Monologuri

 

FUNNYDe Neil LaBute ,,, toate sunt la fel, tii? Cum le vezi aa, în vitez, pe marginea drumului. A, tii ce-a fost nostim într-o noapte? O s-i plac asta – se ddea un film, în camera de recreaie, un film vechi alb-negru la televizor – i m tii, nu? De obicei fug cât mai departe când tu i tata v uitai la porcria aia, Pe aripile vântului – dar acum stau câteva secunde, un minut sau aa ceva, ca s fur nite popcorn. Oricum, se d filmul sta, unde o tanti mritat i un cltor îl omoar pe soul ei. (Pauz) M rog, noi toi am crezut c e destul de nostim... i dup, am potit o igar înainte de culcare. O igar de marijuana. Se presupune c sunt mai sincer acum. Asta face parte din chestia mea de “trezie” – s fiu candid. S fac tot ce pot ca s devin o persoan mai de încredere, s zic ce simt. Ei susin asta, consilierii de acolo, zic c e cel mai bun mod de a te pune la loc pe picioare. i eu te-am ales pe tine. Mam. Nu e super? Din toat lumea, te-am ales pe tine. Aa c, de-asta, m rog, trebuie doar s fiu deschis cu tine... aici în main unde nu poi s fugi în camera de alturi sau s-mi trânteti ua în nas sau s te arunci pe pat i sncepi s plângi, sta e locul potrivit unde s fii sincer. Corect? Aa cred... ( Pauz) O s fac tot ce-mi st în puteri s iau din nou. tiu c asta o s fac, o simt. Mi-am petrecut timpul acolo, am ascultat toate predicile i am stat la toate grupurile i toate astea, i-i spun... abia atept s pun mâna pe ceva prafuri. Orice fel de prafuri mi-ar da oricine. Aa o s fac. ( Pauz  Pauz) tiu c nu asta vrei s-auzi, mam, sunt sigur c asta îi face grea i m urti i chestii de-astea, dar asta am învat acolo la Twin Oaks. S fiu sincer. tiu c o s m reapuc. Abia atept, de fapt, deci dac asta înseamn c vrei s întorci maina i s m duci înapoi, atunci, m rog, aa s fie... ... m-am gândit c asta o s faci. Doar s-ajungem acas, nu? “Totul o s fie bine, dac  putem doar s-ajungem acas”. acas”. Bun asta, asta, mam. F-o, continu s conduci. Spune-i tatei, sun la urgene când ajungem acas. Asta o s fac totul mai bine. Trebuie s-i spun, totui, probabil în ultimul toat lumea dactiile tu, spui de micahits”-urile. noastr conversaie. O so s zicmint c ne-am certat,halcpe inventezi lucruri, “greatest Adic, s fim sinceri – cine o s te cread? Tu care-l suni pe tata la serviciu, îl scoi din edin când tipii care cur piscina nu apar. Sau... când tipul la de la pot, a fcut greeala s deschid usa cu pla doar, i tu ai chemat poliia în 10 secunde! Mda, cred c o s-mi asum riscurile... aa c, tu decizi. E la latitudinea ta... mam.

 

Dumnezeul de a doua zi de mimi branescu Intrasem într-un magazin i-mi cumprasem o pereche de pantaloni cu buric. Dintr-aceia cu talia joas. i-apoi plecasem aa, crazy i cu buricul tulburtor de sexi, s s  m plimb. De departe, aia a fost cea mai îngrozitoare diminea din viaa mea. i cu buricul gol, lucrurile stauelasfel. Cândasta. ai o Trebuie diminea ccat c ai o diminea de ccat. i cel mai bine accepi s de o lai în înseamn pace. Ma afundam cu fiecare pas. Coboram, parca, niste trepte. Si-mi tot veneau in cap acorduri de pian. Dup câteva clipe de mers bezmetic pe strzi, ghinionul m-a împins s întorc  privirea spre o vitrin de bijuterii...i m-am vzut, printre cercei, cercei, brose i inele de aur... aur... O foc gravid cu ochii umezi, singur i înfipt într-o pereche ridicol de pantaloni cu  buric. O geant în care care el înghesuise cu pumnii pumnii crizele de personalitate... personalitate... Niciodat Niciodat s nu te uii în ochii ti când ai o diminea proast. Pentru c ce gseti acolo, te distruge. Am simit cum cineva m apuc cu putere de umr i m trage în spate. Apoi am auzit un camion claxonând lung, .. Nite camioane...i mi s-a fcut frig... Eram aproape goal, cu un tip, pe marginea oselei. tii c se spune –ce anume i-a plcut la el prima oar? Ce tea atras? Pe mine ochii. Durerea din ochii lui. Avea o privire, cum s spun, din alt lume. Eram sigur c e genul acela de brbat care scrie poezii. i a început s plâng. S-a lipit strans de mine i n-a mai vrut s-mi dea drumul. Parc atepta asta de o via. Era mai  prsit ca mine. mine. Nu tiu cum am început s ne ne srutm... Plângea i îi îi tergea disperat ochii ca s nu observ c plânge. i-am început s plâng i eu...pentru el, pentru mine, i  pentru alte chestii... chestii... A fost incredibil...te rog s m crezi...IN-CRE-DI-BIL! crezi...IN-CRE-DI-BIL! Aa a început totul. Sigur c era un necunoscut. Sigur c era o nebunie. Sigur c eram gravid. Sigur c eram într-o îngrozitoare depresie. Sigur. Nici astzi nu pot s-mi explic de ce. Iubirea e ceva foarte straniu. Cel puin pentru mine. Întotdeauna am respectat acest sentiment. Diferena dintre viaa mea i un film bun a fost c la mine nu s-au legat lucrurile. Am avut toate ingredientele succesului numai c ordinea nu a fost cea mai fericit. i când interpretezi rolul principal în propria ta via, fr s cunoti dinainte scenariul, nu ai nici o satisfacie. În plus, e îngrozitor de obositor.

 

norway.today IGOR BAUERSIMA Salut, eu sunt Julie. Acestea sunt primele cuvinte pe care le rostesc în locul acesta.Dac ceea ce v comunic eu acum sun eventual nepotrivit, îmi cer scuze. Fiindc anunul meu le este destinat numai oamenilor care vor s se sinucid. De aceea îi rog pe aceia, care nu au intenia de a se despri de via, s nu-mi acorde nici o atenie i eventual s  prseasc un timp sala. Hotrârea mea e luat. Ar vrea cineva s m însoeasc în moarte? Nu trebuie s spunei nimic acum. Îneleg foarte bine dac nimeni nu vrea s recunoasc aici, public, c i s-a luat de tot i de toate. În mod normal, omul vrea s triasc pân când bag de seam c toi ceilali s-au dus i el e singur de tot, cum de altfel a i  i fost mereu. Unul dintre noi, cei de-aici, le va supravieui tuturor celorlali. Vreau s spun c cei mai muli sunt prini în cine tie ce construcii mentale întemeietoare de sens, vitale. Legturi afective, sentimente de responsabilitate, nu-i aa? Obsesia succesului, instinctul înmulirii, beia  plcerii i altedin necesiti reacdevreme reacionare. ionare. sau E-nmai regul. Voi îns v aflai cu toii toii aici fiindc vrei s ieii via, mai târziu. Oameni buni, poate c ai observat deja, eu nu am ce cuta printre oameni, nici mcar  printre cei stui de via. Sunt stul. Mi-ajunge. Mi-ajunge. Am vzut tot, tot, am bgat în mine lumea lumea întreag. Voi mi-ai servit lumea, am avut de toate i am scuipat totul afar, de îndat ce mi se afla pe limb. Foarte mult vreme nu am îneles c nu exista decât un singur drum, ca s ai totul: s nu ceri nimic. Nu exist decât un singur mod de a avea totul: s nu ceri nimic. i eu cred... eu cred c acum nici nu-mi mai e foame. Nu tiu dac înelegei asta. În orice caz, nici unul dintre voi nu poate s-mi dea nimicul, nimeni nu poate s-mi dea asta, în afar de mine. Da, un lucru mai vreau, s v spun tuturor la revedere, i s v in strâns de tot i s v consolez i s v spun c totul o s fie bine... fiindc eu totui v... fiindc eu totui v... fiindc eu... fiindc...  N-am spus decât prostii cât cât cuprinde. C am avut avut deja tot ce se poate poate i-aa... Numai debiliti. Propagand. Înc o dat... Salut, oameni buni. Da. Nu ca s v fac cine tie ce reprouri, aici. Aa ceva nu face decât cineva care se mai aga de via. Eu una m-am sturat. Voi n-avei cum s-nelegei asta, aa c n-am s mai trncnesc degeaba aici. Salut.

 

ANA- Love me tinder – de Kata Gyorfi  Nu tiu de ce am venit, venit, bine? Nu tiu. Asta fac de luni întregi. Swipe, swipe, m match, atch, mai nou nici nu mai vorbesc cu oamenii. i dac v plac dup poze i m invitai careva s ieim, ajung într-o situaie de decizie... Ori aleg s stau acas, s m culc la zece, s m uit la ceva seriale adorm. aleg m s m c nui edintr-un sntosmotiv s zic de mereu nu, pun mine i pân ies. De obiceiOri bieii vdconving bagpulist, neîneles le pe  place c nu m aranjez... aranjez... asta pentru c nu am timp... Rmân mereu cu aceeai senzaie. C invetec timp i energie într-o persoan... Am senzaia c a putea fi fericit cu... oricine. Nu pentru c sunt disperat, ci pentru c: am încercat. Mintea este un mecanism înfricotor... Tu, biat cu barb, vreau s fiu fericit cu tine. Tot ce eti tu, voi vedea ca pe o chestie special, voi da atenie excepional la tot ce eti... La faptul c eti un biat timid – o s am grij de tine, o s te deschid, o s te fac sigur pe tine, o s-i dau încredere. La faptul c eti un biat încrcat cu probleme financiare, sociale, familiale, familiale, sexuale, de droguri, cu fosta, cu pisica, cu maina, cu apartamentul, cu oraul , cu jobul... o s am grij de tine, o s te deschid, o s te fac ssigur igur  pe tine, o s-i dau încredere. încredere. Te fac gata gata s începi s fii fericit! fericit! Aflu ce îi pla place, ce, îmi dau seama cum îi place ca fetele s se îmbrace, m îmbrac i colorat dac vrei, fac curat, o s fiu dezordonat, schimb aternuturile în fiecare sear dac vrei... O s termin în fiecare sear dac vrei... i o s-o fac cu cea mai mare bucurie, i eu o s fiu fericit – chiar cea mai fericit. i o s le zic prietenilor mei, c gata: l-am gsit... i ei se vor uita la mine... i eu îi voi convinge i pe ei...i te voi prezenta, biat cu barb, prietenilor mei, i vom merge la proteste, la zile de natere, la Tarnia, la seri de joc, la partiuri, la concerte, la teatru... i tu vei zbura, i eu voi cltori, i vom plnui... i m voi trezi într-o zi dimineaa... iîmi îmiimaginez voi dea seama, c marginile amintirilor s-auconteaz ters, i ce nufel maide conteaz. Aa alcoolismul... C dup o vrememele nu mai  butur, adic ce fel de gust are, la început început mai recunoti diferenele, le mai mai analizezi... analizezi... ah sta parc e mai dulce, chiar poate prea dulce, ahh sta e prea acid, sta are ceva fructe, sta e plcut, din sta mai vrei... Dar dup un timp parc fiecare srut are acelai gust, fiecare atingere e la fel de plcut... îi alung singurtatea în acelai fel...

 

MARIA – Ca pe tine insuti – Maria Manolescu Dac a plecat, însemn ‐c‐însemn ceva pentru el. i asta nu e bine. Nu e bine deloc. E foarte periculos s te ataezi de oameni, atunci când nimic nu e sigur i ninge. Pi, dac eu m‐a ataa acum de tine? Pi, ce ne ‐am face, îm? Aa c e bine c a plecat. Chiar sunt ‐

foartemult bucuroas a plecat. De fapt,snici l cunosc nuc mam gândesc  prea la el. icnici n‐am nevoie m nu gândesc preafoarte mult bine. la el, Nici pentru atâtea alte lucruri la care s m gândesc. La greelile mele. M gândesc într ‐una la ele i asta e bine,  pentru c aa îmi cunosc cunosc bine locul i îmi pstrez pstrez echi‐librul interior. i, faptul c aduc vorba despre el, nu înseamn neaprat c m gândesc la el, ci c încerc s gsesc un subiect comun cu tine, pentru c el e singura s ingura noastr cuno‐tin comun, i nu e poli ‐ti‐ cos s vorbim în faa oamenilor despre lucruri pe care ei nu le cunosc. M folosesc de el ca s te CONTIRISEZ... Cointeresez... E important s ii minte asta, s te foloseti de oameni fr s‐i lai s însemne ceva. i de tine m folosesc, ca s tii. Pentru cldur. Pi, dac m‐a ataa de tine, te‐ai rci imediat, aa se întâmpl mereu. Aa se i spune, s pune, „s‐ a rcit dragostea”. Nu poi s spui „s ‐a rcit INFIDERENA”, nu? Indiferena... i noi nu  putem s riscm s avem avem de unde ne rci, pentru pentru c trebuie s rmânem rmânem calzi pân pân la  primvar! (tare, ca si cum ar pera c Ioan trage cu urechea din apropiere) Atunci,  poate s i moar dac dac chiar vrea, oricum nu‐mi pas! i tu, la fel. Pot s‐mi dai puin geaca?Dac ar vedea c mi ‐ai dat geaca, ar înnebuni de ciud. tii, lui îi place ca lucrurile s rmân cum au fost hotrâte i cum au fost greite. De ‐aia nici n‐o s se mai întoarc. Nu c mi‐ar psa. Crciun fericit!

 

Studenta – S-a intamplat intr-o joi – Elise Wilk Joia trecut i-am omorât petii. Am turnat dou sticle de Tuborg în acvariul la împuit. Dup vreo or, pluteau toi la suprafa cu burile în sus. Nu s-a prins pân în ziua de azi ce-au pit petii ia. Da’ in minte c a bocit vreo patru ore fr oprire. Eu stteam i m uitam la ea i-mi plcea, s mor eu, îmi plcea la nebunie cum sttea acolo pe pat i-i sufla mucii în hârtia igienic. Din când în când se oprea i se uita la mine, aa, lung i întrebtor, cu rimelul întins pe toat faa, i nu zicea nimic. Era atât de enervant, m scotea din srite într-un asemenea hal c... îmi plcea. În fine. Ideea e c mi-a plcut mereu s-i fac ruti de-stea. Îi scrumam în adidai, îi  puneam laxative în în ceai, îi mânjeam mânjeam hainele cu pa past st de dini, îi puneam gum de mestecat pe scaun i bineîneles c de fiecare dat se aeza fix pe ea. Faza e c m-a enervat din prima clip în care am vzut-o. Era o tip super neinteresant. Inodor, incolor, insipid i groaznic de seac. Doamne, era atât de plictisitoare i de enervant c-mi venea s-i scot ochii i s i-i înir pe sfoara aia tâmpit pe care a agat-o în camer s-i usuce chiloii!Dimneaa era cel mai horror. ranca ddea drumul la radio, tare de tot, deshidea geamul larg i se apuca s fac exerciii de gimnastic! Simeam c tâmpesc. De la examene se întorcea destul de zâmbitoare. Un singur lucru o stresa. Avea de predat un proiect destul de napa la sfâritul sesiunii. Într-o sear s ear am auzit-o cum le spune alor ei la telefon c a terminat proiectul. Dup ce a terminat de vorbit cu ai ei s-a îmbrcat i m-a întrebat dac nu vreau ceva de la chioc.  I-am spus ca   ̆ vreau o bere i am ateptat s a   ̆  plece din camer a  .̆  I-am deschis calculatorul i am ters tot folderul cu „proiect”. i de pe desktop i din Recicle Bin. Dup vreo trei sptmâni de la faza asta, mi-a spus într-o dup amiaz c prinii ei au venit în ora i vor s m invite la restaurant. Am rmas masc. Ma   ̆ gândeam ca   ̆ acum ̧ probabil. vin sa   ̆ ma   ̆ traga   ̆ la r a  spundere sau faze de- astea. Da’ era pu   t in ̆

 

La masa   ̆ m-au întrebat la ce facultate sunt, în ce an, ce vreau s a   ̆ fac dupa  ,̆ chestii clasice. În tot timpul a  sta, ̆ bulbuca  ti̧ i cu moaca aia de ̆ i se uita la mine cu ochii a  ia ̆ ea ta  cea curca   ̆ retardata  .̆ Dup aia ne-au condus la cmin. Taic-su mm-aa luat de-o parte i mi-a zis ceva de genul c ei se bucur c au cunoscut-o pe colega de camer a fiicei lor i c dac vreau, sunt invitat la ei în vacan i faze de-stea. Dup aia m-a rugat s am puin grij de fiica lor. C lor li s-a s -a prut în ultima vreme c e cam abtut. Dup trei zile i-am sunat.A rspuns maic-sa. I-am spus Amalia lipsete din camer aproape în fiecare noapte. Lor le spune la telefon c se culc i pe la 11 seara pleac din cmin. Nu tiu unde merge, dar se întoarce spre diminea i de multe ori face glgie i m trezete din somn. Într-o sear s-a îmbtat i le-a turnat petilor alcool în acvariu. Deaia au murit. Proiectul acela pe care trebuia s-l fac pentru facultate de fapt nu l-a fcut niciodat. Lor le-a spus c i s-a ters  ters din calculator, dar e o minciun. De fapt, ea nici n-ar  fi avut timp s-l fac. Nopile umbla brambura i ziua dormea. Maic-sa tcea. A tcut câteva secunde bune dup ce am termintat eu ce-am avut de zis. Dar nu era nevoie s zic nimic. Simeam prin telefon c e distrus. i-mi plcea.

 

CHELNERITA – Nota de plata mecanica – Matei Visniec Incredibil ce repede cade noaptea acum... Din ce în ce mai repede... (Aprinde si alte lumînri pe alte mee.) Abia dac ai timp s te uii

pe fereastr, s te întrebi ce mnînci la

 prînz, s te te instalezi instalezi i tu linitit pe o teras ca s bei o cafea... cafea... c o dat dat vezi cum cade noaptea... Buf! Ai remarcat cum în ultimul timp nopile cad din ce în ce mai violent?  Nici n-ai timp s te te trezeti dimineaa dimineaa i s te speli pe dini, dini, nici n-ai timp s- s-ii iei micul dejun i s iei apoi pîn în ora c... buf! Cade noaptea... Fumai, domnule, fumai! Fumai c nu m deranjeaz. În orice caz, toat lumea fumeaz. În mod normal ar trebui s fumai la fumtori, pentru c avem un spaiu fumtori i un spaiu nefumtori. Dar oricum fumul din spaiul fumtori nvlete în spaiul nefumtori. Orice-am face, nu putem construi un zid între spaiul fumtori i spaiul s paiul nefumtori. Ca s nu mai zic c uneori avem clieni fumtori care nu gsesc loc în spaiul pentru fumtori i atunci se instaleaz la nefumtori unde, bineîneles, se apuc imediat s fumeze. In timp ce nefumtorii, cîteodat, se aeaz la fumtori i încep imediat s tueasc i s scuipe sînge. Asta-i viaa. Orice am face, numrul de cadavre pe care le adunm seara în cele dou spaii este întotdeauna acelai. Cine a cerut oet?  Asteapt rpunul. rpunul. Repet întreba întrebarea rea urlînd.

Cine a cerut oet?  Isi sterge o lacrim lacrim si e ap apropie ropie de MANECH MANECHINUL INUL 2.

Dumneavoastr ai cerut oet? ... i totui cineva a cerut oet! ... Poftim, aceeai poveste iar i iar... Cine a cerut ghea? ... Ia te uit, ce tcere! Am pus o întrebare, doamnelor i domnilor, cine a cerut ghea?

 

Cine a cerut nota de plat? Dumneavoastr ai cerut nota de plat? Vreau s tiu cine a  pronunat aceste trei trei cuvinte, "nota de pl plat"? at"? Cine a cerut nota de plat s se ridice ridice în  picioare... Hai, curaj, curaj, c doar am auzit auzit clar, cineva a cerut cerut nota de plat... plat... Mai întreb o dat, cine a cerut nota de plat? Iat i nota de plat... Guri cosmice ce suntei... Ai vrut s pltii, hai, pltii... Achitai tot... Mai e cineva care vrea nota de plat? Cine mai vrea nota de plat? Nimeni? Bineee... Atunci am s trec înc o dat pe la mese ca s iau comanda...

 

ACTUL II, SCENA II VIOLA: I-am dat eu vreun inel? Ce vrea s-nsemne? Te pomeneti c i-am plcut, fereasc! Da, da, se cam uita la mine gale; De-atât privit, s-a i-ncurcat la vorb. S-a-ndrgostit, iar patima-i, ireat, Acest inel mi l-a trimis ca semn.  Nu-i al stpânului, o tiu prea bine. Eu sânt alesul. Biata, dac-ar ti, Mai bine s-ar fi-ndrgostit de-un vis. În orice deghizare, gândul ru Îi face mendrele cu dibcie. E ca de cear inima femeii, Ce-ntiprete-n ea, prea lesne, chipul Cel mincinos. Aa ni-i firea, slab, i vina nu-i a noastr, ci a ei. Ce-i de fcut acum? Stpânul meu E-ndrgostit de ea, iar eu, un monstru, M prpdesc de dragul lui, în timp ce Ea, amgit, moare dup mine. Ce-are s ias? Cât mai sânt brbat Va trebui la dânsul s renun, Dar cum sânt doar femeie, vai, Olivia, Câte suspine-am s-i prilejuiesc! O, timp! Le-am încurcat ca niciodat, Descurc-le, s ies basma curat!

 

FEMEILE MOLIERE ARMANDA: Cum surioara, tlul de faa il renegi? De dulcele lui farmec ai vrea sa e dezlegi? Te‐mbie asa, in dinminea cale‐afara? Un gand maritsul, aa de josnic saa‐t rasara. Doamne, aces oribil, „da”, Fara durere adanca nu‐l voi puea rabda. Tu nu‐nelegi ca vorba‐acesa, „marits”, Ma umple de o sila ce ca sa‐t spun fats Imi sugereaza aaea privelist necurae Ca gandul si privire‐mi se‐ncarca de pacae. Cum nu e rec orii? Ai se e pleci vreoda’ Urmarilor acesui cuvan necugea? Aa de jos, o Domane, cum pot sa e cobori? Sa joci in lume rolul unei femei banale, Sa in cusca gospodariei ale, Sa e‐nchizi nu‐nrevezi in viaa aracti mai de soi, Deca un idol; soul, sau plozii: maimuoi! Gandese‐e la mama, drep pilda o evoc. Cu tlul de savana‐i cinsta‐n orice loc. Fii demna, ca si mine, de marea‐i sralucire Stina casei noasre sa‐t e mosenire. Cand vad femei ramase la casnice atudini Ma inor de‐asemeni sarmane platudini. Cum vad, nu‐i cu putna din capul au sa scot Nasrusnica idee de‐at gasi un so. Ia spune‐mi, cine anume‐t deseapa ineresul? Sper celpenru putn aaa, nu‐iaa Cliandru Iubire‐i tne oca crezi de vie alesul. Sa‐nunece iubirea ce mi‐a pura‐o mie? Imi pare surioara ca prea usor e‐ncrezi. Cand spune ca ma lasa, ca nu e are‐n mine Deca pe tne, poae el insusi ca se mine. Prefer sa‐i cru pe‐aceia pe care‐i sanjenese Marurisirea brua‐ si e‐neleg, rese.

 

BLANCHE: Uite ce-i, Stella… știu că ai să-mi reproșezi lucruri. Știu că vrei să-mi reproșezi lucruri, dar înainte de a o face, ține seama de faptul că tu ne-ai părăsit și eu am rămas acolo și am luptat. Tu ai venit în New Orleans și ți-ai făcut viața, iar eu am rămas la Belle Reve și am încercat să fac fața. Nu-ți reproșez lucrul ăsta, dar întreaga povară a căzut pe umerii mei. Tu ești cea care a abandonat Belle Reve, nu eu. Am rămas acolo și am luptat pentru casă, am sângerat pentru ea, aproape că mi-a dat viața pentru ea. Eu, eu, eu am primit toate loviturile în față și în trupul meu și toate morțile. Convoaiele nesfârșite spre cimitir. Tata, mama! Margaret, drumul acela  îngrozitor! Unii dintre morți erau atât de mari că nu încăpeau în coșciug. A trebuit să-i ardem ca pe niște gunoaie. Tu veneai acasă doar pentru  înmormânări, Stella. Înmormântările sunt plăcute în comparație cu morțile.  Înmormântările sunt liniștite, în timp ce morțile… nu sunt așa. Uneori Uneori muribunzii horcăie, alteori se agită, câteodată chiar strigă la tine să nu îi lași să plece. Chiar și bătrânii strigă uneori să nu îi lași să plece. De parcă ai putea să-i oprești? În schimb , înmormântarile sunt liniștite, cu flori frumoase. Vai, și în ce cutii minunate îi împachetează! Dacă n-ai stat la căpătâiul lor când strigau “Ține-mă!”, nici n-ai bănui ce înseamnă lupta pentru ultima suflare și pentru ultima picătură de sânge. Ție nici prin gând nu-ți trece, dar eu am văzut toate astea cu ochii mei. Am văzut! Am văzut! Și acum stai acolo și-mi reproșezi din priviri că am pierdut casa. De unde îți  închipui că au fost plătite toate bolile și toate morțile astea? Moartea e costisitoare, domnișoară Stella! Și batrâna verișoară Jessie a mers pe urmele lui Margaret. Ce mai, hoașca aia bătrână s-a instalat în pragul casei noastre. Belle Reve era cartierul ei general. Scumpo, așa mi-a scăpat casa printre degete. Și care dintre ei ne-a lăsat vreo avere? Care dintre ei ne-a lăsat macar un bănuț de la asigurări? Doar sărmana Jessie - a lăsat o sută de dolari. Asta a fost, Stella! Și eu, cu salariul meu jalnic de la școala. Hai, acuză-mă. Stai acolo și holbează-te la mine gândind că am scăpat casa din mână. Am pierdut casa? Dar tu unde erai? În pat cu polacul tău.

GENUIL CRIMEI de George F. Walker 

 

Shirley: Ma cac pe ceasul tau. Si ma cac si pe tine. Si ma cac pe pantofii tai de cacat. Am asteptat afara. Am asteptat langa masina prefacandu-ma ca-mi caut cheile ascultand cum nu va mai opriti din turuit tu si cu tipul ala despre ceasul tau de cacat si despre pantofii tai de cacat ca cei mai mari doi cretini de cacat univers.s-o-nteleg. Sa ne intelegem, ca sunteti prosti. Iar Siprostia barbaticue o chestie pe care n-amdin probleme Dar sa stiam fim seriosi. Exista limite. voi atiladepasit mult limitele uni prostii tolerabile. Aici e caz de eutanasie. Stateam afara si ma gandeam Ce? Nu crezi ca vorbesc serios? Tu crezi ca glumesc? Rolly. Planul avea trei parti. Partea intai – spargeti restauranul. Partea a doua – ii dati foc. Partea a treia – veniti aici si asteptati sa va contactez. Ceea ce as dori eu sa stiu este de ce mama dracului ati sarit peste prima si a doua parte si ati trecut direct la a treia. Partea a treia era cea mai  putin importanta. Partea a treia nu valoreaza nici cat un cacat degerat fara partea intai si partea a doua!!! Aud?...Aud!? Trebuie sa iau ceva sa-mi treaca repede sau borasc. Adica te-am angajat sa duci o treaba la bun sfarsit si acum suntem cu totii in cacat pana-n gat. Stiti cine este... fata pe care ati rapit-o? Amanda Castle fiica lui Mike Castle. Ne amintim? Tipul pentru care lucram noi? Orice v-as fi spus eu rapirea nu trebuia sa aiba loc sub nicio forma decat daca va spuneam eu sa rapiti. Si eu nu v-am spus! Tu stiai despre toate astea? Tu stiai ce planuieste p lanuieste sa faca? Taci din gura... OK, OK, trebuie sa ma gandesc... (se plimba incolo si-ncoace) De fapt ce s-a intamplat? Care sunt pierderile reale? Exista pierderi reale? Lasati-ma sa ma gandesc pe bune la ce-am de facut aici! Ce indrugi? Taci din gura. Spune-i sa taca din gura. Toata lumea, tace. Trebuie sa ma gandesc.  Nu pot gandi...Nu pot gandi... Aia-s dusi si eu nu pot nici macar...sa ma gandesc ce-nseamna asta. Ce-nseamna, Rolly? Cat e de rau? Pe ce pozitie ne plaseaza asta pe noi? Iesiti afara! Iesiti afara! Iesiti afara! Hai! Iesiti afara, toti, ca sa pot gandi. Hai! Si va rog sa nu  bateti la usa.

Dumnezeul de a doua zi de mimi branescu

 

Intrasem într-un magazin i-mi cumprasem o pereche de pantaloni cu buric. Dintr-aceia cu talia joas. i-apoi plecasem aa, crazy i cu buricul tulburtor de sexi, s s  m plimb. De departe, aia a fost cea mai îngrozitoare diminea din viaa mea. i cu buricul gol, lucrurile stau la fel. Când ai o diminea de ccat înseamn c ai o diminea de ccat. i cel mai bine e s accepi asta. Trebuie s o lai în pace. Ma afundam cu fiecare pas. Coboram, parca, niste trepte. Si-mi tot veneau in cap acorduri de pian. Dup câteva clipe de mers bezmetic pe strzi, ghinionul m-a împins s întorc  privirea spre o vitrin de bijuterii...i m-am vzut, printre cercei, cercei, brose i inele de aur... aur... O foc gravid cu ochii umezi, singur i înfipt într-o pereche ridicol de pantaloni cu  buric. O geant în care care el înghesuise cu pumnii pumnii crizele de personalitate... personalitate... Niciodat Niciodat s nu te uii în ochii ti când ai o diminea proast. Pentru c ce gseti acolo, te distruge. Am simit cum cineva m apuc cu putere de umr i m trage în spate. Apoi am auzit un camion claxonând lung, .. Nite camioane...i mi s-a fcut frig... Eram aproape goal, cu un tip, pePemarginea oselei. tii din c seochii spune anume i-a plcut la spun, el prima Ce tea atras? mine ochii. Durerea lui.–ce Avea o privire, cum s dinoar? alt lume. Eram sigur c e genul acela de brbat care scrie poezii. i a început s plâng. S-a lipit strans de mine i n-a mai vrut s-mi dea drumul. Parc atepta asta de o via. Era mai  prsit ca mine. mine. Nu tiu cum am început s ne ne srutm... Plângea i îi îi tergea disperat ochii ca s nu observ c plânge. i-am început s plâng i eu...pentru el, pentru mine, i  pentru alte chestii... chestii... A fost incredibil...te rog s m crezi...IN-CRE-DI-BIL! crezi...IN-CRE-DI-BIL! Aa a început totul. Sigur c era un necunoscut. Sigur c era o nebunie. Sigur c eram gravid. Sigur c eram într-o îngrozitoare depresie. Sigur. Nici astzi nu pot s-mi explic de ce. Iubirea e ceva foarte straniu. Cel puin pentru mine. Întotdeauna am respectat acest sentiment. Diferena dintre viaa mea i un film bun a fost c la mine nu s-au legat lucrurile. Am avut toate ingredientele succesului numai c ordinea nu a fost cea mai fericit. i când interpretezi rolul principal în propria ta via, fr s cunoti dinainte scenariul, nu ai nici o satisfacie. În plus, e îngrozitor de obositor.

Ma cac pe ceasul tau. Si ma cac si pe tine. S Sii ma cac si pe pantofii tai de cacat. Am asteptat afara. Am asteptat langa masina prefacandu-ma ca-mi caut cheile ascultand cum nu va mai opriti din

 

turuit tu si cu tipul ala despre ceasul tau de cacat si despre pantofii tai de cacat ca cei mai mari doi cretini de cacat din univers. Sa ne intelegem, stiam ca sunteti prosti. Iar prostia la barbati e o chestie pe care n-am probleme s-o-nteleg. Dar sa fim seriosi. Exista limite. Si voi ati depasit cu mult limitele unei prostii tolerabile. Stateam afara si ma gandeam Ce? Tu crezi ca glumesc? Rolly. Planul avea trei parti. Partea intai – spargeti restauranul. Partea a doua – ii dati foc. Partea a treia – veniti aici si asteptati sa va contactez. Ceea ce as dori eu sa stiu este de ce mama naibii ati sarit peste prima si a doua parte si ati trecut direct la a treia. Partea a treia era cea mai putin importanta. Partea a treia nu valoreaza nici cat un rahat fara partea intai si partea a doua!!! Tu stiai despre toate astea? Tu stiai ce planuieste p lanuieste sa faca? OK, OK, trebuie sa ma gandesc... (se  plimba incolo si-ncoace) De fapt ce s-a intamplat? Care sunt pierderile reale? Exista Exista pierderi reale? Lasati-ma sa ma gandesc pe bune la ce-am de facut aici! Ce indrugi? Taci din gura. Spune-i sa taca din gura. Toata lumea, tace. Trebuie sa ma gandesc.  Nu pot gandi...Nu pot gandi... Aia-s dusi si eu nu pot nici macar...sa ma gandesc ce-nseamna asta. Ce-nseamna, Rolly? Cat e de rau? Pe ce pozitie ne plaseaza asta pe noi? Iesiti afara! Iesiti afara! Iesiti afara! Hai! Iesiti afara, toti, ca sa pot gandi. Hai! Si va rog sa nu  bateti la usa.

ALERGATORUL

 

 Nu mai pot s m opresc. Ciudat... Pentru c totul a început ca de obicei... M-am trezit, m-am splat, mi-am but bu t cana de lapte îndulcit cu miere i am ieit ca de obicei pentru antrenamentul de diminea... Am început s alerg i dup cîteva sute de metri mi-am dat seama c nu mai pot s m opresc...  Nimeni nu-i d seama ce mi se întâmpl... Domnii trectori... ei tiu tiu una i bun... Ei tiu c eu sunt alergtorul oraului... Ei tiu c eu m antrenez... în fiecare zi... pe strzile oraului.... c alerg întotdeauna... între aceleai ore... i c urmez întotdeauna... acelai traseu... oamenii s-au obinuit cu mine... De obicei îi salut alergând... Când m întreab câte ceva... le rspund alergând... Când îmi fac semne cu mâna... le rspund cu câte o reveren... alergând... Dar de data asta... pur i simplu nu m mai pot opri... Mai mult decât atât... îmi este imposibil s-o iau la dreapta... sau la stânga... Sunt, pare-se, forat s alerg drept înainte... Înc puin i am s ies din ora... Încep s am ameeli. Corpul meu nu mai ascult comenzile venite de la creier. Iat i ultima benzinrie înainte de ieirea din ora... Ultimile case... Zidul de incint al cetii... Pentru pentru prima oar în viaa mea... simt c mi-e fric... Ultima mea ans... cei trei btrâni care vegeteaz la soare, venic pe aceeai banc, la poarta oraului... - Domnilor, domnilor... Degeaba. Pân când îi ridic ei privirea spre mine eu am i disprut la orizont. Oraul nu mai e decât o form vag, care se micoreaz din d in ce în ce mai mult. Drumul este aproape pustiu... Din când în când, câte o main trece în sens invers... Numai c eu nu n u mai strig dup ajutor... Acum, principala mea grij g rij este s nu m izbesc de arbori... Noroc c datorit instinctului meu de alergtor reuesc s evit, în ultimul moment, arborii i pietrele... Din pcate, p cate,  psrile de noapte se izbesc din ce în ce mai des de mine... Încerc s-mi numr rnile... Dac mar vedea cineva ar zice c sunt o ran care alearg... M apropii de un munte... Ce bine! Aerul e mai rece... O s plou... Ploaia îmi va spla rnile... i e bine... Pentru c dincolo de muntele sta pe care-l urc alergând... se afl marea... Iar în

 

mare... tii c în mare trebuie s intri întotdeauna curat... cu rat...

HAMLET Privese aces porre, si pe acesa;

 

Doi frat sun zugravit. Vezi ce lumina Domnea pe‐aceasa frune: carlionti Luceafarului; Jupier la chip; Ochii lui Mare, fulger si porunci La por Mercur fugaciul, pogora Pe‐un varf de mune ce sarua cerul; O Peimbinare care zeii si‐o ot alcauire si‐au pus peceea Sa‐arae lumii‐un om inr‐adevar. El a fos soul au… Vezi ce urmeaza: El ese soul au: ca o malura Ce‐si seaca fraele cel bun. Ai ochi? Vorbese! N‐o pot numi iubire; est la varsa Cand sangele‐I domol, s‐a cumint, Si judeca; ce judecaa‐ar rece De‐aici aici? Ai sim, desigur, alel Cum e‐ai misca; dar l‐a lovi desigur Damblaua; raacese nebunia EUnrob al vrajii simul, dar arefaca dram de‐alegere, si‐armai st sa Aaa deosebire. Care diavol Te‐a pacali jucand de‐a baba‐oarba? Ochi fara maini, maini fara ochi, urechi Fara de maini sau ochi, mirosul singur, Sau un crampei bolnav al unui sim N‐ar merge‐asa calcand in gropi. Pudoare! Sa mai raiest in acra Sudoare a unui pa incesuous, Iubind si giugiulindu‐e‐n dezma Pe o cocaine scarnava… Un si‐un tcalos,din zecimea Un ucigas sclav nici partcica Dinaiului; paiaa de monarhi; Borfas al sapanirii si‐al domniei, Care‐a fura din ra coroana scumpa Si‐a indesa‐o‐n buzunar! Un rege din fasii si zdrene.

 

Sunt un medic ambulant si merg din oras n oras, din inut n inut din ar-n ar  caut ubiecte ilutre, vrednice de poibilitile mele. S gec bolnavi care  merite  m ocup de ei, demni de marile si frumoaele taine decoperite de mine n medicin. Imi repugn -mi pierd vremea cu toat plevusca de boli obisnuite, cu acete fleacuri de reumatime si inflamaii, febre mrunte, nevricale si migrene. Vreau boli erioae, febre mari si continui, care  e urce la creier, o febr mare, purpurie, o cium ca lumea, n niste iste hidropizie naintat, ceva pleurezii cu aprindere la plmni. Atea, da, mi plac si-n ata fac minuni. De aceea as vrea, domnule,  avei toate acete boli,  v preac toi doctorii, pentru ca ajun la deperare si n agonie,  v-art ce leacuri grozave am si ct de mult dorec  v fiu de folo. Trebuie  bei vin curat si, pentru a v ngrosa ngele, cci ete prea ubiat, trebuie  mncai carne de vac si de porc, brnz de Olanda, arpacas si orez, catane si pemeciori, ca  v trng la tomac si  v-ngroase caunul. Doctorul dumneavoatr ete un dobitoc. Vreau  v trimit unul format de mine. ar cnd voi fi n orasul dumneavoatr voi veni eu numi n umi  v vd din cnd n cnd. Dac as fi n locul dumneavoatr mi-as coate si ochiul drept. Nu vedei c-l tnjeneste pe cellalt si-i fur hrana? Credei-m, cotei-l ct mai curnd: vei vedea mai bine cu ochiul tng. Bun rma. Imi pare ru c v prec asa repede, dar trebuie  fiu la un mare conult ce e face pentru un om care a murit ieri.

DESDEMONA O, draga Iago,

 

Prieenul meu bun, e du la el, Mi‐e marora a cerului lumina Ca nu‐mi dau seama cum de l‐am l ‐am pierdu, Jur in genunchi: de mi‐a gresi voina Vreodaa faa de iubirea lui, Cu gandul, sau cu vorba, sau cu fapa; De‐au fos cumva alulal ispite Urechea mea, sau de‐un ochii, sau sim; Sau daca azi de mine se despare Si ca pe‐o cerseoare ma alunga, Iar eu aunci nu‐l mai iubesc mereu, Asa cum l‐am iubi inodeauna, Sa u llipsia de orice bucurie! Cruzimea poae mule. A lui cruzime Imi sfarma viaa, dar iubirea nu. Eu nu po spune “arfa”. Ma urasc In clipa chiar cand am rost cuvanul, Iar fapa insasi, care t‐l castga, N‐as face‐o pe‐ale lumii‐nregi comori.

KAMIKAZE de ALINA NELEGA Kami

 

 N-a stiut sa moara. Si-a adus aminte abia ccand and a fost prea tarziu si nu si-a mai putut savura moartea, n-a mai putut-o doza, anticipa, nu l-a mai tulburat nimic, nu l-a mai miscat nimic. Nu s-a mai putut bucura de ea. Si-a ratat moartea – nu inseamna asta oare c-a trait degeaba? E bine sa-ti alegi momentul. Sa nu te lasi pe mana trupului tau care vrea s-amane, sa mai astepti – inca o dimineata sa tetactil, mai trezesti intrup, patulinca tau, oinca unnevoie, mic orgasm, tot mai mic, din ce in ce mai mic, aproape cu un alt mica una mica, dupa care ai sa te multumesti cu tot mai putin, din ce in ce mai putin, pana cand ai sa pierzi – tot.  De cand a murit, nu mai simt nimic – orice-as manca, orice-as bea e la fel, mi se rupe de  barbati si de motoare. motoare. De parca as avea o suta de ani. Il vreau inapoi. inapoi. Il vreau si voi nu mi-l mai puteti da. Bietul de tine, esti doar un amator. N-ai putea trai cu mine – nu rezisti. Ar trebui sa te  bucuri... pentru ca nici nici n-ai sa traiesti. In primul rand ar fi bine sa aflati ca exista niste reguli. Sa nu va imaginati ca noi traim asa, la voia intamplarii: 1. Ni Nime meni ni nu nu joac joacaa sing singur ur.. 2. Nim Nimeni eni nu nu joa joaca ca nu numa maii ca sa cast castige ige.. 3. Dac Dacaa in incep cepi, i, nnuu te m mai ai poti poti opr opri. i. Si ultima, poate cea mai importanta, cel mai tare castiga. Aveam 15 ani cand l-am cunoscut pe Duke. Era intr-o duminca dupa-masa. Ne  plictiseam. Eram Eram aproape amortiti, cand a aparut pe motorul motorul lui care duduia ca o mitraliera – de-au zburat hainele puse la uscat pe balcoane si au inceput toti cainii sa latre. Nu ca ne-a trezit trezit – am sarit ca arsi - parca venise sfarsitul sfarsitul lumii. El avea 16 ani pe atunci, dar arata de 20. Avea o barbita subtire si neagra ssii purta rasta. Era prima oara cand vedeam unu’ cu rasta, pe bune, si am crezut ca-i chiar din ala venit de-acolo, din lumea aia la care noi numa’ visam. Duke arata asa... parca venea din  Fight Club. Avea o pereche de blugi rupti si un maieu negru, rupt si ala, pe care scria pe-o parte  Hell’ Baby si pe cealalta Duke. Pe piept avea un tatuaj, un blazon pe care-l inventase el, cu doi vulturi care sfasaie un leu furios – si ochii nu i se vedeau de dupa ochelarii de soare, asa ca nu-ti puteai da seama unde se uit si atunci nu stiu ce m-a apucat ca i-am zis asa, ca-n filmele lui Tarantino, printre coji de seminte – mi-a venit pur si simplu – Hey,  Duke, did you fucking fucking enjoy the how?

  Si atunci el ma intreab cum ma cheama si eu ii spun Cami, iar el imi fa face ce un semn scurt si-mi zice: Hopa sus Cami, Kamikaze. Si-am urcat fara sa-mi treaca macar prin cap sa spun nu. Asa era el – de parca n-ar fi fost fericire mai mare decat sa faci ce spunea el, era asa normal, l-as asa...fi pur si simplu asa era. De mi-ar fi spus ca soarele rasare din teava lui de esapament, crezut.

 

Il asteptam la marginea drumului, gata sa-ncalec din mers. Nu oprea de tot – si eu saream in spatele lui, starnind vantul. Vantul mortii, vantul divin, jocul nostru preferat. Intai e ca o rasuflare, nu stii de unde vine – pe urma o adiere, apoi parul incepe sa-ti fluture, respiratia ti se taie si el, vantul, incepe sa te soarba. Ca un vartej, o tornada, un uragan, te ia cu el si mori si renasti, renasti, si mori si renasti, pa pana na cand zgomotul exploziei te opreste. opreste. Si un vant, N-am plin demurit. fum, Altii mirosul de carne arsamine. care aduce cu el strigate de siagonie... eu suntaltacolo. au platit pentru Am castigat. Am fost de data siasta cea mai tare. M-a pierdut ca pe o sticla de whiskey. A pariat pe mine si m-a pierdut. Da, i-am defectat motorul. Da, i-am tras-o.

VILLANELEL

Imi e foare greu sa spun adevarul. De fap, nu ineleg concepul, dar cineva mi‐a spus ca e imporan sa‐l spui, asa ca il voi spune.

 

De foare mule ori, aproape in ecare zi, nu sim nimic. Nu sim absolu nimic. E aa de plictsior. Ma rezesc si ma inreb “Pe bune? Trebuie sa fac asa din nou?” Si ceea ce chiar nu ineleg ese cum nu tpa oaa lumea de plictseala . Incerc sa gasesc meode prin care sa ma fac sa sim ceva. Mai mul si mai mul si mai mul, dar nu se schimba nimic. Indiferen de ce as face nu sim nimic. Ma ranesc, nu ma doare. Cumpar o ce vreau, apoi nu le mai vreau. Fac ce‐mi place, dar nu‐mi mai place. Sun doar exreme de plictsia.

 În priveghi la o veşină

 

de Sorin Olariu Şe să vez, că uica Nielu după şe‐o mânca dă şină, O pleca cu muma soacră în priveghi, la o veşină. Ş‐acolo, ca oţ bărbaţî, minenaş s‐o da d‐o parce Şî s‐o pus să be’ răchie şî să jioaşe câce‐o carce. Numa cân să ieie pou, c‐avea rându lui să‐l ţână, Şine crez că mi‐l opreşce şî mi‐l pringe dă o mână? Şine ala să îl prindă? Soacra lui, doichiţa Floare: ‐ Vino‐ncoaşea, măh prosane, ca să‐ţ pun o înrăbare! Cum o vrei, s‐o zâc dân prima, măi dân scur, o măi uşor? Finc‐aş vrea să‐m spuni, mă Niele, şe ce‐ai faşe dacă mor? ‐ Drep să u, m‐ai loa dân oală! zâsă Nielu cără Floare, Dar să şcii că nu mă supăr dă mă puni la înşercare!

 

Alina Nelega  graft. oograi de amilie

 

CRISTINA

Ce mai faceţi? Cred că sîneţi bine – sîneţi bine, nu? Arăaţi desul de ciuda, aşa, nemişcaţi. Şi ăcuţi. Ca soldaţii ăia chinezeşt de eracoă. Nu‐i nimic, nu vorbiţi, eu.căŞtu ce gîndiţi, audrebuie foare să bine. Şi euvorbesc mă bucur vă văd. Parcă numai sîn aşa de singură. Ştu că ceilalţi nu vă văd. Sau se prefac – le e prea frică s‐o recunoască, dar mie nu. Nu‐mi mai e frică. Cînd eram mică îmi era: de înuneric, de cîini, de zgomoe...de omul negru de după dulap. Sau de lup. Copiilor le e frică de lup, asa e bine penru ei. Frica eliberează. Iar eu sîn liberă. Am crescu. Nu‐mi mai pasă. Nu‐mi pasă de şcoală. Nici de prieeni, nici de ai mei, nici de ce‐o să e mîine. Ce bine‐ar  dacă mîine n‐ar mai veni. Fiindcă doare. Mîine e un fel de ieri mul mai periculos, ca un animal cu mulă blană şi o gură uriaşă plină de dinţi. Mîinemuşcă, aşa‐l cheamă. E cîinele meu – mîinemuşcă.

RANA DIN CALCAI

 

Draga Kroll, mi s‐a inampla un lucru ingrozior: i ngrozior: acum rei zile, in gradina, am strvi un melc sub alpa piciorului sang. Nu po sa‐t spun ce senzate de panica m‐a cuprins cand am auzi c eea ce a mai aenua, cred, presiunea asupra cochiliei. craaaac. Noroc ca eram descula, ceea In clipa in care am simt ca alpa piciorului meu sang se abae asupra unei mici sfere sfaramicioase, mi‐am da seama imedia ca nu poae  alceva deca un melc. Am incerca sa fac o piruea, sa‐mi ransfer greuaea corpului pe celalal picior. M‐am rasuci brusc, m‐am agaa cu braele de aer, aproape mi‐ am desuruba rup crezand ma po ridica, prin fora creierului, in aer, macar ce unmi‐am milimeru, penrucapul nu a din srivi oal melcul.caInr‐o fractune de secunda oae moleculele corpului meu s‐au repezi parca sa ma ajue, sa inru in leviate… si ceva, ceva o am reusi penru ca nu l‐am srivi de o, i‐am sura doar cochilia. Dumnezeule, de ce oare nu ma ui pe unde calc cand ma plimb prin gradina? Ma sim ca o ucigasa. O ucigasa de melci.  Ar  rebui sa calc cu aente, sa dau iarba la o pare cu mainile ca sa vad pe ce pun piciorul. Si melcul… raumatza. Avusese aceeasi reacte pe care o avem noi, oamenii, dupa un curemur. L‐am aseza pe o frunza de cires. Am sa de vorba cu el. I‐am ceru ierare. L‐am reanima cu aburii calzi ai gurii mele. I‐am cana. Iar in momenul cand si‐a scos din nou capul si a incepu sa‐si agie coarnele, am respira oarecum usuraa. Enciclopedia melcilor . Din pacae, verdicul expertlor M‐am inors apoi camera si amcurasfoi ese fara drep dein apel: un melc cochilia spara nu poae supravieui mai mul de rei zile. Da, melcul agonizeaza de fap de rei zile. Nu mai are fora, din pacae. To ce poae face ese sa‐si scoaa si sa‐si reraga coarnele. Parca respira prin ele, saracu. De ce oare nu ma ui pe unde