Marjory Gordon

 

Modulul Modu lul 14 nurs nursing ing genera generall 1

 

Mode Mo delu lull de în îngr grij ijir iree Marjo Marjory ry Go Gord rdon on MED. D. PRINC PRINC.. Oprescu Oprescu Ani AS. ME

 

•

  Prezentarea modelului și a conceptelor sale sale

•

 funcționale Ana Analiz lizaa  nutrițional sis sistem temelor  elor  funcționale de sănătate , sistemul -metabolic,: percepția eliminarea,stării activitateaexercițiile fizice, somnul și odihna, siste sistemul mul cognitiv cognitiv-perce -perceptual, ptual, -conce nceptu ptull de si sine, ne, rrol ol și relații, sexualitate și autopercepția-co reproducere, adaptare și toleranță la stres, valori și credințe

•

  Diagnostice de nursing pentru cele 11 11 sisteme funcționale

 

MARJORY GORDON

"Living Legend"

 

TEORIA M. GORDON •

Marj Ma rjor oryy Gord Gordon on este este asistentă medicală - profesor emerit de asistență medicală la Univ Univer ersi sita tate teaa Bost Boston on,,  cercetător  si exper ex pertt în ps psih iholo ologi giaa cu cunoa noate teri riii -mem -m embr bruu al Ac Acad adem emie ieii Am Amer eric ican anee de Nu Nurs rsin ingg -197 -19777 -numită ”legendă vie” de către aceelasi organizație în 200 0099 -aut -a utoa oare re de cărți: Ma Manu nuaalu lull de Diagn iagnos osti ticce de Nu Nurs rsin ingg -a propus în 1987 o teorie: ”modele funcționale de sănătate Gordon” -a cont ntrribuit în mod semnificativ la dezvol olttarea limbajului standa darrdizat din asistența medicală

 

•

Evaluare Evalu area a pac pacien ientul tului ui este este foart foarte e import important anta a să șt știi ii răs ăspu puns nsul ul la procesele de viat viata a sau sau prob proble leme me de sana sanata tate te,, real reale e sau sau potențiale, care pot fi tratate de asisten asistente te medic medicale ale și anume să evalueze pacienții pent pentru ru diagnosti diagnosticc .

•

Pentru Pen tru a realiza realiza această evalu evaluare, are, în cadrul cadrul proiectu proiectului, lui, s-a decis să utilizeze un instru ins trumen mentt car care e poat poate e fi folo folosit sit indif indifere erent nt de mode modell si asist asistent enta a medic medicala ala continua. Deci, Dec i, a fost fost ales ales pr propu opuner nerea ea cu mode modelel lele e lor funcționale a M. Gordon (1982). Modele Model e configur configurat ate e funcționale sunt comportamente, comportamente, ap aproxima roximativ tiv comune pentru toți cei car care e ccontr ontribuie ibuie la sanat sanatat atea ea lor, lor, calit calitate atea a vieț vieții ii și obți obține nere rea a lorr uman uman,, și având vând în vede vederre un mod mod secvențial în timp. potențialul lo •

•

 

Utilizare Utiliz areaa de modele modele funcționale, perm permite ite ev eval alua uare reaa asis asiste tent ntei ei me medi dica cale le (sistematică și premeditat) prin obținerea semn semnifica ificativa tiva de da date te ( cazul, cazul, mediu fizic, ppsihologic, sihologic, social,) a pacientului, într-un mod coordonat, care facilitează , la rândul său, anal analiz izaa aces acesto tora ra , pent pentru ru co core rect ctaa ev eval alua uare re.. Eval Ev alua uare reaa mo mode dele lelo lorr func functio tiona nale, le, concentrează atenția pe 11 11 domenii (sau modele) •

•

•

•

semnificație pentru sănătatea persoanelor comunităților  r , cusunt  persoanelor,, familiilor sau comunitățilo care interactive și independente. •

 

•

 Modelul Gordon •

are 11 functii

•

of ofer era a o imagine imagine de ans ansamb amblu lu asu asupr pra a stari stariii pac pacien ientul tului ui

•

cuprin cup rinde de o serie serie de co compo mport rtame ament nte e stabi stabil: l: ce face face pac pacien ientul tul in mo mod d uzu uzual al

•

Ce este este obis obisnu nuit it si ce vari variaz aza a de la un pa paci cien entt la a alt ltul ul..

 

•

• • • • • • •

• • •

•

Modele  funcționale: sunt 11denum 11denumite ite după cum urmează:

Model 1: Percepția - Manage Manageme ment nt în Sănătate Model 2: Nutrițional - metab metaboli olicc Model Model Mod el 3: 4: Eliminarea Dom Domeni eniuu de activ activita itate te - exercițiu Model 5: SomnSomn- odihna odihna Model Mod el 6: Cogni Cognitiv tiv - percep perceptua tuall Model 7: Auto- percepția  percepția - conc concep eptu tull de sine sine Mode Mo dell 8: Ro Rolu lull - relat relatii ii Model 9: Sexuali Model Sexualitat tatee - reprod reproduce ucere re Model Mod el 10: 10: Adapta Adaptarea rea - tolera toleranta nta la sstre tress Model 11: 11: Valori Valori - credințe

 

Abordarea și limitele întrebărilor  util utiliz izat atee în ac aces estt do docu cume ment nt,, tran transp spor orta ta o ușoară adap ad apta tare re a ne nevo voil ilee pa paci cien entu tulu luii în sine sine,, deo deoar arec ecee lucr lucrul ul cu pper erso soan anee fizi fizice ce (așa cum estte ca es cazu zull în as asiist sten enta ta practică obișnuită), nu nu eest stee un pr prot otot otip ip sa sauu pe pers rsoa oane ne ab abst stra ract cte, e,

•

situație patologică dată. ci de Câ Când ndofa face cem m ev eval alua uare reaa în do dome meni niul ul de apli aplica care re al aces acestu tuii pr proi oiec ect, t, pent pentru ru a de desc scri riee situații care nu se aplică tutu tuturo rorr, sa sauu ce ceaa mai mai ma mare re,, ddee indi indivi vizi zi în situația în ca care re descrie descr ie DRG ( Diagn Diagnosis osis Rela Related ted Grou Groups) ps) * studiat. •

  caută  șipe oat oatee ace aceste stea,l aocul determinare minarea profi profilului lului al urba individului modelul sauT funcțional ,loc ul dedeter ampl amplas asar aree aa fu func ncti tiil ilor or  funcțional care care sun suntt ppert ertur bate te ssau au în peri rico coll de alterare, într-o anumită măsură, pentru pentru a det deter ermi mina na ulte ulteri rior or un di diag agno nost stic ic,p ,pri rinn ca care re asiste asi stenta nta des descri criee situația.

 

•

  Modelul managementului de sanatate.  –

 –

•

  Modelul nutritional, metabolic: metabolic:  –

Descrier Descri erea ea per percep ceptie tieii pac pacien ientul tului ui cu priv pr ivir ire e la ssta tarrea lui lui de ssan anat atat ate e sau sau bunastare

 –

Modul în car Modul care e pacien pacientul tul se preoc pr eocupa upa sau nu de sanat sanatat atea ea sa

 –

 –

Descrie Descri e modelu modelull ali alimen menta tatie tieii si hidratarii hidrat arii : alimentar alimentare, e, hidr hidratare, atare, mestecare,deglutitie,etc. Inaltimea si greu Inaltimea greutat tatea, ea, IMC IMC (INDICE (INDICE DE MASA CORPORALA) Starea tegumentelo tegumentelorr, mucoaselor mucoaselor,, unghiilor, parului Probleme Problem e meta metabolic bolice e in regl reglarea area temperaturii

 

•

  Modelul eliminarilor •

•

•

descriere descri erea a modelu modelului lui si a problem problemelor elor de eliminare:

•

tulburari tulbur ari de mict mictiune iune uri urinar nara, a, tulbur tul burari ari canti cantita tativ tive e de urina urina •

  Modelul activitatii activitatii si al odihnei •

tulburari tulbur ari de elimina eliminarere- incont incontinen inenta ta de urina uri na si materii materii fecal fecale, e, const constipa ipatie, tie, transpiratie, deshidratare etc.

• •

descriere descri erea a activit activitati atilor lor si condit conditiilo iilorr care care afecteaz afe cteaza a aceste aceste activitati activitati acest ace ste e activit activitati ati apartin apartin de ingrij ingrijire irea a person per sonala ala si imbracare activi activita tati ti zilnice: zilnice:pli plimba mbare, re, alimentatie, alte activitati activitati:: lectura, lectura, sportul probl probleme eme cardia cardiace ce ca care re interf interfere ereaz aza a cu aceste acest e activitati activitati

• •

•

Descrie Desc rie ca calit litat atea ea somn somnulu uluii si odih odihne neii si relateaza relat eaza problemele problemele

Descrie Descri e ce act actiuni iuni se pot intre intrepri prinde nde pent pe ntru ru ca pac pacie ient ntul ul sa ai aiba ba un som somn n de calitate

 

•

  Modelul cognitiv cognitiv si al perceptiei perceptiei  –

 –

 –

 –

Descrierea senzoriala, perceptuala a modelulu modeluluii cogn cognitiv itiv auz, va auz, vaz, z, m mir iros, os, si act actiun iunile ile ce se pot pot intrepri intr eprinde nde pen pentru tru ameliorar ameliorarea ea situa sit uatie tieii can cand d aces aceste tea a sun suntt afe afect ctat ate e Problem Prob leme e de dure durere re si per percep ceptia tia durerii Functiile cognitiv Functiile cognitive e : memorie, memorie, limbaj, luarea deciziei, avertiz avertizare. are.

•

  Perceptia personala autoconceptia autoconcep tia in cadrul modelului  –

 –

 –

 perceptia asupra proprei persoane

perceptia percep tia asu asupr pra a re resur sursel selor or person per sonale ale privin privind d ing ingrij rijir irea ea sanat sanatati atiii motiv mot ivati atia a per person sonala ala pr privi ivind nd st star area ea de sanatate

 

•

  Rolul- modelul relational • •

•

• • •

Comunicarea Cum favoriz favorizam am o rel relatie atie de interact interactiune iune cu pacientul? asiguram asigur am ambiant ambianta,acor a,acordam dam atentie, atentie, utiliz utilizam am vocabular adecvat abilitatea abilita tea de a asculta activ abilitatea abilita tea de pune intrebari intrebari adecv adecvate ate atitudinea atitud inea fat fata a de bolnav  – de acceptare

- de

•

•

•

•

ascultare

- de

atitudinea atitud inea asiste asistentei ntei fata de ingr ingrijirile ijirile pe ca care re trebui tre buie e sa le a acor corde de

 –

 –

 –

 –

 –

respect - capa capacita citate te de emp empatie atie •

  Sexualitatea – Sexualitatea – modelul  modelul reproductiv buna comuni buna comunicar care e inglob inglobeaz eaza a si sexu sexuali alita tatea tea si comba combate te solitu solitudin dinea ea fii fiint ntei ei umane probleme prob leme menopauza hormonal hormonale: e: ciclul ciclul menstrua menstrual, l, menarha, decl de clin inul ul si dete deteri rior orar area ea orga organe nelo lorr de reproducere probleme legate legate de reproducere, sarcina, sarcina, metode contraceptive contraceptive probleme prob leme legat legate e de stima stima de sine sine

 

•

  Coping – Coping – modelul  modelul stresului •

•

•

•

•

•

•

•

Efectele Efectele stresului stresului asupra asupra organism organismului ului uman

  Valori – Valori – modelul  modelul credintei  –

Factorii Fac torii cauzatori cauzatori de stres stres Limitarea efectelor Limitarea efectelor negative negative ale stresului stresului asupra asupr a organism organismului ului

 –

Masuri Masu ri terapeutic terapeutice e ale stresului stresului Im Implic plicati atiile ile diagno diagnost sticu icului lui grav grav in viata viata uneii persoa une persoane: ne:

 –

- st stre ress in as aste tept pter erea ea rezulta re zultatelo telorr- biopsie biopsie - se sepa para rare rea a de fami famili lie e prin pri n spitali spitaliza zare re

•

Componenta bio-fiz Componenta bio-fiziologi iologica ca a indepen ind ependen dentei tei ex expri primat mata a pri prin n ati atitud tudini ini necesare necesar e cult cultului: ului: post, pozitie pozitie in rugaciune, rugac iune, ritual ritualul ul slujbel slujbelor or relig religioase ioase Alterare Alter area a sana sanata tatii tii poat poate e ant antren rena a crest cre stere erea a sau dim diminu inuare area a ader aderari ariii pacientului pacien tului la ide ideologie ologie Aparitia sentiment Aparitia sentimentului ului de frustr frustrare, are, incapacit incap acitatea atea de a e exer xercit cita a practici practici religioase.

 

•

Siguranță si protectie

•

•

-Lipsa pericolului, a leziunilor

•

corporale afectări ale sistemuluifizice imun,sau prevenirea unei pierderi, protectia siguranței si securități •

•

-Risc pentru căderi - Risc pentru alterarea integrității tisulare

•

  Confortul

-Sentimen Sentimentul tul stării de bine fizice, mentale sau (si) sociale, -Stare de bine fizic si absența durerii acute sau cronice

 

•

 Cresterea si dezvoltarea

•

organelor și -Cresterea dimensiunilor fizice și maturarea organelor

•

sistemelor corespunzătoare vârstei -Risc de întârziere a cresterilor și dezvoltării

 

EVALUAREA EV ALUAREA DE M MODELE ODELE FUNCTIONALE FUNCTION ALE • • • • •

Standard 1:  Percepția - Manage Managemen mentt în în  Sănătate

Aces Ac estt mo mode dell de desc scri riee pr prac acti ticc mo modu dull în ca care re indi indivi vidu dull pe perc rcep epee pr prop opri riaa sănătate și   bunăstare, și mo modu dull în ca care re se ocupă de tot ce ține de sănătatea lor, despre   menținerea sa u te recu recupe pera rare rea lacti or or.tici . cile Prin Pr in ur urma mare re,sau , es este incl inclus us înapr prac le de pr prev even enir iree de oric oricee fel fel (o (obi bice ceiu iuri rile le de

igiena, vaccin vac cinari ari,, aut auto-e o-exam xamene ene recoma recomanda ndatt pen pentru tru populație, etc.), etc.), ader aderare areaa la •

•

tratam tra tament e  sănătate med medica icale le (de pre prescr scrise ise șii, practicile de ,evitare deulcontrol nocive noci ve pent peente ntru ru droguri, drogur al alcool, cool, tutun tutun, et etc.) c.) sisau medi mediul socia social.l.si obiceiuri În sp speci ecial al,, pr prin in ev eval alua uare reaa ac aces estu tuii stan standa dard rd , ssco copu pull es este te de a de dete term rmin inaa   percepțiile de sănătate a individului, conducerea generală a ropriei sănătății , a  practicilor lor si preventiei personale. •

•

 

 Date recomandate recomandate pentru a obține raspunsuri: Modul Mod ul in car caree pacien pacientul tul perc percepe epe sta starea rea lui de sănătate? , se consideră "sănătos"sau "bolnav"? Este frecvent, frecvent, este este absen absentt de la responsabilitățile lu lui, i,es este te lega legatt de locu locull de muncă sa sauu de modificările de studiu studiu asu asupra pra sănătății lui (rac (raceli eli frecven frecvente, te, du dureri reri nes nespeci pecific fice, e, etc etc.), .), in ultima ultima vrem vreme? e?

•

•

•

• • • • • • • • •

Are practici dăunătoare pentru sănătatea lui: fumatul, fumatul, consumu consumull de alcool alcool excesiv excesiv,, consuma consuma droguri? droguri? Face sex protejat, ca acțiune adecva adecvata ta vârstei? vârstei? A facut/ face vaccinuri, face auto-examenul sanului, etc? A avut avut accid accidente, ente, aatât tât acasă, la locul locul de muncă sau de ttrafi rafic? c? A urm urmat at core corect ct tra trata tame mentu ntull pre presc scris ris de profesioniștii din domeniul sănătății? Este alergic aler gic la orice orice substanță? A avut spitalizari? spital izari? A pri primi mitt tr tran ansf sfuz uzii ii de ssan ange ge sau sau prod produs usee de ssan ange ge ? A fos fostt sau sunt sunt expus expusee la practi practici ci potențial infecțioase?

 

•

Stan St anda dard rd 2: 2: Nut Nutri riti tiee - Me Meta tabo boli lism sm

•

Scou Sc oull ev eval alua uari riii ac aces estu tuii mo mode del, l, este este de a dete determ rmin inaa co cons nsum umul ul de

hrană și flui fluide de în ra rapo port rt cu ne nevo voil ilee me meta tabo boli lice ce indi indivi vidu dual ale, e,  precum și di disp sponi onibi bili lita tate teaa pe pent ntru ru aces aceste te posibilități. Se va

explora, expl ora, de aasem semene enea, a, pposi osibil bilele ele prob probleme leme cu aport aportul ul lor lor.. Caracteri Caract eristi sticil cilee pielii pielii și mucoaselor, precum și st staatu tutu tull lor este este de asemenea determinată. Se va în într treb ebaa de desspr pree înălțime, greutate și temperatură. •

•

 

• • • •

• • • • • • • •

 Date recomandate recomandate pentru a obține raspunsuri:

Care este apo Care aportul rtul zil zilnic nic de aliment alimentee tip tipic? ic? V Vari arieta etate te și cantitate. Numărul de admisi adm isiee / zzii și de distribuție. Are nevo nevoie ie de supl suplime imente nte nutriti nutritive ve pent pentru ru boala boala sa? Care eeste Care ste aportul aportul de lic lichid hidee zilnic zilnic?? Cum este este pofta pofta de manca mancare: re: a scăzuta/ crescuta? Are probleme probleme cu mestecatu mestecatul,l, înghițirea sau dig digera erarea rea alimen alimentel telor? or? Are proteze? Prezinta vărsături, greață sau regurgitare regurgitare?? pie pierder rderee sau creste crestere re in greutat tate? e?   Are Există variații în înălțime (lagreu copii)? Caree est Car estee starea starea pielii pielii și mucoaselor?

Ce caracteristici de elasticitate, elasticitate, hidratare și cul culoar oaree au? Există răni pe ele? Dacă există, care sunt caracterist carac teristicile icile lor? Cat este tem temper peratu atura ra cor corpulu pului? i? •

•

 

•

Standard 3: Eliminarea

•

Descri Des crie e mo model delul ul funcției ex excret cretorii orii (int (intestinale estinale,, urinar urinare e și pielii)

•

și toate aspecte aspe ctele le leg legat ate e de a aceas ceasta: ta: rrutin utina a per persona sonala, la, u utili tiliza zarea rea de dispo di spozit zitiv ive e sau ma mate teria riale le

•

pentru pen tru a con ontr trol ola a sa sau u de producție a eliminarilor și caracteristicile dejecțiilor.

 

•

•

 Date recomandate pentru a obține raspunsuri: Cum sunt sunt scaune scaunele le pacien pacientul tuliu iu în funcție de caracteristicile

 și frecvența organoleptice   Există un disconfort? A ?utilizați măsuri aux auxili iliare are pen pentru tru producția lor? Există probleme in controlul lor? •

•

 frecvența Care esteExistă de excreție  problema? incontinență ? urinară? Există dificultăți, care este Cum are transpirația: excesivă, cu un miro miross putern puternic? ic? Este Es te pac pacie ient nt cu o sto stoma ma sau sau dren drenaj aj cate catete ter? r? •

•

 

•

•

Standa Sta ndard rd 4: Dom Domeni eniu u de act activi ivitat tatee -exerc -exerciti itiu u Acest Ace st model model des descri criee capacitățile de mobilitate autonomă și de

activitate, și   exerciții performante. De asemenea, descrie obiceiurile de odihnă și recreere. •

 Caută să cunoască niv nivel elul ul de au auton tonomi omiee a indiv individ idulu uluii pe pentr ntruu activități de viata de zi cu zi care necesită un anum anumit it gr grad ad de cons consum um de ener energie gie.. •

•

 

•

•

 Date recomandate pentru a obține raspunsuri: Are putere, putere, ener energie, gie, suficienta suficienta pentru pentru a face față activităților 

cotidiene? Face vreun fel de exercițiu: în mod regula regulat? t? Ce grad de independență în auto auto-i -ing ngri riji jire re are: are: hrănire, baie, îngrijire •

•

și  îmbrăcare, mobil mobilita itate te in pat și mob mobili ilitat tatee genera general? l? Face activități de agrement? Cum este este tensiu tensiunea nea arterială? Și respirația? •

•

•

 

•

•

Standard Stan dard 5: S Somnomn- Odihna Odihna

Desc De scri riee mo mode dele le de ssom omn, n, odihnă și rel relaxar axaree pe tot tot parcurs parcursul ul

zilei, utilizările și individ ividual ualee de a le atinge. atinge.   modalitățle ind •

 

•

 Date recomandate pentru a obține rasunsuri:

Câte ore a ddoormit zi de zzi? i? Doarme Doa rme bine? bine? Se trez trezes este te frec frecve vent nt in tim timpu pull nopt noptii? ii? Se tre treze zest stee od odih ihni nitt și cu sufi sufici cien enta ta en ener ergi giee pent pentru ru rest restul ul zi zile lei? i? Are un somn revig revigorant? orant? Are coșmaruri? I-a substanțe pentru a dormi? Are per perioa ioade de de odihnă-re -relax laxaa pe tot par parcu cursu rsull zil zilei? ei? A folo folosi si or orice ice te tehn hnic icaa pentr pentruu a fa face ce ac aces estt lucr lucru? u? Mediu iull este prop ropic icee pentru tru realiza izare reaa pauză - ac acti tivvitat itatee ? •

•

•

•

•

•

 

•

•

Standa Sta ndard rd 6: Cog Cognit nitiv iv - Per Percep ceptua tual  l 

Se desc descri riee mode modelu lull senz senzor oria iall perc percep epti tivv și co cogn gnit itiv iv a in indi divi vidu dulu luii .

•

Se observă gradul gra dul de adecva adecvare re a func functie tieii vizual vizuale, e, de de auz, auz, gust, gust, atingere  și olfactiv; se verifica, dacă es este te cazu cazul, l, existența un unor or prot protez ezee pent pentru ru •

corAc corect ectare are (ochel (ocdel helari ari de vede vedere, re,asemenea, apar aparat at auditi auditiv v, etc). etc). durerii. Aces est t mode mo l determină , de existența De asemenea asemenea,se ,se testea testeaza za capacitățile cog cognit nitive ive de luare luare a dec decizi iziilo ilorr , memorie și limbă. •

•

 

•

•

 Date recomandate pentru a obține raspunsuri: Are dificultăți de a auzi sau vedea în mod corespunzător ?

Folosește ajutor sau ochelari , sau roteza pentru auz? Aree modi Ar modifi fica cate te gust gustul ul,, miro mirosu sull sau sau senzațiile tactile? Este greu să memoreze?

•

•

 să Este dificil Este ușor  sase i-aconcentreze? decizi decizii? i? Sunt pro proble bleme cu învățarea limb limbii ii sau? sau? Simt Si mtee dure durere re sau sau disc discon onfo fort rt fizi fizic? c? Cum Cum le le eli elimi mina na?? •

•

•

 

Standard 7: Auto- percepția - Conceptul de ssiine  percepție. Acesta Desc De scri riee mo mode delu lull au auto to-c -con once cept pt si au auto to-- percepție Acesta inclu include de atit atitudini udini individuale față de el însuși, față de imagi imaginea nea cor corpul pului ui , ide identi ntitat tatea ea și

•

•

• • • • •

 merită. Observați mo conversație și despre des pre sen sentim timent entul ul gen genera eral l pe ca care re il mode delu lul l de   manifestări no nonv nver erba bale le ( poziția  poziția corpului, contact cu ochii, etc.).  Date recomandate pentru a obține raspunsuri:

Cum se vede? Este bine cu sine ?

Dacă da, cum și le-a asumat? corp rpul EstAu Este e ddeeexistat mult multee schimbări ori supăratîn? co Este Est e ul de tău mult mu?lte e or orii plic plicti tisi sitt sa sauu mani manife fest staa frică? Aree tend Ar tendin inta ta sp spre re an anxi xiet etat atee sa sauu depr depres esie ie?? Are perioa perioade de de ddisper isperare? are?

•

•

 

•

Standard Stan dard 8 8:: Rol- Rela Relatii tii

Acest Ace st mod model el in inclu clude de rolul rolul soc social ial jjuca ucatt de către persoana în familie, la locul de muncă, etc.,si responsabilitățile pe care trebuie să și le asume asume din cauz cauzaa aceast aceasta. a. In evaluar evaluarea ea acestu acestuii mod model, el, importanța va fi acordată privind existența uno unorr probl problem emee în famil familie ie și / sau a relațiilor sociale.

•

•

•

• • •

 Date recomandate recomandate pentru a obține raspunsuri:

Locuies Locui escc si sing nguri uri sa sauu cu famil familia ia?? Din cati cati me memb mbri ri este este alcătuita familia și care sunt ? Depinde Depi nde de fam famili iliee la rea realiz lizare areaa unor luc lucruri ruri importa importante nte??

•

 relațiile de familie: de cuplu, cu copii, cu  părinții? Sunt Su nt ppro robl blem emee înla   Există  probleme locul de muncă sau sau locu locull de st stud udiu iu?? ceea ea ce se face face ? Există satisfacție in ce

•

• •

Apartine Aparti ne unui grup social social?? Are priet prieteni eni?? Cum Cum se rapo raportea rteaza za la el ele? e? Se si simt mtee pa parte rte a comunității din care face parte?

 

•

•

•

•

•

•

• •

•

•

Stan St anda dard rd 9: 9: Sexu Sexual alita itate te - Repr Reprod oduc ucer eree Desc De scri riee mo mode dele le de satisfacție sau insatisfacție sexuala și, de asemenea,, descr de scrie ie model modelul ul de reprod reproduc ucere ere și to tott ccee eeaa ce are are legătură cu ea.  Date recomandate pentru a obține raspunsuri: La câți ani a apărut me meno nopa pauz uzaa sa sauu me mena narh rhaa (după caz)?

Cum Cu m este este me mens nstr trua uati tiaa ta ta?? Au existat existat sarcin sarcini? i? A Auu existat existat av avortu orturi? ri? Are pprob pproblem lemee leg legate ate ddee reprodu reproducer ceree ? Daca Da ca ut utili ilize zeaz azaa co cont ntrol rolul ul nașterilor (contraceptive)?   Există probleme sau modificări în sex ex??

 

• • •

Standa Sta ndard1 rd10: 0: Adapt Adaptare area a - tolera toleranta nta la str stres es

Descri Desc riee mo mode delu lull ge gene nera rall ddee aada dapt ptar aree în ce ceea ea ce privește eficiența și toleranța la stres. str es. Ace Acesta sta includ includee rez rezerv ervaa ind indivi ividua duala la sau cap capaci acitat tatea ea de a rez rezist istaa amenințărilor 

la integ integrit ritate ate,, mod moduri uri pro propri priii de el elim imina inare re a str stresu esului lui,, sis sistem temee de sp sprij rijin in fam famili ilial al sau sau//

și alte situații de a con contr trol olaa si ad admi mini nist stra ra stre stresu sul. l.  Date recomandate pentru a obține raspunsuri: Au existat schimbări ma majo jore re în viața ta în ult ultima ima vvrem remee și ai trăit o criză? •

•

•

 să le recun probl probleme, decât cunoas ascun cunde de în con consum sumul ul de Când droguri, droguare ri, alcoo alcool, l,eme, saumai alte degrabă  substanțe , pe pent ntru ru a resc scap apaaoasca, ? ca, le as Aree pe ccin Ar inev evaa ap apro roap apee de ssin inee pe pent ntru ru aa-si si po pove vest stii pr prob oble leme me cu îînc ncre rede dere? re?  Nu ii este nimeni aproape atunci când este necesar? •

•

Ce zi zice ce de pr prob oble leme me atun atunci ci câ când nd ac aces este teaa ap apar ar??

 

•

Standard1 Stan dard11: 1: Valori - Credi Credinta nta

Descriee model Descri modelee de val valori ori,, scopuri scopuri și credințe (incl (inclusiv usiv spirit spirituale) uale),, care pot ghida ghi da decizi deciziile ile și ale aleger gerile ile de viață al alee in indi divi vidu dulu lui. i. Acea Aceast staa este este perc percep eput utaa ca impo im port rtan anta ta în viață și percepția de conflict de valori, credințe și așteptările care sunt legate de sănătate. •

•

•

•

 Date recomandate pentru a obține raspunsuri:

Religi Reli giaa este este impo import rtan anta ta in viat viataa ta ta??  dificultăți? Il /nu /nu-l -l aju ajuta ta at atun unci ci când când apar  apar  dificultăți •

•

 dumneavoastră de sănătate actuală, leg  practică religioasă? Are starea legat atur cutati vreo vr Practica  religioasă sau culturală are influență as asup upra raura sana saa nata tiieo i sale saole, , ssau au este este lega legata ta de stare stareaa generala gener ala de sanatate? sanatate? Ce zi zici ci de boal boalaa si moar moarte te?? •

•

 

*Sistemul *Siste mul de clasif clasifica icare re in grupe grupe de diagno diagnosti stice ce (Di (Diagn agnosi osiss Related Related Group Groupss - DRG DRG)) repre reprezin zinta, ta, asa cum o arat arataa si num numele ele,, o sc schem hemaa de de clas clasific ificare are a  pacientilor in functie de diagnostic. Acest sistem este asemanator sistemului de clasifica clasificare re intern internation ationala ala a bolilor bolilor (Inter (Internation national al Classifi Classificatio cationn of Dise Diseases ases - ICD ICD), ), in car caree diag diagnos nostic ticele ele sun suntt clas clasific ificate ate in cla clase se si sub subcla clase. se. Sp Spre re deoseb deo sebire ire de aces acesta, ta, in siste sistemul mul DRG se utili utilizea zeaza za un crite criteriu riu sup suplim liment entar ar de clas cl asif ific icar are, e, si an anum umee co cost stul ul re resu surs rselo elorr co cons nsum umat atee pe pent ntru ru in ingr griji ijire reaa pa paci cien entu tulu lui. i. In ac aces estt fe fel, l, pr prin in si sist stem emul ul DR DRG, G, pa paci cien entii tii po pott fi fi cla clasi sifi fica cati ti si simu multa ltann at atat at du dupa pa  patologie cat si dupa costul ingrijirilor, ceea ceea ce asigura posibilitatea de a asoci as ociaa tip tipuril urilee de pa pacie cienti nti cu che cheltu ltuiel ielile ile spi spital talice icesti sti efe efectu ctuate ate.. •

 

Acestt si Aces sist stem em a fos fostt de dezv zvol olta tatt in an anii ii '7 '70, 0, in in SUA SUA,, la la Uni Unive vers rsit itat atea ea Yale, de un grup de medic medici,i, econom economisti isti si stati statisticie sticieni, ni, care care au au incerc incercat at •

sa Pr imag im inez eze e ul ungr sist si stem em eval uare restic aice reezul rez ulta tate telo lor r sp spit ital alel elor or. .a Prin inagin sist si stem emul grup upel elor ordedeev dialua diag agno nost (DRG (D RG) ) se ana anali lize zeaz aza cara ca ract cter eris isti tici cile le fi fiec ecar arui ui pa paci cien entt ex exte tern rnat at (v (var arst sta, a, sex, sex, dur durat ataa de spital spi taliza izare, re, dia diagno gnosti stice ce pri princi ncipal palee si sec secund undare are,, proce procedur duri,i, star starea ea la exte ex tern rnar aree si gr greu euta tate teaa la na nast ster eree (i (inn ca cazu zull no nouu-na nasc scut util ilor or), ), ia iarr in func fu ncti tiee de ac aces este teaa pa paci cien enti tiii su sunt nt cl clas asif ific icat atii in intr tr-o -o ca cate tego gori riee di dist stin inct ctaa (o grupaa de diag grup diagnosti nostice) ce) . •

 

Sistem Sist emul ul DR DRG G muta muta pa para radi digm gmaa fu func ncti tion onar arii ii un unui ui sp spit ital al de la niv nivel elul ul re resu surse rselo lorr si a proce procesu sulu luii desfasu des fasurat rat spr spree rez rezult ultate atele le act activi ivitat tatilo ilor, r, reflecta reflectate te in pacienti pacientiii tra tratat tatii de spital. spital. Astfel, Astfel, sistemu sistemull DRG realiz realizeaza eaza o "fotog "fotografie" rafie" a rezul rezultatel tatelor or spita spitalului lului.. Grupel Grupelee de diagn diagnostic osticee sunt conce concepute pute in lumina lum ina sta standa ndardi rdizar zarii ii rez rezult ultate atelor lor spi spital talulu uluii (re (rezul zultat tatee exp exprim rimate ate in ter terme menii nii pac pacien ientil tilor  or  extern ext ernati ati,, "omogen "omogeniza izati" ti" in interio interiorul rul ace acesto storr gru grupe) pe) si me merg rg int intrr-oo directie directie opu opusa sa afo aforis rismu mului lui "nu exista exista boli, ci ci bolnavi". bolnavi". Grupel Gru pelee de diagn diagnost ostice ice au doua doua car caract acteri eristi stici ci ese esenti ntiale ale:: •

•





omogenit omog enitatea clinica, clini ca,nuadica adide icantice intr-un intr anume DRG cazuril cazurilee (paci (pacientii entii)) sunt simil similare, are, din din punct punct de vedere ved ereatea clinic cli nic, , dar identi ce-un si anume omoge om ogenit nitate ateaa cos costur turilo ilorr, adi adica ca fie fiecar caree DRG con contin tinee caz cazuri uri ce nec necesi esita ta un con consum sum ase asema manat nator  or  de resurse.

 

Grupele Grupe le de di diag agnos nosti tice ce su sunt nt de dou douaa ti tipu puri ri,, me medic dical alee si chir ch irur urgi gica cale le,, in fu funct nctie ie de pr prez ezent entaa sa sauu ab abse sent ntaa une uneii in inte terve rvent ntii ii chir ch irur urgi gica cale le si su sunt nt con conce cepu pute te pe pent ntru ru a acop acoper erii pa pato tolo logi giaa as asoc ocia iata ta  pacientilor acuti ce solicita spitalizarea. •

 

Pentru a put Pentru putea ea cla clasif sifica ica fie fiecar caree pac pacien ientt ext extern ernat at int intr-o r-o gru grupa pa de dia diagno gnosti stice ce sun suntt nec necesa esare re  parcurgerea a patru mari etape: dispon dis ponibi ibiliz lizare areaa dat datelo elorr cli clinic nicee des despre pre pac pacien ientii tii ext extern ernati ati.. Clasific Clasificare areaa DRG neces necesita ita •

•

•

•

•

obligatori oblig atoriuusi7secundare, variabile variab ile pentr pentru u fieca fiecare re pacient: pacie nt: varst varsta, gen, durata deefectuate, spitalizar spita lizare, e, diagn diagnostic  principale interventii chirurgicale saua,alte proceduri starea la osticee extern ext ernare are,, si gre greuta utatea tea la nas naster teree (nu (numa maii pen pentru tru nou nou-na -nascu scuti) ti);; codi co difi fica care reaa da date telo lorr ne nece cesa sare re (p (pen entr truu di diag agno nost stic icee si pr proc oced edur uri), i), in ve vede dere reaa ut util iliz izari ariii un unui ui li limb mbaj ajtarea stan st anda dard rdiz izat at pe pent ntru ruronica aces ac estt va vari abil ileersidate pent pe ntru ru acepu pute teaa foaia fi fo folo losi site te cu ma mai i mu mult a us usur urin inta ta;;; colectarea colec sub forma electronica elect a riab acestor acesto clinice clini din de observatie obser vatie a lta pacientului pacien tului; clasifica clasif icarea rea fie fiecar carui ui pac pacien ientt ext extern ernat at int intr-o r-o gru grupa pa de dia diagno gnosti stice, ce, fol folosi osind nd un sis sistem tem de clasif cla sifica icare re DRG DRG.. Ace Acest st pro proces ces se rea realiz lizeaz eazaa pri prinn tri trimi miter terea ea aut autom omata ata a fie fiecar carui ui pac pacien ientt int intr-o r-o grupa gru pa de diagnos diagnostic tice, e, folosind folosind o apl aplica icatie tie sof softwa tware re numita numita "gr "group ouper". er".

 

In acest acest mom moment ent in Roma Romania nia se util utilize izeaza aza sis sistem temul ul de clasi clasific ficare are din SUA, SUA, num numit it HCFA HCF A DRG v. 18. 18. Din Din octomb octombrie rie 2005 s-a achiz achizition itionat at de Minist Ministerul erul Sanata Sanatatii tii (in urma ur ma un unui ui ac acor ordd in inch chei eiat at cu Gu Guve vern rnul ul Au Aust stra rali liei ei)) sist sistem emul ul de cla clasi sifi fica care re di dinn •

Australia Austra lia,, ARAR-DRG DRG v.5. In In urma urma ace acestu stuii aco acord, rd, Roma Romania nia poat poatee uti utiliz lizaa tim timpp de 5 ani ani sist si stem emul ul AR AR-D -DRG RG v.5 v.5,, si po poat atee sa sa-l -l folo folose seas asca ca ca baza baza de porn pornir iree pe pent ntru ru de dezv zvol olta tare reaa unui un ui si sist stem em ro roma mane nesc sc de cla clasi sifi ficar caree in gru grupe pe de dia diagn gnos osti tice ce.. Sistem Sis temul ul de cla clasif sifica icare re ARAR-DRG DRG din Aus Austra tralia lia are mai mul multe te gru grupe pe de diag di agno nost stic ice, e, ac acop oper eraa ma maii bi bine ne pa pato tolo logi giaa cl clin inic icaa si es este te co comp mple lemen mentar tar cu si sist stem emul ul de codifi cod ificar caree a dia diagno gnosti sticel celor or si pro proced ceduri urilor lor uti utiliz lizat at in ace acest st mom moment ent in Rom Romani ania. a. •

 

Pentru Pent ru a folos folosii si sist stem emul ul DR DRG G la finan finanta tare reaa sp spit ital alel elor or,, odata odata cl clas asif ific icat atii pa paci cien enti tiii in DRG, DR G, ma maii su sunt nt ne nece cesa sare re do doua ua et etap ape: e: stab st abil ilir irea ea de ta tari rife fe pe pent ntru ru fi fiec ecar aree gr grup upaa de di diag agno nost stic icee (s (sau au va valo lori ri re rela lati tive ve al alee tari ta rife felo lor); r); ace acest stea ea au la la baza baza co cost stur uril ilee ad adia iace cent ntee pa paci cien enti tilo lorr di dinn fiec fiecar aree gr grup upaa de diag di agno nost stic icee si se po pott imp impor orta ta od odat ataa cu si sist stem emul ul de cl clas asif ific icar aree DR DRG G sau sau po pott fi fi dezv de zvol olta tate te de fie fieca care re ta tara ra;; odat odataa ca calc lcul ulat atee acest acestee co cost stur urii el elee su sunt nt tra trans nsfo forma rmate te in tari ta rife fe si ut util iliz izat atee pe pent ntru ru to toat atee sp spit ital alel elee pa part rtic icip ipan ante te la sc sche hema ma de de fina finant ntar are. e. aloc al ocar area ea bu buge getu tulu luii de dest stin inat at as asis iste tent ntei ei sp spit ital alic ices esti ti ca catr tree sp spit ital ale, e, plec plecan andd de la numa nu maru rull si ti tipu pull pa paci cien enti tilo lorr ex exte tern rnat atii (c (cas asee-mi mixx-ul ul fi fiec ecar arui ui sp spit ital al)) si si li list staa de ta tari rife fe (sau (s au de va valo lori ri re rela lati tive ve)) pen pentr truu fi fiec ecar aree DR DRG. G. •

•

•

 

Pri rinn fi fina nant ntar area ea in si sisste tem m DR DRG, G, sp spit ital alel elee ce vo vorr av avea ea co cosstu turi ri  pentru un anumit DRG mai mari decat tariful stabilit vor pierde resu re surs rsee la ac acea ea ca cate tego gori riee de pac pacie ient nti, i, ia iarr ce cele le cu cos costu turi ri,, pen pentr truu un anum umiit DRG, ma mai mici decat tariful stabi billit vor cas asttiga resurs rsee la acea ac ea ca cate tegor gorie ie de pa paci cient enti. i. •

 

Per tot total, al, spi spital talele ele sun suntt stim stimula ulate te sa pas pastre treze ze cos costur turile ile la un niv nivel el inferi inf erior or tari tarifel felor or pe fie fiecar caree tip de pac pacien ient,t, pent pentru ru a pute puteaa eco econom nomisi isi •

re resu surs rseeiilor si le fo folo losi siea pent pe ntru ru dezv de zvol olta re ate si am amel elio rare rea cali ca lita tati tii i servic ser viciil or..aFinantar Finan tarea prin pri n DRG setare po poate face fac eiora fie retarospec retros pectiv tiv (ram (r ambu burs rsar area ea sp spit ital alul ului ui pe pent ntru ru fi fiec ecar aree tip de de paci pacien entt ex exte tern rnat at), ), fie fie  prospectiv (stabilirea unui buget global avand la baza negocierea nr nr.. si tipu ti pulu luii de pac pacie ient ntii ca care re vor vor fi spit spital aliz izat ati) i).. Ale Alege gere reaa un unei eiaa di dinn aces aceste te moda mo dali lita tati ti de depi pind ndee de mo modu dull in ca care re se dor dores este te im impa parti rtire reaa ri risc scul ului ui fina fi nanc ncia iarr in intr tree fi fina nant ntat ator or si sp spit ital al..

 

In concl concluz uzie ie,, sist sistem emul ul DRG a fos fostt dez dezvol volta tatt in veder vederea ea ev eval alua uari riii rezu re zult ltat atel elor or sp spit itaalu lulu lui, i, dar dar a fost fost pr prel elua uatt si ad adap apta tatt pe pent ntru ru a pu pute teaa fi fo folos losit it si la fi fina nanta ntare reaa sp spit ital alel elor or.. •