Mesagerul Energetic 133

®

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XII, NR. 133, noiembrie 2012

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS: EDITORIAL Obiectivele de dezvoltare sustenabilă de la Rio+ 20

2

Sustainable development goals at Rio+ 20

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES Infrastructura surselor ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Chişinău 4 Infrastructure system resources centralized heat supply (SACET) in Chisinau SIIM - Sistem informatic integrat de management

7

SIIM - Integrated Management Information System Micro centrale electrice solar-eoliene cu posibilităţi de a stoca energie şi de a urmări curba de sarcină

10

Solar-wind micro power plant with possibilities to store power and to follow up the load curve

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Mediu: O nouă abordare pentru evaluarea amestecurilor chimice toxice

20

Environment: A new approach to assessing toxic chemical mixtures

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY Informaţii din “WEC INSIDE”

23

‘WEC INSIDE’ News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY FOREN 2012, 17-21 iunie, 2012 Concluzii, Recomandări, Măsuri, Sectiunea de comunicare DS5, Evenimente importante (RTF1)

26

FOREN 2012, June 17 to 21, 2012. Conclusions, Recommendations, Measures, Section of communication DS5, Important events(RTF1) Simpozionul ENERGII NECONVENTIONALE 27 septembrie 2012, Constanta, Sinteza evenimentului

36

Symposium unconventional energies September 27, 2012, Constanta, Event Summary Conferinţa Energetica Moldovei,Chişinău, 4-6 octombrie 2012, Sinteza evenimentului

43

Conference Energy of Moldova.Chisinau, october 4-6, 2012, Event Summary Sarbatorirea CET Grozavesti. 100 de ani de la primele turbine cu abur, octombrie 2012, Sinteza evenimentului

Foto: www.magazinromanesc.ro

Celebration of CET Grozavesti. 100th anniversary of the first steam turbines, October 2012 Event Summary

55

MESAGERUL ENERGETIC

Editorial ANRE

Obiectivele de dezvoltare sustenabilă de la Rio+ 20*) 

Jeffrey D. Sachs Director, The Earth Institute, Columbia University and Special Adviser to the UN Secretary-General on the Millennium Development Goals, USA

•Convenţia Cadru ONU asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC); •Convenţia asupra Biodiversităţii (CBD) şi •Convenţia ONU de Combatere a Deşertificării (UNCCD). Nu e rău pentru un summit. Şi, aproape de neimaginat astăzi, liderii mondiali au semnat acele tratate. Dar aplicarea a fost dezamăgitoare. Nici unul dintre tratate nu şi-a îndeplinit rolul. UNFCCC dorea evitarea „intervenţii antropogenice periculoase asupra sistemului climatic” prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Şi totuşi, emisiile de CO2, cel mai important gaz cu efect de seră, au ajuns la 31,6 miliarde de tone în 2011, cu 50% mai mult decât nivelul din 1992.

www.nuclearagency.ro Summit-ul Rio+20 reprezintă, din multe puncte de vedere, trezirea la realitate. După 20 de ani de la summit-ul Rio Pământ, umanitatea este trasă la răspundere, iar semnele nu sunt bune. Şi totuşi nu avem dreptul să ne plângem, şi cu atât mai mult să devenim paralizaţi de pesimism. Trebuie să plecăm de la Rio cu un plan de acţiune. Iată cum. Circa 150 de lideri mondiali şi mii de activişti din societatea civilă vor ajunge la Rio marcaţi de eşecurile legislaţiei internaţionale din ultimii 20 de ani. Summitul de la Rio din 1992 a produs trei tratate importante:

*) Preluare din revista Oil #18, iunie 2012

2



noiembrie 2012

Concentraţiile de carbon din atmosferă cresc necontrolat; clima se schimbă; iar evenimentele climatice extreme precum seceta, inundaţiile şi furtunile afectează deja globul. Nici celelalte două tratate nu s-au comportat mai bine. Când CBD a cerut măsuri hotărâte pentru a limita catastrofica pierdere a biodiversităţii până în 2010, mesajul s-a pierdut pe drum. Şi nu este surprinzător. Dreapta americană a refuzat ratificarea tratatului sub pretenţia absurdă că drepturile de proprietate privată nu trebuie să fie înlocuite de conservarea biodiversităţii.

MESAGERUL ENERGETIC Referitor la UNCCD, interesul pentru zonele secetoase din lume a fost şocant de mic, chiar dacă seceta şi foametea au dus la suferinţe majore şi instabilitate politică, de la Sahel din Africa de Vest, prin Horn în Africa de Est, în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Şi totuşi calamităţile ecologice cu care se confruntă regiunile secetoase, crescătorii de animale din aceste regiuni, au fost doar puţin înţelese. Haosul creat de foamete şi instabilitate a fost deseori înăbuşit prin mijloace militare şi nu politice. Este uşor să fim cinici, negativişti şi pesimişti. Dar putem să ieşim din această stare şi să încetăm să aruncăm vina. Trebuie să recunoaştem că legislaţia internaţională nu este de ajuns. Este mult prea uşor pentru diplomaţi, politicieni şi avocaţi să amâne implementarea tratatelor şi legilor atunci când publicul nu înţelege problemele şi soluţiile practice sunt puţine. Deci speranţa noastră pentru Rio+20 este de a întări legislaţia internaţională printr-o chemare la acţiune care să rezoneze în societăţile de pretutindeni, în şcoli, în biserici şi moschei, în companii şi guverne. Avem experienţă pozitivă în acest sens. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (MDG) au motivat puternic societăţile şi oamenii de ştiinţă din întreaga lume să atace cauzele sărăciei, bolilor şi foametei. Acum, un nou set de Obiective de Dezvoltare Sustenabilă (SDG) ce ar putea fi adoptat la Rio, ar putea pune dezvoltarea sustenabilă în centrul atenţiei publice. Următoarea generaţie ar putea înţelege că dezvoltarea sustenabilă este principala provocare a vremurilor noastre. Trebuie să adoptăm obiective clare şi motivante pentru un viitor sustenabil. Mesajul central al SDG trebuie să fie că orice societate, din orice parte a lumii, se confruntă cu o triplă provocare, nu doar una singură.

Prea multe guverne se concentrează în prezent numai pe economie şi deseori doar pe creşterea economică. Dezvoltarea sustenabilă înseamnă un angajament triplu, în care obiectivele economice (inclusiv lupta împotriva sărăciei) se combină cu obiectivele de mediu şi sociale.

Transelectrica

Principalul obiectiv social este echitatea: calitatea vieţii trebuie să fie la fel pentru bărbaţi şi femei, grupuri minoritare şi majoritatea, tineri şi bătrâni. Aceştia trebuie să împartă egal aspectele vieţii în comunitate. De aceea sper că va începe o nouă eră SDG odată cu Rio+20: o chemare la acţiune care să fie auzită nu numai de diplomaţi şi avocaţi, care să fie adoptată de întreaga societate. Ne confruntăm cu atâtea provocări grave: -pericole ecologice, -pierderea biodiversităţii, -sărăcia extremă şi -discriminarea socială, încât tinerii de peste tot trebuie să fie motivaţi să susţină cauza protecţiei noastre şi a planetei împotriva obiceiurilor noastre cele mai rele. Dezvoltarea Sustenabilă trebuie şi poate să devină un mod de viaţă, nu un slogan reînnoit la o conferinţă din 20 în 20 de ani. Eu, ca director al Institutului Pământului din cadrul Universităţii Columbia, sunt hotărât să combin ştiinţa, tehnologia şi analiza politică pentru rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm. Provocările dezvoltării durabile nu sunt deloc uşoare. Trebuie să revizuim sistemele energetice, transportul urban, sistemele agricole şi altele. Cunoştinţele pe care le avem cresc permanent, trebuie doar să le putem aplica prin măsurile corecte. Aştept cu nerăbdare o eră marcată de soluţii şi inovaţii legate de Dezvoltarea Sustenabilă şi promit că Institutul Pământului, în parteneriat cu mediul academic, companii şi societatea civilă îşi va aduce contribuţia. De altfel, nimic nu ar putea să ne ofere mai multe satisfacţii.n noiembrie 2012 

3

MESAGERUL ENERGETIC

Politici energetice Din energetica Republicii MOLDOVA Infrastructura surselor ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Chişinău Dr. conf. ing. Mihai Cernei, ing.Vasile Leu, SA Termocom Informaţii generale Sistemul de termoficare din municipiul Chişinău, primul SACET din ţară, a evoluat continuu pe parcursul celor peste 60 de ani de la înfiinţare, cu extinderea ariei de deservire. În prezent prin intermediul acestui sistem circa 70% din locuitorii municipiului Chişinău sunt asiguraţi cu căldură. Aproximativ 200 mii apartamente sunt conectate la sistem pentru serviciul de încălzire şi 120 mii apartamente - pentru serviciul de alimentare cu apă caldă manajeră. Din cele 2400 blocuri de locuinţe conectate la sistem pentru serviciul de încălzire, doar 1600 -∙1700 folosesc apa caldă menajeră. Volumul anual al energiei livrate în prezent utilizatorilor este de circa 1,5 milioane Gcal, ceea ce reprezintă practic de două ori mai puţin fată de livrările anilor ’80. În prezent, SA „Termocom” dispune de următorul echipament tehnologic: •reţele termice (re-calcul în două conducte): -magistrale–259,9 km; -de cartier–262,1 km; -de alimentare cu apa caldă – 188,6 km. •364 puncte termice centrale; •3 centrale termice urbane de mare capacitate, una din ele fiind în conservare (CT-Est); •19 centrale termice suburbane; •15 staţii de pompare. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chişinău (SACET-Chisinău) este organizat conform unei scheme tradiţionale (fig.1.) şi include cele două centrale electrice de termoficare

4



noiembrie 2012

din Chişinău (CET-1, CET-2) şi centralele termice urbane (CT-Sud şi CT-Vest) precum şi 19 centrale termice suburbane, reţele de transport cu staţii de pompare, puncte termice, reţele de distribuţie.

Sursele urbane şi suburbane de energie termică Sursele de energie termică a SACET-Chişinău: •centralele electrice de termoficare CET-1 şi CET-2, care livrează în sistem circa 1 400 mii Gcal/an, 75% din necesarul de energie); •centralele termice ale SA „Termocom“ (450 mii Gcal/an; 25%); Volumul anual al energiei termice injectate în sistem constituie cca 1,8 milioane Gcal, ceea ce constituie cu ≈ 68% mai puţin faţă de începutul anilor ´90.

Fig. 1.1. Schema de principiu a SACET - municipiul Chişinău Caracteristic pentru SACETChişinău este schema de furnizare a energiei termice care presupune reglarea producerii /consumului doar la sursă. Energia termică procurată de către Termocom SA de la CET-1 şi CET-2 reprezintă circa 75% din volumul energiei livrat utilizatorilor. Restul energiei termice este produsă la sursele care aparţin SA „Termocom”. SACET-Chişinău nu reprezintă un sistem unic la care ar fi fost conectate toate sursele şi toti consumatorii. Sistemul municipal este mai degrabă un sistem insularizat, în care CET-1 împreună cu CET-2 alimentează o zonă, centralele termice CT-Sud şi CT-Vest respectiv alte două zone. Infrastructura SACET-Chişinău este uzată în proporţie de aproximativ 70%; cele mai mari probleme ţin de reţelele de transport şi distribuţie.

CET-1 este dotată cu: •două tipuri de cazane energetice: de tip ГМ-50 (6 unităţi a câte 50 t abur/h), ce lucrează cu 3 turbine, şi de tip БКЗ-120/100-ГМ (2 unităţi a câte 120 t/h), ce lucrează cu 2 turbine; •cazane apă fierbinte de tip ПТВМ100 (2 unităţi a câte 100 Gcal/h), care, începând cu anul 1995, nu sunt operaţionale. Pentru termoficare, de la turbinele CET-1 pot fi extrase 194 Gcal/h, adiţional 200 Gcal/h de la cazanele de apă fierbinte (CAF) disponibile, în total 394 Gcal/h.

MESAGERUL ENERGETIC CET-2 este dotată cu •trei grupuri energetice - cazan ТГМ96B, 400t abur/h (sau 180 Gcal/h); turbină ПТ-80/100-130/13; generator electric ТВФ-120-2, cu capacitatea de 120 MW. Nu există legături tehnologice între cele trei grupuri. •cazane apă fierbinte de tip ПТВМ-100 (3 unităţi a câte 100 Gcal/h) şi de tip КВГМ-180 (2 unităţi a câte 180 Gcal/h). Tabelul 1.1. Capacitatea termică a CET-1 şi CET-2 Nr.

Tipul cazanului

Unităţi

Tabelul 1.2. Centralele termice SA „Termocom“ din zona urbană Capacitatea termică Tipul cazanului

Unitară

Centrala termică Est, sectorul Botanica 2

180 Gcal/h

360 Gcal/h

ДE-25/14 ГM, abur

2

50 t/h

100 t/h

180 Gcal/h;

360 Gcal/h; 100t/h

Total apă caldă, abur

4

50 t/h

БКЗ-120/100-ГМ,cazane cu abur ПТВМ-100, cazane apă 3 fierbinte 2

ПТВМ-100,apă caldă, încălzire

4

Unitară

ДКВР-6,5/13,abur

2

Total energie termică

6

50 t/h

300 t/h

2

120 t/h

240 t/h

2

100 Gcal/h

200 Gcal/h

10

170 t/h,

394 Gcal/h

100 Gcal/h CET-2 Chişinău 1 ТГМ-96В, cazane cu abur

3

180 Gcal/h

540 Gcal/h

2

ПТВМ-100, cazane apă fierbinte

3

100 Gcal/h

300 Gcal/h

3

КВГМ-180, cazane apă fierbinte

2

180 Gcal/h

360 Gcal/h

Total energie termică

8

Total apă caldă, abur

6

400 Gcal/h

6,5 t/h

13 t/h

100 Gcal/h;

400 Gcal/h;

6,5 t/h

13 t/h

TВГМ-30, apă caldă, încălzire

2

ПТВМ-50, apă caldă, încălzire

1

50 Gcal/h

KВГМ-100,apă caldă, încălzire

2

100 Gcal/h

ДКВР-10/13, abur

2

10 t/h (7Gcal/h)

ДЕ-6.5/13, abur

1

Total apă caldă, abur

www.gdfsuez.com 4 linii 6 kV

30 Gcal/h

60 Gcal/h 50 Gcal/h 200 Gcal/h 4 linii 6 kV 20 t/h (14 Gcal/h)

6,5 t/h

6,5 t/h

180 Gcal/h;

310Gcal/h;

16,5 t/h

26,5 t/h

7

Caracteristicile tehnice ale centralelor termice suburbane sunt prezentate în tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Utilajul centralelor termice SA „Termocom“ din zona suburbană Nr. crt.

Denumirea localităţilor şi nr. Anul centralelor termice

CapaTipo-dimensiunea Sarcina Lungimea citatea cazanelor şi termica reţelelor termică, numărul de unităţi (Gcal/h) (m) (Gcal/h)

1 Vadul lui Vodă, 6011

2008 CV-G – 2,5 x 2

2 Bubuieci, 6021

2003 CVа – 1,16 x 2 1,995

3 Bubuieci Primăria, 6022 2003 EN-50 x 2 CVа –0,63- Gn x 1

4,14

---

0,98

843

1979 DCVR 2,5/13x2 3,33

6 Durleşti, 6051

2003

7 Vatra, 6061

2004 EN-1000 x 2

8 Sângera, 6071

2010 Buderos 190 x 2

9 Băcioii Noi, 6003

1985 Minsc-1 x 6

6081

11 Grătieşti, 6091 12 13

Coloniţa Şcoala, 6121 Coloniţa Grădiniţa, 6122

CV-G – 0,63 x 1

2003 ZIOSAB-2,5x 2

1,66

2931

2,435

3,35

1871,5

1,995

1,89

3640

0,38

0,39

107

2,70

1,09

934

4,3

4,17

1417

1,34

3306

0,482

0,46

32

0,353

0,036

362 ---

1979 DCVR 6,5/13x2 8,66 2003 2003

CVа –0,4 - Gn x 1 CVа –0,16 - Gn x 1 CVа –0,25 - Gn x 1 CVа –0,16 - Gn x 1

2061

0,886

5 Ghidighici, 6041

CV-G – 1,1 x 2

5883,6

2,12 0,02

2003

CVа –0,4- Gn x 1

5,04

0,2

4 Tohatin, 6031

10 Dobruja,

Din cele 19 centrale termice suburbane, în anii 2003-2011, 14 din ele au fost modernizate prin instalarea unor cazane şi utilaje mai performante. În scopul minimizării costurilor producerii energiei termice, la CT Sud şi CT Vest au fost forate câte o sursă de apă de adâncime, iar perioadă de recuperare a investiţiilor a necesare a constituit 1-2 ani. Utilajele unor centrale termice corespund cerinţelor tehnice, iar o parte din ele (precum cele din zona suburbană) necesită a fi modernizate.

100 Gcal/h

Centrala termică Sud, sectorul Centru

460 Gcal/h 1200 Gcal/h

Centralele termice ale SA „Termocom” În prezent SA “Termocom” dispune de 4 centrale termice amplasate în municipiul Chişinău: CT Sud, CT Vest, CT Munceşti (în rezervă din 2007) şi CT Est (în rezervă din 1998) şi de 19 centrale suburbane, amplasate în localităţile suburbane. Toate aceste surse sunt alimentate cu gaze naturale, având drept combustibil de rezervă păcura, cărbu nele şi combustibilul de sobă. Principalele caracteristici ale centralelor termice urbane sunt redate în tabelul 1.2. Centralele termice ce se află actualmente în funcţiune au fost puse în exploatare începând cu anul 1967, o parte din ele fiind reutilate şi modernizate, îndeosebi în ultimii ani.

2 linii 110 kV

Centrala termică Vest, sectorul Buiucani

CET-1 Chişinău 1 ГМ-50, cazane cu abur

Totală

KВГМ-180, apă caldă încălzire

Capacitatea termică Sumară

Alimentarea cu energie electrică

Unităţi

14 Coloniţa Primăria, 6123

2003 EN-50 x 2

0,1

0,04

15 Coloniţa Amb., 6124

2003 EN-50 x 2

0,1

0,09

37

16 Ciorescu, 6131

1987 DCVR 10/13x2 13,32

3,99

5349

17 Cricova, 6141

2004

8,63

4,35

4287

18 Cricova Şcoala, 6142

2003 CVа –0,4 - Gn x 2

0,688

0,46

249,7

6,55

4279

5,25

3648,7

DCVR 6,5/13x1 CV-G – 2,5 x 2

www.egl.eu

DCVR 2,5/13x2 19 Stăuceni, 6161

1972 DCVR 10/13x1 23,3 DE 10/13x2

20 Munceşti, 6002

1966

DCVR 4/13x2 DCVR 10/13x2

25,32

noiembrie 2012 

5

MESAGERUL ENERGETIC Performanta tehnologică Randamentul surselor de producere a energiei termice (tabelul 2.1) Consumul total anual de gaze naturale şi energie electrică la obiectivele SA „Termocom” (2011) este de 56 milioane m3 şi respectiv 38,35 milioane kWh. Volumul anual al producţiei de energie termică este de 425,1 mii Gcal.

La unele centralele suburbane există încă rezerve de îmbunătăţire a situaţiei (tab. 2.1). Consumul specific de energie electrică la o gigacalorie energie termică produsă este un alt indicator de eficienţă a producerii energiei (tab 2.1). Conform datelor anului 2011, valoarea medie a consumului specific de energie electrică la sursele Termocom este de 21,6 kWh/Gcal.

În lipsa unei izolaţii corespunzătoare a conductelor pierderile de căldură sunt considerabile. Figura 2.5 ilustrează dinamica pierderilor de energie în reţelele termice.

Tabelul 2.1. Consumul specific de energie electrică şi randamentul centralelor termice ale S.A.Termocom (2011)

Denumire

Calculul consumului specific de electricitate Consum Consum Energia specific energie termică energie electrică produsă electrică kWh/an

Gcal/an kWh/Gcal

Figura 2.5. Dinamica pierderilor de energie termică .

Calculul randamentului Consum Randament gaze m3/an

u.r.

Centrale termice urbane CT Vest

5 645 788 220 285.5

25.6

33 660 444

93.5

CT Sud

5 160 690 153 807.7

33.6

23 922 295

91.85

CT Est (obiectiv conservat)

91 486

0

6002 Muncesti

18 460

0

Fig. 2.1 Dinamica reducerii consumului specific de energie electrică între anii 2002-2011

Centrale termice suburbane 6003 Bacioi

32 676

2 039.7

16

337 928

86.2

6011 Vadul lui Voda

236 570

5 366.4

44.1

841 554

91.1

6021 Bubuieci

114 749

2 988.8

38.4

447 021

95.5

739

50.4

14.7

7 817

92.1

23 478

703.5

33.4

117 573

85.5

99 382

1 919.5

51.8

293 047

93.6

110 368

2 921.7

37.8

453 890

92

6061 Vatra

120 080

2 597.5

46.2

395 889

93.7

6071 Sînjera 6081 Dobruja 6091 Gratieşti

16 626

283,7

58,6

47 711

84,9

171 109 4 736.22

36.1

731 533

92.5

6022 Bubuieci Primăria 6031 Togatin 6041 Ghidighici 6051 Durlesti

127 182

1 610.3

79

261 130

88.1

6121 Colonita, şcoala

9 907

497.9

19.9

77 239

92.1

6122 Colonita, gradiniţa

7 690

120.8

63.7

19 142

90.2

6123 Colonita, primaria

614

51.8

11.9

8 726

84.8

6124 Colonita, policlinica

543

67,4

8,1

10 936

88,0

6131 Ciorescu

282 742

7 165,8

39,5

1 092 286

93,7

6141 Cricova

304 433

7 242,7

42,0

1 104 229

93,7

6142 Cricova, Şcoala

10 999

723,7

15,2

114 811

90,0

261 641

4 611,1

56,7

715 539

92,1

6161 Stauceni

Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o creştere lentă a eficienţei producerii energiei termice la sursele întreprinderii. Între anii 20012011 valoarea medie a consumului specific de combustibil la surse s-a micşorat de la 165,4 până la 154 kg c.c./Gcal. în medie, eficienţa producerii energiei termice (randamentele centralelor termice) este la un nivel satisfăcător.

6



noiembrie 2012

Fig. 2.2 Dinamica reducerii consumului specific de combustibil între anii 2002-2011

Figura 2.3. Dinamica livrării energiei termice sursele SA „Termocom” între anii 2002-2011

Figura 2.4. Dinamica livrărilor de energie termică către consumatori între anii 2002-2011.

Constatări şi concluzii Sistemele centralizate reprezintă o modalitate competitivă de alimentare cu energie termică a localităţilor urbane. •Dezvoltarea SACET în municipiul Chişinău este o opţiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea acestui sistem cu alte sisteme individuale este imposibilă din lipsa de resurse şi a infrastructurii aferente. •Asigurarea unui serviciu competitiv pe piaţa energiei termice presupune modernizarea continuă a tehnologiilor şi a instalaţiilor în scopul menţinerii unei eficiente tehnologice şi economico-financiare înalte. •Potenţialul maxim de conservare a energiei în cadrul SACETChişinău este de circa 15-20%. Valorificarea acestui potenţial, corelată cu valorificarea poten ţialului rezultat din reabilitarea termică a clădirilor alimentate, ar putea conduce la reduceri semnificative a cheltuielilor pentru energia termică sau la creşterea confortului şi a siguranţei în alimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră. •Sursele proprii financiare ale SA „Termocom”, ca şi cele ale bugetului municipal şi, respectiv, ale bugetului central, nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii SACET-Chişinău. În aceste condiţii, este absolut necesară implicarea capitalului privat în finanţarea proiectelor de eficientizare a sistemului.n

MESAGERUL ENERGETIC SIIM - Sistem informatic integrat de management  Dr. ing. Mihai Cernei, Ion Lupaşcu, ing. Vasile Leu, SA Termocom, Chişinău - Republica Moldova

Compania SA „Termocom” a implementat, în perioada anilor 2009-2011, un sistem informaticl integrat performant, care oferă soluţii la nivelul actual al tehnicii informaţiei, cu grad redus de risc, verificat prin implementări în plan global. Sistemul este realizat pentru automatizarea proceselor de afaceri, atât financiare, cât şi operaţionale, şi oferă suportul informatic pentru analize şi luarea deciziilor. SIIM reprezintă o dezvoltare logică atât a sistemelor automatizate existente, cât şi a celor care trebuie proiectate (de dispecerat–operativ, tehnologic, economicoorganizatoric, tehnico-productiv) pe baza extinderii şi aprofundării funcţiilor care trebuie automatizate şi unirea acestora într-un sistem unitar, ţinând seama de modificările formelor organizatorice şi economice ale managementului întreprinderii şi pe baza aplicării celor mai noi mijloace ale tehnicii de calcul şi de comunicaţie.

Secţiunile SIIM:

Modulele IT de dezvoltare Business Intelligence Managementul de Inventar/Automatizarea Resurse umane & Salarizare Contabilitatea & Mijloacele Fixe Achiziţii

Vânzări/Facturare Producţie

GIS

Integrarea sistemului cu vechile sisteme

Obiectivele SIIM: •Impulsionarea planificării strategice şi controlul realizărilor. Îmbunătăţirea instrumentelor de planificare strategică şi operativă (conducere pe obiective). Delimitarea ariilor de risc. •Schimbarea şi modernizarea întreprinderii prin adoptarea unui management performant. Astfel, pentru o mai bună realizare a misiunii sale de bază, SA “Termocom” va avea nevoie în viitor de o mai bună planificare a veniturilor administrate şi de creşterea eficienţei activităţii în toate domeniile. În acest sens, consolidarea planificării veniturilor şi, în consecinţă, punerea în practică a unor veritabile contracte de performanţă vor fi premise importante pentru optimizarea rezultatelor întreprinderii. •Modernizarea şi inovaţia tehnologică. Adoptarea noilor tehnologii IT. •Examinarea şi perfecţionarea procedurilor de management. •Ameliorarea nivelurilor de performanţă şi eficienţă.

Beneficii obţinute: •creşterea eficienţei procesului managerial – decizional prin obţinerea informaţiilor necesare, în timp real, la toate nivelurile: strategic, funcţional şi operaţional; •transparenţa veniturilor şi costurilor, cât şi a resurselor cu efect asupra reducerii costurilor prin reducerea consumurilor de resurse, datorită urmăririi şi corectării operative a costurilor pentru fiecare proiect şi activitate; •implementarea de metode moderne de evidenţă, management şi conducere; •implementarea de multiple forme de organizare a diviziunii muncii, a individualizării responsabilităţilor şi a efortului fiecărui centru de cost, conducând la instituirea unei discipline economico – financiare şi la tratarea unitară a fenomenelor; •creşterea eficienţei tuturor activităţilor din cadrul companiei, cu prioritate a celor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor companiilor publice.

SCADA

Contabilitate Module: -Contabilitatea Generală -Managementul bancii -Managementul lichidităţilor -Contabilitate creanţe/datorii -Mijloace fixe -Stocuri -Raportare.

noiembrie 2012 

7

MESAGERUL ENERGETIC

www.tractebelengineering-gdfsuez.com

Funcţii: -realizarea lucrului efectiv într-un mediu multi–utilizator -transfer uşor de date -reducerea redundanţei datelor -introducerea valorilor în orice deviz -facilităţi de detaliere a datelor -vizualizarea datelor actualizate (sold final, rulaj perioadă etc.) -vizualizarea solduri/buget pe perioadă sau dimensiune -urmărirea intrărilor contabile -automatizarea tranzacţiilor obişnuite -alocarea sumelor -verificarea tranzacţiilor înainte de înregistrarea în contabilitate -vizualizarea implicaţiilor înainte de înregistrare -definirea perioadei contabile -securitatea datelor -crearea de bugete detaliate -alegerea devizului de raportare -crearea rapoartelor personalizate. Rapoartele financiare: -privind activele controlabile de către întreprindere (acestea constituind surse ale unor eventuale fluxuri de mijloace băneşti); -privind pasivele întreprinderii (acestea constituind surse ale unor eventuale refluxuri (retrageri) de mijloace băneşti sau ale altui avantaj economic); -privind venitul net al Termocom (care reprezintă modificările resurselor economice şi datoriilor întreprinderii de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepţia cotelor proprietarilor şi plăţilor efectuate); -privind fluxul mijloacelor băneşti în perioada de gestiune în calitate de indicator al fluxului eventual de mijloace băneşti; -lista rapoartelor financiare de care trebuie să răspundă Termocom-ul; -bilanţul contabil; -raportul privind rezultatele financiare; -raportul privind circulaţia capitalului propriu; -raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

Achiziţii Procese: -Educaţie

8



noiembrie 2012

-Depozit -Activităţile integrării în sistem -Simularea ordinului de achiziţii -Comenzi -Întoarcerea mărfii la furnizor -Ordine de transfer între depozite -Cererea de confirmare de intrare a mărfurilor -Confirmarea mărfurilor intrate -Simularea de achiziţionare a necesităţilor depozitului -Diferenţierea strategică între sistemul nou şi cel existent -Elaborarea CMC. Oportunităţi: -Administrarea în mod eficient a preţurilor de achiziţie -Urmărirea articolelor în orice moment al procesului de achiziţie -Specificarea preţurilor de achiziţie.

Parc Auto Funcţii: -Gestiunea foilor de parcurs -Casarea lubrifianţilor în funcţie de tip -Amortizarea anvelopelor în funcţie de numărul de km parcurşi -Amortizarea acumulatoarelor în funcţie de timpul de parcurs -Integrare cu contabilitatea.

Energie Funcţii: -Gestiunea contractelor -Gestiunea utilizatorilor (obiectelor)

MESAGERUL ENERGETIC -Gestiunea contoarelor -Gestiunea tarifelor -Facturare -Gestiunea soldurilor scadente -Calcul şi anulari penalitate -Calcul compesaţie nominative -Raportare.

Producţie

Resurse Umane şi Salarizare Organizarea informaţiei despre angajat: -Organizarea resurselor umane -Cauzele absenţei -Cauze de inactivitate -Motive de concediere -Contractele de muncă -Relaţii cu angajaţii -Informaţie confidenţială -Calificări -Statistici despre angajaţi -Procesare -Calificare utilizator -Registre -Informaţii generale -Comunicare cu angajaţii (anunţuri etc.) -Administrare -Sindicate.

Funcţii: Preluare date zilnice parametri tehnologici de la direcţii (Integrare aplicaţia Teletype) -Calcule lunare pe sursa -Pierderi reţea şi necesităţi proprii -Calcul apa de adaos (Integrare Monitor) -Raportare.

Funcţii:

Oportuniţăţi: -Vizualizarea costurilor reale la zi a Gcal -Monitorizarea parametrilor tehnologici.

Din perspectiva prezentului proiect, prin Business Intelligence înţelegem platforma de prezentare a informaţiilor într-un mod corect, util şi specific, transmise în timp util către fiecare user pentru a putea servi în luarea deciziilor eficiente. Soluţii dezvoltate: •SECAS – modul de analiză financiaro-economic •TarifGikal – costul Gcal per sursă, transport, producere şi întreprindere •Apa de adaos – analiza apei de adaos per sector distribuţie, magistral sau zonă sursă •RapoarteNav – analize contabile,cheltuieli şi venituri. •DeltaT – analiza criteriului DeltaT pierderi.

Interacţiunea cu exteriorul

-Integrare cu aplicaţia Cadre -Integrare cu aplicaţia salariu -Import calcul şi reţineri salariale -Soluţie de afisaj informaţional.

Soluţii BI (Bussines Inteligence) Cu aceste soluţii se construiesc datamart-uri extrăgând situaţii operative de la diferite niveluri cu implementarea de sisteme avansate de alertă care anunţă prin -e-mail sau -sms situaţiile de pericol sau abateri.

Funcţii: -Integrare client banca dispoziţii de plată -Integrare email -Integrare invoice plăţi clienţi.n

noiembrie 2012 

9

MESAGERUL ENERGETIC

Lucrare premiată Solar-wind micro power plant with possibilities to store power and to follow up the load curve*) Viorel Serban, Adrian Panait, Madalina Zamfir, George Ciocan, Marian Androne,

Subsidiary of Technology and Engineering for Nuclear Projects, Laura Elena Serban, Liviu Dan Postolache, Viorela Maria Postolache, SC Sigma Patent Studio SRL

Abstract: Solar and wind renewable energy has a random character and therefore its collection and conversion into electricity must be provided together with storage solutions in other forms of energy and reuse it. This requirement is imposed by the fact that power consumption cannot be correlated with the production of electricity from renewable sources and to date it cannot be stored in the necessary quantities for use. Also the current procedures for collecting and converting renewable energy into electrical energy have low efficiency and current technology allows renewable energy use only in locations with high potential and a small variation of wind speed, generally 4 to 12 m/s. The solar-wind power plant with energy storage capabilities and the possibility to follow up the load curve of the electrical power system presented in this paper is an efficient solution to exploit renewable energy potential including sites with low and average energy potential. Introduction This paper presents a new type of micro power plant that uses solar and wind energy for electricity production and energy storage. The plant captures green energy that has a random character and stores it in the form of air pressured energy and heat. The micro plant can also work in a load curve adjustment system by power consumption in the night and day gaps and power production in the morning and evening peaks of the power system load curve. The micro power plant is designed so as to allow the collection, storage and supply of heat at the desired temperature. To determine the most effective ways to increase plant efficiency, storage of potential energy is made in several tanks of different capacities. These tanks are manufactured of reinforced concrete and steel. Some of these tanks can be used to store energy in the form of air under pressure and heat in multi-thermal tanks. The tanks are placed in a concrete

and metal structure, on which are mounted: solar batteries, cornice and terrace wind turbines batteries and potential energy metal tanks. Electricity is produced mainly in several ways that can operate independently: •A micro-park of new generation terrace and cornice wind turbines is mounted on top of the solarwind plant structure. The terrace and cornice wind turbine don’t have any outer moving parts and the turbines have the ability to operate efficiently also at low wind speeds and they don’t have to be stopped at high wind speed. •A network of solar panels that convert solar energy into electricity. •The transformation of potential energy of compressed air in tanks through discharging in cornice wind turbines to increase their efficiency in low wind conditions or lack of wind. •From downloading of certain buffer electrical batteries for the instant retrieval of differences between electricity demand and availability at that time.

•By downloading a water volume in a tank which has at the top an air cushion at high pressure in another empty tank of the micropower plant by means of a hydraulic turbine. •In extreme situations, when the potential energy reserve in the micro power plant is below a predetermined limit, in the night gaps of the electrical power system load curve, electricity can be taken to increase the capacity of potential energy. •For thermal power storage certain tanks are partially filled with under pressure water in which the temperature increases from bottom to top. Collecting heat from solar radiation is achieved by thermal panels that take water of a certain temperature from the multi-thermal tanks and return it heated to a higher temperature in the multi-thermal tanks, a temperature which depends on the intensity of solar radiation at the time. •Increasing the quality of thermal energy will be achieved through

*) Preluare selectivă din lucrarea premiată cu premiul I in cadrul DS5 la FOREN 2012

10



noiembrie 2012

MESAGERUL ENERGETIC the use of heat pump effect having as driver the water in the tank and specialized equipment. The micro power plant can produce electrical and thermal energy and can take on large power variations specific to small communities and can act as a plant controlling the load curve with high efficiency. These micro-plants need low investment, don’t damage the environment like a hydroelectric pumping plant and are currently the most efficient solution to follow up the load curve. The necessity of a wind-solar micro power plant The new type of solar-wind microplant is a way to the efficient exploitation of renewable wind and solar energy on an economical level and it is an important step in increasing the share of green energy use on an industrial scale. The possibility of storing renewable energy in the form of pressure energy and/or thermal energy and transform it into electricity when it is needed is a feature that enables the effective use of random renewable energy. Description of the micro plant The preliminary analysis performed showed that the minimum size of solar-wind micro-plant is 30 m high and 18 m in plan for the south and north facades and 14 m for the east and west facades. The plant foundation should be at a depth depending on the geotechnical characteristics of the ground layer where it is built and the extreme loads (earthquakes, explosions, wind) in the site area. A foundation depth of 5 m can be accepted for a site where the land has average geotechnical characteristics and extreme seismic loads are corresponding to a maximum acceleration of the ground of 0.2 g in a horizontal direction and wind speed is less than 35 m /s at 10 m high. Figures 1 and 2 show an overview of a solar-wind micro plant.

Fig.4 - Horizontal section through the micro-plant Fig. 1 – Top view of a solar-wind micro-plant

Fig. 5 and 6 show a vertical and horizontal section in case the micro-plant also collects heat.

Fig.5 – Vertical section through the microplant with heat collection Fig. 2 – Lateral view of a solarwind micro-plant A vertical and horizontal section through the micro-plant is given in Fig. 3 and 4 if heat is not also collected.

Fig.3 – Vertical section through the microplant Fig.6 - Horizontal section through the micro-plant with heat collection Fig. 7 and 8 show an alternative in which heat is collected at high pressures and temperatures and it is also used to generate electricity.

noiembrie 2012 

11

MESAGERUL ENERGETIC

Fig.7 – Vertical section through the microplant where the heat collection is made at high pressures and temperatures

Partenerul ideal pentru Dumneavoastră! www.saem.ro

Fig.8 – Horizontal section through the microplant where the heat collection is made at high pressures and temperatures

Fig. 9 shows a process scheme for the heat tank including the system for collection, storage, heating temperature rise, heat supply and production of electricity from thermal energy. Fig.9 – Process Scheme for multithermal energy storage tank

Conclusions The new type of solar-wind micro-plant allows the efficient collection of solar and wind renewable energy and its conversion into electricity, inclusively in areas with low energy potential that can be urban areas as well.

12



noiembrie 2012

The micro-plant allows the storage of electricity in the form of under pressure energy and/or heat and converts it into electricity. The micro-plant can also be used for adjusting the load curve. An important feature of the new generation of solar-wind micro-plants is that solar energy collection is done both directly through photovoltaic and thermal panels and indirectly by air currents due to the chimney effect generated by the temperature difference between the plant’s facades heated by solar radiation and the air temperature. Through this process, transformation of solar energy into electrical energy can be efficiently obtained also during cold periods because its effectiveness depends on the temperature difference between the facade surface and the air temperature. Also to be noted that heat losses from the micro-plant which are higher during cold periods partially recover through the chimney effect. References: [1] Invention patent application no. A/00516 Bucharest OSIM 10.06.2010 “Installation and procedure for entrapping wind kinetic energy and transforming it into mechanical rotation, respectively electric, energy”, Authors: Serban Viorel; Serban Laura Elena; Postolache Viorela Maria; Pordea Viorel; [2] Invention patent application no. A/00473 Bucharest OSIM 16.05.2011 ”Installation and procedure for generation of air flow to act on a turbine in order to produce electricity” Authors: Serban Viorel; Serban Laura Elena; Postolache Viorela Maria; Pordea Viorel; [3] Invention patent application no. A/01131 Bucharest OSIM 18.11.2010 - Installation and procedure to build a high capacity floating platform; [4] WEC Regional Energy Forum – FOREN 2010 Neptun, 13-17 June 2010 “High power reactive wind turbines“. [5] Europe’s onshore and offshore wind energy potential – An assessment of environmental and economic constraints European Environment Agency - 2009. [6] Boston, V. Dulgheru, I. Sobor, V. Boston, A. Sochireanu, “Sisteme de conversie a energiilor regenerabile”, Editura “Tehnica- INFO” Chisinau, 2007.n

MESAGERUL ENERGETIC Resurse energetice neconvenţionale: argilele gazeifere*) 

Prof. univ. dr. Nicolae Anastasiu, Membru corespondent al Academiei Române

Comunitatea ştiinţifică internaţională, interesată de resursele energetice ale viitorului, de tendinţa de epuizare a rezervelor clasice de hidrocarbui lichide şi gazoase în viitor şi de necesitatea elaborării unei strategii viabile care să asigure dezvoltarea durabilă a societăţii, a identificat, în ultimii 15-20 de ani, noi resurse energetice neconvenţionale, localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră: nisipurile bituminoase (oil sand), argilele gazeifere (Gas shales sau shale gas=gazul de şist), nisipurile impermeabile (tight sand), cărbunii gazeiferi (coal bed methane), gaz hidraţii. Astăzi aceste resurse cu potenţial ridicat de gaze naturale (shale gas) şi cu rezerve importante (de ordinul a 750 Trn m3) au fost puse în evidenţă în SUA, Canada, Mexic, Argentina, China, Australia, Arabia Saudită. În Europa există programe de explorare în Franţa, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Ucraina. În toate aceste ţări, s-au identificat formaţiuni argiloase cu gaze naturale captive (aşa-zisele argile gazeifere – gas shales), cărora nu li s-a acordat nici un interes până de curând. Cercetările cu ajutorul unor tehnologii de vârf, inexistente în trecut (precum forarea orizontală, fracturarea „din mers” a argilelor), au dus la constatarea că ele pot elibera gazele pe care le conţin în porii de dimensiuni micronice şi pot deveni, astfel, corpuri geologice cu caracter de „rezervor” de gaze naturale. Nisipurile şi rocile poroase din care s-a exploatat ţiţeiul (în proporţie numai de 30% din rezerva de hidrocarburi calculată iniţial)

pot fi supuse unor operaţiuni de recuperare secundară: prin dizolvare de către soluţii apoase sau saline în care s-a injectat CO2. Iată că o nouă tehnologie permite atât reevaluarea unor structuri petrolifere părăsite cât şi utilizarea dioxidului de carbon stocat în rezervoare naturale subterane. Scos din sistemul care-l produce, putem evita pierderea sa în circuitul atmosferic şi, astfel, putem reduce cunoscutul „efect de seră”. Trecerea la exploatarea acestor resurse neconvenţionale a dus la creşterea producţiei de gaze naturale a acestor ţări (358 bmc, cu 2426%, în SUA, 50 bmc, în Mexic 6,5 bcm-în China,), la reducerea importurilor şi, implicit, a dependenţei lor energetice. Investiţiile în activitatea de cercetare, prospectare şi explorare sunt mari şi au un grad ridicat de risc. De aceea, aceste investiţii nu pot fi făcute decât de companiile mari, cu experienţă în domeniul industriei energetice (petrolifere şi gazeifere, în special).

Momentul trecerii de la explorarea acestor resurse, la exploatarea (a valorificării profitabile) acestor resurse neconvenţionale a impus utilizarea unor tehnologii noi, performante şi în continuă adaptare la problemele ridicate de posibilul impact asupra mediului înconjurător. Şi, în acest context, este vorba de volumul de apă necesar procesului de exploatare, de menţinerea (conservarea) în timp a calităţii acviferelor naturale, de intensitatea vibraţiilor produse de procesul de fracturare hidraulică. Toate ţările cu un astfel de potenţial în care operează agenţi economici prin licenţe de explorare şi exploatare şi-au adaptat legislaţia şi monitorizează operaţiunile de explorare şi exploatare pentru a fi evitat impactul poluant asupra mediului natural inconjurător şi asupra comunităţilor populate din proximitatea locaţiilor sondelor. O serie de bariere apărute în calea dezvoltării unor astfel de proiecte, pe măsură ce s-au înregistrat progrese legate de perfecţionarea tehnicii şi

*) Lucrare prezentată la Simpozionul Energii neconvenţionale din 27 septembrie 2012 organizat de Asociaţia CNR-CME împreună cu Universitatea Maritimă Constanţa şi Chevron România

noiembrie 2012 

13

MESAGERUL ENERGETIC

we are powering your business

www.ispe.ro

tehnologiei de extracţie, au fost depăşite. În România, există o bună cunoaştere a teritoriului geologic şi a potenţialului său în resurse energetice clasice, convenţionale şi au început studii pentru identificarea de formaţiuni argiloase cu potenţial gazeifer, neconvenţional, de tipul, gas shales.

ISCE Implicare Seriozitate Calitate Eficienţă

www.isce.ro

Competenţă şi seriozitate în cercetarea şi dezvoltarea de echipamente de protecţia mediului.

[email protected]

INTELIGENŢA ESTE ENERGIE !

www.icpe.ro

www.icpe-ca.ro

www.icpe-actel.ro

www.isph.ro

14



noiembrie 2012

Astfel de formaţiuni sunt legate de unităţi de orogen (care aflorează la suprafaţă, dar care se extind şi în zonele adânci din Carpaţii Orientali, în special, unde au fost interceptate de foraje, precum şi de unităţi de platformă, la adâncimi ce depăşesc 2000 - 3000 m (Platforma Moesică cu extinderea sa în Dobrogea de Sud, Platforma Scitică (Depresiunea Bârladului), sudul Platformei Moldoveneşti). De asemenea, sunt îndeplinite condiţii potenţiale de existenţă, în Depresiunea Getică, Depresiunea Panonică şi Bazinul Transilvaniei. Pentru considerarea acestor formaţiuni drept formaţiuni argiloase gazeifere (de tip gas shales) este necesară efectuarea unui set cuprinzător de analize mineralogice, petrografice, stratigrafice, sedimentologice, oleogenetice, geofizice, geomecanice şi a unor reconsiderări cartografice şi geo-structurale. Activitatea de explorare poate dura 3-4 ani, iar costul unei asemenea sonde, dependent de complexitatea geologică a terenurilor traversate, variază între 4-10 mil USD. Considerând că ţara noastră beneficiază de un context geologic favorabil existenţei unor resurse energetice neconvenţionale (de tipul gas shales, dar, şi de tipul nisipurilor impermeabile – tight

sand, sau al rezervoarelor cu hidrocarburi blocate din care se pot face recuperări secundare) se pot desprinde următoarele concluzii: •trebuie continuată activitatea de cercetare a formaţiunilor cu potenţial gazeifer neconvenţional şi de evaluare a proprietăţilor acestora în vederea identificării unor zone care pot fi explorate: •ţinând seama de costurile foarte ridicate ale activităţilor de explorare (prin echipamentele performante utilizate, de tehnologiile moderne de identificare a formaţiunilor geologice cu un astfel de potenţial), trebuie identificate surse de finanţare capabile să răspundă unor astfel de cerinţe (investiţia se face pe riscul agentului economic care a obţinut licenţa – companie de stat sau companie privată); •toate activităţile conexe unor astfel de proiecte (prinse in contracte de execuţie) trebuie să ţină seama de impactul pe care l-ar putea avea asupra mediului înconjurător şi, de aceea, ofertele sau oportunităţile create trebuiesc cunoscute şi dezbătute; Bibliografie, •Anastasiu N., Filipescu S., Brânzilă M., Dinu C., Seghedi A., Roban R-D. and Muntean I. (2012) From Gas Shales to Shale Gas – a Big Challenge for Romania. Sesiunea ştiinţifică Geo2012, Facultatea de geologie şi geofizică.Bucureşti. •Krezsek, C., 2011. Petroleum System of Romania. AAPG ER Newsletter, June 2011: 4-7 •OGP Report - Shale gas in Europe, Brussel, 2012 •Seminar Perspectives for unconventional gas in Europe : Polish and Romanian experience with shale gas Bucharest - November 16th, 2011. •Ştefănescu, M., Dicea, O., Butac, A., and Ciulavu, D. 2006. Hydrocarbon Geology of the Romanian Carpathians, their foreland and the Transylvanian Basin. In: Golonka, J., Picha, F. (eds.), The Carpathians and their Foreland: Geology and Hydrocarbon Resources, AAPG Memoir 84: 521‐567. •World Energy Outlook- Special Report on Unconventional Gas - Golden Rules for a Golden Age of Gas. Noiembrie 2011. n

MESAGERUL ENERGETIC Potenţial eolian în zona Dobrogea*) 

Prof. dr. ing. Darie TUDOR, Lector ing. Adrian SABĂU, Universitatea Maritimă din Constanţa

Rezumat Lucrarea îşi propune să evalueze oportunitatea instalării unor parcuri eoliene în zona Dobrogea. Sunt evaluate în principal resursele energetice în zona de sud şi nord a podişului Dobrogei cât şi impactul produs asupra mediului înconjurător. Se evaluează chiar si o soluţie concretă posibil a fi aplicată rezultată după evaluările făcute pe dealul Horan. Introducere Scopul lucrării este evaluarea oportunităţii amplasării unui parc eolian în zona de sud şi nord a Dobrogei având în vedere că producerea energiei din surse neconvenţionale este o prioritate la nivel mondial precum şi evaluarea impactului asupra mediului pe care l-ar avea amplasarea instalaţiilor. Evaluarea resurselor eoliene Lucrarea analizează datele măsurate în diferite amplasamente din sudul şi nordul Dobrogei respectiv la Pecineaga, Cogealac şi Sibioara in vederea determinării potenţialului eolian al zonei. Se analizează posibilităţile de dezvoltare a unor parcuri eoliane. În acest scop au fost realizate estimări ale producţiei de energie pentru 5 tipuri de grupuri eoliene. A fost determinat, în urma corelării, un factor de corecţie ce trebuie aplicat producţiei estimative pentru a avea o imagine cât mai clară asupra producţiei pe zona Pecineaga. TURBINA Vestas V90 3.0MW Vestas V90 2.0MW Siemens SWT 2.3MW Nordex N100 2.5MW Enercon E82 2.0MW

Productia estimata (GWh)

Productia ajustata (GWh)

•Electrice: în funcţie de numărul, tipul şi lungimea cablurilor electrice de conectare între grupurile eoliene şi reţeaua naţională. Acestea sunt în general între 3-5%; •Garantarea curbei de putere de către producător: Producătorul garantează minim 95% din curba de putere a turbine; •Disponibilitatea grupului: orice producător garantează o disponibilitate a turbine prin contractul de mentenanţă de 97%.

Factor de capacitate (%)

10.332

9.65

36.7

8.97

8.378

47.8 44.8

9.666

9.028

11.02

10.293

47

8.746

8.169

46.6

Valorile prezentate sunt pentru cazul ideal. Grupul eolian este amplasat pe pozitia turnului de măsurare şi nu sunt luate în calcul nici un fel de pierderi. Acestea pot fi: •Amplasament: în funcţie de numărul grupurilor eoliene, distanţa şi poziţia acestora faţă de vântul predominant.

Fig.1 Amplasament turnuri măsurare Zona Cogealac Amplasamentul din extravilanul comunei Cogealac pe care urmează a fi montate grupurile eoliene se situează conform planului cadastral de încadrare pe o suprafaţă de @150 hectare pe cote de înălţime între 100 şi 150 m şi se învecinează după cum urmează: •la S şi V – terenuri agricole, tere-

nuri aparţinând comunei Cogealac; •la N – terenuri agricole, terenuri aparţinând comunei Fântânele; •la E – drumul comunal ce leagă D N Constanţa – Tulcea de Cogealac şi Fântânele. La alegerea amplasamentului pentru Parcul Eolian s-a avut în vedere păstrarea unei distanţe de cel puţin 500m de zonele urbane şi cel puţin 300m de case răzleţe, urmărinduse în acest fel reducerea impactului dat de zgomot produs de turbine şi că aşa cum rezultă din documentaţia tehnică a echipamentelor, suprafaţa ocupată de o unitate este de 270 şi 300m2, aceasta incluzând atât turnul de montaj şi fundaţia pe care se montează acesta. De menţionat că după construcţie spaţiul ocupat de fundaţie este acoperit cu pământ vegetal şi redat zonei vegetale. Presiunea atmosferică şi vânturile. Valorile lunare şi anuale ale presiunii atmosferice depăşesc 1000 mbar, acestea atingând şi 1020 mbar în timpul iernii datorită invaziei de aer continental. VÂNTURILE predominante bat dinspre N şi NE în zona litoralului şi dinspre NV în zona continentala. În zonă ca şi pe aproape întreg teritoriul judeţului Constanţa regimul climatic este afectat considerabil de influenţa Mării Negre, atât sub aspect termic cât şi dinamic. În aceste condiţii există o mare variaţie a regimului circulaţiei atmosferice, vânturile având un grad ridicat de instabilitate atât ca direcţie cât şi ca viteza, neexistând vânturi regulate. Vitezele sunt in general moderate iar furtunile sunt destul de rare.

*) Lucrare prezentată la Simpozionul Energii neconvenţionale din 27 septembrie 2012 organizat de Asociaţia CNR-CME împreună cu Universitatea Maritimă Constanţa şi Chevron România

noiembrie 2012



15

MESAGERUL ENERGETIC Cu toate acestea se poate spune că vânturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezintă 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste direcţii se înregistrează si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru NE şi 4,7 m/s pentru NV. Modificarea sezonieră a parametrilor regimului eolian este ilustrată prin repartiţia pe direcţii a vântului în lunile caracteristice fiecărui anotimp. Astfel, frecventele cele mai mari le au vânturile din N în februarie -22,2%, cele din S şi SE câte 19,4% - in mai şi cele din V în august şi noiembrie -15,9 % şi respectiv 24,4%. Vânturile din NE au cea mai mare viteză medie în noiembrie iar cele din nord în cele trei luni de iarnă. În decursul unui an viteza medie a vânturilor şi durata perioadelor de calm au o evoluţie ciclică. Viteza medie lunară multianuală are un maxim în februarie 6,75 m/s şi un minim în iulie 5,13 m/s. În august se înregistrează cele mai multe situaţii de calm 15,8% din total iar in februarie şi decembrie cele mei puţine 8,4%, adică aproximativ 56 şi respectiv 62 ore. Numărul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variază intre 16 - 1990 şi 37 - 1983, cu o medie anuală de 29. În marea majoritate - 75,1% furtunile înregistrate in zona centrală şi de sud a litoralului românesc sunt datorate vânturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE având o frecventa de numai 5,0%. Pe aceleaşi direcţii se înregistrează si cele mai mari durate medii. 33 ore din NE, 31 ore din N, precum şi durata maximă 138 ore cu V>10 m/s în perioada 16-22 februarie 1979. Pe lângă gruparea pe direcţii este evidenta gruparea furtunilor, 71,1% din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-martie. Pentru evaluarea potenţialului eolian din zonă s-au făcut unele măsurători pe dealul Horan, (fig. 1) situat în apropierea zonei analizate, la NE de aceasta, ce au permis stabilirea potenţialului eolian în raport cu perioada din an, partea din zi în care intensitatea vântului este capabilă să dezvolte un potenţial eolian maxim.

16



noiembrie 2012

Rezultatele măsurătorilor arată o medie foarte apropiată de rezultatele date de literatura de specialitate sau în tratatele de geografie, respectiv o medie de viteză a vântului de 6,5 ¸ 7,0 m/s.

Pentru perioada comună de măsurători (Septembrie 2007 – Iulie 2008), în zonele Pecineaga şi Sibioara, factorul de corelare este de 92% pentru medii zilnice ale vitezelor vântului.

fig. 2. Măsurători de vânt efectuate pe durata unui an. Zona Pecineaga şi Sibioara Zona aleasă este zona de sud a podişului Dobrogei datorită ariei largi deschise, fără obstacole majore. Pe bază: anemometru 40m; sensor direcţia vântului 30m

Pe bază: anemometru 30m; sensor direcţia vântului 30m

Fig. 4. Mediile lunare ale celor două zone arată un factor de corelare de 98%.

Fig. 3. Viteza medie a vântului şi densitatea de putere.

Măsurătorile celor două zone (Sibioara şi Pecineaga) pentru perioada comună nu vor arata nici o dată aceleaşi rezultate, dar similitudinile celor doua zone (la nivelul distribuţiei frecvenţelor) sunt clare. Pentru a determina factorul de corecţie care trebuie aplicat datelor măsurate pe parcursul celor 10 luni în zona Pecineneaga pentru a avea o estimare cât mai corectă a potenţialului eolian al zonei, se compară măsurătorile zonei Sibioara pentru perioada sep. 2007 – iul. 2008 cu perioada iul. 2006 – iul. 2008. Valorile relevante ale vitezei şi

MESAGERUL ENERGETIC puterii medii se înregistrează pentru înălţimea de 100m şi clasa de rugozitate 1 (0.03m). Astfel factorul de corecţie determinat în cazul zonei Sibioara este de 0.934 (puterea înregistrată la 100m în cazul celor 10 luni este de 411 W/m2 faţă de 384 W/m2 în cazul a 2 ani de măsurători). Elemente de calcul Energia vântului este în fapt, energia cinetică recuperabilă a aerului, ce traversează o secţiune S. Puterea asociată acestei energii cinetice este: (1) unde: r- este densitatea aerului; v – viteza de deplasare a maselor de aer.

Această putere nu poate fi utilizată în totalitate, deoarece o parte se pierde prin frecările dintre aer şi palete, pentru învingerea rezistenţelor locale determinate de trecerea aerului printre paletele rotorului. În aceste condiţii puterea generată de grupul eolian se poate calcula cu relaţia: (2) unde: Cp – coeficientul de performanţă. Coeficientul de performanţă a fost introdus de teoria lui Betz. Această teorie indică energia maximă ce poate fi utilizată prin folosirea unui grup eolian, pornind chiar şi de la cele mai performante grupuri eoliene cu două sau trei pale, cu ax orizontal. Aceasta nu poate fi mai mare decât 59% din energia vântului, ceea ce înseamnă că Cp max (teoretic) este 0,59. Pentru un grup eolian performant, Cp este cel mult 0,3 ÷ 0,4. Conform teoriei lui Betz, care modelează trecerea aerului printre paletele unui grup puterea dezvoltată este dată de relaţia: (3) unde: V1 - viteza vântului înainte de turbină; V - viteza vântului în dreptul palelor; este de ordinul a câţiva m/s (~ 10 m/s); V2 - viteza vântului după preluarea energiei cinetice de către palete.

Concluzii Cele mai importante concluzii ce se desprind din studiul efectuat sunt: •Impactul economic dat de funcţionarea parcului eolian în zona menţionată este total benefic. Beneficiul este dat de obţinerea energiei electrice din energie curată, fără efect de poluare a aerului, de crearea unor noi locuri de muncă de un înalt profesionalism, de costurile de exploatare, întreţinere şi reparaţie mult mai mici decât în cazul obţinerii energiei prin tehnologii convenţionale, în termocentrale electrice. •Factorul de sănătatea populaţiei este de asemenea pozitiv influenţat, pentru că producerea energiei nu se face prin generare de noxe în aerul atmosferic şi totodată este redus efectul de încălzire globală a Terrei, care şi efect asupra sănătăţii. •În cea ce priveşte impactul ecologic acesta a fost analizat prin efectele asupra florei şi faunei din zonă s-a constatat că vegetaţia din zonă este caracteristică zonelor aride de stepă şi nu este întrun fel sau altul afectată de funcţionarea turbinelor eoliene. •În cea ce priveşte influenţa pe care o are funcţionarea grupurilor Eoliene în zonă se prognozează un efect minor asupra avifaunei. Statisticile au arătat că efectul major se poate manifesta în prima etapă de funcţionare a grupurilor Eoliene, păsările având capacitatea de a se adapta şi ocoli un pericol posibil. O posibilă, dar nu certă morbiditate a păsărilor în prima etapă de funcţionare a grupurilor Eoliene, nu diminuează decât în mică măsură efectele pozitive ale montării şi funcţionării acestor turbine, date de ceilalţi indicatori analizaţi. •Obţinerea energiei electrice prin tehnologii convenţionale are un efect negativ general asupra tuturor factorilor de mediu care afectează întregul biosistem al Terrei. la fel ca şi în alte ţări Europene trebuie acceptat un minor efect negativ temporar pentru beneficii mai mari şi de lungă durată. •Dat fiind amplasamentul grupurilor Eoliene în zone situate la

distanţe mari de aşezări urbane sau rurale şi de locaţii a unor agenţi economici impactul cu zgomotul dat de acestea este nesemnificativ. Bibliografie •S Vişan ş.a.- Mediul Inconjurător, Poluare şi Protecţie – Ed. Economică 2000 ; •Vladimir Rojanschi s.a.- Protecţia şi Ingineria MediuluiEd. Economică 2002 ; •Rădulescu ş.a.- Judeţul Constanţa - Ed. Academiei 1974 ; •S. Tumanov- Calitatea aerului –Ed. Tehnică 1989 ; •V. Voicu – Realizări recente in Combaterea Poluării Atmosferei; •C Rauţă- Poluarea şi Protecţia MediuluiEd. Stiinţifică şi Enciclopedică 1978. •Ciochia, V. 1984. Dinamica şi migraţia păsărilor. Ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, p. 3539. •Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/ rsbl.2005.0336), p. 296-298. •Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89. •Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42. •Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania, The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiinţifice ale Institutului Delta Dunării, Tulcea, p. 79-96. •Kowallik, Christine, BorbachJaene, J. 2001. Windrader als Vogel scheuchen? – Uber den Einfluss der Windkraftnutzung in Ganserastgebieten an der nordwestdeutschen Kuste. Vogelkundlichen Berichten aus Nieder sachsen Heft 33/2001, Seite 97102, p. 155-164. •Studiu de vânt preliminar “Wind Expert S.R.L. Bucureşti.n noiembrie 2012



17

MESAGERUL ENERGETIC Solar Absorption Refrigeration Installation*) 

Omocea Ion, Maritime University of Constanta

Summary: The purpose of the paper is to emphasize the importance of the solar energy used in absorption refrigerators installations. Solar energy is a relatively inexpensive source for freezing. We need cold even during periods when solar radiation is more intense. Introduction The paper proposes a study of solar absorption refrigerating equipment. Solar energy is practically inexhaustible and clean. It can transform into other forms of energy. The difficulties of using solar energy are: •low density on surface; •intermittent character; •variation depending by season and climatic region; •small storage possibilities for a longer period. Powers achieved in Romania is about 600 W/m2. Advantages of absorption refrigeration systems: •do not use compressors; •can use low-potential heat; •long operating; •good behavior at partial load; •electricity consumption for pumps is low; •working solutions used will not damage the ozone layer.

The main parts are: G - steam generator; Ab - absorber; RS - regenerative heat excenger; P1,P2- pumps; ST - storage tank; CS - solar panel; Cd - condenser; V - surface evaporation; VL1, VL2 – expansion valves.

The and for solar panels are calculated as follows: (1) (2) Notations:

We will call below: •thermochemical expansion (composed of:condenser, expansion valve 2 and surface evaporation) •thermochemical compressor (composed of: steam generator, absorber, heat regeneration and expansion valve 1). Solar panel This is shown in figure 2. Efficiency variations depending by characteristic temperature is show in the next figure

System description Solar absorption refrigeration scheme This is shown in Figure 1.

Fig. 2. Drawing of solar panel

Figure 1. Absorption refrigeration scheme.

The main parts are: CS -solar panels TI -thermometers AV -automatic valves FM -flowmeter V -valves ST -storage tank SV -safety valve

Figure 3. Efficiency variations depending by characteristic temperature Exergetic flow diagram This is shows in Figure 4. In this diagram you can see two units: TE - thermochemical expansion; TC - thermochemical compressor.

*) Lucrare prezentată la Simpozionul Energii neconvenţionale din 27 septembrie 2012 organizat de Asociaţia CNR-CME împreună cu Universitatea Maritimă Constanţa şi Chevron România

18



noiembrie 2012

MESAGERUL ENERGETIC Also we can write relations: (7) (8) Result: (9) Energy needed is provided by the solar collector. Storage tank provides the energy needed during the night. For this reason solar panels are dimensioned to ensure additional energy reserves. Conclusion 1.Exergetic efficiency depends by the two units: thermochemical expansion and thermochemical compressor. 2.Energy losses due to efficiency may be compensated by increasing the solar surface. 3.Can use an auxiliary heat source for not excessively oversized storage tank and solar panels. 4.Ship engine cooling water may be source of energy for absorption refrigeration installation. 5.The regenerative heat excenger increase the exergetic efficiency of installation.

Figure 4. Exergetic flow diagram Notations:

Exergetic balance equation Energy balance equation on the entire system: (3) (4) Performance coefficient refrigerating installation:

for

absorption

(5) Exergetic efficiency is calculated as follows: (6)

www.chevron.ro

References: [1]Radcenco V., Porneală, S., Dobrovicescu, A., Procese in instalatii frigorifice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983. [2]Dănescu, Al. şi col., Utilizarea energiei solare, Editura tehnică, Bucureşti, 1980. [3]Porneală, S., Beju, C., Reducerea pierderilor exergetice prin utilizarea regeneratorului de caldura între soluţii la instalaţia frigorifică cu absorbţie, Revista de termotehnică, anul V, nr. 1/2001. [4]Nerescu, I., Radcenco, V., Analiza exergetică a proceselor termice, Editura tehnică, Bucureşti, 1970. [5]Leca, A., Stan, M., Transfer de caldură şi masă, Editura tehnică, Bucureşti, 1998. [6]Bejan, A., Termodinamica tehnică avansată, Editura tehnică, Bucureşti, 1996.n

noiembrie 2012



19

MESAGERUL ENERGETIC

Din Energetica UE

Comisia Europeană– Comunicate de presă Mediu: O nouă abordare pentru evaluarea amestecurilor chimice toxice Bruxelles, 31 mai 2012*) Comisia se angajează să se asigure că riscurile potenţiale asociate amestecurilor de substanţe chimice sunt corect înţelese şi evaluate. Suntem expuşi în permanenţă unor amestecuri de substanţe chimice, şi aceste combinaţii ne pot afecta în moduri care substanţele individuale nu o fac. Legislaţia UE stabileşte limite stricte pentru cantităţile în care poate fi autorizată prezenţa anumitor substanţe chimice în alimente, apă, aer şi în produsele prelucrate, dar eventualele efecte toxice ale acestor substanţe chimice luate în combinaţie sunt rareori analizate. În cadrul noii abordări, Comisia va identifica amestecuri care trebuie evaluate în mod prioritar, se va asigura că diferitele elemente ale legislaţiei UE oferă evaluări coerente ale riscurilor pe care le prezintă astfel de amestecuri prioritare şi va completa lacunele existente în cunoştinţele ştiinţifice necesare pentru evaluarea amestecurilor. Comisarul pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „Legislaţia europeană asigură un nivel ridicat de protecţie împotriva substanţelor chimice individuale, dar trebuie să ştim mai multe despre modul în care acţionează combinaţiile de substanţe chimice. Este un domeniu de mare complexitate ştiinţifică, însă această complexitate nu trebuie să scuze lipsa acţiunilor. Atunci când avem motive întemeiate să credem că un amestec de substanţe chimice prezintă un pericol potenţial la adresa sănătăţii umane sau a mediului ar trebui realizată o evaluare mai detaliată şi ar trebui să luăm măsurile adecvate.” Întrucât numărul combinaţiilor chimice posibile este foarte mare, prima provocare în cadrul noii abordări va consta în identificarea unor amestecuri prioritare, astfel încât

resursele să se concentreze pe combinaţiile cu cel mai mare potenţial de risc. Există metodologii pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă amestecurile prioritare, dar rămân şi numeroase lacune în ceea ce priveşte datele şi cunoştinţele. Problema este agravată de faptul că numeroase acte legislative ale UE se axează pe grupuri specifice, referindu-se la produse pentru protecţia plantelor, biocide, cosmetice, farmaceutice, medicamente de uz veterinar ş.a.m.d. Această situaţie poate împiedica efectuarea unor evaluări coordonate şi integrate ale amestecurilor care conţin substanţe care intră sub incidenţa mai multor acte legislative diferite. Comisia se va asigura că, de îndată ce se identifică un amestec prioritar, acesta este evaluat într-o manieră coordonată şi integrată. Până în 2014, Comisia va elabora şi orientări tehnice pentru codificarea celor mai bune practici de evaluare a amestecurilor prioritare. De asemenea, Comisia va aborda problema anumitor lacune existente la nivelul datelor şi cunoştinţelor, pentru o asigura o mai bună înţelegere a amestecurilor la care sunt expuşi oamenii şi mediul. Comisia va coordona colectarea de date şi analizarea datelor de monitorizare colectate în contextul legislaţiei UE şi al programelor de cercetare finanţate de UE şi va crea o platformă pentru datele de monitorizare chimică. În 2015, Comisia va elabora un raport dedicat trecerii în revistă a progreselor înregistrate. Context Produsele chimice ne înconjoară în cantităţi mici în fiecare zi, în alimente şi băuturi, în medicamente, în aerul pe care-l respirăm, în produsele cosmetice şi în produsele

*) Preluare din IP/12/541 Brussels, 31 mai 2012

20



noiembrie 2012

pentru întreţinerea sănătăţii, în îmbrăcăminte, mobilier, jucării şi în toate lucrurile cu care intrăm în contact. Expunerea noastră la acest amestec de substanţe chimice începe în perioada intrauterină, iar animalele şi plantele sunt, de asemenea, expuse la o gamă de diferite substanţe. Un studiu efectuat în 2009 în Danemarca a analizat expunerea copiilor mici (în vârstă de 2 ani) la amestecuri de substanţe chimice sub formă de perturbatori endocrini multipli. Studiul a analizat expunerea prin alimente şi băuturi, prin aerul şi praful din interiorul clădirilor, prin îmbrăcăminte şi încălţăminte, prin contactul cu jucăriile, prin aplicarea unor produse de întreţinere a sănătăţii şi de igienă şi prin contactul cu articole precum saltelele pentru schimbat scutecele şi covoraşele de baie. S-a tras concluzia că este necesară reducerea expunerii copiilor mici la o serie de substanţe examinate în studiu, în funcţie de concentraţia preconizată a diverselor substanţe. Noua abordare a Comisiei se întemeiază în mare măsură pe recentul aviz al celor trei comitete ştiinţifice nealimentare „Toxicitatea şi evaluarea amestecurilor chimice”, precum şi pe „Raportul privind situaţia actuală în materie de toxicitate a amestecurilor”. Informaţii suplimentare şi link către comunicare: http://ec.europa.eu/environment/ chemicals/effects.htm A se vedea de asemenea MEMO/12/392 Contact: Joe Hennon (+32 2 295 35 93), Monica Westeren (+32 2 299 18 30).n

MESAGERUL ENERGETIC Cum să facem mai mult cu mai puţine resurse? Comisia colectează contribuţii la nivel înalt cu privire la creşterea eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor *) Bruxelles, 5 iunie 2012 Dl Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a lansat astăzi Platforma europeană pentru utilizarea eficientă a resurselor, destinată să furnizeze orientări şi recomandări la nivel înalt cu privire la măsurile strategice elaborate pentru a transforma economia europeană în sensul unei creşteri mai sustenabile. Utilizarea eficientă a resurselor este un pilon al strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi ca atare reprezintă o prioritate majoră pentru Comisia Europeană. Principala sarcină a platformei va fi să determine modalităţile de atingere a obiectivelor şi de concretizare a viziunii stabilite în Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic, inclusiv a obiectivului final privind disocierea utilizării resurselor şi a consecinţelor acesteia de creşterea economică. Dl Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a declarat: „Avem nevoie de oameni competenţi şi cu o vastă experienţă, care să ne ajute să soluţionăm problema transformării economiilor noastre într-un model de creştere eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Fie că ne place, fie că nu, va trebui să utilizăm resursele într-un mod mai eficient şi cu cât o vom face mai repede, cu atât va fi mai bine pentru competitivitatea Europei şi pentru mediu. Prima reuniune de astăzi a platformei îmi întăreşte convingerea că vom fi la înălţimea provocării.” Platforma este prezidată de John Bruton, fost prim-ministru al Irlandei şi ambasador al UE în Statele Unite. Printre cei 34 de membri se numără cinci comisari europeni, patru membri ai Parlamentului European, nouă lideri în afaceri din diferite sectoare, patru miniştri ai

mediului, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii şi instituţii internaţionale, ai societăţii civile şi ai mediului academic. Intenţia este de a combina pregătirea şi competenţele membrilor în vederea obţinerii de orientări utile pentru Comisia Europeană, pentru statele membre şi pentru actorii pieţei. Preşedintele platformei, dl John Bruton, a declarat: „Sunt încântat să pot lucra cu un astfel de grup. Sunt încrezător în faptul că vom reuşi să valorificăm experienţa şi cunoştinţele membrilor astfel încât să oferim îndrumare actorilor economici şi factorilor de decizie cu privire la cele mai bune modalităţi de a utiliza resursele în mod eficient.” Printre principiile esenţiale care orientează activitatea Platformei europene pentru utilizarea eficientă a resurselor (EREP - European Resource Efficiency Platform) se numără reflecţia asupra interconexiunilor dintre teme, căutarea valorii adăugate şi a impactului, precum şi obţinerea de rezultate concrete care să influenţeze evoluţiile strategice. EREP face parte dintr-un proiect mai vast al Comisiei, care vizează să reunească părţile interesate şi să promoveze dialogul cu privire la provocările şi oportunităţile în materie de utilizare eficientă a resurselor. Oricine este interesat să contribuie la dezbatere este invitat să participe prin intermediul unei platforme online, lansate tot astăzi, care va găzdui o serie de schimburi şi consultări în lunile următoare. Etapele următoare Conform programului, grupurile de lucru vor trebui să prezinte un prim set de recomandări peste aproximativ 12 luni şi un al doilea set până la sfârşitul mandatului,

adică până la jumătatea anului 2014. Context Iniţiativa emblematică a strategiei Europa 2020 privind utilizarea eficientă a resurselor prevedea elaborarea unei foi de parcurs care să definească obiective pe termen mediu şi lung referitoare la utilizarea eficientă a resurselor, precum şi mijloacele de atingere a acestora. Ca urmare, a fost elaborată Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic, care vizează transformarea economiei europene într-una sustenabilă până în 2050 şi prezintă în linii mari modul în care poate fi realizată o creştere eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, esenţială pentru bunăstarea şi prosperitatea noastră viitoare. Foaia de parcurs recomandă o abordare integrată, axată pe resursele supuse celor mai mari presiuni, care necesită schimbări structurale în multe domenii şi sectoare de politică la nivel european şi la nivelul statelor membre, precum şi o varietate de instrumente, printre care legislaţia, instrumentele bazate pe piaţă, reorientarea instrumentelor financiare şi promovarea producţiei şi consumului sustenabile. Informaţii suplimentare Pentru informaţii suplimentare privind utilizarea eficientă a resurselor, a se vedea: http://ec.europa.eu/environment/ resource_efficiency/index_en.htm MEMO/11/614 Persoane de contact: Joe Hennon (+32 2 295 35 93) Monica Westeren (+32 2 299 18 30).n

*) Preluare din IP/12/564 Brussels, 31 iunie 2012 noiembrie 2012



21

Combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale: Comisia ia măsuri concrete Bruxelles, 27 iunie 2012*) Stabilirea de sancţiuni minime pentru infracţiunile fiscale, un cod de identificare fiscală transnaţional, o cartă a contribuabilului UE şi măsuri comune mai dure împotriva paradisurilor fiscale – iată doar câteva dintre ideile concrete prezentate astăzi de Comisie vizând intensificarea luptei împotriva fraudei şi evaziunii fiscale în UE. Comunicarea de astăzi examinează, printr-o abordare holistică, modalităţile de întărire a măsurilor existente şi expune noi iniţiative posibile în vederea eliminării fraudei şi a evaziunii fiscale în Europa. Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, a declarat: „Să spunem lucrurilor pe nume: evazioniştii fiscali fură din buzunarele cetăţenilor obişnuiţi şi privează statele membre de încasări vitale. Dacă ne dorim sisteme fiscale echitabile şi eficiente, trebuie să eradicăm acest tip de activitate. Există voinţă politică pentru intensificarea luptei în acest sens. Acum este momentul să o transformăm în acţiune. Suntem 27 în Uniune, deci avem un avantaj extraordinar – forţa dată de faptul că suntem mulţi. Dacă acţionăm în echipă, cu o strategie comună, putem învinge trişorii şi evazioniştii şi putem recupera sume enorme de bani care sunt datorate în mod legal.” Conform estimărilor, economia subterană în Statele Membre reprezintă în medie aproape o cincime din PIB, adică un total de aproape 2 000 de miliarde EUR. Date fiind globalizarea economiei şi progresul tehnologic, este evident că această problemă nu va putea fi rezolvată prin eforturi izolate, la nivel naţional. De aceea, comunicarea prezintă o abordare pe 3 niveluri, prin care evaziunea şi frauda să fie atacate din toate unghiurile posibile.

La nivel naţional Statele membre trebuie să se concentreze pe întărirea capacităţii lor administrative de a încasa impozite, aşa cum prevăd în mod clar Recomandările de ţară (a se vedea IP/12/513). Comisia va monitoriza îndeaproape progresele în acest sens, oferind totodată asistenţă tehnică acolo unde este nevoie. Autorităţile naţionale trebuie, de asemenea, să ofere facilităţi celor care se conformează de bună voie, de exemplu programe de declarare voluntară. În acelaşi timp, instrumentele UE, precum „ghişeul unic” (a se vedea IP/12/17) şi, eventual, un portal internet pentru taxe şi impozite ar putea contribui la creşterea gradului de conformare. La nivelul UE Acţiunile de combatere a evaziunii fiscale la nivel european s-au dovedit eficiente. De exemplu, datorită directivei UE privind impozitarea veniturilor din economii, Statele Membre fac schimb de informaţii referitoare la contribuabilii nerezidenţi, corespunzătoare unor sume totalizând 20 miliarde EUR. Provocarea actuală este de a aprofunda această cooperare şi de a consolida instrumentele comune. În acest sens, este esenţial acordul statelor membre cu privire la revizuirea directivei privind impozitarea veniturilor din economii. Se avansează, de asemenea, o serie de idei noi, printre care un eventual cod de identificare fiscală transnaţional, un mecanism de reacţie rapidă la frauda privind TVA-ul, un minimum de reguli şi sancţiuni pentru fraudă şi evaziune fiscală. La nivel internaţional Pentru ca lupta împotriva evaziunii fiscale să fie cu adevărat eficace, partenerii internaţionali trebuie să aplice standarde de guvernanţă echivalente celor de la nivelul UE.

*) Preluare din IP/12/697 Brussels, 27 iunie 2012

22



noiembrie 2012

În acest sens, sunt cruciale mandatele pe care Comisia le-a solicitat pentru a negocia acorduri mai solide privind impozitarea veniturilor din economii cu principalele ţări vecine. Înainte de sfârşitul anului 2012, Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie implicând stimulente şi sancţiuni pentru abordarea problemei paradisurilor fiscale şi măsuri vizând planificarea fiscală agresivă. Context La Consiliul European din martie 2012, statele membre au cerut Comisiei „să dezvolte rapid modalităţi concrete pentru a îmbunătăţi lupta împotriva fraudei fiscale şi evaziunii fiscale, inclusiv în legătură cu ţările terţe, şi să prezinte un raport până în iunie 2012”. Comunicarea de astăzi va fi prezentată summitului UE de la sfârşitul lunii iunie. Etapele următoare Comisia va demara lucrările pentru a dezvolta ideile prezentate în comunicarea de astăzi. Înainte de sfârşitul anului, ea va prezenta un plan de acţiune pentru lupta împotriva fraudei şi evaziunii fiscale, cu măsuri specifice care să poată fi implementate rapid. Totodată, Comisia îşi va prezenta iniţiativa privind paradisurile fiscale şi planificarea fiscală agresivă. Linkuri utile Comunicarea Comisiei poate fi consultată la: http://ec.europa.eu/ taxation_customs/common/ publications/com_reports/ taxation/index_en.htm MEMO/12/492 Persoane de contact: Emer Traynor (+32 2 292 15 48)n

Din activitatea CME WEC Inside 15 Septembrie 2012 Debrief WEC engages Colombian government and industry Dr Christoph Frei, WEC Secretary General, engaged Colombian government and industry on WEC activities during a visit to the country on 31 August and 1 September. Dr Frei met with Dr Adriana Soto, Colombia's Deputy Minister of Environment, and presented to her the WEC Energy Sustainability Index, published as a part of the WEC's assessment of country energy and climate policies. The ministry expressed its interest in participating more closely in WEC activities, and was invited to become more engaged in the WEC activities through COCME, the WEC Colombian Member Committee. Dr Frei then held talks with Javier Genaro Gutiérrez Pemberty, President of Ecopetrol, the petroleum company.

He discussed with Mr. Gutiérrez Pemberty the current status of Colombia and the region's energy industry, and the latest on conventional and unconventional hydrocarbons. Dr Frei invited Ecopetrol to participate in various WEC events in 2012 and 2013. This includes the 2013 World Energy Congress where Mr Gutiérrez Pemberty has accepted the invitation as a speaker. During the meetings Ecopetrol also confirmed that it will be officially sponsoring the 2014 Executive Assembly in Cartagena, Colombia. Dr Frei’s visit was made possible through the support of COCME and José Antonio Vargas Lleras, the WEC Vice-chair for Latin America and the Caribbean.

From left: José Antonio Vargas Lleras, Christoph Frei, and Javier Genaro Gutiérrez Pemberty, President of Ecopetrol Dr Frei was pleased by COCME’s growth and its strong commitment to the WEC’s global activities.n

News A round-up of WEC activities WEC speaks at Baltic market integration conference Einari Kisel, WEC Senior Fellow, commented on European energy market policies and discussed the role of the World Energy Council in a presentation at the Conference on the Baltic Energy Market Integration Plan on 14 September in Vilnius, Lithuania. The Baltic Energy Market Integration Plan (BEMIP) aims to connect the electricity and gas markets of the Baltic states (Lithuania, Estonia and Latvia) with those in Poland and the Nordic region (Denmark, Finland, Norway and Sweden). These countries agreed an action plan with the European Commission in 2009. As part of policy imple-

mentation, countries are building new interconnections and have developed national legislations, while Estonia and Lithuania have set up a power exchange. New power plant projects have also started, or are being constructed or planned. Mr Kisel said the Plan has reflected the best practices described in the WEC report on connectivity, which calls for more coherent approaches on regulations to encourage infrastructure investments. As part of the BEMIP, the European Commission has provided funding for transmission and distribution and is planning investment into gas pipelines. He continued: “The BEMIP’s interconnection programme has encouraged

countries to come up with new and innovative legislation in just a few years,” adding that some of these legislations could be replicated in other countries with similar interconnection requirements. Günther Oettinger, the EU Energy Commissioner, and Andrius Kubilius, Prime Minister of Lituhania, also addressed the conference. CNBC broadcast: opportunities

European

Christoph Frei, WEC Secretary General, recently commented on the future of energy in Europe on the Energy Opportunities series of CNBC, a major international broadcaster. noiembrie 2012



23

MESAGERUL ENERGETIC “Europe’s energy infrastructure is unfit for the future. We need the right policies to attract the investments … that deliver reliable, clean, and affordable energy,” he said. “Over the next 20 to 30 years we will not see a major shift in Europe, simply because two decades is a short time in the energy space. We will continue to see demand growth, we will see some of that delivered by additional renewables, and the gap most likely by gas.” He said that in order to achieve an energy transformation, “energy innovation has to play a massive role,” adding that innovation will also be critical for enabling competitive pricing with global markets. ■

Inside Insight Concentrating solar: go where the sun shines Concentrating solar collectors, a type of solar thermal device, can achieve temperatures in the range of 200°C–1000°C or even higher, making them ideal for generating electricity via thermodynamic power cycles. They can use fossil fuels such as natural gas as a back-up fuel or store high-temperature heat to overcome the intermittency of sunlight. Solar thermal power plants use direct sunlight, so they must be sited in regions with high direct solar radiation – as those shown in the map. Among the most promising areas are the southwestern United States, Central and South America, Africa, the Middle East, the Mediterranean countries of Europe, south Asia, certain countries of the former Soviet Union, China and Australia. Due to solar energy’s intermittent nature, the growth in worldwide usage will be constrained until reliable and low-cost technology for storing solar energy becomes available. The sun’s energy is stored on a daily basis by nature through the process of photosynthesis in foodstuffs, wood and other biomass. The storage of energy from intermittent and random solar radiation can be achieved artificially, by using energy storage technologies (thermal storage, chemically charged batteries, hydro storage, flywheels, hydrogen, and compressed air). Some of these are well known and widely applied, while others are still under development. World regions suitable for concentrating solar power (CSP). From Chapter 10 of the WEC Survey of Energy Resources. From the 2010 Survey of Energy Resources.n

1 October 2012 News A round-up of WEC activities Lebanon energy minister to become Chair of Lebanese MC In a visit to Lebanon in mid-September, WEC Secretary General Dr Christoph Frei met with the Lebanese energy minister, Gebran Bassil, to discuss collaboration with a particular focus on the WEC’s energy policy assessment. At the Beirut Energy Forum it was announced that the minister would also become the new chair of the WEC’s Lebanese member committee. Dr Frei hopes the collaboration will expose Lebanon to the WEC’s global network and help the country solve its pressing energy challenges, including frequent blackouts and reliance on imported fossil fuels. The solution to these lies in having robust energy policies, and Dr Frei believes that the collaboration could help Lebanon come up with investment-friendly energy policies and reduce its use of costly electricity subsidies. Dr Frei told WEC Inside: “Clearly, the solutions to [Lebanon’s energy challenges] are known. It is a matter of political will to implement the proposals that the minister has put on the table.” Lebanon has set out to produce 12% of its energy from renewables by 2020. Recently it also discovered significant natural gas

24



noiembrie 2012

resource offshore. Dr Frei said these developments could reduce Lebanon’s dependency on imported fossil fuels. Increasing energy efficiency could also help, but he said “the highly subsidised, low energy prices provide little incentive [for this]”.n

Christoph Frei (left) with Gebran Bassil, energy minister of Lebanon

MESAGERUL ENERGETIC South African exemplars recognised The South African National Energy Association (SANEA), the WEC’s South African member committee, has honoured exemplary national energy efforts at the 2012 SANEA Energy Awards. Two long-time energy advocates, a local government project, an architectural education institute, and a national journalist were recognised for their achievements at an awards ceremony and banquet hosted by Brian Statham, Chair of SANEA, on 28 September. In his keynote address, Mr Statham paid tribute to the many men and women who are striving to ensure that South Africa enjoys a stable and secure energy future. He told guests: “SANEA’s Vision of ‘Energy People Working Together’ is alive as we come together to congratulate these winners. We acknowledge and salute their efforts in the belief that their achievements will inspire others.” UK WEC on home energy efficiency At a seminar UK WEC members discussed how the UK’s upcoming Green Deal could help households reduce their carbon emissions more costeffectively. The Green Deal is a UK government scheme that attaches the costs of home insulation to the value of property, thereby removing the need for households to pay for costs upfront. WEC meets in Abu Dhabi The WEC’s Standing Committees met in Abu Dhabi during 18–19 September to discuss the latest on WEC studies, work programmes, and the World Energy Congress. The Officers’ Council also met, and the outcomes from this meeting will be an-Share of biomass sources in the primary energy mix. Based on 2007 IPCC data. Figure 9.6 from the WEC 2010 Survey of Energy Resources nounced at the Executive Assembly in November, where the Standing Committees will re-convene. Participants also held detailed discussions on the most pressing issues of the energy trilemma in a dedicated session, and visited Masdar City. His Excellency Mohamed Bin Dhaen Al-Hamli, the UAE energy minister, gave a welcome speech at a gala dinner on 18 September.

Pierre Gadonneix in the recent visit to Masdar City, Abu Dhabi

WEC chairman nominated for Lifetime Achievement Award WEC Chairman Pierre Gadonneix has been chosen as a finalist for the 2012 Platts Global Energy Awards for his lifetime contribution for the global energy sector. Award winners will be announced at a celebration on 29 November in New York City. Join the conversation: sustainable development goals WEC member committees will soon have a chance to directly provide their views to the UN on the future of international sustainable development. One of the main outcomes of the Rio+20 Conference was the agreement by member states to launch a process to develop a set of Sustainable Development Goals (SDGs), which will build upon the Millennium Development Goals and converge with the post-2015 development agenda. The UN General Assembly will on 16 October 2012 hold a special event to provide an initial opportunity for all member states and other participants to engage in discussions on how to develop the SDGs. WEC member committees can take part to inform the process by visiting the website here. The WEC is already engaging the UN on sustainable energy thru its involvement in the Sustainable Energy for All initiative.■

Global biomass use expected to grow The predominant use of biomass today consists of fuel wood used in non-commercial applications, in simple inefficient stoves for domestic heating and cooking in developing countries, where biomass contributes some 22% to the total primary energy mix. This traditional use of biomass is expected to grow with increasing world population. However, there is significant scope to improve its efficiency and environmental performance and thereby help reduce biomass consumption and related impacts. In industrialised countries, the total contribution of modern biomass is on average only about 3% of total primary energy, and consists mostly of heatonly and heat-and-power applications. Many countries have targets to significantly increase biomass use, as it is seen as a key contributor to meeting energy and environmental policy objectives. The deployment of dedicated electricity plants has been mainly confined to lowcost feedstocks in relatively smallscale applications, such as the use of biogas and landfill gas from waste treatment. Globally, the use of biomass in heat and industrial energy applications is expected to double by 2050 under businessasusual scenarios, while electricity production from biomass is projected to increase, from its current share of 1.3% in total power production to 2.4%–3.3% by 2030 (corresponding to a 5%–6% average annual growth rate). Transport biofuels are currently the fastest growing bioenergy sector, receiving a great deal of public attention. However, today they represent only 1.5% of total road transport fuel consumption and only 2% of total bioenergy. They are, however, expected to play an increasing role in meeting the demand for road transport fuel, with secondgeneration biofuels increasing in importance over the next two decades.– From the 2010 Survey of Energy Resources■ noiembrie 2012 

25

MESAGERUL ENERGETIC

Din Activitatea CNR-CME Concluzii. Recomandări. Măsuri Secţiunile de comunicare DS5: Tehnologii curate şi eficiente pentru producerea energiei (pe bază de cărbune şi alte surse primare de energie ) şi introducerea lor pe piaţă. Responsabili organizator: A.N.R.M. Prezidiul Secţiunii Preşedinte:Gheorghe Duţu, Preşedintele A.N.R.M. Membru: Vladimir Berzan Membru: Nicolae Ilias Membru: Stefan Harsu Membru:Radu Mihai Claudius Membru: Valentin Nicolae Vijelie Raportor General: Daniela Lupescu Secretar: Adriana Maria Stoica

Programul tehnic al Forumului Energiei pentru Europa Centrală şi de Est-FOREN 2012 a avut ca temă ,,Politici şi strategii energetice naţionale şi regionale. Securitatea alimentării” şi s-a axat pe principalele provocări şi oportunităţi pentru industria energetică, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a acesteia. Cea mai mare parte din energia generată pe plan mondial este produsă din resurse limitate, neregenerabile şi poluante. Sursele de energie neregenerabilă includ şi energia nucleară, precum şi energia generată prin arderea combustibililor fosili (cărbuni). Aceste resurse considerate neregenerabile, sunt limitate la existenţa unor zăcăminte şi au fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensă a mediului înconjurător.

26



noiembrie 2012

Atâta timp cât vom acoperi nevoile energetice în principal prin arderea combustibililor fosili (cărbuni), impactul asupra mediului va fi considerabil. Impasul poate fi depăşit doar prin utilizarea unor surse energetice care să nu se epuizeze şi care în acelaşi timp să nu aibă efecte negative asupra mediului. Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al enegiei rezultate din procese naturale regenerabile.Tehnologiile bazate pe energia regenerabilă au marele avantaj că utilizează resurse inepuizabile, puţin poluante, cu o contribuţie nesemnificativă la schimbările climatice. In plus, utilizarea lor reduce dependenţa de resursele convenţionale, care se vor epuiza într-un viitor nu foarte îndepărtat. România dispune de o gamă diversificată de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile. În acest context, Secţiunea-DS5 denumită:,,Tehnologii curate şi eficiente pentru producerea energiei (pe bază de cărbune şi

alte surse primare de energie) şi introducerea lor pe piaţă’’ şi-a propus să faciliteze un schimb de opinii şi informaţii menit să contribuie la implementarea strategiei sectorului energetic şi la respectarea cerinţelor de protecţie şi refacere a mediului. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Într-un context din ce în ce mai globalizat, politica energetică a României se realizează în cadrul schimbărilor şi evoluţiilor ce au loc pe plan naţional şi european. În acest context politica energetică a României trebuie să fie corelată cu documentele similare existente la nivel european pentru a asigura convergenţa politicii ţării noastre cu politica Uniunii Europene în domeniu. Strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie – mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România: siguranţa energetică, competitivitate pe piaţa

MESAGERUL ENERGETIC internă şi regională, dezvoltare durabilă, protecţia mediului şi limitarea schimbărilor climatice, atragerea capitalului necesar modernizării şi dezvoltării sectorului, dezvoltarea în continuare a unei pieţe concurenţiale, caracterizate de transparenţă şi lichiditate. Principalele provocări pentru sistemul energetic sunt creşterea cererii, înlocuirea capacităţilor neperformante şi cu durată de viaţă expirată, integrarea unei cote tot mai mari de energie produsă din surse regenerabile, securitatea aprovizionării şi integrarea în piaţa regională şi europeană. Dezbaterile din cadrul Secţiunii-5 au fost organizate în 5 sesiuni tematice şi anume: •Cărbune şi alte surse primare de energie. Politici, strategii, noi oportunităţi în exploatare; •Promovarea unor noi soluţii inovative, tehnologii curate şi eficiente, folosirea surselor regenerabile; •Promovarea utilizării tehnologiilor curate şi eficiente în România; •Captarea şi stocarea geologică a dioxidului de carbon -CCS ; •Cărbunele şi influenţa asupra mediului înconjurător, refacerea mediului. Lucrările selectate pentru cele 5 subiecte preferenţiale ale Secţiunii5 au fost prezentate de specialişti din ţară şi străinătate. În concluzie, în cadrul DS5 au fost prezentate spre dezbatere referate care acoperă principalele preocupări actuale din domeniile resurselor neregenerabile de energie (energie nucleară şi cărbuni) şi a resurselor regenerabile de energie şi care s-au remarcat printr-un bogat conţinut de idei. Între mesajele pe care specialiştii participanţi la dezbateri ţin să le transmită autorităţilor statului, institutelor de cercetare-proiectare, companiilor şi societăţilor comerciale de profil, evidenţiem următoarele: Subiectul preferenţial 1 Cărbune şi alte surse primare de energie. Politici, strategii, noi oportunităţi în exploatare În condiţiile unui declin anual constant de 3-5% pentru ţiţei şi 46% pentru gaze naturale, precum şi prin aprecierea gradului de înlocuire a rezervelor exploatate de 15-20 % pentru ţiţei şi respectiv, 15-30% pentru gaze naturale se poate concluziona că producţia de

energie primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune şi hidrocarburi cât şi pe cele de minereu de uraniu, nu va creşte, ci va scădea. La nivelul orizontului de timp 20112035, România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei energetice. Astfel, utilizarea acelor resurse interne purtătoare de energie deja existente, cum este cazul huilei, se impune fără rezerve, în caz contrar creşte vulnerabilitatea energetică a ţării prin creşterea accentuată a dependenţei de importuri, grevând astfel resursele financiare ale ţării. In complexurile energetice care deţin unităţi de exploatare a resurselor de lignit este necesară restructurarea tehnică, economică şi managerială. Valorificarea resurselor geotermale ar putea aduce o creştere a potenţialului energetic al ţării, şi ar contribui la diminuarea poluării, inclusiv prin diminuarea emisiilor de CO2 în atmosferă. Utilizarea energiei geotermale constituie nu numai o necesitate, ci şi o obligaţie, ca urmare a angajamentelor internaţionale la care România a subscris. Utilizarea energiei neconvenţionale, în general şi a energiei geotermale, în particular, prezintă multiple avantaje, atât din punct de vedere economic, cât şi în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător. In România a început să se dezvolte exploatarea şi valorificarea resurselor de energie geotermală, iar în anumite zone, există unele realizări notabile. Subiectul preferenţial 2 Promovarea unor noi soluţii inovative, tehnologii curate şi eficiente, folosirea surselor regenerabile Promovarea producerii energiei pe baza resurselor regenerabile şi neconvenţionale de energie, vor contribui atât la reducerea impactului negativ asupra mediului, cât şi la creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică prin scăderea importurilor de energie primară şi resurse energetice fosile. Promovarea unor soluţii inovative şi tehnologii curate şi eficiente (surse de energie precum cele bazate pe

efectul fotoelectric, iluminatul cu led) şi folosirea resurselor regenerabile pentru limitarea poluării mediului înconjurător (cum ar fi: energia solară, eoliană şi biomasa). Principalele avantaje ale înlocuirii totale sau parţiale a cărbunelui în centralele electrice existente, cu biomasa ar fi dependenţa redusă de combustibilii fosili, reducerea emisiilor de CO2, NOx şi a emisiilor de SOx şi de înlocuire a emisiilor de ,,CO2 fosili‘’ cu un ,,CO2 verde“. Centralele solare şi eoliene cu capacităţi de stocare de energie şi reglementarea curbei de sarcină sunt o soluţie eficientă de a exploata potenţialul de energie regenerabilă. Adoptarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice precum iluminatul cu led. Acest iluminat poate juca rolul de motor al inovării în sectoarele iluminatului şi construcţiilor, oferind întreprinderilor oportunităţi de creştere economică. Implementarea unui program organic (sintetic şi planificat) de economisire a energiei electrice alocate iluminatului bazat pe adoptarea technologiei LED ar putea reduce consumul energetic şi poluarea, dar şi crearea de noi locuri de muncă. Valorificarea deşeurilor este o problemă prioritară de mediu. Valorificarea deşeurilor reprezintă un complex de acţiuni menite sa reducă volumul generării reziduurilor menajere şi industriale, precum şi utilizarea maximă a lor în calitate de materie prima secundară. Având în vedere continua creştere a deşeurilor, precum şi creşterea nevoilor de energie, este necesar să se găsească soluţii pentru a face faţă acestor aspecte. Subiect preferenţial 3: Promovarea utilizării tehnologiilor curate şi eficiente în România Cărbunele va continua să reprezinte o resursă energetică importantă şi în viitor. In vederea obţinerii energiei cu combustibili fosili (cărbuni), foarte multe complexuri energetice au dezvoltat şi au implementat tehnologii curate şi eficiente, care sunt menite să reducă impactul negativ asupra mediului înconjurător. Conform strategiei miniere pentru sectorul cărbune (lignit) este necesară ,,restructurarea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea performanţelor tehnologice’’. Pentru îmbunătăţirea performanţelor tehnologice se va acţiona prin: noiembrie 2012 

27

MESAGERUL ENERGETIC •continuarea programului de modernizare şi retehnologizare; •reabilitarea echipamentelor şi retehnologizarea exploatărilor pentru creşterea capacităţii de producţie a carierelor; •restrângerea activităţii de exploatare subterană cu preluarea capacităţilor de producţie respective de către cariere. Având în vedere prevederile noilor strategii europene care pun accent pe siguranţa în alimentare şi creşterea gradului de valorificare a resurselor de energie interne, resursele de huilă din Valea Jiului, considerate neeconomice pentru exploatarea cu tehnologiile clasice, pot constitui o resursă importantă de energie, utilizând procesul de gazeificare subterană a cărbunelui. Tot la tema promovarea tehnologiilor curate şi eficiente, o alternativă este retehnologizarea arzătoarelor industriale cu costuri minime, dar cu efecte economice, ecologice şi sociale remarcabile. Conform strategiei miniere este necesară promovarea producerii energiei ce utilizează energia nucleară prin tehnologii sigure şi cu impact redus asupra mediului. Securitatea nucleară trebuie să aibă în continuare prioritate maximă în energetica nucleară, aceasta fiind condiţia cea mai importantă pentru menţinerea şi dezvoltarea sectorului. Subiectul preferenţial 4: Captarea şi stocarea geologică a dioxidului de carbon -CCS Sectorul energetic reprezintă o sursă importantă de poluare, ca urmare a extracţiei, prelucrării şi arderii combustibililor fosili, ce produc emisii de CO2, care reprezintă cauza principală a încălzirii globale. Pentru a menţine rolul important al combustibililor fosili în balanţa energetică, trebuie identificate şi aplicate soluţii care să reducă impactul folosirii acestor combustibili asupra mediului. In acest sens, soluţia de captare şi stocare a emisiilor de CO2 va trebui luată în considerare. Totodată, actualele tehnologii de ardere a cărbunelui trebuie să fie înlocuite cu tehnologii curate. Captarea şi stocarea CO2 în formaţiunile geologice (acvifere saline, zăcăminte de petrol depletate) este o nouă metoda de reducere a emisiilor gazelor de seră, aflată în prezent în stadiul de demonstrare a caracterului comercial în vederea

2



noiembrie 2012

dezvoltării de proiecte la scară industrială. Tehnologia de captare şi stocare a emisiilor de CO2, cunoscută la nivel mondial sub abrevierea CCSCarbon Capture and Storage - este de interes pentru România deoarece: pe termen mediu o sursă importantă de producere a energiei va continua să o reprezinte combustibilii fosili, în special cărbunele (cca 40%), România având resurse importante de cărbune (lignit) şi o bună capacitate de stocare geologică (dovedită în cei peste 150 de ani ca producător de hidrocarburi). Pe de altă parte, utilizarea tehnologiei CCS va contribui la realizarea obiectivelor din Strategia Europa 2020 pentru schimbări climatice şi energie 20/ 20/20, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cu 20% până în anul 2020, în comparaţie cu 1990. În acest context, este de menţionat preocuparea pentru prezentarea unor comunicări legate de introducerea acestei noi tehnologii în România prin dezvoltarea unui proiect demonstrativ, Getica CCS. Subiectul preferenţial 5: Cărbunele şi influenţa asupra mediului înconjurător, refacerea mediului În cadrul acestui subiect preferenţial au fost prezentate, analizate şi dezbătute lucrări care s-au referit la efectele exploatării cărbunelui asupra mediului şi la factorii cu impact negativ asupra mediului specifici industriei extractive a cărbunelui. Totodată, au fost propuse unele soluţii tehnice moderne privind reducerea impactului asupra mediului şi au fost tratate şi probleme legate de securitate şi sănătate în activitatea de extracţie a cărbunelui. Industria minieră exercită asupra mediului înconjurător influenţe deosebite, care se manifestă în toate fazele proceselor tehnologice de producţie. Influenţa asupra factorilor de mediu începe odată cu activitatea de prospectare şi explorare a zăcămintelor şi continuă şi se intensifică odată cu dezvoltarea activităţilor productive. Exploatarea cărbunelui la suprafaţă şi în subteran a generat cele mai întinse suprafeţe cu relief antropic din România, cuprinzând cariere, halde, mine şi amenajările aferente. Se apreciază că afectările cele mai puternice provin din activităţile miniere aferente exploatării la zi, iar cele mai reduse din activităţile

de exploatare în subteran a stratelor de cărbune. Exploatarea zăcămintelor la zi presupune deschiderea şi operaţionalizarea minieră a carierelor care prin întinderea lor spaţială foarte mare, sunt într-o strânsă intercondiţionare cu mediul înconjurător. De aceea, se produce o afectare a echilibrului ecologic în arealele în care se regăsesc marile cariere. Se constată că în România mai mult de 70 % din producţia minieră de combustibili energetici se obţine prin lucrări la zi şi ca atare, se înregistrează un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra zonelor din proximitate (învecinate, complementare, adiacente). Din perspectiva nederanjării suprafeţelor de exploatări, metodele de extracţie din subteran sunt „mai protective”, în principal, datorită evitării descopertei, care presupune dislocări de mari cantităţi de roci înconjurătoare şi afectarea severă a peisajului originar. Refacerea peisajului degradat prin prezenţa carierelor şi a haldelor reprezintă un atribut al conceptului privind dezvoltarea durabilă. Reamenajarea terenurilor afectate de exploatarea resurselor de cărbune, este necesară pentru evidenţierea separărilor productive, tehnologice potenţial generatoare de deranjamente şi identificarea proiecţiilor (deciziilor) de operaţionalizare pentru refacerea lor, în raport cu utilitatea (destinaţia) finală a acestora. Remodelarea terenurilor afectate contracarează degradarea mediului, stările suprafeţelor degradate, riscurile de alunecări şi impactul vizual negativ. De asemenea, au mai rămas de rezolvat o serie de fenomene de poluare istorică legate de degradarea terenurilor şi modificarea morfologiei suprafeţei, activităţi ce necesită timp şi resurse financiare importante. In referatele care au fost prezentate în cadrul DS5 au fost analizate aspecte incluse în Strategia energetică a României şi Strategia industriei miniere. Strategia energetică a României este conformă direcţiilor politice stabilite la nivelul Uniunii Europene şi contribuie la atingerea ţintelor stabilite de Comisia Europeană pentru ansamblul statelor comunitare. Strategia asigură dezvoltarea durabilă a sectorului energetic românesc pentru perioada de timp până în anul 2035.n

MESAGERUL ENERGETIC Evenimente importante RTF 1 - Reţele inteligente de utilităţi ale viitorului – SMART GRID*) Responsabili organizatori: CNR-CME şi TELETRANS SA Parteneri de eveniment: ISPE SA, ELECTRICA SA, GE ENERGY şi SLX SUPERLUX TECHNOLOGIES 14,00 - 15,30 Interconnections. Super Grids

16.00 - 1 ,00 Advanced Solutions Toward Intelligent Electrical Networks

Moderator: •Alessandro Clerici, Honorable Chair, WEC Italian MC

Moderators: • Mircea Eremia, Professor University “Politehnica” of Bucharest - UPB • Dan Bordea, Technical Director TELETRANS SA

Invited speakers:

•Andrea Meola, Business Development Manager for Europe, Africa and ME, CESI •Mihai Bozgu, Director Telecommunications Department – TELETRANS •Andrei Berechet, Director, Division SCADA & Automation, ADREM INVEST •Stephen Woodhouse, Director, Pöyry Management Consulting •Stelian Alexandru Gal, President Romanian Energy Center – CRE, Brussels •Horia Stefan Campeanu, Director Process Informatics Department – TELETRANS •Ioan Felea, Professor, Pro-Rector University of Oradea •Calin Vilt, Ministry of Economy, Trade and Business Environment – MECMA

Invited speakers:

•Jochen Kreusel, Head of ABB Industry Sector Initiative Smart Grids •Giuseppe Fanizzi, General Manager of Enel Distribuzione •Hermann Juergen, GE Energy, Senior Sales Leader, Energy Management EE •István Vokony, Budapest University of Technology and Economics, WEC Hungarian MC •Dumitru Federenciuc, Director DTRS, ELECTRICA •Mihaela Albu, Professor University “Politehnica” of Bucharest – UPB •Cristian Garabet, Technical Director, certSIGN •Mihail Coteanu, Director, Institute for Studies and Power Engineering - ISPE •Augustin Traian Ionescu, Director Divisions IC SG/LMV, SIEMENS Romania •Claus Damm, Sales Manager, Power Plus Communications •Ovidiu Codreanu, Director Information Technology Department – TELETRANS

Termeni de referinţă: Noi configuraţii ale reţelelor de distribuţie; Comunicaţii în cadrul reţelelor inteligente (Ethernet); Măsurarea în reţelele inteligente – SMART Metering; Securitatea sistemelor IT & TC din cadrul sistemelor inteligente; Necesitatea centrelor tip CERT pentru protectia sistemelor de infrastructura critica din retelele inteligente; Standardul IEC-61850; Stocarea energiei electrice; Sisteme urbane inteligente (urbistica).

Noile Reţele Inteligente de Utilităţi - subiect de mare amploare mediatică şi de extremă importanţă şi anvergură pentru evoluţia formelor şi principiilor distribuţiei energiei electrice şi a gazelor naturale, a

constituit una dintre cele mai importante şi disputate teme ale FOREN 2012. Şi asta nu doar datorită personalităţilor ce au luat parte la prezentări şi la discuţii ci, în mod sigur, pentru faptul că în momentul

de faţă această tehnică /tehnologie, nu numai că este în atenţia majorităţii operatorilor de distribuţie dar şi pentru faptul că ea a început să prezinte un nivel semnificativ de maturitate, chiar şi la nivelul regional al Europei. Practic nu se poate vorbi de vreo manifestare tehnico-ştiinţifică semnificativă în care problematica reţelelor inteligente, subliniez, de utilităţi, nu doar de energie electrică, să nu fie inclusă în „topics”-urile reuniunii. Manifestarea cu această tematică, desfăşurată luni 18.06.2012, în sala Europa a Complexului de Conferinţe Neptun şi organizată de CNR-CME în colaborare cu Teletrans SA şi având ca parteneri de eveniment ISPE SA, Electrica SA, GE Energy şi SLX SUPERLUX Technologies, a avut două părţi distincte. Prima parte, desfăşurată în intervalul orar 1400-1530 şi moderată de Alessandro Clerici, membru ono-

*) Sinteză realizată de Prof. dr. ing. Miron Laurenţiu Goia, consilier CNR-CME

noiembrie 2012



29

MESAGERUL ENERGETIC

rific al CN-Italian al CME, a avut ca subiect principal „Interconexiuni. Supra-Reţele”. Aici şi-au adus contribuţii personalităţi de notorietate din ţară şi din străinătate, pe lângă moderatorul menţionat, cu toţii specificând faptul că acest concept – „Smart Grid-SG” este utilizat astăzi mai mult ca un termen de marketing deoarece nu există criterii clare care să explice ce este în realitate noţiunea şi principiul „smart grid”. La început, dl. Clerici a încercat o prezentare a definiţiilor acestei noţiuni, poate prea des folosită după opinia domniei sale. Nefiind încă o definiţie unică acceptată pentru „Smart Grids” şi nici un standard de arhitectură sau de design pentru o astfel de reţea, dintre multele definiţii folosite au fost luate în considerare, ca utile pentru prezentul material, următoarele: Definiţia 1: „Smart Grid” este un concept de modernizare a reţelelor, care integrează tehnologiile electrice şi informatice în orice punct al reţelei de la cele de generare până la cele de consum; modernizarea reţelei de distribuţie permite să supravegheze, să protejeze şi să optimizeze în mod automat funcţionarea elementelor interconectate de la generatoarele centrale şi cele distribuite, trecând prin reţea la utilizatorii industriali, la sistemele şi instalaţiile de stocare a energiei şi la receptorii finali ori alte aparate, inclusiv cele de uz casnic. Definiţia a 2-a: Reţelele de tipul „Smart Grid„ sunt reţele electrice (sau de gaze) care pot integra în mod inteligent comportamentul şi acţiunile tuturor participanţilor la procesul de producere, transport, distribuţie şi utilizare e energiei electrice (sau a gazelor naturale) asigurând eficienţa economică şi siguranţa furnizării de energie electrică şi/sau gaze naturale.

30



noiembrie 2012

Definiţia a 3-a: Reţelele de tipul „Smart Grid„ sunt cel mai bine definite după funcţiile pe care le au de îndeplinit. Tehnologiile de bază pentru atingerea acestor obiective încă în evoluţie îşi propun: participarea activă a consumatorilor; acomodarea la toate opţiunile de generare şi stocare; dezvoltarea a noi produse, servicii şi pieţe; asigurarea calităţii energiei electrice (gazelor naturale) la nivelul secolului 21; optimizarea utilizării activelor şi funcţionarea lor eficienta; localizarea incidentelor, prevenirea, izolarea şi repunerea în funcţiune; imunitatea la atacuri de ordin fizic, cibernetic şi la dezastrele naturale. Pentru a atinge aceste obiective reţelele trebuie să devină mai „active”, permiţând integrarea noilor tehnologii ce se dezvoltă necontenit şi care aduc numeroase avantaje tuturor. Primul vorbitor care a intervenit în cadrul discuţiilor a fost dl. Stepen Woodhouse, director în cadrul

grupului de Management şi consultanţă PÖYRY, care a vorbit despre importanţa respectării cadrului de reglementări privind sustenabilitatea asigurării dezvoltării reţelelor inteligente. Domnia sa a menţionat, între altele, că în rural, consumul de energie per locuitor este abia a patra parte din cel corespunzând oraşelor, subliniind şi faptul că, în ce priveşte costul specific al transportului energiei acesta scade considerabil cu nivelul tensiunii, numai în cazul liniilor aeriene, nu şi în cazul cablurilor. Conexiunile prin linii electrice rămân sursa preferabilă de energie în multe zone regionale, lipsite de resurse. La rândul său, dl. Andrea Meola, manager pentru Europa, Africa şi Orientul Mijlociu la CESI, a evi-

denţiat, de asemeni, marea importanţă a interconexiunilor între reţelele diferitelor regiuni care pot contribui la armonizarea cooperării şi deschiderea totală a pieţei de electricitate. Domnul profesor Ioan Felea, prorector al Universităţii din Oradea, a

evidenţiat strânsa legătură între competitivitatea energetică şi reţelele inteligente de energie nu doar în privinţa celor de electricitate. Considerând că definiţiile folosite de moderator sunt cuprinzătoare şi plastice vorbitorul a leagat, prin câteva idei inovative şi câţiva indicatori, construiţi pe 11 piloni principali, cele două noţiuni pomenite. In baza acestor indicatori primari, domnia sa compară ţările europene între ele şi cu media europeană, evidenţiind superioritatea relativă a României faţă de media europeană în privinţa valorificării resurselor regenerabile dar, din păcate, rămânând sub această medie în impactul energeticii asupra mediului şi, de asemenea, în materie de eficienţă energetică. Domnul Mihai Bozgu, director la Departamentul de Telecomunicaţii al TELETRANS, a făcut o succintă

trecere în revistă a modului de funcţionare şi a structurii reţelei de teletransmisiuni, parte integrantă a infrastructurii din sectorul energetic ce deserveşte, după cum se cunoaşte, şi alte servicii de mare

MESAGERUL ENERGETIC importanţă pentru securitatea statului. Domnia sa a amintit că, recent, a fost înfiinţat Centrul de Urgenţă pentru TRANSELECTRICA, Conform Directivei EU 14/2008, a Legii18/2011, ONG 98/2010 şi Ordinului MECMA 1178/2011. Centrul asigură, pentru compania mamă, service de calitate cu deservire pe zone de operativitate cu raza de 150 km. Menţionează, de asemenea, că apariţia sincrofazorilor în sistemul de conducere a SEN a dublat volumul de informaţii vehiculat în reţea fără a apărea congestii/restricţii. Una din cele mai recente provocări ce au apărut este integrarea resurselor regenerabile în reţelele de telecomunicaţii aparţinând TELETRANS. La rândul său, domnul Horia Câmpeanu, director TELETRANS,

a subliniat că în sistemul pe care îl coordonează trebuie impusă ca necesitate modernizarea determinată de faptul că reţelele de transport, ajunse la un nivel de inteligenţă, trebue „să devină şi mai deştepte”. Pentru conducerea sistemelor, modelarea lor trebue modernizată, ajutată de setare, de perceptivitatea în transmisie. Integrarea informaţiei trebuie să ajute creşterea capacităţilor de transport şi limitarea congestiilor în transmisie. Domnia sa a pomenit şi de conceptul SIM de modelare al ENTSO, fără a-l explica in detaliu. (Legături bilaterale în reţelele de 400/220 cu modele de comunicare). Domnul Andrei Berechet, director în Divizia SCADA & Automatizări a ADREM INVEST a prezentat lucrarea originală: „Smart Grid & Smart Metering, de la pilot la implementarea pe scară largă“, lucrare care indică modul în care poate fi

realizată o astfel de soluţie în sistemul de distribuţie. În continuare, domnul Călin Vilt, din partea MECMA, a descris poziţia

ministerului în strategia de implementare a acestei idei în ţara noastră. In acest sens, a spus donia sa, sunt propuse 8 regiuni/zone în interiorul cărora să se realizeze o primă concentrare a datelor colectate de la utilizatori. Menţionând că, atât Electrica, cât şi Eon şi CEZ au şi ele strategii în materie de „Smart Metering” a subliniat că evaluează corespunzator potenţialul în acest sens al ţării. Reţelele de telecomunicaţii pentru implementarea părţii de energie electrică şi cea termică pot fi comune, a spus domnia sa, menţionând că în ce priveşte meteringul în domeniul transportului şi al distribuţiei de gaz lucrurile sunt întârziate. Partea a doua a manifestării, desfăşurată în intervalul orar 16001800, intitulată „Soluţii avansate în sistemele Smart de Distribuţie, folosind Reţelele Electrice Inteligente”, a avut moderatori pe domnul Mircea Eremia, de la UPB şi pe domnul Dan

Bordea, director tehnic TELETRANS. In prima etapă a avut loc o lecţie „Tutorial” susţinută de profesorul Eremia, promotor al acestei tehnologii în Universitate. Organizarea acestei acţiuni s-a făcut după modelul folosit la reuniuni similare

ale unor organizaţii importante din străinătate şi a avut, în special, un rol de popularizare privind această tehnologie modernă ce cucereşte tot mai mult teren în sistemele energetice pe plan mondial, pentru toate utilităţile. Dezvoltarea şi implementarea deplină a „Smart Grids” revine ca sarcină generaţiilor următoare întrucât ea integrează măsuri multiple, concertate, de mare anvergură şi complexitate a tuturor celor ce acţionează în reţea, acţiunile fiind focalizate în special către interesul consumatorilor. Lecţia prezentată de domnul profesor Eremia a fost susţinută de numeroase slide-uri sugestive şi pline de expresivitate. La început, s-a făcut o scurtă introducere de iniţiere în problematica temei. S-a precizat că în Europa sau conturat, ca obiective majore pentru reţelele de tipul „Smart Grids”, prin Strategia de la Lisabona şi anume: Flexibilitate; Accesibilitate; Siguranţă şi Economicitate. Se ştie că în concepţia clasică actuală, fluxurile mari de energie au orientarea generală dinspre reţeaua de transport spre cea de distribuţie; în noile condiţii de dezvoltare a sistemelor şi a reţelelor, această orientare se va putea modifica, implicând schimbări serioase în protecţii, automatizări şi metering. Va fi necesară agregarea energiei distribuite, creeate în principal din regenerabile, cu scopul de a face aceste surse dispecerizabile, în programe optimizate, ţinând cont şi de interesele de deschidere totală a pieţei de energie. Pentru a asigura funcţionalitatea în nodurile reţelei trebuie iniţiate şi cercetări care să asigure coordonarea între puterile produse şi consumate în noduri, în noile condiţii de generare distribuită. Aceste condiţii implică o infrastructură complexă de telecomunicaţii şi o integrare a acesteia cu reţelele clasice de energie. Nivelurile de intercomunicare trebuie asigurate până la niveluri ultime de consum astfel încât chiar consumatorii casnici trebue să aibă posibilitatea de a contribui la aplatizarea curbei de sarcină. noiembrie 2012



31

MESAGERUL ENERGETIC De asemeni, toate utilităţile şi nu doar cea de energie electrică trebuie prevăzute cu dispozitive inteligente, iar cooperarea între operatorii locali şi abonaţi trebue să respecte un dialog colegial. Realizarea unei acţiuni atât de complexe a fost deja iniţiată şi în ţara noastră prin introducerea pe scară importantă a „smart meteringului” care este deja implementat în numeroase zone şi segmente ale reţelelor electrice de diferite niveluri. Tutorialul a depăşit cadrul propriu zis al reţelelor inteligente, abordând şi subiecte colaterale ca de exemplu automobilul electric, problema oraşelor inteligente verzi ale viitorului şi cea a liniilor de curent continuu de înaltă tensiune sau a ringului mediteranian. In final, s-a insistat asupra necesităţii introducerii subiectului „smart grid” în curricula universitară a energeticienilor. Următorul vorbitor a fost domnul Stelian Gal, preşedintele Centrului Român de Energie de la Bruxelles,

care a prezentat un proiect pilot „Optimizarea energetică a unui micro smart grid“ cu referire la oraşul Sibiu, reprezentând o lucrare în curs de cercetare. Proiectul are ca ţinte dezvoltarea unei infrastructuri inteligente pentru managementul energiei, implementarea tehnologiilor smart şi pregătirea evoluţiilor ulterioare pentru dezvoltarea pilotului la oraşul întreg ca „Smart City”. Aceasta înseamnă, în realitate, implementarea sistemului de metering electronic, stocarea energiei regenerabile, gestionarea utilităţilor până la coordonarea întregului sistem energetic al oraşului şi modificarea mentalului colectiv. In afara acestui proiect pilot extrem de atractiv, au fost prezentate şi preocupările curente ale CRE,

32



noiembrie 2012

printre care problematicile privind cunoaşterea legislaţiei în pregătire a UE şi exprimarea punctelor de vedere relativ la aceasta, sprijinirea şi dezvoltarea afacerilor din România, iniţierea şi dezvoltarea unor noi proiecte pilot şi demonstrative etc. Domnul Jochen Kreusel, şeful sectorului industrial privind Iniţiativa Smart Grid de la ABB, a relevat

multiplele schimbări ce se produc în sistemele electrice prin introducerea pe scară tot mai importantă a surselor de energie regenerabile şi generarea distribuită. Dintre acestea domnia sa a menţionat variabilitatea tensiunii în noduri, necesitatea stocării energiei pentru încălzire/răcire datorită volatilităţi acestor surse şi reorganizarea planurilor de protecţie şi de automatizare în reţea. Consecinţele directe ale acestor schimbări sunt reflectate în numeroase măsuri ce fac parte din strategia „Smart Grid”, preocupare actuală a companiei ABB. In continuare domnul Giuseppe Fanizzi, Manager General al ENEL Distribuţie, subliniind că ENEL asigură distribuţia energiei electrice în Banat, Muntenia şi Dobrogea, a prezentat strategia generală a Socităţii sale privind introducerea noii tehnologii în cele 40 de ţri din lume în care operează. In ţările Uniunii Europene, ENEL aplică politica europeană în acord deplin cu cea a ţării în care operează. Insistând asupra preocupărilor de asigurare a managementului activelor şi a forţei de muncă, a prezentat şi acţiunile de introducere a automatizărilor şi a managementului contorizărilor dar şi a comenzilor la distanţă în întreaga reţea. Aceste măsuri au permis ca din

anul 2001 până în 2011, durata medie a întreruperii la consumator să scadă de la 128’ la 42’, iar costul mediu de la 81 Ec/cons. la 51 Ec/cons. Preocupările de ameliorare vor continua, a spus domnia sa, prin implementarea noii tehnologii „Smart” la consumatorii casnici şi la cei din industrie. La rândul său, Jurgen Herman, de la SMART GRID Strategy for the

future al GE, a prezentat câteva elemente ale strategiei acestei importante societăţi legate de tehnologia „smart” şi numeroase dispozitive inteligente destinate în special protecţiilor staţiilor, inclusiv pentru sursele regenerabile. Implementarea în practică a reţelelor „smart” include o evoluată structură informatică, dotări structurale complexe ale reţelei, „smart metering”-ul, optimizarea proiectării şi a pregătirii forţei de muncă. Ca dotări esenţiale, domnia sa considera necesară extinderea fibrei optice, folosirea în staţii a protecţiilor diferenţiale de mică impedanţă şi realizarea prin aceste mijloace a extinderii „real smart protection” în întreaga reţea. In final, vorbitorul a făcut referire la câteva dintre reglementările CEI care trebue avute în vedere în aplicaţiile practice (IEC 61850 etc.). A urmat la cuvânt domnul Istvan Vokony de la Universitatea Tehnologico -Economică din Budapesta, membru al

MESAGERUL ENERGETIC CN Ungar al CME, care după apelul la câteva definiţii în domeniul reţelelor inteligente şi indicarea unor standarde de referinţă IEEE, a prezentat câteva consideraţii privind stabilitatea sistemului ce pot fi asigurate prin smart-grid,precum şi câteva rezultate privind „micro-smart gridul”, reglajul frecvenţei „RTSI”, „SVS” şi “Gas Turbine Power Factor”. Domnii Dan Bordea şi Ovidiu Codreanu de la TELETRANS, au descris misiunea importantă a aces-

realizând o strategie proprie, realizată după modelul EPRI, prin colaborarea cu institute româneşti. In cadrul acesteia se consideră că până în anul 2020, 80 % din consumatorii alimentaţi vor fi cuprinşi în sistemele de SCADA, DSM sau SAD în LEA de medie tensiune, fapt ce va conduce, în esenţă, la scăderea energiei nelivrate. Deoarece creşte capacitatea surselor regenerabile, cheia progresului în creşterea contribuţiei acestora la balanţa de energie se află în stocarea şi dezvoltarea legăturilor de comunicaţii. La rândul său, doamna Mihaela Albu, profesor la UPB, a prezentat o lucrare de cercetare originală cu un subiect legat de implementarea „smart-metering”-ului în practică. In acest cadru a subliniat, în special, soluţiile inovative folosite.

tei organizaţii în asigurarea securităţii cibernetice reprezentând în condiţiile actuale reducerea vulnerabilităţii la atacuri ce pot ameninţa anumite sectoare din infrastructura critică a Transelectrica (telecomunicaţiile, tehnologia IT&C, SCADA). Riscurile sporite în aceste zone depind de evoluţia tehnologică şi de caracterul factorului uman. Acestea pot fi diminuate printr-un mai bun management al riscului. Contracararea acestor situaţii implică stabilirea unor măsuri necesare de răspuns la aceste acţiuni. In acest sens au stabilit cooperări cu organisme similare cum ar fi CERT sau ENISA şi se folosesc tehnologii complexe. (NBA, SIEM, DLP).

Intervenţia domnului Cristian Garabet, de la firma UTI, a abordat câteva aspecte inedite privind implementarea în structurile critice a câtorva soluţii de securizare a informaţiei capabile să prevină atacuri cibernetice posibile, presupuse dar încă nedovedite, bănuite ca făcând parte din strategii geopolitice şi/sau spionaj industrial, având mare complexitate (Stuxnet & Flame în Iran, atacul din 2007 de la laboratorul din Idaho etc.). Soluţiile sugerate de autor şi oferite de firmă sunt de de tipul „Fire Wall”, privesc monitorizarea pericolului şi/sau monitorizarea oricărui incident de securitate.

Domnul Dumitru Federenciuc, de la ELECTRICA-SA, a evidenţiat

In finalul acestei părţi a evenimentului a avut loc intervenţia dlui Mihail Coteanu, director la ISPE,

că în domeniul SMART-GRID în această societate s-a adoptat viziunea omului prudent şi s-au utilizat ca model bunele practici din vest,

care a prezentat perspectiva implementării conceptului de „SmartGrid” în sistemul energetic naţional. Sesizând cauze obiective care impun

/favorizează trecerea la noua tehnologie, domnia sa enumara SER şi generarea distribuită, participarea activă a consumatorilor la acoperirea sarcinii reţelei, apariţia smart-meteringului, integrarea reţelelor, necesitatea creşterii siguranţei operării, îmbunătăţirea infrastructurii, apariţia vehicolelor electrice, necesitatea aplatizării curbelor de sarcină şi reducerea pierderilor în reţea. Recunoscând că beneficiile aplicării sunt clare, autorul a insistat asupra necesităţii construirii unui „plan de afaceri”, ce este critic în privinţta reuşitei acestei acţiuni care trebuie să devină fenomen de masă. Spre exemplu, în Statele Unite s-a infiinţat un Comitet Naţional pentru SMART GRID, preocupat de elaborarea tuturor standardelor implicate în această acţiune, elaborând un program naţional de acţiune şi prevăzând costuri serioase de implementare. Realizarea programului implică reţele informatizate cu transfer în ambele sensuri, schimburi între toţi participanţii, viteza mare în transmiterea informaţiei în timp real cu redondanta şi în dublu sens. In cadrul optimizărilor preconizate, o parte a funcţiilor operatorilor trebuie preluate de aparataj şi dispozitive care să asigure cât mai puţine efecte ale unor eventuale efecte ale erorilor umane. Concluzii. Bogăţia şi consistenţa informaţiilor prezentate în cadrul acestei reuniuni, calitatea intervenţiilor şi diversitatea aspectelor revelate, au permis să se constate că şi în ţara noastră, ca şi în întreaga regiune a Europei de Sud-Est, „SMART-GRID” este o problemă de mare actualitate şi complexitate, iar soluţiile preconizate pentru implementarea sa au atins un nivel remarcabil de maturitate. Extinderea şi soluţionarea în general şi pe scară largă a acestor tehnologii reprezintă un efort în special de natură tehnică dar şi financiară de mare anvergură ce cade nu doar în sarcina actualilor experţi, dar şi a viitoarelor generaţii. Planuri frumoase există, se aşteaptă materializarea lor în favoarea tuturor participanţilor la sistemul energetic.n noiembrie 2012 

33

MESAGERUL ENERGETIC Seminarul de informare: Impactul dezvoltării gazelor naturale din argile gazeifere asupra locuitorilor judeţului Vaslui, 20 septembrie 2012, Sinteza evenimentului  Ing. Victor Vernescu, consilier CNR-CME

În data de 20 septembrie 2012, în organizarea CNR-CME şi cu sprijinul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui şi al Consiliului Judeţean Vaslui, în sala de conferinţe a CCIA Vaslui sau desfăşurat lucrările seminarului de informare cu tema: „Impactul dezvoltării gazelor naturale din argile gazeifere asupra locuitorilor judeţului Vaslui”. La seminar au luat parte primari ai localităţilor judeţului, operatori ai mediului de afaceri din judeţ şi reprezentanţi ai deconcentratelor locale. Seminarul s-a bucurat de o puternică participare media, atât locală, cât şi centrală. În prezenţa Preşedintelui CCIA Vaslui domnul Ionel Constantin şi a Preşedintelui Consiliului Judeţean domnul Dumitru Buzatu, lucrările seminarului au fost deschise de domnul Clement Dan, membru CNR-CME, care a informat auditoriul că întâlnirea este prima dintrun ciclu ce îşi propune o mai bună cunoaştere a potenţialului argilelor gazeifere şi a situaţiei explorării pentru determinarea existenţei de gaze naturale şi a posibilităţilor de exploatare a acestora la nivelul teritoriului României, în general şi al judeţului Vaslui, în particular. După cum a arătat, în cuvântul său şi preşedintele CCIA, judeţul Vaslui a ajuns să fie un teritoriu monoocupaţional, axat pe cultura agricolă care, într-o situaţie precum cea din 2012, cu o secetă severă şi prelungită s-a dovedit deosebit de vulnerabilă. Tocmai de aceea, a precizat domnia sa, se caută alte oportunităţi în perspectiva revirimentului economic al judeţului Vaslui, judeţ cu un trecut istoric deosebit pe harta României.

34



noiembrie 2012

În cuvântul său, reprezentantul Consiliului Director al CNR-CME a prezentat, în numele dlui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrie şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor, preşedintele CNR-CME, scuze pentru imposibilitatea de a participa la această întîlnire, domnia sa, împreună cu dl Gheorghe Bălan, directorul general executiv al CNR-CME fiind obligaţi să participe la Adunarea Executivă a CME din Abu-Dabi. „Nu intenţionez, a spus vorbitorul, să vă răpesc prea mult timp, timpul de azi fiind foarte preţios şi el trebuie valorificat deplin cu prioritate în interesul dumneavoastră de către specialiştii ce vor avea a vă spune exact problemele şi aspectele ce vă preocupă şi care pe unii dintre dumneavoastră îi îngrijorează. Doresc doar, în câteva cuvinte, să vă expun auspiciile sub care se desfăşoară întâlnirea de azi. Unul din pilonii sub a cărui autoritate ne aflăm azi aici este Consiliul Mondial al Energiei prin Comitetul Naţional Român. Spre ştiinţa dumneavoastră, CNR este partener strategic pentru dezvoltarea energetică durabilă a României. El este membru fondator al CME, din 1924, de la Londra. CME şi, pe cale de consecinţă CNR, este constituit ca organizaţie neguvernamentală agreată de ONU şi este partener strategic pentru ONU şi pentru Comisia Europeană. CNR este, la ora actuală, ca şi în cei 88 de ani de existenţă, principala organizaţie multi-energetică din România, în sfera ei de competenţă intrând toate formele de energie: petrol, gaze, cărbune, energie electrică, nuclear, regenerabile) în strânsă corelaţie cu protecţia mediului. Din anul 1998 CNR s-a înscris ca Asociaţie neguvernamentală, cu scop nelucrativ şi nonprofit,

cu personalitate juridică, înglobând în prezent peste 150 membri colectivi şi peste 400 membri individuali. Membri colectivi ai CNR sunt principalele autorităţi, companii naţionale, societăţi comerciale, instituţii de cercetare-dezvoltare şi de învăţământ superior din domeniul energiei şi al mediului, iar ca membri individuali, personalităţi marcante, specialişti în profilele energie şi mediu. Între serviciile oferite de CNR-CME de o mare importanţă sunt informaţiile energetice la nivel mondial. Acest sistem global de informaţii energetice (GEIS) oferă rapoarte, analize, recomandări, studii de caz, date naţionale şi regionale, lucrări de referinţă, baze de date în domeniul politicilor energetice şi de mediu. Î n obiectul de activitate al CNR-CME se include facilitarea de contacte cu comitetele membre ale CME şi între partenerii strategici din diferitele segmente ale multiplului domeniu al energiei şi al mediului. CNR-CME dispune de resursele necesare pentru o reţea largă de specialişti în toate domeniile energiei, încurajând comunicarea, colaborarea şi contactele de specialitate şi de afaceri. În acest context îşi are sorgintea şi întâlnirea de azi când, împreună cu CCIA Vaslui şi C.J. Vaslui ne propunem să desfăşurăm acest seminar. Vă mai informez că CNR-CME depune eforturi să armonizeze interesele economice, atât de necesare judeţului Vaslui şi României în ansamblul său privind explorarea şi exploatarea de noi surse de profit cu interesele majore de menţinere şi dezvoltare a calităţii vieţii, într-un mediu prietenos. În acest sens, au fost cooptaţi ca membri colectivi ai CNR-CME pe de o parte Centrul European pentru excelenţă în domeniul gazelor

MESAGERUL ENERGETIC naturale din argile gazeifere, iar pe de altă parte grupul Green România. Ideea care a guvernat programul CNR-CME în această acţiune a fost şi este o mai bună înţelegere, în context internaţional, a situaţiei explorării pentru gaze naturale din argile gazeifere şi risipirea rumorilor şi a incertitudinilor, în special în rândul populaţiei. În încheiere, vă informez că în acest demers CNR-CME se sprijină pe un capital de 49 de specialişti de cel mai înalt prestigiu şi de cea mai notorie competenţă în domeniul de cercetare şi în integrarea de tehnologii novatoare în domenii diverse şi de interes, precum geologie, mineralografie, geofizică, protecţia mediului, sociologie, arheologie, legislaţie ş.a. Deşi v-am promis să fiu scurt, iată că m-au furat ideile şi m-am întins mai mult decât mi-am propus. Personal, doresc ca prezentul seminar să se desfăşoare la cea mai înaltă calitate şi să plecăm de la această primă luare de contact puţin mai edificaţi şi cu speranţe sporite şi îndreptăţite că există soluţii de mai bine şi pentru această parte importantă şi indisolubilă de ţară”. În continuarea seminarului, domnul prof. univ. dr. Nicolae Atanasiu, fost preşedinte al Societãtii Geologice Române, membru corespondent al Academiei Române a susţinut un amplu material, atractiv şi ilustrativ de prezentare a diverselor bogăţii naturale depozitate în structurile geologice ale solurilor şi a ilustrat harta mondială a localizării argilelor gazeifere descoperite până în prezent. Cum era de aşteptat, nici teritoriul României, blagoslovit cu dărnicie de Dumnezeu, nu lipseşte de pe această hartă, existenţa acestor zăcăminte fiind deja atestată, rămânând ca sarcină a specialiştilor să determine şi cantitativ rezervele, stabilind pe această cale economicitatea exploatării lor. Domnia sa a vorbit despre caracterul epuizator al resurselor neregenerabile şi limitarea posibilităţilor de exploatare a resurselor regenerabile de energie. Semnatarul acestor rânduri mărturiseşte că, pentru orice om inte-

resat şi de bună credinţă, informaţiile domnului Anastasiu au fost, într-o mare măsură, suficiente pentru lămurirea asupra existenţei şi necesităţii de exploatare a acestei resurse neconvenţionale de energie pe care o reprezintă argilele gazeifere. Ca o prelungire logică şi necesar succesivă, domnul prof. univ. Remus Mihai Saramet, profesor la Departamentul Geologie din cadrul Facultãtii de Geografie si Geologie a Universitãtii “Al. I. Cuza” Iasi a prezentat metode şi soluţii de exploatare a acestor zăcăminte, aflate în straturi geologice ce se află la adâncimi de la trei mii de metri în jos. Domnia sa, prin câteva slide-uri de animaţie a făcut o elocventă demonstraţie de capabilitate tehnologică de exploatare fără periclitarea mediului sau a oamenilor şi a animalelor, în condiţiile aplicării cu acurateţe a tehnologiilor deja existente şi în care specialiştii români au cunoştinţă încă din anii ‘50 ai secolului trecut. Trecându-se la sesiunea de întrebări şi discuţii, s-a constatat că prezentările făcute nu au fost suficiente pentru a risipi argumentele panicarde ale Grupului de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) Bârlad, foarte bine şi unit reprezentat în sală. Prima întrebare venită din partea acestui grup a fost legată de substanţele chimice ce formează aditivele utilizate în procesul fracturării hidraulice a rocilor de argile gazeifere. Apoi, în cuvântul său, dl general(r) Rotaru a invocat faptul că Academia Română a fost refuzată când a solicitat să fie consultată, acest refuz provocând mari semne de întrebare. Domnia sa apreciază, fără a argumenta, că fracturarea hidraulică este o metodă criminală şi că factorul politic decide, iar locuitorii din zonă suferă şi nimeni nu răspunde. Invocă şi faptul că vorbitorii nu au prezentat consecinţele negative ce pot apărea din exploatarea prin această metodă de fracturare hidraulică şi se întreabă retoric de ce Franţa şi Bulgaria s-au opus aplicării acestei metode. Făcându-

se ecou al stării de spirit, domnia sa a spus că în judeţ oamenii sunt disperaţi şi temători şi a solicitat imperativ să se ofere garanţii, în condiţiile în care n-a luat nimeni în seamă acţiunile locuitorilor din zona Bârladului. Măcar oamenii de ştiinţă să fie alături de locuitorii disperaţi din zonă, a mai spus domnia sa. Un alt reprezentant al grupului a invocat afirmaţiile ambasadorului SUA Gitenstein, care ar fi mărturisit că în SUA au fost făcute 11.000 de foraje şi că au apărut câteva incidente ceea ce a motivat Agenţia de Mediu să solicite înăsprirea legislaţiei privitoare la fracturarea hidraulică. Pe noi ne interesează, a spus acesta, să aflăm de la oamenii de ştiinţă pericolele posibile şi modul de prevenire al acestora precum şi măsurile ce urmează a se lua în caz de incident. Din nefericire, răspunsurile şi argumentele celor doi specialişti, domnii Anastasiu şi Şaramet s-au lovit de un zid de opinie care nu aştepta decât confirmarea argumentelor catastrofice cu care cei din grupul de iniţiativă inflamau auditoriul, devoalând suspiciuni de partepriuri în favoarea firmelor străine venite să exploateze criminal bogăţiile româneşti, fără să fie preocupate de soarta şi viaţa locuitorilor din zonă. Ca argumente contra, reprezentanţii grupului de iniţiativă au arătat că Podişul Moldovei este o zonă săracă în apă. Până în 2009, spre exemplu, municipiul Bârlad dispunea doar de 8 ore de apă potabilă în cursul unei zile. Pentru fracturarea hidraulică se consumă o cantitate de apă echivalentă consumului unei zile a întregului municipiu. Multiplicarea sondajelor, multiplică direct proporţional şi consumul de apă. De unde se va lua această apă, se întreba vorbitorul. Politicienii una zic atunci când se află în opoziţie şi alta fac atunci când ajung la putere. Una dintre vorbitoare, doamna Funaru, membră a grupului de iniţiativă, a cerut ca domnul Iulian Iancu să înţeleagă acest lucru şi a subliniat că oamenii aşteaptă o poziţie clară a actualei puteri, în noiembrie 2012 

35

MESAGERUL ENERGETIC corelaţie cu îngrijorările oamenilor din zona Bârlad care nu-şi doresc să devină cobai. Să se înţeleagă bine că oamenii nu sunt împotriva gazelor din roci gazeifere ci împotriva metodei de fracturare hidraulică, o tehnologie nepusă foarte bine la punct şi care în Anglia, spre exemplu, a creat incidente la singurele două sonde de explorare. În aceste condiţii, de ce să ne grăbim cu secătuirea zăcămintelor? De ce să nu avem înţelepciunea să lăsăm nepoţilor noştri să exploateze aceste posibile rezerve atunci când, poate, tehnologiile vor fi mai performante. Un alt vorbitor a întrebat de ce nu se încearcă să se lucreze cu

firme româneşti, evocând astfel temerile, justificate în opinia multora din cei aflaţi în dezbaterile din seminar, că firmele străine nu urmăresc altceva decât câştigul imediat şi rapid, rămânând indiferente la situaţia de viitor a locuitorilor şi a mediului. În aceste condiţii de inflamare a dezbaterilor, reprezentantul Consiliului Director al CNR-CME a precizat că va propune dlui Iancu organizarea unei Mese Rotunde, la Bucureşti sau la Bârlad, cu reprezentare bilaterală între grupul de iniţiativă şi echipe de specialişti, propuse şi de CNR-CME şi de locuitorii din zonă şi cu prezenţa reprezentanţilor C.J. Vaslui şi ai CCIA Vaslui.

În încheierea lucrărilor a luat cuvîntul preşedintele C.J.Vaslui care, pe de o parte a răspuns celor din sală cu privire la dezvoltarea durabilă spunând că pentru a dezvolta durabil ceva mai întâi trebuie să începi pentru a avea ce dezvolta, iar pe de altă parte a solicitat ca Chevron să nu mai lucreze „pe ascuns”, ci să vină deschis în faţa oamenilor să-şi explice intenţiile. Propunerea organizării unei mese rotunde a fost acceptată de toate părţile şi despre ea s-a vorbit cu speranţe şi în sesiunea de socializare oferită de organizatori.n

Simpozionul: Energii Neconvenţionale 27 septembrie 2012, Constanţa, Sinteza evenimentului  Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier CNR-CME CNR-CME, moderatorul simpozionului, mulţumeşte pentru condiţiile deosebite oferite de gazde pentru desfăşurarea lucrărilor manifestării, salută călduros pe toţi participanţii şi în mod special conducerea CNRCME care s-a implicat profund pentru ca manifestarea să răspundă aşteptărilor celor prezenţi. Domnul prof.dr.ing. Tudor Darie anunţă prezenţa la lucrări a reprezentanţilor unor forme importante din domeniu, interesate de dezvoltarea programelor privind sursele regenerabile de energie în zona Dobrogea.

În ziua de 27 septembrie 2012 Universitatea Maritimă Constanţa a fost gazda simpozionului „Energii Neconvenţionale“ organizat de CMR-CME împreună cu Universitatea Maritimă din Constanţa şi având ca partener oficial firma Chevron. Lucrările simpozionului au fost deschise de doamna Violeta Crucer, rectorul Universităţii Maritime din Constanţa care a subliniat importanţa temei abordate şi necesitatea promovării surselor neconvenţionale ca

36



noiembrie 2012

o etapă importantă în realizarea obiectivelor privind limitarea poluării mediului ambiant. Apreciază în mod deosebit eforturile depuse de CNRCME pentru abordarea unor teme de importanţă majoră pentru energetica românească şi subliniază că Dobrogea poate oferi soluţii viabile pentru utilizarea eficientă a surselor neconvenţionale de energie. Domnul prof. dr. ing. Napoleon Antonescu, rector onorific al Univ. Petrol-Gaze din Ploieşti, consilier

Din partea firmei Alfa-bit, domnul Ion Afendulis a prezentat lucrarea „Casa verde“, în care a subliniat realizările firmei privind instalaţiile solare şi pompele de căldură. O atenţie deosebită a fost acordată atragerii de fonduri pentru investiţiile necesare. Fondul de mediu şi Fondurile Europene pentru Agricultură pot asigura obţinerea sumelor necesare pentru dezvoltarea proiectelor privind sursele regenerabile de energie. Este necesară însă şi adaptarea legislaţiei pentru a permite accesul la reţeaua electrică, într-un mod simplu, fără

MESAGERUL ENERGETIC birocraţie inutilă, în special pentru unităţile de puteri relativ reduse. Domnul prof. dr. ing. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române a prezentat re-

subliniat potenţialul de gaze naturale al Europei. Exploatarea resurselor de gaze neconvenţionale, cu poluare minimă a mediului ambiant, a permis SUA să asigure o creştere cu 50% a producţiei de gaze naturale, să asigure peste 6000 locuri de muncă şi să determine o reducere substanţială a preţului combustibilului la utilizatorii finali, ajungându-se la circa 62 $/1000 m3, comparativ cu Europa unde preţul poate depăşi 400 $/1000 m3. În Europa încă există ezitări privind explotarea gazelor neconvenţionale în special datorate unor temeri legate de poluarea apelor freatice şi de efectele fracturării hidraulice. De fapt măsurile adoptate atât pe durata forării cât şi pe durata exploatării sondelor asigură un control strict al proceselor şi o izolare eficientă a sondei faţă de straturile prin care trece, astfel că o poluare a mediului ambiant este improbabilă. Lucrările de forare încep numai după o analiză geologică de detaliu şi o analiză aprofundată de risc, astfel că exploatarea gazelor de şist este sigură şi benefică pentru mediul înconjurător prin limitarea cantităţii de cărbune utilizat pentru producerea energiei electrice. Desigur că pentru promovarea tehnologiei, care a avut un succes deosebit în SUA, este necesară conştientizarea opiniei publice privind această nouă sursă de energie.

mului electroenergetic necesită realizarea unei prognoze corespunzătoare a potenţialului eolian. Erorile actuale de prognoză de 4-7% pot fi reduse prin îmbunătăţirea metodelor de analiză şi a unor sisteme performante de achiziţie a datelor. Operarea corespunzătoare a grupurilor eoliene dar şi fiabilitatea ridicată a echipamentelor a determinat o disponibilitate de circa 98%.

Domnul Jim Christianopoulos,

Problemele specifice în România privind promovarea şi utilizarea biocombustibililor au fost analizate pe larg de către dl prof. Napoleon Antonescu. Studiile efectuate în cadrul „Biofuels Association in Romania (ABR)“ au ca obiectiv analiza potenţialului de biocombustibili din România, realizarea unei monografii complete privind posibilităţile de utilizare a reziduurilor agricole pentru producerea biocombustibililor, coordonarea eforturilor pentru producerea şi utilizarea sustenabilă a biocombustibililor în România, dezvoltarea relaţiilor cu organismele internaţionale în domeniu. În prezent, în Europa există circa 120 întreprinderi de profil care produc anual circa 6,1 mil. t. biodiesel, pe baza unor proceduri bine controlate prin reglementări naţionale şi internaţionale. Legislaţia din România impune o creştere graduală a biocombustibilor pe baza produselor agricole obţinute de pe suprafaţa de circa 1 milion ha neutilizate, astfel încât nu este afectată producţia pentru hrana populaţiei. Desigur că trebuie analizată şi opţiunea utilizării pentru agricultură a terenurilor necultivate în prezent, astfel încât să se asigure dezvoltarea sectorului agricol şi a industriei corespunzătoare.

specialist în mediu, al societăţii SC Chevron Romania Exploration and Production SRL, în expunerea sa, a

Domnul şef lucrări dr.ing. Adrian Sabău a prezentat o documentată lucrare privind potenţialul eolian al zonei Dobrogea. Au fost analizate posibilităţile de dezvoltare a unui parc eolian în zonă şi au fost realizate estimări ale producţiei de energie pentru 5 tipuri de grupuri eoliene. În urma studiului, a fost determinat un factor de corecţie ce trebuie aplicat producţiei estimate (producţie corectată) pentru a avea o imagine clară asupra potenţialului

sursele energetice neconvenţionale ca o şansă pentru viitor, ca o alternativă la resursele naturale neregenerabile. Dintre resursele neconvenţionale un rol important pentru acoperirea necesarului de energie îl poate avea gazul extras din argilele şi nisipurile gazeifere impermeabile aflate la adâncimi mari (3,5-4 mii m). În prezent există soluţii tehnologice pentru extragerea şi captarea gazului prin fracturarea rocilor capcană. Ca resurse neconvenţionale pot fi considerate şi produsele petroliere obţinute din fostele exploatări practic epuizate, prin injectarea de CO2 şi recuperarea unei importante cantităţi de petrol. De asemenea, mâlurile sapropelice din Marea Neagră, la adâncimi de 300400 m, pot forma cristale de gheaţă care înglobează gaz metan generat de căderile bacteriologice (gaz hidrant). Se consideră că după epuizarea resurselor convenţionale de gaz metan, resursele neconvenţionale vor asigura necesarul de energie al economiei.

Aspectele practice ale monitorizării unor centrale eoliene din zona Dobrogea au fost prezentate de dl dr.ing. Sebastian Enache, de la

firma SC Monsson SRL care asigură operaţii de dispecerizare, prognoză şi operare tehnică la multe dintre parcurile eoliene din zonă. Participarea eficientă a parcurilor eoliene la acoperirea curbei de sarcină a siste-

noiembrie 2012



37

MESAGERUL ENERGETIC energetic (coeficientul de capacitate). Pentru obţinerea datelor de calcul necesare au fost utilizate două sisteme performante de măsurare a potenţialului eolian: laser tip LIDAR şi NRG XHD NOW SYSTEM montat pe un stâlp cu o înălţime de 40 m. Calitatea datelor obţinute a fost fi verificată utilizând analize statistice şi compararea cu date reale din zonă. Analiza încadrării în mediul ambiant a permis evaluarea nivelului de zgomot şi a factorilor care determină valoarea acestuia. S-a stabilit faptul că pentru grupurile utilizate în zonă sunt îndeplinite condiţiile impuse privind nivelul de zgomot. Metodologia de analiză dezvoltată oferă un instrument util pentru evaluarea potenţialului eolian al unei zone, cu un portofoliu minim de date de intrare şi cu o perioadă de evaluare redusă. Analiza potenţialului energetic al valurilor din Marea Neagră a fost prezentată de domnul ing. Viorel Panaitescu de la Universitatea

Maritimă din Constanţa. Sistemul de monitorizare a fost conceput pentru a obţine fiabilitate maximă având în vedere aspectele specifice ale studiului. Au fost folosite două dispozitive de monitorizare, bazate pe metode de măsurare diferite, un sistem propriu bazat pe măsurarea presiunii hidrostatice cu o sondă fixă imersată la 3 m legată permanent cu un calculator şi un al doilea sistem de măsurare bazat pe efectul Doppler, (producator SonTek/ YSI SUA, model Triton ADV). Datele înregistrate au pus în evidenţă următoarele aspecte: •amplitudinea medie a valului off-shore este de 1,55 m (perioada de 7,3 sec); •amplitudinea medie a valului la coastă este 0,47 m; •direcţia predominantă a valurilor: 1400 (SSE);

3



noiembrie 2012

•raportul dintre energia off-shore şi cea de la coastă este 35,9; •în zona off-shore potenţialul energetic este de circa 3 kW/m2. Domnul ing. Daniel Neacşu, de la SC Termo-Dinamic SRL a abordat problemele legate de conversia directă a energiei solare în energie electrică pentru alimentarea unui sistem de iluminat, utilizând un sistem de stocare a energiei electrice cu baterii de acumulatoare. Analiza economică realizată a permis alegerea unei soluţii optime astfel că grupul de 14 panouri fotoelectrice poate produce până la 13 kWh/zi în lunile de vară, suficient pentru asigurarea iluminatului şi a celorlalte receptoare din reţeaua alimentată. Ansamblul de 16 baterii de acumulatoare poate stoca până la la 57,6 kWh şi reprezintă cea mai costisitoare parte a sistemului. La consum maxim, autonomia de funcţionare este de 14,4 ore. Utilizarea pompelor de căldură pentru încălzirea clădirilor a fost analizată în cadrul expunerii dlui ing. Adrian Panait de la SC Termo-Dinamic SRL. După o caracterizare a amplasamentelor adecvate instalării pompelor de căldură, a fost prezentat sistemul de monitorizare pentru verificarea coeficientului de performanţă COP prin achiziţia şi înregistrarea datelor precum: debite, temperatura solului, a apei din lacul utilizat drept sursă primară de căldură, a temperaturii mediului ambiant, a presiunilor de aspiraţie şi refulare ale agentului frigorific, puterea electrică consumată etc., valori care au fost comparate cu informaţiile furnizate de producătorul instalaţiei, în condiţii reale de funcţionare şi utilizare. Sistemul performant de achiziţie şi prelucrare a datelor asigură, de asemenea, tipărirea rapoartelor (tipuri de date înregistrate, valorile mărimilor controlate, defecte ale senzorilor, alarme la depăşiri ale valorilor setate) etc. Din măsurători, la presiunea de 1,7 MPa pe circuitul de înaltă presiune şi 0,3 MPa pe cel de joasă presiune, a rezultat o putere termică de 4,8 kW şi o putere electrică utilizată de 2,3 kW, adică un COP egal cu 2,1 ceea ce indică o

energie electrică utilizată cu aproximativ 22% mai mare decât cea precizată de către producător. Analiza efectuată a arătat că pentru a obţine un randament conform specificaţiilor producătorului, o mare importanţă o are dimensionarea traseului din sol al agentului termic în vederea menţinerii constante a presiunilor din instalaţie. De asemenea, un rol important îl au adâncimea la care se montează serpentina în sol, cunoaşterea schimbului de căldură în funcţie de tipul solului şi de umiditatea acestuia, alegerea unei soluţii corecte pentru integrarea instalaţiei de climatizare.

Domnul ing. Constantin Vrânceanu a prezentat principalele aspecte ale invenţiei pentru creşterea eficienţei conversiei energiei solare într-un sistem de captare şi stocare a acestei energii. Sistemul este compus dintr-un captator solar spaţial cu o suprafaţă de expunere care focalizează energia printr-o fantă pe o placă metalică, la un stocator (capcană energetică), oglinzi plane autopilotante de heliostate şi un monitor pentru temperatura din diverse zone. Prin aplicarea invenţiei se obţin următoarele avantaje: •costurile reale sunt direct proporţionale cu pretenţiile utilizatorului; •sistemul poate fi utilizat mai economic de două, trei sau mai multe familii grupate; •o parte a captatorului spaţial poate focaliza energie separat şi pentru o maşină de gătit; •încălzirea locuinţelor se poate face cu efect imediat şi cu aer cald, conform unei proceduri originale; •posibilitatea cuplării şi la alte surse regenerabile de energie. Problemele specifice ale unei instalaţii de condiţionare utilizând energia solară au fost prezentate de către domnul ing. Ion Omocea de

la Universitatea Maritimă din Constanţa. Analiza teoretică a proceselor dintr-o instalaţie de refrigerare a pus în evidenţă următoarele aspecte principale: •eficienţa energetică depinde, în principal, de două dintre procesele din instalaţie, expansiunea termochimică şi compresia termochimică; •pierderile de energie din circuit pot fi compensate prin mărirea suprafeţei expusă; •pot fi utilizate surse auxiliare de căldură pentru a limita creşterea excesivă a dimensiunilor rezervorului de stocare şi a suprafeţelor expuse; •în cazul vaselor maritime poate fi utilizată apa de răcire a motoarelor pentru funcţionarea instalaţiei de refrigerare. Partea a doua a manifestării a inclus numeroase intervenţii plecând de la prezentările în plen. Principalele aspecte abordate în cadrul acestei sesiuni au fost: •importanţa promovării biocombustibililor în România în raport cu dezvoltarea agriculturii şi a industriei de prelucrare a produselor agricole (ing. Victor Vernescu); •utilizarea raţională a surselor regenerabile de energie astfel încât să fie asigurată dezvoltarea sustenabilă a societăţii (prof. Tudor Darie); •studiile de zăcământ efectuate de forma Chevron pot conduce şi la descoperirea altor produse utile economiei (prof. Tudor Darie); •forajele de explorare pentru cunoaşterea rezervelor de gaze de şist necesită o grijă deosebită pentru protejarea straturilor acvifere, în special în zone sensibile din Dobrogea; •analiza situaţiei geologice reale a zonelor în care urmează a fi efectuate explorări pentru descoperirea gazelor de şist are o importanţă deosebită în protejarea mediului ambiant (acad. Nicolae Anastasiu); •dezvoltarea studiilor şi explorărilor pentru descoperirea gazelor de şist trebuie să ia în consideraţie promovarea aportului specialiştilor români şi a produselor româneşti (prof. Miron Laurenţiu Goia). În încheierea lucrărilor conferinţei a luat cuvântul domnul dr.ing. Gheorghe Bălan, directorul executiv al CNR-CME care a mulţumit Universităţii Maritime din Constanţa pentru modul în care a asigurat desfăşurarea manifestării şi pentru căldura cu care au fost înconjuraţi participanţii la manifestare.

www.generalelectric.ro

www.siemens.ro Concluzii: Lucrările prezentate precum şi amplele discuţii care au avut loc în cadrul manifestării au pus în evidenţă următoarele concluzii: •gazele de şist pot asigura o sursă importantă de energie pentru România; •procedurile pentru exploatarea acestei surse trebuie să ia în consideraţie preocupările populaţiei privind posibila poluare a mediului ambiant; •creşterea eficienţei surselor eoliene pe piaţa de energie din România necesită îmbunătăţirea metodelor de prognoză a potenţialului eolian şi continuarea studiilor pentru stocarea energiei electrice precum şi efectuarea de măsurători pe termen lung, utilizând sisteme performante de achiziţie şi prelucrare a datelor; •promovarea biocombustibilor nu trebuie să se facă în detrimentul producţiei agricole; pot fi promovate numai soluţiile sustenabile ca sursă primară pentru realizarea biocombustibililor; •este necesară continuarea studiilor privind potenţialul energetic al valurilor din Marea Neagră şi dezvoltarea unor sisteme practice de conversie şi transfer a energiei electrice obţinute; •pompele de căldură pot reprezenta o soluţie realistă pentru încălzirea clădirilor în unele amplasamente din ţară; •necesitatea continuării studiilor privind stocarea energiei electrice pentru asigurarea unei eficienţe ridicate a surselor regenerabile de energie cu variabilitate mare a producţiei; •promovarea şi susţinerea studiilor privind creşterea eficienţei în sistemele de conversie a energiei în instalaţiile regenerabile de energie; •necesitatea ca la dezvoltarea surselor regenerabile de energie să fie promovată contribuţia specialiştilor din România.n

www.romelectro.ro

www.superlux.ro

Schunk Carbon Technology SRL Perii colectoare si sisteme port-perii Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

www.comoti.ro

noiembrie 2012



39

MESAGERUL ENERGETIC Romanian Energy Center INFO DAYS: Energy,R&D, ICT, Sinteza evenimentului 

Elena Ratcu, consilier CNR-CME

În zilele de 26 şi 27 septembrie 2012 Aula Magna a Academiei Române a găzduit lucrările evenimentului Romanian Energy Center INFO DAYS: Energie, Cercetare & Dezvoltare, ICT, organizat de asociaţia profesională Centrul Român al Energiei (CRE), în colaborare cu Comisia Europeană, cu sprijinul Academiei Române şi al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei. Obiectivul principal al evenimentului a fost informarea participanţilor privind liniile directoare curente ale Programului Cadru 7 de Cercetare (FP-7-2013), evidenţierea priorităţilor programelor de finanţare pentru energie, a oportunităţilor de finanţare pentru proiecte “ICT for Green”, precum şi a domeniilor de cercetare cheie în domeniul energiei. Una din principalele direcţii de dezvoltare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 o reprezintă infrastructura, cu accent pe infrastructura energetică. În raportul său către Consiliul Energie din iunie 2011, Comisia Europeană a estimat un necesar de investiţii în

40



noiembrie 2012

infrastructuri energetice de importanţă europeană de aproximativ 200 mld. EUR până în 2020. Înfiinţarea Mecanismului Conectarea Europei (MCE) este una dintre iniţiativelecheie ale Comisiei în contextul pachetului de măsuri propus cu scopul de a avea o creştere economică sustenabilă şi de a crea locuri de muncă. In acest context, 9,1 mld. EUR sunt destinate pentru finanţarea proiectelor de infrastructură energetică în Statele Membre UE. Fidel misiunii sale de a reprezenta interesele instituţiilor sectorului energetic românesc de stat şi privat în domeniul energiei şi de a facilita dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor între reprezentanţii sectorului energetic românesc şi instituţiile europene din Bruxelles, Centrul Român al Energiei a contribuit prin discuţiile organizate la succesul şi promovarea interesului sectorului energetic românesc în context european. Sesiunea I-Energie a fost moderată de dna. Daniela Scripcariu, Vicepreşedinte CRE şi Director General Tractebel Engineering.

În alocuţiunea de deschidere, dl. Alexandru Săndulescu, Director General MECMA, a subliniat importanţa reprezentării sectorului energetic românesc la nivel european si rolul cheie pe care Centrul Român al Energiei îl poate avea în acest context. După abordarea succintă a viziunii guvernului prezentată în noua Lege a Energiei şi Gazelor Naturale, menţionţând că unele prevederi din lege vor fi clarificate ca urmare a amendamentelor avansate de trei asociaţii profesionale, dl. Săndulescu a evidenţiat măsurile MECMA prevăzute în Programul de iarnă pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă şi stabilitate a Sistemului Electroenergetic Naţional în perioada 1 octombrie 2012-31 martie 2013, program aprobat prin Hotărâre de Guvern. In continuare a subliniat angajamentul MECMA de a continua proiectele sale majore prioritare: relizarea unităţilor 3 si 4 de la Cernavodă, a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la TarniţaLăpuşneni şi a noul grup de 500 MW de la Rovinari, dezvoltarea de noi capacităţi de producţie pe surse hidro, nucleare şi convenţionale, dezvoltarea parcurilor solare, pregătirea - împreună cu ANRE - a memorandumului de întelegere privind integrarea pieţei naţionale de energie în cea europeană, cu termen de finalizare sfârşitul anului 2014. Dl. Stelian Gal, preşedintele CRE,

MESAGERUL ENERGETIC a evidenţiat în continuare rolul Centrului Român al Energiei în consolidarea dimensiunii europene a sectorului energetic românesc şi perspectiva dezvoltării strategice a acestuia, în contextul actual al pieţei regionale de energie sud-est europeană. Dl.Tudor Constantinescu, consilier principal în Direcţia Generală Energie a Comisiei Europene a prezentat ”Priorităţile energetice şi programele de finanţare pentru energie ale CE”, axându-se pe Foaia de Parcurs a economiei europene până în 2050 ca document de bază pentru elaborarea strategiei pentru transformarea Uniunii Europene într-o economie competitivă cu emisii reduse de carbon până în 2050. „Strategia energetică 2020 a CE are ţintele 20-20-20 ca o precondiţie şi include trei opţiuni „fără regrete”: eficienţa energetică, energia regenerabilă, precum şi infrastructura mai multă şi mai inteligentă. Avem nevoie de pieţe integrate total, bine concepute în electricitate şi gaz, precum şi pentru cercetare şi inovare pentru gasirea soluţiilor cu bioxid de carbon redus” a precizat dl. Tudor Constantinescu, care a prezentat apoi acţiunile întreprinse la nivelul UE cu privire la legislaţie (noua directivă EED, EPBD, Ecodesign, RES), dezvoltarea tehnologică (Planul Strategic pentru Tehnologie în Energie - PSTE), cooperarea internaţională. A insistat de asemenea pe problemele energetice cu orizontul 2020, un nou program UE de finanţare pentru cercetare-inovare, în cadrul căruia CE propune investiţii în valoare de 80 de mld. EUR. Pornind de la ideea „Gândeşte global şi acţionează local“, dl. Mircea Solomon - CEO, Emon Electric, în prezentarea sa „Oraşe inteligenteproiectul pilot Sibiu“, a explicat conceptul de Oraş Inteligent al viitorului -un sistem integrat de sisteme ICT, energie, transport şi utilităţicare, împreună, conduc la dezvoltarea sustenabilă inteligentă. Dl. Solomon a prezentat apoi proiectul pilot Sibiu, subliniind obiectivul propus de a realiza un laborator „de inovare şi o platformă de cercetare locală“ cu sinergii globale.

In raportului său „Modele şi măsurători pentru reţele inteligene“, dna. Ana Maria Dumitrescu a prezentat pe larg proiectele/ granturile de cercetare româneşti de succes (ActiveDGmodel, Smart Regions, Advanced Grids, Hydropower IntelliCIS), realizate în cadrul departamentului MicroDERLab din UPB, în colaborare cu universităţi şi companii europene. Dl. Filip Cârlea- director INCE, Academia Română, în lucrarea sa, „Programe strategice şi noi tendinţe privind energia verde la nivel naţional şi european“, a evidenţiat potenţialul surselor regenerabile de energie din România. Arâtând că ţara noastră se află în topul primelor 15 ţări din lume din punct de vedere al atractivităţii pieţei, dl. Cârlea a analizat apoi mecanismele legislative şi de reglementare la nivel european, a prezentat ponderea energiilor regenerabile conform strategiei energetice a României, a descris piaţa românească a energiei şi a certificatelor verzi, precum şi modul de promovare al RES, subliniind în final: „Este important să avem în vedere reducerea dependenţei de import a surselor bazate pe combustibili fosili, diversificarea alimentării cu energie electrică, dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a proiectelor de producere a energiei din biomasă, reducerea impactului schimbărilor climatice. Este de asemenea important să acordăm o atenţie sporită angajamentelor asumate privind implementarea noii politici energtice EU. Sesiunea a II-a - Cercetare –dezvoltare, moderată de dl. Adrian Bodea, CEO- Adrem Invest a debutat cu o prezentare a moderatorului, care a evidenţiat rolul cercetării în sectorul energetic, cu accent pe domeniul privat. Analizând domeniul cercetării-dezvoltării în vremea de criză economică, dl. Bodea a arătat că cercetarea şi inovarea sunt priorităţile strategiei europene de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă. „Statele Membre sunt încurajate să investească 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare

până în 2020 (1% fonduri publice, 2% investiţii private), ceea ce se estimează că ar genera 3,7 milioane de locuri de muncă şi ar determina o creştere anuală a PIBului cu circa 800 de miliarde de euro. Din păcate acest domeniu înregistrează o drastică reducere a specialiştilor în cercetare-dezvoltare-inovare. Sunt necesare măsuri menite să încurajeze cercetarea la nivel privat, cu atât mai mult cu cât UE depune eforturi pentru a crea, până în 2014, un singur Spaţiu European de cercetare care să le permită cercetătorilor să lucreze în orice ţară din UE şi să intensifice cooperarea transfrontalieră“ a mai menţionat dl. Bodea. Dl. Tudor Constantinescu, consilier principal în Directia Generală Energie a Comisiei Europene a prezentat „Programul Cadru 7 al UE - apel la transmitere de propuneri pentru energie 2013“. Sunt definite priorităţile PC 7 de Cercetare (FP-72013), instrumentul principal al UE pentru finanţarea cercetării în Europa pentru 2007 şi 2013, cu accent pe oraşe inteligente, energii regenerabile, reţele inteligente şi captarea şi stocarea carbonului. Dl. Constantinescu a arătat că „programele de cercetare trebuie ancorate în politicile energetice şi să se dezvolte în paralel cu acestea“ şi a prezentat apoi detaliat schemele de finanţare pentru fiecare din aceste priorităţi, menţionând şi distribuţia bugetară a programului PC 7 în 2013 pe fiecare din acestea. A descris apoi contribuţia financiară UE pentru participanţii români în cadrul programului de cercetare 2007-2012, iar în final a oferit câteva opţiuni practice cu privire la procesul de înscriere şi selectie a proiectelor în domeniul energiei. „Trebuie stimulată industria românească pentru a duce la rezultate importante privind succesul“, a precizat dl. Tudor Constantinescu în finalul prezentării sale. In alocuţiunea sa, dl. Academician prof. dr. Gleb Drăgan, a prezentat câteva gânduri personale cu privire la cercetare-inovare şi câteva repere din interesanta şi bogata sa experienţă profesională şi de viaţă. noiembrie 2012



41

MESAGERUL ENERGETIC Lucrarea sa „Conceptele democraţiei în sistemele energetice – o viziune în cadrul paradigmei reţelelor inteligente, Dl. Mihai Sănduleac, director ECRO, pornind de la premisa că democraţie înseamnă egalitatea accesului tuturor producătorilor, furnizorilor, dezvoltatorilor pe piaţa de energie electrică, a subliniat necesitatea acordării de acces egal tuturor acestor categorii: consumatorilor (de a câştiga din pieţele electrice), furnizorilor (de a acţiona ca provideri de servicii), producătorilor, dezvoltatorilor (de a aduce soluţii noi pe piaţă) şi a pledat apoi pentru necesitatea stimulării reţelelor publice pentru dezvoltarea reţelelor inteligente. In raportul său, „Dezvoltarea infrastructurii energetice prin PPPs“, dna Alina Bărbulescu, consilier principal al Comitetului Economic şi Social- Comisia Europeană, a abordat cadrul instituit de CE în scopul încurajării utilizării parteneriatelor publice-private (PPP) pentru a răspunde nevoilor actuale şi viitoare de investiţii în servicii publice, infrastructură şi cercetare în Europa. Gestionate în mod corespunzător, în interesul public, PPP pot aduce beneficii semnificative. Deoarece sunt încă multe State Membre EU care nu au suficientă experienţă în această privinţă, utilizarea PPP este încă limitată. „In România s-a încercat, dar nu s-a reuşit“, a menţionat dna Bărbulescu. „Există şi alte instrumente pentru concretizarea dezvoltării durabile, iar eficienţa energetică este imperios necesară în România“, a subliniat dna Bărbulescu, care a menţionat apoi contractele de performanţă, ca o soluţie viabilă menită să ducă la reducerea facturii de energie electică. Dl. Cristian Tânţăreanu, CEOENERO, a prezentat proiectul „RES4LES - România ca utilizator al mecanismelor de cooperare în domeniul regenerabilelor“, în care a analizat obiectivele resurselor energetice regenerabile până în 2020 pe fiecare ţară europeană în parte, a prezentat mecanismele de cooperare pe baza transferului statistic,

42



noiembrie 2012

proiectelor şi schemelor suport comune, a descris obiectivele, oportunităţile şi rezultatele RES, prezentând în final un studiu de caz privind mecanismele de cooperare pentru biomasă, evidenţiind beneficiile şi provocările acestora pentru România: mai multe regenerabile în mix-ul energetic, cu mai mic impact fluctuant, şansa de a exploata mari resurse de biomasă care altfel ar rămâne neutilizate, oportunitatea implementării tehnologiilor de biomasă. Sesiunea a III-a - Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, ICT moderată de dl. Mihai Păun, CRE, a debutat cu o introducere în care moderatorul a prezentat pe scurt sintagma ICT, prezentând şi două exemple de proiecte europene ICT, finanţate de CE: proiectul FINSENY –“Future Internet for Smart Technologies” şi proiectul Smart House/Smart Grid. „Oportunităţile europene de finanţare pentru ICT pentru energia verde“ au fost prezentate de dna. Patricia Arsene, expert in cadrul Direcţiei Generale Comunicaţii, Reţele şi Tehnologii, Comisia Europeană. „Aflându-ne la sfârşitul Programului Cadru 7 de Cercetare al UE, este bine ca cercetătorii români să afle toate informaţiile necesare. Programul se află acum în faza de bilanţ, iar Comisia Europeană se pregăteşte pentru obiectivele 20/20/20, care prevăd reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea cu 20% a ponderii reprezentate de sursele regenerabile de energie în consumul total de energie şi reducera cantităţii de energie primară cu 20% faţă de nivelurile estimate, prin măsuri de creşere a eficienţei energetice, a arătat dna. Arsene în debutul prezentării sale. La nivelul UE si sub coordonarea CE s-au creat trei grupuri de lucru pe tematica Smart Grid, dată fiind necesitatea existenţei unei baze comune de măsurare a eficienţei energetice, care e diferită de la domeniu la domeniu. Posibilităţile de finanţare a cercetării la nivel de Smart Grid au fost de asemenea

prezentate, dna Arsene detaliind modul în care companiile şi utilităţile de ICT trebuie să-şi transmită cererile de propuneri pentru proiecte de cercetare în vederea selecţiei de către experţi independenţi şi Comisia Europeană şi concluzionând că „UE încearcă să susţină pe toţi aplicanţii“. Dl. Stefan Gheorghe, director general Hidroelectrica, în prezentarea sa, “Viziunea Hidroelectrica asupra rolului ICT în hidrogenerare“ a descris arhitectura ICT în cadrul Hidroelectrica, element complex realizat la nivel de companie şi la nivelul utilizatorului informaticii de proces, corelat cu procesul direct de producere a energiei electrice. La rândul său, dl. Dan Bordea, director tehnic Teletrans a prezentat lucrarea „Telecomunicaţiile în Smart Grids - o provocare pentru sistemele ITC“. După o largă prezentare a domeniului ICT, dl. Bordea a subliniat, printre altele: „Smart Grids reprezintă o comunicaţie în ambele sensuri (producător spre distributor, cu amprentă pe transportator), cu conexiuni pe diferite pieţe şi informaţii transmise şi ultimului consumator. Având în vdere numărul mare de producători pe regenerabile, care transmit din ce în ce mai multe date informatice, se pune tot mai acut problema consistenţei datelor, care devine o problemă dacă sistemele sunt deschise. Nu toţi distribuitorii sau micii producători au sistemele upgradate, iar sistemele încep să devină din ce în ce mai puţin predictibile. Dl. Dumitru Federenciuc, şeful departamentului Strategie, Electrica SA, a prezentat lucrarea cu titlul „Reţeaua inteligentă de distribuţie- provocările tendinţelor actuale în dezvoltarea reţelei şi ICT pentru operatorul de distribuţie“, evidenţiind: domeniul de dezvoltare pentru infrastructura de transport şi distribuţie, analiza on-line a stabilităţii şi planul de restabilire, sistemul de automatizări a distribuţiei avansate, noi sisteme integrate de management al distribuţiei, sisteme noi de integrare a RES, DSM pe scară largă.

MESAGERUL ENERGETIC In concluziile secţiunii III, dl. Mihai Păun a arătat printre altele:

•Optimizarea sistemelor energetice în Smart Cities este o direcţie relevantă, pentru care vor fi necesare resurse considerabile; •sunt de asemenea aşteptate resurse consistente de la toti participanţii în proiecte şi de la

membrii consorţiilor; •propunerile preliminare de proiecte în forma scurtă reprezintă o facilitate oferită în procesul de înscriere şi selecţie a Proiectelor europene, care pot reduce considerabil eforturile financiare şi riscul de neselecare al acestor proiecte. Propunerile de Proiecte în cadrul FP7-SMARTCITIES-2013 se depun în perioada 10 iulie 2012 – 4 decembrie 2013. Finanţarea proiectelor în ICT este o preocupare permanentă a companiilor energetic. Proiectele de Smart Grids reprezintă noi provocări pentru operatorii de distribuţie şi transport al energiei electrice. In încheierea lucrărilor, dl.Stelian Gal, preşedintele CRE a subliniat că „Centrul Român al Energiei se

află la început de drum, însă ştim că direcţia şi sensul sunt corecte. Dat fiind interesul cu care a fost primită această primă ediţie a conferinţei CRE INFO DAYS, ne propunem să organizăm anual acest eveniment, pentru o mai strânsă colaborare între instituţiile europene şi companiile energetice româneşti şi pentru a pune la dispoziţie specialiştilor români experienţa instituţiilor europene în promovarea proiectelor energetice“. N.B. Lucrările prezentate în cadrul evenimentului „Centrul Român al Energiei INFO DAYS: Energie, Cercetare-Dezvoltare, ICT“ sunt disponibile pe pagina de web CRE: www.crenerg.org/Evenimente/ Romanian Energy Center INFO DAYS. n

Conferinţa Internaţională: Energetica Moldovei – 2012, Chişinău, 04-06 octombrie 2012, Sinteza evenimentului 

Ing. Victor Vernescu, consilier CNR-CME

Energetica Moldovei – 2012, cea de a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale desfăşurată în perioada 04-06 octombrie 2012, la Chişinău. Conferinţa a fost organizată de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova prin Institutul de Energetică, de Ministerul Economiei şi în colaborare cu Asociaţia CNRCME Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Conferinţa a avut ca temă „Aspecte regionale de dezvoltare”, fixându-şi ca scop analiza situaţiei în sectorul energetic, diseminarea soluţiilor de dezvoltare durabilă şi de promovare a proceselor de integrare, sporirea securităţii şi eficienţei energetice în ţară şi în regiune, inclusiv, includerea energiei din surse regenerabile în balanţa energetică a Republicii Moldova.

Conferinţa şi-a fixat o serie de obiective ambiţioase şi, totodată, generoase, între care: •crearea posibilităţilor de acces la informaţii privind cele mai noi rezultate ştiinţifice şi practici în domeniul energiei; •contribuţii de promovare a implementării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice prin stabilirea unor relaţii reciproc avantajoase între ştiinţă şi sectorul real al economiei; •facilitarea intensificării relaţiilor între oamenii de ştiinţă din Moldova şi potenţialii colaboratori din străinătate în perspectiva participării în comun la proiectele din programul cadru PC 7, inclusiv la stimularea implicării tinerilor cercetători în activităţile cu colaborare internaţională; •sporirea vizibilităţii în plan internaţional al potenţialului de cercetare din Republica Moldova, în general, capabilităţii în domeniu a Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Universităţilor din ţară, în mod particular. Obiectivele propuse au fost, după opinia semnatarului, atinse şi, în noiembrie 2012



43

MESAGERUL ENERGETIC bună parte, depăşite prin profunzimea lucrărilor prezentate, prin combativitatea manifestată la fiecare temă pusă în dezbatere precum şi prin competenţa şi prestigiul participanţilor care au acoperit o arie însemnată din Eurasia. La dezbateri au luat parte personalităţi cunoscute şi remarcabili oameni de ştiinţă din Republica Moldova dar şi din Suedia, Turcia, Belarus, Ukraina, Cehia, Azerbaijan, Uzbechistan, Austria, Rusia, Lituania, Germania şi, fireşte, din România. Din ţara noastră au prezentat lucrări şi au luat cuvântul la dezbateri specialişti, cadre din învăţământul superior şi oameni de decizie şi de afaceri reprezentând o paletă largă de agenţi economici şi ştiinţifici precum ISPE, ElCEN, UPB, Transelectrica-DEN, ANRE, ICEMENERG. CNR-CME s-a înscris cu şapte lucrări de o deosebită reprezentativitate şi de mare interes şi actualitate. Lucrările Conferinţei Internaţionale Energetica Moldovei-2012 s-au desfăşurat în aula Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Domnul Duca a ţinut să informeze şi faptul că Republica Moldova este prima ţară din fosta Uniune Sovietică participantă la programul european pentru energie. Domnia sa a arătat că cea de a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale – Energetica Moldovei se desfăşoară în condiţiile în care în intervalul de la ediţia I (2005) şi până în prezent preţul petrolului a crescut de cca trei ori, ceea ce a făcut ca economia europeană să intre într-o criză profundă, criză de care nu a fost străin nici „războiul gazului” dintre Rusia şi Ukraina din 2008-2009 care a condus la un dezechilibru european. În continuarea şedinţei de deschidere a luat cuvântul doamna Ingrid Tersman, ambasadorul Suediei în Republica Moldova.

În deschiderea lucrărilor, domnul Gheorghe Duca, preşedintele AŞR

-Academia de Ştiinţă din Moldova a prezentat, succint, paşii făcuţi de Republica Moldova pentru integrarea în energetica europeană, semnalând că aderarea, în 2010, ca membru al comunităţii europene de energie a reprezentat un pas important, având în vedere şi faptul că Republica Ukraina a reuşit să se alăture acestei comunităţi cu un an mai târziu, iar în noiembrie 2011 şedinţa Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice a avut loc la Chişinău. De asemenea, pentru 2012, secretarul general al comunităţii energetice a bazinului Mării Negre a fost ales un reprezentant al Moldovei.

44



noiembrie 2012

Domnia sa a vorbit pe larg despre prezentul şi despre perspectivele dezvoltării energeticii Moldovei, în context regional. În cuvântul său a atins atât aspectele tehnice, cât şi pe cele comerciale dar şi de ordin uman, de pregătire a personalului şi dezvoltare socială. Domnia sa şia manifestat satisfacţia pentru colaborarea fructuoasă statornicită în prezent în aceste domenii dintre Republica Moldova şi Suedia exprimându-şi convingerea că această colaborare va evolua pozitiv şi se va dezvolta în beneficiul comun al ambelor ţări. La rândul său, domnul Ahmet Erozan, prim adjunct general al BSEC, a remarcat că regiunea Mării Negre este o comunitate mai largă, la care au aderat deja douăsprezece ţări, trei dintre ele fiind membre ale Uniunii Europene şi, de asemenea, au aderat şi state care nu sunt limitrofe Mării Negre, precum Serbia şi Albania.

Regiunea Mării Negre cuprinde două ţări producătoare de petrol şi de gaze naturale (Rusia şi Azerbaijan) dar, a subliniat domnia sa, importantele probleme energetice sunt comune tuturor. Tocmai de aceea, alături de miniştrii responsabili cu problemele energetice participă întotdeauna şi miniştrii mediului, pecum şi cei ai mediului de afaceri şi ai economiei. Domnia sa a vorbit pe larg despre „economia verde” şi despre noile resurse de gaze. În dezvoltarea acestor domenii domnia sa a remarcat marea importanţă a colaborării cu Comisia Economică a U.E. şi Charta Economică Europeană, dar şi colaborarea guvernelor cu organizaţiile neguvernamentale şi cu întreprinzătorii şi utilizatorii. În acest context, semnatarul acestor rânduri nu a putut să nu remarce că şi în Republica Moldova ca, de altfel şi în România reprezentanţii guvernamentali nu se arată prea interesaţi (ca să fim eleganţi în termeni) de manifestările organizate de asemenea foruri academice sau profesionale. La Conferinţa Internaţională „Energetica Moldovei 2012” spre pildă nu au luat parte, nici măcar la deschiderea lucrărilor, niciun reprezentant al Guvernului Republicii Moldova şi nici al primăriei Municipiului Chişinău, guvern şi primărie reprezentaţi, însă, la cel mai înalt nivel la „Sărbătoarea naţională a vinului”, un iarmaroc de toamnă la care, foarte important, se adună buluc, în sunet de alămuri şi gâlgâit de licori bahice, alegătorii. Revenind la cuvântul domnului Erozan, acesta a sugerat ca priorităţi, în domeniul energetic, conduita, conduita şi iar conduita. Aceasta trebuie să fie corect adoptată în amplasarea obiectivelor energetice, în alegerea formei de utilizare şi a formei energiei

MESAGERUL ENERGETIC primare, a sistemului de transport şi de distribuţie. În context, domnia sa a opinat că energia cea mai ieftină între gaze naturale, petrol, cărbune, biomasă este energia pe care o putem economisi. Pe cale de consecinţă, cea mai ieftină energie este energia ce poate fi economisită. Aşadar, alături de eficienţa energetică se impune, ca prioritate, economia de energie apreciind că viitorul îl reprezintă economisirea de energie şi deci, comportamentul, cu alte cuvinte, conduita. Ca element de amuzament (cu valenţe sugestive de avertisment) personal am reţinut chiar primele cuvinte ale domniei sale care şia început discursul astfel: „Intrând în această aulă am văzut foarte multe elemente de iluminat aprinse. Am căutat comutatorul de stingere. Nu l-am găsit. Şi astfel continuăm să ne scăldăm într-o lumină mai mult decât necesară, lumină care arată, mai de grabă a risipă decât a necesitate”. Iar în încheiere domnia sa ne-a sfătuit: „Acum, cum ajungeţi acasă, stingeţi jumătate din elementele de iluminat. Opriţi aprinse numai atât cât este absolut necesar”.

Securitatea mediului, a mai remarcat domnia sa, este o altă prioritate în contextul degajărilor de CO2 şi NOx. În ce priveşte Turcia, aceasta importă mai mult de 20% din necesarul de gaze naturale; la fel stau lucrurile şi la petrol. Tocmai de aceea, economisirea şi eficienţa sunt principii prioritare pentru Turcia, în contextul în care cererea de consum energetic este în creştere, în mers cu creşterea demografică. Între priorităţile Turciei în domeniul energetic domnul Kartal a semnalat dezvoltarea resurselor, diversificarea mixtului energetic şi diversificarea rutelor de transport. Acestea, în condiţiile în care resursele de petrol şi gaze constitue o preocupare a Turciei. Tocmai de aceea, Turcia îşi propune ca în 2023, 30% din consumul energetic să fie din resurse regenerabile. Domnul Dirk Buschle, director adj. al Secretariatului Comunităţii Energetice, a

Luând cuvântul, domnul Selim Mehmet Kartal, ambasadorul Turciei în Republica

Moldova, a început cu afirmaţia: „Securitatea energetică a devenit prioritară în securitatea generală a Turciei”! Ascultându-l, fiecare din noi, probabil, s-a îndreptat cu gândul la ţara sa. O fi la fel? În ce mă priveşte înclin să cred că acesta o fi un precept valabil oriunde în altă ţară dar nu la noi, unde tot ce poate reprezenta element de siguranţă naţională au fost şi sunt pe cale a fi puse la dispoziţia unor „investitori strategici” şi, ca o căutată fatalitate, toţi aceştia sunt străini!. Domnul ambasador al Turciei a mai arătat că în momentul de faţă consumul de resurse şi surse energetice este mare, iar accesul neîntrerupt la acestea a devenit dificil şi datorită preţului.

prezentat lucrarea „Comunitatea Energetică: aspecte regionale şi perspective” în care, de la început, a remarcat că Republica Moldova este, şi nu trebuie să neglijeze acest fapt, un membru al pieţei energetice europene, piaţă care a devenit deja o familie. Comunitatea energetică, a spus domnia sa, este stratificată, în prezent, în trei cercuri concentrice: •Cercul în care ţările membre să-şi reorganizeze structurile în sectorul energetic; •Cercul privind construcţia pieţei regionale în context cu potenţialul sporit de a crea investiţii şi, în fine, •Cercul privind comunitatea paneuropeană a energiei. Comunitatea economică europeană are regului precise, a precizat domnia sa, pentru toate domeniile: mediu, energie, resurse, consum etc. Foarte important este, însă, pentru ca în toate aceste domenii să existe o colaborare pentru a se putea nivela decalajele, spre nivelul cel mai ridicat de performanţă pentru toţi

www.repower.com

www.upetrom.com

noiembrie 2012



45

MESAGERUL ENERGETIC componenţii pieţei; cu îndeplinirea factorilor unificatori de eficienţă, transparenţă şi performanţă. Domnia sa a enumerat între beneficiile pentru participanţii la comunitatea energetică europeană potenţialul de piaţă, creşterea eficienţei energetice prin transparenţă şi colaborare şi, nu în ultimul rând, supremaţia legii şi a reglementărilor care trebuie să permită şi elementele de previzibilitate. Domnia sa s-a arătat adeptul rezolvării pe canale de transparenţă a eventualelor litigii în condiţiile în care comunitatea energetică presupune o integrare a obligaţiilor dar şi a avantajelor.

Ca priorităţi lucrarea a relevat calitatea serviciilor publice, corelarea necesităţilor locale cu cele regionale şi naţionale, îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, creşterea eficienţei energetice. Foarte la obiect şi de mare interes local s-a demonstrat lucrarea „Măsuri de eficienţă energetică în reţelele de încălzire centralizată a municipiului Chişinău” prezentată de domnii Mihai Cernei şi

În lucrarea „Potenţialul Chartei Energetice pentru Republica Moldova şi pentru Comunitatea Energetică regională” domnul Patrick Larkin, senior consilier al Secretariatului General pentru [email protected] [email protected]

Vasile Leu din partea Termocom S.A.,

Energie şi secretar personal al ambasadorului Rusnak a dezvoltat aspecte privind potenţialul Chartei energetice (declaraţia de colaborare în domeniul energiei) ca parte a dreptului internaţional. Charta Energetică favorizează colaborarea şi manageriază riscul. În prezent, a mai spus domnia sa, la Charta Energetică au aderat 44 de ţări eurasiatice. Pe parcursul Conferinţei Internaţionale au prezentat lucrări de înaltă ţinută oameni de ştiinţă, specialişti şi investitori din Riga, Tomsk, Lvov, Tiraspol, Omsk, Praga şi alte puncte din arealul eurasiatic. O lucrare de un real interea a fost prezentată de domnul Constantin Enciu privind proiectarea serviciilor locale în Republica Moldova, evidenţiind preocupările în trei domenii de mare interes: clădirile publice, iluminatul stradal, reabilitarea drumurilor. Domnia sa a scos în evidenţă sprijinul de care Republica Moldova s-a bucurat şi se bucură din partea Germaniei, României şi Suediei în implementarea tuturor acestor proiecte.

46



noiembrie 2012

precum şi lucrarea „Experienţa utilizării conductelor cu izolaţie din poliuretan în sistemele de încălzire centralizată” de aceiaşi autori. De remarcat că domnii Cernei şi Leu, împreună cu dl Andrei Vârlan au prezentat, în ziua a doua a Conferinţei, o altă lucrare care a stârnit un viu interes în rândul participanţilor, lucrarea privind „Regimul de funcţionare al sistemelor de încălzire centralizată din municipiul Chişinău”. Această lucrare a reprezentat un real subiect de schimb de experienţă al specialiştilor în domeniu. O lucrare bine primită de participanţi a fost

MESAGERUL ENERGETIC şi cea prezentată de un colectiv de la Institutul de Energetică al A.Ş.M. (Berzan V.P., Tirsu M.S., Birladian A.S.) cu privire la generatoarele asincrone cu auto-excitaţie, la fel ca şi lucrarea dlui profesor Nicolae Mogoreanu, de la Universitatea

E. Kaitar, M. Botezat, A. Stănciulescu şi N. Matei), lucrare care a declanşat vii dezbateri, deşi a fost printre ultimele prezentate în cea de a doua zi a Conferinţei. Majoritatea participanţilor la discuţii au arătat marile greutăţi ale conectării şi puternicile dezechilibre ce se produc în reţea la conectarea acestei energii. Foarte bine a fost primită de către participanţi şi lucrarea: „Tehnologii moderne de producere a energiei electrice pentru o dezvoltare durabilă” (autor: Daniela Burnete), în completarea

Tehnică a Moldovei intitulată „Intensitatea energiei Republicii Moldova”. O lucrare ce s-a dovedit de interes a fost şi „Studiul diagnozei tehnice

a transferului de putere din Sistemul Energetic al Republicii Moldova” (autori: I. Macovei, I. Stratan, V. Gropa, I. Păduraru).

căreia şi-au adus contribuţia la discuţii reprezentanţi din Rusia (Senderov, Cernov) şi Lituania (Adomavicius). ICEMENERG s-a înscris cu o lucrare care, după aprecierea noastră, ar fi putut fi de interes: „Realizări în domeniul sistemelor de ardere ecologică pe bază de hidrocarburi” (autori: A. Adam, I. Bărbieru, C. Mândrean, L. Mihăescu, W. Herbert). Din păcate, până la terminarea programului celei de a doua zile, nici unul dintre autori nu a ajuns la Chişinău.

De mare interes s-au bucurat şi lucrările participanţilor români între care lucrarea „Piaţa românească de energie în contextul pieţei unice europene”, autori Marian Cernat Director DEN Transelectrica şi Miga Papadopol, dar şi lucrările „Strategia energetică-document esenţial în definirea obiectivelor generale privind politica energetică” (autori: Carmencita Constantin şi Marian Dobrin), „Probleme curente privind posibilităţile de conectare a surselor regenerabile la SEN”, (autori: Hermina Albert, G. Lavrov, Nicoleta Roşca), „Probleme de mediu din cadrul Sistemului Energetic ca rezultat al implementării Directivelor UE” (autori: Carmencita Constantin, S. Săcuiu, I. Samoilă şi V.Petri), „Soluţii moderne privind conectarea energiei electrice produsă prin surse regenerabile la reţea” (autori: M. Coteanu,

Delegaţia CNR-CME, condusă de directorul general executiv dr. ing. Gheorghe Bălan s-a prezentat cu şapte lucrări din care patru au putut fi dezbătute în plen, celelate trei fiind depuse pentru includerea în volumul Conferinţei, alături de celelalte neprezentate din cauza limitărilor şi depăşirilor grilelor de timp. Fără a face eroarea de subiectivism afirm că lucrările prezentate de delegaţia CNR-CME au suscitat un real interes, stârnind vii dezbateri şi interesante întrebări. Astfel, dl prof. Virgil Muşatescu a prezentat lucrarea „Consideraţii privind profitabilitatea viitoarelor investiţii în sistemul de producere a energiei electrice din România” (autori V. Muşatescu şi G. Pavel) care s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea participanţilor şi a solicitat interesul unor delegaţi din Rusia

(Senderov-Academia Siberiană Rusă), Belarus (Vinogradov) sau Franţa (Lilien Jean -Louis, Universitatea din Liege). Bine primită a fost şi lucrarea „Câteva soluţii neuzuale pentru reţelele europene” (autori MironLaurenţiu Goia, Nicolae Golovanov, V.Vernescu) la care prezentatorul, profesorul Golovanov a fost solicitat să răspundă unor întrebări ce vădeau interesul din partea unor participanţi precum A. Mikhailov(Universitatea Tehnică de Stat din Omsk), Doroşenko-(Universitatea Naţională Maritimă din Odessa) sau Cerempei (Institutul pentru Tehnică Agricolă „Mecagro”). Lucrarea „Probleme curente privind calitatea energiei în sistemul energetic” (autori: G. Bălan, P. Pencioiu, N. Golovanov) a avut darul să facă uitată pauza de cafea care, din cauza discuţiilor prelungite a întârziat programul cu mai mult de zece minute. O lucrare de actualitate şi pe placul majorităţii participanţilor a fost „Reţelele inteligente, clienţi inteligenţi” (autori: M. Eremia, C. Mladin, C. Vilt). În ansamblu, Conferinţa Internaţională „Energetica Moldovei-2012” a constituit un excelent prilej de întâlnire a unor reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă şi a unor specialişti în domeniile energie-mediu-securitate energetică dintr-un areal de viirtor interes şi, totodată, un viu şi eficient schimb de experienţă între areale ce păreau a păşi pe culoare paralele dar care, cu acest prilej, sau dovedit a fi concurente. Membrii delegaţiei CNR-CME adresează organizatorilor şi pe această cale calde mulţumiri pentru invitaţie şi pentru modul colegial în care au reuşit să se desfăşoare activităţile în cele două zile pline de lucru.n

noiembrie 2012



47

MESAGERUL ENERGETIC Reuniunea Comitetelor de Programe, Studii şi Relaţii şi Comunicări ale WEC, Istambul, 18-19 aprilie 2012. Sinteza evenimentului 

Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

În perioada 18-19 aprilie 2012 a avut loc la Istambul – Ciagan Palace Kempinski Hotel şedinţa de lucru a Comitetelor CME: •Comitetul de Programe •Comitetul de Studii •Comitetul de Relatii si Comunicare. La şedinţa Comitetelor de mai sus au participat, din partea delegaţiei CNR-CME, domnii Iulian Iancupreşedintele CNR-CME şi Gheorghe Bălan - Director General Executiv CNR-CME, membri ai Comitetului de Programe. În continuare se prezintă momentele mai importante de la şedinţele de lucru ale Comitetului de Programe şi ale Comitetului de Studii, unde CNR-CME are reprezentanţi în Grupele de Studii. Şedinţa Comitetului de Programe, Istambul 18 aprilie 2012 Introducere Preşedintele Mike Morris a condus şedinţa prin telefon cu ajutorul Elenei Nekhaev şi a lui Cristoph Frei, prezenţi la şedinţă. Preşedintele a mulţumit participanţilor şi a făcut o scurtă introducere despre importanţa Turciei ca centru energetic aflat la intersecţia Europei cu Asia. Dânsul a subliniat importanţa prezenţei CME în Turcia, fiind organizaţia globală cea mai respectată pentru opiniile nepărtinitoare bazate pe fapte. Indiferent de recentul

48



noiembrie 2012

interes în domeniul energetic, provocat într-o anumită măsură de creşterea preţurilor energiei, mulţi oameni încă au o înţelegere limitată a problemelor energetice, care pentru ei au început şi s-au terminat la priza din perete. În acelaşi timp, au avut loc schimbări dinamice în sectorul energetic, în anul de după Fukushima. Revoluţia gazelor de şist din America de Nord, unde preţul gazelor naturale a scăzut sub 2$, adică cu 75%, ar putea să facă din USA exportator de LNG. Chiar dacă energia nucleară este în discuţie în Europa după accident, nici o ţară, cu excepţia Germaniei, nu şi-a schimbat planurile de a continua să utilizeze energie nucleară. Trebuie să recunoaştem că circumstanţele din Japonia, unde un cutremur a fost urmat de un Tsunami, sunt excepţionale, iar reactoarele vechi de 40 de ani au rezistat de fapt bine în faţa forţelor naturii. Faptul că trebuie să satisfacem cererea energetică în creştere şi să asigurăm servicii pentru cele 2 mld. de oameni care nu au în prezent acces la energie electrică rămâne o problemă. Omenirea are nevoie de soluţii energetice eficiente, din toate sursele: regenerabile şi fosile, precum şi nucleare. Cererea ar putea varia între sarcina de bază 24/7 sau câteva ore pe zi pentru cei care nu dispun deloc de acces. Membrii CME din toată lumea are putea înfiinţa centre de excelenţă pentru promovarea producţiei şi consumului durabile de energie pentru beneficiul tuturor, conform misiunii declarate a CME. La final, dl. Morris a făcut câteva remarci referitoare la situaţia energetică din ţara sa, SUA, unde se introduc soluţii energetice din ce în ce mai eficiente şi curate, precum CSC. În încheierea introducerii, dl. Morris a urat participanţilor o şedinţă pro-

ductivă şi a trecut la următorul punct din Programul de şedinţă. Elemente supuse discuţiei şi aprobării Grupul de Studiu Energie şi Inovaţie Urbană Conform deciziei luate La Şedinţa CP din Oran, condiţiile acestui studiu vor fi revizuite la şedinţa Adunării Executive (AE) din nov. 2012 de la Monaco. Tema studiului supus discuţiei rămâne relevantă, dar având în vedere actualul volum de muncă al CME, nu a fost posibilă pornirea unui nou proiect. Grupul de Studiu Cadre Energetice Globale Preşedintele executiv Stefan Ulreich a prezentat un raport despre recentele activităţi legate de Cadre Energetice Globale. În ciuda interesului membrilor pentru această temă, au fost foarte puţine contribuţii, iar Stefan Ulrich şi CME Londra au trebuit să facă eforturi personale susţinute pentru a asigura progresul activităţilor. ONU – Iniţiativa SE4ALL (Energie durabilă pentru toţi) A avut loc o întâlnire între Secretarul General CME Cristoph Frei şi Secretarul General ONU Ban Kimoon, la New York în data de 10 feb. 2012. S-au discutat mai multe probleme şi au fost identificate posibile proiecte de cooperare. Printre acestea se numără dezvoltarea unui indicator de durabilitate energetică, participarea CME la Grupul de Nivel înalt ONU SE4ALL şi alte posibilităţi. S-au planificat discuţii ulterioare, iar dl. Ban Ki-moon a asigurat CME că interesul său în domeniul energetic nu se va termina în 2012, care a fost anul ONU dedicat Energiei durabile pentru toţi. Acesta şi-a exprimat de asemenea interesul în a participa la Congresul de la Daegu din 2013.

MESAGERUL ENERGETIC Cristoph Frei a adăugat câteva comentarii la remarcile lui Stefan Ulrich şi a arătat că energia era foarte sus pe programul de lucru al ONU, cu accentul pus pe acces şi dezvoltare durabilă. ONU era perfect conştientă de faptul că energia nu a fost inclusă în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, iar pe viitor aceasta va fi prezentă, importanţa ei fiind explicată în toate contextele măsurilor şi programelor ONU. Referitor la lucrările CME, dl. Ban Kimoon şi-a exprimat interesul pentru studiul Evaluării Politicilor Energetice. Dl. Morris le-a mulţumit lui Stefan Ulrich, Seijin Kim şi Cristoph Frei pentru eforturile depuse pentru întărirea imaginii CME şi recunoaşterii rolului unic al organizaţiei pe scena energetică internaţională. A mulţumit de asemenea CME pentru conducere. Din experienţa sa personală, dl. Morris cunoaşte bine funcţionarea ONU şi a subliniat că răspunsul este de obicei lent, dar este important să nu renunţăm şi să continuăm să subliniem problemele esenţiale pentru sectorul energetic global, ca de exemplu organizarea unui eveniment ministerialcu tema Energie Curată. Poate că CME ar putea propune un Atelier pe probleme de energie pentru ONU, Cristoph Frei a răspuns că este dispus să ridice problema la viitoarea întâlnire cu ONU şi poate să propună un WELS (World Energy Leaders Summit) pentru ONU sau o invitaţie specială la Adunarea Executivă şi cu siguranţă la Congresul de anul viitor. Următoarea şedinţă a grupului ONU de nivel înalt SE4ALL va avea loc pe 24 aprilie 2013 la Londra. Secretarul General CME a fost invitat să participe la discuţie. G20/B20 – Stefan Ulreich a raportat. G20 a inclus 19 ţări şi UE, reprezentând în total circa 90% din PIB global produs de 20 de ţări cu depedendenţă ridicată de combustibili fosili şi cu impact asupra 80% din comerţul mondial şi 2/3 din populaţia pământului. Temele de discuţie energetice de la Seul G20 2010 au fost: subvenţiile pentru combustibili fosili, volatilitatea preţurilor combustibililor fosili şi protecţia globală a mediului marin. Temele energetice de la Cannes 2011 au inclus şi: Promovarea energiei curate, Dezvoltarea verde şi Dezvoltarea durabilă. G20 a inclus un eveniment secundar B20 (business) de facilitare a dialogului dintre mediul de afaceri şi

guverne asupra reformelor speciale, economiei şi investiţiilor. G20/B20 este unul din principalele procese de guvernare globale împreună cu ONU, dar CME are implicare redusă în G20/B20. Pablo Mulas a luat contact cu Guvernul Mexican pentru următoarea şedinţă din iunie şi a sugerat că informaţiile referitoare la Scenarii şi Studii de Evaluare ar putea fi relevante. Acesta speră să poate continua pe aceeaşi linie, cu susţinerea fostului ministru. Ideea este bună şi dacă există teme importante la care CME ar putea contribui, Cristoph Frei şi mai mulţi membri CME ar putea fi invitaţi să participe. Întrebarea a fost dacă are sens implicarea în aceste iniţiative care necesită eforturi importante, sau dacă trebuie luată decizia de a ne retrage? Evaluarea Politicilor este cel mai evident domeniu pentru CME, dar ar putea participa prin intermediul companiilor membre. Seijin Kim a indicat că B20 nu reprezintă doar domeniul energetic, ci toată industria, iar unii din Partenerii Globali participă (ex. VESTAS).

www.wecotravel.ro

www.aem.ro

Normele comerciale mondiale– OMC Tim Richards şi-a anulat participarea la şedinţa de la Istanbul cu puţin timp înainte, iar raportul a fost prezentat în numele său de altcineva. CME a susţinut trei declaraţii de principiu, pe care le-a trimis OMC pentru susţinerea procesului multilateral în desfăşurare. Există nevoia clară de acorduri regionale şi bilaterale; runda DOHA necesită angajare din exteriorul cadrului OMC, iar serviciile de mediu ale guvernelor au şi ele un rol de jucat. A avut loc o şedinţă cu Pascal Lamy la 28 mar. 2012. Cadrul normativ global pentru energie este un concept ce merită atenţie. CME, prin SG ar putea iniţia discuţii şi eventual organiza un seminar intern OMC pentru a îmbunătăţi înţelegerea problemelor energetice de către comunitatea internaţională comercială şi apoi să testeze utilitatea acestuia într-una din regiunile CME. Este important să nu producem noi lucrări scrise, ci să ne concentrăm pe cele trei probleme şi să utilizăm platformele regionale pentru a le testa.

www.energotech.ro

www.icemenerg-service.ro

Problema Apă – Energie O declaraţie comună a fost semnată recent cu Forumul Mondial al Apei, iar tema a fost reluată de Cristoph Frei.

noiembrie 2012



49

MESAGERUL ENERGETIC S. Ulreich a arătat că această temă a devenit recent un factor foarte important în industria energetică şi există legături cu Scenarii şi Studii. Ne putem concentra pe toate aspectele, sub forma unei noi iniţiative. Ar putea fi un proces de 3 ani, cu raportare preliminară posibilă la Congresul de la Daegu. CMA (Consiliul Mondial al Apei) a invitat CME să se alăture Consiliului Consultativ. Alessandro Clerici s-a referit la utilizarea epurării apei şi eficienţei energetice scăzute a ciclului general. Iulian Iancu a menţionat utilizarea apei la extracţia gazelor de şist şi impactul acesteia asupra mediului. Cristoph Frei a informat participanţii c la o recentă şedinţă la care a participat la grupul de gaze şi petrol IPIECA, 50% dintre participanţi ştiau de iniţiativa CME – CMA. Guvernul norvegian a facilitat eforturile. Energia şi apa a fost combinate, contemplându-se mai multe moduri de cooperare. S-ar putea înfiinţa o Reţea de Informare dedicată apei, cu condiţia să existe sprijin mai larg. S-ar putea ridica problema la Adunarea Executivă. Brian Statham a subliniat că este conştient că CME are deja dificultăţi, iar o nouă iniţiativă ar putea face situaţia nesustenabilă. O evaluare detaliată a Reţelei de Informare actuale ar trebui efectuată şi eventual introdusă o nouă abordare dacă este necesar. Raportul Energetic Mondial 2012 Stuart Neil a prezentat ultima versiune a Raportului Energetic Mondial, care a fost disponibil sub formă imprimată sau pe pagina de internet. Pentru următoarea ediţie dinainte de Adunarea Executivă, s-au depus articole bune, printre care unul de dr. Yumkella de la UNIDO. Banca de Dezvoltare Braziliană a contribuit la articol. Norberto Medeiros a menţionat că Banca nu aparţine CM Brazilian, iar Comitetul nu a fost consultat înainte de a contacta Banca. Contactele cu entităţile locale trebuie să treacă prin CM, oriunde în lume; alftel CME ar putea pierde membri şi Comitete Membre.

50



noiembrie 2012

Iniţiativa Globală pentru Energie Electrică Iniţiativa dedicată furnizorilor de energie electrică efectuată cu sprijin susţinut din partea Eskom a fost destinat COP 17 şi a inclus furnizori din toată lumea, care iau măsuri împotriva schimbărilor climatice prin implementarea de soluţii existente şi dezvoltarea de noi tehnologii şi bune practici. Un raport al sumarului iniţiativelor în desfăşurare din domeniu, precum şi principalele date şi informaţii referitoare la măsurile iniţiale, precum şi al viitoarelor iniţiative voluntare a fost lansat în dec. 2011. Iniţiativa a fost susţinută de 25 de furnizori de utilităţi din toată lumea, reprezentând 10% din producţia globală de energie electrică. Pentru următorul raport s-a propus ca CME să preia iniţiativa prin efectuarea studiului şi prezidarea Comitetului Consultativ. Acest parteneriat va include de asemenea GSEP (Parteneriatul Global pentru Energie Durabilă) şi WBCSD (Consiliul Mondial de afaceri pentru dezvoltarea durabilă). Proiectul va raporta Comitetului de Programe, iar raportul ce va fi efectuat pentru congresul de la Daegu va fi principalul obiectiv. Termenii de Referinţă detaliaţi vor fi distribuiţi pentru analiză şi aprobare în timp util. C. Frei a adăugat că reţeaua de proiect se suprapune cu PGP şi cu alte grupuri. Părţi din SERT sunt perfect compatibile, iar problema principală era cea a conducerii. Resurse din cadrul CME sunt adecvate având în vedere aria de acoperire. Jean-Eudes Moncomble a cerut un echilibru, deoarece concentrarea CME pe energia electrică ar putea fi considerată prea puternică. Acesta a susţinut însă propunerea şi a recomandat stabilirea de relaţii asemănătoare cu alte sectoare industriale. Acesta a menţionat unele suprapuneri cu PGP şi spus că ar dori să aibă mai multe informaţii despre efortul necesar. A. Clerici a sugerat că aceasta este o problemă ce ţine de tot lanţul valoric, inclusiv de petrol şi gaze, unde se dezbate problema emisiilor de CO2.

Acelaşi lucru este valabil pentru extracţie şi transport, şi de aceea, întregul ciclu de viaţă trebuie investigat. B. Statham şi-a exprimat sprijinul pentru această iniţiativă, găsind-o adecvată activităţilor CME. Preocupările legate de disponibilitatea resurselor au rămas. Acesta a avut o discuţie cu Eskom, care va susţine participarea cu normă redusă a lui Wendy Poulton. Propunerea a fst aprobată în principiu. În curând se vor distribui Termenii de Referinţă detaliaţi. Consiliul Politic Global CME nu are un proces sistematic de măsurare a utilităţii şi influenţei studiilor sale şi a eficienţei prezentării rezultatelor acestora în contextul luării deciziilor şi politicilor energetice. Un Consiliu Politic Global (GPC) ar ajuta la crearea acestor instrumente de măsurare şi ar sfătui Consiliul Ofiţerilor şi Secretariatele asupra priorităţilor, interpretării şi utilizării rezultatelor „evaluărilor răspuns 360” pentru crearea de propuneri de îmbunătăţire a programelor principale pentru a le alinia mai bine cu aşteptărilor părţilor implicate. Se va acorda importanţă deosebită creşterii capacităţii energetice din acest deceniu la nivel naţional, regional şi global. GPC va fi înfiinţat sub conducerea Preşedintelui de Programe şi va fi facilitat de şeful programului global CME. Obiective •Înfiinţarea unui GPC pilot până la AE 2012 •Definirea unui chestionar pentru „evaluarea răspunsurilor 360” de către AE, cu sprijinul GPC pilot •Identificarea unui prim grup ţintă pentru „evaluarea răspunsurilor 360” de către AE, cu sprijinul GPC pilot •Efectuarea studiului asupra unui prim chestionar şi prezentarea primelor concluzii până la Congresul Daegu 2013 •Efectuarea studiului asupra unui prim grup ţintă şi prezentarea primelor concluzii; efectuarea modificărilor necesare şi implementarea acestora într-un raport asupra

MESAGERUL ENERGETIC modului în care cei implicaţi apreciază schimbările de eficienţă până la Daegu 2013 •După Congresul Daegu 2013, analizarea procesului. S. Ulreich şi-a exprimat sprijinul puternic şi a sugerat că sarcina CME nu este doar de a publica rapoarte şi de a le prezenta pe internet, ci şi de a evalua eficienţa şi impactul acestora. N. Medeiros a găsit interesantă ideea şi s-a întrebat dacă CME deţine resursele umane şi financiare necesare. J-E Moncomble a pus sub semnul întrebării aspectul comunicării, şi sa întrebat dacă ar fi mai bine să se prezinte date şi informaţii. Ideea generală era bună, deşi problema resurselor rămâne. C. Frei a răspuns că resursele pentru început sunt reduse. Acesta a menţionat de asemenea că vicepreşedinţii regionali ar putea să organizeze propriile RPC (Consilii politice regionale). Programul de lucru regional ar putea fi facilitat împreună cu Băncile de Dezvoltare şi alte instituţii importante. S-a convenit trimiterea propunerii la Consiliul Ofiţerilor şi CoCom pentru dezbateri suplimentare. B. Statham a cerut o analiză temeinică şi a sugerat că nu există motiv de grabă pentru a lua o decizie imediată. Acesta a sugerat denumirea mai multor experţi pentru a dezvolta Termenii de Referinţă corespunzători. A. Clerici a menţionat că politic nu urmează realitatea. Este foarte importantă comunicarea situaţiei reale şi educarea factorilor de decizie şi a entităţilor implicate. Propunerea a fost aprobată în principiu. Grupul de Studiu pentru Accesul la Energie În numele Preşedintelui executiv: C.P. Jain, India, Sandra Winkler a prezentat un raport asupra activităţilor curente. S-a decis fuzionarea cu Reţeaua de Informare dedicată alimentării cu energie a Satelor cu Grupul de Studiu pentru Accesul la Energie. Planul general de acţiune prezentat la şedinţa anterioară a fost revizuit,

iar pentru început s-a convenit concentrarea eforturilor pentru dezvoltarea unei baze de date globale a satelor, având în vedere că nu este disponibilă în prezent o clasificare şi grupare a satelor cu resurse şi nevoi energetice similare. CME are ocazia unică de a crea pentru prima dată o metodologie de inventariere a resurselor satelor şi de a aduce o contribuţie unică prin apropierea satelor de piaţă. Grupul de Studiu a revizuit Termenii de referinţă actuali şi a creat un plan de proiect. Împreună cu CME- IMC, se va organiza un studiu pilot în India în următoarele 4-5 luni. GS va crea metodologia de colectare şi analizare a datelor despre aşezările rurale în sensul resurselor disponibile şi modului de utilizare a acestora pentru a identifica cele mai bune practici. Pentru susţinerea activităţilor, s-a organizat un atelier la Johannesburg, Africa de Sud, în Februarie 2012. Alte ateliere, pentru culegerea de informaţii şi conştientizarea lucrărilor CME sunt plănuite în Asia şi America Latină. Activităţi regionale Africa. vice-preşedinte regional: Abubakar Sambo Forumul Regional African a avut loc în Africa de Sud în februarie 2012. Brian Statham, care a fost implicat îndeaproape în dezvoltarea şi organizarea Forumului, a menţionat că a fost o întreagă săptămână de evenimente, printre care o întâlnire regională, şedinţa studiului Accesul la Energie şi alte reuniuni relevante şi sprijin din partea delegaţiilor CME reprezentând 7-8 ţări şi UE. Alţi participanţi au venit din SUA, inclusiv mari expozanţi şi reprezentanţi ai Malaeziei, Chinei şi guvernului Germaniei. B. Statham a participat şi la şedinţe private cu oficiali guvernamentali şi lideri de companii. Mai mult, au existat discuţii asupra lucrărilor de evaluare politică, prezentarea scenariilor de transporturi şi altele. Alte evenimente CME similare, planificate pentru 2013 includ forumul nuclear, la care vor fi invitaţi alţi miniştri. C. Frei va participa la Conferinţa AUPDTE şi va vorbi despre noile proiecte precum

DESERTEC. S-a luat o decizie de concentrare pe băncile de dezvoltare pentru strategia regională; Masato Komiya a contactat Băncile de Dezvoltare de pe toate continentele. Unele dintre acestea au fost invitate la AE şi WELS, iar două din ele sunt aşteptate la şedinţa de a doua zi. Asia Vice Preşedintele regional Arup Roy Choudhury nu a putut participa şi s-a luat act de raportul său. Europa Vice Preşedintele regional Johannes Teyssen nu a putut participa, iar Managerul regional Slav Slavov a prezentat problemele regionale, inclusiv WELS şi Forumul Regional European din Neptun - FOREN România. Se aşteaptă ca Forumul să atragă circa 800 de persoane din 18 ţări din regiune şi din restul lumii. Întâlnirile regulate cu UE vor continua şi în acest an politica energetică va fi în centrul atenţiei, pentru a afla modul în care CME poate aduce valoare pentru politica regională UE. Cum pot fi folosite scenariile CME pentru a aduce o dimensiune viitoare reuniunii din luna următoare cu un grup select de experţi CME. Ar putea fi posibilă desemnarea reprezentanţilor CME din cadrul grupului Scenarii pentru a se întâlni cu UE la Bruxelles, 5 reprezentanţi din fiecare parte pentru a defini următorii paşi. Schimbul de informaţii pentru a conveni modalităţile de realizare ale acestei întâlniri este în desfăşurare. Odată ce se va efectua un Seminar de Scenarii la nivel expert, se va organiza o şedinţă mai mare în Bruxelles sau în cadrul AE de la Monaco sau cu orice altă ocazie. Prasert Sinsukprasert crede că lucrările au fost interesante şi că alte regiuni ar trebui să facă la fel. În Asia şi Africa, CME ar putea explora posibilităţi de parteneriat cu ONU. C. Frei a menţionat că Slav Slavov a reuşit să obţină finanţare din partea UNECE şi UNDESA. America Latină şi Caraibe Vice Preşedintele Regional: Jose A. Vargas Lleras nu a fost prezent şi s-a luat act de raportul său. noiembrie 2012



51

MESAGERUL ENERGETIC Pablo Mulas a comentat pe marginea forumului biregional ce va avea loc în America de Nord, fiind rândul Mexicului să îl organizeze. Datele sunt 6-7 decembrie. Forumul va fi organizat în Cancun pentru a atrage mai mulţi participanţi şi se va numi „Cel de-al III-lea Forum Bi-regional America de Nord şi America Latină & Caraibe”, cu tema „Acoperirea cererii energetice din Americi într-o lume cu constrângeri financiare şi de mediu din ce în ce mai mari”. Temele secundare vor fi discutate în 4 sesiuni principale, inclusiv prezentări de 2 ore ale vorbitorilor invitaţi. Forumul bi-regional va atrage circa 150-200 de participanţi din Canada, SUA şi America Latină. Pe scurt, forumurile regionale din Africa, Foren în Europa, reuniunea bi-regională din Mexic, şi congresul din India îşi măresc aria de acoperire, şi devin mici congrese regionale pentru recunoaşterea tuturor eforturilor, interacţiunea cu companii şi alţi membri CME, pentru identificarea priorităţilor regionale şi replicarea abordării în alte regiuni, cu sprijin de la Londra. Norberto Medeiros a sugerat că este important să rămânem aproape de organizaţiile regionale. De exemplu, acum 10 ani CM Brazilian a publicat un raport asupra Americii Latine şi Caraibelor, rezultatul unui studiu de 3 ani. Pentru actualizarea raportului, s-ar putea efectua un studiu complementar ce ar putea include un atelier cu organizaţiile regionale înainte de şedinţele de la Cancun. Şedinţa Comitetului de Studii, Istambul 19 aprilie 2012. Puncte de discuţie Evaluarea Politicilor Energetice Joan Mac Naughton a prezentat starea actuală a Evaluării (s-au distribuit planşele) şi a felicitat pe Oliver Wyman şi CME Londra pentru eforturile depuse. În încheiere, aceasta a cerut Comitetului de Studii: •Să ia notă de progresele efectuate şi planul de lucru propus •Să comenteze – inclusiv offline –

52



noiembrie 2012

pe marginea planurilor de angajament cu liderii din industrie şi factorii de decizie, •Să contribuie la umplerea lacunelor regionale sau de alt tip, ex: redresarea dezechilibrului din favoarea sectorului energiei electrice în interviurile din industrie, etc., posibil cu o prezentare personală şi •Să asiste la obţinerea participării Chinei pentru 2012 (Grupul de Studii). Brian Statham a mulţumit lui Joan Mac Naughton pentru raportul său şi a cerut membrilor să sprijine cât mai mult cele menţionate mai sus. B. P. Rao i-a mulţumit lui Joan Mac Naughton pentru raport şi şi-a oferit ajutorul pentru sectorul Petrol şi Gaze din India. Rob Whitney s-a bucurat să audă că vor fi profile de ţări la Indicele de Evaluare din acest an: este nerăbdător să înţeleagă mai bine Indicele şi crede că va adăuga multă valoare. Referitor la procesul de intervievare cu Liderii din industrie, dl. Alessandro Clerici s-a oferit să ajute cu State Grid Co China şi ENI. Mai mult, acesta a sugerat adăugarea de kWh în loc de sau pe lângă TPES la modelul de ţară. Eloy Alvarez s-a bucurat să audă că modelele de ţară vor fi adăugate la raportul de Evaluare şi a oferit să analizeze şi să comenteze pe marginea structurii modelului. Acesta s-a întrebat dacă schimbarea situaţiei economice sau efectul economic asupra energiei au fost surprinse corect. Hardiv Situmeang a sugerat adăugarea CO2/TPES. Petr Veselsky a raportat că CM Ceh va utiliza raportul 2011 pentru pregătirea unui atelier în mai 2012 şi va susţine procesul de actualizare al strategiei energetice a Cehiei. Oskar Sigvaldason a confirmat că programul 2012 este foarte bine stabilit, iar lista intervievaţilor este deja foarte impresionantă. Însă, acesta s-a întrebat dacă am putea adăuga mai multe persoane cu o viziune pe termen lung asupra efectuării trecerii la sisteme energetice durabile, şi dacă am putea vorbi cu persoane cu gândire strategică. Acesta s-a oferit să facă unele sugestii. Fiindcă nu au mai fost menţiuni, Brian Statham a

mulţumit tuturor pentru observaţii şi a trecut la următorul punct din program. Monitorizarea Resurselor Energetice şi Tehnologiile (SERT) Alessandro Clerici a prezentat starea actuală a proiectului şi o imagine generală a rezultatelor aşteptate (s-au distribuit planşele) şi a adăugat că următoarea şedinţă a Grupurilor de Studii va avea loc în România. Cristoph Frei a adăugat că pentru a susţine latura tehnologică, s-a semnat un parteneriat de proiect cu Bloomberg New Energy Finance pentru a susţine analiza de cost, mai întâi pentru energie electrică şi apoi pentru combustibilii din transporturi. Alessandro Clerici i-a mulţumit lui Cristoph Frei pentru veşti şi a cerut stabilirea unui contact pentru începerea cât mai rapidă a lucrărilor. Eloy Alvarez s-a interesat de lucrarea dedicată gazelor neconvenţionale, deoarece este o problemă foarte importantă pentru Spania. Acesta a rugat-o pe dna E. Nechaev să-l distribuie membrilor Comitetului de Studii şi să ceară observaţii. Elena Nechaev a confirmat că acesta va fi transmis. Joan Mac Naughton a susţinut legătura dintre SERT şi Evaluări, deoarece există interfeţe politice, în special referitor la preţuri şi impactul politicilor asupra costului tehnologiei. Hardiv Situmeang a întrebat dacă s-au efectuat lucrări asupra reţelelor inteligente în cadrul SERT. Alessandro Clerici i-a mulţumit lui Hardiv Situmeang pentru comentariu şi a explicat că acest lucru trebuie încă definit. Brian Statham i-a încurajat pe Alessandro Clerici şi Elena Nechaev să adune păreri şi să aibă în vedere pregătirea unei lucrări de opinie. Fiindcă nu au mai fost menţiuni, Brian Statham a mulţumit tuturor pentru observaţii şi a trecut la următorul punct din program. Scenarii Karl Rose a raportat starea actuală a lucrărilor de Scenarii (s-au distribuit planşe). Referitor la terminarea partene-

MESAGERUL ENERGETIC riatului de proiect cu IBM, acesta a explicat că implicarea acestora în şedinţe era foarte bună, dar lucrările de zi cu zi nu s-au materializat. Cristoph Frei a adăugat că ei sunt încă dedicaţi CME şi că se caută în prezent alte oportunităţi de implicare a acestora. De asemenea, Karl Rose a raportat că managerul de proiect Ayed Al-Qahtani, care a făcut o treabă foarte bună, se va întoarce la Saudi Aramco la sfârşitul lunii iunie odată cu sfârşitul mandatului său. CME ar trebui să utilizeze această ocazie pentru a căuta alternative strategice. Acesta a asigurat Comitetul de Studii că un raport (interimar) pentru Monte Carlo, cu accentul pus pe scenarii, nu este o problemă, dar pentru evoluţia Scenariilor la nivelul următor pentru Congresul 2013 va fi o provocare. Rob Whitney a adăugat că Grupul de Studiu este foarte angajat şi că a livrat toate lucrările care trebuia. În încheiere, Karl Rose a informat Comitetul de Studii că observaţiile acestora vor fi necesare pe timpul verii şi le-a cerut sfaturi asupra modului de abordare de după Monte Carlo. Brian Statham a spus că trebuie să învăţăm din Evaluare şi să ne asigurăm că Scenariile nu sunt doar un proiect, ci devin şi un proces. Acesta a fost de acord că ar fi bine dacă am putea publica scenariile la Monte Carlo şi să avem următoarea versiune pentru Congresul de la Daegu şi aşa mai departe. Însă, va fi important să comunicăm şi să prezentăm rezultatele în mod corespunzător. Oskar Sigvaldason i-a mulţumit lui Karl Rose pentru noutăţi şi i-a cerut să se asigure că avem o declaraţie şi o directivă clară din partea CME, ex: situaţia CSC nu este acceptabilă. Brian Statham i-a mulţumit lui Oskar Sigvaldason pentru observaţie şi a reluat propunerea anterioară a lui Joan Mac Naughton prin care încuraja CME să înfiinţeze un mic grup de acţiune dedicat celor trei procese de bază: Evaluări, SERT şi Scenarii – şi să pregătească o declaraţie CME care să evidenţieze care sunt mesajele integrate şi unde identificăm cele mai mari riscuri. Eloy Alvarez a felicitat echipa pentru munca depusă până acum şi a cerut să se asigure că fac referire la lucrările anterioare, pentru a adăuga o dimensiune de continuitate. Apoi, acesta a încurajat echipa să se asigure că sunt reflectate diferitele orizonturi de

timp – 2020, 2030 şi 2050. Maria Suner Fleming a cerut să înţeleagă mai bine modul în care politicile Europene se distanţează de politicile naţionale, deoarece se pare că devin divergente. Aceasta a încurajat tratarea diferită a UE, adăugând că acest lucru este important şi pentru Evaluări. Alessandro Clerici a încurajat adăugarea unei valori economice la toate acestea. Fiindcă nu au mai fost menţiuni, Brian Statham a mulţumit tuturor pentru observaţii şi sugestii şi a trecut la următorul punct din program. Reţele de Informare Eficienţa energetică Elena Nechaev a raportat pe scurt că o lucrare ce prezintă o scurtă descriere a lanţului valoric energetic va fi trimisă curând Comitetului de Studii. CFFS (Sisteme mai curate de combustibili fosili) Elena Nechaev a raportat că se organizează două ateliere, unul în China dedicat CCUS (captarea, stocare aşi utilizarea carbonului) şi unul în Polonia dedicat gazelor de şist. Apoi, s-a transmis o lucrare Comitetului de Studii şi se aşteaptă observaţii. PGP (Performanţe centrale) Brian Statham a raportat că Karl Theis s-a pensionat după mulţi ani de activitate în industria energetică. Acesta i-a mulţumit lui Karl Theis pentru sprijinul său din ultimii zece ani şi a prezentat noul lider al Reţelei, Gerald Hatabian, Director Departament Statistic EDF. Cristoph Frei a adăugat că CME caută din ce în ce mai mult relaţii cu lideri regionali. Fiindcă nu au mai fost alte menţiuni, Brian Statham a mulţumit tuturor pentru observaţii şi sugestii şi a trecut la următorul punct din program. Alte probleme În concluzie, Brian Statham a prezentat pe scurt Punctele de Acţiune. Acesta a adăugat că în sprijinul noii pagini de internet CME, pentru a o face mai atrăgătoare utilizatorilor, şi pentru utilizarea acesteia la prezentări în numele CME, Comitetul de Studii este rugat să facă sugestii pentru grafice cu informaţii esenţiale pentru diferitele studii. Care trebuie să fie graficele de bază pentru Evaluări, Scenarii ş.a.m.d.? Brian Statham a cerut membrilor să trimită propuneri cât mai curând posibil.n

noiembrie 2012



53

MESAGERUL ENERGETIC Sărbătorirea CET Grozăveşti. 100 de ani de la primele turbine cu abur. 10 octombrie 2012. Sinteza evenimentului. 

mat. Magdalena Cuciureanu, consilier CNR-CME transpunerea tuturor celor prezenţi în timp, unii dintre ei chiar vazânduse în unele dintre imaginile proiectate.

In ziua de 10 octombrie 2012, a avut loc la sediul CET Grozăveşti, un eveniment de suflet pentru energetica româneasca, atât de omagiere a unei realizări tehnice româneşti de acum 100 de ani cât şi de apreciere şi mulţumire la adresa acelor oameni minunaţi care au pus o piatră de temelie la baza construcţiei sistemului energetic românesc, fiind primii profesori ai şcolii de energetică din România: Dimitrie Leonida, Elie Radu, Nicolae Cucu Starostescu, Nicolae Vasilescu -Karpen, Nicolae Caranfil. Evenimentul a fost organizat de conducerea ELCEN Bucureşti împreună cu Asociaţia CNR-CME. La întâlnire au participat peste 100 de invitaţi din cadrul CET Grozăveşti, ELCEN Bucureşti, SEB - Sucursala Electrocentrale Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucureşti, CNR-CME, specialişti din ISPE şi ICEMENERG, foşti salariaţi ai CET Grozăveşti din ţară şi din stăinătate. Domnul Director General ELCEN Bucureşti, Dan Stefan Cetacli a fost moderatorul întâlnirii alături de domnul Ctin Dobre Director al Sucursalei Electrocentrale Bucureşti. Manifestarea a început cu derularea unui film realizat cu ocazia acestui jubileu. Foarte bine realizat, în aproximativ 10 minute, cu imagini şi inregistrări audio bine făcute, a impresionat tot auditoriul şi a contribuit la

54



noiembrie 2012

În cuvântul său de deschidere a manifestării, domnul Dan Stefan Cetacli a enumerat câteva din datele importante din istoria centralei Grozăveşti: 1902 Începutul termoenergeticii în Grozăveşti, prima centrală termoelectrică din Cotroceni echipată cu 3 maşini cu abur sistem Nicholson, cu o putere de 120 CP la 155 rot/min, care acţionau trei alternatoare sistem Ganz de câte 70 kW fiecare, la tensiunea alternativă de 3000 V trifazat şi frecvenţă de 42 Hz, cuplate direct cu generatoare de excitatie. A fost prima sursă de tensiune alternativă din zonă şi prima din Capitală care a folosit frecvenţa de 42 Hz şi tensiunea de 3000V; 1910 Au fost demarate lucrările de construcţie la noua CTE Grozăveşti, pe amplasamentul pe care se regăseşte şi în prezent; 1912 Au fost finalizate lucrările de construcţie a noii centrale Grozăveşti, cea mai mare CTE din ţară, cu o suprafaţă construita de 425 m2, cu o putere de 2 MW având două turbine cu abur de tip AEG – Curtis, de 1 MW fiecare şi 4 cazane de abur de tip Babcock-Wilcox. Uzina Grozăveşti a fost construită după proiectele inginerului Dimitrie Leonida, pe atunci şef al Serviciului Electricităţii Capitalei din Primaria Bucureşti, proiectele respective fiind verificate şi avizate de profesorul Klingenberg de la Şcoala Politehnică Charlottenburg, conducătorul secţiei de Construcţii Centrale Electrice

AEG - Berlin; Turbinele erau cu condensaţie, alimentate cu abur supraîncalzit de 350oC şi presiune 15 atm, cuplate fiecare cu un alternator trifazat cu puterea aparentă de 1250 kVA, tensiunea 5000 V şi frecvenţa 50 Hz, ca şi unităţile de la Filaret. Cazanele de abur erau acvatubulare, cu o suprafaţă de încălzire de câte 300 m2 fiecare, respectiv o suprafaţă de supraîncălzire de 92 m2, fabricate de întreprinderea Vulcan Bucureşti. Instalaţiile auxiliare aferente agregatelor de baza erau executate de firme germane renumite, AEG si Siemens-Schuckert. 1929 A fost pus în funcţiune primul grup de 16 MW, cel mai mare din ţară la acea dată; 1936 S-a realizat interconexiunea cu uzina Dobreşti; 1939 S-a darâmat vechea instalaţie şi s-a retehnologizat centrala; 1943 S-a interconectat centrala la reţeaua naţională de gaze prin cazanele Loffler; 1962 A început un amplu program de modernizare a centralei; In prezent, CET Grozăveşti are o putere electrică instalată de 100 MW şi o capacitate termică instalată de 584 Gcal/h, acestea fiind asigurate de două turbine cu abur de 50 MW, două cazane de abur cu circulaţie naturală, de 420 t/h, respectiv 210 t/h şi patru CAF-uri de 100 Gcal/h. În încheierea discursului său, dl Director Dan Stefan Cetacli, puternic emoţionat de momentul evocat a spus: “Trebuie să mergem mai departe pentru că avem, faţă de înaintaşii noştri, datoria de a ne pune în aplicare propriile vise şi de a construi noi trepte pentru gene-

MESAGERUL ENERGETIC raţiile care vin, iar aceste generaţii vor face acelaşi lucru ca şi EI – atunci –, ca şi NOI – acum. Pentru ca aceasta este obligaţia onorantă a prezentului: să datorăm atât înaintaşilor noştri, cât şi celor ce vor ajunge să preia din mâinile noastre ceea ce am creat. Îmi exprim încrederea că şi atunci când tehnologia secolului XXII va folosi misterioasele energii aflate acum în stadiu de concept, marea familie a energeticii româneşti va păstra în continuare, cu nostalgie şi devotament, amintirea acestui locsimbol, numit uzina Grozăveşti, care continuă să funcţioneze de peste 100 de ani, fiind cea mai veche centrală termoelectrică din ţară şi probabil printre puţinele din Europa şi din lume care au atins asemenea vârstă.” A urmat cuvântul domnului Iulian Iancu preşedintele CNR-CME, care a mulţumit pentru oportunitatea ce i s-a oferit de a fi împreună la acest moment de sărbătoare şi a apreciat ca foarte bun materialul video proiectat. L-a asemănat cu o punte în timp care, poate şi trebuie facută de oameni. A remarcat 23 de momente-premieră din 1912 până în prezent ce fac cinste atât înaintaşilor cât şi celor din prezent. Domnul Iulian Iancu a spus că ne aflăm în fata unor noi provocări, că momentul este un moment de bucurie dar şi de reflexie, este momentul unei noi pagini tehnologice, dând exemplu noul concept de SMART GRID. În încheierea cuvântului său domnul Iulian Iancu i-a înmânat domnului Director Cetacli o plachetă jubiliară din partea CNR-CME.

multă emoţie de foştii colegi ingineri şi maiştri, de la secţia cazane cu care a lucrat şi de realizările acelor timpuri. In incheiere dansul a propus ca undeva în CET Grozăveşti să se facă un anumit loc în care să fie expuse vechile personalităţi ale centralei.

Puternic emoţionat domnia sa a transmis un “La mulţi ani“ călduros din partea primului ministru Victor Ponta. Ca vechi ISPE-ist domnul D. I. Gheorghiu îşi aminteşte cum în anii ‘60 a făcut practică la uzina Grozăveşti şi Bucureşti Sud şi a descris câteva momente din implicarea sa în diverse acţiuni şi evenimente tehnice energetic legate de Centrala Grozăveşti. În încheierea discursului său foarte cald domnul D.I. Gheorghiu a adresat un călduros “La mulţi ani“ din partea tuturor colegilor săi din ISPE şi i-a înmânat domnului Director Cetacli o plachetă jubiliară.

Au mai luat cuvântul şi au transmis mesaje emoţionante domnii: Constantin Ioaniţescu, Vasile Tudora, Emilian Dobrescu, Ion

Voicu, Nicolae Niculescu, Ionuţ Purica, Constantin Dobre.

Domnul ing. Ionescu Alexandru, a fost cel care a vorbit în continuare

şi s-a recomandat ca cel mai în vârstă salariat al CET Grozăveşti. Venit din Germania, în mod special pentru acest moment aniversar dl Ionescu Alexandru şi-a amintit cu

În încheierea manifestării plină de emoţie, prietenie şi colegialitate, domnul Iulian Iancu mulţumind încă o data gazdelor pentru frumoasa manifestare, a recomandat tuturor celor prezenţi să ştie să se bucure din plin de acest moment de sărbătoare. n

MESAGERUL ENERGETIC

®

Colectivul de redacţie:

A luat apoi cuvântul domnul prof. dr. ing. Dan Ioan Gheorghiu consilier al Primului Ministru, Director General al ISPE, vice preşedinte CNR-CME.

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan Membri:Acad. Prof. dr. ing. Gleb Drăgan, Dr. ing. Iulian Iancu Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca, Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu Traduceri: Prof. Eduard Adrian Nicolaescu Tehnoredactare şi machetare: Magdalena Cuciureanu Editare: Imperium Conceptions Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56; Fax: 021/211 41 57 E-mail: [email protected]; [email protected] Website: www.cnr-cme.ro

noiembrie 2012



55

MESAGERUL ENERGETIC If we don’t have love we have nothing..... Synthesis of WEC Romanian Future Energy Leaders’ meeting with the leaders of the WEC Romanian Member Committee 

Elena Ratcu, Program manager FEL Romania

Youth, time, love, passion and responsibility, these were the flaghsip words which governed the meeting of Romanian Future Energy Leaders Group with the members of the board of WEC Romanian Member Committee organised on October 11, 2012 within the University Politehnica of Bucharest. In his opening address towards the Young Generation, Mr. Iulian Iancu, chairman of WEC Romania underlined the dimension of time and love, saying: “You are young and have all the time in the world. While young, nobody has the notion of death in his mind. It exists only in dictionaries. You have to learn how to use time in your favour, as people and as specialists of one of the most beautiful jobs- that of energy engineer. You have to learn how to love and communicate directly, not only through internet, because the cyberspace moves you away from people and from true love“. After approaching some data on the activities and studies developed by the World Energy Council, Mr. Iancu emphasized the importance of FEL Romania Programme within WEC Romania, as a common bridge between the Young Generation and the noteworthy experts in the field. Expressing his confidence in the Young Generation, who, thanks to the ITC facilities have better means of using the information than the old generation used to have in their time, Mr. Iancu concluded: „You, as FEL member within WEC Romania have the chance of going indepth the leadership area of the Romanian power system. Your active involvement in the development of the power system will help the development of the whole economic and social landscape of the country. However, you have to always remember that leaderhsip does also implies other two extremely important vectors:responsibility and ethics, without which no development prospects of the power system can be done. You are those who will

56



noiembrie 2012

Tinereţea, timpul, dragostea, pasiunea şi responsabilitatea, acesta au fost cuvintele etalon care au dominat reuniunea membrilor grupului Viitorii Lideri Energeticieni din Romania (VLER) cu membrii Consiliului Director CNR-CME care s-a desfăşurat in Sala Senatului-UPB, în ziua de 11 octombrie 2012. Dl. Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME, a subliniat în salutul său către tânara generaţie de viitori lideri energeticieni dimensiunea timpului şi a iubirii: “Sunteţi tineri şi aveţi tot timpul din lume. La tinereţe nu există noţiunea de moarte, decât poate în vocabular. Trebuie să ştiţi însă să folosiţi timpul în favoarea şi în folosul vostru, ca oameni şi ca specialişti ai uneia din cele mai frumoase meserii, aceea de inginer energetician. Trebuie să învăţaţi să iubiţi şi să comunicaţi direct, nu numai prin internet pentru că spaţiul virtual te îndepărtează de oameni si de iubirea adevărată“. După ce a prezentat câteva date privind activitatea şi studiile realizate la nivelul Consiliului Mondial al Energiei, domnul Iancu a subliniat importanţa programului VLER, ca punte de legătură între generaţia tânără şi experţii de marcă din domeniu, încurajând tinerii să fie activi, să vină cu propuneri de proiecte interesante care vor fi promovate de CNR-CME. Exprimându-şi încrederea în tânăra generaţie, care datorită extinderii mijloacelor informatizate de comunicare poate valorifica mult mai bine informaţiile decât o puteau face specialiştii energeticieni cu decenii în urmă (şi care totuşi, cu mijloacele precare pe care le aveau la dispoziţie, au reuşit să construiasacă un solid sistem energetic), dl. Iancu a concluzionat: “Ca membrii VLER în cadrul CNR-CME, dumneavoastră, aveţi şansa de a pătrunde direct în zona de lideship a SEN. Cu cât vă veţi implica mai mult în dezvoltarea sistemul energetic, cu atât mai bine va fi pentru

MESAGERUL ENERGETIC open a new page in the sustainable the power industry, you will have to be the authors of the new projects in the field of nanotechnology or smart grids, paying equal attention however to capital investment“. Pointing out the increased importance of liquefied gases and of the potential development of shale gases in Romania and showing that the regional gas market could enhance at the global level and change the structure of gas price and type of long-run contracts, Mr. Thomas Holst, director general with Chevron-Romania, mentioned that the young energy generation will be the future generation of energy leaders. “You are much better qualified than we used to be 30 years ago, you know more about ITC than we did, you focus now on the strategies of the future, you are confident in yourselves and, in our turn, we try to also grant you our credit“, showed Mr. Holst, after aving expressed his admiration for the initiative of WEC Romanian Member Committee of investing in the new generation of young energy leaders On behalf of the Politechnica Institute of Bucharest, prof.dr. Mircea Eremia stressed that he had been closely invloved in WEC Romania’s activities and that he had full confidence in the young energy generation, underlyining: „It is you who are the «the smart generation» and those who will build the smart grids, and afterwards the supergrids, in order to turn to the best account the intuition of that he was Academician Paul Dimo who, even 70 years ago, was concerned to apply his nodal theory of the power systems to a plannetary energy system. I am much pleased to find out that after many years, Politehnica’s lecture halls are again full of students. This means that the motivation of making engineering comes again to life and this is a special satisfaction for a professor “ Mr. Gheorghe Bălan, director general of WEC Romania mentioned once again the total opening of the Committee towards the Romanian FEL group. ”We express our availability of giving support to the most important youth projects and of initiating new activities within the Committee, meant to promote the youth achievements and support the interaction of Romanian youth with the youth in the world energy community”, he said. The achievements met so far by the Romanian FEL Group and the short and medium-run objectives were presented by Mrs. Elena Ratcu, director of FEL Romania, who, after appreciating WEC Romania’s efforts in supporting the FEL group, proposed the organisation of a national FEL workshop in 2013 and an international FEL workshop in 2014, in conjunction with FOREN 2014. She said: „Giving credit to the young energy generation means giving credit to the future of Romanian power industry.All of us have to realize that investing in youth capabilities and in their bold ideas and creativity practically means our investing in a sustainable future. However, we have not only to think of our expectations from the young generation, we have also to carefully consider their own expectations from the older ones”. Within the proactive discussions that followed, some interesting ideas came out from the Romanian FEL

dezvoltarea întregului peisaj economic şi social al ţării. Să nu uitaţi însă că lideship-ul implică şi trei vectori extrem de importanţi: responsabilitatea, etică şi morală, fără de care nu poate exista nici o perspectivă de dezvoltare în SEN. Dumneavoastră sunteţi cei care veţi deschide o nouă pagină în dezvoltarea durabilă a industriei energetice, dumneavoastră trebuie să fiţi autorii noilor proiecte în domeniul nanotehnologiei sau a reţelelor inteligente, acordând în egală măsură atenţie şi investiţiilor de capital“. Subliniind importanţa crescută a gazelor naturale lichefiate şi potenţiala dezvoltare a gazelor de şist în România şi arătând că piaţa regională de gaze s-ar putea ridica la nivel global şi ar putea schimba structura preţului gazelor şi tipul contractelor pe termen lung, Dl. Thomas Holst, director general Chevron-Romania, a meţionat că tânăra generaţie de energeticieni va constitui viitoarea generaţie de lideri energeticieni. “Sunteţi mult mai bine calificaţi decât eram noi acum 30 de ani, cunoaşteţi mult mai bine tehnica ITC decât noi, sunteţi focalizaţi pe strategiile viitoriului şi aveţi încredere în voi, iar noi încercăm să vă acordăm creditul necesar“, a arătat dl. Holst, după ce şi-a exprimat admiraţia faţă de iniţiativa CNR-CME de a investi şi forma viitoarea generaţie de lideri energeticieni. Din partea UPB, dl. prof. dr. Mircea Eremia a subliniat că este legat sufleteşte de activităţile CNR-CME şi că are totală încredere în tânăra generaţie de energeticieni, menţionând în final: “Dumneavoastră sunteţi «generaţia smart» şi cei care veţi construi reţelele inteligente, apoi suprareţelele, pentru a valorifica intuiţia celui care a fost academicianul Paul Dimo şi care încă de acum 70 de ani era preocupat de aplicabilitatea teoriei sale nodale a sistemului electro energetic la studiul unui sistem energetic planetar. Constat cu mare bucurie că, după mulţi ani, sălile politehncii sunt arăşi pline de studenţi, ceea ce înseamnă că revine motivaţia de a face inginerie energetică, ceea ce pentru un profesor înseamnă o satisfacţie cu totul deosebită“ Dl. Gheorghe Bălan, directorul general al CNR-CME a subliniat totala deschidere pe care CNR-CME o acordă membrilor VLER. “Ne exprimăm disponibilitatea de a sprijini cele mai importante proiecte venite din partea tinerilor şi de a iniţia noi activităţi în cadrul CNR-CME, menite să promoveze realizările acestora şi să susţină interacţionarea tinerilor energeticieni români cu tinerii din comunitatea energetică mondială“ a mai spus dl. Bălan. Realizările de până acum şi obiectivele pe termen scurt şi mediu ale progamului VLER au fost prezentate de dna. Elena Ratcu, directorul programului VLER, care, după ce a mulţumit membrilor CNR-CME pentru susţinerea grupului VLER, a propus pentru 2013 organizarea a unui workshop naţional VLER şi a unui workshop internaţional VLER, în 2014, în conjuncţie cu FOREN 2014. “Tânăra generaţie de energeticieni înseamnă practic viitorul energeticii noastre şi că trebuie să fim conştienţi că investind în capabilităţile şi ideile lor novatoare înseamnă de fapt că investim într-un viitor durabil de care toţi avem atâta nevoie. Nu trebuie însă să ne gândim numai la aşteptările pe care le avem noi de la tineri ci, trebuie

noiembrie 2012



57

MESAGERUL ENERGETIC representatives: The possibility that public authorities and WEC Romania’s experts may support young inventors, of carrying out projects based on Stirling Cycle (Olimpiu Stoicuta- university assistant, Technical University of Petroşani ); solving up the problem of passing from the statute of a student to the statute of a young employee, FEL involvement in international prpojects, organisation of a FEL Romania workshop in 2013 (Lucian Toma – head of works, Politehnica Iinstitute of Bucharest and leader of FEL Romania’s group); a much more concern on scholarhips granted to students by industrial companies in order to make them familiar with the specific, culture and activities of the organisations they are to work with (Cosmin Andronachi – master student within Technical University of Iaşi); real opportunities to be considered by companies and decision makers for the future energy leaders (Mihai Dobre- engineer, Electric power plants of Galaţi). Concludingly, Mr. Iulian Iancu drew attention to the importance that the young generation should give to buying back the time. “All of us have the same number of hours in a week. However there are only some of us who know how to change the elapsing minute into 60 unforgetable minutes, while the others throw these diamonds of life into the great ignorance. Keem in mind these things and don’t throw them into forgetness“. The event rendered the willingness of a close collaboration between the young generation and the noteworthy experts within the Romanian power industry, the support to be given to meeting FEL objectives, organisation in 2013 of a FEL workshop with the direct contribution and involvement of the youth themselves.n

58



noiembrie 2012

să ne preocupe foarte serios şi aşteptările pe care le au tinerii de la noi“, a mai menţionat dna Ratcu. In cadrul discuţiillor proactive care au urmat s-au desprins următoarele idei din partea reprezentanţilor grupului VLER: Posibilitatea ca autorităţile locale şi specialiştii CNR-CME să sprijine tinerii inventori, în realizarea în viitor a unor proiecte bazate pe Ciclul Stirling (Olimpiu Stoicuţă - asistent universitar Universitatea Tehnica Petroşani); rezolvarea problemei trecerii de la statutul de student la cel de angajat, implicarea membrilor VLER în proiecte internaţionale, organizarea unui workshop VLER în 2013 (Lucian Toma – sef lucrări UPB şi liderul grupului VLER); o mai mare preocupare din partea factorilor de decizie privind bursele de studiu pentru studenţi în cadrul unităţilor industriale, pentru familiarizarea acestora cu specificul, cultura şi activităţile organizaţiilor (Cosmin Andronachi – masterand Univ. Tehnică Iaşi); oportunităţile reale care se întrevăd pentru viitorii lideri energeticieni (Mihai Dobre- inginer, Electrocentrale Galaţi). Evenimentul a reliefat dorinţa unei colaborări strânse între generaţia de tineri şi specialiştii de marcă din cadrul SEN, sprijinirea realizării obiectivelor VLER, organizarea în 2013 a unui workshop dedicat tinerei generaţii de energeticieni, cu aportul şi implicarea directă şi activă a membrilor grupului VLER. Concluzionând, dl. Iulian Iancu a atras atenţia asupra importanţei pe care tânăra generaţie trebuie să o acorde răscumpărării vremii. “Toţi avem acelaşi număr de ore pe săptămână, dar unii ştiu să transforme minutul trecător în 60 de minute neuitate, în timp ce alţii aruncă aceste diamante ale a spus dl. Iancu în finalul alocuţiunii sale vieţii în marea ignoranţei. Reţineţi acest lucru, pe care mulţi îl uită!“n

MESAGERUL ENERGETIC PREMIERĂ MONDIALĂ: implicaţiile, potenţialul şi valorificarea gazelor obţinute din argile gazeifere, determinate într-un studiu exhaustiv, la nivel naţional şi în context european

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

COMUNICAT DE PRESĂ În perioada 12-14 octombrie 2012, la Azuga, sub egida CNR-CME s-a desfăşurat prima sesiune de lucru a CENTGAS - Centrul European de Excelentă în domeniul gazelor naturale din argile gazeifere. Peste 40 de profesionişti de excepţie din domeniile geologie, mineralogie şi petrografie sedimentară, geologie petrolieră, geofizică, tehnologie şi echipamente, protecţia mediului, chimie, hidrogeologie, hidrologie, seismologie, economie, sociologie, arheologie, politici de securitate energetică, legislaţie s-au întâlnit şi au dezbătut sub deviza „O mai bună cunoaştere a potenţialului argilelor gazeifere şi a stadiului explorării pentru gaze naturale din argile gazeifere în România”. Participanţii, membri ai Academiei Române, rectori, decani şi profesori din învăţământul superior, specialişti cu responsabilităţi în unităţi centrale şi de reglementare din domeniul energetic şi al mediului, din 7 centre universitare româneşti şi 19 institutii, s-au constituit în 5 grupe – după module de specialitate (resurse/geologie, tehnologie/echipament, impact de mediu, impact economic/social/politic, legislaţie) care au definitivat structura raportului, au căzut de acord asupra conceptelor şi principiilor care vor fundamenta conţinutul studiului şi au estiat bugetele aferente dezvoltării fiecărui segment din raportul final. La elaborarea studiului care constituie această etapă a proiectului CENTGAS al CNR-CME vor participa peste 100 de specialişti din întreaga ţară. Aflată în programul de activităti al CNR-CME pentru anii 2012-2013, sesiunea de lucru a reprezentat startul primei etape a proiectului CENTGAS, centrat pe „Resurse energetice neconvenţionale – gaze naturale din argile gazeifere; potenţial şi valorificare”. Într-o etapă următoare, studiul va avea în vedere potenţialul argilelor gazeifere din spaţiul european – de la cunoaştere şi prospectare la explorare şi exploatare, ca o bază pentru dezvoltarea unei strategii energetice noi şi unitare. În conformitate cu Hotărârea Consiliului Director al CNR-CME din 11.10.2012, Raportul final al primei etape de studiu va integra rezultatele a şase module tematice, după cum urmează: 1. Cadru general; 2. Resurse energetice neconvenţionale în România; 3. Utilaje, tehnici şi tehnologii; 4. Activitatea de foraj şi impactul asupra mediului; 5. Politici economice, securitate energetică, strategii, politici sociale; 6. Cadrul legislativ şi de reglementare. Raportul final al acestei etape a studiului, prevăzut pentru 15 februarie 2013, va îmbrăca trei forme distincte – diferite prin volum şi conţinut – destinate, respectiv, forurilor instituţionale de decizie (cu o sinteză în limba engleză pentru Consiliul Mondial al Energiei), specialiştilor şi publicului larg.n

noiembrie 2012



59

Organizatori

Al 5-

-EAST EUROPE din România Sala Palatului, 21-23 noiembrie 2012

23 noiembrie 2012, orele 9.00-16.00 Sala Palatului, Bucure ti AGENDA 08.30-09.00

Înregistrare participan i.

MODERATORI: Dr. ing. Iulian Iancu – Pre edinte, Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Dr. ing. ndulescu – Director General, Ministerul Economiei, Comer ului i Mediului de Afaceri Dr. ing. Corneliu Rotaru – Director ANRE 09.00-09.15 09.15-11.30

Cuvânt de deschidere Dr. ing. Rodin Traicu, Secretar de Stat MECMA Sesiunea I:

î

Sisteme eficiente de generare a energiei electrice Prof. dr. ing. George Darie Dr. ing. Anca Popescu, Director SC ISPE SA ia energiei electrice SC ELECTRICA SA

Pentru informa ii suplimentare vizita i:

Sisteme eficiente de iluminat electric Dr. ing. Paul Pencioiu, Director Tehnic SC ICPE SA Ing. C t lin Popescu, Director General ARC Bra ov Prof. dr. ing

11.30-12.30 12.30-14.30

. Vizitarea Târgului Sesiunea a II-a:

Eficien a energetic în industrie Prof. dr. ing. Ion Mircea

- SOCER

Eficien a energetic în construc ii urbane Prof. dr. ing. Aureliu Leca, a energetic în transportul urban Prof. dr. ing. Serban Gheorghe Raicu, Pre edinte Sec ia Ingineria Transporturilor – ASTR Eficien a energetic ionare electric Dr. ing. Ion Potârniche, Director General ICPE ACTEL

14.30-15.30

Sesiunea a III-a: Echipamente, tehnologii,

15.30-16.00

Discu ii si Concluzii

PARTENERI MEDIA:

practice

- ARPEE