Marele Dictionar Geografic Al Romaniei Vol.02

h.

fio

71.,

,

.

.,-tre-

F2

'

,...,..,....,..Pg,.

.

- 4:477).,_,'

. e-F.,,,,'.(1-4:

h,,ter-,..;,.7

,ii,:f

- ` reel s,4;:r.j2;.....

a f'S 4 Xi e,A

'kec

r

%

''..,'

.;-.. .4

--,14...,,-",:1:.

tke.:1''''.."-(61'1I''.34-17

-.F---7..,

2'A,...r;,1-*.,.' 4,:if,:.'''''''k ....-e..

,-,..-

.til:i126-

- ..-.7-rle.ilet".

724s

..5(

.,,.0:4%;/¡4;;.Y.. "ei

... p- j

e

....

- .

,

-

f .V.:;-

''',1. 4:- ,S, I..1'at....7....

'.0 ..,

'±,:f';'it'SPele ,.:X.;""

...,

,..,

"e4,;?,,,,,,,,,.-3f,: ''''... ,t"-X-,:';"k.n,k-ffix;;;',f*r.zt,-"Z.4-_,. f ,(4.--.-,e,,,fitt p, , ?z*,,,-..y.%:,---`-',-(:;--, ;9'14.til.47.:".. , .' - w...,-r-r,..¡rxi,Ave, -, ,V

,..-... _ ,

,,7.,-.-----::-:t -'

,,....:f4m, .6-7-? ....y.

".

.;t2%...*::,"..P.4.,6,1,,,,,,4

'

1:,-f;.r.P.-:;;;(4111:144.1;4,5;;., ".---

74

-V-"' A -?k,fife,-It

..-,

;#*

.fiie.;$5'03;11,Kf',4.45.1r4f114 ':a". 1..424.'1' ir,''S.",'-''"'. ,W.,'_24-:f.-' , ,..4.7.'"' 4.7 '.4...4117;""Tr-7,1'V-e.:**,etie..., :.30,71I?.-'1-"Atj'r.a. 4: !,-.,..,...., ""/"7:(.a" ' At .. .'...1....yolje;O:IPV ,..4.--. tis -'.... . err:, ..,.. ...v;,....4r-

rt'''-

;1".

,t...7:V1*,..ire^,,,.);' A'

.;,,,

L-ref';...$1-kAlr. ,,c.,...f..14 e?.`,1",-.P i'dri.

-1'1,4 Oa CI -4 1.F6k1",e!

:..V.;,....,1,4.0...

efig'...V,i....4"'el

64.

t44)'-',7'..iP*;-17

.:z.,:::65.:P:e49'-')

G,,,4 4.

,,,,s,;;5-7;1, .,,..!....e:.,,;(.1,

"..,..,,-4.7,-7.:4.4-*.t" .),...1/.0. ..,.._ ..,:".... 4,i.. ,+1,--'-tV.41." -."`"' . "..,,,.;-' 1-'4

'it,cz:.i. ,..cr e; Iv/iv. ..,. , ,

,;,;.;,....

www.dacoromanica.ro

M

; ces.

-

4

.311/1F

;1":,,,--6y-,,,,L,

.

AP

,

It"-

,

I

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMINIEI

)( ,

6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni.

1.

1i

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNA FUNDATA LA 15 IUNIE 1875 RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMiNIEI ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE DE

GEORGE IOAN LAHOVARI PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI, PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEME! ROMINE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL II.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 1899.

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMNIEI

B Bucure§ti (urmare). Edilitate. Organisafia aa'ministrativii. Inainte de secolul al XIX-Iea, Bucuresti era administrat de un consili0 comunal, compus din un gIudet si 12 pirgarr, alesT de po-

porul orasului. Pe la inceputul acestuT secol Bucuresti era admi-

nistrat de un consilia comunal o parte ales si o parte numit de

tionarT, arhitectI, ingineff, geometri, desenatorT, picherl, paznicT, gardianT si sergentl, totT numitT de consilia UrmAtoarele 9 servicir compun azT administratia Bucurestilor. I. Directia lucrArilor tecnice: Directia ;

Serviciul alinierilor

stAptnire. El se numea Casa MO-

»

ghistratuluf sail Cinstitul sfat oriifenesc al Poli/id Bucurefti.

69

studiilor ;

»

planuluT ;

stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-

»

darulAnagnosti,Christodor Mustacov, Nicolae Teodor si Vamesu Iordache. Postelnicul Costache 1836. 1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-

El se compunea din 5 membri,

.

bunurilor ; apelor

din cad unul-era prezident ; avea ca functionarl auxilian: 1 secretar, I ajutor, I easier, I regis-

»

podurflos. ;

»

salubritAtef.

trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6 dorobantI, I odlias si 1 rindas. Acesta era tot personalul comunal, asa cum il gAsim in dosarele PrimArieT de Bucuresti. Sfatul orAsenesc se intrunea de 3 orf pe sAptAmin1 : Martea,

Joia si SimbAta si lucra cite 6 ore pe zi.

I:)

II. Directia administrativA. » acciselor. III. » comptabilitgef. IV. V.

»

sanitarA.

VI. Serv. casierier centrale. VII. Secretariatul general. VIII. Economatul general.

rul FAnutI, medelnicerul Costache Creteanu, Christodor Mustacov, MdrgArit Ivanovid, Pascale Gazoti, postelnicul Alexan-

dra Ghica, Anastase Polizu si

Min aci lista diferitelor Sfa-

Mihalache Ionescu. CAminarul stefan 01837. grAzeanu, polcovnicul loan am-

turT orAsenestr din Bucuresti, cu

pineanu, Anastasie Polizu, ser-

IX. Oficiul stAreT civile.

AzI Bucuresti se administreazA de un consilia comunal, ales

incepere de la anul 1831:

de cele doul colegil electorale,

bescu (mg tirzia Domnitorul

compus din 31 consilierT, din cad

Muntenief), cAminarul Pavel si Chir GhitA Opranu.

unul e primar si 2 ajutoare ; Cu un personal numeros de func-

mitrescu, clucerul Grigore GrAdisteanu, Chir Iancu ChiritA BAlAceanu si aminarul Alex. Ghica. 1834. Hagi Mihala Flip escu, cAminarul Alexandra Ghica, clucerul Grigore GrAdisteanu, stolnicul Stanch'', Scarlat PetrovicT, Dimitrie Dedu si Christofor Mustacov. 1835. Constantin Costache ut-u, Constantin Costache Bucl,

1831.

1833.

CAminarul Iorgu Bi-

Hatmanul Mihail Du-

www.dacoromanica.ro

darul stefan loan, postelnicul Manolache BAleanu, Christodor Mustacov si Pascale Gazoti. Ion Scarlat, Ion Ba1838.

caloglu, slugerul Spirache Cojescu, Aga Ion Filipescu, clu-

BUCURWI

BUCUREM

6

i861.

Anton Arlon, Dimi-

cerul Gr. Cantacuzino, Margarit

(pana la Iunie) ; Constantin Cre-

Ivanovid, paharnicul Ion Ro-

tulescu (JunieAugust) ; Dim.

trie Bratianu, Dimitriq Berin-

setti, Nedelea Ion Mitescu i Lazar Calenderoglu.

Polizu (August

Octombrie) ;

deia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-

Constantin Len s (Octombrie-

1839. Aga Iancu Balaceanu, clucerul Alecu Ghica, slugeru/ Spirache Cojescu, Lazar Calen-

Decembrie).

ca, George H. Anghel. 1866. Dimitrie Bratianu, Dr. P. Iatropolu, Grigore La-

deroglu, serdarul Anasti, Ion Serafim si George Balan. 1840. Slugerul Tomita, A-

tanasie Dumitriu, Anghel H. Pandele, caminarul Dumitru Belu, carainarul Pavel si paharnicul Alexandru Ghica. 1841. Paharnicul Scarlat Rosetti, serdarul Pirvu Asan, serdarul Alecu Izvoranu, Ion Ilie, Christache H. Paraschiva

Teodor Balaban. Marele postelnic Ion Filipescu, paharnicul D. Ghica, Asan Ion Camineanu, paharni1842.

cul Ion Mitica, Ion Polizu Margarit Ivanovid. 1843.

Maior Teodor Po-

pescu, serdarul Barbu

Prisi-

ceanu, Lazar Calenderoglu Ion Ioanidi. Supleantl: Serdarul Ion Arion si Ion Eftimiu.

Vistierul Costache Belu, maior D. Popescu, duce1844.

ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor-

ge Papa si Lazar Calenderoglu.

Supleanti : Stan Gheorghiu Dimitrie Economu. 1845. Vornicul Ion Otetelesanu, clucerul Costache Petrescu , paharnicul Mihalache PencovicT, pitarul Lazar Calenderoglu i Dumitru Ivanovid.

SupleantI: Enache Iancu Ion MinovicT. 1847. Polcovnicul Scarlat Cretulescu , pitarul Mihalache Bascoveanu, clucerul Ian cu Dinu,

paharnicul Nicolae Lahovari pitarul Lazar Calenderoglu. SupleantI Pitarul IanovicT Ion Triandafil. 1848. Scarlat Cretulescu

1849. Constantin Len s (la inceputul anultli) ; Aga Dimitrie Falcoianu ; Paharnicul Nicolae

Lahovari, Raducanu Simonidi si Ion Bacaloglu. Supleantl : Nicolae Gherman si Ion Triandafil. 1851. Mamie logofat Iordache Barcanescu, paharnicul Cos-

tache Cirlova, Atanasie Christea Manta, Costache Balacescu Lazar Gherasim. SupleantI : Serdarul Nicolae Herisescu si Ion Bacaloglu. 1853. Marele logofat Grigore Obedeanu, paharnicul Ev-

ghenie Predescu, serdarul Ion Creteanu i Nicolae Herisescu. SupIeantI : Pitarul Enache Trandafir i Raducanu Sinonidi.

1855. Aga Constantin loan Filipescu, clucerul Simeon MarcovicT, Alecu Dumitrescu, serdarul Nicolae Herisescu si Costache Paltineanu. Supleantl : Pitarul Teodor Sfe-

tescu si Ion Ioanid. 1856. stefan H. Pandele, Panait Ionescu, Ion Polizu, clucerul Ion Dinu, alesT pentru a se complecta lipsurile a 4 membri demisionatI. 1857. Printul Dimitrie Ghica, serdarul Vasilache Paapa, Ion Polizu, serdarul Costache Iliescu Avram Gheorghiu. Supleanti : Panait Ionescu pitarul Ion Penescu. 1859. Printul Dimitrie Ghica, Ion Bratianu, Vasile Paapa, Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Panait Ionescu si Costache Iliescu. 186o.Vasile Constantinescu, Anton Arion, Alexandru Oras cu. Aceste trer persoane s'atí a-

les in locul demisionatilor G. Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu.

www.dacoromanica.ro

hayan, Simeon Mihailescu, Grigore Cantacuzino, Anton Arlon, Constantin Panaiot, Constantin Ciocirlan, Nicolae Blaremberg,

Grigore Serurie, Dimitrie Culoglu, Pana Buescu, Iordache Hagi Anghel, Radu loan, Corneliu Lapati, Vasile Toncoviceanu, din cad' era Primar Dimitrie Bratianu.

Ca ajutorl sunt: Simeon Mihailescu, Gr. Lahovari, Anton I. Arion, Dr. Panait Iatropolu, Gr. C. Cantacuzino si Costache Panaiot. A demisionat Dr. Iatropolu si s'a inlocuit cu C. Ciocirlan ; a demisionat C. Ciocirlan ; si s'a numit Gr. P. Serurie; a demisionat C. Panaiot si s'a numit Dem. Culoglu. S'a reinoit pe jumatate nu-

marul membrilor i tragindu-se

la sortf a esit Radu Ionescu, Dimitrie Bratianu, Anton I. Arion si Dr. Iatropolu in locul

cdrora s'a ales precum si in locul altor 6 ce eraa demisionatT mal inainte: Dimitrie Bratianu, Anton Anion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot, S. Mihailescu, Vasile Constantin, Barbu Protopopescu, Nicolae Pancu, Iancu Stefanescu Veniamin Hernia. Dim. Bratianu fiind Primar, iara ajutorT S. Mihalescu, Anton I. Arlon , Corneliu Lapati , Grigore C. Cantacuzino, Costache Panaiot i Veniamin Hernia. 1867. D. BrAtianu, demisionind din calitatea de Primar,

a fost numit in locul lul C. Panaiot, iar in locul acestuia s'a numit ajutor pe Serurie Gr. 1 868 .

S'a facut alegerea din

noa a ConsiliuluT Comunal si

BUCUREVII

BUCUREM

7

rezultatul a fost: Dr. P. Iatropolu Primar, N. Manolescu, P. Buescu, Gr. Serurie, S. R. Be-

numindu-se Primar Colonel G. Manu, lar ajutoare C. D. Atha-

bicescu, Gr. Serurie, I. Dobro-

nasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa.

chianu, V. Constantin 0 V. Her-

1877. A demisionat intregul Consilia ; s'a facut convocare 0

trovicr ajutoare. 1888. S'a disolvat Consiliul

nia. 1869.

S'a disolvat Consi-

liul 0 s'a Inlocuit Cu o comisie interimarä compusa din P.

in ziva de 14 Maiti, aa fost ale§I 0 numitr: C. A. Rosetti primar, lar Dimitrie Giani, Ion Procopie-

Dimancea, T. Christescu, Corneliu Lapati, E. Predescu, Stamatt Atanasiu, P. Christu, I. G.

Dumitrescu 0 Nicolae Fleva,

Manu, T. Radulescu, P. Atanasiu, Anghel Solacolu 0 C.

siliulur,

Panaiot. Din comisia interimara aa de-

riagdi,

misionat Petru T. ChrisLu, E. Predescu 0 C. Panaiot 0 s'ad

Serurie.

numit in locul lor Dimitrie Teoharidi, Anton Stoianovicr 0 Ghita Dimitriadi, x869. ail e§it

S'ail facut alegerr 0 G.

G.

Cantacuzino

Primar, lara ajutoare P. Gildi§teanu, Dr. Daniilescu, C. Anino§eanu, Menelas Germani, R.

Dumitriu 0 Nae Raduleanu.

ajutoare. 1878. Expirind termenul Con-

s'a &cut alegere 0 a fost numit Primar Dem. Cava,

iar

ajutoare N. Fle-

I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig.

1883. S'a facut alegere pentru intregul consilia 0 s'a ales : Dimitrie Cariagdi Primar, Gr.

Serurie, N. Manolescu, P. Bu-

silia, Ion N. Lahovari 0 Efrem Germani.

La 21 Maia 1888 s'a facut alegerea Consiliulur 0 rezultatul a fost : Em. Protopopescu-Pake,

Primar, Al. Rio§eanu, N. Vrabiescu, Efrem Germani 0 Leonida Paciurea, ajutoare. 1892. Primar Grigore Triandafil.

1893. Primar P. Orbescu. 1894. Primar N. Filipescu ; Bratescl ; Membrir : Alexandru Th., Arlon C. C., Balanolu I. P.,

numit Comisiunea compusa din :

tescu I., Cosacescu N., Do-

interimara

Vulturescu.

cuzino demisionat. 1871. S'a facut o noul alegere 0 s'a ales : Scarlat Cretulescu Primar, Graf. Sc. Rosetti, Dr. Daniilopau, General B. V15.doianu, Const. Racota, Nicu Ra-

1884. S'a constituit noul Consiliu comunal compus din :

N. Fleva Primar, 0 Gr.

Cerchez, I. DobrovicT, Gr. Cape-

leanu, D. Ionescu, C. Danescu §i St. Petrescu, ajutoare. La 4 Noembrie 1884 s'a facut alegere pentru jumatate din numar'ul membrilor e0tr la sortr, in urma careia procedindu-se la

C. Bralloia a fost

alegerea sortilor a e§it N. Fle-

numit Primar in locul Genera-

va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer-

1873.

marl. din Em. Protopopescu-Pake, loan Alexandrescu, Dr. Demetrescu-Severeanu, Chr. Cerlenti, Dem. Naumescu, Saya Va-

Ajutoare :

descu, in locul lur G. Canta-

lescu.

0 s'a compus o Comisia interi-

La 5 Noembrie 1883 s'a disolvat Consiliul comunal 0 s'a

firmat Primar Eftimie Diaman-

covita 0 Ion I. Palla. B. Viadoianu s'a numit in urma Primar in locul . Cretu-

St. Petrescu 0 Gh. Pe-

escu, V. Hernia, Colonel Barozi 0 Anton Mavrus ajutoare.

M. Torok, Dr. Sergiu, N. Hagi-Stoica, Spiru Haret, tefan Petrescu, C. Danescu 0 Gr.

La 25 Ianuarie 1870, s'a facut o noua alegere 0 s'a con-

viel,

lulur Vladoianu, iar ajutorr N. C.

chez, Constantinescu Al., Do-

Tatäranu, C. Valeanu, Teodor

brovicI I.,

Galita, Dr. Daniilopolu 0 C. Racota. La 2 Septembrie 1873 Generalul Vadoianu s'a numit Primar in locul lur C. Bralloia, demisionat. S'a facut alegere pen1874.

Vladescu Al. La 19 Iunie 1886 s'a ales Primar N. Manolescu in locul N.

tru intregul Consilia 0 la 2 Octombrie s'a confirmat aiegerea,

rezultatul a fost : I. Cimpineanu,

Petrescu stefan 0

Fleva.

La Noembrie 1886 s'ati facut din noa alegerr de Consilierr 0

Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi-

www.dacoromanica.ro

Al. Ciurcu,

I. A.

BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-

brescu N. G., Dumitrescu Mirea E., Eftimiu G. M., Florian G., Gerassy N. I., Hagi Pantele D., Ioachimescu D., Ionescu Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu Victor, Nicolescu Luca P., 0bedenaru I., Capitan, Popovicr Andrei, Ro§u D., Rusescu Ruse, Severeanu C. Dr., oimescu N.

N., Tomescu N. Dr., Velescu tefan, Zamfirescu Thoma. 1895. Primar, C. F. Robescu; Ajutoare: G. Bursan 0 AngheI Solacolu; Membrir : Alexandriu

Chr., Assan G., Bibicescu I. G., Bolintineanu C. St., Chiritescu Al., Christescu C., Dir mitrescu Procopie I., Dobrescu D. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.

Maior, Hernia V., Ionescu D. M., Ionescu N. blanaru, Melisianu N., Miclescu Al., Micpnescu Gr., Musceleanu Iosef, Pdltineanu Barbu, Petrescu D., Petrini Galati- Dr., Roseti Vintill D., Solacolu C. Gr., Sta-

BUCUREqTI

BUCUREFI'l

8

nescu D., Sterie Nita, Vanic Anton. Finan/ele comuner.- In anul 1832 budgetul comuneT Bucuresti prezinta la veniturT suma de leT noT 218641 si la cheltuell suma de 194814 1. n. Pe anul 1859 prezinta la veniturT 474268 1. n. i la chel-

la veniturl si 6828266 1. v. la cheltuelf, cum era budgetul comune! Bucuresti in anul 1866,

tuelT 445730 1. n.

AzT - dupa 32

lata cum se repartizeaza veniturile i cheltuelile budgetuluT

urca in Ianuarie 1866 la suma

turT directe: zecimi comunale asupra contributiunilor catre stat

de 2300729 le! vechT, 30 parale.

- Primaria

Bucuresti are contractate datoriT no!, In suma de 99255000 din carT pana la I Martie 1897 a amortizat suma de 11200000

z866.- 7161564 /867.- 4268706 /868.- 3000000 1869.- 3417210 1870.- 3150501 ¡871.- 3211727 1872.- 4756529 1873.- 5632800 1874.- 5443634 1875.- 6106365 1876.- 6136515 /877.- 5816639 1878.- 6175623 r879.- 6728455 /880.- 6471081

/88/.- 7788916

Cheltuelf 1. v. 6828266 7474982 3306091 leT noi 3819818 3419352 3122727 4697482 6620430 6321507 4781325 6127781 5816268 6169997 6678455 6448413 7784700 6265630 6406583 7879180 7660312 7807820 7519920 7889350 9755000 9623186 10673807 10593913 12318620 12616993 12833639 12345084 13758153 15660093

1882.- 627636o r883.- 6434924 1884.- 8094660 /885.- 7719660 z886.- 7807820 1887.- 7539920 z888.- 7889350 1889.- 9755000 ¡890.- 9625464 1891.-10479431 J892.-10511014 1893.-12203050 /894.-12515313 1895.-12546059 ¡896.-13148226 1897.-13528843 /898.-15458313 Din suma de 7161564 1. v.

15458313, ba.nT 83.

veniturT 15458313 leT noT si la cheltueli 15660093 leT no!. Datoria comuneT Bucuresti se

De la anul 1866 aa mers tot

32 de anT : VeniturT

le! 128830, banT 90. Total le!

s'a urcat pentru anul 1898 la

crescind atit veniturile cit cheltuelile comuneT; urmatorul

tabel va da o idee exacta cum a crescut budgetul in ultimiT

banT 43; deschiderT de credite,

pe anul 1898:

Natura veniturilor.- Veniproprietatilor particulare, le! 850000 ; taxa birjelor, carutelor, tramwaie, tram-care, etc., le!

342000;- taxa de cal, livrele, servitorT si insigne, le! 130000;

le!. Aceasta suma e impartid in 7 imprumuturT, pe cae are a le achita treptat pana la anul

taxa libretelor de la servitorl,

1945, platind o dobinda la ele

spectacolelor, panoramelor, etc.,

de 4, 4'9

leT

i 5 °I0.

Ultimul budget.- latl in detalia ultimul budget al comuneT Bucuresti pe anul 1898: Veniturl ordinare: venituri directe, le! 1441100; veniturl indirecte (accise), le! 7874700 ;

veniturT din bunurT comunale,

le! 679500; veniturl din sercomunale, le! 1204500 subventiunT, leT 561252; contributiunT pentru drumurl 1650000 vicif

leT.

Veniturr extra-ordinare Veniturf Cu destinatie speciala,

le! 424058, bam 40; diferite veniturl, lei 176000; din excedentul esercitiuluI 1896-97, leT

bani 43; total, le! 15458313, bani 83. Cheltueli: Datoria publica, leT 5624320, banT 8o; retributiunea primaruluT i ajutoarelor, le! 45000; secretariatukgeneral, lef 204200 ; directia administrativas leT 2268616, banT 10 directia sanitara, lei 500884, banT So; lucrarile tecnice, le! 4027482; oficiul stareT civile, leT 43020 ; directia contabilitateT, lei 424855, banl 8o; serviciul accizelor, leT 696140; cas.cria centrala, le' 47760; lueral-1 extra-ordinare, lei 447203, 1447203,

www.dacoromanica.ro

le! 40000 ; taxa pompelor fune-

bre, le! ifl000; taxa balurilor, 53000 ;

taxa biletelor de

vinzarea vitelor, leT Iotoo. Veniturf indirecte (accise) : taxa asupra bauturilor i lichidelor, le! 3898300 ; taxa asupra comestibilelor, lei 1780300; taxa asupra combustibilelor, 1.992800;

taxa asupra materialelor de constructle, leT 344600; taxa asupra furagielor, leT 211000 ; taxa asupra diferitelor altor obiecte, le! 85200 ; taxa de intrare in oras, leT 465000; taxa de maga-

sinaj, le! 44000; taxa din vinzarea vitelor, le! 30000; taxa chibriturilor i cartilor de joc, le! 20000; produsul vinzaref obiectelor confiscate, le! i000 ; amenzI din contrabande, 1. 2500. Veniturl din bunurl comunale: chiriilc diferitelor proprietalT ale comuneT, le! 460000; china pentru afisarf de anunciurT, leT l000;

chirille din tirgul Mosilor, le! 90000; china de la podul Vitan, leT 30000 ; produsul vinzareT terenurilor de la cimitire, le! 90000.

VeniturT din servicif comunale : abonamente la serviciul apelor, le! 525000 ; abonamente la serviciul curatireT gunoaelor, le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor, lei 80000; coticul vaselor,

BUCURE§TI

9

BUCURE§TI

2000; mAsuratul cerealelor la

cArainte la copir sAracT i pentru

Obor, ler 2500; cintAritul la MoO Abator, lei 3000 ; curAtitul latrinelor, leT 15000; bilete de legitimatie, ler 8000 ; estracte de pe actele stArei civile, ler

intretinerea Azilulur de noapte. Fondul 4Cutti», chirla caselor 15.sate Comuner pentru a se impArti la sAracT ca ajutoare

6000; folie dotale, ler 25000 ;

Fondul (Avramidis», capital nominal 3000 ler, procente

produsul din taxa tAerer vitelor, leT 240000; permisiunT de clàdirr, ler 90000 ; produs din vizite condicute pentru supravegherea prostitutiuneT, 1. 20000; produs de la blile populare, L 8000.

de inmormintArT, lel 1235.

5°/o la capital, pentru a se bupArti la sAracr, ler 150. Fondul e Arhiereul Valerian-Rimniceanu », capital nominal moo ler, procente 50/0 la

capital, pentru a se impärti la

Produs din mincArT la Osplaria popularA, ler romo ; diferite donatir pentru sAracT, Azilul de noapte i OspItAria popular-A, ler 18000. Fondul dAruit comuna' de Co-

mitetul Romin al Expozitiuner din Paris pentru intemeierea uner expositiunT permanente in capitall, capitalul nominal al efectelor de leI 41500 (din care

efecte b valoare nominall de 38500, fondul dAruit) plus procente, leT 50000. De la societAtile de tramvaie, pentru curdtitul gunoaelor de pe liniile tramvaielor, ler 29652,

Subventiunr: subventia pentru tntretinerea grAdiner ameleI 6000; subventia pentru intretinerea sergentilor de ora., ler 417600; subventia pentru ajutoare bisericelor sArace, ler

ce revine Comuner din procentele acestur capital pentru a se

banT 20.

137652. ContributiunT pentru drumurr:

intrebuinta in folosul copiilor orfa nr, ler 355.

pentru instalArT de conducte de apd, 40000.

prestatir comunale, leT 370000; taxa 40/0 asnpra proprietAtilor din coprinsul comuner, 1. 935 000 ;

Fondul cMaior Cioranu», china caselor lAsate comuner pentru burse i inzestrArT de

subventia pentru intretinerea clilor nationale, leT 145000; subventia pentru intretinerea ose-

fete, ler 2100. Fondul tProtopopul Tudor Economul», capital nominal ler

lelor care cad in sarcina sta-

260000

tulur (conform leger pentru ruAr-

capital nominal m0000 ler, pro-

ginirea oraplur BucurWi), leT

centele la acest capital pentru fundatiunea Protopopul Tudor Maria Turnescu, ler 18000. Fondul cEpiscopul Inocentie Kitulescu», dora zecimr din venitul acestur legat pentru a se impArti OspItArieT populare, Id 2415. 1) Fondul (Evlogie Gheor-

200000.

Veniturt extra- ordinare. Donatiunr i veniturr cu destinatiunr speciale

Fondul dAruit de 4/. S. Regina», capital nominal 7000 procente 5°Jo la acest capital, pentru mAritatul fetelor race, ler 350. Fondul cAndrocle i Are. tia Fotino» capital nominal ler 20000, procente 50/r) la acest capital, pentru intretinerea Azilulta de noapte, ler moo. Foirdul econtesa Zoe Rosetti», pentru facerea una opere de bine-facere in memoria sa,

arad, ler 50. . h) Fondul (Panady», capital nominal 4000 fl. v. a., partea

i

agaria Turnescu»,

arenda moOelor Cotenii Vii§oara, 2IS cuvenite Comund conform testamentulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pentru invAtatura PoporuluT Romin, hieff»

ta

3800 ler ; in total 11400 ler. vi) Diferite : pentru intretine-

Sume depuse de particularf Subventiunea de la Camera de Comercid pentru intretinerea coalei comerciale de gr. I, ler 3989, banT 30. Diferitele veniturT Veniturr din amenzT de contraventiunr, ler 20000. VeniturT din amenzr de la antreprenorl, ler 5000. Procente la capitaluI consemnat, ler 500o. Diferitele venfturl de la cimitire, ler 15000. Veniturr intimplAtoare , leT 130000. Cheltueli.

Cheltuelile cele mal principale ale comuner sunt : AnuitAtile diferitelor datorir publice (7 imprum.) 5624520.8Q ler. Personalul central i adminis-

trativ 345060 Chirir pentru coalele instalate in localurr particulare, ler 55000.

mintulur poetulur Eminescu, pro-

Subventir celor dota leagAne pentru copir orfanT, 3000 ler. Subventie Teatrulur National, 55500 ler. Subventir bisericelor slrace,

cente la acest capital, pentru

cente la capitalul nominal de

178000 leT.

cumpArarea de cArtr

moo ler depus.

ler 127963, banT 90. d) Fondul «AL Andonescu», capital nominal 10500 ler, proi hnbrA-

rea mormintulur familieT Ec. Va-

siliad, procente la capitalul nominal de 2000 lei depus. Idem pentru intretinerea mor-

66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.

Subventir corurilor ce fun,ctio2

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

lo

neazá la bisericele intrennute de comuna 34200 leT. Politla administrativa, 1061520

a fintinelor, basinelor si coloa-

BUCUREg I

masurarea debituluT de apa in conducte, unsoare, stupa, combustibil $i material divers pentru exploatarea uzineT hidro-e-

cale, stropitoare, plugurT de zapada, cotige, furgoane, trAsurT, saniT, hamurT, cum $i °e-ce alt material similar, leT 60000. Intretinerea garilor de gunoae, facere qi intretinere de linif pen-

Premiul com. Bucure$ti, pen-

lectrice, miel* schimbarI in ca-

tru ele, ¡el I0000.

tru imbunatatirea raser cailor,

nalizatiunile de apa existente,

2000 leI. Directia sanitara, 294480 leT. Eforiel Spitalelor Civile pen-

leT 83000.

Lucratorl si carute suplimentare pentru ridicarea zapezeT,

leT.

Serviciul pompierilor, 186000 leT.

tru alienan, 30000 ler. Serviciul copiilor gasitT, 9900 leT.

Fondul de epizootie, 66254.80 leT.

Laboratoriul chimico - bactereologic municipal, w000 ¡el. Retribununea personalulur lucrarilor tecnice, le! 297120. Retributiunea lucratorilor tecniel, leT 1038840. Imprimate, carn, jurnale, re-

chizite de biurod pentru toate serviciile tecnice, afard de ser-

nelor de apa, aparate pentru

InstalatiunT de noul conducte

pe diferite strade, ler 30000. InstalatiunT de conducte par-

sumele disponibile ale alocatiuneT putindu-se intrebuinta $i la ameliorarl diverse ale serviciuluT,

ticulare, leT 40000. Iluminatul ordinar al ora$uluT

din carT pana la 30000 pentru cumpararea de ca!, leT 50000.

cu electricitate, gaz aerian, petrol si uleid mineral dens, -unsoare, stupd, combustibil si material divers pentru exploatarea

Nutrimentul cailor, 1. 170000.

uziner electrice, intretinerea masinelor, lampelor si liniilor des

Iluminatul localurilor comunale, lei 30000. Intrennerea orologiilor publice, telefoanelor, telegrafelor, soneriilor $i complectarea lor, leT

tinate iluminatulul public cu electricitate, plata diurnelor pen-

6000. Fond pentru imprejmuirT, din

tru verificarea puteriT luminatoare a gazuluT, leT 670000. Iluminatul prin electricitate al

care ¡0000 leT pentru imprejmuirea ManutanteT, ¡el i6000. Imbunatatirl la cladirile ospiciulur Zerlendi, leT i0000. Modificarea, transformarea si

viciul planuluT, leT 4000. Material pentru reproductiune de desemnuff si scrierl, impri-

abatoriuluT, combustibil, unsoare, stupa si material divers, sad

mate pentru toate serviciile tecnice, afard de serviciul planu-

temuluT de iluminat, leT 25000.

luT, leT 5000.

ductuluT si accesoriile luT, nisip

de Turcoaia $1 transportul lor, astfalt, basalt, scule $i ma$ine pentru intretinerea $1 transformarea actualelor pavage, $osele $i trotuare cum $i pavage nota ca incercare, le! 550000.

pentru exploatarea filtrelor, aparate pentru constatarea $i inregistrarea calitateT $i cantitateT de apa, lei 35000. Consolidarea digurilor si in-

Intretinerea, in comptul statuluT, a cailor nationale din zona CapitaleT dupa noua raza, personal $i material, leT 200000. Intretinerea si complectarea

bunatatie la cimitirul

tretinerea canaluluI DimboviteT si accesoriile luT, de la Brezoaia pana la Vitan, si despotmolirea

plantatiunilor de pe strade $i a bancilor publice, le! 5000. Material $i aparate pentru in-

boteazà, leT 20000.

acestur canal, cu deosebire in

tretin erea $i curantul canalelor, transformarea recipientelor $i imbunatatirl in genere, 1. 20000. Intretinerea, transformarea si

Intrennerea si reparatiunea cladirilor $i felefoanelor de la Arcuda-Brezoaia, a basinelor $i

filtrelor de la Arcuda, a ape-

ora, filtre caderea de apa de la Grozave$ti

$1

Abator, ,

leT

30000.

Intretinerea cladireT, turbine-

transformarea complecta a sisNisip, pietri$, bolovanT, pavele

de la Cotroceni, a canalizatiuneT

complectarea materialulur de maturat, stropit $i ridicat gunoaele : pera*, forase, carucioare, tubur1

de distributiunea aper in oras,

de guilla, maturT mecanice, sa-

lor, pompelor, a rezervoarelor

www.dacoromanica.ro

imbunAtAtirea interioruluT haleT Amza, leT 30000.

Unelte, seminte, rasadurT, arbustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,

pentru intretinerea gradinilor, a

plantatiunilor $i a noilor constructiunT. Intretinerea taluzelor DimboviteT $isplaiete, leT 15000.

ConstructiunT din nod si imerban-

Voda, leT 65 5 5 8.

Fond pentru serbArT nationale si decoratiunT publice, in care intrl si serbarea de la BoFond pentru decorarea pavilionuluT de la Mo$T, precum $i diplome industria$ilor $i comerciantilor, leT 5000.

Fond pentru facerea unei opere de bine-facere in memoria Contesel Zoe Rosetti, conform transactiuneT incheiata cu succesoriT sal, leT 127963, batir 90. Intretinerea constructiunilor

BUCURETI

din cimitire, cum pi noT adause, lei 10000. Diferite cheltuelf. Impozite pentru imobilele ComuneT, leT 40000.

Remize serviciilor de percepere, agentilor de constatarea abonamentelor la serviciul gunoaelor particulare, pi a treT avocatl insarcinatT cu procesele de contraventiunT, socotit avocatilor de la 10-15 °/o din incasarT, pentru fie-care, le11600oo. MisiunT, diurne, indemnizati-

unT de transport pi altele, gratificatiunT cameriptilor pi dorobantilor, leT 40000. Diurnele membrilor comisiunilor de recensemint, rechizitif pi recru tare, leT 14000. Cheltuelf extra-ordinare. Pentru alimentarea fondului ridicareT unuT monument in amintirea eroilor Independenter,

BUCUREM

11

imbunatatirl la filtrele de la Bicu, leT 46000. ConstructiunT de trotuare, lei 40000.

ComplectarT pi adause la intrepozite, leT 250000. Cumpararea parculuT B MI easa,

imbunatatirl pi lucrar referitoare, leT 65000. ConstructiunT de pavage, trotuare pi imbunatatirr pe poseaua Filaret-Belu, ler 200000.

Fond pentru ridicarea planulid orapuluT, prin Statul-major al armateT, ler 201780. Numeirulfunclionarilor comu-

nalf.La primaria de Bucurepti eran la inceputul anuluT 1898:

La secretariat 11 persoane ; la biuroul statistic 5; la arhiva centrall pi registratura generala 13 ; la intendenta. 40; la directia administrativa. 3; la biuroul cultelor, instructiuneT pi asistenteT publice IO ; la biuroul licitatiilor

luT electric 41 ; la sectiunea pavagiilor 244 (afara de lucratoril suplimentarT cu ziva) ; la sectia

plantatiunilor ¡6; la sectia canalurilor 45; pentru maturatul, stropitul pi ridicatul gunoaelor 567; pentru latrine 36; la sectia - grajdurilor pi atelierelor 76; la atelierele comunale 31 ; la gra.dinT pi cimitire 45 ; la serviciul staxer civile 22; la comptabili-

tate 45; la serviciul accizelor (central, inspectiune, Oil, rampa, fabricile de bere, otet, steafina., &lila) 96; la bariere 48; la guarda accizelor 379; la casierie 32. In total functionarT diverpI platitT de comuna Bucurepti sunt in numar de 3903. Primaria platepte ajutoare la

72 functionarT Ira drept de pensiune, celor infirmT pi yac:1u-

Pentru a veni in ajutorul comitetuluT pentru ridicarea monumentulur I. C. Bratianu, leT

4; la azilul de noapte pi osplaria populara ¡2; la baile po-

velor, o suma de 50000 leT pe an; maT pldtepte la 107 functionarT, cu drept de pensiune, o suma de 210000 leT. Serviciul mdsurilor fi greu-

pulare 6; la cimitirele comu-

Id filor me/rice. Pe linga Pri-

50000.

nale 40; la politla comunala 7';

Constructiunea uneT hale de pasarT, legume, zarzavat, ota, lapte pi brinzeturT, linga hala

la serviciul contencios 16; la

maria CapitaleT e atapat un servida pentru verificarea masurilor metrice.

Ghica, leT 130000. Complectarl pi adause la hala Grivita, leT 80000.

reT mdsurilor I i; la politia administrativa 117; sergentT de o-

Acest servichl a fost condus in 1897 de un verificator-pef pi de 5 ajutoare de verificator. Fie-

ra p sunt 1240; la biuroul de

care ajutor are in sarcina sa

Pentru pavarea cu lemn a

servitorl 24 ; la serviciul sani-

inspectiunea uneT culorT, fiind

cale Victoria, spre bulevardul

tar 56; la serviciul veterinar

Elisabeta pi strada Fintiner, leT

28; la serviciul copiilor gasitl

insotit de un dorobant care trebue sa aducä la biurotI masurile confiscate de la diferitT co-

leT 70000.

150000. Constructiunea uneT pcoale in

culoarea de Verde, leT woo00.

Idem in culoarea de Albastru, leT 90000. Fond pentru terminarea pcoale! Ferdinand, lel 46203, b. 43. Subventle coaleT pentru invata.tura poporuluT romtn, leT t0000. ConstructiunT de canalurT de scurgere din non pi transformarl, leT 120000. ReparatiunT, transformarT pi

pcoala profesionala cTudor Economul» 17 ; la biuroul verifica-

335 (din carr 330 moale); la os-

piciul comunal (Zerlendi» 20; la laboratoriul chimico-bactereologic municipal 9 ; la serviciul central tecnic 5; la serviciul studiilor tecnice 14 ; la serviciul a-

pelor io; la serviciul de podurl pi posele ¡o; la serviciul alinierilor 16; la serviciul bunurilor 12; la sectiunea bunurilor private 7; la sectiunea captareT apelor 18 (afara de lucratoriT suplimentarl cu ziva) ; la sectiunea distributiuneT aper pi iluminatu-

www.dacoromanica.ro

merciantT.

Serviciul interior de administratie, precum : corespondenfa, verificarea másurilor pi greutatilor noT, ce urmeaza a fi puse In comerciii, se indeplinepte de peful-verificator, ajutat de unul din ajutoriT-verificatorT de servicia saptaminal in biurod numal

dimineata, iar dupa amiazT, de

la 2-5 ore, acest ajutor-verificator face serviciul la vama Filaret, liberind certificate de im-

BUCURE§TI

BUCURE§TI

12

de analize. Anual se

port comerciantilor carl introlata numarul verificarilor eceT din urma. 4

toril ele4aelor a caror ghiata

Numdrul medicilor.La 31

este admisa in capita% sunt obliga in fie-care an, spre toamna, sA curete elqtaele

Decembrie 1897 eraa in capitala : 228 doctorr in medi-

fectuate in anT:

cina; 22 medicT veterinarT ; I I

1893-94, 74987; 1894--95, 93141; 1895-96,124285;1896

dent4tT cl. I; 5 denti§t1 cl. II; 32 farmackt1 dirigen; 26 far-

97, 137609. Serviciul

Serviciul sanitar.

fac

1200-1500 expertize.

duc masurT in capitala.

maci§tT ; 50 asistentr in farmacie ; 27 elevi- in farmacie ; isi moaw ; 9 vaccinatorl; 137 sub-

libereze, celor carT mampara ghia-

ta, certificate liberate de Primaria tocan, constatatoare cd ghiata provine din aceste ele§tae

ca aa fost ciratite inainte de

ministerulur de interne (al di-

Serviciul sanitar a

inghet. Aceste certificate se prezinta Primarier capitaleT (serviciul sanitar), care, pe baza lor, acorda autorizatiunT de intrare in

rectiuniT generale a serviciuluT sanitar). Acest servicia se compune din i medic-wf, cu perso-

dat o ordonanta prin care o-

oras; carutele carr nu sunt in-

prWe ridicarea i intrebuintarea ghieter provenita din toate lacurile din interiorul orawluT din lacurile Valea-PlingeriT, Ghencea, Colentina, de la Zal-

sotite de un asemenea certificat cu vizA, se resping la bariera.

igieneT publice, al politier sanitare i veterinare, depinde de primAria orawluT, sub controlul

chirurgT ; 14 droghi§tT.

nalul de cancelarle; 14 medid comunalT, insarcinatT cu cautarea gratuita a bolnavilor slracr,

cu privegherea sanitara a woalelor, cu prevenirea boalelor infectioase i cu alte lucrari de politie sanitara, cu ingrijirea me-

hana, din fintina BrincovenesiT, Ciurel, din cat. BirzeT (com. Dudqti), Ciorogirla, din riul Dtmbovita, de la com. Row In jos, In tot parcursul eT prin capitald i pana

dican a copiilor gasitl, a infirmilor din ospiciul comunal ; veterinar primar i 4 veterinarT

dincolo de Vitan, cu 5 kil, la

in Bucurqti sunt 9 bal sistematice de abur!, de putina, cu basin, hydroterapie, masagiu, InhalatiunT, etc. Mara de acestea maT este la fie-care spi-

tal cite o bae. Dupa calculele facute luind ca baza cifrele de la diferitele bal se poate considera ca 14 din locuitorif

vale; toate lacurile din apropierea VitanuluT, carT se alimen-

Bucuretilor frecuenta localurile mahalagiii i lucratorili se scalda In Dimbovin. PrefecSiguranta publici.

gine animan din comercia, cu

teaza cu apa Dimboviter; privalul situat intre str. Martiwr oseaua VAcare§ti ; lacul de pe cimpia Ganescu din oseaua

cultivarea de vaccin animal ;

Vilior ; lacul din tre liniile ferate

blica in capitall se exercita de Prefectura PolitieT. Din acest

comuna% insArcinatT cu politia

veterinara, cu serviciul abatoriuluT §i al oboruluT de vite, cu privegherea alimentelor de ori2

jonctiunea FilaretGara-de-Nord, situat in dosul fabriceT Mandrea ; lacul Stiffier

chim4tT municipalT ; 6 vaccina-

Giurgiu

torl ; 9 moaw comunale ; 6 agentI sanitarT, insarcinati cu privegherea salubritatiT publice Cu dezinfectarea; i mecanic pen-

tru aparatele de dezinfectare; revizor al copiilor gAsitT ;

comisar sanitar. Ca autoritate consultativa, In chestiunT sanitare, functioneazà, pe linga primar §i consiliul comunal, un consilia de igiena publica al orawluT, compus din primar, ca prewdinte, din medicul-wf, ca vice-prewdinte, din 16 medid,

arhitect, i inginer, i farmacist, 4 veterinarT

i I

secretar.

Primaria a mArit in acest an (1898) laboratoriul saa, adaogindu-T

i o sectie bactereologica

i

de MI calde. In timpul vereT,

tura PoNief.Siguranta pupunct de vedere Bucureti se impart In 5 inspectorate

i

in

de pe oseaua DoamneT, in drep-

50 sectiunT, avind urmatorul per-

tul str. Coriolan. Este permisa introducerea vInzarea in oras a ghieter care

sonal: i Prefect de politie, comisar-director, 2 comisarT-inspectorT clasa I, 3 comisarr-inspectorT clasa II, 50 comisar!

se va constata ca provine din urmdtoarele elqtae, carr se vor fi curdtit inainte de a se forma ghiata pe ele O. anume : lacul Cignegia, eletaele Floreasca,

de sectie din carT 10 de clasa I si 40 de clasa II; I comisar clasa II special pe linga Banca Nationala, I comisar clasa II,

HerastrIul, TeiT-DoamneT, PopaToma, Mogowaia, Pasarea, BrA-

special PalatuluT JustitieT, 5 comisar! specialT de sigurantA cla-

nqti, Fundeni-Doamner, Fun-

sa II; 6 comisar! specialf de

deni-Gherasi, riul Dimbovita de la com. Row in sus, Ciorogirla de la Bragadiru in sus, riul Brebina de l'higa c. Domne§ti-d.-s. Top- proprietariT i arenda-

urmArire clasa II (cite unul pe

www.dacoromanica.ro

linga fie-care judecaorie de pace din capitall) ; i comisar special

clasa II la gara de Nord ;

50

sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-

BUCUREM

BUCURE§TI

13

misad specialf clasa I de siguranta ; 1 oo sub-comisad clasa

mijloacele pentru paza si siguranta publica in comuna.

paratir, 5 °amen!' la croitorie si

II, 10 sub-comisarr clasa II (spe-

Conform obligatiunilor impuse

tru reparatia cizmelor. Politia comunald. Pentru

Cali de siguranta).

Osebit de acestia sunt mar multr agentr secretr. Pe lingd Prefectura Politier e atasat un atelier fotografic, un biuroti antropometric, un biuroti telegrafo-postal si un arest.

Osebit de subventia de leT 1074240 ce o acordä comuna pazer orasulur, in budgetul Ministerulur de interne se mar pre-

vede o suma de 517320 ler; ded siguranta orasulur costa in total 1591560 ler. Biuroul de servitorr. Tot pe linga. Prefectura Politier capitaler functioneaza, conform leger a-

supra servitorilor, un biuroti de servitorr.

Osebit, tot pentru plasarr de servitorT precum si pentru bone,

guvernante, doler, etc., s'a permis de maT mult timp functionarea amar multor biurourr particulare, de oare-ce s'a constatat ca singur biuroul de pe lingd

Prefectura nu putea satisface cererile multiple ces i se prezintaa.

Activitatea biuroulur de ser-

vitorT in anul 1897 a fost urmatoarea : S'a liberat 5506 condicute din

prin lege, Primaria a intretinut in anul 1897 corpul sergentilor de oras, pldtind si salariul a I To sub-comisad de Casa II-a. Acest corp e sub conducerea

cite un om de companie pen-

pazirea curatenier in oras

si

controlul in hale a carnurilor si a alimentelor, Primaria are un ser-

Pentru acoperirea cheltuelilor necesare in aceasta privinta, Pri-

viciil de politie special, intretinut de ea si sub directiunea e!, compus din urmatorul personal: 1 sef de politie; 3 comisad-in-

maria a prevazut in anu11897, in budgetul respectiv, suma de

spector!, din care unul ajutor al sefulur politiel; 6 comisar!

1074240 leT, din carT 1029240 ¡el pentru plata de personal, lar restul de 45000 ler pentru material, chirle de cazarme, medicamente, etc. Statul a venit in ajutorul comuner in anul 1897, oferindu-I o subventiune de 417600 leT. Efectivul batalionulur de siguranta publica in 1897 a fost de 17 ofited si 1228 oamenT de trupa.

cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-

Intreg corpul acesta a fost

case; de asemenea a darimat

Prefecturer PolitieT.

impartit in 5 companir dupa culorile Capitaler, fie-care companie formindu-se din trer schim-

burr, ast-fel ea un om in timp de 24 ore face numar 8 ore in post si I ora la cazarma pentru teorie. Impartirea celor 1228 oamenT pentru serviciti este : 356 la

tonierr; 4 portad cl. I; 5 portad cl. II. Tot politier comunale ir in-

cumba datoria de a inspecta starea sanitara a capitaleT (latrine, locuinte insalubre), a observa hrana si bautura ce se oferä. locuitorilor orasulur. In anul 1897, Politia comu n ala a inspectat 168 case, a talcut O. se evacueze 109 case, a darimat 83

si 91 latrine.

A rezolvat si a dat o solutiune la 12577 hirtir, carT sunt repartizate in urmatoarele categorir: 127 cartr de judecata, executate ; 2345 cercetArr cerute

de serviciul tecnic, oprirr de lu-

crad, cererr de reparatir etc.;

schimbul ma, 294 la schimbul al II-lea si 578 la sehimbul de

2348 cercetarr relative la dispense de armata, taxe scolare, livrete de tutun, etc. ; 715 publicatiunT

noapte.

de licitati! si contracte de in-

Sergentir de strada se recruteaza din cer carT ati facut armata si cu stiinta de carte.

chiriere ; 2321 corespondente cu atas:60.0e administrative

Corpul are ateliere propril pentru croitorie si cizmärie, in

de contraventie simple ; 2217 procese-verbale pentru defectul

carT se lucreazä. : mantale, tunicT, pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra-

cclerajulur.

toril sunt luatT dintre sergentir

paza barierelor, e organizat un

imprimate, registre, condicute, combustibil si alte materiale ne-

carT cunosc aceste mestesugurT. Atelierele functioneaza pana ce

serviciti al accizelor,

cesare.

termina confectionarea coman-

compune din urmatorul personal: 1 comandant; 3 ofiterr;

de! anuale, apor contingentul

8 aghiotaltr; I

lucratorilor se micsoreazd, mentinindu-se in ateliere, pentru re-

gentr majorl; 320 guard ; 1 sef

noti, pentru care s'a incasat si s'a varsat la casa comunala in total 16518 la S'ati vizat 1709 condicute vechr, incasindu-se taxe In total de 1709 Id. Pentru functionarea acestur biurofi de servitorr, Primaria in

acest an a cheltuit 21600 leT salad! pentru personal si 4000

Corpul sergenfilor de ora'. Legea comunala dispune ca. Co-

muna este datoare a procura

www.dacoromanica.ro

prin directiuni; 2494 procese

Para barierelor.

Pentru

care se

furier ; 16 ser-

al grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-

BUCURESTI

murier ; I talonar ; 2 croitor1;

tra, un pAstor cu un cAine, in

2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vi-

suvenirea origineT traditionale a orasulur (Bucur pAstorul, fundatorul Bucurestilor) si la se-

zitiT. Scutul

oraEulut

BUCUREM

14

BucureEti.

Scutul Bucurestilor in vechime a fost Buna-Vestire, dupa hramul bisericeT Curtea-Vechie. Un

document inedit ce se aftá in pdstrarea d-luT V. A. Urechil, emanat de la DragotA, giudetul (Primarul) orasulul din 1670, are pe el aplicat sigiliul rotund, cu Buna-Vestire la mijloc, si de jur inscriptiunea orasuluT Bucuresti.

Scutul orasuluT Bucuresti, astfel cum este azT, a fost stabilit In principia printr'un decret al fostuluT Domnitor Alexandru loan. I, din 7 Decembrie 1864.

nestra un herald cu armele tlrer sub coroana Domneascl, ca semn de oras capitale. Art. Il. i cel din urml. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne,

Paza orafului.

Corpu/pom-

pierilor din Bucuresti face parte din Reg. al 2-lea de Arti-

lerie si se compune din 3 bateril destinate pentru stingerea incendiurilor. Fie-care baterie are ca efectiv 150 oamenT

50 cal, cu pompe

aparate trebuincioase. Din intregul efectiv al acestor baterff, 150 i

Agriculturl. i LucrArr publice,

oamenT s int insArcinatT esclusiv

este insArcinat cu aducerea la

cu serviciul de incendir si obligati a esi la toate focurile ce s'ar ivi. ET sunt 11111)144T

indeplinire a acestuT Decret.

Dat in Bucuresti la 7 Decembrie 1864.

Alexandru Ion. Ministra de Stat la Departamental de Interne, Agriculturit el Lucrad publico.

M. Cogalniceanu.

actualmente la urmAtoarele postal-1 principale, al/1nd locas propria :

Postul de la Prefectura PolitieT CapitaleT.

gIsim publicat In Monitorul Oficial al Principatelor Unite Ro-

No. 1740. De atuncT acest écusson a fost modificat prin omiterea toruluT si a ctinetuf i prin a-

mine, No. 2771, decret plin, cum

dausul devizel: Patria fi drep-

colt cu str. Cometa. Pentru coloarea de verde, postul de pe bulevardul Inde-

se vede, de eroff contra stiinteI

tul meti.

pendenteT.

DAm ad in extenso o copie exactA dupA acel decret, pe care-I

eraldice :

Alexandru loan I, Cu mila luT Dumnezea i vo-

inta Nationall, Domn Principatelor-Unite ;

La totT de fatl i viitorl nAtate:

Asupra raportului MinistruluT

Nostru, Secretar de Stat la De-

Dupd un proiect pregAtit

Pentru coloarea de galben, postut de pe soseaua Bonaparte,

Pentru coloarea de albas-

prezentat de d. Stefan Greceanu,

tru, postal de pe cheiul Dlin-

fost senator, mult cunoscdtor

bovitet, la Radu-VodA.

In ale eraldiceT, scutul CapitaleT

Pentru coloarea de negru,

Bucuresti ar fi a se hotAr? In

postal de pe bulevardul Ferdinand, la rezervoriul de apl.

modul urmAtor : Scut de zmalt lAzuriti (albas-

tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Dimitrie Basaraboff, tinind crucea in dextra i sulita in senestra, toate d'auria (cf or).

Corpul este ?nzestrat i opereazA cu aparate din cele mal moderne i mar perfectionate.

Coroanl muralA.

Pentru serviciile ce pompieriT aduc locuitorilor CapitaleT, Primlria pllteste statultff, sub tittut

VAzind chibzuirea ConsiliuluT

Deviza : «Patria si dreptul

de subventiune, suma de

comund Bucuresti, asupra armelor ce ar urma sA se adopte

mea» d'auriti (d'or), pe ghiur-

pentru Bucuresti ; Am decretat i decretAm ce

Se stie cl in biserica Mitropolier se pAstreazA intr'un sicria de argint masiv moastele

servida de artiterie

Art. I. Armele comuneT Bucuresti se vor compune in mo-

Sf. Dumitru Basaraboff, devenit

Deosebit de aceasta mal sunt

patronul Bucurestilor de la a-

afectatT pentru diferite localurT

dul urmAtor:

ducerea moastelor sale din Bul-

publice 20 °afma cu 7 pompe si 7 sacale miel.

partamentul de interne, Agriculturl i LucrArT publice;

urmeazA :

ghiuli

(gueules).

Un scut cu sfintul marele

garia de care generalul rus

martir Demetria (patronul ora-

Solticoff, din ordinul ImpArA-

suluT) naturale, pe chnp de azur, surmontat de o coroanA murale

teser Ecaterina. Asezarea sfin-

terminat de o esarpl trinolora, av?nd de tenentil, la dex-

tuluT in biserica MitropolieT s'a flcut la 13 Iulie 1774, sub domnia tul VodA Ipsilante.

www.dacoromanica.ro

leT

186000 pe an.

Bateriite de rezervl sunt la Cazarma Malmezon, unde fac si sunt

scoase numai la incendiT marT.

Turnul de observalie. Inainte-vreme ca turn de observatie in CapitalA servea Turnul Coltei, dar acum e foisorul clAdit anume pe bulevardul Ferdinand,

15

BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In in-

lingl Administratiunea CurteI

teriorul sat, foisorul de foc are, In partea-T de sus, un rezervoria

regale.

pentru apa, cu un volum de woo m. c. Acest rezervoria serva ca regulator pentru reteaua de conducte a alimentarei orasuluT Cu apa. In Numärul incendiilor. anul 7897 s'aa intimplat in capitala. 97 de incendiT, din

carT cele mal multe in lunile de vara, Iulie (18) si August (I0) 0 cele mal putine in Martie si Iunie (cite 4). Palatul Re&edinte regale. regal din Calea VictorieT e o cladire vasta, fara pretentiunT

BUCUREVTI

parte apartamentele M. S. RegineT de ale M. S. RegeluI.

Mal multe tablourT semnate de Titien, P. Veronese, Bramantino, Luca Cranach, Antonello da Missina, etc. impodobesc interiorul acestor trel camere. Tot aci se gasesc colectiunT de diferite arme vechT, emailiT, faiante italiane si germane, diferite bronzurl, etc. Biblioteca, instalata in vechia sail a tronuluT, e o piesa impunatoare prin bogatia mobilelor

Apartamentele RegineT se compun din o mare sail de muzica, in care sunt de observat tab/ourile : Lupta dintre Hercule fi

sale artistice, a plafonuluT sag si a vitrailurilor sale. Biblioteca numara peste z0000 de vol. cu cu-

Din sala de muzica se pa.trunde in salonul de audiente

Centaurul, de Ribera; Extasul S-tel Magdalene, de Antolinez ; Estera fiAman, de Rembrandt; un Buchet, de Breughel ; un portret al luT Gluck, de Greuze ; portretul until Cardinal, de Velasquez ; o Madond, de Ikens ; o Sjintei Familie, de dei Rossi, etc.

supra numit Dinicu, pe locul unor case marl ce apartineaa

De remarcat sunt mal multe

si in biblioteca, amindoua mobilate cu multa arta. Mar multe bibelourr rare si bronzurl vechT impodobesc aceste saloane. E de remarcat aci in mod special

editiT de lux «elzeviriene», vechT

frumosul biuroa lucrat in ivoria,

unuT boier, Colfescu, despre care traditiunea spune ca ar fi hie-

rare. Inscripp pe tapiteriT, dis-

argint, aur i pietre scumpe,

puse in «cartuse» printre friza care inconjoara sala, amintesc

opera lul Froment Meurice, ce s'a oferit M. S. RegineT, de catre femeile romine, cu ocaziu-

marT arhitectonice. A fost cladit in 7815 de Constantin Golescu,

cat pe Mitropolitul Antim in Durare. Intrind in proprietatea statuluT, o parte a PalatuluT servi

ca locuinta tuturor Domnitorilor

ce s'aa succedat de atuncT, iar o parte servi pentru serviciile administrative. In acest Palat, Domnitorul

prins militar si istoric; arta si literatura moderna, precum qtiintele sunt bine reprezentate.

faptele mar insemnate ale domniel M. S. RegeluT Carol I. Biblioteca e precedata de un mare salon circular in stilul renastereT italiane. Mal multe ta-

blourl de pret decoreaza acest salon ; intre cele mal principale

Alexandru Ion I Cuza abdica in ir ,Februarie 1866 si la ro

se pot cita cele ale luT Greco, Zuccaro, Sebastian del PiomMaia, acelas an, Domnitorul Carol bo, etc. E de semnalat de asefu primit ca Suveran al RominieT. menea in acest salon si o moPalatul regal se compune azT bill «empire», care a apartinut din treT corpurT de cladirr. luT Napoleon I, o capodoperä In starea-T primitiva, Palatul din acea epoca, cu decoratiunT regal nu avea de cit aripa din de carnee, de mozaicurl i cu astinga. Aripa dreapta si o parte plicatiunT de bronz, fin cise-

din mijloc aa fost construite !litre aniT 7882-85. Treptat-

late.

trep tat s'a adus mal multe 'fin-

dal' in mal multe saloane, intre

bunatatirT i 1176 umusetarT.

carT se AA un salon de au-

In aripa stinga se afla apartamentele particulare ale M. S.

dienta, o sail de biliard, un salon de gobelinurl, etc. Din coridor se poate infra, prin o said in stil mauresc, in

RegeluT, cabinetul sail de lucru compus din treT camere, in carT se remarca mobilierul foarte fru-

mos si artistic executat in atelierul de ebenisterie, atasat pe

Din acest salon, la stinga,

nea nunter de argint; de asemenea nu trebue de trecut cu ve-

derea statueta reprezintind Cugetarea desfacindu-se din materie, opera gratioasa a sculptoruluT francez Boucher.

Biblioteca M. S. Regina cuprinde mal cu seama. opere cu continut literar, intre altele operile Carmen SylveT (originale

traducerl in toate limbele) ocupa, maT multe rafturi.

In apropierea acestor tref saloane se afla si atelierul de pictur5. al RegineT, plin de obiecte de arta, bibelourr, busturT, etc. MaT multe tablourT moderne semnate de Bendzur, Lecomte de Nouy, Grigorescu, Simonide, etc. complecteaza podoaba ateHerald. In corpul central construit

in 7883 de arhitectul Gotte -

care se afla una din cele mal

reau

frumoase marine, datorita luT Aiwasowsky, in sera, care des-

receptie. Intrarea se face prin o usa centrald. La stinga se a-

www.dacoromanica.ro

se afla apartamentele de

BUCURE$TI

fla o mare sail de masä care e legata ca salonul de asteptare si ca sala de fumat.

BUCURE$T1

16

cipr se aflA b etajul al II-lea; de ad i se des(Asoarl una din cele mal frumoase vederf asu-

Scara de marmorl dä inteun

Ludovic al XIV-lea,. tus-patru mobilate elegant si artistic de casa Damon din Paris. Palatul regal din Calea VictorieI cuprinde in total peste 116 camere i saloane, osebit de vestibulurl i coridoare. In parter, la dreapta, se afll administratia Prefecturd PalatuluT i cancelaria regala.

vestibul tapetat cu mAtasA rosie, si foarte elegant. De remar-

mar ca resedintl de iarnA; vara

se aflA mormintul princeser Maria, ñica MM. LL. Regele Si Regina. Palatul de la Cotroceni e lucrat in stilul vilelor si cu-

curtea e stabilitl la Sinaia. (VezT acest cuvint). Palatul e iluminat ca electricitate. Mal multe dependinte vaste se aflA in dosul luI.

prinde peste 50 de camere. Grajdurile sunt inclpätoare pentra 30 de cal. Iluminatul se face cu electri

Din vestibulul corpuluT central, o scarA de marmorA duce In etagiul I-in. Un plafon lucrat de pictorul vienez Veith, se ala

de asupra scärei si represintA Apoteoza Rominiei.

cat ad grupul de marmorl, lucrat de sculptorul Carol Storck,

reprezintind pe Regina Elisabeta ingrijind un dorobant rä-

Palatul servA. SuveranuluI nu-

pra Bucurestilor.

Parcul din jurul rezidentd e cel mal frumos din Bucuresti; situatia lui e in amfiteatru. Aci

nit in timpul rAzboiulur din

Cotroceni. Palatul de la Co-

1877-78. Acest grup a fost

troceni e un castel zidit cu

oferit RegineT de corpul ofiteresc, in semn de 'Malt omagiti,

gust ; servea acum IC) anT ca re-

Cele mal vechT institutiunI inri.

sedintA regalA pentru Suveran priml-vara si toamna. AzI e resedinta perecheT princiare. Resedinta de la Cotroceni a fost reflcutA in anul 1893 sub directia arhitectuluI Gottereau, pe locul arhondariculur mAnAs-

dicein Bucuresti, ca si in res-

dupä rAzb oiul independenteT. Tot

aci se afta busturile MM. LL. lucrate de sculptorul Hegel; douA portrete marl reprezintind

pe MM. LL. in tinutä de ceremonie, lucrate de pictorul Jean Lecomte de Nouy ; tabloul cel mare lucrat de pictorul polonez Taden Adjukevicz, reprezintind

revista cea mare a trupelor in August 1896, in fata ImpAratuluI Francisc Iosif al Austria. Din acest vestibul se intrá in

sala cea mare de serbArl, in stil Ludovic al XIV-lea, In fundul careia se aflä sala tronuluT, ornatA in stil bizantin. Tronul, lucrare bogatA de sculpturA, e de

lemn, reproducind motive decorative ale catedralei de la Arges.

In vitrinele din stinga tronuluT se af1á coroana regalA a Romind, turnatA in otel, din

tunurile luate de la Turd in timpul rIzboiuluI romino-rusoturc, precum i coroana Regind, simplA de aur. Tot in acest corp de clAdire se aflA un salon in stilul Ludovic al XVI-lea, un salon In stil

Maria Teresa, o sail a bufe tuft!! in stil «empire» si un salon

tireT Cotroceni, de la care a rAmas numar biserica.

Cu coloanele vechd mauls-

citate. Justitia.

Ochire generala.

tul TAriI-Rominestr, an fost de treI grade, Ora la inceputul secoluluI al XVIII-lea. VechiI mar' cApitanr, cu puterI considerabile administrative si judecAtorestI. Constantin Mavrocordat a infiintat, locul lor, ispravniciI, separind

puterea militará de cea admi-

tirl s'a %cut o galerie deschisA,

nistrativA i judiciarl. In fie-care

ca Ice de preumblare. De desubtul casteluluI sunt pivnite vechT, foarte spatioase si Cu bolt' inalte.

judet man dol ispravnicr, earl judecan impreunA san separatr. Alexandru Ipsilante infilnteaza cite un judecAtor de ju-

La intrare se aflA un mare vestibul, care cuprinde amindoul etagiele ; fundul galerid e lucrat a jour ; la stinga se detaseazA o mare scarl de marmoll care duce direct in sala de receptiune si in cabinetul de lucru al PrintuluT. Tot sus e si salonul de receptie al PrinceseT, precum si sala mare de masA. La dreapta vestibululuT se afll

o mare scarl de stejar, frumos lucratA, care duce la etagiul superior, unde se afil instalate apartamentele private, camerele

de culcare, toaletä, bar, garde-

robl, etc. Apartamentul Micilor Prin-

www.dacoromanica.ro

det. Tot dinsul infiinteazg in Bucuresti departamente compe-

tiate a judeca locuitoril capitald, din can departamentul de 7 §i cel de 8, earl forman doul seep ale aceluiasT tribunal. Pe acea vreme nu exista tribunal

de comert ca instantl aparte. Al doilea grad de instantA judecAtoreascl in Bucuresti era Divanul velitilor boerT, care avea insArcinarea säjudece apelurile in contra prime! instante.

Se compunea din Mitropolitl, EpiscopT, Banul cel Mare, Marif Vornid, LogofetiT i Vistierul

cel mare. Al treilea grad de instantA

BUCURETrI

BUCURETI

17

judecatoreasca era Inaltut Divan, care se compunea din persoanele enumerate la instanta

de gradul al II-lea si din boerir mar micr. Inaltul Divan era prezidat de insusT Domnitorul tärer i judeca hotaririle pricinelor infatisate la Divanul velitilor boerr. Ast-fel a fost justitia pana. la

1831. In acest an introducindu-se Regulatrientul organic, instantele judecatorestr s'aft. modificat i anume in douA juris-

dictif ordinare i extraordinare. In cele extraordinare gasim: Judecatoriile de india' grad,

adica judecatoriile ordinare de judet, carr judecati i afacerile comerciale. In anul 1863 s'a infiintot in Bucuresti un tribunal special de comert. Al doilea grad, cuprindea judecatoriile de apel, carT judecatí hotaririle pronuntate de

ciaza. 5 procurorT (din carT

prim-procuror), 5 judecatorr de instructie; printe un paxchet la Curtea de apel, la care oficiaza

4 procurorT (din cari I procuror general) ; printr'un parchet la Malta Curte de Casatie, reprezentat prin 2 procurorT (din carT anal procaror-general). Pe linga tribunal si Curtea de

apel e atasat un corp de portar& compus din un personal

nular 1897, un mimar de 388

Generalutur de brigada Mili.

avocatr, din carr 38 stagiarT. Avocatii ati un consilia de dis-

Fas/ja, guvernatorul cetater Bucarest'.

ciplina, prezidat de un decan. In Bucuresti apar 3 ziare juridice i 2 buletine oficiale de jurispradenta. BucureEti militar.

Cazarme

stabilimente militare aflate in raza orasulur in anal 1898 sunt

cosnpunea din 5 membri, 3 numitT de Domn si 2 alesT de

litare mal principale sunt : 1. Palatul Corpulut al 2-lea de armatä, situat in strada Stir-

catorir comunale, de judecatorir

de pace (de ocoale), de tribu-

Instan/ele _fustiga militare,

de 30 functionarr. Baroul. In Bucarest' ati fost inscrisr in barca, la sfirsitul a-

In numar de 30 si anume ;

hábil Divan, ca mar sus. De la 1865 incoace justitia a primit diferite organizatiunr, intre carT vom cita cele mar principale Inflintorea de jade-

lerie.

ale corpuluT al 2-lea de armata si ale armater, Serviciile comandamentuluf cetetlet Bucurefti, sub comanda

instantele de intiiul grad. In Bucuresti, aceasta instanta se negustorT.

Comandantul brigada a 2-a de artilerie, sub comanda GeneraluluT de brigada G. Macarovict, comandantul brigader a 2-a de artilerie. Comandantul brigada a 2-a de cavalerie, sub comanda Cclonelulur Gr. Zossima, comandantul brigadeT a 2-a de cava-

a) Stabilimente de servicit mi-

beiti-Voda, construit in anul 1894

pe ruinele vechiulur spital incendiat in anul 1.890. Adi

Marele Stat-Major al armata, sub comanda Generalulur de Divizie C'. Barozzi, eful Statulur-Major General al armatel. Institutul Geografic al armater, sub directia Generalutur de

brigada C. Brdtianu, sub-seful Statutur-Major General al armate!.

Comanclamentul Pie/el Bucurefti.

Depozitul central de imfirimate al Ministerutur de razboiti. Escadronul al 2-lea de escora,

care se afla asezat sub directia

sunt instalate urmatoarele ser-

Statulur-Major General.

vicir militare Serviciile Comandamentulut

In gradina din fata a acestur vast palat militar se aftä instalat bustul decedatulur General

si de

Corpulut 2-lea de arma/d, sub comanda generalulur de divizie

Curte de Casatie. Sta rea actualit. Azr in Bu-

Heracle Arion, comandant al corpulur al 2-lea de armata.

curesti sunt armatoarele instante judecAtorestr

comandamentulut infanterie, sub comanda GeneraluluT de bri-

pentru razboiul de independenta

Divizit a pa de

nationala din 1877-1878.

gada Alexandru Carcilleleazu, comandantul Divizier a 4-a de

arma/el, situat pe colina Filaretal, in strada Pisculur, cu un

infanterie.

pavilon al primulta meridian ce trece prin Bucarest', construit in

nale, de curtr de apel

Sase judecatorir de ocol ;

Tribunal cu 5 sectir anume : 3 civile-corectionale, comerdiala i r de notariat.

Curte de apel cu 3 sectir. malta Curte de Casatie ca r

Servicille

Comandantul brigada a 8-a

de divizie Alexandru Cernat, co-

mandant sef al armater romine la asediul Plevner in Bulgaria 2. Observatorul astronomic al

doul sectir. Ministerul public e reprezen-

neralutur de brigada A. S. R.

1895; 'ara in proiect pentru a se construi inca alte dota pa-

Prinfulut moftenitor Ferdinand,

vilioane ; acela al primulur ver-

tat printr'un parchet la tribu-

comandantul brigada a 8-a de

tical si pentru ecuatorial astro-

nal, cu 5 cabinete, la carT ofi-

infanterie.

nomic.

667ti1.

de infanterie, sub comanda Ge-

8

Ltql.laar Googralto. VoL IL

www.dacoromanica.ro

BUCUREVIT

18

Acest stabiliment stiintific este o anexa a InstitutuluT geografic al armateT, insarcinat special cu

redactia i retinerea in curent a harte! regatuluT. In acest scop, Institutul Geografic coprinde in sine ease servid!: geodesia, astronomia, topografia, nivelmentul geometric lireproducerea

cartografica a harte! %asir $1 a planurilor de toata natura necesare armatel i serviciurilor publice.

Numai personalul de

directie face parte din cadrele serviciuluT ; operatorT technic! in nuralr de 70 sunt ofiterT de toate

armele detasati timporal de la corpurile de trupa ; lar pentru partea artistica a lucrarilor se

directiunT, sub conducerea GeneraluluT de divizie Anton Berendei, actualul Ministru de razboid (1898). b) Stabilimente de inveltdmint militar. In d'ara de fcoalele regimentare, organizate la fie-case corp de &upa, pentru formarea gradelor inferioare i instruirea soldatilor, in Bucuresti sunt inca. ).S'coale militare speciale, pen-

tru formarea oficerilor i specializarea acestora pe arme si servicir, ì anume : r. .,Scoala de oficer!, situata in

dealul Spiref, pe strada Isvorul, cu douT anT de studiT, e desti-

nata a da oficerr de toate ar-

torT civil!.

mele. Ad i sunt admisT absolventiT scoalelor militare de fil de militad din Ia$i i Craiova.

Pana acum s'a ridicat pe teren si s'a publicat 8472600 hectare din cuprinsul tare! care

prin concurs: absolventif scoa leT militare de sub-oficerT de la Bistrita i absolventit liceelor.

in total este de 13287600 hect.;

S'coala specialti de artilerie ,si Kenia, situata pe calea Grivita, cu patru anT de studie,

angajaza, dupd trebuinta, lucra

ramin ast-fel de ridicat inca la 4815000, in partea din tara cunoscuta sub numirea de Oltenia panä in valea Dimbovitel. Spitalul militar central, situat pe strada Fracmasonilor, e o constructiune model, in care sInt puse in practica principiile moderne ale constructiuniT de spitale. Se compune din 8 pavi-

e destinata a forma oficerT pen-

tru artilerie i genid. Ad, sunt admisT prin concurs absolventi! $colelor de fiT de militad si absolventiT liceelor StatuluT cu aptitudine pentru matematici.

CeT dintliu do! anT de studiu constitue invatamintul militar si

lioane de bolnavT, din 5 pavilioane anexe pentru administratie, bar, laboratoriT, compania sanitara, etc. si este destinat a primi in timp de pace 326, in

politecnic ; jara pentru ceT din urma doui anT, eleviT sunt avan-

timp de razboiu 560 de bolnavl. In spital fac serviciu 17

nid.

satl sub-locotenentl i urmeaza invatamentul de aplicatiunT mi litare speciale de artilerie i ge-

doctor! militad, 15 farmacisd si

S'coala superiora de rasball, sanata pe strada Coltea,

un numar variabil de interni

In vechia cazarma a Jandarmi-

doctorand i studentr in medi-

lor calad, cu dour anT de studif, e destinata a forma oficed pentru serviciul de Stat-major. Aci sunt admisT prin eoncurs oficeri

cina.

Ninisterul de rdzboia, ocupa o vasta cladire, proprietate particulara (casa Ioanide) asezata pe Bulevardul Carol. A-

ceasta administratie centrall a razboiulur e impartita in seapte

de toate armele pana la gradul de cápitan. Are cel putin cite 20 oficed elevf in fie-case an de studiti.

www.dacoromanica.ro

BUCUREFTI

S'coala de administra/je, cladita in curtea ManutanteT centrale a armateT, cu don! anT de studiT, e destinata a forma oficeri de administratie comptabllf in banT i materie, pentru trupele de infanterie, cavalerie alte serviciT militare. Aci sunt admisT eleviT scolelor de fi! de milita"l si prin concurs absolventif din scoa1ele comerciale i liceele statuluT precum i sub-oficed de toate armele.

coala de guarol de artilerie, cladita in curtea scoaleT speciale de artilerie si genid, cu don! anT de studif, e destinata a forma oficed guare de artilerie i geniti comptabilT in banT

si in materie. Ad sunt admisT elevI tinen in conditiunile prevazute i pentr coala de administratie. Aceasta scoall e asezata sub directia ScoaleT de artilerie si genid. .,Scoala militarà de medicina, stabilita linga spitalul militar central, cu cinc! anT de studif, ca i facultatea de medi-

cina, e destinata a forma medid militad. In aceasta $coala, cunoscuta si sub numirea de Institutul medico-militar, sunt admisT elevT din seoalele de fir de militan si absolventiT licee-

lor sad studentiT la facultatea de medicina. EleviT sunt insarcinatI a face si serviciul de internT la spitalul militar. .,Scoala de arte grafice, la Institulul Geografic; coala de meserir la Arsenalul armater S'coala de artzficiert, la Pyro-

tecnia armater, sunt create in scopul de a admite tinerl absolventT din clase/e primare pen-

tru a-T forma ca maestri si lucratorf pentru atdierele militare ale armateT si pen'ru stabilimentele publice.

Un dmp de tragere per-

BUCUREFTI

BUCUREM

19

manent este organizat pe pla-

al armatei. El depinde direct

toul Cotroceni. Acest cimp este organizat pentru toate liniile mar prindpale de ochire. El po-

de Ministerul de rAzboiù si de In-

gazinul de depozit provizoriii de cartuse si munitiunT.

Tot stabilimentul este incon-

sedá toate instalatiunile nece-

spectoratul General de artilerie. Este legat prin cale feratA cu liniile statului si impArtit in treT

sare pentru ca corpurile de trupl

P541 :

a) Directiunea Generan, Serviciul tecnic pentru. studiT si in-

rapet. Fie-care atelier este separat printr'o traversA sprijinitA in pAtnint, spre a opri, pe cit este posibil, efectul une eventuale ex-

structiunii lor.

formatiunT, Comptabilitatca, Ca-

plozil actúe la unul din ate-

Tabere militare permanente sunh organizate pentru

siena; b) LemnAria, Debitul si

liere.

prepararea lemnelor, Timplarl si modele, RotAria, FerAria, Cal-

tare), Topitorie, Proectile si fo-

Personalul acestuT atelier se compune din : i Locot.-Colonel, Director; i Maior, Sub-Director; 4 CApitanI,

coase, ArmurAria, Vopsitoria,

seff de ateliere; 1 Locotenent,

Intretinerea uneltelor si masi-

ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238 Soldatr.

din fárA

garnizoanA sl fie servite intrer apere in mersul in-

9.

infanterie pe platoul Cotroceni.

Ele apartin regimentelor de infanterie din garnizoanA. Adi primesc instructiunea lor trupele in chestiune primAvara si

dArAri a, Mecanica, Incheere (mon-

toamna.

nelor, Nichelagia ; c) Depozite:

c) Stabilimente de construc-

liunt )s.i fabricaliunt militare mal principale sunt :

t. Arsenalul de construclit al armatet, situat In strada Mihaid-VocIA, pe Dealul-SpireT, pe

ruinele unde altA datA in vechime era un palat Domnesc. Acesta arzind, localitatea a Ostrat mult timp numele de Curtea - ArsA. Chiliile rAmase din acest incendia an fost utilizate ca temnitA (inchisoare) a orasului pAnA la strImutarea el'

jurat de un sant si de un pa-

Atelierul de confecliunt militare, situat pe platoul Cotrocenilor e destinat a confec-

pentru materiale prime, pentru materiale confectionate, pentru masinT, scule, instrumente de precizie, muzeti si cazarmare,

tion a imbrAcAmintea, echipamen-

tul si_ materialul de campament al armater.

receptia materialelor. Personalul superior al acestuT asezAmint se compune din : Director militar, Colonel ; 1 1 Sub-Director, Loct. Colonel ; i Maior, seful atelierelor ; 5 CA-

Manutanla centraM a armata, situatA la Malmaison pe strada ManutanteT, e destinat a fabrica piinea garnizoand Bucuresti si toate speciile de conserve alimentare ale ar-

pitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ; 302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci-

mater, pentru campanie. Depozitul de furagig fi de

in mAnAstirea VAcAresti. Bise-

vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod. Personalul civil al lucrAtorilor variazA dupl lucrAri si in media

rica Domneascl a fost atunci

numArul lucrAtorilor este de 500;

transformatA de TurcT in geamie.

pe timpul cinc' lucrArile sunt

lemne al Corpulut al 2-lea de armatel, situat pe platoul Cotrocenilor, e destinat a procura

Acum nu se mal vede nimic din aceste restud ale trecutuluT unde pompieriT orasulul s'ati ilustrat prin eroica lor ciocnire

mal active numArul lucrAtorilor trece peste 80o.

furagiul si lemnele trebuincioase garnizoaneT Bucuresti.

Pirotechnia armatet de-

5. Deposite de arme fi magazine de pulbere, de cartufe,

cu TurciT, ce nAvAliserA in tarä

sub cuvint de a potoli micarea nationall din 1848. Un stabiliment militar de construc-

tiunl s'a ridicat pe aceastA localitate, destinat sa fabrice si sA. repare armatura si materialul de rázboiti al armateT ; sá, formeze lucrdtorl de artilerie si armurierT necesarT corpurilor, precum si a face studiile si

2.

pinde asemenea de Directiunea ArtilerieT. Ea a fost construitA

sunt situate pe mar multe pante, lingl platoul Cotrocenilor, protejate de paratonere sistematice.

in anul 1868. Este situatA in Ca-

lea CotrocenT, in apropiere de palatul princiar. Se compune de o cazarml pentru lucrAton mi-

Fabrica de pulbere ftträ fum, creatA in 1896 la, Dudesti, ling5. Bucuresti, se afil aseme-

litad si de o serie de ateliere pentru facerea cartuselor si alte munitiunT de rezbel, faceri de artificil, etc. Din aceste cele mar principale sunt: TurnAtoria de gloante, atelierul de facerea tu-

nea, ca toate stabilimentele de constructiunT si confectiuni, sub directia imediatA a Ministerulur , de- rlzboiti.

experientele chimicale de toatá. natura. Ad se pástreazA arma-

burilor de cartuse In hirtie si alt atelier de incIrcare si impa-

d) Cazarme mal principale pentru trupe sunt: t. Cazarma L'Iza, in dealul

tura si materialul clq rezervA

chetare, magazinul de iarbA, ma-

SpireT, construitA in 1862, a cos-

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

BUCUREM

20

tat 150000 leT ; are 183 inca.-

Turcilor, caff 1-ati omorit dupa

perT.

o lupa eroica. Cazarma jandarmilor

Arsa in parte in 1897, s'a reparat. E ocupad de regimentul Mihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba-

talionul 6 de vinatorT, detapat timporal din divizia activa a DobrogeI pentru serviciul garnizoaneT Bucurepti.

Casarma ?Ad/ardor, in dealul Spird, la E. de cazarma Cgza, construitä in anul 1886, a costat 290000 leT; are 74 camere pi e ocupatä de batalionul 2 de vinatorT. Cazarma dorobanlilor, situad pe strada Francmasonilor,

fosta cazarma a calámpilor,

pierT este incredintat une! com-

de divizionul jandarmilor calar!,

ce parte din Regimentul 2 de artilerie. Comanda companieT este incredintata unuI capitan, avind 5 oficien, comandantl al sectiilor. Efectivul e de 247 oamenT

format de 2 escadroane. Cazarma jandarmilor pedeFtri, situata pe calea VictorieT, in curtea prefectureT orapuluT, in

fosta casa Baron Meitani. E o-

cupad de o companie a jandarmilor pedeptri forte de 274 oamenT.

Cazarma

si-

In dreptul spitalulul militar, con-

struid in 1886, a costat 365000

pad de regimentul No. 3 de ca-

leI. Fa e ocupatä de regimentul Ilfov No. 21. Cazarma Sf. Gheorghe, cunoscuta si sub numirea de

lArapT.

Cazartna escadronulur tre-

lul, pe poseaua ManutanteT. Con-

nulur, situad pe platoul Cotrocenilor e ocupad de trenul corpuluI al 2-lea de armad. Io. Cazarma geniulur, situad la vestul orapuluT, pe platoul Cotrocenilor, compusa din treT mad pavilioane, pentru trupä

struid. in 1846, in sistemul Vau-

serviciT, i maT multe corpurl

ban, are 483 camere pi a costat 1120000 leT. Ea a fost incendiad. in 1861. Actualmente e ocupata de regimentul 4 ro-

de das:11re pentru conservatul materialuluT de razboili pi instructiune. E inconjurad de un

vasta cazarma din Bucurepti ; e si-

tuad in partea vestica a orapu-

pompierT, pentru care cheltuiepte anual i 860001. Serviciul de pom-

de constructie moderna, situad in catea PlevneT, este ocupatä

tuad pe platoul Cotrocenilor, construid In anul 1899, e ocu-

Cazarma Mahnaison, dupd numele localitateT, este cea mai

Legea impune com. Bucurepti intretinerea de Pompierit.

paniT, impartid in 5 sectil, care fa-

Too cal. Fie-care sectiune are cazarma sa proprie, pe diferite puncte ale orapuluT. RezulContingentul anual. tatul operatiunelor de recrutare

a contingentuldi pe 1897 pe calor!' :

Ropu, inscripT 506, perm. 302,

cal. 3, dorob. 18. Galben, seripT 479, perm. 292, cal. 1, dorob. 23. Verde, inscripT 664 perm. 376, CAL 2, dorob. 36. Albastru, inscripT 353, perm. 177, cal. 2, dorob. 13. Negru, inscripT 520, perm. 289, cal. 4, dorob. 16. Total, inscripT 2522,

perm. 1436, cal. 12, dorob. 106. Inztetiiimintul militar. Mipcarea invátamintuluT militar din Bucurepti pe anul 1897: ,Scoala superioard de rdsboifi,

parc frumos pi poseda un poligon pentru lucdrile de varI. S'a constrát in 1875; irisa a

cu un personal de comandament de 5; cu 3 profesor! pi

Cazarma Alexandria, in

primit de atuncT ameliorArT suc-

ventT.

dealul SpireI, alaturT de Arsenal, s'a construit in 1863, costind

cesive pi importante. Este re-

343000 Id. Ea e ocupad de

compus din 13 companiT pi e

levT, din cal< 45 absolventT. .5'coala de artilerie

batal. i de vinatorl pi de compa-

legad cu calle ferate ale sta-

cu 85 de elevf, din carT 27 ab-

niite de meseriapT militad ale

tuluT printr'o linie exploatata de trupele de geniti, deservind marile stabilimente militare de pe platoul Cotrocenilor. Inchisoarea militara', con-

solventl.

piod, pi de reg. 2, 6 pi io de artilerie.

ArsenaluluT. Cazarma poarta nu-

mele de Alexandria, dupa numele fondatorulur miceT cazarmr,

ce se afla construitä in curte inca. din anul 1846, Dornnul Alexandru-Ghica-Voda. Ad i s'a intimplat ultima faza a ciocnireT pompierilor cu TurciT la 1848,

pedinta regimentuluT i de geniti,

structiune moderna, coprinde dona corpud de c15.dire, a4ezate In fata arsenaluluT, pe strada Mihaid-Voda.

30 elevi, din

carT

19 absol-

5.coala de aplicalie, cu 36 e-

.,Scoala de guara, cu 9 elevI, Aceste treT pcol! aú avut un personal comun i anume : personalul de comandament 26, 23 profesor! titulad pi IO ajuforf. S'coala de oficeri, cu un per-

sonal de comandament de 26,

zaurul regim. i infanterie a re-

cimitirul Serban-Voda se afla un

fuzat sa o predea la somatia

profesor! 20; elevI 270, din carT ¡01 absolventl. y5coala militard de adminis-

cimitir propriil pentru

tiwfie, cu un personal de co-

cind santinela care pazca te-

Cimitirul militar.

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

21

BUCURE8TE

profesorT;

stratia Domeniilor Coroaner ; Sfintul Sinod ; Cancelaria Mi-

trala, Directia personaluluT O a comptabilitatil, Directia judici-

Forja garnizoanel. latá un

tropolieT ; Consillul Min4trilor ; malta Curte de CompturT ;

ara), malta curte de casatie,

Ministerul de interne (Admi-

Ilfov, Judecatoriile de pace; Ministerul de razboia (Administra-

mandament de elevr

8; 13

39.

tabloá de forta truper O a ofiterilor garnizoner Bucure§ti pe anul

1898:

Reg. 6 Mibaiii:Viteazul of. 4! sold. 907 4 'Hoy No. 21 44 774 a a 52 a 1422 1 geniti Batel. 2 vIniitori 13 424 Reg. 2 artilerie 30 a 42/ a 6 artilerie a22 ; 269 a IO artilerie a24 257

4 rofiorI

32

3 cilliirasI Divizionul jandarmI

22

a 16

Escadronul 2 tren

a:

2

Comp. jandarmI a arsenaluluI s a photechnieI 2-a administratie s y 2-a subsistentit D * 2-2 sanitari. * depozitelor Depoz. de mun. de rrtzb. a Corp. 2 arm., stat, major a

Intendenta corp. 2 arm. a Brigada de cavalerie 3, a de artilerie * Serv. san. al corp. II arm. * de genift a o a Divizia 4-a infanterie a

Consiliul de rizboiii * Consiliul de revizie a 8coala de rilzboiu a Comandam. cefitil Buc. a Instit. geogr. al armateI a Ministerul de riizboiii s coala mil. de art, qi gen.. a a de adminstr. a Spititlul milit. central a

a

ria; Ministerul afacerilor straine ; Ministerul de finante ; Di-

249

rectiunea contributiunilor directe, Directiunea vamilor, Directiunea comptabilitatiT generale a statuluT, Casieria centran a tezauruluT, birectiunea generan. a

6

a

220

2

*

7

a a

282 351

3 6

x7x

4

4a

7» I

a

3a

4» 3 7» 4»

89

70 5

I 2

I

_ 4

I

a

2 I

34

a

35

7»

74

a

2

30

s

4 4

a

264

a

16

31 Atel, central de confecOe a 6

Inspect. jandarm. rur. a 4 8 coala de ofiterI * 23 Internad medico-milit. a 4 Comandam. pieteI Buc. a Depozitul de furage a

7

2 a

6o

a

438

6» 3»

Prefectura judetuluT Ilfov; Prima-

573 259 22147425

435

nistratia centran., Directiunea generan a. serviciuluT sanitar, Directlunea penitenciarelor); Directiunea generan a telegrafelor li pWelor, Imprimeria statuluT, Prefectura politieT capitaleT li

70 2 2

monopolurilor statuluT, Manufac-

tura de tutun ; Fabrica de chibriturT ; Directiunea generan a

Ministerul cultelor O instructiunii publice (Administratia centran, Directiunea invatamintuluT

primar O normal, Directiunea invatamintuluT secundar O superior, Divizia comptabilitatiT, Serviciul constructiunilor si contenciosului).

Pe tina Ministerul Instructi- .

nerala. d e Ilfov ; Monetaria statuluT

nistratie, functioneazä casa coalelor care administreaza 33 de

Il fabrica de timbre; Casa de depunerT, consemnatiunT O econoraie ; Ministerul lucrarilor pu-

fondatiunT 2121897

cu un capital de

le!. Din acest fond se

bfice (Administratia centran); Calle ferate nomine ; Servicille

cheltue0e pentru cladirT wolare, burse, subventiT, stipendiT, etc.

idraulice ale porturilor fluviale maritime, Serviciul de studiT

reti sunt

constructiunT de cal ferate, Serviciul lucrarilor nouT, Serviciul docurilor li podurilor li Serviciul maritim, coala de podur4i osele); Ministerul agricultureT, industrieT, comerciuluT i domeniilor (Administratia centran, Directiunea domeniilor i padurilor statuluT, Directiunea statisticer, Serviciul de arhitec-

tura, Serviciul minelor, apelor minerale, sta.tiunilor balneare li carierelor); coala superioara de medicina. veterinara, coala centra1ä de agricultura (Herastra,a); Statia agronomica ; $coala de arte §i mesen!; colile comerciale de I-iul i II-lea grad ; Bur-

vill a M. S. Regina; Admini-

grafic, Casa de dotatie a oasteT ;

uneT publice, i sub a sa admi-

13 generalT in activitate, 7 in retragere O I 14 oficien l superiorT.

sediul toate autoritatile centrale O superioare, intre carT citara pe cele mal principale : Casa civila Regala ; Casa militará a M. S. Regelur ; Casa ci-

tia centran, Marele stat major, Directia I. infanterie, D. II. cavalerie, D. III. artilerie, D. IV. genia, D. V. genia, D. VI. sanitara., D. VII. intendenta, D. VIII. control), Institutul geo-

creditelor agricole; Casieria ge-

In Bucure§ti se afla stabilitT Autorittillf publice. Autoritält romine. In BucurOd ig ad

Curtile de apel, Tribunalele de

sa li Camera de comercia; Institutul Meteorologic ; Ministerul

de justitie (Administratia cen-

www.dacoromanica.ro

Misiunt strdine. In Bucureprezintate urm5.toarele state : Angli a

Austro-Un garia, sunt

reprezintate prin cite o legatiune i cite un consulat ; Belgia e reprezintata prin o legatiune; Bulgaria are o agentie diplomatica; Elvetia are un consulat general ; Franta li. Germania suat reprezintate prin cite o legatiune §i cite un consulat ; Grecia e reprezintata:printeun ministru plenipotentiar, dar in lipsa acestuia secretarul legatiuner rusqt1 reprezinta interesele supu§ilor elenT ; Italia prin o legatinne O un consulat; Olan da §i

Rusia prin cite o legatiune

i

cite un consulat ; Serbia numaT prin o legatiune ; Statele-Unite prin un consulat general;, Turcia prin o legatiune O consulat.

BUCURWI

BUCURW1

22

Inainte cu o sutA de ani, lumea strAinA de oras se servea de asa numitele hanurl, carl servean i ca adApost

tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA,

cAlAtorilor si, mal cu seamA, ca magaziI pentru mArfurI. Hanurile Bucurestilor ati dispArut mal toate azI. Pe vremea luI Serban-VodA,

Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiridon-Non, Coltea, erban-VodA,

Oteluri.

Sf. Ion, SArindarul, Stavropoleos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhimandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor,

Domnita BAlasa, Hagiica, Sf. nase, Foisorul i Biserica CurtiI.

Din toate acestea azI n'ati ramas nimic. In schimb avem otelurl marl si elegante, carl pot concura in toate privintele cu otelurile cele mal marI din Occi-

Bucuresti daca nu era un oras european, cel putin avea o originalitate invederatA arhitectura religioas1 ca i cea civilA eran expresiunea timpuluI si toa-

dent. In Bucuresti sunt azI 27

StrAinil ad scris i pronuntat numele orasuluI Bucurefti in

mil $i in mil de felurI. Bu neoarl, din anul 1500 i pAnA in vremurile noastre, el aii scris Bokoresch, Bocorest, Boceres. tya, Bukuresch, Bocoresti, kureszti, Bukaresztach, Bukoryschia, Bogrest, Bochioresti, Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bukoreszcie, etc. etc.

and cu sApAturile de la Arcuda, s'an gAsit multe topoare de silex i alte obiecte ale o-

din epoca preistoricA. Lingl san in Bucuresti a fost m iluT

merciul, bazat pe sigurantA

otelurI, afarl de 90 miel hanurI, tot un fel de otelurl si neavind nicI o asemAnare cu ve-

incredere, nu prinsese rAdAcind

chile hanurl.

cilescu).

te zidirile se presintati cu coloarea epoceT. Pana aci insA co-

decI o statiune preistoricA (To-

intiun oras ata de expus ca

AfarA de otelurf, mal sunt

In epoca ante-romank malu-

Bucuresti. erban-VodA pentru a-I incuraja, introduce tipul edi-

in Bucuresti 133 de restauran-

rile Dimboviter si colinde vecine

te ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32 berArli si 1817 circiume. lstoria Bucureftilor. Bucures-

aü fost locuite. Urne cinerare,

ti, odinioarl capitala minestI, astAd capitala Regatu-

sAbiI, obiecte de argint, aratA cA locurile pe carI s'an ridicat mal ttrzin Bucuresti an fost lo-

ficiilor comerciale despre carl vorbim Hanurile. Reproducind pAnA la oare-care fidelitate tipul arhitectureI monastice din

oseminte

omenestI

resturl de arme

calcinate,

si costume,

Italia, clAdirea are forma unuI pAtrat coprinzind in zidurile el

lui

solide un spatin foarte intins. In mijlocul sAti, o curte de aceeasI forrad servea pentru adApostirea caravanelor. Toate incIperile de jos, destinate stofelor pretioase, banilor, aureturilor si in general producte-

la un Bucur, care a avut,

lor industria OrientuluI si Europer, eran boltite i, prin solidi-

se zice Bucur, cum seria A.

Prahova (unde si azI i se mal

Treb. Laurian in gCoup d'oeil

;ad urmele), ne vorbesc de Bu-

tatea ion, apArate de foc si de spiritul de rApire al timpuluI. Sus eran alte inaperi pentru lo-

sur l'histoire des Roumains (1846) ; cl numele de Bucurefti

curesti din epoca romanl ca

vine de la verbul gml bucur»,

si, decT, locuit (Tocilescu).

cuinte, i toatA clAdirea era in-

cum afirmA KogAlniceanu in a

Troianul, adicA acest g vall u m

conjuratä de galeriI cu arcade pentru inlesnirea comunicatid. Acesta fu tipul hanurilor, ade-

sa gHistoire de la Dacie; ca acest Bucur saa Radu era un

din epoca romanA, a rAmas in finta pana la fi iele secoluluI al XVII-lea chiar prin Bucuresti. In Ocolnica locurilor Mitropo-

Numele acestuI oras vine de in

vremurl bAtrine, proprietAtI pe malurile de aci ale DimboviteI si pe colinele din apropiere. CA acest Bucur ar fi fost un du-

ce al Dacid Australe cu numele de Hilarius, care pe slavoneste

fiu al unuI LaiotA-VodA, cum pretindea D. Pelimon in nuvela

vArate fortArete ale comercialuI,

care adesea servirl chiar pentru asigurarea averilor i vieteI

sa Bucur ; cl un neam de oameni anume Bukurli sau Bukuri a fundat Bucurefti, cum credea

orAsenilor.

Tunusli spune cA in Bucuresti, la inceputul acestuI secol, eran urmAtoarele mAnAstirl cu hanurI Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-

cuite. CAr'dmizile romane, gAsite la

Pantelimon i provenind din castelele cari apAran faimosul Troian, adicA gvall im» ce incepea de la Giurgin, pe atuncI Sexanta Prista i mergea pe la Bucu-

resti la N. spre Carpa, prin

punct cel putin de trecAtoare

coprinsl in hrisovul luI Radu-VodA-Leon din 4 Iunie 1668 (Arhive

g Con dica Mitro-

Fuelek von Wittinghausen, toate acestea noI nu le stim istoriceste, i niel* un document autentic nu ne vorbeste despre

polieI, No. 2), e vorba de «capub TroianuluI, lingl helesteul

dinsele.

al ArmeanuluI».

www.dacoromanica.ro

lul

erban e VodA (Grammont-

Suter) pe la stilpul de piatrA

BUCURE§TI

De la 274 si pinit la vtnirea prin invaziunile continue ale Gotílor, Hunilor, Gepizilor i Avarilor, s'a sters pän

i amintirea usoarelor asezAminte romane.

Intre secolli V si VIII, locul Bucurestilot face parte din Slavonia dunAreanA, care se intindea de la BrAila prin Buzdli pinA la Tirgoviste, si de la

Tirgovistea prin Bucurefti la Oltenita saü CAlArasi pe DunAre larAsT pana la BrAila. Atund se botezarA riurile si lobuneoarl Dlmbovita (foaie de stejar), Ialomita (stearpa), Prahova, Ilfov, Cricov (Hasdeti).

Dimbovita, foaie de stejar, aratA poate intinderea nemArginitl a p5.durilor carT se aflaii In Ilfov si in deosebr imprejurul Bucurestilor. Intr'adevAr, inc5. din epoca

romand, de pe timpurile

BUCURETI

23

luI

Marid, propretorul Curione, ajuns la fruntariele Dacid, se sperie de intilnecimea codrilor (Hasdeu).

de atuncl pAnA in secolul nostru, pAnA /a 1821, pAdurile

persistat imgrejurul Bucurestilor. «De esial din biserica Oltenilor spre E. daT In pa. ali

curAtitA de dinsul ca sa faca loc de Sat. La 1640, Baksid, un misionar catolic, zice in povestirea cAlAtorieI sale : apotl merge o zi frä sl esI din pAdure» prin prejurul Bucurestilor. Paul din Aleppo, in cAlAturiile PatriarculuI Macarius, vorbeste de asemenea de pAdurile cele dese ale Bucurestilor. Intre Bucuresti i DunAre, zice un alt cllAtor, sunt locurr pAduroase si nepracticabile «tecta et invia loca inter Danubium et Boche-

Flinta Bucurestilok din suta a doul-spre-zecea i a trel-spre-

zecea este legatd de avintul comercial al GiurgiuluT,

dupA

cum maf tirzirt soarta cetAtii

dunArene a Genovezilor va fi legatA de soarta Bucurestilor. Cronicile muntene, scriitorif strAinf, citatí de d. Hasdeu in «Istoria CriticAb, Gebhardi, Filtisch, Luccari, afirma cA Negru-

VodA a fundat Bucurestí. Care Negru-Vodà ? Cel de la 1185? cel de la 1340? cel de la 137o!

Negru-VodA a acut la Bucuresti, zice Luccari, «si nì ste

N. Iorga). DacA nu documentele, cel putin traditiunea vorbeste la 1354 de pldurile cele rnArete ale Bucuresrestium».

usoare fortificatiunT de cArlmidAxr.

La anul 1362, ne spune d.

tibor.

Hasdeu, Vladislav-Voc1ä zideste

SA nu uitAm cele ce ni se spun prin traditiune °rala de

la Bucuresti o bisericA, aceia a

ceT bAtrinT in privinta marilor padurT VIAsia, Riioasa, Cociocul, Lupesti, Brosteni. Sat, cAtun, trecAtoare pe drumul cel vechiti al Romanilot de

conilor. Alti! sustin cl biserica Coconilor ar fi fost ziditA mal

SArindarulur, numitä si a Coinainte, la 1354, de dor fray maT marT (?) al luT Mircea Basa-

rab, pentru ca sA alba casa de rugAciune si de adApost, ami

la Giurgili in sus spre Carpay, Bucuresti, dupA invaziunea ultima si grozavA a TAtarilot de la 1243-1245, trebue A. fi inceput a se constituí. Radu-Negru, cel de la 1245,

veneati la vinAtoare prin aceste locurl acoperite cu pAdurr m5.-

rete. Ceca-ce este sigur, se reduce la aceea, cA biserica SArindar nu poate fi o fundatiune a luf Vladislav Basarab ; cel putin ínscriptiunea, pe care se

al *MI Fotino, fondeazA Bucu-

resti, cum a fundat Pitesti, Ar-

zicea un Memorialist al lul Tudor Vladimirescu.

gesul, Tirgoviste. Unde sunt

sprijinl párerea contrarie, este

documentele?

plgsmuitd.

Printre cele 570 de pAdurl mar! ale Tdre-Rominesti, Fotino citeazA pe ale Ilfovulur

Cela ce e sigur prin insAsT firea lucrurilor e faptul urmd-

printre cele mal marl. In secolul al XVIII-lea, Sulzer po-

cu un comercia de o insemnAtate netntrecutd in istoria primilor BasarabI al Muntenid, prin relatiunile sale cu cetatea

dure»,

meneste de pAdurea de la SE Elefterie, Sestini de pAdurea

Cotrocenilor pe care o numeste

aun vasto bosco» ; del Chiaro nu uita pAdurile dintre Bucuresti i Tirgoviste. In marele hrlsov al Cotrocenilor, erbanVodA Cantacuzino ne vorbeste de marea pAdure a GrozAve.;;-

tilor, din care o parte a fost

tor : Giurgiul, colonie genovezA,

foarte comerciantA a BrasovuluI, Giurgiul pe unde ave oare sA isI ducl mdrfurile, dacA nu pe lingä vechiul vallum al Ro-

Dupa incal, la t 370, Bucu-

resti sunt cetatea Dimboviter. Dragomir, castelanul de DimbovitA, este bAtut de Nicolae, Voevodul ArdealuluT, hi apropierea Bucurestilor, i apoT el bate cumplit pe Nicolae, acesta trece inclArAt muntif in Ardeal. RominiI aveati pe atund,

In dreapta Ialomiter, spre Bu-

resti, multe ceatuld i tArimI.

manilor, pe lingA urmele vechielor Castella, pe unde locu-

Bolliac i

rile de drumuff nu eratI tocmaT «invia et tecta?».

ca Mircea-cel-Bdtrin, biruitorul luI Baiatid-Ilderim, a zidit Bu-

Fotino, KogAlniceanu, Cesar

www.dacoromanica.ro

atitia altir ne spun

BUCURE§T1

24

curefti de bucurie, pentru ca gonise otile dusmane in urma unei bataliT fericite pentru din-

i mal adaug scriitoriT acestia cà Mircea a zidit CurteaVechia; cä a hotarit ca lama, Domnil sa seada la Bucuresti, sul.

iar vara la Tirgoviste ; ca a fácut palate, bisericI i intariff, etc. Documente carT invedereze i sa sprijine aceste afirmatiuni, nu exista.. CA Bucuresti existad, nu in-

cape nici urma de indoiall Ca Mircea-cel-Batrin i-a &cut capi-

tala a doua a ta.riT la 1383, lucrul cere i poate va cere multa vreme Inca sa fie docu

Comerciul sad c a Brasovul

autenticä din documente, Dom-

nil locuesc in dese rindurf in

luT, cea stapinita atunci de Turd.

La 1473 Bucuresti sunt, in cronicariT muntenT i moldovenT

si in scriitoril strainI, ma des numiti Cetatea Dimbovqer. Dlugos zice Cetatea Dumbrovilei. Cetatea are palat Curtea-Vechid intariturT. Palatul cetatea Bucurestilor sunt co.

la 1514 din vechiul

de la i5oo incoace merge in

sale. De la 1460, prima data.

pentru ca Domnul Tarei sa fie la dof pasi de cetatea Giurgiu-

Bucuresti sunt de o potriva cu Tirgovistea. S'aii Mat padurile, s'ad secat baltile cele marT zidirile ad inceput sa se inmulteasel, mal cu seama in partea nord-estica a orasului. La 15o6 gasim hrisoave date din minunatul scaun al Bucu-

a Bucurestilor.

facuta in tara FagarasuluT. Secolul al XV-lea este pentru Bucuresti inceputul insemndtatii

statului si la Academia Romina. Radu-cel-Frumos alege capita/a dupa cererea Turcilor,

La finea secoluluI al XV-lea si la

inceputul secolului al XVI - lea

oras al Bucurestilor ; la 1516 din catedrala minunata cetate

D. Tocilescu poseda un document dat din cetquia Bucureftilor la anul 1401 de Mircea-cel-Batrin pentru o danie

hrisoave, aflatoare la arhivele

Insemnatatea orasului creste intfuna.

restilor ;

mentat.

Bucuresti i dad dint-1110T multe

et natura munitior eraty (1476, Decembre 8). In coIectiunea Esarcu, tot Matthias Corvin numeste Bucuresti ecastrum fortissimum illius terrae».

fruntea celor-l'alte relatiuni comerciale ale oraselor i oraselelor romtne cu bogata i harnica cetate a Coroanef. Tirgovistea e lasata la o parte In tot decursul sec. al XVI-lea. TurciT doresc cu patima aceasta parasire a TirgovisteT. Pentru

a a tinut prea mult la dinsa, Petru Cercel pierde domnia. Luptele pentru tron, i in prima In a doua jumatate a secolulur al XVI-lea, sunt date pe linga, Bucuresti. Danesti i Draculesti, Craiovesti i Slatineni, Buzoieni Mehedinteni, toti vlastare nenumarate din puternicul trunchiu

al Basarabilor, hare el, sau cu Unguril, sad cu TurciT, se bat

cind la Vacaresti din jos de

prinse de ,tefan- cel- Mare al

Bucuresti, cind la Clejani, dud la Popesti din jos de Bucuresti, chid la Peris, la Manesti (Buf-

MoldoveI la 24 Noembre 1473

tea), etc. TreT din doua-zecT de

dup5, batalla de la Cursul-ApeT.

batatif ale luT Radu de la Afumati sunt date la Bucuresti.

Bucuresti ere' pe atunci, zice Matthias Corvin, regele Unga-

rieT catre Papa de la Roma,

Mircea-Voda Ciobanul ( t 5461554 si 1558-1559) zideste, sad,

gam quae in regno illo et arte

mult maT probabil, preface bi-

www.dacoromanica.ro

BUCURErl

serica de sus a Curtei-Domnesti (azi Curtea-Vechia) i mareste

palatul, un adevarat castel in conjurat cu puternice ziduri care se intindea pe locul coprins azi intre Calea Mosilor i stradele PinzariT, Covacii, SelariT, Carol si capul aid SerbanVoda, mergind insa atit de mult pang. in DImbovita, In &it uniT calatoff din secolul al XVII-lea

credead ca o parte din cladirile domnestf erad puse pe rid. Curtea Domneasca de atuncT a coprins dota bisericr, biserica de sus (azi Curtea -Vechia), bi-

serica de jos (unde azT es te Crucea de pe piata, Sfintuluf Anton), palatul domnesc, }Hide poate atuncT se gasiad i casele despre Doamna i n fine puscaria. Cur tea avea doul : poarta

de sus, care se afta la rdscrucile de astazi ale stradeT Carol cu Selari i Calea RahoveT,

care era poarta de cetate, Intanta cu turnurl i foisoare. Turnurl erad Inca si la poarta de jos, care da in Calea SerbanVoda, si la zidurile din spatele palatului domnese, in spre stra-

da Mat-lei, care se numia «la Locul unde se fringe fierulp Putul Turnului. Pe colina care

se malta ?titre strada Patria, Calea Vacaresti i Jicnita erad Ville Domnestr.

Pe linga cele dou6 biserici domnestl sa mal clam in secolul al XVI-lea, ca locasurT sfinte in Bucuresti, biserica zidita la 1552 a SE Gheorghe - Vechid ; ma-

nastirea Spatarului Stelea, inconjurata de viile SteleT (din Stelea in strada Calomfirescu) si pe lingl care trecea drumul cel mare, care ducea la Sirbi; bisericuta de lemn a Balacenilor

sad biserica de juramint (Sf. Dimitrie); biserica ArhimandrituluT, numita in secolul al XVI-lea

BUCUREFTI

manastirea TrinovuluT, pe linga

ra, pomenita de documente, ve-

podul CilibiuluT, far acum sfintiT

nia cam despre Gorgani si se varsa in DimbovitO cana pe la

ApostolT; biserica Sf. Ioan-celMare, zidita de AndreT Vistierul, socrul luT Preda Banul Buzescu, in timpul luI Mihnea-Voda (Casa de Depunerl); biserica

BUCUREM

25

voi sa se foloseasca mal tirzid Radu-Voda erban. Aceste fortificatiunT, din carT semne i un-

Palatul- de - Justitia, lingO Livedea-Domneasca, trecind prin capul Podulul Calicilor. Am spus cA Curtea-Domneas-

me rAmin linga manastirea Radului-Voda sub numele de Palanca luT Sinan Pasa, pana la fi-

GhiormeT Banul, zisl. maT ttrzid

ca era in secolul al XVI-lea In-

fortificatiunI ale Bucurestilor fac

a Grecilor (in fata Batted, pa-

tanta i aparata ca ç cetatuie.

atuncI mare sgomot la popoa-

latul Dacia) ; biserica SarindaruluT sad 0. Coconilor ; biserica

Tot la aceasta epoca vr'o

rele crestine Polonil tin sa stie

din marl! boierI al Tare!, din

in ce consista aceste fortifica-

SI. Nicolae a VorniceseT Cap-

trufasiT panegr sad Draculesti,

tiunT ; Maximilian , arhiducele

lea (Mihaid-Voda) ; bisericuta luT

pe linga cetatuiele de case ce avead pe la mosir, m0.1 avead

Austrier, vorbeste despre ele E-

si in Bucuresti case marT si intarite, bolovanite si case

ta vreme s'a vorbit la Bucurest' de tunurile cele mar! ale

de piatra, cum zic cronicarii.

Turcilor si de camilele luT Si-

Istoria i documentele pomenesc de casa VistieruluI Dan, fundatorul manastirel Marcuta, casa in care descinse Emirul tramis

nan-Pasa, carT,

sa omoare pe 1VIihaid-Viteazul

sera din oras. and se retrase, Sinan darima o parte din lu-

Alexandru Vodd, fOcuta pe o coling afara din Bucuresti, la miaza-zi pe linga Dimbovita care,

chid se revIrsa, inconjura colina cu apele si era pod ca mergI la biserica (Radu-Voda); infine, manastirea Sf, Sava (Statua luI Mihaid-Viteazul). Intre 1560 i 1593, Bucuresti se bucura de oare-care liniste i, decT, cresc foarte repede. JudetiT jud. Gherghina, buneoara, cu eel douT sprezecT pirgarT, ingrijesc de buna stare a obsteI si a ora.suluT. Minunatul oras, cum il numesc documentele timpuluT, are un erg numit Tirgul-din-nauntru, pe Rugg Curtea-Domneasca; are un tirg .numit Tirgul-de-sus, pe uli-

ta cea mare (cam Lipscani) un erg numit Tirgul de- afara. and s'a infiintat Tirgul-Cuculul (intre Stradele Coltea, Sfintii,

care casa Mihaid o bdtu ca tu-

nea secol. al XVII-lea,aceste

lectoruluT de Brandenburg. Mul-

Cu

zecimele cu-

treierad stradele Bucurestilor , pustil, goale, nenorocite, de vreme ce locuitoriT cje mult fugi-

pe Emir si pe Turd. Dupa tra-

crarile lur strategice i aprinse tot ce putea sA arza. Piccolo-

nurT din patru partr, cind omori

ditiune, casa Vistierulur Dan se

mini voi se fortifice din nort Bu-

afla spre viile mOnAstireT Stelea,

curesti. Parerea sa fu parásita;

pe local coprins azI intre stradele Mina., Stelea, Calarasi

evenimentele se urman cu o 11.peziciune uimitoare, i bieta ca-

DomniteT, loc maI tirzid iardsT celebru In fastele istorieT bucurestene prin casele bogatuluT negutator Baltaretul. Cu domnia razboinica i vi-

tedrala cetate a Bucurestilor,

foroasa a luT Mihaid-Viteazul in-

fere crunt toate grozaveniele razboiulur.

cepe pentru Bucuresti o epoca

de grea cumpana si de groz-

cum zic batriniT &seal! rominT

de la scoala romineasca de la Sf. Gheorghe-Vechid, sad scau-

nala cetate a Bucurestilor, suDe la 1600 si plug, la 1632, Bucuresti inceteaza de a mal fi aminunata cetate, a Bucuresti-

Pescaria-Vechil i Sf, GheorgheNod), nu se stie. Documen tele 'lima spun ca aci in Tirgul-

nice nenorocirT. Dupa Calugdreni, Ungurif din armata Mihaid, care se retra-

CuculuT era Sardria. Domnea,sca. Din Tirgul-CuculuT, sosind din

gea la munte ca sa astepte pe

MovilO si al doilea PoloniT luT

Sigismund, principele TransilvanieT, Unguril se abat pe la Bucu-

loan Potooki de Potok sfirsesc cp jafurile i cu focurile ceea ee nu ispravisera Unguril luT

la.cul Icoaner , venia o girlita

care, trecind prin ulita Bolangiilor, se varsa in Dimbovita la Bazaca. Numele nu i se cu-

noaste. 0 alta girlita, Bucurestioara, trecea prin PescariaVechid si se varsa in Dimbovita tocmaT la Jicnita, urmind o cale bine cunoscuta asta zI. 0 a treia girlita,, Dimbovicioa-

rqti si'l prada cumplit, sub cu-

lor. Intiiil MoldovenfiluT Simeon-

vint cti tot alma(' sa '1 pradeze 0, '1 jafuieasca TurciT. Sinan Pap coprinde capitala, intareste biserica de pe colina a luT Alexandru-Voda,intAreste Curtea-Dom-

Mihaid i Tura luT Milan. De plecati MoldoveniT I PoloniT ca

neasca, ridica in diferite locuri bastioane pentru cite is tunurT

Buzestilor, TurciT de la Giurgid se rapezead in Bucuresti. Si lar

si face si un sant de care va

jaf, iax pirjol, lar mine!

6G700 Aran* Dictionar Geografich

sa se lupte intealte partI ale Tarn', fie in contra viteazuluT

Udrea Baleanul, fie in contra

4

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

BUCUREM

26

Intr'un rind, Radu-Vodá erban s'apuca se fortifice Bucuresti din non, dar nu starui in hotartrea sa. Luptele nu-T dad

tropola a Tarif-RominestT. Ma-

pas. Alte nenorocirT si grozdviT mal suferira. Bucuresti la r611, cu salbaticif ostasT al luT Bátory

de case, T00000 de locuitorl si

Gábor. Nu se mar cunostea nimic. Manastirile, casele boierilor, podurile, tot darimate. Curtea-Domneasca era o ruina. Har-

tein-Vodä de asemenea o numeste capitala. La 1640 BacsicT ne spune ca Bucuresti an 12000 100 de bisericT si manastirT ; ca

palatul DomnuluT are zidurile inconjuratoare, p'alocurea clarimate si cd, intre clartmaturT, sunt

facute gardurT de lemn. Peste opt anT irisa, la 1648, Paul din

sarab ? Cestiunea ramine de documentat. OrT-cum ar fi, Sa.rin-

darul era tnsa afard din Bucuresti, pana. cind Matein-Basarab dede rudeT sale Elena Radu-Voda erban, maritata dupa Constantin Postelnicul Cantacuzino, locurile coprinse intre Zlatari si Sarindar, locurT pe carf Can-

tacuzino si sotia sa le imparti-

lay, un tramis francez, scriind catre unul din secretariT de stat al afacerilor straine din Paris, zice la 1619: «m'am oprit cincr

Aleppo ne spune ca. Curtea-Dom-

ra la uniT din ceT doT-spre-zece copiT ce avura. (6 bletT si 6

neasca e frumoasa, elegantä si

fete).

zile la Curtea DomnuluT (GavrilVoda. Movila); «elle est bien misérable».

Sub Radu Mihnea si fiul sal.' Alexandru-Voda Coconul, Bucu-

Revolta Seimenilor si Dorobantilor cufunda iarasT capitala cu jale si in nenorocire. Casele boierilor sunt jafuite, arse, darimate. Nelinistea continua. sub

resti incep sä respire mar li-

Constantin-Vocia

Bucurestilor: Badea ve! Vornic

nistit. Se repara, marindu-se foarte, fosta bisericutd a luT

rea cu hramul Sfintilor Constan-

tin si Elena si care va deveni

Balaceanu, Radu vel Logofat Cretulescu, Hrizea ve! Vistier si Constantin vel Aga Brinco-

Mitropolia 'T'axil sub Radu-Vo-

veanul ; fug boieriT, fug negu-

da Leon. Necazurile merg crescind sub Mihnea III, atuncT cind cele tref principate, Muntenia, Moldova si Transilvania, ascultind de indemnurile inselatoare ale VieneT si VenetieT, voiau, nicT mal mult, nicT mal putin,

tatorif, fuge «prostimea». Bucuresti ranfin pustif. In anul urmator 1678, diurna

Alexandru-Voda si devine mdnastirea Sf. Troita a luI RaduVocia ; se fac oare-carT reparatiunT CurteI-DomnestT. Orasul

continua a se intinde spre N. si spre E. Incep procesele de proprietate ; egumenif mAnastirilor Mihain-Vocla, Sarindari, biserica Sf. Gheorghe-Vechin, bi-

ineintatoare. O reparase MateinBasarab.

erban, care totusf zideste la 1654 manasti-

La 1676, diurna fu teribila. Domnul Tarif, Duca-Voda, ingrozit, paraseste Bucuresti si se retrage la Cocoresti CapleT, in casele de acolo ale lur Vlad Comisul Cocorescul. Fug ¡spraynicir dintr'acest an al scaunuluT

dispare; Duca se apuca se repare Curtea-Domneasca, punind

O.

ropa. Stradele Bucurestilor sunt inrosite de stngele Turcilor, ti-

ispravnic la aceasta lucrare pe §erban Spatarul Cantacuzino, mal tirzin Domn. In luptele si procesele faimoase ale Ghiculestilor si Can-

po-

iatT la 1659 din ordinul luT Mili-

tacuzinestiilor, BucuresteniT lua-

vernr, pescariT, tabacaril pe intinsele locuri virane ce, ziceau

nea III. La 166o vine ciuma, flagelul teribil care s'a napustit de atitea

será parte mare tinind cind cu uniT, cind cu altil. La suirea pe

orT asupra Bucurestilor si in secolul al XVI-lea si in secolele urmacare. De altmintrelT, conditiunile igienice ale orasului erau

da.

si ca s'a sflrsit cu certurile si

Matein-Basarab si pana la 1880

mal mult de cit potrivite, pentru ca ciuma si alte boale molipsitoare O. se incuibe pentru multa vreme in Bucuresti. Ta-

si in fine a treia, dupa canalizare, care este cea actuala.

baciT se aflan atuncT (1668) pe Dimbovita din fata Zlatarilor in

Sub Mateiti-Basarab, ambasadoriT crestinT din Constantinopole considera Bucuresti ca me-

sus pe Orla, pana in Sarindar. Fost-al ZlAtariT bariera a o-

pif infiptl inauntru si 'n afara. la Puscaria Domneasca si de carT se legan vinovatii pentru bátale

serica Grecilor, manastirea luT Pana Vistierul (Sf. Ecaterina) se

cearta cu cer carT voiesc

cladeasca payan case,

egumeniT, apartineau acelor sfinte locasurT.

Documentele vorbesc inteaceste timpurT (1630-1636) de vechia mata. a Dimbovitef; ceea ce arata. ca Dimbovita a avut treT matce : una dinainte de Matein-Basarab, alta de la

sá goneasca pe TurcT din Eu-

rasuluf in timpul luT Matein-Ba-

www.dacoromanica.ro

tron a puterniculuT §erban-VoCantacuzino,

Bucurestenif

sunt atit de veselT, in cit cel ce nu avean vin, bean apä de bucurie, a le-a venit Domn bun cu necazurile. Nu se sfirsise lusa Cu batalle celor vinovatT, boerT, cdpitanT, slujitorT, tirgovetT. Sal-

sunt si in scrierile cronicarilor si in memoria batrinilor Bucu.

BUCUREM

restenT.

CitT

BUCUREM

27

nu

furl atuncl

datT prin Virg cu nasul taiat ? erban-Voda este, pare-se, cel care se ingrijeste de revarsarile DimboviteT si face la 1685 primul iaz de pamint care se afla pe linga moara existentd de la 1629 si care era proprietatea MitropoliT (Morile V15.dichiT?)

Domnia, Mandstirile Vodd, Radu -Voda, Sf. Saya, Gorgani, preotiT de la bisericele Domnesti de sus si de jos, MiboierT marT tropolla i vr'o aveati, din sec. al XVI-lea daca

coveanul avea s o faca mare si frumoasa manastire cu hramul Sf. Gheorghe-Notl ; de la biserica aceasta a ltif Antonie-Voda, spre N., veniati întuiü Tirgul-CuculuT cu Sdraria Domneasca, apoT la dreapta spre N. Pescaria Vechil pe ling5. girlita Bucurestioara i apoT Scaunele VechT de carne cu intinse oboare, si apoT mahalaua Sapunarilor, existenta, probabil, tot din sec. al XVI-lea si acuta pe locurile boierilor CretulestT.

Pe linga aceasta mahala tre-

Ciuma la 1689. Brincoveanul

taie dupa 1690 podul MogosoaieT, prin locurile Cantacuz-inestilor, i in deosebT printr'ale luI erban-Voda Cantacuzino, din mahalaua popeT luT Ivasco. Tot el zideste hanul ConstantinVoda pe locurile lur Constantin Aga Balaceanul (Palatul Poster),

han mare, dar care nu a intrecut faimosul i istoricul han, cladit de erban-Voc15. Cantacuzino in fata bisericeT Grecilor sari a GhiormiT Banul. Brincoveanul repara foarte frumos Curtea Domneasca i biserica

morT pe malurile DimboviteT. La finele sec. al XVII-lea incep

cea din vremurT batrine drumul, numit in documentele secoluluT al XVII-lea cel vechiti al Tirgo-

multe morT sa fie darimate, pen-

visteT si

care, de este sail nu

casa pentru musafirr i inca din

tru ca pricinuiati inectiff cum-

este tot una cu drumul Bravo-

plite, dim' venia Dimbovita mare. Biserica Sf. Nicolae-din-Prund (1682) e cladita pe intinsul prund

vuluT, documentele nu spun. La Podul-TirguluT-de-Afard, bariera era la SfintT, adica la biserica cu Sibilele. Podul-luT- tefan-Voda, care va

temelie cloud rindurT de case brincovenestI pe vechiele lo-

nu din sec. al XV-lea, numeroase

al D'imboviteT, care se intindea

pe tot ce este astazT loc al A§ezImintelor BrincovenestI (gradina, biserica, asilul, scoala, spi-

talele). Tot acolo, maT la vale, pe Dimbovita era Baia Mitropolie! inca din secolul al XVI-lea, casele lui Preda Vornicul Brittcoveanul (cam hala de peste).

De la Zlatari in sus spre SIrindar, Bucuresti cresc merea

deveni tocmaT sub Alexandru Ipsilante (1774-1784) PodulBeiliculuT era foarte scurt, de vreme ce biserica BanuluT Dumitrache (Sf. Spiridon-Noti al

despre Doamna tot la CurteaVechi5., mal zideste tot ad o

curl ale Brincovenilor. Peste Dimbovita, in fata CurteT DomnestT, Podul Calicilor

incepe sa fie locuit de boeff. In sfintiT ApostolT (manastirea ArhimandrituluT sati a Trino-

vuluT) era de la inceputul secolulur, leaganul Cantacuzinestilor, la podul CilibiuluT. CaliciT

Ghiculestilor) era si in secolul

bucurestenT fug la deal spre

al XVIII-lea afarl din Bucuresti. La stinga de podul luT erban-

viile MitropolieT si ale luT

Voda era drumul

cilor i spre drumul Mehedintilor.

GiurgiuluT,

dincolo de Putul Cali-

In timpul luT erban Cantacuzino, pe clinul vestic de a stinga Dimbovitd. Egumenul de la

dupa cum, in capul PoduluT Calicilor, pe ting5. viile Mitropolier si ale manastireT Mihaiti-Voda

Sarindar va protesta ma tirzia tra incalcarilor ce se comit pe

era drumul Mehedintilor. Spre S., padurile i battik Brostenilor, ulita cea mare care ducea

pamintul man5stireT, pe linga la-

la SirbT, mahalaua boierilor Po-

cul lur Dura Negutatorul (Cis-

pestI, mahalaua Oltenilor, si la vale, pe colina, Jignita- Domneasca, in care Brincoveanul va

padurT.

avea la 1695 una suta de miT de chile de gnu. In fine, mal la vale, nenumaratele proprietatT

nestl, prin ulitele Boiangiilor, Margelarilor, Abagiilor, BArbierilor, Lacatusilor, Fierarilor, Caldararilor, epcarilor, comerciul e dt rilor

in timpul Brincoveanulur in con-

megiul). Ulita mare (cam Lipscani), existenta Inca din secolul al XVI-lea,

esia din Tirgul-de-sus spre bisericuta de lemn a luT Coltea Clucerul, nu Inca recladita de Mihaiü Spatarul Cantacuzino ; u-

lita lasa la dreapta biserica luT Antonie-Voda si a DragomanuluT Panait Nicusios, pe care Brin-

ale prea bogateT manastirT Radu-Voda., viile orasenestI si ale manAstirilor Radu-Voda i Sfta Ecaterina, adica manastirea luT Pand Vistierul.

www.dacoromanica.ro

In mahalaua de azI a StejaruluT, existenta in timpul BrittcoveanuluT (1694) incepuse se cladeasca pe la ipotul Fintinelor i 'n spre Fintina BouluT, pe unde erati padurr i lar

La 1700, in tirgul dinduntru pe linga zidurile CurteT Dom-

se poate de animat. Lordul Paget, ambasadorul Anglief, care veni in Bucuresti la 1702 si fu

8UCUR4TI

28

13UCURE4TI

prImit cu marT onoruri de Brincoveatml, trebue sa fi admirat activitatea Bucure$tenilor din Ttrgul-din-nauntru. La 1714, calatorul francez La Motraye constata marimea Curta Domne$tT, Bucure$ti Brinco-

Veanului surit un oras fericit, pentru ca fusesera mal multi dril de-a rindUl un oras lini$tit. Cu FanariotiT vin $i nenorocirile Bucure$tilor.

La 1717, foamete teribill; in toate diminetele se gasian oameni morfi de foame pe stradele Bucure$tilor. La 1718 arde Curtea Domneasca, ard tirgul, mahastiri, case bolere$ti, $i apea Vine duma., Sub Nieolae Mavrocordat na$-

otT, i 3 arhiereb, zice o nota

de$ti, Cantacuzine$ti, Pana Fi-

a unuT contimporan. De aci inainte $1 pana la i8o0 Bucure$ti se preschimba la fie-

lipescu, Pantazi Cimpineanu, Gri-

care cinc! san $ease ani din

bolerf pamintenT : la mlnut, decT,

cauza focurilor celor dese carT,

clopotele, strigate, zarva ca de obicein, inchid pravaliile si se

fie lama, fie vara, bintuian inteun mod ingrozitor. Casele acoperite cu $ite pe cari soarele le rAscocea cumplit, alte case toate de lemn ditt temelie pana in vkf, samarele pravaliilor din nrgul-din-nauntru, din Tirgulde-sus, din Tirgul Cuculur se aptindean $i ardeati numal dintr'o scintele. La 1766, Noembre 2, se aprind pravaliile Herascu-

lui din Tirgul Cucului si arde, fire$te, tot tirgul. Scarlat-Voda Ghica vine sa vacía focal, race$te $i moare la 2 Decembre

gore Baleanu, Ion Balaceanu $1

alta. Orasenii tinean la ace$ti

reped la Curte. Racovit5. rezista;

se incinge lupa sdravana intre Arnautii $i Turcii DomnieT si Intre locuitorii CapitaleT. Armata birue$te ; boieriT ramin inchi$T inca pentru cita-va vreme. Suferintele CapitaleT cresc $i maT mult cu inceperta rAzboiu-

lui turco-rus de la 1769-1774. Curtea-Vechia crapa si se darima tnered. Primirea capeteniilor militare ruse$ti, exigintele Turcilor, nesaturata lacomie a o$tirilor Caterinei II sleiesc cu desavir$ire puterea li

te mahalaua Foi$oruluI (i724), dupà numele faimosului foi$or

in casele Brincoveanului.

O alta nota caracteristica a

avutiile nenorocitilor Bucure$-

fácut de el Jinga biterica

acestor vremuri mal" sunt si revoltele Bucure$tenilor, foarte dese atunci cind BeiT fanarioti san DomniT Romtni fanariotizati, ca bunioara, Stefan-Voda Racovita, flicead s5. ajunga cu-

ten!. Pacea faimoasa de la Cucluc-Cainargi incepe sa se negocieze intlid la Bucure$ti, in Curtea Domneasca cea vechia, s'a trataluit muchelemeaua

titul la os in carnea san rabdarea or5senilor. La minut se

zice cronicarul. D va pace, la 1 August 1774, Bucure$teniT aud in ora$ul Ion, el", cei d'intiin in tarile romtne,

zi-

dita de Doamna Smaranda, sola kg. La 1735, via $i gradina

Dornneasca continua a exista pe colina dintre stradele Patria, Vacare$ti si Serban-Vodd. Ca-

pta vieT spre rasarit era pe la easele Camara$ului Assan (stra-

da Lazar), linga mahalaua Aga Nita, care da in mahalaua Lucacilor, existentä inca din vremea Brincoveanului (1692).

Anul 1738 a ramas de pode groaza in istoria

mina

$1.

Bucure$tilor. La 31 Main, un cutremur groanic face sa crape In multe locurl Curtea Dom-

repezian la clopotnitele bisericelor $1 indata, ca intr-un concert detunator, clopotele hicepean sa balangane. PrAvgiile se inchideati, se adunan bres-

lele cu starosti lor $i plecan, ori la Mitropolie sa la pe sus pe Mitropolit, orna vr'un mare boier pamtntean Cu mita de ob$te

pana la veleatul 1773 luna Martie,

vorbindu-se despre ideia independintei patriei, gonirea functionarilor greci, platirea numai a unuT tribut cit cel din timpul lut Mahomet IV. Peste o sud. $1 mal bine de anT, stranepotii Bucuresenilor de la 1774 avead sa vacía. realistndu-se complect

zen crapd panitntul, inghite fe-

si ea totT, in buluc mare, vorbind, strigtnd, protestind, venian la Curtea Domneasca. Fa-

nisip. S'a simtit

nariotul, galben de spaima, des-

La 1775, vechiul palat care

cutremurul pana in Ungaria $i in Serbia. La Noembre, Turcii jefuesc ora$ul si fac Mitropolia

finta birul san scotea din be-

servise de locuinta Domnilor

ciurile Curte!, din puscaria, din turnul de pe Poarta de sus, san de sub %Ataxia pe boierul sad

inainte de 1473, stravechia li

pe negutatorul inchis pe ne-

Alexandru Ipsilanti incepe la Martie 1775 Curtea-Domneasca ot Mihain-Voda, in viile bogater manastiri Mihaiti-Voda, si o sfir-

neasea, &sima ease $1 biserici,

sperie intreaga tara; spre Bume!, azvirla.

mecet, de se inchinan Turcil intr'insa, zice cronicarul, $i in fine pentru ca $irul sa fie complect, lata $i ciuma care secera (33000 de oamenT, i 233 pre-

drept. La 1764, Stefan-Voda Raco-

vita inchide de °data pe Du-

www.dacoromanica.ro

independinta

patrieT

nomine

(Gio n).

lege ldara Curte - Domneasca e parasita. de Domnii fanarioti.

BucuREM

BuCUREsn

29

seste la Noembrie 1776. In timpul cladireT noului palat, Domnul sedea in casele luT Nicolae

din ce in ce mal numeroase cu Viena si cu Lipsca, pardsind

Brincovean ul.

Turcil,

Tot atuncT Ipsilanti face si

usor de tot,

ea O. nu simta

Constantinopolea de unde inainte aducean totul.

cu steagurT, cu tunurT, cii pusti, lancT i alte arme, atita multime de ostasT frumos imbracati. Un dezertor germati invata pe CstasT sa faca mustra., si un alit&

chioscul de la Het-astral:I, dupa

Brasovul insa continua a fi

moda turceasca. Ceva mai Mitropolitul Filaret fácu chioscul de la cismelele FilaretuluT, chlose minunat pe care Mitropolitul Dosithie Filitis impodobi cu colonete de o rara frumusete. Tot in anul 1775 ese

marele comisionar al Tarei-Rominestf, i maT cu seama al Bucurestilor ; unde ulita Brasove-

colul al XVI-lea arata vechitnea

cezà resuna adinc la Bucuresti prin Grecil i Rominil carT se

la moda poetica padure de la

relatiunilor Bucurestilor cu in-

reintorc de la Paris, beti de

Sf. Elefterie, plimbarea numita

dustrioasa cetate a Coroand.

la Cismeaua-Beizadelelor, in pa-

Btincoveanul numia In secolul al XVII-lea pe negutatorul brasovean Dumitru Nona: eprietenul iubit al Doranier mele.» Trecerile dese ale calatorilor streinT prin Bucuresti la Constantinopole, saü dirt capitala Sultanilor Spre Viena si Apus, spre Iasi si Petersburg aruncan inteuna i fard cumpat idei

declamatiunile sonore ale tevolutionarilor din Paris. BoieriT

durea Cotrocenilor, lar in mahalaua Fintina-Boului, dincolo de viile boierilor Cretulesti, spre Cuibul-cu-Barza, plimbarea numita la Carciuma din padure». Tot sub Alexandru Ipsilanti se fac si cele dotal chioscurT

de la manastirea Cotrocenilor, chioscuri carT, impreuna cu casele EgumenuluT, alcatuiesc locuinta de vara a DomnuluT fan ariot.

Se fac bisericr

bisericute in tot decursul sec. al XVIII-lea. i

Data end a inceput sa se podeasca cu lemne diferitele ulite

marT si cele patru poduri ale orasuluT, nu se eunoaste. Apa Dimbovitet e 13110. de Milt, dar

se mal aducea pe olane si apele de la Cretulesti, pentru fintini, ale caror loturT e cunoaste. Bucurtsti se intind meren din

nilor era una din cele mg vii mal active, dar drumul BrasovuluT, cunoseut keg din se-

nouT, lucran i nour, obiceiurT nouT.

BucuresteniT, cu admirabilul lor

spirit de pricepere si asimilare, prindean total si se folosian de toate. Sa nu uitam litaba franceza, incomparabilul instrument al civilizatiuneT oceidentale

i uni-

versale. Crecif o adusera putin cu sectetaril lör francezi, lar RusiT la 1769-1774 0 adusera Inuit i penttu tot-d'auna in %A-

ra romine. ET ntt stiati areceste, RominiT nu stieati tuseste.

cauza multimeT enorme de GrecT, Arnauti, Bulgari, Unguri, NemtT, earl vin de prin Tuteia si de

Lttara bimba franceza ca sa. se inteleaga, i racura aceasta spre cel maT mare bine al viitorului

prin alte locuri si se acioleaza aci. Comerciul creste din ce in ce mal mult. Inca de la pacea de la Passarovitz (1718) se facusera oare-carT incercarT ca

Romtni el.

Dunarea sa devina un mare drum comercial. Mal tirzin, cu teama si cu mil de precautiunT, negutatorif rominT i grecT aT Bucurestilor se pun in relatiunT

In timpul luT MavrogheniBucuresti ferb in viforul razboalelor. S'ar fi crezut ca.

Beiul de la Bucuresti voia sa coprinda Constantinopole. De

francez, raspopit, invata pe Srtileristr sa traga cu tunul. Bucuresti vedean acurn epoca apelpisitilor cu MavrOgheni. Peste trei-patru anT vine epoca sanchiulotilor. Revolutiuftea fran-

negustorr citesc pe fntrecute gazeturile, cu toate popririle Beiului i cu toate anatetnele Mitropeolitului in contra scrierilor revolutionare i in Contra operilor lui Musiu de Volter, cum zicea Ienachita Wards-cu. SA hu uitam pe Nemtli cu coada. (perucli) earl vin in Bucuresti cu Print Cobor (Coburg), apof pe Rusif lui Suvarov. Bucuresti eoprindean atunci «in desfatatele sale sinurï»1 zice un martor ocular, glimbele a multor neamurf». Ulltele resunan de cinteeele revolutionare ale Parisuluf si de bataile, nuelile i ghionturile extrabtdi-

nare dintre Nemtif lui Cobor RusiT lui Suvarov.

Contrastele, mal tnult de eft curioase, earl ati fost in toate timpurile una din notele catacteristiee ale vietei orasului Bucuresti de chid el exista, eontrastele se vazura la finele secoluluT al XVIII-lea poate mal violente de cit orisi end. Eraii

boieri earl discutan cu Emile Gaudin,

consulul

RepubliceT

la Mihain-Viteazul si de la pri-

franceze din Bucuresti, prihcipiele coprinse in «les Drolts de l'homme» ; el tramitean lui Na-

mul Grigore-Voda Ghica (1 660-

poleon Bonaparte o suplica.

1664 si 1672 1674), Bucurestenif nu mg vazusera defilind

ruitoare ta sa faca

www.dacoromanica.ro

i

tara lor

republiea) tutu Meuse republica

BUCURWI

BUCUREgI

30

batava, republica ligurica i alte republicl. i mal erati boierr carT fáceati curte lur AIexandru Moruzi care se uita sasitl, silin-

du-se si er O. se uite tot sasiti ca Beiul fanariot. Curtea - Vechia se darima cu totul. Curtea-Noul de dealul Spirer arsese, caer Moruzi la 1795 ordona se fi l reparata., lar Mihail uu ezuse la 1791 la mg.nastirea Sf. Saya. La sfirsitul secolulur (1798), Hangerlitl vinde la mezat In bucatr tot locul Curtel-Domnestr.

Ast-fel dispare, cu secolul trecut, faimosul palat, vechia CurteDomneasca a Bucurestilor care, cel putin din timpul lur tefancel-Mare i Radu-cel-Frumos, fusese cunoscuta de totT Romtnir,

cintata in poesiele noastre populare, descrisa de top cala.martor elocinte in tacetoril, rea-T vorbitoare, martor de pia-

groza.vie In cit alta speranta nu

mal aveati de cit In fuga ara end de intoarcere. Rusir cu cnutuI ; Turcir cu iataganele ; hoardele nediscipli nate ale lur Pazvantoglu care de

atitea orr deterä sa vil si din

enorm de mu/t la aliniarea stradelor ; cutremurile, foarte dese

In prima jumatate a secolulta nostru, avura de efect,. zidirea, unor case mar igienice. Pana si raul fu folosit spre bine. Sfatul orasenesc,

insareinat

fericire nu venira ; Manafir lur Ibrahim - Pasa, arjalii i, dupa acestia, tinindu-se in sir, cutremurile, focurile, ciuma si holera chinuira pe rind orasul iubit al lur Radu-cel-Frumos. Bucuresti ail suferit de la 1800 si pana la 1822, cit nu suferisera niel odata de la 1460, de cind avem

dupa regulamentul organic, cu

primele documente date de DomniT Tare! dinteinsir.

ca, din toate capitalele Europer, exceptind Berlinul, de la razbo-

cu toate acestea, indatä

iul franco-german incoace, nu este nicr una care sa fi intrecut

de aproape bagarea de seama a intereselor orasulur, Incepu lucrarile carT continua si astazr. In diferitele aliniate ale aces-

tur articol, s'a aratat ce sunt, ce produc, ce consuma Bucuresti la finitul secol. al XIX-lea.

Ne marginim a constata aci

dupa aseclarea lucrurilor i dupa venirea la Grigore-Voda Ghica la Domnia., capitala 'parir Ro-

cu lucrarile de estindere, de 1mpopulare, de impodobire, inteun

mtnestr iea un sbor din ce in

timp atit de scurt, capitala Re-

ce ma! puternic si care pana as-

gatulur Romtnier.

ta-zi nu s'a mar oprit.

si de caramidä al tuturor

Fie-care an, de 76 anT incoa-

Dupa unirea i dupa mutarea tuturor inaltelor diregatorir

evenimentelor marl din istoria nostra natio

ce, a fost insemnat de veselul

a,sezaminte la Bucuresti, avintul

oras cu cite o cruce alba, in semn de bucuria. De la Gri-

fu mare; dupa. razboiul Inde-

tra.

Cu anul 1800 incepe istoria Bucurestilor contimporanT.

De la 1800 i pina la 1822 orasul trece printeatita incercarl incat nu odata, nu de doul,

nu de nona, ci de nota-zed nota de orT, BucuresteraT credeati ca. a sunat ceasul din urma. al orasulur lor. De cite orT, inteacestr nenorocitT dota-zed i &I de anT, nu s'al vazut oraseniT cu mic, cu mare, cu adevarat de la Vla-

dica pina la opincl, parasind capitala i apuclnd drumul Cim-

gore - Voda. Ghica, de cind in-

cepe pavarea cu platrä de ri4 a unora din stradele Bucurestilor, pana atuncr podite cu ursT cu birne, si de cind se pun primele felinare pe podul Mogosoaier, si pana azi, and avem strade pavate cu Iemn i luminate cu electricitate, Bucuresti ail propasit inteuna. Civilizatiunea Apusulur a Intrat toata In Bucuresti. GrigoreVoda-Ghica, Regulamentul Organic, Alexandru- Ghica, Bibe-

pendenter Irisa el deveni colosal. Bucuresti din 1898 nu sunt

de loe Bucuresti din 1868 si dupa spusa unur batrin Bucurestean din Ceaus-Radu (daca s'ar scula tata din mormint ar vedea in locul maidanelor padurilor de la Ceaus-Radu, casete cele marl i stradele cele frumoase, el ar jura ca asta nu mal sunt Bucuresti lur de odinioara.».

Inteadevar, calculul s'a mal facut. Un loc mare pe actuala

Calea Victoria, un loc mare

pulungulur sati al ampiner ca sa treaca la Brasov. Citr din Bucurestera nu ple-

scu-Vo da, Stirbeiá-Voda, Calma-

Intrecute se-i dea cIt tnar mult

de putear osteni calul incuriadu-1 pe dinsul, se 1nchiria la 1798 de manastirile proprietare

caa cu hotarirea de a nu se mar 1ntoarce, si cAtr nu cautara se 'sr viuda tot si se plece pentru tot-dauna intealte W, In Italia, in Francia, si Germania. Relele Yr înteçiaü i'r bIntuiati cu atita

posibil o fisionomia. europeana.

(Znagovul, Calddrusani i 'Viga-

Chiar dinainte de 1821, arhitectl italianT cladesc primele case marl ale Bucurestilor. Focurile partiale satl generale (ca cel din Marte 1847) contribuirá

nesti) pe cite 5-6 oca de luminar/ de ceard, pe care chi-

camia, Cuza-Voda, ail litcrat pe

www.dacoromanica.ro

riasul le aducea la hramul manastirer. AzT, un metru patrat de pe Podul Mogosoaier, .adica

BUCURETI

de pe Calea Victoria, produce inteanumite puncte proprietaruluT sIa suma de la una sutd

peste curte a mers pAnA la margine, arzind tirgul, mAndstirele casele boere§tT.

In 1738, in a III-a domnie a

(Gio tr).

Inteastfel de proportie crescut

BUCURETI

31

i

s'aii dezvoltat Bucu-

rWi ta timp de 76 de anT.

luT Constantin Mavrocordat, ciu-

ma secerA din noti Bucurqti ; cari murit atuncI (in tarA) de

Menirea luT e: tot inainte !

ciumA oamenT 30000, i preotT

Flagele, cutremure, incendilf,

223, i 3 arhiereTyp. In 1764, avem de inregistrat revolta boerilor in contra luT

Asupra Bucure§tilor aü trecut de nenumArate orT biciul cumplit al flageluluT g sabia nemiloasA a vrAjmwluT. Tot soiul de rdzmerite, nenumArate cutremure, incendiT dese, bolT la fiecare deceniti, foamete groaznicA, ocupatiunT diferite, revolutiunT

sIngeroase, ati fost partea acestul mult incercat oras.

Vom inregistra aci in ordinea cronologicA cele mal marT nenorocirT ce ati dat peste Bu-

cure§ti, incepind cu secolul al XVIII-lea:

In vara anuluT 1706, Bucurqti fu bintuit de ciumA g epidemia secerA grozav printre or4enT. Engel spune el aceasta

Stefan-VocIA RacovitA. Or4enii se ridicA, trag clopotele i cer imputinarea clArilor. Domnitorul ir imprA§tie cu armata.

rqti devin prada focula i ard In mare parte. Reproducem aci nota interesana a unuT contimporan asupra acestuT trist eve niment: ADuminecA la 8 ceasurT ziva, tIrgul, buricul Bucuregilor, arzind toate prAvAliile, i hanul Sf. Gheorghe, i hanul erban-Voc1ä pAnA in zidul hanuluT Coiçil,g la vale hanul luT Mihaiti-VocIA, SArAria vechil cu tirgul CuculuT, i la vale pAnA.

In casele luT Castrige. Fiind focul pAnA la opt ceasurl din noapte, dind insA putinicA ploae

In 1769, sub Grigore Ghita

s'a g potolit. Poate vor fi fost

III Voevod, intrA volintiriT rug sub comanda luT Nazarie. Po-

la 2000 prAvAliT cu case marT micT §i boite, cl. Domnind Constantin Alexandru Ipsilante VoclAy. Ap dar cutremurul de

porul se unqte cu eT

i incep a mAcelAri pe TurcT ; chiar Dom-

nul e prins i trimes la Petersburg. La 1770, Rugr infra din raoll in capitalA. TurciI sunt bAtutl la VA.cArqti de principele Repnin.

In 2 Noembrie 1793, in timp .11 nopteT, a fost un mare cu-

tremur de pg.mtnt, care ruinI cea mal mare parte din clAdi-

la 1802 i focul de la 1804, schimbarl foarte mult vechia fizionoma a orawluT. La anul 1806 un foc nApraz-

nic a consumat 5-600 case g prAvAlil din Bucurqti. In urma foculuT, Const. VocIA Ipsilante a dat mare ajutor bAnesc inlesnindu-T la facerea

fu cauza pentru care Constantin Brincoveanu pdrAsi orapl maT de timpuria, instalindu-se la tara. In 1718 i 1719, sub Nicolae Mavrocordat, Bucurqti ca toatl tara fu bintuitA de foa-

metea flcurä multe victime in acest an. La I 5 Maiti 18o i, sub Mi-

lAreT pe tron a DomnitoruluT

o mare parte

hail Sutu, de frica Cirjaliilor luT

Caragea (12 Decembrie), alt in-

din populatie fu seceratA. Fotino zice cl in toate diminetile

Pazvantoglu, maT toatä populatia capitaleT fugi ; 70000 locuitorl luarA calea BrapvuluT. In 1802 Octombrie 14, sub Constantin Ipsilante, un cutremur inspAimintAtor aduse prin zguduirile sale ruina capitalei.

cendiu in Bucure4i. A ars pAnA in temelie palatul domnesc

rtlete i ciumA ;

se gasear' pe ulite oamenT mortT de foame.

La 1719, sub Const. Mavrocordat, focul arse mal tot oraul. Tot in anul 1719, in luna Februarie, s'a aprins mAnästirea Cotroceni g a ars tot inveli§ul caselor g al chiliilor. Tot atund, spune Cronica luT Radu Popescu, «Dacia», dintr'o casa micA i proastA ce s'a a-

prins, a fost atita foc in cit mergind asupra CurteT Domne§tr, a ars toate casele, scApind numaT cele boltite, i trecind focul

rile vechi. De asemenea ciuma

caselor celor arse g dind poi foa-

Curtea DomneascA suferi §i D om-

runcl sl se facA casele la rind, ca ulitele sA iasA drepte.

La 1812, in noaptea insta-

din Dealul SpireT. Curtea a fost

nevoitA a se muta in casa Banulur Ghica, in fata SArindaruluT,

care incepea de la casa

Satineanu pAnd in casa luT Tache Ghica (fost Hotel Hu-

nitorul trebui sA fie gAzduit la VAcAre§ti. Turnul ColteT asemenea suferi mult pe urmele acestuT cutremur; partea superioarl a fost stricatA ca de-

gues, azT hotel Paris din Calea Victoria); iar in dos se intindea panl in strada AcademieT, unde e biserica Sf. Nicolae.

sAvirgre. InAltimea acestui turn,

se iveste ciuma in Bucurqti, a-

a fost de 48 metri, iar pAtratul de la bazd avea 38 metri.

dusA din Constantinopole de cltre oameniT curtiT luT Caragea. Ciuma din vremea lur Caragea

mAndstirea

La 28 August 1804, Bucu-

www.dacoromanica.ro

In ziva de 13 Decembrie 1812,

a rAmas vestitA ; niel odatA a-

cest flagel n'a fácut atitea victime ca atund. Muread cite 300 de oamenT pe zi in Bucuresti. Contagiunea era primejdioasä si violenta flageluld atit de puternick cA un om lovit de

dula era privit ca mort i p5.rAsit. Se instalase cite un lazaret

provizorid la Cioplea si la Dudesti. BoieriT i negutAtorif Cu dare

de minA fugiri. din Bucuresti, orasul se pustiise si se auzea numaT vaetele i gemetele celor

bolnavl si in agonie.

BUCURE§TI

82

BUCURE§TI

caselor magistraturilor tuturor

geolog, prof. Schtiller din Saxonia care a studiat structura geologicA a tAreT cit i cauzele probabile ale cutremurulur.

oraselor PrincipatuluT, 200000 le!. In total 2200000 leT. Aceste sume furA impdrtite la ce! atinsT

In 1847 avem de notat cel

de nenorocire, pentru a'si re-

maT mare incendia, de care a

clAdi casele.

fost bintuit Bucurestiul. In noaptea de Paste, 23 Martie, a izbucnit un groaznic foc,

casa sa particularl o suma de

arzind pArtile cele mal populate ale orasuluï. Focul a continuat si a doua zi. Era bite° flacárl Vergu, LucacT, UdricanT i Pelea. Ad ars 13 tnahalale i urmdtoarele biserici: Sf. Dumitru, biserica DomneascA din Curtea-Veche,

Domnitorul Bibescu a dat din 200000 leT, in afarg. de 30000 fr. clati mar tirzid. Sultanul Ab-

dul-Medjid a trimes darurT in banT, de asemenea i ImpAratul Rusiei. Darurile ion se urcarA la suma de t00000 leT. In acelasi tirap VocIA-Bibescu

Sf. Anton, BArAtia, Sf. Gheorghe

fAcu apel la populatiunea spre a veni in ajutorul incendiatilor, numind o comisiune, pen-

Vechid, Sf. Gheorghe-Noti, Sf. Mina din mahalaua Stelea, Ver-

tru a primi subscriptiile, compusl pentru partea boereascl

bAgl spaima intre locuitorii o-

gu, UdricanI, LucacT, Ceaus-

rasuluT.

Radu i Sf. stefan. Spaima i sArAcia fu mare

din Logofetir Emanoil BAleanu, loan Filipescu i Clucerul G. Marcovid; lar pentru partea negutAtoreascl de Clucerul Opran, Hilel Manoach, Pitarul M. Califaru, Cerlenti, Xanto i Ioan Ghermani.

Abia dupA un an, boala a ince-

put a se domoli i lumea a se readuna in oras. Revolutia luT Tudor din 1821,

Aricescu ne spune cA atund boieriT marl i miel si top' locuitoril orasuluT, ingroziti de ve-

nirea luI Tudor si Ipsilante, fugira din oras spre a se ascunde unif pe mánAstirile din jurul Bucurestilor, altil pe la mosiT,

altiT pe la orasele de sub muntl, altir se refugiará in Austria. PrAvArtle negustorilor ì casele

boerilor eral' inchise, plinea carnea lipsead, banT nu se maT

printre locuitorT. Veni la fata locului Domnitorul Bibescu mingliA pe cei atit de greti incercatT.

In acea zi se convoca un

Tot in acest scop s'a numit

mare sfat la Curte, la care luarA parte, sub presidentia Domnitorului Bibescu, Mitropolitul si cu sfatul extraordinar. In urma acester consfAtuirT,

o comisie de catagrafie care sA adune gstiintele cele mal temeinice i nepArtinitoares de top'

aceia carT ad fost bintuiti de grozavul foc.

Vodá Bibescu porunci a se da

In acelasT timp, Domnitorul

gdsead, capitala parea pustie, pe

din casele obstesti urmAtoarele

Bibescu aflind cá. uniT negutl-

strade se vedead numal vagabond. La 1831 Bucuresti sunt bin-

sume : Mitropolia

Episcopiile, a

tod de materialud de clAdid vor a specula cu nenorocirea

patra parte din venitul lor pe un an, ceea ce facea aproxi-

obstieT, a dat ordin ca nimeni sl nu ridice preturile materia-

mativ suma de 500000 leT ; Casa

lelor, cAcT alt-fel IT va pedepsi

me din:

Centralk suma ce va rAmine

Vopseaua galbenA, 580; verde, 522; role, 161 ; albastrA, 418;

disponibilA dupA intimpinarea cheltuelilor hotArite pentru casele facAtoare de bine, aproxi-

asprir ccAcT niel o pravilA nu iartá asta». De asemenea lucrAtoriT n'ad

tuitT de holerá. ; ad murit 2169 de oameni in Bucuresti, i anu-

neagrk 488. In 837, Bucuresti, in urma unor ploT torentiale si neintrerupte, sunt inundatT.

In 1838 s'a intimplat un vio-

i

200000 le! ; MAnAstitirile inchinate, indoita zeciumatiV

lata din venitul lor pe un an, 700000 le!; Casa visterief din

lent cutremur, cutremur care s'a indas peste toata tara.

§ rezerveT, 300000 leI; ¡caía pe

Voc16.-Ghica a adus, imediat dupa nenomcire, pe un invAtat

civil! si militar! de la 300 In sus, 300000 leT; din rezerva

o lunI a tutulor amploiatilor

www.dacoromanica.ro

fost ingAduiti a urca preturile de muncA.

Incet-incet toate cuartierele s'ail rezidit i reparat, afarl de bisericile Sf. Mina, din mahalaua Stelea i Sf. Anton, din piatI.

In 1854 a fost de asemenea o epidemie de holerA.

In 180 si 1873, Bucurqd

BUCURE§TI

BUCURWTI

33

maT fost iarlsT bintuiti de aceastA boalA.

inima Grecilor si mal ales a sexuluT frumos al acesteT na-

fundatà de marele Vornic Cernica tirbeiti s'i s'a populat in scurt timp ; astA-zI este una din cele mal marT chinoviT de

La 1892, Octombrie in 2, a fost un cutremur, care a durat

tiunr».

30 secunde.

se alll situat satul Grefoaicele, fosta proprietate a d-luI avocat

cAlugArY ale tärd rominestT si

Satele. In imediata imprejurime a Bucurestilor se numAr5. :

Aristid Pascal. Mosia Grefoaicele

crestiniT mal evlaviosT din ca-

a fost impArtitä de proprietarul

pitalA. Intre bisericile sf. Gheor-

La N. Bdneasa, sat, in apropierea cAruia se af1á un hipo-

eT in loturr miel, pe carl le-a vindut cu usurintA de plata la

ghe si sf. Nicolae se aflA un

drom al societAtei Jockey-Club.

se fac aci alergärT de caT cu

diferitl locuitorT din Bucuresti, clutind cu modul acesta a fonda un orAsel noti de lucrAtorT, Bucuresti-NoT, in genul celor din

premiT. E foarte vizitat in zilele

jurul Viene si al Parisulur. Ati in-

de curse, cind se pune la dispozitia vizitatorilor trenurT spe-

ceput deja a se clAdi case, vile cu grddinT spatioase. Pentru ca

ciale. Primária este pe cale a

lucrArile sA mearg5, maT repede

cumpAra padurea de la BAneasa pentru a o transforma in parc municipal public. De Bdneasa tin si satele: HerAstrdul, Plumbuita, Floreasca si Teiul, locurT unde vin Bucurestenif, maT cu seaml in zilele de

s'a constituit o societate financiará cooperativA, care a si in-

Imprejurimile

Bucureftilor.

In Aprilie si Septembrie, mar cu seamd in zilele de DuminicA,

serbAtorT, sl petreacA. Aceste sa-

te sunt situate pe lingä helestae, din carT se pescuesc rad si pesa. In Sulzer gAsim urmdtoarea

Ceva mal la N. de Bäneasa

ceput operatiunile eT.

La N.-E. e Colentina, mide e si spitalul cu acelasT nume ; Märcuta, unde e ospiciul de nebunT si Pantelimonul, unde e un ospiciti de infirmI. La S.-E., vine VAcAresti, unde

locul de inmormintare pentru

helesteá.

Depártare de o ora de la aceastà mánAstire si dou5. de

Bucuresti se afina N.-E. mlnástirea PasArea, chinovie de cllugArite. MAnAstirea Paskrea se af1ä situatä pe lacul PasáreT. Ea

a fost ziditá la anul 1813 de TimoteT, Arhimandritul Cernien Monahele de aci se indeletni-

cese pe lingá cele bisericestr si cu lucrul miinelor, fácind mohairurT si diferite pinzeturl. MAndstirea Tiganqti, se aflA situad. la N. de Bucuresti si la o distantA de treT ore. MdnAstirea TigAnesti e una din cele maT marl chinoviI din tara. A-

se aflA inchisoarea cu acelasT nume (Vez! § Criminalitatea). La S. Magurele, proprietatea familier Otetelesanu, o locali-

§ezatA pe o limbl de pAmint intratA in lacul BAlteni, are in

«La Herástrai (care poartd

tate ceva maT depArtatA de Ca-

aceastA numire dupa un herAs-

pitalA, care odinioarä era foarte vizitatA pentru parcul eT imens si bine ingrijit, in mijlo-

datA la anul 1812 de staritul mAnAstireT CAldArusani, Dosotehl si

descriere a HerAstrAuluT, asa cum

a fost in vechime : trAti mecanic ce era asezat acolo),

Domnitorul Alexandru Ipsilante

a ordonat a se construi aproape de lac (helesten) o casa de

cul cAruia se af1à un lac, pe care

petrecere de lemn in gustul

barca. Astl-zI fiind donatA AcademieTRomtne, aceasta a insta-

turcesc care servA Cu atit mal

se puteati face preumblArT cu

o pAdure deasl. Pozit'une frumoasl. Ea a fost funfatA

cu ajutorul d-lor Radu Golescu, G. Florescu si alta'. MaT inainte-vreme aceastA mAnIstire era locuitA de monahT si avea o mica bisericA de lemn de birne, care a dus-o la satul Amarul, de 11110 Mizil, unde existA si azI. Acum mAnAstirea este locuitA

bine de plimbare obicinuitA nobilimeT Bucurestilor, cu cit de-

lat acolo un institut de fete,

pArtarea eT este de abia o ora de suburbiile acesteT resedinte 'princiare. Helesteul de lingA aceastA casI de placere e intins, foarte limpede si are in mijloc

La V. vin localitAtile Ciurelul, Cringasi, Tigania, Chiajna,

de maid, care pe lingl servi-

etc. Meïncistirl.

cese si cu lucrul de minA, fl-

In jurul Bucurestilor se af1à mal multe mA-

cind covoare, pinzeturf, etc.

o micA insull imprejurul cArela Doamna, insotitá de damele cur-

nAstirT, si anume : MAnAstirea Cernica la Est

te!, obicinueste a se preumbla inteo saicI sati luntre mare, si

este depArtatä de o oil de Bucuresti. Ea se aflä asezatA pe

Capitall, la Nord, se aflA mAndstirea de monahl CAldárusanT, asezatA pe o limbá de plmint intratA in lacul CAldArusani ce se formeazà la intilnirea cu pldurea VlAsid. Ea era

intretinut din fondul donatorilor.

in resunetul melodiilor turcestI,

doul insule din lacul Colen-

care plac cu deosebire si misa

tina. MAnIstirea Cernica a fost

667a

Jla olo .Dhlloaar Goograflo. Vol, II

ciul bisericesc se mal indeletni-

DepArtare de patru ore de

5

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

34

BUCURE$TI

pdnd in timpul lul Mateiti-Ba-

sarab un loc de schivnicie de scdpare al Rominilor din satele invecinate; pe atuncr avea numal o unja bisericutd si

M. Berthelot, etc., La Grande Encidopédie, (articolul Bucuresti).

Gheorghe Bibescu, Domnia tur Bibescu, 1894.

Const. St. Bilciurescu, Guide de Bucarest, 1897.

universel du XIX-me Sale, (articolul

Anuarul

E. Levasseur, L'Eterope, (moins la France), 1890. Ion P. Licherdopol, Bucurefti, 1889.

(Col.

pustnicI.

Vlad.

Blaremberg),

La anul 1638, Mateiti Basarab, dupä un rdzboiti ce a avut cu Vasile Lupu, din care a esit invingätor, a fundat biserica si cetatea. Mändstirea s'a populat

Principatulul Tara RomInestl, 1542 (partea relativa la Bucuresti).

si a fost in mar multe rindurI un loc de addpost pentru Po-

St. Cucu, Proect pentru di:tribulia aper tu oras, 1887.

pulaVa BucurestilluI. Si tua0a

plia Bucurefti, 1897. Depozitul de rezbel, Plana/ impre-

acesteI mAndstirl este pi toreascd.

In vechime era situatd pe o insuld formatd de un lac, apoI in-

conjuratd de vestita padure a VldsieI, asa cd indndstirea de si

cimpeand, Cu toate acestea rivalizeazd cu cele de munte prin pozitiune. Aci a fost alt-datä un

focar de literaturd romineascd. Grigorie Mitropolitul, inainte

de alegere trdia in aceastd mdndstire ca simplu Diacon, ocupindu-se cu traducerea de cdrtI bisericestI in limba nationald. Mändstirea Samurcdsesti se af1à in comuna Ciorogirla-Dir-

vari in apropiere numaT de o ora de Capitald. La spatele md.nästireI trece riul Ciorogirla.

Ea a fost fundan' la anul i8o8 de catre Vornicul Constantin Samurcas si so0a sa Zinca. Se aflà ad i acum ca staritä monaha Sofia Eliade-Rddulescu, fiica lur Eliade-Rddulescu. Mándstirile acestea sunt vizi-

tate mult de Bucuresterif, mar cu seam& in timpul vereI.

Brockhaus , Konversations - Lexikon, 1893. (Articolul Bucuresti). Carmen Sylva, Bucarest (In «Les Capitales du monde)).

N.

Cuarida, Plan î,, relief al am-

jurimilor Bucurefti, (fara. datil). Dr. Cornelia Diaconovich, Oraful Bucurefti, articol retiparit din (Enciclopedia rominas, 1895. Dim. Frunzescu, Digionar totografic fi statistic al Ronanier, 1572. Carol G thi, Atusarte/ Bucurefttlor

pe 1597-95. Alexander F. Heksch si Vladimir Kowszewicz, Illustrirter Fahrer durch

die Ungarischen, Ost-Karpathen, Calizien, Bukawina und Rumanien, 1892 (Cu un plan al Bucurestilor, diferite veden si si o descriere).

Sta C. Hepites, Observa/luid' meteorologice In Bucterefti, pe anul 1596.

- Determinarea inaltimer borometrulur Instit. Meteorologic, la Iferattrail i886. - Clima Bucureftilor, 1885. N. L Idicru, Istoria artelor frumoase, 1895 (partea relativa la istoria scoaleI

Belador,

Istoria

Teatrulur,

Bucurefti, publicat In «Revista rem/nae, 1862.

Meyers Konversations-Lexikon, i 894, (articolul Bucuresti). Ministerul financelor, Budget general

de veniturr fi chelluelr pe exerciOul 898-99. Gh. Moceanu, Memoriile mele, 1895.

(Partea relativa la sport). M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al orerfulur Bueurefti, 1895. Preotul Grig. Musceleanu, Montemen-

tele strabunilor, 1873. l'apadopol-Calimah, Istoria fondarer Bucurefti, 1582.

Major D. Papazoglu, Calendar pe anul z369 (cu plauiul capitaleI Bucuresti). - Carnuza saa conducatorrel Bucureftiulur istoric fi pitoresc, cu planul capitalei, 1871.

- Harta calei ferate din L'unerefti la Giurgia, 1571. - Bucurefti, capital(' Rominier, (plan), 1871. Locotenent-Colonel Papazoglu, Islario Bucureftilor, i S92. Dim. Penescu, Memoria astepra ape-

lar firuginoase de la Vdcarefti, 1873. Sub-locot. Pontbriant, Bucurefti-Slobosia-Clenceni, (plan topografic, f. d.). Primaria comunel" Bucuresti, Detrae

de seama, pc anil 1894-951 96-97 fi

97-98. - Anuarul statistic al orafulur

si declamaiune din Bucuresti). Gh. Ionescu, Spicuirr din arta tipa-

Bucurefti, pe anil 1595 si 1896. - Rapar/ astepra chestiuner afier,

grafier, (lucrare inedia"). G. I. Ionnescu-Gion, Bucurefti in Hmpul Revolee/nena' franceze, 1891.

1 895 .

- La Presse roumaine, publi-

Elisée Reclus, Nouvelle g,:ographit universelle, 1890.

cat In revista franceza eRevue des R e-

Locot. C. B. Segarceanu, Itinerarul drumulur de la Bucurefti spre

vuese , 1896.

1873.

Bibliografie. - C. Alessandrescu,

Mihail 1896.

Itucuresti).

de bele-arte si a conservatorulta de muzica

- Bucurefti fin& la r500,

- Itinerarul a'rumidurele /a Bucurefti, trecind prin Jilava, Vidra, du-

- Dinebovila bucurefleana, artieTincrimea ro-

cindu-se la Tirgul-Vestel (o foae manuscript, In biblioteca Marcha Stat-Major). D. P. Sesquières si Gr. Cerchez, Bucurefti (planul orasuluI), 1883. Chr. D. Staicovicl i F. Robin, Statistica 1898. Franz loseph Sulzer, Glundriss der Ilaupstadt Bukarest in der Vallachei, 1781, plan al orasulul Bucuresti, In eGeschichte des Transalpinischen Daciens, etc.)

1898.

Diclionar geografic al jud. Ilfov, 1892. G. Assan, Cestiunea iluminatulurcapitalet, 1894. Joseph l3auscher (soulTleur), Almanach du Théatre de Bucarest, pour le nouvel an 1S35.

Grigore I. Lahovari, Cite-va etimologir geografice romine, In eBuletinul SocietatiI geografice romInes i 886. Pierre Larousse, Grand Dictionnaire

col publicat in revista

mita., 1595. - Istoria Bucurestilor, lucrare inedia. Locot. Jigurtu, Plantel de la Cernica la Manilla (desemn f. d.). Dr. Hans Kraus, Rumanien und Bucarest, 1896. A. L. Bucarest, Manuel du Voyageur, 1879.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

BUDA

35

Grigore Tocilescu, Istoria Bucureftilor, articol publicat In revista eTinerimea

romlnii, 1898. Istoria Rondad, 1894. V. A. Urechili, Istoria IS'coalelor, 5892.

locuitorl sunt in Nicoresti, lar parte in satele vecine. AstazI este pamint arabil, proprietatea

Buda, com. rur., pl. Bistrita-d.-s.,

d-lur Iancu Corban.

Istoria Ronanilor, so volume,

Bucuresti, fost sat pe apa Ve-

5891-98. Varino, 1896.

Guides-Album,

Roumanie,

Sub-locot. Zosim, Recunoafterea mi-

litar& a drumulur de la bariera Filaret la satul 7ilava, (f. d.). , Apele Bucureftilor fi Proectul Radu, 1898. , hinerarul drumulur de la Bucurefti la satul (In biblioteca Marelui Stat-Major).

Bucuresti (Gara-de-Nord), stalid, de dr. d. f., jud. Ilfov, pl.

del, in jud. Teleorman, despre care ne vorbeste un hrisov din secolul al XVII-lea al Mitropofiel de Bucuresti (Condica No. 5) ca fiind mosia vel-comisulur Bunea Gradisteanu.

jud. Bacati, asezata. In valea Bis-

triter. Se margineste la Est cu teritoriul com. Racova, de care se desparte prin riul Bistrita ; la N. cu riul Bistrita, care o desparte de com. Buhus, jud. Neamtul ; la V. cu com. Blagesti; lar la S. cu Slobozia-Luncanr. Comuna este udata de 0.1111 Prajoaia, care se varsa in 011111 GIrla-Moarer, de pe dreapta Bis-

triter. Aceastä comuna s'a des-

Bucuresti, fost sat in jud. Vil-

lipit din com. Blagesti. (In «Sta-

cea, de care pomeneste un hri-

tistica» din 1874 se &este unja cu Blagesti). Totalul paminturilor de cultura este 248.82 de hectare.

sov de la 1392 al manastirer Cozia.

Dimbovita, com. Bucuresti, de-

parte de statia Chitila de 9.5

Bucuresti, numire vechie a cit-

kil. Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 70'1,14. (Vez! cuvintul Bucuresti, § Mijloace de comu-

tunulut Erculesti, com. Vilcele, jud. R.-Sarat.

Dota sate o alcdtuesc : satul Buda, situat pe malul drept al Bistriter i catunul ipotele, la

Bucuresti deal, in jud. Mehe-

apusul sati. Comuna are 309 case; o sin-

nicatie).

dinti, plaiul Cerna, pe terito-

Bucuresd (Filaret), statie de

riul com. mi-. Balta ; ad se po-

gura biserica, ruinata insa, asa cä nu se oficiaza in ea, situata

dr. d. E, jud. Ilfov. (Vez! Fi-

vesteste cä a fost drciuma lur

In satul Buda, cu i preot i 2

laret).

erban-Vorld. In acest loc s'ati gasa banT si arme ingropate.

cintaretr; 8 circiumr. Populatiunea se compune din 1330 suflete, apartinind la 309

Bucuresti, deal, in corn. rur.BAsesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-

familir nomine si 5 de Evrer.

Bucuresti, sat, in partea de S. a comuner Salageni, pl. Podoleni, jud. Falciti, asezat pe malul Prutulur, pe o suprafata de 245 hect. 6o aril. Are o populatie de 71 fam. cu 247 suflete, din carT 58 contribuabill.

dinti.

Bucuresti-MicI, thrufor,(v. Buhus, erg in comuna Buhus, pl. Bistrita, jud. Neamtu).

Bucuresti, fost sat in jud. Ilfov, In secolul al XVI-lea. In arhivele Mitropoliel de Bucuresti (Condica relativä la jud. Ilfov) se gaseste un act din 12 Martie 1580, prin care Calota, postelnicul i jupineasa sa Caplea dad lur Dragomir Vornicul satele Clejani, Valcanesti, Bucurefti, Ciumesti si Salda.

Dupa nationalitate se deosebesc In 1317 RominT i i 3 EvreT, totT de protectiune ronfing. Se &ese : 60o agricultor!,

91 meseriasT, 2 comercian!, 6 cu profesiunT libere si 6o muncitorT.

Bucuri, deal, In jud. Muscel, la Vest de comuna Contesti, plasa Argeselul, care domina valea Argeselulur. Acest deal cade Intre riul Argesel si com. Titesti.

tit't a citi si serie numar 9 persoane ;

restul de 1321 nu

stiti carte.

Animale sunt: 19 cal, 522 vite cornute, 28 porcI si 107 or, carr apartin la 7 proprietad

hedinti, plasaBlahnita, com. rur. Bucura.

si care áúprodustn 1891 2 4.kgr. tina amestecata.. Sunt 16 stupr de albine, care dad anual 61968 kgr. miere i 20656 kgr. ceara..

Bucuresti, fost sat, jud. Tecticiti, situat la vre-o 3 kil. spre S. de

Bucurului (Dealul-), deal, jud.

veniturile comuner sunt de 4845

in partea de E. a

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Tecucelulur. Nu se stie din ce cauza s'a desfiintat. Parte din

Cernatesti, continuindu-se din dealul Triesteniculur.

le!, 94 banT; iar cheltuielile de 2768 ler, 6o banr. Teritoriul comuner are o in-

Nicoresti,

Bucuroasa, maha la, In jud. Me-

Dupd budgetul pe 1891-92,

www.dacoromanica.ro

BUDA

36

tindere de 464.75 hectare. Nu se aflA pe dinsul niel o proprietate mare. PAdurT marT nu sunt, ci numal cringurr.

Reedinta comuneT se aflA la o depArtare de 21 kil. de Baclii, de 5 kit. de Girleni, rqedin-

BUDA

Se mArginqte la Est cu com. DAnulqti, de care se desparte prin riul Rimnicul-SArat ; la Nord

Cu Dumitre§ti, de care se desparte prin dealul Gorunulul; la S. cu Dedule0i, de care e despArtitA prin dealul Poiana-PAruluf.

incas% Cu apA; 2132 capete de vite, din carT : 570 boT, 220 vacr, 50 cal, woo oT, 40 capre 252 rimdtorr. Lemnäri i rotAria sunt micile industriT ale locuitorilor. Sunt in comunA

cojocar, I potcovar, 3 mAce-

ta plä.§eT, §i se gAsqte pe calea vecinall-comunall Valea-luT-Ion-

Este din regiunea dealurilor, brAzdatA la Nord de dealurile

larT,

Podul-LespezT, dimpreun cu B1A-

GorunuluT, CAtAutul; la Vest de dealurile Dorul, Mita, al-FeruluT, Piscul-TauruluT, Poiana-PArulur ;

import de coloniale, instrumente agricole i in export de vin, vite, cereale i obiecte de do-

la S. de Dealul-Dedule0ilor. Riurile carr o udl sunt : Rim-

gane. Transportul se face prin gara Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt 7 comerciantf (I strdin), apoi 3 bilcanI si 6 circiumarT. CAile de comunicatie sunt :

ge0. Se aflA depArtatA Cu 7 kil. de BlAgWi Cu II kil. de Slobozia-LuncanT.

Buda, com. rur., in jud. Dorohola, pl. Herta, la 6 kil. de Herta, re§edinta plA0lor Herta

Prutul-d.-s., 0 la 38 kil. de Dorohoiti, formatA din satele : Buda-Mare, Buda-MicA, Mihoreni-Stavrat, Mogomti, Pasatul Slobozia, cu rqedinta primariel in satul Buda-Mare. Are o populatie de 667 fam. cu 2655 suflete. Are 7 bisericT, deservite de i preot, 5 cintAretT i6 palamarT ; o coalä, cu un invAtAtor

0 50 elev1; 978 hect. pAmtnt sdtesc ; 2455 hect. cimp a proprietAter, Cu 12384 hect. 85 ariT

pAdure ; 2 iazurT 0 28 0 jum. pogoane vie.

Budgetul in 1889-90 era la veniturT de leT 4266, 0 la cheltuell de leT 4266.

Vite marl albe cornute sunt 1559, oT 388, capre 1, caT 277, porcI 572; stupT 299.

Buda, com, rur., in plaiul Rimnicul, jud. R.-SArat, pe piriul cu acela0 nume. luat numele de la piriul Buda. Este nezatA in partea vesticA a judetuluT, la 20 ldl. spre N.-V. de R.-SArat, i in partea rAsAriteanA a plaiuluT, la 7 kil. spre

S.-E. de com. Dumitre0i, reedinta plaiuluT.

Comunele in-

vecinate sunt : Dedule0i, la 5 kil.; DAnule§ti, la 3 kil.; Pando0, la 8 kil.; Valea-SAlcieT, la 9 kil.

nicul-SArat la E. 0 afluentiT sAT:

CAtAutul, Valea-Largd, unja cu

Buda 0 Valea-Rea. CA.tunele carT o compun sunt: Buda, rq edintA, Muce§ti, la Nord,

ToropAlqti, la Est. Suprafata comuneT este de 3500 hectare, din carT 50 hect. vatra satelor, 1510 hect. ale locuitorilor, 1930 ale proprietIteT private. Populatia este de 441 familif, Cu 1777 suflete din carr : 862 bArbatT 0 615 femeT; dupa starea civilA: 882 cdsätoritT, 775

i bolangia §i 6 rotar. Comertul este activ i constd in

1. calea judeteang. ce pleacA din oraul Rimnicul-SArat, trece prin BAbeni-DedulqtT §i comunA, se duce la Dumitre0i-Chiojdeni-

Jitia; 2. spre DAnule,ti; 3. spre Valea-SAlcier.

ContribuabilT sunt 462. Veniturile sunt de 3326 Id 99 banT,

iar cheltuelile de 2927 Id 79 banT.

Buda, com. rur., pl. StAni§eSi,

necAsatoritr, 70 vAduvI ; dupà instructiune : 17 tiú carte ; totT sunt RominT.

jud. Tecuciii, compusl din cd-

In comunA este o bisericA, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, ziditA in 1827 de Mihail

situatA pe Valea-ZeletinuluT, la o

Despu i sotia sa, cu preotiT Ion S tanciu, Mihail Necular i locuitorl ; are 17 pogoane pdmint ; preot, i cintdret ii paracliser. Comuna are o §coalá de bAetT, fondatA in 1828 de comuna,

cu I

invAtAtor

i cu 41

elevT

inscrig. Calitatea pAmintulur este mediocrA, terenul fiind pietros, muntos i putin propria agricul-

turil. In ce privqte cultura plmintuluT, comuna are: 680 hect. arabile, 250 hect. ima, 960 hect. pAdure, 244 hect. vil, 950 hect. finete 0 357 hect. neproductive. LocuitoriT ati 19 plugurT,

www.dacoromanica.ro

tunele : BrAtoaia, Buda, DAnAilA,

Putinele, Salahorul i FArcaul. E

distantA de 84 kil. de Tecuciti la 5 kil, de re§edinta plA§eT (tirgul S tAnie0). Are o populatie de 1391 suflete, din carT 372 capT de fam., 303 contribuabilT, locuind in 435 case. StrAinT sunt 25, EvreT.

Comuna are o suprafatI de 2340 hect. 91 ariT, din care 1305 pAmint arabil 0 472 hect. ariT pAdure, din care

0 72

385 hect. §i 72 ariT sunt ocupate de pAdurea statuluT, 107 hect. acoperite cu viT i TOO hect. 0 96 ariT vatra satuluT.

Statul are 443 hect. pAmint arabil. Tererml acesteT comune este,

In mare parte, acoperit cu dea-

BUDA

BUDA

87

lurf si padurT; aceste din urma ocupa culmea si coastele dealurilor. Partea despre E. ZeletinuluT este mar productiva, fiind compusa din pamInt argilos,

cea de V. este neproductiva din cauza pamintuluT clisos. Valea-Zeletin u lul este productivä

in finete.

Ocupatia de cdpetenie a lo-

locuitorT

s'a asezat in Valea-

Aci este un pod de vase, de la care se percepe taxa. lama

ZeletinuluT, forruind satul Buda,

de unde sl-a luat numele si comuna. LocuitoriT sunt in mare parte razesT, iar restul clacasT. Se margineste la N. cu com. Colonesti, la S. cu com. RAchitoasa, la E. cu com. Avramesti si Lalesti (jud. Tutova), care servesc si ca limita intre jud.

pe ingheturT comunicatia este intrerupta si locuitoriT ocolesc, spre

a trece, pe la Malul-Spart. Cor-

purile legiuitoare ad votat de curind constructia unuT pod intre Buda si Mihailesti, pe calea Bucuresti-Alexandria, alocind pentru acest scop in budget 870000

Tutova, la V. cu

cuitorilor este : agricultura, cres-

Tecucid si

terea vitelor si cultura vier ; parte dinteinsiI se ocupa si cu dogaria, rotaria, cizmaria, etc. In comuna se afld o moara de foc facutä. in 1892. Comertul consta in exportul

com. Stanisesti. Com, are forma unuT trapez ; laturea de E. este formata de dealul Tutova, cea de V. de Dealul-Dcbrotfo-

produselor agricole si al vinulur in orasele Birlad, Bacad si t'irgul Podul-Turculuf.

In partea de V. a com., pe

special se ocupa cu cultura tu-

zarea DobrotforuluT, se afla o urma de sant, cu o suprafata de

tunuluT, cartofilor si usturoiuluT.

Loc. ad : 322 bol, 318 vacT, 17

taurT, 160 cal, 50 epe, 5 armasarT, 767 oT, Io0 capre, 200 porcI; 270 stupT. Comuna are 2 scolT. Una se afla ip s. Buda, avind un local anume facut pentru scoala si datind din anul 1869. Se frecuenta de 34 copiT (32 baetT si 2

fete), din numarul de 115 (59 baetl si 56 fete) in virsta de

scoala. A doua este in satul Putinele, si dateaza din anul

1892. Se frecuenta de 28 copiT (25 baetT si 3 fete), din numarul de 68 copiT (53 baetT si 25 fete) in virsta de scoald

ticl carte 186 barbati si 24 femeT.

In aceasta com, se afla. 2 biserie!: una facuta din lemn de

pulatie de 830 locuitorT RominT,

carT se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. Intre Valea-

mate de liniT conventionale.

CornetuluT si Buda, locultoriT in

ET sunt mult aplicatT spre comert. Mal nu e tirg in tara necunoscut de el. Din teritoriul satulur, d-na Frederica Paleologu si d-1 M. Xanto ad 98 hect. si locuitorif 412 hect. Se cultiva tot terenul.

512 m. p. Aceasta localitate, care se numeste Cetatuia, era inconjurata de padurT priincioase

pentru aparare.

Buda, sat, pl. Bistrita-d.-s., jud.

Are o biserica, cu hramul

Bacati, resedinta comuneT cu acelasT nume. Se aifla asezata nu

SfintiT ImparatT, deservita de 2 preotT si 2 cintaretT; precum si

departe de malul drept al BistriteY. Are 170 case ; o biserica

o scoala mixta frecuentatit o-

deservita. de 1 preot si 2 dintaretT. CapT de familie sunt in numar de 169, sufl. 563, printre carT 7 EvreT. CirciumI sunt 4. Animale: 14 caT, 279 vite cornute, 23 o! si 14 porcr.

bicinuit de 26 elevI si 2 eleve, cu

intretinerea careia statul cheltueste anual 1080 le!, lar com. 830 Id. Localul s'a construit de judet in anul 1887 si costa 6473 lel.

Comerciul se face de 4 cir-

Buda, sat, din com. Braesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi, situat pe

ciumarT.

Numarul vitelor marT e de 455 si al celor micT de 429. S'ad stabilit in sat 2 strainf. Pentru apararea satuluT de

o vale, in marginea padureT, spre

cintaretT. arciumT sunt 9; in cdtunul Buda este si o bacanie.

matorT.

4. Sunt intretinute de poporenT sí sunt deservite de I preot si 2

Satul se intinde pe o suprafata de 5 to hect. si are o po-

ruluT ; cele-l'alte laturT sunt for-

S.-V. de satul Braesti. Are 54 fam. sati 321 loc. lingurarr si ursarr locuind In niste bordee. Numarul vitelor este de 81 capete, din carT : 28 vite mar! cornute, 5 cal, 34 oT si 14 fi-

stejar la 1800 si cea din catunul Buda, zidita la 181o, Iulie

le!.

inundatiT, locuitoriT ad facut in dreptu-T zagazurT.

Buda, sat, in plaiul Rimnicul, jud.

Se crede ca numele acesteT

comune ar veni de

la unul,

Buda, sat, resedinta com. rur.

Budeanul, primul locuitor care

Buda-PrisicenT, pl. Sabarul, jud.

a venit din Buda-d.-j. (com. Cor-

Ilfov. Cade la V. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Arges.

bita), cam pe la 1750, si cu altl

www.dacoromanica.ro

R.-Sarat, catunul de resedintä al com. Buda, asezat la mijloc pe piriul Buda, de unde .9'-a luat numele. In vechime se numea Buda-Vechia. Are 500 hect.,

si o populatie de 262 fam., Cu

BUDA

BUDA

38

1021 suflete, din carr 281 con-

1856 si 1874, a fost reparata

deservita de I preot si 2 cin-

tribuabili, 14 stia carte. In sat e o biserica si o scoald.

In parte, lar in anul 1894 s'a

taretT. Numarul vitelor: 342 vite marT comute, 426 or, 15 capre, 57 cal, 146 rimatorl §i 202 stupT.

Buda, sat, in jud. Roman, plasa

Buda, sat, face parte din comuna Cu acelasT nume, jud. Tecucia. Are o populatie de 534 suflete, din carl To6 contribuabilT, locuind in 146 case. Are o suprafata de 951 hect. si 47 aril pamint razasesc. care 89 locuitorT: 30 barbati, 4

Fundul, com. Bozieni, linga satul Bozieni. Populatia acestuT sat este de 21 capT de familiT, 109 loc., din carl 9 stia carte ; locuesc in 22 case.

Buda, sat, pe mosia i in com.

reparat radical.

Dolhasca, jud. Suceava. Asezat In ripa si pe coastele dealurilor Strahotin la E. si Velnita la V.,

femeT, 40 baetT si 5 fete.

numara 165 case, populate cu 215 capT de fam. saa 719 sufl.

§i 2 fete).

(36o

barbatT

si 359 l'eme°.

ContribuabilT sunt 120. Vatra satuluT ocupa suprafata

Aici

se allá scoala com., care se fre-

Buda, cdtun, al com. Cisldul, jud. Buzda, Cu 500 loc. §i 123 case.

Are doul catunase, Birlesti Craciunesti, alipite de dinsul. Pe teritoriul acestur catun sunt ruinele cetater Doamna Neaga. Pe

aci, cind plaiul Buzaa tinea de jud. Sacueni, era drumul locuitorilor din acest piala la Bucov.

cuenta de 34 copiT (32 134.0

Biserica ce se afta in acest sat este fAcuta de locuitorl in anul 1810. Ea are hramul Sf. Nicolae.

Buda, atun, com. Ocnele-Marl, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ad locuitorir se ocupa mult cu ria. Are o biserica vechia, care a

servit multa vreme de schit.

de 85 &leí. Improprietaritl la 1864 si 1879 sunt 68 fruntasT, 94 mij1ocas1 s't 19 codal, sta.-

pinind 448 Miel si 30 prajinT. Are o biserica cladita de satenr din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe, deservita de preoVI

din Dolhasca cu rindul si de un cintaret ; o sopada rurala mixta., cu un invatator pila de comuna, infiintata la 1882 si frecuentata de 23 elevl. Copir, intre 7-12 anr, din raza scoalel sunt 46 baetT si 47 fete. Drumurile principale sala la Lespezr (3 kil.) si la Dolhasca

Buda, sat, in jud. Tutova, plasa Simila, spre N. de oras. Are 238 loc., din cae' 18 stia carte; 73 case. Formeaza com. Buda, cu catun ele: Patrascani, Plesesti

Gavanul. Toata comuna are 824 hect., din carl 4 nelucratoare si 4,25 hect. lived cu prunl. Comercia se face de 16

velulul maril e de 208.78 m. Venitul acesteT statil pe anul

persoane, din carT : ro RominT,

Buda, deal, jud. Bacla, pl. MunteluT, de pe teritoriul com. Po-

4 Evrel i 2 strainT, in 16 stabilimente comerciale, din mil lo circiumT. Are o scoala primara

de bletT si I de fete. In comuna este o biserica. Contributiunile directe ale locuitorilor a-

(5

Buda, stafie de drum-de-fier, judetul Prahova, pl. Tirgsor, co. muna Paulesti, pe linia PloestiPredeal, futre statiile Ploesti si Inaltimea d'asupra ni1896 a fost de 31921 leT, go b.

durile.

Buda, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacaa, situat la V. comuneT cu acelasT nume.

ceste/ comune ating suma de

Buda, sat, face parte din com.

7057 ler.

Corbita, pl. Zeletinul, jud. Te-

Buda, sat, in jud. Tutova, plasa inalt, la o distanta de 3 kil. Simila, com. Orgoesti, spre E. si 650 m. de resedinta code satul Orgoesti. Are 145 lomuneT. Are o populatie de 129 cuitorT, din carl 9 stia carte ; cucia. Este situat pe un platou

capT de familir, 468 suflete, lo-

54 case.

cuind in 118 case. Totl locuitoriT din acest sat se ocupa numai cu rorária si fa-

Buda, sat, jud. Vasluiu, spre S. de Rafaila, la o distanta de 6 kil. E

bricarea multor obiecte de lemn.

situat in marginea piriuluT Stem

Er ati o biserica situata in partea de S. a satulul. Nu4 se

nicul, pe o supraf. de 519 hect.

cunoaste precis data zidireT. In

saa 623 suflete. Are o biserica,

Buda, deal, judetul Bacan, plasa Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, care apartine sireT de dealurT dintre Tazlaul-Mare i Trotusul.

Buda, deal, in partea de E. a com. Copalaul, pl. Cosula, jud. Botosani.

Buda, deal, in partea de S. a com. Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani.

Are o populatie de 124 fam.

www.dacoromanica.ro

Buda, deal, in partea de V. a

BUDA

satuluf Stroiesti,

com. Zatu-

noaia, jud. Botosani. Se prelungeste In com. DrAcsani.

Buda, deal,

BUDA-CU-DEALUL

39

ling5.

satul Buda,

comuna BrAesti, pl. Cirligatura,

jud. Iasi.

reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud. Botosani. Are o intindere de 243 hect. E compusl mar mult din stejar, fag si carpen. Se

mijlocul pAdureT Vladnicul, com.

Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud. Tecuciti. Prin mijlocul el curge piriul Cu ace1as1 nume.

exploateazA sistematic.

Plmintul e ripos. Se gAsesc ad : porcI, lupT, vulpT

i epurT

Buda, fost schit, astA-zI bisericá de mir, in cAtunul cu acelasT nume, com. Ocnele-MarT, plasa

Ocolul, jud. Vilcea. Inscriptia de d'asupra useT bisericeT are

Buda, deal, com. ,Genuneni, Pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Buda, pi-dure a statului, In jud. BuzAti, com. CisIdul. Are 800

Buda, pilla, in jud. Buzdti, com. CislAul, format din izvoarele Zidul i Dogari, care dupà ce

hect. Face parte din marele

inconjoarä ruinele ceateT Doamna-Neaga., se teunesc putin mal jos. Primeste apoT Izvorul-Rece,

Buda, pddure, in jud. R.-Sdrat,

urmAtorul coprins : «Intru cinstea i lauda. S-teT TreimI si de minunT fAcAtor Ni-

corp Cisläul cu trupurile.

colae, s'a zidit din temelie plaiul Rimnicul, com. Buda, tine

trece prin cAtunul Buda, unde

de circumscriptia VII silvic5., ocolul BAbeni. Are 1763 hect.,

i se dA numele de Izvorul-BudeT si merge de se vars1 in riul Cricovul.

din carT 1463 ale statuluI. Esente : fag, jugastru, gorun, ulm frasin.

Buda, loc icolat, com. Frincesti,

Buda, pirliaf, jud. BaclA, plasa

a-

ceastA sf. bisericA de la izvorul GrecesculuT din hotarul OcneT, Cu toatA cheltuiala i ostrdia robuluI luT Dumnezeti, Pope' luT (sters) Deodosie (sters) i Monah BrAnescu din OlAnesti, fost-ati

schit. In luna luT August 7259 (1751)».

pl. Oltul-d.-s., jud.

Buda, nzahala, face parte dih

TazIdul-d.-s., com. Bucsesti.

orasul Tecuciti, situatä in par-

Buda, piria, izvoreste de sub Dealul-Mare, din padurea BrAesti,

tea stingA a riuluT Birlad, strAbAtutA de strada Cuza-VodA,

Iasi, de la poiana numitd Iosup ;

avind la E. barierea PrutuluT.

curge de la

Buda, mofie a statuluT, in jud. com. CislAul, pendinte

de Episcopie. Are numal 30 hect. arabile, care s'ati deslipit de pAdurea Buda si s'ati alipit mosieT Runceni, din com. Jugureni ; se arendeazA impreunA cu Runceni.

Buda, mofie a statuluT, In judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. PAncesti, arendatä impreunA cu mosia SAcAleni Cu 5000 leT anual.

Buda, vale, jud. BacAti, pl. MunteluT, care incepe din dealul cu acelasr nume si desparte comunele Berzuntul si Podurile.

com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud.

Buda, vale, in partea de S.-V. a com. DrAcsani, pl. Miletinul, jud. Botosani, acoperitA cu pa-

S. spre N. prin lunca i esul cu acest nume, pe lingA. dealul Dodul. De aicT

la numele de pirlul Costesti prirnind in dreapta piriul Cristesti i in stinga piriul GAnesti,

dure.

Buda, vale, intre dealul Ciunca pAdurea Cristesti, com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud. Iasi,

merge de se vars5. In pirlul Bahluetul, in dreptul satuluT Prigoreni.

prin care trece piriul Cristesti. Buda (Valea-), pida, jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Buda, izvoreste din dealul Poiana-PAruluT, udä cAtunul de resedintà si se varsA In riul Rimnicul.

Buda, phia, jud. Tecuciti, izvoreste din lipa cu acelasT mime In com. Valea-Rea, si se varsà in partea stingä a riuluT Berin raionul comuneT.

Buda-cu-Dealul, sate, in com. Buda, pdclure, in partea de S.-V. a com. DrAcsani, pl. Miletinul, jud. Botosani. Se intinde pe Valea-Buder si are o suprafatA de 514 hectare.

Buda, pîriiq, jud. Tutova, pl.

Buda, pdclure, pe mosia Cuco-

Buda, ripc7, numit5. si SAlcuta, in

Simila ; udA com. Puntiseni de unde i izvoreste, curge de la N. spre S. si se varsA in 1:1E11

Birlad de-a dreapta.

www.dacoromanica.ro

ZvorAstea, pl. Berhometele, jud. DorohoiA ; formeazA un trup, a-

vind o populatie de 270 fam., ro80 sufiete. Biserica din satul Dealul, cu patronul Sf. Mihail si Gavril,

deservitä de i preot, 2 entl-

BUDA-PALANCA

40

BUDA-LTJI-XANTO

retI O 1 palamar, este mica de lemn $i vechia, facuta. la 1772,

Drum principal este acel de la Mihdileni la Mamornita.

de Alex. Tautu, proprietarul mosieI, dupä spusa populara. $i insemnarile ce sunt, cacI inscriptie n'are.

re$edinta plA$eI.

impreuna cu trupul Groapa-Dan-

Comuna se compune din 2 catune : Buda li Palanca, cu o populatiune de 1096 locuitorI:

situate in com. Sal-5.clne$6, plaiul Cozia, jud. Vilcea, ati o intindere de 350 hect.

549 barbatT, 547 femeI, in plus 30 familiI de TiganT. Sunt 271 capI de familie, 250 contribua-

Buda-Mare O Buda-Micä, trupuri de padure ale statuld, carI ciuluT,

Buda-luI-Xanto, trup de mofie nelocuit, pendinte de com. Mereni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud.

bilf,

Buda-Mici, sat, pe mo$ia de a-

Vlasca.

semenea numire, com. Buda, pl.

Buda-Mare, sat, pe mosia de asemenea numire, in com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti, Cu i14 famifie, 529 sufl., si burla

tul, la 14 kil. departare de capitaba judetuluI $1 la 6 kil, de

Herta, jud. Dorohoiti, cu 115 familiT si 410 suflete. Proprietatea mo$ieT este a familieI Holban. Pamintul este pu-

271 case de locuit $i 3

bordeie.

In comuna sunt douà biseriel' : una in Buda, ziditä la anul 1889 $i alta in Palanca, zidita la 1824, ambele deservite de do! preotI. Pe litiga agricultura, totT lo-

situatie inteo vechia curatura. Proprietatea mo$ieT este a erezilor defunctuluT N. Alcaz. Biserica, cu patronul Ador-

pa fertil. Biserica, cu patronul Sf. Di-

1818 de fostul proprietar Hol-

rasul Ploe$ti.

mirea - MaiceI - DomnuluT, cu I

ban. SateniI improprietarip ali 767

mitrie,

este de zid, facuta in

cuitoriT se ocupa cu rogojinasia.

Produsul muncelil desfac in o-

preot, 2 cintareyi si I 'Alamar, este de zid, fácuta in anul 1704 de Vasile Holban, fost proprie-

hect. 67 ariT pamint ; iar pro-

Locuitorir, in numar de 139, s'at1 improprietarit la 1864, pe mo$ia baronese! Richman, cind

prietarul mosiel are 568 hect.

fi s'a dat 499 hect. El aa, a-

tar al mosieT, dupa spusa popu'ara li insemnarile ce sunt, cacI

58 ariT cimp si 55 hect. 85 ariT padure tinära., cu esente domi-

ce!, 100 cal, 6o epe, 225 traer,

inscriptia ce se vede este

tator li 50 elevI, are un local

nante: fag si carpen. Drumurl principale sunt : acel de la Mihaileni prin Buda-

bun, facut la 1880 de comuna,

Mare, ce duce prin Godine$ti la

cu ajutorul dat de raposatul proprietar M. Holban. Calitatea pamintuluT este parte bunisoard $1 parte mal slaba,

Mamornita si acel din Hreatca la Herta. Hotarele cu: Buda-Mare, Godinesti, Harbova li Hreatca.

descifrabila.

in-

coala, cu un inva-

dar prin gunoire poate deveni fertila, fiind locurl de padurl.

farà de vitele trebuincioase mun-

5 capre, 600 o! si 250 porcT. In raionul comuneI este o pi-

va, o moara, o fabrica. de spirt si una de flina, toate asezate pe riul Leautul. coalä s'a infiintat la 1889. A functionat si mal inainte, dar

a fost des intrerupta. S'a frecuentat in anul trecut de 27

Buda -Micä. (Vez! Buda - Mare, jud. Vilcea).

copil, totT baetT, din numarul

prietarul mo$1eI are 500 hect.

Buda-Palanca, com. rur., plasa

40 barbatT $1 3 femeT.

86 ariT cimp si 710 hect. 37 ariT padure harina li tiara, cu

Cimpul, jud. Prahova. La formarea comuner, atit eltunul Buda cit $i Palanca ati fost

SateniT impropritariV aa 226

hect. 2§ aril pamint, iar pro-

mal multe esente de arborT secular!, intre carT domina fagul si stejarul. Iaz este unul, dar

situate in padurea Buda; de a-

de 154 copiI, 88 baetI, 66 fete, cu virsta de $coall. tili carte

Comuna se intinde pe o suprafata de 1416 hect. pamint, in care intra izlazul, pamintul de muna., padurT li partea a-

colo locuitoriT $i - ail stramutat locuintele unde se gasesc acum,

masa proprietareseT dupa deli-

din cauza inundatiilor ce sufereati din revarsarea riurilor

Cite-va femeI cresc &dacit de matase. StupT cu albine stmt

cae vin din Bucovina sunt : Pi-

Leautul si Prahova, ce le faceati

68. Pamintul e mar mult priel-

riul-Poenilor si al Cociorvenilor.

multa. p agub A.

nic porumbuluI si griuluT.

Este situata pe loc ses, Intre riurile Teleajenul si Prahova, si

Comerciul se exercita in comuna de 6 cIrciumari. Budgetul comuner prezinta

mic. Livada si vie este in suprafata de 6 pogoane. Piraiele ce trec pe mosie si Se gase$te piatra calcarica gresa, li se exploateaza numaT pentru trebuintele locale.

pe ambele malurI ale girler Leau-

www.dacoromanica.ro

mitare.

BUDA-PRISICENI

la veniturr suma de 3876 ler anual; cheltuelile prezinta aceeasT suma.

Buda-Prisiceni, com. rur., plasa Sabarul, judetul Ilfov, la V. de Bucuresti, Miga riul Arges, la 19 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Buda, Druganesti, Posta, cu o populatie de 1232 locuitorr, carI

sezata pe dealurile ce formeaza valea Stemnicul. Este alcatuita din satele Buda si Rafaila, pe o intindere de 4863 hect., din carr 2960 hect. padure a statulur, si are o populatiune de 130 fa.mi-

traesc in 278 case si i bordeia.

01111 Stemnicul.

1735 hect. D-ni! M. Xanto, N. Turnescu, biserica Sf. Ilie i Doamnele Frederica Paleologu si Natalia Fanuta, au 1053 hect., lar locuito-

rif 682 hect. Proprietarir cultiva 703 hect.; iar locuitorir cultiv5. tot terenul, ara rezerve de pasune.

Comuna numara 226 contribuabil Are un budget de 4747 le! la veniturr si 4957 ler la cheltuelT.

In anul 1885 eraa 207

contribuabilT.

In comuna sunt 2 bisericr, la Buda si la Druganesti, 2 scoale mixte; i pod statator pe Arges. Vite sunt : 723 vite mar!: 13 cal i epe, 281 bol, 237 yac! viter, 21 taurr, 53 bivolite; 842 vite miel : 85 capre, 103 rimatori si 654 o!. Dintre locuitorI, 289 sunt plugarT si 3 industrias!.

Aratura se face cu 130 plugurr: loo cu bol i 30 cu cal. Locuitorir aa 182 care si el-

rute: 137 cu bol si 45 Cu cal. Comerciul se face de 7 circiumarl.

S'aa stabilit in comuna 2 strainT.

Buda-Rafaila, com. rur., in par-

BudAcelul, afluent al piriulur Rica, com. Bogdanesti, judetul Suceava (1300 m.).

Budäile, imare, pe mosia Bobulesti, com. Bobulesti, pl. tefanesti, jud. Botosani, de unde izvoreste piriul Saha.

iir saa 645 locuitorr Rominr, carT

se ocupa cu agricultura si eresterea vitelor. El posea. 36 plugurr si 79 care cu bol', 8 cdrute Cu cal si 350 stupT ca Prin mijlocul comuner trece

Se intinde pe o suprafata de

BUDÄIUL

41

Are 3 bisericr ca 2 preotr, 3 eintaretT si o scoall. Budgetul comunel e de 2624 le! 93 banT la veniturr si 2567 le! 94 banT la cheltuell; statul

incaseaza 1734 le! de la 289 contribuabilI. Comerclul se face

de 7 Romin.T si 2 stainf. .54te sunt: 985 vite marl cornute, bivol, 840 oI, 23 capre, 87 cal si 229 rimatorr.

afluent al Racer, com. Vascani, jud. Suceava ; are de afluent din dreapta pe Onufral.

Budàilor

muna Preutesti, jud, Suceava, acoperit de padure de fag.

Budfiilor (Valea-), vale, Pi Partea de N. a satulur Potingeni, com. Movileni, pl. Copad, jud. Iasi; loe numar de pasune.

Budiilor (Valea-), vale, In comuna Golgesti, plasa Branistea, jud. Iasi.

iidure, pl. Dim-

Buda-TAiati, bovita, jud. llfov, care merge pana in valea Pasarea, care o

Budblioasa, deal, incepe de la

desparte de padurea Cernica.

hanul Budaioasa, din com. Cior-

Buda-Vechiä, numire veckid a

testi, pl. Crasna, jud. Vasluia, si se intinde spre E., pana in

cdt. l com. Buda, jud. R.-Sarat.

padurea CrasneI; pe coasta nor-

dica a acestur deal merge so-

Budacul, cel mar inalt munte din judetn/ uceava, aflator in com. Borca,- avind 1864 metri altitudine de asupra nivelulul

seaua

Budgiul (Frince§ti), sal, in partea despre E. a com. Sirca, pl. arligatura, jud. Iai, Ruga iazul pirtul Budalul. (In privinta

Budacul, ir

ved Sirca,' sat). Numarul vitelor este de g 69 cap ete, din casi: upo vite marl cornu te, 14 ce pi 55 ritnatorT.

, afluent al pirluluI

Borca, jud. Suceava.

Budancea, deal. (Vez! DealulMaree pl. Cirligatura, jud. Iasi).

Budancea, pida. (Vez! Lacul, pida, com. Sirca, pl. Cirliga-

BudAiul, sat, numit i Urlati, pe mosia i in com. Silistea, plasa omuzul, jud. Suceava. Are 21

tura, jud. Iasi).

case, populate cu 21 cap' de familie, sal"' 68 suflete : 28 bar-

tea de N. a plasel Stemnicul, j ud.

Vasluia, la distanta de 35 kil. Buda9ca, deal, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de de orasul Vasluia, de 12 kil. de Negresti, resedinta plaseT, a-

deal,14 co-

com. rur. Izvorul-Anestilor.

batl si 40 femer. Sunt 17 contribuabilI.

Vatra satului ocupa o supra6

156760 Mal etr Pleito a, Get. vallo I ol.

www.dacoromanica.ro

BUDÀIUL

BUDEASA-MARE

42

fatA de 5 fAlcl si 40 prj. Locuitoril sunt totT plugarI. Improprietdritl la 1864 sunt:

2 fruntasI, 3 mijlocasr si 4 codas!, stApinind 14 fAlcr si 28 prj. Biserica din Silistea iscoala din StirbAt servesc i acestur sat.

Drumurile principale sunt: la StirbAt 3 kil., la Silistea 1/2 kil.

si la Liteni 2 kil. Budaiul, deal, in com. MAnAstireni, pl. Jijia, jud. Botosani. Incepe de lingá riul jipa, sub numele de Dealul-Oddei, merge paralel cu Dealul-Viei, spre S. si se termina in Podisul-Furilor.

Buditiul, deal, pe mosia LAtAl, com. LAtAl, pl. Cosula, jud. Botosani.

din mal multe izvoare, trece

Budaiul, vale, in raionul com.

prin mijlocul satulur Concesti,

CondrAchesti, jud. Tecucin. Mer-

com. Hudesti-Marl, pl. Prutuld.-s. ; formeazA, in partea de V. a satulur, iazul BudAiul, si se varsA in piriul Podriga. (V. Conceasca).

ge in directia N.-S. spre E. si se vars1 in Iartagan. Budalul-Clofilor, loc de iovoare, pl. TazlAul-d.-j., com. Ripele, jud. BacAti,

Budäiul, AMa, izvoreste din satul Budliul, com. Sirca, pl. Ch.ligAtura, jud. Iasi, formeazA un mic iaz in sat si se varsA in stinga pirtuluT Bahluetul.

satul PAltinata.

Budäiul-de-la-Standoale, fia

A, in comuna

Valea-GloduluT, jud. Suceava.

Budalul-Domneso, loc de Budäiul, piriti, izvoreste de sub

voare, pl. Tazilul-d.-j., com. Ri-

dealul BudAiul, satul Potingeni, com. Movileni, pl. Copoul, jud.

pele, jud. Bacla, pe Ruga satul

Iasi, curge de la V. spre E., se impreunl cu Piriul-HirtopuluI, ce izvoreste tot din acest sat, unde, in vatra luï formeazA ¡azul

Borzesti.

Budäne§ti, sat, plaiul Cerna, judetul Mehedinti ; tine de com. rur. Blzesti.

Potingeni ; esind din iaz, trece

Budaiul, deal, in partea de N.E. a comunei Cucoreni, pl. T'irgul, jud. Botosani.

Budaiul, deal, in com. Movileai, pl. Copoul, jud. Iasi, pe teritoriul satultd Potingeni.

Budaiul, iaz, in com. LAXE, pl. Cosula, jud. Botosani. Budäiul, iezifor, lingA satul BuclAiul, com. Sirca, pl. CirligAtura,

prin Valea-SAratA, lutnd numele de Pirtul-SArAturilor si dupA ce primeste pe dreapta piraiele :

Amara, ce izvoreste din lazul Amara, si Sbantul de pe mosia Larga, formeazA iazul din satul Movileni ; de acolo sub numele de Piriul-Bahna, unit mal la vale

cu piriul Rediul, ce are 4:le afluente pe Piriul-GreculuT, se varsA in iazul din vatra satuluI Larga. (V. Larga, piriti, com. Movileni, pl. Copoul).

jud. Iasi, format de piriul Bu-

BA-

zesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti, acoperit cu vii.

Budeanul, deal, in partea de E. a com. Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iai, numit ast-fel dupA numele une! vi! ce este pe dinsul care se numeste Viea-Budeanulur.

Are ldirectia de la S. spre N., despArtind comuna de jud. Roman. Este cel mar inalt deal de pe aci. Pe coasta luI se aflA tuatA o parte a satuluI GAnesti.

Budaiul, mic aftuent al Somuzulta-

dliul.

Mic, com. Giurgesti, jud. SuBudaiul, lac izolat, pe mosia CA-

ceava.

tAmAresti, com. Cucoreni, plasa

Budäiul,

Tirgul, jud. Botosani. Siretul-d.-j.,

jud. BacAti, care curge pe teritoriul com. Milesti.

Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti,

si se varsA in piriul Lipova. Budaiul, vale, plasa Siretul-d.-j.,

Budalul, firîu, curge pe mosia CAtAmAresti, com. Cucoreni, jud.

Budeanul,

mic afluent al PiriuluT-luI-Pulpl, in com. Dolhasca, jud. Suceava.

curge de la N.

spre S., udA teritoriul comunel

Budaiul, piria, pl.

Budane§ti, deal, com. rur.

jud. BacAti, situatA in partea E. a com. Milesti.

Budeasa, sat, face parte din comuna rur. Micesti, plasa RiulDoamneI, jud. Muscel.

Budeasa, girlä, trece prin com. MArAcineni, pl. Riul-Doamner,

jud. Muscel.

Botosani, si se vara. in Siena.

Budaiul, pfrig, jud. Dorohoiti, numit i Conceasca, se forme221

Budäiul, vale, In com. MAnAsti-

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,

reni, pl. Jijia, jud. Botosani, futre dealul BudAiul

pl. Pitesti ; face parte din coin. rur. Dobrogostea-Negovani.

www.dacoromanica.ro

BUDEASA-MARE

BUDEM

43

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges, pl. Pitesti; face parte din com.

tA a atmI Cilnistea, proprietatea

176 fam., cu 809 sufl., din care

Vetrer-MAndstireI-Comana.

3 fam. TiganT. Comuna are o

rur. Budesile. Are o scoald pri-

Acest cAtun este situat pe

biserica ziditA de familia Budes-

loc mlAstinos, provenit din vArsAturile alnister.

tenilor din Pitesti, deservità de preot, i cintAret i r para-

pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Budesile.

Este mult vinat de apA cum: sitar!, rate, lisite, etc. In 1864 s'a improprietarit aci

cliser ; o scoalA primará ruralA ; 5 circiurd. Budgetul comu-

Budeasa-Micä, gîrld, izvoreste

o suprafatA de 385 hect. Aci

a fost de 1816 le! la veniturr si de 1774 Id, 62 bant la chel-

din jud. Arges, formeazA limita de S. intre comuna Ciumesti

este o bisericA de zid, fOcutA in

tuelr.

1882, deservit1 de I preot

com. MArAcineni, pl. Rturile, jud.

cintAretr ; tine de parohia Co-

Dupg o publicatie oficiall (1887) aceastA comunA numArA

Muscel, si limita de V. t'Are

mana, de care este departe de 3 kil. La marginea de E. a satulur,

marA ruralA.

Budeasa-Micä, sat, jud. Arges,

ner pe anul financiar 1882-83

120 locuitorl fostr clIcasT, luind

comuna Ciumesti si jud. Arges.

Dupa ce udA partea de V. si S. a comuner Ciumesti se varsA In riul Doamner.

Budeasca, nume, ce purta mar inainte satul Scorteni, judetul BudeI (Valea-), vale insemnatA

In com. Tohani, jud.

BuzAti ;

incepe din Fintina-Stilpulur clA in Valea-Scheilor.

pe coastA, este o vilA, fostd a decedatulur M. KogAlniceanu, care fusese arendasul mosier Vatra-MAnAstirer-Comana; azr este proprietatea familier decedatului Em. GrAdisteanu.

videsti, plasa Argeselul, judetul

Muscel, se varsà in riul Argeselul, pe teritoriul comuner Davidesti, din care izvoreste.

Budele, mahala, com. rur. Nenciulesti, pl. Cerna-d.-j., judetul Vilcea.

Budele, pIta, strAbate vestul comune! Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Budele, pirta, izvoreste din hotarul comuner Rominesti, strdbate comuna SAscioara, plasa Mijlocul, jud. Vilcea, primeste de afluente apa SAscioara si se varsd in Oltet, la sudul comuna

Budeni, cdtun, pendinte de com. Comana, plasa Cilnister, judetul Vlasca, situatd pe coasta dreap-

698 capete vite mar!: 68o bol si yac!, 18 cal i 608 vite márunte : 358 o!, 62 capre i 188 porcr.

Se scoate multa trestie din

Bude§ti, com. rur., pe apa Sim-

batile i zmircurile Cilnister, tres-

niculur, aproape de riul Olt, ju-

tie care servA locuitorilor pentru acoperirea caselor.

detul Arges, pl. Topologul, la

Se creso si &dad de m6,-

resedinta subprefectureI, si la 6o kil. de Pitesti. Se compune din satele urmAtoare : Budesti, Barza, Linia i RudAria, aviad

tase. In 1885 a fost in vilA

BudeI (Valea-), vale, com. Da-

181 contribuabill si are un budget de 4097 leI la venituff si de 2268 le/ la cheltuell. In anul 1887 erati in comunl

20 kil, de com. rur. Tigveni,

o

crescAtorie model pentru cresterea gindacilor de mAtase In mod sistematic.

peste tot 327 familli, din care

In acest cAtun sunt 3 hect.

57 fam. de Tiganr, cu 1168 su-

Cu vil.

flete.

In comuna este o bise-

CAtunul acesta este aproape

ricA vechid, reziditA din temelie

de statia drumulur de fier de

fi dat pAmint fostilor clAcasT a-

la 1812 de marele clucer Constantin Socoteanu, proprietarul mosier, i restauratA in urmá de familia Lahovari, descendentir Socotenilor; o scoalA primará. ruralA. ; case vechr boerestr; 5 Budgetul comuner pe

vea suprafata de 954 hect. Sunt 3 circiumr.

le! la veniturf si de 1600 le! la

la ComanA de 3 kil., iar de halta

de la GrAdistea de 5 kil. Trupul de mosie, pana a nu fi fost incorporat cu Vatra-MAnAstirer-Comana

i pOnA a nu

anul 1882-83 a fost de 1610 cheltuelI.

Dup. o publicatie oficialA (1887) aceastA comunA numArA 225 contribuabilr i avea in acel

Budesile, com. rur., pe riul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti, 5 kil. de com. rur. BAscovulresedinta subprefecturer,

an un budget de 3573 le! la

si la 15 kil. de Pitesti, formatO de satele : Budeasa-Mane, Budeasa-Micl, Rogojina i Redioasa, avind peste tot 210 case,

veniturr si de 3919 ler la cheltuelI.

www.dacoromanica.ro

NumArul vitelor era in anul 1887 de 523 capete vite marr :

BUDE$T1

44

504 boT i vacT, 15 caT si 4 bi-

voli si de 632 vite marunte :

io oT, 22 capre i 600

2 masinT de treerat cu aburl un pod. In comuna s'ari stabilit r8 strainT. In mare parte locuitoriT acesteT

torT.

Aid este o trecatoare peste

comune sunt Tigani.

Olt Cu pod umblator.

Bude§ti, com. rur., in jud. R.Bude§ti, corn. rur., pl. Negoesti,

SArat, plasa OrasuluT, pe piriul

jud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti, pe tarmul sting al

arceiul. luat numele de la mosia

riuluT Arges, la varsarea riuluT

unuT vechiti proprietar, numit Budescu.

Dimbovita in acest riti, 39 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Ne-

goesti, Posta si Budesti cu o populatie de 2094 loc., carT traesc in 383 case 0 5 bordee. Sta in legatura cu comuna Vasilati i Aprozi, prin sosele veeinale. Din sus spre Bucuresti este un pod pe vase peste riul Arges. Intinderea comuneT e de 3814 hect., din cad d-niT General G.

Manu, P. Chiritescu si Gr. Filipescu, an 3225 hect. si locuitorif 589 hect. Proprietarir cultiva 2722 hect, 235 ramin sterpe, 208 izlaz si 6o padure. Locuitoril cultiva tot terenul, rezervind 100 hect. pentru finete.

Este asezata in partea de miaza-noapte a judetuluT, la 29 kil.

spre N. de orasul rat, si in partea rasariteana a plaser Orasul, la 2 kil. spre E. de com. Cotesti, resedinta piaseT. Comunele invecinate sunt : Blidare, la 4 kil., Bontesti

akige la 6 kil., Golesti la 8 kil., Faraoane i Slobozia - Cio-

Aratura se face cu 103 plu54 cu bol si 49 cu cal.

gurT :

Locuitoril at1 119 care si el-

za-zi cu com. Urechesti, de care se desparte prin piriul Circeiul,

la miaza - noapte cu com. Cotesti, de care se desparte prin piriul Valea-Dilgovuluf.

ramificatiile Dealulur-Cornitelor. Ca riurT are niste micT piraie, formate din ploT ; asa sunt: Orceiul la miaza-zi, Dilgovul la miaza-noapte i pirtul Leordetul;

54 cu bol i 65 cu cal.

are 9 puturl, cu o adincime de cite 30-40 metri.

Comerciul se face de 13 circiumarl si 2 hangiT.

resedinta, nu maT are; insa par-

rute :

In comuna este o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, zidita in 1844 de familia Zosescu ; are venit 1784 leT 66 banT ; e deservita de i preot, i cintaret si I paracliser. In com. este o scoall mixta, fundata in 1874 de comund, cu invatator si 76 elevI inscrisT, din carT 41 promovatT (1892¡893). Calitatea pamintuluT este mij-

locie ; comuna are: 19 hect. pamint arabil, I hect. imas, 420 hect. vi!. Ocupatiunile locuitorilor sunt: fabricarea vinuluT si a rachiuluT,

boT, 43 vac!, 47 ca!, 9 epe, 12 or, 6 capre i 237 rimatorT. Comertul este activ si consta in

Este o comuna de cimp; nu

gad, 27 ati diferite profesiT.

doxT.

durea StatuluT Varzaresti, la mia-

are dealurT importante pe teritoriul ei, avind, spre V. nu mal,

Dintre locuitorT, 499 sunt plu-

femeT; 616 cAsAtoritr, 660 necAsAtoritr, 96 vlduvl; 122 carte ; totT sunt RominT orto-

agricultura putina, apoi cresterea vitelor. Loc. aa 15 plugurr,

cu un budget de 8914 leT la In anul 1885 emit 349 contrib.

tia sunt : 700 bArbatT 0 673

Asti la i I kil. Se margineste la E. cu pro prietatea Cotesti, la V. cu pa-

Comuna numara 361 contrib.,

veniturT si 6585 lei la cheltueli.

BUDETTI

Alt catun, afara de cel de

Numarul vitelor marl e de 781: 314 cal i epe, 202 bol,

tea apusana a luT poarta nu-

185 vacT i viteT, 22 taurT, 58 bivoll i bivolite, si al celor mid*

Suprafata comund este de 463 hect., din earl 23 hect. o-

de 1365: 9 capre, 338 porcT

cupate de vatra comuneT, restul

si 1018 oT.

de 443 hect. este al locuito-

Are o biserica cladita de marele vornic loan Manu ; o small mixta, baetr si fete ; o povarna;

rilor.

mirea de Circeiul.

Populatia este de 405 familiT, cu 1373 suflete; intre ace§-

www.dacoromanica.ro

545 capete de vite, din earl : 19

importul de cereale, carT lipseso co mu n eT , instrumente trebuincioase la fabricarea vinuluT, coloniale i vestminte, i in ex-

portul vinuluT. Transportul se face prin statia Cotesti, la 8 W. spre E. de comuna. Sunt in comuna 50 comercianti, din car! strain ; din acestia: i este bacan, 7 circiumarT, 2 mAcelarl,

marchidan. CAile de comunicatie sunt sim-

ple drumurT vecinale, spre : Slobozia -Cior4ti - Gologan ; 2. Golesti-Focsani; 3. Cotesti-Faraoane-Cirlige-Virtescoiti ; 4. Cotesti - Odobasca - Dealul - Lung; 5. Popesti - pragosloveni - PlAi -

ne0-Rimnicu1 SArat ; 6. gara

Cote0. Comuna are 308 contribuaVeniturile sunt de 8835 let 5o banT, lar cheltuelile sunt de 8563 le! 45 banT.

BUDEM

Bude§ti, sat vechig, pe apa SimniculuT, jud. Arges, pl. Topologul, in apropiere de riul 01-

tul ; face parte din com. rur. Cu acelasI nume. In acest sat este o biserica vechil rezidid din temelie la 1812 de clucerul Dinca Socoteanu i restaurad

BUDEM

45

Prin el trece drumul spre numit

s'a construit de judet in anul

leahul-Budesti.

1884.

Din vechime acest sat a fost

Ad sunt 2 masinI de treerat cu aburI, i pod pe vase, filtre Budesti i RadovanuI, i i po-

razasese.

Numarul vitelor este de 246 capete, din carI: 183 vite marI cornute, 20 of, 13 caI si 20 ti-

varna.

Comereiul se face de 13 eh-ciumarl si 2 halle%

mAtorT.

Numarul vitelor marf e de

In urma de familia Lahovari, descendentiI Socotenilor. Biserica are hramul S-tiI Ingerl; este deservid de 2 preotI, 2 clritgretT paracliser. Este tntretinuta de proprietarI, casi ati case marI boerestr si un atelier cu herastrae cu aburI, unde se lucreaza

lemne de cherestea din padu-

Bude§ti, sat, pl. Negoesti, jud. Ilfov; face parte din com, rur.

667 si al celor miel de 1199. LocuitoriI aa 86 plugurr, 47 cu boT, 39 cu ea! i 102 care carute, 47 Cu bol si 55 Cu

cu acelasT nume. Este situat la

S. E. de Bucuresti, pe tarmul sting al riuluI Arges. Prin mijlocul satulur trece soseaua ju-

cal. In sat sunt 18 straid. Dintre locuitorI, 478 sunt plugarr.

deteana Bucuresti-Oltenita. La V. se varsa rlul Dimbovita in

care 1500 pog. lucratoare, 3600

rtul Arges. Aci este resedinta Bude§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluI, catunul de resedinta subprefecturiI plaser Negoesti, al comuna Budesti. i.a luat a jlideluI de ocol, a mediculuI plaseT si a und companiI de numele de la mosia Budesti. E dorobantI. Are un biuroa telesituat in partea de tasarit a comund, asezat pe piriul Cirgrafie, platit de judet, care face

pog. padure batrina de stejar, fag si alte esente si 2500 pog.

si un spital rural cu 40 paturT.

rea proprietatiI, exploatata de o societate franceza (1885). Mosia Budesti, a d-luI George

I. Lahovari, are o intindere aproximativa. de 7600 pog., din

ce; are o tntindere de 120 hect., Cu o populatiune de 1373 loc.,

serviciul postei rurale, precum

divizia IV-a, comandad de d. General Manu, a ocupat acest

futre carI sunt socotitt i ceI din catunul arceI, cu care formeaza un singur trup.

sat. Suprafata lui e de 1839 hect.,

Bude#I, sat, in pl. si jud. Tu-

din carI d. General Manu are

tova, com. Plopana, spre S. de

Bude§ti. (V. Guranda, sat, com.

1275 hect. si locuitorir 564 hect.

tirgusorul Plopana. Are 233 loc.,

Babiceni, pl. .$tefanesti, judetul

Proprietarul cultiva 1005 hect., 150 ramtn sterpe, 6o izlaz si 6o

din carI 6 stia carte, si 53 case.

padure. Locuitoril cultiva 464 hect. si ioo rezervä pentru fi-

Budeqti, sat, face parte din co-

date fostilor clacasI.

Aicr este o trecatoare peste Olt cu podurr volante si un pod de lemn peste apa SimniculuI. Satul are o scoala primara.

Botosani).

Bude§ti, sat, in partea de E. a

timpul rasboiuluI din 1877,

com. Curteni, pl. Crasna, jud.

flete.

muna rur. Diculesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-

Falda ; situat in valea dintre

Populatia satuld e de 2000 locuitorI, carT se ocupa cu a-

pulatie de 395 locuitorI, 200 barbatI si 195 femeI. Cade in

gricultura si cresterea vitelor. Are o biserica mare, cu hramul Adormirea, deservid de preot i 2 cintIretT, cladita de Marele Vornic Ioan Manu ; o cazarma de dorobantI; o gra-

partea de N. a comund. Locuitoril sunt ImproprietaritT In anul 1864.

dilla frumoasa cu tot felul de

ma de d. Vasile Racod.

dealurile Osoiul i Caluglrita,

la distand de i kil, de satul de resedinta, Curteni. Are o biserica facuta la 1864,

deservid de I preot si 2 clntAretr, intretinuta de proprietarul rnosid.

Bude§ti, sat, in com. Mogosesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezat la poalele dealuluT Budesti. Are

o populatie de 46 familiI, saa 169 locuitorI; o biserica ; casele

proprietatiI; o moara.

poml, proprietatea d-lur General Manu ; o scoall mixta, frecuentad de 40 elevI si 15 eleve, cu intretinerea carda statul cheltueste anual 1404 ler, lar comuna 1175 leI. Localul scoald

Ad e o biserica fondata la anul 1825 de Slugerul Alexandru Diculescu si reparad in ur-

In partea de V. e udat de 1.1111 Oltetul si de valea Imoroasa.

Copir in vIrsta de scoall sunt 28,

dintre carl 14 baetI si 14 fete. Bude§ti, cif tun al comund Tres-

www.dacoromanica.ro

BUDEsTI

BUDESTI-GHICM

46

tioara, jud. Buzaa, Cu 200 loc. si 48 case.

Bude§ti, deal, jud. Iasi, la poalele caruia e situat satul Bu-

sesti, pl. Stavnicul ; mal jos de sat, unindu-se Cu piriul PIetrosul, se varsa in scursura iazulul Birca.

desti, com. Mogosesti, pl. Stav-

Bude§ti-de-Jos (Lunca), mo-

nicul. Virful luT se numeste

fie nelocuita, pl. Negoesti, jud. Ilfov ; face parte din com. rur. Budesti. Are o suprafata de 750 hect., proprietate a d-lur P. Chiritescu. Din totalul mosief, 75 hect. se rezerva pentru finete.

Toaca. La 1812, in timpul bejenier, o ceata de TurcT se asezase pe virful dealuld. Bude§ti, drum, jud. Iasi, ce duce

de la Iasi la Vasluia prin comunele : Galata, Miroslava, Mo-

Bude§ti-de-Sus (Lunca), mo-

gosesti, Mironeasa si prin satul

fie nelocuita, pl. Negoesti, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Budesti. Are o suprafata de 450 hect., proprietate a d-luT Gene-

si pe dealul Budesti. Acest drum

servea in vechime de comunicatie intre Tara-de-Jos si Iasi ; pe

aicl veneaa Domnir din Constantinopol la scaunul domniet

Cocea, care mal cumpara o suma de stinjenT de la Niculal sin Toa-

der Petrea, Vasilie a Icoanel

din satul Scorteni; iar din razesT sunt si C. Magu, Vasilie Grigoras, Grigori Patrichi, care vind 12 stinjenr din mosia d-sale Aga Enache Crupenschi, si Ion Banca 4 stinjenl, d-sale SatraruluT Sandu Chiriac; Tudurachi

Matagund, C. Maris, etc.; pe litiga mosia Costesti si altele, fara sat».

Bude§ti, piidure particulark supusa regimulul silvic, pendinte de com. Diculesti, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea.

piI de sex barbatesc, 516 copiT de sex femeesc ; dupa nationalitatT sunt : 34 suflete strlini, saa 5 familir evreestI, 7 famili! UngurT, NemtT, etc.

RominiT se indeletnicesc cu agricultura si cresterea vitelor; strainl, in parte, aa angajamente la proprietarl, alta' se ocupa. c 1 agricultura, si altiT cu ne-

gotul. Dintre locuitorir improprietaritl In 1864 sunt asta-zT : 119 carT staptnesc locurile lor insi-sì; 166 ca urmasT si 98 mil de si insuratT si cultivatorl de

pamint, dar Inca n'ail niel un

ral Manu. Din totalul mosieT, 40

sola de improprietarire, precum niel prilejul de a mosteni dupa

hect, se rezerva pentru finete.

urma parintilor lor legiuitt

Bude§ti O Färtigani, mofie, pl. Bude§ti-GhicAI, com. rur., jud. Tazlaul-d.-s., comuna Scorteni, judetul Bacaa, despre care Th. Codrescu, In cBuciumul Rom'in», pag. 523, ne spune: cmosie la tinutul Bacaulul, in care are parte si d-luI Stefanache Ion

sunt copiT, dintre carT 562 co-

Agricultura se poate face pe o intindere de 2423 hect., 47 aril.

Neamtu, la extremitatea despre

Suhatul are o intindere de

E. a judetuluT si despre S.-E. a pl. de Sus-Mijlocul. Se margineste la N. cu com. Bozieni si Birgaoani ; la V. cu com. gin

140 hect., nutrind 2391 capete de vite, carI, singure din tot

gaoani, in parte ; la V. cu com. Margineni, si la E. cu jud. Roman, despartindu-se in toate par-

tile prin limite conventionale. Terenurile sale in parte sunt accidentate, prezintind sira dealurilor Climesti, Faurei si Chi, care strabat comuna aproape paralel cu hotarul jud. Roman ; in colo sunt val si podise rodnice si prielnice culture/ plantelor agricole, iar pe

liile

unele locurT, mal cu seama. des-

pre N., putin mlastinoase. Este formata din satele : Budesti - Ghical, Climesti, Faurei, Micsunesti si Tatomiresti, Cu o populatiune de 2446 suflete, 548 familiT, carT repartizatT dau : 2422 suflete: 1237 barbati, 1209

judetul, sunt de o rasa superioard, ad i prasindu-se si erescindu-se specia boilor si a vacilor Olandeze si Elvetiane. In aceastä comuna se mal allá si o herghelie de cal. Sunt: 560 boT, 285 vacT, 1036 or,

1,8 caT, 238 pord, si 154

vite micr cornute. In aceasta comuna sunt : 5 bisericr, Cu II deserventr, 5 preotT,

6 eclesiarcT, platitl din fondurile comunale cu 700 leT (venitul fonciar anual al paminturi-

lor date bisericilor, se urca la suma de 2366 leT) ; 4 morl de apa ; o velnita; 4 fferariT ; 2 rotariT ; o scoala. Budgetul comuneT e de i0802 lel la venituff si 10703 la cheltuel/ ; nUmgrui contribuabililor e

de 543.

Bude§ti, pirig, jud. Iasi, format

femel ; dupa stare chilla: 1219

Comunicatiunea Cu satele ve-

din dota ramurl ; una izvoreste

necasatoritT, 1060 casatoritT, 167

cine se face prin : un drum

din padurea numita Gisca

vaduvr, dintre carT 71 vaduve, 3 divortatl, 40 nevolnicT ; 128 stia carte, 2319 nu stia ; 1078

comunal din satul Tatomiresti, ce trece prin satul Faurer, Budesti-GhicAT, legindu-se cu so-

si

alta de sub dealul Huma, trece prin satul Budesti, com. Mogo-

www.dacoromanica.ro

BUDE.5TI-GHICIT

seaua jud.Platra-Bozieni-Roman Intre kil. 25-26; prin douA drumurr comunale ce es din precedentul, intre satul Tatomiresti

BUDIENI

47

die& Pirlulaudestilor, lar dupA

ocupindu-se cu agricultura, cresterea vitelor i cu lucrul de lem-

altir, pirtiasul VlAdiceni, fiind-cl scursoarea iazulur BalAnesti trece

rarie simplä. Locuitorir posea 30 plugurr, 63 care cu bol, 606 vite marT cornute, 55 cal, 955

pe teritoriul saruhr Vadiceni.

Fdurer, ducind unul prin satul Climesti in jud. Roman, prin

Bude§tilor (Dealul-), dial, in

or, 62 capre, 197 rimAtorr si 30

Micsunesti la Hirtesti, precum prin diferite alte drumurr naturale, ce leaga. diversele loca-

com. Budesti - GhicAT, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; for-

litAtT.

taseaza dealurile: Climesti, Chi-

stupr carr dan 16 kil. ceara. Budgetul comuner are ca venit 960 ler, iar cheltuelile se urca la 930 ler. Contribuabilr sunt 250. Riul Amaradia udd patnintul acester comune, care, in timpurr ploioase, debordind, prici-

meazA o sira, din care se deliile i FAurer.

Bude§ti-GhicM, sat, com. Budesti-Ghical, pl. de Sus-Mijlocul,

Bude§tilor

ju-

jud. Neamtu, asezat pe valea

detul Neamtu, formeazä scur-

piriiasulur cu acelasr numei sub coastele a trer dealurr: FAgetelul, Chiliile i Climesti, intre satele: Vlddiceni la V., Bozieni

soarea iazurilor de pe partea

la N.-E., Climesti si FAurer la S.-E., la 29 kil. 300 m. departare de Piatra. -

nordica a terenurilor com. Budesti-GhicAl ; parcurge teritoriul

com. Bozieni, urmind directiunea S.-V. catre N.-E., pe o in-

tindere de 150 m. si se varsA in iazul al treilea din cea din

Are o populatiune de 819 sufl., sati 182 fam., din cae 26 vAduve, 7 nevolnicT Rominr, 3 familir

urmá. comunl, dupa ce primeste

Izraelitr, 7 Ungurr, carr in ge. neral se ocupa cu agricultura

Budichia. (Vezr Dealul-Teiulur, com. Rosiile, jud. Vilcea).

cresterea vitelor, lar Evreir cu negotul. In acest sat se aflA : resedinta

Budieni, com. rur., in partea de E. a pasa Ocolul, jud. Gorj ;

autoritatilor comunale, o biserica nota facuta de vr'o 4 anT, deservitA de 2 preotr si 2 dascAlr; o scoala frecuentatA de 42 elevr; 2 mor): de apa, o vel-

e situat5. parte pe loc ses, parte pe deal. Este formatA din 2 catune, catunul Budieni, unde este resedinta, i cAtunul Pistesti numit i Pistesti -din - Deal. Se

nitA, 2 fierarr l i rotar. NumArul contribuabililor este de 207.

15.nesti, la V. cu cat. Bucureasa

In acest sat se face mare bilciti,

'tueste marr stricAciunr semanaturilor. Comunicatia se face prin calea fierata Filiasi-T.-Jiul ce trece prin apropierea acester comunT avind statie la CopA.cioasa ; prin soseaua judeteana Tirgul - JiulRimnical-Vilcea, care trece prin mijlocul comuner ; prin soseaua

din stinga pe piriul Sorer.

comunala care se detaseazI din soseaua judeteanA de la «Fintina-cu-lantul», strabate interio-

rul comuner si merge la com. DAnesti.

In comuna se gasesc io fintIni acute de locuitorl. Comuna are I local de primarie ; i

margineste la N. cu com. BA-

jite de 2 preotr si 3 cintaretr. Bisericile sunt cladite : cea de zid in anul 1870, iar cele de lemn: i in 1770, alta la 1820; celer de a treia nu-i se cuma--

al comuner Petresti-de-VArsaturr,

la S. cu

coa15. infiintatA, la 1879

frecuentatA de 45 elevr si 2 eleve, din 50 inscrisr. Comuna are 4 bisericr, din care i de zid si 3 de lemn, slu-

asa si la E. cu com.

la 20 Iulie.

CopAcioasa.

Numárul vitelor se urca la 572 capete, dintre carl : x58 bol, loo vacr, 207 cl, 25 cal,

Numele de Budieni, se zice cA i s'a dat dupa numele unuia din primil sar locuitorT, numit Budianul, al cAruf descendentr sunt i acum foarte numerosT. Are o intindere de I200 hect., din carr 205 hect. arabile, 235 hect. finete, 6 hect. vie, 745 hect. izlaz, pomet si padure, 9 hect. vatra satulur. Pamintul este productiv.

Budieni, cätun de resedintA, jud. Gorj, com. Budieni. Are o intindere de 900 hect., din carT 140 hect. arabile, 160 hect. finete, 695 hect. izlaz, pomet i tuaris, 5 hect. vatra satulur.

Are o populatie de 1430 suflete, saii 285 familir, totr Rominr,

Are o populatie de 190 fawilli cu 950 suflete, top* Ro-

33 porcr si 49 juncr.

Bude§ti- Ghick" (De la-), iaz, jud. Neamtu, in partea despre N.-V. a satulur Budesti.GhicAl, format de scursoarea piriiasulur din iazul BAlAnesti ; comunica. cu iazurile din com. Bozieni prin un piriias, care, dula cum spun unir, poarta aceeasT numire, a-

te data fondArer fiind foarte ve-

cha.

www.dacoromanica.ro

BUDIENI

BUDIFrENI

48

Budisteanca, pddure, supusa regimulur silvic, com. Budisteni, bill. pl. Podgoria, jud. Muscel, comLocuitorir posea. 20 plugurr pusd din stejar, fag, carpen si si 45 care cu bol, 400 vite marT plop, in intindere de 75 hect. cornute, 35 caT, 535 or, 32 capre, upo rimatorr si 20 stupr cu Budisteni, com. rur., pl. Podgoalbine. ria, judetul Muscel, la S.-E. de Apele si calle de comunicatie Cimpulung-, asezata pe ambele descris la comuna. 'T'alud ale riulur Budisteanca. In catun se maT gasesc E numita si Bogati. De la aput si 7 fintionr. ceasta comuna pana la CimpuCatunul are 2 bisericT de lemn, lung isunt 77 kil. deservite de z preot i I dinSe compune din 4 catune : ta.ret. Budisteanca, Glodul, Scoicesti Budieni, mahala, in com. rur. si Pietroasa. Numele saii vine Tehomirul, pl. Vailor, jud. Mede la Gira si Schitul-Budi.steni. Are o populatie de 1057 locuihedinti. torT (650 barbar si 407 l'eme» Budilovätul, deal, in com. rur. Cu 214 capr de familie, cari Ocolul-d.-s., jud. pl. träesc in 294 case. Breznita, LocuitoriT, pe Ruga agriculMehedinti. tura. i cresterea vitelor, se mar Budilovätul, mahala, in plasa ocupa cu clltura ciresilor, peOcolul-d.-s., jud. Mehedinti ; tine penilor, prunelor si a visa Prodesfac la Bude com. rur. Breznita. dusul muncer curesti, Pitesti i Gdesti. StupiT

miar, din carr 160 contribua-

biserica, deservita de preot si 2 dascalT, claditä de si

I

locuitorT.

Scoala, cu intretinerea carela statul cheltueste anual 1080 leT,

e frecuentata de 65 bletT si 6 fete, din numarul de 131 in etate de scoala. tiú carte 239 barbatr si 30 femer.

Budisteni, sat, face parte din com. rur. cu aceIasr nume, jud. Muscel. Se mal numeste i Mosneni.

Se afla situat intre dealurile:

Cringureanca, pe care se afla vie si padure, i dealul Zamfir unde este cimitirul satulur, cu o mica bisericutd. Ad i este reedinta. primarieT ; scoala i bi-

serica, cu hramul Adormirea. Gira Budisteanca uda catunu/ spre V.

Are o populatie de 380 locuitorr.

peidure, in jud. MeOcolul-d.-s., com. pl. hedinti,

Cu albinele daú pana la 41 kg,r. miere. Gindacir de matase pro-

rur. Breznita.

duc pana la 40 kgr. gogosT.

Budisteni, cdtun al comuner Costesti, jud. Buzad, cu 370 locuitorT si 78 case.

Porumbul se cultiva pe 96 hect.; iar tuica se fabrica pana la 7000

Budisteni, deal, in raionul co-

Budinul-Cilciul, trup de pizdure, pe teritoriul com. Crucea- d.-s.,

pl. Zabrauti, jud. Putna. Este proprietatea razesilor.

decalitri pe an.

munel Budisteni, jud. Muscel,

Locuitorir al-1: 210 bol, 17 cal, 247 or, 154 porcr, 69 juncr

pe care se cultiva 62,25 hect. vie.

105

Budislavul, 1/mute, in jud. Arges, plaiul Lovistea. De aicr pleacd Culmea-Cozier. Are o mal-

time de 2397 m. d'asupra ni-

acf.

Budisteni (Bälisoara), mofie,

In comuna .5.i imprejurul comuna sunt dealurile : Cringureanca, Zamfir, Covergibr, Schitul-Budistenr, Baila-Mare si Baila-

com. Costesti, jud. Buzail. Are 420 hect. arabile si izlaz, 15

Comuna are 233 contribuabilT. Venitul anual e de 2140 leT i cheltuelile de 2133 ler. Are un capital de 1154 leT la

Budisteni, pefolure a statulur, in

hect. padure, despartita in

3

sforT : Ariceasca i Balisoarele.

velulur MariT-Negre.

Budisteanca, sat, jud.

Braila.

(V. Filiul).

Budisteanca, gIrM, jud. Muscel; izvoreste din colinele jud. Dimbovita, ja diferite numirT, dupa. localitatile pe unde trece, uola com. Budisteni i Ciulnita, pl. Podgoria, si se varsd in riul Arges.

intindere de 322 hect., pendinte de com. Budisteni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Casa de Depunerr. Locuitorir sunt parte mosnenT,

Budisteni, fost schit de calugarl,

parte improprietaritT prin legea din 1864, pe mosia Schitul-Bu-

in comuna cu acelasT nume, jud.

Muscel, fondat inainte de anuf

disten In raionul acester co-

1685, de S tefan Calu garul, care,

mune sunt schiturile : Budisteni Cotroceni, ambele in ruina,

ca mirean, punta numele de

www.dacoromanica.ro

Stanciu, logofatul din Budisteni.

liUDOAIA

Acesta lAsI o mare parte din averea sa schitulur Budisteni, care mar tirziä fu inchinat mlnAstireT Cotroceni, spre a fi ferit in viitor de orr-ce supArdrI,

BIMUILA

49

Budoiul, perdure a statuluI, jud.

Din cauza releí administratil, schitul s'a pArAsit, chiar din a-

fosa pendinte de mAndstirea Polovraci, situatA in com. Si-

nul inchinArer sale. CAlugArir 11

nesti, pl. Oltetul-d.-s,, i formatA

caer le lipsea pAnA existenta de toate zilele. Bisericuta, dei ruinatA, servea de eclesie, iar preotul se intretinea din mila crestinilor.

din trupurile : Dobrica saä Pietroasa (300 hect.) si Urzica (200 hect.).

Locuitorir aii 8 plugurT, 15 care cu bol i vad, 83 vite inarr cornute, 33 porcr si 41 capte. In apropiere de acest cAtun trece apa Bistrita. Comunicatia in acest cAtun

se face prin sosele comunale carr 11 pun in comunicatie la S. cu omAnesti, lar la V. cu Telesti-d.-1., unde soseaua comuna1ä inelneste soseaua judeteanA

Budrea sat, jud. R.-SArat, plasa R1mnicul-d.-s., cAt. com. Raco-

consAteniI fondatorulur schitulur

viteni, asezat in partea de N.

Budisteni, aü reclamat DomnitoruluI Alexandru Chica contra egumenilor de la Cotroceni pentru reaua intrebuintare a veniturilor acestur schit; reclamatia lor tusa n'a avut niel un rezultat. AstA-zr este o coinplectl ruinA. Venitul schitulur era de 700 galbenI anual.

a comuner, la poalele dealulur Budrea, pe pirlul Budrea, la I

kil. spre N. de cAt. de resedintA, Racoviteni. Are o indadere cam de 50 hect., si o populatie da 96 familiI, sari 410 suflete, din carl 81 contribua-

Buduhoaia, perdure, in partea de N.-V. a comuner Urziceni, pl. Cosula, jud. Botosani.

Buduhoceai iaz, pe mosia Cervicesti, com. Cucoreni, jud. Botosani, format din pirluI Ratica.

bilI ; 15 stiii carte. Este in sat o deservit5. de I preot I clntäret.

Are o suprafatA de 3 hect,

Buduhocea, tes, pe mosia Cer-

Budoaia, deal, pe teritoriul saCirligAtura, jud.

Are o populatie de 41 familiI, sati i8o suflete, din carl 35

Vilcea, in intindere de 500 hect.,

La anul 1838, consingenir

tulur Crucea, com. Sirca, plasa

hect, cultivabile.

contribuabilr.

spre a-r asigura, cu felul acesta, existenta i inflorirea.

IAsarA,

hect. izlaz, 6o hect, fin*, wo

Budoiul, mofie, fostA proprietate a statulur, com. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care s'a vindut in loturr la locuitorl.

Budrea, deal, jud. R.-SArat, pl.

vicesti, com. Cucoreni, jud. Botosani; produce mult fin.

Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni,

se desface din dealul Hirboca, Budoaia,ftirig, izvoreste din dealul Budoaia, satul Crucea, com. Sirca, pl, CirligAtura, jud. Iasi, si se vars1 in 04'111 Bocnita, com. Sinesti, pl. CirligAtura.

Budoaia, piria, in jud. R.-S5.rat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, izvoreste din culmea CAtAutulur,

uda partea de S. a com. si merge de se varsA in riul R.-SArat.

Budoiul, nzofie a statulur, la N.V. comuner B5.esti, pl. Oltetuld.-s,, jud. Vilcea.

Budoiul, mo,sie a statuluI, jud. Vilcea, fostA pendinte de m5.n5stirea Polovraci, cate, pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 4200 ler anual.

brAzdeazA partea de N. a com.; se sfirseste in riul Ciln Aul ; e a-

coperit ou imasurl turI intinse.

Buduiasca, cdtun, pendinte de com. MAgura, pl, alnistea, jud.

semAná.-

Vlasca, situat futre vAile Teleorman i Clenita, proprietate a statuldf. Are o suprafat5. de

Budrea, phia, jud. R.-SArat, pl.

370 hect., din carr 62 hect, p5.-

Marginea-d.-s., com. Racoviteni; izvoreste din dealul Budrea, uda partea de N., trece prin cAtunul

dure, si tine de ocolul siIvic Ghimpati. Are o bisericA ziditä

de d-na Salta Castrisoaia, fosta proprietarl, si deservitA de

Budrea si se varsä in riul CilnA.ul, pe dreapta lur. Valea sa este frumoasl, cu malurr imite

preot i2 cintAretI. In cAtun este o scoall

ziditl la 186r, cu I

verzI.

Buduhala, cdtun,a1 com. ox111nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre N. de comunä, si aproape de soseaua judeteanA T.-Jiä-Severin. Are o suprafat5. de 206 hect.,

din carr 30 hect, pldure, lo

invAtAtor,

frecuentatA de io bAetr si 5 fete, din numärul de 42 eopir, in

virstA de scoall. Este o

clr-

ciuml.

Buduila, certun al comuna B o ziorul, jud. BuzAti ; are 90 loc. si 26 case,

50700 :lime* Ineffonur Geograito. Vol. II.

7

www.dacoromanica.ro

BuDUIOASA

BUEASCA

60

Buduioasa, ddure, jud. Bacati,

Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., pe te-

plasa Siretul-d.-s., com. OtelWi ;

ritoriul com. Margineni-MuntenT.

proprietatea d-nel Maria Hanuta.

Budului (Valea-), vale, jud. Ba-

Budulul, deal, pl. Marginea-d.-s., com. Borde§ti, jud. R.-Sarat ; se

can, pl. Bistrita-d.-s., com. Margineni-Muntenr, situad intre deaburile Secatura i Dealul-Buduldf.

Dobriceni, reedinta comuneI, e aproape I kil. Are o biserica, fondata la anul 1830 de preotul TAnase,

reparata la 1881 de Stan Boiangiul. Este situat intre doua

frumoase paduri wzate la V. o E. luY.

desfa,ce din Dealul-Nucllor, braz-

deaza panca de Vest a comu-

Budurana, piriii, jud. Teleor-

neI, de-a lungul piriuluT Buduiul. E acoperit cu padurr §i pa-

man. Vara este sec. Pe timpul

Buduroaia, avoig fi final, pe

topirel zapeziT i al plollor marT

esuI drept al SiretuluT, la com. Stolniceni, jud. Suceava.

se revarsd i ineacd tarinele locuitorilor.

Buduiul, iruil, in pl. Marginea-

Buduroaiele, vale, jud. Dolj,

d.-s., com. Borde0, jud. R.-SA-

pl. Ocolul, com. Preajba. Budurana, vale, jud. Teleorman, incepe din tufariul moOd ButculWi, se indrepteaza. spre S., Buduroiul, Jinda, comuna MI. dulari, pl. Cerna, jud. Vilcea. adincindu-se din ce in ce mal Numele IT vine de la un copac mult, trece pe Ruga. com. GAscorburos ce este bagat in acel 1-5.011, la punctul numit Fin-

rat; izvorete din Dealul-Nucilor, uda V. comuna, de-a lungul dealuluI Buduiul §i se termina in rtul Rimnul.

prin care se scoate

Budul, sat, in partea de S.-V. a comund Stanilqti, pl. Prutul,

tina - Noul. Ceva mar sus de acest punct se formeaza piriul

jud. Fälciü, la distanta de 4 kil. de satul de re.5edinta, situat pe

cu acelaffl nume, care fiind oprit in cursul luI, formeaza Ele§-

Buduroiul, piria, la Sudul co-

dealul cu acela§I nume, pe o suprafata. de 450 hect. Are o

teul-luI-Dima, chiar in comuna Garagaul. De aci valea i piriul se indrepteaza spre ApaCiineluT, in care se varsa, maI

muna Zavideni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea ; se varsa In riul

populatie de 41 familif, sati 124

suflete, din carl 19 contribuabill. Se afla pe domeniul statulur

jos de catunul Gol4d, la hotarul ce desparte mo0a

Acest sat a avut i el partea sa de suferinta in luptele ur-

ragAul de nunia Virtoapele-d.-s.

mate futre Rug i TurcI in rAzboiul de la 1711.

Budureasca, gîrld, izvorWe din

Budul, deal, in partea de V. a comuneI Stanile§ti, pl. Prutul,

jud. Falda ; pe el se afla situat satul Budul §i o movild care poarta acela. nume.

raionul comund Calugareni, trece

prin com. Vadul-Sapat, pl. Cricovul, jud. Prahova, i-§1 con-

tinua cursul pre linga comuia Mizil, jud. Buzäú, dup. ce pri-

§i

apa. cu un vas.

Olt.

Buduroiului (Mägura-), gura', jud. Teleorman, in partea din centrul comuneT Dracea, spre Vest.

Budurosul, apd, jud. Prahova, izvorWe din com. Strejnicul, se varsa In iazul Moruzzi (Leautul), in raionul com. Ne-

goqti, pl. Tirporul.

mWe ca afluent girla Scheianca.

Pe aceasta vale se aflä putinA piatra de constructie.

Budulacul,sirld, ce izvore§te de la N. de com. Singerul, plasa Pod-

Budureasca, vale, In jud. Bu-

goria, jud. Prahova, i se varsa in gira Cricovul, tot in raionul

zan, com. Baba-Ana ; se scurge In plriul Istaul ; pricinuWe culi in timpurile ploioase.

com. Singerul.

izvor

Budusluve§ti,

izvoreSe

de pe teritoriul com. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, i se

varsa In Orla Plapcica, com. Aluni§ul.

Bueasca, pci'dure, in plasa Ialo. mita-Balta, comuna Albe0, jud.

Budulanulul. (Valea-), vale,

Budure§ti, sat, face parte din

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna

com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,

riuluI Ialomita. Are o suprafata

Florqd.

jud. Vilcea. Are o pop. de 112 locuitorl (54 barbatT §1 58 femer). D'aci yi pana la catunul

de 350 hect. Esente : tejar, ulm, anin, jugastru, salde gi

BuduluI (Dealul-), deal, jud.

www.dacoromanica.ro

Ialomita, pe tarmul drept

plop.

al

BUEVTI

Bue§ti, sat, plasa Ialomita-Balta,

In mijlocul une alel umbroa-

pendinte de comuna Albesti, jud. Ialomita. Este situat spre E., la 4 kil, de satul de resedinta, la extremitatea de Nord

se este o cismea Cu apa buna de baut, care poarta urmAtoarea inscriptie: «Aceasta cismea s'ati ridicat de dumnealui ma-

a cimpului Baraganul. Are o suprafata de 4500 hect.,

rele vornic Barbu Stirbeiti si s'al"' lucrat de Hristea Tersa-

proprietate a statulur. A fost

nena cismegiul, 1844, Tulle».

pendinte de man. Cernica, a fost arendata pe periodul 1883-1893 cu suma de 40100 leI anual. Populatiunea e de 220 familir Romtni si 2 familii Greci.

De alta parte, cu litere noua : «Renovat de principele Al. B.

Aici se afla dota scoale primare, una de baeti si una de fete, cu un invatator si o 'luya%atoare, retribuitt de comuna. Localul scoalei este construit

cripta in care se odihnesc Barbu P. Stirbeiti, fostul Domn al Tarif-RomtnestI, Elisabeta Doam-

de comuna. Are o biserica zidita. la 1843,

deservita de 2 preotr si 2 cintlretr.

Bufnel (Izvorul - de - la - Platra-), isvor, in judetul Buzati, -

Stirbeiti, 1888y. In fundul parcului este o mica capela, in

Bufnitei (Coltul-), .pisc, in comuna Badeni-Paminteni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Buftea, sat, pl. Znagovul, jude: tul Ilfov ; face parte din com. rur. Bucoveni ; cade spre N. de

Buciumeni, pe malul sting al riului Colintina. Calea fieratA Bu-

curesti-Ploesti tale calea nationa15. filtre Buciumeni si Buftea. Ad i este un frumos castel, cu 3 etaje, Inteun stil elegant el se afla in mijlocul parculur, inconjurat de arborl seculari; mai este o casa de mosafirl, o mare moara de abur'''.

pe anul 1896 a fost de 60791 lei, 90 banr. Buftea, ptidure, jud. Ilfov, plasa Znagovul, de 1305 hect., proprietate a Principelui Al. B. S tirbeit.

Buftea, pirlia,r, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-s., curge prin comu-

manesti si mal multi copii al

Buftea. (V. Piriul-Cazacului, jud.

lui Alex. Stirbeiti. In Buftea, in timpul razboiu-

Suceava).

luI din 1877, s'a infiintat de

Buftea, vale, jud. Bacati, plaza

principesa M aria Alexandru Stir-

Bistrita-d.-s., ce se intinde prin comunele Girleni si Fintinelek.

beiti un spital pentru ostenil ra-

Satul, impreuna cu Atirnati si Flaminzeni, se intind pe o

dula

101.79 m. Venitul acestei statir

nele Girleni si Fintinelele si se scurge in Bistrita.

cepe de la Piatra -Bufner si da

Buzati, com. Cislaul; incepe de la Batatura-Vacilor si merge pina in albia riului Bisca-Chioj-

d'asupra nivelului mara e de

na, nascuta Cantacuzino, Printul Alex. Barbu Stirbeiti Cu sotia sa Maria, nascuta Ghica-Co-

niti.

Bufnei (Platra-), colind, in jud.

Ilfov, pl. Znagovul, com. Bucoveni, pe linia Bucuresti-Ploesti. Se afla intre statiile Chitila (7.7 kil.) si Peris (12.9 kil.). Inaltimea

stil bizantin, sub care se af1á

com. Cislaul, cat. Ungureni ; in-

In riul Buzar'.

BUGEACUL

51

suprafata de 3458 hect. Proprietarul, Principele Al. B. Stirbeiti, are 2350 hect. si locuitorii 1108 hect. Pe mosia proprietatei se cultivl 1030 hect., 15 ramin sterpe,

Buftei (Valea-), vale, jud. Ilfov, prin care trece piriul cu acelasI nume, care alimenteaza balta Znagovul.

Buga, lacul, in com. Lisa, din pl. Marginea, jud. Teleorman.

1305 hect. padure. Locuitorir

Buga, loc izolat, in jud. Buzaii,

cultiva 1053 hect. si restul ram'in sterpe. Populatia satului e de 504 locuitori. Are o scoala de baetr si una de fete, frecuentate de 27 elevi O 20 eleve, cu cari statul si comuna cheltuesc anual 5056 lei.

com. BlAjani, acoperit in mare parte de vil.

Ambele scoale sunt sub un acoperamint, si sunt construite in anul 1889. Comerciul se face de 2 circiumari. In sat s'ati stabilit 13 strainr.

Ad este o mare fabrica de

Buga, mdgura, in partea de S. a comuna Lisa, jud. Teleorman.

Buga, movild, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., comuna Gulianca. Azi tinde O. dispara, fiind

necontenit arata de locuitori. Buga, vale micd, la N.-E. satului Nazirul, in proprietatile locuitorilor din Nazirul, jud. BrAila.

&ira.

Bugeacul, com. rur., in pl. SiBuftea, stafie de dr. d. fr., jud.

fistra-Nota, jud. Constanta.

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

BUGEACUL

52

Este asezatg in partea vesticg a judetuluI, la 118 kil. spre

V. de orasul Constanta, capitala districtului, si in cea nord-

esticg a piase la 6 kil. spre E. de orAselul Ostrov, resedinta plAseT. Comune invecinate cu ea sunt : Almaliul la 6 kil. spre S.-V., Glrlita la 5 kil. spre S.E., Cgluia la 7 kil. spre E., Ese-

din jud. Ialoraita, despArtindu-se de ele prin fluviul Dungrea ; la E.

si la S. cu com. rur. Girlita, separata fijad de dinsa prin iezerul Girlita i gira Dervent ; la V. cu

cul) se aflg la S. si. S.-V.; are malurile la S.-V. imite i stincoase din cauza rarnificatiflor rgsgritene ale dealului CdrAmi-

da ; are peste bun ce se con-

com. rur. Almaliul, de care o

suma si se exporta de locuitorl

desparte dealul CgrAmida i cu

in diferite pArtT.

com. urb. Ostrovul, de care se desparte prin dealul CdrAmida dealul Bugeacul.

Are un singur cgtun, Bugeacul, resedintg, asezat in partea centraId a comuneT, la poalele

Relieful solului e in general

rgsgritene ale dealului Bugeacul,

Hotarul amg.nuntit al acester comune este urmg.torul: Plednd de pe malul Dual-el, din dreptul ostrovulul Tilchia, la poalele

accidentat, afarg de o mica parte

pe un ses ce se ridicg treptat de

spre E., un ses cuprins intre

la matul iezerulur Girlita spre N.;

Dungre, iezerul Girlita i girla Dervent, acoperit cu iarbg. Cul-

cgt, se afig la 200 m. spre N. de

i anume la o egala distantg de 2 kil. de Ostrov i Bugeacul, hotarul se Indreaptg. spre S., urcg i coboard dealul Bugeacul, taie so-

mea dealurilor OstrovuluT o brgzdeazg In partea vesticg i een-

seaua comunalg Ostrov-Bugeacul, strgbate %ralea Bugeacul

lungul maluluT dungrean ; dealul Cg.rAmida la S. 11 S.-V., de

urca dealul pietros al CgrAmizeT;

malul iezerulur Girlita, taie acest

naturg pletroasg (77 m.), ambele dominind satul Bugeacul; sunt acoperite cu Jinete §i cite-va vil. Movile sunt in nu-

iezer pAng in dreptul satului Girlita, de ad o ja spre N.-E. pAng in fata gura vAii Cuiu-

tnAr de 6, naturale, PArg impon tanta i acoperite cu verdeatg. Cursurile de apg cae udg co-

de unde se indreaptg

spre V., ajunge pe malul lacu10, la locul unde incepe scurgerea sa in Dungre pi-in girla Dervent, urmeazg malul drept al acestet girle, in directiune de la S.-V. spre N.-E., pgng la lo-

muna, sunt Dungrea la N., pe o distantg de 6 kil. ; malurile sale sunt in general inalte i 11poase din pricina ondulatiunilor nordice i nord-estice ale dealulur Bugeacul, care se terming aproape brusc inteinsa.

cul unde se varsg in Dungre, la punctul numit Dervent ; de

Girla Dervent, ce servg de scurgere iezerului Gtrlita in Dungre,

ad se indreaptg spre V. pe

irisa ciad apele fluviuluf sunt servg ca scurgere ale mari,

Chioi la io kil. spre S.

dealuluT Bugeacul,

de ad se dirige spre E., coboarg. dealul de mal sus, pe

Iuc,

malul Dungrei, pe la poalele septentrionale ale dealului Bu-

geacul, pe la N. de satul Bugeacul ;

la 2 kil. spre V. de

sat ajungem la locul de unde am plecat. Forma lui este aceea a unid dreptunghiA neregulat ;

lungimea Id este de 18

kil.,

iar intinderea totalg e de 1712 pogoane sati 817 hect. sari 8

kit p. Se mArgineste la N. cu comunele rurale Tonea i Rosetti,

tra16,

i anume cele doug ra-

murf ale sale Dealul-Bugeaculuf (75 m.) la N. si N.-V. de-a-

uner pArtT din apa DungreT in iezerul Girlita; are 3 kilora. i ca hotar estic spre comuna Girlita. VAI sunt pu-

servg

tine ; principala este Valea-Bu-

geacului ce vine de pe teritoriul comund urb. Ostrovul, din dealul CgrAmida ; o brAzdeazg in partea S.-V., deschizindu-se In iezerul Girlita. Iezerul (600 hect., din carT 120 hect.

apartin nurnaT comund Bugea-

www.dacoromanica.ro

iezer, la 600 m. departe spre V. de Ola Dervent si la i kil. spre S. de Dungre. Satul are

forma lunguiatA ; casete sunt frumoase, bine zidite, a.sezate pe

lungirne de i kil., de o parte

si de alta a une! ulitI

princl-

pale ; la Vest sunt i vre-o cite-va

hect. cu vil.

Suprafata totall a comund de 817 hect., din carT 65 hect. vatra satuluT ca 79 case; res-

tul de 752 hect. apartine tot locuitorilor.

Populatiunea este de 107 fama, sal 446 suflete, impgrtitg ast-fel :

225

bArbati si 221 fe-

me, din carl 242 neasgtoritl, 188 cgsgtorild si 16 vdcluvr. Din

acestia 75 stiu carte si

371

nu

stiu ; totT sunt Romint.

Dupg ocupatiune sunt : 87 ai meseriasI ; 3 cfr.

gricultorI ciumarI.

ImproprietgritT sunt 87, neimproprietgritT

15.

Budgetul acestei comune este

la venituri de 2632 lei si la cheltuell de 2593 le!. Sunt 90 contribuabili. Cgile de comunicatie sunt: un drum mare ce merge la Ostrov,

pe malul Dungrel, trecind pe lingg sat si drumuri comunale la Oltinea, Galita i Cilnia. Bisericg este una singurg., cu hramul Sf. Atan asie, ziditg intretinutg de comuna; are IO

53

BUGEACUL

hect. de la stat i ea deserventi preot i I cintaret. coalà este una rurall mixta, infiintata i intretinuta de stat ; are lo hect. pamint ; i invatAtor §i 43 elevi.

Bugeacul,

BUGHEA

ce sunt la lo kil. departare. Pe la ambele sale poale tree denla

Bughea,

nare, facindu-I malul drept, inalt

ripos; cele sudice fac malul

Bugeacul,

lac, in pl. Borcea, sala Balta, com. ocariciul, jud.

Atunul Furnic4, servid, in partea de N., de limita intre acest catun i catunul Mi-

Bugeacul,

vale,

in jud. Constan-

ta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comuna' rurale Bugeacul. Pleaca din pantele estice ale

Me§ti.

Bughea, (Izvorul-din-Hume), izvor, cu

Muscel, la 5 kil, departe de Cimpulung. Are un stabiliment

tea nordica a pla§ei §i pe cea vesticä a comuneI. Se sfNe0e

de la ora.s la baI este eh se

in iezerul Girlita, la

de 79 m., dominind satul Bugeacul, Dunarea i drumurile comunale ce duc de la Bugeac la Ostrov i Almaliul. E acoperit cu semanaturi §i de viile

se; aproape de vársarea sa, sunt ?usa inalte i stincoase. Apa are

11/2

de bAY, tuteo pozitie frumoasa, vizitat de multI plítima0'. Drumul

poate de placut, mal ales cind ajungl pe platoul musceluluI, care predomina oraul.

kil.

spre V. de satul Bugeacul. Ma-

lurile sale sunt in general joa-

numaI cinc' ploua. Este tablä de drumul comunal Almaliul-

Bughea, movilá, in jud. Buzati, com. Caragele.

Bughea, pddure, proprietate a statului, pendinte de manastirea Cimpulung, in intindere de 102

Bugeacul.

locuitorilor din Bugeacul.

Bugeanul, in jud. Tulcea, pl. Mäein, pe teritoriul comuna Vacareni i pe al catunulul saa Garvan. Este mal mult o predeal,

lungire nordica a dealuluI numit Dealul-cu-Monumentul; se intinde

spre N., avind o directiune generala de la S.-E. la N.-V. La V., la E. i la N. este inconjurat de Girla-Latimer, care are ad i forma uner potcoave de cal.

hect., plasa Nue§oara, judetul

e azat satul Virlezi, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti.

Bugeanul,

deal,

pe care

iezifor,

pe valea pi-

riuluI Covurluiul-Sec, futre com. Virlezi §i Jora5ti, jud. Covurluiii ;

Muscel.

Bughea, pirlu, izvore§te de la locul numit Piatra-SlaniculuI, comuna Slanicul, plasa Varbilaul,

jud. Prahova, face maI multe

acest ie*or se usuca la secetd.

zigzagurI, strabate comuna Bu-

Bugeloiul, pise, la E. de com.

ghiile in tot lungul san, trece prin com. Scaio0, §i se varsa

Tite0i, pl. Riul-DoamneI, jud.

In riul Teleajenul.

In acest piriO se varsa, tot

Muscel.

Pe la poalele sale vestice sunt semanate cite-va vil; iar la poa-

lele estice se vede un monument in piatra comemorativ al debärcäril trupelor rusegl in

razboiul de la 1877-78. Este stincos pe alocurea, dar mal

apa sulfuroasa, in jud.

dealuld Caramida; se indreapta. spre E. printre dealurile IapceBair §i Bugeacul la N. i Caramida la V. 11 S., bräzdind par-

lezeruluI Girlita inalt §i stincos. La poalele sud-estice este a?ezat satul Bugeacul. Are o indltime

Bugeacul,

Zanoaga,

comunele Bughea, Godeni i Capul-Piscului, se varsa in Riul-Tirgului, pe teritoriul comuneI Mi-

in judetul Constanta, pl. Silistra-Noua, pe te-

se intinde spre E., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. §i brazdind partea nordica a plasei i pe cea nordvestiel a comuneI. Prelungirile sale nordice se sfirese in Du-

i

dupa ce uda, in jud. Muscel :

drumud vecinale : Azacliul-Garvan-Vacareni §1 Azacliul-Jijila.

deal,

ritoriul comundrurale Bugeacul. Se desface din dealul Iapce-Bair;

izvorqte din

muntele Boldul

in raionul com. Bughiile, girlitele : Bughipara, Runcul, Ga-

Buge9ti, parte din satul Trifqti, jud. Roman.

vana, Greaca, Valea-Lupulur Valea-VI4tenilor. In raionul comunei Tei§ani, pl. Teleajenul, primqte girlele: Muscelul i SIraturile.

Bughea,

deal, com. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova, pe care

se cultiva '/2 hect. vie.

mult acoperit cu finete i izlaz. Virful culminant este de 86m-,z; punct trigonometric de observatie de rangul De pe acest se vede satul Pisica i Dual-ea,

Bughea,suburbie a ora5uluI Cfmpulung, jud. Muscel. Coprinde

Bughea,vdlcea, ce se varsa in Orla

satele din jurul satulur cu a-

raionul com. Slanicul, pIaiul Varbilaul, jud. Prahova.

cela0 nume.

www.dacoromanica.ro

Slanicul, pe tarmul sting,

in

BUGHEA-DE-JOS

BUGIULEM

54

Bughea-de-Jos, sat, face parte

leajenul, jud. Prahova. Este si-

nind comunicatia intre Valed,

din com. rur. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Aci e o biserick cu hramul Sf. VoivozI Sf. Gheorghe, fondata la a-

tuatd pe valcelele Bughea Bugh4oara, la 25 kil, departe de capitala judetuluI §1 la 2 kil, de a plaiuluI.

Varbildul, Poiana, Slanicul

nul 1813 de Damian

i Steliana din Valeni-de-Munte i care

s'a reparat de mar multe orI. Aci e rqedinta comuna LocuitoriI din acest catun s'aa improprietarit dupa legea rurala din 1864, pe moOile

Se compune din dota catune : Bughea-d.-s. i Bughead.-j., avind o populatiune de 827 locuitorr (393 barbati i 434 fe-

me). Capr de familie sunt i 8o;

contribuabill 147; case de locuit I 80.

In comuna sunt 2 bisericr

Gura-Vitioard i Bughea-d.-j.

Bughea-de-Sus, sat, face parte din com. rur. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Ad i e o biserica fondatá. la anul 1837, de ob§tea locuitorilor §i. alp straid. S'a reparat la anul 1892. Loc. din acest cat. sunt mo§ned.

Bughea-de-Sus, trup de ptidure,

a statuld, in intindere de 45 hect., pendinte de com. Valeni, pl. Teleajenul, j ud. Prahova, care

impreuna cu trupurile : PoianaLaculd (13 hect.), Valea-GarduluI i Cotul-cu-Plopr (62 hect.), Obratele, dupa sfoara Predealul (25 hect.), i Runcul (40 hect.),

formeaza padurea Valed.

(in fie-care catun cite una), deservite de cite un preot. Locuitoril din cat. Bughea-

Valea-Lupuld, situate In par-

sau de gira Bughea, in care

la 1864, pe moOle Gura-Viti-

se varsa

oaref i Bughea-d.-j. El a(' 20 cal,

112 bol, Io8 vacI, 155 viteT, 25 taurI, 254 oT, 5 capre i 298 porcI.

In raionul comund, pe piriul Bughea, e o moard. coala exista in comuna din anul 1890. Pana la aceastA data parte din copil urmaa la §coala din Valeni. In 1892 s'a frecuentat de 52 copiT. StiA carte 14 barbatI i 6 femer.

Bugheni, mocie, in jud. Buzati, com. Cioranca. (V. Sárata-Bu-

circiumarT.

com. Cioranca, pe mo§ia SárataBughenI.

Veniturile comund se urca la cifra de 3006 leI anual §i cheltuelile la 2138 le!. In comuna sunt §oselele :

Bughtile, com. rur., plaiul Te-

Calea-Salinel, a Tinguird, a PenitenteI i Gura-VitioareI, ?des-

Bugheni, moviM, in jud. Buzaa,

izlaz. Poied sunt : Timpa Vldsceni ; surpaturT : erparia

Bughea-d.-j. s'ad improprietarit

Livezile daa cam 6000 care de fin anual. Comerciul se exercita de 3

ghen1).

Runcul, Gavana, Milpa i movila Gorganul. Piscurile poarta numele dealurilor. Pe dealurI se cultiva ()yaz, vil §i pomr roditorr; parte din ele sunt acoperite cu padurf saa serva de

d.-s. sunt moped, lar cd din

ceItun, al com. Monteorul, jud. Buzaa, situat d'alungul maluld drept al pIriulur Sdrata, cu 840 locuitorT i 236 case.

Bugheni (Särata-Nenciule§ff),

E brb.zdata de dealurile : Carabetul, Podul.Valenilor, Seciul,

tea de V. a comuneI i Runcul Seciul in partea de E. E strabatuta In tot lungul

Toata comuna are o suprafata de 500 hect., atit pamtnt rural cit i nuntenesc. Se fabrica ad tuica i vin. GindaciI de matase daa aproximativ 6o kilgr. gogcnI. Stupl cu albine sunt 65. Pamintul nu e prielnic la toata cultura. Dintre pomI roditorl sunt: 800 alee, Ioo perT, 100 duzI, 200 nud si 200 v4inI.

Bugheni, cittun,a1 com. Cioranca, jud. Buzar', cu 150 locuitorI 35 case.

Gura-VitioareT.

www.dacoromanica.ro

Bugh4oara, Runcul, Gavana, Greaca saa Valea-Grecir, Valea-Lupului Valea-Vlascenilor, carl izvoresc din interiorul comuneI.

Se marginWe la E. cu com. Valeni-de-Munte

§i

Olteni, la

V. cu com. Varbillul i Poianade-Varbilaa, la N. mi, com. S15.nicul i la S. cu com. GuraVitioareI i Seaio§i.

izvorqte Bughi§oara, de la E. de com. Bughille, pl.

Teleajenul, jud. Prahova §i se

varsd in Orla Bughea, tot in raionul comuneI Bughiile.

Bugioaia, parte din satul Ruginoasa, jud. Suceava.

Bugioaia, pIruz, numit i PiriulAxinieT, afluent al pirluld Dum-

bravita, din satul Ruginoasa, jud. Suceava.

Bugiule§ti, sat, face parte din com. rur. erbanqti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatie de 69 locuitorl, 33 bArbal¡I si 36 femel. Are o §coala rurall.

Bugiule§ti, sat, face parte din com. rur. erbane0, pl. Migo"

BUHAIUL

BUHALNITA

55

cul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-

din partea de N., i trece spre

hect.,

pulatie de

180

S., pana la Fintina- luI - Bostan,

186 l'eme. Ca populatie colará are 28 copiI.

Dealulur ; apor se termina in

suflete san 472 familif (7 I barbatI, ioo8 femel), din carr 182 tiü carte i 1797 nu §titi.

366

locuitorI,

barbatT i

sat, pe mo0a de ase-

menea nutnire, com. endriceni, pl. Copla, jud. Doroholii, cu 185 familiI, 740 suflete. A§ezarile satenilor in mare sunt bune, cu livezI i gradinI. Proprietatea mo§ier este parte a statulur,

aceea care a apartinut mdnastirel Birnova din jud. Ia.5i,

lar parte a d-lor D. Prunca Ionescu Iconomu. Biserica, cu patronul AdormíreI-Maicel-Domnulur, cu i preot,

cintaretI §i I paldmar, este de zid, facuta in 1863. coala are i invatator i 6o elevr. 2

Calitatea pamintuluI e in parte huna.. Satenil improprietaxitI 687 hect. 45 arif pamint, lar proprietatea mo§iei are 1144 hect. 32 axil' cimp ; 340 hect. 89 arif sunt padure i 4 pogoane vie.

Piriul principal ce trece pe mo0e este Buhaiul.

Drumurn acel de la Dorohoifi spre HiNei1 i calea judeteana Mihaileni-Dorohoiti. Aceasta mo§ie, care cuprinde treI partr: Buhaiul, Pescad §i Dumbravita, se invecineaza cu : HaneSi, Hili§eul, Dersca, Lozna, endriceni i Trestiana.

din com. Buhaiul, luluT

endriceni.

deal, prelungire a dea-

care se intinde pe partea de S.-E. a comuna Albqti, pl. Crasna, jud.

Buhaiul,

mofie, jud. Neamtu, ara

Cioflicul,

ni§tea, jud. Vla§ca. (Vezi Cioflicul).

a'eal, pe mo0a Codreni, com. Mileanca, pl. Ba§eul, jud. Dorohoiti.

Buhaiul,

deal, formeaza hotarul despre E. a com. Lozna i Dersca, pl. Berhometele, jud. DoroIncepe din dealul Dersca,

Buhaiul,

pamint, nu afi niel un soiù de proprietate.

retI apartinuse manastiref Va-

Locuitorir se ocupa cu agricultura, plutaria i mar cu seama cu crWerea vitelor. Terenurile comuneI sunt mult muntoase i acoperite cu paclurI imense, in exploatare.

raticul i a fost inchinata Mitro-

de Ia0, starea a patra.

päclure. (VezI Rusul, endriceni, pl. Copla, jud. Dorohoiti).

Buhaiul,

deal, com.

Locurile pentru cultura sunt foarte restrinse. Imapl vitelor are o intindere

pirill, jud. Dorohoifi, izvorqte din padurea Dersca, com. cu asemenea numire, pl. Berhometele, de la locul numit Prisaca. Curge spre E., trece prin partea de. N. a satuld Buhaiul, din com. endriceni pe

Buhaiul,

linga oseaua judeteana.

§i pe la locul numit ; apor, face un cot, unde se intilne§te cu &tul Ghilia, i, urmindulf cursul pe lin-

ga tirgul Dorohoia, se varsa in

de

489

hect.

81

arif, nutrind un

numar de

6224 capete de vite, din carT 240 bol, 104 vaci, 4550

of, 68 caf, 80 rimatorr,

te

102 vi-

jund. In aceasta comuna se afla i 78

2

bisericI, Cu 7 deserventr, 3 preotT §i 4 dascalI, platitf cu 2464 leI de la stat i 16o de la comuna. In com. e o coall cu i inva-

tator. Sunt 14 mor! de al:1; o pita pentru sucmane, Cu 2 g5.-

vane; o pita cu

celtun,

pendinte de com. Naipul, pl. Cil-

pe seama comuna; 110 insT, casi de i insuratI i cultivatorI de

Cureche§ti, din com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. Inainte de secularizarea averilor mandsti-

Iezer. Buhaiul saü

Dintre loc. improprietaritI in sunt asta-zI 181 carI stapinesc if100 locurile lor, 59 ca urmasf, 4 stapinind locurile altora. Dintre cel improprietdritl In 1878, sunt 40 carI poseda locurile lor, 2 ca urma§I al celor improprietariV, 15 stapinind locurile altora, 4 locuff ramase 1864,

sat, pe lingl rnoii1e Tarpe§ti,

polla

cu o populatiune de

I 979

de unde ja numirea de Capuldealul cel mare numit Cobila,

Buhaiul,

§i.

com. rur., in pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, avezata pe valea BistriteI, la NordEstul gruper stincoase Ceahlaul.

Buhalnita,

4 gavane ; de fierlriT, I dulgher, 2 cojocarf, i herastrail sistematic, care taie pe vara 2000 M. C. de lema; 7 circiumf.

asemenea

Se marginqte la V. cu com. Hangul, la S. i E. cu com. Bicazul §i Pingarati (parte), la N.-E. cu com. Cracdoani i Baltatqti.

Este formata din satele: Buhalnita, Izvorul-Alb, Izvorul-Mun-

teluI, Lacul-Buhalniteï, Poenari Potoci, cu o suprafata de 2129

2

Budgetul comund e de 5243 banf la veniturT, si de

leT, 20

leT la cheltuelI. Numarul contribuabililor: 541. Comunicatia cu satele vecine se face prin oseaua mixta Pia4756

tra-Prisacani, cit i prin cursul 11'1.110 Bistrita in jos.

www.dacoromanica.ro

66

BUHALN1TA

Buhalnita, sat, in jud. Iasi, par.

In acest sat se afll o ml-

tea de S. a comuneT Ceplenita, pl. Bahluiul, A luat numele de la piriul Buhalnita, ce curge prin mijlocul lui. Este situat pe valea piriuluT cu aceeasT numire, futre dealul Cdtdlina i Dealul-

nAstire, care a fost populatl de

luT-Vocla. Are o pop. de 188 fam.

bisericeT SE Me din Ia0, cu care

sati 727 loc. RominT, prea pu-

la un loe a fost reinchinatl PatriarhieT din Alexandria. Adi este resedinta autoritdtilor co-

tinT de originä slavI i citi-va EvreT. El se ocupl cu cultura vier precum i cu agricultura, AicT se aflA o bisericA de Mihail PAscanu, vechiul pro-

prietar, deservitA de t preot, cintlret i i eclesiarc, precum si o scoalA, infiintatA in 1859, frecuentatd de 29 elevi. In sat sunt 7 morT de apl. NumArul vitelor este de 1152 capete, din carT: 261 vite mar<

cornute, 36 Cal, 721 oi §i 134

astl-zi" insl nu mal sunt de cit 2 monahT i 2 ecalugArl ;

clisiarcI. ImpreunA cu mosia Buhatnita, aceastA mAnAstire a fost

inchinatl cu toate veniturile el'

munale ; o scoalA frecuentatl. de 69 elevT. Sunt si 4 morT de apl.. NumArul contribuabililor e

de 212.

BUHÄCENI

plenita, pl. Bahluiul, jud. Id0; trece prin satele : SticlAria, riti, Buhalnita, prin partea de Sud a satelor Ceplenita i Moara-PrefectuluT, apoT se varsl in

partea dreaptl a riutur Bahluiut. Pe acest pirla se gAseste multA platrA ce se scoate pentru sosele i diferite trebuintr. Pe

dinsul se afll morT de

nal.-

cinat.

Buhalnita-Secul, ldure, in jud. Neamtu, in intindere de 1540 po-

104 bo1, 35 vacT,

goane, situatl pe teritorlul comunel Buhalnita, plasa PiatraMuntele. Aduce arendl anuall

too o!, 31 cal, 32 porcT, 35

1995 leT. (Vez! Buhalnita, mole).

NumArul vitelor se urcl la 2367 capete

viteT si 30 juncT.

Buhalnitele, pîrtiae, jud. NeamBuhalnita,sat,jud.Neamtu. (VezT Cirnul-Bistritel).

tu. (Vez! Schitul-BuhatniteT, Ornas).

rimAtorT.

Buhalnita, sat. (VezT Secul-Bu-

Buhana, mofle, jud. Dolj, plasa

Buhalnita, sat, in comuna Bu-

halniteT, sat, in com. Buhalnita,

BAilesti, com. Gaticiuica; e datA

halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.

plasa Piatra - Muntele, judetul

In loturi.

Neamtu, asezat pe valea din stinga riuluI Bistrita i in drep-

Neamtu).

tul gureT piriiasuluT Schitul-Bu-

halniteT, lntre al 96-97 kil. al drumuluT mixt Piatra-PrisAcani, la 38 kil, departe de orasul Piatra.

Se mArgineste cAtre Nord cu curbAtura ramureT Muntilor-

Doamnel, prin care se desparte

Buhalnita, molde, in plasa PiatraMuntele, jud. Neamtu, situatA intre moiile Frangul, BaltAtesti, Potoroiul, Poenari. Apartine statuluT, inainte de secularizarea averilor mlnástirestI a fost pendinte de mAnAstirea Buhal-

de com. Hangu ; spre V. (In susul riulta Bistritel), cu satul

nita.

RApciunita (din com. Hangul) ;

leT.

spre S. cu satul Izvorul-Alb Poenari. Impreunl cu locurile vecinase

a comuneT Dinjeni, plasa Jijia, jud. Botosani. Are o supreatA de 1327 hect. cu o populatie

NumArul vitelor arendauluT

vitelor ; sunt harnicT j avulf; aspectul satuluT, compus din case marT si bine flcute, inzestrate Cu multe obiecte de gospodArie,

se urcli la cifra de 1176 capete, dintre carT : 21 caT, rol vite cornute i 1054 oT. Numire vechie: Buhalnita, Izvorul-Alb i Izvorul-Sec.

cresterea vitelor i in special cu plutdria ; parte (in timpul

Buhiceni, sat, pe tArmul sting al riuluT Jijia, in partea de S.

de 140 familiT, saA 526 suflete,

1136 hect. Are o populatiune

carl se ocupl. cu agricultura,

cuta, satul Urzica-Mare.

Arenda anual l e de 12981 Are un herAstrAd cu o pinza si 5 morT cu cite o pereche de pietre.

ce-1 apartin, are o suprafatä de de 828 suflete, san 164 familiT,

Buhana, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Blilesti, com, Urzi-

verer), servesc cu anume cal Buhalnita,mändstire, jud. Neamtu. (Vez! Buhalnita, sat). dresatT, drept cAlduzd voiajorilor din pArtile rnuntoase. StrAinT sunt 7 Evref, cari se indeletni- Buhalnita, ftîrîü, izvoreste de cese cu negotut. sub dealul SticlAria, com. Ce-

www.dacoromanica.ro

din carl 117 contribuabilt. Totl locuitoriT, RominT, se o-

cupl cu agricultura si cresterea

se deosebeste mult de satelet megiese.

Are o bisericl, deservitA de preot si 2 cintlretT; i moarl Cu abur!. NumArul vitelor cornute este de 557, calmar! si miel sunt 117, of 1761, mascurr 941 stupT

BUIIÄ.ENI (TAIJRI)

In sat sunt 5 meseriasI, 3 co. merciantr si 3 circiumT.

67

BUHNA

Budgetul comund e de 4521

lei, 45 banr la venitur/ si de 4219 lei, 6o banl la cheltuelI.

Buhäeni (Tauri), sat, in jud. Iasi, partea despre E. a comuneT Sipotele, plasa Bahluiul. E situat pe dealul Bulaeni, in dreapta 1.11110 Jijia. Infiintat in

1879 cu locuitorl improprienritT, aclusI din diferite

Buhaeni, deal, pe care este situat satul BuhAeni, com. Sipotele, plasa Bahluiul, jud. Iasi.

Buhäeni, jets, in com. Sipotele, plasa Bahluiul, jud.

BuMeni, vale, formatà de dealul Buhleni, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

un loc numit Velnita, precum urmele unta laz. Se zice pe acest loc ar fi fost cind-va o velnin.

Buhaeqti, statie de dr. d. f , judetul Vasluiti, pl. Fundurr, com. BuhAesti, pe finja Vasluig-Iasi. Se afld intre statiile Birzesti

(6.1 kil.) si Rebricea (8.7 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI riI e de 105rn,93. Venitul aces-

ter statil pe anul 1896 a fost de 155968 lef, 03 banI.

Buhfieqti, micá mo je, in trupul mosid SinAuti, com. Tu-

NumArul vitelor e de 257: 130

vite marI cornute, 50 cal si 40 mascurI.

Buhae§ti-de-Sus, sat, in partea de N.-V. a comuna' BuMesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, situat in infundatura vailor Ruginoasa i Ernesti i udat de pi-

rtul Buhdesti. Are o suprafan de 556 hect. si o populatie de 57 fam., sag 289 locuitorr Ro-

reatca, pl. Berhometele, jud.

minI si I I EvreI. In sat mal din vechime, a. fost

Dorohoig, in suprafan de 114 hect., 58 ara cimp si 710 hect.,

biserica' si un schit de aluga-

5 arir padure. Este proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi. (VezI Singuti, sat).

rite ; acum nu se cunosc de cit numal urmele lor. NumArul vitelor e de 168: 48 vite maff cornute, 30 oI, 6o cal si 30 rimAtoff.

Buhäeqti, com. rur., in centrul si spre N. plaser Stemnicul, jud.

Vasluiti, la distann de 21 kil. de la orasul Vasluiti, de 9 kil. de Negresti, resedinta plaser, asezan mal mult pe va.I si sesurI i udan de riul Birlad. Numele ir vine, se zice, de la un locuitor, Nicolae Burlacul, supranumit i Buhaescu, dupa un

buhaig frumos ce avea. Este forman din satele : BuBuhaesti-d.-mj., BuVoinesti, Uncesfi

Macresti. Are o suprafan de 462 hect., din cari 242 hect. padure si 32 hect. vie ; cu o

Buhae§ti-de-Jos, sat, in partea de N. a com. Buhdesti, plasa Stemnicul, judetul Vasluiti, situat in infundatura vallar Muntenesti si Biserica i udat de piriul BuhAesti, ce strAbate satul

de la V. spre E. Are o indadere de 460 hect. si o populatie de 54 familir sag 277 suflete,

din carl 6 EvreI si

43

la nastere de pe teritoriul com. Dersca, pl.

Bulae§ul,

Berhometele, jud. Dorohoill,

se varsI in pirlul Buhaiul.

Buhlea, deal, in comuna Margineni, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, situat spre hotarul satuluI Itrinesti.

Tigad. In sat se afla o bisericd, factin. la 1792 de Stefan Gälusca.. Numarul vitelor e de 325: 110 vite mal-1 cornute, T50 or, 15

o!, 37

Buhlea, deal, spre N.-V. de satul Ciortesti, din com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti ; sub

coasta acestui deal e situat si satul Crasna, tot din aceast1

cal si 6o riniatorr.

populatie de 482 familiI, sati 2413 locuitorI, din cari 35 Evre/ si 76 Tiganl, ocupindu-se cu a-

Buhá.e§ti-de-Mijloc, sat, in partea de N. a com. Buhdesti, pl.

gricultura si cresterea vitelor.

Stemnicul, jud. Vasluig, situat in

Buhlea, jlrz, izvore.ste din pa-

LocuitoriI aí Ioo plugurl cu bol.

infundItura vlilor Humlria Ruginoasa, pe o suprafan de 639 hect. Are o populatie de 62 fam. sag 310 locuitorl Rom'id, !O EvreI si 9 TiganI.

durea Buhlea, udA teritoriul satulur Crasna, com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti, trece prin mijlocul satuluI i, curgind spre

In comuna sunt 4 bisericl, deservite de 3 preotI si 5 cinnrell; se afia si. o scoald. Comerciul se face de 16 RominI si I strdin. Numarul vitelor e de 2018, din carI loto vite marI cornute, 188 cal, 5.'O or §i 270 rimatorT.

Este resedinta comuneI. Are o scoala infiintan in anul 1865 si frecuentan de 32 elevI. In partea de E, a satuld este

comuna.

E., se varsä in ptriul Crasna. Buhna, inovild, din satul Perieni, comuna arniceni, plasa Turia, judetul. Iasi. (V. Caraiman). 8

46760. Nardo Dictionar Geografic. Fol. Il.

www.dacoromanica.ro

BUHOANCA

BUHOCIUL

58

Buhoanca, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,

situat pe malul drept al piriului Buhoanca, la o departare de 250 m. spre E. de satul Doljesti. Are 49 capi de familif, 76 contribuabar, din 211 locuitori, 54 case. Din

aceastA populatie, 41 capi de familie (171 locuitorI) sunt Unguri, lar restul Romini. Sunt 419

vite mari. Tine de parohia catolla Oteleni. Se numea inainte si Firtesti si chiar si astazi mai poarta acest nume. In vechime se numea Fratesti si Firtesti. Un document de la 13 Ianuarie 1586 ne aminteste de acest sat. (Vez! Fratesti, plasa Siretul-d.-s.).

Mosia Buhociul a apartinut parte sfintei mandstiri Precista si Raducanul din Tirgul-Ocna, supusA Sf. manastiri Trei-Erarhi (Iasi), inchinata. si aceasta Sfintului-Mormint.

Albuia, de a dreapta. Buhocelul. (Vezi Buhociul-mic, jud. Bacári).

com. PrOjesti.

hociul-Leca (Bibiresti).

Are 2 §coll mixte : una in satul Buhociul-Mare, care functioneazA de la 1865, intretinuta

6 falci si 49 prdjini pamint; alta In catunul Satul-Noa, care functioneazä de la 1884, intretinutA

panfint in tarina. Ambele scoli a(' fost frecuentate in 1881 de 40 copiI, dintre cari 6 fete. Sunt 3 biserici : una ortodoxa., fIcutA de enoriasT si deservita de

catolice, deservite de preotul din

pl. Siretul-d.-s., com. Buhoci.

com. Prajesti. Case de locuit sunt 542; circiumr 7. Populatiunea numara 548 cap!' de familie sati 2089 suflete, din-

Buhociul, comuna' rurald, plasa

raeliti si 769 Ungurf, toti de

tuitä din 4 catune : Buhociul-

lul ocupatiund se deosebesc in: goo agricultor!, 17 meseriasI, 7

tuluI.

Satul Buhociul se crede a fi

fondat pe la anul 1802, d'Id s'a numit Cerbul, dupa cerbul, ce se zice ca s'ar fi gasit in padurile din apropiere ; lar celel'alte sate s'e" fondat futre anii 1828 si x835 («Buciumul Romili», anul I, pagina 525).

Stupi de albine se numarl Iol, cal!, in 1890, a5 dat 391173

kilgr. miere

si

130391 kilgr.

ceara.

Comuna este strabatuta de catea vecinald nesoseluitA BuDistantele: la Bacail, capitala judetuluf, IO kil. ; la SAcuieni, resedinta plasei, 13 kil.; la com. Letea 6 kil. ; la com. Rusi 1 1 kil. ; la com. Prajesti 12 kil. ; la Saucesti 1 o kil. si

la com. Botesti, 12 kil.

Buhociul, arta!, jud. Bacail, pl. Trotusul, pe teritoriul comunei

Onesti, situat d'a stinga Oituzulla.

Buhociul, deal, jud. Bacaii, plasa Trotusul, comuna Bogdanesti; face parte din dealurile ce despart apa Slanicului de a Oituzului.

tre care 1304 Rominr, 16 Iz- Buhociul, deal, in com. Baleni,

Siretul-d.-s., jud. Bacau, situata In valea riuluI Siret, si alcaMare, resedinta, Buhociul-Mic, ambele in stinga Siretului, Satul-Noti, pe valea piriului Ulmul Costesti, pe dreapta Sire-

ler 4572, bani 40 si la cheltueli le! 3639, bani 73.

de Stat, si avind si 40 prajini

un preot O 2 eintareti si dota

164 hect.

Budgetul comuneT, pe exer-

citiul 1891-92 are la veniturr

Buhocelul, 'd'Are, jud. Bac6.0, E foloasa.; are o intindere de

vite cornute, 509 porci, 8 capre si 489 oi. Totalul paminturilor de culturd este de 1271.27 hect.

Teritoriul comuna este strabAtut de piriul Valea-Ulmulur, incarcat cu piriiasele Pietraria si tirbul, ce curg de la E. spre V., varsindu-se in Siret. Se margineste la E. cu comunele Botesti si Bibiresti, la S. cu com. Rusi, la V. cu com. SAucesti si Letea si la N. cu

de Stat, inteun local bun, cu Buhoanca, pida, ce curge prin jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, trece pe la E. de satul Buhoanca si, mar jos de acest sat, se varsä in piriul

Animale sunt: 49 ca!, 1425

protectiune romind. Dupl fe-

pl. Zimbrui., judetul Covurluiti, aflator 'filtre ca.t. Oasele (com. Cuca) si satul Baleni.

comercianti, 25 cu profesii libere, 40 muncitorI si 15 servitori.

Buhociul, mofie, jud. Baca, pl.

tii-i carte 149, dintre care 12 femei ; nu stia carte 1940, dincare mi 6 femei. Contribuabili

pre care Th. Codrescu in «Bu-

sunt 466. Dupa legea rurala. din 1864 s'a(' improprietarit 333 lo-

Siretul-d.-s., com. Buhociul, des-

ciumul Romtny, ne spune: «mosie a manastirei Precista si RAducanul din Tirgul-Ocna, supusl Sf. mandstiri Trer-Sfetitelor din

cuitorr cu 1056 ala pamint in

Iasi, inchinata. Sf. Mormint In

tarina.

j os ; are parte si d-lui Banul Manolachi Corola, d-luipaharnicul loan

Teritoriul comund are o intindere de 1933.50 hectare. Viile aii 25.81 hectare.

www.dacoromanica.ro

CiuscA, care la anul 1845 cum-

pla 40 stinjeni, in pretul de

BUHOClUL

59

BUHU UL

200 galbeni, de la Ileana, Os-

Buhorelul, vale, in com. rur.

ca urma.5T ; un loe este parasit

cutá Guranda, sotia luT Costantin Popa, care vinde acqti stin-

Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

O se stapinqte de catre co-

jenT din hotarul Ru0 O fundul de Bacad i Buhociul; sunt si alti mal multI razeg O. partag

Buhu§oaia, iaz. (V. Dorosteiul,

in ea. Are sat, cu o biserica, deservid de 2 preotT, 2 dascali; I privilegiat, 9 capatlierl, 9 nevolnici, 9 vadane, 1 vatav ; pe langd moOile BunWI, Costeiul, Satul-Mare O altele, cu un numar de 160 locuitorT».

Buhociul, fes, jud. Bacan, plasa

muna O 94 de imT, cal% sunt de qi insuratT 0. cultivatorT de pamint, n'ad niel un fel de pro-

Orla, com. Birlqti, pl. Bahluiul, jud. Ia§i).

prietate. LocuitoriT satenT se indeletnicesc Cu crqterea vitelor O a-

Buhu§oaia, mofie, in com. Buhwul, jud. Neamtu. (V. Bobqti,

gricultura; cer din tirgupr, cu comerciul de diferite producte

sat).

alimentare, precum O cu negotul

de cherestea qi cu pludria. Buhu§oaia, mofie, jud. Neamtu, numita O Buhupl. (V. BodqtiBuhuoaia, mo§ie in com. Buhu§ul, pl. Bistrita).

Ima5u1 are o intindere de 214 hect., 50 ariT, nutrind un numar

Buhu§ul, com. rur., situad in Buhociul, vale, jud. Bacad, pl.

de 2326 capete de vite. In aceasta comuna se afla 1 biserica in stare bulla, cu 6 deserventT, platitl din fondurile

capatul despre S.-E. a pld. eT

comuCei cti 2061 lei, 74 banT ;

Siretul-d.-j., pe teritoriul com.

Bistrita, la 46° 41' oo" latitudine bor. O la 24° 22' 50" longitudi-

una de fete.

Siretul-d.-s., com. Buhociul, d'a stinga SiretuluT.

Tamal.

o qcoalä primara de baeti

ne Est, jud. Neamtu, formind

Buhociul - Mare sad Cerbul, sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., re§edinta com. Buhociul. Are o *es:mil ; o bisericá ortodoxa, fdcutä de cuvio0, deservid. de 1 preot O 2 dasc'd1T; o bis. catofiel, Multa de locuitorl la 1850, in care oficiad preotul din Pra-

jWi. Are 3 dirciuml. Capr de familie se numara 252, din 920 suflete. Animale sunt: 30 caT,

657 vite cornute, 181 porci O 5 capre.

qi

Industria este reprezintadprin Mal multe stabilimente, dintre care cel mal important e fabrica de postavurl infiintata de rap. colonel E. Alcaz O care se afla In stapinirea mWenitorilor luT. (V. Buhupl, tirg).

cu marginele sale (in parte) hotarul jud. Roman O Bacd.d.

Se marginete la N. cu com. Coti§a, la V. cu com. CandWi,

de care se desparte prin riul Bistrita, la E. cu jud. Roman de care se desparte prin linie

Budgetul comunel e de 18551

conventionala, la S. cu judetul Bacad, de care se desparte prin riul Bistrita.

lel la veniturl qi 17794 la cheltu elr.

Comunicatiunea cu satele vecine se face prin oseaua mixta: Piatra-Bacad, care parcurge comuna pe o intindere de 25 kil. aproximativ ; prin un drum care

Teritoriul sad, accidentat, este strabatut de lungi val*, formate

de riul Bistrita, piriul Orbicul qi pl. Bosculeasa.

Buhociul-Mic sad Buhocelul,

Este formad din satele: Bu-

leaga tirgul Buhuwl cu satul

sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., situat in com. Buhociul. Se ga-

hupl (ttrgwr), Bodqti, Mar-

Blageti, jud. Bacan, strabatind

gina qi Orbicul, cu o populatiune de 3155 locuitorT sati 649 fam., 1500 barbatT qi 1655 fe-

riul Bistrita, aproape de gura piriuluT Cotreanta; prin dota

ratopluf din vale a ttrgworu-

Are o dirciuma. Animale sunt :

meT, din caff, dupa starea civila : 1716 necasatoritT, 1 178 casato-

140 vite cornute li 32 pord.

ritT, 256 vaduvI (30 vaduve), 5

Buhociu1-Praje§11, mofie, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-s., comuna

despartitT; dupavirsta: 895 baetl, 975 fete; dupa nationalitatT : 1519 strainT, in mare parte E-

Buhociul, cu 971 t'Ala' intindere.

vrel; 6o6

sqte la o distand de 3920 m. de Buhociul-Mare. Se numara 59 capT de familie, din 193 sufl.

titi

drumurT, carT purced din fata luT Buhwul, i conduc in judetul Roman, unuL prin satele Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s., Sil4tea O

altul prin Bodqti-Buhu§oaia , Ciolpan, Mocani; precum §i prin

carte, 2549 nu

calea fierata Piatra-Bacad, care parcurge teritoriul comuneT paralel cu oseaua mixta.

ti ti .

Buhorelul, cleal, in com. rur.

Dintre locultorir improprieta-

Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

ritT in 7864, sunt asta-E1 19 carT stapinesc inO§T locurile ion; 36

..

Buhu§ul, tirg, in com. Buhu§ul,

www.dacoromanica.ro

BUF1UUL

BUIMA.CENI

60

pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat la 35 kil, departe de orasul Pia-

Buhu§ul, stafie de dr. d. f., jud.

cal, 296 oT, 42 porcr, 93 capre si 50 stupT.

tra, pe dealul cu aceeasT numire.

Neamtu, pl. Bistrita, com. Buhusul, pe linia Bac5.5-Piatra-Neam-

Are o populatie de 2360 locuitorT, in cea mal rnare parte EvreT, care se indeletnicesc cu comerciul, speculatiunea si in-

tu, pusa in circulatie la 15 Februarie 1885. Se afla 'filtre statlile Girleni (10.8 kil.) si Podoleni (11.8 kil.). Inaltimea d'a-

de apa CiocadieT, catunul fiind

dustria manufacturiera.

supra niveluluT mariI de 20Im.,o6.

In acest tirg se afla resedinta subprefecturel plaseT Bistrita; o judecatorie de ocol; douà

Venitul acesteT stati1 pe anul 1896 a fost de 125.385 leT, 40

scolT primare, una de baep si una de fete, cu o populatiune de i6o elev1; un oficia telegrafo-

postal ; o farmacie ; o gara a drumuluT de fier dintre Piatra si Baca(' ; i biserica; resedinta rabinulur evreesc, care se pre-

tinde a fi urmas din semintia lui David, pentru care este foarte venerat nu numaT printre Evrefi

din judet, ci si din Wile circomvecine; maT multe sinagoge;

un spital infiintat de colonelul .Alcaz. Aci se mal af1ä fabrica de postav

banT.

Buhu§ul, deal, jud. Neamtu, in prelungirea catre S.-V. a dealurilor Silistea. Este situat in comuna cu aceeasT numire, plasa Bistrita.

lucratorl, 184 masinT, 51 scar-

manatorT, ro masinT de tors, !o

asezat pe partea sting5, a acestel ape si de ptriul Balota. In catun sunt 4 morT. pe apa Balota ; 25 fintinT.

Poteca cea maï principala din

acest catun ce duce la muntT, este aceea ce duce din comuna Bumbesti-Piticul, trece spre N., tae plaiul catunuluT, i intra in drumul ScheleT-Timpa.

In catun se af1ä i coall si primaria comuna Cernadia ; scoala e frecuentata de 31 elevi din 41 inscrisT.

Buhu§ul, mo,cie, Cu partl, in com. Buhusul, plasa Bistrita, judetul

Neamtu. Aduce un venit anual de 29375 leT, Impreuna cu casele proprietatir. Aren ddsia posea.: vite cornute, cal, plugurT,

in valoare aproximativa de leT

Are i biserica, deservita de preot si 2 cintAretT.

Proprietatile din acest catun apartin locuitorilor mosnenT. Calitatea pamintuluT e medi-

oca, terenul fiind pietros si humos.

93000.

Eugen Alcaz, ce manipuleaza cu

un capital de 2000000 1., 250

Aceasta comuna este udata

Buicani, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, tine de com.

rur. Ponoarele.

pive, 3 masinT de tuns, t de

Buice§ti, sat, face parte din com. rur. Turia, pl. Oltul-d.-j , jud. Olt. Are o populatiune de 300 locuitorl. Ad i e o biserica, fondata la anul 1770 de locuitorT, reparata la anul 1830.

uscat Una, io de vopsit i spalat,

Buice§ti, sat, jud. Gorj, apar-

io de urzit, 8o de tesut, 4 de

tinind comuneT Cernadia, din

spalat postavul, i de uscat pos-

3 bortace, t masita cu

plaiul Novaci. Se limiteaza la E. Cu apa Cernadia i padurea Cu-

o turbina (ambele cu putere de

raturile, la V. Cu apa Balota si

dinti, plasa Motrul-d.-j., tine de com. rur. Gura-MotruluT.

cite 200 cal), productnd 240

la N. cu MuntiT CarpatT. Are o intindere cam de 1200

Buicliul, balteg, jud. Dolj, plasa

tavul,

25o bucatT de postav de so ni. pe saptamina. Mal este: i fabrica de luminarT de se5, 2 fabricl de oleiti, fabrica de vacs, 3 olariT, 4 caciularir, 8 croitorT, I brutar, I murengerie (fabrica de luminar», 2 tinichigiT, i fTerarie, caratasie, I armurarie, I povarna (fabrica de spirt), 12 ciubotarT. Bilciurl se tin in localitate in toata Duminica. Numirl vechT ale tirguluT: Bu-

husoaia, Bucuresti-MicT, Tirgusorul.

hect., producind aproximativ : 85o hectol. porumb, 185 decal. tuica, 185 kg. fasole, 480 kg. Iba, i hectol. cinepa, 13 hectol. gnu, 80000 kg. fin. Numele se zice ca poarta de la primul sati fondator Bui-

Buice§ti, ca/un, in jud. Mehe-

Cimpul, com. Ciuperceni.

Buila, pisc, pe muntele CulmeaArnota, pe care-I uda la V. riul Bistrita, iar la E apa Costestilor. Cade intre muntele Cocorul si piscul Arriata, in judetul

cescu. LocuitoriT sunt veniti du-

pa valea JiuluT. Are o populatie de 162 familiT, cu 594 suflete, din carT 85 contribuabilT.

Locuitorif posea 35 plugurT, upo care cu bol, 4 carute Cu cal, 408 vite marY cornute, 53

www.dacoromanica.ro

Buimäceni, com, rur., situata in centrul piase Jijia, jud. Botosani. Se intinde pe valea JijieT dealurile din dreapta i stinga sa.

BUIMACENI

E formatà din satele Albesti Buimaceni, Capul- Padurir, ciumeni, Jumatateni, Petresti

Satrareni. Are o suprafata de 7150 hect. si o populatiune de 560 familif, sati 2008 suflete, cu 450 contribuabill; locuesc in 453 case; locuitoril sunt RominI,

61

BUJOREANUL (ASAN-AGA)

Are t biserica, facuta de 10cultor!, cu I preot si 2 cintaret1 si o scoall mixta a judetuluI, cu invatator si 30 scolad. Aicr este resedinta comunei Buimaceni.

se ocupa cu agricultura si eres-

Numarul vitelor cornute este de 175 ; sunt 50 caI mar! si miel', 735 oI, 6o mascuri si 50

terea vitelor; sunt si 6 familiI

stupI.

de EvreT.

In catun se gaseste

i cir-

Teritoriul comuna, format in cea mar mare parte din dealurI, este de buna calitate si produce cereale in alte.

Bujina, punct de hotar, intre partea de mosie a locuitorilor din

Comuna e strabatuta, prin mij-

com. Pleasovul i mosia Riioasa,

loc, de riul Jijia, in lungul ruja se afla asezate satele ce

In directiunea despre N., jud.

compun comuna, lar sesul Jipa este lasat imasurI pentru vite, al caror numar e de 8160: 3760 vite bol i yac!, 300 cal, 450 porcT, 3650 o!; sunt 226 stupT.

In partea de N. a comuner spre V., pe dealud, se afla padurI, care formead mal multe grupe, ce se exploateaza, compuse mal mult din stejarI i cari ad o intindere de 673 hect.; pe coastele dealurilor ce mArginesc

Jijia sunt 17 hect. vir, carr produs in 1888, 640 hectol. vin.

respondent vaid cu acelasI nume, in com. Cudalbi, jud. Covurluid.

Bujorä§tilor (Valea-), vale, pe teritoriul com. Cudalbi, plasa Zimbrul, jud. Covurluid ; e acoperid cu vii numeroase si de bulla calita te.

Bujoreanca, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat comuneI

ciuma.

Catunul.

Teleorman.

Bujoreanca, sat, face parte din comuna rurall Tardsesti, plaZnagovul, judetul Ilfov. E situat la Vest de Calugarul, pe soseaua nationala Bucuresti-Pitesti.

Bujoara, peidure, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., comuna Seaca,

Se intinde pe o suprafata de

particulara, compusa din cerT, ulmI, jugastri, fagI. Predomina

532 hect., cu o populatie de 290 locuitorT.

cerul.

are 350 hect si locuitoril 182 hect. Proprietarul cultiva 190 hect. (ro sterpe, 25 izlaz, 125 padure); locuitorlI cultiva 165 hectare,

Bujora - Cu - Tau ra, trupuri de padure ale statuluf, in intinde-

re de 175 hect., formind, preuna cu trupul Paduricea, de mo hect., padurea Milostea, situad in com. Milostea, pl. 01tetul-d.-s., jud. Vilcea.

restul ramin sterpe. Are o biserica cu hramul SE

Bujoräscul, deal, situat la S. de

Numarul vitelor marl e de

Nicolae, deservid de 2 preotI si 2 cintaretr. Comerciul se face de 2 dirciumarI.

In comuna sunt 10 iazurI. Drumurile pietruite lipsesc cu

D-1 G. D. Vernescu

totul. Prin comuna trece unja

com. Ciuperceni, plasa Ocolul,

161 si al celor mici de 394.

fierata Dorohoid-Iasi,

jud. Gorj, acoperit cu padure. E proprietatea locuitorilor co-

Bujoreanca, cdtun, pendinte de

Budgetul comuna a avut la venituri, pe anul 1889/90, 6262 le!; lar la cheltuell 6153 le!, 90 banI.

Are 4 bisericI, cu 2 preotI 4 eintareti si o scoala mixta, intretinuta de judet, cu I invatator si 30 scolarr.

Buim'Aceni, sat, pe tarmul sting al Miel, in centrul comund Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani,

cu o suprafata de 892 hect. si o populatie de 68 familrf sad 293 suflete, din carl 72 contribuabill..

com. Flaminda, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situat pe dealul Cilnistea, proprietatea d-lor fratI Alexan drescu. Are o suprafata de 950 hect.,

mune! Ciuperceni.

Bujoräscul, deal mare, in pl. Vallor, jud. Mehedinti, peste care

trece soseaua judeteana Tur-

din cae 60 hectare padure de

Acest deal incepe de la precurmatura Culmir - Frumoase, din hotarul Padesultif si se termina in jud. Dolj, avind cea mg mare inälnul - Severin -Tirgul-Jid.

stejar. In 1864 s'ad impropriedrit 69 locuitorI, fostI cla.casI, dindu-li-se 207hect.

Venitul total al mosiel este

time a sa de peste 500 metri;

de 14000 ler.

desparte jud. Mehedinti de jud. Gorj.

Bujorä§tilor (Dealul-), deal, CO-

Bujoreanul (Asan-Aga), ceitun, pendinte de comuna Rasuceni,

www.dacoromanica.ro

BUJOREANUL

BUJORE$TI

62

pl. Marginea, jud. Vlasca. KVez T

21 copiT, din numarul de

in

rur. Cu acelasT nume, pl. Cozia,

Asan-Aga).

virsta de scoall. tiü carte 55 barbatT i 15 femel. Cu intretinerea scoalef statul cheltueste

jud. Vilcea. Cade in partea de S. a comuneT, pe soseaua na-

Bujoreanul,

pe sesul Crasna, jud. Falda, ltngá pir. fintind,

cu acela$T nume, in fata satuluT

Cordeni, com. Vinetesti, plasa Crasna. (V. Cordeni, sat).

115

anual 1404 leT.

Vatra satuluT are 65 hect., lar comuna, cu izlaz cu tot, 417 hect.

and recolta e productiva se

Bujoreanul, loc arabil, in com. Tudor-Vladimirescu

jud. Te-

cucill, pe o intindere de 849 hect., 16 ara, proprietatea d-luT Verona ; se intinde spre E. pana in Lunca-GeruluT.

Bujoreanul, piidure particulard, supusa regimulur silvic, ce se afla

pe mosia Bujoreni, com. Bogdanesti i Bujoreni, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Bujoreni, com. rur., pl. Cozia, jud. Vilcea, compusa din 5 catune : Bujoreni, Malul-Alb, 01teni, Lunca i Mosoroa.sa. E situata pe Valea-OltuluT, la 3 kil. de resedinta judetuluT i la Io kil, de a sub-prefecturel. Are o populatie de 1043 loc. (535 barbatT si 508 femeT), in care intra. si 8 familiT de 'rigola; sunt : 230 capT de familie ; 240 contribuabilr vi 230 case.

gunt 2 biselict: una in cat. Olteni, zidita la anul 1831, si a doiia in cat. Bu)oreni, zidita. la anul 1812. LocuitoriT se ocupa numaT cu agricultura i desfac produsele

fabrica aci pana la 3500 decal. de tuica. Venitul

cheltuelile comuneT se urca. la cite 1200 leT anual. oseaua nationala KimniculRiul-VaduluT strabate partea de Est. i

Se margineste /a N. cu com. Gura-Vaief i Bogdanesti, la S. cu orasul Vilcea, la Est Cu judetul Arges, de care

sé desparte prin riul Oltul, la V. cu comunele Vladesti Oldnesti.

In partea de N.-V. a comuneT sunt dealurile Plesea i Purcaretul. Luncile se numesc: Glamcile, Toporanul, Bradul i Dobranul.

0 parte din mosie s'a vindut in 7 loturT la 7 locuitorT.

Bujoreni (Bujoresti), sat, cu zo familii pe malul sting al TeleormanuluT, jud. Arges, pl. Cotmeana. Face parte din comuna

tionall Rimnicul-Vilcea-Riul-VaduluT. Ate o populatie de 205 locuitorT, 103 barbatT $i 102 femer.

CopiT in virsta de scoala sunt 19, 8 baet1 si II fete, din carl urmeaza numaT 3. E la distanta de i kil, de satul Olteni, resedinta comuneT.

Ad i e o biserica Cu hramul Sf. Nicolae, preinoita de Preda

Bujoreanul, «in zilelescrie pe inaltatuluT nostru tm-

pisanie

parat Alexandru PavlovicT, aflindu-se Episcop al NouluT Severin D. D. Nectarie, anul 1812,

August in 19 si la anul

1866

s'a preinoit al doileay.

Bujorenl,

deal, In raionul comuneT Bujoreni, plaiul Cozia, jud.

Vilcea, pe care se cultiva hect., 50 arif vie.

Bujoreni saa Gurani, trup de nelocuit, fost at familier

Lapati, trecut in unid in posesiunea Principeld B. tirbeia °data cu mosia Pietrosani ; este azT intrupat la aceasta din urtila. E situat la S.-V. mosieT, in pl. Marginea, jud. Vlasca.

Bujorescu, insuM in Dunare, in

rur. Vulpesti. Mosia Bujoreni, de aproape 1200 pogoane, apartine d-luT George I. Laho-

dreptul comuneT Fintinelele, jud.

vari.

Cu zavoiu de salde, plop si ca-

Teleorman. Are ö intindere ca

de 12 hect. si este acoperita

lor la R.-Vilcea. In comuna sunt : I I cal, 8o

Bujoreni, sat, in jud. Tutova,

bol; 130 vaer, 235 or i 170

pl. Tirgul, com. Slobozia-Zor-

Bujorescu, pichet militar, pen-

porcT.

leni, spre N.-E. de satul Zorlen/. Poptilatia sa e cuprinsa In

tru para frontierel, pe marginea DunareT, in jud. Teleorman, In dreptul insuleT Bujorescu de la care luat numele; poara No. 14.

tina.

Un numar de 124 locuitorT s'aa improprietarit dupa legea din 1864 pe 417 hect. pamint,

jefult, impreuna cu satele vecine,

pe rnosia statuluT si pe alte doul mosil particulare.

de catre armatele polone pe la anut 1667, in timpul domnier

coala exista. in comuna de

acea a satuluI Zorleni. A fost

luT C. Cantemir.

Veo TO anT. 'Cladirea e proprie-

tata comuna. 5e frecuenta de 13ujoreni, Sat. Lee parte ditr com.

www.dacoromanica.ro

Bujoreqti, celtun, In plasa Tirgu-

lur, com. Antonesti, jud. Teleorman. Populatiunea luT este

1311JOREM

de 287 suflete, din carT 44 contribuabilí.

t1 BUJORUD

63

riuluT acesteT comune se soco-

teste la 10918 hect, din carT 4730 hect, 44 aril, pAmint ata-

Bujore§ti, mofie) jud. Teleorman, 'filtre comunele Licuriciul $i Antonesti, proprietate a d-luI Constantin Politimos.

bil, 2742 hect., 75 arii, imas,

Bujorul, com. rur., in pl Prutult jud. Covurluid, resedinta acesteI plAsT, la depArtare de 54

prietAteT marl, reprezintate prin mosiile particulare: GolAsei (PitAroaia), Putichioaia, Urechesti,

kil. de la Galati. SituatA in mij-

UmbrAresti, aceasta in 4 tru-

locul jud. Covurluid, pe vAile

purl apart,inind la 4 proprietarl,

Chinejel i CovurluiuluT, aceas-

Armeneasca ; restul de 309 hect. sunt ale sAtenilor. Dintre

ta comuna se mArgineste la N. cu com. BIneasa i Jorlsti, la E.

188 vil, 2288 pAdure, 107 hect., 25 aril, vetrelesatelor i 67 hect.,

21 arjr, tema netrebnic. Din teritorid, 7430 hect. apartin pro-

instalatiile gospodArestl ale pro-

cu com. VlAdesti, la S. cu Firtánesti si la V. ca BAleni i Virlezi.

prietarilor marl, se disting in-

Pe teritoriul Bujorulur curg

luid cele de la mosiile Golásei, ale d-luT Lascar Catargid, fost prim-

piraiele Covurluiul-Sec, Covurluiul-cu-Apl i Chineja, azora

le corespund valle respective. Mal sunt i alte vAl mal miel, precum : Rädiciul, Miloala, Bujorul , Velichea, VAlcica-Draga,

tre primele ale judetuluT Covur-

ministru i fost locotenent Domnesc-; Putichioaia, ale d-luT Paraschiv Sechiari, i Moscu, ale

d-luT G. Fulger. Osebit de a-

etc. Dealul cel mal insemnat e

ceasta, la Gollsei, aläturea chiar cu tirgusorul Bujor, ce apartine

Piscul-SáreT.

aceleiasI mosiT, pe o colla in-

Statistica vitelor prezintA cifrele urindtoare : bol 1353, vad 115 J cal 182 armasarr 13,

7740, capte iao, porcl 428; In total 10747 capete. Pe 1140 agricuttUrA i cte$-, terea vitelor, locultpril 4e aicT se ocupa i cu cultivarea, viilor ; In Tirgul- Bujor msA sunt multl negutAtod micT, in maloritate EvreT.. La 14oscu este o moarl cu foci sunt i cite-va

mori de vint. Budgetul comunei are la veniturl de 12519 leT 65 hanr la cheltuelT de 11506 leT 44 banT. DArile directe anuale catre stat, judet, comunA si ca-

mera de comercia se ridicl in total la 18833 Id 40 bard. BisericI sunt 4 AdormireaMaiceI-DomnuluT (vechiA si de-

terioratA), in Gollsei; Sf. Dimitrie, in UmbrAresti (tot vechil); Sf. Gheorghe in Putichioaia (de curind construltA); 0, SE VoevozT, in Moscu (ziditá. in 1882); bisericile ad plmint rural, afarA

Bujorul este una din cele mal

eintAtoare, ce domineazA intrea-

importante com. rur. ale jud.

ga regiune, este un castel prea frumos al d-lul i d-neT Las-

tie cea din Moscu, ca una ce

car Catargid, cu admirabile grAdinT, cu lac artificial. Cas-

impartirea parohiilor din 1888, com. Bujorul, afará de cAt. Putichioaia, care e alipitA la FirtAnesti, formeazA o parohie, cu catedrala Adormirea, deservia de un preot paroh, tzi preot ajutor si 5 cintAretr. §col1 asemenea aunt 4 : I de bgetl in GolAsei, 2 mixte In Putichioaia i Moscu i i de fete

Covurluiu, atit in privirea intindereT teritoriulur cit si a populatiuneT, precum si a institutiuni-

lor ce posedA. Ea numArl 5 elcarT, dupA asezarea lor in directie sud-nordicA, sunt: Putichioaia, UmbrAresti,Tirgul-Bu-

jor, resedinta, Gollsei i Moscu. LocuitoriT se impart ast-fel: in Tirgul-Bujor sunt bezmAnaff ; in Putichioaia i Goldsei, fostr clácasT; in UmbrAresti, parte fostl clAcasT, parte rAzesT ; in Moscu numaT rAzesT. NumArul total al

contribuabililor e de 492, familiT sunt 743, cu 2747 suflete, din

cari: 1411 bArbatl, '336 femel;

telul cu grAdina ocupl o intindere

de teritorid de

12

fäld; lacul artificial se &este in partea din valea apusand a grAdineT; e format din apele piraielor i izvoarelor -vecine

are peste si se poate umbla pe el cu barca; in mijlocul lul se aflA o mica insulA legatl. cu podet de uscat. Terenul acesteT comune in multe pánl e nAsipos; in Putichioaia e chiar o carlea de pietris, exploatatA de judet.

1365 necAsAtoritT, 1247 cAsAtori-

Productia agricolA se cifreazA

0, 133 vacluvii, 2 divortatl; 276

in total la 93059 hectol., lar pe

tiintä de carte, 2471 faxl. Populatia izraelitä se cifreazá. la 77 suflete. Suprafata intreagA a terito-

speciI: 21792 hectol. grill, 2 2 5 oo

cu

secará, 12042 017, 2784 rapitl, 28878 porumb.. 4186- °As, 624 malaiii, 72 cinepl i 180 in.

www.dacoromanica.ro

e inteun sat rdasesc. ,Dupl

in T.-Bujori cea din Gollsei are 46 elevI din 64 inscrisT, cea din Putichioaia are 29 elevl din 32 inscrisT, cea din Moscu are

35 elevI din 45 inscrisI i cea de fete din T.-Bujor are 21 eleve din 30 inscrise. Pe lingA resedinta subprefecturel pläseT P,rutal i a medicului in T.-Bujor se afil