐4  SLS, MPEG‐4 ALS, MPEG‐4 DST, Windows Media Audio  Lossless (WMA Lossless); y Cu compresie cu pierdere de informatie: (lossy compression):  MP3, Windows Media Audio (WMA);

Video y reprezintă elementul cel mai spectaculos al  y y y y

multimediei bazat pe derularea rapida a unor imagini (frame‐uri) Peste 12‐15 cadre/secunda ochiul uman nu mai distinge cadrele individuale ‐> animatie impune calităţi şi performanţe deosebite ale maşinii o secvenţă video care deţine cadre de dimensiune  720*486 pixeli şi se derulează cu o rată de transfer de  30 cadre pe secundă este nevoie să se proceseze 21 MB  pe secundă

Video y în cazul televiziunii, imaginile video sunt reprezentate 

în formă analogică reglementată prin standarde  internaţionale pentru difuzare şi afişare y video‐ul pe calculator se bazează pe tehnologia  digitală y cele două tehnologii pe care se bazează video se  combină în televiziunea digitală de înaltă definiţie  HDTV ‐ High Defmition Television

Video y reprezentarea digitală a imaginilor în mişcare şi a 

sunetelor asociate lor are numeroase avantaje. Astfel  putem menţiona înalta fidelitate a acestora şi  posibilităţile deosebite de prelucrare şi editare a lor. y conversia dintre video analog şi video digital prezintă  un număr de dificultăţi tehnice, generate în principal  de diferenţele dintre cele doua sisteme. y modul de afişare şi de redare a culorilor pe monitorul  televizorului (NU LCD sau Plasma) şi pe monitoarele  calculatoarelor este DIFERIT

Video y ecranelor calculatoarelor şi câteva sisteme video 

utilizează un semnal video alcătuit din trei culori de  bază ‐ roşu, verde, albastru (RGB), care sunt  controlabile individual y banda TV şi majoritatea sistemelor video utilizează un  semnal compus, în care luminozitatea (strălucirea) şi  chrominanţa (culoarea), împreună cu informaţiile de  sincronizare sunt combinate într‐un singur semnal

Video y afişarea semnalului perceput de către cele două 

sisteme se face diferit şi din punctul de vedere al  modului de baleiaj al ecranului: y în tehnologia analogică, ecranul este întreţesut, în 

sensul ca două seturi de linii alternate formează banda ‐ baleiaj întreţesut 2/1 (permite ca o imagine video să fie  difuzată la o rată redusă a cadrelor, sub 25‐30 fps (frame per secundă), fără o pâlpâire sesizabilă ochiului) y pe ecranele calculatoarelor însă, liniile video sunt  prezentate secvenţial, una după cealaltă ‐ baleiaj  progresiv

Video y modul de baleiaj întreţesut (interlaced) presupune ca 

imaginea să apară de la început în întregime, dar din ce  în ce mai clară, până la forma ei finală y modul de baleiaj secvenţial (progressive)presupune ca  imaginea să apară linie după linie, de claritate maximă,  dar abia în final completă

Video Baleaj intretesut (interlaced)

http://justsayyes.wordpress.com/2007/06/28/demonstration‐of‐an‐interlaced‐video‐and‐deinterlaced‐video/

Video Baleaj intretesut (interlaced)

http://cpn.canon‐europe.com/content/education/technical/progressive_video.do

Video Comparaţii între tehnologiile analogă şi digital după: y Modul de redare al culorii: y Analog : luminaţă/crominanţă y Digital  : semnal RGB

y Modul de baleaj(de afişare a imaginii pe ecran) y Analog : întreţesut – linii pare apoi linii impare ‐> rată de  refresh mică y Digital  : baleaj prograsiv(linie cu linie de sus în jos) y Rezoluţia(liniile de scan) y Analog : PAL ‐625 linii,NTSC – 525 linii y Digital  : PC – de la 480 în sus.

Video Sunt 3 tipuri de semnale video consacrate : y Component‐VIDEO (fiecare componentă primară  constitue un semnal video distinct): y Pt analog YUV (Y‐luminanţă,UV‐crominaţă) y Pt digital  RGB

y Composite‐VIDEO (se mixează cele 3 componente 

într‐un singur semnal) y S(separated)‐VIDEO ( are semnal separat de  luminanţă şi semnal separat de crominanţă).

Video ‐ analog YUV A fost definit pentru a putea transmite semnal color intr‐o infrastructura care folosea doar imagini alb‐negru

[Wiki]

Video ‐ analog Composite – Video • Foloseste cabluri RCA • Intre DVD Player – TV, Camera Video ‐ TV

S – Video • Foloseste cabluri S‐Video • Intre PC – TV, Camera Video ‐ TV

Video ‐ analog y Semnalul video furnizat de sistemele de conversie 

poate lua diferite forme, fie semnal video compus  codificat PAL, SECAM sau NTSC, fie în componente  analoge RGB. y Standarde pentru TV analogic ce definesc modul în  care informaţia este codificată pentru a produce un  semnal electronic: y PAL y SECAM y NTSC

Video y Principiul este de a modula o undă purtătoare a unei 

frecvenţe centrate în jurul valorii de 4 Mhz, prin  componentele de chrominanţă Db şi/sau Dr,  recunoscute şi ca U şi V. y unda este combinată cu luminanţa Y constituind un  singur semnal video.  y codajul semnalelor  video color Y, Db, Dr este denumit  codaj în componente analoge y semnal analogic nu poate fi radiodifuzat, deoarece  acest lucru ar necesita folosirea a trei emitori simultani

Video y NTSC (National Television Standards Comittee) y adoptat în 1953 y un singur cadru video este format din 525 de linii 

orizontale şi se derulează cu o rată de aproximativ 30  cadre pe secundă (29.97) y 45 sunt utilizate pentru sincronizarea informaţiei,  restul de 480 fiind propriu‐zis destinate fiecărei  imagini y Construirea cadrelor se realizează prin combinarea a  două câmpuri de câte 240 de linii fiecare, unul par şi  altul impar

Video SECAM (Sequential Color and Memory) y introdus prin anii 60, este un sistem cu 525 de linii y rata derulării cadrelor pe secundă este de 25 PAL (Phase Alternate Line) y introdus pe piaţa europeană în 1966 y trasează 625 de linii pe imagine, la o rată de 25 cadre pe secundă y doar 576 linii sunt considerate active, utilizate efectiv pentru definirea unei imagini, celelalte 49 de linii  fiind rezervate, ca linii de sincronizare

Video HDTV (High Definition Television) y sistem programat, bazat pe tehnologia televiziunii  digitale y au rezoluţii ce pot fi utilizate şi pentru grafica pe  calculator y canalele imagine lucreaza cu un semnal digital

Video HDV (High Definition Video) y Siteme video cu rezolutie mare: 1,280×720 pixeli  (720p) sau 1,920×1,080 pixeli Video mode

Dimensiune(W ×H)

Pixeli

Generare

720p

1,280×720

921,600

Progresiv

1080i

1,920×1,080

2,073,600

Interlaced

1080p

1,920×1,080

2,073,600

Progresiv

Frame rate (Hz) 23.976, 24, 25, 29.97, 30, 50, 59.94, 60, 72 25 (50 fields/s), 29.97 (59.94 fields/s), 30 (60 fields/s) 23.976, 24, 25, 29.97, 30, 50, 59.94, 60

Video Obţinerea unui video numeric (digital) de calitate dintr‐ un semnal video analogic este influenţată de: y fluxul de imagini(25‐30 cadre pe secundă) y rezoluţia de crominanţă(care determină nr de culori ce  constitue imaginea) y rezoluţia spaţială( care determină modul de baleere al  liniilor din care se construieşte imaginea; y calitatea imaginilor.

Video Compresia video: y Speculează şi elimină un anumit tip de redundanţă. y Pentru video redundanţă : y Spaţială = intracadru (bazează fie pe eliminarea 

detaliilor nesemnificative) y Temporală = intercadru (diferenţele semnalate într‐o  imagine în raport cu precedenta)

y Se are în vedere ca filmul chiar comprimat să‐şi 

păstreze consistenţa, adică să pot accesa o imagine în  fluxul comprimat.

Video Compresia video: y compresie cu pierdere de informaţii (lossy compression) y compresie fara pierdere de informatie Algoritmii de compresie video real‐time cunoscuţi sunt:  y JPEG, MPEG,  DVI, M‐JPEG;  y se bazează pe cele două tipuri de redundanţă  y comprima informaţia video digitală, cu rate cuprinse  de la 50:1 până Ia 200:1

Video Standardul pentru compresie video este MPEG care a apărut în mai multe  variante y MPEG1 → comprimare video, sunet asincron y MPEG2 → obţinerea video digital la calitatea transmisiilor TV y MPEG3 → legat de televiziunea digitală de înaltă rezoluţie. y MPEG4 → legat de transmisie video la distanţă prin Internet(reţele de  calc) Algoritmul de compresie este hibrid de tip predicţie‐transformare şi  foloseşte mai multe tehnici cum ar fi: y Analiza spectrală (care prin funcţii de tip transformare cosinus discret  surprinde repetabilitatea; y Codaj Hoffman pentru date y Codaj diferenţiat( se reţin elementele care fac diferenţa între cadre) y Codaj predictiv (analizează anumite elemente care se schimbă).

Video Codec‐uri fara pierdere de informatie: y AVIzlib y CamStudio GZIP y CorePNG y FastCodec y MSU Lossless Video Codec y PICVideo y TSCC TechSmith Screen Capture Codec y ZMBV (Zip Motion Block Video) Codec y JPEG 2000 y YULS

Video Codec‐uri cu pierdere de informatie: y Cinepak y H.264 ‐ MPEG‐4 AVC (Advanced Video Coding)  sauMPEG‐4 Part 10, approved for Blu‐ray y MJPEG y JPEG 2000 intra frame video codec MPEG‐1 Video  (MPEG‐1 Part 2) y MPEG‐1 Video (MPEG‐1 Part 2) y Cinema Craft Encoder y FFmpeg

Video Codec‐uri cu pierdere de informatie: y MPEG‐2 Video (MPEG‐2 Part 2)  ‐H.262 y y y y y y

Cinema Craft Encoder FFmpeg InterVideo Video Decoder Ligos LSX MPEG‐2 MainConcept MPEG‐2 TMPGEnc

y MPEG‐4 ASP (Advanced Simple Profile) or MPEG‐4 Part 2 y DivX y FFmpeg MPEG‐4 y HDX4 y Nero Digital y Xvid

Video y y y y y y y y

RealVideo Snow Wavelet Codec Sorenson Video, Sorenson Spark Tarkin Ffmpeg TruDef high definition fractal video codec VC‐1 (SMPTE standard, subset of Windows Media Video) VC‐3 SMPTE standard y y

Avid DNxHD FFmpeg

y Windows Media Video (WMV) 

Video Accesul direct la diferite cadre ale unui flux video presupune   indexarea invariabilă în timp a imaginilor  fixe. Sunt cunoscute 2 sisteme de reperaj: y bazat pe timp numit – TIME CODE (se asociază fiecărui  cadru un nr codificat BCD (Binary Code Decimal), care  exprimă ora,minutul,sec,milisecunda; este memorat pe o  pistă audio paralelă – generator sau lector de time code.) y bazat pe frame‐uri – FRAME CODE (presupune asocierea  pentru fiecare cadru a unui număr natural în secveţă crescătoare)

Video – medii de stocare digitale Blu‐ray Disc

HD DVD

DVD

25 GB

15 GB

4.7 GB

Bitrate maxim ‐ Transfer de date

53.95 Mbit/s

36.55 Mbit/s

11.08 Mbit/s

Bitrate maxim ‐ Audio + Video  + Subtitluri

48 Mbit/s

30.24 Mbit/s

10.08 Mbit/s

Bitrate maxim ‐ Video

40 Mbit/s

29.4 Mbit/s

9.8 Mbit/s

Rezolutie video

1920 x 1080

1920 x 1080

720×480 (NTSC) 720×576 (PAL)

Frame rate 

24 p, 50/60i

24p, 50/60i

24 p, 50/60 i

Capacitate

Video – Premiere Caracteristici montaj video: y Imagine: y Dimensiune cadru y Viteza rulare – nr cadre/secunda y Culoare – Color depth y Standard – DV, NTSC, PAL y Codec

y Sunet: y Frecventa – bitrate, kHz y Amplitudine

Animatie digitala y Concepte y Preia conceptele de la video y Se bazeaza pe cadre cheie (keyframes) pentru a modifica proprietati ale elementelor de pe scena y Tehnici de animatie: y Modificare de forma y Modificare de culoare y Modificare pozitie (cu utilizare de traiectorii)

Recapitulare ‐ Multimedia Concepte generale

1. y y y y

Ce reprezinta ? Concepte Clasificare si tipuri de proiecte Resurse hardware + software

Imagine

2. y y y y y

Modele de culori (RGB, CMYK, HSB, Lab, Grayscale, Web‐safe) Caracteristici (Hue, Brightness, Saturation, Contrast, Color balance, Bit  depth, Rezolutie) Tipuri de imagine (bitmap, vectoriala) Formate de stocare (TIFF, ICO, JPG, GIF, BMP, PNG, EPS, SVG) Compresie

Recapitulare ‐ Multimedia 3. Sunet 1. Caracteristici (frecventa, wavelength, amplitudine,  intensitate, viteza, directie, pitch) 2. Codec (MP3, FLAC) 3. Compresie 4. Formate fisiere 4. Video 1. Concept 2. Caracteristici (viteza, rezolutie) 3. Reprezentare (analogic, digital)

Recapitulare ‐ Multimedia 4. Video y Mod de reprezentare culoare (RGB, YUV) y Mod de afisare a imaginii ‐ baleaj(intretesut ‐ interlaced, progresiv) y HDV y Tipuri de compresie video (spatiala, temporala) y Codec video (DivX, Xvid,Ffmpeg, Cinepak) 5. Animatie y Software y Tehnici de animatie

Fonturi y Colectii de simboluri (glyph) ce sunt reprezentari

vizuale ale unui caracter

a a a a a a a a a a a

Fonturi y Monospatiate (latime fixa) y Fiecare caracter ocupa acelasi spatiu orizontal y Tipice pentru masini de scris y Utilizat pentru titluri y Font monospatiat: Lucida Typewriter y Proportionale y Spatiul orizontal depinde de latimea caracterului y Pentru texte ‐> mai usor de citit y Dimensiune mai mica a textului y Font proportional: Lucida Bright

Fonturi y Cu serif y Reprezinta linii mici adaugate la capetele formelor asociate caracterelor y Originare din inscriptiile romane ‐> fonturi romane y Permit citirea usoara a textelor mari ??? y Nu sunt indicate pentru rezolutii mici serif

CCCC

Fonturi y Fara serif (sans serif) y in sec XIX erau denumite grotesque y Au evoluat odata cu dezvoltarea unor modele mai elegante si rafinate y Fonturi cunoscute: Helvetica, Arial, Tahoma, Verdana,  Calibri

CCCC

Fonturi y Fonturi cursive (handwritten) y Reproduc scrisul de mana y Utilizate pentru a personaliza mesajul

y Font cursiv: Script MT Bold y Fonturi decorative (display sau novelty) y Modificari ale fonturile serif sau sanserif y Utilizate pentru a scoate in evidenta textul

Fonturi y Dimensiune y Stabilita de evolutia tipografiei digitale ‐ PostScript y Masurata in puncte (pt – points) y Un pt reprezinta 1/72 dintr‐un inch ~ 0.3528 mm y Distanta dintre randuri de text se masoara in pica (pc) =  12 pt y Dimensiunea unui font (12 pt Times Roman) reprezinta distanta dintre partea de sus a celui mai inalt font si baza celui mai mic.

Serif vs. Sans‐serif

[www.smashingmagazine.com]

Fonturi

[www.smashingmagazine.com]

Fonturi

Fonturi

[Wiki]

Fonturi Instrumente de analiza: y http://www.snook.ca/technical/colour_contrast/colour.

html y http://www.typetester.org/

Layout y “Users are pleased by the design but drawn to the 

y y y y

content” , Sitepoint ‐ Principles Of Beautiful  Web.Design Navigatie intuitiva in cadrul proiectului multimedia Tema comuna pentru proiect Echilibru Propotionalitate y Raportul de aur (divin) = 1.62 y O zona poate fi despartita in 2 prin impartirea lungimii

ei la 1.62

Layout

[Sitepoint]

Layout

[Sitepoint]

Layout

Rezolutie monitoare

Data

Mai mare

1024x768

800x600

640x480

Necunoscut

January 2010

76%

20%

1%

0%

3%

January 2009

57%

36%

4%

0%

3%

January 2008

38%

48%

8%

0%

6%

January 2007

26%

54%

14%

0%

6%

January 2006

17%

57%

20%

0%

6%

January 2005

12%

53%

30%

0%

5%

January 2004

10%

47%

37%

1%

5%

January 2003

6%

40%

47%

January 2002

6%

34%

52%

3%

5%

January 2001

5%

29%

55%

6%

5%

January 2000

4%

25%

56%

11%

4%

2%

5%

http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp

Layout Bit depth monitoare Data

16,777,216

65,536

256

January 2010

97%

3%

0%

January 2009

95%

4%

1%

January 2008

90%

8%

2%

January 2007

86%

11%

2%

January 2006

81%

16%

3%

January 2005

72%

25%

3%

January 2004

65%

31%

4%

January 2003

51%

44%

5%

January 2002

43%

50%

7%

January 2001

37%

55%

8%

January 2000

34%

54%

12%

http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp

Layout ‐ Fix

http://www.lebloe.com/

Layout ‐Fluid

http://clearleft.com/

Layout y Proiectul trebuie sa fie utilizabil y Unde ma uit? Unde dau click? Ce fac? y http://www.marcecko.com/#/ y http://www.creativewithak.com/ y http://contentof.com/ y http://demo.northkingdom.com/ihuvudetpatoyota/in

dex_en.html y http://prismgirl.org/

Marketing viral y Tehnici de promovare rapida a unui produs prin

intermediul produselor multimedia si al clientilor y Caracteristici: y Impact mare y Costuri reduse y Multimedia – video / animatie y Utilizeaza servicii Internet (YouTube, retele sociale

virtuale – Tweeter, Facebook) 

Marketing viral

Produse multimedia

Marketing viral y Pagina de 1.000.000 $ y Lansat de Alex Tew in 2005 y Pagina Web cu rezolutia 1.000 x 1.000 pixeli y 1 pixel  = 1$ y http://www.milliondollarhomepage.com/

Marketing viral y GuitarMasterPro.net y 45.000.000 persoane au vizionat clipul in 3‐4 ani y Dynamite surfing – Quicksilver y 10.000.000 vizualizari in cateva luni y Do the test (transport public) y 4.000.000 vizualizari in 3 luni y Threshers  40% voucher y “o greseala de marketing” aparenta y Oficial voucher‐ul era pentru anumiti parteneri

Marketing viral y The best job ever y Campanie in 2009 pentru promovarea insulelor Australiene y Will it blend y Campanie de promovare a unui site y Sheep  art y Campanie de promovarea a tehnologiei LED de catre Samsung y The Dark Knight y Cea mai mare campanie virala de promovare a unui film y Extrem de complexa insa cu costuri reduse

Marketing viral y IWearYourShirt.com y Jason Sadler in 2009 y Se inchiria pt o zi in care purta tricoul ales de  cumparator y Taxa crestea de la o zi la alta y http://iwearyourshirt.com/calendar/2010‐11 y Ikea Facebook Showroom y Campanie globala bazata pe reteaua Facebook y Costuri de cateva mii de EURO

Marketing viral y Marc Ecko – Still free y Secventa video in care Air Force One era marcat cu  graffiti y Peste 7000 de stiri in lumea intreaga y 114 milioane de vizualizari

Tehnici noi multimedia y Video la 360 0

y http://www.yellowbirdsdonthavewingsbuttheyflyt

omakeyouexperiencea3dreality.com/ y http://media.yb.nl/360ski/ y Augmenting Reality y http://www.bmw.co.uk/bmwuk/augmented_realit y/homepage y http://www.youtube.com/watch?feature=player_e mbedded&v=rRcognsyqNY