Mircea Malita - Jocuri Pe Scena Lumii

Mircea Malita

Jocuri pe scena lumii

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll

licte, negocieri, diplomalie

mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE Nlmrr l

Nunlarul

lu-t^*

per jsullri

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;; ry;&L,\ .; 4t q"",

et_y.,t- r.on

*4t.

&,

li

p-,,,,".. ,..,", ^_t_L&_

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr.e drr In\;,;m!nrJl \Jp riol

Dditnra C.H. Rcck

JlI rr.cl,lIi

5

Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€, nesocieri, diplomatie ,,AU the

Copyight O 2007 Editun C.H. Beck. Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al

Edilurii C.H. Bcck. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin

ir

exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei

NtAI,ITA. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte, nrsoricri, diplomatie / Mrcea Malila. - Bucure$Il : Eclitura C.IL llcck, 2007 Bibl'ogf. lSBN ( 13) 978 973,i 15-053-6 3.11.61

31t.',1

Edirur.r C.H. Beck

Str. Serg. Nulu

Tcr.:

\

BUCUR€9,r1

n

Srdov.di!,

(02 r)

bn nr.2.

sector 5, Bucuregi

4r0 08 47: (021),110.08.09;

(021) 410.08.73i (021) 410.08.:16 (021) 410.08.,18 E nrail: [email protected]

rax:

Sediu/ Cenrral ..ir'i.

,

r

.n*n,..,tlc 2{h

Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu, ruiDe romane. Sabratha. Ljbid

Tipbrit la S.C. TIPARG S.A.

||o

d's d stage,

Antl all the inen and||a,nen mercl!

Willian

plqers"

Shakespeare

As Yau Like

It,2n

Cuvant inainte

Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele, negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shali (crl.lir lc)07 delalia/j proritul \aU. A,tfel | ,e nbure un cajJcrer cor.ru.? ice nu sU r obriparorii. cu un carltp de apri_ ili,l^ rrrtrc illll: redu\ ta Ll,tercr te mrno-e. con5rir il.i rcrnpnj.rr pe 5i o ba/a de IcU'r:'rrJre..Intr dde\jr. c! r functrons, mar alF, in Irligir nurmale ll,(,r crciile. lrlen.iulcr e,,e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.rr.co,5 .emt.e/c lm. e de conciliere Ltnde a .ltcrr e.re menrr urrrrl ..o-e\ si m r rle. . jnd socier:rrea N",i,,,,,ro, U"i,. .".,iJiri

ll

pdn?a L

Jocuri pe scena lumii

Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor, ancheta este legate de conciliere, iar CSCE, in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti, conciiiere 9i mediere, care continui in forme dezvoltate fi astazi sub

or€anizatiei '""f"pti niscute dir cscE: oscE. pti" a"mifia sa, ancheta

este iniroalucerea la o i "a, pentru opnrea unur con energicA mai ventie mai articulate ti de anglo"americane neoficia.le Comisiei este arbtat $i de cazul raportului Pe baza ln 1945 din Palestina cheti Drivind situatia 1946,;a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa.lestinei, sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi, Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu, legate printr-o uniun€ economicS, care' cu unele mod crri, este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1

lutie istorictr de cieare a unor state noi

Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor, introducand o fazl, de degajarc, dezamorsare sau litizare, o faz! de moratoriu, care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. in dircclia aceasta pteventivE, llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile, iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva, ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global;' care transDarenta la noi nivele, face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media. Bunele oficii. de$i necesarmente ln Calti, sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au, ca fi ancheta, un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa

rii; ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare, la

bilirea de contacte, la explorare 9j informare sau gdzduire. As

in 1956, FranJa angajeaz, negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al

(onjti

lc

8l

(CPRA), guvem pe care francezii nu-l recunosreau. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri, in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. A fosl acceplal; otena de bune

oficii ale Etveliei, care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile, la sfar$itul anului 1960. intr_o nou, l!.,i. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. in

lpropterea trontrerel lranceze), Cend reuniunlle se lineau in Franra. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni, care locuiau to Elvefia. In cele mai multe c^zuri, iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e, DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii, ambele l'iind interyenlii ale te4ilor, observam cA obiectivul atet al bunelor oficii, cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. de$i poare r(ista. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor), din 194g.

piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. AsLfel, in dilerendul di ue Chile Si Peru, din 1926. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz, ca mediator. In 1965, URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri, la care prim-ministrul Dar

$iu e invitat apoi ca mediator. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie.i de cirre un LeII. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. A5a cum etiDrologia larjni indicd, mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. Convenlijle de l; Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro.edura $i apoi Carra ONU d;_ Si

cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa ,arini iu 1962, izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). perile r5sDund Do/,ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.e..iO,ineae li. urice a(lirnc prccipiral:i . raj SU{ prop,rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete. Dupa ce p;flrte ac. eptr. SUA .uge 'i. rc.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. l)trpi un impas de cAreva luni, acesra publici propuncrile sate care

sunl acceplale

fl

negocierile sunt reluate la locDinra Dri.rimla*i a

.lo.uti pe scena Lunii

paftea I.

ambasadorului (l;ing, Middl€burg, Viginia) $i apoi la ONU, cu participarea lui U Thant. Acordul este semnat in august 1962. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat, medierea colective (uneori impusi de iratate, ca in Congresului de ta viena, l8l5 ), medierea organjsmelor regionale - in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi, in fine, medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec;t sLdlele \au conducAlorii lor. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre in plus acesta este supus unor norme specifice conmediatorului. $i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i, capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei-

lalte. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil.

Medierea se bucuri de

o atenlie speciali

ir

prczent.

aflate in negocieri au lrevoia sp.ijinului exterior, intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi,tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. Ca $i tn cazul erilor, rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor, dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. Ca genezi. ea o extensie a anchetei. alat ancheta. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H

(1899,1907). Concilierea astfel conceputi, consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri), reprezertan! ar slate, deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict ,,Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie, bu oficii (Argentina), intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9

i

Conflicte

83

$lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.icane. l)e$i mecanismele ONU o includ, concilierea pierde din inDortanta

cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. C;acrrut ei rmbrsuu. lnlrc mediere ri arbinai. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete,in!i rr)eorenr, care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie, impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv, care deiibereazi in

{bsen}a pdrtjlor, tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien,iunr, nerncredere {ictize, ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. gi ea este din familia tertilor ce intervin, cu iceeasi cerinti de obiectivitate, echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. dar s;b lorma unei autoritAli exterioare, care elaboreaza o solutie oblieato_ rie. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. In (onceprra de atunci. arbilrrj l \e ocup;i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational. Secole de-a randul, papa de la Rona a fost a;bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. India si Prkr5rxnul. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic.

difr sent,nra J fo,t ac(epldU Je dmbele pini. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.diclionrle. (.e il

diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie, unde staleie - ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.\i re/o \e trlrciile De crre

le por aplani .ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.re lu.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil.Lile i$i aleg singure judecitorii. pani $i procedu., pe .ure o \,oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr

I'lr1rlor. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii, r,|re prevnd cd in caz de diferend, de interyretare sau aplicafe, pA.

lile vor recurge la arbirraj. in alte bata!; bilalerale sc stipuleaze

84

.lo,:uri

p.

scena

tunii

clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i, ele recurgerea la arbitmj, iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei, $i al negocierilor in general, se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. Cu toate acesta, arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi

sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut, incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920)- Curtea lntemalionali de Justilie estei

organul judiciar principal al ONU. Judecarorii, in numar de 15, sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd ,,fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot;rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e", marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu,tini simt legali de un angajament ferm. in 1970, din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni, functie care revine Consiliului de Securitate. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji ;i de la prestalia sa insuficiente. Timp de 35 de ani, 1946 Si 1981, curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. Germania. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului, inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. convenlie c e Cermrnia nu o.emna\e. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima, care acoPerA negocierile. ancheta, medierea. concili

85 tc.r ii bunele oficii $i a doua, care se referi la arbirraiul. calea iudiciar;. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc, nes_ rrucrurale rigid. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. asis_ lli.sdu o.preced. esle sensibila la conte\r $i circurn.la;te. creeaza sorur|| adaptate ta caz. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr, de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. A iloua, incepand cu orbifiajul. accuhd $i decide, indiferent daca pi4ije negocia_/, sau nu lnc€piind cu cate. Judiciar,A. are reguli $i proceduri preci\e. in. rcn'e in.ac-ordufi inlemaionale. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante, de)i Fror apela la metodele primei catego.ii. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe; doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la

inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_

Pan"a

I Conlicte

telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul. Un negociator - care, prin definilie, este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile, o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc.idenrul prooriu - r.ebuie .a caLrre limbajul prin care menine

CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor

lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.

Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c.iteriu de a Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i, care este medierea, au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p.n"tii, inA;f"."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim scoate rezolve' se Ie sau ;onflicte, negocierea. chemati sA le eviie io eua.nU .i.menre cat . chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll,.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea

politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu Banclatul redacteazi loc, nu are sau daci ea a statului si hotard$te obiective altor in lumjna sale operaliei nesociatorului si obiectivele accepabile' dorite sau unei solulii p-ametrii ma] e"nerul". fi-*"aze precim qi fazele negocierii, hotiri$le daci ea- se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue. aa.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea adtl Lu ..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' un lchnicran cJ rer'tr. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicca in cazul pregnant supus deciziilor politice nu apare mai societeli' inlregii soarta t"lor, in car. miza este uriaqi, angajand (neSi-t*tiile lonR;"t,rl. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui financiare aderate g.li"i." onui acord dc pl6!i a unor ,sau ln! ;ext de rezoluiie intr o organizalie intema.tionalA) Pe misura folosim pe care il (lemen njtudinii cons;cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2. Preze;tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte, in

cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica

87

a

exa_

mina sarcinile negociatorului. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA, dar evi, rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .cun al crizci_propriu-zise, constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.

In perioada pre,crizei, diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial

;i

roate resursele. Esenla inter_

re.lder^\ale re,,Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi

factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori. Spirata disrup, liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau,sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte, acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .au bildremte. hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In.n:uirea retemein,crei prelenlrtor sale, a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. Ace,r mod dc aburdare Ins:j blochc.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor, fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. bugete milit.fe spo te, pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub-

linierea factorilor integratori. O alt, modalitate de a o enunla este qi ,,tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri". Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc, care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc. ,'l'.,r( in JenumireJ Ina ruua a rc,,otranr. prcvenrrir oi conflrcrc.au Irnagementului de criza. sub tirluli transformarca conflictelor.

88

89

.Iocuri pe scena lumii

Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi, multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive; b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a .factorilor de fo(a; c) favoriza.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s, dezbate solufii construite pe factori integrativi, in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar, inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri; d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi, prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional; e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici, cercuri de expe{i, societatea civih activtr, organisme intemationale, mass-media sau lobby. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare, care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. SA luam ca exemplu cazul cand, lrl aceast, faTA pre.ci(r. apare iniliali\a unui \ecin comun .du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii), energiei Oaraje pentru hidrocentrale), ecologiei, exploa6rii unor resurse etc. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su.cepribil de criz;. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile, reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. culturii, educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale, care invita !tuile in litigiu, in calitate de partefleri, la un proiect comnn, poate avea de asemenea un impact pozitiv. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece, cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza, Dar nu s-a daloral controlul acectei cri,/e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero-

rii? In ciuda politicii de crntdinment apl;catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind

rderiile $i tehnologiile stralegice, intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns, ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Expertji ambelor Fri crau prezenli. iar $edinlele rare l;sau timp unor contacte $i disculii,

lrl un zid

crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU, isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia, cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). De altfel, chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri, dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. In alara acestui laborator luncr.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale, unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash, o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare, calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri), care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive, cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice, a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol, aer, apA). Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz,ul

sonlliclelor sunl urmatoarele:

l. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc, desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp, ci se intind pe perioade lungi. 2- Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale, discutiile peNonale, legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. savanli, anali$ti, consilieri). Este un subslral viu al diplonaliei oficiale, deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. 3. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult

Jocuri pe scena lbtnii

90

decat un eveniment diplonatic, reuniune sau conferinli; ea este un

proces care, m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici, poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea, orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre

uzul ib4ei; b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria; c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.

Medierea, vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri, nu are varietatea de forme, lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal.i a negocierii. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. care pot fi privite ca o sursa permanenti, institulionalizati de mediere. Mediatorul are dreptul s, Participe la o negociere, si intervina in disculii ;i si contribuie h gesirea unei solufii- Prin defirilie, el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa. 2. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus,tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general ,,Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc, de care tin scama si negociatorii. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor, mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd, bazati pe iaplc, in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r.

PaaPo

Lcnnjtictc

y|

4. Menlinerea pdn racr, limbaj, natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului, preocupar doar de ca$ti-

ilor

garea increderii oporentului. 5- Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei, mediatoruhri

i se cere dihd re'ur.e inlelecruale. comperentii. e\penei ; capabile \a produca lofinule, uneon ino\ah\,e. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare, ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator, dar eie capitd in cazul mediatorului o di_

'i

Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict, mediatorul

cste un reprezentanr al sistemului intemational, chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu-

fent cu evolutia negocierilor, mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. El intreline.ideci, kgnturi care it avan_ l.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area , ui. pe ptin refjonal ti ptobal. I a si negocratorut. rnedj orut poJre rccuq.- drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij .cmporramenrul unei pirlr, menlionate de Parsons: persuasiure, stimulare raportarc la ii obligalii generale. Ca $i negociarorul, mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. In mediere, sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. , 2. Producerea de solulii ce servesc, in principal. inleresele pirlil

(lc care apartine

lormal sau infonnal nrediatoaul, 3. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale, personale sau ale pdrti: sde (con((,. . zvrnlrje. rnlerecc e..onomrcer. :1. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). .r .r ,ctorilor eocrcirivi de putere. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci. Impnnerea, sub presiune, a unei solutii pe care pdniie sunr . _5. oltigate si o accepte, in condiliile de la puncrrr a. Primele trei cazuri compromit medierea. iar urmit{,arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei, iicand uzul erichetei medierii .J.j

92

93

Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.tii unui conflict. in literarura juridice ii polilici, intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU, in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere, anchet, Si, incepend cu arbitrajul' in toate ceib al folot nepa$nic, Rolul intemalionale. lionale sau ale organismelor cu pri faptic dar existi pulin teoretizat, .ai fort"i. ut t".iito;

" "i.ii sosintS. Rareod p54ile

l. Te(ul

angajatc intr'un conflict riman singure lat

acorald uneia

din pirli asistenla tehnicd, militare'

fi

nanciaJa, expertizi, in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial. in timpul rizboaielor de independenli. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA, cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului,

SUA in r;zboiul i;rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud, iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean, unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3. Te4u1 intervine in corflictele interne, ca in cazul Afganr nuiui, cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii, ca in rezboaiele afncane, sunt lddrte de. coalilii ale .rcrc rllicrne, in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' sDriiin _ ;. Terlii, de data aceasta inccrcand si ramani anonimi, I cu sprijin tehnic, financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari, in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c.) sa;in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global, pentru care frontierele $i suvera tat;a au pierdut sensul clasic, dreptul de intervenlie sA nu capete anumite;ondi{ii o recunoa$tere fomali. Dar $i atunci, in te4ilor nu poate fi uDilatemlt, cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl. Pana in prczerl. recu{crea ld lbrli cLr

mor\. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u, Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.rpa d'rect. Motivele (unl rn grneral prccurate de conside

C€opoliticn, iar compo.ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii. Conlorm geopotiticii. .roclnna,na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d;zvolta,6 in .eJ oe-at dorlea. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ ,,F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. {ie care depind inre,ele p.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. po\luri ll::-,,p1T"..'"n ,i pozllr avantaloase)_ In cele Inai muite locuri, ace$ conrol se exer_

rl.or d:e. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr .upuse ':ill,Jna ||/rf, rlnrr con rct.. Scoald dependenter din felrriile inlema!ronale . r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul; in llare

de

p'i"

ace\re merode de prurocllre \arr Inrft.rrnere de ,:ll::ll-tl*:, In atte n mare pulere poate fi rnrrcsita in dcscht caluri. ^nIrcle. ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r.rei p.rcri n\dle. Aceani acriune me,ge pAna ta inrere.xl xno, \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl, a c5rei exij_ o:::lld". Masnirudinea comerrutui cu "l,d9b'$eu.?mfirabit. [|lne. demonsrrali de studiile sIpRI. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil; c.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip.a a o curma. ci pr,r\Lpune acriune ipecraia a 9e :l:-:l:.l.rniemarlonir unnr terh de a o tntrefine

:ii

Natiunile Unite du fn.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft,a pacir. A)a cum arn vd,,ut in \ludiul

cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. pdalizia,i\!emului.e.ecuritale in lrm_ Fr Kz,/DorLrtut rece.nu r in\emnJt Incel,Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr,u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr,,u,ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c,5dsd.er:i inde_

.60 !,cndcnla in speciat in deceniul anilor

L) februarie 1961, Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea

Iut'.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu. O rttA situalre In care Con. rrlrrrr Lri 5ecurjr. c r f,utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a, e.re (rrrr' (,\U . r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc,. in dife.

\nrlr.

t