Masini - Unelte

Cuprins Pag Capitolul 1. Studiu bibliografic privind maşini – unelte similare celei studiate..........................2 1.1 Tipuri de maşini – unelte similare……………………………………………………………….2 1.2 Tendinţe în construcţia centrelor de prelucrare.............................................................................9 1.3 Analiza caracteristicilor tehnice şi economice ale unor maşini de lucru similare.......................16 Capitolul 2.Tipuri de piese posibil a fi prelucrate şi sculele necesare pentru maşina–unealtă studiată..............................................................................................................................................29 2.1.Forme de piese posibil a fi prelucrate..........................................................................................29 2.2 Tipuri de scule şi caracteristicile acestora...................................................................................31 Capitolul 3. Proiectarea cinematică si organologică.....................................................................42 3.1 Analiza cinematică a maşinilor de lucru similare........................................................................42 3.2 Stabilirea caracteristicilor tehnice principale...............................................................................52 3.3 Schema bloc a maşinii.................................................................................................................53 3.4 Identificarea elementelor ce urmează a fi proiectate si realizarea proiectului tehnic(calcule cinematice, organologice, etc.)....................................................................................................57 - calculul magazinului de scule.............................................................................................63 - calculul mesei……………………………….……………………………………………87 Capitolul 4.Analiza pieţei interne si externe a maşinilor şi echipamentelor – evoluţie şi tendinţe........................................................................................................................97 4.1 Sectorul de maşini unelte in România.........................................................................................97 4.2 Analiza industriei de maşini şi echipamente...............................................................................98 4.3 Calculul indicelui de volum al producţiei industriale................................................................104 4.4 Indicii volumului cifrei de afaceri din industria maşinilor si utilajelor pe total, piaţa internă si piaţa externă......................................................................................................106 4.5 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industira maşinilor si utilajelor pe total, piaţa internă şi externă………..……………………………………………………………….109 4.6 Indicii valorici ai comenzilor noi in industria maşinilor si utilajelor pe total, piata internă si externă.…….………………………………………………………………….110 4.7 Comerţ exterior………………………………………………………………………………..111 4.8 Piaţa forţei de muncă………………………………………………………………………….112 4.9 Câştiguri salariale……………………………………………………………………………..113 Bibliografie……………………………………………………………………………………….114

1

Capitolul 1. Studiu bibliografic privind maşini – unelte similare celei studiate 1.1 Tipuri de maşini – unelte similare Centrele de prelucrare sunt maşini-unelte ce derivă din: maşini de alezat şi frezat, maşini de frezat, strunguri şi maşini de găurit, comandate numeric, cărora li se adaugă magazia de scule şi mecanismul de schimbare şi transfer a sculei. Prelucrarea pieselor pe centrele de prelucrare se realizează fără desprinderea pieselor de pe masa maşinii prin utilizarea mai multor scule de tipuri şi dimensiuni diferite, dispuse în magazin. În acest mod se măreşte foarte mult timpul efectiv de aşchiere, ajungând până la circa 70% faţă de circa 45%, la maşinile unelte convenţionale. Se micşorează, de asemenea, timpul de staţionare în special prin eliminarea timpului de schimbare a sculelor şi a celui de măsurare a piesei prelucrate. Unele centre de prelucrare au mese rotative indexate pentru prelucrarea piesei pe diferite suprafeţe sau mese suplimentare, pe care se fixează o nouă piesă, în timp ce maşina execută prelucrarea altei piese. Magazinele de scule, au frecvent capacitatea de 30-32 scule, însă pot depăşi în multe cazuri 100. Schimbarea sculelor din magazin în arborele principal şi invers se face într-un timp foarte scurt, folosindu-se mecanisme speciale. Deoarece sunt maşini complicate, care conţin multe mecanisme, ce se comandă numeric cu instalaţii electronice complexe, timpii de deservire tehnică şi de întreţinere sunt mai mari ca la maşinile-unelte convenţionale. Centrele de prelucrare permit creşterea productivităţii la prelucrarea pieselor complicate în serie mică sau unicate. Aceste avantaje au dus la dezvoltarea şi diversificarea construcţiei centrelor de prelucrare. Clasificarea centrelor de prelucrare se poate face având în vedere criteriile: Tipul maşinii-unelte din care provin: - centre de prelucrare prin strunjire - centre de prelucrare prin găurire - centre de prelucrare prin alezare şi frezare - centre de prelucrare combinate Poziţia arborelui principal: - orizontală - verticală Forma şi tipul magazinului de scule: - magazin disc - magazin cu lanţ Modul de identificare a sculei: - cu codificarea sculei - cu codificarea locaşului din magazin Tipul unităţii de transfer a sculei: - cu mână mecanică simplă sau dublă - fără unitate de transfer - cu mâini mecanice şi mecanisme de transfer Aceste centre de prelucrare sunt cele mai numeroase, diversitatea de soluţii este foarte mare. Magazinele de tip disc sau transportor cu lanţ, aşezate în plan orizontal, sunt dispuse, de regulă, la partea superioară a montantului, în timp ce pentru capacităţi mari de înmagazinare, pentru scule grele, se foloseşte magazinul de tip transportor cu lanţ, situat în plan vertical, fixat pe montantul 2

maşinii sau pe un suport propriu. În acest caz drumul de la locaşul de schimb din magazin la arborele principal devine lung, mâna mecanică dublă nu-l poate străbate singură, fiind necesare şi alte elemente pentru deplasarea sculei scoasă din magazin, apar în acest fel puncte intermediare, puncte în care se face transferul sculei de la un manipulator la altul. Suportul magazinului ca şi al mecanismului de transfer, poate fi fix sau deplasabil. Distanţa dintre arborele principal şi punctul de schimb din magazin poate fi constantă sau variabilă. Poziţia punctului de schimb a arborelui principal poate fi obligatorie sau indiferentă. Dacă suportul mecanismului de transfer este fix, arborele principal trebuie să se deplaseze în gol până în punctul de acces la mecanismul de transfer, ceea ce face ca timpul de schimb să crească. Mărimea acestor curse în gol este variabilă, dependentă de poziţia arborelui principal în zona de lucru, în timpul prelucrării. Dacă magazinul de scule şi mecanismul de transfer sunt plasate pe păpuşa mobilă, sau se deplasează pe ghidaje proprii sincron cu păpuşa mobilă, poziţia relativă dintre punctul de schimb; mecanismul de transfer şi arborele principal rămâne invariabilă. Schimbul se poate face în orice poziţie a arborelui principal în acre traiectoriile elementelor în mişcare nu intersectează piesa prelucrată. Centre de prelucrare prin alezare şi frezare cu magazin de scule tip disc (Fig.1.1) Pentru magazinele de scule de capacitate medie şi greutate mare o soluţie clasică este aceea de a plasa magazinul cu axa orizontală, pe un suport propriu . Sculele au axa paralelă cu axa arborelui principal, mecanismul de transfer fiind o mână mecanică cu braţ dublu, braţele fiind acţionate independent. Mâna mecanică se poate deplasa axial, paralel cu arborele principal, pentru introducerea şi extragerea sculelor, şi se poate roti cu 180o, pentru inversarea poziţiei. Magazinul de scule se poate deplasa şi el, pe ghidaje proprii, pe direcţie paralelă arborelui principal, pentru a decala planul de rotire a sculelor faţă de planul frontal care conţine mâna mecanică.

Fig.1.1 În figura 1.1 este reprezentată vederea generală a centrului de prelucrare RAPID1 cu magazin disc. Păpuşa mobilă PM susţine mecanismele lanţului cinematic principal şi are mişcare verticală în direcţia săgeţii B. Acţionarea lanţului cinematic principal se realizează cu ajutorul unui motor asincron având o singură turaţie. Cele 18 turaţii ale arborelui principal se obţin cu ajutorul unei cutii de viteze cu cuplaje electromagnetice (fig. 1.1). 3

Arborele principal este aşezat pe lagăre hidrostatice, care elimina uzura, asigurând o durată de funcţionare practic nelimitată, măresc rigiditatea sistemului şi elimină căldura produsă prin utilizarea unui sistem de răcire a uleiului. Pe arborele principal este montat un sistem special ce permite orientareaacestuia într-o poziţie bine determinată, atât la schimbarea sculei cît şi la scoaterea acesteia din piesă, pentru a nu lăsa urme pe suprafaţa prelucrată. Centrul de prelucrare are două sănii (fig. 1.1) aşezate una deasupra celeilalte. Sania inferioară S1 se deplasează transversal (mişcarea C), pe ghidaje aşezate pe batiu, iar sania superioară S 2, se deplasează longitudinal (mişcarea D) pe sania inferioară. Cele două sănii si păpuşa mobilă sunt antrenate în mişcare rectilinie de câte un motor electrohidraulic pas cu pas, prin intermediul şuruburilor cu bile. Motorul electrohidraulic are pasul egal cu 1,2° şi deci efectuează 300 depăşită o rotaţie. Pasul şurubului cu bile şi raportul de transmitere al reductorului este astfel ales, încât la rotirea motorului cu un pas, organul mobil se deplasează cu 0,01 mm.Viteza de avans depinde de frecvenţa impulsurilor ce comandă motorul electrohidraulic pas cu pas şi poate ajunge până la 2 000 mm/min. Masa M a maşinii este pătrată şi se roteşte (mişcarea E) pe ghidajele circulare ale saniei superioare. Rotirea se realizează cu ajutorul unui motor electric prin intermediul unui mecanism melc roată-melcată. Pentru poziţionarea la un anumit unghi, masa are o scală gradată din grad în grad si un vernier. Masa poate fi programată pentru a ocupa patru poziţii, la 90° una faţă de alta. Magazinul de scule Ms fixat în partea stângă a montantului, poate susţine maximum 32 de scule. Pentru selectarea şi schimbarea sculei, magazinul execută atât mişacre de rotaţie în jurul axului propriu cât şi translaţie. O maşină echipată cu magazin de scule de tip disc şi două mecanisme de transfer este prezentată în figura 1.2

Fig.1.2 Piesa P este aşezată pe masa maşinii, dispusă prin intermediul săniilor 4 şi 5 pe batiul 1; arborele principal AP este montat pe păpuşa 3, care se deplasează pe verticală pe ghidajele montantului 2. Magazinul este de tip disc, mecanismul de transfer fiind format din mâna mecanică simplă M1 şi mâna mecanică dublă M2. 4

Mâna mecanică M1 realizează scoaterea sculei din postul de schimb A din magazin, după care se roteşte pentru a aduce scula în postul intermediar B. Mâna mecanică M 2 scoate simultan sculele din arborele principal şi din mâna mecanică M1, se roteşte 180o pentru a inversa poziţiile ocupate de cele două scule, după care se deplasează axial în sens invers, pentru a introduce scula următoare în arborele principal şi scula folosită în mâna simplă. În continuare, mâna simplă se roteşte în sens invers, din punctul intermediar B în punctul A, şi se deplasează axial, depunând scula folosită în magazin. Centrul de prelucrare JIDIC-H5B-MITSUMI-SEIKI Acest centru de prelucrare posedă un magazin de scule tip disc cu 32 locaşuri codificate şi două mâini mecanice montate pe aceeaşi sanie.

Fig.1.3 Pentru schimbarea sculelor, mâna mecanică M1 (Fig. 1.4) se apropie de magazinul MS, prinde sula ce urmează în prelucrare, o extrage deplasându-se pe o direcţie paralelă cu axa sculei, urmând o mişcare de retragere în poziţia iniţială. După ce magazinul s-a rotit, aducând în poziţie de primire locaşul sculei utilizate în prelucrarea anterioară, mâna mecanică M 2, prin mişcarea de apropiere şi cea pe direcţie paralelă cu axa sculei, o aşează pe aceasta (scula), în locaşul magazinului de scule MS. Mâna mecanică M2 se retrage în poziţia iniţială. Sania 2 se deplasează către dreapta, montantul 1 se retrage în spate iar păpuşa mobilă PM, care susţine arborele principal AP, urcă în poziţia de schimb. Mâna mecanică M2 se apropie de arborele principal, prinde scula, o extrage şi se retrage în poziţie iniţială (Fig. 1.4). 5

2

M

1

M

2

PM

AP MS

1

Fig. 1.4 Se apropie mâna mecanică M1, se deplasează paralel cu axa sculei noi şi o introduce în alezajul arborelui principal, după care se retrage în poziţia iniţială. Sania 2 se retrage în poziţia din stânga, aşteptând reluarea unui nou ciclu. Durata ciclului de schimbare a sculelor este de 18 s. Sculele sunt codificate pe locaşurile magazinului. Centrul de prelucrare A.T.C. CINCINNATI (Fig. 1.5) – este prevăzut cu mână mecanică simplă M1 pentru aducerea sculei, din magazinul de scule de tip disc montat în spate, în poziţie de schimb pentru mâna mecanică dublă M2. Întreg ciclu de schimbare a sculelor durează 15s , iar sculele sunt identificate prin codificarea locaşurilor din magazin.

Fig.1.5 Firma KEARNEY-TRECKER construieşte o gamă de centre de prelucrare prin alezare şi frezare având magazin de scule tip revolver. Centrul de prelucrare Eb MILWAUKEE-Matic (Fig.1.6.) are magazinul de scule aşezat cu axa înclinată, astfel încât scula adusă la poziţia de schimb are axa paralelă cu a arborelui principal.

6

Fig 1.6 Centre de prelucrare prin alezare şi frezare cu magazin de scule cu lanţ Un centru de prelucrare, obţinut prin echiparea unei maşini de alezat şi frezat , cu magazin de scule de tipul transportor cu lanţ, de mare capacitate, este cel din figura 1.7.

Fig. 1.7 7

Pe batiul 1, sunt montate săniile 2,3, care poartă piesa P. Păpuşa 8, care poartă arborele principal AP, se deplasează pe ghidajele verticale ale montantului 5. magazinul MS, cu sculele S având axa perpendiculară pe axa arborelui principal, este montat pe un suport separat 4, din cauza dimensiunilor sale, ca şi pentru a izola arborele principal de vibraţiile produse de mecanismele magazinului de scule. Transferul sculelor din magazin în arborele principal se realizează cu un mecanism de transfer 6, care are posibilitatea deplasării pe ghidajele cilindrice 7, şi cu două mâini mecanice duble M1, M2. Centru de prelucrare prin alezare şi frezare EX-CELL-O XHC-241 (Fig. 1.8) Acest centru de prelucrare este destinat pieselor de greutate medie şi mare, cu configuraţie complexă. Masa rotativă are diametrul platoului 1200 mm, suportă sarcini utile până la 12000 daN, indexarea făcându-se din grad în grad.

c

d Fig. 1.8

Arborele principal AP are un domeniu de variaţie al turaţiilor cuprinse între 20...2000 rot/min. Capacitatea magazinului este de 48 scule cu diametrul maxim de 200 mm. Timpul de schimbare al sculei este de 10 s, mare, din cauza drumului lung pe care scula trebuie să-l străbată de la magazin la arborele principal. 8

Magazinul de scule este dispus lateral, în timp ce arborele principal, montat în păpuşa 3, este aşezat central faţă de montantul 2, ceea ce contribuie la micşorarea erorilor provocate de deformaţiile termice ale montantului comparativ cu soluţia în care păpuşa este dispusă lateral faţă de montant. Transferul sculelor din magazin la arborele principal se face:cu o mână mecanică simplă M 1, care scoate scula din magazin;cu un manipulator 4, care preia scula de la braţul simplu , o roteşte cu 90o şi o predă mâinii mecanice duble M2;cu mâna mecanică dublă M2, care depune scula în arborele principal.Manipulatorul 4 este necesar deoarece sculele din magazin au axa perpendiculară cu axa arborelui principal. Centru de prelucrare prin alezare şi frezare cu scule dispuse pe două rânduri Centrul de prelucrare din figura (Fig. 1.9) se caracterizează prin aceea că magazinul de scule MS conţine scule dispuse pe două rânduri 4 şi 5.

Fig. 1.9 Arborele principal AP este dispus pe păpuşa mobilă 3, care se deplasează pe verticală pe ghidajele montantului 2,plasat în spatele batiului 1, datorită şurubului conducător 7. Transferul sculei din arborele principal se efectuează cu ajutorul unei mâini duble M 2, a unei unităţi de transfer cu mână simplă M1 şi a unui mecanism de căutare a sculei din magazin 6.

1.2 Tendinţe în construcţia centrelor de prelucrare Odată cu proliferarea centrelor de prelucrare datorită avantajelor pe care le prezintă, atât constructorii cît şi utilizatorii lor şi-au pus problema reducerii şi mai mult a timpilor auxiliari. Direcţia principală de intervenţie asupra timpilor auxiliari, în sensul reducerii acestora, o constituie operaţiile de montare pe masa maşinii a piesei ce urmează la prelucrare şi de demontare a piesei ce a fost prelucrată. O primă soluţie adoptată pentru reducerea timpului consumat cu schimbarea piesei este aceea a folosirii unei mese de schimb pentru piesa prelucrată, numită paletă. În realizarea acestor sisteme cu paletă se au în vedere şi următoarele aspecte: 9

— uşurinţa evacuării aşchiilor de pe piesă şi masă; — indexarea precisă a piesei; — asigurarea poziţiei relative dintre piesă şi sculă pe fiecare paletă; — construcţie rigidă. Constructiv paletele pot fi constituite din mese cu mişcare rectilinie sau din mese rotative. În fig. 1.10 este prezentată construcţia centrului de prelucrarea MIL WAUKEE-MATIC 200 cu paletă ce are atât mişcare de translaţie cît şi de rotaţie

Fig. 1.10

Fig. 1.11 Pe paleta 7 se face descărcarea piesei prelucrate şi încărcarea celei care urmează în prelucrare. Ciclul de transfer al paletelor este următorul: — după terminarea prelucrării piesei aflată pe paleta 2, arborele principal se retrage împreună cu scula în poziţia de schimb, iar paleta 2 se deplasează spre dreapta; — paleta 2 este transferată pe ghidajele 3 ale suportului 4; — suportul 4 se roteşte cu 180° în jurul axului 5; — este transferată paleta 1, împreună cu piesa, pe sania 6; — sania 6 se deplasează în dreptul arborelui principal, acesta coboară. şi începe ciclul de prelucrare. 10

În timpul prelucrării operatorul uman execută operaţia de schimbare a piesei de pe paleta 2 aflată în postul de schimb. Sania 6 care poartă paleta cu piesa în timpul prelucrării posedă şi o masă rotativă 7 pentru realizarea avansurilor circulare sau a indexărilor.În principiu, schimbarea paletei se poate face prin mişcare de translaţie sau prin mişcare de rotaţie. Schimbarea paletei prin mişcare de translaţie (fig. 1.11) se realizează în lungul axei X a maşinii, cu ajutorul unui motor hidraulic liniar, care de-plasează paleta în lateral, spre stânga sau spre dreapta mesei maşinii, în timp ce pe paleta aflată în dreptul arborelui principal se desfăşoară procesul de prelucrare. După încărcarea paletei laterale cu o nouă piesă, ea aşteaptă terminarea procesului de aşchiere, după care paleta aflată în postul de lucru este deblocată şi deplasată lateral. Paleta laterală este deplasată în postul de lucru, unde este indexată de un al doilea motor hidraulic vertical. Timpul de schimbare a celor două palete este de circa 30 s. Schimbarea paletei prin mişcare de rotaţie se efectuează pe o masă rotativă cu două poziţii (fig. 1.12); centrul de prelucrare dispune, ca şi în cazul precedent, de două palete, dintre care una se află în postul de lucru, iar cealaltă se află pe masa rotativă 7. După terminarea prelucrării, paleta aflată în postul de lucru este adusă de masa maşinii pe masa rotativă, unde este fixată mecanic. În continuare, masa rotativă se roteşte cu 180°, aducând cealaltă paletă pe masa maşinii şi în sfârşit, masa maşinii se deplasează în postul de lucru cu noua paletă.

Fig. 1.12 La maşinile la care masa de lucru nu efectuează mişcarea de translaţie în lungul axei X masa rotativă cu două poziţii este plasată cu unul din două posturi chiar în postul de lucru (fig. 1.13), ceea ce reduce timpul consumat cu schimbarea paletei, întrucât aceasta efectuează numai mişcarea de rotaţie cu 180°; precizia poziţionării paletei sale este, de asemenea, superioară în acest caz.

11

Fig. 1.13 Schimbarea paletei, întrucât aceasta efectuează numai mişcarea de rotaţie cu 180°; precizia poziţionării paletei este, de asemenea, superioară în acest caz. Masa care poartă piesa supusă prelucrării efectuează mişcările necesare desfăşurării procesului de aşchiere (deplasare în mişcare de avans pe verticală cu viteza w v, avans circular wc sau poziţionare unghiulară), în timp ce cealaltă masă poate fi încărcată cu următoarea piesă. După terminarea prelucrării la prima masă, se inversează poziţia celor două mese printr-o mişcare de rotaţie de 180° în plan orizontal, după care ciclul de prelucrare reîncepe. Astfel de soluţii sînt folosite de firma CINCINNATI-MILACRON. Unele firme constructoare dotează centrul de prelucrare, la cererea beneficiarului, cu sistemul de prindere a piesei şi de deplasare a acesteia în mişcarea de avans sau .de poziţionare cu sau fără paletă în mai multe variante. Firma BURR îi poate adăuga maşinii-unelte care stă baza centrului de prelucrare (fig. 1.14, a). — o masă rotativă (fig. 1.14, b); — două mese rotative, asigurând schimbarea piesei cu paletă deplasată în mişcare de translaţie (fig.1.14, c); — două mese rectilinii, schimbarea piesei făcându-se cu paletă în mişcare de translaţie (fig. 1.14, d): — o masă cu o suprafaţă mare de aşezare pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari (fig. 1.14, e); — un dispozitiv rotativ în jurul unei axe orizontale, perpendiculară pe axa arborelui principal, folosibil pentru piesele care au lungime mare (fig. 1.14, f):

Fig. 1.14 12

Unii constructori aplică soluţia de reducere a timpului de schimbare a sculelor, plecând de la ideea folosirii capetelor de găurire multiaxe. De regulă se utilizează ambele soluţii de reducere a timpilor auxiliari. Astfel, firma BURR construieşte centre de prelucrare cu palete şi cu transfer de capete multiaxe ori de păpuşi mobile cu pinole de alezat sau de frezat. Datorită nivelului înalt al automatizării centrelor de prelucrare este posibilă crearea sectoarelor complex automatizate pentru prelucrarea pieselor de tip carcasă. Aceasta presupune existenţa mai multor centre de prelucrare si a secţiilor de depozitare a semifabricatelor şi pieselor prelucrate; unităţii de transfer a pieselor; secţiei de sculărie echipată cu dispozitive de control a sculelor la dimensiunea prescrisă; secţiei de montare a dispozitivelor; secţiei de elaborare a tehnologiei şi de pregătire a producţiei; calculatorului numeric. O astfel de secţie automatizată model A.P-1 a fost concepută şi realizată la ENIMS (U.R.S.S.), destinată prelucrării pieselor de tip carcasă. O concepţie nouă în construcţia maşinilor-unelte cu comandă numerică şi a centrelor de prelucrare o introduce firma YAMAZAKI (Japonia). Aceasta constă din sectoare integrate de prelucrare constituite în principal din linii de centre de prelucrare, concepute cu o largă flexibilitate Modificările în programul de fabricaţie se rezolvă cu multă uşurinţă, înlocuind discurile magazinelor de scule cu altele, pregătite în prealabil. în principal, un asemenea sector constă din: - linia de maşini-unelte (centre de prelucrare); - linia de magazine de scule; - sculăria, în care se ascut şi se prereglează sculele la cotă şi se pregătesc magazinele de scule pentru viitoarele necesităţi de prelucrare. Fiecare centru de prelucrare are acces prin deplasarea montantului, la diferite posturi echipate cu magazine de scule, ceea ce permite schimbarea magazinului chiar şi în cursul prelucrării unei aceleiaşi piese, dacă numărul sculelor înmagazinate este prea mic faţă de numărul sculelor necesare completei prelucrări a unor tipuri de piese nereprezentative Magazinele de scule în aşteptare stau pe săniile proprii, pe stelaje prevăzute cu ghidaje paralele cu suprafeţele frontale; schimbul magazinului, care la un diametru de 1363 mm, împreună cu 30 scule cu diametrul de 100 mm, cântăreşte 1 500 daN, nu durează mai mult de două minute. Centrul de prelucrare este prevăzut cu două mese, pe care se pot prelucra, succesiv, piese de acelaşi tip sau piese de diferite tipuri. Axa arborelui principal fiind perpendiculară faţă de axele sculelor din magazin, mecanismul de schimb este o mână mecanică cu braţ dublu care are, în afara mişcărilor de translaţie axială (pentru extragerea sculelor din magazin şi din arborele principal) şi de rotaţie cu 180° în plan vertical (pentru inversarea poziţiei celor două scule), şi o mişcare de rotaţie cu 90° în plan orizontal, în vederea aducerii sculei extrase