Millon Clinical Multiaxial Inventory

Millon Clinical Multiaxial Inventory –  III  III (MCMI - III) 175 itemi Răspunsuri Adevărat/Fals

Instrumentul se administrează persoanelor cu vârste mai mari de 18 ani care au fost evaluate și/sau care urmează un tratament în vederea vindecării unei tulburări mentale. Începând cu anul 1977, când a fost construit acest instrument, a devenit unul din cele mai utilizate instrumente pentru investigarea tulburărilor de personalitate și a tulburărilor clinice majore. Doar testele Rorschach și MMPI -2 au generat mai m ulte studii în ultimii 5 ani. Până în prezent, instrumentul a fost utilizat în peste 700 de cercetări și reprezintă subiectul a opt cărți. Prima variantă a instrumentului dorește să operaționalizare teoria psihopatologică propusă de Millon. Acesta propune trei axe: activ  –  pasiv,  pasiv, plăcere – durere –  durere și sine – alții –  alții pentru a defini  persoanele sănătoase sănătoase clinic sau pe cele bolnace. Fiecare scală conține între 12 și 24 de itemi și au indici de consistență internă cuprinși între 0,67 și 0,90 (Cronbach Alpha). Fidelitatea test retest a fost testată pe o perioadă cuprinsă între 5 și 14 zile și au fost obserați indici între 0,84 și 0,96. Instrumentul este format din 14 scale care vizează patologia personalității și 10 scale care evaluează simptome clinice.  De asemenea, testul conține un indice de validare și trei scale de modificare pentru a investiga atitudinea persoanei evaluate.

conține  trei itemi care măsoară evenimente foarte puțin probabile, rolul acestora fiind acela de a detecta răspunsurile de tip random și confuzia. Dacă subiectul răspunde semnificativ la doi dintre acești itemi profilul devine invalid și nu se mai poate interpreta. Răspunsurile la acești itemi nu apar în profil, motiv pentru care psihologul trebuie să verifica modalitatea în care s -a răspuns la acești itemi.

Indicele de validre

Indici de modificare

Dezvăluire (X) –  măsoară nivelul de dezvăluire al persoanei, tendința acesteia de a accepta simptomele și problemele. Subiecții cu scoruri mici sunt defensivi și secretoși, iar cei cu scoruri mari sunt deschiși și se dezvăluie. La scoruri foarte mici sau foarte mari profilul devine invalid. Dezirabilitate (Y)  –  examinează

tendința persoanei de a răspunde la itemi astfel încât să nu lase impresia existenței unor probleme.  La scoruri foarte mari profilul devine invalid.

Devalorizare (Z)  –  examinează tendința subiectului de a accentua simptomele. La scoruri foarte mari profilul nu mai este valid

Scoruri mici pe X și mari pe Y = Fake good Scoruri mari pe X și mari pe Z = fake bad

și exagera problemele și

Paternuri de personalitate

1. Schizoid – subiectul este desprins din punct

de vedere social, preferă singurătatea, este apatic și distant, având dificultăți în a manageria relațiile sociale, lipsa apetitului sexual, sentimente de goliciune interio ară. Nu are nevoie de afecțiune și nu își exprimă

sentimentele. 2. Evitant  –   Individul este anxios social din cauza fricii de a nu fi respins.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Există un conflict interior între a fi alături de ceilalți și teama de dezaprobare sau respingere. Fantezia este cel mai bun mecanism de apărare. Cel mai mare risc este acela al dezvoltării fobiilor sociale. Depresiv  –  individul este abătut și sumbru, chiar dacă nu există motive, tăcut și  preocupat de evenimente negative. Este critic cu sine și găsește ceva negativ și î n cea mai veselă experiență. Consideră că este inutil să se dezvolte și să investească în relații din cauza pesimismului care îl urmărește la tot pasul. Din acest motiv, cei din jurul lor  pot manifesta sentimente de vinovăție. Dependent  –   subiectul este pasiv, submisiv și manifestă lipsă de inițiativă și autonomie. Simt nevoia de securitate, ghidare și suport din partea celorlalți și se vor implica în relații care le oferă protecție emoțională. Temperamentul persoanei este unul pacifist și orientat spre ev itarea conflictelor. Când securitatea lor emoțională este amenințată manifestă o porbabilitate crescută de a dezvolta tulburări de anxietate sau depresive și există riscul abuzului de substanțe. Histrionic – subiectul manifestă o puternică dorință de a fi în centrul atenției și poate fi foarte manipulator, socializează ușor și îi plac contactele sociale, își exprimă sentimentele cu ușurință și simte o nevoie puternică pentru aventură. La scoruri foarte mari îi atrage pe cei din jur prin intermediul discursu lui, stilului vestimentar și comportamentului manierat. Simte nevoia permanentă de a căuta situații  provocatoare, dorește să fie lăudat și să se afle în centru atenției. Narcisist  –   centrat pe sine, egoist, arogant, exploatator în relațiile cu ceilalți. La scoruri mari întâlnim subiecții care se așteaptă ca cei din jur să le aprecieze calitățile și cer permanent să fie lăudați și admirați. Deseori solicită anumite favoruri pe baza faptului că ei sunt „cineva”. În fața celorlalți apar ca fiind înfumurați, încrezuți, orgolioși, snobi, pretențioși și superficiali. Antisocial  –  iresponsabil, răzbunător, manifestă un înalt nivel de independență și se implică în acțiuni infracționale. Îi intimidează pe cei din jur, domină, este agresiv și lipsit de frică, aspru, c ompetitivi, de cele mai multe ori folosește un comportament mânios și ostil. Acest comportament are rolul de a provoca frică în rândul celorllați și de a-i controla. Prezintă o tendință spre consumul de substanțe, relații conflictuale și  pot avea probleme cu legea. Consideră că blândețea, tactul și intimitatea sunt văzute ca semne de slăbiciune. Sadic (Agresiv)  – manipulator și abuziv, îi face plăcere să îi jignească pe cei din jur. Este ușor iritabil, critic cu cei din jur, arogant și furios. Unii subiecți   pot sublima această trăsătură într -o profesie acceptată social. Persoanele cu această trăsătură dominantă pot experimenta probleme în căsnicie sau cu legea. Compulsiv  –  ordonat, organizat, eficient și perfecționist. Apelează la astfel de comportamente pentru a evita critica din partea autorității. În general sunt politicoși, formali și cooperativi. Obișnuiesc să își interiorizeze sentimentele de furie și resentimentele asupra figurilor încărcate cu autoritate. Au un simț puternic al datoriei și doresc să evite criticile. Teama de a nu fi respins îl face să fie un model de  bunăcuviință.

10. Pasiv-Agresiv  (Negativist)  – nemulțumit,

nerăbdător, dorește să aibă ultimul cuvânt, opiziționist și negativist. Este agresiv verbal și se plânge dacă lucrurile nu merg după  bunul plac. Nemulțumirile permenante pot determna probleme cu autoritatea,  partenerii de muncă, prietenii și familia. Scorurile mari pe această scală reprezintă

 predictori ai pierderii controlului. 11. Masochist – Pot juca rol de martir și sunt dispuși să se s acrifice. Persoanele cu scoruri mari permit celor din jur să beneficieze de avantaje   de pe urma lor . Se implică în

relații în care doresc să beneficieze de securitate și afecțiune Patologie severă a personalității 1. Schizotipal  –   individul este absorbit de  probleme și confuz din punct de vedere cognitiv. La scoruri mari se află persoanele reci din punct de vedere emoțional ,

detașați pe plan social și care resimt disconfort în relațiile sociale. De cele mai multe ori preferă să rămână la periferia cercurilor sociale și nu se atașează de ceilalți. 2. Borderline – se caracterizează prin tulburări de atașament, cu tendințe de a se implica în relații intense și instabile . Pacienții sunt labili emoțional, au un istoric al comportamentelor agresive și le trăiesc cu teama de a nu fi abandonați. Au nevoie de sprijin emoțional și sunt vulnerabili la anxietatea de separație. Nu au o imagine de sinebine conturată ceea ce îi face să ceară aprobarea celorlalți, au nevoie de atenție și confirmare. Pot prezenta comportamente suicidare. 3. Paranoid  – neîncrezător în cei din jur, de multe ori consideră că oamenii încearcă să îi controleze și să îi înfluențeze într -o manieră răuvoitoare. Este iritabil, ostil și poate deveni agresiv dacă este provocat. Gândirea este rigită și argumentativă. Po ate avea

 probleme cu consumul de substanțe, încălcarea legilor. Nu dorește ca ceilalți să știe cu ce se ocupă, motiv pentru care este foarte secretos. Sindrome clinice moderate 1. Anxietate  – individul

este tensionat și erodat în plan psihologic.  Este anxios, temător, agitat, incapabil să se relaxeze, nervos și cu tremor . Nu se poate odihni, acuză dureri musculare, dureri de cap, grețuri, transpirație rece, mâini reci și umede și palpitații. 2. Somatoform  –   subiectul este preocupat de probleme medical e care nu există . Manifestă tendințe ipohondrice și somatice. Atunci când pacientul chiar se confruntă cu probleme medicale putem concluziona că strategi ile de coping sunt foarte slabe. 3. Bipolar: Maniacal  – extrem de energic, hiperactivi, impulsiv, nu poate dormi și este maniac. Labil emoțional și cu schimbări frecvente de dispoziție. Un episod maniacal  poate include idei nerealiste, obiective înalte și nerealizabile, comportamente impulsive. 4. Distimie – individul nu face față situaților din

viața de zi cu zi, este apatic, dominat de sentimente de vinovăție, pesimist, descurajat și preocupat de sentimentele de inadecvare personală . Pot avea probleme de concentrare, apet it scăzut și ideații

suicidare. 5. Dependență de alcool  –  abuz de alcool și are trăsturi de personalitate asociate cu abuzul de alcool. 6. Dependența de dorguri - abuz de droguri și are trăsturi de personalitate asociate cu abuzul de droguri 7. Tulburarea de stres post-traumatic  –   individul raportează amintiri nedorite sau intruzive, coșmaruri  referitoare la evenimente traumative, deseori retrăiește evenimentele traumatizante. Are  probleme în gestionarea sentimentelor negative, în a se concentra și poate acuza probleme psihice dacă este în prezența unor oameni sau

evenimente care îi pot activa evenimentul traumatizant.

Sindrome clinice severe 1. Tulburarea de gândire  – subiectul raportează în repetate rându r i că are halucinații și iluzii, gândurile sunt dezorganizate și bizare. 2. Depresia majoră  –   nu poate desf ășura activități din viața de zi cu zi. Prezintă

simptome vegetative ale depresiei: lipsa apetitului și a somnului, lipsă de energie, libidou scăzut, pierderea greutății, pierderea intereselor, lipsă de speranță și ajutorare. Ideația sucidară poate fi prezentă. 3. Tulburarea delirantă  –  paranoic, cu iluzii și gândire irațională. P oate deveni agresiv și să acționeze ca urmare a acestor iluzii.