MODEL PRACTIC DE SUBNETARE Pasul I – Analiza cerinţelor organizaţiei o Cărei clase de adrese îi aparţine blocul de adrese IP alocat ? o Câte subreţele fizice sunt necesare azi ? o Câte subreţele fizice se estimează a fi necesare în viitorul apropiat ? o Câte gazde trebuie să aibă cea mai mare subreţea azi? o Câte gazde trebuie să aibă cea mai mare subreţea în viitorul apropiat? Numărul de subreţele necesar şi numărul de gazde / subreţea Pasul II – Partiţionarea biţilor din ID-ul de gazdă Reamintim: fiecare bit luat pentru ID-ul de subreţea: • Dublează numărul subreţelelor • ~ înjumătăţeşte numărul gazdelor de pe fiecare subreţea Exemplul 1: Reţeaua clasă C: 212.82.24.0 Sunt necesare 7 subreţele cu câte 25 gazde / subreţea Există o singură soluţie posibilă: Nr.subreţele: 2N >= 7 N=3 (23 = 8) Nr.gazde: 2N – 2 >= 25 N=5 (25 – 2 = 30) 8 subreţele, cu 30 gazde / subreţea Exemplul 2: Reţeaua clasă B: 168.177.0.0 Sunt necesare 15 subreţele, cu 465 gazde / subreţeaua cea mai mare Există patru soluţii posibile: Nr.biţi subreţea: 4 biţi 16 subreţele / 4094 gazde 5 biţi 32 subreţele / 2046 gazde 6 biţi 64 subreţele / 1022 gazde 7 biţi 128 subreţele / 510 gazde Toate soluţiile satisfac condiţiile: Nr.subreţele: 2N > 15 Nr.gazde: 2N – 2 > 465 1
Luând în considerare ţi dezvoltarea în viitor, 16 subreţele limitează dezvoltarea, ca şi soluţia cu 510 gazde. În funcţie de estimările viitorului, se va alege soluţia cu 5 sau 6 biţi pentru ID-ul de subreţea. Dacă nu se pot face estimări referitoare la viitor, se alege soluţia cu 5 biţi pentru ID-ul de subreţea, deoarece numărul gazdelor creşte mult mai repede decât cel al subreţelelor. 32 subreţele, cu 2046 gazde / subreţea Observaţie: În cazul când nu există nici o soluţie posibilă, de exemplu dacă ar fi fost necesare 50 subreţele, cu 2465 gazde / subreţeaua cea mai mare, fie se divide o subreţea mai mare în mai multe subreţele mai mici, fie se utilizează mai multe blocuri de adrese IP. Pasul III – Determinarea măştii de subreţea personalizate Pentru calculul măşii de subreţea personalizate: • se scrie masca de subreţea în binar (cu valorile 0 înlocuite cu 1 în ID-ul de subreţea) • se calculează masca de subreţea în formatul zecimal cu punct. Exemplul 3: Biţii cei mai Reţea clasă C: 212.123.30.0 semnificativi !!! 3 biţi pentru ID-ul de subreţea Masca de subreţea: binar: 11111111 . 11111111 . 11111111 . 111 00000 zecimal: 255 . 255 . 255 . 224 În notaţia CIDR: /27 24+3
Exemplul 4: Biţii cei mai Reţea clasă B: 168.177.0.0 semnificativi !!! 5 biţi pentru ID-ul de subreţea Masca de subreţea: binar: 11111111 . 1111111 . 11111111 . 11111 000 zecimal: 255 . 255 . 255 . 248 În notaţia CIDR: /21 16+5
2
Pasul IV – Determinarea identificatorului de subreţea şi a adresei IP a subreţelelor Se lucrează în binar Reamintim: • numerotarea subreţelelor începe de la #0 ! • ID-ul de subreţea = nr. subreţelei Adresa IP a subreţelei se determină înlocuind (în binar) a număeului subreţelei în porţiunea ID-ului de subreţea în adresa IP a reţelei: Clasa A:
x . ID-subreţea 0
Clasa B:
x . y . ID-subreţea 0
Clasa C:
x . y . z . ID-subreţea 0
Exemplul 5: Reţea clasă C: 207.17.20.0 3 biţi pentru ID-ul de subreţea
CIDR: /27
8 subreţele: #0 - #7 Adresa IP a reţelei (în binar): 11001111 . 00010001 . 00010100 . 000 00000 aceşti biţi vor fi înlocuiţi pentru fiecare subreţea Subreţeau a
207 . 17 . 20 . 224 a.) Pentru subnetare cu număr de biţi 8 pentru #31
11111
Exemplul 7 Reţea clasă B: 136.117.0.0 10 biţi pentru ID-ul de subreţea
CIDR: /26
210 = 1024 subreţele: #0 - #1023 26 – 2 = 62 gazde / subreţea Adresa IP a reţelei (în binar): 10001000 . 01110101 . 00000000 . 00 000000 Incrementul: 64 (în ultimul octet) (valoarea celui ce al doilea bit cel mai semnificativ) Subreţeau a
#0 #1 #2 #3 #4 #5 #6 #7 #8 ... #1020 #1021 #1022
aceşti biţi vor fi înlocuiţi pentru fiecare subreţea
c.) Pentru subnetare cu număr de biţi >16 pentru ID-ul de subreţea Exemplul 8 Reţea clasă A: 21.0.0.0 21 biţi pentru ID-ul de subreţea
CIDR: /29
221 = 2 097 152 subreţele: #0 - #2097151 23 – 2 = 6 gazde / subreţea Adresa IP a reţelei (în binar): 00010101 . 00000000 . 00000000 . 00000000 Incrementul: 8 (în ultimul octet) (valoarea celui ce al cincilea bit cel mai semnificativ) Subreţeau a
ID-subreţea (binar)
#0
00000000.00000000.00000
#1
00000000.00000000.00001
#2
00000000.00000000.00010
#3
00000000.00000000.00011
#4
00000000.00000000.00100
...
...
#31
00000000.00000000.11111
#32
00000000.00000001.00000
#33
00000000.00000001.00001
...
...
#2097151
11111111.11111111.11111
aceşti biţi vor fi înlocuiţi pentru fiecare subreţea
Adresa IP a subreţelei 00010101 . 00000000 . 00000000 . 00000000
Pasul V – Determinarea adreselor de gazdă pentru fiecare subreţea Odată cunoscute adresele IP ale fiecărei subreţele, se poate face uşor: • alocarea adreselor IP pentru gazde, prin substituirea numerelor 1, 2, 3, . . . • Ultima adresă de gazdă dintr-o subreţea se calculează ca adresa următoarei subreţele – 2 • Adresa de broadcast se calculează ca adresa următoarei subreţele – 1 Exemplul 9 Reţeaua 136.117.0.0 subnetată /21 (din exemplul 6) 11 biţi pentru ID-ul de gazdă (32 – 21 = 11) 211 – 2 = 2046 gazde / subreţea Adresa IP a reţelei (în binar): 10001000 . 01110101 . 00000 000 . 00000000 Subreţeaua
Pasul VI – Alocarea adreselor de gazdă în fiecare subreţea – crearea structurii reţelei subnetate • Întocmirea schemei de structură fizică a reţelei subnetate • Alegerea router-elor necesare realizării conexiunii subreţelelor (tip, număr de interfeţe ethernet şi seriale, etc) • Asocierea interfeţelor router-elor cu subreţelele (default gateway) la care sunt legate – alocarea adreselor IP • Alocarea adreselor IP tuturor dispozitivelor de reţea Exemplul 11 Se consideră reţeaua din exemplul 5 - Reţea clasă C: 207.17.20.0 subnetată în 8 subreţele (ID-ul de subreţea – 3 biţi) CIDR: /27
Thank you for interesting in our services. We are a non-profit group that run this website to share documents. We need your help to maintenance this website.