2017
EDITIA 5
23
AUTORI PFIIIGIPATI
Prof. dr.
Profesor doctor docent
srMol{A
IIUMITRU DOBRESGU
I{EGRE$
Farm, primar
Medic primar COAUTORI
Medic primar
IILIAIIA
DOBRESGU
Dr. gt. nat. Iarm. RUXAIIIIRA McKltll{011
MEMOMED
2() 17
MEMORATOR DE FARMACOTOGIE ATOPATA EDTTTA
A DOUiZECI$TTREIA
EDITURA UNIVERSITARA BUCURE$TI,2OlT
Au colaborat: Conf. dr. Chiri!6 Cornel
$ef lucrdri dr. Zbdrcea Cristina Elena $ef lucrdri dr. Velescu Bruno Stefan $ef lucriiri dr. $tefdnescu Emil
$ef lucrdri dr. Seremet Oana Cristina $ef lucriiri dr. Zanfirescu Anca Asist. univ. drd. Ciotu lonut Cosmin Asist. univ. drd. Marineci Cristina Daniela Asist. univ. drd. Tdnase Alexandra Mihaela
Coperta: DUMITRU DOBRESCU Tehnoredactare: Amelula Vigan
cuPRll{s la edilia a doudzecea la edilia a optsprezecea la edilia a cincisprezecea la prima edilie O noud gtiinld medicald - Farmacologia homeopatd Prefald Prefald Prefald Prefald
D. Dobrescu Utilizarea Memoratorului Prescurtdri gi semne folosite ........... Simona Simona
12 21
-
Negreg............
D. Dobrescu, 23
hematopoetice
- D. Dobrescu,
Negre,;.....""....
169
Editurd recunoscutd de Consiliul Nafional al Cercetdrii $tiinlifice (C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Tiflurilor,
C. Sistemul cardiovascular - D. Dobrescu, Simona
categoria editurilor de prestigiu recunoscut.
D. Preparate dermatologice - D. Dobrescu,
Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in
lssN 2069 -
I 11
20
A. Tractul digestiv gi metabolism B. S6nge si organe
5 7
Ne9re.t............
246 Simona
Negre.p.....--...-.
387
G. Aparatul genito-urinar gi hormoni sexuali - Simona 2447
Negreg, D.
Dobrescu
431
H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormonii DOI : (Digital Object ldentifie
r): 1 0.S6B2t 20692447
sexuali)
Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd f6rd acordul Editurii Universitare
Simona Negre.s, D.
Dobrescu - Simona
500
Antiinfec{ioase de uz sistemic
L.
Antineoplazice 9i imunomodulatoare - D. Dobrescu, Simona
D.
O
-
J.
Negre;,
Dobrescu...
525
Negreg
M. Sistemul musculo-scheletic D. Dobrescu...
-
662
Slmona Negreg 774
N. Sistemul nervos - D. Dobrescu, Simona Negreg. 832 Copyright @ 2017 Editura Universitard Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuresti Tel.: 021 - 315.32.47 I 319.67.27 www. editurauniversitara. ro e-mail:
[email protected]
Distribufie:
tel.:
021-315.32.47 t319.67.27 I 0744 EDTTOR I 07217 CARTE
[email protected] O.P. 15, C.p. 35, Bucuregti www.editurauniversitara,ro
P. Produse antiparazitare Dobrescu
-......-
-
Simona Negreg,
D.
964
R. Aparatul respirator - Simona Negreg, D. Dobrescu 974 S. Organe senzitive - Simona Negreg, D. Dobrescu 1O42 V. Varia - D. Dobrescu, Simona Negreg ................... 1076 X. Produse fitoterapice, apiterapice gi homeopate .... 1111 lndex alfabetic (denumiri comune interna!ionale D.C.l. si denumiri comerciale - @) .................................... '|,117
20
MEMOMED 20T7
tt,IEMOMED 2017 Mennrator
Memorator
de f6rrn acologle
UTILIZAREA MEMORATORUI.UI
O carte de genul Memoratorului trebuie sd ofere unei informdri satisfdcdtoare, intr-un timp cat mai scurt Consultarea poate fi fdcutd in doud maniere diferite.
a) Dacd ne intereseazd sd afl6m unde gdsim in privind un anumit medicament cdutdm in lndexul alfabetic, care sunt cuprinse atdt denumirile comune interna (D.C.l.) cAt si cele comerciale (generice sau depuse @). cautd imediat la pagina indicatd, unde se gdsesc, seleelionate gi grupate, informaliile dorite (farmacocinetica, farmacodinamie, indica{ii, reac!ii adverse, contraindica!ii, precaulii, mod de administrare, cdi, doze, duratd, etc. farmaceutice gi dozajele corespunzdtoare). Descrierea acestora in paragrafe distincte permite gasirea imediatd a informaliei
PRESGURTInT
alternativele pentru acliunea farmacologicd doritd.
in
perioada aldptdrii
, A.,
precaulie in perioada alSptirii
lAl
alSptare posibild
d(;.
acid
ADD
deficit de atenlie
ADHD
deficit de atentie, tulburare hiperreactivd
Arlmin.
administrare
AINS
antiinflamatoare nesteroidiene
nJr'
aparat
LA\
interzisd conducerea auto gi lucrul la magini prudenld mare la conducerea auto, risc de incapacitate
lcal
prudenld in conducerea auto, risc redus de incapacitate
r:atp,
capitol
(llnd.
contraindica!ii
(;onc.
concentra!ie
(;
t.
t).c.t.
cutie
denumirea comund internationald
jcin.
farmacocineticd
l din.
farmacodinamie
l: l.
flacon
I
grame
l.m.
intramuscular
lnd.
indicalii terapeutice
Lv.
intravenos
kg
kilogram
l.c"r.
lichid cefalorahidian
llrcg
microgram (104 s) miligram (10-s n,
I
c) Pentru utilizarea tndex-ului farmacoterapic se va consulta textul de prezentare a acestuia.
gr SEMilE ForoSlTE
nerecomandat
'Ca)
21
farlna.cologie
(At
dorite.
b) Dacd dorim sd cunoagtem care sunt medicamentele disponibile dintr-o anumitd grupri farmacologicS, c6utdm la Cuprins grupa anatomicd corespunzdtoare, apoi subgrupa gi medicamentele respective. in acest fel, dacd, de exemplu, un bolnav nu suportd un anumit medicament, avem indicate toate
de
rng
MEMOMED 2017
22
Merr',or6rtor de
min ml
mililitru (10-3 l) miliechivalent
nr.
numerul
ORL
otorinolaringologie
medicamente eliberate
in farmacii sau
fdrd prescriplie medicald pag.
prelul cu amdnuntul (in RON) pagina
p.o.
calea oral6
Prec.
precautii
P-6L
medicamente eliberate in farmacii pe bazd prescriplie medicald valabild 6 luni
P.RF
medicamente eliberate in farmacii pe baze prescriplie medicald care se reline la farmacie
P.TS
medicamente eliberate relete cu timbru seq.
Pa
A
TRACTUT IIIGESTIV
$r METAB0ilSM
minut
mEq
oTc
fal macolagie
in farmacii pe baze
101
PREPARATE STOMATOI.OGICE
102
MEIIICAMEI{TE PEI{TRU TUTBURIRI TEGATE DE AGIII
403
MEDIGAME]ITE PEI{TRU TUTBURIRI FU]{CTroilArE 0ASTR0|]{TESTT]|ALE
404
AilTTEMETTCE $r
405
TERAPTA
406
LAXATIVE
407
A]ITIIIIAREIGE, A1{TII]{FTAMATOARE/ A1{Tr I I{FECIToASE il{TESTT ]{ALE
408
MEDTCATTA
AilT|0REATI
BrUAn[
fl
HEPATrcI
@
denumiri comerciale (marcd depusd)
R.a.
reactii adverse
ret.
retard
s
medicamente eliberate in spalii cu destinalie (spitale, aparatele dispensarelor etc.)
o
risc pentru sarcind categoria X (contraindicalie)
409
DIGE$TIVE, II{G[. E]{ZIME
risc pentru sarcind categoria C gi D
410
AilTIDIABETIGE
m
risc pentru sarcind categoria A 9i B (a se ,,Ghid farmacoterapic pag. 195)
All
VITAMIlIE
s,c.
subcutanat
412
SUPIIMEI{TE MIIIERATE
Sol. buv. Sol. inj. Sol. int.
solu{ie buvabild
solutie injectabilS
413
T01{lcE
solulie pentru uz intern
414
AIIABOIIGE $ISTEMIOE
SSRI
inhibitori selectivi ai recaptdrii serotoninei
u.
unitdfi
416
u.i.
unitSli internationale
A1IE PROIIUSE PE]ITRU TRACTUT DTGESTTU $l METABoUSM
@
medicamente pentru care detinritorii de punere pe piald nu au pldtit taxa de in vigoare a autorizaliei
A
oBEZlIITil,
EXCL. PRODUSE DIETETICE
*
**
MEMOl'iIED 2077 MeTnorator
A01 A 01
A
A 01 AA
de
PREPARATESTOMATOTOGIGE PREPARATE STOMATOLOGIGE PROOUSE PEIITRU PBOFITAXIA CARIEI
A 01 AB
AlrT[lrFECTr0ASE $tAililSEpTtCE PETTRU TRATAMEIIT ORAT LllCAL
A 01 AC
C0RT|C0STER0IZ| PE]ITBU IRATAME]IT ORAI TOGAL
A 01 AD
MEMOMED 2O17
famacologie
Mernorator
de
25
farmacologie
R.a. Rare, dacd se respectd concentraliile corecte Tn apa potabile sau dozele orale in administrarea profilacticd. in intoxicalii acute apar R.a. Iocale, ca iritalii gastrice prin acidul florhidric format in
Btomac sau tulburdri metabolice
si electrolitice, mai ales
hlpocalcemie. R.a. generale: tremurdturi, hiperreflectivitate, parestezii, tetanie, convulsii, aritmii cardiace, goc, tulb. respiratorii. Doza toxicd pentru ddulli este de 1 g, cea letald de 5-1 0 g, decesul apdrAnd in 24 ore de la ingestie. La copii doza letald 500 mg. in intoxicalia cronicd apar cregterea densitdlii oaselor, dureri articulare, mai ales [a nivelul
membrelor inferioare, calcificarea ligamentelor, tendoanelor, lnse(iilor musculare. Florozd dentard la copii, in perioada dezvoltdrii
ALTE PREPARAIE
dlntilor, cu marmorarea smallului dentar. Rareori coloratia
PEI{TRU IRATAME]IT ORAI TOGAT
galben-brund a dinlilor, la depdgirea dozelor.
Sarcini, aliptare. Nu existd vreun beneficiu pentru dentilia
** A 01 AA
PRODUSE PE]ITBU PROFITAXIA CARIEI
provizorie sau definitivd a copilului, sd se suplimenteze mama cu fluor, in sarcind 9i in aliptare.
Ctnd.in regiunile unde conlinutulin fluorin apa potabil6 este peste 0,3 mg/|.
NATRII FLUORIDUM
Admin.Oral. Comprimatele se sug sau se mestecd in gurd, pentru
Fcin. Absorblie bund din tubul digestiv, diminuatii in
n favoriza acliunea localS directd asupra smallului dentar. Administrare seara. Dozele trebuie stabilite in funclie de conli-
calciului, magneziului, aluminiului. Dupd o dozd orald 40-100 mg/zi, concentralia sericd de flor este 5-10 mmol/|. predominantd in oase 9i dinli, circa jumdtate din aport in salivd, unghii, pdr, lapte, traverseazd placenta. Excrelie urind, mai pulin prin fecale gi secre{ia sudorald.
Fdin. Cregte rezistenla la mediul acid a smallului denta orizeazl remineralizarea, scade producerea pldcii Cregte densitatea osului in osteoporozd prin stimularea
f av
blagtilor 9i cregterea masei trabeculare.
lnd. Prevenirea cariilor dentare la copii sub formd de alimentar 9i mai ales de preparate igienice bucale^ Acliunea topi la nivelul smallului gi pldcii este superioard efectului sistemic
nesigure la adulli gi la femei insdrcinate, neavAnd influen favorabild asupra fetusului. Suplimentarea fluorului nu este sard in sarcind. in zonele in care apa de bdut conline fluor 1 mg/l (o parte la un milion = 1 ppm) este utile fluorului prin fluorinare artificiald. Osteoporozd primard si Tn postmenopauzS. in prima gorie efectele pot fi favorabile, in a doua nu s-a demonstral vingitor reducerea inciden!ei fracturilor vertebrale.
nulul in floruri al apei potabile, de florurile provenind din dietd 9i do vArsta copiilor. La un continut in florurd al apei potabile sub 0,3 ppm, dozd zilnicd este: pentru copii de 6 luni-3 ani 0,55 mg florurd de sodiu (= 0,25 mg florurd); pentru copii de 3-6 ani 1,1 mg (" 0,5 mg florurd); peste 6 ani 2,2 mg florurd de sodiu pe zi (= 1 mg tlorurd). La un conlinut in florurd al apei potabile de 0,3-0,7 ppm: ttu se administreazd florurd de sodiu oral la copii sub 3 ani; 3-6 unl se administreazd 0,25 mg fluor zilnic. Peste 6 ani 0,50 mg llrror zilnic. Dacd apa potabild con,tine peste 0,7 ppm florurd, nu ro administreazd florurd de sodiu oral. Aplicalii locale, dupd aparilia dinlilor, la copii peste 6 ani, rtrb formd de cldtire a din{ilor, zilnic, cu solulie de florurd de sodiu (),05% (10 ml), sau sdptdmanal sau lunar, cu solulie O,2o/o (10 ml). Itaste de dinli cu florurd de sodiu. Aplicarea locale, de cdtre personal specializat, sub formd de lac sau solulie 2%. Dupri rrplicaliile locale nu se clStesc dinlii, nu se bea gi nu se mdn6ncd cerl pulin 114 - 112 ord. Metoda cea mai simpld de profilaxie a cariilor constd in lxrriajul dinlilor cu pastd de dinli pentru copii (cu cel mult 500 ppm tkrrurii) pAnd la vArsta de 6 ani gi cu pastd obignuitd (cu 1000lfi00 ppm florurd) la peste 6 ani. in osteoporoza postmenopauzd, oral, 50-75 mg/zi, asociatd crr calciu 9i vitamina D.
MEMOIIIIED 20T7 Memorator
de
MEMOMED 2017
farmacologie
Memorator
ZYMAFLUOR @ (Rottapharm SpA, ltalia)
de
METROGENE @ (Septodont, Franla)
Compr. 0,25 mg. Ct. x 400. Compr. 1 mg. Ct. x 250.
Burete dentar 4,5 mg. Cutie x 2 pungi x 5 plicuri cu un burete I{EXETIDINUM
A 01 AB
27
farmacolagie
Al{ilrlrFECItoASE $t A]{T|SEPT|CE PE]ITRU TRATAMEI{T ORAL tOCAt
>
oTc
Fdln. Antiseptic, bactericid, fungicid. lnd. lnfeclii locale bucale (angine, amigdalitS, faringitd, stomatitd, rrlto, glosit6, gingivita, parodontopatii, alveolitd suprainfectaid dupd
CHLORHEXIDINUM
nxtractii dentare, gingivoragii, micoze bucale 9i faringiene). lgiena r:rrvitdlii bucale in imbolndviri generale, dezodorizarea gurii.
Fcin. Absorblie redusd din tubul digestiv 9i prin piele. Fdtn. Bacteriostatic gi bactericid fald de bacterii gram pozitive activ) gi gram negative (mai pulin activ). Pseudomonas 9i Proteu pulin sensibili. lnhibd micobacterii, unii fungi si unele virusuri. asupra sporilor. Acliune mai mare la pH neutru si slab acid.
lnd. Gingivitd (efecte favorabile 60-90%), tulburdri la bolnavi cu insuficientd imunitard, pentru favorizarea evolu,tiei dupd tratamente periodontale, prevenirea pldcii dentare, ingrijirea
R.a. Rar modificarea gustului si mirosului, dermatitd de contact.
Admin. Apit de gurd, sol.0,1%. HEXORAL Anglia)
@
(McNeil Products Ltd C/O Johnson & Johnson,
Spray bucofaringian sol. 2 mglml. Fl. 40 ml.
zilnicd a din{ilor 9i gurii, igienizarea gurii inaintea interventiilor chirurgicale. Ulceralii aftoase. Candidoza orald.
MICONAZOLUM
R.a. lritalii locale, modificarea culorii limbii, dinlilor, materialelor
Fcin. inhibitor al citocromilor CYP2C9 gi CYP3A4.
stomatologice protetice, tulburdri ale gustului, senzalie de arsurd la nivelul limbii, inflamalia parotidelor. Descuamarea limbii, care poate fi diminuat6 prin diluarea soluliei ini{iale (1/1). Prec. Aplicarea localS bucalS se face la cel pulin 1/2 ord distanli de utilizarea pastelor de dinli.
Fdln. Antifungic cu spectru larg impotriva speciiloi Candida (ulbicans, glabrata, krusei, parapsilosis, tropicalis gi pseudotropicali) ql antibacterian impotriva bacteriilor gram-pozitive (Streptococcus I)yogenes, Staphylococcus aureus gi Erysipelothrix insidiosa).
lnd. Tratamentul candidozei orofaringiene la pacientii imuno-
Admin. Spdldturi bucale cu 10 ml sill. 0,1-0,2% de 2-3 ori/zi, timp
r;ompromisi.
de un minut. Gel, odatd pe zi, dupd ultima masd sau inainte de culcare sau la nevoie, 2 cm gel pe periula de dinli, cu periaj timp
R.a. dureri abdominale, greald, disconfort oral.
de 2 minute, apoi cldtire us,oard. Dupd 4-10 sdptdmAni pauzdldrd clorhexidin timp de minim 2-3 saptemani.
CORSODYL MINT MOUTHWASH @ (Glaxo Smithkline, Anglia) Ap6 de gura 0,2 gl10o ml. Fl. 300 ml.
lnd. Antiinfeclios pentru cavitatea bucald. GRINMOLE
@
(Lab.Septodont, Franfa)
Pastd dentard 100 mg/g. Tub 4,5 g.
Cind. Administrare concomitentd de anticoagulante orale, nulfonamide hipoglicemiante, cisapridd, pimozidd, ergotamini, tlihidroergotamind.
Admin. Se aplicd un comprimat bucal mucoadeziv o datd pe zi, pe o duratd de 7-14 zile, in funclie de rdspunsul clinic al pacientului. Este de preferat aplicarea comprimatului dimineala, dupd spdlarea
rlinlilor, deoarece noaptea, secreliile salivare sunt mai pulin
)s
METRONIDAZOL
> P-6L
nccentuate. Poate fi administrat Tmpreund cu alimente gi bduturi.
coMBtNATil
>
orc
NEOCONES @ (Lab.Septodont, Franta)
Sulfat neomicina 15.400 ui; Benzocaind 5 mg. Con dent. Flac. x 50.
MEMOMEII 2OIT
MEMOMED 2O17 Menxora.tor
de
fuIe morat or
de
farmacologie
farm
a eo
I ogie
ldln. Antiinflamator nesteroidian, anestezic u9or, dezinfectant local.
/nd. Tratamentul adjuvant al alveolitelor dupd controlul gi alveolard.
lnd. Local in inflamafii ale mucoasei bucale gi faringelui.
Cind. Alergie la componentele preparatului. Copii sub '12 ani.
i,r,
Admin. 1-2 conuri care se insereazd in alveola dentard
tsbeoarbe poate produce iritalii gastrice, greate, hemoragie internd,
controlul si curdlirea acesteia.
Irnomnie, lapsus memoriae, efecte asemdndtoare cu LSD. La arociere cu alcool produce halucinalii cu durata 48 ore. Poate fi tutlllzat in acest scop.
A 01 AC
CORTIGOSTEROIZI
PEIITRU TRATAMEIIT ORAI tOGAt
CRESOPHENE
@
Senzalie de infepdturi, arsuri ale mucoasei bucale. Dacd se
Admln. Apit de gurd (15 ml solufie) sau spray bucal (4 pompe) cu rrrl.0,15%. nediluat, de2-3 orilzi, sub formi de gargard (20-30 locunde) dupd mese. Solufia se poate dilua (15 ml + 15 ml apd), lrorttru spdldturi bucale, de 2-3 orilzi. Comprimatele se sug, de .l ori/zi, maximum 7 zile sau se dizolvd pentru a obline apd de
(Lab.Septodont, Fran,ta)
Dexametazond 0,'l 11 g%; Timol 5 g%; Paraclorfenol; Camfor. Sol. pentru uz dentar. Flac. x 13 ml.
Uurd. Nu se recomanda la copii sub 6 ani-
GARGANTA (Pharmaswiss SRO, Cehia)
lnd. Asepsia canalelor radiculare inainte de obturalie, Cind. Copii sub 30 luni. Alergie la componente.
Compr. pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20. Spray bucofaringian 1,5 mg/ml. Fl. 30 ml prevdzut cu pompd dozatoare s,i aplicator bucal.
Prec. Solulia nu se inghite. Nu se aplicd pe pulpa dentard expusd. Buleta de vatd nu se imbibd in exces. in caz de contact cu mucoasele, se cldtesc cu multd apd.
TANTUM @ VERDE, LAMATE/MENTA/eUCelrer ICSC Pharmacer rtinals Ar rstria)
extragerea pulpei dentare gangrenate gi curdlare atentd.
Pastile pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20; 30. Sol. pentru gargarisme. 0,15%. Fl. 30 ml; 60 ml; 120 ml; 150 ml; 1000 ml. Pastd de dinli 5 mg/g. Tub Al 10; 30; 60 g. Spray bucofaringian 0,15%; 0,3%. Fl. 30 ml; 15 ml spray nazal, prevdzut cu pompd dozatoare gi aplicator bucal.
Admin. Plasarea in canalul radicular a unei mese imbibatd solutie, fdre exces. Canalul este obturat provizoriu cu un
etang, noncompresiv. Mega se lasd 3-5 zile.
LEDERDENTAL (Romfarmachim SA Foreign Trade Rom6nia) DemeclociclinS; Triamcinolon. Pastd dentard. Tub x 5 g canuld.
EHOLINI SAL]CYLAS
ROCKLE'S @ (Lab.Septodont, Franla)
Iild. Stomatite, faringite, gingivite, periodontite.
Solu{ie dentard. Fl. x
'13
ml. Combinatii cu corticosteroizi.
>
oTc
FdIn. Antiinfl amator nesteroidian.
Fl.a. Reaclii alergice, tuse, obstruclie nazald, dificultate la
inghi!ire.
SEPTOMIXINE @ (Lab.Septodont, Franla)
elnd. Varice esofagiene.
Pastd dentard cu corticosteroizi de uz stomatologic. Tub. 7,5 g.
Admln. Adulli 9i copii peste 12 ani, 150 mg de 4-6 ori/zi. Copii de 11
A 01 AD
ATTEPREPARATEPEI{IRUTRATAMEI{TLOGAL
BENZYDAMINUM A se vedea M 02 AA
12 ani, maximum 4 compr.lzi.
DICLOFENACUM >
orc
GLIMBAX @ (CSC Pharma, Austria) Apd de gurd 0,074o/o. Fl. x 200 ml.
>
oTc
2017 GHlW @
TEWl@ nnoPffitrffi trmtrJE0/Pffitr EDITIA 5
23
Profesor doctor
DUMTTRU
docent
Prof. dr. farm. primar
DoBRESCU SrMolrA ITECRE$ Medic primar
tItIAl{A
DOBRESGU
MEMOMED
2017
VOLUMUL 2 GHID FARMACOTERAPIC ATllPAT $r HllMEtlPAT EDTTTA
A
DOUAZECT9TTRETA
rtr
q/
TJ I EDITURA UNIVERSITARi
BUCURE$TI,2f,17
cuPRtils cuNogTrNrE coMUNE PENTRU ALOPATTE
HOMEOPATiE
Coperta: DUMITRU DOBRESCU
Principii de utilizare gtiinllficd 9i ralionald a telor - D. Dobrescu
Tehnoredactare: Amelufa Vigan
ALOPATIE
lndex farmacoterapic alopat Editurd recunoscutb de Consiliul Nalional al Cercetdrii $tiinlifice (C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in categoria edituriior de prestigiu recunoscut.
- D. Dobrescu, Liliana
Dobrescu ........ Timpul 9i condifii optime de administrare a medicamentelor pe cale orald - D. Dobrescu
Medicarnente de primd alegere si alternative pentru principalele infeclii - D. Dobrescu, Liliana Dobrescu ... Antibiotice recomandate pentru profilaxie Tn unele interven!ii chirurgicale
Medicamentele gi conducerea auto/lucrul I
:
(Di
gital Object ldentifie r): 1 0.56821 20692447
@ Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd fere acordul Editurii Universitare
n
iversitara. ro
tel.:
021-g15.32.47 t31g.67.27 07217 CARTE
15 16
47 50 64 66 69 76
magini
lnteracliunile medicamentelor - D. Dobrescu .......-........... Efecte produse de medicamente administrate in cursul sarcinii - D. Dobrescu Medicamentele gi sportul - D. Dobrescu Medicamentele gi canicula - D. Dobrescu......-................. Fotosensibilizarea la medicamente - D. Dobrescu .....".... Medicamentele in boli hepatice..................... Medicamentele in insuficienla renald ............. Medicamente pentru ingrijire paliativd in stdri terminale Medicamente administrate ?n perfuzie intravenoasd........ Medicamente pentru trusa de urgenld a unui medic de Medicamente orfane - Simona Negreg ........... Prescrierea medicamentelor la copii Greutatea corporald la adulli lntoxicalii acute - Simona /Vegre,9 lnfluenla medicamentelor asupra testelor de laborator - D. Dobrescu.
77
79 128 130 135 138 142 156
175 178 197 198
204 206 207 232
HOMEOPATIE
249 lndex farmacoterapic homeopat - D. Dobrescu ................ 250 Elemente de farmacografie homeopatd - D. Dobrescu ... 303 Spectrul de ac,tiune al medicamentelor la nivelul nasului
e-mail:
[email protected]
Distribufie:
la
Dobrescu
fami1ie.............
Copyright @ 2017 Editura Universitard Director: Vasile Muscalu B-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuregti rel.: 021 - 315.32.47 t 319.67.27
www.editurau
D.
5 6
Medicamente sistemice pentru infec!ii fungice - D. Dobrescu Medicamente pentru infeclii cu transmitere sexua16 - D. Dobrescu Scheme farmacoterapice in infeclia cu Helicobacter Pylori
tssN 2069 - 2447 DO
Sr
................... medicamen-
I
0744 EDffOR I
comenzi@ed ituraun iversitara. ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucuregti www.editurauniversitara. ro
D.Dobrescu.
309 Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul faringelui 313 Spectrul de acliune al medicamentelor Ia nivelul laringelui 315 9i traheei Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul pldmAnului gi pleurei 319
D.Dobrescu D.Dobrescu
MEMOMED 20T7 Ghid farmetcoterapic alopat $i homeopat
Spectrul de acliune al medicamentelor pentru tulburdrile respiraliei - D.Dobrescu. Spectrul de acliune al medicamentelor contra tusei D.Dobrescu
Spectrul modalitdlilor medicamentelor antitusive D.Dobrescu
Spectrul de acliune al expectorantelor
-
D.Dobrescu......
323 326 330 334
cul{o$TrlrTE G0MU]{E PEilTRU AToPATTE
$r
H0ME0PATTE
MEMOMED 2017 cnial@eopot
n,IEMOMED 2017 Ghid.
curativ, prin medicamentele aplicate sd se urmdreascd qi
PRrl{Gtpil DE UTTHZARE $Tilt{TtFtCI
$r RAT|0]{AL[ A MEDtcnrUrl{iilOn 1. Planul terapeutic
Pentru fiecare bolnav este necesar a se intocmi un plan terapeutic individualizat. in alcdtuirea acestuia trebuie avute in vedere obiectivele: ,,primum non nocere"; eficacitate maximd;
ugor de supravegheat de medic; economic pentru bolnav gi pentru societate. Se va urmdri a se obline rezultate c6tt mai bune cu mijloace cAt mai simple gi riscuri minime. Se va face un bilant beneficii terapeutice-riscuri, luAnd in considerare, in mdsura Tn care este posibil, rlscul presupus, datorit medicamentelor 9i
riscul real, consecinla suferintelor existente 9i a evoluliei
previzibile. Trebuie g6ndit mereu cd, in terapeuticd, existd un risc prin ac,tiune 9i un risc prin omisiune. De asemenea, existd un risc inevitabl (imprevizibil), unul acceptat gi unul calculat. Acestea doud din urmd, indeosebi, trebuie puse in balanld cu abstinen[a terapeuticd. Este obligatoriu a face planul terapeutic pe criterii gtiin!ifice, nu pentru ,,acoperirea" responsabilitelii, sau pentru a satisface ,,moda" terapeuticd. Nu se va ceda la solicitdrile bolnavilor sau familiilor lor. in toate cazurile, cAnd este posibil, se uu r"Lbor"nO, o terapie complexd.
2. Menajarea sau slimulalea capacitdlii de refacere
fa.rmacoterapic alopat $i homeopat
a
otganismului Terapeutul trebuie sd aibd Tn vedere cd, in orice suferinld, organismul reaclioneazd prin mecanismele de reglare foarte
complexe de care dispune, tinz6nd sd inldture tulburdrile functionale sau organice, sd readucd la parametri normali funcliile tulburate. Medicamentele administrate trebuie, pe c6t posibil, sd favorizeze capacitatea fiziologicd de apdrare gi de
refacere a organismului. Dacd nu se poate realiza acest deziderat, trebuie urmdrit ca medicamentele recomandate sd altereze cAt mai pulln capacitatea mentionatd.
3. Scopul curativ gi atitudinea profitactici in principiu, dupd scopul urmdrit, farmacoterapia poate fi utilizatd curativ, profilacflc (individual gi in masd) 9i pentru diagnostie. Separat de aceste directii, in cadrul iratamentului
prevenirea apari.tiei complicatiilor, atdt cele datorite bolii cAt gi cele produse de medicamentele administrate. in acest sens trebuie bine cunoscute nu numai efectele adverse produse de medicamentele recomandate dar gi contraindicaliile acestora, precau,tiile care se impun gi metodele de tratare a eventualelor ofecte adverse. La aparilia efectelor adverse se vor iua atltudinile cele mai indicate pentru fiecare caz in parte (continuarea tratamentului cu aceleagi doze, diminuarea dozelor - pentru cAt timp, mdrirea intervalului dintre prize, oprirea administrdrii - temporar sau definitiv).
4. Diagnosticul Orice recomandare farmacoterapicd trebuie sd se bazeze
pe o cunoagtere amdnunlitd a bolnavului 9i pe un diagnostic cAt mai complet. in acest sens trebuie precizate toate
suferintele bolnavului, acute sau cronice, localizarea
gi
lntensitatea fiecdrei suferinte, istoricul 9i faza evolutiv6, forma clinicS, tendinla evolutivd gi prognosticul imediat gi indepdrtat. Trebuie inlelese mecanismele fiziopatologice. Nu trebuie omisd precizarea calitelii materialului biologic al organismului tratat gi reactivitatea lui, atAt din punct de vedere fi.ziologic c6t gi psihologic (v6rstd, sex, tip de metabolism 9i tip de sistem nervos, starea fiziologicd, stdri patologice). in acest scop se folosesc, anamneza, examenul clinic Ai examene de laborator: biologice (biochimice, probe funclionale); radiologice; examene de specialitate (endoscopie, biopsie,
cateterism etc.). in cazul bolilor produse de agenli biologici patogeni, se
va urmAri precizarea acestora gi a sensibilitilii lor
la
chimioterapice gi antibiotice.
Se va acorda atenlie gi datelor anamnestice care dovedesc existenla unei stdri de sensibilizare sau predispozilie la reaclii adverse ale bolnavului tratat.
5. Hotir6rea privind necesitatea administtirii
de
medicamente (famacotetapie) Se ia pe baza precizdrii a trei aspecte: a) dacd medicamentele sunt cu adeverat necesare in cazul respectiv sau dacd existd alte mijloace terapeutice mai indicate (dietoterapie, fizioterapie etc.); b) care ar fi evolulia suferinlei fdri medicamente; dacd nu este o suferinte cu evolulie spontand favorabilS gi autolimitatd;
MEMOMED 2O77
MEMOMED 2017 cnial@eopat
Ghid fartnacoterapic alopat $i honxeopat
c) in ce ar consta tratamentul recomandat. Dacd se poate
face tratament exclusiv homeopat sau alopat sau este necesard asocierea lor.
in principiu, la aceastd situalie ar trebui sd se ajungd dacd se va intelege valoarea reald a homeopatiei gi va da acesteia atenlia pe care o meritS, egald cu a alopatiei. A, Homeopatia trebuie
si
fie farmacoterapia de primi
inten!ie: 1)^in afecfiuni acute benigne, inclusiv unele viroze; 2) ln tulburdri funciionale ugoare 9i medii; tulburdri legate de stres, nevroze, depresii reactive; 3) in afecliuni cronice, dezvoltate pe baza unor diateze gi avAnd evolutie lentd sau in pusee (infeclii repetate, alergii, dermatoze cronice, reumatism cronic); 4) Pre- sau postna$tere, traumatisme, opera{ii chirurgicale.
B. Tratamentul alopat de primd intenlie trebuie
rezervat: 1) in afecliuni acute grave sau cu suferinle de mare intensitate, accidente, traumatisme etc. 2) Tulburdrilor functionale grave, cu potential evolutiv nefavorabil. C. Asocierea celor doud farmacoterapii este necesard
gi utild Indeosebi:
1) Cand existd suferinte grave, produse de agenli biologici
patogeni (pentru care existd medicalie etiotropd alopata) 9i insolite de tulburdri func{ionale care se gdsesc in patogeneziile unor remedii homeopate; 2) in boli incurabile, farmacoterapia homeopatd poate aduce un aport la cregterea calitalii vielii. Asocierea celor doud tipuri de medicamente alopate gi homeopate, are fundament farmacodinamic. Din punct de
vedere farmacoterapic, acliunile medicamentelor pot fi etiotrope, patogenice, simptomatice. in boli cu agenti patogeni
infec!iogi singura medica!ie etiotropii este cea alopatd (antibiotice, chimioterapice). Mecanismele de producere a tulburdrilor c6t gi simptomele manifestate pot fi 9i sunt tratate, de obicei, cu medicalie alopatd, simptomatic-patogenicd.
Aceastd medica!ie simptomatic-patogenicd este baza tratamentului in boli neinfec{ioase. Este timpul sd se ia in considerare cd mecanismele patogenice gi simptomele bolilor pot fi tratate gi cu medicamente homeopate de cele mai multe ori cu rezultate bune gi foarte bune. in concluzie, o schemd terapeutici gtiintificd 9i utilS trebuie s6 contind: a) medicalie
etiotropi, c6nd existd 9i c6nd este indicatd, constAnd
din
nrodicamente alopate; b) medicalie patogenicd gi medicafie rlmptomaticd, aceasta const6nd din medicamente alopate gi/
rau medicamente homeopate, alese exclusiv in funclie
de
Jrrrrticularitdlile liecdrui caz.
Considerentele de mai sus sunt valabile atdt in asistenta dln ambulator cAt 9i in spitale.
0. Stabilirea tipului de larmacoterapie gi concomitent a scopului umalit
Ori de cSte ori este posibil (cunoagterea rrxisten{a de medicamente active), se va administra rrtlotropd, viz6nd inldturarea cauzelor bolii.
cauzelor, o terapie
in numeroase cazuri schema farmacoterapicd trebuie sd t;uprindd medicatie patogenic-simptomatice, care urmeregte Inldturarea sau diminuarea unor simptome, redresarea unor funcfii fiziologice perturbate. in mod logic, in astfel de situalii, rro gdndim dacd efectele sunt pasagere sau de duratd (9i cAt timp anume). in anumite cazuri este utili, alteori obligatorie, terapia de
fi luate in considerare. Dacd s-a optat pentru farmacoterapia homeopatd trebuie si1 se gtie cd abordarea este diferitd pentru o suferinld acutd sau pentru suferinle cronice. ,.rubstitulie. Alte tipuri de terapie vor
in suferinle acute,
tratamentul vizeazd suslinerea
roacfiilor imediate de rdspuns al organismului fald de agentul patogen,m este o terapie reactionald imediat6. Orientarea
in alegerea remediului va !ine seama dacd manifestdrile
patologice sunt predominant locale (ex. traumatism, entorsd, hemoroizi) sau generale, inclusiv psihice. in bolile cronice pot fi doud aspecte distincte ale
tratamentului homeopat. Unul este constituit dintr-o terapie reaclionald imediatd, asemdndtoare cu cea din bolile acute, in cazul cAnd existi astfel de manifestdri. Al doilea este o terapie reaclionald lentd, care vizeazd fondul cronic al bolii, modificdrile morfofunclionale care s-au instalat in trecut gi au evoluat in timp. Aceste modificdri pot fi tratate homeopat pentru a parcurge traseul invers celui de dupd instalare, putAndu-se ajunge uneori, la disparilia sau vindecarea suferinlelor cronice.
Este vorba de fenomenul de reversibilitate a anumitor suferinte cronice, posibil printr-un tratament homeopat adecvat,
chiar gi in cazul constituirii unor modificdri de structurd (ex. fibrom uterin).
in alegerea remediilor homeopate trebuie avut in vedere cd organismul aere 2 tipuri de structuri.
