Masajul de Relaxare

CUPRINS: SCURT ISTORIC AL MASAJULUI ............................................................................................ 2 MASAJUL DE RELAXARE ....................................................................................................... 3 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII .............................................................................. 5 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ŢESUTURILOR CONJUNCTIVE .................................... 6 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI MUSCULAR.............................................. 7 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ARTICULAŢIILOR ŞI TENDOANELOR........................... 7 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI CIRCULATOR ŞI LIMFATIC ..................... 7 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR .......................................... 7 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS .................................................. 8 EFECTELE MASAJULUI ASUPRA METABOLISMULUI ........................................................ 8 INDICATII PRIVIND MASAJUL DE RELAXARE ..................................................................... 8 CONTRAINDICATII PRIVIND MASAJUL DE RELAXARE ...................................................... 9 PRINCIPALELE PROCEDEE DE MASAJ CLASIC .................................................................. 9 OPERAŢIUNILE SECUNDARE / MANEVRELE AJUTĂTOARE ..............................................12 AROMOTERAPIA ....................................................................................................................12 NORME DE IGIENA SI ORGANIZARE PENTRU DESFASURAREA MASAJULUI .................13 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................14

1

SCURT ISTORIC AL MASAJULUI Se presupune că termenul de masaj îşi are originea fie în cuvântul arab „mass”, care înseamnă „a apăsa”, fie în cuvântul ebraic „ maşeş” cu aceeaşi semnificaţie, fie în „massein” care în limba greacă veche înseamnă „a frământa”. Prezentarea succinta a istoriei, bazate pe documente pastrate pana azi, scoate in evidenta urmatoarele:  cu circa 3000 de ani inaintea erei noastre, masajul era practicat de chinezi (practicantii erau preotii-medici) pentru activitatea circulatiei si stimularea , respectiv linistea nervoasa ;  mai retinem din unele documente, practicarea empirica a masajului la egiptenii antici , la asirieni si babilonieni , persani si evrei;  in India antica, in “Cartea vietii”, scrisa acum circa 2800 de ani, se vorbeste de masaj (reguli, indicatii, contraindicatii);  grecii antici foloseau masajul preparator (la atleti), cel de refacere, precum si auto masajul (celebrii medici greci ai antichitatii, Herodicos siHipocrat, cunoasteau influentele masajului si ale exercitiilor fizice asupra orgnismului si le prescriau pacientilor lor) ;  la romani, masajul se practica in baile publice, dimineata pentru stimulare si seara pentru dezobosire (Celsius, Galenus au descris unele proceduri de masaj);  desi in Evul Mediu masajul si ingrijirea corpului au fost neglijate, in cartea scrisa de Avicena - “Cartea Legilor Medicinii” se vorbeste de masaj in asociere cu baile si dieta. La noi in tara sunt de mentionat lucrarile: - Masajul, istoricul, manipulatiile, actiunea fiziologica si tratamentul catorva maladii prin acest remediu, scrisa in 1885 de R.P. Manga; - Masajul si mobilizarea, ca tratament in unele fracturi, scrisa in 1889 de N. Halmagiu. Dupa infiintarea Oficiul national de educatie fizica , in 1922 , incepe si in tara noastra pregatirea specialistilor in masaj. In 1933 este tradusa lucrarea francezului M. Defrumeris , “Masajul practice si theoretic, general si partial”. In Ardeal, profesorul Marius Sturza contribuie la popularizarea masajului. 2

La Bucuresti, la catreda de gimnastica medicala de pe langa ONEF, cursul de masaj era predate de prof. dr. Ion Lascar si asistenta ValentinaRosca (in 1930 aceasta din urma publica lucrarea “Elemente de masaj sigimnastica medicala” ). Cel care a dus la noi dimensiuni gimnastica medicala si masajul , fiind pe buna dreptate socotit azi fondatorul gimnasticii medicale moderne si amasajului in tara noastra, este prof. Dr. Adrian Ionescu, care prin numeroasele publicatii, actuale si in zilele noastre, contributii si formarea de noi specialisti (ex. dr. Radovici, R. Fozza Cristina, Viorel Dumitru, etc.) se inscrie ca una din marile personalitati ale stiintei medicale romanesti contemporane, cu deosebit accent in medicina culturii fizice. Interesul fata de aceasta arta a masajului a fost resuscitat in secolul al XVI-lea, in principal datorita operei dr. francez Ambroise Pare. La inceputul secolul al XIX-lea, suedezul Per Henrik Ling a pus la punct un sistem care astazi este cunoscut sub numele de “Masajul Suedez”, pe care la sintetizat din cunostintele sale de gimnastica si fiziologie si din tehnici de chineza egipteana, greaca si romana. In 1813 a fost infiintat la Stockholm primul colegiu care oferea ore de masaj ca parte a programei scolare si de atunci au luat fiinta pe intreg continental institute si statiuni de odihna care includeau si masajul. Astazi nimeni nu se mai indoieste de valoarea terapeutica a masajului, care continua sa se dezvolte si sa infloreasca in intreaga lume occidentala, atat printre practicieni amatori, cat si printre profesionisti. MASAJUL DE RELAXARE Masajul Somatic poarta si alte denumiri cum ar fi "Masajul de relaxare", "Masajul suedez", "Masajul clasic" sau "Masajul european". Acest tip de masaj presupune miscari usoare pentru a conferi organismului o stare profunda de relaxare. Alaturi de alte tehnici de terapie printre care Shiatsu, Bowtech sau Tsubo, sunt la ora actuala tehnici foarte puternice pentru relaxarea trupului, aducand pacientul in stari profunde de relaxare, echilibrand si linistind sistemul nervos, iar nu in ultimul rand pentru a facilita vindecarea organismului sau anumite afectiuni.

3

Masajul de relaxare ajuta la eliminarea toxinelor din corpul uman si creeaza o stare de relaxare totala si profunda, imbunatatind circulatia limfatica si pe cea sanguina. In general, masajul de relaxare are un efect antistres. Acesta este recomandat tuturor persoanelor indiferent de varsta si sex: adulti, copii, sugari, adolescenti sau nounascuti. Acest tip de masaj are in primul rand un efect relaxant si apoi unul antialgic (calmeaza durerea). Efectul antialgic al masajului, de calmare a durerii, se bazeaza pe faptul ca atat pielea, cat si sistemul nervos, au o origine embriologica comuna. Masajul de relaxare poate fi efectuat pe tot corpul, numindu-se masaj de relaxare total sau pe o zona a corpului uman, sub denumirea de masaj de relaxare partial si are drep scop principal relaxarea generala si inlaturarea oboselii. Masajul de relaxare actioneaza in principal asupra pielii si prin intermediul ei si asupra straturilor mai profunde. Masajul de relaxare trebuie realizat cu manevre lente, de intensitate redusa. De asemenea, orice masaj de relaxare trebuie asociat cu elemente de meloterapie si aromoterapie. Manevrele si tehnicile specifice folosite in masajul de relaxare au drept scop accelerarea circulatiei sanguine la nivelul fiecarui segment sau organ. Efectele masajului de relaxare:  imbunatateste functionarea aparatului cardio-circulator;  stare de vitalitate si energizare;  imbunatateste circulatia sanguina si limfatica;  ajuta la eliminarea toxinelor din organism;  relaxeaza musculatura;  elimina oboseala accentuata;  creste elasticitatea pielii;  mentine o buna stare de sanatate;  ajuta la regenerarea tesuturilor;  imbunatateste functionarea aparatului respirator;  se imbunatateste somnul;  produce o relaxare generala si un efect sedativ;  relaxarea generala produce si o reducere reflexa a durerii; 4

 imbunatateste controlul endogen al durerii;  imbunatateste termoreglarea si capacitatea organismului de a-si pastra temperatura cea mai potrivita;  organismul devine mai elastic si omul se misca mai usor;  influenteaza pozitiv activitatea maduvei spinarii si prin ea, prin sistemul nervos vegetativ, influenteaza pozitiv functionarea organelor interne;  efecte psihologice foarte bune: relaxarea si reconfortarea pacientului, reechilibrarea fizica si psihica;  imbunatateste circulatia cerebrala si prin aceasta stimuleaza memoria, atentia, capacitatea de concentrare si puterea de munca;  imbunatateste considerabil randamentul la locul de munca;  imbunatateste starea generala a pacientului. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Pielea are un rol important în fiziologia umană, fiind un organ protector, excretor şi de termoreglare, împreună cu glandele sebacee, cu vasele sanguine şi cu terminaţiile nervoase. Activitatea acesteia influenţează foarte multe dintre procesele vitale ale organismului uman. Pielea este dotată cu un număr foarte mare de receptori, aflaţi într-o strânsă interacţiune cu sistemul cerebral spinal şi cel vegetativ; ea este cea care preia cele mai multe informaţii legate de lumea exterioară şi le transmite mai departe creierului pentru a fi prelucrate şi filtrate prin procesul reflexogen. Masajul are asupra pielii următoarele efecte:  Elimină stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce înlesneşte respiraţia cutanată şi ajută la intensificarea proceselor de eliminare din organism a produselor de descompunere, prin glandele sebacee şi sudoripare;  Dilată vasele sanguine din piele, intensificând circulaţia locală iar nutriţia pielii şi a glandelor ei sporeşte; deasemeni, dilatarea vaselor produce creşterea temperaturii pielii, fenomen ce duce la dilatarea porilor si intensificarea schimburilor cu exteriorul;  Acţionează asupra întregului aparat nervos, prin terminaţiile somatice şi vegetative ale nervilor, influenţând în mod reflex repartiţia sângelui în organism; 5

 Măreşte activitatea vitală a elementelor celulare din straturile profunde ale pielii, având rolul ce mai important în funcţia de secreţie internă, în formarea histaminei şi a substanţelor similare d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei de albumină. După cum am arătat mai sus, pielea este primul organ al omului care primeşte excitaţiile produse prin diferitele acţiuni ale masajului. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ŢESUTURILOR CONJUNCTIVE Ţesutul conjunctiv (sau de umplutură), are rolul de a face legătura dintre piele şi celelalte ţesuturi. Acest ţesut îndeplineşte un mare număr de funcţii mecanice şi fiziologice:  Completează funcţia de protecţie pe care o îndeplineşte pielea;  Contribuie la funcţiile de sprijin si de deplasare în spaţiu, prin raporturile pe care le are cu elementele aparatului locomotor;  În acest ţesut se ramifică o vastă reţea vasculară şi nervoasă; Au loc o serie de fenomene de natură hormonală de regenerare şi protecţie a ţesuturilor; Aici se depozitează grăsimea şi alte rezerve necesare bunei funcţionări a organismului Ţesutul conjunctiv prezintă o supleţe foarte mare, dată de un număr important de fibre elastice ce intră în constituţia sa. Pierderea elasticităţii prin cicatrizare, fibrozare, sclerozare sau degenerare, scade considerabil rolul său fiziologic şi mecanic. Se poate spune că masajul întreţine şi reface elasticitatea sa, care avorizează mişcările corpului, dar dezvoltă şi tonusul şi rezistenţa elementelor care au rolul de a fixa şi proteja ţesuturile şi organele. Activând circulaţia sanguină, se stimulează schimburile nutritive locale şi are loc un efect de intensificare a eliminării reziduurilor metabolice. În mod normal, rezervele de grăsime se depun în straturile de ţesut conjunctiv subcutanat, fie uniform, fie mai mult în anumite regiuni ale corpului. În cazurile de obezitate, exerciţiile fizice şi masajul contribuie la resorbţia şi scăderea acestor depozite din ţesuturi. Influenţele cele mai importante ale masajului asupra ţesutului conjunctiv sunt de natură reflexă, stimulând întregul organism.

6

EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI MUSCULAR Una din proprietăţile fiziologice esenţiale ale muşchilor este aceea de a se contracta. Contractarea acestora este provocată de excitanţi chimici, termici, mecanici şi de altă natură. În grupa excitanţilor mecanici intră şi masajul. Masajul, ca acţiune mecanică asupra muşchiului, determină contracţia acestuia şi produce modificări complexe chiar la nivelul celulelor musculare:  Intensifică procesele metabolice din muşchi;  Reface muşchiul obosit prin creşterea schimburilor vasculare cu aport de substanţe nutritive proaspete şi îndepărtarea reziduurilor;  Regenerează şi stimulează muşchii atrofiaţi, traumatizaţi sau paralizaţi;  Combate depozitele patologice periarticulare. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ARTICULAŢIILOR ŞI TENDOANELOR Datorită masajului, aparatul articular şi ligamentar capătă o mobilitate mai mare. Tulburarea mobilităţii normale poate avea loc în articulaţiile coxo - femurale, ale umerilor şi ale gleznelor. În aceste cazuri are loc o încreţire a capsulelor articulare şi o modificare a lichidului intra-articular. Toate acestea pot fi îndepărtate prin diverse tehnici specifice de masaj. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI CIRCULATOR ŞI LIMFATIC  Se manifestă prin accelerarea scurgerii sângelui şi a limfei, de la diferite organe spre inimă.  Intensificarea curentului sanguin şi a celui limfatic produce micşorarea stazei şi a exudatelor în regiunea articulaţiilor, a cavităţii abdominale, etc., contribuind la resorbirea edemelor  Prin dilatarea moderată a vaselor periferice se uşurează activitatea aspiratoare a inimii;  Prin masaj se favorizează creşterea numărului de globule roşii şi de trombocite, având efecte benefice asupra bolnavilor anemici. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR Influenţa directă asupra cutiei toracice produce o inspiraţie şi o expiraţie profundă.

7

Legăturile fiziologice ale plămânilor cu sistemul nervos şi cu celelalte organe sunt foarte numeroase. Pentru domeniul masajului însă, un interes deosebit îl prezintă legăturile care au la bază acţiuni nervoase reciproce de ordin reflex. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS  Se realizează prin acţiunea pe care masajul o exercită asupra aparatului receptor şi asupra terminaţiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ din piele.  Se produc efecte stimulatoare la nivelul sistemului nervos, mărind reactivitatea nervilor prin manevre executate energic;  Se produc efecte de relaxare, calmante, liniştitoare prin manevre executate lent;  Se creează stare de relaxare, deconectare, destindere sau de creştere a energiei;  Se atenuează intensitatea durerilor prin stimularea terminaţiilor nervilor periferici. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA METABOLISMULUI Cea mai importantă influenţă a masajului asupra metabolismului este eliminarea urinei în cantităţi foarte mari, datorită acţiunii mecanice directe asupra ţesutului muscular sau indirecte, prin intermediul sistemului nervos. In cazul combinării masajului cu procedee termice (băi calde şi fierbinţi), procedee cu nămol, se constată o creştere a eliminării prin urină a fosfaţilor, sulfaţilor şi acizilor organici, şi în acelaşi timp eliminarea prin transpiraţie a excesului de bioxid de carbon. Aceeaşi intensificare a metabolismului se poate observa si atunci când exerciţiile fizice sunt folosite împreună cu masajul. INDICATII PRIVIND MASAJUL DE RELAXARE:  Aparat locomotor: nevralgii si neuromialgii

(reumatismale, neurologice,

posttraumatice, psihogene), afectiuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite si polinevrite, retractii musculotendinoase, contracturi musculare, hipotrofii si atrofii musculare de diferite cauze.  Aparat cardiovascular: staze venoase si limfatice, cu edeme circulatorii periferice, ischemii vasculare periferice in stadii functionale, incipiente, hipertensiuni arteriale in stadii functionale, si alte afectiuni si suferinte periferice sau centrale. 8

 Sistem neuro-psihic: nevroza astenica, spasmofilii, tetanii cronice, distonii neurovegetative etc.  Afectiuni metabolice: obezitate, diabet, guta, etc.  Afectiuni din sfera ginecologica : hipotrofii si dezaxari ale uterului, ptoze, aderente, inflamatii cronice ,etc.  Afectiuni pediatrice: anemii diverse, rahitism, sindroame hipoanabolice de diferite cauze, etc.  Afectiuni geriatrice: atrofii si hipotrofii de varsta, renormalizarea metabolismului diminuat, dupa explorari paraclinice permisive, etc.

CONTRAINDICATII PRIVIND MASAJUL DE RELAXARE:  boli incurabile, neoplazii (cancere), boli psihice, afectiuni cutanate (boli de piele) de tip parazitar, infectios, inflamator, exematos, eruptiv, plagi posttraumatice, fragilitate capilara, afectiuni ale articulatiilor osoase si osteoarticulare, a muschilor sau tendoanelor, tromboflebite sau flebotromboze.  afectiuni acute febrile, tuberculoza pulmonara, suferinte pulmonare acute, angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, anevrisme, embolii, hipertensiune, ateroscleroza coronariana, cerebrala, renala, intestinala, afectiuni acute ale tubului digestiv : gastrice, intestinale, hepatice, pancreatice, hemoragie, stare febrila, oboseala marcata, debilitate severa, igiena corporala precara, masaj imediat dupa masa sau nehidratarea dupa masaj. PRINCIPALELE PROCEDEE DE MASAJ CLASIC Miscarile folosite au scopul reducerii tensiunii musculare. Pe masura ce muschii se relaxeaza, creierul va primi semnale pentru a elibera anumite substante ce reduc stresul si produc o stare nespecifica "de bine". Exista cinci categorii de procedee de masaj clasic, care se efectueaza cu ajutorul mainilor: 1. Elfeurajul (sau netezirea) - alunecari usoare aplicate la suprafata corpului, de la superficial la profund.

9

Efectele masajului de netezire se rasfrang in primul rand asupra functiunilor pielii si a tesuturilor subtegumentare. Manevrele si submanevrele ce constituie "efleurajul", sunt considerate drept tehnici specifice masajului tesuturilor superficiale, tegumentare (pielea). Efecte:  stimularea circulatiei sangvine  stimularea la nivel nervos  activarea schimburilor nutritive  stimularea functiilor multiple la nivelul tesuturilor tegumentare  combaterea oboselii prin cresterea aportului sanguin bogat oxigenat si incarcat cu substante energetice  accelerarea procesului de indepartare a reziduurilor toxice  refacerea proprietatilor functionale ale tesuturilor

2. Petrisajul (sau framantatul) - miscari de framantare a musculaturii Efectele petrisajului vizeaza in special muschii si tesuturile profunde, fiind manevre constituite in special din actiuni mecanice. Efecte:  stimularea cresterii vitalitatii celulare  favorizarea circulatiei sangvine profunde  cresterea elasticitatii si a celorlalte proprietati musculare contractibilitatea, excitabilitatea, conductibilitatea  prin comprimarea vaselor profunde sangvine si limfatice se activeaza circulatia, se imbunatatesc schimburile nutritive  stimularea eliminarii produselor de uzura de la nivelul muschilor si a altor produse de dezasimilatie sau inflamatorii 10

3. Frictiunea - miscari compresive, mai profunde decat efleurajul si petrisajul In unele cazuri, frictiunea se foloseste pentru a favoriza patrunderea in piele a unor substante medicamentoase, ca de exemplu geluri si creme analgetice. Ca urmare aceasta manevra

va

urmari

decontracturarea

zonelor

contractate

muscular, ameliorarea durerilor la nivel local tegumentar, muscular, la nivel ligamentar precum si in orice alte situatii in care este indicat masajul ca forma de terapie. Efecte:  prin efectul mecanic al manevrei se mobilizeaza tesuturile moi, marindu-le supletea si elasticitatea  pe cale reflexa obtinem o activare a circulatiei locale  stimularea schimburilor nutritive  incalzirea, hiperemia (vasodilatatie locala) - ce presupune o mai bine irigare sangvina deci o mai buna oxigenare a tesutului muscular, deci o indepartare a reziduurilor existente la nivelul tesuturilor 4. Tapotamentul (sau baterea) - lovituri usoare si ritmice, executate cu degetele, marginile cubitale ale mainilor, palmele sau pumnii. Efectele acestei manevre variaza in raport cu intensitatea si ritmul loviturilor, cu supletea si cu sensibilitatea pielii sau a tesuturilor masate. Au o actiune specifica excitanta, crescand tonusul muscular, producand local un aflux crescut de sange si reducand spasmul muscular. 5. Vibratiile - miscari oscilatorii ritmice, cu presiuni intermitente, care produc deplasari mici ale pielii. Pot avea atat efecte stimulatorii, cat si relaxante. In cadrul masajului se pot folosi oricare dintre aceste procedee. Maseurul se va adapta permanent la necesitatile clientului. El trebuie sa fie atent la semnalele verbale si nonverbale primite din partea clientului pentru a-si ajusta tehnicile in functie de dorintele clientului. 11

Diferentele de aplicare ale diverselor tehnici favorizeaza un efect sau altul. Spre exemplu, procedurile aplicate lent produc un efect relaxant, somnolenta si detensionare, in timp ce miscarile ferme, aplicate rapid si cu presiune crescuta pot fi revigorante si energizante. OPERAŢIUNILE SECUNDARE / MANEVRELE AJUTĂTOARE Manevrele secundare se intercalează cu manevrele fundamentale pentru a le completa efectele, dar şi pentru a îmbogăţi tehnica masajului. Cele mai uzitate manevre secundare sunt:  ciupiturile şi pensările;  stoarcerile şi ridicările de muşchi;  cernutul şi rulatul;  tracţiunile;  elongaţiile şi scuturările;  presiunile;  tensiunile;  mobilizările. Unele dintre manevrele secundare derivă direct din cele principale, în timp ce altele posedă o tehnică proprie, aplicate independent, ca manevre de sine stătătoare AROMOTERAPIA Aromoterapia a fost folosita din cele mai vechi timpuri cu rezultate miraculoase in tratarea unor afectiuni si este o ramura fitoterapiei. Se bazeaza pe utilizarea in scopuri terapeutice a uleiurilor volatile, care se mai numesc uleiuri eterice sau uleiuri esentiale si este un exemplu de reevaluare stiintifica a unor practici milenare. Pentru un masaj, in aromoterapie, cantitatea de ulei esential folosita, in picaturi, trebuie sa fie jumatate din cantitatea uleiului de baza, masurata in mililitri. De exemplu, la 30 ml ulei de baza, ai nevoie de 15 picaturi de ulei esential pentru un amestec perfect destinat unui masaj complet. In general se folosesc doua sau trei esente in amestec, nu mai mult.

12

La prepararea amestecului, trebuie avute in vedere o aroma de varf, una de mijloc si una de baza. Se folosesc mai multe picaturi pentru cea de varf: note proaspete, citrice; ceva mai putine pentru cea de mijloc – de obicei, florale si condimentate; si foarte putine in notele de baza – mai grele, lemnoase. NORME DE IGIENA SI ORGANIZARE PENTRU DESFASURAREA MASAJULUI Sala de masaj:  cabinetul trebuie sa aibă suficient spaţiu pentru masaj;  sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;  sa aibă grup sanitar anex;  sa aibă dulăpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;  igiena stricta.  Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc. Canapeaua/masa de masaj:  poate avea diverse forme si dimensiuni;  inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60 – 65 - 70 cm, lungimea: 2 m; latimea 70 cm;  taburet/scaunel: 45 - 50 cm;  cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va schimba dupa fiecare pacient/client. Tinuta maseurului:  impecabila;  igiena personala stricta;  sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;  unghiile sa fie scurt tăiate;  fara inele, lanţuri, bratari etc.;  sa nu consume înainte de lucru mâncăruri grele, cu mirosuri puternice(usturoi, ceapa etc.);  costumaţia

sa

sa

fie

obligatoriu

curata,

din

materiale

naturale

(de

preferinţa bumbac), in functie de cerinţele salonului si de tipul clienţilor. Sa fie inculori calde, plăcute, nu stridente ori deprimante. 13

In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de măsline virgin, de sâmburi destrugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza,in care se pune 1,2 % ulei esenţial (4 - 6 picături la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad,menta, portocale, lămâie, rozmarin, lavanda, cătina etc.). Pudra de talc nu este eficientain masaj. Masajul poate fi combinat si cuaromoterapie: vaporizator (apa + esenţe) sau maidegrabă 2 - 3 picături puse intr-un bol cu apa, la căldura sau la rece. Muzica - rol foarte important; sa fie in surdina, plăcuta, relaxanta.

BIBLIOGRAFIE:  Masaj Medical – Procedee, Metodica, Indicatii terapeutice – Elena Zamora, Dan – Dragos Craciun  Curs de masaj clasic – S.R. Yumeiho  Curs de masaj si reflexoterapie – Dr. Valy Volosan  Masajul somatic – Prof. Cristian Dragomir

14