Modulatia in Muzica Bizantina

Cap. X

lVIODURILE BIZANTINE "eu muzica, toatii virsta, toam viata ~i toata fapta se impoqob~te ,?i se infrumuseteazii". ANTON PANN

A. CONSIDERATIUNI GENERALE EVOLUTIVE $1 STILI STICE In ultimele zece veacuri creatia muzicaHi universaHi a folosit 1a maximum ca tematicii ~i motiv de inspiratie cantus planus gregorian, comlul protestant, madrigalul italian, chansonul francez i?i liedul german. Drept consecinta, in zile1e noastre, tot mai muIte priviri din. componistica universala se indreapta spre surse muzicale de inspiratie mai putin explorate, cum sint creatiile arhaice ale popoarelor, sau' cele exotiee (extraeuropene) ~i, in genere, spre acele, surse ce pastreaza atractia ineditului, dar ale CarOl'valente expresive stau inca adormite - in stare latenta - a~teptind 0 fireasea inviorare prin mijloacele de care dispune creatorul de arta de azi. Un domeniu mai putin explorat ~i valorificat il constituie, desigur. muzica Europei de Rasarit. iar in cadrul aeesteia muzica bizantina arta eu profunde implicatii privind spiritualitatea ~i trecutul cultural a1 poporului roman. Poe plan istorico-social, Bizantul se prezinta ca 0 entitate extrerrt de framintata ~i de zbuciumata a Evului mediu, daca gindim la cele aproape 12 veacuri cit a durat Imperiul Roman de Rasarit. intemeiat de Constantin cel Mare la anul 330 e.n., ~i ~ters apoi definitiv de pe harta politica la 1453, prin caderea Constantinopolului sub turd. $i totu~i. cit de original, de fecund f?i de impunator avea sa se manifeste el ca entitate artistica, deci in domeniul artelor pUimadite sub egida sa, cad acestea dainuie ~i azi, dupa aproape doua milenii - desigur eu evolutiile de rigoare -, constituind tot mai mult atractia epistemologiei eontemporane. Dupa cum afirma istoria culturii universale ~i ne-o confirma documentale, Bizantul a fast un teren deosebit de prielnic pentrutoate 319

artele timpului: sculptura, pictura, arhitectura, gravura in metale scurnpe, mozaie policrom, tesaturi frumos impodobite f,)i,implicit, pentru muzica - fieeare investite fiind eu "functii estetice 9i un 1'01 preemi-nent" 223in viata spirituala a imperiului. Prototipul artei bizantine era ilustrat in arhitectura f,)ipictura pI'in impunatoarea catedrala Sf. Sofia din Constantinopol, zidWi in timpul imparatului Justinian (527-565). Sub aspect conceptual, acest monument arhitectural - detinind impresionante linii curbe, cupole imense, dantelarii fine, mozaicuri pe fonduri aurite, picturi"austere eil infatif,)are, dar pe un eadru frumos ornat - constituie modelul stilului de arb'i bizantina, ale caroi elemente caracteristice erau cu siguranta comune f,)i celorlalte arte ale timpului, in consecintaf,)i rnuzieii. , Q~ 1I.'\lo

.•..•.

eo

Eh6- plaghios ~ Eh 5 - plaghios

K

: I ~~- plaghios

..~~::>-~ ~IOI ~

.3 I~ .Q.0-" -e--.h"" #--

..

••

.4J1

...J

Eh 8- plaghios 9:-!!!l telortos -

l.

0..\

e

,

e

....

a •• e--U

-&

to>

hypomixolydios"

Dupa cum se observa, unele moduri au scari asemanatoare sau chiar identice; deosebirile dintre ele vor aparea insa prin alte elemente modale: genul carora apartin, formule ~;;icadente proprii, sunete predominante, sunete finale etc. Remarcam, de asemenea, ca unele moduri folosesc doua sau trei scari diferite - modurile 4, 5, 7 fii 8 - ca 0 particularitate a sistemului bizantin decurgind din varietatea structurala a modurilor sale.

3. Diastematica

242

(intervalica). Intervalul "sfert de ton"

Melodia bizantina utilizeaza din fondul general de intervale muzicale - dar numai in valori acustice netemperate - urmatoarele intervale simple: prima perfecta (unisonul) secunda mica, mare fii marita 243 terta mica, mare fii micfiorata cvarta perfecta, marita fii micfioratB. cvinta perfecta, marita fii micfiorata sexta mare fii mica septima mare, mica fii micfiorata octava perfecta (diapasonul) fii micfiorata Uneori, se intilnesc in melodie fii.urmatoarele intervale compuse : nona, decima fii cvintadecima - sau dubla octava, aceasta din urma ca interval limita pentru ambitusul melodic modal bizantin. De notat ca, fata de cantus planus, muzica bizantina prezinta un catalog mult mai colorat de intervale - in deosebi din clasa celor marite fii micfiorate - denotind 0 structura melodica mai "framintata" caracteristica muzicii in stH oriental. In plus, ea detine organic fii intervale mai mid decit semitonul, microintervale de tipul "sfert de ton". Nedezvoltindu-se in forme arIn limba greaca diastima (ouicrtTlllU) = interval. Secunda mare va avea doua marimi in diastematica mare 9i tonul mic. (A se vedea pag. 329). 242

243

bizantina;

tonul

327

monice 1?i polifonice proprii, crescut - ca 0 compensatie isi duc viata lor si microtoniile . Sub 'apasar'ea temperarii amatorice9ti, microtoniile par al muzicii bizantine, lipsind-o nalitatea 9i particularitatea pe

.

valentele expJ esive ale acestei arte au in planurile ;;i substanta melodica unde

sonore a muzicii apusene 9i a practicii a disparea ip:;a din fondul de intervale astfel de acuratetea intonationala, origicare acestea. 0 confera mesajului sau.

4. Genurile muzicii bizantine Un prim factor ce distinge, intre ele, modurile bizantine, il constituie genul melodic carora apartin, in care acestea se diversifica dupa principii 1?itrasaturi de structura ce Ie sint comune. In muzica bizantina exista trei mari genuri melodice: diatonic, cromatic si enarmonic. Modurile 1 9i 4 - cu plagalele lor 5 9i 8 - apartin genului diatonic, structurile .. lor utilizind relatii intervalice diatonice (combinari de tomlri 9i semitonuri diatonice, precum 9i de intervale bazate pe acestea). . Modul 2 9i plagalul sau 6 sint de gen cromatic utilizind 1?iinttTvale cromatice (marite 9i mic90rate) pe linga cele diatonice, in spedal secunde marite, care devin intervale caracteristicE' pentru aceste moduri. Genului cromatic Ii apartin, de asemenea, ca moduri complementare: modul "mu$tar" 9i 0 serie de moduri ffiixte cromatico-diatonice. Modul 39i plagalul sau 7, precum 9i unele cinwri in modul 5 bazate pe relatii melodice de sfert de ton, aldituiesc genul enarmonic. Genului enarmonic Ii apartin, de asemenea, doua moduri complementare : "nisabur" sd "hisar". a) Structura

sciirilor diatonice

Scara diatonica de baza a cintului bizantin din materialul careia '3e formeaza toate modurile diatonice - I, 4, 5, 8 - diferind bineinteIes prin formule 9i cadente melodice specifice, 0 constituie scara ehului 1:

VIII

Pentru denumirile celor 7 trepte (sunete) naturale ale scarii, bizantinii folosesc un sistem de silabe, grefate pe primele 7 litere din alfabetul grecesc, in echivalenta urmatoare (pe verticala) : PA - VU ~ GA -D1 - KE ~ ZO - N1 RE -

MI -

FA -

SOL -

LA -

SI -

DO

Scara diatonica, de9i alcatuita din tonuri :;d semitonuri diatonice, aceste interval'e in conceptul modal bizantin, au marimi diferite, pro328

venind dintr-o octava divizata in 68 de microintervale, transformate ~i simplificate apoi de Anton Pann, pentru muzica bizantina romfmeasca, in 22 "diviziuni" sau "sectiuni" astfe1244 : octave

!ui Hrysant Po~

Illi

octavo

de Mcdytos 1 Re

Anton Pafln

Po',

,R

4 ni

ni

zo ke

f-~ t±j pi

I

di

si

3 10

ClXO

4

de

di interval {Ire IO} simetrie

sol

vu

_

4

l

so!

-:r ~ I:;

ml

gabj;9 Po

do

2

si

IfO. Re

Po

Totel 68 seqluni

~1

__

.j__

J Re

Total 22 secjiui'\i

In sistemul diatonic bizantin dupa Anton Pann se intrebuinteaza deci intervalele urmatoare : tanul mare de 4 diviziuni (sferturi de ton) tanul mic de 3 diviziuni tonul mai mic (semitonul) de 2 diviziuni Este de la sine inteles ca diferenta dintre tonul mare ~i tonul mic - pe .care imnozii ~;;ipsaltii de profesie 0 realizeaza cu scrupulozitate confera 0 alta cul6are diatonismului bizantin fata de cel apusean, a~easta diferenta fiind evidenta, a~adar, nu numai pe plan teoretic. De altfel, -ea se practi~a ~i este perfect sesizabila in cintul popular romfmesc ~i al altor popoare care utilizeaza in melodie sisteme modale diatonice continind microtonii. Melodiile vechi bizantine faloseau desigur ~i scari diatonice alcatuite din mai putine trepte - 3, 4, 5 9i 6 -, corespunzind ambitusului restrins al acestora. Cti timpul insa, ambitusul melodic al cintarilor bizantine se extinde .eu mult, atingind dimensiunile dublei octave - ale disdiapasonului: 244 Intervalica folosita de Anton Pann in modurile bizantine face parte din sistemul sfert de ton in echivalenta urmatoare: 0 diviziune = 1/4 dintr-un ton mare; doua diviziuni = 1/2 dintr-un ton mare; trei diviziuni = 3/4 dintr-un ton mare; patru diviziuni = 1 ton mare. Pentru notal'ea sferturilor de ton yom folosi in aceastii lucrare codurile sugerate de George Enescu in Sonata a treia pentru pian $ivioarii, op. 25:

t

I

!;>sau

# sau #1

.~

OJ.

~ .'

1'2

('l.

.•..

if!,.

~~~ 1/2·

v~

112 111.

-~.-

112

114

e-b- -

1!4

329

Scara diatonicii disdiapason a ,~ 1.;:> 4VI III IIVVIII VII

~

CI

do

I

fftorouc"ogem")

~

poore

Prezenta sferturilor de ton intre treptele III-IV ~i VI-VII degajeaza sistemul de tonmile mid de 3 sectiunL din scara diatonica generala, raminind aid numai tonuri mari de 4 sectiuni, ee se traduc pe plan estetic prin elemente de luminozitate ~i deschidere, atmosfera ce ne-osugereeaza melodiea ambelor moduri enarmonice 3 ~i 7. Scara enarmonica a modului "nisabur" Atit ca structura cit ~i ca etos, modul "nisabur" se apropie de modul lidic (majorul cu treapta IV-a ridicata), ell deosebi1'ea ca treapta a IV-a se afla aid foarte ridicata : la un sfe!rt de ton de vecina ei&upe1'ioara (t1'eapta a V-3) : 332

Eh 8 Ni'

"Nisobur" Do

Ni'

Do

SI

ZO

51

to

ke-

10

(floraua "nisabur"J

I I I

501

sJ

-&

fo

vu

m;

~,~I

I



JL

~

.J

'*

\,~

---

.....•. '-'"'--..,

.-

--."

"-.-.., --.,. ......,..

~~--" --. ...-

---

Hr

Functii $i cadente in ehul 7 (hipojrigic) Madul uti.lizeaza daua scari : a) Scara enarmonica "agem"

Tonica (final a) : Fa 'Cadente : in mi9carile stihiraricii 9i irmologicii pe sunetele: sol ~i fa

---~ n~ i !III Yll slilJir.iric

...,.

I

t j-~J - --

..."'-

~

---

~

J

-3 --- ---.- -.,.~..- ,..•. ""- .,""""'" - .....• .--... dt ~ ---- ~ --'" d ""\. .•••.

. ~n ~

'342

~

J

J.*

.Jl

j)~)

-=-

~J

J ~

'\'\.

J

j

t ,J.J '*

'

re,

--

-- -"'-

----

----

*

-~--~~ j .•....•..

--

-

6

~

r

~-~---~ J.)l;}IJ j J\~~ j J-~....".~ U

~

..:>

).J

~r ~L r

r

I

r*

..-

~

*

"\'l

b) Scara diatoniccL "varis"

Tonica (finala) : Si (in grav) Cadente pe sunetele re, sol ~i si £h VII H

il

'

val'ls

(-*

z~~--.

~\W

'r

-

-mo 0V-

r~

~-

~..< "\ ~--....---...-.. ~ J.

~]\

-,

d

C!-r-r ~

343

Functii $i cadente in ehul 8 (hipomixolidic)

Madul utilizeaza doua scari a) Scara principala

cu tonica $i finala pe sunetul

Cadente : in mi;;carile stihirarica sol ;;i do

~-

--..~~ JJ

~ :i'< Ib Vlll .J slil1iraric ~~~ ~ J .J . J J .J. ~ ..'J

-

--J.,J-..-J " .lLJJ~. .J

--> >- --..

--..

"*

.J

J

-..J

r~ jj ."JJ ...•• jJJ---J j -~" J.J .J

i

I

--~.J-.

J.~),J---JJJ J ~f~J.

£/;

-~ J

.•..••.

-,.

'---'__ ~\:"~

~

"..

6

'*

f?i irmalogica --..

--

tiJ.

.

cI),

~ 6.~"::"'--'" CIJ,

pe sunetele:

"lJ

>-

"I

~

--

JJ

"*

VJjJ iI'HlO/O§!C

..-

~~

~

~

~ 344

D: .

D:

D

E>

Do

~

J'*

,;-J

mi,

-

" --. '--.. ~ ----JJJ j ~-jL1= JJ J ~j

--

~

----..

~---- --- ~

--..

...--,...

......-..

J

*••...... ~ ~ " -:-f--t--:t= J " j

J JJ