Memorialiastul Si Calatorul Liviu Rebreanu

 

 

MEMORIALISTUL ŞI CĂLĂTORUL LIVIU REBREANU

 

'' Fireşte nu pot regreta şi nici renega nimic din viaţa mea . Dacă însă ar fi să reîncep nici azi nn-aş aş face decît ceea ce am făcut odinioară . Viaţa mea , ca a oricărui om de muncă şi zbuciumare , e un tot , cu umbre şi  lumini , cu lucruri bune şi rele cu înălţări şi scăderi .'' 

LIVIU REBREANU

( Un ultim răspuns - " Adevărul ", nr.1451 din 1931 )

 

2

Pe lîngă ngă opera era de fi ficţ cţiiune Livi Liviuu Rebre ebreaanu este este autor torul unei impre im presio siona nante nte opere opere de non non ficţiu ficţiune ne alcătu alcătuită ită din jurna jurnale le şi impre impresii sii de călătorie. Această faţetă a scrisului său , mai puţin cunoscută , adaugă un plus de cunoaştere cunoaştere la creaţia literară propriu-zi propriu-zisă să oferindu-ne oferindu-ne o largă zonă zonă de meditaţie asupra modului de a lucra a scriitorului , asupra formaţiei sale de scriitor realizat. El redă bine lumea reală transfigurînd-o ca orice om sufletului său dar nu transfigurează îndeajuns de personal. Rebr Re brea eanu nu era in inte tere resa satt în călăt călător orii iile le sale sale nu de '' ''fr frum umos osul ul -o născoc năs cocir iree omenea omenească scă '' ci ci de pulsaţ pulsaţia ia vieţi vieţii.i. O minte minte luci lucidă dă şi o mînă mînă necruţătoare construiesc simplu dar temeinic pagină cu pagină atît jurnalul de călătorie cît şi jurnalul său personal. Ce impresii reţine , ce impresionează mai mult la el , asupra cărei realităţi îşi opreşte ochiul ochiul ager - sînt întrebări întrebări la care trebuie să răspundem  în cadrul acestei lucrări . Pe de altă parte jurnal jurnalul ul consti constitue tue singur singuraa formă formă nefalsi nefalsific ficată ată a re real alit ităţ ăţii ii , un mod mod de conf confes esiu iune ne dir direc ectă tă prin prin int inter erme medi diul ul căru căruia ia pătrundem în laboratorul său de creaţie .

 

3

CĂLĂTORUL

I. PEREGRINĂRILE VIEŢII

Geniul rebreanian începe marea lui călătorie în micul micul nostru univers printre oameniii obişnuiţi oameni obişnuiţi ai Ardealului Ardealului , pămîntul pămîntul sfînt sfînt , bătătorit de el în timpul timpul vieţii care va răm rămîne îne mereu mereu o forţ forţăă dătătoar dătătoaree de viaţă viaţă care după moarte moarte va purta purta  pioasa amintire amintire a omului omului Rebreanu întipărit întipărităă veşnic în memoria memoria celor mulţi. mulţi. Rebreanu păstrează în amintir amintiree mun munţii, ţii, apele şi cerul limpede limpede al Transilvani Transilvaniei ei  purtîndu purtî ndu-le le în suflet suflet peste mări mări şi ţări. Sinuosul Sinuos ul drum al romancieru romancierului lui începe în 7 noiembrie noiembrie 1885 în satul Tărlişiua Tărli şiua într-o într-o noapte cu stele , fiind fiind primul primul copil copil al familiei familiei Rebreanu , tatăl fiind umilul dascăl al statului maghiar , iar mama fosta talentată actriţă diletantă Rodovica Rodo vica Diugan Diugan : ''  Astfel se face că eu m-am născut într-un sat anume Tărlişiua pe care nici pe hartă nu l-am descoperit nicio niciodată dată şi care totuşi există devreme ce tatăl meu a dăscălit acolo un an de zile iar eu însumi tot acolo miam petrecut primele primele luni de viaţă.'' ( 25 , 32 )

Mama vede în primul primul ei copil un nou numi numit,t, ales de Dumnezeu , un trimis trimis al cerului. Învăţătorul Vasile Rebreanu este primul cu ştiinţă ştiinţă de carte în familie, familie, fi fiind ind coleg cu marele Coşbuc ajungînd în urma peregrinărilor la Maieru. Intre Int re cele două drumuri drumuri - evad evadarea area de la Lăpuş Lăpuş în toiul toiul nopţii nopţii şi plecarea plecarea la Bistriţa - se va petrece copilăria romancierului, copilărie fericită, oglindită în

 

4 operele de maturitate, Maieru apărînd ca o oază de fericire, ca un etern pămînt al făgăduinţei. Hotar Ho tarel elee neîn neînse sem mnate nate ale ale satul satului ui dispar dispar şi se pierd pierd în vis vis înco înconj njur urîn îndd imen im ensa sa împă împăra raţi ţiee a copi copilă lări riei ei.. Maie Maieru ru apar aparee az azii ca o com comună ună impo impoza zant ntă, ă, modernizată, numai numai meandrele uliţelor uliţelor mai amintesc de acel sat cu căsuţe umile cuibărit în căldarea munţilor, iubit de ochii copilului. Pentru copilul zburdalnic care nu împlinise nici vîrsta de trei ani la venirea lor în Maieru, acest loc devine centrul cent rul univer universul sului. ui. Aici Aici va cunoaşt cunoaştee freamă freamătul tul codrilor codrilor,, şoapt şoaptele ele Someşu Someşulu lui,i,  plăcerea primelor primelor lecturi lecturi dar şi primele primele izbucnir izbucnirii ale sentim sentimentul entului ui erotic devenind devenind locul cel mai frumos în ochii copilului. Ajuns în Maieru ei stau în diferite diferite locuri, prima prima gazdă a rebrenilor pare să fi fiee în apropi apropiere ereaa conacu conaculu luii ''gr ''grof ofoa oaie iei'i'',', cum i se spu spunea nea Ilene Ileneii lui lui Gavri Gavrilă lă Macodranu, ţărancă ţăranc ă din Ilva Mică, ajunsă amanta unui nobil care după moarte i-a i-a lăsat lăs at moştenir moşteniree castelul castelul şi gospodări gospodăriaa din Maieru. Lesp Lespezil ezilee de marm marmură ură îl farmecă pe copilul inocent introducînduintroducîndu-ll în lumea basmelor. Devenit prieten cu Ileana grofné, grofné, el va reţine în memo memorie rie figura figura acesteia acesteia pe care o va reînvia reînvia peste ani într-o serie de creaţii. Mai tîrziu Rebrenii se vor muta ''vis - a -vis '' ( 25 ,98 ) de crîşma lui Tuptil Tupt il,, în apropier apropierea ea locului locului unde se ţinea ţinea hora satului satului.. Alătur Alăturii de amint amintire ireaa grofoaiei, Tuptil este un alt personaj misterios, misterios, zugrăvit amănunţit în Caietele de creaţie ale romancierului. Familia lui Rebreanu se va muta din nou mai tîrziu ducînd greul existenţei zilnice, dar totuşi în ciuda greutăţilor în lucrările sale de maturitate mărturiseşte :''De Maieru se leagă toată copilăria mea'' (9,124). Pentru micul micul Liviu, Liviu, Maieru devine devine centrul universului: universului: el conducea ceata de d e copii zburdalnici strînşi de pe drumuri, rupţi de foame, care odată intraţi în casă  primeau  prim eau pedepsele pedepsele cuvenite. cuvenite. Prietenii Prieten ii lui rema remarcas rcaseră eră încă de atunci atunci trăsătur trăsăturile ile caracteri caracteristi stice ce ale viitoruluii romancier. Fostul său prieten Octav Ilieş observa că '' sufletul lui  Liviu viitorulu Liviu nu-i din aluat aluat de rînd '' (  9 ,176 ), iar crîşmarul evreu, Aron, prevestea pentru

 

5 el un viitor viitor importa important. nt. Un alt prieten prieten,, Silvi Silviuu Coroţoiu, Coroţoiu, spunea spunea că Liviu Liviu era considerat căpetenia tuturor aventurilor, era băiatul care găsea prieteni şi printre adulţi, cum ar fi fost Boroiu, un fecior voinic şi tare ca un urs, care făcea copiilor   jucării pe degeaba. Lumea Lumea copilăriei copilăriei ne apare populată şi de tovarăşi de joacă. El vorbeşte despre cîinii,Tîlhăriu, cîinii,Tîlhăriu, Ursul, Vigyáz, prezentaţi prezenta ţi ca prieteni ori duşmani duşmani înfricoşători. Viitorul romancier avea intenţia să realizeze o carte de amintiri în felul lui Creangă. Creangă. Manuscrisul Manusc risul îîntitulat ntitulat Aminti Amintirile rile din Maieru conţine alături de un număr mare de amintiri şi imagini vii ale dascălilor care au îndrumat primii  paşi ai viitorul viitorului ui artist. Vorbeşte despre Boşca, fostul lui dascăl, om mic, grăsuţ, ca care re avea avea o neva nevast stăă frum frumuuşi şică că.. Ia Iarr într într--o ci cior ornă nă a unei unei conf confer erin inţe ţe desp despre re Răscoala , el vorbeşte vorbeşte despre tatăl tatăl lui ca unul dintre dintre foştii foştii lui dascăli : '' ... în  şcoala aceasta cu mulţi ani în urmă făcusem şi eu primele clase primare învăţător fiind învăţător fiind tatăl tatăl meu ... ... ''  ( 25, 103 ). S-a descoperit în arhiva scriitorului două epistole semnate de unul din dascăli Al. Ioan Jarda, ''...fostul dumitale dascăl...'' ( 25, 106 ), în care acesta cere ajutorul fostului elev pentru că ''... iarna e aici, scumpetea mare,  mijloace de trai puţine...' ( 25,106  ). Important în

această privin privinţă ţă răm rămîne îne mărturia mărturia autorul autorului: ui: '' Cele dintîi plăceri ale slovei tipărite pe care tot în Maieru le-am avut în forma primelor lecturi care m-au  pasionat, Poveştile ardeleneşti ale lui Ion Pop Reteganul''  (9,176). Liviu a iubit

cîntecu cîn tecull şi citit cititul, ul, de mic mic copil copil s-a îînvă nvăţat ţat cu necazuri necazurile le dar şi cu bucur bucurii iile le Club '' ( 3, 3, 84 ). omului simplu, printre care se numărau numărau şi serile petrecute la '' Club unde se învaţă cu deprinderile fumatului care-l vor întovărăşi de-a lungul vieţii în

nopţi nop ţile le pl plin inee sacri sacrifi fica cate te scris scrisul ului ui.. Acest Acest club, club, văzut văzut ca o minun inune, e, de ochii ochii copilului era frecventat de intelectualii satului, satului, soţi trimi trimişi şi după cumpărături care, ui uitî tînd nd de ti timp mp,, se avent aventur ureaz eazăă în lum lumea jocul jocului ui de cărţi, cărţi, discut discutîn îndd despre despre  problemele  problem ele grave grave ale lumi lumii.i.  Natura din Maieru va rămîne rămîne locul în care copilul copilul Rebreanu va cunoaşte izbucnirea izbucni rea sentim sentimentul entului ui de dragoste : '' In Maieru Maieru mi s-a deştept deşteptat at în inimă inimă întîia oară chiar sentimentul iubirii. Era o fată de vreo douăzeci de ani, fată de

 

6 măritat. Nu ştiu cum o chema. Eu aveam cinci ani şi iubeam pe fata  pădurarului.'' ( 9, 176 ).

A crescut astfel într-o regiune de munte în deplină libertate şi Maieru va rămîne răm îne chiar şi cu trecerea trecerea anilor  anilor  '' ... satul copilăriei ... ,sat de munte, întradevăr foarte frumos cu oameni buni înţelepţi ...'' ( 9,178 ). Scriitorul rămîne veşnic legat de Maieru unde se va reîntoarce din cînd în

cînd, vizitînd vizitînd prietenii prietenii şi adunînd imagin imagini,i, astfel o copilărie fericită fericită va deschide drumul marelui romancier : '' In Maieru am trăit cele mai frumoase zile ale vieţii mele pînă ce, cînd mă împlinesc zece ani a trebuit să merg la Năsăud, la liceu."  ( 25,98 ).

Obişnuit cu libertatea vieţii, cu ciripitul păsărilor, cu Someşul lin curgător, copilul se va adapta cu greutate la regimul sever impus de regulamentele şcolare. Devine în 1895 elev al gimnaziului gimnaziului Superior Fundaţional din Năsăud. Cum ne arată foile matricole păstrate, el a fost un elev silitor silitor care învăţa foarte uşor, dar  avea probleme probleme cu discipl disciplina ina spre spre marea marea supărare supărare a pări părinţ nţilo ilorr şi dascălil dascălilor or din şcolilee prin care a trecut : Năsăud, Bistriţa, şcolil Bistriţa, Sopron şi Budapesta. Budapesta. Băiat venit venit de la ţară rămîne uimit de lucirea superficială a oraşului. Printre noile posibilităţi de distracţie oferite de oraş se numără numără plimbările plimbările pe Corso, spectacolele spectacol ele de teatru. Locuieşte Locuie şte în gazdă la nişte nişte ţărani ţărani care odinio odinioară ară au găzduit găzduit pe tatăl tatăl său împre îm preună ună cu Coşbuc . Interesul Interesul pentru pentru poezia lui Coşbuc Coşbuc îl face să reci recite te El Zorab '' ... cu inima sfîşiată de toate spaimele  ..." şi recoltînd ...un ropot de aplauze ". ( 25 106 ). La gi gim mnaziu naziu Funda Fundaţi ţion onal al din din Năsăud Năsăud curs cursur uril ilee se desfăş desfăşur urau au potri potrivi vitt  programei Ministerul  programei Ministerului, ui, între materii materii figurîn figurîndd şi predarea limbii limbii român. român. Nicula Niculaee Gheran, în cartea lui intitula intitulată, tă, Tînărul Tînărul Rebreanu, Rebreanu, ne oferă date concrete despre gimnaziul unde se făcea carte :"...6 ore de latină săptămînal , limba şi literatura română şi maghiară 4 ore săptămînal,4 ore de geografie şi matematică precum alte ore de desen, caligrafie menite să dezvolte simţul pentru frumos al elevului,  precum şi religie." ( 25, 115 ). Livi Liviuu nu vorbeşte nominal nominal despre dascălii săi, săi,

 

7 singura singu ra excepţie o constituie directorul directorul gi gimna mnaziul ziului ui Ioan Ciocan, cunoscut din  paginile  pagini le romanulu romanuluii Ion, personaj cu care tatăl său s-a aflat în relaţii epistolare. epistolare.  Niculae Gheran ne dă unele date despre colegi :  Niculae   " In In cl clas asaa I are are 51 de de cole colegi gi din din car caree vor vor rămîn rămînee în cla clasa sa II II numa numaii 36  majoritatea majorita tea proveniţi proveniţi de la la ţară ţară ". ( 25,119 25,119 ). La terminarea terminarea clasei I va fi notat cu calificativul calificativul bun iar la sfîrşirtul clasei II calificativul calificativul se va schimba schimba din

cauza execeselor de comportament care duc la schimbarea părerilor profesorilor, fi fiin indd sfătui sfătuitt să se îndrept îndreptee spre o altă şcoală. Astfel Astfel apare ca salvare salvare numir numirea ea tatălui său în post tatălui postul ul de învăţăt învăţător or al satului satului Prisl Prislop, op, fii fiind nd şi el trasnsf trasnsferat erat la Bistriţa. Avem certitudinea că el devine din 1897 elev la " Polgári Fiú Iskola" unde va studia timp de trei ani. Tatăl lui nu-şi putea periclita cariera şi nici veniturile materiale nu permiteau să înscrie băiatul la o şcoală germană din Bistriţa. La "Polgári Fiú Iskola" predarea se face în limba maghiară, dar el va învăţa şi limba germană cu cîte trei ore pe zi. In această unitate şcolară exigenţa era foarte mare, printre înscrişi numărîndu-se colegi de diferite naţionalităţi, ceea ce la obişnuit obişnuit de mic cu respectul respectul celuilalt celuilalt şi cu aprecierea de sine, dar tot aici va învăţa pentru o viaţă ce înseamnă solidaritatea umană. In primii doi ani obţine calificati calif icativul vul "jó'' "jó'' (Bun (Bun ), doar în anul trei îmbunătaţeşte îmbunătaţeşte notele avînd la sfîrşitul sfîrşitul anulu anu luii calif calific icat ativ ivul ul "jeles "jeles"" ( Foart Foartee

bine bine ). El dovedeşte dovedeşte şi în conti continu nuar aree

capacitatea de însuşire excepţională, dar comportamentul rămîne neschimbat, rămînînd în continuare acelaşi copil zburdalnic însetat de noutăţi. Amintirile colegilor colegil or despre Liviu Liviu sînt plăcute. plăcute. Sitowski Árpád Árpád şi Bucowsky Victor Gustáv îşi aduc aminte de Liviu ca de un băiat puternic, de unul dintre cei mai buni elevi ai liceului. Acest fapt este confirmat şi de colegul lui de cameră Alexiu Candale, gazda lor fii fiind nd Arsent Arsentee Bachiş, Bachiş, cu soţia lui poreclit poreclităă "lelea Maria". (36,79) Alexiu Candale vorbeşte despre fostul lui prieten ca un elev excepţional, dar şi un om remarcabil, care accepta de cele mai multe ori pedepsele în loc să pîrască pe

 

8 adevăratul vinovat, confirmînd faptul că Liviu, deşi era unul dintre cei mai buni elevi ai şcolii, a fost dat afară pentru comportamentul său impulsiv. Liviu a cunoscut de mic copil greutăţile vieţii. Incă de atunci el s-a confruntat cu lipsa banilor, cum s-a întîmplat cînd s-a îndrăgostit de o săsoaică cu  părul auriu. auriu. Şi-a vîndut vîndut vioara pentru a putea trimite trimite alesei inimii inimii prăjituri prăjituri cu frişcă. Această mică domnişoară "...fata unui coşar sas ..."  ( 25,123 ) îi va inspira  prima şi ultima  prima ultima lui lui poezie din cariera cariera lui de scriitor.: scriitor.: " Eram băieţandru de 12-13 ani prin clasa a treia de liceu cînd prima mea manifestare literară s-a produs ."  ( 25,125 )

Insă fata cu părul bălai nu vorbea decît limba germană astfel truda lui a fost zadarnică, poezia cu pricina intitulîndu-se intitulîndu-se Suvenir .

Bistriţa a fost şi locul unde are viziunea prinţesei fermecate, care va da substratul unei poveşti de reîncarnare. Imbolnăvit de friguri devine prizonierul unei viziuni fantastice care va reveni peste ani. Datorită comportamen comportamentul tului ui său elevul Rebreanu a trebuit să părăsească liceul liceul maghiar din Bistriţa, tatăl lui înscriindu-l la "Şcoala superioară de honvezi din Sopron". Această şcoală îşi deschisese porţile abia cu doi ani în urma înainte ca Rebreanu să -i devină elev. Oraşu Ora şull Sopro Sopron, n, cunos cunoscut cut pîn pînăă la sfîr sfîrşi şitu tull secol secolul ului ui al

XIXXIX-le leaa

ca

Odenburg, este aşezat aproape de graniţa cu Austria. Imprejmuit de coline, oraşul  părea o fortăreaţă cu privelişti privelişti deschise deschise spre Alpii austrieci, austrieci, cu străzi înguste înguste şi o mulţime de prăvălii. Aici vine băieţandrul de pe malul Someşului să dea examenul de intrare, el îmbrăţişînd cariera de militar, obişnuindu-se cu legile severe care domneau în armata austro-ungară.

 

9 Ca să mai scape de grija unui copil, învăţătorul Vasile Rebreanu cere conduceriii Ministerul conduceri Ministerului ui Apărării Apărării Naţionale Naţionale de a-şi înscrie înscrie pe fiul fiul lui, Rebrean Oliver pentru un loc gratuit, ca bursier de stat.

Liviu Rebreanu elev la Sopron

Cererea tatălui este primită, astfel copilul susţine examenul de intrare la 28 august l890, la Sopron, scriind părinţilor : " Iubiţi părinţi ! Examenul de primire ll-am am pus. pus. Îs luat luat ! E foar foarte te bine bine.. Acum Acum mi-s mi-s îmbr îmbrăc ăcat at în hain hainee cătă cătăne neşt şti. i. Trimiteţi şi celea cămeşi.Liviu " ( 25,131 ).

Şcoala oferă elevului elevului posibilit posibilitatea atea de a acumula acumula cunoştinţe cunoştinţe noi, pentru pentru că aici se urmărea dobîndirea unei culturi generale, prin predarea unor discipline clasice, dar şi pregătirea tehnico-militară. In ciuda greutăţilor pe care le are de întîmpinat, el reuşeşte să termine primul an cu calificativul " eminent " , ceea ce înseamnă o decoraţie la uniformă, uniformă, distincţie distincţie care îi va fi retrasă la finele finele anului doi , odată cu scăderea notei la purtare, fiind pedepsit cu zile de arest în cazarmă. Încă de acum are preocupări preocupă ri literare, literare, lucru inadmisibil inadmisibil după superiorii săi pentru un viitor viitor ofiţer, ofiţer, fiindufiindu-ii retrasă retrasă distin distincţ cţia ia simplă simplă,, chiar chiar şi pentru faptul faptul că îşi făcuse un costum la la un croitor din locali localitate, tate, dar la sfîrşitul sfîrşitul anului anului trei trei consiliul consiliul  profesoral  profeso ral îi acordă distincţia distincţia dublă. dublă.

 

10 La terminarea şcolii din Sopron, din lipsa banilor, este în situaţia de a fi nevoit să aleagă între două profesii: preoţie sau armată. In adîncul sufletului el dorea să devin dorea devinăă medi medic, c, dar acest acest vis vis rămîn rămînee neîmp neîmpli lini nitt din din caza caza li lips psur uril ilor  or  materiale : " ... a trebuit trebuit să aleg între singurele singurele două cariere pe care le puteam puteam urma fără nici un sprijin material de acasă preoţia şi armata. Am ales pe a doua pentru că mi s-a parut atunci mai compatibilă cu pasiunea scrisului care mă ispitea de mult". ( 43,96 ).

Intrarea la Academia militară militară Ludovika nu era uşoară, fiind fiind o concurenţă mare. Era singurul român cu bursă absolut gratuită, distingîndu-se de la bun în încep ceput ut pe toată toată li lini nia. a. Ca şi la Sopron Sopron şi la Budap Budapeat eataa obţin obţinee în primul primul an distincţia dublă, dar în noul an şcolar pierde distincţia de "eminent". Tînărul ofiţer  rămîne fascinat de cetatea medievală, de Dunărea lin curgătoare amintindu-i de Someşull de acasă. Someşu acasă. El cutreie cutreieră ră fasci fascinan nanta ta metr metropol opolăă în lung lung şi şi-n -n lat fiin fiind, d,  preocupat de scris, după cum ne mărtur mărturiseşte: iseşte: "...în timpul studiilor mele aici am continuat cont inuat să scriu ... revenisem revenisem însă la teatru teatru .... cred că am scris peste cinzeci cinzeci de piese, în vremea asta ...ba într-o zi am scris un libret de operetă." (25,142 )

El are aici diferite diferite preocupări literare, literare, scriind în în limba maghiară şi germană cum ne mărturiseşte mai tîrziu:"Operele dramatice le cream în nemţeşte iar proza cu contese şi prinţi în ungureşte ." (43,112).

Activităţile culturale nu-i sustrag atenţia de la viaţa studenţească, după cum ne dovedesc rezultatele le învăţătură, el fiind considerat unul dintre cei mai  buni cadeţi de la Ludov Ludovika ika după cum ne-o dovedeşte faptul faptul că primeşte primeşte în aceşti ani "distincţia dublă". Şi aici se manifestă ca o fire energică, cu mare influenţă asupra colegilor, o fire autoritară, dinamică, în continuă mişcare ce atrăgea după sine numeroase  pedepse. Aceasta şi pentru că interesat interesat de viaţa marii marii metropole metropole îşi dă seama că viaţa nu se învaţă învaţă nu numai numai din cărţi, cărţi, ci din experienţa experienţa trăită, trăită, ca atare e prezent  pe poligonul poligonul şcolii şcolii de ofiţeri, ofiţeri, citeşte citeşte în traducere traducere operele marilo marilorr clasic clasicii (Tolstoi (Tolstoi , Gogo Go gol, l, Dosa Dosato toev evsk ski) i),, se inte intere rese seaz azăă de te teat atru ru şi publ public icaţ aţii iile le din din vrem vremea ea

 

11 respectivă. respecti vă. Prezint Prezintăă o pref preferi erinţ nţăă faţă de op opera era marel marelui ui Shakespea Shakespeare, re, iar din literatura maghiară se simte apropiat de sufletul unor autori care au scris opere inspirate din viaţa ţărănim inspirate ţărănimii ii şi a vechii vechii burghezi burgheziii în destrămare; destrămare; de scrisul lui Mikszáth Kálmán , de exemplu. Manifestă încă din această perioadă o mare simpatie faţa de teatru, avînd şi unele une le încercă încercări ri personal personale, e, proiecte proiecte de artă dramat dramatică. ică. În lucrarea lucrarea lui întitu întitulat latăă Liviuu Rebreanu în atelierul Livi atelierul de creaţie, Stancu Ilin spune că această obsesie a teatrului a moştenit-o de la mama lui, care înainte de a deveni soţia învăţătorului Vasile Rebreanu, era actriţă diletantă cu frumoase perspective artistice , acest talent al mamei fiind zugrăvit mai tîrzit în personajul Mariei Herdelea din Ion. Primele Prim ele încercări sînt scrise în ungureşte ungureşte şi sînt intitu intitulate: late: Vetélytársak  Vetélytársak  (Rivalii ), Valkó Föhadnagy (Locotenentul Valko), Gigi (Gighi) etc. nu reprezintă încă puterea de creaţie a viitorului romancier. Odată cu trecerea anilor din copilul însetat de cunoştinţe va deveni chipeşul ofiţer al monarhiei austro-ungare . Proaspetul absolvent de la Ludovika a fost repartizat la regimentul regal maghiar numărul numărul doi de honvezi (infanterie ) din Gyula, unde îşi începe cariera militară, la 18 august 1906. Părăsind pitorescul oraş de pe malul Dunării, el se trezeşte repartizat întrun orăşel de provincie din sud-estul

Rebreanu cadet la Luduvika. laţie numeroasă de români. După rezultatele rezultatele la învăţătură învăţătură avea dreptul dreptul la un loc în capitală, dar acest lucru a devenit imposibil, din cauza comportamentului din din ultimii ultimii ani, fapt pentru care a avut notaţ notaţii ii slabe slabe la purtare purtare şi unele unele neîn neînţel ţeleger egerii datorate datorate inter interesu esului lui  pentru literatură. literatură. Dincolo Dincolo de acestea, tînărul tînărul Rebreanu îşi imp impresion resionează ează atît Ungariei, o regiune de şes cu o popu-

superiorii cît şi subalternii dovedind :'' ...caracter echilibrat, temperament calm,

 

12  serviciul şi-l face bine, e un coleg bun  atît faţă de superiori cît şi de subalterni, e hotărît ...". ( 21,6 ). Sufletul lui era însă de mult despărţit de profesia armelor,

care nu-l interesau de loc, dar dacă totuşi un timp timp a mai fost credincios, a făcut-o din nevoia de a respecta regulamentul, din sentimentul datoriei, din nevoia de a avea un rost în lume, lume, şi spre a-şi asig asigura ura pîine pîineaa de toate toate zilele zilele.. A citit citit mult, mult, dovada contituind-o caietele de lector, unde găsim numeroase extrase, citate, maxime, maxi me, aforism aforismee din scrierile scrierile lui Hu Hugo, go, Zola, Gorki, Shopenhaure Shopenhaure , Spencer, Byron, Ibsen. În această perioadă citea după după bunul său plac nefiind nefiind guvernat guvernat de  principii  princi pii de selecţie a lucrărilor lucrărilor.. Cu prilejul manevrelor din 1907, va fi numit menage - major, major, adică acela care alcătuieşte meniul popotei şi administrează banii necesari, lucrul îi va fi fatal, deoarece în urma unui act neprevăzut se va afla în situaţia de a avea o lipsă de cîteva sute de coroane, lucru care depăşea mult venitul unui ofiţer. Există multe teorii în legătură cu acest eveniment neplăcut, împrejurări care nu vor fi elucidate în totalitate. Unii susţin că a cheltuit într-un într-un mod necugetat, alţii că i-a pierdut la  jocuri de noroc. El menţionează menţionează în memoriu memoriull său din 15 februarie februarie 1910 că adevărate adevăr atele le moti motive ve ţi ţinn de activ activit itate ateaa lui lui parti partizan zanăă pentr pentruu cauza cauza româ române neasc ascăă desfăşurată ca ziarist la unele ziare din România. Cert este faptul că începînd cu data de 13 octombrie 1907 şi pînă în 5 februarie 1908, Liviu Rebreanu a fost suspendat din armată. Credinţa lui că era menit să devină scriitor, conjugată cu ambiţia de a se afirma l-au ajutat să depăşească depă şească acest ac est moment crucial păstrînd tăria şi puterea de a se ocupa de literat literatură, ură, scriind scriind schiţe schiţe şi nuvele nuvele inspirat inspiratee din viata mili militar tară. ă. Importante rămîn lucrările elaborate în timpul cît a fost suspendat din serviciu, lucrări importante nu atît pentru valoarea lor literară, cît pentru valoarea lor documentară, pentru anii petrecuţi în armată. Interesante sunt prozele din ciclul Szamárlétra şi fragmentul de roman Cazarma, ambele istorisind etape din vi viaţ aţaa mili milita tară ră şi ajung ajungîn îndd la concl concluz uzia ia că mul multt visa visata ta scară scară de mătase mătase a

 

13 ascens asc ensiu iuni niii social socialee

nu este este decît decît o "s "scar carăă a măga măgari rilo lor" r",, cum de altfel altfel îşi

intitulează Rebreanu ciclul său de povestiri. Dacăă Maieru Dac Maieru înch închid idee spaţiu spaţiull copil copilăr ărie iei,i, Pris Prislo lopu pull semn semnif ific icăă ti timp mpul ul vacanţe vaca nţelor, lor, perioada de pregăti pregătire re a viitor viitorul ului ui romanci romancier. er. Ca ofiţer ofiţer cu sabie sabie şi mănuşi albe se va plimba pe şoseaua principală, dar ca civil va cunoaşte aici mai amănunţit viaţa ţăranilor şi va învăţa învăţa limba ţărănimii. Maieru semnifi semnifică că timpul timpul pierdut, lumea lumea imagi imaginară, nară, iar Prislopul Prislopul timpul timpul stagnant al celui supravegheat. Prislopul rămîne locul de plecare în căutarea visurilor, spaţiul de formare al viitorului romancier, locul etern devenit cunoscut lumii din romanele sale. Despre reîntoarcerea reîntoarcerea sa acasă după întîmplarea întîmplarea de la Gyula, Gyula, Rebreanu Rebreanu ne mărturiseşte următoarele :" In fond, eu n-am spus nimăniu ce e cu trecutul meu.  Nu-l cunoaşte nimeni nici tatăl meu, nici rudele. Ei ştiu că eu am mîncat vreo mie de coroane la armată şi din pricina asta a trebuit să renunţ la rangul de ofiţer . " ( 25,167 )

După atîţia atîţia ani în care a suporta suportatt regim regimul ul sever al şcolilo şcolilor, r, al armate armatei,i, revenirea printre ai săi a făcut ca spiritul său să se bucură de plină libertate . La începutul anului 1908, acasă trăiau din leafa de învăţător opt suflete şi cînd nu s-ar s-ar fi aşteptat să primească primească de la Liviu Liviu ajutor, acesta se reîntoar reîntoarce ce fără nici un rost în lume, el care era speranţa familiei. La Prislop se dedică proiectelor literare şi studierii prozei, fiind preocupat în special de studierea literaturii din vechiul regat. Dorinţa de a deveni scriitor  românn îl face să româ să depună eforturi eforturi foarte mari în abandonarea limbii limbii străine străine în care şi-a făcut şcoala, maturizarea lui ca artist coincizînd cu îmbrăţişarea limbii de acasă şi a experimentări ei prin scris. Ca mărturie a efortului depus sunt caietele de lectură, în care găsim multe spicuiri extrase din Viaţa românească , din criticile lui Garabet Ibrăileanu sau Euge Eu genn Lovi Lovine nesc scu. u. Tot Tot în aceste aceste caiete caiete ale ale înce început putur uril ilor or găsim găsim sîmbu sîmbure rele le romanulu roma nuluii Ion

căci aici a asistat la la scena sărutării sărutării pămîntul pămîntului. ui. Mereu este în în

 

14 căutarea timpului pierdut, în sensul că este omul care îşi ia meseria în serios, făcînd din ea o pasiune pasiune şi regretînd regretînd fiecare fiecare clipă clipă pe care nu a petrecut-o în faţa faţa mesei mes ei de scris. Pentru Pentru a economi economisi si bani bani în vederea vederea trecerii trecerii în România România are divers div ersee sluj slujbe be mărun mărunte, te, fiin fiindd angajat angajat ca ajuto ajutorr de notar notar la Măgura Măgura Ilvei, Ilvei,  Nimigea  Nim igea apoi la Vărarea. Vărarea. In paginile romanului Ion, Titu Herdelea va rămîne intermediarul prin care autorul ne prezintă pasiunile pasiunile lu luii din tinereţe, tinereţe, plăcerea întruchipa întruchipată tă prin Roza Langg şi dragostea Lan dragostea platonică platonică pe care o avea pentru pentru Virginia Virginia Griva Grivase, se, prototi prototipp  pentru figura figura Lucreţiei. Lucreţiei. Prislopul Prislopul rămîne rămîne un loc decisiv în viaţa lui Rebreanu, luîndd cu sine imaginea luîn imaginea satulu satuluii românesc, jocurile, jocurile, obiceiurile obiceiurile şi primele primele schiţe adevărate, unde găsim germenii romanelor Ion şi Răscoala. Bucureştiu Bucur eştiull apărea pentru tînărul tînărul ardelea ardeleann ca pămîntul pămîntul făgăduinţ făgăduinţei ei unde toate au un loc şi un rost, unde îşi poate împlini visul său de a deveni scriitor  român : " ...ca să pot pleca la Bucureşti, mi-ar fi trebuit un mic capital de rezistenţă cel puţin pentru o lună, două. Am pierdut aproape doi ani ani de viaţă în diverse funcţii mărunte pînă să-mi încherbăluiesc o sumă cu care mă pot  aventura avent ura într-o într-o ţară şi lume lume nouă." nouă." ( 9,166 ). Cum am văzut, anii aceştia nu

erau pierduţi pentru că el depune un efort pentru a-şi însuşi limba română literară, citeşte mult, fiind impresionat de limbajul simplu dar bogat al lui Creangă şi de opera filozofilor filozofilor germani. Scriitorul soseşte soseşt e la Bucureşti prin " vama cucului " , adică în mod ilegal ilegal fiind delegat la serbările Astrei de la Sibiu ca trimis trimis special al " Revista Bistriţe" În capitală, tînărul ia contact cu realităţile de aici, cu Bucureştiul real, nu cel imaginar. În capitală nu cunoaşte pe nimeni, cu bani puţini începe primii paşi:" ...nu cunoşteam pe nimeni, am tras într-o mohorîtă zi de toamnă la hotel   English. De aici a început boema adevărată a vieţii de scriitor sărac în  România mică. " ( 47,9). Capitalul pe care l-a l-a acumulat cu truda celor doi ani nu

 putea să-l ajute prea mult mult : " ... ...am am sosit sosit cu trei sute sute de lei în în buzunar buzunar ... ... şi aici ...aici a început un capitol întunecat al vieţii mele, o epocă grea de luptă,

 

15 dîrză cu mizeria şi pasiunea de sriitor, într-un mediu care îmi dădea impresia că am coborît cu cinci trepte de acolo de unde venisem.(25,245 ).

Printr Pri ntr-o -o întîm întîmpla plare re ferici fericită tă se împr împriet ieteneş eneşte te cu poliţ poliţaiu aiull Gavrilu Gavriluţiu ţiu,, din spusele căruia află că a fost prieten cu tatăl său, refugiat şi el din cauze politice, în România, familia lui rămînînd în Transilvania. Cu spijinul lui, noul bucureştean aflat într-o într-o situaţie disperată, primeşte oferta lui Gavriluţiu de a se muta la el, în strada Buzeşti, aceasta devenind prima lui adresă în caapitală. După venirea lui în capitală traduce un articol "despre eleganţă" sub titlul Arabescuri dintr-un articol al unui gazetar austriac, notînd : " Eleganţa Eleganţa este o  faţadă : mulţimea mulţimea nu trebuie să ghicească ce se petrece în dosul ei ".(26,54) ".(26,54) El formează într-un fel din aceste gînduri un obicei de a trăi, un fel de a gîndi în lumea meschină a marelui oraş, formînd un scut protector sub care va ascunde adevăratul lui eu dedicat scrisului. Într-adevăr după venirea lui în ţara liberă, tînărul se aşterne vîrtos pe lucru,, terminînd lucru terminînd chiar a doua zi după sosire nuvela Volbura dragostei , care va fi  publicată după alte nouă zile în " Convorbiri  publicată Convorbiri critice", conducătorul revistei fiind în peri perioad oadaa respect respectiv ivăă cri criti ticu cull neoju neojuni nim mist ist Mihai Mihai Drago Dragom miresc irescu. u. Miha Mihaii Dragomirescu poreclit şi "Mihalache" va deveni un fel de părinte spiritual,omul la care putea apela la bine şi la rău, fiind şi acel om providenţi providenţial al care îi va deschide uşile vieţii literare acordîndu-i o nemărginită încredere. Modull în ca Modu care re s-a s-a desf desfăş ăşur urat at prim primuul lui lui cont contac actt cu lum lumea lite litera rară ră  bucureşteană  bucureş teană va fi redat mai tîrziu tîrziu în acest fel.:" Printre primii scriitori pe care iam cunoscut în Bucureşti a fost Ilarie Chendi. Într-o zi avind o bucată în buzunar Chendi mi-a spus: Du-te şi citeşt eşte-o la cenac naclul lui Mihalache  Dragomirescu ." ( 25,247 )

  Aducîndu-şi aminte cu nostalgie de primul contact cu lumea literară  bucureşteană,  bucureş teană, el va enumera enumera cu sfinţenie sfinţenie numele numele personalităţi personalităţilor lor pe care le va cunoaşte: Minulescu, Davidescu, Stamatiad, povestindu-ne nerăbdarea cu care aştepta să-i fie citită prima lui bucată literară de către Dragomirescu.

 

16 Acesta nevoind să supună unui eşec a citit ulterior publicîndu-i lucrările în "Convorbiri critice." Ca orice fiinţă omenească nici tînărul entuziasmat nu putea trăi numai din hrana oferită de inspiraţia divină, fiind nevoit să accepte diferite slujbe mărunte pentru a se întreţine. La Bucureşti nu se putea trăi din literatură, grijile obligîndu-l pe scriitor să cedeze în faţa gazetarului care, la început, era tot atît de nepregătit ca scriitorul Rebreanu. Ajutorul lui Dragomirescu a funcţionat prompt, numindu-l secretar în redacţia "Convor redacţia "Convorbir biril ilor or cri critic tice", e", apoi şi la "Falan "Falanga ga lit literar erarăă şi artisti artistică". că". Îşi va însuşi ideea lui Dragomirescu, potrivit căreia arta şi politica pot dăinui în paralel dar nici o dată nu va figura figura printre cli clienţii enţii diferitelor partide politice. În acest acest ti timp mp solic solicit ităă aj ajuto utoru rull lui lui Iorga Iorga care care era preşedi preşedint ntee la "Lig "Ligaa refugiaţilor", care însă îl refuză pe tînărul ardelean pe motiv că situaţia lui de refugiat nu era elucidată, fiind încă cetăţean austro-ungar. Aceste.fapte produc ruptura dintre cei doi, Rebreanu rămănînd credincios idealului său, de a servi pe ce ceii mul mulţi şi um umili iliţi not notîn îndd :" :".....s .scri criit itor orul ul nu tr treb ebui uiee să st stea ea deas deasup upra ra  frămîntărilor....nu vreau să spun că scriitorul trebuie să stea într-un turn de  fildeş..." ( 25,250 ), pentru că creatorul prelucrează prelucrează întîmpl întîmplări ări şi fapte fapte din viaţă. viaţă.

Crit Cr itic icul ul Miha Mihail il Drago Dragomi mires rescu cu i-a i-a oferi oferitt şi prim primaa lui lui sluj slujbă, bă, aceea aceea de gazetar la "Ordinea", de orientare conservatoare. Aici el primeşte sarcina de a scrie despre realităţiile vieţii romăneşti, aflate sub stăpînire străină. El a semnat prim primul ul articol articol în "Ordine "Ordinea" a" la 9 noiembrie noiembrie 1909 sub titlul titlul Criza din Ungaria Un garia şi partidul pa rtidul naţionali ţionalist st. A făcut făcu t însă îns ă imprudenţa imprud enţa să semneze semnez e cu cu numele lui adevărat două articole intitulate intitulate Arestarea poetului Octavian Goga şi Modernis Modern ismu mul,l, artico articole le care care conţi conţinn atacur atacurii vehem vehemen ente te la poli politi tica ca dusă dusă de oficialităţile maghiare. Cum am arătat, Mihai Dragomirescu era un fel de părinte spiritual al tînărului, dar niciodată nu a devenit cu adevărat mentorul literar a lui Rebreanu. Critic Cri ticul ul de care s-a s-a apropia apropiatt a fost fost Eugen Eugen Lov Lovine inescu, scu, îndru îndrumă mător tor cu care care a stabilit legături trainice imediat după sosirea lui în capitală. Tînărul Lovinescu îl

 

17 sfătuieşte pe tînărul ardelean "...încrede-te în părerea domnului Dragomirescu, care e foarte competentă şi nepărtinitoare "(29,19). Lovinescu îl îndeamnă mereu la scris, dar, cum va recunoaşte mai tîrziu, nu se credea capabil de elaborarea unei opere de mare anvergură, de aceea la apariţia lui Ion va rămîne surprins de marele succes de care sa bucurat. Relaţiile dintre cei doi, după apariţia apariţia lui Ion se vor răci fii fiindcă ndcă Rebreanu, în plină plină glo glorie, rie, nu mai putea accepta situaţia de supus, dar relaţia lor niciodată nu se va degenera  pînă la opoziţie. Va debuta ca traducător, cu două tălmăciri tălmăciri din Nietzshe, Nietzshe, dovedindu-se dovedindu-se un  bun cunoscător al fenom fenomenul enului ui liter literar ar german. german. Ne spune "...zilele treceau una după alta în monotonie, în mizerie. Gloria întîrzia să vie, tinereţea, numai tinereţea a.învins toate aceste necazuri."  (25,268).

Cu timpu timpull a devenit cunoscut cunoscut în cercurile cercurile literare, literare, ffami amiliar liarizîn izîndudu-se se cu viaţa marelui oraş. Mai tîrziu tot aici va trăi un adevărat calvar, extrădarea lui. Este arestat în februarie 1910 şi expulzat după patru luni de închisoare la cererea autorităţilor de la Budapesta. Toţi prietenii lui stăruie să-l ajute, dar chiar  şi in inte terve rvenţ nţia ia lui lui Drago Dragom mires irescu cu la foru foruri rile le super superio ioare are,, n-a n-a putu pututt împi împied edica ica trimiterea lui peste graniţă. După eliberarea lui din închisoare poposeşte două săptămîni în sînul familiei, dar prin intervenţia lui Dragomirescu obţine un permis de liberă trecere revenind în capitală, continuînd lupta lui zilnică. Colaborează la "Scena", deţinînd cronica teatrală, unde va cîştiga prietenia adevărată a lui Mihail Sorbul care-i va deveni cumnat. Este omul apropiat de sufletul lui Rebreanu spunînd despre el "... a cîştigat repede simpatia tuturor... un spirit camaradesc cu simţul onoarei ..."(25,270).  Mihail Mih ail Sorbul Sorbul va deveni priete prietenul nul său său care îl va face să nu mai fie fie singur singur în Bucu Bu cure reşti şti,, ră răm mînîn înîndd priet prieten enul ul de încr încrede edere re pînăpînă-nn ulti ultim ma cl clip ipăă a mare marelu luii romancier. Călătoria lui prin viaţă după această perioadă zbuciumată se continuă cu un  popas craiovean, craiovean, în calitate calitate de secretar literar literar la Teatrul Naţional din Craiova,

 

18 sub di direc rector torat atul ul lui lui Emil Emil Gîrl Gîrlean eanu. u. Cei Cei doi revo revolu luţi ţion oneaz eazăă acest acest teatr teatruu de  provincie  provin cie îmbogăţi îmbogăţindundu-ii repertoriul. repertoriul. Tot aici viaţa lui va cunoaşte un moment moment decisiv; îndrăgostin îndrăgostindu-s du-se, e, se va căsători cu actriţa actriţa Fany Rădulescu. Rădulescu. Soţia lui, lui, femeie autoritară, nemulţumită, are totuşi meritul de loc de neignorat de a fi asigurat liniştea sufletească a scriitorului. Tot în acest timp reuşeşte să se afirme ca prozator debutînd cu volumul de nuvele intitulat Frămîntări Frămîntări , după care urmează debutul bucureştean din 1916 cu volumul Golanii , prefeţat de vechiul său prieten Mihai Dragomirescu.  Nuvelisti  Nuvel istica ca lui prezintă accente naţionale naţionale continuîn continuîndd tradiţia tradiţia înaintaşi înaintaşilor  lor  ardeleni. ardel eni. Acest lucru este explic explicat at şi de faptul faptul că dorul dorul după Transilva Transilvania nia l-a însoţit permanent, spunîndu-ne "... pot să afirm ca opera mea nu ar putea exista  fără Ardeal, care îi da totul ..." ( 25,348 ). Viaţa lui, chiar şi după afirmare, nu

va deveni mai uşoară fiind mereu pus între ciocan şi nicovală, atras pe de o parte de obligaţiile obligaţiile mondene, mondene, iar pe de cealaltă parte rămînînd rămînînd scrisul, scrisul, munca munca titanică titanică de noapte după noapte la masa de scris. În timpul războiului se află refugiat la Iaşi unde se dedică în mod serios scrisului, fiind chinuit chinuit mereu de dorul după cei rămaşi acasă acasă..  Nu se revoltă niciodată niciodată împotri împotriva va destinului destinului,, crezul lui lui fiind fiind : "... dacă ştim  să primim cu sufletul deschis bucuriile, dacă aşteptăm mereu însetaţi fericirea, trebuie să ştim primi şi loviturile şi nenorocirile, trebuie să ne aşteptăm şi la nefericire ..." ( 25,388 ). Se va obişnui cu zgomotul marelui oraş, totuşi va simţi nevoia de a avea un

loc al lui, retras, liniştit unde poate a se dedica în totalitate scrisului. În 1827 i s-a ofe oferit rit la Maieru Maieru un loc de refugiu refugiu,, unde să construias construiască că o vilă, vil ă, dar din cauza distanţ distanţei ei ce-l despărţea despărţea de Bucureşti Bucureşti,, unde era legat de tot felul de obligaţii sociale, va alege Valea Mare, care se află la aproximativ aproximativ 6o de kilometri de la Bucureşti. Astfel, cu banii încasaţi pentru ffilmu ilmull Ciuleandra şi cu ce mai mai avea, Liviu Rebreanu devine proprietarul gospodăriei de la Valea Mare,

 

19 gospodărie alcătuită dintr-o vie, o livadă cu pomi fructiferi şi o casă veche, în locul căreia va clădi o altă locuinţă cu cerdac. Despre proprietatea lui de la Valea Mare se crease un adevărat mit, despre el discutîndu-se în cafenelele bucureştene cu uimire şi invidie. invidie. Cei care vizitează locul sînt sînt uimiţ uimiţii de frumuseţea frumuseţea casei albe, adăpostită printre printre colinele colinele verzi şi de gustull dulce al mustului gustu mustului produs produs sub atenta supraveghere a romancierului romancierului.. Locul devine prielnic sufletului călător al scriitorului care a finalizat aici Metropole şi Răscoala . Aici Răscoala Aici se simţea simţea în elementu elementull lui, lui, printr printree ţărani ţăraniii cărora cărora le-a le-a dedicat dedicat marile lui romane impresionînd pe cei din jur prin forţa lui creatoare ce punea stăpîni stăp înire re pe omul Livi Liviuu Rebreanu, Rebreanu, noapte noapte de noapte noapte cu fereastra fereastra deschisă, deschisă, admirînd bolta înstelată, afirmînd : "... cel care pricepe viaţa stelelor pricepe şi viaţa omenească ..." ( 29,420).

Cu trecerea anilor sufletul scriitorului se va lega din ce în ce mai mult de oameni oam eni,, de locul locul din Valea Valea Mare, făcînd făcînd ca aceste vizite vizite fuga fugare re din cazanul cazanul Bucure Buc ureşti ştilor lor să devină din din ce în ce mai lungi. lungi. Valea Valea Mare Mare îi va reda liniştea liniştea necesară scrisului, devenind locul de odihnă pentru creatorul Rebreanu, locul unde se încheie călătoria lui Rebreanu prin univers. Aici se încheie o viaţă de om , dar se începe o viaţă eternă prin operele lui nemur nem urit itoa oare re trăi trăind nd în cont contin inua uare re prin prin Ion, Ion, Ana, Ana, Apos Aposto toll Bolo Bologa ga,, sau sau reîncarnîndu-se reînc arnîndu-se în cele şapte şap te vieţi din romanul Adam şi Eva .

 

20

II. METROPOLE Aflat în plină maturitate artistică scriitorul Rebreanu a efectuat multe călătorii, el devenind peste tot purtătorul mesajului ţării sale. A ţinut multe conferinţe care îi ofereu şi posibilitatea de a vorbi despre frumoasa lui ţară, iar pe de altă parte călătoriile i-au îmbogăţit experienţa de viaţă, cunoştiinţele, cultura lui. Rămîne vrăjit de frumuseţea marilor metropole, observă atent oamenii, locurile pe care le vizitează. Este un om deosebit, folosind observaţiile pentru îmbogăţirea operei, fiind în acelaşi timp şi un mare iubitor de oameni, un ins cu un suflet înalt, lucru care  permite ca să pună mai presus omul şi idealuriul  permite idealuriulee lui. El este de părere că numai numai su sufl flet etul ul omen omenesc esc confe conferă ră viaţ viaţăă natur naturii ii,, numa numaii prin prin bunăt bunătate ateaa sau răutat răutatea ea sufletească sufle tească a oamenilor oamenilor un colţ colţ din natură poate deveni frumos frumos sau urît. Trece orice imagin imaginee văzută prin prin sufletul sufletul lui, spunînd:"... mai important decît toate  priveliştile, peisagile şi minunile naturii rămîne omul. Natura în sine nu e nici  frumoasă, nici urîtă, nici măcar interesantă. Numai sufletul omului îi împrumută viaţă . " ( 9,11).

 Nu este un peisagist pentru că natura nu-l nu-l interesa interesa în sine, ci doar oamenii,  prin intermedi intermediul ul cărora admiră admiră sau detestă creaţiile creaţiile min minţii ţii omeneşti. omeneşti. În centrul operei stă omul regăsit într-o natură care stă în concordanţă cu stările sufleteşti ale omului . Orice călătorie devine pentru el o exploatare a necunoscutului, o încercare de a descifra taina omului. Scriitorul nu călătorea ca un simplu om, sufletul lui generos se contopea cu locurile vizitate, vizitate, oferindu-ne o imagine imagine a locurilor trecute  prin sufletul sufletul lui sensibil. sensibil. Pentru el, fiecare călătorie călătorie în parte era un prilej prilej de sărbătoare, prilej de a stabili contacte noi cu alţi oameni.

 

21 Deşi împovărat cu diverse funcţii, călătorea mult şi cu plăcere, niciodată nesimţind oboseala călătoriilor. Calătoriile sînt pentru el izvor permanent de forţă, lucru confir confirmat mat şi de călătoriile călătoriile lui prin prin ţară, reîntors pe pămînturil pămînturilee natale se reîmprospătează cu energii noi. Una din călătorii călătorii este aceea întreprinsă întreprinsă pe urmele urmele fratelui fratelui său Emil, Emil, ucis,  personajul Apostol Bologa, pentru motivul motivul trecerii frontului frontului la duşmani, duşmani, dezertare. Această călătorie în zona Ghimeş-Palanca s-a anunţat de la început ca un drum al durerii, dar revenit de la Ghimeş sufletul sufletul lui se linişteşte avînd forţa necesară neces ară şi suflet sufletul ul împăcat împăcat pentru pentru a scrie scrie opera lui de mare mare valoare valoare,, Pădurea Pădurea spînzu spî nzura raţilor. ţilo r.  Putem să să afirmăm afirmăm că toate călătoriile călătoriile au fost o binefacere binefacere pentru el, cum ne spune Mihail Ralea, căci plecarea pentru Rebreanu însemna " a se învia". Călătorea mult mult şi fiecare fiecare călătorie călătorie o pregătea pregătea meticulos, meticulos, ca un ardelean, ca un om căruia îi plăcea lucrul bine făcut, aşa se manifesta şi în călătoriile lui. Înainte de plecare, lua faimosul beadecker pentru a se documenta temeinic. Scriitorul nu pleca niciodată la întimplare, astfel cînd se urca în tren ştia clar unde o să meargă, ce va vedea, manifestînd totodată un deosebit interes  pentru cunoaşterea valorilor valorilor estetice şi culturale culturale de pe alte meridiane. meridiane. În călătoriile pe care le-a intreprins, el rămîne ca un mesager al culturii româneşti, ducînd cu el imagine imagineaa pămîntulu pămîntuluii de unde s-a desprins. Peste tot a vorbit despre frumuseţea, bogăţia ţării de unde venea, devenind astfel un ambasador cultural al frumuseţea, ţării sale. Deşi a călătorit mult, impresiile lui de călătorie sunt prelucrate în volumul intitulat semnificativ semnificativ Metropole şi în jurnalul lui intim. intim. Acest jurnal de călătorie este dedicat fiicei sale mult iubite şi venerate, Puia, care i-a fost nu de puţine ori alături, ca la Paris de exemplu. exemplu. Rebreanu a umblat mult la Paris şi prin Paris ca să înscrie pe fiica lui la Sorbona, făcînd cunoştinţă cu maşina birocratică a marii metropole. Puia ne spune că Parisul descris e văzut de ochiul tatălui îngrijorat care-şi lasă în străinătate fiica : " ... e un Paris constatat de ochii lui, înregistrat 

 

22 de conştiinţa lui, oar oarecu ecum m în numele numele meu avînd avîndu-m u-măă în vedere vedere pe mine mine ."  (46,165 ).

Cele trei metropole europene prezentate sînt acestea: oraşul de fier, nou, modern - Berlinul, Berlinul, oraşul etern - Roma şi capitala îndrăgostiţilor - Parisul.

ORAŞUL METALIC - BERLIN

Primaa călătorie Prim călătorie a scriitorulu scriitoruluii în urma vertig vertiginoas inoasei ei consacrări prin Ion , Pădurea Pădu rea spînzura spînzu raţilor, Adam ş i Eva este prezent prez ent la Berlin B erlin în 1926 la un Congres Congr es Internaţinal scriitoricesc, fiind întovărăşit de Mihail Sadoveanu. Plecarea s-a hotărît în ultimul moment. Cînd cei doi români plecau din Bucureşti, la Berlin congresul tocmai începuse, astfel că sosiră acolo după ce congresul se terminase cu o seară seară înainte. înainte. Sadoveanu ca tovarăş de călătorie călătorie e destul destul de plicti plicticos, cos, era tăcut, încît este nevoit să suporte de-a lungul drumului o partidă de tăcere în comun. Odată ajunşi în zona vamei, autorul lui Ion se întovărăşeşte cu un cetăţean american de origine română, care îi povesteşte aventurile sale pe care autorul le-a redat mai tîrziu cu titlul Aventuri vamale, de unde ne putem forma o idee asupra serviciului vamal din acea perioadă, care nu era tocmai ireproşabil. La falsa alarmă că arde Bacăul se mai adaugă emoţiile provocate de trecerea prin Polonia, care, spre surprinderea călătorului, nu se prezintă aşa cum se aştepta. După o haltă la Schleicher-Bahnof în vacarmul metalic a conglomeratului de şine, trenul aleargă apoi pe malul Spereei, pe lîngă Dirksen-Strasse, Dirksen-Strasse, oprind în Alexand Ale xanderer-Pla Platz tz şi ofe oferin rindd privel priveliş iştea tea turnul turnului ui pătrat pătrat al primă primărie rieii şi a circul circului ui Busch. Convinşi Convin şi la legaţie legaţie că relaţiile relaţiile noastre noastre diplomat diplomatice ice se află află în mîini mîini bune, scriitorul se retrage cu gîndul de a reveni a doua zi. După ce se instalează la

 

23 hotel, se consolează consolează la o hipper revistă revistă în două două acte, o adunătură de obscenităţi obscenităţi din care remarcă doar picanteria şi tenacitatea germană. Sub numele numele de Rundfhart Rundfhart ne povesteşte turul turul de vizitare vizitare a oraşului făcut cu autocarul, remarcînd că ciceronele accepta bacşişul bac şişul oferit de un domn italian. Cu această această ocazie ocazie vizite vizitează ază şi reşedin reşedinţa ţa famil familiei iei regale din afara afara Berlin Berlinul ului ui,,  parcurgînd  parcurgî nd distanţa distanţa dintre dintre Berlin şi palatul Sanssouci, Sanssouci, pe o "... şosea fără hopuri  şi fără praf . " (9,41). Răm Rămîne îne impre impresio sionat nat de simpli simplitat tatea, ea, eleganţ eleganţaa acestei acestei

reşedinţe regale preţuind liniştea liniştea de aici . Mereu însetat de cunoştinţe noi întreprinde o vizita a oraşului cu unica trăsură trăs ură existe existentă ntă prin prin Berlin Berlin.. În pri prime mele le clipe clipe retrăieş retrăieşte te nostalg nostalgia ia vremu vremuri rilor  lor  trecute, dar după un timp acest fapt devine supărător pentru încetineala cu care  parcurge traseul. traseul. Realizează că, de acum încolo, oraşul est estee un alt Berlin, uunn oraş modern, mecanizat unde această birjă nu-şi mai are locul notîndu-se: "Trecutul e vis. Numai viitorul e realitate, căci într-însul se cuprind toate posibilităţile nedescifrate ce alcătuies farmecul farmecul şi rostul vieţii. vieţii. " ( 9,42 ).

Autorul rămîne surprins de schimbările produse în Germania de după război, el punctînd caracteristica spiritului german, disciplina, fără care germanii nu ar putea exista. Disciplina revine ca un lait-motiv în descrierea poporului german. Ca şi oraşul şi oameni sînt în permanentă mişcare, o mişcare guvernată însă de spiritul de disciplină a acestiu mare popor european. Vorbeşte despre imposibilitatea de a declanşa o revoluţie, fapt izvorît tot din principul disciplinii, un principiu călăuzitor fără care societatea germană nu ar exista. Are ocazia de a vedea pe Hindenburg, idolul Germaniei care guvernează Republica Germană în locul kaiser-ului. Conducătorul Germaniei îi apare ca un adevărat erou, este omul care ar putea oferi liniştea, echilibrul mult rîvnit de oameni zdrobiţi zdrobiţi de un război inutil. inutil. Omul Omul nu e nici bun nici rău, el este o fiinţă fiinţă slabă, sla bă, umilă umilă care luptă luptă pentru a cîştiga cîştiga dreptu dreptull de a rămîne rămîne în viaţă. viaţă. De aici izvorăşte necesitatea unui conducător care trebuie să fie întruchiparea omului  perfect, care să fie unic şi unanim unanim acceptat de toata lumea. lumea. Un astfel de

 

24 conducător ar putea fi Hindenburg, întruchiparea omului devotat muncii sale, omul care reprezenta liniştea Germaniei. Înarmat cu faimosul ghid, el vizitează oraşul care i se înfăţişează ca o metropolă modernă, plină de maşini, maşini, o lume lume agitată în continuă mişcare. mişcare. Oamenii sînt calmi, calmi, zgomotul asurzitor parcă nu-i deranjează, deranjeaz ă, totul îi apare ca o lume nouă, modernă. Pentru cel obişnuit cu vechile oraşe, mereu schimbătoare dar cu farmecul lor de secole, acest Berlin mecanizat poate apărea ca un loc fără suflet, un spaţiu rigid, chiar monstruos. Berlinul îi apare lui Rebreanu cel mai lipsit de suflet, căci acesta îşi asuma sfidarea unei grandori care nu prevestea nimic bun. Mecanizarea excesivă, excesivă, moder modernism nismul ul ostentativ ostentativ îl obosesc obosesc pe acest rural îndrăgostit îndră gostit de un spaţiu spaţiu geografic geografic şi uman, uman, unde să ai posibilita posibilitatea tea de a sta de vorbă cu tine şi cu alţii. alţii. El spune adio Berlinului, deşi va mai reveni şi altă dată, fiind impresionat de modernitatea oraşului. Singrul lucru pe care-l admiră în Germania este castelul fermecat, vechea reşedinţă regală Sanssouci. În opoz opoziţ iţie ie cu rigi rigidi dita tate teaa germ german ană, ă, după după ce trec trecee gran graniiţa obse observ rvăă schimbarea, fiind întîmpinat de oameni gălăgioşi, veseli, în aparenţă liberi, fără griji, realizînd că a ajuns acasă. acasă .

ROMA - CETATEA ETERNĂ Pentru un fiu al neamului latin o călătorie la Roma devine un pelerinaj, un  pelerinaj la sursele curate  pelerinaj curate ale istoriei. O călătorie călătorie la Roma înseam înseamnă nă şi o coborîre în trecut, trecut, o descoperi descoperire re a ruinil ruinilor or care spun pov povestea estea lor mi milen lenară ară oricăru oricăruii ascultător atent, care continuă şi astăzi o tradiţie de civilizaţie civilizaţie milenară. Plecarea la Roma Roma are loc în anul anul 1927, ca delegat al S Societăţii ocietăţii Autori Autorilor  lor  Dramatici din Bucureşti la un congres organizat între 18 şi 21 mai.

 

25 De mai bine de un secol Italia era patria de elecţiune a călătorilor cărturari, mai ales a ardelenilor, hrăniţi din obsesia latinismului. Itinerarul după Mestre urmează linia Apeninilor, valea supărăciosului Reno, cu peisaje ce trezesc pentru întîia întî ia oară oară în călătorul călătorul atent numai numai la mişcarea mişcarea umană umană o paletă uitată: uitată: " ... din mijlocul pădurilor de fag apare în zări, caldă şi ademenitoare   Cimpia Toscană " (9,84). Toscana e un imens covor întins la picioarele Apeninilor, Apeninilor, iar Florenţa Florenţa

e minunea minunilor. Pămîntul italian îşi dezvăluie încetul cu încetul enigma, farmecul lui, scriitorul înţelegînd de ce călătoria în Italia a avut o influenţă decisivă asupra fiecăruia care păşeşte pragul străbunei cetăţi.  Nici curiozitatea curiozitatea tehnica nu e absentă. Cu o sută de ani înainte înainte Dinicu Dinicu Golescu se delecta cu desripţia " Ailvagonului ", puţin după aceea Nicolae Filimon savura cu o uşoară groază iuţimea drumului pe calea ferată. Rebreanu notează şi el nu fără încîntare schimbarea într-o gară a locomotivei cu aburi cu maşini electrice, zvelte , aristocratice. Observă că civilizaţiile mari au influenţat influenţat civilizaţiile minore, care au cheltuit efortul creator pentru păstrarea identităţii naţionale, naţional e, cum s-a întîm întîmpl plat at şi în cazul poporului poporului român dedat lup luptei tei pentru pentru drepturi naţionale . In această excursie ocazională admiră palatul Gigi, coloana lui Marc Aureliu, clădirea parlamentului. Ca un lait motiv revin fragmente cîntate din Giovinezza, care-l întovărăşeşte permanent. După o astfel astfel de zi face face obişnuit obişnuitul ul ttur ur de onoare la Legaţi Legaţiee după care a doua zi porneşte pentru a descoperi o altă Romă, alături de un profesor prieten care cunoaşte mai bine Roma ca orice cicerone. E vorbă de Roma străveche, Roma romanilor, ruinele ei, cea care veghează gl glor oria ia mil ilen enar arăă a gener generaţ aţii iilo lorr de aur, aur, vraja vraja ce se degaj degajăă din din acest acestee locu locuri ri minunate. Forul Roman nu-i provoacă nici o curiozitate de a reconstitui istoria, el nefiind un anticar ca Asachi sau Odobescu.

 

26 Vizitează cu entuziasm cele şapte biserice ale Romei: San Pietro, cea care adăposteşte figura de marmură a lui Moise imortalizată de geniul renascentist Miche Mi chela lange ngelo; lo; după după care care urme urmează ază vizi vizita tarea rea pira piram midei idei lui lui Cestiu Cestius, s, bise biseri rica ca  patriarhală  patriar hală San Paulo, biserica San Sebastiano (despre care legenda spune că ar  fi fost prima biserică apostolică zidită pe locul unde s-a odihnit un răstimp rămăşi răm ăşiţele ţele pămînt pămînteşt eştii ale sfînţi sfînţilor lor Petru Petru şi Paul ). Urmează Urmează biseric bisericuţa uţa Domine Domine Quo Vadis, Vadis, unde unde se vede o urmă urmă a picioru piciorului lui lui lui Hri Hristo stos. s. Drumul Drumul e lung, dar  sufletul dornic de cunoştinţă a celor doi călători le poartă paşii şi la San Giovani in Laterano, prima biserică fondată de Constantin cel Mare, fără să lase deoparte Santa Croce în Ierusalemm Ierusalemme, e, San Lorenzo Lorenzo Fuori zăbovind cîteva cîteva clipe în Santa Santa Maria Magiore. Ca o stea printre atîtea stele se prezintă capitala lumii creştine: Vaticanul cu Bazilica, fără pereche a SfIntului Petru, făurită de geniile celor mai mari artişti ai omenirii. O vizită la Roma înseamnă pentru scriitor o coborîre în timp, sub lumina crudă a soarelui soarelui descoperind descoperind ruinele ruinele Romei. Romei. E vorba vorba totuşi de un oraş modern, modern, unde un de sub sub soar soarel elee fier fierbi bint nte, e, se sc scri riuu noi noi le lege gend nde. e. Ne surp surpri rind ndee inte intere resu sull scriitorului,i, ciudatul scriitorulu ciudatul său entuziasm faţă de fascismu fascismull itali italian an şi extazul cu care  poporul înconjoară înconjoară pe Mussolini. Mussolini. Observă schimbarea schimbarea în bine a italienilor italienilor,, schimb schimbare are adusă de instaurarea instaurarea noii ordin noii ordini.i. După După părere părereaa lui lui fasci fascism smul ul a schi schimb mbat at ment mental alit itate ateaa it ital alie ieni nilo lor, r, redîndu-l redîndu -lee încrederea încrederea în capacitate capacitateaa lor de a reînno reînnoi,i, de a schim schimba, ba, făcî făcîndu ndu-i -i conştie conş tienţ nţii de valoare valoareaa lor adevăr adevărată. ată. A făcut făcut ca poporu poporull itali italian an să să se simtă simtă mîndru de trecutul glorios, dar şi de viitor. Ultima seară petrecută la Roma o petrece la un banchet la Vila Borghese, unde colegul lui de masă afirmă : " Ducele îşi va desăvîrşi opera. Prin noi, cu noi, peste noi..." ( 9,107 ).

El fa face ce cunoş cunoşti tinţ nţăă şi cu alte alte oraşe oraşe it ital alie iene, ne, deoare deoarece ce în progr program am este  prevăzută o excursie excursie la Neapole, Pompei, Perugia, Perugia, Assisi, Assisi, făcînd făcînd o excală la Veneţia, oraş sinonim pentru toţi cu canalul şi gondolele sale. Aici sosesc într-o

 

27 dimineaţăă în care Veneţia dimineaţ Veneţia nu se prezintă deloc deloc ca în visul visul scriitorulu scriitorului,i, apa fiind fiind murdar mu rdară, ă, casele casele neîngr neîngrij ijit ite. e. Urmează Urmează vizita vizita de rigoar rigoaree la Palatul Palatul Dogilor Dogilor şi  biserica  biseri ca San Marco, canalele şi pieţele fiind fiind populate de oameni şi porumbei. porumbei. Rebreanu totuşi rămîne fascinat fascinat de Veneţia, scriindu-le scriindu-le celor rămaşi rămaşi acasă:"...tot   posibilul trebuie să facem ca să revenim aici toată toată familia noastră mică"7,87) mică"7,87) De aici îşi ia rămas bun de la melegurile melegurile italiene, simţind simţind un dor după cei

rămaşi acasă.Sosit acasă este întîmpinat de vîlva balcanică cu un bilet de loterie. Un sîmbure de atitudine antică purtase cu el din totdeauna care creşte îndată ce va ajunge în contact cu Italia. Mîndria, singurătatea frumuseţii antice îi dau sentimentul întăritor că arta poate fi o revanşă asupra vieţii.

PARISUL - CETATEA ETERNĂ

Parisul a fost şi va rămîne Parisul rămîne mereu mereu oraşul oraşul lumi luminii nii,, unde unde se întrepătrund întrepătrund diferite culturi, rămînînd în acelaşi timp capitala ideilor noi, care pleacă de aici înspre diferite colţuri ale universului. Acest miraj atrage mii de oameni, după cum ne spune şi Rebreanu, el fiind uimit că la urcarea lui în tren găseşte un vagon întreg plin de români. Fiecare călător are alte ţeluri: o familie tînără pleacă la Paris în căutarea norocului, un român - cetăţean american, recent îmbogăţit, se duce acasă, ministrul, frumoasa  bulgăroaică  bulgăr oaică care se duce la la Paris pentru pentru logodna sa cu un logodnic logodnic necunoscut. necunoscut. Mirajul acestui colţ unic ademeneşte pe mulţi oameni atraşi de frumuseţea specific speci ficăă a marii marii metropole metropole,, o combin combinaţi aţiee armoni armoniasă asă între între trecut trecut şi prezent. prezent. Plecînd Plec înd spre Franţa, Franţa, autorul autorul descrie descrie mai întîi întîi drumul drumul printr printree dealuril dealurilee Austriei, Austri ei, aspecte aspecte din această ţară mică mică cu privel priveliş işti ti minu minunat nate, e, unde unde domneş domneşte te ordinea,servînd ordinea,s ervîndu-se u-se efectul efectul lăsat de mîna mîna omului omului,, care şterge, aranjează totul. totul. Datorit Dato rităă fr frum umuse useţii ţii peisajel peisajelor or şi organi organizăr zării, ii, Austri Austriaa are un turism turism prosper, prosper, se

 

28 simte mîna omului, lucru care-l face pe Rebreanu să afirme : "...un hotel de  primul rang " . ( 9,115 ). Trece Tr ecerea rea prin prin Elve Elveţi ţiaa îi oferă oferă acelea aceleaşi şi peisaj peisajee minu minuna nate te ca şi Aust Austri ria, a, simţindu-se şi aici mîna omului care aranjează totul pînă la perfecţiune. Primii oameni cu care vine în contact sînt: la germani conductorul, la italieni soldatul cu cămaşa neagră aducînd cu el suflul schimbării, în timp ce  primul  prim ul contact cu Franţa Franţa îl face prin intermediu intermediull famili familiei ei france franceze ze vorbăreţe, vorbăreţe, avînd un băieţandru care este un fel de "domn Goe". Trenul soseşte la Paris  printre  print re morma mormane ne de fier fier şi de piatră. piatră. Vizitînd Parisul, el descoperă farmecul bulevardelor, a cafenelelor, peste tot observ observîn îndd şi văzîn văzîndd că lume lumeaa paris parisia iană nă nu este este îmbr îmbrăca ăcată tă după după ulti ultim mel elee modele ale marilor case de modă. Se gîndeşte la doamnele de la Bucureşti, condamnînd sforţările imitative şi în egală măsură artificiul parisian de export, ajungînd la concluzia că în acest domeniu se face un comerţ prosper. Moul Mo ulin in Rou Rouge ge sa sauu Joseph Josephin inee Baker Baker devin devin sinon sinonim imee cu Paris Parisul ul socotind că tot ce este uşor se răspîndeşte uşor. Trage concluzia că nu atît Sorbona, Louvre, devin semnificative pentru cunoaşterea Franţei, ci Josephine Baker, Moulin Rouge şi Maurice Chevalier. Ei devin purtătorii spiritului francez în acest acest tim timp. Rebr Rebrea eanu nu asist asistăă la o re repr prez ezen enta tare re a lui lui Jose Joseph phin inee recunoscînd talentul ei artistic.

Bake Baker  r 

După o astfel de noapte, el vizitează cartierul cartierul Latin, Latin, cartierul cartierul librării librăriilor, lor, unde un de cei dorni dornici ci pot cump cumpăra ăra şi citi. citi. Observ Observîn îndd că stude studenţ nţii ii ci cites tescc operel operelee necesare pentru ei luîndu-şi cărţile de pe tarabe şi uneori chiar şi vînzătorul se amestecă perintre clienţi citind şi el. Parisul se înfăţişează ca un oraş cu mii de feţe, care ascunde mii de  posibilităţ  posibil ităţi,i, un oraş guvernat guvernat de veselie, dominat dominat de teatre, cabarete, de o lume a  boemei,, a plăcerilor  boemei plăcerilor nocturne, nocturne, o lume lume a spectacolului. spectacolului. Parisul i se înfăţişează şi ca un centru al culturii omeneşti, unde poţi regăsi liniştea lini ştea muzeelor, bogăţia marilor marilor biblioteci biblioteci şi a marilor marilor universi universităţi. tăţi. Louvrul Louvrul

 

29 rămîne un loc unic în cultura omenească, adăpostind operele cele mai importante din civilizaţia omenirii. Autorul rămîne impresionat de frumuseţea tablourilor, gale ga leri riil ilor or de artă, artă, unde unde omul omul se poate poate instr instrui ui,, datori datorită tă bogăţi bogăţiei ei şi varie varietăţ tăţii ii obiectelor de artă, admirînd în special statuieta lui Venus din Milo. Rebreanu ră rămî mîne ne fa fasc scin inat at de priv privir irea ea rece rece a frum frumoas oasei ei din din marm marmur urăă dar pe care care şi-o şi-o închipuise mai caldă, mai ademenitoare. Chipul Venerei se instalează însă în sufletul lui, descriind-o ca o fiinţă vie. Această statuetă devine ca o obsesie pentru el, făcîndu-l să revină de mai multe ori. Inainte de plecarea din Paris revine la muzeu observînd surîsul zeiţei în care "   se întrevăd toate bucuriile pămîntului pămîntului " ( 9,156 ). 

Peregrinările prin Paris îi conduc paşii şi la Statuia soldatului necunoscut, faţăă de care observă faţ observă un cult special special în Fra Franţa. nţa. El ne oferă şi aspecte aspecte din viaţa viaţa Poincaré e idolul Franţei Franţei fără a fi iubit iubit de nimeni "  politică a Franţei :" ... unde Poincaré  politică ( 9,144 ). Hindenburg şi Poincaré sînt eroi anonimi anonimi nefiind veneraţi de popor.

El observă că în Franţa, România nu are o publicitate bună fapt datorat  presei, care dintr-o dintr-o schimbare schimbare de guvern guvern face o revoluţie, revoluţie, dar şi a aşa - zişil zişilor  or   patrioţii cărora le e scîrbă să se întoarcă  patrioţ întoarcă în " ...ţigănia noastră ". ( 9,144 ) Face obişnuitul tur de onoare la Legaţie unde este sfătuit să renunţe la dorinţa lui de a-l vizita pe prinţul prinţul Carol. Asistă la Paris la o execuţie, executarea sentinţei capitale prin ghilotinare, într-oo dimine întrdimineaţ aţăă timpur timpurie ie cînd cînd din întreg întregul ul ritual ritual,, se observă observă numai numai lucire lucireaa ghilotinei, fapt folosit mai tîrziu în romanul Adam şi Eva. Nu pleacă din Paris fără a vizita morm mormînt întulu uluii lui lui Bal Balzac. zac. Va mai reveni reveni la Paris Paris de mai multe multe ori ori fie cu Fany, fie cu Puia, vizitînd-o vizitînd-o pe ac aceasta easta de d e mai multe multe ori în timpul timpul celor doi ani de st stude udenţ nţie, ie, sfătu sfătuin indd-oo ca să mear meargă gă prin prin muzee muzee,, să parti partici cipe pe activ activ la viaţa viaţa mondenă a marii metropole. Pentru a realiza un volum bun de impresii de călătorie orice scriitor trebuie să posede şi talentul unui reporter. Parisul este fără îndoială un subiect de evocare

 

30 foarte dificil pentru că atît în literatura universală cît şi în scrieri turistice a fost enorm de exploatată. După citirea citirea scrierilor scrierilor lui Rebreanu Rebreanu ne dăm seama că impresiile impresiile de acasă nu se potrivec cu impresiile impresiile de la Paris, Roma sau Berlin, Rebreanu căutînd să descopere în dosul faţadei artificia artificiale le adevăratele adevăratele valori ale maril marilor or oraşe mai  puţin cunoscute străinilor, străinilor, dîndu-şi seama că luciul luciul superficial superficial este numai numai pentru străini, fiecare metropolă ascunzînd valorile adevărate.  Numai călătorul atent poate să descopere tainele  Numai tainele străzilor, străzilor, muzeelor, muzeelor, ale oamenilor. Observaţiile lui nu devin niciodată neinteresante, seci, fără viaţă. Alternează Alter nează cu artă episoadele şi ce este foarte foarte impor important tant nu ne oferă oferă descrieri descrieri lungi, ci vorbeşte despre oameni, obiceiuri, încercînd să realizeze o frescă socio politică  polit ică a anilor anilor '20. Despre călătoriile lui Rebreanu nu avem încă date complete, cu toate că unele din ele le-a notat în jurnal. Din ffilele ilele jurnalului jurnalului putem să ne convingem că notiţile de călătorie luate pe viu sunt mai interesante şi se prezintă cu un nerv artistic mai pronunţat decît cel din Metropole. El redă bine lumea lumea reală, o adaptează sufletul sufletului ui său punînd punînd în evidenţă evidenţă o latură nouă latură nouă şi destul destul de valoroa valoroasă să a talentu talentulu luii lu luii Livi Liviuu Rebreau. Rebreau. Contrazi Contrazicîn cîndd concepţia tradiţională despre memoriile memoriile de călătorie, cartea lui Liviu Liviu Rebreeanu Rebreea nu a decept dec eptio ionat nat criti critica ca la apari apariţi ţie. e. Chiar Chiar pentr pentruu ci citi titor torul ul de azi peisaj peisajul ul mora moral,l, caracteri caract erist stic icil ilee cult cultur ural ale, e, rămîn rămîn plin plinee de int intere eress chia chiarr dacă dacă nu poţi poţi fi fi îînn todeauna de acord cu interpretarea ce ţi se oferă. Aceste jurnale vin să întregească opera marelui romancier oferind chipul unui alt Rebreanu, unui Rebreanu, unul unul impres impresion ionat at de frum frumuse useţea ţea necunos necunoscută cută a locuri locurilor  lor  vizitate despre care ne oferă o lectură pasionată, reiese din marile romane.

CONFERINŢE - MESAGER AL CULTURII

 

31

La cele trei trei călători călătoriii din 1926, 1926, 1927, 1929 la Berli Berlin, n, Roma, Roma, Paris, Paris, zugrăvite în volumul Metropole, se mai adaugă în anii următori altele făcute în Anglia şi Peninsula Iberică, făcute cu un un scop cultural, spre a rosti conferinţe. Aceste conferinţe i-au oferit posibilitatea de a cunoaşte oameni, popoare, in inst stit ituţ uţi,i, obicei obiceiur urii noi, noi, cum cum a fost fost cazul cazul parti partici cipăr pării ii lui lui ca reprez reprezent entant ant al României, la Centenarul Ibsen în 1928, în calitatea lui ca preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, împreună împreună cu Aristide Demetriad. Înaint Îna intee de a fi îmbarcaţ îmbarcaţii pe vaporul vaporul Hong-R Hong-Ring ing cei doi fac fac o escală escală la Berlin. Făcînd o vizită fugară fac o oprire şi la Hamburg, vizitînd oraşul împreună cu consulul ciudat, Guttman, colecţionar de artă indiană din Guatemala. Îmbarcaţi pe vapor din cauza răului de mare el stă mai mult în cabină. Ajunss la Oslo, Ajun Oslo, el rămî rămîne ne fasc fascin inat at de frum frumus useţi eţile le fior fiordu dulu lui,i, de oraşul oraşul simpatic, primitor, gazdă a acestui mare eveniment artistic. Iniţial urma să facă obiectul memorialului de călătorie publicat, dar numai dorinţ dori nţaa de a da o lucrar lucraree rotundă rotundă l-a determina determinatt pe autor autor să se limi limiteze teze la trei metropole. Preţuirea pe care o arată marelui dramaturg norvegian o putem descoperi încă din 1912 în numeroasele cronici teatrale : "... nu se poate o mai mare cinste  pentru un teatru serios se rios scria în 1912 într-o cronică dramatică-decît cînd i se dă  prilejul să tălmăcească pe uriaşul norvegian. (33,68 (33,68 ) La Oslo sunt cazaţi la hotelul Bristol avînd unele probleme cu Demetriad

cum ne mărturise mărturiseşte şte în scrisorile scrisorile adresate lui Fany. Aflăm Aflăm că tovarăşul lui lui s-a înbolnăvit şi că nu se descurca fără interpret. La Oslo au asistat la o deschidere festiv fes tivăă unde unde Rebreanu Rebreanu a rostit rostit o conferi conferinţă nţă despre despre viaţa viaţa şi dramatur dramaturgia gia lui Ion Marin Sadoveanu, Sadoveanu, după care participă la diferite diferite manif manifestaţii estaţii culturale culturale avînd avînd ocazia de a cunoaşte diverse personalităţi a culturii suedeze. Precizî Prec izînd nd rostul rostul delegaţi delegaţiei ei române române la festiv festivită ităţil ţilee centenaru centenarului lui Ibsen, Ibsen, amintim cuvîntarea rostită de Liviu Rebreanu care subliniează rolul creaţiei

 

32 ibseniene în cunoaşterea şi răspîndirea universală a literaturii norvegiene, arătînd  printre  print re altele sensul relaţiilor relaţiilor culturale internaţionale internaţionale pe care Rebreanu ţinea să Noi suntem suntem siguri siguri că nu e departe departe ziua ziua cînd  le stabilească pe alte meridiane: " Noi  geniul creator al poporului român va reuşi să cucerească atenţia altor  naţiuni...Lumea a trebuit să constate că popoarele mici pot contribui mult la  progresarea civilizaţiei omeneşti, omeneş ti, că existenţa naţiunilor mici este o necesitate  pentru însăşi ideea de civilizaţie..." civilizaţie..." (33,87). Ar Aree ocazi ocaziaa să întî întîln lneas ească că oamen oamenii

interesanţi din toate domeniil interesanţi domeniilee vieţii vieţii culturale, culturale, cu care se împriete împrieteneşte. neşte. Toată lumea din jurul lui este cucerită de personalitatea bogată a marelui prozator, fiind fascinaţi de simplitatea, modestia, omului Rebreanu, romancier. El acordă interviuri ziarelor " Nationem" şi "Aftenposten". Vorbind despre ţaraa lu ţar lui,i, Rebrea Rebreanu nu însu însuşi şi mani manife fest staa un deose deosebit bit inte interes res pentr pentruu cunoaş cunoaşter terea ea valorilor culturale şi estetice de pe alte meleaguri şi la capătul unui interviu din 1940, cu patru ani înaintea morţii, mărturisea dorinţa secretă, de a face o calătorie în jurul pămîntului. Fiecare din popasurile lui peste hotare au însemnat importante mesaje ale culturii noastre în lume. Pentru scriitor scriitor noţiunea noţiunea de a călători se identifica identifica îndeobşte îndeobşte cu aceea de evadare, însă evadare, însă pentru pentru ochiul ochiul ager, ager, experim experiment entat at al romanc romancier ierulu uluii se prezenta prezenta todeauna ca o explorare a vieţii sociale şi a naturii umane. Vizitează Vizite ază împre împreună ună cu consu consulu lull Amud Amudse senn şi cu alţi alţi prie prieten teni,i, muzee, uzee,  biblioteci,  bibli oteci, teatre, rămînîn rămînîndd impresion impresionat at de cele văzute la Muzeul de Ski, care adăposteşte amintirile călătoriei lui Andersen şi Nansen la Polul Sud. Împreună cu alţi vizitatori participă la recepţii, la prezentări teatrale,  punctînd  punctî nd faptul că înalta înalta societate norvegiană norvegiană este foarte selectă şi foarte educată. Participă împreună cu ceilalţi reprezentanţi la o recepţie oferită de rege, avînd posibilitatea de a cunoaşte pe regele Haokon " simpatic, expresiv, simplu, inalt, uscat ". ( 9,385 )

La plecare plecare va avea o părere părere extrem extrem de bună despre despre

 

33  poporul norvegian, norvegian, apreciind apreciind eleganţa, eleganţa, simplita simplitatea, tea, sufletul sufletul cald al acestui popor  nordic. Ca o prelungire a călătoriei el soseşte în Anglia la New Castle într-o duminică, avînd unele reţineri faţă de cunoştinţele lui de limbă. El vizitează Brithish Museum, Royal Bukingham Palace,SaintPaul's Cathedral, Westminster, Tower Bridge, mormîntul mormîntul lui Samuel Jhonson şi faim faimoasa oasa Tate Gallery. Despre Anglia nu are păreri grozave, fiind singura ţară care nu l-a impresionat. Apoi are prilejul să participe la un congres internaţional ţinut în Spania. În notele notele de de drum din 1846 1846 Mihail Mihail Kogăln Kogălnice iceanu anu consider consideraa că Spania deschide : " ...perspectiva uneia din cele mai frumoase călătorii din lume . "  (34,98). Aproape după un veac, în 1937, Liviu Rebreanu numea voiajul său

spaniol : " Timpu Timpull poa poate te cel mai frumos frumos din din viaţa viaţa mea mea ." ( 9,396 9,396 ). Congresul scri scriit itor oric ices escc de la Madr Madrid id la ca care re part partic icip ipăă împr împreu eună nă cu Sorb Sorbul ul,, Cato Catonn Theod Th eodor oria ian, n, Corne Corneli liuu Moldov Moldovan, an, Hori Horiaa Furt Furtun ună, ă, pric pricin inui uieş eşte te întî întîln lnir irea ea cu  pămîntul  pămî ntul însorit însorit al Spaniei. Spaniei. În cursul voiajului său scriitorul român nu uită să semnaleze că a străbătut locurile pe care dorea să le vadă demult. Ajunşi la Madrid este impresionat de voiciunea, veselia pe care o găseşte aici, afirmînd " ... ... e simpatic simpatic ca şi la noi ."  ."  ( 9,396 ).  Participă Partici pă la serbările serbările date cu ocazia congresul congresului, ui, peste tot fiind fiind încercuit încercuit de stimă stimă şi respect, respect, bărbatu bărbatull cărunt cărunt cu apariţ apariţie ie majest majestuoas uoasă, ă, marel marelee romanc romancier  ier  fiind fiind şi aici mesageru mesagerull culturi culturiii ro române. mâne. Peste tot unde se duce, în orice parte a lumii este primit cu stimă şi respect atît omul cît şi creatorul Rebreanu. În obişnuita vizită la Legaţie ne aminteşte paharul de Xeres oferit de doamna Pillat. Vizitează Madridul, rămînînd impresionat la Muzeul Padro, de  picturile  pictur ile lui Goya şi El El Greco. Programul oficial nu prevede decît popasul la Madrid şi o scurtă excursie la Toled Toledo. o. Împr Împreu eună nă însă însă cu Corne Corneli liuu Moldo Moldova van, n, Rebrea Rebreanu nu părăseş părăseşte te ruta ruta obişnu obi şnuită ită pentru pentru a vizita vizita Sevilla, Sevilla, Granada şi Barcelo Barcelona na pe cont propriu. propriu. După

 

34 vi vizi zita tarea rea Escor Escoria ialu lulu lui,i, vechea vechea reşedi reşedinţ nţăă regal regală, ă, pleacă pleacă spre spre Granad Granadaa prin prin faimoasa cîmpie La Mancha, satul Dulcineei.Granada Dulcineei.Granada i se înfă înfăţişează ţişează ca o perlă, un amestec amestec reuşit reuşit a tempera temperame mentu ntulu luii latin latin cu bbogăţ ogăţia ia şi şi lin liniiştea suflet sufletul ului ui arab.Romancierul sesizează prompt contrastele dintre dantela de marmoră ale Alhambrei şi cartierul gitanilor, care au locuinţe săpate în pămînt. Sevilla, oraşul lui Cristophor Columb, îi pare un oraş extrem de frumos unde rămîne rămîne im impre presio sionat nat nu numai numai de arhitect arhitectura ura oraşului oraşului ci şi de culoare culoareaa şi vioiciunea lui. Dacă festivităţile religioase de la Madrid îl lasă rece, în schimb schimb scriitorul nu-şii poate ascunde emoţia provocată nu-ş provocată de luptele luptele de tauri la care asistă, la Madrid şi Barcelona. Un spijin preţios în cunoaşterea realităţii spaniole l-a primit la Barcelona din partea ataşatului nostru de presă Mihai T Tican ican Rumano. Despre bogăţia sufletul sufletului ui spaniol ne vorbesc şapte pagini de însem însemnări nări scrise, unele cu creion negru, altele cu creion bicolor roşu şi albastru, fiind redate de romancier sub impresia directă a celor văzute la Plaza de Toros Monumental din Barcelona. El are intenţia de a prelucra aceste călătorii într-un jurnal de călătorie dar, datorită faptului că i-au plăcut lucrurile bine închegate, el renunţă la adăugarea notaţiilor de călătorii din Spania şi Norvegia. Fiind un fiu a pămîntului transilvănean duce cu el dorinţa de reîntregire a neamului, luptînd pentru cauza poporului său, însă fără a deveni naţionalist, fără a avea resentim resentimente, ente, pentru că marele marele iubitor iubitor de oameni oameni nu era capabil capabil de ură şi răzbunare, rămînî rămînînd nd mereu mereu un om senin, paşnic şi deschis la suflet. Expuneril Expunerilee sale i-au dat prilejul de a putea vorbi despre frumuseţea patriei, despre bogăţia sufletească a poporulu sufletească poporului.i. Textele conferinţelo conferinţelorr nu se află află niciodată niciodată cuvinte cuvinte de laudă la adresa autorităţilor, trecînd fără introducere la citirea textului în care se aflau afl au puţine puţine argum argument entee despre despre drepturi drepturile le românil românilor or şi doar cîteva propoziţii propoziţii despree poporul despr poporul care îl avea ca oaspete. oaspete.

Cei care l-au l-au însoţi însoţitt ne vorbesc vorbesc

despre dezgustul, decepţiile pricinuite de noua ordine a lui

 

35

apărute în Italia, odată cu instaurarea regimului fascist condus de Mussolini,. În 1933 1933 soseş soseşte te cu fami famili liaa la Cong Congres resul ul Pen-C Pen-Clu lubu bulu luii la Ragus Ragusa, a, congresul fiind prezidat de Wells, apoi vizitează oraşul Zagreb, simpatic şi curat. În 1942 se află din nou la Zagreb unde vorbeşte despre şi simte climatul instabil, instaurat de război. Tot în aceşti ani a făcut şi un turneu de conferinţe în Italia, revizitind cu nostalgie oraşele italiene, aflîndu-se în fruntea unei delegaţii. Anul 1943 îi facilitează facilitează întîlni întîlnirea rea cu publicul publicul din Heksinki Heksinki şi Stocholm. Stocholm. Ultima etapă a itinerarului european îl găseşte străbătînd Suedia cea neaganjată în război, cu conferinţa Das geist iche Leben in Rumanien - care a însemnat un mare succes : " ... sala de conferinţă a fost ocupată pînă la ultimul loc de  personalităţile din lumea lumea literară şi ziaristică suedeză " . (29,51)

Liviu Rebreanu a vorbit auditoriului însufleţit despre aşezările româneşti, despree pămîntu despr pămîntull străbu străbun, n, fiin fiindd primi primitt cu bucurie bucurie şi apreciat apreciat la adevăra adevărata ta lui valoare, fapt dovedit şi de vizita lui la invitaţia primului ministru al Suediei. Are ocazia de a asista la spectacole de teatru şi de a acorda interviuri unor ziare dintre care Dagens Nyheter îl numeşte un " ... ambasador cultural ." (6,516 ) Conferinţele sale se integrează organic în opera lui beletristică fiindcă în ambele este preocupat de continuitatea, istoria şi viaţa ţăranului român. Omul Om ul inte intere resa satt de soar soarta ta se sem menil enilor or săi săi a fost fost mereu ereu preo preocu cupa patt de  posibilitatea de a ajuta pe cei mulţi  posibilitatea mulţi şi umili umiliţi, ţi, întreprinz întreprinzînd înd în anii 1931-1935 o serie de conferinţe în ţară. Oricît de preocupat ar fi fost cu scrisul, el găseşte timp şi pentru acest turneu de conferinţe pentru a aduce lumină în casele şi sufletele oamenilor. Între 14 martie şi 16 aprilie, în oraşele din ţară, vorbeşte despre fapte din viaţa via ţa lui, lui, despre despre oameni oameni care au fost, fost, despre despre ţărani ţărani şi despre despre poet poetul ul ţărănim ţărănimii ii George Geor ge Coşbuc. Coşbuc. Şirul Şirul de de turnee turnee începe începe la la Piteşt Piteştii de unde unde pleacă pleacă la Craiova Craiova "...un oraş de provincie fără nici un stil  " ( 6,180). Tîrgu - Jiu i se pare un oraş

simpatic, familiar, familiar, unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea.

 

36 La Turnu Severin publicul e deosebit de inteligent, iar cînd vorbeşte desp re întîmplarea care despre c are a constitu c onstituitit punctul de plecare ple care a romanul Adam şi Eva, o doamnă se recunoaşte în acea femeie cu ochii verzi care a pricinuit scrierea romanului. capitală a Banatului, e românesc din Aflăm că Lugojul "... e adevărata capitală toate vremurile ." (6,183 (6,183)) iar Tim Timiişoara şoara i se înfă înfăţi ţişea şează ză cu alur alurăă de oraş oraş

european, cu fabrici, industrie mare, unde românii sînt puţini, peste tot găsind funcţionari şi oficiali maghiari. maghiari. Aradul i se pare la fel, unde nu mai există vechile  publicaţii  public aţii româneşti, româneşti, ci treizeci treizeci şi una de publicaţi publicaţiii ungure ungureşti. şti. Oradea este un oraş unguro-evreiesc. Conţinutul conferinţei ţinute la Arad îl regăsim în "Gazeta de Vest", numărul 477 din 24 martie 1931, dezvăluind cîteva reflecţii ale romancierului asupra creaţiei literare interbelice, idei care sînt regăsite şi cu alte ocazii. El răspunde la întrebarea -" Cum devine un scriitor cunoscut ? " " ...scrii cîteva sute de poveşti, le tipăreşti, scrii cîteva duzine de romane şi le tipăreşti ".

( 48,6 ). Despre roman spune " ... e o casă bine zidită din care nu  poate lipsi viaţa ... ce nu poate lipsi din romane e iubirea ... fără iubire romanul ar fi ca o mireasă fără mire .... romanul însă nu poate fi o limonadă răcoritoare ....romanul vrea să fixeze o concepţie a vieţii ....pentru un scriitor  lucruri şi evenimente neînsemnate sunt cauze generatoare de capodopere. "

(48,6 ) Sîntem conştienţi de faptul că unele din ideile întîlnite aici au devenit lucruri comune, ele avînd totuşi semnificaţia lor, sub raport r aport biografic relevîndu-nil pe scriitor integrat campaniei de culturalizare a populaţiei din Ardeal, liber prin unire cu patria-mamă, în postura de autentic patriot. Despre Cluj şi Tîrgu-Mureş face notări fugare, la Cluj observînd un anume  progres al românism românismulu ului.i. Deva e numai numai menţionat, menţionat, în schimb schimb despre cetatea marii uniri Alba -Iulia ne spune "În realitate, Alba Alba Iulia fără atributele oferite

 

37 ei de inimile noastre, e un orăşel mediocru din toate punctele de vedere ."

( 6,191 ) La Braşov, fiind fiind invitat invitat special al Astrei, Astrei, conferenţiază conferenţiază despre Romanul Romanul romanelor, fiind însoţit şi de Cincinat Pavelescu. Întreprinde alte serii de conferinţe în 1935 în Bucovina. Conferinţa lui se in intit titula ula Geo G eorg rgee Co şbuc, bu c, vorbind elogios despre marele lui confrate. În 19 mai 1935 Suceava a avut deosebita cinste să-l găzduiască pe marele nostru romancier Liviu Rebreanu în cadrul unui turneu de conferinţe organizat în oraşele oraş ele din Bucovin Bucovina. a. Auto Autorul rul Răscoale Răscoaleii era însoţi însoţitt de doamna doamna Fany şi sînt găzduiţi la Ştefan Pavelescu din strada Arm Armenească enească numărul 19. Seara, în sala de spectacole Dom Polski, în faţa intelectualilor suceveni şi a ti tiner neret etul ului ui şcolar şcolar de li lice ceuu din din local localit itate ate,, ţi ţine ne confe conferi rinnţa lui lui despre despre maes maestru trull Coşbuc. Conferinţa a avut un succes răsunător, elevii mari l-au luat pe braţe, l-au  pus în trăsură alături de doamna Fany, au deshămat deshămat caii şi au tras ei trăsura pînă la restaurantul din centru. Prin aceste conferinţe a adus la cunoştinţa miilor de oameni opera lui Coşbuc, dar ne-a făcut cunoscută şi propria sa operă.

MEMORIALISTUL - LIVIU REBREANU 

CAIETELE INCEPUTURILOR  

 

38

Caie Ca iete telle de crea creaţi ţiee rebre ebrenniene iene cons consti titu tuiie un izvo izvorr nese neseca catt pent pentru ru cunoaşterea fazelor premergătoare elaborării marilor romane. În aceste caiete avem rarul privilegiu de a cunoaşte chinurile, efortul depus al omul omului ui pentru pentru crearea crearea pers personal onalită ităţii ţii sale şi a operei operei de artă în sine. sine. Aces Aceste te caiete prezentate de valorosul comentator, editor al operei rebreniene Niculae Gheran, ne oferă posibilitatea de a studia anii de ucenicie, primele înmuguriri ale geniului rebrenian. Această carte deosebit de preţioasă, apărută în 1974, editată de Editura Dacia, se prezintă ca o carte de o extraordinară valoare nu numai  pentru cei cei avizaţi avizaţi dar şi pentru pentru cititor cititorul ul cît cît de cît interesat interesat de geneza geneza unei opere opere de artă. Caietele constituie arhiva scriitoricească, laboratorul celui mai mare creator  de romane din literatura romănă. Este dovada vie a efortului depus de Rebreanu  pentru însuşirea însuşirea limbii limbii literare literare române, române, lărgirea lărgirea orizontulu orizontuluii artistic artistic luînd luînd cunoştinţă cu ideile, concepţiile curentelor franceze, fiind influenţat de ideologia germană datorită formării lui în diferite şcoli străine. Caietele prezintă formidabila " uzină Rebreanu" (53,112) unde se fierbe gîndul genial, idea pură, fără însă însă a ştii ce va produce la final. Această selecţie ne dăzvăluie stadiul greu prin care a trebuit să treacă viitorul scriitor, prezentînd un aspect grafic pestriţ, avînd permanent pe margine o coloană cu explicări de cuvinte, date biografice despre autorii citiţi. Extrăgînd şi comentînd citate din scriitori şi critici de renume, Liviu Rebreanu tindea nu numai să se formeze ca intelectual, intelectual, ci să distileze esenţe pentru propria lui operă. Aceste caiete conţin reproducerile reproducerile manuscr manuscriselor iselor a tot ceea ce a gîndit, gîndit, a  proiectat şi a meditat meditat marele marele geniu pină în 1920. Avem Avem o ocazie ocazie rară de a studia cum se se produce o operă, cum se pregătesc marile marile ei tensiuni, tensiuni, cum se învaţă învaţă o nemaipomenită meserie, făcînd demonstraţia că talentul nu este o izbucnire spontană, un foc de artificii, artificii, ci e o muncă cumplită, grea, lentă.

 

39 Caietele publicate publicate de Gheran sînt sînt alcătuite alcătuite din mai multe multe caiete caiete sau foi care constituie împreună o carte de o valoare importantă: Jurnal, 1908 Schiţe, caiet c aietul ul cu schiţă a viitorului romancier  ro mancier  Amintiri din Maieru - amintirile lui Rebreanu alcătuite sub influenţa influen ţa operei marelui humuleştean humuleştean Spicuiri Bloc- notes Î nsemnări  Note din refugiu refugiu Răzleeţe - file care cuprind Răzl cup rind încercări încercăr i dramatice dramat ice şi schiţe  pentru viitorul viitorul roman Ion Prim Primul ul caiet caiet inti intitu tula latt Journ Journal al se găseş găseşte te într într--un caie caiett de nouze nouzeci ci de fil file, e,  primaa parte a acestuia avînd mai mult caracterul unui jurnal de lector. Notaţiile  prim cupri cup rins nsee în acest acest caiet caiet sunt sunt scris scrisee de subl subloco ocote tenen nentu tull Rebrea Rebreann Oliv Oliver er din din garnizoana Gyula. Alături de spicuiri făcute din mari scriitori, care ne dezvăluie preferinţele litera literare, re, găsim găsim aici şi cele mai mai vechi vechi scrieri scrieri din proză proză ale viitor viitorul ului ui prozator. prozator. Acesta descoperă noi orizonturi, deschizînd perspectiva lui culturală. Acest caiet ne prezintă preferinţele lui literare care includ pe autorii de marcă, marii marii clasici ai literat literaturii urii universale, universale, ca William William Shakespeare, Oskar  Oskar  Wilde, Schiller, Schiller, Paul Bourget, Gorki, Victor Hugo,Jókai Mór, Mikszáth Kálmán Kálmán şi marele nostru povestitor Ion Creangă. Alături de cei mari, el acordă atenţie şi unor autori minori ca Sandu Aldea, Szini Gyula, Ambrus, culegînd aforismele lui Heltai Jenö. El este interesat de eternul, nemuritorul Shakespeare, cum ne spune Ion

Marin Sadoveanu : " ... Avea un cult special pentru Shakeaspeare despre

care îmi spunea că e un gigant, un munte colosal care poartă cu el toate climatele lumii şi ale inimii omeneşti. Nu-l aşeza alături decît pe un alt mare creator pe Lev Tolstoi." ( 54,83)

 

40 Alătur Alăt urii de nota notaţi ţiii despre despre Shakes Shakespea peare re apa aparr şi pasaje pasaje dint dintre re cele cele mai mai faimoase piese p iese shakespe shake spearien ariene: e: Romeo ş i Julieta, Julieta , Antonius ş i Cleopatra, Cleop atra, Hamlet. Rebreau nu citeşte sistematic, citeşte totul şi la lecturi participă cu sufletul, nu numai ca un simplu spectator. De la Creangă şi Anton Pann, pînă la aforismele lui Oskar Wild Oskar Wilde, e, pînă pînă la modest modestul ul liter literat at al unei revis reviste teii obscu obscure re recol recolti tind nd :"...el .el nu-le nu-le culege aceste aceste aforism aforismee pentru a o folosi folosi ca raze sugestii,,asociaţii :".. călăuzitoare ci pentru simpla lor frumuseţe..." ( 17,9 )

Un îndreptar totuşi în viaţă l-a însoţit ,celebrul aforism a lui lui Gorki :"...nimc nu este pierdut dacă omul   simte că e capabil să lupte şi să invingă orice greutate... " (17,9 (17,9 ) Cu priv privire ire la moarte a reţinut ceea ce spune Oskar Wilde : " ...Omul plăteşte păcatele lui,  plăteşte din nou şi plăteşte mereu toată viaţa. " (3,51)

Acest caiet este foarte important pentru romancierul de mai tîrziu pentru că figurile din copilărie vor deveni eroi imaginari din viitoarele romane. Sînt figuri cunos cun oscut cute, e, oamen oamenii care care reprez reprezent entau au pentr pentruu tî tînăr nărul ul ofi ofiţer bucur bucuria ia copil copilăr ărie ieii  petrecute în Maieru. Astfel, Astfel, apare figura figura bărînului bărînului Schan, a crîsmarul crîsmarului ui Tuptil, Tuptil, familia Bikse, manifestînd  o simpatie neascunsă pentru evreii din sat. Cu multă nostalgie îşi aduce aminte de clubul frecventat de intelectualii satului, de Ileana grofne, de ceata de cîini Sultan ,Tîlhăriu, Vigyaz. Alături de aceste întimplări prezentate în acest caiet sînt incluse şi două ta tabe bele le fo foar arte te inte intere resa sant nte; e; un ta tabe bell cu nu num me de dans dansur urii şi al altu tull cupr cuprin inzî zînd nd enume enu merar rarea ea cîtorva cîtorva soiuri soiuri de marm marmură ură.. Aceste Aceste lucrur lucrurii prec precum um şi notaţi notaţiile ile din subsol ne dezvăluie interesul autorului pentru tot ce îl interesa.

 

41

SCHIŢE 

Acest caiet redactat paralel constituie "jurnalul de creaţie", cuprinzînd  peste 80 de proiecte, dintre care se vor desprinde desprinde în forma forma finită finită unel unelee nuvele ca : Răffuiala, Nev Ră Nevas asta ta,, Taler lerii, Cear Cearta ta,, Baronea oneassa, Dintele, Proştii, Noroc orocuul  prefigurînd  prefigurî nd pe Ion : " ...Ion a fost Zestrea, iar Zestrea a fost Temerea iar  Temerea o poveste a lui Ion cu Rodovica, Rodovica, femeia bogată." (9,164).

Schiţe-reproducere Titlul acestui caiet aparţine prozatorului şi e înscris pe coperta unui caiet cu 30 de file scrise meticulos, cu cerneală pe ambele feţe, primele notaţii datînd din 1908, puţin puţin după lăsarea lăsarea la vatră, vatră, ceea ce înseannă înseannă şi recăpătarea recăpătarea ident identită ităţii ţii..

 

42 Rebreann Oliv Rebrea Oliver er,, locot locotene enent ntul ul austr austroo-un unga gar, r, devin devinee Livi Liviuu Reb Rebrea reanu nu viit viitor orul ul romancier roma ncier român. român. E epoca în care se dedică în totalitate totalitate studiului studiului,, printre printre altele fiind preocupat de observarea vieţii, concentrîndu-şi atenţia asupra observărilor şi notărilor notări lor limbaj limbajului ului popular. După atîtea atîtea zile şi ani lungi petrecuţi petrecuţi departe de lumea satului, el ia contact cu lumea satelor năsăudene, notînd expresii ca: " un om bun bun ca lumea, sau atîta l-am rugat de mă doare limba ". ( 3,98) Printre al alte te schi schiţe ţe găsi găsim m o sc schi hiţă ţă inti intitu tula lată tă Adam Adam şi Eva, Eva, prezentînd prezentînd înmugur înmugurirea irea sentimentului erotic pînă la adînci bătrineţe. Multe din aceste schiţe cuprind germenii viitoarelor romane sau nuvele. Scrie şi un studiu despre naţionalism şi unul foarte interesant despre meşterul renaşterii Leonardo Da Vinci. SPICUIRI 

Este un caie Este caiett cu 50 de file dat datînd înd din din 3 no noie iem mbrie brie 1908 1908 - 1911 1911,,  prezentîndu prezentîn du-se se ca un al treilea treilea jurnal de lector cunoscut cunoscut din anii uce ucenicie nicieii literare, literare,  predominîn  predomi nîndd citatele şi contactul cu literatura literatura română. română. Aici avem selectate critici de valoare v aloare din Viaţa Romănească R omănească. Dacă Da că în Mihai Dragomirescu tînărul publicist vede un fel de părinte sufletesc, în tînărul Garabet Ibrăileanu îşi descoperă şi pe unul din mentori, marele dascăl, învaţînd din cărţile lui o serie de termeni estetici, notînd constiincios raportul dintre timp şi acţiune, perceperea fondului intim al  personajelor,  personajelo r, funcţia funcţia dialogulu dialogului,i, con construcţ strucţia ia romanul romanului ui : " ...invenţie şi realitate " . ...sti stilul lul nevăzu nevăzutt e perfecţ perfecţiun iunaa stilul stilului ui.. (3 (3,1 ,196 96)) De la Tain Tainee reţi reţine ne : " ... .... ". Problemele teoretice se sprijină însă de cele multe ori pe fenomene filozofice germane luate din: Kant, Shopenhauer. Un capitol aparte constituie românismele reţinînd expresii, formulări din opera lui Ion Creangă. Liviu Rebreanu nu era interesat nu numai de cuvinte izolate şi expresi expresii,i, aforisme aforisme şi proverbe, zicale, cuvinte cuvinte cu sensuri ascunse

şi

 puse în evidenţă evidenţă de textura scriitoril scriitorilor. or. El reţine expresii expresii ca : " paraluţe albe  pentru zile negre, e rău cînd ajunge ca coada să fie cap" .

 

43

Pentru tînăr, dintre cuvintele notate sînt cele mai importante cele care depăşesc simpla înţelegere a unui cuvînt dintr-un anume text. El adaugă şi alte sensuri, cu  precădere din lim limbajul bajul popular: " buc-într-un buc - îîntr-o ntr-o clipă ".

 

44 Uneori pune în cumpănă sinonime - " berbantlîcuri-flăcău, stătut -burlac ". Calit Cal itate ateaa aluz aluziv ivăă a unor unor cuvint cuvintee sau fragm fragmen ente te a descop descoperi eritt pe te texte xtele le lui lui Creangă, o cali Creangă, calitat tatee folo folosit sităă cu cu succes succes în în scrieri scrierile le lui - scena de mu muncă ncă din Răscoala, Răscoa la, cu bătutul bătutul coasei, convorbir convorbirea ea lui Ana Ana cu Dumit Dumitru ru înaintea înaintea morţii morţii acestuia. Un lucru valoros ne pune la lumina zilei avizatul cercetător Stancu Ilin. Astfe Ast fell aflăm Livi Liviuu Rebreanu Rebreanu s-a ocupat ocupat şi cu editarea editarea operelor operelor lui Ion Creangă cu ocazia comemorării a cincizeci de ani de la moartea lui - ediţie omagială în ediţii grafice, volumul fiind îngrijit de el cu ilustraţiile lui Th. Kiriakoff, fiind lansat în 1940. El schiţează meandrele receptării scrierilor lui Creangă, notînd că dintre contemporanii lui Creangă : " ...valoarea excepţională a acestei opere numai  Eminescu a simţit-o deplin şi a provăduit-o " (30,197).  BLOC -NOTES 

Carnet de buzunar din care s-au păstrat 40 file, incomplet scrise, datînd din 1910. Primele Primele opt pagini conţin conţin 19 proiecte liter literare, are, majoritatea majoritatea nuvele şi schiţe schiţe  precum şi socoteli referitoare referitoare la gospodărirea gospodărirea revistei revistei Scena.Din cele 19 lucrări lucrări  plănuite  plănui te doar două (Recunoştinţa, Jidanul Jidanul )vor ajunge peste mulţi mulţi ani să fie tipărite cu titlul Cerşetorul şi Cumpăna dreptăţii. dreptă ţii. Celelalte vor fi uitate, titluri care nici în caietele de creaţie nu vor reveni. .  AMINTIRI DIN MAIERU 

După sosirea lui pe meleagurile natale, ca să mai scape de problemele cotidie coti diene, ne, se apucă vertig vertigin inos os de lucru. lucru. În această această perioadă perioadă se docume documentea ntează ză foarte mult, transformînd fiecare carte într-un laborator de studii lingvitice. Rămîn Răm înee fa fasc scin inat at de mare marele le nost nostru ru pove povest stit itor or,, fiin fiindd impr impres esio iona natt de simplitatea, frumuseţea frumuseţea din scrierile marelui humuleştean. humuleştean. Manusrisul conţine 13 file desprinse desprinse dintr-un dintr-un caiet, caiet, începutul şi sfîr sfîrşitul şitul s-au pierdut. pierdut. Ele au fost scrise scri se pe melea meleagur guril ilee bistri bistriţene ţene între între decembri decembriee 1908 şi ian ianuar uarie ie 1909. Revin Revin  personaje famili familiare are ca: domn domnul ul Ilieş, Ilieş, armeanul armeanul şi armea armeanca, nca, Ileana Baroneasa,

 

45 făcînd şi o descriere descriere a dascălilor, dascălilor, Boşca : om mic, mic, grăsuţ. grăsuţ. , mergînd mergînd cu domnul domnul Tofan la Tupcil, la un pahar de băutură. Tot aici aici ne ne înştiin înştiinţează ţează că Teatrul Teatrul Naţional a refuzat prezentarea piesei Osînda, Sînt prelucrate teme care revin în notaţiile autorului sau care vor da momentu mom entull de plecare a unor nuvele nuvele de mai tîrziu. tîrziu. Recunoştinţa - povestea tînărului doctor care salvează salvea ză un cerşetor fiind dat în judecată, tema fii fiind nd regăsită în nuvela nuvela Cer Cerşetorul eto rul public pu blicat at în volumul volumul Golanii Gol anii .

 FALANGA  FALANG A

Sub acest titlu titlu găsim găsim notaţiil notaţiilee lui Rebreanu Rebreanu cu privi privire re la 31 de schiţe inedite, din care numai cinci se vor păstra, revenind mai tîrziu într-o formă sau alta cum ar fi : Strănutarea, Omul spînzurat, Păcatul, Paravanul, Boanghina. Aceste file de jurnal mai cuprind şi diferite notaţii referitoare la viaţa lui zilnică. Aici găsim notaţii referitoare la publicarea unor opere, cărţi împrumutate, evidenţa cheltuielilor, nume de prăjituri.  ÎNSEMNĂRI 

Un alt jurnal jurnal pe eticheta căruia autorul notează titlul Însemnări datează din 1 mai 1912. Acest jurnal cuprinde circa 300 de pagini din care 96 conţin însemnări, următoarele fiind nescrise, cu excepţia cîtorva file răzleţe şi a ultimelor   pagini.. La început notează o listă cu persoanele cărorasă le trimită  pagini trimită din primul primul său

 

46 volum de debut Frămîntări, după care urmează cîteva notaţii, titluri de nuvele şi schiţe schi ţe din Reinhardt Reinhardt.. Apar notaţii referit referitoare oare la viitor viitorul ul roman Ion, cum ar fi  povestea lui Ion: "  Am fost urgisit   de toată lumea", apoi urmează o descriere a satului care ne trimite la viitorul roman. Tot aici găsim referiri care ne fac să credem că autorul se gîndeşte serios la marele lui roman Ion. Avem Ave m mai mai multe multe dovezi dovezi clare clare care dovedesc dovedesc că Rebreanu Rebreanu se gînd gîndea ea foar foarte te serios la elaborarea unui roman inspirat din viaţa ţărănimii din Ardeal. In paginile jurnaliere se referă adesea "greşala" făcută în tinereţe,dar şi la multe alte oblidaţii, cum ar fi imposibilitatea lui de a participa la primul război mondial alături de confraţii lui români. Acest lucru era imposibil datorită faptului că era ofiţer în armata austro-ungară, fiind privit cu suspiciune de ambele părţi. Românii credeau că e spion austriac, iar partea germană îl suspecta ca spion, fiind luat ca prizonier pentru că a fost denunţat de către un prieten. Conştient de faptul că avea de îndeplinit o misiune, aceea de scriitor, a reuşit să fugă de sub escortă refugiindu-se refugiinduse la Iaşi. În lipsa celor dragi, la Iaşi se apucă de lucru în mod serios.

 

47

 DIN REFUGIU  REFUGIU 

Acest caiet alcătuit din 90 de file a fost sortit să devină un jurnal de creaţie al unei opere inspirate din lumea lumea satului, fiind fiind abandonat, caietul dobîndind alte rosturi literare. După Du pă mult multee peripe peripeţi ţii,i, ajuns ajuns la Iaşi, Iaşi, el este este înco înconj njur urat at de neînc neîncre reder dere, e, evenime eveni ment ntel elee de aici aici fiin fiindd relat relatate ate în roman romanul ul Calvar Calvarul ul.. Perso Personaj najul ul micr microo romanulu roma nuluii a devenit un alter alter -ego al scriitorului scriitorului care a trebuit să moară pentru ideiile lui, redînd posibilitate eroului Rebreanu să trăiască şi să ducă misiunea la capăt, devenind creatorul de romane cu o operă răsunătoare. În acest caiet găsim numeroase proiecte şi nuvele, cum ar fi proiectul romanului romanului Şarpele, menţionînd numele real al protagoniştilor : St. O. Iosif şi Dimitrie Anghel, ambii indrăgostiţi de Natalia Negru. Tot aici găsim multe proiecte care se ocupă de problematica războiului răzb oiului cum ar a r fi: Ştreangul, trea ngul, viitor viitorul ul germen germe n al nuvel nuvelei ei Iţiţicc Ştrul, tru l, dezer dez erto torul rul sau ideea morţii care revine în mai multe schiţe ca o pasiune pregătind încă de acum atmosfera atmosfe ra romanului romanu lui Pădurea Spînnzur S pînnzuraaţilor.   RĂZLEŢE 

Caiet de d e 104 de file intitulat Răzleţe adăposteşt ad ăposteştee schiţe din diverse etape et ape de creaţie, cele mai vechi datînd încă din Prislop.

 

48

Găsim aici aforisme, notaţii referitoare la teatru tea tru cum ne anunţă titluri ca Şase sute de ani de la naşterea lui Bocaccio şi alte diverse diverse însemnări, însemnări, titluri, titluri, coperţi, sumare. Vechea lui pasiune îl însoţeşte permanent, fiind preocupat în aceşti ani cu editarea unor piese, care însă nu aduc succesul de mult dorit

Aceste fragmente de piese sînt adunate într-un caiet sub titlul semnificativ TEATRU  fiind scrise între 1908 şi 1916. Multe din aceste fragmente au valoare  pur documentară, documentară, contituind contituind punctul punctul de plecare a romanulu romanuluii Ion . Aici găsim

 

49 fragmente de piese sau piese mai puţin realizate. realizate. Piesa Traiul prezintă o discuţie de familie fiind însă nerealizată în totalitate, cu un limbaj greoi, fără o valoare ar arti tist stic ică, ă, fr frag agm mentu entull deve deveni nind nd plic plicti tisi sito tor. r. O al altă tă pies piesăă inti intitu tula lată tă Lum Lumea  bozgoanelorr ne oferă imag  bozgoanelo imaginea inea unei unei lumi lumi bazată pe credinţe credinţe oculte.

Alte fragmente frag mente cum cu m ar fi Amantul din lună lun ă , Ve V eşnicul îndrăgostit îndră gostit , Familia Fa milia sînt numai proiecte nerealizate. Mai complet se prezintă piesa Cadrilul - povestea a doi pictori îndrăgostiţi de o femeie. Această piesă cunoaşte mai multe prelucrări. Aceste caiete sînt foarte importante pentru cunoaşterea marelui romancier, aducîndu-ne noutăţi despre tînărul scriitor care se afla la început de drum. Aceste caiete ne dovedesc că Rebreanu se înscrie înscrie în categoria scriitorilor scriitorilor faber,a acelora care muncesc multla la care fiecare şi pentru care fiecare pagină finită reprezintă rezultatul unei teribile confruntări cu materia informă. Caietele lui Rebreanu din tinereţ tin ereţee includ includ referi referiri ri la copilări copilăriaa lui, proi proiecte ecte de schiţe schiţe şi piese piese de teat teatru, ru, extrase şi reflecţii de lector, relatări din mediile mediile scriitoriceşti, monstre monstre de limbă şi stil ori preocupări preoc upări din timpul refugiului. refugiului. E aproape sigur că în afară de Eminescu, numai de la autorul lui Ion ne-a rămas cel mai amplu material documentar privind propriul laborator de creaţie. Fireşte sub aspectul preocupărilor creatoare în felul în care reţine din lecturi idei,

 

50 aforisme, ori sugestii, în felul în care-şi notează succint, telegrafic, Rebreanu se întîlneşte întîlne şte cu un André Gide, cu Camus şi cu alţii, care indiferent de modalităţile modalităţile estetice au lăsat astfel de caiete. Dacă deschidem de exemplu, caietele lui Camus descoperim pe marginea lecturi lect urilor lor spicui spicuiri ri şi adnotaţii adnotaţii din Shakespea Shakespeare, re, Spinozza, Spinozza, Kikegaa Kikegaard, rd, Musset, Musset, Stendhal, Flaubert, Proust şi Kafka - însoţite de adontări. Cum am rema remarcat rcat acest fapt fapt şi la la tînăru tînărull de 23 de ani care care trecea trecea de la Shakespeare şi Spinozza la Schiller, de la Heine şi Schopenhauer la Tolstoi şi Gorki, de la Byron la Ibsen. De remarcat în cadrul lecturilor româneşti interesul lui pentru Creangă, Sadoveanu şi Goga. Din critica literară era interesat de opiniile lui Ibrăileanu, Taine, uneori Lovinescu ale cărui idei devin puncte de reper cu urmări în întreaga lui orientare viitoare. Caietele lui Rebreanu capătă o altă semnificaţ semnificaţie ie clară şi sistematică. sistematică. Avem rarul privilegiu de a studia cum se produce o operă, cum se pregătesc marile ei tensiuni, cum se aprind rînd pe rînd cuptoarele, cum se calculează şarjele cum se învaţă o nemaipomenită meserie. Căci Liviu Rebreanu al cărui geniu creator este mai presus de orice îndoială, ne face aici demonstraţia unui adevăr nu totdeauna cunoscut, talentul nu e izbucnirea izbucnirea spontană a unui foc de artificii artificii;; el implică implică şi muncă muncă îngrozitoare, îngrozitoare, uneori cumplit de lentă dureroasă pregătită să accepte şi eşecul, să reia totul de la capăt să verifice să abandoneze stratul steril şi să caute iar filonul subţire ce-l va conduce către zăcămîntul nativ.

 

51

JURNALELE SINGURĂTĂŢII Omull care era mereu în centrul Omu centrul atenţiei ne mărtur mărturiseşte iseşte că la vîrsta de 42 de ani se simte singur. Personalitate marcantă a culturii romăneşti în acea perioadă, încercuit de  prietenii dar şi de duşmani, se simte singur,  prieten singur, nimeni nimeni şi nimica nimica neputînd neputînd a-l despărţi de acest sentiment al singurătăţii. Lucru surprinzător este că atentul soţ, iubitorul tată, în ciuda aparenţelor  dintr-odată se simte singur. Chiar dacă va rămîne soţul ideal, tăticul cel mai bun, el trece printr-o criză. Ajuns pe culmile culmile gloriei, fiind venerat, iubit, dar şi duşmănit duşmănit de lume, el îşi dă seama de unicitatea lui, de măreţia lui şi va trăi această criză a geniului, singurătatea lui Hyperion în lumea terestră. Totuşi este mai norocos pentru că călătoria lui prin această lume, înainte de a deveni o stea, avea o tovarăşă de nădejde, o călăuză a vieţii lui zbuciumate. De mic copil a fost învăţat cu singurătatea, mai întîi la şcoală, unde pleacă de mic copil, revenind ca adult responsabil, capabil să lupte cu greutăţile vieţii într-o lume necunoscută. Cum ne spune în primele rînduri, acest jurnal este destinat a deveni un colţ al liniştii, un refugiu din lumea înconjurătoare, un spaţiu unde are posibilitatea de a fi cu el însuşi : " Încep acest jurnal cu gîndul să-mi spun aici tot ce am în inimă şi-n suflet, suflet, o spovedanie pentru mine mine însumi, care altfel altfel n-ar fi posibil posibilăă "  . ( 6,1 ).

Începe scrierea acestui ace stui jurnal în floarea floarea vieţii, cînd a ajuns la concluzia că: "...omul mul e o lume lume comp compllectă ectă şi pute putern rnic ic iz izoola lată tă de toat oate cele celela lalt ltee lu lumi mi omeneşti ..." (6,2) Are dorinţa de a scrie despre sine, despre fascinanta lui lume în care-şi creează personajele dar şi intenţia de a nota lucrurile pentru a uşura sufletul.

 

52 Eugen Simion în eseul lui : Un om al procesului vorbeşte despre trei tipuri de jurnale elaborate de scriitori. În prima categorie ar intra romanele indirecte şantiere de creaţie - cum ar fi romanele lui Mircea Eliade India şi Şantier . În următoa urm ătoarea rea categorie categorie include include jurnal jurnalul ul " Ca aide memoi memoire re " ce ar reprezenta reprezenta cronica fragmentară a unui spirit care pune ideile mari în cărţi şi micile întîmplări ale vieţii vieţii asemenea asemenea în caiete de uz intim. intim. În fine fine a treia categorie categorie e reprezentată  prin jurnale jurnale ca forme forme de creaţie indire indirectă. ctă. După cum ne dăm seama seama jurnalul jurnalul lui lui Rebreanu intră intră în categoria categoria a doua,  păstrînd ideile mari pentru romane, făcînd notaţii ale evenimentel evenimentelor or mondene în  jurnalele  jurnal ele lui lui de creaţie. Deşi a creat sute de eroi şi eroine prin glasul cărora a avut posibilitatea săşi exprime exprime toate gînduri gîndurile, le, a simţit simţit totuşi totuşi nevoia nevoia să-şi creeze şi o platfor platformă mă  proprie de mărturis mărturisire, ire, o oglindă oglindă sinceră a tuturor tuturor trăiri trăirilor lor intimepa intimepa care să şi lespună doar sieşi. A avut avut dorinţ dorinţaa ca această această lucrar lucraree să fie fie ca o autobi autobiogr ograf afie ie scrisă scrisă ssub ub marea lampă a conştiinţei sale. A vrut să se arate om pînă în cele mai lucide adîncuri ale sale. Spovedaniile lui Rebreanu nu sînt un jurnal în sensul lui Titu Maiorescu, cu înregistrarea evenimentelor fiecărei zile şi nici o evocare în genul lui Iorga a unei vieţi aşa cum a fost srisă la o anumită etapă a vieţii lui. El deviază deviază de la intenţia intenţia lui, lui, pătrunzînd pătrunzînd rareori rareori în lumea lumea interioa interioară, ră, în  problemele sufletul  problemele sufletului, ui, lăsînd lăsînd deoparte problemel problemelee conştiinţei conştiinţei şi ale creaţiei. Avem Avem aici imaginea unui om care trăieşte intens, avem chipul omului social şi în mică măsură a creatorului, a Demiurgului Demiurgului care rămîne adînc ascuns.  Noi avem trei surse de cunoaştere cunoaştere a lui Rebreanu, fiecare fiecare aducînd o altă ipostază a marelui romancier : 1. Ipostaza Ipostaza ştiinţif ştiinţifică ică oferit oferităă de ediţia ediţia operei care pune în mişcare mi şcare un aparat critic imens imens prin colaborarea colaborarea lui Niculae Niculae Gheran şi a lui Puia Florica Rebreanu.

 

53 2. Scrisor Scrisorile ile şi mărtur mărturii iile le famil familiei iei,, îndeoseb îndeosebii ale lui Fany şi Puia . 3. Imaginea din jurnal care ne prezintă omul monden dar şi creatorul în nopţile lui petrecute în faţa hîrtiei albe. Jurnal Jur nalul ul ne prezint prezintăă şi un Rebreanu modern, modern, un gospodar. gospodar. Se prezint prezintăă aidoma unui ţăran cu ştiinţă de carte, omul care se ocupa cu mărunţişurile vieţii, ca omul simplu care are deşertăciunea lumii. Avem şi ipostaza creatorului cînd stă singur în faţă cu sine, aplecat în faţa hîrtiei albe, hîrtiei albe, ridicînduridicîndu-se se la starea de geniu geniu.. Jurnalul Jurnalul este un document document foarte foarte discutat,, cum era şi întreaga discutat întreaga lui viaţă după cum ne spune spune chiar el : "  Am fost   scriitorul cel mai crunt atacat. Nu mi-a fost cruţat nimic ... un trecut tenebros mi-a reproşat un ziar şi am vrut să scriu o carte despre acest trecut ....ar fi fost  o carte de amintiri amintiri o autobiografie autobiografie ." ( 6,86 )

Dorinţa lui referitoare la publicarea operei numai după treizeci de ani după moarte i-a fost respectată cu sfinţenie. Umanizarea geniului geniului prin publicarea documentelor particulare şi de epocă este fertilă pentru înţelegerea largă a operei şi apropierea lui de uman. Orice mare clasi clasicc se reprez reprezin intă tă nu numai numai cu o operă operă ci şi cu o perso personal nalit itat ate, e, cum ar fi  personajul necunoscut necunoscut din jurnalul jurnalul lui Rebreanu. După moartea lui Rebreanu, jurnalul a fost descoperit la locuinţa lui din Bucureşti şi de la Valea Mare, primul volum apărînd în 1984 sub atenta îngrijire a punctualului punctualului Niculae Niculae Gheran, fiind fiind prefaţat de fiica marelui marelui romancier romancier.. Acest volu vo lum m cupr cuprin inde de pagi pagini ni din din anii anii 1927 1927-1 -193 935, 5, edit editor orii ii urm urmînd înd cu piet pietat atee şi scrupulozitate restituirea textului integral şi asigurarea informaţiei suplimentare în comentarii utile. Scris la etape diferite, pe caiete şi pe hîrtii hîrtii izolate, au fost adunate încetul cu încetul de Fany Rebreanu în mape distincte, urmînd mai tîrziu să fie legate. Multă vreme lectura lor a fost o hrană sufletească pentru doamna Fany care era

 

54 fericită feri cită cînd cînd descoperea o însemnare însemnare nouă sau cînd cînd i se părea că desluşeşte mai clar o însemnare redactată prea lapidar. În anul 1916 1916 începe brusc, brusc, la vîrsta vîrsta de 31 de ani, scrierea scrierea jurnalu jurnalulu luii şi sfîrşeşte aceasta în preajma morţii sale, la 1 septembrie l944 fără o concluzie ca la Iorga. Firul său nu e un fir continuu, din l916, odată cu intrarea României în război,i, nem războ nemaia aiavî vînd nd notat notat nim nimic ic pîn pînăă în în 1923, 1923, apoi apoi din 1927 reîncepe reîncepe seria seria notărilor cu o succesiune aritmetică anuală constantă care se va continua pînă în 1944. Se poartă o aprigă bătălie pentru recuperarea totală şi împărţirea corectă a  jurnalulu  jurnal ului.i. Părerile Părerile cercetătorilor cercetătorilor sunt sunt diverse diverse . Stancu Ilin Ilin vorbeşte despre două serii jurnaliere : una începută la 24 iunie iunie l927 pînă la moartea moartea lui şi o altă serie inaugurată în l916. Puia Florica Rebreanu vorbeşte despre opt Caiete : - Caietul 1 - 24 iunie 1927- 26 iunie 1932 - Caietul 2 - 27 ianuarie 1932 - 5 februarie 1941 - Caietul 3 - vineri 19 octombrie 1934 - miercuri 22 iulie 1941 şi 23 septembrie 1943 - 10 iulie 1944 - Caietul 4 - 10 iunie 1935 - duminică 27 august 1939 - Caietul 5 - 28 august 1939 - 9 august 1943 - Caietul 6 - însemnări însemnări de călătorie, călătorie, datate între între 7 martie martie 1928 şi 15 mai - 9 iunie 1929 - Caietul 7 - însemnări de călătorie, datate 4 ianuarie 1942 şi 24 mai 1943 - Caietul 8 - însemnări de la Teatrul Naţional la 2 februarie 1941 - 26 februarie 1942 Mihai Gafiţa susţine că în realitate există două jurnale : o serie intreruptă, începută de patru ori : odată înainte de război şi de trei ori după război, urmat de anii 1927-1928 şi a doua serie continuă care poate fi socotită jurnalul propriu-zis

 

55 serie numită de el ca atare, continuă pînă la 1o iulie iulie 1944. Prima serie jurnalieră include schiţe, notaţii literare, spaţii mari ocupate de notaţii din călătorii, raporturi interpersonale pe care le avea ca preşedinte la Societatea Scriitorilor Români, director al Teatrului Naţional din Bucureşti, dar şi ca reprezentant al ţării peste hotare. Jurnalul ne dezvăluie proporţiuni mari ale vieţii scriitorului, oferindu-ne un  portret al lui Rebreanu de autentic autenticitate itate cum nu ne-au ne-au dat-o nici nici studiil studiilee critice. critice. A doua serie jurnalieră, în opinia lui Gafiţa, e un "jurnal de bord" al casei de la Vale Valeaa Mare Mare,, o exce excepţ pţio iona nală lă şi minu inuţioa ţioasă să cons consum umar aree a tot tot ce ceea ea ce consumase micul lui univers rustic. Sînt Sînt spov spoved edan anii ii al alee si sinc ncer erit ităţ ăţii ii omul omuluui ca care re a fost fost mare marele le scri scriit itor or,, lu lum min inîn îndu du--se în mod mod dire direct ct at atîte îteaa fapte fapte necuno necunosc scut utee din din viaţa viaţa scrii scriito toru rulu lui,i,  precizări asupra tinereţii tinereţii lui şi chiar chiar asupra unor episoade în care Liviu Liviu Rebreanu a avut de îndurat îndurat grele grele poveri poveri asupra creaţiei creaţiei sale literare, literare, geneza şi modul de scriere. Găsim mărturisiri mărturisiri pe calea introspecţiilor introspec ţiilor şi amintirilor amintirilor menţionate, asupra activităţii sale ca animator şi conducător literar la revistele : "Mişcarea Literară", "România Literară" şi la preşedinţia Societăţii Scriitoritorilor Români. În legătură cu acestea romancieru romancierull relevă şi caracteristica caracteristica întregii întregii vieţi vieţi literare literare a timpului, timpului, oameni şi editori, tineri şi bătrîni de la Brătescu - Voineşti la propria lui generaţie Arghezi, Minulescu, Sorbul, Corneliu Moldovan, Nichifor Crainic, cu care a avut înverşunate ciocniri, Perpesiciuss, Stamatiad, Aderca, Camil Petrescu, pînă la Eugen Ionescu, solidarităţi şi adversităţi, polemici şi maniferstări cordiale. Demonstra orcărui om care îi sătea prin preajmă că se aflăîn faţa unui  bărbat capabil să simtă simtă fericirea. fericirea. Nu ameninţa ameninţa şi nu se răzbuna,indif răzbuna,indifire irent nt de  prilejuri  prilej uri care s-ar fi ivit. ivit.

 

56

 Nu-şi permitea permitea nici măcar ieşiriel mînioas mînioasee .Era capabil cap abil să -şî lase oricînd oricînd treburil trebur ilee spre spre a al aler erga ga în aj ajuto utoru rull unui unui confrat confratee mai mai tî tînăr năr care era în faţa faţa greutăţilor începutului.  Nu suporta ideea obstacolelor în calea talentului talentului şi nu era de acord că tînării trebuie mai întîi întîi să urmeze şcoala mizeriei.  Nu considera considera însă că talentul talentul scuză totul,că totul,că între viaţă şi operă nu există legătură. Rebreanu a fost cel dintîi care a iniţiat în mod public apărarea lui Mihail Sadoveanu, atacat violent de elementele fasciste, prin poziţia sa aflîndu-se mereu în centrul vieţii literare. Cu numeroase şi dramatice detalii este înfăţişată şi activitatea prietenilor   pentru alegerea alegerea romancieru romancierului lui ca membru membru al Academiei, Academiei, acţiune acţiune combătută combătută vreme vreme în înde delu lung ngat atăă de Nicol Nicolae ae Iorga. Iorga. Nume Numero roase ase pagin paginii sunt sunt dedic dedicate ate cu preci precizăr zării amănunţite actorilor şi actriţelor autorilor dramatici şi acelor două treceri ale lui la Direcţia generală a teatrelor. În anul anul 1927 găsim găsim notaţii notaţii despre despre Arghez Arghezii şi Lov Lovine inescu scu : "  Lovinescu hotărît hotă rît merge merge pe urmele urmele lui lui Mi Mihala halache che Dr Dragomi agomirescu rescu cu deosebire deosebire că marea marea lui încredere în sine şi orgoliul orgoliul încearcă încearcă să le ascundă sub maniere civilizate ". ( 6,142 ). Totuşi este departe de a vorbi de rău pe adversari, avînd tăria să -i

respecte şi să-i aprecieze dacă sînt cu adevărat talentaţi. Oglindesc în acelaşi timp şi numeroase călătorii aproape în toate oraşele ţă ţări riii dar dar şi pest pestee hota hotare re : în Norv Norveg egia ia,, Angl Anglia ia,, Fran Franţa ţa,, Span Spania ia,, Germ German ania ia,, Iugoslavia, Iugosl avia, Austria, Austria, Finlanda Finlanda şi Suedia, notîn notîndu-ş du-şii cu minu minuţiozit ţiozitate ate toate cele văzute şi îndeosebi îndeosebi lucruri lucruri cu caracter artisti artistic, c, literar. literar. Omul Omul metodic metodic şi plecat mereu în călătorii, compune nişte dări de seamă extrem de meticuloase privind traseul, peisajele, oamenii, vizite, spectacole, cheltuieli personale, viaţa socială.

 

57 Fiorduril Fiord urilee norvegiene norvegiene l-au impresionat impresionat îndeosebi. îndeosebi. Itinerarele Itinerarele sînt detaliat detaliatee şi ca orar, apoi confortul cazării, meniul, compania şi altele. Uneori face o simplă simplă enumerare enumerare a obiectelor şi a oamenilor oamenilor întîlni întîlniţi, ţi, cum ar fi : "  Mă scol la opt jumate mă cobor şi iau breakfast.... După masă numai cu breaza vedem Buckhingam Palace, St. Paul' s Cathedrals, Westminster, Parlamentul , Tower ". ( 6,179 ).

Atît At ît ca dem demnita nitarr cî cîtt şi ca rom romanci ancier er a înre înregi gist stra ratt şi a anal analiz izat at în înde deapr aproap oapee

viaţ viaţaa pol polit itic icăă a ti timp mpul ului ui notînd notînd în ulti ultim mii ani perspe perspecti ctivel velee

transformărilor, dar fără ca el să se angajeze într-o tabără sau alta. Spirit intens şi multilateral, Rebreanu s-a ocupat totodată de grădinărit, viticultură, horticultură, astronomie, cinematografie, radio. Jur urna nalu lull debu debute teaz azăă prom promiiţăto ţătorr pent pentrru ca înce încetu tull cu încet ncetul ul locu locull introspecţiei să fie ocupat de socotelile gospodăriei, neîndoielnic mai presante dacă ţinem seama de volumul însemnărilor. Bucuria de a fi dobîndit o casă pare să explice mirajul noii aventuri a acelui care, un timp timp îşi abandonează abandonea ză proiectele, atras de lumea reală, măruntă, de patima posesiunii unei bucăţi de pămînt, văzută nu cu cu ochii ochii artist artistul ului, ui, ci ca sursă sursă de existe existenţă. nţă. De aici aici ploai ploaiaa de cenuşă cenuşă cu numărători numă rători de vite, de pomi, de răsaduri, de cîntărire cîntărire a nutreţului, nutreţului, a vinului, vinului, cu socotealaa pîinilor socoteal pîinilor şi a banilor pentru pălmaşi, cu urmărirea fătatului, a vînzărilor  vînzărilor  şi cu cum mpără părărrilor ilor de ori orice fel. el. O bună bună parte parte din din Jur Jurnal nal a fost ost scris scrisăă la Va Vale leaa Mare, unde pe lîngă urmări urmărirea rea întregulu întreguluii proces economic economic al unei gospodării, gospodării, scriitorul scriito rul a înregi înregistr strat at şi marea marea frumu frumuseţ seţee a naturi naturii,i, farmecu farmecull primăv primăveri erilor lor,, mela me lanco ncoli liaa toamn toamnel elor. or. într întree proble probleme mele le de fam famil ilie ie şi pro probl blem emel elee poli politi tice ce şi culturale îşi căuta refugiu pe care l-a găsit la Valea Mare. În aşa-zisul Jurnal de vie găsim un alt alt Rebreanu, Rebreanu, preocupat de gospodăria gospodăria şi pămîntu pămînturil rilee lui, lui, făcînd notaţii nota ţii meteor meteorolo ologic gice. e. Preocupări Preocupările le din Jurnal Jurnal de vie par o voce a eredităţii eredităţii,, exprimînd o nostalgie a spaţiului de unde vine. Anii 1940-1944 sînt, poate, cele mai dificili din viaţa omului şi scriitorului Li Livi viuu Rbre Rbrean anu. u. Suf Sufle letu tull ac aces estu tuia ia es este te asal asalta tatt de două două surs sursee de neli nelini nişt ştee ,

 

58 deopot deo potri rivă vă de grav grave:s e:soar oarta ta neam neamului ului său, său, ameni ameninnţat în însă însăşi şi fiin fiinţa ţa sa de evenimentel evenim entelee internaţion internaţionale, ale, care se precipitau precipitau şi-i periclitau periclitau existenţa,şi existenţa,şi soarta omolu omo lui,i, din ce în ce mai încercat încercat de boală boală şi de gîndul gîndul sîrşit sîrşitul ului. ui. Seismo Seismogra graf  f  sensibil, jurnalul sesizează cu exactitate cutremurele lăuntrice, tot mai dese şi mai devastatoare care zguduie conştiinţa marelui scriitor. Lupta între dorinţa de a-şi păstra credinţa în puterile binelui, într-un destin ce tr trebu ebuie ie să facă facă în cele cele din din urmă urmă drepta dreptate te ţării ţării.U .Ult ltim imil ilee pagin paginii de jurn jurnal al ,  publicate  public ate inedit inedit în "Aiudul "Aiudul literar" literar" de dr. profesor Mircea Cenuşă sunt foarte importante. Ei încearcă să elucideze misterul legat de moartea marelui artist. O largă parte în aceste spovedanii şi-a găsit mersul şi descrierea bolii - un cancer pulmonar - , scrind pagini patetice cu un necontenit optimism adresate în înde deose osebi bi soţie soţieii şi fiic fiicei ei,, înse însem mnînd nînd peste peste opt sute sute de pagin pagini,i, reprez reprezent entîn îndd deopotrivă drama d rama şi adevărul vieţii şi gîndurile lui Liv Liviu iu Rebreanu. Era însă o fire cumpătată, sociabilă, exclusiv dăruită muncii lui literare şi căldurii căminului. Ducea o viaţă de familie curată şi poate din aceste cauze se arată curios faţă de bîrfele şi cancanurile din lumea artelor şi teatrelor. Într-adevăr, pe cît de mult mult le-a iubit iubit pe amîndouă, amîndouă, pe atît şi-a rezervat cu cumpătare lungile ceasuri ale nopţii pentru trudnica elaborare a cărţilor pentru obţinerea mijloacelor mijloacelor de a le oferi toate bucuriile vieţii. Bărbatul serios absorbit de viaţa sa de familie, familie, de pasionat pasionat soţ şi tată, precum şi de creaţie şi de slujbele slujbele sale, găsea întotdeauna întotdeauna forţa necesară de a îndeplini toate aceste îndatoriri. îndatoriri. Puia este cea mai frum frumoasă oasă şi cea mai mai bună fetiţă fetiţă din lume. lume. Puia va rămîne rămîne mereu mereu regina lui pe care o va iubi mereu şi o va ocroti. Gospodarul, care din tinereţe îşi îşi cumpănea cheltuielile, cheltuielile, îi trimite la Paris ti timp mp de de doi ani, ani, gener generoas oasee burse burse lunar lunare, e,

plus plus alte alte sume sume pentr pentruu toalet toalete, e,

îndemnînd-o mereu să nu se lipsească de nici o plăcere şi să nu facă economii. Fany, devotat Fany, devotataa lui soţie soţie are merit meritul ul de de a fi o tovarăşă tovarăşă de nădejde nădejde care îi stă stă alături la bine şi la rău. În călătoriile sale duce permanent cu sine im imaginea aginea celor 

 

59 două femei iubite, iubite, fiind fiind mereu mereu preocupat de a le procura daruri dintre cele ma maii interesante. Jurnalul lui Rebreanu se prezintă ca un monolog interior, fiind reflexul unei desăvîrşiri desăvîr şiri de solitudini. solitudini. Trăind Trăind într-o într-o mare încordare, presat de dorinţa însetată de a scrie, de a se spovedi, el începe să se spovedeasca viitorimii deschizînd  paginile jurnaliere  paginile jurnaliere cu sentimentul sentimentul unei adevărate evadări din lumea lumea înconjurătoare.  Notaţiile  Notaţii le de la o zi la alta ba au caracterul unor meditaţii meditaţii asupra realităţii realităţii înconjurătoare cu toate răsfrîngerile în lumea lumea conştiinţei sale, ba au valoarea unui seismograf înregistrînd mersul evenimentelor exterioare. Citirea jurnalului ne oferă o posibilitate de a trece puntea între adevăratul om şi scriito scriitorul rul cel mai crunt atacat. atacat. Textele Textele respiră respiră autenti autenticit citate, ate, prezentînd prezentînd lumea exterioară fără distorsiuni, oferindu-ne imaginea unei societăţi zguduite, o societate soci etate al cărei membru membru este şi el, partici participî pînd nd activ activ la evenim eveniment entee monde mondene. ne. Chiar dacă nu-i făcea plăcere de loc, este o figură marcantă a lumii culturale. Socotea ca o pierdere orice clipă pe care nu a petrecut-o în faţa biroului de scris. Aflat în faţa paginilor albe, cu intenţia de a-şi înşira cele mai tainice gînduri şi sentimente, este împiedicat să se destăinuie pe deplin datorită unei anumite cenzuri interioare, care îi retează impulsul iniţial, cuvîntul ce urmează a fi aşternut  pe hîrtie. hîrtie. Totuşi trecea peste acest lucru, lucru, fiind fiind impulsion impulsionat at de dorinţa dorinţa de a ajuta, aleargă de dimineaţa pînă seara, rezolvă problemele altora, ţine conferinţe în ţară, fiind un ambasador cultural peste hotare. El ne oferă informaţia crudă, fără selecţie, rămînînd mereu sincer. De aceea tema sincerităţii apare ca un lait motiv atît în jurnal cît şi în alte însemnări cu caracter personal : " Însemnările pe care le voi face aici aş dori să  fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruţătoare, şi de o absolută sinceritate . " ( 6,1)

Vorbeşte despre oameni, despre locuri vizitate, ne împărtăşeşte gîndurile lui respectînd mereu principiul principiul călăuzitor, sinceritatea : " Sinceritatea e calitatea

 

60 de căpetenie a scriitorului adevărat. Sinceritatea faţă de sine, din care izvorăşte  sinceritattea faţă de artă " ( 26,376 )

Sinceritatea ca o condiţie fundamentală, este evident complementară cu scrupulul scrupul ul desăvîrşit desăvîrşit de a nu aşterne pe hîrtie decît adevăruri adevăruri esenţiale. esenţiale. De aici  provinee refuzul  provin refuzul oricărei subiectivită subiectivităţi ţi în ceea ce priveşte priveşte viziunea viziunea proprie a scriitorului : " M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana întîi.  Hiperbolizarea aceasta a eulu, rămăşiţă anacronică de la romantici care, ei şi atunci, puteau să se creadă buricul pămîntului pămîntului,, mi se pare puţin ridicolă".  (26,378)

Rebreanu este atît de mult urmărit de problema sincerităţii, deoarece îşi dă seama pe deplin că tocmai activitatea activitatea sa creatoare este sfera în care nu poate fugi de sine însuşi. Propria lui experienţă confirmă faptul că opera artistică pune în lumină un gen de adevăr care nu poate fi contestat decît dacă punem sub semnul întrebării întreaga lui operă.  Ne apare în aceste jurnale jurnale şi ca un bun contabil, cîteodată avînd impresia impresia că jurnalul nu este altceva decît un simplu caiet contabil, notînd cu exactitate cheltuieli cheltu ielile, le, veniturile, veniturile, cîteodată procedînd la fel şi cu oameni, oameni, notînd cînd i-a văzut, ce a făcut, cu cine a luat masa. Mecanismul creativităţii, mai exact spus al propriei sale creaţii se impune  prioritar în jurnal.  prioritar jurnal. Elaborarea Elaborarea romanulu romanuluii cuprinde cuprinde după opinia lui o parte exterioară sub care înţelegem toate planurile, organizările, pregătirile, dar are şi o  parte interioară interioară care este indefinib indefinibilă, ilă, partea creativităţii creativităţii.. Din Jurnal avem confirma confi rmarea rea a ceea ce se bănuia la lectura lectura romanelor, romanelor, scrisul scrisul pentru el el fiind fiind o mobilizare impresionantă de forţă. El nu are un limbaj limbaj artist artistic ic gata făcut făcut şi nu are nici uşuri uşurinţ nţaa de a găsi limbajul lim bajul adecvat. adecvat. Liviu Liviu Rebreanu aparţine categoriei categoriei de scriitori scriitori care nasc greu operele lor cum ar fi : Creangă, Caragiale, Slavici.

 

61 Rebreanu dă de fiecare dată o adevărată bătălie pentru cucerirea fiecărui cuvînt, trage la jug şi la urmă iese la iveală ceva imens şi masiv, fără sclipire, rezultatul fiind o proză masivă şi cenuşie. El înc încep epee scrie scriere reaa prin prin a-şi a-şi lua lua note note din din viaţ viaţăă

după după care care urm urmea ează ză

complicatul mecanism al creativităţii cum recunoaşte el. Prin modul de a lucra, Li Livi viuu Rebrean Rebreanuu se aseam aseamănă ănă cu I. L. Caragi Caragial ale, e, despre despre care el spune spune că va rămîne singurul singurul înaintaş de neîntrecut. Caragiale spune fiului său :" Eroii mei mă  persecută. Forfotesc în mintea mea. Vorbesc ..... Le văd gesturile; le aud  cuvint cuv intele ele.. Dar nu ştiu exact exact ce spun, spun, nici ce vor face face şi pe urmă m-apuc m-apuc să  scriu, să-i las să -şi spuie singuri plînsul "  (23,4) Cam un astfel de mecanism

avem şi la Liviu Rebreanu. Jurnalul ne oferă imaginea unui Rebreanu care trăieşte la o temperatură greu de bănuit, actul creator în care se implică aproape la modul fizic total. Ţinuta sobră a maestrului ascunde zbuciumul autentic al artistului. Capacitatea de notaţie rapidă de tip jurnalier jurnalier ar fi fi prin prin urmare urmare definitară definitară faţă de puterea sa sa de observaţie. observaţi e. El avea nevoie de o observaţie pătrunzătoar pătrunzătoaree şi de mult mult timp timp pentru a-şi găsi expresia optimă, rămînînd scriitorul care elabora greu, dar ceea ce făcea devenea o adevărată capodoperă. Rebreanu nu nu vedea în scris o jucărie jucărie agreabilă agreabilă pentru el, arta constitui constituind nd rezultatul unui angajament personal provenit din atitudinea sa de umilinţă umilinţă în faţa măreţiei cosmice contemplate : " Pentru mine arta, zic artă şi mă gîndesc mereu numai la literatură - înseamnă creaţie de oameni şi viaţă. A crea oameni nu în înse seam amnă nă a copi copiaa după după natu natură ră indi indivi vizi zi exis existe tenţ nţi. i. Asem Asemen enea ea real realis ism m sa sauu naturalism e mai puţin puţin valoros ca o fotografie fotografie proastă..."  ( 26,387 )

Procesul creator la Rebreanu are drept punct de pornire nevoia de a se depăşi dep ăşi şi de a se proiec proiecta ta într într-o -o altă altă real realit itat atee de sine sine stătă stătătoa toare. re. Jurn Jurnal alul ul ne dezvăluie un om complex, capabil de a conduce, un creator chinuit prin dureril durerilee facerii şi un glanetaş cu ştiinţă de carte.

 

62 În afara notaţiilor notaţiilor referitoa referitoare re la crearea romanelor sînt sînt puţine puţine amănunte amănunte care ne dezvăluie omul interior; lipsind în totalitate trăirile dramatice şi puţinele care sînt sînt se referă la famili familiaa lui cu care nu nu ţinea ţinea contactul pentru că ei numai numai cer şi în schimb nu dau nimic, nici măcar măcar înţelegerea şi iubirea semenulu semenuluii . Deşi bogăţia bogăţia de informaţi informaţiii pe care ne-o oferă în jurnal jurnal pare să contureze imaginea unui jurnal tradiţional, în centrul atenţiei rămîne totuşi creaţia, dar da r fiind departe de a deveni un jurnal intim, intim, jurnalul jurnalul lui lui va păstra caracterul de jurnal jurnal instrument de lucru. O parte a criticii susţine că această creaţie a lui Rebreanu se prezintă ca o lucrare romanescă eşuată., însuşi Rebreanu recunoaşte că : "  Nu e o formulă de roman. rom an. Jurnalu Jurnalull intim intim preţuie preţuieşte şte ca un documen documentt sufletesc sufletesc nu ca artă. Un  jurnal intim poate p oate fi uneori mai important decît un roman şi poate interesa ca atmosferă de laborator , de lucru ."  ( 26,372 )

Jurnalul lui Rebreanu rămîne dovada unei vieţi pline, autorul încercînd deschiderea eului eului său său prin acest acest jurnal. El va va reuşi în încercarea încercarea lui de a oferi semeni sem enilor lor ce ce e mai mai bun din viaţa viaţa unui unui om hărţuit hărţuit.. Avem posibil posibilita itatea tea de a cunoaşte cuno aşte chipul chipul unui unui mare mare om şi soluţia soluţia aleasă aleasă de el, aceea a retrage retragerii rii din din vălmăşagul socio-politic, retragere care n-a fost fost niciodată completă.  Nu este un spectator, ci participă la viaţă, devenind devenind omul omul simplu simplu,, chinuit chinuit de grija grija fiecărei zile. Prinn publ Pri publica icarea rea

jurnal jurnalul ului ui

se deschid deschidee o ferea fereastră stră către intim intimita itatea tea

scriitorului, fereastră mult aşteptată aşteptat ă de către cititori şi apropiaţii săi. Cartea e o mărturie, dar valabilitatea ei pe plan literar este bine stabilită. Orice documen docum entt uma umann poate fi intere interesan santt în sine. sine. A face face însă însă ca o relata relatare re să fie fie  pasionată este este orice s-ar spune, spune, o artă. Creatorul de geniu al unei lumi lumi memo memorabile rabile prin autenticitatea autenticitatea trăiril trăirilor, or,  prin colosala ei vitalitate vitalitate se sfieşte să se prezinte prezinte pe el însuşi. însuşi. Cu toate meandre mea ndrele le vieţii vieţii sale, sale, viaţă viaţă neînch neînchipu ipuit it de palpita palpitantă, ntă, concurî concurînd nd adesea prin prin

 

63 dinamismul şi arderile ei cu însăşi opera lui. Este ca un mare dinamismul mare comandant de oşti, obligat să povestească bătăliile pe care le-a cîştigat pe cîmpul cîmpul de luptă. Cînd este vorba de a spune totul totul despre sine, sine, el se ascunde în spatele spatele unor  fapte nesemnificative. Desigur oricărui scriitor îi este mai la îndemînă să-şi judece eroii decît pe sine însuşi, dar totuşi în cazul lui Rebreanu tentaţia de a se spovedi a existat. În împrejurări împrejurări dificile, dificile, dorind să dezvăluie avatarurile vieţii lui, se încuraja cu deosebită luciditate pe drumul unei obiectivităţi depline :" Scriitorul trebuie  să ştie că viaţa lui întreagă nu poate avea ascunzişuri

nici taine, nici

menajamente. Mai curînd sau mai tîrziu, toate se vor da pe faţă ... prin hîrtiile lui vor socoti oameni diferiţi, indiscreţi. indiscreţi. Discreţia scriitorului în viaţă e inutilă. inutilă. "  ( 26,384)

Afla Af latt între între vis vis şi realit realitat atee el încearc încearcăă mereu mereu să dea Cezarul Cezarului ui ce-i ce-i a Cezarului şi lui Dumnezeu ce e a lui Du Dumnezeu, mnezeu, încurcîndu-se încurcîndu-se uneori în plăţi în dauna omului sau a creatorului. În jurnal găsim surprize surprize la tot pasul obligîndu-te obligîndu-te să revii asupra celor ce-ţi păreau pînă mai ieri cunoscute. Adevărul trebuie rostit, alminteri viaţa lui Rebreanu ar concura cu un libret de operetă, mărginindu-se la datele manualului şcolar aşa cum îl cunoaştem. Ca şi opera, biografia biografia lui Rebrea Rebreanu nu ne oferă puţine indici indiciii asupra celor ce s-au petrecut în adîncul fiinţei fiinţei sale, atunci cînd se afla faţă în faţă cu sine însuşi. Caietele de creaţie cît şi seriile jurnaliere se prezintă ca documente de o valoare inestimabilă, venind venind în completarea operei beletristice. bel etristice. Aici găsim primii muguri ale ale vi viit itoar oarel elor or romane romane.. Putem Putem spun spunee că cele cele două două segm segmen ente te ale ale opere opereii lui lui Rebreanu se prezintă ca o unitate bine bine închegată, închegată, Ion nu ar ar exista fără sch schiţele iţele din caiet caietele ele îîncep nceputu uturi rilor lor,, iar jurna jurnalul lul nu ar exis exista ta dacă nu ar fifi Răscoala, Răscoala, Crăişorul, Adam şi Eva, Ciuleandra, care i-au adus omului Rebreanu Reb reanu faima şi  posteritatea  posteritat ea literară. literară.

 

64 În Jurnale Jurnale şi Caiete descoperi descoperim m un om superior, superior, avînd mereu mereu tări tăriaa de a lupta şi de a ierta. Puterea Puterea şi răbdarea de a aştepta devin trăsături trăsăturile le caracteristice caracteristice a omului Rebreanu. Rebreanu, prin tot ce a scris, prin modul în care a trăit, cu sufletul lui înalt rămîne o stea în lumea stelelor. Va rămîne mereu ca o comoară, o esenţă pură, stîncă necioplită necioplită de vreo tristeţe, rezistînd rezistînd mereu prin interm intermediul ediul operelor de valoare inegalabilă.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

OPERA SCRIITORULUI 1.Rebreanu, Liviu- Adam şi Eva,  Bucureşti, Editura Minerva, 1989,p.245 1989,p.2 45 2. Rebreanu, Liviu -Amalgam, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976,p.368 3.Rebreanu, Liviu -Caiete ,Cluj-Napoca, Editura Dacia,1974, p.520 4.Rebreanu,Liviu -Ciuleandra, Bucureşti, Editura Minerva,1976, p.168 5.Rebreanu,Liviu-Ion, Bucureşti, Editura Minerva, 1974, p.565 6.Rebre anu,Liviu -Jurnal, Bucureşti, Editura Minerva,1984, p.518 6.Rebreanu,Liviu 7.Rebreanu,Liviu - La lumina lămpii, Bucureşti, Editura Minerva, 1981, p.350 8.Rebre anu,Liviu - Mărturisiri, 8.Rebreanu,Liviu Mărturisiri, Bucureşti, Editura Militară,1986, p.271 9.Rebreanu,Liviu - Opere -vol.XV, Bucureşti, Editura Minerva,1991, p.527 10.Rebreanu,Liviu - Pădurea spînzuraţilor, Bucureşti, Editura Fundaţiilor  Culturale,1992, p.320 11.Rebreanu,Liviu - Răscoala, Timişoara, Editura Facla, 1987, p.512 REFERINŢE CRITICE 12AL.D.- Jurnalul lui Liviu Liviu Rebreanu, în "Convorbiri literare",nr.3/ 1984 13.Baltazar, Camil - La ţară la Liviu Rebreanu, în"Tineri scriitori",nr3/1956

 

65 14. Cenuşă, Mircea - Liviu Rebreanu director al Teatrului Naţional, în "Aiudul Literar",1994 15. Cenuşă, Mircea Mirce a - Ultimile Ultimile pagini de Jurnal, în "Aiudul "Aiudul Literar"nr.10/1997 16.Ciuchindel,Constantin - Liviu Rebreanu ofiţer la Gyula, în "Revista de istorie şi teorie literară" nr.2/ 1983 17.Ciopraga,Constantin - Caietele lui Liviu Rebreanu,în "Cronica" nr.18/1973 18. Cioculescu,Şerban - Mărturisiri literare, în "România literară", nr 35/1981 19. Cioculescu,Şerban Cioculescu,Şerb an -La lumina lumina lămpii, în "România "România literară", nr34/1981 nr34/1981 20.Cosma,Anton - Jurnalul lui Liviu Rebreanu, în "Vatra", nr.2 /1985 21.Domokos Sámuel - Pe urmele lui Liviu Rebreanu la Gyula, în "Steaua" nr 6 /1982 22.Eftiniu, Victor - George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, în "Steaua" nr 6 /1982 23.Fanache,V.-Jurnalul lui Liviu Rebreanu , în "Steaua" nr. 4 /1984 24.Gafiţa, Mihai - Un document inedit, jurnalul lui Liviu Rebreanu în "Luceafărul" nr.16 /1973 25. Gheran, Niculae - Tînărul Rebreanu, Bucureşti, Editura Albatros , 1986,  p.476 26. Gheran, Niculae -Amiaza unei vieţi, Bucureşti, Editura Albatros, 1989,p.406 27. Gheran, Niculae - Rebreanu, jurnal,în "Steaua",nr.11/1970 28.Iliescu,Ion - Contribuţi la cunoaşterea lui Liviu Rebreanu, ,în Steaua",nr2 29.Ilin ,Stancu -In atelierul de creaţie, Bucureşti,Editura Minerva, 1985,p.283 30.Ilin, Stancu -Liviu Rebreanu în Agora, Bucureşti,Editura Minerva, 1988,p.260 31. .Ilin ,Stancu - Spovedanii, în "Transilvania" ,nr.6/1972 32. Liu, N.- Din popasurile europene ale lui Liviu Rebreanu, în "Manuscriptum" nr.3/1973 33. Liu, N.- Din popasurile europene ale lui Liviu Rebreanu, în "Manuscriptum" nr.3/1973

 

66 34. Liu, N.- Centenarul Ibsen, în "Manuscriptum" nr.3/1973 35. Liu, N.- Din popasurile europene ale lui Liviu Rebreanu, în "Manuscriptum" nr.2/1970 36.Lefter, Ioan Bogdan - Rebreanu -jurnal în "Vatra"nr.10/1983 37.Lupu,Ştefan - Anii de şcoală a lui Liviu Rebreanu la Bistriţa în "Steaua" nr11/1970 38.Vasile,Netea - Patosul mărturisirii, în "Manuscriptum"nr. 2/1972 39.Oarcă şu, Ion - Rebreanu şi cultul anonimatului, 39.Oarcăşu, anonimatului, "Tribuna"nr.48/1970 40. Ornea, Z. - Rebreanu,călătorul şi conferenţiarul ,în "România literară"nr.9/1992 41..Philiphide, Al. A - Metropole, în Adevăr literar şi artistic, nr566/1931 42.Popa, Mircea - Misteriosul Rebreanu al începuturilor ,în"Tribuna"nr.52/1973 43. Rachieru,Adrian Dinu - pe urnele lui Liviu Rebreanu, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1986, p.280 44. Raicu, Lucian - Liviu Liviu Rebreanu, Bucureşti, Editura Minerva, Minerva, 1967,p.372 45. Rebreanu,Fany - Cu soţul meu, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963,p.248 46.Rebreanu,Puia Florica - Zilele care au plecat, Bucureşti, Editura pentru literatură,1969 p.366 47. Rebreanu, Tiberiu - Merinde pemtru calvarul gloriei, în "Flacăra"nr.7/1985 48. Seghişteanu,V - Liviu Rebreanu conferenţiar la Oradea,în "Famil "Familia" ia" , nr. 9/1969 49.Streinu, Vladimir Vla dimir-- Pagini de critică literară vol.III ,Bucureşti, Editura Minerva, 1974,p.487 50.Sora,Mariana - Adevăr şi ficţiune ,în "Viaţa românească", nr.11/1976 51.Verdeţiu, N - Liviu Rebreanu în confesiuni confesiuni, în "România literară", nr 5/1986 52. Zaciu,Mircea - Lecturi şi zile,  Bucureşti, Editura Eminescu, 1975,p. 263 53. XXX -  Liviu Rebreanu după un veac, Cluj -Napoca, Editura Dacia, 1975,  p.487

 

67 54. XXX - Amintiri despre Liviu Liviu Rebreanu, Iaşi, Editura Junimea, 1985,p.240

Notă:In text prima cifră reprezintă lucrarea citată iar cifra a doua, pagina la care se găseşte citatul.