Marsh, Elizabeth - Astrul Iubirii

ELIZABETH MARSH

Astrul iubirii Traducerea [i adaptarea \n limba român` de: S|NZIANA MIHALACHE

ALCRIS

Capitolul 1 Vechile supersti]ii \[i au rostul – gândea Anya – o nenorocire nu vine niciodat` singur`. Cu o zi \n urm`, nenorocul o lovise de trei ori. Ap`s` pedala de accelera]ie [i micul ei Volkswagen prinse vitez` pân` când ajunse la cincizeci de kilometri la or`. Mai \ntâi primise o scrisoare de la principalul ei client, avertizând-o c`, datorit` regresului economic, aveau s` \nchid` o serie de magazine; ceea ce \nsemna mai pu]ine spa]ii de desfacere pentru ea. Privind \n zare la paji[tile verzi ce [erpuiau undeva departe, se \ncrunt`. |n acea diminea]`, avea de gând s` g`seasc` solu]ii de \nlocuire a acelor spa]ii; [i totu[i ar fi ie[it \n pierdere, acum când nu-[i permitea acest lucru. Apoi, când \l luase pe Oliver de la [coal`, \nv`]`toarea \i povestise c` b`iatul, de[i nu-i st`tea \n fire, intrase \ntr-un conflict violent cu un alt b`iat, dar nu se [tia din ce motiv. {i \n al treilea rând, \n seara cu [edin]a lunar` care se ]inea la hotelul din ora[, Roger Adlam o condusese acas`, o a[tept` s`

6

ELIZABETH MARSH

coboare, pentru ca apoi s`-[i strecoare cu neru[inare un bra] \n jurul taliei ei [i s-o s`rute. Anya se strâmb`. Refuzase orice alt` rela]ie decât de prietenie \ntre ei, dar oare tân`rul fermier cu p`r slinos nu va mai \ncerca [i a doua oar`? Spera c` nu; spera c` nu va insista \n acest sens. |ns` deocamdat` nu prea g`sea ea timp s` se preocupe de un posibil pretendent. Acum trebuia s` se concentreze asupra \ntrevederilor din acea diminea]` [i asupra argumentelor pe care le va aduce patronilor de magazine s`-i p`streze produsele. Arunc` \n treac`t o ochead` la costuma]ia ei – o bluzi]` crem [i pantaloni de piele mula]i. Machiajul f`cut cu mult` grij`, al`turi de ]inuta vestimetar` pe care ea o numea "cu lipici", avea s` aduc` un plus de credibilitate [i de \n]elegere fa]` de produsele ei din flori uscate – cel pu]in a[a spera. D`du col]ul [i r`mase pu]in bulversat`. La câ]iva metri, un fazan b`l]at venea agale direct spre ea: – D`-te la o parte! \i strig`, \ns` cum el nu schi]` niciun gest, ea se v`zu nevoit` s` trag` de volan [i ie[i de pe carosabil. Ajutor! ]ip`, când ma[ina o lu` pe câmp [i \n jos, pe o pant` plin` de buruieni. |n spate, fazanul \[i continua plimbarea pe [osea, nederanjat. Strângând volanul, Anya c`lc` frâna. Ma[ina mai f`cu o \ntoarcere brusc` \n scrâ[net de ro]i, ocoli un pietroi, apoi altul pentru ca apoi s` se poticneasc`. |n fa]a ei se deschidea un curs de ap`. Anya opri motorul [i-[i trase r`suflarea. |ntreaga scen` durase câteva secunde, dar \i lu` mai bine de un minut s`-[i revin` [i s`-[i desfac` centura de siguran]`. Cu o strângere de inim`, privi bancheta din spate. Aranjase

ASTRUL IUBIRII

7

acolo cutii de ghirlande, suporturi de lumân`ri, semne de carte [i alte asemenea, dar din fericire, pachetul pe care-l lipise cu atâta b`gare de seam`, rezistase [ocului. Doar florile din portbagaj se cr`paser` pu]in, dar asta se putea aranja. Dar ma[ina \n sine? Cobor\, tremurând ca varga, [i verific` partea din fa]`. O cuprinse dezolarea – aripa \i era complet sfâ[iat`, iar farurile sparte. Astfel c` toate cheltuielile o vor duce destul de mult. – O, nu…! Pre] de o clip`, sim]i tenta]ia de a se ghemui [i a se smiorc`i, dar imediat \[i aminti c` n-are timp de prostii. Deocamdat`, prioritatea era s` repare micile stric`ciuni ale produselor. Dar cu ce? |ncepu s` caute primprejur. Apa clipocea sclipitoare, dezmierdat` de razele soarelui. Se afla \ntr-un lumini[ lini[tit. Arbori boga]i \[i plecau crengile deasupra apei, malurile fiind \mpânzite de tufe mari de trestie. Anya merse pân` aproape de mal, strângând câteva tulpini uscate. Z`rise un smoc de culoarea mierii, ceva mai \ncolo, a[a c` \naint` cu b`gare de seam`, chircindu-se. Tocmai când [i le alegea pe cele mai potrivite, o piatr` \i [uier` pe la ureche, pentru a ateriza \n lac. Primi astfel [i un du[ rece \n plin` fa]`. Se ridic` imediat. Tot p`rul \i venise \n ochi, pe obraji \i curgeau [iroaie, pe haine avea acum pete maronii de noroi. Dac` \nainte o tentase s` plâng`, acum \i venea s` urle, s` gesticuleze, s` calce orice \n picioare. Din plin. |[i d`du p`rul din ochi. Dac` fazanul sc`pase basma-curat`, cel care aruncase, cu singuran]` nu mai avea aceea[i soart`. Miji ochii. De cealalt` parte, stuf`ri[, era un b`rbat \nalt, brunet,

8

ELIZABETH MARSH

\n costum \nchis la culoare. Lat \n umeri, bine f`cut, avea pome]i proeminen]i, un nas drept aproape perfect [i o gur` senzual`. Tân`ra se \ncrunt` – se a[tepta la cine [tie ce copil neastâmp`rat, nu la un om de afaceri atât de chipe[, la vreo treizeci [i ceva de ani. Cu un smoc de trestie \n mân`, ie[i din stuf`ri[. P`[ea trufa[, pân` când sim]i un gâdilat \n vârful nasului [i se v`zu nevoit` s` se [tearg` cu mâneca; apoi sim]i c` o iau n`du[elile [i din nou trebui s` se [tearg`. Pe m`sur` ce se apropia, observ` cu stupoare c` b`rbatul, \n loc s`-[i arate regretele, mai degrab` abia-[i \nfrâna amuzamentul. Ochii-i sclipeau juc`u[i, iar buzele-i frem`tau, gata s` izbucneasc` \n râs. Anyei i se ridic` tot sângele \n fa]`. Cum \ndr`znea? |n alt` zi, \ntr-o alt` stare emo]ional`, poate c` [i ea ar fi v`zut latura amuzant` a situa]iei, dar dup` ce ocolise un afurisit de fazan ca s`-[i avarieze ma[ina, nu i se p`rea deloc distractiv. Ba chiar o impertinen]` din partea lui. – |mi pare foarte r`u, se scuz` el pe când ea ajunse aproape. – Normal! Nu e amuzant deloc! – Da, a[a e, deveni el serios dintr-o dat` [i se \nclin`. V` rog s` m` scuza]i. Gestul o mir` [i mai mult. Cu toat` mina lui sever`, tonul \nc` mai p`stra o urm` de bun` dispozi]ie. Deci, se scuza pentru c` o stropise, sau pentru c` nu se putea ab]ine s` nu râd`? – Nu v-a]i gândit niciodat` c` a arunca pietre \n ap` când sunt [i al]i oameni prin preajm` e un gest stupid, periculos [i infantil? Sau nu v` pas`? – Ba da, r`spunse el, serios de data asta. Dar credeam c` sunt

ASTRUL IUBIRII

9

singur, la care ea morm`i nemul]umit`. Pe cine \ncerca s` p`c`leasc`? – Trebuie s` m` fi auzit când am ap`rut, [i-i indic` locul \n care se z`rea capota albastr` a ma[inii ei printre ferigi. Am lovit o groaz` de bolovani, destul de puternic, explic` nervoas`. Deci, cum naiba de nu m-a]i auzit? – Pentru c` vorbeam la telefon. – La telefon? – La mobil. Am unul \n ma[in`, [i-i ar`t` [i el direc]ia unde parcase o ma[in` sport, de un negru-str`lucitor. Anya f`cu ochii mari [i \nghe]`. – Putea]i s` m` lovi]i mortal cu piatra aia… – Oricât de mult \mi displace s` contrazic o doamn`, cred c` v` \n[ela]i. De[i a s`rit cu stropi mul]i, n-a fost decât o pietricic`. Am un prosop \n ma[in`; dac` vre]i, vi-l aduc. El se dep`rt`, dar ochii ei sc`p`rau \n continuare. N-o impresionaser` nici r`spunsurile superficiale, [i nici arogan]a lui. Se a[tepta s` primeasc`, de fapt merita s` primeasc` cele mai umile, mai sincere [i mai gr`itoare scuze. Privi spatele lui bine conturat. Nu p`rea genul de om care s` sape o groap`, indiferent ce crim` ar fi comis. Oare cine era? B`rbatul deschise portbagajul, de unde scoase o geant` de piele [i o desf`cu. Dup` ani de zile locui]i \n Lidden Magnor, Anya cuno[tea majoritatea oamenilor care treceau sau aveau leg`turi cu lumea micului ora[. |ns` niciodat` nu d`duse peste acest individ. |l cercet`. Costumul \nchis la culoare, cambrat pe talie avea o croial` perfect`; c`ma[a p`rea una scump`, iar cravata trebuia s` fie

10

ELIZABETH MARSH

de m`tase. Alura elegant`, dublat` de tr`s`turile lui distinse [i foarte relaxate, inspirau siguran]` de sine – poate prea mult`!– [i apartenen]` la o anumit` categorie de oameni avu]i, probabil tr`gându-se din vechile familii burgheze care tr`iser` \n vilele de pe dealurile Dorset? {i totu[i, omul avea o energie care nu-l recomanda drept un tip ]inut numai \n puf sau hr`nit cu linguri de argint; mai degrab` ar`ta ca un om care se descurcase \n via]` prin propriile-i mijloace. Fetei i se scurgea privirea dup` ma[in` [i probabil o f`cea cu destul de mult interes. Cu ochii lui de un albastru-\nchis, cu gene lungi [i negre, tipul afi[a o imagine destul de apetisant` pentru multe fete u[or de impresionat, gândi Anya. Apoi se strâmb`. Ea nu f`cea parte din aceast` categorie, absolut deloc. De[i, dac` l-ar fi v`zut alt` dat`, cu siguran]` c` acum l-ar fi recunoscut. – Mul]umesc, zise ea când el se \ntoarse cu prosopul. Anya puse jos smocul de trestie pentru a-[i [terge p`rul. Tuns` mediu, de obicei purtând coad`, de data asta \[i l`sase pletele libere. Voia s` arate precum o vedet` de cinema. Acum, avea ocazia! – Sunte]i \n vacan]`? \ncerc` ea curioas`, trecând peste postura de fiin]` rece acuzatoare. – A[ vrea eu, r`spunse el surâz`tor, cu mâinile \n buzunare. Nu, am o \ntâlnire cu cineva, [i am venit de la Heathrow. – A]i ajuns azi-diminea]` cu avionul? – Da, a aterizat la [apte. Vin din Indonezia [i stau \n Anglia vreo dou` zile, cu afaceri. Ea \l cercet` mai atent`. Hainele ar`tau perfect dup` o c`l`torie a[a de lung`, de[i, cu singuran]` zburase la clasa \ntâi, [i se g`sise

ASTRUL IUBIRII

11

vreo \nso]itoare de zbor care s` aib` grij` ca sacoul s` nu i se [ifoneze; acum c`-l vedea mai clar, observ` cearc`nele din jurul ochilor – orele \ndelungate \[i spuseser` cuvântul. – Un zbor obositor, aprecie ea \nc` uscându-se, urmate de…dou` ore de mers cu ma[ina? – Cam una [i jum`tate, [i privi ma[ina. E un Maserati. Nu dorm niciodat` \n avion, a[a c` am tras pe dreapta ca s` \nchid un ochi; dar mi-am amintit de o treab` pentru care am vrut s-o sun urgent pe secretara mea [i… – {i dup` ce-a]i vorbit, a]i vrut s` arunca]i ni[te pietre \n ap`, \l acuz` ea din nou, trecând la uscarea pantalonilor. – Când eram copil, [tiam s` le arunc artistic [i am vrut s` v`d dac` mai [tiu [i acum. – Dar n-a]i reu[it. – Nu prea; dar a fost o prim` \ncercare. – Una dezastruoas`, [i-[i privi mâneca bluzei. Cum apa era maronie, r`m`seser` pete g`lbui pe materialul fin, crem. – Aveam o \ntâlnire important` \n aceast` diminea]` [i speram s` fac o impresie excelent`, dar cu o asemenea imagine… – Dimpotriv`, ridic` el din sprâncene. Dac` ave]i clien]i de sex masculin [i ap`re]i a[a, v` asigur c` vor fi mai mult decât \ncânta]i. – Sigur c` da! protest` Anya [i-i urm`ri privirea. |i ardeau obrajii. Toat` diminea]a fusese pe fug` – cu micul dejun, apoi s`-l duc` pe Oliver la [coal`, s`-[i fac` bagajele; \n ma[in` fusese cald. Acum \ns` se iscase o u[oar` briz` de prim`var`; bluza i se lipise de trup, conturându-i pieptul, sânii cu sfârcurile \ncordate din cauza aerului r`coros. Iar el o punea \ntr-o

12

ELIZABETH MARSH

situa]ie atât de jenant`. De[i \[i dorea s`-l fi \nv`]at o lec]ie printr-o replic` inteligent`, Anya \[i pierduse tot avântul. – O s`-i face]i ferici]i. Pl`tesc eu o bluz` nou`, [i duse mâna la buzunarul sacoului de unde scoase un portofel, f`r` a ezita câtu[i de pu]in. O sut` de lire ajung? De[i era mult prea mult, Anya nu era genul care s` profite. – O s` ias` la sp`lat. – Sigur? [i ea \ncuviin]`. – Atunci, o s`-mi iau revan[a, [i-i d`du o bancnot` de dou`zeci de lire pe care ea o refuz` de asemenea; \ns` el insist`. Suntem chit acum? zâmbi el fermec`tor. Anya era pe punctul de a accepta târgul cu oarecare re]ineri – fiindc`, de[i se ar`tase dispus s` pl`teasc`, tipului tot \i venea s` râd` – când se uit` la ceas. – Nu, pentru c` dac` m` duc acas` s` m` schimb…o s` \ntârzii. – Pute]i lua o c`ma[` de-a mea. – Poftim? – Le-am sp`lat la Jakarta, a[a c` sunt curate. Pofti]i, [i o conduse spre Maserati-ul s`u. Scoase din bagaj trei c`m`[i, aranjate frumos. Una l`mâie, alta albastr` [i alta roz dungat`. – Dac` sufleca]i mânecile [i o b`ga]i \n pantaloni, nici nu se vede. Con[tient` c` timpul trecea \n defavoarea ei, [i mai ales fiindc` punea mare pre] pe punctualitate, Anya se \ncrunt`. Nu obi[nuia s` poarte haine str`ine, [i o ducea cu gândul la o rela]ie foarte intim`. {i totu[i, el avea dreptate. Calitatea c`m`[ilor, de[i cu câteva numere mai mari, ar fi dat foarte bine. Ba chiar, dac` se mai

ASTRUL IUBIRII

13

[i piept`na la loc, va ar`ta impecabil. – Bine….Mul]umesc. – Pe care? – Cea \n dungi. B`rbatul o scoase din folia protectoare, aruncând \nt`riturile cu mi[c`ri iu]i [i sigure. – Cred c` v` pricepe]i de minune \n func]ii de conducere, remarc` ea. – Am [i eu momentele mele. Scoate]i-v` bluza, ordon`. Anya l`s` imediat prosopul jos [i \ncepu s`-[i descheie nasturii. Se imaginase stând pe bancheta din spate s` se schimbe, dar tonul lui nu l`sa loc niciunui comentariu, [i orice form` de protest i s-ar fi p`rut copil`reasc`. A[a c`….cine pleca? – Nu sunt un violator \n serie din cartierul vostru, zise el, realizând \ncurc`tura. Ea surâse palid. Tr`s`turile lui fine [i felul \n care se prezenta erau o dovad` c` niciodat` nu se va impune cu violen]` asupra unei femei. {i probabil c` o mare parte din timpul liber [i-o omora cu avansurile nedorite. – Nici nu v` vedeam \n aceast` postur`. – {i oricum, purta]i sutien. Iar dac` nu avea]i…v` asigur c` nu m` impresiona nimic, fiindc` am mai v`zut o femeie goal`. – Mai mult de una, presupun. – Un num`r cu dou` cifre…de[i, a]i fi surprins`, la ce via]` conservatoare am dus. Tipul scutur` cama[a ca s-o desfac`, iar Anya dezbr`c` bluza. Refuza s` dea bir cu fugi]ii, pentru a ar`ta c` este o femeie modern`, adaptat` stilului urban, care se vrea a fi important`. |n

14

ELIZABETH MARSH

plus, chiar dac` sutienul i se muiase, [i chiar dac` sfârcurile \nc` \i st`teau \ncordate [i deci vizibile, purta exact atât cât ar fi purtat [i pe o plaj`; poate chiar mai mult, gândi ea. De[i b`rbatul jurase a nu fi impresionat de nimic \n timpul schimbului, Anya observ` c` ochii o m`soar` rapid, iar pentru o clip` chiar \i p`ru fascinat de pielea fin` [i de forma sânilor ei. Gestul \i acceler` pulsul, crescându-i adrenalina. Interesul pe care el \l manifesta \i surâdea [i…o intriga \n acela[i timp. Se \ncrunt`. De obicei nu r`spundea astfel la reac]iile str`inilor, fie ei chipe[i sau nu. Deci, cum de reac]ionase acum? – Sta]i, o opri el pe când ea se c`znea s` prind` mâneca. Sunte]i ud`, [i imediat lu` prosopul, stergând-o. Anya \nghe]` toat`. Era aproape, atât de aproape. |[i spunea c` mi[carea lui e una mecanic`, lipsit` de orice valoare, dar apoi observ` c` privirea lui coboar`, iar mi[c`rile \i devin tot mai tandre. – Mul]umesc, zise ea, fericit` atunci când b`rbatul termin`. Se \mbr`c` [i se \ncheie, apoi suflec` mânecile pân` la cot [i \nfund` marginile \n pantaloni, f`r` a-i desface – c`ci astfel d`dea impresia de prea mult` modernitate. – Pe dumneavoastr` arat` mai bine decât pe mine, se strâmb` el. |nseamn` c` am gur` de aur. – De[i folose[te cli[ee, zâmbi fata. – Sunt vinovat, dar, ca s` m` ap`r, a[ zice c` sunt rapid. – Accept ipoteza. – Mul]umesc. – Dac`-mi da]i un nume [i o adres`, v` trimit c`ma[a \napoi imediat ce am ocazia.

ASTRUL IUBIRII

15

– Nu e nicio grab`, dup` care scoase din portofel o carte de vizit`. Anya citi pe un cartona[ alb, cu borduri aurite, numele de Garson Deverill, care locuia \n Chelsea. Poate c` soarta f`cuse ca ei doi s` se \ntâlneasc` taman pe dealurile din Dorset \n acea diminea]` de aprilie, dar [i stilul lui de trai \n extravaganta Londr` trebuia s` fie mult mai apetisant decât al ei. – Ce face]i cu alea? ar`t` el spre smocul de trestie pe care Anya \l ridic` de jos, odat` cu bluza murdar`. – Fac aranjamente florale. Vând [i duc mostre la diferite magazine. Dar \n [ocul de azi, mi s-au rupt câteva. – {i v-a]i avariat [i ma[ina, o cercet` el, mergând al`turi de ea pân` la locul cu pricina. Ce naiba s-a \ntâmplat? – Am virat ca s` evit un fazan, am pierdut controlul ma[inii [i… – Un fazan? – Am venit din curb` [i m-am pomenit cu el exact \n fa]`. – Sunte]i vreo reprezentant` fanatic` a organiza]iilor pentru protec]ia animalelor? – Nu. – {i atunci, a]i salvat pas`rea cu riscul de a v` avaria ma[ina? – {i ce trebuia s` fac – s` dau peste ea? – Dac` n-a avut reac]ie de moment ca s` zboare de-acolo – da! – Nu puteam, se \nfior` ea. – Dac` nu [tia]i, fazanii nu sunt specii ocrotite de lege…ba chiar sunt omorâ]i oriunde \n ]ar` [i servi]i la cin`, \mp`na]i, cu sos sau cu garnitur` de legume. – Poate, dar diferen]a e c` acolo sunt \mpu[ca]i, nu strivi]i sub

16

ELIZABETH MARSH

ro]ile unei ma[ini, r`spunse ea amuzat`. Fazanii se pot vâna doar din octombrie pân`-n februarie; or acum e aprilie, ceea ce \nseamn` c` am ie[it din sezon. – Deci, a]i virat…Ca nu cumva s` \nc`lca]i regulile. – Nu, oft` ea, am virat pentru c` m` gândeam la alte lucruri; [i a fost ceva din instinct. Crede]i c` o s` porneasc`? se alarm` ea dintr-o dat`. Garson \ncepu s` dea un ocol ma[inii, mai \ntâi examinând avariile vizibile, cercetând cu degetul peste tot; apoi se uit` la caroserie [i \n cele din urm` la motor. – Merge. Nu e nicio problem` mecanic`. – Ce bine… – {i ce bine c` nu venea nimeni din direc]ia opus`, o fix` cu ochii lui alba[tri. – Ca dumneavoastr`, de exemplu? – Poate… [i privi spre ma[ina lui. Anya \l urm`ri. Avea un Maserati superb, exact tipul de vehicul pe care b`rba]ii \l \ngrijeau ca pe ochii din cap. {i f`r` \ndoial` c` tipul, dac` avea reac]ii de moment [i pricepere, \l putea conduce foarte bine. – Sunt sigur` c` a]i fi reu[it s` v` feri]i, zise ea, altfel, compania de asigur`ri v-ar fi pl`tit repara]iile. – A[a e, dar nu asta e problema. Ci timpul pe care l-a[ fi pierdut cu toate treburile astea, [i care m-ar fi exasperat. Anya se \ncrunt` u[or. N-o deranjau atât teoriile, cât superficialitatea lui Garson \n ce priveau banii. Se [tia c` multe persoane, inclusiv ea, o duceau r`u \n acea perioad`. De ce nu se \ncadra [i el \n aceea[i categorie? Cum de nu st`tea treaz nop]ile,

ASTRUL IUBIRII

17

cu gândul la cum s-o scoat` la cap`t? I se p`rea cu totul nedrept, ca un afront asupra ei \ns`[i. – Probabil c` nu v` preocupau banii, zise ea, dar eu va trebui s` pl`tesc o sut` de lire din poli]a mea de asigurare care \nseamn`… – o luau durerile de cap numai când se gândea – c` planul meu pentru un cuptor cu microunde se duce de râp`, [i am tras mult ca s` pun bani deoparte. – Deci, \mbun`t`]irile \n buc`t`ria de vis vor trebui s` mai a[tepte pu]in. P`cat. Anya deschise portiera [i se lungi pân` pe scaunul din spate, unde avea bagajele. De[i p`rea c` o comp`time[te, parc` [i insinuase c`, indiferent de ce spunea, nu credea \n dificult`]ile ei financiare. Anya \ncepu s`-[i rearanjeze florile cu gândul la impresia pe care o f`cea \n public – de[i aduceau o not` de elegan]`, hainele ei aveau cel pu]in [ase ani [i le p`stra pentru ocazii speciale. Iar \n ce prive[te "\mbun`t`]irile" pentru buc`t`ria ei de vis…m`car de ar fi [tiut realitatea! {i totu[i, cum de asociase rabla ei de Volkswagen cu o imagine pozitiv`? se \ntreba ea, \ndreptând [i ultimul fir. Probabil c` o considera preten]ioas` [i perfec]ionist`. Se ridic`, ie[ind din ma[in`. – Gulerul e pu]in cam aiurea, observ` el. Dac` v` ridica]i p`rul, vi-l aranjez. Anya \l ascult` [i-[i ridic` pletele bogate. El \i \ndrept` col]urile [i pe m`sur` ce lucra, degetele sale \i atinser` gâtul. Sim]indu-i pielea fin`, plec` ochii spre ai ei [i cei doi r`maser` astfel \nc`tu[a]i. Tensiunea dintre ei se accentu` – o presiune fizic` din ce \n ce mai

18

ELIZABETH MARSH

mare. – {tii… zise el, sunte]i una din pu]inele femei care ar trebui s` poarte pantaloni de piele. Fata ridic` din sprâncene. Zâmbetul pozna[ \l f`cea s` par` [i mai atr`g`tor pe Garson Deverill – cel mai atr`g`tor b`rbat pe care-l \ntâlnise \n ultimii ani – iar complimentele lui o f`ceau s` se simt` dorit`, atr`g`toare [i disponibil` flirturilor. – Cu gur` de aur…E nepl`cut. – Scuze, râse el, dar `sta e adev`rul. Serios. – Vre]i s` m` fermeca]i, observ` ea, ochii sclipindu-i. Garson \nc` ]inea degetele pe guler, [i ea nu-[i dorea s-o elibereze. Ca-ntr-un gând nebunesc, Anya \[i dori ca el s`-[i \nfig` degetele \n p`rul ei, s-o trag` aproape [i s-o s`rute. – Deci, func]ioneaz`? M-a]i iertat c` v-am stropit? – P`i… – f`cu ea o pauz` provocatoare – mda. – Adic`, putem s-o lu`m de la cap`t. Nu mi-a]i spus cum v` numi]i. – Anya Prescott. Instantaneu, el \[i retrase mâinile [i f`cu un pas \napoi. – Prescott? Probabil c` nu auzise numele clar, dar tonul lui uimit l`sa a se \n]elege c` recunoa[te acest nume. C` avea o oarecare \nsemn`tate pentru el. Ea \i confirm`, iar privirea lui cercet` pe de-a-ntregul p`rul castaniu [i bogat, chipul bine conturat cu buzele pu]in cam mari, coborând spre talia sub]ire, [oldurile frumoase [i, \n fine, spre picioarele lungi mascate de cizmele negre. De[i n-o studia la fel de curios cum inspectase ma[ina, examinarea lui echivala cu o

ASTRUL IUBIRII

19

aten]ie deosebit` pentru obiectul admirat. Anya deveni impacientat`. Fiind o apari]ie pl`cut`, se confrunta adesea cu priviri indiscrete din partea b`rba]ilor care o dezbr`cau practic din priviri, \ns` Garson p`rea c` merge dincolo de trupul ei fizic – [i mai r`u. Mult mai r`u. {i nu doar o admira. Cu o clip` \nainte se ar`tase prietenos, interesat, acum \ns` ea sesiz` ceva \n neregul`, aproape ostil, ca [i cum p`rerea lui se schimbase radical, iar acum o dispre]uia. – Stau la marginea ora[ului Lidden Magnor, continu` ea. Cam la trei kilometri mai jos. – {tiu, murmur` el f`r` a o sc`pa din ochi. A[teptând ca el s`-i dea explica]ii mai departe, [i mai ales cum de cineva care venise pentru dou` zile \n Anglia se oprise tocmai pe dealurile din Dorset, Anya \l privi curioas`. |ns` el nu zise nimic mai mult. Oare unde avea \ntânirile? Firmele cu profil industrial din zon` erau mici, or el d`dea impresia unui om prea important pentru a se \ncurca \n astfel de nimicuri. – Trebuie s` plec, [i Anya se urc` \n ma[in`. – V` ajut s` ie[i]i la [osea, zise el neutru. – La revedere. – La revedere. Ea se dep`rt`, \ns` parc` ceva o ardea \n spate. Se uit` \n oglinda retrovizoare [i-l v`zu c` o urm`re[te. M`ri viteza, pân` se preg`ti s` ias` de pe drumul de ]ar`. El nu se mi[case din locul respectiv, r`m`sese acolo, cu mâinile pe piept, cu ochii s`i alba[tri ]intuind-o.

Capitolul 2 Acas`, Anya schimb` c`ma[a dungat` [i pantalonii de piele cu ceva mai comod. Credea c` ghinionul ce-o urm`rise cu o zi \nainte avea s`-i fac` zile fripte \n continuare. Iar dup` accidentul de diminea]`, [i dup` ce e[uase pentru a doua oar` \n a-[i g`si o nou` locuin]`, se p`rea c` intuise bine. Oare urma [i o a treia zi? Ce accidente o mai p`[teau? O inunda]ie, o foamete, o invazie de l`custe? Un faliment bugetar? |[i strânse p`rul \ntr-o coad` bogat`. Dac` venitul actual nu-i era suficient pentru ea [i Oliver, avea destui bani \n banc` pentru a supravie]ui alte [ase luni, [i \n acest timp presupunea c` situa]ia avea s` se \mbun`t`]easc`…Nu? Da, cu siguran]`. Oricum, patronii magazinelor de desfacere motivau prin pia]a falimentar` refuzul lor de a mai cere stoc, dar o [i felicitaser` pentru produsele ei bine lucrate, mai ales c` aveau pre]uri foarte accesibile [i-i promiseser` c` o vor contacta imediat ce apele se lini[teau. Spera doar c` magazinele vor apela cât mai

ASTRUL IUBIRII

21

repede la serviciile ei. Trebuia. A doua zi avea s` ias` pe pia]` o nou` ofert` de apartamente [i ea pornea din nou \n c`utare. C`ma[a roz cu dungi albe era aruncat` \n fa]a ei. |ntreaga diminea]` tr`ise acut senza]ia c` acea c`ma[` fusese cândva lipit` de trupul lui Garson Deverill, iar acum de-al ei; materialul mângâiase pielea lui bronzat`, pentru ca azi s-o dezmierde pe a ei, mult mai alb`. O marca senzualitatea acestor gânduri. |[i plimb` degetele pe obiectul fin. |ntre ei doi se conturase ceva, pân` ca ea s`-[i dezv`luie numele. De ce \[i schimbase atitudinea? O m`cinase aceast` idee toat` ziua; poate c` ea confunda nesiguran]a [i ostilitatea lui cu o simpl` curiozitate. Posibil. Accidentul putea s`-i fi cauzat tulbur`ri [i nu-l citise bine. {i probabil a[a se explica [i dorin]a ei stupid` ca el s-o \mbr`]i[eze [i s-o s`rute. Atunci, de unde curiozitatea lui? Oare numele ei avea o semnifica]ie pentru el? Care? Arunc` deoparte c`m`[a [i merse \n dormitorul micu] al lui Oliver. |ncercarea de a explica atitudinea unui tip pe care nu-l v`zuse niciodat` [i pe care n-avea s`-l mai vad` \i p`rea o pierdere de timp. Va sp`la c`ma[a [i i-o va trimite a doua zi, iar astfel Garson Deverill va ie[i complet din via]a ei. F`cu pu]in curat \n camera b`iatului – aranj` cuvertura, animalele de plu[, adun` creioanele l`sate pe jos. Se \ncrunt` dintr-o dat`. Oliver insistase cu o zi \nainte c` nu [tie motivul de la care \ncepuse cearta la [coal`. S` fi fost oare problema tat`lui – de fapt, lipsa unuia? Probabil c` cel`lalt copil \l tachinase pe acest subiect.

22

ELIZABETH MARSH

O durea sufletul doar la gândul c` b`iatul ar suferi [i mai mult dac` s-ar afla c` ea este doar m`tu[a lui, nu mama, a[a cum se presupunea. Se pr`bu[i pe marginea patului. Mic fiind, Anya \i inoculase f`r` s` vrea ideea c` e p`rintele lui, de[i nu avea un iubit pe-atunci. Dar cu un an \n urm`, considerându-l destul de mare ca s` afle adev`rul, se a[ezase cu el pe canapea, cu albumul de poze \n fa]`, [i-i vorbise despre mama lui natural`, Jennie, sora ei. – Dar seam`n` cu tine, zise copilul. – Pentru c` am fost gemene identice. O iubeam foarte mult pe Jennie a[a c`, \nainte s` moar`, când tu aveai o s`pt`mân`, m-a rugat s` am grij` de tine [i am acceptat. Chiar dac` pe atunci nu aveai deloc p`r, [i erai ro[u la fa]` ca un rac. – Dar m` iube[ti foarte mult, râsese b`iatul. – Da, foarte mult, \l \mbr`]i[ase ea. Dar vreau s`-mi spui m`tu[` [i s` le spui prietenilor t`i despre… – Nu vreau. |mi pare r`u c` prima mea mam` a murit, dar acum tu e[ti mama mea. De[i amintea constant numele surorii ei, pentru a se asigura c` Jennie r`mâne \n mintea lui, b`iatul nu p`rea deranjat de ideea a "dou` mame" realiz` ea, strângând un col] al p`turii \ntre degete. Cam \n aceea[i perioad`, Oliver aflase [i despre desp`r]irea p`rin]ilor lui \nainte de na[tere, \ns` \n ultima s`pt`mân`, dintr-o dat`, \ncepuse s`-i pun` diverse \ntreb`ri. Unde locuia tat`l lui? Cu ce se ocupa? De ce nu venea s`-l vad`? Ochii tinerei r`t`cir` undeva \n zare, pe fereastr`. Aberând, \i spusese c` tat`l tr`ia \n Londra, c` era cânt`re], dar s`rise \n mod

ASTRUL IUBIRII

23

deliberat peste a treia \ntrebare. Cum s`-i spun` unui copil de cinci ani c` p`rintele s`u nu se interesa deloc de soarta lui? Nu putea, a[a c` motiv` spunând c` era foarte ocupat. |ns` fiind un copil de[tept, nu-l putea duce cu z`h`relul prea mult` vreme. Se \ncrunt` din nou. S`-i scrie iar`[i nesuferitului de Lucan Cesari? Poate n-avea niciun rost; [tia c` nu-i va r`spunde. |ncerc` s`-[i scoat` aceste gânduri din minte cu ochii pe geamul dublu. |nchiriase o cas` cu dou` etaje, proprietatea unui bibliotecar pensionat [i a so]iei lui, so]ii Bob [i Mavis Wright, care locuiau la Grange. Vizavi, dincolo de curtea pietruit`, lâng` o [ur` de c`r`mid`, se ridica o cas` \n stil victorian. Anya zâmbi amar. De[i de la distan]` casa p`rea atr`g`toare, atât Grange, cât [i dependi]ele se cereau reparate cât mai grabnic, având un aspect demodat, de cl`diri abandonate. {i totu[i proprietarii aveau atâtea posibilit`]i materiale. Privirea \i alunec` spre pancarta pe care scria "De vânzare". Acest` situa]ie dura de doi ani de zile, dar nimeni nu fusese interesat. – Ce bine, murmur` Anya, ridicându-se \n picioare. So]ii Wright se aflau \n Australia, \n vizit` la fiica lor m`ritat` acolo, care, \n calitate de mo[tenitoare, ar fi trebuit s` se arate interesat`. Auzi telefonul chiar când cobora sc`rile. |i s`ri inima din loc. Poate era vreun client care se r`zgândise. Se rug` repede pentru noroc, dar \n receptor \l auzi pe William Price, agentul imobiliar care se ocupa de vânzarea propriet`]ii Grange. – Scuze c` te deranjez, draga mea, zise el.

24

ELIZABETH MARSH

De[i c`s`torit [i \n vârst`, tipul tot f`cea ochi dulci fetelor dr`gu]e, iar pentru Anya avea o sl`biciune. – Vreau s`-mi faci o favoare. A venit un tip care vrea s` vad` proprietatea [i… – Eu n-am v`zut pe nimeni pe-aici. – A, nu, mai \ntâi a venit la Easter când tu [i Oliver nu era]i acas`, apoi la unchiul t`u din Yorkshire. Cred c` a trecut pe-acolo, a v`zut placa [i a vrut s` \ncerce. Nu s-a ar`tat impresioant [i n-a mai dat niciun semn de via]`, cum m` a[teptam. Dar, mai [tii…M-a sunat pe nea[teptate ca s` fixez o alt` \ntrevedere \n diminea]a asta. {i a venit \n lipsa ta. – Dar ia-]i spus c`… se alarm` ea. – Nu te panica. I-am explicat. Dar cum c`su]ele sunt incluse \n pre]ul \ntregii propriet`]i, vrea s` le vad` [i pe acestea pe din`untru, \n dup` -amiaza asta. Din p`cate, eu sunt prins cu un alt client [i voiam s`-i spui tu domnului Cox c` o s` vin` cineva, s` fac` [i el un tur de orientare. Tipul n-a fost impresionat de casa mare nici a doua oar`, deci poate c` nu facem nimic. Deci? – Da, sigur, dar… – {tiam c` e[ti fat` bun`. Mul]umesc, draga mea. Tipul apare pe la dou` jum`tate. {i \nchise. Anya strâmb` din nas, nemul]umit`. Din grab`, William uitase s`-i dea numele clientului, dar indiferent cine-ar fi fost, spera s` apar` la timp, fiindc` ea trebuia s`-l ia pe Oliver de la [coal` la trei. De[i plimbarea pân` acolo nu lua mult… Ie[i pe c`rarea micu]` din gr`din`, str`juit` de straturi de flori ro[ii, parfumate. D`du \n c`rarea principal`, surâzând. Faptul c`-l

ASTRUL IUBIRII

25

anun]a pe vecin c` venea un client, nu-l va ajuta s`-[i cure]e locuin]a, ci doar avea s` creeze un deranj \n plus. Acest Bert Cox era un v`duv de vreo [aizeci de ani, care \ngrijea \n fiecare diminea]` gr`dina so]ilor Wright. B`trânul \[i petrecea dup`-amiezile la televizor, comentând evenimentele politice la barul din ora[, \n fiecare sear`. Nu agreea s` fie \ntrerupt din rutina lui zilnic`, de str`ini care "\[i f`ceau de lucru". Dintr-o dat`, auzi huruit de motor \n spate; se uit` \napoi. Z`ri o ma[in` apropiindu-se de-a lungul paji[tilor v`lurite, pentru a parca \n curtea casei mari. Anya r`mase cu gura c`scat` \n fa]a unui Maserati negru, din care cobor\ tocmai Garson Deverill. Pulsul tinerei se acceler`. |i spusese c` tr`ia \n Lidden Magor, dar nu men]ionase exact unde, deci poate c`-i luase urma. – O vre]i mai repede? se apropie de el. De[i aparent inocent`, atitudinea ei se dovedea destul de non[alant`. Nu voia s` par` prea mul]umit` c`-l revede. Cu toate c` o luase un fior pl`cut, \i era greu s` nu zâmbeasc` amabil. Nu voia nici s`-l lase s` cread` c` [tie motivul venirii lui – s`-[i explice privirile neprietenoase de mai devreme. Dar schimbarea ei \n haine mai confortabile, probabil c`-i va face o impresie nepl`cut`. – Poftim? zise el. – C`ma[a dumneavoastr`. Voiam s-o sp`l \n dup`-masa asta, dar dac` o vre]i acum… – N-o vreau. – Nu? se mir` ea. Atunci, de ce a]i venit? – Am ajuns mai devreme, dar William Price a zis c` o s`-mi ar`ta]i c`su]ele.

26

ELIZABETH MARSH

– Deci… f`cu ea ochii mari, dumneavoastr` a]i v`zut-o azi-diminea]`? – Da, \[i d`du el p`rul din ochi. Mintea \i vâjâia. Deci, n-o urm`rise; [i nici nu venise a-[i cere scuze. – De asta \mi [tia]i numele? – La prima mea vizit`, domnul Price a men]ionat c` sta]i aici cu fiul. Nu spuse nimic cu privire la adev`ratele raporturi dintre ea [i Oliver. Ca toat` lumea, [i agentul \i luase drept mam` [i fiu, iar ea n-avea de gând s`-l corecteze. Doar prietenii apropia]i [tiau adev`rul; sau doar \n cazuri absolut necesare \l dez`vluia, [i doar confiden]ial. – Presupun c` domnul Price v-a spus c` aceste c`su]e sunt \nchiriate, cum a semnat cu mine un contract pe un an [i c` a[ vrea s` r`mân mai departe? Adic` s` stau aici permanent? Trebuia s`-i aduc` la cuno[tin]` problema spinoas` care o preocupa \nc` de când domnul Wright se hot`râse a vinde. Iar grijile \n acest sens o bântuiau zi [i noapte. – Da, mi-a spus. Ea se \ncrunt`. Deci nu se \n[elase când atitudinea lui \i p`ruse ostil`, pentru c` persista [i acum. Tonul t`ios, r`ceala privirii lui albastre \i dovedeau acest lucru. Sim]ea c` nu e genul de om care s`-[i ascund` nemul]umirile; dar de ce s`-l nemul]umeasc` ea? Brusc, realiz` c` la cump`rarea propriet`]ii, el putea foarte bine s`-i arunce \n strad` pe ea [i pe Oliver, s` anuleze contractele cu ea [i cu Bert, [i, din cauza sentimentului de culpabilitate, s` pun`

ASTRUL IUBIRII

27

totul pe seama ei. De unde [i atitudinea ostil`. Ea era chiria[ul care-i f`cea dificult`]i prin dorin]a de a r`mâne. |l \nfrunta, subminându-i autoritatea. Deci, era du[manul lui. Iar dac` pl`nuia s`-i dea afar`, [i el \i devenea du[man. Anya \[i \ndep`rt` o [uvi]` de p`r din ochi. Oare ideile ei erau credibile sau \nnebunise de tot? Oricum, William nu-i d`dea mari [anse. Scâr]âitul unei u[i vechi, neunse, \i \ntrerupse gândurile. Era vecinul de-al`turi. |[i l`sase sticla de lapte la poart`, iar acum ie[ise, \n papuci [i c`ma[` cu mânec` scurt`, s-o ia. Anya zâmbi. |nalt, slab, cu doar câteva fire de p`r \n cap, b`trânul \i amintea de un personaj simpatic. – Dânsul e domnul Deverill, \l prezent` tân`ra. E interesat \n cump`rarea casei mari [i ar vrea s` vad` [i c`su]ele. E \n regul` dac` vine [i la dumneavoastr`? U[a fiind scund`, Garson trebui s` se aplece pentru a intra. – E[ti un ditamai fl`c`ul, coment` b`trânul, acru. – Asta vi s-a spus… Fie din cauza spa]iului mic, fie a mobilierului b`trânesc, \nvechit, Garson \i ap`rea Anyei foarte \nalt, solid, impun`tor. |l privea timid pe sub gene. Dac` deveneau du[mani, nu trebuia s`-i ignore prezen]a. – Veni]i de la Londra? se interes` Bert, vorbind tare ca s` acopere televizorul pe care nu voia s`-l \nchid`. – Am un apartament acolo, zise el. – O gr`mad` de or`[eni vor s` se \nst`pâneasc` aici, pufni b`trânul, ca s` aib` o cas` la aer curat; nu-i a[a Aya?

28

ELIZABETH MARSH

– Unii da, \ncuviin]` ea, cu gândul la atitudinea lui schimb`toare. Cu ceva ani \n urm`, Bert o \ncadrase [i pe ea \n aceea[i categorie, dar pe m`sur` ce se oferise s`-i fac` unele cump`r`turi, s`-i ofere din când \n când câte o mâncare cald`, trecuse peste atitudinea ostil` [i-i acceptase ca unii din partea locului. – Hai, cerceta]i; sus, jos. Anya, du-te cu el. Ea \i ar`t` scara, conducându-l. – Pe lâng` faptul c` sunt un instrus [i un b`g`cios, oi fi [i un cleptoman care vrea s`-[i \nfunde buzunarele cu ce-i pic` \n mân`? \ntreb` el laconic, când ajunser` la etaj. – Niciodat` nu po]i s` [tii, zâmbi ea slab. De[i turul nu dur` mult, tân`ra observ` c` lui Garson nu-i scap` niciun detaliu. Dup` cum examinase [i Volkswagenul ei, de diminea]`, se vedea clar c` e atent [i un bun cunosc`or. – V`d c` sunte]i interesat de cai, \i zise b`trânului când se \ntoarser` [i-i ar`t` o carte de pe mas`. Merge]i des la curse? – Nu a[a cum mi-a[ dori. N-am ma[in` [i e greu s` g`sesc pe cineva care s` m` duc`. A]i terminat? – Da. Mul]umesc pentru g`zduirea scurt`, zâmbi. – Nicio problem`, r`sun` autoritar glasul lui Bert, care se ridicase. Cei doi \[i d`dur` mâna sub privirile mirate ale Anyei. De[i Garson zâmbea \mp`cat, nu [tia dac` Bert \i \mp`rt`[ea atitudinea. Nu se poate; doar [tia pericolul pe care-l reprezenta un posibil cump`r`tor. |n dou`sprezece luni, [ederea lui acolo putea fi pus` la \ndoial`. Cu toate acestea, strângerea de mân` p`rea una foarte

ASTRUL IUBIRII

29

amical`. Dup` ce se salutar`, Anya [i b`rbatul se \ntoarser` la casa ei. La porti]a alb`, ea se opri. – Chiriile pot fi o surs` substan]ial` de venit, zise, dar dac` v` gândi]i s` lua]i [i c`su]ele [i s` m`ri]i chiria, o s` fie prea scump [i n-ar avea rost. Ar lua ani de zile s` v` reface]i investi]ia. – Corect; dar le pot vinde. Ea se \ncrunt`. Oricât de naiv` era nu-[i \nchipuise c` un alt proprietar ar putea distruge ansamblul de case. – Da, a[a e. De[i c`su]ele au apar]inut \ntotdeauna acestei propriet`]i, [i asta ar \nsemna s` trece]i peste o tradi]ie de ani de zile. Cel pu]in, eu a[a cred, chiar dac` ave]i o alt` p`rere… I-o lu` \nainte pe c`rare. Ajunser` la u[a ei, de asemenea mic`. – Nu cred, se trezi el. De[i de dimensiuni asem`n`toare, casa Anyei era de dou` ori mai luminoas`, dând impresia de spa]iu mare, datorit` aranjamentelor [i a aten]iei acordate interiorului. Pere]ii fuseser` proasp`t spoi]i, la ferestre atârnau perdele din material indian, iar col]urile \ntunecate erau \nveselite de decora]iuni deschise la culoare. Podelele curate erau acoperite de covoare moi. Mobila, de[i ieftin`, nu aglomera spa]iul. {i oricum, nu-[i permitea s` mai cumpere altceva. – Totul e ref`cut, \l inform` ea. La domnul Cox, lemnul e mâncat de vreme, ]ev`ria este veche, [i are ap` \n cas` la fiecare ploaie mai mare. – {i totu[i, sunt impresionat. – Mul]umesc…De[i am f`cut totul din pu]inul pe care l-am

30

ELIZABETH MARSH

avut. O intriga faptul c` apreciaz` comentariul lui, de[i se aflau pe pozi]ii adverse. – A]i studiat decora]iunile interioare? – Nu, am studii filologice – franceza. Sunt profesoar`. – A]i urmat cursuri universitare? se mir` el. – Nu m` credea]i \n stare? râse ea. – Nu pun la \ndoial` capacitatea dumnevoastr` intelectual`. {i cum a]i pus \n valoare studiile? – Dup` absolvire, am lucrat ca traduc`tor la Ministerul de Externe dar…m-am l`sat de meserie. |n plus, mama a fost profesoar` de desen [i i-am mo[tenit pasiunea pentru desen, culoare [i alte asemenea. – Deci, [i mama dumneavoastr`… a fost profesoar`? – A murit acum [ase ani. – {i tat`l? – Tot atunci. Amândoi au pierit \ntr-un accident de ma[in`. Se sim]ea nelalocul ei printre atâtea \ntreb`ri personale. {i totu[i, nu [tia ce o determina s`-i r`spund`. Mergând prin spatele casei, ar`t` cu degetul. – Aceasta e boomlacka – adic` buc`t`ria visurilor mele. Deschise u[a spre o \nc`pere pu]in mai mare decât o baie obi[nuit`. |ntr-adev`r, avea o fereastr` care d`dea spre livada propriet`]ii mari, dar era exact atât cât s` \ncap` \n ea o chiuvet` cu leg`tur` la apa rece, un cuptor vechi [i un frigider la fel de ruginit. – M-am \n[elat… – Amarnic, \l \n]ep` ea.

ASTRUL IUBIRII

31

– Dar n-a fost o jignire, indiferent cum a]i luat-o, [i intr` ca se se uite mai \ndeaproape. Nu este loc pentru un cuptor cu microunde. – Nu, dar inten]ionam s`-l pun \n [ur`. So]ii Wright mi-au dat-o ca s-o folosesc ca atelier pentru lucr`rile mele. – Asta mi-a zis [i William Price, [i spunea c` nu pl`ti]i chirie pe asta. Anya ezit`, ne[tiind dac` s-o ia ca pe o amenin]are. Asta \nsemna c` dac` el cump`ra, situa]ia se va schimba? – Nu, dar nimeni n-a folosit spa]iul acela de ani de zile [i \nainte s` intru eu, a trebuit s` arunc lucruri nefolosite, s`-l cur`] [i s` revopsesc. Mi-au spus c` le-am f`cut o favoare. {i le mai fac, când mai am grij` de casa lor când sunt pleca]i. – {i nu v`d rolul cuptorului \n toat` povestea. – Ca s`-mi usuce florile. Mi-ar economisi timp [i a[ m`ri produc]ia. Nu orice plant` merge pus` la uscat astfel, dar trandafirii, crizantemele, margaretele, sunt ideale. Sau plantele cu frunze late…, [i se opri, devenind con[tient` de entuziasmul ei exagerat. Pot s` m` folosesc de florile din gr`din`. – {i dac` se schimb` proprietarul, a]i vrea s` continua]i? – Da; iar Bert vrea s` fie gr`dinar \n continuare. Dac` a]i observat, face o treab` bun`. A[ accepta s` pl`tesc chirie pe [ur`, dar nu foarte mult… – Dar pl`ti]i pu]in [i pentru cas`. Nesigur` dac` era doar o remarc` sau o alt` amenin]are, Anya d`du din cap. O enerva la culme faptul c` trebuia s`-[i ridice ochii pentru a-l vedea ca lumea, din cauz` c` era mic` de \n`l]ime.

32

ELIZABETH MARSH

– A[ pl`ti pu]in, având \n vedere starea \n care e. – Chiria mic` e motivul pentru care a-]i plecat acum patru ani de la unchiul dumneavoastr` [i a]i venit aici? – Da, \nghe]` ea. De unde [ti]i? – L-am \ntrebat pe William Price. M-am interesat [i de fiul dumneavoastr`. Dac` vrei s` te ai bine cu vecinii, trebuie s` faci [i astfel de lucruri, zise el, indicând scara \ngust`. V` rog, dup` dumneavoastr`. Anya urc`, nelini[tit`. O deranjau \ntreb`rile prea \ndr`zne]e, mai ales c` \nc` nu manifestase o dorin]` sigur` de a cump`ra. – Asta e baia; camera lui Oliver [i a mea, deschise ea repede toate u[ile. Dup` primele dou` \nc`peri, Garson intr` \n dormitorul ei. Pere]ii de culoarea l`mâii se potriveau cu decora]iile albe [i galben-pal. – Este opera dumneavoastr`? ar`t` el spre un co[ule] cu flori uscate. Ea d`du din cap [i-i ar`t` [i petalele parfumate. – Tot eu am f`cut [i potpuriul. Garson cercet` atent camera, apoi se \ntoarse brusc spre ea. – Ave]i un iubit? Nu-l mul]umeau detaliile pe care le [tia deja despre via]a ei personal`? |[i \ncle[t` pumnii. Cât tupeu! Cu siguran]`, aflase c` nu are so] [i c` probabil e \nc` o mam` nec`s`torit`. – Poftim? s`ri ea. – Ai prieten? repet` el, f`când-o s` fiarb` de furie. Privirea lui albastr` c`ut` mai \ntâi modelul floral de pe

ASTRUL IUBIRII

33

cuvertur`, pentru ca apoi s-o fixeze pe ea. Nu doar b`nuia implica]iile din aceast` \ntrebare, dar era [i singur` \n dormitor cu el. Erau singuri \n toat` casa, de fapt. |[i mu[c` buzele. Poate c` totul se datora faptului c` el \i violase intimitatea, spa]iul unde \[i f`cea toaleta, unde dormea, unde visa. Dar con[tientizarea masculinit`]ii [i for]ei sale fizice, pe lâng` formele ei pl`pânde [i feminine, o alarmau. – Sunt sigur` c` l-a]i interogat pe William Price dac` \mpart casa cu altcineva, r`spunse ea acid. – A[a e, iar el mi-a r`spunse negativ. – Dar v` teme]i c` a[ avea o mul]ime de admiratori care vin aici \n toiul nop]ii sau la orice or` din zi? Ei bine, nu am. {i nici nu aprind lumina ca s` m` postez pe teras` \n amurg, \mbr`cat` sumar! – Asta numesc eu o idee ademenitoare, [i col]urile gurii sale tres`rir` u[or. De[i dac` a]i purta pantalonii de azi-diminea]`, a]i atrage mai multe persoane. Picioarele lungi cu posteriorul din piele neagr`….mmm…m` mânca \n palm`! Tân`ra r`mase f`r` cuvinte. {i pe ea o mânca \n palm`, acum! Voia s`-l plezneasc` peste mutra aia \ngâmfat`. Pe de alt` parte, undeva \n mintea ei, avea m`car satisfac]ia c` \l atr`gea din punct de vedere fizic, \n ciuda adversit`]ii f`]i[e. – Ave]i un feti[ \n leg`tur` cu pielea neagr`? se interes` ea pe un ton neutru. – Depinde cine o poart`, [i-i c`zu privirea spre pieptul ei. Dac` e o femeie sub]ire, cu sâni… – Ca s` v` r`spund la \ntrebare, nu exist` niciun b`rbat \n via]a

34

ELIZABETH MARSH

mea, [i ie[i \n grab` pe u[`, coborând \n fug`. Trebuia s` scape. |n primul rând, s` se salveze de o dezvoltare mai am`nun]it` a idealului s`u de femeie [i-n al doilea, fiindc` de data asta, ochii lui Garson o dezbr`caser` practic din priviri – ceea ce o incitase. |ntreg trupul ei fusese str`b`tut de un fior cald de pl`cere. Pentru Dumnezeu, el nu observase nimic, nu? Probabil, c`ci acei ochi de un albastru p`trunz`tor nu omiteau niciun detaliu. |ns` numai ideea de a fi excitat` de o simpl` privire \nsemna ceva nou pentru ea. Se \ntunec` – nici m`car Dirk, cel pe care-l considerase o dat` cel mai de pre] cadou din lume, nu reu[ise a[a ceva. – Presupun c` ave]i un set de chei de la Grange, zise el, coborând sc`rile o clip` mai târziu. Se poate s-o v`d [i eu? Anya sim]i cum se chirce[te pe dinl`untru. |[i dorea cu disperare s`-l vad` plecat, s-o lase \n amarul ei, [i mai ales, nu voia s` devin` foarte interesat de locul acela. – A]i v`zut-o deja de dou` ori. – A[ vrea s-o v`d [i a treia oar`. V` rog. Pre] de o secund`, tinerei \i veni \n minte s` mint` c` nu le avea, dar le lu` imediat de pe pervaz. – S` mergem, [i ie[i. Dac` o cump`ra]i, ]ine]i casa doar pentru weekenduri, sau ca re[edin]` permanent`? – Doar pentru sfâr[iturile de s`pt`mân`, de[i, cum mai mult de jum`tate din acestea le petrec prin ]ar`, o s` fiu absent mai tot timpul. – Dac` tot c`l`tori]i a[a de mult, n-ar fi mai cuminte s` lua]i ceva

ASTRUL IUBIRII

35

mai aproape de aeroporturi? suger` ea. – Poate, dar… d`du din umeri. Tân`ra deschise [i intrar` \n holul tapetat \n galben, mobilat \n culori \nchise [i cu podea zgâriat`. |nc`perea avea aerul unei neglijen]e generale, aproape nobile. – So]ia dumneavoastr` ce p`rere are despre o astfel de achizi]ie? se interes` ea. De[i Garson nu d`dea niciun indiciu c` ar fi c`storit, totu[i Anya sim]ea nevoia s` \ncerce. – Nu sunt \nsurat, [i o fix`. – Atunci, iubita… – Nu am. – Nu? El tres`ri. Dac` tot f`cuse cercet`ri despre persoana ei, i se p`rea \ndrept`]it ca [i ea s`-l interogheze acum, cu toate c`-i displ`cea. – Nu exist` nimeni special \n via]a mea. – Atunci, sune]i un burlac \nr`it? suger` ea suav. – Dac` e cumva vreo aluzie la preferin]ele mele, sunt cât se poate de normal. – {i un adev`rat cuceritor, murmur` ea \n b`rbie, m`surându-l din priviri, a[a cum o f`cuse [i el mai \nainte, f`r` \ns` a [i-l imagina dezbr`cat. Trebuie s` fi]i o adev`rat` prad` pentru femei, continu`, fericit` c`-[i poate lua revan[a. – Cum sunt mai tot timpul pe drumuri, mi-e greu s` stabilesc anumite rela]ii, nemaivorbind de a le \ntre]ine, se r`sti el [i p`[i spre o camer` folosit` drept atelier de cusut de c`tre doamna

36

ELIZABETH MARSH

Wright. Ce a]i face dumneavoastr` ca s` aduce]i locul `sta pe linia de plutire? – Eu? – Da. De multe ori, \n timp ce f`cea cur`]enie acas`, Any \[i imaginase cum ar redecora totul, [i avea clar \n minte toate planurile. Acum \ns`, [tia c` \ntrebarea venise ca o porti]` de salvare, fiindc` Garson Deverill se dovedea destul de sensibil \n ce prive[te via]a lui personal`. – Jos, a[ ad`uga o ser` lâng` salona[, [i a[ redefini spa]iul buc`t`riei [i c`mara. – Adic`? – Pentru \nceput, aici – [i ar`t` spre chicineta construit` \n 1940, a[ face alte dou` \nc`peri, [i unindu-le, a]i ob]ine o buc`t`rie spa]ioas`. – Cu un cuptor cu microunde? – {i acela, zâmbi ea, plus aragaz, frigider [i altele asemenea. La cele dou` dormitoare a[ ad`ug` câte o baie proprie, zise când ajunser` la etajul \ntâi, iar baia comun` a[ moderniza-o complet. Apoi a[ pune \nc`lzire central`, geamuri duble, plus decora]iuni interioare. Se opri, ca s`-l urm`reasc`. – Dar toate astea ar dura luni de zile, [i ar lua destul pân` când v-a]i putea muta. {i cost` zeci de mii de lire, care la suma de cump`rare, n-ar merita – doar pentru o cas` de vacan]`. – A[a considera]i dumneavoastr`. – Mda. Dac` sunte]i interesat de via]a de noapte sau \n loca]ii

ASTRUL IUBIRII

37

de lux, nu este locul potrivit. – Am zis eu a[a ceva? – Nu, dar poate c` sunte]i. A, \nc` ceva… – Nu pot s` cred, ridic` el ochii spre cer. – Ar trebui s` fi]i prezent la lucr`ri. Muncitorii locali sunt buni , dar \ntotdeauna sunt de luat decizii de moment. Dup` ce vizitar` toate \nc`perile, se \ntoarser` la primul etaj, pe teras`. – A[ vrea s` [tiu, \ncepu el, nu sunte]i pu]in contra? – Contra? – Din câte am \n]eles, so]ii Wright ar vrea s` \ncheie tranzac]ia, iar William Price e desigur interesat, dar niciunul nu v-ar fi recunosc`tori pentru piedicile pe care le pune]i. Ea se \mbujor`. Tipul avea dreptate. Probabil c` se gândea doar la persoana ei, dar ideea de a-l avea ca vecin pe Garson Deverill, chiar numai la sfâr[it de s`pt`mân`, o nelini[tea. – Nu pun piedici, doar v` avertizez asupra neajunsurilor. Azi-diminea]` mi-a]i spus cât de nepl`cut e s` a[tep]i s` ]i se repare ma[ina, or renovarea unei case ar lua mult mai mult. El \[i vâr\ mâinile \n buzunare, \ncât materialul pantalonilor se mul` pe coapsele lui puternice. – A[a e. – Un astfel de loc ar \nsemna o mare b`taie de cap [i pentru un localnic, dar`mite pentru cineva care e \n permanen]` pe drumuri. De n-ar fi stat \n acea pozi]ie! Rezemat de balustrad`, cu fa]a la ea [i cu mâinile \n buzunare, \[i scotea \ntreg abdomenul \n eviden]`.

38

ELIZABETH MARSH

– Posibil… Avea dubii. |ntr-adev`r, modul ei de prezentare nu-i avantaja pe so]ii Wright, [i va tr`i cu asta pe con[tiin]`; dar oare \l va \ndep`rta? Oare o va l`sa \n pace? De-ar da Domnul! – Am \n]eles c` o s` v` lua]i fiul de la [coal`, zise el, \ndreptându-se de spate. – Cum? A, da, \n fiecare zi. Nici nu mi-am dat seama c` e a[a de târziu, se uit` ea la ceas. Trebuia s`-l iau acum cinci minute, [i o lu` la fug` pe sc`ri. Scuze, dar Oliver m` a[teapt` de cinci minute. – V` duc cu ma[ina, o urm` el, a[teptând-o s` \ncuie. – O iau pe-a mea. Trebuie doar s`-mi iau cheile. – Eu am parcat aici [i o s` ajunge]i mai repede. – Dar… Repezindu-se, el \i deschise portiera. – Urca]i, ordon` el. – Antrena]i câini? – E o idee, râse el, dac` dau de timpuri grele. Hai feti]o, [i pocni din degetele sale lungi. – Dac` ascult, m` ba]i pe spate [i-mi dai un biscuit? zise ea f`r` a mi[ca. – Dac` refuzi, \]i dau una la popone]ul `la delicios! Temându-se s` nu-[i pun` ideile \n aplicare, Anya urc`. Nu voia s` accepte acest serviciu, dar era adev`rat c` o ducea mai repede, [i acum doar Oliver conta. – {coala e lâng` zona verde a ora[ului. – Am v`zut-o. – Sper c` Oliver e \n regul`, se agit` ea. Tot mai multe lucruri

ASTRUL IUBIRII

39

necurate se \ntâmpl` cu copiii care sunt l`sa]i singuri. – Nu cred c` s-a \ntâmplat nimic. – Are doar cinci ani, [i cu toate c` ora[ul pare unul lini[tit, i-am spus s` nu discute cu str`inii care… – Calmeaz`-te, zise el atingându-i genunchiul stâng. Anya \nghi]i \n sec. Doar cu o clip` mai \nainte era \ngrijorat` din cauza micu]ului, acum \ns` c`ldura palmei mari cu degete lungi, o emo]ionase. Numai asupra acestei atingeri se putea concentra. Sim]ea c` explodeaz`; un val de c`ldur` clocotea \nl`untrul ei. Ce fel de for]` interioar` poseda Garson Deverill de stârnea asemenea dezastre? – Sunt calm`, se l`s` ea pe sp`tar [i el – ce u[urare – \[i retrase mâna. Ma[ina lu` curba pe lâng` biserica din secolul cincisprezece, [i Anya se uit` \n zare. Z`ri cl`direa de c`r`mid` a [colii, un pâlc de copii care plecau, apoi doi copii \n pulovere gri [i pantaloni alba[tri, a[teptând cumin]i pe gard. – E Oliver, r`sufl` ea u[urat`. – Cel din stânga, zise el. Anya \i aunc` o privire alarmat`. De unde [tia? Poate c` odat` cu celelalte informa]ii, William Price i-l descrisese [i pe Oliver. Cu p`rul lui negru bogat, sprâncenele groase [i buzele arcuite – mo[tenite de la tat` – sem`na mai degrab` cu un \nger dec`zut. Cravata \i era strâmb`, o [oset` mai jos, alta tras` pân` la genunchi. Garson studia copilul cu foarte mare aten]ie. Ma[ina parc` al`turi, Oliver realiz` c` Anya e \n`untru, [i f`cu ochii mari.

40

ELIZABETH MARSH

– Dânsul e domnul Deverill, cobor\ tân`ra \mbr`]i[ându-l ca de obicei. A v`zut casa mare [i m-a adus pân` aici. – Bun`, Oliver, zâmbi Garson. – Salut. – Te superi dac`-l duci [i pe colegul lui acas`? St` \n drum. – Cum? \ntreb` b`rbatul distrat, urm`rindu-l \n permanen]` pe Oliver. A, sigur c` da. – La naiba! strig` cel`lalt, care admirase tot timpul ma[ina, ca la un salon. A venit mama… Fericit, Oliver urc` \n spate, l`f`indu-se pe scaunele moi. – S` ne punem centurile, zise Garson, [i se r`suci pentru a-l ajuta pe copilul care era tot un zâmbet. – Cum a fost la [coal`? \ntreb` Anya. – Super! Cum se nume[te ma[ina? se aplec` el \n fa]`. – Maserati Shamal. E din Italia. – E frumoas`. Când m` fac mare, din asta o s`-mi iau. – Asta voiam [i eu la vârsta ta, [i uite c` s-a \mplinit. |n ce clas` e[ti? – |n a doamnei Malcom. – {i-]i place de ea? – Da. |n afar` de când ne pune s` ne leg`m la [ireturi. – E greu? – Nu e foarte u[or! – Dar s` citi]i? râse Garson – {i aia e u[or. Adic`, la cartea la care suntem acum. Iar la socoteli e… B`rbatul continua s` pun` \ntreb`ri la care copilul r`spundea

ASTRUL IUBIRII

41

foarte amabil. Anya \i urm`rea surprins`. |ntotdeauna Oliver st`tea cuminte \n prezen]a cunoscu]ilor, dar cu str`inii se retr`gea. Ast`zi \ns`, era vorb`re]. S` fi fost din cauza ma[inii superbe \n care urcase? Sau a farmecului personal degajat de Garson? Care, \ntr-adev`r era un tip foarte [armant. Ea \i c`zuse deja victim` \n acea diminea]`, pân` când \[i rostise numele, [i deveniser` du[mani. Apoi venise rândul lui Bert, acum Oliver. – Mul]umesc c` ne-a]i adus, zise ea când el opri \n fa]a cur]ii. Garson corob\ [i el, desf`cu centura copilului [i-l scoase din ma[in` \n bra]e. – Te mai duc [i alt` dat`, \i spuse. – Promi]i? se lumin` el. – Pe cuvânt de onoare. – Mami, pot s` m` duc la domnul Bert s`-i spun cum am venit acas` cu un Mas…Maserati? – Mai \ntâi s` te ui]i pe geam ca s` nu doarm`. – Bine, [i o zbughi spre c`su]a vecin`. – Chiar o s`-l mai duci? – Da…Am decis s` cump`r The Grange. – Da? [i sim]i cum i se strânge tot stomacul. – S` ne fereasc` Dumnezeu… murmur` el [i urc` la volan. Au revoir, \i f`cu apoi cu mâna [i plec`. De data asta, Anya era cea care-l urm`rea. Se \ntreba dac` o pa[te o a treia zi de ghinioane. Chiar dac` sfâr[itul lumii nu era chiar a[a de aproape, ei a[a \i p`rea.

Capitolul 3 Cu mare aten]ie, Anya aplica punctule]e de lipici cu o scobitoare pe o panselu]`, lipind-o \n forma desenat` pe foaia alb`. – Asta e! Experimenta noi proiecte, de data asta felicit`ri; mai f`cuse alte cinci, care erau preg`tite \ntr-o cutie. – Eu a[ cump`ra a[a ceva, zise Kirsten, care o urm`rea de pe cealalt` parte a mesei. – Tu [i mai cine? – O gr`mad` de oameni. – Iar al]ii o s` r`mân` pe dinafar` dac` nu g`sesc spa]iu de desf`[urare. Era dup`-amiaz`; Kirsten \[i l`sase so]ul \n fa]a televizorului, cu cei trei copii, care se presupunea c` dorm. Venise la vecina ei pentru o bârf`. Rotunjoar` [i blond`, femeia avea cam treizeci [i ceva de ani, [i se \mprietenise cu Anya \nc` de la \nceput; o sprijinise \ntotdeauna. De multe ori Kirsten avusese grij` de Oliver,

ASTRUL IUBIRII

43

sau \i cump`rase acestuia medicamente dac` era bolnav, sau \l trimisese pe so]ul ei, Derek, ori de câte ori tân`ra avusese probleme mai serioase prin cas`. – Dac` produc mai mult, zise Anya, n-o s` mai pot folosi [ura. N-o s` mai am spa]iu s`… – Nu-]i mai face gânduri rele. Nimeni n-are nimic \mpotriv` c` lucrezi aici [i chiar dac` so]ii Wright se mut`, mai sunt trei s`pt`mâni pân` se \ncheie definitiv tranzac]ia [i…cine [tie? Poate c` noul proprietar o s` se r`zgândeasc` [i pic` toat` afacerea. Nori amenin]`tori se adunaser` pe cer, iar Anya nu-i vedea cu ochi buni. – Nu cred c` Garson Deverill e tipul care s` aib` remu[c`ri o dat` ce s-a hot`rât. – Garson Deverill cump`r`? s`ri cealalt`. Dar ai zis c` este un cump`r`tor din Londra. O fi acel Garson Deverill – \nalt, chipe[, priceput la toate? – Cred c` da. – Nici nu pot fi dou` persoane cu acee[i descriere! – |l cuno[ti? – Normal! Bine, nu personal, dar am auzit de el, [i sigur \l [tii [i tu. |ntotdeauna apar \n ziare ultimele nout`]i \n materie de afaceri, iar s`pt`mâna trecut` am citit despre el c` este unul din tinerii magna]i. – N-am v`zut [i nici n-am citit. Fac economii. – Deci, Garson Deverill conduce o serie de companii care se ocup` de materiale de prelucrare a petrolului. Se pare c` a \nceput ca ucenic \ntr-o firm` mic` \n domeniu [i a preluat-o dup`

44

ELIZABETH MARSH

retragerea patronului. Avea pe-atunci dou`zeci [i patru de ani, dar cu planurile lui, firma s-a extins peste a[tept`ri. De-atunci, a cump`rat alte firme, iar acum are o \ntreag` afacere. I se recunosc meritele \n aceast` bran[` [i e foarte respectat. – Bravo lui… Deci, avusese dreptate când apreciase inteligen]a [i succesul lui \n afaceri. – {i arat` al naibii de bine. Cred c` [i tu te-ai gândit la asta când l-ai v`zut. Anya d`du din cap, amintindu-[i \ntrevederea de-acum o lun`, ale c`rei scene le revizuise \ntruna. Mai lipi o panselu]` pe o alt` foaie. Chipe[ul Garson Deverill era un adev`rat magnet. Un magnet care o lipsise oarecum de…obiectul de interes. – M` surprinde faptul c` un asemenea b`rbat n-are o iubit`, remarc` Anya. – O fi acum singur, dar a fost c`s`torit, o infirm` cealalt`, mare amatoare de bârfe. O [tii pe Isobel Dewing, prezentatoarea de televiziune? A \nceput cu programe pentru copii, iar acum are o emisiune de [tiri mondene. E o tip` \nalt`, sub]ire, blond`, cu un zâmbet fin. Derek zice c` e ultimul r`cnet \n materie de extravagan]`. De[i n-avea televizor, [i mai privea o [tire, dou`, pe la alte case, Anya \[i amintea de blonda superb` \mbr`cat` \ntr-un costum ro[u-aprins, cu un [al alb pe umeri. Dac` ea \ns`[i ar fi adoptat o asemenea ]inut`, [alul s-ar fi mototolit \n doar câteva minute. – {tiu de cine vorbe[ti. A fost c`s`torit cu ea? – Da, [i erau considera]i un cuplu perfect pân` când s-au

ASTRUL IUBIRII

45

desp`r]it, acum vreo trei-patru ani. Se pare c` nu-i place s` dea am`nunte despre via]a lui privat`, a[a c` nu s-au spus multe despre mariaj [i nici despre divor], dar se pere c` ruptura s-a produs din cauza carierelor lor. Anya \[i aminti de tonul lui r`stit atunci când \l \ntrebase despre o pereche, precum [i dificultatea de a p`stra o rela]ie. – E mereu pe drumuri, deci e posibil ca Isobel Dewing s` se fi plictisit de absen]a lui permanent`, suger` ea. – Poate. M` \ntreb de ce ar fi Garson Deverill interesat de Grange, când \[i permite desigur ceva mai mare, mai bun [i \ntr-o zon` mai populat`? – Nici eu nu \n]eleg. {i totu[i… – Totu[i, ce? – Nimic… Voise a spun` c` decizia lui avea de-a face cu ea [i cu Oliver, ceea ce ar fi fost desigur ridicol. Cu toate c` o interogase am`nun]it, nu sesizase prezen]a lor \nainte s` vin` la Lidden Magnor, deci s` fi avut o doz` de influen]`? Lipi fire de ferig` pe petalele panselu]elor, apoi \mpodobi desenele cu o band` adeziv`. Cu tot ridicolul, ideea o m`cinase de-a lungul s`pt`mânilor care trecuser` de-atunci, [i \nc` o mai sâcâia. – Numai timpul va scoate la iveal` adev`ratele motive, declar` Kirsten. Apropo de timp, cred c` Derek m` a[teapt` cu cina, a[a c` m` duc. |]i mai face curte "darul lui Dumnezeu"? Se referea la Roger Adlam, la care Anya morm`i. – Da, din nefericire. L-am refuzat de fiecare dat`, dar tot mai

46

ELIZABETH MARSH

a[tept s` apar` de nic`ieri cu cine-[tie-ce cadou – ceva brânz`, sau smântân`, sau numai a[a, ca s` vorbim. Cel pu]in a[a mi-a spus. – Roger tot mai crede c`-l placi? – Da, [i având \n vedere cât a tras de timp, tot mai e \n c`utare de o partener` de pat. De fiecare dat` când apare, crede c` m-am r`zgândit, c`-mi voi da seama de ce pierd! – O fi el \ngâmfat, dar arat` bine, a[a ca un tip mai dur. – Doar nu-mi sugerezi s` ies cu el? se \ngrozi Anya. – P`i, n-ai mai ie[it cu nimeni de când cu Dirk, adic` de doi ani. Sun` antifeminist, dar dac` trimite \nt`rituri…B`rba]ii [i femeile au fost create cu o singur` inten]ie – ca s` stea \mpreun`. Ai dou`zeci [i opt de ani, deci a cam venit vremea s`-]i g`se[ti [i tu perechea. Cu aceste cuvinte, Kirten plec`. Anya puse ultima felicitare \n cutie, \[i \mpachet` lucrurile, cam dezam`git`. Dirk Benson fusese veterinarul ora[ului. Se \ntâlniser` la o s`rb`toare local` [i se sim]iser` atra[i unul de cel`lalt. Blând, amuzant, tân`rul p`rea partenerul ideal, pân` când se dovedi c` nu-i p`sa de Oliver. Nici Roger nu se l`sase impresionat de copil. De fapt, cu un copil, nici nu era de mirare c`-i luase atâta timp s` ajung` a-i face avansuri. Deja era prea mult. Cu doar câteva zile \nainte, tipul se strecurase pe la spatele ei \n gr`din` [i ar fi luat-o pe sus dac` nu-i z`rea umbra. Brusc, gândurile ei s`rir` de la un lucru la altul. Casa Grange. Când plecaser`, so]ii Wright \i l`saser` un set de chei, cu rug`mintea s` deschid` geamurile zilnic. – Ca s` fie aer curat, motivase domnul Wright, \ns` Anya b`nuia

ASTRUL IUBIRII

47

c` din cauza mirosului de mucegai care se impregnase parc` [i mai mult \n ziduri o dat` cu golirea casei |n diminea]a respectiv` deschisese geamurile, \ns` uitase a le mai \nchide. – La naiba, murmur`. Nu-i pl`cea s`-l lase pe Oliver singur \n cas`, oricât de scurt ar fi fost timpul, dar se anun]a ploaie, deci trebuia s` mearg`. |l va ruga pe Bert s` arunce un ochi. Mai era o jum`tate de or` pân` când pleca la bar, deci mai avea timp. Mai \ntâi se asigur` c` b`iatul doarme. Surâse – degetul mare \i c`zuse din guri]`, iar genele lungi [i negre \i erau \nchise peste obrajii \mbujora]i. Sim]i un nod \n gât. |l iubea enorm. La moartea lui Jennie, \i jurase acesteia c` va face tot ce-i st` \n putin]` ca s`-l protejeze, s`-i asigure cele necesare ca s` fie fericit. Reu[ise; pân` acum. – Vise pl`cute, scumpule, [opti [i-l s`rut` u[or pe frunte. Bert veni la ea bine dispus. Anya \l asigur` c` nu st` mult, [i plec` dincolo. Pe la jum`tatea drumului se opri. Când se mutaser`, so]ii Wright t`iaser` [i curentul, deci poate era mai bine s` ia o lantern`. Sau nu, c`ci luna, printre nori, mai d`dea câte o raz` destul de luminoas`. |nchise ferestrele de jos, apoi urc`, mai \ntâi la dormitoarele din fa]`, apoi la cele din spate. La ultima camer`, tres`ri brusc. Auzise un scâr]âit, ca [i cum cineva c`lcase gre[it pe podeaua din buc`t`rie. Cum u[a de la intrare era deschis`, Roger putea s` se fi strecurat pentru o alt` vizit`– surpriz`. Se aprinse, c`ci nu-i pl`cea s` fie luat` prin surprindere.

48

ELIZABETH MARSH

|nfundându-[i c`ma[a \n pantaloni, fugi pe sc`ri \n jos. |n hol nu era nimeni. Luna intr` \n nori l`sând totul \n semiobscuritate, \ncât ea \ncepu s` bâjbâie. Unde s` fi fost urm`ritorul? |nc` un scâr]âit, de data asta \n salon. – Gata, omule, hai s` termin`m cu joaca! bolborosi ea. S`ltându-se silen]ios, Anya d`du buzna peste u[a de la salon [i – poc! – se ciocni cu o form` \nalt`, care tocmai ie[ise de undeva. S-ar fi pr`bu[it dac` dou` mâini puternice n-ar fi prins-o, ]inând-o de talie. Anya \n]epeni. Nu dorea s` fie atins` de tân`rul fermier, indiferent de motive. Poate din cauza refuzurilor ei, acum tipul voia s` se r`zbune. Oricum, era mai rapid decât ea. – Gata, Roger, \l avertiz` [i ridic` amenin]`tor o mân`. Nu-i st`tea \n fire, dar dac` inten]iona s-o s`rute, \l pocnea. – Nu, s`ri posibila victim` [i o prinse de \ncheietur`. Anya \ncerc` s` se elibereze, zb`tându-se \n bra]ele lui. |l putea lovi cu cealalt` mân` dac` el nu i-ar fi anticipat mi[carea, \ncle[tând-o. – Las`-m`! se c`zni ea. – S` m` \nvine]e[ti? Sau s`-mi dai la fund? adu`g` el, evitând o lovitur` de picior. Ce m` crezi, un masochist? Ea \ncet` a se mai zbate. Recunoscuse vocea, care nu era a admiratorului. Din contr`. Inspir` adânc. – Domnule…Deverilll. – N-am vrut s` te sperii, dar e casa mea, [i e[ti un intrus. Luna ie[i dintre nori, iar ea \ndr`zni s` arunce o privire spre cel care o imobilizase cu atâta u[urin]`. Cum de-l confundase? De[i lupta durase doar câteva secunde [i totul se petrecuse pe \ntuneric.

ASTRUL IUBIRII

49

Garson Deverill era oricum mai \nalt, mai lat \n umeri, [i mai bine \mbr`cat. – E casa dumneavoastr`? protest` ea. Timp de o clip`, el p`ru fascinat de ridicarea ritmic` a pieptului ei. – Am accelerat formalit`]ile ca s` m` \ncadrez \n timp, zise el, rearanjându-[i cravata smuls`. Ce cau]i aici? – So]ii Wright m-au rugat s` deschid geamurile, iar acum le \nchideam…Cred c` vine ploaie, de[i nu sunt sigur`. – A[a e. Am auzit la [tiri. Cine e Roger? Ea \[i frec` \ncheieturile. N-o r`nise, dar strânsoarea lui puternic` \i l`sase urme adânci, \n carne vie parc`. – A, un fermier de pe-aici…M` place. – {i l-ai ademenit aici ca s` v` distra]i? Anya se \ncrunt` la auzul acestor cuvinte; de ce concluzionase asta? De ce gândea ce e mai r`u despre ea? – Normal c` nu. – Nu pari prea sigur`. – Ba da! }i-am spus c` nu exist` nimeni \n via]a mea deocamdat`. – Dar n-ai men]ionat c` nu dore[ti acest lucru, observ` el rece. Acest Roger, are ferma lui? – Da, una de lactate, undeva mai \ncolo. – Deci, ar fi o partid` bun`. Tân`ra \ncremeni din nou. Abia acum realiza unde b`tea Garson – insinua c` ea vâneaz` averea altora. – Iar eu ar trebui s`-l atrag aici, ca s`-i \ntind o capcan`? \ntreb`

50

ELIZABETH MARSH

ea, ar]`goas`. – Fetele mai pu]in \nst`rite care caut` b`ie]i avu]i, nu-s o noutate. – Dar e o insult`! {i dac` tot umblam dup` el, crezi c`-l mai loveam? – Puteai s-o faci pe femeia dur`. – Aiurea! – Doar n-ai l`sat u[a de la intrare degeaba deschis` [i n-ai venit aici descheiat` la c`ma[` ca s`… – Descheiat`? s`ri ea [i se uit` \n jos. Spre groaza ei, observ` c` primii trei nasturi de sus i se desf`cuser`, l`sând sutienul alb [i pielea alb` a sânilor s` se vad` \n toat` splendoarea lor. Nu era de mirare c` o admirase atât! – Cred c` s-au desf`cut când m-ai asaltat! protest` ea. – Adic`, nu aveai de gând s`-l ademene[ti pe acest Roger? – Nu! [i se \ncheie repede. – Dar m-ai incitat pe mine… Aceste vorbe o f`cur` s` tresar`. Undeva \n adâncul sufletului ei se petrecu ceva inexplicabil. Tipul vorbea foarte serios...sau \[i b`tea joc de ea? Trecuser` printr-un \ntreg joc al insinu`rilor [i-al aluzilor, dar acum nu mai [tia ce s` cread`. |l \nfrunt` mândr`. – M` \ndoiesc, zise. – Vrei o dovad`? [i veni mai aproape. P`rea c`-i era din ce \n ce mai greu s` respire. Apropierea lui aducea un miros pl`cut de parfum, precum [i c`ldura emanat` de trupul lui. – Nu, mul]umesc.

ASTRUL IUBIRII

51

– Nu, mul]umesc, o \ngân` el, pinzând-o de umeri, [i aplecându-se. O s`rut`, \ns` nu numai atât. Buzele lui practic se jucau, o chinuiau, o puneau pe jar. Când se desprinse de ea, Anya nu f`cu nicio mi[care. Nu putea, ca [i cum se blocase \n acea pozi]ie. – Domnule Deverill… – Garson, [i se plec` din nou. De data asta, s`rutul veni cu un val de c`ldur` prin tot trupul ei. Acesta era un s`rut adev`rat, iar ea se deschise pentru a-l primi, ag`]ându-se neputincioas` de haina lui. Pe m`sur` ce mi[c`rile se intensificau, degetele ei se strângeau tot mai mult pe materialul moale, sorbind buzele lui, dulcea dezmierdare a acestora, gustul lui proasp`t. Se strânse lâng` el, lipindu-se cu pieptul [i cu [oldurile de corpul s`u. – E[ti convins`? zise el \ntr-un final. Anya s`ri ca ars`. – N-am…Nu voiam…Niciodat` n-am vrut s`… se bâlbâi ea, ru[inat` [i tulburat` \n acela[i timp. Ce f`cuse? Era nebun`? De ce naiba \l l`sase pe Garson Deverill, care o dispre]uia, care o insultase [i care-i putea deveni du[man, s` o s`rute? – Am vrut … – S` verifici c` nu mint? – Nu! – Atunci s`-mi testezi virilitatea? – Mda… ro[i ea, \nfuriat`, amintindu-[i pozi]ia provocatoare a corpului s`u.

52

ELIZABETH MARSH

|nc` nu aflase motivul gesturilor ei necugetate, dar [i mai interesant de \n]eles erau ac]iunile lui. O cuprinse o nelini[te abia perceptibil`. Probabil c` prin acel s`rut dorise a-i testa superficialitatea [i disponibilitatea, adic` exact tipul de femeie care-i a]â]a pe b`rba]i. {i aparent \i r`spunsese – gre[it, din p`cate! – Cred c` [i pe tine te-a…marcat, observ` el. Ea \nlemni. Privirea lui coborât` la nivelul pieptului era o dovad` clar` a dorin]elor negr`ite pe care le stârnise \ntr-\nsa. Se aprinse toat` la fa]`. Nu-i p`sa câtu[i de pu]in de excitarea lui, \ns` ea una se sim]ea dezv`luit`, umilit`, tr`dat` \n cel mai ru[inos mod. – De mult n-am mai fost s`rutat`….atât de ap`sat, se scuz` ea. Cu o lun` \n urm`, \l \mpiedicase pe Roger de la un asemenea gest. – Trebuie s` plec, zise ea pornind spre ie[ire. Bert st` cu Oliver, dar e ora lui de ie[ire la cârcium`. – {i eu plec, [i o conduse afar`. – Astea sunt ale tale, spuse Anya dup` ce \ncuie. – Mul]umesc; n-am nevoie. Ia-le tu, \n caz c` m` blochez vreodat` pe-acolo. Anya ezit`. Indiferent ce sim]ea fa]` de el, sau ce tr`iri \i inspira ea, aveau s` fie vecini. Cerin]a lui dovedea o resemnare, deci [i ea trebuia s` coopereze. – Bine…Garson. – Mul]umesc, Anya, [i se \nclin` formal. – Cum de-ai trecut pe-aici? \l \ntreb` când ie[ir` pe c`rare. B`t`ile inimii ei \ncepuser` a se mai lini[ti, la fel [i valul amenin]`tor de adrenalin` din sânge. Acum \[i dorea cu ardoare

ASTRUL IUBIRII

53

s`-i uite s`rutul – [i iresponsabilitatea ei totodat` – [i cel mai bun mod era printr-o discu]ie neutr`. – Mergeam spre hotel [i am v`zut c` u[a din fa]` e deschis`. Mi se p`rea c` intrase cineva str`in, [i am vrut s` verific. Apoi ne-am ciocnit pe \ntuneric [i ai dat s` m` snope[ti \n b`taie. – Stai undeva pe-aproape? – La The King's Head; dou` nop]i. Era de fapt singurul hotel din Lidden Magnor, o cl`dire \n stil englezesc, vopsit` \n alb, care ad`postea [i barul la care mergea Bert. – Sâmb`t`, adic` mâine, am o zi liber` \nainte s` plec \n State, [i m-am decis s` mai arunc o privire asupra noii achizi]ii. Am venit direct de la aeroport, [i-[i trecu o mân` peste fa]a obosit`. – De unde vii acum? – De la Tokyo. – |nc` o destina]ie \ndep`rtat`. – Mult prea \ndep`rtat`. Tot ce vreau acum e s` m` trântesc \ntr-un fotoliu, s` beau o cea[c` de cafea \n lini[te, [i s` m` culc. – Te pot servi cu o cafea. Chiar inten]ionam s`-mi fac [i eu una. – |ncerci s` m` impresionezi, \i arunc` el o privire piezi[`. – Ai ghicit… De[i \nc` nu era sigur` ce s` ghiceasc` dup` atitudinea lui – ce-avea s` fac` sau s` zic` – nu putea r`mâne pe pozi]ie advers`, mai ales c` \n calitate de proprietar, era st`pân pe soarta ei. Bine ar fi fost, deci, s`-i intre \n gra]ii. – Poate vrei [i o bucat` de pl`cint`… zâmbi ea. – Tentant.

54

ELIZABETH MARSH

– De cas`. – Cum pot s` refuz a[a ceva? gesticul` el amplu. Trecur` de Volkswagenul ei [i Garson se opri, cercetându-l. Pe locul unde-l lovise, Anya pictase cuvintele "trosc!", "poc!" [i "au!". – |mi plac operele de art`, râse Garson. E permanent? Ea neg`. – Dac` tot merge bine, mi-am zis c` un cuptor cu microunde r`mâne prioritatea mea, \n loc s` repar aripa. De[i nu ]ineam neap`rat s`-mi cump`r unul, totu[i sunt mul]umit` de decizie. Astfel, o s`-mi m`resc produc]ia, dar ca s` scot profit, trebuie [i s`-mi g`sesc mai multe spa]ii de desfacere…dar nu se arat` nimic. Sau nu destule. Luna trecut`, doar un magazin s-a ar`tat interesat… Brusc, se opri. De ce-i spunea toate astea? De obicei, nu-[i expunea grijile cu atâta pasiune, mai ales \n fa]a unuia care o trecuse pe lista neagr`. – Te plictisesc… – Deloc. {i eu conduc o firm`… – De utilaje de prelucrare a petrolului, [tiu. – De unde? – Mi-a povestit o prieten`, mai devreme. – Aha. Oricum, ca un om care [i-a construit propria afacere, sunt interesat de al]ii ca mine. |nseamn` c` merge greu? – Al naibii de greu. Se opri din nou, c`ci ajunseser` \n fa]a u[ii ei. Când v`zu cine este \nso]itorul, Bert se ar`t` deosebit de \ncântat [i imediat \i veni cheful de vorb`. Dar se uit` la ceas [i realiz` c` e ora de plecare.

ASTRUL IUBIRII

55

Dup` ce \nchise u[a \n urma lui, Anya \l pofti pe musafir s` ia loc pe canapeaua \n dungi alb-verzi [i aprinse focul. De[i era luna mai, seara \nc` se r`corea. – De cât timp \]i faci singur` produsele? \ntreb` el, lungindu-[i picioarele. – De când Oliver a \nceput [coala, dup` Cr`ciun. Am vrut s` fiu cu el \n primii cinci ani, ca s`-l \ndrum cât mai bine la \nceput. – Erai tân`r`, ca s`-]i ratezi cariera pentru a sta acas`. Nu te-ai sim]it lipsit` de libertate sau s` te fi plictisit? – Amândou`, câteodat`, dar m` bucur c` am revenit [i c` am reu[it s`-mi l`rgesc perspectivele. Pe de alt` parte, am \nv`]at s` g`tesc, s` cos [i…nu prea m` interesa persoana mea. – Te interesa mai mult s` afli cum s` devii o mam` perfect`, murmur` el, ca pentru sine. Ai avut noroc c` ]i-ai permis s` r`mâi acas`. – A[a e, \ns` doar datorit` banilor mo[teni]i de la p`rin]ii mei. – Pot s` m` uit pu]in la lucr`rile tale? \ntreb` Garson dup` o clip` de t`cere. |n loc s` preg`teasc` b`utura fierbinte, Anya \i deschise o cutie de felicit`ri. – Sunt frumoase; bine f`cute, [i chiar interesante. – Mul]umesc, [i se a[ez` de partea cealalt` a canapelei. Putea la fel de bine s` se a[eze pe o cutie f`cut` de ea, \ns` nu i se p`rea o idee bun` s` stea la picioarele lui. Chiar dac` deocamdat` musafirul se ar`ta afabil, putea dintr-o dat` s` recurg` la un atac-fulger, deci prefera s` fie la acela[i nivel. – Cât Oliver era copil, perspectivele de a-mi câ[tiga singur`

56

ELIZABETH MARSH

traiul p`reau atât de \ndep`rate, \ncât nu mi-au dat mari b`t`i de cap. Probabil c` sunt o optimist`, fiindc` \ntotdeauna am crezut c` [ansele au s` pice din cer. Apoi mi-a venit ideea s` fac tot felul de lucruri… – De ce? – |mi f`cusem un aranjament de flori uscate pe care o prieten` de-a mea, Kirsten, \l admira foarte mult. Am f`cut \nc` unul pentru altcineva, [i, peste noapte, am \nceput s` primesc comenzi de la mari distan]e. Apoi am \ncercat alte obiecte, pe aceea[i linie, care au avut succes. Deci totul venise de la sine, dar de \ndat` ce am pornit-o mai serios, s-a pr`bu[it totul. – Dureaz` pân` ajungi s`-]i construie[ti o afacere. – Mi-am dat seama, dar nu prea am acest timp. |ns` faptul c` vând astfel de produse \mi permite s` am timp de Oliver, [i nu vreau ca el s` fie nevoit a lucra de mic. {i ce fac dac` e[uez? \ntreb` ea retoric, nelini[tit` din pricina acestui gând. |n Dorset nu se caut` traduc`tori din francez`. – Ai o educa]ie aleas`, deci ai s` r`zbe[ti, [i-i atinse bra]ul. Atingerea o lini[tea [i o tenta foarte mult s` se apropie, s`-[i lase capul pe um`rul lui. For]a fizic` pe care trupul lui Garson \i inspir` dorin]a de a depinde [i de altcineva, nu doar de ea \ns`[i. Apoi, dintr-o dat`, ca [i cum realizând gestul s`u intim, el \[i retrase palma. – Cafeaua, \i aminti. – Imediat, s`ri ea. Se \ntoarse cu o tav`, dou` c`ni aburinde [i o farfurie de pl`cint`. Musafirul \[i dezbr`case sacoul [i st`tea cu un bra] sprijinit

ASTRUL IUBIRII

57

de sp`tarul canapelei. D`dea impresia unui b`rbat extrem de echilibrat, reflect` ea. Nu doar c` atingea orice obiect dup` care \ntindea mâna – chiar dac` dup` aceea regreta – dar acum afi[a o atitudine atât de familiar` cu spa]iul, ca [i cum era la el acas`. Era tras la fa]` dup` câte vedea Anya, care l`s` tava jos. – Cât stai \n America? – Trei s`pt`mâni, e o c`l`torie pe fug`, [i-i enumer` toate ora[ele \n care avea s` aterizeze. – Teribil. – Câteodat` \mi spun c` m` agit prea mult, zise el, mâncând din pl`cint`. E delicioas`. Ea surâse [i sorbi din cafea. Nu doar c` dorea s`-i intre \n gra]ii, dar era [i curioas` s` afle ni[te am`nunte, dar acum ezita. Voia s`-l \ntrebe dac` e de acord ca ea s` foloseasc` \n continuare [ura, dac`-i va cere chirie [i, cel mai grav, care erau planurile lui pe termen lung \n ce prive[te c`su]ele. |l privi pe sub gene. O privire pe care Kirsten i-o criticase, catalogând-o drept aduc`toare de necazuri, deci mai bine nu for]a nota. Dac` mai \ntâi \nviora atmosfera… – Când ai f`cut dragoste ultima oar`? Anya era cât pe ce s`-[i verse cafeaua, trezit` brusc la realitate. – |ntotdeauna e[ti a[a de direct? – Mi se pare mai practic s` vorbim la subiect. Mai ales dup` r`spunsul t`u de mai devereme, cu s`rutul, \mi pare c` a trecut de asemenea destul` vreme. – Acum…doi ani, se bâlbâi ea. – Ai avut o aventur`? o cercet` el atent.

58

ELIZABETH MARSH

– Am avut o rela]ie de durat`, care am crezut c` o s` fie una permanent`, r`spunse ea, refuzând a fi catalogat` drept o flu[turatic`, fiindc` a[a p`ruse dup` tonul lui. – {i s-a dovedit c` te-ai \n[elat? – Nu. Dirk… [i se opri, \nnegurat`. – Dirk te-a r`nit. – Dirk m-a distrus, dar am trecut peste asta. Acum [tii de ce m-a stârnit gestul t`u. Sunt oarecum…\nfometat` dup` dragoste. Garson o privi [`galnic. – |n cazul `sta, poate vrei s` fac pe misionarul [i s`-]i ofer ceea ce-]i lipse[te. Dac`-mi amintesc bine, am men]ionat [i un pat, dup` cafea. Tân`ra r`mase f`r` glas. Capul \ncepu s`-i vâjâie. Probabil c` mai devereme l`sase o impresie gre[it` cu privire la disponibiliatea ei, \ns` invita]ia la cafea nu fusese una cu aluzie. Doar nu credea c` vrea s`-i intre \n gra]ii chiar a[a de intim? – Iar eu n-am r`spuns! ]â[ni ea. Nu [tiu drept cine m` iei, dar nu-mi fac de cap. Nu sunt o femeie u[oar`! Iar…incitarea mea a fost una instinctual` pentru c`….m-ai luat prin surprindere, [i nu m-am controlat. – Deci, de fapt, nu eu te-am incitat? zâmbi el enigmatic. – Deloc, min]i ea. Chiar senzualitatea lui, atingerile, gustul s`u o aprinseser`. – Poveste[te-mi despre tat`l lui Oliver, reveni el dup` o pauz`. Degetele ei se \ncle[tar` pe cana fierbinte. De ce-i r`spunsese la acel s`rut cu atâta candoare? De ce-l men]ionase pe Dirk? De ce-i expusese \ngrijor`rile ei financiare? Cu o lun` \n urm`, astfel de

ASTRUL IUBIRII

59

\ntreb`ri ar fi dezgustat-o, pentru ca acum s`-i dea ap` la moar`! Sorbi \ncet din cafea. S`-i dezv`luie c` nu e mama copilului? Atunci, ar fi fost nevoit` s`-i explice [i circumstan]ele aventurii pe care sora ei o avusese cu un cânt`re]. Se \ncrunt` – de[i adev`rul nu era chiar a[a de picant, dac` ar fi cunoscut-o \ndeaproape pe Jennie, am`nuntele aveau o doz` de picanterie monden`, [i prefera s` nu fac` un caz din asta, mai ales \n fa]a unui tip care o considera pe ea \ns`[i destul de vulgar`. – Nu sunt prea multe de spus. Oliver este rezultatul unei pove[ti de iubire. – Tat`l nu s-a ar`tat interesat de c`s`torie? Anya \[i aminti de scena \n care Jennie \l anun]ase pe Lucan Cesari de paternitatea copilului [i cum acesta refuzase orice responsabilitate. Un refuz care o l`sase pe Jennie r`v`[it`, abandonat`, disperat`. – Nu. Doar bu[tenii care sfârâiau \n sob` umplur` golul care urm`. – Ultima oar` când am fost aici, mi-ai expus planurile tale de renovare a casei mari, schimb` el subiectul . Ai men]ionat [i redecorare, [i a[ vrea s` aflu ce anume. – Mda, zise ea, fericit` de \ntors`tura lucrurilor. |i povesti despre sticla pe care ar aplica-o mobilierului din lemn, culorile posibile, poate chiar tapetul pe care-l avea \n vedere \n diferite camere. – |mi po]i sugera ni[te firme care s` se ocupe de asta? De fapt, de toat` treaba. – Când c`utam magazine pentru florile mele, am dat peste

60

ELIZABETH MARSH

diverse case la care se aduceau \mbun`t`]iri [i… |[i curm` spusele c`ci el \ncepuse a se sc`rpina, ridicându-[i pantalonii, dând la iveal` o parte a gambei sale bronzate. – {i? Anya clipi des, con[tient` c` se uita insistent. {i totu[i, i se p`rea infantil, ridicol s` r`mâi fixat` pe gamba unui b`rbat. Reac]ionase precum o [col`ri]`, nu ca o femeie destul de matur`. – {i \]i pot recomanda zidari, electricieni [i al]ii asemenea, care lucreaz` bine [i sunt recunoscu]i prin zon`. Continuar` discu]ia despre repara]ii o alt` jum`tate de or`, pân` când Garson \ncepu s` se \ntind` [i s` ca[te. – Mul]umesc pentru cafea [i pentru idei, se ridic`. Dac` nu plec acum, cred c` o s` pic de somn pe canapeaua ta. Inima ei se opri pe dat`. O tenta doar gândul de a-l vedea \ntins acolo. S` r`mân` cu un tip sexy, viril, \n cas` era ceva extraordinar de incitant. S`ri [i ea \n picioare; trebuia s`-[i schimbe gândurile. – Am auzit c` hotelul e destul de confortabil, \n stil rustic, [i-i deschise u[a. Nu se compar` cu cele prin care ai mai stat. – Ce bine! M` s`turasem de cl`dirile alea sticloase, cu marmur` [i gresie care s`-mi ajung` pentru toat` via]a. O privi intens, [i ochii c`zur` pe buzele ei. Pulsul tinerei se acceler`. O va s`ruta? gândi ea ame]it`. {i oare-i va rezista? – Noapte bun`… – Noapte bun` \i r`spunse el, aplecându-se la intrare, disp`rând \n noapte. Terminând de [ters vasele \n care mâncaser` de diminea]`, Anya privi pe geam. Toat` noaptea plouase, iar acum ie[ise soarele.

ASTRUL IUBIRII

61

Se uit` la ceas. Ora nou`. Garson urma s` mai arunce o privire la casa mare, dar din cauza oboselii cu siguran]` c` va ajunge cu \ntârziere, [i deci nu-i va r`mâne mult timp de z`bav`. Dup` un somn nelini[tit, dorea s`-l evite pe noul proprietar. Se dovedise mult prea vulnerabil` fa]` de s`rutul lui [i prefera s` nu ri[te a doua oar`. Cu timpul, \[i va putea controla emo]iile, dar pân` atunci, cu cât \l vedea mai rar, cu atât mai bine. Urc` la etaj pentru a lua prosoapele [i costumele de baie. Voia s`-l duc` pe Oliver la Lulworth Cove. Rar aveau parte de o zi pe coast` – pentru c` era costisitor – dar chiar [i ei \i prindea bine o schimbare de decor, ca s`-[i mai lini[teasc` tulburarea interioar`. Complet` echipamentul cu p`l`rii de soare. Mai era de adus copilul, care se juca \n g`rdina mare, s`-l spele [i puteau pleca. Trecu de [ur` [i \ncetini. Auzea glasuri – cel pi]ig`iat al lui Oliver [i al unui b`rbat. Arunc` o privire pe furi[ spre vizuina pe care b`iatul [i-o construise printre tufe. Z`ri figura unui tip \n c`ma[` deschis`, care se apleca. Fata sim]i c` se sufoc`. Probabil venise Roger. Spera ca b`rbatul s` n– o prind` iar`[i pe la spate \n prezen]a copilului, dar \l auzi pe acesta din urm` cu glas tare. – Am un unchi David, care e c`s`torit cu m`tu[a Jane, [i sunt \n Brazilia, dar majoritatea colegilor mei au unchi adev`ra]i. Henry Collins are o gr`mad`. Unul dintre ei tocmai a venit s` stea cu mama lui Henry, [i-i cump`r` pizza [i jocuri video. {i unchiul lui Henry [i mama lui… \ncepu el s` râd`, fac baie \mpreun`! Anya chicoti [i ea. "Unchii" lui Henry deveniser` deja bârfa satului. Tat`l b`iatului se mutase cu un an \n urm`, iar ultimul tip ap`ruse cu dou` luni \nainte. Abia acum \[i aduse aminte c` Henry

62

ELIZABETH MARSH

era b`iatul cu care Oliver se \nc`ierase. De dincolo se auzi un murmur, apoi din nou vocea micu]ului. – N-ai vrea s` fii unchiul meu? Anya tres`ri; doar nu-l ruga Oliver pe Roger s`-i fie unchi. Ar fi fost un adev`rat co[mar! – Hai s` mergem, s`ri ea din tufe. Trebuie s`-]i iei g`leata, lopata [i… B`rbatul care st`tuse ghemuit pân` atunci se ridic`, amu]ind-o. – A, tu erai…credeam c` e Roger. E devreme [i…n-ai venit cu ma[ina, ar`t` ea \ntr-o direc]ie. – E frumos afar`, a[a c` am f`cut o plimbare, [i se apropie de ea. Ce mult f`cea o noapte de somn! Toate ridurile de pe chip \i disp`ruser`, [i era plin de energie. C`ma[a \n carouri, blugii [i cizmele de piele \l f`ceau s` par` mai tân`r, mai atletic [i mai vânjos. Precum un animal feroce [i gra]ios, \[i zicea tân`ra, remarcându-i mersul elastic. Un animal care o intriga la modul cel mai curios! – Unde-]i sunt juc`riile? \l \ntreb` pe copil, care venea bucuros odat` cu b`rbatul. – |n cutie. – Adu-le. – Salut, zise Oliver spre Garson. – A[ prefera s` nu-i pui copilului \ntreb`ri despre rudele lui, zise Anya cu r`ceal`. Nu te prive[te trecutul lui. – Nu-l interogam. El a adus asta \n discu]ie. – Da?

ASTRUL IUBIRII

63

– Am venit cu o propunere, \ncepu el cu mâinile \n buzunare. S` vii cu mine \n casa mare, s`-mi detaliezi planurile tale de renovare. Dup` care, dac` e[ti de acord, s` iei leg`tura cu firmele respective [i s` te ocupi de lucr`ri. – Ai \ncredere \n mine? se mir` ea. – N-ar trebui? – Ba da, dar…Nu cred c` ideile mele sunt de mare ajutor. – De ce nu? – Sunt destul de conservatoare [i poate vrei s`-]i pui un bar sau un jacuzzi, sau s` vii cu o piscin`… – Plus candelabre, tapet aurit [i tavane de sticl`? Anya coborâse ochii spre deschiz`tura c`m`[ii lui, \ntrebându-se dac` are p`r pe piept. Normal c` da. Fire negre, cârlion]ate se \ntrez`reau prin materialul aspru. – Da…[i alea, se \nro[i ea. – Uit` totul. De[i conduc o ma[in` scump`, sunt un tip foarte normal. – Da? – Da. Bine\n]eles c` te voi pl`ti, [i propuse o sum`. Ce zici? – Pare generoas`, remarc` ea, fiindc`-i oferea de trei ori mai mult decât ar fi câ[tigat din vânzarea florilor uscate. Dar m-a[ descurca mai bine dac` nu m-ai supraveghea. – Adic`? – Ieri-sear` ]i-am spus c` afacerea \mi merge \ncet… – {i crezi c`-]i sugerez treaba asta din asemenea motive? Crezi c` fac acte de caritate? Draga mea, de fapt vreau s` te las pe tine s` te ocupi de o munc` ce pe mine m` plictise[te de moarte.

64

ELIZABETH MARSH

Proasto! \[i zise Anya. Normal c` tipul nu-i oferea niciun ajutor. Trebuia s`-[i dea seama c` \n loc s-o ajute pe ea, se preocupa de propria-i persoan`. – Ce fericit` sunt, mim` ea. El \[i st`pâni un zâmbet, dup` care tân`ra realiz` c` indiferent pe ce pozi]ii se aflau, Garson nu reu[ea s` nu fie amuzat. – Deci, care e r`spunsul? – Nu sunt preg`tit` s`-mi abandonez lucr`rile, deci nu pot sta \n cas` toat` ziua, sau cu telefonul \n mân` ca s`-]i explic totul. – Nici nu vreau asta. Doar dac` sunt probleme, vreau s` fii acolo ca s` te ocupi de ele. – Bine, accept` ea dup` o pauz` de gândire. O fac.

Capitolul 4 |nchizând un pliant gros de mostre textile, Anya \ncepu un altul. Deja alesese trei posibile modele de perdele pentru fiecare din cele patru dormitoare de la Grange [i pentru salon, iar acum c`uta pentru sufragerie. Cum \nc`perea avea lambriuri de stejar, cei doi se hot`râser` pentru un model tradi]ional, \n culori calde, deci probabil c` un auriu cu flori de nu-m`-uita se potrivea perfect. F`cu o stelu]` \n dreptul pozei. De regul`, trimitea aceste modele prin po[t` – la fel cum f`cuse [i cu cele pentru podea, pentru sticl`rie sau pentru lambriuri – secretarei lui Garson la Londra, care, la rândul ei, le ar`ta [efului. Acesta \[i exprima dorin]a, pe care ea o primea tot prin po[t`. De data asta \ns`, Garson venise personal la Dorset pentru un weekend, deci puteau lua deciziile pe loc. – A[ vrea s` iau astea, \l anun]` ea pe patronul magazinului, care venise a se interesa de progresul lucr`rilor. Vi le returnez luni. – Toate sunt modele sofisticate. O s`-i plac` domnului Deverill.

66

ELIZABETH MARSH

– Cu siguran]`. Era incredibil cum de se potriveau la gusturi, gândi ea ie[ind din parcarea magazinului din centru. O singur` dat` Garson se \mpotrivise p`rerii ei – ceruse s` i se trimit` modele de gresie crem pentru baie, \n loc de cea alb`, iar la final, Anya recunoscuse c` intuise bine. Era surprinz`tor [i cât de pa[nic evoluase rela]ia lor, [i tocmai din acest motiv, lucr`rile erau aproape de final. Garson o rugase pe Anya s` se ocupe [i de alegerea covoarelor, a draperiilor, a storurilor pentru ser`, [i alte asemenea detalii. Ma[ina Anyei f`cu dreapta la indicatorul care ar`ta direc]ia spre Lidden Magnor. |n ultimele dou` luni, [i atitudinea lui Garson fa]` de ea \ns`[i se schimbase. Trecuse de la ostilitate la amabilitate; \ns` mai plana \nc` o senza]ie ciudat` de nesiguran]`, semn c` numele ei tot \i mai stârnea anumite nepl`ceri, de[i mai cumin]i. {i totu[i, tân`ra nu \n]elegea de ce o pusese pe lista neagr`, \n primul rând? Teoria cum c` avea s-o dea afar` din cas`, dup` care s` aib` remu[c`ri, nu se putea aplica; dar nu g`sea alte explica]ii. Oricum, dac` Garson avea ceva \mpotriva ei, asta este. Dar p`rerea ei? |i era \ntr-adev`r recunosc`toare pentru ajutorul dat, [i dac` totu[i era doar o capcan`? |n cele trei scurte vizite de pân` atunci, Garson se ]inuse la distan]`. Nu mai \ncercase nimic, din fericire. |ns` fiecare \ntâlnire, de[i f`r` gesturi tandre [i nici chiar atingeri, parc` avea o derulare fizic`, material`. |ntotdeauna \i con[tientiza prezen]a, trupul lui robust, extrem de apetisant. Munca ei la Grange avea s` se termine curând, astfel c` raporturile dintre ei se vor r`ri, se consola singur`

ASTRUL IUBIRII

67

Anya. Iar Garson nu-i va mai tulbura somnul…{i nici nu va mai primi suma de bani pe care el i-o oferea s`pt`mânal. Din cauza soarelui puternic, Anya \[i cobor\ ap`r`toarea. Spre norocul ei, sezonul de var` [i afluxul de vizitatori \n zon` crescuser` vânz`rile la tot mai pu]inele puncte de vânzare cu care colabora. A[a c` \n toamn` problema banilor avea s` revin` [i mai acut. "Nu dispera, \[i zise. Ai supravie]uit pân` acum, ai s` mai supravie]uie[ti \n continuare." Arunc` o privire la ceas. Fiindc` Oliver fusese invitat la o petrecere direct de la [coal`, toat` ziua umblase \ncolo [i-ncoace cu ma[ina pân` la [ase. De la Yeovil la Dorchester, apoi la Sherbone; ca s` cumpere mânere, l`mpi, cuierul pentru un hol nou amenajat \n locul camerei de lucru a doamnei Wright; \i mai r`m`sese exact atâta timp cât s`-l ia pe copil [i s` se \ntoarc` acas`. – Crezi c` domnul Deverill o s` vin` \nainte ca eu s` m` culc s` ne spun` c` a sosit? \ntreb` b`iatul câteva ore mai târziu. – A[a a anun]at, r`spunse ea deranjat`, c`ci numai asta \ntrebase micu]ul de ceva timp. Cei doi se aflau \n gr`dina mare. Copilul se distra cu un balon pe care [i-l adusese de la petrecere, \n timp ce ea t`ia flori pentru aranjamente. O sear` pl`cut`. Deasupra capetelor lor se auzi fâlfâit de aripi [i un stol de ra]e s`lbatice \[i lu` zborul; \n dep`rtare mugea o vac`. – Pot s` r`mân pân` vine? – Da… Garson anun]ase c` avionul aterizeaz` la opt, deci nu mai era mult.

68

ELIZABETH MARSH

– Asta dac` nu cumva are \ntârziere [i ajunge prea târziu, ad`ug` ea. – Dac` \ntârzia ne-ar fi trimis un fax, decret` Oliver, dup` care \[i relu` jocul. Anya continu` s` taie tulpinile, \ngrijorat`. Când acceptase a lucra pentru el, Garson insistase a-i instala [i un aparat de trimis faxuri pentru a facilita transmiterea informa]iei, a datelor sau a r`spunsurilor. Oliver \nv`]ase repede mecanismul [i se ruga de multe ori s` fie l`sat s` trimit` el mesajul. Dup` un timp, Garson ceruse ca b`iatul s`-i trimit` ocazional mesaje sau desene, la care el r`spundea, astfel c` \ntre ei se stabilise o comunicare destul de intens`. Anya examin` petalele crizantemelor t`iate. Crezuse c` \n scurt timp Garson \[i va pierde interesul, mai ales din lips` de timp, [i va renun]a la aceste scrisori. Nu dorea ca Oliver s` devin` prea apropiat de un vecin, mai ales de un vecin atât de problematic. Ce se [tia despre Garson Deverill, de fapt? Foarte pu]in. Dac` se f`cea referire la domeniul s`u de activitate, nu d`duse informa]ii depre via]a lui. Din impuls, ridic` ochii [i-l z`ri pe Garson coborând din ma[in`; ca de obicei, purta un costum scump. Sim]i cum o iau fiorii [i cum sângele \ncepe a-i pulsa tot mai tare. |nghi]i \n sec. Astfel de reac]ii ridicole [i inutile o \ncercau la fiecare vizit` a lui. Garson se apropie [i-l ridic` pe Oliver \n bra]e, sub privirea b`nuitoare a tinerei. B`iatul vorbea \ncontinuu de parc` nu mai avea r`bdare s`-[i controleze cuvintele; p`rea atât de fericit [i de relaxat.

ASTRUL IUBIRII

69

– Domnul Deverill st` patru zile, anun]` el \n gura mare. Anya sim]i c` o las` picioarele. Parc` o lovise ceva \n moalele capului. Un sfâr[it de s`pt`mân` era aceptabil, dar de dou` ori pe-atât era mai mult decât suportabil. – Nu mi-ai spus. – {i acum, vrei s` m` lin[ezi? Ea ro[i – oare chiar atât de evident` era? – Nu…Dar e o surpriz`. – M-am decis \n ultima clip`. {i m` gândeam, dac` tot stau, s` ne uit`m [i la ceva mobil`. – OK, zâmbi ea. |i convenea, fiindc` asta \nsemna un ban \n plus. Pe de alt` parte, \ns`, realiz` c` [i rela]ia lor se prelungea, [i deja \ncântarea i se diminu`. – E[ti prea mare ca s` fii dus \n bra]e, \l dojeni pe Oliver, care st`tea ag`]at de gâtul lui Garson. Domnul Deverill are s` obosesc`. – Am obosit deja, [i-l l`s` jos, \ns` doar ca s`-i fac` pe plac. Chiar trebuie s`-mi spun` domnul Deverill? E foarte formal, \[i d`du el cu p`rerea, timp \n care \[i sl`bi cravata [i o trase pu]in mai jos, cu un gest care ei i se p`ru deosebit de incitant. – Poate, dar nu mi se pare normal s`-]i spun` pe nume. E prea mic [i… – E prea familiar? interveni. – Mda… r`spunse ea, [ocat` de tonul oarecum agresiv. – A[ putea s`-]i spun unchiul Garson, suger` repede copilul. Deja \ntrev`zând asocierea pe care o f`cea cu "unchii" lui Henry, Anya refuz` vehement din cap.

70

ELIZABETH MARSH

– E[ti prea ata[at de domnul Deverill. {i dac` tot l-ai v`zut, acum te po]i duce la culcare. – Nu… cobor\ el ochii. – Ai stat deja o or` \n plus [i chiar dac` mâine nu mergi la [coal`… – Nu m` culc! b`tu el cu piciorul \n p`mânt, ro[u la fa]`. – Oliver… – Nu m` duc! – Gata, gata! s`ri Garson, la care b`iatul \ncet` s` se mai agite. F` cum \]i spune mama ta. |ntotdeauna. {i oricum, [i eu plec, [i se aplec` spre el. Trebuie s` v`d dac` m` cazeaz` mai multe zile la hotel. Ne vedem mâine,da? – Bine… morm`i cel mic. – A[a c` n-o mai face pe copilul cel r`u, monstrule]ule. Oliver râse [i cei doi \[i f`cur` reciproc cu ochiul. Gestul o r`v`[i complet pe Anya. Pe de o parte \i era datoare lui Garson pentru c` intervenise, pe de alta \ns`, \l dispre]uia. Oliver era tot ce-avea mai scump pe lume, era responsabilitatea ei [i doar a ei. Garson nu avea niciun drept \n acest sens. – Haide, zise ea [i-l lu` de mânu]`. E timpul s` facem baie. Oliver lu` balonul. – A[ vrea s` m` \ntorc dup` ce-mi iau camera [i m`nânc ceva. Vreau s` discut`m, \i [opti Garson la ureche. Anya \ncuviin]`, [tiind c` voia s` fac` planuri pentru mobilarea casei. Pe tot parcursul \mb`ierii, Oliver p`l`vr`gi \ntruna – despre petrecere [i despre minunatul s`u prieten, domnul Deverill! Pân`

ASTRUL IUBIRII

71

ajunse \n pat \ncepuse a-l lua mole[eala, apoi \[i duse degetul mare \n guri]` [i adormi \n dou` minute, cu ursule]ul \n bra]e. Jos, Anya ag`]` balonul de un scaun [i strânse resturile de tort pe care b`iatul le adusese de la colegul s`u. Acolo v`zuse un clovn [i o \ntrebase dac` poate avea [i el unul de ziua lui. Se pare c` toat` lumea avea câte unul, sau ponei de c`l`rie, sau castele de juc`rie \n care se hârjoneu copii. Tân`ra \i promisese c` se va gândi, dar \n adâncul sufletului, spera ca Oliver s` uite totul. Altminteri, bugetul ei va avea de suferit enorm. Dac` \n adolescen]` lui Oliver \i va trebui o biciclet`, sau un calculator, sau s` mearg` \n vacan]e cu prieteni? Abia atunci va sim]i cu adev`rat lipsurile materiale. Se auzi un cioc`nit \n u[`. Ce repede venise Garson! Probabil c` la hotel nu mai erau locuri [i trebuia s` mearg` \n alt` parte. Ce bine c` ea nu avea locuri libere. Altfel s-ar fi sim]it obligat` s`-l cazeze, [i apropierea lui era mult prea tulbur`toare. Privindu-se pu]in \n oglind` [i ridicându-[i p`rul \ntr-o coad`, deschise. R`mase f`r` glas – Roger Adlam se afla chiar pe terasa ei. – Salut, str`inule, \ncepu ea. E [i Fiona cu tine? Cum merge rela]ia? |n luna mai, el \ncetase a o mai c`uta, iar dup` o s`pt`mân` sau dou`, Kirsten o anun]ase c`-l v`zuse \mpreun` cu fata unui fermier. Iar prietena ei se l`uda c` \n sfâr[it Roger \[i aflase marea iubire, iar fata \mpr`[tia peste tot vestea logodnei lor. – Nu e nicio rela]ie, r`spunse el. – V-a]i desp`r]it? Nu conteaz`; sunt sigur` c` o s` v` \mp`ca]i. – Nici vorb`, râse el aspru. Ideea e c` nu ne-am desp`r]it noi, ci…tu te-ai \ndep`rtat, [i ar`t` spre pieptul s`u.

72

ELIZABETH MARSH

– Cum de? – A fost frumos, dar plictisitor. Dac` Anya nu s-ar fi prins de balustrada terasei ca s`-i \mpiedice intrarea, Roger ar fi \mpins-o \n cas`. Tân`rul se \ntunec` [i tu[i, preg`tindu-se s` vorbeasc`. – Iart`-m`… – Pentru? – Pentru c` te-am p`r`sit. Cred c` ai suferit mult, dar nu mai e nevoie s` plângi pentru c` m-am \ntors, [i se opri, a[teptând parc` uralele care \ntârziau s` apar`. E[ti diferit` de alte fete, continu`. Ai ceva aparte. Deci iart`-m`, [i o prinse de umeri, \ngropându-[i fa]a la pieptul ei, violent. – Du-te de-aici, strig` ea, \nfrigurat` de atingerea buzelor lui. – Poftim? – Pleac`! – Anya, [tiu c`… – Nu [tii nimic, de-aia ai idei gre[ite despre farmecul t`u dezgust`tor. A[a c` am s`-]i dau o lec]ie – n-am v`rsat nicio lacrim` când n-ai mai ap`rut, fiindc` eram a[a de fericit`. – Dar… – }i-am spus s` taci! Pe la \nceputul anului, când am specificat clar c` nu vreau s` fim mai mult decât prieteni, m-ai tot b`tut la cap. N-am de gând s` ne cert`m, dar nu vreau s` m` pisezi din nou. A[a c` \ntoarce-te la…Fiona, care te iube[te, [i care crede c` o iube[ti. – Bine, Anya, \ng`im` el dup` ce trecuse prin diferite st`ri \n timpul discursului ei. Se d`du \napoi, \ntorcându-se pe c`lcâie, când d`du cu ochi de

ASTRUL IUBIRII

73

Garson. Acesta din urm` a[tepta la col]ul casei. Anya \l privi uimit`. Se schimbase \n blugi [i o c`ma[` cu mânec` scurt`, [i avea o pung` de cadouri \n mân`. – Cred c` \ntr-adev`r te-am b`tut la cap, recunoscu cel`lalt. |mi pare r`u, se adres` el lui Garson, dup` care urc` \n camioneta lui [i plec`. – Bravo, veni Garson la lumin`. Ai fost magnific`. – Presupun c` ai auzit? – N-aveai cum s`-]i scape. Am trecut pe la Grange [i când am ie[it, erai \n plin` desf`[urare. Dac` f`ceam o mi[care gre[it`, puteam s`-]i \ntrerup avântul, zâmbi. Oi fi eu bun de dresor pentru câini, dar tu e[ti o \mblânzitoare de lei. La un moment dat, am crezu c`-i sari la beregat` s`racului b`iat. – Niciun "s`racului b`iat". E doar un nesim]it [i o mare pacoste. – Mi-am dat seama, dar dup` cum l-am v`zut cum pleac`, cu coada \ntre picioare, nu cred c` o s` te mai deranjeze alt`dat`. {i noi ne-am certat, dar Doamne fere[te s` te r`ste[ti [i la mine a[a. – Te descurci tu. – Crezi c` nu m-a[ teme? – Niciodat`. Privirile lor se \ntâlnir`, sc`p`rând scântei de fiecare parte. – Ai dreptate, zise el. Intrar`, [i Garson scoase din pung` o [ampanie cu marca hotelului din sat pe ea. – Voiam s` s`rb`torim transformarea casei mele, [i s`-]i mul]umesc pentru contribu]ie, explic` el fiindc` o vedea mirat`. Ai tirbu[on?

74

ELIZABETH MARSH

– Da, dar n-am pahare de [ampanie. Doar de coniac. – Nu-i nimic, [i câteva momente mai târziu, Garson f`cea pe osp`tarul, turnând \n pahare. Sincere felicit`ri pentru efortul t`u, toast` el. – A fost distractiv, sorbi ea, râzând. {i la fel de interesant e [i acum; nici nu mai [tiu când am b`ut ultima oar` [ampanie. – Atunci, bucur`-te de ea. Sper c`-]i dai seama c` e[ti propriul t`u du[man. – Cum adic`? Anya p`[i pân` la m`su]` pentru a aprinde lampa, fiindc` afar` \ncepea s` se \ntunece. – Mi-ai spus c` renov`rile or s` dureze luni de zile – foarte adev`rat – dar eficacitatea ta [i spiritul de organizare au mic[orat considerabil timpul de a[teptare, deci cred c` nu va mai dura mai mult de dou` zile. Anya mai lu` o gur` de [ampanie. Eficacitatea ei fusese motivat` [i de spiritul \ntreprinz`tor [i cooperant al lui Garson, de[i faptul c`-l impresionase conta foarte mult pentru ea. – {tii cum se spune: dac` tot faci o treab`, s-o faci ca lumea, r`spunse ea. |n plus, nu inten]ionez s` profit de generozitatea ta. – Apreciez asta, [i ciocnir` din nou, dup` care se a[ezar` pe canapea. |]i datorez ni[te scuze…Te-am acuzat c`-l ademene[ti pe Roger, c` e[ti imprevizibil` [i…superficial`. Am \n]eles gre[it. Teribil de gre[it. Abia acum mi-am dat seama. Ea surâse – aceste cuvinte o mângâiau pe suflet. S` [tie c` e [tears` din lista lui neagr`, c` \ntr-adev`r regret` – mai rar se \ntâmpla ca un om precum Garson s`-[i cear` scuze – \ndulceau de

ASTRUL IUBIRII

75

mii de ori acea scuz`. – |ngenunchezi, ca s` fie scena complet`? – M-a[ lungi pe podea dac` asta dore[ti, râse el. – Da, te rog. – Cine m-a pus s` spun a[a ceva? morm`i el. – Acum te dezici? râse ea. – Nu, dar dac` tot m` lungesc pe podea, ar fi interesat s` fii [i tu cu mine [i… – o privi intens – poate m-ar tenta s` te am. B`t`ile inimii ei se accelerar` alarmant. |n lumina amurgului, ochii lui deveniser` pasionali. Precum un test prin care o \ncerca, \ns` de data asta vorbise mai mult decât serios. – E[ti o femeie \ncânt`toare [i e p`cat s` dormi singur` \n fiecare noapte, zise el r`gu[it, abia [optit. – Când cre[ti un copil nu prea exist` timp pentru rela]ii, \l privi ea scurt. E ca [i cum ai c`l`tori \n permanen]`. – Punct ochit, punct lovit, murmur` el. – |n plus, zona asta nu e tocmai t`râmul prin]ilor adev`ra]i care s` se lege de…Hopa! |n timp ce vorbea, ridicase o mân` [i d`duse f`r` s` vrea peste un pahar, care se r`sturnase. |l ridic` la loc. – …de o femeie cu un copil, termin`. Apoi \[i duse degetele lipicioase de [ampanie la gur`, dar Garson l`s` paharul s`u [i-i lu` palma \ntr-a sa. – Las`-m` pe mine, [i-i duse degetele la buze, sorbind picurii g`lbui. Anya r`mase ca tr`snit`. Gestul o amu]ise de tot, dar oare voia s` protesteze?

76

ELIZABETH MARSH

– Cred c` a[ face o pasiune pentru asta, zise el, continuând s`-i \ncercuiasc` degetul ar`t`tor cu buzele, atingându-l u[or cu limba. Ea se pierdu undeva \n marea ochilor s`i, murmurând de pl`cere [i \ngh]ind \n sec. |[i aminti de scena \n care se holbase la piciorul s`u dezvelit [i la ridicolul gestului ei de-atunci. – {i mie-mi place, [opti. Dup` ce termin`, Garson purt` trupul ei moale \napoi pe perne. – Oare [i buzele tale au gust de [ampanie? [i o s`rut` delicat. Realizând c` o tachineaz`, ea râse. Garson se juca, flirta [i ea dorea s` fac` acela[i lucru. – Nu [tiu… – Nu. Cred c` mai degrab` au gust de… – [i o s`rut` din nou – c`p[uni. – C`p[uni? se ag`]` ea de gâtul lui. Nu cred. – Ai dreptate – \nc` un s`rut. E nectar. De data asta nu mai avu timp s` protesteze, fiindc` buzele lui le \ncle[tar` pe-ale ei f`r` sc`pare, mult mai s`lbatic. Anya sim]i c` ia foc. Precum adineauri când se jucase cu degetele ei, acum buzele lui o \mb`tau de o dorin]` nehr`nit` de mult` vreme. Când s`ruturile lui devenir` tot mai ardente, dorin]a ei crescu asemenea. – Mai vrei? se opri el la un moment dat. Anya observ` c` buzele lui ardeau, probabil ca [i ale ei. – Da. Valuri de c`ldur` o inundar` de pl`cere. Garson \]i schimb` pozi]ia, \ncât mâna liber` plec` \n explorarea sânilor ei. Anya sim]ea c` \nnebune[te; degetele lui se mi[car` circular, lent, pe

ASTRUL IUBIRII

77

sfârcurile ei deja \nt`rite, pân` când atinser` vârful. Ea suspin`. Materialul fin al rochiei era aproape inexistent, \ncât p`rea c` el \i atinge direct pielea... Când relu` mi[carea, Anya deveni ner`bd`toare. Fiorul interior devenise acum o foame nebun`, feroce. Dorea s-o dezbrace, s`-i apese pielea dezvelit` cu buzele lui, s` se \nfrupte din trupul ei. – Oare [i restul are un gust al fel de bun? [i se uit` spre sânii ei. Tu – \ntreag`? Dorin]a comun` se citea [i \n privirea lui, se sim]ea dup` fierbin]eala trupului s`u, dup` glasul lui r`gu[it. Dorin]a de a face dragoste devenise un imperativ pentru amândoi. Mai târziu \ns`, ea avea s` se \ntrebe ce o determinase s` renun]e; poate instinctul – fiindc`, la urma urmei, Garson nu era decât o cuno[tin]`, iar rela]ia lor n-avea niciun viitor – sau poate c` la fel de mult contase [i ideea c`, dac` mergeau mai departe, Garson \i va vedea lenjeria destul de sp`l`cit` [i de uzat`. – Nu e locul potrivit, zise ea cu mintea tulbure, \ncercând s` se salveze. – Locul? se mir` el. – N-ar trebui s` ne afl`m pe o canapea ponosit`, \ntr-o sufragerie normal`. Ci \ntre cear[afuri de m`tase, \ntr-un pat nup]ial, iar eu… – devenea frustrat` – \mbr`cat` \ntr-un neglijeu diafan, cu lenjerie din dantel` fran]uzeasc`. |ncruntându-se, degetele lui se mutar` spre umeri, pentru a-i \ndep`rta [uvi]ele de p`r. – {i cu p`rul t`u r`sfirat pe perna moale? – Da… zise ea fericit` c` e dispus s` viseze. De[i cred c` mi s-a

78

ELIZABETH MARSH

urcat [ampania la cap, fiindc` nu inten]ionam s` am o aventur` tocmai acum… – Nici eu, se ridic` el, trecând la fereastr`, pierzându-se \n noapte. {i pe mine m-a luat valul, bâigui aparte, nemi[cat, semn c` regreta tot ce se \ntâmplase. – Ai vrut s` discut`m despre interioare, \i reaminti ea, pe un ton formal. De[i subjugat` de fream`tul l`untric, refuza s` se lase condus` de pornirile ei amoroase. Ca [i cum dorin]a de a face dragoste cu el era doar una trec`toare. – Ce-ai zis când ai trecut pe-acolo [i ai v`zut pere]ii gata, [i sera? }i-a pl`cut? – Foarte mult, se \ntoarse el. Totul e perfect. – A[a e, se mândri ea. {tiam c` e un spa]iu care trebuie redescoperit, dar niciodat` nu m-am gândit c` are atât de multe de oferit. – E mai mult decât mi-am \nchipuit chiar [i eu. Dar n-am pomenit nimic despre Grange mai devreme, [i veni mai aproape. – Nu [tiu cum s`-]i spun… – Ce anume? ezit` el, nefiresc de mult. – E vorba despre c`su]e…O s` le vinzi? – Nu. – Sau, acum c` ai renovat casa mare, vrei s` le renovezi [i pe-astea? – Da, dar… – {i o s` cre[ti chiria, se cutremur` ea, parc` bântuit` de vechile fantome.

ASTRUL IUBIRII

79

De ce nu insistase s`-i afle planurile mai devreme? De ce l`sase totul pân`-n ultima clip`? – Va trebui s` plec din Lidden Magnor pentru c` nimic din ce este aici nu e pentru bugetul meu; [i nu vreau s` plec. Voiam s` r`mân pentru totdeauna, murmur` fata. Dar…dac` e s-o iau de la cap`t, asta e. O s` m` descurc [i… – Anya, n-o s` m`resc chiria chiar dac` renovez. – Nu? – Nu. {i nu vreau ca tu sau Bert s` pleca]i. – Mul]umesc din suflet, s`ri ea fericit`. {i pot s` mai folosesc [ura? – Da, [i s`-]i iei flori din gr`din`. – Mul]umesc. – De ce e satul `sta atât de special pentru tine? Ai copil`rit aici? N-ai accent din zon`; de fapt, n-ai niciun accent. – Pentru c` n-am stat nic`ieri mai mult de doi ani, \nainte s` vin aici. Tat`l meu a lucrat \n armat` [i era deta[at \n diverse locuri, \n ]ar` sau \n str`in`tate. De obicei mama, sora mea [i cu mine mergeam cu el, de[i era greu cu [coala. Niciodat` nu apucam s` ne facem un cerc de prieteni, prieteni adev`ra]i. Eram o familie unit`, dar \ntotdeuna am sim]it c` apar]in unui loc, dar niciodat` nu m` reg`seam \n el. {i nici n-am locuit \n Lidden Magnor, dar p`rin]ii mei au \nchiriat o cas` \ntr-o var`; de-atunci, \mi formasem ni[te amintiri superbe cu un sat lini[tit, ve[nic neschimbat. Când Oliver era bebelu[, am locuit cu un unchi [i o m`tu[`, dar nu puteam r`mâne acolo de tot, a[a c`… – Nu avea]i loc?

80

ELIZABETH MARSH

– Ba da. Aveau o cas` cu dou` etaje, ei nu avea copii, dar erau foarte grijulii cu tot ce ]inea de cas`. Dac` \l d`d`ceau pe Oliver cât a fost \n leag`n, dup` ce a \nceput s` mearg`, s` se lipeasc` de mobile, s` deschid` dulapurile, nu s-au mai distrat la fel de mult. Tensiunea a crescut [i fiecare mi[care de-a lui devenise un subiect spinos. Dar ne-am mutat [i fiindc`… – De ce? – De[i ei ne chemaser`, \ntotdeauna i-am sim]it distan]i fa]` de Oliver. – Ca [i cum lipsa tat`lui era problema? – Cam a[a ceva. – {i nu te-ai gândit s` \nchiriezi undeva mai aproape de ei? – Ba da, dar unchiul meu lucreaz` \n domeniul hidroelectric, [i de multe ori amândoi sunt pleca]i lungi perioade de timp. – Cum sunt acum \n Brazilia? – Pentru doi ani. {i m-am decis c` decât s` r`mân \n Yorkshire temporar, mai bine vin aici pentru totdeauna. Oliver nu prea [tie ce \nseamn` o familie, dar am \ncercat s` umplu acest gol cu prieteni precum Bert sau Kirsten sau Derek. Iar când rudele mele se \ntorc, \ntotdeauna \l duc acolo \n vacan]e sau de Cr`ciun, [i zâmbi vag. De[i e pentru o scurt` perioad` de timp, lui i se pare o enormitate. – {i ai venit aici ca s` te stabile[ti? – Da, [i vreau ca [i b`iatul s` prind` gustul unui spa]iu al s`u. Vreau s`-l v`d c` merge pe strad` [i c`-[i salut` cunoscu]ii, [i c` este salutat. Iar când va fi b`rbat [i se va muta, probabil, vreau s` se \ntoarc` \n sat [i s` simt` c` aici e casa lui. Vreau ca el s` apar]in` unui loc, [i asta se \ntâmpl` acum.

ASTRUL IUBIRII

81

Treminând, Anya ridic` paharul. – Pentru generozitatea ta. – Pentru tine [i pentru fiul t`u, r`spunse el. Anya c`zu pe gânduri, sorbind din [ampanie. S`-i spun` oare c` Oliver e nepotul ei? A[a s-ar c`dea, dup` apropierea care se stabilise \ntre ei. {i pe bun` dreptate, noua situa]ie o \ndrept`]ea s` fac` acest lucru. Tocmai voia s` deschid` gura când Garson i-o lu` \nainte: – Venisem s` discut`m despre Oliver, zise el t`ios. Ai refuzat s`-l la[i s`-mi spun` unchi, [i \n]eleg c` unul din prietenii lui are ni[te unchi dubio[i. Dar, a[a ar fi corect. – Corect? ezit` ea. Adic` un unchi adev`rat? Nu \n]eleg. – Sunt fratele lui Lucan Cesari.

Capitolul 5 – Fratele? [i izbucni \ntr-un hohot de râs. Nu se poate. Lucan Cesari nu are frate, ci dou` surori mai tinere…care-l \ntre]in, \l hr`nesc [i-i fac moral` ori de câte ori ajunge acas`, r`spunse ea, amintindu-[i ce-i povestise Jennie. – De[i i-ar fi pl`cut s` fie a[a, e fals. Apoi b`rbatul ezit`, v`zând-o c` vrea s`-l corecteze \nc` o dat`. – Am fost doar eu [i Luke. – Nu-i semeni, obiect` ea. Nu-l cunoscuse personal, dar \l [tia de la televizor. De[irat, cu plete negre cârlion]ate pân` dup` umeri, cu ochi negri sc`p`r`tori [i o figur` destul de aspr`, de[i un romantic din fire. – Tr`s`turile tale sunt mai pronun]ate [i ai o construc]ie mai solid`. – L-am mo[tenit pe tata, el pe mama. – Credeam c` Lucan e italian… – Mama e pe jum`tate italianc`. Adev`ratul s`u nume era Luke,

ASTRUL IUBIRII

83

continu` Garson, dar cum n-a vrut s` foloseasc` numele adev`rat, a ales Lucan fiindc` i-a pl`cut, [i Cesari fiindc` era numele bunicii noastre. – {i de ce ar fi pretins c` are surori? se interes` ea, ca s`-[i dea timp de gândire. Dac` \n urm` cu o clip` era gata s`-i dezv`luie adev`rul despre Oliver, acum totul \i era potrivnic. Avusese o senza]ie de obligativitate, i se p`ruse totul \n regul` \ns`…dintr-o dat`, via]a ei [i a copilului erau puse sub amenin]are. Se panic`. Parc` sabia lui Damocles \i st`tea deasupra capului [i deci trrbuia s` ac]ioneze cu mare b`gare de seam`. Garson nu trebuia s` afle \nc` adev`rul, deci [i ea trebuia s` se comporte precum mama lui Oliver, adic` s` joace rolul lui Jennie. {i dac` el n-o confundase cu sora ei? – Pe de o parte pentru c` asta \[i dorea, iar pe de alta, fiindc` un trecut fals \l ajuta s` se distan]eze de familie. Nu [tiu cât de bine l-ai cunoscut pe Luke… – Nu foarte bine, se repezi ea. – …dar trebuie s`-]i fi dat seama c` sim]ea nevoia s` fie mereu \n centrul aten]iei. – |hm… – {i asta sub numele de Lucan Cesari, [i nimic mai mult. De[i tata s-a retras de mult timp din politic`, Luke n-ar fi suportat s` fie recunoscut drept "fiul lui Edwin Deverill, fost membru al Parlamentului", sau ca frate al meu. Ar fi crezut c`-i diminueaz` faima. Garson se ridic` [i aduse punga de cadouri.

84

ELIZABETH MARSH

– Uite-ne pe noi doi \mpreun`, [i scoase o poz`. A fost f`cut` la o reuniune de familie, acum vreun an. Cei doi b`rba]i se aflau \ntr-o gr`din` \nsorit`, veseli, ]inându-se dup` umeri. De[i nu sem`nau, fizic vorbind – Garson mult mai impun`tor, Lucan, fragil – de aproape se \ntrez`reau mici detalii similare precum linia fe]ei, p`rul bogat. Deci rela]ia de rudenie era una real`. Panica Anyei spori – ce consecin]` avea s` aib` acest lucru asupra ei [i a lui Oliver? – Lucan te-a trimis? Ani de-a rândul sperase \n sufletul ei c` celuilalt i se va face mil` de copil [i va lua leg`tura cu el, \ns` acum o cuprindea o team` nebun`. – Acum c` Oliver a trecut de vârsta critic`, [i-a adus aminte de el? E prea târziu. {i dac` vrea s` ob]in` custodia [i s`-l ia, \[i pierde vremea. Nu are niciun drept! Absolut niciunul! [uier` ea, cu toate c` [tia prea bine c` tat`l avea drepturile lui. Dar ea? – Nu el m-a trimis, se \ntunec` Garson. {i nici nu vrea custodia. – Dar ai venit la Lidden Magnor dup` mine? – Dup` tine [i Oliver. Tân`ra \[i duse o palm` la frunte. Capul \i vâjâia [i gândurile i se \mpr`[tiaser` incoerente prin abisul memoriei. – Când m-ai \ntrebat de tat`l lui Oliver, [tiai deja cine e? – Da. – Dar când ne-am \ntâlnit, nu ]i-ai dat seama cine sunt? Adic`, dac` sunt Jennie. – Luke nu pomenea de tine. {i nici de Oliver.

ASTRUL IUBIRII

85

Oare chiar a[a de ne\nsemna]i s` fi fost cei doi pentru Lucan Cesari? – {i atunci, cum de [tiai de existen]a noastr`? Dac` nu vorbea de noi, de ce ai venit? – Anya, am zis c` nu vorbea – la trecut. {i de el am vorbit tot la trecut…|mi pare r`u c`-]i spun, dar Luke a murit. – A murit? Pre] de câteva momente, nu reu[i s` rosteasc` niciun cuvânt. Bietul Oliver; nu-[i v`zuse tat`l, iar acum nu mai avea ocazia. – Groaznic, [i-[i [terse lacrimile. – Era \n vacan]` cu ni[te prieteni \n Caraibe, iar barca \n care erau s-a r`stunat. Luke a suferit o fractur` care i-a fost fatal`; a murit \n doar câteva secunde, deci n-a suferit, explic` Garson, pac` dorind a-i alina durerea. – Când s-a \ntâmplat? – |n februarie. Abia acum mi-am dat seama c` nu [tii [i mi-a fost deosebit de greu s`-]i spun… – Presupun c` [i s`-mi dezv`lui identitatea ta a fost dificil? Era mai u[or s` te joci cu mine, s` dai speran]e false? zise ea, dezgustat`. Motiva t`cerea ei ca fiind pentru siguran]a b`iatului, dar Garson o min]ise calculat, cu sânge– rece. – Dac` Lucan n-a men]ionat numele nostru niciodat`, de unde mi-ai recunoscut prenumele…când ne-am \ntâlnit prima oar`? – Mi-a spus un coleg de trup` de-al lui. Mi-a povestit c` intrai \n culise cu numele de Vashti… – A, da…

86

ELIZABETH MARSH

|ntr-adev`r, se insistase ca sora ei s` intre acolo sub un nume exotic. – Nu-]i mai [tiam numele mic, doar pe cel de familie. – Deci Oliver [i cu mine suntem motivul pentru care te-ai ar`tat brusc interesat de Grange, nu? se lumin` ea. – Când am venit \n Easter… – Când noi eram pleca]i… – …am v`zut c` proprietatea e de vânzare; m-am dat drept cump`r`tor ca s` aflu ceva despre voi, dup` care am revenit. Chiar dac` asta a \nsemnat s` \ntrerup demersurile din cauza programului. – {i când ai zis c` trebuie s`-]i cuno[ti vecinii, era cu sub\n]eles! – Aveam nevoie de date, zise el aspru, calm. – {i când ai venit a doua oar` [i ai cerut o vizionare dup`-masa…voiai s` m` vezi pe mine [i s` afli mai multe despre via]a mea sentimental`! \l fulger` ea. Ai insistat s` m` duci la [coal` ca s`-l vezi pe Oliver, tun` ea, [i ne-ai adus acas` din aceea[i cauz`. De[i nu cred c` te hot`râse[i s` cumperi pân`, s`-l vezi. – Trebuia s` m` asigur c` e copilul lui Luke. – Deci nu-mi ceri s`-i fac un test de paternitate sau de ADN? Slav` Cerului! exclam` ea cu ironie \n glas. – Chiar trebuie s` fii a[a de agresiv`? – Chiar trebuie s` te compor]i ca un mi[el? |i reveneau \n minte toate scenele prin care o sedusese la \nceput – sau voia de fapt s-o seduc` pe sora ei, de[i ar fi fost cam acela[i lucru. Apropierea dintre ele dou` n-avea s` se [tearg` pe veci. Jennie era o parte din ea [i viceversa.

ASTRUL IUBIRII

87

– Presupun c` atunci când mi-ai sugerat patul, dup` cafea, m` testai? – Par]ial… – Par]ial? Adic` nu f`ceai dragoste cu mine dac` eram dispus`? – Nu [tiu, o cercet` el. Dar e[ti foarte atr`g`toare. Anya ignor` remarca [i fiorul de pl`cere pe care i-l provocase. Refuza s` se abat` de la subiectul discu]iei. – M` surprinde c` \n loc s` angajezi o firm` de detectivi particulari ca s` fac` toat` treaba asta murdar`, ai ales s` te zba]i chiar tu. Felicit`ri oricum, ai f`cu o treab` excelent`. Ba chiar mai mult, ai reu[it s`-i intri \n gra]ii lui Oliver [i…s` m` dezgu[ti! – Te dezgust? – Da, fiindc` te-ai ar`tat implicat, m-ai pl`tit atât de bine, m-ai ademenit mai devreme. Credeam c` vrei s` mergi mai departe… [i râse u[or, dar pur [i simplu voiai s` m` preg`te[ti pentru o bomb`. – Doar nu crezi toate astea? protest` el. – Nu? Nici ea nu mai [tia ce s` cread`; se sim]ea doar folosit`, \n[elat`. La cheremul unui b`rbat pe care \ncepuse s`-l plac`, chiar foarte mult. Al unui b`rbat care i se p`ruse a avea ceva aparte. Al unui b`rbat c`ruia aproape i se d`ruise din proprie voin]`, pe nea[teptate. – Tu singur ai zis c`-]i place s` fii direct – de-aia ai dat târcoale pân` s`-]i dai pe fa]` adev`ratele inten]ii? – N-am avut de ales, rosti el aspru. – Ai ales \n schimb s` m` folose[ti! Anya sim]ea nevoia s` se r`steasc`, s`-l biciuiasc`, pentru a nu

88

ELIZABETH MARSH

izbucni \n lacrimi. Dar odat` ce se punea pe plâns, \i era greu s` se mai opreasc`. – Nu-]i puteam spune cine sunt fiindc` nu [tiam ce fel de persoan` e[ti, zise Garson grav. – Dar te-ai a[teptat la ce era mai r`u. M-ai catalogat de la \nceput drept o prostituat`. – {i mi-am cerut scuze, \[i pierdu el r`bdarea. – Dar pentru decep]ia provocat` n-ai pic de remu[c`ri, nu? M`car un pic de ru[ine? Atunci, fii atent… – Nu, tu s` fii atent`, o \ntrerupse. Am s`-]i spun povestea \ntreag` [i-atunci ai s` \n]elegi. – Oare? – Da! Ea cu gura ei declarase c` el se va descurca \n fa]a furiei ei dezl`n]uite, iar acum exact asta f`cea, ochii lui alba[tri \nnegurându-se, vorba \n`sprindu-i-se. Dac` Roger plecase ca un câine nevinovat, Garson ac]iona precum un alt soi de animal, mult mai feroce. – Te rog, surâse ea rece. – Mul]umesc, apoi f`cu o pauz` ca pentru a se reculege, dup` care re\ncepu pe acela[i ton grav. Din cauza vârstei \naintate, p`rin]ii mei au fost foarte afecta]i de moartea lui Luke, a[a c` eu m-am ocupat de organizarea \nmormânt`rii [i apoi de golirea apartamentului s`u. – Tot mai locuia \n apartamentul care d`dea spre râu? se interes` ea pe acela[i ton. Oricât de nedrept`]it` era, con[tientiza nu doar faptul c`

ASTRUL IUBIRII

89

trebuie s`-l asculte pe Garson, ci mai ales avea nevoie s` afle totul. S` [tie de ce-i c`utase. Pesemne c` venise cu un anumit scop [i asta o nelini[tea la culme. Inteligentul domn Deverill pl`nuia ceva. – Da, r`spunse Garson. Chiria se m`rise peste putin]ele lui, dar tata pl`tea restul. Chiar dac` Luke n-a fost \ntre]inut de dou` surori…a fost \ntre]inut de p`rin]i. – |nseamn` c` \ntre voi doi era o diferen]` considerabil` ca ani. – Zece. – A ap`rut din gre[eal`? – Nu, zâmbi amar Garson, a fost un dar ceresc. Eu am venit pe lume de \ndat` ce ai mei s-au c`s`torit, dar când s` fac` un al doilea copil, mama a r`mas \ns`rcinat` abia dup` doi sau trei ani de \ncerc`ri. {i a pierdut sarcina. Au mai a[teptat \nc` pe-atât, [i \nc` o pierdere. Dispera]i fiind, doctorii le-au zis c` probabil din cauza vârstei mamei, [i asta le-a picat foarte greu. Garson deveni sumbru, ca [i cum \i comp`timea. – S-au gândit la adop]ie, dar aveau deja peste patruzeci de ani [i nu \ndeplineau cerin]ele agen]iilor de specialitate. Apoi, dup` vreo doi ani, mama a r`mas \ns`rcinat` ca printr-o minune [i a[a a ap`rut Luke. – Ce ai crezut când ai v`zut un alt frate, dup` ce fusese[i singur la p`rin]i? se interes` ea, pasionat` de astfel de pove[ti despre familii. – Eram fericit. Mama ador` copiii, iar eu, la zece ani, \ncepeam s` m` cam plictisesc de afec]iunea ei. Voiam libertate, iar Luke a fost cel care mi-a redat-o. Mama era peste tot cu el, iar tata s-a dovedit la fel de \ncântat. Pe mine m` ]inuser` din scurt, dar

90

ELIZABETH MARSH

bucuria de al avea pe Luke i-a f`cut s`-l r`sfe]e, surâse Garson. Dar a [i fost un copil vioi, curios, inteligent, ca Oliver. {i \n adolescen]` [i-a p`strat farmecul personal. – Dar? ezit` Anya. – Exist` [i un "dar", din p`cate. Pentru c` primul disc al trupei sale a intrat direct \n topuri… – Da? s`ri ea. – Nu [tiai? Luke vorbea tot timpul despre asta, chiar [i dup` ani de zile. – Cred c` mi-a sc`pat… – Succesul lui peste noapte \l transforma dintr-un copil minune pentru familie, \ntr-o vedet` na]ional`, [i nu era destul de matur pentru asta. La naiba; avea doar dou`zeci de ani! Pân` atunci, dac` te deranja prezen]a lui, \l puteai trimite la plimbare printr-o glum`, dar a c`zut \n p`catul orgoliului de superstar. A \nceput s`-[i dea aere, [i cu toate c` \nc`-[i p`strase farmecul, devenise insuportabil de egoist. Cred c` [i tu ]i-ai dat seama, o scrut` \n treac`t. – Da. {tiam c` poate fi cea mai mare pacoste. – Oricât de mult \l iubeam, trebuie s` recunosc c` ai dreptate. Când \i sortam hârtiile, am dat pete poza unui copil, [i c`ut` din nou \n pung`, iar pe spate e o adres`, [i scrie c` a fost f`cut` când fiul lui a \mplinit un an. – Doar o poz` ai g`sit? se mir` ea. I-am trimis câte una cu fiecare ocazie similar`, plus scrisori, sute de scrisori. – Cred c` s-au pierdut. Sau Lucan le aruncase, nedesf`cute chiar, gândi ea. – Fiindc` multe vedete de muzic` primesc declara]ii de la fane

ASTRUL IUBIRII

91

care pretind c` sunt mame ale fiilor lor, la \nceput n-am luat-o prea \n serios. Copilul probabil c` avea ochii negri ca ai lui, dar asta nu \nsemna nimic, [i nici n-am g`sit vreo alt` dovad`. {i totu[i, ideea m-a marcat \ntr-atâta \ncât am luat leg`tura cu Jason Walker… – Cu cine? – Jason Walker, chitaristul. Un tip slab, cu p`r ro[cat strâns \n coad`…Sigur \l [tii. – A, da, da, se \mbujor` ea. – L-am \ntrebat dac` Luke a fost implicat \n vreo rela]ie anume din care s` rezulte un copil [i mi-a confirmat imediat, ad`ugând numele Vashti Prescott. {i mi-a spus c` dac` m` uit la videoclipul ultimului cântec scos de trup` o s-o v`d. {i am folosit o copie foarte uzat` a mamei [i te-am v`zut…\ntr-o bluzi]` alb`, cu fust` scurt`, dând din [olduri undeva \n spate. Foarte provocator, \[i arcui el sprâncenele. Anya ignor` comentariul, c`ci se referea la sora ei geam`n`. – {i de ce nu m-ai recunoscut de la \nceput? – Pentru c` \n videoclip, aveai p`rul scurt [i blond. – A[a e… \ng`im` ea. Chiar [i ea uitase de schimbarea dramatic` de \nf`]i[are prin care trecuse sora ei. – Ar`tai complet alta [i mi-a fost greu s` cred c` e[ti aceea[i persoan`. Presupun c` purtai o peruc`? – Nu. Garson arunc` o privire fugar` [uvi]elor [atene care \ncadrau chipul tinerei, apoi spre coada ei bogat`. – Ai un p`r minunat, cum de ]i l-ai mutilat \n asemenea hal [i s`

92

ELIZABETH MARSH

]i-l vopse[ti? – A fost u[or… Sora ei \i povestise cum Lucan \i ceruse s` se rad` [i s` se vopseasc` – pentru a contrasta cu cealalt` dansatoare care era de origine asiatic` – iar cum dragostea nu se d` \n l`turi de la nimic, \i f`cuse pe plac. Ba chiar se repezise la un salon de coafur` chiar \n acea zi. – {i ai crezut [i c` eu sunt o femeie u[oar`, \[i relu` ea atacul. – Credeam c` e[ti orice, zise el gânditor. – Adic`? – Credeam c` l-ai [antajat pe Luke. – Poftim? – Anya, când Luke a murit, to]i banii lui disp`ruser` [i… – Nu mai avea succes? – Trupa s-a destr`mat cam cu trei ani \n urm`, iar Luke s-a apucat de o carier` solo, dar n-a avut niciodat` acela[i succes. N-ai ]inut pasul cu ce se \ntâmpla? se \ncrunt` Garson. Anya p`li. Dac` pretindea c` avusese o rela]ie cu Lucan, trebuia s` fi ar`tat mai mult interes; de aceea, rolul pe care voia s`-l joace acum se dovedea mai pr`p`stios decât crezuse. – Nu… – Dac` tot cheltuia cu mare u[urin]`, relu` Garson, mi-am pus problema c` puteai fi una care-l stoarce de bani pretinzând c` i-a f`cut un copil, [i poate vrei s` faci totul public pentru a-]i asigura traiul. – Mersi! – Se mai \ntâmpl`…

ASTRUL IUBIRII

93

– Poate, rescunoscu ea. Dar ai v`zut cum tr`iesc, [i ]i-ai luat adio de la un trai \ndestulat. – Da, de[i probabil c` deja cheltuise[i to]i banii. – Pe ce? – Poate pe vacan]e luxoase cu iubitul. – {i dac` n-ai g`sit nici urm` de iubit, ]i-ai zis c` vreau s`-l atrag pe Roger s`-i iau banii...la fel cum poate f`cusem [i cu Lucan, \l \nfrunt` Anya. Dac` o tip` e blond` [i dansez` \ntr-o trup`, nu \nseamn` c` [i face lucruri nepermise. – Mi-ai sugerat s`-mi pun jacuzzi [i robinete aurite la Grange. – {i? – {i tu ai f`cut presupuneri gre[ite despre mine, la fel cum [i eu te-am catalogat gre[it. – Dar nu te-am acuzat c` ai fi o…târf`! – Da, dar ai avut o aventur` cu Luke, se agit` Garson, care m-a f`cut s` cred c`… – C`, ce? El se retrase, ca [i cum se aventurase indiscret unde nu-i fierbea oala, [i acum regreta. – Ce [tii despre prietenele lui anterioare…sau despre cele de dup` tine? – Nimic. – Atunci, s` zicem s` Luke nu f`cea discrimin`ri \n acest sens. – Adic`? – Nu vreau s` detaliez. – Eu, da. – {tiu c`…cel pu]in dou` dintre fete se drogau, iar una era

94

ELIZABETH MARSH

m`ritat`, [i cu copii. Dar toate erau ni[te scursuri care se d`deau la el pentru faima [i banii lui. Deci, te credeam la fel. Scuze, dar… – |n]eleg, oft` ea. Se l`s` o scurt` t`cere. – {i acum? Dac` tot ai aflat despre mine [i Oliver, ce-ai de gând s` faci? – Vreau s` v` prezint p`rin]ilor mei. – Du-te dracului! izbucni ea. – {i ei, [i copilul, ar fi \ncânta]i de \ntâlnire. Sim]ea c` i se strânge stomacul. Drepturile ei, rela]ia cu Oliver deveneau din ce \n ce mai nesigure. – Ai cump`rat Grange, deci e[ti proprietarul locuin]ei mele; m-ai angajat la o treab`, deci m-ai f`cut s` m` \ndatorez fa]` de tine. Acum, vrei s` m` [i strângi cu u[a? Scuze, dar refuz s` m` las c`lcat` \n picioare. – Poftim? – Faptul c`-]i \ntâlnesc p`rin]ii ar putea fi o capcan`. De \ndat` ce o s`-l vad`, vor fi \ncânta]i [i-o s`-l cear`. Iar tu, ca reprezentant al lor, vei \ncerca desigur s` le faci pe plac, declar` ea deja v`zându-se \n sala de judecat`. – E absurd. – Oare? [i s`ri \n picioare. Ie[i afar`! – Vorbe[te mai \ncet, o s`-l treze[ti pe Oliver. – Du-te! Garson nu se clinti. – Nu plec pân` nu l`murim totul, ra]ional [i cu mult calm, [i se propti de sp`tar, picior peste picior, ca [i cum avea s` r`mân` acolo

ASTRUL IUBIRII

95

o via]` \ntreag`. – Eu n-am ce l`muri. M` duc s` m` culc. |n clipa asta. {i dac` m` urm`re[ti sus, ]ip, iar Oliver se va trezi [i… – Dac` te urm`resc, o s` ajungem amândoi \n patul t`u. {tii foarte bine, la fel cum o [tiu [i eu. – Da? \ntreb` ea \ns` nu-i reu[i ironia, c`ci sim]ea c` se pr`bu[e[te. – Oi fi eu necuratul, dar tot tânje[ti dup` mine. {i eu dup` tine. Niciodat` n-am crezut c` o s`-mi plac` vreo femeie de-a lui Luke, dar…Jason a spus c` ai fost \n turneu cu trupa pentru…cât? Patru luni? – Da, min]i ea, c`ci nu [tia cu exactitate. Cam \n aceea[i perioad`, ea \[i d`dea examenul de licen]` [i era \n c`utarea unui post, deci fusese ocupat` cu alte lucruri decât s-o monitorizeze pe sora ei. – {i totu[i, nu ]i-ai amintit de Jason [i v`d c` nici pe Luke nu l-ai cunoscut foarte bine…Iar trecutul lui e o nebuloas` pentru tine, se \ncrunt` Garson. Tot timpul i-ai spus Lucan Cesari de ce? Chiar dac` nu v-a mers bine, a]i fost aman]i un timp. Anya sim]i c` ro[e[te. Ce putea spune? Nu [tia s` mint`, mai ales când interlocutorul era atât de insistent. V`zând c` ea nu r`spunde, Garson se ridic` [i veni spre ea. – A]i fost aman]i? Oliver e fiul lui? – Da. – Dar? Anya \[i umezi gâtlejul. Avea nevoie s` gândeasc` rezultatul noilor circumstan]e. S` calculeze pericolul [i cum e mai bine s`-l

96

ELIZABETH MARSH

evite, iar pân` atunci, era de dorit s` men]in` secretul, nu? Trebuia s` \nfrunte orice riscuri. Apoi trebuia doar ca Oliver s` capete \ncredere \n noul "prieten" [i… – Ai o sor`, murmur` Garson lent. Ea tres`ri. Era prea inteligent. – Aveam o sor` geam`n`. – Aveai? – Jennie a fost mama lui Oliver, dar a murit la o s`pt`mân` de la na[tere, [i de-atunci a fost doar \n grija mea. – Dumnezeule…|nseamn` c` pe sora ta am v`zut-o \n videoclip? – Da, [i tot ea a fost cea care s-a tuns [i…pe ea ai considerat-o o târf`. – Dar tu ai fost cea care m-a indus \n eroare, ad`ug` el dup` o clip` de gândire. Deci, suntem chit. {i avem acela[i statut fa]` de Oliver – eu ca unchi, tu ca m`tu[`. Anya ezit`. Oare leg`tura care se formase mai devreme \ntre el [i b`iat s` fi avut vreo explica]ie de rudenie? – Sunt de acord cu prima parte a frazei, nu [i cu a doua, zise ea. Tu m-ai atras \ntr-un joc de-a [oarecele [i pisica \n mod deliberat, \n timp ce tot jocul meu a fost spre binele lui Oliver. – Crede c` e[ti mama lui? – Nu, [tie c` mama lui e Jennie, [i-i explic` modul cum \i povestise totul copilului. Dar din câte [tiu, n-a spus nim`nui pân` acum. {i s-ar putea s` r`mân` a[a, de[i pentru el aceast` t`cere echivaleaz` cu o siguran]` emo]ional`. Le-am spus prietenilor, lui Kirsten de exemplu, dar pân` când Oliver nu consider` de cuviin]`

ASTRUL IUBIRII

97

s` fac` totul public, sunt hot`rât` s` tac. – M-ai p`c`lit… – Sigur c` da! Adic` tu, timp de trei luni, ai tot dat pe-aici, ai f`cut pe amabilul, apoi ai plecat bine mersi, deveni ea intrigat` din nou. Iar acum vii [i crezi c` m` po]i duce la o \ntrunire de familie, a[a cum m-ai atras [i-n alte chestii, nu? Poate c` ai reu[it s`-mi intri \n gra]ii [i-n suflet, f`r` pic de ru[ine sau de compasiune, dar n-o s` ajungi s` m` mai conduci, sub nicio form`! – Ai terminat? – Da, \l \nfrunt` ea, ro[ie de furie. – De[i nu te \nvinuiesc pentru varianta ta, pot spune c`-n aceste trei luni mi-am dat seama c` e[ti o persoan` responsabil`, [i vreau s` [tii c` [i eu sunt la fel, [i de \ncredere. – {i vrei s`-]i cânt osanale? – Parc` ziceai c` ai terminat. – Pardon! – {i chiar trebuia s` fac aceste cercet`ri \nainte s` pun totul cap la cap, atât pentru lini[tea mea, cât [i a ta. Dac` a ajuns s`-mi plac` Oliver, v`d c` [i lui \i place de mine. E un copil extraordinar [i l-ai crescut foarte bine. – Ce dr`gu]… \l ironiz` ea, de[i complimentul o \nmuiase toat`. – L-ai adoptat? – De ce vrei s` [tii? Ce conteaz`? Chiar dac` nu sunt mama lui biologic`, sunt tot ce are el pe lume [i timp ce cinci ani… – Gata, gata! ordon` el. Fie c` l-ai adoptat sau nu, n-o s` ]i-l ia nimeni. Nici eu, nici ai mei, nici altcineva, [i se rea[ez` pe canapea.

98

ELIZABETH MARSH

Haide, stai jos. Tem`toare, Anya p`[i spre canapea, dar se a[ez` cât mai departe de el. – Nu, nu l-am adoptat. Când era copil mi-am pus acest` problem`, dar aveam doar dou`zeci [i trei de ani, f`r` cas`, f`r` un buget acceptabil [i nu eram sigur` dac` autorit`]ile au s` m` considere \ndeajuns de responsabil`. – Te temeai de un refuz? Ea confirm` din cap. – A[a c` m-am decis ca pân` m` pun ca lumea pe picioare, adic` dup` ceva ani o s` ... \ncerc [i o adop]ie. – Dac` ai s-o faci vreodat`, nu cred c` vei \ntâmpina nicio piedic`. – De ce crezi asta? – Dumnezeu mi-e martor c` nu \ncerc s` fiu lingu[itor, reveni el la afirma]ia ei de mai devreme, [i niciodat` n-a[ \ntreprinde ceva \mpotriva voin]ei tale. |mi doresc doar ca Oliver s` aib` ocazia de a-i \ntâlni pe-ai mei; dar nu \ncerc s` te manipulez. Anya reflect` mai adânc refuzul ei \n ce prive[te \ntâlnirea, precum [i la modul \n care-l alungase pe Garson – ac]ionase impulsiv, din instinct de autoap`rare. Acum, \ns`, parc` teama i se mai potoloise. – I-ai anun]at deja pe-ai t`i s` se a[tepte la o vizit`? – Nu. Habar n-au de existen]a lui Oliver. De[i i-ar unge pe suflet s` afle c` au un nepot, nu le spun pân` n-am permisiunea ta. – {i nici n-o s-o ai. – Treaba ta, [i d`du amplu din mâini.

ASTRUL IUBIRII

99

– Chiar dac` Oliver n-are parte de o familie normal`, e fericit [i-a[a, se ap`r` ea. – Nu neg, de[i dorin]a lui de a avea un unchi \mi indic` aproape contrariul. Iar p`rin]ii mei simt [i ei acut lipsa unui nepot. Am fost c`s`torit… – Cu Isobel Dewing, pezentatoarea TV; [tiu deja, \l \ntrerupse. – {i cum n-am avut copii, ai mei [i-au pus toate speran]ele \n Luke; iar moartea lui face ca Oliver s` devin` cu atât mai important. Pierderea suferit` i-a \ndurerat teribil [i iremediabil, dar dac`-l vor vedea, au s`-[i revin` complet. – Mi se pare un [antaj de natur` emo]ional`, protest` ea, cu am`r`ciune. – Este. – Nu te dai \n l`turi de la nimic, nu? – Nu, mai ales când sunt \ndrept`]it s`-mi doresc ceva foarte mult. La naiba, Anya, e clar c` ]ii la Oliver – la fericirea lui [i la sentimentul de \nr`d`cinare – de ce vrei totu[i s`-l lipse[ti de bunicii s`i? Ai mei stau \n Wincester, adic` la mai pu]in de o or` distan]`. Pot s`-i sun s` le explic situa]ia, [i s`-l ducem pe Oliver la masa de duminic`. – De-aia te-ai decis s`-]i iei patru zile libere? – Pe drum \ncoace, mi-am adus aminte c` vorbisem cu mama la telefon, [i [i-a exprimat dorin]a ca Luke s` fi l`sat vreun mo[tenitor; atunci, mi-am zis c` nu mai pot a[tepta. Trebuia s` ac]ionez cumva. Fie ce-o fi! [i trânti cu pumnul \n mas` cu-atâta putere, \ncât paharele s`ltar`. – Nici nu [tiu cum de-]i po]i suporta ipocrizia, zise ea pe un ton

100

ELIZABETH MARSH

mai degrab` sec decât agresiv. – M` descurc. – {i casa? Toat` munca a fost doar un mijloc de a intra \n leg`tur` cu noi sau inten]ionezi s` o p`strezi? – La \nceput a fost doar un motiv \n plus, dar acum…abia a[tept s` scap de toat` b`taia de cap [i s` m` mut \n Dorset. Ideea de a-mi petrece sfâr[iturile de s`pt`mân` la ]ar` \mi surâde extrem de mult, [i o fix` intens. La fel cum \mi surâde [i planul de a v` duce pe tine [i pe Oliver la Winchester. – Chiar nu vrei s` renun]i? – Nu. Cred \n perseveren]`. – |nainte ca Oliver s`-i vad` pe-ai t`i…dac`-i va vedea, \[i mu[c` ea buzele meditând, ar trebui s`-i spun cine e tat`l lui. – Nu [tie? – {tie doar c` a fost cânt`re], dar nu dup` nume, statut, [i a[ prefera s` r`mân` a[a deocamdat`. Ca s` nu afle [i altcineva, s` nu devenim subiect de bârf`. Ba chiar cred c` presa ar specula teribil pe aceast` tem`. – Nu v`d care ar fi problema. Putem s`-i spunem c` tat`l lui se nume[te Luke Deverill [i le voi cere p`rin]ilor s` nu sufle o vorb` despre faima lui. – Va trebui [i s`-i explic c` a murit, se \ngrijor` Anya; asta \l poate sup`ra. – Dac` i-o spui cu mult suflet, o s` treac` peste, [i am putea s` i-o spunem amândoi. – Dar f`r` a-i men]iona c` Lucan…Luke a refuzat s`-[i recunoasc` paternitatea. Chiar [tiind c` Jennie era virgin` când s-a

ASTRUL IUBIRII

101

culcat cu ea. Garson blestem` \n barb`. – Nu \ncerc s`-l scuz pe fratele meu…suntem de acord c` a fost un tic`los – dar era tân`r, [i probabil c` perspectiva de a deveni tat` nu-i surâdea.. |n plus, fanilor nu le pas` de familiile starurilor pop, deci poate c` vedea acceptarea lui Oliver ca un final al carierei. – Ced [i eu… – Sora ta nu [i-a dat seama c` Luke nu e cea mai bun` alegere? – Se pare c` nu; a fost complet fermecat` de persoana lui. – Cu to]ii gre[im câteodat`. – Dar l-a \ntâlnit la pu]in` vreme de la moartea p`rin]ilor no[tri, fiind \nc` vulnerabil` [i pierdut` \n spa]iu, \i s`ri ea \n ap`rare. Din p`cate, tocmai \n acea perioad`, banca la care Jennie \[i f`cea stagiul de preg`tire s-a gândit s` reduc` din personal, [i la momentul \n care a r`mas \ns`rcinat`, a fost dat` afar`. Având mult timp de gândire, a stat \n cas` de una singur`, amintindu-[i de ai mei, c`zând \ntr-o depresie f`r` sc`pare. – Tu erai la facultate? Anya confirm` din cap. – {i pe mine m-a afectat moartea lor, dar cu examenele care b`teau la u[` am fost nevoit` s` \nv`], ceea ce nu-mi d`dea prea mult` vreme de bocit. |n plus, eu lipsisem de-acas` trei ani, pe când Jennnie tr`ise cu p`rin]ii toat` via]a, deci le duce lipsa [i mai acut, asta \nr`ut`]ind lucrurile. – {i cum l-a \ntâlnit pe Luke? – Fiul unui vecin care lucra ca tehnician [i era tot timpul pe drum cu trupe de rock, a luat-o [i pe ea la un concert, ca s-o mai

102

ELIZABETH MARSH

\nveseleasc`. Dup`, i l-a prezentat. Era chiar \nainte ca grupul s` porneasc` \n turneu, [i tocmai le plecase o dansatoare. Când a v`zut-o, Luke i-a oferit locul lui Jennie. – Avea cursuri? – Nu, ceea ce a [i mirat-o. |ns` Luke a insistat, fiindc` i se p`rea sexy, [i [tia s` dea din [olduri, iar ea a acceptat. Oricum nu avea alte planuri, [i ideea de a umbla prin ]ar` o atr`gea mai mult decât s` cure]e pe jos prin cas`, zâmbi ea sec. A[a c` nu dup` mult timp, [i-a descoperit voca]ia pentru zbenguial`, plus pl`cerea de a fi \ntr-un turneu. Zicea c` tot ce se f`cea "la gr`mad`" creea un sentiment de colegialitate, ceea ce-i d`dea [i senza]ia de a apar]ine unei noi familii. Se pare c` Luke \i inoculase aceast` idee, de aceea-l vedea ca pe un salvator [i cred c` asta a determinat-o s` se \ndr`gosteasc` de el. – Pân` când au…comis-o. – Am impresia c` nu o dat`. Lui Luke \i pl`cea modul `sta de via]`, observ` ea incisiv. De[i \ntotdeuna a sus]inut c` n-are ce s` se \ntâmple, [i cum Jennie se temea s` nu distrug` rela]ia cu el sau s` aduc` prejudicii trupei, l-a crezut. Cu toate astea, n-a fost nici superficial`, [i nicio femeie u[oar`. N-a f`cut parte din genera]ia pierdut`, de[i agreea stilul libertin. – Nu e cazul s-o aperi cu atâta \nver[unare, se \ncrunt` Garson. Unchiul [i m`tu[a ta o vedeau ca o libertin`? – Da…Nu \n]elegeau c` ea tânje[te dup` afec]iune. Am \ncercat s` le explic, dar \ntotdeauna o criticau pentru lipsa de responsabilitate, [i o \nvinuiau pentru consecin]ele propriilor gre[eli.

ASTRUL IUBIRII

103

– |n]eleg… Oare chiar \n]elegea? gândi Anya iritat`. O comp`timea? – Dup` trei luni, Jennie [i-a dat seama c` e \ns`rcinat`, dar când i-a spus lui Luke, el a negat paternitatea copilului, apoi a refuzat tran[ant s` discute problema. Apoi a \nceput s-o ignore. – Ce porc`rie! – Da, nici lui Jennie nu i-a venit s` cread`. Convins` fiind c`, \n timp, el va accepta situa]ia, a r`mas cu trupa, dar el n-a dat semne de bun`voin]`. A[a c` i-a p`r`sit, \n cele din urm`. – {i a hot`rât s` p`streze copilul? – A insistat s`-l p`streze. |l iubea pe Luke [i nu voia sub nicio form` s` renun]e la el. L-a iubit pe fratele t`u pân` \n ceasul mor]ii…Aiurea, nu? – Indiferent cât de mult te-ar r`ni cineva, \l mai po]i iubi, nu crezi? o privi el. Pentru totdeauna. – Poate. La na[tere, a fost nevoie de cezarian`, dar a f`cut hemoragie intern`, continu` Anya cople[it` de durere, cu ochii \n lacrimi. Doctorii ziceau c` se \ntâmpla o dat` la o mie de cazuri, dar ea a murit. El \i lua mâinile \ntr-ale sale ca s-o lini[teasc`. – Mai \ntâi p`rin]ii, apoi sora ta…Chiar ai avut de suferit. – Da…Dar Oliver era o speran]` pentru viitor [i l-am iubit \nc` din prima clip`…iar restul [tii. Garson o ]inu strâns pân` \[i reveni, apoi se a[ez` la loc pe canapea. – Cred c` ]i-ai dorit ca p`rin]ii t`i s`-l cunoasc` pe Oliver, [i invers.

104

ELIZABETH MARSH

– De multe ori. – Deci? Mergem la Winchester? – Da, zise ea cu mâinile atârnându-i \n poal`, dar numai dac` accep]i c` e o vizit` de prob`, [i c` nu se va mai repeta. |mi pare r`u dac` p`rin]ilor t`i o s` le cad` greu, dar fericirea lui Oliver e pe primul loc pentru mine. Da? – Bine, dar ai \ncredere \n mine c` o s`-i priasc`.

Capitolul 6 – E una din cele mai fericite zile din via]a mea, se bucura Dulcie Deverill, admirând b`iatul care se juca pe peluz` cu bunicul s`u. S` [tim c` dragul nostru Luke r`mâne viu prin copilul acesta minunat…E ca un vis devenit realitate. Dup` prânzul u[or, gazda \i invit` pe to]i \n sufrageria confortabil`. Se servi cafeaua, dup` care Edwin Deverill suger` ca el [i b`iatul s` mearg` \n gr`din` s` se joace cu mingea cump`rat` special pentru aceast` ocazie. B`trânul zicea c` astfel micu]ul nu se va plictisi, de[i adev`ratul motiv era, normal, ca el s` petreac` un timp singur cu nepotul. La un moment dat, Garson se ridic` [i ie[i spre teras`, sprijinindu-se de geam, uitându-se la joc. – Parc` tata suferea de artrit`, zis el râzând [i ar`tând spre b`trânul care lovea stângaci \n minge. Se pare c` Oliver l-a vindecat. – A vindecat multe, zise Dulcie oftând a nu [tiu câta oar`. Te superi dac`-i ar`t ni[te poze cu Luke, la vârsta lui? o \ntreb` pe

106

ELIZABETH MARSH

Anya. Nu vreau s`-l deranjez emo]ional dar… – Cred c` i-ar face pl`cere s` le vad`, remarc` ea, v`zând c` pe Oliver nu-l deranjeaz` cu nimic situa]ia. |ntr-adev`r, la aflarea sor]ii tat`lui s`u plânsese. |ns` nu pentru mult timp, fiindc` Garson \l anun]ase c` el e fratele tat`lui, [i deci unchiul lui real. – Unchiul meu? se luminase Oliver, privindu-l pe Garson ca pe un erou. Deci, pot s`-]i spun unchiul Garson? – Da, [i eu o s`-]i spun nepoate Oliver. – Aiurea, chicotise copilul. Nimeni nu se nume[te a[a. – Nu, dar \i po]i numi bunic` [i bunic, \ncercase b`rbatul, privind-o pe Anya. – Iar mâine mergem s`-i vezi pe bunicul [i pe bunica ta, continuase tân`ra, dup` care \i explicaser` situa]ia. La rândul lor, Dulcie [i Edwin Deverill v`rsaser` câteva lacrimi, pe ascuns. Chiar [i Anyei \i d`duser` lacrimile asistând la bucuria b`trânilor c`-l v`d pe Oliver. Acesta din urm` fusese singurul care nu-[i ar`tase emo]iile, c`ci privirea lui Garson, ca niciodat`, se umezise [i ea. Deloc ru[inos, copilul se ar`t` doar fascinat de elegantul domn exuberant, cu musta]` c`runt` [i de sensibila doamn` cu p`r argintiu. |n câteva minute, Oliver se [i lipise de genunchii b`trânului, pe care-l numea bunic, povestindu-i c` mai avea un alt bunic, pe nume Bert. – Dar nu e unul adev`rat ca tine, explicase tot el, fericit. Dulcie aduse albumul de poze din birou. – Mai am [i poze de la nunta lui Garson, o anun]` pe Anya cu

ASTRUL IUBIRII

107

glas sc`zut, privind tem`toare spre fiul ei. Era atât de chipe[ \n costumul de ginere, la fel ca Isobel. – |mi dau seama, zâmbi Anya, \ns` imaginându-[i scenele de nunt` se posomor\. Cu un chip perfect, triunghiular [i un p`r ar`miu, Isobel Dewing nu numai c` ar`tase bine, ci extraordinar de bine. Ca o prin]es` – un gând care-i trezea sentimente de gelozie sfâ[ietoare. Tân`ra mai b`u o gur` de cafea. De ce s` fie geloas`, la urma urmei? Nunta lui Garson cu o femeie necunoscut` ei se petrecuse de mult [i totul se terminase. |n plus, n-avea niciun drept asupra lui…[i nici nu-[i dorea s` aib`. De[i se doreau fizic, nu era o senza]ie credibil`, [i nici pe departe nu era vorba de dragoste. – Isobel are mult bun-gust \n alegerea hainelor, continu` b`trâna pe acela[i ton confiden]ial. {tiu c` rochia de mireas` a costat o avere, dar a fost elegant`. Vreau s` spun c` pe Isobel orice hain` arat` scump`. Anya puse jos cana [i farfurioara. Brusc, o izbi imaginea c`m`[ii ei albe [i a pantalonilor uza]i, pe care le cump`rase dintr-un magazin universal [i care probabil c`-[i ar`tau calitatea. Nu mai conta c`, asemenea lui Garson care purta un tricou [i blugi, voise a fi comod \mbr`cat`; se sim]ea tern` [i comun`. – {tiu c` nu l-ai cunoscut pe Luke, mai zise Dulcie, dar poate vrei [i tu s` vezi pozele de când era copil? Anya zâmbi for]at. N-avea chef s` vad` pe nimeni [i nimic. Dar cum s` refuze? C`utând o scuz` \n minte, Garson o salv`, \ntorcându-se. – Hai s` facem o plimbare cât timp mama \i arat` lui Oliver

108

ELIZABETH MARSH

pozele. E \n siguran]`. – Da, Edwin va fi \ncântat s` stea cu el. – Ce idee excelent`, s`ri Anya. |l l`sar` pe Oliver instalat pe canapea, al`turi de bunicii care-i povesteau din amintirile lor. – Ai zis c` n-ai mai fost pe-aici, zise Garson luând-o pe-o strad` din ora[, a[a c` am s` te duc la o catedral`. |i ar`t` turnul care str`juia peste acoperi[urile caselor. – Apoi la Prim`rie. Anya d`du din cap [i p`strar` t`cere câteva minute. Era o zi pl`cut`, iar soarele sc`lda pâlcurile de case de la baza dealurilor. – Cât timp ai fost c`s`torit? se interes` ea. |nainte n-o preocupase acest am`nunt, dar remarcele lui Dulcie \i stârniser` curiozitatea. – Patru ani, tres`ri el. Mamei \i pl`cea foarte mult de Isobel [i sper` \ntr-o re\mp`care, de[i i-am spus c` asta nu se va \ntâmpla niciodat`. – Isobel n-are o alt` rela]ie? – Se tot d` pe lâng` un tehnician, zise Garson strâmbându-se spre soare. Cel pu]in atât mi-a spus ultima oar` când am vorbit. – }ine]i leg`tura? – Cred c` nu ne-am mai \ntâlnit de trei ani, dar la desp`r]ire ea a preluat casa \n care locuiam cu chirie, [i m` sun` ocazional pentru plat`. Con[tient` c` devine prea indiscret` [i totu[i avid` dup` mai multe detalii, Anya \l privi pe furi[. – Ce n-a mers?

ASTRUL IUBIRII

109

– Nepotrivire de caractere. Tân`ra strâmb` din nas – acesta era motivul pe care-l invoca majoritatea când de fapt nu spuneau nimic. |ns` un singur lucru era cert – tipul nu agreea noile rela]ii ale fostei so]ii. S` fi regretat faptul c` nu-[i dedicase mai mult timp pentru ea – \n cazul \n care acesta fusese motivul desp`r]irii? Dac` la vremea respectiv` i se deschideau ochii, oare s-ar fi luptat pentru c`snicia lui? se \ntreb` Anya, p`[ind \n continuare al`turi de el; poate c` spera la o \mp`care, la fel ca mama lui. O rodea s` afle mai multe, dar expresia rigid` a chipului, indicând o indispozi]ie, prevestea alte r`spunsuri evazive, a[a c` nu mai insist`. Plimbarea le oferi ocazia s` admire mai multe obiective turistice ale ora[ului, toate fascinante. Garson avea câte o explica]ie istoric` pentru toate. Cel mai mult \ns` o atrase o mas` rotund`, din incinta prim`riei vechi. |n stil Tudor, masa avea inscrip]ionate de jur-\mprejur numele a dou`zeci [i patru de cavaleri. – E masa Cavalerilor Mesei Rotunde? \ntreb` ea, curioas`. Nici nu [tiam c` exist` cu adev`rat. – Nu se [tie dac` este chiar acea mas`, dar e aici de cinci sute de ani. Uit`-te la cel de-al unsprezecelea nume. – Lucan…De aici venea numele fratelui t`u? – |n copil`rie era foarte mândru de asta, chiar dac` el n-a fost chiar un cavaler \mpl`to[at. – Cu siguran]`. {i tu? Nu ]i-ai dorit niciodat` s` ai un nume cu rezonan]`? – Nu, râse Garson. Sunt mul]umit cu al meu, care, apropo, e un

110

ELIZABETH MARSH

nume foarte vechi din tradi]ia familiei noastre. Sora ta de ce a ales tocmai Vashti ca nume de scen`? – Nu ea l-a ales, ci Luke. Se pare c` vine din vechea persan`, [i \nseamn` "frumoas`". – Ca tine. Anya surâse. Probabil c` nu ar`ta chiar a[a de [tears` \n hainele ei ieftine, pân` la urm`. – Jennie a ales numele de Oliver pentru c` \nseamn` "simbol de pace". Ce le-ai spus alor t`i despre sora mea [i Luke? – Ce mi-ai spus [i tu. Despre moartea p`rin]ilor t`i, cum ea era distrus` [i… – Au \n]eles? – Nu o consider` o flu[turatic`, dac` la asta te referi. De[i le-a venit greu s` cread` \n iresponsabilitatea lui Luke. S` fiu sincer, cred c` mama \nc` n-a acceptat-o; tinde s` aud` doar ce vrea ea s` aud`. Iar tata…de mult l-a tot criticat pe Luke. Se uit` la ceas. – Mai bine ne \ntoarcem. – E cea mai frumoas` zi din via]a mea, decret` Oliver, trântindu-se pe perna lui cea mai bun`. Anya zâmbi. De[i micu]ul repeta o fraz` pe care o auzise de la bunica lui, o spunea cu toat` sinceritatea. Niciodat` nu-l v`zuse mai degajat sau mai vioi. Ea \ns`[i se sim]ea mai calm`, realiz` tân`ra, \nvelindu-l. |i pl`cuse mai ales drumul de \ntoarcere când, cu Oliver pe jum`tate adormit \n spate, reu[ise a concluziona rezultatele acelei zile \mpreun` cu Garson. Oricine i-ar fi v`zut a[a, ar fi zis c` sunt o familie care se \ntoarce acas`.

ASTRUL IUBIRII

111

|ns` nu erau o familie, \n realitate, se \ntunec` ea la gândul care o \ndurera. Compania lui o f`cuse s`-[i dea seama c` \[i dore[te cu adev`rat s`-[i \mpart` via]a cu el. Sim]ea nevoia s-o fac`. Avea nevoie [i tânjea dup` apropierea, dup` sentimentul de uniune care-i adusese \mpreun` \n acea zi. La fel [i Oliver. Acum c` amândoi prinseser` gustul elementului lips`, nu-i mai satisf`cea familia mononuclear`. – Vreau s` m` s`rute [i unchiul Garson zise micu]ul, \nfofolit. – Da, domnule! [i Anya ie[i. |n loc s` se \ntoarc` la hotel a[a cum era normal, Garson \i sugerase Anyei o cea[c` de cafea, pe care el le preg`tise cât timp ea \l culcase pe copil. – Dac` se poate, monstrul ar vrea un pupic de noapte bun`, strig` ea. – Se poate, r`spunse Garson s`rind câte dou` trepte odat`. Dup` ce-i f`cur` pe plac, \l l`sar` cu ursule] cu tot s` adoarm`. – Când mai mergem la bunicul [i bunica? – |n curând, zise Anya. Fire[te, considerând c` totul ]inea de Garson, nici ea [i nici b`trânii nu mai sugeraser` nimic, dar cum micu]ul solicita o l`murire, o primise. Dulcie [i Edwin nu mai puteau de fericire, [i hot`râr` ca b`rbatul s`-[i verifice programul [i s`-i anun]e. Apoi vor fixa o dat`, fie pentru ca ei s` revin` la Winchester, fie ca b`trânii s` viziteze Lidden Magnor. – Noapte bun`, c`sc` Oliver, mul]umit de r`spuns. Adul]ii coborâr`, iar Anya se scuz` o clip` pentru a-[i schimba pantofii.

112

ELIZABETH MARSH

Intr` \n camera ei, se desc`l]`, apoi dezbr`c` pantalonii [i r`mase \n dresuri. Prinse cu coada ochiului o umbr`. |ncremeni. Garson ap`ru de pe teras`, admirându-i picioarele goale [i fine]ea [oldurilor. – Parc` aveai grij` de cafea. – Prefer s` te privesc pe tine. Tân`ra se \ntinse s` arunce ciorapii \n co[ul de rufe. Probabil c` Isobel avusese doza ei de elegan]` [i de farmec, dar interesul pe care-l stârnise \n persoana lui Garson \i demonstra c` nici ea nu e mai prejos. – E uimitor c` Oliver [i ai t`i s-au atras reciproc, remarc` ea. Garson intr` \n camer`, cu mâinile \n buzunare. Din nou o impresiona statura lui impun`toare, [i trupul s`u puternic. Oare mergea la sal`? se \ntreb` ea. Cu siguran]`. – La fel cum [i noi suntem atra[i unul de altul, zise el. Anya \[i aminti discu]iile lejere din ma[in`, depre Grange, despre gusturile comune pe care le aveau, despre lucrurile pe care le apreciau la acela[i nivel. – Probabil… – {i ne-am potrivi [i \n pat, o fix`, el. Ea tres`ri; mintea i-o lua razna. Una era s` fie privit` cu insisten]` de Garson, alta s` se g`seasc` \n acela[i pat cu el. Trebuie c` unele fete pur [i simplu profitau de o asemenea ocazie; dar \n ce o privea, o astfel de ocazie presupunea ceva mai mult. |ntr-adev`r, nu dorea s` r`mân` singur` toat` via]a sau s` tânjeasc` dup` pu]in` candoare, dar nu [tia sigur dac` totul trebuia s` vin` de la acet personaj. Pentru care rela]ia lor nu era decât o aventur`.

ASTRUL IUBIRII

113

– |n pat? Garson se a[ez` al`turi, \nclinând patul sub greutatea lui. – Anya, [tii foarte bine c` odat` [i odat` tot o s` ajungem s` facem dragoste. – Nu [tiu… Aerul devenise insuportabil de ap`s`tor. – Ba da, [tii, [i se plec` spre ea. Un s`rut lene[ aproape, dar foarte tandru. Anya \[i \nfipse degetele \n palme. Era hot`rât` s` nu reac]ioneze. Nu trebuia s` reac]ioneze. Indiferent` fa]` de vulcanul nestins din sufletul ei, fa]` de mi[c`rile lui deosebit de incitante, refuza s` fie sedus`. |ns` dup` câteva clipe, când el se dep`rt`, sim]i o mare ne\mplinire. – Recuno[te, murmur` el. – Nu recunosc nimic. El cobor\ din nou spre buzele ei, de data asta \ns` mâinile lui se strecurar` cu mare rapiditate sub bluza ei, ca s`-i desfac` sutienul. Apoi dezmierd` pielea fin` a sânilor dezv`lui]i, iar Anya gemu u[or. Ea se retrase, \ns` Garson o urm`, s`rutând-o \n continuare mai s`lbatic, anihilând orice form` de \mpotrivire. Gurile lor \mpletite, mângâierile lui tandre o deposedau de orice form` de autost`pânire, \nrobind-o. Desf`cându-i nasturii, Garson \ndep`rt` materialul, apoi sutienul cu mi[c`ri line, apoi o cuprinse dup` umeri [i o a[ez` \n toat` splendoarea ei pe pat. Se delect` cu aceast` imagine din plin, explorând din priviri pielea sidefie, sfârcurile rozalii. Anya temura de dorin]` [i de pl`cere \n acela[i timp. – Garson… murmur` ea, ca o chemare fa]` de dorin]a ei

114

ELIZABETH MARSH

ne\mplinit`. El o \mbr`]i[` [i o s`rut` din nou. |ns` buzele lui \ncepur` a cobor\ tot mai jos, mai \ntâi \n curbura gâtului, apoi \n adâncitura sânilor. Tân`ra se lipi mai tare de el, \nfigându-[i degetele \n p`rul s`u bogat \n timp ce buzele lui se jucau cu sfârcurile arcuite ale sânilor ei. Mâinile sale explorau formele feminine ale umerilor [i ale [oldurilor ei. La un moment dat, fata sim]i o oarecare frustrare. Dorea s`-l poat` atinge [i ea, s`-i simt` goliciunea. S`-i ating` pielea cu buzele ei. El se ridic` \n pat, iar Anya \l privi intens. Probabil c`-i sim]ise dorin]a [i voia s`-[i scoat` tricoul. |n gând, \l implora s` se gr`beasc`. – Acum, m` crezi? R`mase ca tr`snit`. De[i el rostise vorbele cum nu se poate mai calm, ea parc` se dezmembra \n mii de buc`]ele. – Poftim? – M` crezi c` destinul nostru s` facem dragoste? Anya d`du din cap, prostit`. Ce mai putea spune acum, când dorea s`-l vad` \ntins lâng` ea, când trupul ei striga dup` o satisfac]ie erotic` de care fusese lipsit atâta vreme? Cum el nu d`dea semne c` ar vrea s` continue, se ridic` \n coate. – |ncercai doar s`-mi dovede[ti asta? – Nu chiar…dar, da. Fata \nghe]` – \i c`zuse victim` – Una cald`, una rece – a[a lucrezi? se r`sti ea, p`strând totu[i un ton moderat, pentru a nu-l trezi pe Oliver. – Poftim?

ASTRUL IUBIRII

115

Ea se d`du jos din pat, c`utându-[i hainele. – }i-am spus c` n-am f`cut dragoste de doi ani…{i acum… – Acum e[ti vulnerabil`, iar eu profit? Cred c` n-ai \n]eles. – Am \n]eles doar c` e[ti un dobitoc! |[i lu` restul hainelor ie[ind pe teras`, apoi pe sc`ri \n jos. Garson o urm`, câteva minute mai târziu. – Fac eu cafeaua, zise b`rbatul. – Nu e nevoie; po]i s`-]i iei t`lp`[i]a! \l \nfrunt` furioas`. – S`-mi iau t`lp`[i]a? Nu e chiar literar. Dar trebuie s` discut`m, ordon` el pe un ton care nu l`sa loc de comentarii. Deci, ar fi bine s` bem [i o cafea. O vrei cu lapte [i zah`r, nu? – Da. El disp`ru \n buc`t`rie, timp \n care ea termin` s` se \mbrace [i s`-[i revin`. Cât de u[or se l`sase \nv`luit` de farmecul lui [i cât de rece se retr`sese el. Aparent, nu trebuia decât s-o ]in` de mâini, [i ea se aprindea toat`. Se pr`bu[i pe canapea. Cum s`-i reziste? Nu avea cum. Nu o \ncânta ideea de a-i deveni amant`, [i nici nu s-ar fi \mp`cat cu a[a ceva, dar dorin]ele trupului ei o conduceau f`r` sc`pare. – O s-o ver[i pe mine? ap`ru Garson cu dou` ce[ti mari cu lichid fierbinte. – Nu, surâse ea sec, de[i asta meri]i. Mi-ai dovedit c` nu-]i rezist…deci dac` vrei s` avem o aventur`… – Nu vreau. Ea tres`ri, nervoas`. Dup` ce c`-i dovedise \n ce stare de incon[tien]` o aducea \n pat, acum s`-i spun` c` n-o mai vrea. Cum s` nu fie umilit`? Cât tupeu! [i totu[i, \n ciuda reticen]ei pe care el

116

ELIZABETH MARSH

o afi[a, \ncordarea trupului s`u \i ar`tase, foarte clar, c` se stârnise [i el . – Nu? – Nu; de[i ai accepta-o, nici tu nu e[ti de acord. – Corect, sorbi ea din cafea. Nu m-a[ \mp`ca pentru exemplul pe care i l-a[ oferi lui Oliver, nu neap`rat c`-mi pas` de ce cred al]i localnici de pe-aici. Poate crezi c` sunt de mod` veche, dar nu m` \ncânt` s` calc pe urmele…unei anumite doamne. {i dac` nu vrei o aventur`…ce vrei de fapt? – Vreau s` ne c`s`torim. Urm` o lung` t`cere, dup` care Anya, [ocat`, izbucni \ntr-un râs for]at. – O idee...neobi[nuit`. – {i totu[i logic`. M-am s`turat s` ajung \n apartamentul meu gol, s` stau singur mai tot timpul; cred c` [i tu te-ai cam plictisit de stilul t`u de via]`. Dar, dac` ne c`s`torim, o s` st`m \n casa mare pentru \nceput, deci ne vom ]ine companie unul altuia. – "Pentru \nceput…". |nseamn` c` ai [i alte planuri. – Da. – Trebuia s` ghicesc, remarc` ea indignat`. Deci asta e un fel de propunere, ca aceea de a m` ocupa de renovare. – Po]i s`-i spui [i a[a, dar se \ncrunt`. A[ vrea s`-l apropii pe Oliver de familia Deverill, [i doar a[a am ocazia. |n plus, [i el va avea doar de câ[tigat. Manualele de educa]ie insist` pe un mediu instructiv, un model de urmat care s`-l conduc`. – }i-ai f`cut temele. – Dac` ne c`s`torim, o s` m` ocup [i de partea financiar`,

ASTRUL IUBIRII

117

continu` el. A[a cum [i tu vei avea partea ta. – Nu, mul]umesc, nu m` las cump`rat`. – Nu inten]ionez s` te cump`r. Dar ar fi ridicol ca, \n calitate de so]ie a mea, s` continui s` te munce[ti pentru ni[te câ[tiguri minuscule. Sugestia mea e s` prime[ti o anumit` sum`, lunar. – Pe care o s-o la[i \n bancnote, \n dormitor? \ntreb` ea glacial. – Nu, pentru c` nu-]i cump`r nici favorurile sexuale. Nu e nevoie s` le cump`r, [i \ntinse o palm` pân` la ea. Trebuie doar s` te ating [i ai s` fii de acord. Da? – Da… bâigui ea, ru[inat` de adev`r. – Deci? [i-[i retrase palma. – Dac` ne punem de acord…dac`…o s` accept doar banii necesari pentru \ntre]inerea casei. Nimic pentru mine. – Chiar trebuie s` fii atât de independent`? – Da! – Bine; de[i, dac` Oliver are nevoie de ceva… – Cum ar fi un clovn de ziua lui? – Clovni, skateboard-uri, educa]ie privat` dac` vrei – orice – o s` pl`tesc eu. N-om fi noi \ndr`gosti]i peste cap, medit` el o vreme, dar dragostea adev`rat` nu apare peste noapte. Oricum, ne \n]elegem bine – pe toate planurile. Emfaza o determin` s` ridice ochii spre privirea lui albastr`, [i inima \ncepu a-i bate cu putere. Chiar [i-acum, când discutau "afaceri", plana o tensiune de natur` erotic` asupra lor. – Posibil… – Vrei s`-i asiguri lui Oliver siguran]` emo]ional`, la fel ca [i mine, continu` Garson, de aceea inten]ionez ca aceast` c`s`torie s`

118

ELIZABETH MARSH

fie una permanent`. – Pân` ce moartea ne va desp`r]i? – Amin. – {i dac`, de exemplu, dup` câ]iva ani, \ntâlne[ti pe altcineva [i te \ndr`goste[ti pân` peste cap? – N-o s` se \ntâmple. – De unde [tii? – {tiu, decret` el r`spicat. Dar dac` tu, \n schimb… – Cu siguran]`, nu. – Deci, mai gânde[te-te. Acum. – Vrei r`spunsul \n seara asta? – Da. Anya sorbi din cafea. Pe de o parte, o atr`gea nespus de mult idea de a forma o familie, de a sc`pa de nesiguran]a zilei de mâine – plus c` vei \mp`r]i patul cu Garson, \i dict` o voce viclean` din sufletul ei – \ns` prima op]iune era Oliver. Voia s`-l protejeze, s`-i asigure un mediu stabil, s`-i ofere ce e mai bun \n via]`, iar propunerea lui Garson \i garanta toate acestea. B`iatul va deveni parte din familie, iar ziua ce trecuse \i dovedise cât de important este pentru el acest aspect. – Se presupune ca eu s`-l duc pe Oliver la bunici când tu e[ti plecat, sau s`-i primesc pe ei aici? – Te rog. – Dar ei sau altcineva din familie, ar considera pasul `sta unul adecvat? – Da. Din punctul meu de vedere, este o c`s`torie binevenit`. Anya \nc` mai punea \n balan]` neajunsurile [i avantajele

ASTRUL IUBIRII

119

acestui mariaj. I se oferea marea cu sarea [i totu[i…Propunerea lui Garson nu fusese o cerere \n c`s`torie. Poate c`-[i dorea ca ei doi s` tr`iasc` \mpreun` ca so] [i so]ie, \ns` doar fiindc` \i conferea o oarecare siguran]` \n anumite privin]e, nu \nsemna c` nu poate tr`i f`r` ea. I se strânse inima doar la acest gând. De[i logic`, sugestia lui n-avea nimic sentimental, era prea calculat`. Nu satisf`cea romantismul din ea. Ceva dinl`untrul ei striga dup` o decizie. – Am nevoie de mai mult timp, zise ea mândr`. – Acum ori niciodat`, refuz` el. Vreau ast`zi un r`spuns, dac` nu, abandon`m totul, [i-mi iau t`lp`[i]a. – De tot? – De tot. – {i dac` refuz? – Asemenea. – Vinzi Grange [i c`su]ele? – Da. {i nu m` mai \ntorc la Lidden Magnor niciodat`. Anya \l scrut` nervoas`. Dac` vindea, viitorul ei [i al lui Oliver erau din nou aruncate \ntr-o nebuloas`. – Deci e fie ca tine, fie nu mai e deloc? – Exact. – L-ai lipsi pe Oliver de bunici…[i pe ei de el? – Tu ce crezi? \[i \ncruci[` b`rbatul picioarele. Anya f`cu ochii mari. Dup` p`rerea ei, de[i vestea le-ar frânge sufletul celor doi b`trâni, Dulcie [i Edwin vor juca dup` cum le va cere Garson. Ea \ns` putea ajunge la un anagajament secret cu ei, dac` tot venise vorba, \ns` vârsta lor \naintat` [i fragilitatea fizic` probabil c`-i va \mpiedica s` ias` din vorba fiului.

120

ELIZABETH MARSH

– Joci riscant, \l acuz` ea. – Poate, dar de obicei reu[esc s` m` ]in de cuvânt. Era clar. O analiz` mai atent` \i demonstra c` balan]a \nclin` \n defavoarea ei, deci, de ce s` nu ri[te [i s` accepte? Pentru c` tipul te joac` dup` bunul lui plac, \i dict` aceea[i voce interioar`. Pentru c` nu este o c`snicie \n toat` regula. Anya l`s` jos cana, reanalizând totul de la cap`t. Problema spinoas` era c` Oliver ar fi avut doar de câ[tigat din toat` acea afacere. – R`spunsul este "da". – Nu-]i face griji, zâmbi el. O s` fie bine. Veni mai aproape [i-i lu` mâna \ntr-a sa. – Dar vreau s` ne c`s`torim repede, la prim`rie, [i f`r` h`rm`laie, continu` Anya, hot`rât` a cere [i ni[te drepturi. Nu vreau ca presa s` speculeze. – Sunt de acord. Am putea s` mergem \n luna de miere \n afar`. Poate pe insula Mauri]ius… – Nu, mul]umesc. – Nu vrei s` pleci de lâng` Oliver prea mult timp? Bine, dar sunt sigur c` ar fi fericit cu p`rin]ii mei. F`r` \ndoial`, dar a[a cum ea se va sim]i aiurea \n biseric`, la fel se va sim]i [i \n luna de miere. Nu-i surâdea deloc ideea de a se da drept o mireas` fericit` de dragul altora. – Dar câteva zile \n apartamentul meu din Londra? suger` el. Am putea face plimb`ri prin parcuri, s` mergem la teatru...s` cin`m la restaurante scumpe, s` ne bucur`m de via]a de noapte? Con[tient` c` o tachineaz` cu vremuri demult apuse, Anya \ncuviin]`.

ASTRUL IUBIRII

121

Apoi, f`cur` un timp planuri de nunt`, care trebuia s` aib` loc cât de curând. De[i unchiul [i m`tu[a ei nu se puteau \ntoarce \ntr-o a[a scurt` perioad`, aveau s`-i invite pe p`rin]ii lui, pe Bert [i pe Kirsten cu familia. {i bine\n]eles, Oliver. Aranjar` ca a doua zi de diminea]` s` mearg` la cel mai apropiat oficiu ca s` \nceap` demersurile. – Eu o s` plec, se ridic` el la un moment dat. Anya s`ri [i ea gata s`-l conduc`, oarecum trist`. Se \ntreba dac` garan]ia leg`turii pe care aveau s-o pecetluiasc` \l va mai motiva s` fac` dragoste cu ea. La u[`, el o trase aproape [i o s`rut` prelung. – Oricât de mult mi-a[ dori s` fac dragoste cu tine, prefer s` v`d rela]ia noastr` legalizat`. Bine? Anya ezit`. De[i ea nu avea s` fie o mireas` virgin`, abstinen]a lui \nv`luia c`s`toria \ntr-o aur` pur` totu[i. – Bine…când suntem c`s`tori]i, vrei s` ai copii? – F`r` copii. – Dar… – Am terminat discu]ia, [i plec`.

Capitolul 7 Anya intr` \n mare verv` \n cafenea, ocoli toate mesele pân` ajunse \n separeu. – Vor dou`zeci de cutii de felicit`ri, dou`sprezece p`l`riu]e cu flori [i [ase colaje, anun]` ea plictisit`, trântind o mân` de mostre pe mas`. {i asta cât mai repede! – De[i ur`sc s-o spun, ]i-am zis eu, râse Garson. – Bun, dar n-am crezut c` vor fi interesa]i de oferta mea. – De ce nu? De[i e un magazin de marc`, dac` produsele tale sunt de calitate, po]i concura cu cele mai bune firme. Mai vrei un capuccino? Mai b`user` unul \mpreun`, [i-l l`sase pe so]ul ei acolo, citind ziarul de diminea]`, comandându-[i altul. – Nu. – {i nu numai c` produsele tale sunt de cea mai bun` calitate, dar [i cea care le face…e tentant`, ad`ug` el. Anya râse, [i-i aranj` dou` fire rebele.

ASTRUL IUBIRII

123

– Crezi? – O [tiu, [i-i lu` mâna \ntr-a sa. {i sunt sigur c` farmecul t`u a influen]at demersurile. – Dar [i tu ai partea ta, fiindc` tu m-ai \ndrumat aici. Garson \i sugerase ca pe perioada lunii de miere, s` intre \ntr-un magazin important [i s` le arate modelele ei de aranajmente florale. De[i nesigur` [i oarecum tem`toare, Anya solicitase o \ntrevedere [i primise comanda numaidecât. – Deci acum, pe lâng` spa]iile obi[nuite de desfacere, le po]i spune c` ai marf` [i \ntr-un magazin de elit` din Londra. – Asta mul]umit` ]ie, [i-i duse dou` degete la buze. Te s`rut [i m` \nclin ]ie, st`pâne. – Aha, murmur` Garson. – Poftim? – M-ai stârnit din nou, [opti el \nfierbântând-o. Erau c`s`tori]i de patru zile, iar primele trei le petrecuser` \n pat. F`cuser` pauze pentru a bea vin, sau a degusta somonul afumat sau alte delicatese pe care Garson le considera "hrana iubirii" – dar renun]au repede pentru a se deda din nou dragostei. – Vrei altceva decât s`-]i s`rut palma? \ntreb` ea. – A[ vrea s` primesc [i eu ceva, o privi el adânc. Ce zici s` lu`m un taxi [i s` mergem acas`? – Acum? – Acum, rosti el mieros. – Dar credeam c` o s` mânc`m \ntr-un restaurant luxos, obiect` ea. – Putem cina, sau s-o l`s`m pe mâine, [i se ridic`. Gr`be[te-te.

124

ELIZABETH MARSH

Ie[ir` \n plin` aglomera]ie \n centrul ora[ului. Trotuare \n]esate de vânz`tori, ma[ni [i autobuze mi[unând pe str`zi. – La naiba! se agit` Garson dup` câteva minute. Toate taxiurile sunt ocupate. – Ai r`bdare… – Dar vreau s` fac dragoste cu tine. Acum. Uite, avem noroc! exclam` el când un taxi trase ceva mai jos. Garson o prinse de mân` pe Anya, purtând-o cu el. Prin geamul fumuriu, se vedea cum [oferul prime[te banii, apoi o blond` cam de treizeci de ani iese, face câ]iva pa[i pe ni[te tocuri imense [i se opre[te ca tr`snit`. – Garson. Dragule! se lumin` femeia. – Isobel, tres`ri b`rbatul, prudent. Aten]ionat`, Anya o privi pe cealalt`. Avea p`rul vopsit puternic, dar aranjat cu discre]ie, purta un costum negru de calitate care se mula perfect pe formele ei. Faimoasa prezentatoare era deosebit de elegant` [i ne\ndoielnic de sigur` pe farmecele sale. Ea una n-ar fi avut nicio tres`rire se impun` \n fa]a unui vânz`tor, gândi Anya, de[i o persoan` sofisticat` ca Isobel nu s-ar fi pretat la vânzarea unor produse lucrate manual. – Anya, ea e Isobel Dewing. Isobel, Anya, le prezent` Garson. – Salut, zâmbi femeia dulceag, \ncât era imposibil s` nu-i \ntorci gestul. Am \n]eles c` v-a]i c`s`torit s`pt`mâna trecut`, \n Dorset? – A[a e, zise Anya. De unde aflase? Oare de la Dulcie, sau chiar Garson o anun]ase? De[i, a-]i anun]a fosta so]ie c` urma s` te c`s`tore[ti din nou era o simpl` formalitate, gândul o nelini[tea, totu[i.

ASTRUL IUBIRII

125

– Presupun c` totul a mers bine? Garson d`du drumul mâinii ei, [i Anya \[i ridic` geanta c`zut` de pe um`r, \ngreunat` de mostre. Cealalt` avea doar o po[et` minuscul`. – Da, mul]umim. – M` bucur, zise f`r` a mai zâmbi, [i sper s` fi]i ferici]i. Isobel \i p`rea foarte simpatic`, realiz` Anya disperat`, observând felul \n care Garson \[i plimb` privirea de la una la alta, ca [i cum le-ar compara. Iar un astfel de gest o dezavantaja pe ea. – Trebuie s` mergem, zise el [i deschise u[a taxiului pentru so]ia sa. La revedere. – Pa, dragule, \l s`rut` \n fug` Isobel. Mi-a p`rut bine s` te v`d, [i pluti mai departe. Niciodat` Anya nu \ntâlnise o persoan` atât de atent` cu gesturile ei. Plus c` nicio cut` nu-i \ncre]ea costumul impecabil. La plecarea din Lidden Magnor, \[i cump`rase o jachet` verde mai de ocazie pe care o purta acum [i pe care o considerase [ic, \ns` acum… Zâmbi apatic. Când ajunseser` \n apartamentul lui Garson, tipul se gr`bise a o debarasa de haine, iar, acestea r`m`seser` \mpr`[tiate pe jos, de unde [i dungile pe ici, pe colo. Iar p`rul lui Isobel – era exact genul de podoab` capilar` pe care o vedeai \n reclamele la [ampon: str`lucitor, ml`dios, flexibil, f`r` fire r`t`cite. – Isobel e perfect`, murmur` Anya dus` pe gânduri. Are un p`r perfect, haine perfecte… – Bine, te d` pe spate, o \ntrerupse Garson. Nu trebuie s` faci mare caz din asta.

126

ELIZABETH MARSH

Urm` o t`cere ap`s`toare, timp \n care tân`ra se pierdu \n traficul de dincolo de geamurile ma[inii. {i-o \nchipuise pe cealalt` \n postura de mireas` a lui Garson, \ns` acum gelozia o rodea [i mai p`trunz`tor, sufocând-o. – Anya, [i Garson \i puse o mân` pe genunchi, femeia e trecut. Acum suntem doar eu [i cu tine. {i \n scurt timp o s`… [i-ncepu s`-[i plimbe degetele pe coapsa ei. Pân` acas` continu` s`-i descrie ce are de gând s` fac` din ea, \ntr-o manier` atât de incitant` \ncât pân` s` ajung` \n cas`, deja i se \ncre]ise pielea iar pulsul i-o luase razna. – Crezi c` din cauza descenden]ei tale italiene e[ti a[a? \l tachin` ea \n timp ce b`rbatul o purta spre dormitor, dezvelindu-i \ntreg trupul \n mare grab`. – E o scuz` pentru excesele sexuale din ultimele zile, surâse el. A ta care e? – Nu am una, [i amândoi râser`. Garson o s`rut`, pornind \ntr-o expedi]ie de-a lungul corpului ei; mai \ntâi gâtul apoi sânii, abdomenul, [i tot mai jos. Atingerea lui o f`cu s` geam` de pl`cere, arcuindu-se sub el. Apoi el reveni sus, o s`rut` \nc` o dat` [i o ridic` deasupra sa. Ea \[i mu[c` buzele. Garson era un amant extraordinar, dar de fiecare dat` se preocupa [i de pl`cerea ei. – E minunat, [opti ea, balansându-se peste el. Doar buzele lui care descriau minuni pe tot trupul ei, gura aceea languroas` i se p`reau un festin [i o excitau la maximum. Apoi sim]i cum el o apuc` de coapse, intensificând mi[carea. Arcuirea lui, c`ldura, transpira]ia [i convulsiunile propriului corp.

ASTRUL IUBIRII

127

– |nc`, \nc`, strig` el. – Nu mai pot, murmur` ea, cu nervii \ntin[i la culme. Pl`cerea cre[tea \n valuri imense, pentru ca apoi s` explodeze. Amândoi se pr`bu[ir` sfâr[i]i \n acela[i moment. Isobel Dewing nu \nsemna nimic pentru Garson, \[i zise Anya lungit` lâng` b`rbatul care dormea al`turi. |ntr-adev`r, el fusese cam tensionat la \ntâlnirea nea[teptat`, dar a[a se \ntâmpla de fiecare dat` cât actuala [i fosta se \ntâlneau. {i totu[i, de ce trebuia s` fie cealalt` atât de str`lucitoare, de imaculat` [i al naibii de frumoas`? – Se pare c` afacerile tale \nfloresc, se auzi o voce din spate [i Anya se \ntoarse. Era Kirsten, care tocmai intra \ntr-o \nc`pere care servea drept b`c`nie, agen]ie de publicitate [i oficiu po[tal \n acela[i timp pentru ora[ul lor. Zâmbind, Anya lipi un timbru pe ultima cutie pe care avea s-o expedieze. – {i-nc` cum! Dup` [ase s`pt`mâni, magazinul londonez nu doar c` repetase de câteva ori comanda, dar se pare c` numele ei devenise destul de cunoscut [i pentru cei mai vechi. Acum, cu to]ii \[i m`riser` cererea. |n plus, ap`ruser` noi clien]i dispu[i s`-i acorde o [ans`, deci i se m`riser` [i punctele de vânzare. – {tii c` Roger s-a decis s`-]i urmeze exemplul [i s`-[i pun` pirostriile? o \ntreb` Kirsten. – Cu Fiona? se mir` cealalt`. – Da, biata de ea.

128

ELIZABETH MARSH

– {i pe când nunta? intr` \n discu]ie vânz`toarea. – |n prim`var`. Cele dou` femei \cepur` s` discute posibile planuri despre restaurante, meniuri, invita]i, \n vreme ce Anya \[i aminti seara \n care fermierul ap`ruse la u[a ei, cu iluzia de a reface o rela]ie inexistent`. Nedorind a-l face de râs, p`strase t`cerea cu privire la acel episod [i acum , ori de câte ori se \ntâlneau, Roger se ar`ta amabil, ba chiar ceva mai retras. |ns` \mp`carea cu Fiona trebuie c` se petrecuse \n grab`, c`ci \i v`zuse bra] la bra] la doar câteva zile de la scena cu pricina. – Te duc acas`? o \ntreb` pe prietena ei. – Te rog, [i o a[tept` s`-[i ia pachetele. V`d c` repara]ia acoperi[urilor de la c`su]e avanseaz` repede, coment` ea \n drum spre cas`. – Da, ar trebui s` finaliz`m s`pt`mâna viitoare dac` nu plou`, [i privi cerul senin de septembrie. Pân` acum, vremea a ]inut cu noi. – Când o termin` pe-a voastr`, Bert se mut` la voi ca s-o fac` pe-a lui? – Da. Ne tot mut`m a[a fiindc` [ura e plin` de lucruri de-ale mele de când mi-am crescut produc]ia. Chiar discutam despre asta cu Garson asear`, când m-a sunat [i am zis s` folosesc casa mea ca spa]iu adi]ional. – Bun` idee. Frumosul t`u sper` s` apar` \n seara asta? Anya d`du din cap. – A avut o \ntâlnire de diminea]`, dar cred c` deja a plecat de la birou. St` o s`pt`mân`. – Credeam c` programul nu-i va permite s` te viziteze prea

ASTRUL IUBIRII

129

mult, dar v`d c` [i-a lungit [ederile tot la dou` s`pt`mâni. – P`i, râse tân`ra, s-a descurcat [i de data asta. – {i a f`cut-o fericit` pe so]ia lui, declar` Kirsten luându-[i pungile din ma[in`. Dac` vre]i s` fi]i singuri câteva seri, stau eu cu Oliver. – Mul]umesc, poate, dar te anun] oricum. |ntr-adev`r, era fericit`, medit` ea ajungând acas`. |i salut` din mers pe muncitori [i pe Bert, care lucra \n gr`din`. Toate dubiile cu privire la motivele pentru care el o ceruse \n c`s`torie se evaporaser`. Toat` frustrarea c` acceptase for]at se risipise \n miracolul nun]ii \n sine, care se desf`[urase \n cea mai mare discre]ie, [i cel al lunii de miere, care fusese o minun`]ie. Intr` \n buc`t`rie cu gura pân` la urechi. Pe zi ce trecea, era tot mai vesel`. Garson se ar`ta foarte atent [i dr`g`stos, \ncât mai tot timpul uita c` practic \[i aranjaser` leg`mântul. Era clar, \ns`, c` nimeni nu b`nuia asta. Meditând mai departe, realiz` bucuroas` c` ceea cea majoritatea b`nuia, [i era de fapt evident, era atac]ia fizic` dintre ei. Felul \n care el sim]ea \n permanen]` nevoia de a o atinge; de a o lipi de el, ca un magnet. Modul \n care schimbau priviri vulcanice prevestitoare de clipe pasionale. Iar dup` consumarea acelor clipe, Anya \nc` mai sim]ea gustul lui pe degete [i mireasma lui \n p`rul ei. {i c`dea \n visare. Deschise dulapul [i scoase f`ina [i zah`rul. Nu mai avea timp de visare acum, fiindc` so]ul ei trebuia s` apar` curând; \n seara aceea avea s-o ridice din nou spre stele. |nainte de asta, mai avea de f`cut mâncare.

130

ELIZABETH MARSH

O or` mai târziu, auzind claxonul ma[inii lui, Anya se sp`l` \n grab` pe mâini [i se usc` repede. Ie[i \n prag [i-l z`ri venind spre ea. Avea sacoul pe mân` [i-[i cobora mânecile c`m`[ii albe. Pe m`sur` ce se apropia, tân`ra sim]ea un val de cl`dur` inundând-o, se \ncord` [i \nghi]i \n sec. Era tot ce putea face pentru a se st`pâni s` nu-i sar` \n bra]e [i s` smulg` hainele de pe el. – Salut; ai venit mai devreme, zise ea cât mai normal. Ai venit bine? – Da, era liber [i am putut accelera, r`spunse el, \ns` \n priviri se citeau gândurile ascunse, mult mai intime. Mi-a fost a[a de dor de tine, [i o s`rut`. – {i mie. – Te sim]i bine? o studie. Cu dou` s`pt`mâni \n urm`, cinaser` \n ora[, iar Anya mâncase ceva stricat. Z`cuse pân` \n lunea când el plecase, dar se ref`cuse complet a doua zi. – }i-am zis c` sunt bine. De mii de ori. – Nu vreau s`-]i fie r`u, protest` el. Am bagaje. M` aju]i? – Sigur. Deschise portbagajul; avea acolo servieta, o valiz` plin` [i o serie de geamantane la fel de pline. – Ai cump`rat haine? – O gr`mad`. Transportar` totul \n`untru. Sus, Garson r`mase surprins de noile achizi]ii din cas`, fiindc` tot mobilierul venise \n lipsa lui. {i se ar`t` \ncântat de ce vedea. Anya r`mase s` desfac` pachetele. G`si foarte multe obiecte de lenjerie intim`; \n primul rând un

ASTRUL IUBIRII

131

neglijeu, dar [i sutiene sau altele asemenea. Cum nu mai d`dea banii pe mâncare, tân`ra descoperise de curând c` are sume mari de bani pe care le poate folosi dup` bunul ei plac. Astfel c` decise a-[i \nnoi garderoba [i-[i cump`rase diverse obiecte vestimentare. {i totu[i, nu considera c` venise timpul s`-[i \nnoiasc` lenjeria, cel pu]in nu la ini]iativa lui Garson. Dac` neglijeul \l vedea ca pe un fel de glum`, restul articolelor nu-i mai p`reau la fel de binevenite. |nc` de când o \ntâlnise pe Isobel, imaginea ei \i revenise \n minte zile de-a rândul, iar acum p`li la ideea c` tocmai acest tip de lenjerie elegant` ar purta femeia. La momentul \ntâlnirii, Garson p`ruse a le compara din priviri; oare continuase a le compara [i dup`? Vizualizându-[i propria lenjerie uzat`, Anyei \i veni s` intre \n p`mânt. Din acest punct de vedere, nu putea exista nicio compara]ie. De[i n-o criticase, probabil c` b`rbatul decisese a o \nnoi tacit. Poate chiar obi[nuia a-i cump`ra astfel de articole lui Isobel; poate le alesese identic. Strâmb` din nas, dezgustat`. – Tu ai cump`rat totul? N-ai trimis-o pe secretat`? – Eu le-am luat, rânji el. E prima oar` [i trebuie s` m`rturisesc c` mi-a trebuit ceva curaj s-o abordez pe vânz`toare. Bun; deci nu cump`rase \n prealabil, dar trebuie c` [tia unde se duce Isobel, [i intrase \n acelea[i magazine. Nici asta nu-i convenea. – Totul e pe m`sura ta. – {tiu… – Nu-]i place? – Ba da, foarte mult. – Nu pot s` cred, oft` el indignat. Anya, nu e un act filantropic

132

ELIZABETH MARSH

[i nici nu \ncerc s`-]i cump`r independen]a, o \mbr`]i[` Garson. E[ti o femeie extraordinar`, cu o piele deosebit de fin` care se cere \nmpodobit` cu tot ce e mai de pre] [i a[ considera un privilegiu dac` mi-ai permite mie – care sunt so]ul t`u, pentru Dumnezeu! – s`-]i d`ruiesc tot ce-i aici. Se poate? [i o privi furios. Anya \i zâmbi. Era o fraier`. Probabil c` \n clipa \n care achizi]ionase totul, Garson [i-o \nchipuise numai pe ea; dorea s-o r`sfe]e, s` arate bine. Isobel n-avea nimic a face cu imagina]ia lui. Dup` cum decretase chiar el, tipa era trecut, istorie. – Nu doar c` se poate, dar se [i accept`, \l s`rut` ea. Mul]umesc. – Se poate [i s`-]i dai jos pantalonii, s`-mi hr`ne[ti fanteziile [i s` por]i dres? [i scoase dintre amabalaje o curea neagr`, leg`nând-o pe un deget. Tot tacâmul – nu doar c` e mai sexy, dar asta \mi permite ca atunci când sunt plecat s`-mi \nchipui picioarele tale lungi, [i coapsele tale superbe defilând \n ciorapi fini, negri. – Te excit`? – Tu m` exci]i. Indiferent ce por]i, chiar dac` nu por]i nimic. Tu \nsu]i, [i o \ntoarse, desf`cându-i coada bogat`, eliberând masa de p`r m`t`sos. – Trebuie s`-l iau pe Oliver la trei, protest` ea. – Avem o or` \ntreag`…ar trebui s` por]i [i neglijeul, dar l`s`m asta pe alt` dat`, [i \ncepu s`-i descheie bluza. Pre] de o clip`, Anya r`mase inert`, cu vaga senza]ie c` dorin]a lui de a face dragoste \n a[a scurt timp de la sosire echivaleaz` cu folosirea ei pe post de obiect sexual; \ns` buzele lui suave \ndep`rtar` orice dubiu. N-o folosea, ci pl`cerea era una reciproc`.

ASTRUL IUBIRII

133

Ea \ns`[i \[i dorea s` fac` dragoste cu el; fiecare por, fiecare particul` din ea \[i cerea partea. Degetele lui dezvelir` trupul ei, pentru ca apoi, \mpreun` cu ale ei, s`-l dezveleasc` [i pe-al lui. Unul \n fa]a celuilalt, Anya amu]i. De[i \n luna de miere ajunsese a-i cunoa[te fiecare linie, fiecare adâncitur` a acelui corp, se minuna de fiecare dat` când \l revedea \n toat` splendoarea sa. Garson dezmierd` un timp pielea ei sidefie, hr`nindu-i pl`cerea, apoi \ndep`rt` cuvertura de pe pat [i o trase dup` el \n a[ternutul moale. – Cear[afuri de m`tase precum pielea ta, murmur` el, apoi se ridic` \ntr-un cot [i-i r`sfir` [uvi]ele \ntr-o form` circular`. – Satisf`cut? râse ea. – |nc` nu, dar voi, fi, [i tu de asemenea. Lipi]i unul de altul r`maser` a[a un timp, apoi mâna cobor\ din nou, de la umeri spre sâni, spre abdomen, spre coapse, ca [i cum dorea s` citeasc` din nou trupul ei, pe care-l cunoscuse atât de intim cu doar dou` s`pt`mâni \n urm`. – Când sunt departe, nu-mi pot lua gândul de la tine; cum te simt sub mine, cum m` simt \n tine, rosti el ridicându-[i ochii, \n care Anya \ntrev`zu o foame deosebit de intens`. S`ruturile re\ncepur` mai ardente, \n aceea[i mi[care descendent`. Ap`sarea buzelor sale, atingerie lui \i provocau un val de pl`cere vulcanic` ce-i \mpurpura pielea. Ea \[i arcui [oldurile, tot mai \nfometat`. Niciodat` nu-[i d`duse seama cât de s`lbatice [i de obsesive pot deveni jocurile erotice, \n care se str`duia din toat` fiin]a ei s`-[i \nfrâneze explozia ce cre[tea \n ea.

134

ELIZABETH MARSH

De-a lungul momentelor lor pasionale, tân`ra descoperise satisfac]iile abandonului sexual, [i \nv`]ase a-i oferi la rândul ei pl`cere prin mângâieri la fel de tandre. Pre] de câteva momente, Garson se l`s` \nv`luit, dup` care se ridic` desupra ei, \ncol`cind-o, posedând-o. R`mase nemi[cat o clip` pentru ca ea s`-i simt` presiunea, dup` care, recunoscându-i setea nestins`, \ncepu s` se mi[te \ncet. Apoi tot mai ardent pân` când amândoi se \n`l]ar` [i Anya p`ru c` \ntrevede, prin pleoapele \nchise, un [uvoi de lumin` alb`. Odat` cu geam`tul ei, \ntreg trupul p`ru c`-i explodeaz`, c` se deschide [i se tope[te \mpreun` cu fizicul lui masiv. Anya c`ut` ceasul. Nu se f`cuse \nc` [apte [i nici nu sunase alarma. Surâse. Dup` o s`pt`mân` \n care f`cuser` dragoste cu regularitate – adesea \n timpul zilei, \ntotdeuna seara [i câteodat` c`utându-se unul pe cel`lalt \n toiul nop]ii – ar fi trebuit s` se simt` extenuat`, \ns` tot tânjea dup` el. Se \ntoarse, privindu-l pe cel care dormea al`turi. Cu p`rul peste ochii \nchi[i, aducea cu un om \ntr-o dezordine [i o neajutorare incitant`. O dat` \l v`zuse ca un simbol al nenorocului, gândi ea indignat`, dar se dovedise a fi cel mai bun mesager al p`cii ei interioare. La un moment dat, pleoapele lui se dezlipir`, [i el zâmbi. – Bun` diminea]a, [i se trase mai aproape, \ntinzându-[i un picior peste ale ei. Sim]indu-i ap`sarea, pulsul ei o lu` razna. – Din nou? \ncerc` ea s`-l p`c`leasc`, de[i \nl`untrul ei se formase deja o tornad`. – Ar trebui s` [tii deja ce urmeaz` când m` trezesc al`turi de tine, [i o \mbr`]i[`. {i cred c` mai avem timp de…

ASTRUL IUBIRII

135

Se auzi sirena unei ma[inu]e din camera lui Oliver. – Sau nu. – Când bate la u[` [i vrea s` intre… – A[a am decis , nu cumva s` ne prind` \n flagrant delict, zise Garson. – …am putea mima c` cel`lalt doarme. – {i s`-l d`m afar`? Ru[ine s`-]i fie, râse el [i se \mb`rb`t` imediat. Nu. E o experien]` nou` faptul c` trebuie s` te \mpart, [i nu vreau ca el s` m` priveasc` drept un intrus, sau s` m` resping`. – Nu cred c` se va \ntâmpla asta, râse tân`ra. Copilul se urca tot timpul \n bra]ele lui Garson, cerea s` fie dus pe umerii lui, insista ca b`rbatul s` se joace cu ma[ina de poli]ie pe care acesta din urm` i-o adusese din America, un dar pe care acum \l regreta. O or` mai târziu, \n timpul mesei, Oliver trânti brusc lingura cu care mânca cereale. – Henry Collins zice c` nu e[ti unchiul, ci tat`l meu vitreg, zise el. – Sunt câte pu]in din amândou`. Mai mult sau mai pu]in. – Deci, \n loc s`-]i zic unchiul Garson, a[ putea s`-]i spun tati? – Poate, zâmbi cel`lalt mul]umit, uitându-se la Anya. Dac` vrei. – Vreau. {i tu \mi po]i zice "fiu". – Ce bine. {i, dac` tot am s` fiu plecat pe când te \ntorci tu de la [coal`, n-ai vrea s` te duc cu ma[ina…fiule? – Ba da, te rog, se lumin` b`iatul. O s`-i spun lui Henry c` am un tat` [i dou` mame. – Da? s`ri Anya. – Ast`zi.

136

ELIZABETH MARSH

Dup` plecarea lor, Anya puse vasele la sp`lat [i scoase masa de c`lcat. Garson insistase \nc` de la \nceput c`-i va fi greu s` lucreze pentru comenzi [i s` se \ngrijeasc` de cas` \n acela[i timp, a[a c` angajaser` o fat` care venea de dou` ori pe s`pt`mân` s` fac` pu]in` cur`]enie. Aceasta nu era \ns` una din zilele ei. Puse fierul de c`lcat \n priz` – Garson pleca la Londra peste o or`, [i avea nevoie de ni[te c`m`[i. Voia s` [i le calce el, \ns` ea dorea s`-l ajute. Deschise [i radioul la care se difuza muzic` reggae. |n timp ce c`lca, \[i amiti chipul fericit al celor doi b`rba]i din cas`, \n momentul \n care Garson devenise "tat`", iar Oliver "fiu". So]ul ei era v`dit fericit. Pe de alt` parte, existase [i acel "f`r` copii" de la \nceputul rela]iei lor. Anya lua contraceptive, dar poate c` dup` un an va reu[i s`-l \nduplece… Fiindc`-i pl`cea la nebunie melodia difuzat`, \ncepu s` danseze, mi[când apetisant din [olduri. Dup` care urm` un alt cântec \ndr`git, [i \nc` unul. Când moderatorul intr` \n emisie, \[i relu` c`lcatul. – Cred c` e[ti mult mai sexy decât sora ta când dansezi, \l auzi pe Garson. – M-ai urm`rit? – {i cred c` ]i-ar sta mai bine dac` am dansa \mpreun`. O prinse din spate [i o lipi de el, leg`nând-o pe loc. – Cât o s` lipse[ti? – Mult…Vreo [ase s`pt`mâni. – {ase? tres`ri ea. Crezuse c` vizitele frecvente indicau necesitatea lui de a fi cu ea; de[i accepta ideea ca afacerile s`-i m`nânce o groaz` de timp [i s`-l ]in` departe, o absen]` atât de \ndelungat` l`sa impresia c`

ASTRUL IUBIRII

137

dorin]ele lui nu coincideau cu ale ei. – Trebuie s` fac ni[te restructur`ri, [i asta implic` mai multe c`l`torii, explic` el \nl`n]uind-o din nou. Dac`-mi aduc bine aminte, puritanii considerau valsul drept o inven]ie diavoleasc`, [opti [i o lipi de el. Sim]indu-l \nt`râtat, o cuprinse un fior cald. Leg`narea lor creease o stare de surescitare reciproc`. Anya se \ntoarse [i-l s`rut`, iar Garson \i ridic` fusta, plimbându-[i degetele pe dresul negru, apoi pe coapsele goale. – Fin` ca \ntotdeauna. |ntreaga ei fiin]` se cutremur` de pl`cere. Indiferent cât de des sau cât de rar avea s` vin` acas`, nu-i va putea rezista niciodat`. – Hai \n pat. – Cât` destr`b`lare, râse el. Fie din cauza anun]atei absen]e \ndelungate, fie datorit` clipei desp`r]irii care se apropia cu pa[i repezi, f`cur` dragoste mai \nfometa]i [i mai s`lbatic ca niciodat`. Garson \i fr`mânt` formele mai \nver[unat, motivând c` de data asta nu se mai putea \nfrâna, iar eliberarea veni cu atât mai vulcanic`. Dup`, r`maser` un timp nemi[ca]i pentru a-[i reveni. Apoi, la repezeal`, el \[i \mpachet` restul de c`m`[i nec`lcate [i fugir` la ma[in`. – O s` r`mân cu sechele dup` o asemenea desp`r]ire, zise el, s`rutând-o de plecare. – {i eu. – Trebuie s` plec… De partea cealalt`, Bert \mpingea o roab`.

138

ELIZABETH MARSH

– Deja pleci? strig` b`trânul. Poate data viitoare mergem la curse. Garson \i zâmbi, \ns` Anya \i auzi morm`itul nemul]umit. La nunta lor, Bert \l \ncol]ise, declarându-[i din nou pl`cerea pentru cursele de cai [i plângându-se c` nu mai ajunge deloc. Sub presiune, Garson promisese a-l duce o dat` [i de-atunci, b`trânul \l tot b`tuse la cap. {optindu-i \nc` o dat` c` se gr`be[te, Garson o s`rut` pe so]ia lui [i urc` \n ma[in`. – Pe curând, iubito, [i Maseratiul porni \n scrâ[net de ro]i. Anya se \ntoarse \n cas` cu ne\mp`cat`. Dup` ce f`cuser` dragoste, \n amalgamul acela de senza]ii ap`s`toare, realizase c`-l iube[te. Nu se punea problema s` mai mediteze asupra faptului – era ceva evident. {i tot acum realizase c` nu s-ar fi c`s`torit cu el dac` nu-l iubea de la \nceput. De ce altfel refuzase orice posibilitate de a-[i g`si \ntre timp pe altcineva? Se a[ez` la masa din buc`t`rie. Cu toate c` Garson murmurase acel "iubito", n-o iubea cu adev`rat. O declarase sus [i tare atunci când sugerase o c`s`torie. |i ducea dorul [i-l excita, dar niciodat` nu-i mai declarase acest lucru, nici m`car \n cele mai pasionate clipe. Bine c` n-o min]ea; [i totu[i, tân`ra femeie \[i dorea ca so]ul ei m`car s` mimeze un \nceput de iubire. Un gol se deschise \n sufletul Anyei. Dac` nu cu multe zile \n urm` c`snicia lor i se p`ruse o man` cereasc`, perspectiva unei iubiri ne\mp`rt`[ite o amenin]a cu o deziluzie iminent`.

Capitolul 8 Anya a[tepta \n holul cabinetului medical, când o doamn` b`trân` o abord` cu privire la absen]a so]ului ei. – A fost plecat cu afaceri [i s-a \ntors asear`. La momentul respectiv, sperase, \n disperarea ei, c` lui Garson i se va face brusc dor de cas` [i foamea de trupul ei \l va determina s`-[i abandoneze toate planurile de restructurare pentru a se \ntoarce. M`car pentru un sfâr[it de s`pt`mân`. Dar sperase degeaba. Ca pentru a-i demonstra cât de nefondate erau astfel de speran]e, Garson lipsise nu [ase, ci opt s`pt`mâni. – Bert mi-a spus c` pl`nuie[te s` mearg` cu so]ul t`u la curse, reveni femeia. – Se duc ast`zi. – Atunci, sper ca Bert s` se \mbrace bine fiindc` eu… |n timp ce b`trâna turuia \n continuare despre neajunsurile b`trâne]ii, gândurile Anyei revenir` la Garson. Se spune c` timpul vindec` orice [i a[a era. Dup` nop]i nesfâr[te de agonie [i medita]ie

140

ELIZABETH MARSH

asupra pove[tii ei ne\mplinite de iubire, tân`ra femeie se resemnase. {tia de la \nceput la ce s` se a[tepte din partea lui, deci n-avea niciun drept s` se plâng` tocmai acum. Iar prin acceptarea propunerii, se f`cea vinovat` de propria ei soart`. Cu toate c` so]ul n-o iubea, reu[ea s-o ridice \n sl`vi \n fiecare noapte de dragoste, era grijuliu [i-i promisese devotament ve[nic. Se mul]umea [i cu atât. Plec` ochii. |ntr-adev`r, durerea nu-i trecea cu un pansament, dar era suportabil`. Plus c`, de data asta, exista posibilitatea ca odat` [i odat` Garson s` se \ndr`gosteasc` [i el. Zâmbi de una singur`, retr`ind clipele de intimitate din noaptea care trecuse. Oare nu exista o speran]`? – Num`rul dumneavoastr`, doamn`, strig` asistenta. – Da, mul]umesc. – Mami, nu m` ascul]i, oft` Oliver. – Cum? se opri ea din cur`]at ciuperci. – }i-am zis c` e cinci, [i n-au ajuns \nc`… dar se opri imediat, auzind ro]ile ma[inii. Au ajuns! [i o zbughi afar` din buc`t`rie. Anya \l l`s`, surâzând. Alte griji o preocupau acum, pe lâng` iubirea negr`it` ce i-o purta lui Garson. |[i puse o palm` pe abdomen. O nou` via]` cre[tea \ntr-\nsa. Dar n-ar fi trebuit s`-i dea atâtea b`t`i de cap. De[i Garson se \mpotrivise unei familii, era convins` c` pus \n fa]a faptului \mplinit, va fi fericit. Adora copiii. Nu doar c`-[i f`cea timp pentru Oliver, dar [i pentru prietenii care veneau s` se joace cu el. Va fi un tat` dedicat.

ASTRUL IUBIRII

141

De[i sarcina o luase pe nepreg`tite [i destul de devreme, o bucura. Lui Oliver \i va prii compania unui alt copil dar – cel mai important – ea \[i dorea un copil cu Garson. Era o necesitate absolut`. Voia s` poarte pruncul celui pe care-l iubea, ca o ultim` dovad` a ata[amentului ei. B`rba]ii intrar` \n cas`, iar Bert \ntreb` dac`-l poate lua pe Oliver cu el s`-i cumpere ceva – \n semn de recuno[tin]`. Anya \ncuviin]` [i-l \mbr`c` gros. – Te-ai distrat? se interes` ea \ntoars` \n cas`. – Da, de[i a[ fi preferat s` stau cu tine, [i o s`rut` ap`sat. Mai târziu… – Mai târziu… murmur` ea \nfierbântat`. – Vrei un pahar de vin? Cu toate c` de obicei nu refuza, acum ezita. Doctorul \i expusese toate interdic]iile pe perioada sarcinii. – Mai bine nu. – Cum adic`? se mir` el. Cu toate c` inten]iona s`-i dea vestea mai târziu, când Oliver era \n pat, sim]i c` nu mai poate a[tepta. Trebuia s`-i spun` acum. – O s` am un copil. Garson r`mase prostit, cu o min` ridicol`, cu palma lipit` de frunte, \ncât Anyei \i veni s` râd`. – Un copil? E[ti sigur`? – Foarte; doctorul mi-a confirmat ast`zi. {tiu c` e [ocant, [i pentru mine a fost la fel. {i cu toate c` m-am ]inut s` iau pilula dup` program… – Luai pilule?

142

ELIZABETH MARSH

Acum venise rândul ei s` se mire. De ce mai \ntreba? Garson nu folosise niciun fel de protec]ie, deci la ce se a[tepta? – Da, dar se pare c` a avut efecte secundare \n timpul infec]iei alimentare. Iar doctorul zice c` amândoi suntem fertili. {tiu c` nu-]i doreai copii -\nc` – [i am vrut s`-]i fac pe plac, dar… – Nu poate fi al meu. Pre] de o clip`, cuvintele lui r`maser` suspendate, pentru ca apoi s` loveasc` din plin, precum o grenad`. Anya se d`du câ]iva pa[i \napoi. Exact cum fratele s`u refuzase paternitatea copilului, [i Garson o nega \n cazul ei! F`r` glas, \l fix` neclintit` pân` când, cuprins` de o emo]ie tulbur`toare, fugi din buc`t`rie. |n[f`c` cheile ma[inii ei [i ]â[ni pe u[`. Abia reu[i s` le bage \n contact din cauza lacrimilor ce-i [iroiau pe obraji. – Anya! o strig` b`rbatul, [i-l v`zu prin oglinda retrovizoare ie[ind din cas`. – Nenorocitule! rosti ea pentru sine. Porni \n vitez` l`sând un nor de praf \n urm`. Volanul vir` singur stânga, nu [tia unde merge [i nici nu-i p`sa. Doar lacrimile fierbin]i erau reale [i dorin]a de a fugi unde vedea cu ochii. Ie[ind din ora[, \i veni \n minte ideea c` Garson s-ar putea s-o urm`reasc`, [i nu-i va fi greu s– o prind`. C`lc` pe accelera]ie [i merse un timp cu vitez` maxim`, privind constant \n oglinda retrovizoare, \ns` nimeni nu o urm`rea. Ce f`cea? Plâns` [i agitat` cum era nici m`car nu trebuia s` goneasc` prin noaptea \ntunecat`, la vitez` maxim`. Era un pericol pentru al]i [oferi [i pentru ea \ns`[i. Pentru copilul ei! Reduse

ASTRUL IUBIRII

143

viteza [i trase pe un platou verde, unde parcau rulotele pe timp de var`. |[i puse bra]ele pe volan [i-[i rezem` capul. Nu era copilul lui – dar al cui? Râse isteric – habar n-avea. Poate cu timpul, \[i va veni \n fire [i va realiza absurdul vorbelor lui. Va recunoa[te c` ea tr`ia exclusiv pentru el [i nu exista posibilitatea ca ea s` se aventureze cu al]i b`rba]i. Refuzul lui fusese unul de moment. Se [terse, buimac`. Cu sau f`r` inten]ie, reac]ia lui Garson dovedea lips` de \ncredere, chiar dac` se c`s`toriser` [i-i dorea trupul. Mai devreme, crezuse \n posibilitatea ca el s` se \ndr`gosteasc` odat` [i odat`, dar dragostea adev`rat` se baza pe \ncredere. |[i ridic` privirea, ascultând t`cerea nop]ii. Niciun Maserati negru n-o urm`rise. Toate dovezile lui de afec]iune fuseser` doar mimate; ea \ns`[i mimase…Mimase o c`snicie perfect`, de[i niciodat` n-avea s` fie astfel. |[i [terse nasul cu o batist` din buzunar. C`s`torindu-se cu ea f`r` a o iubi, Garson reu[ise a-i smulge o parte din suflet. O parte imposibil de recuperat; de care acum \[i b`tuse joc. |l ura; [i-l iubea \n acela[i timp, cu tot paradoxul unei asemena afirma]ii! Porni motorul din nou. Fugise de-acas` din instinct, dar trebuia s`-l \nfrunte. Se va \ntoarce [i-i va spune c` trebuie s` se termine cu gluma [i c` vrea s` divor]eze. O cuprinse disperarea. Oliver va suferi enorm, dar nu exista alt` solu]ie. Un trai al`turi de Garson i se p`rea catastrofal pentru sufletul [i bun`starea ei emo]ional`. Asta cu toate c`, r`mânând \ns`rcinat`, ea \ns`[i comisese marea gre[eal` de a-i \nc`lca prevederile, deci poate c` el \naintase deja

144

ELIZABETH MARSH

un divor]. Câteva minute mai târziu, cu ochii umfla]i, Anya parc` \n fa]a casei. Ma[ina lui nu era acolo. Deci o urm`rise? Sau pur [i simplu dusese ma[ina \n garaj? Dar dac` plecase \n hainele acelea sub]iri, se va \ntoarce curând. – M-am \ntors, anun]` ea p`[ind \n`untru. O \ntâmpin` Oliver, cu un nou joc Lego. – Uite ce mi-a luat bunicul Bert. – Frumos… – {i dulciuri. Hai s`-]i ar`t. Târât` de mân` spre salona[, Anya sim]i c` o iau toate c`ldurile, dar când intr` \l g`si doar pe Bert. – Bun` seara. Ea d`du din cap f`r` a zice nimic, \ns` realiz` c` se cerea o explica]ie a atitudinii ei. – M-am certat cu Garson… – Tati nu e aici, anun]` Oliver. – Aha…Era când v-a]i \ntors? – A stat pu]in, zise b`trânul. – {i a plecat dup` mine? – A plecat la Londra. – La Londra? La apartamentul lui? – S-a dus s-o vad` pe Isobel Dewing. – Mami, vrei o bomboan`? – Nu, mul]umesc. Pe Isobel? – Zicea ceva de genul c` dac` nu e acas` o caut` la studiourile televiziunii, [i Bert se ridic`. M-a rugat s` r`mân cu Oliver pân` te

ASTRUL IUBIRII

145

\ntorci , iar acum c` ai venit, m` duc s` \mbuc ceva [i s` plec la birt. Nu-]i face griji, o b`tu el pe um`r; orice c`snicie \[i are sui[urile [i coborâ[urile ei. Gânde[te-te ce bine o s` v` sim]i]i când v` ve]i \mp`ca. Anya r`spunse printr-un surâs apatic. Din fericire, Oliver era prea absorbit de jocul lui pentru a-i observa \ngrijorarea pe tot parcursul cinei, [i apoi al \mb`ierii. Ba chiar se mul]umi s` cread` c` Garson se \ntoarce de la Londra a doua zi. Anya r`mase pân` mai târziu, r`sfoind mecanic paginile unei reviste. Ea nu \mp`rt`[ea acelea[i gânduri ca [i copilul. |ntr-adev`r, Garson va trebui s` se \ntoarc` pentru a-[i lua din lucruri; dar nu \n acea sear`. I se strânse inima [tiind c` \ntr-un moment de criz` n-o c`utase, ci se repezise la fosta. Fapt ce duce la o singur` concluzie: \nc` o iubea. Retr`ind anumite clipe al`turi de el, tân`ra femeie c`ut` dovezi pe care le trecuse cu vederea \n momentele cu pricina. De exemplu, declarase c` distan]ele \ngreunau o rela]ie, dar \nc` sim]ind ceva pentru Isobel, nu-i mai p`sase de aceste distan]e, [i nici n-avea de ce. Pân` s` apar` domni[oara Prescott, care, bine\n]eles, \i oferise un pachet promo]ional foarte convenabil – cas`, mas` [i sex la discre]ie! Apoi, discutaser` c` dragostea adev`rat` nu apare peste noapte, [i abia acum el \[i g`sise perechea. Dar refuzul lui categoric de a-[i g`si o alt` iubit` pe durata c`sniciei? Dac` ea se referise la viitor, el avea o certitudine, fiindc` deja o iubea pe Isobel. Acum \n]elegea re]inerea lui \n a discuta despre primul s`u mariaj – dragostea ce i-o purta celeilalte f`cea discu]ia cu atât mai dureroas`.

146

ELIZABETH MARSH

{i totu[i, se gr`bise s` alerge la o femeie necunoscut` lui timp de trei ani, pe când o c`l`torie de afaceri p`rea mult mai credibil`, dac` tot voia s` reia anumite leg`turi. Oare Isobel \l ademenise \n acest joc? |n care Garson bine\n]eles c` se l`sase atras. Oare acesta s` fi fost motivul absen]ei lui \n ultimele dou` luni? Dac` era a[a, cum de se \ntorsese acas` [i cum de-i oferise o noapte atât de pasional`? Mda…Sau nu. Poate. Atât de multe contradic]ii [i \ntreb`ri f`r` r`spuns. Pe de alt` parte, ce lini[tit` se sim]ea c` nu-i dezv`luise lui Garson – marea ei dezam`gire – faptul c`-l iube[te. Din fericire, numai ea [tia cum, cu o noapte \n urm`, unirea trupurilor lor o adusese la doar un pas de a-[i striga iubirea \n gura mare. Apoi, veghea ei plin` de candoare, pe \ntuneric, \n timp ce el dormea. |ns` Garson o adora pe Isobel, se ridic` Anya furioas`, [i plecase la ea. Deci, ei nu-i r`mânea altceva de f`cut decât s` mearg` de una singur` la culcare. |[i f`cu toaleta, apoi urc` \n pat [i trase perna peste urechi. Nu voia s` stea treaz` toat` noaptea, ciulind urechile dup` ro]ile unui Maserati, muncit` \ncontinuu de gânduri. Trebuia s` adorm` chiar dac` avea s` recurg` la vechiul truc de a num`ra oi. Ajunse cu mult` ambi]ie la o sut` dou`zeci, când auzi u[a dormitorului deschizându-se. |[i d`du perna de pe urechi a[teptându-se a-l vedea pe Oliver, ca un somnambul cerând ap`, sau o alt` p`tur`. |n schimb, o umbr` \nalt`, cu hain` de blan` [i pantaloni de culoare \nchis` ap`ru lâng` pat. Ea se ridic` dintr-o mi[care sigur`, [ocat` c`-l vede \ntors. – M`i s` fie, uite cine s-a hot`rât s` revin`. N-ai g`sit-o pe fermec`toarea Isobel?

ASTRUL IUBIRII

147

Garson se apropie [i aprinse lampa de pe noptier`. – Ba da…{i [tiu c`-mi por]i copilul. – Deci, n-ai de gând s` revii la persoana lui Roger, s` sugerezi c` el ar fi tat`l? – Normal c` nu. – De ce "normal"? S` fim serio[i, Garson; niciodat` nu ]i-ai [ters din minte prima impresie despre mine – [i despre sora mea. – Te \n[eli, scrâ[ni el. Când ]i-am spus c` am \n]eles motivele rela]iei dintre Luke [i Jennie, am vorbit foarte serios. Iar \n ce te prive[te…[tiu c` nu obi[nuie[ti s` te culci cu oricine, la naiba! – Corect. Doar doi au fost \naintea ta. – Dirk [i…cine? deveni el curios. – Un tip de la facultate. Dar pe-atunci ne jucam amândoi. {i totu[i, nici el [i nici Dirk nu s-au folosit de mine! – Nici eu! – A, nu? |n]eleg; din ce-am tr`it eu, am fost un fel de port \n care tu ]i-ai depozitat toate frustr`rile; sau , cu alte cuvinte, mi-ai exploatat dorin]ele. |n oricare dintre ipostaze, am fost un substitut pentru Isobel. – Te \n[eli din nou. – Dar ]i l-am oferit pe Oliver [i el a jucat un rol major. Dac` nu exista b`iatul, nu ap`rea nici manevra ta de a te c`s`tori cu mine. Acum \ns`, eu voi fi cea care va decide, \l fulger`. {i indiferent ce vrei sau ce trucuri vei mai folosi, nu voi renun]a la acest copil! – Chiar crezi c`-mi doresc asta? url` el \nfuriat. – Nu vrei? – Pentru Dumnezeu, nu!

148

ELIZABETH MARSH

– Dar copilul `sta o s` fie o pat` neagr` \n derularea rela]iei tale cu Isobel. – Nu exist` o astfel de rela]ie, rosti el ap`sat. Nemi[cat`, cu lumina g`lbuie drept \n fa]`, Anya a[tept` o continuare. Care \ntârzia s` vin`. Garson, la rândul lui, st`tea \n picioare, urm`rind-o. Trecu un minut. {i \nc` unul. Apoi ochii lui coborâr` \ncet, m`surând-o apreciativ [i ea realiz` c` a[a cum ar`ta, cu p`rul r`v`[it, cu o c`ma[` de m`tase atârnându-i pe un um`r, reprezenta o imagine seduc`toare. |i c`ut` ochii [i g`si confirmarea dorin]ei negr`ite. Inima \ncepu a-i bate cu putere. Ce nes`buit` putea fi dragostea fiindc`, \n ciuda faptului c` el fugise la Isobel, [i ea-l dorea. S`-[i dezgoleasc` [i cel`lalt um`r pentru a l`sa c`ma[a s` alunece pân` spre talie? Indignat` pe propria-i gândire, Anya \[i ridic` bretelele. Trebuia s`-[i vin` \n fire. Garson o dorea, dar n-o iubea [i refuza s` fie exploatat` din nou. – Cred c` a venit timpul s` discut`m fa]` \n fa]`, zise ea. Vreau s` [tiu de ce-ai fugit la Isobel; vreau adev`rul. – }i-l spun, \[i reveni el. Dar dac` r`mânem aici, o s`-l deranj`m pe Oliver, deci hai s` mergem jos. Vreau s` beau un gin, la care m` gândesc de mult. Tu vrei ceva? – …O can` de ciocolat` fierbinte. – Nu bei a[a ceva de obicei. – Nu, dar sunt \ns`rcinat`, mai [tii? zâmbi ea ironic. – Cum s` uit… Tân`ra se ridic` din pat pentru a pune ceva pe ea. Nu voia nici \n ruptul capului s` poarte neglijeul cump`rat de Garson. G`si un

ASTRUL IUBIRII

149

halat roz, vechi [i de[irat, dar care o acoperea \n totalitate. M`car a[a nu-l mai seducea – nu voia , de fapt, s` seduc`. Se a[ezar` \n sufragerie, cu b`uturile \n mân`. – Nu m-am dus la Isobel pentru c` a[a am vrut, declar` el, ci pentru c` a trebuit. – {i de câte ori a mai trebuit s-o vezi \n ultimele luni? – Poftim? – Cât ai stat la Londra? – Doar vreo dou` zile, când am trecut pe la birou, dar deja [tiai asta. {tii bine c` de câte ori te-am sunat, a fost din alt` ]ar`. – {tiu doar c`-mi spuneai asta, dar de fapt erai la Londra, cu ea, declar` ea aprins`, dorindu-[i a-[i v`rsa tot necazul pe femeia vinovat`. Nu pretind c` ar`t ca ea, dar când mi-ai cump`rat lenjerie intim`, nu era oare ca s` recreezi imaginea ei? – Ai \nnebunit, gesticul` Garson. – {i când f`ceai dragoste cu mine….nu-]i \nchipuiai c` sunt ea? Garson trânti paharul pe mas`, aproape v`rsând con]inutul. – Asta e chiar obscen [i nici nu m` obosesc s`-]i r`spund! Nu m-am mai v`zut cu Isobel… – Ai fost \n seara asta. – Anya, trebuia s` discut cu ea urgent! – Despre? – |nainte s` \ncep, [i studie un timp modelul de pe tapiseria canapelei, ar trebui s`-mi cer scuze pentru reac]ia mea de mai devreme, [i pentru faptul c` te-am r`nit. N-am vrut s-o fac. Dar am r`mas atât de [ocat de veste, \ncât…m-am pierdut. Complet. Când ai fugit, mi-a luat câteva minute s`-mi dau seama de ce, fiindc` nu

150

ELIZABETH MARSH

mi-am dat seama c` am gândit cu voce tare. {i nu am zis c` acest copil nu e al meu, ci c` nu poate fi al meu. – Care e diferen]a? – Diferen]a e c`…eu credeam c` sunt steril, se \ntunec` el. – Steril? Trecur` câteva secunde pân` când ea s` \nregistreze informa]ia. – {i de ce nu mi-ai spus? – Pentru c`….mi se p`rea ru[inos [i m` deranja atât de tare, \ncât nu reu[eam s` aduc subiectul \n discu]ie. – Nu trebuia s`-]i fie jen`, protest` ea, sterilitatea e ceva biologic… – {tiu, [tiu, interveni el. {i recunosc c` din prea mult` mândrie ]i-am spus c` n-o s` avem o familie, [i n-am men]ionat nimic despre protec]ie. Speram doar c` dac` nu apare nimic, ai s`-]i dai seama de situa]ie, s` te mul]ume[ti cu Oliver… [i plec` ochii. {i s` m` ier]i \n adâncul sufletului t`u. – Ah, Garson… – Cred c` doar o minte sclipitoare \[i \nchipuie c` rezolv`rile de acest gen vin de la sine. Nici nu mi-a dat prin cap c` folose[ti pilule. – Dar ce te-a f`cut s` crezi c` e[ti steril? – Isobel. Se \ncrunt` [i r`mase t`cut un timp, dup` care se \mb`rb`t`. – La nunt`, am hot`rât s` mai a[tept`m câ]iva ani pân` s` \ntemeiem o familie. La momentul respectiv, ea era coprezentatoare la un program pentru copii, dar zicea c` n-ar fi nicio problem` s` \mpace televiziunea cu o familie. Dup` doi ani, a \ncetat s` mai ia pilule, cel pu]in a[a mi-a spus. {i…

ASTRUL IUBIRII

151

– |nc` mai f`cea spectacolul pentru copii? – Da, de[i eu n-aveam habar c` se agita \n culise s` ob]in` o emisiune mai important`. Pe care a [i câ[tigat-o, pân` la urm`. – Adic`, ce face acum? – Ceva asem`n`tor. Dup` [ase luni \n care nu reu[iser`m nimic, s-a dus la doctor. Mi-a spus c` mai trebuie s` \ncerc`m [i au trecut alte câteva luni. Din nou s-a dus la doctor, [i zicea c` a trecut prin nu [tiu ce teste [i c` nu e din vina ei deci…trebuie s` fi fost din vina mea. Se referea, bine\n]eles, la dificult`]ile pe care p`rin]ii mei le-au avut \nainte s` apar` Luke, [i s-a ar`tat foarte lingu[itoare c` ar fi o tr`s`tur` genetic`. – Dar ea f`cuse testele? – N-a fost niciodat` la doctor [i nu \ncetase a lua pilule. – Deci min]ise? Ce nenorocit`! Dar tu, n-ai cerut s` faci test`ri? – Ba da, dar ea m-a convins s` nu trec prin atâtea momente nepl`cute. Plus c` mi-a declarat sus [i tare c` e gata s` sacrifice ideea unui mo[tenitor de dragul unei cariere, zâmbi el acru. Ceea ce a f`cut cu brio. – {i de ce n-a spus de la \nceput c` nu vrea copii sau o familie normal`? – Pentru c` altfel sigur nu m` c`s`toream cu ea. – Te iubea? se interes` ea, analizându-[i propriile sentimente. – Presupun c` da. Dar o interesa [i cariera mea, rela]iile mele, care aveau s-o propulseze. |ns` oricât de mult a \ncercat s` se foloseasc` de acestea, n-am l`sat-o. Garson lu` o gur` mare de gin [i continu`: – O alt` atrac]ie era portofelul meu. Cu tine m-am c`znit dou`

152

ELIZABETH MARSH

luni s`-]i cump`r ceva, \n schimb ea era dependent` de cump`r`turi, din cele mai scumpe. La \nceput am dat, obligat, dar mi-am dat seama c` l`comia ei e f`r` margini. Iar la divor] a stors pân` la ultimul cent. – Ceea ce te-a dus repede cu gândul c` [i eu sunt o c`ut`toare de comori, murmur` Anya. – Poate… – Te c`s`toreai cu ea [i dac`-]i spunea c` nu vrea copii? – Da, pentru c` o iubeam. Repet, o iubeam. Dar m-am \n[elat cu ea, la fel cum [i sora ta s-a \n[elat cu Luke. Cu timpul, mi-am dat seama de motiva]ia ei materialist`, iar dragostea mea a \nceput s` p`leasc`. De aceea m-am [i l`sat dus de mânec` s` nu fac testele de sterilitate. Nu mai aveam siguran]a unei c`snicii fericite. – {i ]i-a m`rturisit totul \n seara asta? – Am descusut-o pân` la ultimul detaliu, chiar \n studiourile televiziunii. Eram atât de furios \ncât s-o fi gândit c`, dac` nu-mi satisface cerin]ele, dau buzna \n`untru [i fac un scandal monstru, \n direct. – |nseamn` c` programul t`u n-a afectat rela]ia voastr`? – La \nceput, mi-am expus clar programul [i absen]a \ndelungat`. Isobel, la rândul ei, se concentra pe carier`, petrecând multe ore prin baruri, socializând. Astfel c` eu am fost nevoit s`-mi dedic toat` energia neconsumat` afacerilor. {i aici m` refer la via]a sexual` nesatisf`c`toare. – Poftim? Dar noi… – Nu era vorba de noi. La un moment dat ]i-am spus c` nu ne potriveam la caracter [i…nici \n pat. Isobel se culca cu oricine \i

ASTRUL IUBIRII

153

putea oferi o [ans` de promovare, dar nici c`-i p`sa, se \ncrunt` el, cu privirea \n pahar. Dup` ce facem dragoste, noi r`mânem \n a[ternuturi, \mbr`]i[a]i, dar ea se ridica imediat [i se ducea la du[. Nu agreea dezordinea. – Voia perfec]iune? – Da, zâmbi Garson. De[i m-a[ fi c`s`torit cu ea [tiind c` nu vrea copii, \ntotdeauna mi-am dorit unul. Când l-am v`zut pe Oliver, am realizat imediat c` e fiul fratelui meu [i nici nu [tii cât de indignat [i de invidios am fost pe el… Anyei i se p`ru c`-l vede l`crimând. – Anya, o s` ai un copil…copilul nostru. E minunat [i sunt extrem de fericit. – {i eu. Garson goli paharul. – Deci, \ncheiem seara \ntr-o baie cald`, \nainte s` intr`m \n pat? Fericirea ei p`li brusc. De[i lini[tit` c` so]ul ei nu sim]ea nimic pentru Isobel, tot lipsea ceva \n rela]ia lor. |ncrederea reciproc` [i bucuria unui viitor membru existau, nu \ns` [i iubirea. {i dac` nu clarifica totul pe loc, va r`mâne din nou cu un gol interior. – }i-e team` c` Oliver va da sfoar`-n ]ar` la [coal`? ezit` Garson. Eu nu suflu nimic, promit. – {tiu…{tiu c` te ]ii de cuvânt [i c` mariajul nostru e unul pe via]`… Trebuia s` mai adauge ceva. – E[ti deosebit de generos [i nu vreau s` m` crezi nerecunosc`toare. M-ai avetizat de la \nceput. E[ti un prieten deosebit [i o companie pl`cut`, dar…Vreau s` divor]`m.

Capitolul 9 – S` divor]`m? r`mase el cu gura c`scat`. Dar e[ti \ns`rcinat`! – Da, [i recunosc c` ai fi un tat` minunat. La fel cum eu sunt pu]in cam idealist` [i… – Te referi la Dirk? – La Dirk? – |nc` mai ]ii la el? – Nu cred c` am ]inut vreodat`. Cel pu]in, n-a fost ceva profund. – Credeam c` v-a]i iubit. Anya tres`ri, mirat`. – Când spuneai c` dragostea nu se arat` peste noapte, la el te refereai? – Da…La fel [i atunci când am spus c` po]i iubi pe cineva indiferent cât de mult te-a r`nit. – De data asta, tu n-ai \n]eles corect, zise Anya. – Dar ziceai c` rela]ia cu el te-a distrus. – A[a e, \ns` din cauza lui Oliver – atitudinea lui fa]` de b`iat.

ASTRUL IUBIRII

155

– Adic`? – Mi-a cerut s`-l dau pe Oliver spre adop]ie. – Dumnezeule! s`ri Garson. – |nc` de la \ncepu s-a purtat foarte rece [i n-a \ncercat niciodat` s` devin` mai apropiat. Ba chiar \l ignora pe Oliver pe cât posibil. Am tot sperat ca situa]ia s` se remedieze… – Pentru c` ]ineai la el? – Da, destul de mult. Dar când a venit cu propunerea asta, mi-am dat seama c` habar n-are ce simt. Iar eu am realizat c` nu-l cunosc deloc. {i c` nu-l iubesc, de fapt. – {i atunci, de ce naiba vrei s` divor]`m? – Pentru c`…n-am crezut c` o s` conteze a[a de mult. Cel pu]in din punctul t`u de vedere, se bâlbâi ea. {i dac` intervenea o a treia persoan`, era mai bine. Adic` ziceai c` divor]ul e o nimica toat` [i c` multe c`s`torii din Occident sunt aranjate… – Vrei s` treci la subiect? – Ce? A, da. Nu m` iube[ti… rosti ea slab. – Te iubesc mai presus decât orice, declar` el. – Dar nu mi-ai spus-o niciodat`, \l cercet` ea suspicioas`. – Pentru c` te credeam interesat` de persoana lui Dirk, r`spunse el prompt. De ce crezi c` am ]inut neap`rat s` ne c`s`torim? – Ai ]inut neap`rat? Tu ziceai c` e o cerere, dar mie mi s-a p`rut o idee de moment! – Anya, am nevoie de tine, insist` el pe un ton imperios. Am nevoie de tine pentru c` te iubesc enorm. – Adev`rat? se emo]ion` ea.

156

ELIZABETH MARSH

– Adev`rat, cu toat` fiin]a mea, pentru totdeauna, spuse el izbucnind \n lacrimi, spre surprinderea ei. Ea \i \mp`rt`[i starea. – Nu plânge…Vreau s` fii fericit`. – Sunt…dar te-ai purtat groaznic, se [terse ea imediat. Dac` refuzam propunerea ta, ai fi plecat definitiv? – Nu. Nu puteam sta departe de tine. Mi-ar fi fost imposibil. {i nici n-aveai cum s`-i ]ii pe-ai mei departe de Oliver. Dar a trebuit s`… – S` m` \ncol]e[ti? – Anya, dac` meditai asupra propunerii mele cu mintea odihnit`, o puteai refuza din start, [i dac` fugeai, nu te-a[ mai fi g`sit niciodat`. |ns`…totul e permis \n dragoste [i \n r`zboi, [i m-am hot`rât ca atunci când vom fi so] [i so]ie, s` te fac s` te \ndr`goste[ti de mine. – S-a \ntâmplat \nainte de asta, \l \mbr`]i[` ea. – M` iube[ti? – Nu m` crezi? – Ba da…dar nu mi-ai spus niciodat`, surâse el [`galnic. – Pentru c` nu te-ai exprimat tu primul. Oi fi eu o fire independent`, \ns` nu \ntr-atâta \ncât s` m` avânt \n declara]ii serioase. – Spune-mi-o acum. – Te iubesc, te iubesc, de mii de ori te iubesc. Garson o s`rut`. – {tii când te-am s`rutat pe \ntuneric? \ntreb` el. Nu inten]ionam s-o fac, dar eram atât de nervos, iar buzele tale

ASTRUL IUBIRII

157

ademenitoare [i ochii aceia mari au fost fatali. – Dac` nu m` opream \n seara aceea, când mi-ai lins [ampania de pe degete, continu` Anya firul amintirilor, f`ceai dragoste cu mine? – Cu siguran]`, de[i dup` aceea m-am felicitat c` m-am ab]inut pân` s`-]i spun c` sunt fratele lui Luke. – {i vestea a fost o bomb` pentru mine. La fel [i lipsa ta, \n ultimele dou` luni. – Dar a fost cu un rost, protest` el. Nu voiam s`-]i dezv`lui pân` nu sunt sigur, adic` peste alte câteva s`pt`mâni; dar cred c` voi reu[i s`-mi transfer munca aici. M` gândeam c` dac` tot folose[ti tu c`su]a ta drept studio de lucru, eu s`-mi instalez un birou \ntr-unul din dormitoarele de sus. – Sunt de acord, s`ri ea. – Am tras din greu prea mult timp, a[a c` vreau s-o las mai moale. Reorganizarea a fost mai complicat` decât mi-am \nchipuit, dar de-acum \nainte am pus pe cineva responsabil, care s` preia toate c`l`toriile, [i-i dezmierd` fa]a, fericit. |n timp ce eu stau cu frumoasa mea so]ie. – Deci, o s` fii aici când se na[te copilul? – |ncearc` numai s` m` dai la o parte! [i-[i puse mâna pe pântecul ei. |nainte \ns`, cred c` ar trebui s`-l adopt`m pe Oliver. – Foarte bine. – {i, se ridic` el, ca s` revenim, cred c` e timpul s` facem b`i]`. Câteva minute mai târziu, Garson intr` \n ap` [i Anya \l urm`, rezemându-se de el, l`sându-se \nconjura]i de spuma parfumat` pe care o amestecaser` \n ap`.

158

ELIZABETH MARSH

Garson \ncepu s`-i s`puneasc` pielea, oprindu-se la sâni. – |mi place, [opti el. – {i mie…. se arcui ea. – Dar asta? [i o lipi mai tare de el. – E [i mai pl`cut…impresionant de-a dreptul. – M` simt flatat, [i râser`, luând ni[te prosoape. Ajunser` \n pat \nc` uzi, \ns` focul pasiunii \i sec` repede de orice putere; de data asta \ns` totul era diferit, realiz` Anya conducându-l spre momentul culminant. Fiindc` \[i \mp`rt`[iser` iubirea. – Cred c` e cam târziu pentru o cerere ca la carte, zise el dup` consumarea clipelor de pl`cere, dar vrei s` fii so]ia mea pentru totdeauna? – Da, [opti ea. Se \mbr`]i[ar` [i Anya adormi \n bra]ele b`rbatului pe care odat` \l considerase un simbol al nenorocului, pentru ca acum s`-l vad` ca astrul iubirii ne]`rmurite.

Sfâr[it