microeconomie examen

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31.

Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabilipresupunerea „in aceleasi conditii” Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă -echilibru partial Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba cererii Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt -substituibile Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţădelta cererii , delta Qd Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0 AFC. 57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie: a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce; c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte; d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie? a) îşi va întrerupe activitatea; b) va majora volumul producţiei; c) nu va modifica volumul producţiei; d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei. Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica P=LRAC=100 LEI 59. Apariţia monopolurilor se poate datora: a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare; b) concurenţei dintre producători (vânzători); c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi; d) fuzionării unor întreprinderi; e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă? a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor; b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;c) venitul mediu este egal cu venitul marginal; d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu. MR>P MR=MC 61. Discriminarea prin preţ presupune: a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători; b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă; c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii; d) nici un răspuns precedent nu este corect.

62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit: a) 0; b) mai puţin de 5 mil. u.m.; c) 5 mil. u.m.; d) mai mult de 5 mil. u.m.; e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse. 63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că: a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor; b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor; c) fiecare firmă are o strategie dominantă; d) toate răspunsurile precedente sunt corecte. 64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m. În situaţia de echilibru: a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi; b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi; c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.; d) toate răspunsurile precedente sunt corecte; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor reieşi din: a) necesitatea maximizării profitul propriu; b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung; c) egalitatea MR = LRMC; d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime posibile ale potentialilor producatori noi e) nici un răspuns precedent nu este corect. 66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?

67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu marginal a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung; b) preţul este egal cu costul marginal; c) firmele nu obţin profit economic pozitiv; d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral. 68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună: a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate; b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;

c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică; d) pe ambele firmele oferă produse omogene; e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.

Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel: 30 40 50 60 70 Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0 Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250 Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140? 2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: MR=modificarea TR/modificarea Q Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50 Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400 Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450 MR 10 9 8 7 6 MC 6 7,5 7,5 9 10 Aplicând analiza marginală determinaţi: a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei; b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic. Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare 3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă? Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu 4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P. a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? Qd=300 b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? a.

Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.

Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; Q=300-1,5*18,18=272,73 b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? P=0; Qd=300-1,5*0=300 c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal; b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?

Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: 1.

Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal. Qd=a-bP; 0=5000-b*100 b=50 Qd=5000-b*100 Qd=5000-50P 2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.? Qd=5000-50*60=2000

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi. a) Determinaţi funcţia ofertei. Qs=a+bP 50=a+b*40 a=50-40b 300=a+b*90 300=50-40b+90b

a=50-40b 250=50b

a= -150 b=5

Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300 b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.? Qs= -150+5*120=450

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun. 8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală? 1. 2.

Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575 Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650 Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia QS = 300 + 4P. a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;

B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500 C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)

preţului va fi

10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv. Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va ramine constant se poate modifica doar volumul. 11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m. a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator. a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

b)

Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută. a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920. b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860. c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710. d) Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei e) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător? Povara fiscala=

la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150; Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150 2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90; Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270 3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei 4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 1.

50 100 150 200 250 300 350

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150 unităţi. a) Prezentaţi modelul grafic al problemei; b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei de import; Qd=Qs 400-0,5P=P-200 P=400 Qs=200 c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă? Qs=150 unitati P=350 d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate? Vor scadea e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.? 15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30% 16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere: Elasticitatea cererii în raport cu: Bunurile

preţul bunului preţul altor bunuri

Produse alimentare Vin Bere

-0,15 -2,0 -0,75

produse alimentare X -0,25 0,18

vinului 0,16 X 0,50

berii 0,10 0,35 X

a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie? b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere? Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel? c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi bere? 17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai scurtă de timp?

18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi? 19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ. Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la modificarea pretului ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula dependenta dintre venit si Q este direct proportionala 20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului? Relativ elastica Delta Qd> delta P Maximizarea profitului va majora Q 21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului. a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun; b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent? Argumentaţi răspunsul prin calculele respective. 22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P. a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor? TP=max MR=MC MP=0 b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz? 2000 c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500: vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu? NU 23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Relativ inelastica Delta Qd< delta P Maximizarea profitului va majora preturile P↑ 24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m. Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă. Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica 25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel: Bunurile A

Cheltuielile familiei, u.m. semestrul I semestrul II 400 500

B C D Total

300 300 200 1200

600 250 300 1 650

1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate 2) 0.67- bunuri prioritare , de prima necesitate 3) -0.11-bunuri inferioare 4) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile nominalizate. 26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun: Preţul, u.m. Volumul ofertei, unităţi Elasticitatea ofertei după preţ

20 0 -

40 200 10

60 400 10

80 600 10

100 800 10

120 1000 10

140 1200 10

160 1400 10

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel; b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului bunului. 27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun: Preţul, u.m. 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

Volumul cererii, unităţi 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0

Elasticitatea cererii după preţ 0 0,052=0.111 inelastica 0,176=0.25 inelastica 0,333=0.428 inelastica 0,538 =0.666 inelastica 0,818 =1.0 inel/unitar 1,222 =1.5 elastica 1,857 =2.333 elastica 3,0 =4.0 elastica 5,666 =9 elastica 19.0=0 elastica/perf inel

Veniturile vânzătorilor, u.m. 0 18000 32000 42000 48000 50000 48000 42000 32000 18000 0

1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1. 2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel 3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel 4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada 28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U = Qx * 6Qy. a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul; U=Qx*6Qy Ut=20*6*15=1800

b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie. Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90 Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun.

30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m. a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10 u.m. Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4

b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic. Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorînduse panta acesteia Y*1=V/Py1=20/20=1

c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie. 31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10. a) Prezentaţi modelul grafic al problemei; b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului? MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp MUp/Pp=10 Px

32. Să presupunem că MRSxy < Py MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru? Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului x Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu bunului x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0 33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic. MRSxy=constant

Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie indiferentde nivelul consumului 34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m. Care este preţul unitar al bunului Y? Mux=40 Muy=20 Px=15 Mux/Px=Muy/Py 2,67=20/Py Py=7,49 35. Funcţia utilităţii are forma U = 4 ∗ Qx ∗ Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y. a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y; b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y? U=4*20*30=2400 Mux=4Qx=4*20=80 Muy=Qy=30*1=30 80/Px=30/Py=240 80/Px=240; Px=3 30/Py=240; Py=8 8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67 36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X. Construiţi linia bugetară a consumatorului. Px=20 Py=30 I=1500 37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi. Construiţi linia bugetară a consumatorului. I=20Q+30P 38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X în favoarea bunului Y. Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului. 39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului. U = 2Qx x 3Qy 15Qx + 30Qy = 1 200. Px*Qx+Py*Qy=I Qx max=1200/15=80 unitati Qy=40 Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py 2Mux=Muy 40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura, renuntind la celalat bun

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate în tabel: Cantitatea bunului, unităţi 1 2 3 4 5

Utilitatea marginală a bunului X 160 120 100 80 60

Utilitatea marginală a bunului Y 270 210 180 150 120

Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m. Mux/Px=Muy/Py 2Qx+3Qy=18 3Mux=2Muy Mux/Muy=2/3=0.67 Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3 Qy=4 Muy=150 42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică: a) a factorului-capital prin factorul-muncă; b) a factorului-muncă prin factorul-capital. MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2 43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie: Cantitatea utilizată a factorului-muncă, ore 10 20 30 35 40 50

Cantitatea de muncă (oameni-ore) 10 20 30 35 40 50

K1 = 10 400 600 1100 1200 1300 1440

Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore K1 = 10 K2 =20 K3 =30 400 600 700 600 1700 3000 1100 3000 4200 1200 3500 4700 1300 3800 5000 1440 4200 5400

Cantitatea de capital (maşini-ore) K2 = 20 APL MPL K3 = 30 600 60 6 700 1700 85 1.5 3000 3000 100 1.5 4200 3500 100 0 4700 3800 95 -1 5000 4200 84 -1.1 5400

K4 =40 760 4200 5400 5900 6300 6400

K4 = 40 760 4200 5400 5900 6300 6400

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii. Care este caracterul modificării acesteia? c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al factorului-muncă; APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5

d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factoruluicapital? e)

Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2. a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore. Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore. Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus. 45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factoruluimuncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată? Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10% Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la scara a productiei 46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat? MPl=delta Q/delta L Daca MP0 c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung? 67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei. ATCmin=4 000 ATCmin2=3 000 Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic) a) va lărgi producţia; b) nu va modifica volumul producţiei; c) îşi va întrerupe activitatea; d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei. 68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit? Se va maximiza profitul cind MR=MC MR=MC cind Q=150 si P=30 Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina la q=150 Q=150 P=60 TR=9000

b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al firmei; Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea perfecta prin pret si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii

c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi

suprafaţa care îl reflectă; surplusul consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30 d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I) prin preţ? 69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel: Preţul, u.m.

cantitatea ofertită, unităţi

500 420 360 310 270 240 210 180 150 ATC 55 17,5 8,33 4,38 3,2 3,33 3,47 3,6 3,58 TR 5 000 8400 10800 12400 13500 14400 14700 14400 13500

10 20 30 40 50 60 70 80 90 ATC 550 350 250 175 160 200 243 288 322 Delta TR

Costul mediu fix, u.m.AFC 300 150 100 75 60 50 43 38 22 Delta TC 5500 2500 500 -500 1000 4000 3010 6040 5940 MR

3400 2400 1600 1100 900 300 -300 -900

340 240 160 110 90 30 -30 -90

Costul mediu variabil, u.m.AVC 250 200 150 100 100 150 200 250 300 TC 5500 7000 7500 7000 8000 12000 17010 23040 28980 MC 550 250 50 -50 100 400 301 604 594

Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist. TRmax daca MR=MC MR=delta TR/delta Q MC=delta TC/delta Q ATC=AFC+AVC TR=P*Q 70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal? MR=LRMC Profit maxim Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie? cerere relativ inelastica respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului 71.

de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului. Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol 72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2. Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie? MR=LRMC TR=P*Q 73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100. a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei. MR=LRMC Profit maxim MR=2Q – 100 Qd = 1000 – 2P Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea monopolului şi în detrimentul consumatorului. b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu 300 unităţi? c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)? d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.? 74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme: Q 0 1 2 3 4 5 6

VC 110 170 216 250 295 360

TC 150 160 320 366 400 445 510

ATC 160 160 122 100 89 85

MC 10 160 46 34 45 65

P 200 175 150 135 120 105 90

TR 0 175 300 405 480 525 540

MR 175 125 105 75 45 15

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc; b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu? P=MC maximizarea profitului NU MR=MC la pretu 105 c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă? FC=150 d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru? P=105 Q=5 e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)? Profit TR-TC=30 f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al preţului?-elastica 75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q. Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă: a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?

P=MC maximizarea profitului TR=Q*P P=TR/Q=1000-10Q 1000-10Q=100+10Q 1000-100=10Q+10Q 900=20Q Q=45 MC=550 P=550 b) ea este monopolist în domeniul său de activitate? MR=MC=Qm TP=Q(P-ATC) Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare. a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a? Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare, venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade. Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php P=10 P=8 MR=delta TP/delta Q=6/1=6 TR=P*Q TR1=10 TR2=16 b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători. Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie? MR=LRMC TR maxim 1)TC=5 LRMC=deltaTC/delta Q LRMC=5/1=5 TR3=28 MR=10 MR=LRMC 76.

2) TC=6 LRMC=deltaTC/delta Q LRMC=6/1=6 TR3= MR=5 MR=LRMC=5 77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q. Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei? MR=MC MR=MC=Qm TP=Q(P-ATC)---PROFITU ATC=TC/Q MC=delta TC/delta Q Pretu de echilibru. optim MR=MC

TR=P*Q 78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel: Preţul, u.m.

Volumul cererii, unităţi

100 90 80 70 60 ATC 90 78,33 71,43 69 72

50 60 70 80 90 MC 90 20 30 50 100

Volumul producţiei, unităţi 50 60 70 80 90 350

Costul total, u.m. 4 500 4 700 5 000 5 500 6 500

Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul: a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ; Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenţi la înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale firmelor componente sunt diferite. Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3. Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata TC=ATC*Q TP=P*Q-ATC*Q Qd=350 Echlibru tip bertrand Tpa=TPb=0 daca P=ATC P=70 b)concurenţii nu vor reacţiona. 79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia TC = 6Q + 100. Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic al problemei. Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0 MR=MC P=LRAC TP=0 LRAC=TC/Q LRAC=(6Q+100)/Q P=LRAC=200-Q 200-Q=(6Q+100)/Q 200Q-Q²=6Q+100

Q²-194Q+100 80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m. Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei? LRAC=6 LRMC=2Q-2 MR=10-2Q Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme 1)MC=MC P=LRAC 2Q-2=10-2Q Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA 2)P=LRMC=LRAC=6 2Q-2=6 Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA