Meditatia si utilitatea acesteia in viata de zi cu zi

MEDITA IA

ÎN VIA A DE ZI CU ZI I UTILITATEA ACESTEIA - CU SUGESTII PRACTICE de Sri Swami Premananda

CON INUT Medita ia i utilitatea acesteia în via a de zi cu zi Practica Medita iei I “Lini tea este Marea Revela ie” - Lao-Tse II Senza iile corpului III Adâncirea exerci iului anterior - Senza iile corpului IV Controlul gândurilor V Sim irea respira iei VI Dumnezeu, în respira ia mea VII Respira ia - Comunicarea cu Dumnezeu VIII Lini tea IX Ruga corpului X Atingerea lui Dumnezeu XI Concentrarea XII Constatarea prezen ei lui Dumnezeu în tot ce exist În l area individual

i bun starea lumii

OM MEDITA IA ÎN VIA A DE ZI CU ZI I UTILITATEA ACESTEIA Medita ia nu este doar pentru câ iva ale i ci este necesar tuturor fiin elor umane. Sinele interior a unei persoane atinge Sinele Înalt (Param-Tattwa) zilnic, în timpul somnului adânc. Aceast atingere ne tiut încarc bateriile omului. A a c atunci când se treze te din somn, se simte împrosp tat, plin de putere i relaxat. Acesta este un proces natural. Dac cineva nu poate dormi bine, se simte deranjat i istovit. Este experien a fiec rui om fie el bogat sau cer etor, cult sau incult, ef sau muncitor, ran sau om de afaceri, casnic sau nomad. Orice om are nevoie de lini te, de putere, de capacitatea de a- i desc rca problemele zilnice i de a- i lini ti mintea. A a c , o descoperire minunat a omului este aceea c trebuie s - i in în leg tur sinele interior cu SURSA, în stare de veghe nu de somn, pentru lungi perioade continuue, prin practici specifice executate sistematic. Aceasta este arta medita iei. i o astfel de persoan se nume te YOGI f r deosebire de religie, de culoare, de ar . Dhyanam nirvishayam manah— Acea starea a min ii, în care nu sunt Vishayas sau gînduri senzoriale, este medita ia. Pentru oriental sau ocidental, ce apar ine de Hinduism sau Mohammedanism, Budhism sau Jainism, Cre tinism or Iudaism, Shinto-ism sau orice alt ‘ism’, scopul spiritual este de a conduce un suflet individual c tre comuniunea extatic cu Divinitatea Universal sau UNICUL ADEV RUL, SURSA. Dhyana—Tatra pratyayaikatanata dhyanam este un flux continuu de percepere a gândurilor. Este fluxul continuu al gândurilor despre un obiect, sau despre Dumnezeu sau Atman sau Sursa Suprem —Tailadharavat. În conformitare cu Raja Yoga, medita ia este al aptelea pas pe scara Yoga. Nimeni nu poate atinge aceast stare pân când nu cunoa te arta “Concentr rii”. Ce este concentrarea? —Desa bandhas-chittasya dharana. Concentrarea este fixarea min ii pe un obiect exterior sau pe un punct interior, f r întrerupere sau pauz timp de dou sprezece secunde. Deci, un aspirant trebuie s se dezvolte în tehnica concentr rii, care de la sine este schimbat în medita ie, dac starea de focalizare a min ii pe un obiect/punct/subiect spontan , este men inut continuu pentru 12x12=144 secunde. Termenul corespunz tor din scrierile în limba sanskrit este ‘Dhyana’ care vine de la r d cina ‘Dhi’, ‘intellect’ reprezintând r d cina de baz , ce are diferite derivate în diferite practici. Oricum, ‘Buddhi’ (facultatea ra iunii) se zice c este bazat direct pe acest termen r d cin ; acest termen este utilizat în mod generos de toate sistemele Yoga, i reprezint tema central a tuturor tehnicilor mistice care conduc pe cineva c tre nivele înalte ale con tien ei spirituale cu adâncimi profunde ale expansiunii spirituale i ne duc la împlinirea în Dumnezeu sau la auto-împlinire. Medita ia poate fi obiectiv , pe anumite caracteristici sau pur subiectiv , pe respira ia proprie a cuiva. În medita ia obiectiv Sadhaka mediteaz pe un idol sau pe pictura Ishta devata—ce poate fi Dumnezeu, Iisus Shiva, Vishnu, Rama, Krishna, Buddha sau orice alt zeu sau zei .. Pentru el idolul este ceva viu, vibrând cu realitatea suprem , omniprezent, omniscient(atot tiutor), omnipotent(atotputernic). El poate medita pe beatitudine(fericirea deplin ), pe calit ile, pe activit ile Ishta-devata. Sau poate medita pe Suprema Energie pulsatoare i atot-p trunz toare care este în el i în afara lui, peste tot infiltrat . Aceasta este medita ia subiectiv . În mod similar, pe respira ia proprie când inspir i expir cu p strarea unei T CERI INTERIOARE MINIME. Toate medita iile sunt bune; ceea ce conteaz este intensitatea i continuitatea neîntrerupt a medita iei. Un aspirant trebuie s î- i apropie sufletul de Dumnezeu, s se scalde în fericirea extazului Divin, s î- i cufunde eul în oceanul eternit ii, s extrag sus inere i putere de la SURS pentru a atinge des vâr irea.

Un Sadhaka trebuie s mediteze regulat, s mestece i s digere ceea ce a înv at, pentru a transforma ceea ce a înv at în în elepciune, pentru a aplica acea în elepciune spre rezolvarea problemelor care îi întretaie zilnic calea. A a cum a spus F.W. Robertson:”Nu conteaz num rul de c r i pe care le-a i citit, nici varietatea predicilor pe care le-a i auzit, nici volumul de conversa ie religioas la care participa i, ci conteaz frecven a i seriozitatea cu care medita i la aceste lucruri pân când adev rul din ele devine al vostru i devine parte din fiin a voastr , i aceasta v asigur cre terea“. Un c ut tor spiritual sincer mediteaz spre a a- i da seama de Realitatea Ultim spre a deslu i misterul vie ii i a mor ii, spre a în elege în str fundul inimii sale, care este Adev rul. O dat ce acesta cunoa te Adev rul, el cunoa te Realitatea Ultim , el devine Acela, i de aici nu mai r mîne nimic de cunoscut. O persoan care realizeaz (î- i d seama) de Brahman, devine Brahman, i tr ie te în Brahman. Cunoa terea este existen . Aceasta este cea mai înalt stare. India a avut ansa de a fi produs mul i sfin i i profe i care i-au dat seama de Adev r i au tr it mai mult sau mai pu in în starea de Extaz Divin. Chiar i în ultimele sute de ani oamenii au fost martori la asemenea sfin i ca Paramahamsa Ramakrishna, Swami Vivekananda, Swami Ramatirtha, Sri Aurobindo, Ramana Maharshi, Swami Ramdas, Swami Sivananda i al i câ iva de faim mondial . Adesea în timp ce vorbea, Ramakrishna c dea în Samadhi i de aceea se ruga adesea mamei sale divine s nu îl cheme frecvent la pieptul ei, pentru a putea conversa cu discipolii s i, în mod particular cu iubitul s u prieten Naren ulterior cunoscut lumii întregi ca Swami Vivekananda, pentru ca acesta s preg teasc o trup de voluntari care s r spândeasc mesajul s u, sfântul s u mesaj în India. Swami Ramatirtha a fost v zut adesea în starea de extaz în ultimii s i apte ani de via petrecu i în India i în Statele Unite. Adesea Swami Shivananda în starea de extaz, cânta i dansa uneori îns era doar lini tit. Cei mai mul i mesageri divini au fost în India i al i câ iva în restul lumii. Medita ia i concentrarea sunt adesea tratate ca fiind sinonime. Oricum, am trasat adineauri o linie distinct între concentrare i medita ie. Ca explica ie suplimentar , când cineva î i duce, dirijeaz , conduce, undele gândirii într-un singur punct sau pat ca o raz laser care adun razele împr tiate de lumin într-un singur punct, este vorba de concentrare. Fiecare corp are nevoie de concentrare pentru a în elege, asimila i utiliza orice informa ie, orice cunoa tere. Cînd concentrarea se prelunge te la 144 secunde, ea se nume te medita ie i când este extins la 144 deînmul it cu 144 = 20736 secunde = 345.6 minute, i se zice c s-a atins starea de Samadhi. Dup Ashtanga, Yoga cuprinde dou p r i principale astfel Hatha Yoga—Yama, Niyama, Asana and Pranayama o acoper pe prima, iar Pratyahara, Dharana, Dhyana and Samadhi, pe cea de-a doua. Nu exist cuvînt echivalent în limba român pentru Samadhi. Concentrarea este al aselea pas, Medita ia este cel de-al aptelea iar Samadhi al optulea stadiu din Yoga, când Sadhaka devine unit cu Fiin a Suprem . Concentrarea conduce la Medita ie, iar în mod similar medita ia constant prelungit duce la Samadhi. În alte Yoga, Manana, Nididhyasana, Upasana, Chintana, Dhyana— ace ti termeni sunt utiliza i cu diferen e subtile. Manana este un fel de reflectare. Este doar o mestecare, rumegare înceat i subtil . Aeasta se face printr-o intens practicare a Manana. Chintana este de asemenea un fel de reflectare i meditare pentru a asimila gândurile în con tien , pentru o impresie corect , corespunz toare , i pentru o în elegere profund . Medita ia intens asupre Sinelui sau Brahman sa a ORIC REI PERSONALIT I SPIRITUAL ILUMINATE se nume te ‘Nididhyasana’. A a cum a f cut sfântul Francisc din Assisi. ‘Upasana’ vine de la medita ia devotului practicat în , Jnana Yoga Sadhana i Bhakti Yoga. Upasana semnific ‘stând aproape de’. În Jnana Yoga Sadhana c ut torul trebuie s stea aproape de Sine sau Brahman; pe când în Bhakti Yoga un devot trebuie s stea al turi de Dumnezeu. Un practicant adev rat(Sadhaka) va ob ine rezultate sigure i rapide, când va parcurge corespunz tor etap dup etap sub coordonarea unui GURU sau înv tor.

Primele patru p r i sunt menite s purifice mintea i s ob in un corp puternic i potrivit pentru a recepta i re ine puterea DIVIN . În zilele noastre mul i pun semnul de egalitate între Yoga i practicarea câtorva asane i pranayame. Aceasta nu este suficient pentru în l area spiritual . Totu i este mai bine s practica i câteva asane i pranayame pentru propria s n tate decât deloc. Dar Yoga adev rat începe cu retragerea sim urilor(pratyahara), practicarea concentr rii, prelungirea periodei de concentrare sub o atent coordonare, pentru a atinge stadiul medita iei, i în final pentru a deveni unit (Yoga a se al tura, a se uni) cu Ralitatea Suprem , cu ADEV RUL. Astfel medita ia nu înseamn a numai a fi pustnic, ascet sau retras. Este extrem de important în via a de zi-cuzi. Este un imens ajutor pentru student, pentru tân r sau pentru b trân. Un on care poate medita poate deveni un mai bun conduc tor, un mai bun om de afaceri, un om mai performant. Dimpotriv , dac o persoan nu poate medita, va duce lips de creativitate, curaj i încredere în atingerea scopurilor sale. În ziua de ast zi, cî iva medici i psihologi î- i sf tuiesc pacien ii suferinzi de nervozitate, de enerv ri neobi nuite, de deranjamente mentale, team i complexe de inferioritate, de lips de încredere, s mediteze al turi de tratamentul medical. Deci medita ia este foarte necesar în aceste zile când omul duce o via complex i tensionat . În fiecare diminea i fiecare sear , preferabil la r s rit i la apus, sta i într-o postur confortabil cu coloana vertebral dreapt , relaxa i-v fiecare parte a al corpului, apoi mintea, i sta i nemi ca i, în acea i postur , cât de mult pute i. Întodeauna este mai bine ca înainte de aceasta, când v a eza i pentru medita ie, s invoca i maestrul(Guru) i Ishta Devata, pentru a ob ine binecuvântarea, ghidarea acestora i pentru a v exprima recuno tiin a. Gradual cre te i durata medita iei. Este u or s v relaxa i membrele corpului dar nu este u or s v relaxa i mintea. Acest proces de relaxare, lini tire i con tientizare a corpului va reduce automat frecven a respira iei, care, la rândul ei, v va ajuta în medita ie. Multe gânduri v traverseaz mintea acum i v vor traversa i atunci. Ele pot chiar s v deranjeze.Nu v teme i. Încerca i s r mâne i calmi i privi i-le cu st pânire de sine. L sa ile s vin l sa i-le s plece. Nu lupta i s s v elibera i mintea de undele gândirii. Încerca i s fi i indiferen i cu ele. Observa i aceste gânduri cu indiferen . Dup un timp – mai devreme sau mai târziu – ve i fi absorbit în Ishta-Devata vostru dac medita ia este obiectiv , sau în Fiin a voastr dac medita ia este subectiv . Odat ce a i gustat medita ia, crede i-m , v va pl cea s o gusta i din nou i din nou... Fie ca Dumnezeu Atotputernic i Milostiv s v ajute.

PRACTICA MEDITA IEI I.

“lini tea este Marea Revela ie”—Lao-Tse

1. Manuscris revelat de Dumnezeu. 2. Descoperirea revela iei pe care o aduce t cerea-interioar . 3. T cerea-interioar ofer , îns t cerea-interioar trebuie atins

i ob inut . NU ESTE U OR.

Exerci iul 1. Alege i o postur confortabil . Închide i ochii pentru zece minute. C uta i s v lini ti i total Inima i Mintea. Descrie i ‘Lini tea’ în termenii dumneavoastr . Experien a poate fi infinit de variat . Trebuie s elimina i vagabondajul constant al min ii. Reduce i la tacere agita ia emo ional . La apropierea de frontierele t ceriiinterioare pot ap rea PANICA i RENUN AREA. A- i putea avea o experien nepl cut . NU SUNT MOTIVE DE DESCURAJARE. Vagabondajul gândurilor reprezint o mare surpriz . Face i-v timp s EXPERIMENTA I acest vagabondaj al min ii. CEVA ÎNCURAJATOR—con tientizarea existen ei vagabondajului mental, agita iei interioare i a inabilit ii de a fi lini tit, arat c ave i un grad redus de t cereinterioar . ÎNCHIDE- I DIN NOU ochii, deveni i con tient de vagabondajul min ii pentru cca. dou minute. Acum în elege i c t cerea-interioar este cea care v d posibilitatea s pute i con tientiza vagabondajul min ii dumneavoastr . Minima T CERE-INTERIOAR pe m sur ce se dobânde te, v reveleaz din ce în ce mai mult, mai mult decât pute i voi în iv s v revela i altfel. Ve i ob ine: ÎN ELEPCIUNE, LINI TE, FERICIRE, DUMNEZEU PRECAU II: Nu trebuie s vorbi i sau s discuta i. Inspira i i expira i adânc i lent. Din nou închide i ochii pentru 5 minute. CAUTA I T CEREA-INTERIOAR . Nu c uta i NIMIC SENZA IONAL. De fapt nu c uta i nimic. Limita i-v la a observa. Lua i orice vine c tre con tiin a voastr , indiferent dac e mare, mic, banal sau obi nuit. CON INUTUL con tientiz rii este mai pu in important decât calitatea con tientiz rii. Pe m sur ce calitatea se îmbun t e te deasemenea se adânce te i lini tea-t cerea, ve- i vedea i experimenta. Ve- i descoperi spre încântare voastr c revela ia nu este Cunoa tere. Este putere: o misterioas putere care aduce transformare.

II. Senza iile corpului Trebuie s deveni i con tienti de anumite senza ii de care nu sunte i con tienti în mod explicit. Exerci iul 2. “Merge- i” cu ochii min ii în jurul voastru pentru a deveni con tient de degetele de la picioare, de labele picioarelor, de picioare, de genunchi, de coapse, de fese, de mijloc, de stomac, de piept, de umeri, de degete (începe- i cu buricele), de antebra e, de coate, de bra e, de spate, apoi din nou de umeri, de gât, de b rbie, de buze, de nas, de obraz, de urechi, de ochi, de frunte, de cap, de partea superioar a capului i de partea posterioar a capului. Nu insista i mai mult de 2-3 secunde pentru fiecare parte a corpului. Repeta i din nou i din nou timp de cinci minute. Aceast exerci iu are ca efect aducerea unei senza ii de relaxare. CEI MAI MARI DU MANI: Tensiunea nervoas , trairea prea mult în cap, a fi gânditor i imaginativ i de a fi prea pu in con tient de activitatea sim urilor. Este necesar de a r mâne în PREZENT i nu în trecut sau viitor.

Un Shadaka trebuie s st pâneasc aceast tehnic a con tientiz rii senza iilor. El trebuie s înve e s ias din zona gândirii i imagina iei i s se mute în zona (din Cap în Inim ) sentimentelor de iubire i a intui iei, unde ia na tere contempla ia, unde rug ciunea devine putere ce transform i o surs de încântare i pace. Pu ini dintre voi pot sim i o cre tere a Tensiunii. Observa i ce parte a corpului este tensionat i vede i exact ce tensiune sim i i. Con tientiza i faptul c sunte i tensiona i i observa i exact unde. A observa nu înseamn a reflecta ci a sim i. De obicei nu culege i nici o senza ie. De ce? Sensibilitatea voastr a murit de atâta tr it în cap. În Pielea noastr se desf soar în fiecare moment miliarde de reac ii bio-chimice pe care noi le numim senza ii i cerde i ca este greu s alege i câteva dintre acestea? V-a i împietrit, pentru a nu sim i unele r niri emo ionale sau conflicte pe care îns le-a i uitat demult... i percep ia dumneavoastr , con tien a, puterea de concentrare i aten ia sunt brute i nedezvoltate. FI I ÎN CONTACT CU SENZA IILE DIN NOU I DIN NOU f r a numi membrele i organele pe care le sim i i. Dac observa i un îndemn de a v schimba sau a v deplasa postura sau pozi ia – nu îi acorda i aten ie. Continua i exerci iul pentru înc câteva minute. Gradual ve- i sim i o anumit lini te în corp. Continua i cu exerci iul de CON TIENTIZARE pân ob ine i o anumit lini tire. Dac sunte i distra i, întoarce i-v la exerci iul de con tientizare a senza iilor corpului, mutându-v de la o parte a corpului la alta, pân când corpul devine lini tit din nou, mintea t cut , i sunte i capabili s simti i din nou lini tea care aduce pace i anticipeaz contemplarea lui Dumnezeu. ORICUM, NU r mâne i pre mult timp în mod inten ionat în starea lini te. Deoarece aceast r mânere poate fi relaxant i chiar încânt toare. DAR în aceasta const PERICOLUL unei transe blânde sau a întunec rii mentalului, care nu este bun pentru contemplare.Este ca un fel de autohipnoz care nu are nimic de a face cu ascu irea con tien ei sau cu contemplarea. IMPORTANT: NU CAUTA I ÎN MOD DELIBERAT lini tea sau t cere-interioar i nu r mane i ÎN MOD EXPLICIT în aceast stare atunci când ea apare. ÎNS C UTA I ASCU IREA CON TIIN EI. Într-o clip lini tea devine a a de puternic încât toate exerc iile i toate eforturile devin imposibile. Atunci nu va mai trebui s c uta i lini tea. Dar lini tea v va cuprinde. ATUNCI pute i sigur i profitabil s abandona i toate eforturile i s v l sa i în voia atotputernicei lini ti din voi.

III. Adâncirea exerci iului anterior— Senza iile corpului

Exerci iul “senza iile corpului” este a a de simplu, de fapt, dezam gitor de simplu. Pentru a avansa în acest exerci iu trebuie s îi p stra i simplitatea. Rezista i tenta iei de a c uta aspecte noi, îns încerca i s c uta i PROFUNZIMEA. Trebuie s practica i cel de-al doilea exerci iu pentru o lung perioad de timp. Pute i s v întreba i despre eventualele avantaje. Nu v întreba i. Face- i ceea ce vi s-a cerut în cadrul exerci iului i v ve i descoperi pe voi în iv . ADEV RUL se g se te mai pu in în cuvinte i explica ii decât în ac iuni i în experien . Deci s trecem la treab , cu credin i perseveren . Exerci iul 3. Închide i ochii. Repeta i exerci uil precedent “senza iile corpului” pentru cinci pân la zece minute. ACUM ALEGE I DOAR O MIC ZON A OBRAZULUI, COLECTA I ORICE SENZA IE. La început poate nu ve i sim i. Continua i exerci iul precedent, apoi intra i în aceast zon . Fi i con tien i de tipul senza iei care se ive te; mânc rimi, în ep turi, arsuri, smucituri, vibra ii, pulsa ii, amor eli..... Dac mintea vagabondeaz , întoarce i-v cu r bdare la exerci iul 2 i exersa i din nou.

IV. Controlul gândurilor Executând exerci iile anterioare de con tiien , mentalul dumneavoastr poate fi distras. Pentru a face fa unei asemenea situa ii, trebuie s p stra i ochii întredeschi i – r mânînd cu privirea pe un obiect sau pe o pat la o distan de cca un metru în fa a voastr . Nu fi i concentra i pe obiect/pat . F când aceasta, pute i fi deranjat de de vagabondajul min ii dumneavoastr . Nu trebuie îns s v alarma i. Practica i controlul asupra vagabondajului min ii cu r bdare i perseveren . Treptat ve i reu i. Pentru a trata distragerea mentalului pute i urma oricare din urm toarele dou c i: Exerci iul 4. a) Urma i-v gândurile a a cum un c telu din strad urmeaz orice pereche de picioare pe care o vede în mi care. Nu conteaz direc ia în care se mi c . Dup câteva secunde, trebuie s con tientiza i c gândi i. Pute i s v spune i în interior : Gândesc..........gândesc.........gândesc. Prin aceasta ve i con tientiza c procesul de gândire contiunu . b) Observa i-v gândurile ca un om care st la fereastr privind trec torii de pe strad . Dup un timp, trebuie s con tientiza i urm torul fapt : Gândesc..........gândesc.........gândesc. Pute i efectua oricare dintre cele dou exerci ii îns nu mai mult de cinci minute. Gândirea are tendin a de a se opri atunci când con tientiza i faptul c gândi i. O distragere ce are la baz o puternic înc rcatur emo ional : dragoste, team , resentimente, regrete – nu va ceda u or acestor exerci ii. Alte exerci ii discutate în continuare trebuie s v ajute în astfel de cazuri.

V. Sim irea respira iei Con tientiza i cum intr i cum iese aerul prin n rile voastre. Nu v concentra i cum intr aerul în plamâni, limita i-v la doar la a con tientiza respira ia prin n ri. Nu controla i respira ia. Nu încerca i s o adânci i. Nu este un exerci iu de respira ie ci unul de con tientizare. Ori de câte ori sunte i distra i, întoarce i-v cu vigoare la sarcina voastr de a fi con tient de fiecare respira ie. Continua i acest exerci iu zece sau cinsprezece minute. Acest exerci iu poate fi dificil pentru unii dintre dumneavoastr în compara ie cu exerci iile anterioare; dar este cel mai r spl titor în ascu irea con tien ei, în aducerea calmului i a relax rii. ORICUM, în încercarea de a con tientiza respira ia NU v tensiona i mu chii . Hot rârea voastr nu trebuie confundat cu tensiune nervoas . Pute i fi distra i la început dar trebuie s v reîntoarce i din nou i din nou la con tientizarea respira iei simplul effort implicat în a face aceasta – va aduce efecte benefice pe care le ve- i remarca treptat. Dup ce ve- i avea eficien în acest exerci iu continua i cu o alt variant de exerci iu întrucâtva mai dificil i mai eficace: Exerci iul 5. a) Con tientiza i senza ia de trecere a aerului prin n ri. Sim i i atingerea acestuia – în ce parte a n rilor sim i i atingerea aerului când inspira i… în ce parte a n rilor sim i i atingerea aerului când expira i….. b) Con tientiza i c ldura sau r coarea aerului …. Este rece când intr i cald când ias . c) De asemenea con tientiza i cantitatea de aer care care trece printr-o nar este mai mare decât cea care trece prin cealalt nar …. d) Fi i sensibili i aten i la atingerea u oar când inhala i i exhala i.... Continua i acest exerci iu pentru zece sau cincisprezece minute. În caz c aloca i mai multe minute ve- i obtine rezultate mai bune. Dar NU STA I singuri în acest exerci iu mai multe ore pentru o perioad mai mare de dou sau trei zile. Altfel acest exerci iu v aduce o mare pace i un sim mânt de profunzime i plenitudine care v încânt , dar concentrarea prelungit pe respira ie probabil c va produce halucina ii sau va deversa material din incon tient pe care nu ve- i putea s îl controla i.

CON TIEN

, CONTEMPLARE I RUG

Rug înseamn o comunicare cu Dumnezeu care este purtat prin utilizarea cuvintelor a imaginilor i a gândurilor. Contemplarea semnific o comunicare cu Dumnezeu care face posibil o utilizare minim a cuvintelor a imaginilor sau a conceptelor. Exerci iile de con tien “senza iile corpului” sau “sim irea respira iei” pot fi considerate ca i comunicare cu Dumnezeu. Mul i mistici ne spun c , în plus fa de mintea i inima cu care comunic m în mod obi nuit cu Dumnezeu , suntem înzestra i cu o minte mistic i cu o inim mistic , facult i cu care putem s -L cunoa tem pe Dumnezeu în mod direct, pentru a-L în elege i INTUI pe Dumnezeu în fiin a Sa adev rt – l sând la o parte toate gândurile, conceptele i imaginile. În mod obi nuit tot contactul noastru cu Dumnezeu este indirect – prin imagini i prin concepte. Pentru a putea s -L în elegem pe Dumnezeu dincolo de aceste gânduri i imagini trebuie s avem privilegiul unei anume dar – o inim mistic . În majoritatea dintre noi aceast inim zace dormind i în stare nedezvoltat . Dac este trezit , se îndreapt c tre Dumnezeu i, ne îndrept întreaga noastr fiin c tre El. De aceea trebuie s o dezvolt m , trebuie s îndep rt m zgura ce o înconjoar ca s poat fi atras c tre ETERNUL MAGNET. A fi aproape sau a descoperi Eternul Magnet, înseamn a g si mijloacele de a face mintea s tac . A face mintea s tac este o sarcin extrem de dificil . Cât de greu este de a ine mintea departe de procesul de gîndire, care produce gânduri într-un ir ce nu se mai termin . Dar cum se zice “cui pe cui se scoate”. A a c fi i în elep i i utiliza i un singur gând pentru a sc pa de toate celelalte gânduri care v umplu mintea. Un gând, o imagine, o fraz o propozi ie sau un cuvânt pe care mintea se poate fixa. A face o încercare con tient de a p stra mintea într-o stare f r gânduri, vid , înseamn a încerca imposibilul. Mintea trebuie s aib ceva ocupa ie. O concluzie ce pare tulbur toare: concentrarea pe respira ie sau pe senza iile corpului apare ca fiind o foarte bun contemplare. Exerci iile de con tien ne conduc la o adâncire a experien elor de rug ciune. A sosit momentul ca s v expune i Soarelui Divin în LINI TE / T CERE.

VI. Dumnezeu, în respira ia mea Exerci iul 6. Cu ochii închi i practica i un anumit timp con tientizarea senza iilor corpului. Apoi con tientiza i respira ia a a cum a i f cut-o înainte i r mâne i con tien i pentru câteva minute.... Reflecta i acum c acest aer pe care îl respira i este înc rcat cu Putere i PREZEN A Unit ii. Gând i aerul ca fiind un OCEAN Imens care v înconjoar … un ocean colorat cu prezen a lui Dumnezeu i cu fiin a lui Dumnezeu… Când trage i aerul în pl mâni trage i Unitatea … Fi i con tien i c respira i Puterea în prezen a lui Dumnezeu, a Unit ii odat cu fiecare respira ie. R mâne i în aceast con tien atât cât pute i… Observa i ce sim i i când con tientiza i c inspira i pe Dumnezeu cu fiecare respira ie…. ALTE REFLECT RI 1. Când inspira i, con tientiza i Spiritul Lui Dumnezeu care v inund pl mânii cu energia divin pe care o aduce cu el. 2. Când expira i, imagina iv c expulza i toate impurit ile … temerile … sim mintele negative… neajunsurile i sl biciunile. 3. Imagina iv c vede i întregul corp devenind radiant i viu prin acest de inspirare a Spiritului Lui Dmnezeu i de expulzare a tuturor impurit ilor… R mâne i în aceast con tientizare cât pute i f r a fi distra i.

VII. Respira ia, Comunicarea cu Dumnezeu Rug ciunea religioas o vom numi RUG ; rug ciunea intuitiv poate coincide cu CONTEMPLAREA Ambele rug ciuni ne conduc la uniunea cu Dumnezeu. Unele dintre ele sunt mai potrivite pentru unii c ut tori spirituali decât pentru al ii. În func ie de timp i de necesit i acestea se pot schimba. Orice comunicator cu Dumnezeu care se limiteaz doar la mintea ce gânde te, nu este un adev rat comunicator cu Dumnezeu ci cel mult unul în curs de devenire. Printre metodele de comunicare a c ut torilor spirituali nu exist o nici comunicare personal reu it , care s nu fie cel pu in într-un anume grad o comunicare cu inima, i care s nu con in pu in emo ie. Dac o comunicare , o împ rt ire de gânduri, este în întregime i total lipsit de orice emo ie, pute i fi siguri c dimensiunea presonal , intim lipse te. V prezent m în continuare câteva varia ii ale exerci iului precedent, mai mult devo ional decât intui ional. Cum con inutul de gânduri în rug este minimal – va fi u or s trece i de la devo ional la intui ional , de la inim la inim . Exerci iul 7. Con tientiza i respira ia un anumit timp. Acum IMAGINA I-V prezen a Lui Dumnezeu în atmosfera ce v înconjoara… Nota i ce sim i i, când con tientiza i prezen a sa în aerul pe care îl respira i. Acum exprima i-v Lui non-verbal. În mod frecvent, exprima i un sentiment printr-o privire sau printr-un gest... Apoi din nou prin respira ie. Exprima i mai întâi de toate, un mare dor de El f r a folosi cuvinte, chiar i mental, zicându-I , “DOAMNE, mie dor de Tine….” Doar prin intermediul respira iei. Pute i exprima aceasta respirând adânc, adâncind inhalarea. Acum exprima i alt atitudine sau sentiment: UNUL DE ÎNCREDERE I CAPITULARE - f r cuvinte – doar prin respira ie, “DOAMNE, m predau în întregime ie …. ” Pute i face aceasta prin sublinierea exhal rii, prin expirarea de fiecare dat adânc i audibil. De fiecare dat când expira i sim i i ca v l sa i cu totul în mâna Lui. Apoi, dup un timp, lua i alte atitudini fa de El i exprima i-le prin respira ie: DRAGOSTE ..... APROPIERE.... i ADORARE INTIM ....... RECUNO TIIN ...... PRE UIRE.... când a i obosit, reântoarce i-v la începutul exerci iului i r mâne i în pace con tientizându-L peste tot împrejurul vostru i în aerul pe care îl inspira i i îl expira i... Apoi, dac tinde i s fi i distra i, relua i partea a doua a exerci iului i exprima i-v Lui în mod non-verbal înc o dat .

VIII. Lini tea Omul modern este invadat din nefericire de o tensiune nervoas care face ca t cerea-lini tea s fie aproape imposibil de ob inut. Dac el vrea de fapt s înve e s se roage el trebuie mai întâi s înve e s fie lini tit, t cut cu el însu i. De fapt, chiar aceast t cere i lini te devine frecvent rug , când El se manifest sub forma lini tii. Exerci uil 8. Repeta i exerci iul 2. de con tientizare a senza iilor corpului – întregul corp. De data aceasta începe i cu vârful capului i finaliza i cu vârfurile degetelor de la picioare, neomi ând nici o parte a corpului. Aten ie la orice senza ie din orice parte a corpului... Pute i g si unele p r i ale corpului complet golite de senza ii... Insista i pe acestea pentru câteva secunde-dac nu se ive te nici o senza ie, merge i în continuare...

Pe m sur ce deveni i mai priceput în acest exerci iu v ve i ascu i con tien a pân acolo încât nu va r mâne nici o parte a corpului în care s nu sim i i câteva senza ii... Pute i fi mul umit când insista i scurt pe por iunile blank(f r senza ii) i continua i pe p r ile unde sim i i mai multe senza ii – Muta i-v încet de la cap spre picioare... apoi din nou, de la cap spre picioare... i a a vre-o cincisprezece minute. Pe m sur ce con tien a se ascute ve- i aduna senza ii pe care nu le-a i observat înainte... pute i de asemenea aduna senza ii extrem de subtile, prea subtile pentru a fi percepute de orcine altcineva care nu este un tot întreg. Sim i- i întregul corp ca o mas de concentrare i pace adânc . Acum deveni i con tient de corpul vostru ca un întreg. Sim i i întregul corp ca o mas de diverse tipuri de senza ii… R mâne i a a o vreme, apoi reveni i la con tientizarea pe p r i, mi cându-v de la cap spre picioare … apoi din nou r mâne i în con tientizarea corpului ca un întreg…. Observa i acum lini tea profund care v cuprinde. Observa i completa lini te a corpului … Oricum, Nu r mâne i în starea de lini te încât s pierde i con tientizarea corpului… Dac sunte i distras oferi i-v ocupa ia de a v muta înc o dat de la cap spre picioare, devenind con tient de senza iile din fiecare parte a corpului. Apoi. Din nou, observa i lini tea din corpul vostru. Dac practica i în grup, atunci când ave i ocazia, observa i lini tea în întreaga înc pere. Este foarte important s NU mi ca i nici o parte a corpului când executa i aceast Sadhana. Aceasta va fi foarte dificil la început, dar de fiecare dat când sim i i necesitatea de a v mi ca sau v sc rpina sau v foi, con tientiza i imediat aceasta … Nu ceda i … necesitatea va disp rea în mod gradual iar voi ve i deveni înc o dat lini ti i … Este extrem de chinuitor pentru majoritatea dintre voi s sta i lini ti i. Chiar dac resim i i durere fizic , i deveni i tensiona i fizic, cheltui i-v tot timpul de care ave i nevoie pentru a deveni con tien i de aceast tensiune … UNDE o sim i i, CUM sau ÎN CE MOD o sim i i … i r mâne i a a pân când tensiunea dispare. Ve i sim i durere fizic , chiar dureri severe. Nu are importan cât de confortabil este pozi ia sau postura pe care a i adoptat-o, corpului vostru îi place s protesteze împotriva lini tii, dezvoltând dureri în diferite p r i. Când se înt mpl asta, un Sadhaka serios TREBUIE S REZISTE tenta iei de a- i muta membrele sau de a- i schimba pozi ia pentru a u ura durerea. Trebuie doar s con tientiza i puternic durerea. Con tientizarea poate fi total absorbit de durerea acut . Pute i începe s transpira i, chiar abundent. Mintea voastr poate gândi c ve i le ina de durere; în acest moment decide i s NU v lupta i cu durerea, s NU fugi i de ea, s NU dori i s o u ura i, ci doar s o con tientiza i, s v identifica i cu ea. Apoi ve i vedea c senza ia de durere este desf cut în p r ile sale componentele i ve i fi surprins s descoperi i c este compus din mai multe senza ii adic senza ii de arsur intens , smucitur sau senza ie ascu it de împuns tur , într-un punct care se mi c dintr-un loc în altul.... Acest punct pute i s îl identifica i ca durere... Dac ve i continua acest exerci iu, ve i vedea c ve i avea un raport interesant cu a a zisa durere i anume durere f r suferin . Fiecare Sadhaka va experimenta anumite tipuri de durere, cum am indicat mai sus, pân când corpul s u devine obi nuit s r mân perfect lini tit. A trata durerea prin con tientizare. Când în sfâr it corpul vostru devine lini tit, ve i avea o bogat r splat în BEATITUDINEA T CERII care este adus de lini te. Tenta ia de a v sc rpina este frecvent pentru încep tori. Aceasta se întâmpl deoarece odat cu con tientizarea ascu irii senza iilor, acesta devine con tient de senza iile de mînc rime i în ep turi care de fapt erau acolo de mult dar care erau ascunse con tientiz rii din cauza c lirii fizico-psihice pe care majoritatea dintre noi o transmit corpului i datorit con tientiz rii grosolane care nu le f cea sesizabile. Un Sadhaka trebuie s reziste la astfel de tenta ii pe durata Sadhanei de con tientizare.

IX. Ruga corpului

( O variant devo ional a “senza iilor corpului”) Exerci iul 9. Mai întâi lini ti i-v prin con tientizarea senza iilor în diferite p r i ale corpului vostru… Ascu i i-v con tientizarea prin trierea chiar i a celor mai subtile senza ii, nu doar a celor grosiere i a celor evidente… ine i mâinile pe genunchi. Acum mi ca i foarte u or mâinile i degetele în a a fel încât s se opreasc în poal , cu palmele fa în fa , cu degetele lipite i orientate în sus… Mi carea trebuie s fie foarte, foarte lent … ca deschiderea petalelor unei flori… i în timp ce mi carea este în desf urare FI I CON TIEN I de fiecare parte a acesteia. O dat ce mâinile se odihnesc în poal , deveni i con tien i de senza iile din palme… Apoi deveni i con tien i de gestul în sine, care este un gest de rug catre Dumnezeu… Ce semnifica ie are pentru dumneavoastr acest gest? Ce îi spune i lui Dumnezeu prin acest gest? Spune i-o f r cuvinte, doar identificându-v cu gestul... Poate s v dea senza ia unui gen de rug pe care o pute i face cu corpul vostru... Când v ruga i cu corpul da i putere i corp rug ciunii voaste. Oamenii e ueaz în a asocia corpul cu rug ciunea; ei e ueaz în a lua cu ei i corpul în interiorul bisericii sau a locului de venerare, ei stau în prezen a lui Dumnezeu, dar sunt f r grij în privin a felului în care stau... Ei nu în eleg cum s tr iasc prezen a vie a lui Dumnezeu. Deci un devot a lui Dumnezeu trebuie s în eleag sensul i menirea “Rugii corpului”. Gesturile sugerate sunt doar exemple. Un devot poate inventa propriile gesturi pentru a- i exprima Dragostea, Pre uirea, Adorarea, Capitularea, Recuno tiin a… Închide i ochii. Lini ti i-v cu ajutorul unui exerci iu de con tientizare. SIM I I c sunte i în prezen a lui Dumnezeu într-un mod foarte devo ional, cu mâînile unite unite devo ional în fa a voastr , ridica i-v încet fa a c tre Dumnezeu … ine i în continuare ochii închi i … Ce îi spune i lui Dumnezeu prin fa a îndreptat c tre El? R mâne i câteva momente cu sentimentul comunic rii … Apoi deveni i complet con tien i de pozi ia fe ei voaste … de senza iile fe ei voastre … Dup câteva momente întreba i-v din nou ce î-I exprima i lui Dumnezeu prin fa a ridicat , i r mâne i a a o vreme...

X. Atingerea lui Dumnezeu Aceasta este tot o variant devo ional a “senza iilor corpului” pe care o ve i g si folositoare dac ave i rezerve privind exerci iile “senza iile corpului”, “ruga corpului” sau “contemplarea”. Exerci iul 10. Repeta i unul din exerci iile “senza iile corpului”. Dedica i-v ceva timp pentru a experimenta multiplele i subtilele senza ii din diferitele p r i ale corpului vostru … Acum REFLECTA I: Fiecare senza ie pe care o simt, indiferent cât de u oar i de subtil este rezultatul unei reac ii biochimice care nu poate exista f r Atotputernicul Dumnezeu.. SIM ITI puterea lui Dumnezeu la lucru în producerea fiec rei senza ii... Sim i i-iI atingerea în fiecare senza ie pe care EL o produce… Sim i i atingerea lui Dumnezeu în diferitele p r i ale corpului vostru: aspr , neted , placut , dureroas ... Experimentarea lui Dumnezeu nu trebuie s fie ceva senza ional sau deosebit, mai pu in când v este dezvoltat devo iunea i Dragostea Divin . F r nici un dubiu experimentarea lui Dumnezeu este diferit de experien a obi nuit cu care suntem familiariza i: este o adânc lini te de care am, vorbit mai devreme, întunericul lucios, goliciunea care aduce împlinire. Adesea, sunt nenum rate lic riri a Eternit ii sau a infinitului care vin c tre noi atunci când le a tept m mai pu in, în mijlocul preocup rilor noastre. Cineva trebuie s fac a a de pu in, întradev r, pentru a-L experimenta pe Dumnezeu. Tot ceea ce trebuie s fac cineva este s se lini teasc pe el însu i, s devin lini tit – i s devin con tient de senza iile mâinii. Fi i aten i la senza iile din mâna voastr ... Atunci î-L ave i pe Dumnezeu, tr ind i lucrînd în voi, atingându-v , puternic lâng voi.. Sim i i-L ... Experimenta i-L. Majoritatea devo ilor caut dup o experien mai deosebit . Bineîn eles este mai mult în a-L experimenta pe Dumnezeu decât de a sim i senza iile dintr-o mân . Este necesar o lung explica ie pentru a cunoa te realitatea – îns fi i siguri c

aceaste simple i umile exerci ii o s v ajute mult în drumul c tre cunoa terea realit ii. Uit m cu to ii prea u or c una dintre marile lec ii ale încarn rii este c Dumnezeu este g sit i în obi nuitul de zi cu zi. Dore ti s î-L vezi pe Dumnezeu? Uit te la realitatea de lâng tine. Vrei s î-L auzi? Ascult plînsetul unui copil mic, rîsetele de la un simplu chef, vîntul fo nind frunzele din copaci. Sau doar lini ti iv , deveni i con tien i de senza iile din corpul vostru, sim i i PUTEREA SA TOTAL la lucru în voi i sim i i cât de aproape este EL în voi.

XI. Concentrarea (Acesta este un exerci iu de con tien pur ) Exerci iul 11. Alege i un obiect al unui anumit sim ca obiect de baz a aten iei. V sugerez s alege i sau senza iile dintr-o anumit parte a corpului, sau respira ia sau sunetele din jurul vostru. Concentra i-v aten ia pe acest obiect, dar f ce i-o în a a fel încât dac aten ia v alunec spre altceva s fi i imediat con tien i de aceast alunecare. S presupunem c a i ales ca obiect de baz al aten iei respira ia voastr . Concentra i-v asupra respira iei ... Este foarte probabil ca dup o vreme aten ia voastr se va deplasa c te altceva – un gând, un sunet, un sim mânt... Acum, cu condi ia s fi i con tien i de aceast deplasare a aten iei, deplasarea nu trebuie s fie considerat o distragere a aten iei... Oricum, este important s con tientiza i aceast deplasare chiar în momentul când deplasarea are loc sau imediat dup aceasta. Considera i-o distragere a aten iei doar dac deveni i con tien i de deplasarea aten iei la mult dup ce ea a avut loc. Presupunând c a i ales respira ia ca obiect de baz al aten iei. Atunci exerci iul vostru va fi cam a a:“Respir... Respir... Acum gândesc... gândesc... gândesc... Acum ascult un sunet... ascult.... ascult... Acum sunt enervat.... enervat. Acum m simt plictisit... plictisit...” În acest exerci iu, vagabondajul min ii nu este considerat o distragere a aten iei, cu condi ia s fi i con tien i c aten ia se deplasaze c tre alt obiect… Odat ce deveni i con tien i de aceast deplasare, r mâne i la noul obiect (gândire, ascultare, sim ire...) o vreme, apoi întoarce i-v la obiectul de baz al aten iei (respira ia)... priceperea voastr în auto-con tien poate deveni atât de mare încât voi nu deveni i aten i la deplasarea aten iei la un alt obiect, ci chiar la dorin a de a face deplasarea, la impulsul din voi de a v deplasa la altceva. Ca i atunci când dori i s mi ca i mâna..... mai întâi sunte i con tien i de apari ia dorin ei de a mi ca mâna, consim i i la aceast dorin , transporta i în afar aceast dorin , apoi apare prima mi care a mâinii... Toate aceste activit i sunt executate într-o infinitesimal frac iune a unei secunde i de aceea g sim c este imposibil de distins una fa de alta pân când lini tea sau t cerea din noi devine aproape total i con tien a noastr cap t ascu imea unei lame de brici. Auto-con tien a este un mijloc foarte puternic pentru a cre te dragostea fa de Dumnezeu sau aproapele nostru. Auto-con tien a înal dragostea. Dragostea, când este autentic , cre te i adânce te auto-con tien a. Nu c uta i mijloace ascunse de a v dezvolta auto-con tien a. Începe i cu lucruri modeste cum ar fi con tientizarea sim mintelor corpului sau con tientizarea lucrurilor din jurul vostru i apoi cu alte exerci ii pe care vi le-am sugerat aici i nu va trece mult timp pân când ve i observa fructele lini tii a calmului i a dragostei pe care înal auto-con tien a ne-o aduce.

XII. Constatarea prezen ei lui Dumnezeu în tot ce exist (Aceasta este o recapitulare a majorit ii exerci iilor anterioare) Exerci iul 12. Executa i unul dintre exerci iile de con tien precedente. De exemplu lua i “senza iile corpului” ca focalizare a aten iei voastre… Nu observa i doar senza iile care sunt percepute u or de con tien a voastr , cele grosiere, ci observa i-le deasemenea pe cele subtile … Dac este posibil nu da i senza iilor nici un nume (arsur , amor eal , în ep tur , mânc rime, r ceal …). Doar sim i i senza ia f r a-i pune vreo etichet … Face i la fel cu sunetele… Capta i cât pute i de multe… Nu încerca i s identifica i sursa sunetului. Asculta i sunetele f r s le eticheta i. Pe m sur ce continua i acest exerci iu ve i observa o mare pace interioar care v va cuprinde, o lini te profund … Acum con tientiza i rapid, scurt , aceast pace i lini te… Sim i i ce bine e s fi i aici, acum. S nu ave i nimic de f cut. Doar s fi i. Fi. Pentru aceia care au înclina ii devo ionale. Executa i exerci iul precedent pân când sim i i pacea care vine cu acesta… Acum deveni i con tien i, pentru o scurt vreme de aceast pace i lini te… Acum exprima iv lui Dumnezeu nonverbal. Imagina iv c sunte i mut i pute i comunica doar cu ochii i cu respira ia. Adresa i-v lui Dumnezeu nonverbal, “Doamne, este bine a fi aici cu tine.” Sau nu comunica i de fel cu Dumnezeu. Doar odihni iv în prezen a lui. De asemenea, pentru cei cu înclina ii devo ionale, un exerci iu rudimentar în a-L g si pe Dumnezeu în toate. Reîntoarce i-v în lumea sim urilor… Deveni i cât de con tien i pute i fi, cu aerul pe care îl respira i… cu sunetele din jurul vostru.. de senza iile pe care le sim i i în corp… Sim i i-L pe Dumnezeu în aer, în sunete, în senza ii. R mâne- i în aceast lume a sim urilor. R mâne i cu Dumnezeu.... Preda i-v acestei lumi a sim urilor (sunete, senza ii tactile, culori...) .... Preda i-v lui Dumnezeu…..

IN L AREA INDIVIDUAL

I BUN STAREA LUMII

Societatea “Via a divin ” http://www.sivanandadlshq.org ofer un panaceu pentru toate necazurile sociale i politice ale lumii moderne. Cele trei fundamente a “Vie ii divine” – Serve te, Iube te, D ruie te – sunt pilonii pe care poate sta un individ, sau de unde se poate în l a, sau de unde se pot construi fraternit i umane. Astfel via a în aceast lume poate deveni fericit , f r temeri, i s aib un scop. Dac cineva încearc s observe oamenii, poate vedea trei tipuri de persoane – extroverti ii, introverti ii i ambivalen ii. Extroverti ii sunt persoane a c ror minte se orienteaz întotdeauna c tre exterior. Ei devin sclavii propriilor sim uri. Ei sunt dup bani, pl ceri i pasiuni, pozi ii i putere, onoruri si aplauze. Ei sunt limita i de cond ii i circumstan e i de circumferin a vie ii. Normal, c ut rile lor sunt în afar i ei uit scopul i destina ia fiin ei umane. Introverti ii sunt acele persoane care sunt reflective i contemplative i doresc s studieze domeniul lor intern, universul intern ascuns în ei. Goethe îi zicea “Universul intern al omului”. Acestia renun la pl ceri i pozi ii, inându-se la distan de aplauze sau onoruri. Farmecul lumii lor este acela c sunt doar pu ini introverti i. Ambivertitul este o persoan cae nu se decupleaz de la exterior, ci tr iesc în “interior” i fac din exterior un vehicul al interiorului. Ei î- i dedic via a serviciilor altruiste i î- i plaseaz via a pe altarul Marelui Creator al universului. O astfel de persoan realizeaz sfin enia serviciului, nec utând nimic pentru pentu ei, p strând în ei str lucitoarea Divinitate. Sunt încarn ri ale umilin ei i compasiunii , a dragostei pure izvorâte din inim . Dar f r a deveni introvertit nu este posibil ca cineva s devin ambivertit. i o astfel de persoan este un/o sadhaka în adev rat sens. De fapt, omul este un sadhaka în scut, dar e ueaz în recunoa terea concep iilor gre ie, a în elegerii gre ite , a arogan ei i a vanit ii.

Holistic View “There is a common tendency to isolate spiritual principles from politics, especially in these days of great intellectual power. Dreamers and visionaries are often brushed aside as people with their heads in the clouds”, out of touch with stark realities. In so many ways man has become wedded to the doctrine of self-salvation, self-achievement and self-dependence that in the resultant excitement of great material achievements he is in danger of forgetting the eternal truths upon which this entire universe exists and its future heritage depends. The bad habit of complaining against others, the conditions and slackness in sincere attempts, and a lack of love for himself and humanity—and man becomes a prey of vanity which subsists on false values. Man generally thinks falsely that he is unblemished and superior to others and that others are blemished and inferior. The inevitable consequence is that he gets a perverted vision and loses the capacity for seeing and accepting Truth. If a man develops an attitude of selfishness, he is liable to poison every good sight and tie. But, if his attitude becomes one of helpfulness and understanding, he shall beautify every tie—foes will turn into friends, problems will have their solutions and man will have his salvation. Unfortunately, man thinks his gain in the loss of others, his progress in another’s downfall and his happiness in another’s unhappiness. It is a tremendous mistake and a dangerous trend born out of indiscrimination and selfishness. The inspired visions of saints, mystics and leaders in the religious education, social, economic and artistic scene of every country have truly reflected the true aspirations of the people. From these visions was born the practical reality of everything which is recognised to be good in their way of life. And of course, everything that is discordant or bad is the outward result of individual and collective negative or evil thinking or beliefs. One of the greatest saints of the present day Sri Swami Sivanandaji Maharaj has placed before the world the ‘Divine Life’ gospel for the uplift of the individual and attainment of divinity in the end which can be summed up in six succinct words, “Serve, Love. Give, Purify, Meditate, Realise.”

The physical frame of a man owes much to the world because it is made of the same five elements of which this world is composed. One has, therefore, to serve one and all without any distinction whatsoever and without any expectation of return or reward so that he may clear out his debt towards the world. One must properly understand that the acquired wealth and power are not his own but are the ‘trust’ of the poor and weak. In the right use of things lies the key which consists in the service of others. Service and sacrifice, hence, are the acme of duty and dutifulness. When a duty is performed as a duty for duty’s sake, it becomes the source of salvation and not the bondage of attachment. But he should not have the idea of doership. Hence the service and performance of duty with a feeling of responsibility and pure heart without expectations, which is prompted by an inner sense of fellowship and unity, reduces attachment and destroys the sense of doership and thus liberates the man. Love is light, life, eternity. There is nothing else to achieve in this world but love. In love consists the perfection of human life. All impurities are rooted in the craving for the pleasure of the senses, but love is not there. Love is the nature of the beloved and the life of the lover. One must know that faith and Love go together, because in the sense of unity resides Love and in the ending of desire is the dawn of Love. Man has sincerely to understand that the outer form of action warranted

by a given situation generally makes little difference to the Love and sympathy in one’s inner attitude. The man has to learn a great lesson that he has to love even a sinner, while hating the sin. A man, who is an inborn sadhaka, must learn the lesson of forgiveness even without asking for the same from the person who has done something wrong. Thus only the impurities of man’s mind can be washed off. Of course, it requires great moral strength to seek forgiveness for one’s own past wrong actions. Only one who is truly repentant and who has realised that any satisfaction of the senses derived from evil propensities is bound to reap a harvest of evil and sorrow. Man should not be confounded with a seeming contradiction between forgiveness and justice. Man’s sense of justice is distorted, on account of the limitations of his ego, his reactions are perverted. Strictly speaking, in one sense, man can do justice only to himself because he can understand his own mind and not of others. As aman and as a sadhaka one should, therefore, refrain from judging others; and also one should be forgiving others in so far one feels wronged by others. When the mind is devoid of hate, a long step is taken by man towards recovery. Love is the tremendous curative force for an individual and for the society. So the great Master emphasised greatly this love factor and preached in practice—Love all, hate none. God is in all, do not hurt Him. The urge to give happiness to others helps man to destroy his own craving for pleasure. The desire for pleasure is the cause of frustration; giving and sharing what you have and serving others with compassion consumes the craving for pleasure. He warned an aspirant that generosity motivated by attachment, and renunciation caused by anger are fruitless. The truth is that the supreme giver is ours, but all the things He gives are His. Therefore, man should learn the lesson of giving and giving with happiness all the good that he possesses and not think that by giving he will lose. In fact he will gain something which is Divine and Eternal. If the three mottos above—Serve, Love and Give—are properly understood and practised by man in his day-to-day life, he will find that his heart has become purified and he is living in a higher stage and better society. In fact, in the renunciation of one’s rights and protection of rights of the others lies the secret of attainment. His mind becomes purified and then alone he is in a position to meditate and realise. This is the gospel of Divine life which is the need of the hour, and if we follow this, we shall be serving this world in a better way on its upward march. Then alone can there be ‘Ramarajya’. Let us march on this path with confidence and faith, with sincerity and strength, with devotion and dedication. May God and Gurudev bless you! Radia i dragoste i bun tate c tre toate fiin ele. Nu c uta i niciodat gre elile i defectele altora. Aprecia i întotdeauna p r ile bune din al ii. Trece i peste sl biciunile lor. Ruga iv pentru cei ce vor s v fac r u. Fi i indulgen i cu insultele i jignirile. Fi i buni i face i bine. —Swami Sivananda