Model de Eseu: Tarile Romane Intre Diplomatie Si Conflict in Evul Mediu

 

Țările Române între între diploma diplomație și conflict conflict în Evul Evul Mediu Mediu

Elaborați, în aproxi Elabora aproximati mativv dou douăă ppagini agini,, un eseu despre Țăril ărilee Rom Române âne îîntre ntre diplom diplomaație și conflict conflict în Evul Mediu, având în vedere: -

pre preciz cizarea area uunei nei m mari ari pu puter terii a Eur Europe opeii est estice ice inte interes resată ată de sspa pațiul româ românes nescc în Evul Evul Mediu Mediu menționarea unui motiv al manifestării acest acestui ui interes; me mennționa ionare reaa un unei ei cauz cauzee a im impl plic icări ăriii Țăr ăril ilor or Ro Româ mâne ne în în conf confli lict ctel elee medi medieva evale le și a doi domnitori români care au participat la aceste conflicte medievale; pre prezen zentar tarea ea uunei nei acțiun iunii di diplo plomat matice ice a rromâ omânil nilor or ddin in Evul Evul M Medi ediu; u; fo form rmul ular area ea un unui ui pu punc nctt de vede vedere re refe referi rito torr la co cons nsec ecin ințele ele mo modi difi fică cări riii co cont ntex extu tulu luii interna inter național din Europa Europa esti estică că în secol secolul ul al !"-l !"-lea ea asu asupra pra sstatut tatutului ului Șărilor ărilor Române Române și susținerea acestuia acestuia printrprintr-un un argument argument istori istoric# c# și

Țările Române

îîntre ntre diplomație și conflict în Evul Mediu

$ontextul $ontex tul ist istoric oric al Ev Evului ului Med Mediu iu se cara caracteri cterizează zează pri printre ntre alt altele ele și prin rrela elații inte interna rnaționale ionale care influen influențează evol evoluuția stat statală ală și sta statutul tutul politico-%u politico-%uridi ridicc al sta statelor telor din Europa# Europa#   &n secolele secolele "! "!-! -!,, relațiile internaționale europene sunt dom dominate inate de cea mai mare putere a vr vrem emii ii,, "m "mpe peri riul ul 't 'tom oman an,, care care,, în rapo raport rtur uril ilee cu st stat atel elee eur europe opene ne se co cond nduce uce du după pă  principiul dreptului islamic# (olitica agresivă și rapidă de expansiune exp ansiune teritorială a "mperiului 'tomann expunea stat 'toma statele ele din (eni (eninsula nsula )al )alcanică canică și sud-e sud-estul stul Eur Europei# opei# (oarta (oarta a urmăr urmărit it ți în statele state le româ române nești impun impunerea erea suzera suzeranită nității și înc*eierea înc*eierea de capitula capitulații, astfel astfel încât țările ările române române să nu constituie o piedică în calea expansiunii otomane spre centrul Europei#   (rincipalul obiectiv al domnitorilor Țărilor Române era menținerea autonomiei și evitarea transformă trans formării rii lor îînn pașalâc#  

(rint (rintre re princ principalel ipalelee person personalit alităăți ale Evulu Evuluii Mediu se rema remarcă rcă domni domnitorul torul Moldo Moldovei, vei, Ștefan cel Mare +./-.01# +./-.01# 2omni 2omniaa lui s-a caract caracterizat erizat prin printrtr-oo politică exter externă nă activă și relații diplom diplomatice, atice, dar și conflictuale conflictuale##   &n co context ntextul ul cre creării ării unui front front antio antiotoman toman,, pentru pentru a sscoate coate Moldov Moldovaa din luptă, luptă, sul sultanul tanul Me*med al ""-lea a organizat organizat o expediție militară condusă de beglerbegul Rumeliei, Rumeliei, 3oliman#  

)ătăl )ătălia ia s-a s-a dat la (odul (odul &&nalt nalt +!a +!aslui slui1, 1, la 0 ia ianuarie nuarie /. și s-a s-a înc*eiat înc*eiat cu vic victori toriaa lui Ștefan tefan## (apa, prin principii cipii și monar monar*ii *ii vrem vremii ii se într întreceau eceau în lau laude de la adresa pr principe incipelui lui creștin, dar Ștefan li se adresează di direct rect prin sscrisoarea crisoarea din 4. ianuarie /., solicitându-le spri%inul, deoarecee se aștepta la o nouă campanie deoarec campanie otomană îm împotri potriva va sa# &n vara anului /5, sultanul sultanul însuuși, a porni îns pornitt în frun fruntea tea une uneii nume numeroa roase se oștir tirii împotr împotriva iva une uneii numeroas numeroasee o ști tiri ri împ împotr otriva iva Mol Moldov dovei, ei, anga%ându-se cer cerând ând și tătari tăta lor să de atac atace din dinspr e răsăr răsărit# it# Ștef tefan an la a 445 încerc înc ercat at /5# să-i opr opreas ească că pe invadatori înrilor bătălia lae!alea !a leaspre 6lbă + Războieni1, 5 iulie

 

  Mica oștire moldoveană moldoveană a fo fost st înfr înfrântă# ântă# !i !ictori ctoriaa lui Me*me Me*medd nu a putut putut fi consolidată consolidată,, deoarecee Me*met nu a putut fi consol deoarec consolidată idată,, deoarece cetățile Moldove Moldoveii în frunte frunte cu 3uceava re rezi zist stăă as asal altu turi rilo lorr ot otom omane ane## Expe Expedi diția di dinn  //, //, Ște tefa fann trim trimit itea ea o no nouă uă so soli liee !eneție iei, i, solicitând spri%in# 7ici aceste apeluri nu găsesc ecoul scontat; mai mai mult, !e !eneția înc*eie pace cu turcii în /8# ței țăril  române $reșterea puter puterii iiautonomiei, otomane, otomane, înfapt secolul secol al !"-l !"-lea, ea,peduce la !i accent accentuarea depende dependennsă ărilor  or  și slăbirea ce ul îl determină Mi*ai !iteazul teazuluarea +.89-501 intre în contact direct cu împăratul *absurgic, Rudolf al ""-lea#

  &n .8 .8, , la âr ârgov goviiște, se înc înc*ei *eiee tr trata atatul tul din dintr tree "mperi "mperiul ul