MemoMed 2017.pdf

2017

EDITIA 5

23

AUTORI PFIIIGIPATI

Prof. dr.

Profesor doctor docent

srMol{A

IIUMITRU DOBRESGU

I{EGRE$

Farm, primar

Medic primar COAUTORI

Medic primar

IILIAIIA

DOBRESGU

Dr. gt. nat. Iarm. RUXAIIIIRA McKltll{011

MEMOMED

2() 17

MEMORATOR DE FARMACOTOGIE ATOPATA EDTTTA

A DOUiZECI$TTREIA

EDITURA UNIVERSITARA BUCURE$TI,2OlT

Au colaborat: Conf. dr. Chiri!6 Cornel

$ef lucrdri dr. Zbdrcea Cristina Elena $ef lucrdri dr. Velescu Bruno Stefan $ef lucriiri dr. $tefdnescu Emil

$ef lucrdri dr. Seremet Oana Cristina $ef lucriiri dr. Zanfirescu Anca Asist. univ. drd. Ciotu lonut Cosmin Asist. univ. drd. Marineci Cristina Daniela Asist. univ. drd. Tdnase Alexandra Mihaela

Coperta: DUMITRU DOBRESCU Tehnoredactare: Amelula Vigan

cuPRll{s la edilia a doudzecea la edilia a optsprezecea la edilia a cincisprezecea la prima edilie O noud gtiinld medicald - Farmacologia homeopatd Prefald Prefald Prefald Prefald

D. Dobrescu Utilizarea Memoratorului Prescurtdri gi semne folosite ........... Simona Simona

12 21

-

Negreg............

D. Dobrescu, 23

hematopoetice

- D. Dobrescu,

Negre,;.....""....

169

Editurd recunoscutd de Consiliul Nafional al Cercetdrii $tiinlifice (C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Tiflurilor,

C. Sistemul cardiovascular - D. Dobrescu, Simona

categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

D. Preparate dermatologice - D. Dobrescu,

Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in

lssN 2069 -

I 11

20

A. Tractul digestiv gi metabolism B. S6nge si organe

5 7

Ne9re.t............

246 Simona

Negre.p.....--...-.

387

G. Aparatul genito-urinar gi hormoni sexuali - Simona 2447

Negreg, D.

Dobrescu

431

H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormonii DOI : (Digital Object ldentifie

r): 1 0.S6B2t 20692447

sexuali)

Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd f6rd acordul Editurii Universitare

Simona Negre.s, D.

Dobrescu - Simona

500

Antiinfec{ioase de uz sistemic

L.

Antineoplazice 9i imunomodulatoare - D. Dobrescu, Simona

D.

O

-

J.

Negre;,

Dobrescu...

525

Negreg

M. Sistemul musculo-scheletic D. Dobrescu...

-

662

Slmona Negreg 774

N. Sistemul nervos - D. Dobrescu, Simona Negreg. 832 Copyright @ 2017 Editura Universitard Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuresti Tel.: 021 - 315.32.47 I 319.67.27 www. editurauniversitara. ro e-mail: [email protected]

Distribufie:

tel.:

021-315.32.47 t319.67.27 I 0744 EDTTOR I 07217 CARTE [email protected] O.P. 15, C.p. 35, Bucuregti www.editurauniversitara,ro

P. Produse antiparazitare Dobrescu

-......-

-

Simona Negreg,

D.

964

R. Aparatul respirator - Simona Negreg, D. Dobrescu 974 S. Organe senzitive - Simona Negreg, D. Dobrescu 1O42 V. Varia - D. Dobrescu, Simona Negreg ................... 1076 X. Produse fitoterapice, apiterapice gi homeopate .... 1111 lndex alfabetic (denumiri comune interna!ionale D.C.l. si denumiri comerciale - @) .................................... '|,117

20

MEMOMED 20T7

tt,IEMOMED 2017 Mennrator

Memorator

de f6rrn acologle

UTILIZAREA MEMORATORUI.UI

O carte de genul Memoratorului trebuie sd ofere unei informdri satisfdcdtoare, intr-un timp cat mai scurt Consultarea poate fi fdcutd in doud maniere diferite.

a) Dacd ne intereseazd sd afl6m unde gdsim in privind un anumit medicament cdutdm in lndexul alfabetic, care sunt cuprinse atdt denumirile comune interna (D.C.l.) cAt si cele comerciale (generice sau depuse @). cautd imediat la pagina indicatd, unde se gdsesc, seleelionate gi grupate, informaliile dorite (farmacocinetica, farmacodinamie, indica{ii, reac!ii adverse, contraindica!ii, precaulii, mod de administrare, cdi, doze, duratd, etc. farmaceutice gi dozajele corespunzdtoare). Descrierea acestora in paragrafe distincte permite gasirea imediatd a informaliei

PRESGURTInT

alternativele pentru acliunea farmacologicd doritd.

in

perioada aldptdrii

, A.,

precaulie in perioada alSptirii

lAl

alSptare posibild

d(;.

acid

ADD

deficit de atenlie

ADHD

deficit de atentie, tulburare hiperreactivd

Arlmin.

administrare

AINS

antiinflamatoare nesteroidiene

nJr'

aparat

LA\

interzisd conducerea auto gi lucrul la magini prudenld mare la conducerea auto, risc de incapacitate

lcal

prudenld in conducerea auto, risc redus de incapacitate

r:atp,

capitol

(llnd.

contraindica!ii

(;onc.

concentra!ie

(;

t.

t).c.t.

cutie

denumirea comund internationald

jcin.

farmacocineticd

l din.

farmacodinamie

l: l.

flacon

I

grame

l.m.

intramuscular

lnd.

indicalii terapeutice

Lv.

intravenos

kg

kilogram

l.c"r.

lichid cefalorahidian

llrcg

microgram (104 s) miligram (10-s n,

I

c) Pentru utilizarea tndex-ului farmacoterapic se va consulta textul de prezentare a acestuia.

gr SEMilE ForoSlTE

nerecomandat

'Ca)

21

farlna.cologie

(At

dorite.

b) Dacd dorim sd cunoagtem care sunt medicamentele disponibile dintr-o anumitd grupri farmacologicS, c6utdm la Cuprins grupa anatomicd corespunzdtoare, apoi subgrupa gi medicamentele respective. in acest fel, dacd, de exemplu, un bolnav nu suportd un anumit medicament, avem indicate toate

de

rng

MEMOMED 2017

22

Merr',or6rtor de

min ml

mililitru (10-3 l) miliechivalent

nr.

numerul

ORL

otorinolaringologie

medicamente eliberate

in farmacii sau

fdrd prescriplie medicald pag.

prelul cu amdnuntul (in RON) pagina

p.o.

calea oral6

Prec.

precautii

P-6L

medicamente eliberate in farmacii pe bazd prescriplie medicald valabild 6 luni

P.RF

medicamente eliberate in farmacii pe baze prescriplie medicald care se reline la farmacie

P.TS

medicamente eliberate relete cu timbru seq.

Pa

A

TRACTUT IIIGESTIV

$r METAB0ilSM

minut

mEq

oTc

fal macolagie

in farmacii pe baze

101

PREPARATE STOMATOI.OGICE

102

MEIIICAMEI{TE PEI{TRU TUTBURIRI TEGATE DE AGIII

403

MEDIGAME]ITE PEI{TRU TUTBURIRI FU]{CTroilArE 0ASTR0|]{TESTT]|ALE

404

AilTTEMETTCE $r

405

TERAPTA

406

LAXATIVE

407

A]ITIIIIAREIGE, A1{TII]{FTAMATOARE/ A1{Tr I I{FECIToASE il{TESTT ]{ALE

408

MEDTCATTA

AilT|0REATI

BrUAn[

fl

HEPATrcI

@

denumiri comerciale (marcd depusd)

R.a.

reactii adverse

ret.

retard

s

medicamente eliberate in spalii cu destinalie (spitale, aparatele dispensarelor etc.)

o

risc pentru sarcind categoria X (contraindicalie)

409

DIGE$TIVE, II{G[. E]{ZIME

risc pentru sarcind categoria C gi D

410

AilTIDIABETIGE

m

risc pentru sarcind categoria A 9i B (a se ,,Ghid farmacoterapic pag. 195)

All

VITAMIlIE

s,c.

subcutanat

412

SUPIIMEI{TE MIIIERATE

Sol. buv. Sol. inj. Sol. int.

solu{ie buvabild

solutie injectabilS

413

T01{lcE

solulie pentru uz intern

414

AIIABOIIGE $ISTEMIOE

SSRI

inhibitori selectivi ai recaptdrii serotoninei

u.

unitdfi

416

u.i.

unitSli internationale

A1IE PROIIUSE PE]ITRU TRACTUT DTGESTTU $l METABoUSM

@

medicamente pentru care detinritorii de punere pe piald nu au pldtit taxa de in vigoare a autorizaliei

A

oBEZlIITil,

EXCL. PRODUSE DIETETICE

*

**

MEMOl'iIED 2077 MeTnorator

A01 A 01

A

A 01 AA

de

PREPARATESTOMATOTOGIGE PREPARATE STOMATOLOGIGE PROOUSE PEIITRU PBOFITAXIA CARIEI

A 01 AB

AlrT[lrFECTr0ASE $tAililSEpTtCE PETTRU TRATAMEIIT ORAT LllCAL

A 01 AC

C0RT|C0STER0IZ| PE]ITBU IRATAME]IT ORAI TOGAL

A 01 AD

MEMOMED 2O17

famacologie

Mernorator

de

25

farmacologie

R.a. Rare, dacd se respectd concentraliile corecte Tn apa potabile sau dozele orale in administrarea profilacticd. in intoxicalii acute apar R.a. Iocale, ca iritalii gastrice prin acidul florhidric format in

Btomac sau tulburdri metabolice

si electrolitice, mai ales

hlpocalcemie. R.a. generale: tremurdturi, hiperreflectivitate, parestezii, tetanie, convulsii, aritmii cardiace, goc, tulb. respiratorii. Doza toxicd pentru ddulli este de 1 g, cea letald de 5-1 0 g, decesul apdrAnd in 24 ore de la ingestie. La copii doza letald 500 mg. in intoxicalia cronicd apar cregterea densitdlii oaselor, dureri articulare, mai ales [a nivelul

membrelor inferioare, calcificarea ligamentelor, tendoanelor, lnse(iilor musculare. Florozd dentard la copii, in perioada dezvoltdrii

ALTE PREPARAIE

dlntilor, cu marmorarea smallului dentar. Rareori coloratia

PEI{TRU IRATAME]IT ORAI TOGAT

galben-brund a dinlilor, la depdgirea dozelor.

Sarcini, aliptare. Nu existd vreun beneficiu pentru dentilia

** A 01 AA

PRODUSE PE]ITBU PROFITAXIA CARIEI

provizorie sau definitivd a copilului, sd se suplimenteze mama cu fluor, in sarcind 9i in aliptare.

Ctnd.in regiunile unde conlinutulin fluorin apa potabil6 este peste 0,3 mg/|.

NATRII FLUORIDUM

Admin.Oral. Comprimatele se sug sau se mestecd in gurd, pentru

Fcin. Absorblie bund din tubul digestiv, diminuatii in

n favoriza acliunea localS directd asupra smallului dentar. Administrare seara. Dozele trebuie stabilite in funclie de conli-

calciului, magneziului, aluminiului. Dupd o dozd orald 40-100 mg/zi, concentralia sericd de flor este 5-10 mmol/|. predominantd in oase 9i dinli, circa jumdtate din aport in salivd, unghii, pdr, lapte, traverseazd placenta. Excrelie urind, mai pulin prin fecale gi secre{ia sudorald.

Fdin. Cregte rezistenla la mediul acid a smallului denta orizeazl remineralizarea, scade producerea pldcii Cregte densitatea osului in osteoporozd prin stimularea

f av

blagtilor 9i cregterea masei trabeculare.

lnd. Prevenirea cariilor dentare la copii sub formd de alimentar 9i mai ales de preparate igienice bucale^ Acliunea topi la nivelul smallului gi pldcii este superioard efectului sistemic

nesigure la adulli gi la femei insdrcinate, neavAnd influen favorabild asupra fetusului. Suplimentarea fluorului nu este sard in sarcind. in zonele in care apa de bdut conline fluor 1 mg/l (o parte la un milion = 1 ppm) este utile fluorului prin fluorinare artificiald. Osteoporozd primard si Tn postmenopauzS. in prima gorie efectele pot fi favorabile, in a doua nu s-a demonstral vingitor reducerea inciden!ei fracturilor vertebrale.

nulul in floruri al apei potabile, de florurile provenind din dietd 9i do vArsta copiilor. La un continut in florurd al apei potabile sub 0,3 ppm, dozd zilnicd este: pentru copii de 6 luni-3 ani 0,55 mg florurd de sodiu (= 0,25 mg florurd); pentru copii de 3-6 ani 1,1 mg (" 0,5 mg florurd); peste 6 ani 2,2 mg florurd de sodiu pe zi (= 1 mg tlorurd). La un conlinut in florurd al apei potabile de 0,3-0,7 ppm: ttu se administreazd florurd de sodiu oral la copii sub 3 ani; 3-6 unl se administreazd 0,25 mg fluor zilnic. Peste 6 ani 0,50 mg llrror zilnic. Dacd apa potabild con,tine peste 0,7 ppm florurd, nu ro administreazd florurd de sodiu oral. Aplicalii locale, dupd aparilia dinlilor, la copii peste 6 ani, rtrb formd de cldtire a din{ilor, zilnic, cu solulie de florurd de sodiu (),05% (10 ml), sau sdptdmanal sau lunar, cu solulie O,2o/o (10 ml). Itaste de dinli cu florurd de sodiu. Aplicarea locale, de cdtre personal specializat, sub formd de lac sau solulie 2%. Dupri rrplicaliile locale nu se clStesc dinlii, nu se bea gi nu se mdn6ncd cerl pulin 114 - 112 ord. Metoda cea mai simpld de profilaxie a cariilor constd in lxrriajul dinlilor cu pastd de dinli pentru copii (cu cel mult 500 ppm tkrrurii) pAnd la vArsta de 6 ani gi cu pastd obignuitd (cu 1000lfi00 ppm florurd) la peste 6 ani. in osteoporoza postmenopauzd, oral, 50-75 mg/zi, asociatd crr calciu 9i vitamina D.

MEMOIIIIED 20T7 Memorator

de

MEMOMED 2017

farmacologie

Memorator

ZYMAFLUOR @ (Rottapharm SpA, ltalia)

de

METROGENE @ (Septodont, Franla)

Compr. 0,25 mg. Ct. x 400. Compr. 1 mg. Ct. x 250.

Burete dentar 4,5 mg. Cutie x 2 pungi x 5 plicuri cu un burete I{EXETIDINUM

A 01 AB

27

farmacolagie

Al{ilrlrFECItoASE $t A]{T|SEPT|CE PE]ITRU TRATAMEI{T ORAL tOCAt

>

oTc

Fdln. Antiseptic, bactericid, fungicid. lnd. lnfeclii locale bucale (angine, amigdalitS, faringitd, stomatitd, rrlto, glosit6, gingivita, parodontopatii, alveolitd suprainfectaid dupd

CHLORHEXIDINUM

nxtractii dentare, gingivoragii, micoze bucale 9i faringiene). lgiena r:rrvitdlii bucale in imbolndviri generale, dezodorizarea gurii.

Fcin. Absorblie redusd din tubul digestiv 9i prin piele. Fdtn. Bacteriostatic gi bactericid fald de bacterii gram pozitive activ) gi gram negative (mai pulin activ). Pseudomonas 9i Proteu pulin sensibili. lnhibd micobacterii, unii fungi si unele virusuri. asupra sporilor. Acliune mai mare la pH neutru si slab acid.

lnd. Gingivitd (efecte favorabile 60-90%), tulburdri la bolnavi cu insuficientd imunitard, pentru favorizarea evolu,tiei dupd tratamente periodontale, prevenirea pldcii dentare, ingrijirea

R.a. Rar modificarea gustului si mirosului, dermatitd de contact.

Admin. Apit de gurd, sol.0,1%. HEXORAL Anglia)

@

(McNeil Products Ltd C/O Johnson & Johnson,

Spray bucofaringian sol. 2 mglml. Fl. 40 ml.

zilnicd a din{ilor 9i gurii, igienizarea gurii inaintea interventiilor chirurgicale. Ulceralii aftoase. Candidoza orald.

MICONAZOLUM

R.a. lritalii locale, modificarea culorii limbii, dinlilor, materialelor

Fcin. inhibitor al citocromilor CYP2C9 gi CYP3A4.

stomatologice protetice, tulburdri ale gustului, senzalie de arsurd la nivelul limbii, inflamalia parotidelor. Descuamarea limbii, care poate fi diminuat6 prin diluarea soluliei ini{iale (1/1). Prec. Aplicarea localS bucalS se face la cel pulin 1/2 ord distanli de utilizarea pastelor de dinli.

Fdln. Antifungic cu spectru larg impotriva speciiloi Candida (ulbicans, glabrata, krusei, parapsilosis, tropicalis gi pseudotropicali) ql antibacterian impotriva bacteriilor gram-pozitive (Streptococcus I)yogenes, Staphylococcus aureus gi Erysipelothrix insidiosa).

lnd. Tratamentul candidozei orofaringiene la pacientii imuno-

Admin. Spdldturi bucale cu 10 ml sill. 0,1-0,2% de 2-3 ori/zi, timp

r;ompromisi.

de un minut. Gel, odatd pe zi, dupd ultima masd sau inainte de culcare sau la nevoie, 2 cm gel pe periula de dinli, cu periaj timp

R.a. dureri abdominale, greald, disconfort oral.

de 2 minute, apoi cldtire us,oard. Dupd 4-10 sdptdmAni pauzdldrd clorhexidin timp de minim 2-3 saptemani.

CORSODYL MINT MOUTHWASH @ (Glaxo Smithkline, Anglia) Ap6 de gura 0,2 gl10o ml. Fl. 300 ml.

lnd. Antiinfeclios pentru cavitatea bucald. GRINMOLE

@

(Lab.Septodont, Franfa)

Pastd dentard 100 mg/g. Tub 4,5 g.

Cind. Administrare concomitentd de anticoagulante orale, nulfonamide hipoglicemiante, cisapridd, pimozidd, ergotamini, tlihidroergotamind.

Admin. Se aplicd un comprimat bucal mucoadeziv o datd pe zi, pe o duratd de 7-14 zile, in funclie de rdspunsul clinic al pacientului. Este de preferat aplicarea comprimatului dimineala, dupd spdlarea

rlinlilor, deoarece noaptea, secreliile salivare sunt mai pulin

)s

METRONIDAZOL

> P-6L

nccentuate. Poate fi administrat Tmpreund cu alimente gi bduturi.

coMBtNATil

>

orc

NEOCONES @ (Lab.Septodont, Franta)

Sulfat neomicina 15.400 ui; Benzocaind 5 mg. Con dent. Flac. x 50.

MEMOMEII 2OIT

MEMOMED 2O17 Menxora.tor

de

fuIe morat or

de

farmacologie

farm

a eo

I ogie

ldln. Antiinflamator nesteroidian, anestezic u9or, dezinfectant local.

/nd. Tratamentul adjuvant al alveolitelor dupd controlul gi alveolard.

lnd. Local in inflamafii ale mucoasei bucale gi faringelui.

Cind. Alergie la componentele preparatului. Copii sub '12 ani.

i,r,

Admin. 1-2 conuri care se insereazd in alveola dentard

tsbeoarbe poate produce iritalii gastrice, greate, hemoragie internd,

controlul si curdlirea acesteia.

Irnomnie, lapsus memoriae, efecte asemdndtoare cu LSD. La arociere cu alcool produce halucinalii cu durata 48 ore. Poate fi tutlllzat in acest scop.

A 01 AC

CORTIGOSTEROIZI

PEIITRU TRATAMEIIT ORAI tOGAt

CRESOPHENE

@

Senzalie de infepdturi, arsuri ale mucoasei bucale. Dacd se

Admln. Apit de gurd (15 ml solufie) sau spray bucal (4 pompe) cu rrrl.0,15%. nediluat, de2-3 orilzi, sub formi de gargard (20-30 locunde) dupd mese. Solufia se poate dilua (15 ml + 15 ml apd), lrorttru spdldturi bucale, de 2-3 orilzi. Comprimatele se sug, de .l ori/zi, maximum 7 zile sau se dizolvd pentru a obline apd de

(Lab.Septodont, Fran,ta)

Dexametazond 0,'l 11 g%; Timol 5 g%; Paraclorfenol; Camfor. Sol. pentru uz dentar. Flac. x 13 ml.

Uurd. Nu se recomanda la copii sub 6 ani-

GARGANTA (Pharmaswiss SRO, Cehia)

lnd. Asepsia canalelor radiculare inainte de obturalie, Cind. Copii sub 30 luni. Alergie la componente.

Compr. pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20. Spray bucofaringian 1,5 mg/ml. Fl. 30 ml prevdzut cu pompd dozatoare s,i aplicator bucal.

Prec. Solulia nu se inghite. Nu se aplicd pe pulpa dentard expusd. Buleta de vatd nu se imbibd in exces. in caz de contact cu mucoasele, se cldtesc cu multd apd.

TANTUM @ VERDE, LAMATE/MENTA/eUCelrer ICSC Pharmacer rtinals Ar rstria)

extragerea pulpei dentare gangrenate gi curdlare atentd.

Pastile pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20; 30. Sol. pentru gargarisme. 0,15%. Fl. 30 ml; 60 ml; 120 ml; 150 ml; 1000 ml. Pastd de dinli 5 mg/g. Tub Al 10; 30; 60 g. Spray bucofaringian 0,15%; 0,3%. Fl. 30 ml; 15 ml spray nazal, prevdzut cu pompd dozatoare gi aplicator bucal.

Admin. Plasarea in canalul radicular a unei mese imbibatd solutie, fdre exces. Canalul este obturat provizoriu cu un

etang, noncompresiv. Mega se lasd 3-5 zile.

LEDERDENTAL (Romfarmachim SA Foreign Trade Rom6nia) DemeclociclinS; Triamcinolon. Pastd dentard. Tub x 5 g canuld.

EHOLINI SAL]CYLAS

ROCKLE'S @ (Lab.Septodont, Franla)

Iild. Stomatite, faringite, gingivite, periodontite.

Solu{ie dentard. Fl. x

'13

ml. Combinatii cu corticosteroizi.

>

oTc

FdIn. Antiinfl amator nesteroidian.

Fl.a. Reaclii alergice, tuse, obstruclie nazald, dificultate la

inghi!ire.

SEPTOMIXINE @ (Lab.Septodont, Franla)

elnd. Varice esofagiene.

Pastd dentard cu corticosteroizi de uz stomatologic. Tub. 7,5 g.

Admln. Adulli 9i copii peste 12 ani, 150 mg de 4-6 ori/zi. Copii de 11

A 01 AD

ATTEPREPARATEPEI{IRUTRATAMEI{TLOGAL

BENZYDAMINUM A se vedea M 02 AA

12 ani, maximum 4 compr.lzi.

DICLOFENACUM >

orc

GLIMBAX @ (CSC Pharma, Austria) Apd de gurd 0,074o/o. Fl. x 200 ml.

>

oTc

2017 GHlW @

TEWl@ nnoPffitrffi trmtrJE0/Pffitr EDITIA 5

23

Profesor doctor

DUMTTRU

docent

Prof. dr. farm. primar

DoBRESCU SrMolrA ITECRE$ Medic primar

tItIAl{A

DOBRESGU

MEMOMED

2017

VOLUMUL 2 GHID FARMACOTERAPIC ATllPAT $r HllMEtlPAT EDTTTA

A

DOUAZECT9TTRETA

rtr

q/

TJ I EDITURA UNIVERSITARi

BUCURE$TI,2f,17

cuPRtils cuNogTrNrE coMUNE PENTRU ALOPATTE

HOMEOPATiE

Coperta: DUMITRU DOBRESCU

Principii de utilizare gtiinllficd 9i ralionald a telor - D. Dobrescu

Tehnoredactare: Amelufa Vigan

ALOPATIE

lndex farmacoterapic alopat Editurd recunoscutb de Consiliul Nalional al Cercetdrii $tiinlifice (C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Titlurilor,

Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in categoria edituriior de prestigiu recunoscut.

- D. Dobrescu, Liliana

Dobrescu ........ Timpul 9i condifii optime de administrare a medicamentelor pe cale orald - D. Dobrescu

Medicarnente de primd alegere si alternative pentru principalele infeclii - D. Dobrescu, Liliana Dobrescu ... Antibiotice recomandate pentru profilaxie Tn unele interven!ii chirurgicale

Medicamentele gi conducerea auto/lucrul I

:

(Di

gital Object ldentifie r): 1 0.56821 20692447

@ Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd fere acordul Editurii Universitare

n

iversitara. ro

tel.:

021-g15.32.47 t31g.67.27 07217 CARTE

15 16

47 50 64 66 69 76

magini

lnteracliunile medicamentelor - D. Dobrescu .......-........... Efecte produse de medicamente administrate in cursul sarcinii - D. Dobrescu Medicamentele gi sportul - D. Dobrescu Medicamentele gi canicula - D. Dobrescu......-................. Fotosensibilizarea la medicamente - D. Dobrescu .....".... Medicamentele in boli hepatice..................... Medicamentele in insuficienla renald ............. Medicamente pentru ingrijire paliativd in stdri terminale Medicamente administrate ?n perfuzie intravenoasd........ Medicamente pentru trusa de urgenld a unui medic de Medicamente orfane - Simona Negreg ........... Prescrierea medicamentelor la copii Greutatea corporald la adulli lntoxicalii acute - Simona /Vegre,9 lnfluenla medicamentelor asupra testelor de laborator - D. Dobrescu.

77

79 128 130 135 138 142 156

175 178 197 198

204 206 207 232

HOMEOPATIE

249 lndex farmacoterapic homeopat - D. Dobrescu ................ 250 Elemente de farmacografie homeopatd - D. Dobrescu ... 303 Spectrul de ac,tiune al medicamentelor la nivelul nasului

e-mail: [email protected]

Distribufie:

la

Dobrescu

fami1ie.............

Copyright @ 2017 Editura Universitard Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuregti rel.: 021 - 315.32.47 t 319.67.27

www.editurau

D.

5 6

Medicamente sistemice pentru infec!ii fungice - D. Dobrescu Medicamente pentru infeclii cu transmitere sexua16 - D. Dobrescu Scheme farmacoterapice in infeclia cu Helicobacter Pylori

tssN 2069 - 2447 DO

Sr

................... medicamen-

I

0744 EDffOR I

comenzi@ed ituraun iversitara. ro

O.P. 15, C.P. 35, Bucuregti www.editurauniversitara. ro

D.Dobrescu.

309 Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul faringelui 313 Spectrul de acliune al medicamentelor Ia nivelul laringelui 315 9i traheei Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul pldmAnului gi pleurei 319

D.Dobrescu D.Dobrescu

MEMOMED 20T7 Ghid farmetcoterapic alopat $i homeopat

Spectrul de acliune al medicamentelor pentru tulburdrile respiraliei - D.Dobrescu. Spectrul de acliune al medicamentelor contra tusei D.Dobrescu

Spectrul modalitdlilor medicamentelor antitusive D.Dobrescu

Spectrul de acliune al expectorantelor

-

D.Dobrescu......

323 326 330 334

cul{o$TrlrTE G0MU]{E PEilTRU AToPATTE

$r

H0ME0PATTE

MEMOMED 2017 cnial@eopot

n,IEMOMED 2017 Ghid.

curativ, prin medicamentele aplicate sd se urmdreascd qi

PRrl{Gtpil DE UTTHZARE $Tilt{TtFtCI

$r RAT|0]{AL[ A MEDtcnrUrl{iilOn 1. Planul terapeutic

Pentru fiecare bolnav este necesar a se intocmi un plan terapeutic individualizat. in alcdtuirea acestuia trebuie avute in vedere obiectivele: ,,primum non nocere"; eficacitate maximd;

ugor de supravegheat de medic; economic pentru bolnav gi pentru societate. Se va urmdri a se obline rezultate c6tt mai bune cu mijloace cAt mai simple gi riscuri minime. Se va face un bilant beneficii terapeutice-riscuri, luAnd in considerare, in mdsura Tn care este posibil, rlscul presupus, datorit medicamentelor 9i

riscul real, consecinla suferintelor existente 9i a evoluliei

previzibile. Trebuie g6ndit mereu cd, in terapeuticd, existd un risc prin ac,tiune 9i un risc prin omisiune. De asemenea, existd un risc inevitabl (imprevizibil), unul acceptat gi unul calculat. Acestea doud din urmd, indeosebi, trebuie puse in balanld cu abstinen[a terapeuticd. Este obligatoriu a face planul terapeutic pe criterii gtiin!ifice, nu pentru ,,acoperirea" responsabilitelii, sau pentru a satisface ,,moda" terapeuticd. Nu se va ceda la solicitdrile bolnavilor sau familiilor lor. in toate cazurile, cAnd este posibil, se uu r"Lbor"nO, o terapie complexd.

2. Menajarea sau slimulalea capacitdlii de refacere

fa.rmacoterapic alopat $i homeopat

a

otganismului Terapeutul trebuie sd aibd Tn vedere cd, in orice suferinld, organismul reaclioneazd prin mecanismele de reglare foarte

complexe de care dispune, tinz6nd sd inldture tulburdrile functionale sau organice, sd readucd la parametri normali funcliile tulburate. Medicamentele administrate trebuie, pe c6t posibil, sd favorizeze capacitatea fiziologicd de apdrare gi de

refacere a organismului. Dacd nu se poate realiza acest deziderat, trebuie urmdrit ca medicamentele recomandate sd altereze cAt mai pulln capacitatea mentionatd.

3. Scopul curativ gi atitudinea profitactici in principiu, dupd scopul urmdrit, farmacoterapia poate fi utilizatd curativ, profilacflc (individual gi in masd) 9i pentru diagnostie. Separat de aceste directii, in cadrul iratamentului

prevenirea apari.tiei complicatiilor, atdt cele datorite bolii cAt gi cele produse de medicamentele administrate. in acest sens trebuie bine cunoscute nu numai efectele adverse produse de medicamentele recomandate dar gi contraindicaliile acestora, precau,tiile care se impun gi metodele de tratare a eventualelor ofecte adverse. La aparilia efectelor adverse se vor iua atltudinile cele mai indicate pentru fiecare caz in parte (continuarea tratamentului cu aceleagi doze, diminuarea dozelor - pentru cAt timp, mdrirea intervalului dintre prize, oprirea administrdrii - temporar sau definitiv).

4. Diagnosticul Orice recomandare farmacoterapicd trebuie sd se bazeze

pe o cunoagtere amdnunlitd a bolnavului 9i pe un diagnostic cAt mai complet. in acest sens trebuie precizate toate

suferintele bolnavului, acute sau cronice, localizarea

gi

lntensitatea fiecdrei suferinte, istoricul 9i faza evolutiv6, forma clinicS, tendinla evolutivd gi prognosticul imediat gi indepdrtat. Trebuie inlelese mecanismele fiziopatologice. Nu trebuie omisd precizarea calitelii materialului biologic al organismului tratat gi reactivitatea lui, atAt din punct de vedere fi.ziologic c6t gi psihologic (v6rstd, sex, tip de metabolism 9i tip de sistem nervos, starea fiziologicd, stdri patologice). in acest scop se folosesc, anamneza, examenul clinic Ai examene de laborator: biologice (biochimice, probe funclionale); radiologice; examene de specialitate (endoscopie, biopsie,

cateterism etc.). in cazul bolilor produse de agenli biologici patogeni, se

va urmAri precizarea acestora gi a sensibilitilii lor

la

chimioterapice gi antibiotice.

Se va acorda atenlie gi datelor anamnestice care dovedesc existenla unei stdri de sensibilizare sau predispozilie la reaclii adverse ale bolnavului tratat.

5. Hotir6rea privind necesitatea administtirii

de

medicamente (famacotetapie) Se ia pe baza precizdrii a trei aspecte: a) dacd medicamentele sunt cu adeverat necesare in cazul respectiv sau dacd existd alte mijloace terapeutice mai indicate (dietoterapie, fizioterapie etc.); b) care ar fi evolulia suferinlei fdri medicamente; dacd nu este o suferinte cu evolulie spontand favorabilS gi autolimitatd;

MEMOMED 2O77

MEMOMED 2017 cnial@eopat

Ghid fartnacoterapic alopat $i honxeopat

c) in ce ar consta tratamentul recomandat. Dacd se poate

face tratament exclusiv homeopat sau alopat sau este necesard asocierea lor.

in principiu, la aceastd situalie ar trebui sd se ajungd dacd se va intelege valoarea reald a homeopatiei gi va da acesteia atenlia pe care o meritS, egald cu a alopatiei. A, Homeopatia trebuie

si

fie farmacoterapia de primi

inten!ie: 1)^in afecfiuni acute benigne, inclusiv unele viroze; 2) ln tulburdri funciionale ugoare 9i medii; tulburdri legate de stres, nevroze, depresii reactive; 3) in afecliuni cronice, dezvoltate pe baza unor diateze gi avAnd evolutie lentd sau in pusee (infeclii repetate, alergii, dermatoze cronice, reumatism cronic); 4) Pre- sau postna$tere, traumatisme, opera{ii chirurgicale.

B. Tratamentul alopat de primd intenlie trebuie

rezervat: 1) in afecliuni acute grave sau cu suferinle de mare intensitate, accidente, traumatisme etc. 2) Tulburdrilor functionale grave, cu potential evolutiv nefavorabil. C. Asocierea celor doud farmacoterapii este necesard

gi utild Indeosebi:

1) Cand existd suferinte grave, produse de agenli biologici

patogeni (pentru care existd medicalie etiotropd alopata) 9i insolite de tulburdri func{ionale care se gdsesc in patogeneziile unor remedii homeopate; 2) in boli incurabile, farmacoterapia homeopatd poate aduce un aport la cregterea calitalii vielii. Asocierea celor doud tipuri de medicamente alopate gi homeopate, are fundament farmacodinamic. Din punct de

vedere farmacoterapic, acliunile medicamentelor pot fi etiotrope, patogenice, simptomatice. in boli cu agenti patogeni

infec!iogi singura medica!ie etiotropii este cea alopatd (antibiotice, chimioterapice). Mecanismele de producere a tulburdrilor c6t gi simptomele manifestate pot fi 9i sunt tratate, de obicei, cu medicalie alopatd, simptomatic-patogenicd.

Aceastd medica!ie simptomatic-patogenicd este baza tratamentului in boli neinfec{ioase. Este timpul sd se ia in considerare cd mecanismele patogenice gi simptomele bolilor pot fi tratate gi cu medicamente homeopate de cele mai multe ori cu rezultate bune gi foarte bune. in concluzie, o schemd terapeutici gtiintificd 9i utilS trebuie s6 contind: a) medicalie

etiotropi, c6nd existd 9i c6nd este indicatd, constAnd

din

nrodicamente alopate; b) medicalie patogenicd gi medicafie rlmptomaticd, aceasta const6nd din medicamente alopate gi/

rau medicamente homeopate, alese exclusiv in funclie

de

Jrrrrticularitdlile liecdrui caz.

Considerentele de mai sus sunt valabile atdt in asistenta dln ambulator cAt 9i in spitale.

0. Stabilirea tipului de larmacoterapie gi concomitent a scopului umalit

Ori de cSte ori este posibil (cunoagterea rrxisten{a de medicamente active), se va administra rrtlotropd, viz6nd inldturarea cauzelor bolii.

cauzelor, o terapie

in numeroase cazuri schema farmacoterapicd trebuie sd t;uprindd medicatie patogenic-simptomatice, care urmeregte Inldturarea sau diminuarea unor simptome, redresarea unor funcfii fiziologice perturbate. in mod logic, in astfel de situalii, rro gdndim dacd efectele sunt pasagere sau de duratd (9i cAt timp anume). in anumite cazuri este utili, alteori obligatorie, terapia de

fi luate in considerare. Dacd s-a optat pentru farmacoterapia homeopatd trebuie si1 se gtie cd abordarea este diferitd pentru o suferinld acutd sau pentru suferinle cronice. ,.rubstitulie. Alte tipuri de terapie vor

in suferinle acute,

tratamentul vizeazd suslinerea

roacfiilor imediate de rdspuns al organismului fald de agentul patogen,m este o terapie reactionald imediat6. Orientarea

in alegerea remediului va !ine seama dacd manifestdrile

patologice sunt predominant locale (ex. traumatism, entorsd, hemoroizi) sau generale, inclusiv psihice. in bolile cronice pot fi doud aspecte distincte ale

tratamentului homeopat. Unul este constituit dintr-o terapie reaclionald imediatd, asemdndtoare cu cea din bolile acute, in cazul cAnd existi astfel de manifestdri. Al doilea este o terapie reaclionald lentd, care vizeazd fondul cronic al bolii, modificdrile morfofunclionale care s-au instalat in trecut gi au evoluat in timp. Aceste modificdri pot fi tratate homeopat pentru a parcurge traseul invers celui de dupd instalare, putAndu-se ajunge uneori, la disparilia sau vindecarea suferinlelor cronice.

Este vorba de fenomenul de reversibilitate a anumitor suferinte cronice, posibil printr-un tratament homeopat adecvat,

chiar gi in cazul constituirii unor modificdri de structurd (ex. fibrom uterin).

in alegerea remediilor homeopate trebuie avut in vedere cd organismul aere 2 tipuri de structuri.