MP 008-2000 (Siguranta La Foc)

MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI Şl SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI P 118-99 "SIGURANŢA LA FOC A CONSTRUCŢIILOR INDICATIV: MP 008 - 2000 EDIŢIA II

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE Şl TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII I. P.C. T.- S.A

I P C T SA mulţumeşte tuturor colaboratorilor săi care au contribuit la elaborarea prezentului normativ, precum şi specialiştilor din Comandamentul Trupelor de Pompieri Militari ale Ministerului de Interne, pentru îndrumarea tehnică de specialitate asigurată pe parcursul elaborării.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI Şl SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI P 118-99 "SIGURANŢA LA FOC A CONSTRUCŢIILOR" INDICATIV: MP 008 - 2000

Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE CERCETARE Şl TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII

IPCT S A

Str. TudorArghezi nr. 21 70132 -Bucureşti Tel. 210 79 00; FAX 210 07 19

DIRECTOR GENERAL: DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: RESPONSABIL LUCRARE: AUTOR: COLABORATORI:

Dr. Ing. Dan Căpăţînă Ing. Şerban Stănescu Dr. arh. Ştefan Barthon Dr.arh. loan Voiculescu Ing. Elena Mlhalache

Avizat de: • DIRECŢIA PROGRAME DE CERCETARE Şl REGLEMENTĂRI TEHNICE - MLPAT DIRECTOR: RESPONSABIL TEMĂ:

Ing. Octavian Mănolu Arh. Dorotela Cocheci

ROMÂNIA MINISTERUL DE INTERNE

CORPUL POMPIERILOR MILITARI

INSPECTORATUL GENERAL

Bucureşti, str. Dumltrache Banul nr.46 sector 2 Telefon: 242 00 50 FAX:

242 09 90

AVIZ Nr 6 din 06.04.2000 La cererea INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE Şl TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCŢII - IPCT SA, înregistrată cu numărul 258/10.03.2000, potrivit atribuţiilor ce îl revin conform prevederilor art. 17, alin. (1), Itt. d, din Legea nr. 121/1996 şl ale art. 16, alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Lega nr. 212/1997, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizează MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI Şl SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SIGURANŢA LA FOC– P118-99. Avizul se emite în baza: • redactării finale elaborată de către IPCT SA cu modificările solicitate de către I.G.C.P.M.; • contract nr. 1476/1998 • avizului CTS al MLPAT nr. 22 din 18.05.1999; • procesulul-verbal nr. 28126 din 06.04.2000, al şedinţei comisiei de avizare a inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

Se anexează lucrarea conţinând 82 pagini, ştampilate spre neschimbare.

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORTULUI

ORDIN Nr. 31/N/ din 22.05.2000

Având in vedere: - Avizul Consiliului Tehnico- Ştiinţific nr.22/ 18.05.1999 - În temeiul H.G. nr.456/ 1994 republicata, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, - În conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 57/ 21.12.1999 şi a Decretului nr. 433/22.12.1999, - Ministrul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului emite următorul ORDIN Art. 1- Se aprobă reglementarea tehnică: Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului de siguranţa la foc P118-99. Indicativ MP-008-2000 Art. 2- Reglementarea tehnică de la art. 1, se publică în Buletinul Construcţiilor şi în broşura tipărită de IPCT S.A. Art 3- Prezentul ordin intră ăn vigoare la data publicării lui ăn Buletinul Construcţiilor. Art. 4- Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU NICOLAE NOICA

MANUAL PRIVIND EXEMPLIFICĂRI. DETALIERI Şl SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI P 118- 99 "SIGURANŢA LA FOC A CONSTRUCŢIILOR"

INDICATIV MP 008 - 2000

Prezenta lucrare cuprinde texte şi desene explicative privind unele prevederi din Norma Tehnică P118-99, corelată cu Normele Generale de siguranţă la foc, aprobate cu ordinul nr.775/1998 al Ministrului de Interne. Conţinutul Manualului se referă îndeosebi la unele măsuri de siguranţă la foc pentru lucrările de construcţii. În Anexă, se prezintă rezultatele experimentărilor efectuate de INCERC până în anul 1983 şi cuprinse în Normele Tehnice P 118-83 înlocuit cu Normativul P 118-99. Asigurarea condiţiilor corespunzătoare îndeplinirii cerinţei de calitate a construcţiilor "siguranţa la foc" constituie o amplă şi importantă activitate în care sunt implicate condiţiile specifice siguranţei ia foc a construcţiilor, precum şi unele aspecte ale celorlalte cerinţe de calitate statuate de Legea nr. 10/1995. Pentru îndeplinirea exigenţelor de siguranţă la foc a utilizatorilor este necesară abordarea sistemicâ a condiţiilor generale şi specifice de performanţă a fiecărei construcţii, având în vedere tipul acesteia, destinaţiile şi funcţiunile respective, precum şi modul de realizare, diferenţiat pentru clădiri civile (publice), de producţie şi/sau depozitare, precum si cu funcţiuni mixte. În toate situaţiile, siguranţa la foc a construcţiilor se asigură pornind de la analizarea ansamblului construcţiei şi continuând cu elementele componente (subansambluri) ale acesteia. Printr-o bună coordonare si conlucrare a măsurilor de protecţie prevăzute de diferitele specialităţi de proiectare se pot obţine rezultate satisfăcătoare. Numai analizarea unor măsuri de protecţie prevăzute independent de diferite specialităţi de proiectare nu poate conduce la rezultate satisfăcătoare, însă, modul în care se asigură realizarea de detaliu a fiecărei măsuri de protecţie trebuie să constituie o preocupare importantă a specialiştilor în domeniu. În prezentul manual, se propune prezentarea unor modalităţi tipice de rezolvare a unor probleme specifice siguranţei la foc a construcţiilor, prin exemplificări care să poată fi utilizate în proiectarea şi execuţia lucrărilor de investiţii. Lucrarea este utilă având în vedere sistemul exigenţial de redactare a prevederilor reglementărilor tehnice în construcţii, în care nu se impun soluţii ce trebuie utilizate ci condiţii tehnice specifice care trebuie îndeplinite, independent de materialul sau elementul utilizat si exprimate prin specificaţii de performanţă, criterii şi nivele de performanţă. Pentru abordarea aspectelor siguranţei la foc, toate construcţiile trebuie să aibă stabilit gradul de rezistenţă la foc şi riscul de incendiu, elemente care stau la baza analizei fiecărui caz. Gradul de rezistenţă la foc al construcţiilor (sau după caz, a compartimentului de incendiu, atunci când construcţia este constituită din mai multe compartimente de incendiu), indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestora, reprezintă capacitatea lor globală de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard. Prin incendiu standard se înţelege desfăşurarea acţiunii termice conform curbei temperatură-timp standardizată şi recunoscută internaţional, iar încercările la foc se efectuează în aceste condiţii standardizate. Totodată, încadrarea construcţiilor în grade de rezistenţă la foc stabilită în normativ, ca de altfel şi celelalte măsuri şi condiţii de protecţie prevăzute, se referă la ELABORAT DE: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE Şl TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII I.P.C.T S.A

APROBAT DE:

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI CU ORDINUL NR. 3

construcţii având minimum categoria "C" de importanţă, datorita caracterului de largă repetabilitate ai acestora. În cazu! în care se proiectează o construcţie încadrată în categoria A sau B de importanţă, se va avea în vedere asigurarea unor condiţii de siguranţă la foc mai severe. Ceea ce trebuie prevăzut suplimentar, se bazează pe analiza de caz, iar în baza exigenţelor utilizatorilor, beneficiarii si proiectanţii stabilesc măsurile necesare pe proprie răspundere, prezentând justificarea tehnică a opţiunii respective.

RISC(CATEGORIE DE PERICOL) DE INCENDIU Riscul de incendiu trebuie stabilit pentrj orice spaţiu, încăpere sau grup de încăperi neseparate cu elemente de construcţie rezistente la foc pentru perioada de timp normată in reglementările tehnice, în vederea stabilirii şi adoptării măsurilor de siguranţă la foc corespunzătoare. Constituit din probabilitatea izbucnirii incendiilor, riscul de incendiu este un parametru deosebit de important pentru siguranţa la foc, în funcţie de care se stabilesc performanţe şi nivele de performanţă pe care trebuie să !e îndeplinească construcţia. Estimarea riscului de incendiu înseamnă evidenţierea nivelului de agresiune - în special termică - la care poate fi supusă construcţia în caz de incendiu, deci stabilirea "agresorului" împotriva căruia trebuie îuate măsuri de protecţie. Factorii luaţi în considerare la stabilirea riscului de incendiu sunt constituiţi din elemente funcţional necesare activităţilor desfăşurate în construcţii şi din însăşi componenţa construcţiilor respective, respectiv a existenţei sub diferite forme a materialelor şi substanţelor combustibile, exprimate global prin densităţi ale sarcinii termice. Densitatea sarcinii termice (constituită din potenţialul calorific total al unui spaţiu,încăpere, compartiment sau construcţie, raportată la aria pardoselii luată în considerare şi exprimată în J/m2) cu toate că nu poate fi controlată în timp - aspect recunoscut pe plan internaţional - este luată în considerare în toate reglementările tehnice. Constituind unul din elementele absolut necesare producerii incendiului, respectiv prezenţa materialelor şi substanţelor combustibile în construcţie (fixe şi mobile) şi exprimată prin densitatea sarcinii termice, pe baza ei se determină - în principal - riscul de incendiu. Noţiunea de risc de incendiu este utilizată în general la toate construcţiile. Având în vedere aplicarea în reglementările anterioare din ţara noastră a exprimării "categorie de pericol de incendiu" pentru activităţile specifice de producţie şi/sau depozitare, precum şi inexistenţa prevederii şi reglementării unor riscuri de incendiu la clădirile civile (publice), în normativ sunt stabilite „riscuri de incendiu" pentru clădiri cu destinaţii'civile (publice) şi „categorii de pericol de incendiu" psntru activităţi de producţie şi/sau depozitare şi care de fapt exprimă generic riscuri de incendiu. Densitatea sarcinii termice se regăseşte în ambele situaţii şi se evaluează potrivit metodologiei standardizate. La determinarea riscului de incendiu în construcţiile civile (publice), se au în vedere două aspecte principale, pe cfe o parte densitatea sarcinii termice, iar pe de alta parte destinaţia respectivă a spaţiului. Acest mod de abordare a evaluării riscului de incendiu în clădiri civile (publice), s-a adoptat având în vedere cele arătate în legătură cu controlul densităţii sarcinii termice, precum şi unele prevederi similare existente în reglementările europene şl internaţionale. În clădirile civile (publice) riscurile de incendiu pot fi mari, mijlocii sau mici, diferenţiate în funcţie de densitatea sarcinii termice şi funcţiunea respectivă. În ceea ce priveşte luarea în considerare a materialelor la determinarea densităţii sarcinii termice, se au în vedere:

4

CAZUL 1: În cazul materialelor combustibile din clasele C1 sau C2 de combustibilitate (greu combustibile) se ia în calcul puterea calorifică a respectivelor materiale considerate în clasa C4 de combustibilitate. CAZUL 2: Pentru depozite separate (distincte) de materiale combustibile cu aria ≥ 36 m2 dispuse în construcţii cu alte destinaţii (înglobate), se detemină densitatea sarcinii termice pentru fiecare depozit (D1, D2) în parte şi se iau măsurile normale specifice de siguranţă la foc (separare, evacuare fum, protecţie goluri etc.) şi funcţie de clasa de periculozitate a materialelor.(Fig.1)

Figura 1 NOTA: - Atunci când depozitele sunt compartimente antifoc, pentru restul construcţiei calculul densităţii sarcinii termice se efectuează fără luarea în considerare a depozitelor D1 şi D2. RISC DE INCENDIU LA CLĂDIRI CIVILE (PUBLICE) Sunt considerate cu risc mare de incendiu spaţiile în care densitatea sarcinii termice este peste 840 MJ/m2, precum şi cele pentru: arhive, biblioteci, multiplicări de documente(xerox, heliograf etc), parcaje autoturisme, spaţii comerciale şi altele similare. 5

Cu risc mijlociu de incendiu sunt considerate spaţiile în care densitatea sarcinii termice este cuprinsă între 420 MJ/m2 şi 840 MJ/m2 sau în care se utilizează focul deschis, cum sunt: bucătăriile, oficiile cu preparări calde, centralele termice etc. Cu risc mic de incendiu sunt considerate spaţiile, în care densitatea sarcinii termice este mai mică de 420 MJ/m2 şi celelalte funcţiuni (destinaţii) care nu sunt menţionate la riscuri mari sau mijlocii. Totodată, pentru încăperile şi spaţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor (sprinktere, drencere, apă pulverizată, gaze inerte, CO2 etc), riscurile mari de incendiu determinate, pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. În ceea ce priveşte stabilirea riscului de incendiu pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire civilă (publică), se are în vedere cel mai mare nivel de risc de incendiu existent care reprezintă minimum 30 % din volumul compartimentului sau al clădirii respective şi care determină riscul de incendiu general. Stabilirea riscului de incendiu pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire (general) este obligatorie, întrucât se ia în considerare la asigurarea corespunzătoare a condiţiilor de siguranţă la foc ale ansamblului constituit, atât de specialităţile de construcţii, cât şi a celor de instalaţii. CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU LA CONSTRUCŢII DE PRODUCŢIE ŞI/SAU DEPOZITARE La construcţiile de producţie şi/sau depozitare, riscurile de incendiu se exprimă prin „categorii de pericol de incendiu", în funcţie de natura activităţilor desfăşurate, de caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi de densitatea sarcinii termice. În conformitate cu prevederile normativului de siguranţă la foc, zonele, încăperile, compartimentele de incendiu şi construcţiile independente de producţie şi/sau depozitare se încadrează în categorii de pericol de incendiu determinate diferenţiat şi care pot fi cu risc de incendiu: - foarte mare (categoriile A şi B de pericol de incendiu), existând posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică; -mare (categoria C de pericol de incendiu), atunci când sunt posibilităţi de incendiu (ardere), iar densitatea sarcinii termice este de peste 105 MJ/m2; - mediu (categoria D de pericol de incendiu), atunci când există foc deschis sub orice formă, în absenţa substanţelor combustibile; - mic (categoria E de pericol de incendiu), atunci când există materiale sau substanţe incombustibile în stare rece, ori substanţe combustibile în stare de umiditate avansată (peste 80 %). La determinarea categoriilor de pericol de incendiu nu se iau în considerare unele dintre situaţiile şi condiţiile precizate în normativ. Cea mai periculoasă categorie de pericol de incendiu necompartimentată, deci neseparată cu pereţi şi planşee rezistente la foc conform normativului, nu determină categoria de pericol de incendiu pentru întreaga încăpere în care se află (după caz, compartiment de incendiu sau construcţie închisă), atunci când: - sunt cu pericol de explozie - (categoria A sau B) - dar au un volum mai mic de 5 % din volumul încăperii sau al compartimentului respectiv în care sunt amplasate liber; - sunt din categoriile C şi D de pericol de incendiu si au un volum mai mic de 10 % din volumul încăperii (compartimentului) în care se află, fără a depăşi însă aria de 400 m2. 6

Totodată, atunci când în spaţiul respectiv sunt mai multe categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încăperii sau compartimentului de incendiu respectiv, se iau în calcul sumele volumelor şi respectiv a ariilor fiecărei categorii de pericol, cu excepţia celor din categoriile C şi D de pericol situate unele de altele la distanţa de 40,00 m şi mai mult (măsurată pe orizontală). Categoria de pericol a unui compartiment de incendiu sau construcţie de producţie şi/sau depozitare, este determinată de cea mai periculoasă categorie de pericol de incendiu necompartimentată sau compartimentată pe care o cuprinde şi care reprezintă mai mult de 30 % din volumul construit al acesteia. La determinarea categoriilor A şi B de pericol de incendiu se au în vedere scăpările şi degajările de gaze, vapori sau praf combustibil, atât în timpul desfăşurării normate a activităţii, cât şi în cazuri accidentale de avarie a instalaţiilor de utilităţi aferente (electrice( termice, hidro, ventilare etc), stabilite prin proiect. Riscurile de incendiu se stabilesc şi precizează obligatoriu în documentaţiile tehnice, în funcţie de care se stabilesc şi măsurile de siguranţă la foc corespunzătoare. *

Prin conceperea şi conformarea la foc a construcţiilor, în general, se urmăreşte asigurarea condiţiilor corespunzătoare necesare: -

evacuării utilizatorilor; limitării posibilităţilor de propagare a incendiilor; intervenţiei în condiţii de siguranţă.

Construcţia şi distribuţia interioară a spaţiilor, trebuie să rezolve problemele funcţionale, estetice, confort etc. în primul rând, dar toate acestea astfel abordate- şi soluţionate încât să asigure şi condiţiile necesare de siguranţă a utilizatorilor. Aspectele privind siguranţa utilizatorilor - (rezistenţă şi stabilitate, siguranţa în exploatare şi siguranţa la foc) - cu toate ca au elemente specifice care trebuie soluţionate distinct, totuşi prezintă interferări şi suprapuneri ale rezolvărilor, care in final conduc la îndeplinirea exigenţelor de siguranţă a utilizatorilor. Mai mult, prin însăşi realizarea condiţiilor specifice de siguranţă la foc unele măsuri se suprapun sau completează, fără a putea fi evidenţiate diferenţe nete între acestea. De exemplu, evacuarea utilizatorilor nu poate fi redusă strict la circulaţiile din interiorul clădirii, aceasta fiind dependentă de amplasare, asigurând posibilităţi de îndepărtare a utilizatorilor faţă de clădirea incendiată şi totodată de accesibilitate a forţelor de intervenţie din exterior prin intrările perimetrale prevăzute şi posibilităţile de acces a autospecialelor de intervenţie. În acelaşi mod se pot exemplifica şi cele referitoare la asigurarea intervenţiei în condiţii de siguranţă şi care presupun realizarea unor măsuri specifice, dar în acelaşi timp accesul şi intervenţia în interior se realizează prin circulaţiile funcţionale (scări, uşi, coridoare etc.) care constituie şi căi de evacuare a utilizatorilor. Pe de alta parte, limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor înseamnă prevederea unor obstacole constructive şi de instalaţii (pereţi, planşee, perdele de apă etc.) în interiorul clădirii astfel încât incendiul să nu se propage uşor pe arii mari construite, dar şi limitarea propagării focului la si de la vecinătăţi, care poate fi asigurată prin obstacole similare celor din interior, ori prin distante de siguranţă. Atunci când spaţiile cu riscuri mari de incendiu sunt dispuse în diferite locuri din construcţie fără a avea în vedere o dispunere sectorizată, se creează dezordine în 7

volumul construit care generează măsuri de protecţie ample şi de cele mai multe ori ineficiente şi greu de realizat (fig.2)

Figura 2 Sectortzarea construcţiilor pe verticala în porţiuni volumetrice determinate în funcţie de destinaţie, grad de rezistenţă la foc şi număr de niveluri, de fapt înseamnă compartimentare de incendiu. Delimitarea compartimentelor de incendiu faţă de alte compartimente sau construcţii astfel încât propagarea focului să fie limitată, se realizează prin pereţi de compartimentare antifoc ori rezistenţi la foc, sau, după caz, prin amplasare la distanţe de siguranţă normate (fig.3 si 4).

GRUPURI DE CONSTRUCŢII ÎN CADRUL UNUI COMPARTIMENT DE INCENDIU

AMPLASARE LA DISTANŢE DE SIGURANŢĂ

Figura 3

Figura 4 8

• Campingurile se amplasează în distanţe, de regulă, cel puţin 50 m faţă de vecinătăţi cu riscuri de incendiu, drumuri internaţionale şi naţionale, precum şi minimum 100 m faţă de linii curente CF. (fig5)

Figura 5

NOTA GENERALA La desene sunt folosite notaţiile: D.N. PAF C1 Ia Cn D UAF PRF li Ic l

-

Drum naţional sau internaţional Perete antifoc Compartiment de incendiu Distanţa normală între compartimente de incendiu Uşa antifoc Perete rezistent la foc Învelitoare incombustibilă Învelitoare combustibilă rezistentă la foc (c1 - c2) Lăţime rampă 9

COMPARTIMENT DE INCENDIU CAZUL 1: Clădire (construcţie independentă) care constituie compartiment de incendiu şi este amplasată la distanţe normate faţă de alte construcţii.(fig. 6)

Figura 6 CAZUL 2: Clădire (construcţie) sau ansambluri de clădiri, compartimentate cu pereţi antifoc. (fig. 7 si 8)

Figura 7

Figura 8 10

PEREŢI ANTIFOC Şl PEREŢI REZISTENŢI LA FOC CAZUL 1: Hale parter cu cu perete dispus între stâlpi (fig.9a)

Figura 9a CAZUL 2: Hale parter cu perete independent dispus în rost de tasare sau dilatare (fig.9b si 9c).

Figura 9b

Figura 9c 11

CAZUL 3: Hale etajate (fig.9d).

Figura 9d CAZUL 4: Perete antifoc care nu depăşeşte planul acoperişului cu învelitoare greu combustibilă (C1 - C2) (fig.9e).

Figura 9e

(Rm = rigla metalica) 12

CAZUL 5: Perete antifoc la hale/clădiri cu înălţimi diferite; recomandare (fig.9f).

PLAN

PLAN

SECŢIUNE

SECŢIUNE • clădire etajată Figura 9f

13

CAZUL 6: Compartimentarea construcţiilor de producţie sau depozitare (fig. 10a şi b) PERETE ANTIFOC

Figura 10a PERETE REZISTENT LA EXPLOZIE ŞI ANTIFOC

Figura 10b CAZUL 7 În clâdirile cu funcţiuni mixte destinaţiile diferite se dispun distinct separate corespunzător (fig. 11)

Figura 11 14

CAZUL 8 : Compartimente distincte care au căi de evacuare disitncte (fig 12)

Figura 12 CAZUL 9 Funcţiuni diferite care au căi de evacuare comune (separate corespunzător) (fig.13).

Figura 13 15

ÎNCĂPERI TAMPON Şl TAMBURI DESCHIŞI CAZUL 1: Încăperi tampon de protecţie a golului din perete antifoc (fig.14)

Figura 14 CAZUL 2:

Încăperi tampon de protecţie a golului din perete rezistent la explozie (fig.15) Categoria C (D, E) pericol de incendiu, clădire civilă

Categoria A (B) pericol de incendiu

16

Figura 15

17

CAZUL 3: Încăperi tampon de protecţie a golului de acces în case de scări la clădiri înalte şi foarte înalte (fig.16), la nivelurile supraterane.

Figura 16 CAZUL 4: Încăpere tampon la ghena de gunoi (fig.17).

Figura 17 CAZUL 5: Tambur deschis în perete antifoc (fig.18).

Figura 18

17

CAZUL 6: 6 Separarea rampelor supraterane de cele subterane (fig.19).

CLĂDIRI ÎNALTE SAU FOARTE ÎNALTE CLĂDIRI OBIŞNUITE

Figura 19

CĂI DE EVACUARE Circulaţiile comune funcţionale prin care se asigură şi evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu, sunt constituite din scări, coridoare, uşi etc. Scările de evacuare a utilizatorilor din nivelurile supraterane sau subterane ale unei clădiri se pot clasifica după mai multe criterii, printre care: 1 - După modul în care sunt dispuse în raport de clădire: a) scări interioare, amplasate în cadrul volumului închis al clădirii; b) scări exterioare, dispuse în afara clădirii, adiacente unei închideri perimetrale a clădirii sau la distanţă de aceasta (fig.20a).

SCĂRI INTERIOARE

SCĂRI EXTERIOARE

Figura 20a

18

2 - După asigurarea luminării scărilor interioare, pot fi: a) cu lumină naturală; b) fără lumină naturală (iluminate artificial) fig.20b.

Figura 20b 3 - După forma în plan a rampelor, scările pot fi cu rampe drepte sau cu rampe helicoidale. 3.1. Scările cu rampe drepte se pot realiza cu una sau mai multe rampe (fig.20c1-c4).

PLAN

SECŢIUNE Figura 20c 1

SCĂRI CU O RAMPĂ DREAPTĂ 19

Figura 20c2

SCĂRI CU DOUĂ RAMPE DREPTE

Figura 20c3

SCĂRI CU TREI RAMPE DREPTE

20

SCARA CU PATRU RAMPE DREPTE

Figura 20c4

SCĂRI CU PATRU RAMPE DREPTE

3 2 Scările cu rampe încrucişate sunt constituite dintr-o combinaţie între două scări cu rampe drepte (fiecare) şi care conduce la realizarea a două scări (două căi de evacuare distincte) fig.20d..

PLAN

SECŢIUNE Figura 20d 21

3.3. Scările cu rampe helicoidale, cu una sau mai multe rampe pot fi curbe sau in spirale (fig.20e1). Caracteristica acestor scări helicoidale, o constituie menţinerea formei în plan a treptelor, în cadrul desfăşurării lor generale, deci convergenţa muchiilor treptelor într-un singur punct. Din punctul de vedere al condiţiilor de evacuare, în calculul fluxurilor de evacuare se ia în considerare numai porţiunea de rampă în care lăţimea minimă a treptei este de 18 cm (respectiv 20 cm la săli aglomerate), iar lăţimea maximă de 40 cm. Rezultă că indiferent de lăţimea rampei realizată din considerente arhitecturale, poate constitui cale de evacuare numai o parte din lungimea treptei şi anume cea care îndeplineşte condiţiile aminitite. Scările spirală se consideră satisfăcătoare pentru un singur flux de evacuare cu linia pasului la 0,50m de vangul interior. O formă deosebită de scară helicoidalâ combinată cu porţiuni de rampe drepte, o constituie scara blansată (fig.20e2). Aceasta se deosebeşte de celelalte scări prin forma diferită în plan a treptelor.

SCARA CU RAMPA CURBA

SCARA CU RAMPA CURBA SCARA ÎN SPIRALA (un flux de evacuare) Figura 20e1

22

SCĂRI CU TREPTE BALANSATE (un flux de evacuare)

SCARA CU TREPTE BALANSATE

SCARA CU TREPTE BALANSATE

Figura 20e2

Figura 20e2a

A SCARA CU TREAPTA ÎN AX

B SCARA CUCONTRATREAPTA ÎN AX

A SCARA CU TREAPTA ÎN AX

SCARA CU CONTRATREAPTA ÎN AX

Figura 20e2b

Figura 20e2c 23

În funcţie de înălţimea nivelurilor clădirii, rampele unei scări pot fi fără sau cu paliere intermediare.

Golurile de acces la scară se protejează, de regulă, cu uşi sau, după caz încăperi tampon la clădirile înalte şi foarte înalte. în afară de condiţiile normate pe care trebuie să le îndeplinească uşile respective, ele trebuie echipate şi cu dispozitive de autoînchidere.(fig.21)

Fac excepţie situaţiile admise în normativ

Figura 21 24

Prin deschidere, uşile încăperilor nu trebuie să reducă lăţimea coridoarelor comune de evacuare a mai mult de 50 de persoane, (chiar dacă lăţimea efectiva este mai mare decât lăţimea normată) - fig.22.

Figura 22 25

Prin deschidere, uşile de acces în casele de scări nu trebuie să reducă lăţimea normală a podestelor (fig. 23 a şi b).

Figura 23a

Figura 23b 26

Evacurea persoanelor se consideră că se face ordonat, sub forma de fluxuri de evacuare. Lăţimile libere normate pentru trecerea fluxurilor de evacuare (fig.24), sunt:

UN FLUX DE EVACUARE (0,80 m)

DOUA FLUXURI DE EVACUARE (1.10 m)

PATRU FLUXURI DE EVACUARE (2.10 m)

TREI FLUXURI DE EVACUARE (1.60 m)

CINCI FLUXURI DE EVACUARE (2.50 m)

Figura 24 27

Lăţimile intermediare ale căilor de evacuare se consideră valabile pentru trecerea numărului inferior de persoane (fig.25).

SE CONSIDERĂ SE CONSIDERĂ DOUA FLUXURI UN FLUX Ln =lăţime normată Le = lăţime efectivă (intermediară, proiectată) X = lăţime suplimentară (nu se ia în considerare la lăţimea normată, de evacuare)

SE CONSIDERĂ PATRU FLUXURI

SE CONSIDERĂ TREI FLUXURI Figura 25 28

În pereţii coridoarelor şi scărilor pentru evacuarea a mai mult de 50 persoane sunt admise nise cu parapetul la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii sau cu marginea superioară la maximum 0,90 m de pardoseală (fig.26).

Figura 26 29

TIMPUL (LUNGIMEA) CĂII DE EVACUARE CAZUL 1: De la uşa încăperii până la cea mai apropiată scară de evacuare la clădiri civile etajate, (măsurată în axa căii de evacuare) fig.27.

ÎN DOUA DIRECŢII

Figura 27 CAZUL 2: În încăperi (mod de măsurare) fig.28.

L evacuare = l1+I2+I3+I4

Figura 28 30

CLĂDIRI ÎNALTE • Clădire înaltă -construcţie civilă (publică) supraterană, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la peste 28,00 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor (inclusiv a autoscărilor de intervenţie) de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin două laturi ale clădirii (fig. 29), dintre care pe o latură integral.

Figura 29 • Clădiri înalte sunt numai porţiunile SUPRATERANE •Atunci când ultimele niveluri sunt amenajări de tip duplex se ia în considerare cota (nivelul) accesului de la ultimul nivel. •Accesele de intervenţie pe două laturi se asigură pentru realizarea dispozitivelor de intervenţie cu autospecialele cu apă şi spumă iar pentru intervenţia cu autoscările mecanice accesul pe cea de a doua latură se poate asigura (parţial) numai în dreptul panourilor de acces din exterior (marcate) 31

• Nivelurile subterane nu se iau în considerare la stabilirea tipului de clădire înaltă. (fig.30).

Figura 30 • Clădirile amplasate la cote mai ridicate faţă de şosele, drumuri etc, nu sunt clădiri înalte.

Figura 31 • Clădirile dispuse adiacent străzilor în pantă, nu sunt considerate înalte atunci când au asigurate accese de intervenţie pe două laturi în porţiuni cu înălţimea (cota) ultimului planseu utilizabil sub 28,00 m. (fig.32).

Figura 32 32

• Nu sunt considerate clădiri înalte, clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită (28,00 m) se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde spaţii tehnice, (fig.33)

VEDERE

PLAN

Figura 33 • Nu sunt considerate clădiri înalte blocurile de locuinţe colective care au maximum P+11 niveluri supraterane (fiind admis deasupra nivelului limită, un singur nivel care ocupă max.50% din arie şi este destinat spaţiilor tehnice, spălătorii, călcătorii), fig. 34

VEDERE

PLAN

Figura 34 33

• Clădire foarte înaltă - construcţie civilă (publică) !a care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la înălţimea de 45,00 m sau mai mult (fig. 35), măsurată conform precizărilor de la clădirile înalte.

VEDERE

Figura 35 • În clădirile înalte sau foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin două căi de evacuare distincte şi independente (fig.36 a - c)

Figura 36a 34

• În clădiri înalte şi foarte înalte este obligatorie asigurarea a cel puţin două căi de evacuare, distincte şi independente, astfel amplasate încât să asigure distribuţia lor judicioasă şi posibilitatea ca persoanele să recunoască cu uşurinţă traseul spre exterior.

DOUA SCĂRI DISPUSE INDEPENDENT

SCARA CU RAMPE ÎNCRUCIŞATE

DOUA SCĂRI DISPUSE INDEPENDENT

Figura 36b

35

TREI SCĂRI

SOLUŢIE NEADMISĂ LA CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE

Figura 36c

36

• Golurile de acces la scările de evacuare se protejează obligatoriu cu încăperi tampon, la clădirile înalte şi foarte înalte (fig. 37 a si b).

ÎNCĂPERE TAMPON DE PROTECŢIE A GOLULUI DE ACCES LA SCARA

Figura 37a

ÎNCĂPERI TAMPON LA SCĂRI CU RAMPE ÎNCRUCIŞATE

Figura 37b 37

• Ascensoarele din clădiri înalte şi foarte înalte vor avea puţuri proprii, separate cu pereţi din clasa C0 şi rezistenţi la foc minimum 2 ore, în care sunt admise numai goluri de acces (de palier), din nivelurile construcţiei. Într-un singur puţ sunt admise maximum trei cabine de ascensor (fig.38).

PUŢ PENTRU 0 CABINĂ

PUŢ PENTRU DOUĂ CABINE

PUŢ PENTRU TREI CABINE

Figura 38 38

Golurile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane se protejează cu uşi rezistente la foc de 60 minute la clădirile înalte şi 120 minute la clădirile foarte înalte, echipate cu dispozitive de autoînchidere si montate pe pereţii puţului. •

Între circulaţiile comune orizontale şi uşile de acces la ascensoare din nivelurile supraterane, se recomandă realizarea unor paliere de separare (fig.39). Prin însumare să asigure minimum 60 minute în clădiri înalte şi minimum 120 minute în clădiri foarte înalte - la nivelurile supraterane).

Figura 39 La nivelurile superioare, dacă nu se prevede palier (tampon) de separare şi la ascensor se asigură accesul direct din circulaţia comună orizontală (coridor), uşa de palier a ascensorului trebuie să fie rezistentă la foc minimum 60 minute în clădiri înalte şi minimum 120 minute înclădiri foarte înalte (fig. 40).

Figura 40 39

La clădiri înalte şi foarte înalte atunci când ascensoarele debuşează în subsolurile (nivelurile subterane) ale clădirii, golurile de comunicare cu nivelurile subterane se protejează obligatoriu cu încăperi tampon prevăzute cu uşi rezistente la foc minimum 90 de minute fiecare (fig.41)

Figura 41 TIMPI /LUNGIMI DE EVACUARE La sali aglomerate • Sălile aglomerate trebuie să aibe minimum două căi de evacuare distincte şi independente (fig.42).

Figura 42 40

• Timpii de evacuare (lungimile căilor de evacuare) la săli aglomerate trebuie sâ respecte condiţiile normate, în funcţie de categoria sălii aglomerate (S1, S2) şi gradul de rezistenţă la foc al construcţiei (fig.43)

Figura 43 41

La clădiri de producţie • În clădiri de producţie şi/sau depozitare, timpii (lungimile) de evacuare vor respecta valorile normate în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei şi categoriile de pericol de incendiu. • Construcţie etajată, gradul II de rezistenţă la foc cu evacuare într-o singură direcţie. (fig.44a)

Figura 44a • Construcţie etajată, gradul II de rezistenţă la foc cu evacuare în două direcţii (fig.44b).

Figura 44b 42

EVACUAREA FUMULUI (DESFUMARE) Asigurarea evacuării fumului (desfumarea) contribuie ta realizarea condiţiilor de evacuare a utilizatorilor şi de intervenţie, precum şi la limitarea propagării incendiului în spaţiul închis respectiv. Ţinând seama de modul în care migrează fumul şi gazele fierbinţi, prin desfumare se urmăreşte menţinerea unei vizibilităţi suficiente, diminuarea concentraţiei de gaze toxice, evacuarea căldurii produse în caz de incendiu, şi mărirea timpului de flash-over realizând "controlul fumului". În principiu, prin desfumare se realizează extragerea unei părţi din fumul produs, compensată prin introducere de aer, menţinând planul de separare a fumului acumulat sub plafon (axa neutră) faţă de zona inferioară, la o înălţime convenabilă faţă de cota pardoselii, pe timpul normat. MIGRAREA FUMULUI ÎN CONSTRUCŢII • Într-o construcţie de producţie parter (fig.45a, b, c).

a) DEZVOLTARE INCIPIENTĂ

Figura 45a

b) SITUAŢIE INTERMEDIARĂ

Figura 45b

c) SITUAŢIE FINALĂ

Figura 45c 43

• Într-o clădire etajată (fig.46).

Figura 46 • Migrarea fumului într-o încăpere cu uşă etanşă (fig.47).

Figura 47 44

• Migrarea fumului într-o încăpere cu uşa deschisă (fig.48)

Figura 48

• Stratificarea fumului într-o încăpere (fig.49)

Figura 49 45

Evacuarea fumului (desfumarea) se poate realiza prin tiraj natural-organizat sau mecanic, sau prin combinarea celor două sisteme, astfel încât să se asigure circulaţia dirijată a aerului şi evacuarea fumului în exterior (fig.50)

EVACUARE FUM DIN CONSTRUCŢII PARTER

Figura 50 46

(TIRAJ NATURAL - ORGANIZAT)

• În spaţiile închise, cu aria construită mai mare de 10.400 m2 şi fără pereţi interiori despărţitori, pentru limitarea propagării incendiilor se realizează sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, constituite din dispozitive de evacuare şi ecrane verticale C0 (CA1) dispuse sub plafon (fig.51).

Figura 51 • Evacuarea fumului din casele de scări închise, fara ferestre se asigură cu dispozitiv de evacuare (cu aria de cel puţin 5% din suprafaţa orizontală a scării, dar minimum de 1 m2), amplasat la partea superioară (fig.52).

Figura 52 47

• Evacuarea fumului natural-organizata, din subsolurile clădirilor etajate se realizează independent, pentru fiecare nivel, prin goluri directe în exterior sau canale (ghene verticale), ori mecanic. Canalele (ghenele) pot fi proprii fiecărui nivel sau cu colector. În toate situaţiile, spaţiile din subsoluri vor avea asigurată evacuarea fumului independent de nivelurile supraterane (fig.53).

Figura 53 48

EVACUAREA MECANICĂ A FUMULUI La nivelurile supraterane, introducere aer în scară (naturală sau mecanică) şi dispozitiv de evacuare (trapă) la clădiri cu înălţimi obişnuite (fig. 54).

Figura 54a

Figura 54b 49

La clădiri înalte şi foarte înalte introduceri mecanice în scară, încăperi tampon şi circulaţii comune orizontale, iar evacuări mecanice numai din încăperile tampon şi circulaţii comune (fig, 55), la nivelurile supraterane.

Figura 55 Introduceri mecanice în scară şi încăperi tampon, iar evacuări mecanice numai în circulaţiile comune orizontale (fig.56)

NOTĂ: Aceleaşi sisteme se adoptă şi pentru nivelurile subterane. Figura 56 50

MĂSURI CONSTRUCTIVE LA SPAŢII CU PERICOL DE EXPLOZIE CATEGORIILE A si B • Construcţiile cu pericol de explozie (categoria A sau B) se realizează din materiale şi elemente de construcţie C0(CA1); fig.57

Figura 57 • Nu sunt admise materiale şi elemente de construcţie combustibile (C1 la C4); fig 58

Figura 58 51

• Construcţiile independente cu pericol de explozie, nu vor avea pod (indiferent de materiale şi elementele din care sunt alcătuite) fig.59.

Figura 59 • Dispunerea încăperilor şi spaţiilor cu pericol de explozie este recomandată în afara construcţiilor cu alte destinaţii (la distanţe de siguranţă D) fig.60.

Figura 60 52

• Atunci când încăperile (spaţiile) cu pericol de explozie (A sau B) nu pot fi dispuse în afara construcţiilor cu alte destinaţii, se iau măsurile de protecţie prevăzute în reglementările tehnice, având în vedere următoarele: - Nu este recomandată dispunerea încăperilor cu pericol de explozie la nivelurile inferioare ale unei construcţii etajate cu altă destinaţie (fig.61).

NERECOMANDATE

RECOMANDATĂ

Figura 61 53

Atunci când încăperile cu pericol de explozie sunt dispuse în construcţii cu alte destinaţii, se separă prin elemente rezistente la explozie (pereţi, planşee) fig.62.

Figura 62 Notă: - Planşeele rezistente la explozie trebuie să îndeplinească condiţiile pereţilor respectivi, rezistenţi la explozie. - Elementele rezistente la explozie trebuie să asigure şi împiedicarea propagării incendiilor din spaţiile adiacente spre cel cu pericol de explozie (rezistenţă la foc conform densităţii sarcinii termice) 54

• Golurile de comunicare funcţională din pereţii rezistenţi la explozie (categ. A sau B) se protejează prin încăperi tampon antiex şi în situaţii excepţionale justificate tehnic, prin tamburi deschişi antiex.

Figura 63

Încăpere tampon antiex 55

Figura 64

Tambur deschis antiex

56

• Încăperile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false şi zone neventilate (fig.65a şi b).

ZONE NEVENTILATE

TAVANE FALSE

NEADMIS

NEADMIS

igura 65a

CORECT

Figura 65b 57

• Încăperile şi spaţiile închise clin categoria A sau B de pericol de incendiu se prevăd cu goluri de decomprimare in caz de explozie, cu aria de cel puţin 0,05 m2 la 1 m3 din volumul încăperii (fig.66).

Figura 66 6, 00 x 4, 00 x 3,00 = 72,00 m3 volum cameră 4,00 x 1,30 = 5,20 m2 - gol decomprimare = 0,07 m2/m3 > 0,05 m2/m3 • Golurile de decomprimare pot fi prevăzute în pereţii exteriori sau în acoperiş (fig.67).

PLAN

SECŢIUNE

Figura 67 58

• Nu sunt admise goluri de decomprimare în pereţii şi planşeele de separare faţă de restul construcţiei (fig.68).

PLAN

SECŢIUNE Figura 68 59

• Golurile prevăzute pentru decomprimare în caz de explozie pot fi neînchise sau închise cu elemente de închidere care să cedeze la presiunea provocata de explozie (panouri sau porţiuni de perete sau acoperiş de tip uşor dislocabile sau rabatabile ferestre, luminatoare cu geam simplu) fig.69. Presiunea la care trebuie să cedeze, este max.118 daN/m2.

Figura 69 60

• Panourile rabatabile pot fi cu balamale (axe), orizontale sau verticale (fig .70a si b).

Figura 70a 61

Figura 70b

62

CONSTRUCŢII DE PRODUCŢIE / DEPOZITARE • Construcţiile de producţie şi/sau depozitare se pot amplasa la distanţe de siguranţă normate sau compartimentate corespunzător faţă de vecinătăţi

Figura 71

Amplasare la distanţa de siguranţa minime normate 63

Figura 72

Amplasare compartimentată

64

• Încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide, cu aria mai mare de 36 m2, situate în construcţii cu alte destinaţii, trebuie sa aibă asigurate conform normativului (fig.73): a - separări faţă de restul construcţiei, cu pereţi şi planşee C0 (CA1), rezistente fa foc corespunzător densităţii sarcinii termice şi claselor de periculozitate a materialelor depozitate; b - protecţia golurilor de comunicare funcţionată practicate în elementele de separare; c - evacuarea fumului, în caz de incendiu.

Figura 73 65

• Încăperile destinate staţiilor de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene sau pompelor cu motoare termice care constituie surse de rezervă ce alimentează dispozitive de protecţie la foc, vane de incendiu şi altele similare, se alcătuiesc şi realizează conform normativului, astfel încât să asigure: a - separarea lor faţă de restul construcţiei prin elemente verticale şi orizontale C0(CA1), rezistente la foc minimum 3 ore pentru pereţi şi 1 oră şi 30 de minute pentru planşee; b - accesul uşor din exterior în caz de nevoie. NOTĂ: Pe lângă aceste condiţii principale, în cazul în care este necesar, se admite şi realizarea unui acces funcţional din construcţie printr-un gol în pereţii de separare, atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii: - golul de comunicare este protejat cu uşa rezistentă la foc minimum 1 oră şi 30 de minute, echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu şi - golul asigură comunicarea cu un coridor comun de circulaţie (nu cu o altă funcţiune din clădire). • Încăpere separată de restul construcţiei şi numai cu acces direct din exterior (la nivelul terenului) fig.74.

Figura 74 66

• Încăpere separată de restul construcţiei şi numai cu acces direct din exterior (la subsol având curte de luminâ)

Figura 75 • Încăpere cu acces direct din exterior şi o comunicare funcţională din interior (fig.76).

Figura 76 67

• Rezolvare necorespunzătoare (legătură directă cu centrala termică) fig.77.

Figura 77 • Acces din exterior printr-un coridor propriu (fig.78).

Figura 78 68

• Acces pe scară verticală (fig.79).

Figura 79 69

• Separarea anexelor tehnico-sociale, laboratoarelor şi a atelierelor anexă (cu excepţia grupurilor sanitare) faţă de spaţii de producţie din categoria C (BE2) de pericol de incendiu (fig.80).

Figura 80 • În spaţiile închise de producţie din categoriile C, D sau E (BE2, BE1ab) birourile personalului care conduce nemijlocit producţia (maiştri, supraveghetori, conducere etc), pot fi realizate din elemente C0 (CA1), cu uşi şi geamuri spre spaţiul de producţie (fig,81a şi b).

Figura 81a

Figura 81b 70

• Protecţia golurilor de acces la scările de evacuare închise din construcţiile de producţie şi/sau depozitare (fig.82 a, b, c şi d).

Figura 82a

Uşi pline sau cu geam armat, atunci când accesul se face din spaţii (încăperi) de categoria "D" sau "E" de pericol de incendiu.

Figura 82b Uşi rezistente la foc minimum 45 de minute, atunci când accesul se face din spaţii (încăperi) de categoria "C" de pericol de incendiu. 71

Figura 82c

Figura 82d

Uşi rezistente la foc minimum 1h şi 30 minute sau încăpere tampon cu uşi rezistente la foc minimum 45 de minute la încăperi de depozitare categoria C de pericol de incendiu, corespunzător claselor de periculozitate a materialelor.

Încăperi tampon ventilate în suprapresiune, având uşi rezistente la foc minimum 45 de minute şi antiscântei.

NOTĂ: Toate uşile de acces la casele de scări (nerezistente sau rezistente la foc), se prevăd cu dispozitive de autoînchidere. 72

CONSTRUCŢII CU FUNCŢIUNI MIXTE • Determinarea caracterului de clădire civilă (publică) sau de producţie şi/sau depozitare se analizează pe porţiuni de clădire, apoi pe ansamblu, după cum urmează: - TEMA (fig.83a)

Figura 83a - ANALIZA FAZA I (fig.83b)

- Riscul cel mai mare care reprezintă cel puţin 30 % din aria desfăşurată a porţiunii civile (publice) este considerat pentru toată porţiunea . Porţiunea de clădire este considerată civilă (publică) cu risc mijlociu (fig.83b). Figura 83b ANALIZA FAZA II (fig.83c)

- Categoria de pericol cea mai periculoasa care reprezintă peste 30% din aria desfăşurată a porţiunii de producţie şi/sau depozitare, este considerată pentru toata porţiunea. Porţiunea de clădire cu activitate de producţie şi/sau depozitare este considerată din categoria C (fig.83c).

Figura 83c 73

- CONCLUZIE / DETERMINARE FINALĂ (fig. 83d)

- Porţiunea de clădire civilă (publică) sau de producţie şi/sau depozitare) care reprezintă mai mult de 60 % din aria desfăşurată a întregii clădiri, determină caracterul construcţiei luat în considerare Concluzie: Clădire de producţie şi/sau depozitare din categoria C (fig.83d).

Figura 83d

• În construcţii cu funcţiuni mixte civile (publice) nu este admisă dispunerea unor spaţii sau încăperi cu pericol de explozie (fig.84).

CLĂDIRE CIVILĂ (PUBLICĂ)

CLĂDIRE CIVILĂ (PUBLICĂ)

Figura 84 74

CLĂDIRI CU ATRIUM CAZUL 1 - Clădirea are atrium, zona etajată având minimum de 4 niveluri (fig 85a si b)

Figura 85a

Figura 85b

CAZUL 2 - Clădirea se consideră fără atrium, având mai puţin de 4 niveluri (fig.86).

Figura 86 75

• ATRIUM

(PAŢIO, CURTE DE LUMINĂ) - incintă închisă din interiorul unei construcţii, delimitată pe una sau mai multe laturi de cel puţin patru niveluri ale construcţiei.

• Atriumurile pot fi neacoperite sau acoperite (fig.87).

ATRIUM NEACOPERIT

ATRIUM ACOPERIT

Figura 87 • Atriumurile tratate în normativ, sunt cele care îndeplinesc condiţiile: 1 - sunt delimitate pe una sau mai multe laturi de minimum patru niveluri ale clădirii; 2 - sunt acoperite şi au lăţimea cel puţin 7H (H fiind cea mai mică înălţime a atriumului). 3 - îndeplinesc condiţia I ≥ 7H (fig.88).

Figura 88 NOTĂ: Atriumurile care nu îndeplinesc raportul I ≥ 7H , prezintă efectul de "COŞ" în caz de incendiu şi nu sunt recomandate. 76

• Amplasarea atriumurilor în raport cu clădirea, poate fi adiacentă (pe una până la trei laturi) sau înglobată (fig.89).

ADIACENT (O LATURĂ)

ADIACENT (DOUA LATURI)

ADIACENT (TREI LATURI)

ÎNGLOBAT (TOATE LATURILE)

PLAN Figura 89 • Faţă de nivelurile clădirii atriumul poate fi închis cu pereţi plini, pereţi vitraţi sau neînchis (fig 90 a, b, c).

Figura 90a 77

ATRIUMURI CU PEREŢI VITRAŢI Figura 90b

ATRIUMURI NEDELIMITATE CU PERETE Figura 90c

78

• Circulaţiile comune orizontale deschise spre atrium, se prevăd la limita lor spre atrium (sub planşee) cu ecrane continui C0, etanşe la foc minimum 1 oră şi înălţimea de minimum 0,50 m (fig 91a şi b).

Figura 91a

Figura 91b

• În construcţiile cu atrium nu se recomandă dispunerea adiacentă, neseparată' de atrium, a unor spaţii cu risc mare de incendiu, iar când totuşi se prevăd comerţ, expoziţii cu densitatea sarcinii termice > 840 MJ/m 2 ), acestea se echipează cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor. Depozite de materiale şi/sau substanţe combustibile, neseparate de atrium, NU SUNT ADMISE.

- detector - sprinkler

Figura 92 79

EXEMPLE PRIVIND DETERMINAREA DENSITĂŢII SARCINII TERMICE Evaluarea densităţii sarcinii termice în spaţiile construite are în vedere materialele şi substanţe combustibile din spaţiile luate în consideraţie, în conformitate cu prevederile STAS 10903/3-79, modificat de IRS cu nr.3384 din 24.01.1989, "MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA INCENDIILOR - DETERMINAREA SARCINII TERMICE IN CONSTRUCŢII" Sunt luate în considerare materialele combustibile existente conform proiectului, puterile calorice ale acestora precizate în standard şi ariile încăperilor respective (luate în considerare pentru determinarea densităţii sarcinii termice). Se au în vedere, în principal, următoarele premize de calcul: - pardoselile combustibile (mocheta, PVC, etc) sunt lipite pe strat suport incombustibil (beton, şapă); tâmplăria exterioară se realizează din materiale incombustibile (profile de aluminiu); încăperile sunt separate cu pereţi şi planşee incombustibile, rezistente la foc; - plafoanele false sunt cu structura metalică şi panouri din fibră minerală. CAZUL 1 • PARCAJE

AUTOTURISME: . număr de autoturisme: 85; . arie construită parcaj (exclusiv rampe şi scări): 3760 mp -

-

Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică: • benzine (motorine) • cauciuc

Qi = 46,65 Mj/Kg; Qi = 41,85 Mj/Kg;

• materiale plastice

Qi = 46.00 Mj/Kg;

Masa materialelor combustibile luate în considerare pentru un autoturism: •

benzine (motorine): Mb x u = 601 x 0,3 Kg/l = 48 Kg; • cauciuc: Mc = 80 Kg • materiale plastice Mp = 400 Kg -

Evaluarea sarcinii termice pentru un autoturism: •

benzine (motorine): 48 Kg x 46,65 Mj/Kg

•

cauciuc:

•

= 2.239,20 Mj;

80 Kg x 41,85 Mj/Kg = 3.348,00 Mj; materiale plastice: 400 Kg x 46,00 Mj/mp = 18.400,00 Mj 80

•

Evaluarea sarcinii termice a unui autoturism: 2.239.20 + 3.348.00 + 18.400,00 = 23.987.20 Mj/autoturism •

Cabluri, tuburi, aparate etc din materiale plastice aferente ariei medii construite (instalaţii aparente), ce revine fiecărui loc de parcare.

15Kgx46,00Mj = 690Mj -

Total sarcină termică pentru un loc de parcare: 23.987,00 Mj + 690 Mj = 24.677,00 Mj

-

Evaluarea densităţii sarcinii termice pe niveluri de parcare: 85 locuri x 24.677,00 Mj: 3760 mp = 557,86 Mj/mp Rotund 558 M|/mp

CAZUL 2

• SĂLI DE CURSURI CU 30 DE LOCURI: . număr persoane: 30 + 1 prof; . arie încăpere: 48,00 mp -

Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică: - lemn (mobilier) Qi = 19,25 Mj/kg; - hârtie; textile Qi = 16,30 Mj/Kg; - materiale plastice Qi = 33,50 Mj/Kg

-

Masa materialelor combustibile considerate: - mese de lucru din lemn şi metal (în care materialul combustibil reprezintă 80 % din greutate): 30 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 462,00 Mj 16 mese x 462,00 Mj = 7,392,00 Mj -

scaune metalice cu şezut şi spătar din lemn: 3 Kg x 0,80x19,25 Mj/Kg = 46,20 Mj 31 scaune x 46,20 Mj = 1,432,20 Mj

-

hârtie, materiale, textile: 0,5 Kg x 16,30 Mj/Kg = 8,15 Mj 31 locuri x 8,15 Mj = 252,65 Mj - pardoseală estradă lemn (parţială): 0,5 m2 x 600 Kg/m3 x 19,25 Mj/Kg = 5,775,00 Mj - uşa intrare (tâmplărie răşinoase): 81

1,50 m x 2,10 m x 0,03 m = 0,0945 m2 0,0945 m3 x 550 Kg/m3 x 13,80 Mj/Kg = 717,25 Mj - cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice: 0,4kg/m x 50 m x 33,50 Mj/Kg = 670,00 Mj -

Total sarcină termică în încăpere: 7392,00 Mj + 1432,20 Mj + 252,65 Mj + 5775,00 + + 717,25 Mj + 670,00 Mj = 16.239,10 Mj

-

Evaluarea densităţii sarcinii termice în sălile cu 30 locuri: 16.239,10 Mj: 48 mp (arie considerată)

= 338,31 Mj/mp

Rotund 339,00 Mj/mp CAZUL 3 • BIBLIOTECĂ - SALĂ

DE LECTURĂ -

număr de persoane: 800

-

arie încăpere: 1.225,00 mp

-

Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică: -lemn - hârtie, textile - materiale plastice

-

Qi = 19,25 Mj/Kg Qi = 16,30 Mj/Kg Qi = 33,50 Mj/Kg

Masa materialelor combustibile considerate: - mese de lectură din lemn şi metal (în care materialul combustibil reprezintă 80 % din greutate) 60 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 924,00 Mj 100 mese x 924,00 Mj = 92.400,00 Mj - scaune metal;ce cu şezut şi spătar din lemn: 3 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 46,20 Mj 800 scaune x 46,20 Mj = 36.960.00 Mj - cărţi, hârtie, materiale textile: 2,5 Kg x 16,30 Mj/Kg = 40,75 Mj 800 locuri x 40,75 Mj = 32.600.00 Mj - uşă intrare (tâmplărie răşinoase) 4 buc. x 1,50 m x 2,10 m x 0,03 m = 0,378 m3 0,378 m3 x 550 Kg/m3 x 13,80 Mj/Kg = 2.869.02 Mj 82

- cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice: 0,4kg/m x 1,50 m x 33,50 Mj/Kg = 2.010.00 Mj Total sarcină termică in încăpere: 92.400.00 Mj + 36.960,00 Mj + 32.600,00 Mj + 2.869,02 Mj + + 2.010,00 Mj = 166.839.02 Mj -

Evaluarea densităţii sarcinii termice în sălile cu 90 de locuri: 166.839.02 Mj: 1225,00 mp = 148,30 Mj/mp Rotund 149,00 MJ/mp

CAZUL 4 • BIBLIOTECĂ - DEPOZIT CĂRŢI -

număr de persoane: 10

-

arie construită: 1.270 mp

-

Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică: -cărţi - materiale plastice

-

Qi = 13.80 Mj/Kg Oi = 33,50 Mj/Kg

Masa materialelor combustibile considerate: 0.30 m x 2,10 m x 1440 m = 907,20 m3 907,20 m3 x 550 Kg/m3 x 13,80 Mj/Kg = 6.885.648.00 Mj - cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice: 0,5kg/m x 100 m x 33,50 Mj/Kg = 1.675.00 Mj

-

Total sarcină termică în depozit: 6.885.648,00 Mj + 1.675,00 Mj = 6.887.323.00 Mj

-

Evaluarea densităţii sarcinii termice în depozit: 6.887.323,00 Mj: 1.270 mp = 5.423,09 Mj/mp Rotund 5.424 Mj/mp CAZUL 5

• BIROURI . număr persoane: 3: . arie încăpere: 25 mp -

Principalele materiale luate în considerare şi puterea lor calorică,: -lemn Qi = 19,25 Mj/kg; 83

- hârtie; textile - materiale plastice

Qi = 16,30 Mj/Kg; Qi = 33,50 Mj/Kg

Masa materialelor combustibile considerate: - birou din lucru din lemn şi metal (în care materialul combustibil reprezintă 80 % din greutate): 30 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 462,00 Mj 3 birouri x 462,00 Mj = 1.386.00 Mj -

scaun metalic tapiţat cu poliuretan: 2 Kg x 0,80x19,25 Mj/Kg = 38,50 Mj 0,5 Kg poliuretan x 33,50 Mj/Kg = 16,75 Mj 38,50 Mj + 16,75 Mj = 55,25 Mj 6 scaune x 55,25 Mj = 331.50 Mj

- dulap documente (în care materialul combustibil reprezintă 80 %): 57 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 877,80 Mj 3 dulapuri x 877,00 Mj = 2,633.40 Mj -

corp mobil - modul birou: 22 Kg x 0,80 x 19,25 Mj/Kg = 338,80 Mj 3 corpuri x 338,80 Mj = 1.016,40 Mj

-

hârtie (5 Kg/persoană): 5 Kg x 19,25 Mj/Kg = 96,25 Mj 3 pers. x 06,25 Mj = 288,75 Mj

-

calculatoare (monitor, imprimantă, calculator, tastatură) 10.65 Kg x 0,5 x 33,50 Mj/Kg = 178,39 Mj 3 calculatoare x 178,39 Mj = 535,16 Mj - uşa intrare (tâmplărie lemn): 1,00 m x 2,10 m x 0,03 m x 550 Kg/m3 x 19,25 MJ/Kg= = 670.91 Mj

- cabluri, tuburi, aparate din materiale plastice: 2kg/m x 0,25 m x 60 Mj/Kg = 1.005,00 Mj -

Total sarcină termică în încăpere: 1.386,00 Mj + 331,50 Mj + 2633,40 Mj + 1.016,40Mj + + 288,75 Mj + 535,60 Mj + 670,01 Mj + 1.005,00 Mj = = 7.866.66 Mj Evaluarea densităţii sarcinii termice: 7.866,66 Mj: 25 mp (arie considerată)

= 314.67 Mj/mp Rotund 315 Mj/mp

84

ANEXĂ

Rezultatele experimentărilor efectuate de INCERC până în anul 1983

I. ACOPERIŞURI

Nr.crt.

Denumirea elementului de construcţie

0

1

Limita de rezistenta la foc conform STAS 7771 - 1981 si grupa de combustibilitate 2

Lucrarea de cercetare care a stabilit încadrarea 3

1.

Acoperiş din chesoare1,50 x 6,00 m proiect IPC 2153, pentru 265 53’ Capacitateportantă Kg/m2 sarcină exploatoare din beton armat cu agregate de granulit Incombustibil – Co

10/1976

2.

Acoperiş din chesoare1,50 x 6,00 m proiect IPC 2153, pentru 265 Kg/m2 sarcină exploatoare din beton armat cu agregate obişnuite

9/1976

87

45’ Capacitateportantă Incombustibil – Co

0

3.

1

2

Chesoane de acoperiş 6,00 x 1,50 m, proiect IPCT nr.2153 caiet 3, pentru 350 Kg/m2 sarcină exploatoare, beton armat, cu agregate obişnuite 88

50’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

3

4/1972

0

4.

1

2

Acoperiş chesoane curbe, 1,50 x 12,00 m, proiect IPC nr. 5041, pentru 265 Kg/m2 sarcină exploatoare, beton precomprimat, cu agregate obişnuite 89

54’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

3

4/1972

0

1

2

3

5.

Acoperiş chesoare curbe CPU, 1,50 x 12,00 m proiect IPC 5041, 1h Capacitate portantă pentru 170 Kg/m2 sarcină exploatare, beton precomprimat, cu Incombustibil – Co agregate de granulit

4/1974

6.

Acoperiş din chesoane de armociment de 3,00 x 1,00 fără strat 54’ Capacitate portantă hidrotermoizolator proiect IPCT 5432 Incombustibil – Co

4/1972

90

0

7.

8.

1

2

Acoperiş din chesoane de armociment de 3,00 x 1,50 fără strat hidrotermoizolator proiect ICPMC nr. 5432

22’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

Acoperiş din chesoane de armociment de 3,00 x 1,00 fără strat hidrotermoizolator proiect ICPMC nr. 1643

31’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

91

3

10/1979

10/1979

0

1

2

3

9.

Acoperiş din chesoare de armociment de 3,00 x 1,50 fără strat 23’ Capacitate portantă Incombustibil – Co hidrotermoizolator ICPMC-C 1643

10/1979

10.

Acoperiş din chesoane tip EP de 1,50 x 6,00, proiect IPCT nr. 230, 30’ Capacitate portantă Incombustibil – Co pentru135 Kg/m2 sarcină de exploatare, din beton precomprimat

20/1979

11.

1h 30’ Izolare termică, capacitate portantă Acoperiş industrial realiyat din elementechesonate din beton precomprimat (cu agregate obişnuite) tip ECP 1,5 x 12,0 m, proiect şi etanşeitate Incombustibil – Co IPCT 5041/1.

6/1981

12.

Acoperiş din pane chesonate de 6,00 m lungime, aşezate la 0,60 m 17’ Etanşeitate 22’ Capacitate portantă interax, alcătuit din termoizolaţie din plăci PAF de 1,8 cm grosime Incombustibil – Co şi două staraturi de plăci PFL poros a câte 20 m grosime fiecare

12/1979

92

0

13.

1

2

Acoperiş din elemente TT 3,00 x 6,00 m proiect INCERC, pentru 1h Capacitate portantă 350 Kg/m2 sarcină de exploatare - beton precomprimat cu bare PC Incombustibil – Co 100, agregate obişnuite

93

3

12/1974

0

14.

1

2

Acoperiş din elemente curb TT 3,00 x 12,00 m proiect IPC 2149/IV, 45’ Capacitate portantă pentru 170 Kg/m2 sarcină de exploatare, beton precomprimat, Incombustibil – Co agregate obişnuite

94

3

5/1974

0

15.

1

2

Acoperiş din elemente TT curb 3,00 x 12,00 m proiect IPC 2149/VI 18’ Capacitate portantă pentru 350 Kg/m2 sarcină de expioatare - beton precomprimat, Incombustibil – Co agregate obişnuite

95

3

5/1972

0

16.

1

2

Acoperiş din elemente TT curb 3,00 x 12,00m proiect IPC 4913 36’ Capacitate portantă pentru 265 Kg/m 2 sarcină de exploatare - beton precomprimat, Incombustibil – Co cu agregate obişnuite

96

3

3/1973

0

1

2

17.

Hiperboloid parabolic 3,00 x 12,00 rn proiect IPC 5176/I,b pentru 175 Kg/m2 sarcină de exploatare din beton precomprimat

97

1h 30’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

3

17/1977

0

18.

1

2

Hiperboloid parabolic 3,00 x 11,00 m proiect IPC 5176/l,b pentru 275 Kg/m2 sarcină de exploatare din beton precomprimat

98

1h 51’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

3

1/1977

0

19.

1

2

Acoperiş uşor cu pane de beton armat (cu agregate obişnuite) de 55’ Capacitate portantă 6,00 m deschidere aşezate la 1,50 interax, proiect IPC 2147/a cu Incombustibil – Co termoizolare din plăci autoportante din vată minerală şi învelitoare din azbociment ondulat

99

3

17/1971

0

20.

1

2

Acoperiş uşor cu pane de beton armat (cu agregate obişnuite) de 16’ Capacitate portantă 6,00 m deschidere aşezate la 1,50 interax, proiect IPC 2147/a cu Incombustibil – Co termoizolaţie din plăci autoportante din vată minerală şi înveiitoare de azbociment ondulat

100

3

9/1971

0

21.

1

2

Acoperiş uşor cu pane de beton armat (cu agregate obişnuite) de 15’ Capacitate portantă 6,00 m deschidere aşezate la 1,50 interax, proiect IPC 2147/a cu Greu combustibil – C2 termoizolare din plăci autoportante din vată minerală, cu barieră de vapori din folie PVC şi învelitoare din azbociment ondulat

101

3

10/1971

0

22.

1

2

Acoperiş uşor cu pane de beton armat (cu agregate obişnuite) de 6,00 m deschidere aşezate la 1,50 interax, proiect IPC 2147/a cu învelitoare din azbociment ondulat, polistiren celular şi carton asfaltat.

102

15’ Capacitate portantă Greu combustibil – C4

3

11/1970

0

23.

1

2

Acoperiş uşor cu pane întoarse de 6,00 m lungime din beton 48’ Capacitate portantă precomprimat (cu agregate obişnuite) proiect IPC 2147/b aşezate Greu combustibil – C0 la 1.50 m interax cu termoizolaţie din plăci autoportante din vată minerală interax 1,50 m, rezemată pe talpa inferioară a panei şi cu învelitoare din azbociment ondulat.

103

3

4/1970

0

24.

1

2

Acoperiş uşor cu pane întoarse de 6,00 m lungime din beton 1h Capacitate portantă precomprimat (cu agregate obişnuite) proiect IPC 2147/b aşezate Greu combustibil – C0 la 1,50 m interax cu termoizolaţie din din vată minerală P 60 pe suport din azbociment ondulat interax 1,50 m, rezemată pe talpa inferioară a panei şi învelitoare din azbociment ondulat.

104

3

4/1970

0

1

2

3

25.

Acoperiş uşor cu pane din beton precomprimat de 6,00 m 11' Capacitate portantă lungime, aşezate la 1,50 m interax, cu termoizolaţie din Greu combustibil C2 plăci termofonoabsorbante ignifugate şi învelitoare din azbociment ondulat

12/1978

26.

Acoperiş uşor cu pane din beton precomprimat de 6,00 m 18' Capacitate portantă lungime, proiect IPCT nr.5219/b, aşezate ia 1,50 m interax, cu Greu combustibil C4 termoizolaţie din plăci aglomerate din fibre de lemn protejate cu răşini fenolice

18/1983

27.

Acoperiş uşor din pane din beton precomprimat de 6,00 m 28' Capacitate portantă lungime, aşezate la 1,50 m interax, cu suport din tablă cutată, Combustibil C3 termoizolaţie de vată minerală şi hidroizolaţie din plăci PVC plastifiat

19/1979

105

0

1

2

28.

Acoperiş uşor cu pane din beton precomprimat (cu agregate obişnuite) de 6,00 m lungime, proiect IPCT nr.2147/1b, aşezate la 1,50 m interax, cu termoizolare din plăci autoportante din vată minerală suspendate la partea inferioară a panelor şi învelitoare de azbociment ondulat

106

43’ Capacitate portantă Incombustibil – C0

3

33/1970

0

29.

1

2

Acoperiş uşor cu pane metalice de 6,00 m lungime, aşezate la 1,70 26’ Capacitate portantă m interax, proiect ISPE nr.302/71, vopsite la partea inferioară cu Incombustibil – Co vopsea termospumantă, aplicată pe un strat de grund anticoroziv şi termoizolaţie din vată minerală între două straturi de tablă zincată profilată.

107

3

7/1972

0

1

2

30.

Acoperiş uşor cu pane metalice de 6,00 m lungime, aşezate la 1,70 m interax, proiect ISPE nr.302/71, având termoizolare din vată minerală între două straturi de tablă zincată profilată.

108

14’ Capacitate portantă Incombustibil – Co

3

6/1972

0

31.

1

2

Acoperiş uşor cu pane metalice de 6,00 m lungime, aşezate la 1,50 20’ Capacitate portantă m interax, proiect INCERC, cu termoizolaţie din plăci autoportante Incombustibil – Co din vată minerală suspendate la partea inferioară şi învelitoare din tablă cutată.

109

3

5/1970

0

32.

1

2

Acoperiş cu panouri sandwich tip azbopan, (polistiren expandat între două foi de azbociment) montat în rame metalice, cu pane metalice şi învelitoare din tablă ondulată zincată. Sarcină utilă 100 Kg/m2

110

12’ Capacitate portantă Combustibil – C4

3

1/1971

0

1

2

3

33.

Acoperiş din tablă cutată şi spumă poliuretanică caşerată cu 11’ Capacitate portantă polioli PADPC-I, proiect IPC 5143/II, pentru 100 Kg/m2 sarcină Combustibil – C3 de exploatare

27/1977

34.

Acoperiş cu învelitoare din tablă cutată cu termoizolaţie din plăci de stabilit, proiect IPCT nr. 5605

17’ Capacitate portantă Greu combustibil – C2

18/1982

35.

Acoperiş din tablă cutată cu rezemare la 3 m şi hidrotermoizolaţie din spumă poliuretanică ignifugată.

11’ Capacitate portantă Greu combustibil – C2

15/1979

111

0

36.

1

2

Acoperiş din plăci de beton celular autoclavizat tip Habel 6,00 m 50’ Capacitate portantă deschidere şi 0,60 m lăţime, proiect IPC 1588/1970 pentru 125 Kg/m2 Incombustibil – Co sarcină utilă.

112

3

1/1972

0

1

2

3

37.

Acoperiş din fâşii de b.c.a. 6,00 x 0,60 x 0,225 m proiect nr.8350. 1h 37’ Capacitate portantă Incombustibil – Co Proiect Bucureşti pentru 200 Kg/m2 sarcină de exploatare.

6/1978

38.

Acoperiş din plăci b.c.a tip TB2-06/3-b cu dimensiunile 19 x 59,7 x 2h 46’ Capacitate portantă Incombustibil – Co 15 cm, proiect IPCT nr.5433

18/1982

39.

Acoperiş din piăci b.c.a tip TB1-06/3-b cu dimensiunile 293 x 59,7 2h 37’ Capacitate portantă Incombustibil – Co x 12,5 cm, proiect IPCT nr.5433

18/1982

40.

Acoperiş cu învelitoare din azbociment ondulat cu termoizolaţie din 30’ Capacitate portantă plăci de stabilit purtate pe pane metalice secundare, proiect Incombustibil – Co Greu combustibil – C2 5605/2 soluţie S1a.

18/1982

41.

Acoperiş din azbociment cu rezemare la hidrotermoizolatie din spumă poliretanică ignifugată.

15/1979

1,50

m

113

şi 6’ Capacitate portantă Greu combustibil – C2

0 42.

1 2 Acoperiş cu pane de lemn lamelat de 6,00 m lungime, la 1,50 m 19' Capacitate portantă interax şi termoizolare din PAF şi PFL poros. Combustibil - C4

43.

Tavan suspendat din plăci termofonoabsorbante de 4 cm grosime, 15' Capacitate portantă din deşeuri textile cu ignifugat Timişoara şi plăci din vată minerală Greu combustibil - C2 de 4 cm grosime

12/1978

44.

Bare din beton armat turnate în tuburi PVC pierdut, pentru 30' Capacitate portantă acoperişuri spaţiale. Greu combustibil - C2

23/1978

45.

Luminator metalic izolat, onentabil 13, proiect tip IPC nr.2168.

14/1970

114

1h Capacitate portantă Incombustibil – Co

3

25/1979

II. PEREŢI a) SOLUŢII POSIBILE A FI FOLOSITE LA PROIECTE DE PEREŢI ANTIFOC Şl REZISTENŢI LA FOC

Rezultate experimentări INCERC CĂRĂMIDĂ PLINĂ (generalizare)

CĂRĂMIDĂ CU GOLURI VERTICALE (generalizare)

Pereţi din fâşiisau zidăriede b.c.a. (generalizare)

PEREŢI DIN PANOURI DE BETON SAU MONOLIT CU AGREGATEOBIŞNUITE SAU DIN GRANULIT (generalizare}

115

Nr.crt.

Denumirea elementului de construcţie

0

1

1.

Limita de rezistenta la foc conform STAS 7771 - 1981 şi grupa de combustibilitate

2

3h 53’ Izolare termică Peste 7 ore capacitate portantă şi etanşeitate Incombustibil – Co

Zid de 11,5 cm grosime netencuit, din cărămidă cu goluri (240 x 115 x 88 mm, STAS 5185-71), autoportant

117

Lucrarea de cercetare care a stabilit încadrarea 3

7/1973

0

2.

3.

1

2

Zid autoportant de 11,5 + 3 un grosime tencuit, din cărămidă cu goluri (240 x 115 x 88 mm, STAS 5185-71

5 h 45' Izolare termică Peste 7 ore capacitate portantă etanşeitate Incombustibil - Co

3

şi

Zid portant de 29 + 3 cm grosime tencuit, din cărămidă cu goluri Peste 7 ore capacitate portanta, izolare şi aşezată vertical (290 x 140 x 88 mm, STAS 5185-71), încărcat cu etanşeitate Incombustibil - Co sarcină de maximum 16,5 tone/m 118

6/1973

5/1973

0

4.

5.

1

2

Zid autoportant de 6,3 x 3 cm grosime, tencuit, din cărămidă plină (240 x 115 x 63 mm, STAS 457-71) aşezată pe muchie

Zid autoportant de 24 cm grosime, netencuit, din cărămidă plină (240 x 115 x 63 mm, STAS 457-71)

119

2 h 40' Izolare termică Peste 7 ore capacitate portantă etanşeitate Incombustibil - Co

3

şi

Peste 7 ore capacitate portantă izolare termică şi etanşeitate Incombustibil - Co

8/1973

0

1

2

6.

Perete din piese presate de sticlă cu goluri (240 x 240 x 80 mm) armat cu bare © 6 la rosturi.

7.

Perete din blocuri ceramice (290 x 240 x 213 mm, STAS 856070), tencuit, încărcat cu o sarcină de 4 tone/m.

120

30' Izolare termică 1 h 18' etanşeitate iniţială şi finală 1 h 35'

3 h 40' capacitate portantă. Izolare termică şt etanşeitate. Incombustibil-Co

3

3/1974

2/1973

0

8.

1

2

C C Panouri de pereţi exteriori din corpuri ceramice de tip E 1 şi E 1 33 27 121

6 h Izolare termică Etanşeitate şi capacitate portantă Incombustibil - Co

3

8/1972

0

9.

1

2

Panouri sandwich din fâşii ceramice 90 x 30 x 7,5 cm, având intercalat un strat din plăci din vată minerală autoportantă netencuite.

122

2 h 20' Izolare termică 3 h 47' Etanşeitate iniţială 5 h 02' Etanşeitate finală Incombustibil-Co

3

1/1976

0

1

2

10.

Perete din piatră calcaroasă de Anina de 17 cm grosime, netencuit.

123

7 h Stabilitate, izolare termică şi etanşeitate iniţială. Incombustibil - Co

3

13/1979

0

11.

1

Pereţi cu grosime de 19 cm din blocuri mici de piatră de Podeni, netencuiţi.

124

2

3

Peste 7 ore capacitate portantă izolare termică şi etanşeitate Incombustibil - Co

14/1977

0

1

2

3

12.

Perete de 24 cm grosime din blocuri de cenuşă de incinerare a deşeurilor urbane, netencuit.

6 h capacitate portantă. Izolare termică şi etanşeitate. Incombustibil - Co

10/1973

125

0

1

2

3

13.

Perete autoportant din blocuri cu goluri verticale din cenuşă de Peste 7 ore izolare termica, capacitate şi 13/1976 termocentrală (290 x 240 x 188 mm) având o grosime de 24 cm, etanşeitate Incombustibil - Co netencuit.

14.

Perete autoportant din blocuri cu goluri verticale din cenuşă de Peste 7 ore izolare termică capacitate termocentrală cu adaos de ciment cu dimensiunile (290 x 240 x portantă şi etanşeitate Incombustibil - Co 188 mm) grosimea de 24 cm, netencuit.

12/1976

15.

Perete de 4 cm grosime din blocuri cu goluri verticale de cenuşă de Peste 12 ore capacftate portantă, izolare termocentrală, netencuit termică şi etanşetate Incombustibil - Co

23/1975

126

0

1

2

127

3

0

1

2

3

16.

Panouri de pereţi (304 x 120 x 5 cm) din beton precomprimat cu agregate obişnuite.

1 h 10' Izolare termică 1 h 38' Etanşeitate iniţială şi etanşeitate finală Incombustibil - Co

9/1977

17.

Panouri de pereţi (304 x 120 x 5 cm) din beton precomprimat 1 h 23' Izolare termică 5 h 30' Etanşeitate iniţială şi etanşeitate cu agregate de granulit finală Incombustibil - Co

9/1977

128

0

18.

1

2

Zid autoportant de 6 cm grosime din beton armat sau beton precomprimat, ambele cu agregat de granulit.

129

2 h 20' - Izolare termică 7 h - Etanşeitate şi capacitate portantă Incombustibil - Co

3

0

19.

1

2

Zid autoportant de 12 cm grosime din beton armat cu agregate de 5 h 02' - Izolare temiică Peste 7h etanşeitate şi capacitate granulit, armat cu 2 plase Φ 3 portantă Incombustibil - Co 130

3

0

20.

1

2

Pereţi cu grosime de 15 cm din panouri orizontale de beton cu 6 h - Izolare termică 7 h - Stabilitate şi etanşeitate iniţială şi agregate din granulit, îmbinate în lambă şi uluc, proiect IPC 3147 finală Incombustibil - Co 131

3

7/1976

0

21.

1

2

Zid antifoc din beton armat monolit cu agregate obişnuite, 20 cm Peste 6 ore capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate. grosime proiect IPC PE - Exp.3147 Incombustibil - Co

132

3

3/1975

0

22.

1

Perete de 20 cm grosime din panouri orizontale din beton cu granulit, proiect IPCT 3147

133

2

3

Peste 7 ore capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate, indiferent de faţă pe care acţionează focul. Incombustibil - Co

7/1975

0

1

2

3

23.

Zid antifoc din beton armat monolit cu agregate de granulit, 20 cm Peste 7 ore capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate. grosime proiect IPC PE - Exp.3147 Incombustibil - Co

7/1975

24.

Perete antifoc din panouri orizontale de beton armat cu granulit cu Peste 7 ore izolare termică, capacitate dimensiunile 60 x 1,2 m cu grosimea 20 cm asamblate prin şurub portantă şi etanşeitate. Φ 12 pe montanţi (proiect IPC -3147) indiferent de partea din Incombustibil - Co care apare focul.

9/1975

134

0

25.

1

2

Pereţi din chesoane închise din beton armat cu fibre de sticlă (BAFS), (proiect ICPMC - Progresul)

135

1 h 30' - Izolare termică 1 h 55' – Etanşeitate 3 h 30' – Stabilitate Incombustibil - Co

3

18/1982

0

26.

1

2

Pereţi de 7,5 cm grosime din fâşii armate de b.c.a. netencuiţi

136

1 h 45' Etanşeitate iniţială 2 h 08' Etanşeitate finală şi izolare termică Incombustibil - Co

3

24/1976

0

27.

1

2

Pereţi despărţitori de 12,5 cm grosime din fâşii armate de b.c.a. 4 h Etanşeitate şi izolare termică. Peste netencuiţi 7 h capacitate portantă Incombustibil - Co

137

3

10/1977

0

1

2

3

28.

Perete antifoc din fâşii armate b.c.a. 6,00 x 0,60 x 0,15 m, descărcate la sol, fixate pe montanţi de beton armat, netencuite, proiect IPCT 5341 - foc pe partea opusă montanţilor - foc pe partea montanţilor

Peste 7 h Capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate. 5 h 45' Capacitate portantă. Peste 7 h izolare termică şi etanşeitate Incombustibil - Co

26/1978

138

0

29.

1

Pereţi de 15 cm grosime din fâşii armate de b.c.a., netencuiţi.

139

2

3

Peste 7 h capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate Incombustibil - Co

12/1977

0

30.

1

Pereţi de 20 cm grosime din blocuri b.c.a. netencuiţi

140

2

3

Peste 7 h capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate Incombustibil - Co

21/1977

0

31.

1

Pereţi de 24 cm grosime din blocuri mici de b.c.a., netencuiţi

141

2

3

Peste 7 h capacitate portantă, izolare termică şi etanşeitate Incombustibil - Co

4/1977

0

32.

1

2

3 h 10' izolare termică şi etanşeitate finală Incombustibil - Co

Perete de 8 cm grosime simplu din plăci fosfogips, netencuiţi 142

3

8/1976

0

33.

1

2

Perete dublu din două plăci fosfogips de 8 cm între ele, netencuiţi

143

3 h 50' Etanşeitate iniţială 4 h 10' Etanşeitate finală şi izolare termică Incombustibil - Co

3

8/1976

0

34.

1

2

2 h 45' Izolare termică 2 h 45' Etanşeitate iniţială 2 h 45' Stabilitate Incombustibil - Co

Pereţi din plăci pline de ipsos de 66 x 50 x 7 cm (netencuiţi)

144

3

14/1979

0

35.

1

2

Pereţi din plăci de ipsos cu miez de hârtie fagure, de 66 x 50 x 7 cm (netencuiţi)

145

2h 15'Izolare termică 2 h 20' Etanşeitate iniţială 2 h 20' Stabilitate Incombustibil - Co

3

14/1979

0 36.

1 Pereţi din fâşii de ipsos cu miez din tulpini de floarea soarelui, montate vertical, 66 x 50 x 7 cm (netencuiţi)

2 2h 15' izolare termică 2 h 20' Etanşeitate iniţială 2 h 20' Stabilitate Incombustibil - Co

3 14/1979

37.

Pereţi din fâşii de ipsos cu miez din trestie, montate vertical, 66 x 50 2 h 01' Izolare termică x 7 cm (netencuiţi) 2 h 07' Etanşeitate iniţială 2 h 45' Stabilitate Incombustibil - Co

11/1979

38.

Pereţi din fâşii de ipsos cu miez din deşeuri textile 70 x 600 x 2500 mm (netencuiţi)

2 h 17' Izolare termică 2 h 17' Etanşeitate iniţială 2 h 22' Etanşeitate finală Incombustibil - Co

23/1979

39.

Pereţi din fâşii de ipsos 70 x 600 x x2500 mm cu miez din coceni de porumb montate vertical, netencuiţi.

2 h 42' Izolare termică 2 h 51' Etanşeitate iniţială 2 h 52' Stabilitate Incombustibil - Co

14/1979

146

0

40.

1

Pereţi interiori despărţitori din blocuri mici de ipsos cu goluri verticale, (500 x 125 x 200 mm), grosime 12,5 cm, netencuiţi. 147

2

3

2 h 10' Izolare termică şi etanşeitate iniţială 2 h 53' Etanşeitate finală Incombustibil - Co

6/1981

0

41.

1

2

Pereţi din blocuri de ipsos sau cenuşă + ipsos de 50 x 25 x 20 cm sau 60 x 25 x 20 cm, grosime 20 cm, netencuiţi

148

4 h 01' Izolare termică. 4 h 01 Etanşeitate iniţială 4 h 01' Stabilitate Incombustibil - Co

3

16/1979

0

42.

1

2

Pereţi azbopan de 6 cm grosime montaţi în profile de aluminiu, 25' Etanşeitate 35' Stabilitate proiect IPC5119/5b Combustibil C4 149

3

20/1974

0

1

2

150

3

0

43.

1

2

Pereţi de 6 cm grosime din panouri azbopan montaţi în profile PVC, 6' Izolare termică, etanşeitate iniţială şi etanşeitate finală Combustibil - C 4 proiect IPC 4959

151

3

11/1976

0

44.

1

2

Perete din panouri azbopan 300 x 120 x 6 cm, montate în poziţie orizontală, în profite din tablă de oţel conform proiect IPCT nr.5107

152

l5'- Etanşeitate iniţială, prin rezistenţa flăcării la faţa neexpusă 28' - Izolare termică 1 h 30' - Etanşeitate iniţială prin fisurare Peste 2 h 30' etanşeitate finală (stabilitate) Combustibil - C4

3

0

1

2

3

45.

Perete exterior format din: a) panou azbopan (miez de polistiren neignifugat intre două plăci de azbociment) de 4,5 cm etanşate pe contur cu pastă de cimentcu fulgi de azbest, aşezate alăturat fără etanşarea rostului între panouri; b) tablă cutată de 1 mm grosime aşezată pe exteriorul panourilor azbopan; cu cutele verticale. Proiect C.P.C.M. - 10.419

11'-Izolare termică Peste 14' etanşeitate Combustibil - C4

11/1974

46.

Pereţi din plăci cutate din PAS neignifugat de dimensiunile 1700 mm x 860 mm

1' 58" - Izolare termică şi etanşeitate iniţială 2'15"- Stabilitate Combustibil - C4

12/1980

47.

Pereţi din panouri cu izolaţie din folii termoreflectante. Proiect tip IPCMC

23' - Izolare termică 23' Etanşeitate iniţială Combustibil - C4

12/1980

48.

Perete din profilit tubular (chesonat) tip Buzău de dimensiunile 3 m x 25 cm x 5,5 cm

2' - Izolare termică şi etanşeitate iniţială 3' – Stabilitate Incombustibil - Co

17/1980

153

0

1

2

49.

Perete despărţitor autoportant din plăci de 650 x 150 x 70 mm de 1 h 35' Izolare termică 1 h 45' Etanşeitate iniţială ipsos cu miez din fagure de hârtie de 40 mm grosime 1 h 53' Capacitate portantă Incombustibil - Co

50.

Panouri de pereţi de 180 x 290 cm, cu feţe şi ramă din PAL ureofolmaldehidic antiseptizat ignifugat de 1,2 cm grosime, termoizolaţie din plăci de vată minerală şi finisaj. 154

45' Etanşeitate iniţială şi izolare termică 60' Stabilitate Greu combustibil C2

3

5/1978

2/1979

0

1

2

155

3

0

1

2

Panouri sandwich cu feţe din PALCON de 8 mm grosime, miez 14' Izolare termică şi etanşeitate de polistiren de 60 mm grosime, închise pe canturi cu ramă de 15'Stabilitate lemn de răşinoase, toate neignifugate, având la rosturi profile din Combustibil C4 neopren etanşate cu vată minerală sau profile din aluminiu etanşate cu garnituri de cauciuc. Proiect IPCT 5219/78

3

51.

a)

52.

Panouri de pereţi de 180 x 290 cm, cu feţe din aşchii de lemn încleiate cu răşini fenolice, termoizolaţie din vată minerală, ramă de cherestea de răşinoase ignifugată, antiseptizată cu finisaj de grund de aracet şi două straturi de glet de ipsos.

35' Etanşeitate iniţială şi izolare termică 43' Stabilitate Greu combustibil C2

2/1979

53.

Panouri din pereţi tip sandwich cu feţe din produse fibrolemnoase de 0,8 cm grosime şi miez din polistiren de 6 cm grosime, neignifugate, închise pe contur cu rame lemnoase, montate pe ramă metalică şi vopsit cu vopsea.

14' Izolare termică şi etanşeitate iniţială Combustibil C3

20/1978

54.

Pereţi despărţitori din produse lemnoase de tip PALEX de dimensiunile 2460 mm x 1300 mm x 42 mm

22'30" - Izolare termică 28' - Etanşeitate finală Greu combustibil C2

23/1980

156

20/1978

0

55.

1

2

Perete din fâşii ceramice cu goluri orizontale 90 x 30 x 7,5 cm 15' Capacitate portantă. Izolare termică netencuit şi etanşeitate Incombustibil - Co 157

3

0

1

2

3

56.

Ansamblu de perete din plăci b.c.a. nearmat de 60 x 60 x 15 cm şi profil metalic 114, tencuit pe ambele feţe

3 h 02' După criteriul normelor franceze DTU al temperaturilor critice de 500° admisă în miezul de oţel 5 h 45' Etanşeitate iniţială 7 h Stabilitate şi izolare termică Incombustibil - Co

6/1980

158

0

1

2

3

57.

Perete cu grosime de 4 cm din panouri translucide de PVC, proiect IPC nr.5332

1' Stabilitate Combustibil - C2

18/1977

58.

Perete de 3,6 x 3 m din elemente chesonate din P.V.C fixate pe contur în profite terminale din P.V.C.

Mai puţin de 1' după criteriile de izolare termică şi etanşeitate iniţială şi finală Combustibil - C2

16/1975

159

0

59.

1

2

Panouri de pereţi de 180 x 290 cm, cu feţe din PAL ureoformaldehidic antiseptizat, ignifugat de 1,2 cm grosime, termoizolaţie din vată minerală, ramă de cherestea de râşinoase ignifugată antiseptizată şi finisaj de vinarom 160

53' Stabilitate, izolare termică şi etanşeitate iniţială Greu combustibil

3

2/1979

0 60.

1 Pereţi din plăci ondulate din PAS neignifugat de dimensiunile 1700 mm x 1097 mm

2 2'40" - Izolare termică 2'40" - Etanşeitate iniţială 2'55" – Stabilitate Combustibil - C4

3 12/1980

61.

Pereţi exteriori din tablă cutată cu termoizolaţie din stabilit pentru clădiri industriale parter - varianta cu placă plană din azbociment la partea interioară; - varianta fără placă plană din azbociment la partea interioară

18'-Izolare termică 9' - Izolare termică Greu combustibil - C2

18/1982

62.

Pereţi din fâşii de ipsos cu miez din polistiren (70 x 600 x 2500 mm)

48' Izolare termică 48' Etanşeitate iniţială 48' Stabilitate Incombustibil Co

23/1979

63.

Pereţi din fâşii de ipsos cu miez din polietilenă

50' Izolare termică 50' Etanşeitate iniţială 50' Stabilitate Greu combustibil - Co

6/1980

64

Pereţi de 7,5 cm grosime din fâşii armate de b.c.a. netencuiţi

1 h 45' Etanşeitate iniţială 2 h 08' Etanşeitate finală si izolare termică Incombustibil - Co

241976

161

0

1

2

65

Pereţi exteriori din panouri ROMPAN -P cu miez termoizolator din spumă rigidă de poliuretan ignifugat injectat între două feţe de tablă profilată cu nervuri de formă trapezoidală (cu adâncimea 4,7 mm şi lăţimea de 25 mm) dispuse la un interax de 150 mm. - fără nici o acoperire a foliei de tablă cu îmbinare orizontală - fără îmbinare orizontală 162

22' - Etanşeitate finală Greu combustibil C2 27' - Izolare termică Greu combustibil C2

3

11983

0 66.

1 Pereţi exteriori din panouri ROMPAN -P cu miez termoizolator din spumă rigidă de poliuretan ignifugat injectat între două feţe de tablă de oţel profilată cu nervuri de formă trapezoidală (cu adâncimea 4,7 mm şi lăţimea de 25 mm) dispuse la un interax de 150 mm. - cu acoperiri anticorozive în straturi succesive de grund reactiv G 404 - 50, grund alchidic sistem 5630 şi vopsea pe bază de email perclorvinil 4070 în amestec 1:1 cu smoală plastifiată - cu acoperire de grund reactiv G 404-50 şi email perclorvinil S4070

2 11'- etanşeitate finală Greu combustibil C2

3 1/1983

22' - etanşeitate finală Greu combustibil C2

67.

Placă de ipsos armat cu fibră de sticlă, grosime 1 cm

Informativ 50' (pe placă de 1 x 1 m2) Incombustibil - Co

9/1981

68.

Placă de ipsos armat cu fibră de sticlă, grosime 2 cm

Informativ 1 h 20' (pe placă de 1 x 1 m2) Incombustibil - Co

9/1981

69.

Placă de ipsos armat cu fibră de sticlă, grosime 3 cm

Informativ 1 h 56' (pe placa de 1 x 1 m2) Incombustibil - Co

9/1981

163

0 70.

1 Placă de ipsos armat cu fibră de sticlă, grosime 4 cm

2 Informativ 2 h 15’ (pe placă de 1 x 1 m2) Incombustibil - Co

3 9/1981

71.

Placă de ipsos carton grosime 14 mm

Informativ 23'30" - Criteriul de etanşeitate 21' - Criteriul izolării termice 25' - Criteriul de stabilitate (pe placă de 1 x 1 m2) Greu combustibil - C2

9/1981

72.

Placă de ipsos carton grosime 14 mm, cu miez din ipsos cu rumeguş (lot experimental I.P.Iaşi cu carton din deşeuri textile)

Informativ 17' - Criteriul izolării termice 19' 30" - Criteriul de etanşeitate 24' - Criteriul de stabilitate (pe placă de 1 x 1 m2) Greu combustibil - C2

9/1981

73.

Placă de beton armat cu fibre de sticlă grosime 1 cm (lot experimental I.P.Iaşi cu carton din deşeuri textile)

Informativ 19' (pe placă de 1 x 1 m2) Greu combustibil

9/1981

74

Panou de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 12 mm Ia interior, strat de aer de 20 mm, pâslă minerală P 60 (70 mm) şi TEGO 8 mm la exterior.

27' - Izolare termică 28' – Etanşeitate Combustibil C2

25/1978

164

0 75.

1 Panouri de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 12 mm la interior, pâslă minerală P 60 (70 mm) strat de aer 20 mm, şi TEGO 8 mm la exterior panoul vopsit pe ambele feţe cu două straturi vopsea termospumantă.

2 1 h 05" - Izolare termică şi etanşeitate Greu combustibil C2

3 25/1978

76.

Panou de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 12 mm la interior, pâslă minerală P 60 (70 mm) strat de aer 20 mm şi TEGO 8 mm la exterior.

29' - Izolare termică 46' – Etanşeitate Combustibil C2

25/1978

77.

Panou de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 6 mm la 26' - Izolare termică interior, pâslă minerală P 60 (70 mm) strat de aer 16 mm şi TEGO 42' – Etanşeitate Combustibil C2 8 mm la exterior.

25/1978

78.

Panou de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 6 mm la 45' - Izolare termică interior, pâslă minerală P 60 (70 mm) strat de aer 16 mm şi TEGO 46' – Etanşeitate 8 mm la exterior, panoul vopsit pe ambele feţe cu 2 straturi vopsea Greu combustibil C2 termospumantă (25 gr/m2)

25/1978

79.

Panou de perete exterior tip CELETA din placaj de 6 mm la interior, 23' - Izolare termică pâslă minerală P 60 (40 mm) şi placaj 6 mm ia interior 32' – Etanşeitate Combustibil C2

25/1978

165

0 80.

1 Panou de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 6 mm la interior, pâslă minerală P 60 (40 mm) şi placaj 6 mm ia interior, vopsit pe ambele feţe cu 2 straturi vopsea termospumantă

2 35' - Izolare termică 36' – Etanşeitate Greu combustibil C2

3 25/1978

81.

Panou de perete exterior tip CELETA alcătuit din placaj de 12 mm la interior, pâslă minerală P 60 (80 mm) strat de aer de 10 mm şi TEGO 8 mm la exterior, vopsit pe ambele feţe cu 2 straturi vopsea termospumantă

1 h 19' - Izolare termică 1 h 19' - Etanşeitate 1 h 24' - Stabilitate Greu combustibil C2

25/1978

82.

Placă simplă de marinită de 22 mm grosime - lot experimental Tg. Jiu 1977

52' - Izolare termică 5 h - Etanşeitate 6 h - Stabilitate

28/1977

83.

Placă simplă de marinită de 19 mm grosime - Iot experimental Oradea 1978

1 h - Izolare termică 5 h – Etanşeitate 7 h - Stabilitate

13/1978

166

Nr.crt.

Denumirea elementului de construcţie

0

1

1.

Limita de rezistenţa la foc conform STAS 7771 - 1981 şi grupa de combustibilitate

2

2 h 20' capacitate portantă Planşeu din fâşii cu goluri rotunde tip F 40,4 de 4,00 m deschidere, proiect IPC 753/II, cu tencuială de 1 cm grosime, pentru 2 h 30' izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co 570 Kg/m2 sarcină totală - beton armat agregate obişnuite. 167

Lucrarea de cercetare care a stabilit încadrarea 3

17/1969

0

1

2

2.

Planşeu din fâşii cu goluri rotunde tip F 40,4 de 4,00 m deschidere, proiect IPC 753/11, cu tencuială de 1 cm grosime, pentru 470 Kg/m2 sarcină totală - beton armat agregate obişnuite. 168

2 h 20' capacitate portantă 2 h 30' izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co

3

17/1969

0

2.

1

2

Planşeu din fâşii FGP de 6,00 x 1,00 m cu goluri rotunde, proiect IPC 5004/d, fără suprabetonare pentru 1000 Kg/m2 sarcină totală - beton precomprimat cu agregate obişnuite. 169

45' capacitate portantă Peste 50' izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co

3

9/1973

0

1

2

4.

Planşeu de 6,00 x 1,00 m cu goluri rotunde, proiect IPC 5004/d, I-FGP 1/6 a pentru 1600 Kg/m2 sarcină totală din beton precomprimat.

1h 26' capacitate portantă 1 h 40' izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co

2/1977

5.

Planşeu din fâşii de 6,00 x 1,00 m cu corpuri ceramice de tip N3/2, proiect IPC 5063/13, cu suprabetonare pentru 620 Kg/m2 sarcină totală beton precomprimat cu agregate obişnuite.

1h 30' capacitate portantă Incombustibil - Co

11/1973

170

3

0

6.

1

2

Planşeu din fâşii de 6,00 x 1,00 m cu corpuri ceramice de tip N3/2, 1h 22' capacitate portantă proiect IPC 5063/13, fără suprabetonare pentru 620 Kg/m2 sarcină 1h 44' izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co totală beton precomprimat cu agregate obişnuite. 171

3

11/1973

0

1

2

7.

Planşeu din fâşii de 6,00 x 1,00 m cu corpuri ceramice de tip N3/2, proiect (PC 5063/13, cu suprabetonare pentru 1120 Kg/m2 sarcină totală beton precomprimat cu agregate obişnuite. 172

1 h 30' capacitate portantă 1h 47' izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co

3

12/1973

0

8.

1

2

Planşee de 6,00 m deschidere, proiect ISART S 17-1 din grinzi 6 h capacitate portantă Incombustibil - Co uşoare precomprimate G 60 (având plăcuţe ceramice pe talpa inferioară) cu corpuri de umplutură ceramice CP40 şi suprabetonare de 5 cm, tencuit la partea inferioara cu tencuială de 1,5 cm grosime pentru 700 Kg/m2 sarcină totală - beton precomprimat agregate obişnuite. 173

3

4/1971

0

9.

1

2

2 h 36' capacitate portantă Peste 3 h 36' Planşee de 6,00 m deschidere, proiect ISART nr. 814-91, din izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co polifâşii prefabricate de tip FCN 60.9 cu corpuri ceramice de tip CP-3/2 cu suprabetonare de 4 cm, şi tencuială la partea inferioară de 1,5 cm grosime pentru 700 Kg/m2 sarcină totală - beton armat, agregate obişnuite. 174

3

9/1972

0

1

2

175

3

0

1

2

10.

Planşee din fâşii de 4,00 m lungime, prefabricate, din corpuri 52' capacitate portantă, ceramice CP-3/2 ISART S 17/1 fără suprabetonare şi tencuit !a etanşeitate 2 partea inferioară cu tencuială de 1,5 cm grosime, pentru 600 Kg/m Incombustibil - Co sarcină totală - beton armat, agregate obişnuite.

11.

Planşee din fâşii cu goluri din beton precomprimat de tip FGP 6,00 x 1,00 m - 750 Kg/m2 tencuite cu mortar M 25 de 1 cm grosime

3 şi

14/1971

1 h 30' - Izolare termică, etanşeitate şi stabilitate Incombustibil - Co

10/1973

12.

Planşee din fâşii Fga cu goluri din beton armat cu dimensiunile 6,00 1 h 30' - Izolare termică, etanşeitate şi stabilitate x Incombustibil - Co

10/1973

13.

Planşeu din fâşii tip STAS 2,00 x 0,60 m cu goluri, tencuite la partea inferioară cu tencuială de 1,50 cm grosime - beton precomprimat agregate obişnuite

3 h 20' capacitate portantă, izolare şi etanşeitate Incombustibil - Co

1/1967

176

izolare

0

14.

1

Planşeu din chesoane 3,00 x 6,00 cu nervură transversală, proiect IPC 5069, pentru 1735 Kg/m2 sarcină totală, din beton armat 177

2

3

53' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare Incombustibil - Co

20/1976

0

1

2

3

15.

Planşeu din chesoane 3,00 x 6,00 m proiect IPC 5069 cu suprabetonare de 4 cm pentru 1735 Kg/m2 (fără suprabetonare sarcină totală din beton armat.

1 h 12' Capacitate portanta, etanşeitate şi

11/1975

178

izolare Incombustibil - Co

0

1

16.

Planşee pentru hale etajate din elemente TT 1,5 x 6,00 m, proiect IPC nr.2101 cu câte 2 carcase sudate în fiecare nervură şi suprabetonare de 3,5 cm, pentru 1120 Kg/m2 sarcină exploatare beton armat, agregate obişnuite. 179

2

3

1 h 20' Capacitate portanta, etanşeitate şi

2/1972

izolare Incombustibil - Co

0

17.

1

Planşeu de elemente TTs 1,50 x 6,00 m proiect IPC nr.6121, cu suprabetonare de 3,5 cm pentru 1120 Kg/m2 sarcină totală beton armat, cu agregate obişnuite. 180

2

3

1 h 45' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare Incombustibil - Co

2/1974

0

18.

1

2

Planşeu din elemente TT 1,50 x 6,00 m proiect 1PC nr.2101-C1 cu suprabetonare de 3,5 cm pentru 1150 Kg/m2 sarcină totală beton precomprimat, cu agregate obişnuite 181

31' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare Incombustibil - Co

3

3/1972

0

19.

1

2

Planşee din elemente TT 1,50 x 6,00 m cu vute, proiect INCERC 31' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare termică având în nervuri etrieri cu două ramuri în carcasă legată şi 2 Incombustibil - Co suprabetonare de 3,5 cm pentru 1000 Kg/m sarcina exploatare beton precomprimat, cu agregate obişnuite 182

3

0

20.

1

2

Planşeu din elemente TT 1,50 x 6,00 m proiect IPC cu suprabetonare de 3,5 cm pentru 1235 Kg/m2 sarcină exploatare beton precomprimat cu agregate obişnuite 183

1 h 20' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare termică Incombustibil - Co

3

0

21.

1

Planşeu din elemente TT PU 1,50 x 6,00 m proiect IPC cu suprabetonare de 3,5 cm pentru 1235 Kg/m2 sarcină totală beton precomprimat cu agregate din granulit 184

2

3

1 h 20' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare termică Incombustibil - Co

13/1973

0

1

2

3

22.

Planşeu din elemente TT 2,00 x 6,00 m proiect IPC nr.5069, cu suprabetonare de 4 cm pentru 1735 Kg/m2 (fără suprabetonare) sarcină totală beton precomprimat cu agregate obişnuite

1 h 37' Capacitate portantă, etanşeitate şi izolare termică Incombustibil - Co

6/1975

23.

Planşee din panouri chesonate precomprimate pentru clădiri de 38' Capacitate portantă, etanşeitate iniţială locuit şi social-culturale pe dimensiunile 3,00 x 6,00 m - 250 Kg/m2. şi izolare termică Proiect IPCT nr. 1221 Incombustibil - Co

13/1980

24.

Planşee din elemente Tta de dimensiunile 1,50 x 6,00 m cu acoperire sporită, proiect IPROSEN nr.3059.

41' Izolare termică, etanşeitate şi stabilitate Incombustibil - Co

8/1971

185

0

1

2

25.

Planşee din elemente TT de dimensiunile 1,50 x 6,00 m - 1000 Kg/m2 din beton armat, având nervurile vopsite cu vopsea termospumantă. Proiect IPC 210-C2 186

1 h 20' Izolare termică, etanşeitate şi stabilitate Incombustibil - Co

3

1/1975

IV. PROTECŢIA LA FOC A STRUCTURILOR METALICE

Nr. crt. 0 1.

Limita de rezistenţă la foc Tipul protecţiei structurii metalice conf. STAS 7771/1981 1 2 Mască prefabricată în formă de U, din ipsos armat cu Informativ fibră de sticlă, grosime 32 mm 2 h 20'

Lucrarea de cercetare din care rezultă încadrarea 3 16/1982

4 Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m) Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m)

2.

Mască prefabricată în formă de U, rezultat din îmbinarea a două bucăţi L. din ipsos armat cu fibră de sticlă, grosime 32 mm

Informativ 1 h 40'

16/1982

3.

Protecţie din tronsoane prefabricate de 1 m lungime, 32 mm grosime, în formă de U, din ipsos armat cu fibră de sticlă (faţa superioară a elementului metalic neprotejată)

1h

16/1982

4.

Protecţie din tronsoane prefabricate de 1 m lungime, 32 mm grosime, în formă de U, din ipsos armat cu fibră de sticlă inclusiv protecţia feţei superioare

2h

16/1982

5.

Mască prefabricată în formă de U beton armat cu fibră de sticlă, grosime 10 mm

Informativ 57'

16/1982

187

Observaţii

Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m)

6.

Mască prefabricată în formă de U din beton armat cu fibră de sticlă protejată cu ipsos la interior, grosime totală 15 mm

Informativ 1 h 12'

16/1982

Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m)

7.

Protecţie de tip azbesto-spray, grosime 40 mm, cu realizarea unui gol de aer între element şi protecţie

Informativ 2h13'

16/1982

Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m)

8.

Protecţie de tip azbesto-spray, grosime 40 mm.

Informativ 2h40'

16/1982

Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m)

9.

Protecţie de tip azbesto-spray, grosime 30 mm.

Informativ 2h

16/1982

Experimentare preliminară pe element de lungime redusă (1 m)

188

V. UŞI ŞI FERESTRE Rezultatele din acest capitol se pot utiliza astfel: a) Limitele de rezistenţă la foc determinate pe uşi cu dimensiunile de max.2 m lăţime sunt valabile pentru orice uşâ cu aceeaşi structură şi grosime, dar de dimensiuni mai mici decât uşa încercată. b) c) Limitele de rezistenţă la foc determinate pe uşi cu dimensiuni mai mari decât cele de la al.a) sunt valabile pentru orice uşă cu aceeaşi structură şi grosime, indiferent de dimensiune. d) Limitele de rezistenţă la foc determinate pe uşi în 2 canate, pot fi utilizate pentru uşi identice într-un canat {în lipsa experimentării pe uşa cu un canat); limita de rezistenţă la foc determinată pe uşi într-un canat nu poate fi extrapolată fără experimentare la cea în două canate. e) Limitele de rezistenţă la foc sunt valabile numai pentru direcţia focului indicată în col.2. La uşile pivotante (cu balamale) rezistenţa fa foc determinată pentru direcţia focului în sensul deschiderii uşii poate fi folosită şi pentru direcţia inversă a focului; dacă determinarea s-a făcut cu direcţia focului în sens invers deschiderii uşii, rezultatele nu pot fi extrapolate pentru focul în sensul deschiderii uşii.

Nr. crt.

Denumirea elementului de construcţie

Limita de rezistenţă la foc conform STAS 7771-81 şi grupa de combustibilitate

0 1.

1 Uşă celulară STAS 466/1971

2 3' - Etanşeitate şi izolare termică 10' – Stabilitate Combustibil - C4

2.

Uşă celulară STAS 466/71 vopsită cu vopsea termospumantă la exterior în 6 straturi (600 gr/m2)

26' – Etanşeitate 26' - Izolare termică 33' – Instabilitate Greu combustibil – C2 (focul în sensul deschiderii uşii) 189

Lucrarea de cercetare care a stabilit încadrarea 3 14/1974

15/1974

0

1

2

190

3

0 3.

1 Uşă celulară din lemn (884 x 2090 mm) - STAS 466/1976, nevopsită (uşa martor)

2 3' - Etanşeitate şi izolaţie termică 14'30"- Stabilitate Combustibil - C4 (focul în sensul deschiderii uşii)

3 25/1977

4.

Uşă celulară din lemn (884 x 2090 mm) - STAS 466/1976, vopsită numai la exterior, cu vopsea termospumantâ, 9605 - Policolor, în două straturi (250 gr/m2).

15'30' - Etanşeitate şi izolare termică 28' - Stabilitate Combustibil - C3 (focul în sensul deschiderii uşii)

25/1977

5.

Uşă celulară din lemn (884 x 2090 mm) - STAS 466/1976, vopsită 16'- Etanşeitate 16' - Izolare termică cu două straturi (250 gr/m2) cu vopsea termospumantă, 9605 21'- Stabilitate Policolor, în întregime (toc, feţe interioare, feţe exterioare) cu Greu combustibil - C3 excepţia lamelelor. (focul în sensul deschiderii uşii)

25/1977

6.

Uşă celulară din lemn (884 x 2090 mm) - STAS 466/1976, vopsită cu două straturi (250 gr/m2) cu vopsea termospumantâ, 9605 Policolor, în întregime (toc, feţe interioare, lamele) cu excepţia feţelor exterioare ale uşii.

8' 30" - Etanşeitate şi izolare termică 20' - Stabilitate Greu combustibil - C3 (focul în sensul deschiderii uşii)

25/1977

7.

Uşă celulară din lemn (884 x 2090 mm) - STAS 466/1976, vopsită în întregime (interior) cu vopsea termospumantă 9605 - Policolor, în două straturi (250 gr/m2)

18'-Etanşeitate 18' - Izolare termică 20' - Stabilitate Greu combustibil – C2 (focul în sensul deschiderii uşii)

25/1977

191

0

8.

1

2

Uşă ghilotină 1700 x 2200 mm, din două foi de tablă neizolate (cu strat de aer despărţitor) proiect IPC nr.2179 l sistem E 192

8' - Izolare termică Incombustibil - Co

3

6/1971

0

9.

1

2

Uşă glisantăcu două canate 3500 x 2800 mm, din două foi de tablă cu termoizolaţie din vată minerală P 90 între foi nefixată, proiect IPC 2179 tip II b 4 sistem C 193

20' - Izolare termică Incombustibil - Co

3

7/1971

0

10.

1

2

Uşă pivotantă AF2 STAS 664/62 într-un canat 1000 x 2100 mm tip 8' - Izolare termică (trecerea căldurii în sensul deschiderii) din 2 foi de azbest şi diatomit. 30' - Izolare termică (la trecerea căldurii în sens invers) 2 h - Etanşeitate pentru expunere la foc pe oricare din feţe Incombustibil - Co 194

3

7/1977

0

1

2

3

11.

Uşă pivotantă într-un canat 900 x 2000 mm proiect tip ICSM Galaţi, din 2 foi de tablă placate la interior cu două foi de azbest şi vată minerală.

9' - Izolare termică (la trecerea căldurii în sensul deschiderii) 25' - Izolare termică (la trecerea căldurii în sens invers) 1 h 13' - Etanşeitate pentru expunere la foc pe oricare din feţe Incombustibil - Co

8/1977

195

0

12.

1

Uşă pivotantă în două canate 3120 x 2790 mm din foi de tablă placată la interior cu ipsos armat cu fibre de sticlă, proiect IPCT nr.5531/1 zăvorâre cu 3 puncte de închidere

196

2

3

11'-Izolare termica 30' - Etanşeitate finală Incombustibil - Co (sensul trecerii focului, în sensul deschiderii uşii)

11/1982

0

1

2

3

13.

Uşă Ipa2 modificată pivotantă într-un canat 1000 x 2000 mm din 2 foi de tablă placată la interior cu 2 foi de azbest şi vată minerală cu 3 balamale şi 3 puncte de închidere

17' - Izolare termică 55' - Etanşeitate (ambele pentru trecerea focului în sensul deschiderii uşii) Incombustibil - Co

11/1977

197

0

14.

1

2

Uşă pivotantă într-un canat 1130 x 2250 mm proiectată şi executată 17' - Izolare termică 55' - Izolare termică (Sensul de trecere de GSCIP - Bucureşti din 2 foi de tablă placate la interior cu 2 foi de azbest şi vată minerală cu 3 broaşte şi 3 puncte de închidere al focului invers decât sensul deschiderii uşii) Incombustibil - Co 198

3

15/1980

0

15.

1

2

Uşă pivotantă într-un canat 1000 x 2100 mm tip IMB cu 4 foi de tablă cutată şi miez de ipsos armat cu rowing de sticlă plus două straturi de vată minerală, cu 3 balamale şi 3 puncte de închidere.

199

42' - Izolare termică 90' - Etanşeitate iniţială şi finală (cu deschiderea în sensul trecerii focului) Incombustibil - Co

3

6/1982

0

16.

1

2

Uşă pivotantă într-un canat 14' - Izolare termică 1000 x 2100 mm tip IMB din două foi de PAL alternat cu foi de 33' - Etanşeitate iniţială (cu deschidere azbest. în sensul trecerii focului) Peste 40' - Etanşeitate finală Combustibil

200

3

0

17.

1

2

Uşă pivotantă în două canate 1400 x 2160 mm din 2 foi de tablă 21'-Izolare termică izolată vată minerală şi foi de azbest proiect IFMA cu 6 1 h 01' - Etanşeitate iniţială (cu balamale şt două puncte de închidere deschidere în sens invers trecerii focului). Peste 2 h - Etanşeitate finală Incombustibil - Co 201

3

19/1981

0

1

2

18.

Uşă navală din două foi de tablă placată la interior cu două foi de azbest şi vată minerală, pentru salandă fluvială de 600 m3 prindere în câte 3 puncte.

202

Clasa BO (30' - Izolare termică, deschidere în acelaşi sens cu trecerea focului). Incombustibil - Co

3

19/1982

0

19.

1

2

Uşă navală pentru şalandă cu izolaţie de azbest şi vată minerală, prindere în câte 3 puncte

203

Clasa A 60 60' - Izolare termică (deschidere în sens invers trecerii focului). Incombustibil - Co

3

26/1982

0

20.

1

2

Uşă glisantă 1600 x 2800 mm într-un singur canat din profite metalice placate la exterior cu ipsos armat cu fibre de sticlă proiect IPCT 5536/2. 204

1 h 15' - Izolare termică Peste 2 h - Etanşeitate iniţială şi finală Incombustibil - Co

3

9/1982

0 21.

1 Uşă glisantă 3200 x 2800 în două canale din profile metalice placate la exterior cu ipsos armat cu fibre de sticlă proiect IPCT 5536/2.

2 31' - Izolare termica şi etanşeitate iniţială Peste 2 h - Etanşeitate finală Incombustibil - Co

3 9/1982

22.

Uşă glisantă 3200 x 2800 cu schelet din profile de tablă având în exterior plăci de ipsos armat cu rowing de sticlă tăiate oblic şi cu etanşate între canate în Z, din fâşii de ipsos armat, proiect IPCT 5536/2.

1 h 45' - Izolare termică 2 h 05' - Etanşeitate iniţială 2 h 15'-Stabilitate Incombustibil - Co

20/1982

23.

Uşă glisantă într-un canat 1600 x 2800 mm cu schelet din profile 1 h 04' - Izolare termică 2 h 15' - Etanşeitate iniţială şi stabilitate de tablă având în exterior plăci de ipsos armat cu rowing de sticlă Incombustibil - Co tăiate oblic proiect IPCT 553672.

205

20/1982

0

24.

1

2

Uşă pivotantă într-un canat 1600 x 2230 mm cu schelet din 1 h 43’ – Izolare termică profite de tablă având în exterior plăci de ipsos armat cu rowing de 2 h 07 - Etanşeitate iniţială şi finală (sensul sticlă şi la interior vată minerală conform proiectului IPCT 5536/3. de trecere al focului în sensul deschiderii uşii) Incombustibil - Co 206

3

2/1983

0

1

2

25.

Ferestre din beton cu geam armat, de 6 mm grosime proiect IPC 5180

47' - Etanşeitate iniţială Incombustibil - Co

21/1975

26.

Ferestre din beton cu geam termopan proiect IPC 5180

3' - Etanşeitate iniţială Incombustibil - Co

13/1975

27.

Fereastră din beton cu geam clar, obişnuit de 4 mm grosime proiect IPC 5180

1' - Etanşeitate iniţială Incombustibil - Co

17/1975

207

3

0

1

2

28.

Ferestre metalice cu geam armat, de 6 mm grosime proiect IPC 5180 208

1 h 12' - Etanşeitate iniţială Incombustibil - Co

3

2/1976

Nr.crt.

Denumirea elementului de construcţie

0

1

Limita de rezistenţa la foc conform STAS 7771 - 1981 şi grupa de combustibilitate

2

Lucrarea de cercetare care a stabilit încadrarea 3

1.

Închidere a golului din planşeu, alcătuită din vată minerală P 60 de 6 cm grosime, ipsos de 1,5 cm şi plintă incombustibilă de 1,2 cm folosită la trecerea conductelor pentru instalaţii sanitare.

33' Izolare termică Incombustibil - Co

6/1979

2.

Clapetă antifoc monopaletă CAM de 1,00 x 1,00 mm - proiect ICPAIUC

1h 44' - Izolare termică, indiferent de acţionarea focului Incombustibil - Co

4/1979

209

0

3.

1

Clapetă antifoc monopaletă CAM de 31,5 x 31,5 cm - proiect ICPAIUC

210

2

3

1 h 35' - Izolare termică, amorsorul cu fuzibil fiind pe sensul focului 2 h 46' - Izolare termică, amorsorul INOX cu fuzibil fiind în poziţia opusă sensului focului. Incombustibil - Co

8/1979

0

1

2

4.

Ansamblu de două clapete antifoc basculante montate orizontal în serie pe ambele părţi ale peretelui antifoc, cu dimensiunea golului Φ 1000 mm

13'-Izolare termică

19/1976

5

Ansamblu de două clapete antifoc basculante montate orizontal în serie pe ambele părţi ale peretelui antifoc, cu dimensiunea golului 1000 x 1000 mm

20' - Izolare termică

19/1976

211

3

0

1

2

6.

Ansamblu de două clapete antifoc basculante îmbunătăţite constructiv şi vopsite cu vopsea termospumantă proiect CABR 200, montate orizontal în serie de două bucăţi pe ambele părţi ale peretelui antifoc, cu dimensiunile golului de 1000x1000 mm

7.

Trecerea conductelor şi cablurilor prin pereţi şi planşee antifoc, Rezultatele sunt redate în tabelele nr. 1,2,3 conform proiect IPCT nr.5313 212

1 h 15'-Izolare termică

3

5/1977

19/1978

FIGURI EXPLICATIVE LA TABELUL NR.1

Poz.2 TC 1 - 1 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar; 6. Zidărie BCA

Poz.1 TC - 1 m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 2. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar;

6. Zidărie BCA

213

Poz.3TC-1-1m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 2. Vata minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

Poz.4 TC 3 – 1 1. Conductă OL;2. Dispozitiv PVC; 3. Mortar; 4. Zidărie BCA

214

Poz.5 TC 3 - 1 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Mortar; 4. Zidărie BCA

P02.6 TC 1 -1 m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3.Vată minerala; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

215

Poz.8 TC 1 - 1 m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

Poz.7 TC -1 -1 m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

216

Poz.9 TC 1 - 1 m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 2. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

Poz.10TC1-1 2. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

217

P O Z .12TC1-1 1. Conductă OI cu apă; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5 Mortar 4. Zidărie BCA

Poz.11 TC-1 -1 m 4. Conductă fontă 2. Dispozitiv PVC; 5. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar; 6. Zidărie BCA

218

Poz.13 TC 1-1 m 1. Conductă fontă; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar; 6. Zidărie BCA

Poz.14 TC 1-1 m 1. Conductă fontă; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar; 6. Zidărie BCA

219

Poz.16 TC 1-1m 1. Conductă fontă; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală: 4. Inel PVC; 5 Mortar 4. Zidărie BCA

Poz.15 TC-1 -1 m 1. Conductă fontă 2. Dispozitiv PVC; 3.Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar; 6. Zidărie BCA

220

Poz.17 TC 1-1m 1. Conducta PVC; 2. Dispozitiv PVC; 3.Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Mortar 6. Zidărie BCA

POZ.18 TC 1-1 m 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Mortar 5.. Zidărie BCA

221

Poz.20 TC 1 - 1 m 1. Conductă Ol cu apă; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5 Mortar; 4. Zidărie BCA

Poz.19 TC-3-1 1. Conducta fontă 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerala; 4. Mortar, 5. Zidărie BCA

222

Poz.21 TC 1 - 1 m 1. Conductă PVC; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Mortar 5. Zidărie BCA

Poz.22 TC 1 - 1 m 1. Conductă PVC; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Mortar 5. Zidărie BCA

223

Poz.24 TC 3 -1 1. Conductă OL 2. Vată minerală 3. Manşon protecţie; 4. Dispozitiv OL; 5. Mortar; 6. Zidărie BCA;

Poz.23 TC -1 - 1 m 1. Conductă OL 2. Vată minerală 3. Manşon protecţie; 4. Inel PVC; 6. Dispozitiv PVC; 6. Mortar 7. Zidărie BCA

224

Poz.26 TC 3 - 1 m 1. Conductă OL; 2. Vată minerală; 3. Manşon protecţie; 4. Dispozitiv PVC; 5. Inel PVC; 6. Zidărie BCA

Poz.25 TC 1 - 1 m 1. Conductă OL; 2. Vată minerală; 2. Manşon protecţie; 4. Inel PVC; 5. Dispozitiv PVC; 6.Mortar;

7. Mortar

7. Zidărie BCA

225

1.Conductă OL;

2.Vată minerală;

Poz-27 TC 2-1 3.Manşon protecţie; 4.Inel PVC;

226

5.Dispozitiv PVC;

6.Mortar;

7.Zidărie B.C.A.

ANEXA 2 Tabelul 2 TRECEREA CONDUCTELOR PRIN PLANŞEE PROIECT IPCT NR. 5313 (INCLUSIV MODIFICATE DE INCERC NOTATE 6U ,,m„) 19/1978 şi 21/1980 DISPOZITIV

Nr. crt.

Timpul trecerii T.C.

Varianta etanş Grosi- sau fără Material Φ De me perete etan(mm) şare (F.E.)

CONDUCTE

Material

Limita Izolat Grosi- de sau Φ De me rezis- Criteriul neizolat perete tenţă (mm) la foc

0 1 1 TC 2-2

2 P.V.C.

3 75

4 2

5 F.E.

6 OL

7 neizolat

8 48

9 3,5

10 25'

2 TC 2-2 3 TC 2-2 m

P.V.C. P.V.C.

75 110

2 3

etanş “

OL OL

48 48

3,5 3,5

4 TC 2-2 m 5 TC 2-2 m 6 TC 2-2 m

P.V.C. P.V.C. P.V.C.

110 210 210

3 9 9

“ “ “

OL OL OL

“ izolat parţial izolat izolat izolat parţial neizolat “ “

48 113 113

3,5 4 4

7 TC 2-2 8 TC 2-2 9 TC 2-2

OL OL OL

“ “ “

OL OL OL

10 TC 3-2 11 TC 3-2 m

OL OL

F.E. etanş

OL OL

12 TC 4-2 13 TC 5-2

OL OL

“ F.E.

OL OL

113

3,5

“ izolat parţial neizolat 227

108 219 108 158 48 168 45

(cu apă) 3,5

Cedarea prin conductă (C) sau prin dispozitiv (D)

45' 53'

11 izolare termică “ “

12 C termică C C

1h 10' 50' 37'

“ “ “

C C C

52' 46' 1h 03'

“ “ “

D C C

55' 52'

“ “

C C

58' 1h 34'

“ “

C D

FIGURI EXPUCATIVE LA TABELUL NR.2

Poz.2 TC 2 - 2 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 3. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Planşeu: 6. Mortar

Poz.1 TC 2-2 FE 1. Conductă OL; 2. Dispozitiv PVC; 2. Vată minerală; 4. Inel PVC; 5. Planşeu; 6. Mortar

228

Poz.3 TC 2-2m 2. Conductă OL; 2. Vată minerală; 3. Manşon protecţie; 4. Dispozitiv PVC; 5. Inel PVC; 6. Planşeu; 7. Mortar

Poz.4 TC 2-2m 3. Conductă OL; 2. Vată minerală; 3. Manşon protecţie; 4. Dispozitiv PVC; 5. Inel PVC; 6. Planşeu; 7. Mortar

229

Poz.6 TC 3-2 1. Conductă OL 2. Vată minerală 3. Manşon protecţie; 5. Dispozitiv PVC; 5. Inel PVC; 6. Planşeu; 7. Mortar

Poz.5 TC - 2 - 2 m 1. Conductă OL 2. Vată minerală 3. Manşon protecţie; 4. Dispozitiv PVC; 5. Inel PVC; 6. Planşeu; 7. Mortar

230

Poz.11 TC - 3-2m 1. Conductă OL 2. Vată minerală 3. Manşon protecţie; 4. Inel PVC; 5. Dispozitiv OL; 6. Mortar

231

ANEXA 2 TABELUL 3 TRECEREA CABLURILOR PRIN PEREŢI ŞI PLANŞEE 19/1978 şi 21/1980

Nr. crt.

Timpul trecerii

Trecere prin pereţi (0) sau prin planşee (V)

Tipul (sau diametrul cablului) (mm)

Limita de rezistenţă la foc

Criteriul care a determinat limita

Cedare prin cablu (C) sau prin dispozitiv (D)

1

2

3

4

5

6

2 h 58'

izolare termică

C

1 h 05'

″

C

1 h 20' 05' 05' 7h

″ ″ ″ toate

D D D —

3h 41'

izolaţie termică

D

1 h 53' 42'

″ ″

D D

42' 3h 15'

″ ″

D C

0 1

TCE-1

V

2

TCE-1

V

3 4 5 6

TCE-1D TCE-2 - 1 TCE-2-2 TCE-1

V V V O

7

TCE-1

O

8

TCE-1D

O

9

TCE-2-1m

O

10 11

TCE-2-2 TCE-3

O O

ACYAbY 2X4 ACYAbY 4x 16 Φ 32 Φ 19, 29, 32 Φ 19, 32 ACYAbY 2x4 ACYAbY 4x 16 Φ 32 ACYAbY Φ 19, 29, 32 Φ 19. 32 CYAbY 3x70+35

232

0

1

2

3

4

5

6

12

TCE-3

O

ACYAbY 3 cabluri 2x4

7h

toate

–

13 14 15

TCE-3 TCE-4 TCE-5-1

O O O

ACYAbY 4x 16 ACYAbY 4x16 ACYAbY 4x16

7h 7h 2h 19'

toate toate izolaţie termică

– – D

Datele din tabel sunt valabile pentru planşee cu grosimi egale sau mai mari de 12 cm.

233

FIGURI EXPLICATIVE LA TABELUL NR.3

Poz.3.TCE 1-D 1. Cablu ACYABY; 2. Dispozitiv OL; 3. Planşeu; 4. Mortar; 5. Vată minerală

Poz.4 (a,b) TCE 2-1 1. Cablu 19 mm; 2. Cablu 29 mm; 3. Cablu 32 mm; 4. Dispozitiv; 5. Planşeu; 6. Vată minerală; 7.Şurub cu piuliţă M8. 234

Poz.5 (a, b şi c) TCE 2-2 1,4,9,12 Cablu 19 mm; 2,3,10,11 Cablu 32 mm: 5. Dispozitiv; 6. Planşeu; 7. Vată minerală, 8 . Şurub cu piuliţă M8 235

Poz.4 TCE 1-D 1. Cablu electric ACYABAY; 2. Dispozitiv OL; 3. Mortar; 4. Zidărie BCA

Poz.10 (a+b+c) TCE 2-2 1,2 Cabluri electrice 19 mm;

Poz.9 (a+b) TCE 2-1 m 1. Cablu electric 29 mm; 2. Dispozitiv; 2. Şurub cu piuliţă M 8; 4. Vată minerală; 6. Şurub cu piuliţă MP; 6. Zidărie BCA; 7. Cablu electric 19 mm; 8. Cablu electric 32 mm

3,4 Cabluri electrice 32 mm;

3. Dispozitiv; 6. Zidărie BCA; 7. Şurub cu piuliţă; 8. Vată minerală. 236

VII. CABLURI PENTRU INSTALAŢII DE SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU CAPACITATE DE TRANSMITERE A SEMNALULUI PRIN CABLURI UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE DE SEMNALIZARE ŞI AV/ERTIZARE INCENDIU ÎN CONDIŢIILE INCENDIULUI STANDARD

1 CSYAbY

Media rezultatelor Vopsit cu Nevopsit vopsea termospumantă 2 3 6 min.27 sec. 5 min.24 sec.

CSAbY-F

3min.21 sec.

4 min.25 sec.

CSYAbY

4 min.07 sec.

3 min.17sec.

Tipul cablului

Reprezentare 4

237

5 1) Conductor din cupru 2) Izolator din PVC 3) Manta exterioară din PVC 4) Înveliş comun din benzi de material plastic 5) Ecran 6) Contra spiră din bandă de oţel 7) Manta interioară din PVC 8) Armătură din benzi din oţel 9) Armătură din sârmă de oţel rotund 10) Fir de Cu pentru continuitatea ecranului

VII. CABLURI PENTRU INSTALAŢII DE SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU CAPACITATE DE TRANSMITERE A SEMNALULUI PRIN CABLURI UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE DE SEMNALIZARE ŞI AV/ERTIZARE INCENDIU ÎN CONDIŢIILE INCENDIULUI STANDARD 1

2 4 min.16 sec.

3 3 min. 30 sec.

CSYEY

5 min. 50 sec.

4 min. 25 sec.

3 min. 42 sec.

2 min. 22 sec.

CSYY

PEL

4

238

5

VIII. PROPAGAREA FOCULUI Nr. crt

Tipul de acoperiş sau element de acoperiş

Modul de propagare

Lucrarea şi anul

0

1

2

3

a) PROPAGAREA PE SOLUŢII CONSTRUCTIVEPENTRU ACOPERIŞURI 1.

Acoperiş uşor cu pane din beton precomprimat din 6,00 m lungime, proiect IPCT nr.5219-b, aşezate la 1,50 m interax, cu termoizolaţie din plăci aglomerate din deşeuri de lemn şi miez de pol işti ren şi panouri din plăci aglomerate din fibre de lemn protejate cu răşini fenolice.

Flăcările apar la 18 minute după începerea încercării, iar propagarea s-a făcut la 2 minute de la apariţia flăcărilor (20 minute de la începerea încercării). Cantitatea de fum este foarte mare.

18/1978

2.

Acoperiş din pane şi grinzi de beton precomprimat de 4,00 m lungime, aşezate la 1,50 m interax, alcătuit din azbociment cu ondule mari, plăci PAL ignifugat antiseptizat de 1,2 cm grosime, termoizolaţie din polistiren ignifugat tip PEX de 3,6 cm grosime şi hidroizolaţie din două straturi de carton asfaltat bituminat - proiect ICPIL

Acoperişul se aprinde la 33 minute de la începerea încercării şi transmite focul după 9 minute de la apariţia flăcărilor (42 minute de la începerea încercării). Focul s-a propagat greu şi pe o zonă foarte restrânsă. Fumul degajat este toxic şi în cantităţi foarte mari. Elementul este "greu combustibil"

2/1979

3.

Acoperiş din pane de beton precomprimat de 6,00 m lungime, aşezate la 1,50 m interax, cu suport din tablă cutată, termoizolaţie din vată minerală şi hidroizolaţie din PVC plastifiat.

Acoperişul se aprinde la 9 minute de la începerea încercării şi transmite focul Ia 8 minute de la apariţia flăcărilor (17 minute de la începerea încercării). Focul s-a propagat greu şi pe o zonă restrânsă. Fumul degajat este toxic şi în cantităţi foarte mari.

19/1979

239

0 4.

1 Acoperiş termoizolat ia partea superioară cu plăci din puzderie de in şi cânepă liate cu ciment şi silicat de sodiu fără hidroizolaţie.

2 Focul nu se propaga. Se constată doar arderea termoizolaţiei pe zone izolate de mică întindere în cadrul suprafeţei stropite iniţial cu benzină.

3 8/1981

5.

Acoperiş termoizolat la partea superioară cu plăci din aşchii de lemn liat cu silicat de sodiu

Focul nu se propagă pe acoperişul termoizolat cu plăci din aşchii de lemn liat cu silicat de sodiu. Arderea s-a limitat pe resturile plăcii mediene pe care a fost împrăştiată benzina, arderea produsă pe seama bitumului de lipire a plăcilor pe suport.

6/1981

6.

Acoperiş termoizolat Ea partea superioară cu plăci din puzderie de in şi cânepă liate cu ciment şi silicat de sodiu cu hidroizolaţie.

Focul nu se propagă pe suprafaţa acoperişului.

8/1981

7.

Acoperiş termoizolat la partea superioară cu spumă fenolică cu hidroizolaţie

Focul nu se propagă pe acoperişul cu hidroizolaţie. Temperaturile au crescut numai în zona stropită cu benzină şi numai în primele 20 minute ale experimentării.

8/1981

8.

Acoperiş termoizolat la partea superioară cu spumă fenolică fără hidroizolaţie

Focul nu se propagă pe spuma fenolică

8/1981

9.

Acoperiş din azbociment cu rezemare de 1,50 m şi hidroizolaţie din spumă poliuretanică ignifugată.

Suportul de azbociment s-a degradat exploziv la 6 minute de la începerea încercării. Poliuretanul nu s-a aprins ci s-a carbonizat. Zona de propagare învecinată celei expuse la foc nu a suferit nici o modificare.

15/1979

240

0 10.

1 Acoperiş din tablă cutată cu rezemare la 3 m şi hidrotermoizolaţie din spumă poliuretanică ignifugată.

2 La 10 minute de la începerea încercării, s-a produs autoaprinderea poliuretanului în zona expusă focului, fără însă ca focul sa se propage.

3 15/1979

11.

Învelitoare din tablă cutată termoizolată cu spumă poliuretanică caşerată.

După căderea suprafeţei expuse focului, flăcările s-au extins pe o mică porţiune în zona de propagare. Această zonă s-a autostins în câteva minute. Propagarea pe hidroizolaţie s-a efectuat prin intermediul spumei potiuretanice.

27/1977

12.

Acoperiş din panouri ROMPAN din tablă cutată, termoizolaţie din spumă de poliuretan ignifugat şi hidroizolaţie bituminoasă, montat pe pane metalice aşezate la 3,00 m interax.

Focul nu se propagă. In momentul în depărtării sursei de căldură, acoperişul se autostinge. Fumul degajat în timpul încercării este toxic şi cantităţi foarte mari.

6/1980

13.

Învelitoare din azbociment ondulat cu termoizolaţie din plăci de stabilit purtate pe pane metalice secundare – proiect IPCT nr.5605/2 soluţie S1.

Focul nu se propagă. In momentul îndepărtării sursei de căldură, acoperişul se autostinge. Fumul degajat în timpul încercării este toxic şi în cantităţi foarte mari.

6/1980

14.

Învelitoare din azbociment ondulat cu termoizolaţie din plăci de stabilit purtate pe pane metalice secundare – proiect IPCT nr.5605/2 soluţie S1.

Stabilitul nu arde în zona de propagare timp de 25 minute. După 25 min., se constată apariţia incandescenţei fără flacără în masa plăcilor sub efectul gazelor fierbinţi. Continuă arderea mocnită fără flacără şi după încetarea focului din focar - după 1 h se autostinge, prezentând o consumare de 50 %.

241

17/1981

0 15.

1 Terasă cu suport de beton armat de 12 cm grosime şi izolaţie de spumă poliretanică rigidă ignifugată de 5 cm grosime

2 Focul nu se propagă sub acţiunea directă a flăcării, spuma poliuretanică se aprinde şi arde un timp scurt formând un rezidu negru care împiedică transmisia căldurii şi admisia aerului la poliuretan, care rămâne intact sub crustă.

3 21/1978

16.

Acoperişuri cu luminatdare din plăci PAS laminate curate şi ondulate aşezate la 3,00 m distanţă între ele, conform proiectului 5445 (fără strat de pietriş pe suprafaţa hidroizotaţiei)

Luminatorul se aprinde la 2' de !a începerea incendiului şi transmite focul pe orizontală de la un luminator la altul după 4' de la începerea incendiului.

14/1980

17.

Luminatoare continue de 1,50 x 4,00 m din PAS, aşezate la 3,00 m interax.

Focul nu se propagă de la un luminator la altul şi nici prin intermediul hidro sau termoizolaţiei. Cantitatea de fum degajată este foarte mare conţinând acid clorhidric, oxid de carbon, oxid de carbon, bioxid de carbon, particule de material nears.

15/1975

18.

Luminatoare de 1,50 x 4,00 m aşezate la 1,50 interax, din plăci cutate drepte din PAS neignifugat, cu recorduri din polistiren neignifugat şi şipcă de lemn şi hidroizolaţie din bitum acoperită cu pietriş, proiect IPCT nr.5445.

Luminatoarele se aprind 19 minute de la începerea încercării. Focul se propagă de la un luminator la celălalt după 2 minute de la apariţia flăcărilor (21 minute de la începerea încercării). Cantitatea de fum degajată este foarte mare şi toxică.

1/1979

19.

Cupolete din poîimetacrilat de metil (0,97 x 1,97 m) montate pe cadre portcupolete din PAS (1,06 x 2,06 m) aşezate la 1,50 rn interax.

Focul nu se propagă la celelalte cupolete şi nici prin intermediul hidroizolaţiei. Cantitatea de fum degajată este foarte mare în compoziţia fumului intră monomer (metacrilat de metil), oxid de carbon, şi bioxid de