Mircea Cartarescu - de Ce Iubim Femeile

 

Ca tot totii marii marii artist artisti, i, MIRCEA MIRCEA  CART CARTARE ARESCU SCU are aeru aerull unui om obisnuit. Un artist e suficient de boem pe dinauntru ca sa nu mai simta nevoia unor semne exterioare care   sa-i  sublinieze calitatile, spunea unul dintre scriitorii favoriti ai lui Cartarescu. A dat tonul in poezia unei intregi generatii si a  fost al doilea poet caruia i-a  reusit in literatura romana o epopee, Levantul. Ar fi pu putut tut ramane ramane la poezie poezie,, dar si-a  surprins publicul  scriind nuvele, in a  caror tesatura ramai prizonier mult timp dupa ce ai inchis cartea.  Ar fi putut ramane la poezie si nuvele, dar a  trecut la roman si asa s-a  nascut trilogia in  forma de fluture Orbitor  (din care au aparut pana acum Aripa stanga stanga si Corpul). Ar fi putut... dar a scris jurnal, eseu si publicistica de prima mana.  A  fost tradus in zece  limbi. Iar acum, pentru cititorii colectiei Cart Cartea ea de pe nop noptier tiera, a, prim primul ul volum volum de povestiri "de buzunar" din cariera scriitorului, cu pagini care au ceva din gratia si taietura exacta a fulgilor de zapada.

MIRCEA CARTARESCU DE CE IUBIM FEMEILE HUMANITAS BUCURESTI Colectie ingrijita de IOANA PARVULESCU Coperta colectiei IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CARTARESCU, MIRCEA De ce iu iubi bim m feme femeil ile e / Mirc Mircea ea Carta artare res scu Bucuresti: Humanitas, 2004 ISBN 973-50-0869 973-50-0869-6 -6 821.135.1-31 821.135.1-31 © HUMANITAS, 2004 EDITURA HUMANITAS Piata Presei Libere 1, 013701 Bucuresti, Romania tel. 021/222 85 46, fax 021/224 36 32 www.humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POSTA: tel. 021/311 23 30,

fax 021/313 50 35, C.P.C.E. - CP 14, Bucuresti e-mail: [email protected] www.librariilehumanitas.ro ISBN 973-50-0869-6 I met my old lover On the street last night She seemed so glad to see me, I just smiled.  And we talked some old times And we drank  oursel our selves ves some some beers, beers, Still Still cra crazy zy after after all th these ese  years, Still crazy after all all these years... PAUL SIMON

Mica negresa Invoc distinsele cititoare ale acestei carti sa nu ma etic etichet hetez eze e chia chiarr de la la-nc -ncep eput ut ca fi fiin ind d un tip tip pedant daca am sa-ncep cu un citat. In adolesce adolescenta nta av avea m care ta tamp mpit uleam ob obic ei de a vorb inista cita citate te,,lic fapt fa ptl pent peeam ntru ru ca re itul avea av micei o faim fa ima a vo cam carbi mi tris tr ta in liceu eul Cante antemi mir. r. Cole legi giii me meii se carau arau la sco scoal ala a cu magne ma gneto tofo foane ane de ze zece ce ki kile le,, pune puneau au muzic muzica a si dansau in ora de franceza... Garsonelul, profesorul nostru tacanit, le aduna pe fete-n jurul lui si le spunea cum se zice la toate porcariile in frantuzeste... Vreo doi rasfoiau reviste porno por no sue suedez deze e in fundul fundul cla clasei sei... ... Num Numai ai eu, ca care re tr trai aiam am do doar ar in lume lumea a

ca cart rtil ilor or,,

ma ap apuc ucam am si

 

tranteam pe tabla vreun citat din Camus sau din T. S. El Elio iott ca care re se potr potriv ivea ea ca nu nuca ca-n -n pe pere rete te cu atmosfera atmos fera de dezmat dezmat din clasa noastra prafuita si darapanata. La vederea lui, tipele care stateau picior

citatului. Nici nu-mi imaginez, de pilda, paginile de fata fara cuvintele lui Salinger la-nceput – scriitorul pe care chiar il iubesc si-1 admir cel mai mult —, de parca par ca restul restul art artico icolulu luluii ar const consta a din cat cateva eva mic micii

peste picior pe catedra, de li se vedeau pulpele pana sus sub poala sumeasa a sarafanului, nici macar nu se mai osteneau sa se strambe sau sa pufneasca dispretuitor. Se obisnuisera. Acum se uitau prin mine de parca nici n-as fi fost, si asa am trecut liceul: un ciudat in uniforma destramata, care scrie texte de neint nei ntele eles s pe ta tabl bla a sa sau u vo vorb rbes este te cu ca cast stani aniii pe marginea gropii de sarituri in lungime. Vorbeam in citate nu din snobism, nici ca sa ma dau mare (nu te putea put eaii da ma mare re de deca catt cu muzi muzica ca rock rock si cu lista lista gagicilor pe care le-ai fi avut, restul erau fleacuri), ci pentru ca ajungeam sa iubesc cate-un autor pana la nebunie, sa ma identific cu el si sa cred ca numai vorbele pe care el le-a rostit odata exprima adevarul fundamental al lumii, pe cand tot restul e vorbarie goala. De-a lungul timpului, am ramas acelasi  jerk  caruia

vagoane de cale ferata, iar citatul ar fi locomotiva. Simt ca nu pot vorbi despre stil, despre ce inseamna o fiinta stilata, daca nu incep exact cum voi incepe. in cepe. Crezusem initial ca micul fragment face parte din Pentru Esme, cu dragoste si abjectie, dar am avut surpriza sa-1 gasesc in Omul care rade. Iata ce zice Salinger, intrerupand o poveste cu niste copii dusi la  joaca de un sofer de autobuz care le spunea istorii fara far a sfars sfarsit, it, ca ca-n -n benzile benzile desena desenate te ame americ ricane ane cu Sp Spid ider erma man n sa sau u Batm Batman an:: „Acu „Acum, m, pe loc, loc, nu nu-m -mii amintesc decat trei fete care sa ma fi impresionat i mpresionat de la prima vedere cu frumusetea lor de nedescris. Una a fost o fata zv zvelta, elta, in cos costum tum negru de bai baie, e, care se straduia din greu sa inalte o umbrela portocalie pe plaja din Jones, prin 1936. Pe cea de-a doua am intalnit-o prin 1939, la bordul unui vas de croaziera in Mar Marea ea Caraib Caraibilo ilor, r, azv azvarl arlind ind cu bri briche cheta ta intr intr-un -un

nu-i cedar mananca si ce spune la o pasa bere cu saucelase-mbraca, un colocviu, am invatat sa fiu maii prud ma pruden entt in do doua ua priv privin inte te ma maca car. r. Pr Prim ima a este este povest pov estire irea a viselo viselorr (da (darr la ast asta a voi reveni reveni cu alt alta a ocazie), iar a doua, citarea din autorii mei preferati. Ambele plictisesc de moarte atat in scris, cat si in orice conversatie pe care o porti, si-ti dau un aer de tip nefrecventabil. Cu toate astea, sunt momente in care mi se pare ca am sa mor in clipa urmatoare

ma mars rsui uin. n. A trei treia a a fost fost prie priete tena na se sefu fulu lui, i, Ma Mary ry Hudson." In loc sa-ncep acum sa explic de ce aceste flashuh de frumusete pura sunt atat de minunate literar ( pe cat cat de ban banale ale par la prima prima vedere vedere), ), parase parasesc sc locomotiva asa cum e si trec la vagoane. Iar primul vagon e cu atat mai ciudat, cu cat se dovedeste a fi ch chia iarr un vag agon on ad adev evar arat at,, in sens sensul ul prop propri riu u al cuvant cuv antului ului.. Fii Fiindc ndca a intr-u intr-un n vagon vagon de met metrou rou am

da daca ca nu po pove vest stes esc c un vis vis sau sau nu-i nu-i dau dau drum drumul ul

intalnit-o — de fapt, mi s-a dat sansa s-o vad cateva 3

 

minute — pe cea care mi-a ramas in minte pana azi drept cea mai frumoasa femeie din lume. Sigur ca poate splendoarea ei se amesteca acum in mintea mea cu irealul caruselului de pe malul oceanului, cu

treptat de sticla si poti vedea prin el lumina verde, tulb tu lbure ure a mari mariii si forf forfot ota a pest pestil ilor or argin arginti tii. i. In Intr tr-o -o di dimi mine neat ata, a, mo mota tain ind d pe un sc scau aun n de plas plasti tic c in metrou, deodata am vazut-o. Nu eram singurul. De

le leii ii de ma mare re in ingr gram amad adit itii unii unii pest peste e alti altiii lang langa a deb debarcader, cu omulstatui uie e inc ncrreme men nit pe po pos stame tament ntul ul sau (pr priimul mul pe car are e l-am l-am vaz azut ut vreodata, si care mi-a dat ideea unui intreg capitol din Orbitor ), cu nesf nesfarsit arsitele ele magaz magazine ine de bijuterii bijuterii etalandu-si lanturile de aur de-a lungul falezelor, cu automatele in care ba-gai un banut de un cent si-ti era inapoiat turtit in forma de elipsa, cu uriasii arbori sequoia din Red Wood... Cu strazile care urca si coboara, cu Chinatown si cu palmierii maturand lenes cerul din (mai pot sa tin se secr cret etul? ul?)) San San Fr Fran anci cisc sco, o, oras oras cons constr truit uit in ju juru rull mi mic cutei utei negr negre ese di din n me mettrou, rou, du dupa pa chipu hipull si asemanarea minunatiei ei. Locuiam, de fapt, in Berkeley si-n fiecare dimineata paraseam mica mea suburbie, cu KFC-ul si K-Mart-ul subsidiare, ca sa iau metroul ce ma ducea, pe sub

fa fapt pt,, ab abso solu lutt toat toata a lume lumea a di din n va vago gonu null put puter ernic nic lumi lumina natt o pr priv ivea ea.. N-am N-am fante fantezi ziii cu negre negrese se.. Am intalnit cateva, in diverse ocazii mondene, si mi s-au parut,, ca si chinezoaic parut chinezoaicele ele sau arabo araboaicele aicele,, femei ca toate femeile. De prisos sa spun ca n-am avut nici o iubita atat de exotica incat sa aiba alta culoare a pielii decat a mea, desi multe au avut alta culoare a mintii,, a vocii, a zambetului. mintii zambetului. Dar, pur si simplu simplu,, fata de care nu mi-am putut dezlipi ochii de-a lungul a doua statii intregi de metrou (exact in portiunea cat va vago goan anele ele ss-au au tara taratt pe fund fundul ul ocea oceanu nului lui)) ss-a a inta intamp mpla latt sa fi fie e negr negres esa a si sa ai aiba ba ap apro roxi xima mati tiv v saisprezece ani. Si sa poarte un sari de matase alba cu foarte foarte palide flori neidentific neidentificabile abile presarate, presarate, in usor relief, relief, deasupra deasupra lui (chiar (chiar deasupra, plutind parca la un centimetru de materialul lucios). Iar pe cap sa poarte, din acelasi material, un mic turban

bratul de ocean, drept in inima Frisco-ului. in 1990 eram inca un pusti pletos, in jacka de piele cafenie, ce umbla cu maini nille-n buz uzun una are pe strazi, in inch chip ipui uind nduu-si si ca pase pasest ste e ex exac actp tpe e urme urmele le lui lui Ferlinghetti si Ke-rouac. Metroul, faimosul The Bart, e de o deoseb deosebita ita ele elegan ganta ta el insusi insusi.. Cat Cata a deoseb deosebire ire fata de mizerul metrou new-yorkez, care pare, jegos de uleiuri si funingine, un lugubru peisaj de utopie negativa! Suplu si alb ca laptele, Bart-ul trece pe sub

ce-i alungea tamplele in felul frumusetilor Si s-a intamplat, de asemenea, ca fata saegiptene. aiba fire de walk walkma man n serpu erpuin indu du-i -i af afar ara a di din n ur urec echi hi si pierzandu-s pierz andu-se, e, subtir subtirii si duble, sub panza sari-ului, sari-ului, de dettal aliu iu tehn tehno ologi logic c in intr tr-u -un n contr ontras astt atat atat de necont nec ontras rastan tantt cu tra tradit dition ionalul alul ves vestma tmant, nt, inc incat at tentreba ntr ebaii daca daca nu cum cumva va toti toti stramo stramosii sii ei africa africani ni purtas pur tasera era wal walkma kmanur nurii la cingat cingatoar oare, e, din noapte noaptea a isto istori riei ei si pana pana atun atunci ci.. La gle glezn zna a unui unui pic picio ior, r, o

ocean atat de lin, incat parca tot tavanul lui devine

bratara de piele cu un citat arab, din Coran, poate. 4

 

Fata Fata nu er era a frum frumoa oasa sa,, ci er era a insa insasi si imag imagin inea ea sensibila sensibi la a fru frumus museti etii. i. Mi-e Mi-e cu neputi neputinta nta sa spun spun daca era doar un obiect estetic lipsit cu desavarsire de psih psihol olog ogie ie sa sau u da daca ca,, dimp dimpot otriv riva, a, era era numai

minte: algele prelungi care sunt trase-n sus si-n jos de curenti si se-ndoaie, se subtie si se-ngroasa in apa verde, gelatinoasa, de pe fundul marilor. Nu poti face nimic ca sa ai stil. Pentru ca stilul nu il

psihologie, derealizata, proiectie a privirilor fascinate al ale e celo celorr di din n jur. jur. Pr Priv ivin ind-o d-o,, inte intele lege geam am de ce se spune cateodata „frumusete rapitoare": eram cu totii ostaticii ei, asteptand parca, din clipa-n clipa, sa fim, pe rand, sacrificati cu cruzime. Si totusi timiditatea si inocenta erau singurele ei puteri. N-as putea spune cand aparuse in vagon, dar a iesit o data cu mine in piata Kennedy, cu magazine de lux si palmieri, si, mergand dreapt dreapta a in sari-ul sari-ul ce-i infasu infasura ra omoplat omoplatii ii si fes fesele ele,, s-a dizolva dizolvatt in lumina lumina complicata din jur. De multe ori dupa aceea m-am gandit gan dit ca dac daca, a, merga mergand nd in urma urma ei, i-as fi ati atins ns invelit inv elitoar oarea ea de matase matase,, s-ar s-ar fi-nto fi-ntors rs spr spre e mine mine nu pentru ca mi-ar fi fi simtit atingerea, ci pentru ca ca ar fi simtit ca se scurge, din corpul ei in degetele mele, o par parte din necuno nos scuta si mistica ei put putere interioara...

ai ai,, ci il esti. ti. E en engr gra amat mat aco acolo, lo, in in ingi gine neri ria a vertebrelorr din colo vertebrelo coloana ana ta vert vertebrala ebrala,, in dinamica dinamica fluid fluidel elor or co corp rpul ului ui tau, tau, in sp spot otul ul de lumi lumina na de pe pupila ta catifelata, in intelepciunea mintii tale, care inainteaza inaint eaza cand universul universul inainteaza si se retrage cand universul se retrage.

Ac Acum um observ obs erv,cuvinte , abi abia, a, expresive ca atat atat femeil fem e des descri crise sefata de Salinger in trei (ceeile formidabil: care arunca cu bricheta intr-un mar-suinl), cat si cea pe ca care re n-a n-am m reus reusit it eu ss-o o desc descri riu u intr intr-o -o pagin pagina a intreaga apar in preajma marii. Si mi se pare ca asa trebuie sa fie, caci atunci cand ma gandesc la stil (car (care e es este te grat gratie ie,, un undu duir ire e o data data cu undu unduir irea ea generala genera la a lumii, pluti plutire re in josul cure curentului ntului far fara a nici un moment de opozitie, urmand meandrele plinurilor

povestirile mele am numit-o Gina), un fe fell de su supe perc rcam ampio pion n al vi visu sulu lui. i. ma imi imi credeam preg pregat atea eam m fiec fiecar are e no noap apte te ca pe o gala gala de box box in ca care re-m -mii puneam in joc centura cu diamante contra tuturor challenger-ilor. Ii invinsesem, invinsesem, crede credeam am eu, prin K.O. pe Mandiargues, Jean Paul, Hoffmann, Tieck, Nerval, Novalis, la puncte pe Kafka si prin abandon (in runda a saisprezecea) pe Dimov. Fiecare carte pe care o citeam pe atunci era o haltera ridicata, fiecare poem

si ale goluril golurilor) or) aceeas aceeasii imagine imagine-mi -mi vin vine e mer mereu eu in

era un extensor, orice plimbare — un sir lung de

Pentru D. vingt ans après Am

cunoscut-o t-o

pe

D.

(pe care

intr-un una a

din din

5

 

flotari, orice privire (cum priveam pe-atunci un capac de stilou sau o ascutitoare de pe masa atat de intens si de impe imperso rsonal nal incat incat totul totul dispare disparea a imprej imprejur, ur, iar lucrur luc rurile ile astea astea se ridicau ridicau in pri privir virea ea mea intr intregi egi,, vazute din toate partile deodata si intelese in taria la pipait si in chimismul suprafetelor lor de metal si de plastic ca si cand nu ar fi fost in afara corpului meu, ci ar levita — cum si leviteaza — in aerul de aur al mintii mele) — un exercitiu de concentrare pentru noaptea noapte a care ur urma, ma, un antren antrenament ament pent pentru ru o noua partida de vis. D. era minunata, si daca am scris o data despre ea ca dorm dormea ea cu ochii ochii larg larg desch deschis isi, i, luc lucru rull as asta ta nu trebuie luat ca o inventie de autor. Chiar asa era. In lunga noastra istorie nu am dormit prea multe nopti impreuna, iar cand am facut-o, totul era de fapt deja terminat: atat dragostea mea disperata pentru ea, cat si povestirea despre Gina. Nu va pot spune cat de trist era sa fac dragoste cu propriul meu personaj si nu cu fata pentru care m-as fi lasat jupuit de viu altadata. Dar intotdeauna cand am innoptat langa ea

mai puteai spune spune care era dormitorul fetelor si care al baietilor. Ne amestecaseram complet. Intr-o dupamasa, mas a, D. ma trimis trimisese ese s sa-i a-i cumpa cumparr nu stiu ce — eram pe atunci inca doar prieteni, ceva mai mult decat colegi, asa ca la intoarcere am intrat la fete in dormitor. Haosul de-acolo era de nedescris: una-si facea face a unghiile de la picioare, picioare, alta-si dadea in chiloti chiloti cu intim spray, alta se lingea cu un tip (acum baiatul asta mort), iar Mira si Altamira (credeati ca nu exista in realitate? Uite ca exista si traiesc si azi impreuna) se tineau stran strans s in brate sub cear cearceaf ceaful ul ac aceluias eluiasii pat. D. era intinsa in patul de deasupra. M-am suit pe marginea celui de jos ca s-ovad mai bine: era dreapta ca o statuie de pe-un sarcofag etrusc si ma privea drept in fata. Trebuie sa va mai spun ca D. avea cei mai frumosi ochi galbeni pe care ti-i poti imagina, gene rasucite ca niste mici carlige. Azi nu-i mai are are la fel. De cate cate ori o mai vad, vad, o recu recunos nosc c dupa buze buze (ast (astea ea chiar chiar incon inconfundab fundabile), ile), nu dupa oc ochi. hi. II-am am sp spus us cate cate ceva ceva,, ia iarr ea ma pr priv ivea ea mai mai depart dep arte, e, cu aerul aerul ca ca a asc sculta ulta gra grav, v, dar ca ca,, di din n

m-am m-a m trez trezit it sa no noapt aptea ea si am vazu zutt-o ovada, cum cumcupr priv ivea ea tavanul, fara clipeasca, farava sa-1 ochii lucind slab de la semi-lumina ferestrei. Am vazut-o prima data dormind asa la Co-chirleni, unde student studentii ii facult facultati atiii noa noastr stre e erau erau in practi practica ca agricola, la cules struguri. Intram zilnic in vie, insotiti de un satir pagan (dom' Podgo, gol pusca si hirsut) si de un blajin arhanghel („parintele" Ioan Alexandru), si dupa dupa vre vreo o sase sase ore de lalaia lalaiala la ne-nto ne-ntorce rceam am la

motive confuze, poate ajunge la miezul mele. Cred ca aunu trecut doua minute in carevorbelor i-am tot da datt ex expl plic icat atii ii.. Si Simt mtea eam, m, ob obsc scur ur,, ca e ceva in neregula, dar, ca intr-o situatie absurda de vis, nu intuiam unde anume e greseala. in sfarsit, o colega mi-a aruncat, neatenta: „Las-o, nu vezi ca doarme? Asa doarme ea, cu ochii deschisi". In acel moment (pentru ca D. ma privea mai departe in ochi cu cel mai nat natura urall aer cu puti putinta nta)) am avu avutt sen sentim timent entul ul

dormito dor mitoare arele le noastr noastre. e. Dej Deja a dupa dupa o sapta saptaman mana a nu 6

 

limpede — nemai-repetat vreodata — ca visez. Ca, poate, toata viata mea de pana atunci fusese un vis. Dar in noaptea urmatoare, cand D. si cu mine am stat pana dimineata intr-un lan de lucerna, golind o sticla de votca si batatorind lucerna pe o suprafata de necrezut de mare (eu afland pentru prima data atunci cat de dulce la mangaiat e parul pubian al unei fete) — a fost un hipervis, iar anii care au urmat — vise vise unul int intr-a r-altul ltul,, pre precum cum caset casetele ele chi chinez nezest estii lacuite lac uite.. Un sarac sarac si sce scepti ptic c fiu al clasei clasei prolet proletare are cunoscuse o printesa etc, etc. Ce vreau sa scriu aici, fiindca restul e-n carti, e ceea ce nu am putut scrie nicaieri in literatura mea pentru ca, vorba lui Kafka, „asta nu se poate spune". N-as fi iubit-o niciodata pe D. daca-ar fi fost numai (foarte) frumoasa sau daca singurele ei mijloace de seduct sed uctie ie ar fi fos fostt  palatul in care mi se parea ca lo locu cuie iest ste e — ca cand nd am fo fost st prim prima a data data in ca casa sa ei tapetata cu icoane pe sticla am crezut, literalmente, ca am trecut prin zeci de camere — si fascinantele ei toale si cosmeticale. N-as fi iubit-o nici doar pentru

femeie) prin puterea ei speciala de a visa. D. nu era prea pre a intelige inteligenta nta,, multi o cre credea deau u de-a dre dreptul ptul o gasca si ma compatimeau teatral pentru neajun nea junsur surile ile legatu legaturii rii noastr noastre. e. Une Uneori ori facea facea gaf gafe e chiar tampite. tampite. Nici fide fidela la nu era deloc. Dimpotriva Dimpotriva,, cocheta cu altii pana la exasperare si avea grija sami dea mereu, sadic, raportul cu cine se mai vedea. Dar, ca visatoare, era la o categorie mai grea decat mi mine ne si ma zdro zdrobe bea a in fie iec car are e confr nfrunta untare re.. Niciod Nic iodata ata,, la nimeni nimeni (induding Nerval, Jean Paul si totii ceilal tot ceilalti ti mai sus pomeni pomeniti) ti),, n-a n-am m inta intalnit lnit vi vise se mai.... puternice, mai.. puternice, mai arhite arhitectura cturale, le, mai aseza asezate te cu labe grele de leu pe pamant si totusi construite pe nori si pe cer albastru. Cand imi povestea cate un vis, il vizualizam in atatea detalii incat mai tarziu mi se parea ca eu l-am visat. De multe ori, dupa ce o conduceam acasa, ca de obicei, serile, dupa ultimele seminarii, intram in holul casei ei si ne asezam pe treptele de marmura, intr-o penumbra in care abia ne vedeam ochii. Atunci aprindea o tigara si incepea sa po pove vest stea easc sca. a. Ochii Ochii ii stra stralu luce ceau au,, su sub b genel genele e

ca o data, pe cand inzapezit, o conduceam de obicei, intr-un decembrie s-a acasa, oprit cucamine intr-o piateta triunghiulara, luminata doar de un bec chior, si-a strecurat manutele ude in buzunarele paltonului meu si m-a privit privit in oc ochi, hi, in intuneri intuneric, c, far fara a sa-mi sa-mi spuna nimic, pe cand in lumina becului ningea cu o furi furie e ne nema maipo ipome meni nita ta.. Pent Pentru ru asta asta o iubes iubesc c ab abia ia acum. Adev Adevar arul ul es este te ca D. mm-a a sedus edus (pr prin in fort forta a si

incarligate, barul cel pustiu, din Citizen Kane. Un visca alin eiscena dura, din povestit, putin jumatate de ora, dar mie mi se parea, ca in povestea aceea orient orientala ala,, ca tin tine e vieti vieti in sir sir,, trecut trecute e sau viito viitoare are.. Cand, plecand, inchideam dupa mine usa grea, de fier forjat, ma intrebam mereu cum aveam sa supravietuiesc pana a doua zi, cand ne vedeam iar la facultate. Mai tarziu tarziu,, poves povestind tind vise in cartil cartile e mele, mele, am

persuasiune, mai mult asa cum un barbat seduce o

profitat de nenumarate ori, miseleste, de o fisura in 7

 

legea proprietatii intelectuale — absenta copyrightului pe vise — ca sa-i fur cele mai fermecatoare si mai articulate viziuni, cele mai mistice decoruri, cele mai discrete treceri de la real la ireal si  part way  back. Al ei a fost visul cu palatul de marmura invadat de fluturi din „Orbitor” — in general, fluturii, acolo, sunt flutur fluturii ii ei —, de asem asemen enea ea al ei cel cel desp despre re im imen ensa sa in inci cint ntaa-ca cavo vou u in ca care re Ma Mari ria a ra rata tace cest ste e saptamani in sir pe dale dulci de calcedonie si malachita. De fapt, am acum impresia ca fiecare vis pe care mi 1-a povestit in acea epoca indepartata in care am fost impreuna, si chiar cele pe care leam vi visa satt eu eu,, in inde depe pende ndent nt de pr prez ezen enta ta si vo voint inta a ei, ei, inmug inm ugur urea ea in mie miezu zull crei creier erul ului ui ei, ei, de dezv zvol olta ta un filament translucid care-mi care-mi perfora teasta si inflorea deodata, la capatul filamentului, desfoindu-se exotic si pluriform in craniul meu. Se formase un cordon ombilical intre mintile noastre, ea era mama care ma hranea cu substanta gelatinoasa a visului, iar eu — care (sau fiindca) iubeam fiecare fibra din amaratul ei capsor de studenta si gasculita — cresteam din

Dunt convins ca ai trait si tu, draga cititoare, de cateva ori in viata, acea senzatie cateva senzatie care, ca atate atatea a alt altele ele din ac aceea eeasi si zona, zona, ar trebui trebui sa ram ramana ana fara nu nume me,, da darr care care poar poartta tot totusi usi nu nume mele le urat urat si tautologic de deja vu. Pentru ca atunci cand traiesti asa ceva, ceva, nu apa aparen renta ta repeta repetare re a unei scen scene e din viata ta te impresioneaza (in definitiv viata noastra co cons nsta ta dintr dintr-u -un n si sirr lun lung g de re repe petit titii: ii: cate cate mi miii de nastur nas turii incheie incheiem m si des desche che-iem -iem intr-un intr-un an? Cat Cate e

introlocar introl easefoite foitelor lor embri scrise scris e: pe fete fe te ocarea cu vi vise fura furate te.. embrionare Si iata iaonare, ta-ne -ne, ac acum um: eu, eu, ambele auto autor, r, col olec ecta tand nd glo lori rie e si (mu mult lt ma maii mult) ult) di disp spre ret, t, nemaii nem aiindr ndrazn aznind ind sa intru intru noptil noptile e in nic nicii un fel de ring ring,, pent pentru ru ni nici ci un fe fell de ru rund nda a on onir iric ica. a. Ea, Ea, o necunoscuta, un plic folosit si aruncat, in care poate au fost bani sau poate heroina. Amandoi am trecut deja de patruzeci de ani si (ca sa citez din clasici) „amorul nostru nemuritor s-a dus dracului"...

petreceri practic aceiasi doi-trei amici sa si cu barfirea celoridentice, absenti,cu organizam? Ar trebui numim de maii fi fiec ecar are e mome moment nt pe ca care re-1 -1 deja ja vu ma traim) tra im),, ci rav ravasi asirea rea pe care care titi-o o pro produc duce, e, magia magia intensa pe care, fara sa stii de ce, o simt imti intotdeauna intr-o astfel de situatie. Stai la televizor, plictisita, intr-o dupa-masa, te uiti absenta la vreo emis em isiu iune ne care care nu te inte intere rese seaz aza a si brus brusc c pa parc rca a ex explo plodezi dezi intr-o intr-o sfe sfera ra de lum lumina ina intensa intensa:: hei, hei, dar

O rog pe D. — „Wherever she is" — sa accepte ac aces estt mi mic c text text nu num numai ai ca mo mone neda da de sc schim himb b pentru pen tru cu cuvin vintel tele e pe ca care re mi le-a le-a spus nu foarte demult, dar si ca pe un tandru omagiu.

Cercelusi

8

 

clipa asta asta ai mai tr trait-o ait-o o data! Sigur Sigur,, sigur, ex exact act asa a fost! Dar nu stii ce anume a fost ca inainte si nici nu esti in stare sa gandesti lucid, caci te cuprinde deodata un fel de fericire in ca care re se am ames este teca ca o tero teroar are e pa paro roxi xist stic ica a si o sfasietoare nostalgie: „Da, da, asa a fost atunci!", iti spuii mer spu mereu eu si mereu mereu si abia abia cand cand acest acest extaz te paraseste, de parc-ai fi fost un dop de pluta pe apa, ridicat o clipa pe creasta valului si coborat iarasi in vale, incepi sa te-ntrebi ce anume din ce ai vazut la televizor ti-a provocat furtuna aceea in memorie. Nu ve veii ga gasi si rasp raspun unsu sul, l, oric oricat at l-a l-aii caut cauta. a. Po Poat ate e ve veii rememora vreo fraza sau vreo imagine, dar ele nu-ti mai provo provoaca aca,, la reamint reamintire ire,, des desca carca rcarea rea ac aceea eea orgasmica si trista. De asemenea, n-ai sa fii in stare sa-ti aduci aminte in ce moment din trecut ai fost transportata: ai uitat, asa cum se evapora visul atat de viu la doar cateva secunde de la trezire. Ramai doar cu senzatia ca ai trait ceva infinit de pretios, ca pe pent ntru ru o fra ract ctiu iune ne de sec ecun unda da te-a te-aii in into tors rs,, literalmente, in corpul fetitei care ai fost, sau poate

sa-mi vand pielea atat de ieftin —, senzatiile de deja vu m-au insotit constant in viata, din fericire nu atat de des incat sa nu le mai dau atentie. Au inceput in ad adol oles esce centa nta (can (cand d inc incep ep de fapt fapt toat toate) e) prin printr tr-o -o im impr pres esie ie neas neaste tepta ptata ta de le lesi sin, n, de di dizo zolv lvar are e in nostal nos talgie gie pe care-a care-am m avu avut-o t-o intr intr-o -o zi de toamna toamna mergan mer gand d pur si simplu simplu pe strada strada catre liceu liceu.. Ma incrucisasem cu o femeie care trecea in sens invers si care mirosea... a un anume parfum, un parfum dulce si usor mentolat, mai curand unul de cofetarie decatt parfum de dama. Fem deca Femeia eia era imbr imbracat acata a intrun taior roz. imi amint nte eam parfumul acela inco inconf nfund undab abil, il, imi imi amin aminte team am si fe feme meia ia acee aceea, a, o stia st iam m de fapt fapt foar foarte te bi bine! ne! Cand Cand,, rama ramas s cu gura gura cascat cas cata, a, m-am m-am uitat uitat pes peste te uma umar, r, ved vedere erea a fe femeii meii care se-ndepartase, dar a carei dara de parfum inca ajun ajunge gea a pana pana la mi mine ne,, mi-a mi-a prov provoc ocat at o noua noua rabufnire, o noua sfasiere. Cred, de fapt, ca aceasta senz senzat atie ie fa fara ra nu nume me seam seaman ana a ce cell mai mai bine bine cu suferinta sufe rinta intens intensa a a unei iubiri neimpa neimpartasi rtasite te sau pierdute. Cu greu m-am urnit mai departe spre liceu.

si mai departe, printr-o atavica: in corpul mamei tale, al bunicii talememorie sau al celtei, roxolanei sau sarmatei care tia fost stra-stra-stra-(....)-strabunica in adan adancu cull ti timp mpur urilo ilor. r. Cr Cred ed ca ai cole colect ction ionat at si tu senzatiile acestea, sperand ca intr-o zi le vei gasi sensul ascuns In ce ceea ea ce ma priv prives este te,, pe lang langa a mult multe e alte alte ciudatenii ale mintii mele — ma gandesc uneori ce pr pret etio ios s as fi ca ma matter eria iall de stud studiu iu pe pent ntru ru un

Mi se facuse frica: aveamcum sa innebunesc? Cum ma gandeam la acel parfum, imi revenea in minte, simteam ca se apropie iarasi de mine acel val gata sa ma ridice din nou din mine insumi. In urmatorii zece ani cred ca am mai simtit de sapte-opt ori, in diverse locuri, parfumul care-mi zbura creierii ca un glont. Nu inteleg cum am supravietuit cand, student fiind, am urcat in lift cu o doamna ce purta acel parfum. Dupa ce a coborat, am oprit liftul l iftul intre etaje,

psiholog, chiar pentru un psihiatru, dar n-am de gand

m-am ghemuit pe podea si am ramas asa poate o 9

 

ora int intrea reaga, ga, ins inspir pirand and ada adanc nc acea acea aro aroma ma roz roza a si inc incercand sa-nt nte eleg leg unde, in trecutul utul meu indepartat, fusesem insfacat si tarat cu o asemenea forta uriasa. Am mai simtit acel parfum in aglomeratii, in magazine si troleibuze, mai curand in medii populare decat intre oameni instariti. Putea sa fie cine stie ce apa ieftina de co colon lonie, ie, ma gandea gandeam, m, din cele ce se vindeau vindeau odinio odi nioara ara in sticlu sticlute te in forma forma de automo automobil. bil... .. De fiecare data imi propuneam sa alerg dupa fata care mirosea atat de monstruos si ametitor, sa o-ntorc de umar si sa o-ntreb: „De unde te cunosc?" sau „Cum se numeste parfumul tau?" sau „Vrei sa te mariti cu mine?", mine ?", int intreb rebari ari car care e mi se pareau pareau,, in ex exalt altare area a mea,, perfec mea perfectt echiva echivalent lente. e. N-am N-am facut-o facut-o niciod niciodata ata pana in ziua cand a fost prea tarziu. Si nu pentru ca mi-as fi dorit ca totul sa ramana, ca in scrierile lui Mateiu Caragiale, „sub pecetea tainei" — dimpotriva, amintirea fulguranta, nespatiala, a unui tinut mistic in care acel parfum ma-ntor-cea mereu si mereu ma chinuia ca pe Meaul-nes al lui Alain-Fournier —, ci

iarasi ca totul sa explodeze. inainte sa ma-ntorc ma-n torc si sa surprind un card de fete trecand pe role peste pod, am crezut ca, in fine, am avut o imagine! Mi-am reevocat-o-n memorie si am crezut ca voi fi sfasiat de nostalgie: era o vitrina cu bomboane de ciocolata invelite-n foita de staniol, foite rosii sclipitoare, vernil si inte intens ns vi viol olet ete, e, cu mode modele le de stel stelut ute e si mici mici dreptunghiuri, era o femeie in fata vitrinei (purta o haina de culoare roz) si mai era ceva, lucrul cel mai enigmatic, enigma tic, o umbra umbra,, o mare umbra caza cazand nd peste peste vitrina. vitri na. Totul tinea tinea cat o clipir clipire e din ochi, totul totul sentin ntinde dea a parc parca a in ce cele le ma maii senz senzit itiv ive e zone zone al ale e memoriei mele. Nu era oimagine, era era c ceva eva viu, era oclipa traita de mine candva si patrunsa miraculos in realitate... Oricat m-am straduit, n-am putut gasi in memoria mea o localizare a acelei fulgurante viziuni. Fusese poate, ma gandeam, dintr-un vis... Cativa ani dupa aceea n-am mai avut senzatia de deja vu. Nu ma plang insa: am avut altele, care de care mai fantastice. in acea perioada am inceput sa am „vizitatori". Deschideam ochii in miez de noapte

pentru ca mereu incercam cu disperare sa respir cat mai mult in miezul acelei explozii de suferinta ul-trafericita, pe langa care realitatea unei femei oarecare, repede inghitita de multime, nu mai conta prea mult. O si singu ngura ra da data ta am avut avut sent sentime iment ntul ul iluzo iluzori riu u ca stabi billesc, in fine ne,, un cap de pod cu tinut utu ul indepartat: era primavara si stateam pe podetul cu balustrada de beton imitand trunchiuri impletite de copaci din Cismigiu, privind barcile care treceau pe

si ii vedeam: un barbat sau o femeie stand pe pat, langa mine, si privinduma cum dorm. As putea sa-i desenez desen ez pe fieca fiecare re dintre ei, atat de clar mimi-ii aduc aminte. Dar ei sunt din alta poveste. Fapt e ca la un moment dat, intr-o perioada de mare deruta in viata mea, cand treceam dezordonat de la o femeie la l a alta fara sa stiu ce vreau si cine mai sunt, am cunoscut o... doamna cu ani buni mai in varsta ca mine. imi plac mult de tot femeile mature, cele ce par mereu

dedesubt. Mirosul m-a luat prin surprindere si a facut

atat de grave, de intangibile, atat de incrustate in 10

 

tiparele propriei vieti si care totusi, cand se hotarasc sa se elibereze de ele, devin cele mai dulci si mai senz senzua uale le iu iubi bite te cu puti putint nta. a. O as astf tfel el de fe feme meie ie minun min unat ata a avea avea sa vi vina na int intrr-o o se sear ara a de iarn iarna, a, pe ninsoare, la mine. O vreme, stand de vorba la un pahar de vin si gandindu-ne de fapt numai la ce avea sa urmeze, lucrurile au mers ri-tualizat, indreptanduse spre finalul lor normal. Urma sa traim o noapte de drag dragos oste te ce avea avea sa rama ramana na,, mai mai mu mult lt ca sigu sigur, r, unica. Nici unul dintre noi nu vroia mai mult de la celalalt. Dar in pat mi-am dat seama, cu neliniste, ca sub densul parfum frantuzesc cu care se daduse in acea ace a sea seara, ra, pielea ei cal calda da si moale moale mir mirose osea a a... a... Extrem de slab, e drept, dar incon-fundabil. Iam scos mai departe dantelele roz in care intimitatea ei era infasurata, dar mintea mea deja nu mai era acolo. Corpul acela compact si viu, pentru care in orice alta situatie situat ie mi-as fi dat si pielea de pe mine, nu ma mai atragea deloc, de parca n-ar mai fi fost din aceeasi sp spec ecie ie cu mine mine.. Er Era a un lucr lucru u stra strain in,, inc inca a foar foarte te frumo frumos, s, dar dar st stra rain in.. Nu mi se ma maii int intam ampl plas ase e sa

atlasi de ipsos, era de-a dreptul colosala si-si lasa umbra ca de gno-mon peste vitrina cofetariei. Ne-am N e-am indrep ind reptat tat cat catre re usa ei cu clopot clopotel. el. in vitrin vitrina a era erau u bo bomb mboa oane ne de ci cioc ocol olat ata a infa infasu sura rate te in pole poleie ieli li colorate. Mama a intrat „doar pentru o clipa", lasanlas an-dudu-ma ma s-o astept astept afara. afara. Norii Norii se sfasi sfasiau au de crestetul incoifat al statuii. Tramvaiul nostru trecuse si piata era goala, doar sina sclipea de-a lungul ei. intre fatadele straine linistea linistea se lasas lasase e desavarsit desavarsita. a. Si mama nu mai iesea din cofetarie. Ma pierdusem de ea, aveam sa raman mereu acolo, in piata cu stat st atui uie e uria uriasa sa.. Am inc incep eput ut sa tip tip di din n rasp rasput uter eri, i, ghemuit pe vine, cand usa s-a deschis si am zarit o maneca roz si am stiut ca e mama. Un val de iubire, cum n-aveam sa mai simt vreodata, m-a coplesit. Mama, carliontii ei castanii, fata ei subtire, gatul ei, brat bratel ele e ei ei!! MM-am am incl incles esta tatt de so soldu lduri rile le ei raza razand nd prin printr tre e la lacr crim imi, i, cand cand am si simt mtit it arom aroma. a. Parf Parfum umul ul dulce, usor mentolat, pe care n-aveam sa-1 mai uit niciodata. in mana mamei era o punga de hartie cu margini zimtate. „Uite ce ti-am cumparat!" in punga

raman total inert langa o femeie si totusi nu simteam nici jena, nici vinovatie. Am adormit unul langa altul, inocenti ca Tristan si Isolda, si in visul pe care l-am avutt spre avu spre diminea dimineata ta am pas pasit, it, in fine, fine, pe taramu taramull indep ind epar arta tat. t. Ma Mama ma era era gi giga gant ntic ica a pe lang langa a mi mine ne.. Aveam poate trei ani, poate nici atat. Tramvaiul cu care mergeam spre locuinta matusii se clatina pe sine. Spinarea vatmanului, in camasa asudata, parea o panza umflata de corabie. corabie. Am coborat la Rond, pe

erau bomboane roze, discoidale, foarte usoare, din zahar expandat. „Le zice cercelusi", mai zise mama. Ele miroseau miroseau asa, ele ump umplea leau u piata piata de parfum parfum,, incat inc at sta statui tuia a abi abia a se mai zarea zarea ca pri prin n ceata. ceata. Si acolo, aco lo, in vis vis,, mintea mintea mi-a explod explodat at din nou si-am inceput sa plang de fericire sau de nefericire pana cand prietena mea m-a trezit, mirata, si mi-a mi- a sters lacrimile.

macadamul din jurul statuii. Statuia din centrul pietei inconjurate de cladiri bizare, pline de gorgone si de 11

 

Am trait o vreme, in alta viata parca, la Amsterdam, intr-o mansarda a uneia dintre casele flamande din Watergraafsmeer. in restul ap apar arta tame ment ntul ului ui,, cl clad adit it pe tr trei ei nive nivele le,, locu locuia iau u proprietara, o poloneza, si fiica ei rubiconda. Faceau baie impreuna in fiecare seara, tipand si stropindu-se cu ap apa, a, no noap apte tea a polo polone neza za bea bea teap teapan an,, de una una singura, plangandu-si sotul pierdut. .. in odaia mea cu tavan tavan oblic oblic avea aveam m doar un pat pat,, un sc scau aun n si omasa. Mai aveam un CD Player si cateva discuri, pe care le-am tot ascultat in primele zile pana le-am invatat pe de rost. Afara ploua cum n-am mai vazut niciodata, intr-un fel de crepuscul galbui, si-asa avea s-o tina ina cateva luni in sir. Inn nne ebun buneam de singuratate singur atate.. La facultate facultate predam catorva studenti notiuni elementare de limba romana. Cand ieseam, serile, ma plimbam ore-n sir prin oras, cu o umbrela picuratoare deasupra capului. Mergeam de-a lungul

Nimeream de multe ori in cartierul rosu si umblam, anonim in marea de barbati ce se holbau la vitrine, pe langa barurile si eroticshow-urile care-si aruncau lumi lumini nile le recl reclam amel elor or pest peste e va valu luri rile le sumb sumbre re al ale e canale nalelo lorr pl plin ine e de case ase pl plut utit ito oar are. e. Feme Femeii in combinezoane rosii, cu fabuloase peruci ultramarine, ma ap apuc ucau au un uneo eori ri de mana mana si si-n -nce cerc rcau au sa ma convinga sa intru intr-una din salile unde puteai bea privind orgia live de pe scena. Fiecare cladire era un bordel, in sutele de vitrine stateau femei in costume de sex, doar dantele si jartiere fluorescente, femei tine tinere re si fe feme meii batr batran ane, e, su supl ple e sau cu burt burtil ile e rev evar ars sate ate, du dulc lcii ca nis niste pa papu pus si sau du dure re si barb barbat atoa oase se,, de toat toate e rase rasele, le, culo culoril rile e si chia chiar. r... .. sexele, caci cate una dintre ele era, de fapt (trebuia insa sa ai ochi buni ca sa-ti dai seama), un baiat far arda datt si epil epila at ca pe scen enel ele e el elis isab abet etaa-ne ne,, za zamb mbin indut dutii ta tand ndru ru si chem cheman andudu-te te cu dege degetul tul..  Trecand pe langa vitrinele acelea baroce si exuberante, ma gandeam cat de mult semanau ele cu inchipuirile mele din adolescenta, cand, infasurat

ca cana nale lelo lorr se semi mici circ rcul ular are, e, tr trec ecea eam m pe pest ste e po podu duri ri arcu arcuit ite, e, ma ma-n -nfu funda ndam m prin prin ulite ulite st stra ramt mte e cu mi mici ci magazine suspecte... Cum eram pletos ca naiba si cu geaca gea ca de pi piele ele,, me mere reu u eram eram ag agat atat at de cei cei care care vindeau marijuana, mai ales negri si asiatici, care-mi varau sub nas pungute legate cu elastic. De urat, intra intram m in carc carcium iumii in intu tunec necat ate e si, si, lang langa a godi godinul nul incins, cu aburi iesindu-mi din haine, beam cate un  jene-ever de unul singur, pe cand alaturi cate-un

in cearceafuri ude de transpiratie si feromoni, imi imag imagin inam am fe feme meii goal goale, e, fe feme meii obsc obscen ene, e, fe feme meii ne neru rusi sina nate te,, fara fara ch chip ip,, fa fara ra pe pers rson onal alit itat ate e si fara fara vointa proprie, pure animale sexuale ce-mi ofereau de-a dea valma valma fes fesele ele,, pulp pulpele ele,, cef cefele ele lor parfum parfumate ate.. Acum Acu m era eram m sin singur gur la Amster Amsterdam, dam, de par parca ca as fi ratacit singur prin imaginarul meu adolescentin, prin paradisul infernal al erotismului meu, si nu aveam decat sa intru in oricare din acele incaperi ca sa-mi

cuplu cup lu de lesbie lesbiene ne se sarut saruta a langur languros, os, os osten tentat tativ. iv.

realizez viziunile. Erau toate pentru mine, as fi putut

Despre intimitate

12

 

usor acumula o experienta sexuala imposibila in alte parti. par ti. Cum castiga castigam m apr aproap oape e un sal salari ariu u ola olandez ndez medi me diu, u, mi-a mi-as s fi per permis mis fa fara ra pro probl blem eme e o fa fata ta pe saptamana, o fata la trei zile, o fata oricand as fi vr vrut ut.. O prive priveam am pe cate cate una in oc ochi hi,, o ve vede deam am deodata proiectandu-se inspre mine, inflorind ca si cand si-ar fi vazut deodata iubitul, ma gandeam cum ar fi fost o noapte in bratele ei. Si... treceam mai departe, pana ieseam din zona aceea carnavalesca si rein reintr tram am in oras orasul ul prot protes esta tant, nt, seve sever, r, plin plin de cupolele bisericilor indepartate. Ajungeam de fiecare data dat a acas acasa, a, in cama camaru ruta ta me mea, a, mult multum umit it ca su sunt nt singur si nu in bratele unui obiect sexual, in toata lunga mea sedere in Amsterdam, nu m-am gandit niciodata serios sa am dea face cu o prostituata. Nu vreau sa par ipocrit. Sunt un barbat ca oricare altul. Nivelul de hormoni androgeni din sangele meu este de zece ori mai ridicat decat in sangele unei femei. Creierul meu este scaldat in hormoni sexuali. Simt de multe ori din plin nelinistea erotica pura, ma excita excit a de multe ori o necunoscuta necunoscuta dintr-un autobuz, autobuz,

dragoste cu o prostituata. Nu pentru ca riscurile sunt mari si nici pentru ca fidelitatea nu mi-o permite. Cred, pur si simplu, ca sexul insotit de intimitate este mai bun decat cel fara intimitate. Intentionat nu vorbesc despre despre dragoste, desi pana la urma despre asta e vorba. Dragostea ca sentiment este uneori un inhibitor al sexualitatii, iar fidelitatea devine greu de suportat in pat. Sexul implica o profunda ingustare a constiintei, o coborare adanc sub conventiile sociale si etice, o eliberare de tabuuri, de dezgust, o cautare a placerii in interzis si perversiune. Dragostea, cu puternica ei componenta culturala, tinde si ea sa fie inlaturata in cele mai intense momente ale actului sexual, ca parte a carapacei cerebrale ce ne acopera nuditatea. nudita tea. in multe cupluri fante fantezia zia deper depersonal sonalizarii izarii partenerilo parte nerilor, r, a uitarii uitarii legaturii legaturii dintre ei, intensifica intensifica placerea erotica. Cu toate acestea, ceva din aceasta legatu leg atura ra psihic psihica a dint dintr-u r-un n cup cuplu lu ade adevar varat, at, numita numita dragoste, ceva esential si despre care se vorbeste prea putin, supravietuieste si celei mai devastatoare dezg dezgol olir irii si simb mbol olic ice. e. Es Este te,, ca sa zi zic c as asa, a, iubir iubirea ea

ma ratacesc adesea in labirintul fanteziilor violente si-ntu-necate, populate tocmai de asemenea obiecte sexuale, total aservite vointei mele. Pornografia nu ma de dezg zgus usta ta intot intotde deau auna na — imi imi asum asum ca barb barbat at zecile de mii de site-uri de pe internet si sutele de reviste pe care nici o femeie nu le-ar cumpara — si su sunt nt mo mome mente nte cand cand am o ne nevo voie ie im impe peri rioa oasa sa de imagini orgiastice. Cu toate acestea, am regretat de cate ori am facut dragoste cu o femeie straina si

intensa dintre doua corpuri. Chiar si cand mintile si personalitatile sunt dizolvate in placerea irepresibila as asex exua ualit litat atii, ii, inti intimit mitat atea ea rama ramane ne si da ac actu tului lui ac aces estu tuia ia vi viol olen entt si anim animal alic ic ce ceva va copi copila laro ros, s, induiosator, ceva pe care ti-1 amintesti, dupa ce ai uitat placerea, ca pe adevarata bucurie a acelor ore. Cum nu dau doi bani pe fanteziile puse-n practica (p (pen entr tru u ca ca,, conc concre reti tiza zate te,, el ele e is isii pier pierd d tocm tocmai ai ideali ide alitat tatea: ea: pot fan-ta fan-taza za despre despre un sex party party,, de

in indi dife fere rent nta, a, si pe pent ntru ru nimi nimic c in lume lume n-as n-as fa face ce

pilda, dar unul real trebuie ca e dezamagitor printr-o 13

 

multime de amanunte concrete), la fel un act sexual in care corpurile nu se cunosc mi se pare ratat de la bun inceput. Co Corp rpul ul me meu u e prof profund und atas atasat at de co corpu rpull feme femeii ii mele. Am de fapt doua corpuri, si de fapt intreaga mea viata e dubla. Chiar daca as fi decere-brat, ca un anim animal al de expe experi rien ente te,, corp corpul ul meu meu ar fi inca inca indrago indr agosti stitt de cor corpul pul femeii femeii mel mele. e. Nevoia Nevoia mea de intimitate cu fiinta cu care traiesc merge mult mai departe depart e decat v viata iata se sexuala xuala.. Unii sunt sunt speriati speriati de viata de cuplu tocmai din cauza perspectivei de a-1 vedea ved ea pe celala celalalt lt in ce cele le mai sordid sordide e situat situatii. ii. Dar drag dragos oste tea a me mea a se hr hran anes este te to tocm cmai ai di din n asta asta.. imi imi place sa sa merg la cumpara cumparaturi turi impreuna impreuna cu ea, s sa a beau cafeaua impreuna cu ea, sa o privesc in cada, sa palavragim despre OZN-uri. Imi place s-o privesc privesc cum mananca si cum pune hainele la uscat. Cand facem dragoste, dragoste, intimitatea noastra e lucru lucrull cel mai pretios, si placerea noastra depinde cu totul de ea. De fapt, fac dragoste doua corpuri care se cunosc infinit de mult si care nu se mai satura, totusi, re-

priv prives esc, c, int intre re coaps coapse, e, „flut „flutur urel ele e cu arip aripii li lipit pite e somnoros" si stiu ca e, cu adevarat, cel mai frumos lucru pe care l-as putea vedea si atinge vreodata. In Inti timi mita tate tea a noas noastr tra, a, in ca casa sa noas noastr tra, a, in pat patul ul nostru, nost ru, nu ne atenue atenueaza, aza, ci ne prot protejeaz ejeaza a bucuria erotica. Prin ea, totuldevine erotic, si totul, oricat de frust si de indraznet, e ferit de vulgaritate. Numai intr-u intr-un n ast astfel fel de spatiu spatiu pro protej tejat at co corpul rpul tau, ca si mint mintea ea ta, ta, se poat poate e de desc schi hide de cu totu totull expl explor orar arii ii celuilalt. Prin aceasta, sexul nu seamana cu nimic maii mult ma mult de deca catt cu vi visu sul. l. Ca Cand nd vi visa sam, m, tonu tonusu sull muscular e abolit si intregul corp ne este paralizat, lasand astfel mintea libera pentru halucinare. Cand facem dragoste, dimpotriva, mintea ne e abolita, iar corpul se scufunda in voluptate. Un ultim amanunt vin ine e sa in inta tare reas asc ca acest est ciuda iudatt si fasc fascin inan antt parale par alelis lism: m: can cand d vis visam, am, indif indifere erent nt de con continu tinutul tul visului, sexul nostru este intotdeauna erect... Im Imii amin aminte tesc sc un banc banc idiot idiot din copil copilar arie ie,, care care definea femeia drept „ceva de care te tii cand faci dragoste". Fara intimitate reala, atat femeia cat si

descoperindu-se. Stiu ce va face in fiecare clipa, si totusi sunt mereu surprins. Cu cat ii stiu mai bine pielea si tendoanele si cutele si gesturile si cuvintele, cu atat mai intensa si mai disperata mi-e curiozitatea. Intimitatea mea cu celalalt corp al meu este permanenta, cand dorm stiu si in vis ca e langa mine, min e, da darr in orel orele e de dr drag agos oste te fizi fizica ca ea devi devine ne totala tot ala.. Atunci Atunci nu mai disting disting pri privir virea ea de ati atinge ngere, re, tandretea de violenta, fericirea de suferinta. Numai pe ea o vreau pentru ca numai pe ea o cunosc. Ii

barbatul barba tul sunt litera literalmente lmente asta: un fel de manere la care performezi un numar de gimnastica. Poate fi uneo uneori ri dist distra ract ctiv iv (mai (mai al ales es pe pent ntru ru barb barbat at), ), ca leganatul pe un balansoar, dar, din punctul meu de vedere, e un mod primitiv, pustesc, nesatisfacator de a fa face ce sex. sex. De fa fapt pt,, ajun ajungi gi cu ad adev evar arat at la matu ma turit ritat ate e se sexu xual ala a do doar ar atun atunci ci ca cand nd inc incep epii sa traiesti un ciudat solipsism in doi care te face sa spui: in tot universul nu exista decat doua fiinte care fac cu adevarat dragoste: eu si iubita mea. 14

 

Acum vreo cateva zile umblam grabit, cu mainile-n buzunarele buzuna rele cana canadienei, dienei, printr printr-un -un peisaj peisaj indust industrial, rial, trist deti venea sa plangi, pe undeva pe la Timpuri Noi. Noi. Er Era a foar foarte te frig frig,, de desi si so soar are, e, ab abia ia se ridi ridica case se bruma diminetii de noiembrie. Ma gandeam la tot felul de aiureli literare, cand m-am m- am auzit strigat: „Hei, Mircea! Ce faci, dragule?" Un BMW masiv, argintiu,

cititu cititull in ultimul ultimul tim timp.. p.... Iri Irina na cum cumpar para a ins insa a toate toate cartile tale, in amintirea vremurilor vechi, intelegi. .." Am ezitat o vreme s-o intreb, dar pana la urma am simt simtit it ca e inevi inevita tabi bil. l. „Ce face face Irina Irina?" ?" La ca care re femeia fem eia,, total, total, total total necuno necunoscu scuta ta din fat fata a mea s-a deschis desc his intr-un intr-un fel de ju jubilare bilare naiva: naiva: se vede vedea a ca sora ei era mandria familiei. „Ei, e foarte bine, e de cativa cat iva ani stabili stabilita ta la Bruxel Bruxelles les,, sotul sotul ei e cineva cineva foarte foa rte mar mare, e, membru membru in Par Parlam lament entul ul europe european. an... .. fiindca asa se scrie istoria". Mi-a trecut brusc prin minte. inca vreo doua vorbe, „sa tinem legatura" (care legatura?), „mi-a parut bine ca ne-

opri oprise se la ca tiva atotal pasi pasinecunoscuta, in fata fata mea, mecu a, ochelari pe ma marg rgine inea a soselei, si ocativ insa negri suiti pe frunte, imi zambea prin fereastra laterala. Mam indreptat spre masina si tipa a coborat. „Ma mai stii? Stii cine sunt?" Cu cat o priveam mai mult imi era tot mai strai straina. na. „Nu cred", cred", i-am spus zambin zambind d la randul meu. Era intolita foarte bine, chiar epatant pe fondul blocurilor nenorocite de peste drum, al fabricii de cim ciment ent si al chi chiosc oscuril urilor or strambe strambe din statia statia de

am revazut", si barbatul deApoi la volanul intins sa-i deschida portiera. spatiul masinii s-a-nchiss-a in  jurul masinii disparute cum ai inchide o revista de moda cu obiec obiecte te foto fotografia grafiate te impec impecabil. abil. Au ramas blocurile ude si jegoase, gaurile din asfalt, oamenii prost imbracati si aratand bolnavi de la intersectie. Am uita uitatt spre spre ce nota notari riat at sa sau u judec judecat ator orie ie ma ma-ndrept ndr eptam, am, ce intabul intabulare are aveam aveam de fac facut, ut, sisi-am am rata rataci citt vr vreo eo juma jumata tate te de ora ora la la-nt -ntam ampl plar are e prin prin

tramvai. „Sunt Adriana, sora Irinei, ai venit o data pe la noi, la Cluj!" Cluj!" OK, n-o vazus vazusem em deca decatt o data, cu cu foarte multi ani in urma, asa ca era doar normal sa nu mi-o mai amintesc. Am mimat bucuria recunoasterii si am schimbat cateva vorbe banale. „Ai mai fost prin Finlanda?" am intrebat-o ca sa fie si sigu gura ra ca st stiu iu cu ci cine ne di disc scut ut.. „Da, „Da, me merg rg mere mereu, u, lucram cu o firma de-a-colo. Dar spune-mi, ce-ai mai facut tu? Cum iti merge? Tot aud ca ai mai scos cate ceva, dar stii... cu atata munca, stau mai prost cu

locurile acelea de utopie neagra. Irina la Parlamentul europe eur opean? an? Mare Mare doa doamna mna la Bru Bruxel xelles les? ? Sotia Sotia unui inalt functionar? Dar eu ezitasem sa o-ntreb pe sorasa despre ea din compasiune, ca sa n-o pun intr-o situatie penibila. Mi-o imaginasem pe Irina, in toti acesti aces ti ani, decazuta, poate alcoolica, alcoolica, haituita haituita de un trecut irepresibil. Boschetara poate, asemenea celor care put ingrozitor prin tramvaie... Apoi mi-am dat seama ca asa trebuia sa fie, ca viata, care-mi pusese cu cativa ani in urma in maini un fel de povestire de-

Nabokov la Brasov 

15

 

a gata, imi oferea acum si finalul firesc, poate chiar obligatoriu, pentru ea. Nu sunt nici un scriitor „ realis rea list", t", nici unul „de sub subiec iecte" te",, si de aceea aceea am ezitat intotdeauna sa povestesc cele treipatru lucruri cu adev adevar arat at in inte tere resa sant nte e la care care am fost fost ma mart rtor or vreoda vre odata. ta. Azi gas gasesc esc,, iat iata, a, putina putina lini liniste ste (va (vai, i, nu interioara, ci liniste pur si simplu, singuratate pur si si simp mplu, lu, in cel cel ma maii conc concre rett sens sens — us usaa-nc nchi hisa sa la birou, cel mic dormind in patutul lui, in alta camera, cea mare facand ceva prin sufragerie...) ca sa ma gandesc la Irina, „prima mea femeie" si o derizorie enigma. O jalnica enigma a unor jalnice vremuri.

simpatie. Era cu vreo patru ani mai mare ca mine, deja deja ab abso solv lvent enta, a, repa repart rtiza izata ta pr prof ofes esoa oara ra int intr-u r-un n orasel ora sel ard ardele elean. an. Fac Facuse use engl engleza eza si romana romana.. Era ur urat atic ica a, sle leam ampa pata ta,, can and d mer erge gea a pa pare rea a ca semple sem pletic ticest este e la fie fiecar care e pas pas.. Tot ce pur purta ta pe ea parea aruncat cu furca. De la-nceput ne-am simtit binempreuna: doi nebuni, doi inchipuiti. Eu vorbeam numai num ai in citate citate din aut autori oriii mei preferat preferati, i, ea doa doarr iron ironic ic si pa para rabo boli lic, c, inca incatt un uneo eori ri,, in lung lungil ile e si savantele sava ntele noastre discutii de pe straz strazile ile Clujului, ne dadeam seama ca fiecare vorbea de fapt despre cu totul altceva decat credea celalalt. La un moment

Eram student la grafoman, sarit pe )fix, poe poet t pan pana-n a-n var varful fulLitere, dint dintilo ilor r (in inc inchipu hipuire irea ademea) mea si totusi tot usi sters, sters, marunt marunt,, mor mortt de slab, slab, incat incat sin singur gura a parte din umanitate care ma interesa, fetele, se uita pr prin in mine mine ca prin prin stic sticla la.. Tr Trai aiam am o sing singur urat atat ate e in infi fior orat atoa oare re.. Ni Nici ci maca macarr ca cand nd,, merg mergan and d pe la cenacluri, capatasem o mica notorietate literara, nu reusisem sa atrag atentia vreuneia dintre colege. Nu puteam sa-nteleg. Amicii mei cei mai grotesti,cei mai

dat, s-a oprit langa une felinar m-a-ntre-bat: crezi ca tot Clujul asta doar unsijoc al mintii? Un„Nu vis din care va trebui o data sa ne trezim?" Pana si eu mi-am dat seama de livrescul idiot al frazei si i-am raspuns rasp uns sarcastic sarcastic:: „Nu crezi ca Bo Borges rges a zis ceva ceva aseman ase manato atorr des despre pre Buenos Buenos-Ai -Aires res?" ?" „ Nu, nu, eu chiar cred in asta. Chiar cred ca nimic nu conteaza, ca totul totul e visul visul nos nostru tru sa sau u visul alt altcui cuiva va des despre pre noi..." N-o puteam scoate din extravagantele ei. La

batuti in cap se laudau cu erotismul lor debordant, pe la „cea „ceaiur iuri" i" isi isi po pove vest stea eau u cu de deta tali liii cate cate se intam intampl plas aser era a pe „fute „futelni lnita ta"" lor, lor, cum cum isi isi num numea eau u sofaua din camarutele de mansarda sau de subsoluri pe unde erau aciuati. Iar eu aveam 23 de ani si pe futelnita mea nu venise venise inca nici o femeie. .. Asa ca in prima primava vara ra lu luii '7 '79, 9, cand cand am plec plecat at la Cl Cluj uj,, la Co Colo locv cviul iul Em Emine inesc scu, u, am crez crezut ut o cl clip ipa a ca ll-am am apucat, in fine, pe Dumnezeu de picior. Am intalnit acol acolo o o ins insa a care care mi-a mi-a dat dat niste niste se semn mne e va vagi gi de

colocviu am citit o lucrare din care nimeni n-a inteles nimic. Am dis nimic. discut cutat-o at-o apo apoii cu Iri Irina, na, sin singuri guri intr-u intr-un n compartiment de tren, band votca din cupele a doua  jumatati de coji de portocala. Am fost foarte surprins: surpr ins: ea intelese intelesese. se. Am fost surprin surprins s si ca malasat apoi s-o sarut, ca m-a lasat si mai departe... Dar nu foarte departe. Acasa, am inceput sa primesc scris scrisori ori de la ea, cam o dat data a la doua sap saptam tamani ani.. Scrisori pur intelectuale, fara efuziuni. Ce mai citea, ce mai traducea... ii placeau mult Nabokov si D. H. 16

 

Lawrence, citea in engleza postmodernii americani, facuse o pasiune pentru Robert Coover. Avea farandoial ndo iala a ta tale lent nt cr crit itic ic,, obse observ rvat atii iile le ei nu erau erau la la-ndemana oricui. Abia spre sfarsitul scrisorilor insinua in ele un f el de tandrete foartecurata. Le termina, invariabil, cu „Good night, sweet prince!" Dar eu mandragostisem intre timp de o colega din Bucuresti, Bucuresti, si po pove vest stea ea cu Irin Irina a is isii ca cam m pier pierde dea a co cont ntur urur uril ile. e. Ghinion, insa. Si colega cu pricina era fata mare siasa avea de gand sa ramana cel putin cativa ani mai depart dep arte. e. Ne smo smotoc toceam eam inne innebuni buniti ti pri prin n holuri holuri de case vech vechi, i, dar agenda me mea a ramane ramanea a imaculata imaculata in

 jur. Cand m-a invitat la ea acasa, am simtit deodata opera hormonilor prin zonele inghinale: gata, adio copilarie, „this time nothing can go wrong!" Dar n-a fost asa. Caci acasa la Irina era si Adriana, sora ei, proaspat intoarsa din Finlanda, si toata nenorocita de seara am petrecut-o uitan-du-ne pe ultravoluminoase albume de fotografii cu amurguri finlandeze, brazi finlandezi, reni finlandezi, Sibelius si Berzeli Berzelius us si drace-li drace-lius us si lacelius lacelius... ... Ore Ore-n -n sir asteptand sa plece Adriana si sa-nceapa distractia, pana cand in cele din urma am plecat eu, umilit si fu furio rios, s, si si-a -asa sa a mai mai trec trecut ut un an. an. Si Singu ngura ra mea mea

continuare si, Dumnezeule, implineam 24 de ani! Am inceput sa scriu poeme de dragoste foarte erotizate, ca un fel de compensare. Slaba compensare. M-as fi culcat, in ciuda dragostei mele absolut reale pentru colega cu pricina, cu oricine, chiar si cu o baba! Mai ales ca „baba" era pentru mine orice femeie trecuta de 30 de ani. Asa ca sperantele mele au renascut cand am reintalnit-o pe Irina, anul urmator, tot la Cluj, de data asta la un festival de poezie din cadrul

consolare, dar siciteam aceeape-atunci, foarte slaba, era ca intr-o carte pe care-o „ Geniul si zeita", Aldo-u Ald o-us s Hux Huxley ley povest povestea ea ca el fusese fusese baiat mare mare pana la 26 de ani! Iata ca se putea si mai rau. Dar eu, imi jurasem, n-aveam sa ajung pana acolo. Mai bine moartea decat dezonoarea... As Asta tazi zi insa insa ma gand gandes esc c ca mai bi bine ne as mai fi copilarit copil arit putin. Fiindc Fiindca a nenorocita nenorocita dupa-amiadupa-amia-za za in care „am devenit barbat" e si-acum una dintre cele

Cantarii Canta rii Roman Romaniei. iei. Am vazut vazut-o -o de departe, departe, intr-un intr-un grup de insi ca care re ast astept eptau au la int intrar rarea ea leg legend endare areii Arizona (o bomba ordinara, de fapt). Mi-a iesit, mai impleticita impleti cita ca oricand, oricand, in intampinare. intampinare. Avea acum parul par ul scurt, scurt, caz cazand andu-i u-i in suvite suvite toc tocite ite dede-a a lungul lungul obrajilor. De cate ori o vedeam dupa o vreme ma frapa cat era de urata: buze subtiri si uscate, nasul prea carn, fata pergament pergamentoasa. oasa... .. Dar ochii aratau aratau totu totusi si o inteli intelige gent nta a vi vie, e, ca si al altc tcev eva, a, un fe fell de nebunie romantica, de nepasare fata de tot ce era in

mai penibile si mai sordide amintiri ale mele. Irina im imii da dadu duse se un tele telefo fon n ca eraera-n n Bucu Bucure rest sti, i, chia chiarr stab st abili ilita ta in Bucu Bucure rest stii (cum (cum as asa? a? si sc scoa oala la ei di din n Ardeal? luase negatie? si chiar daca luase, ce-avea sa faca in Bucuresti?), si ca vrea sa ne vedem intr-o chestiune ches tiune foarte importanta importanta pentru pentru ea. Am mers cu metrou met roull de mi-a mi-a venit venit rau rau,, pana pana pe la Aparat Aparatori oriii Pa Patr trie iei. i. Am gasi gasitt bloc blocul ul,, am urca urcatt pe scar scarii in pu puto toar area ea gh ghen enel elor or reva revars rsat ate, e, am intr intrat at intr intr-o -o garsoniera care duhnea intens a tocana si am pupat17

 

o pe Irina, care avea acelasi miros pe obraji si in par. Purta un capot cu floricele. N-am vrut sa mananc, trebuia sa-mi rezolv problema. Cu un fel de aer prost  jucat de femeie fatala pe fata, a pus un prosop pe pat si s-a-ntins cu fundul pe el. M-am lungit si eu langa ea. Surpriza cea mare, atent premeditata, era ca n-avea n-avea chi chilot lotii pe ded dedesu esubt. bt... .. Dupa Dupa ceva ceva cazna cazna eram barbat, dar in locul fericirii si usurarii pe care mi le inchipuisem nu simteam decat o scarba intensa de la mirosul de tocana, ciuda ca terminasem din prima clipa si mai ales dezgust pentru tot ce tinea de acea ace a dupa dupa-am -amiaz iaza, a, pen pentru tru fem femeia eia dizgra dizgratio tioasa asa si

ajuti intr-o... chestiune. Nu stiu ce sa fac." „Adica?" Eram inca dizolvat de sila. Imi intorceam pantalonii pe dos dupa ce mi-i scosesem aiurea, si-mi extrageam sosetele din cracii lor. „Uite, iti spun direct." Dar in loc sa-mi spuna imediat ce-avea de zis, a lasat tigara in echilibru pe pervaz si s-a apucat sa improvizez impro vizeze e o scrumi scrumiera era de hart hartie ie dintr-o foaie de caiet, scrisa cu cu creionul. Cand a fos fostt gata, a scrumat in ea pana cand incandescenta pura din varful tigarii s-a degaj degajat at complet complet din inveli invelisul sul ei de cenu cenusa: sa: „Mi s-a propus propus sa intru in Securitate..." Mintea mea e lenta si mai mereu dusa aiurea, asa

duhnito duhn itoare de i, lan langa ga mine, pentru pent garson garsonier a urg cu pere pe reti tii i are st stra ramb mbi, pa pana na min si e, pe pentr ntru u ru cerul cerul de iera am amur g transpirand prin perdeaua de la geam. Nu ma puteam gandi decat sa plec mai repede deacol acolo o si sa n-o n-o ma maii va vad d nicio nicioda data ta pe IriIri-na na.. Ea disparuse la veceu pentru chestii intime si s-a-ntors, mare, tatoasa, cu mult par pubian (imi imaginasem femeil fem eile e cu totul totul altfel altfel), ), cu soldur soldurii muscul musculoas oase, e, in aerul aer ul cen cenusi usiu u al cam camere erei. i. Si-a pus halatu halatull si sisi-a a

ca obicei Cele mai momente din ratez viata de le-am traitclipa. de parca-as fi grave trait bucati mici din viata altcuiva. Era acelasi lucru acum. Lucrurile nu nu-m -mii aj ajun unge geau au,, deoc deocam amdat data, a, pana pana-n -n ad adan ancu cull mintii. „Si tu ce-ai zis?", am intrebat indiferent, de parc parca a mi ss-ar ar fi po pove vest stit it un vi vis. s. Irin Irina a mm-a a priv privit it pent pentru ru prim prima a data data in ochi ochi,, cu un fel fel de sfid sfidar are e speriata: „ Am zis da." Dupa care a-nceput un lung bla, bla, bla, recitat ca pe un rol exersat in oglinda:

aprins o tigara. Aici tonul povestirii mele ar trebui sa se schimbe dintr-un fel de scherzo patetic („pathetic", mai bine zis) in ceva grav sau lugubru, ceva foarte incruntat. Dar dupa-amiaza aceea n-a cunoscut vreo schimbare brusca. Doar se-nsera, doar penumbra devenea mai deasa dea sa.. Daca Daca li lips psea ea ceva ceva ca to totul tul sa fie fie pe perf rfec ectt coerent, ca intr-un film (m-am gandit mai tarziu), era chiar chi ar ce mi-a mi-a spu spus s ea atunc atunci, i, inca inca in picioa picioare, re, cu tigara aprinsa intre degete: „Mircea, as vrea sa ma

decat sa ramana toata viata o amarata de profesoara in provincie mai bine merge intrun loc unde calitatile ei vor fi apreciate... oamenii tineri si inteligenti vor schimba lucrurile dinauntru... ar putea calatori in strainatate... ar avea acces la biblioteci... ar profita de pozitia ei ca sa faca mult bine... b ine... Nicii n-o mai asc Nic asculta ultam. m. Ma tre trezea zeam m cu inc incetu etul. l. Ciudat ca, gandindu-ma la Securitate, imi veneau in mint minte e lucr lucrur urii dint dintre re ce cele le mai mai disp dispar arat ate e si mai mai pr pro ostes testi: ti: o lun unga ga coada oada la be berre, de sut ute e de 18

 

persoane, la Bucur Obor, unde un ins foarte nervos a-nceput sa vocifereze cand niste tigani s-au bagat in fata. „E securist, il cunosc eu", a zis atunci, cu un fel de respect, un batranel. „Asta are putere, o sa faca ordine". La mine-n bloc stateau multi securisti, ma jucasem in copilarie cu copiii lor. imi aminteam si bancuri bancu ri cu „mai imprastia imprastiati-va, ti-va, baieti!", baieti!", si sfaturile sfaturile mame ma meii sa nu vorb vorbes esc c „c „ce e nu treb trebui uie" e",, fiin fiindc dca a securi sec uristi stiii mis misunau unau pes peste te tot. tot. Ce erau erau securi securisti stiii si Securitatea? Si de ce-mi fusese mie dat, ca intr-un banc prost, sa devin barbat cu o securista, fie ea si in devenire? deveni re? Am lasa lasat-o t-o sa vor vorbeasc beasca, a, sa-nc sa-ncerce erce mai

am mers pe jos pana acasa prin balti, noroaie si pietri pie tris, s, pri privit vit cu sus suspic piciun iune e de militie militienii nii vigilen vigilenti. ti. Abia Abia acas acasa, a, in patu patull me meu, u, mi mi-a -am m dat dat seam seama a de ne nebu buni nia a acel acelei ei se seri ri.. „Tam „Tampit pita" a",, mi mi-a -am m zi zis, s, da dar, r, ciudat, eu ma simteam de fapt ca un idiot, ca un om care tocmai facuse o mare prostie... Am adormit cu capul greu de la tutunul de care eram impregnat, hotarat sa uit totul. Lucrurile au mers apoi mai bine cu agenda mea sexuala. Pana la 26 de ani, varsta fatidica a lui Huxley, mai scrisesem in ea, cu litere de foc, foc, pa patr tru u nume nume.. Li Lini nist stit it in pri privi vint nta a asta asta,, am inceput sa scriu poezie mai filozofica. La cateva luni

departe sa ma cu seama sa se) convinga ca facuse bine, iar (si ea mai a continuat pledoaria aceea in gol ch chia iarr si mult mult dup dupa a ce si-a si-a dat seam seama a ca n-om n-omai ai ascultam. ascul tam. Abiai mai vedeam fata. Prin peretii subtiri ca hartia ai blocului se auzea tot: apa trasa la closet, voci de la televizor, muzica... Du pa ce a tacut, si-a aprins din nou o tigara si a fumat-o in tacere pana la capat.. Apoi s-a lungit „v capat „voluptuo oluptuos" s" langa mi mine, ne, m-a pu pupa patt „dul „dulc ce", e", mm-a a ma mang ngai aiat at obs bsc cen — fara ara

dup dupa a „seara „se bar barbat iei mele" mel pri primit mit, , noa noapte ptea a tarziu, tar ziu, unara tel telefo efon nbatiei dis disper perat at e" de am la Iri Irina. na. Pla Plangea ngea si stri st riga ga in rece recept ptor or.. Baus Bause? e? NN-o o stia stiam m ba bauto utoar are. e. Incercam sa leg intr-o poveste coerenta vorbele ei maii mult ma mult deca decatt conf confuz uze. e. Era Era ca caza zata ta,, in re regi gim m conspirativ cons pirativ,, la caminele caminele MAI-u-lui, MAI-u-lui, pe Eforiei. Eforiei. Statea cu doua colege care „sunt niste curve, ma bat si ma paruie par uie tot tim timpul, pul, Mirc Mircea! ea!"" Era spalat spalata a pe cre creier ier,, Mircea, trebuia sa faca lucruri ingrozitoare, Mircea,

ghilimele de data asta — si-a vrut s-o luam de la capat. Atunci i-am dat mana la o parte si i-am spus, ca un automat, fara sa simt nimic din „dramatismul" momentului, ca e o idioata, ca o sa-si ruineze viata si poate poa te si pe-a altora altora,, ca nu vre vreau au s-o mai cunos cunosc c daca dac a fac face e pas pasul ul asta. asta. in def definit initiv, iv, daca daca ac accep ceptas tase e deja propunerea, ce mai voia de la mine? „Dar n-am avut avut cu cine cine sa vo vorb rbes esc, c, Mirc Mircea ea,, cu cine cine sa ma sfatuiesc. sfatu iesc. Aici nu cunos cunosc c pe nimeni, nimeni, n-am pe nimeni mai apropiat... Trebuia sa spun cuiva in care sa pot avea-ncredere..." Am plecat cand deja era noapte si-

nu mai putea, Mircea! Plangea in hohote, urat ca un copil caruia-i curg mucii. Abia scapase in seara aceea si se repezise la prim primul ul tele telefo fon n publi public. c. Treb Trebuia uia sa fuga fuga oriu oriund nde, e, trebuia sa se ascunda! „Vino la mine", i-am strigat in recept rec eptor, or, dar aagata aagatatt bru brusc sc.. Am ast astept eptat-o at-o apo apoii dege degeab aba a toat toata a se sear ara. a. In anii anii urma urmato tori ri luc lucru ruri rile le luasera luase ra o intorsatura intorsatura proasta proasta.. Ince Incepusera pusera frigul si mizeria. Securitatea, mai curand subiect de bancuri pentru oameni pana atunci, devenea un fel de mit 19

 

inspaimantator. inspaimantat or. Frica se intindea cu forta de neoprit neoprit a unei psihoze. Ma gandeam pe-atunci tot mai des la Irin Irina. a. Ce Ce-o -o face face,, ne neno noro roci cita ta? ? O avea avea vr vreu euna na din din dementele lor misiuni? O fi ajuns chiar un instrument al teroarei? Ea, cea care nu credea in realitate, ea, cea indragostita de Nabo-kov? De la un timp, dupa o lunga pauza, am inceput iarasi sa primesc telefoane de la ea. Mereu noaptea tarziu si mereu ca sa-mi ceara sa-i imprumut bani. O voce tot mai sparta, tot mai nebuneasca. De cele mai multe ori era, probabil, beata. Nu-i puteam imprumuta, caci eram sarac ca degetul, dar o-ntrebam mereu ce mai e cu ea. „Nu

cateva luni, de toamna pana primavara, am somat pur si simplu in tot acel timp. Ba am reusit sa dau si foc biroului, uitand intr-o seara soba aprinsa. Asa ca acum geamul usii era spart, soba innegrita si vreo doua dou a sipci sipci din par parche chett car carbon boniza izate. te. Tra Tranca ncanea neam m despre noul nostru ziar, Contrapunct, cand am auzit bocanituri pe scara ingusta si abrupta de lemn. Nu mi-a mi-a ve venit nit sa cred cred ca cand nd am va vazu zutt ap apar aran and, d, cu zapada zapad a topita in p par, ar, plina d de e zapada zapada si pe ojocul ojocul alb de piele, o femeie in care cu mare greutate am recunoscut-o pe Irina. Fata ei lata de ardeleanca era fardata excesiv. Parul il purta si mai scurt, cu un fel

pot sa-ti nimic", imiin zicea si-nchidea. toti barb barbat atii ii,, spun in no nopt ptile ile de inso somn mnie ie,, tr trec ec inCum revi revist sta, a, meticulos, lista mai lunga sau mai scurta a femeilor pe care care lele-au au av avut, ut, ami amintin ntindu-s du-sii haluci halucinan nantt ce-au ce-au facut cu fiecare fiecare,, n-aveam n-aveam cum s-o uit pe cea care, care, cum-necum, fusese totusi numarul unu si-asa avea sa ram ramana, ana, in indi dife ferren entt de cat ave vea a sa se ma maii lungeas lung easca ca lis lista. ta. in ciu ciuda da aleger alegerii ii ei gro grotes testi, ti, sau poate mai ales de aceea, simteam multa duiosie si

de bre breton ton noastra car caragh aghios ios pes peste te oc hii din naclait naclaiti i de rim rimei. ei. Cum soba duduia dinochii nou toate puterile, zapada de pe ea, un puf pa-na-atunci, s-a schimbat instantaneu in suvite siroitoare de apa. Femeia arata acum ca o pisic pisica a uda si, in in minutele minutele c cat at a stat cu cu noi, a fost nervoasa tot ca o pisica. Vorbea Vor bea in doi per peri, i, aproap aproape e schiz schizofr ofreni enic. c. Ami Amicii cii mei o priveau hli-zindu-se unul la altul. Am iesit cu ea, caci „ nu pot vorbi aici cu tine". Am luat-o pe

co comp mpas asiu iune ne pent pentru ru ea ea.. M-as M-as fi-n fi-nta taln lnit it cu Irin Irina a oricand ca s-o pot ajuta, in ciuda tuturor riscurilor. Stiam ca mie nu avea sa-mi faca rau. Dar de prin '86 incolo au incetat si telefoanele. Irina s-a dat la fund si am crezut ca va fi pentru totdeauna. Aveam s-o revad insa in imprejurari pe care pe-atunci nici nu mi le-as le-a s fi put putut ut ima imagina gina.. La cateva cateva sapta saptaman manii dupa revolutie, stateam cu amicii Nedelciu si Hanibal in camaruta de la etajul doi al Uniunii sriitorilor, unde imi aveam „biroul" de functionar. Raspundeam de casele de creatie, dar cum slujba mea a durat doar

Nuferilor in jos si am mers impreuna pana la Ateneu. Ning Ningea ea de des s si ma maru runt nt.. Acol Acolo, o, in pa parc rcul ul din fata fata Atene Ateneulu ului, i, cu stat statuia uia lui lui Emin Emines escu cu ac acop oper erit ita a de zapada, am stat de vorba. Totul in jur era stralucitor de alb. Mi-a spus ca i-e frica, e disperata. Ca se simte urmarita („Am fost implicata la Brasov, in '87...") Ca nu poate vorbi cu nimeni decat in spatii deschise. Apela la vechea noastra prietenie ca sa-i caut oslujba, un locusor unde sa fie uitata. „Lucrezi acum la Uniune. N-as putea fi si eu acolo ceva pe 20

 

undeva unde va? ? Pot fa face ce traduc traduceri eri simulta simultane, ne, sec secret retari ariat, at, corectura corect ura,, fac ori orice, ce, abs absolu olutt orice orice... ..."" Am inc inceput eput atunci s-o s-o moral moralizez izez pro prostes steste: te: „Vez „Vezi, i, Irina? Ti-am Ti-am spus de la-nceput ca ai facut o tampenie? Uita-teacum la tine. Ce s-a ales din talentul tau, din tot ce ai fi vrut odata sa faci?" Ma asteptam sa lase barbia in pi piep eptt si sa planga planga,, sp spas asit ita, a, da darr de deod odat ata a mi mi-a -a aruncat o privire ironica si trufasa, de parc-ar fi spus: „Stii ce, las-o balta cu rahaturile astea..." Era ca si cand can d sub dis disper perare area a ei circum circumsta stanti ntiala ala inc inca a ar fi subzistat o mare putere intunecata. Imediat, ins insa, a, a revenit la tonul plangaret de mai-nainte: „Ce spui,

despre ea mi-a fost permanent in minte. Nabokov implicat la Brasov, ma gandeam. Nabokov la Brasov. Robert Coover arzand documente la Berevoiesti. D. H. Lawr Lawren ence ce dem demon oniz izan andu du-i -i pe inte intele lect ctua uali. li. Si teribil ter ibila, a, monstr monstruoa uoasa, sa, co coples plesito itoare area a Sec Securi uritat tate e ur uran andudu-mi mi in fi fiec ecar are e se sear ara: a: „Goo „Good d night night,, sw swee eett prince..." Ciudat, in putinele dati cand o revad in memorie, Irina nu-mi apare nici in casa ei plina de poze cu peisaje din Finlanda, nici in jegoasa garsoniera de la Apar Aparat ator orii ii Pa Patr trie iei, i, nici nici in lumi lumina na de ia iarn rna a de la Ateneu, ci asa cum am vazut-o prima data, pe cand

imi pui pila? Pot sa sper ceva?" Iamde explicat ca sunt un oamarat de functionar, angajat doua luni ac acol olo, o, ca n-am n-am nic nicii o lega legatu tura ra cu nime nimeni ni din conducere. Era purul adevar. N-a zis nimic. Am mai facut cativa pasi si ne-am luat la revedere. M-am intors in camaruta supraincalzita. „Cine era tipa?" ma-ntrebat Mircea. „O tipa..." Am plecat si de la Uniune si m-am dus la Caiete critice. M-a M-am m ce cert rtat at cu cei cei de-a de-aco colo lo si am intr intrat at

ratac rataceam amandoi pe straz strazile Clujului, temeeam literare si metafizice. Oile vad calcandaiurand stramb pe in pantofii cu toc si aratand de parca silueta ei ar fi fost stearsa stear sa cu guma la int intamplar amplare. e. Chiar in momen momentul tul ca cand nd sc scriu riu randu randuri rile le aste astea a o aud aud lim limpe pede de cum cum spunea, pe cand treceam amandoi pe langa fatadele colorate colo rate si porti portile le urbei ardelene: ardelene: „ Nu crezi crezi ca tot orasul asta e un joc al mintii? Stii, pentru mine nimic nu conteaza, nimic nu exista cu adevarat..."

asistent la Litere. Timp de unsprezece ani, in care viata mea mea s-a aglome aglomerat rat si s-a c complic omplicat, at, am mai avut prea putine momente in care sa-mi pot aminti de Irina. Totusi, m-am gandit la ea in timpul lungilor nopti din Piata Universitatii, cand, o data cu alte zeci de mii de oam oameni eni ce pri privea veau u spre spre balco balconul nul de la Geol Ge olog ogie ie,, am scan scanda datt si eu pa pana na la ra ragu guse seal ala a „Secur „Se curist istii-n ii-n mina, sa ne dea lumina! lumina!", ", si mi-am mi-am amintit de ea in timpul fiecareia dintre mineriade. Intre proiectele mele nebuloase, gandul sa scriu ceva

Seara care cade Cu multi ani in urma am trait o s eara ciudata. Viata mea nu e bogata in evenimente, iar pe cele cateva mai expresive pe care mi le amintesc le-am stors la maximum in cartile mele. Totusi, sunt cateva despre care, din diferite motive, n-am putut scrie, 21

 

cacii doar cac doar teoret teoretic ic „to „totul tul e de vanzar vanzare" e" can cand d esti esti scriitor. in realitate, mii de scrupule si ret retineri ineri te fac sa omiti cate-un fapt in aparenta neinsemnat, dar care (si dovada sunt tocmai scrupulele tale) poate fi un tunel catre straturile vulnerabile ale sinelui tau. Noi nu suntem interfata sociala pe care o numim „perso „pe rsoana ana noa noastr stra": a": cineva cineva din dindar daratu atull ei, o fiinta fiinta incomparabil mai vasta, ne controleaza, modeleaza, cenzureaza de multe ori gandurile si actiunile. In dupa-amiaza dupa-amiaza acelei zile pariz pariziene iene vazusem, la Centrul Centr ul Pompi Pompidou, dou, o mare expozit expozitie ie Andre Breton, pretext, de fapt, pentru o desfasurare de imagerie

lenes lenes.. .... Im Impo posi sibi bill de spus spus di din n ce trai traia. a. Caci Caci ma ma-nd ndoi oies esc c ca di din n ac acto tori rie, e, cum ( ni nic ci ma mac car nu) pretindea: nu cred ca Othello — singurul rol in care-1 vedeam cat de cat — se juca destul de des in acele zile zile la Par Paris. is... .. Din toata ex expoz poziti itia a mi-a ramas ramas in minte min te doar doar o singur singura a pictur pictura. a. Cre Cred d ca sun suntt tic ticnit: nit: un uneo eori ri iub iubes esc c cate cate un tablo tablou u atat atat de tare tare,, inc incat at literalmente imi vine sa dau spargere la muzeu si sa plec cu el. Era „Le soir qui tombe" al lui Magritte: o fereas fer eastra tra sparta sparta,, ciobur cioburii lun lungi gi as aseza ezate te sub ea in pi pici cioa oare re si so soar arel ele e de amur amurg g rasf rasfra rant nt in el ele e sub sub unghiuri diferite...

suprarealista cumprieteni rareorii poti vedea loc. Ma insotisera insotisera prietenii la care locuiam, locuiintr-un am, unsingur cuplu tanar, mixt in mai multe sensuri, caci reunea doua rase, doua religii si doua arte, dar mai ales doua fizionomii extrem de contrastante. Ei ii priveam fata reflectata in sticla vreunui Delvaux si parea chiar de acolo, inconjurata natural de femei goale si blonde asteptand (pe cine?) intro gara pustie. Era aidoma lor lor,, cu except exceptia ia par parului ului taiat violent violent la cea ceafa. fa. Si,

Am iesit apoi in orasul (eraam in sezon, cand Parisul pute aplin pipide si animatie a languste), rascol ras colit it vre vreo o dou doua a Tati-xxri, am cina cinatt dest destul ul de devreme devre me la restaurant restaurantul ul „Le Levant" Levant" (era surpriza prietenilor mei, caci tocmai imi aparuse „Levantul"), un unde de mi mi-a -au u si facu facutt o poza poza su sub b ma mare rea a lui lui fi firm rma a galben gal bena a si, dupa dupa o rat ratac acire ire fe feric ricita ita pri prin n labiri labirintul ntul metroului, am ajuns acasa, unde pe fereastra seara cazuse de mult...

fi fire rest ste, e, a ha haine inelo lor, r, in intr tre e ca care re faimo faimoas asa a cama camasa sa barbateasca, neagra, in care o vazusem de cele mai multe mult e ori in sap saptam tamana ana cat status statusem em cu ei. Cum isigasise isigas ise romanca asta sibian sibianca ca algerianul cu care locuia, habar n-am. Legatura mea fusese, fireste, ea, pr prin in int interme ermedi diul ul unei unei pr prie iete tene ne comu mune ne,, tot tot muziciana. El era un berber mandru de originea lui, marcata prin tichia de catifea cu ape visinii si cu fund de atlaz albastru de care cred ca nu se despartea niciodata. Altfel, era, ca si ea, haios, nepasator, cam

M-am M-a m intreb intrebat at intotd intotdeau eauna na dac daca a mi-am mi-am ins insela elatt sotia in ac sotia acea ea noapte noapte.. Hab Habar ar n-am n-am nic nicii acum. acum. Dar acum imi pasa pasa mult mai puti putin n decat atu atunci, nci, a doua zi, in avionu avionull care care ma duc ducea ea spre spre Buc Bucure uresti sti,, sau cand, in aeroport, mi-am strans sotia in brate. Sau, mai ales, in noaptea care a urmat si in care, facand dragoste cu ea, am rememorat totul si era cat pe-aci sa incep incep sa plan plang. g. Era Era sa sa-i -i sp spun un tot tot ce (nu) se se-ntamplase, dar mi-am amintit deodata — desi nu era 22

 

acelasi lucru — povestirea lui Cortazar in care un cuplu (un barbat si-o femeie care se iubesc) pune in practica o veche fantezie: merg la mare si, deliberat, se culc culca a fi fiec ecar are, e, in acee aceeas asii no noap apte te,, cu cate cate un necunoscut. Nici a doua zi, nici mai tarziu nu mai fac vr vreo eo al aluz uzie ie la acea acea noap noapte te,, da darr nn-o o uita uita de fapt fapt niciodata si legatura lor se ruineaza... Alesesera ultima mea seara cu ei, vorbisera poate mult intre ei des despre pre as asta. ta. Poate Poate pusese pusesera ra totul totul la cale in noptile precedente, pe intuneric, mangainduse si fantazand. Sau poate o faceau frecvent, poate foarte multi faceau asta acolo frecvent. Am baut in

strecurandu-i o mana sub fusta scurta. Ametita cum n-o vazusem niciodata pana atunci, fata blonda s-a de des spr prin ins s de gu gura ra iu iubi bitu tulu luii ei doa doar cat sa ma priv privea easc scaa-n n ochi ochi si sa sa-m -mii sp spuna una p e roma romane nest ste: e: „Hai... nu fi prost..." Stateam pe un mic fotoliu de piele, langa pat, cu paharul in mana — l-am pus apoi pe pode podea a — si nu nu-m -mii ven enea ea sa cr cred ed ca mi sesentampla-n ntampl a-n realitate (a Paris Parisului, ului, e drept, totusi nu in vis sau in imaginatie) sa fiu in acea poveste, sa vad cu cum m ac acel el ins ins rama ramane ne intu intune neca catt si gol, gol, cum cum ea rama ramane, ne, ca in revi revist ste, e, doar doar in cior ciorapi api de pla plasa sa neagra, si mai ales nu puteam crede ca ar fi fost de-

seara aceea de iulie foarte multa grappa, incat de nu mi-am dat seama ca nu aprinsesera, cum faceau obicei, lampa care cobora foarte jos deasupra mesei. Si nu m-am gandit la ceva neobisnuit nici cand, mult dupa dup a ce abia abia ne ma maii ve vede deam am fete fetele le,, ne ne-a -am m luat luat paharele si am trecut in dormitor, camera pe care o vazusem pana atunci doar prin usa intredeschisa: un colt de pat cu cearsafuri vargate, albastru si galben, in de dezo zordi rdine ne.. Dar Dar disc discut utam am mai mai depa depart rte e de desp spre re

a juns sa vrminunata, eau, ca de sasexpa rticip la noaptCe ea tulburatoare, care se pregatea. trebuia sa fac? Nu puteam gandi prea departe la consecinte, fiindca-ncepusem sa tremur de excitatie. Cred ca totul ar fi fost transat daca mi-as fi desfacut fie si un singur nasture de la camasa, dac-as fi facut cel mai mic gest de acceptare. N-a trebuit insa sa decid eu. A decis in locul meu tocmai acea fiinta vasta vasta din spa spatel tele e per person sonali alitat tatii ii mele mele despre despre car care e

Resnais si Brassens si Bernard Buffet, si doar cand ea (o cl clip ipa a am fost fost te tent ntat at sa sa-i -i folo folose sesc sc nu nume mele le adevarat), inca vorbind despre nu stiu ce coregraf, si-a desfacut bluza larg, lasandu-si areolele sanilor la vedere, veder e, mi-am dat seama ce se-ntampla. se-ntampla. Algerianul s-a-ntors razand catre mine si m-a-ntrebat daca nu vreau s-o iubim amandoi pe femeia lui. Probabil ca a socotit raspunsul de la sine-nteles, caci n-a mai avut rabdar rab dare e sa-1 sa-1 ast astept epte. e. I-a scos bluz bluza a cu totul si a cul ulc cat-o pe pat, intin inz zandudu-se langa ea si

vorbeam, aceeasi care, in visele erotice pe care le av avea eam m de un an, an, de cand cand ma casa casato tori rise sem, m, ma impiedicase impiedi case sa-mi insel (da, chiar si acolo acolo!) !) sotia. sotia. Ca Cand nd o pr prin indea deam m in bra brate te pe fabul fabuloa oasa sa,, calda calda,, doritoa-rea femeie din vis, infasurata in lungul ei par aramiu, si-o contemplam in toata intimitatea ei, gata sa fa fac cem imp mpre reun una a ge ges stur turil ile e pa pasi sion onat ate e al ale e dr drag agos oste tei, i, se-n se-ntt am ampl pla a into intotd tdea eaun una a ceva ceva:: se deschi des chidea dea usa si intra intra o mul multime time de oam oameni eni,, imi cadea capul de pe umeri sau, sau, pur si simplu, uitandu23

 

ma mai bine intre picioarele ei, observam deodata ca e neteda ca o papusa sau, mai rau, ca e barbat! Cat timp tim p mi-am mi-am iubi iubitt sotia, sotia, lit litera eralme lmente nte n-am n-am putut-o putut-o insela — adesea spre disperarea mea — nici in vis... N-am N-am pu putu tutt sa pa part rtic icip. ip. Dar Dar am st stat at ac acol olo, o, in lumina de ambra a lampii acoperite de un maiou de matase mat ase,, ore-n ore-n sir sir,, pri privin vind d cu avi avidita ditate te tot ce sentampla nta mpla in ace acell pat pat,, nes nestiin tiind d cui sa-i sa-i multum multumesc esc pentru darul straniu, straniu, intunecat, care-mi era facut. facut. Am vaz azut ut-o -o ca caut utan and d in inad adin ins s pozi poziti tiil ile e ce cele le mai mai submisive, am vazut-o privindu-ma sfidator in ochi, ingen ing enunc unche heat ata, a, in ti timpu mpull cele celeii ma maii dul dulci ci di dint ntre re

ne pe obraji in pragul usii (dar gandindu-ma ca pe foarte putine femei din viata mea aveam sa ajung sa le cunosc vreodata mai intim), iar el ma dus cu Fiatul lui roz-Barbie pana la Orly. Acolo ne-am strans mainile si ne-am batut pe umeri. Bla bla bla. Cand mai vin pe la Paris, sa trag tot la ei. Au revoir. Au revoir. Asa sunt lucrurile de felu-asta, imi spun mereu. Sentampla sau nu se-ntampla. Si asta nu depinde de tine, ci... Dumnezeu stie, de imprejurari... sa zicem... N-am sa stiu niciodata cum ar fi fost acea noapte daca as fi baut mai mult, daca mi-as fi iubit mai

torturi, vazut-o sadorinta. vin maiAm aproape de guraam ei cu buzelerugandu-ma tumefiate de vazut urmele de degete care infloreau purpurii pe pielea ei aurie. Am vazut un bob de sudoare scurgandu-se in ca cavi vita tate tea a in ingh ghio ioca cata ta a buri buricu culu luii ei. ei. II-am am au auzi zitt cuvintele romanesti, aspre si obscene, strigate cand n-a mai putut sa nu strige. Am vazut-o zacand pe-o parte, inca patrunsa, dar cufundata-n asternut ca o pata de apa ce se evaporancet pe asfaltul incins...

putin cinede stie, daca n-as fi fost, panzei cu cateva ore-n sotia urma,si,atat paralizat de magia lui Magri Ma gritt tte e in care care so soar arel ele e ca cade, de, di din n ciob ciob in ci ciob ob,, ranindu-se in taisurile lor...

Am vazut-o, in fine, ridican-duse greoaie si mergand la baie, cu o mana intre pulpele umede... Cand s-a-ntors, nu mai eram acolo. A do doua ua zi dim dimin inea eata ta i-a i-am m gasi gasitt la ma masa sa,, ba band nd cafeaua, la fel ca-n celelalte sase dimineti din mica mea vacant vacanta a par parizi iziana ana.. Acelas Acelasii zia ziarr — cu foa foarte rte multe sectiuni aruncate pe jos —, acelasi croissant, aceeasi lume grabita vazuta de la fereastra. Oare faceau si ei efortul de-a fi normali, sau, pur si simplu, nu le pasa? De ea m-am despartit frateste, pupandu-

Povestea Pove stea care urmea urmeaza za este adanc ingro ingropata pata in timp. Av timp. Aveam eam pe-atu pe-atunci nci douaz douazec ecii si sase sase de ani si credeam sincer ca nu facusem, deocamdata, nici un lucr lucru u rau rau in vi viat ata. a. Mult Mult ma maii tris tristt e ca am ramas ramas convins de stupiditatea asta inca vreo zece ani dupa aceea, dovada de cat de greu m-am maturizat, cu cata truda am inceput sa mai pricep, cat de cat, ce se-ntampla in jurul meu si cu mine. Azi, cand inca zece ani au trecut, stiu ca viata mea a fost, de fapt, un lung sir de cruzimi, nepasari, neintelegeri, rautati

Cu urechile pe spate

24

 

de dragul rautatii si prostii de dragul prostiei, cum sunt, poate, poate, vie vietile tile cel celor or mai mul multi ti dintre noi. Az Azii stiu stiu ca a fi matu matur, r, a fi om intr intreg eg,, nu inse inseam amna na altceva decat a intelege ca esti rau, fundamental si dincolo de orice altceva. De cativa ani incoace nu pot dormi dor mi nop noptile tile si nu ma pot conc concent entra ra la treburil treburile e mele me le zi ziua ua pent pentru ru ca imi imi ra rabu bufn fnes esc c co cont ntin inuu uu in memorie imagini vii din trecut, cele mai penibile, mai rusinoase, mai dureroase experiente ale mele. Unele su sunt nt de-a de-a drep dreptu tull in insu supo port rtab abil ile, e, ma surpri surprind nd strangand stran gand ochii si fac facand and gestu gesturi ri de indepartare indepartare cu mana ca sa scap de ele, ca sa nu-mi vad sufletul

de pe strada strada cand avea avea doar doar cateva cateva sapta saptaman mani. i. Crescuse la noi in casa. Daca usa de la intrare era deschi des chisa, sa, nu indr indrazn aznea ea sa fac faca a nic nicii un pas afara. afara. Avea vreo cinci luni cand, daca-mi aduc bine aminte, mi-a ros un colt de carte sau asa ceva, lucru care ma scos scos di din n mint mintii de furi furie. e. Am luat luat-o -o si si,, do doar ar in papuci pap uci,, am iesit cu ea pe pali palier. er. Am che chemat mat liftu liftul. l. Cand am intrat cu ea in lift, pisicuta a tipat sfasietor, ca un copil inspaimantat. Dar asta nu mi-a schimbat hotararea. Am mers cu ea in spatele blocului si i-am dat drumul pe jos. A ramas lipita de picioarele mele. Am batut de mai multe ori din picioare ca s-o alung

fac facut ut tandar i. Nu, n-am omo omorat pet nimeni, nim n-am vi viol olat at tan si dari. nn-am am talh talhar arit it,, nn-am am rat baga bagat pe eni, nimen nimeni i la puscarie, dar asta nu inseamna ca n-am provocat alt altora ora,, de ata atatea tea ori fiinte fiinte dragi, enorm de mul multa ta su sufe feri rint nta. a. N-am N-am sa sa-m -mii ie iert rt nic nicio ioda data ta race raceal ala a si nesi nesimt mtir irea ea pe ca care re le le-a -am m ar arat atat at ma mame meii me mele le intreaga copilarie si adolescenta, lacrimile ei cand, de ziua mea, imi cumpara v vreo reo bluza sau sau o cama camasa sa dupa dup a gus gustu turi rile le ei ei,, iar iar eu, eu, in loc loc de multu multumi miri ri,, ii

si abi abia aM-am atunci atunci, , mie mieuna unand nd tulburat, dis disper perat, at,dar sa impietrit va varat rat sub o Dacie. intors acasa mai departe. Stiam cat se poate de bine ca ea, o pisicuta de apartament, n-avea nici o sansa sa supravietuiasca afara si ca, de fapt, era ca si cum as fi omorat-o cu mana mea. Dar ochii mintii mele nu erau, pe atunci, deschisi inca. Acum stiu ca doar o astfel de fapta e prea de ajuns ca sa murdareasca viata unui om. Pisica asta, pe care am cautat-o apo apoii

spuneam ca nu-mi plac si nam sa le port niciodata. Nu pot uita cu cat sadism am ironizat-o pe sora mea cat am fost copii, cu cat despotism m-am purtat cu ani anima male lele le din din casa asa. Ast Asta ca sa ra rama man n in zona zona faptelor oarecum marturisibile public, caci altele nu mi le pot marturisi nici mie macar. Am avut o data o pisicuta neobisnuit de delicata (amintirea ei ma chinuie poate cel mai tare), o vad si acum in fata ochilor ochilor:: pieptisor pieptisor alb, spatele spatele tarcat cu un gri evanescent, fata atenta si grava. O adunasem

cu sapt saptam aman anil ile, e, da darr pe ca care re nn-am am mai mai gasi gasitt-o o niciodata, e azi un cui insangerat batut de-a dreptul in creierul meu. Si dac-ar fi numai ea! La douazeci si sase de ani, deci, eram profesor la o scoala scoa la generala generala din capa capatul tul Colenti-nei. Colenti-nei. Mergeam zilnic acolo cu tramv tramvaiul aiul 21. Coboram Coboram intr-un peisaj dezo dezola lant nt:: un cast castel el de ap apa a si sing ngur urat atic ic,, si sine nele le de tramvai intorcand la capat, o fabrica de tevi sudate.  Treceam pe langa o Automecanica si-abia atunci 25

 

ajunge aju ngeam am la cla cladire direa a dar darapa apanat nata, a, vopsit vopsita a galben galben murdar, a scolii. in interior eram la fel de pustiit. Pierdus Pie rdusem em mar marea ea mea dra dragos goste te din fac facult ultate ate si sufeream inca din greu. Serile erau o tortura. Imediat cum cerul se colora in roz-sangeriu, simteam cum se apropie de mine valuri de disperare si suferinta. Era ceva fizic, o durere localizabila, in centrul pieptului. Nu mai puteam respira, muream de nefericire. Asami trecea trecea pe-atu pe-atunci nci viata: dimineata dimineata scoala, copiii galagio gal agiosi, si, seara seara sin singur gurata atatea tea si suf suferi erinta nta aceea aceea atroce din mijlocul pieptului. Atunc Atuncii am cu cuno nosc scut ut-o -o pe Rodi Rodica ca.. Iesi Iesise sem m la o

spate!" Dar ne imprietenisem si, cand am plecat, pe la doua doua noap noapte tea, a, am du duss-o o pa pan na-n a-n stat statia ia de troleibuz, i-am luat mana grasuta si umeda si iam propus sa ne mai vedem. Ne-am vazut apoi toata luna urmatoare. Am fost impreuna la petrecerea de ziua ei, unde m-am trezit singurul „baiat" (de fapt, implinisem intre timp 27 de ani) intre vreo vreo patru-cinci patru-cinci fete, prietenele prietenele Rodicai, Rodicai, infantile si uratele cu toatele. Cu aceeasi ocazie i-am cunoscut cunos cut mama, neobisnuit de in varsta. in rest, ne plimbam pe strazi insorite, la nesfarsit, ii ascultam sporovaiala despre aceleasi fete din fosta ei clasa...

gr grad adin ina aemdu dupa pa intam term termin inar area ealan unui un ce cena nacl clu, u, si ma ase asezas zasem din intamplar plare e langa gauiea. Nu era o fat fata a atraga atr agatoa toare, re, dar in singur singurata atatea tea mea ast asta a n-avea n-avea nici o importanta. in primul rand, era foarte tanara, abia in cateva zile avea sa-mplineasca optsprezece ani. Terminase liceul liceul si era deja in vacanta. La-nfatis are semana cu un ursulet de plus:blonda, cu ochi aproape fara gene, cu trup voinic si scund. Avea si o ciudat ciu datenie enie de vo vorbir rbire. e. La doua-t doua-trei rei vorbe vorbe spunea, spunea,

Dupa saptamani dejaaveam ma plictisisem de ea, nuvreo de odoua astfel de legatura nevoie, dar alte altern rnat ativ iva a er era a ca came mera ra me mea a goal goala a si seri serile le de suferi suf erinta nta atr atroc oce. e. Asa ca am con continu tinuat. at. Pe ter terasa asa blocului meu din Stefan cel Mare, de unde se vedea tot Bucurestiul, am luat-o-n brate si am sarutat-o pe fata ei rotunda si transpirata, apoi pe buzele de copil. „Cu urechile pe spate!", mi-a spus cand s-a desprins din bratele mele. in alta zi, pe o vreme

impos imp osib ibil il de-nt de-ntel eles es de ce si cu ce lega legatur tura, a, „cu „cu urechile urechi le pe spa spate" te"... ... Fraza Fraza asta asta apa aparea rea presar presarata ata peste tot, imprevizibil. Era, probabil, vreo expresie la moda printre liceeni, un fel de subliniere argotica a cine stie carei situatii. Chiar atunci, la terasa puternic luminata, luminat a, incepusem incepusem sa sa-i -i vor vorbesc besc de despre spre poezie, poezie, despre lecturile mele recente din Ezra Pound, ii si citam cateva versuri (cele cu aparitia unor chipuri intr-o statie de metrou), la care ea, privind direct in halba de bere, imi raspunsese: „Da... Cu urechile pe

insorita si splendida, s-a starnit din senin o ploaie cu stropi urias stropi uriasi, i, care ne ne-a -a facu facutt ciuciu ciuciulete lete in ca cateva teva secunde. Am fugit ca sa ne-adapostim sub arcada liceului Zoia Kosmodemianskaia. Din roc rochita hita umeda a Rodic Rodicai ai ieseau ieseau aburi si pri prin n transp transpare arenta nta ei se ve vedea deau, u, indui induios osat ator ori, i, ch chilo iloti ti tetr tetra a cu el elas asti ticu cull innodat intr-o parte. Ma luase dupa mijloc si-si lipise burtica moale de mine. Avea parul ud ca iesita de sub dus. 26

 

A doua zi mi-a adus o fotografie a ei, alb-ne-gru, „sin „singu gura ra pe care care o am am". ". O arat arata a pe ea ea,, gr greu eu de recunoscut, pentru ca nu avea, acolo, mai mult de doisprezece ani. Tinea in brate un mare pasaroi de plus cu o infatisare de cioclu. Rodica se uita in jos, neatenta. Era, acolo, inca si mai plinuta si parea si mai lipsita de aparare. Am si acum poza asta: daca exista un centru centru de tristete al lumii, probabil ca el e, azi, in sertarul de sus al bibliotecii mele, asa cum Aleful stralucea in pivnita personajului lui Borges. Prin iulie am plecat intr-o tabara de tineri scriitori, undev und eva, a, in Banat Banat.. Am dat dat,, ac acol olo, o, pest peste e o poet poeta a

amando ama ndoii in fat fata a noastra. noastra. Deo Deodat data a s-a sculat sculat si a plecat. Am reluat legatura dupa vreo doua saptamani. Am facuto facu to din plictiseala plictiseala.. I-am telefon telefonat at insistent si a durat multpana s-o fac sa se vada iar cu mine, dar curand cur and era ferici fericita ta din nou nou.. Tre Trecus cuse e peste peste toate. toate. Dupa o partida de tenis, am dus-o in camera mea si am fac facut ut dra dragos goste. te. Pentr Pentru u ea a fos fostt pri prima ma dat data. a.  Totul a fost neplacut si penibil. Nu mai aveam nici o urma de afectiune pentru ea. Dupa cateva zile mi-a spusca se simte rau si ca a fost la medic. Se pare ca era ceva in neregula cu mineralele din corpul ei. M-

nimfomana cu amlaavut de jena. Mam Ma m infu infund ndat at care pana pana gat gato poveste in mi mize zeri ria a toata sexu sexulu lui, i, a bauturii si-ageloziei. Tipa asta a stat cu mine intr-o casuta de barne, dar in acelasi timp s-a dat oricui i-a spus „vino", adica intregii componente masculine a taberei, zile si nopti in sir. M-am intors din tabara mai mult mort decat viu. Abia reintrat in torpoarea orasului oras ului cu asfa asfaltul ltul topit, am primit un telefon vesel si fericit de la Rodica. Abia astepta sa ne revedem. Si

am sa enu gravida si,i-am S-a uita ui tatttemut la mine min cufi oramas expr expres esie ie noua noua, pe spus-o. care care n-a n-am m putut-o identifica. Nu era asta. Usurat si vesel, am simtit ca era momentul cel mai bun ca s-o rup din nou, de data asta definitiv, cu ea. I-am spus ca nu pot s-o iubesc si ca, mai curand sau mai tarziu, tot aici aici o sa aj ajung ungem em.. II-am am spus spus ca sunt sunt di disp spus us sa ramanem prieteni si tot bla-bla-bla-ul care se spune in situatiile astea. Tin minte ca eram in acel moment

ne-am si revazut revazut a doua zi, prin Cismigiul napadit de frunzis gras, cu iarba proaspat cosita. Ne plimbam de mana, cand — nu ma-ntrebati de ce — am inceput sa-ii povest sapovestesc esc toata ave aventu ntura ra mea din tabara tabara,, in detaliu, de parca i-as fi povestit-ovreunui amic la o halba de bere. A ascultat absolut tot, alba ca varul la fata, mergand automat cu mana in mana mea. I-am mai spus ca n-are rost sa mai umblam impreuna, ca s-a terminat totul. Ne-am asezat pe o banca, privind

undeva pe langa Schitul Magureanu si ca maneam niste clatite la un mic local. Ea se oprise din mancat si se uit uita a la furc furculi ulita ta.. Dupa Dupa ce-a ce-am m term termina inatt cu discursul meu stangaci si artificios, a tacut o vreme. Apoi a murmurat murmurat ceva ca pe pentru ntru ea. „Ce„Ce-ai ai spus?" spus?",, am intr intreb ebat at-o -o,, uita uitand nduu-ma ma cum cum se form formea eaza za lacr lacrim imil ile e in ochii ochii ei fara fara gene gene.. „Cu „Cu urec urechil hile e pe spate...", a soptit din nou, strangand din umeri. Sunt ultimele cuvinte pe care le-am auzit vreodata de la Rodic Rodica. a. S-a rid ridica icatt gata sa dara darame me mas masa a si s-a 27

 

arunca aru ncatt in autobuz autobuzul ul care care tocmai tocmai pleca pleca din statie statie,, undeva foarte aproape de noi.  Timp de douazeci si doi de ani am in incercat cercat sa mai aflu cate ceva despre ea. Dar n-am trecut de ceea ce stia toata lumea, ca era foarte bolnava si ca din acea vara nu a mai putut iesi niciodata din casa. Foarte rar intalneam, in cate-o revista culturala, cate un mic articol semnat de ea sau, uneori, cate-opoezie. Le citeam mereu cu sentimentul cu care trebuie sa-si fi privit Macbeth mainile-nsangerate. Intr-una dintre ele e vorba de o femeie bolnava si tot mai bolnava. Nimeni nu stie ce are. Dar cand,

despre des pre orice orice pri privin vind d cerul cerul inc incend endiat iat de amurg, amurg, si ca cand nd ii inta intaln lnea ea ochii ochii,, Vict Victor or inc incer erca ca sa af afle le di din n expresia lor cat de mult stie, cat isi aminteste Ingrid si mai ales cat ii pasa. Mergeau pe strazi cu vechi cladiri galbene, cu macadamul neregulat si sonor. Oare si fata il spiona in acelasi fel, oare si ea sentreba daca el mai stie? Avea si ea, in adancul mintii ei, o camera secreta, identica in fiecare detaliu cu a lui Victor? O vizita in fiecare noapte, inainte de-a adormi, ca si el? Victor spera cu nebunie si-n acelasi timp se temea cu disperare ca-ntr-o astfel de noapte cele cel e dou doua a camere camere,, singur singurele ele identic identice e din pal palate atele le

dupa lungi chinuri, inate sfarsit moare i se face fac e autops aut opsia, ia, se scoate sco din femeia pan pantec tecele ele ei osiper perla la grea, cu luciri cenusii, mare cat o bila de bowling. Cea mai mare si mai grea perla din lume.

mint mi ntil ilor or si lor, lor, av sa se co conto ntope peas asca intr intr-un -una a singura, ca avea ei eau seuvorreintalni acolo si ca se vor privi din nou ca atunci. Locu Locuis iser era a am aman ando doi, i, atat atat de demul demultt de pa parc rca a fusese in vis sau intr-o alta viata, intr-o mica vila din cel mai frumos cartier al orasului. Un grup de copii isi facea mereu de luc lucru ru pe scari scarile le interi interioar oare e ale cladir cla dirii, ii, in semiint semiintune uneric ricul ul de cavou cavou al vilei. vilei. Atata Atata cata era, lumina se reflecta in peretii vopsiti in ulei si

Diavolul de hartie Victor si Ingrid impartaseau un secret, sau cel putin asa credea Victor. Pentru el, intamplarea care-1 lega atat de strans si de ciudat de Ingrid se petrecuse parca in vis sau in alta viata. Uneori spera din tot sufletul ca fata pe care-o iubea sa fi uitat de mult totul. Alteori ar fi vrut ca ea sa fie tot atat de ravasita de amintire ca si el, pentru ca intre ei sa existe o legatura, legatu ra, fie si una chinui chinuitoare toare si de nemar nemarturis turisit. it. Mereu, cand o conducea pe Ingrid spre casa, seara tarziu, dupa orele de scoala, pe cand palavrageau

li se revarsa revarsa difuza pe fete, ca si pe fetele mai mici, de carton smaltuit, ale papusilor. Victorr si Ingrid erau de-o varsta, Victo varsta, aveau aveau aproa aproape pe cinci ani in ziua cand, intrerupandu-se dintr-un joc oarecare, ea il luase de mana si-l trasese dupa ea pe scari in sus, pe scarile uriase. Baiatul urcase foarte rar rar pana pana la prim primul ul etaj etaj,, al caru caruii pa pali lier er ii pare parea a indepartat si infricosator. Acolo era pentru el unul dintre capetele cetoase ale ale lumii lumii.. Da Darr Ingr Ingrid id il tara tara ac acum um,, chic chicot otind ind si 28

 

gafaind, si mai sus, catre etajul al doilea, de netrait si de nei neimag magina inat, t, des despre pre care care copilu copilull auz auzise ise doa doarr legende ingrozitoare. ingrozitoare. Ingrid avea codit codite e prinse prinse cu funde fun de din fas fasii ii de sat satin in albast albastru, ru, destrama destramat, t, si o rochit roc hita a alba. alba. In pic picioa ioare re avea avea sandal sandale e decupa decupate, te, crapate si prafuite, peste catarama carora se lasau sosetele cu model de purcelusi. „Haide", ii spusese, „of, ce greu te lasi!"  Tinut al umbrelor si al nebuni nebuniei! ei! Luminatoarele din acoperis acope ris puneau dare lungi de lumina peste palierul palierul si sing ngur urat atic ic.. Li Linis niste tea a ti tiuia uia in urec urechi. hi. In Ingri grid d rade radea a imbujorata. „Acum o sa ne jucam de-a doctorul, dar

scufundata scuf undata.. Se apropiaser apropiasera a pentru ca imprum imprumutau utau carti de poezie de la biblioteca din cartier, ce purta numele unui scriitor uitat. in pauzele dintre ore, pe cand cand colegi colegiii lui vorbe vorbeau au des despre pre muz muzica ica si fotbal, fotbal, Victor statea pe pragul gropii de sarituri in lungime cu ocarte de poeme in maini si citea pana se intra iarasi la ore. Ingrid se asezase intr-o zi langa el si citisera impreuna. Apoi citisera impreuna in parc si de cat ate eva ori si la ea acas acasa, a, o casa pli lina na de port portel elan anur urii si de matus matusi. i. Fa Fapt ptul ul ca fata fata cea cea ma maii frumoasa din liceu ii ingaduia unui coleg mai curand sters ste rs si firav firav s-o conduca conduca acasa acasa era pent pentru ru toata toata

nu trebuie sa spui ziselocuiau baiatului, care privea imensele usinimanui", ale celor iicare acolo si contor con torul ul de gaz gaze e cu cadran cadranul ul lui de nei neinte nteles les.. Si fetita-si fetita -si daduse jos chilo chiloteii, teii, se-ntinses se-ntinsese, e, cu rochia rochia ridicata peste buric, pe-o bancuta de lemn vopsit in verde si el privise interiorul de purpura al trupului ei. il silise si pe el sa sentinda pe banca, cu spielho-senii in vine, iar fetita-si pusese palmele peste fata si aruncase doar o privire spre viermusul lui catifelat.

lumea (dar mai Victor) o estea mare intr-o intr-o seara, sea ra, peales cand canpentru d Ing Ingrid rid ii povest pov ea enigma, ultime ultimele le barfe din clasa ei, Victor incepu sa-mpatureasca, cu gandurile aiurea, o foaie de hartie plina de mazgaleli pe care-o care-o gasise pe biroul biroul ei. Fata se-ntrer se-ntrerupse upse ca sa-i a-i urma urmare rea asca de dege gettel ele e ce pl plia iau u hart hartia ia pe diagonale, diagon ale, indoiau indoiau coltu colturi, ri, netez netezeau eau supra suprafete, fete, cu dext dexter erit itate atea a ri ritua tualic lica a a unui unui sa sama man n sa sau u a unei unei insect ins ecte. e. „Fa „Faci ci un avi avion? on?", ", intreba intreba,, dar dupa alte

Apoi cobor Apoi coborase asera ra cat catre re lum lumea ea locuita locuita si tim timpul pul si tacerea si indepartarea acope-risera totul. Acum invatau la acelasi liceu si, uneori, mergeau impreuna spre casa, pentru ca locuiau din nou in acelasi cartier, cu totul altul insa decat cel in care copilarisera. Av Aveau eau sai saispr spreze ezece ce ani, ani, ea era putin mai ina inalta lta decat dec at el si cu mu mult lt ma maii frum frumoa oasa sa.. Nicio Nicioda data ta nu daduse vreun semn ca ar recunoaste in adolescentul subtir sub tire e si neg negric ricios ios pe fos fostul tul baiete baietell din vila vila cea

cateva plieri era deja limpede ca foarte complicata structura de hartie, cu unghiuri simetrice si multiple era cu tot totul ul alt altce ceva, va, ceva apro aproape ape viu, ca un fat mode mo dela latt di din n foit foite e embr embrio iona nare re su supr prap apus use. e. „Ce-i „Ce-i asta?" mai intreba Ingrid privind pachetelul pe care Vic Victor tor il tinea inea acum cum de doua doua coltur lturii ca nis niste picior pic ioruse use.. El zambi zambi si, umflan umflandudu-si si obraji obrajii, i, sufla sufla puternic prin orificiul din capatul ascutit al ciudatului ghemotoc, care se dilata deodata intr-o fata de drac mazgal maz galit it de cernea cerneala, la, cu co coarne arne ascut ascutite ite si gura gura 29

 

batjocoritoare, din care atarna o limba ca o lama de brici. Ingrid se aruncase pe spate, in patul pe care er era a as asez ezat ata, a, ra raza zand nd cu lacr lacrim imi, i, cu to tott co corp rpul ul tresaltand de o veselie nebuna. De-atunci, in fiecare zi baiatul ii facea cate-un dracusor de hartie pe care, in pauze, pauze, pe drumul spre casa casa,, in cam camera era ei sau sau chiar chi ar la cinema cinema,, und unde e fus fusese esera ra de vreo vreo dou doua a ori impreuna, i-1 umfla brusc, in fata, spre amuzamentul ei mereu la fel de mare. Erau dracu-sori de toate marimile, de la unii puchinosi de abia-i vedeai pana la diavoli cat un cap de copil, cu coarne obraznice de marimea unor cutite de bucatarie. Pe fiecare foaie de

ordinea marimii ordinea marimii,, trupur trupurile ile goale goale ce sese-mbr mbrati atisau sau peste cearsafuri. Victor Vic tor si Ingrid Ingrid era erau u acum acum pri priete eteni ni „of „ofici iciali ali", ", in pauze sentalneau pe culoar, langa un calorifer, si se tine ti neau au de ma mana na,, fa fara ra sa le pese pese de ce-a ce-ave veau au sa spuna colegii. Spre casa, infruntau vijelia impreuna. Cautau piatete ferite de vant, unde ningea tacut in lumina cate unui felinar. Se sarutau disperat, sprijiniti de cate-o fatada de bloc blo c vec vechi, hi, pat patrun rundea deau u in holuri holuri intune intunecoa coase se si, desc desche hein indudu-si si haine hainele le gr grel ele, e, si simt mtea eau u ia iara rasi si cu degete deg etele, le, ce-nai ce-nainta ntau u tot mai mult pe sub haine,

hartie, avand caVictor scrisul sa ramanafrumos in interior cand figura se grija umfla, caligrafiase „ Te iubesc, Ingrid!" Anul inainta catre iarna, o iarna adanca si grea, in care zapezile nu se mai terminau. La ora cinci se lasa deja dej a sea seara, ra, o insera inserare re nos nostal talgic gica a de un albas albastru tru intens si delicat. intr-o astfel de seara, pe cand pe fere ferest stre re ni ninge ngea a na napr praz azni nic, c, In Ingr grid id se se-n -ntr trer erups upse e deodat deo data a din spo sporov rovaia aiala. la. Tac Tacura ura ama amando ndoii mul multa ta

pielea fierbinte dupa care tanjeauadolescentine. atat, umezealaNu si dulceata si intimitatea trupurilor mai avura, intreaga iarna, ocazia sa faca dragoste: matusile (ca si portelanurile) pareau sa se multiplice in casa casa lui lui In In-g -gri rid d de la o sa sapt ptam aman ana a la al alta ta.. In vacanta de iarna, Ingrid pleca intr-o tabara in munti. Primi de la ea o singura scrisoare, trimisa in prima zi de ta taba bara ra.. Fa Fata ta ie iesi sise se deja deja pe pa part rtia ia de sc schi hi si descria zapada spulberata in soare in timpul unei

vreme, apoi fata se-ntin-se pe pat, isi ridica rochia sii spuse lui Victor: „Vino." Si Victor, la fel de-nfricosat ca at atun unci ci,, va vazu zu din din nou nou lumi lumina na de purp purpur ura a ce razbatea printr-o fanta subtire din corpul fetei, de parca tot interiorul trupului ei ar fi fost de purpura topita. „Tii minte?" soptise Ingrid. „Vreau sa vad si eu acum". Zeci de dracusori de hartie, transparent trans parentizati izati de lumina scazuta a veioz veiozei, ei, privira privira avid, avid, de pe gher gherid idon onul ul pe care care erau asez asezat atii in

coborari vijelioas coborari vijelioase. e. Avea un instructor instructor colosal, un adevar ade varat at cam campio pion. n. Si col colege ege sim simpati patice. ce. in finalu finalull scrisorii scri sorii In Ingrid grid il sar saruta uta si abia ast astepta epta ca ei sa s se e re reva vada da.. Vi Vict ctor or av avu u o stra strang nger ere e dein deinim ima a ci citi tind nd scris scrisoar oarea. ea. El nu schia schiase se nic niciod iodata ata.. Nu dan dansa sase se niciodata. Nu avea bani niciodata. Nu-si imagina nici un vi viit itor or cu In Ingr grid id.. Da Darr nic nicii fara fara ea. ea. Ra Rama mas s pe ga gand ndur uri, i, im impa patu turi ri mec mecanic nic sc scri riso soar area ea,, pe o diagonala, apoi pe alta, si iarasi un pliu, si apoi altul, 30

 

pana cand umfla dintro singura suflare un dra-cusor scris pe toate partile, ce ranjea la el batjocoritor.  Trecura cateva zile, apoi o saptamana de cand fata trebuia sa se-ntoarca din tabara. Victor nu primi nici un telefon. Suna el, in cele din urma, si-i raspunse o matusa. Fata era de mult in oras, iar acum plecase la cinema. Baiatul nu mai suporta de-atunci serile. Cum incepea incepe a sa se-nt se-ntu-nece u-nece mergea la fereastra fereastra,, lipea fruntea de geam si privea amurgul galben de iarna pana pan a il suf sufoc oca a neferi nefericir cirea. ea. Ies Iesea ea atunci atunci si rat ratace acea a prin cartiere necunoscute. necunoscute. Ajungea uneori atat de departe, si casele erau atat de stranii — ornamente

Scoala reincepu si Victor o revazu pe Ingrid. Era frumoasa si fericita. Dupa cursuri o astepta in fiecare seara sea ra un aut automo omobil. bil. Un barbat barbat tanar tanar ii deschi deschidea dea portiera si ea urca si se ghemuia pe bancheta. Si masina se dizolva in noapte. Cu Victor se purta prietenos, familiar, ca si cand ar fi fost intotdeauna doar colegi, doar buni camarazi. Se-nta Sentalne lneau au une uneori ori pe cul culoar oare, e, schimb schimbau au cat cateva eva vorbe... „Tii minte?", ar fi vrut s-o intrebe Victor, dar era ca si cand fata uitase, din nou, tot ceea ce el nar fi uitat niciodata. Anull glis Anu glisa a pe os osiile iile sale sale catre catre pri primav mavara ara.. Vic Victor tor

de ip ipso sos pe zi zidu duri ricucr crap apat ate, gata gaalbe tabenit de pr— abus usir ire, e, geamu gea muri ris acop ac oper erite ite ziar ziare ee, ingal ing nite e prab inca incat t baiatul se simtea in alta viata, sau intr-un vis. intr-o seara se regasi in cartierul copilariei sale. Recunoscu imediat vila straveche si patrunse in umbra ei de cavou. Ce glacial era aerul inauntru! Ce umbra deasa si ce lumina tulbure se reflecta in pereti! Victor urca incet scara interioara, incolacita in jurul marelui hol. Dezolarea si spaima deatunci il invaluira. Primul etaj

stra st rabat batus use e Scrisese in lung lungpoeme si si-n -n la lat t tinut tinutur urile ilesistra st ranii nii al ale e nefericirii. foarte lungi inghetase pe strazi pustii. Nu-ntelegea cum iesise viu din iarna. intr-o intr-o zi, cautan cautand d ceva ceva pri prin n adancu adancull sif sifoni onieru erului lui parintilor sai, gasi un pachetel ciudat. Era o punga de hartie hartie uzata in care care par parinti intiii ii pastra pastrase sera ra tot totii dintisorii de lapte, dulci la pipait si lucitori ca sideful. isi amintea cum i se clatinau si cum sii scosese pe rand, legati cu cate o atisoara de clanta usii. Tata

ii paru din nou capatul lumii. Cu o sfortare de care nu s-arr fi simtit s-a simtit in sta stare re urca urca totusi totusi mai depart departe, e, iar acum statea pe palierul celui de-al doilea etaj unde totul tot ul era nes neschi chimba mbat, t, nes neschi chimba mbat! t! Usile Usile cel celor or ce locuiau acolo ii pareau tot asa de uriase. Contorul de gaze era la locul lui, la fel si bancuta, pe care Victor se ase aseza za si sta statu tu multa multa vre vreme me nem nemisc iscat. at. „Ingrid „Ingrid", ", spuse intrun tarziu, si era ca si cum ar fi fost singurul cuvant care sa auzit vreodata pe acel palier, in acea lume.

trantea usa, iar dintele ramanea atarnat de sforicica, manjind-o cu un pic de sange. Pipai intre degete, visator, osisoarele lustruite. Le atinse cu limba. Erau dulci si caldute. Fusesera odata trup din trupul lui. Deodata primi un telefon de la Ingrid, primul dupa lunii de zil lun zile. e. „Vino „Vino la mine. mine. Tre Trebuie buie sa vor vorbim" bim",, ii spusese, si aproape nimic altceva, inchisese fara sa spuna la revedere. Victor iesise aproape-n aceeasi clipa. Afara era o vreme umeda. in tacuta casa a fetei, ma tusile si bibelourile vegheau prin colturi. Pe 31

 

gheridonul din camera ei nu mai era nici un dracusor de hartie. Dar ea statea pe pat si-i disparuse cu totul aerul triumfator si fericit din iarna. Barbatul pe care1 iubea o parasise si Ingrid purta acum, in adancul de purp purpur ura a al tr trup upul ului ui ei, ei, un pach pachet etel el de fo foit ite e embrionare pliate complicat. Mai mult nu putu sa-i spuna. Lacrimile ii siro-iau pe toata fata. „Vino!", ii stri striga ga iste isteri ric, c, de dess-ch chei eind nduu-si si bluz bluza a cu dege degete te tremuratoare. „Cemi pasa de el? Cine e el ca sa-mi pese?" Victor se ridica si se-ndrepta catre usa, fara sa mai vada cum Ingrid se prabuseste, cu s sanii anii goi, pe pat, cum musca pernaumpland-o de saliva, cum

guri guriii de pu purp rpur ura. a. Co Coar arnel nele e i le vops vopsii in negr negru u stra st ralu luci cito tor. r. Un stro strop p de la lacr crim ima a at atins inse e insa insa una dintre ele, decolorand-o. Ba Baia iatu tull sc scoa oase se din se sert rtar ar pu pung nga a de hart hartie ie cu maruntii dinti sidefii, propriii lui dinti de copil, si-i lip lipi, i, in doua doua sir siruri uri ord ordona onate, te, pe falcil falcile e diavol diavolului ului.. Ramasera, Rama sera, privindu privindu-se-n -se-n ochi, Victo Victorr si diavolul de ha hart rtie ie,, pana pana ce asfi asfint ntit itul ul is isii prel prelung ungii li limbi mbile le de flacara in odaie.

seAzbate, cum unghiile juns juns aca ac asa, sazgarie , ba baiicu atul atul statu tatu cearsaful. mult multa a vre reme me la fereastra. Privea calcanul casei de vizavi, coscovit si batran bat ran,, ce abia se mai tin tinea ea in picioa picioare, re, prins cu scoabe sco abe ruginit ruginite. e. O lum lumina ina galben galbena a se-nti se-ntinde ndea a in toata curtea inter interioara ioara.. „Ingrid", „Ingrid", spuse, cu fruntea fruntea sprijinita de geam. Dupa o vreme se aseza la masa lui incarcata de carti. Lua o foaie mare dintr-un bloc de desen si scrise pe spatele ei „Te iubesc, Ingrid". O

Cativa ani, rascolind prin vrafurile mele de CD-uri, am dat de unul ce cuprindea teste de personalitate sub forma unor joculete amuzante, intuitive, frumos color colorate ate,, de tie tiera ra mai mare dragul dragul sa le pri prives vesti. ti. intre atatea si-atatea binecunoscute teste proiective, ca care re-t -tii cere cereau au sa dese desene nezi zi o fami famili lie, e, un om om,, un copac etc, se afla si cel numit „Who Am I?", ceva

plie si o-mpaturi, tot mai marunt si mai complicat, pana ce lucrusorul ascutit, inca de nerecunoscut, ii umplu umpl u pal palmel mele e ama amando ndoua. ua. Sufla Sufla din rasput rasputeri eri in or orif ific iciu iull sau, sau, pana pana ca cand nd ca capu pull dradra-cu cuso soru rulu luii si coarnele lui ascutite, si limba ivin-du-se batjoc bat jocori oritoa toare re din bot se umflar umflara a brusc brusc,, si Vic Victor tor tinea acum in maini cel mai mare diavol de hartie pe care-1 facuse vreodata. Deschise trusa de acuarele si, cu o rabdare maniacala, se apuca sa-1 picteze in stacojiu, stac ojiu, sa-i faca ochi negri, hipnot hipnotici ici si interi interiorul orul

mai primitiv ca grafica, dar atragator prin structura sa cumva deosebita conceptual. Pe scurt, ti se cerea maii intai ma intai sa al aleg egii intre intre sa sase se tipu tipuri ri de ca case se.. Apoi Apoi aleg alegea eaii unul unul di din n sase sase tipu tipuri ri de ga gard rdur uri, i, in curt curte e plasai un copac ales din sase copaci si un lac din sase sas e lac lacuri uri.. Deasup Deasupra ra casei casei tre trebuia buia sa plasezi plasezi un soare, soa re, firest fireste e ales ales din cei sase dispon disponibil ibili, i, si unul dintre cei sase nori, mai pufosi sau mai intunecati, mai subtiri sau mai grosi, dupa preferinta. in fine, dou-ul imaginii era un sarpe, ales si el dintre cei sase

Cine sunt eu?

32

 

serpalai mai mult sau mai putin incolaciti, pe care puteai pute ai sa-1 sa-1 pui ori oriund unde e in gradin gradina, a, langa langa cas casa, a, in pom pom sau sau chia chiarr in la lac. c. Cu ac aces este te elem elemen ente te m-am m-am apucat eu sa fac un peisaj dragut, armonios, bine propo pro port rtio ionat nat.. Ca Casa sa mea mea era era ina inalt lta, a, cu frumo frumoas ase e feres fer estre tre arcuite arcuite in partea partea de sus sus,, lumina luminata ta de un soare mare si stralucitor, stralucitor, pe care no norisorul risorul firav nu-1 impiedica sa arda cu putere. Lacul se afla langa casa ca o mica piscina cu ape al-bastru-tremuratoare, iar langa lac, copacul, cu o bogata si roditoare coroana. Sarpel Sar pele e l-am l-am pitit pitit intr intr-un -un colt colt obs obscur cur,, depart departe e de locuitorii vilei mele. Foarte mandru de isprava mea,

baie. Din oglinda ma priv ive ea inapoi cel mai conformist barbat din lume. Pa Parr negr negru, u, ochi ochi negr negri, i, gura gura.. .... haba habarr n-am n-am cum cum (conformis (con formista, ta, probabil), probabil), nasul... Dar n-am mai putut sa ma pr priv ives esc c prea prea mult mult in ochi ochi.. Situ Situat atia ia er era a intolerabila si trebuia rezolvata rapid. M-am repezit la computer si-am deschis iar micul program. „Deacum, intre noi doi!", iam strigat. De data asta am facut alegerile cele mai ticnite: o casa pe-o rana, un pom numai craci uscate, un soare pipernicit pus cas intr-un colt al boltii si-n schimb ditamai norul pravalit pe acoperisul casei, dramatic ca-n „La rascruce de

am un F4sentinta: si pe loctipul mi-ameu aparut, cu litere albe pe fonddat negru, de personalitate. Siacum acum ma tr trec ece e un fi fior or de nepla neplace cere re cand cand mi mi-o -o amin am inte tesc sc:: „You „You are are a conf confor ormi mist st", ", asa asa in ince cepe pea a rechzitoriul, care continua apoi, pe doua pagini, in acel acelas asii to ton: n: im imii pl plac ac lu lucr crur uril ile e bana banale le,, sime simetr trii iile le burgheze, n-am pic de romantism, nici vreun talent deoseb deo sebit. it. Carier Cariera a cea mai potriv potrivita ita? ? Contab Contabil. il. in dragoste aspir spre o situatie confortabila, bani voi

vanturi"! Lacul pus, chiar locata loc atarii rii,, pasind pas indl-am afa afara, ra, sapervers, nimere nimereasc asca-n a-n inelusa, pan-la panca -la gat. Cat despre sarpe, am ales de data asta animalul cel mai mare si mai gras, pripasit in lac ca monstrul di din n Loch Loch Ne Ness ss.. Te ap apuc uca a ja jale lea a si mila mila pent pentru ru nenorocitii proprietari ai casei cu pricina. Am dat din no nou u F4 si (ye yeaa aaah ah!) !) de da datta asta asta am citit itit cu voluptate: „You are an artist, a wonderful dreamer"! Asa incepea textul, si continua tinandu-ma numai in

avea cati imi trebuie, dar nici un sfant mai mult. Lista de injurii continua pe vreo trei pagini in acelasi ton.. Aurea ton Aurea med medioc iocrit ritas. as. Rareo Rareori ri m-a m-am m supara suparatt pe cineva sau pe ceva mai mult ca pe jocul asta atunci. Era ca si cand o femeie frumoasa m-ar fi privit cu dispret, spunandu-mi: „M-ai dezamagit. De fapt nu estii dec est decat at un co confo nformi rmist st nenoro nenorocit cit..." ...",, si mi-ar mi-ar fi intors into rs cel mai minu minunat nat spate spate imagina imaginabil, bil, dec decolt oltat at pana la fese. La naiba! am strigat si, ca de obicei ca cand nd sunt sunt nemu nemult ltum umit it de mine mine si vrea vreau u sa sa-m -mii vorbesc, m-am dus si m-am privit in oglinda de la

elogii. Eram de data asta sortit unei cariere de star, poate un mare actor sau un pictor celebru, aveam sa am cele mai senzuale iubiri si cele mai burdusite conturi elvetiene... „Vezi ca se poate?", i-am aruncat in treacat bietului „Who Am I?" si apoi lam dezinstalat dezinstalat pentru totdeau totdeauna. na. Mintea umana se aratase inca o data triumfatoare in fata unei simple masinarii... Ce bine-ar fi ca in viata noastra cotidiana sa putem alege, ca in joculetul meu, sori mai mari sau mai mici, lacuri si copaci de diferite forme si 33

 

culori, serpi cat de mari sau de inofensivi vrem! Sa ne co cons nstr trui uim m eul eul me mere reu u altf altfel el si into intotd tdea eaun una a fasc fascin inant ant!! Di Din n paca pacate te,, pe ac aces estt ta tara ram m un unde de am nimerit fara sa ni se spuna cum si in ce scop, nu ni se da decat o singura incercare, iar peisajul mintii noastre, insorit sau mohorat, ospitalier sau arid, nu ni-1 alegem alegem noi singur singuri. i. Si tot totusi usi,, oricat oricat de prinsi prinsi suntem in fluxul evenimentelor exterioare, oricat de al alea eato tori riu u ne poar poarta ta vi viat ata a dint dintr-o r-o part partee-nt ntrr-al alta ta,, fiecare dintre noi, macar de cateva ori in viata, se ga gand ndes este te la si sine ne in insu susi si ca la o fiin fiinta ta dr drag aga a sisindepar nde partat tata, a, de car care-i e-i e dor si pe car care-a e-arr vrea vrea cu

prim primit itiv iv trec trece e prin prin mi minte ntea a a trei trei sfer sfertu turi ri din dintr tre e adolescenti. Varul meu imi vorbea si el despre cum daduse de nu stiu cate ori la teatru, cum desena si cu cum m sc scri ria a ve vers rsuri uri,, cu cum m cant canta a la ch chit itar ara a ca cate te-o -o noapte-ntre noapt e-ntreaga, aga, cu cum m isi impune impunea a sa fac faca a gesturi gesturi absurde, sa spuna, de exemplu, ceva pe frantuzeste vr vreu eune neii ta tara ranc ncii ba batr tran ane. e... .. „Dar „Dar de ce faci faci toat toate e as aste tea? a?", ", ll-am am intr intreb ebat at,, pr priv ivin ind d cum cum va varf rfur uril ile e copacilor nevazuti matura stelele la fiecare rafala de vant. vant. Var Varful ful inc incande andesce scent nt se rid ridica ica,, se apr aprinde indea a deodata mai tare si vedeam atunci, ca-ntr-o camera unde se developeaza fotografii, profilul sau de tanar

nostalgie s-oeu? regaseasca. Cine sunt Care este eul meu cel adevarat? imi pun si eu aceasta intrebare cel putin de la varsta de paisprezece ani, dintr-o noapte plina de stele in care pe pamant pamant nu lumina lumina dec decat at varful varful tigarii tigarii var varulu uluii meu, boemul familiei. Statea Sta team m ama amando ndoii la o mas masa a de lem lemn n scoas scoasa a in curte, intrun sat banatean unde venisem in vacanta. Desi cu noua ani mai mare ca mine, nu ma lua in ras

pletos si cu perciuni mari,primele cum sealbume. purtau in vremea cand „Phoenix”-ul scotea „Nu stiu... poate pentru ca ma caut pe mine insumi... incerc de toate, vreau sa ma realizez, nu vreau sa trec anonim prin viata..." „Si te-ai gasit? Pe tine insuti, adica?" lam intrebat cu naivitate. „Nu cred, inca nu..." Bietul meu var! Nu stia pe-atunci ca avea sa devina pentru toat toata a vi viat ata a un anon anonim im ingin inginer er intrintr-un un oras orasel el de provincie, in acea noapte, insa, el mi-a deschis, fara

ca cand nd di disc scut utam am cu gr grav avit itat ate e de desp spre re,, apro aproap ape e liter literal alme mente nte,, ca cate te-n -n lu luna na si-n si-n st stel ele: e: ne nemu muri rire re,, Dumn Du mnez ezeu eu,, uni unive vers rs,, dr drag agos oste te.. .... In ac acea ea no noap apte te aveam sa vorbim pana s-a revarsat de ziua. Eu ii pove povest stea eam m ma mare rea a me mea a desc descop oper erir ire e di din n ac acel el an, an, anume ideea ca nu putem sti niciodata cum vede lumea altcineva: poate ca tu vezi albastru un lucru pe care eu il vad rosu, dar, fiindca tu numesti acea culoare tot rosu, nu voi afla niciodata ce vezi tu cu adeva ade vara rat. t... .. Nu stia stiam m atunc atuncii ca so solip lipsi sism smul ul asta asta

sa stie stie,, o zona zona la care care,, co cont ntop opit it cum er eram am cu lucrurile sifetele inconjuratoare, nu meditasem inca. Aveau sa mai treaca doi ani pana cand, intr-un alt sat, de la Dunare, aveam sa am deodata revelatia ca exist, ca eul meu in fi fine ne s-a nascut. Cei mai multi dintre noi traim in lumea exteri oara si ne identificam (o facem de la trei ani) cu imaginea noastra noas tra din oglind oglinda. a. Suntem cei care suntem. Cand sp spun unem em „eu" „eu" duce ducem m arat aratat ator orul ul sp spre re piept: piept: su sunt nt corpu corpull meu, meu, un luc lucru ru din lumea larga larga.. De obi obice ceii 34

 

navem timp de intros navem introspec pectie tie si, daca daca ne cautam cautam constient cons tient propria propria noa noastra stra fi fiinta, inta, o facem facem nu catre interio inte rior, r, ci spre spre sup supraf rafata ata mereu mereu schim schimbat batoar oare e si colorata a vietii, ca un alergator care ar porni o cursa tasnind invers din startere. De obicei, nu „ne" gandim, ci „ne" traim, pentru ca stilul de viata actual descurajeaza viata interioara. Ca urmare, ne folosim de obiecte ca simboluri pentru o pres presup upus usa a pers person onal alit itat ate e ascu ascuns nsa, a, retr retras asa a din realitate si la care de fapt nici nu ne mai gandim. Am o pri priete etena na obseda obsedata ta de pro propri pria a ei perso personali nalitat tate e si care car e tot totusi usi se fardea fardeaza za si sem sembra braca ca mereu mereu dupa

Zappa faimosul cantec „Do you know what you are?  You are what you is!" Esti ce este, ce se vede, nici un strop mai mult. Eul nostru nu mai e altceva decat vidul interior indus de viata noastra supraaglomerata, supraocupata, din care nu ne mai alegem gem cu nimi imic din din ceea ce „cu ade dev varat conteaza". cont eaza". Si totusi, totusi, orele de singur singuratate, atate, clipele de ne nefe feri rici cire re,, criz crizel ele e di din n vi viat ata, a, vi vise sele le si re reve veri riil ile, e, de depr pres esia ia,, si situ tuat atii iile le li limi mita ta,, obse obsesi siil ile, e, muzi muzica ca,, indragostirea — toate ne spun altceva.  Tot ce te scoate din rutina vietii tale „reale" iti arata ca, traind fara reflectie despre tine insuti, te

schimbatoarele mode dintrend-uri reviste si se culturalizeaza dupa la fel de efemerele artistice. O ve vezi zi azi azi cu ochii ochii in ince cerc rcan anat atii ne negr gru, u, „punk „punk", ", maine lilina si suava, in camasi pastelate de matase, poim poimai aine ne feme femeie ie de afac afacer eri, i, la ta taio iorr si cr crav avat ata a barbat bar bateas easca ca.. Azi e fascin fascinata ata de teat teatru ru si se vara intre regizori si actori, maine intra intr-un mediu de artisti plastici, lasand teatrul balta. Astazi citeste in extaz cine stie ce autor descoperit subit, il mitizeaza,

du duci cisfac detii, fapt pt inini, jos jo perfe, un ob tobo toiect boga gan denciun senz se nzat ii, sa sati tisf acti i,fa imag imagin i, s barf ba e, obie cte, e,n mi minc iuna aatii si, stralucire, tot mai departe de nucleul viu al fiintei tale. Esti un simplu consumator care se consuma in primul rand pe el insusi. Si vei ramane mereu asa daca viata nu se hotaraste o data sa te dea cu capul de pragul de sus. in adolescenta mea, o dragoste nefericita si si apoi experienta experienta mizerabila a serviciului serviciului militar mi-au dezvaluit ce n-as fi crezut niciodata ca

ii da o aura aura mis misti tica ca si i se inc inchin hina a ca un unui ui idol, idol, pent pentru ru ca maine maine altu altull sa ii ia locu locul, l, pe cand cand cel cel dinainte cade in dizgratie. Si totusi ea numeste tot acestt sir de trada aces tradari ri de sine, toata aceasta aceasta deriva pe valurile entuziasmelor de moment, „ person per sonalit alitate atea a ei" ei".. Nu mandoi mandoiesc esc ca, in felul felul ei, acea aceas sta femeie meie se caut auta si ea pe sin ine e, da dar, r, sistematic si intentionat, se cauta unde nu se afla, de tea teama ca nu cum umva va,, in intr tr-u -un n tarzi arziu, u, sa se gaseasca. Pentru cei ca ea pare sa fi compus Frank

zace-n mine: multa ura, frustrare si lasitate, dar si multa putere de a indura. Nu-mi mai fac de-atunci atatea iluzii: nu sunt cu adevarat nici bun, nici frumos sufleteste, nu pot fi un „mod „m odel" el" pent pentru ru nime nimeni, ni, asa cum cum nici nici eu nu am modele in viata. Experientele ulterioare m-au invatat si ele sa nu ma pacalesc pe mine insumi. E tare bine sa stii ce zace cu adevarat in tine. Am un amic care se considera infailibil. 35

 

E uimitor cum isi converteste mereu esecurile in vi vict ctor orii, ii, cum cum isi isi just justif ific ica a gres gresel elil ile, e, cum cum le uita uita sis sistem temati atic c pe cele cele ce nu se pot justific justifica. a. Daca-1 Daca-1 asculti, ai senzatia bizara ca ai intalnit singurul om care n-a gresit niciodata. Tot ce-a facut vreodata a fost perfect, toata lumea-1 admira, numai parerile lui sunt juste in legatura cu toate subiectele posibile. Mecanis Mec anismel mele e lui de apa aparar rare e sun suntt hipertr hipertrofi ofiate ate si mereu in alerta: nimic rau nu trebuie sa ajunga la urechile ultra-orgolioase ale sinelui sau. Rareori vezi o discrepanta mai mare intre cine-si imagineaza un om ca este si cine este el cu adevarat.

Eram in clasa a patra cand IDR-ul a-inceput sa-mi iasa neobisnuit de mare. Desi era o injectie, nu prea ne era frica de ea, pentru ca ne-o faceau in antebrat, cu un acusor ridicol de mic, ce ne vara un strop de lichid sub piele. Am fi preferat, bineinteles, vaccinul pe zahar cubic, dar asta era. Ne insiram in fata usii cabinetului cabin etului medical, cu manec maneca a sufle suflecata cata si, cand ajungeam inauntru, ne uitam mai intai cum le face la cei din fata, ne bateam joc de fetele si mai ales de baieti bai etiii fri frico cosi si si, can cand d ne venea venea randul, randul, intinde intindeam am mana si ne uitam in partea cealalta. Peste cateva zile veneau sa vada rezultatul. Atunci

Asadar, cine sunt eu? Cel din testele de personalitate? Dar ele nu fac decat sa ma decupezen diapozitive subtiri. In momente diferite, dupa ele, am personalitati diferite. Interiorul nostru nu e insa un album de fotografii. Noi nu suntem obiecte, ci procese. Eu sunt, in cele din urma, cautarea mea de sine. Exist pentru ca ma caut pe mine insumi. Nu ma caut ca sa ma gasesc: faptul ca ma caut pe mine insumi este semnul ca

incepea chinul meu. Prima data m-a luat prin surprindere. Nici nu ma mai gandisem gandisem la micul micul „va „vacc ccin" in".. Cel pe care care titi-1 1 faceau in picior era afurisit rau, a doua zi te durea groaznic si nici nu mai puteai sa-ndoi piciorul, mai ales ca toti colegii incercau sa te pocneasca peste el cand nu erai atent. Pe langa el, IDR-ul era un fleac. Asistenta medicala a intrat in clasa si ne-a luat la rand, incepand din prima banca.

deja m-am gasit.

Eu, desi cel mai maruntel dintre baieti baieti,, stateam in ultima ultima banca banca,, langa langa un rep repete etent nt de doua doua ori cat mine, Puica Ion, pe care, chipurile, trebuia sa-1 aduc pe calea cea buna. Puica asta era un tembel ce nu sa vazut. La o lectie de citire cu faimoasa batranica ce aluneca iarna pe-o pojghita de gheata si copiii o ajuta sa se ridice, Puica citise „...si ba-tra-nica a-lune ne-c -ca a pe o plosplos-nit nita. a... .."" Era Era deza dezast stru. ru. El a va vazu zutt primul IDR-ul meu, la vreo doua zile dupa ce ni-1 facusera. Cu al lui mi l-am comparat si eu si m-a

Petru ţ a

36

 

apucat frica. La el, abia se cunostea putina ro-seata in jurul intepaturii. La mine era ditamai pata cat o farfurioara, purpurie pe bratul meu subtire, cu pielea aproap apr oape e tra transp nspare arenta nta peste peste vin vinele ele albast albastre. re. „Ba tebecistule", mi-a zis Puica, „nu mai stau cu tine in banca!" Copiii s-au adunat in jurul meu si-au inceput sa scandeze: scandeze: „Of-ti „Of-ti-co-s -co-sul! ul! Of-ti-co-sul Of-ti-co-sul!" !" CuvantuCuvantuasta (cu care m-au zgandarit apoi cativa ani la rand) m-a mirat la inceput, fiindca pentru mine ofticos era ala care se supara la jocurile de carti sau la fotbal: „Te oftici, ba, te oftici!", striga cate unul; Oftica e bo boal ala a gr grea ea,, Cu Cuta tare re su sufe fera ra de ea ea!. !... .. i se ca cant nta a

toata luna schimonosisera poezii si cantece ca sa-mi poata miorlai in fata cuvantul cel de rusine: Am cravata mea, Sunt tebec tebecist! ist! Si ma mandresc cu ea, Sunt tebecist! imi ca cantau, ntau, varandu-se in mine si suflandu-mi in fata. Iar dupa ora de romana cu „Preda Buzescu" imi recitasera: Tebecistul scoase o secure mica Si lovind pe Preda pavaza ii strica! Mai mult ma enerva acea pata rosie care se latea de la o zi la alta far fara a ca eu s-o pot opri, opri, fara s sa a pot face ceva. Parca mi-o facuse cineva cu fierul fierul inrosit pe frunte, asa ma simteam. imi pusesem eu niste comprese, o linsesem cate un sfert de ora, doar-doar

ofticosului. Lumpa, dintre noi, cei de la bloc, era cel mai ofticos. Pe locul doi era Simfonia-n Do Major. Pana sa ajunga asistenta medicala la banca mea, co copi piii ii din din cl clas asa a imi imi tr trag agea eau u cu fo fort rta a deas deasup upra ra pupit pup itru rului lui br brat atul ul pe care care vo voia iam m sa mi mi-1 -1 ascu ascund: nd: „Tovarasa! Tovarasa! Ia uitati la baiatu'asta!" Asa ca sora i-a lasat pe ceilalti balta si a venit in fundul clasei cla sei.. Eram Eram acu acum, m, ridica ridicatt in picioa picioare, re, in centru centrull at aten enti tiei ei.. im imii amin aminte tesc sc ca tr trem emur uram am din din toat toate e

o scadea — degeaba! Eram Eram ofti oftico cos s si ma past pastea ea prev preven ento tori riul, ul, cu cum m soptise asistenta prea tare catre Tovarasa, iar copiii auzisera si, cu voci de desene animate, cotcodaceau dupa mine: „Preventooooriu! pre-ventooooriu!"... in clasa noastra era o fata Petruta, foarte bru-netica simbra sim bracat cata a mer mereu eu in sortul sortul de uniform uniforma a ce cell mai de dec color lorat di din n cla lasa sa.. Par arin inti tiii ei ni nic ci mac macar navusesera bani sa-i cumpere o matricola imprimata

incheieturile. Toti colegii radeau si se strambau la mine. Asistenta Asistenta mi-a luat bratul, mi-a masur masurat at pata, in cruc crucis is si si-n -n cu curm rmez ezis is,, cu o rigla rigla de plas plasti tic c si a cla lati tina natt di din n cap ap.. A vorbit rbit putin utin in soap soapta ta cu invatatoarea. Dupa aceea ne-a dat pauza. Dupa Dup a o vre vreme me mimi-au au repeta repetatt IDR-ul, IDR-ul, numai mie mie,, fara sa stie colegii din clasa. Mi-a iesit la fel. Cand am vazut iarasi pata crescand m-am rusinat foarte tare. Nu ma chinuiau numai hartui hartuielile elile copiilor, copiilor, care

cu vops vopsea ea galbe galbena na,, cum cum avea aveam m toti: toti: mama mama ei ii cu cusu suse se num numar arul ul cu at ata a ga galbe lbena na peo peo bucat bucata a de diftina. In singura poza cu toata clasa pe care ne-au facut-o intr-a patra si care-a costat zece lei fiindca era colorata, cu toate ca nu iesise bine, si ne-au silit s-o cumparam cumparam cu tot totii, ii, Petrut Petruta a sta pe randul randul din mijl mijloc oc,, in ba banc nca a a doua doua,, langa langa Flese Fleseri riu u Da Dan. n. Eu aproape ca nu ma vad, sunt doar un punct negru in fundul clasei. Petruta era foarte vesela, sprintena ca o vrabie si n-avea nici un iubit, cu toate ca in clasa 37

37

 

noastra noast ra era un dezmat ce nu s-a vazut, vazut, aproape aproape toti avea aveau u iu iubit bitii si iu iubit bite, e, un unii, ii, ca Apos Aposto tol, l, ch chia iarr ma maii multe. Ajunsesera chiar sa joace gajurile pe sarutate, suiti pe cate o banca, si unii nu se pupau numai asa, in aer, sau pe obraz... Mie-mi placea de Lili, dar eram atat de sfios ca, doar daca se uita Lili la mine, o si luam la fuga cat puteam. Iar de cand cu IDR-ul nici atatt cur aj cat ata catinai inainte nte nu mai aveam... aveam... in fiecar fiecare e pauza pau za ma duc duceam eam la veceul veceul bai baieti etilor lor si mama-nch nchiideam intr-o cabina ca sa-mi privesc pe furis pata de pe brat. Nu rezistam sa nu ma uit daca nu cumva a mai scazut, desi la iesire se gasea mereu vreunul

banca ban ca statea stateau u Pet Petrut ruta a si una Iosub Iosub,, si Petruta Petruta le facea copiilor un oracol, adica le citea niste-ntrebari dintr-un caiet: daca au vreun iubit, din ce clasa e, daca e inalt sau scund, blond sau brunet, daca-nvata bine bin e etc etc,, si pen pentru tru fie fiecar care e ras raspuns puns tragea ca cate-o te-o liniuta in caiet. Apoi taia liniutele cate trei si ieseau niste cifre: 323, 132,231 etc. Dupa ele iti spunea daca cel la care te gandisesi te iubeste sau nu, sau doar ii placi, si mai erau si alte raspunsuri posibile.  Toata lumea radea si se distra, dar mai ales ar fi vrut sa stie la cine se gandise fiecare, adica cine le erau iubitii.

care sa-mi strige: „Ce faci, Oftica, ti-ai luat pastila?" in cabina de closet peretii erau plini de desene cu prostii si de poezioare tot cu prostii. Desenele aratau niste nis te fete fete craca cracanat nate, e, dar desena desenate te foa foarte rte ura urat, t, si dir direct ect in sus spre pas pasari aricil cile e lor arata varfu varfull unei sageti, iar la capatul celalalt al sagetii scria cuvantul foarte urat PIZDA. Si in poezii era cuvantul asta, si altele. Una dintre ele era scrisa cu pixul pe usa de un baiat mai mare, vreun derbedeu, fiindca spunea:

Petrut Pet ruta a tocmai tocmai termin terminase ase cu ulti ultimul, mul, si mai era timp din recreatie (care era de 20 de minute, dar  Tovarasa nu aparea inainte de jumatate de ora), asa ca picasem tocmai la timp. „Fa-i si Iu' Tebecistu'", au ince incepu putt sa st stri rige ge,, „c „ca a poat poate e iube iubest ste e si el vreo vreo tebe tebeci cist sta a de-a de-a lui! lui!"" N-am N-am putu pututt sa sc scap ap,, m-au m-au imbrancit peste fetele din banca si asteptau acum ca Petruta sa-nceapa cu intrebarile. Dar ea mai intai n-a n -a vrut, vrut, a-n a-nchi chis s rep repede ede caietul caietul sisi-a a dat sa-1 bage bage in ghiozdan: „Nu mai, gata, vine Tovarasa!" „Fa-i, fato, si lui, ca nu vi vine ne!" !" stri striga ga Iosu Iosub b de la langa nga ea si si-i -i smulse si caietul, asa ca Petruta trebui sa-mi faca si mie oracolul. Nu stiu de ce, m-am gandit chiar la ea. Saraca, avea pielea atat de maslinie... Si parul, nu stiu cum, putin put in unsuro unsuros.. s.... Si aca acasa sa nu sta statea tea o cli clipa, pa, facea treaba, gatea, ingrijea de doi frati mai mici, stiam de la mama, care aflase de la sedinta cu parintii. Cu toate astea, astea, isi fac facea ea mereu temele, temele, chi chiar ar desena desena

Pizda mati-ntre copaci! Mata are cinci gandaci: Unul misca, Altul pisca, Altu-nvarte la morisca, Unul face taitei Si-altu-si baga pula-n ei! Intr-o zi, cand m-am intors in clasa de la ve-ceu, am gasit multi colegi adunati in jurul unei banci. in

38

 

bujori buj ori si flutur fluturasi asi la coltur colturile ile paginii, paginii, pen pentru tru care care  Tovarasa ii dadea un punct in plus la nota. Petruta anceput nce put sa mama-ntr ntrebe ebe.. Am dat toate toate raspun raspunsur surile ile gandin-du-ma la ea, dar uitandu-ma-n alta parte, ca sa nu inteleaga nimeni la cine ma gandeam. Si cum cum da dade deam am eu rasp raspuns unsuri urile le,, deo deoda data ta ss-aantamplat ceva. Am observat ceva la Petruta. Cred ca doarr fapt doa faptul ul ca nu mai era ve vesel sela. a. Nu stiu ce-am ce-am simtit, de fapt, dar era ca si cum cei lalti din jur nu mai contau, de parc-as fi ramas singur cu ea in sala pu pust stie ie.. Si de parc parca a ea se prin prinse sese se la ci cine ne ma gandisem. Dupa ce am dat toate raspunsurile, ea a

in banca, pentru ca la ora de desen puteam sa ne asezam ase zam cu cin cine e vro vroiam iam noi, asa ca tot totii co colegi legiii si colegele se mutau cu iubitele si iubitii lor. Si Petruta a venit deodata in banca mea. Am plecat in alta banca, dar ea a venit iar langa mine. Mi-era groaznic de frica sa nu creada colegii ca o iubesc! Pana la urma am lasat-o. Ne pictam pe foi de bloc mic de desen peisajele de iarna cu case acoperite de zapada si oameni tot de zapada. Aveam deja multe planse in bloc, valuri te din cauza acuarelei. Pictam tocmai hornul incarcat de nea nea al case caseii si fumul fumul ca care re iese iesea a di din n el cand cand,,

tras tra s liniute liniutele le si ora oraco colul lul a iesit: iesit: „Te iubest iubeste, e, dar ascunde". Toti au inceput sa rada, dar chiar atunci atunci a intrat Tovarasa, care a-nceput sa ne traga cataloagen ca cap, p, gonindu gonindu-ne -ne-n -n ba banc nci. i. Ultima Ultima or ora a din ziua ziua aceea, seara tarziu, a fost ora de desen. Ora asta n-o facea cu noi Tovarasa, ci o studenta in practica, pe care golanii de la noi din clasa, mai ales Strinu si Dubinuc,, o chinuiau Dubinuc chinuiau ca pe hot hotii ii de cai. De m multe ulte ori a iesit din clasa plangand in hohote. „Tu ar trebui sa te duci undeva intr-o pestera", ii spusese o data, cu oc ochi hiii-n n lacr lacrim imi, i, lu luii St Stri rinu nu,, scoa scoasa sa din din mint mintii de gui guitatur uriile lui. „Ma duc, dac daca ma duceti dumneav dumn eavoas oastra tra-n -n spa spate! te!", ", ranjis ranjise e el. Pen Pentru tru ast asta a directorul il batuse zece minute-n sir in fata clasei, de-1 umpluse de sange. Dar tot nu se potolise. Afar Afara a nin ninge gea a de rupe rupea, a, ve vede deam am pe ge geam amur uril ile e clasei. clase i. Se lasas lasase e intune intunericul. ricul. Fulgii pareau acum roz si, daca te uitai mult la ei, ti se parea ca toata clasa zboara in sus, spre cer. Petruta statea acum cu mine

iarasi, s-a facut un fel de liniste-n jurul nostru. M-am uitat speriat la Petruta, dar ea nu mai picta si de fapt nu pictase absolut nimic, foaia ei era alba ca zapada. Cum nu vazusem pana atunci? Privea doar in jos, era de parca ochii ei ar fi fost numai gene. Si, cand ma asteptam mai putin, si-a lasat incet degetelepatate de cerneala ale mainii stangi peste mana mea. Am simtit ca-mi bate deodata inima foarte tare, dar nu pentru ca palma ei era peste a mea, ci fiindca ea mi se ridica pe brat, impingandu-mi incetisor maneca hain hainei ei si a ca cama masi siii de unif unifor orma ma!! ince incett-in ince cet, t, dezvaluita de degetele ei, groaznica mea pata rosie se ivea deja, in vazul tuturor, crestea si se latea pe masura ce ea-mi dezvelea bratul tot mai sus, catre cot. Si, nu stiu cum naiba, nu puteam sa ma misc, sa mi-1 trag inapoi! Acum, pe mana mea moale intinsa pe pupitrul jegos, pata cea rosie se vedea cu totul, rotunda si fierbinte de parca mi-ar fi facut-o un fier de ca calc lcat at.. Copi Copiii ii ce ceil ilal alti ti er erau au ac acum um un fe fell de

39

 

mazgalitu-ra colorata, iar fulgii de zapada se oprisera din caderea lor la ferestre si palpaiau nemiscati. Si Petruta, in linistea clasei, si-a asezat doar usor palma

apoi parintii ei s-au mutat in alt cartier si au dus-o la scoal scoala a dede-a-c a-colo olo.. Azi e va vanza nzatoa toare re la rai raionu onull de ceasuri al magazinului Cocor. Trec uneori pe-acolo,

pe maii usor fi fost atingerea unuimarea unu i fulg fulg,, pata, si atunc atunci pa pata ta decat me mea a ar a pali pa litt cu inc incet etul ul,, co cont ntur urur urile ile i s-au s-au st ster ers s si culo culoar area ea a disp dispar arut ut in cateva cat eva min minute ute sub pie piele. le. Doar Doar intepa intepatura tura,, ca un punctulet negru, mi-a mai ramas pe brat, acum la fel de pal palid id si bra brazda zdatt de vin viniso isoare are ca al oricar oricarui ui alt copil. Petruta s-a uitat din nou la mine, asa, serios si gata sa planga de parcar fi luat onota proasta, proasta, dupa care a fugit in alta banca iar eu am ramas nauc,

nu pr prea ea des, dearuncandu-mi s, intr intreb eb ca cate te ceva va.. .... imi im i rasp raspun unde de profesional, doarce cate-o scurta privire. Dupa upa tre reiz izec ecii de ani ani e nor norma mall sa nu ma ma maii recunoasca.

frecandufreca ndu-mi mi bratul bratul dez dezgol golit. it. Ningea Ningea iar fru frumos mos si repede-repe repede -repede, de, iar Dubinuc cotcodac cotcodacea ea din nou in fundul clasei. A doua zi, asistenta medicala a fost foarte mirata. M-au dus la spital, mi-au facut analizele si nu au mai gasit nici urma de microbi in sangele meu. Si parintii meii au tr me treb ebuit uit sa um umble ble foar foarte te mult mult,, fiin fiindc dcaa-mi mi facusera deja formele sa ma trimita in preventoriu, la Voila Voila.. .... Acum Acum tr treb ebui uiau au sa ma-n ma-nsc scri rie e din din nou nou la scoa scoala la,, o co comm-pl plic icat atie ie-n -ntr trea eaga ga.. Dar Dar maca macarr se bucurau bucur au si ei ca nu au un copil tebecist, fiindca fiindca asta ar fi insemnat inca si mai multa bataie de cap cu medicamentele, plus ca nu ar mai fi dormit noptile de tusea mea. De-atunci, IDR-ul nu mi-a mai iesit niciodata mare, dar colegii mei mi-au zis, totusi, pana-ntr-a saptea, tot tot Te Tebe beci cist stu' u' (d (dup upa a ca care re,, nu se stie stie de ce ce,, au inceputt sa-mi zica Ma incepu Mamutul mutul sau Tro Trompa). mpa). Petru Petruta ta a mai stat la noi in clasa pana la sfarsitul trimestrului,

„...A lovely Utile jewish princess princess..." ..." Crit Critic icii ii ii impa impart rt pe sc scri riit itor orii in fel fel si chip chip,, du dupa pa afinita afinitati, ti, dup dupa a gen genera eratii tii,, dupa familii familii de spi spirit rite e si dupa curente literare, dar in ceea ce ma priveste cred ca ei pot fi tot atat de bine clasificati in scriitori care-au avut putine femei si scriitori care-au avut multe femei. Nu intru aici in amanunte, oricat ar fi de semnificative: ce-nseamna, adica, sa ai o femeie, de ce ma refe referr do doar ar la sc scri riit itor orii ba barb rbat ati, i, ce se se-nt ntam ampla pla cu aut autor orii ii gay gay etc. etc. Re Recu cuno nost stii imed imedia iatt scriit scriitori oriii care-a care-au u avut avut mult multe e fem femei ei la viata viata lor: lor: in paginile acestora personajele feminine sunt un soi de automate cu par lung (si blond), cu sani mari si funduri fun duri rotun rotunde, de, care vin cand le chemi chemi si dispar dispar dupa ce actiunea — da-i si trage-i! — a ajuns la un bun sfarsit. Erotismul nu e mai important la ei decat masa de pranz sau decat o partida de tenis. In schim schimb, b, cei cei ce-au ce-au avut put putine ine femei (nu mai vo vorb rbes esc c de cei cei care care n-au n-au avut avut nici nici una, una, sunt sunt si

40

 

ne nefe feri rici citi ti din dintr tr-a -ast stia ia)) au te tendi ndint nta a mania maniaca cala la sa descrie pe zeci de pagini fiecare nuanta a zambetului lor, sa-ntoarca pe toate fetele fiecare cuvant al lor,

Acum Acum ma gande gandesc sc la Es Este ter, r, cu care care nu mm-am am culcat niciodata, fapt pentru care revin la marunta dar atat de intensa intrebare: ce-nseamna sa ai o

sa zvol fi filo lozo zofe feze desp de spre retrea fe femi mini nita te ar arhe heti tip, p, a dezv de olte te o ze mi mist stic ica-n a-ntr eaga ga intate ju juru rulca l marii ma rii ze zeit ite e sa dragostei si a mortii. intind, adica, de bietele douatrei femei cu care-au avut de-a face, de parc-ar vrea sa supl suplin inea easc sca a as astf tfel el,, prin prin ca cali lita tate tea a sc scri riit itur urii ii,, cantitatea deficitara de experienta. Oricat ne-am stradui, prin urmare, nu putem iesi din dilema dilema voican voicanian iana: a: met metafi afizic zica a la un capat capat al spectrului si o parte gingasa a anatomiei feminine la

femeie? Caci dragoste, nu ai avutsi-n cu adevarat zeci ca deniciodata femei cu care ai facut schimb simti n-ai posedat mai deplin, mai extatic pe cineva decat pe pusto pustoai aica ca ce ti-a arunc aruncat at o priv privir ire e intr intr-u -un n troleibuz aglomerat, si pe care n-ai mai vazut-o deatunci niciodata. Mi-am adus aminte de Ester (care in povestirea mea „REM", scrisa pe cand ne plimbam de man mana a pe che cheiul iul Dambov Dambovite iteii in fie fieca care re noapte noapte,, este cea care, deghizata-n barbat, a sarutat-o pentru

cealalta. Vai, ma numar printre cei care sunt mai ap apro roap ape e de me meta tafi fizi zica ca pe ac aces estt co cont ntin inuu uum m al feminitatii. Despre Desp re cele cateva cateva femei (dar ce femei!) femei!) care miau onorat mintea, viata si patul am scris de zeci de ori. ori. Vol Volut uta a a corp corpul ului ui lor si ric rictu tus s al gu guri riii lor lor si carliont al capriciilor lor n-au ramas neconsemnate in pagini botite si fierbinti asemenea cearsafurilor unui barbat singur. M-am plimbat de nenumarate ori prin muze mu zeul ul in inghe gheta tatt si gol gol de sub sub bolt bolta a test testei ei mele mele pri privin vind d la nesfar nesfarsit sit cele cele cat cateva eva expona exponate: te: femei femei spectrale, de-o suta de ori mai inalte decat mine, urcat urc ate e pe socl soclur urii cris crisel elef efan anti tine, ne, cu nume numele le lor lor scrijelit pe placi de onix. Le stiu cum ma stiu pe mine insumi. Ele, care imbatranesc obscure prin vreun colt al lumii lumii ce la randul randul ei imb imbatr atrane aneste ste,, sisi-au au lasat lasat definitiv amprenta in azotatul de argint al paginilor mele, unde traiesc tinere si minunate, nedeformate de sarcini si de nostalgie.

prima oara pe eroina numita acolo Nana, si pe care nici nu mai stiu cum o chema in realitate) cu cateva zile-n zile-n urm urma, a, pe can cand d umblam umblam la-nt la-ntamp amplar lare e prin ca cart rtier ierul ul evre evreie iesc sc di din n ini inima ma Crac Cracov ovie iei, i, pr priv ivin ind d cladirile negustoresti, vopsite bleu si caramiziu, cu firme pline de lite-re-ntoarse si cu gardulete in forma de sfesnic cu sapte brate. Grupul nostru de turisti a intrat pana la urma pentru cina la Klezmer Hois, un rest restaur auran antt „de„de-al al lor" lor" care care mimi-a a ad adus us in mi minte nte imediatt adeva imedia adevaratii ratii Arnoteni ai lui Mateiu Ca-ragiale: Ca-ragiale: o cas casa a de mar marii burghe burghezi, zi, peret peretii tapeta tapetati ti cu poz poze e ingalbenite, bufete baroce cu vitrine pline de vase ciudate, afise de cabaret... Sala, cu stalpi centrali ca aceia de care s-a sprijinit odinioara Samson, era impregnata de spirit evreiesc. La ferest ferestre re — perdele perdele cu och ochiur iurii mari, mari, facute facute de mana, ca si macrame-urile de pe mese. O matroana in rochie cu paiete verzi si move canta la vioara cante cantece ce kle klezme zmer, r, as asist istata ata de un contra contrabas bas sisi-un un

41

 

acordeo aco rdeon. n. Am spalat spalat cu bere bere mirosi mirosind nd a ghimbe ghimberr amaraciune amarac iunea a acumulat acumulata a in t impul zilei zilei (vene (veneam am direct de la Auschwitz), ascultand acele linii melodice

avea aerul exotic si strain al femeilor de la masa cea lunga. De fapt, nascuta la noi din parinti nascuti si ei la noi, parea totusi o straina care vorbeste foarte

ca care re aduc aducea eau u cand cand cu mancat sa sarb rbel ele eapoi no noas astr tre, e, cand nd cu valsurile vieneze, si-am pui cu ca miere si scortisoara. La o masa foarte lunga, vreo treizeci de fe feme mei, i, ce cele le mai mai mu mult lte e cu inco inconf nfun unda dabi bila la,, dar dar inefabi inef abila la figura figura ori orient entala ala a evreic evreicei, ei, pet petrec receau eau pe rupte, rupt e, miscan miscand d din cap fer ferici icite te in ritmul ritmul muzici muzicii. i. Eram in Chagall si-n Salom Alehem. imi suna-n cap ca cant ntec ecul ul lui Za Zappa ppa,, „I ne need ed a love lovely ly littl little e Jewi Jewish sh princ princes ess" s",, ca cand, nd, pr print intre re feme femeile ile de la ma masa sa cea cea

bine limba noastra. Gesturile ei, atitudinile ei, felul ei mereu surprinzator de-a reactiona, mai vechi decat limbajul, ii contraziceau cuvintele in fiecare moment. Era foarte frumoasa. Din profil parea o fiinta subtire, delicata, adunata toata-n priviri. Corpul ii parea elastic si cabrat ca al unui model pe catwalk. Dar imediat cum intorcea fata spre tine, in ch chip ipul ul ei se ogli oglind ndea ea Sefe Seferr-na na-B -Bah ahir ir,, Ca Cart rtea ea Stralucirii: fata rotunda, cu ochi verzi si gura moale

lunga, mi s-a parut c-o vad pe Ester. Nu era ea, fireste, dar una dintre femei avea aerul ei, tocmai acel inefabil, acea dulcea dulceata ta a trasaturilo trasaturilorr gras grasute, ute, acele ace le pliuri pliuri somnor somnoroas oase e ale och ochilo ilorr verzi, verzi, toc tocmai mai acea alteritate pe care-o simti intr-o clipa, dar pe care e atat de greu s-o exprimi. Cand am iesit, sub bolta plina de stele — toate cele ce ardeau peste Cracov Cra covia ia erau gal galbene bene si av aveau eau sa sase se co coltur lturii —, avea aveam m mi mint ntea ea plina plina de Es Este ter, r, de parc parc-a -as s fi fost fost transportat cu douazeci si... cati? de ani in urma, in singurul anotimp in care am fost prieteni. Anoti notimp mpul ul s-as-a-nt ntam ampl plat at sa fie var ara, a, o vara ara bucuresteana din care crezi ca nu te vei mai trezi niciodata, adanca si plina de praf, in care nu-ti vine decat sa umbli pe stradute pustii si sonore. Ester era o colega a surorii mele si statea chiar pe una dintre aceste stradute dintr-un cartier cu vile. Apartamentul parintilor ei (am fost la ei doar o data) arata exact ca sala de la Klezmer Hois. Iar ea, desi mult mai tanara,

si senzuala, dar atat de intens senzuala incat trecea in mistic, golindu-se de sexualitate. Ester devenea atunci omonima ei din Biblie, cea catre care marele rege asirian intinsese sceptrul sceptrul de aur, da-ruindu da-ruindu-i -i astfel viata. Iata scriitorul care-a avut putine femei: gata mereu sa mitizeze... De fapt, cu Ester am avut o legatura de cateva luni, in care n-am vorbit despre dragoste si n-am facut dragoste, desi am ajuns uneori foarte aproape de asta. Dar ne-am plimbat zilnic ore-n sir, am fost la cenac cenacluri luri und unde e prezen prezenta ta ei era hip hipnot notica ica,, unde parul par ul ei foarte foarte lun lung g senfoi senfoia a asp aspru ru atraga atragand nd toa toate te privirile („bai, norocosule, cine-i gagica?"), am fost si la stranduri sordide, sordide, unde nu s se e putea intra in apele baloas bal oase. e. Can Cand d o co conduc nduceam eam spre spre casa, casa, noapte noaptea a tarz ta rziu iu (fire (firest ste, e, pe su sub b stel stele e cu sa sase se co colt lturi uri), ), ne opream pe drum, luminati spectral de vreun bec sau de vitrinele vreunui troleibuz care trecea greoi, si ne

42

 

sarutam in disperare. Niciodata nu tinusem in brate un corp atat de frumos, o fata atat de simpla si atat de de,, to totu tusi si,, mist mister erio ioas asa. a. Nu ss-aa-nt ntam ampl plat at nimi nimic c

vor ajunge la ea, dupa cum nici o scrisoare din Haifa nu mi-a parvenit vreodata. Povestea mea are un epilog petrecut cu zece ani

deo deose sebit bit in nto tottta aces ac estt de ti timp. mp. Pari rint ntii ii ei n-avea u -mi pei mana ma na vreu vreun tatu tuaj aj la Pa Au Ausc schw hwit itz, z,n-av caeau sa sa-m salv salvez ezep epov oves esti tire rea a de mo mono noto toni nie e (d (de e fa fapt pt,, ss-o o transforme intr-o pove povestire) stire).. Nimic n-a virat virat macar macar in fantastic: Ester navea la gat vreo perla care sa stra stralu luce ceas asca ca brus brusc c in pe penu numb mbra ra si n-a n-a ro rost stit it vreodata, privindu-ma-n ochi, „Hevel havolim, hakol hevel"... Zilele-ncepusera sa se raceasca, si in seara in care

mai tarziu. Era in timpul din Golf. Saddam reusise sa trimita catevarazboiului rachete anemice, care au cazut pe pamant israel israelian. ian. Ascultam placid stirile la BBC, BB C, un unde de ca cati tiva va mart martor ori, i, ev evre reii orig origin inar arii di din n Romania, ai evenimentelor luau cuvantul pe rand, cand „doamna Ester X. din Haifa" (cu totul alt nume de fa fami mili lie e deca decatt ce cel, l, si el ev evre reie iesc sc,, pe ca care re-1 -1 purtase) s-a auzit deodata: vocea ei veche, ezitanta, inconfunda-bila. Era de parca Justine a lui Durrell mi-

Ester mi-a spus ca va emigra cu familia ei in Israel mi se facuse frig dinainte sa-i aud cuvintele. Apoi am ing inghetat. Ne propuseseram tacit sa nu nendragostim unul de altul dar probabil ca, fara sa-mi fi dat se seam ama, a, eu sau sau ceva ceva din din mi mine ne tr tran ansg sgre resa sase se limitele impuse. Eram ihtr-un parc mizer si pustiu, sprijiniti de o masa de sah din ciment. Am condus-o acasa, ca-ntot-deauna, ne-am sarutat cantot can totdeau deauna, na, nu nene-am am spu spus s adio, adio, nici nici mac macar ar la re reve vede dere re,, ap apoi oi nu ne-a ne-am m ma maii va vazu zutt nici niciod odat ata. a. Avio Avionul nul ei a deco decola latt de pe o pi pist sta a ac acop oper erit ita a de brum bruma, a, in acea acea to toam amna na (dej (deja) a) a lui lui '86, '86, fa fara ra ca privirile mele sa-1 urmareasca pierzanduse pe cerul innorat. Ea avea sa locuiasca de-atunci la Haifa, oras mai potrivit ca nume cu parul si privirea ei. Eu, ramas ramas in Bucure Bucuresti sti,, legat legat de glie (credeam (credeam si sinc ncer er peat peatun unci ci ca nn-av avea eam m sa po pott iesi iesi din din ta tara ra niciodata), niciod ata), am sufer suferit it caineste caineste catev cateva a saptamani, saptamani, apoi am uitat. I-am trimis scrisori stiind sigur ca nu

ar fi vorbit deodata din eter. Am ascultat, tremurand din inc incheie heieturi turi,, cele cele cateva cateva fra fraze ze inf infric ricosa osate, te, am umblat prin casa jumatate de ora in sus si-n jos, murmurandu-mi de zeci de ori „Hevel havolim, hakol hevel" hev el" („D („Dese eserta rtaciu ciunea nea des desert ertaci aciunil unilor or si totul totul e desert des ertac aciune iune"), "), sisi-apo apoii peste peste toa toate te s-a astern asternut ut tacerea.

Intalnire la Torino Ca am am avut intotdeauna un puternic sentiment de predestinare, nu prea pot crede in intamplare, maii al ma ales es cand cand vi viat ata a cam cam de depa pase sest ste e ma masu sura ra in privin privinta ta coi coinci nciden dentel telor. or. NeNe-apu apuca ca ras rasul ul can cand, d, in melodramele de altadata si-n tele-novelele de azi, geme gemeni ni de desp spar artit titii di din n le leag agan an se rega regase sesc sc dupa dupa treize tre izeci ci de ani, mame si fii isi desco descoper pera a rudeni rudenia a

43

 

chiar cand sunt gata sa se casatoreasca unii cu altii etc. Dar viata e o trebu-soara ceva mai complicata decat isi inchipuie creierele noastre de musca.

„Capit „Ca pital", al", mai pre precis cis ace acell numar numar spe specia ciall cu cele cele cincizeci cinciz eci de fem femei ei de suc succes ces din Roman Romania. ia. Si-a Si-am m inceput inc eput sa rad ca prostu prostul, l, spre spre mir mirare area a celorl celorlalt altii

Spun Spune e sieutu tu, , ce dr drag aga ci citi tito toar are, e, cum cu m ar intr trebu ebuii desa reactionez la mias-a-ntamplat numai curs o sapta saptamana mana dupa scrie scrierea rea povestirii povestirii prece precedente? dente? Ziceam acolo, intre altele, ca nu-mi mai aduc aminte cum o chema in realitate pe Nana, personajul meu din nuvela „REM". Fusese o tipa pe care nici n-o cunosteam, cu care avus avuses esem em o aven aventur tura a de-o de-o singu singura ra no noap apte te — o agat agatas asem em la un cena cenacl clu u si, si, spre spre su surp rpri riza za mea, mea,

mucenici mai asteptau martirizati: dintre celecare cincizeci de fericitesa erafie o veche iubitauna dea mea! Nu cautati revista, ca n-o s-o ghiciti. Oricum, nu era nici Andreea Marin, nici Mihaela Radulescu. Dac-as fi avut mii de iubite as mai fi zis ca e o simpla coincidenta, dar asa... Iar daca vreti mult, mult mai mult decat atat, cititi de-aici incolo, nu inainte insa de-a va lega centurile de siguranta. Pentru ca, iarasi la doar cateva zile dupa ce-am

ajunsesem in garsoniera ei fara multe fasoane —, dar din asta se desfacuse ceea ce cred si azi ca e textul cel mai bun scris de mine vreodata. N-am mai vazut-o de-atunri deloc, timp de nouasprezece ani, cand, vinerea trecuta... Ma uitam blazat la televizor, schimb sch imbam am can canal al dupa dupa can canal al si deodat deodata a Nana, Nana, cu nouaspreze nouas prezece ce ani mai in varsta, varsta, cu multe kilograme kilograme mai planturoasa, cu... — dar nu vreau sa fiu si mai rau cu ea — mi-a aparut in fata ochilor. Era in juriul unui caraghios concurs de poezie. Vr Vret etii mai mai mu mult lt? ? A doua doua zi am desc deschi his s un ziar ziar lantamplare si am dat peste o cronica la o carte a ei de poezii (fiindca ea nu era inginera sau functionara, cum o descrisesem eu in REM, ci poeta)! Dupa ce, repe repet, t, no noua uasp spre reze zece ce ani ani nu mai mai dadus dadusem em pest peste e numele ei nicaieri... Vreti chiar si mai mult? Atunci trebuie s-o parasim pe Nana si sa va spun ca, dupa vreo doua zile, pe cand asteptam in antre antreu u la dentist, rasfoiam revista

aflat ce de bani face azi fosta mea iubita, am plecat la Torino. N-are nici o importanta ce-aveam de facut acolo. Fapt e ca Torino a fost una dintre cele mai neasteptat neast eptate e reve revelatii latii ale mele. Spre rusinea rusinea mea, stia st iam m pan-a pan-atu tunc ncii des despre pre aces acestt oras oras do doar ar ca era era unde undeva va in nord nordul ul Ital Italie ieii si ca ac acol olo o se fa fabr bric ica a autoturismu autot urismull Fiat. Va imagin imaginati ati neincredere neincrederea a mea ca cand nd,, chia chiarr pe ae aero ropo port rt,, prie priete tenu null Marc Marco o mm-a a intampinat cu cuvintele: „Stiai, banuiesc, ca Torino e un oras oras ma magi gic. c."" Si-a Si-apo poi, i, dupa dupa o ez ezit itar are: e: „U „Uni niii folose folosesc sc chi chiar ar un cuv cuvant ant mai gre greu: u: dia diabol bolic. ic..." .." in masina, pe cand priveam nauc peisajul din jur, cantotdeauna cand ma trezesc in alta tara, Marco a continuat: „Se zice ca toate orasele dintre doua ape sunt locuri propice vrajitoriei. Torino e unul dintre ele. Tenebrele lui sunt cu atat mai adanci, cu cat aspectul sau pare mai rational. Caci ce poate fi mai senin decat Alpii inzapeziti pe care se proiecteaza spectral spec tral orasul? Si, mai ales, decat arhitectura arhitectura lui

44

 

riguroasa si clasica? in Torino poti merge zile-n sir fara sa iesi de sub porticuri: sunt kilometri de galerii ti tivi vind nd fata fatade dele le clad cladir irilo ilorr pa patr trat ate e si ma masi sive ve.. Da Darr

de metr metrii inal inalti time me,, av avan and d in va varf rf un fel fel de stea stea enorma! Dar e imposibi bill de des descris cladir ire ea asta

tocmai colonadele asteaoce se perspective nesfar nes farsit site e devin dupa vreme. vrepierd me... .. innelin nelinist istito itoare are,, apasatoare ca-n Chirico..." Profesorul se-ntoarse spre mine si ma privi-n ochi: „Iar apoi, nu uita ca aici, in dom, e adapostit «La Sindone», giulgiul in care-a fost infasu infasurat rat Man Mantuit tuitoru orull si care care i-a pas pastra tratt imagine imaginea. a. Asta nu-i jucarie. Fiecare oras in care el a fost pastrat, de la Edessa le lege gend ndar arul ului ui rege rege Abga Abgarr si pana pana la To Tori rino no,, ss-a a

nebuneasca nebune asca, , llian trebuie trebui vazu vazuta ochii . ct „E ge faimoasa faimo Mo Mole le Anto An tone nelli ana, a, eop oper era a taunui uncu ui ochii. arhi arhite tect genia niallasa si dement din secolul al XlXlea. Maretie si grotesc, kitsch curat, dar la o scara la care kitsch-ul kitsch-ul devine fantastic, fantastic, coplesitor coplesitor.. Nu mai exista asa ceva in lume", ni se spuse. Dupa ce neam scrantit gaturile privind ciudatenia colosala din miez miezul ul oras orasul ului, ui, am mai mai facu facutt ca cati tiva va pasi pasi ca sa vedem casa in care a locuit Nietzsche in perioada

impregnat de forte misterioase..." Ajunsi in oras, m-am cazat la o pensiune si-am iesit pe strazi, intrigat de explicatiile profesorului Marco. Dar orasul parea foarte pasnic. Palate semanand mai mult a primarii, statui de duci de Savoia pe cai de bronz, bro nz, in fin fine, e, faimoa faimoasel sele e portic porticuri. uri. Tur Turist isti, i, lume lume colorata si amestecata. Unde era magia orasului dintre rauri? Seara ne-am reunit cu alti cativa prieteni, traducatorul meu Bruno, familia Pop din Cluj etc. si am cinat la o trattoria foarte pitoreasca. Am iesit apoi sub stele. „O sa vedeti acum ceva ce probabil n-ati mai vazut niciod nic iodata ata", ", ne spu spuse se Bruno. Bruno. inai inainta ntam m pe stradu stradute te slab luminate cand, brusc, dand un colt, ni s-a ivit in fata o monstruozitate fara limite. O cladire aproa aproape pe cat turnul Eiffel de inalta. Obolta uriasa peste care (n-o (no sa ma cr cred edet eti, i, nim nimen enii nn-ar ar cred crede) e) fu fuse sese sera ra co coco cota tate te doua doua te templ mple e gr grec eces esti ti unu unull pest peste e al altu tul, l, deasupra carora s-a ridicat un turn subtire de o suta

cand a scris distrugatoarea sa carte Ecce Homo. Neam intors istoviti la pensiune. Ni Niet etzs zsch che, e, Anto Antone nello llo,, gi giulg ulgiu iull lui lui Isus Isus mi ss-au au invartit apoi toata noaptea in minte. Dimine Dim ineata ata am vaz vazut ut o exp expoz ozitie itie a unui unui futuri futurist, st, Fortun For tunato ato Dep Depero ero (pi (pictu cturi ri geo geomet metric rice e si pestri pestrite, te, so sotr troa oane ne pa past stel elate ate,, pasa pasari) ri),, si si-a -apo poii am mers mers la „L'Egizio", celebrul muzeu de egiptologie, „cel mai mare dupa cel din Cairo", cum ne-a fost recomandat. Si-aici am avut intalnirea cea mai stranie care mi-a fo fost st da data ta-n -n acea aceast sta a vi viat ata. a. Nu ma su susp spec ecta tati ti de fabulatie sau de livresc. Totul a fost real, real, real. Am intrat in muzeu doar familia Pop si cu mine. Ce sa spu spun? n? Nu prea prea ma-nneb ma-nnebune unesc sc eu dupa dupa mumii, mumii, sarcofage, urne funerare si zei cu cap de pasare. Aici erau era u cu sutele sutele,, cu miile. miile. Fas Fasii ii uri uriase ase de pap papiru irus, s, bucati putrede de lemn cu harti ale lumii de dincolo, cranii cu piele zbarcita si neagra lipita de ele, maini scheletice cu unghii pietrificate. Vitrine cu scarabei

45

 

co cocl cliti iti si ur urne ne cu ibis ibisii im imba bals lsam amat ati. i. O ne necr crop opol ola a sinistra rasufland tacut in jurul tau. Turisti umblau de colo-colo, minusculi pe sub marile statui de faraoni,

inregistrata. Dupa cateva minute a tacut brusc si-a iesit dintre copii. Am privit-o levitand, singura, pe culoarr pana la urmatorul exponat. culoa exponat. Nici mers mersul ul ei nu

grupuri grup uri insoti insotite te de ghi ghizi zi se per perind indau au pe cul culoar oarele ele glaciale. Unul dintre grupuri era format din copii de scoala. St Stat atea eau u ad adun unat atii in prea preajm jma a unei unei vi vitr trin ine e si din din mijlocul lor se auzea o voce feminina, automata si profesionala. Dar, curios, nu se vedea nici o ghida! Si maii ciu ma iuda dat: t: cop opii iiii ascul sculta tau u ex expl plic icat atii iile le cu o ne neas aste tept ptat ata a grav gravit itat ate. e. M-a M-am m ap apro ropia piatt de ei. ei. La La-nceput am crezut ca vorbeste chiar unul dintre copii,

era celalalt alltspeciei noastre. picior, iar cu celala cel semping sempingea ea in Schiopata podea podea ca cu saun zbo zboare are.. Nu priv privea ea nimic nimic,, merg mergea ea ghidat ghidata a parc parca a de un si simt mt misterios. S-a oprit la fel de brusc in fata altei vitrine si, facand miscari fine si de neinteles cu barbia si degetele, a asteptat sa se apropie din nou copiii. Care nu se-nghionteau, nu radeau, nu se uitau pe pereti, cum fac de obicei micutii adusi cu japca-n muzee, muz ee, ci se tarau tarau fas fascin cinati ati,, ca niste niste capti captivi, vi, pe

desi vocea era de femeie matura. Dar in cele din urma am vazut-o si-am incremenit. Cum s-o des descri criu? u? N-am N-am mai intaln intalnit it niciod niciodata ata o asemenea fiinta, nici in vise, nici in picturi, nici in filme. film e. Sta Statea tea-ntr -ntre e copii, copii, mai scunda scunda dec decat at multi multi dintre ei, un corp de fetita, fara urma de sani, inaltat intr-un chip ciudat, de parca-ar fi vrut sa-si ia zborul. Maini subtiri, sovaitoare. Ceva cu totul imposibil in toata constructia acelui corp. Iar fata... in mod sigur nu o fata fata uman umana. a. Vag Vag femi femini nina, na, dar atra atrasa sa ca o ciuperca de gravitatia lunii. Cum pot descrie acele cearcane revarsate, acei ochi grei si fara stralucire, acea expresie expresie nici de trist tristete, ete, nici de deznadejde, deznadejde, nici de durere, ceva ce n-a mai aparut niciodata pe o fa fata ta de om.. om.... Sa Sau u piel pielea ea ac acee eea a ce cenu nusi sie e ca de cauciuc... Pitica nu privea pe nimeni. Cat am stat in spatel spa tele e copiil copiilor, or, innebuni innebunitt si fascin fascinat, at, nu s-a uit uitat at niciodata in ochii nimanui. Nici la orice altceva nu priv privea ea.. Do Doar ar vo vorb rbea ea.. O ital italia iana na rece rece,, de ba band nda a

urmele ghidei si o-nconjurau in tacere. Nici eu n-am mai vazut nimic din muzeu de-atunci incolo. I-am abandonat pe sotii Pop — care tinusera sa intre intr-o grota pictata cu nenumarate trupuri de egipte egipteni ni ran randui duite te geo geomet metric ric — si m-am m-am ali alipit pit grupului de copii. Am fost copil in mijlocul lor, privind-o continuu, cu nesat, pe ghida pitica, dar nu pitica patologic, dintre cele cu nanism hipofizar, ci, cumva, metafizic, de parca par ca apropi apropiere erea a giulgiul giulgiului ui sau a fan fantas tastic ticei ei Mol Mole e Antone Ant onellia lliana na ar fi ira iradiat diat ca candv ndva a un fet fetus us intr-u intr-un n pantec nefericit si-ar fi produs stima nemaivazuta ce vorbea acum despre dinastii si barci funerare. Dupa maii bi ma bine ne de doua doua ore ore am ie iesi sitt din din mu muze zeu u tota totall ametit,, cu piele de g ametit gaina aina pe brate. brate. Terminand Terminand cu copiii copiii,, ghida ghida le-vit le-vitase ase iar singura singura dede-alu alungul ngul unui cu culo loar ar,, ta tara rand nd un pic picio ior, r, cobo cobora rand nd ap apoi oi o sc scar ara a ingusta spre subsol. Am mers sa vad unde coborase:

46

 

scara era-n spirala si, de la a doua rotire, bezna se facea realmente de nepatruns... Am visat-o intreaga noapte. Venea dupa mine. N-

ale lif liftulu tului, i, arama arama plina plina de orname ornamente nte sin sinist istre re a cupole cup oleii tro tronco nconic nice, e, ce ce-si -si schim schimba ba tot mai abrupt abrupt perspectivele catre varf. Cei de jos si tot mai de jos,

aveam unde scapa greutatea ei saturnini. Eram intr-un muzeude vid, doar noiochilor doi, urmarindu-ne print printre re sa sarc rcof ofag age. e. Ma aj ajung ungea ea,, sc schi hiop opat atan and d sisinaltand un umar, ma atingea cu mainile ei subtiri. Cum ocoleam cate-un pilastru de granit, ma gaseam fata-n fata cu ea, umeda si viscerala. O loveam peste obraz, o sfasiam cu unghiile. O spintecam cu un cutit aparut cine stie cum in mana mea. Cadea si se ridica din nou si venea iar dupa mine. M-am trezit in miez

lungit lungiti i pe fotoliile lor experiment sange sangerii, rii, in sinistru. penumbra penumbra adanca, pareau subiectii unui Am aj ajun uns s in fi fine ne la templ templel ele e su supr prap apus use, e, pe o terasa ter asa ce lencon lenconjur jura a din toa toate te par partile tile.. Din partea partea noastra, Alpii ne-au aparut ca o pan panorama albastralucitoare. I-am privit cu nesat. Marco, langa mine, mia spus numele fiecarui varf mai proeminent si-a fiecarei ape care serpuia-n zare. L-am lasat sa converseze cu o

de noapte, tremurand tot, cuprins de o teroare cum n-am mai simtit niciodata. Am aprins lumina si-am ramas cu ea aprinsa, citind, pan-a albit de ziua. Iar a doua zi, dupa lucrarile conferintei, am mers sa vizitam vizita m Mole Antone Antonelliana, lliana, transfor transformata mata de curand curand intrun intr un muz muzeu eu al cin cinema ematog tograf rafiei iei.. Am patrun patruns s sub fabuloasa fabulo asa cupola umbrita, inconjurat inconjurata a de o spirala spirala interioara pe care puteai urca vreo cinci etaje, am stat cateva ore in fata colectiei de afise de film, neam lungit pe fotolii intinse la orizontala ca sa privim fi filme lme ve vech chi, i, de Lumi Lumier ere e si Meli Melies es,, pr proi oiec ecta tate te pe ecrane uriase, am strabatut zecile de sali de cinema amenajate in toate stilurile cu putinta, de la artdeco la pop-a pop-art rt,, de la sa salo lonul nul un unei ei case case de tole tolera rant nta a dinNew dinN ew Orlean Orleansul sul inceputul inceputului ui de secol secol pan pana a la o locuinta americana tipica din anii '50. Am urcat in cele cel e din urm urma a cu un asc ascens ensor or chiar chiar pri prin n mijloc mijlocul ul cu cupo pole lei, i, as asce cens nsiu iune ne le lent nta a si de o st stra rani niet etat ate e inexprimabila, caci puteai privi, prin usile de cristal

romanca insotita de prietena ei chinezoaica, foarte dornice sa ne pozeze afland ca suntem scriitori, si am inco inconj njur urat at tera terasa sa ca sa aj ajun ung g la pa pano nora rama ma orasului. Si-acolo m-am trezit, singur pe toata latura dinspre oras a terasei, in fata fiintei din muzeu! Era lip lipita ita cu omopla omoplatii tii de balust balustrad rada a dincolo dincolo de car care e  Torino, cu acoperisuri, ziduri si cupole, se-ntindea pana la orizont. Pe fondul orasului magic (si poate diabolic) se detasa ca o sibila, ca o atotstiutoare. Parea de fapt o pro-tuberanta-a orasului trimisa spre mine si care ma ajunsese chiar si aici, la doua sute de metri deasupra arcadelor nesfarsite. De data asta ma privea. Desigur ma recunoscuse, din muzeu sau din vis. Ia Iaras rasii adrena adrenalin lina a mi-a mi-a rid ridica icatt parul parul de pe brate.  Totusi, nici prin cap nu mi-a trecut sa fug, sa mantorc nto rc cat catre re Alpii Alpii linisti linistitor torii din partea partea cea cealal lalta. ta. Am mers panama ajuns fata-n fata cu ea. Niciodata nam avut un mai puternic sentiment de predestinare.

47

 

Ceva trebuia sa se-ntample. Acum, acum va fi, imi spuneam. Si s-a-ntamplat, caci femeia ce-mi venea pan-la piept si-a-naltat capul saturnin catre mine, s-a

do doii pust pustii zalu zaluzi zi si frus frustr trat atii ca care re dade dadeau au note note „gagicilo „gagic ilor" r" si vorbea vorbeau u cu ata atatt mai scabr scabros os cu cat erau, de fapt, mai inocenti erotic. Ce fund are una,

uitat in ochiicu mei si-aintensitate soptit „Mircea", acea cu care te-auzi uneori ch chem emat at pe nu nume me,, de foar foarte te ap apro roap ape, e, din din ins insus usii creierul tau, din centrul lui, cand esti foarte obosit, gata gat a de-a de-a ado adormi rmi.. Totul Totul a fost fost rea real, l, rea real, l, rea real. l. Si co cont ntac actu tull ochi ochilo lorr no nost stri ri,, si expr expres esia ia ne neum uman ana a a ochilor ei. Am fugit atunci, n-am mai putut altfel, in partea cealalta a terasei circulare. Nu mai puteam vorbi, Marco si Bruno s-au speriat de moarte. Mai

ce Femeile nu penbalcoane tru noi are dealta... cat n iste ob iecerau te nimic de lualtceva x, ca automo aut omobile bilele le lustru lustruite ite din vitrin vitrinele ele mag magazi azinel nelor or „V „Vol olvo vo"" sa sau u „M „Mas asee-ra ratt tti" i":: nu ne imag imagin inam am cu adevarat ca vom avea si noi una vreodata. Prin dreptul cinematografului Patria am zarit o tipa traznitoare. Am ramas inlemniti: ce pulpe in ciorapi de plasa neagra, ce fund rotund si ce mijloc subtire, ce toale pe ea, ce plete de sarma rosie, rasucita in

cur ura ajos, Bruno a alergat gat in partea opus pusa a pl plat atfo form rmei ei:: „Nim „Nimic ic deo deose sebi bit" t",, ne-a ne-a spus spus la intoarcere, „turisti si iar turisti..." Abia am asteptat liftul, ih care ne-am inghesuit din nou cu japonezii si suedezii suede zii ce privi privisera sera orasu orasull si Alpii. Nici nu stiu cum am ajuns din nou jos, pe mozaicul lustruit din uriasa incinta. Nu stiu cum am zburat, in acea dupa-amiaza, cu avionul, cum am luat apoi taxiul de la Otopeni si cum am aju ajuns ns aca acasa. sa. Sunt naucit naucit si inspai inspaimant mantat at pana azi.

mii de feluri... Ne-am invartit in jurul ei ca s-o vedem si din fata: cu cum m pute putea a av avea ea as asa a pe pere rech che e de tate tate,, as asa a de perfecte cum numai in albumele de arta — care peatunci ne tineau loc de Penthouse —  mai vazuseram? Pentru cine era o astfel de fiinta, cum putea fi o noapt e de sex cu ea? Pana la urma ne-am asezat la coada la bilete, fara s-o scapam din ochi si fa fara ra sa sa-nc -ncee-ta tam m come comenta ntarii riile le ca di din n Povestea  povestilor.  povestil or. Cand, il auzim pe unul, un tip destul de  jegos care statea si el la coada, mancand seminte, inaintea inaint ea noastra: „E buna parasut parasuta a asta, nu? V-ar place si voua, ciutanilor... Da' ascultati-ma pe mine, c-am fumat destule ca ea: cat o vedeti de futesa, sa stit st itii ca e pe unde undeva va un barb barbat at sa satu tull de ea pana peste cap! Poa'sa fie cea mai misto din lume, poa'sa fie si Brijibardo, ca tot i-e drag vreunuia de ea ca

Iubim cu un creier de copil Cea mai minunata femeie din lume este cea care te iu iube best ste e cu ad adev evar arat at si pe ca care re-o -o iube iubest stii cu adevar ade varat. at. Nimic Nimic umblam alt altcev ceva a pe nubulevard conte conteaza aza. . un Odata, Oda ta, pe vremea liceului, cu prieten,

mie de nevasta-mea..."

48

 

Am fost mult mai socat de remarcile astea decat mi-as fi imaginat. Cum sa te plictisesti de frumusetea insasi, de neatins si de neconceput? De cea pentru

Facem sex cu un creier de barbat, dar iubim cu unul de copil, increzator, dependent, dornic de a da si a primi afectiune.

care ti-ai da mult si pielea de tine? putea dori barbat bar bat mai decat deca t pe sa-si sa-si poata poaCe-si ta trece tre ce bratul bra tul un in  jurul mijlocului ei, sa poata privi minute-n sir in ochii ei, sa o intinda in incetis cetisor or pe pat pat... ... Sa o scoata scoata din invelis inv elisul ul ei de dant dantela ela mataso matasoasa asa... ... DeDe-aic aicii inc incolo olo imaginatia mea se bloca, numi puteam inchipui cum e sa faci dragoste. De cate ori ma gandeam cum ar fi fi,, ve vede deam am do doar ar un ocea ocean n roz roz care care se rasu rasuce cest ste e asupra ta si te sufoca...

Femeil Fem eile e minunate minun din via viata tasimea, to toate ate ce cele le pe care le-am iubit ate cu adevarat care-au raspuns cu dr dra agos goste dr drag agos oste teii me mele le,, au fost ost in intr tr-u -un n fel necorp nec orpora orale, le, au fos fostt buc bucurie urie pura, pura, nev nevroz roza a pur pura, a, ex experi perient enta a pur pura. a. Sen Senzua zualit litate atea, a, uneori uneori dusa dusa pana foarte departe, nu a fost decat un ingredient intr-o aventura complexa si epuizanta a mintii. Pentru mine nu exista, deci, „cea mai minunata" in sensul sens ul de 90-60-90 90-60-90,, nici in cel de blonda, bruna sau

Am cunoscut apoi femei reale, reale, femei imaginare, imaginare, femei din vis, fem femei femei ei din car carti, ti, femei din rec reclam lame, e, femei fem ei din fil filme, me, fem femei ei din vid videoc eoclipu lipuri. ri. Femei Femei din revistele porno. Fiecare altfel si fiecare cu altceva de oferit. M-am indragostit de cateva si de fiecare data a fost la fel: primul semn ca as putea-o iubi a fost mereu ca nu m-am putut gandi, vazand-o, „cat de futesa e". Chiar daca era. Barbatii au creierul impregnat de hormoni. Nici cel mai distins intelectual nu e altfel, pana si el, la orice varsta, isi imagineaza cum ar face-o cu fata plictisita, necunoscuta, de langa el. Dar cand cunosti cea mai minunata femeie din lume, care e cea pe care o poti iubi, semnul este, trebuie sa fie, ca nici pulpele, nici „balcoanele" nu se mai vad, de parca hormonii hormo nii sexului sexului si-ai agresivitatii agresivitatii s-ar retra retrage ge din creierul tau tumefiat si l-ar lasa inocent ca un creier

roscata, inalta sau miniona, vanzatoare sau poeta. Cea mai minunata este cea cu care am putut avea un cop copil il virtua virtuall numi numitt „cu „cuplul plul nostru nostru", ", „dr „drago agoste stea a noastra".

de copil si translucid ca ocornita de melc.

Irish cream Nu stiu daca ati avut vreodata ocazia sa calatoriti intr-o masina cu volanul pe partea dreapta si care merge pe stanga drumului, in stil britanic, adica. Eu am avut, si pot sa va spun ca e una dintre cele mai stranii experiente pe care le poti avea. Exista boli ale creie creierul rului ui — Oliv Oliver er Sachs Sachs le enum enumera era in intr-o tr-o faimoasa faimo asa cart carte e — care producil produciluzii uzii merga mergand nd de la amuzant la terifiant: poti avea senzatia ca-ti lipseste  jumatate din corp, sotia poti ajunge satau, crezi fiintele cele mai apropiate, sau tatal deca exemplu,

49

 

nu mai sunt ele insele, ca au fost inlocuite cu cineva care doar le seamana seamana si care cons conspira-m pira-mpo-triv po-triva a ta, sau poti sa ai bizara senzatie ca te vezi pe tine insuti

Annaghmakerrig. Se lasase noaptea. Soferul nu era nicii el cu tot nic totul ul „so „sober ber"" si palavr palavrage agea a intr-o intr-o limba numai a lui.

din spate, de la un Cam metruasa distanta, ca in  jocuri pe computer. ceva simti si anumite cand nu creierul tau, ci lumea inconjuratoare se-ntoarce cu susu-n jos. Mergand invers pe sosele, te simti ca-n vi vis. s. Ceva Ceva ee-n n ne nere regu gula la,, ne nein inse semn mnat at la pr prim ima a vedere, dar care pune-n discutie universul intreg si, in cele din urma, propria ta situatie in el. Ghemuit pe unul dintre locurile din spate ale enormului Rover, nu-mi numi pute puteam am in inab abus usi, i, in ac acea ea se sear ara a irla irland ndez eza, a,

Din zece chipurile rile poet englez englezesti unu unul. l. Nor Noroc occuvinte ca unachipu dintre poetele eleesti cu intelegeam ca care re era eram m statea langa el si, desi nu stia englezeste, sau poate tocmai de aceea, pareau sa se distreze amandoi de minune. Cealalta zacean celalalt colt, in spate, langa mine, si se uita pe geamul opus. Eram un pusti pe la lang nga a el ele. e. Nu stiu stiu ci cine ne gand gandis ise e o comb combin inat atie ie romaneasca atat de bizara. Cele doua se urau de moarte, si pana atunci, pe

se senz nzat atia ia ca me merg rgem em pe cont contra rase sens ns si ca dintr dintr-o -o clipa-n alta aveam sa ne izbim de o alta masina. Mintea mea nu era nici ea asa de inocenta cum poate va imaginati. La un popas intr-un pub, abia iesiti din Belfast, comandasem Irish coffee. Habar naveam pe-atunci (era in '93) ce e aia. Vbisem doar ceva cev a aut autoht ohton, on, daca tot eram pri prima ma dat data a in tar tara a druizilor, a berii Guiness si a lui Joyce. Mi se adusese un mare pahar ca de coniac plin cu cafea fierbinte, si doua tablete parfumate de  After  eight pe farfurioara, in pliculetele lor verde-ntunecat. Cand m-am ridicat de la masa mi-am dat seama, fara sa-mi vina sa cred, ca mergeam pe doua carari. Caci in Irlanda Irish coffee e mai mult whiskey decat cafea. Asa ca, pe masura ce se-ntuneca si localitatile al alune uneca cau u pe la lang nga a no noi, i, star starea ea me mea a de conf confuz uzie ie crestea tot mai mult.

aeroport in Otopeni, apoi in cursa Tarom pana pe Heathr Hea throw, ow, si-n cele cele din urma cu Lin-gu Lin-gus s pan pana a la Belfast, nu-si vorbisera nici un moment. Dac-aveau s-o tina tot asa, avea sa fie distractiv distractiv.. Ne-ndr Ne-ndreptam eptam spre miezul Irlandei, spre complexul cultural Tyron Guthrie Guthri e Center d de e la Annaghmaker Annaghmakerrig, rig, unde ur urma ma sa stam doua saptamani. Drumul Dru mul a fos fostt nea neaste stepta ptatt de lung pen pentru tru o tar tara a atat de mica. Am ajuns la castel la miezul noptii, dupa inca un popas in care am baut bere Guiness, inghetata si apoasa, din halbe uriase. Cand soferul a oprit motorul, dupa ce-n faruri se ivise un zid orb, foarte inalt, s-a s-a facut deodata o liniste totala si atat de rec econ onfo fort rtan anta ta du dupa pa huru huruit itul ul contin ntinuu uu al Roverului, incat ti-era mila s-o risipesti. Odata stinse si farurile, am iesit din masina sub cel maii fa ma fant ntas asti tic c ce cerr inst instel elat at pe ca care re ll-am am va vazu zutt

Am tre trecut cutsigranita gra nita afundat (pur ima imagina ginara) ra) spre spre ei Irl Irland anda a republicana ne-am printre colinele catre

vreodata. De fapt, cred casa scriu astea nu pe pent ntru ru po pove vest stea ea amor am oroa oasa (si (si paginile nu prea prea) ) ca care re

50

 

urmeaza — nu cu una dintre poete sau cu amandoua la un lo loc, c, cum cum po poat ate e va im imag agina inati ti,, nu, fere fereas asca ca sfantul! — ci ca sa am bucuria si nebunia sa mai

dupa ce poetele cu pricina au fost cazate, cum si meritau, intrun fel de mau-solee, am fost abandonat si eu in cavoul meu cu trei camere. Aveam salon,

de desc scri riu u alb o data da ac acel elBolta ce cerr era de piezisa, noie noiemb mbri rie, e, ac acel eldoar ce cerr irlandez detastele. sprijinita pe-o parte de calcanul negru al castelului. in afara de dreptun dre ptunghi ghiul ul intune intunecat cat al zidului zidului,, cer cerul ul dadea dadea pe dinafar dina fara a de ste stele. le. Era coples coplesito itor, r, erau erau mai mul multe te spoturi de lumina decat intunericul dintre ele, erau presarate difuz, ingramadite-ntr-un loc, mai rare in al altul tul,, conc concen entr trat ate e in mari mari buc bucat atii de lum lumin ina a sa sau u dizolvate in aerul inghetat. Se facuse teribil de frig, si

camera studiu (cu un omare glob majo ma jolic lica a de int intrr-un un colt co lt si cole colect ctie ie pamantesc de stam stampe pe de si ocheane vechi) si dormitor, demn de un rege sau cel puti putin n un baro baron, n, cu pat cu balda baldach chin in in mi mijl jloc ocul ul incaperii. Am zis noapte buna bucataresei tot mai ad ador ormi mite te si am ra rama mas s in intu intune neri ric c de depl plin in.. Am or orbe beca cait it pana pana la us usa a do dorm rmit itor orul ului ui si si,, ca cand nd am desc deschis his-o -o,, ss-a a facu facutt o Penu Penumb mbra ra al alba bast strie rie,, caci caci fereastra era plina de arbori negri si stele.

totusi nu ne-am grabit catre poarta de la intrare. Am ramas acolo, langa masina, privind spre cerul acela luminos si magic, spre cosmosul acela curbat peste pes te lume lumea a cu des desav avars arsire ire int intunec unecata ata.. Alunec Alunecau au acolo sloiuri si ghetari de lumina, se sfaramau acolo, deasupra noastra. Am cinat frugal, un  pudding impartit la repezeala, tuturor, de o bucatareasa nauca, si-am fost calauziti apoii ca apo catr tre e vast vastel ele e no noas astr tre e ap apar arta tame mente nte.. Pe Pent ntru ru prima data nu folosesc ironic fraza asta. Castelul era adanc si-nzorzonat ca Pelesul. Am mers pe culoare nesfar nes farsit site, e, pri printr ntre e oglinzi oglinzi si ca candel ndelabr abre e si picturi picturi alegorice. Am urcat scari cu peretii intesati de rafturi cu carti vechi si de panoplii razboinice. Am trecut prin multe camere uriase, foarte multe, cu tavanul ridicat la-naltimea a doua etaje. Toate intunecate si intesat inte sate e de mobile mobile vechi. vechi. Toate Toate ing inghet hetate ate bocna, bocna,

Era o lumi lumina na tri trista sta si pura. pura. Mi-am Mi-am tra tranti ntitt val valiza iza langa pat si i-am deschis incuietorile. Fara sa-mi scot canadiana (doar gandul imi facea rau), am scotocit dupa pijama, dar pana la urma am lasat-o balta. incepusem sa lacrimez si sa-mi curga nasul de frig. Mainile imi inghetasera cum nu le mai simtisem de cand facusem armata. Nu, aveam sa dorm imbracat, nu se putea altfel. M-am asezat pe marginea patului, terorizat de ideea unei nopti de frig polar. Dar atunci am simtit, dinspre asternut, un fel de boare calduta, o halucinatie, poate. Am pipait cu palma cuvertura si-am sarit in sus. Era intr-adevar calda! Mai mult, parea boltita peste un corp masiv, ca si cum cineva ar fi dormit ghemuit in patul meu. Cele mai tampite ganduri mi-au trecut prin cap. Gresisera dormit dor mitoru orul, l, ma pus pusese esera ra cu altcin altcineva eva in camera camera,, poate.. Mi-a fulge poate fulgerat rat chiar viziunea viziunea unu unuii cadav cadavru ru cu

caci in castel era mai frig ca afara. Cum aveam sa dormim in geru-ala paisprezece nopti in sir? in fine,

gatul taiat de-a de curand. M-am defrig. pe pat. Acum tremuram binelea, si nuridicat doar de Ce era de

51

 

facut? Nu puteam facut? puteam striga striga pe nimeni nimeni si nic nicii mac macar ar intrerupatoarele nu stiam unde sunt. Cine era acolo, in inima Irlandei, in inima castelului, in inima camerei

tubusoare de flanel, atarnand inerte. Ha, nu era o oaie adevarata! Nu er era a de deca catt un bu burd rduf uf cu ap apa a fi fier erbi bint nte, e, din din

mele si-a meu? dus la geam in inst stin inct ctiv iv,, patului lu lumi mina na. . Dar DarM-am am amin inti tiri rile le me mele le cautand, din din La rascruc rasc ruce e de vanturi vanturi... ... Fan Fantom toma a livid livida a bata batand nd cu pu pumn mnii ii-n -n fe fere rest stre re:: lasa lasa-m -maa-na naun untr tru, u, lasa lasa-m -maanauntru... Geamul s-a aburit brusc de la rasuflarea mea inspai inspaiman mantat tata. a. infi infiora orat, t, m-am m-am hotara hotaratt intro intro clipa. Am mers spre pat si, cu curajul omului incoltit, am dat brusc de-o parte cuvertura. Am ramas cu gura cascata, cascata, privin privind d prost prosteste este spectaco spectacolul lul de sub

ca cauc uciu iuc, form fo rma de oaie ie lana sina-n ac acop oper erit ita. cuSecr ocret la lana na frum fr umos osc, in imit imitat ata a a din di n oa me mela -ncr cret etit ita. Se etul ul supravietuirii in noptile geroase. Mai simplu simplu decat sa-ncalz sa-ncalzesti esti ditamai hangarele hangarele intesate intes ate de mobila vech veche. e. Razand Razand buimac buimac,, mi-am scos pijamaua din valiza, m-am dezbracat, vanat de frig, miam pus-o pe mine si, dardaind, m-am varat sub patura, alaturi de oita mea cea fierbinte. Pana sa adorm cu ea-n brate, mi s-au tot perindat sub

baldachin. Caci in patul meu, adancindu-se in cearsaful de pe saltea, era o oaie! Dormea pe-o parte, mare, lanoasa si umflata, cu copite copitele le despic despicate ate int intinse inse rig rigid id spr spre e margine marginea a patului. Visam? O luasem razna? Nimerisem pe mana vreunorr fars vreuno farsori ori supra suprareali realisti? sti? imi pusesera pusesera ceva in pudding? Mi-am amintit palatul decrepit din Toamna  patriarhului,  patriarhu lui, prin care umblau gaini si unde vacile ajunge aju ngeau au in bal balco conul nul pat patrie riei. i. „Wh „Whatn atnow? ow?"" mi-am mi-am soptit. Trebuia s-o gonesc, so dau afara macar din ca came mera ra de cu culc lcar are. e. Da Darr cu cum m na naib iba a sa fac? fac? MaMangrozea momentul cand avea sa zvacneasca brusc di din n pat pat,, cu un be beha hait it ca de ap apoc ocal alips ips in ta tace cere rea a acee aceea a depl deplina ina.. Am apuc apucat at-o -o pana pana la ur urma ma de de-o -o ureche, si urechea mi s-a parut de carpa. Am tras-o si, in pantec pantecul ul ei, ceva a gal galgai gaitt lenes. lenes. I-a I-am m pipa pipait it

pleoape drumurile lungi cu masina, cladirile palide, toate cu cate-un pub la parter, fulgerand pe langa noi, copacii imateriali, orbiti parca si ei de faruri o clipa, ca sa dispara apoi in noaptea palpaitoare. A doua zi, in zori, oita era calda inca, dar trebuie deja dej a sa v-o scoat scoateti eti din mint minte, e, pent pentru ru ca nu ea e eroina. Am totsoiul de fantezii erotice, dar nu si din as aste tea. a. Da Daca ca-a -as s fi gasi gasitt in as aste tern rnut ut o feme femeie ie de cauciuc in locul oitei nazdravane, poate ca, mai stii... Darr n-o Da n-o mai mai lunge lungesc sc dege degeab aba. a. Ia Iam m cuno cunosc scut ut in dimineata aceea pe poetii irlandezi care urmau sa ne traduca poemele in limba lor, niste baieti careaveau sa se tina timp de doua saptamani doar de pileala si de cantat in cor balade sinistre: There's a puuuub where we all long to gooooo Its naaaaame is Heaaaaaaven.... Mai faceau ceva. Pe o ceata s-o tai cu cutitul si un

picioarele picioa rele indreptatespre indreptatespre mine. Erau doar un fel de

frig ca dementii, de celre, putin ze zece cedeori orBoboteaza i pe zi zi,, inalergau juru jurull la lacu cului lui di din n ap apro ropie piere , is isii

52

 

adusesera si niste gagici, un fel de groupies hipiote, pe care le-ntalneai peste tot, presarate prin odaile si coridoarele castelului. Aveau parul albastru, verde,

traducerile mele brute: puneau de la ei ce le trec trecea ea prin prin ca cap. p. Er Erau au,, de fapt fapt,, atat atat de posa posaci ci de la un continuu hangover, ca numai de poezii nu le ardea.

acaju, foarte scurt si teposcasiniste aratau sleampete. Mai toate roscate si pistruiate irlandeze ce erau. Nicii pe ele nu le-nte Nic le-ntelege legeai ai ca cand nd vo vorbe rbeau. au. Fuck si fucking in sus, fuck si fucking in jos, pronuntat chiar cum se scri scrie, e, cam asta sta era era trei rei sfert fertur urii di din n pa pallavra avrage geal ala a lo lor. r. Noap Noapttea, ea, in lini linist ste ea acee aceea a desavarsita, le auzeai uneori miorlaind de placere in adancul palatului. Pe langa fauna asta, mai era la castel un personaj, Billy, pe care toti il bateau pe

Sed Sedere erea a la Ann akerri rrig fusese ese o ple pleasc asca a pe capul lor, nu Annaghm preaaghmake visasera eiglafus asa ceva. Si profitau din plin. „Have you met the countess yet?" yet ?" Car Care e conte contesa? sa? Cum, Cum, inc inca a nunu-mi mi spu spuses sesera era nenorociti nenor ocitiii („thos („those e buggeri buggering ng bas-t bas-tards") ards") de poeti irlan irlande dezi zi? ? Cast Castel elul ul di din n Anna Annaghm ghmak aker erri rig g av avea ea o stafie, atestata de zeci de martori si cu patalama in regula. Nu vazusem diploma la etajul doi, inramata pe peretele dinspre nord? Nu, n-o vazusem. „ Hm...

umar cand treceau pe langa el, un ins ce tot uda cu furtunul furtun ul tufele de mace maces s salbatic de pe langa ziduri. Purta o salopeta rupta si prapadita, uneori cara si vreasc vre ascuri uri de foc, foc, era far fara-n a-ndoi doiala ala gradin gradinaru arull sau omul la toate, imi spuneam. Abia la sfarsit aveam sa aflu ca Billy Billy era de fapt fapt direc directorul torul centrulu centruluii Tyron Guth Gu thri rie e care ne ga gazd zdui uia, a, si un dr dra amatu maturg rg de notorietate mondiala. El mi-a spus prima data povestea cu contesa. A treia sau a patra zi ma nimerisem langa el la masa si mest me stec ecam am cu lingu lingura ra in eter eternul nul  pudding. „You doin'OK?" ma-ntrebase cu gura plina. „Yeah, fine", ii rasp raspun unse sese sem m cu engl englez eza a me mea a de Iowa Iowa City City.. Cum Cum mergea mer gea cu poemel poemele? e? Well.. Well.... mergea mergea gre greu, u, fiindc fiindca a poetele noastre erau afurisit de orgolioase, niciodata nu erau multumi multumite te de forma forma finala a traduc traducerii, erii, desi nu stiau o boaba englezeste. Pur si simplu nu li se

well, it's it's a long story, story, I'l I'lll try to make make it short short". ". Se pare pare ca prin prin seco secolu lull al sa sais ispr prez ezec ecel elea ea cont contes esa a castel cas telana ana fusese fusese inju injunghi nghiata ata intr-un intr-una a dintre dintre odai odai (Care? Secret. Fiecare oaspete trebuia sa creada ca tocmai tocm ai in dormitorul dormitorul lui). De-at De-atunci, unci, nu-si gases gaseste te linistea. Ii apare din cand in cand cate unui ins carenn nnop opte teaz aza a aici. aici. Di Din n paca pacate te,, nati nation onali alist sta a pana pana-n -n varful rful ungh unghii iilo lorr („az („azii ii-a am sp spun une e right-wing extremist", ranji Billy), nu se-arata decat irlandezilor pu purr-sa sang nge. e... .. „O „Oh" h",, am spus spus,, ince incerc rcan and d sa par par dezamagit. „But. There's still hope". Poti oricand sa devii, dev ii, macar macar pent pentru ru o noa noapte pte,, irl irlande andez z sadea sadea:: e suficient sa bei deodata o sticla-ntreaga de whiskey irlandez! Atunci devine posibil ca fantoma contesei sa se arate si unor foreigners... „I'll buy you a bottle sometime, Mirsea", imi mai spusese Billy, ridi-canduse de la masa.

parea ca pa suna de poeti pe de lor al alta ta part rte, e, bine. nici nici Tacanitii nu se ob obos osea eau u sairlandezi, ascu ascult lte e

„Fuck the countess", zis,incolor incercand sa-nghit mai departe  pud-dingulmi-am  pud-dingu l inodor, si insipid si

53

 

avand grija avand grija sasa-1 1 pro pronunt nunt pe „fuck" „fuck" cum se scrie scrie.. Diminet Dim inetile ile tra traduc duceam eam din greu, greu, tot mai aiu aiu-ri -risti stic, c, dupaamiezele stateam intre cele doua poete ca sa

A fost insa genial pe langa raspunsul nostru, caci ne-au somat sa cantam si noi ceva romanesc, ceva specif spe cific. ic... .. Dup Dupa a o consul consultar tare e gra grabit bita a cu poe poetel tele e

nupart se se-nc -ncai ere e in ca pi pisi sici cile le sa-s sa salba lbati ce (r (ref efuz uzau au doar mai ma de depa rte e aier cu inda dara ratn tnic icie ie sa -si i tice vorb vorbea easc sca, a, do ari pufnea puf neau u dis dispre pretuit tuitoar oare, e, fiecar fiecare, e, ca cand nd se rec recita itau u versurile celeilalte si, din cand in cand, ma luau de-o parte par te ca sa-mi sa-mi dez dezval valuie uie fieca fiecare re compr compromi omisur surile ile politice politic e si sexuale al ale e celeilalte celeilalte in regim regimul ul trecut), trecut), iar serile serile abi abia a ast astept eptam am sa mama-nto ntorc rc la oit oita a mea, mea, care ma astepta mereu rabdatoare si fierbinte. Dupa zece zile eram deja satul pana peste cap de verdea

ant antago agonis niste, te, toti am trei const constata atat t ca sin singur gurul ul can cantec tec pe care-1 stiam era „C-asa beu oamenii buni", pe care, dupa multe codeli, l-am lalait pe trei voci inca mai deos deosebite ebite decat stilurile stilurile noastre noastre poetic poetice. e. Una dintre poete mior-laia intr-un fel de contralto in zimti de ferastrau, pe cand cealalta, mai barbata, i-a uimit pe irlandezi cu o voce de caverna umeda si, cumva, indecenta. Luni, buni, marti, frati — trebuie sa le fi sun sunat at al naibii naibii de bizar bizar conce concetat tatenil enilor or lui

Irla Irland nda a (d (de e fa fapt pt numa numaii brum bruma a si ce ceat ata a in acel acel noie noiemb mbri rie) e).. Do Doar ar no nopt ptil ile e ei inst instel elat ate e er erau au ma maii departe inegalabil, inspaimantator de frumoase. Ai fi vrut sa mori sub cerul acela piezis pe care stelele se risipeau ca o pulbere de heroina pura...  Toti se blegisera la sfarsit. Volumul de versuri era gata, introdus frumos intr-unui din primele laptopuri pe ca care re le vaz azus usem em vr vreo eoda data ta.. De Desi si gros gros ca o sc scan andur dura a si cu ecra ecranul nul alb-n alb-neg egru, ru, mi se pare parea a o minune. minu ne. Te cr cruce uceai ai de traduc traduceri erile le ale alea a fac facute ute la betie: bet ie: nu era erau u mai acata acatarii rii dec decat at prunci prunciii facuti facuti la betie. Dac-ai fi tradus inapoi in romaneste poemele noastr noa stre, e, ar fi ies iesit it ceva ceva nemaiv nemaivazu azutt in literat literatura ura romana... Dar ce conta? in ultima seara baietii veseli au veni nitt cu chita hitari ri elec electr tric ice e si ne-a ne-au u canta antatt, acompaniati de misunatoarele groupies, bete de nu mai stiau de ele, ce altceva decat There's a puuuub

Leopold Bloom... Leopold Bloom... Ne-am facut apoi toti pulbere, am frater fra terniz nizat, at, ne-am ne-am pupa pupatt si am dan dansat sat pana mul multt dupa miezul noptii. Billy, care s-a tinut de cuvant cu sticla de whiskey (Jameson), ne-a recitat o gramada de poezii ingaelic: sunau la fel de bizar ca oamenii nostri buni. Mam straduit si eu, intr-un coltisor, sa devin irlandez getbeget, „macar pentru o noapte", dar nu mi-a reusit decat ceva mai mult de jumatate. Se pare insa ca mi-a fost apreciata apreciata bunavoint bunavointa, a, pentru pen tru ca... ca... in ace acea a noapte noapte m-a viz vizita itatt co conte ntesa! sa! Legenda s-a verificat, pe bune! N-a fost vaporoasa si imateriala, n-a zornait lanturi si n-a batut cu pumniin ferestre (let me in, let me in etc), dar a fost o contesa cum nu s-a mai vazut, totusi. Cam la o ora dupa ce ma trantisem, de data asta chiar imbracat, in patul meu cu baldachin si oaie fierbinte, m-a trezit scartai-tul greoi al usii dormitorului. m vazut-o aunci

wher wh ere e we all all lo long ng to go gooo oooo oo It Its s na naaa aaaa aame me is Heaaaaaaven...

pe contesa luminata pe violent de stele pe-o parte, strecurandu-se, intunecata si enigmatica cealalta. Am

54

 

vazut oaia zburand cat colo si bufnind greu langa pat. Contesa a intrat in pat langa mine si duhnea a whiskey de te ofilea.

Roverul Rove rul masiv care ne astepta astepta la poarta poarta.. Poete Poetele le ce nu nu-s -sii vo vorbi rbise sera ra nici niciod odat ata a erau erau de deja ja in masi masina na.. Soferul a mormait ceva in engleza lui de neinteles,

mi-acupus mana intre picioare si mi-aei. varat inContesa gura limba biluta metalica la jumatatea Am strans strans la piept piept capul capul con contes tesei ei si i-am i-am sim simtit tit parul parul impartit in mii de tepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipait pe sub bluza sfarcurile contesei si-ntr-unul din ele era un inelus de alama. Am scos chilotii contesei si parul ei pubian era aspru si afanat. Am ascultat soaptele contesei contesei si ele erau dogite, patimase: fuck in sus sus si fuck fuck in jos. jos. Am st stra rans ns in palm palme e fe fese sele le

apoi a-ntors cheia-n contact. Am Am batat batatorit orit in brumanarc de cerc si-am intrat pe sosea. lasat urma castel cas telul ul bantuit bantuit de la Annagh Annagh-ma -maker kerrig rig si ne-am ne-am repezit iar, ca nelumea, pe contrasens, pe drumurile intortocheate ale Irlandei.

Obiectul care ma inspira

co cont ntes esei ei si ele ele erau erau in inghe gheta tate te (s-a (s-au u inca incalz lzit it pe parc parcur urs) s).. Am in intr trat at to toat ata a no noap apte teaa-n n co cont ntes esa, a, in multe randuri, in multe feluri si-n multe parti, pana cand contesa a miorlait de placere in inima patului din inima dormi dormitorului torului din inima castelului castelului din inima Irlandei, tara druizilor, a berii Guiness si a lui Joyce. Dimineata, contesa se fataia-n fundul gol prin pat, cautandu-si ciorapii: avea parul verde. Pe o fesa a co cont ntes esei ei scri scria a cu un ma mark rker er gr gros os TAKE TAKE,, iar iar pe cealal cea lalta ta ME. Apoi scris scrisul ul a dispar disparut ut sub o panza, panza, inelusul sub alta, biluta a mai sclipit intr-un „Bye!" si fantoma s-a evaporat de parca nici nu fusese... Dimineata, langa zidurile de piatra ale castelului, lam imbratisat de despartire pe Billy, singurul care se trezise in zori ca sa-si ia ramas-bun de la noi. A lasat o clipa foarfeca de tuns gardul viu ca sa ma-ntrebe cor ordi dial al:: „Ha „Have yo you u fin ina ally lly seen een the the fuc fucking king

Ca Cand nd eram eram un pust pustii si ci cite team am bros brosur uril ile e di din n colectiile Clubul temerarilor  si Povestiri stiinti-ficostiinti-ficofantastice, ingh inghit itea eam, m, ma ro rog, g, pe ne nera rasu sufl flat ate e aiureala aiure ala principala principala — despre despre blestemul blestemul farao faraonilor, nilor, gorile uriase, martieni cu patru degete la maini — siap apoi oi parc parcur urge geam am,, ca cam m nedu nedume meri rit, t, si un fe fell de  Addenda de la sfarsit, pagini cu glume si ciudatenii din viata unor savanti, artisti sau scriitori. De obicei, savantii prezentati acolo erau foarte distrati, unul isi fierbea ceasul la micul dejun in loc de ou, altul iesea pe strada cu pantofi de culori diferite, altul batea la propria lui usa si-ntreba daca el insusi e acasa... Cei mai multi pareau, de fapt, nebuni de legat. Iar scriitorii erau si ei cu totii un fel de maniaci: unul, ca sa poata scrie, se-mbraca in haine de femeie, altul nu putea nici sa moaie pana in calimara daca nu

cou counte ntess? ss?" " Abi Abia-1 a-1 raspuns ved vedeam eam si pri prin n ceata ceata dimine diminetii tii. . „I belive I did", i-am m-am indreptat spre

simtea miros si delemere putrede. Altul arunca de la etaj creioane auzea zgomotul facut pe pavaj:

55

 

asta il inspir asta inspira a pe el... Unul bea cat cate e douaz douazec ecii de cafele pe zi, altul se certa cu el insusi timp de oora, isi smulgea parul din cap si abia apoi se apuca de

cum se pun pe tavita copilului la un an, cand i se taie motul. Ma gandeam sami aleg unul si sa le spun colegilor ca acela ma inspira, ca nu pot sa scriu fara

scris... Multi trebuiau aiba cate-un lucrusor anume pe birou, caci numai sa privindu-1 le venea inspiratia. Ce nu se gasea printre acele lucrusoare! Cele trei maimute: te vede, te aude, te intreaba, o jartiera de ciorap de dama, un ochi de sticla, un bust al cine stie carui car ui filozof filozof (nici ast astia ia nu erau erau mai breji: breji: aproape aproape toti, toti, afla aflase sem m to tott de de-a -aco colo lo,, mu muri rise sera ra ma manc ncat atii de paduchi!), un degetar, un iades de curcan, un borcan in care plutea un mic fetus cu o istorie complicata, o

el. Nu-mi aduc bine ce pusesem in mod sigurmai un fermoar deaminte la o fusta a mamei,acolo: o piesa de lemn vopsita in galben de la jocul de construit „Arco" si parca o lampa scoasa din soclul ei de la radioul cel vechi, cu ochi magic, de pe sifonier si stearsa bine de praf... Am luat fiecare lucru-sor in palma, l-am tinut insistent in fata ochilor, l-am intors pe toate fetele, incercand sa simt nitica inspiratie. Parca-parca lampa de la radio imi spunea ceva. Am

funda fun da putred putreda.. a.... Ce adu adunat natura ura pito pitorea reasc sca a era erau u si oamenii astia ilustri! Mama avea deci dreptate cand imi spunea ca unde e multa minte, e si prostie. Cand term termina inam m de citi cititt to toata ata bros brosur ura, a, pa pana na si case caseta ta tehn tehnic ica, a, ma ui uita tam m din din no nou u fa fasc scin inat at la co cope pert rta a principala din care-mi ranjea vreun chip de corsar sincepeam sa ma g andesc ce bine-ar fi dac-as ajunge si eu scrii scriitor tor (scr (scrisese isesem m deja cateva povestioar povestioare). e). Ma-ntrebam ce ciudatenii as avea atunci. Poate ca peste o suta de ani s-ar scrie si despre mine acolo, la sfarsi sfa rsitul tul brosur brosurilo ilorr din colec colectie, tie, ca despre despre Bal Balzac zac,, Alexandre Dumas, Maupassant sau Tolstoi: „Mircea Cartarescu (1956 - ...) nu se aseza niciodata la masa de lucru daca nu avea in fata ochilor..." ce? Cine stie ce chestie. N-aveam cum sa stiu de pe-atunci. Scriit Scr iitori oriii de obi obicei cei inn innebu ebunea neau u brusc brusc,, can cand d erau erau deja dej a oam oameni eni mar mari. i. Int Intr-o r-o dupa dupa-ma -masa sa,, neava neavand nd ce

dus-o a doua zi la scoala, dar, pe cand o aratam colegu colegului lui de banca, banca, mimi-a a confis confiscat cat-o -o profes profesoar oara a (fai (faimo moas asa a Gi Gion onea ea)) si nu mi mi-a -a ma maii da datt-o o inap inapoi oi.. Cariera mea de scriitor parea compromisa definitiv. Ironia sortii face ca azi sa intregesc, daca nu prin talent, macar prin ciudatenii, sirul lung al autorilor maniaci din almanahuri si brosurele. M-a ajuns si pe mine blestemul faraonilor. Un mic obiect, care sigur nu fi figu gura ra in etala etalare rea a mea mea init initia iala la (p (pent entru ru ca am intrat in posesia lui cinci ani mai tarziu, in primavara lui 1973), mi-a devenit si mie la fel de indispensabil ca maimutele lui Balzac si creioanele lui Goethe (daca-mi aduc bine aminte). Se pare ca nu se poate altfel. Nu l-as arata nimanui niciodata, nu doar de teama ca mi-ar putea fi furat, si-atunci adio Orbitor  III si tot ce-ar mai putea veni dupa el, ci pentru ca e ce ceva va.. .... inti intim, m, impo imposi sibi bill de ins instr trai aina nat, t, in WC WC-u -ull

face, amtemele adunat pe „masa de unde-mi faceam fac eam tem ele,, mai multe multe mea obiect obiecte e lucru", dispar disparate ate, , cam cam

femeilor spatiul nu e mozaic diferit de cel normal si podeaua are probabil acelasi alb-negru, totusi mintea

56

 

ta refuza ideea de a intra acolo, de parca acolo s-ar gasi un fald al unui alt univers. La fel, obiectul care pe mine ma inspira si fara imaginea caruia inaintea

Deodata mi-am dat seama ca eram foarte aproape de ceea ce cautam: din fundul unei curti peste care se-ntindeau franghii de rufe puse la uscat a-naintat

mea n-am scris niciodata vreun rand, nuam este, si si simp mplu, lu, facu facut t pe pentr ntru u al alte te priv privir iri. i. NN-am pove popur vest stit it niciodata despre el, desi cineva foarte apropiat mie a banu banuit it,, la un mome moment nt dat, dat, ceva ceva.. Ca si pove povest stea ea fetusu fet usului lui din bor borcan can,, si cea a lucrus lucrusoru orului lui meu e complic com plicata ata.. Cea mai ulu uluito itoare are zi de prim primava avara ra de caremi amintesc, din toata viata mea, a fost acea zi de 6 aprilie 1973 la care face aluzie si poemul meu „Caderea", scris cu trei ani mai tarziu: „Sase aprilie

sp spre re mine mi ne o feti fetita ta carucior de vr vreo eode noua nocopil ua ani, ani imbr imbrac acat ata a mizer, impingand un din, imitatie de piele alba lacuita grosolan, care arata ca un portelan cr crap apat at,, si fa fara ra ca cauc uciu iucu curi ri la ro roti tile le stra stramb mbe. e. in car aruc ucio iorr era o pa papu pus sa cu cap de carto rton, de as asem emen enea ea sm smal altu tuit it.. A ve venit nit hota hotara rata ta sp spre re mi mine ne (eram in uniforma de liceu, croita dintr-un material de necrezut de prost, care avea genunchi si coate din fabricatie)

si nici un pamant,/ Numai placi de azur, foi de azur, sonorizand". Umbla Um blase sem m to toat ata a zi ziua ua dupa dupa cai cai ve verz rzii pe pere pereti ti (cautam adresa unei colege, care locuia, in realitate, in Cole Colent ntina ina,, cum cum avea aveam m sa aflu aflu mai mai ta tarz rziu) iu),, iar iar acum acum st stra rabat batea eam m st stra radut duta a ingus ingusta ta si pr praf afuit uita, a, marginita de foarte stranii case galbene, cu marchize de gea geam m co color lorat, at, dintre vechea vechea Cal Cale e a Mos Mosilo ilorr si Lizeanu, Lizea nu, sub un fantas fantastic tic cer de azur si de purpura purpura — cazuse seara. Vantul rascolea praful, mi-1 vara in ochi si-n par, dar el facea in mod ciudat parte din ne nebu bunia nia si exal exalta tare rea a mea mea ho horm rmon onal ala: a: era era prim prima a meaprimavara ca adolescent. M-as fi topit si eu in turbioanele turbio anele de praf, m-as fi filtra filtratt si eu prin frunzel frunzele e ascuti asc utite te ale ole oleand andrilo rilorr din curtile curtile ingust inguste. e. Eram Eram indragostit fara sa stiu de cine, toata ziua umblasem nauc privind fatadele acelea batranesti si baltile in

si, de dincolo dincolo de gar gardul dul de fier fier forjat forjat,, mimi-a a spu spus: s: „inchide „inchi de ochii ochii si intinde intinde palma! palma!"" Am inchis inchis och ochii, ii, extrem de fericit, de parca as fi profetit vreodata acea intalnire, si dupa o clipa am simtit in palma greuta gre utatea tea si rac raceal eala a unui obiect obiect — cel pe ca carere-1 1 prives privesc c si acum, ca cand nd scri scriu u la comput computer er ace aceste ste randuri — peste care am strans deget getele. le. „Norocosule!" mi-a mai zis fata, si-a rupt-o la fuga inapoi cu caruc caruciorul, iorul, spre fundul curt curtii, ii, disparand disparand in cine stie ce odai. Am deschis pumnul. Obiectul din palm palma a me mea a refl reflec ecta ta,, in pe penu numb mbra ra,, ce ceru rull tot tot ma maii trandafiriu si mai parfumat al serii. L-am dus acasa si de-a tund a inceput totul, in toamna care-a urmat am inceput sa-mi scriu jurnalul, cel la care migalesc si azi, dupa mai bine de treizeci de ani. Au venit apoi, unele dupa altele, poeme si povestiri, romane si scris scrisori ori de dra dragos goste, te, impleti impletite te toa toate te in dan dantel tela a

care se reflecta ref lecta ziare cer cerul. ul. ingalbenite Casele erau vec vechi hi si pareau parasite, aveau inloc de geamuri.

para parado doxa xala la aa jurn ju rnal alulu uluii meu. mein u. fata in tot to t aces aclasandu-si estt timp, timp, obiectul meu stat neclintit mea,

57

 

urma pe multe fete de masa de musama si pe lacul multor birouri. L-am luat cu mine in toate calatoriile, lam asezat in fata masinii mele de scris in Crown

Doua feluri de fericire

Piaza Hotel din Washi Washington fata computer computerului meu din Bel Bellagi lagio. o. Amngton scris scris si-n int intotd otdeau eauna na singur singurului in camera, cu usile-nchise, nu dintr-o nevoie patologica de singuratate si claustrare, cum am pretins mereu, ci pentru ca micul, dar esentialul secret al inspiratiei mele sa nu fie deconspirat. Astazi, cand cred ca am scris destul, cand pentru mine min e apro aproap ape e ca nu mai mai cont contea eaza za daca daca vo voii mai mai adauga alte carti la cele deja publicate, m-am gandit

Ceea Cee a ce pentru pentru corpu corpul l fizic fizicspiritual. est este e orgasm org ul est este e fericirea pentru corpul nostru Easmul o senzatie scurta si coplesitoare, este acea iluminare pe care-o cauta misticii si poetii. Nu poti fi fericit ani intregi sau zil ilee-nt ntre regi gi.. Ni Nic ci ma mac car catev ateva a oreore-n n si sirr. Dostoievski o descrie ca pe un preludiu al epilepsiei. Rilk Rilke e vorb vorbes este te desp despre re „c „cum umpl plit itul ul"" ei ei:: ea es este te frumusetea la limita suportabilului, dincolo de care incepe inc epe durer durerea. ea. Poate ca Goe Goethe the a intuit intuit cel cel mai

ca ar fi timpul sa dezvalui de bunavoie ce anume este obiectul meu providential, in eventualitatea ca acestt lucru ar putea interesa vreun cititor aces cititor.. Vrea Vreau u sa spun o data lucrur lucrurilor ilor pe nume, orica oricatt de greu mi-ar veni (si imi vine mai greu decat i-a i-a fost lui Raskolnikov sa cada-n genunchi la o raspantie si sa strige in agonie: „Oameni buni, am ucis!"). Drag cititor, din cate ti-am spus cred ca te-ncearca deja o anume banuiala. Ma grabesc sa ti-o confirm — sau sa ti-o infirm in favoarea unei realitati si mai sumbre, intradevar, oricat ar parea de neverosimil, de ireal, poate de pervers (in sensul unei perversiuni mai inalte), obiectul care m-a inspirat intotdeauna, fara de care n-as fi scris scris nimic (de parca nu eu, ci el ar fi avut nevoia irepresibila sa se exprime pe sine prin scrisul meu) si caruia ii datorez, de fapt, tot ce sunt, este un (continuare in pagina 177) .

bine crite criteriul riul feric fericirii: irii: esti cu adev adevarat arat fericit fericit cand vr vrei ei sa op opre rest stii timp timpul, ul, sa past pastre rezi zi acel acel mo mome ment nt pentru intreaga eternitate. Intr-un fel, viata ta a avut sens sen s dac daca, a, in sir sirul ul nesfar nesfarsit sit de mom moment ente e ban banale ale,, cenusi cen usii, i, triste triste,, rusino rusinoase ase,, tic ticalo aloase ase,, mizera mizerabile bile,, plicticoas plict icoase e din care oric orice e viat viata a este este co compusa mpusa,, s-a aprins totusi, de cateva ori sau doar o singura data, scanteia cutremuratoare a fericirii. „O data ca zeiiam trait si mai mult nu-mi doresc", scrie despre ea Holderlin. Aceasta e adevarata fericire, pe care cei mai multi oameni oam eni n-o cau cauta ta si n-o rav ravnes nesc, c, pentru ca ea ii poate distruge. A trai ca zeii, fie doar si pentru o clipa, e un hybris care se plateste. Bineinteles, nu aceasta e fericirea din Declaratia drepturilor drepturi lor omului. Daca aici se spune ca oamenii urmaresc fericirea ca fiind bunul suprem al vietii, se are vedere un totul al cuvantului, mult maii in„soc ma „s ocio iolo logi gic" c",cu , fa fata ta alt de sens mi mist stic icul, ul, este estetic ticul ul si

58

 

religiosul primei acceptii. Fericirea pe care oamenii o cauta indeobste n-are nimic de-a face cu expe experi rient entel ele e exta extati tice ce.. Di Dimp mpot otri riva va,, e vo vorb rba a de

Condamnarea acestui gen de fericire este totusi in buna buna part parte e nedr nedrea eapt pta, a, dupa dupa pare parere rea a mea, mea, ca intreaga condamnare a modului de viata occidental,

faimoasa aure a an anti tich chit itat atii ii,, de aurea a proprii, medi medio-cri o-critas cultivarea gradinii detas tihna si pacea unei vieti intelepte, potrivite omului, lipsite de zbucium si de excese. In acest sens filozofii invidiau viata simpla si mult mu ltumi umita ta a past pastor oril ilor or,, im impli plinir nirea ea ce celo lorr ce n-au n-au ambitii mari, ci se multumesc cu ceea ce le aduce cl clip ipa. a. Daca Daca feri ferici cire rea a orga orgasm smic ica a desp despre re care care am vorbitt la-nc vorbi la-nceput eput ar putea fi numita transcendent transcendenta, a, avem in schimb de-a face aici cu o fericire terestra,

cacii inseam cac inseamna, na, de fapt, fapt, o react reactie ie „el „eliti itista sta"" in fa fata ta unei fericiri „populare". Eu cred ca avem nevoie de ambele amb ele feluri feluri de ferici fericire, re, ca fiecar fiecare-n e-n parte parte este este saraca si extrema in lipsa celeilalte. Cred, de altfel, ca sunt foarte rari atat poetii puri si extatici cat si consum nsumis isttii comp mple lett im imbe bec cil iliz izat atii de be berre si televiziune. Suntem cu totii, de fapt, o combinatie intre cele doua cazuri, si idealul uman ar putea sa fie, fie, in cons consec ecin inta ta,, o vi viat ata a impli implinit nita a si de dece centa nta

imanent imane nta. a. in lum lumea ea co cons nsum umis is-t -ta a si global globaliz izat ata a actu actual ala, a, pare pare ca nu ma maii cuno cunoas aste tem m al altt se sens ns al ferici fer icirii rii dec decat at acest acesta a din urma: urma: med medioc iocru, ru, uti utilita litar, r, lipsit de orice aspiratie care depaseste standardele materialiste: o casa confortabila, un loc de munca banos, o vacanta in Caraibe (sau macar la Sinaia...), o familie asigurata financiar. O dragoste calduta (nu te mai mai oste ostene nest stii sa sa-t -tii da daii se seam ama a maca macarr daca daca-t -tii iubesti sau nu cu adevarat partenerul), o munca nu prea creativa, obiecte (recomandate la televizor) cu care-ti careti umpli orice spatiu spatiu liber... liber... Oamenii au uitat cu totul ca li s-a facut un dar cople coplesitor sitor:: cel de a exista exista in minunea lumii, de a fi vii, de a fi constienti de sine. Ei nu-si mai pun niciodata intrebari ca: de fapt, cine sunt sunt eu eu? ? Ce ro rost st am pe lume lume? ? Oare Oare mi ss-a a da datt minunea ca pot vedea si auzi doar ca sa fiu sofer de autobuz sau sa fac reclame? Oare n-am sa mor fara

material strabatuta din cand in cand de fulguratiile nebunesti ale marii si adevaratei fericiri.

Prin 1944, sub cele mai indarjite bombardamente americ ame ricane ane,, Bucure Bucuresti stiul ul pet petrec recea ea la fel ca in anii anii nebuni ramasi in urma cu doua decenii. Mancarea era ief ieftina tina,, hot hotelu elurile rile pri primito mitoare are iar gradin gradinile ile de vara, Rasca, Otetelesanu si Carabus, dar si Bordeiul, inca de pe atunci asezat la marginea Herastraului, raspandeau pana in mahalalele marginase mirosul de patricieni la gratar si sunetul jazz-band-urilor sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau si

sa fi facut nimic pe lumea asta?

ieseau iesea u din umbra enorm enorma a Palat Palatului ului Telefoanelor Telefoane atat automobile negre, cua ferestre de cristal, ca lor de

 Zaraza

59

 

pe vremea prohibitiei si a lui Eliot Ness, cat si trasuri, asa-zisele cupeuri de Hereasca, ce nu mai pridideau sa care lumea bogata a orasului la Sosea.

Gr Grup upul ul taba tabari ri la o masa masa re reze zerv rvat ata, a, se ce ceru ru sampanie, se facura glume, se rase nepoliticos de tare ta re.. Pe mi mica ca sc scen ena a de caba cabare rett da dans nsa a o fe feme meie ie

Distractiile erau peste tot la-nde-mana. La Opereta canta inca canta inca Leo Leonar nard, d, circul circul Si-dol Si-dolii (fa (fara ra bat batran ranul ul Giovanni Sidoli, care murise cu un deceniu in urma, dar cu cele doua fiice ale lui impamantenite aici si maritate cu mari financiari evrei) se lauda, dupa ce arsese deja de patru ori, cu un cort nou, azuriu cu dungi albe, si cu douazeci si patru de cai impodobiti cum nu se mai vazuse pana atunci, iar santanurile atrage atr ageau au o client clientela ela ves vesela ela si petrec petrecare areata ata,, intre intre

grasa cu un sarpe letargic. Urma Urma un numa numarr cu poru porumbe mbeii dr dres esat ati. i. in fi fine ne,, aparu, abia vazut prin valurile de fum aromat de la havane, Cristian Vasile. Aplauze nebunesti il insotira. Pr Prob obab abil il ca aces acestt nume nume,, unul unul di dint ntre re cele cele ma maii faimoase la vremea lui, nu mai spune prea mult in ziua de azi. Unii-si mai amintesc de cantecele lui, dar mai degraba ca sa rada de vocea nazalizata care iese iesea a di din n pa pate tefo foane anele le cu inre inregis gistr trar arii extr extrem em de

care distingeai nu rareori ofiteri germani insotiti de femei de lux, femei fara oase, cum le-a spus cineva, cele mai multe intretinute de unul sau de altul, dar destule si dintre cele care nu se jenau sa-si afiseze tari tarifu full pe usa usa lo lorr din din hote hotelu lull in care care pr prim imea eau u musteriii. Una dintre acestea era Zaraza, si povestea ei m-a emotionat intotdeauna nu prin ciudatenia ei nemaivazuta, cat prin faptul ca e adevarata. Zaraza, mai precis Zarada, este un nume tiganesc tradit tra dition ional. al. El ins inseam eamna na Minu Minunat nata. a. Femeia Femeia foarte foarte tanara ce-si facuse intrarea, in seara fatala cand a inceput totul, in localul Vulpea Rosie de pe Selari, la bratul unui ins oarecare dintr-un grup vesel, era intradevar tiganca, avea fata aspra, buzele ca de barbat senzual si parul atat de negru si de lucios, incat de buna seama ca fusese dat cu pumni intregi de ulei de nuca. Purta Purta o rochie rochie verde praz,cer praz,cercei cei baro baroc c de

proaste. Pe vremuri, ca sa inregistreze un cantec, canta cantaret retul ul tre trebuia buia sa-si sa-si vare vare capul capul intr-u intr-un n fel de goarna goa rna de alama, alama, car care-i e-i alt altera era co comple mplett voc vocea. ea. La randul lor, placile „Pathe", chiar si cele de calitate, inregistrat inregi strate e sub sigla „His Master' Master's s Voic Voice", e", eraude ebonita si, cu vremea, se fisurau, imbatraneau, iar acul de fier grosolan le zgaria iremediabil. Cu toate acestea, tangourile lui Cristian Vasile sunt atat de neobisnuite, neobis nuite, au o linie sonor sonora a atat de originala si de miscatoare si cuv uviinte de un kitsch atat de induio ind uiosat sator, or, incat eu, cel putin, le-am iubit de la prima ascultare. Putini mai stru ca autorul Zarazei, al Ramone Ramoneii si al neuita neuitatul tului, ui, desi desi uitat, uitat, Aprind Aprinde e o tigara a fost fost Gardel Gardel al nostru, atat prin mu muzica zica lui, ca catt si pr prin in vi viat ata a roma romane nesc sca a pe ca care re a du duss-o. o. La Vulpea Vul pea ros rosie ie toata toata lumea lumea ven venea ea pen pentru tru Cri Cristi stian an Vasile, asa cum Zavaidoc, alta glorie a momentului,

stra st rass ssur urii si pa pant ntof ofii de sclipitoare pe catarame.

facea sa prospere ingerasul, faimosul local al Vioricai Athanasiu.

as asem emen enea ea

cu stra strass ssur urii

60

 

Cei doi mari nu se iubeau. Zavaidoc era cu bandele de la Bariera Vergului, conduse pe-atunci de Borila. Le platea ca sa-1 protejeze. Cristian Vasile isi dadea

Cand and mama mama ma al alin inta ta,, in copi pila lari rie, e, nu ma impresion impres ionau au deloc deloc giu giugiul giulelil elile e ei, le consid considera eram m normale si cuvenite.

obolul cel obolul celor or din Tei, de la Mai Maica ca Domnul Domnului, ui, fra fratii tii Grigor Gri gore. e. De mai multe multe ori gur gurist istii ii se-nta se-ntalnilni-ser sera, a, insotiti de malacii lor, si scosesera cutitele. Povestea mea incepe insa intr-un moment de armistitiu. In acea seara barbatul in smoking alb, mult prea sic pentru infatisarea lui de docher dat cu briantina, incep inc epu u cu un ca cant ntec ec pe care care ab abia ia-1 -1 co comp mpus uses ese. e. Publicul Public ul nu-1 stia, as asa a ca-i sor sorbi bi vorbele vorbele in tacer tacere. e. Nu, vocea sa nu era metalica. Era o voce de barbat

Nu voi uita insa niciodata cum mi-a spus tata de doua sau trei ori „pui uis sor", caci tata a fost intotd intotdeau eauna na asp aspru ru cu min mine e si une uneori ori de-a drept dreptul ul rau. Era la fel cu Cristian Vasile. Era o minune ca br brut uta a in smok smokin ing g pute putea a da at atat ata a duio duiosi sie e vi viri rila la refrenului:

intreg, intr eg, ti-1 pute puteai ai imagina imagina can cantan tand d pe Humphr Humphrey ey Bogar Bogart. t. Doar Doar t extu extull era era usor usor sir sirop opos os,, da darr prin prin aceasta contrasta fermecator cu vocea prea aspra, grava si retinuta:

Ce vrei sa-ti scriu  Acuma, cand ne despartim? despartim? Eprea tarziu, Noi nu ne mai iubim. Cuvinte dragi de-amor Le-am tot  rostit rost it la tim timpul pul lor. Atat le-am repetat repetat... ... Ne-am Ne-am inselat...

Ti-aduci aminte Ce dulci cuvihte Ne trimeteam in scrisori? Odinioara Pe dinafara Le stiam uneori. Scaldate-n lacrimi noi le citeam Si-apoi le sarutam. Visul se curma Si-n cea din urma

Cei Cei di din n pu publi blic, c, imbo imbogat gatiti itiii si cola colabo bora rati tion onis istii tii orasului, putred de corupti, pareau sa fi uitat pana si ei Sodo Sodoma ma josn josnic ica a si mo mono noto tona na a vi viet etii ii lor. lor. Unii Unii taceau, tace au, privind sticl sticlos os in fata ochilor ochilor.. Altii duceau paharul alungit de sampanie la gura si beau din el mult mai mult decat de obicei. Femeile, multe dintre ele tarfe trecute prin ciur si darmon, plangeau ca scolaritele. Se surprinse si Zaraza lacrimand, si nu-si amintea s-o mai fi facut vreodata. Cant Cantar aret etul ul ma maii zi zise se do doua ua cante cantece ce ve vech chii si se retrase. Tiganca statu jumatate de ceas ca pe ace si

Eu nu stiu ce sa-ti mai scriu...

iesi Intraimblanzitoarea in odaia improvizata artistilor, undedupa daduel. peste de serpia despuiata

61

 

pe jum jumata atate, te, gadilat gadilata a de dre dreso sorul rul de por porumbe umbeii si razand vulgar. Cristian Vasile era la o carciuma din preajma. Nu manca niciodata in localul unde canta. II

cantau soldatii in transee. Iar fermecatoarea tiganca devenise la fel de cunoscuta ca si celebrissimul ei amant.

gasi gasi la carc carciu iuma ma,, st stan and d la o ma masa sa,, sing singur ur,, cu un pahar de absint. I se aseza in fata. Baura impreuna, vorb vorbir ira a or oree-n n sir sir (ce(ce-si si spus spuses eser era a nu vom vom sti sti niciodata), e apucara de mana, ascultara inlantuiti vioara arsa a unui tigan batran si, adanc in noapte, plecara plecar a amand amandoi, oi, in noaptea noaptea aceea aceea Zaraza Zaraza deve deveni ni femeia lui, cum avea sa ramana inca aproape doi ani de zile, fara vreo tradare si fara macar un gand la altul. La randul lui, cantaretul nu mai iesea nicaieri fara „nebuna lui adorata", cum o numea mereu. Faimos Fai mosul ul cantec cantec car care e o imo imorta rtalize lizeaza aza se nas nascu cu du dupa pa vreo vreo ju juma mata tate te de an de trai trai zi si no noap apte te-mpreuna, si are versuri cum nu se mai scrisesera pe malul Dambovitei:

Ce-idrept, vocea ei lasa de dorit un pic cand canta la Grandi-flora (caci se apucase si ea de lucrativa meserie):

Of! Of! Leli Lelita ta ca carc rciu iuma mare reas asa, a, N-a -aii o fa fata ta ma maii frumoasa Sa ma serveasca la masa? Ba mai bine servesc eu, C-aifost santiclerul meu.

A  fost cel mai mare succes al lui Cristian Vasi-le, care 1-a intrecut astfel cu mult pe Zavaidoc.  Zaraza

Doi ani de vis trecura ca-n vis, si de-aici incepe partea sumbra partea sumbra si incred incredibi ibila, la, totusi totusi cu tot totul ul si cu totul adevarata, a povestirii mele. Dupa cum se stie, artistii faimosi din acea vreme — daca nu si cei de azi, si n-ar trebui sa ne-ndoim daca ne gandim la rapperi si la Pavarotti — erau siliti sa lucreze mana-n mana cu mardeiasii orasului, care aveau monopolul asupra asupr a cabaretelo cabaretelor, r, cazinourilo cazinourilorr si bordelurilo bordelurilor. r. Un cantaret vestit nu era pentru ei mai mult decat o prostituata careia-i luau buna parte din agoniseala. Smulga ndu-si perii de disperare in fata rivalului sa sau u pr prod odig igio ios, s, Zava Zavaid idoc oc incer incerca ca mai inta intaii sasa1invinga cu mijloace nobile. Pierdu nopti intregi la pianul hodorogit din odaia unde locuia, la Gavrilescu, incercand sa mai faca vreun cantec de succes. Prada unei dezolante lipse de inspiratie, fura o melodie de la Sinatra si fu prins. Cand mai iesea pe scena, avea

era pe in toate Bucurestilor. Lili Marlen canta can ta berari berbuzele, ariii sisi-n nera adapos ada postur turile ile aantiae ant iaerie riene ne siSe o

ac acum umci par parte te de de cotco cotcodac eli sia fluier flu ieratu aturi. ri.. At Atun unci ap apel ela amai la mult Bori Borila la ladaceli Ba Bari rier era Verg Ve rgul ului ui.

Cand apari, senorita, in parc pe-nserat  Cu, in juru-ti, petale de crin,  Ai in ochi patimi patimi dulci dulci si luciri luciri de pacat  Si ai trupul de sarpe felin. Gura ta e-un poem de nebune dorinti, Sanii tai un tezaur suplini. Esti un demon din vis care tulburi si minti Dar ai zambetul de heruvim.

62

 

 Talharul, cu un canin de aur si intolit cu vesta cadrilata cum nu mai dadea voie nimanui sa poarte, il asculta si-i explica sfatos ca nu-1 poate omori pe

in prima carciuma si bau pana nu mai stiu de el.  Timp de cativa ani mai apoi li se arata musteriilor locul de unde cantaretul muscase din masa.

Cristian Vasile. „Nu de alta, da-mi place si mie cum ii zice zice si siar ar fi paca pacatt de Du Dumn mnez ezeu eu." ." Si ba band ndit itul ul,, facandu-i cu ochiul lui Zavaidoc, care se innegrise de invidie, incepu si el sa fredoneze Zaraza. Ideea-i veni tocm tocmai ai pe ca cand nd mu murm rmur ura, a, cu oc ochi hiii pe ju juma mata tate te inchisi de placere, cantecul fatal. A doua doua zi dupa Sf. Du Dumit mitru, ru, Zaraz Zaraza a iesi iesi,, dupa obic obicei ei,, pens penser erat ate, e, sa sa-i -i ia tutun tutun iubit iubitulu uluii ei de la chioscul din colt. Peste Calea Victoriei, in dreptul cladirii Casei de econom eco nomii, ii, se las lasase ase un amu amurg rg greu, greu, unsuro unsuros, s, pri prin n aurul stins al caruia femeia nu-si dadu seama ca din invalidul care vindea acolo nu mai ramasese decat carja, tinuta acum sub brat de un om al lui Borila deghizat. Cum Cum apar aparu u Zara Zaraza za,, cu un sal sal de Indi Indiii la ga gat, t, matahala lepada carja s si, i, sub c cerurile erurile ca de pacura in flacari, o apuca de par pe femeie. O privi in ochi ranjin ran jind, d, o musca musca salbat salbatic ic de buzele buzele inv invinet inetite ite si, parca par ca din aceea aceeasi si mis miscar care, e, ii reteza reteza berega beregata ta cu si sisu sul, l, de la o ur urec eche he la al alta ta.. Fu Fugi gi ap apoi oi pe chei cheiul ul Dambovitei, unde i se stersera urmele. O ga gasi sira ra in zo zori ri,, cu ro roch chia ia mu muiat iata a in sa sang nge, e, si cantaretul, care deja rascolise orasul toata noaptea, dupa ea, fu imediat anuntat. La comisariat, povestea mai tarziu politistul de garda din acea zi, Cristian

Zaraza fu arsa la Crematoriul invierea, care atunci se afla undeva in preajma preajma gropii Tonola. Asistase Asistase o mare de oameni in lacrimi, nu si Cristian Vasile. Pe drumul dru mul spr spre e cremat crematori oriu, u, mar maretu etull dri dric c de abanos abanos sculptat, tras de cai mascati, vadea prin geamurile de cristal o frumusete de femeie cu ochii deschisi, caci pleoapele cu gene lungi nu voisera sa coboare cu nici un chip peste ochii negri ca smoala. Cenusa fetei umplu o urna ce avea ca toarte doi ingeri de fier forjat. Nu trecura trecura nici do doua ua zile si urn urna a a fost furata furata din firida firida ei din interi interioru orull cremat crematori oriului ului.. Am cer cercet cetat at colectia de ziare din acea perioada ca sa ma conving de realitatea acestei povesti. Am gasit titluri cu litere de-o deo sc schio hioapa apa in gazete gazetele le vremii vremii anu anunta ntand nd furtul furtul urnei. Ceea ce nu s-a stiut insa niciodata, ceea ce am aflat doar eu, printr-o intamplare, este cine a fost cel cel care-a comis ac acest est sac sacrilegiu rilegiu.. Nu vreau sa fac din asta cine stie ce enigma. Fireste, dupa cum banuiati, banuia ti, hotul n-a fost altul decat Cristian Vasile, cantaretul, care isi invinsese, innebunit de dragoste si disperare, vechea lui teama de strigoi. Intrase-n miez mie z de noapte noapte pe o fer ferest estruic ruica a a cre cremat matori oriului ului,, pa pas sis ise e pe da dale lele le ume umede de,, se-mp e-mpie iedi di-c -cas ase e de caruciorul cu care se impingeau mortii in cuptor si, sub sinist sinistra ra bol bolta ta de malach malachita ita sculpt sculptata ata,, pipais pipaise e

Va Vasi sile le,, in inte roga gatCand t ca iisu susp spec ect, t,drumul, av avea ea se o duse luci lucire retinta de nebunie intero ochi. dadura

zeci deaurne frumos aliniate ca sa dea de cea a dragei, neuitatei Zaraza. O stransese la piept si-si

63

 

apas apasas ase e buz buzel ele e pe argi argila la ei rece rece.. Ajun Ajuns s ac acas asa, a, cantaretul aseza urna pe-un gheridon din coltul odaii si, chiar din diminea dimineata ta urmat urmatoare, oare, incepu sinistrul

Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza, Cine te-a iubit, Cati au plans nebuni pentru tine

ritual pe care i-1 inspirase fara-ndoiala sminteala. Mie greu greu pan pana a si sa pun pe hart hartie ie cuvin cuvinte tele le care care descriu faptul de nedescris, dar am s-o fac totusi cat se poate de simplu: in fiecare seara, timp de patru luni de zile, Cristian Cristian Vasile a mancat cate-o lingurita din cenusa Zarazei. Cand ultimele urme de cenusa de pe peretii urnei au fost inghitite, cantaretul si-a turnat terebentina pe gat, dar n-a reusit sa moara. NN-a a fac facut de dec cat sa-s a-si arda arda coarde ardele le vocale, ale, terminand cu cantatul pentru totdeauna. A disparut cu to totu tull si din din Bu Bucu cure rest stiu iull re real al,, si di din n ce cela lala lalt lt Buc Bucures uresti ti,, fan anttom omat atic ic si cetos, tos, di din n me memo mori ria a oamenilor. Unchiul meu dinspre mama, care este actor, facea un turneu cu trupa lui cand 1-a intalnit prin 1959 la Piatra Pia tra-Ne -Neamt amt.. A gasit gasit aco acolo, lo, pe post post de masini masinist st (tragea in fiecare seara cortina), un batran cu aspect de boschet boschetar, ar, carui caruia a teat teatrul rul ii dade dadea, a, de mila mila,, o paine. Cineva i-a spus ca era Cristian Vasile si ca fuse fusese se faimo faimos s la vr vrem emea ea lui lui.. I s- a si fre fredo dona natt refren ref renul ul Zaraze Zarazei. i. Unchiu Unchiull meu i-a dat batran batranului ului o cinzea cin zeaca ca si acest acesta, a, gaj gajain aind d in soapta soapta,, i-a pov povest estit it cele de mai sus. Le povestea oricui, dar nimeni na pus pan-acum povestea pe hartie. O fac eu, in cele din urma, urma, dep deplin lin const constient ient de faptul faptul ca nu aceste aceste biete bie te pagi pagini ni vo vorr duc duce e ma maii de depa part rte e amin aminti tire rea a lui

Si cati au murit. Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza, Sa ma-mbatezi mereu, De a ta sarutare, Zaraza, Vreau sa mor si eu... Cartea magica a tineretii mele Impudica moarte de Dagmar Rotluft a fost faraImpudica ndoiala ndoial a cartea cartea adole adolescent scentei ei mele, dar, din pacat pacate e (pentru mine cel de acum, care pierde o ocazie de-a fi origi original nal), ), si ca cart rtea ea de cap capat atai ai a ma maii tutur tuturor or tin tineri erilor lor din gen genera eratia tia mea. mea. As Asa a ca nu stiu stiu cece-as as pute putea a sc scri rie e desp despre re ea pe pent ntru ru ca pa pagin gina a as asta ta sa merite, cat de cat, citita. Numele lui Rotluft nu-mi spunea mai nimic pe-atunci, cand nu citeam cartile nici pentru gloria autorului, nici pentru frumusetea stilului — saream peste descrieri cu nepasarea cu care ochiul de pisica ignora obiectele imobile — ci pentru a-ventura pura, cum ai spune heroina pura. intr intr-a -ade deva var, r, ca cart rtea ea as asta ta nu am ci citi titt-o o si n-am n-am „dev „devor orat at-o -o", ", cum cum se spun spune, e, ci mi-a mi-am m inje inject ctat at-o -o parca-n vena, direct in fluxul de sange care i-analtat corola rola in creie reier. r. Ma Maii mult mult de dec cat sa de desc scri riu u banali ban alizat zatele ele de-acu de-acum, m, pri prin n abuz abuz cin cinema ematog tograf rafic, ic, viata si transfigurare a Cydoniei, craniul ei alungit si co coli lier erul ul ei din din mase masele le de om, om, sau sau vi vicl clen enia ia lui lui

Cristian Vasile, ci refrenul etern al  Zarazei: 

Vordenbliss, de cu canale prin hipotalamus", sau cautarea„sapatorul briceagului sapte lame de aur cu

64

 

care car e Orolio Orolio scrie numele numele a sapte sapte rep reptil tile e pe sapte sapte spinari de fecioara, sau atatea si-atatea mii de detalii care car e fac din aceast aceasta a nesfar nesfarsit sita a car carte te — 11 1140 40 de

prabuseasca la orice suflare de vant, iar eu am sarit, prin rama geamului incrustata cu bucati taioase de cioburi, in camera scufundata-n penumbra.

pa pagi gini ni in ed edit itia ia me mea a ce cea a vech veche e si pi pier erdu duta ta — „Tripticul din Gand" al genului fantasy, cred ca ar fi mai interesant sa povestesc, pe scurt, cum am ajuns la ea. Av Aveam eam saptes saptespre prezec zece e ani si nici nici un priete prieten. n. Era vara, var a, man mantor torcea ceam m pe la noua noua seara seara aca acasa sa din obisnu obi snuite itele le mele mele rat rataci aciri ri pe strazi strazi necuno necunosc scute. ute. Soarele arunca o lumina razanta peste cartierul de blocuri, o lumina intens portocalie p ortocalie ce vira spre ambra cu fiecare minut care trecea. Linistea Linis tea si singu singuratat ratatea ea erau totale, umbrele se sc scur urge geau au ne nesf sfar arsi site te di din n fiec fiecar are e ob obie iect ct.. Di Dint ntrr-o o Pobeda abandonata, abandonata, incrus incrustata-n tata-n asfalt, asfalt, a iesit un vagabond, vagabo nd, lasan lasand d portie portierarugi raruginita nita sa atarne atarne-n -n urma lui. lui. Ca Cand nd s-a s-a apro apropia piat, t, l-a l-am m re recu cuno nosc scut ut pe Jean Jean,, prietenul meu din copilarie, cel care spunea cele mai bune bun e banc bancur urii cu prost prostii ii,, ba baia iatu tull sa sara rac c al unui unui muncitor muncit or de la Circ. „Hai sa-ti arat ceva", mi-a spus, si, in loc sa intru in scara E si sa urc la etajul cinci, mam indr indrept eptat, at, cu Jean, Jean, spr spre e blo blocul cul vecin, vecin, un blo bloc c vechi si ingalbenit, plin de pete de licheni. Ne-am suit pe o scara de incendiu, aproape de tot mancata de rugina, rugina, pan pana a la etaju etajull trei. „A „Aici ici e", mi-a mi-a spus spus  Jean, si ne-am asezatamandoi, cu picioarele atarna ata rnand, nd, pe pervaz pervazul ul unei unei fer ferest estre re aco acoper perite ite cu obloane din scanduri putrede, buretoase. O singura

Era un dormitor cu mobila veche: un pat larg, o oglinda, un scaun, un gheridon. Deasupra patului, un raft raft cu cart cartii gr groa oase se,, de dela labr brat ate. e. Si Singu ngura ra usa, usa, pe peretele opus ferestrei, era batuta-n cuie. Ultimele raze ale soarelui, rosii ca focul, puneau cateva dungi de-a dea lungul lungul inc incape aperii rii.. „Numai „Numai eu stiu stiu de camera camera asta", a spus Jean. „De-acum stii si tu, dar sa nu mai afle nimeni..." Am ramas cel putin jumatate de ora in acea odaie mirosind intunecat a lemn proaspat.Mam ghem ghemui uitt pe patu patull cu ce cear arsa safu furi ri taia taiate te de vechime. Ai Aici ci vois voisem em sa aj ajun ung g di din n totde totdeaun auna. a. Ca Cand nd am cobor coborat at era noapt noapte e si Jean Jean pleca plecase. se. Nu l-am l-am mai vazut niciodata. Cativa ani buni, apoi, aproape in toate serile, am urcat prin inelele scarii de incendiu in acea camera tacuta, unde am citit, lungit pe pat si imbatat de singuratate, toate cartile de pe raft, ale caror titluri stranii imi suna si acum in urechi: Contele de MonteCristo, Cris to, Toate Toate pan panzele zele sus! Manast Manastirea irea din Parma, Parma, Omul care rade (carti despre care n-am mai auzit niciodata: bibliotecarii pe care i-am intrebat de ele mi-au spus ca visez), altele pe care nu le mai tin minte si, in fine, Impudic Impudica a moarte. Am citit si-am recitit ani in sir Impudica moarte, izbucnind constant in pl plan ans s la mare marea a sc scen ena a a smulg smulger erii ii pleoa pleoape pelo lor, r,

aripa aoblon putea deschid e az, ca, sa patrunzi inte in teri rio oaoblonului r. Jean eaului n aseram amas as deschide pe pe perv rvaz ga gata ta sa sin e

zvarcolindu-ma de excitatie laarind povestea micii surori din ordinul ordinul Ped Pedica icatel telor, or, urm urmari nd fas fascin cinat at tra traseu seull

65

 

prin hi-potalamusul naratorului, sapat de Vordenbliss ca sa ajun ajunga ga la dori dorita ta,, inac inacce cesi sibi bila la Cy Cydo doni nia, a, pri prizon zonier iera a in gla glacia cialul lul Corn Corn al lui Ammon. Ammon... .. Iar la

metrou, inca o carte magica distrusa prin mediatizare, supralicita supralicitare, re, defor deformare mare inten intentionat tionata a a faptelor si-a si-a sen sensur surilo ilor. r. Si nic nicii editiil editiile e moder moderne ne nu mai au

ultima ulti ma pagina, pagina, cand Cydon Cydonia ia aru arunca nca tatalui tatalui ei la picioare pielea proaspata picioare proaspata si sangeranda sangeranda a propriei propriei fete, strigand „Recunoas-te-ma „Recunoas-te-ma!", !", am simtit mereu acel tremur violent si irepresibil, senzatia aceea de pierde pie rdere re iminen iminenta ta a mint mintilo ilorr pe care care cred cred ca toti toti cititorii cartii lui Rotluft o stiu prea bine. Eram poate la a cincisprezecea lectura cand am pierdut editia mea originala, ingropata sub gramada de moloz a blocului demolat. in acea seara, tarziu, dupa ce bul buldoz dozere erele le si-au si-au desava desavarsi rsitt tre treaba aba,, am urc urcat pe gram gramad ada a de fiar fiaree-nd ndoi oi-t -te, e, beto betoan ane e si scanduri, patetic indreptate spre cerul galben, si-am scurmat scurm at in moloz moloz pana mi-am mi-am umplut degetele degetele de sange. M-am ales doar cu un fascicul botit, 34 de pagini din Manastirea din Parma (oras ce nu exista pe harta, de altfel: am verificat in cel mai amanuntit atlas atlas pe car care e l-am l-am gas gasit) it) de un anu anume me Ste Stendha ndhal, l, scriitor necunoscut. Au trecut apoi anii, si acea odaie se sec creta, eta, in careare-am am ci citi titt feric ericit it mi miii de ore in adolescenta, mi-o mai amintesc doar ca prin vis. De multe ori am incercat sa regasesc vremurile deatunci folosind epopeea Cydoniei drept madlena, dar nn-a am aflat decat ca repet petarea trecutul ulu ui e imposibila. La relectura, nul-am mai putut vedea pe Vorden Vor denblis bliss s dec decat at cu figura figura de mafiot mafiot bland a lui Ruud Vicq, pe arhidu arhiducesa cesa omizil omizilor or cu mutra lui Irma

nimic din porozitatea si aroma calda, de rumegus uscat, a paginilor vechi, de atatea ori rasfoite. Asa incat Impudica moarte, cea adevarata, mai traieste doar doar in noi, noi, ce ceii di din n ge gener nerat atia ia me mea, a, ca caro rora ra ne-a ne-a incendi inc endiat, at, indure indurerat rat,, exalta exaltatt si inveni inveninat nat can candva dva adolescenta.

de pe toti si pe parte pandantul lo lorr Lindo, ci cine nema mato togr graf afic ic de fiecare-n pe af afis isele ele din dinca st stat atiil iile e de

staresa deseneze bogat cine stie carei gramaticicopaceii generative eraramificati pierdut: ilaiineca

Marele Sincu Pe la sfarsitul anilor '70 m-am inscris si eu, ca tot studentul snob si cu o imagine de sine exagerata, la cursul special de semiotica pe care-1 tinea faimosul Alexandru Sincu. Era fara-ndo-iala cursul de la Litere cel mai la moda in acei ani in care, ca postmodern postm odernismul ismul azi, structuralis structuralismul mul era pe toate buzele, o religie in toata regula, cu profetul ei (Ferdina nan nd de Saus uss sure), cu evanghelist evan ghelistii ii ei (Piaget, (Piaget, Althusser, Althusser, Levy-Stra Levy-Strauss uss si Barthe Bar thes), s), cu aposto apostolii lii ei (cei (cei vre vreo o doi doispr spreze ezece ce — pentru pen tru sim simetr etrie ie — reprez reprezent entant antii ai Noului Noului Roman Roman francez), chiar si cu crucea ei: axa sintag sin tagmat matic/ ic/par paradi adigma gmatic tic... ... Cin Cine e nu stia stia pea peatun tunci ci diferenta dintre signifie si sig-nifiant, cine nu citise Poetica matematica sau Opera aperta, cine nu era-n

66

 

un ocean de dispret. Trezit din somn, trebuia sa poti recita recit a numele reprezenta reprezentantilor ntilor scolii forma formaliste liste ruse („Sklovski, cunoastem!" s spuneai puneai cu ofigura plictisita,

intalnim pe marele Sincu. Extraordinar personaj! Nu stiu daca studentii care nu l-au mai apucat — caci „a fugit" in scurt timp pe meleaguri mai bune — au

si era de-ajuns ca sa intri in club) si sa fii in stare sa explic exp licii de ce o car cartea tea lui Ba Barth rthes es poa poarta rta numele numele enigmatic S/Z. Studentii mai slabi de inger faceau eforturi disperate sa patrunda in nucleul initiatilor. O frum frumo oasa asa ro ros scata ata aa-nt ntel eles es cu gr greu eu de ce un amfi am fite teat atruru-nt ntre reg g a iz izbu bucn cnit it in ho hoho hote te cand cand si-a si-a-nceput o prezentare cu cuvintele: „Ma uitam aseara in Cour Courss-ul ul lu luii Sa Saus ussu sure re.. ..." ." Ex Exis ista ta,, fire firest ste, e, si o opozitie la conceptul (mic-burghez) de structuralism, mai ale ales s din par partea tea cel celor or ce co conduc nduceau eau destin destinele ele facultatii. Decanul de pe-atunci, de pilda, se ridicase la sf sfar arsi situ tull unui unui col oloc ocv viu si ros osti tise se cu manie anie prolet pro letara ara:: „Am ascult ascultat at cat cateva eva luari luari de cuvant cuvant in ca care re un unii ii cole colegi gi au inc incer erca catt sa ac acre redit ditez eze e id idee eea a gresita ca structuralismul ar fi revolut. In realitate, nu structuralismul, ci marxismul e revolut, tovarasi!" De data aceasta nu s-a mai ras in hohote, ci doar in pumni. De altfel, bietul profesor, personaj central al unui imens folclor studentesc (el e cel care rostea an de an la cursul cursul lui celebr celebra a fraza fraza „Bolint „Bolinti-ne i-neanu anu a debutat deb utat cu o fat fata a tan tanara ara pe patul patul mortii mortii"), "), a fost fost curand inlocuit la decanat de un poetician, dovada a atotputerniciei modelor culturale. O.K. O.K.,, o da data ta sa sau u de do doua ua or orii pe sa sapt ptam aman ana a ne adunam, deci, vreo zece studenti, crema cremei din facult fac ultate ate,, intr-o intr-o sala sala mic mica a si nenoro nenorocit cita a de pe la

pierdut prea mult in privinta semioticii si poeticii, dar in orice caz au pierdut un spectacol. Micut, aratand incredibil incre dibil de de tanar pentru vars varsta ta lui (toti il luau lanceput drept student si-1 interpelau pe hol: „Da, ba, o tigare..."), cu un par numai inele si o fata de actor de rolu roluri ri se secu cund ndar are e la Ho Holl llyw ywoo ood, d, dar dar cu ochi ochi frumos fru mosi, i, fem feminin inini, i, Sincu Sincu era un spi spirit rit soc socrat ratic, ic, un geniu oral. N-a scris aproape nimic, ba a mai avut si neplacerea ca unul dintre foarte putinele lui texte tipa tipari rite te sa ap apar ara a semn semnat at („ai („aici ci o ingr ingroz ozit itoa oare re greseala de tipar...") Alexandru Lincu... Dar prezenta lui era hipnotica si cuvintele lui erau oraculare. La primul curs tinut cu el, dupa ce a tacut afundat in gandur gan duri, i, ca un nou Wit Wittge tgenst nstein ein,, mai bine de un sfert sfert de ora, nene-a a produ produs s de lala-nce nceput put o cramp crampa a mental men tala: a: „Da, „Da, sa vorbim vorbim des despre pre com comuni unicar care. e. Censeamn nse amna a a comuni comunica? ca? CeCe-nte nteles les are fra fraza: za: Oltul Oltul comunica cu Dunarea?" Dupa care s-a lansat intr-o schema desenata pe tabla, cu foarte multe ramuri si opozitii in care ne-am prins repede urechile. Vorbea in tot acest timp inspirat, ca un actor, plasan-du-si poantele si efectele cu mare eficacitate... „Genial!", l-am l-am auz auzit it soptind soptind langa mine mine pe Lau Lauren rentiu, tiu, care care privea transportat schema de pe tabla. Rodica, Liviu, Calin si Ariadna pareau ca pricep ceva, pe cand noi, astia, mai cu literatura, Stefan, Bogdan, Elisabeta si

etajul cu tabla cu ca bucatele de creta si cu o patru, zdre zdrean anta ta oputi pu tind nddotata a ot otet et bu bure rete te, , ca sa-1 sa-1

cu mine, primeam prime am revel revelatia fara sa si cercetam. cercetam . Daca primul curs fusese atat atia de abscons de savant, n-

67

 

aveam nici o indoiala ca dupa un an de zile Eco, Barthes sau Todorov aveau sa ni se para niste bieti diletanti in ale semioticii...

tabara de langa faimoasa manastire pe langa care se tot plimba umbra lui Mircea. Era o tabara de copii intre sapte si paisprezece ani, care n-aveau nici o

Din pacate, cu prima sedinta de initiere din salita kafkiana s-a cam terminat kafkiana terminat to tott cursul! Spre Spre uimirea noastra, timp de un an de zile dupa aceea n-am mai facut fac ut alt altcev ceva a dec decat at sa int intoar oarcem cem pe toa toate te partile partile schema de la-nceput, mai stergand, mai adaugand ca cate te-o -o ramu ramuri rica ca,, dar dar fara fara sa pr prog ogre resa sam m ab abso solut lut deloc.. Ne bateam pe bur deloc burta ta cu Sinc Sincu, u, eram cei cei mai buni prieteni, sporo-vaiam saptamanal cate doua ore despre Bahtin si Vinogradov, ca sa ne dam seama in ce cele le di din n ur urma ma ca.. ca.... Sin Sincu cu nu pu pute tea, a, de fapt fapt,, sa predea absolut nimic. Ca, in ciuda mintii sale foarte bine bine mobil ila ate, era zapa pac ceala in persoana, nehotararea intruchipata, delasarea desavarsita. Ca el nu era o sursa de cunoastere, ci una de (sublimridicol) divertisment. Nu era un maestru adevarat, dar dar ating atingea ea mi mira racu culo losu sull in mi mima mare rea a calit calitat atii ii de mae ma estru stru in as asem eme enea nea ma mas sur ura a in inc cat, at, ca un uno or indrago indr agosti stiti, ti, nu ne mai pasa pasa daca daca suntem suntem mintiti mintiti,, atata vreme cat minciuna era frumoasa. Si cu cat entuziasm pornea la treaba de fiecare data! Se lansa in proiecte ce mereu se dez-umflau pe drum drum,, ca care re de ca care re mai mai fa fant ntas aste te.. Me Meri rita ta sa povestesc aici, pe scurt — ar merita de fapt cel putin o lo long ng sh short ort st story  ory  — mar marea ea noastr noastra a ave aventur ntura a semiotico-poetico-stilistico-Dum-nezeu mai stie cum de la Cozia. Cei de mai sus si alti cativa, intre care

banuiala despre ce-i astepta. Caci Sincu aranjase ca bietii pusti nevinovati sa ne serveasca drept cobai pentru un sofisticat experiment de poetica aplicata. Am fost cazati la gramada intr-un vast dormitor si am mancat la un loc cu copiii si cu profesorii lor.  Totul in acea tabara a fost minunat, in afara de fap aptu tull ca ma mare rele le nos nostru tru exp xpe eri rime ment nt a esuat suat lamentabil si fara drept de apel. Ziua de lucru ne incepea foarte devreme, mereu cu privelistea maestrului Sincu, in kimono albastru cu model model de drag dragon onii si cr criz izan ante teme me,, faca facandu ndu-s -sii gimnastica denviorare. De fapt, intampinand soarele cu un fel de dans lent, len t, semi-y semi-yogh oghin, in, semi-i semi-inve nventat ntat de el insusi insusi.. Ne hlizeam la el ca la o aratare bizara. Era din alt film. Cu toate astea, toti cautam sa-i fim cat mai aproape. Avea talentul unor anumite dame din lumea mare de-a dea aduna aduna oame oameniinii-n n juru jurull lor. lor. O lauda a lui ne facea fericiti toata ziua. O incruntare ne producea chinuitoare procese de constiinta. Acum, privind in urma, nu-nteleg de ce tineam cu totii atat de mult la el. Fireste, intre noi il ironizam cat cuprindea, dar mereu cu ingaduinta pe care-o merita faptele unui co copil pil mare mare.. Imed Imedia iatt dupa dupa ma masa sa de di dimi mine neat ata, a, ii convo convocam cam pe pus pusti ti (lua (luandu ndu-i -i de la distra distracti ctiii mai adecvate varstei lor: suitul in copaci, fotbalul etc.) si

mi-i amintesc pe Marina si pe Romulus, am mers cu Sincu, Sinc u, pri prin n anu anull tre trei, i, al meu, meu, de facult facultate ate,, int intr-o r-o

ince incepe peam am sa-i sa-i chin chinui uim m cu sa sadis dism, m, ap aplic lican andudu-le le baterii peste baterii de teste, unele mai ciudate ca

68

 

altele. Toate testele astea le inventase Sincu. Nimeni nu stia la ce folosesc, cum ar trebui interpretate, ce vrem sa dovedim cu ele. Unul consta intr-o poezie de

spuneam spunea m des destep teptac taciuni iuni premedi premeditat tate e intr intreag eaga a zi, ce cers rsin ind d maca macarr o urma urma de ap apro roba bare re di din n part partea ea maestrului.

Stefan Nenitescu (?!) ale carei versuri decupate ca un puzz puzzle le tr treb ebui uiau au re reco cons nsti titu tuite ite de co copii pii.. Un Unel ele e versur ver surii le pareau pareau co copiil piilor or des destul tul de suspec suspecte: te: „Si una-i una -i roza roza si mir miroas oase", e", glasui glasuia a unu unul, l, si trebui trebuia a sa reco recomp mpui ui to toata ata poez poezia ia ca sa int intel eleg egii us usur urat at:: se refe refere rea a de fapt fapt la o sc scri riso sori rica ca de am amor or.. .... Altu Altul, l, deven dev enit it im imed edia iatt faimo faimos, s, zic zicea ea:: „Mam „Mamit ita a mare mare si pisica / Veghez la timp sa aiba lapte". Toti copiii nentrebau cum sa mai aiba lapte mama mare, la varsta ei. Pisica, mai mergea, era mai firesc. Alt test era un fel de labirint care la fiecare intersectie avea mai multe metafore. Copilul trebuia sa aleaga una dintre ele si s-o ia pe drumul indicat de ea. Totul ar fi fost in regula, daca metaforele nu erau, absolut toate, de tipul: tipu l: „va „vantu ntull iubi iubirii rii", ", „ inim inima a zorilo zorilor", r", „parfu „parfumul mul zapezii", „roua misterului" etc. Si pe ele tot Sincu le ticluise. Ne-ntre-bam uneori cat de relevant era daca un copil copil al aleg egea ea „v „van antu tull iubir iubirii" ii" in loc loc de „inim „inima a zorilor", dar prestigiul maestrului ne-ntuneca pana la urma dreapta judecata... in fine, pierdeam ore-n sir inregistrandu-i la microfon pe aceiasi copilasi martiri care trebuiau sa recite, la prima vedere, o poezie, de obicei tot pe cea cu mamita mare si pisica. Daca se poticneau, trebuiau s-o ia de lanceput. Mai erau si alte teste, pe care le aplicam rabdatori, ore-n sir, asupra copiilor tot mai blazati, mai dornici de o alta

Multumiti, Multumi ti, mergeam apoi la birtul din apropiere, maneam,, inc maneam incerc ercam am sa tragem tragem tea teapa pa che chelne lneril rilor, or, eram prinsi, intorsi din drum, balacariti, iar a doua zi o luam de la capat capat,, cu ner nerus usina inare re,, cu acei aceias asii chelneri, la acelasi birt,de altfel singurul disponibil. Imperial, Sincu ne snoba cumparandu-si, din cand in cand, cand, cat cate e un strop strop stralu stralucit citor or de „Qu „Queen een Ann Anne". e". Noapte Noa ptea, a, pe dru drumul mul de-n de-ntoa toarce rcere, re, zec zecii de lic licuric uricii palpaiau in intuneric... Dupa doua-trei zile copiii, care la-nceput venisera de buna voie, atrasi de noutate, fugeau de noi ca de ciuma. Cand venea ora experimentelor, se golea tabara. Se ascundeau pe te miri unde, o luau pe camp... intr-o intr-o dimi diminea neata, ta, un pus pustiul tiulica ica de cla clasa sa a cincea cincea,, care fusese dibuit si adus de urechi de instructorul lui, s-a smuls cu disperare din mainile lui Stefan si, inca strangand in pumn fragmentul cu „Si una-i roza si miroase" (a trebuit sa facem apoi altul), a sarit pe fereastra si dus a fost! Ajunsesera sa se fereasca de noi chiar si la sala de mese: cum aparea grupul nostru, striga unul: „Şase, studentii!", la care cei mai multi isi luau farfuriile cu budinca si-o roiau in dormitor. incepuseram in cepuseram si noi sai uram, vazand atata ostilitate. Cum ne era tot mai greu greu sa sa-i -i prin prinde dem, m, ne razb razbun unam am pe ei in efig efigie ie,,

 joaca, in mijlocul naturii. Serile, venea vremea evaluarii. Ne asezam in cerc, cu Sincu in chip de Mo-

inventand invent and feluri feluri de mancar mancare e in car care e biet bietii ii nostri nostri subiecti ar fi fost ingrediente esentiale: „Ce-ati zice

rome romete te pepe-un un sc scau aun n ce ceva va mai mai inalt inalt si, si, pe rand, rand, 69

 

sa ni se aduca acum o copilada bine fezandata, unsa cu mujdei?" ne ispitea Romulus in cunoscutul lui stil sado-maso. Copilada era, chipurile, rulada de copil!

altadata?". Nimeni n-avea sa mai stie vreodata ceva de soa soarta rta lor. intreba intrebatt tim timid, id, Sincu ne tra tragea gea un zambet cuceritor: nu e momentul acum, trebuie sa

Nu ne mir miram. am. Nu-1 stiam stiam noi pe Romulu Romulus? s? intr-o seara iesiseram iesiseram langa ma manastire nastire si stateam cu totii pe iar iarba, ba, sub cer cerul ul imens, imens, tranda trandafir firiu, iu, asculta ascultand nd toaca si privind randunelele ce dadeau roata. Asezat pe-o rana si privind cerul, Romulus avea o infatisare deosebit de melancolica. „La ce te gandesti?" lam intrebat, cuprins si eu de vraja acelei seri. „ Ma-ntreb de ca cate te cart cartus use e ar fi ne nevo voie ie ca sa dai jos toat toate e randunelele", mi-a raspuns, cu aceeasi expresie de melancolie pe chip... Ne-am intors la Bucur Bucuresti esti inghesuindu inghesuindu-ne -ne toti intrun compartiment de tren, ducand cu noi vrafuri de teste, tes te, chi chinta ntale le de ben benzi zi de magnet magnetofo ofon, n, pe care care urma sa le interpretam interpretam acasa. Fara-ndoiala, Fara-ndoiala, poetica si semiotica aveau sa faca un mare pas inainte in urma urm a exp experi eriment mentului ului nos nostru tru.. Aveam Aveam sa intram intram in istorie sub numele de „Grupul de la Cozia", discipolii marelu mar eluii Sinc Sincu. u. Muream Muream de nerabd nerabdare are sa-nc sa-nce-p e-pem em lucru luc rull pe esan esanti tioa oane ne,, sa de defi finim nim rezu rezult ltat atel ele, e, sa incropim teoria. Dar saptamanile treceau, cursul din salita tip Raskolnikov devenea tot mai incalcit, noi tot mai infatuati fata de colegii de rand, asemenea unora uno ra ce, ce, tre trecut cutii pri prin n gro grota ta din Eleusi Eleusis, s, aflase aflasera ra mantuirea semiotica, iar imaginea celor petrecute la Cozia se estompa tot mai mult in inaltele noastre spirite. Unde mai erau benzile, puzzle-ul cu mamita

ne mai gandim, sa mai aprofundam... Am putea pu tea sa le lasam mostenire mostenire urmat urmatoarei oarei promotii de studen studenti, ti, noi facuseram destul, sa mai faca si altii...

mare, labirintul cu „vantul iubirii" si „inima zorilor"?

carate, cara te, foite si fire de aur transcende transcendental: ntal: cres crestele tele

Bomba de aur  Ivegret vremurile cand tot ce era auriu in picturi se reprezent reprez enta a prin foite foite de aur ade adevar varat. at. Jum Jumata atati ti si sferturi de monezi erau batu-te-ndelung cu ciocanul pana deveneau mari hartii de aur, usoare ca pana si aproape stravezii, lipite apoi peste nimburi, stele si sorii in peisaj sor peisaje e cu chi chipar parosi osi si castel castele. e. in acelea aceleasi si fabuloase vremi sclipirile din tapiserii se realizau tot cu fire de aur, impletite cu matasea si cu bumbacul aduse din Colonii. Zulufii fecioarelor erau din span de aur si cornul de inorog avea ca-nelura din spire de sidef adevarat... Pe Pent ntru ru po pove vest stir irea ea de fata fata mi mi-a -arr treb trebui ui si mie foarte, foarte mult aur. Mi-ar fi placut de pilda ca, in peisajul in care nu se va-ntampla din pacate nimic de-a lungul acestor pagini (dar cititoarele mele s-au obisnuit, deja, cred, cu asta), cel putin trei elemente sa fie poleite cu aur adevarat, aur de un miliard de

Dar, Da r,

vorb rba a

po poet etul ului ui::

„U „Und nde e

sunt unt

zape zapezi zile le

de

valurilor marii, formand o cale de foc de la soarele 70

 

vuito uitorr si pa pana na la tarm tarm,, cele ele sapte apte lite litere re care are formea for meaza za cuvant cuvantul ul SAMSUN SAMSUNG G pe mobilul mobilul vecine vecineii mele de plaja s si, i, nu in ultimul rand, parul ei blond si

ajunge la mare imi refuz sexualitatea, si asta-mi da o ciudata voluptate. Fiindca-n toate fantasmele mele traieste marea, care-mi inunda craniul si se revarsa

greu, rasucindui-se rasucindui-se pe umeri in carcei carcei savanti, savanti, cruzi si melo melodio diosi si ca in st studi udiile ile de coaf coafuri uri al ale e lui Le Le-onardo. Dar pentru descrierea acestui par, pe care sculpto scu lptorii rii din vech vechime ime n-ar reusi reusi sa-1sc sa-1scoat oata a din dalta dal ta,, oric oricat at de fi fina na ar fi dent dentit itia ia ei si oric oricat at de mladioase le-ar fi incheieturile, mi-am rezervat trei sferturi din paginile acestea fata-n fata, ca doua aripi de flutur fluture e virtua virtuall sau ca un pic pictor torial ial al cel celei ei mai erotice eroti ce dintre reviste revistele le erotic erotice e ale lumii. Entuziast Entuziast,, aproape aproa pe nebun de exalt exaltare, are, asemenea lui Socra Socrate te cel din Cratylos, simt ca, orice as scrie aici, nu voi face decat sa vorbesc despre acest par de sarme de aur, de fractali de aur, de miliarde de picioare ale unui paianjen de aur, pe care l-as fi apucat si-nfasurat pe pumn, aspru si gros si fierbinte, o data, de doua ori, de trei ori, de patru ori, de cinci ori, de sase ori pan-as fi ajuns la ceafa goala, cu cateva firisoare spiral spi ralate ate,, ale celei celei ce zac zacea ea pe pla plaja ja lang langa a mine, mine, de des spart partit itii doar doar de un me metr tru u de nisi nisip p de scoi scoici ci sfaramate. Merg la mare de fiecare data singur si de fiecare data dat a fac plaja co comple mplett gol gol,, inconj inconjura uratt de trupur trupurii complet goale. Ma apropi apropiii de mar mare e cu preca precauti utiile ile nesfar nesfarsit site e cu care vechii evrei se apropiau de chivot: „Sa n-aveti a face fac e cu vreo vreo fem femeie eie", ", le por porunc uncea ea atu atunci nci Iehova Iehova..

din el ca vinul ce ce se varsa peste buza u nui potir. Iar la mare nu fac dragoste decat o singura data, de obicei in ultima noapte, cu o femeie pe care-abia o cunosc, mereu alta si de fapt intotdeauna aceeasi, pentru pen tru ca ea pentru pentru mine est este e doa doarr marea. marea. Este esenta acelor zile de nisip si de sare, de statui de bronz lungite pe plaja ca pe un capac nesfarsit de sarcof sar cofag ag etrusc etrusc,, de efecte efectele le de lentil lentila, a, violet violete e si iri irizat zate, e, ale soare soarelui lui triumf triumfato ator. r. E pro promis miscui cuitat tatea ea tota totala la,, anon anonim ima a si insu insupo port rtab abil il de du dulc lce, e, mare marea a sarata si umeda si senzuala din care toti am iesit. Pana anul acesta, insa, nam cunoscut cu adevarat nici marea si nici femeia. Se arata pe la ora zece si-n scurt timp am invatat, ca tot totii cei ceilalt lalti, i, sa-i sa-i astept astept ras rasari aritul. tul. O preced precedau au coroana si unda de soc a unei explozii termonucleare. Ne ridicam pe jumatate de pe nisip si, barbati goi si femei goale, o priveam orbiti, prin oc ochela helari ri fumuri fumurii, i, ca pe eclip eclip se. Sir Siroia oia frumus frumusete ete.. Merge Me rgea a pe va varf rfur urii incal incalta tata ta-n -n pant pantof ofii de cuar cuartt sclipitor, cu tocuri ce se curbau pe alee subgre sub greuta utatea tea ei nem nemaiv aivazu azuta. ta. Cob Cobora ora pe nisipul nisipul micului mic ului gol golff margini marginitt de stabilo stabilopoz pozii sisi-si si intinde intindea a cearsaful foarte aproape de mare. Apoi se despuia, sustinuta-n picioare de toate privirile de pe plaja, pana si ale pescarusilor, caci numai goala putea fi cu

Zile-ntregi, uneori saptamani inainte de-a

adevarat inteleasa si descrisa. Si mereu ramanea o

vreme doar in chiloti, alba ca laptele si linsa de briza 71

 

di din n la larg rg,, si si-a -atu tunc ncii pubi pubisu sull ei inti intind ndea ea ma mata tase sea a albastra ce se cut uta a dedesubt, bt, intre labii biile ingemanate.

feromoni. in camisola asta de feromoni intra si in mar are, e, mere mereu u numa numaii pa pann-la la ge genu nunc nchi hi,, me mere reu u impingandu-si impinga ndu-si saniisanii-nainte nainte,, pictandu-si pictandu-si gurgui gurguiele ele si

Ar fi fost idealul de frumusete a, practic, intregii umanitati. umanita ti. Ar fi fos fostt van vandut duta a si cumpar cumparata ata,, langa langa sofran, scortisoara si oricalc, in porturi indepartate. Cu picioarele ei groase, de zeita ce sustine un colt de templu, tem plu, cu sanii sanii ei urias uriasii pe care care si-i im imping pingeaeanaint nai nte e cu mand mandri ria a cu care care ma matr troa oana na roma romana na-s -sii impinsese copiii („Iata bijuteriile mele!"), cu pletele ei de Ma Magd gdal alen ena a din din Magd Magdal alen enia ian, n, cu bo boiu iull ei cr cris isel elef efan anti tin n ar fi fo fost st mand mandri ria a hare haremu muri rilo lorr si calareata calar eata filozofilo filozofilorr lumii. Goala, raspandea raspandea atata lumin lum ina, a, ca to toat ate e ce cele lela lalt lte e tr trup upur urii din din mi micu cull go golf  lf  capata cap atau u culoar culoarea ea cen cenusi usie-a e-a cada cadavre vrelor lor.. San Sanii ii ei, observai imediat, erau singurii demni de acest nume: celelalte femei aveau pe piept mamele sau pur si si simp mplu lu tate tate.. Fu Fund ndul ul ei ei,, cu zo zona nant ntun unec ecat ata a din dintr tre e coapse pse, isi arata din timp imp in timp, lenes si premed pre medita itat, t, ste steluta luta cafeni cafenie e si struct structura ura cea cealal lalta, ta,

rotunjimea dulce de sub ele pe azur. Apoi inainta pe dara dara de aur, aur, se ap aple leca ca si ri ridic dicaa-n n pa palme lme cate cate-o -o meduza, stiind ca toti o privesc, ca e miezul miezului marii. Cand Cand se-ntindea se-ntindea din nou la langa nga mine (v (vai, ai, cu acelasi metru de nisip si scoici sparte-ntre noi), cu lentile moi de apa pe trup si cu parul imbacsit de sare sare,, trag tragea eam m ae aerr in piep piept, t, si ae aeru rull pe ca care re-1 -1 smulgeam de pe corpul ei imi patrun-dean alveole si-apoi in sange, iar sangele-mi cobora in arterele sexu sexulu lui, i, desc deschi hiza zand nd ac acol olo o su supa pape pe si umpl umplan and d tesuturi fierbinti. Ma lipeam de nisip, il muscam, as fi mancat marea ca pe o stridie uriasa, as fi ros norii si ho hote telul lul di din n za zare re.. De Deve vene neam am tot, tot, di din n cap cap pana pana-n -n picioare, un sex erect, cuprins de febra si nebunie. Ce varsta sa fi avut femeia asta de smantana si aur? I-as fi dat intre cincisprezece si saptesprezece miliarde de ani.

franjurata complex, centin-de iese dintre valvel val vele e unei une i scoic scoicii asemenea de mar mare. e. carnitei Cand Cand se-nti sen-dea a pe spate, smocul de lita de aur, deasupra pasaricii rase grijuliu, grijul iu, arunca o lumina razant razanta a pe pantec, precum capacul stilourilor din copilarie. Iar cand se-ntorcea, peste fese, valurin-du-se pe pernit per nita a tri triungh unghiula iulara ra a salelo salelor, r, ive ivea a un tatuaj tatuaj cu dragoni. Am stat zece zile, zi de zi, in apropierea trupului ei

Un rsuri pu punc nct t de e pe pe-u n umfle ba balo lon nel di dint ntrr-o oi, desprins spu pum ma de de unive universuri pornise pornis sa-un se insus insusi, celelalte si alcatuind, treptat, lumea noastra. Materie lumi lumino noas asa a si ma mate teri rie-n e-ntu tune neca cata ta au conc concura uratt la za zami misl slir irea ea gala galaxi xiilo ilor: r: bi bilio lioan ane e de punc puncte te de aur aur dispuse in faguri si-n stringuri. In fi fiec ecar are, e, su sute te de mil milia iard rde e de stel stele e au prod produs us elem elemen ente tele le chim chimic ice: e: pama pamant ntul ul bin binec ecuv uvan anta tatt al planetelor. Iar pe firimitura pe care traim, in marea

mare ma re si gr greu eu,, a pi piel elii ii ei care care-n -n loc loc de bron bronz z se

de sticla sarata s-au ivit bacterii si viermi si bureti si

acopere aco perea a tot mai

mul multt cu oatmos oatmosfer fera a volat volatila ila de

trilo biti si nautili si celac celacanti. anti. Iar ca cand nd marile s a au u 72

 

retr retras as,, pe plaje plajele le lo lorr ud ude e au rama ramas s am amfi fibi bien enii si reptile. Si in padurile negre au prins a fojgai pasari si mamifere. Si umanoizi stangaci au pasit in savana.

ncrucisate, vorbind la mobil zambitoare si jucanduse cu lantugul de aur ce ardea-n jurul gleznei de uriasa.

Specii si rase au exterminat specii si rase, popoare au distru distrus s pop popoar oare, e, civ civiliz ilizati atiii s-au s-au rid ridica icatt si s-au s-au naru naruit it („un („unde de e Xe Xerr-xe xes? s? Un Unde de Ar Arta taxe xerx rxes es?" ?"), ), ap apoc ocal alip ipse se-a -au u veni venitt si-a si-au u tr trec ecut ut („ („Tu Turn rnur urii in prabusire: Ierusalim Alexandria Viena Londra Roma ireale..."), biblioteci s-au scris si li s-a dat foc si-n cele din urma o femeie a prins in pantec plod de strigo strigoii de voiev voievoid oid si-o si-o cel celulaula-ou, ou, diviza divizandundu-se se si crescand, a recapitulat facerea lumii, si embrionul a devenit o fetita ghemuita in uter, si fetita a iesit din minge min gea a de mu musc schi hi ca di dint ntrr-o o mare mare rotu rotund nda a si-a si-a crescut si-n cele din urma a mostenit pamantul. Caci intreag intr eaga a lume exis exista ta pentru pentru a ajunge la o fem femeie eie frumoasa. Bomba de aur  au poreclit-o foarte repede cei de pe plaja, barbatii goi si femeile goale ce sennegreau langa mare pe masura ce ea devenea tot mai alba si mai pietroasa.

Bomb Bomba? a? Ma Maii cura curand nd o rach rachet eta a trimi trimisa sa in pa patu tull fiecarei fiinte care-o vedea macar si o singura data pe plaja, sorindu-se goala si visatoare pe incalceala de stabilopozi, caci nu-mi imaginam, ci stiam ca, in umbra umb ra fie fiecar carei ei ca camer mere e de hot hotel, el, noapte noaptea a tar tarziu, ziu, fiec iecare ba barb rbat at is i spe peri ria a de moar moarte te feme femeia ia,, framan fra mantan tand-o d-o si patrun patrunzan zand-o d-onu nu cu obo obosea seala la din cuplur cup lurile ile sta stabile bile („s („scuz cuza-m a-ma, a, te-am te-am lov lovit? it?... ... nu te zgarii cu barba?..."), ci cu o ferocitate disperata, pe care nici macar la-ncepu-tul legaturii lor n-o avusese si nici nu o putuse avea, pentru ca biata Mada sau Cata erau simple femei, iar un barbat barbat are nevoie nevoie de mult mai mult ca sa tasneasca asemeni unui vulcan, inecand in lava arzanda oraselele de marmura de la poale. Are nevoie sa cala calareasc reasca a peste salele unei bombe de aur. aur. Nopti in sir, cand s-afacut dragoste, s-a facu facutt dragos dragoste te doar c cu u femeia c cu u pubis de aur

Femeile insele o mancau dinaga ochi, la ocot bar barbat batii, ii, incepa inc epand nd sa le-ntele le-nteleaga pecot Sapho Saph si cu pe Bilitis. Ce gasiserapan-atunci la satirii parosi cu care traiau? Cum se lasau ranite, noapte de noapte, de gr gros osol olan anel ele e lo lorr unel unelet ete e demp demper erec eche here re? ? Ca Cand nd dr drag agos oste tea, a, er erot otis ismu mul, l, po porn rnog ogra rafi fia, a, at atin inge gere rea a sfarcurilor si descleierea buzelor cu degetele si cu limba sau doar cu rasuflarea infierbantata se legau atat de evident de jocul de curbe, cute si umezeli al

ce lasa-n lasa-n nisip, de cate cate ori pleca, pleca, o ada adancitur ncitura a in forma de violoncel. In ultima zi a sejurului meu din vara aceasta, dupa ce dimineata sprijinise iar cerul cu crestetul ei de cariatida, vorbind la mobilul al carui ecran invapaiat ii fulgera pe obraz, femeia profilata pe vant si pe scoici n-a mai venit dupa-amiaza la plaja, si-atunci am stiut ca discul ei se scufundase in mare. Ajungea sa privesc in jur ca sa stiu ca plecase: barbatii si

corpului corpu lui femini feminin? n? Si nu al oricarui oricarui corp, ci numai numai al

femeile zaceau pe nisip carbonizati, fumegand... Prin

ce cele leii ce st stat atea ea acum acum pe cear cearsa saf, f, cu picio picioar arel elee-

pielea crapata le iesisera coastele acoperite de sare. 73

 

Marea insasi se umpluse de alge baloase, mucuri de tigari si hartii. Am ratacit pe plaja ore-n sir, lasand valurile sa-mi ude talpile goale. Seara, am gasit la

navigheaza pe siteuri porno. Pentru ca poarta tot so soiu iull de zdra zdrang ngan anel ele e pe care care si le asor asorte teaz aza a la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles.

bar o femeie oarecare si am iubit-o apoi intreaga noapte noa pte,, udand-o udand-o cu lacrim lacrimii si cu saliva saliva.. Planga Plangand nd peste mizerul corp de muiere (Mada sau Cata), in ca care re intr intras asem em nu ca-nt ca-ntrr-un un temp templu, lu, ci ca-n ca-ntr tr-o -o cofetarie, am stiut ca niciodata de-atunci incolo naveam sa revad stima de lapte si miere din golful cu stabilopozi, infasurata-n parul ei de sarme si vrejuri si carcei si spirale si volute de aur...

Pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilo cop iilor, r, pen pentru tru ca au buz buze e plin pline, e, dinti dinti decent decentii si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost

Pe Pentr ntru u ca is isii dese desene neaz aza a si si-s -sii picte picteaz aza a fete fetele le cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pe Pent ntru ru ca au ob obse sesi sia a pe pent ntru ru su sub-t b-tir irim imee-a a lui lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whis wh istt sa sau u pi ping ng-po -pong ng fara fara sa le inte intere rese seze ze cine cine ca cast stig iga. a. Pent Pentru ru ca so sofe feaz aza a pr prud uden entt in masi masini ni lustruite lustr uite ca niste bomboane bomboane,, aste asteptand ptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a gandi ca care re te sc scoa oate te di din n mi mint nti. i. Pe Pentr ntru u ca-t ca-tii sp spun un „te „te iubesc" exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pe Pentr ntru u ca au di din n ca cand nd in cand cand mi mici ci su sufe feri rint nte: e: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti iti dai dai seam seama a de deod odat ata a ca feme femeil ile e su sunt nt oa oame meni, ni,

si nuasuda pe buza lePentru zambesc tuturor copiilor mici superioara. care trec pePentru langa ca ele. ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.. Pentru maniac Pentru ca trec cu un curaj neasteptat neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indra indraznete znete si invent inventive ive nu din perversitate, perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte

oa oame meni ni si tionan tine. tine. Pentru rui ca sc scri riu uatii fi fie extrem em de del delica icat, t, ca colec colectio nand dPent mici mic obs observ ervati i e siextr schita sch itand nd subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru Pen tru ca le inne innebune buneste ste „An „Angie gie"" al Rolling Rolling-il -ilor. or. Pentru ca le termina Cohen. Pentru Pen tru ca poa poarta rta un raz razboi boi tot total al si inexplic inexplicabil abil

din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara

contr contra a gandac gandacilo ilorr de buc bucata atarie rie.. Pentru Pentru ca pan pana a si

De ce iubim femeile

recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu

cea mai dur dura a bussine bussiness ss wom woman an poa poarta rta chi chilot lotii cu 74

 

induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, tale, nis niste te luc lucrus rusoar oare e ume umede, de, negre, negre, rosii rosii si alb albe, e,

Nota finala

part parte e sa sati tina nate te,, pa part rte e aspr aspre, e, mi mira randu ndu-t -te e ce mic micii suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in pri privin vinta ta frumus frumuseti etiii altei altei fem femei ei sau sau a altui altui barbat barbat.. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si ac actor torilo ilorr din fil filme, me, chi chiar ar ale celor mai obscu obscuri. ri. Pentru Pen tru ca daca daca nu e sup supus us nici unei unei hormon hormoniza izari ri embrio emb rionul nul se dez dezvol volta ta int intotde otdeauna auna intr-o intr-o femeie femeie.. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-1 vad in troleibuz. Pentru ca beau porcar por carii ii ca Mar Martini tini Orange Orange,, Gin Ton Tonic ic sau Vanilia Vanilia Coke. Pentru ca nu-ti pun mana pe fund decat in

Daca v-au placut, cat de cat, istorioarele mele ma veti mai rabda, poate, un momentis-simo, caci tin mortis mor tis sa adu aduc c mult multumi umiri ri catorv catorva a din dintre tre cei car care, e, intr-un fel sau altul, au contribuit la paginile pe care tocmai le-ati parcurs. Multumesc, Multume sc, deci, tuturor modele modelelor lor din realit realitate ate ale personajelor personajelor mele, foste foste iubite, fosti profe profesori sori sau actuali prieteni, si mai ales le cer iertare pentru deformarea sfruntata a faptelor din, practic, fiecare povestire. Sunt riscurile pe care ti le asumi cand te incurci cu scriitori... Multumesc, apoi, revistelor care-au gazduit textele mele in prealabil, si mai cu seama revistei Elle, in care car e mi-au mi-au apa aparut rut,, dede-a a lungul lungul ultimul ultimului ui an, doua treimi din povestiri, cele care formeaza, cu scolioza aferenta, afere nta, colo coloana ana vert vertebrala ebrala a cartii cartii.. Celelalt Celelalte e au fostt publ fos publica icate te in Dile Dilema, ma, Romania Romania literara literara,, Lettre Lettre

reclame. Pentru ca letru excita in mintea mint ea barbat bar batilo ilor. r. nu Pentru Pen ca ideea sun suntt de blonde bloviol nde,,decat brune, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-ntoarcem, si mintea

si Tabu. internationale Multumiri tuturor. Cu mult drag multumesc celor doua Ioane care miau ci citi titt cart cartea ea cu crei creion onul ul in ma mana na si care care,, sp spre re ru rusi sine nea a mea, mea, miau miau ga gasi sitt dest destul ule e ab abat ater erii de la regulile ortografice, ortoepice, de punctuatie si chiar de ci circ rcul ulat atie ie (i (in n po pove vest stea ea in ca care re se um umbl bla a cu volanul pe dreapta)... Last but not least, multumesc editurii Huma-nitas

noastra noast ra se

pe pent ntru ru ce cecu cull in al alb b cu ca care re ma cr cred edit itea eaza za in

rotes roteste te ca o planet planeta a greoaie, greoaie, mereu si