Matteo Carcassi - Metoda de Chitara

matteo carcasst

•

METODA DE

CHIT~

8 u c u r e ~ t i, 1 9 8 0

EDITURA MUZICALA

Traducere de I. EFREMOV Control ftiintific fi tehnic de

~T.

FREISCHBERGER

Coperta de AUR£L BULACU

Aceasta metoda s-a tiparit dupa: MA 7'T£0 KAPKACCH

Ill K 0 JI A 11 r P bl Ha UJeCTHCTpyHHOH rnTape Tiepeuon H. PO)I{,llECTREHCKO:ft Tio11 o6wcA IJC!laKUHeA A. 1-fBAHOBA-KPAMCKOfO BceCOl03HOe H3):!a TeJTbCTBO •• CoBeTCKidi KOMfl03HTOp"

MocKsa. 1971

PREFATA Cind am inceput sa scriu aceasta metoda nu mi-am propus sa elaborez o lucrare Am urmarlt doar sa prezlnt mal accesibil studiul chitarel ~I am intocmlt un plan care sa ofere posibilitatea unei insu~lri rilai aprofundate a tuturor particularlta~ilor acestul Instrument. Tndelungata experlen~a. pe care am capatat-o in decursul activita~ll mele pedagoglce, m-a inarmat cu o serle de cuno~tln~e practice~~ foarte folositoare pe care am dorit sale expun in scrls. Am depus multa sirgulnta sa-mi a~tern materialul acumulat intr-o succeslune in a~a fel orctonata incit chlar un elev care ini~ial nu ar avea nicl o no~lune despre instrument sa poata inva~a sa cinte Ia chitara ~I sa nu intimpine, de Ia prlmul ~I pina Ia ultimul studiu, diflcultati deosebite, pe care, de altfel, le intilne~te chiar in procesul studiului. Fara sa neglijez insemnatatea pozltiei miinli stingi (element asupra carula ma vol oprl amanun~it) ml s-au parut insa intotdeauna mal importante procedeele milnll drepte, care lmprlma cintului straluclre ~~ slguran~a. Pozl~la acestel milni am descrls-o in partea a doua a lucrarii in capitolul .,Pozl~ll". Partea a trela, de o deosebita insemnatate, este aldituita din 50 de plese, in dife· rite caracterlstlcl, expuse intr-o anumita succeslune. To~l eel care, cit de cit, sint animati de dorln~a de a invata sa cinte Ia chitara, studiind cu atentle, de Ia inceput ~I pina Ia sfir~lt, metoda mea, vor reu~i sa ob~ina o lmagl'!.e completa asupra tehnlcil executarii Ia acest instrument. ~tiln~lflca.

MATTEO CARCASS!

TABELUL DE BAZA A OISTRIBUIRII NOTELOR PE TASTIERA CHITAREI GAMA NATURAL.A. PE FIECARE COARDA Distanta cuprinsa intre barele de pe tastiera chitarei este egata cu un semiton II

~

f:

tt:

€ f:l=

re

m t ]fa

oll

Oescrierea instrumentului

coarda 1 •: m1

- .. - 3

., ~-

.,

•

"8

£ <

Ira

rv

sol

. sol

r1

_,_ 4 ~

____ t

L _

-------...---. --re

-u-s~

_ l__ _

r--------

-T-

.,;si

I

__j

--------r

..

T

T

I re

~

"'0

~ Sc c

::ll

.., l ~ ::ll

8...

~~

f"

::ll

s l~ildol

..,.

..;.

si

do

s1

A. B.

Fat a

E.

Cuie

Calu~ul

F.

Coarde

c.

Rozet a

G.

Pragu!?

D.

Tastiera

H.

Interval

A·

la

I

m'l~

--

do

r·-

--T

ta

1

r e-

D

~

r8

re

......--

-

\

--~~{T~~~~~~~~~~~o-~~~~~~~~J:lJ~'

a. •n

_7r~

~

!!..

'-

:. ;:

·~.1 b~ l·~~l~ ~;,..1~~ ~~

!.

~..I~. ~hl~,.v,

Gama cromatld. pe fiecare coarda

TTTIT

-·-. ~~; tfli .• I;J6;1; r;r; 6;~ l.ll; #

J~J ~

q

~

#

~

d J iJ l

I

'

\

\

\

PAR TEA NOTIUNI GENERALE Chltara are ~ase coarde din care prlmele trel sint din Intestine, Jar celelalte trel din mltase infa~urate in fir metallc. Not 1: Coardele, despre care vorb~te Carcass!, nu se mal folosesc. In prezent se intrebuin~eazi coarde din nylon care nu sint cu nimic mal prejos de cele din intestine sau mitase.

Toate coardele sint acordate in cvarta, cu excep~la coardel a doua care se acordeaz! in ter~a mare fa~ de coarda a trela. A~EZAREA

Pentru ca chltara sa fie ~lnuta corect trebuie ca executantul sa se afeZe pe scaun sprljlnlndu-~1 plclorul sting pe un sdunel, care sa alba inal~imea de 10-15 em., Jar genunchlul drept sa fie inclinat spre dreapta. Genunchlul sting ramtne in pozl~la sa normala. Chltara se afaza cu scobltura el pe femur, in ~a fel incit partea de dlnalnte a fetll sa cada vertical pe podea. Aceasta pozl~le ofera lnstrumentulul trel puncte de sprijln, contribulnd astfel Ia perfecta lui stabilltate. Milnlle nu trebule sa fie incordate.

MINA STINGA Mina stinga sprljlnl u~or tastlera intre degetele mare Jl aratator. Virful degetulul mare trebule sa se gaseasca pe partea coardelor groase, sub tastlera, pe care doar o atlnge u~or. Degetele aratator, mljloclu, lnelar ~I mlc se afla linga prima coarda (cea mal subtlre). Mina stinga trebuie lasata Iibera, cotul indepartat de trup, urmarlndu-se ca palma milnil sa fie u~or arculta. Degetele trebuie sa fie putln rlsflrate in ~a fel incit ele sa poatl sl cadl, asemenea unor clocanele, pe prlmele patru Intervale. Din aceasta pozltle ele cad pe prlmele trel coarde.

l NT II deget - degetul mlc. De oblcel coardele a ,asea, a clncea ,1 a patra, care emit sunete joase, sint denumlte ba,i. De cele mal multe orl sunetele lor sint emlse cu ajutorul degetului mare. Sunetele celorlalte trel coarde pot fl emlse, in game ,1 fraze melodice, cu degetele aratltor ~I mijloclu. schimbindu-le succeslv Ia flecare nota. Degetul lnelar partlclpa Ia lriterpretarea acordurllor, arpeglllor '' consonan~elor din patru clncl ,1 ,ase note. Not l: lnelarul poate si particpe $1 el Ia interpretarea melodiei Ia fel ca $1 ari. titorul $1 mijlociul.

Ca sa se obtina un sunet bogat ~I catlfelat el trebule sa fie emls ceva mal puternlc, insa nu incordat, reallzat cu · virfurile degetelor (evltind atlngerea coardelor cu unghiile) '' ac~lonind dintr-o pozl~le perpendicularl fa~a de coarde, N o t l: In tehnica actuali a cintului Ia chitari existi procedeul de folosire a unghiei, procedeu foarte des utilizat $1 indriglt de chitari$til soli$ti. Acest procedeu imprlmi sunetului chitarei un tlmbru pregnant $1 frumos.

Degetul mare al milnll drepte trebule sa lunece permanent pe coarda din care emlte sunetul ~~ sa se ridice doar atunci cind urmeaza sa emlta un alt sunet (exceptle o formeaza cazul cind coarda asupra carela ac~loneaza degetul este, in acel~l tlmp, vlbrata de un alt deget). Dupa aceea insa degetul mare trebule sa emlta sunetul coardel, fara sa atlnga vreo alta coarda. De multe orl degetul mare este pus sa emlta sunete pe coardele a trela 'i a doua, lar aratatorul, mijloclul 'I lnelarul - pe coardele a patra ,1 a clncea. Cazurl de acest gen apar adesea in acorduri, arpegll, in pasaje de terte. sexte, octave, precum 'i in fraze melodice.

ACORDAREA CHITAREI MINA DREAPTA Antebratul drept trebule sa se sprljlne pe marglnea chltarel, aflata intre fat~ ~I spatele lnstrumentului, in dreptul dlu~ulul. Mina trebuie sa cadi pe coarde in ~a fel tncit degetele arltator, mljloclu Jl lnelar, tlnute intr-o pozl~le semlcurbata, sa se afle deasupra prlmelor trel coarde. Sunetul trebule emls in partea de jos a rozetel.

EMITEREA SUNETULUI Sunetele sint emlse de cele patru degete ale milnll drepte '' anume: degetul mare, aratator, mijloclu ,1 lnelar. fn rare cazurl se folose,te '' eel de al clncllea

Acordarea chltarel se face cu ajutorul cuielor mecanlce ce se afla Ia capatul tastlerel. Cu ajutorul lor, coardele pot fl intlnse pina se ob~in sunete inalte, sau slabite, pina se ob~ln sunete joase. Prima coarda, apasata de degetul milnil stingi pe lntervalul al dncllea, trebuie sa corespunda cu sunetul LA din prima octava. Ea trebule sa sune identic cu sunetul LA al dlapazonului. Dupa acordarea prlmel coarde, in raport cu ea, urmeazl acordarea coardel a doua, care trebule aplsata pe intervalul al clncilea 'I adusi, ca sa sune in unison, cu prima coarda, Iibera. Coarda a trela se acorda in unison cu c:oarda a doua, pe lntervalul at patrulea, coarda a patra se acorda cu a trela, a clncea cu a patra, a ,asea cu a clnc,a, pe lnterval'ul al cincllea. dupa aceta,i princlpiu.

I

\

ACORDAJUL CHITAREI Dupa acordarea chltarel, coardele corespund urma· toarelor sunete:

coarda 1 coarda 2 coarda 3 coarda 4 coarda 5· coarda 6

·~

~~

a

e

II

(j

-0-

Mi

Re

Sol

Si

DIGITATIA (degetele de Ia mina dreapta ~~ mina stinga). Pentru marcarea degetelor de Ia mina dreapta de Ia mina stinga exlsta nota~ii corespunzatoare:

,1

Digitatia milnll drepte Degetul mare se noteaza cu + sau P sau ~ , aratator se noteaza cu . sau I sau y , mljlociu se noteaza cu .. sau m sau c inelar se noteaza cu . . . sau a sau 6

\Y

La

Dlgita~la

Mi

milnll drepte se marcheaza deasupra notei,

~~ id partea stinga a notei. Dlglta~la milnll stingi se marcheaza Ia

sub nota

fel ca 'i cea pentru mina dreapta. Marcarea coardelor poate fi facuta deasupraI notei, sub nota sau in partea ei din dreapta.

POZITIILE

"

Numarul pozi~lilor este acela~l cu numarul lntervalelor de pe tastlera. Primul deget determina ~I pozl~ia in care se afla. Cind prlmul deget se afla pe primul interval inseamna ca e vorba de pozltla intii. Daca degetul se deplaseaza pe al doilea Interval, avem pozi~ia a doua etc.

Digitatia miinil stingl Degetul aratator se noteaza cu 1 ., mljloclu se noteaza cu 2 lnelar se noteaza cu 3 " mlc se noteaza cu 4

"

PORTATIV CU INDICAREA NOTELOR CUPRINSE IN PRIMA POZITIE

®---------·,®---------,®·-------,®-----···.®·------, CDg

t;

-------- -- 1

3

~,JaltJ, 1 11n~ll~ ~ IIHfnrt_ll o

13

P

1m

P

1m1

m1m1

P---- - -------.--·

No tl:

Degetele miinll stingl, indicate pe portativ, c9respund intervalelor.

Coardele libere se marcheaza cu semnul 0

EXERCITII IN POZITIA INTII

~

(!

W±

I; 1 J J J ~ 1

t rr

IF

r Fr

j

IJ

J J

r IF r F r

IJ J J J IJ

J 4J

IJ

II

~

r r r r 1 r r r r 11 r r r r

r r r 1 r ~ r =tgJ

I

II

~ ~ J J J I J J :J 1 I J

1

1F

J J J IJ .::--- : l

4e r 1 E r lr r J :J IJ J F F lr@ rd 4r 1 J J r r r r 1J J J J IJ J aax-~ J~ 1

f;tJJ J IJ •J J J lr

Err IL F=tA41JS$r J l

f F r J J I J J J J IJ J J J I :J

£# ·

Jr

I

EXERCITII CU DIEZI coarda

®

·

- - - - - - - - - - - ® - --- - - - ----- - - -- -- - -- --- ® - - -- ---- - ---- -- - -- - - - - --- - ~

' gJ J J J IJ J 0

~ tt ~

1

''

4-

3

I

0

1

J f..1 ij II J 1y 2

3

"

~ -~ #~

® - - - - - - - - -'-· - -- - -- - ~- - - - - -·® - - - --- ---- --- --- --- --. -- -- - -,@ - - - - -- - - ---, - -- - -- -- --

f :J 0

,:J 1

~ u~

11

II

#- --

r •r «r r •r r 1r [ ! b

0

1

11

2

0

1

EXERCITII CU BEMOLI

'®!-- -1-- a--~ --&i -~¢--·a--# ---;---&i -wq·i-~~J--.-~J----~ --;~-j 4~J--- ;3- --~j ----;;----lfq~--- r·- -~r-- ~r- -- i --wqr··--r---&f~r --,:-- li 1

1642

8

EXERCifll CU DIEZI

,,!

~I

BEMOLI

1r I J J J J J J I JffJ J •J I J ~ J ~J J I J J J J I J r r 1 1 -4 nr )'r. 'J I•J ., , 'j·afiJ 'J I_J _t r 'r luJqJnJ J IJ~J J J lpJ JJI 1

,

I

'

( '·

~ i '

}"''

~

'

I)

•

·i

"A"'

.I.

I

':.,.,..,

"'

'

~ /E ,r."~- ~~~ "J1Jn~ I _J•J ~J I!~#~ ,J ~ I~ ,::~J~! :~- @~#J I 4J JP J I J#JuJ J I~J~>r J a.lq~ .J JpiJ J J J I J~r ."r r I _J,

_,_, ~'

~"

'

'

·t .I

1

4qrlzt r r 17 J J J I J&ri·J •

JA

{I

1 /J

4r

1r

""

-1 1

I

I

I

J

1

)h

~'Yf

j

'

.

,.. -

"

I/

tV

"'

•

I

I~J1.J J J l~:t J a~.J l~r,r r't I /.

'4"

/

,_,~, h·

I"f

1

I

,_A

I

r I r br r r lijr r r bJ IJJJ&JIJ;JJJI

E "r

, "'(

~ ;~-

;j

J J J J IJ J J J I w J r r I r r r r I J J J 4 IJ - II I

•

(

,.

1(.

I

n ...r

/

ACORDURILE ~I PROCEDEUL EMISIEI LOR

EXEMPLE

din 4 sunete

Executarea succesiva a sunetelor unui acord se nume~tc. arpegiu. Daca un acord urmeaza sa fie arpeglat atunci inaintea lui se pune semnul execu~ia lui depinzind de tempoul

din 5 sunete

din 6 sunete

. . d cerut. ln tempoul mr~cat, arpeg,rul se executa cu egetu 1 mare al miinii drepte care luneca pe coarde. v

! ~

rt

Pentru ca toate sunetele componente ale acordului sa sune bine trebuie ca degetele miinll stingi sa fie ~lnute intr-o pozl~ie seml-incovolata in a~a fel incit ele, asemenea unor ciocanele, sa cada ~i sa apese strins coardele pe intervale, fara ca sa impiedice sunetul celorlalte coarde. Degetele miinii drepte cad impetuos pe coardele. ce emit sunetele, deta~indu-se de ele doar atunci cind coardelor urmeaza sa II se imprime un vibrato.

Combinarea a trei sau mal multe sunete, dispuse in terte, se nume~te acord. Cind acordul este alcatuit din trel sunete, dispuse in tef1e, se nume~te trison. Sunetele trlsonului trebuie emlse cu degetele mare, aratator ~~ mijlociu. Daca acordul este alcatuit din patru sunete atuncl intervlne, in plus, ~I degetul inelar. Acordul aldtult din cincl sau ~ase sunete este realizat in felul urmator: degetul mare aluneca pe doua sau trel coarde joase in tlmp ce celelalte degete emit restul de sunete.

Din 3 sunete

J.

1642

BARR~

Barre este procedeul prin care degetul aratator al miinii stingi apasa simultan citeva coarde sau toate coardele. Exista doua genuri de barre: mare ~~ mic. ln barre mic primul deget apasa doua, trei sau patru coarde. ln barre mare primul deget apasa toate coardele. La execu~ia procedeului barre, palma miinii trebuie ridicata in a~a fel incit degetul mare sa se afle sub tastlera.

Barre mic

Efectul deosebit pe care-1 produce acest procedeu Ia chitara face ca arpegiul sa fie foarte des folosit. Suna atit de placut incit fara acest remarcabil procedeu cintul Ia chitara n-ar avea nlci un sens. Exerci~iile cu arpegii 1mprima degetelor milnii drepte for~a ~~ siguran~a. Pentru ca un arpegiu sa fie bine executat se cere ca, inaintea executarii lui, degetele miinii stingi sa fie amplasate pe intervalele respective ~~ numai dupa aceea sa se emita sunetele. Dupa ce se va executa ~~ ultimul sunec al acordului, folosind procedeul arpegiului, degetele urmeaza sa fie ridicate ~~ amplasate pe alte intervale, pregatind in acest fel acordul urmator. Aceasta r~gula este obligatorie.

Barre mare ARPEGII PENTRU TREI ~I PATRU DEGETE DE LA MiNA DREAPTA

oj

Aceste arpegii sint scrise peotru ex~rci~ii cu mina dreapta ~~ servesc Ia insu~irea pozi~iei miinii in toate variantele. lndata ce elevul reu~e~te sa le execute destul de sigur ~~ de repede, poate trece apoi sa studieze alte feluri de arpegii. fara sa neglijeze totu~i sa repete mereu aceste exerci~ii. Acordurile scrise Ia inceput servesc pentru construirea a 22 variance de arpegii , ce deriva din ele.

' ritoare pe doua coarde diferite. Pentru aceasta, se executa nota de sus prln percutarea ei cu degetul mfi drepte care, in acest caz, se afla pe coarda Iibera. Dupl aceea, degetul miinll stingi cade puternic pe nota, determinind-o astfel sa sune datorita percutiel efectuate de acest deget. Sunetul ob~inut in urma percu~iei efectuate de degetul miinli drepte.

II

_..-'

Percu~ie

feJ]I J J$14

Percutie realizati cu degetul milnll drepte. realizata cu degetul miinii drepte

EXERCITIU

-@j

'i i' -

*

~~~

~--:~

--;

~

:;..--~ ~ ~

o---

I

"i

~!':1t

~

ANDANTE

I

r

-

.,

-p- D.~ al

Fine

r

r

. EXEMPLE

Sunete ob~inute prin tragerea laterala a coardelor cu' degetele miinii stingi.

PENTRU ORDINEA SUITOARE A SUNETELOR (&egato din trei fi patru note)

Cu procedeul legato se pot executa trei ~~ patru note; Ele vor fi reproduse ca ~~ legato din doua note, adica prima nota va suna in urma percu~iei efectuate de degetul miinii drepte, iar celelalte note, prin caderea degetelor de Ia mina stinga. Sunete ob~inute prin tragerea coardei intr-o parte cu degetele miinil stingi.

J2

.t>

1 •

r

r·

~ - ~ Jll J J? i

r .r· r·

~ J2

r·

I •

r

~MODERATO

ti i

Fme

J? I i

1/f

I

r·

r· I

J>

fJ] Jl '

r'---'r

il

D. C. al Fine

(iJ

62~ l:t•r ~ 12~1.f I~ J: if ; ~;.~~ J ~~- i J I $~ i :5 1!~ i I~ p(~ I f8 f f I r J J J; JI ' f~ t I,.~ J ~ I'J3f J ~ 1Jaf -n ~] .I# }J I f

~

=I

mf

t

j

1642 .--

109

f

I i ~. ~·~

Ii

f

I J ~~ J I J i J I~ J d

·I

110

24. GAL 0 P

.,

r r

s~

-

-

r~

r

-

-

r

f

-

-

r

-

i

r .

r

r

r

•.

p

., 25. A N D A N T I N 0

-

-

r- r

D. C. al f'ine

-rI 26. VAL S

'

~~ I ;3,~ ]1 I pfJ pIf~ 4J 1fj ~& I JJ P- j JI

, pJJ u, 1f- ~ J. ~~

ltin 1qpp;a '.@J¢J# J,

6.fJ ~ J ~ j I@J# -~ ~~~ J t Jt Ji[JEJJ 3 I 1642

27. MAR$

,. c

~{

j

1

p~ ~

~

1 ':

~ ~~ u a ~ 1

p~ p

1

,-~~ ft}i"~~~ p~ ~ ~~:~:~·ami'-.~,

f

'*~ ?£3 J J 3 J. fl

~

-"J

-

~T

-

~]

j

J.

-

0

I'£7

J J J J.

=

r-

r

- r-

11

i

I

.,

1

II..

t)

t41

~

1642

r

D. C. al Fme

I

•LI •LI [J

113

28. LA R G H E T T 0

~~ ef ~·~.

,. J J~~?¥.~·# ~ jr pJ;] 1

1

J .01

~~ ~: ~.b~· J J 1ur? J ~ ~-~ I~ j ~ J J I (;J J 111: f I mf~=r=F;~~

,~ rjlJ F f I ~- .b ~- 3 J ~~r~ J r ~~

ctln. - - - - - - - - - •ctln.VII ctln. XII

ctln.XII

~

W

p I ~)~

~--

i (.J ~ J

_

I

-

D. C. a.)

Fine

29. R 0 N D 0

-

r

r '} .u

u

~

-

i

-

r

-

r

f

-

IX- - - - - - ,-..- - - - _,.....,_ - - _ , I

r- I

1

I

'*T

r

r;

1..

~ j. _!i-z_.- ~

----

-

-

f

~jlj:.rl

dolce

f

1642

'* r -

I 31

I

I

I

L

114

-

r

if

r

D.C.al Fine

115

,~ ~ J ~ ~ J~I~ J ~: J : I r J t r J p If;J J ; ~ I $~q J; ~ J ~ I: J; : J~ I r J ~ r J f I¥. r~ ; t I m ________ , v __ __ __ _ _ _ ,

I

D. C. al

Fine

31. L A R G H E T T 0

r l[fi ,~I;~~~~ $1 f#pa IJ§J ~ ~I &»# _fn@ 1·• .Jl;~ f I f?P: I fTI} ~I~~;~ #1 r r r r r r r ,~ g -r·

==-

D -

@¥ _?i~ ,J' I!fi~ J?1 ffi d ~ I Hi~ 1:~ i ~ ~ I r· r·

r·

r

r· r

pr r

V- - - - - - -

·.

-

-

r· -=======--

r~

-

-

-

-

- -

-

&ti~{===~;J===--J{n 1[.D; :II J> 1~.[£fir rirt ~. g(fj{a I r

_ ___

IX ___________ , Vll _ _ - __ - - - - - ,

- - - - - - - - - - - -

1 -

t!•

I

r

I

..

j·

-

1642

··-

;