Ramona Ionescu Camil-Gabriel Ionescu
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Bucure[ti, 2011
Editura Booklet CP 27-494, Bucure[ti Tel.: 021 430.3095 www.booklet.ro
Pentru comenzi: tel: 021 430.3095 email:
[email protected] web: www.booklet.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei IONESCU, RAMONA Memorator de istorie pentru clasa a XII-a / Ramona Ionescu, Camil-Gabriel Ionescu. - Ed a 2-a, rev. - Bucure[ti: Booklet, 2009. Bibliogr. ISBN 978-973-1892-41-2 I. Ionescu, Camil-Gabriel 94(100)(075.35)
© Editura Booklet, 2011 Toate drepturile asupra lucr`rii apar]in editurii.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
3
POPOARE {I SPA}II ISTORICE 1. Romanitatea romånilor \n viziunea istoricilor Romanitatea romånilor reprezint` un element esen]ial al identit`]ii lingvistice [i culturale a poporului romån. Astfel, romånii sunt un popor romanic (neolatin), al c`rui proces de formare (etnogenez`) a cunoscut trei etape: • existen]a civiliza]iei geto-dacice, supus` cuceririi romane, \n urma r`zboaielor daco-romane din 101-102 [i 105-106; • sinteza daco-roman`, realizat` \n urma procesului de romanizare; • des`vår[irea etnogenezei \n urma contopirii popula]iei daco-romane cu migratorii slavi \n sec. VI-VII. a) civiliza]ia geto-dac` atinge apogeul \n timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44 \.Hr.) [i, respectiv, \n timpul lui Decebal, cel care a ref`cut unitatea statului dac (87-106) [i \n timpul c`ruia Dacia a fost cucerit` de romanii condu[i de \mp`ratul Traian; b) romanizarea geto-dacilor a fost realizat` pe parcursul mai multor secole [i a cunoscut mai multe etape: - cea ini]ial` (sec. I \.Hr. - sec. II d.Hr), \nceput` \n Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub st`pånire roman` (sec I \.Hr); - cea oficial` (106-271/274), realizat` prin intermediul factorilor oficiali de romanizare (administra]ia [i armata) [i al factorilor neoficiali (coloni[tii, veteranii, dreptul, urbanizarea, \nv`]`måntul etc.). |n procesul de romanizare, un rol important l-a avut [i cre[tinismul, r`spåndit \n limba latin`;
4
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- cea postaurelian` (sec. III-VII), \n timpul c`reia se produce [i romanizarea dacilor liberi, care nu fuseser` integra]i \n provincia Dacia; c) des`vår[irea procesului de formare a poporului [i a limbii romåne s-a realizat \n condi]iile continuit`]ii daco-romane (dup` retragerea aurelian`) [i venirea migratorilor slavi (sec. VI-VII). Etnogeneza romåneasc` a durat mai multe secole (II-VIII/IX), romånii formåndu-se atåt la nord, cåt [i la sud de Dun`re, unitatea lor fiind spart` de venirea slavilor \n sec. al VII-lea. Caracterul limbii romåne este [i el unul neolatin, cum o demonstreaz` [i structura acestei limbi care con]ine: - strat latin (60%); - substrat traco-dacic (10%); - adstrat slav (20%); - prelu`ri din alte limbi (10%). Dup` a[ezarea slavilor la sud de Dun`re, limba romån` cunoa[te [i ea o fragmentare \n mai multe dialecte: - dialectul nord-dun`rean (daco-roman) [i - dialectele sud-dun`rene (aromån/macedoromån; istroromån; megleno-romån). Originea latin` a poporului nostru a fost subliniat` [i de termenii cu care vecinii f`ceau referire la romåni, \n Evul Mediu: walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, \n sec. XV-XVII, c`l`torii str`ini i-au numit pe locuitorii }`rilor Romåne „romani”. Etnogeneza romånilor a cunoscut diferite teorii: cea autohtonist` [i cea imigra]ionist`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
5
Teoria autohtonist` subliniaz` originea latin` [i vechimea romånilor pe aceste meleaguri [i a fost sus]inut` atåt de istoriografia romåneasc`, cåt [i de cea str`in`. Primii autori care au sus]inut-o au fost cei str`ini (ca, de altfel, [i cei care au comb`tut-o ulterior): - \mp`ratul bizantin Mauricius atest` pentru prima oar`, \n lucrarea sa „Strategikon” (sec. VII), popula]ia de la nordul Dun`rii, denumit` cu termenul de romani; - \mp`ratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbe[te despre originea latin` a popula]iei romanice de la gurile Dun`rii, \n lucrarea sa „Despre administrarea imperiului” (sec. X); - cronicarul maghiar Anonymus a scris la curtea regelui Bella III „Faptele ungurilor” (sec.XII), \n care spune c` atunci cånd ungurii, condu[i de [eful lor, Tuhutum, au ajuns \n Transilvania, \n sec. IX-X, i-au g`sit acolo pe romåni [i pe slavi; - maghiarul Simon de Geza arat`, \n sec. XIII, \n lucrarea „Faptele hunilor [i ale ungurilor” c` ungurii i-au g`sit, la venirea lor \n Pannonia, pe romåni; Al]i istorici, partizani ai teoriei autohtoniste: - \mp`ratul austriac Iosif II (sec. XVIII) consider` c` romånii sunt „cei mai vechi [i cei mai numero[i locuitori ai Transilvaniei”; - ilustrul istoric englez E. Gibbon (sec. XVIII) afirm` c` Dacia a continuat s` fie locuit` de daci [i dup` cucerirea ei de c`tre romani; - c`rturarul sas J. Troester (sec. XVIII) sus]ine c` romånii sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei ]`ri”;
6
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- maghiarul Benko Iozsef (sec. XVIII) arat` c` „mul]i romani \mpreun` cu dacii indigeni au r`mas pe loc” la abandonarea provinciei \n timpul \mp`ratului Aurelian; - Paul Schafarik (sec. XIX) reliefeaz` c` „valahii” din nordul [i sudul Dun`rii au rezultat din „amestecul tracilor [i getodacilor cu romanii”. Istoriografia romåneasc` aduce argumente \n favoarea teoriei autohtoniste prin autorii [i lucr`rile de mai jos: - Nicolaus Olahus, care \n 1536 subliniaz` unitatea de neam [i continuitatea romånilor; - Sasul Johannes Honterus care \n 1542 nume[te „Dacia” \ntreg teritoriul locuit de romåni; - Grigore Ureche - sec. XVI - arat` \n „Letopise]ul Moldovei” originea latin` a poporului nostru; - Miron Costin accentueaz` [i el originea latin` a poporului [i a limbii romåne, \n „Letopise]ul }`rii Moldovei”; -Dimitrie Cantemir reliefeaz` [i el, \n „Hronicul vechimii romano-moldovlahilor” (1722), originea latin` a romånilor; - Mihai Cantacuzino, Ien`chi]` V`c`rescu, Dionisie Fotino, Naum Råmniceanu argumenteaz`, \n sec.XVIII, originea daco-roman` a popula]iei romåne[ti; - reprezentan]ii {colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ion BudaiDeleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusiv`) a poporului romån, a vechimii [i continuit`]ii acestuia pe meleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste idei s-au reg`sit \ntr-un memoriu \naintat de {coala Ardelean` Cur]ii de la Viena \n 1791 [i intitulat Supplex Libellus Valachorum;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
7
- reprezentan]ii [colii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D. Xenopol, Bogdan Petriceicu-Ha[deu, Dimitrie Onciul, Ion Bogdan, Nicolae Iorga, Gh. I. Br`tianu, David Prodan [i al]ii. Din p`cate, mai exist` o categorie de cronicari [i de istorici care au fost labili \n afirma]iile lor, influen]a]i direct de politic. Astfel: - cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan, \n sec. al XVI-lea, sus]ine c` romånii sunt urma[ii coloni[tilor romani; dup` unirea realizat` \n 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy \[i schimb` opinia, sus]inånd contrariul; - istoricul maghiar Makkai Laszlo sus]ine, \n 1946, veridicitatea informa]iilor date de cronica lui Anonymus, pentru ca ulterior s` le numeasc` „basme”.
Teoria imigra]ionist` a fost elaborat` \n sec. al XIX-lea de austriacul Robert Roesler [i a fost precedat` de alte contest`ri ale originii [i vechimii poporului [i limbii romåne, ai c`ror autori au fost: • Sasul Franz Ioseph Sulzer scrie la 1781-1782 „Istoria Daciei Transalpine” \n care sus]ine: - dacii au fost masacra]i \n totalitate de romani; - romånii s-ar fi format ca popor \n Peninsula Balcanic`, \n Moesia, unde primesc influen]a slav` [i adopt` credin]a ortodox`; - romånii trec ulterior la nord de Dun`re, \n sec. XIII, cu ocazia a dou` evenimente: dup` expedi]ia t`taro-mongol` din 1241 [i dup` ce au fost goni]i din sudul fluviului de c`tre \mp`ratul bizantin Isac Anghelos. • Maghiarul Bolla Marton afirm` \n sec. XVIII c` romånii sunt de origine bulgar`, de unde li se trage [i denumirea de „volohi”.
8
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Teoria roeslerian` – fundamentul distorsion`rilor politizate ale ideii de continuitate [i vechime romåneasc` A fost emis` de austriacul Robert Roesler \n lucrarea sa ap`rut` \n 1871, intitulat` „Studii romåne[ti. Cercet`ri asupra istoriei vechi a romånilor” ; Apari]ia ei a fost favorizat` de climatul politic existent \n Transilvania (de[i majoritari \n aceast` provincie, romånii erau considera]i tolera]i, iar na]iunile privilegiate – maghiarii, sa[ii [i secuii – au c`utat s` conteste \n mod eronat originea [i vechimea romånilor). Ideile sale principale sunt: - dacii ar fi fost distru[i ca popor \n urma r`zboaielor cu romanii; - vechea toponimie dacic` ar fi disp`rut tocmai datorit` acestei extermin`ri; - Dacia nu a putut fi romanizat` \n 165 de ani; - to]i locuitorii au p`r`sit Dacia \n timpul \mp`ratului Aurelian; - poporul romån [i limba romån` s-ar fi format la sud de Dun`re (argumente: lipsa elementelor germanice \n limba romån`; existen]a unor elemente lexicale comune \n limbile albanez` [i romån`; asem`narea dialectelor dacoromån [i macedoromån; influen]a slav` resim]it` de locuitorii de la nord de Dun`re); - romånii ar fi un popor de p`stori nomazi; - nu ar exista izvoare istorice care s` ateste existen]a romånilor la nord de Dun`re, \nainte de sec. al XIII-lea. Teoria a fost cu succes comb`tut` de lucr`rile istoricilor romåni B. Petriceicu-Ha[deu [i A. D. Xenopol.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
9
Astfel, contraargumentele istoricului romån A. D. Xenopol au fost prezentate \n lucrarea „Teoria lui Roesler. Studii asupra st`ruin]ei romånilor \n Dacia Traian`” (1884): - continuitatea dacic` este demonstrat` de revolta dacilor din 117, de dovezi arheologice, de prezen]a unor solda]i daci \n armata roman`, de p`strarea unor toponime locale; - etapa de romanizare la care se refer` Roesler este doar cea oficial`; - continuitatea daco-roman` este demonstrat` prin dovezi arheologice, numismatice, lingvistice; - slavii sunt cei care \i separ` \n sec. al VII-lea pe romånii de la nord de cei de la sud de Dun`re; - exist` izvoare istorice care atest` prezen]a romånilor la nord de Dun`re \nc` din sec. al IX-lea. Negarea continuit`]ii romåne[ti s-a reg`sit [i \n secolele XIX-XX, mai ales dup` realizarea Romåniei Mari. Istoriografia romåneasc` a contracarat aceast` tendin]` prin opere [tiin]ifice importante: - Vasile Pårvan - „Getica” [i „|nceputurile vie]ii romane la gurile Dun`rii”; - N. Iorga - „Istoria romånilor”; - Gh. I. Br`tianu - „O enigm` [i un miracol istoric: poporul romån”. Dup` al doilea r`zboi mondial [i pån` la revolu]ia din 1989, istoriografia romåneasc` a cunoscut alte deform`ri. De exemplu atunci cånd Romånia a devenit stat comunist, istoriografia a trebuit s` sublinieze caracterul imperialist al st`pånirii romane [i importan]a civilizatoare a slavilor \n cadrul istoriei romånilor. |n timpul regimului lui N. Ceau[escu, s-a adoptat o linie na]ionalist` exagerat` \n prezentarea evenimentelor istorice romåne[ti. Ast`zi aceste aspecte au disp`rut din lucr`rile istorice de specialitate.
10
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Studiu de caz: Gh. I. Br`tianu despre Marea Neagr`
Gh. I. Br`tianu – omul [i opera - a tr`it \ntre 1898-1953, fiind un descendent al celebrei familii a Br`tienilor (fiul Ion I.C. Br`tianu [i al Elenei Moruzi); - a fost un reprezentant de seam` al [colii istoriografice romåne[ti din perioada interbelic`; - a fost un discipol al lui Nicolae Iorga; - profesor universitar atåt la Ia[i, cåt [i la Bucure[ti [i director al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucure[ti; - membru al Academiei Romåne; - specialist \n istorie universal` [i bizantologie, integreaz` istoria romånilor \n contextul celei europene; - a suferit \n \nchisorile comuniste (\n care a [i murit); Lucr`rile sale de referin]` sunt: - „Acte ale notarilor genovezi de la Perra [i Caffa” - „Cercet`ri privitoare la comer]ul genovez \n Marea Neagr` \n sec. XIII” - „Marea Neagr`. De la origini pån` la cucerirea otoman`” - „O enigm` [i un miracol istoric: poporul romån” - „Tradi]ia istoric` despre \ntemeierea statelor romåne[ti” - „Adun`rile de st`ri \n Europa [i \n }`rile Romåne” Viziunea istoriografic` a lui Br`tianu Este reflectat` de lucrarea sa de suflet „Marea Neagr`. De la origini pån` la cucerirea otoman`”, ap`rut` postum, la München, \n 1969. Astfel, pentru Gheorghe I. Br`tianu: - cunoa[terea trecutului european era necesar` pentru \n]elegerea proceselor istorice romåne[ti;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
11
- aceast` oper` a fost, \n inten]ia sa m`rturisit`, realizarea unei lucr`ri de istorie universal` referitoare la un spa]iu geografic cu un destin agitat [i cu conexiuni diverse \n evolu]ia sa; - „universalismul domin` incontestabil spiritul [tiin]ei istorice”; - tratarea temelor de istorie romåneasc` \n context universal era o necesitate ce izvora din \ns`[i pozi]ia geografic` a teritoriului ocupat de poporul autorului. Potrivit p`rerii sale, Marea Neagr` a reprezentat o „plac` turnant`” a marelui trafic [i a schimburilor comerciale interna]ionale. Lucrarea \ncepe cu preistoria, continu` cu osmoza dintre sci]i [i greci, apoi cu geto-dacii [i cucerirea roman`. Analizeaz` istoria bizantin`, comer]ul genovez [i vene]ian \n zon` [i impunerea monopolului otoman \n decursul sec. al XIV-lea. De asemenea, reliefeaz` conexiunile dintre evenimentele politice din bazinul M`rii Negre [i unele aspecte din istoria romånilor (ca de exemplu, formarea Moldovei ca stat [i p`strarea independen]ei statale a }`rii Romåne[ti). Aceast` lucrare (ca de altfel \ntreaga oper` [tiin]ific` a lui Br`tianu) este caracterizat` de: - spirit critic [i sistematic; - concep]ie istoriografic` inovatoare, care const` \n integrarea istoriei romånilor \n aceea, mai vast`, a Europei, precum [i utilizarea altor [tiin]e sociale (psihologie, sociologie, economie) pentru \n]elegerea fenomenelor istorice; - cunoa[terea [i folosirea izvoarelor (bizantine, occidentale, slavone, mongole); - parcurgerea unei bibliografii [tiin]ifice vaste.
12
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i XIX Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI au fost rezultatul expedi]iilor prin intermediul c`rora europenii au cunoscut noi spa]ii [i culturi. Aceste prime descoperiri, ini]iate de portughezi [i spanioli, au fost secondate [i de al]i europeni \n secolele care au urmat. Cauzele marilor descoperiri geografice: a) politice: - sfår[itul R`zboiului de 100 de ani; - terminarea Reconquistei; - centralizarea statelor vest-europene; - cucerirea Constantinopolului de c`tre turci [i, \n consecin]`, ocuparea M`rii Mediterane. b) economice: - nevoia de metale pre]ioase (aur [i argint); - cre[terea pre]ului la mirodenii; - c`utarea de noi trasee comerciale c`tre patria mirodeniilor (India). c) sociale: - cre[terea demografic` din Europa la mijlocul sec. al XIV-lea. d) tehnice: - perfec]ion`ri ale vaselor, ale instrumentelor folosite de marinari. e) [tiin]ifice: - progrese \n domeniul cartografiei, geografiei, naviga]iei; f) religioase: - evanghelizarea popula]iilor necre[tine.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
13
Marile descoperiri geografice au fost preg`tite de: - c`l`toriile vene]ianului Marco Polo c`tre China (1271); - c`l`toria arabului Ibn Battuta (1325-1354) \n Orientul Apropiat [i Mijlociu, dar [i \n }`rile Romåne; - c`l`toria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469). Etapele descoperirilor geografice: a) cele realizate de portughezi: - 1455 - descoperirea Insulei Capului Verde (\n vestul Africii); - 1487-1488 - c`l`toria lui Bartolomeo Diaz pån` la Capul Bunei Speran]e; - 1497 - Vasco da Gama deschide portughezilor drumul spre India; - 1500 - Alvarez Cabral descoper` Brazilia. b) cele realizate de spanioli: - 1492-1504 - cele 4 expedi]ii ale lui Cristofor Columb, \n urma c`rora a descoperit continentul nord-american; - 1519-1522 - Fernando Magellan realizeaz` prima circumnaviga]ie (\nconjur al lumii exclusiv pe calea apei) din istorie; - 1521 - Hernando Cortes cucere[te imperiul aztec; - 1532-1533: Francisco Pizzaro cucere[te imperiul inca[. c) cele realizate de englezi: - John Cabot ajunge \ntre 1497-1498 \n nord-estul Americii; - Francis Drake realizeaz` \ntre 1577-1580 o c`l`torie \n jurul lumii; - Henry Hudson a explorat golful care \i poart` numele \n 1610; - James Cook a explorat regiunile antarctice (1722-1775) [i a descoperit stråmtoarea care-i poart` numele;
14
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- David Livingstone descoper` Canada (1849-1873); - Henry Stanley pleac` \n Africa pe urmele lui Livingstone [i identific` unul din izvoarele Nilului; - Robert Peary atinge \n 1909 Polul Nord. d) cele realizate de olandezi: - 1594-1597 - Willem Barents exploreaz` insulele Spitzbergen [i Novaia Zemlea [i d` numele unei m`ri; - 1642-1644 - Abel Tasman descoper` Noua Zeeland`, Tazmania [i sudul Australiei. e) cele realizate de francezi: - 1534-1542 - Jacques Cartier cerceteaz` Golful Sf. Lauren]iu. f) cele realizate de danezi: - 1727-1728 - Vitus Bering descoper` stråmtoarea care separ` Asia de America. Consecin]ele marilor descoperiri geografice:
a) economice: - stabilirea de noi rute comerciale; - formarea imperiilor coloniale; - afluxul de metale pre]ioase a determinat diminuarea puterii de cump`rare a monedei, ajungåndu-se la cre[terea pre]urilor („revolu]ia pre]urilor“); - mondializarea economiei („economia-univers”); - Oceanul Atlantic devine axa comercial` a lumii; - aducerea de noi culturi \n Europa (porumb, cartof, fasole, tomate, tutun). b) sociale: - ascensiunea burgheziei; - distrugerea civiliza]iilor precolumbiene.
15
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
c) politice: - statele monarhice vest-europene absolutism. d) ideologice: - l`rgirea orizontului de cunoa[tere; - transferul \ntre civiliza]ii.
evolueaz`
spre
Studiu de caz: C`l`tori str`ini despre civiliza]ia din spa]iul romånesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii Interesul pentru c`l`torie s-a manifestat atåt \n timpul Rena[terii [i al marilor descoperiri geografice, cåt [i \ncepånd cu sec. al XVIII-lea. Prin intermediul c`l`toriei, oamenii - au explorat noi spa]ii; - au reg`sit m`rturii ale civiliza]iilor trecute; - [i-au \mbog`]it cuno[tin]ele despre alte lumi; - [i-au conturat un nou model social; - [i-au dezvoltat imagina]ia. Aflate \ntr-o pozi]ie strategic` deosebit` pe drumul dintre Orient [i Occident, }`rile Romåne au suscitat un interes deosebit ce a debutat \n Evul Mediu [i s-a prelungit pån` \n epoca modern`. Astfel, o serie de c`l`tori str`ini prin }`rile Romåne au scris despre realit`]ile \ntålnite atunci, relat`rile lor devenind adev`rate izvoare istorice. Relat`rile de c`l`torie \n }`rile Romåne \ncep \n prima jum`tate a sec.al XIV-lea cu aceea a c`l`torului arab Ibn Battuta.
16
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
C`l`torii str`ini se pot clasifica \n cåteva categorii: a) c`l`tori erudi]i (cronicari, secretari particulari ai diferi]ilor domnitori romåni, agen]i diplomatici \n Principate); b) c`l`tori captivi; c) aventurieri; d) misionari; e) militari. To]i ace[tia au l`sat o documentare de prim` importan]` referitoare la trecutul [i imaginea reflectat` de }`rile Romåne. Lucr`rile scrise de c`l`torii str`ini dau informa]ii variate privind unele aspecte geografice, schimburile comerciale, \nf`]i[area satelor [i a ora[elor romåne[ti, moravuri, via]a de curte etc. De multe ori, c`l`torii culeg [i transmit date despre trecutul mai apropiat sau mai \ndep`rtat al ]`rii \n care poposesc. Exemple de c`l`tori str`ini: Sec. al XV-lea: - italianul Antonio Bonfini (care tr`ie[te la curtea regelui Ungariei, Matei Corvin); - cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, care ne-a prezentat \n termeni elogio[i domnitori romåni de prestigiu: Mircea cel B`trån, Iancu de Hunedoara, Vlad }epe[; - cavalerul burgund Walerand de Wavrin relateaz` despre Campania de la Dun`re din 1445, la care a participat [i Vlad Dracul, tat`l lui Vlad }epe[; Sec. al XVI-lea: - maghiarul Anton Verancsics descrie cultura, moravurile romånilor \n lucrarea „De situ Tranlvaniae, Moldaviae et Transalpinae”;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
17
- germanul Baltazar Walter, care descrie b`t`lia de la C`lug`reni; - genovezul Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel, ne descrie }ara Romåneasc`; \n „Memorial de c`l`torie”, acesta consemneaz` aventurile [i drumurile sale al`turi de Petru Cercel; - sasul Georg Reicherstorffer, autorul unei descrieri a Moldovei [i a Transilvaniei;
Sec. al XVII-lea: - otomanul Evliya Celebi descrie Timi[oara; - Nicolo Barsi, Conrad Jacob Hildebrandt, William Lithgow [i Edward Brown accentueaz` ideea latinit`]ii limbii romåne [i originea comun` a moldovenilor, transilv`nenilor [i muntenilor; - Paul de Alep, cleric ortodox din Siria, c`l`tore[te prin }`rile Romåne [i consemneaz` realit`]ile \ntålnite; - italianul Marco Bandinus, care tr`ie[te la curtea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei;
Sec. al XVIII-lea: - italianul Anton Maria del Chiaro poveste[te despre }ara Romåneasc` [i capitala sa, Bucure[ti; - contele francez Alexandre d’Hauterive, \n calitate de secretar general al domnitorului fanariot Alexandru Mavrocordat, descrie realit`]ile \ntålnite \n Moldova; - englezii Jeremy Bentham, James Dallaway, John Sibthorp viziteaz` }ara Romåneasc`; - francezul Saint-Marc Girardin descrie c`l`toria sa prin Muntenia \n „Journal des Debats”;
18
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- consulul francez Billecocq, \mpreun` cu Charles Doussault [i Michel Bouquet public` „Albumul moldovalah”; \n aceast` lucrare se sugera puterilor occidentale s` reflecteze serios asupra situa]iei politice a Principatelor Romåne care reprezentau, \n opinia sa, cheia echilibrului european [i o condi]ie de baz` a men]inerii integrit`]ii Imperiului Otoman;
Sec. al XIX-lea: - francezul Leon Hugonnet [i belgianul Laveleye scriu \n relat`rile lor despre noile realit`]i din Romånia modern`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
19
3. C`l`tori romåni acas` [i \n lume Asemeni str`inilor, [i romånii s-au aflat \n postura de c`l`tori, fie \n ]ara lor, fie pe alte meleaguri, de bun`-voie sau \n pribegie. C`l`torii romåni au reliefat [i ei realit`]ile \ntålnite \n drumurile lor, pe care le-au consemnat \n diferite memorii, scrisori, biografii. Dintre ace[tia enumer`m:
Sec. al XVII-lea: - sp`tarul Nicolae Milescu c`l`tore[te \n China \ntre anii 1657-1678, \n fruntea unei solii a ]arului Rusiei; ca urmare a acesteia, scrie „Jurnal de c`l`torie \n China” [i „Descrierea Chinei”; - stolnicul Constantin Cantacuzino \ntreprinde \ntre 1665 [i 1670 o c`l`torie \n Orientul Mijlociu, continuat` cu ]`rile din sudul, vestul [i centrul Europei, \n urma c`reia scrie \n limba matern` un jurnal de c`l`torie;
Sec. al XVIII-lea: - domnitorul Dimitrie Cantemir este autorul „Descrierii Moldovei”; tot el realizeaz` h`r]i ale Mun]ilor Caucaz [i ale Constantinopolului; - un jurnal scris de un boier oltean (“C`l`toria agricol` a boierului romån Romani prin diferite p`r]i ale Europei”);
Sec. al XIX-lea: - boierul Dinicu Golescu realizeaz` trei c`l`torii \n centrul [i vestul Europei (Ungaria, Austria, Italia, Elve]ia, statele germane); \n relat`rile sale (“|nsemnare a c`l`toriei mele”) subliniaz` acele aspecte ce ar fi putut servi drept model pentru societatea romåneasc`; - Ion Ghica relateaz` \n coresponden]a sa cu Vasile Alecsandri despre modernizarea societ`]ii romåne[ti (de exemplu, \n transporturi);
20
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- Nicolae Gane, \n scrierile sale, face o paralel` \ntre societatea romåneasc` [i cea occidental`; - Gh. Sion \ntreprinde c`l`torii \n Basarabia [i Bucovina; - Mihail Kog`lniceanu public` scrisori [i note de c`l`torie.
Sec. al XX-lea: - Al. Vlahu]` public` \n „Romånia pitoreasc`” impresiile sale de c`l`torie; - N. Iorga scrie „Drumuri [i ora[e din Romånia”. Totodat`, \n secolul al XIX-lea, cercet`rile [tiin]ifice au continuat, la ele participånd [i romåni. Astfel: - Dimitrie [i Nicolae Ghica Com`ne[ti cerceteaz` Peninsula Somalia (1895-1896); - George [i Dimitrie Strat, \mpreun` cu N. Rosetti, merg \n 1897 \n Gabon; - inginerul Iuliu Popper realizeaz` o lung` c`l`torie \n Siberia, Alaska, Mexic, Cuba, }ara de Foc [i Patagonia (sfår[itul sec. XIX); - medicul Ilarie Mitrea este primul romån ajuns \n Australia (1865); - Bazil Assan exploreaz` Oceanul |nghe]at [i regiunile arctice (1896), el fiind primul romån care realizeaz` o prim` c`l`torie \n jurul lumii; - geologul Gregoriu {tef`nescu scrie despre Niagara [i råul Potomac; - Sever Pleniceanu ajunge pe fluviul Congo, iar Ion. L. Catina \n Africa austral`; - biologul [i speologul Emil Racovi]` particip`, al`turi de belgieni, la prima expedi]ie [tiin]ific` \n Antarctica, unde realizeaz` cercet`ri asupra florei [i faunei din zon`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
21
OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR 1. Sate, tårguri [i ora[e din Europa [i spa]iul romånesc Satul I. Clase sociale Clasele sociale specifice Evului Mediu romånesc au fost: - boierii (\n }ara Romåneasc` [i Moldova) [i, respectiv, nobilii (\n Transilvania); - or`[enii; - clerul; - ]`ranii - cei liberi [i cei dependen]i /aservi]i; - robii (prezen]i mai ales \n spa]iul extracarpatic [i care erau reprezenta]i de ]igani, atesta]i documentar pentru prima oar` la 1385, \n }ara Romåneasc`; ace[tia au fost prezen]i \n societatea romåneasc` pån` \n timpul lui Cuza).
Boierimea Boierimea constituia principala for]` economic` [i politic` a }`rilor Romåne. Ea se \mp`r]ea, dup` m`rimea domeniului, \n boierime: - mare, - mijlocie [i - mic`. |n Moldova [i \n }ara Romåneasc` sec. XIV-XVI - boierimea putea primi dreg`torii (func]ii publice nepl`tite), ce constituiau de multe ori recompense din partea domnilor pentru calit`]ile [i loialitatea ei;
22
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
sec. al XVII-lea - \n }ara Romåneasc` [i Moldova, num`rul dreg`toriilor se m`re[te [i \n aceste condi]ii apar marile propriet`]i boiere[ti; sec. XVIII - \nceputul sec. XIX (1711/1714-1822) - \n perioada fanariot` apar rangurile boiere[ti pl`tibile, la care putea ajunge oricine \[i permitea s` le cumpere, indiferent de originea sa social`; - boierimea autohton` (p`måntean`) din Principate este din ce \n mai nemul]umit` de ascensiunea social` [i politic` a boierimii de sorginte str`in` [i, \n special, a celei grece[ti (de aceea, boierimea p`måntean` va juca ulterior un rol important \n demersurile menite s` \ndep`rteze regimul fanariot de la conducerea Principatelor); sec. al XIX-lea - la \nceputul secolului, boierimea din Principate a constituit un factor de modernizare a societ`]ii romåne[ti, chiar dac` eforturile ei nu au fost continue. Din råndurile ei au provenit primii burghezi, care nu erau decåt boieri ce se preocupau de comer] [i de deschiderea primelor manufacturi; - odat` cu reforma pus` \n aplicare de domnitorul Al. I. Cuza (propus` \nc` din 1857 de c`tre adun`rile ad-hoc [i, ulterior, hot`råt` [i de Conven]ia de la Paris), privilegiile [i rangurile boiere[ti au fost desfiin]ate. Fosta boierime va deveni viitoarea mo[ierime [i viitoarea burghezie, care reprezint` clasele societ`]ii romåne[ti moderne. |n Transilvania, \n Evul Mediu func]ionau, dup` model apusean, raporturile suzeranovasalice stabilite \ntre nobilime [i regalitate. Din p`cate, \ncepånd cu secolul al XIV-lea (1365-1366), regele maghiar Ludovic I de Anjou a adoptat celebrele diplome angevine
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
23
(dup` numele s`u), prin care romånii nu mai puteau avea acces la titlurile nobiliare dacåt dac` erau catolici. Astfel, apartenen]a la nobilime era condi]ionat` de adoptarea credin]ei catolice [i pu]ini romåni au f`cut acest compromis, motiv pentru care ei au c`p`tat statutul de „tolera]i” \ntr-o provincie \n care erau majoritari. |n consecin]`, aportul lor la conducerea statului a fost unul restråns.
}`r`nimea |nc` din Evul Mediu, clasa social` cea mai numeroas` a fost reprezentat` de ]`r`nime. Aceasta se \mp`r]ea \n dou` categorii: liber` [i, respectiv, dependent`. }`ranii liberi - se numeau r`ze[i \n Moldova [i mo[neni/megie[i \n }ara Romåneasc`; - puteau s` posede p`månt; - dispuneau de libertate juridic` (putea s` se deplaseze oriunde doreau); - nu aveau obliga]ii decåt fa]` de stat (chemarea la oaste, \ntre]inerea drumurilor etc.); - au fost mai numero[i decåt cei similari lor din Europa Occidental`. }`ranii dependen]i - nu dispuneau de libertate juridic`; - au ajuns \n acest stadiu mult mai tårziu decåt ]`ranii din Occident; - se numeau vecini \n Moldova, rumåni \n }ara Romåneasc`, jeleri [i iobagi \n Transilvania; - aveau obliga]ii fa]` de stat, biseric` [i nobilime; - cele mai numeroase d`ri le aveau fa]` de nobili/boieri (darea \n munc`, \n natur` [i \n bani);
24
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- s-au revoltat \n numeroase rånduri, cerånd reducerea obliga]iilor feudale [i chiar desfiin]area servitu]ii (cele mai cunoscute r`scoale \nregistråndu-se \n Transilvania: Bobålna –1437, cea condus` de Gheorghe Doja – 1514 [i r`scoala lui Horea, Clo[ca [i Cri[an – 1784).
Satul romånesc a cunoscut de-a lungul timpului mai multe schimb`ri: Sec. XIV-XV - o cre[tere demografic` gradual` datorat` existen]ei unor structuri statale stabile; Sec. XVI - accentuarea dependen]ei politice fa]` de turci, care determin` cre[terea d`rilor pl`tite \n spe]` de ]`r`nime. Astfel, mul]i ]`rani liberi se transform` \n ]`rani dependen]i; - legarea de glie (]`ranii aservi]i nu se mai pot str`muta de pe o mo[ie pe alta); \n Moldova acest lucru are loc \n timpul domnului Miron Barnovschi, \n Muntenia \n timpul lui Mihai Viteazul, iar \n Transilvania este men]ionat \n „Tripartitul lui Werboczy”; Sec. XVII - o oscila]ie din punct de vedere demografic \ntrucåt multe sate cunosc o pustiire provocat` de: - incursiunile de jaf ale t`tarilor, turcilor [i polonezilor; - foamete [i boli; - calamit`]i naturale (inunda]ii, invazii de l`custe, cutremure); - r`zboaiele purtate pe teritoriul Principatelor. Sec. XVIII - sc`derea num`rului de locuitori \n multe sate, chiar pustiirea din cauza situa]iei economice grele, determinate de impozitele ordinare [i extraordinare impuse de regimul
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
25
fanariot, dar [i de numeroasele r`zboaie ce au afectat Principatele; - reformele domnului fanariot Constantin Mavrocordat care desfiin]eaz` atåt \n Moldova, cåt [i \n Muntenia dependen]a ]`ranilor fa]` de boieri. }`ranii au devenit cl`ca[i, fiind obliga]i s` presteze zile de munc` fizic` (clac`) pe p`måntul boierilor; - o modernizare lent` a societ`]ii rurale (se introduc noi culturi agricole, noi metode de lucru a p`måntului); - impulsionarea comer]ului (mai ales dup` 1774, cånd \nceteaz` monopolul economic otoman impus Principatelor). Sec. XIX - cre[tere demografic` datorat`: - climatului de pace survenit \n urma revenirii la tron a domnilor p`månteni; - extinderii leg`turilor economice cu Europa Occidental` - \nmul]irea num`rului de sate; - fixarea vetrei satului (nucleul satului), lucru care \n Occident se finalizase \n sec. X-XII; - reforma agrar` din 1864, prin care se desfiin]eaz` cl`c`[ia, iar o parte din ]`rani sunt \mpropriet`ri]i; aceast` reform` nu rezolv` decåt par]ial [i pentru o scurt` perioad` de timp nevoia de p`månt a ]`r`nimii, lucru confirmat de r`scoalele ]`r`ne[ti de la sfår[itul sec. al XIXlea [i \nceputul sec. al XX-lea (cea mai intens` fiind cea din 1907); - cre[terea semnificativ` a num`rului [tiutorilor de carte din mediul rural, ca urmare a reformei \nv`]`måntului din 1864;
26
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Sec. XX - reforma agrar` din 1921, \n urma c`reia un mare num`r de ]`rani au fost \mpropriet`ri]i; din råndul lor au ap`rut micii proprietari; - dup` instaurarea comunismului \n Romånia, ]`ranii au resim]it efectele colectiviz`rii for]ate [i pe cele ale sistematiz`rii. II. Habitatul [i alimenta]ia |n Evul Mediu romånesc, satele au reprezentat, ca [i \n Occident, forma tipic` de a[ezare uman`. Apari]ia lor se realiza \n stråns` leg`tur` cu p`månturile arabile \nvecinate. Satele se \mp`r]eau \n trei categorii: - sate domne[ti (a[ezate pe propriet`]ile domne[ti); - sate boiere[ti sau m`n`stire[ti (a[ezate pe propriet`]ile boierilor/ m`n`stirilor); - sate de ]`rani liberi. Satele domne[ti, boiere[ti [i m`n`stire[ti erau administrate de: - cnezi, juzi sau v`t`mani (\n Moldova); - pårc`labi (\n Muntenia). Satele de ]`rani liberi se administrau singure. |n cadrul acestora coexista proprietatea colectiv` cu cea privat`. Satele de ]`rani liberi se g`seau \n: - Transilvania – \n regiunile de margine (Ha]eg, Oa[, Bihor, Banat); - Moldova – \n Vrancea, \n zona Cåmpulung, Orhei, Tigheci; - Muntenia – \n zona subcarpatic` (Muscel, Arge[, Vålcea). |nc` de la \nceputul Evului Mediu s-au eviden]iat diferen]ele dintre societatea romåneasc` [i cea occidental`, datorate realit`]ilor deosebite existente \n }`rile Romåne.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
27
Astfel, o lent` cre[tere demografic` se \nregistreaz` \n Europa Occidental` o dat` cu secolul al X-lea, \n timp ce }`rile Romåne cunosc un spor de popula]ie considerabil abia dup` terminarea invaziilor str`ine, \n secolul al XIII-lea. Aceast` cre[tere demografic` a fost \nso]it` de defri[`ri masive, asan`ri care au dus la: - o extensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]irea condi]iilor de trai) [i - apari]ia mai multor sate, ora[e [i tårguri. |n timp ce popula]ia Occidentului a avut de suferit din cauza epidemiei de cium` de la mijlocul sec. al XIV-lea, locuitorii }`rilor Romåne s-au resim]it mai pu]in din aceast` cauz` [i mai mult din cauza luptelor antiotomane. |n spa]iul romånesc, a[ez`rile rurale au fost, la \nceput, pu]ine [i r`sfirate, mai populate \n Transilvania decåt \n Moldova [i Muntenia. Coloniz`rile realizate de regalitatea maghiar` (cu sa[i [i secui) \n Ardeal au m`rit densitatea demografic` a zonei. Cre[terile demografice au fost \nso]ite, asemenea celor din Occident, de defri[`ri masive [i asan`ri care au dus la o extensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]irea condi]iilor de trai) [i apari]ia mai multor sate, ora[e [i tårguri. }`ranii locuiau \n bordeie, realizate din chirpici, cu una sau dou` camere [i \n locuin]e semi-\ngropate, \n timp ce boierii \[i realizau locuin]e din piatr` [i c`r`mid`. |n ceea ce prive[te alimenta]ia, locuitorii }`rilor Romåne au cunoscut foametea mult mai pu]in decåt cei din restul Europei, resim]ind-o \n special dup` calamit`]i naturale [i r`zboaie. Dintre alimentele consumate enumer`m: carnea, legumele [i zarzavaturile, mierea, fructele. Totu[i, \n perioada modern` se \nregistreaz` o \nr`ut`]ire a resurselor alimentare, ]`r`nimea suferind de boli de nutri]ie (podagra, de exemplu).
28
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
III. Agricultura [i tehnici agricole |n Evul Mediu, societatea apusean` utiliza frecvent asolamentul trienal, \n timp ce \n }`rile Romåne cea mai des folosit` tehnic` agricol` era aceea a asolamentului bienal. Dac` \n Occident utilajele folosite \n agricultur` erau calitativ superioare celor din }`rile Romåne, acestea din urm` compensau prin calitatea p`månturilor. Din p`cate, nesiguran]a (creat` de multe ori de r`zboaiele desf`[urate pe teritoriul locuit de romåni, atåt \n Evul Mediu, cåt [i la \nceputul modernit`]ii) [i obliga]iile crescute au f`cut ca ]`r`nimea s` practice fie agricultura itinerant`, fie cea de subzisten]` [i, astfel, s` nu exploateze la maxim rodnicia p`måntului. Dup` reforma agrar` din 1864, agricultura \ncepe s` se modernizeze lent.
Ora[ul [i tårgul a) Tårgul reprezenta o a[ezare semi-urban` (ap`rut` \n Evul Mediu) [i ini]ial era un sat mai vechi, a c`rui importan]` a crescut datorit` drumului comercial pe care se afla sau datorit` resurselor economice din respectiva regiune. Apari]ia tårgurilor a contribuit la dezvoltarea pie]ei interne [i a tehnicilor de plat`. Primele tårguri au ap`rut \n Fran]a. Func]iile economice ale tårgului erau aproape \n \ntregime comerciale, iar majoritatea locuitorilor erau \nc` lega]i de agricultur`. Popula]ia nu era numeroas`.
Tårgurile erau de dou` tipuri: - cel propriu-zis, local, unde ]`ranii [i me[te[ugarii din zonele \nvecinate schimbau o cantitate modest` de bunuri;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
29
- cel extins, la care veneau [i negustorii (pe lång` ]`rani [i me[te[ugari); acest tårg putea ]ine chiar [i s`pt`måni [i se puteau comercializa mari cantit`]i de bunuri. |ncepånd cu a doua jum`tate a sec. al XVIII-lea, tårgurile din Principate au c`p`tat o importan]` din ce \n ce mai mare. Cunoscute sunt tårgurile din Moldova, la \nfiin]area c`rora evreii au jucat un rol important. b) Ora[ul reprezenta, \nc` din Evul Mediu, un centru de produc]ie [i de schimb. Acesta avea o varietate de func]ii: economice, administrative, culturale [i religioase. Un ora[ era mai mare decåt un tårg, structura popula]iei era mai complex` [i, \n mare m`sur`, angajat` \n activit`]i neagricole. |n Occidentul european, ora[ele au ap`rut fie la intersec]ia unor drumuri comerciale, fie pe locul vechilor ora[e romane. Totodat`, multe dintre ele au devenit mari centre culturale. Cele mai vechi ora[e de pe teritoriul romånesc au ap`rut pe ]`rmul m`rii, continuånd pe cele antice (Cetatea Alb`, Constan]a, Mangalia), apoi pe Dun`re (Vicina, Dårstor, Br`ila, Giurgiu, Severin), urmate de ora[ele medievale (care s-au dezvoltat pe linia marilor drumuri comerciale).
|n Evul Mediu, \n Transilvania existau: - ora[e libere rege[ti (Cluj, Tårgu Mure[, Sibiu, Bra[ov, Sighi[oara, Media[, Bistri]a, Sebe[); - ora[e/tårguri nobiliare (Dej, Turda Nou`, Aiud); - tårguri (Alba-Iulla, Tårgu Secuiesc, Sfåntu Gheorghe, Hunedoara). Ora[ele din Transilvania s-au bucurat de o autonomie considerabil`, \n timp ce tårgurile [i ora[ele din Moldova [i
30
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
}ara Romåneasc` erau considerate proprietate a domniei. Ora[ele transilvane, \n spe]` Bra[ovul [i Sibiul, au primit privilegii economice atåt din partea regilor maghiari [i a voievozilor ardeleni, cåt [i din partea domnitorilor moldoveni [i munteni. Primele privilegii de acest gen au fost date de Ludovic I de Anjou (1358), Vladislav-Vlaicu (1368) [i Mircea cel B`trån (1413).
Exemple de ora[e: - \n Moldova: Baia, Suceava, Siret, Chilia, Cetatea Alb`, Ia[i (care a fost ini]ial tårg); - \n }ara Romåneasc`: Arge[, Cåmpulung, Tårgovi[te, Bucure[ti. Ora[ele, atåt cele din Europa de Vest, cåt [i cele romåne[ti au fost locuite din Evul Mediu [i pån` la \nceputul modernit`]ii de: - patriciat (reprezentat de proprietarii atelierelor, de me[te[ugari [i negustori boga]i); - p`tura intermediar` (profesori, medici, avoca]i); - s`r`cime (me[teri, calfe, ucenici, negustori s`raci). De asemenea, \n ora[e se g`seau breslele me[te[ugarilor. Ora[ele romåne[ti medievale erau conduse de un consiliu comunal alc`tuit din 12 pårgari (\n statele extracarpatice) [i respectiv 12 jura]i (\n Transilvania), avånd \n frunte: - \n Moldova: un [oltuz; - \n Muntenia: un jude]; - \n Transilvania: un burgermeister.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
31
• |n sec. al XVIII-lea - cre[te importan]a ora[elor europene (datorit` revolu]iei industriale), lucru care se resimte [i \n Principatele Romåne; - ora[ele \ncep s` fie mult mai populate [i s` g`zduiasc` primele fabrici; - \n Principate, domnitorii \[i extind controlul asupra ora[elor, \nlocuind organele administrative alese pe plan local cu oameni numi]i de ei (\ntre care ispravnicul avea un rol important). • |n sec. al XIX-lea - popula]ia urban` se dubleaz`, \n urma cre[terii demografice naturale [i \n urma migra]iilor de la sat la ora[; - burghezia \ncepe s` ocupe treptat pozi]ii tot mai importante \n societate; - apare, de asemenea, muncitorimea urban`; - apar noi ora[e (Alexandria, Turnu Severin), altele sunt reconstruite (Ploie[ti, Cåmpulung, Tårgovi[te); - capitalele Ia[i [i Bucure[ti \ncep s` se modernizeze [i apar preocup`ri \n vederea sistematiz`rii lor, dup` model occidental. • |n sec XX - ora[ele cunosc o important` dezvoltare edilitar`; - \n timpul regimului comunist, ora[ele romåne[ti cunosc efectele industrializ`rii (poluare, sistematizare cu pre]ul d`råm`rii a numeroase monumente istorice [i de cultur`, precum [i a unor biserici).
32
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX: curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate european` Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii Societatea european` a cunoscut \n secolele XIX-XX transform`ri majore \n domeniile cultural, economic, politic [i social, transform`ri denumite generic modernizare. Procesul moderniz`rii s-a manifestat: • \n via]a cultural` [i social` prin: - aplicarea unor politici culturale (m`surile luate de un stat \n domeniul cultural): - extinderea alfabetiz`rii [i laicizarea \nv`]`måntului; - apari]ia unei culturi de mas` (cultura devine un bun destinat maselor). - apari]ia unor noi curente: - artistice (romantismul, realismul, impresionismul, postimpresionismul, fauvismul, simbolismul, arta abstract`, cubismul ) [i - intelectuale (pozitivismul, evolu]ionismul, relativismul, psihanaliza); • \n via]a politic` prin: - apari]ia unor noi ideologii politice: - conservatorismul [i - liberalismul; - democratizarea societ`]ii - Alexis de Tocqueville atrage aten]ia \n lucrarea sa „Despre democra]ie \n America”, 1835, asupra avantajelor sistemului politic democratic: - asigur` alternan]a la putere a diferitelor grup`ri politice;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
33
- favorizeaz` cre[terea economic`, protec]ia bunurilor [i a drepturilor cet`]enilor; - este expresia suveranit`]ii poporului). • \n via]a economic` prin: - revolu]ia industrial` (ap`rut` \n Anglia \n sec. al XVIII-lea), - urbanizare; - introducerea noilor inven]ii tehnologice (ma[ina cu aburi, locomotiva, automobilul, avionul, telefonul, radioul, computerul, robo]ii industriali, sateli]ii, internetul etc.); - globalizarea. |n cultura secolelor XIX-XX se manifest` diferite curente artistice [i intelectuale: a) artistice - romantismul (punea accent pe sensibilitate [i exteriorizarea sentimentelor) – V. Hugo, M. Eminescu, lordul Byron; - realismul (descria realitatea a[a cum era) – Balzac, Dostoievski, I. L. Caragiale; - expresionismul (reda eroi zbuciuma]i [i tensiuni interioare) – F. Kafka, J. Joyce; - impresionismul (artistul reda realitatea sub efectul impresiei provocate de obiecte, natur`, fiin]e) – Claude Monet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu; - simbolismul (realitatea era sugerat` cu ajutorul simbolurilor) – Ch. Baudelaire, G. Bacovia; - cubismul (oamenii, obiectele, natura erau \nf`]i[ate cu ajutorul figurilor geometrice) – Pablo Picasso; - dadaismul ini]iat de un romån, Tristan Tzara, care era o reac]ie la ira]ionalismul primului r`zboi mondial.
34
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
b) intelectuale - pozitivismul (punea accent pe ra]iune [i cunoa[tere) Auguste Compte; - evolu]ionismul (toate fiin]ele vii se \nscriu pe o linie de dezvoltare ascendent`); -Ch. Darwin; - psihanaliza (analiza viselor [i a subcon[tientului uman) Sigmund Freud; - teoria relativit`]ii conceput` de Albert Einstein; - intui]ionismul lui Henri Bergson (intui]ia este un adev`rat instrument de cunoa[tere); - existen]ialismul (existen]a uman` este privit` ca o rela]ie problematic` [i precar` cu tot ce exist`) - J.P. Sartre, Soeren Kierkegaard. Viziuni asupra moderniz`rii Au fost propuse de dou` ideologii: a) conservatorismul este o ideologie care pretinde respectarea ordinii tradi]ionale, p`strarea institu]iilor deja existente [i respinge schimb`rile bru[te; a fost teoretizat` \n sec. al XVIII-lea de englezul Edmund Burke; b) liberalismul este o ideologie ap`rut` \n Anglia, tot \n sec. al XVIII-lea, ca o reac]ie la conservatorism, teoreticianul ei fiind John Stuart Mill. Liberalismul pune \n prim plan libertatea [i individul. Ideologia liberal` promoveaz`: • pe plan politic: - separarea puterilor \n stat; - votul cenzitar; - drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti. • pe plan economic: - ini]iativa privat`; - neinterven]ia statului \n economie. • pe plan cultural: dreptul la educa]ie.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
35
Societatea romåneasc` a preluat \n sec. al XIX-lea cele dou` ideologii de mai sus. Totodat`, oamenii politici [i de cultur` romåni au privit modernizarea din mai multe perspective. Astfel: • conservatorii romåni doreau s` realizeze modernizarea ]inånd cont de structurile [i valorile culturale tradi]ionale (politica „pa[ilor m`run]i”). De asemenea, ei sus]ineau ca institu]iile aduse din Occident constituie „forme f`r` fond”, conform teoriei lui Titu Maiorescu. • liberalii romåni doreau valorificarea resurselor [i a energiilor na]ionale necesare dezvolt`rii [i moderniz`rii societ`]ii romåne[ti (politica „prin noi \n[ine”); totodat`, ei acceptau importul de capital str`in, cu condi]ia s` nu lezeze interesele statului romån. • sem`n`tori[tii, ca [i poporani[tii, erau sus]in`torii caracterului agrar al societ`]ii romåne[ti. |n timp ce sem`n`tori[tii (grupa]i \n jurul lui Nicolae Iorga) propuneau idealul unei societ`]i rurale bazate pe tradi]ie [i opuse restructur`rii capitaliste, poporani[tii (condu[i de Constantin Stere) propuneau o reform` de amploare a satului romånesc. • europeni[tii (Eugen Lovinescu, {tefan Zeletin) [i tradi]ionali[tii (Lucian Blaga, Nechifor Crainic, Constantin R`dulescu-Motru) [i-au expus ideile dup` realizarea Romåniei Mari. Primii considerau c` „occidentalizarea” Romåniei era imperios necesar` tocmai din prisma faptului c` ]ara noastr` este o parte component` a Europei (care preluase modelul de dezvoltare occidental). Pe de alt` parte, tradi]ionali[tii credeau \n caracterul predominant rural al Romåniei [i se opuneau oric`ror importuri institu]ionale [i culturale din Occident. Dup` 1989, modernizarea Romåniei s-a realizat \n condi]iile revenirii la democra]ie [i este facilitat` ast`zi de aderarea ]`rii noastre la Uniunea European`.
36
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Identit`]i na]ionale Ideea de identitate na]ional` este legat` de ideea de na]iune [i de cea de stat-na]iune. Identitatea na]ional` se caracterizeaz` prin urm`toarele elemente: - limba; - cultura na]ional`; - valorile comune na]iunii; - simbolurile na]ionale (steag, imn, personalit`]i istorice [i culturale, realiz`ri de referin]`); - istoria; - teritoriul istoric; - institu]iile politice. Conceptul de identitate na]ional` are la origine, pentru cele mai multe popoare europene, „principiul na]ionalit`]ilor” ap`rut \n sec. al XIX-lea [i care a generat toate mi[c`rile politice menite s` realizeze statele na]ionale independente (cea mai reprezentativ` fiind revolu]ia pa[optist`). Obiectivul na]ional s-a realizat de cele mai multe ori pe calea armelor (vezi cazul romånilor, al italienilor [i al germanilor). Totodat`, ideea de identitate na]ional` a cunoscut particularisme [i forme agresive [i xenofobe (aici se \nscriu doctrinele expansioniste: pangermanism, panslavism, precum [i doctrinele totalitare din sec. al XX-lea). Ast`zi, Uniunea European` trebuie s` aib` \n vedere respectarea identit`]ii na]ionale a fiec`rui stat-membru [i, totodat`, s` determine aceste state s` con[tientizeze identitatea lor european`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
37
Identitate european` Baza identit`]ii europene este reprezentat` de: - civiliza]ia greac`; - alc`tuirea politic` roman`; - cre[tinism. Identitatea european` a stat la baza contur`rii ideii europene (ce promoveaz` unitatea statelor Europei). Aceast` idee a fost transpus` \n practic` prin diferite proiecte, planuri de unificare european` (Imperiul Roman, Imperiul Carolingian, Imperiul Napoleonian, Paneuropa ini]iat` \n 1920 de Richard Coudenhove-Kalergi, planurile lui Carlo Sforza [i ale lui Aristide Briand privind realizarea „Statelor Unite ale Europei” etc.). Identitatea european` se manifest` prin: • identitate politic`, pus` \n practic` prin demersurile ce au dat na[tere Uniunii Europene: - Declara]ia Schuman (9 mai 1950); - înfiin]area Comunit`]ii Europene a C`rbunelui [i a O]elului (1950); - \nfiin]area Comunit`]ii Economice Europene (1957); - instituirea Uniunii Europene \n urma semn`rii Tratatului de la Maastricht (1992); - Tratatul de la Amsterdam (1997); - Tratatul de la Nisa (2000); - Proiectul de tratat pentru Constitu]ia Europei. • identitate economic`, realizat` prin crearea unei pie]e [i a unei monede unice; • identitate cultural`; • simboluri ale Uniunii Europene (steagul cu cele 12 stele pe fond albastru, imnul Europei -”Oda bucuriei”, parte a Simfoniei a IX-a a lui Beethoven, moneda euro, ziua Europei - 9 mai, pa[aportul european).
38
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
3. Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor. Diversitatea etnic`, confesional` [i solu]iile politice \n Romånia modern`. Minorit`]i na]ionale \n Romånia secolului XX Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor Odat` cu formarea statului na]ional, \n timpul lui Alexandru Ioan Cuza, \n afara acestuia a r`mas un mare num`r de romåni (\n Transilvania, Bucovina, Basarabia, Pen. Balcanic`), care au constituit diaspora romåneasc`. Ace[tia au avut o soart` diferit`, \ntrucåt s-au aflat sub st`påniri str`ine diferite. Astfel, Transilvania [i Bucovina f`ceau parte, \ncepånd cu 1867, din Imperiul Austro-Ungar; Basarabia era integrat` din 1812 Imperiului Rus, iar romånii de la sud de Dun`re au fost inclu[i \n statele balcanice, formate \n secolele XIX-XX. |n perioada 1859-1918, obiectivele romånilor din afara grani]elor au fost: - \mpiedicarea politicii de dezna]ionalizare la care erau supu[i; - strångerea leg`turilor avute cu romånii din Regat; - promovarea unirii cu ]ara. Transilvania 1861 – \nfiin]area la Sibiu a „Asocia]iei transilvane pentru literatura romån` [i cultura poporului romån” (ASTRA), ce a jucat un rol determinant \n mi[carea na]ional` a romånilor transilv`neni; 1867 – realizarea dualismului austro-ungar; Transilvania este pus` sub administrare maghiar`, iar Bucovina sub cea austriac`;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
39
1868 – adoptarea legii na]ionalit`]ilor prin care se recuno[tea existen]a unei singure na]iuni politice (cea maghiar`), iar limba maghiar` era stabilit` ca limb` de stat; 1868 – parlamentul maghiar recunoa[te atåt Biserica ortodox` (condus` de mitropolitul Andrei {aguna), cåt [i Biserica greco-catolic`; 1868 – Pronunciamentul de la Blaj ini]iat de romåni, \n care se cerea abrogarea unirii cu Ungaria [i recunoa[terea autonomiei Transilvaniei; 1879 – legea Trefort introduce limba maghiar` ca materie obligatorie \n [colile elementare; 1884 – apari]ia ziarului „Tribuna”, editat de Ioan Slavici la Sibiu; 1890 – \nfiin]area la Bucure[ti a „Ligii pentru Unitatea Cultural` a Tuturor Romånilor”, care a sus]inut [i activitatea cultural` a romånilor din afara grani]elor; 1892 – Memorandumul romånilor adresat \mp`ratului Franz Iosif, \n care se cerea ca na]iunea romån` s` fie recunoscut` ca na]iune politic`; guvernul de la Bucure[ti a intervenit pentru achitarea autorilor acestui memoriu (care fuseser` \nchi[i pentru aceast` ac]iune); 1907 – legile Apponyi hot`r`sc desfiin]area [colilor confesionale romåne[ti. Bucovina - \nv`]`måntul \n limba romån` era pu]in \ncurajat, \n acest sens autorit`]ile ducånd o politic` de germanizare; - aici au func]ionat diferite societ`]i na]ional-culturale (“Arboroasa”-1876,” Academia ortodox`”-1881, „{coala Romån`”-1888); - au fost editate publica]ii care au sus]inut ideea unit`]ii [i solidarit`]iii na]ionale (“Gazeta Bucovinei”, „Junimea literar`”, „Glasul Bucovinei”).
40
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Basarabia - autorit`]ile au dus o politic` de rusificare; - au fost editate publica]ii care militau pentru ideea na]ional` (“Basarabia”, „Cuvånt moldovenesc”); - au activat asocia]ii \n scopul cultiv`rii limbii [i a con[tiin]ei na]ionale. Romånii de la sud de Dun`re - sprijinirea lor din punct de vedere cultural a fost ini]iat` de domnul Al. I. Cuza, care a creat la Bucure[ti un institut menit s`-i preg`teasc` pe tinerii aromåni s` devin` profesori pentru confra]ii lor. De asemenea, au fost alocate sume de bani pentru func]ionarea [colilor romåne[ti de la sud de Dun`re. Dup` instaurarea comunismului \n ]ara noastr`, romånii din afara grani]elor (cei din Basarabia, Bucovina de Nord, ca [i cei pleca]i \n exil) nu au avut parte de ajutor din partea statului romån, iar unii chiar au avut de suferit, fiind privi]i ca du[mani ai regimului. Dup` 1989 au \nceput s` se refac` leg`turile dintre romånii din ]ar` [i cei din afar`. Dintre m`surile luate de statul romån \n sprijinul cona]ionalilor enumer`m: - \nfiin]area unor organisme guvernamentale [i funda]ii pentru men]inerea rela]iilor cu romånii de pretutindeni (Direc]ia pentru romånii din diaspor` din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Funda]ia Cultural` Romån`); - editarea de publica]ii destinate romånilor; - organizarea de manifest`ri culturale; - acordarea de burse [colare elevilor [i studen]ilor din Basarabia [i Bucovina de Nord; - finan]area [colilor romåne[ti din str`in`tate; - ajutoare financiare pentru cazurile medicale deosebite etc.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
41
Diversitate etnic` [i confesional` [i solu]iile politice \n Romånia modern` Romånia este un stat pluri-etnic [i pluri-confesional. |n Romånia modern` au tr`it, pe lång` romånii majoritari: - maghiari; - sa[i; - secui; - evrei; - rromi (]igani); - turci; - t`tari; - sårbi; - polonezi etc. Din punct de vedere confesional, statul romån a \nglobat adep]i ai mai multor religii [i confesiuni: - ortodoc[i; - greco-catolici; - catolici; - protestan]i; - mozaici; - mahomedani; - armeni. Solu]iile politice luate de statul romån cu privire la aceste minorit`]i au marcat, pozitiv sau negativ, evolu]ia statului romån. De exemplu, art.7 din Constitu]ia din 1866 preciza c` doar str`inii de rituri str`ine pot dobåndi cet`]enia romån`, ceea ce \i excludea inclusiv pe evrei. Totu[i, o parte dintre ace[tia au primit cet`]enia romån` dup` modificarea art.7 din Constitu]ia din 1866, condi]ie pus` de Congresul de la Berlin pentru recunoa[terea independen]ei statale a Romåniei (cei care luptaser` \n R`zboiul de Independen]` au fost primii care au beneficiat de aceast` m`sur`). |n ceea ce-i prive[te pe rromi, ace[tia au fost elibera]i din robie \ntre 1834-1856, prin m`suri luate de domnii regulamentari.
42
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Minorit`]i na]ionale \n Romånia secolului XX Situa]ia minorit`]ilor din Romånia s-a reglementat dup` realizarea Marii Uniri din 1918, eveniment \n urma c`ruia procentul minorit`]ilor a crescut (28,1% din popula]ie). La diversitatea etnic` s-a ad`ugat cea confesional`. De[i dup` 1918, unii dintre minoritari au ales s` p`r`seasc` statul romån, mul]i au r`mas \n continuare \ntre grani]ele acestuia. M`suri luate de statul romån \n perioada interbelic`: - 1919 -Tratatul privind protec]ia minorit`]ilor semnat de Romånia \n cadrul Conferin]ei de Pace; - acordarea, prin Constitu]ia din 1923, a tuturor drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti romånilor, f`r` deosebire de origine etnic`, de limb` sau religie (art. 5, 6, 7); - \nfiin]area de [coli \n limbile minorit`]ilor na]ionale, prev`zut` de legea \nv`]`måntului din 1924, cu obliga]ia studierii limbii romåne [i a pred`rii \n limba romån` a istoriei [i geografiei Romåniei; - 1929 - legea electoral` stabilea reprezentarea minorit`]ilor \n Parlamentul Romåniei. Din p`cate, Romånia interbelic` s-a confruntat, ca [i alte state europene, cu mi[c`ri [i legi antisemite. Printre grup`rile politice cu atitudine antisemit` s-au num`rat Liga Ap`r`rii Na]ional-Cre[tine (LANC) [i Garda de Fier. Cele mai drastice m`suri xenofobe au fost luate \n timpul domniei autoritare a lui Carol II [i al guvern`rii antonesciene: - 1938-1939 - retragerea cet`]eniei romåne unui num`r de peste 200 000 de evrei; - 1940 - trecerea propriet`]ilor evreie[ti \n posesia statului romån; - excluderea avoca]ilor evrei din barou; - concedierea angaja]ilor evrei;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
43
- eliminarea evreilor din \nv`]`månt etc. - 1941 - pogromul de la Bucure[ti [i pogromul de la Ia[i, c`rora le-au c`zut victime \ntre 4000 [i 12 000 de evrei; - septembrie-decembrie 1941 - deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord [i de Sud (peste 120 000) \n Transnistria, care se g`sea sub administra]ie romåneasc`; - 1942 - rromii nomazi au fost deporta]i \n Transnistria. R`sturnarea regimului condus de Ion Antonescu (23 august 1944) a dus la abolirea legisla]iei antisemite din Romånia. A fost råndul minorit`]ii germane s` fie persecutat`, acuzat` fiind de colabora]ionism cu Germania nazist`. Mul]i sa[i au fost deporta]i \n lag`re de munc` din URSS. Totu[i, germanii din Romånia nu au fost expulza]i (cum s-a \ntåmplat \n Polonia, Ungaria, Cehoslovacia), iar \ncepånd cu 1967 statul romån le-a permis sa[ilor s` emigreze \n RFG \n schimbul unor sume de bani (acela[i lucru s-a \ntåmplat [i \n cazul evreilor). |n ceea ce-i prive[te pe rromi, guvernele comuniste i-au supus pe ace[tia unui program de sedentarizare [i de asimilare. Minoritatea maghiar` a reprezentat cea mai numeroas` comunitate etnic` \n anii comunismului, \n favoarea c`reia a fost creat`, \n 1952, Regiunea Autonom` Maghiar` (desfiin]at` ulterior \n 1968, \n timpul regimului lui N. Ceau[escu). Constitu]iile statului comunist romån (1948,1952 [i 1965) garantau egalitatea de drepturi \ntre romåni [i minoritari. Din p`cate, regimul comunist a \nc`lcat atåt drepturile romånilor, cåt [i pe cele ale minorit`]ilor. Constitu]ia din 1991 a statuat principii democratice, precum egalitatea \n drepturi a tuturor cet`]enilor romåni, indiferent de etnie. Ast`zi, minorit`]ile din Romånia sunt reprezentate [i \n Parlament.
44
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
4. Secolul XX – \ntre democra]ie [i totalitarism. Ideologii [i practici politice \n Romånia [i \n Europa |nfruntarea dintre democra]ie [i totalitarism este una dintre caracteristicile secolului al XX-lea. Tr`s`turile regimului democratic: - separarea puterilor \n stat; - respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti; - egalitatea \n fa]a legii; - puterea se afl` \n måna poporului, care guverneaz` prin reprezentan]i ale[i; - pluralism politic; - economie de pia]`; - promoveaz` statul de drept (\n care nimeni nu e mai presus de lege). Tr`s`turile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism): - nesepararea puterilor \n stat; - nerespectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti; - existen]a partidului unic, care de]ine puterea politic`; - promovarea cultului personalit`]ii; - aplicarea cenzurii; - demagogie [i propagand`; - interesele individului sunt subordonate intereselor statu-lui; - regimul este men]inut prin teroare [i violen]` cu ajutorul poli]iei, armatei [i a poli]iei politice (Ceka, NKVD, KGB - \n URSS; Gestapo \n Germania nazist`, Securitatea \n Romånia comunist`); - statul se implic` \n toate domeniile de activitate (inclusiv \n via]a privat` a cet`]enilor s`i);
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
45
- oponen]ii regimului sunt extermina]i sau trimi[i \n \nchisori (epurare politic`). Cauzele apari]iei regimurilor totalitare: - frustr`rile provocate de tratatele de pace \ncheiate \n urma primului r`zboi mondial; - instabilitatea economic` din diferite ]`ri europene, care a culminat cu marea criz` economic` din anii 1929-1933; - crizele sociale. Regimurile totalitare au ap`rut \n perioada interbelic`: - cele de extrem` dreapt`: - \n Italia (condus` de Benito Mussolini), \n anul 1922; - \n Germania (condus` de Adolf Hitler), \n anul 1933; - \n Ungaria (condus` de amiralul Horthy), \n anul 1919; - \n Spania (condus` de generalul Franco), \n anul 1939; - \n Portugalia (condus` de Salazar), \n anul 1932. - cel de extrem` stång`: - \n URSS (condus` de Lenin, ulterior de Stalin), \n anul 1917, cånd bol[evicii au preluat puterea. Regimurile de extrem` dreapt` au fost \nvinse \n al doilea r`zboi mondial. Comunismul \ns` a supravie]uit [i dup` terminarea marii conflagra]ii, fiind instaurat [i \n alte ]`ri - \n mod for]at, de cele mai multe ori, cu ajutorul Armatei Ro[ii (instrumentul militar al URSS). Astfel, ]`ri din Europa (Ungaria, Romånia, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia (China, Coreea de Nord), dar [i America Latin` (Cuba) au cunoscut regimuri comuniste.
46
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Regimurile totalitare au cunoscut [i tr`s`turi distincte. Astfel: a) comunismul promova: - colectivizarea [i industrializarea; - na]ionalizarea bunurilor; - ateismul; - desfiin]area propriet`]ii private [i \nl`turarea burgheziei; - dictatura proletariatului.
b) nazismul promova: - rasismul; - antisemitismul; - ideea cre`rii unui „spa]iu vital” \n care s` tr`iasc` „rasa arian`”; „spa]iul vital” trebuia epurat de rasele inferioare (evreii, ]iganii, slavii) [i putea fi realizat prin expansiune teritorial`. |n perioada interbelic`, majoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice [i au f`cut eforturi pentru men]inerea unui climat de pace. }`rile europene democratice au cunoscut, ca form` de organizare statal`, fie republica (Fran]a, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhia constitu]ional` (Romånia, Marea Britanie, Belgia, statele nordice). Totu[i [i \n aceste ]`ri democratice au func]ionat partide extremiste (de exemplu, \n Romånia: LANC-1923; Legiunea Arhanghelului Mihail-1927, transformat` ulterior \n Garda de Fier).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
47
M`surile luate de statele democratice vizavi de regimurile totalitare au fost: a) \n perioada interbelic` - crearea unei organiza]ii mondiale numite Liga Na]iunilor; - crearea unor alian]e regionale (Mica |n]elegere, Antanta Balcanic`); - semnarea unor tratate interna]ionale (Pactul Briand-Kellogg); - izolarea diplomatic` a statelor revizioniste; - conciliatorismul (care nu a fost o atitudine \n]eleapt` a marilor puteri europene).
b) \n perioada postbelic` - crearea Planului Marshall (1947); - crearea alian]ei politico-militare NATO (1949); - ajutorul economic [i militar dat de SUA ]`rilor care respingeau instaurarea comunismului, \n cadrul R`zboiului Rece. Erodarea sistemului comunist a avut loc [i din interiorul s`u, prin mi[c`rile antisovietice ce s-au desf`[urat \ntre 1953 [i 1989: - \n 1953 - Republica Democrat` German`; - \n 1956 - Polonia [i Ungaria ; - \n 1968 - Cehoslovacia; - \n 1980 - crearea sindicatului liber „Solidaritatea” \n Polonia; - \n 1987 - Romånia; - \n 1989 - Cehoslavacia, RDG, Romånia. C`derea regimurilor comuniste din Europa \n cursul anului 1989 a prefigurat sfår[itul URSS, care s-a dizolvat oficial \n 1991. Un rol important \n acest demers de dezintegrare l-au jucat [i m`surile ultimului conduc`tor comunist al URSS, Mihail Gorbaciov, care a dorit reformarea comunismului.
48
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Studiu de caz: Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar` \n Romånia. Oameni, fapte [i idei
Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar` \n Romånia Pe parcursul sec. al XX-lea, Romånia, asemenea altor state europene, cunoa[te atåt regimuri democratice, cåt [i dictatoriale (autoritare [i totalitare). La construc]ia democra]iei romåne[ti [i-au adus aportul domnia/monarhia, partidele politice tradi]ionale (Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul Na]ional }`r`nesc), precum [i oameni politici de vaz`. Construc]ia democra]iei a \nceput \n timpul domniilor lui Al. I. Cuza (1859-1866) [i Carol I (1866-1914), continuånd \n timpul regelui Ferdinand, ace[tia contribuind la modernizarea [i consolidarea statului romån. Principiile democratice au fost prev`zute \n constitu]iile adoptate (\n 1866, 1923). Pån` la izbucnirea primul r`zboi mondial, democra]ia romåneasc` a fost limitat` de lipsa votului universal (cel exercitat fiind pe atunci votul cenzitar), acordat \n 1918. Totodat`, rezolvarea problemei agrare prin \mpropriet`rirea ]`ranilor (1918-1921), precum [i \nfiin]area partidelor ce apar]ineau minorit`]ilor au impulsionat via]a politic`. Istoria Romåniei interbelice [i postbelice s-a desf`[urat pe mai multe coordonate: • 1919-1938 - regim democratic; • 1938-1940 - regim autoritar; • 1940-1944 - regim dictatorial; • 1944-1947 - regim pseudo-democratic; • 1947-1989 - regim totalitar comunist; • 1990 - revenirea la regimul democratic.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
49
Ideologia totalitar` a fost prezent` [i \n Romånia interbelic` prin: - extrema stång` reprezentat` de Partidul Comunist (creat \n 1921 [i scos \n afara legii \n 1924); - extrema dreapt`, mult mai activ`, reprezentat` de: - Liga Ap`r`rii Na]ional-Cre[tine (LANC), ap`rut` \n 1923 [i condus` de A.C. Cuza; - Legiunea Arhanghelului Mihail, \nfiin]at` \n 1927. Comuni[tii romåni, instrumenta]i de URSS, urm`reau dezmembrarea teritoriului Romåniei [i transformarea acesteia \ntr-o republic` socialist`. Din cauza acestor idei, Partidul Comunist a fost scos \n afara legii \n 1924 (revenind pe scena politic` la 23 august 1944 [i preluånd treptat puterea). Totu[i, comunismul nu a avut priz` \n societatea romåneasc` interbelic`, spre deosebire de extrema dreapt`, reprezentat` de mi[carea legionar`. Aceast` mi[care legionar` a fost condus` de Corneliu Zelea Codreanu (care \[i spunea „c`pitan”) [i, ulterior, de Horia Sima [i a practicat violen]a fa]` de evrei, adversari politici [i autorit`]i, mergånd pån` la asasinatul politic (printre victimele legionarilor num`råndu-se Ion. G. Duca, prim-ministru \n 1933 [i istoricul Nicolae Iorga). Pentru o scurt` perioad` de timp (sep. 1940-ian.1941), legionarii au condus statul romån, \mpreun` cu generalul Ion Antonescu, perioad` \n care s-au dedat la persecu]ii [i diferite abuzuri. Antonescu i-a \ndep`rtat, din aceast` cauz`, de la guvernare. Regimul totalitar pe deplin cunoscut de societatea romåneasc` a fost cel comunist, instaurat cu ajutorul URSS \n 1947. Romånia a renun]at la monarhie [i a fost proclamat` republic` popular`. Ea a fost condus` de Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965), urmat de Nicolae Ceau[escu (1965-1989). Revenirea la democra]ie s-a realizat \n urma revolu]iei din decembrie 1989, care a r`sturnat regimul comunist din Romånia.
50
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Oameni, fapte, idei
Alexandru Ioan Cuza – domnul Unirii; - ini]iatorul reformelor de unificare [i modernizare a statului romån: - legea seculariz`rii averilor m`n`stire[ti - 1863; - legea agrar` - 1864; - legea instruc]iunii publice-1864; - legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romåne-1864; - adopt`, \n urma loviturii de stat din mai 1864, Statutul Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris care l`rgea atribu]iile domnitorului; - silit s` abdice \n februarie 1866. Carol I – domn al Romåniei (1866-1881) [i rege al Romåniei (1881-1914); - de origine german`, membru al familiei HohenzollernSigmaringen; - adus ca domn al Romåniei dup` abdicarea lui Cuza; - a contribuit la modernizarea statului; - s-a dedicat ob]inerii independen]ei; - a sprijinit mi[carea na]ional` a romånilor din afara grani]elor; - a impus, \n 1895, „rotativa guvernamental`”; - a sprijinit impunerea unor oameni politici; - a al`turat Romånia Triplei Alian]e (1883). Ion I. C. Br`tianu – a tr`it \ntre 1864-1927; - fiul omului politic Ion C. Br`tianu; - de profesie inginer; - a fost prim-ministru al Romåniei \n mai multe rånduri;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
51
- a contribuit la luarea deciziei prin care Romånia intra \n r`zboi al`turi de Antant`; - a militat pentru realizarea reformei electorale [i a celei agrare (puse \n practic` dup` primul r`zboi mondial); - a avut un rol important \n adoptarea Constitu]iei din 1923. Iuliu Maniu – a tr`it \ntre 1873-1953; - doctor \n drept; - a fost un membru activ al Partidului Na]ional Romån din Transilvania, devenind vicepre[edinte al acestuia \n 1904; - a avut un rol decisiv \n marele act de la 1 Decembrie 1918; - personalitate marcant` a Partidului Na]ional }`r`nesc; - a ocupat \n mai multe rånduri func]ia de prim-ministru \n fruntea guvernelor ]`r`niste; - adversar al regelui Carol II \n \ncercarea acestuia de a impune un regim autoritar; - critic al politicii de ced`ri teritoriale practicat` de Carol II; - a protestat \mpotriva abuzurilor [i a crimelor f`cute de legionari; - \n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, a respins ideea continu`rii luptelor dincolo de Nistru [i a fost partizanul tratativelor cu Na]iunile Unite; - a participat la actul de la 23 august 1944, care s-a soldat cu r`sturnarea regimului antonescian; - a \ncercat s` \mpiedice instaurarea comunismului \n Romånia; - \n urma unei \nscen`ri (la T`m`d`u, 1947) el [i al]i lideri ai PN} au fost aresta]i [i condamna]i la \nchisoare pe via]`; - a murit \n \nchisoarea comunist` de la Sighet, la vårsta de 80 de ani.
52
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Petru Groza – a tr`it \ntre 1884-1958; - doctor \n drept; - membru al Partidului Poporului (condus de Al. Averescu) [i, ulterior, al Frontului Plugarilor; - \ncepånd cu anii ‘30 ai sec. al XX-lea a sprijinit financiar Partidul Comunist; din cauza leg`turilor cu acesta a fost \nchis, doar pentru scurt timp \ns`; - a fost numit, datorit` presiunilor f`cute de sovietici, primministru al primului guvern procomunist romån, favorizånd \n aceast` calitate ascensiunea politic` a Partidului Comunist din Romånia; - a ini]iat reforma agrar` din 1945; - a participat la ac]iunea prin care regele Mihai a abdicat (30 dec. 1947); - a ocupat func]ia de pre[edinte al Prezidiului Marii Adun`ri Na]ionale (dup` ce Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit prim-ministru \n 1952).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
53
5. Constitu]iile din Romånia Primele Constitu]ii ale statului modern romån au fost precedate de acte cu caracter constitu]ional: - declara]ii de principii (“Cererile norodului romånesc” redactate \n 1821, \n timpul revolu]iei conduse de Tudor Vladimirescu); - declara]ii de drepturi (“Proclama]ia de la Islaz”, ca de altfel [i celelalte programe revolu]ionare pa[optiste); - proiecte de reform` (“Constitu]ia c`rvunarilor” redactat` de Ionic` T`utul \n 1822 [i „Os`bitul Act de numire a suveranilor romånilor” redactat de Ion Cåmpineanu \n 1838); - rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din Moldova [i }ara Romåneasc`, \n 1857. Istoria constitu]ional` a Romåniei \ntre 1859-1991 cunoa[te mai multe perioade: a) etapa de implementare a institu]iilor constitu]ionale (24 ianuarie 1859-1 iulie 1866); b) etapa de continuitate a acestor institu]ii (1 iulie 1866-20 februarie 1938); c) etapa de instabilitate constitu]ional` (20 februarie 1938-30 decembrie 1947); d) etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947-decembrie 1989); e) etapa revenirii la sistemul democratic, fapt statuat prin adoptarea Constitu]iei din 1991. Constitu]iile statului romån au fost reprezentate de: 1. Regulamentele Organice - primele documente cu caracter constitu]ional din istoria modern` romåneasc`, redactate \n timpul ocupa]iei ruse[ti a Principatelor (1828-1834); au fost aplicate \n perioada 1831-1858 (}ara Romåneasc`) [i 18321858 (Moldova).
54
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
2. Conven]ia de la Paris - elaborat` de Marile Puteri, prevederile ei au fost puse \n aplicare \n Principate \ntre 18581864; printre aceste prevederi se num`ra [i aceea a unirii Moldovei cu Muntenia, lucru realizat de Al.I. Cuza \n 1859, precum [i separarea puterilor \n stat. 3. Statutul Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris - adoptat de domnul Al. I. Cuza, \n urma loviturii de stat din 2 mai 1864; prevedea atribu]ii l`rgite pentru domn, precum [i \nfiin]area Corpului Ponderator, al doilea Corp legislativ (viitorul Senat). 4. Constitu]ia din 1866 • prima constitu]ie romåneasc` \n adev`ratul sens al termenului (lege fundamental` a unui stat); • a avut ca model Constitu]ia Belgiei din 1831, care era considerat` cea mai liberal` la momentul respectiv; • nu a fost supus` aprob`rii marilor puteri europene; • a fost promulgat` de domnul Carol de HohenzollernSigmaringen pe 1 iulie 1866; • structurat` pe 8 titluri; • impunea numele oficial al statului – Romånia; • forma de organizare statal` era cea de monarhie constitu]ional` ereditar`; • men]iona principiul suveranit`]ii na]ionale; • impunea principii liberale: - separarea puterilor \n stat [i - respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti; • drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti prev`zute: - dreptul la liber` asociere; - libertatea persoanei; - inviolabilitatea domiciliului [i a propriet`]ii; - libertatea con[tiin]ei, a cuvåntului, a presei; - dreptul la educa]ie (\nv`]`måntul primar fiind obligatoriu [i gratuit).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
55
• puterea era \mp`r]it` \n trei: a) puterea executiv` – de]inut` de Domn [i de guvern. Domnul avea prerogative largi: - numea [i revoca mini[trii; - avea drept de amnistie politic`; - numea [i confirma \n toate func]iile publice; - era [eful armatei; - acorda distinc]ii [i decora]ii; - avea dreptul de a bate moned`; - putea declara r`zboi [i \ncheia tratate. Guvernul era condus de un prim-ministru ales de Domn; primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de mini[tri) care trebuia aprobat de monarh. b) puterea legislativ` – de]inut` de Domn [i de Parlament. Domnul: - avea ini]iativ` legislativ`; - sanc]iona [i promulga legile; - avea drept de veto. Parlamentul: - ales prin vot cenzitar; - era bicameral (format din Senat [i Adunarea Deputa]ilor, aceasta din urm` elaborånd bugetul); - avea rolul de a ini]ia [i sanc]iona legile; - putea interpela mini[trii; c) puterea judec`toreasc` - de]inut` de tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie. Hot`rårile judec`tore[ti se pronun]au \n numele domnului, iar judec`torii erau inamovibili.
56
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
• a fost modificat` \n mai multe rånduri: - 1879 - cånd este modificat art. 7, prin care este anulat` interdic]ia ob]inerii cet`]eniei romåne de c`tre cei care nu erau cre[tini (adic` evreii [i musulmanii); - 1884 - cånd se introduce noua titulatur` a statului care devine Regat, iar Carol [i so]ia sa, Elisabeta de Wied, primii regi ai Romåniei; - se reduce num`rul colegiilor electorale, de la 4 la 3 prin sc`derea censului; astfel num`rul celor cu drept de vot se m`re[te; - 1917 - cånd sunt votate proiectele de revizuire privind adoptarea votului universal [i realizarea reformei agrare. • a r`mas \n vigoare pån` \n anul 1923. 5. Constitu]ia din 1923 • legitima noua realitate politic` de dup` primul r`zboi mondial (realizarea Romåniei Mari prin alipirea Basarabiei, Bucovinei [i a Transilvaniei la statul romån); • a fost promulgat` de regele Ferdinand I pe 28 martie 1923; • pån` la a fi promulgat` \n forma sa final`, au existat dou` proiecte constitu]ionale (unul liberal [i altul na]ional]`r`nesc) \ndelung dezb`tute; • relua, \n cea mai mare parte, con]inutul Constitu]iei din 1866, fiind o sintez` \ntre aceasta [i proiectele constitu]ionale votate \n 1917 ; • era structurat` pe 8 titluri; • insista asupra caracterului na]ional unitar al statului; • introducea votul universal, egal [i direct (acordat doar b`rba]ilor peste 21 ani);
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
57
• prevedea separarea puterilor \n stat: - puterea executiv` - de]inut` de rege [i de guvern; - puterea legislativ` - de]inut` de rege [i de Parlament; - puterea judec`toreasc` - de]inut` de tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie. • afirma respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, inclusiv pentru minorit`]i; • introducea controlul preventiv al constitu]ionalit`]ii legilor, care revenea Consiliului Legislativ; • a r`mas \n vigoare pån` \n 1938, repus` ulterior \n aplicare \n 1944. 6. Constitu]ia din 1938 • a fost promulgat` de regele Carol II pe 27 februarie 1938; • a fost supus` unui plebiscit (\n care oamenii trebuiau s` declare \n scris dac` o voteaz` sau nu); • impunea monarhia autoritar`, \n care atribu]iile regelui erau mult l`rgite; • desfiin]a separarea puterilor \n stat; • regele devenea „capul statului”, \n måinile lui concentråndu-se puterea executiv` [i cea legislativ` (Parlamentul – numit Reprezentan]a Na]ional` – avea un rol decorativ [i era mult limitat \n privin]a ini]iativei legislative); • regele numea un num`r mare de senatori; • regele putea convoca, \nchide sau dizolva una sau ambele Camere ale Parlamentului; • a r`mas \n vigoare pån` la instaurarea dictaturii antonesciene.
58
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
7. Constitu]iile comuniste • au fost \n num`r de trei: - cea din 1948; - cea din 1952; - cea din 1965. • erau asem`n`toare din punctul de vedere al prevederilor; • au fost inspirate de constitu]ia sovietic` din 1936; • consfin]eau adoptarea republicii ca form` de guvernare a statului (Constitu]ia din 1948 [i cea din 1952 proclamau Romånia ca republic` popular`, \n timp ce Constitu]ia din 1965 proclama ]ara noastr` ca republic` socialist`); • prevedeau drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti, precum [i principii democratice (votul universal, suveranitatea poporului), care \n practic` au fost grav \nc`lcate; • nu mai era respectat` separarea puterilor \n stat, chiar dac` teoretic ea exista; • prin Constitu]ia din 1948 se hot`rau: - executivul (cea mai mare parte) [i legislativul erau exercitate de Marea Adunare Na]ional`, un parlament unicameral considerat organul suprem al puterii; - Marea Adunare Na]ional` - alegea Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale; - forma guvernul; - modifica constitu]ia; - vota legile; - vota bugetul. - Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale: - emitea decrete; - convoca Adunarea; - numea [i revoca mini[trii; - \ncheia tratele interna]ionale.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
59
- puterea executiv` apar]inea [i Consiliului de Mini[tri (guvernul), care avea \n frunte un pre[edinte; - puterea judec`toreasc` era exercitat` de instan]ele de judecat` [i de Curtea Suprem`, \ns` acestea erau subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul Muncitoresc Romån. • prin Constitu]ia din 1952 nu se aduceau modific`ri esen]iale celei din 1948. • prin Constitu]ia din 1965 se hot`rau: - Partidul Muncitoresc Romån devenea Partidul Comunist Romån, care era socotit „for]a conduc`toare” a \ntregii societ`]i; - statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, al mijloacelor de produc]ie, al p`måntului etc; - prin revizuirea ei din 1975, se \nfiin]a func]ia de pre[edinte al Romåniei, avånd ca prerogative: - prezida consiliul de Stat; - era comandantul suprem al armatei; - numea [i revoca mini[trii, pre[edintele [i membrii Tribunalului Suprem; - \ncheia tratate interna]ionale; - emitea decrete preziden]iale [i decizii; - conferea decora]ii. 8. Constitu]ia din 1991 • adoptat` de Adunarea Constituant` la 21 decembrie 1991; • a avut ca model de inspira]ie Constitu]ia din 1923; • a restabilit regimul democratic \n Romånia [i principiile care decurg din acesta; • forma de guvernare r`måne tot republica, condus` de un pre[edinte ales pe 4 ani prin vot universal; • Parlamentul redevine bicameral;
60
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
• guvernul exercit` conducerea general` a administra]iei publice; • se instituie calitatea de Avocat al Poporului, pentru ap`rarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, ca [i Curtea Constitu]ional`, care vegheaz` asupra constitu]ionalit`]ii legilor; • a fost revizuit` \n anul 2003, hot`rånd ca pre[edintele s` aib` un mandat de 5 ani (Parlamentul continuånd s` fie ales pe 4 ani); • a fost aprobat` prin referendum. Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti Acestea au fost prezentate \n cadrul - diferitelor documente cu valoare constitu]ional` [i - constitu]iilor (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991); Atåt institu]iile, cåt [i drepturile cet`]enilor au cunoscut modific`ri de-a lungul timpului; Drepturi cet`]ene[ti - proprietatea era „sacr` [i inviolabil`” (Constitu]ia din 1866), ulterior era [i garantat` (Constitu]ia din 1923), \n timp ce \n anii comunismului a fost aproape anihilat`; Constitu]ia din 1991 prevede garantarea propriet`]ii; - Constitu]ia din 1866 cuprindea, pe lång` drepturi [i libert`]i extinse, [i cåteva restric]ii privind ob]inerea cet`]eniei (de la care erau exclu[i evreii [i musulmanii); - Constitu]ia din 1923 respecta drepturile majorit`]ii romåne[ti, dar [i pe cele ale minorit`]ilor, fiind astfel \n concordan]` cu standardele celorlalte state europene; - constitu]iile comuniste nu le respectau, de[i le prevedeau; - Constitu]ia din 1991 consacr` statul de drept \n care drepturile [i libert`]ile cet`]enilor sunt respectate.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
61
Institu]ii - cåt prive[te institu]iile, \ncepånd cu sec. al XIX-lea, \n Romånia a func]ionat separarea puterilor \n stat (exceptånd perioada carlist`, cea antonescian` [i cea comunist`), fiecare putere fiind de]inut` [i exercitat` de institu]ii diferite; - institu]ia monarhic` a reprezentat o institu]ie necesar` \n societatea romåneasc`, ea fiind \n general un factor de stabilitate; a fost reprezentat` de membrii familiei de Hohenzollern-Sigmaringen; a persistat din 1866 pån` \n 1947. - Parlamentul era alc`tuit din membri care se bucurau de imunitate politic`; activitatea lui \ncepea la 15 noiembrie a fiec`rui an, cu „mesajul tronului”, \n care regele sau [eful guvernului indica obiectivele prioritare ale sesiunii parlamentare; rolul s`u a fost subminat de regele Carol II, iar \n 1940 parlamentul a fost suspendat; \n anii comunismului a luat numele de Marea Adunare Na]ional`, care era unicameral` [i era subordonat` puterii comuniste. - guvernul a fost unul dintre promotorii vie]ii politice; el a organizat alegeri, a condus administra]ia ]`rii, s-a implicat \n politica extern`; membrii guvernului (mini[trii) aveau responsabilitate ministerial`, putånd fi judeca]i pentru cauze politice, penale sau civile.
62
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
STATUL {I POLITICA 1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romånesc (sec. IX-XVIII) |ntemeierea statelor medievale romåne[ti Primele forma]iuni politice romåne[ti au ap`rut \n perioada sec. XIII-XIV.
Cauze: - invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe teritoriul ]`rii noastre (ele au continuat, de altfel, pån` \n sec. al XIII-lea); - tendin]ele expansioniste ale regalit`]ii maghiare [i ale Imperiului Bizantin; - constituirea Hoardei de Aur care a limitat influen]a maghiar` \n spa]iul est-carpatic; - existen]a forma]iunilor prestatale romåne[ti. Primele forma]iuni prestatale romåne[ti au avut la baz` ob[tile s`te[ti care au evoluat din ob[tile gentilice (ce aveau la baz` leg`turile de rudenie dintre membrii ob[tii). Treptat, ob[tile au c`p`tat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau juzi. Ob[tile s`te[ti s-au grupat \n uniuni de ob[ti, autonomii locale, numite de Nicolae Iorga „romanii populare” [i care purtau diferite denumiri: codri, ]`ri, ocoale, cåmpuri etc. Locuitorii acestora au fost consemna]i \n izvoare bizantine, ruse, turce[ti, maghiare, armene sub diferite denumiri: vlahi, volohi, valahi, blachi, ulaki.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
63
Forma]iuni prestatale romåne[ti (sec. IX-XIII)
Transilvania Cele mai vechi forma]iuni politice prestatale au fost semnalate \n sec XI, \n interiorul arcului carpatic, despre care vorbe[te cronicarul Anonymus \n „Gesta Hungarorum” (“Faptele ungurilor”): - voievodatul lui Menumorut, \n Cri[ana, cu centrul la Biharea; - voievodatul lui Glad, \n Banat, cu centrul la Cuvin; - voievodatul lui Gelu, \n Podi[ul Transilvaniei, cu centrul la D`båca. „Legenda Sfåntului Gerard” men]ioneaz` existen]a, la jum`tatea sec. al XI-lea, a dou` voievodate romåne[ti, ce au opus rezisten]` expansiunii maghiare: - voievodatul lui Ahtum, \n Banat, cu centrul la Morisena; - voievodatul lui Gyla, \n centrul Transilvaniei, cu centrul la B`lgrad (Alba-Iulia). „Cronica lui Nestor” (sec. XII) confirm` existen]a romånilor [i a slavilor la venirea ungurilor \n Pannonia.
}ara Romåneasc` „Diploma cavalerilor ioani]i” din 1247 aminte[te forma]iuni prestatale romåne[ti: - }ara Severinului , \n estul Banatului [i vestul Olteniei; - Cnezatul lui Ioan, \n sudul Olteniei; - Cnezatul lui Farca[, \n nordul Olteniei; - Voievodatul lui Litovoi, \ntre Olt [i Jiu; - Voievodatul lui Seneslau, \n stånga Oltului.
64
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Moldova Izvoarele vorbesc despre existen]a \n spa]iul est-carpatic a numeroase forma]iuni politice: - Ulak Ili (]ara vlahilor); - }ara Sipeni]iului; - Codrii Cosminului; - Codrii Orheiului; - Codrii L`pu[nei; - Codrii Her]ei; - Cåmpul lui Drago[, - ocoale (\n Cåmpulung, Vrancea).
Dobrogea - sec. al X-lea: atestarea unor conduc`tori ai unor forma]iuni politice: - jupån Dimitrie (\n localitatea Mircea Vod`); - jupån Gheorghe (complexul de la Basarabi); - sec. al XI-lea, izvorul bizantin „Alexiada”, scris de Ana Comnena, vorbe[te despre trei conduc`tori din Dobrogea: - Tatos, \n sudul Dobrogei, cu re[edin]a la Dristor; - Satza, \n nord-vestul Dobrogei , cu re[edin]a la Vicina; - Seslav, \n nord-estul Dobrogei, cu re[edin]a la Preslav; - tot Ana Comnena men]ioneaz`, la 1094, un alt frunta[ al vlahilor, Pudil`; - \n sec. al XIII-lea, \ntr-o diplom` a ]arului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este men]ionat` }ara Cavarnei, situat` \ntre Mangalia [i Varna.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
65
Formarea statului medieval Transilvania A avut loc \n dou` etape: a) etapa voievodatelor romåne[ti, care s-au opus \naint`rii maghiarilor \n zon` (sec. IX-XI); b) etapa cuceririi maghiare a Transilvaniei (sec. XI-XIII). Dup` crearea regatului Ungariei, prin \ncoronarea lui {tefan I (anul 1000) [i cre[tinarea ungurilor \n rit catolic, \n sec. al XI-lea \ncepe cucerirea sistematic` [i organizat` a Transilvaniei. Maghiarii au organizat teritoriul cucerit \n comitate (primul fiind Bihorul – 1111) [i au \ncercat s` introduc` institu]ii apusene (principatul [i episcopii catolice). Un demnitar laic, Mercurius, a fost men]ionat ca principe al Transilvaniei, dar \n 1176 se revenea la institu]ia tradi]ional` romåneasc`, cea a voievodatului ce se bucura de autonomie \n cadrul regatului maghiar, voievodul fiind numit de rege (primul voievod men]ionat \n 1176 – Leustachius). Pentru \nt`rirea st`pånirii maghiare \n Transilvania, au fost coloniza]i aici secui, sa[i, cavaleri din ordinele cavalere[ti (teutoni [i ioani]i): - secuii, de origine turanic`, care au participat la cucerirea Transilvaniei, a[ezåndu-se mai \ntåi \n Bihor, apoi pe Tårnave [i Mure[ (sec. al XII-lea), pentru ca apoi s` se a[eze \n estul Transilvaniei, cu rolul de a ap`ra trec`torile Carpa]ilor de invaziile dinspre r`s`rit; - sa[ii, care au fost coloniza]i \n special \n scop economic [i au fost a[eza]i \n zonele Alba , Hunedoara [i Sibiu, iar la \nceputul sec. al XII-lea [i \n zona Bra[ovului. Sa[ii au pus bazele ora[elor medievale Bra[ov, Sibiu, Sighi[oara, Or`[tie, Bistri]a; - cavalerii teutoni, care au fost adu[i \n anul 1211 de c`tre regele maghiar Andrei II [i a[eza]i \n }ara Bårsei cu scopul de a opri incursiunile cumanilor din Muntenia. S-au bucurat de numeroase privilegii, dar au intrat \n conflict cu regalitatea maghiar` [i au fost alunga]i din Transilvania \n 1225;
66
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- cavalerii ioani]i, care au fost coloniza]i \n Banat de c`tre regele maghiar Bella IV, primind din partea acestuia numeroase privilegii prin diploma din 1247. Dac` zonele centrale ale Transilvaniei au fost cuprinse \n structurile regalit`]ii maghiare, \n zonele de margine continuau s` existe autonomiile romåne[ti sub forma „]`rilor”: Amla[ul, F`g`ra[ul, zona Apusenilor, Maramure[ul. De aici vor pleca voievozii ce vor juca un rol important \n \ntemeierea statelor romåne[ti extracarpatice: }ara Romåneasc` [i Moldova. Formarea statului medieval al }`rii Romåne[ti A avut loc \n trei etape: a) prima etap`: - voievodul Litovoi (cel amintit la 1247 sau un urma[ al acestuia, cu acela[i nume) lupt` \mpotriva regelui maghiar Ladislau IV la 1277; Litovoi este ucis \n lupt`, iar fratele s`u, B`rbat, este luat prizonier [i ulterior r`scump`rat. B`rbat recunoa[te suzeranitatea maghiar`. b) a doua etap`: - Basarab I (1310-1352) \ntemeiaz` }ara Romåneasc` prin unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau, pe la 1300; - contribu]ia romånilor transilv`neni la \ntemeierea statului muntean este relevat` de men]ionarea „desc`lecatului” lui Negru Vod` din F`g`ra[, pe la 1290; - 1324 – recunoa[terea suzeranit`]ii maghiare de c`tre Basarab I; totodat` lui Basarab i se recuno[tea domnia [i st`pånirea asupra Banatului de Severin, Olteniei, Munteniei [i a unor teritorii de la nordul gurilor Dun`rii (Basarabia); - 1330 – b`t`lia de la Posada [i \nfrångerea regelui maghiar Carol Robert de Anjou; - cucerirea independen]ei }`rii Romåne[ti fa]` de Ungaria;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
67
c) a treia etap`: - consolidarea statului prin crearea institu]iilor interne s-a realizat \n timpul urma[ilor lui Basarab I: - Nicolae Alexandru (1352-1364); - Vladislav Vlaicu (1364-1377); - Radu I (1377-1384); - Dan I (1384-1386). Formarea statului medieval al Moldovei A avut loc \n trei etape: a) prima etap`: - 1352-1353, regalitatea maghiar` formeaz` \n nord-vestul Moldovei o marc` de ap`rare condus` de voievodul Drago[ din Maramure[ (desc`lecatul lui Drago[); b) a doua etap`: - 1359 - are loc „desc`lecatul“ voievodului maramure[ean Bogdan, care \i alung` pe urma[ii lui Drago[. - 1364-1365 - \n urma confrunt`rilor cu regele maghiar Ludovic de Anjou, Bogdan ob]ine independen]a Moldovei. c) a treia etap`: - consolidarea institu]ional` [i teritorial` a statului moldovean \n timpul urma[ilor lui Bogdan: - La]cu (1368-1375); - Petru Mu[at (1375-1391); - Roman I (1391-1394); - {tefan I (1394-1399).
68
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Formarea statului medieval al Dobrogei - nucleul statului Dobrogea a fost }ara Cavarnei, condus` de Balica (1346-1354) [i care avea centrul la Caliacra. - \n 1357, urma[ul lui Balica, Dobrotici (1354-1386), prime[te din partea bizantinilor titlul de „despot”. Treptat, devine autonom fa]` de imperiul bizantin [i unific` toate teritoriile dintre Dun`re [i Mare, \ntemeind Dobrogea. - urma[ul lui Dobrotici, Ivanco (1386-1391), se desprinde de bizantini [i bate moned` proprie; acesta particip` al`turi de domnul }`rii Romåne[ti, Mircea cel Batrån (13861418), la luptele cu turcii, \n care \[i pierde via]a. - dup` moartea lui Ivanco, Dobrogea a intrat \n componen]a }`rii Romåne[ti pån` la 1417 sau 1420, cånd este ocupat` de turci (sub st`pånirea c`rora a r`mas pån` \n 1878). Statul As`ne[tilor - format \n urma r`scoalei antibizantine a vlahilor [i bulgarilor de la sud de Dun`re (1185-1186), condus` de doi fra]i vlahi, Petru [i Asan; noul stat mai este cunoscut \n istoriografie ca al doilea ]arat bulgar; - 1187-1197 - statul este condus de Petru [i Asan; - 1197-1204 - statul este condus de cel de-al treilea frate, Ioni]` Caloian; - 1204-1218 - domne[te Boril`; - 1218-1241 - domne[te Ioan Asan II; - dup` 1241 statul se destram` \n trei ]arate, cucerite de otomani \n sec. al XIV-lea.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
69
Institu]ii centrale \n }`rile Romåne
Transilvania Institu]ia central` a fost voievodatul (sec. XII-1541) [i, ulterior, principatul (sec. XVI-XIX). a) voievodatul (1176-1541) - era vasal regatului Ungariei; - se bucura de autonomie; - avea \n frunte un voievod numit de regele maghiar; - voievodul avea atribu]iii: - judec`tore[ti; - militare (comandant militar); - administrative (guvernator). - voievodul era ajutat de un Sfat [i de congrega]iile nobiliare. b) principatul a cunoscut dou` etape: - \ntre 1541-1688 - principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman; - \ntre 1688-1867 - principat integrat Imperiului Habsburgic. |ntre 1541-1688, Transilvania a fost condus` de un principe numit de Diet` [i confirmat de Sultan; principele era ajutat de Sfat, format din 12 membri ale[i din råndul na]iunilor privilegiate [i de Dieta format` din 150 reprezentan]i ai na]iunilor privilegiate. |ntre 1688-1867 - principatul sub st`pånire habsburgic` a fost condus de \mp`rat, care avea [i titlul de principe; conducerea propriu-zis` revenea \ns` guvernatorului militar, care conducea un guberniu ce avea rolul de a prelua atribu]iile Dietei.
70
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
}ara Romåneasc` [i Moldova a) sec. al XIV-lea-\nceputul sec. al XVIII-lea - institu]ia central` a constituit-o domnia. Domnia: reprezentat` de domnul ]`rii care avea urm`toarele atribu]ii: - administrative: numea dreg`torii, acorda privilegii boierilor, stabilea impozitele; - judec`tore[ti: reprezenta instan]a suprem` \n stat; - legislative: adopta acte legislative; - diplomatice: semna tratate, declara r`zboi [i \ncheia pace; - militare: comanda armata (mare voievod). Domnul era ajutat de: - Sfatul domnesc: alc`tuit din dreg`tori (boieri cu func]ii), ce aveau atribu]ii politice, administrative [i judec`tore[ti; - Adunarea ]`rii: reunea reprezentan]i ai st`rilor privilegiate (chiar [i ]`rani liberi) [i avea rolul de a aproba uneori alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor. Domnul era socotit st`pånul \ntregului p`månt al ]`rii, era ales pe baza principiului ereditar-electiv, din dinastia Basarabilor (\n }ara Romåneasc`) [i, respectiv, a Mu[atinilor (\n Moldova). Domnia a jucat un rol important \n lupta antiotoman`, reu[ind s` p`streze independen]a statal`.
b) \nceputul sec. al XVIII-lea - sec. al XIX-lea - institu]ia central` r`måne domnia, \ns` \n urma instaur`rii regimului fanariot \n Principatele Romåne, domnul devine un simplu func]ionar al Por]ii, el fiind numit de sultan;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
71
- \ntre 1711/1716-1821 (perioada fanariot`), domnii nu mai au origine romåneasc`, ci provin din cartierul Fanar din Constantinopol; ei pl`tesc sultanului sume mari de bani pentru a-[i cump`ra [i a-[i men]ine domnia; - domnii fanario]i sunt integra]i \n ierarhia administrativ` otoman`, fiind asimila]i unui pa[` cu dou` tuiuri (cozi de cal), responsabili numai \n fa]a sultanului; - domnii fanario]i instituiesc sistemul de vindere a dreg`toriilor, modalitate prin care \[i \mbog`]eau veniturile; - au fost [i domni fanario]i care au contribuit la modernizarea societ`]ii romåne[ti, prin m`suri \n domeniul \nv`]`måntului, social, juridic [i edilitar (exemple: Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Ioan Caragea); - revolu]ia lui Tudor Vladimirescu (1821) a contribuit la \ndep`rtarea domnilor fanario]i [i la revenirea domnilor p`månteni.
72
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
2. Statul romån modern: de la proiect politic la realizarea Romåniei Mari (sec. XVIII-XX) Proiectul politic de formare a statului modern romån a \nceput s` se contureze \n sec. al XVIII-lea, devenind o realitate odat` cu unirea din 1859. Procesul de na[tere a statului romån a cunoscut mai multe etape, reprezentate de: Proiecte politice boiere[ti (1711-1821) - au fost elaborate de boierimea p`måntean` mic` [i mijlocie; - au ap`rut \n condi]iile existen]ei regimului fanariot \n Principate (perceput ca o piedic` \n procesul de modernizare a societ`]ii romåne[ti); - cereau \ndep`rtarea regimului fanariot [i revenirea la domniile p`måntene, chiar [i unirea Principatelor \ntr-un stat, sub garan]ia marilor puteri europene; - au fost prezentate Rusiei, Austriei, Prusiei, Fran]ei, Imperiului Otoman; - au avut ca autori pe Mihai Cantacuzino, Eufrosin Poteca, Dimitrie Sturdza. Proiectul politic de la 1821 - a apar]inut lui Tudor Vladimirescu [i Comitetului de Obl`duire (format din trei mari boieri munteni); - a urm`rit \nl`turarea regimului fanariot, revizuirea statutului juridic interna]ional al Principatelor [i autonomia \n raport cu Imperiul Otoman; - a fost schi]at \n principalul program, „Cererile norodului romånesc”, ce con]inea o serie de reforme privind organizarea intern` a Principatelor [i revenirea la autonomie; - de[i mi[carea a fost \nfrånt`, principala sa urmare a fost restaurarea \n 1822 a domniilor p`måntene prin Ioni]` Sandu Sturdza \n Moldova [i Grigore Dimitrie Ghica \n }ara Romåneasc`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
73
|nceputurile unui stat modern (1821-1848) - \ntre 1821-1848, formarea unui stat romån modern a reprezentat idealul noii elite boiere[ti [i a burgheziei care, prin intermediul memoriilor, proiectelor de reform` sau activit`]ilor unor societ`]i culturale [i secrete, au desf`[urat o ampl` mi[care reformatoare; - \n Moldova, Ionic` T`utu a elaborat \n 1822 Constitu]ia C`rvunarilor, care cerea : drepturi cet`]ene[ti, respectul pentru proprietate, libertatea comer]ului, presei, egalitatea \n fa]a legii, modernizarea structurilor politice, administrative, juridice [i fiscale; - \n Muntenia, „partida na]ional`”, condus` de Ion Cåmpineanu a elaborat \n 1838 dou` documente: Act de Unire [i Independen]` [i Os`bitul Act de numire a suveranilor romånilor; acestea cereau \nl`turarea suzeranit`]ii otomane [i a protectoratului rusesc instaurat \n 1829, Unirea Principatelor \ntr-un Regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar; - s-au format [i societ`]i secrete ce aveau ca obiective: unirea, independen]a, egalitatea \n fa]a legii [i emanciparea cl`ca[ilor; un exemplu este Societatea „Fr`]iei”, creat` \n 1834; - de[i contesta]i, domnii regulamentari au realizat cå]iva pa[i importan]i pe calea moderniz`rii societ`]ii romåne[ti, prin introducerea principiului separ`rii puterilor \n stat, uniformizarea administra]iei [i a justi]iei din cele dou` Principate. Proiectul politic pa[optist - a fost proiectul intelectualilor liberali care i-au definit obiectivele [i au condus revolu]ia de la 1848; - obiectivele proiectului s-au reg`sit \n con]inutul programelor revolu]ionare (Peti]ia - proclama]ie,
74
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Proclama]ia de la Islaz, Principiile noastre pentru reformarea patriei); printre acestea se reg`seau: - autonomia [i independen]a; - unirea romånilor \ntr-un singur stat; - reforma agrar` [i desfiin]area cl`c`[iei; - drepturi [i libert`]i politice; - modernizarea institu]iilor; - o nou` organizare a puterilor \n stat etc. - s-au formulat trei solu]ii \n privin]a statutului juridic extern al Principatelor: autonomia, independen]a, constituirea unui Regat al Romåniei sub garan]ia european`. Unirea din 1859 [i domnia lui Al. I. Cuza - a fost realizat` \ntr-o situa]ie extern` favorabil` (desf`[urarea R`zboiului Crimeii \ntre 1853-1856) [i \ntr-o situa]ie intern` dificil` (\ngr`direa autonomiei interne prin semnarea, \ntre Rusia [i Poart`, a Conven]iei de la BaltaLiman, 1849); - la sfår[itul R`zboiului Crimeii a avut loc Congresul de Pace de la Paris (1856), \n cadrul c`ruia a fost discutat` [i problema romåneasc`; - Tratatul de Pace \ncheiat de c`tre Marile Puteri europene (Fran]a, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia [i Turcia) men]iona [i hot`råri ce priveau Principatele: - Principatele Romåne erau scoase de sub protectoratul rusesc [i puse sub garan]ia colectiv` a Marilor Puteri; - sudul Basarabiei revenea Moldovei; - convocarea unor Adun`ri ad-hoc reprezentative, care s`-[i exprime pozi]ia cu privire la unire.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
75
- adun`rile ad-hoc, convocate \n 1857, erau formate din reprezentan]i ai tuturor categoriilor sociale [i ele au adoptat rezolu]ii similare \n care cereau: - unirea Principatelor \ntr-un stat numit Romånia; - prin] str`in dintr-o familie domnitoare a Europei; - autonomia statului romån; - guvern reprezentativ. Hot`rårile adun`rilor ad-hoc au fost aduse la cuno[tin]a marilor puteri \n 1858, \n cadrul unei Conferin]e care a avut loc la Paris; aici a fost adoptat` Conven]ia de la Paris ce stabilea, prin acordul celor [apte puteri garante, statutul interna]ional al Principatelor [i organizarea intern` a acestora: - unirea formal` a celor dou` principate sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei [i Valahiei”; - cele dou` ]`ri urmau s` fie conduse separat de doi domni, dou` guverne, dou` adun`ri reprezentative; - erau \nfiin]ate la Foc[ani dou` institu]ii comune celor dou` ]`ri: - Comisia Central` (cu rol legislativ) [i - |nalta Curte de Casa]ie; - alc`tuirea de adun`ri elective pe baza votului cenzitar care s` aleag` domnii Principatelor. - 5 ian. 1859, Adunarea Electiv` a Moldovei a ales ca domn pe Al. I. Cuza ; - 24 ian. 1859, Adunarea Electiv` a }`rii Romåne[ti a ales ca domn pe acela[i Al. I. Cuza. Alegerea lui Al. I. Cuza ca domnitor atåt \n Moldova, cåt [i \n }ara Romåneasc` a \nsemnat Unirea Principatelor Romåne [i punerea Marilor Puteri \n fa]a faptului \mplinit, constrånse s` recunoasc` acest fapt istoric.
76
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Domnia lui Al. I. Cuza (1859-1866) a avut \n vedere realizarea mai multor reforme \n plan intern, menite s` consolideze unirea, precum [i recunoa[terea dublei alegeri. a) \n plan extern: martie-septembrie 1859, \n cadrul Conferin]ei de la Paris, marile puteri recunosc dubla alegere, iar \n 1861 Poarta recunoa[te Unirea Principatelor doar pe timpul domniei lui Cuza; b) \n plan intern, domnia lui Cuza cunoa[te trei perioade: - 1859-1862: perioada consolid`rii unirii prin unificarea serviciilor vamale, po[tale [i de telegraf, unificarea cursului monetar, a armatei, a legisla]iei: - Bucure[ti a devenit capitala ]`rii; - s-a \ntrunit primul guvern unic condus de Barbu Catargiu; - 1862-1864: perioada marilor reforme \n care au fost adoptate mai multe legi ce au sus]inut modernizarea statului: - 1863 - legea seculariz`rii averilor m`n`stire[ti; - 1864 - legea agrar`; - legea electoral`; - legea instruc]iunii publice; - legea organiz`rii armatei; - introducerea Codului Civil. - 1864 - 1866: perioada guvern`rii autoritare, consecin]` a loviturii de stat de la 2 mai 1864. Cuza adopt` un nou act cu valoare constitu]ional`, Statutul dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris care sporea atribu]iile domnului, dar \nfiin]a [i o nou` Camer` legislativ`, Corpul Ponderator (viitorul Senat); politica sa autoritar` a determinat materializarea opozi]iei \ntr-o „monstruoas` coali]ie” care a organizat lovitura de stat de la 11 februarie, \n urma c`reia Cuza a fost silit s` abdice.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
77
Aducerea prin]ului str`in [i consolidarea statal` Oamenii politici romåni au considerat c` dezvoltarea statului romån nu poate fi consolidat` decåt prin aducerea \n ]ar` a unei dinastii str`ine. Astfel, tronul a fost oferit \n 1866, dup` unele taton`ri, unui principe german, Carol de HohenzollernSigmaringen, recunoscut de marile puteri \n decursul anilor 1866-1867. Domnia lui Carol I - a debutat prin adoptarea primei Constitu]ii moderne, \n iulie 1866, care a legitimat noul regim politic [i noua organizare politic` a statului, numit oficial Romånia; - a contribuit la ob]inerea independen]ei statale, proclamat` de Parlament pe 9 mai 1877 [i recunoscut` oficial prin Tratatele de la San-Stefano [i Berlin din 1878; - a echilibrat via]a politic`; - a sus]inut modernizarea Romåniei (care \n 1881 devine regat); - a al`turat Romånia la Tripla Alian]`. - urma[ul lui Carol I la tron a fost nepotul s`u, Ferdinand, care a continuat opera de consolidare [i modernizare, de numele s`u fiind legat` des`vår[irea, \n 1918, a unit`]ii statale a Romåniei, rezultat al particip`rii romånilor la primul r`zboi mondial al`turi de Antant`. Realizarea Romåniei Mari - a avut loc \n 1918, prin Marea Unire ce a alipit statului romån Basarabia, Bucovina [i Transilvania; - a fost favorizat` de un cadru extern favorabil (victoriile Antantei, dispari]ia Imperiului Rus [i a celui Austro-Ungar, proclamarea principiului autodetermin`rii popoarelor); - a fost rezultatul hot`rårilor luate de organele locale de conducere din Basarabia (Sfatul }`rii - 27 martie 1918),
78
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
din Bucovina (Congresul General al Bucovinei - 28 noiembrie 1918) [i de adunarea reprezentativ` a locuitorilor din Transilvania (Marea Adunare de la AlbaIulia -1 decembrie 1918); - modificarea grani]elor statului romån a fost recunoscut` prin tratatele de pace semnate la sfår[itul primului r`zboi mondial [i a fost legitimat` prin adoptarea unei noi legi fundamentale \n 1923. Studiu de caz: De la „partida na]ional`” la sistemul politic pluripartidist \n Romånia secolelor XIX-XX Evolu]ia partidelor politice \n spa]iul romånesc a cunoscut mai multe etape: a) apari]ia „partidei na]ionale”, care era o grupare neomogen` ce reunea boieri cu vederi liberale [i \nv`]a]i ai vremii care doreau schimbarea regimului politic din Principate; „partida na]ional`” s-a cristalizat \n secolul al XVIII-lea; activitatea ei s-a f`cut remarcat` - \n timpul revolu]iei condus` de Tudor Vladimirescu (1821); - prin proiectele boiere[ti ale lui Ion Cåmpineanu, Ionic` T`utu, precum [i - prin rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din 1857, - prin realizarea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza \n 1859. b) cristalizarea grup`rilor politice \n timpul domniei lui Cuza \n grup`ri liberale (moderate [i radicale) [i conservatoare. Acestea sunt precursoarele viitoarelor partide politice. c) constituirea principalelor partide politice a fost rezultatul tensiunilor politice [i al instabilit`]ii guvernamentale (18661871), dar [i al noilor realit`]i din societatea romåneasc`; apari]ia lor a avut loc \n diferite perioade:
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
79
Partidul Na]ional Liberal - constituit \n 1875, prin Coali]ia de la Mazar Pa[a; - exprima interesele marilor proprietari industriali, burgheziei mici, a liber-profesioni[tilor, a unei p`r]i a intelectualit`]ii; - a avut ca organe de pres` ziarele „Aleg`torul liber” [i „Viitorul”; - reprezentan]i de seam`: Ion C. Br`tianu, C. A. Rosetti, D. A. Sturdza, Ion I. C. Br`tianu, I. G. Duca; - a avut ca ideologie liberalismul (pån` \n 1918) [i neoliberalismul (\n perioada interbelic`); - s-a implicat \n cucerirea [i recunoa[terea independen]ei, reglementarea succesiunii la tron, \nfiin]area B`ncii Na]ionale, proclamarea Romåniei Regat, aderarea la Tripla Alian]`. Partidul Conservator - constituit \n 1880, prin unirea unor grup`ri conservatoare; - exprima interesele marilor proprietari funciari [i a unei p`r]i a burgheziei comerciale [i bancare; - a avut ca organe de pres` ziarele „Timpul”, „Conservatorul”; - reprezentan]i de seam`: Lasc`r Catargiu, Costache Epureanu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu; - a avut la baz` ideologia junimist`, tradus` prin tactica „pa[ilor m`run]i”; - s-a implicat \n adoptarea legii minelor, a unor m`suri de protec]ie social` [i de \ncurajare a industriei; - a fost afectat de realizarea reformei agrare din 1918-1922, care a determinat dispari]ia sa de pe scena politic` interbelic`.
80
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Partidul Na]ional }`r`nesc - constituit \n 1926, prin fuziunea Partidului }`r`nesc din Vechiul Regat cu Partidul Na]ional Romån din Transilvania; - exprima interesele ]`r`nimii, a unei p`r]i a intelectualit`]ii; - a avut ca organ de pres` ziarul „Dreptatea”; - reprezentan]i de seam`: Ion Mihalache, Iuliu Maniu; - a adoptat legi privind reorganizarea administrativ`, monetar`. Alte partide ap`rute \n Romånia: - Partidul Social-Democrat al Muncitorilor (1893); - Partidul Poporului (1918); - Partidul Maghiarilor din Romånia (1922); - Uniunea evreilor din Romånia (1923); - Legiunea Arhanghelului Mihail (1927); - Partidul Comunist (1921). Instaurarea regimurilor dictatoriale \n Romånia (domnia lui Carol II, guvernarea lui Antonescu [i regimurile comuniste) a \nsemnat abandonarea pluralismului politic [i \nlocuirea sa cu partidul unic. Revolu]ia din decembrie 1918 a determinat, printre altele, revenirea la pluripartidism [i reintrarea pe scena politic` a unor partide tradi]ionale (PNL [i PN}).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
81
3. Redefinirea rolurilor statului de la primul r`zboi mondial pån` la planul Schuman. Situa]ia Romåniei Statul - termen folosit pentru prima dat` de renascentistul Niccolo Machiavelli \n opera sa, „Principele”; - este o institu]ie politic` ce \[i exercit` autoritatea suveran` asupra unui teritoriu [i a unei popula]ii, fiind, \n acela[i timp, persoan` de drept interna]ional (cf. „Dic]ionar politic”); - rolul s`u a cunoscut mai multe transform`ri; - \n ideologia liberal` [i cea conservatoare din sec. al XIXlea avea un rol minimal, acela de a crea un cadru adecvat pentru buna func]ionare a societ`]ii; - \n ideologia neoliberal` (ap`rut` dup` primul r`zboi mondial) avea un rol maximal, el fiind motorul dezvolt`rii societ`]ii; - \n doctrina fascist` [i cea comunist` reprezenta un instrument pentru impunerea politicii lor totalitare. Primul r`zboi mondial a produs o schimbare \n ceea ce prive[te rolul statului, avånd \n vedere c` a fost [i un r`zboi total care a impus statului s` preia controlul asupra sectorului economic [i s` intervin` \n domeniul social (prin coordonarea rela]iilor de munc`). Dup` \ncheierea r`zboiului, tratatele de pace \ncheiate au consfin]it destr`marea imperiilor rus, austro-ungar [i otoman, apari]ia de noi state na]ionale [i des`vår[irea unit`]ii altora. |n perioada interbelic` [i dup` al doilea r`zboi mondial au ap`rut noi modele de stat:
82
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
• statul-providen]` / Welfare State (“statul-social”) - definit de economistul englez John Maznard Keynes [i adoptat de ideologia neoliberal`; - a func]ionat dup` al doilea r`zboi mondial; - trebuia s` intervin` \n controlul infla]iei, \n sc`derea dobånzilor; - avea rol regulator, de constrångere a ac]iunilor ce puteau leza interesele statului; - acest model de stat a existat \n SUA, Marea Britanie, Suedia, Fran]a, Olanda. • statul comunist - \ntålnit \n Rusia sovietic`; - promova interesul de clas` sau de grup; - subordona interesele indivizilor intereselor sale; - era men]inut prin for]` [i teroare; - a controlat economia prin introducerea planurilor cincinale; - a aplicat na]ionalizarea, devenind proprietarul unic al mijloacelor de produc]ie; - a \ncurajat natalitatea. • statul fascist - \ntålnit \n Italia [i Germania; - promova rasismul [i un na]ionalism exagerat; - era represiv; - promova corporatismul (\n Italia); - a aplicat politici sanitare [i de cre[tere a natalit`]ii. |n perioada interbelic`, statele europene s-au implicat cu prec`dere \n domeniul politicilor sociale: - asigur`ri sociale - \n Germania; - aloca]iile de stat pentru familii - \n Suedia [i Fran]a; - construirea de locuin]e [i centralizarea asigur`rilor de [omaj [i de s`n`tate - \n Marea Britanie;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
83
- \nfiin]area Ministerului Muncii, S`n`t`]ii [i Ocrotirii Sociale (1920), adoptarea de legi protec]ioniste-\n Romånia. Marea criz` economic` din anii 1929-1933 a sporit cererea de interven]ie a statului \n economie [i \n asigurarea protec]iei sociale. Exemplul cel mai concludent pentru interven]ia statului a fost dat de Statele Unite, prin politica economic` numit` New Deal (“Noul Curs”/”Noua atitudine”), ini]iat` de pre[edintele american Franklin D. Roosevelt. Astfel, redresarea economic` s-a realizat prin dezvoltarea unor noi industrii (automobilistic`, cinematografic`), construirea de autostr`zi [i hidrocentrale, precum [i sus]inerea companiilor private prin comenzi de stat. |ntre 1918-1989, Romånia a cunoscut atåt prototipul statului democratic (sus]inut de guvernele liberale [i cele ]`r`niste), cåt [i pe cel autoritar [i cel totalitar. Dificult`]ile economice ap`rute dup` 1945, ca [i dorin]a de a \mpiedica un nou r`zboi i-au determinat pe cå]iva europeni vizionari s` propun` un plan de realizare a unei Europe unite. Cel care l-a prezentat a fost ministrul francez de externe, Robert Schuman, pe 9 mai 1950.
Planul Schuman propunea crearea unei comunit`]i economice europene care s` pun` sub controlul unor institu]ii suprana]ionale produc]ia de o]el [i c`rbune. Astfel, \n 1951 a luat na[tere Comunitatea European` a C`rbunelui [i O]elului, alc`tuit` din Fran]a, Germania, Italia, Belgia, Olanda [i Luxemburg, care \n 1957 \[i schimb` denumirea \n Comunitatea Economic` European`, iar din 1993 devine oficial Uniunea European`. Ast`zi, integrarea european` ofer` noi provoc`ri statelor care o compun (printre care se num`r` [i Romånia).
84
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
4. Romånia postbelic`. Stalinism, na]ional-comunism [i disiden]` anticomunist`. Construc]ia democra]iei postdecembriste Romånia postbelic` - dup` actul de la 23 august 1944, Romånia a ie[it din r`zboiul \mpotriva Na]iunilor Unite, \ns` a fost ocupat` imediat de trupele Armatei Ro[ii (ce a durat pån` \n 1958); - totodat`, lovitura de stat de la 23 august 1944 a \nsemnat primul pas c`tre instaurarea comunismului \n Romånia; Cucerirea puterii politice de c`tre comuni[ti s-a realizat \n mai multe etape: a) numirea unor comuni[ti \n guvernele care au urmat la conducerea ]`rii dup` r`sturnarea regimului antonescian: - guvernul condus de generalul Constantin S`n`tescu – august-decembrie 1944; - guvernul condus de generalul Nicolae R`descu – decembrie 1944-februarie 1945). b) instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist, condus de Petru Groza, \n urma interven]iei directe a comisarului sovietic Andrei V\[inski la regele Mihai; \n acest guvern (6 martie 1945-30 decembrie 1947) nu era inclus nici un membru al celor dou` partide istorice, P.N.L [i P.N.}, lucru care a dus la: - nerecunoa[terea guvernului de c`tre SUA [i Marea Britanie [i - ”greva regal`” (aug.1945 - ian 1946), prin care regele Mihai a refuzat s` semneze actele emise de guvern. Aceast` atitudine a regelui va lua sfår[it \n momentul includerii \n guvern a doi mini[tri ce proveneau din P.N.L [i P.N.}.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
85
c) m`surile luate de guvernul Petru Groza: - reforma agrar` din martie 1945, cu rol de atragere a ]`ranilor de partea comuni[tilor; - reinstalarea administra]iei romåne[ti \n Transilvania (eliberat` de armata romån`); - planificarea unor „greve spontane” de c`tre sindicatele comuniste, cu rol de destabilizare a ordinii publice; - \ndep`rtarea „elementelor reac]ionare” (de fapt, opozan]ii regimului); - \nfiin]area sovromurilor (\ntreprinderi mixte romånosovietice), ce au spoliat economia ]`rii; - \nfiin]area tribunalelor populare. d) fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, \n urma c`rora a cå[tigat Blocul Partidelor Democrate, alian]` condus` de comuni[ti, iar noul Parlament a avut o majoritate comunist`; e) anihilarea opozi]iei democratice prin \nscenarea de la T`m`d`u (iulie 1947), \n urma c`reia P.N.} a fost scos \n afara legii; P.N.L a ales s` se autodizolve; f) abdicarea for]at` a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, \n urma c`reia Romånia este proclamat` republic` popular`. Stalinizarea Romåniei - a fost favorizat` de prezen]a Armatei Ro[ii [i de folosirea presiunilor sovietice politice [i militare; - s-a realizat \n timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965): • \n planul politicii interne: - prin \nfiin]area partidului unic, Partidul Muncitoresc Romån (februarie 1948), ce a luat na[tere prin fuziunea Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat;
86
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- prin adoptarea unei noi constitu]ii, alc`tuit` dup` model sovietic (aprilie 1948); - crearea unei poli]ii politice, Securitatea, \n 1948, cu ajutorul c`reia comuni[tii au luat m`suri \mpotriva celor care se opuneau colectiviz`rii, \mpotriva fo[tilor demnitari politici etc. • \n planul politicii externe: - prin aderarea la C.A.E.R. \n 1949 [i - prin aderarea la Pactul de la Var[ovia \n 1955. • \n plan economic: - prin na]ionalizarea principalelor mijloace de produc]ie (\nceput` \n 1948); - prin etatizarea b`ncilor; - prin colectivizare (1949-1962), care a f`cut ca 96% din suprafa]a agricol` a ]`rii s` fie \ncadrat` \n structuri colectiviste (GAP-Gospod`rii agricole de stat [i CAPCooperative agricole de stat); - prin industrializare, \n cadrul c`reia au fost impuse planurile anuale [i ulterior, cele cincinale (\ncepånd cu 1951). • \n plan cultural: - prin reorganizarea \nv`]`måntului dup` model sovietic; - prin aplicarea cenzurii asupra presei [i a tip`riturilor; - prin subordonarea fa]` de stat a Bisericii Ortodoxe [i desfiin]area Bisericii greco-catolice, for]at` s` se uneasc` cu Biserica Ortodox` (1948).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
87
Lupta pentru putere - s-a manifestat atåt \n interiorul partidului comunist, cåt [i \n exteriorul acestuia, prin suprimarea adversarilor politici; - astfel, \n interiorul partidului, Gheorghe Gheorghiu Dej [i-a \ndep`rtat, pe rånd, colegii de partid: {tefan Fori[, Lucre]iu P`tr`[canu (executat \n 1954), Ana Pauker, Vasile Luca (condamnat pe via]`), Teoharie Georgescu; exemplul lui Dej a fost preluat de succesorul lui, Nicolae Ceau[escu, care a numit \n func]ii importante oamenii s`i de \ncredere, ace[tia beneficiind de favoruri chiar [i dup` pensionare; - \n ceea ce prive[te represiunea comunist` exterioar`, ea s-a manifestat cu ajutorul Securit`]ii (\nfiin]at` \n august 1948) [i a mili]iei (creat` \n ianuarie 1949). Aceste organe aveau rolul s` aresteze „du[manii poporului” [i chiar s`-i anihileze fizic, fie \n \nchisori (Sighet, Gherla, Aiud, Pite[ti), fie \n lag`rele de munc` for]at` (Canalul Dun`reMarea Neagr`, Cavnic, Baia Sprie, Periprava); - o alt` caracteristic` a represiunii comuniste a reprezentat-o fenomenul deport`rilor, \nceput \n 1951; \n urma acestor deport`ri realizate \n Cåmpia B`r`ganului, au avut de suferit circa 40 000 de persoane, care au fost practic dezr`d`cinate [i duse \n climatul arid al Cåmpiei; - \n timpul lui Ceau[escu, opozan]ii regimului au fost elibera]i din \nchisori, \ns` li s-a impus domiciliul for]at, au avut parte de verific`ri periodice [i de [antaj din partea organelor de Securitate.
88
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Rezisten]a anticomunist` - a reprezentat modalitatea \n care s-a manifestat popula]ia vizavi de abuzurile regimului comunist [i \nc`lcarea grav` a drepturilor omului; - s-a manifestat prin: - lupt` armat` \n mun]i; - r`scoale ale ]`ranilor \n timpul procesului de colectivizare; - greve ale minerilor (Valea Jiului, august 1977); - greve ale muncitorilor (Bra[ov, 15 noiembrie 1987); - proteste ale intelectualilor prin c`r]i, manifeste [i pe calea undelor radio. - primele nuclee de lupt` anticomunist` au ap`rut \n 1945, cele mai importante grupuri de rezisten]` armat` situåndu-se \n mun]i (F`g`ra[, Vrancea, Muscel); exemple: - Haiducii Muscelului (condus de fra]ii Arn`u]oiu [i de colonelul Gheorghe Arsenescu) - Sumanele Negre - Haiducii lui Avram Iancu, - grupul condus de Ion Gavril` Ogoranu; aceste grupuri au fost treptat decimate de c`tre comuni[ti; - \n ceea ce prive[te ac]iunile intelectualilor romåni, mul]i dintre ace[tia au criticat regimul comunist prin scris sau la posturile de radio „Europa liber`” [i BBC (exemple: Paul Goma, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu); ace[tia au fost fie concedia]i, fie li s-a impus domiciliu for]at, iar pu]ini dintre ei au reu[it s` emigreze;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
89
- o alt` disiden]` a ap`rut \n råndul fo[tilor demnitari comuni[ti, care au criticat m`surile luate de Ceau[escu; ace[tia au semnat, \n martie 1989, „Scrisoarea celor [ase” (Corneliu M`nescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol, Grigore R`ceanu, Alexandru Bårl`deanu [i Constantin P\rvulescu). Na]ional-comunismul (1965-1989) - a fost caracteristica regimului lui Nicolae Ceau[escu, care a promovat asiduu interesul na]ional; - prima parte a regimului s`u a cunoscut o relativ` destindere [i liberalizare (\nceput` \nc` din 1960), ce a durat pån` \n 1974 [i \n care: - s-a adoptat o nou` constitu]ie, prin care Romånia devenea republic` socialist`; - s-au eliberat de]inu]ii politici; - \nv`]`måntul a fost pus pe baze na]ionale [i s-a permis studierea limbilor str`ine (englez`, francez`, german`) al`turi de cea rus`; - s-au construit locuin]e; - \n plan extern, s-a manifestat o insubordonare fa]` de cerin]ele Moscovei (exemplul cel mai concludent fiind neparticiparea Romåniei la invadarea Cehoslovaciei \n 1968 de c`tre trupele Tratatului de la Var[ovia) [i - s-a manifestat o larg` deschidere spre Occident (Ceau[escu \ntålnindu-se cu mari lideri ai lumii: Charles de Gaulle, Richard Nixon, Gerald Ford); - condi]iile de via]` s-au \mbun`t`]it [i s-a putut c`l`tori \n str`in`tate.
90
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- a doua parte a regimului lui Ceau[escu (1974-1989) a \nregistrat o \nr`ut`]ire a situa]iei economice, din cauza: - cre[terii datoriei externe a Romåniei; - slabei productivit`]i \n agricultur` [i industrie; - unor calamit`]i naturale (inunda]iile din 1970 [i cutremurul din 4 martie 1977); - realiz`rii unor obiective grandioase, extrem de costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dun`reMarea Neagr`, combinate siderurgice); - \n plan social, popula]ia a resim]it efectele ra]ionaliz`rilor alimentare, energetice care aveau scopul s` limiteze importurile [i s` creasc` exporturile (toate acestea fiind f`cute pentru acoperirea datoriei externe); - \n plan ideologic, s-a intensificat cultul personalit`]ii, al c`rui principal beneficiar a fost Ceau[escu (devenit pre[edinte al Romåniei \n 1974); - aceast` degradare a condi]iilor de trai a gr`bit pr`bu[irea regimului na]ional-comunist al lui Ceau[escu, lucru petrecut \n urma revolu]iei din decembrie 1989.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
91
Construc]ia democra]iei postdecembriste - dup` c`derea regimului comunist, conducerea ]`rii a fost preluat` pe 22 decembrie 1989 de o nou` structur` politic`, numit` Frontul Salv`rii Na]ionale (F.S.N.), care cuprindea fo[ti disiden]i, intelectuali [i militari; F.S.N. a anun]at: - revenirea la democra]ie [i la pluralismul politic, fapt ce a dus la reapari]ia vechilor partide interbelice (P.N.L., P.N.}., P.S.D.), dar [i a altora; - organizarea de alegeri libere (ce au avut loc pe 20 mai 1990); - primele alegeri au fost cå[tigate de Ion Iliescu [i F.S.N., care s-au confruntat la scurt timp cu manifesta]ii la Timi[oara, Bucure[ti, cu venirea minerilor din Valea Jiului \n Capital` (care au oripilat opinia public` interna]ional` cu comportamentul lor agresiv); - \n decembrie 1991 a fost adoptat` o nou` constitu]ie, revizuit` ulterior \n 2003 [i care constituie baza juridic` a regimului democratic din Romånia; - \ntre 1990-2004, pre[edin]ii Romåniei au fost: - Ion Iliescu (1990-1992; 1992-1996; 2000-2004); - Emil Constantinescu (1996-2000); - Traian B`sescu (ales \n 2004, mandatul s`u durånd pån` \n 2009); - dup` 1989, societatea civil` a devenit activ` prin intermediul organiza]iilor nonguvernamentale (Alian]a Civic`, Grupul pentru Dialog Social, Liga pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, Societatea Timi[oara etc.); - democra]ia postdecembrist`: - a cunoscut alternan]a la guvernare; - a realizat mai multe reforme \n economie, justi]ie, \nv`]`månt etc.; - s-a preocupat pentru integrarea Romåniei \n NATO (realizat` \n 2004) [i UE (\n 2007).
92
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
RELA}IILE INTERNA}IONALE 1. Spa]iul romånesc \ntre diploma]ie [i conflict \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii }`rile Romåne \ntre Imperiul Otoman [i marile puteri catolice vecine • politica extern` a }`rilor Romåne a fost influen]at`, pe parcursul sec. XIV-XVIII de: - vecin`tatea celor dou` puteri catolice, Ungaria [i Polonia, care au dorit stabilirea suzeranit`]ii lor asupra statelor medievale romåne[ti; - expansiunea Imperiului Otoman \n Europa (care ajunge la sfår[itul sec. al XIV-lea pe linia Dun`rii); - afirmarea unor noi puteri europene, Imperiul Habsburgic [i Imperiul Rus (sec. XVI-XVIII); - apari]ia „problemei/chestiunii orientale” \n diploma]ia european` (sfår[itul sec. al XVIIlea), \n cadrul c`reia Fran]a [i Anglia doreau men]inerea Imperiului Otoman, iar Rusia [i Austria doreau dezmembrarea acestuia \n beneficiul lor. • politica extern` a }`rilor Romåne s-a caracterizat prin: - realizarea unor alian]e \ntre statele romåne[ti, dar [i cu alte ]`ri vecine; - strategii militare eficiente, menite s` reduc` diferen]a dintre capacit`]ile armate romåne[ti modeste [i cele str`ine; - realizarea eforturilor militare [i diplomatice pentru men]inerea integrit`]ii [i independen]ei statale (chiar prin acceptarea suzeranit`]ii diferitelor state vecine);
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
93
- participarea la cruciadele antiotomane ini]iate de puterile cre[tine; - subordonarea fa]` de Imperiul Otoman, odat` cu instaurarea regimului fanariot (sec. XVIII). • pe tot parcursul Evului Mediu, r`zboaiele purtate de romåni cu otomanii se \nscriu \n categoria „r`zboaielor asimetrice” (\n care una dintre p`r]i se g`se[te \n inferioritate armat`); • pentru a compensa inferioritatea militar` fa]` de adversar, romånii au folosit: - tactica „p`måntului pårjolit”; - h`r]uirea inamicului; - otr`virea apelor; - purtarea confrunt`rilor armate \n locuri stråmte sau ml`[tinoase. • domnia este institu]ia care s-a implicat activ \n ap`rarea ]`rii, avånd al`turi de ea boierimea [i popula]ia apt` s` lupte (constituit` \n „oastea cea mare”). Ea s-a preocupat pentru construirea [i consolidarea unor cet`]i de ap`rare. Lupta antiotoman` a }`rilor Romåne (sec. XIV-XVI) În cadrul ei s-au eviden]iat mai mul]i domnitori romåni de seam`: 1. Mircea cel B`trån (1386-1418) - domn al }`rii Romåne[ti; - a \ncheiat alian]e cu domnul Moldovei, Petru Mu[at (1389), cu regele Poloniei, Vladislav Yagello (1389) [i cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (martie 1395, Bra[ov); - a avut primele confrunt`ri cu turcii \n 1388, cånd Dobrogea, \n pericol de a fi cucerit` de otomani, a fost alipit` }`rii Romåne[ti;
94
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- \n prim`vara lui 1394 a atacat o baz` otoman` de la sud de Dun`re; - 10 octombrie 1394/17 mai 1395 a avut loc lupta de la Rovine, \n urma c`reia turcii condu[i de sultanul Baiazid I au fost \nfrån]i; - dup` b`t`lie, Mircea a fost p`r`sit de boieri, care accept` ca domn pe Vlad Uzurpatorul (pån` \n 1397); - 1396 - a participat la cruciada antiotoman` de la Nicopole, unde cre[tinii apuseni condu[i de Sigismund de Luxemburg au fost \nfrån]i; - 1402-1413 – s-a amestecat \n luptele pentru tron, purtate de fiii lui Baiazid I (care fusese luat prizonier de c`tre mongolul Timur Lenk, dup` lupta de la Ankara din 1402); Mircea i-a sprijinit pe Musa, ulterior pe Mustafa, \ns` cå[tig`tor a ie[it cel de-al treilea frate, Mehmed I; - Mehmed I a organizat o campanie \n }ara Romåneasc`, \n cursul c`reia Dobrogea a fost cucerit` (1417 sau poate 1420); - \n timpul domniei lui, }ara Romåneasc` a \nceput s` pl`teasc` tribut (din 1415). 2. Alexandru cel Bun (1400-1432) - domn al Moldovei; - 1420 – a avut prima confruntare cu turcii, ace[tia \ncercånd f`r` succes s` ocupe cet`]ile Chilia [i Cetatea Alb`. 3. Iancu de Hunedoara (1441-1456) - 1441-1456 – voievod al Transilvaniei; - 1446-1453 – guvernator al Ungariei; - 1453-1456 – c`pitan general al Ungariei. - 1442 – a respins un atac al turcilor \n Transilvania, dup` care i-a \nfrånt pe ace[tia \n }ara Romåneasc`, pe råul Ialomi]a;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
95
- 1443 – a organizat „Campania cea lung`”, o expedi]ie la sud de Dun`re, \n urma c`reia a cucerit ora[ele Sofia [i Ni[; - 1444 – a participat la cruciada antiotoman` de la Varna, condus` de regele Ungariei, Vladislav I, care s-a \ncheiat cu \nfrångerea cre[tinilor; - 1448 – a suferit o \nfrångere din partea turcilor la Kossovopoljie; - 1456 – victoria de la Belgrad, prin care Iancu de Hunedoara a oprit, pentru circa 70 de ani, ofensiva turcilor spre centrul Europei. 4. Vlad }epe[ (1448; 1456-1462; 1476) - domn al }`rii Romåne[ti; - 1459 – a refuzat plata tributului; - 1461-1462 - a realizat expedi]ii la sud de Dun`re (de la Obluci]a la Nicopole) - 1462 – \n noaptea de 16 spre 17 iunie - atacul de la Tårgovi[te, \n urma c`ruia oastea otoman` condus` de Mehmed II s-a retras precipitat spre Dun`re; - dup` eveniment, la tronul }`rii Romåne[ti a fost acceptat de boierime Radu cel Frumos, iar }epe[ s-a refugiat la curtea regelui Ungariei, Matei Corvin, unde a fost arestat, acuzat de tr`dare; - 1476 – a revenit pentru scurt timp la conducerea ]`rii, fiind ucis \n urma unui complot. 5. {tefan cel Mare (1457-1504) - domn al Moldovei; - ajutat s` ajung` pe tron de v`rul s`u, Vlad }epe[; - a c`utat s` nu aib` doi du[mani deodat`; - a impus pe tronul }`rii Romåne[ti domnitori favorabili luptei antiotomane;
96
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- s-a bazat pe mica boierime [i pe ]`ranii r`ze[i; - 1465 – a cucerit cetatea Chilia, aflat` \n posesia maghiarilor; - 1467 – la Baia a avut loc \nfrångerea regelui maghiar Matei Corvin, care a dorit recuperarea Chiliei; - 1473 – a refuzat plata tributului (pl`tit pentru prima dat` \n Moldova de Petru Aron, 1456); - 1475 – victoria de la Vaslui (Podu |nalt) \mpotriva otomanilor condu[i de Soliman Pa[a; - 1475 – semnarea alian]ei antiotomane cu Matei Corvin; - 1476 – lupta de la R`zboieni (Valea Alb`), \n care moldovenii au fost \nfrån]i; totu[i turcii condu[i de Mehmed II nu au putut fructifica victoria, fiind decima]i de boli [i foamete [i trebuind s` se retrag`; - 1484 – turcii, sub conducerea lui Baiazid II, au cucerit Chilia [i Cetatea Alb`; - 1485 – \n \ncercarea de a-[i g`si un aliat pentru recuperarea celor dou` cet`]i, {tefan a semnat tratatul de vasalitate cu regele Poloniei, Cazimir IV, la Colomeea; - 1485 – \nfrångerea turcilor la C`tl`buga; - 1486 – \nfrångerea turcilor la Scheia; - 1487 – a \ncheiat pace cu turcii [i a reluat plata tributului. Sec. al XVI-lea – s-a \nregistrat o deteriorare a situa]iei politico-juridice a }`rilor Romåne: - Transilvania a fost transformat` \n 1541 \n principat autonom sub suzeranitate otoman` (dup` cucerirea Ungariei [i transformarea celei mai mari p`r]i \n pa[alåc, \n 1541); - domnii erau ale[i de c`tre boieri (Moldova, Muntenia), iar principele Transilvaniei de c`tre Diet`;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
97
- integrarea treptat` a politicii externe a }`rilor Romåne \n cea otoman`; - plata unor obliga]ii \n continu` cre[tere (tribut, pe[che[uri, mucarer); - anex`ri teritoriale realizate de turci: - Tighina [i Bugeacul (1538); - Br`ila (1542); - Banatul (1552). 6. Radu de la Afuma]i (1522-1529, cu \ntreruperi) - domn al }`rii Romåne[ti; - a purtat circa 20 de lupte \mpotriva turcilor, menite s` \mpiedice transformarea ]`rii \n pa[alåc. 7. Mihai Viteazul (1593-1601) - domn al }`rii Romåne[ti [i, pentru o scurt` perioad`, domn al celor trei }`ri Romåne; - 1594 – a aderat la Liga Sfånt`, alian]` condus` de \mp`ratul german Rudolf II de Habsburg [i din care f`ceau parte Spania, Imperiul Habsburgic, statul papal, Mantua, Ferrara, Toscana, Transilvania [i Moldova; - 13 noiembrie 1594 – omorårea creditorilor turci [i a garnizoanei otomane din Bucure[ti; - 1594-1595 - atacarea cet`]ilor turce[ti de la Dun`re; turcii au fost \nfrån]i la St`ne[ti, Putineiu, {erp`te[ti; - 20 mai 1595 - tratat de alian]` \ncheiat la Alba-Iulia \ntre principele Transilvaniei, Sigismund Bathory [i boierii munteni, \n urma c`ruia Mihai devenea subordonatul lui Bathory; - 13/23 august 1595 - victoria romånilor de la C`lug`reni \mpotriva turcilor condu[i de Sinan Pa[a; \n urma acesteia, turcii au continuat \naintarea \n }ara Romåneasc`, cucerind Bucure[tiul [i Tårgovi[tea [i preg`tind transformarea ]`rii \n pa[alåc;
98
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- octombrie 1595 - cu sprijinul alia]ilor, romånii au lansat contraofensiva \mpotriva turcilor, care au fost nevoi]i s` se retrag` la Dun`re; - 20/30 octombrie 1595 - turcii au fost \nfrån]i definitiv la Giurgiu; - 1596-1597-luptele cu otomanii au continuat; - 1597- i-a fost recunoscut` domnia pe via]` de c`tre sultan, care i-a redus considerabil tributul; - 1598 - la m`n`stirea Dealu (Tårgovi[te), a \ncheiat tratatul de alian]` cu Rudolf II de Habsburg, prin care \mp`ratul recuno[tea domnia ereditar` \n familia lui Mihai Viteazul [i \i promitea ajutor financiar, iar Mihai recuno[tea suzeranitatea lui Rudolf II asupra }`rii Romåne[ti. Unirea de la 1600 - mai 1599, Andrei Bathory, noul principe al Transilvaniei, a \ncheiat pace cu turcii; - octombrie 1599 – b`t`lia de la {elimb`r \ncheiat` cu \nfrångerea lui Andrei Bathory; - 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai \n Alba-Iulia, care este recunoscut ca principe al Transilvaniei, atåt de Diet`, cåt [i de sultan; - prim`vara lui 1600 – campania \mpotriva domnului Moldovei, Ieremia Movil`, urmat` de ocuparea ]`rii; - s-a realizat prima unire politic` a celor trei ]`ri romåne[ti, conduse de Mihai Viteazul; - septembrie 1600 – la Mir`sl`u, Mihai a fost \nfrånt de nobilimea maghiar`, ajutat` de generalul Basta; - octombrie 1600 – a avut loc interven]ia Poloniei \n Moldova [i }ara Romåneasc`, unde a impus la tron membri ai familiei Movile[tilor (pe Simion Movil` \n Muntenia [i pe fratele s`u, Ieremia, \n Moldova);
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
99
- 1600-1601 – Mihai s-a aflat \n pribegie la Viena [i Praga, unde a cerut ajutorul \mp`ratului habsburgic; - 3/13 august 1601 – b`t`lia de la Gur`sl`u, \n care Mihai, ajutat de generalul Basta, l-a \nvins pe principele Transilvaniei (Sigismund Bathory) [i a recucerit ]ara; - 9/19 august 1601 – Mihai a fost asasinat de habsburgi pe Cåmpia Turzii. De la Mihai Viteazul la \nceputul modernit`]ii - statutul }`rilor Romåne s-a ameliorat dup` domnia lui Mihai Viteazul, tributul fiind mic[orat considerabil; - \n sec. al XVII-lea, ac]iunile lui Mihai au fost luate uneori drept model de al]i domni romåni (Radu {erban, Mihnea III \n Muntenia, Gabriel Bethlen, Gheorghe Racoczi I \n Transilvania); ace[tia au \ncercat s` men]in` autonomia }`rilor Romåne fa]` de Imperiul Otoman; - \n 1688, Transilvania a acceptat suzeranitatea habsburgic`; - \n 1711, \n Moldova, respectiv \n 1716, \n Muntenia a fost introdus regimul fanariot, care a dus la adåncirea dependen]ei Principatelor fa]` de Poart`; - sfår[itul sec. XVII-\nceputul sec. al XVIII-lea au reprezentat apari]ia \n diploma]ia european` a „Chestiunii orientale”, \n cadrul c`reia Principatele au ocupat un loc important; - \n decursul sec. XVIII-\nceputul sec. XIX, pe teritoriul Principatelor au avut loc mai multe r`zboaie purtate \ntre Rusia, Austria [i Imperiul Otoman, care au provocat romånilor: - pierderi teritoriale: - Banat, ocupat de austrieci \n 1718; - Bucovina, ocupat` de austrieci \n 1775; - Basarabia, ocupat` de ru[i \n 1812
100
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- pierderi umane; - pagube materiale. Începutul modernit`]ii a \nregistrat - revenirea la domniile p`måntene \n Principate (1822); - instaurarea protectoratului rusesc [i \ncetarea monopolului economic otoman \n Principate, \n urma Tratatului de la Adrianopol (1829); - introducerea Regulamentelor Organice \n Muntenia (1831) [i \n Moldova (1832); - conturarea unei „probleme romåne[ti” \n cadrul problemei orientale.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
101
2. Romånia [i concertul european; de la „criza oriental`” la marile alian]e ale secolului XX - “criza oriental`” declan[at` la sfår[itul sec. XVII a cunoscut noi etape pe parcursul sec. al XVIII-lea [i al XIX-lea; una dintre etape a fost reprezentat` de R`zboiul Crimeii (18531856), \n urma c`ruia Rusia a fost \nfrånt` de marile puteri (Anglia, Fran]a, Prusia) aliate cu Imperiul Otoman; - hot`rårile Congresului de Pace \ncheiat la Paris \n urma acestui r`zboi (1856), precum [i cele luate \n cadrul Conferin]ei Marilor Puteri, desf`[urat` tot la Paris (1858), au favorizat realizarea dublei alegeri de la 24 ianuarie 1859 a domnitorului Al. I. Cuza [i, implicit, realizarea statului romån modern; - politica extern` a statului romån modern \n timpul domniei lui Al. I. Cuza a urm`rit: - recunoa[terea dublei alegeri - ob]inut` \n urma Conferin]ei de la Paris - sept 1859; - recunoa[terea pa[aportului romånesc (1860); - recunoa[terea unirii depline - ob]inut` \n cadrul Conferin]ei de la Constantinopol sept.-nov. 1861; - sprijinirea emigra]iei bulg`re[ti [i a romånilor de la sud de Dun`re; - \ntre]inerea unor bune rela]ii cu vecinii; - reglementarea grani]ei dintre Romånia [i Imperiul Otoman pe linia Dun`rii. Ob]inerea independen]ei statale a constituit obiectivul major al domniei lui Carol I, succesorul lui Cuza. Aceasta s-a realizat \n contextul desf`[ur`rii unei alte etape a „Chestiunii orientale” din decursul sec. al XIX-lea, ini]iat` de r`scoalele antiotomane din Bosnia-Her]egovina (1875) [i Bulgaria (1876) [i de atacarea otomanilor de c`tre Serbia [i Muntenegru (1876).
102
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
În aceste condi]ii, Romånia a \ncercat ob]inerea independen]ei pe cale diplomatic`, f`r` succes, Poarta socotind Romånia o „provincie privilegiat`” \n constitu]ia pe care a adoptat-o \n decembrie 1876. În consecin]`, Romånia s-a orientat spre Rusia, care avea propriile interese \n a ataca Poarta (pentru ob]inerea controlului asupra stråmtorilor, expansiunea \n Balcani). - 4 aprilie 1877 - la Bucure[ti s-a \ncheiat Conven]ia romån`-rus` care reglementa trecerea armatelor ruse[ti pe teritoriul statului romån, dar acestea aveau obliga]ia s` respecte integritatea teritorial` a statului; - 12 aprilie 1877 - Rusia a declarat r`zboi Por]ii; - aprilie 1877 - artileria otoman` a bombardat ora[ele romåne[ti de la Dun`re; romånii au ripostat; - 9/21 mai 1877 - \n Parlament, ministrul de externe, Mihail Kog`lniceanu, a proclamat independen]a Romåniei; - iulie 1877 - trupele ruse[ti au e[uat la Plevna, fapt pentru care ru[ii au solicitat ajutorul militar al romånilor; - august 1877 - trupele romåne[ti au trecut Dun`rea; - august 1877-ianuarie 1878 - armata romån` a ob]inut importante victorii, reu[ind s` cucereasc` numeroase redute turce[ti (Grivi]a, Rahova, Plevna, Smårdan); - 19 februarie/3 martie 1878 - tratatul de la San-Stefano a recunoscut independen]a Romåniei, \ns` Marile Puteri nu au acceptat valabilitatea acestui tratat [i au hot`råt desf`[urarea unui al doilea Congres de Pace, la Berlin; - iunie-iulie 1878 - Congresul de la Berlin a recunoscut oficial independen]a Romåniei, care primea [i Dobrogea; Rusia prime[te \napoi sudul Moldovei, retrocedat Principatelor \n 1856; - atitudinea Rusiei \n anii care au urmat r`zboiului a determinat Romånia s` se apropie de Germania [i Austro-
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
103
Ungaria, cu care a semnat, \n secret, un tratat de alian]` (1883); astfel Romånia a fost inclus` \n Tripla Alian]`; - la \nceputul sec. al XX-lea, politica extern` romåneasc` a cunoscut o reorientare, prin \ndep`rtarea de Tripla Alian]`; acest fapt a fost resim]it \n timpul celor dou` r`zboaie balcanice (1912, 1913), la care a participat [i Romånia; - \n urma p`cii semnate \n 1913 la Bucure[ti, la sfår[itul celui de-al doilea r`zboi balcanic, Romånia a primit de la Bulgaria Cadrilaterul (jude]ele Caliacra [i Durostor). Participarea Romåniei la primul r`zboi mondial - 28 iulie 1914 - declan[area primului r`zboi mondial; - 1914-1916 - perioada neutralit`]ii Romåniei, c`reia i s-au f`cut oferte din partea ambelor alian]e militare (Tripla |n]elegere [i Tripla Alian]`) de a participa la r`zboi al`turi de ele; - august 1916 - Romånia a semnat un tratat de alian]` cu Antanta; - 14 august 1916 - Romånia a declarat r`zboi AustroUngariei; armata romån` a p`truns \n Transilvania, pe care a eliberat-o; - 5 septembrie 1916 - la Turtucaia a avut loc \nfrångerea armatei romåne; - septembrie-noiembrie 1916 - contraofensiva armatelor Triplei Alian]e care au reu[it s` ocupe Bucure[tiul [i dou` treimi din teritoriul Romåniei; - sfår[itul lunii noiembrie 1916 - autorit`]ile romåne s-au retras la Ia[i; frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-SiretDun`re; - iarna lui 1917 - armata romån` s-a ref`cut cu ajutorul Antantei;
104
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- august 1917 - romånii au ob]inut victoriile de la M`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz; - octombrie 1917 - victoria revolu]iei bol[evice a determinat ie[irea Rusiei din r`zboi, care \n 1918 a semnat pacea cu Tripla Alian]`; - 7 mai 1918 - Romånia a fost nevoit` s` semneze Tratatul de pace de la Buftea-Bucure[ti cu Tripla Alian]`, prin care: - Romånia a fost obligat` s` cedeze Dobrogea, anexat` Bulgariei; - Austro-Ungaria a preluat o suprafa]` de 5600 km p`tra]i din Mun]ii Carpa]i; - Germania urma s` exploateze timp de 90 de ani bog`]iile naturale ale ]`rii; - armata romån` a fost demobilizat`. - toamna lui 1918 - victoriile Antantei au contribuit la capitularea, pe rånd, a ]`rilor componente ale Triplei Alian]e; - 10 noiembrie 1918 - Romånia a reintrat \n r`zboi \mpotriva Puterilor Centrale; - 11 noiembrie 1918 - sfår[itul r`zboiului \n urma capitul`rii Germaniei; - 1919-1920 - \ncheierea tratatelor de pace, care recuno[teau, printre altele, des`vår[irea statului na]ional romån: - 10 decembrie 1919 - Romånia a semnat Tratatul cu Austria de la Saint-Germain, prin care s-a recunoscut apartenen]a Bucovinei la Romånia; - Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria, prin care Cadrilaterul revenea Romåniei; - 4 iunie 1920 - Romånia a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria, prin care se recuno[tea
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
105
unirea Banatului [i a Transilvaniei cu Romånia; - 28 octombrie 1920 - s-a semnat Tratatul prin care se recuno[tea unirea Basarabiei cu Romånia. Politica romåneasc` extern` \n perioada interbelic` - a respectat [i a ap`rat sistemul de la Versailles; - 1919 - Romånia a aderat la Societatea Na]iunilor; - s-a orientat spre \ncheierea unor alian]e regionale: - Mica Antant` (1921), alc`tuit` din Romånia, Cehoslovacia, Iugoslavia; - cu Polonia (1921, 1926); - |n]elegerea Balcanic` (1934), format` din Romånia, Grecia, Iugoslavia [i Turcia; - a urm`rit colaborarea cu celelalte state, \n special cu Fran]a [i Marea Britanie; - 1921 - semnarea Conven]iei Interna]ionale privind statutul definitiv al Dun`rii; - 1924 - semnarea Protocolului de la Geneva, care preciza leg`tura dintre securitate [i dezarmare; - 1926 - semnarea tratatului de alian]` \ntre Romånia [i Fran]a; - 1926 - tratat de alian]` \ntre Romånia [i Italia; - 1928 - semnarea de c`tre Romånia a Pactului BriandKellogg, care scotea r`zboiul \n afara legii; - 1929 - semnarea de c`tre Romånia a Protocolului de la Moscova, ce denun]a r`zboiul ca metod` de rezolvare a diferendelor dintre state; - 1933 - Romånia a semnat Conven]ia de la Londra pentru definirea agresiunii [i a teritoriului;
106
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- 1936 - \ncheierea unui protocol \ntre Romånia [i URSS menit s` pun` bazele unui tratat de neagresiune \ntre cele dou` ]`ri; din p`cate, demiterea ministrului de externe, Nicolae Titulescu, a dus la e[uarea proiectului; - 1939 - semnarea unui tratat economic \ntre Romånia [i Germania. Romånia [i cel de-al Doilea R`zboi Mondial - 1 septembrie 1939 - declan[area celui de-al doilea r`zboi mondial; - 6 septembrie 1939 - Romånia [i-a declarat neutralitatea fa]` de conflict; - 26-27 iunie 1940 - notele ultimative ale Moscovei adresate Romåniei prin care \i cerea acesteia s` cedeze Basarabia [i nordul Bucovinei; - 28 iunie 1940 - URSS a ocupat Basarabia, Bucovina de nord, la care s-a ad`ugat [i }inutul Her]ei; - 30 august 1940 - prin Dictatul de la Viena, Romånia a fost obligat` s` cedeze nord-vestul Transilvaniei c`tre Ungaria; - 7 septembrie 1940 - s-a semnat Tratatul de la Craiova, care prevedea cedarea Cadrilaterului \n favoarea Bulgariei; - 6 septembrie 1940 - abdicarea regelui Carol II, vinovat de pierderile teritoriale romåne[ti; rege al Romåniei a devenit Mihai I, dar adev`rata conducere a ]`rii a fost preluat` de generalul Ion Antonescu; - 23 noiembrie 1940 - Romånia a aderat la Pactul Tripartit (format din Germania, Italia [i Japonia); - 22 iunie 1941 - Romånia a atacat URSS, al`turi de Germania, avånd ca scop recuperarea teritoriilor r`pite de sovietici;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
107
- 22 iunie-26 iulie 1941 - armata romån` a eliberat Basarabia [i Bucovina de nord; Antonescu hot`r`[te continuarea luptei al`turi de Germania, fapt criticat de oameni politici romåni; - 1943 - \n condi]iile \nfrångerilor suferite de Ax`, Romånia a ini]iat discu]ii \n vederea \ncheierii armisti]iului cu Na]iunile Unite \n mai multe capitale ale ]`rilor neutre (Instanbul, Ankara, Lisabona, Berna, Stockholm); - 23 august 1944 - arestarea mare[alului Ion Antonescu [i al`turarea Romåniei la coali]ia Na]iunilor Unite; - dup` 23 august 1944, armata romån` a contribuit la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei [i Austriei; - 12 septembrie 1944 - Romånia a semnat la Moscova Conven]ia de armisti]iu cu Na]iunile Unite; - 10 februarie 1947 - Romånia a semnat Tratatul de Pace de la Paris, \n care nu i s-a recunoscut statutul de cobeligerant` [i prin care fost obligat` s` pl`teasc` mari desp`gubiri de r`zboi; - consecin]a actului de la 23 august 1944 a fost intrarea Romåniei \n sfera de influen]` a URSS [i instaurarea comunismului \n ]ar`. Studiu de caz: Voci ale diploma]iei romåne[ti. De la Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu
1. Dimitrie Cantemir (1673-1723) - domn al Moldovei (1710-1711); - politica sa extern` a vizat cre[terea prestigiului Moldovei prin rela]iile pe care le-a stabilit cu patriarhul Ierusalimului; - era adeptul eliber`rii ]`rii de sub domina]ia otoman`, utilizånd ajutorul Rusiei; - a semnat un tratat de alian]` cu ]arul Rusiei, Petru cel Mare, la Luck (13 aprilie 1711) \n care se stipulau:
108
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- domnia ereditar` \n familia Cantemire[tilor; - punerea Moldovei sub protec]ia Rusiei; - ajutorul militar dat Rusiei de c`tre domnul Moldovei \n viitoarele lupte cu turcii; - primirea lui Dimitrie Cantemir la curtea ]arului rus \n cazul e[ecului luptei antiotomane. - \n urma \nfrångerii suferite de armata ruso-moldovean` la St`nile[ti \n 1711, Cantemir s-a refugiat la St. Petersburg, unde [i-a continuat activitatea [tiin]ific`. 2. Costache Negri (1812-1876) - om politic, diplomat [i scriitor; - revolu]ionar pa[optist, [i-a pus semn`tura pe cel mai radical document programatic, „Principiile noastre pentru reformarea patriei”, care revendica unirea Moldovei cu }ara Romåneasc`; - dup` \nfrångerea revolu]iei, a primit numeroase \ns`rcin`ri din partea domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, printre care aceea de [ef al Departamentului Lucr`rilor Publice [i de reprezentant diplomatic; - \n 1855 a participat la preg`tirea lucr`rilor Congresului de Pace de la Paris ce avea s` se desf`[oare la sfår[itul R`zboiului Crimeii, \n calitate de asistent al lui Ali Pa[a, reprezentantul Por]ii; - a fost un frunta[ de seam` al mi[c`rii pentru unirea Principatelor, f`cånd parte din adunarea ad-hoc a Moldovei (vice-pre[edinte); - a fost propus ca domn al Moldovei de c`tre Vasile Alecsandri (ianuarie 1859); - \n timpul domniei lui Cuza a fost, al`turi de Vasile Alecsandri, responsabil cu politica extern` a Principatelor,
109
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
reu[ind s` contribuie la recunoa[terea dublei alegeri [i a unific`rii depline; - a fost agent diplomatic la Constantinopol, \n aceast` calitate preg`tind \ntålnirea lui Cuza cu sultanul; - a contribuit la rezolvarea m`n`stirilor \nchinate;
problemei
seculariz`rii
- s-a preocupat de situa]ia romånilor balcanici; - dup` r`sturnarea lui Cuza, s-a retras din via]a politic`.
3. Vasile Alecsandri (1821-1890) - scriitor [i om politic; - participant la revolu]ia pa[optist`, el fiind autorul „Peti]iunii-proclama]iune” \naintat` de revolu]ionarii moldoveni domnului Mihail Sturdza, \n prim`vara lui 1848; - dup` \nfrångerea revolu]iei, a f`cut parte din exilul romånesc [i a stabilit contacte importante cu oameni politici str`ini \n fa]a c`rora a pledat cauza Principatelor; - a fost unul dintre cei mai activi diploma]i \n timpul domniei lui Cuza; - s-a \ntålnit cu oficialit`]i str`ine (\mp`ratul Fran]ei, Napoleon III, regele Piemontului, Victor-Emanuel, prin]ul Camillo Cavour, primul-ministru al Piemontului) pentru a ob]ine din partea acestora recunoa[terea dublei alegeri a lui Cuza; - a exercitat concomitent func]iile de ministru de externe al Moldovei [i al }`rii Romåne[ti (octombrie-noiembrie 1859); - \n timpul domniei lui Carol I, a de]inut func]ia de ministru al Romåniei la Paris (1885-1890), unde s-a [i stins din via]`.
110
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
4. Take Ionescu (1858-1922) - avocat [i om politic; - a fost membru al Partidului Na]ional Liberal (1884-1886), ulterior a f`cut parte din Partidul Conservator (din 1886), pentru ca \n 1908 s`-[i formeze propriul partid (Partidul Conservator Democrat); - a participat la negocierile diplomatice desf`[urate \n timpul r`zboaielor balcanice (1912-1913); - a fost partizanul intr`rii Romåniei \n primul r`zboi mondial al`turi de Antant`; - a constituit \n 1918, la Paris, Consiliul Na]ional al Unit`]ii Romåne[ti, un organism politic ce a fost recunoscut ca purt`tor de cuvånt al na]iunii romåne de c`tre guvernele Fran]ei, Italiei, Marii Britanii [i SUA; - a ocupat mai multe func]ii publice: - \n 1891 a fost ministru al instruc]iunii publice; - \ntre 1912-1913 a fost ministru de interne; - \ntre 1920-1921 a fost ministru al Afacerilor Str`ine, \n aceast` calitate contribuind la crearea Micii |n]elegeri; - \n decembrie 1921, a devenit prim-ministru pentru o lun`; - \n 1922 s-a stins din via]` la Roma. 5. Nicolae Titulescu (1882-1941) - profesor de drept, diplomat [i om politic; - a fost unul dintre cei mai mari oameni politici ai Romåniei, dominånd politica extern` romåneasc` vreme de aproape un deceniu; - a fost membru al Partidului Conservator Democrat;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
111
- a f`cut parte din delega]ia Romåniei la Conferin]a de Pace de la Paris (1919); \n aceast` calitate a negociat [i semnat Tratatul de pace de la Trianon (4 iunie 1920); - a fost ministru de externe al Romåniei (1927-1928; 19321936); - a fost singura personalitate aleas` \n dou` rånduri Pre[edinte al Adun`rii Generale a Societ`]ii Na]iunilor (1930 [i 1931); - a fost un partizan al p`cii mondiale [i al ap`r`rii intereselor na]ionale ale Romåniei; - a ac]ionat pentru: - consolidarea rela]iilor Romåniei interbelice cu democra]iile occidentale; - consolidarea Micii |n]elegeri; - \mbun`t`]irea rela]iilor cu statele revizioniste Ungaria, Bulgaria, URSS; - crearea alian]ei regionale, |n]elegerea Balcanic` (1934); - \ncheierea unui proiect de asisten]` mutual` cu URSS (1935). - \n 1936 a fost demis din func]ia de ministru de externe [i a plecat \n exil, unde s-a stins din via]`; - \n 1992, osemintele sale au fost aduse \n ]ar` [i \nhumate la Bra[ov. 6. Grigore Gafencu (1892-1957) - jurist, ziarist, diplomat [i om politic; - a fost membru al Partidului Na]ional }`r`nesc; - a fost secretar general la Ministerul Afacerilor Str`ine; - \ntre 1938-1940 a exercitat func]ia ministru de externe al Romåniei, perioad` \n care a semnat acordul economic cu
112
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Germania din 1939, a purtat discu]ii cu Fran]a [i cu Marea Britanie \n vederea ob]inerii de garan]ii pentru Romånia; - a fost ini]iatorul unui proiect de realizare a unui Bloc al ]`rilor neutre \n cursul celui de-al doilea r`zboi mondial, care \ns` nu s-a concretizat; - \n calitate de ambasador al Romåniei la Moscova (19401941), a ac]ionat pentru normalizarea rela]iilor romånosovietice dup` ocuparea Basarabiei [i a Bucovinei de Nord; - a participat la Conferin]a de pace de la sfår[itul celui de-al doilea r`zboi mondial, unde a sus]inut interesele Romåniei; - \n 1948 a luat parte la Congresul Europei, unde a f`cut parte din prezidiu, al`turi de Winston Churchill [i unde a sus]inut ideea european`; - prin activitatea sa desf`[urat` \n exil, la Geneva, Paris, New York, a militat pentru realizarea unei federa]ii a statelor europene din care s` fac` parte [i Romånia.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
113
3. Romånia \n perioada „r`zboiului rece” - \n perioada postbelic`, diploma]ia interna]ional` s-a confruntat cu un nou tip de conflict, cunoscut sub numele de R`zboiul Rece, purtat \ntre SUA [i URSS [i care n-a degenerat \ntr-un r`zboi propriu-zis \ntre cele dou` ]`ri; - declan[area acestui conflict a fost favorizat` de: - |n]elegerea de la Yalta (1945); - aplicarea planului Marshall (1947); - crearea NATO [i a CAER-ului (1949); - crearea Pactului de Var[ovia (1955). - R`zboiul Rece a \mbr`cat forma unei succesiuni de crize politice, poten]at` de o curs` a \narm`rilor declan[at` \ntre SUA [i URSS; totodat`, statele-satelit ale URSS, printre care [i Romånia, au trebuit s` urmeze pozi]ia Moscovei vizavi de acest conflict; - 9 iulie 1947 - Romånia a denun]at planul Marshall; - 1949 - Romånia a devenit membr` a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER); - 1955 - Romånia a aderat la Tratatul de la Var[ovia; - \n timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Romånia a sus]inut pozi]ia Moscovei \n criza iugoslav` [i cea maghiar` din 1956; - 1958 - retragerea trupelor sovietice din ]ar`, \n condi]iile sporirii \ncrederii pe care Moscova o manifesta \n liderii partidului comunist din Romånia; - conflictul chinezo-sovietic [i criza rachetelor din Cuba din anii ‘60 i-au permis lui Dej s` se distan]eze de URSS [i s` adopte o linie comunist` na]ionalist`; - aprilie 1964 - plenara Partidului Muncitoresc Romån a elaborat Declara]ia din aprilie (adev`rat manifest de ie[ire de sub influen]a sovietic`), prin care Romånia respingea Planul Valev lansat de Moscova;
114
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- primii ani ai regimului ceau[ist au \nregistrat o relativ` liberalizare [i o accentuare a distan]`rii de politica Moscovei; - 1967 - Romånia a reluat rela]iile cu Republica Federal` Germania; - 1967 - Romånia a men]inut rela]iile cu Israelul \n urma r`zboiului de [ase zile, purtat de acesta cu statele arabe din zon`; - 1968 - Ceau[escu a criticat interven]ia militar` a trupelor Tratatului de la Var[ovia \n Cehoslovacia [i a refuzat s` participe la aceast` ac]iune; - 1974 - Romånia a semnat Actul final al Conferin]ei de la Helsinki care prevedea respectarea integrit`]ii teritoriale; - 1979 - Romånia a criticat agresiunea sovietic` \n Afganistan; - ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceau[escu au \nregistrat rela]ii diplomatice apropiate cu ]`ri arabe [i din lumea a treia; - revolu]iile anticomuniste desf`[urate \n 1989 au dus la pr`bu[irea comunismului \n Europa [i la sfår[itul r`zboiului rece. Studiu de caz: Diploma]ia romåneasc` \ntre Tratatul de la Var[ovia [i Uniunea European` - 5 mai 1955 - s-a constituit Pactul de la Var[ovia, o alian]` militar` a statelor comuniste, format` de liderul sovietic Nikita Hru[ciov; - \n 1955, statele comuniste din Europa erau: Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Democrat` Germania, Albania [i Romånia; - 10 decembrie 1955 - Romånia a fost admis` \n ONU;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
115
- 1967 - Corneliu M`nescu a devenit primul pre[edinte al Adun`rii Generale a ONU provenit dintr-o ]ar` comunist`; acesta a contribuit, \mpreun` cu pre[edintele SUA, Johnson, la detensionarea rela]iilor romåno-sovietice, cauzat` de neparticiparea Romåniei la invadarea Cehoslovaciei din 1968; - Nicolae Ceau[escu a ac]ionat ca mediator al conflictului chino-sovietic, al celui arabo-israelian, ceea ce a dus la cre[terea prestigiului s`u interna]ional; - acutizarea regimului comunist petrecut` \n anii ‘80 a dus la o izolare diplomatic` a Romåniei; - dup` \nl`turarea regimului comunist, Romånia a urm`rit integrarea sa \n structurile euroatlantice; - 1993 - Romånia a semnat Acordul de asociere, prin care \ncepea procesul de aderare la UE (intrat \n vigoare \n 1995); - 1994 - Romånia a fost primul stat din Europa Central` [i de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace; - iulie 1997 - Summitul de la Madrid a anun]at nominalizarea Romåniei ca stat candidat la urm`toarea extindere a NATO; - februarie 2000 - ini]ierea negocierilor de aderare \ntre Romånia [i Uniunea European`; - 21 noiembrie 2002 - Romånia a fost invitat` s` \nceap` negocierile de aderare la NATO; - 29 martie 2004 - Romånia a devenit membru NATO cu drepturi depline; - 25 aprilie 2005 - semnarea Tratatului de aderare a Romåniei [i Bulgariei la UE, care anun]a c` ]ara noastr` va fi membr` a Uniunii de la 1 ianuarie 2007; - 1 ianuarie 2007 - Romånia a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
116
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS~ 1. Biserica [i [coala \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii. Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic` - \n Evul Mediu european, Biserica a constituit institu]ia care a organizat \nv`]`måntul; - pån` \n sec. al XI-lea, m`n`stirile au fost principalele centre de cultur`, \n vecin`tatea lor \nfiin]åndu-se [coli monahale; \n aceste [coli \nv`]au viitorii preo]i [i copi[ti, dar [i fii de nobili, principalul mijloc didactic fiind Biblia; renumite \n Occidentul european au fost m`n`stirile de la Cluny, Fulda, Monte Cassino; - \ncepånd cu domnia lui Carol cel Mare (768-814) au func]ionat [colile episcopale \n care au fost studiate texte ale antichit`]ii, astfel redescoperite; - 1401-recunoa[terea Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei, pe timpul lui Alexandru cel Bun; - urbanizarea accentuat` a dus la crearea [colilor laice [i a universit`]ilor, acestea din urm` ap`rånd prima dat` \n Imperiul Bizantin [i \n Spania; cele mai cunoscute universit`]i medievale au fost cele din Paris (1215), Bologna (1219), Oxford (1230), Cambridge (1229), Padova (1222), Roma (1244), Montpellier (1289), Praga (1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Heidelberg (1387); - \n timpul Rena[terii s-au \nmul]it [colile laice \n care se \nv`]au [tiin]ele [i \n care a fost adoptat modelul de educa]ie umanist`.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
117
Biserica romåneasc` - \n spa]iul romånesc, \ntemeierea mitropoliilor a fost opera domniei; - 1359 - constituirea primei mitropolii Ortodoxe cu sediul la Arge[, \n timpul domniei lui Nicolae Alexandru; - 1370 - constituirea \n }ara Romåneasc` a celei de-a doua Mitropolii Ortodoxe cu sediul la Severin, \n timpul lui Vladislav-Vlaicu; - 1401 - \ntemeierea Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei, pe timpul lui Alexandru cel Bun; - sec. XV-XVI- constituirea episcopiilor Romanului, R`d`u]ului, Råmnicului [i Buz`ului; - \n Transilvania au fost atestate documentar episcopii ortodoxe romåne[ti la Biharea, Alba-Iulia, D`båca (sec.IXXI), precum [i biserici [i m`n`stiri \n }ara Bårsei, F`g`ra[, Maramure[, Ha]eg; - 1366 - regele maghiar Ludovic I de Anjou a scos confesiunea ortodox` \n afara legii, recunoscånd catolicismul ca singura confesiune oficial`; - Mihai Viteazul a ac]ionat \n favoarea romånilor transilv`neni, punåndu-i pe ace[tia sub autoritatea Mitropolitului }`rii Romåne[ti (1595) [i reconstruind Mitropolia Ortodox` de la Alba-Iulia; - diplomele leopoldine din 1699 [i 1701 au oficializat unirea religioas` dintre o parte a romånilor transilv`neni [i Biserica catolic`, rezultånd astfel Biserica Greco-catolic` (Unit`); - \n Dobrogea a func]ionat o Mitropolie la Vicina (sec. XIIIXIV), ultimul mitropolit fiind Iachint, care a devenit ulterior primul mitropolit al }`rii Romåne[ti; - mitropolitul era al doilea demnitar al ]`rii [i era considerat primul sfetnic al domnitorului;
118
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
- Biserica Ortodox` a contribuit la ap`rarea credin]ei romåne[ti de presiunile f`cute de catolicismul ]`rilor vecine (Ungaria [i Polonia); - Biserica a avut un rol important \n via]a cultural` a }`rilor Romåne, sprijinind tip`rirea de c`r]i religioase [i laice, primele letopise]e. De asemenea, ea a g`zduit primele [coli. {coala romåneasc` - ca [i cele din Occidentul european, [colile romåne[ti au fost \nfiin]ate pe lång` biserici [i m`n`stiri; - \n [colile din Moldova [i }ara Romåneasc` se \nv`]a \n limba slavon` [i greac`, \n timp ce \n Transilvania se folosea limba latin`; - \n Transilvania a func]ionat [coala de la Cenad (sec. XI); - \ncepånd cu sec. al XIV-lea, \n ora[ele transilv`nene au fost \nfiin]ate [coli laice, conduse de regul` de notari, numi]i de sfaturile urbane; pe lång` aceste [coli au existat [i internate (sec. al XV-lea, la Oradea [i Sibiu); - totodat`, \n Transilvania au ap`rut [coli s`te[ti, prima fiind cea de la Jucu, jude]ul Cluj (1332); - sec. XIII-XIV - tinerii transilv`neni au \nceput s` mearg` la studii \n str`in`tate (Paris, Bologna, Padova, Viena); - important` pentru comunitatea romåneasc` din Bra[ov a fost prima [coal` din Schei, consemnat` \n 1495 [i unde a activat [i diaconul Coresi; acesta a tip`rit o serie de c`r]i \n limba romån`, scris` cu caractere chirilice; - \n 1544 a ap`rut la Bra[ov prima [coal` de fete, \ntemeiat` de sasul Johannes Honterus; - \ntre 1581-1603 - la Cluj a func]ionat o universitate condus` de iezui]i; aceasta avea trei facult`]i: drept, filosofie [i teologie;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
119
- \n spa]iul extracarpatic, [colile urbane au ap`rut destul de tårziu (sec. al XVI-lea); - domnitorii }`rilor Romåne au \nfiin]at mai multe colegii (cel latin al lui Despot Vod`, creat la Cotnari \n 1562; cel al lui Vasile Lupu creat la Ia[i, \n 1640); - la Bucure[ti [i la Ia[i au func]ionat, la \nceputul sec. al XVIII-lea, Academii domne[ti, create de domnitorii romåni Constantin Bråncoveanu \n 1707-1709 (}ara Romåneasc`) [i de Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir, \n 1707 (Moldova); - sec. XVIII-XIX au \nregistrat o organizare a \nv`]`måntului realizat` de domnii fanario]i (Grigore II Ghica, Alexandru Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caragea, Mihail Sturdza); - \n prima jum`tate a sec. al XIX-lea, tot mai mul]i tineri romåni au studiat la [colile din str`in`tate, unde au venit \n contact cu ideile inovatoare care au stat la baza cre`rii Romåniei moderne. Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic` - \n Evul Mediu, domnitorii romåni s-au implicat \n construc]ia ecleziastic`, prin ridicarea unor biserici [i m`n`stiri, prin aducerea unor tipografi, prin sus]inerea \nv`]`måntului, prin diferite danii f`cute l`ca[urilor de cult din ]ar` [i din str`in`tate (\ndeosebi fa]` de m`n`stirile ortodoxe de la muntele Athos); adev`ra]i ctitori au fost domnii Mircea cel B`trån, {tefan cel Mare, Neagoe Basarab, Constantin Bråncoveanu, Vasile Lupu; - de asemenea, domnitorii }`rii Romåne[ti [i ai Moldovei au sprijinit permanent Biserica Ortodox` din Transilvania; - prin m`surile luate, domnii romåni au contribuit la supravie]uirea ortodoxiei sub domina]ia otoman` [i la presiunile catolicismului.
120
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
2. Protectorat religios [i identitate cultural` \n Europa [i spa]iul romånesc. Statul, Biserica [i diaspora - rela]ia dintre Biseric` [i autoritatea laic` a cunoscut fluctua]ii de-a lungul timpului; pentru o lung` perioad` de timp, recunoa[terea autorit`]ii biserice[ti a constituit o modalitate de identificare etnic` [i cultural`; - Biserica a devenit institu]ia care avea puterea s` investeasc` monarhia cu origine divin`; primul caz a fost reprezentat de \ncoronarea, ca \mp`rat roman, a lui Carol cel Mare de c`tre Pap`, pe 25 decembrie 800; - sentimentul de apartenen]` a europenilor la biserica cre[tin` a fost demonstrat` atåt de primele cruciade din sec. XI-XIII, cåt [i de cele tårzii, la care au participat [i romånii; - nu de pu]ine ori, monarhii vest-europeni au \ncercat s`-[i subordoneze biserica; uneori au e[uat (vezi episodul „pelerinajului de la Canossa” realizat, \n 1077, de \mparatul romano-german Henric IV pentru a-i cere iertare Papei Grigore VII); alteori monarhii au reu[it, regii francezi de exemplu impunånd Papei \n secolul al XV-lea s`-[i mute sediul de la Roma la Avignon, sub stricta lor supraveghere; - sec. al XVI-lea a reprezentat un nou episod de ruptur` \n cadrul bisericii cre[tine, datorat` Reformei, care a adus cu ea, printre altele, [i folosirea limbilor materne, care a gr`bit apari]ia identit`]ii etnice [i culturale; - R`zboiul de 30 de ani [i Revolu]ia francez` au determinat afirmarea identit`]ii na]ionale; - [i \n spa]iul romånesc, folosirea de limbi diferite \n Biseric` (slavon`, greac`, latin`, german`, maghiar`) a contribuit la \ntårzierea form`rii propriei identit`]i;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
121
- \n sec. al XIX-lea, utilizarea limbii romåne \n biseric`, dar [i \n scris, precum [i crearea unei culturi na]ionale au contribuit la cristalizarea identit`]ii na]ionale romåne[ti; - aceast` identitate a determinat statul romån modern condus de Al. I. Cuza s` fie destul de tran[ant \n rela]ia sa cu m`n`stirile ortodoxe de la Muntele Athos [i s` voteze legea seculariz`rii averilor acestora; - de asemenea, rolul Bisericii \n treburile publice a fost redus [i s-a des`vår[it domina]ia statului asupra structurii administrative a acesteia; - \n 1885 a fost recunoscut` autocefalia Bisericii Romåne, prin care aceasta \[i avea propriul mitropolit (ridicat la rang de patriarh \n 1925); - perioada comunist` a \nsemnat subordonare cultural` [i bisericeasc`, religia fiind scoas` din planul de \nv`]`månt; - diaspora romåneasc` a fost dintotdeauna semnalat` prin apari]ia l`ca[urilor religioase; - \n 1949, la Paris a fost creat`, de c`tre Visarion Puiu, Episcopia Ortodox` Romån` pentru Europa Occidental`, care reunea diaspora romåneasc`; - ast`zi, comunit`]ile romåne sunt arondate fie Mitropoliei Ortodoxe Romåne pentru Germania [i Europa Central`, fie Mitropoliei Ortodoxe Romåne pentru Europa Occidental`; - Biserica Romån` se preocup` [i de p`storirea romånilor din SUA [i Canada; - prin intermediul Bisericii, romånii din diaspor` men]in leg`tura cu ]ara, cu limba, cultura, credin]a [i cu tradi]iile na]iunii din care fac parte.
122
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Studiu de caz: Romånia [i toleran]a religioas` \n secolul XX - pån` la primul r`zboi mondial, Romånia cuno[tea o cvasiuniformitate religioas`; confesiunea ortodox` era majoritar`, urmat` de cea mozaic` [i de confesiunea catolic`; - \n perioada interbelic` s-au petrecut fapte de intoleran]` religioas` \ndreptate \mpotriva evreilor (de[i Constitu]ia din 1923 stipula libertatea religioas`); - dup` instaurarea regimului comunist \n Romånia, Biserica a avut de suferit \n urma desfiin]`rii unor culte (cel grecocatolic), \n urma numeroaselor demol`ri de l`ca[uri de cult, precum [i a \ncarcer`rii multor preo]i; - de asemenea, comuni[tii au interzis unele culte neoprotestante (Biserica Baptist`, Biserica Adventist` de Ziua a {aptea, Biserica Penticostal`); - dup` anul 1989, Biserica Romån` [i-a reluat locul \n societate; - Constitu]ia adoptat` \n 1991 garanteaz` libertatea religioas` care se reg`se[te stipulat` [i \n „Declara]ia universal` a drepturilor omului”.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
123
Bibliografie 1. Academia Romån`, Istoria romånilor (vol. III-VIII), Ed. Enciclopedic`, Bucure[ti, 2001-2003. 2. M. B`rbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, {. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romåniei, Ed. Enciclopedic`, Bucure[ti, 1998. 3. Gh. I. Br`tianu, Marea Neagr`, Ed. Polirom, Ia[i, 1999. 4. Florin Constantiniu, O istorie sincer` a poporului romån, Ed. Univers enciclopedic, Bucure[ti, 1999. 5. N. Djuvara, |ntre Orient [i Occident. }`rile Romåne la \nceputul epocii moderne (1800-1848), Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1995. 6. Enciclopedie de istorie universal`, Ed. All Educa]ional, Bucure[ti, 2003. 7. C. C. Giurescu, Istoria romånilor. Din cele mai vechi timpuri pån` la moartea regelui Ferdinand, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 2000. 8. Keith Hitchins, Romånii 1774-1866, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1996. 9. N. Isar, Istoria modern` a romånilor (1774/1784-1918), Ed. Universitar`, Bucure[ti, 2006. 10. Istoria Romåniei \n texte (coord. Bogdan Murgescu), Ed. Corint, Bucure[ti, 2001. 11. Maria Grecu, Valentin B`lu]oiu, Istorie, Manual pentru clasa a XII-a, Ed. Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti, 2007. 12. Istorie, Manual pentru clasa a XII-a (coord. Al. Barnea), Ed. Corint, Bucure[ti, 2007. 13. Istorie, Manual pentru clasa a XII-a (coord. Zoe Petre), Ed. Corint, Bucure[ti, 2007.
124
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Cuprins I. POPOARE {I SPA}II ISTORICE........................................3 1. Romanitatea romånilor \n viziunea istoricilor.......................3 Studiu de caz: Gh.I. Br`tianu despre Marea Neagr`.....10 2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i XIX...........................................................................12 Studiu de caz: C`l`tori str`ini despre civiliza]ia din spa]iul romånesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii.....................................................................15 3. C`l`tori romåni acas` [i \n lume.......................................19 II. OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR................21 1. Sate, tårguri [i ora[e din Europa [i spa]iul romånesc......21 Satul...............................................................................21 Ora[ul [i tårgul...............................................................28 2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX: curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate european`.........................................................................32 Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii..................32 Viziuni asupra moderniz`rii............................................34 Identit`]i na]ionale..........................................................36 Identitate european`.......................................................37 3. Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor. Diversitatea etnic`, confesional` [i solu]iile politice \n Romånia modern`. Minorit`]i na]ionale \n Romånia secolului XX......................................................................38 a) Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor........38 c) Diversitate etnic` [i confesional` [i solu]iile politice \n Romånia modern`......................................................41 c) Minorit`]i na]ionale \n Romånia secolului XX.............42 4. Secolul XX – \ntre democra]ie [i totalitarism. Ideologii [i practici politice \n Romånia [i \n Europa...........................45
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
125
Studiu de caz: Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar` \n Romånia. Oameni, fapte [i idei...................49 5. Constitu]iile din Romånia...................................................54 Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti................49 III. STATUL {I POLITICA.....................................................63 1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romånesc (sec. IX - XVIII).................................................................63 |ntemeierea statelor medievale romåne[ti.....................63 Forma]iuni prestatale romåne[ti (sec. IX-XIII)................63 Formarea statului medieval Transilvania........................65 Formarea statului medieval al }`rii Romåne[ti..............67 Formarea statului medieval al Moldovei.........................68 Formarea statului medieval al Dobrogei.........................68 Statul As`ne[tilor............................................................69 Institu]ii centrale \n }`rile Romåne ................................69 2. Statul romån modern: de la proiect politic la realizarea Romåniei Mari (sec. XVIII-XX).........................................72 Proiecte politice boiere[ti (1711-1821)...........................72 Proiectul politic de la 1821.............................................72 |nceputurile unui stat modern (1821-1848)....................73 Proiectul politic pa[optist................................................73 Unirea din 1859 [i domnia lui Al. I. Cuza........................74 Aducerea prin]ului str`in [i consolidarea statal`............77 Realizarea Romåniei Mari..............................................77 Studiu de caz: De la „partida na]ional`” la sistemul politic pluripartidist \n Romånia secolelor XIX-XX..........78 3. Redefinirea rolurilor statului de la primul r`zboi mondial pån` la planul Schuman. Situa]ia Romåniei......................81 4. Romånia postbelic`. Stalinism, na]ional-comunism [i disiden]` anticomunist`. Construc]ia democra]iei postdecembriste................................................................84 Romånia postbelic`........................................................84 Stalinizarea Romåniei.....................................................85
126
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a
Lupta pentru putere........................................................86 Rezisten]a anticomunist`...............................................87 Na]ional-comunismul (1965-1989).................................88 Construc]ia democra]iei postdecembriste......................90 IV. RELA}IILE INTERNA}IONALE......................................92 1. Spa]iul romånesc \ntre diploma]ie [i conflict \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii............................................92 }`rile Romåne \ntre Imperiul Otoman [i marile puteri catolice vecine................................................................92 Lupta antiotoman` a }`rilor Romåne (sec. XIV-XVI).....93 2. Romånia [i concertul european; de la „criza oriental`” la marile alian]e ale secolului XX.........................................101 Participarea Romåniei la primul r`zboi mondial...........103 Politica romåneasc` extern` \n perioada interbelic`...105 Romånia [i cel de-al doilea r`zboi mondial..................106 Studiu de caz: Voci ale diploma]iei romåne[ti. De la Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu..........................108 3. Romånia \n perioada „r`zboiului rece””...........................113 Studiu de caz: Diploma]ia romåneasc` \ntre Tratatul de la Var[ovia [i Uniunea European`...............................115 V. RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS~..................................117 1. Biserica [i [coala \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii. Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic`..117 Biserica romåneasc`....................................................117 {coala romåneasc`......................................................119 Construc]ie ecleziastic` [i implicare laic`....................120 2. Protectorat religios [i identitate cultural` \n Europa [i spa]iul romånesc. Statul, Biserica [i diaspora................121 Studiu de caz: Romånia [i toleran]a religioas` \n secolul XX ...................................................................123 Bibliografie..........................................................................124
