MARINARIE 2 INSTALATII NAVALE

INSTALAŢIA DE ANCORARE • Un ansamblu de piese, mecanisme şi dispozitive care servesc la executarea manevrei de ancorare a navei. • ROL: menţinerea navei ce staţionează într-un loc voit, împotriva acţiunii vânturilor, curenţilor, valurilor • Condiţii: – asigurarea navei în locul dorit; – permiterea unei manevre rapide de fundarisire şi virare a ancorelor; – fixarea în siguranţă a ancorelor la post.

INSTALAŢIA DE ANCORARE • PĂRŢI COMPONENTE(in general): – Ancore; – Lanţuri; – Nări; – Dispozitive pentru fixare ancorelor; – Maşina instalaţiei; – Puţul lanţurilor; – Căpăţănile de ancoră.

INSTALATIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE • ANCORE- piese de fier cu unul sau mai multe braţe care muşcând fundul, ţin şi asigură nava cu ajutorul unui lanţ sau al unei parâme. • CONDIŢII: – Uşor de manevrat – Să se înfigă uşor – Să ţină bine – Să se fixeze sigur şi uşor la post

INSTALAŢIA DE ANCORARE • CLASIFICAREA ANCORELOR: – Ancore cu braţe fixe – Ancore cu braţe articulate Fiecare dintre acestea, functie de existenţa traversei pot fi: – Ancore cu traversă – Ancore fără traversă

INSTALAŢIA DE ANCORARE • DIN PUNCT DE VEDERE AL ROLULUI LA BORD: 1-ANCORE PRINCIPALE (la prova) 2-ANCORE SECUNDARE (ancoroade,de curent;lapupa)

INSTALAŢIA DE ANCORARE • TIPURI DE ANCORE: – Ancore Amiralitate – Ancore Patent (HALL) – Ancore de corp mort – Ancore de beton – Ancore ciupercă – Ancore cu patru braţe (ghiare)

INSTALAŢIA DE ANCORARE • TIPURI DE ANCORE: – Ancora Amiralitate (1)

-Ancora HALL(2)

ANCORA HALL

TIPUTI DE ANCORE

INSTALAŢIA DE ANCORARE – Fixarea de fund a ancorei cu brate articulate

ÎNGROPAREA ANCOREI HALL

INSTALAŢIA DE ANCORARE – Ancore cu patru braţe (ghiare)

INSTALAŢIA DE ANCORARE • ANCORE DE CORP MORT

ANCORE DE CORP MORT

INSTALAŢIA DE ANCORARE • ANCORA DE TIP AMIRALITATE – Fus – Braţe – Diamant – Palme – Unghii – Ghiare – Traversă

INSTALAŢIA DE ANCORARE • Ancora patent (tip HALL) – Fus – Braţe – Contrabraţe

INSTALAŢIA DE ANCORARE • LANŢURI-şir lung de inele elipsoidale, fabricate din metal, numite zale şi unite între ele. Lanţurile se caracterizează prin calibru Lanţurile se fabrică din bucăţi indivizibile cu lungimea de 25-27,5 m denumite chei şi prinse între ele prin chei patent de împreunare demontabile – CHEI KENTER

LANŢ COMPUNERE

• 1-partile cheii • 2-cui spintecat • 3-pod

CHEIE CU POD

INSTALAŢIA DE ANCORARE MARCAREA LANŢURILOR -Prin inelare: - Cheia nr. 1 nimic - Cheia 2, un inel de sârmă pe prima za după cheia de împreunare - Cheia 3, două inele de sârmă pe a doua za după cheia de împreunare

- Prin piturare: - Cheia 2, cu alb prima za după cheia de împreunare - Cheia 3, cu alb primele două zale după cheia de împreunare

INSTALAŢIA DE ANCORARE Prin piturarea cu vopsea colorată -

prima cheie cu pitură roşie a doua cheie cu pitură albă a treia cheie cu pitură albastră a patra cheie cu pitură alb roşie a cincea cheie cu pitură alb albă a şasea cheie cu pitură albastră

MARCAREA LANŢULUI

INSTALAŢIA DE ANCORARE • NĂRI-deschideri în punte şi bordaj prin care trece lanţul şi în care stau la post ancorele fără traversă • NĂRILE INSTALAŢIEI: – Nara ancorei: - nara de bordaj - tunelul cu dispozitiv de spălare - nara de punte - Nara puţului : - nara de punte - tunel de ghidare al lanţului - nara de puţ

ECHIPAMENTE DE PUNTE

INSTALAŢIA DE ANCORARE - DISPOZITIVE DE FIXARE A LANŢURILOR- mecanisme de siguranţă dispuse între nara de ancoră şi maşina instalaţiei. - Din această categorie fac parte: - STOPELE - BOTURILE

STOPE CU CALCII ACTIONATE CU O PIRGHIE(A) STOPE CU SURUB ACTIONATE CU AJUTORUL UNUI AX FILETAT

INSTALAŢIA DE ANCORARE I

- STOPELE: sunt fixate solid în punte fiind dispozitive de blocare a lanţului faţă de corpul navei în situaţii de marş sau ancorare - Pot fi: - Cu falcele - Cu manetă - Cu călcâi

INSTALAŢIA DE ANCORARE - BOTURILE – bucăţi de lanţ fixate cu un capătîn punte iar la celălalt capăt au un cioc de papagal sau o ghiară de drac.

BOLT CU CIOC DE PAPAGAL(a) BOLT CU GHEARA DE DRAC(b)

ECHIPAMENTE DE CONECTARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE - MAŞINA INSTALAŢIEI: - Cabestane - Vinciuri

- Cabestanul=maşina de forţă sub forma unui mosor care se roteşte în jurul unui ax vertical. La marea majoritate a navelor comerciale se foloseşte la manevra pupa şi de asemenea este des folosit la bordul navelor militare dat fiind faptul că ocupă un spaţiu mic.

INSTALAŢIA DE ANCORARE - MECANISMUL DE LANSARE SI VIRARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE - Cabestanul părţi componente: - Ax vertical - Clopot - Pălărie - Castanete - Barbotin - Stea de cuplare - Volanul - Frâna - Controlerul

CABESTAN

CABESTAN ÎN INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE - Vinciul -maşina de forţă cu ax orizontal compus din: -

Ax orizontal Barbotine Tamburi Stea de cuplare Frâna Controlerul

VINCI ELECTRIC

INSTALAŢIA DE ANCORARE - PUŢUL LANŢULUI-compartiment dispus sub teuga în spatele vinciului în care se depozitează lanţurile. Căptuşit cu lemn, are grătar la partea inferioară. Capătul lanţului se fixează de un perete al puţului cu o cheie cioc de papagal - CĂPĂŢÂNILE DE ANCORĂ-folosite când nava ancorează într-o radă deschisă şi există riscul pierderii ancorei. Se leagă de diamant cu o saulă denumită GRIPIE.

INSTALAŢIA DE ANCORARE SCHEMA BLOC

INSTALAŢIA DE ACOSTARE LEGARE -

Un ansamlu de mecanisme şi dispozitve cu ajutorul cărora se asigură legarea navei în locul voit într-o poziţie aleasă.

PĂRŢI COMPONENTE a. piese pentru fixarea parâmelor b. piese pentru dirijarea parâmelor c. piese pentru fixarea parâmelor până la luarea voltei d. maşina instalaţiei e. parâme f. materiale ajutătoare

ACOSTAREA NAVELOR LA CHEURI AMENAJATE CU BORDUL(LATERAL) 1-9—LONGITUDINALE BABORD PROVA ŞI PUPA 2-8—LONGITUDINALE TRIBORD PROVA ŞI PUPA 3-5-7-PARIME TRAVERS PUPA CENTRU ŞI PROVA 4-6-SPRINGURI PROVA ŞI PUPA

ACOSTARE CU PUPA (TRANSVERSAL) 1-2 –LONGITUDINALE PUPA 3-PARIMA PUPA CENTRU 4-LANT DE ANCORA

INSTALAŢIA DE ACOSTARE LEGARE -

LEGĂTURILE NAVEI CÂND NAVA ESTE ACOSTATĂ CU PUPA LA CHEU: - Mustaţă tribord(dacă pleacă din prova Td.). - Mustaţă babord(dacă pleacă din prova Bd.). - Parâma pupa.

INSTALATIA DE LEGARE PENTRU O NAVĂ DE MĂRFURI GENERALE •

1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

INSTALAŢIA DE LEGARE PENTRU UN PASAGER FLUVIAL •

1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI

AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

INSTALATIA DE LEGARE PENTRU UN REMORCHER INPINGATOR 1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

ECHILIBRU DINAMIC AL NAVEI LEGATE

LEGĂTURILE NAVEI ŞI EFECTUL LOR • • • • • • • •

PARÎMA DE ETRAVĂ-DEPLASEAZĂ NAVA PARALER CU CHEUL ÎNAINTE. PARÎMA PROVA-APROPIE PROVA ŞI DEPÎRTEAZĂ PUPA. PARÎMA TRAVERS PROVA-APROPIE PROVA MULT ŞI ÎNDEPĂRTEAZĂ PUPA. SPRINGUL PROVA-DEPLASAREA NAVEI ÎNAPOI. SPRINGUL PUPA-DEPLASAREA NAVEI ÎNAINTE. PARÎMA TRAVERS PUPA-APROPIE PUPA MULT ŞI ÎNDEPĂRTEAZĂ PROVA. PARÎMA PUPA-DEPĂRTEAZĂ PROVA ŞI APROPIE PUPA. PARÎMA DE ETAMBOU-DEPLASEAZĂ NAVA PARALER CU CHEUL ÎNAPOI.

ECHILIBRU DINAMIC AL NAVEI LEGATE • ÎN C. ACTIONEAZĂ REZULTANTA Fe. • NAVA ESTE LEGATĂ CU DOUĂ PARÎME LONGITUDINALE PROVA ŞI PUPA. • PARÎMELE PĂRĂSESC CORPUL NAVEI PRIN NĂRILE DE PARAPET A ŞI B.

• SÎNT ÎNCLINATE FAŢĂ DE PLANUL DIAMETRAL CU UNGHIURILE BETA 1 ŞI 2. • SÎNT FIXATE LA CHEU DE BINTELE A* ŞI B*. • SUB INFLUENŢA FORŢEI Fe ÎN PARÎMA LONGITUDINALĂ PUPA SCADE,IAR ÎN PARÎMA LONGITUDINALĂ PROVA APARE TENSIUNEA To.

ECHILIBRU DINAMIC AL NAVEI LEGATE • To=Fe COS ALFA REZ/COS BETA 2 • ASUPRA NAVEI ACŢIONEAZĂ ÎN SENS TRANSVERSAL FORŢA N DE APROPIERE DE CHEU N=ToSIN BETA2-FeSINALFA REZ • BALOANELE DE ACOSTARE DIN D ŞI E SÎNT APĂSATE CU FORŢELE R1 ŞI R2

ELEMENTE COSTRUCTIVE • PARÎME DE LEGARE. • STOPE DE PARÎMĂ. • BABALE.

STOPE DE PARÎMĂ 1-CHEIE DREAPTA DE IMPREUNARE;2-ZA INTARITA;3-ZA CU PUNTE;4-ZA TRIUNGHIULARA;5-CORPUL STOPEI;6-FALCILE STOPEI;7-MANIVELA;8-BRAT ARTICULAT

BABALE a-babale în cruce turnată;b-babale în cruce sudate;c-baba cu o coloană în cruce sudată;d-baba simplă turnată;e-baba simplă sudată;f-baba simplă sudată încastrată;1-postament;2-coloană;3-umăr pentru limitarea superioară a infăşurării

BABALE

LUAREA VOLTEI LA O BABA CU DOUĂ COLOANE

LEGAREA UNEI PARÎME LA O BABA CU O SINGURĂ COLOANĂ SIMPLĂ SAU ÎN CRUCE

LUARE VOLTEI LA O BABA CU O SINGURĂ COLOANĂ

LUAREA VOLTEI LA O BABA CU O SINGURĂ COLOANĂ

MATISEALĂ

MATISEALĂ

MATISEALĂ

TIPURI DE DISPOZITIVE PENTRU DIRIJAREA PARIMELOR

TIPURI DE CHEI FIXE

RODANŢE

TIPURI DE CÎRLIGE

TIPURI DE ÎNTINZĂTOARE

ÎNTINZĂTOARE DE PARÎMĂ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ Un ansamlu de mecanisme şi dispozitve cu ajutorul cărora se execută remorcajul • REMORCAJ=manevră executată de o navă pentru deplasarea altei nave • REMORCHER=nava care tractează • NAVA REMORCATĂ= nava tractată • CONVOI=ansamblu format din remorcher şi nava remorcată

INSTALAŢIA DE REMORCAJ CERINŢE ALE INSTALAŢIEI:

• – –

– – – –

Instalaţia să fie sigură, să reziste şocurilor la care este supusă în exploatare, să evite uzurile şi avariile; Dispunerea părţilor componente să corespundă cerinţelor de remorcaj dar să fie şi în strânsă legătură cu instalaţiile de ancorare şi legare acostare Să asigure trecerea parâmei de remorcaj de la o navă la alta Să asigure modificarea lungimii parâmei Să asigure condiţiile pentru realizarea oricărui tip de remorcaj Să evite muncile periculoase şi grele pentru echipaj.

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA • 1-OCHEŢI(2) • 2-PARÎMĂ LABĂ DE GÎSCĂ • 4-CÎRLIG CIOC DE PAPAGAL • 3-CHEIE DE ÎNPREUNARE • 5-PARÎMĂ DE REMORCAJ • 6-PARÎMĂ DE REMORCAJ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA

PUPA PREGĂTITĂ PENTRU REMORCAJ

INSTALATIA DE REMORCAJ PENTRU UN REMORCHER INPINGATOR 1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA PENTRU PENTRU NAVE NEPROPULSATE • 1-REMORCĂ • 2-BINTE DE REMORCAJ • 3-NARĂ • 4-LABĂ DE GÎSCĂ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ • TIPURI DE REMORCAJ a. În siaj(nava remorcată în pupa remorcherului) b. La ureche(nava remorcher şi cea remorcată bord în bord) c. Prin împingere(nava remorcher legată rigid în pupa navei remorcate)

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

REMORCAJ PRIN ÎNCINGERE

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

INSTALAŢIA DE SALVARE • Instalaţiile şi echipamentele de salvare reprezintă totalitatea mijloacelor de la bord cu ajutorul cărora echipajul se poate salva în caz fortuit. • Sunt prevăzute în Convenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare – SOLAS.

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Centura de salvare • se leagă în jurul pieptului, prin flotabilitatea sa asigură plutirea corpului • confecţionată din plută, material plastic expandat învelit în pânză • prevăzută cu bretele de legare şi buzunare pentru fluier, baterie şi bec

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Vesta de salvare • confecţionată din cauciuc, fără mâneci, cu pereţi dublii care se umflă de către purtător printr-un tub de cauciuc prevăzut cu dop de astupare • se fixează de corp cu cordoane de piele sau cauciuc • la ceafă au o formă de pernă pentru menţinerea capului deasupra apei • se păstrează în cabina fiecărui membru de echipaj, în loc special, marcat cu un semn fosforescent

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE • • • • • • • •

formă circulară, diametrul de 40-80 cm capabil să menţină la suprafaţa apei 1-4 persoane culoare portocalie cu benzi fosforescente confecţionat din plută învelită în pânză sau din plastic de marginile colacului este fixată o saulă în ghirlandă – „ţin-te bine” numărul colacilor de la bord depinde de lungimea navei 4 colaci trebuie să fie dotaţi cu lumină cu auto aprindere 2 colaci (incluşi în cei 4) trebuie să fie dotaţi cu semnal fumigen cu declanşare automată / în borduri la comanda de navigaţie

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE • Costumul termoizolant • costum tip combinezon cu cagulă confecţionată din cauciuc special / neopren pentru protecţia celui din apă • culoare roşie, cu benzi fosforescente pe faţă şi spate • la folosire, intră apa între costum şi corpul uman se încălzeşte de la căldura corpului şi rămâne acolo protejând omul de hipotermie • prin flotabilitatea sa asigură menţinerea la suprafaţă a corpului uman

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE • Pluta de salvare rigidă • flotor etanş din metal sau plastic împărţit în compartimente etanşe • la mijlocul flotorului se află o platformă deasupra apei pentru protecţia ocupanţilor • orice plută are o capacitate de încărcare pentru oameni şi materiale • pluta se fixează la bordul navei gata de lansare • folosite la navele mici

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Pluta de salvare pneumatică • confecţionate din pânză cauciucată cu camere de flotabilitate umplute cu aer sub presiune de la o butelie specială • la bordul navei stau pliate într-un container special de formă alungită amplasat pe un suport special aşezat lângă bordul navei gata de lansare • construite in aşa fel încât să poată fi aruncate de la o înălţime de 18 metri şi să plutească 30 zile • capacitate de 12 – 18 persoane • din container, printr-un orificiu iese saula (fixată de balustradă) care prin acţionare dă drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Folosirea plutei: • manual, prin aruncarea plutei peste bord, saula prinsă de balustradă acţionează butelia şi umflă pluta • automat, la scufundarea navei, pluta datorită flotabilităţii se desprinde din suport (printr-un mecanism hidrostatic) saula se întinde şi acţionează butelia de aer comprimat

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE ECHIPAMENTUL BĂRCILOR DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE -BARCĂ GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE BARCĂ GONFLABILĂ CU FUNDUL SEMIRIGID

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE BARCĂ GONFLABILĂ CU FUNDUL SEMIRIGID

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE POZIŢIA CORECTĂ A MOTORULUI LA BARCĂ GONFLABILĂ

-PRINDEREA COR INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE ECTĂ A MOTORULUI LA BARCĂ GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR Are drept rol lansarea la apă şi ridicarea la bord a ambarcaţiunilor • PĂRŢI COMPONENTE: a. b. c. d.

Piese pentru dirijarea parâmelor Dispozitive pentru fixarea ambarcaţiunilor Maşina instalaţiei Gruie sau bigi: •

Gruiele pot fi: – – – – –

Simple Duble Rotative Gravitaţionale Pe plan înclinat

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR Are drept rol lansarea la apă şi ridicarea la bord a ambarcaţiunilor • PĂRŢI COMPONENTE: a. b. c. d.

Piese pentru dirijarea parâmelor Dispozitive pentru fixarea ambarcaţiunilor Maşina instalaţiei Gruie sau bigi: •

Gruiele pot fi: – – – – –

Simple Duble Rotative Gravitaţionale Pe plan înclinat

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR- LANSAREA LA APĂ A BARCII GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR-PRINDEREA CORECTĂ A BARCII ÎN GRUI

INSTALAŢIA DE GUVERNARE Un ansamlu de piese, mecanisme şi dispozitve care servesc la luarea şi păstrarea drumului dorit dar şi pentru executarea diferitelor manevre pe mare largă şi în porturi Instalaţia poate fi: • •

Cu servomotor Fără servomotor

INSTALAŢIA DE GUVERNARE •

PĂRŢI COMPONENTE – – – – – – – –

Timonă Transmisii de la timonă la servomotor Maşina instalaţiei (servomotor) Transmisii de la servomotor la cârmă Echea Cârma Axiometre Sistem de rezervă de guvernare

INSTALAŢIA DE GUVERNARE •

TIMONĂ-piesa de forma unei roţi din lemn sau metal de diferite diametre sau sub formă de manşă sau manetă care are contacte electrice Ea are rolul de a transmite mişcările şi de a pune în mişcare întreaga instalaţie. – Se găseşte în comanda principală şi de rezervă. – Instrumentul de la care începe guvernarea.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE • TIMONA 1-bandă de alamă 2-bonet de alamă • AXIOMETRE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TIMONERIE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE-TIMONĂ

INSTALAŢIA DE GUVERNAREPILOT AUTOMAT

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TRANSMISILE DIRECTE DE LA TIMONĂ LA CÎRMĂ • • • •

1-TAMBUR 2-TROŢE 3-RAIURI 4-ECHE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE –

TRANSMISII DE LA SERVOMOTOR LA CÂRMĂ •

mecanice – – –

• •

–

Prin trote Prin tije Sistemul şurubului fără sfârşit

Electrice Hidraulice

ECHEA- are ca rol mişcarea axului cârmei după comenzile primite de la timonă • • •

Echea dreaptă Echea sector simplu Echea cu sector dinţat

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TRANSMISILE DE LA SERVOMOTOR LA CÎRMĂ TRANSMISIA CU SECTOR DINŢAT 1-ECHE 2-SECTOR DINŢAT 3-PINION 4-ARCE AMORTIZOARE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TRANSMISILE DE LA SERVOMOTOR LA CÎRMĂ

TRANSMISIA CU ŞURUB FĂRĂ SFÎRŞIT 1-AX 2-FILET 3-PIESE ALUNECĂTOARE(manşoane filetate) 4-GLISIERE(pivoţi călăuză) 5-TIJE 6-ECHE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TRANSMISILE DE LA TIMONĂ LA SERVOMOTOR

INSTALAŢIA DE GUVERNARE • TRANSMISII LA SERVOMOTOR-DE LA TIMONĂ – MECANICE-sub forma de axe cu roţi elicoidale şi legături clasice – ELECTRICE-conductori electrici bine izolaţi ce trec pe punte sau pe sub punte şi sunt în circuit dubleu

INSTALAŢIA DE GUVERNARE – MAŞINA INSTALAŢIEI (SERVOMOTORUL) are rolul de a amplifica impulsurile primite de la timonă şi de a le trimite la cârmă. – MAŞINA INSTALAŢIEI poate fi: – Cu vapori – De tip electromotor reversibil – De tip electropompă

– De regulă aceasta este instalată într-un compartiment aflat în apropierea cârmei

INSTALAŢIA DE GUVERNARE –

ECHEA- are ca rol mişcarea axului cârmei după comenzile primite de la timonă • Echea dreaptă • Echea sector simplu • Echea cu sector dinţat

INSTALAŢIA DE GUVERNARE –

CÂRMA-piesa fixată la pupa navei care stă în apă, fiind organul activ al instalaţiei asupra căreia se exercită presiunea apei. – – – – – –

Pana cârmei (safran)(5) Ramă metalică(4) Axul cârmei (2) Etambreu(1) Ţîţîni(6) Picior(3)

INSTALAŢIA DE GUVERNARE – Cârmele se pot clasifica: a. După modul de fixare pe ax 1.Necompensată 2.Semicompensată 3.Compensată 1

2

3

INSTALAŢIA DE GUVERNARE b. După modul de fixare pe corpul navei • • •

Articulate pe etambou Sprijinite pe talpă în caprodină Suspendate

c. După modul de construcţie • • • •

Forma plană Cu profil hidrodinamic Tip fluvial Cârma difuză

d. După conturul safranului • • •

Dreptunghiulare Trapezoidale Alte forme

INSTALAŢIA DE GUVERNARE CÂRME(exemplu) a-cîrmă dreptunghiulară necompensată b-cîrmă dreptunghiulară compensată c-cîrmă semisuspendată semicompensată d-cîrmă suspendată compensată e-cîrmă semisuspendată semicompensată cu formă combinat trapezoizală

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE AXIOMETRE-aparate mecanice sau electrice care permit în orice moment să se cunoască unghiul pe care îl face pana cârmei cu axul longitudinal al navei DISPOZITIVE DE ACŢIONARE MANUALĂ ASUPRA CÂRMEI • • •

Sistemul de comandă de rezervă Sistemul de comandă cu palancuri Sistemul de comandă cu cabestanul

INSTALAŢIA DE GUVERNARE •

SCHEMA BLOC INSTALAŢIE DE GUVERNARE ÎN CIRCUIT DESCHIS

INSTALAŢIA DE GUVERNARE • SCHEMA BLOC INSTALAŢIE DE GUVERNARE ÎN CIRCUIT ÎNCHIS

INSTALAŢIA DE GUVERNARE ACŢIONARE INSTALAŢIEI DE GUVERNARE •

EFECTUL CÎRMEI CAUZAT DE PRESIUNEA STATICĂ (DEPINDE DE ADÎNCIME ŞI ESTE UNIFORMĂ PE AMBELE FEŢE ALE CÎRMEI,NU INFLUENŢEAZĂ INDIFERENT DE POZIŢIA CÎRMEI) PRESIUNEA DINAMICĂ (IA NASTERE CÎND NAVA ESTE ÎN MIŞCARE ŞI PANA CÎRMEI ESTE ÎNCLINATĂ.ÎN ACEST CAZ PEO PARTE AVEM SUPRAPRESIUNE IAR PE CEALALTĂ O PRESIUNE MAI MICĂ.ACEASTĂ DIFERENŢĂ DE PRESIUNEDĂ NAŞTERE UNEI FORŢE R CARE REPREZINTĂ REZULTATA PRESIUNII NORMALE A LICHIDULUI ASUPRA SAFRANULUI-REZISTENŢA CÎRMEI-DETERMINĂ EFECTUL CÎRMEI

INSTALAŢIA DE GUVERNARE ACŢIONARE INSTALAŢIEI DE GUVERNARE • R acţionează ca forţă utilă şi generează efectul cîrmei prin componenta longitudinală-r şi componenta transversală- R*

INSTALAŢIA DE GUVERNARE ACŢIONARE INSTALAŢIEI DE GUVERNARE • r-măreşte rezistenţa la înaintare+reduce viteza(acîionează în sensulşi pe direcţia filoanelor de apă). • R*-are efect de giraţie,ea abate pupa navei în bordul opus în care s-a pus cîrma.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE GUVERNARE NAVEI • Timonier-guvernarea navei • Ordinele pe care le execută se referă la drumul compas sau la un aliniament pe care timonierul trbuie să guverneze nava,atunci cînd se navigă în drum drept şi la poziţia cîrmei atunci cînd se execută diferite manevre cu nava(acostare ,ancoraj e.t.c.)

INSTALAŢIA DE GUVERNARE GUVERNARE NAVEI – Guvernarea navei la compas se realizează venind cu timona tot timul după roză,cu unghiuri mici de cîrmă-cum începe roza să se rotească se roteşte şi timona în acelaşi sens. - Guvernarea pe un aliniament sau obiect vizibilfoloseşte următorii indicia- în locul linei de credinţă –bastonulprova. b-în locul rozei compasului-obiectul. Pe timpul guvernării timonierul menţine bastonul pe obiect.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE GUVERNARE NAVEI • Comenzi cu indicarea precisă a sensului şi unghiului de cîrmă. EXEMPLU CÎRMA DREAPTA 7 PUNCTE • Comenzi cu indicarea sensului,fără indicarea unghiului de cîrmă. EXEMPLU CĂRMA DREAPTA LA DRUM 20 DE GRADE • Comenzi fără indicareasensului şi unghiului de cîrmă. EXEMPLU GUVERNEAZĂ PE ALINIAMENTUL FARULUI

INSTALAŢIA DE GUVERNARE PREGĂTIRE • SE VERIFICĂ TRASEUL CÎRMĂ – SERVOMOTOR. • SE VERIFICĂ MAŞINA CÎRMEI. • SE PUNE CÎRMA ÎN ZERO ŞI SE VERIFICĂ INDICAŢIA AXIOMETRULUI. • SE MIŞCĂ CÎRMA ŞI SE OBSERVĂ DACĂ SERVOMOTORUL ACŢIONEAZĂ ŞI AZIOMETRUL INDICĂ CORECT.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE PREGĂTIRE • SE MANEVREAZĂ TIMONA LA POZIŢIA CÎRMA BANDA URMĂRINDUSE DACĂ MIŞCAREA CÎRMEI SE FACE UŞOR. • SE MANEVREAZĂ TIMONA DIN POZIŢIA BANDĂ ÎNTR-UN BORD ÎN POZIŢIA BANDĂ ÎN CELĂLALT BORD-SE MĂSOARĂDURATA TRCERII CÎRMEI DINTR-UN BORD ÎN ALTUL.

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-DISPOZITIVE DE GUVERNARE ÎN PROVA 1. -ELECTROMOTOR 2. -AX 3. -CILINDRU CU POMPA REVERSIBILĂ 4. TUBULATURI ORIENTATE TRANSVERSAL

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-DISPOZITIVE DE GUVERNARE ÎN PROVA

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-CÎRME ACTIVE 1-CHILĂ PRELUGITĂ 2-DUZĂ 3-NERVURI ALUNGITĂ 4-STABILIZATOR

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE Ansamblu de sisteme mecanice care au ca scop învingerea forţelor gravitaţionale, în prezenţa frecărilor, în vederea deplasării pe verticală sau orizontală a unei greutăţi. La bordul navelor se folosesc două tipuri de instalaţii de încărcare: •

Cu bigi navale: – Uşoare – Grele

•

Cu cranice

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CONDIŢII:

• • • • •

Să asigure productivitatea şi suprafaţa mare de deservire Gabarit şi greutate mică a poziţii coborâte ale centrului de greutate Intervenţia muncii manuale să fie limitată Timp de pregătire pentru punerea în funcţiune şi amarare de marş să fie minim Să permită funcţionarea în condiţii simultane de asietă şi bandă de 5 grade sau mai mult

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI • Biga navală • Procesul de manipulare a mărfurilor generale la încărcarea navei comportă o serie de operaţii dintre care enumerăm: formarea coţadei pe cheu sau în depozit, aducerea coţadei sub cârligul de încărcare transport pe orizontală -, prinderea în cârligul de încărcare – sarcina -, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig, de la cheu până deasupra gurii de magazie, coborârea în magazie, desfacerea coţadei din cârlig, stivuirea mărfurilor pe locul destinat din magazie. • Din operaţiile amintite, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig până deasupra gurii de magazie şi coborârea în magazie se execută cu bigile navei. Bigile sunt dispuse la bord în imediata apropiere a hambarelor navei şi pot lucra independent sau cuplate două câte două.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI PĂRŢI COMPONENTE • • •

Coloana bigii Biga propriu-zisă Greementul bigii – Balansina – Braţele bigii

• •

Palancul de sarcină Mecanismele de manevră

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI • Greementul (manevre curente) bigii este format dintr-o serie de manevre destinate să asigure manevra bigii în plan vertical sau orizontal şi totodată să fixeze biga şi să o susţină în poziţie de lucru.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI •

• •

Palancul de sarcină (cargo whip/hook) – este destinat manevrei greutăţilor. Macaraua superioară a palancului de sarcină se prinde de armătura capătului superior al bigii. Capătul trăgător al palancului de sarcină iese prin macaraua superioară sau prin cea inferioară, după modul de funcţionare al palancului, şi este dirijat prin pasticile de ghidare la tamburul vinciului de marfă. Sub macaraua inferioară a palancului de sarcină se agaţă „prinde” cârligul de sarcină sau ganciul bigii. Sârma ce participă se numeşte sârma de încărcare. (vezi figura) ( Palanc = corp/două plăci laterale/lemn, rai(rolă de tablă), zbir (sistem) de fixare). (Macara = scripete complex)

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI •

Mecanismele de manevră – sunt constituite din troliile balansinelor şi vinciurilor de marfă, destinate a manevra curenţii trăgători ai palancurilor balansinei, gaiurilor şi palancului de sarcină. Troliile balansinelor sunt instalate la baza coloanelor de susţinere a bigilor şi pot fi acţionate independent sau de către vinciurile de marfă prin intermediul unui cablu de transmisie. Sunt prevăzute dispozitive cu clichet pentru evitarea desfăşurării cablului în cazul decuplării vinciului sau deconectarea curentului electric. Pe tamburul troliului, capătul trăgător al balansinei trebuie să aibă înfăşurate minimum 3 spire de cablu în poziţie de lucru, la unghiul maxim de înclinare.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI •

Vinciurile de marfă – pot fi acţionate cu abur, electric sau hidraulic şi au rolul de a manevra palancul de sarcină prin intermediul capătului trăgător înfăşurat pe tamburul vinciului. Vinciul de marfă are şi tambur pentru parâme la fiecare capăt al axului pentru diferite manevre la bord, inclusiv pentru manevrarea navei. Vinciurile electrice au frână de mână sau de picior, folosite mai ales pentru reglarea vitezei de ridicare sau de coborâre a greutăţilor şi pentru stopare. De asemenea, aceste vinciuri dispun de o frână automată pentru oprirea manevrei în cazul întreruperii curentului din cauza unei defecţiuni.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

Folosirea unei singure bigi (single boom):

Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi în telefon (union purchase):

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI BIGA UŞOARĂ

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI CALITĂŢILE DE LUCRU ALE BIGII • • •

Bătaia bigii (raza de acţiune) Unghiul de înclinare al bigii Suprafaţa de deservire a bigii

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI FUNCŢIONARE: • • • • • •

Se verifică curenţii şi palancurile Se virează balansina Manevra braţelor (gaiuri şi contragaiuri) Filarea curentului de sarcină Se virează curentul palancului de sarcină Manevra braţelor (gaiuri şi contragaiuri)

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI LUCRUL ÎN TELEFON

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD) •

•

Au apărut ca o necesitate a staţionării navelor pentru o perioada cât mai scurtă sub operaţiuni de încărcare/descărcare PĂRŢI COMPONENTE: – – – –

Braţul macaralei Roata pinion Postament Coloana de susţinere

- mecanism de rotire - vinci de sarcină - vinci de balansină - post de comandă

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD)

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD) • Coloana, care are rolul de suport, este prevăzută la partea superioară cu raiurile palancului de sarcină şi de balansină.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD)

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD) • Cranicele instalate în planul diametral • Sistemul cranicelor mobile în sens longitudinal • Sistemul cranicelor mobile în sens transversal

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD)

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE (MACARALE DE BORD) •

AVANTAJE FAŢĂ DE BIGI – – – – – –

•

Posibilitate superioară de intervenţie directă Productivitate mare Stare permanentă de pregătire pentru lucru Efectuare sumultană a trei mişcări Vizibilitate sporită Posibilitatea operării cu graifer

DEZAVANTAJE: – – –

Cost iniţial mare Necesitate personal calificat Sensibilitate a braţului

INSTALAŢIA DE PROPULSIE Ansamblu de piese, mecanisme şi dispozitive cu ajutorul cărora este realizată deplasarea navei prin apă în scopul îndeplinirii misiunii pentru care a fost construită. PĂRŢI COMPONENTE: – MAŞINI • •

PRINCIPALE AUXILIARE

– LINII DE ARBORI – PROPULSOARE

INSTALAŢIA DE PROPULSI- MAŞINI PRINCIPALE ŞI AUXILIARE • Maşina reprezintă instalaţia ce produce energia mecanică necesară deplasării navei. • După instalaţia de propulsie, maşina navală sau instalaţia de forţă a navei se clasifică în: a)Instalaţia de propulsie cu gaze:

– motoare cu ardere internă – cu turbine cu gaze – combinate

b) Instalaţia de propulsie cu vapori: – – – –

cu turbine cu maşini alternative combinate cu turbine cu abur ce utilizează energia atomică

INSTALAŢIA DE PROPULSIE INSTALAŢIA DE FORŢĂ: maşina principală sau motoarele auxiliare care au rolul de a realiza transformarea energiei combustibilului folosit în energia mecanică, electrică sau hidraulică necesară deplasării navei. Instalaţiile de forţă navală se pot clasifica după natura fluidului motor: – Instalaţii de propulsie cu vapori – Instalaţii de propulsie cu gaze

INSTALAŢIA DE PROPULSIE •

Instalaţii de propulsie cu vapori: – – – –

•

Cu turbine Cu maşini alternative Combinate Cu turbine cu aburi

Instalaţii de propulsie cu gaze: – Cu motoare cu ardere internă – Cu turbine cu gaze – Combinate

INSTALAŢIA DE PROPULSIE Instalaţii de propulsie cu turbine foloseşte un agent termic (abur sau gaze) Turbinele cu aburi : •

– Căldarea – Turbina propriu-zisă • •

Parte fix (stator) Parte mobilă (rotor cu palete)

– Reductorul – condensatorul

INSTALAŢIA DE PROPULSIE •

Turbinele cu aburi : – – – –

Camera de ardere Turbina Reductorul Compresorul

INSTALAŢIA DE PROPULSIE Instalaţia de propulsie cu motoare cu ardere internă: motoare termice în interiorul cărora se realizează transformarea energiei gazelor în energia mecanică Motoarele cu ardere internă se compun din: – Organe fixe (placă de bază, carterul, blocul cilindrilor şi chiuloasă); – Organe mobile (pistonul, biela şi arborele cotit)

INSTALAŢIA DE PROPULSIE Clasificarea motoarelor cu ardere internă: – După ciclul motor • •

Motoare în patru timpi Motoare în doi timpi

- După modul în care se realizează amestecul Carburant: -

Cu formarea amestecului în afara cilindrilor Cu formarea amestecului în interior prin injectarea combustibilului în aerul comprimat din interiorul cilindrilor

INSTALAŢIA DE PROPULSIE –

După felul aprinderii: • •

–

După modul de aşezare al cilindrilor: • •

–

În linie În V,W,U

După sensul de rotaţie: • •

–

Motoare cu aprindere prin scânteie Motoare cu autoaprindere (diesel)

reversibile Ireversibile

După numărul de rotaţii: • • •

Lente (100-150 rot/min); semirapide (350-500 rot/min); rapide (1000-1500 rot/min);

INSTALAŢIA DE PROPULSIE DEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII –

– –

Maşini auxiliare – maşini care asigură funcţionarea maşinilor principale, alimentarea navelor cu energie electrică şi alte feluri de energie, precum şi funcţionarea sistemelor şi instalaţiilor supuse supravegherii R.N.R. Maşini principale – sunt maşinile care antrenează propulsoarele navei. Compartimentul maşini – încăpere în care se găsesc maşinile principale, iar pe navele cu instalaţie de propulsie electrică şi generatoarele principale

INSTALAŢIA DE PROPULSIE DEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII – –

–

–

Comandă de la distanţă – posibilitatea de a schimba de la distanţă turaţia şi sensul de rotaţie, precum şi pornirea şi oprirea maşinilor. Post de comandă local – locul prevăzut cu organe de comandă, aparate de măsură şi control, dacă este necesar şi mijloace de comunicaţie destinate comenzii. Acest post este amplasat fie în apropierea maşinii respective, fie este montat direct pe aceasta. Post de comandă comun – post utilat cu a.m.c., dispozitive de alarmă în caz de avarii, cu mijloace de comunicaţii în scopul comenzii concomitente a două sau mai multe maşini principale. Post de comandă central – post în care se află dispozitivele de telecomandă ale maşinilor principale şi auxiliare, ale elicelor cu pas reglabil, ale propulsoarelor cu palete (VOITH – SCHNEIDER), precum şi a.m.c., mijloacele de comunicaţie şi aparatura de semnalizare preventivă a avariilor.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE PUTEREA MAŞINILOR PRINCIPALE – La navele flotei tehnice cu zonă de navigaţie nelimitată şi zonă de navigaţie limitată „1”, puterea maşinilor principale trebuie să asigure navei o viteză de marş (economică) de cel puţin 7 Nd. – Pentru o bună manevrabilitate a navei, în condiţii normale de exploatare, maşinile principale trebuie să asigure posibilitatea marşului „ÎNAPOI”. – Instalaţia principală de propulsie trebuie să poată menţine, în marş liber înapoi, cel puţin 70% din turaţia de calcul la marş înainte pentru un interval de cel puţin 30 minute. – La instalaţiile principale de propulsie cu transmisii reversibile, elice cu pas reglabil sau la instalaţiile electrice de propulsie, mersul înapoi nu trebuie să ducă la supraîncărcarea maşinilor principale.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE CONDIŢII DE MEDIU PENTRU FUNCŢIONARE • Înclinări: – – – –

bandă permanentă (canarisire) în orice bord până la 15grade; asietă de durată ….. 5grade; ruliu…… +/- 22,5grade cu perioada 7-9 secunde; tangaj …. +/- 7,5grade

• Temperaturi: – aer: compartimente închise 0gradeC - + 45gradeC; – apă: mediul de răcire apă de mare + 32gradeC;

• Zgomot: – compartimentul maşini cu supraveghere continuă: nivel zgomot maxim 90 dB; – cameră comandă maşini: nivel zgomot maxim 75 dB; – ateliere: nivel zgomot maxim 85 dB;

INSTALAŢIA DE PROPULSIE DISPOZITIVE DE COMANDĂ • Amplasarea dispozitivelor de pornire şi inversare a sensului de marş trebuie să asigure posibilitatea pornirii şi inversării fiecărei maşini de către un singur om. • Sensul de deplasare a manetelor şi a roţilor de comandă trebuie să fie marcat prin săgeţi şi inscripţii indicatoare. • Telegraful din compartimentul maşini trebuie să fie prevăzut cu sistem de blocare pentru a se exclude posibilitatea funcţionării în sens diferit de cel prescris.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE POSTURI DE COMANDĂ • La instalaţiile constând din două sau mai multe maşini principale care acţionează aceeaşi linie de arbori, trebuie să se prevadă un post de comandă comun. • Telecomanda maşinilor principale şi a propulsoarelor trebuie efectuată numai de la un singur post de comandă. • Telecomanda maşinilor principale de la COMANDA DE NAVIGAŢIE trebuie să fie realizată, de regulă, printr-un singur element de comandă (pârghie, roată, maneta telegrafului). • Postul central de comandă şi posturile locale de comandă ale maşinilor principale trebuie să fie echipate cu un indicator care să arate regimul de lucru al maşinilor principale cerut de la puntea de comandă

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE MIJLOACE DE COMUNICARE • DOUĂ MIJLOACE DE COMUNICARE INDEPENDENTĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIE POSTURI DE COMANDĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIE LINIILE DE ARBORI • •

• • • •

Linia axială (de arbori) transmite energia mecanică de la maşină la propulsor. Liniile de arbori cuprind: • Arborele de împingere • Arborele intermediar • Arborele portelice Bucşa de protecţie a arborilor portelice trebuie confecţionată din aliaje cu o rezistenţă mare la coroziune în apa de mare. Se recomandă folosirea unor bucşe de protecţie continue pe toată lungimea arborelui portelice. * TUBUL ETAMBOU – tub metalic prin care arborele elicei iese din bordaj. La perete pupa este etanşat cu o presetupă*. * PRESETUPĂ – garnitură de etanşare a corpului navei în locul în care iese fie axul cârmei, fie arborele portelice.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE PROPULSOARE • Propulsoarele sunt de două categorii: – ACTIVE – REACTIVE

• Tipuri de propulsoare reactive: – CU PALE – rama, roata cu zbaturi, propulsorul cu aripioare, elicea – HIDROFUGE – propulsorul cu jet, hidromotorul

INSTALAŢIA DE PROPULSIE ELICEA • Este propulsorul hidraulic reactiv, compusă dintr-un număr de pale fixate pe un butuc comun şi dispuse simetric faţă de axa de rotaţie, care produce forţa de împingere prin ÎNŞURUBARE în apă. • Elicea este amplasată la pupa navei în planul diametral, la capătul axului portelice înafara corpului navei sub linia de plutire • În general, elicele pot avea un număr de 2 până la 9 pale şi sunt confecţionate din fontă, alamă, bronz, oţel carbon şi inoxidabil.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE ELICEA

INSTALAŢIA DE PROPULSIE ELICEA

INSTALAŢIA DE PROPULSIE ELICEA • După modul de construcţie elicele se împart în: – elice turnată: palele şi butucul dintr-o singură piesă – elice asamblată: palele fixate ulterior pe butuc

• Caracteristicile elicei sunt: • Pasul elicei: spaţiul parcurs de marginea exterioară a elicei în mişcarea se translaţie efectuată de-a lungul axei de rotaţie în timpul unei rotaţii complet. Practic este distanţa parcursă de navă la o rotaţie a elicei. • Diametrul elicei: diametrul cercului descris de marginea exterioară a palei în timpul rotaţiei. • Sensul de rotaţie: stânga sau dreapta cum privim dinspre pupa.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE ELICEA • După felul pasului elicele se clasifică în: – elice cu pas constant – elice cu pas variabil (pale mobile pe butuc care îşi schimbă unghiul în funcţie de manevra dorită)

INSTALAŢIA DE PROPULSIE ELICEA • Sensul de rotaţie al elicei poate fi stânga sau dreapta. • Pe lângă modelul clasic de elice se mai întâlnesc şi elice în duză şi elice în tunel.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE EFECTUL ELICEA

INSTALAŢIA DE PROPULSIE EFECTUL ELICEI SIAJUL

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE PROPULSIE SCHEMĂ BLOC

INSTALAŢIA DE PROPULSIE AMPLASARE GENERALĂ

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIISTINGĂTOARE DE INCENDIU

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII • Din punct de vedere al maselor şi gabaritelor: A-stingătoare portative – masa acestor stingătoare nu depăşeşte 23 kg B-stingătoare transportabile – masa şi gabaritul mare determină montarea (instalarea) stingătoarelor respective pe şasiu metalic prevăzut cu roţi necesitând cel puţin doi servanţi pentru punere în funcţiune

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII Simboluri şi culori de identificare: Substanţa de stingere

Indicativul substanţei de stingere

Culoare de identificare (fond etichetă)

Apă

ap

albastru

Spumă chimică sc

galben

Spumă sm mecanică Gaz inert(dioxid g de carbon) Pulbere P,pf normală(clasele b şi c)

galben negru alb

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII continuare) Pulbere specială(clasa d)

pm

alb

Hidrocarburi halogenate (halon)

h

verde

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIU. • După modul de realizare a presiunii interioare necesară refulării agentului de stingere • CU AUTOEVACUARE: agentul schimbător este îmbuteliat sub presiune (exemplu: stingătorul cu CO2) • CU AUTOGENERARE: în urma producerii reacţiei chimice se creează presiunea interioară necesară refulării (exemplu: stingătorul cu spumă chimică) • CU BUTELIE: gazul (CO2) este îmbuteliat separat sub presiune. În momentul punerii în funcţiune, este eliberat în corpul stingătorului (exemplu: stingătorul cu spumă mecanică, apă pulverizată, pulberi stingătoare) • CU PRESIUNE PERMANENTĂ: gazul (N2 de regulă), sub presiune, se află în contact direct cu substanţa de stingere (exemplu: stingătoare cu pulberi sau haloni)

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIU

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative • Stingătorul cu spumă chimică „SC 9” STAS 2011-81 • capacitate: 12 litri • compunere: 2 părţi

B

A

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative • Stingătorul cu spumă chimică „SC 9NF” STAS 2011-81 • destinat pentru mijloace de transport naval şi feroviar (N.F) • se deosebeşte de „SC 9” prin prezenţa tijei prevăzută cu un dop tronconic care asigură stingătorul pe timpul trepidaţiilor, înclinărilor, vibraţiilor care se pot produce atât la bordul navei sau pe tren

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative • Stingătoare transportabile cu spumă chimică „SC 90” şi „SC 180” STAS 4607-84 • Compunere (alcătuire): – CORPUL STINGĂTORULUI – TUBUL CENTRAL – ŞASIUL METALIC

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative 2 5 3

• Stingătorul cu dioxid de carbon G1, G2, G3, G6, STAS 9752-86

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative Stingătorul transportabil cu dioxid de carbon G10 şi G2x10 Compunere: • una sau două butelii pentru dioxid de carbon cu capacitatea de încărcare 10 kg fiecare, confecţionate din oţel • difuzorul • şasiul metalic prevăzut cu două roţi • Funcţionarea este aceeaşi ca la stingătorul G1, G2, etc.

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative

8 6

7 5

3 2

9 4 1 10

• • • • • • • • • •

1 – recipient 2 – butelie cu CO2 3 – membrană 4 – tub protecţie 5 – dop filetat 6 – cui percutor 7 – resort 8 – siguranţă 9 – ajutaj 10 – ventil

Stingătorul cu praf şi dioxid de carbon

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative • Descriere stingător de incendiu cu praf si dioxid de carbon

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII Cerinţe ale instalaţiilor navale de stingere a incendiului: • să fie oricând gata de funcţionare • prin funcţionarea lor să nu intensifice arderea • să prezinte siguranţă în funcţionare • să aibă mijloace de acţionare locală şi de la distanţă precum şi posibilităţi de control • să nu fie periculoase pentru oameni, iar substanţele stingătoare să-şi menţină proprietăţile stingătoare la depozitare îndelungată

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII Instalaţia de stingere cu apă Instalaţia de stingere a incendiului cu apă, poate fi: 1-cu JET DE APĂ 2-cu STROPIRE (sprinklere, drencere, pulverizatoare) 3-cu PERDELE DE APĂ

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII CU APĂ

19

16 17

15 8

6

9 10

14 13

7

20 5

1

2

3

18

4

11

12

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII CU APĂ După diametrul interior manicile se clasifică astfel: • TIP A – 102 mm • TIP B – 76 mm • TIP C – 52 mm • TIP D – 26 mm

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII CU APĂ • Racordul internaţional de apă (dimensiuni flanşă)

64 mm 178 mm

14,5 mm

19mm

132 mm

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII Capăt de drencer

Rozetă de pulverizare

• Instalaţia de stingere cu drencere

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII CU SPUMĂ MECANICĂ M a g is tr a la d e a e r

A

A

A

F1 UM PLERE

spumogen

1 Apa + agent

2

GOLIRE

3

5

4

Instalaţia de stingere cu haloni 11

10 9 5 12

6 4

4 13

2 1

8

3

7

Instalaţii de stingere cu CO2 2

3

6

1

S p r e în c ă p e r ile p ro te ja te

P e r e te c o m p a r tim e n tu l m a ş in i

5

CO 2

6

BIBLIOGRAFIE Prezenta lucrare a folosit ca surse de infoemare următoarele lucrări ce pot fi consultate şi de către studenţi participanţii la curs:

• • •

Teoria şi tehnica transportului maritim Anton Beziris şi Gheorghe Bamboi-Editura Tehnică 1987 The Admirality Manual of Seamanship-Vic Vance The Nautical Institute 2009 Marinărie-construcţia navei şi instalaţii de bord-Note de curs- CERONAV Dan Stelian Popa şi Cristina Şchiopu

• •

ABC-ul marinarului –Dumitru Manole-Editura Sport Turism 1974 Marinărie-manual pentru clasa a X a Licee Industriale cu profil marină

BIBLIOGRAFIE •

Curs- nave şi instalaţii de bord Mihai Pînzariu, Dumitru Munteanu, Petre Chiţu, Haralambie Stanca

•

The Oxford Companion to Ships and the Sea- Peter Kemo- Oxford Univeritz Press ŞI DEASEMENEA ORICE LUCRARE DE PROFIL PE CARE AŢI DESCOPERITO ÎN BIBLIOTECA U.M.C. ÎN CADRUL LUCRĂRII DE LABORATOR NUMĂRUL1