mierea de albine ecobiologica

CUPRINS 1. INTRODUCERE………………………………….……………..……………… INTRODUCERE………………………………….……………..……………………. ……. 2 2. APICULTURA APICULTURA ECOLOGICA…………………………………………….…………3 2.1. Reguli si principii in apicultura ecologică ………………………………………… 4 2.2. Evolutia sectorului de apicultura ecologică ……………………………………….. 5

3. OBTINEREA MIERII ECOLOGICE……………………………………………. 7 4. RECOLTAREA SI EXTRACTIA MIERII……………………………………… 11 4.1.Conditionarea mierii …………………………………………..…………………… 12 4.2.Cristalizarea mierii ………………………………………………………….……… 12

5. CLASIFICAREA MIERII……………………………….…..…………………… 14 6. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE…………………………………...………15 6,1 Compoziţia chimică a mierii ……………………………………………..…………. 16

CONCLUZII…………………………………………………..…………………………. 1 BIBLIOGRAFIE……..……………………………………………………………..... 2!

1

INTRODUCERE Mierea de aline este un produs natural comple!, rezultat al nectarului "loral al plantelor  #i al imogaţirii acestuia de către aline $ Apis mellifera L% cu sustanţe proprii, prin acţiunea sucului secretat de glandele acestora. &iaţa alinelor este in permanenţa interdependentă cu plantele intruc't, spre deoseire de alte insecte, hrana alinelor se azează e!clusiv pe produse de origine vegetală. (st"el, pentru asigurarea de susţante hidrocaronate $zaharoase%, alinele culeg nectar #i mana, iar pentru satis"acerea nevoilor de susţante proteice, minerale, grăsimi, vitamine, alinele culeg polenul "lorilor, vizit'nd 'n acest scop "lora entomo"ilă e!istentă in )urul stupinei. Cantitatea de miere ce se poate produce din nectarul "lorii depinde de cantitatea totală de nectar secretat #i de concentraţia zahărului din nectar. Concentraţia zahărului din nectar variază mult de la o specie vegetală la alta "iind cuprinsă 'n general intre 1*+*- #i chiar mai mult. n zorurile ce le e!ecută, alinele acestea aleg nectarurile cele mai ogate 'n zahar, iar c/nd conţinutul de zahăr 'n nectar este su 1-, acestea 'ntrerup 'n general culesul. 0ectarul 'n general se compune din di"erite zaharuri, alte sustanţe, compu#i ai azotului, minerale, acizi organici, vitamine, pigmenţi #i sustanţe aromatice. n a"ara nectarului produs de glandele nectari"ere "lorale pe care alinele il culeg #i trans"ormă in miere "lorala, se 'nt'lnesc #i glande nectari"ere e!tra"lorale $localizate 'n a"ara "lorii%, care secretă o sustanţa dulce, limpede #i v'scoasa ce se a"lă 'n anumite perioade ale anului pe "runzele, ramurile sau tulpinele plantelor #i care poartă denumirea de mana sau roua de miere, sustanţa pe care alinele o culeg #i o trans"ormă 'n miere de mana. Mana poate "i de origine animală, c/nd este produsă prin intermediul unor insecte producătoare de mana sau de origine vegetala, c/nd este secretată direct de plante. Mierea de aline a "ost prima susţantă dulce "olosită 'n hrana omului "iind precursoarea zaharului din trestie sau din s"eclă. Mierea a "ost mult timp preţuită #i considerată ca o sustanţă magico+religio a#a de către multe popoare. e asemenea, mierea era "olosită la prepararea unor   ăuturi alcoolice la care se adaugă #i e"ectul polenului #i levurilor din "aguri. 2

n prezent numero#i medici, iologi, chimi#ti si "armaci#ti de prestigiu pe plan naţional #i mondial se 'ntrec 'n a căuta remedii 'n natură, contra tuturor olilor, intensi"ic/nd cercetările asupra marelui rezervor de ogaţii alimentare #i leacuri  alino, meli"era. (sa s+a născut #i creat su ochii nostri apiterapia. (st"el medicina populară #i apiterapia, azate pe 'nţelepciunea #i  practica multimilenara a strămo#ilor de pe toate meridianele gloului ca #i rezultatele cercetărilor 'ntreprinse de speciali#ti din diverse ţări, atestă că mierea #i celelalte produse din alinăirit au "ost #i treuie "olosite de oameni tot mai mult ca zaharuri naturale #i 'n ace la#i timp ca medicamente naturale. Mierea, polenul, pastura, ceara, lapti#orul de matcă, propolisul, veninul de aline si recent, apilarnilul sunt produse ale stupului. 3e aza "undamentării lor #tiinţi"ice, 'n prezent au depă#it utilizările tradiţionale terapeutice, intr/nd ast"el intr+o etapă nouă. n ultimii * de ani a luat na#tere o activitate speci"ică, de sine stătătoare, cunoscută ca apiterapie, preocupată de valori"icarea resurselor naturale, 'n scopul ocrotirii sănătăţii omului. 5tudiată, analizată si sintetizată su raportul apiculturii, al otanicii, al chimiei, al microiologiei, al "armacologiei, utilizarea produselor stupului 'n menţinerea sănătăţii #i pentru 'nlăturarea unor a"ecţiuni ale omului, apiterapia tinde să devină un domeniu speci"ic de activitate, distinct de disciplinele care au generat+o. n consecintă, 'n prezent, s+a incetăţenit din ce in ce mai mult conceptul de apiterapie, adică terapie cu a)utorul produselor apicole, al  principiilor active pe care le conţin acestea. E!istă #i o tendinţă actuală de aplicare a apipro"ila!iei, ca metodă e"icientă de prevenire a unor a"ecţiuni ale organismului uman.

2. APICULTURA ECOLOGIC" 2.1. R#$%&' (' )*'+,')'' '+ )',%&%* #,/&/$', Calitatea mierii #i a produselor apicole certi"icate 'n agricultura ecologică este str/ns legată de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar in egală masură #i de condiţiile de e!tracţie, de prelucrare #i de depozitare a produselor apicole. (picultura ecologică are ca scop oţinerea unor produse apicole pure #i de cea mai ună calitate, "ară utilizarea de sustanţe chimice de sinteză. 5istemul de producţie ecologic este reglementat la nivel european prin R$CE% nr.472**8 al Consiliului privind producţie ecologică 3

#i etichetarea produselor ecologice #i R$CEE% nr.972** al Comisiei de stailire a normelor de aplicare a R$CE% 472**8. Mierea ecologică se oţine 'n con"ormitate cu regulile #i principiile din apicultura ecologică stailite de legislaţia comunitaă #i natională din domeniu. Modul de aplicare al acestor norme de către apicultor, este veri"icată de către un organism de inspecţie #i certi"icare. Regulile #i principiile din apicultura ecologică au 'n vedere următoarele aspecte 0 

perioada de conversie  +

mierea #i produsele apicole pot "i comercializate cu menţiunea

de ,,ecologic: numai după parcurgerea unei perioade de conversie de cel puţin un an cu respectarea regulilor #i principiilor de producţie ecologice din apicultură. 

originea albinelor   +

'n alegerea rasei de aline treuie să se ţină seama de adaptailitatea la

condiţiile de mediu, vitalitate #i rezistenţa la oli. Rasele europene de  Apis mellifera #i ecotipurile sale sunt pre"erate 'n apicultura ecologică. ;ţinerea de noi unităţi ecologice apicole se "ace "ie prin roire arti"icială, "ie prin cumpărarea de roiuri sau "amilii de aline ce provin de la unităţi certi"icate ecologic.

 Figura 1 Albina

n cazul 'n care stupinele $"amiliile de aline% au mortalitate crescută, ca urmare a stării de sănatate precare, re"acerea acestora se poate "ace #i prin achiziţie de "amilii de provenienţă convenţională, cand nu s+au găsit spre achiziţionare "amilii de aline din stupine ecologice #i numai cu aproarea organismului de control. Re'noirile de populaţie se poate "ace prin introducerea a doar 1*- din roiuri #i mătci necon"orme cu principiile de producţie ecologică din apicultura cu condiţia ca in stupi să "ie introdu#i "aguri certi"icaţi ecologici. 4



amplasarea stupinelor   +

organismele de inspecţie #i certi"icare pot să delimiteze regiunile sau

zonele 'n care nu se poate practica apicultura ecologică. (picultorul va "urniza organismelor de inspecţie #i certi"icare o hartă la o scară corespunzătoare privind amplasarea stupilor. n cazul 'n care aceste arii nu sunt identi"icate, apicultorul este oligat să "urnizeze organismelor de inspecţie #i certi"icare documentele si )usti"icările necesare, incluz/nd #i analizele care să demonstreze că ariile accesiile coloniilor sale 'ndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia din acest domeniu. (mplasarea stupinelor treuie 

să garanteze că alinele dispun de surse naturale su"iciente de nectar, de secreţii dulci, de polen,  precum #i de acces la apa<



să garanteze ca pe o rază de  =m 'n )urul amplasamentului stupilor sursele de polen #i nectar, din culturi oţinute prin metode ecologice #i7sau din "lora spontană, sau din culturi neecologice care sunt tratate doar prin metode cu impact scăzut asupra mediului< (limentaţia arti"icială se poate "ace cu miere certi"icată ecologic, provenită pe c/t  posiil din aceea#i unitate de producţie, sau cu sirop de zahăr certi"icat ecologic sau melasă ecologică dar numai cu autorizarea organismului de control. >tilizarea altor produse 'n a"ara celor enumerate mai sus nu este admisă 'n agricultura ecologică. (limentaţia arti"icială nu este admisă dec/t 'n perioada dintre ultima recoltă de miere #i cu 1 zile 'nainte de următorul cules natural.  Prevenirea bolilor si tratamentele veterinare +

principiile stau la aza prevenirii olilor 

in apicultura ecologica sunt  

 pastrarea in stupina numai a "amiliilor cu rezistenta sporita la oli si la conditiile de mediu< o selectie permanenta e"ectuata in stupina proprie pentru a promova spre inmultire numai "amiliile sanatoase si rezistente la oli<



reinnoirea permanenta a "agurilor intr+un procent de inlocuire de minim - in "iecare an<



izolarea "amiliilor olnave si tratarea acestora separat<



este interzisa "olosirea medicamentelor de sinteza in tratamentele impotriva di"eritelor oli ale alinelor $antiiotice si diverse medicamente care contin antiiotice, &arachet, Mavrirol, ?aivarol, 3erizin etc.%<



 pentru tratarea varoozei se vor "olosi numai produsele permise in agricultura ecologica<

5



 pentru stimularea capacitatii de aparare a alinelor impotriva olilor se pot utiliza ceaiuri din di"erite plante $galenele, menta, cimru, coada soricelului, usuioc, papadie, suc de ceapa etc.%. Caracteristicile stupilor si ale materialelor folosite in apicultura ecologica

5tupii se construiesc din cherestea de coni"ere, de tei, de plop sau din materiale care nu  prezintă risc de contaminare a mediului sau a produselor apicole si vor "i prote)ati la e!terior cu vopsea ecologica $pe aza de apa% cu uleiuri vegetale $din in, canepa, "loarea soarelui, rapita etc.%, cu ceara si propolis, acestea din urma putand "i "olosite si pentru interiorul stupului. Ceara "olosita la inlocuirea "agurilor $care treuie "acuta in anul de conversie%, treuie sa "ie certi"icata ecologic. (picultorul poate "olosi ceara proprie, provenita din topirea capacelelor  $descapaceala de la "agurii de e!tractie a mierii% sau a "agurilor crescuti de aline in rama claditoare, dar numai cu aproarea organismului de control.

2.2. E/&%' (#,/*%&%' # )',%&%* #,/&/$',. (picultura ecologică este un sector dinamic in Romania. (st"el primii producători certi"icaţi ecologic 'n apicultură se 'nregistrează in anul 2***. 0umarul operatorilor din acest sector a crescut 'n "iecare an, ast"el că 'n anul 2** s+au 'nregistrat la M(3R 4 de operatori ceea ce reprezintă un procent de 1- din totalul operatorilor inregistraţi 'n sistemul de agricultură ecologică. n anul 2**9 numărul estimat de operatori 'n apicultura ecologică va cre#te la 62*. 5tructura e!ploataţiilor din apicultura ecologică cuprinde at/t apicultori individuali, c/t #i un numar semni"icativ de "orme asociative. 3roducţiile de miere #i de produse apicole din agricultura ecologică cunosc de asemenea realizari semni"icative. (st"el dacă 'n anul 2***, Rom/nia producea 6 tone de miere de aline certi"icată ecologic, 'n anul 2** producţia de miere ecologică a crescut la 12* tone, iar pentru anul 2**9 estimam o producţie de miere ecologică #i produse apicole de peste 14** tone. 3rivitor la sortimentul de miere 'n apicultura ecologică cele mai răsp/ndite sunt mierea de salcam, de zmeura si de tei. Mierea #i produsele apicole certi"icate ecologic sunt comercializate, at/t pe piaţa internă c/t #i pe cea e!ternă. Mierea #i produsele apicole sunt  prezente, at/t pe pieţele europene $@ranţa, Aermania, >ngaria%.

3. OBINEREA MIERII ECOLOGICE 6

M'#*# #,/&/$', este 'n primul rand o miere oţinută 'ntr+o zona nepoluataă, certi"icată ecologic. (linele zoară doar pe  B  =m in )urul stupului, ast"el că certi"icatorul veri"ică acea zonă să nu e!iste surse de poluare industrială, să nu se cultive nimic pe acea supra"aţă care să necesite stropirea cu pesticite 7 insecticide, sursele de apă sa nu "ie poluate. n general, treuie să "ie o zona virgină din punct de vedere al culturilor intense. (picultorul nu are voie să deplaseze stupii din acea zona, iar organismul certi"icator veri"ică acest lucru prin controale inopinante, c/nd veri"ică #i tratamentele aplicate alinelor, precum #i ustensilele "olosite la e!tragerea mierii $acestea treuie să "ie doar din ino!%, prelev/nd mostre din ceara #i din miere, care se trimit la laoratoare independente pentru a se depista orice urmă de antiiotice. Mierea io $sau mierea ecologică% este oţinuta cu respectarea unor condiţii destul de stricte $ca #i la alte alimente agricole%, dintre care 

 stupina treuie să "ie amplasată 'ntr+o zonă ecologică, adică "ără "actori poluanţi industriali, sau culturi intensive care sunt tratate cu pesticide. (ceasta zona este veri"icată de organismul de certi"icare că 'ndeplineste aceste condiţii, #i se pot chiar preleva mostre din sol #i din apa pentru veri"icări. 7



nu este voie să se "acă tratamente asupra alinelor cu antiiotice de nici un "el, ceea ce "ace destul de di"icilă tratarea lor 'mpotriva paduchilor. Cei care "ac miere io pierd anual multe "amilii de aline, tocmai pentru că nu au voie sa le trateze. >na din condiţiile esenţiale ale  produselor io din agricultură aceea de a nu avea 'n conţinut reziduuri de antiiotice. (ceste reziduuri consumate 'n mod "recvent timp de mai mulţi ani, #i cumulate de la mai multe alimente, pot a"ecta organismul, slăindu+i imunitatea, precum #i puterea de reacţie la tratamentele e"ective cu medicamente + antiiotice.



ceara "olosită la "aguri nu are voie să "ie dec/t ceara oţinută din stupina io, mierea treuie e!trasă #i depozitată doar cu utila)e de ino! $nu plastic sau aluminiu%

 un

organism de certi"icare ecologică veri"ică pe parcusul anului toate aceste condiţii #i multe

altele, #i prelevează pentru analize mostre din miere #i ceara. Țara

noastra deţine o tradiţie 'ndelungată 'n domeniul cre#terii alinelor #i realizării de

 produse apicole, apicultura impunandu+se ca ocupaţie de sine stătătoare 'nca din cele mai vechi timpuri, con"orm mărturiilor istorice e!istente 'n acest sens. n apicultură, ca ramură de  producţie agricolă, a constituit 'ncă din antichitate o 'ndeletnicire apreciată de către societatea umană, iniţial pentru produsele oţinute $miere, polen, lăpti#or de matcă, propolis, ceară #i venin de aline%, iar ulterior, inclusiv 'n prezent, pentru contriuţia pe care aceste insecte o au la cre#terea recoltelor de "ructe, legume #i seminţe, prin polenizare. n prezent, Romania se situează printre ţările cu o apicultură ine dezvoltată, aceasta situaţie "iind o consecinţă a e"ectivelor 'nsemnate de "amilii de aline de care dispunem, a cantităţii de miere oţinută, a diversi"icării producţiei apicole #i a rezultatelor activităţilor de cercetare #tiinţi"ică #i de pregatire a speciali#tilor. Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat at/t pentru 'nsu#irile sale nutritive, c/t #i pentru e"ectele sale terapeutice. 5+a constatat că mierea de aline este unul din produsele cele mai comple!e din punct de vedere iologic, 'n compoziţia căreia s+au descoperit sustanţe "oarte importante pentru organismul uman. &itaminele care se regasesc in miere sunt ?1, ?2, ?, ?4, ?, pirido!ina $vit. ?6%, cianocoamida $vit ?l2%, acid ascoric $vit. C%, vitamina (, vitamina , toco"erol $vit. E% #i urme de vitamina . (ceste vitamine sunt in cantităţi "oarte reduse. e aceea, pentru satis"acerea necesarului de vitamina C e!clusiv din consumul de miere, ar "i necesar un consum zilnic intre 2, +  =g miere. 8

Mineralele care se regăsesc 'n miere sunt calciu, cupru, "ier, magneziu, mangan, "os"or,  potasiu, sodiu, zinc etc., acestea variază 'ntre *,2+*,* -, ma!im pentru mierea de "lori #i p/nă la ma!im *, - pentru mierea de mana. 3entru asigurarea necesarului zilnic de minerale e!clusiv din consumul de miere, ar "i necesar un consum 'ntre *, + 1, =g miere. Mierea este alcătuită 'n principal din glucide #i apă. Cele mai multe sortimente de miere au apro!imativ 2,4 - glucide #i 18,1 - apă. Alucidele preponderente sunt "ructoza $,2 -% si glucoza $1, -% care sunt he!oze ce pot "i asorite cu u#urinţă de către organism. (lte glucide  prezente 'n miere sunt maltoza $8, - 'n mierea de nectar si respectiv 1*, -' mierea de mana% care este o diglucida compusă din două molecule de glucoză, zaharoză $ma!.  - in mierea de nectar #i respectiv ma!. 1* - i'n mierea de mana% este o diglucida compusă dintr+o moleculăde glucoză si una de "ructoză. Celelalte glucide identi"icate sunt 'n cantităţi mai reduse $izomaltoza, turanoza, maltuloza, nigeroza, leucroza, metezitoza, erloza, =estoza etc%, dar acestea nu se regăsesc niciodata toate impreuna $Crane E., 19*%. Ca aliment mierea este o sursă de carohidraţi, u#or  digestiilă, naturală #i care "urnizează rapid energie. Mierea este un aliment puternic energetic, 1* calorii71** g #i ocupa un volum redus, 1 =g miere echivaleaza cu  l de lapte, * anane, * oua sau 12 =g carne. 3e l/nga gustul său placut #i compoziţia sa nutritivă, mierea are #i o serie de proprietăţi, umiditatea scazută constituie o parte important/ă/ din sistemul care prote)ează mierea de atacul microorganismelor. 0atura hiperosmotică a mierii $datorita conţinutului ridicat de glucide #i scăzut de apă% inhiă cre#terea #i dezvoltarea acteriilor #i a dro)diilor prin deshidratarea si omor/rea acestora. (ciditatea ridicată a mierii )oacă de asemenea un rol important 'n sistemul de prevenire a cre#terii acteriilor. 3D+ul mierii poate varia intre ,2 + 4, $cu o medie de ,9% "iind impropriu atacului ma)orităţii acteriilor. 3rin de"iniţie, mierea este un produs 'n 'ntregime natural care nu conţine nici aditivi, nici sustanţe conservarile. ata indicată pe orcane este un indice de prospeţime, mierea poate "i conservată timp de mai mulţi ani păstr/ndu+#i aroma #i calităţile gustative iniţiale. >n orcan ce conţine 1 =g de miere reprezintă pentru o alină culegătoare apro!imativ 2** zile de lucru si 4**** =m parcur#i pentru a culege nectarul de la ***** de "lori $Michaud?., 2***%. 9

(picultorii pot oţine alături de miere $produsul principal% #i alte suproduse cum ar "i  polenul, pastura, propolisul, ceara, veninul #i lapti#orul de matcă. Ceara de albine conţine sustanţe cu e"ect

acteriostatic #i actericid #i se 'ntreuinţează

'n numeroase ramuri ale industriei, 'n cercetări #tiinţi"ice, precum #i pentru prepararea "agurilor  arti"iciali. 5e recomandă mestecarea acesteia precum guma de mestecat 'n cazul răcelilor, in"ecţiilor cavităţii ucale, gat. Veninul de albine  este

un amestec comple! compus din proteine, săruri minerale,

enzime, hormoni, uleiuri eterice #i alte sustanţe volatile. atorita proprietăţilor terapeutice ale veninului de aline, acesta a "ost "olosit de mai  ine de 1** de ani in di"erite a"ecţiuni #i mai ales 'n stimularea "uncţiei de apărare a organismului, ca urmare a in"luenţei veninului a)uns 'n organism asupra sistemului neuroendocrin. 3rintre a"ecţiunile 'n care veninul de aline a dat une rezultate amintim olile reumatice, artritele in"ecţioase, spondiloza, di"erite oli ale sistemului nervos peri"eric, anumite a"ecţiuni chirurgicale, in"iltraţii in"lamatorii, a"ecţiuni vasculare, a"ecţiuni oculare etc. @olosirea veninului de aline este contraindicată 'n ma)oritatea olilor in"ecţioase $tuerculoza, hepatita, leucemie< precum #i 'n olile de "icat, rinichi, pancreas,'n soc ana"ilactic etc.%.  Laptişorul de matca este

un produs ogat in aminoacizi, vitamine, hormoni, di"eriţi

"actori de cre#tere etc. 5unt 'nca numero#i componenţi ai lapti#orului de matcă care nu au putut "i identi"icaţi cu precizie, in ultimul timp, se acordă o mare atenţie acidului hidro!i+decinoic $(D%, precum #i altor componenţi cu acţiune asupra glandelor endocrine, #i, in primul rand, asupra corticosuprarenalelor.  Propolisul 

este ogat 'n ră#ini vegetale, uleiuri eterice, sustanţe ceroase care, 'n

ansamlu, 'i imprimă printre altele #i proprietăţi antiiotice. (re o largă aplicare 'n terapeutica medicală #i 'n special 'n olile de piele, 'n oli chirurgicale etc. 5e poate "olosi su "orma de e!tract alcoolic sau su "ormă de unguente. 3ropolisul are #i e"ecte anestezice. Este de , ori mai puternic dec/t cocaina #i de ,2 ori dec/t novocaina ca e"ect de calmare a durerilor.  Polenul  este ogat 'n vitamine, proteine, lipide, glucide, săruri minerale. n mod special proteinele #i vitaminele se găsesc din aundentă. intre vitamine menţionam vitamineleC, ?1, ?2, ?6, 33, , acid "olic etc.

10

4. RECOLTAREA I EXTRACIA MIERII @agurii cu miere se recoltează din stup 'n momentul c/nd aceasta este su"icient de maturată lu/ndu+se drept criteriu practic prezenţa coroanei cu miere căpăcită 'n partea superioară. ndepărtarea alinelor de pe "aguri se "ace prin intermediul unor sustanţe chimice $acid "enic, enzaldehida etc% 'n stupinele de tip industrial. Este recomandail ca 'nainte de 'nceperea e!tracţiei de miere "agurii să "ie grupaţi după culoare, pentru a otine di"erite soiuri de miere in "unctie si de acest criteriu. @agurii sau corpurile cu "agurii cu miere se transportă cu multă gri)a pentru a se pre'ntampina pierderea acestui aliment, apoi se introduc 'ntr+o cameră cu aer cald p/nă la  C, care "avorizează °

e!tracţia. 5e trece apoi la descapăcirea "agurilor, urmată de e!tragerea propriu+zisă a mierii. Camerele simple de e!tracţie treuie să "ie ine izolate pentru a 'mpiedica pătrunderea alinelor 'năuntru #i treuie să conţină un e!tractor mecanic sau electric, cuţite pentru descăpăcire, care se pot 'ncălzi 'n apa "ierinte sau cu curent electric, un vas descăpăcitor cu sita  pentru separarea căpăcelelor de miere, un vas pentru recoltarea mierii #i un zăcător pentru depozitarea ei. upă sortare, "agurii se descăpăcesc cu cuţitul ine 'ncălzit, apoi se introduce 'n e!tractor. uraţia acestuia se măre#te treptat, p/nă se percepe "o#netul caracteristic rezultat din  proiectarea mierii pe pereţii vasului #i, după ce se apreciază că s+a e!tras circa )umatate din mierea de pe o parte, "agurii se schimă pentru a se continua e!tracţia pe partea cealaltă. ;peraţia se repetă pentru asigurarea unei e!trageri totale a mierii din "aguri. n "elul acesta se previne ruperea "agurilor, incident care cauzează multe nea)unsuri apicultorilor. 3entru e!tragerea centralizată a mierii sau pentru stupinele mari se "olosesc sisteme moderne, 'n care ramele descăpăcite răm/n 'n caturi #i acestea se introduc 'n e!tractorul de tip industrial direct. (ici, 'ntreg procesul tehnologic de la sortare, descăpăcire, "iltrare, depozitare, amalare etc. este automat. Randamentul acestor agregate este mare si e!tracţia mierii se asigură in condiţii sanitare corespunzatoare.

4.1.C/+''/+*# '#*''. Condiţionarea mierii cuprinde totalitatea procedeelor tehnice menite să asigure  puri"icarea, sortarea #i comaterea diverselor tipuri de miere, in condiţiile păstrării optime a 11

 proprietătilor ei "izico+chimice #i iologice 'n perioada conservării. Fniţial are loc o "iltrare a impurităţilor mai mari, care se realizează odată cu e!tracţia prin sita dispusă la locul de scurgere a mierii din e!tractor. upa aceea, in măturător are loc o limpezire a mierii, corpurile străine se separă de miere, datorită greutăţilor speci"ice di"erite, cele mai grele se lasă la "undul vasului, iar cele mai u#oare se ridică la supra"aţa vasului. emperatura mediului in"luenţează limpezirea mierii 'n mod indirect prin modi"icarea consistenţei acesteia. n cazul c/nd conţinutul 'n apă a mierii este de peste 1- se recomandă deshidratarea "ie 'n "aguri, care se ţin 'ntr+o cameră cu curenţi de aer incalziti $+4* C%, "ie ca miere e!trasă cu a)utorul unor instalaţii speciale de tipul °

evaporatorului cu vid. (cest ultim procedeu de 'naltă tehnicitate se poate realiza numai in centrele mari de e!tracţie a mierii.

4.2.C*'(&'8*# '#*'' 3rin caracteristicile lor naturale, toate sorturile de miere de "lori din ţara noastra, cu e!cepţia celei de salc/m, cristalizează 'n scurt timp de la e!tracţia din "aguri$1+ luni%. @orma #i dimensiunile cristalelor sunt condiţionate de viteza instalării procesului de cristalizare. C/nd cristalizarea se des"ă#oară lent, cristalele sunt grosiere, rugoase. Cristalizarea mierii de "lori este un proces natural #i el se datorează "aptului că cele mai multe sorturi de miere sunt soluţii suprasaturate de zaharuri. 3rincipalul "actor al cristalizării 'l constituie 'nsă, proporţia celor

două zaharuri

ma)oritare, respectiv raportul 'ntre "ructoză $ zahăr greu cristalizail 'n soluţii concentrate% #i glucoză $zahar usor cristalizail%. Gimita cristalizării mierii corespunde raportului "ructoză7glucoză de 1,*. Ga mierea de salc/m valoarea acestui raport este mai mare de 1,* ceea ce e!plică marea ei rezistenţă la cristalizare, iar la celelalte sorturi de miere de "lori, valoarea raportului este mai mică de 1,* deci aceste sorturi se vor cristaliza cu at/t mai repede cu c/t raportul se apropie de 1,** sau are o valoare suunitară $mierea de "loarea soarelui, de rapiţă, de pomi "ructi"eri%. 5oluilitatea in apa mult mai mare a "ructozei "ata de cea a glucozei, condiţionează comportarea la cristalizare a soluţiei celor două zaharuri , 'n "uncţie de proporţia lor. Mierea cu conţinut de glucoză apropiat sau mai mare dec/t cel de "ructoză este soluţie suprasaturată, deci 12

va cristaliza 'ntotdeauna. Mierea cu conţinut de "ructoză net superior $cazul mierii de salcam% este soluţie susaturată, de#i conţinutul gloal de zaharuri este identic cu cel al mierii din prima categorie. (ceasta va avea o rezistenţă mai mare la cristalizare. Cu c/t mierea este păstrată la o temperatură mai ridicată cu at/t se prelunge#te durata stării "luide. emperatura intervine prin modi"icarea gradului de saturare a soluţiei $o soluţie saturată la o anumită temperatură devine susaturată dacă temperatura cre#te sau suprasaturată dacă temperatura scade%. >n "actor de in"luenţă semni"icativă asupra cristalizării 'l constituie intensitatea mi#cării moleculare din masa de miere. Cristalizarea mierii este un proces natural, deci aceasta nu ar treui socotită ca un de"ect, ci din contră ca o garanţie a autenticităţii #i calităţii ei. Mierea "alsi"icată răm/ne 'n general lichidă. Cu toate acestea mulţi amatori pre"eră mierea 'n starea "luidă #i mani"estă rezerve  pentru cumpărarea #i consumul celei cristalizate. Cristalizarea survine 'n urma evaporării apei, dar mai ales se datorează 'nsu#irilor  glucozei de a "orma cristale. Cristalizarea se produce 'n "uncţie de raportul dintre glucoză #i "ructoză, de prezenţa cristalelor primare #i de umiditatea mediului incon)urator. upă dimensiunile cristalelor, se pot deosei mai multe "eluri de cristalizare 

mare, c/nd depă#e#te *, mm 'n diametru



 mică c/nd diametrul cristalului este de *, mm #i este ca o pasta su *, mm. Cristalizarea poate "i diri)ată at/t 'n ceea ce prive#te dimensiunile, c/t #i viteza de

realizare, prin adaugarea unei cantităţi de miere cristalizată, cu dimensiunile dorite la volumul de miere destinat cristalizării #i menţinerea acesteia 'n condiţiile de umiditate #i temperaturi "avoraile acestui proces. 3entru unele sorturi de miere, mai ales c/nd se cere acest lucru pentru e!port, se poate e!ecuta o cristalizare diri)ată, cu o "ineţe a oului de cristale după dorinţa consumatorului. 3rocesul cristalizarii are loc mai rapid la unele sorturi de miere ca cea de "loarea+soarelui, de pildă, #i cauzează o devalorizare comercială a acestui produs. Cristalizarea este in"luenţată #i de conţinutul unor "ermenţi, prezenţa unor acterii, condiţiile igienice 'n care se conservă #i 'n primul r/nd, ar merita să "ie amintită temperatura si umiditatea.

5. CLASIFICAREA MIERII

13

3e l/ngă e"ectele generale ale mierii, e!istă #i proprietăţi particulare ale acesteia, 'n "uncţie de provenienţa sa 

mierea de mana +

este oţinută de pe "runzele de "ag, de "rasin #i de ste)ar. (re proprietăţi

la!ative mult mai puternice dec/t celelalte tipuri de miere, are e"ect antiin"lamator asupra tuului digestiv, "avorizează eliminarea to!inelor din corp. 

mierea de tei + are aroma cea

mai placută #i cea mai puternică dintre toate tipurile de miere. Este

recunoscută drept calmant psihic, somni"er, ana"rodiziac. 

mierea de floarea-soarelui +

are proprietati tonice psihice si tonice generale, este a"rodiziaca,

stimuleaza imunitatea. 

mierea de salcâm + se

pastrează lichidă 'n mod natural, "iind "oarte ogată 'n "ructoză.

Este recomandată drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiacă. 

mierea de brad şi de alte conifere +

este "oarte rară, randamentul de culegere al alinelor "iind

mic. (re proprietăţi e!cepţionale asupra plăm/nilor #i sistemului respirator, ene"iciind de  proprietăţi antiin"ecţioase, e!pectorante, antitusive #i, atunci c/nd este consumată cu tot cu "agure, ronhodilatatoare. 

mierea de zmeură + are o

culoare alicioasa, speci"ica, dupa care poate "i recunoscuta.

Reglează activitatea ovarelor, previne apariţia unor a"ecţiuni ca osteoporoza, sclerodermia. 

mierea de mentă  +

se "olose#te ca  ronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic.

>#urează digestia, comate alonarea. 

mierea de trifoi +

are o acţiune diuretică "oarte ună, a)ut/nd la eliminarea apei 'n e!ces din

ţesuturi #i, de asemenea, are o acţiune estrogenă, adică a)ută la "i!area calciului 'n oase, iar la "emei "avorizează accentuarea caracterelor "eminine #i are e"ect 'ntineritor puternic. 

mierea de mac + are un e"ect somni"er, antispastic #i ana"rodiziac puternic. (re adesea o nuanţă

mai 'nchisă, din cauza că are 'n compoziţie #i mici granule de polen de mac, care este negru la culoare. 

mierea polifloră +

proprietăţile sale di"eră "oarte mult 'n "uncţie de regiunea din care este

recoltată.

6. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE MIERII 14

Umiditatea

Conţinutul ma!im de apă reglementat de normele o"iciale din tara noastră pentru toate sorturile de miere este de 2*-. (ceastă condiţie are la ază "aptul că 'n momentul 'ncheierii  procesului de prelucrare de către aline $capăcirea celulelor%, umiditatea mierii se situează 'n domeniul 18+19-. C/nd conţinutul de apă este mai mare de 2*- poate "i vora de una din urmatoarele situaţii 

e!tragerea din "aguri necapăciţi, c/nd procesul de prelucrare a mierii de către aline nu este incheiat 



 păstrarea 'n spaţii umede #i 'n recipiente de"ectuos inchise

"alsi"icarea directa prin adaos de apa sau indirecta prin sustituenţi cu umiditate proprie mare. Conţinutul depă#it de apă reduce proporţional valoarea nutritivă a mierii #i o predispune la "ermentaţie. Aciditatea mierii 

Reacţia chimică a mierii este acidă datorită conţinutului ogat 'n acizi organici. &alorile normale ale pD+ului mierii se situează 'n domeniul ,+4,, deci caracterul ei chimic este  pronunţat acid.  

Densitatea

ensitatea mierii este puternic in"luenţată de conţinutul ei de apă. Mierea cu umiditate de 2*- are densitatea de 1,481 asta 'nseamnă că un litru de miere $1dm% la temperatura de 2*HC c/ntăre#te 1,481 =g.

6.1. C/)/8'' ,9'', Compoziia c!imică a

mierii variază 'n "uncţie de plantele meli"ere, de intensitatea

culesului, starea timpului etc. n medie, - din conţinutul mierii 'l "ormează sustanţa uscată #i 18- apă. Mierea cu un conţinut mai mare de apă, pastrată la o temperatură mai ridicată, va 15

avea o v/scozitate cu valori mic#orate. &/scozitatea sau rezistenţa la scurgere depinde de conţinutul 'n apă, de temperatură #i de compoziţia chimică a mierii. Conţinutul 'n coloizi, de!trine, săruri minerale in"luenţează asupra gradului de v/scozitate al mierii, a#a se e!plică "aptul ca 'n acelea#i condiţii de temperatură #i umiditate mierea de salc/m se prezintă "luidă, iar cea de "loarea+soarelui sau de tei mai v/scoasă. 3rocentul de apă variază 'n condiţiile ţării noastre 'n limite destul de largi de la 1,+ 22,4-. 0ectarul conţine zaharoza care 'n urma procesului amintit se inverte#te aproape 'n totalitate. Iaharoza este admisă 'n miere p/nă la - #i 'n mierea de mana p/nă la 1*-. 0atural, cercetările care s+au "ăcut cu privire la compoziţia chimică a mierii au identi"icat prezenţa #i a altor sorturi de zaharuri in cantităţi mici #i, 'n special, a unor polizaharide. 5ustanţele minerale din miere sunt potasiu, "os"or, calciu, clor, sul", magneziu, "ier #i altele, 'n cantităţi "oarte reduse. n mierea de mana se găsesc săruri minerale 'n cantităţi mai mari. (cest aspect se produce #i 'n cazul mierii "lorale, unde sărurile minerale prezentate in cantităti mici sunt indisponiile, 'n timp ce prezenţa lor 'n mierea de mană peste limita "iziologică admisă este dăunatoare. Mierea de aline conţine #i o serie de vitamine din comple!ul ?, vitamina C, precum #i o serie de "actori de cre#tere. &itaminele se găsesc 'n cantităţi "oarte mici 'n miere, su"iciente 'nsă pentru a+i spori valoarea alimentară, dietetică #i terapeutică. intre enzimele prezente 'n miere amintim invertaza si diastaza. 3rimul "erment trans"orm zaharoza 'n glucoză #i "ructoză, iar al doilea scindează  polizaharidele 'n zaharuri simple. 3rincipalele componente ale mierii de aline sunt zaharurile. Mierea conţine cantităţi reduse de sustanţe azotoase reprezentate 'n principal de enzime care alcătuiesc un echipament ogat #i comple!. 5ustanţele minerale sunt moderat reprezentate 'n mierea de "lori #i relativ aundente 'n cea de mana. Ea conţine o gama largă de acizi organici,  pigmenţi, uleiuri eterice, sustanţe inhiitoare, vitamine #i alte componente insu"icient cunoscute. Fniţial 'n miere se găse#te o cantitate "oarte redusă de hidro!imetil"ur"urol, de ordinul a *,1+*,2 mg la 1**g. 3rin păstrare 'ndelungată valoarea acestuia cre#te treptat, put/nd a)unge la 1 mg71**g sau chiar mai mult.  Zaharurile

16

Iaharurile din miere sunt alcătuite din zaharul invertit #i din zaharoză. Conţinutul minim de zahăr invertit $glucoză #i "ructoză% 'n mierea de "lori treuie să "ie de 8*-, iar in cea de mana de 6*-. Conţinutul ma!im de zaharoză treuie să "ie de - 'n mierea de "lori #i de 1*'n cea de mana. &alorile menţionate se re"eră la mierea cu 2*- apă. n cazul 'n care umiditatea este mai mică aceste valori treuie recalculate. (aterile de la valorile arătate sunt posiile 'n următoarele situaţii 

mierea a "ost recoltată din "aguri necapăciţi



miere "ermentată



miere "alsi"icată.  Substanţele azotoase

Cantitativ sustanţele azotoase, e!primate 'n echivalent proteina, se găsesc 'n proporţie "oarte redusă #i anume su 1-. Conţinutul cel mai redus se 'ntalne#te 'n mierea de salc/m #i 'n cea de izmă $'n medie *,2-%, iar cel mai mare 'n mierea de mana $*,+*,6-%. n cazul in care conţinutul de proteine este mai mare de 1- mierea treuie suspectată de "alsi"icare, cum ar "i adaosul de gelatină, de "aină de cereale, sau chiar de melasă.  Enzimele

Mierea de aline are un conţinut "oarte ogat #i variat de enzime. n mierea de "lori ele au o dulă origine vegetală $din nectar% #i animală $din saliva alinelor%. Cantitativ, acestea din urma deţin ponderea. Echipamentul enzimatic al mierii de mana este mult mai ogat dec/t cel al celei de "lori #i au o origine mult mai comple!ă. Enzimele din miere sunt susţante valoroase deoarece ele catalizează toate reacţiile chimice care au loc 'n procesul de elaorare al mierii $ de e!. trans"ormarea zaharurilor comple!e 'n zaharuri simple%. nsu#irile mierii, compoziţia chimică #i calitatea ei nutritivă sunt 'n mare masură condiţionate de conţinutul 'n enzime. 3rezenţa lor "ace dovada autenticităţii #i calităţii mierii. Enzimele sunt sustanţe laile, in special su acţiunea temperaturii ridicate care produce slăirea sau inactivarea ireversiilă a lor. impul de 'n)umătaţire a amilazei #i invertazei din miere, 'n "uncţie de temperatura de păstrare.  Substanţe minerale

 Mierea de "lori are un conţinut "oarte redus de sustanţe minerale. e#i normele o"iciale din ţara noastra admit un conţinut de ma!. *,-, 'n realitate acesta se situează 'n prea)ma valorii

17

de *,1-. n schim mierea de mană are un conţinut mult mai ogat care se poate apropia de limita ma!imă de 1- acceptată pentru acest sort.

CONCLUZII

18

Rom/nia dispune 'n acest moment de oportunităţi deoseite pentru implementarea  practicilor de agricultură ecologică at/t datorită scăderii nivelului aporturilor chimice 'n agricultura c/t #i conte!tului cre#terii cererii de produse ecologice pe piaţa occidentală. in păcate piaţa internă de produse ecologice este "oarte sla conturată. Cererea internă de produse ecologice este destul de restransă, reprezent/nd numai  +1*- din producţie, su constrangerea preţurilor cu cca. *- mai ridicate ale acestor produse comparative cu preţurile  produselor similare Jnormale:. ntre 9*+9- dintre produsele ecologice romane#ti sunt e!portate cu precădere pe pieţele >niunii Europene $;landa, Ftalia, @ranţa, Elveţia%. Ele sunt 'n general produse cu un grad scăzut de prelucrare $ cereale, @loarea +soarelui, soia, mere, carne de porc, legume%. (proape 'ntreaga cantitate de miere ecologică produsă 'n Rom/nia este e!portată. Cea mai mare parte a producţiei de miere io pleacă la e!port, pentru că 'n ţară nu are succes din cauza preţului mai ridicat. Marea ma)oritate a rom/nilor pre"eră să cumpere produse mai ie"tine, 'n detrimentul celor mai sănătoase. ;amenii se uită la preţ #i, pentru că mierea io este mai scumpă cu circa 2*- dec/t cea convenţională, o aleg pe cea mai ie"tină. 5unt #i  persoane care cunosc avanta)ele produselor ecologice, dar, nu prea a)ung să #i cumpere. (ceea#i situaţie se 'ntalne#te #i 'n alte zone din ţară. 3roducătorii spun că ar pre"era să v/ndă 'n ţară, dar lipsa unei pieţe autohtone de produse ecologice alimentare, 'i determină să e!porte toată producţia.

19