Motoare de curent continuu

CUPRINS Cuprins……………………………………………………………………………………………………2 ARGUMENT.................................................................................................................................. 3 CAPITOLUL I................................................................................................................................4 MOTOARE DE CURENT CONTINUU..........................................................................................4 1.1 CONSTRUCTIE......................................................................................................................4 1.2 MĂRIMI NOMINALE..............................................................................................................6 1.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT

CONTINUU........................................................7 1.4 REGLAREA TURAŢIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.........................................7 1

1.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE............................................................................7 CAPITOLUL II..............................................................................................................................8 SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU 2.1. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE

DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA.................................................................................8 2.2. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA.................................................................................8 2.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE, IN FUNCŢIE DE TURAŢIE, A MOTORULUI DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU...........................................9 CAPITOLUL III..........................................................................................................................10 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE 3.1. PROBLEME GENERALE...................................................................................................10

3.2.POSIBILITĂŢI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAŢIILE NEPROTEJATE....................10 3.3. MIJLOACE INDIVIDUALE PENTRU PROTECŢIE SI MASURI ORGANIZATORICE.....10 3.4 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAŞINILE ELECTRICE.....................11 3.5 ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE..................................................................11 3.6 REPARAREA MAŞINILOR ELECTRICE............................................................................12

3.7. REPARAŢII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU...................................................12 Bibliografie............................................................................................................................... 13 Anexe........................................................................................................................................14

ARGUMENT MOTOARE ELECTRICE Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice în energie electrică, este 2

realizată de un generator electric. Nu există diferenţe de principiu semnificative între cele două tipuri de maşini electrice, acelaşi dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situaţii

diferite. Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părţi componente: stator şi rotor. Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică şi înfăşurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax şi o armătură rotorică ce susţine înfăşurarea rotorică. Între stator şi rotor există o porţiune de aer numită întrefier ce permite mişcarea rotorului faţă de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanţelor motorului. Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite largi si cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive electrice si diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent continuu utilizate in cele mai diverse domenii de activitate.

Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice. In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel electrice etc.

CAPITOLUL I MOTOARE DE CURENT CONTINUU 1.1 CONSTRUCTIE 3

Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale: statorul, rotorul, periile, scuturile si lagarele, cutia de borne. Statorul produce fluxul magnetic inductor. Este format din carcasa, poli si bobine polare. Carcasa este confectionata din materiale feromagnetice (otel) si are o forma cilindrica. Polii principal (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa. Acestia se confectioneaza din tole din otel cu grosimea de 1 - 1,5 mm. Polii principali sunt in totdeauna in numar par.

Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau aluminiu plasate pe poli. Ele sunt legate in serie si conectate la reteaua de alimentare si excita campul magnetic inductor. Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o alternants a poJaritatii la trecerea curentului. Rotorul este rotit de cuplul fortelor de interactiune dintre campul magnetic inductor şi curentul electric din propriul bobinaj, permitand astfel transformarea energiei

eiectrice in energie mecanica. EI este format din : arborele rotorului, pachetul de tole ale rotorului, bobinajul rotoric, (indus), colectorul si ventilatorul. Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia mecanica de rotatie. Pe el se gasesc montate toate celelalte par|i componente ale rotorului. Pachetele de tole ale rotorului se executa din tabla de otel, cu grosimea de 0,5mm. Tolelesunt de forma unei corone circulare cu crestari la exterior. Tolele sunt mentinnte fmpachetate foarte strans pe arbore cu ajutorul unor piese speciale de strangere. Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie de bobine de cupru sau aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole. Capetele acestor bobine sunt lipite de lamele colectorului. Colectorul este format din lamele de cupru identice dispu se pe circumferinţa unui butuc fixat de arbore. între lamele de cupru se află izolaţia de micanit. Ventilatorul este fixat pe axul rotoric asigură circulaţia forţată a aerului din mediul înconjurător prin intermediul motorului. In felul acesta motorul se răceşte. Este prevăzut numai la maşinile de putere mare, pentru o mai bună utilizare a secţiunii conductoarelor. Periile freacă pe lamelele colectorului pentru a realiza legătura electrică dintre bobinajul rotoric şi cutia de borne a motorului. Ele sunt susţinute şi presate pe colector de crucea portperii din oţel sau fontă. Periile sunt executate de regulă, din cărbune sau materiale cu mare rezistenţă mecanică şi foarte conductoare de electricitate. Scuturile si lagărele motorului sunt piese mecanice care asigură închiderea statorului şi susţinerea arborelui rotoric, pentru a putea efectua mişcarea de rotaţie. Lagărele pot fi cu cuzineţi sau cu rulmenţi. Cutia cu borne reprezintă locul unde se execută legăturile electrice între capetele înfăşurărilor din maşină şi reţeaua de alimentare. Bornele sunt executate din cupru sau oţel, iar cutia este prevăzută cu un capac cu rol de protecţie şi izolare. In figura 1.1.1 este prevăzută schema de producere a cuplului mecanic la un motor de un curent continuu cu doi poli.

4

Figura 1.1.1 Forţele electromagnetice formează cupluri de rotaţie de acelaşi sens. Cuplul total

reprezintă suma acestora şi duce la mişcarea de rotaţie dorită. In figura 1.1.1. circuitul de excitaşie şi circuitul rotoric sunt independente, fiecare fiind alimentate de la alte surse de curent continuu. Motorul de curent continuu astfel executat se mai numeşte şi motor cu excitaţie separată. Schema electrică a acestuia este dată în figura 1.1.2. în practic, cele două surse de curent se reduc la una care alimentează atât circuitul rotoric cât şi pe cel de excitaţie.

5

Figura 1.1.2 In acest caz se dovedesc trei moduri de legare a înfăşurării de excitaţie (Fig. 1.1.3) în serie cu circuit rotoric, în derivaţie şi mixt. Astfel de motoare se numesc cu excitaţie serie, cu excitaţie derivaţie şi respectiv cu excitaţie mixtă. In cazul motorului cu excitaţie mixtă o parte din înfăşurarea de excitaţie (r el) este legată

în serie cu circuitul rotoric şi restul înfăşurării (re2) în paralel cu acesta.

1.2 MĂRIMI NOMINALE Motoarele de curent continuu ca şi toate receptoarele sunt dimensionate pentru un anumit regim de funcţionare. Acesta se numeşte regimul nominal, (sau serviciul nominal) şi în cadrul lui motorul poate funcţiona permanent fără ca părţile sale componente să se încălzească peste limita admisibilă. Mărimile nominale pentru un motor de curent continuu sunt în general următoarele: - putere nominală (Pm în W, KW) reprezintă puterea mecanică utilă la arborele motorului - tensiunea nominală (Ue în V) este tensiunea necesară a fi aplicată excitatiei - curentul nominal (I în A) este curentul absorbit de Ia reţea corespunzător

puterii şi tensiunii nominale - turaţia nominală (nn în rot/min) este turaţia arborelui rotorului -

randamentul motorului (rj) reprezintă raportul Tl=Pn/Pa=Pn/UxI

-

unde: Pneste puterea nominal) (mecanică) a motorului Pa= Uxl - puterea electrcă absorbită de la reţea Randamentul este subunitar datorită pierderilor de energie din maşină. Aceste pierderi sunt de natură electromagnetică şi mecanica. 6

Pierderile electromagnetice sunt: -pierderi de cupru, care reprezintă pierderile din bobinajele de excitaţie (pc ui) şi indusului (pcU2) -pierderi în fier, care reprezintă pierderile ce se produc în pachetul de tole al rotorului (ppe) -pierderile mecanice (pm) se datoresc forţelor de frecare din lagăre Toate mărimile sunt indicate pe plăcuţa motorului

al

1.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu nu pornesc prin legare directă Ia reţea aşa cum se arată în schemele din figura 1.1.2 şi 1.13, deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20 - 50 de ori mai mare decât curentul nominal. Pentru a se micşora acest curent până la de 2 - 2,5 ori curentul nominal se utilizează un reostat de pornire. Acesta se introduce în circuitul principal ai motorului. Pe măsură ce turaţia motorului creşte, curentul absorbit de la reţea scade. Reostatul de pornire este scos treptat din circuit şi ajunge să fie scurtcircuitat când se atinge turaţia nominală a motorului.

1.4 REGLAREA TURAŢIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU Turaţia motorului de curent continuu se poate regla fie prin variaţia tensiunii, fie prin variaţia curentului de excitaţie. Curentul de excitaţie se poate varia utilizându-se un reostat. Se pot realiza variaţii ale turaţiei faţă de turaţia nominală în raportul 1/3.

1.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE Se realizează prin inversarea legăturilor fie la stator (la excitaţie) fie la rotor. Dacă se inversează legăturile în ambele locuri nu se obţine schimbarea sensului de rotaţie.

7

CAPITOLUL II SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU 2.1. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt următoarele: -motorul de curent continuu nii cu Înfăşurarea de excitaţie ; -contactoarele cÎ5 c2 pentru pornirea si inversarea sensului de rotaţie, comandate prin butoane de comanda ; -aparatele de cuplare si de protecţie a circuitelor de forţa si de comanda : întrerupătoarele ah a2, releul de curent mazimi Q\ si siguranţele fuzibiole Pornirea motorului se realizează in următoarele etape: se deschide întrerupătoarele a1; a2; se apasă butonul b2. anclaseaza C\ care : -prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis) se retine ; -prin c.a.n.i. (contact auxiliar normal închis) blochează pe -prin CP. (contact principal)porneste mh in sens direct; daca se apasă butonul b3 aclanseaza c2 care : -prin c.a,n.d. se retine ; -prin c.a.n.i. blochează pe Ci; -prin CP. porneşte mi, in sensul invers. Oprirea motorului. Pentru aceasta se apasă butonul bi si astfel declanşează ci, se deschid CP. se opreşte mj. Noua pornire in sens contrar poate fi comandata dupa scurgerea timpului necesar pentru oprirea completa a motorului. In caz contrar ar avea loc o frânare prin cuplarea inversa, schema nefîind pregătita pentru aceasta.

2.2. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt următoarele: -motorul de curent continuu mL cu infasurarea de excitaţie E2, prevăzut cu rezistentele de pornire r\T2; -contactorul c2, c5. pentru scurtcircuitarea rezistentelor de pornire,comandate prin relee de timp di, d2.

Pornirea motorului -se apasă butonul bj care aclanseaza Cj care : -prin c.a.n.d. alimentează bobina releului de timp d,; -prin CP : porneşte mt cu rh r2 incluse in circuitul indusului. Dupa intervalul de timp ti cand motorul ajunge la turaţia ni: 8

-acţionează dj si prin c.n.d. alimentează bobina c 2; -acţionează c2 care : -prin c.a.n.d. alimentează bobina d2; . prin CP. scurtcircuitează ri. Motorul accelerează in continuare si dupa intervalul de timp t 2 cand ajunge la turaţia n2: -acţionează d2 si prin c.n.d. alimentează bobina C3; -aclanseaza c3 si prin CP. scurtcircuitează r2. Motorul accelerează pana la atingerea turaţiei nominale.

Oprirea motorului -se apasă butonul b2 si se dezexcita Cj - se întrerupe circuitul nu.

Observaţie Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistentelor de pornire la intervalele de timp ti.t2, calculate astfel incat pornirea sa fie conforma principiului pornirii in funcţie de timp.

2.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE, IN FUNCŢIE DE TURAŢIE, A MOTORULUI DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU Elementele principale ale schemei sunt urmatoarele: -motorul de curent continuu nii cu infasurare de excitaţie E x prevăzut cu rezistentele de pornire n r2 r3; -contactorul Ci pentru conectarea motorului la reţea, comandat prin butoane de comanda;

Nota. Contactoarele C2, C4 sunt astfel alese incat anclansarea lor sa aiba succesiv valorile E] = Cenj, Cen2, E3 = Cen3 ale tensiunii electromotoare din indus, adică la valorile n^n2,n3 ale tensiunii motorului.

Pornirea motorului. -se apasă butonul bis care anclanseaza cj care : -prin c.a.n.d. se autoretine: -prin CP. porneşte mi cu r! r2 r3 incluse in circuitul indusului. Pe măsura ce indusul aceelereaza atingând valorile n t n2 n3 ale turatie,tensiunea electromotoare ia valorile EJţE2,E3 si succesiv : -anclanseaza c2 care prin CP. scurtcircuitează rt; -anclanseaza c3 care prin CP. scurtcircuitează r2; -anclanseaza c4 care prin CP. scurtcircuitează r3. In continuare, motorul accelerează pana la atingerea valorii nominale a turaţiei.

Oprirea motorului. -se apasă butonul b2 si se dezexcita Cj dupa care se intrerupe.

9

CAPITOLUL III NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE 3.1. PROBLEME GENERALE Electrocutările au loc cand omul atinge concomitant doua elemente bune conductoare de electricitate, intre care exista o diferenţa de potenţial. Partea izoianta a corpului omenesc o constituie numai pielea, rezistenta electrica a ei variind intre 1000 - 100000 Q, n funcţie de individ si de condiţiile in care se face contactul cu elemntul sub tensiune. De aceea, pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa, in condiţiile date, daca produce un current prin corpul omului ih > lOmA. La in > 15mA, omul nu se mai poate elibera singur de sub tensiunea curentului electric, iar la ih > niA inceteaza funcţionarea inimi. Contactele cu elementele care fac parte din circuitele curenţilor de lucru, cum sunt conductoarele neizolate si bornele constituie stingerea directa, iar contactul cu un element care intra accidental sub tensiune, datorita defecţiunii sau avariei, cum sunt carcasele maşinilor si instalaţiilor electrice constituie atingerea directa.

3.2.POSIBILITĂŢI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAŢIILE NEPROTEJATE Atingerea directa la reţele a unui nul izolat este periculoasa deoarece curentul se incliide prin om, painant, izolaţie si capacităţile reţelei fat de pamant. In cazul cand reţeaua are nul pus la pamant, sau nul izolat, dar o alta maşina sau instalaţie are stingerea la masa, cazul este mult mai grav, rezistenta totala acircuitului fiind mai mica decât impedanta Zp de la cazul precedent. Atingerea indirecta este periculoasa cand numai maşina este izolata fata de pamant sau cand numai omul este izolat de pamant, dar se face atingere dubla. Cazuri la fel de periculoase se pot întâlni in special la uneltele electrice de mana la care sunt alimentate la accelasi transformator de separare. De aceea la uneltele electrice de mana sau la cele cu posibilităţi mai frecvente de atingeri directe sau indirecte se impune utilizarea tensiunii nepericuloase.

3.3. MIJLOACE INDIVIDUALE ORGANIZATORICE

PENTRU

PROTECŢIE

SI

MASURI

Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe, trebuie sa utilizeze ca mijloace individuale de protecţie mânuşile si incaltamintea de cauciuc, scule cu mânere izolate. In tot timpul lucrului vor avea grija san u închidă circuitele electrice prin atingeri concomitente cu 2 parti ale corpului (mana - mana, mana - cap, mana - picior). Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acţionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida. De aceea nu este permisa luarea plăcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise, fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reţeaua care se pune sub tensiune. Orice neatenţie, gluma sau act inconştient de curaj , in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare, poate costa viata. 10

3.4 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAŞINILE ELECTRICE. Maşina electrica aleasa corespunzător sarcinii, nu poate fi sursa de incendiu decât in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunzător, sau maşina lucrează intr-un mediu exploziv si nu are protecţie corespunzătoare. Daca conductoarele de alimentare au secţiuni mai mici, se pot incalzi, ia foc izolaţia putând provoca incendii. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevăzuta cu protecţie corespunzătoare (siguranţe fuzibile, relee termice de suprasarcina) si a apărut un defect in maşina (scurtcircuit), sau o suprasolicita pe durata, poate lua foc Înfăşurarea maşinii. Daca mediul Înconjurător unde funcţionează maşina este format din gaze care se pot aprinde, scânteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii, daca aceste maşini nu au tipul de protecţie corespunzător. Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acţionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida. De aceea nu este permisa luarea plăcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise, fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reţeaua care se pune sub tensiune. Orice neatenţie, gluma sau act inconştient de curaj , in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare, poate costa viata.

3.5 ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE In scopul prevenirii unor deranjamente sau incidente de exploatare in timpul funcţionarii motoarelor electrice, electricianul de tura consemnează micile defecţiuni constatate in timpul serviciului sau si daca nu le-a putut înlătura din cauze obiective, le trece in caietul de sarcina ale echipei de intervenţie, care executa revizia tehnica in timpul opririi de scurta durata a utilajului acţionat de respective maşina electrica. Revizia tehnica se extinde pe întregul circuit de forţa, începând cu tabloul electric din care se alimentează cicuitul. Lucrările care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt: -verificarea stării conductoarelor (izolaţia conexiunilor); -curăţarea fara demontare a inelelor colectorului, portperiilor, înfăşurărilor, precum si suflarea canalelor de ventilaţie in locurile accesibile; -verificarea stării siguranţelor (patron, fuzîbile, legaturi); -verificarea stării releelor de protecţie (reglaj, borne, legaturi) si a dispozitivelor automate; -verificarea fixării prin butoane, şuruburi si strângerea piuliţelor de la fundaţia, de la capacele, scuturile, de la mecanismul portperiilor si de la instalaţia de legare la pamant; -verificarea transmisiei mişcării (şaiba de transmisie a pinionuîui sau cuplei); -verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor, înlocuirea celor uzate, şlefuirea lor, reglarea distantei dintre portperie si colector sau inel colector); -verificarea legăturii (lipsa zgomotului si a supramcalzirii lor, lipsa începutului de gripare). Micile defecţiuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente. La apariţia unui 11

deranjament,trebuie sa acţioneze elemente de protctie ale motorului (siguranţele fuzibile si releele termice la suprasarcini) In vederea unei intretineri corecte si a reparării corespunzătoare a motoarelor sunt prezentate principalele defecte ce pot apărea la maşinile electrice asincrone pe la maşinile de current continuu, cauzele posibile ale defectelor si modul de remediere a acestora.

3.6 REPARAREA MAŞINILOR ELECTRICE Tehnologia reparării unei maşini electrice aflata in exploatare cuprinde urmat oarele faze importante: -izolarea ei electrica de restul instalaţiei, prin deschiderea intrerupatorului (automat sau manual) si scoaterea patroanelor siguranţelor din tabloul de forţa cu luarea tutror masurilor de protecţie a muncii; -desfacerea legaturilor electrice de la bornele maşinii; -desfcaerea legaturilor de transmisie la utilajul antrenat; -desfacerea piuliţelor de pe prezoanele din fundaţie; -ridicarea cu macaraua si depunerea motorului pe platforma căruciorului de transport; -transportul lui la atelierul de reparaţii; -demontarea motorului; -repararea pârtilor componente defecte; -remontarea; -încercări; -reinstalarea motorului pe fundaţie; -refacerea legaturilor electrice si mecanice; -ridicarea izolării.

3.7. REPARAŢII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU Succesiunea operaţiilor este următoarea: -se demontează ventilatorul independent prin desfacerea şuruburilor (ventilator existent numai la motoarele de mare putere); -se demontează aparatorile colectorului prin desurubarea şuruburilor; -se desfac legaturile electrice care vin din stator la portperii; -se scoate capaceîul exterior prin demontarea şuruburilor; -se demontează scutul, prin desurubarea şuruburilor si prin lovirea cu un ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur imprejur; -se demontează crucea portperiei prin desurubarea şuruburilor (subansambluri care in acest moment se afla pe scutul demontat anterior); -se scoate pana din canalul de pana de la capătul arborelui; -se scot aparatorile prin desurubarea şuruburilor; -se demontează capaceîul exterior prin desfacerea şuruburilor; -se scoate scutul de la capătul de acţionare prin desfacerea şurubului, impreuna cu camasa rulmentului si a rolelor daca este un rulment cu bile; -se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului, batandu-se uşor cu ciocanul de jur imprejur, prin intermediul unei piese in cupru sau bronz, pe suprafaţa laterala; -se scoate rotorul din stator, impreuna cu rulmenţii de la capetele axelor capaceielor interioare, ventilatorul interior, colectorul si se aseaza pe capra ; -se demontează rulmentul, dupa ce a fost scoasa siguranţa cu ajutorul unei piese de extras rulmenţii, demontare ce poate fi insotita si de extragerea capacelului interior; -se demontează inelul de siguranţa si se extrage inelul interior sau 12

rulmentul cu bila, separat sau impreuna cu capaceîul; -se scoate inelul de siguranţa si se demontează ventilatorul prin desurubarea şurubului; -se extrage colectorul de pe arboreal rotorului, dupa operaţia de dezlipire a bobinajului rotorului, dupa operaţia de dezlipire a bobinajului rotoric de la stegulete, cu ajutorul unei prese care se prinde de găurile filetate ale butucului colectorului; -se desfac legaturile statorului; -se demontează polii principali si polii auxiliari prin desurubare. In cele de mai sus s-au prezentat toate operaţiile necesare unei demontări complete. De multe ori, remedierea defectului nu reclama decât o demontare parţiala, in acest caz, succesiunea operaţiilor ramane aceeaşi, pana la punctual unde se considera necesara demontarea. Demontarea si montarea motoarelor electrice are o influenta foarte mare asupra calităţii funcţionarii motorului reparat, ceea ce impune o atenţie deosebita si o utilizare corecta si corespunzătoare a sculelor pentru fiecare operaţie in parte. La remontarea motorului, operaţiile se vor executa in sensul invers demontării.

13

BIBLIOGRAFIE : 1. M. I. : Electrotehnica si masurari electrice 2. M II. : Tehnoligii in electromecanica 3. Actionari si automatizarii E.D.P 1988 4. Stabilizatoare de tensiune Editura Tehnica 1980 5. Pornirea si protectia motoarelor asincrone trifazate Colectia Electricianului 1985 6. Tiristoare de putere 7. Masini aparate actionari si automatizari manual cls. a XII – a 8. Electrotehnica si electronica aplicata E.D.P 1994 9. Componente si circuite electronice manual clasa a XI – a 10.www.wikipedia.org 11.www.google.ro 12.www.scribd.com 13.www.didactic.ro

14

ANEXE:

15

16

17

18

19