Monografia Familiei Saraga, Ioan Massoff

I.

MASSOFF

STRADANIA A CINCI GENERATII MONOGRAFIA FAMILIEI SARAGA

BIBLIOTECA EVREEASCA" CONTRIBUTIE LA ISTORIA EVREILOR DIN ROMANIA

BUCURESTI 194f

www.dacoromanica.ro

cjyt "tf vaezyvatfrots,

L MASSOFF

STRADANIA A CINC! GENERATII MONOGRAFIA FAMILIEI SARAGA

,B1BLIOTECA EVREEASCA" CONTRIBUTIE LA ISTORIA EVREILOR DIN ROMANIA BUCURESTI 1941

www.dacoromanica.ro

Lucrarea aceasta pentru care nido munch' prin biblioteci publice cum si prin arhivele familiei $araga f i nici Deght ne-

fntrerupte nu au fost cruf ate ca sit fie dusa- la bun capiit a twill parte de indrumilri sigure si de foarte prefioase lamuriri din partea scriitorului BARBU LAZAREANU.

Recunostinta nu numai a cercetatorilor literaro-culiurali, ci si a tuturor tubitorilor de carte, ii este de pe acum asiguratil .

www.dacoromanica.ro

Cif TEVA CUVINTE Monografia unei familii evreesti, de peche asezare moldoveneascä. In alte tári, asemenea lucrä'ri sunt numeroase. La noi ele sunt rare si privesc, mai totdeauna, clasa boiereascg. Dar monografia utzei familii poate insemna nu numai satisfacerea uzzei vanitgfi, prilej de impodobire a arborelui denealo indie

in

Monografia unei familii poate &Anti interesante contributii pentru cunoasterea, vietii sociale 0, nu rareori, multitmart unei asemenea lucrgri, suntem in stare s'á, reconstituim feluritele etape ale unor Premi si chi pul in, care s'a, manifestat cfite unul din momentele culturale". Credem cá printre aceste monografii, care dep:isesc cace-i drept, foarte interesant drul unui grup de oameni, se incadreazg, si cartea aceasta, intocmitA cu res pectarea adep5rului, pe temeiu de documente care se afläi in Ostrarea familiei satt se cetesc in publicafiunile oficiale, periodice i presa timpului. AUTORUL

5 www.dacoromanica.ro

PA RTEA I-a

1. DESPRE UN $ARAGA CUNOSCUT DE THEODOR CODRESCU IN 1834

Pe una din cele mai vechi strázi ale Ia..fior

Ulita se afla, prin 1834, legatoria batran.ului Aizic Saraga. Se pare ca meseria de legator nu prea era raspandita in vremea aceea, caci cercetand lista me§te§ugarilor din anul 1834 (meseria§ii i negustorii erau constituiti, din timBuc§inescu

puri indepartate, in corporatii numite bresle) nu gasim

trecutá specialitatea aceasta. Infrunta glodul i praful ulitei newseluite un Theodor Codrescu, cunoscutul istoriograf i colectionar de documente. Acesta, in cuprinsul volumului XVI din Uricariul" &d'u (p. 447), marturise§te eh' a dat mai multe carti de legal lui Aizic

Saraga care, in 1834, era in vrasta inaintata". Lipsesc márturiile pentru a putea afirma ca legatoria a fost din totdeauna meseria celui pomenit de Codrescu, mai ales daca tinera seama ca indeletnicirea aceasta n'ar fi putut sa (lea mijloace de trai, cat de modeste, inaintea lui 1829.

Anul 1829, al incheierii Tratatului dela Adrianopole, intre prin redarea libertatii comertului Tárilor romane altele prin declararea Dunárii ca mijloe liber de comunia operat (cum spune istoricul Radu Rosetti) o transcatie formare dessáVÉtrifii in vieata economicii social" a Tarilor romane.

Mai cu seama in timpul domniei lui Mihai Sturdza, trecerea dela o civilizatie la alta era vizibilá, ajar daca ea nu se facea deck la suprafata. namaanunamanamimaamaimananamananumaniummuummanaummannammummana

www.dacoromanica.ro

7

Si tot Radu Rosetti, in primul su volum de Amintirr, ne povesteste, privitor la aceastá vreme de schimbári in societatea moldoveneascá:

S'au adus nemfesti si franceze, mai ales din aceste de pe urmii si trebue s5 recunosc c5 biblioitecile de atunci erau adese neas5m5nat mai bine selecfionate dealt multe din cele de ast5zi. Mai s5race ca num5r de volume, cuprindeau prea pufine romane, dar mai ales opere filoso fice,

istorice si clasice. Nu garantez înth c5 aceste opere eran totdeauna cetite". Faptul cá istoricul prevázátor i chezas numai pentru lucrurile cu desávârsire precise declará cà nu da garantie, nu

MULTAMIRE Toate documentele cuprinse Inteacest al XVI-lea volum, care nu au in josul 'or nota, duct-1 aunt luate de pe la diferite persoane, san so alla in dispozitia mea, declar ca am n scos insum1 copii autentice de po originalele afigoare la Fratii , arag-a librant In Iasi. Cu aceasti ocasiune spun ca la anul 1834, bunicul lor, care

era in vristä inaintati, ave leotorie pe langii vama veche, strada Bucsinescu. Aice am dat de logat mai multe aril, dupii care fill biltranului, David si Ihil, aa continuat, dup. infiintarea Tipografiei Buciumului Roman in anul 1850, a avea do lucru mai multi anl. Librarii de astiuJi sunt flit lui Ihil Saraga Th. C Insemnarea lui Theodor Codrescu in vol. XVI din ,,Uricar".

ne desminte credinta ea multimea de cárti, cetite sau nu, trebuiau in once caz sà fie legate in culori ,asortate" cu frumusetea de mobilà, pentru ca efectul sà fie deplin, mai ales dacá finem seama cà in acea vreme boierii isi schimbasera vechile mobile, dupá moda turceascá, cu piese" aduse din Occident poate cà astfel aparilia dughenii lui Aizic Saraga in veChea Ulitá Bucsinescu_, pe FARO Varna veche, ráspundea unei trebuirute a timpului. Nu prindea bátranul doar, cárti filosoficesti", ci de buná seamá si file ale Regulamentului Organic, care de doi ani' administra, ca un fel de inceput de constitutie, Provinciile române.

8 www.dacoromanica.ro

Vieata legatorului de carti nu era de fe! Usoara, de altfel

ca a oricarui ins din starea sa. Se nascuse in timpul celei a patra si ultime domnii a lui Constantin Mavrocordat adica In anul 1770, cand Moldova cu prilejul razboiului ruso-turc era ocupata de Rusi si a_ tras toate nenorocirile care se abateau potop asupra Tarii: focuri, molime care injumatateau populatia, cutremure, ocupatii straine si alte multe rele. Deceniul al III-lea si al IV-lea ale veacului al 18-lea au insemnat ele o treCere dela feudalism la un inceput de timpuri moderne, (lar au fost i epoci de restriste: in 1830, holera omora ,zilnic cateva sute de oameni, încât, dupa marturiile unui calator strain; in 1832 Iasii nu numarau mai mult de 20..000 de suflete.

Lui Aizic $araga ii era drag Iasul; de care se simtea leElcunea gal si prin mormantul parintelui sau ingropat In pitorescul cimitir evreiesc din mahalaua Ciurchi, in 1812. Ne lipsesc dovezile existentei unui alt stramos inaintea acestui Elcunea, ingropat in 1812 in stravechiul pamant al Moldovei. Poate ca a existat, dar urmele-i sunt pierdute lucrul nu-i de- mirare. Caci tavalugul vremii i nepasarea oamenilor au lasat sa se piarda urme stravechi, incat dovada uniui stramos in pamintul Tarii in 1812, inseamna o raritate pentru cei apartinand clasei de mijloc, care, spre deosebire de cei din cinul boieresc, nu prea se ingrijeau sa stranga documente doveditoare de privilegii. ne multumim cu mai putin si sa insemnam un mor-

mant al unui Elcunea, purtand inscriplia 1812. In 1845, ajun de adanci prefaceri in toata lumea, o alai piatra de mormtint i astazi inca in picioare, neclintita, impodobita dupa datina ca doi lei simbolici se adauga cimitirului (lela Ciurchi: era a legatorului Aizic, imortalizat darecum de alcatuitorul Uricarului", Theodor Codrescu. Doi fii a lasat legatorul de &Atli. pe Ihil si pe David, despre cari de asemenea pomeneste Codrescu.

9 www.dacoromanica.ro

2. LEGATORI $1 POTCAPIERI IN OITA MARE Suntem in vremea cand copiii nu se ru§inau de meseria tatalui, ci, dimpotrivá, stapanind-o ii dal:lean bate silinfele s'o desavar§easca. Lucrul s'a intamplat §i cu cei doi fii ai lui Aizic, duph cum. poate si acesta mo§tenise indeletnicirea dela

párintele su. Legátoria, mutata mai la centru, trebue s fi fost vizitata de mai multá lume, dacá tinem seama Cd, intre limp, gradul de cultura al clasei boiere§ti sporise. In deosebi f emeile aratau mai multa aplecare spre lectura, nu putine dintre ele fund in curent cu mi§carea literara din Apus. Se ceteau mai mult carti franceze, randul imediat urraator fiind al celor germane. Este caracteristic faptul ca un boier in§elat de nevasta-sa, puma koala vina pe Alfred de Mussel, gandind de sigur la lungile conversatii lit erare pe care le-a purtat

jumatatea-i cu un tanar cetit". Consulul francez Billecocq, in celebrul sau articol austrat, publicat in 1848 in. L'Illustration.", pomene§te de mulfimea cartilor franceze cetite in vreraea aceea in Iasi. Fiul lui Aizic *araga, Ihil, trebue sa fi aratat o deose-

bitá destoinicie in meseria care cere si gust, daca avem in vedere ca el functiona, in 1840, la Curtea Domnitorului Mihail

Sturdza, in calitate de legator, ajuns aci, banuim, prin millocirea lui Gheorghe Asaki, al carui frate, Pet re, era aghiotantul Domnitorului.

Feciorii Jegatorului Aizic au deschis atelier in Ulifa Mare, in casele Madame Nina", unde mai tarziu s'a ridicat hotelul Continental. Omul care, prin munca si priceperea sa in deosebite ra-

muri de activitate, a contribuit atata la ridicarea Moldovei

Gheorghe Asaki a dat un larg sprijin frafilor Saraga, dupá cum incurajase si pe fatal lor. Legatoria din Ulita Mare

afunsese, la un moment dat, un f el de anexa a institutului tipografic Albina Romaneasca", caci, timp de 25 de ani, Asaki a dat de lucru atelierului. In curand legatoria si-a adáugat o ramura inrudita: librária. Nu se legau numai, dar se §i vinscleau cárti, vechi 10

www.dacoromanica.ro

noi,.bisericesti sau cuprinziind istorisiri popula:re.. Ihil si David Saraga ajunsesera astfel libran i anticaril).

§i

2:1-st,,

Ar6-/-

o

Cst.e/e, J,0K

a4

,/rewr-44- ize

d2,"

edó

e-a.

2,74

aer O

rt,let4. emyt)

Adresti a Comisariatului Cfartalului al II-lea" din Iasi e'd re Ihil Siraga" (24 Octomvrie 1860.

Comertul de librarie pare sá fie foarte vechiu in Iasi. Printul Anatol de Demidoff, in cunoscuta sa carte Calator,ie in Rusia meridionala Crimeia, prin Ungaria, Valahia 1) Este de semnalat ch. Inca din 1833 ninth o cenzuril severä, pri-

vitoare la cei care se indeletniceau cu vänzarea de cilrti,

nimeni

puttind negutátori cu vänzare de calf Virg a avea intradins vole data de sal:4111re si care voie .se va da numai la obraze cu purtäri bune". mulninimmulniumniuminiumininiummuminiuminimmulutnimmulniumnimitimni

www.dacoromanica.ro

11

Moldova'', publicatà in 1840, pomeneste cu mirare de 03,1j, brarie si un cabinet de cetit fiantuzesc", rafácit prin negustorimea Ulitei Mari.

-

.

e

e

=0:1

a.si_d,t-rytec,v,» 9nce

ee, ,00/4eco

9e ZwIre

94. te-IA ,eat

4,,,y e07; W 4 ee-/-4,-"ez. -

4._y,

ja-/49e`

gezd-4-.Ft.

Yfte.

Prefectura din la§i adevereste: la 19 Octàmvrie 1861; cri lhil $iraga

este de mai mult timp poteapieriu".

Dar óricAt se -ridicasefa Iaii, dupil 1848, din punctul de vedere cultural, se pare al negutáltoria de &Ark, ca si le12 www.dacoromanica.ro

gatul lor, nu puteau da mijloace de train unor oameni impovarati de familii i astfel, in 1861, ne inthmpinà o adresa a din Iasi trimisa D-sale Comisariului Cfartalului al Negutátoriului Ihil Siraga legator de cart i potcapeieriu". Mulfimea bisericilor i manastirilor din Iasi a indemnat

pe Ihil Saraga s. deschida un atelier pentru potcapuri po-

-

pesti sau: potc.ipice, cum li se mai zicea i scufii calugliresti. Dar el Lacea acest mestesug cu mult inaintea lui 1861.

Se pare ca in acest an Breasla potcapierilor", pe care o vedem trecuta in Lista starostiilor deosebitelor corporatii din capitala Esii", pe anul 1860, impreuna cu aceea a bravovenilor, mire cari trebue sà intelegem si pe vS.nzatorii

a cerut lui Ihil de cart populare tiparite la Brasov Siraga sa dovedeascà vechimea In mestesug. Prezentând polifiei actele doveditoare, autoritatea trimite o adresa cornisarului ,,cfartalului" respectiv, raspuns la raportul acestuia, ca Ihil *iraga este de mai mult timp potcapeieriu" si ca fie lasat sa-si continue profesia, impreuna cu ajutorul sau Gheorghie sap. Fotachi Neculau, un baiat pe care *araga luase

invefe meseria.

Amanunt interesant este ca din felul cum eran organizate breslele, vedem inrudirea dintre meseria de legator si cea de potcapier. Legatorii *araga lucran i pentru autoritafi. Ne dovedeste aceasta un ordin de platá al Directiei Statisticei, pentru legarea a 500 de brosuri, ordin datat 18 Aprilie 1862. i semnat de Dim. Gusti, intaiul primar al Iasilor. Potrivit obiceiului, Ihil si David *araga si-au invatat baiefii in mestesugul lor. Ihil a avut trei fu: pe Samoil, Elias §i Aizic; David a avut un singur fin, pe Natan. Dupa moartea lui Ihil Saraga, in 1879, legátoria si mica librárie au ramas sa fie conduse de sofia sa vaduva. Pentru ca mica intreprindere sa poata continua, fostii clienfi ai lui Ihil au urmat sà dea sprijinul lor, eau-land chiar sa aduca mai mult de lucru decat inainte. Tipografia Codrescu, Biblioteca Universitatii si in spe-

cial Tipografia Nationala", ai carei proprietari erau Ion Creanga, institutorii Costachescu i preot I. Enachescu, iar conducator tehnic I. S. Ionescu, an fost musteriii legatoriei 13

www.dacoromanica.ro

fin.utii de váduva lui Ihil $araga, unde s'au legat sumedenie din exemplarele Abecedarului alcátuit dupá metoda nouti": Metodii. nouà de scriere §i cetire, pentru uzul clasei I

eXe' ,roz,

Direclia Statisticei din Iasi aproba oferta Iegàtoruluj Ihil Sirup' (18 Aprilie

1862).

primará, de institutorii: I. Creangá, C. Grigorescu,, G. Ienáchescu, M. Clinescu, V. Ráceanu §i A. Simiopesce, ajunsii in decursul timpului la a 23-a edifie. 14

irmiimmimimmmtlimmitimmuliminimiummiiiiinimmulminimmumpiummlimuimmuilit

www.dacoromanica.ro

1at6 pomenita adresii a comisariatului. cfartafului al III-lea dimpreuna cu raspunsul Prefecturii de Iasi. Corecta lor cetire i transcriere e adeveria de regretatul paleograf iesan Traian Ichim si de seful Arhivei Statului din Iasi, d-1 Sever Zotta: lasi 24 Octomorie 1861.

PRINCIPATELE - UNITE COMISARUL

CFARTALULUI AL III-le

No. 7144

Dumisale negutiforului Ihel .

iraga.

Asupra impregiurarilor ce am supus D. D. Prefect, in priivirea

profesiei de pirtcapcierie ce D-ta o ecsarcezi, i pentru individul Gheorghie san Fotachi Neculau, care sa gasesti la D-ta priimind respunzetorul ordin No. 18925, o asemenea spre a D-tale tiinf i regula sà alatureaza

in copie pe contra pagina' intru a servi de baza in caz de trebuinta. Iscalit: Comisar A. Sadoueanu.

PREFECTURA CAPITALEI

BIUROUL I

Secretar: Sterea.

lasi 19 Octornorie 1861,

No. 18926

Domnule Comisar,

La raportul d-tale No. 6886, ti sà respunde ca asia precum dupà actele infilitosate de eoreul Ihel $iraga i presentate de D-ta cu mencio-

natul raportu, dovideste cä numitul evreu, este de mai mult timp potcapieriu, apoi sa-i invoestidasi continua profesia, aseraenea vei l'asa in nesuparare si pe baetul numit Gheorghie fiind venit aice cu regula cuvenittt.

hada p. Prefect: N. Cociu.

$ef: G. Popooici.

Conform: I. Vasilescu.

111/1111H1H11111111101111111111111111H1111111111H1111111111111H1111111111111111111111111111H1111111111111111111111111111H1111

www.dacoromanica.ro

1

5

3. IN BOLTILE CU STALPI DIN STRADA GOLIA

Stramutarea Capitalei la Bucuresti nu era menita sa ajute la ridicarea Iasilor, mai ales daca linenn seama de pornirea administratiei noastre spre excesiva centralizare. Dupa trei ani, In timpul carora, lucru curios, Domnitorul Cuza 6 domnit in doua Capitale, In 1862 autoritatile s'au stramutat la Bucuresti. Si cu aceasta incepe exodul iesenilor spre Bucuresti i decaderea, in special a vietii comerciale, a Iasilor: N'au plecat, cum era firesc, numai functionarii i negustorii instariti, ci i oameni modesti care-si legau norocul de stralu-

cirea noii Capitale. 0 faceau cu inima Indurerata, dar plecau, ingroziti poate si de prevestirea lui Kogalniceanu care

spusese ca Din momentul ce Iasul va inceta de a mai fi Capitala noii Tari, pe ulitele sale va creste iarba". Familia Saraga nu a parlisit Iaii. Dar cum, prin mutarea autoritatilor i prin plecarea atator locuitori, negustoria mergea greu, nevoiti au fost doi dintre fiii lui Ihil: Samoil Elias, sa cutreere targusoarele i iarmaroacele pentru a vinde carti de literatura popular: Alexandru Machedon", Istoria prea frumosului Arghir si a prea frumoasei Elena cea iastra i cu parul de aur".1-Ialima", Calendare cu zodii". Obosit mijloc de castigare a vietii, dar totusi minunat prilej de cunoastere a oamenilor i lucrurilor. Si cum de cele mai multe ori a cunoaste inseamna a intelege si a iubi, fratii Saraga au indragit oamenii i locurile framantatei Moldove. Credem ca tocmai dragostea aceasta pentrit oameni locuri cari aminteau la tot pasul de un ¡recut glorios, dar pe care colbul vremii Il ameninta cu uitarea, le-a insuflat patima ce nu-i va parasi papa la sfarsitul vietii, pentru lucrurile care ilustrau acest trecut. Si. astfel Samoil si Elias Saraga au devenit anticari. Rudolf Sulu in Iasii de odinioara" (vol. II), plimbandu-ne de-a-lungul strazilor Stefan cel Mare, Golia si Lapusneanu", in intervalul dela 1870-1890, pomeneste de vesti-

tele bolti" cu stalpi din strada Golia astazi Cuza-Voda,

o

aratandu-si parerea de rau ca nu a putut afla fotografie a acestor bolti din Piata Unirea". O seama de negustori, care 16

www.dacoromanica.ro

mai de care mai dornici sa te serveasca, multi dintre ei nelipsiti de pitoresc, populau partea aceasta a Iasilor vechi.

Intiuna din aceste bolti ale caselor Pascanu, laugá Piafa Cuza Voda dc astazi, au deschis fratii Saraga, prin 1875, o auticArie, fara si renunte, Tilsit, la peregrinarile lor In cautarea cartilor vechi si a hrisoavelor purtatoare de peceti grele, scapate dela distrugere, prin conace boieresti arhive uitate. Nu intelegeau asa dar feciorii legatorului potcapierului Ihil sa inceapa o vieala mai mult sau mai putin comodá, asteptand sa le cada vanzatorii i cumpáratorii, trimisi de intamplare. Dimpotriva, multumita explorárilor lor, atatea documente sortite pierzarii au fost puse in valoare de acesti oameni, fará patalamale, dar inzestrati cu deosebitá intuitie i, mai presus de toate, cu o rara pasiune. Fratele mai mare, Samoil, insusit la maturitate o cultura pe care n'a

putut-o dobandi in scoala si de sigur cal tot el a fost acela care a staruit ca fratele mai mic, Aizic, si unneze scoala. Poate ea pasiunea fratilor Saraga pentru vechile documente, s'a datorat, in oarecare masura, infocatei dorinti de a afla hartii doveditoare a -vechimei lor pe aceste meleaguri.

Si vedem in aceasta o sincera dorinta de inradacinare in pamantul romanesc, de care se sim-teau adanc legati. Se cuvine sii finem seama ca din pricina nenumaratelor focuri, cat çi prin stramutarea deasa a arhivelor, cu prilejul documente, dintre cele mai pretioase, se gaatator iiivazii,

seam de multe ori prin locuri pe unde nici cu gaud-La nu gandeai.

Peste cativa ani, anticaria din Bola* a fost mutata inteo incapere pe aceeasi strada Golia. 4. FRATELE MAI MARE, SAMOIL

Nu erau singurii in aceasta bransa" prin par-tea locului, anticariatul ráspandindu-se in capitala Moldovei odati cu pomenita schimbare a obiceiurilor, de dupa aplicarea Regulamentului Organic. Astf el in Poarta Domneascá vindea carti sub cerul ber anticarul Pohl, dupa cum anticarul Kuppermann avea el cateva rafturi, intr.() boltá din strada Golia. Prin 1843, cam

7209. - 2

www.dacoromanica.ro

tot pe ad, Adolf lienic aVea o biblioteca de imprumut, cu earti franceze §i germane. Ace§tia §i alfil se ocupau in .deosebi de Vânzarea cartilor vechi, mult mai putin a documentelor si hrisoavelor specialitatea celor doi frati *araga. Putinii contemporani ni-1 descriu pe cel mai várstnic, San/oil, facut, másurat la vorba,'adevarat erudit, deseori consultat de

speciaNti. Mult mai vorbaret, mai

j.

,

entusiast, mai. impulsiv, era Elias 9. Despre Samoil, poetul D. Anghel a publicat in Luceafarul", (1-16 August 1910), o amintire aceasta in cuprinsul unui articol despre cele douil dinastii nediscutate in materie, aceea a lui araga si a Kupermannilor" :

.

...Samoil Saraga

Acel ce-ti petrece multg &erne In annosfera aceasta de hrisoave i lucrari vechi, ce poartg ti duce in faldurile

hainelor lui praful râscolit at altar vremi, nu °deg se intiimplg

sä: sfárteasa prin a-ti iubt meseria cu patimgsi sg devie la randul lui colectionar adeugrat, care se bucurg and a ggsit

o piesá rara de mult timp autatg ti care suferg crud and trebue sa se desparta de un lucru scump, care-i inobileazg vitrina. Bginfinul ,Faraga devenise si el unul din acettia.

Mi-1 amintesc, intr'o dimineatg de Mai, and îsi avea prgyglia la hotel Traian. Se fgcuse, se vede, a negustorul izbutise o afacere bung ori Denise ponte din provincie , ori mai ttiu de uncle, cu noi achizitii. Sculat de dimineatg, iti primenise vitrinele fi acum, radios ti rumen, burtos cum era, cu musigtile in jos fi ochii detteptoti sub gene, se atezase in: mijlocul strgzii, i fará grijäl de trgsurile ce treceau in sus fi In jos, cu mginile in. buzunar, ifi priven sin gur noile daruri.

era atgta fericire ci satisfac(ie in toatg fiinta lui, inat 1) Samoil $araga a fost membru onorific al SocieUilii Numismatice din Viena.

18

iiiiimiummilimmummillitimuntimmilmiumummummumummummlimmilimilimilimit.

www.dacoromanica.ro

para bate acele vechi si pretioase lucruri, iscodite cu atiita trucrá, le-ar fi adunat pentru pliicerea lui si nu ca sïi le risipeasa .din nou in cele patru viinturi". 5. UN PROTECTOR

DIMITRIE STURDZA

Pasiunea strangatoare a fratilor Saraga pentru documentele insemnate privitoare la trecutul tarii, a atras atenfia lui Dimitrie Sturdza, pe care chestiuni de politicá II aduceau deseori la Iasi. Sturdza fiind un pasionat colectionar, una

din ambifiile sale a fost inzestrarea cu material pretios a sectiilor Academiei Romane, pentru a carei organizare depunea trud i pricepere. Colaboratori dintre cei mai folositori in strangerea documentelor si a vechilor monezi (Sturdza a fost i numismat) a gasit fostul presedinte al Partidului liberal in fratii Samoa .§i Elias *araga, care in acel -Limp descoperisera la .Cucuteni,

nu departe de Iasi, o adevarata comoara" arheologica stu-diata de speciali§ti. Vrednic de retinut este fap tul cal ace§ti anticari nu s'au

aratat lacomi, n'au cautat sa scoata cat mai mult, cand puneau mana pe vreun lucru pretios. Intotdeauna Dimitrie Sturdza hotara preturile iar donafiile facute institutiilor de cultura nu sunt de f el rare, dovedite fiind de Cre§terea colectiilor" Academiei Romane si de adresele de mulfumire ale inaltului asezamant. Astfel ne intampina o adresii a Academiei Romane, cu data de 15 Octombrie 1888 (No. 1804), semnata de presedinte,

D. Sturdza, si secretarul general V. A. Urechia, prin care se multumeste anticarilor Saraga pentru daniile facute, prin secretarul general: 23 de fotografii si o bro§ura a lui Asaki, tiparita in 1835. Dezinteresarea .Fra¡ilor Saraga" se vede si din faptul ca au pus gratuit la dispozifia lui Theodor Codrescu sumedenie de documente publicate in Uricariu". Ori faptul puunor documente scade, simtitor, eventuala lor va, loare comercial. In legatura cu aceasta, Theodor Codrescu serie: 19

www.dacoromanica.ro

Mulfämire: Toate documentele cuprinse intiacest al XVI-lea volum, care nu au in josul lor nota, daca sunt luate de

pe la diferite persoane, sau se allá In dispozitia mea, declar ca am scos insumi còpii autentice de pe originalele aflatoare la frafii Saraga libran i in Iasi. In vechile hartii ale familiei &fin deseori mande Siraga, Acela care a indemnat pentru schimbarea numelui in Saraga, ACADEMIA ROMANA

ilfivuresei

igst

No tfe4,,

(D,A77-c 7í 711P .

j7cadenci, bil,11,./tttv qt ,/ Cap C07,1,7%

fl fi

pl Ir,

pt rtiti/rr(-/m/y11,6m.ti ttle.iiirecnate? C2 Nole /),,11,/,,c2/z0

pi,/

:P

a-

Ve; PA" -

raw(ili) 11,7.1)

,1,4l,G1 wi

(//S/Ili,et mele (r,11-

dera/tuni Seeretaril generala.

Adresa de multumire a Academiei Romfine, semnatil de D. Sturdza i V. A. Urechiti.

pe motiv c numele acesta are o rezonanfa mai romaneascá, a fost D. A. Sturdza 1). Dar luarea-aminte ocrotitoare a lui Sturdza s'a aratat §i cu alt prilej, cu atat mai doveditoare a prefuirii frafilor Saraga, cu cat fostul prim-ministru avea reputafia unei fin destul de putin comunicative si a unui om foarte socotit In ce priveste recomandarile. 1) Numele adefärat al familiei era &raga. In unele acte mai

vechi el apare sub forma de Siraga. Este interesant cä.' atunci and protectorul fratilor Saraga i-a sf5.-

tuit sà adopte un nume mai apropiat de limba româneaseä, editorii .

urmând acest sfat si-au reluat, pentru totdeauna, numele lor initial.

20 www.dacoromanica.ro

Prilejul s'a ivit priu. 1884, când primar al Iasilor era Leon. Negruzzi.

Sturdza a trimis lui L. Negruzzi o scrisoare cu urmátorul

cuprins, indestul de grAitor pentru valoarea atribuita strAdaniei frafiler Saraga: Prea stitnabilul meu Donut,

Iau indrazneala, a v6, scrie aceste randuri in faooarea Fratilor ,S'araga, care doresc a lua chioseurile de

gazele din Iasi. Interoin in favoarea lor, fiindea sunt singurii exploratori de monede si documente românesti, cari str äng pentru Academia noastra si nu le imprastie.

Printr'Insii Academia a imbogatit cu sute de bucati colectiunile ei, si in foata constiinta, ei merita a fi Incura jai. Strainii au ineeput sa fie aten fi la documentele monedele romänesti i ar fi o mare dauna, când scurgerea lor s'ar face in strainatate. Fratii .5'araga sunt unul

din mijloacele cele mai sigure ce avem a, impiedeca aceasta. V a rog dar loarle mult, In interesul colectiunihnascultati in cererea lui i sá contribuiti nationale, a o indeplini. Cu cea mai sincera stima al Domniilor Voastre, devotat sero D. STURDZA"

Asa dar, frafii *araga erau socotifi de catre Sturdza ca singurii exploratori de monede i documente românesti, care strâng pentru Academie". Acest lucru a aiuns i la cunostinf a Regelui Carol I, totdeauna bine informal. Cu prilejul unei vizite la Iasi, primind o delegafie a comerciantilor, Regele s'a adresat frafilor *araga: Ah! dela d-voasi:ra, d-1 Sturdza cumpara antichitati" (Rudolf Sulu, Iasii de odinioará", vol. I, p. 86). Dar frafii 5araga au supárat odatá pe Sturdza atu.nci child acestia au editat pe Eminescu. Omul politic nu putea ieria genialului poet cal acesta a atacat partidul al cárui fanatic partizan era Dimitrie Sturdza.

www.dacoromanica.ro

4-70-22nAk4

4247

rnzi/Darrvn

4ea

JeflZa47 4

;II Adozz-reo

97.-A1

e

dore fe a 44

....C.rwaq a ,

1,2 ivsfe

,2-scariy6 tz"

/2,4ass, /3-

h 'j

,

.Q

44.4-i

4morx..41Z

eii, eCes-d lee-Ter,e4

4f

,--1404.4

/4-31

R.-7/

P7.. At, ;r7 1,5-r4;u?s/S". 771,..;-

el

IteGre4'7

4-

Ger.s.c. 4.,- .4* .4-

4 ee.;

774; ce-rA.

»nisi7;204?

A

d,. 7,../.4..

jeti

wicWriri

4

./

Scrisoarea lui D. A. Sturdza catre Leon Negruzzi.

22 www.dacoromanica.ro

.

6. SERviciu, .CREDINCIOS

Darurile fratilor Saraga nu se indreptau numai catre Academia Romanii.

In 1883, directia Muzeului National de Antichitati s'a simtit datoare si inainteze Ministerului Cultelor i Instruc-.

-

4

04-

4.?

e:

flit-nil

Publice un raport in cuprinsul caruia, enumeranci

mire altele, cateva pretioase danii facute de fratii Saraga crede ca- ar fi nimerit sa li se obiecte gasite la Suceava dea o distinctie.

www.dacoromanica.ro

lata cuprinsul raportului No. 38 din 2 Noemvrie 1883:

Domnule Ministru, -

-

Frafii Samuel fi Elias $ragér, librari anticari in lavi, ocuptindu-se de mult timp cu procurarea de: cgrti, documénte, monede i ate obiecte antice, din tearg vi

strgingtate, pentru Academia Romfing, biblioteca centralg si Museul .de Antiquitgti, au dgruit vi de astá dalg Bibliotecii centrale 2 cgrti grecevti din timpul lui Constantin Basarab; o carte greceascg tipgritg la Venetia i dedicatg lui Constantin Basarab, precum ci doug psaltiri tipgrite la 1694. Asemenea f i Museul de Antiquiaiti a primit din partea D-lor: 4 länci vechi ggsite in Bucovina (Suceava), o scarg peche de cal; un pinten vechiu, trei. cruci vi o bucatg de bronz, precum fi mai multe monede antice, din diferite timpuri Romane fi Bizantine. Subsemnatul, vgziind cg. fratii ,51rager aratg mare

interes pentru a fnavuti colectiile Statului cu lucruri antice, crede, Domnule Ministru, cg ar fi bine ca se dea di ept räsplaiä, pentru osteneala Dumnealor, o distinctiune. Directiunea Museului Natinual de Antiquitäti"

Oficialitatea n'a a§teptat raportul Directiunii Museului National de Antichitatii. Monitorul Oficial cu data de Sarabata, 5 (17) 'Februarie 1883, publica' la partea oficialà comunicatul Ministerului Afacerilor Straine prin care se vede ca M. S. Regele a binevoit a acorda, prin inaltul Decfet cu No. 3153, medalia Serviciul credincios" de aur, fratilor 8araga, ca recompensa pentru donatiunile de documente, manuscrise §i monede vechi ce au facut Academiei romane §i. museului national". ,1111111111111111111111111111111111111 Iilimminim11111111111111111m11111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro

No. 249

ON

Sambata, 5 -(17) Februaria 383

SUMER 23 SAM

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 ABONAMENTIILI

ANUNCIURILE:

PE Att. tat r1.0.1 t, Oil 1: 1311sa LC111. a id

UNIa DR 55V-DICI LITERS TILLIDECI 1701

....still A prIll 0 10114 Oebnabnil

114serun 11..0 cad depart. SO S. Acial

Pablicatiasilo jodlciave se AaosAmarrate PENTRU STRAINETATE mcd ld elmeem, tad dim ad nee de Se Una. 10 10 se (de la bum.riic postok beetle et 111/01.1 la ole se 0/1.0 /04411. cm... SCSIS0111/. NEP114,11CAT1 SE ILEFCSA a ti pablIespualle. 011..11111..

110.010000 il realamele IbIltego e; lestra,..0111. halo: 110 mar depart< JO b llale C1101poll do lbotorniela.

lie. el 10 hurt.

.0

be,

PuLlies1111. pololnol anzo00.4r.l4 110s.

DIRECTILTNEA strada Smardan. Martell erban-Voda.

SUMAR PART]. OFICIALA

Minidend de re,

bel:Preseumare de deer.. Minister, alnardor Creme: Freed:mare de

deer.

Mitssetond

PART.

grad..

Secrete de finance NSOFICIAL3. Depet1 [rte.

Anunci0r1 misidtertle. jadiciare. admiato particular..

PARTEA OFICIALA

one de documente manuscrise

monede via ce ab flea -leaden:lief romans,

museului oa-

tional.

CAROL I, Prin gratia lei Dtunnetleit nationali, Rege al Romattiel,

i

rotate

La toff de road ;i eulen, sderlate.

&supra raportului mtnistrulai Nostra secretar de Stet la de-

MINISTERIIL DE FINANCE

partamentul- de finance, sub No. 8.60?.

Amid so vederen tales /motif argannsardit persdnafulus ministeReg, al Ratuduie;, sal.' de -finance, din a Mute 1882; La top de (acid si viitort, sdetlate. Avend In redore vosultatul cola Asupra raportului ministruldi cursoluI: Int puterea art. 93 din ConstiNostra secretar de Stat la'departaCAROL I, Prin gratia Ini Dutuncieb al

votenationnla,

BuceureS4t, 4 Februarie 1883 MINISTEROL DE RESBEL

Prin Manta decret regal, cu No.

258, din 31 ¡anuario 1883, dupa propunerea Matta de D. ministru secretar de Stat la departamental de resbel, prin. raportul No. 1,269,

administratorul clasa III, Pester loseph ,

afiat In disponibilitate

mental de finance, cu No. 3,608 A vend In vedere legoa pentru organisarea personalulul ministerului de finance, din 3 Marte 1882; Mend in vedere resultatul concursului; Ira puterea art. 93 din Constitutiune, Am decretat si'decretam :

pentrn concedia, de la 28 August 1881, s'a chemat in activitate de Art. L D. Pantele Gheorghiu, ierviciù, la vacan(a ce este in sér- actual controlor al judetului Tu. viciul intendentei divisied II mili- tova, care a reusit la concurs, este turf, teritoriala, pe 4ioa de 1 Fe- numit controlor si agent de urmaare, In lochl D4u1.Q. Dituitrescu, bruarie 1833. demisionat. Art. II i col din lima. -- MiMINIRTERUL AFACERILOR STRAINE nistru Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este inM. S. Regele, in urtna vapor- sarcinat cu aducerea la indeplitulni D-lui minietru secrete, de eke a acestui .decret. Stat la departameneul afacerilor Dat in Bucuresci, la I Februarie stain°, a bine-voit a. acorda, Nit) 1883. CAROL

inaltni decret cu No. 3,159, me-

dalia Serviciul crefline.ios de atir D-lor Samuel si 8oragher, ca. recompeusa pent/. donatiu-

tutiune, Am decretat i decretim: Art. I. D. 'F. P. Braescu, care a reupt la concurs , este numit tn postal de controlor si agent de urmarire, reruns vacant prin trece-

rea Diu! M. D. Cornea in alta functi une.

Art. II si cal din urma. Ministru Nostra sedretar de Stet la. departamentul financelor este Insarcinat co aducerea la indeplinire a decretului de facia. Dot in fluouresci, la i FeIrruaro 1883. CAROL eecrotar

G. Leona.

No. 280.

PARTEA NEOFICIALk Bucurest!, 4 Februarie 1883

Ministra meretar ,ie BOB. la departandectul de des.

G. Ledea.

Stet

la departamental Sue:molar.

DEPEU T&LEORAFICE

(Seroloiul Oval al McntilaruM) Sesiuneo

No. 240.

Londra , 15 Februarie.

ordinar.1 a Parlatneutulul angles s'a '

Monitorul Oficial care cuprinde (col: I jos i col. II sus) InstiinIarea acordririg medaliei Serviciul credincios de aur" fratilor Samoil si Elias Seraph

millimulmlumilinummumillimmilimmilliumfilmumimmimilimmilimmimillimmilimull

www.dacoromanica.ro

25

Z. LIBRARIA ,,FRATII ARAGA" Chiar cand au decazut din rolul de Capitala, Iasii nu s'au

insirat printre celelalte orase de provincie. dintre care cele mai multe due o vieata lipsita de once stralucire. Ceea ce a impiedicat acest lucru, a fost multimea asezamintelor de cultura, a scolilor publice i particulare a institutelor, cateva conduse de straini, in special francezi, unii fosti soldati ai lui Napoleon cari, trecand Prutul dupa nenorocita expeditie a Imparatului in Rusia, ramásesera in Moldova. Iasul oras al scolilor a fost intotdeauna o realitate, care a imprimat nobleta vechiului oras. Apostrofele unora dintre profesorii ieseni din vremea aceea ne fac sa zambim astázi, dar ele sunt revelatoare: Bine, bre omule, Latina si Greaca, apoi ce-ai inogfat In apte ani dacii nil de liceu? Cum ai sa' trgiesti in lume, fgräl s'a" poti traduce spunea elevilor la bacamAcar un autor grec sau latin?" laureat profesorul Costachescu.

De altfel examenele de bacalaureat la Iasi constituiau adevarate evenimente pentru intreaga Moldova, caci lupta" dintre profesori i elevi era apriga. Este caracteristic amanuntul ca Regele Carol I, cánd venea la Iasi, se simtea obligat sa inspecteze o scoalá in timpul cursurilor, incat cu drept cuvant s'a spus, intiun rand,

ea vizita Regelui Carol la Liceul National a fost mai de graba o vizita de profesor decal: de rege". Multimea scolilor a avut ca urmare inmultirea libráriilor, uncle din ele bine organizate. Sal insemnam cateva: libraria Gh. Petrini, al carei proprietar tinuse o bola in Strada Golia;

Ilaifler, care avea obiceiul sà trimita ultimele noutati" la domiciliu; libraria de langa biserica Banu", tinuta de Theodor Codrescu. In coltul Strazii Golia era libraria junimea" a lui Lewandowsky. asezata alaturi de tipografia unde se imprimau Conworbiri Literare"; tot in Ulita Mare mai era librarul P. Popovici, iar in Strada Stefan cel Mare, langa palatul Rosnovanu, functiona libraria asociatilor Theodor Ma-

Ximovici si D. Alexa, cari mai tarziu au vandut vadul" sucursalei libràriei Socec". in afara .de librarie, mai aveau tipografie i editura scolara, P. lliescu i Grossu. Un librar

www.dacoromanica.ro

.deosebit de cult a fost Bara§ intr'al dtrui gust se incredeau multime de bibliofili eari comandau dirti in stiqiniitate, dupii recomandarile librarului. Fratii Saraga au deschis, in 1877, o librrtrie in Strada Golia No. 50, Cu sectii de anticarie, filatelie i nurnismaticg. Din anul 1887, fratii Samoil si Elias au avut de colaborator pe fratele mai mic, Aizic, care urmase scoala si deci le ale& tuia contractele de editura si ducea corespondenta cu straiiiàta tea.

Dela prim ele inceputuri ale Intreprinderii. un intim colaborator, chiar tovara§ in unele initiative, le-a fost Natan Saraga, fiul lui David duprt cum, peste ditiva ani, ciind LIBRARIA Libritria Fratii §araga" va IASI MATH SARAGA lua avant, vom gsi, admirabil inzestrat pentru aceastä profesiune, pe tfinruul Iancu $a-

Str. Golia No. 5o. FONDATA IN ANUL 1877.

raaa, fiul lui Natan, pentru colectionarea vechilor docu-

mente si hrisoave. In 1894. Iancu$araga va primi impreuna cu Aizic $araga conducerea sucursalei din Bucure§ti a Iibráriei fratii $araga din Iasi.

CATALOG GENERAL IA51 HOUA TEPOORAFIE SUB AD-TIA ZIARULUI ,LUPTA4

1886

In 1889 Libigria Fratii Saraga" a scos un Catalog general". Cataloagele acestea prezintii .insemniitate pentru informatia bibliograficá, insemnatate ariltaa, cu multá competentii, de d-I N. Georgescu-Tistu in Bibliografia Literaiq Românii". D. Georgescu-Tistu serie (p..78), cu privire la cataloagele Librariei Fra tu i Saraga" nepomenind hash' de .sigur din imprejurarea ea nu se allá in depozitele Academiei de catalogul din 1886.

Acesta are mai multe capitole: autori romani, a§ezati In ordine alfabeticá, urmati de Cat populare si romansuri romtmesci"; dupa cari vin: airti Franceze", apoi Musica". De asemenea catalogul anuntit editarea unei bogate colectii de tablouri, impartite pe categórii: Din istoria RomA- nilnr", care cuprinde tablourile Domnitorilor, ' Domniteltir, OIMUUMIUMMIUM111111111111111111111111111111111111111MMIMM111111111111111111111111111111111111111111111111111u

www.dacoromanica.ro

27

ale boierilor de frunie, ale luptatorilor §i martirilor neamului,

ale osta§ilor in diferite epoci; apoi Tablourile istorice" cu

No. 2

CA TALOGUL Cdrtilor rare

t carioase

aloldovel, LalacNei,

privitoare la Istoriea Ungariei, Rusiei,

Poloniei etc. precurn i de antichittiti, NurniSmaticA,

Arheologie, Arta Militarti, Opere Clasice Religioase. D. rift cart vor don i sa-si procure ceva din cartile notate.in acest

catalog, sunt rugaii a vent in persoana, sau 'de nu a ne arata- prin o scrisoare.numai numarul fie-cdr ui volum, spre a patea Satisface imediat cererea Notdm spre sciinta amatorilor cd poseddm numai cdte un singur esemplar de fie-care autor.

Cirtile de mal jos le-am adus In Bueuresoi Watrnai pentru edteva aceasta. In.urma st&ruintei mai multor domni amatOri.

zile

Co distinsastima

FRA

,F4RAGA

Aici in Bucureqti cártile se aflà., uncle ni se pot adresa §1 cererile.

IA TIPO-L1TOGRAFIA II. GOLDNER. STRADA PRIMARIEI No. 17. 1892.

scene caracteristice din istoria Patriei. Pentru reproducere in aceasta colectie, .Dimitrie Sturdza a incredintat Fratilor $a-

28

IffilillimffimffilimifinummIllimilimmilimmimilmmmmimimillimilmilimmimoimmillimp

www.dacoromanica.ro

raga fotografia drapelului lui *erban Cantacuzino, drapel care nu se afla in Tara. Unele tablouri sunt lucrari naive, nu insa deformatoare. Ele au popularizat chipuri si scene din trecutul romanesc. Au mai fost editate tablouri de scriitori, dela Enachifa Vacarescu pana la contemporanul A. Lambrior, tablouri de chiriarhi, de oameni politici, militari; in sfarsit vederi", in special din Slánicul Moldovei, in vremea aceea statiunea balneara la moda. In lucrarea amintita (p. 78), N. Georgescu-Tistu citeaza un Catalog de carti de scoala pe anul 1888" scos Libraria Scoalelor Fratii Saraga", un Catalog de carli didactice pe anul scolar 1891-1892", apoi Catalogul carfilor rare si curioase, privitoare la Istoria Moldovei, a Valahiei si Transilvaniei, precum si al carfilor clasice, numismatice, arheologice, religioase, etc." in anul 1891; dupa cum in 1898-1899 Fratii Saraga îi vor anunta lucrarile edit ate, in Revista publicatiilor din Romania", numere lunare de 4 ori 8 pagini, unde pe langa aratarea autorului, titlului s,i pretului se recta uneori i continutul, ha se adauga o vorba-doua de apreciere", lucru pretios din punct de reproducandu-se i copertele vedere bibliografic pentru cattle din care cu vremea nu se vor mai pastra sau vor ramanea prea rare exemplare".

In ceca ce priveste filatelia, Fratii Saraga" au fost dintre primii animatori, starnind interes, fie pe alocurea si un fel de moda pentru aceasta instructiva preocupare, In legatura cu care scoteau cataloage bogate. Toata lumea umbla intru descoperirea celebrelor marci Cap de bou" iar elevii dela Institutele Unite" si Scoala fiilor de militari" asteptau la rand pentru imbogati colectiile. In domeniul filateliei, Elias Saraga a facut adevarate descoperiri, privitoare la timbrele i tampilele intrebuintate in timpul multelor ocupatii straine ale Moldovei i Munteniei. In cuprinsul acestui domeniu de activitate, se mai poate

semnala scurtul dar interesantul sau studiu despre Postele immuliiiitimiimummininummillimmunnunffinnminliiiiminmffiniummilimmumum

www.dacoromanica.ro

29

romdne, apdrut in ziarul Dimineata" (No. 1143). Un Ghid al Iasilor", aparut in 1909, ni-1 arata incá °data pe Elias *araga, publicist. 8. CIRTI DIDACTICE DUPA ,,111ETODA NOUI"

In 1884 Fratii *araga" au organizat o editurá didactic& mai intdi pentru clasele primare, apoi pentru gimnazii licee. Dela Abecedarul de 40 de bani al lui I. Pop Florantin., trecand prin Istoria Romanilor, penrtru clasa treia primara" a lui A. D. Xenopol, din care s'au tipárit 30.000 de exem-

CART' DIDACTICE

dan editura librelriet cFra1i .6araga,, autorizate pentru scoalcle publico din Romani.

plare, Harta Roma-

Câri pentru clasele primare. CLASA

Arbore N D. Aritaietica Studiul rel . . P p M. fatale carte do scriere ni ware sein. . . . A doua . . Florantin 1. P. Abccedar p. I sec.

.

.

. .

ni 1 Cerchat Aritmetica Desenmul

25 b.

niei" a ctipitanului V.

25 40

Ne c u la u, Istoria Ro-

I

II

50 40

I 11

.

15

20 .

.

.

CLASA II -a

Beldiceanu N. Legend(' ni Poczil istoricc Pails A. 7'. Carte de citire (cu tuaT 'Amite Rust.)

40 70

Arbore N. D. ni Florantin I. P. Aritinetica . Arbon N. D, Studiul religiune1 . . . . . DiMarili I. Gramatica romina . . Florantin I. P. Girunasticl i joctirl Froebeliano

BO

35

5°

CLASA III-a

Pura A. T. Carte de cctire (cu mal multe ilustr.)

1,00 1, 60

Istoria Rominilor

Arbore N. D. fji Florantin I. P. AritineticA

30

.

Geometria

so

.Studiul religiuneT Dintitritt I. Gramatica romirta Florantin 1. P. Gimnastica ni jocurT Froebellarm Senopui D. A. Istorin Itominilor Beldiceanu N. Istoria Rominilor. . Pop. M. Manualul lucruluT in nconlit Capit. V. Neculau Harta RomlinieT .

60 50

OUI

60 1,00

CLASA [V-e

Autorr Romani C Antologia

.

1,00 1,50

.

.

.

.

BO

.

oo 80

Puiu A. T. Carte de estire (cti mal multe ilustr.) Istoria Rominilor

.

.

.

Arbore N. D. fji Florantin I. P. Aritmetiea .

. Geoinetria Studiul relig,iuneT

.

.

.

CLASA

RURALA .

.

Puiu A. T. NotiunT de Higiet0 . Vasiliu A. Econoulia i crenterea vitelor .

30

IV-a primara a

lui

N. Beldiceanu, Economia i creterea vitelor" pentru cl. V1-a rurala a lui A. Vasiliu, Carte de exercitii latine" a lui V. Burl&

Istoriile" lui Gr. Butureanu,Francezele" tui Victor Castauo, liana la Istoriile limbii

literaturii române ale lui loan Nadejde si

GOi Al. Philippide si o 60

.

Florantin I. P. Gimnastica i jocuri Froebelinne . Xenopot A. D. Istoria Romínilor . . Beldiceanu N. letona Rominilor . Pop M. Manualul lucruluT In ncaallt . Autórr Ronzinr, I Antologia

,

minilor" pentru clasa

60 50 60

serie de juxte", cu care nu mai fusesera Inca editate la noi.

. .

.

1, 00

.

:

1, CIO

50

adnotatii romanesti

,

IIIIIIIIIIMiliiiiiii0111111111111111110111MilimmmiiiIMMIIMMIIIIIIII1111111111110111111111M11111111111ifilni

www.dacoromanica.ro

In legiiturá cu aparitia manualelor didactice, intio vreme când se experimenta la noi asa zisa metodà nouá", s'a iscat o polemicá mire Gh. Panu, Ioan Nádejde, I. Pop CARII D1DACTICE PENTWU GIMNAZII ,t11. LICEE din Mimeo.

LIBRA RIEI $C6LELOR FRATII .SARAGA.TAI Ler

Ahn F. Metoda de a invata limba iranceza A tanasin I. I'. Prescurtarea de ist. lit., latine Brandon A. R. Istoria vecbe el. I-a . . . 3 Istoria medie cl. II-a . Istoria modem% el. III-a Euril V. Carte exereitii latine loosen MIMI Istoria Biblica

Butureituu Gr. Istoria Vede el. V Istoria médie cl. VI .

.

Vrista. mijlecie cl. II.

.

.

.

.

.

.

Gram, franc. cl. II si III-a

.

5 2

25

.

2 2

50

.

..... .

Gramatica greaca Tart. I-a CosmovicI L. dr. Introd. in still% nat. cl. I-a Notiuni de ebbnie cl. 1114 Mineralogie

Bolanica clasa II-a Geplogia dasa III-a

.

4 2 2 25

I 2

3 3 2 1

.

.

.

2

.

.

.

1

2 2

Morala Logica

Lambrior A. Carte de citire Maxim Maria Curs complqct de caligrafle

2 2 5 2

Ist. Umbel si liter. romine

6

Etimologia

Sintaxa

.

2 .

.

.

.

.

Pliilpido Al. Intr, in ist. limb, lit. roinine Tufescu 1. G. Qeogratia el. I secontlara . cl. II-a cl. III-a cl. IV-a . . Xenopol A. D. Istoria, rominilor clasa IV-a

..... .

50 50 50 50 25

1

.

Florantin I. P. Estetica partea I Frumosni Estotica partea II-a antele

Naito.* loan

50

4

Cerchez 1acob Ortogratla limbeI Romine . . Propect de form. Ilex. latine . Cornea T itus Çonspe.ct de reg.. si def. armon Colima Gr. dr. Gram. elem. a 1. latine p. IPartea JI-a .

3

GO

.

Cast:in "Victor Cursul limbel franc. cl. I si II-a

3

2

.

.

Viista noun. cl. III. letona Reminder .

50 50

1

Vrista Veche cl. Ia .

2

1 1

2

.

3

B

I.

50 50 50

50 50

2 1

2 2

80 26 75

4

4

50

Florant in, profesor la Liceul National, de o parte i Ioan Creangá, autor, in colaborare cu alti institutori, de manuale

did actice, de altá parte, polemicá nelipsitá nici astázi 'de interes, prin problemele pe care le pune. 31

www.dacoromanica.ro

9. PRIMA EDITIE A OPERELOR LUI CREANGI In 1890, deci un an dupà." moartea lui loan Creangá%

tare nu a apucat s6-si vadá operele stránse intiun volum, un comitet alcátuit din A. D. Xenopol, Gr. I. Alexandrescu Eduard Gruber, s'a ingrijit de publicarea operei lui Creangá,

apárutá in cea mai mare parte in paginile Convorbirilor" 'Editura Libráriei $coalelor Fratii Saraga", a scos douá elegante volume: vol. I Povesti", 1890: vol. II, Amintiri

co pildrie si MAN CREW din te", volumul al doilea in-

Anecdo-

sotit de 8 ilustratii ale picAMINTI RI DIN CO PILA RIE

torului Teodor Buicliu. Volumul I are o pref.*.

de A: D. Xenopol si o biografie scrisä de Gr. I. Ale-

ANECDOTE

xandrescu.

Cu 8 ilustratiuni de Teodor Buicliu

Picturile lui Buicli u, dupii care s'au fácut reproducen, la fotograful Fernique" din Paris, reprezintá

veden i din locurile pomenite

de Creangii in Amintiria Aceasta a fost prima IASI EDITURA LIBRARIE1 SCOALELOR FRATI 1 8 9 2.

I

.

AFI.AÇA

editie a Operelor complete" ale lui Creangá, in cuprinsul

careia a apárut, ca materie

ineditá, ultima parte a Amintirilor". Pentru scoaterea acestei

editii, cunoscutá pánái astázi sub denumirea Editia dela Ia§i", s'au folosit corectárile lui Creangá fácute cu putin timp inaintea mortii sale, pe marginea bucátilor apárute in Convorbiri Literare". In cuprinsul unei serii, tipárite in format charpentier" tipáritul i brosatul unei coale costánd editura 46 de lei noi 7-- au mai apárut: Cercetári Literare" de Ar. Densu-

ianu (din contractul cu acesta se vede cá beneficiul celor 1500 de exemplare se impártea in douá párti egale). Poesii"

32 www.dacoromanica.ro

de N. Gane, Introducere in Istoria Limbei si Literaturei Romane" de Al. Philippide, Poesii" de C. Konaki, Istoria Limbei si Literaturei Romane" de Ioan NadeIde,

lucrarile

CARTI DE LITERATURA din editura

Libraviei Fratd

araga LeiRani

Canyiwn M. Poesii Populare (Dome).

4

.

Drnsupnn Ar. Eereetari Literary

b

Erwin Millie 1. Volapilk limbo internationala

0

Poesii

(7-tine N.

--

60

4

Gruber Eduard. Stil

(ineereare

psibologie literara)

.

.

.

Konaki C. Poesii

2

6-

editie de lux numerotatk . 20 Neidejde 1. Ist. Limbei si Literaturei Rom;Ine 6 PlmiNippide Al. Introducere in Istoria limbei literaturei Romine . . . . Shakespèare Hamlet (traductiune in romAneste)

4 I

Xenopol A. D. Etude historique sur le pcuple n

roumain Teoria lui Rilsler Istoria resbelului Russo-Turc lstoria Romilnilor

4

8 7

2

Prelul mini exemplar 4 lei.

lui A. D. Xenopol: Etude historique sur le peuple roumain", Teoria lui Roessler'', Istoria Resbelului Russo-Turc", s. a. ,,COLECTIUNEA $ARAGA"

Credem c lucrul de capetenie infaptuit de Fratii Sa-

raga" a fost cunoscuta lor Colectiune" de 1 leu, prin care dupá cum spune Avis-ul" care insoteste copers puna in mânele tuturor, scrierile autorilor contimtile porani inlocuind prefurile cele exorbitante cu un pre( modest de tot". Gandul editorilor a fost ca volumele, care se vindeau cu i leu exemplarul, sá apara cate dousa pe tuna. urmareau

33 7209.

www.dacoromanica.ro

Intreprinderea aceasta nu era de fel lipsita de riscuri, intio vreme and gustul cetitului, abia infiripat, incepuse sí se raspandeasca in popor i nicio alta incercare de soiul acesta nu se mai Meuse. De abia peste trei am la Bucuresti, Carol

/V1iiller va intreprinde editarea Bibliotecii pentru toti", pe care n'o va putea duce multa vreme. In ceca ce priveste cos-tul de I leu, el era cu totul modest, daca ne dam seama de faptul, regretabil, cà la noi cartea

a fost intotdeauna scumpa. Cercetarea preturilor din catalago ne va incredinta de aceasta: un volum din Poesiile" lui Konaki se vindea. in acest timp cu 6 lei; Istoria Romanilor sub Mihai Viteazul" de N. Balcescu se vindea cu. 4 lei; Nunta la Romani" a lui Fi. Manan, cu 10 lei, iar Versurile" lui C. Mille, cu 3 lei 1).

In 1893 Fratii 5araga" au inceput editarea Colectiei de 1 leu. Au aparut din aceasta serie 70 de numere, care cuprind'e numeroase opere de seamá i cateva ale unor autori

cunoscuti in vremea ion, dar pe care judecata timpului nu i-a mentinut in comtiinta publica. Pentru ca volumele care apareau in Colectie" sa fie mai bine raspandite, Fratii saraga" au deschis, in. Septempe strada Fantanii, vrie 1894, o sucursalk la Bucure§ti 1) In privinta aceasta ilia* ce serie Foaia Poporului" din Sibiu: Astrizi o veste si mai buna iubitilor cetitori.

In därile de seama de pang acum noi am spus i pretul cartilor de care am vorbit, ca cetitorii sit poata sti cat costa dacà ar voi sa le cumpere. Intre astfel de impre¡urari nu putem dead sa salutara cu cea

mai calda bucurie hotarirea ce a luat-o libraria Fratii .5araga" din Iasi (In Romania), ca adica sa tipareasca ea pe cheltuelile proprii cele mai bune carti românesti, fnlocuind Insa preturile cele grozave de mari de pang ad, cu niste preturi cat numai se poate de mici; i anume fiecare volum, de 15-18 coale tiparite, care 'Ana ad i niciodata nu era mai ief tin ca 2 fr. de aci incolo incepe sa tag pretul de I leu (45 Cr. de ai no#ri), i noi cu deosebita multumire aducem aceastrt veste la cunostinta cetitorilor nostri. Este aceasta o Teste Imbucuratoare nrai ales pentru noi Romanii din Ardeal i Tara-Ungureascii, care suntem foarte subtirei la punga, din pricina aceasta abut slim noi atata ea avem un poet mare ca Eminescu, dar cartea lui nici 'nu i-am vazut-o, decum sii o fi cetit! Nu, pentruca cei ce i-au tiparit cartea; au gandit cii sa se Imbogateasca numai ei bine, ce le mai pasa lor de popor, i i-au pus pretul numai" 2 fl. nelegatii, iar legatil 3 fl.! Azi Eminescu, fl poti cumpara cu 45 er. dela libraria Saraga i .04 trimite franco acasa pentru suma aceasta! .si noi zicem: Roman slab va fi de aci Inainte acela stand despre aceasta, nu va cumpara cartea lui!".

-

34

,

www.dacoromanica.ro

alaturi de liceul Sfantul Saya, sucursala condusa de f ratale mai mic Aizic si de varul lor, Iancu *araga, care Meuse practica in libraria din Iasi. Ad i se afla depozitul pentru Muntenia al Librariei din Iasi, de unde librarii bucuresteni si din imprejurimi se aprovizionau cu material didactic, in special cu carti scolare editate de Frafii *araga".

Sal ne oprim asupra catorva din cártile apárute in cuprinsul Colectiei de 1 leu", dintre care unele fac parte din tezaurul culturii romanesti,

dupa cum cariera" altora

arunca o lumina asupra gustului publicului cetitor.

PoVolumul No. 1 vesti" de Elena D. O. Sevastos

a ajuns la 8000 de

exemplare; din Povesti Anecdote din popor" de N.

NUVELE

A. Bogdan, s'au vandut, dupa

cum marturiseste autorul in prefata editiei a doua, 9500 de exemplare in trei ani. N. A. Bogdan, istoriograful de mai tarziu al Iasilor, multumeste fratilor Saraga; care prin darea la lumina a catorva serien i ale mete, au con-

Colectiunea

araga

tribuit a ma incur* mai mutt la infáptuirea altora a-

Pre1u1 1 leu

semenea". Sa nu uitam cal in

volumut acesta de povesti si anecdote ale lui Bogdan se gasesc pretioase informatii despre Creanga, pe cari istoriograful iesan le-a continuat si completat dupa aceea in Povesti bazaconii din Moldova" si in revista ,,Ioan Neculce". Un contract intre tanarul A. Vlahuta i fratii Saraga, datat 22 Ianuarie 1893, statorniceste conditiile tipáririi volumului 9 din Colectie; Nuvele", care a fost tras in 6000 de

exemplare i cuprinde Din Durerile Lumii",De-a Baba

oarba", Amintiri", Epraxia", Visan" si Cassian".

35 www.dacoromanica.ro

Unele tiraje se explica prin faptul ca ministrii de Instructie, intelegatori, au aprobat ca unele volume sa fie date ca premii scolare intio vreme and, in ziva impartirii premiilor, Iasii se pavoazau si se dadeau adevarate lupte pentru obtinerea biletelor cari ingilduiau participarea la so:

lemnitatea ce se desfasura. cum spune Rudolf $utu ,,cu sfintenia cuvenita".

In 1885 Convorbirile Literare" se mutasera la Bucuresti. Tineri scriitori s'au gandit ca ar fi cu putinta ca o gru-

at,

C/-14.0tA;

f

J

ZA

4

. r,CG,Le., L,

e.-CICA --de, det.eZE)

--oftae,uut -c-,.-aef.4

4, -,i4i/(''A,z-- --;6..;.--Az. -1, --f he..e, (4,-,,,,41,-.,-- eZA, eh- 44.- , --owe le...