Multimedia T1

Multimedia © Georgeta Drulă

1

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

MULTIMEDIA

Titular: Conf. dr. Georgeta DRULĂ TUTORAT 1: Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia. Etape în realizarea documentului multimedia Echipa de realizatori Interfeţe pentru documentul multimedia online şi offline TUTORAT 2: Componente multimedia: Imaginea fixă. Componente multimedia: Animaţia Componente multimedia: Sunetul Componente multimedia: Video TUTORAT 3: Asamblarea unui document multimedia offline cu Director Realizarea unui document multimedia online Obiective curs: - Cunoaşterea etapelor de numerizare şi a caracteristicilor componentelor multimedia digitale ce participă la realizarea documentelor multimedia; - Cunoaşterea caracteristicilor şi modalităţilor de lucru cu documentul multimedia online şi offline, cu suport de difuzare reţeaua Internet şi suportul optic de distribuţie CD-ROM.

Multimedia © Georgeta Drulă

2

TUTORAT 1 1.1 Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia. Etapele realizării unui document multimedia. Echipa de realizatori.

Multimedia se referă la ansamblul mijloacelor şi mediilor de comunicare prin care informaţiile pot fi percepute vizual şi auditiv, în diferite forme de prezentare prin intermediul calculatorului şi dă individului capacitatea de cunoaştere şi informare în mod rapid şi facil. Momentul apariţiei domeniului multimedia a fost marcat de transformarea mediilor de la analog la digital, de diversificarea canalelor de comunicare, de interactivitate, de succesele înregistrate în reducerea volumului de date prin procese de compresie şi compactare care au marcat instalarea definitivă a multimediei în cotidian. Domeniile înrudite ale multimediei sunt desktop publishing şi prezentările asistate de calculator. Dezvoltarea tehnologiilor multimedia cunoscute, mai ales, sub formă de CDROM şi server Internet, a fost precedată şi de alte transformări tehnologice, cum ar fi: - dezvoltarea tehnologiilor optico-numerice de stocare, a suporţilor de stocare de mare capacitate; - dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de compresie şi decompresie a datelor de toate tipurile; - dezvoltarea tuturor echipamentelor şi perifericelor necesare captării, editării şi redării conţinutului multimedia; - dezvoltarea tehnologiilor de transfer a informaţiei, a sistemelor de distribuţie şi a reţelelor de difuzare. Se poate considera că multimedia este consecinţa firească a unei evoluţii tehnologice, informatice şi telematice.

1.1.1 Definiţii ale MULTIMEDIEI Fiind o noţiune la intersecţia mai multor domenii, multimedia cunoaşte o mare varietate de definiţii şi criterii de clasificare. ► Astfel, în Cartea Albă elaborată de Interactive Multimedia Association din SUA, o aplicaţie multimedia interactivă este definită ca o aplicaţie ce permite

Multimedia © Georgeta Drulă

3

utilizatorului să reacţioneze “în propriul ritm” şi combină textul cu sunetul, imaginea fotografică, animaţia sau video. Această definiţie urmăreşte criteriul interactivităţii. ► Din punct de vedere informatic, multimedia este o combinaţie de medii de natură diferită şi de elemente de interacţiune ce sunt accesibile omului prin intermediul calculatorului. Combinarea acestor elemente este făcută de un software author sau de un limbaj de programare. ► Din punctul de vedere al domeniului pe care îl poate acoperi, multimedia se regăseşte la intersecţia dintre informatică, telecomunicaţii şi audio-vizual. Întâlnirea acestora este facilitată de existenţa suporţilor de stocare digitali. ► O altă categorie de definiţii ia în considerare staţia de lucru de la care se poate accesa o aplicaţie multimedia şi care poate fi: un terminal, o consolă de tip teleconferinţă sau un chioşc interactiv pentru instruire sau informare. Aceste periferice impun moduri specifice de operare, acces şi vizualizare a informaţiei multimedia. ► După tipul de aplicaţii şi posibilităţile de distribuţie a documentelor, multimedia este on-line permiţând tele-cumpărături, tele-educaţie, tele-bancă, televiziune interactivă, ceea ce poziţionează multimedia la intersecţia dintre reţelele de difuzare şi cele de transmisie, dintre reţele de tranzacţii şi cele de informare şi multimedia off-line. Cele două tehnologii pe care se bazează multimedia on-line şi off-line este Internetul şi Cd-ul sau DVD-ul. ► După modul în care organizează informaţia, multimedia este considerată un mediu “n-dimensional”, ce se bazează pe tehnici de structurare şi distribuire a informaţiei cunoscute sub denumirea de hipertext şi hipermedia. Aceste tehnici au determinat un mod specific de parcurgere sau navigare a documentului multimedia ce se desfăşoară după un scenariu sau storyboard. ► Din punct de vedere tehnic, multimedia este percepută ca ansamblul componentelor hardware ce permit captarea, editarea şi redarea conţinutului multimedia. 1.1.2 Aplicaţii multimedia Aplicaţiile multimedia sunt apreciate luând în considerare câteva dimensiuni specifice, care sunt: - publicul care le accesează. După acest criteriu aplicaţiile multimedia sunt de interes public sau de interes personal, ca de exemplu: bornele interactive de informare, aplicaţii de prezentare şi de instruire, publicaţii şi biblioteci multimedia, jocuri şi aplicaţii de divertisment. - profesionalismul sau generalitatea informaţiei difuzate; - zona de acces. După acest criteriu aplicaţiile sunt locale sau telematice. - gradul de interactivitate. Aplicaţiile multimedia în comunicare se regăsesc mai ales pentru prezentare şi reclamă. Datorită eficienţei comunicării, tehnicile multimedia sunt mult apreciate în activităţile de marketing, permiţând demonstaraţii autolansabile sau parcurse după legături generate de utilizator. Fiecare document este adresat unei audienţe şi unui

Multimedia © Georgeta Drulă

4

canal de distribuţie diferit. Multimedia dezvoltă medii noi interactive, oferind materiale mai multe şi mai detaliate, ea adaugă valoare unui produs tradiţional şi transmite produsele în forme deosebite şi pe suporţi uşor de accesat. Astfel, un dicţionar poate fi parcurs cu imagini instantanee, explicaţii verbale. Audienţa aplicaţiilor multimedia din acest domeniu poate fi una specializată, cu necesităţi deosebite sau de masă. Aplicaţiile multimedia în jurnalism au o eficienţă deosebită în înlocuirea colecţiilor mari de date cu biblioteci digitale de materiale textuale sau imagine ce se pot accesa rapid şi într-o formă convenabilă. Tehnologiile multimedia asigură informarea rapidă a jurnalistului, documentarea sa în mod facil şi, mai ales, complet, într-un timp scurt. 1.1.3 Documentul multimedia

Definiţie generală a DOCUMENTULUI MULTIMEDIA Un document multimedia conţine obiecte media de natură diferită între care se stabilesc anumite relaţii de secvenţiere şi prezentate, bazate pe anumite specificaţii temporale, spaţiale sau de condiţionare.

► Caracteristicile documentului Documentul multimedia are o serie de caracteristici deosebite faţă de alte tipuri de documente: - este descris prin interactivitate, distributivitate şi deschidere, - are o structură hipertext / hipermedia, - componentele sale sunt elemente media digitale de natură diferită, dar şi elemente necesare pentru structurarea, sincronizarea sau prezentarea documentului şi elemente de interactivitate ce asigură interacţiunea cu utilizatorul, - dinamicitate, - Citirea lui se face din aproape în aproape prin procesul de „navigare”,

-

-

-

Un document multimedia pe CD-ROM este definit de caracteristici speciale: are o structură hipermedia cu legături ce se stabilesc între anumite obiecte, într-un anumit context. Această structură permite crearea de versiuni diferite ale aceluiaşi document, vizualizări multiple cu subseturi sau căi de navigare numeroase. deţine o sincronizare inter-medii obţinută ca legătură între obiectele dependente sau independente şi o sincronizare intramediu stocată în procesul de captare a acestuia; este un document dinamic datorită dependenţei de timp. Crearea şi parcurgerea sa este dată de contextul de derulare.

Multimedia © Georgeta Drulă

5

are o dimensiune spaţială obţinută prin relaţiile de prezentare a componentelor media pe suprafaţa ecranului; - deţine interactivitate şi interacţiune cu utilizatorul; - prezentarea se face prin interfaţe interactive, intuitive, uşor manevrat de către utilizator (user-friendly); - este portabil şi are diferite formate de transfer (fişiere) între platformele calculator. - are un format unitar de stocare pentru diferite componente media interdependende, în mişcare; - datorită complexităţii sale, la redarea şi distribuţia documentului multimedia se impun operaţii de împachetare şi de compactare a resurselor media necesare, dar şi a unor resurse ale aplicaţiilor authoring sau ale limbajelor de programare. - Are trei dimensiuni: logică, temporală şi spaţială: - Dimensiunea logică vizează structurarea şi organizarea documentului multimedia cu mai multe componente logice ce se includ unele pe altele, de obicei într-o formă ierarhică. În acest fel, crearea şi prezentarea documentului, la un anumit moment dat, se concentrează doar asupra unei singure componente, cum ar fi de exemplu o scenă dintr-un scenariu multimedia sau o pagină web. - Timpul este o dimensiune şi o caracteristică specială a documentului multimedia, el derulându-se în timp. - Organizarea spaţială a documentului se realizează pe suprafaţa ecranului şi crează ceea ce se numeşte interfaţa cu utilizatorul. Organizarea logică poate fi folosită pentru a sugera informaţia temporală şi spaţială în mod automat. Aceste dimensiuni asigură complexitatea documentelor multimedia ce impun o anumită cale în documentare şi în redare. -

Paradigma WYSIWYG (What You See Is What You Get) este foarte folositoare pentru editarea de documente tradiţionale, dar nu mai este aplicabilă şi pentru documentele multimedia. Datorită dinamicităţii sale şi a obiectelor componente, dependente în principal de factorul temporal, precum şi din necesitatea de a le organiza în conformitate cu anumite relaţii şi condiţii, documentul multimedia nu poate fi creat şi prezentat asemănător celui tradiţional. Datorită complexităţii sale documentul multimedia se mai numeşte şi proiect. Caracteristici ale site-urilor – documente multimedia online Datorită noilor tehnologii, complexitatea aplicaţiilor web a crescut semnificativ şi se reflectă în folosirea de medii de cele mai diferite feluri, în folosirea de imagini hartă, formulare de interacţiune, de programe CGI, applete, scripturi sau foi de stil. Caracteristicile sistemelor bazate pe web Documente web simple Documente web avansate

Multimedia © Georgeta Drulă

6

Sunt pagini web simple cu conţinut text.

Sunt pagini web complexe. Informaţia de conţinut este dinamică, se Conţinutul lor informaţional nu se schimbă, modifică în timp şi după necesităţile este static; utilizatorului; Apar dificultăţi în navigarea şi regăsirea Sunt caracterizate de o navigaţie simplă; informaţiei datorită metodelor complexe de căutare. Sunt integrate cu baze de date şi alte Sunt sisteme independente, stand-alone; sisteme de planificare, programare şi testare. Cer performanţe înalte şi disponibilitate Performanţa înaltă nu este o cerinţă majoră; continuă. Sunt dezvoltate de un singur individ sau de Cere o echipă mare de dezvoltare cu o echipă mică; experienţe în zone diferite. Sunt folosite pentru diseminarea Apar ca aplicaţii complexe. informaţiei Site-urile Web trebuie să deţină atribute ale calităţii cum ar fi: - uşurinţa în navigare, - accesibilitate, - scalabilitate, - mentenanţă, - usabilitate, - compatibilitate, - interoperabilitate, - securitate, - fără a face rabat de la cultură, privaţiune, morală sau aspecte legale. Îndeplinirea acestor cerinţe sunt obligatoriu legate de respectarea tuturor etapelor şi subetapelor de realizare a site-urilor, de la faza de proiectare până la cea de publicare pe un server Web. Tipuri de site-uri După tipul de informaţie furnizat, site-ul web este considerat de specialişti ca: - Site promoţional. Acesta promovează servicii, produse, instituţii, companiiindiferent de profilul sau activităţile desfăşurate. - Site informaţional ce publică permanent actualităţi sau informaţii de diferite categorii. Scopul său este informarea sau divertismentul. Acesta este site-ul cu conţinut jurnal electronic sau site-ul ce conţine lucrări, cercetări, informări de specialitate, programe de actualitate, biblioteci virtuale sau jocuri. - Site tranzacţional sau comercial oferă servicii şi produse, face din utilizatorii de Internet, consumatori de produse şi servicii. Scopul acestuia este de a vinde. Acest site urmăreşte să crească profiturile companiei care l-a lansat prin vânzarea unor produse sau servicii.

Multimedia © Georgeta Drulă

7

Aceste tipuri de siteuri sunt destinate unui public diferit şi se realizează cu costuri şi timp de lansare diferite. Indiferent de tipul site-ului, este absolut necesar să se cunoască caracteristicile publicului căruia îi este destinat, mărimea şi complexitatea sa. 1.1.4 Etape în construirea unui document multimedia Prin dimensiunea şi dificultatea pe care o prezintă, aplicaţiile multimedia sunt activităţi de grup, implicând numeroase cunoştinţe specializate. Procesul de realizare a unui site Web începe prin a defini strategia şi scopul site-ului, apoi acesta se proiectează prin stabilirea modului în care el arată şi funcţionează. Până la scrierea şi editarea efectivă a paginilor Web cu ajutorul softului specific HTML, realizarea site-ului este un proces complex de analiză a condiţiilor şi datelor necesare. Faza de producţie sau dezvoltare propriu-zisă constă în construcţia site-ului şi codificarea HTML a paginilor. Site-ul realizat este testat pentru funcţionalitate, verificat pentru a regăsi obiectivele definite şi apoi, publicat. Aceleaşi etape trebuie parcurse şi pentru documentul offline, numai că se lucrează cu un soft authoring. Etapele de bază ce trebuie parcurse în construirea unui document multimedia sunt: I. Planificarea şi identificarea necesităţilor şi costurilor. Această etapă cuprinde activităţi de tipul: - identificarea tipului de soft authoring (de realizare a documentului multimedia) care să corespundă mesajului şi obiectivelor de realizat; - stabilirea instrumentelor de scriere, a elementelor grafice, muzicale, video necesare; - dezvoltarea unui scenariu grafic de desfăşurare a documentului; - dezvoltarea unei structuri şi a unui sistem de navigare care să permită utilizatorului să viziteze conţinutul şi să recepţioneze corect mesajul; - estimarea timpului necesar pentru pregătirea tuturor elementelor; - crearea unui mic prototip care să dovedească conceptul. Documentul multimedia indifferent de tipul său se realizează prin metode diferite având însă, un plan, un scenariu şi o structură ce permit ca mesajul documentului să ajungă nealterat la utilizatorii finali. O altă componentă importantă a unui document multimedia este creativitatea. Un obiectiv foarte important este ca documentul să realizeze necesităţile utilizatorului final şi să fie puternic interactiv. Pentru o bună organizare a documentului şi a activităţilor ce ţin de realizarea lui, se obişnuieşte să se traseze schema generală a ideilor incluse. Apoi, se analizează fiecare componentă multimedia a documentului şi se generează un plan de acţiune ce va deveni o hartă a traseului ce trebuie parcurs în producţie.

Multimedia © Georgeta Drulă

8

Această etapă este crucială în dezvoltarea efectivă a unui site web. Planificarea şi organizarea corespunzătoare a unui site asigură îndeplinirea condiţiilor de timp, de calitate şi a obiectivelor acestuia. În această fază se examinează cerinţele site-ului, profilul audienţei şi obiectivele sale, trebuie construită harta navigaţională,. Se iau în considerare şi cerinţele tehnice, cum ar fi: accesul utilizator, browser-i necesari, pluginuri, restricţii la descărcare (download). Numai după organizarea informaţiei şi determinarea structurii operaţionale se poate crea efectiv site-ul. Argumentul acestei etape este cel al înţelegerii comparaţiei dintre un site Web şi o pagină web. Principalele probleme de rezolvat în această etapă sunt: - Alegerea tipului de site (informaţional, comercial), a temei şi dimensiunii sale; - Determinarea obiectivelor site-ului. Întotdeauna trebuie să existe o motivaţie pentru realizarea site-ului, despre ce urmează să se realizeze cu acest site. Aceste obiective trebuie să fie, în permanenţă, în atenţia Web masterului, în toate fazele de realizare a site-ului. Obiectivele sunt importante în a focaliza şi ţinti site-ul către anumite necesităţi particulare. Astfel, siteurile care furnizează informaţii despre anumite subiecte specifice ar trebui să aibă un mod de prezentare şi de navigare diferit în comparaţie cu un site care urmează să vândă produse. Complexitatea obiectivelor propuse vor afecta modul în care va fi navigat site-ul, conţinutul acestuia, modul său de prezentare. - Stabilirea audinţei. După stabilirea obiectivelor site-ul Web, trebuie văzut care este publicul căruia i se adresează acesta, cine ar fi interesat de citirea lui şi în ce condiţii. Utilizatorii folosesc browseri diferiţi, sunt conectaţi la viteze diferite, au sisteme de operare şi monitoare diferite şi au nevoie de plug-inuri pentru redarea de conţinuturi diverse. Toţi aceşti factori pot afecta redarea site-ului. Apoi, în funcţie de publicul ales, trebuie determinate elementele de interes pentru acesta. - Cercetarea condiţiilor tehnice de derulare a siteului (tipuri de reţele, browsere, editoare). Alegerea browserului este o problemă foarte importantă când se proiectează paginile web, deoarece informaţia din paginile web poate avea de suferit la vizualizarea în condiţii diferite, la clienţii potenţiali. În plus, vizualizarea corectă a paginii atât la autor cât şi la utilizator nu depinde numai de browseri, ci şi de sistemul de operare, de rezoluţia monitorului, de capacităţile lor grafice. Pentru a ne asigura că siteul va fi consultat în condiţii bune, de cât mai mulţi utilizatori, el se va verifica pe mai mult decât un browser. Alegerea browserului şi a facilităţilor lui este foarte importantă pentru vizualizarea site-ului. - Crearea site-ului trebuie să asigure şi compatibilitatea browserilor. Ideal este să se construiască site-ul pentru cât mai mulţi browseri, îndeplinind condiţiile întâlnite la cei mai mulţi dintre ei. Există peste 24 de browseri Web diferiţi, mulţi dintre ei cu mai multe versiuni. Chiar dacă se au în vedere doar browserii cei mai folosiţi, Netscape Navigator şi Internet Explorer, aceştia sunt implementaţi în versiuni diferite. De aceea, trebuie creată o bază minimă de compatibilitate a site-ului

Multimedia © Georgeta Drulă

9

din punct de vedere al browserilor. Este bine dacă Web masterul poate obţine un feedback de la audienţă, pentru aceasta furnizând, de obicei, o adresă de email. Siteurile mai complexe din punctul de vedere al prezentării, ce folosesc animaţie, conţinut multimedia şi interacţiune respectă mai puţin criteriul de compatibilitate între browseri. Astfel, nu toţi browserii pot executa JavaScript, dar toţi pot citi text fără probleme. Pe de altă parte, un site numai de text este puţin atractiv şi mai puţin eficient în transmiterea informaţiei. De aceea, trebuie asigurat un balans între compatibilitatea browserilor şi eficienţa prezentării informaţiei. O idee ar fi să se creeze versiuni multiple pentru aceeaşi pagină, în funcţie de browserul regăsit la utilizator. - Alegerea serverului pe care se va face stocarea. Spaţiul disponibil pe care ni-l oferă serverul poate condiţiona dimensiunea şi calitatea site-ului. Astfel, pe un server propriu, spaţiul nu este practic limitat, în timp ce pentru un server oferit prin serviciile Web, spaţiul de stocare este limitat la un număr de MB (poate fi 6, 10, 20 MB sau mai mult). - Obţinerea unui feedback (prin e-mail sau prin formular) al modului în care a fost percepută informaţia, adică despre publicul care contactează site-ul. - Organizarea structurii site-ului. Documentul Web este constituit din numeroase fişiere între care se stabilesc legături. De aceea, este foarte important să se stabilească de la început ierarhia de foldere şi poziţiile fişierelor în aceste foldere. În mod obişnuit, se crează un folder unde se pun toate fişierele site-ului local. Aceste fişiere sunt apoi copiate pe un server Web, pentru a putea fi văzute şi citite de utilizatorii reţelei Internet. În cadrul folderului site-ului se pot crea subfoldere pe criterii de conţinut unde sunt puse toate paginile create pe acelaşi subiect, pe criterii de medii pentru sunete, secvenţe video sau imagini. Folosirea subfolderelor se face numai când este necesar, mai ales atunci, când se lucrează cu un număr mare de fişiere în cadrul site-urilor complexe. Această organizare face site-ul mai uşor de întreţinut şi de navigat. Structura site-ului pe staţia client şi la server trebuie să fie aceeaşi (fig.). Site 1

Site 2 Site1 (root folder) Informaţii generale

Catalog

Medii diferite

Site2 (root folder) Informaţii generale

Medii diferite

Catalog

Medii diferite

Multimedia © Georgeta Drulă

10

Fig. Organizarea site-ului pe structura de foldere şi fişiere

II. Proiectarea. Această etapă în realizarea documentelor multimedia este legată de definirea structurii şi conţinutului scenelor (pentru documentele offline) sau paginilor sale (pentru documentele online). - Se întocmeşte un plan al structurii de scene şi conţinutul documentului multimedia. Definirea structurii se face pornind de la obiectele sau elementele multimedia componente. Planul de structură al documentului multimedia se numeşte hartă navigaţională şi el stabileşte conexiunile şi legăturile dintre diferitele componente ale documentului şi ajută la organizarea conţinutului pe baza unui scenariu ce se parcurge la nivelul interfeţei interactive cu utilizatorul. Cele mai frecvente structuri de documente multimedia sunt cele de tip liniar, ierarhic sau graf. Modalitatea de navigare aleasă va determina parcurgerea documentului prin interfaţa utilizator şi desemnează structura navigaţională a acestuia.

scena1

scena2

scena3

scena4

a) Structura liniară cu succesiune de scene

Scena1

Scena2

Scena3

Scena22 Scena23

Scena2

b) Structura ierarhică de scene a documentului multimedia

scena31 scena3

Scena3

c) Structura graf de legare a scenelor din documentul multimedia

Scena1

Scena7

Scena4

Scena5

Multimedia © Georgeta Drulă

11

- Harta navigaţională urmăreşte scenariul sau storyboardul documentului. Scenariul este prezentat prin descrierea în mare detaliu a fiecărei componente de conţinut a documentului (scenă sau pagină web). La rândul lor, scenele conţin imagini, animaţii, secvenţe video, sunete şi texte. - Desenarea interfeţei utilizator este o altă etapă a fazei a II-a de realizare a unui document multimedia. Interfaţa multimedia trebuie să se bucure de maximum de interactivitate, furnizând acces la conţinut şi utilizare uşoară pe diferite nivele de cunoaştere. Este important să se menţină uşor de înţeles structurile şi conceptele documentului. Interfaţa cu utilizatorul trebuie să fie consistentă ca aspect şi comportament, trebuie să ia în considerare folosirea contrastelor, folosirea corespunzătoare a spaţiului alb de pe ecran, a culorilor şi a scărilor de gri, a umbrelor şi nuanţelor, a diferitelor forme, a textului invers pentru accentuarea textului şi graficii, folosirea obiectelor cu umbră 2D şi 3D. Site-ul, ca document multimedia online, începe cu construirea unei hărţi navigaţionale care arată modalităţile de legare şi de prezentare a site-ului, de navigare a acestuia, componentele de conţinut (elementele grafice, media, textele), temele, culorile din fiecare pagină a site-ului. Harta navigaţională poate fi desenată manual sau cu un soft de desenare specializat. Această etapă presupune pregătirea conţinutului paginilor, stabilirea elementelor comune tuturor paginilor web şi modul lor de prezentare (logosul firmei, al instituţiei, produsului sau serviciului prezentat, data actualizării şi autorul paginii). De asemenea, sunt luate în considerare modalităţile de feedback ale paginilor şi elementele de prezentare. Feedbackul furnizează o modalitate pe care vizitatorii o au pentru a contacta web masterul. Harta navigaţională asigură menţinerea consistenţei în prezentarea şi proiectarea site-ului. Utilizatorul ar putea fi derutat dacă la deschiderea fiecărei pagini din site-ul Web va regăsi o prezentare diferită sau dacă elementele de navigare se regăsesc în locuri diferite pe fiecare pagină. Pentru aceasta este necesară harta navigaţională. Ea va urmări traseele posibile pe care utilizatorul le poate parcurge la deschiderea site-ului. Pe această hartă se vor însemna modalităţile oferite utilizatorului de a afla unde se regăseşte în site şi cum să se întoarcă la nivelurile superioare. Astfel, se poate furniza un index care ar ajuta vizitatorii să regăsească rapid informaţia pe care o caută.

Multimedia © Georgeta Drulă

12

Titlu1 Titlu2 Titlu3

Titlu1 Conţinut multimedia subiect 1

Titlu2 Conţinut multimedia subiect 2

Titlu4 Conţinut multimedia temă subiect 4

Index.html (homepage)

Titlu3 Conţinut multimedia subiect 3 Imagine – detaliu subiect 3

Exemplu de întocmire a unei hărţi navigaţionale

Captarea conţinutului site-ului. După crearea hărţii navigaţionale, se poate trece la captarea conţinutului multimedia al site-ului: imagini, texte, animaţii Flash, Shockwave, grafică, video, sunete, elemente de dinamicitate (scripturi Java, JavaScript, PERL, CGI). Aceste componente se realizează prin programe specializate şi se salvează în fişiere ce sunt apelate de codul HTML. Ele trebuie să fie deja create când site-ul începe să fie realizat. Toate aceste fişiere se organizează în structura de foldere a site-ului înainte de dezvoltarea propriu-zisă a acestuia. III. Producţia documentului multimedia Această etapă presupune realizarea propriu-zisă a documentului pe baza unei bune organizări în timp şi spaţiu a componentelor media şi de interacţiune cu utilizatorul în cadrul scenelor. În această etapă se colectează sub formă de fişiere toate componentele multimedia. Crearea conţinutului multimedia este etapa cu cel mai mare consum de timp în organizarea documentului. Captarea şi editarea diferitelor medii presupune lucrul cu un număr mare de echipamente, de soft-uri specializate, de tipuri şi formate de fişiere. Producţia – asamblarea documentului multimedia offline se face cu un soft author, cum ar fi Macromedia Director sau Authorware. Documentul realizat va fi difuzat pe un suport optic de mare capacitate. Dezvoltarea site-ului constă în adăugarea şi organizarea de conţinut variat în paginile Web folosind un soft de editare HTML specializat. Adăugarea de componente multimedia şi de elemente de design va genera codul HTML al fiecărei pagini a site-ului. Suplimentar, sunt adăugate elemente de formatare a componentelor

Multimedia © Georgeta Drulă

13

şi a paginilor, imagini hartă sau rollover, imagini animate în diferite formate, elemente de programare (applete şi scripturi), elemente de legare şi structurare. Elementele de conţinut stabilesc legături de navigare. La dezvoltarea site-ului pot fi luate în considerare template-uri şi biblioteci de elemente. Template-urile sunt folosite pentru caracteristicile de prezentare comune ale paginilor site-ului Web. Crearea şi aplicarea template-ului pe pagină sunt urmate de realizarea acesteia. Conţinutul unei pagini este inclus direct în editorul HTML, aşa cum este cazul textului sau a elementelor de interacţiune (butoane de comandă, butoane radio sau checkbox, zone de text sau de opţiune) sau prin legarea fişierelor ce conţin componente multimedia. Imaginea, sunetul sau video sunt captate prin programe software specializate, capabile să scoată un format de fişier media, recunoscut pe reţeaua de calculatoare. Multe dintre paginile Web sunt statice, conţinând doar text şi imagini. Creşterea atractivităţii şi eficienţei unui site este asigurată însă, prin introducerea de elemente de interactivitate şi dinamism care au ca scop captarea interesului utilizatorului. În plus, vizitatorilor li se pot furniza elemente de feedback, li se poate da posibilitatea de a demonstra concepte, de a valida date din formulare electronice fără a contacta serverul. Interactivitatea şi animaţia este inclusă în paginile Web apelând la tehnica layer-elor, la scripturi şi applete. Acestea sunt aplicate sub formă de comportamente elementelor paginii Web, ce răspund la anumite evenimente. Un site bine realizat şi calitativ trebuie să răspundă întotdeauna criteriilor: informative, de atractivitate şi efectivitate. Atractivitatea site-ului are în vedere respectarea principiilor de design ale interfeţei acestuia. Criteriul informativ se bazează pe principiul “say what need to say”, adică concizia şi claritatea informaţiei, dar şi menţinerea unor pagini distincte ale documentului, legate în primul rând de conţinut. Efectivitatea siteului se referă la modificările care se fac în cadrul acestuia, atâta timp cât există un anumit scop, adică să se folosească pagini separate pentru subiecte sau capitole separate, să se menţină validitatea legăturilor între pagini, să se folosească grafică în măsura în care este necesar. IV. Testarea documentului multimedia - Această etapă constă în verificarea funcţionării corecte a documentului şi verificarea îndeplinirii obiectivelor pentru care s-a realizat acest document. Înainte de a publica site-ul pe un server Web, el este testat local. Testarea se face în diferiţi browseri şi urmăreşte aspectul şi conţinutul paginilor, legăturile dintre acestea. Testarea site-ului mai urmăreşte compatibilitatea dintre browseri, reglementarea condiţiilor de formatare a elementelor paginilor, verificarea legăturilor din pagini şi între pagini, verificarea timpului de descărcare a site-ului.

Multimedia © Georgeta Drulă

14

V. Distribuţia documentului pe un suport de mare capacitate sau publicarea lui pe Internet Înainte de distribuţia efectivă a documentului offline pe un anumit suport se execută împachetarea componentelor sale şi crearea unui format executabil. În această etapă se construieşte un prototip care se testează, după care se înregistrează un CD master care va fi multiplicat. Se folosesc diferiţi termeni care indică starea curentă a documentului multimedia pe un CD. Astfel, “ediţia de bronz” indică faptul că produsul este aproape terminat, “ediţia de aur” este cea care nu mai trebuie modificată sau corectată după care se reproduc celelate copii. Ea se mai numeşte şi ediţie „master gold”. Documentul multimedia final va fi instalat pe diferite calculatoare, de aceea trebuie pregătite acele fişiere ce permit transferul rapid al documentului de pe CD pe platforma utilizatorului. Simpla copiere a fişierelor documentului pe hard discul utilizatorului nu este suficientă pentru o instalare corespunzătoare. De obicei, în această fază sunt instalate şi fişiere ce aparţin programului author, fişiere de sistem speciale sau fişiere de execuţie. De aceea, este furnizată o singură unitate de program care acţionează ca o rutină astfel, încât utilizatorii vor asista la instalarea automată a documentului pe propriul calculator. Această unitate de program este un fişier INSTALL.EXE ce creează directoare şi icon-urile potrivite, copiază fişierele de instalat. Pentru lansarea automată a unui CD se foloseşte fişierul AUTORUN.INF. Această etapă poate fi consultată şi în documentaţia de instalare a produsului, în care utilizatorii au descrierea pas cu pas a procedurii ce trebuie urmată. Sunt supuse atenţiei şi eventualele probleme ce se pot ivi în acest proces ca şi modul lor de soluţionare. Toate acestea se regăsesc într-un fişier README.TXT sau ReadMeFirst se va include pe discul de distribuţie a documentului. Derularea documentelor multimedia offline este susţinută de numeroase platforme software ce pot include extensii QuickTime pentru filme, extensii pentru muzică MIDI, fonturi speciale, biblioteci cu legături dinamice, drivere pentru diferite medii. Spre deosebire de alte documente, documentul multimedia offline nu are nevoie de instalarea iniţială a unui soft care să îl poată deschide şi citi. Versiunea executabilă a documentului este cea care se va instalata pe calculatorul utilizatorului final. Distribuirea online constă în publicarea site-ului şi se referă la: - Transferarea paginilor pe serverul Web astfel, încât utilizatorii pot consulta informaţia acestora. Această operaţie este executată de un program FTP. Cel mai eficient mod este de a pune site-ul pe serverul cel mai apropiat. Alegerea serverului Web pentru stocarea informaţiilor site-ului are în vedere şi criteriile fizice legate de: tipul de conexiune Internet, lăţimea de bandă furnizată, gradul de utilizare a serverului, diferite alte servicii oferite de furnizorul de acces Internet (zone CGI, serveri securizaţi);

Multimedia © Georgeta Drulă

15

- Testarea finală a paginilor web pe server; - Adăugarea de materialele ajutătoare sau de referinţă pentru subiectul tratat de site. Promovarea este etapa care face cunoscută adresa site-ul la utilizatori prin maşini de căutare, prin mijloace scrise sau audio-video. Pentru ca site-ul să fie găsit pe Web prin intermediul cuvintelor cheie şi a motoarelor de căutare, el trebuie încărcat în baza de date a acestora. Aceeaşi operaţie se cere şi pentru directoarele online de căutare, unde audienţa este mult mai ţintită. De asemenea, se mai practică ca formă de promovare a site-urilor, punerea de legături către site-urile înrudite informaţional.

VI. Întreţinerea site-ului Această etapă constă în menţinerea informaţiei în formă actualizată şi corectă. Pe structura de foldere şi fişiere existentă a site-ului se poate face actualizarea folosind un program de tip FTP. Acesta va suprascrie fişierele şi legăturile site-ului aflat pe serverul Web. Această etapă este specifică pentru documentul multimedia online, site-ul web. 1.1.5 Echipa de realizatori – profesiile domeniului Echipa de realizatori a unui document multimedia este una mare şi foarte specializată. Pentru cele mai multe dintre documente, de dimensiune şi complexitate medie, doi membrii ai echipei complete sunt suficienţi. Aceştia sunt designerul multimedia care este şi project managerul şi programatorul multimedia. O echipă completă de realizatori multimedia include: project manager sau producătorul, designerul multimedia, scenaristul, specialistul video, specialistul audio şi programatorul multimedia. În funcţie de amploarea documentului, echipa multimedia poate fi şi mai consistentă, incluzând desenatori de animaţie, compozitori, ingineri de efecte speciale, editori, fotografi, etc.. Fiecare membru din echipa unei producţii multimedia are de îndeplinit obligaţii specifice. Managerul de document răspunde de dezvoltarea şi implementarea întregului document, ţine evidenţa întregului, a părţilor lucrate individual de specialişti şi poate fi specialistul în interfeţe cu utilizatorul. Designerul multimedia sau designerul interfeţei, chiar şi producătorul, menţine consistenţa vizuală, folosind numai acele elemente ce suportă întregul mesaj al programului, asigură căile de navigare, icon-uri cu un înţeles, elementele de pe ecran, se asigură că subiectul tratat este clar şi bine prezentat. El are în grijă conţinutul documentului, crează structura, determină elementele de design şi decide mediile cele mai potrivite pentru prezentarea fiecărei părţi de conţinut, analizează conţinutul structural şi îl combină cu cele mai potrivite metode de prezentare. El asigură acces la mediile componente, organizează conţinutul multimedia, permite utilizatorului să

Multimedia © Georgeta Drulă

16

acceseze sau să modifice conţinutul, prezintă conţinutul pe ecran, asigură documentarea informaţiei, a interacţiunilor şi a mediilor. Scriitorul multimedia sau scenaristul scrie propuneri, naraţiunile, textul ecran, dezvoltă caractere documentate pentru un mediu interactiv, crează caracterul, acţinea, punctul de vedere al scenariului şi interactivitatea. Programatorul multimedia este denumit şi inginer software şi răspunde de integrarea tuturor elementelor multimedia ale unui document într-o unitate folosind un sistem authoring sau un limbaj de programare.

1.2 Criterii pentru selecţia de informaţii pentru documentele multimedia pe CD-ROM Durata de viaţă a informaţiei multimedia Deoarece rolul informaţiei continuă să crească din ce în ce mai mult, gestiunea duratei de viaţă a acesteia, ca şi alegerea unui support de stocare potrivit sunt două condiţii obligatorii. Valoarea informaţiei variază în mod semnificativ de la o întreprindere la alta, de la un domeniu la altul, ceea ce înseamnă că gestiunea duratei de viaţă a informaţiei poate avea implicaţii diferite. Educaţia, medicina, cercetarea, mass-media sunt domenii care cer un conţinut fix ce trebuie păstrat o perioadă mare de timp. Conţinutul fix crează suport pentru realizarea de materiale noi, pentru luarea de decizii, stabilirea de diagnostice, evaluarea de situaţii. Gestiunea duratei de viaţă a informaţiei începe chiar din momentul captării acesteia, creării ei, urmând fazele de producţie, compresie, analiză şi indexare, apoi citire şi consumare propriu-zisă. Durata de viaţă a informaţiei se încheie atunci când aceasta nu mai este utilă, valabilă pentru utilizator. Toate aceste faze înseamnă un timp relativ mare. Dar, informaţiile digitale care urmeză să compună documentul multimedia trebuie alese în concordanţă cu caracteristicile tipului de suport şi cu posibilitatea acestuia de a permite actualizarea informaţiei. Astfel, pentru un document multimedia pe CD-ROM, informaţia trebuie să aibă o durată de viaţă relativ mare, actualizarea sa nefăcându-se uşor şi în plus şi cu cheltuieli mari de resurse umane şi financiare. La polul opus sunt informaţiile selectate pentru un document multimedia - site Web. Acestea se pot actualiza rapid, fără cheltuieli mari, deci pot fi utile un tip scurt. Volumul informaţiei Un alt parametru în alegerea informaţiei este volumul acesteia. Suportul de stocare, server sau CD-ROM, este din nou criteriul alegerii lor. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că cele două suporturi interacţioneză şi sunt complementare, oricând pot afla noutăţi dintr-un domeniu, sau subiect făcând de pe un CD-ROM o conexiune către un site Web cu informaţie actualizată. În favoarea informaţiei de 

Multimedia © Georgeta Drulă

17

volum enciclopedic pe CD-ROM pledează şi lăţimile de bandă şi vitezele pentru transmiterea informaţiei pe reţeaua de calculatoare. Combinarea mediilor şi informaţiilor cu un anumit înţeles, cu un anumit scop Acest criteriu nu ia în considerare doar utilizatorul, ca şi consumator final al informaţiei, ci şi pe cel care care lansează acest tip de document. La ce foloseşte un document multimedia? De ce este necesar să-l creez şi unde trebuie să pun informaţia pentru a putea fi accesată? De ce să aleg Web-ul ca support de stocare şi nu CDROM-ul sau invers? Răspunzând la aceste întrebări mă asigur că voi alege acel tip de document în concordanţă cu necesităţile reale, că voi crea un conţinut care să aibă un anumit înţeles şi o valoare în sine, mă asigur că documentul multimedia nu este doar o colecţie de medii, care se derulează cumva pe ecranul utilizatorului. 

 Utilizatorul Cunoscându-mi foarte bine utilizatorul, voi documenta întotdeauna o interfaţă care să corespundă aşteptărilor şi necesităţilor lui. De aceea voi lua în considerare toate criteriile care fac profilul consumatorului, condiţiile în care acesta va accesa informaţia multimedia asamblată ca document pe CD-ROM sau pe Web, ca site.

1.3 Softul Authoring offline

Softul authoring este un soft care realizează efectiv un document multimedia offline şi crează condiţiile necesare pentru organizarea, sincronizarea şi editarea elementelor şi a documentului în ansamblu. El se foloseşte pentru realizarea interfeţei cu utilizatorul şi a interactivităţii, pentru asamblarea, integrarea şi redarea documentului pe ecran. Softurile author lucrează pe ecran, în cadrul scenelor documentului, cu elemente multimedia şi de interacţiune cu utilizatorul considerate ca obiecte, adică ele au anumite proprietăţi specifice şi se pot manifesta într-un anumit fel pe ecran. Clasificarea softului author Crearea de prezentări multimedia cu softuri authoring se realizează pe baza unui storyboard.

Storyboard-ul descrie evoluţia documentului şi interactivitatea cu utilizatorul pe diferite direcţii de evoluţie.

Multimedia © Georgeta Drulă

18

Modul în care este creat acest storyboard, principiul după care sunt legate scenele unui document între ele, secvenţierea şi organizarea elementelor multimedia a dus la gruparea softului authoring offline în trei categorii: - soft bazat pe principiul cărţii, ce formează documentul din scene care se parcurg ca paginile unei cărţi. Documentul este salvat ca un fişier carte cu secvenţe organizate după o anumită structură. Cărţile sunt de diferite dimensiuni. -

soft bazat pe axe ale timpului. Elementele componente ale documentului sunt aşezate şi derulate după o axă a timpului. Documentul este redat cu o anumită viteză şi cu anumite condiţii impuse. Fiecare componentă a documentului este definită de un moment de început şi unul de sfârşit, aşezate pe axa timpului.

-

soft care-şi organizează derularea pe baza unor organigrame sau scheme logice create de iconuri predefinite. În aceste documente, elementele multimedia şi de interacţiune sunt organizate ca obiecte într-un cadru structural de tip organigramă. Aceste diagrame simplifică organizarea documentului şi afişează diagrame de curgere a evenimentelor în ramificaţii, folositoare în timpul dezvoltării şi navigării.

Fiecare dintre aceste categorii şi-au dovedit eficienţa într-o anumită situaţie. Astfel, mediul profesionist de a crea documente multimedia acceptă softul authoring bazat pe axa timpului. Pentru procesul educaţional şi pentru documente de complexitate mai mică se foloseşte softul bazat pe principiul cărţii. Pentru documente demonstrative, autoderulabile este folosit softul bazat pe organigrame de navigaţie. Aceste softuri lucrează în două moduri, unul pentru realizarea / crearea documentului multimedia, altul pentru redarea acestuia.





Funcţii ale softului author Editează mediile componente ale unui document multimedia; adică softul author poate crea şi modifica anumite medii. El conţine diferite editoare specializate pentru: - Introducerea şi formatarea textului, - Retuşul imaginii fotografice; - Creare de imagini grafice. - Crearea de secvenţe animate. Crează şi modifică (editează) documentul multimedia în ansamblu;

Multimedia © Georgeta Drulă







  

19

Organizează şi sincronizează în spaţiu, pe suprafaţa ecranului diferite elemente, beneficiind de facilităţi de storyboarding; adică softul authoring poate trasa (desena) harta navigaţională a documentului pe care îl realizează; Furnizează un anumit mod de acţiune pentru elementele media componente şi pentru elementele de interacţiune cu utilizatorul folosind facilităţi de programare vizuală; Organizează interactivitatea în cadrul documentului pe mai multe niveluri astfel, încât este asigurat controlul curgerii informaţiei. Navigarea prin document este derulată după ramificaţii simple, condiţionate sau după o logică de programare complexă. Redă rapidă documentul după asamblarea elementelor. Distribuie documentul. Softul crează o versiune de execuţie a documentului care este nemodificabilă de către utilizator. Datorită numeroaselor posibilităţi pe care softul authoring le pune la dispoziţia utilizatorului pentru a compune o prezentare multimedia, el se consideră a fi un mediu scripting multinivel. Fiecare nivel include caracteristici de interactivitate diverse în ceea ce priveşte posibilităţile şi complexitatea documentului creat, în funcţie de zona de aplicaţie.

1.4 Interfeţe multimodale pentru documentele multimedia

Interfaţa om - calculator este definită de limbajul de comunicare reprezentat de un set de simboluri, convenţii şi semnale vizualizate pe suprafaţa ecranului şi de perifericele de intrare - ieşire manevrate în această comunicare. Elementele limbajului de comunicare au un rol important în determinarea expresivităţii şi aspectului interfeţei. Prin interfaţa cu utilizatorul trebuie asigurate caracteristicile de utilizabilitate şi accesibilitate ale documentului multimedia. Tendinţa introdusă de multimedia în această privinţă este aceea de a comunica cu calculatorul într-un mod cât mai divers şi mai natural. Trebuie făcută distincţia dintre modalitate care defineşte tipul de dată de transferat şi modul de comunicare care determină contextul în care datele sunt interpretate.

Multimedia © Georgeta Drulă

20

Un aspect important al documentui multimedia este acela că el este legat de numeroasele periferice de captare şi redare de medii, de numeroase metode prin care se poate realiza comunicarea cu utilizatorul. Multimedia furnizează interfeţelor cu utilizatorul caracteristici speciale care asigură modalităţi convenabile şi multiple de acces, navigare şi vizualizare a documentelor construite după diferite structuri şi, în plus, redarea în condiţii de afişare în timp real. Pe acest considerent, interfeţele multimedia sunt interfeţe multimodale. O categorie de interfeţe şi mai specială apare în mediul virtual, unde aplicaţiile de simulare sunt eliberate de separarea în ferestre a spaţiului ecran, cer afişarea informaţiilor în timp real şi furnizează mişcare prin manevrarea datelor tridimensionale. Multimodalitatea şi multimedia O interfaţă utilizator pentru un document multimedia este caracterizată ca interfaţă multimodală, în ideea acceptării şi folosirii de către aceasta a diferite metafore exprimate prin instrumente specifice, cum ar fi: palete (ferestrele şi evenimentele), meniuri, butoane de diferite feluri, icon-uri sau liste. Denumirea de “multi - modală” a interfeţei multimedia arată combinarea mai multor modalităţi pe care aceasta le poate susţine. Conform fiziologiei simţurilor se disting trei categorii de modalităţi: vizuale, auditive şi tactile. Modalităţile de intrare şi de ieşire a datelor sunt legate de periferice noi, cu funcţii deosebite, necesare documentelor multimedia. 

Elemente pentru proiectarea interfeţei cu utilizatorul a paginilor Web Respectarea principiilor de design ale interfeţei utilizator pentru pagina Web asigură atractivitatea şi eficienţa acesteia, apreciate prin uşurinţa de a o citi şi a o folosi. Aceste principii sunt enunţate de diferiţi autori, de diferite organizaţii şi organisme, care recomandă: - folosirea de linii orizontale pentru separarea conţinutul paginii Web; - crearea de pagini multicoloană ce asigură acoperirea cu un conţinut variat şi o organizare uşoară a paginii; - alegerea unui format de coloană de dimensiunea conţinutului său; - controlul curgerii informaţiei prin definirea lăţimii paginii şi a coloanei; - alegerea unor culori ce fac pagina mai atractivă şi mai uşor de citit; - folosirea unui corp moderat de caracter care să asigure un text citibil; - folosirea mai multor pagini, de dimensiune mai mică, legate, în locul unei pagini foarte lungi; - folosirea de imagini fixe sau animate, în format mic, care să se încarce repede; - folosirea de exemple de siteuri pentru pagini personale, business, site-uri ale comunităţilor, pentru organizaţii; - folosirea unui contor utilizator;

Multimedia © Georgeta Drulă

21

- folosirea de elemente care dau dinamicitate site-ului: scripturi JavaScript care asigură schimbarea de aspect şi culoare a paginii, imagini fixe şi animate în acelaşi format de fişier şi afişate în aceeaşi manieră, componente ActiveX sau applete Java, tabele pentru aliniamente şi efecte de multicolonaj, legarea spre baze de date. Alte câteva recomandări se referă la modul în care este proiectat site-ul şi este construită harta navigaţională a acestuia. - Aspectul şi conţinutul site-ului trebuie să fie în concordanţă cu scopul său (informativ, divertisment, comercial) şi cu publicul căruia îi este destinat; - În mod obişnuit, informaţia este structurată pe cel puţin două nivele ierarhice, pagina index sau homepage şi pagini de nivel 2. De asemenea, se obişnuieşte să se pună cât mai multă informaţie la începutul ierarhiei pentru ca cititorul să poată sorta rapid informaţia primită. O bună prezentare a informaţiei este legată de separarea ei în subiecte, tematici, capitole şi subcapitole, iar subiectele de mică întindere se pun de obicei în aceiaşi pagină Web. Pagina trebuie să includă întotdeauna o legătură de întoarcere la nivelul superior al site-ului prin care cititorul poate ajunge rapid la început. Trebuie puse toate legăturile care pot ajuta la construirea unui tabel de conţinut ce duc cititorul către alte secţiuni, către paginile următoare sau precedente. Acest tabel este pus la începutul paginii astfel, încât cititorii să ştie, în permanenţă, unde anume se găsesc în site. În construirea legăturilor, cel mai potrivit mod este de a folosi ca ancore cuvinte sau fraze care au un anumit înţeles pentru parcurgerea în continuare a informaţiei. - Trebuie avut în vedere că utilizatorul poate începe parcurgerea site-ul pornind din orice pagină şi poate urmări diferite trasee în funcţie de contextul dorit. În aceste condiţii, pentru navigarea eficientă a siteului este necesară planificarea numărului de linkuri şi validarea acestora conform unor reguli de bază. - Complexitatea paginii este direct proporţională cu timpul necesar creării şi încărcării elementelor ei. De aceea, este important să se aleagă un număr potrivit de imagini, sunete şi filme în pagini. - Este recomandat să nu se creeze documente Web cu caracteristici de conţinut şi aspect ce nu pot fi vizualizate de majoritatea browserilor. Pentru acele elemente ce nu pot fi vizualizate de anumiţi browseri să se folosească întotdeauna text alternativ, explicativ. În plus, trebuie să se ţină seama de faptul că utilizatorii pot ignora o serie de setări pe care autorii paginilor Web le-au stabilit, cum ar fi: modificarea şi dimensiunilor fonturilor, culorile şi backgroundurile paginii. - Trebuie luat în considerare întotdeauna faptul că dimensiunea ecranului utilizatorului, rezoluţia, numărul de culori admise sunt diferite de cele ale ecranului pe care s-a realizat siteul, chiar dacă browserul folosit este acelaşi. De aceea, ar trebui alese caracteristicile întâlnite la majoritatea monitoarelor, cum ar fi rezoluţia de 800 * 600 pixeli pentru ecranele de 15 – 19 inch. - Pagina siteului trebuie dimensionată în funcţie de dimensiunea ecranului. Astfel, informaţia poate fi prezentată pe scurt, segmentată în părţi bine delimitate care fac

Multimedia © Georgeta Drulă

22

mai uşoară concizia paginilor. O regulă pentru scrierea unei pagini este aceea că ea nu trebuie să depăşească 2 - 3 ecrane, inclusiv legăturile locale de la începutul sau de la sfârşitul său. La o pagină mai mare decât o fereastră, cititorul trebuie să-şi amintească prea multă informaţie care a fost deja afişată pe ecran. În plus, citirea pe verticală a paginilor lungi este însoţită de procesul de defilare care schimbă conţinutul ecranului, lăsându-l pe cititor inundat de o informaţie nestructurată. - Este recomandat ca informaţia de aceeaşi natură sau apropiată să fie inclusă în aceeaşi pagină, mai ales dacă această pagină ar putea fi şi imprimată sau salvată ca text de către cititor. Pentru a asigura o bună interfaţă a pagini în citirea pe ecran, imprimare şi salvare în fişiere este recomandat ca pagina electronică să nu depăşească 2 - 3 pagini imprimate. Această regulă este valabilă şi pentru graficele sau figurile inline. O soluţie la o pagină ecran mai lungă de 2 – 3 pagini imprimate este să se furnizeze un link către un fişier separat ce conţine numai textul în lungimea sa totală, într-o singură pagină. - Aspectul paginii este influenţat şi îmbunătăţit prin folosirea graficii şi a culorii, de variaţiile dimensiunii fontului, de folosirea textului alternativ pentru elementele grafice neafişabile, de ţinerea textului cât mai scurt fără defilare. S-a constatat că cititorii evită textul lung considerându-l neesenţial şi se limitează de cele mai multe ori la citirea textului care face legăturile, chiar înainte de a-şi alege destinaţia. - Pentru păstrarea consistenţei site-ului este recomandat să se folosească doar câteva stiluri de titluri şi subtitluri necesare pentru a organiza conţinutul în toate paginile sale. Editoarele HTML permit aplicarea a şase niveluri de titluri, dar care nu trebuie folosite toate într-o pagină. De asemenea, aceste stiluri de titluri trebuie folosite în ordine, cu un nivel titlu la început şi, eventual, urmat de alte două subtitluri. În plus, browserele folosesc diferit spaţierea şi fonturile, iar nivelurile titlu trebuie folosite pentru a indica structura. - Trebuie evitată folosirea excesivă a caracterelor îngroşate, a textelor scrise numai cu majusculă, înclinate şi a fonturi multiple. Aceste caracteristici se aplică doar pentru a întrerupe monotonia şi pentru a crea un aspect vizual care să-l ajute pe cititor în parcurgerea textului pe ecran. Ele se pot înlocui de cele mai multe ori cu liste ordonate sau neordonate sau cu paragrafe bloc care micşorează lăţimea rândului text, menţine marginile textului mai clar, face pagina mai uşor de parcurs. - Se pot insera linii orizontale pentru separarea vizuală a secţiunilor documentului, dar nu se folosesc linii albe sau rigle orizontale peste tot în pagină. Ideea este de a menţine lungimea paginii la minimum. - Este foarte tentant să se includă numeroase fonturi şi stiluri în paginile web dar, scopul lor este de a face o pagină mai uşor de citit, cu un conţinut focalizat pe un anumit public. Astfel, anumiţi browseri permit folosirea de opţiuni configurabile de către utilizatori, printre care şi alegerea unui font pentru a-şi vizualiza pagina. O bună tipografie ţine de contrastul vizual dintre un font şi un altul şi de contrastul dintre blocurile text şi spaţiul alb înconjurător. Există câteva principii tipografice de bază ce fac pagina uşor de citit: evitarea folosirii de stiluri în exces, folosirea de corpuri

Multimedia © Georgeta Drulă

23

diferite, folosirea moderată a contrastelor, dar nu eliminarea lor. De aceea, este bine să se aleagă câteva stiluri de titluri pentru organizarea conţinutului şi apoi, folosirea lor în mod consistent. Folosirea uniformă, regulată a unor forme ajută cititorii să identifice rapid locaţia şi organizarea informaţiei şi creşte legibilitatea paginilor. - Se folosesc elementele tipografice deosebite pentru a trasa diferite căi de navigare în pagină. Astfel, cititorul va remarca mai întâi aceste căi şi contrastele paginii şi nu titlurile sau alte detalii, deoarece el scanează pagina din punct de vedere grafic, identificându-i formele apoi, începe că parcurgă şi să decodifice tipul şi elementele paginii. - Spre deosebire de o carte care este proiectată liniar în conţinut, un autor Web nu poate fi niciodată sigur care sunt paginile pe care cititorul le vede înainte de pagina curentă. De aceea, o titulatură consistentă pusă la partea superioară a paginii Web permite utilizatorilor să cunoască imediat care este scopul principal al documentului şi care este relaţia paginii în legătură cu altele. În plus, grafica plasată deasupra titulaturii principale nu trebuie să fie prea mare pentru a nu forţa ieşirea titlului paginii din dimensiunea unui ecran standard (800 x 600 pixeli). - Folosirea de grafice în pagină aduce multă atractivitate vizuală, conţinut informaţional, şi determină înţelegerea în mod mai dificil a mesajului transmis. Ideea este de a ţine imaginile în dimensiune cât mai mică. Astfel, ar trebui ca dimensiunea tuturor fişierelor de imagini folosite pe o pagină Web să nu depăşească 30K. Pentru afişarea imaginilor de dimensiune mare este recomandată folosirea unei legături de la o imagine de dimensiune mică la o copie a aceleiaşi imagini, dar la dimensiunea completă. Reducerea dimensiunii fişierelor imagine se poate face prin tratarea lor de către programe ce elimină culorile nefolosite. - Folosirea backgroundurilor trebuie făcută astfel, încât textul, informaţiile să rămână citibile. Nu este permis ca backgroundul să interfere cu mesajul transmis către cititor. În plus, contrastul culorii nu este totdeauna suficient (background deschis pentru text închis şi invers). Un background imagine ar trebui să aibă un contrast mic, dar această soluţie nu oferă un efect prea folositor. Backgroundurile color sunt foarte avantajoase pentru a pune paginile într-o prezentare, în coeziune, cele pastel fiind cele mai bune pentru citirea unei cantităţi mari de text. Dacă se vizualizează mai multe imagini, backgroundul negru va avea un efect mai mare, asemănător unei galerii. Folosirea de backgrounduri din piese texturate generează un efect de mişcare, de “curgere”, făcând textul mai greu de citit. Backgroundul alb poate face textul să arate bine şi documentul curat, dar nu este recomandat pentru un număr mai mare de pagini, fiind obositor pentru ochi. - Să se folosească imaginile recunoscute de cei mai mulţi dintre browseri, cu formatele GIF (CompuServe Graphics Interchange Format) cu extensie .GIF şi JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensie .JPG. Ambele formate imagine ar trebui să folosească harta de culoare RGB (red-green-blue). Pentru situaţiile în care browserul nu le poate afişa sau când imaginile nu se pot încărca din diferite motive, este bine să se folosească textul alternativ. Se recomandă folosirea formatului GIF

Multimedia © Georgeta Drulă

24

pentru imaginile inline, desene line art, logo-uri şi backgrounduri ecran. Pentru minimizarea timpului de descărcare a imaginilor se pot folosi fişiere GIF suprapuse. În situaţia în care o imagine se repetă de mai multe ori în pagină, este mai bine ca ea să fie inclusă printr-o legătură altfel, browserul o va reîncărca de câte ori este folosită. Prin specificarea în pixeli a spaţiului pe care trebuie să îl ocupe o imagine (folosind opţiunea Image Properties) va creşte viteza sa de descărcare, întrucât serverul nu trebuie să mai ceară dimensiunea imaginii pentru a o transmite clientului. - Ideal ar fi ca fiecare pagină să conţină numele autorului, organizaţiei, elementele de navigaţie (link-uri sau icon-uri), informaţii de copyright şi data de modificare / actualizare. De asemenea, o pagină Web bine proiectată trebuie să conţină informaţii de contact. Astfel, se poate furniza o legătură către o adresă email la care cititorii pot trimite comentarii, feedback-uri despre site.

Temă: 1. Alege un site web şi un CD-ROM multimedia. Analizează-le pe fiecare în parte, luând în considerare aceleaşi criterii de evaluare. Precizează şi criteriul de evaluare luat în considerare. 2. Propuneţi 2 subiecte care se pretează a fi stocate ca aplicaţii multimedia pe CD-ROM şi 2 pe Web.