Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

MlR0l,t MTRCEA vulciNEscu (1904-1952) a fost filozof, sociolog, economist $i profesor de elicA. Studii universitare de filozofie li de drePt la Bucuresti, continuate pdntr-o sperializare la Paris. Asistent de sociologie $i de etici la catedra profesorului Dimilrie Gusti, a participat la campaniile monografic€, impunindu'se ca ,,filozoful" $colii de sociologie de la Bucurelti. Unul dintre teoreticienii ,,tinerei generatii", deosebit de activ la Asocialia ,,Criterion". Referent la Oficiul de stu-

dii al Ministerului de Finanle, direcror al Dirqqiei Vlmilor li al Datoriei Publice, unul dintre conducito' rii Asocialiei $tiinlific€ pentru ,,Enciclopedia Rominiei". DupI 1937 s-a Preocupat de elaborarea unui model ontologic al omului romanesg conturat indeosebi prin Omul rcm/lnex, Ispita dacicd, Existcnla con-

octd in mctafzica rcmArcascd li Ltnunsiunea ronlt'

IruICANNSCU

ttl[imul 0uvlnl

Edife ingrijite de Marin Diaconu

neascd a aistenlci.Tn perioada celui de-al doilea rtrzboi mondial a fost inslrcinat c1t gestiunea linanciari a tre-

burilor 1irii. Ca fost subsecretar de stat la Ministerul de Finante (ianuarie 1941--august 19,9) in guvernul lui Ion Anton€scu, a fost judecat $i condamnat la opt ani temniltr gre3. A murit in inchisoarea de la Aiud. Pledoarie de o patetictr sinceritate $i de o solid.il inte-

juridici, amplul cuvintul rostit in aperare de acuzatul Mircea Vulcenescu in cele doui Procese oe meiere

i-au fosl insc€nate prevestea la wemea resPectivtr era de injustilii, arbitrar gi crime ce avea se se instaureze' Citindu-l asrdzi, inc€rcim sentimentul dureros al unei tirzii restabili a adevdrului pentru care s-a Plitit cu singele celor mai nobili fii ai neamului. Este un text intru totul compatabil, prin inlllimea sa morali Ei eleganla argumenlerii, c\ c€lebra Apdrare a lui Socrate scrisi de Platon.

t,.i I

------.--

"-

HUMANITAS BUCURE$TI, 192

t

(co-

Illtimul cuvtnt il editez duPi un text-dactilografiat ale pi., inJig"u negnr) la un rind, cu modificdri autograle

(pe p"9r"1-d: care n-au tost doui pacitite in fata instantel) $l cu cemeali neaEd' Sint uparatii, n"numerotate) + 65 paoini (numerotate). t"*t" uu f*t *nfruntate cu cele aperuo confrun-,"ii:8fi;.:;;;;JnsiJer"t"a nu e'te necesar6 in ,,orizont" (mi-a fost suficient.se uui*t p*' sub un singur titlu' iar p'inina rceiu nr' 455 -promulgatd in a fost preluatl isaA ;t il'irnj;,rn"i-" tcepaiautorului n-am asemenea' de fr.i-"e" m"i mica indoiala €rtesianl); erori de informalie' J.tinurui in "o," mi-au fost p*" t" o-i'p"'4rc,cy deose;

i"i rr,ritd" v"r"-en&cu, operate cu creionul ;t,il;;;;""i; at pt" [ ] pentru oasaiele

ffiiffi;d,l'iiiiu'ni't

"1\;;;-;;("

;;;fi,;"'.iluuri""t

;;:ilil;i;i"*t" ;;;;ililiiitu,

-'

""'Uil;;;-;e

Ioana vulcirnescu $t bita solicitudine de doamnele Margareta solia gi' res-pectiv' fiica ginditorului'

iffi#;ililcu,lumea lui Mircea Vulcdnescu' catre proCirarea cdtre

.*i".*iti"

ti-aioit

desctrbe qi orientate de Zaharia Ba-

ooioiouta il asistentului de eticl' viu r'i''-pi,i;;n lumina a penonalitalii filozo-fului siu' ace'si,ia-t"t weme de citiva ani' (Ia rindul Noica'). de Constantin ""r?'rn-u u fusese '6J"ti"cdliuzit ,pr" ,,*rno"ie" privitoare la articolele prop.rii (tir le-a dat din mefr. t-t al'"p*,fi. E. a.) Mircea Vulcdnescu Peste tot le-am indreptat il-mod ta: -,U*;;tt'a eron ";ori. pdstrat torma din manuscris') Alte ,ii "il J".Ji"-". ia"ntificat (de exemplu' anul promulgdrii le"" ais l.;.1 au fost 9i ele indreptate corespunzdtor torJff corecte. mei"i. ^^'"iil.J."ii . in text, strict necesare' ale editorului' au [ ]' f.,.i -- marcatd prin paranteze drepte de normele ortograseama iran crieieu s-a fhcut iinind fice actuale.

iffi;dil;ii" llgli"

-

;:;;;;;i.

i"l.r.-afii

-'

APARAREA t946

Noti privitoare la edifie

Cooerta:

IOANA DRAGOMIRESCU'MARDARE asupra tipdririi aclslei lucrari aPa4in Toate dreDturile .

EDITI,RII HUMANITAS ISBN 973-244322-3

Am reunit in volumul de fald doud texte: Apdrarea Si Ultimul cuvtnt. Apdrarea a fost scrisd in decembrie 1946 pentru procesul care s-a desfEEurat in decembrie 1946-ianuaie 1947 in fala Curlii de Apel Bucuregti, seclia a VIII-a Criminald. Utimul cuvint a fost scris in decembrie 1947-ianuarie 19€ gi a fost rostit (aproape integral, timp de patru ore) in fala Curlii de Apel Bucurqti, seclia a IX-a Criminali. Cele doui texte au fost publicate pentru prima oari de Virgil Ierunca in ,,Ethos" (Paris), caietul al IVlea, 1983, p. 9-104. EIe au fost puse sub titlul Utimul cavfzt (cu subtitlul corespunzitor); in realitate, sint douS texte, fiecare cu identitatea lui concretd. in lari, cele dou6 texte au fosd publicate o singurd dati, in serial, in revista ,,Orizont" ce apare la Timigoara (an II, numerele 4-15,26 ianuarie-13 aprilie 1990), dupd ,,Ethos". Pentru edilia de fa76 textul Apdrdrii l-am preluat dupd o copie dactilografiatd in anii '70, aflati in arhiva Mircea Vulcdnescu. Textul nu poarte titlu; i-am dat titlul Apiirarea, spre aJ distinge de cel de-al doilea text, care are un titlu dat de Mircea Vulcinescu insugi. Nu am avut la dispozilie un manuscris sau un text dactilografiat in anii '40, cu sau l?ri modificiri autograle ale autorului. N-am reugit inci sd identific exact soarta manuscrisului sau a dactilogramei originale.

!3dactql

:

I

toa! (rfa $ r,lrgil iclotca

Mlrcea Vulcinesctt Domnule Prqedinte Pddntele dslPllor de Virgil IERUNCA

Ulllmul atuAnl de Mircea VIJLCANESCU

Trd tqte Pi'nfiu MlrcL Vulcdne'sr de Mtrcea ELIADE

SEt'tNE" BIBUOGRAF1E

l9t3 PANrs

Ei

Onoratd Curte,

Ascultind rechizitoriul Procuroruiui General, ca qi actul awt impresia ciudati cd md aflu in fata unui caz dostoievskian. Nu, Onorati Curte, in falh acelui judecitor de instruc1ie din Crimii pi pedeapsii, care, prin acliunea lui penuasivi, uniti cu mustrarea de cuget care lucreazd diniuntru pe acuzat, ajunge se-i smulgi pini la sfirEit mirturisirea crimei sivirEite, ci in fata acelui caz straniu din Fralii Knramazov, in care fratele mai mic ia asupra sa, spre ispdEire, picatele fratelui slu. intr-adevir, nu vi se pare straniu, Onoratd Curte, ci dintr-un dosar de 2fi) de file, in care am expus agtivitatea mea sub trei minigtri, weme de trei aniEi jumitater, aritind d-l procuror toate nddejdile, greutilile $i rezultatele ei -giacuzatia sd nu spune ci pedeapsa se dd pe rezultate refinn nici un fapt, Curtea si nu-mi admiti probator decit pentru citeva intrebdri, cite una de fiecare martor, din optsprezec€, care ar fi putut dovedi tot, dar absolut tot ce am gi si fiu pus si rispund pentru spus in memoriul meu fapte pe care nu le-am Ecut eu, prin deduclie, pentru o auziti, Onorat6 Curte, solidaritate a mea cu toate flaptele printrb care se pentru ,,toate" faptele trecutei guverniri prin ce neexplicabill indurare nualeg spre incadrare de acuzare, am

-,

-

-

-

-

-

r0

MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvint

mai dou6; dar suficiente acestea se-mi repeasce nu numai viata mea, care in cumpdna dreptilii preluieste cel mai pugiviitorul unor fiin1e ca1in, dar cinstea unui neam nepitat re nu au nici o vind. Ascultind aceasti incriminare, nu mi-am putut stdpini un amestec de mindrie gi de ciudi, pentru ci, orice s-ar zice, pentru un cregtin nu este mai mare cinste care si i se po"ie f""" decit de a fi pus sd pliteascd pentru semenul iiu; dar gi de ciude, pentru cd ac€st lucru, inflptuit in.zarea liuntrici a lumii nevdzute, sfhrimd, in lumea vdzutd a lucrurilor de aici, unul din talerele acelei drePtili pe care sinteti de care nu e posibili convietuirea pugi s-o apirali gi

flri

piminteascd. incercind si vid daci pot lua asupra mea invinuirea ce mi se pune in sarcini gi pe care o prevedeam, din clipa in care, cu inima indoitd, impe4it intre seniimentul interior al unei tovir4ii internalionale neplicute gi obligalia.in care eram pus sifac fald pentru aPerarea semenilor mei, pe care n-o solicitasem; am acceptat totu5i si fiu subsecretar de stat intr-unul din cele mai grele ceasuri ale istoriei 16rii mele, intr-un moment in care romdnii se bdteau pe strezi cu romAnii, sub ochii streinilor, care nu a$teptau altceva decit si foloseascl pentru ei aceaste sfadd ag dori numai si vi ldmuresc, pesiurt, Ei nu numai Dumneavoastri, care ascultali aci, dar Ei celor caie sint afard, departe, risipili prin gospodiriile lor mirunte, din orag ori de la 1ard, ale ciror interese am avut greaua gi nedorita sarcind sd le apdr prin activitatea mea, intr-un c.eas greu, 5i cirora nu le-am putut da ce-am fEcut, ce-am vrut sd fac gi de seami pini acuma fbcut? ce-am fbcut ce am Pus a rispunde, eu, subsecretar de stat al Ministerului de Finanle, de intreaga politici a mareSalului Antonescu si iau asupra mea nicl ac€st exces oe cln-ste neindriznind mi voi mirgini si si nici ac€aste cumpliti sarcini -, rordesc despre cele petrecute in sectorul in care am lucrat'

UIIiMUI

CUViNt

/ MIRCEA

VULCANESCU

11

$i daci nu voi putea vorbi de politica generali a guvernului pe care nu o cunosc Ei din care unele lucruri -, voi le-am -aflat abia aici, in gedinli, vorbi numai de acea parte a activitilii mele, in care am colaborat cu guvernul maregalului Antonescu, gi anume acee a a politiciiiale economwe. La aceaste politici am lucrat, pe ea am urmdrit-o, cri ingrijorare, dar cu continuitate sagace, aproape patru ani, gi cu ea inleleg sd rdmin solidar, asumindu-mi'intreaga rispundere a rezultatelor ei. Iar daci din cele ce voi spune despre ea, Onorata Curte va reline weo vini, inleleg sd mi-o asum, in sensul in care am spus-o gi in memoriul inaintat procurorului care m-a cercetat: ,,convins cd obligalia de a fac€ fale pentru semeni, care sti la temelia obligaliunii obgtegti, este o indatorire a noastri fale de noi ingine, prin care ne constituim oameni". Onoratd Curte, me ve$ scuza deci cind rdspunzind __ dJui procuror general, pe propriul siu teren - voi indriz- ci a intreni sd roctesc o apdrare care nu va fi numai a mea, gului sector economic al guvernului, in care nu am fost decit un modest subsecretar de stat. . Dar procurorul general m-a f?icut solidar cu ,oate faptele acestui regim, la care am colaborat, spre a deduce ci eram vinovat gi de fapte pe care nu le-am fZcut am - pecdcare dreptul si arit, in apirarea mea, cel putin pe acelea le-am fdcut, sau la care am luat parte, personal, aldiuri de toti min{trii cu care am lucrat in ac€a weme. Onorati Curte, sint acv?at cE prin colaborarea mea cu mareEalul Antonescu m-am Ecut solidar cu toate actele lui de guvernare Ei, in consecinld, prin deductie, gi cu acelea p€depsite de art. l, alin. a [din Legea nr- 312/19451- cit, militind pentru hitlerism Ei fascism gi avind rtspunderea politice, am permis intrarea armateldr gennane in tari, si de art.2, alin. a [din aceea5i lege] im horlrir d6cla;;rea rizboiului contra U.R.S.S gi a -ci Naliunilor Unite.

12

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

in ce privegte prima acuzalie (art. 1, alin. a): ,,permiterea intrerii armatelor germane in tard", pe care sint acuzat a fi hotdrit-o eu, legea cere ca elemente ale infracliunii: 1. rispunderea politicd efectivd; 2. militarea pentru hitlerism; 3. permiterea efectivi a intririi armatei germane in tar6.

f. in ce priveEte rlspunderea politici efectivS, aperdtorii mei au aritat cA ea nu poate si existe pentru un subsecretar de stat.

in ce priveEte m/ircrea pentru hitlerism: a) sint cel dintii, din aceastd !ard, care, tErd a fi comunist, am expus, la Fundalia ,,Carol I". teza leninisti2, aqa 2.

cum o infdliEa Stalin, gi nu ca propagandist comunist, ci ca sociolog obiectiv, dorind si gtie ai mei adevdrul asupra unor lucruri coplegite dupi cum spuneam gi atunci - de propagandi interesati,- de cqlomnie gi prostie; b) am ftcut, in 1935, cinci luni cronici politicd la ziarul ,,Prezentul"r, condus de riposatul Madgearu - cronicd, care, prin obiectMtatea ei, era citatd deseori la Radio Moscova Ei de Agenlia fASS, inainte de rizboi; c) in anul 1940, dupi izbucnirea rizboiului mondial, am participat la tratarea, la Londra, a unui acord de contrablocadi indreptat impotriva Germaniei Ei am explicat, la Londra, intr-un discun, ci scopul lui era apdrarea independenlei noastre economice impotriva presiunilor germane. Mai mult, am ajutat, la tratativele duse la Londra in acel timp, pentru evacuarea tezaurului B. N. R., in caz de agresiune hitleristi; d) acceptind postul de subsecretar de stat la Finante, in imprejuririle ardtate, nu am facut decit si-mi fac datoria de intelectual $i de slujbaE al statului, dupd cum aceeagi datorie mi-am fbcut-o in vara asta, cind inchisori - intre doui am ajutat ministrului meu, la solicitarea lui, si redacteze

Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU t3 amendamentele

rominqti

la clauzele economice ale trata_

tului de pace, care se discuti la ?aris gi p" guu".oul rom6n de acum gi le-a insu5it . "u." Aceasla este ,,militarea mea". pentru tari, totdeauna pi oricind. gi numa.i pentru ea. tpre o s" rali,re se mai puti salva din situaliile grele pe care nu eu le-am creat. As^ta despre militare. 3. ln ceea ce priveEte situalia permiterii de fapt a intririi armatei germane, rechizitoriul a recunoscut cd irmata ger_ mand era in lari mai dinainte ca eu si fiu numit subsecrEtar

de stat.

cd intrarea ei s-a fEcut prin aclele conducdtorilor po_ .. . $i lltrcu externe rom6neEti implinite mai inainte ca eu sd fiu mlnrstru Iar in ce priveEte argumentul indirect ce s-ar incerca sd se tragd din aEa-zisa ,,{inanlare a armatei germane", spre a se gisi in ea un sprijin permirerii acestei iitriri, apirdiorul meu a demonstrat ce finanlarea germanl _ cure -o nu. a lbst o finanlare adevErati, ci"rm"tei numai modalitate de_ gnlzaaa a noastri de a prepara o solufie care ameninta si devini catastrofali acestui popor, intri modalitate de iatis_ lacere a nevoilor statului romAn _ germanii acoperind, pind Ia urmd, cu bunuri nemle$ti, roati finanlarea Jrmaiei tor, aga cum se arate pe larg in memoriul meu de la dosar nu poate constitui temeinic un.cap de invinuire. -, Tot apirdtorul meu a dovedit ci lipsa acestei asa_zise ^. finanldri nu a impiedicat armatele nemiesti se in,r.i, ,"rnaceaste armati finanlindu-se singur4, p-ri'n prelevdri dilecl te,.prin jafuri sau prin alte mijloice io.brpl.tiUil" GniL "u lanl, cu suveranitatea ei ori cu siguranla averii cetilenior ei, ce, ca minigtri, eram puEi a apara. _ $i a mai dovedit ci aceasti aga_zisi finantare nu s_a fdcut in.inreresul german, ci in aceli a g.ii mefi. cu.coor'i oe a o limita Ei de a face pe nemli si pliteasci sinzuri con_ travaloarea bunurilor pe care le_au luat din 1ard.

14

ulrimul cuvinr / MIRCEA

MIRCEA vuLcANEScu / ultimul cuvint

S-a mai dovedit, in sfirgit,

ci soldul activ al cliringului

a"taiece s-i fecut atita caz contra politicii .orn'ai*" sold in care s-au acumulat gi u fottului regim tar"if. Ou,. de Germa-nia pentru finanlarea armatei geraparent' ar repre.z€nta un otport necompensat trluo", di ""4a, ain notaniu'io Germania, este in realitate compensat mircVcreantd in romineEti a" U"nuri de tezaur uo.on "El asupra Rominiei, reprezentind import romaGermaiiei a iesc nephtit de benn ania, a cdrui valoare nu este trecute

Jno.i"t -

-,

in cliring. care se Ca, ieri, in fond, privind schimbdrile totale' in 1941 din a luat' ln"iii"ara aceaste inanlare, RomAnia antebelice' il;i;;;; armament -L' calculate la preturi oecn bunuri de 2,5 miliarde lei [la cursul din] 1938 mai mutt propnu a dat Germaniei; iar daci socotim Ei armamentul impotnva intors noastre $i folosit exclusiv pentru nevoile Germaniei in 1944, acest plus de import repreztn-t"-J)']^Tl dinl 1038' ceea ce, la cursul $ din 1938' riuia" i.i flu "u.tul milbane de dolari' ---Si, d. 145 lei, face peste 100 "ur. "tu rimas gi datori in bamai n"-uu pe deasupru, n"tlii lanti totald a schimburilor in R' M'! in ceea ce prit eEte a doua acuzalie, de declara-1ie Ei continuut u ta"Uoiului, avocalii mei s-au ocupat amenunlit de incadrarea juridicd a chestiunii' Nu insist. Crea ce tin si se mai gtie aci este ci: finanfarea armatet iare a luptat Peste granili, in acest timp - nu romdne s-a - - f6cut de Ministerul Finantelor' dc Eu ,-u ficut de germani; iar armamentul ei s-a dat prin lor' sarcina pus in *qti4 Erd piati - adicd s-a "att" economice. conventii ---i" .iftitU, toate actMtatea de finanlare a Ministerului prode Finanle a viZat refacerea unei armate pentru nevor dezropentru Vest, cdtre piii aotinut otu i rdzboi, cu fala

vulcANEscu

15

birea Ardealului. (Mirturia generalului Borcescu, Eeful Secliei Marelui Stat Major, cate a organizat aceasti armate, a generalului Mardare Ei a generalului Stinescu, care, politicegte gi militaricegte a folosit-o!) La a treia mobilizare, ministrul de Finanle Neagu s-a opus la Marele Stat Major fiind eu de fa15 dupi cum -, ca aceasti am dovedit cu depozilia generalului Mardare, mobilizare sd se facd in alte condigii decit cele care asigurau Ierii libertatea de acliune, in cazul iqirii din rdzboi. Iar la C-onsiliul de Minigtri de la Snagov, din 23 august 1944, nu am fost de fa!i; dar, din informagiile dobindite de la ministrul meu, in acel bonsiliu nu s-a decis continuarea rlzboiului, ci inceperea disculiilor pentru incheierea armis-

litiului. in ceea ce privegte acum rezultatele politicii economice la care am mlaborat: 1. Este un neadevir ci teritoriul ldrii a fostjefuit, inainte de 23 august 1944, afar'ade cazuri izolate, gi tocmai acolo unde ministerul n-a intervenit la timp cu un sistem de finanJare.

In cantitdli, cele trei produse principale de export: cereale, lemn gi petrol, s-au exportat in cantiteli mult mai mici ca in vremurile normale. in schimb, importul bunurilor necesare RomAniei a fost asigurat in cantititi record. $i rezultatul acestor schimburi a fost nu numai satisfacerea nevoilor. 1drii, dar Ei crearea in tari a unei baze de aprovizionare pentru operaliunile aliate de dupi 23 august 1944. Ca exemplu, liwirile de cereale fhcute alialilor in noud luni dupi 23 august 1944 au depigit pe cele Ecute nemlilor in patru ani. Toate afirmaliile de mai sus sint dovedite prin datele oficiale aflate la dosar, filele 165-190, acte pe care Ie posed in original, cu semndturile autoritdlilor respective;

16

MIRCEA WLCANESCU / ulrimul cuvinr

2. Rom6nia gi-a procurat, cu ajutorul noitru constant, incepind din 1943, un arrnament cu care a inzestrat o armatd noui, dupi dezastrul de la Don, destinati a face fati la Vest (mdrturiile Borcescu Ei Mardare), armate care era destinati sd asigure $i care a asigurat - libertatea de acliune politicA a prii- gi i-a permis sd realiznze actul de la 23 august [19,14], liberind teritoriul nafional de germani gi executind clauzele militare ale conventiei de armistiliu, contribuind astfel la liberarea Ardealului, aldturi de armatele alialilor. Iar Ministerul de Finante, pentru aceaste finan1are, a zis: ,,Pentru asta, dim!"; 3. in sfirgit; Rominia a oblinu t, pe deasupra, Ei peste opt vagoane cu aur gi devize aur de la nemgi, eea e i-a permis Bincii Nalionale [Romdne] sd-gi dubleze aproape stocul de aur, fali de situalia din aprilie 191, sporindu-se (Ei cu cumpirdturile interne) de la l5 la 24 vagoane aurul din stoc. Aurul,' gtie oricine, fiind putere de cumpirare liberd, 'primitd pe orice piali, este semnul insuqi al independenlei economice. $i, pentru ci dJ procuror a spus ci ceea ce se plitesc sint rezultatele, si-mi dati voie si retin aceste trei rezultate, pentru care sqcere si fiu condamnat, fiind dovedit cd, in afatd de ele, alte fapte proprii nu slttt puse de acuzare tn sarcina mea. Toate aceste rezultate, neasemdnate cu cele realizate nici de statele mari (Anglia a cedat aur Statelor Unite ca si importe armament), s-au realizat de mica Romdnie, care nu avea nici monopolul exportului de cereale 9i nici pe acecare se satsflceau, in prola al exportului de petrol - din alte pdrfi fati de o porlie de peste 3/4 de Germania -, Germanie, aflate nu numai in culmea gloriei militare, dar care avea Ei monopolul intregului tranzit european -, afarl de statele vecine.

Ulrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 17 acestea nu le spun eu, le_au recunoscut, cum !=TTril" ^., vazut: all l- Adversarii noEtri de la Institutul de Coniuncturi. condus de un comitet din care lac parte ,i"irt;il;tr"il; lXli!t:,_dgi fogri subsecretari de- stat d;;;;t;;;;; (Manuile gi lordan), un fost minisrru de !19-aal Coriert (Lnnstu), doi consilieri economici trimigi azi la Conferinta' Picii (Zilber si Christu), a"i ,or.r".i (E. uemetrescu gi E. Ballan), din care unul (Ballan) dte membru_at (bnsiliului Superior Economic, si attul. conau_ calorut tnstltuaului Statistic (Manuili) fi iei mai distinsi ai partidutui paii"t""""j. comunisr (ZiGr :Tn".r$!i Ei doi subEefi de Srat Major din acel ti,i,p cur, msu$r $etut guvernului de la 23 august ltea+1Ei Eefut ae Stat Major al operaliunilor ldrii impoiri;ce;;"il?;;: neralul Sdnitescu, in procesul generufrf"i Sio"io"J AEi" Secliunea a WII-a); ' 2. Lucrurile acestea le_au recunoscut neutrii, intr_un raport, a cdrui existenti nu ni s.a permi, ._" a""jirlaii""_ uzi ci_ni s-a redus numirul de martori n_a fost oermis a $i pune fieciruia decit cite o singuri intreiare- ---' . - ln ac€st raport citre guvernul siu, aceasti kqafie neurra aurrna, asupra rezultatelor politicii economida Romi_ niei fali de Germani4 urmitoarele: putut obline de la Germania, in acelii ani, niul miracolului"; 3. I,ucrul acesta l-a recunoscut (gi vedeli ci consemnul e^ur_anim: fogti aliali, adversari, neri-riy i^"$i *nau"dlorui po-polurul german, cind a spus conducitorJlui statului roman, tn ultima lorjntrevedere, in aimp ce acesta ii cerea aur penaru ptata subzistenJelor armatei germane care luota ne pamlntut romanesc: ,,Nu pot pricepe cum Rominia. carj a ro.s. asa g:neJol:d cu singele fiilor sii, a fcst meschinrd cini a rost vorba de liwarea de bunuri economice,,-

iln"Jt;"f;;i;

fU"j"i",ii".X

,,C""";il;;;-" i;;;;";

18

UItitrlUI

MIRCEA vulcANEscu / ultimul cuvint

Doud Politici, deci, clar deosebite: sintem respunu; un" g"n"t"fa, at care s-a aretat ce nu zdtori; ---Liunu o poli*no.ici,la care am lucrat 9i care a fost stramu contrasteaza tici de rezisre4d, gi ale cirei rezultate cu dezastrul insemnat al celei dintii' martor' a Nu stiu de ce, ascultind restabilirea' printr-ur ecornartrti.i -nO""dtorului german asupra contribuliei oeogerman'.spre nomic€ neqative a Rominiei la rdzboiul ."'iii" o" J."riuu[ia ei politici, mi-a venit in minte o po.o*a a" t"r'egalui tuturot rugilor, Stalin' -in-legdturi lor' "l*i" cu fetul in care liranii preluiesc apdtatea saraclel un-ti t"i pro*ihiar decit viala- o-amenilor' . volnd sa arate Povestei odatl, deci, maregalul Stalin vr. e.mea ln ."niimentul oreluirii vielii omeneEti - cum' in om partluuulul care era inchis in Siberia, in Niatka, apele lYn? o iaPa.h-tr'o tea locului venind prea mari, au inconjurat aouca' o sa Om dupi om, i-au trimis din sat trei t'ecion ci se -i.i.'ii.i"t' pi'"d ce ultimul a venit cu iapa' JVlirat apros-a l"".irr"*ia itli "ameni pentru un cal, marqalul din p"tt"i locului Ei l-a intrebat:. "Cum se ;il;;;; o ;ate. mosule' unaia asta? Se jertt4i trei leclon Penlru numat i"oa?; Si mosul, stepinit de un sentiment care nu era in sint unde tot p€ste 1lrani regasit ;ii;i. iar' citl weL oar o lume, i-a r6spuns: ,,Feciori facem fiecare iand? Pas de fi o iaP6!" *'L" judeci' peste iua""u tot omul acestui pamint $i aga unut scnttor vorba dupi tot- ieimurile de terani, care, imparatutut,tor francez din wemeilui Napoleon, dddeau leun fils' raremenl leur cheval' mau lamas rcur

dil;;;i-'am

,,voloryticrs

ecu -.

fie*are bu.n Sentimentul acesta ci pentru o lard sdracd care se inlraleste nu este o marlZ, ci un rod il acestei luini' adinc' sentiment e un tu personalitatea lui,

CUViNT

Sentimentul acesta l-a

/ MIRCEA

VULCANESCU

awt bunica mea, Rada,

19

cind,

acurn 92 de ani, zi de zi, a murit niscind pe tatil meu, pentru cA trecuse cu el in pintece, inot, Oltul revirsat, ducind in ciici viJelul pe careJ apucase in zivoi puhoiul apelor. Sentimentul Ssta l-a avut Si tatel meu cind a robit o viali de om nepltat, sd apere, timp de 41 de ani, flri nici o veleitate, awtul statului romAn, in slujba aceluiagi minister. flrd s-o $i, acela5i sentiment l-am awt eu, cind, pus doresc sI apdr interesele economice Ei financiare ale poporului romdnesc, mi-am incordat toate puterile ca si fac fagi gi si scap tot ce se putea scipa din starea lui de puhoaiele revdnate asupra sa. Mi s-a ldmurit atunci, mie insumi, temeiul pentru care atit eu, cit gi aceEti oameni alituri de care am stat $i cu care m-am inleles, fdri si ne 6 vorbit dinaintg gi care ne-am coor-

-

-

donat actiunile, firi si ne consultdm, pentru c sdrdcia ac€stui neam si fie apdrati" oricare ar fi fost rezultatele unei aventuri din care nu putea rezulta cum spunea dJ procuror pentru neam, Ei multi slavi,- dar Ei multi jale, gi pe care -, nu noi o frcusem. Desigur, conducitorul unui popor intemeiat pe etica singelui poate inlelege greu etica aceasta a unor oameni pe care rdposatul Nicolae Iorga i-a botezat atit de sugestiv: ,,oamenii pdmintului", a ciror zestre nu se vinde gi care-gi trag numele ,de la mogie, de la riuri gi de la plaiuri", gi care vorba lui Mihai Eminescu Ei-au apirat totdeau-na dupd gi mai intii ,,sirdcia" ,,nevoile" gi ,,neamul"... Dar aceash este etica neanului meu gi lui, gi numai lui, am a-i da seami de gestiunea trecdtoare gi nedoritd a trebilor lui, care mi-a fost date in seame, in aceste wemuri grele. De aceea, tu, baciule Vasile, din Birsana Maramuregului, pe care te-am pirisit intr-o noapte din 1939, cind unitatea in care eram mobilizat se disloca spre miazinoapte, spre a face fa{i mobilizirii romdnegti in sprijinul Cehoslo-

20

MIRCEA

vut-cAlescu / uttimul

cuvint

vaciei ameninlate; tu, baciulb Vasile, care mi-ai spus-atunci cuvinte oe car? n-o sd le uit gi care mi-au fost intotdeauna indreotar. cind am awt in mini grijile bunului public; tu' baciuie, al cdrui chip mi-a stat in fati' pe masa mea de lucru- cit am fost subsecretar de stat, $i P€ care te-am cercetat cind am awt de rezolvat probleme in sind. intotdeauna mele, ca ministru: probleme de meseriei giife resortul cu intretiarea: ,,Ce ti-e inzestrare Efitini, O. finantare, de sigur ci ai sl baciule,'sint tie. b-aciule. de ioate astea?!"i tu, din timde care, nearn *nducitorul acelui iot"l"ni "" "."u istoricuvorba o,i.itJoreisto;ce , dacii, erau ,despe4iti de munli de frica reciprocd", nu a Putut sd i'"i gt

i"

-

-

i inteleasi...

-

Ei

'$i, ie

chiir

'

aceea, 1ie, baciule, i1i dau astdzi, aici, mai presus gi de aceaste Curte, socoteali.

Am zis!

ULTIMUL CUVINT rostit in aperarea sa de

MIRCEA M. WLCANESCU tl ziua de 15 iaDuarie l9,l8 tn faF Cu4ii d€ Apel din Bucurq$ti, SeEia a IX€ Criminalit, ln procesul oelui de€l doilea lot al foEtilor mini$td !i subsecregri de stat din guvemarea maresalului Antonescu acuzaF ca au provocat dezaslrul ledi

-I

_

ln bsza legilor

nr. 3l2tlg45, 455I lgib ti Zgtt lg4:-

a

|

Introducere Domnule Pregedinte

Ei

Onoratd Curte,

Gnd agr cerut si vid Jurnalul Consiliului de Ministri prin care s-a lprobat sd fiu trimis in judecate $i actele c;re l-au premers ", nu am ficut-o din spirit de gicani; ci, nedu_ merit asupra imprejurdrilor in care se petrecea aceaste incuviinlare, am voit si md limuresc daci prin acel act, care hotdra de soarta mea, s-a urmirit pedepiirea unui vinovat ori jertfirea unei victime. Cinstita Curte va inlelege, poate, nedumerirea mea, amintindu'-$i, din cele declarate inaintea ei de un martor, cd aceastd aprobare pomea de la aceiaEi oameni care, cu cite_

zile mai inainte, socotiseri, Iucru chibzuit pentru ei gi folositor pentru tari, si mi cheme gi sd mi consulte, ca telinician, asupra rispunsurilor de dat, in numele tdrii, ia scaunul cel mare care avea si hotirasci soarta picii 3. Ba chiar, \si insugiserl pirerile modeste izvorite dinlu$ecata mea $i din rivna mea pentru lari. S-ar putea, Onorati Curte, ca asemenea nedumeriri sd nlr trage preagreu la cintarul Dreptelii, reticite printre legi gi paragrafe, dar, ca dascil de etici ce am fost pe'ntru mulie genera(ii destudenli, deprins sd deslugeascd in fala lor ros_ tul celor mai ascunse mobiluri ale fipiurii omeneEi, publi_ ce sau private, nu m-am putut impiedica si inceic si disva.

t"

24

Ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 25

MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint

cern planul de realitdli, in fala cirora am fost adus ca si dau seama.

Pentru cI s-ar ti putut si descopir, incercind si cercetez, ce ceea ce se urmirea nu era decit un tragic sacrificiu silnic (gtiu cI in viala statelor sint uneori imprejurdri cind se cer astfel de jertfe) atunci apirarea mea ar fi trebuit si se reduci la ticerea-Ei intelegitoare, pe care m-au invitat-o de mult cei mai scumpi dascili ai mei sau, dimpotrivi,

-;

s-ar Ii putut sd discern cd ceea ce m-a adus aci era intr-adevir o sete de dreptate, Ei atunci apirarea mea ar fi trebuit si se indirjeasci spre a ajuta p€ cei menili sd