Marfuri Din Piele Si Inlocuitori

Marfuri din piele si inlocuitori - productia pieli MEMORIU JUSTIFICATIV

………ameni preistorici vanau animalele pentru hrana si le foloseau pieile ca ……….imbracaminte si asternuturi si pentru acoperirea adaposturilor. Pieile netratate putrezeau repede, dar s-au gasit diferite cai de a preveni acest lucru precum expunerea pieilor la fum sau la tratarea lor cu sare sau cu extracte din scoarta de copac. Productia pieli

Majoritatea pielii tabacite se obtin azi din piei de vite, dar si de oi, porci, capre, rechini, aligatori, struti, serpi si soparle. Pieile brute ale animalelor macelarite sunt de obicei conservate pana cand sunt prelucrate. Cele trei metode principale utilizate pentru a prepara (conserva pieile brute sunt uscate la aer, sararea umeda si sararea uscata. Pentru transformarea pieilor brute in piele tabacita, ele se inmoaie intai in apa si se spala, pentru a inlatura agentii de preparare si impuritatile. Apoi se curata orice urma de carne ramasa pe partea interioara a pieli. Pentru a inlatura parul nedorit (sau tepii), si stratul extern de tesut al pielii numit epiderma, pieile sunt imbibate cu var nestins si apoi curatate. Spalarea Spalarea si tratarea chimica inlatura varul nestins si actiunea actiunea enzimelor inmoaie pielea. Procesul de transformare a pieilor preparate in piele tabacita este un tratament chimic numit tabacire. Tabacirea Tabacirea se face cu tananti vegetali sau cu tananti minerali. Tabacirea cu tananti vegetali s-a utilizat pana in anii !"#. Procesul poate dura de la $ ore pana la % saptamani, pieile brute &ind imbibate in solutii tot mai tari din extracte de plante. Acestea se obtin din diferiti arbori si arbusti, in special din lemnul de 'uebracho si din scoarta de mimoza. Toate Toate aceste extracte contin tanin (acid tanic) care se combina cu proteinele din piele si le transforma in materialul stabil cunoscut ca piele tabacita. Principala metoda de tabacire cu tanati minerali este tabacirea ci crom, introdusa in anii !"#. pieile brute sunt tratate cu o solutie de dicromat de sodiu. upa tabacire, pieile sunt adesea despicate, rezultand mai multe straturi de piele. Acestea se vopsesc si apoi se trateaza cu grasime pentru a impiedica pielea sa se usuce intr-o masa tare si inexibila. upa uscare, pielea este invelita cu o solutie de &nisare, de obicei rasina acrilica, si adesea i se da luciu prin aplicarea unui strat de acoperire din nitroceluloza.

A. MARFURI DIN PIELE SI INLOCUITORI ARTICOLE DE D E INCALT INC ALTAMINTE AMINTE

Incaltamintea ocupa o pondere insemnata in consumul populatiei datorita rolului pe care il are de a prote!a picioarele "ata de a#entii at mos"erici $ume%eala "ri# caldura& si de a le "eri de actiunile mecanice ale mediului incon!urator. In acelasi timp incaltamintea are un rol i#ienic ortopedic $impiedica determinarea talpii  piciorului& usurea%a mersul si in"rumusetea%a picioarele. picioarele.

1. CARACTERISTICILE INCALTAMINTEI Standardul de 'iata actual al populatiei precum si cerintele mereu crescande ale acesteia necesita o atentie deose(ita asupra producerii incaltamintei. Pentru a satis"ace cat mai mult cerintele cumparatorilor si pentru a creste mereu 'olumul des"acerilor in comert este necesar sa se tina cont de urmatoarele cerintele ale consumatorilor "ata de caracteristicile incaltamintei) Comportarea la purtare se re"era se  re"era la asi#urarea unor proprietati de i#iena si protectie a piciorului la un mers normal. Incaltamintea tre(uie sa "ie impermea(ila dar sa permita totodata respiratia piciorului* sa+ , apere de "ri# sa nu+i produca prea multa caldura sa+i mentina umiditatea si temperatura corespun%atoare. Comoditatea. si confortul  sunt  sunt cerinte in"luentate de proprietatile materialelor din care este con"ectionata incaltamintea de #reutatea si dimensiunile dimensiunile incaltamintei de adaptarea incaltamintei la "orma piciorului. piciorului. Cresterea duratei de exploatare a incaltamintei necesita incaltamintei  necesita "olosirea unor materiale corespun%atoare calitati' a unui proces te-nolo#ic (ine eecutat a posi(ilitatilor de reparare usoara a incaltamintei. incalta mintei.  Aspectul estetic exterior  con"orm  con"orm liniei moderne pentru a satis"ace pe deplin cerintele cumparatorilor.

 Toate  Toate aceste cerinte se vor putea realiza realiza prin folosirea unor materii prime si auxiliare corespunzatoare &ecarui sortiment de incaltaminte, prin folosirea unor sisteme de confectionare si &nisare adecvate, prin alegerea unor modele si calapoade corespunzatoare.

/. FACTORII CARE INFLUENTEA0A CALITATEA PIEILOR FINITE FOLOSITE LA O1TINEREA INCALTAMINTEI INCALTAMINTEI Pieile "inite $ta(acite& repre%inta o materie prima "oarte apreciata in o(tinerea articolelor de incaltaminte si maroc-inarie. Caracteristicile pieilor "inite depind de caracteristicile pieilor (rute determinate la randul lor de structura si topo#ra"ia pielii.

a. Structura pielii. Pielea este "ormata din straturi $"i#. , a&)  Epiderma, stratul  Epiderma, stratul eterior al pielii care se indepartea%a in procesul de ta(acire. Epiderma este le#ata de derma printr+un strat nere#ulat numit mem(rana -ialina care determina impreuna cu o parte a dermei aspectul natural al "etei denumit si desenul sau "loarea pielii. EI este di"erit in "unctie de tipul de  piele (fig. 1, b).

esenul pielii ne permite sa determinam natura acesteia si modul ei de prelucrare.

Incaltamintea ocupa o pondere insemnata in consumul populatiei datorita rolului pe care il are de a prote!a picioarele "ata de a#entii at mos"erici $ume%eala "ri# caldura& si de a le "eri de actiunile mecanice ale mediului incon!urator. In acelasi timp incaltamintea are un rol i#ienic ortopedic $impiedica determinarea talpii  piciorului& usurea%a mersul si in"rumusetea%a picioarele. picioarele.

1. CARACTERISTICILE INCALTAMINTEI Standardul de 'iata actual al populatiei precum si cerintele mereu crescande ale acesteia necesita o atentie deose(ita asupra producerii incaltamintei. Pentru a satis"ace cat mai mult cerintele cumparatorilor si pentru a creste mereu 'olumul des"acerilor in comert este necesar sa se tina cont de urmatoarele cerintele ale consumatorilor "ata de caracteristicile incaltamintei) Comportarea la purtare se re"era se  re"era la asi#urarea unor proprietati de i#iena si protectie a piciorului la un mers normal. Incaltamintea tre(uie sa "ie impermea(ila dar sa permita totodata respiratia piciorului* sa+ , apere de "ri# sa nu+i produca prea multa caldura sa+i mentina umiditatea si temperatura corespun%atoare. Comoditatea. si confortul  sunt  sunt cerinte in"luentate de proprietatile materialelor din care este con"ectionata incaltamintea de #reutatea si dimensiunile dimensiunile incaltamintei de adaptarea incaltamintei la "orma piciorului. piciorului. Cresterea duratei de exploatare a incaltamintei necesita incaltamintei  necesita "olosirea unor materiale corespun%atoare calitati' a unui proces te-nolo#ic (ine eecutat a posi(ilitatilor de reparare usoara a incaltamintei. incalta mintei.  Aspectul estetic exterior  con"orm  con"orm liniei moderne pentru a satis"ace pe deplin cerintele cumparatorilor.

 Toate  Toate aceste cerinte se vor putea realiza realiza prin folosirea unor materii prime si auxiliare corespunzatoare &ecarui sortiment de incaltaminte, prin folosirea unor sisteme de confectionare si &nisare adecvate, prin alegerea unor modele si calapoade corespunzatoare.

/. FACTORII CARE INFLUENTEA0A CALITATEA PIEILOR FINITE FOLOSITE LA O1TINEREA INCALTAMINTEI INCALTAMINTEI Pieile "inite $ta(acite& repre%inta o materie prima "oarte apreciata in o(tinerea articolelor de incaltaminte si maroc-inarie. Caracteristicile pieilor "inite depind de caracteristicile pieilor (rute determinate la randul lor de structura si topo#ra"ia pielii.

a. Structura pielii. Pielea este "ormata din straturi $"i#. , a&)  Epiderma, stratul  Epiderma, stratul eterior al pielii care se indepartea%a in procesul de ta(acire. Epiderma este le#ata de derma printr+un strat nere#ulat numit mem(rana -ialina care determina impreuna cu o parte a dermei aspectul natural al "etei denumit si desenul sau "loarea pielii. EI este di"erit in "unctie de tipul de  piele (fig. 1, b).

esenul pielii ne permite sa determinam natura acesteia si modul ei de prelucrare.

b

Fig. 1 2  a  a — Structura pielii a!uta la "icr#$c#p%

, 2 epiderma3 / 2 derma3 4 2 -ipo

a

 Derma —  cea  cea mai importanta parte structurala a pielii care ramane in urma procesului de ta(acire si care are ca tesut principal tesutul con!uncti' "ormat din "i(rele) "i(re si "ascicule de cola#en. Derma este

constituita din doua straturi) papilar $care impreuna cu mem(rana -ialina alcatuiesc desenul sau "loarea  pielii& si reticular care "ormea%a (a%a pielii ta(acite. Acest strat determina re%istenta #rosimea "lei(ilitatea si moliciunea pielii ta(acite.  Hipoderma —  stratul su(cutanat constituit in special din celule #rase s i care se indepartea%a in procesul de ta(acire.

*alitatea pieilor &nite depinde de grosimea si de adancimea &rului de par in piele (la porcine si caprine patrunde foliculul pilos pana la hipoderma, facand pielea permeabila dupa tabacire) precum si de numarul, marimea si adancimea glandelor sudoripare si sebacee care, in general, inuenteaza negativ calitatea pielii.

b. T#p#l#gia pielii. Datorita di"erentei de #rosime a structurii neuni"orme a pielii re#iunile topo#ra"ice ale acesteia se 'or "olosi 'ariat pentru detaliile incaltamintei in scopul o(tinerii unor produse de calitate.

+n functie de proprietatile &zico-chimice, pieile se impart in urmatoarele zone topogra&ce cu caracter omogen La pieile de (o'ine $"i#. /&) +

$cruponul $a& corespunde spatelui animalului3 are #rosi mea aproape uni"orma pe toata supra"ata structura densa si re%istenta. Este partea cea mai 'aloroasa a pielii3 +  pielea de pe #at $(& este mai a"anata mai rara mai sla(a3 +  poalele $d& pielea de pe cap $c& pielea de pe picioare $#& coada $"& iile $e& sunt re#iuni topo#ra"ice de calitate in"erioara "olosindu+se mai putin pentru articolele de incaltaminte.  La pieile de ca(aline $"i#. 4&) + #atul $,& cuprinde pielea din re#iunea spatelui si #atului "iind neomo#ena3 + crupa $/& este mai compacta mai densa dar cu doua %one mai tari mai dense care se numesc o#lin%i $4&. Pieile animalelor mari se ta(acesc intre#i $"i#. 5 a& su( "orma de !umatati  denumite canate $"i#. 5 (&

su( "orma de -ec-t $"i#. 5 c& respecti' cruponul impreuna cu #atul3 sau cu re#iuni topo#ra"ice separate $crupon #at poale&.

1

'

(

Fig. ( 2 Str uctura to po#ra"ica a pielii de ca (al

Fig. & 2 Forme de prelucrare a pieilor.

Pieile animalelor mici (ovine, caprine, canine, porcine), datorita caracterului mai omogen pe care- prezinta se tabacesc intregi. aloarea acestora se apreciaza dupa raportul dintre crupon si celelalte parti topogra&ce ale pielii.

c. Fact#rii )i* ti"pul ietii a*i"alel#rin"luentea%a in special supra"ata si #rosimea pieilor insusirile dermei pre%enta anumitor de"ecte in partea "inita. Dintre acesti "actori mentionati) rasa 'arsta si seul animalului clima conditiile de intretinere si -rana perioada de taiere modul de sacri"icare si !upuire.

). C#*$erarea pieil#r. Datorita compo%itiei c-imice complee (o#ata in su(stantele proteice pieile crude sunt usor atacate de micro+or#anisme. Pentru e'itarea de#radarii lor pieile crude in "unctie de destinatia lor se supun conser'arii prin di"erite metode o(tinandu+se pieile (rute. Cele mai "olosite metode de conser'are sunt) uscarea sararea piclarea con#elarea.

e. Met#)a )e tabacire a pieil#r brute. Ta(acirea repre%inta procesul "i%ico+mecanic si c-i mic prin care pielea (ruta se trans"orma in piele "inita imputresci(ila cu insusiri calitati'e noi superioare. Fa%ele principale ale procesului te-nolo#ic de ta(acire sunt urmatoarele) + +

Operatiile pregatitoare tabacirii. Acestea au ca scop trans"ormarea pielii (rute in piele #elatina apta pentru a "i ta(acita. abacirea propriu!"isa care are ca scop trans"ormarea pielii #elatina in pilele ta(acita. In aceasta "a%a "asciculele de cola#en a"anate "iea%a si retin su(stantele "olosite in ta(acarie re%ultand o piele imputresci(ila semipermea(ila moale "lei(ila re%istenta.

+n functie de substantele care se folosesc la tabacire, distingem urmatoarele metode principale tabacirea vegetala, tabacirea minerala, tabacirea cu grasimi (samoa), tabacirea combinata, tabacirea cu sulfo-cloruri. +n functie de metoda de tabacire folosita se obtin piei cu caracteristici diferite, astfel  #ieile tabacite $egetal  se caracteri%ea%a prin comportare (una la apa coe"icientul de a(sor(tie "iind redus prin re%istenta la u%ura imputresci(ile pline dar mai putin "lei(ile si au o culoare #al(en ca"enie. Fiind piei tari #rele #roase se intre(uintea%a pentru partea de !os a incaltamintei articole te-nice maroc-inarie articole sporti'e (ransamente.  #ieile tabacite mineral  sunt piei su(tiri usoare moi etensi(ile sta(ile culoare #ri+'er%ui dar se pot 'opsi 'ariat3 re%istente la lumina u%ura caldura la spalare. Pre%inta incon'enientul ca au o a(sor(tie mare de apa si e"ect antiderapant. Sunt destinate pentru con"ectionarea "etelor de incaltaminte pentru im(racaminte maroc-inarie manusi etc.  #ieile tabacite cu grasimi $samoa sau semis& au culoarea #al(ena caracteristica "oarte suple dura(ile etensi(ile. Sunt de asemenea poroase la'a(ile permea(ile la apa si (en%ina si cu tuseu de sto"a. Sunt destinate pentru manusi im(racaminte incaltaminte sport piei pentru lustruit "iltre de (en%ina etc.  #ieile tabacite combinat  se o(tin prin com(inarea di'erselor metode in scopul o(tinerii unor  produse cu caracteristici noi deose(ite al accelerarii procesului de ta(acire si al reducerii costului.  #ieile tabacite cu sulfocloruri au culoarea al(a "oarte re%istenta la lumina cu tuseu de sto"a3 au etensi(ilitate mare si sunt re%istente la rupere sunt la'a(ile usoare calduroase. Se "olosesc  pentru im(racaminte manusi du(luri etc. Caracteristicile pieilor ta(acite 'e#etal mineral cu #rasimi si sul"ocloruri sunt pre%entate in ta(elul ,.

abelul 1 Nr. crt.

1

'

(

&

Si$te"ul )e tabacire a pieil#r

Caracteri$tici

+ + + + +

Piei ta(acite 'e#etal

+ + Piei ta(acite mineral $cu + + saruri de crom de + aluminiu& + +

Piei ta(acite cu #rasimi $samoa&

Piei ta(acite cu sul"oclorura

comportare (una la apa coe"icient de a(sor(tie redus re%istenta la u%ura  pline dar mai putin "lei(ile culoarea #al(en+ca"eniu

I*trebui*tari

+ + + + +

 partea de !os a incaltamintei articole te-nice maroc-inarie articole sporti'e -arnasamente

su(tiri usoare mai etensi(ile cu tinuta culoare #ri se pot 'opsi 'ariat re%istenta la lumina u%ura caldura re%istenta la "recare spalare mare a(sor(tie la apa

+ + + + +

 partea de sus a incaltamintei im(racaminte manusi maroc-inarie articole te-nice

+ + + + + + + +

culoare #al(ena "oarte suple dura(ile etensi(ile  poroase la'a(ile  permea(ile la apa si (en%ina tuseu de sto"a

+ + + +

manusi im(racaminte incaltaminte sport  piei pentru lustruit

+ +

al(e usoare la'a(ile tuseu asemanator celor ta(acite cu #rasimi etensi(ilitate mare re%istenta la rupere "oarte re%istente la lumina

+ + +

im(racaminte sport manusi  piei pentru lustruit

+ + +

 %inisarea pieilor  cuprinde operatiuni in urma carora pieile ta(acite se trans"orma in piei "inite. Scopul operatiunilor de "inisare este de a scoate in e'identa proprietatile primite de piei in procesul de prelucrare de a li se corecta unele de"ecte aparute in timpul ta(acirii si de a li se con"eri un aspect placut.

4. COMPO0ITIA C6IMICA SI PROPRIETATILE PIEILOR FINITE a. C#"p#!itia c+i"ica a pielii ,i*ite. Proprietatile #enerale si domeniile de utili%are a  pieilor "inite sunt in"luentate ast"el de compo%itia lor c-imica)

+

+ +

su(stantele proteice repre%entate in special de cola#en com(inat cu materialele "olosite la ta(acire 'or determina re%istenta elasticitatea comportarea "ata de a#enti c-imici impermea(ilitatea la apa permea(ilitatea la 'aporii de apa alun#irea la rupere "lei(ilitatea3 are importanta in special la pastrarea pieilor si a produselor din piele3 su(stantele #rase in"luentea%a a(sor(tia de apa alun#irea re%istenta la rupere  permea(ilitatea3

+

su(stantele solu(ile repre%entate de su(stantele tanante ne+com(inate si de alte su(stante netanante a"late in piele determina o ri#iditate ea#erata a pielii ceea ce duce la scaderea calitatii acestora si corespun%ator reducerea domeniilor de "olosinta. b. -r#prietatile ge*erale ale pieil#r ,i*ite. Cele mai importante calitati ale pieilor "inite care le "ac utili%a(ile la "a(ricarea articolelor de incaltaminte sunt) &rosimea determina destinatia pieilor ta(acite. Se aprecia%a in special cruponul care este mai omo#en mai #ros si in #eneral cu insusiri superioare celorlalte re#iuni topo#ra"ice ale pieli. Se eprima in milimetri. 'uprafata in"luentea%a randamentul la croire a pieilor incaltamintei si depinde de marimea animalului de  pre%enta unor de"ecte din timpul 'ietii animalului sau de procesul te-nolo#ic de ta(acire a pieilor. Se masoara in metri si decimetri patrati.  asa specifica. Daca este mai mica permite o(tinerea unor articole mai usoare con"orm cerintelor actuale ale consumatorilor. Aceasta proprietate depinde de tipul animalului de modul de ta(acire. Se eprima in #7cm4.  Elasticitatea este determinata in special de metodele de "inisare aplicate pieilor ta(acite si contri(uie la  pastrarea "ormei incaltamintei in timpul purtarii. Cea mai elastica parte topo#ra"ica a pielii este cruponul.  #lasticitatea repre%inta importanta in ca%ul articolelor de incaltaminte deoarece incaltamintea tre(uie sa+ si pastre%e "orma. Pieile ta(acite 'e#etal sunt mai plastice decat cele ta(acite mineral.  e"istenta la compresiune determina destinatia pieilor. Cea mai re%istenta est e cruponul "apt pentru care se intre(uintea%a in special la con"ectionarea talpilor pentru incaltaminte.  e"istenta la abra"iune repre%inta re%istenta la "recare uscata si umeda a talpii la contactul cu asperitatile solului. Pielea cea mai re%istenta este cruponul ta(acit cu tanati 'e#etali.  e"istenta $opsirii se re"era la re%istenta "ata de di"eriti a#enti care inter'in in ti mpul con"ectionarii si  purtarii incaltamintei. Se 'eri"ica in stare uscata umeda la indoire la transpiratie.  #roprietatile c*imice depind de pro'enienta pielii de metoda de ta(acire de procesul de "inisare in #eneral pieile ta(acite re%ista mai (ine la aci%i decat la su(stante cu caracter (a%ic. Pieile ta(acite cu saruri de crom si puternic unse sunt mai re%istente la a#entii c-imici decat pieile ta(acite 'e#etal3 sol'entii or#anici di%ol'a si etra# #rasimile din piele reducand durata de purtare a mar"urilor din piele. Pieile ta(acite mineral suporta mai (ine su(stantele de un#ere decat pieile ta(acite 'e#etal. Conductibilitatea re#lementea%a re#imul de utili%are pieile "iind un material rau conducator de caldura. Conductibilitatea electrica. Pielea are conducti(ilitate electrica redusa dar aceasta creste cu cat procentul de umiditate din piele de'ine mai mare.

 Absorbtia de apa este "oarte importanta mai ales pentru pielea "olosita la talpa incaltamintei. Aceasta proprietate se datorea%a poro%itatii si depinde de "elul ta(acirii si al "inisarii.  +mpermeabilitatea la, apa si permeabilitatea la $apori de aer  sunt proprietati care in"luentea%a #radul de utili%are a pieilor ta(acite determinand proprietatile i#ienice ale pielii.  e"istenta la tractiune este necesara pentru solicitarile mecanice din timpul con"ectionarii si  purtarii incaltamintei. Se eprima in 8#"7mm/. Cea mai re%istenta este pielea de (o'ine.

 Alungirea la rupere este o proprietate a pieilor "inite de care tre(uie sa se tina cont in special la croirea articolelor din piele pentru a se e'ita de"ormarea lor. In #eneral au o alun#ire mare pieile de o'ine si de porcine.  e"istenta la sfasiere ne indica modul de comportare al pielii in timpul prelucrarii si purtarii incaltamintei. Cea mai re%istenta este pielea de (o'ine o(tinuta din crupon.  %lexibilitatea determina in mare masura calitatea pieilor datorita indoirilor repetate la care acestea sunt supuse in timpul con"ectionarii si purtarii articolelor din piele. Pieile de o'ine a'and un tesut rar re%ista la indoiri repetate. 5. SORTIMENTE DE PIEI FINITE FOLOSITE LA O1TINEREA ARTICOLELOR DE INCALTAMINTE In "unctie de elasticitatea lor pieile "inite se clasi"ica ast"el) a. -iei pe*tru partea )e $u$ a i*calta"i*tei. Aceste piei tre(uie sa "ie "ine su(tiri "lei(ile elastice cu alun#ire (una la rupere si tractiune re%istent la crapare sa permita eliminarea transpiratiei sa ai(a permea(ilitate la 'aporii de apa sa "ie cu "ata in#ri!ita "inisata. Se ta(acesc de o(icei cu saruri de crom mai rar 'e#etal si com(inat. Principalele tipuri de piei "olosite pentru con"ectionarea partii de sus a incaltamintei precum si caracteristicile de (a%a ale lor sunt pre%entate in ta(elul /. b. -iei pe*tru partea )e #$ a i*calta"i*tei. Caracteristicile pe care tre(uie sa le pre%inte aceste piei sunt) sa "ie dense elastice re%istente la compresiune la indoiri repetate la u%ura cu a(sor(tie redusa la apa. In ta(elul 5 sunt pre%entate principalele tipuri de piei "olosite pentru  partea de !os a incaltamintei.

 Tipuri de piei folosite pentru partea de sus a incaltamintei Tabelul 2

Nr.

De*u"ire

Crit.

piei ,i*ite

A*i"alul )e la care pr#i*e

+(o'ine 1

!ox

'

1i%on

(

Iu"t

&

Satin

/

Se'ro

Caracteri$ticile pri*cipale ale pieli

Moale "ina culoare uni"orma desen marunt poro%itare "ina re%istenta "ata naturala sau caracteristica

+(u(aline +(o'ine

Caracter plin moale pe supra"ata pre%inta un desen caracteristic o(tinut prin presare la cald re%istenta  (i%onul uns este impermea(il

+(o'ine

Fata neteda plina aspect mat unsuros impermea(il re%istent

+(o'ine

Moale plin 'opsit aspect satinat "ata neteda sau  presata

+ca prine

Fata neteda uneori presata desen caracteristic "ina

0



+ca(aline3 +canine

su(tire tuseu moale

+o'ine

Fata neteda  naturala sau corectata desen caracteristic su(tire supla tuseu mai mare ca la s e$ro proprietati mecanice reduse

+taurine3+(u(aline

Fata neteda presata sau si"onata acoperita cu un luciu intens cele mai (une pelicule sunt de lacuri  polieuretanice lacul "in aderent elastic re%istent la 'arietati de temperatura "lei(il lucios

Ser'eta

Lac

+ca(aline3+caprine +porcine +o'ine3 +caprine

2

9opsita moale supla "ata si"onata

Piele si"onata +camine3 +porcine +porcine3 +(o'ine

3

9elur$antilopa&

Fata 'elurata cu spic mic re#ulat suplu moale aspect cati"elat

+ca(aline3+caprine +porcine +(o'ine

14

9elur pe am(ele parti re%istenta mica moale

Spalt : 'elur  +porcine +(o'ine

11

 Na(uc

Aspect mai cati"elat al( sau 'opsit in culori desc-ise moale

+caprine +(o'ine3 +porcine 1'

Taval

Fata neteda culoare naturala #al(en : ca"eniu plin suplu

+ca(aline +(o'ine3 +ca(aline

Moale su(tire neta(acita cu adelina "ormica impiedica transpiratia piciorului

+caprine 1(

Mesina +o'ine3 +canine +porcine

"abel # Nr. Crit. 1

De*u"irea pieil#r ,i*ite

A*i"alul )e la care pr#i*e

Caracteri$ticile pri*cipale ale pieli

Talpa

din piei taurine

Culoare naturala "lei(ila #roasa caracter   plin re%istenta impermea(ila

din piei (u(aline

In"erioara talpii de (o'ine #rasime

'aria(ila a(soar(e usor apa tuseul mai rar  si mai spon#ios

'

Talpa oglinda

(

Talpa elurata

din piei de ca(aline

O(tinute prin partile de la crupon #rasime uni"orma tesut compact tare elastic (una re%istenta la purtare

din piei de porcine

Structura paroasa speci"ica datorita "aliculilor pilosi adanci si pre%entei #landelor se(acee proprietati "i%ico+ mecanice in"erioare a(sor(tie mare de apa

din crupon de cal

Structura compacta densa (una re%istenta la u%ura (una re%istenta la apa

din spalt de (o'ine

O(tinute prin ta(acirea 'e#etala a spaltului de (o'ine "inisat 'elurat "lei(il tesut  putin compact

/. INLOCUITORI DE -IELE SI MATERIALE AU5ILIARE FA6RICAREA INCALTAMINTEI

FOLOSITE LA

Prin inlocuitor de piele se intelege produsul obtinut prin procedee industriale, cu aspect si caracteristici asemanatoare pieilor &nite naturale, constituit din unul sau mai multe straturi, cu sau fara suport, in compozitia caruia materialul de baza este un polimer sintetic. Se produc mai multe tipuri de inlocuitori la noi in tara. In "unctie de materiile prirne "olosite se clasi"ica ast"el) + inlocuitori pe ba"a de material "i(ros $tip carton&3 + inlocuitori pe (a%a de cauciuc3 + inlocuitori pe (a%a de materiale plastice) + "ara suport3 + cu suport tetil3 + cu strat de acoperire3

+

+

tip MML) + cu structura compacta3 + epandati3 + cu structura compusa3 + caserati3 + i#ni"u#ati3 + imersati etc.3 inlocuitori pe (a%a de materiale tetile) + neimpre#nate3

a. I"preg*ate pe ba!a )e "aterial ,ibr#$ 7tip cart#*8  au o structura "i(roasa "ormata din "i(re lun#i su(tiri elastice re%istente de ori#ine 'e#etala sau animala. Fi(rele sunt incleiate cu cleiuri speciale re%istente la apa. Inlocuitorii pe (a%a de material "i(ros se clasi"ica ast"el) + dupa procedeul de fabricare inlocuitori o(tinuti din straturi $carton muca'a& si inlocuitori o(tinuti prin impaslirea "i(relor din piele $talpa arti"iciala&3 + dupa natura fibrelor inlocuitori din "i(re de ori#ine 'e#etala $carton muca'a carton special tip teon carton pentru stai"uri si (om(euri carton pentru

#eamantane& inlocuitori din "i(re de ori#ine animala respecti' din "i(re din piele $talpa arti"iciala& si inlocuitori din "i(re de cola#en $piele #elatina di%ol'ata "iata si trans"ormata ire'ersi(il prin ta(acire&. b. I*l#cuit#rii pe ba!a )e cauciuc  se o(tin din amestecuri de cauciuc sintetic si materiale auiliare 'ulcani%ate. Se utili%ea%a la o(tinerea talpilor tocurilor precum si la incaltamintea de cauciuc.

Inlocuitorii pe (a%a de cauciuc se "olosesc mai mult la con"ectionarea talpilor datorita proprietatilor lor) capacitate (una de amorti%are impermea(ilitate la apa durata mare de "olosire re%istenta la u%ura masa speci"ica mica au posi(ilitati 'ariate de "inisare se con"ectionea%a usor si  prin procedee moderne de mare producti'itate. Cel mai important de%a'anta! al acestor tipuri de inlocuitori este impermea(ilitatea la 'aporii de apa si aer. Sortimentele in care se li'rea%a acest tip de inlocuitori sunt su( "orma de placi si "oi3 placi compacte  pentru talpi $tip crupon& duro"le placi si "oi tip crep microporos $durocol& celodur cauciuc (uretos  pentru captuseli etc. si su( "orma de talpi si tocuri 'ulcani%ate in matrite) celulare microcelulare monolit $translucid& talpi olande%e talpi sc-i tocuri etc.

c. I*l#cuit#rii pe ba!a )e "ateriale pla$tice  sunt inlocuitori "oarte utilizati la fabricarea incaltamintei si deosebit de solicitati de cumparatori, datorita urmatoarelor caracteristici masa speci&ca mica, rezistenta mecanica mare, insusiri de izolare electrica, acustica, impermeabilitate la apa, aer, vapori, gaze, se pot prelucra usor, se coloreaza frumos, se pot lipi cu adezivi, au aspect placut. Principalii inlocuitori de piele din aceasta #rupa sunt) ,&

Inlocuitorii "ara suport care dupa materia prima pot "i) + din P9C3 su( "orma de "olii "olii epandate talpi tocuri #lencuri etc.3 + din polietilena) talpi sandale de pla!a papuci de casa capace de tocuri3 + din polipropilena copolimer A1S $acril+(utadien+stiren& si poliuretan su( "orma de talpi tocuri #lencuri. /& Inlocuitorii cu suport tetil) + cu strat de acoperire. Se mai numesc si piei s intetice datorita "aptului ca se aseamana mult cu pielea. Ca suport tetil se "olosesc tesaturi tricoturi tetile netesute. Daca suportul este du(lat cu alte materiale se o(tin produsele caserate. Inlocuitorii din aceasta #rupa se intre(uintea%a la incaltaminte maroc-inarie con"ectii tapiterie articole te-nice. De eemplu) ;silur< o(tinut prin depunerea unei pelicule de poliuretan pe suport de tricot) di"ur< pe suport de tesatura3 + tip MML $Man Made Leat-er 2 piele "a(ricata de om&. Se numesc ast"el deoarece se aseamana "oarte mult cu pielea naturala. Dupa structura lor inlocuitorii de tip MML se impart in urmatoarele #rupe) +

+

inlocuitorii tip MML simpli cu structura compacta $neepandata&. Acestia au aspect de  piele dar nu intrunesc proprietatile i#ienice ale acesteia. Supra"ata este neteda sau nelucrata colorata di"erit imprimata. Au o #rosime uni"orma si cost redus. Se comerciali%ea%a in urmatoarele sortimente mai i mportante) musama dermatin $am(ele o(tinandu+se prin acoperirea unor tesaturi cu o pelicula de nitrocelulo%a& antilopa arti"iciala #raleul $o(tinut prin acoperirea unor tesaturi cu un strat de cauciuc& 'initetul #utiplastul 'elurul tip P9C "i(rolacul care imita pielea de "oca cardocul cu aspect de cati"ea. Inlocuitorii tip MML simpli cu structura epandata au tuseu si aspect asemanator pielii dar au "oarte putina permea(ilitate la aer si la 'aporii de apa "apt pentru care se spune ca ;nu respira*. Eemple de inlocuitori din aceasta #rupa) plastinul scaiul.

+

Inlocuitorii tip MML compusi. Desi au permea(ilitate mai (una si la 'apori de apa $desi aspira& sunt totusi in"eriori pielii naturale. A(sor(tia umiditatii este limitata + Inlocuitorii caserati o(tinuti prin depunerea pe un suport a unei "olii de polimer sintetic + Inlocuitori i#ni"u#ati care datorita structurii lor c-imice speciale in contact cu "lacara se carboni"ea"a, "ara sa arda cu "lacara. + locuitorii imersati o(tinuti prin scu"undarea suportului in amestecuri de polimeri sintetici.

). I*l#cuit#rii pe ba!a )e "ateriale te9tile care p#t ,i%  Din materiale textile neimpregnate. Acestea permit eliminarea transpiratiei piciorului prin sc-im(ul de aer cu eteriorul au "lei(ilitate ridicata si masa speci"ica redusa. Proprietatile respecti'e permit incaltamintei sa indeplineasca unele dintre importantele cerinte si anume comoditatea la purtare. Intre(uintarile acestor inlocuitori sunt "oarte 'ariate. Ast"el) pan%a pentru panto"i sport pan%a pentru captuseli de incaltaminte si articole de maroc-inarie tesaturi !acard cu "ire de e"ect pentru "ete de panto"i  plusuri pentru panto"i de casa posta' pentru "ete de sosoni la con"ectionatul ci%melor plasa din relon  pentru "ete de panto"i sandale incaltaminte de 'ara la di"erite articole de maroc-inarie.  Din materiale textile impregnate. In aceasta #rupa includem) tesaturi si tetile netesute din (um(ac impre#nate cu nitrocelulo%a poliamide rasini usor "u%i(ile etc. tesaturi impre#nate cu ulei3 tesaturi impre#nate cu nitrocelulo%a3 tesaturi impre#nate cu cauciuc $C6IR0A&. Inlocuitorii din piele din materiale tetile impre#nate se intre(uintea%a la "a(ricarea stai"urilor  (om(eurilor la caram(ii de ci%me $c-ir%a& la di"erite articole de maroc-inarie.

=. FACTORII CARE INFLUENTEA0A CALITATEA ARTICOLELOR  DE INCALTAMINTE  a. Materii pri"e $i au9iliare. La o(tinerea incaltamintei se "olosesc 'ariate materii prime si auiliare care tre(uie sa indeplineasca anumite cerinte de calitate in "unctie de destinatia lor . Cele mai importante materii prime de ba"a sunt pieile ta(acite datorita in special caracteristicilor lor "i%ico+mecanice si i#ienice. Alaturi de ele a'andu+se in 'edere a'anta!ele economice te-nolo#ice precum si unele proprietati inlocuitorii de piele de'in materii prime din ce in ce mai utili%ate la "a(ricarea incaltamintei.

Ca materii auxiliare "olosite la o(tinerea incaltamintei se "olosesc) materiale textile ca) tesaturi tricoturi tetile netesute pentru captuseli tesaturi pentru intarituri pan#lici sireturi ate de (um(ac in matase "ire c-imice pasla posta' pentru sosoni tesaturi de lana scamosate tesaturi de (um(ac "ire sintetice etc.3 materiale metalice —  care se #rupea%a in) materiale care raman in incaltaminte $cuie sti"turi teuri capse carli#e catarame (utoni "lecuri (lanc-euri tocuri scoa(e etc.& si materiale a!utatoare $ace pentru cusut sarme si teturi pentru "iarea pe calapod calapoade de metal&3 materiale din lemn —  "olosite in #eneral su( "orma de detalii sau accesorii in componenta incaltamintei $tocuri "lecuri talpi cuie& precum si su( "orma de piese care ser'esc la o(tinerea si pastrareaincaltamintei $calapoade santuri&3 materiale c*imice intre(uintate la asam(larea "inisarea si intretinerea incaltamintei. Ele se #rupea%a in) sol'enti or#anici ade%i'i mate+riale de 'opsit de apretat ceruri material de intretinere solutii $de cauciuc de policlorura de 'inil etc.&. Pe lan#a aceste materiale auiliare ei#entele mereu crescande ale consumatorilor "ata de incaltaminte determina crearea si utili%area si altor materiale auiliare cat mai 'ariate pentru im(unatatirea aspectului si satis"acerea cerintelor "ata de incaltaminte.

b. -r#ce$ul te+*#l#gic )e ,abricatie a i*calta"i*tei. Fa%ele principale ale procesului te-nolo#ic de con"ectionare a incaltamintei sunt urmatoarele)  #regatirea materiei prime si auxiliare pentru croire sau stantare. Consta in ale#erea si sortarea materialului pentru "ete talpa parti intermediare in "unctie de "elul incaltamintei. Croirea si prelucrarea detaliilor partii de sus a incaltamintei. Caracteristicile calitati'e ale materialelor care se "olosesc pentru "etele incaltamintei sunt) elasticitatea re%istenta aspectul eterior placut "ara de"ecte. Piesele componente ale partii de sus a incaltamintei sunt $"i#. =&) $arful  acopera partea din "ata a piciorului si "iind supus mult actiunilor mecanice tre(uie sa "ie su"icient de #ros si re%istent3 caputa corespunde partii de indoire a piciorului si uneori poate "orma cu 'ar"ul un sin#ur detaliu. Este mult supusa la u%ura "apt pentru care se con"ectionea%a dintr+o piele densa re%istenta moale "lei(ila "ara de"ecte3 carambii repre%inta piesele laterale ale incaltamintei. In "unctie de sortimentul incaltamintei pot "i) caram(i scurti $la panto"i sandale& si caram(i lun#i $la #-ete (ocanci ci%me&. Ne"iind supusi la solicitari deose(ite caram(ii se pot eecuta din piei mai putin dense dar "ine3  staifurile, eistente in re#iunea calcaiului "ormate din una sau doua  piese de inaltime mica si e#ala. Fiind o piesa care contri(uie la mentinerea "ormei incaltamintei $alaturi de caputa si 'ar"& tre(uie sa "ie con"ectionata din material re%istent3 limba "ereste piciorul de presiunea sireturilor impiedica apa si pra"ul sa  patrunda in incaltaminte3 burduful  este de "apt o lim(a de dimensiuni mai mari "iata la caputa si caram(i3 $ipusca — o (entita care intareste cusaturile din spate ale caram(ilor si stai"urilor3 etic*etele, piese care intaresc partea de sus a caram(ilor .  piesele decorati$e cu rol de a in"rumuseta incaltamintea care depind de model $"undulite (utoni catarame etc.&. In scopul maririi re%istentei la solicitarile mecanice din ti mpul con"ectionarii si purtarii precum si cu scop estetic se "olosesc drept piese interioare ale "etelor incaltamintei captuselile. Acestea se eecuta de o(icei din mesina sau pan%a in culori desc-ise $al(  (e! #ri&. Croirea pieselor. Pentru partea de sus a incaltamintei croirea se "ace manual sau mecanic. Dupa croire  piesele se marc-ea%a cu un numar de serie si de comision in 'ederea montarii lor piesele se su(tia%a la mar#ini pentru a se putea coase si indoi usor se un# se indoiesc si li se adau#a captuselile interioare. Coaserea propriu"isa se eecuta cu masini de cusut. Uneori coaserea are si un rol ornamental "olosindu+se ti#-ete elastice re%istente estetice. 'tantarea si prelucrarea detaliilor partii de -os a incaltamintei. Materialele utili%ate pentru partea de  !os a incaltamintei tre(uie sa pre%inte urmatoarele caracteristici de calitate) dura(ilitate i%olare termica ri#iditate. Piesele principale ale partii de !os a incaltamintei sunt pre%entate in "i#ura >)

+

 (rantul (1) este partea cea mai importanta care 'ine in contact cu umplutura sau talpa cu talpa  piciorului sau cu acoperisul de (rant3 +  (om(eul () e'ita de"ormarea partii din "ata a incaltamintei. Fiind supus unor lo'ituri tre(uie sa "ie elastic dar si ri#id3 + stai"ul (/) pre'ine de"ormarea incaltamintei la partea posterioara $i suporta actiunile mecanice din timpul incaltarii sau descaltarii3 + umplutura (0) ocupa #olul creat de mar#inea "etelor dupa ase%are pe (rant3 + #lencul () este o piesa ri#ida interpusa intre (rant si talpa cu rol de a sustine (olta piciorului. Se con"ectionea%a din lemn metal sau carton intarit cu o lama de otel3 + tocul (2), piesa care are rolul de a ridica partea de calcai a incaltamintei "ata  de planul de spri!in. El are "orme "oarte 'ariate in "unctie de moda a'and di"erite denumiri) italian ortopedic mosorel Louis ?9 etc.)

Fig. > : -ie$ele c#"p#*e*te ale partii )e #$ a i*calta"i*tei

a+'edere de ansam(lu3 b+piese interioare3 c+piese eterioare3 1! (rantul3 ! (om(eul3 /+stai"ul3 3 ! talpa interioara3 4+talpa intermediara3 0 +umplutura3  +#lencul3 5!capacul tocului3 @+corpul tocului3 16+talpa eterioara3 11!1+ramele31/+pin#eaua3 13!"lecurile3 14+(lac-eurile .

+

talpa interioara (3), talpa intermediara (4)7 + talpa eterioara (16), componenta de spri!in in timpul mersului de sustinerea corpului preluand #reutatea acestuia3 + ramele (11—!1) con"ectionate din materiale "lei(ile care se de"ormea%a #reu a'and rol de strapun#ere la coasere de re%istenta "ata de umiditate sau rol ornamental3 +  pin#eaua (1/) piesa cu lun#imea de aproimati' !umatate din lun#imea talpii de la 'ar" spre calcai eistenta numai la anumite sortimente de incaltaminte3 + capacul de toc (5) se aplica peste toc si  preia o parte din solicitarile de comprimare si u%ura. Piesele componente ale partii de !os a incaltamintei se o(tin prin stantare sau presare dupa care se supun altor operatiuni printre care) e#ali%are sle"uire etc. Asam(larea partii de -os a incaltamintei. Aceasta "a%a a te-nolo#iei de "a(ricatie a incaltamintei se eecuta prin di"erite sisteme de con"ectionare dupa cum urmea%a) sistemul C.R. $incaltaminte cusuta pe rama& este o incaltaminte #rea dura(ila usor de reparat. Se intre(uintea%a pentru (ocanci #-ete ci%me in special pentru incaltaminte  (ar(ateasca3 sistemul C.1. $incaltaminte cusuta prin (rant& se repara mai #reu decat incaltamintea o din sistemul C.R. este dura(ila dar #rea si ri#ida. Se "oloseste mai mult la incaltamintea  pentru (ar(ati $(ocanci ci%me panto"i&3 o sistemul I.L. $incaltaminte lipita&. Este "lei(ila re%istenta cu aspect placut ele#anta se "oloseste in special la incaltamintea pentru "emei la incaltamintea usoara pentru  (ar(ati3 sistemul I.. $incaltaminte in!ectata& este un procedeu modern de mare producti'itate la o care talpa din P.9.C. este aplicata prin in!ectie in matrite direct pe "ata incaltamintei. Incaltamintea re%ultata este usoara comoda3 o sistemul R.I. $incaltaminte cu rama intoarsa&. Este re%istenta dar cu producti'itate sca%uta3 Sistemul R.S. $incaltaminte cu rama "iata in scoa(e& se "oloseste pentru incaltamintea o speciala3 sistemul I.F. $incaltaminte "lei(ila& con"era incaltamintei "lei(ilitate comoditate o masa speci"ica mica . Este insa #reu de repara Ca 'ariante ale acestui sistem mentionam) sistemul RECORD 2 "olosit la incaltamintea  pentru copii 2 si sistemul FLE?ICO3 o Sistemul ,.,. $incaltaminte intoarsa la care "ata se coase de talpa pe dos si apoi se intoarce pe "ata&. Incaltamintea este usoara comoda si moale. Sistemul se "oloseste la incaltamintea pentru copii la opincute papuci de casa3 o sistemul I.T. $incaltaminte trasa tu(ulara& se "oloseste tot mai mult impreuna cu 'ariantele sale) sistemul e+"le sistemul soli+"le sistemul Astra3 sistemul I.9. $incaltaminte 'ulcani%ata&3 incaltamintea este us oara comoda re%istenta la o apa dar sensi(ila la sol'enti si incal%este piciorul3 o sistemul T.1. $incaltaminte trasa prin (rant& cu 'arianta sa 2 sistemul T.R.T. $incaltaminte trasa prin (rant si lipita&.  %inisarea articolelor de incaltaminte. Aceasta "a%a a te-nolo#iei de "a(ricare a incaltamintei permite o(tinerea unor articole de calitate cu aspect "rumos apreciat de consumator. Se "inisea%a separat "ata talpa si tocul incaltamintei. o

c. De,ectele artic#lel#r )e i*calta"i*te. In urma procesului te-nolo#ic de o(tinere a incaltamintei  pot sur'eni o serie de de"ecte printre care mentionam)  2 de"ecte de proiectare care sunt #ra'e sca%and mult din 'aloarea de intre(uintare a incaltamintei deci din calitatile ei cum ar "i) incomoditate la incaltat si descaltat po%itie incorecta a #lencurilor tocurilor amplasarea accesoriilor la locuri supuse multor e"orturi etc.7  —  de"ecte datorate materiilor prime si auiliare) "ete patate tinic-eloase re%istenta mica la apa la u%ura  presa! neuni"orm piele rara %#arieturi di"erenta de nuanta "ata cur#atoare accesorii deteriorate $"ermoare (utoni catarame&3



defecte de confectionare desprinderea talpilor sau tocurilor, cusaturi strambe, piese nesimetrice, captuseala cu cute, asperitati pe talpa, asperitati pe acoperis de brant necorespunzator, &nisare incorecta (pete, scurgeri de vopsea).

). Marcarea a"balarea; )ep#!itarea $i tra*$p#rtul i*calta"i*tei.

 arcarea se eecuta pe am(ele (ucati din perec-e pe partea dreapta a caram(ului sau pe acoperisul de  (rant speci"icandu+se marimea incaltamintei numarul de pro#ram si de comision numarul modelului anul "a(ricatie si semnul C.I.C. Pentru marcare se "oloseste o "oita aurie ar#intie -artie copiati'a sau imprimarea la cald. Marimea incaltamintei se eprima in centimetri o(isnuiti $care repre%inta lun#imea si latimea talpii calapodului deci si a piciorului& in centimetri ci%maresti $, cm ci%maresc e#al B>> cm& sau in sistem en#le%esc. Corespondenta intre aceste moduri de eprimare a marimii incaltamintei pentru adulti este aratata in ta(elul de mai !os. Eemple de marcare a incaltamintei in interiorul caram(ului /=+>+BB4+B45 $incaltaminte cu lun#imea de /= cm latimea > cm numarul de pro#ram 4 si de comision 45&.

+ncaltamintea se mai poate marca si pe talpa, pe ambele bucati din pereche indicandu-se pe langa marime, marca fabricii, pretul de vanzare, numarul documentului tehnic, normativ de calitate si eventual sistemul de confectionare. Uneori marcarea se "ace pe o pan#lica 'i%i(ila si estetica "iata in interiorul incaltamintei. Prin numarul de comision marcat pe incaltaminte se intele#e o cantitate de"inita de perec-i de incaltaminte de acelasi model material numar de marime culoare sistem de con"ectionare care parcur# impreuna acelasi pro#ram. Prin pro#ram se intele#e o cantitate anumita de perec-i de incaltaminte de acelasi sorti ment produsa in conditii identice de productie. Pe "iecare am(ala! $cutie& se speci"ica) denumirea si marca intreprinderii denumirea produsului numarul modelului marimea incaltamintei materialul "olosit pentru "ete si talpa culoarea "etei pretul de 'an%are cu amanuntul STAS sau NT sistemul de con"ectionare.  Ambalarea. Fiecare perec-e de incaltaminte se am(alea%a intr+o cutie de carton sau de muca'a plianta sau "ia in "unctie de tipul de incaltaminte. Incaltamintea cu "ete 'elurate si de lac se in'eleste in -artie si apoi se introduce in cutii. Incaltamintea din inlocuitori $"ete tetile polietilena& se poate am(ala in cutii colecti'e din carton sau muca'a dar "iecare perec-e se

introduce intr-o duzina de material plastic.

 Depo"itarea se "ace in incaperi uscate aerisite la temperatura cuprinse intre ,B2/=C la o umiditate de >= la distanta de cel putin , m de sursele de caldura. Cutiile se depo%itea%a pe ra"turi #ratare sau  palete in sti'e de ,B+/B cutii suprapuse la o distanta de ,=2/B om de podea si cel putin , m de orice sursa de caldura. ransportul. Articolele de incaltaminte se transporta ou mi!loace acoperite in conteinere sau la%i. Se "ac pac-ete in care se lea#a cate = cutii a'andu+se #ri!a sa nu se de#rade%e. Fiecare lot de li'rare este insotit de documentul de certi"icare a calitatii intocmit con"orm dispo%itiilor le#ale in 'i#oare.

>. SORTIMENTUL ARTICOLELOR DE INCALTAMINTE Articolele de incaltaminte se comerciali%ea%a intr+un sortiment 'ariat) dupa materia prima dupa destinatie dupa "inisare etc. $sc-ema /&. Principalele sortimente ale articolelor de incaltaminte sunt) Ci"mele + incaltaminte cu caram(i inalti in #eneral pana la !umatatea pulpei. Se con"ectionea%a cu "ete din piele sau inlocuitori din piele pentru (ar(ati "emei copii. Talpa poate "i de (o'ine s au din piele antiderapant si are i%olatii mai (une.  8ocancii se aseamana #-etelor din punctul de 'edere al inaltimii caram(urilor di"era insa de ele prin "aptul ca pielea utili%ata este mai #roasa calapodul este mai lat iar in loc de lim(a au (urdu" se inc-eie cu siret sau cu o catarama. Pieile pentru "ete sunt re%istent e impermea(ile $iu"t (i%on uns (o uns& iar talpa este de (o'ine sau din inlocuitori de o(icei pe (a%a de cauciuc. Au calapodul mai lat. &*etele si semig*etele se aseamana cu (ocancii ca inaltime a caram(urilor dar in loc de (urdu" au de o(icei o lim(a. Fetele sunt din (o spalt 'elur (i%on iar talpa din inlocuitori. Captuseala la #-ete poate "i uneori si din imitatii de (lanuri. -etele de 'ara pentru copii pot a'ea "etele per"orate pot "i "ara 'ar" si "ara calcai.  #antofii. Au cea mal mare pondere in totalul articolelor pentru incaltaminte si se caracteri%ea%a in #eneral  prin latimea) caram(urilor care este su( #le%na. Caputa este intrea#a iar caram(ii scurti se inc-eie cu siret catarame materiale elastice (utoni. Su"era mult in"luenta modei atat in ceea ce pri'este materiile  prime intre(uintate cat si culoarea modelul "orma si marimea tocurilor a talpilor etc. 'andalele sunt in #eneral "ara 'ar" si stai" pentru a se putea aerisi piciorul in se%onul calduros in care se  poarta. Sortimentul comercial este de asemenea in"luentat de moda ca si la panto"i. In plus sandalele tre(uie sa "ie comode usoare i#ienice re%istente in culori "oarte 'ariate pentru a se asorta roc-iilor de 'ara. 'abotii incaltaminte cu caputa montata "ara caram(. alos. Incaltaminte de casa 2 cu "ete din par de camila.  #apucii. Sunt cel mai usor si comod tip do incaltaminte a carei "ata este "ormata de o(icei numai din caputa. Materialele pentru "ete sunt din piei de porcine sau din inlocuitori de piele. In #rupa incaltamintei de casa se includ si panto"ii cu (lana in interior panto"i cu "ete din par de camila $8amel-ar& sosoni de casa cu "ete 8amel-ar etc. In #eneral incaltamintea de casa tre(uie sai "ie comoda elastica si con"orta(ila. Incaltamintea din cauciuc se o(tine prin procedee te-nolo#ice speciale $lipire 'ulcani%are&. Se clasi"ica in) incaltaminte de iarna $ci%me sosoni #alosi&3 incaltaminte usoara $panto"i si sandale populare&3 incaltaminte sport $panto"i din pan%a pentru #i mnastica atletism tenis antrenament s porti' panto"i si #-ete pentru (asc-et panto"i de (aie&3 incaltaminte de protectie $ci%me de protectie S 2 scurte 2 tip L lun#i 2 si pana la sold&. Incaltamintea din cauciuc se produce in #eneral in culoare nea#ra dar pentru "emei si copii poate a'ea si alte culori $al( ro% #al(en etc.&.

. 9ERIFICAREA CALITATII ARTICOLELOR DE INCALTAMINTE 9eri"icarea calitatii incaltamintei se "ace pe loturi. Un lot tre(uie sa contina incaltaminte de aceiasi "el $ci%me #-ete (ocanci panto"i ete.& si destinatia $(ar(ati "emei etc.& con"ectionata din acelasi material in acelasi sistem de con"ectionare si cu acelasi model. Caracteristicile de calitate ale incaltamintei se 'eri"ica pe (a%a de STAS STR sau NT in 'i#oare urmarindu+se totodata concordanta cu modelele a'i%ate si con'entiile intre parti.

Se executa de regula veri&cari care nu distrug produsul/ se urmareste aspectul, felul materialului, dimensiunile, confectionarea, marcarea si ambalarea. aca apar incertitudini referitoare la calitatea incaltamintei se continua cu veri&carile distructibile ca veri&carea calitatii materialelor, a dimensiunilor, a confectionarii (rezistenta &xarii talpii, tocului, a cusaturilor). 9eri"icarile nedistructi(ile se e"ectuea%a as upra unei pro(e din lot repre%entand = perec-i luate la intamplare din di"erite marimii si culori. Daca numai unul din re%ultatele 'eri"icarilor nu este corespun%ator 'eri"icarea respecti'a se repeta asupra unei pro(e du(le. Daca in acest ca% re%ultatele sunt necorespun%atoare se respin#e lotul si urmea%a ca el sa "ie reconditionat resortat etc. 9eri"icarile distructi(ile se "ac asupra unei pro(e "ormata din , din numarul total de perec-i oare compune lotul dar nu mai putin de o perec-e. Si in acest ca% daca se constat a c-iar numai un re%ultat necorespun%ator se repeta 'eri"icarea respecti'a asupra unei pro(e du(le. a. Veri,icarea c#*)itiil#r ge*erale )e calitate

eri&carea se efectueaza pe probe de incaltaminte nedesfacuta si consta in examinarea tuturor conditiilor de calitate, vizual sau prin palpare, pe care trebuie sa le indeplineasca incaltamintea. In principiu eaminarea se e"ectuea%a ase%and incaltamintea in. mai multe po%itii urmarindu+se masura in care aceasta corespunde prescriptiilor de calitate pre'a%ute in standardele pe "iecare tip de produs. Po%itiile in care se 'eri"ica aspectul incaltamintei sunt)  #o"itia 1 $incaltamintea se asea%a cu caram(ii spre eaminator 2 "i#. G& urmarindu+se)  2  Fig.G

simetria, forma, cusaturile si inaltimea carambilor/  2 tra#erea pe calapod in re#iunea calcaiului3

 2 "inisarea mar#inii tocului si talpii3  2  ase%area $centrarea& tocului.  #o"itia  $incaltamintea se asea%a 'ertical in "ata eaminatorului "i#. & urmarindu+se)  2  lun#imea 'ar"ului caputei caram(ului si simetria reciproca intre  piesele am(elor (ucati3  2 modul de asam(lare si de coasere a pieselor3  2 modul de "inisare si "iare a accesoriilor3  2 

Fig.  &xarea capselor (respectiv a perforatiilor), a carligelor, a cataramelor in ce priveste distanta dintre ele si fata de marginea carambilor.  #o"itia / $incaltamintea se asea%a cu caputa in "ata eaminatorului "i#. @& urmarindu+se)  2 calitatea tra#erii pe calapod in re#iunea 'ar"ului3  2 "orma si amplasarea (om(eului3  2 "iarea corecta a talpii si a ramei. Fig @

 #o"itia 3 $incaltamintea se suprapune "i#. ,B& urmarindu+se)  2   2   2   2   2 

lun#imea si latimea talpilor si a tocurilor3 #rosimea mar#inii talpilor3  prelucrarea si "inisarea mar#inii talpii si a tocului3 lipsa #olurilor intre talpa si rama talpa si toc sau i ntre "lecuri3 aspedtul "etelor din partile interioare.

 #o"itia 4 $talpile spre eaminator "i#. ,,& urmarindu+ se)  2  modul de  2  "iarea  2  nete%irea  2 

prindere a talpii3 tocului3 talpii3

Fig. ,,

distanta de la santul de ingropare a cusaturii sau la sirul de cuie pana la marginea talpii.  #o"itia 0  $caram( la caram( "i#. ,/& urmarindu+se)

 2  inaltimea stai"ului tocului caram(ului $a 'ipustii&3  2  "inisarea mar#inilor talpii si tocului  2  aspectul #eneral al "etelor din  partile eterioare.

Fig. ,4.

+ + + +

 2   2 

 #o"itia   $introducand mana in interior "i#. ,4& urmarindu+se) + aplicarea corecta a captuselilor3 nete%imea (rantului a acoperisului de (rant talonetului3 a(senta cuielor3 ase%area stai"ului (om(eului3 nete%imea partilor suprapuse a cusaturilor.

daca tocul se supra"ata3 daca ori%ontala estela "el la am(ele (ucati ale perec-ii.

 #o"itia 5 $se asa%a pe o supra"ata plana "i#. ,5& urmarindu+se) spri!ina pe intrea#a lui ridicarea 'ar"urilor "ata de

b. Veri,icarea )i"e*$iu*il#r

Se face cu a0utorul instrumentelor de masura (rigla, compas, subler, echer). 1a consta in masurarea dimensiunilor principale ale pieselor componente, urmarindu-se masura in care valorile obtinute corespund celor prevazute in standardele si normele tehnice pentru produsul respectiv. Se veri&ca inaltimea carambului, a staifului, lungimea varfului a talpii si a tocului, latimea tocului, inaltimea tocului. c. Veri,icarea *aturii "aterialului; a )e,ectel#r )e c#*,ecti#*are $i )e pr#iectare.

Aceste veri&cari se executa numai in cazul in care sunt incertitudini referitoare la natura si calitatea materialului folosit sau asupra modului de confectionare si a corectitudinii de proiectare a incaltamintei. Cele mai "rec'ente de"ecte care se pot constata in urma 'eri"icarii calitatii incaltamintei sunt)  piese componente asimetrice de"ormari datorate tra#erii de"ectuoase pe calapod captuseli cu cute culori care nu se asortea%a cu "ata incaltamintei piese deslipite (rant cu deni'elari sau cu cuie cusaturi incorect eecutate "orma talpii si a tocului neidentica la am(ele (ucati etc. La incaltamintea de cauciuc 'eri"icarea se "ace in mod asemanator ca si la incaltamintea din  piele. Se 'eri"ica in plus aspectul lacului de la supra"ata si etanseitatea.

9eri"icarea aspectului lacului se "ace ase%andu+se peste partile lacuite ale perec-ii o -artie su(tire peste ea o "oaie de placa! si deasupra #reutati oare sa asi#ure o apasare de /BBB gf9cm. Dupa doua ore se 'eri"ica daca -artia se desprinde usor si nu lasa urme  pe supra"ata lacuita. 9eri"icarea etanseitatii se eecuta la am(ele (ucati din perec-e ast"el) se introduc calapoadele corespun%atoare se cu"unda incaltamintea intr+un 'as cu apa ast"el incat ni'elul apei sa "ie pana la maimum = cm de partea superioara si se lasa /5 ore. Apoi se scot din apa 'eri"icandu+se cu mana sau 'i%ual daca incaltamintea s+a ume%it sau nu in interior.

6. ARTICOLE DE MAROC + /4 cm pentru (ar(ati // + 4B cm din B= in B=. Numarul de marime este inscris in interiorul manusii sau pe o etic-eta de pan%a tot in interior.

4. DEFECTELE ARTICOLELOR DE MAROC6INARIE

Standardele in 'i#oare pre'ad conditiile te-nice #enerale de calitate ale articolelor de maroc-inarie in "unctie de care se "ace 'eri"icarea calitatii. Cu aceasta oca%ie se constata de"ectele unor produse si se aprecia%a incadrarea corecta a produselor in cele 5 clase de calitate $de masa superioara etra si lu&. comparandu+se re%ultatele cu cele inscrise in ta(elul > de pe pa#ina urmatoare.

 Tabel %

Clasele de calitate $efectul 1. La semi"a(ricate din piele

Masa

La maroc-inarie din semi"a(ricate

 —  di"erenta sla(a de nuanta a pielii intre piesele componente ale "etei  2 di"erenta de presa! putin 'i%i(ila maimum ,B din supra"ata "etei si /B din supra"ata captuselii din piele, nu  2  snituri sau sco(ituri pana la ,74 din #rosimea exista  pielii pe partea carnoasa la piesele necaptusite

aceasta clasa

 2  %#arieturi super"iciale sau urme de (oli 'indecate pe partile secundare ca) dos capac  (urdu" dos lim(a etc.  2 

Superioara

E9tra

2ux

admisa

admisa admise maimum 4

de calitate

in#rosari de "ire la tesaturi pentru captuseli si noduri in interiorul pro+duselor la partile 'i%i(ile

admise

admise

admise

admise

+

+

se admit

+

+

se admit , ton

+

+

+

+

+

+

. La semi"a(ricate din inlocuitori  —  de"ecte de presa! pori noduri "ire in#rosate neuni"ormitati de presa!  2 di"erenta de nuanta putin 'i%i(ila de l2/ tonuri  pe scara de #ri intre piesele componente ale  produsului

 2  striatiuni putin 'i%i(ile pe stratul cu l ac P9C in#rosari de "ire la tesaturi pentru captuseli si se admit noduri in interiorul produselor in partile 'i%i(ile

se admit

se admit / tonuri se admit se admit

se admit

5. 9ERIFICAREA CALITATII ARTICOLELOR DE MAROC6INARIE 9eri"icarea calitatii se eecuta pe loturi "ormate pe modele si clase de calitate con"orm criteriilor de clasi"icare in 'i#oare. La (a%a receptiei calitati'e a loturilor sta mostra omolo#ata si STAS sau NTR in 'i#oare. Aspectul 2 se compara pro(a cu mostra omolo#ata si se 'eri"ica a(aterile admise prin normele te-nice ide ramura ale articolelor respecti'e constatandu+se incadrarea corecta in clasa de calitate. Accesoriile metalice tre(uie sa "ie prote!ate uni"orm contra coro%iunii sa nu "ie (asici asperitati crapaturi supra"ete neacoperite muc-ii taioase. 1anda tetila a "ermoarului tre(uie sa "ie la aceeasi culoare cu materialul de (a%a. Dimensiunile se 'eri"ica cu instrumentele de masurat con"orm NT in 'i#oare. Articolele de maroc-inarie tre(uie eecutate in#ri!it "ara pete sau urme de ade%i'i cusatura la /24 mm de mar#ine si paralela cu ea sa nu "ie pasi sariti accesoriile metalice (ine "iate etc. Corespondenta materialelor cu mostra omolo#ata se 'eri"ica intotdeauna deoarece este inter%isa prin STR reproducerea din alte materiale a modelelor create omolo#ate si ou preturi sta(ilite.

=. MARCAREA AM1ALAREA DEPO0ITAREA SI TRANSPORTUL ARTICOLELOR DE MAROC6INARIE  arcarea. 'e eecuta in interiorul si eteriorul articolelor de maroc-inarie. In interior se "olosesc etic-ete tetile din piele sau din plastic etic-ete autoade%i'e sau (en%i imprimate ori tesute care se pot "ia prin lipire coasere sau imprimare. Articolele de mica maroc-inarie nu 'or "i marcate in. interior in eterior marcarea se "ace prin introducerea unei etic-ete normale in articol sau prin prinderea cu ata sau "ir de  plastic a etic-etelor pe produsul respecti'. Etic-eta 'a cuprinde denumirea intreprinderii producatoare denumirea produsului numarul modelului denumirea materiei prime STAS sau NT calitatea pretul la consumator data "a(ricatiei stampila CTC.  Ambalarea. Are ca scop prote!area si mentinerea "ormei produsului in timpul transportului si depo%itarii. Articolele de maroc-inarie #rea se am(alea%a (ucata cu (ucata in -artie de am(ala! re%istenta sau in  pun#i de polietilena. Produsele de maroc-inarie se impac-etea%a (ucata cu (ucata de -artie si apoi ,B2  ,BB (ucati in cutii colecti'e de carton si#ilate.  Depo"itarea articolelor de maroc-inarie se "ace in ma#a%ii uscate aerisite la temperatura intre ,B24BC la o umiditate a aerului de == la suta la o distanta de B= m "ata de sursele de caldura. eamantanele 'ali%ele trusele diplomat se depo%itea%a pe ra"turi dar numai pe partea lor laterala $pe cant&. ransportul  se "ace cu mi!loace de transport acoperite curate. Fiecare lot este insotit de documentul de certi"icare a calitatii.

C. ARTICOLE DIN 1LANA SI INLOCUITORI 1lanurile sunt piei de animale prelucrate pentru in'elisul pilos caracteri%ate prin re%istenta aspect placut si conducti(ilitate redusa a caldurii. ,. PARTICULARITATI 6ISTOLOICE ALE PIEILOR CU 1LANA Pieile animalelor care pastrea%a in'elisul pilos $parul& sunt asemanatoare in linii mari cu  pieile prelucrate in ta(acarii cu unele particularitati str ucturale primite prin procesul de ar#asire. 1lanurile pre%inta comparati' cu pieile o derma "oarte su(tire cu o structura deose(ita neputandu+se "ace deose(ire intre stratul papilar si reticular. La pieile pentru (lana in procesul de ar#asire se indepartea%a numai -ipoderma derma si epiderma raman su"erind apoi trans"ormari ce le "ac apte pentru a de'eni (lanuri. /. FACTORII CARE INFLUENTEA0A CALITATEA 1LANURILOR  9aloarea (lanurilor este determinata de structura "orma lun#imea

tipul, asezarea si pigmentatia parului, de rasa animalului, de varsta, sex, conditii climatice si geogra&ce, conditii de hrana si de viata, modul de prelucrare. 'tructura in$elisului pilos la pieile animalelor cu (lana este neuni"orma in ceea ce pri'este desimea lun#imea "orma sau structura "irelor. La ma!oritatea animalelor cu (lana cel mai des  par se #aseste pe spinare si coada in aceste parti parul "iind cel mai lun# si cel mai #ros. Cel mai scurt si cel mai aspru se #aseste pe cap si picioare iar cel mai moale si pu"os pe a(domen. Firul de par are structuri asemanatoare cu lana. ipul de par care se #aseste pe corpul animalelor cu (lana di"era prin lun#ime #rosime "orma si culoare. Se deose(esc urmatoarele tipuri de par)  2  "irul de par director 2 cel mai lun# cel mai #ros neted si drept. Se mai numeste !ar3 se #aseste in special pe spatele animalului3  2  "irul de par tepos $spicul& 2 mai scurt elasticitate mai mare decat parul director3  2  "irul de par pu"os $lanos& 2 cel mai scurt si cel mai su(tire are un tuseu matasos "in3  2  "irul de par intermediar 2 se situea%a ca lun#ime intre "irul pu"os si "irul tepos. Are "orma de lance3  2  "irul de par tactil 2 nu pre%inta interes pentru (lanarie deoarece este lun# si drept ase%at de o(icei in re#iunea capului $de eemplu mustatile la pisica&. Dupa forma parul poate "i) "usi"orm drept (uclat in "orma de tu(uri de (o( inelat sau des"acut in "orma de ondulatii. Culoarea 2 constituie o caracteristica importanta a "irelor de par. Pi#mentatia di"era de la un animal la altul si c-iar pe acelasi animal. In #eneral (lanurile sunt mai inc-ise pe spate si mai desc-ise spre a(domen de asemenea la radacina parul este mai desc-is. Parul tepos nu are o culoare uni"orma pe toata lun#imea lui de o(icei 'ar"ul este mai desc-is sau mai inc-is la culoare in "unctie de "elul animalului. Calitatea (lanurilor mai este in"luentata si de urmatoarele)  asa animalului. Ast"el oile 8ara8ul dau (lanuri cu (ucla! "rumos pe cand cele turcane dau (lanuri cu  par aspru neondulat si #ros. 'exul si $arsta. Masculii dau (lanuri cu "ire a(undente si pi#mentate mai accentuat decat "emelele3 animalele de 'arsta inaintata au parul #ros si mat pe cand animalele tinere au parul "in si lucios.

Conditiile climatice si geografice. Animalele din tarile cui clima calda au parul rar si aspru iar cele din %onele temperate isi sc-im(a in'elisul pilos $naparlesc& in anumite perioade ale anului. 1lana animalelor iarna este mai deasa si mai re%istenta. Animalele din re#iunile reci au (lana moale pu"oasa si deasa "ata de animalele din tarile cu clima temperata. Conditiile de *rana si $iata. Animalele (ine -ranite au par lun# uni"orm re%istent sanatos lucios. La animalele (olna'e "irele de par au #rosime neuni"orma "ara luciu si cu re%istenta redusa. De asemenea animalele care traiesc in capti'itate au (lana de calitate interioara.  #rocesul te*nologic, de prelucrare cuprinde, in #eneral aceleasi "a%e principale ca si in ca%ul pieilor  pentru incaltaminte cu urmatoarele deose(iri) nu se indepartea%a epiderma) ta(acirea se "ace mineral sau  prin ar#asire3 "inisarea cuprinde operatii speci"ice im(unatatirii calitatii in'elisului pilos si partii carnoase. 9opsirea picilor cu (lana are o importanta deose(ita deoarece in ca%ul (lanurilor mai putin 'aloroase se urmareste o im(unatatire a culorii pentru a imita (lanurile scumpe $samur !der nurca& pentru a indeparta de"ectele naturale de culoare petele culorile pestrite lipsa de luciu etc. Procesele de "inisare au rol important in o(tinerea unor (lanuri aspectuoase si re%istente.

I**#bilarea bla*uril#r $i #bti*erea i"itatiil#r )e bla*uri $e aplica in special la cele de o'ine care au cea mai mare pondere. Prin inno(ilare se urmareste indreptarea ire'ersi(ila a "irelor de par modi"icarea caracterului lanos mentinerea in timp a aspectului a luciului si a altor proprietati arti"iciale $"inete (ucla! culoare etc.&. 1uclele arti"iciale sunt sensi(ile la actiunea apei. In ultimul ti mp importanta (lanurilor inno(ilate si a imitatiilor a crescut. In pre%ent se o(tin *urmatoarele tipuri de (lanuri inno(ilate si imitatii)  — din blanuri de o$ine (lanuri inno(ilate nutriet) (lanuri semiinno(ilate3 imitatii de pantera leopard ti#ru $cel mai (ine se pretea%a pieile de rasa turcana&3 imitatii de (i(er oposum $piei din rasa sta#osa&. din blanuri de caprine imitatii de leopard3 din blanuri de iepure imitatii de lutru3 din blanuri de $ulpe imitatii de lutru de 'ulpi ar#intii ne#re etc. din blanuri de pisica imitati de "oca si sconcs.

4. TIPURI DE 1LANURI Sortimentul comercial de (lanuri este comple datorita di'ersitatii animalelor "urni%oare de  (lanuri cat si datorita posi(ilitatilor de prelucrare si inno(ilare. In ta(elul G sunt pre%entate  principalele tipuri de (lanuri in "unctie de speciile de animale mai "rec'ent utili%ate. Principalele tipuri de (lanuri se pot identi"ica usor cunoscand caracteristicile de (a%a ale  (lanurilor) culoare a(undenta in'elisului pilos si tipuri de par luciul moliciunea etc. abelul   Tipuri )e bla*uri

 Nr.

Denumirea animalului de la Caracteristici

Modul de "inisare

Crit. care pro'ine ,

/

4

5

Merinos 2 lana "ina deasa

inno(ilate

Ti#aie 2 lana mai putin "ina

$nutriet& semiinno(ilate

Turcana 2 lana #roasa aspra 1lanuri

Sto#osa si spanca

,

 prelucrat pe partea carnoasa  prelucrate pe

de o'ine

 partea carnoasa tip 'elur inno(ilate  prelucrat semiinno(ilate'elur  a Hara8ul

/

$Astra-an& metis

Se o(tine de la mieii 8ara8ul si metis 8ara8ul. Parul este matasos lucios ondulat

natur 

in di"erite "orme sau tipuri de (ucle speci"ice rasei culoarea nea#ra (rumarie sau

8ara8ul alte culori $al( auriu ar#intiu& 1lana de di"erite culori pro'enita de la iepurii de  Natur  crescatorie sau sal(atici are par moale "in lucios insa  putin re%istent $parul cade "oarte repede& 'opsita su( "orma de imitatii $nurcasconcs&

4

9ulpe

Cea mai intalnita specie cu mai multe 'arietati) rosie de Hamciat8a de stepa decampie etc. 1lana are culoare rosie ru#inie cu parul "oarte des pu"ul de culoare

natur 

#ri desc-is pana la #ri inc-is&

sconcs&

9ulpe ar#intie

1lana este "ormata din spic de culoare nea#ra cu un inel al(+ar#intiu aproape de 'ar" 'ar"ul este ne#ru stralucitor iar pu+"ul "in matasos de culoare cenusie ca arde%ia

natur 

>

9ulpe al(a $polara&

1lana "oarte "ina moale deasa de culoare al(a

natur 

G

9ulpe al(astra

1lana cu par "in des moale de culoare #ri+al(astrui sau (run al(astru

natur 



9ulpe  platinata

1lana moale de culoare al(astru desc-is pana la al(+ #ri. Pe spate are par lun# al( cu 'ar"urile ne#re spre al(astru iar pe "lancuri parul este al(

natur 

5 rosie

=

'opsita su("orma de imitatii $nurca

,@

Lup

1lana cu parul lun# des de culoare #ri+cenusiu cu nuante de maron inc-is. Culoarea 'aria%a dupa anotimp si dupa %ona de 'e#etatie. Se prelucrea%a  pentru co'oare -use

natur 

,B

Urs

1lana de culoare (run+inc-is nea#ra al(a etc. Parul este #ros aspru des. Se "oloseste pentru co'oare

natur 

,,

1lana de 'itel

Se caracteri%ea%a prin par "in matasos putin ondulat natur 'opsiita  pielea de #rosime uni"orma culoare speci"ica rasei

,/

1lana de man%

Se caracteri%ea%a prin par (ine de%'oltat lucios neted natur  sau ondulat de culoare maron

,4

Nutria $nutrii sal(atice . si de cres+ catorii&

1lana de nutrie are pu" moale "in si "ire lun#i dese de culoare (run+roscata. In procesul de prelucrare  (lanurile de nutrie se taie pe spate deoarece pe a(domen pu"ul este des si mai "rumos

natur 

,5

6amster $-aroio#&

Se caracteri%ea%a printr+o piele su(tire cu pu" "in "ire natur  tepoase de culoare inc-isa. 1lana are culoare #al(uie 'opsita  pe spate maron inc-is spre ne#ru pe a(domen cu pete al(+#al(ui pe "lancuri. Este o (lana usoara si re%istenta.

,=

1lana de 'idra

1lana este "ormata din pu" "in ca matasea moale de culoare (runa. 1lanurile de 'idra sunt cele mai re%istente si dura(ile

natur 'opsita

natur  'opsita

,>

derul

1lana de culoare (runa+castanie pe partea dorsala si  (run inc-is pe partea 'entrala. Spicul este de culoare mai inc-isa decat pu"ul. 1lana se recunoaste usor dupa pete de culoare desc-isa de pe #usa. 1lana de  !der de moli"t se numeste %i(elina americana

,G

Sconcs

1lana de sconcs are pu"ul "in si des de culoare (run+ natur  ne#ricioasa pana ia ne#ru. Firele de par tepos sunt lun#i si dese de culoarea pu"ului. Caracteristica la  (lana de sconcs este dun#a al(a ce se intinde de la nas spre "runte apoi se lateste pe crestet si cea"a si se  pierde spre mi!locul spatelui sau se intinde pana la coada. Coada are par lun# si #ros de culoare nea#ra. 1lana de sconcs este matasoasa si dura(ila. Se  prelucrea%a pentru #ulere si pentru -aine.

,

Di-or

1lana este stu"oasa constituita din pu" de culoare natur  #al(uie si spicul de culoare (runa cu o tenta de ca"eniu inc-is. Culoarea nu este uni"orma parul "iind mai inc-is in %ona #atului pe spate si pe a(domen. Eista o 'arietate de di-or de culoare mai desc-isa 2  di-orul de stepa. 1lana lui este re%istenta* si usoara asi#urand o durata mare de 'iata con"ectiilor.

,@

Marmota

1lana de marmota are o culoare cenusie aspra deasa natur  "oarte re%istenta. Etremitatile (lanii sunt ne#re. Eista 'arietati complet ne#re

/B

Ondatra $1i%am&

1lana cu par lun# si lucios si pu"ul "in lanos si scurt. La partea dorsala culoarea este (runa pana la #al(en iar pe partea 'entrala cenusie cu pete roscate

natur 'opsita

/,

1lana de ti#ru

Are culoare #al(en+roscat cu dun#i caracteristice de culoare ca"enienea#ra intre(uintandu+se pentru  !ac-ete si #arnituri

natur 

//

1lana de leopard

Are culoare #al(en+roscat cu pete caracteristice de culoare ca"enie+nea#ra intre(uintandu+se pentru  !ac-ete si #arnituri

/4

1lana de  pantera

Are culoare la "el cu (lana de leopard dar in loc de  pete are inele ca"enii+ne#re si se "oloseste pentru di"erite #arnituri !ac-eteetc.

natur 

natur 

5. SORTIMENTUL COMERCIAL DE CONFECTII DIN 1LANA Sl INLOCUITORI Se clasi"ica dupa urmatoarele criterii  2 dupa modul de o(tinere) articole de co!ocarie si de (lanarie3  2 dupa materia prima3  2 articole din (lanuri "ine)

2 o(isnuite prelucrate natural3  2 cu "ete din material tetil3

 2 con"ectii din imitatii de (lanuri3  2 con"ectii din inlocuitori de (lana3  2 dupa destinatie3 con"ectii pentru copii "emei (ar(ati.  Articolele de co-ocarie sunt con"ectii din (lanuri lar# raspandite in tara noastra. Din aceasta #rupa "ac  parte) co!oacele su(ele caciulile misadele pieptarele. Co-oacele sunt con"ectionate din piei de o'ine de rasa ti#alie sau turcana ta(acite in crom cu partea carnoasa 'elurata. Se eecuta in trei talii si patru #rosimi) 55 5 =/ => in di"erite culori predominand culorile maro si #ri. Modelele 'aria%a in "unctie de cerintele modei pot a'ea #ulere din alte (lanuri $nutria 8ara8ul&.  #ieptarele si $estele sunt con"ectionate "ara maneca din piei de o'ine inno(ilate sau semiinno(ilate pe derma cu di"erite ornamente. Su(ele 2 se eecuta din (lana de oaie cu "ata din material tetil in trei talii si trei #rosimi. Pot "i lun#i si scurte de culori inc-ise $ne#ru maro&. Caciulile —  se con"ectionea%a din (lana naturala (lana sintetica (lana com(inata ou alte materiale. Caciulile sunt captusite cu ser! atlas piei de o'ine de calitate in"erioara. Se produc in di"erite "orme modele in "unctie de moda $tip calota toca cosmonaut ascutite s"erica& si culori 'ariate. Marimile pentru (ar(ati sunt =>2>/ pentru "emei =52= iar pentru copii =52==2=>. Marimea repre%inta circum"erinta capului masurat la un centimetru deasupra urec-ii. Misadele 2 sunt con"ectii din (lanuri "olosite pentru captusirea con"ectiilor din piele si material tetil.

 Articolele de blanarie sunt con"ectii din (lanuri "ine. Ele pot "i prelucrate natural inno(ilate preleecrate  pe derma sau imitati de (lanuri. Pentru "emei si "ete se con"ectionea%a !ac-ete cape saluri #ulere -aine lun#i caciuli mansoane di"erite #arnituri. Se eecuta din (lanuri de o'ine si (lanuri "ine $8ara8ul !der nurca di-or 'ulpe polara ar#intie -ermine etc.&. 6ainele $!ac-etele& din 8ara8ul se eecuta in "unctie de moda pe calitati dupa calitatea pieilor. "olosite $Lu Lu A3 13 C3 D3 E&. Au #u+rele din (lana 8ara8ul sau din (lanuri de. 'anat superioare. Tot pentru "emei se mai "olosesc la con"ectionarea di"eritelor articole imitatiile de (lana (lanurile sintetice isi inlocuitori $materiale tetile captusite cu di"erite* (lanuri&.

Pentru barbati si adolescenti se executa gulere, caciuli, haine lungi sau scurte. 6ainele lun#i si scurte pentru (ar(ati se eecuta din (lanuri de o'ine in special lucrate pe partea carnoasa cu #ulere astra-an $8ara8ul& nutrie etc. Con"ectiile pentru (ar(ati si adolescenti se mai eecuta din imitatii de (lanuri si (lanuri sintetice. Pentru copii se eecuta) -aine caciuli #ulere mai ales din  (lanuri sintetice material tetil captusite cu (lanuri sintetice etc.

=. DEFECTELE CONFECTIILOR DIN 1LANA SI INLOCUITORI Con"ectiile din (lanuri se sortea%a in "unctie de natura si marimea de"ectelor in urmatoarele calitati) Etra Lu Calitatea I calitatea a II+a si calitatea III+a. Ca de"ecte se intalnesc urme de (oli ale pielii 'indecate c-elii $parti "ara par& sau parti cu par rar parti sle"uite prea adanc taieturi super"iciale 'ariatii de nuanta pe partea piloasa sau carnoasa parti decolorate luciu neuni"orm sau mat rarituri datorita cusaturilor captuseli care nu se asortea%a sau nu corespund din punctul de 'edere al con"ectionarii captuseala cu "alduri sau prea stransa necorespondenta intre marimea con"ectiei cu marimea trecuta pe etic-eta etc. Culoarea parului la (lanurile sintetice nu este uni"orma) (ucla!ul si luciul sunt necorespun%atoare  parul nu este tuns uni"orm.

>. MARCAREA AM1ALAREA DEPO0ITAREA SI TRANSPORTUL ARTICOLELOR DIN 1LANA SI INLOCUITORI  arcarea confectiilor se "ace prin etic-etare.

1ticheta la confectiile mari (haine, 0achete) se prinde cu un snur de nasture sau de butoniera. Pe aceasta eticheta se trece denumirea fabricil producatoare, denumirea produsului, grosimea, talia, pretul de vanzare, data fabricatiei, *.T.*., nr. STAS-ului sau 3.2, numarul modelului etc. Con"ectiile mari au in interior o etic-eta din material tetil unde se trece em(lema "a(ricii producatoare si e'entual marimea si talia. In cele mai multe ca%uri etic-eta din carton est e du(la pe spate unde se trec instructiuni de intretinere a (lanurilor. ulerele sunt marcate tot prin etic-etare pe partea interioara cu aceleasi date.  Ambalarea con"ectiilor se "ace in saci de polietilena. Con"ectiile mici cu eceptia caciulilor se am(alea%a in pun#i de polietilena sau cutii cu carton. Caciulile din (lana superioara se am(alea%a in cutii din dupletriple. Fiecare am(ala! de transport tre(uie sa contina o etic-eta cu urmatoarele speci"icatii) denumirea con"ectiilor3 numarul de (ucati din am(ala!3 marimea talia3 clasa de calitate3 data am(alarii3  pretul.

 Depo"itarea con"ectiilor cu (lana se "ace in incaperi uscate curate (ine aerisite si "erite de ra%ele solare. Temperatura din incaperile de depo%itare tre(uie sa "ie de =2/4C iar umiditatea relati'a de 04:. In timpul depo%itarii se iau masuri pre'enti'e contra daunatorilor $insecte ro%atoare&. Con"ectiile tre(uie ase%ate lai o distanta minima de / m de orice sursa de caldura. 6ainele scumpe se  pastrea%a pe umerase acoperite ou pan%a sau cu saci de polietilena iar cele mici #ulere caciuli pe ra"turi. ransportul  con"ectiilor cu (lana se "ace cu mi!loace de transport acoperite curate aerisite. 6ainele de  (lana pot "i transportate in conteinere de transport special amena!ate in care con"ectiile sunt ase%ate pe umerase. G.

9ERIFICAREA CALITATII CONFECTIILOR DIN 1LANA

;erificarea calitatii confectiilor  din (lana se "ace in (a%a STAS /=4,>@ care sta(ileste re#uli pentru 'eri"icarea calitatii marcare am(alare depo%itare si transport. Acestea pri'esc con"ectiile din piei "inite cu (lana sau din materiale tetile im(lanite destinate "ondului pietei3 9eri"icarea calitatii con"ectiilor de (lana urmareste modul cum sunt indeplinite caracteristicile de calitate speci"ice "iecarui produs pre'a%ut de standardele norme interne caiete de sarcini si alte con'entii intre  parti precum si corespondenta cu produsele omolo#ate. 9eri"icarea calitatii se "ace pe loturi care tre(uie sa contina con"ectii de acelasi "el $-aine lun#i 'este caciuli etc.& si destinatie $pentru (ar(ati "emei etc.& con"ectionate din aceleasi materiale si a'and acelasi medie. Lotul poate contine con"ectii de marimi si calitati di"erite in acest ca% ; el este impartit in su(loturi "iecare continand con"ectii de aceeasi marime si aceeasi calitate. 9eri"icarea calitatii consta in)

 2 'eri"icarea conditiilor te-nice pe care tre(uie sa le indeplineasca con"ectia si car e pot "i 'eri"icate cu oc-iul li(er $material aspect eecutie corespondenta cu modelul omolo#at etc.&3  2 'eri"icarea dimensiunilor si a desimii cusaturilor3  2 'eri"icarea naturii materialelor si a accesoriilor a de"ectelor si a pieselor interioare care implica des"acerea con"ectiilor3  2 'eri"icarea am(alarii si marcarii. a. Veri,icarea c#*)itiil#r te+*ice  $material aspect eecutie corespondenta cu modelul omolo#at etc.& se "ace (ucata cu (ucata prin ase%area con"ectiilor pe o masa $supra"ata plana& sau pe un manec-in $unde este ca%ul&. Fac eceptie con"ectiile marunte $caciuli #ulere mansete& la care 'eri"icarile se "ac pe o pasla "ormata din ,B din numarul de (ucati din lot luate la intamplare si care tre(uie sa contina con"ectii de di"erite marimi. Daca numarul (ucatilor necorespun%atoare nu depaseste /7o din numarul (ucatilor din pro(a lotul se accepta iar in ca% contrar lotul se inapoia%a pentru resortare. b. Veri,icarea )i"e*$iu*il#r $i a )e$i"ii cu$aturil#r  se "ace pe o pro(a "ormata din = din numarul (ucatilor din lot $dar nu mai putin de doua (ucati& luate la intamplare si care tre(uie sa contina con"ectii de marimi di"erite. In ca%ul in care se constata c-iar numai o sin#ura (ucata necorespun%atoare 'eri"icarea respecti'a se repeta pe o pro(a du(la daca in acest ca% se constata 'reo (ucata necorespun%atoare lotul se inapoia%a pentru resortare. 9eri"icarea dimensiunilor se "ace cu pan#lica pentru croitorie si cu sa(loane unde este ca%ul $con"ectiile tre(uie sa "ie in stare netensionata&.