Marele Dicţionar Geografic al României vol III

..

. E

;

a

o '.

o

-

-te

-

-

.

...

_

MC It TOW% W jir;01 aF(040 IMP -f .eit'';:,PrP

_

`,..f.

,

-,

-

'1

o7

o

4,4 .4.

-

r

g

'

-

.

4,

u

,

9

-

_

'

k

:,...4

41-

,

,

.

g

-

".

11..r

°

.

1

Js

`'

:',?

"E

..

r.te

www.dacoromanica.ro

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMINIEI

1

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMINA FUNDATA LA 15 'UNTIE 1875 RECUNOSCUTÄ DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMiNIEI ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE DE

GEORGE IOAN LAHOVARI PREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI, PRWD1NTE AL SOCIETÄT1I PENTRU INVÄTÄTURA POPORULUI ROMIN, SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE I

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

.........r.....e.ananan.,.........r

VOLUMUL III.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 1900

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMINIEI

C (URMARE)

Cucuruzul, com. rur, jud. Masca, pl. Marginea. Este impar-

tia in dota catune san dotia

s'a dat la 220 locuitorT improprietaritl dupa legea rurala 850 hect., aminind proprietate 1200

mahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu-

hect.

curuzul-d.-j., situate la extremitatea de N. a plaseT, futre satele Prunarul si Ciolanul-Pangal. Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-

Pe teritoriul com. e un petic de padure in suprafata de 230

bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-

hect. Arenda anuala a mosieT este de 36000 leI.

vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-

jud. Teleorman, pe Ruga Valea-

Suroael si spre mosia Piatra.

Cucuteni, com. rur., jud. Dim-

mita, situata pe dealurl si pe goviste, intre Muchea-Banesti,

rassi, fostä a d-lul Ion Ghica. Departe de Giurgin de 28 kil.; de Sanesti, resedinta piase'', de 18 kil. lar de Bucuresti de 52 kil. In 1887 avea 347 contribua-

Satul este situat pe o vale

chea-Barbosi. Aceasta comuna

ce poarta numele satulul si care are pe ea un elesten care serva . de adapat vitele satuluT. Pe ad trece \ralea CablantiluT,

este mal toata asezata pe valea Vilcana, pe unde si curge

bill, din 1752 sufl. Budgetul com. pe anul 1886

pe care sunt izvoare si un helesten de pescuit si adapat vi-

era de 3973 leT la veniturl si 3502

tele.

lel la cheltuelr; pe 1887 era de 3861 leT la venituff si de 3270 lel la cheltuelT. Are 2 bisericI, deservite de 2 preoll si 3 cintaretl. Una din bi-

sericl este zidia la 1830 si reparata la 1886. Are hramul Sf. Impáratl si constitue o singua

piriul Vilcana. Cucuteni sunt invecinat.1 spre E. ca com. Motaeni si erbanesti-Podurile, san Baile-Pucioa-

spre V. cu Pietrari, spre N. cu Riul-Alb si spre S. ca sa,

Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-

Vilcana-Pandeli. De toate aceste

dinte de com. Mihain-Bravul, situat la V., 12 kil. departare

comune se desparte prin dea-

de resedinta comuna Vite con

Pandeli se leaga printr' o s osea vecino-comunall. Peste apa "%Meana sunt in raionul com. cincr

nute sunt: 254 (120 bol, II() vad,

2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,

384 pord si 320 or.

parohie.

Este o scoala mixta, cu 4 Cucutan, movilil, jud. Buzan, in clase. In 1888, an urmat adi com. si cat. Simileasca. 20 baetl si 35 fete, din 90 baetl si 35 fete in virsa de scoala. Cucutel (Valceaua-), vdlcea, Suprafata intregeT mosil este de 2050 hect., din care, la 1864,

Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-

ramificatie din Valea-Duhner; trece pela N. comunel Traian, din

www.dacoromanica.ro

lurl si val' si numal cu Vilcana-

podete. Cucuteni se compune din trel catune : Vilcana-d.-j., Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500 locuitorl romid. Comuna se

compune din : ulita Cucuteni, ulita Plaiul, ulita Bisericel, linia Vilcani, ulitele Moiceni, Greci $i

Valea-Cheil. In aceasa comuna

CUCUTENI

CUCUTENI-RXZÄsI

6

. s.int trei bisertcr si o scoall cu

loca'l--nod si conclusa de un ?aya-

116 familii, sal 559 suflete. Este tesedinta comuna Aicr

In trupul mosid se ata si satul Barbatesti.

%Mor platit de stat. Comuna

se

: a biserica zidita la 1642 de_ Mate! Deleanu, fostul proprietar, deservita de I preot si 2

Cucuteni, stalie de a'rum de fer, jud. Iasi, pl. Stavnicul, Satul

creste vite : yac!, bol, cal, or.

Se cultivä mar mult porumb si

cinepa. Tocmar sus in Cucuteni, peste dealuri la riul Jalomita, este o moard. Principala productiune a com. este gazul apa Todo-salifera. Ad sunt

cintaretT ; o scoall cu un local fru-

Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,

mos, infiintata in anul 1865 si frecuentata de 47 elevr; localul primarier si casele proprietater. Linga sat se afla un iaz, numit

pusa in circulatie la 13 Sept. 1870. Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)

renumitele bar de iod de la

Broscaria.

Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea.

Vite sunt : 4123 capete, din 803 vite marl cornute, 2864 or, 18 capre, 141 cal, 5 bivolr si 292 rimatorr. carT :

Cucuteni, com. rur., ocupind partea despre N.-V. a plaseT Stavnicul, jud. Iasi, situata mal mult

de a dreapta riulur Bahluiul,

pe un teren

accidentat, for-

mind dealurl

i

var acoperite

cu padurr. Se afta la 16 kil. de Iasi. Prin partea de N. a comuner trece riul Bahluiul, calea ferata si soseaua nationala

de la T.-Frumos spre Iasi,carT merg paralele cu apa Bahluiul. Este formata din satele : Cucuteni, Cogeasca - Vechie, Co-

geasca-Noua, Hasnaseni, can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i,

Bogdanesti, HorlestiCatolid i Horlesti - Domnita Dirjeni,

699

In aceasta comuna sunt 5 bi-

sericr ortodoxe, cu 3 preotl si 6 cintaretr; una catolica, Cu preot i i dascal ; 4 §COIT, Cu 4 invatatorr, 158 elevr, (145 bletr si 13 fete) ; o moarä de apl.

Budgetul e de 17416 le! 66 banT la veniturr si de 173461er la cheltuelT.

Vite sunt: 10749L capete, din

carl : 3432 vite marT cornute, 5560 o!, 48 capre, 512 ea!, 5 bivolr si 1192 rimatorr.

Cucuteni., sat, In centrul comuner Cucuteni, plasa Stavnicul, inconjurat de toate partile

cu dealurr. Are o populatie de

pe anul 1896 a fost de 33530 Id, 25 batir. In anul 1873 venitul acester statir era numal de 1159 leT, 47 batir.

Satul Cucuteni se aflä pe mosia cu aceIasT nume, si este vechia, dupa cum ne arata data fondare1 bisericer.

«La 7121, in timpul domnier

tefan-Voda Toma, boerir fiind nemultumitr de el, s'au retras intr o noapte Cu top In acest sat si au trimis porunca. lur Stefan-Voda, sa jasa din tul

Cucuteni, mofie, in judetul Cucuteni, pl. Stavnicul, pe teritoriul caruia se afla satele : Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni, Bogdanesti i Horlesti-Domniter. com.

Are o intindere cam de 10160 hect., din carT cam 2145 padure.

scaun, ca nimenT nu-I mal poate

Cucuteni, ajluent al pir. Racea,

suferi in Domnia Tare cu atitea vdrsdr1 de singe. \Toda n'a ascultat, i stringind oaste aa imprastieat boerir, rasipind rascoala ion>.

in com. Ruginoasa, jud. Suceava.

Are o intindere cam de 12609 hect. si o populatie de familiT, saa 3270 suflete.

Podul-Iloaer (8.7 kil.) Inaltimea d'a.supra nivelulur mdrff de 44m 75. Venitul acester statii

Cucuteni, sat, in partea de S.V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul, j id Iasi, pe %ralea piriulur Toleasa, ce trece prin mijlocul satulur Are suprafata cam de 1900 hect. si o populatie de 92 familT, salí 408 locuitorr Rominr, carr se

ocupa cu agricultura si cresterea vitelor; o biserica, deservità de z preot, 2 cintaretr si z eclesiarc ; o scoala, infiintata. in 1884

frecuentata de 34 elevI.

Ad s'a gisit, facindu-se sapaturr sistematice de reposatul profesor N. Beldiceanu, mar multe obiecte vechr, ca : idolf, cale, instrumente etc., parte de lut si parte de os si bronz. Ele sunt depuse la Muzeul National din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

Cucuteni-Pirscoveni saa Balta Plopulul, mo,sie, i catun in judetul Buzar', com. Stilpul, fosa proprietate a statulur, pendinte de Episcopie si din care parte s'a dat insurateilor, iar parte s'a vin-

dut deosebit si s'a alipit mosier Stilpul.

Cucuteni-Räzi§i, sat, numit Pelinul. E situat pe coastd de deal, in centrul comuner Durnesti, jud. Botosani, pe dealul valea PelinuluT. Arco suprafata

de 507 hect., si o populatie de 49 familiT, sat 206 suflete ; sunt 76 contribuabili, vechT locuitorl

razesT, cae se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor si au 14 hect. vil pe Hirtopul-Villor, carl produc 220 hectol. vin. Vite sunt : 59 bol si vad, 42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.

Loc. aa 45 stupr Cu albine.

CUCUTENI-TUFESCU

CUDALB1

7

Cucuteni-Tufescu, sat, situat in partea de N.-E. a comunei Durne$ti, judetul Boto$ani, pe un podi$ inclinat spre S.-E.

A$ezata pe valea Gerului (pi-

Circiumi sunt fa, tinute -parte

1.1111 Gerul trece chiar prin thijlocul Cudalbilor), aceasta co-

de Romini parte de Armen! ; pravalii de manufactura sunt 5

(4 tinute de Armeni si I de

$i pe valea Piriului-Cucutenilor.

muna este formad dintr'un singur sat, cu aparenta de ora$el

Mosia are o suprafata de 872 'hect., din cari 143 hect. ale

chiar. Are o lungime de a-

un Evreti) ; meseriag dintre Rom'id putinT, croitori 3 Evrei ;

proape 4 kil., $i latime de I 1/2

tot de Evrei se vind pana $1

locuitorilor $1 7294 ale proprietarului. Populatia este de 57 familii, salí 143 suflete, din care 33 contribuabili.

kil., $i e locuita numai de d.-

icoanele biserice$tr (1887). Func-

zA$I.

tionead aici d moad cu aburi. Budgetul comunal se balanseaza la venituri si cheltuieli cu aceea$i suma de 12240 le!

In acest sat se afla

1

bise-

rica de zid, deservid de I preot $i 2 entareti; 4 iazuri $i o moara

de apl. Prin mijlocul satului trece calea judet. Boto$ani- tefane$ti.

Vite sunt: 98 bol $i vad, 44 caT, 350 oi $i 30 rimatori.

Cucutenilor (Iazul-), iaz, format din Piriul-Cucutenilor, pe mo$ia Cucuteni-Tufescu, com. Durne$ti., plasa Boto$ani.

tefane$ti, jud.

Cucutenilor (Pirisul-), pirM, izvore$te de pe mo$ia CucuteniTufescu, com. Durne$6, jud. Boto$ani, trece pe Ruga satul Cucuteni si se varsa in 0.1111 Corogea.

Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neamtu, com. Vinatori-Neamtului. Izvore$te din dealul numit FundulRoman esei $i se varsa pe dreapta piriulur Ozana.

Cudalbi, com. rur., in jud. Covurluid, pl. Zimbrul, la 52 la de Galati, in partea cea mal extrema despre V. a judetului Covurluid, $1 com. rur. cea me insemnata din acest judet in privirea populatieT. Se margine$te la E. cu Baleni $i Oasele, la S. cu Minjina $i Calmatuid, la V. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $i

Dragane$ti, si la N. cu Puteni (carl toate, incepind de la almatuid, sint in jud. Tecucid).

Populatia Cudalbilor e de 1149 familii, sati 3970 suflete, din carT 2038 barbati, 1932 femeI; 2890 necasatoriti, 869 easatoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati.

Stiti carte 592 persoane, restul nu $tid. Sint 780 contrib. SträinT d'A : 12-- familii de ArmenT, salí 46 suflete, $i 16 familii de Izraeliti sal' 44 sufl. Suprafata comunei este de 12970 hect., din cari 9952 hect.

75

bani pe an. Contributiile

directe se ridica in total la 25467 leT 68 bani. Are 4 biserici: Prea Cuvioasa Paraschiva, Adormirea Maicei Domnului, SE Dimitrie li SE Voevozi. Intreaga comuna for

meaza o parohie, cu catedrala Prea Cuvioasa Paraschiva, de-

8o ariT arabile, 1105/4 vii, 433 ima$ $i restuL vatra satuluT, cu alte destinatiT $i netrebnic. Pamintul de alce e manos, negru, pe une-locurl $1 nisipos ; paclurT

servite de 1 preot paroh si 2

mal nu se afla de fel. In afard de paminturile d.-

Costin Chebac. Cea maT veche dintre bise-

za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilor se afta $i urmatoarele proprietati mar mari : Ple$e$ti (2 tru-

ricile din Cudalbi e Prea Cu

purI), Gologanul, Bezmanul, B5.-

apoi reacuta de -lid gros de

trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur-

aproape t m. in curgere de 15 ani (1840-55); fu sfintita la 14

gociul.

preoti ajutori $1 6 cintareti ; bisericile fiind raza$e$ti n'ad. pamint rural, Adormirea irisa are

to fálci harazite de dascalul

vioasa Paraschiva,

construitil

intiia$I dad din btrne la 1805,

Plugaria, cre$terea vitelor $i cultura viilor sunt ocupatiile

Octombrie 1855. Adormireai in-

cudalbenilor ;

sfinti la 1863; e o biserica frumoasa .$i bine inzestrad, tuvelita cu scinduri, datead din 1.833 luna Maid, din timpul e-

principale

ale

frunta$11 dintre sateni posecla pina la 30-40 falci de pamint; pluguri sistematice se numara veo loo. Dintre cereale, se seamana mal mult secara $i popupid, grid prea putin.

Vite sunt : 3 taurT, 1608 bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce,

40 gonitori, 31 gonitoare, 77 minzati, 74 minzate, 69 viteT ; I armasar, 163 epe, 407 cal, 3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi, 23 capre, 5 tapi; 980 porci FM pitr, 390 vieri,

835 scroafe,

2760 puma

www.dacoromanica.ro

ceputa a fi zidid la 1861, se

piscopului Meletie al Romanultd.

SE Voevozi, cea mar mica li cea mai noua dintre bisericile din Cudalbi, dar li in cea mal rea stare, cacT pana $i temelia-T

e stricata. Sunt 3 $coli: doua. de baeti $i x de fete; cea dintila din tre

$colile de bleti e infiintad in 1864, frecuentad. de 126 elevi

inscri$I in ¡890; a doua din 1874, frecuentad de 125 $colari

CUDRINA

regulatl, din 139 inscri§T; coala de fete numara in ace1a.5T an 38

eleve tnscrise, din carl cu frecuenta regulata 32. Ca produs

al ;colilor de bAett de la

infi-

intare pana azT (1887) se numarä

vr'o mo absolventr, din cancel mal muItT se ocupa cu plugaria, lar uniT s'aa facut preotl, invata-

torl saü meseria0. Satul

CUFUR1TA

8

Cudalbi

este foarte

vechia. Versiunea cea mal raspindita arata ca numirea aces-

tul sat ar veni de la un oarecare Manolacho Cudalb, otean in timpul luT Stefan-cel-Mare, carda i s'ar fi hdrazit pentru vitejia sa loc de salAqluire §i de

hrana in aceasta parte a piel. Chiar i azl odsta. in Cudalbi,

reteilor, i spre E. pana In Valea-Tigan-

ca, ce se apropie de apa Minjinel merge marginea din jos pina la Filesti si parte din sus pana la Troiandolul $i capetele se hotirabc ca mosiile BujoAlti l Gologanu, si la aceastii parte de pamint sa. fie volnia a stipini a si fra411 lar j surorile lor i fecioril lar, nepotiI lar, stranepolil i sprestrinepo01 lor,

i tofi cail se vor trage din

neamul lar, nestrimutatI niel odinioara

porancit credincios boeruluI nostm d-sale

Tudor Logofit sL scrie i pecetea noastrii

si o lege catre aceastil carte a

noastris.

Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu. Izvorege din muntele Tarnita, (ramura Muncelul), catre hotarul com. Cracdoani ; curge in

spre S.-E. pe teritoriul com. Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-

tre ramificatiunile culmet Vii-

[L. S. D.] Veleatu 6980 (1472) Iunie 25 zile.

para i a culmet cu a sa numire ; uda satul Cuejdiul,

11 Dármane§ti, de unde se

Obreja, tot din oastea lui Stefan-Voda. Cu toate acestea, un uric, scris in slavone§te, din 1472, luna Iunie in 25 zile, al caruT original se afta la razapl din Cudalbi, Vasile Cons-

Iunie

Cudrina, deal, pe teritoriul sa-

tantin Corcova, filth decedatuluT Constantin Popa Lupu Corciova, vorbe§te numal de vornicul Stefan Cudalb i Izbap.

Cudrina, ponor, pe teritoriul sa-

25

zile.

tulut Greme§ti, com. cu acela.5T

nume, plasa Berhometele, jud. Dorohoia.

tuluT Gremeti, com. Greme§ti, pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

loan Vrabie, carora li s'a harazit o bucata de pamtnt peste ,Cuejdiul, sat, in com. Glicina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

e satul Cudalbi. lata textul a-

E situat pe valea piriului cu a

cesta uric in traductia rominA :

sa numire.

o bucati de pämtnt peste vales Gerulul In eurmezis, spre V. pana In matca He.

4231

de pe mo0a Gtrcina.

Grigorie Vis vel logoat scris de pe ispisocul vechiti pe sirbie de la Stefan-Voevod Domn Tare Moldovel, scris la Z. A. H.

vornicul i lzbasa loan Vrabie ; le-am dat

cina, are o intindere de

pogoane, coprinzindu-se i aceea

che. Pe HITA acest Manolachi Cudalb, traditia poporana mal citeaza ca intemeietorl al satuluT §i pe cdpitanii Betivu

cMilostivirea mea Stefan Voevod sta-

Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu. plasa Piatra-Muntele, com. Gir-

si uric dat la mina lor, si spre aceasta este credinta Domnia mele de mal sus numita Stefan-Voevod, i credin5a a tuturor boerilor nostri aI Moldova marI si miel', i spre maI mare ar' ie l hitarituri a tuturor de mal' sus scrise, am

se nume§te Drumul-luT-Manola-

pinitor paniintulta Moldovel ; Lataail venit Inaintea noastr 1il tnaintea boerilor nostri ai Moldova, slugile noastre Stefan Cudalb vornicul i 1zbasa loan Vrabie, In auzul tuturor credinciosilor boerilor nostri mari i miel mi jaiba ca ne milostivim asupra lor, si le-am primit cererea lor, i ne-am railostivit ab-upra slugilor noastre Stefan Cudalb

Roatelor, Mintina, Balaur, etc.

In vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri-

In partea din jos, un drum care

valea GeruluT, tn locul unde azt

pre N.-E. a com. Gircina. Poarta me multe numirr speciale ale piscurilor i anume Tarnita, Muncelul, Dealul-cel-Mare, dealurile

Impreuna cu satul are o populatie de 248 capt

bifurca aproape de intrarea sa dot crac, In orapl Piatra unul ce curge pe sub coastele munteluT Cozla, strabattnd orau1 aproape prin centru ;

altul prin partea sudica, despartind mahalaua Máratel de cel-lalt trup al ora§uluT unindu-se aproape de varsarea luT

In riul Bistrita, in dreptul fabrice de cherestea i cue de lemn (Moldova», ce se allá in Piatra.

Mal inainte-vreme tot cursul sati se fama prin ramura India;

trisa de cind ornul a Inceput a se mari, ad cautat sa-1 abata din pricina inecurilor ce producea in timpul *el* apelor sale din mata. AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:

de familie. In acest sat se afta biserica, 2 Torl ; lar in apropiere, cariere de piatrA. Locui-

Argintarul, Rotariul,

cu agricultoril tura i cre0erea vitelor.

te; din stinga ptraele : Muncel, Tiganca, Varnita, Mas-

Cuejdiul, ramurd de dealue, jud.

trul, Salatuc, Gircinita, Boroda, Sinida i Fundatura.

Glodul,

Parul, Poeni, Runcul, Slatina, Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-

Neamtu, futre mo0a Alma0 (com. Dobreni), i marginea des-

www.dacoromanica.ro

Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul

CUFUR1TA

9

CUIBURILE

Horezul, com. Otesani, se varsa in riul Luncavatul.

Cufuritul, minare ce se mal da

Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul Horezul, com. Slatioara, ce curge prin mahalaua Gorunesti.

Cuhalm, pddure, jud. Bacla,

Cufuritul, cat. al com. GlodeanulSdrat, jud. Buzda, cu 90 locuitorT si 20 case.

In vechime

purta numele de GlodeanulGrAdistea si Snagoveanca, dupa numele mosieT pe care e situat.

izvoruluT Catira, din com. Robesti, jud. Buzaa.

Aci e o biserica construita la anul 1853, in locul uneT alte biserief vechr de lemn, si des

pre care se spune cä s'ar fi

pl. Bistrita-de-Sus, din comuna

fondat pe la anul 1790 de locuitorl. Este deservitä de un

Schineni.

preo t.

Cuhalm, mica padure de rachite situatá pe malul SiretuluT la

V. de satul Liesti futre Birlad si Siret, jucietul Tecucia.

Este proprietatea razesilor din satul Liesti; din aceasta pa.-

In partea de S. a cat. Cuibul, pe unde curge piriul Saratelul, sint abondente izvoare de apa sarata., ce se intrebuinteaza de locuitorir bolnavr de reumatizm. Mult1 din locuitoriT comunelor

vecine Teail apa din aceste iz voare pentru acest scop.

Cufuritul, munte, in sus de com. Moroeni, jud. Dimbovita, in di-

durice eT isi fac toate la case si imprejurimr. Este

rectia apeT Ialomita, in stinga. A-

adese-orT supusa inundatiilor Si-

litatea numita Valea-Benir, se

cest munte este aproape paralel cu muntele Rateiul ì printre dinsil curge pir. Cufuritul, pe care sint ferdstrae de taiat scindurr.

retuluT.

afla

Cuibarul, deal cultivabil, in com. Dolhasca, jud. Suceava.

hecia, com. Godinesti.

tinuatia piriuluT Sarata.

com. Glodeanul-Sarat, proprietatea statuluT, pendinte de mandstirea Znagovul. Are 2380 hect.,

Cuibäre§ti,

izvoreste din

Tecucia, merge spre E. si se varsa in Berhecia. com. Gornetul-Cuibul, curge spre

E. si se varsa. în gira Turburea In com. Pacuretr, plasa

Sarata-MisleT, din com. Mihailesti, jud. Buzati.

hoya.

dealul cu acelasT nume, judetul

nul Florica; lar 1474, sunt

Cufuritul, numire data mafia

resedinta

cat. Cuibul, comuna Gornetul Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra

Cuibeanca, vale, izvoreste din

Gradistea, jud. Buzaa.

traditia, s'aa stabilit prin padu rile seculare din aceste locurT.

Cuibul, deal, in partea de N. a

1864; 830, insurateilor din catu-

torI intregeT mosiT Glodeanul si

de frica Turcilor, cum spune

veste ca margine la S.-V. cu

s'aa dat improprietaritilor in

Cufuritul, numire data de locui-

cind primiT treT fondatorT, fugitT

comuneT Gornetul-Cuibul si este

toate arabile, din care

mase inca proprietatea statuluT. Face parte din marele corp Glodeanul i Gradistea.

Satul Cuibul, se crede a fi infiintat cam pe la anul 1690,

Cuibà're§ti, facture, la V. de satul Tomozeia, com. Oncese, pl. Berhecia, jud.Tecucia ; sercom. Godinesti.

Cufuritul, (Glodeanul - Cufuritul), in jud. Buzar',

pu-.

cioasa.

Acest catun ocupä centrul

Cufuritul, lac, in com. Glodea-

caruia e situat cat. Cufuritul. Contine mult peste. El e con-

un bogat izvor de va

minerala, continind fier si

Cufuritul, munte, la N. de am- Cuibare§ti, deal, formeaza hotapulung, jud. Muscel, ale cirui rul intre satele: Fratia si Mepoale le uda. riul Bughea. deleni, jud. Tecucia, pl. Bernul-Sarat, jud. Buzan, in Vestul

Tot in acest catun, la loca

Podgoria, jud. Prahova.

Cuibul-Berzef, isvor, com. Micesti, pl. Riul - DoamneT, jud. Muscel.

Cuibul-Vulturilor, deal, in par tea de V. a comuneT Bobu lesti, pl.

tefanesti, judetul Bo-

tosani.

Cuibul, sat, face parte din com.

Cuiburile, vechiu schit, in plasa

rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgoria, jud. Prahova. Este situat pe malul sting al piriuluT Saratelul,

Ialomita-Balta, satul Slobozia,

sub poalele dealuluf Mirzea si Nastasoaia. Are o populatie de

775 locuitod (382 barbatr 393 femeT).

68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL

jud. Ialomita, Haga mandstirea

Slobozia. Acest schit a fost fondat, inzestrat i inchinat ma nastirei Slobozia de Sta.na Doiceasca, la anul 1626. Nu se mal afla niel o urmä din acel schit. 2

www.dacoromanica.ro

lo

CUIBURILE

lac, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul comuner Luciul.

Cuiburile,

Cuinef, ceItun, al com. GhizdAve$ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, aproape de comuna Apele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu-

pindu-se mar mult cu cresterea

dupa ce a brAzdat partea centrall i sudicA a plAser, se deschide in ezerul Girlita la 2 kil, mar jos, la N. de satul

vitelor i cu cultura viter de vie, care reuse$te mar ales in partea sud-esticA a satuluT. PAmintul nu produce mar nimic, fiind mar

Girlita. Cursul sAii e de zo kil.

tot acoperit cu pAdurr $i cu tuNurr. Casele sunt mAricele,

$i brAzdeazA partea nord-esticA

vi!. Are locuitorT.

a comuner Girlita si cea centra1á a comuna GArvan. Malu-

rile sale sunt formate de dealurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-

in jud. Tulcea, pl. Istrul, pe teritoriul comuner Tocsof. Izvoreste din poalele sud-vestice ale dealulur

Cuiuc-Culac, phig,

Cascalac-Bair. Se indreaptA spre

V., avind o directiune generala

de la N.-E. spre S.-V. ;

brAz-

este de

de valea GArvan $1. de la poalele dealulur Olucli, la pe cel de Cuiuculuf si sub acest

luT, Virveni, etc., cultivate cu

o populatie de 142

CUIUGIUC

cAtre BulgarT i turcr,

28 familiT, satI 105 suflete, ocu-

destul de numeroase i a$ezate In grupurr separate si distantiate mult unele de altele. Drumurr comunale pleacA unul spre

Bair pe dreapta; Girlita, Olucli, Cara-Burun-Bair pe stinga; lar teritoriul brAzdat de ea si adia-

N. de Cilnia, altul spre N.-V. la Girlita, altul la S.-V. la Esechic', altul la S. la Cuciuc-

centele sale, cu o intindere de 4000 hect., coprins intre dealurile Ganta, Scorci, Curdeli,

Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E. la GArvan $i in fine, altul la N.-

E. la Lipnita.

deazA partea sudicA a plAser

Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de

cea nordicA a comuner ; curge pe

o parte, la E.; Garvan-Bair la Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiu

la poalele vestice ale dealului

S.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlita de altA parte, la V. Valle adicente sunt : aril-Misi-Ceair pe dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Caraghios-beair si Lanburlu-Culac;

Cuiugiuc, virf de deal, in jude

hotarul judetulur. Prime$te un singur afluent, pe dreapta, Valea Tasli-Culac, chiar in satul Tocsof. Malul sAti, de la Tocsof la vArsare, este inalt si cam

n'ati apa de cit cind plouA. E

tul Constanta, plasa Silistra-

tAiatA de drumul judetean Esechior-Lipnita pe la mijloc ; pe

NouA, pe teritoriul comuner ru-

stincos . Pe valea sa merge drumul comunal Tocsof-Cogelac.

if sunt acoperite cu tufdri$urr,

(Valea-), vale, judetul Constanta, plasa Silistra-NouA, pe teritoriul comunelor rurale Girlita i GAr-

Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,

Veli-Tepe-Bair, trece prin com.

Tocsof, si dupl un curs de 7 kil, merge de se aruncA in pirlul

Casimcea, pe stinga, chiar la

dinsa merge si un drum comunal Girlita-GArvan. Malurile ce pe unele locurT sunt inalte si rip case.

Cuiu-Iuculul

in

van. Este formatA din trer vál mar miel* ce es toate din poalele nordice ale dealulur GArvan-

Bair, de pe teritoriul bulgAresc al com. Gdrvan. Acestea sunt: Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair, GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im-

preunA ceva mar jos de com.

plasa Silistra-NouA, catunul co mune! Esechioi, situat in partea meridioualA a plAser si cea esticA a comunei, la 5 kil. spre N.-E. de cAtunul de re$edintA, Esechia Este a$ezat in valea Cuiugiuc-Ceair, si e inchis la E. de dealul Cara-Burun-Bair i la V. de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Bair cu virful sAti Cuiugiuc, care

spre N., apor spre V., ?lúe° directie generall de la S.-E.

are o inAltime de 130 m. Suprafata sa este de 1197 hect., dintre care 25 hect. sunt ocupate numar de vatra satulur de grddinT. Populatiunea sa, a

spre N.-V., Mal la apoT numele

cAreT majoritate este formatA de

GArvan in valea numitá. Iailea-

Ceair, se indreaptA mar

ludir'

www.dacoromanica.ro

giuc-Bair ; are 130 m., dominind satul Cuiugiuc i vdile Cuiugiuc

si Nursusul, jud. Constanta.

rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre S.-V. de satul Cuiugiuc, de la care si-a luat i numele. Este virful culminant al dealulur Tanas Sirti, situat in partea de S. a plA$er si a comuner ; printrla sul trece chiar hotarul Dobroger spre Bulgaria. Dinteinsul se desface spre S.dealul Bei-OrmanBair ; iar spre N.-E. pleacA dea-

lul VArsat-Sirti ; are o inAltime de 171 m. ; fost punct trigonometric de observatie rangul 2 lea, dominind valea Ca vac-Culac-

Ceair, $i un alt drum comunal

ce duce de la Girlita la Cuiciuc-Cainargi ; pe dinsul e $1 pichetul cu No. 10. Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-

Sirti, are 170 m., pe hotarul spre Bulgaria, dominind valea Cavac-Culac Ceair, judetul Constanta.

CUIUGIUC

CUJBENI

11

Cuiugiuc, virf de deal, situat in partea vesticá a pla.$eT SilistraNoud, i cea nord-vesticä a com. Garvan $i a catunuluT säu Cuiu-

pe teritadul comuna rurale Garvan, $i anume pe acel al catunului sää Cuiugiuc, de la care vi-a luat i numele. Se desface din

giuc, de la care si-a luat

poalele vestice ale dealuluT Cara-

$1

numele, jud. Constanta. Are 130 m. i domina. valea Cuiugiuc soseau a j u deteanä. Esechioi Lipnita.

Cuiugiuc-Bair, deal, In judetql Constanta, pl. Silistra-Noua, comuna Gärvan, catunul Cuiugiuc. E situat in partea sudica a pla$el. $i cea vestica a comuner printre valle Cuiugiuc-Ceair $i Nursus Ceair ; are 130 m. Inaltime do-

minind satul Cuiugiuc a$ezat la poalele sale estice, acoperite cu tufari$uri i putine padurI. Pe muchea luI trece drumul judetean Ostrov-Cuzgun.

Burun-Bair, se indreapta spre N. in o directie de la S.-S.-E. spre

N.-N.-V., brazdind partea vestica a pla.$11 $i cea nord-vestica

Cujba, sat, la N. de satul TI-

a comunei; trece pe linga satul

cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul, jud. Vasl fla. E situat pe dealul

i dupa un drum de 4 kil, se deschide In valea Cuiugiuc,

Cuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin-

tr'insa merge si drumul judetean Esechioi-Lipnita, i cel comunal Garvan.

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

teritoriul comuner rurale Garvan $1 anume pe acela al catunula sAU Cuiugiuc, de la care luat i numele. Incepe din poalele sud-estice ale dealului Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul bulgaresc al comuner Garvan,

aproape de satul Cuciuc-Cainargi ; se indreapta spre N., pe linga dealul Sapa-Bair, intrA in Dobrogea, se une$te cu valea DemeceianCula - Bair, spre a forma valea Nursus-Ceair. Printr'insa merge $1 drumul comunal Girlita-Cuciuc-Cainargi.

Pleaca din dealul Cara-BurunBair, trece prin satul Cuiugiuc, se deschide cu valea Cuiu-IucUluT. Prin ea merge i calea judeteana Ostrov-Cuzgun.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua

37 familiT, sail 157 suflete.

Constanta, pl. Silistra-Noud, pe

teritoriul comuna' rurale Para-

nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-

chioi. Se desface din poalele

torT.

Cuiugiuc-Culac, vale, in jud.

se indreaptd spre V., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V. ; brazdeazI partea centrald i cea nord-estica a

LocuitoriT posea: 6 plugurT,

6 care cu boT si

5

carute cu

cal.

Sunt 22 stupT.

plaseI. Merge prin dealurile Ba$-

Cujba, munte, intre Negovanul

Punar de o parte pe dreapta,

$i Beleoaia, la N. comuneI Polo-

Uzum Mese-Sil-ti de alta parte

vraci, din pl. Novaciul, pe malul sting al GilortuluT, judetul

pe sano, pe linga padurea Cojocariul, i, dupa un drum de 4 kil, se deschide in valea Ghiuvegea sati Ghiuvenli, pe dreapta chiar in satul Parachioi. Prin ea merge drumul judetean Lipnita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i este

Mata de mar multe drumurT comunale, intre carT insemnam Parachio1-13azirgian

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, comuna Garvan, catu nul Cuiugic.

CujbeI pe o s.iprafata de 413 hect., din ea/1 34 hect. ale loPopulaViea lui e de Are: o biserica construitä la 1830, de Gavril Cujba, fostul proprietar al acestuT sat ; o moara de apa si un iaz. Vite sunt: 74 vite mar! cor-

Co$lugea - Cuiugiuc -

vestice ale dealului Aslama-Siti;

Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud.

Ceair i Caraghios-Ceair, tuteo directiune generala de la S. E. spre N.-V., brdzdind partea V. a pla$eI si a comuna Are 130 m. inaltime ; se prelunge$te la N. cu dealul Olucli. E acoperit cu tufari$urr.

Gorj.

Cujbei (Dealul-), deal, se intinde la N. comuner Tacuta, pl. Mijlocul, jud.

Cujbei (Valea-), vale, se intinde la N. comund Ta.cuta, pl. Mijlocul, jud. Vasluia.

Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,

Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal,

in judetul Constanta plasa Silistra - Nota, pe teritoriul co-

mune! rurale Garvan, i anume pe acela al catunulul sda Cuiugiuc, ce e a$ezat la poalele sub orientale $i de la care si-a luat $1 numele. Se desface din dealul Cara-Burum-Bair, se intinde -pre N. printre valle Cuiugiuc-

www.dacoromanica.ro

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

E situat filtre ramura mintilor Petru-Vodd $1 Cotnarelul, marginindu-se catre E. cu satul Pluton i spre N.-V. cu satele Tarateni $1 Agapeni.

Vatra satuluf are o intindere de 2 hect. $1 86 ariT, cu o populatiune de 76 suflete, saa 15 faifal. ToV sint rominI, $1 se in-

CUJBENILOR (DEALUL-)

12

deletnicesc cu cresterea vitelor mal cu osebire, fiind-ca terenu-

rile sunt priincioase mal mult finetelor de cit agricultura Din care pricina chiar, locuitoriT sunt nevoin a-sT sine angajate pamin-

turl pentru cultura in reg,iunT mar putin muntoase, afara de raionul comune Pipirigul.

In acest sat se afla o 'mara pe apa piriiasuluT Tarateni. Sunt 15 contribuabilT.

Vite sunt 920, dintre carT : 31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT, 25 rimdtorr, 35 juncl.

Cujbenilor (Dealul-), deal, in ramura munteliff Petru-Voda, situat satul cu acela0

nume, pe teritoriul comuna Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Nearntu.

Cujbe§ti, iac, in comuna GuraTeghlT, cat. Ivanesti, jud. Buzati. Are multa papura.

CULA

Calitatea pamintuluT este des-

Cusnitele de la Baroaia,

tul de burla. ET posea: 169

care serveati la extragerea metaluluT din Ocnele Baroala ; Cusnitelul din locul numit Valea-Cusnitelor, care servea la

plugurT, 284 care cu boT, 41 carute cu cal i 160 stupl. In aceasta comuna a fost resedinta sub -prefecture piase' Cimpul, Inainte de a fi infranita cu pl. Blahnita. Posea' o biserica deservita de 2 preotT §i 2 chitaren ; o scoala cu un invatator, frecuentata de 38 elevl ; si 9 circiumT.

Budgetul comuneT la veniturT

extragerea metaluluT din Ocnele din jurul sA5 , nedescoperite pana azT, fiind infundate ca

cele din Cornetul-BleT ;

Cupitelul care serveail la eictragerea metaluluT din Ocnele

TehomiruluT, ale caruI rasuflatorT exista i pana azT in PoianaTehomiruluT Ruga. Groapa-Lupu

este de 11230 leT si la cheltuell de 5136 leT. Vite sunt: 1900 vite marl

Id, futre hotarele satelor : \raeniT, Sohodolul i Padesul.

cornute, 112 car, 1560 oT, 7230 rimatorl si 14 bivolT. Prin aceasta comuna trec doul sosele : soseaua judeteana

Cujnita, vale, in com. rur. Peri,

Severin - Calafat si cea comu-

Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,

pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.

nala Brani§tea-Vatra. Comuna Cujmirul este udata

din pl. Gilortul, jud. Gorj.

de riul Drincea, care la Braniste se uneste cu piriul Opri-

greni, spre E. de cat. Jupinesti, la o distanta de 2 kil., are

sorul, trece pe marginea despre

o suprafata de 120 hect, din cae 45 hect. padure, 35 hect.

Situat pe culmea dealuluT Ne-

Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasa

E. a comund spre Izimsa si se

Bistrita-d.-j., de pe teritoriul comuna' Calugara-Mare.

varsd in Balta-Ascunsá de litiga

Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasa Bistrita-d.-j. de pe teritoriul comuna Osebiti-Margineni.

Cuinita, vale, in jud. Mehedinti, plaiul Clopni, pe teritoriul comune urbane Baia-de-Arama,

Cujmirul, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. CimpuI la distanta

de 57 kil. de orasul Turnul-

numita si Valea-Cusnitelor ; situata la poalele dealuluT numit Ripele-RosiT. A fost loe de cusnita. pentru extragerea arameT,

Severin, si de 28 kil. de com. rur.

dupa cum se poate constata si

Vinjul-Mare. Este situata pe loc yes, in albia riulul Drincea. Pe partea stingä formeaza comuna cu satul Aurora, marginindu-se:

azT din marele depozit de zgura

la E. cu com. Bran*ea; la S.

anume :

Cu com. Izimsa ; la V. cu com. Vrata; i la N. cu comuna Vi-

Cupitele din Valea-GaineT, in care se extragea metatul de la °cuele Joita i impre-

bovita, jud. Ilfov. Face parte din

Are 400 contribuabill, Cu 3500 locuitorr, carT locuesc in 670 case.

jurimI ;

800 hect., din carT 25 ramin sterpe, aviad si o padurice de

Ocupatiunea locuitorilor este agricultura 11 cresterea vitelor.

Ocnele-Cornetulul -Bael i carT sunt nedescoperite pana asta-zT;

Salcea.

arabile, 30 hect. fineata, 5 hect. vie, si 5 hectare livezT de prunT.

natoriT.

ce exista aci. Minele de la Baia-de-Arama par a fi fost in cine locurT

6) Cusnitile de la Zahana, in

carl se extragea metalul de la

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 22 familh, cu 120 suflete, din carT 18 contribuabilT, ton rominT. LocuitoriT posed5. 5 plugurT,

I care cu bol si 45 vite mari cornute. Comunicatia se face printr' u n drum ordinar ce trece prin centrul acestuT catun i scoboara in cat. Jupine§ti.

In el se mal afla si 3 fintinT.

Cula, mo je nelocuita, pl. Dimcom. rur. Leurdeni. Se blande pe o suprafata de

20 hect. E proprietatea motenitorilor lul Efrem Ghermani.

CULA-DERE

CULCATILOR (VALEA-)

13

Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comuner rurale Armutli. Se des-

toriul comuner rurale Cavaclar, anume al catunuld säü Mer-

Visterna, asezat la poalele lul

devenli-Punar. E situat in par-

face din poalele nord-vestice ale dealului Tasli-Bair, se indreapa spre S.-E., brAzdind partea nordicA a plAser si pe cea sudicA a comuner. TraverseazA numar

tea nord-vesticA a plAser si cea

pAclud intinse, catre poale are si pAsunr si lived.

pAdurr, pe la poalele dealurilor Uzum-Bair si Balar-Bair, si dupd 4 kil, de mers, se impreunä cu valea Cara-Cialic, spre

esticA a comund, are 128 m.in6.1time, dominind valea MusurCulac I satul Sofular. E aco-

pen it nimar cu finete si cite-va semAndturr. Pe muchia lur se incruciseazA mal multe drumurr, futre cari Cavaclar-Sofular si Casstcci-Merdevenli-Punar.

a se arunca in riul Taita, pe

mina, pe malul Duniirer i teri-

toriul com. rur. Rogova, din pl. Blahnita, judetul Mehedinti.

E cunoscut bine de locuitorir Batoteni.

Cula - Neamtului, maña/a,

in

detul Constanta, plasa SilistraNota, pe teritoriul comuna rurale GArvan, si anume acel al cAtunuld slii GArvanul-Mare. Se desface din poalele nordice ale dealulur GArvan-Bair, se indreaptA spre N., avind

lul Cavaclar ; are o directie de la S. - V. spre N. - E. si se

deschide in valea Mangaci, pe stinga, trecind prin satul Cava-

preunA cu valea Saila-Ceair sau mal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.

stanta, pl. Mangalia, comuna

Cula-luI-Papuc, loc, pe care a fost m4nAstire, in dealul Stir-

Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-

generala de la S. - V. spre N. - E., brAzdind partea de S. a pldser i cea sudesticA a comuner. Putin mal la vale de satul GArvan se im-

Culac-Ceair, vale, in jud. Con-

dreapta Ruga Camberul.

estice. E acoperit rumiar cu

Cavaclar. Se desface din dea-

dar. Printeinsa merge si drumul comunal Cialmargea-Cavaclar.

Culac-azIar, vale,

o directiune

O parte din drumul

sAA

3

kil., il face pi-in pAdurr, pe teritoriul bulgAresc al comund Gärvan . Pe (Rusa merge si

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de com. rur. MalovAtul.

in judetul Tulcea, pl. Babadag, pe teritorul com. rurale Alibei-Chioi i anume pe acel al cätunuld säù Accadin.

Cula-Nemtilor, sati Streaja-In-

Se desface din poalele sudice

Cularea, baltâ, spre S.-V. de

nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana. E asezatA in virful dealulur Chera, jud. Dolj, despre care se zice, dupA cum numele aratA,

ale dealulur Cilicul, se indreaptA

satul MäcAresti, pl. Branistea, jud. Iasi. E formatA din värsarea Prutulur.

cA era punct de supraveghlare

intre valea Gilortuld si valea Jiului.

spre S. tuteo directie de la N. la S., brAzdind partea ves-

i nordia a comuna E tdiatA de drumul

un drum comunal Gärvan-Zarnicr in Bulgaria.

ticA a plAser

comunal Meidanchioi-Trestenic ; curge prin pAdurr i lived, si

Cularile, deal, in jud. Mehedinti, comuna rurall StAnesti, plasa Dumbrava.

dupl un curs de 3 kil, se des-

Culac-Alcea, vale, in judetul Tulcea, plasa IstruluT, pe teritoriul comuner rurale Tocsof,

anume pe acel al cAtunulur Rimnicul-d.-s. Isi la nas-

tere din poalele vestice ale dea-

chide in Valea Chioserelic, mar

sus de satul Accadin.

Culac-Culac-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag. pe teri-

Culcati, mofie nelocultd, a sta tulur, in pl. Borcea, comuna Lupsani, jud. Ialomita. A fost pendinte de mAnAstirea Nucetul.

toriul comunel urbane Babadag. Se desface din dealul Stuparul,

Culcati, mofie nelocu itl, a sta-

spre S., avind o directie generará de la S.-E. la N.-V.; udà partea vesticä a plAser i nor-

se intinde spre N. in o directie

tulur, in plasa Corcea, comuna

dicA a comuner, i merge de se

plasel si a comuner. Se intinde dealungul vler-Nucilor ; se prelungeste cu dealul Mol fa. Pe la poalele-i vestice merge dru-

lulul

se indreaptA

varsA in &tul Casimcea, pe stinga lul.

Culac-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teri-

generará de la S.-E. spre N.V., bräzdind partea esticA a

Lupsani, Judetul Ialomita. A fost pendinte de mAnAstirea RAzvan.

Culcatilor (Valea-), vale,

in

mul comunal Babadag-Jurilofca.

jud. Ialomita, pl. Borcea, pe care este satul Lupsani. Se in-

Are 188 m., dominind satul

tinde spre N. cu numirea de

www.dacoromanica.ro

CULCEA

Dor Marunt. Pri itr'insa trece calca ferata Bucuresti FeteAi.

Culcea,

deal,

la E. de comuna

Calugareni, pl. Cricovul, jud. Prahova

Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, cat.mul comuner Tocsof. E situat in partea, sudicA a judetului si cea de N. a comuner, pe malul sting al piriulur Rîmnic Der, si la poalele dealulur imnic-Bair, precum

si la o d'stant5. de 6 kil. spre N. -V. de

Tocsof, resedinta.

Intinderea satulur este de 42 formata i BulgarT, este de

hect . ; populatiunea,

este faluta de lem si teac iitd; herurr proaste, cu mica livezue gradina de legume. Poseda o biserica cu hramul Acoperamintu I - Maicer - D omnul uf ; es.e de lemn, facuta. in 1876. Sta in chisa neavind deserventr. Calitatea pamintulur , ca loe

proprietaritr aú 143 hect. 2! arir parnint; iar proprietatea mosier, 614 hect. 43 arir cimp, si 286 hect. 44 arii padure, mar toata tinara. 'azud sunt 2, fil-

lesteu=acalet. Se spune cd pe tarmurile acestur piriu s'au facut

primele ineercrirl de cultura a porumbul ii p'aci.

Cule§a, vale« piriulur cu acelasT nume, din jud. Suceava, com. Draganesti; e strinsa intre dealurile Todoreni i Lebedea.

pe mosia cu ace-

cela.si nume, jud. Dorohoiu, co-

m ina Tureatca, pl. Berhometele; are 87 farn. sail 350 sufl. Asezarile satenilor sunt mar mult proaste, putine au livezur i gradinr; iar casa mesier

fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.

Pe mosie trece piriul Molni-

trimite numeroase ramurr spre Olt, formind pe alocurea muntr inaltr carr se ridica de asupra albiei acestur riu. In partea de S. dealurile se mar raresc si formeaza tritre ele, doua sesurr intinse Cimpul-Burdea, intre Vedea i Teleorman i Cimpul Gavan intre Teleorman i Drim-

acel de la Mihaileni la Herta, Dersca, Mihoreni,

Tirnauca.

Culiceni. Vez! Horodistea, deal, jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.

bovnic.

Culmea Dealului - Stejeretul

Tirnauca.

(Mitul), Culmea, colind, ramificatie din muntir Istrita, in judetul Buzati, com. Tisau, cdtunul SE Gheorghe-Nou.

Culmea, deal al com. tefa.nesti, din pl. Amaradia, jud. Gorj. Are directia N.-S.-V. E o prelungire a dealulur Birzeiul-deGilort, care se termina in com.

a statulur, jud. Vilcea, in tntindere de 821 hect., formeaza impreunA cu Muchea-Capraretul (450 hect.), truß de pildure,

si Melcera (601 hect.) padurea manastireni Frincesti, situatá in comuna Surpatele, plasa Oltuld.-s.

Culmea - despre - Ji!, deal, in

Virful-lur-Stan.

partea de V. a com. Groserea, din pl. Gilortul, jud. Gorj. Ea vine din spre N.-V., dirigindu-se spre S.-E. si la extremitatea comuner Groserea face o intorsatura spre S., formind un unghiti de 450, Cu crestetul spre S.-E., apor formeaza culmca Gilortulur, dirigindu-se in

Culmea- Cheiei,

jos spre comuna Valea-lur-Ciine. Pe coasta despre comuna Gro-

tefanesti,

si e cuprins intre

Valea Gilortulur la V. si piriul Ungurehilur la E.

Culmea (Baia - de - Arama), sat,

iul Lovistea, jud. Arges. Are vir-

Ilie (2029 in.) si mai la S., virful Cozier (1677 m.) Aceasta culmc

Izvoreste de sub Plesul i anume

lesa in localitatc insemneaza mainaliga, de unde culesar=me-

Culmea-Coziel, culme, pleaca din muntele Budislav, din pla

tre carr mar mare este acela n imit al-Tariner.

Mogosesti,

Nistora, trece pe la S. de Draganesti si se varsd in R4ca, din jos de satul Tonti. Lungimea-r totalA e de 7500 m. Cu-

Culmea Clabucetulur 5i PoianaPitesti.

si acel ducdtor la Mamornita. Hotarele sunt cu : Tureatca,

Prisacer, unde primeste pe piriul

se prelungeste printre 1-turne Arges si Topologul cu virful Comarnic si se continua prin

Lunga pana in apropiere de

oc ipatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor.

din lipa Borta - Draculur, din Neamtu; ud. satul Poiana-

detul Arges. Pleaca din muntele Negoiul, din plaiul Lovistea si

parte, este mediocra. Satenir im-

cioara. Drumurr mar principale sunt:

Culesa, phig, in jid. Suceava.

Culmea-ComarniculuI, culmca cea mar importanta din ju

de padure, in cea mar mare

din Turcr 23 familir sau 124 suflete. Pamintul e favorabil cerealelor ;

Culiceni,

CULMEA-DESPRE-JII

14

in jud. Mehedinti, plaiul Closani. Porneste din muntele deal,

deal, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, coin. rur. ovarna.

www.dacoromanica.ro

serea, este acoperitA Cu vil si prunf, lar pe coaml cu pAdure.

CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI

Culmea - din - dreapta -Jiului, deal, din plasa JiuluT, in drep-

Ad se gäsesc vase vechr romane si sagetr.

in partea de V. a comund Racl, din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine din spre N. de la com. Ursoaia,

Culmea-Frumoasä, deal mare,

jud. Mehedinti $1 merge spre S., tenninindu-se la extremita tea sudica a catunulur Baniuld.-s., ce apartine comnnei Ca

tul com. Strimba, jud. Gorj. Incepe din spre N. de la comuna Urdari-de-Jos $1 se intinde spre S. prin comunele Girbovul, Murge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ;

dincolo de aceasta irisa continua de alungul cureulur Jiulur, trecind prin com. Turceni-deJos $i se termina in apa Suplasa Pulur, din sita intend judetul Dolj. In

toatt intinderea

el, pe

coasta despre comune, este acoperita de viT i prunr, lar pe

coama cu padure, a cärer esenta de lemn este gorunul, cerul i fagul.

ce porneste din muntele Frumosul, j id. Mehedinti,

Closani. Se termina la locul numit Roata.

plasa Gilortul, in partea despre V. a comuneT Fata-Valea-lurCline $1 a catunelor Valea-luT-

i Filia. Vine in prelungire despre N. $i merge spre S, jud. Gorj. Este acoperit pe coasta despre comuna Cu vil si prunr; lar pe creasta cu padure. Ciine

Culmea-Husnitei, deal, in jud.

jud. Gorj. Formeaza inaltimele tärmulur san?: al Jiulur, din pl. JiuluT, incepe de la S. de pleul Cioiana, undc acesta d'a in Jia, In dreptul com. Pesteana-d.-s., dirigindu-se spre S. pana la ca-

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Porneste din culmea Godeanulur.

da In Jiii. Merge paralel cu $0seaua nationalaFiliasi-Petro$ani si pe linga comunele : Plop$orul, Izvoarele, Brosteni i Brane$6. Aceastä culme, pe coasta despre Jia $i prin dreptul comunelor

citate, este acoperitä Cu pruni $i vil; lar pe coasta cu padure.

Culmea -Ffigära§uluI, culmea de muntr ce desparte judetul Arge$ de Transilvania. Ea tine de la Turnul-Rosu pana la Coltul Vestei-Mari i prezintä mar multe virfurr, dintre care cele mar insetnnate sunt : Bultul, Prislopul, Sura-Budislav, Scara, Negoiul, Buteanul, Ciocanul $i Vester-Marr.

Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar-

Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos, com. rur. Poroiana-Mare.

vie $1 prunT.

Culmea-Porcului, calme de n'ea/, In jud. Tutova, pl. Sitnila, com. Bogdana.

Culmea-Strimbä, deal, in par tea despre E. a comuna Raci, din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vine asemenea despre N. $1 se dirige spre S., unindu-se cu acea care merge de la Strimba spre Murgesti. E acoperita cu padure ;

calitatea lemnulur este gorun, stejar si fag. Apartine statulur.

gesul, plaiul Lovister. Se desface din muntele Pretina $i se prelun-

Culmea-Tama§ului, deal, acoperit cu padure secular, in pl. ge$te prin pl. Argesulur spre S. pana la confluenta finita Vil-

Motru- d.-s., jud. Mehedinti.

sanul cu Argesul la cat. Merisani din pl. Pitesti. Prezinta' virfurile Lipitoarea (1964 m.), Joita (to6o m.) si Ghigul (1632 m.)

Culmea-Zorilei, deal, intre comuna rurala Poroiana-Mare $i com. rur. Izvorelul, pl. Ocoluld.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc sagetT si vase romane in pamint.

Culmea-MäruluI, deal, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava. Tine de teritoriul com. rur. Piria.

Culmei (Pirlul-), phifi, judctul Valcea. Izvore$te dintr'o culme

de deal si se varsd in Lotri Culmea-Motrului, deal, pe ambele laturT ale Aula Motru numita Culmea - Dreapta si Culmea-Stinga a Motrulur, ce pornesc din plaiul Closani $i continua in pl. Motru-de-Sus $i Jos, jud. Mehedinti.

$orul, in raionul comuner CAlinesti, plaiul Cozia.

Culti§oara, localitate iralateï, in com. rur. Negomirul, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me

Cumätra, dmpie,

Culmea-Neagrä, ramificatiune a munido/. Vrancer, in directiu-

Culmea-FIntInei, a'eal, in jud.

laparul-d.-s.

Acoperita cu padure, putina

Culmea- GilortuluI, deal, din

Culmea-din-stInga-Pului,deal,

tunul Capul-Dealulur al com. Brane$ti, aproape unde Gilortul

CUMBIA

1.5

in

hedinti.

nea de la S.-V. spre E.

Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,

Culmea-Ohambei, deal, situat

www.dacoromanica.ro

plaiul Rimnicul, comuna Dumi

Clima re$ti. Se desface din dealul LAcusteni, brAzdeazA partea nor-

dicA a comuna. E acoperit cu pAdurT.

CUNGREA-MICK

16

Impreuna cu Iepi - MarT .$i Jepi-MicT, Ripoava, Sorica $1 Dutca, s'a cumpArat la 15 August 1882 de M. S. Regele Ca-

rol I, pe pretul de 400000 ler Cumci, plidure, jud. BacAtl, pl.

de la d-nul N. Cretulescu, care

Tazldul- d. -j., de pe teritoriul

ir mogenise de la fratele sAti

comuner Birslne$ti.

Scarlat care ir poseda prin cumpArAtoare de la familia Filipes-

Cumeara, deal, in jud. R.-SArat, pl. Ora$ul, com. Andreasi, in panca de E. a comuner. E

care este despArtit prin satul Vaidomirul. Populatinnea satulur constA din 87 familir rominT, sail 488 locuitorT, cu 90 barbatT, 102 femer si 296 copir.

Are o bisericA deservità de I preot $1. 1 dasal.

Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.

cilor.

Oltul. Face parte din com. rur.

Cumpenile, tnunte, in com. PM-

CiomAgeni, $1 are o populatie de

tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat la

N., de piriul Nehoia$ul, la S. de

200 locuitorT. Posea o bisericd cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

Cumetre (Virful-), virf princi-

piriul Nehoiul $i la E. de riul

deservitA de 1 preot $1

pal in culmea Cimpulungeanca,

BuzAti. Are 1154 m. inaltime.

tilret.

la hotar cltre jud. BuzAti, in plaiul Rimnicul, com. Valea-

t acoperit de Jinete $i pldurr. In poalele sale de S. sunt si- Cungrea, sat, face parte din co-

S5lcier, jud. R.-SArat. E acoperit cu pAdurr intinse.

tuate cAtunele : Nehoiul, Fundul-NehoiuluT, Albinari, Botele,

acoperit cu pAdurT.

Muscani $i %lar'.

Cumpäratul, munte, com. Dragoslavele, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.

Cumpärätura, loc arabil, situat

Cumpenile, deal, pe teritoriul satuluT Ghermlnesti, com. cu acela$ nume, pl. Podoleni, jud. FAlciii in partea de V.

futre valea HerAtAulur si a Cal-

1

din-

muna ruralA Simbure$ti, plasa Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o Po pulatiune de 190 locuitorr. si-a luat numirea de la riul Cungrea, ce-1 udA prin centru.

Cungrea-Mare, girld. Izvoreste din jud. Arge$, se impreunl cu vdile LInnele $1 Simburul, intrd

mdtuiulur, la N. de satul Gri-

Cumpenile, deal, la N.-E. com.

In jud. Olt, pe teritoriul com.

vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad,

SlAtinoara, plaiul Horezul, jud. Valcea. E numit ast-fel fiind-cl de ad i porne$te cursul piraelor

Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.

jud. Tecucitl.

Cumpatul, munte, inalt de 1766 m. d'asupra nivelulur Marit-Negre, spre N.-E. de com. Sinaia,

jud. Prahova. De sub poalele lur izvore$te Valea-Tufer.

spre E. $i V. Cumpenile, fiddure mo$n eneascA In devAlmA$ie in com. Nehoia$ul. FormeazA impreunA cu Gdl-

Acest munte, impreunA' cu

meica din muntele Monteorul,

Cutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$.

un corp de 162 hect. judetul

noava $i Dosul - CerbuluT, s'a vindut la anul 1821 de Biv-vel LogofIt Crisoscoleti, d-ner D.

BuzAil.

Sachelarie, pe pretul de 2000 galbenr.

StrAbate com. Simbure$ti pe

teritorul arda se incarcl pe dreapta c i piraTele Simburul $i LAunele, lar pe stinga cu Dobra, care curge pe lingA Piscul-Do-

bri si Br5.nila. Intrá pe teritoriul com. Dobroteasa, unde se mal incarcA cu mal multe vilcele neinsemnate $1 apor trece in

comuna ampul-Mare, unde se vars5. in Olt. Aceastl gir1a par-

Cumpenilor (VIrful-), p4dure mo$neneascA, in devAltnA$ie in com. PAItineni, jud. Buzatí. Are

curge numar in judetul Olt o distantA de peste 25 kil.

La anul 1844, Baronul Cristodor Sachelarie, proprietarul

ca la 1000 hect. Parte a inceput

Cungrea-Mici, glrlä, formatl

a se trtia li a se inlocui cu

prin mo$tenire al muntilor cum. pAratT de d-na Sachelarie de la

livezI li curAturr.

din piraele Cerbul $i Leleasca carr se ImpreunA la hotarul co-

Logoatul Crisoscoleul, lAsind In urma morir sale marT datoriT, ace$tr muntr i-au cumpArat ma.

rele Ban Alexandru Filipescu, cu pretul de 5407 galbenr.

muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,

Cune§ti, sat, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Rasa.

jud. Olt. Are o directie de la

E situat pe malul sting

al

munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,

bratulur Botul, la 2 kil. spre V. de satul de re$edint.5., de

Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,

www.dacoromanica.ro

N. spre S. Dupà ce udl coVal-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti li

CUNUNX (DEALUL CU-)

17

Cazanesti, se varsa in riul Oltul.

Aceasta gira, in timpul vereI, mar ales &id e seceta, seaca,

CURXTURA-MXNXSTIRET

In Vedea, pe stinga eT, in dreptul catunuluT Corbul, situat pe dreapta.

raminind numaï cite-va baltT.

Cununä. (Dealul cu-),

a'eal,

plasa i judetul Tulcea, pe teritoriul comuna rurale AgiGhiol, una din prelungirile su-

In

Tariceni, pe malul drept

al

vaieT Mostistea.

Se intinde pe o suprafata de 4058 hect., cu o populatie

Cuptoare (Dupä-), vale, in com. Panataul, jud. Buzar', cat. Sibiciul-d.-j. ; se scurge in valea

de 44o locuitorr. StatuluT apartin 3843 hect., din carT cultiva prin arendasil sal 1700 hect. (moo sterpe, 1143 izlaz si padure). Locuitoril

PanatauluT.

Cuptoarele, movilä, in judetul Braila. E situata la S.-E. de generala de la N.-E. spre S.comuna Ciacirul peste 2 kil. V., brazdind partea sudicä a departare. A fost sat turcesc. plaseI i cea centrald a comunei; S'a numit astfel pentru cä aci la V. de satul Agi-Ghiol. Are se ardea capetä pentru a se

ati 216 hect. Posedä o biserica cu hramul Sf. Nicolae ; o scoall mixta frecuentata de 20 elevI si eleve,

203 m. Inälirne, dominind satul, valea Tulcea si drumul co-

anual.

dice ale dealulur Agi-Ghlol. Se intinde spre S., avind o directie

munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E stincos si acoperit cu tufarisurT, resturT din marile pädurT de odinioara.; prelungirea sudicà a luT,

dealul Pietros, este acoperit cu pasunT

i fin*.

scoate

populatie de 598 locuitorT rominT.

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se varsa in Orla Leleasca.

Cuptoru§, loc izolat, in judetul

Curite§ti, trup de mofie, nelo-

Muscel, com. PoenäreT, plaiul

cuit, pendinte de comuna Epuresti a statuluT, pl. alnistea, jud. Vlasca.

Curagiul, deal, spre V. de satul Comarna-d.-j., com. Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi.

prietatea statuluT.

dealul cu acelasr nume din comuna Poeni, pl. Codrul, jud.

Iasi, curge de la V. spre E. Se uneste cu piriul PopritureT, si se varsa in Piriul-MoreT, pe teritoriul satelor Comarna.

Crevedia-Mare. Sunt dota bise-

Curani, trup de mo,sie nelocuita, fosa a familiel Lapati. AzT in-

riel in aceasta comuna. Ca in-

trupata Cu mosia Petrosani a

dustrie, este o moara de apa, lar productiunea consta in porumb

principeluT Dem. B.

griti.

Curäte§ti, peldure, pl. Oltenita, jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-

Curagiul, pirig; izvoreste din

Are 5 ulite Crevedia, Dobresti, Valea-Silistef, Valea-GiureT

leT

Numarul vitelor ciad e de

pl. Cobia,

jud. Dimbovita, situata filtre dealurT si pe val, carT se numese: Valea-Vaduceasca si Valea-Crevedia. Aceasta comuna se afla la citT-va kil. spre E. de Gdesti, in apropriere de soseaua judetiana Tirgoviste-Vlasca si pe malul sting al piriuluT Potopul. Se compune din dota catune Burduca si Cuparul, cu o

si comuna cheltuesc 1330

335 si al celar micT de 833. Comerciul se face de 3 circiumarT. Are o baila.

Cuptorul-Mic, vellcea, comuna

Nucsoara.

Cuparul, com. rur.,

cu intretinerea Oreja judetul

tirbeT, si-

tuata in judetul Vlasca, plasa

Curäte§ti-Chircule§ti, trup nelocuit, comuna Stanesti - Chirculesti, plasa stea, jud. Vlasca.

Curà'tura. VezT Pältiniul, deal, jud. Suceava.

Curitura, /arin

i finete, pe sesul SiretuluT, pe locul unde mar

inainte se afla satul Dolhasca, jud. Suceava.

Marginea.

Curatura-lul-Ciolovic, pddure, Cupele, ceitutz, pendinte de com. Vinatori - Marl, pl. Neajlovului, jud. Vlasca.

Curatulu.1 (Dealul-), deal, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre E. de satul Boghicea.

Cupenul, välcea, se naste din Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face parte din com. rur. Tariceni, Curge catre S.-V. si se varsa pl. Oltenita. E situat la S. de

Dealul-Tomestilor, comuna Buzesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.

58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III

judetul Bacati, pl. MunteluT, in com. Podurile. E proprietatea familieT Crupenski. Este foloasa (fag, stejar); e in intindere de 550 hect. si e supusa regim luT silvic.

Curätura-Mänästirei, deal, 8

www.dacoromanica.ro

la

CURCA (R1UL-LUI-)

18

CURATURA-STRIGOIULUI

V. de satul Rachitoasa, plasa Stanisesti, jud. Tecuci, Miga

jud. Suceava, e bogata in t'AnaturT.

Cornatelul, plasa Oltul-de-Sus, jud. Olt.

Manastire.

CurAturile, loc izolat, jud. Vil-

Curätura-Strigoiului, loc izolat, comuna Modoia, plasa Cerna-

cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Popesti.

Arges, unde balta Luica se

d.-s., jud. Vilcea.

Curfiturile, loc de fine/e, jud.

Curiturile, sat, jud. Arges, pl.

Vilcea, pl. Ocolul, comuna Bu-

Pitesti. Face parte din comuna

nesti.

rumia. Mosoaia.

Curäturile, mlaftinii, in partea de S.-V. in padurea satului Otul Ciurea, com. Ciurea, pl. Coraseni, jud. Botosani, comuna drul, jud. Iasi. E situat pe poCurtesti.

Curäturile, sat, spre S. de sadisul i coasta dealuluT Oita. Are o populatiune de 33 familiT,

varsa in acest ria ; e la 51 kil. departare de Bucuresti. Prin mijlocul com. trece soseaua judetiand Bucuresti-Oltenita.

N'are niel un catun alipit. Se intinde pe o suprafata. de 3409 hect. ; e proprietatea insurd-

teilor. Are o populatie de 790 locuitorl, carT traesc In 159 case

sal 158 suflete, carT se ocupa. cu agricultura si cu cresterea vitelor, cu transportul lemnelor si cultura viilor si a livezilor.

Vite sunt

Curcani, com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita, situata la S.-E. de Bucuresti, pe malul sting al riului

166 capete, din

carT: 116 vite marT cornute, 20 cal i 30 rimatorT.

Curiturile, sat, face parte din comuna rurala Govora, plasa O-

Curäturile, poiand, la N.-E. com. 5erbanesti, jud. Vilcea, plasa Mijlocul.

Curäturile, poneare, in padure spre V. de satul Oraseni, jud. Botosani, pl. Tirgul, com. Curtesti.

Curiturilor (Pirlul-). Vezr tinisul, jud. Suceava.

colul, jud. Vilcea. Are o populatie de 98 locuitori (52 bar-

Curäturilor (Valea-), vale, jud. Vilcea, plaiul Horezul, comuna

batT si 46 femeI).

Bodesti.

Curäturile, deal, judetul Vilcea,

si 28 bordee. Comuna numara 201 contrib.,

cu un buget de 2879 leT la venituri si 2777 leT la cheltueli. In anul 1885 eraa 158 contrib. Posea o biserica deservid. de 2 preotT si o scoala mixta frecuentata de 18 elevi si 3 eleve, cu intretinerea carda judetql comuna cheltuesc 1530 leT anual. Vite sunt : 507 (go caT si epe, bol, 298 vad i viteT, 4 taurT, 15 bivolT i bivolite) si al

celor micT de 395 (95 si ro oT.

porcT,

Dintre locuitorT, 142 sunt plu-

prelungire a culmeT Barbatesti,

care de la S. comuneT Barbatesti intsa in regiunea dealu-

Curäturita, loc izolat, jud. Vilcea, plaiul Cozia, com. Olanesti. Curbanul, ezer, in j ud. Braila, lun-

rilor.

ca DunareT din com.Tichilesti, in-

Curfiturile, pisc, pe creasta ruluT de dealurl ce brazdeaza in lung si lat com. Costesti,

tre privalul Porcul i Filipoiul. Comunica cu Porcul printr'un mic prival in partea de V. '

jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-

cest sir de dealurl se prelungeste pe toata partea de E. a com, in stinga riulul Costesti.

Curbanul, priva', jud. Braila. Ese din ezerul Deciu si e situat in stinga FilipoiuluT mai sus

garr, 5 meseriasT, 4 aa diferite profesir.

Aratura se face cu 47 plu25 cu bol si 22 cu cal.

guri :

LocuitoriT ati 81 care si carute. LocuitorT improprietariti 158.

Comerciul se face de 7 circiumarT.

Curcanul, brat (priva», in jud. Ialomita, pl. Borcea, insula Balta com. Dichiseni.

de privalul PorculuT.

Curiturile, pisc. VezT Tirsa, jud. Vilcea.

Curfiturile, loe izolat, com. Golesti, jud. Muscel, pl. Podgoria. Curäturile, localitate, in Tolesti,

Curbanu§ul, japse, jud. Braila. Ese din Deciu, da in privalul Curbanul ; impreund cu Por-

Curcä (M o vila-lui-), movildspre N. de com. Leul, jud. Romanati,

pl. Ocolul. Face parte din un grup de movile a§tzate in sir.

cul se varsa In stinga FilipoiuluT.

Curca, pise, spre N. de com.

www.dacoromanica.ro

Curca (Riul-lui-), phig, izvoreste di satul ipote1e, jud.

CURCX (PIRIuL-Luf-)

Iasi, pl. Bahluid, si se varsA in piriul Miletinul.

Curok (PirIul-luI-), mic a.fluent al piriulur Boldesti, com. Vdscani, jud. Suceava.

19

CUREAUA-DIN-BOGIANEM

si frumusete. Are o lungA ramificatie spre V., formatA dintr'o vastA stincl, numit5.: Pia-

tea centralá a plAser si cea ves-

ticA a comuner; curge pe la poalele Dealulur-Beilicului 11 se

uneste cu valea Sofular, spre a se vArsa in bratul Sf. Gheor-

tra-Lu ng5..

Curcubeul, sat, face parte din

ghe, pe dreapta, mal sus de satul Pirlita.

com. rur. Balta-Doamner, jud.

Curcäne§ti, sub - divizie a cAt. Lunca-FrumoasI din com. l'irscov, jud. BuzAti.

Curchea-Mare, ca riere de piaträ, in jud. Mehedinti, plasa Ocolul-de-Sus, pe proprietatea

statului Bresnita.

Curchea-Mica, carierä de pia-

Prahova, pl. Cimpul.

Curd-Liman, parte din stufurile Curcubeul, ezer, jud. BrAila; situat in ostrovul lapa, la V.

satuluI Sfistofca, pl. Sulina, judetul Tulcea, pe malul drept al bratulur Chilia.

de ezerul Milea.

Curcudela, baila, pe teritorial mosier HApAT, com. Virful-am-

Curdeli, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul

puluT, pl. Berhometele, judetul D

comuneT rurale Lipnita, i anu-

me pe acela al cAtunulur

trä, in jud. Mehedintis plasa O-

Coslugea. Se desface din culmea Coslugea; se indreaptA spre E.,

colul-de-Sus, pe proprietatea sta-

Curcuiati, sat mic, in jud. R.-Sd-

tulur Bresnita, in apropiere de

rat, pl. Rimnicul-d.-j., despdrtire a cb.tunulur Zoita, din com.

la V. spre E.,

Costieni-Marl.

Gárvan

Curchea-Mare.

CurciI(Drumul-), drum, ce pleacä. din pldurea OrbuluI, com.

avind o directiune generall de i

printre vAile

Galia sad Scorci,

brAzdind ast-fel partea vesticA

Curcusul-Mare, virf de deal,

a pldser si cea sudicl a comuna Are o inAltime de 122 M., este acoperit cu finete, pA-

GherAseni, si merge la BrAdeanul, jud.

In jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Bes-Tepe, si anume pe acela al cAtunulur

Curcubata, munte, in jud. R.-

sati Pirlita, situat in partea centrald a plAsei i vesticá a co-

turr din intinsele pAdurT ce-1

muna Este unul din virfurile

lele lur nordice trece drumul

dealuluT Beili. Are o indltime de i8o m., dominind asupra satulur Pirlita si vdier Curcusul - Mare.

judetean Ese-Chioi-Lipnita.

SArat, plaiul Maulle, com. Bisoca, la hotarul judetuluI spre lingA riul Rimnic ; e acoperit cu pAdurf.

Curcubata, pitia, in jud. SArat, plaiul Rimnic, comuna Bisoca. Izvoreste din muntele

Este acoperit cu finete.

Curcusul-Mic, deal,

vecin cu

Curcubeta-Mare, munte, cunos-

Curcusul - Mare, situat in partea centralA a plAser si a judetulur Tulcea i cea vestica a com. Bes-Tepe. Are o indltime

cut prin inältimea i stincile din care e format, in com. MinzIi-

de 155 m., dominind asupra drumuluI comunal Malcoci-Pirlita.

lesti, la N. de schitul Glvanul, jud. BuzAil. Poalele sale sunt

Curcusului - Mare (Valea-),

Curcubata, udA Vestul comuner

si se varsA in Rimnicul-SArat.

imbrAcate de brazT secularr, lar

virful din stincr goale i inac-

tuteo directie generall de la

Mare, de aceeasT constitutiune

S.-E. spre N.-V., brAzdind par-

S.-V.

Cut.. eaua, numire data unur plic de pädure, de pe mosia statuluT Piclele si Urlatori, din jud. BuzAA, pAdure care s'a alipit pAdilrer Plclele-Banulur.

Cureaua - cu - Pricinä, pädure, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna DrAnicul, la marginea cl-

reja se intinde com. DrAnicul. Din dreptul acester pAdurr incepe hotarul de V. cAtre mosia

Cureaua-din-Bogdäneqti, mo-

MinzAlesti, spre

BuzAti, com.

acoperea9 odinioarA. Pe la poa-

Domeniulur Coroaner Segircea.

de muntele Curcubeta

Curcubeta-Mick munte, in jud.

i citl-va arborT risipitI, res-

vale, in jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul comuner rurale BesTepe si anume pe acela al cA.tunulur sAU Pirlita. Se desface din poalele nordice ale Dealulur-Mare ; se indreaptá. spre N.

cesibile.

sunT

fie, a statulur, jud. Vilcea, fostA

pendinte de Episcopia Rimni cul.

Cureaua-din.-Bogdäne§ti, pd-

www.dacoromanica.ro

CUR1TA

20

CUREAUA-DIN-CRETENE

dure, a statulur, in intindere de

rica, deservitg de 1 preot si 2

t5 hect., pendinte de comuna Bogdgnesti, piala Cozia, jud.

eclesiarcI.

Vilcea.

Vite sunt 130, dintre carT : 24 bol, 15 yací, 50 o!, 6 car, 8 rimatorT, 6 juncr, 5 junce si

Cureaua-din-Creteni,pltdure, a statuluI, in intindere de 30 hect.,

Sunt 26 contribuabilT.

II vier.

Cure§ti, mo)sie nelocuitg, in jud. Ialomita, pl. Borcea, comuna

Rasa, este proprietatea statnlur si inainte de secularizarea mgnastirilor inchinate depindea de mangstirea Glavacioaca. Are

o suprafatg de 65o hect.

pendinte de com. Cretesti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Cureaua-din-Mäldire§ti, pidure, a statulur, in intindere de 8 hect., pendinte de com. Maldaresti, plaiul Horezul, judetul \rama.

Cureaua-Roaba, mo,sie, a statuluI, jud. Dolj, plasa Balta, com. Valea-StanciuluI, arendata, de la

Curechi§tea, trup de sat, in co-

Curiacul, deal, numit si Bobocul,

muna Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Se mal numeste si Curechistea-d.-j.

la N. de com. ampina, plasa

Curechi§tea, mofie, in comuna

Curiacul, lac, la N. de orasul

Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Este proprietatea

Cimpina, plaiul Prahova, judetul Prahova. Acesta este lacul despre care vorbeste Bo-

statului.

Prahova, judetul Prahova. Seria de pgsune si loc de aratura.

lintineanu in romanul sga Elena

1893-98, pe 10150 ler anual.

Curechi§tea, pdclure, pe cuprinsul mosier cu acelasT nume, in

si pe care il descrie asa: «La marginea despre muntr a ora-

Suprafata acester mosil este de

com. Petricani, jud. Neamtu. Are

250 hect. Din ea s'aa dat in

o intindere cam de loo hec-

suluI (Cimpina), pe muchia unur deal inalt, trece o cale ; sub

loturr 627 hect.

tare.

acest mal este un lac limpede si linistit, inchis intre doug dea-

Curecea, mahala, in com. rur. Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.

Curechi§tea,poenitel, in padurea Runcul, situatg pe teritoriul comund Silistea, pl. Bistrita, jud. Neamtu.

lurr. Se crede cg e de o adincime fabuloasg. Fata laculur este la citr-va stinjenT mar sus de platoul Prahover, etc.v

Curecea, chnpie, in com. rur. Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.

Curecea, deal, in com. rur.

Curiganul, loc izolat O sting de or, in com. Padina, pe mosia

Curechi§tea-de-Sus. Vezr Cu-

Curila, deal, in pl. Ocolul-d.-s.,

rechistea, sat, in com. Grumgzesti, jud. Neamtu.

judetul Mehedinti, pe teritoriul

Macoveiul, jud. Buzaa.

Iz-

voru/-Birzer, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Curecea, vale, in com. rur.

Curechi§tea-de-Jos. Vezr Curechistea, sat, in com. Petricani, jud. Neamtu.

vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

proprietater statului Piatra-Albg.

Este acoperit cu vil si pgdurr.

Iz-

Curecul, deal, in com. rur. Balotesti, pl. Ocolul-d.-s., judetul Mehedinti.

Curechi§tea, sat, in com. Gru-

Curila, phi:7, in jud. Mehedinti, plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din poala dealulur Curila si se var-

mgzesti, plasa de Sus-Mijlocul,

Curelari, vechie suburbie a ora-

sg in Topolnita, pe partea stingl.

jud. Neamtu. Se mar numeste

sulur Cimpulung (1831), judetul Muscel. Coprindea toata partea

Curita-Brätä§anul, vale, jud.

din jos de Bughea. In el in-

Ilfov, asezata la S. de catunul

tra si Ochesti.

Brgasani. Se varsa in valea Mos-

si Curechistea-d.-s. Impreuna Cu locurile vecinase ce-1 apartin, are o intindere cam

de 300 hect., cu o populatiune de 156 suflete, sati 40 familiI, 9 Ocluye, 6 nevolnicr, totT Ro-

Cureloi, prival, care pleaca din canalul Vilciul, de la hotarul

m'id, carl se indeletnicesc cu

nordic al comuner Bertesti-d.-j.,

agricultura si cresterea vitelor.

si se uneste cu privalul Val-

In acest sat se afla o bise-

ciasi.

www.dacoromanica.ro

tistea. Pe coasta dealulur este situat satul Bratasani, din comuna Cglareti- einoaia, plasa Negoesti.

Cuita, sat, judetul Bacga, plasa

CUR1TA.

Trotusul, al comunei Casinul,

21

CURMXTURA-LULCIRLIG

&fui Cdtiasul. Are 200 locuitoff si 52 case.

in partea de N.-E, a co-

situat pe 011E11 Curia, la o depártare de 3420 m. de satul Casinul. Din acest cAtun, in 1891, Curmätura, deal, pe mosia Bdn'a urmat la scoalA nicI un coluseni, corn. Baluseni, pl. Tir, guluT, jud. Botosani. virstA de pil, din ce! 53 in Acest cAtun, impreunA cu un altul numit LArguta, for- Curmätura, colinà, in judetul BuzAO, com. Mlajetul, cdtunul ma o comunA aparte : com. StAnila. Curita. DupA 1874, cAtunul Cu-

mune! Poiana-CirnuluT, in hotar cu comuna Buciumi, din jud.

Curmätura, pa-dure particularl, supusl regimuluT silvic, in in-

tindere de 230 hect., pe mosia Muntele - CurmAtura ,

comuna

Rimesti, plaiul Horezul, judetul Vilcea.

rita fu alipit de com. Casinul. Are o bisericA de lemn, deservitA

de i preot si 2 cintAretl; are hra-

mul Sf. Nicolae ; se zice In vechime ar fi fost schit de cAlugArr; este clAdia de aproape 200 anT.

Curmätura,

in jud. Bu-

com. Boziorul, schitul GAvanele. zAti,

Curmätura, pirtiaf, jud. Bacau, pl. Bistrita-d.-j., com. FundulRAcAciuni, care se vars5. In

la E. de

pîrtiaul Cáprianul.

Curmätura, inoyild, jud. Dolj,

Are 121 familil saii 495 suflete, in mare parte mocanT.

pl. Balta, com. Giurgita, de la care se spnne cA sTar fi luat numele satul Giurgita-Curma-

Sunt 2 cfrciumr.

tura.

Curmätura, pirliat format pe teritoriul comunel Tulnici, Vrancea, judetul Putna. Se varsA

In riul Putna.

Vite sunt : 6 caT, 44o vite marT cornute, 83 porcI si 21 capre.

Curia, Ah*, jud. Bacäü, plasa Trotusul, ce izvoreste de sub

Curmätura, deal, in jud. Pra- Curmätura, hoya, com. Gura-VitioareT, pl. Teleajenui ; servA de pAsune vitelor.

mic afluent al piriulur Borca, jud. Suceava.

Curmfitura, pichet de graniiii, In jud. Mehedinti, plaiul Closani.

poalele MAgureT, de la locul

Curmätura, ',mute, in jud. Pra-

numit Poiana-Cirlanulur. Curge

hoya, com. Drajna-d.-j., plasa

Curmätura-Bäläriel, obigia Bu-

pe teritoriul comunelor Mdnlstirea-Casinul, Calma si BogdAnesti si se varsä in piriul Casinul, pe stinga, dupA ce

Teleajenul, acoperit cu pAdurl se-

dAceluluT, in jud. Suceava, com. Bogddnesti.

se incarcd pe partea dreaptA cu piriiasele Bluidisul, Sirbul, BrAduleasca, Corbul i LArguta, si pe stinga cu apele PiriulurSArat.

culare de fag si brad. Are bo

gate Ostia Currnitura-CrasneI, mute, in al muntelui

partea de N. a comunel Star-

Runcul-MAdeiulur, jud. Suceava.

Chiojdul, pl. Teleajenul, judetul Prahova, acoperit cu pAdure

CurmAtura, vil!,

Curmätura, deal, in jud. Vil-

izlaz.

cea, comuna Mihlesti, plasa Oltul-d.-s.

Curmätura-Juga, ruptura dea-

Curia, vale, judetul Baclii, pl. Trotusul, formatA de pirlul cu acelasT nume.

Curmätura, sat, jud. BacAd, pl. Bistrita-d.-j., al com. FundulRAcAciuni, situat pe piriul cu

lului CurmAturile, de d'asupra

Curmätura, lac tes, Ruga PiatraClosanuluI, pe u nde trece poteca ce leagA satul Motrul-Mare cu satul Motrul-Mic, judetul Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Closani.

acelasT nume. Are 34 familir

r suflete. Vite sunt: 29 vite marl cornute, II pordi si 9 capre.

satuluT oldAnesti, pe mide duce

drumul la SpAtAresti, judetul Suceava.

Curmätura-LazaroT, munte, In jud. Neamtu, la hotarul Transituat intre muntele

Curmätura, loe

Meleghava

In COM. CocorAsti-Misli, plaiul VArbilAul,

i

Arsita-TArcuti!,

de care se desparte prin &alele BolohAnosul i Foldtisztpatac.

jud. Prahova, intre gira DoftAnetul i Va:lea-Sea:,

Curmätura, cdtun, al cora. PAItineni, jud. Buzäü, situat pe

Curmätura-lui-Clrlig. Vez! Mu-

Curmätura, pddure, jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

chea-luI-Cirlig, jud. Buzla.

CURMATURA-MARE

Curmfitura - Mare, tiieturei dealului Harangiul, pe mosia Catamaresti, pl. TirguluT, com. Cocoreni, jud. Botosani.

Curmätura-Mick tdeturd a deaIza Harangiul, pl. TirguluT, jud. Botosani.

Curmaturilor (Fata-), km izo-

din plaiul Vulcan, jud. Gorj,

lat, jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Teisani.

situat spre V. de comuna si

Curmejisul (Conacul), l'es mare,

pe malul drept al riuld Are o suprafata de 94 hect., din carT 54 hect. arabile, 10

spre E. de com. VIddila, jud.

hect. vie, 30 hect. livezT cu prunT.

Romanati, pl. Ocolul.

Are o populatie de 90 fam., sati 270 sufl., dintre carT 78

Curpinul, loc izolat, jud. Mus-

Curnatura-Muierusul, deal, in jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-s., com. Comanesti, de pe granita, de unde izvoreste pirlul Muierusul.

cel, pl. Riul-Doamner, comuna

contribuabilI. Lo cuitorir poseda : i 8 plugurT,

Dirmonesti.

32 care cu bol si yac!, 6 stupT,

82 vite marl cornute, 10 cal', Curpfiselul, virf de munte, jud. BacAti, pl. Munteld, com. VAsiesti, in culmeaR.uncul-Stinelor.

Currnatura - Oltetuluï, munte, In jud. Gorj, plaiul Novaci. E situat la N. com. Polovraci. Din-

Curpäselul,pddure, de brazT, pinT,

teinsul izvoreste piriul Oltetul.

moliftl i putin stejar, proprietatea luT Gr. Ghica, jud. Bacati, pl. Munteld, in com. Vasiesti.

Curmatura-PinteculuI, munte,

Are o intindere de loo hect.

jud. Neamtu, la hotarul TransilvanieT, situat intre piriul Bistricioara i afluentul sati piriul Pintecul i piciorul de munte Chicerul (Chicserei).

si este supusa regimuld silvic. Curpäselul, vale, jud. BacAO, pl. MunteluT, situata futre satele Straja i Asaul ; are izvoare cu ape sarate.

Curmfitura-Dealuluf, in com. Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

Curpenul, cdtun, al com. VAlariT din plaiul Vulcan, jud. Gorj,

CurmfitureI (Malul-), loc izolat, com. Teisani, pl. Teleajenul,

jud. Prahova.

CurrnatureI (Valea-), vale, co

CURSELE

22

situat spre E. de comuna si pe malul sting al apeT t.isita. Are o suprafata de 68 hect, din carl 30 hect. arabile, io hect. vie, 28 hect. prunT, izlaz i finete,

de loo fam.

muna Bajesti, pl. Riurile, jud.

si o

Muscel.

cu 578 suflete, din carl 87 con-

populatie

120 oT, 65 capre si 50 rimatorr. Comunicatia cu catunele vecine se face prin drum de care. In catun sunt : 3 morT pe apa usitel, 3 puturI si 3 fintinr. CAtunul are I biserica, facuta

in anul 1820 si deservitd de preot si i cintaret.

Curpenul, mahala, in jud. Mehedinti, plasa Motrul-d.-s., com. rur. Govodarva.

Cursasca, pira Izvoreste din ipotul-lur-Filip, ce se afla spre

N. de satul Cursesti, jud. Vasluir', pl. Racova, com. Cursesti. Curge spre S.; trece prin mijlocul satuld Cursesti, despArtindu-1 in dota pArtI, apoI se varsa in 0.1111 Racova.

Cursei (Valea-), vale, jud. Muscel, pl. Podgoria, comuna Ciul nita.

Locuitorli posea 16

Curmatureni, numire ce se mal

plugurT, 31 care cu bol si vacT,

Cursele, munte, in com. Goidesti,

da 'no ief Catiasul, a mosnenilor din com. Paltineni, jud. Buzau.

8 stupT, 81 vite marl cornute, IO ca!, 8o o!, 60 capre i 50

la infuratura BisceI-Marl cu Bisca-MicA, jud. BuzA0. Are 1276

rimatorl. Comunicatia cu catunele ve-

metri inaltime. E acoperit cu pinT, bracp, fagT i mesteacad.

cine se face prin drumurl de

Serva ca izlaz, unde pasc anual

care. In catun stint : 4 morT pe apa usita, 4 puturT si 3 fintinT.

300-400 oT, 350 yac! si 60

Curmäturile, deal, pe mosia Almasul, in com. Dobreni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu,

situat in prelungirea dealuld TAlasmanul. Se maT numeste Poiana-Curmaturile.

Curmäturilor (Dealul-), deal,

Are o biserica zidita in 1830 acum deservita de un cintaret si de preotul de la VAlariT.

cultivabil, de asupra satuluT

danesa, jud. Suceava.

Curgenul, altun, al com. Valaxil,

www.dacoromanica.ro

cal. In partea de S. are frumoasa coasta Sulivastru. Cursele, mo,cie, in com. Goidesti, pe muntele Cursele, jud. BuzAti, Are 1690 hect. pAdure, fineata

putine curaturl. Este pro-

CURSETI

prietate mosneneasca In devAlmasie cu familia Boranescu.

23

CURT-CULAC

pirtul Cursasca. Partea din stinga piriuluI se numeste Cursestise numeste Curse.sti - Sofronie.

Sud-Estica a dealuluI Priopcea. Se intinde spre S., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centrala

Ambele partI, de si sunt la o departare cam de un kil, una de alta, formeaza lusa un sin-

a plaseI si cea Nord-Vesticä a comune!. Se prelungeste spre S.-E. prin dealul Para-Bair, la ale card

gur trup numit Cursesti.

poale este asezat satul Cerna. La E. curge valea Megina. Se

Razesi, iar partea din dreapta Cursesti, com. rur., la mijlocul pl. Racova, jud. Vasluiù, la o

distanta de 27 kil. de orasul Vasluiti, si de 4 kil. de Pungesti, resedinta pläsel, asezatá pe mal multe dealurI si vil.

Este resedinta com. Are o

E formata din satele : Cur-

suprafata de 514 hect, din mil:

sesti-Razesi, Cursesti - Sofronie, Toporasti, Hordila si Rapa,

357 hect. padure si 21 hect. acoperite cu vil si livezI, pro-

pe o suprafata de 2462 hect., din carl: 1033 hect. padure si 151 hect. loe de cultura, finat,

prietatea razesilor.

imas, ale proprietateT, lar r728 hect. ale locuitorilor. Vie se

Are o biserica, deservita de 1 preot si i cintaret, fcuta la 1839 de obstea locuitorilor. Vite sunt : 231 vite raid cornute, pm o!, 35 cal si 75 11-

cultiva pe 28 hect. Are o populatle de 400 fam. saa 1599 sufl., parte razesI si parte cidcasI, improprietaritI dupa legea din 1864, ocupindu-se cu agricultura si cresterea vitelor, apof cu cultura viilor si livezilor. In comuna sunt treI bisericI,

deservite de 3 preoff si 4 d'utaretI, si 2 circiume. Comertul se face de 4 rominr. Budgetul e de 2034 le!, 84 banI la veniturr si de 2017 le!, 8o batir la cheltuelI. Statul incaseaza 1194 le! de la 199 contribuabilI. Vite : 667 vite marI cornute,

93 cal, 913 o! si 195 rimatorI. Locuitorif poseda : 53 plugurl,

116 care cu bol, II cgrute cu cal si 8o stupr. Curse§ti, deal, in partea de N.E. a com. Pungesti, jud. Vasluiti, pl. Racova; desparte aceasta comuna de com. Rafaila si Cursesti.

Cursesti-Razesi, sat, din com.

ridica pana la o inaltime de 300 m. E punct trigonometric de observatie de rangul 3-lea. Sta

In legatura cu dealurile Bujor si Caracicula. De o parte si de alta a luI merge drumul jude-

Populatia

este de 136 fam. sai.1 536 suflete.

tean si cel comunal Cerna-Greci.

Este acoperit cu pasunI si pe la poale cu semanaturI.

Curt-Balic, vale insemnata, In

LocuitoriI posea : 16 plugurì

jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comuneI Beidant si anume

si 36 care cu bol, 8 carute cu

pe acela al catunuluI sla Sari-

cal. si 50 stupI.

Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-

mätorl.

voreste din dealul Caragea-Pu-

Cursesti-Sofroni, sat, jud. Vas-

nar, si poarta numele de Curt-BaBe dela izvor si pina in satul Rim-

luii1, despartit de Cursesti-Razesi prin piriul Curseasca (v. Cursesti-

nicul, de unde la numele de

Razesi), pe o suprafata de 617

Rimnicul.

hect., din care 125 hect. padure si

343 hect. loe de cultura, flnat, imas, ale proprietateI cu 2 hect. vie. Populatia este de 8o fam. sati 338 sufleie. Are o biserica deservita de 1

Curt-Be!, insuld, in lacul Razelm, dependinte de comuna Jurilovca,

pl. Babadag, jud. Tulcea. Este numita Curt-Lup, din cauza nu-

merosilor lupI ce se aflail in insula. Este acoperita cu verdeata. Are o lungime de 8

preot si un eclesiarc ; o cit.-

ciuma.

'o kil. si o intindere de 75

Vite sunt: 120 vite marl cornute, 113 oI, 16 cal si 20 ri-

hect. In capul sati Estic se afla ruinele une! cetatuie numita

raltort LocuitoriI posea : 7 plugurl cu bol, 15 care si 3 carute cu

Bisericuta.

Curt - Culac, vale, in judetul Constanta, plasa Medjidia, pe

cal.

Cursul-ApeI, loc istoric, unde

teritoriul comunelor rurale Ma-

Stefan-cel-Mare a batut pe Raducel-Fru mos, in j ud. R.-Sarat. VezI

mut-Cuius si Enige, carora le

Cursesti, jud. Vasluiti, pl. Racoya. SI-a luat numele de la piriul Cursasca ce trece prin sat. Are o pozitiune frumoasa, fiind asezat pe dealul Cursesti.

Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com.

Satul e despartit in doua de

rurale Cerna. Este o prelungire

partea istoricä a jud. R.-Sarat.

www.dacoromanica.ro

serveste si ca hotar despartitor. Pleaca din dealul Orta-BurunBair ; se indreapta spre N., lo-

teo directie generala de la S. spre N., prin dealurile CaceamacOrman-Bair pe dreapta, yi Buiuc-

CURT-ORMAN

CURTEA-DE-ARGE

24

Mezarlic-Bair pe stinga; se des-

malul sting al riulur Arge$, la

NumArul vitelor din aceastä

chide, dup. un drum de 4 kil.,

28 kil. depArtare spre N. de

comunA era la anul 1887 de

in valea Ghiordumgi-Orman, pe stinga, nu departe de ruinele sa-

Piteqti. Este scaunul Episcopier Argesulur i re$edinta pl4eI

1909 vite marT, (1771 bor yac!, 121 ca! $1 17 bivoll) $1 de

tulur Sapunar; e tliatA de dru-

Arge$ulur. Are un seminar cu

2520 vite márunte (tI To

mul comunal Caceamac-MamutCuius.

251 seminari$tr; o $coalA primará de bletT (t68 $colarr) $i una

417 capre $i 993 rimdtor».

Curt-Orrnan, rAmA$itele uneI in-

de fete (40 eleve); statia finalA a linier ferate Pite$ti-Curtea-de-

ciurl mar!, la Sf. Pantelimon (27 Iulie) $i la Sf. Maria-Mare

tinse peidurf, ce acoperea odinioarä o suprafatA de 800 hect. in jud. Constanta, plasa SilistraNoud, comuna Lipnita, la E. de cátunul Co$lugea, $i din cari azr aü rAmas numar upo hect. pe malul nordic al lezerulur Oltina.

Curta§ul, lac izolat

i

aria' In

com. SAgata, jud. Buz5.5.

a fost intemeiat5. de Radu-Negru, care a avut ad i a doua sa re$edint5. (dupl Cimpul-Lung)

al arta venit pe 1896-97 a fost de 7986 ler, 70 banT; o judecAtorie de ocol $i un spital Cu 20 paturr. Ora$ul are 7 bisericr, dintre care una, BisericaDomneascA, Cu hramul Sfinta

intre anir 1244-1264. In Ar-

Filotea, ziditA, se zice, de Radu-

cum : de la Dan Basarab (1383), Mircea Basarab (1387), Dan Basarab (1421) i altele.

Vod5.-Negru,

intre anir 1244

unul din cele mar vechT mo-

muna arligi, pl. Piatra-Muntele,

numente:religioase. E construit in stil vechia bizantin din piatrA qi cárAmida netencuitA. In interiorul bisericeT este zugrávit ca ctitor Radu-Negru. In aceastA bisericl se pAstreazA $i moa$tele Sfinter Filotea,

Curte (Pirlul-de-dupà-),0112,

fAcAtoaxea de minunr. Tot aicT se

in jud. Suceava, com. StolniceniPrAjesculur. Afluent al Piriulur-

pretinde c5. ar fi ingropat RaduNegru. Biserica aceasta este

din-Bahn5..

deservitA de 4 preotr, 2 cintiretT i i paracliser. Se intretine din propriul sla fond. La marginea estic5. a ora$u-

Curtea, sat, face parte din com. ruralA DIe$ti, plasa Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o populatie de 208 locuitorr (137 bärbatr 131 femel) ; ca populatie qcolarA are 43 copir (24 MetT 19 fete).

luT, pe o inAltime care domina ora$ul $i valea Argesulur sunt incA in picioare ruinele une!

capele catolice, flcutA se zice de Radu-VocIA pentru Doamna

Curtea, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,

sa, care era catolicl. Ceva mar la N. de Curtea-de-Arge$, cam

comuna Co$ove_ni-d.-s., a$ezat in partea de V. a raionulur

tire a Argeplur, unicA în felul

satuluT. Lung de 140 st. i lat

de 20 st.

Curtea-de-Arge§, vraf, judetul Arge$ la 484 m. d'asupra niveluluT máriT, cu o populatiune

August). Curtea-de-Arge$

(15

un biuroti de posta i telegraf

Curte (Iazul-dela-), ias, in co-

apele pirlia$ulur DubArca.

Anual se tin ale! doul bil-

Arge$, pus5. in circulatie in 1898;

1264. Biserica-DomneascA este

jud. Neamtul; se nume$te astfel din pricinA cA este situat inain tea porter caselor pro prietAre$tr; este alimentat de

o!,

la vre-o 3 kil, este vestita mAnAs-

eT in toatá Rominia. Curtea-deArge$ are mar multe sate alipite cum : Busaga, Groapele, Mahalaua-Poqter, Valea-Sasulur i Plopisi. NumAr5. 514 contribuabilf. Bu dgetul comuner la veniturr este

de 575 familiT saii 4000 suflete,

de 36250 le! $1 la cheltuel1 de

locuind in 7X5 case. Situat pe

35308

www.dacoromanica.ro

chivele Statule se gAsesc mar multe chrisoave domne$tr, da. tate din Curtea-de-Arge$, pre-

Curtea - de - Arge§ 03iserica-

Episcopali-de

cel mar

frumos mo n u m en t de arhitecturA

bizantinl din Rominia. Biserica Curtea-de-Arges a fost

fondatl intre anir 1512-1517 de catre Neagoe-Voevod-Basarab, pe temelia vecher MitropoliT, si primul er Episcop a fost Iosif Sevastias. Neagoe fiind foarte evlavios, ca fiu sufletesc al Patriarhulur

Nifon, a petrecut mar tot timpul vieter sale cu ingrijirea de lucrurr sfinte, co inflorirea BisericeT Romine ; acluse in tará moaqtele Patriarhulur Nifon de la Muntele Athos, introducind multe servicir religioase, dupl uzul Bisericer Constantinopolitane. Cu Turcir, de $i se gAsea in legAturile cele mar bune, sta insA gata pentru cazul cind creqtinir ar fi pornit rAzboi0 contra

lor. La 1519 el trimise un sol la Papa Leon X, in Roma, ca sd-T cearl bine-cuvintarea pentru el $i pentru fiir sAT, Teodosie Petre, i s5.-1 roage in numele saa i al tul tefan-cel-Tindr, Dornnul Moldover, ca in alianta

CURTEA-DE-ARGES

21i

statelor crestine contra Turcilor, Papa sa. numere §i cele doua Principate Romine, care asteapta din zi in zi ocaziunea de a scutura jugul Turcesc. Neagoe muta scaunul MitropolieT de la Curtea-de-Arges Ja Tirgoviste, sfirsind Mitropolia

din acest oras, care se

trice-

puse de Radu-cel-Mare. Tipari carp' bisericesti, intre altele Evanghelia, cu o ingrijire deosebita. El cheltui su me mari de banT

cu infrumusetarea i inzestrarea sfintelor locasurr, nu numaT din Tara - Romineasca, dar si din Moldova si Transilvania, a tu-

tulor manastirelor grecesti din muntele Athos, din Constatinopole, din Sinai, din Ierusalim ;

gin toate laturile, de la rasarit pana la apus, si de la miaza-zi pana la miazd-noapte, sfintele bisericT le ajutora, si multa mila

pretutindenT da, si mal virtos spre ceT ce se instrainati prin pustia, i prin pestere, si prin schiturT, fara de nici o scumpete 'T hranea ; si nu numai catre crestini fu bun, ci i care pagini.. Dar monumentul destinat a-T

face pomenirea in seco!! este Biserica de la Curtea-de-Arges.

Numal cind citeste cine-va invataturile asa de folositoare si virtuoase scrise pentru fiul sag Teodosie, precum i inscriptiu-

nile compuse de dinsul pate pre cele doul lespezi din fatada vestica a Bisericei, asemenea si documentele oficiale

venite din timpul sáü pana la noT, poate intelege in destul marimea sentimentelor i ferbinteala Dumnezeiasca ce hra-

CURTEA-DE-ARGE;

din slavoneste, fiind de mare

pustiere, ascultInd pe unfi ril grlitori

importanta :

care tine, 0 al nu se atingi mina ta

lmpàrdçia aceasta s'ail sä1dluit, ci puOnl pe cea cereascii impäritie o ad mostenit-o.

de ma sus comorile si vasele si le MI, co Inci bine i domnia-ta dupi putere sä adaugi, pentru ca si nu fie spre bajocura limbelor striine, t locuinta animalelor si a plisirilor, si a gidinelor si a oamenilor rid ; ci fi aim el milostiv i intocmitor l päzitor al M011a hilor locuitori Intrinsul bine-ficitor ; ca sill' fie si Domniei-tale ctitoria deg-

De aceea dar iati si ed nu numaI ci m'am sirguit a ermui aceastii impäritie,

din aceastä lume desarti ; pentm cd claci

India inscriNiune.

(CIV cu Duhul luY Dumnezeti se poviguesc, sunt fil al la Dumnezeii. latá $i ell robul Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Than Neagoe Voevod, adusu-mi-am aminte Domnia mea, cum cd multi Impftrati intru

precum

i noui, carl am trecut

ci i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi impreuni Cu fapte bune. Drept aceea, am cunoscut si noi, cii eel fosti tnaintea

voeste mina ta sit se atingi a lua, aduaminte si nu iai, nu te ve! In-

noastri stiptnitori, adici Impiratt, acestea ascultindu-le si cele pämintesti bine intocmindu-le, pe cele ceresti le-ail dobindit, si cele pimIntestI piimIntestilor le-ad lIsat, dupi glasul fericitului prooroc, intro Impirafi i Dumnezeescut

la Prea curata Maica DomnuluI nu ve!

rinte David : Fericit bärbatul ce railueste si In toati ziva de Domnul se Indulce;te ; iarisi : preeum Cu milostenie se cu-

rigeste picatele. Aceste dar vizIndu-le nol, si de dorinti si de osirdie fiind condusi catre sfintele si Dumnezeestele

biserici a le zidi, Inft4a i Infrumusem precum le-ad gent i tniltat i infrumuseVt.t al nostri Intru sfinfi räposati mosl strimosl i sad ficut ctitorI, cinstite bune biserici, ad inilmt i Infrumusemt; asemenea si noi, urmlnd lor, cu dorintit, si osirdie avInd ciltre acest dint Dumnezeesc templu i 115cas al Prea sfintei curateI i prea bine cnvIntatel Stäpinel noastre de Dumnezeil Niscitoarel i pururea fecioarel Maria a prea cinstitei

Adormir!, pe care am gisit-o Domnia mea la Curtea-de-Arges, därimatit prin darul DumneLeesc i cu inspirmia acestei Prea cinstite Maicei bomnului, deschis ochii inimei noastre si am hotirlt acest mai sus pomenit temple de la temelie a-I zidi i a-I Inilta,

a-1 intiri, si am däruit sate si cu peste si ydmi i vase de stir si de argint i mirgäritar i pietre nepreDrept aceea, dupii a noastri petrecanie, pe cine /si va siege Domnul Dumnezed si fie uns i urma i stipin al smeritel Domniel mete al toatei Ungro-Itomtne, pe acela il conjurim cu Domnul Dumnezeil, ficiitorul cerului al pimintuluT i cu prea curata sa

cerca, ci clacli vel gindi ci le MI de

loa; dar daci ye! voi si de la tine si &mesa dupii putere la templul acesta si fil bine-cuvIntat de Domnul Dumnezed, fa'citorul cerului si al piimtntulta, si de Prea cumta Maim su ; pentru cit eft, Domnule i unsule, dupil moartea

mea nu astept de la nimene pomenire si am, de et de la domnia-ta, lar domnia-ta, si id pomenire In tinpärigia ceunde este bucuria netrecitoare fericire färi de sftrsit, care va sit fie amin. Si iaräIi amintim egumenilor monahilor, act sälisluitori, cit daci cine-

va din boeri si din nobilii va vol si adacii ale lor averi si vase, pentru ca sd le ascundi In mintistire, fie chiar de orl-ce frical, atuncl egumenul t mo-

nahii si nu le primeasci In miniistire ca si nu fie averl striline In ministire, al nu cadi ministirea In nevoe. Iar egumenul i monahul, care va primi avere sträinil ad o ascunzil In ministire, si fe procliat i anathemas. A 2-a inscrifitiune.eCu voitt Tatilui, si cu ajutorul Cu sivirsirea Sfintului Duh, care in Treime este slivit Dumnezed, de dorinfá f osIrdill Indemnat, Inceput-am acest Ant templu al Prea-cuvintatei noastre Stiptne NiscitoareI de Dumnezed cinstitel Adormir!, pe care privind-o, l viztnd-o, puOn bgelegind din scripturile Dumnezeestl, ceca-ce gräeste gura Stiptnulul DumnezeuluI nostru In Santa Evanghelie : gDaci vom aves credinti clt un gräunte de mutar, se vor erta picatele noastrep, dar nicl Delta nu s'a gäsit In nol, precum se vorbeste taritsi In sibta Evanghelie : eDaci cine-va va veni la minenu-1 void alungato. i fa* I zice Dumnezeescul Chrigostom : De ad lu-

nea un suflet plin de credinta ca al luí. Reproducem aci cele doua

stiipruitorule fi de Dumnezeil iubitule Domnule, i unsule, te rugim no! pentru

inscriptiT din afara, despre par-

acest noil zidit templu, pe care l'amin-

crat cine-va din ceasul cel Viand sip primeascii dreapta plati; de ad

niltat In cinstea si slava Stlipinului Hris-

venit cine-va dupli ceasul al treilea, soul-

tos, ca pe acesta al nu-1 Iasi si fie spre

tumind si priznuiasci; de ad ajuns cl-

tea dreapta a intrareT, traduse

rugim pe Dumnealui: Mare singur

68878. Margie Diofienar Googralio. Poi. III.

4

www.dacoromanica.ro

CURTEA-DE-ARGES

nc-va dupii ceasul al saseleade 'Amica sä nu se Indoiascii, ci de nimica nu se va pigubi, iar care se va intimpla la al noulca ceas sd se apropie, de nimica temlndu-se ; de ad ajuns cine-va In ceasul al un-spre-zecelea sä nu se Ingrozeascil de pedeapsii; cd iubitor ce ("meta fiind Stiiptnul Christos, primete pe cel de pe urm5, ca 0 pe cel d'intlig; odihnete pe ccl venit din ora un-spre-

zecca, ca 0 pe cel ce a lucrat din cea; i pc cel de pe urmi milusul qte, 0 pe cel di'ntlitl raingte, i aceluia

plitete i acestuia dd, i lucrul chistete, i indemnarea o laudg. Pcntru aceasta dar, 0 voi, fratil mei, aceI carI v'atl ostenit In acest Ant templu, off daci ati fost bogati, salí &grad, sail insetatt, satl ltamînzi, sari vilduve, sari din

slugile mele ; sä nu ginditl In inimile voastre, a Stipinul Christos nu va lua In seandi truda voastrii, dar luatI seama,

precum zice sfinta mal sus zisi Scripturi »Fiind-ert stäpInul Christos este inbitor de oamenl, Si prime?te osteneala voasträ», i yeti intra In Impitr5.cla cereasci. Si eg dar, robul StIpinului meil

Isus Christos, 0 a =wad sale fig prihang.,

i de 0 prin multe *ate sunt

minjit, precum nimene altul din crtinil de la Rasgrit päng. la Apus; mit rog deci prea Curati Maki a Domnului, pen-

tru cit. ce s'ail ostenit lucand S fintei tale case ; dacii cine-va In credintä cre-

t.tineasell a fost 0 a lucrat cu multi osteneali cu sudoare i foame, i sete sapgrare, i cu Vitae de joc, i ocari, prime,ste prea Sfinti Stäpini munca lor

roagi pentru ni pe cel näscut din tine, ca sd itu-T ru0neze In ziva jude-

cgteI, dar sg-I numere pe el intre ceI carl vor fi In partea dreaptg a scaunului Litt De oare-ce cil sunt negura picatenici un bine nu am fa'cut hmintea Ta Dumnezeule, nicl n'ara ostenit, aid n'am fläminzit, nici n'am 1nsetat, nicl o sudoare, i niel o lacrimii n'am virsat, ci In toate zilele vietel mele, In lor,

pace, i In Indestulare, 0 In toate bunurile acestel deserte lumY am trait, pen-

tru aceasta, clack' nu putul sä pliitesc acestor lucritocl osteniti, sail din zgircenia mea, sari prin proprire, sari prin

iubirea de argint, sai prin iubirea de aur, am fost orbit de picat ; prea bunk' ajutiltoare, prea curatii Stipind, primete

ca risplata lor desivNiti si le fie datg, voI, fratil mel, ertati-mä, 0 nu mg blestematl, 0 pe vol Domnul Dumnezert vg va erta i pica Curata Maica Lui vi a milui ; fiind-ci n'am putut ert sä

CURTEA-DE-ARGES

26

vä dad, Domnul Dumnezert i prea Cu-

rata luI Maid sii vil dea, lar tu, prea Curatä Maicd a lui Dumnezeil care elti sperantg, tuturor creftinilor 0 pro mine nevrednicul i lipsitul de sperantii cel niscut In plicate, vitä stearpg i smo-

chin fig rod, 0 ert sunt oaie riticitä In pubtiii, 0 nu sunt vrednic a md numi foarte sunt Incircat firt al tifi, cu pticate, ci te milostivezte prea Curati Stiplitli i primtc-mit, nu ca pe cei de mid sub scr101 lurnitorI, cad s'ail ostenit, dar precum i SfInta Evaughelie serie »Prime;rn-mä parinte, ca i pe unul din NäimitiI tit» ; a,sa primWe pe mine pricitosul robul till loan Neagoe Voevods,

Biserica s'a sfirsit la 1526, patru anI adicA dupa moartea sa; el insA prevdzind toate pri. menelele acelor vremT turburate, se grAbi a o tirnosi in anul

1517, chid era gata numaT partea arhitectonicd a bisericeI, In interior, cite-va picturT murale.

In ce priveste constructiunea, biserica aratA o origina

cum recunoaste insusT restauratorul opereT sale, d-nul Lecomte

de Nouy, nu s'ar fi putut executa maT simplu i mar Cu suc-

ces un plan ca cel dat arhitectuluT.

Este destul pentru a ne da seama despre acersta, de a cerceta planul bisericeT in punc-

tul unde se ridica turnul cel mare, care stA pe patru unghiurT, f5.rd sprijinul proptelelor din afarA. Culegerea mate-

rialelor necesarie a trebuit sa prezinte greutAtT marT, din cauza

lipseT de drumurT practicabile, si a lipseT mijloacelor de tran-

sport, pe care le avem la

indemina astA-zI. Pentru carAmidA,

lucrul era usor ; ea se acea pe loe, pAmintul &rid materia primd, iar lemnul pentru a le arde, luindu-se din pOdurile vecine. ProbA cA fabricarea carAmidei era destul de inaintatd, este va-

la diferite inAltimT in grosimea zidurilor, de la temeliT i pAnd la virful turnurilor, grine in-

rietatea modelurilor gAsite in sApAturile in treprinse in jurul bisericeT de Arges. Nu tot asa de usor insA era cu piatra, care trebui sa o aducA din departare de 95 kil., din carierele de la satul Albesti, de ling5. Ompulung. Piatra este un calcar de coloare galben5., de un granit stins, fin si omogen. Inteun hrisov de la Neagoe-

doite de lemn ; toate acestea

VodA, se aratd cA Domnul scu-

sunt maT mult de eft suficiente,

tise de dAjdir mar multe sate, carT transportase materialul de

orientall. Modul de a tdia pretrele, de a le aseza cu rosturr, putin cioplite, punind intre ele

un strat foarte subtire de var curat neamestecat cu nisip, de a le lega cu scoabe de fier fixate prin plumb, de a dispune

pentru a dovedi aceasta, daca ne amintim maI cu seamA, este vorba de un monument din secolul al XVI-lea, adicd dinteo epoca cind aceste traditiunT se

parasise de mult in Europa, care se gAsea atund in plina renastere. Arhitectul bisericer de la Ar-

constructie pentru bisericA. Mar-

mora i mozaicul furl aduse din Turcia, cu corabiT, pe DunAre, Ora la Vidin, de unde apoT se cAra la Arges. Nimic, cum vedem, nu oprea pe aceT oamenf plinT de credintä in lucrarea lor. Cite sute, mil de care trebuirI,

ges nu era numaT un arhitect mester a concepe si a executa ornamentele cele maI complicate. El avea Inca* si o mare

In timp de anT intregT, ca transporte acea masa de pia-

experientA ca constructor. Dup5.

Oxcart peste 2000 kgr., cum sunt

www.dacoromanica.ro

NimenT nu se dedea in laturf dinaintea bucAtilor, ce antrA

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA DE-ARGE

27

cele intrebuintate pentru con-

si Paul de Aleppo : Se zice, ne

struirea coloanelor din Narthrex

spune dinsul, cä nefiind mar-

ganeasca. Avem noT in tara destur mesterl, carl ar fi putut

si pentru turnurile cele marl.

moil in Tara-Romineasca, Nea-

sa ne faca ceva mal frumos, de

Asta-zT chiar, o asemenea in-

goe, spre a dobindi acest ma-

cum ne-a &cut acesta». DecT Ce-

treprindere s'ar considera ca prezintind greutatI serioase si

terial, intrebuinta. urmatorul mes-

lestin a cerut din nog argint,

tesug : El dobindi de la imp& ratul turcesc un hatiserif spre a cladi o geamie in cetatea Bodom (Vidin), si cu acest mijloc el aduse din Turcia, pe riul Dunarea, in corabiT, marmora si piaträ, pana la acea localitate. In acelasf timp el tocmi, ca pentru clddirea geamiei, arhitectI si alp' mesterT sapatorI de piatrà, si puse sa. lucreze la acea biserica, la a card trialtare el era stimulat de o inspirare divina. Probd ea printre acestT lucratorl unir eraa TurcT este, el pe o caramicia zidita tocmai in bolta turnuluT celur mare, se citeste in litere arabe

fagaduind ca acum va lucra cum

cheltuelT enorme.

Cine Insa sä fi fost arhitectul, care a conceput planul uneT zidirT asa de maree, si a executat-o cu atita arta? Dupa izvoare grecestI acesta ar fi fost insusT principele Neagoe, care

in tineretea sa traind la curtea SultanuluT Selim, ca ostatic, ar

fi invatat arhitectura. Sultanul Par. fi insarcinat chiar sa zideasca o moschee in Constan-

se cade 0. va ispravi pang. la PastT, pe garantia boerilor Valentin Pitar si Oprea Vistier, carl trebue sa fie pedepsitT, de oare-

ce el nu si-a implinit fagaduinta ; de aceea Neagoe trimite la Sibiti pe insusT Valentin, invitind Consiliul Municipal sa ja

o masura energica in aceasta privinta.

cuvintul Alah (Dumnezeti).

Neagoe, sfintind biserica de La Arges si intemeind manastirea. ir dete rangul de Arhimandrie ca si TismeneT, hotarind ca amindoua aceste manastirI : .ssa fie in& un chip cinstite, si scannele maT marT de cit toate manastirile ale Ord MuntenestI

Romin easel materialele ram ase,

Pe linga artistil din Orient, Neagoe a avut recurs si la mester"' faurarT din Transilvania,

pang in vecT, ca asa earl tocmit, si s'ati a§ezat, si s'ati legat cu mare blestem».

ca O. le intrebuinteze in edifi-

Ungaria si chiar din Italia

carea bisericer de la Arges.

Germania. Inca din anul 1516, Vladislav al II-lea regele Un-

Primul Arhimandrit al ArgesuluT, Kir Iosif, fu blagoslovit

tinopole, si dinsul, fie singur, fie ajutat de architectul Manolli din

Niacsia, ar fi reusit sa o elldeasca asa de frumos, cu 999 ferestre si 336 minarete, in cit Sultanui, uimit de lucrare, ar fi incarcat pe Neagoe cu darurT, dindu-I voe a aduce in Tara-

OrT-ce valoare am fi inclinatT sa dam acestor aratarT, ramine neindoios ca. Neagoe a contribuit mult la conceperea planuluT arhitectonic, si ca el se pricepea nu numaT in arhitectura, dar §i in fa'urarie; ca adevarat critic al arteT, el calltorise in

si

bedernita (ipogonot.1) : cAsijdere

Pitesti (18 Decembrie, I 518), Neagoe se plinge ConsiliuluT Mu-

faca.».

nicipal din Sibiti ea, de si rdmasese multumit anul trecut cu argintarii Iohann si Celes-

goe imprejur cu curte de zid, si fnlauntrul curtir facu multe

Orr strdine, ca O. observe capod'operile arhitectonice, si se in-

tin, trimis/ in Tara-Romineasea, spre a-T face niste cupe,

conjurase in tara de artistr de

In urma find a mal pus la

mare pret, arhitectT, pictorf si faurarT. Cronica contimporana

dispozitia luT Celestin o catime de cel maT curat argint, cu sarcina de a-T face o cadelnita dupa modelul turnuluT de la cetatea

ne spune ca, intre altele, NeagoeVoda batut-a insusI cu cui-

soare un mar de aur curat, impodobit cu margaritar si cu pietre scumpe, pe o icoana a sfintuluT mucenic Gheorghe, din ma-

nastirea Nucet.

de Patriarh a face liturghie cu

garieT, if trimite aurariT trebuinciosT, lar inteo scrisoare din

din Sibia, cad t noT am vizitat tntreaga Ungarie, zice Neagoe, si turn mal frumos ca acela nicaiurea n'am vazut. DupA cit-va timp, sfirsind numitul acel lucru

De sigur ca el s'a servit cu multT arhitectl si mesterl din

al nostru, si aducindu-linaintea

Turcia, dupl cum incredinteaza.

placut, fiind-ca era o lucrare ti-

noastra, flier de cum nu ne-a

www.dacoromanica.ro

si citl vor fi dupa el, tot asa O. lar mandstirea o ingradi Nea-

chilli calugarestI, si o infrumuseta cu tot felul de trebuintr, facu trapezarie, si maghernita, magupie, si povarna de °loving.,

pivnita si clopotnita malta, si puse clopote marT, cu de toate o impodobi si o facu asemenea raiuluT luT Dumnezeti.

In aceasta stare lasa mamas-

tirea de Arges fericitul intru pomenire Neagoe - Voda, ciad la 25 Septembrie 15 2 I pArlsi privelistea lumeT acestia, si se inmorminta in launtrul bisericer, punindu-se de-asupra ramasitelor sale pamintestI o lespede de

CURTEA-DE-AR GE

marmora, compusa din dota bucal:1, legate intre ele prin scoabe

lipite cu plumb. Ea are sapata pe dinsa urmatoarea inscriptiune in limba slavona: aRliposat-ail robul luT Dumnezeil loan

Neagoe Voevod O Domn a toateT pira Ungro-RominqtT O a pärtilor Dunirene, In luna Septembrie, In 55 zile, In anul 7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im-

i rog pe cel ce Dumnezeu va bine-voi el aduce pgriltit-aii 9 anT O jumiltate.

dupg noT, si pXstreze acest mic local de odihng O casa oaselor mele, ca si fie nestricatg..

La capatiiul acestuT mormint sunt arte trer maT miel', cope-

rite de cite trer lesped de piafra de ampul-Lung. Din inscriptiunile slavone dupa ele se vede el acolo ad fost ingropatr trer copiT a luT Neagoe-Vocia :

Petru, mort in luna Martie 15; loan, mort In 27 Noembrie, si Angelina moarta in August 3 fara sa arate anir morir lor. De

CURsTEA-DE-ARGE8

28

puse a zugravi interiorul si nu l'a sfirsit. Radu-Vocia a terminat lucrarea In 1526, In zilele egumenuluT Gheorghe, dupa cum

se arata in urmatoarea inscriptiune in slavoneste : cintra Christos Dumnezeii, bine credinciosul 14 bine cinstitorul loan Nea-

goe Voevod, cu Dumnezeiascä rivni §i demnare, din ternelie a ingltat sfintul acest templu al Prea curateT WasclitoareT de Dumnezeil, O neisprivindu-1 s'a dus spre vecInicele locapil. lar eil loan

Radu Voevod cu mila luT Dumnezeil Domn, m'ají Milpa Domnul Dumnezeil pe scaun Domnesc, O sil niplidit Turca

cu multe greutAy O era si la patria noasträ, Tara-Romineascil, O s'a ridicat Domnia mea f mi. nobiliT, O multe riizboae apirind, cite odatg fiind goniy, fi cite odati gonind pe vriljm4, päng cind puterea O ajutorul celuT de sus (biruinta...) ne-a dat Domnul Dumnezeil. 8i am ridicat Domnia mea ochil cei sulietetT Dumnezeeltile bisericT, pe carl le-am cer-

sigur insa ca acestr copir ad

cetat i am fost indemnaff de malea mastrii, bine cinstitoare Doamna Despina, sopa aceluT bine-cinstitor Neagoe Voevod, pentru aceasti sfintii bisericä a

murit, fiind inca in viata Nea-

minlistireT Argeplul.

goe Voevod. Off cit de turburate fura tim-

nia mea Dumnezeqtele lor &d'hl O

purile, ce urmara in Tara-Romineasca, dupa moartea luI Nea-

goe-Voda, se &ira irisa destul' domnr, ca sa sprijine li inca

sa intareasca manastirea de la Arges. Ast-fel, in anul 1524,

Vladislav Voevod dárui o casarie pentru sustinerea boinavilor de la bolnita manastireT ; Moise-Voda, o moara In sus de Arges si un pod In Pitesti (1529); Vintila -Vota, mosia Falcoiul

(1535); un boer Dirzu, mosia Tigveni (1528), etc. Acela insa

cate a avut o grija deosebita pentru aceasta manastire si a tinut sa termine minunata biseria, a fost Radu-Voda de la Afumati, impreuna cu sotia sa Ruxandra, fiicalur Neagoe-Voda.

Dupa cum se citeste in inscrip-

tiunea de asupra user de marmura la intrare, Neagoe hice-

i am vlizut Dom-

sirguinte, rivnit-am cu toatä inima si o sävirlesc O si ma numesc Ctitor acestul Dumnezcesc templu. Dupg porunca luT Neagoe Voevod §i dupg voiNa lul, s'a zugrivit chipul Domniel mele aicl ?i cu proa iubita sope a DomnieI mele Doamna Ruxandm, fiica Insyi a acestor bine-cinstitorl DomnI Neagoe O Des-

pina. Pomenqte-ne pre nol, Prea Mina. Niscitoare de Dumnezeil, intru impäri-

pa fiuluT na, O ne invrednicete pro noi a sta la dreapta luT.

i s'a zugrlivit

Ja annl 7035,11526 Septembrie, In so zile, cu mina luT Dragomir Zugravulo.

Radu nu numaT ca intari daniile fac ite manastirer de Neagoe-Voda, ci inca le mar mari prin donatiunT de mosii, scutirr de dajdir si acordarT de prive-

Se stie sfirsitul tragic al cestur

a_

viteaz Domn, care se

cuvine a fi pus intre eroiT cer marr ar neamulur Romin, pentru ca a cistigat 20 de batalir numar in dor anT, a desfasurat o staruinta vitejeasca In al:ararea drepturilor tal-el, in minutele de cea maT grea priinej-

die, si a oprit cu bratul sati de frer, ca tara O. nu se faca pasalte turcesc. Boerir intrind in intelegerr cu fostul Domn Vladislav, ridicara oaste in ascuns pe capul luT Radu-Voda sT II gasira nepregatit de razbor. Radu fugi impreuna cu fiul saa Pirvu, banul Craiover, insa fi-

id gonit de pe urma, fu ajuns la Rimnicul-Vilcer. Ad e/ se inchise in capela Sfintulur Grigorie de linga oras, crezind ca dusmanir lur, crestinT ca si din-

su!, nu o sa-1 ucida chiar in biserica; salbatica lor minie phi-

gari insa altarul sfint, stropind cu singele Domnulur si al copilulur saa, sfintul pristol. Radu fu inmormintat in Biserica Cur-

ter- de -Arges, allturea cu socrul san, Neagoe Basarab (la 4 Ianuarie anul 1529). Aci i se vede mormintul. Pe piatra mormintall el este aratat calare cu buzduganul in mina si cu mantia suflata de vint, in minutul ciad se lupta in fruntea ostirer sale. In ultimele decena' al secolulur al XVI-lea, manastirea Curteade-Arges, ca si mar toate lavrele

pamintene, cazuse in mina calugarilor strainT, care prin protectiune si mita. incepind de la egumeniT, calcad in picioare daniile

El ami satele Corbi,

pioase si legamintele ctitorilor

Domnesti, Trinsani, Dichisesti cu morT si vil; Stefanesti, jumatate din satul Pitesti, jumatate vama din orasul Pitesti de peste tot hotarul, cum si alte miluirl nenumarate.

primitivr, pamIntenT si stringeail veniturile in folosul manastirilor

legir.

www.dacoromanica.ro

grecestl din pamintul otoman, lasind locasurile sfinte din tara In neingrijire si al-apanare. Din

aceasta stare de urallire

voi

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGE

29

in 1594 sa scape si manastirea de Arges

loca.surr pamintene se inchinara

tea lasa in ruina si locasul cti-

iarasT manastirelor din orient,

ca si pe cele-l'alte devenite metoace dajnice strainatater, elnd hotari ca nicr un calugar strain

administrindu-se de oamenr strainT Ord : «Nu dupa lege sfinta,

sa nu se mar faca egumen, ci

moravurile straine neamulur nostru, &Ilea Greer, carT niel ca se indurara nicr se lenevira in viata

Mihaia Viteazul

inca privelegiile manastireT Arges, mar dindu-T si dreptul de a judeca pe locuitoriT din Curtea-

ale Ord, indraznira a alca si

toricesc al strabunulur sad Neagoe; el 11 inveli, Il reinoi inzestra cu multe mosir i daruff ; zidi din noa clopotnita si chiliile arse de pe vremurr, scuti satele manastirer de orr-ce contributie, autorizInd prin porunca pe egumenul manastirer, «ca or/ cind il vor mar supara birarir pentru birul satenilor de

obiceiurile manastirilor i pravila ctitorilor, Domnilor batfinr

pe mosiile manastirestr, O. le dea in cap sa moara ca

de-Arges si a lua vama orasuluT. Aceste imbunatatirr furä

ce aü fost legiuita». Pentru aceasta, Mate! Basarab, prin hrisovul din 27 Noembrie 1640, libereaza i manastirea Arges de stapinirea strainh, redind-o

Niel 30 de anT nu trecuse de la reparatiunea si reinoirea Plena de Mateia Basarab, si temeliile bisericer de la Arges se

%aril.

chiar pietrele constructiuner erail mutate de la locul lor. Serban-Vocla Cantacuzino trimise

fie-care manastire sa-sT aleaga egumenul sati dintre leromonabir i monahir aflatorT intrInsa.

Eroul de la Calugäreni intari

zadarnicite in curind, pentru in anul 1611, Bator Gabor, Domnul Ardealulur, navalind in tail,

s'aa tabarit la scaunul Tirgovister, sezlnd aicea in tara trer lunr. dind voe ostilor de ati pradat toatl tara, §i toate manas-

tirile eft n'atl ramas nimic in tara, niel alta data n'aa mar fost aicea in tara räutate i jaf ca atuncea. -4nsusr obiectele si vasele sfinte bisericilor si manastirilor pusese fiara nett-11)11nzita sa le care in tara lur, ce

o umpluse de argintul si aurul 'rarer -Rominesth. Bator, dupa cum ne spune o cronica saseas-

ci cu neamul, cu limba,

i cu

biruinter lor a strica si desfiinta obiceiurile cele bune si batrine

Eacl cum se exprima dinsul in stil stramosesc : «Drept aceea, nor ce sintem mar sus zisT, loan Mater Basarab Voevod, dinaintea adunarer a toata tara, cu sufletul i cu voea a tot soborulur, asa am tocmit : cum ca acele sfinte lavre domnestr, care le-ati nat acer Domnr si Vladicr strainT, pentru mita, far& de voie si fail de stire a neamuIur, le-aa supus metoace dajnice altor ma-

aflaa stricate, ca i scara, ba

pe un borer al sari, Dona Pepano, impreuna ea mesterl, ca

dreaga toata stricaciunea, Intlrind pietrele in tot chipul cu fier. Din inscriptiunea in limba ro-

mineasca, sapata pe chenarul din stinga user de la intrarea bisericer, ne arata cA restauratiunea s'a facut in anul 1682, ca Domnul a mar adaugat la

ca, a gasit in turnul cel mare al bisericeT Arges o comoara

nastirr din tara greceasca, din Svet-Agora si de pre aiurea,

muele mitnastireT tot vinariciul Domnesc din dealul Alimanestilor (jud. Arges).

de mare pret, de sigur odoarele manastirestr, care fusese acolo ascunse. El lug chiar plumbul de pe acoperisul bisericer, lasind-o ast-fel descoperita si expusa la ploae si ninsoare.

insa manastirile anume : Tis-

PAnd la 1750 nu mal aflam

mana, Argesul, Cozia, Govora, Cotmeana, Ezerul, Gura-MotruluT, Bradetul, Dealul, Glavacio-

despre vre-o imbunatatire adusa

cul, Snagovul, Bistrita,

manastirer. In tre acestea este si Constantin Brincoveanu, care

Pe linga aceste nenorociri ve-

nite din afara, alta urgie se porni din noil asupra manAstirilor pamintene. Jugul veneticilor Greer incepuse sá apese cu grea, mar cu seama sub Dom-

niile lur Radu Mihnea, Alexandru Coconul, Alexandru Ilias si Leon-Vocia, earl se inconjurarA de oamenT crescuti in Fanar, dindu-le pe miinr toate dregatoriele taxer. Atuncr sfintele

Mis-

lea, Tinganul, Bolintinul, Potocul, Rinciciovul, Valea, Mene-

decul si altele, acelea toate sa fie in pace de calugarr staid, carora li s'ail fost dat pentru mitele lor, si sá aiba a trai Manastirile inteacea slobozenie,

pe acea pravila i tocmeala, cum legiuit ziditorir si ctitorir lor,

i sa aiba a fi pre searna

tarn' cum all fost din veac» Darnic fiind cu toate manastirile pamintene, Mateiu nu pu-

www.dacoromanica.ro

cladirer, de si multr Domnr se ingrijesc de avutul i dresurile (in 1698) da din noti calugarilor dreptul de judecata : «fara

insa a judeca calugarir saa a mar face inchisorl prin manas-

tize, ci sa o vinza la vre un mirean onorabil, cum se va putea tocmi cu dinsul si acela judece». In razmerita de la 1786

89,

biserica de la Arges a trebuit sA sufere si sa fie pradata de Turd.

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGE

30

In prima jumatate a acestuT secol biserica luT Neagoe avu O. sufere un sir de incendiT si de stricaciunT. La anul 1838 un noa cutremur zgudui temeliele,

mutind multe pietre din locul lor, pentru care fu restauran

de Episcopul Barion (1828 1845) ; la 1866 arse Seminarul ; la 1867, .Aprilie 24, casete, dopotnita si paraclisul, si in fine in acelasi an, Decembrie 2, un foc mistui Intreg interiorul bisericeT, si imptedica de atuncr de a se mal

oficia inteinsa serviciul divin. Inca pe la anul 1863, pe cind sta atit Manastirea cit si Seminarul, s'a simtit trebuinta uneT

restaurar radicale a bisesiceT. Arhitectul insarcinat cu studiarea si pregatirea planurilor si a devizelor, d. Bureli, a intocmit in cursul anule 1864 proectele necesare ; dispozitiunT de exe-

AtuncT se incepu a se eugeta serios la monumentul de la Cur-

cel maT bogat si unul din cele mal interesante.

tea-de-Arges. DoT ilustri arhitectI francezT, d-niT Viollet-le Duc si

Acest monument, asa cum este asta-zI restaurat cu den-

Baudot, fun consultaffl, si dupa recomandatiunea ambilor, conducerea lucrarilor de restauratiune se incredinta d-luT A. Lecomte de Nouy, caruia datorim

virsire, se inalta stralucitor in mijlocul unel curtT spatioase, ce ocupa o suprafata de 10330 m. p., avind imprejur un grilaj

asta-zT restaurarea maretuluT mo-

metri.

nument, imbracat in toata splen-

Prin dota portT poate cinesa sa intre in aceasta curte :

doarea sa. In 1875, lucrarile de restaurare fun definitiv incepute, tinura I I anT, si ast-fel restauran, biserica Curtea-de-Arges, a costat suma de 5 o 1 000 let, impreuna cu mobilierul si vestmintele sacerdotale si cu toate odoarele. 1

Aceasta opera n ati o n ala,

in -

treprinsa prin initiativa M. S. RegeluT Carol I, patronata de

de fier lung peste tot de 400

Una la S., cind vine pe drumul despre orasul Curtea-de-Arges ; cea-l'alta, la E., in directiunea unde este zidit palatul episcopal.

La cele dota unghiurT N.-E. si S.-E. ale curte!, se afla cite o mica cladire cu bola, avind In virf o cruce aurita ; ele aran locul unde fusese odinioan doug

AugustiT Nostri Suveranr, a format obiectul celeT mal marr ingrijirT. Timpul va inscrie printre

capele. Cea de la N.-E. era in-

multele titlurT de recunostinta ale natiuneT, si terminarea mo-

Ele s'aa dArimate in 1848, cu

pana la un milion si treT sute de mil lei vechT. Nimic

nu

numentuluT de la Curtea-de-Ar-

minaruluT.

s'a putut incepe anul acela. In anul 1867, A. S. Principele Domnitor, Carol I, in interesul via pentru trecutul po-

ges, atit de mult admirat de strabunii nostri, can credeaa ca: ePotriva nu are in toan lumea»,

Imprejmuirea de asta-zI este pe marginea din afara a zidurilor, ce inconjuraa biserica si alcatuiau impreund cu Manas-

cutare s'aa luat in anul urmator, prevazindu-se costul lucrarilor T'In

porul romin, vizita si Episcopia

si strigau la vederea luT, plin! de admirare : eFericit cel ce a

de Arges, observind cu mare

facut-o, fericitT

atentiune atit biserica, cit si ruinele ce atund o inconjuraa ; isT

crat-o, vrednicT sunt de lauda». O frumoasa inscriptiune, s'A-

exprima hotarirea ferma de a a se reedifica Episcopia si a se

pata pe al patrulea chenar de pe fatada bisericer, e destinan

restaura definitiv biserica luT Neagoe-Vodd. O comisiune se numi indata ; in budget se prevazu o suma de 150000 le vechr;

a lega pentru secolT numele acelora, carl cu cuvintul si cu fapta ati contribuit la reinaltarea celeT maT frumoase podoabe a PatrieT noastre, a careia istorie o regasim oglindita in insasi istoria monumentuluT de la Cur-

1869 trecura in preparative ; de la 1870-1874 aniT 1868 si

se lucra numaT la recladirea socluluT cu piatra noua, si la inaltarea schelelor exterioare si interioare ; .lucrarea insa se fa-

cea fan plan, fan studiT prealabile si foarte incet, in eh dis-

ceT ce el lu-

tea-de-Arges. Printre mon u mentele prea p utin cunoscute ale EuropeT estice, ce ne attlasat secolul al-XVI-lea,

chinata SfintuluT Dimitrie ; cea de la S.-E. SfintuluT Nicolae. ocaziunea punereT temelielor Se-

tirea Scaunul EpiscopieT de Ar-

ges. Edificiul in intregimea sa se compune din dota partT bine deosebite : I.

La V., o platforma de

piatra cu treT trepte, avind ti-el usT de bronz bogat inpodobite. In mijlocul platformeT si in axa bisericeT se afla cerdacelul (cantharul saa baptisterul), com-

pus dinteo mica bolta acoperita cu plumb si sustinuta de patru selpT de marmora cu capitelurT fin sculptate. Platforma se prelungeste de jur imprejurul bisericeT si este inconjurata

de o galerie frumoasa de pia-

trugerea timpuluT era mal mare

tea-de-Arges este singurul poate

tra lucran in florT pe o lungime de 128 m., coprinzind 247 flor'.

de cit efectele restaurad!.

intreg, de sigur cel mal curios,

Aceasta dispozitiune, unja in

Biserica Episcopall de la Cur-

www.dacoromanica.ro

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGE

81

felul eI, este foarte Interesanta merita a fi semnalata. II. Biserica insasI, in care

rite de ornamentatiune, 42 ro-

briul cel mare sculptat, precum

zete marI si 48 mal miel', avind he-care din rozetele miel' cite o

arcaturile, ce se yací d'asupra acestuia, de asemenea

intri pe o scara de piatra cu

proportiunele edificiului, care este prea ?L'ah in raport Cu largimea sa, toate ne conduc pana In Armenia si In Georgia, ca sa gasim acolo puncte de comparatiune.

îT primeste lumina prin 16 ferestre inalte i foarte inguste, avind he-care fereastra 14 c.m.

pasare de bronz aurit. Apele de ploaie se varsä. pe 125 scurgatorI; in fine, monumentul este aparat de loviturile trasnetulul pi-in 35 vil-fue de platina, puse In comunicatiune printr'o retea de fire de al-ama i pi-in dota fringhir de acelasr metal, carI sunt bagate in pamint si merg pana in fundul unuI put säpat la rasarit. Toate acoperisurile sunt de

de largime, 2 m. de inaltime. Corul esre luminat pi-in 6 fe-

plumb cu ornamente lucrate din ciocan. Caracterul arhitectuluT,

restre de acelasI fel, iar Altarul prin treI asemenea. Cele patru turle lumineaza iarasT pi-in 32

inainte chiar de a infra in mo-

hitectul insarcinat cu zidirea bi-

nument, urmeaza sa-1 cercetam

sericei de la Arges, a putut sa aleaga printre dinsii pe cd mar

trepte, reprezentind cele 12 semintif ale lui Izrael, se divide in trel 041, potrivit traditie : Nartrhex, Corul si Altarul, despartit de Cor prin Catapeteazma, Narthrexul, unde se aflä mormintele domnestI ale ctitotilor, 12

ferestre cu proportiunI analoage.

Mara de aceasta, 16 ochiuri cu geamurI colorate ; fiind peste tot ferestre si rozete, 73 ochiuri si deschizaturl. Lungimea totala a edificiuld, socotita de la plat-

forma despre V. paná la balustrada despre E., este de 45 m.,

'85 c. Largimea sa e de 20 m. Corpul bisericd máscara 26 m., 6o c. de lungime, pe 15 m., in largimea sa cea mal mare, luata pe Narthrex.

pe din afarl si sd-1 vedem. De la prima vedere, nu este

greu a recunoaste origina cu totul orientall a bisericd.

ceastä l'Ultime de la pardoseala de mozaic pana la cheia boltii, mascara 25 m., 30 C. Turlele cele miel' al' indltimea de 19 m.

de la turla cea mare ; putem

Se pot numara pe monument mal mult de 150 motive di fe-

asa ca Neagoe-Voda, saa ar-

mesterI i mal' priceputi. Zugravirea i aurirea tuturor

sculpturilor, restituite complect

Temeliele bisericd sunt esite afara din corpul clädirel, i sunt

Se observa diferite elemente combinate in chip armonic capricios, care insa proced de la mg multe scolr. Pe linga ornamente conzistind din combinatiunI curat geometrice, care

la cornicea cea mare cu colturi supra-puse si scobite, la mg multe rozete i la diferite partí'

unele dupl altele, ar face o lungime de mal bine de i kil.

PersanI i Armen); alergaa din toate partile in capitala Turcid,

lucrul.

curte) si pana la scaunul crucd de la turla cea mare, este de 31 m. Luata inlauntru, a-

bucele, cornicele, etc., insirate

de asta, artistir Gred, ArabI,

dupa datele cele mal precise, sunt de origina persana.

Inaltimea, de la suprafata

PArtile sculptate, frizele, ciu-

tot-d'auna intrebuintatI ca constructor! la Constantinopol, In Turcia aziatica si Siria. Mara

O cercetare mal amanuntita ne permite a preciza mal bine

constituesc baza decoratiund arabe i persane, cum se vede

Suprafata totalä ocupatá de Biserica este de 756 m, p. Suprafata partilor sculptate, zugrávite i aurite, da cifra insemnata de 687 m. p.

Se stie cA Armenil aa fost

observa motivele sculptate pe cerdacel (canthar), precum si ciubucul cel mare In forma de fringhie, carI se datoresc unor artistI mai putini mesteri in arta,

asa de complicata a impletirelor arabe, de cit aceea carT ají lucrat sculpturele, ce se pot vedea d'asupra usa de la intrare, de exemplu, si cite-va rozete. Cadrele saa chenarele compuse din stilpulete salí ciubuce mid rotunde, care divid partea de jos a corpultif bisericd, sub

www.dacoromanica.ro

destul de adind, dind zidirel nu numaI o baza tare si durabill, dar si o privire imputatoare. Briul cel mare, care incinge biserica toata, deosebeste

partea superioara de cea inferioarl a exteriorulur. Acel briti se compune din cind briurI mid saa vite, din care unul e impodobit cu sold, alte dota cu foi impletite liber, si al patrulea cu coltisori. Din cauza t'Ultime)" use, M'al se ridica la intrare, formind un cadru drept unghiular. Fatada despre apus are dota despartituff rectiliniI, in care de

o parte si de alta sunt dota ferestre duble incadrate cu o bogata ornamentatiune sculptu-

rala. De amindoua partile fiecarel ferestre se allá cite un ca-

dru ornamentat, in care este sapat cite o inscriptiune : Cele din

dreapta intrard sunt de

CURTEA-DE-ARGE

Neagoe-Voda i scrisa in litnba veche slavona bisericeasca ; cele

din stinga, sunt romineste; pri-

ma de Ruga usa dateaza din

132

&A, in mijlocul careia in axa

lanul cilindric) ukteT cupole, care

absideT, e asezat un jet de piatra (Sintronul) pentru Episcop.

se 'Malta la 24 de metri de la pardoseall. Patru coloane sunt In partile laterale, lar doua sunt

timpul luT Serban-Voda Canta-

Litiga firida nordica este tintina de spalare, care conzista

cuzino (1682), cea de a doua,

dintr'un rezervoriti de bronz au-

sapata in timpul RegeluT Carol

rit, din care se scurge printeun

I al Rominiel. La mijlocul fatadel se afla intrarea bisericei ; este de marmora, de un caracter cu totul arab, cu boltarT in colorT variate. Intrarea este inchisa de o usa cu doua canaturT in bronz, lucrata dupa un model bizantin cu arabes-

robinet apa trebuincioasa inteun basin de marmora cu conductul

In mijlocul altarului se afta pristolul sat Sfinta Masa, de marmora alba de Carrara, Incrustata cu 4 piad' aurite, pe

curT fine.

care sunt sapate chipurile celor

D'asupra useT, in timpanul circular, este icoana, in mozaic, a MaiceT-Domnulur cu miinele

4 EvanghelistT. Sfinta Mas5. este

destinat a duce apa direct in pamint, dupa cerintele ritualuluT.

ridicate sus, iar inainte-T sta Dom-

asezata sub Ciboriul (cuvucliul) Cu 4 stilpT si cu cupola ajurata sustinuta cu 4 arcurT. El este

nul Christos. Fundul tablouluT este in mozaic i poreit cu aur. Corul se compune din doua

de bronz aurit cu ornamente sapate sati lucrate din ciocan, si cu incrustatiunf de ochiurif

abside traditionale la N. si la S., unde se afla asezate stranele de bronz In numar de 7 de fie-care parte ; lar la E., absida centrala salí altarul inchis prin catapeteazma. In cor la dreapta este tronul regal, de

de sticla colorate. Timpla sati catapeteazma se compune dintr'un soclu de mar-

bronz aurit i cu sticle colorate, ridicat pe doua trepte ; alaturea scaunul EpiscopultrI de acelasT

CURTEA-DE-ARGE

la V. si doua la E. Narthrexul, care are o dispozitiune cu mult maT mare de cit la toate bisericele, este im-

partit in patru partI: : Intrarea inaintea coloanelor, aviad la extremitatile sale In stinga i dreapta cele dota turnu/ete cu 8 ferestre, inguste si strapunse in tambur ; 2 si 3: Dota nefe laterale, unde sunt asezate mormintele ctitorilor ; si 4: Partea centrala coprinsa in tre colonada drep t- u nghi ulara,

care sprijineste turla mijlocie.

Aceasta turla conzista dintr'o cladire paran, ce se ridica peste coloane i arcurT; d'asupra eT, prin mijlocire de triunghlurl boltite (pedentivr), se inalta un

tambur san un olan cilindric, ca sprijinitor direct al boltii.

mora alba, incrustat cu piad de cupru aurit si impodobite

Pe cele patru fete ale zidurilor, d'asupra coloanelor, insa maT

cu smalturT i cu ochT de sticla,

jos de arcurile ce primesc pe-

cu stilpusoare de onyx la baze capiteluri aurite. D'asupra socluluT sunt cele dota icoane impAratestr: a luT Iisus Chris-

dentiviT, se aflA 8 deschizaturT,

a caror functiune pare a fi curat decorativa. Usa de marmora, prin care intri in cor, asezata futre cele dota coloane centrale mar de-

metal si ornamentatiT, avind sapat pe razamatoare simbolul celor patru EvanghelistI. La stinga coruluT este tronul RegineT jetul untif demnitar al StatuluT, de aceea.sT lucratura fina.

tos si a MaiceT-DomnuluT, lu-

Altarul, cu totul rezervat EpiscopuluT i preotilor, are doua

gine sculptatá i aurita pe fund albastru, care conduc la intra-

firide laterale sculptate in plata.

rea de marmord si la usa de

foarte curioasa ; ea are boltarT aminteste dispozitiunea unor motive aproape identice cu ale Sirle! centrale si ale EgiptuluT. D'asupra acesteT usT de marmora se citesc urmatoarele ver-

In cea de N. numitA «pros-

bronz, intri in biserica ; ad i toata

sur!, pe carT marele poet al Ro-

comidie», se prepara Sfintele Darurl si se pastreaza diferite obiette ale cultuluT, intrebuintate la slujba bisericeasca. In a doua de la S., inchisa prin usT de bronz cDiaconiconul»,

pardoseala e de mozaic cu di-

minilor, V. Alexandri, a compus pentru biserica :

se pastreaza vesmintele, vasele alte lucrurl scumpe. In jurul altaruluT se afla o lavita de pia-

crate in mozaic de Venetia, si colonada de onyx cu capitele aurite s'a zmaltuite.

Dupd ce su! cele 12 trepte

de plata ale scarif, cu mar-

ferite desemnurT armeano-bizan-

tine. In fata coloanelor sunt treT trepte, pe care urcindu-le ajungl la Narthrex. Doul-spre-zece coloane de pia-

tra, a caror diametru variaza, impodobite cu baze i capitele persane, sprijinesc tamburul (o-

www.dacoromanica.ro

partate de cit cele-l'alte, este

Tu ce te lup/1 In lume Cu crincena durere, Tu ce din umbm neagrii Aspirl s vez! lurainii; In 1st loca f de pace mingicre

Altarul pullo raze Pe fruntca ce se inchinit

CURTEA-DE-ARGEs

incadrate frumos in bronz aurit cu stide colorate. La mijloc,

R3

CURTEA-DE-ARGES

pe Maica DomiuluT, lar in cea-

cDomnul s'a uitat din cerurT la fiiT oamenilor, ca sa vada de este vre unul care sa-I inteleaga sa-1 caute pre El, si totT l'ali aratat pe El»; lar in cupola mijlocie : «VedetT, vedetT ca Eli sunt Mintuitorul lumeT, lumina

l'alta pe Sf. loan. Aceste treT

cea adevarata, izvorul

chipurT de arama aurita, lucrata

FiTul luT Dumnezeti». In cupola

d'asupra useT impAratestT, se ri-

dica un fel de firida, care Incadread-crucificsul, Domnul Chris-

tos rastignit, avind !rite° parte

din ciocan au repoussé, sali pe un fund de mozaic. Restul ca-

vieteT,

din Altar se reprezinta Maica-

La dreapta useT de la intrare se afla portretul M. S. RegeluT Carol I, in mantie regala, tinind in mina pergamentul restauratiuneT BisericeT, coreana de otel

sta pe un stilp aurit; la un colt al tablouluT sunt armele Auguste! Sale familiT. La stinga se afla portretul M. S. Regina Elizabeta, Augusta noastra Su-

tapetezmeT este in intregime de

DomnuluT cu Domnul Christos In brate cu inscriptiunea,

bronz aurit impodobit cu plad

curd-te cea plina de darurT».

Curate! Fecioare, absorbita ?rite° cugetare adinca i cuvioasa,

zmaltuite, cu marmore, Cu mozaice i sticle colorate, fiind totul aplicat pe lemn, care in interiorul AltaruluT este sculptat zugravit. Pe timpla, In dosul

Cupolele turnuletelor ali : cea

trichina la picioarele Malee! Min-

de la N. pe Christos Emanuel, cea de la S. pe Sf. Maria. Mar insemnaru in altar tablourile : Coborirea de pe Cruce, Invie-

tuitoruluT harpa alinateare suferintelor pamintestl, si pare ca zice cu Psalmistul: eDeamne,

verana, In ghenuche inaintea Prea

teste vapsit cu negru: aLuatT,

rea luT Christos, Duminica Mironositelor i Duminica TomeT;

cinstit'am Casa ta i Jocasul cinstire! Tale». De o parte si de alta a portretelor regale, se

mincatI, acesta este trupul meri»;

Liturgiha A postoliceasca, figurile

aflä la stinga portretul primuluT

iar in dosul icoaner luT Iisus Christos: «BetT dintru acesta

Sfintilor Athanasie din Alexandria, loan Gura-de-Aur i Grigorie Teologul. In Cor : Patimele Domnului Christos, Liturghia ingereasca, Sf. Maria, Sfintul loan, Nestor, Dumitru, Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe pendentivT, ceT 4 Evanghelistr. In Pronaos: ArchangeliT Mihail

Episcop al Argesulur Iosef I,

si Gavril, Intrarea in Biserica

constructiunile vechT bizantine o parte esentia15. si o podoaba. Gonzales Clavijo, in discriptiu-

icoand MaiceT-DomnuluT, se ci-

totT, acesta este singele mrecip. Usa impArateasca de la mijloc

are sapat, in fata la stinga, pe bronz : Buna-Vestire, la dreapta, vizita ElizabeteT la Maica DomnuluT.

Cele doua usT lateral

sunt de bronz, lucrate ca i restul timpla Aceasta lucrare mareata

Na.sterea MaiceT - DomnuluT.

de arta s'a flcut la Paris si a reclaraat dei anl de lucru. Pu-

Ii fine, in Narthrex, portretele ctitoricestr si ale altor Domni

tem zice ca este unica

RominT, luate dupa cele vechT : Neagoe i Despina cu copill lor; Radu de la Afumati l sotia sa Roxandra ; loan Radu Negru Doamna Ana ; loan Teodosie Voevod i loan Mircea-cel-BA-

pereche. Picturile din launtrul bisericeT sunt toate noul, facute dupa mo-

delul celor vechT. Ele acopera o suprafata 2343 m. p. si contin 865 figurT, executate in stilul vechiti bizantin. Melia deosebita luare aminte figura MintuitoruiuT Pantrocrator, din cu-

pola cea mare g mijlocie. El cauta spre Vest, tinind mina dreapta ridicata in semnul binecuvintareT, lar in stinga, poarta o Evanghelie inchisa ; este in-

conjurat cu o lumina de aur, pe care se citesc urmatoarele cuvinte:

trin, in costum de cavaler medieval; loan Vladislav Voevod; Kneazul Lazar si Doamna Milita, parintiT Doamnd Despina, tintnd in minT o Biserica cu io turle ; Radu Voevod i Mircea; Alexandru Voevod si un copil al sail ; Vlad Voevod cel Thar si loan Vintila Voevod ; loan Petru-Vocla Cercel i fiul sari IVIarcu Voevod, avind deasupra pe Christos-Pantrocator.

08878 Aare,. Mclimar Geogra$0. Poi. Ill.

www.dacoromanica.ro

lar la dreapta, al ParinteluT

Episcop Ghenadie II Argesiul, mar tirzili Mitropolit Primat. Cerdacelul din fata BisericeT

este destinat in special pentru oficiarea

botezuluT,

de unde

if vine si numele de Baptisterium. AsemenT capele alcatuiali in

nea ce face bisericer Sf. Gheorghe din Constantinopole, zice : ((Ina-

intea use! BisericeT se afla un frumos basin pentru botez, d'asupra sa o cupola sustinuta de 8 coloane de marmora alba, acoperita de multe figurl».

Baptisteriul de la Arges conzista, dupa cum am vazut, dintr'o cupola invelita cu plumb, pe patru coloane de marmorD.

din Constantinopole cu vargi vinete, avind capitelurile in stil

arab, de marmora de Carrara. In prejurul cupoleT se afla o ga-

lerie de floe scobite in piatra. Timpanele arcurilor sunt cu scul-

pturl de un gen deosebit de al sculpturilor Bisericer, intend

CURTEA-DE-ARGE

CURTEA-DE-ARGES

34

pasasT prin motivele ornamentatiel. D'asupra timpanitor,

mete MintuitoruluT, si alte 4 din viata MaiceT DomnuluT. Pe pa-

cantarul e incins de un Ma

gina verso sunt zugrAvite

Cu sculpturT In forma de solzI. Cele patri arcurT de piaträ sunt margenite in partea superioara

capete de ingerasT, care se aseamänä uniT din fericitiT adormitT aT familier M. M. L. L. Sunt treT figurT sus si treI jos in cite

de un ciubuc rotund cu

florT

II

spre-zece Evangelil ale Patimelor Domnulul si Mtntuitorulul Nostru Iisus Christos, pentru stnta Dumnezeiasca Bisericil a Episcopiel CurteI-de-Argq, Intru amintirea Prea singurel mele

copile Maria, care in Joia Patimelor a tTecut la viata cea vecInicrt, 0 la al ciireia ciipitlifi am auzit citindu-se mingletoarcie cuvinte ale DomnuluI.

sculptate si aurite, pe un fund verde; la timpane fundul e albastru i ornamentatiunea cu aur. BoltariT se termina cu

un cadru oval format din ghirlande de flort; iar de o parte cadru rectiliniar, cel din stinga

Acest nepretuit odor se va

florT ascutite de fie-care parte.

avind dota figurr cel din dreapta

Pardoseala de mozaic prezinta ornamente bizantine in diverse

treT.

colorT, avind la mijloc cruce, for-

gut ingera$ al M. M. L. L. zmuls

mata din impletiturT incolacite. Odoare ji mobilier. Intre odoarele bisericeT, cel mal pre-

inca din pruncie, este Principesa Maria in chipul unuT copila$ cu fata candida. El trage cu manusita clopotul celeT de a doua InvierT ; coarda copo. potuluT este impletita cu o ra-

pdstra de acum inainte alaturea cu icoana vechie, ce prima intemeietoare a sfintuluT locas de la Arge$ a daruit-o, si pe care icoana vedem pe Maica-DomnuluT tinind in brate corpul Di-

tios, si care face admiratiunea tutulor, este un manuscript pe pergament continind cele 12 EvangheliT, ce se citesc in Joia mare In Saptamina Patimilor, Evangelia InviereT din Simbata

mare. Este scris intreg de M. S. Regina Elizabeta pe 50 pa. gin!marT in folio ; fie-care pagina este incadrata in& un che-

nar lat de 15 c. m. $i alcdtuit din motive diferite si combinate dupl inspiratiunea proprie : cind florr de munte, rinduite cu gust,

cind seminte de paltin, cind impletiturT de arabescuri si desemnurl luate din 'ornamentica romineascd. Fundul fie-careT pa-

gine este deosebit colorat. Textul e scris cu aur saü cu argint,

dupl cum convine mal bine tonuluT coloareT. Fie-care pagind

din cele 50 este un ce in sine deosebit prin initiate, prin decoratiunT si coloare, destainue$te

o intentiune artistica

si

si de alta a pagineT cite un

Figura de la

mijloc in

grupul de sus este chiar dra-

mura de florT. Urmatoarea inscriptiune de jur imprejur formeaza cadrul figure!: Maria

t

1874, ITTY. Christos a Inviat din mortt. La sttnga : OTTO 1862. Cu moarte pre moarte crdclnd. La dreapta : Hermann 1- 877. Si celor din morminturt Cadrul rectiliniar sttnga, sus: Ecatcrina

t

1866.

Teresa I- 1883 Christos A Inviat Din Mortl Cu Moarte Pre Moarte. Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia t 1869.

t

Maria x882 Frantz Cristos. A Inviat Din Mortl Cu Moarte Pre Moarte.

t

Grupul de jos :

La stings: Maria

.11867 CilIctnd, Si Celor Din Mormtnturl. La dreapta : Maria 1863 alctnd, Celor Din Mormtnturt La voijloo : Stefania 185o,

t t

ruind.

Castelul Pelultir In 27 August Septertbrie) 1886.

vinuluT Mintuitor, lar maT jos

pe Doamna Despina a tur Neagoe Voda tinind pe un genunche

pe fiul sAd Teodosie mort si zice :

«Stapina ! primeste pe robul tan loan Teodosie Voevod, $1 a$eaza-1 in imparatia Ta». Evan-

ghelia este ferecata foarte frumos, dupa desemnele facute de M.

S. Regina si executate in zmalt.

Pe ferecatura din fata este in mijloc crucea tripla bizantina, al careia fund e albastru presarat ca floricele rosiT i galbene.

Marginele sunt o combinare de arabescurT din ornamentica CurteT-de-Arges ;

lar desemnul de aur. Pe ceal'altA paste a ferecatureT se observa pe fund verde un desemn de pe cusaturT nationale lucrat in zmalt ; In mijloc, pe fund de

aur cu ¡itere albastru inchis,

bogata imaginatiune a regescu-

Cite un fluture se vede la

luT lor autor. Prima pagina poarta

cele patru colturT al cadruluT

acest titlu : Sfintele Evangelif din ,7oea Patimilor. La mijloc este desemnata Sfinta Inviere, iar imprejur, in

PrincipeseT Marier, si la cele patru colturT ale pagine!. In mij-

cite un frumos cadru de floricele, se vad 4 scene din Pati-

toarea frumoasa inscriptiune :

ver fi in raiul

Lucrat-am aceasti carte cu cele don&

Mi-e betel

loc se citeste, scris cu alb pe fund aurit pe 13 unir, urma-

www.dacoromanica.ro

un fund de aur

ca desemnul patrat in coloare alternativ verde si albastru inchis, al doilea fund in colare,

sunt facsimilate dupa scrisoarea autografa. a M. S. Reginei, cele

sapte cuvinte de pe cruce ale MintuitoruluT: Piirinte I Iarfil-le lor a nu tiü ce fee I Amin zic tie, astlizI impreunli ce mine

CURTEA-DE-ARGE

35

Muere, fati fiul tìí, fiule, iatä muma tal Lima savahtani

PrinteI 'in mtnele tale hicredintez duhul

La dreapta in colt, jos, este scris de-acurmezisul in aur peste margine : «Elisabetha, 1886».

Muchea ferecaturir e lucrata

in zale de aur impletit, dupl modelul vechilor Evanghelif rominestr,

Incheietorile sunt si ele lucrate in zmalt. Pomelnicul sag dipticul nastireI Argesul este scris cu multa. ingrijire

l

Cu frumoase

ornamente pe pergament de Doamna Maria G. Sturdza de la Miclausani, avind In fata insemn area ctitorilor, lar in dos psalmul luI David : «Milueste-ma, Doamne, dupa

marea mila Ta i dupa multimea indurarilor Tale» Mobilierul se compune, din doul sfesnice marI cu cite treI luminArI, patru sfesnice masa pentru anafora, dota tetrapoade pentru cIntaretI, stranele, tronul Regeld, al RegineI si,alEpiscopuld, policandru, etc. Sfinfirea bisericet. Sfintirea

bisericd Episcopale de la Curtea-de-Arges s'a facut in ziva de 12 Octombrie 1886 in prezenta MM. LL. Regeld si Regind, cu o pompa neasemanatä si vrednica de monumentul cel mal strälucit al Regatuluf Ro-

mine i despre cuviosia strabu-

nilor lor. Dupa terminarea tuturor lucrarilor de restauratiune, in cepute inca din anul 1875, si dupa inzestrarea bisericeI cu tot mobilierul, odoarele si vestmintele trebuincioase cultuld ; s'a decis ziva pentru savirsirea sfintireI

din nog a acesteI bisericI, in care incetase a se mal oficia serviciul divin din cauza foculuI

intimplat la anul 1867. Simbata la i i Octombrie, la oree 7 de dimineata MM. LL. Regele si Regina pornesc din Sinaia, pentru a se indruma pentru Curtea - de - Arges , insotiti

fiind de mal multI ministri si demnitarl al StatuluT. De la Chitila si pana la Pitesti gärile erat1 impodobite cu verdeata si cu steagurI tricolore. Peste tot locul s'e vedeati portretele Suveranilor, inconjurate de cununI de florT. Multime de taran! in haine de sarbatoare adunatI pe

la statiI si chiar in drum salutara Cu caldura i entuziazm pe SuveranI, care de la ferestrele vagonulul multumeag tuturor. La statiunele unde trenul Regal se oprea cite-va minute, El

erag asteptatT de Prefectir ju-

CURTE A-DE-ARGE

numeroasa poporime, plecara de la Biserica numita. Bolnita Episcopid, In cintece corale si sunetul clopotelor, ducind Episcopul Ghenadie stintul Disc cu sfintele moaste pregatite

spre a

puse a

doua-zi In stilpul sintuluI Pristol al bisericd, precum l cu sfintele fi

moaste ale sfintilor Nifon, Ser-

giu, Vach si ale sfinteI Tatiana. Aceasta procesiune religioasa. se intilni la poarta biserice Episcopale cu sfintele moas-

te ale sfinteI mucenice Filotea,

adusa inteadins de la biserica Curtea Domneasca din orasul Curtea-de-Arges. Dupa intrarea aminduror procesiilor In biserica, sfintele moaste ale sfinteI Filotea fura asezate lingA strana dreapta, iar ale acelor-l'altI sfintr In stinga ; sfintele moaste

pregatite pentru sfinta Masa, se depusera la sfinta proscomidie in Altar. Indata dupa aceasta se incepu slujba Vecernie, oficiindu-

se de un Arhimandrit. Pe cind se cinta slava de la StihirI, se vesti sosirea M. M. L. Regeld si Regina. D-nii Ministri, Corpul diplomatic, Arhitectul restaurator al monumen-

detelor, Primarff comunelor, carI dupa obiceig, ofereati piine si

tuld cu ajutorul säü, doi Ge-

sare Suveranilor, apoI corpul

M. L. L., elevif seminaruluI si o populatiune numeroasa,

neralI, casa civila si militara a

didactic, precum si un insemnat numar de domd i doamne dintre notabilitatile judetelor. Pe la 41/2 AugustiI SuveranT se aflag, inaintea portilor biserice! Episcopale.

Regele si Regina la poarta catedrall.

a pus in miscare mil de oamenI,

Ad, inca de la orele 21/2

carI se grabira a veni din toate

dupa atneaza, Episcopul Epar-

Iosif Naniescu, insotit de totI Inaltif prelatT aflati ad, astep-

unghiurile taref, ca sA vada prea

hiel de Arges, Ghenadie, imbracat in mantie si omofor cu epi-

miniel.

Aceastra serbare religioasä

iubitiI lor SuveranI deschizind jaral drept-credinciosilor locasul Dumnezeesc al luI Neagoe Voevod, din inceputul secoluluT

al XV-lea, si sa-1 asculte vorbind despre tara Bisericei Ro-

trahil, impreunä cu mal multI Arhierd, Arhimandritl i StaretT, Cu 12 diaconI i mg multT preotl, totI imbracatI In nouale ves-

minte sacerdotale si urmatI de

www.dacoromanica.ro

intimpinara pe M. M. L. L. Inalt P. S. S. Mitopolit al MoldoveI i Sucevd, D. D. tag la usa bisericer. M. M. L. L. sarutara Sf. Evanghelie Crucea prezentate de Episcopul Ghenadie. Corul vocal de la Domnita-Balasa, intona sub directiunea maestruluf Barcanescu, imnul regal, pe cind

CURTEA-DE-ARGE

86

CURTEA-DE-ARGE

gere militarl Cu torte si muzicT, lar pe la oree 9, o manifestatie popularl cu muzica 5i torte aprinse. M. S. Regina purta frumosul costum national, alb, cusut cu

5oare inaintea ochilor panorama

cLuminA linA», si se urml serviciul VecernieT, care pe la 41/4

negru i cu fir, care a devenit

se terminA. DupA terminarea acestuT servida, AugustiT SuveranT obser-

5i obiectul de mindrie al femeeT

ctitor al Bisericei de Arge5, de la Neagoe-VodA. De o parte se malta muntele PApusa, de ceal'ala. parte, muntif Cozier, lar

varä cu deamAnuntul interiorul

nele prezente, ca si domnisoarele de onoare ale M. Sale Re-

MajestAtile Lor IntraA in bi-

seria. M. S. Regele luA loc pe tronul sAti din dreapta; M.

S. Regina, pe cel din stinga, iar Inaltul cler stind in mijlocul bisericeT, intona cintarea

BisericeT, admirind simplicitatea mAreatl a planuluT, frumusetea picturelor, strAlucirea timpleT a mobilieruluT, cum si efectul

fericit de luminä care pAtrunde

In diferite modurl prin numeroasele ochiurl i ferestre cu geamurl divers colorate. MajestAtile Lor nü exprimat in mal multe rindurl Inaltele Lor mul-

tumirr d-luT Arhitect A. Lecomte, pentru minunata operA datoritA numaT talentuluT, stli gustuluT sAti artistic. DupA aceea, MajestAtile Lor bine-voirA a examina exteriorul bisericeT, a compara elementele, ruinteT

costumul regesc al RomInie1

Romine. Tot in costum national eral imbrAcate toate Doam-

gina Tot in acea zi de SimbAtA, pe la oree 91/2 seara, la Episcopie a inceput serviciul de priveghere (Utrenie). In timpul serviciuluT, in curte se ferbeaá aromatele sfintite pentru sfintire.

Ast-fel se terminA ziva de Octombrie, care prin frumusetea el 5i prin seninAtatea ceruluT, revArsase in sufletul tu-

turor un izvor de plAcere bucurie, cAcT le da sperantA

cerdAceluluT (CantaruluT) si a ba-

pentru un timp i mal frumos pe a doua zi, ziva cea mare a sfintirei bisericeT. Ziva de DuminicA, 12 Octombrie, era asteptatA cu nerAbdare de totT

lustradeT din prejurul edificiu-

aceia, carl se grAbise a veni

luT. Pe la oree 5 p. m., MajestAtile Lor plecarl in oras in

la o serbAtoare pioasA 5i de vecinia amintire. Toatl noaptea, i mal ales in

ce aá servit la reconstruirea

urArile intregeT populatiunT, care

era insiratä de la portile Episcopid i pAnA la casele PrimaruluT, unde se stabilise cuartierul Rega./.

Ad, dupl ce se fácu prezentárile cuvenite, seara, la orele 7, avu loc un prinz dat de MajestAtile Lor, la care luarl parte : Inalt Prea Sfintitul Mitro-

polit al MoldoveT, D-nil

Mi-

dimineata ziler, numArul °aspeOlor crescu, carT venitT in trIsurT, carl cAlArT, cer mal multl pe jos, sAtenr 5i sAtencele de prin valle 5i muscelele ArgesuluT, Diraboviter, MusceluluT Rimnicul-VilceI.

Incl din rdvArsatul zorilor lu-

mea cluta sA ocupe locurT in intinsa curte din preajma bise-

nistril pelnipotentiarl 5i al táreT, aflatl acolo cu aceastA ocaziune, mal multT demnitari al statulur

riceT.

5i alte multe persoane de distinctiune, precum 5i alte nota-

plin de cAldurA si de luminA, desbrAcind cu incetul de haba

bilitAtf ale orasuluT.

luT mohoritA, muntiT ceT

Dupl prinz avu loc o retra-

Ziva fIgAduia a fi din cele mal frumoase. Soarele se inAlta

In nor, 5i fletad sA se desfá-

www.dacoromanica.ro

cea mal incintAtoare. In fund se ridica, in vestmintu-I de timpuriti ernatic, mAretul Neagul,

mosneag de zApadl, care tsr trage numele de la fericitul

In fundul frumoaseT v AT se vedeati cheile ArgesuluT, ce - 5T

duce pe un pat capricios i a5ternut cu bolovanT, cursul sAti torential. CAlAtorul se °preste cu ochiT uhnitT in conturnele zAriT depArtate, lar biserica if dA sá cugete, aducindu-T rásu-

nete de reinviere din vremile trecute, rAsunete de viatä din vremea prezentl.

Pe la oree 7 !/2 dimineata, armata se in5irA in curte, formind

un patrulater in jurul bisericeT. Afarà din curte se asezA de ase-

menea armatl. Grilajul curtel era acoperit cu drapele tricolore. Un frumos arc de triumf se ridica la intrarea despre Curtea-de-Arges, iar de la poartA

Onä la usa bisericeT era aster-

nut un covor pentru Majestltile Lor. Lumea se pornise in sirurf neintrerupte despre oras, despre muchea dealurilor, 51 despre

vdile din preajma SasuluT 5i a Ia5uluT, a DanuluT 5i a AlbuluT,

acoperind toatA cunea, intreaga cimpie incunjuratoare si culmele din preajmA. La oree 8, sunetul clopotuluT dete semnalul de pregAtirea serviciuluf religios. In frumosul cerdAcel salí baptis ter din fata bisericer , Vicarul Episcopier RimniculuT -NouluT- Severin

sà-

vir5i Sfintirea apeY cea micA. Pe la oree 88/4, 21 salve de

tunurT an'untarl pornirea MajestAtilor Lor de la cuartierul Regal, si la oree 9 in sunetul

CURTEA-DE-ARGE$

clopotelor, al muzicelor si in aclamarile multimer, Augustir Suveranr, sosira inaintea portir

Episcopier, in trasura de gala a

curtir Regale, trasä. de 4 cal si escortata de Prefectul de Arges si un escadron de ca-

37

por ridicind discul cu sfintele moaste pe cap, si fiind preces de preotT si clericr cu sfinta Evanghelie, sfintele chivote, cu ripide, steagurr si felinare, esi afara din biserica, urmat de M.

CURTEA-DE-ARGE?

trind in regula se aseza iarasr fie-care la locul sail. Acum incepu punerea sfinte-

lor moaste in stilpul sfintului

furä intimpinati la poarta de

persoanele oficiale si de tot poporul. Procesiunea ocoli biserica de

Pristol. Majestatile Lor inconjurara in cintarile obicinuite, tabla de marmora destinata a servi de Sfinta Masa, asezind mar intiiu sfintele moaste cu aromatele de sfintire.

dor Ministri, dor Generalr, Arhitectul restaurator cu ajutorul . sati, de Comandantul trupelor

trer orT in sunetul clopotelor. La fie care ocol se facu cite o stare inaintea fatader de la in-

M. S. Regina depuse Chrisovul pentru restauratiunea bisericer,

de parada si de alte persoane de distinctiune. De o parte si de alta a covorulur asternut,

trare, punindu-se sfintele moaste

scris intreg pe pergament de

pe tetrapod si citindu-se Apostolul, Evanghelia de incungiurare si cite o rugaciune de

Augusta sa mina, si semnat de

larasr.

M.M. L. L. Regele si Regina

eral"'

insiratr clericir imbracatr

in sfintele odajdir.

La scara bisericer pe plat-

M. L. L. Regele si Regina, de

sfintire. In tot timpul cairel acestora, Augustir Suveranr, cle-

Inteun tub de metal masiv,

clima si de M. S. Regele. Acest tub, depunindu-se sub piatra Sfintulur Pristol, in aroma-

forma din l'ata, Majestátile Lor furá intimpinate de totr Ministri tarir; de Corpul diplomatic ; de Inaltir demnitarr ar Statulur si

rul, armata si intregul popor

tele de sfintire, se acoperi cu o placa de metal.

stati in genunclif si ascultati in adinca t'acere cuvintele Mintul-

Continutul fundatiune :

de mar multe persoane notabile; iar la intrarea in biserica, de P. S. S. Episcopul eparhiot

Dupd a treia oco/ire, P. S. S. Episcopul urca treptele bisericer

gSfintitu-s'a acest Dumnezeesc loca}, cu hramul Adormirea-Maicel-Domnulul, de catre Prea Sfintitul Episcop de Ar-

Cu Crucea si sfinta Evanghelie,

impreund cu M. M. L.L. Regele si Regina, si citr-va din

ge} Ghenadie, In al 20-lea an al Dom'Arel Regelul Carol 1, fati fiind Regele

de Inalt P. S. S. Mitropolit al

inaltir prelatr, si zise rugaciunea

Moldover si de a/tr Episcopr si

intrarer, pe cind usile bisericer

Arhimandritr si de un numeros der. Dupa ce Majestatile Lor sarutara Crucea si sfinta Evan-

erati inchise.

torulur si frumusetile rugaciuner.

In nauntru se afla un Arhimandrit cu dor diac.onr tinind

chivotele in mira. P. S. S. E-

Chrisovulur

de

Carol, Regina Elisabeta }i o adunare numeroasi de cre}tinl din toate partile Regatulul, Intru lauda }1 marirea liff llumnezeil A-Tot-Puternicului, aparlitor tareI ace}teia». Cunea de Argel,

12

Octombrie, z886

Carol, Elirabega.

ghelie, intrara in bisericl fa

piscopul Ghenadie pronunta tro-

cintarile corulur. M. S. Regele fu cundus la tronul sati Regal

parul din PsalmT : «Ridicatr boerr

Un alt exemplar, pastrat in

portile voastre si va ridicatr portile cele ve.snice; si va intra

Altarul bisericer, poarta pe flnga.

de catre P. S. S. Episcopul eparhiot si de casa civill si militara, M. S. Regina, de catre I. P. S. Mitropolit al Moldover si de Domnisoarele de onoare. Serviciul sfintirer se oficia de

P. S. S. Episcopul Ghenadie, Cu 4 Arhierer, cu 4 Arhimandritl, 12 diaconr, in azistenta tutulor preotilor din eparhia Argesulur si a unur numar insemnat de preotr, venitr de prin alte eparhir. P. S. S. Episcopul oficiant inconjura mar intliti sfinta

Imparatul Slavd». «Cine este acesta, Imparatul Slaver?» intreba clericul din nauntru. «Domnul cel tare si puternic, Domnul cel tare in razboiti, Domnul Pu terilor : Acesta este Imparatul Slaver», raspunse P. S. Episcop. Aceste intrebArr si raspun-

surr se repetira de trer orr, dupa care apor P. S. Episcop facu trel crucr cu sfintele moaste

semnaturile Majestätilor Lor, si pe cele ale Ministrilor tarir, ale Mitropolitulur Moldover, a trer Episcopr si a altor demnitarr e tarli. Apor incepu spalarea sfinter

Mese. P. S. S. Episcopul oficiant, imbracat cu o camasa de atlaz samaniu, bine-cuvinta mar india prin o rugaclune tainica apa

.calda pentru spalare, cerind asupra el bine- cuvintarea Iordanulur. M. M. L. L. Regele si Regina, incinsr cu cite un sort

Masa din Altar de trer orI, in

de asupra ;usilor, care se des-

alb de atlaz, si cu cite un ca-

cintarea troparilor cuvenite ; a-

chisera in data. Toata lumea in-

lup de sapun in 'flia., spAlara.

www.dacoromanica.ro

38

CURTEA-DE-ARGE$

apoi tabla de marmora turntndu-Li-se apa de P. S. S. Epis-

copul de trei orl ca la bote;

CURTEA-DE-ARGE

ta Masa, tinind capatul cu care se incinse Sfinta Masa de trei orT, in asa chip,

Altarul pune raze Pe fruntea ce se Inchini.

De asemenea pe biseridle

in numele TataluI si al Multa s't al Sfintulul Duh. Dupa cea

ca semnul Cruce! este din toate

spalare, Majestatile Lor,

umllul psalm: e Pomen este Doam-

Neagoe-Voda i Despina, Radu

stersera marmora, pe cind se cinta psalmul : eCit de iubite

ne pe David». Dupa stropirea acestei camasl se aduse poala de stofl, de de asupra, cu An-

de la Afumati si Roxandra, pe

sunt locasurile Tale Doamne al puterilor». Dupa aceasta urma

a doua spälare, in amintirea Golgoter, spalata cu singele si

apa ce cursese

din coastele

Mintuitorului. P. S. S. EpiscopuI in semnul crucei, turna asupra mese! vin amestecat cu apa de trandafir, dindu-T sfintenie i burla mireazmd ; cu acest liquid amestecat se stropi antimisul la cin tarea psalm uluT al 5 o-lea : eStropiti-ma-vei

cu isop i ma voiú curati». Dup5. aceasta Majestatile Lor,

cu cite un burete in mina, precum si d. Ministru al Cultelor clericii oficianti, stersera bine

Sfinta masa, si P. S. S. Epis-

patru par* ; lar corul cinta

timisul. Pe &risa se aseza Evan-

ghelia frumos serisä cu aur si Cu podoabe i iconite de catre M. S. Regina, si inchinata Sfintulul Altar al bisericeT; asemenea Sillita Cruce, Chivotul pentru pastrarea sfintelor Taine, cele dota chivote-anafornite cele dou5. sfesnice. Cind ast-fel

Sfinta Masa era complect bubracata cu toate podoabele ei, se cinta psalmul : Domnul s'a imparatit, intru podoabi s'a imbracat»; urtna cadirea Sfintei

Mese si a Jertfelnicului cu tot Altarul, cintindu-se psalmul : eJudeca-ma Doamne, fiind-ca eti

ctitoriceti din tablourile lui peretii N. s't S. al NarthrexuluT,

In fine de asupra intrarei bisericei in Narthrex. Dupa terminarea ungerei cu

Mir, M. M. L. L. Regele Regina si d. Ministru al Cultelor, intrara iarasT in Altar, sarutara Crucea, Evanghelia si Sfintul Pristol, multumind lui Dumnezeti pentru v5xsarea neintreruptä a harului Sati, lar

P. S. S. Episcopul adresa cu glas tare ruga aceasta: eNe rug5.m Tie, stapine mult milostive, umple de m5xire, de sfin-

tenie si de dar jertvelnicul acesta ; ca sA prefaca jertfele acele l'ara de singe, ce se aduc Tie inteinsul, in prea curatul Trup si cinstit Singele marelui

copul incepu a o unge cu Sfin-

am umblat prin blindetea mea, si in Domnul sperind, nu voiti

tul Mir. Intiiti a inchipuit trei cruel de asupra Mese!, desemnind locurile unde trebue s5.

slábi». Cu aceasta, terminindu-se sfintirea PristoluluT, se facu unge-

tru Iisus Christos, a unuia nascut Fiul Tati, spre mintuirea a tot poporuluT si a nevredniciei

stea in timpul Sfintei LiturghiT Evanghelia, Discul i Paharul; dupa aceea, cite trei cruel pe fie care colt al mese!, ca ea sa fie

rea sfintei biserici cu sfintul

n castre».

marele Mir, M. M. L. L. Regele si Regina, d. Ministru al Cultelor si P. S. S. Episcopul Ghenadie, cu cite o nuea aco-

din Altar, la tronurile Lor regale. Se facu apot polihroniul pentru Majest5.tile Lor, de catre

sfintita pretutindene, in fine treT

cruel pe Antimis. La aceasta ritulul ce se oficia, la fie-care semn de cruce, atrágea bagarea de seama prin cuvintele :

perita in virf cu bumbac muiat in sfintul Mir in cele patru 1)k-ti ale bisericei : In centrul apsidei Altarului de asupra Sí. Proscomodil si a Diaconiconu-

eS5. luam aminte», iar ierarhul

luf,

inchipuind scopul sfintirel exprimind entuziazmul ungereI spirituale, exclama : e Aliluia».

coruluT, de asupra useT de la intrarea din Narthrex in cor, unde se citesc versurile mare. lui nostru poet Alexandri :

diaconul intiparind insemnatatea

Corul cinta: «Ce este mai bun,

san ce este mar frumos de cit sa trAiasca fratiT impreuna». P. S.

S. Episcopul a stropit

asemenea amasa de pinza alba

legata cu snururr prin prejur, cu care se imbracase Sfin-

in

cele doua apside ale

Dumnezeti s't Mintuitorului nos-

Majestatile Lor se retraser5.

P. S. Episcopul eparhiot, care zise : cPrea InaltuluT i de Chris-

tos iubitoralui Regelui nostru Carol I si lubitoaref de Christos Reginer Elizabeta, da-Le Doamne,

zile bune, viata pacifica,

sanatate, mintuire, i intru toate bunä sporire, lar asupra vraj masilor biruinta , si-I p5.zeste

intru multi ani». Dupa aceea P. S. Episcopul

Sfinta Liturghie cu 4

Tu, ce ce teluptI In lume

oficia

Cu crincena durere, Tu, ce din umbm neagri Aspiii si vez! lumini; In ist loca .1 de pace Gasi-vel mingiere;

Arhierel §i 2 Arhimandriti imbracatt in sfintele odajdil. Ser-

www.dacoromanica.ro

viciul tinu aproape trei ore in solemnitatea cea mal mare. Era

CURTEA-DE-ARGE

prima Liturghie facuta dupa

39

CURTEA-DE-ARGE

M. S. Regele, tinu un fru-

adamatiunea entuziasta a po-

sfir§i zicind din adincul ini-

porimeT, Majestatile Lor intrara In salonul SeminaruluT, unde un dejun astepta peste 200 de per-

mos

corul minunat ale caruia cin-

nezeuluT celuT Sfint, care a ocrotit mult incercatul de soarta

tarT indulosate rasunall armonic

prin cele patru boltr ale turnurilor, religiozitatea cu care care SuveraniT i poporul Lor

ascultaa serviciul Dumnezeesc,

fierbinteala cu care inaltaa rugaciunT catre eel A-Tot-Puternic, totul umplea sufletul de o tainica admirare si adinca

d'inaiatea Suveranilor. Apor, in

simtit discurs,

sfintirea din nor' a bisericer, stralucirea decorulur, luminele zecilor de candelabre si candele, razele soareluT strabiland prin ochiurile si ferestrele cu giamurT in variate colorT ;

si bine

meT Sale : eTraiasca Rominia»,

pe ciad mina sa dreapta se ridica spre cer, ca sa implore nemarginita bunatate a Dum-

soane : Corpul diplomatic, Ministril, Clerul si din notabilitAtile venite la serbare. La acest dejun se ridicard cite-

neam Rominesc si a fost pururea ingrijitor si milosirdnic

va toaste. Cit tinu dejunul Regal, mese intinse sub umbrare

pazitor.

ospAtara in curtea SeminaruluT mar multe miT de locuitorr, carr

Aceasta cuvintare, miscind pAna la lacrAmT tot poporul, a fost dese-orT intrerupta cu strigarT de ura indelung-prelungite, scoase din piepturile miilor de

intinsera mal pe urma hore jocuri nationale. Indata clupa dejun M. M. L.

L. Regele si Regina,

insotitT

de toti invitatif, intrara iarasT in biserica, ca sa admire fru-

pietate. Dupa terminarea SfinteT Li-

oameniT adunatT.

turghiT, P. S. S. Episcopul de

geluT si dupa cintarea imnuluT,

Arge§ Ghenadie, imbracat in ves-

rdspunse Ministrul Cultelor in cite-va cuvinte elocinte si bine

musetea interioruluT i sA semneze albumul infiintat pentru vizitatorii monumentuluT. ApoT

simtite.

Majestatile Lor se reintoarsera

Dupd aceea poetul iubit al geniuluT romin, acel care a scos

min tele cele noud sacerdotale, cu mitra de aur §i pietre scumpe pe cap, si Cu cirja in mina, esind din Sfintul Altar 0 oprindu-se intre sfesnicele cele marl imparatestI in fata Suveranilor 0 a poporuluT, rosti o frumoasa si pioasa cuvintare. Dupa. aceea tot clerul si tot

Dupa cuvIntarea M. S. Re-

cel care a fixat cel drntaia mi-

in oras in aceeasT ordine urmata la sosire, cortegiul Regal mergind la pas in aclamarile multimeT. Majestatile Lor vizitara §i Biserica Domneasca a luT NegruVocla din oras, unica, poate, clddire bisericeasca maT veche

poporul esira din biserica, ramanind in capul scare numaT

nunata i tinguioasa legenda. a MesteruluT Manole, V. Ale-

in tara, care a urmat in planul säü stilul curat bizantin.

M. M. L. L. R egele si Regina,

xandri, citi oda sa la sfintirea

Dupa biserica, SuveraniT vi-

pentru ca sa fie de toti vazuff

Curter -de- Arges, in urarile tuturor i admiratiunea Suveranilor no§tri. Mar trebue sA observam in tot timpul rostireT discursurilor si a poezieT un usurel ein-

zitara scolile, bine - voind a distribui elevilor tablourT cu istoricul i vederea EpiscopieT de Arge l Cu portretele ctitorilor Neagoe-Vocla i Despina.

gineT, I. P. S. S. Mitropolit al MoldoveT si P. P. S. S. EpiscopT al DunareT-de-Jos si BuzauluT cu altT clericT. In fatd,

ganit de clopoteT

se

doua. prinzurT, unul la cuartierul

din dad in dad. Eraa

pe plat-forma, eraa MinistriT tariT, Corpul diplomatic , InaltiT demnitarT al statuluT, OficeriT superiorl, persoanele oficiale §i clerul, iar jos in curte, multimea adunata. La aparitiunea Suveranilor in-

ce star' infiptI in piatra pe discurile ornate de d'asupra frumosuluT bfki, care incinge biserica in toata a eT intregime. Dupd terminarea cuvintarilor, se intona din noa imnul Regal.

Regal si altul la Seminar. La ambele prinzurT s'aa tinut mal multe toaste, la care aa luat parte Ministril tariT, MinistriT

M. S. Regele trecu in revista

pa, toate persoanele ce luase

cepu sa ante imnul Regal 0

trupele de paradd, care defilara in cea mal !Duna ordinc pe

parte, mersera la Regal.

si de totT ascultatI. Pe cele 12 trepte ale scareT erati insiratT : In dreapta M. S. RegeluT, Episcopll i ArhiereiT oficiantl ;

in stinga M. S. R e-

tot poporuL se descoperi.

din uitarea atitor mil de anT cintecul poporan, arhivul in care

o natiune isT depune trofeele eroilor sal, floarea simtirilor el,

auzea

eolienT

clopoteil din ciocurile celor 48 de porumbeT al luT Neagoe-Vocla

www.dacoromanica.ro

La orele 7 seara, avura loe

plenipotentiarT, maT multT demnitarT al tariT, EpiscopiT, I. P.

S. S. Mitropolitul MoldoveT alte notabilitatI ale orasuluT. Dupa terminarea acestur oscuartierul

CURTEA-DE-ARGE

La orele 9 seara, avu loc o manifestatie cu torte si muzia. Multimea de popor adunatl dinaintea ferestrelor, unde se afla

CURTEANA

40

acoperia cu o poall de stof. cu fir,

si

cele

trebuincioase

pentru sfintirea aper.

Sfintirea Curter-de-Arges a

fost o serbare complectl din toate punctele de vedere.

DupA ce se oficiA sfintirea

Simtimintele relig-ioase, poe-

MajestAtile Lor, striga lii nenum5.-

aper, MajestAtile Lor se cobo-

rate rindurr : SA trAiascA Regele

lira la locul sApat pentru pu-

tice si artistice se gAseail puse toate in miscare, pentru a fi iar

Carol I

nerea temelier, fiind incinsT cu cite un sort de atlaz alb si avind in miinr cite o mistrie de argint cu inscriptiunT pe dinsele.

si Regina Elizabeta! Augustir SuveranT se arAtarA

de mar multe oil la ferestre, ca sA-sr exprime inaltele lor multumirl.

Pe un deal din fata palatulur se frase focurr de artificie. La io ore noaptea Majest5.-

toate pe depila satisfAcute. Totr,

de la mic pAnA la mare, carT

aü luat parte la aceastA serbare, ati fost pAtrunsr de fericire.

Tubul in care se afla planul documentul peivru punerea Curtea-de-Jos, trup de mofie, nelocuit, pendinte de coin. Frltemelier, ca i mal multe monede nationale, fu asezat de SuveranT in locul pregAtit pentru temelie. Peste el se puse o placA

sinetul, pl. Glavaciocul, judetul Vlasea, proprietatea d-lur N.

trA. in linistea-I obicinuitA, dupl o zi atlt de frumoasA i plina

de metal, care se zidi si tencui

hect.

de amintirile cele mar scumpe

Mitropolit al Moldover, de P.P. S.S. EpiscopT al Argesulur

Lor se retraserA in apartamentele Lor, iar orasul rein-

inimer i sufletulur. A treia-zi Lunr, fiind ase pune

temelia Palatulur episcopal, s'a oficiat mar intliti in bisericA, la

de Majestlile Lor, de I. P. S. BuzAulur si de d. Ministru al Cultelor, in sunetul clopotelor si al muzicer ce intona iinnul

orele 7 de dimineatk Sf.Liturghie pentru ctitorir vechi i nor ar bisericeI, de cAtre P. S. S. Arhimandritul Hariton, azistat de 4 preotT

national. Documentul de fondatiune s'a

2 diaconT, in prezenta d-lur Ministru D. Sturdza si a unuT numeros public. DupA. terminarea Sf. Liturghir, panachida s'a slujit de P. S. S. Episco-

.In numele Tatiilul si al Fiulul al sfintuluI Duh.

pul Ghenadie, care a mers la cele trer morminte ctitorestI din

Narthrex si a citit moliftele de dezlegare in sunetul clopotelor si in cintarea vecinicer pomenirr.

La orele 9 dimineata, M. M. L. L. Regele si Regina venirA

in trAsura Regala, trasa de 4 cal i escortatA de prefectul de

Arges si de un escadron de cAlArasr.

P. S. S. Episcopul Ghenadie, inconjurat de clerul oficiant, precum si de totT Inaltir PrelatT, intimpinará. pe SuveranT in curtea biserica si se IndreptarA cu

totir spre locul unde avea sl se punA temeliele nouAT constructiunr.

Aci se afla preparatA o masa

Iuga. Are o suprafatA de 429 Curtea-de-Sus, trup de mofie cdtun, pendinte de com. FrAsinetul, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, proprietate a bisericer Sf. Ni-

colae din Prunt. Are o suprafatA de 420 hect.

scris de InsIsr M. S. Regina Curteana, cdtun, al comuna BArsi are continutul urmAtor :

Eii, Carol I, Regele Romtniel, am arzat aceastil temelie a PalatuluT Episcopal de

Arge, a dona zi dupii sfintirea din nori a Dumnezee;tiT biserief a acestel EpiscopiY, 'in 13 Octombrie 1886; spre pomenirea Mea fi a prea iubiteI Mele sotii Elisaveta Regina, precum i a Intregulul popor al Regatalul Romin s.

DupA terminarea ceremonier, MajestAtile Lor se intoarserA la cartierul Regal. Aci exprimarA d-luT Primar Sterescu i d-ner Sterescu Malta Lor satisfactiune

bAtesti, pl. Gilortul, jud. Gorj, la S. comuner ComInesti, situat

pe deal si la o depArtare cam la io kil. de cAt. de resedintA, cela-ce face ca administratia acestur cAtun sa se facA cu anevoint5..

Are o suprafatA cam de 360 hect., dintre carT 38 hect. arabile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet si 311 hect. pAdure, tuaris ripe. PAmintul e putin fertil.

Are o populatie de 136 cu 609 suflete, din carT

pentru primirea cAlduroasI ce Li s'a fAcut de care populatiunea Argesulur, si la orele io

109 contribuabilT. Locuitorir sunt mosnenT si se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor ;

suindu-Se in o alta trAsurA des-

parte din oamenr sunt invoitT pe proprietatea din com. Pi-

chisA, tras1 de 8 cal, plrAsirl Curtea-de-Arges, in aclamatiunea intreger populatiunr, care-I insoti pAnA la badea. MajestAtile Lor in tot drumul pAnA la Sinaia ail fost viii acla-

mate ca si la venire.

www.dacoromanica.ro

riul-Boia. EI posedA : 15 plugurr,

43 care CU bol, 12 stupT, 169 vite marr cornute, 230 or, 82 capre, 135 rimAtorT si Ao cal. Are o bisericA deservitA de preotul din com. Ticleni.

CURTEANCA

CUIZTWAliA

41

In cAtun sunt : 2 putirr $i 8 izvoare acoperite.

de la S. i V. de ora$ul Boto-

pulatie de 83 familia', sa6 32f

$ani, cu care este in vecinAtate.

suflete. Aicr e re$edinta com. Curte$ti.

Se compune din satele: Baisa,

Curteanca sati Linia-din-Deal,

Balta-ArsA, Bilceni, Boto$anca,

sat, cu 29 farnilil, jud. Arge$, pl. Cotmeana ; face parte din

Curte$ti, Manole$ti, MAn AstireaA gafton, Mdndstirea -Doamner,

com. rur. GAujani.

Raiul, StAncesti si Ordseni. Are suprafat6. de 6193 hect. $1 o

Curtenescul, lac, In jud.

Jalo-

mita, pl. Borcea, com. JegAlia. Curten], COM. 1'111'. In jud.

Are i bisericl, deservitA de I preot $i I cintAret. Este zidita

la 1889 de d-na Natalia Boian, chiar pe mormintul sotu-

sAtl Theodor Boian. Este $coall mixt6, condusd de I invatAtor plAtit de stat i frecuentatl de i6bletT $i 14 fete ; luT

populatie de 1054 familiI, sati 3671 suflete.

Teritoriul comuner este deluros, de natura argilos, negru

moarA de apA pe piriul Dro-

pl. Crasna, in partea de V., situat5.' pe o vale ce inclinA spre N.-V., intre comunele: Crete$ti la E., Vinete$ti la V., Oltene$ti la S. $1 i$cani la S.-E. Este formatä din trer sate :

orT. galben ; intinderea locurilor

slenca.

cultivate e de 3600 hect. Parte din teritoriul comunel

Vite sunt: 94 bol $1 yací, 9 caí$i ii rimAtorr. Aproape de bariera ora$ulur Botopni, se afld casele de varl a d-ner Natalia Boian, 6nde se

BAldne$ti, Bude$ti

oT, 422 porcr. Locuitorit posed6.

i Curteni.

Are o populatie de 242 familir,

san 985 suflete, din cae 210 contribuabilT.

acoperit Cu pddurr.

NumArul vitelor e de 3384: 1420 bol si yací, 128 cal, 1414 557 stupi cu albine.

Are 2 morT de apA

i

Vite marr cornute sunt 895, caí 81, or 221 si pord 291. Curteni, sat, in com. Curteni, pl. Crasna, jud. Fälciü, situat pe

clubotdria, stoleria, etc. Comuna strAbátut6. de $oseaua nationa16. Boto$ani-HirlA6 in partea

servite de 2 preotr i 4 dascAlr.

valea dintre dealurile : Chiliile, C6.1ugArita i Beldimanul. Locuitorir sunt mo$nenT sat rAze$T,

i se ocupl cu agricul-

tura, cultura viilor i a livezilor Cu cArAu$ia.

Aicr este re$edinta comuneT.

Are o $coall, infiintatä in anul 1885, frecuentatA de 33 elevr o bisericA, deservitA de [ preot $1 2 cintAretT, flcutA la 1827 de ob$tea rAze$ilor.

Curten], les, in partea de N.V. a comuner Curteni, plasa Crasna, jud. FAlciti, pe o suprafatA cam de 15 hect., in mijlocul cAreia se afll o baltl.

bAI in timpul vera.

I

moarI, situat6. la Raiul, care fa-

bricl alnä de griti de buná caMate chiar pentru export. In toatà comuna sunt 18 comerciant! si 57 meseria$I carT se ocupl cu micT mesen!, ca

Are o $coalA; 2 bisericr de-

aflA grAdinT frumoase $1. ni$te izvoare i havuzurr, unde se fac

Curtisoara, com. rur., in partea de N. a plA$er Ocolul, judetul Gorj, situat6. parte pe loc ves,

iar parte pe deal, la S. com. Cartiul i Clineni. E formatA din 3 cAtune : Curti$oara, Iezureni n5.,

Turcine$ti. AceastA comu$T-ar fi luat, se zice, nu-

de E., iar in panca de S. de

mirea de la o m'a. curte dom-

$oseaua Boto$ani - Fdlticeni,

neascA ce a fost a$ezatA ad i in vechime $1 din ale cArer clàdirr se mar vAd IncA astA-zr. Are o suprafat6. de 2153

$i

In cea de V. de $oseaua Boto$ani-Burdujeni.

Budgetul comuner are la veniturr 6905 leT, 47 banT $i la cheltueli 6956 ler. Sunt 7 bisericr $1. i paraclis, deservite de 8 preotr, I diacon 9 clatAretr. Se mar inseamnA mlnAstirea Agafton, Cu 124 caluO-

rite. Sunt 4 scoll mixte, conduse de 4 invAtAtorT, 2 p1AUVI de stat $1 2 de judet,

1.

hect., din care r000 hect. arabile, 68o finete, 4 hect. vie, 293 hect. pAdure, 150 hectare izlaz $i 26 hect. vatra satulur. PAmintul e productiv in tot felul de cereale, lar dealurile sunt acoperite cu vir i diferitr pomr roditorT.

Locuitoril sunt parte mo$-

16 fete. NumArul copiilor ajung

parte improprietAritT, se ocup6. cu agricultura $1 cre$-

in etate de $coa1ä e de 296.

terca vitelor.

frecuentate de 107 bletT

nenT,

Are o populatie de 217 fa-

Curtesti, sat, in com. Curte$ti, in partea de S.-V. a ora$ulur jud. Boto$ani, cu o supraV. $i S.-V. a p16.$er Tirgul, jud. fatA de 885 hect. $1 cu o poBoto$ani. Se intinde pe dealurile

Curtesti, com. rur., in partea de

mili!, sart 997 suflete, Sunt 180 contribuabilr. LocuitoriTiPosedi

50 plugurr, 92 care cu bor, 738 vite marT cornute, 50 car, 330 6

68878. Morolo Dieffonar Googrago. Poi. W.

www.dacoromanica.ro

CURTI§OARA

42

oT, 71 capre, 362 rimatorl. Sunt 60 stupT ca albine.

Venitu/ com. este de 1016

Oltul-d.-j., cu o populatie de 738 locuitorr. Are o biserica, fondata la anal 1883.

leT, lar cheltuelile de r000 leT.

In acest sat se gasesc sub

Apele ce ucla aceasta com. sunt : Jiul, care desparte catu-

pamint ziduri in forma de curte Cu mal multe despartiturT si co-

nul Turcinesti de Curtisoara O Iezureni; piriul Iazul, care

titurr si atit de maff ca poate

da scurgere apelor lacului Hurnele si se varsa in Jiti pe par-

4 vacariT (2600 yac!). Tot aci e o piatra malta ca de

sa incapa in ea, zic locuitoriT,

CURU-BA1R

detul Constanta, plasa Silistra-

Nota, pe teritoriul com. rur. Hazarlic, si anume pe acela al catunuluT Cherim-Cuiusu, si pe acela al comuneT Cuzgun si in

special pe teritoriul catunuluT Urluia. Se desface din dealul

tea stinga. Trecerea peste a-

1 m. 25, cu 4 fete late ca de

Mulcer-Acceuci, se intinde spre N., avind o directiune generan, de la S.-E. spre N.-E., brazdind partea estica a plaser. Se ridica

ceste ape se face prin treT po-

o. m. 25 si o. m. 35, Cu inscrip -

paila la o inaltime de 184 m.

durl : 2 peste Jii1 si 1 peste Iaz.

tiun e veche. Se presupune ca, acele zidurT ar fi fost curtl, de unde si numirea satuluf de Cur-

Cu virful Imail-Iuc. Se intinde

tisoara.

sa domina aceste val, satele

Prin pamint se mal gasesc multe oase de oamenT, chiar

Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate

gramadá.

murile comunale ce le uneste. Este acoperit numaT cu finete

In aceastä com., comunicatia

se face prin soseaua nationala T.-jiul-Pietrosani, prin soselele comunale, atit in catunul Turcinesti, cit si in Curtisoara; cea din Turcinesti o pune in legaturá cu comuna Cartiul, spre Buliga, lar cea din Curtisoara cu aineni.

In comuna sunt 3 puturl si II fintinT.

Sunt 4 bisericT, din care 2 2 de zid si 2de lemn. Una din cele de zid e fondata' la anul 1853; sunt deservite de 2 preog, 2 cintaretT si 2 paracliserl.

Curti§oara, cdtun, al comuneI Curtisoara, situat la E. cat.

de resedintä Turcinesti, pe loe ses, jud. Gorj, pl. Ocolul. Are o suprafata cam de 1 000

hect., din carT 400 hect.

ara-

bile, 300 hect. fineata, 91 hect.

Curti§oara, ciitun, al com. Stirbeid, jud. Romanati, pl. Oltuld.-s., situat in valea Dobretul, la 20 kil. spre N. de Bals, pe un teren de o altitudine de 20 m. Are 300 locuitorT, formind 8o familif.

Cu 300 sufl., din carl 56 contribuabilr. LocuitoriT posea 20 plugurT,

36 care ea boT, 518 vite marT

cornute, 33 cal, wo oT, 275 rimatori, 21 capre, 50 stupT c 1 albine.

Are o biserica, deservita de 1 preot si 1 cintaret.

si pasunT, lar pe la poale cu prea putine semanaturI.

Curu-Bair, deal, in jud. Constanta, pldsile Silistra- Nota si Mangana, pe teritoriul comunelor rurale Bairam-Dede (Silistra-

Noud) si Cara-Omer (pl. Man-

SflntiT VoevozT fondata in 1765

galia). Se desface din dealul

si acum deservita de I preot si 2 cintaxetl. Azr e un sat neinsemnat, dar in vechime fu un

Bairam-Dede ; se intinde spre

scaun domnesc.

vaile Afighinea si Sarapcea sad Calfa, brazdind partea sud-estica a plaseT Silistra-Noul si cea nord-vestica a plasef Mangana. Are o inaltime de 168 m., dominind valle de mal sus, satele Calla, Sarapcea si drumu-

Curtiwara, deal, Ruga satul cu acelasr nume, pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati.

Curte' (Dealul-), dimbufor, in Ciumulesti, jud. Suceava.

Curtel (Pirlul-), Alié, izvoreste din Dealul-PietrarieT, com. De-

leni, pl. Copla, jud. Botosani. Curge prin partea de N.-E. a satulul Deleni, pe o coasta foarte inclinata. Se une§te cu

S., avind o directie generan de la S.-V. spre S.-E. printre

rile comunale ce le uneste si mil Ir intretae muchea in diferite directiunT. Este acoperit cu intinse päsunr, /Mete si bogate semanaturT.

Curu-Bair, virf de deal, in jud.

piriul Doamnei si formeaza piriul

Tulcea, pl. Babadag, com. Alibei-Chioi (cat. Accadin). Este

Josenilor, care se varsa in iazul Gurgueta, la N.-E. de Deleni.

unul din piscurile cele mal marT ale dealuluT Carcaman-Bair. Este

Curti§oara, sat, face parte din com. rur. Tes/uiul, jud. Olt, pl.

la poalele sale orientale, o. dru-

Are o biserica, cu hramul

izlaz, 200 hect. padure, si 9 hect. vatra satului. Are o populatie de 70 fam.,

printre ;ralea Urluia si adiacenta sa Cuiu-Culac. Prin inaltimea

situat in partea vestica a plaser

Curu-Alceac-Bair, deal, in ju-

www.dacoromanica.ro

g cea estica a com. Are o in-

CURU4CANA RA

43

naltime de 242 m. Este punct

CURUDGEA

cea, pl. Istruld, pe teritoriul com. rur. Tocsof (1 anume

aproape numal cu cresterea viparte RominI i Bulgarl ; sunt

Constanta, pl. Silistra,Noul. Se desface din poalele s id-estice

pe al catunuluI sati Rimniculd.-s.). Izvorqte din Dealul-dePiatra. Se indreapta. spre S., avind o directiune de la N.-E. la S.-V., brazdind partea centrala a pläseI si nord-vestica a comuna Se varsa in piriul Rimnicul - Dere, in dreptul satuluI

ju detean Ostrov-Medjidia trece

ale dealuluI Belezlichi-Sirti ; taie

Rimnicul-d.-s.

prin partea nordica a satuld.

trigonometric de ordinul al 3-lea,

dominind asupra satelor Accadin si Alibei-Chiol, asezate la

poalele sale. Este acoperit cu padurT.

Curu-Canara, vale, in judetul

telor. Locuitorli sAI sunt in mare

prea puini TurcI. Casele avezate regulat si formind drepte, sunt marI, curate si

frumoase ; sunt dispuse in asa

mod ca dan satulul o forma alungita de la N. la S. Soseaua

Un drum comunal pleaca spre S. la Ghiuvegea.

hotarul judetuld Constanta spre

Bulgaria, putin mal jos de pichetul No. 8; intra in judet mergind spre N., tuteo directiune generala de la S.-V. spre

Curu-Dere, piria, in jud. Tul-

N.-E., printre dealurile BelezlikiSirti i Hagi-Durac-Sirti, braz-

Fach1). IzvoreSe din prelungi-

dind partea vestica a piase si facind hotarul 'futre comunele Almaliu i Ese-Chioi, se varsa in iezerul Girlita In partea sud-

vesticl. Mahrile sale sunt pe alocurea pietroase i acoperite cu padurl. Primeste pe dreapta valea Hamazli-Cealr.

Curu-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comund rurale Enige, anume pe acela al catunelor Moleiora i Arabagi. Se desface

din dealul Adam - Clisi-TarifiBair, sub numele de valea Eni-

cea, pl. IstruluY, pe teritoriul com. Casimcea, anume al catunelor sale Ceaus-Chioi i All-

Curu-Orman, peidure mare si frumoasa, ju d. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. rur. Beilicul, i anume pe acela

rile sudice ale dealuluI CuruBair ; se indreapta spre S., avind o directiune generala de

al cat. säü Curu-Orman, de la care si-a luat i numele. Este situ ata in partea centrala a plaser i cea de V. a com., pe pan-. tele dealuluI Curu-Orman, la E. de balta Iort-Mac. Are 220 hect. intindere si e compusa din fagT mal cu seama.

la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza

partea vestica a comuna' si a pläeT; curge pe la poalele movileI Rosculetul i, dupa un curs de 3 kil., pe cimpie intinsa, se aruncl in piriul Suflaxul (sati Casimcea), pe partea dreaptd, la egala distanta de satele Casimcea

i

Curu-Tepe, virf de deal, In jud.

Ali-Fachi. Pe valea

Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Techir-Ghiol, anume pe acela al catunulul

lul merge drumul comunal Casimcea-Calfa, spre judetul Con-

san Agigea. Este virf al dealuluI Agigea, situat la '/2 kil. de satul Agigea, care este do-

stan ta.

Curu-Orman, sat, in jud. Con -

minat de dinsul. Are 35 m.

ge-Alceac. Se indreapta spre N., inteo directiune generala de la S.-E. spre N.-V., printre

stanta, pl. Silistra-Noul, cat. comuneI Caranlic, situat in par-

tea centrala a plaseI l cea ves-

InSItime si de pe el avem o frumoasa priveliste asupra Mari);

Iusu-

t'el a comuna la 6 kil. spre

care nu e departe de el, asu-

Funar-Bair, brazdind partea su-

V. de catunul de resedintd, Caranlic. Este asezat In valea Cisla-Punar, fiind inchis la S.-E.

pra balteT Agigea, vdeT tulur Agigea.

dealurile Giatrai-Bair

i

dica a piase i cea nordica a comuna Dupa un drum de ro

i sa-

kil, se deschide in valea Ghiordurugi-Orman, pe stinga, in fata ruinelor satulul Ghiol - Ba§a.

de catre dealul Mezarlic-Bair, cu virful säú Curu - Orman - Tepe,

Curudgea sail Corugea, sat, in

care are 142 m. inaltime, iar la

Malurile sale sunt inalte si pe alocurea acoperite ca padurr.

V. de catre padurea Daun-Chioi-

situat In partea estica a plaseI si cea sud-estica a com., la 9 kil. spre S. de cat. de resedinta

Printeinsa merge drumul comu-

Chioi, care are 141 m. Suprafata sa este de 820 hect., dintre care 14 hect. sunt ocupate de vatra satuluI si de gradinI. Populatiunea sa este de 21 fa-.

nal Enige-Rasova. E taiata de valea judeteana ce vine de la Ostrov prin Cuzgun la Medjidia.

Cuz.u-Dere, piriz2, in jud. Tul-

Orinan, cu movila sa Daun-

miliI, cu 95 suflete, ocupindu-se

www.dacoromanica.ro

jud. Constanta, cat. com. Calfa,

Calfa. Este asezat pe valea Mahometcea, pe malul sting al piriuluI Mahometcea, fiind inchis la N.-V. de dealul TurbenceaBair, cu virful sad Hasi-Taslic, la S.-E. de dealul Dulgherul

CURUENI-DE-JOS

CUSTURA-

44

la Est de dealul Turbencea . Este dominat de movila Tur-

Apa izvorului e limpede, incolora, cu un miros putin pro-

spre E. de man astirea Cheia,

bencea, care are 252 metriT si care este la 18/4 spre S.-E. de sat. Suprafata sa este de 2687 hect. dintre care 17 hect. sunt ocupate numaT de vatra satului si gradini. Populatiunea sa,

nuntat de hidrogen sulfurat ; prezinta un gust sarat si prin evaporare lasa un depozit de

pa, care se varsa in riul Teleajenul, pe malul sting, in raionul

compusa mal mult din Bul garl si din Turci, este de io5

luT, de si a fost cunoscuta si

sare.

Pana in anul 1889, izvorul a fost astupat si interzis publicu-

intrebuintata apa sa.

si impreung formeaza piriul Tim-

com. Maneciul-Ungureni, din pl. Teleajenul.

Curul-Ro§u (Muntele-), mofie a statuluT, jud. Prahova, plasa Tirgsorul, pendinte de schitul

familiT, saa 508 suflete, ocu -

Chela, care, pe periodul 1885/95,

pindu-se mal ales cu agricul- Curugea, pirtiaf cu apa. minetura si prea putin cu cresterea rala, ce izvoreste din dealul cu a sa numire, jud. Neamtu, si se vitelor. Pamintul produce po-

s'a arendat Cu 1760 le( anual.

rumb, griti si meia. Casele sunt

varsa in stinga pirtuluT Neamtul.

destul de numeroase, nu tocmal tirite, ingrijite si asezate pe l'higa drumurile comunale,

Se mal numeste si Piriul-Coro-

care strabat satul in dota directiuni cu totul opuse : de la N. la S., venind de la Calfa si

Curuja, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Breasta. Are o po-

apucind spre Cartal - Seleus si de la V. spre E., venind de la Mahometcea si ducind la Ca-

barbati si 23 femer. Locuesc in 15 case. Copiii din acest sat nu

pot urma la scoala din satul

simcea (Tulcea).

Breasta, din cauza prea marei

genilor.

jenul.

pulatiune de 52 suflete;

deparad, 12 kil.

Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte de com. Balärii, jud. Vlasca,

pl. alnistea. Curueni-de-Sus, ciitun, pendinte de com. BalariT, jud. Vlasca, pl. Calnistea. Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud. Arges, pl. Oltul; face parte din com. rur. Mdcai.

Curugea, deal, in ramura Oglinzilor, situat spre N. de TirgulNeamtului, in jud. Neamtu, pl. Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dealurile ce vin din com. Vinatori si marg-inea jud. Suceava.

29

tiii carte 3 lo-

cuitorT.

aldturate in com. Tábaresti, cat. Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia, jud. Buzaa.

Custura, sat, jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, cat. com. Gradistead.-s. Are 30 hect. populate Cu

20 fatn, 127 suflete; sunt 30 contribuabili ; 8 persoane stia

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

carte. Satul este asezat in par-

Breasta, apartinind satenilor.

tea de E. a com., pe riul Buzatil.

Curul-Muntelui, (in Dionisie Fotino : Curui-PämIntuluï), MU71te, in com. Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzar'. Face parte din catena Siriul. Se desface de la muntele Fetele-Siriului si continuA

spre N., pana la intilnirea piriului Crasnita cu riul Buzaul. Proprietate a mosnenilor din Star-Chiojdul (Prahova). Fonciera irisa se plateste in com.

Nehoiasul. Inaltimea sa e de 1480 metri. Are o sana si intinse paduri de brad; in poalele de N. e pichetul militar Crasna.

Oglinzi, jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul, com. Raucesti. Este situat in apropiere de Tg.-Neamtu,

Curul-Rou,pirizi, jud. Prahova, izvoreste de sub poalele trun-

numit Curugea in lata S'atina

Curulul (Bucele-), doua movile

Curuja, melle particulara., jud.

Curugea, izvor cu ape minerale, in grupa izvoarelor din catunul

pe dealul cu acelasT nume, la locul

Curul-Ro§u (Muntele-), ftdclure a statuluT, in intindere de moo hect., pendinte de com. Maneciul, jud. Prahova, plasa Telea-

telui Zagunul ; se uneste cu Valea-Neagra si cu izvorul Timpa,

www.dacoromanica.ro

Custura, movild, in jud. Braila,

la 2 kil. spre S. de satul Urleasca. Serva de hotar intre mosiile Schiaua si Urleasca. Se mai numeste si Movila-Taiatulur.

Custura, movild, in jud. Braila,

care acum 30 de anT era pe tarmul drept al riului Buzaul,

ca la 2'hi kil. spre N. de satul Sutesti. AzT irisa e distrusa de riul Buzaul. Servea de hotar intre mosia Custurea din R.-Sarat si Sutesti. In locul ei a ramas un mo§oroin pe tAr-

mul sting al riului Buzan. Custura, vez! Dealul-Mare, plasa Stavaicul, j id. Iasi.

CUSTURA

45

Custura, urtne de subterane,

se continua impreuna cu lungul

com. Val-satura, judetul Putna, probabil din timpul navalirilor barbare.

Cusnita, partea de S. a bialet, Potelul, in dreptul pichetelor Broasca i Mircioaica, i In drep-

tul com. Potelul, din pl. BaltaOltul-d.-j., judetul Romanati.

Custureni (Calniul ), sat,

CUZA-VODÀ

In

jud. Ilfov; face parte din com.

ses ce se intinde spre S. de

tul satuluT Urluia, de unde ia pe cel de Nastradin - Culac ;

muntele Pietricica, iar in partea

este Mata de un drum comunal

despre V., se inalta In terase, formind piscurile despre S. a

ce duce de la Cara-A mat la

Are o populatiune de 190

Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,

carT : 463 barbatI si 426 femeT ; 435 necasatoritT, 323 casatoritT, 71 vaduvT ; stia carte 44 per-

jud. Neamtu.

In acest sat se

Tatomiresti, comuna Draguseni, afla:

3

comunale. Numärul contribuabililor: 200.

de apa ; resedinta autoritatilor

D-1 Al. Lens are 650 hect.,

Numarul vitelor: 1500 capete.

din carT cultiva' 522 (loo sterpe 25 izlaz, 3 vie). LocuitoriT cul-

Cutarideanca, pitdure, in jud.

Numarul vitelor marT e de 305 si al celor miel de 574.

Cutinetul-Mare, lac, In judetul Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneI urbane Mahmudia, si-

tuat in parte nordica a piase! si a comuneT, format de lacul Gorgova, cu care comunicä prin lacul Cutinetul-Mic. Are forma

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Perieti. Formeaza cu padurea Perieteanca un trup de 525 hect.

mili!; sunt 184 contribuabilT In total 790 locuitorT. Stia carte

Cutigna, pîrl, izvoreste din pa-

38 persoane. Locuesc In 210

durea Poiana-cu-Cetatea, de pe dealul Bordea, din jud. Iasi, trece prin comunele : Tacuta, unde primeste piraTele: Fundul-Tacu-

case. Sunt : 1006 vite mar! cornu-

frecuentata de 18 elevT, din 32 inscrisT. Tine de circumscriptia fiscald Helestieni. Venitul anual este de 2963,70 leT si cheltue-

lile de 2708 Id. Este legata cu orasul Roman prin osea.

Cuza-Vodä, sat, in jud. Covur-

Cuuiu-Culac, vale,

ca.-

luT, com Slobozia-Conachi, pl. Siretul. Este format din insurater improprietaritl pe mosia StatuluT, in 1879 (delimitarea

tunuluI saa Cherim-Cuius. Se mal numeste i Nastradin-Culac. Sub acest nume brazdeazä partea estica a piase si a-

definitiva terminata in 1885); numele Il poarta de la primul Domnitor al RominieT - Unite, Alexandru I. Cuza, cel ce a

ceea a comuneT. Incepe la poalele movileT Imail-Iuc i pastreazä acest nume pana in drep-

improprietdrit pe taran! la 1864.

In judetul

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul comuneT urbane Cuzgun, i anume pe acela al

Terenurile sale se ridica in partea despre E, in platoul ce

care in anul 1886-87 a fost

primeste plraiele Dobrov5.tul si Codaesti i Vidroaia, apol se

tinetuluT-Mare, cucare comunica.,

luT Bistrita.

te. Are o scoalä primara mixta,

teT si Larga; Mircesti, unde prime. ste Piriul-Rece; Dobra.vätul unde

tul dealulur Burghele lîngä oseaua nationala, jud.

jud. Neamtu. E situat pe valea ce se intinde de a dreapta riu-

si Cogalniceanul, cu resedinta

stru.

Cutinetul-Mic, afluent al Cu-

Cutul, sat, in com. Vinätori Dumbrava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,

formata din satele Cuza-Voda

comuna h satul Cuza-Vodd. Are o populatiune de 193 fa-

varsa. In plriul Vasluetul, in drep-

hect. E inconjurat cu stuf.

Cuza-Vodä, com. rur., in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., spre N. de orasul Roman, pe malul sting al riuluT Siret. Este la o departare de 30 kil. 500 m. de orasul Roman si la 21 kil. 500 m. de resedinta piase. E

cu urmatoarele esente: stejar, ulm, salcie, plop, anin si juga-

unuT triunghiti, cu o intindere de 45 hect. Contine peste.

si a carel' apa i-o devarsa In intinsul lac Gorgova. Are 30

pl. Funduri. Are o intindere de 2 hect.

bi-

930 hect, cu o populatie de

ciumarT.

Cuza, t'a.c.., Iii jud. Vasluiu, satul

soane, nu stiti 785. sericT, deserv1te de 2 preofT 2 eclesiarhI ; o scoall ; o moará

tivä tot terenul. Are i helestea si o masillä de treerat cu abur!. Comerciul se face de 4 cir-

Cuverca, trup de sat, din com.

familiT, saa 829 suflete, dintre

rur. Frumusani-Custureni, plasa Negoesti. Se intinde pe o suprafata. de 455 locuitorT.

Urluia.

ramurer muntele Cernegura.

www.dacoromanica.ro

Are o populatiune de 113 familiT, saa 637 suflete, carT lo-

46

CUZA-VGDA

cuesc In i r6 case. Este foarte aproape (vr'o 50-60 metri) de

Este asezata in partea vesticä a judetuluT

i

in cea esticà a

Slobozia-Conachi si, ca toate satele de curind infiintate, este

plaseT, spre E. de oraselul Os-

facut dupa un plan sistematic

nele invecinate cu clima sunt :

si frumos.

Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.; Beilicul, la 6 kil. spre N.-V.

trov, resedinta ocoluluT. Comu-

CUZGUN

luia, ce i se da de la satul Urluia

i pana in soseaua jude-

teana de mal sus); paraseste soseaua si se indreaptá spre S.-E., urcind valea Baldarnac - Ceair (sad Urluia), pana in dreptul satulur Urluia, pe care-1 lasa la stin-

Cuza-Vocia, sat, in jud. Roman,

(cAtunele sale : Demircea la 3

ga si se dirige spre E.; taie valea

pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Voda,

kilom. N. si Bac-Cuius la 4 kil. N.-E.) ; Aliman, la 9 kil.

Uzum-Culac si se urca pe mu-

spre Nord de orasul Roman si la o departare de 301/2 kil, de e/ si de 21 kil. de resedinta

spre N.-E.; Mirleanul, la ro kil.

spre N.; Enisenlia, la 12 kil.

chea dealuluT Adam-Clissi-Bair, nu departe de ruinele monumen-

piase. Este asezat pe malul

spre S.-E. (catunele : Ciucur-

tuld Adam-Clissi (200 m. spre S.-V. de el) ; de aci, hotarul se

sting al riuld Siretul, pe o mica ridicatura. Este resedinta com.

Chioi, la 3 kilom. spre S.-V.,

indreapta spre. S., mal india

Bazargian, la 4 kil. spre S., Che-

in directiune sudica, pe muchea dealulul de mal sus si apol spre S.-V., coborind dealul, taind valea Urluia, si, pansind hota-

Cuza-Voda. Are 114 capr de familie, sad 469 suflete, din carT 124 contrib., mil locuesc in 124 case. tii carte 26 persoane. Sunt 791 capete de vite marr.

Are o §coalA primarà mixta,

care in anul 1886-87 a fost

rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.); Rasova, la 27 kil. spre N.-E., in linie dreapta. Hotarul amanuntit al acesteT comune este urmatorul : Plecind de la poalele vestice ale virfuluT Caraula de Ruga Valea-Beilicul,

rul plaseT, se urca pe dealul Curu-Alceac-Bair, in dreptul satuluT Urluia ; din acest loc, ho-

tarul se indreaptd mar intlid spre N.-V., coborind dealul de mar sus, in valea Cuuiu-Culac

frecuentan. de 18 elevT, din 32 inscrisf. Acest sat este infiintat in anul 1878, pi-in clarea de pamint la non' insuratef, linga desfiintatul sat Scheuleti. Este legat Cu orasul Roman prin osea.

pe muchea dealuluT Cuzgun, hota-

nea-Mare, apof spre S.-E. talud valea Demircea si trecind pe la o egala departare de satul Demircea si oraselul Cuzgun, apor

din-Culac), apoT spre S.-V., pe la marginea padureT Ciatal-Orman, pana da in valea Diu-

Cuzaldul, sat, pe mosia Cu ace-

spre N.-E., urcind pe rnuchea

lele moviler Buluiciu ; din acest

lasì nume, com. Horodistea, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoid. Are 79 capf de familie, salí 332 su-

dealuluT de mal sus, intilnind soseaua judeteang. Ostrov-Cuzgun-

loc hotarul se dirige spre V., pastrind fusa mere! directiunea N.-V.; urmeaza in continua aceastá vale prin padurT, apor

flete. E situat pe costisea dealuluT despre Prut. Aceastä mosie

din vechime era a parte, acum e lipita la mosia Horodistea. Are o biserica, cu hramu/ Sf. Mihail si Gavril, deservita de preot, 2 cintaretT i i 'Alamar; este mica i vechie, facuta din birne, la 1783, de fostu/ proprietar Cuza. Calitatea pamintulur in parte este bund. SateniT improprietaritI ad 266 hect., 29 arir pamtnt.

Drum principal este acel ce duce la calea judeteana Radauti-Darabani.

Cuzgun, com. urb., judetul Constanta, pl. Silistra-Noua.

rul se indreapta spre N.-E., cobofind dealul Cuzgun in valea Voi-

Medjidia, pe care o urmeaza in directiune estica pana la virful Cuzgun; de aci o paraseste, intilnindu-se cu hotarul despArtitor l'are plài1e Silistra-Nouà si

Medjidia; merge impreund ca acest botar tot in directie estia, mal intlid spre S.-E.-E., coborind dealul Echi - Iduc - Alceac, pe care era urcat, i virful Cuzgun, tale valea Cara-CialicCulac, trece padurea Ciatal-Or-

(un alt nume al ;raer Nastra-

diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-

valea Migeletul (prelungirea celeT precedente), pana da in valea

Derinea-Ceair (un alt nume al vad Beilicul, ce 1 pastfeaza de la satul Bazargian pana in dreptul satuluf Carardic), la z kil.

spre S.-V. de orasul Cuzgun ; urmeaza intru cit-va (11/2 kil.)

aceasta vale, o pardsete, taie

trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza

qoseaua judeteana Ostrov-Cuzgun, urca dealul Cuzgun, Ruga. virful Carau/a, de unde am plecat. Forma luT e lunguiata, semanind Cu un dreptunghid alungit ; lungimea luT e de 40 kil.,

putin (t kil.) in directie esticá pana da in valea BaldarnacCeair (un alt nume al vad Ur-

iar intinderea totala e de 5320 pogoane, sad 2548 hect., salí 25'M kil. p.

ajunge in valea CaraAci-Alcea, de ad o ia spre N.E. coborind aceasta vale pana man

i

da iar de soseaua judeteana Os-

www.dacoromanica.ro

CUZGUN

CUZGUN

4'7

Se margineste la N. Cu co-

partea sud-vestica si adiacenta

vatra orasuluT Cuzgun si a ce-

muna rurala Beilicul (si anume Cu cat. Demircea si Bac-Cuius) de care se desparte prin dealul Cuzgun si padurea Bac-Cuius si cu comuna Enige (si anume catunul Polucci), de care se separa prin valea Cara - AciAlcea, si soseaua judeteana Ostrov-Cuzgun-Medjidia ; la E., tot

sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea, prelungita pana in valea Dei-inca

lor dota sate Urluia si CaraAmat, si 2525 hect. teten productiv ; din acestea 200 hect.

Cu numele de valea Migeletul,

in partea de S.; ea se uneste cu valea Ceair-Orman, ce trece prin satul Cara-Amat si orasul Cuzgun, si, unitä cu valea IortCulac, brazdeaza mijlocul comuneT ; acestea sunt singurele

cu com. Enige (si anume cu

val carT mal_contin oare-care apa;

catuneIe: Iusa-Funar, Talasman si Adam-Clissi), de care se des parte prin valea BaldirmacCeair si dealul Adam - Clissi-

valle Voinea-Mare si adiacenta sa, Demircea, la N.; valea Bal-

Bair ; la S., cu comuna rurala.

centele sale : Cara-Cialic-Culac, Nastradin-Culac, Cara -Ad i - Alcea pe stinga si Uzum-Culac

Hazarlic, separindu-se printr'o linie conventionala, si cu com. Enisenlia, despartindu - se prin

dirnac-Ceair (san Urluia), ce tre-

ce pi-in satul Urluia, cu adia-

pe dreapta, brazdeaza partea

valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, Migeletul si Derinea-Ceair, (saii

nord-estica si estica a comunel; unele din ele, de si ali malurile

Beilicul) ; la V. se marg-ineste cu com. rur. Caranlic, de care se separa prin dealul Cuzgun. Solul este destul de aciden-

acoperite cu padurf, nu contin apl.

tat, mar cu deosebire in partea vestica. Dealurile maT insem-

nate, carT brazdeaza teritoriul comuneT, sunt : Cuzgun (173 m.),

la V., dominind orasul Cuzgun, acoperit cu tufarisurT si livezl ; Bac-Cuius (112 m.) si EchiIuiuc-Alceac (18 t m.), cu vil-fui Cuzgun (182 m.), la N., dominind orasul Cuzgun si satul Cara-Amat, acoperit Cu paclurT livezT

si pasunT ; Adam-Clissi-

Bair (138 m.), la E., acoperit

cu semanaturl si fin* ; CuruAlceac-Bair (92 m.), la S.-E., a-

coperit ea finete, domina satul Urluia; Cara-Amat (183 m.), acoperit cu paclurl, dominind orasul Cuzgun si satul CaraAmat. Movile sunt pase, cea mal mare parte naturale si acope-

rite cu verdeata ; printre ele insemnam Caraula (181 m.) la N.-V., dominind orasul Cuzgun, satul Demircea si valea Beilicul. Cele mal' insemnate val sunt: Derinea-Ceair (sal Beilicul), in

sunt ale statuluT si proprietarilor, lar 2325 hect. ale locuitorilor. Populatiunea este amestecata.

In anul 1896 ea numara 170 familif, Cu 965 suflete; din acestea avem: barbatT 503, femer 462; necasätoritr 395, casatoritT 540, 30 vaduvf ; stiii carte 50 per-

soane, nu stili 915; 955 RominT, io strainT ; ortodoxi 890, maho m etanT 75; agricultor! 123, com ercianti 8; improprietari ti

139, neimproprietaritl 31. Are 131 contribuabilf.

LocuitoriT posea.: 113 plugurT cu boT, 191 care si carute, 76 grape de fier si 2 masinT de vinturat.

Comun. a se compune dintr'un

In comuna sunt 7300 capete

oras si. doul sate. Orasul Cuzgun, resedinta comuneT, este asezat in partea vestica, pe ambele malur! ale N'ad Ciair-Orman, la poalele estice ale dea-

de vite, din carT : 322 ca!, 1154 boT, 47 bivolf, 5138 ol', 52 capre si 139 porcT. Este 1 moard cu .aburl si 8 de vint.

luluT Cuzgun si. cele vestice ale dealuluT Cara-Amat. Casele de

In comuna. sunt 8 comerciantl : 2 hangiT si 6 circiu-

stil turcesc sunt asezate pe 7 ulitl, ce se intretaie perpendi-

mati.

cular; orasul este inconjurat de un sant, ruinele unta vechiti val roman. Cara-Amat, sat maricel, irisa cu casele asezate intr'un mod neregulat, se afla in partea estica a comunei, la 4

kil. spre S.-E. de resedind, pe ambele malurl ale vaeT CeairOrman, la poalele estice ale dealuluT Cara-Amat. Urluia, sat

mic, sarac, este asezat in partea estica a comuner pe ambele malurT ale %del Urluia, la

7 kil. spre E. de resedinta, si la poalele estice ale dealuluT Curu-Alcea-Bair.

Suprafata comuneT este de 2548 hect., din carT 23 hect. neproductive sunt ocupate de

www.dacoromanica.ro

Budgetul comuna la veniturI este de 19357 leT si la cheltuelT de 4617 le!. CM de comunicatie sunt dota:

calea judeteana Ostrov-Medji-

dia, ce trece prin orasel; cea judeteana ce duce la Mangalia, si drumurl comunale ce unesc catunele intre ele si cu satele invecinate.

Este o biserica, intretinuta de locuitorT, cu hramul SI. Gheor-

ghe, deservid de I preot si 1 paracliser ; o scoall rurall mixta, conclusa de un invatator si fre-

cuentad de 158 elevT inscrisT (din carT 80 bletf si 70 fete); mal este si o scoall straina. Comuna s'a fondat prin se-

colul trecut; a servit ca baza

CUZOAIA

de operatiunT in rdzboiul de la 1821, izare Rug g TurcI.

jud. Tecucid intre satele NicorWi g Fintinelele.

Cuzoaia, vil, in com. Nicoregi, intre satele Nicorqti i Piscul-

Cuzul-Mare, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Ba-

Corbuluf, jud. Tecucid.

Cuzoaia, vii, in com. Nicoregi,

CUM-MARE

98

Chioi. Se desface din dealul Pie-

trosul, se intinde spre V., cu o directiune generald de la S.-

www.dacoromanica.ro

E. la N.-V., brdzdind partea

centrald a pl4eT i cea sudicl a comuner. Are 134 m., dominind asupra satuluf Ba.5-Chioi, phiiauluT Taita i drumuluT judetean Babadag-Mdcin. E acopen it cu finete.

Dabäll (Movila-luI-), movild,

detuluT. Este inconjuratA jur-im-

e un fel de platal, peste care

aflAtoare pe trupul moieI Ceorici, com. Cudalbi, jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, spre E. de satul Cudalbi.

prejur cu pAdure improprietárit in 1864 167 locuitorT, carI aú luat 381 hect. S'ati mal improprietArit in 1882, 25 insurAteT, carl ati luat 13o hect.

e un drum spre muntele Halluca,

din jud. Suceava. E acoperit cu cringurI i finaturr.

gura-), rndgurd, jud. Dolj, pl.

In 1886 ati fost ad i 268 fa-

Dadi§a, pîrîz, jud. Suceava. Izvorqte de sub muntele cu acest nume ; udg comunele Bo-

Amaradia, com. Goqti, pe lingg

miliI sau 1320 suflete. Budgetul comunal in 1888 a

roaia i DrAggne§ti, pe o lungime de peste 5 kil. si se varsg

fost de 2125 lei, 30 banI, la

in Ulia.

Dacilor san Tätarilor (M'AcarI sunt bucAtI niarI de al-link:1A.

Dactul, ciitun, in jud. Arges, pl. Cotmeana, pe 1.1111 Teleorman ;

face parte din com. rur. Te-

Dadalica, &tia!, pe teritoriul com. Berbenceni, jud. Baca, pl. Siretul-d.-s. Izvore$te din locul cu acelag nume i se varsg in ptriul Odobul.

Dadalica, loe cu izvoare, pe teritoriul com. Berbenceni, jud. Bacgil, pl. Siretul-d.-s.

Dadilor (Piscul-), pise, judetul

venituri i de 2675 leI, 22 banT, la cheltuell contrib. in acela an

Dadiqa, valea piriului cu acest

aú fost 299.

nume, jud. Suceava.

S'a arat in 1886 suprafata de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. Dadului (Movila-), movild, la Vite sunt: 710 bol qi vacT, S. de com. Vädastrul, din jud. 35 bivolI, 189 cal, 2356 or, Romanati ; face parte dintr'un capre, 144 rimAtorT i 3 asinT. grup de mAgure care se insirl Aci este o bisericA cu hraintr'un lant paralel cu cursul Durar& mul «Cuvioasa Paraschiva», zidin. la 1882 i deservitg de preot i 2 cintAretl. Are o coa1ä mixtg, cu 3 clase, condusg de o invAtAtoare, §1 la care, in anul 1888, aü urmat 40 bgetI i 8 fete; cincr circiumI.

Dadulul (Valea-), vale, in raionul com. Jupine0i, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner. Se varsA in riul Doamna, pe malul drept,

aproape de com. Dirmorie0.

Este departe de statia dru-

Muscel, plaiul Nuc§oara, com.

muld de fer Comana de lo Dadurile, lac, in jud. Ialomita,

Slgnicul.

de oseaua Giurgiti-Bucure§ti, la Crucea de piatrA, de 4

pl. Ialomita-Balta, com. Bordu§eni, situat in insula Balta.

kil., de Giurgia de 29 kil., lar de Ghimpati, resedinta plAseI, de 23 kil.

Daglta, com. rur., in jud. Roman,

Dadilov, com. rur., jud. Vlwa, pl. Cilni$teT, situatä pe proprietatea statuld Comana, pe coasta dreaptA a apeI Cilni§tea, 'filtre CAluggreni i Comana la E. ju-

Dadi§a, munte, a cal-tila culme

68878. N'arete Die/tomar Geogratte.

pl. Siretul-d.-s., spre E. de orapl Roman i la o depArtare de 24 kil. de el si de 14 de 7

www.dacoromanica.ro

DAGITA

DAIA

50

resedinta plAseT, in extremitatea

satul Tasna (jud. Vasluiti). Este

ritT dupd legea rurall din 1864.

judetuluT despre jud. Vasluia.

acoperit Cu finete si supus a-

Este asezatd pe un teritoria

dese-orT inundatiunilor. Sc maT numeste si Lunca-Dagltel.

Are o populatie de 20 familif, saa 6o suflete, din cad 18 con-

deluros. E formatd din satele BAlu$esti-MicT, Boatca, Ciurea,

tribuabilT.

Locuitorir posedl: 2 plugurT, 5 care cu bol, 35 vite marT cornute, 3 cal, 13 cl, 5 capre si

Crucea-Rosie, Dagita, Holm, MlnAstirea, Piscul Rusului i Vovrie$ti, ca resedinta com. In

Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s., com. Prede$ti, jud. Dolj. Are 182 suflete, 98 bArbatT si 84 fe-

10 eimAtorT.

satul Dagita. Are 437 fam., cu 2216 locuitorT din carT 59 stia carte. Locuesc in 555 case. Populatia este romind afard de ro fam. de evreT. Vite marT cornute sunt 1618. Are 5 biserieT toate de lemn.

meT, carT locuesc In 48 case.

Comunicatia in acest cdtun se face printeun drum de care.

Venitul anual al com, este de leT 8004,55, ia,r cheltuelile de leT 5332.

Copiir din sat urmeazd la scoala mixta din satul Prede$ti ce este

la o depdrtare de 458 rn. In

sat, In judetul Roman, plasa Siretul- de -Sus, comuna

spre E. $i la 24 kil.

tia

anul 1893-1894 ad frecuentat scoala !O bdetT, din 28 in vIrstd

Daia, atan, pendinte de com.

de scoald. In sat este o bise-

Daitia, pl. Margi n ea, j ud. Vlasca.

ricd construitá din birne.

E situat pe coasta vdTeT Dala, pe proprietatea FrAtesti.

Daia, aten, al com. Costesti, pl. JiuluT, jud. Gorj, in partea des-

Dagita,

Intr'acest d'Aun sunt 4 fin-

pre N.-V. a com. si la 2 kil. depAr-

tare de dinsa. E situat In valea Daia. Are o suprafatd de 400

Locu torT

I in pro prietdri tr In

1864 aa fost 99, carT au hat 267 hect. Are o bisericd, deservitd de

pArtare de 14 kil. de re$edinta

hect., din carl 150 hect. pAdure, 210 hect. loc de culturd, fineatd.

plaseT. Este asezat pe coasta

$i izlaz, 20 hect. vil si 20 hect.

preot si 2 cintAretT ; 70 hect. 25 ariT vie cu embatic, al edruT vin se consumA la Giurgiu. E departe de statia BAneasa,

de E. a dealulut InAricT $i este unul din satele cele maT de E. a judetuluT. Este re$edinta com.

prunT, toate ale locuitorilor mos-

a linieT ferate Giurgitl-Bucure$ti,

nenT.

de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil. si de Bucuresti de 52 kil. Are in apropicre soseaua nationald

de ora$ul Roman $i la o de-

Daglta. Are 72 capT de fam., 387 locultorT, din carT 15 stiu

carte; 96 case. Populatia este rominá afard. de 2 fam. de evreT.

Vite marr cornute sunt 302. In sat e o moard Cu aburl. Comunicatiunea cu ora$ul se face a-

nevoe din lipsa de sosele. Se numea mai inainte i Bluduresti.

Dagitei (Lunca-). VezT DagiteT (Sesul-).

Are o populatie de 70 familiT, salí 320 suflete, din cari 60 con tribuabili, ocupindu-se pe BETA munca cimpuluT, Cu rotária dogdria. LocuitoriT posea : 10 plugurT, 18 care cu bolsi I cdrutä cu cal.

Vite sunt: 63 vite marT cornute, 9 caT, 70 cl, 104 capre 18 rimatorT.

Giurgitl-Bucuresti.

In cdtun sunt 2 circiumr. In aIstoria MoldoveT si a Valahier» tipAritd la Iasi la 1777, eisim cd.: «Calé a perdu son nom ; on ne peut le distinguer que par la ville Tala (Dala) ou par le château Talche, qui sont

Comunicarla se face prin so-

placés tous deux entre Facke

seaua comunald ce-1 leagd la N. cu com. Piscurile, lar la S. cu comuna sa, Costesti.

et Giurevo sur le Danube, dans le même espace où Calé exis-

tait du temps des Romainso. La 1418, Mahomet I, fiul luT

Dagitel. (§esul-), 'es, ce se in-

tinde de la N. spre S. prin marginea de E. a jud. Roman, prin com. Dagita i BAcesti se confundd cu sesul BirladuluT la tirgu$orul BAcesti. Acest $es este mArginit la V. de dealul IndricT, pe coasta cdruia se

afld satul Dagita, si la E. de dealul Filfata, pe care se afld

Dala,

cdtun, al com. Frumusei, pl. Gilortul, jud. Gorj. E situat pe Dealul-Negrenilor, in partea despre V. a cdt. Frumusei. Are o suprafatA de 8o hect., din carl: 40 hect. pAdure, 22 hect. arabile, 12 hect. finete, 2

Baiazet, dupd ce a invadat in Asia, trecu apoT in Rominia, lud. Severinul i Calé despre care am vorbit, fortifica Giur-

hect. vie si 4 hect. livezT de

a organizat cApitAniele in tard, avezase in Vlasca doud cApitl-

prunr.

Locuitorif sunt improprietd-

www.dacoromanica.ro

giul $i puse o garnisond nume-

roasd ca sá impedice trecerea DundriT. Mateia-Basarab, cind

nii, una la Dala si alta la Odi-

DATA

DALA-CHESEN-BALCULAC

voie. Aceite capitaniT sT-a avut

poalele sale de S.-V. izvoreste

resedinta in satul Dala, pana la desfiintarea capitaniilor de

valea Megina. Are o inaltime de 283 m. si e punct trigonometric

catre fanariotT. In Valea-MiuluT este o tintina.

de observatiune de rangul al 3-lea. Este acoperit parte cu paclurT, parte cu finete i pa-

Legenda zice ca aceasta fintina a fost faena de Miul Haiducul, de la care isT pastreaza valea numirea de Valea-MiuluT.

Acest sat, pe la 1530, se cherna Sarmanesti. La 1693, Constantin-Vocla

era la Giurgia in intimpinarea luT Mustafa-Pasa, care adästa venirea HanuluT TatAresc ; i-a

esit inainte la Dala la ii 'unid, acel an. Sub Mircea Basarab s'a infiintat ad una din cele 18 capitanii, in care se impartise TaraRomineasca.

La 1773, ne spun fratit Tunusli, la Dala ar fi fost metoc de calugarT ; se pare ca locul unde era situat acest metoc este in o vale la Viea-lut-Gogoase.

curesti. Comuna este departe de Giurgia de 22 kil., de Bucuresti de 50 kil., de statiile Fratesti i Baneasa, ale linieT ferate Giurgia-Bucuresti, de cite 8 kil., iar de Stanesti, resedinta plaseT, de 16 kil. In aceasta comuna sunt balt1

sunT. Prin inaltimea sa domina asupra vaIeT Megina i asupra drumuluT comunal Cerna-Greci.

formate de Dunare, begate in pestl si care, cind vin apele DunareT marT, se intind sub

Daitia, com. rur., compasa din catunele Daia i Daitia, plasa Marginea, jud. Vlasca, ambele situate pe malurile DunareT, pe proprietatea statuluT Daia-Daitia, pendinte odinioara de manastirile Cascioarele i Cotro-

viT pana in marginea linieT ferate Giurgia-Bucuresti. Pe dealurile acestel comune,

cu ocazia sapaturilor construiret liniel ferate, s'a gasit schelete de animale antideluviane, din care o parte se afla depuse

ceni. AzT constitue ambele o singurà proprietate, arendata anual pe pretul de 43000 ler. La 1864, s'a(' improprietarit toz locuitorT fostl clacasT, ca-

la Gimnaziul din Giurgiu, si o alta

parte sunt in posesia d-lut incri n er I. Cantacu zi n o.

Se afla aci : o moara de foc cu 2 pietre ; 5 circiumT ; un han mare. In aceasta comuna, la 1854,

rora li s'a dat 306 hect. La 1882 s'a(' improprietarit 5o insurater, carT ati luat 282 hect. In total sunt 152 locuitorl cläcasi care ati luat 588 hect.

In timpul razboiuluT dintre Rust

TurcI, a fost o Inclerare intre ante-gardele turcestT 11 ca-

Pe teritoriul comuneT este un

Dala, a'eal, in marginea de S. a

petic de padure de stejar de

zaciT rusT.

com. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti.

250 hect., care depinde de ocolul silvic Giurgia. In 1887 se aflati aci 206 contribuabill din 1040 suflete.

La 1878, pe vremea razboiuluT Romino-Ruso-Turc, o brigada

Budgetul comunet in 1887 era de 2524 leT la venituri si de 3089 let la cheltuelf. Sunt 2 bisericT, una in Dala, alta in Daitia ; depind de parohia Dala; ele sunt deservite

ceasta comuna.

Daia, mofie particulara, pl. Dumbrava-d.-s., com. Predesti, jud. Dolj.

Dala, vale, pl. Jiul, jud. Gorj, pe care e situatä com. Costesti-Daia catunele sale Costesti i Daia.

Aceasta vale vine despre N. si merge spre S. Este formata din culmea dea-

de 2 preotT si 4 cintAretT. Departarea intre aceste 2 catune este de 21/2 kil.

lulut Aninoasa si din culmea

Este o scoalä mixta, cu 2

dealulut Greci.

Daiaman-Bair, virf de deal

Daitia, cdtun, pendinte de com. Daitia, plasa Marginea, judetul Vlasca, situat pe coastele i valle DaitieT, pe soseaua GiurgiaBucuresti. Apartinea, inainte de secularizare,

tuat in partea esticä a plaser si in cea nord-vestica a comu-

In Daitia; 592 rimatorr.

neT. Losa spre V. dealul Megina,

Prin aceasta comuna trece

la S. dealul Raman-Bair. Din

soseaua nationall Giurgia-Bu-

manastireT

Cotroceni ;

azT mosia este a statulut si se arendeaza impreuna cu Dala.

clase, conclusa de o invatatoare. In comuna, In x888, se aflaa

in Dala 50 caT si in Daitia 70; 450 bol in Dala si 385 in Daitia ; 30 bivoll in Dala i 50 in Daitia; 58o oT in Dala i 786

deal, pl. Macin, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Cerna. E si-

de cazad a corpului de armata Skobeleff, s'a adapostit in a-

Are o biserica, deservita de preot si 2 cintaretT; depinde de parohia Daia. Sunt 2 circiumT.

ViT sunt in suprafata de 70 hectare.

Dala-Chesen-Baqi-Culac, vale,

www.dacoromanica.ro

DALAWA-CULA

DAMIAN

52

In jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Topologul. Se desface din ramurile occidentale ale dealuluf Periclic, indreptindu-se spre V., i marginita la S. de dealul

stincoasl. Are o inaltime de

Damian, >com. rur, jud. Dolj,

217 m. si e punct trigonometric

pl. Jiul-d.-j. cu resedinta la CAciulatesti. Situad. pe sesul Damiau si pe costisa DealuluT-Pi-

Cara-Misa-Tepe. Se deschide in ;ralea Topolog-Derea, in dreptul satuluf Topologul-Romin, dupa

pAsunI

un curs de aproape 4 kil.

de observatie de ordinul al 3lea, domirand asupra satuluf Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu i

finete.

Dalmaciu/, ftddure, pe teritoriul

pl. abra-

cu com. Sadova. Limita Huid' de

uti, jud. Putna. Intinderea ef,

N. incepe de la aria proprietatel spre N., in linie dreaptd,

comuneI Cimpurile,

Dala§ma-Cula, vale, in judetul Constanta, pl. Hirsova, comuna Ghizdaresti. la nastere din virful Tref-Movile, indreptindu-se

spre S. si mergind paralel cu Dundrea. La satul unde se uneste cu valea Tichilesti, care vine de la S., da nastere vAer Cechirgea, care la directia spre V. si se deschide in Dunare, in dreptul ostrovuluT Atirnati.

riuluï, la 49 kil. de Craiova. Se invecineste la N. cu com. CaclulAtesti, la E. si S. cu mosia Coroanef, Sadova, si la V.

impreunA cu padurea LArguta, este de 80o de falcf. E proprietatea rAzesilor din comuna Cimpurile.

Damachi, tirgufor, in partea de

pdnA la Finttna-luT.Banca ; de ad apueA spre V., pe o distantA ca de '/2 hect., apoI merge in linie dreaptA pana in santul com.

N. a com. Hermeziul, jud. Iasi,

unde se hotareste- cu Sadova. Li ia de V. incepe dintre mo

pl. Turia, situat pe platoul a

rile Racoviceanca si GirnAreasa,

caruia culme formeaz5. valea Prutuluf; se compune din citeva dughene, In carf locuesc un mic numAr de Evref, numaratf

merge in linie frinta printre Sadova §i Damian, prin punctele Lubeniteste (miel movild), Dru-

in populatia satuluf ZAboloteni-

ese in punctul Santul. Limita de S. incepe iar de la aria proprietater, in hule dreaptA, de la

mul-CraioveT, Fintina-Banca

Dalban, poiand, din p5durea Orzinele, com. Brdtila, plasa TazlAul-d.-j., jud. Baca.

Sturzoaef. Prin mijlocul tirgusorulul trece soseaua judetean5. Iasi-Botosani. Are o scoall, infiintatA la anul 1867, frecuen-

Daler, insulti, in bratul Chilia, formatA de ramura principall

tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni).

Chilla, i Bratul - TAtaruluf. E situatO In jud Tulcea, pl. Su-

Damachi, sat, in centrul com.

punctul anul, merge in linie

Movila-RuptA, jud. Botosani, pl. tefánesti, asezat pe tarmul

frinta pana la aria proprietAtef spre S. Terenul com. este accidentat de Dealul-Piriuluf, inalt de 40

lina, pe teritoriul com. urbane Chilia-Veche. Are o forma lung-uiatO, o lungime de 2.5 kil.

si o intindere totall de 200 hect.; este asezatl in partea vesticA a plAsef si a comunef ; este neproductiva fiind acope-

rità peste tot numai cu stuf. Dallcla, deal, in judetul Tulcea, pl. Istrultif, pe teritoriul com. rur. Ciamurli-d.-s. Se desface din dealul Dolojan ; se intinde spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E. ;

riului, pana la moara Racoviceanca.

Limita de E. incepe de la

drept al PrutuluT, inteo infundAtura de deal ; mosia are o suprafata de 1260 hect. si o

populatiune de 74 fam., sau 312 sufl.

Vite sunt: 104 bol si vacT, 14 cal; 300 of si 38 rimAtorf. Are

o biserica, deservita de i preot si I cintAret; 2 morl de apl pe

50 m., ce se leaga cu alte delulete ce au directiunea de la V.-E. Este o vale, Valea-Piriula Un phi(' : Piriul Damian,

ce izvoreste in com. Damian

dinta primärid com. .Movila-

si se varsO in PU, pe teritoriul com. Sadova si se numeste si piriul Sadova. Inainte coprindea i catunul Piscul care azi este comuna aparte; acuma coprinde 2 cAt.

Rupt5..

Damian, cat. de resedintl,

Prut.

Satul mal poarta numele de Movila-Rupt5.; aidf e rese-

brAzdeazA partea nordicA a pla-

ser si pe cea vestica a com.; Damaciul, firîz, jud. Putna, forpe la poalele-I estice curge mat pe teritoriul com. Suraia, pirlul Ciamurli, si merge dru-

satul Damaciul. Se varsa In Si-

mul comunal Eschi- Baba- Cia-

Jet, dupa ce primeste ca afluent gira Iezarelul.

murli-d.-s. E de natura cam

E.-V., pe de asupra DealuluT-Pi-

www.dacoromanica.ro

si

Rastul, spre N.-V. de Damian, la 5 kil. depArtare. Resedinta com. era alta-dat5. in com. Sadova. Are 3 bisericr, dintre care douà in Damian, una in burla

DAMIA N

stare si alta in ruina; si una in Rastuf. Cea in ruina s'a zidit la 1790 de obstea locuitorilor. Are in tinda din nauntru, de asupra useT, pe o tabla de plata, urmatoarea inscriptiune: tin numele tatfiluI, si al fiuluI si al sfintuluT duh. La anul 179o, ziditu-s'all aceasfá Sflnt i Dumnezeiasci bisericä, ande se präznueste hramul Sfintilor ApostolI Petru si Pavel si SfintiI färä de argint, Cosma i Damian, din temelie

s'a zidit de obste, de care vecinicitsì fie pomenirea lor; iar acum de mila apucat ajutorul luí Dumnezeii, Infrumusetat cu zugrliveará i alte lucrurI I-ail ficut cei mal voiosl argatl

si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa Popa Voicu, Popa Badea, Chir Tecu Boegiri, Chir Marcu Lelea, Marin Mficesanu, 1833 Angust 8. Zugrav : Marin, Cosoveanu. e

DAMIAN

53

boer de neam ot

neT, care a cheltuit 12000 leT. Are

17 pogoane proprietate si e conclusa de Q invatatoare. A fost frecuentata de 34 baetT, din carT 12

Damian, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian, i resedinta primarieT. Are o populatie de

din Rastul, si de 9 fete. In virstä

de scoall sunt 43 in Damian si

20 in Rastul. Stia carte 31 in Damian i 9 in Rastul. Populatia comuneT se urca la

ioo8 suflete, din carT 628 in Damian (328 barbati i 300 feme), si 380 In Rastul (180 femeT si 20 barbat1). Dupä. legea din 1864 sunt 108 locuitort im-

i dupa aceea din 1879 sunt 190 insurateT. Locuesc In 22 case si 190 bordee In Damian si 3 case si 70 bordee In Rastul. Casele sunt parte de cal-Milla, parte de birne si parte de gard ; iar bordeele sunt de lemn. pamintenitT

628 suflete (328 barbatI si 300 femeT), cae locuesc in 22 case si 190 bordee, construite din lemn, iar casele din caramida si birne.

In sat este o scoalä mixta, care functioneaza din anui 1859, intretinuta de stat si de comuna.. Localul este de zid, In burla stare

construit de Adtninistratia DomeniuluT CoroaneT. Are 17 pogoane proprietate. In anul 1892 93 a fost frecuentata. de 46 baet1 si 9 fete, 34 baetT 9 fete din Damian si 12 1:AetT

din Rastul. In virstl de scoall sunt 43 copii. Stiu carte 5' bArbaff.

Sunt dota biserict: una in ruina si a dona in bulla. stare.

Cea In ruina s'a zidit In anul

Biserica actualä. din Damian

Suprafata teritoriuluT comuneT

are in tindà in nauntru pe usa,

este de 556 hect., din carT 440

1790 de obstea locuitorilor. Are

urmatoarea inscriptiune :

hect. pamint arabil, 40 hect.

in tinda din nauntru, d'asupra useT, pe o tabla. de plata ur-

ez% ceastä sfinfá si Dumnezeiasca biscrica

s'a Inceput la anul 5851, Iulie 54 i s'a savArsit In anul 185 5, Octombrie 22. Cel ctitor a fost Tecu Gancea, art

ajutat la temelie plátä la forestre ; ior de aci In sus s'a fficut de obste, tu zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale prea InaltuluT Doma Barbu Zugrav: Ghitit Cosoveanu.,

izlaz, 16 hect. vie in com. Damian

i 60 hect. vie in com.

Rastul. Mosia de pe teritoriul

(in numele Tatalut si al Mula si

comuneT, apartine DomeniuluT CoroaneT, Sadova.

al Sfintulut Duh. La anul 1790 ziditus'ea amasa Sillita si Dumnczciascli bi-

Pe piriul Damran sunt dota morT, dintre carT una se numeste

Gainäreasa ; a doua este pe mosia DomeniuluT CoroaneT.

Bisericele din Damian sunt facute de zid. AzT ajuta la reparatie Administratia Domeniu-

Intre catunele Damian si Ras-

tul este o cale de comunicatie

Bisericele sunt deservite de 2

naturala. Locuitorit isT desfac productele la Bechet, unde duc cereale, imp rta bauturr spirtoa.se

preotT si 2 cintaretT. PreotiT ad leafa. de 75 leT pe an si dasca.liT 40 leT pe an si 34 pogoane, din

coloniale. Transportul se face cu carde cu bol pe soseaua comunala Damian-Sadova, unde

care 12 de preot,

da In soseaua nationall CraiovaBechet. CirciumT in Damian sunt

luT CoroaneT, ocolul V. In Rastul

este o singura biserica de lemn.

i

5 de cin-

taret.

In comuna Damian este o scoala mixta, ce functioneaza.

din 1859; este Intretinutd de stat si de comuna. Localul, a-

matoarea inscriptiune :

6 si in Rastul, i.

ComerciantT

sunt 7. Contribuabili 226. Budgetul comund este la veniturT de 5685 leT, 34 banT

vind o sala de 72m. p., este in buna stare si construit de Ad-

la cheltuell de 5474 Id, 77 b.

ministratia DomeniuluT Coroa-

185 oT, 14 cal si 36 pord.

Vite : 140 vite marT cornute,

www.dacoromanica.ro

unde se prazuueste hramul Sfintilor

Apostoll Petra si Pavel si Sfintri film de argint Cosma si Damian, din temelie zidit de obste, de care vecInica fie pomenirea lor ; iar acum din mila ajutorul luI Dumnezert s'au apucat i Infrumusetat cu zugriiveala i alte lucrurY, i-aii rima cel mal volos1 argatl i anume

Chir Nicola Gancea, Sfintia Sa Popa Voicu, Popa Badea, Chir Tecu Boegiu, Chir Marca Lelea, Marin Micesanu. 1833, August 8. Zugrav Marin, boer de neam Ot. Cosoveanu.

Biserica care este in bulla stare are In tinda el inauntru pe usa urmotoarea inscriptiune: eAceastrt SfInta i Dumnezelasa bisericii s'art Inceput la anul 185i, hile 14 i s'au savIrs t In anul 1855, Oct. 12.

Cel d'intliu ctitor a fost Tecu Gancea, art ajutat la temelie pita la ferestre, lar de aci In sus s'art fficut de obste, In zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale Proa Inältatulut Doma Barbu Zugrav : Ghiti Cosoveanus.

DAM1ANT

DANCIUL

64

La reparatia facuta, a contribuit Administratia Domeniulul Coroaner, ocolul al V-lea. In sat sunt 6 CirciumT.

Dan (Izvorul-luf-), isvor, In judetul Buzati, com. Beceni. Incepe din localitate si se scurge

Damian, pifia, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian. Izvorete pe teritoriul acesteT com. si curge

Dan (Piscul-lul-), colind, in ju

in riul Slänicul.

Intre coasta vestica a dealurilor Ezereni i Dancasul, cu o populatie de 23 familiT saii 117 suflete.

Numarul vitelor e de detul Buzau, com. Rusiavatul, cat. Tega. E acoperita de izlaz.

152

din carI : i14 vite mar! cornute,

7 cal si 3 r rimatorr.

Danca§ul, deal, formeaza valea

pe Valea-PirluluT, c u di rectiu n ea

de la E. spre V. In lungul a-

Dan (Valea-luf-), vale, in jud.

Cu acelasI nume, la poalele ca-

cesteT comune se numete Piriul-Damian i dupa ce intra pe

Mehedinti, pl. Vailor. com. rur.

ruia se afla satul Danca, din com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud.

teritoriul comuneT Sadova, din

punctul numit Gainareasa, se

Dan (Valea-lui-), vale, judetul

numete Pirtul-Sadova. Se varsa

Muscel, izvoreste din padurea

in niste smircurr, dincolo de scurg pe malul sting al riuluT Jiul.

Pacurarul, strabate cat. V11desti-Pamintenl, pl. Riurile, se varsa in riul Bratia, in ra-

Are un pod pe dinsul, in co-

ionul com. Vladesti, dupa ce Danca§ul, vale, jud Iasi. (Vez!

muna Sadova, la p.inctul numit

primeste ca afluent Valea-Badel.

dealul Bostanele, smircurl ce se

Danca§ul, jud. Iasi. Vez! Teletul, pirifi, com. Miroslava, pl. Stavnicul.

Dancasul, deal).

Moara-Podul.

Damian, fes,. jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian, pe care este

Dan (Valea-lul-), vale, in par- Dancäl (Valea-), vale, pe teritea de V. a com. Marginenitoriul comuneT Filesti, pl. Sid.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova.

retul, jud. Covurluia.

asezata comuna cu acelasT nume.

Damuletul-Mic, phi% in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Malovatul.

Damuri, alt nume al comunel Potlogeni, pl. Balta-Oltul-d.-j.,

jud. Romanati.

Dan, deal, la N. de catunul Vacarea, com. Valea-Pope!, plasa Riurile, jud. Muscel.

Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste de sub poalele dealuluT Draga-

timanul, pl. Znagovul, judetul Ilfov.

i

sat, jud.

Mehedinti, pl. Blahnita, la o dis-

neasa, com. Valea Lunga, plaiul

tanta de 38 kil de T.-Severin,

Prahova, jud. Prahova, si se varsa in riul Cricovul-Dulce. In ea se varsa Lespezile, a-

lar de com. rur. Vinjul-Mare, de 27 kil. E situata pe cimpie. For-

Lupulul, Adinca, Valea-cu-AninT, Podul-cu-Fagl, s. a.

Dan (Valea-lui-), vale, comuna Turia, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

meaza comuna singura, avtncl 148 contribuabill, din 896 locui-

torT, locuind in 164 case. Loc. poseda : 40 plugurT, go care cu bol, si 12 carute cu cal. B Idgetul comuneT la venituri

este de 3913 le!, lar la cheltu-

Dan (Valea-luI-), vale, in raDan, /haba, in cercul com. Bu-

Danciul, com. rur.

ionul comune: Vasilati, pl. 01tetul-d.-j., jud. Vileea; se varsä In riul Oltetul.

el! suma de 1979 leT. Vite: 480 vite marT cornute, io6o or, 36 caT, 4 bivolI si 416 rimatorT.

Prin comuna. Danciul trece

Dan, localitate, jud. Braila, pe

Dan i Murga § (Muntilr), pro-

vechiul drum Braila-Focsani, pe lunca SiretuluT i in com. Nazi-

prietityr ale Eforier Spitalelor Civile din Bucure5ti, pendinte de schitul Cornetul, com. Roplaiul Cozia, jud. Vilcea, in intindere de 1207 hect.

rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul Cotul-Lung.

Dan, loc acoperit Cu vie, in coasta MotruluT, jud. Mehedinti, plaiul Clopni, com. rur. Negoe5ti, satul Padesul.

soseaua Scapaul-Flaminda-Danciul-Gruia.

Pdmintul nisipos de ad i este plantat de locuitorr cu salcimI duzI.

In aceasta com. sunt 2 fintinT, a caror apa serveste la

Danca§ul, sat, in com. "Miro-

intretinerea elestaelor Cu peste

slava) pl. Stavnicul, jud. Iasi,

si la udatul gradinelor cu zar-

situat pe valea cu acelasl nume,

zavaturr.

www.dacoromanica.ro

DANCIUL

55

Danciul, ceitun, in com. Suraia, pl. Biliesti, jud. Putna. E situat la o parte de Siret si este 'Wat

pl. Branistea, jud. Iasi, asezat

de 3 oil de pir. cu acelasI nume.

pe o suprafata de 174 hect.,

Are o populatiune de 512

cu o populatie de 36 familiI, sati 170 locuitorT. Este proprietatea

suflete, carT locuesc in 134 case. Are i biserica filiall, cu hramul Adormirea.

pe coasta dealurilor ce formeaza

malul sting sal Aula Bahluiul,

comund Iasi, cedan de stat pentru plata celor 1 o milioane.

Numlrul vitelor e de 550, Danciul, sat, face parte din comuna Colonesti, pl. Stänisesti, jud. Tecuciti. E situat in partea de E. a riuluI Zeletinul, la o

distantl de 5 kil. 500 ni.

de-

parte de resedinta comuneI.

din carI: 272 vite marI cornute,

223 oI, 17 cal si 38 rimatorI.

135 suflete, locuind

In 36 case. Sunt 35 contrib. Locuitarif sunt razesI.

Danciul, munte, la S. de mun-

Dancul, vale, numita si Valea-

Danciului (Virful-), colina, in com. Blajani, jud. Buzar', intre catunele Blajani si Soresti.

Dancul, sat, in com. Holboca,

a comund, pe grindul

TrofincI- Vovilion, linga malul

mosia Probota, jud, Suceava, acoperit de padure de fag.

DanculuI, in com. rur. Bala-d.-j.,

Ad, in 1864, s'a improprie444 hectare.

Vilcea; vezI Daroaia.

Gura-Vitioard, plaiul Teleajenul,

dica

Danilä (Dealul-luI-), deal, pe

Dancul.

tArit 148 locuitorf, dindu-li-se

jud. Prahova.

foasta d,vlii, sau loe pentru adäpostit vitele lama, in judetul Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneI SE Gheorghe, situata

transformata in cherhana (pescarle); in partea vestica stuful se intinde in departare.

si N.-E. a comuneI Ursi, plasa Danda, deal, in com. rur. OrCerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nudesti, plaiul Closani, jud. Memit ast fel pentru-ca in vechime hedinti, cat. Vaeni. a fost proprietatea unur Barbu sati Ion Danciu. Dandara, atun, situat pe o vilcea cu acelasI nume, pendinte de com. Tirnava-d.-j., pl. alDanciul, pida, izvoreste din dealul Zarea-Tutovd, com. Colonistea, jud. Vlasca, proprietate nesti, pl. Stanisesti, judetul Tea statuld. Se arendeaza cu trucuela; trece prin satul cu acepul Comoara, pe pretul de 22400 lasr nume si se varsO pe stinga ier anual. Inainte de seculariZeletinuluI, la S. de Satul-Noti, zare, apartinea de Mitropolie.

Danciului (Valea-), vale, com.

Danil (Cisla - lui - Dumitru-),

Dancul, padure, in comuna Buciumi, plasa Codrul, jud. Iasi, pe o suprafata de 361 hect. A fost pendinte de mánästirea

plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Danciului (Piscul-), pisc, jud.

Masa.

Mara Si a luat numele de la cel care a fundat-o ; asta-d e

Danciul, deal, in partea de N.

com. Colonesti.

In intindere de 2320 hect. aproximativ, Se mal numeste si

testi, pl. Prutul, jud. Covurluiti.

tele Setul, plaiul Nucsoara, jud.

Muscel. Riul Bratia-Mare uda la V. poalele sale.

Dania, mofie particulara, judetul Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,

In partea estica a plaseI si su Dancul, baltd, formatO de vansltunile PrutuluI, in com. Fol-

Are o populatie de 39 familif, cu

DARÁ

Dandara, vale, in jud. Vlasca, de la care si-a luat numirea

Danturile, munte, in com. Bros teni, jud. Suceava.

Danul, munte, situat in partea de S.-V. a comuneI Robesti,

pl. Cozia, jud. Vilcea. Ad se fabrica brinza.

Dara, com. rur., in jud. Buzati, plasa SArAter, situata p e malul

sting al pirtuluI Sarata, la o distanta de Buzan de 17 kil. Are forma unta dreptunghiti, limitindu-se la N. cu mosia Sforile-Muscelenilor (din com. SO-

rata). La E. incepe din marginea cat. Atirnati si, pe hotarul mosid Lahovari, merge pana In mosia Stilpul; la S. incepe din hotarul mosid Stilpul si o

catunul Dandara, care este situat pe dinsa.

ja pe hotaral mosid Bradul-Berca, pana intilneste hotarul mosid Buzoianca (Ulmeni), pe care

Danei (Valea-), pirig, pe teri-

se urca la V., atingind si hotarul mosid Coca, pana da in

ritoriul comunei Stdoani- d.-j., pl. Zabrautul, jud. Putna ; izvoreste din muntiI Straoanelor si . se varsa in Susita.

Sforile- Muscelenilor. Suprafata sa e de 1650 hect., din carr 840

arabile, 150 flneata, 260 izlaz,

www.dacoromanica.ro

DARABANI

5B

DARA

115 vie i 285 sterp. Mara de pamintul locuitorilor are mal

Este proprietate a statuld se arendeaza cu muntiI de prin

insemnata mo§ia Ulmeni saa

prejur.

Buzoianca. Terenul e ves, acci-

De ad ese izvorul, care 1mpreuna cu cel din muntele Valea-Rea i ce! din Bindea, formeaza riul Doamna.

dentat Fitin in partea de N. prin dealurI acoperite de viI. Industria e reprezentata prin fabrica de coniac Amanieux I. Naville et C-nie ; o moard cu abur! i 2 sane; lar comertul prin desfacerea productiunilor locale maT cu seama de piatra, la gara Ulmeni. COI de comunicatie are calea ferata, oseaua ce o parcurge, precum i oseaua vecinal& Saringa-Ulmeni. Vite sunt: 372 boT, 131 yac!,

Dara, lac, in jud. Ialomita, plasa Borcea, teritoriul com. Cacomeanca.

i prin transporturT,

92 vitel, 3 bivolite, 72 caT, 47 epe, 31 miny, 2200 or, i asin 270 rtmdtorT. Sunt 15 slupr. Comuna e formata din catunele Ulmeni i Vficelele, avind o populatie de 1230 locuitorT, din care : 266 hárbatI insuratT, 32 neinsnratI, 7 vaduvI, 321 1310' ; 266 femeT maritate, 8 vaduve, 330 fete. Case sunt 275. StrainT sunt: 7 francezr, 5 grecI

2 italienI. Meseriag sunt : 3 fierarI, 2 brutarT i I lemnar. Comuna are 253 contrib. din carI 22 comerciantr RomtnT 2 strainT. Sunt 13 stabilimente comerci ale.

Budgetul com. e de 4,585 le!.

Dara, vale, in com. Dara, jud. Buzaa. Incepe din dealul Gruiul (com. Saringa) i se scurge in pirlul SOrata, in cAt. Ulmeni.

Dara-de-Jos, vechie minare a ciz't. Ulmeni, din comuna Dara, jud. Buzaa.

369 hect. 5 arif padure a moOeI; Ix iazurr ne vie.

i

181/2

pogoa-

Budgetul com. a fost in 1889/90

de leI 38553, 86 banT la veturI, i de le! 23453, 05 bard la cheltuell; lar in 1890/91 de le! 22216 la veniturI §i de leI 21379, banT 40 la cheltuelr. Vite marl cornute sunt : 1673; sunt 3306 oI, 595 caT, i 779 rimatorT. LocuitoriI pose& i 575 stupI cu albine.

Darabani, tirgufor, pe mo0a Darabani, com. ca acela0 nume,

jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j., cu 845 fam. saa 3369 sufl. din care aproape 500 fam. sunt Evref. E la 29 kil. de Dorohoia. Pe culmea plana a dealuluI Pru-

Dara-de-Sus, vechie numire a ciit. Valcelele, din com. Dara, jud. Buzla.

Dara-Iuiuc, virf de

deal, in

jud. Constanta, pl. Mangalia,

com. Tuzla; este virful cel maI de N. al dealuluT Tausan-Bair ; are 57 m., cu care domina in-

treg satul Tuzla, care se afla la un kil. spre E., aproape in intregime valea Cuciuc, TuzlaDerea §1, pe o mare suprafata, lacul Tuzla-Ghiol. A servit ca punct trigonometric de ob-

servatiune. In Dara este o coala, in cat. Ulmeni, frecuentata de 46 elevI §i 6 eleve. Carte tiü 74 Darabani, com. rur., in jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., formata persoane. Are 2 bisericT, dedin satele : Bagiurea, Cornqti, servite de 2 preotI, 2 cintaretI Darabani satul, Darabani tirgu2 paracliserl. Catedrala e Sf.

tul se afla centrul tirguluT ; lar pe costiA sunt mahalale ; in total ocupa o suprafata de 215 hect. A§ezarile locuitorilor in mare parte

sunt bune, maX multe din va- . latucT, §i putine de caramizI. Centrul saa adevaratul tirg este pe ambele laturl ale §oseleT ju-

detene, ce trece de la Radauti spre Dorohoia, de-a-lungul tirguluT. Casele tnOrate de o parte alta a *oselef formeaza strada principall. D u ghen ele, atelierele i casele de locuit din aceasta strada, aa numaT simple ograzT §i apartin mal toate negutatorilor EvreI. Mahalalele sunt

maT toate ocupate de RominI,

cae ad case bune, cele mal' multe cu livezr §i cu gradine. ProprietarlI mo§ief aa o casa

§orul, i Runcul-OdAeI, cu

mare cu douä rindurI, bine zidita, in forma de castel, cu

Dara (Muscelul - Däril - de -

primarid in tirguprul Darabani. Are o populatie de 1479

Sus), cdt. al com. Saringa, jud. 13uz5.0, cu 330 loc. l 77 case.

fam., saa 5674 sufl. Are 2 biserie!, deservite de 3 preotI, 4

Dara sal Darul, munte, in co-

cintareti i 3 palamarI; 2 §colf, conduse de 2 invatatorI i fre-

legume. Imprejurul caselnr §i gradineT se afla un zid de pia-

cuentate de 130 elevI ; 2001 hect. 82 ariT pamint sltesc ;

fra. Pe frontespiciul palatuluT, de

Gheorghe. eircium1 sunt IO.

muna Corbi, plaiul Nucpara, jud. Muscel, maT la limita jud. spre Transilvania.

6633

hect. 23 ariI cimp

www.dacoromanica.ro

gràdiriä frumoasa cu florarie ; livede cu fructiferl de diferite specif

i

gradina regulata de

asupra balconuluI, sta in zid

DARABANI

67

DARABAN1

piatra pe care sunt sapate ar-

cumparatorT de pe la Birlad,

moriile

Foc$ani, Braila i Ploe$ti.

familieT Bal$:

steaua

de aur cu opt raze a$ezata pe scutul in color ro$u ro$-albastru supra-pusa, ce sta peste o alta. stela maT mare aurita tot cu 8 raze, pusä pe un a$ternut de hermelin, adumbrit de draperiT

in color vi$inia-purp.ir,

E un medic, o moa$1 11 o farmacie.

Se afla $1 un biroti telegrafopo$tal, al caruT venit, pe 1897 97 a fost de le! 5358, banT 20.

Istoricut. Acest tirgu$or s'a

Infiintat cam de pe la

1835,

25 de anT drepturile i datoriile reciproce intre ambele partT, pe baza legeT bezmanuluT din codul Calimah. MaT tirzia tirgul $1. mo$ia

apartinut d-ner Smaranda Cimara ; pe urma. d-luT Vasile Las-

car, cu care se urmeaza. (1898) tratative pentru rascumpararea tirguluT de catre primaria lo-

peste care se afla o coroala.

de raposatul marele Logofat $i

Are o biserica., cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT,

general Teodor C. Bal$, proprietarul mcniei. El vaiind folosinta

2 cintaretT ; e un edificia frumos

Darabani, sat, pe mo$ia Dara-

Toate acaretele, d'impreunä cu biserica, sunt facute de fostul proprietar Logofatul Teodor C. Bal$.

ce poate aduce un a$a tIrgu$or la sporirea veniturilor mo$ieT, $i gasind ca. pozitia e favorabila fiind-ca drumurile ce trecead pe aicT era(' in comunicatie cu tefa.ne$ti, Raclauti l cu satele din josul PrutuluT, $i acel ducator la Herta $i Mamornita, aa pus stdruintI i a capatat hrisovul sub No. 28, dat in Ia$1 in 1837 Iunie 2r, de Mi-

coala primara de baetT, conclusa de un invatator i frecu-

hail Gr. Sturdza- Vocla, prin care-T acorda dreptul infiintareT

$i frumoase mo$1T, a fost a d-nei Smaranda Cimara, ñica def.

entata de 90 elevT, are local bun $i incapator, facut de comuna In anul 1870. coala de

tirguluT cu 12 iarmaroace pe

MareluT Logofat $1 general T.

fete este conclusa de o Invatatoa-

bine zidit, cu un turn pe bolla principala. Este incunju$i

rata. de un zid de piatra, cu un turn de asupra porter la intrare in °grada ; s'a fondat in anul 1840.

re $i e frecuentatd de 40 eleve. Comunitatea izraelita. are 8 sinagoge $i 2 colr elementare. TirgovetiT se aplica la negotul cerealelor $i a padurilor ; la comertul feluritelor marfurT ; la diferite mesen!, precum i la agricultura $1 viticultura. Atit tirgul central cit i mahalalele, a(' strade cea mal mare

parte ara niel o aliniere, din care treT sunt prunduite. Iluminatul se face de 50 felinare cu lampT de petrol.

In fie-care Duminica se face bilciti a diferite obiecte de agricultura $i viticultura. i mica industrie rustica. In privinta frumuseteT $i a bunel rase de vite, ce se aduna de prin prejur la zile de tirg, aceasta localitate este privita a

doua dupa Saveni; ea atrage

cala.

bani, com. cu acela$T nume, pl. Prutul - de - Jos, jud. Dorohoia, cu 166 familiT, 664 suflete. Are latina situatie, cu placutä privire pe podi$ul PrutuluT, ceva

inclinat spre S. A$ezarile

satenilor sunt in

mare parte bune, cu livezi gradinT.

Proprietatea acesteT intinse

a def. Logofetese

an $i ziva de tirg Lunea, in fie-

C. Bal$, $i

care saptamin a.

Maria Bal$, nascuta Bogdan ;

Prin construire de dughene, $1 prin publicatiile facute pentru inlesnirea de traia i negot s'aa adunat RomtnI, dar In mult maT mare numar EvreI, intro-

acum este a d-luT V. Lascar.

du$T aicea de catre evreul Leiba

hect. 21 arir panfint ; lar proprietatea mo$ier are 6402 hect. 68 ariT cimp (afara de 216 hect. ocupate de tirguprul Darabani)

Gher$in Darabaner, destul de cunoscut ca vechia °lindar al

rato$uluT ce se afla pe acest loc construit la drumul mare. Inlesnirile date de proprietarul mo$ieT ; foloasele ce putear' trage de la taberile de eara.u$1 ce umblati cu transporturT de diferite producte ; durile de vite de negot ce treceaa in Bucovina $i carT totT

Paceaa popas aicea; apor apro-

Calitatea plmintuluT este buna, favorabill agricultureT $i cultureT.

Sätenil inproprietaritY ati 555

$i 270 hect. padure, tinärä cu diferite esente, intre carT predomina stejarul ; aceasta padure aflata in treT locurT poartä treT numirT : Buleandra, Grozava Podriga. Sunt treT livezT pe moqie cu diferite speciT de fructierT, in suprafata de 71/2 hect.; $i pe

torirä pe mult1 EvreT a umplea

tina fie-care livada se afla vie, care luatä in totul, e de

tirgul, a$a ca la 16 Octombrie 1839, se i facu inscrisul de invoiala intre proprietar vetT, pi-in care se statornici pe

181/2 pogoane. IazurT sunt II, din carT cele mar mar! numite : Iazul-TurculuT, cu o suprafata, de 42 hect.; al-Milancel, de 22

pierea de cursal Prutulur, ho-

#8878. Mando Diolionar Geografia. Vol.

8

www.dacoromanica.ro

DARABANUL

DASCXLUL-CREATA

58

hect.; $1 Ieparia, de 22 hect., toate cu pese' buril' si raer. Podriga si Ie$anca sunt pira-

Darabanul, mic afluent al PiriuluI-din-Bahnl, com. Stolniceni, judetul Suceava.

Comerciul se face de 2 &ajumad.

Numarul vitelor marI e de 290 si al celor micI de 370.

Tele principale carY trec pe mosie. Se gäseste preatra calcarlcá

Darciul, lac, in judetul Ialomita,

si grezia in lespezI, pe malul

pl. Ialomita-Balta, com. Chioara.

PrutuluI li se extrage numar

Are trestie, papura si tipirig, si

DascAlul, lac, in com. Jupinesti, pl. Rtul-Doamner, jud. Muscel,

pentru trebuinta locall.

contine apa numaI and apele DunareI sunt in crestere.

intre Dealul-CruceI si Vatra-SatuluI.

Dargota, deal, com. Titireciti,

DascAlul-Creata (Pitar-Mo§u), com. rur., jud. Ilfov, pl. ambovita, spre N. de Bucure$ti. E situata aproape de unde izvo-

Drumurr insemnate sunt : ca-

lea judeteana de la Radauti prin Paltinis ; catea comunala ducatoare la tefänesti pe dea-

supra Bivolulul; aceea ce duce la Saveni, pe deasupra MileanceI si a Tátarasenilor, lar de la Tataraseni pe la Balinti la Botosani ; acel ce duce de la Do-

rohoitt pe la Girbeni si HaVirna ; acel ce duce la Dorohoiti pe la Hude$ti si Lisna si acel ce duce la Herta si Mamornita pe la Bagiurea, Baranca si Orofteana. Hotarele mosieI cu : Hudesti, Conce$ti, Ghitcauti, pe laturea sudica ; Teioasa, Paltini$ul, Bivo-

pl. Ocolul, jud. Vilcea, In departare de 250 ni., spre E., de vatra satula.

Daringä, lar, In partea de N.E. a mosieI si a comuna Todireni, pl. Jijia, jud. Botosani.

d. - s., Varasti - d. -j.,

Dart-Iuc, Incoad, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Sarighiol, cat. Hagilar ; este situata intre valle Hagilar si Ilanlic, pe care le domina prin inal-

pe laturea estica; Milancea si Cordareni pe laturea vestica. LocalitAtI insemnate sunt : Dealul-Ursula, Valea-Iesancaí,

cu o po-

pulatie de 1487 locuitorI, carT locuesc in 318 case. Sta in legatura cu com. Afumati, printr'o sosea vecinala.

Suprafata totall a comuna

timea sa, care este de 93 m.

e de 2909 hect. Proprietaril ají

E acoperita Cu verdeata.

1840 hect., din carI cultiva 1130

(ro hect.

lul, pe laturea nordica ; Prutul

$i o mica parte din Teioasa

reste valea Mostistea, la 23 kil. departare de Bucure$ti Se compune din satele : Creata, Dascalul, Runcul, Varasti-

Darul, munte, jud. Muscel. (VezI Dara).

izlaz, 700 padure). LocuitoriI cultiva tot terenul in intindere de 1069 hect.

Dascalul, sat, judetul Ilfov, pl.

(la Creata, Dascalul, Varasti-

In comuna sunt 4 bisericI Dimbovita. Face parte din com.

d.-s. si Varasti-d.-j.), deservite

Ponorul-Ap el or, Izvorul-Boerultif

rurall Dascalul-Creata. E si-

si Ripele-Ciorbenilor. Numirea vechie a satuluI dupa documente, era Cibiceni ; lar

tuat spre S.-E. de VArA$ti-d.-s., l'higa Valea-Mostistea.

de 3 preotf si 4 cintaretr. Are 2 §coli: una in Dascalul s't alta in Creata; I moard cu aburI; 1 masina de treierat ; 1 helestai ; 2 poduri statatoare. Comuna numara 273 contrib., si are un buget de 5047 la la venituri si 5003 la la

actuala a capItat-o in urma du-

pa numele starer sociale a locuitorilor, cae apartineag la capitania locala a corpuluT Darabanilor. DarabaniT erai1 corpul

de armata pedestru si permanent. Obligativitatea servicluluT

trecea de la tata la fig In starea valida. Din acest corp se luati strajile la Curtea DomnuluI,

unde sta in tot-de- a-una un capitan de darabanI. Serviciul Darabanilor era distins la scau-

nul Domnia, dupa cum arata si Dimitrie Cantemir in «Descrierea Moldova».

Are locurI smircoase. Populatia luI e de 462 suflete. Suprafata totalá a satuluI e de 867 hect. Eforia Spitalelor din Bucuresti are 582 hect., din cal-1 cultiva, prin arendasiI sal, 372 hect. (lo izlaz, 200 padure). LocuitorlI ari 285 hect. Poseda o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de i preot si I cintaret, si o scoala mixta,

frecuentata de 13 elevi si 3 eleve, cu intretinerea careia statul cheltueste anual 1900 la. Localul $coaleI s'a construit din fondurile judetuluI, in anul 1886.

www.dacoromanica.ro

cheltuelf. In anul 1885 erad 343 contribuabilr. Dintre locuitoff, 342 sunt plugarr, 6 aii diferite profesiunI. Ocupatia. lor de capetenie e

agricultura si cresterea vitelor. Aratura se face cu 201 plugurT :

140 cu bol si 61 cu cal.

Locuitoril ari 233 care si carute : 183 cu bol si 50 cu cal.

Comerciul se face de clumarr si 1 hangia.

5

cir-

DASCÀLULUT (PISCUL-)

59

Numgrul vitelor mail e de 1024 (290 cal si epe, 382 bol, 217 vad si vita', 21 taurT, 34 bivoll, 80 bivolite) si al celor

mid de 1991 (15 capre, 290 porcI, 1686 °I). Locuitori improprietgritI sunt 223 si neimproprietgritT, 131.

DAUTCEA

Da§ova, vale, 4 kil. spre N. de com. Corabia, pl. Balta-Oltul-

dini. Populatiunea sa, compusg numal din Turd si TAtarl, este de 133 familiI, cu 457 suflete ; ocupatiunea el principalg este agricultura. De aci pleacg urmgtoarele drumurI comunale : la Valali, Cheragi, Hazaplar, CaraOmer, Canli-Ciucur si in Bul-

d.-j., jud. Romanati. Tac calea feratg si soseaua Corabia-Caracal, acolo unde ele se intretae ; trece pe ling5. com. Selistioara

si Gircoval si se terming In Dungre la Teiul-BoajuluI.

garia.

Dascfiluhif (Piscul-), deal,

Datcoiul, mofie, in comuna Tojud. Tulcea, pl. Mgcin, pe terihani, jud. Buzga, cgt. Valeatoriul com. rur. Jijila. Este maT Scheilor. Are 412 hect. finete mult o prelungire orientalg a si vil superioare pe colina Drgculmd numitg Dealurile-Pricogaica. In

Daulu-Chioi-Ceair, vale, in judetul Constanta, pl. Mangalia, com. Cheragi, cgt. Valali. Se in-

tinde de la S.-E. satuld DaulaChioi ; trece prin satul Valali si se deschide in valea A cargea. Are o directie generall de

panuld, sari ale-MAcinuld ; se in-

tinde spre N., avind o directiune generalg de la S.-V. spre N.-E.; brAzdeazg partea nordvesticg a plAseI, si pe cea sudesticg a comuner. Malurile sale se terming. in piriul Jijila. Pe la poalele sale nordice curge valea Jijila si merge drumul comunal Jijila-Greci ; pe muchie merge un alt drum comunal, MAcinVgcgreni, ce trece culmea Pricopanuld, printr'un frumos defileti. E acoperit cu putine pg-

dull, finete si semAngturT.

Datcoiul-Bäligel, mofie, in jud. Buzgti, comuna Tohani, cgtunul

la V. cgtre E. E situatg

Valea-Scheilor. Are 300 hect. viI, livezl, fineatg, precum si piatrg de var. Pe dinsa se aflg

Wile Boboci. E proprietatea Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-

$coald Crdciunescu din Mizil.

detul Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Cara-

Datcul, sfoaret de mofie, in jud.

Omer, Se intinde intre dealu-

BuzAti, comuna Tisgul, cgtunul Valea-CapreI. Are 30 hect., din

rile CoruSirtl-Bair, Cara-OmerBair si Cara-Iuiuc, Cu o directiune generalg de la N.-V. cgtre

care 15 arabile, 6 lived, 6 11neatg si 3 sterp. Se ja im.preung cu mosia Frgsineanca sati Datcul, din coin. Ngeni.

S.-E. Malurile sale sunt putin inalte. Valea intreagg este dominatg de virfurile Cheragi I

Da§culuI (Piatra-), numire ce se mal dd muntelut Dintele, din com. RusiavAtul, jud. BuzA.11.

Da§ova, cettun, care formeazg partea de E. a orasuluI Corabia, din jud. Romanati. Situat pe marginea DungreI. Ad tgr-

Datcul, mofie, jud. BuzAti, com.

(120 m.) si Ghiuvenli 11 (252

Ngeni, proprietate mosneneascg.

m.). E situatg In partea meri-

Face impreung Cu Frgsineanca si Prosca un corp de 180 hect., din care 100 pgdure, restul viI, argturl $i fineatg.

dionalg a plAseT si cea esticg a comund.

mul DungreI din partea noastrg

Daulu-Chioi, sat, in jud. Con-

doming malul drept al Bulga-

stanta, pl. Mangalia, cgt. comu-

rilor, $i asta explicg importanta militará a acestuI punct strategic in ultimul resbel din 187778. Altitudinea terenulta d'asupra niveluluI mgreI este de 83 m. E o sectiune comerciald, lo-

in

partea meridionalg a plAseI si cea sud-vesticg a comund.

Dautcea, sat, jud. Constanta. E asezat in partea sudicA a plAser Isaccea si cea esticg a comuneI Orta-Chioi, de care depinde, la

neI Cara - Omer. E situat in

2 kil. spre S.-E. de resedintg, pe ambele maluri ale piriulul Dautcea, de la care si-a luat numele. Are o intindere de 8o

partea meridionald a plAsef si cea sud-esticg a comuneI, la 5

kil. spre E. de cAt. de resedintg, Cara - Omer, pe valea Sirti, inchis numaI in partea

hect. s'i o populatie de 53 fam.,

cuitg de vre-o wo familiI, din

nord-esticg de dealul Mezarlic-

se aft. dealul Consulul.

cad 7 Gred, 10 Tiganf si

Sirti si dominat de virful Valali, care are 102 m. Suprafata

Dautcea, deal, in jud. Tulcea,

sa este de 780 hect., dintre care 45 sunt ocupate numai de vatra satuluI $i de grg-

pl. Isaccea, pe teritoriul comund Orta-Chioi si pe al cAtunuld Dautcea. Se desface din dealul

5

BulgarI. Din Dasova pleacá so-

seaua spre Bechet, spre Izlaz, Caracal ; feratg.

tot de ad si

unja

sati 244 suflete. In apropiere

www.dacoromanica.ro

DAVID (GRINDUL-LUT-)

60

DAUTCEA

Ghiobilche-Bair. Se Intinde spre

E., avind o directiune generan de la N.-V. spre S.-E. si braz&l'Id partea de .S. a plaseI si

pe cea de S.-E. a comund.

S. a plaseI Medjidia si cea orientala a com. Mamut-Cuius, printre dealurile Acargea-Bair la V. si E., talud drumul comunal Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi.

Este situat Intre pIllul Dautcea (afluent al pirluluT Taita) si valea Musafir-Culac (afluent al vad Alibei-Chioi); lasa. sine E.

Dautlar-Dere, numirea pe care o poarta valea Odagi-Culac la locul unde se deschide in va-

dealurile Clz-Bair si Dealul-Feter.

lea Vaivasin-Dere, judetul Con-

Intre el si dealul Consulul, se In-

stanta. Are o directiune generan. de la S. catre N. si mer-

tinde o vale, prin care merge Chioi. Pe muchiile sale merge

ge printre dealurile Odagi- Bair .si Acargea-Bair, fiind dominata

drumul comunal Cineli-D autce a.

de virful Idres-Chernos (127 m.).

Din poalele sale sudice izvoresc

Brazdeaza, ca si precedenta, partea estica a comund Mamut-

drumul judetean Bas-Chioi-Orta-

plraele : Emir-Asan-Culac si Mu-

safir-Culac, lar din cele nordice plr. Dautcea. Virfurile luí ating

283 m., 279 m., 265 m. si 260 m.; sunt puncte trigonometrice

Hancearca, comuna rurala. Ba-

labancea. Se desface din virful Almalia (370 m.); se Intinde

spre E., avind o directiune ge-

neran de la E. spre V.,

for-

mind un semi-cerc ; brazdeaza partea sudicá a piase si pe cea vestica a comuner ; lasa spre E. prelungirea numita Dealul-Hancearca. Din poalele sale sudice izvoreste valea Acar-Cula, iar

din cele nordice valea SarapDere si afluentul salí valea David, carl din pricina luí aii maInri cam rIpoase. Pe la poalele vestice si pe valea Sarap-Dere merge si drumul comunal Cerna-

Cuius, si cea sudicá a plaser

Hancearca. Are o Inaltime de

Medjidia.

346 m.; e punct trigonometric de observatiune de rangul I-iii, dominind asupra satelor Hancearca, Geaferca-Rusa si asupra pi-

Dava. Vez! Petro-Dava, judeWl

de observatiune de rangul al Neamtu. 3-lea. E acoperit In cea mal mare parte cu padurl. David, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Valeni, spre N.-V.

rluluT Taita. Este acoperit mal numai cu padurT; poalele sale estice sunt acoperite cu pastml

Dautcea, pida, in jud. Tulcea,

de satul Valeni. Are 34 farnilir,

si semanaturI.

pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Orta-Chioi si pe al catunuluI Dautcea. Izvoreste din poa-

saii 135 suflete, din carT 32 contribuabilI, carl locuesc in 33 case. Aceasta populatie este maT toata

lele de N.-E. ale dealuluI Ghio-

compusa din UngurI (30 fanal',

bilche-Bair ; se Indreapta spre

cu mo suflete). Are o biserica

E., avInd o directiune generan.

catolica de lemn. Se numea mal Inainte si Scheia.

de la S.-V. spre N.-E.; curge pe la poalele nordice ale dealuid Dautcea, de la care si-a luat numele, si, dupa. 5 kil. de curs, se varsa In pIr. Taita, pe dreapta, Ruga moara luí Nicolati. Catre

David, deal, prelungire a dealuluT Gorgan, ce inconjoara sa-

tul Albesti, pl. Crasna, judetul Falciti.

varsarea sa locul e cam mlas-

tinos. E talat de drumul judetean Orta-Chioi-Bas-Chioi si

dominat de piscul stincos al dealuluT Consulul-Mic.

David, piriii, ce curge prin jud Roman, pl. Fundul, com. Bra.testi. Se varsa. In phiul Brateasca, pe dreapta.

David, pirifi, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul catunului Hancearca, com. rur. Balabancea. Ia nastere din poalele nordice ale dealul al David, se Indreapta spre N., avind o direc-

tiune generan de la S. spre David, movild, in pl. IalomitaBalta, judetul Ialomita. E situata pe muchea coaste Ballganului, Intre satele Copuzul si

N.; brazdeaza partea sudica a plasel si pe cea vestica a com. Cursul eta este cam repede. Curge numaT prin padurI, si

Crasani.

dupa 15 kil., se vars1 In

Dautlar-Buiuc-Dere, alta nu-

Alti

pi-

Sarap -Dere, pe dreapta,

mire a vdei Ciacal-Dere, judetul Constanta. Sub acest nume pleaca din dealul Cesme-CulacBair ; curge apoT sub numele de Acargea-Ceair si in fine sub

David, movild, In pl. IalomitaBalta, jud. Ialomita. E situata. pe Baraganul, spre V. si in a-

cel de Ciacal-Dere. Sub Inriiul nume brazdeaza partea de

David, deal, In jud. Tulcea, pl.

David (Grindul-luI-), grindsati loe ridicat, de asupra stufuld

Isaccea, pe teritoriul catunuldi

inconjurator, In jud. Tulcea, pl.

nu departe de izvorul aces tuia. E tdiat de drumul comunal Cerna-Hancearca.

propiere de satul Ciulnita.

www.dacoromanica.ro

DAVID (POIANA-LIA-)

Sulina, pe teritoriul catunulur Letea;com. rur. Satul-Noti. E situat in partea vestica a plaseT, si in cea sud-vestica a comuner. Se

desface din grindul Letea. Are forma lunguiata. Comunica cu Grindul-cu-Par. Intinderea-T de 30 hect. E neproductiv,

Dintre locuitorir improprietaritT in 1864, care aveai1 bol,

Atara de agricultura, locuitoriT se mar ocupa Cu rotaria, cojoca-

sunt loi carT al:1 primit cite 3 i/2

ria, cizmaria si boiangeria. Pro-

Miel de pamint (din 4 falcT cit li se cuvenea dupa lege), iar 37 (clacasT cu palmele), cite

dusul muncer /I desfac in ju-

200 prajinT.

Poseda o biserica de platra,

fiind acoperit Cu nisip. E taiat de

foarte vechie, care fiind stricata

un drum comunal, ce duce de la satul Letea, la malul bratu.

de o furtuna', s'a reparat acum veo 40 de anr in urma, cu chel-

lur Sulina.

breni. E cunoscuta pentru fine-

tuiala Domniter Sasca si Cu osteneala unuT calugar anume Ioil. Biserica e deservita de 1 preot O 2 eclesiarcr. Sunt: 2 mori cu cite o piatra, pe apa pirliasulur ce vine despre Tibucani; 2 fIe-

tele ce se cultiva ala

Axil.

David (Poiana -lui-), 'm'ami, pe mosia Almasul, in jud. Neamtul, pl. Piatra-Muntele, com. Do-

Davideasca, mofie, in jud. Buzan, com. Simileasca, cat. Spatarul. Parte a fost data la locuitorT in 1864 (64 hect.), lar restul (27 hect.) a ramas proprieta-

Davideasca, peldure, supusa regimulur silvic, in jud. Muscel, pl. Argeselul, com. Davidesti. Are o intindere de 300 hect. si compusa din stejar, fag, carpen, jugastru, plop si alun.

Davideni, sat, in com. Pastraveni, jud. Neamtu, pl. Mijloculd.-s. E asezat pe sesul ce se in-

tinde catre vestul riulur Moldova, la 3 kil. departare de acest riú. Se märgineste la N. cu Spiesti si Pastraveni ; la E. Cu satul Versesti, din jud. Roman, de care se desparte prin 1.1111

Moldova ;

la V., cu Ure-

cheni s't Radeni (mosiI); la S.,

cu satul Tibucani-d.-s., si Tibucani-d.-j.

Are o populatiune de 160 suflete, totT Rominr, caff se indeletnicesc cu agricultura si

detele Olt si Teleorman, la t'irgurile : Glavaciocul, Draganesti, Mavrodinul, etc. In comuna se cultiva 40 stupT

cu albine ; iar gindaciT de matase dati pana la 8o kil. gogosi. Porumbul se cultiva pe 175 hect. Prunele produc in termen mijlocii1 6440 decalitri tuica pe an. Vite sunt : 250 boT, ii6 vacT, 65 viteT,

13

cal, 9 epe, 340

capre, 12 tapT, 146 rtmatorT si 29 or.

Aci se fac doul iarmaroace :

Comuna se intinde pe 81

unul la 27 Iulie (Sf. Pautenmon), si altul la 29 August

hectare. Numárd 200 contribu-

(Tderea Capulur SI. Ioan).

Numarul vitelor se urca la zoo de capete.

rului. Are 16 hect. padure si 1 1 hect. fineata si izlaz.

DAVIDEM

61

abilf. Are un budget, care pe anul 188990, prezinta la veniturl suma de 1399 leT si la cheltuelT 1242 leT. In anul 1855

Davidesti, com. rur., jud. Mus

era(' 146 contribuabill. La 400 metri departare de co-

cel, pl. Argeselul. E situata la S.

muna, (in partea de E.) trece

de Cimpulung, pe malul drept

riul Argeselul, in care se varsa

al riuluT Argeselul. De aci pana la Cimpulung, sunt vr'o 30

valle: CodeseluluT, Patululur, Stoian, Verdenilor, Carametilor,

de kil., lar pana la subprefectura si judecatorlä, 5 kil., daca comunicatia se face pe Va- lea-Tite$tilor. Cu trasura sunt

Tiganilor, Buder si BatatureT, toate pe teritoriul comuner Da-

I0 kil., pentru ca soseaua ocoleste prin comun ele Raco-

vita, Titesti si Livezeni. Forma comuneT e lungareaVa. Se intinde si pe o parte si pe alta a soseler care o leaga cu Contesti si Voroveni. Patru sosele comunale strabat com. in diferite directiunr. Se margineste la V. cu com. Titesti, la N. cu com. Voroveni, la S. cu com. Contesti si la E. cu apa CircinovuluT. N'are niel un catun alipit. Populatia com. este de 810

videsti.

In jurul sail sunt locuri arabile, livezr de finete si livezr

de prunr. Spre E. si V. are dota culmr de dealurT,

Mará de acestea mal sunt: Dealul-Fintinelelor, intre ValeaFintinelelor si Valea-Vacer si Dealul-Malaiulur tntre Valea Va-

ca si apa Circinovul. LocuitoriT sunt mosneni din mosT-stramosT, atara de vr'o 30,

s'ad improprietarit dupá legea rurall din 1864, tot pe carT

cresterea vitelor, lar in timpul

locuitorI (416 barbatT si 394 temer) formind 201 familif, carT

verer si Cu pescuitul.

locuesc in 193 case.

proprietatile mosnenilor.

www.dacoromanica.ro

carT

domina Valea- Argeselulur, ramurT din Carpati numite : Dealul-SatuluT - de - Rasarit si Dealul-Satului - de- Apus, acoperite cu padurT de tufani.

DAVIDETI

DADE§TI

62

hala, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. DrAnicu.

se face comert cu vite mur $1

mul Sf. Imparatr, tirnosita la

anul 1874, la constructia careia a contribuit mult d. Const. Hagi-

Davidoaei (Dealul-), deal, jud.

domestice. In Da.buleni este o $coa1ä de

Are 2 bisericr: una cu lira-

Nicolati, $1. care se Intretine din

dania ctitorulur prin mar multe zapise de creanta $i pamint ;

Dorohoiti. Incepe de pe mo$ia Cu acela$T nume, com. Corlateni, pl. Co$ula. Se intinde spre

S. pana de asupra satulur Po-

bletT $i una de fete, ambele de gradul I, conduse de 2 invatatorr $i frecuentate de 135 elevI

dul-Stamater, com. Borze$ti.

(90 blett $i 45 fete), din 230

a doua, zidita de enoriag la anul 1771 $i reparatd la 1832, Cu hramul Inaltarea-Domnulur $i care se intretine din dania

Davidoaia, sat, pe mo$1a V15.-

facuta de raposatul Manole Popa

deni, jud. Dorohoiti, pl. Co$ula,

Ene, cedindu-T mar multe pe-

com.

tece de pamint mo$tenesc. Am-

bele sunt deservite de 3 preotr $i 4 dascalr.

coala dateazd din timpul lur Al. Ghica. Pentru ca vechiul

local se ruinase, la anul 1870 s'a zidit alt local din contributiunile locuitorilor. coala se frecgenta regulat de 50 baetT $i 17 fete, din numarul de 8o copir Cu etate de la 6 pana la 12 anr. Cu intretinerea $coaler sta-

tul cheltue$te anual ¡404 leT. Comuna contribue pentru $coala

cu cite 400 ler anual $i pentru cult cu 160 lei. tit.i carte 184 bärbati $i 34 femer.

micr, cu cereale, luminarr $i tot felul de articole ale industria

Corldteni. Din vechime era trup a parte. Are o populatiune de 17 fam. sa.5 68 sufl. li O buna situatie. Satenir improprietaritI ati 42 hect. pamint.

Dibuleni, com. rur., in S.-V. pla$er Balta -Oltul -dejos, judetul Romanati, a$ezatä pe un loe intins

$i

$es,

strabatut de o

vale, prin care curge un ptriti, linga balta Glodul, in apropiere de Dunare $i balta Potelul, $i llaga hotarul judetulur Dolj. Se compune din satul Dabuleni, din despartirile Broasca yi Ciungul. Se invecine$te spre V. cu com. Caldra$i (Dolj) $i e la o departare de 38 kil. de

copir (50 bletT $i 8o fete) in virstA de scoall. Are 3 biserici: Sf. Nicolae (1842), Sf. Gheorghe (1817) si Sf. Gheorghe din Ciungul (1850), deservite de 5 preotr

$i 6 cintaretr.

Dabuleni era statie de car de po$ta, pe vremea cind exista

acest servida la nor in tara, la drumul vechiti de la T.-Magurele la Calafat (9 poste) ; avea 16 cal de po$ta $i facea statiune la mijloc futre po$tele Ostroveni $i Gura Padiner.

Dade§ti, sat, in partea S. a com. Bdiceni, jud. Ia$i, pl. Bahluiul, situat pe valea piriulur Bahluetul.

Are o suprafata de 1000 hect.

li o populatie de 50 fam. sal 259 locuitorr Rominr, carr se ocupa cu agricultura $i cre$terea vitelor. Are o biserica zidita din piatra ; e deservita de un preot. Numarul vitelor e de 616 ca-

Davide§ti, sat, in partea de S. a comuner Rusca, plasa Prutul; judetul Falciti, a$ezat pe valea piriulur Nemteni. Are o

Caracal $i de 31 kil. de Corabia. Are : (1886) 783 contribuabilr : 1173 fam. ; o populatie in total de 4712 locui-

cornute, 54 car, 314 or $1 70

suprafata cam de 70 hect. $i o populatie de 33 fam., sati 184 sufl., din carr 34 contribuabilr. Locuitorir sunt razeg vechr.

torY, din carr 2358 barbar li 2354 femer, 136 persoane $titi

rimatorr.

Are o biserica facuta la 1820.

Davide§ti, sat, face parte din com. rur. Spineni, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j.

Are o populatiune de 300 locuitorr. Aci e o biserica t'irnosita in zilele lui Constantin Voevod, de Stan Ereii, Vlada Erita, Mihaiti Sandu, etc.

carte.

Budgetul com. pe 1886/87 a fost de ler 11150 la veniturr $i de 10555 ler la cheltuelf. Locuitorir se disting printr'un port special, iar casele lor sunt

parte bordee li parte de zid. Are 7 mori pe apa, 13 stabilimente comerciale. Pe proprietatea com, se fac 2 bilciurr: unul, la Dumineca Floriilor, Vine 5 zile li. e infiintat de la ¡867; al

doilea, la 9 Septembrie, tine 5

Davide§tilor (Mahalaua-), ma-

zile $i e infiintat de la 1867. Adi

www.dacoromanica.ro

pete, din cae: 178 vite marr

Dade§ti, sat, face parte din com. Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciti. E situat pe coasta dealulur cu acela$T nume, departe de Vul-

tureni de 5 kil. 034o m. Are o populatie de 56 fam., san 246 s Ifl., locuind in 51 case. Teritoriul catunulur este de 307 hect. Locuitorir, fo$tr cllea.$1, ati fost improprietaritr la 1864. Er stapinesc 117 hect., lar proprietarir, d. Gh. Demetriade si d-na Maria Chica, aii 190 hect.

DA.DWI

Dade§ti, bdltoag-17, in suprafata de 40 prajinT, in com. Ruginoasa,

jud. Suceava.

Däcle§ti, riftd, ce se aflä in satul Cu acelag mime, com. Vultureni, jud. Tecucin.

Daeni, com. rur., in jud. Constanta, pl. Hirsova. Este situata in partea N.-V.

a jud., la o departare de 102 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala jud., si in partea septentrionala a plaseT, la 26 kil. spre N.-E. de oraselul Hirsova, resedinta plaseT. Alte com. invecinate cu Dleni sunt: Ostrovul la 8 kil. spre N., Girlici, la 6 kil. spre S.; Urumbei, la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai, la 14 kil. spre S.-E. Hotarul amanuntit al com. este urmatorul : Plecind de pe malul drept a DunareT (si anume Canalul-MAcinuluT), la 4

kil. spre S.-V. de satul Daeni, hotarul se indreapta spre N.-E., urnand malul drept al canalu-

63

DXENI

. privalul BAroiti in partea cea mal larga a luT ; se indreapta apoT spre N.-V., traverstnd d'a

raspindite in diferite dimetiunT; parte sunt naturale, parte

curmezisul o insula copri n sa in-

din urma spre paza i spre o-

tre privalul Baroiul si Dunare,

rientare.

artificiale, facute in timpurile

trece pe Rugg o padurice de salciT,

Valle nu sunt nu meroase; prin.

pe care o lasa afara din hotar

tre ele insemnam : Valea-Mosu-

ajunge pe malul drept al CanaluluT-MäcinuluT, de unde am

luT, la N.; Valea-MezetuluT, la E.; Valea-StanciT-Seacl s't Namalesti

plecat. Forma hotaruluT este

la S.-E., valea Bertesti la S. si

aceea a unuT trapez neregulat, cu baza intoarsa spre Dunare;

S.-V., si vi-e-o 12 micT Aral ce

se gasesc in interioriul satuluT

lungimea perimetruluT este cam de 40 kil. ; iar intinderea intreg teritoriuluT este de 89 kil.

Daeni. Apele, carT uda comuna sunt Dunarea-Veche san Canalul-MA-

Se margineste la N. Cu comuna urbana Ostrov, despartindu-se prin Oda Bareiul, Va-

cinuluT, la V., formind insulita Tofanari ; privalul Baroiul, tot

lea-MosuluT si dealul Cairacul ;

la E. cu com. rur. Urumbei, de care se separa prin dealul Cai-

la V., trecind si pe linga satul Daeni, in partea. de V.; girla Venga, ce uneste Dunarea cu privalul Bareiul ;

numit

racul, Valea-MezetuluT i muchea

Valea-Villor de la Pinga, prin

la S. cu com. Girlici, separindu-se prin valea

N. comunef, piriul numit Valea-

Bertesti i prin o linie conventionail ; la V. cu jud. Braila, de care desparte pi-in Dunare (Ca-

inceputul

DealuluT-StanciT ;

nalul-Macinulur).

Viilor, sari Topirsciul, si, pe la säìí, Valea-StupineT,

prin centrul comuneT ; vaile de maT sus an malurT inalte pease pe alocurea.

Solul este accidentat in gene-

Este fermata dintr'un singur

luI-MacinuluT, pana la locul unde

ral, afara de o mica portiune

face o cotitura in dreptul MovileT-PopeT ; de ad i o ja putin spre S., urcimi girla Baroiul, pana unde se deschide ValeaMosulur ; de ad se indreapta spre E. si S.-E., taind soseaua

la V., coprinsa intre Dunare canalul Baroiul, fermata din 5. insulete de diferite marimr, din carT dou5. acoperite cu padure de Weil; si o alta parte foarte accidentata, constind din vaï

cat., Daeni, resedinta, asezat pe malul drept al privaluluT BI-

judeteana Ostrovul-Hirsova, urea Valea-Mosulul, se ridica pe

inalte i ripoase intre earl e

asezat satul Daeni. Cele mal

383 hect. ocupate de vatra sa-

Dealul-MosuluT, 'Ana pe muchea

insemnate dealurT sunt: Dealul-

tuluT, Cu 355 case, lar restul de

dealuld CairaculuT, de unde se indreapta spre S. si S.-S.-V.,

MosuluT (117 m.), la N.; Cai-

8541 hect. impartit intre Stat cu proprietarT ; acestia poseda

coborind de pe dealul Cairac, scoborind putin valea MezetuluT taie apoT Valea-Stancir, i urea muchea DealuluT-StanciT, pe care o tine cit-va timp pana se coboara

apoT Bugg valea Namalesti, de unde ola spre V. si N.-V.-V., taie Valea-Stancir-Seaca, urea si scoboara Dealul-Stancii, urmeaza valea Berte0, taie din noi:i dru-

mul judetean Ostrov-Hirsova,

racul (I I0 M.), la N.-E.; DealulStand! (r43 m.), la E.; Mezetul (89 m.), la E.; DealulStanciT (120 m.), la S.-E.; Dea-

lul-Viilor (74 m.), la S.; toate sunt acoperite cu finete, semanaturT si vil. Movile sunt In numar

de vre-o 25, intre car! mal insemnate sunt : Movila-Enicerilor (I 18 m.) i movila Ciuroboaia (120 m.) la S.-E. comuneT; cele-

l'alte sunt de deosebite marimT

www.dacoromanica.ro

roiul, intre valle adincT pease: Valea - Viilor i Pinga, ce se deschid in privalul BAroiul.

Suprafata totall a comuneT

este de 8924 hect., din cad

2541 hect., lar locuitorif stapinesc 600 hect. Populatiunea sa este de 35 familif, cu 1654 suflete, implitita cum urmeaza : 848 barbatT, 806 femeT, din earl 945 nee& satoritT, 638 casatoritT, 67 vaduvT, 4 divortatT; 202 sin carte, 1452 nu stin ; din acestia sunt 1648 cetatenT RominT, 6 supusT strain! ; 1637 ortodoxT, 17 ma-

DAENI

homedanT; 324 agricultor! si

tinuta de locultorT; are io hect.

meseriasT, 2 cu profesiT libere, 4

de la stat, si e deservita de

comerciantl si 5 industrias'''.

preot, i paracliser i i cintaret.

Are o scoala rurala mixta;

ContribuabilT su nt 335.

In ceea-ce priveste intinderea

conclusa de i invatator si o in-

felul terenurilor, cele 8924 hect, ale comuneT se divid astfel : 445 hect. teren neproductiv (din care 533 hect. ocupate de vatra satulul si 62 hectare

vatatoare, frecuentata de 97 elevT inscrisT, din cal< 77 baetT §1 20 fete.

Daeni, insuld, in Dunare, jud.

baltf, mlastinT, etc.); 8519 hect.

Constanta, plasa Hirsova, pe te-

teren productiv (din care 2479

ritoriul com. rur. Daeni, de la care si-a luat numele. Este asezata in partea vestica a pla-

hect. ocupate de stat cu proprietariT, 6000 hect. ale locui-

torilor). Terenul productiv coprinde : 3700 hect. teren cultivabil (apartinind locuitorilor) : 4421 hect. teren izlaz (din care 2479 hect. ocupate de stat cu proprietariT si 1942 hect. ale locuitorilor); 300 hect. teren padurT, apartinind locuitorilor. Sunt 324 plugarT, carT ag 221 plugurT, 27! care si carute, 5 masinT de secerat i lo grape de fier. Sunt in comuna 12400 capete de vite, cu seama 01, boT

i cea nord-vestica a comuneT. Este formata. de Dunare seT

un brat al san, numit VerigaDAenilor, care ucla comuna la V. Insula are o form5. lungu-

lata, eliptica, o lungime de 5 kil. si o largime medie de ikil. Intinderea sa totala este de aproape 400 hect. Malurile el sunt în general joase, ceea ce

se ocupa

i Cu

pescuitul.

In comuna este I rama cu abur! si 14 morT de vint. Comerciul este activ si se face

prin oraselul Hirsova, la 26 kil.

spre S.-V., de catre 5 comerciantI (dintre carT 3 circiumarl)

LocuitoriT se ocupa. cu olaria,

trahtaria i putin cu dulgheria rotária. El desfac produsele munceT lor la: Slavitesti, Ladesti Brosteni. Vite sunt : 18 ca.T, 262 bol,

226 vacT, 67 of si 294 porcT. Pe riul Luncavatul, in raionul com., sunt 2 morT de macinat. Sunt 116 locuitorl improprie-

taritT la 1864 cu 453 hect. arabile in mosia Ddesti a statuluT si pe mosia d-lor Elenca si Fevronia Vladescu. In Dealul-Caramizilor, ce apartine acesteT comun e, se liad PartmaturT de caramida. coala dateaza aci de la anul

1864. Cladirea e proprietatea comuneT. E frecuentata de 15 elevT, din numarul de 91 (46 bletT si 45 fete) in virsta de scoala. titi carte 114 barbatl

Däe§ti, com. rur.,jud. Vilcea, pl.

si 4 femeT. Cu intretinerea scoale!, statul cheltueste anual 15121. oseaua Cotosmanul i Horezul inlesneste comunicatia intre comunele : Daesti, irineasa, Roesti i Popesti. Veniturile com. Dlesti se urca

Oltul-d.-s. E compus5. din 4

la 1171 leT anual si cheltuelile

catune : Vechia, Curti, Valea-

la 1132 leT.

Caselor si Saioci. Pamintul, pe care se afil aceasta comuna, a

E brazdata de dealul Cotosmanul cu piscul numit Teapa,

fost al unuia Stoica, care l'a &cut danie schituluT Dintr'un-Lemn.

Dealul-Caramizilor, Firijba, i udata de valle: Meielor, VilculuT, Caselor i Cernisoara. Se margineste cu comuna Popesti la N., irineasa la S., Frán-

face ca adesea este inundata de Dunare. Este acoperita cu salciT rachitT si pe icT pe colo cu pasunT.

porcT.

LocuitoriT

DAEVT1

64

Este situatg pe valea

si consta in import de coloniale si manufactura i in export de cereale, vite (oT cu produ-

LuncavAtul, intre dealurile : Firijba, Cotosmanul i Caramizile,

la 34 kil. departe de capitala

cesti la E., Modoia i Roesti

sele lor).

judetuluT si la 25 kil. de a pla-

la V.

leT

Budgetul se ridica la II9II la veniturT si la 5306 le!

la cheltueli. CAT de comunicatie sunt: pe ball i girle cu luntrele ; catea judeteana Hirsova-Macin ce trece prin comuna ; mal sunt apoT drumurT comunale la Ostrov, Fagarasul, Calfa i Girlici.

Este o biserica, cu hramul S-ta Paraschiva, zidita si filtre-

Toatá comuna, cu izlaz, cu tot, are o intindere de 585 seT.

Däe§ti, sat, cu 381 suflete, jud. Arges, pl. Lovistea; face parte Are o populatie de 150 fadin com. rur. Baboesti. Are o

hect.

miliT, saii 684 suflete (339 barbatT si 345 l'eme), in care intra si 2 familiT de TiganT. Locuesc

biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT i I chitaret.

In 154 case. Sunt 140 contribuabilT.

In comuna e o biserica fondata in anul 1879 de locuitorl.

www.dacoromanica.ro

Die§ti, sat, face parte din com. rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

DAEFFI

1:4111DENI

65

Dge§ti (Me§ti-Biboe§ti), mofie, jud. Arges, pl. Lovistea,

N. Are o intindere de 1500 hect,

Milcovul, mal jos de cat. Slo-

cu o populatiune de 139 fami-

'bozia (com. Cimpineanca).

proprietatea statuluT. Are o arena. anuala (1880-85) de leT 2500 si o intindere de 2407

liT, saù 588 suflete, din carT 123 contribuabilf. titl carte 78 per-

Dämäcu§a, sat, face parte din

soane. Are o biserica, deservita

com. Podul-Turculuf, jud. Te-

pog., din carf 2000 pog. pa-

de i preot si I dintaret.

cuela. E situat pe coasta dealuluf ca acelasT nume, 500 m. departe de Podul-TurculuT, In partea de N., pe malul sting al

dure.

D'álhäutul, schit, in jud. R.-Sa-

Dae§ti (Meeni), mofie a statu-

rat, pl. Orasuluf, com. Bontesti,

luT, pendinte de schitul Din tfun-

cat. Dalhautul. E situat pe un deal inconjurat de padurr, cale de 3 ore de Focsani i R.-Sarat. A fost facut in 1625, din

Lemn, jud. Vilcea, care s'a a-

rendat pe periodul 1885-95 cu 1800 leT anual.

pda'ure, a statulul, in in-

tindere de 1428 hect., situata in com. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, i formata din trupurile : Firijba, (375 hect.), Valea-MarculuT i Valea-Calului (700 hect.),BAieasa-Schitul (325 hect.)

Bratasanca (28 hect.).

Dfigfinia, loc isolai, in jurul comuner Otesani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. DAII(Mitgura-),magurd, la Estul com. TigAne§ti, jud. Teleorman.

lemn, si s'a prefácut pana acum de 3 orT. Biserica de asta-zT e de zid, fondata la 182o de sta-

Aceastii bisericii cu hramul lzvorulTimiduiret, este ziditit din temelie de

Dimacu§a, deal, situat in raio-

starqul Dionisie Arhimandritul, cu banii sili i cn ajutorul cretinilor piqi; In zi-

lele staretului acesta s'a M'out mal' mulle trabunitiitiri in miingstire, multe chilii, multe obiecte de argint

Schitul se administreaza de un staret, ajutat de un consiliti economic si un duhovnic ; mo-

nahr sunt

24, din carT mu1t1 sunt batrinT i infirmT.

Dälhäutul, mofie, in jud. R.-Sa-

DAlbäneasa, carierd de pietrif, In com. Firtanesti, pl. Prutul,

rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti, cat. Dalhautul, Pe ea se afla padurea Ddlha.utul.

jud. Covurluiti.

Daliateasa, pîrla, izvoreste de sub muntele Gargheta, pe teritoriul com. Paulesti, pl. Vran-

In marginea satuluT se afla

retul Dionisie Arhimandritul , dupa cum ne arata pisania:

loc isolat, com. Vra.

pl. Berheciti, jud. Tecuciti.

Are o populatie de 54 famili, saa 175 suflete, carT locuesc ia 50 case. Sunt in sat 3 familif de EvreT.

o gradinarie. CopliT urmeaza la scoala din com. Podul-Turcului.

nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Däle§ti, deal, situat la V. de satul TigAne0i, com. Godinesti,

Zeletinuluf.

nul com. Podul-Turculuf, jud. Tecucia, la E. Pe coasta acestuT deal se afla situat satul cu acelasT nume.

Damäroaia, sat, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Face parte din com. rur. Baneasa-Herastral. Este si-

tuat la S. de Baneasa, pe malul drept al riuluT Colentina, in-

& un golf ce-1 formeaza acest riti spre N. de Turloaia. Are, impreuna cu Baneasa Grefoaicele, 571 locuitorT.

Suprafata totall a satuluT e de 677 hect., din cae proprie-

Dälhäutul, pildure, in jud. R.-

taral, d. Const. I. Stoicescu,

Sarat, plasa OrasuluT, comuna Bontesti, catunul Dalhautul, pe mosia Dalhautul ; sine de circumscriptia VII-a silvicä, oco-

are 417 hect. si locuitoriT 260

lul Plainesti. Are 1310 hect.

intindere, din carT 80 ale statuluT i 1280 ale proprietateT

hect. S'el rezervat

hect.

55

izlaz si 12 hect. padure. In cercul comuna e I moara cu apa ; 2 masinT de treerat ; pod si i helesteti.

particulare. Esente : emita, fag, plop, alun.

Dämideni, sat, in partea de S.-

D'Alhautul, sat, in jud. R.-Sarat,

DalhAutul, fria, in jud. .R.-Sa-

pe coasta ripoasa, in dreapta

plasa- OrasuluT, com. Bontesti.

resedinta, Bontesti, pe pir. Dal-

rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti. Izvoreste din Dealul-Capref, uda Nordul comuneT, trece prin cat.

PrutuluT. Are o populatie de 84 familiT sa0 226 suflete. Pe mosie, linga Prut, se afla a padure

hautul, la i kil. 700 m. spre

Dalh5.utul si se varsa in riul

de salcie si o moara de apl.

cea, jud. Putna si se varsa in Cozia.

E asezat spre N. de cat. de

E. a comuneT Ostopceni, plasa Stefanesti, jud. Botosani, asezat

9

68878. J'arete Digionar Geografia. rot. Ltr.

www.dacoromanica.ro

DIM1ENWI

66

Are o biserick deservita de I preot si 2 cintaretl.

Damienesti. Se afla o judecgtorie

lemn. i tencuita ; e refacuta de

de ocol. Acest tirgusor fiind cel

satenI in 1856. Sateng improprietaritI ati 3691/2 hect. pamint; lar proprietarir 1518 hect. cimp si 486 hect. padure. TazurI sunt 2, din carI unul numit al Cristisorulur i altul al GaingriteI. Pirlul principal ce trece pi-in mosie e Baseul.

e de 509:

mal mare centru din partea de

Ioo bol si vad, 20 cal, 309 or,

jos a judetuluI Roman, face co-

8o pord. Locuitorr posea 50

mercia cu cereale i mal cu

stupI cu albine.

seaml Cu vite. El este al treilea centru comercial din judet. Face iarmaroc in toate Duminicele dar mal cu seama in Duminicele

Numarul vitelor

Därniene§ti, com. rur., in jud. Roman, pl. Fundul, spre S. de orasul Roman si la o departare de 25 kil, de el. Este formata din satele : Calugareni, Damienesti, sat, Damienesti, tirgusor, si Padureni, cu resedinta com. in tirgusorul Damienesti. Are 320

familiI sail 1233 locuitorI, cae locuiesc in 322 case. Are 262 contribuabilI. tiú carte 109 per-

soane. Populatia este compusa in cea maI mare parte din RominI, pe litiga carI maI sunt 47 familif de Evrer si 78 familiI (299 locuitorl) de UngurI. Are 2

bisericI de lemn una ortodoxä si una catolica ; o scoala prima-

rä mixta, care in anul scolar 1886-87 a fost frecuentata de 30 elevl (24 bgetI si 6 fete din 42 inscrisI (30 bletI si 12 fete). Are 997 vite maff cornute. Venitul anual al com. este de 4853 leI

i

cheltuelile de 4621 la

Tine de circumscriptiunea

fis-

cal Batrinesti. Este legata cu orasul Roman pi-in osea.

Dimiene§ti, tirgusor, in judetul Roman, pl. Fundul, com. Damienesti, pe piriul Cretoaia la 25 kfl. de orasul Roman. Este asezat la poalele dealuluT Cretoaia. Are 193 familif, san 766 locuitorr, caff locuesc in 201 case. Are 166 contribuabill. titt carte 98 persoane. Populatia este compusa din RominI si

din 45 aman' EvreI. Are un oficia postal si telegrafie infiin-

tat la i Septembrie 1895, al caruI venit pe 1896-97 a fost de le! 2856, banl 85. Aci este resedinta pl, Fundul si a com.

tiksTAILÀ

din timpul lema i primavera Este legat Cu ora.sul Roman prin osea.

Dämiene§ti, sat, in jud. Roman, plasa Fundul, com. Damienesti, lInga tirgusorul cu acelasI nume

DrumurI sunt: acel de la Herta la SAveni, i acele catre Darabani. Hotarele cu : Cristinesti, Herfa, Liveni i SuharAul.

spre N. de el, pe piriul Cre-

Dämileni-Cristea. Ved Dami-

toaia.

Are o biserica de lemn.

leni, sat, com. Ibanesti, pl. Prutul-de Sus, jud. Dorohoia.

sat, pe mosia cu ace-

lai

com. Ibanesti, plasa Prutul-d.-s., jud. Dorohoig, divizat in Damileni Cristea si DAmileni-Miclescu. Proprietatea acesteI mosiT din vechime a fost a manastirer

Dragomirna din Bucovina ; pe atuncI se numea Danuleni. De la 1785, cind s'a vindut bunurile manAstirestI din Bucovina, deveni proprietate privata; asta-zI partea din sus a satului cu mosiea este a erezilor def. C. Corbu ; are o populatie de 130 fama', se"' 355 suflete ; lar partea din jos, a erezilor def. Miclescu, are o populatie de 160

Dämileni-Micle§ti. Vez! Damileni sat, com. Iblneati, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu.

Dämo§ita, set Domo§ita, pe teritoriul plaseI Racaciuni, jud. Putna. lzvoreste din Fundul-DealuluI, prin 3 izvoare : Barlogul, Frasinetul

i Piriul-

Negru, ale caror ape se string la un loc i formeazd la GuraBosietuluI, piriul Domosita ; tre-

ce pe la Anghelesti si mal sus de Ruginesti se pierde in prund, lasind numal valea, care merge pina in riul Trotusul.

familiI, sal' 467 suflete. AsezArile satenilor in partea

Dämteni, sat, face parte din comuna rurala Berbesti, pl. Olte-

de sus a satuluI sunt bune ; iar proprietarul are casa de zid, cu 2 rindurI i heiurile necesare, livada mare de fructierl; 2 po-

tul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-

goane vie §i gradilla de legume.

E udat de valle Repedea si Strimba, care se varsa in rtul

Pe partea de jos a Miclescu1111 e casa de zid cu un rind, avind heiurI, livada, gradinä si putina vie. Are o bisericg, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de z preot, cintaret si I pallmar; este de

www.dacoromanica.ro

pulatie de 436 locuitorr (220 barbatI, 216 femel). Ad i e o bisericä fondatä la anul 1854.

sat, face parte din com.

Buda, jud. Tecucia, situat la o distanta de 3 kil. l 100 m. departe de catunul de resedinta,

DliNXILÀ

87

In partea de V., pe malul drept al Zeletinului. Are o populatie de 48 fam., san 181 sufl., locuind in 55 case. Sunt 39 contribuabill. Satul are o suprafata de 217 hect. si 15 ariT. LocuitoriT cultivä tot terenul. Vechimea acestur sat se cre-

de a fi de peste zoo ad. Lo-

Amaradia, com. Zlicoiul, ce se laza din dealul Radinesti, com. Radinesti, jud. Gorj ; strabate satul. Danciulesti si merge pe limita com. Bacepti, jud. Gorj.

la 1888 si cea din Bereadel,

D'anciule§ti, mofie, jud. Dolj,

ca in termen de mijloc 460 hectol, tuica de drojdiT si tescovina ; viile produc 9471 hectol. vin. Comerciul se face de 5 cir-

pl. Amaradia, com. Zaicoiul.

Däneasa, com. rur., jud. Olt, pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta dealului Oltul si Ruga Orla pul,

cuitoriT sunt razesi.

Dänäilfi, phi% In com. Buda, jud. Tecucia. Are directie V.-E. si se varsa. In Zeletin, in fata acestui sat.

Dfinaile§ti, sfoarä de mofie, in cat. Lipia, jud. Buzad, facind parte din corpul Mircesti.

Dän.ce§ti, deal, incepe din Padurea-Tiganestilor,continua spre

S. In raionul com. Tigane0, jud. Tecucia, pl. Nicoresti.

la distanta de 38 kil, de capitala jud. si la 4 kil. de resedinta plasei. Se cornpune din 2 cat. : DAneasa si Berendeiul-Noa, Cu o populatiune de 958 locuitori, din cal-1 213 contribuabili. Locuesc in 105 case si 96 bordee. LocuitoriT sunt Romtni si se ocupa Cu agricultura si creste-

rea vitelor. Sunt 5 mestesu gari, carT se ocupa cu fieraria, cojocaria si cismaria. ET desfac productele cImpuluT pe pie-

Dänce§ti, vale, incepe din Paciurea-Tiganestilor, merge In direc-

tic N.-S., in raionul com. Tigdne§ti, jud.Tecuciti, pl. Nicoresti.

DANEASA.

tele de la Slatina, Turnu-MAgurele, Caracal, Rosiori si pe la garle din apropiere. Mosia e parte (Daneasa) proprietate a statuld si parte (Berendeiul-

fondata la anul 1743. Ele sunt

deservite de cite un preot si un ctritaret.

Stiii carte 36 barbati si 3 feniel. In aceasta com. se fabri-

ciumarT.

Budgetul com. se urca la suma de 2970 leT la veniturT, si la suma de 2753 la cheltuelT, M'ara de fondul drumurilor, care se cifreaza cu 58o lei.

Daneasa se leaga la N. Cu DragAnesti si la S. Cu Dudul, prin soseaua judeteana SlatinaTurnul-Magurele. DealurT are numaT spre E. Din

Dealul-Oltului, acoperit cu vii, se tntinde Boianul pana in Jiul, la comuna CrAciunel - de - Sus.

In acest deal, la 4 kil. spre S. de com. se afla o taietura numita Rusca - luT - Toader prin care trece o alta posea judetean5.: Caracal-Rosiori-de-Vede numita tot soseaua Rusca-luT-Toa-

der. Vlicele la V. pe valea 01tullir sunt : Zatoriul si Smeoacea, care vine numai in timp de ploT si zapee si se varsa in Pa.

Eranciule§ti, sat, jud. Dolj, pl.

Noa) particulara. D-1 D. A. Be-

Amaradia, com. Zaicoiul, situat

rendeia posea 200 hect. ara-

la 400 m. de cat. de resedinta. Are 205 sufl. : 101 barbatT pi 104 femei. Locuesc in 72 case.

bile si 40 hect. de padure. Sta. tul posea padurea Calugareas-

Copal din sat urmeaza la pcoala mixta din satul Zaicoiul, ce este la 2 kil. departare. In

grosime de la 8o cm.t ni. 25. Daneasa, cdtun, face parte din com. cu acelasT nume, jud. Olt, Comuna a devenit proprietara pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta pe 18 pogoane de la locultori. dealulta, pe malul sting al 01LocuitoriT improprietariti dup5. tului. Este resedinta com. si legea rurall sunt 68, posedind are o populatiune de 622 lo243 hect. ; iar dupa legea insu-

anul scolar 1892/93 aa frecuentat scoala 2 baetl. Cu vIrsta de scoala sunt 21 baeti si 20 fete. tit.i carte 13 barbati si i

femee. Satul este udat de pf riul Ploscuta ; iar terenul e acci-

dentat de dealul Danciulesti.

Dfinciule§ti sal Sterea,

cät.,

din com. Babel; jud. Vlasca, pl. Neajlovul.

Dänciule§ti, deal, jud. Dolj, pl.

ca, cu lemne de stejar de o

rateilor din 1879 sunt 45, posedind 239 hect. Viile ocupa o suprafata de 230,50 hect. Tot

cuitorT, din cari 71 sunt improprietaritT dupa legea rurall.

Vite sunt: 125 boT, 800 al O 120 rimatori. Aci se ala o biserica zidita la 1861, repa-

teritoriul com. coprinde o suprafata de 1262 hect. Vite sunt : 59 caT, zo epe, 174 bol', 41 vacT, 109 bivoli, 1217 oí si 200 rimatorl.

rata. la 1888 si deservita de t preot si I cintaret, platitT de locuitorT si din budgetul com.

Are 2 biserici : cea din Daneasa, zidita la anul 1861 si reparata

Dineasa, deal, in raionul com.

www.dacoromanica.ro

DANEASA

LaNE$TT

68

DAneasa, jud. Olt, pl. Jiul-d.-j., pe care se cultivA 230 hect. 50 ariT vie.

D'Amasa, mofie a statuluT, jud. Olt., foastA pendinte de mAnlstirea Clocociovul, care pe periodul 1886-96 s'a arendat cu 11710 leT anual. Arenda insA s'a selzut In urml la 8249, din

25 elevI, din 30 inscr4T ; are 2 bisericr, fondate in 1816 i 1826; i deservite de 2 preotT i 2 eintAretl.

Populatia este de 107 familiT, sail 374 suflete, din carT 90 contribuabilf. LocuitoriT po-

sea : 20 plugurT, 50 care cu bol O vacT, I cArutl Cu caI, 30

Däne§ti, com. rur., in centrul pl4e1 Mijlocul, jud. Vasluiù, la

distantA de 30 kil, de orapl

stupT, 294 vite marT cornute, 298 al, 16 cal §i 210 rimAtorl.

In cltun este un put §i

14

cauza unor vil rescumpArate.

Vasluiti li de 8 kil. de CodAeti, reedinta plAser, situad. pe continuarea terenuluT a treT dealurl

finttnI. Are o bisericA, fAcutA In 1826 de locuitorT, deservitA de un

cu vAile li pod4ele lor, ce se intind de la N. spre S., de a-

preot O un eintAret.

Däneasa, pdclure a statuluT, in

lungul com. li numite : DealulurAnetilor i Dealul Ghergheliului, spre E.; Dealul-R4canilor, al Bereser Qi al-Golier, spre

Erane§ti, sat, in com. Girovul,

Dinesei (Valea-), vale, spre

V. li dealul DAne0 prin mij-

suflete, sad 78 familif, caz-1 trA-

E. comuneT Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

locul comuneT. E formatA din satele : DAne0-RAze0, D5.netiGolia li Ciorita, ce se intind

esc in 87 de case ; aceastA populatie se imparte ast-fel : 171

Däne§ti, com. rur., in partea de S. a comuneT asa, din plasa

pe o sqprafat5. de 1859 hect., din carT : 71 hect. pAdure §i

Ocolul, jud. Gorj, situatA pe ves, pe o suprafatI cam de 977 hect.,

1073 hect. loe de cu/turA, finat §i itna ale proprietAteT, iar 715 hect. ale locuitorilor Cu 20 hect.

sAtoritT, 155 cAs5torit1, 29 vaduve, un divortat; titi carte 27 persoane. Numirea vechie a satuluT: Mi-

intindere de 450 hect., pendinte de com. DAneasa, jud. Olt, pl. Jiul-d.-j.

din car1 257 hect. arabile, 394 hect. pAdure, 18 hect. vie, 230

hect. fin* O 78 hect.

izlaz ; din aceste hect., 346 sunt ale

proprietareT, D-na Tell, i 631 ale locuitorilor. Se compune din cAtunele DAnqti O \l'Acarea.

Are o populatie de 213

fa-

miliT, Cu 782 suflete, totT RominT, din care 179 contrib. Locuitorl posed5. 30 plugurT,

84 care, cu bol *i vacT, 2 clruie cu cal; 40 stupY albine, 114 vite marT cornute, 5o8 oT, 27 cal, 340 rimAtorl. Budgetul comuneT e de 1246 leT O 75 banT la veniturT, lar la cheltuelT de 1195 leT i 49 banT.

Prin aceastA comuna trece apa Slatiti ce vine din plor. Comunicatia in aceastA comunA se face prin §oselele vecinale T.-Jiu- asa i prin §osele comunale. In comunA gAsim : I put O 28 fintinT.

Are i qcoalA frecuentatA de

vie. Are o populatie de 242 familiI, sari 560 suflete, din carI 28 EvreT.

Sunt aci : o coa15.; 2 biseriel*, deservite de 1 preot §i 3 eclesiarh1; un iaz ; 4 crigue.

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situat futre satele Doina yi Do-

chia. Are o populatie de 334

bArbatT, 163 femeT ; 149 neca-

tocul-Maicelor.

Dine§ti, numire vechie a comuna PAule§ti , plasa Tirporul, jud. Prahova.

aäne§ti, schit, lingl satul cu a

Comerciul se face de 3 RomInT. Budgetul comuneT e de 1875 leT la veniturI ; de 1871 leT li 4 banT la cheltuelT. NumArul vitelor e de 512 : 15i

sa numire, jud. Neamtu ; odinioarä a fost populat de cAlugArite, din care pricinA Insug satul se numea O Mitocul-Maicelor.

vite marr cornute, 260 oí, 79 cal §i 22 rtmátorI.

Dane§ti, deal, in partea de N.

LocuitoriT posea : 33 plugurl,

66 care cu bol.; 2 plugurl li 5 cArute Cu cal, precum si 150

a comuneT Hurdugi, pl. Mijlocul, jud. FAlcia, pe capAtul cl-

ruia este a.5ezat o parte a satuluI Hurdugi.

stupT cu albine.

Erane§ti, cdtun, reqedintA a comuneT cu acelag nume, din pl. Ocolul, jud. Gorj. Situat pe es, are o suprafata cam de 445 hect., din care 120 hect. arabile, 94 hect. pAdure, 3 hect. vie, 150 hect. finete, 78 hect. izlaz.

www.dacoromanica.ro

Dane§ti, loc, in partea de N.-E. a comuneT IvAne0, pl. Mijlocul, jud. Falda, in hotar cu comuna Hurdugi.

AicI ar fi fost din vechime un sat, ale cAruia urme se vld i astA-zr.

Däne§ti, mofie, la S.-V. comuner

DXNETI

69

Ionesti-Berlesti, jud. Braila. Are

o intindere de 490 hect.

Dane§ti, trup de mofie, stapinit de parte din raza.siT com. Oancea, pl. Prutul, jud. Covurluid.

DXNGENI

vind succesorI l'ad dat danie

luid, pl. Mijlocul, comuna DA-

manastireT Golia din Ia5i. Aceasta parte acum este proprietatea D-luT A. S. Miclescu, iar partea din susul satuld DA-

nesti.

nesti-Raze3T, numita Fundatura,

e proprietatea D-luT Gh. Ra- .

Däneti, sat, jud. Dolj, pl.

Jiul-

d.-j., com. Locusteni, cu resedinta primal-id. Are I000 sufl. : 514 barbatT si 486 femeT. Lo-

Däne§ti, mofie, pe teritoriul cocovita. mune! Grumazoaia, plasa Mijlocul, judetul Falda, spre S. Däne§ti-Räze§I, sat, in partea de satul GrumAzoala. A fost de N. a com. DAnesti, jud. din vechime pe aceasta mosie Vasluid, pl. Mijlocul. Formeaza un sat cu numirea de Danesti ; un trup ca satul Danesti-GolieT. locul unde a existat biserica se E situat pe limba Dealulur-Danecunoaste i asta-zT pe coasta stilor, si pe coastele dealurilor: despre E. a dealuluT, la disla E. al-BisericeT, si la V. altanta de 500 m. de satul GruBrehnaceT. E udat de dota mazoaia. pirae; cel, din partea vestica se

cuesc in 32 case de zid si 435 bordee sapate in pamint. In sat sunt doua scol!: una de baetT si alta de fete, amindoul sub

numeste Piriul-Fundaturel si cel din partea estica Piriul-din-HucT.

buna stare. In anul scolar 1892 93

Däne§ti, situata. la 12 kil. departe de orasul Piatra, in com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu. A fost proprietatea statuluT si s'a vindut de ,vecT uneT societAtT economice

din oras cu suma de 145700 le!, din care s'a raspuns a 4-a parte si restul se plateste in rate semestriale in timp de 24 de anr, incepator de la i Apri-

Teritoriul pendinte de sat se intinde pe o suprafata, de 1430 hect., din carT : 42 hect. padure si 673 hect. loe de cultura, finat i imas, sunt ale proprietateT, iar 715 hect. sunt ale locuitorilor

razesT. Pe locul loc. se afla 20 hect, vie si 8 hect. pAdure. Are o populatie de 180 fam. sad 886

acelasT acoperis. Sunt conduse de un singur invatator. coala de bletT functioneaza

din 1838; este intretinuta de stat i de com., care a cheltuit 8880 leT cu construirea localuluT, ce este de zid, si in

a fost frecuentata de 75 elevT din Daneti, 21 din Branistea, si 5 din Locusteni. Cu virstá de scoall sunt 218 copir. carte 73 bArbatT si 5 femeT. In sat sunt 2 bisericT: una,

fondatA de Florea Popa Nicolae en altI satenT i terminata la 1835, serbeaza hramul Sf. loan si alta, fondata la 1832 de

lie 1883.

ganT; se ocupa in genere cu

Tuta Durad si alti locuitorT, are hramul Sf. Nicolae. Amindoua

Are o intindere de 309 hect. 61 aril (217 falci), loc de aratura i finete de calitate huna, avind doua morT de apa pe pinul cu toplite, case de

agricultura, crqterea vitelor, cu cultura viilor si a livezilor.

rarT si 8 circiumarT.

locuinta, hambare i cosare pentru pro ducte.

Arenda anuala se urca la suma de 10500 leT.

sufl., din carT 20 EvreT §i 3 Ti-

Ala se afla o scoala infiintata la 1866, frecuentata. de 34

DArieti, mofie 'articulara, jud.

elevr; o biserica deservita de I preot si 3 dintaretr, zidita cam pe la 1826; 4 circiumT.

Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Locusteni, satul Daneti, apartinind

Vite sunt : 186 vite mati cornute, 73 caT, 260 oT si zo fimatorT.

Däne§ti-GolieI, sat, din

Dánesti, pl. Mijlocul, jud. Vas-

LocuitoriT posea : 30 plugurT si 6o care cu bol; 2 plu-

spre S. de satul Danesti-

gurT si 2 cárute cu cal. Sunt

com.

sunt de zid. In sat sunt 6 fie-

RazesT (cu care formeaza un trup i la care s'a comptat intinderea, populatiunea i numa-

Däne§tilor (Dealul-), a'eal. Vez!

rul vitelor). Se afla situat pe

Rascanilor (Dealul-),jud.Vasluid,

coasta DealuluT-GolieT spre N.V. de satul Ciofita. luat numele de Danesti-GolieT, pentru ca dol batrinT rAzesT nea-

pl. Mijlocul, com. Bereasa.

150 stupT.

Dane§tilor (Dealul-), deal. Vez! uranestilor (Dealul-), jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

mosnenilor.

Dängeni, com. rur., situata in partea de N.-E. a plaseT Jijia, jud. Botosani, la 28 kil. de orasul Botosani. E formata din satele: Bivolari, Buhaceni, BuneniFloril, Buneni- StihiT, Costeni, Dángeni, Iacobeni-NoT, Iacobeni-

Vechl si Strahotinul. Teritoriul com. e deluros, de

naturA argilos si are o suprafatA de 7209 hect. cu o popu-

latie de 400 fam. sad suflete.

1669

DAN GEM

DANULEVI1

70

Locuitorir se ocupá cu agricultura si cresterea vitelor, afará.

primará rurall. Rudgetul com. pe anul 1882/83 a fost de 1054

riasT ; sunt top' RominT. Intinderea locurilor cultiva-

leT, 48 banT la veniturT si de 1027 ler la cheltuelT. Dup5. o publicatiune oficialA

bile e de 6008 hect. PAdurr in

(1887) aceastA com. numArA 139

intindere de 194 hect., com-

contribuabilf si are un budget de 1925 ler la veniturl si de

de 'o comerciantT si 12 mese-

puse din rindurT miel, carT unele se exploateazA. Vite: 1563 bol i vacT, 352 cal, 4269 oT, 169 rimAtorl. Sunt 3 iazurr i 2 morT de aburr. Comuna e strAbAtutà de calea feratA DorohoitI-Iasi pe Jijia.

pAdurea si pe dealul cu acelasT nume, jud. Suceava.

DAnoaia, deal, in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni; se desface din Dealul-CAtAutuluT brAzdeazA partea de S. a co-

muner. E acoperit cu pAsunr.

1672 la cheltuelT.

NumArul vitelor a fost in amari (430 bol si vacT, 15 car)

Dänuleni, numire vechie a satulur DAmileni, com. IbAnesti, plasa Prutul-d.-s., jud. Dorohoili.

si de 1010 vite mArunte (800 or, 70 capre i 140 rimAtorr).

Dänule§ti, com. rur., in judetul

Budgetul e de 7796 ler, 96

D Anicei, com. rur., jud. Arges,

R.-Sárat, plaiul Rimnicul, la poalele Dealulur-DAnulestilor.

banT la veniturr si 7212 ler, 89

pl. Oltul, la 32 kil, de com. Tigveni (resedinta subprefecturer) si la 19 kil. de Pitesti. Se compune din 4 cAt. : Bddeni, (30

milie de mosnenT, DAnulesti, ce

banT la cheltuelT.

Are treT bisericr, deservite de

3 preotT si 6 cintaretr; i coalà mixtA, condusI de invAtAtor frecuentatA de 27 1:40 si 4

nul 1887 de 445 capete vite

fam.), VAcAresti, (x7 fam.), DAnicei, (5o fam.) i Valea-Cruci-

lor (20 fam.), peste tot 117 fam. (din care 2 fam. Tiganl) cu

fete.

Dänge§ti, sat, jud. Arges,

ST-a luat numele de la o faali avut aceste locurT. Este asezatA in partea de V. a judetuluT, la 18 kil. spre N.-V. de orasul R.-Sdrat i In Estul plaiuluT, la 7 kil. spre S.-E. de comuna Dumitresti, resedinta lar. Comune invecinate sunt : Dedulesti, la 7 kil.; Pardosi, la

Lovistea, cu 305 locuitori ; face

812 sufl. In com. sunt 2 biseriel si o scoald primará rurall

parte din com. rur. DAngesti-

Budgetul com. pe anul 1882/83

RAdAcinesti. In apropiere de a-

a fost de 981 ler, 54 banT la

kil. i Slobozia la 14 kil. Se mArgineste la S. cu com.

cest sat sunt niste ruine vechl. Satul are o bisericA, cu hramul Buna-Vestire, deservita de un preot si un cintAret.

veniturI si de 925 ler la chel-

Dumitresti, despArtitA prin dea-

tuelT.

lul Turculetul ; la V. cu Buda,

pl.

Dinge§ti, mofie, jud. Arges, pl.

Dupd o publicatie oficial

despArtitl. prin Rimnicul ; la S.

(1887), aceastI comund numArA 122 contribuabilI si are un bud-

cu Dedulesti, despArtitA prin

get de 1548 ler la veniturr

despArtitA prin dealurile : Jinurulur i Cotatculul.

Rimnicul, si la E. cu Slobozia,

Lovistea, com. RAdácinesti, pro-

de 1456 ler la cheltuelT.

prietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de

NumArul vitelor a fost in 1887

Este brAzdatA la N. de dea-

de 182 capete vite marr (159

schitul Fedelesoiul. Are o in-

bol i vacT, 17 cal si 6 bivolT) si

lurile : Turculetul, CApdttna Streaja ; la E. de dealurile : Ple-

tindere de 7586 pog. i arendate anual cu 1600 ler.

de 211 vite mlrunte (143

Dange§ti - Radicine§ti,

com.

rur., spre granita Ardealulur, jud. Arges, pl. Lovistea, la 12 kil,

de comuna ruralg. Suici

(resedinta subprefecturer) si la 60 kil. de Pitesti. Se compune din satele DAngesti, (305 locuitorT)

i RAdlcineti (480 lo-

cuitorT), peste tot _785 lucuitorT, mar totT mosnenT, rAzesr. In

com. sunt 2 bisericl si o scoalä

oT,

15 capre i 53 rimAtorr).

Dänicei, celtun, jud. Arges, pl. Oltulur, pendinte de com. rur. DAnicei. Are 50 familir si o bisericA, cu hramul Adormirea, de-

servitA de i preot

i I

din-

sesti, Jinurul, al-Cornulur i TAgandul; la V. de dealurile : DAnulesti, Piscul-Brezil i PisculGemeni.

Riurile carl o udA sunt : R.SArat la V., de la N.-V. la S.E. si afluentir sAT : Matca, Badila, CAprAria Mocanca, la

S. Sunt 27 puturr si 26 finan!.

tAret.

pitdure, pe dealul cu acelasT nume, jud. Suceava.

Dänilà,poiand de 150 m. p., in

www.dacoromanica.ro

Cattinele carr o compun sunt: DAnulesti, resedinta, in mijloc, Mucesti, la V. si Plesesti la E. Suprafata comuner e de 2 182

hect., din carT 58 hect. vatra

EalsrULWI

comuneT, 1820 hect. ale locuitorilor i 304 hect. ale proprie-

Calle de comunicatie sunt : drumul ce pleaca din R.-Sarat,

tatiT private. Populatia este de 344 familiT,

sail 1330 suflete (650 barbatT si 680 l'eme°, din cari 688 casatoriff, 617 necasatoritl si 35

trece prin Jideni, Danulesti, Dumitresti, la Buda, la DedulestiBadeni-Sgirciti si la SloboziaTimboesti. Veniturile com. sunt de 3992

vaduvr.

leT anual si cheltudile de 3935 leT.

titi carte 171 persoane.

Biserid sunt 3: una in cat.

DXR4TI

71

pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situata

la S. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Argesul, la 14

kil. departe de Bucuresti. Se

mal numeste Darasti-de-Ilfov,,

spre a se deosebi de Darastidin-Vlwa, de care se desparte prin riul Argesul.

Se compune din satele : A-

Sunt 347 contribuabilT.

san, Filipesti si Mitropolia, cu o populatie de 1650 locuitorT, carT trdesc in 358 case. Se intinde pe o suprafata de

Plesesti, cu hramul S-tiT VoevozT

Sf. Dumitru, fondata in 1762,

August 20, de locuitoriI fratif NecolaT, loan si Stan Stoian, deservita de I preot, i cintaret si i paracliser ; a doua in cat. Muce¡ti, cu hramul CuvioasaParaschiva, vechie, zidita tot de locuitorT si reparata in 1862,

deservita de I preot, i dascal si i paracliser ; a treia in cat. Dänulesti, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT i Sf. Nico-

lae, zidita tot de loc., deservita de I preot, I cintaret si I paracliser ; bisericele n'ati venitur1

Dänule§ti, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catunul com. Danulesti i resedinta el.

luat numele de la o familie de

1029 hect. Fratir Ghermani, FratiT Laptev si d-1 G. D. Economu ati 338 hect. i locuitoriT 691 hect. ProprietariT cultiva 315

razesI, numita Danulesti.

E asezat in partea de V. a comuna, la poalele dealuluI Danulesti, pe piriul Cdprioara. Are

hect. (5 izlaz, 18 padure); locuitorif cultiva 497 hect. (154 izlaz i 40 vie). Sunt 331 contribuabilT. Budgetul comuner are la veniturT leT 4166 si la cheltuelT

intindere de 19 hectare cu populatie de 72 familiT, 302 suflete, din carT 76 contribuabilT. tiü carte 19 persoane. Are o biserica, deservita de I preot, I cintaret si I paracliser ; o scoall comunall.

4074 la

In com. sunt dota bisericT : una in satul Asan si a doua in

i sunt ingrijite de comuna.

Are o scoala de baetT, fondata in 1854 de loc., conclusa de un invatator. In 1892-1893 a fost frecuentata de 31 elevI.

Dänule§ti, deal, in jud. R.-Sarat,

Calitatea 01:n'intuid este mediocrd, acesta fiind cam pletros Cu multe vaT. In ce priveste cultura pamintuluT, comuna are 272 hect. arabile, 1700 hect.

afluentul sal:1 pirlul Capraria,

vacI i viteT, 17 taurT, 40 bivo-

In partea de V. a comuneI. E acoperit cu paclurT i pasud.

lite) si al celor raid de 658 (73

pAclure, 44 hect. imas si 166 hect. vil. LocuitoriT aii roo plugurl 2 morT pe apa..

Vite sunt 3513 capete, din carT : 502 bol, 541 vacT, 20 cal, 25 epe, 1820 or, 102 capre 603 rimatorr.

In com. sunt : 4 bacanir, 6 circiumI, I potcovarie si 3 mdcelariT.

Comerciul este activ,

constind in importul de coloniale, instrumente de agricultura i in exportul de vinurT, producte i lemnarir. Transportul se face prin statia Sihlea, la

12 kil. spre E.

satul Filipesti ; i coala. mixta; 2 poverd ;. 4 podurT statatoare.

plaiul Rimnicul, com. Danulesti; se desface din dealul Turculetul ;

Numarul vitelor marT e de 872

(144 cal si epe, 462 bol, 199

se intinde printre riul R.-Sarat

porcI, 695 01).

ArAtura se face cu 282 plugurf : 227 cu bol i 55 cu cal. LocuitoriT aü 286 care i carute : 227 Cu boT si 59 cu cal.

Dänule§ti, padure, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. DAnulesti, catunul Danulesti. Face parte din circumscriptia VII-a silvica, ocolul Babera. E situata in partea de V. a comuneT, pe

LocuitorT improprietaritl sunt

250 si neimproprietariti 143.

Comerciul se face de 6 cir-

Dealul-Danulestilor. Are o intin-

ciumarT si 5 hangiT.

dere de 2350 hect., din carl

lit in com. 6 straid.

350 hect. ale statulul si 2000 hectare proprietate particulaia. Esente : fag, jugastru, brad si

stabi-

Intre Darasti-de-Ilfov si DA-

rasti-de-Vlasca este un pod pe vase, peste riul Arges.

carpen.

Dariscul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna ; se mal numeste i muntele Daranin.

Därä§ti (Brini§tari), com. rur.,

Dfiri§ti, com. rur., in jud. Vlasca, compusa din catunele : MasaMarcuta satl Pislari saa aT MInastireT, din Darasti-d.-s. san ar DragomanuluT, si din Darastid.-j. sal Paplica.

www.dacoromanica.ro

1:Alt4TI-DE-J0S

Toate catunele sunt situate alaturl unul de altul pe coasta dreapta a riuluT Argesul, la extremitatea N.-N.-E. a judetulur, invecinindu-se cu Ilfovul.

Are o populatie de 318 fa-

ca. E situat pe coasta dreapta a riulur Argesul, la extremitatea S. a comuner, si la 9oo m. de riul Argesul. Apartine mostenitori-

torr, fostr clacasT, suprafata de 180 hect., raminind proprietater 406 hect. Are un venit anual de 860o 1.

lor Paplica. Are o suprafata de 640 hect.

In catun este o biserica de zid, deservid de I preot si 2

salí I 144 suflete, din carT

In 1864 s'a dat la 84 locul-

280 contribuabilr. Venitul comunei pe anul 1886

torT, fosa clacasr, suprafata de 230 hect.

a fost de 8417 1eii cheltuelile de 5525 ler. In comuna sunt 2 bisericr,

romo ler.

Mosia aduce un venit anual de

In catun este o bisericá de

deservite de i preot si 3 chitaretT ; face part din parohia

zid in huna stare, situad pe

Darasti-d.-s.

beaza hramul Sf. Nicolae si este

Are o scoala comunall mixta

DAR/OVUL

72

piscul dealulur Argesul. Ser-

deservid de i preot si 2 das-

cintaretr.

Locuitorir se ocupa mar mult

cu viile si cu gradinaria. Sunt 513 hect. 50 aril vie.

Därdfilu§ului (Dealul-), caja, in jud. Buzan, com. Beceni, tunul 0i/esti ; are vil si izlaz.

aardoaia, deal,

in com. rur. Podul-Grosulur, pl. Dumbrava, jud. Mehedintl.

cu 5 clase, in 'puna stare, frecuentad. de 30 baetT i 2 fete. In 1888 erail in comuna 513 hect. so arir cultivate cu vie,

D'ara§ti-de-Sus safl ar DragomanuluI, cätun, pendinte de

carT aU pro dus vin bun si mult ;

com. Darasti, pl. Cilnistea, jud.

cea mar mare parte din el se

Vlasca. E si tuat pe partea dreapta a riulur Argesul. Mosia este pro-

300 loc., carT locuesc in 59 case.

prietate a mostenitorilor Maca. Se zice a Dragomanulur, dupa numirea vechiulur proprietar, , care era tilmacia salí dragoman la consulatul Grecesc. Are o suprafatd de 686 hect.

aäril (Muscelul-), deal, in com. Gura-Saratir, jud. Buzati. Are vre-o ioo hect., vil i lived; e

marT cantitatl de cartofi, varzä,

La 1864 s'a dat la 92 locui-

Därimatä (Piatra-), loc izolat

ceapa si tot felul de zarzavat. Este un han mare, care servea de statiune birjarilor ce ¡la-

torT, fostr clacasT, suprafata de 261 hect., raminind 425 hect.

cear.' drumal Giurgiu-Bucuresti inainte de a se face soseaua pe la Copaceni ; sunt 3 circiuml. Localul primal-1er este de zid

9000.

consuma in Bucuresti. In Darasti, la 1888, erail 640 bol i vacT, 65 cal, 400 porcT, 1020 or si 8o rimatorT. Locuitorir acester comune se ocupa. mar mult cu gradinaria;

de aci se aduce in Bucuresti

cal!.

Are un venit anual de ler

Bucuresti este de 21 kil., de

In cat. este scoala comunall ; han ; pod peste Arges ; zalhana ; case ale proprietater. locuitorir se ocupa cu industria conservelor de carne uscad, precum : sunca, cîrna i pastrama.

Giurgia de 49 kil., iar de Ghimpati, resedinta piase! Clinistea,

D'arä§ti-MänästireI, san Pisla-

In buna stare. Departarea acester comune de

jud. Vlasca, de 24 kil.

Peste riul Argesul este un pod pe vase stAtator.

Din aceasta com. pleaca o sosea vecinala, care duce la soseaua Giurgiti-Bucuresti.

Däräqli-de-Jos sari ar lur Pa-

ri, saii ai MArcutef, ctitun, pendinte de com. DarAsti, pl. Cil-

nistea, jud. Vlasca. E situat pe malul drept al riulur Argesul. Mosia a fost proprietatea statulur, depindea inainte de secularizare de manastirea Mar-

aáril (Muscelul-), ea/un, al com. Gura - SarAtir, jud. Buzan. Are

avut in piatra de constructiunT de o tesatura dura.

punct de hotar al comuner Breaza, jud. Buzati, in apropiere de riul Niscovul.

arimati, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-

citi, resedinta plaser. I s'a dat acest nume de la imprejurarea ca, darimindu-se pamtntul in ca.t. Fintina-Turculur, loc. B.O venit

de s'an stabilit ad. Este asezat in partea de N. a com., la 500 m. spre N. de cat. de resedinta, Zgirciti. Are o intindere de 50 hect., cu o populatie de 105 familiT, sati. 377 suflete, din carr

96 contribuabili ; 14 stia carte.

Are o biserica, deservid de preot, i cintaret si z paracliser.

cuta.

plica, ceitun, pendinte de com.

Are o suprafata de 586 hect.

Warjovul,

DarAsti, pl. Cilnistea, jud. V1as-

In 1864 s'a dat la 68 locui-

Gota.

www.dacoromanica.ro

jud. Olt. Ved

DkRIVIXNEASCA

DXRMANE VII

73

Därmineasca, sat, in pl. Muntelta, jud. Bacati ; e sectie a

satuluI Lapowl si e situat pe pirita Cu acela0 nume.

de 4E copiI, printre care si

Sunt 5 bisericI ortodoxe : 2 in satul Darmanesti, una in Po-

Darmäne§ti, com. rur., pl. MunteluI, jud. Bacati. E wzata pe ambele malurT ale TrotusuluI

iana-UzuluI, una in Plopul si una in Lapos, deservite de 2 preotI si 9 cintaretT, i o biserica. catolica in satul D'arma

si pe valea UzuluT. Se compune

nesti, deservita de un preot.

din 5 catune: D1rmanqti, re§e-

Sunt 22 circiumI. Populatiunea numara 918 famili! san 3968 suflete : barbatI 2018, femeI 1905. Dupa nationalitate se impart : 3747 Ro-

dinta, la confluenta celor 2

riuff; Lapo.T.ul, cu sectia Darmaneasca, d'a dreapta TrotusuluI ; Plopul si Pagubeni, d'a stinga; Poiana-UzuluI, pe cursul superior al Uzului. In aceste locurr a venit IliasVoda la 1434, Cu ajutor de la regele Vladislav, ca s'O rastoarne pe fratele saa tefan-Voda, dar

fiind batut de acesta, s'a retras in fuga peste hotar.

In Condica Liuzilor se gasesc : Plopul, a manastireI Taz-

laul (Neamtu) si Darmanesti a schituluI Darmanesti (Lapos ?).

In Statistica din 1878 o gasim compusa din 5 catune ea si acum.

Teritoriul comunal se margi-

neste la E. cu

al comunelor

Podurile si Berzuntul, la S. cu al comund Dofteana, la V. ca Transilvania si la N. cu al comunelor Comanesti si Vasiesti. Comuna este udatä de riurile Uzunul si Trotusul, §i straba-

tuta de culmea Laposul, precum si de muntiT Basaca, Plopul, Mima, Piinea, Chinul, Farcul-Mare, Farcul-Mic si Nemira. Pe la izvoarele UzuluI, in muntiI de pe granita, spre Austro-Un-

Ca ruine vechI sunt ale desfiintatuld schit Laposul, de pe rnosia statuluI cu acest nume. In aceastá comuna se afla. : o fabrica de cherestea cu aburI, 3 ferestraie de %A, 5 morl, 2

o

l'ata.

dirste si 12 piue de batut sumane, neperfectionate.

Tot aci se gaseste, in valea UzuluI, pe mosia statuld Laposul, carbunI de pamint (lignita.).

Viile ocupa o suprafata de io hect., care, in 1890, aa dat 7.60 hect. vin negru si 15.20 hect, vin alb. Viia lucratoare are 15 hect.

minI, 2 BulgarI 4 GermanI si 215 UngurI, dintre carI 3940 de protectiune romina., 2 austriaca, 20 ungara., 4 germana. li 2 bulgara. Dupa felul ocu-

Animale sunt (1890): 197 cal, 2496 vite cornute, 557 porcT,

299 capre O 3665 oI, care, in 1891, aa dat 46 kg. Una

patiuneI su nt : 1568 agricultor!,

150 meseria0, 45 industria0,

tigae, 5207 kg. lina. turcana, 93

155 comerciantr, 50 cu profesiunI libere, 450 muncitorI si 250 servitorl. $ tia carte 151 per-

kg. lina amestecata si 280 lina mita.

StupI de albine sunt 340;

soane. Sunt 731 contrib. Dupa. legea rurall din 1864 s'ad dat, la 570 locuitorI, r935 J'ad pamint in improprietarire. Teritoriul comuneI are o intindere de 29220 hect. NumaI padurile ocupa 18000 hect. Paminturile de cultura aa fost in 1891 in intindere de 2579 hect. Proprietarl: Principele Al. B. $tirbeici are o mosie de 7084

In 1890, ati dat 170 kg. miere si 84 kg. ceara. Budgetul, pe exercitiul 1891 92, avea la veniturI leI 32256, banI 8o si la cheltuell 24577 leI, 22 banI. ' Teritoriul comuna este straba.tut de calea judeteana OcnaComanqti-Palanca, si de cea vecinall Darmanesti - Poteca - UzuluI.

Distantele : la Bacla, capitala districtuluI, 61 kil. ; la Moinesti, resedinta p154eI, 14 kil. ; la com. Berzuntul, 27 kil.; la co-

da un venit anual de aproape 40000 le!; Eug. falcI

ce-T

alca are o mosie de 7000 falcI, cu un venit de aproape 10000 le!; Statul are mosiile Plopul si Laposul, cu o intintindere aproximativ de 3300 Ala Princip ele $tirbeia are ad

muna Dofteana, 5 kil.; la com. Comanesti, 9 kil. li la comuna Vasiesti, 1 1 kik

un castel cu o pozitiune frumoa-

Därmine§ti, sat, resedinta co-

O. pe deal. In jurul casteluluI s'a facut un parc li pe o parte

mune! Darmanesti, pl. 1VIunte-

tr'un local bun, in valoare de 3000 leI, construita din birne, de comuna, cu 19 prajinI pamint in vatra satuluI. In anul

s'a plantat vita. Din gradina se poate imediat intra in padure, pe unde tred spre a te

lungul maluluT sting al piriuluT

urca pe muntiI ce! mal inaltl,

Uzul, nu- departe de varsarea luf in Trotus. De acest sat tine cat. Bratulesti. Are o scoala

1891, scoala a fost frecuentata

precum sunt Nemirele si altele.

mixta, la care ad urmat, in 1891,

garla, se afla o trecatoare. Are o scoala mixta, care functioneaza din 1864 in satul Dar-

manesti, intretinuta de stat, in-

luí, jud. Bacari. E situat de a-

lo

138878. J'urde Dfclionnr GenprrUTo. rol. 1,11,

www.dacoromanica.ro

tIARMÁNETI

din acest catun, 25 copiT, din

295 in virsta de scoall. Are dota biseric1 ortodoxe ; una c1.5.-

dita la 1797 de boerul Const. Ghica, lar, la 1845 restaurata de locuitorT, cu ajutorul CatincIT N. Ghica ; si alta cladita la

IARbaNEsTI

74

nesti i Iezeni, avind o populatie de 1896 locuitorT (917 bar-

batT si 978 l'eme!), in care int'A i i famiIiT de TiganT, 46 familiT de BulgarT, carT se ocupa cu gradinaria.

CapT de familie sunt 512,

Prin Darmanesti trece voseaua

dintre Ploesti i Tirgoviste. E brazdata de 5 movile, dintre carT -mal insemnate sunt a-StaiculuT si Movila-NeamtuluT ;

sunt toate asezate in partea de E. a comuneT.

In partea de V. a com., pe

deservite de I preot si 4 cinta-

contribuabill, 416 si case de locuit, 413.

malul drept al riuluf Prahovita,

set! ; de asemenea se af1.5. o bise-

In comuna sunt 2 bisericT :

este vechia cetate numita Tir-

rica catolica zidita la 1813 de

una in Darm5.nesti s't a doua in Bratasanca, deservite de douT

gul-Frumos cetate, fácuta se unde s'a gazice de TatarT sit multa zidarie i oseminte.

1808 de locuitorT; bisericile sunt

locuitorT.

CirciumT sunt 17.

Se gaseste o fabrica de cherestea cu abur!, 3 ferestraie de apa si 3 morT. Populatia numara 2723 suflete, cu 618 capT de familie. Animale sunt : 135 cal, 1786 vite cornute, 402 porcI si 252 capre.

Därmänesti, com-rur., jud. Muscel, pl. Riul-DoamneT, la S.-V. de Cimpulung, situata pe malul sting al riuluT Doamna, la 37 kil. departare de acest oras. Are o populatie de 1380 locuitorT.

titi carte 36 persone. Se compune din 6 catune : Caracal, Darmanesti, Tamasesti, Valea-NandriT, Valea-Rizif i Zaharesti. Budgetul comuner la veniturT e de 1422 leT si la chel-

tuelf de 1368 leT. In toatä comuna sunt 194 contribuabilT.

Scoala s'a infiintat la anul 1890. Este frecuentata de 45 baetl, din numarul de 82 baetT

si 45 fete in virsta de scoala. Are 2 bisericT deservite de 2 preotl si 2 dascall. Därmäne§11, com. rur., pl. FMpesti, jud. Prahova. Este situatá. intre riurile Prahoya i Prahovita, la 18 kil, departe de capitala judetuluT la 6 kil. de a plaser. Se compune din 3 clitune : BrAtAsanca ungureni, Darma-

preotT.

Locuitorir se ocupa cu olaria,

dulgheria, rotaria, traistaria cu munca cimpuluT. Numarul mestesugarilor este de 212 120 olarT, 25 dulgherT, 9 zidarT, 4 rotar, 54 trAistarT. ET desfac produsul munceT lor la orasele: Ploesti, Tirgoviste, Alexandria, Bucuresti i Zimnicea. In raionul comuneT, pe ¡azul

Budeasca, a caruT apl. se desparte din riul Prahova, sunt 3 morl de macinat. Locuitorir s'ati improprietarit Ia 1864 pe tref mosiT: 242 pe

Este udata de riurile Prahova si Prahovita si de ValceaualuT-Ciulete. In raza acester co-

mune, in apropiere de satul Bratasanca, este un frumos pod

de fier peste lita Prahova, al soseleT judetene Ploesti-Tirgoviste, pus in circulatie in 1898. Se margineste cu comunele : Margineni-d.-s., Vladeni, Aricesti i Haimanalele.

Dännärie§ti, sat, si resedinta com. rur. Darmanesti, jud. Muscel.

mosia Dirmaneasca, cu 837 hect.;

7 pe mosia Cretuleasca, Cu 21 hect.; 30 pe mosia BrAtAsanca, Cu 90 hect. Vite sunt: 256 cal, r05 epe, 181 yac!, 14 bivolT, 37 capre, 1513 oT, 509 pord si 486 boT. coala exista in comuna de la anul 1868. Localul e proprietatea comunef. E frecuentatl de 75 1:15.eti 0. 2 fete, din numarul de 255 copir (130 baetl, 125 fete) cu virsta de scoall. Cu intretinerea personaluluT se cheltueste anual 1566 leT. titl carte 338 barbatI si 28 femer.

DArmine§ti, sat, face parte din com. rur. Darmanesti, jucl.firahoya, pl. Filipesti. Ad fe io 14--sericd cu urmatoarea inscriptie : Aceast

sflntä í Dumnezeeascii bise-

ricii s'a fleta din milostenie L 'a isprilvit de zugriivit In zilele "res Inifipaula Domn Alexandra Ghica Voevod, Ja leattli 1833) y Nomibrie.

Dirindne9ti, sat in com.. Glrcina, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu, asezat 4)e 'Jalea ce se

cuprinde Intre muntele Cozia dealul Balaurul, la 2 kil. depArtare de orasul Piatra, mar-

Toata comuna cu terenulproprietarilor are 3222 hect. Comerciul se exercita in co-

ginindu-se catre N. cu satul

muna de IO circiumarT.

Cu 372 suflete, din cal-1: 190 barbatT, 182 femer; 183 necasatoritT, 145 casatoriff, 43 vaduvr, un divortat ; 36 stin carte,

Budgetul prezinta la veniturf

suma de 6976 leT si la cheltuelT suma de leT 6402 le! anual.

www.dacoromanica.ro

G1rcina.

Are o populatie de 86 familiT,

PIRMiasTETI

75

DASCX.LITA (POIANA-)

1519 xtu tid. SateniT se ?fideletnicesc mal cuseama cu agri-

gimuhri silvic, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner, in intindere de

cultura.

aproape roo° hect., aviad ca

In acest sat se aria

o velnita. (fabrica de spirt), cu capital de roo.000 leT, 51 lucratorT, producind anual 309.134 dota morT; o biserica de lemn,

vechie, in care dupa descriere, se pastreaza o icoana. a MaiceiDomnuluT, ce s'a purtat de un boier in batalla de la Pultava ; lar in partea dreapta a drumuluT judetean Piatra-Neamtu se

Daroiul, sat, face parte din comuna rurall Dajesti, pl. Oltulde-Sus, jud. Olt.

esente fag si stejar.

petec de pddure, pe proprieta-

Dfirvasi, mdgurd, situata. in pl. Marginea, jud. VlaKa, pe proprietatea Asan-Aga sad Cos-

tea Glavaciocul ; tine de com.

tieni. (Vez! istoricul acester ma-

Ferbinti si de ocolul silvic

gure la Asan-Aga sad Cos-

tojani.

tieni).

Därmocsa, In judetul Vlasca,

Däroaia, Neagota, Ciocine- Dfiscälesti, sat, in jud. R.-Sarat lul, Coltul, Väraticele pl. Gradistea, cat. com. Nicoluat numele de la lesti ; Sanda, diferite numirt ce se

cladire mare, vechie,

dad dealuluZ care, plecind dela

mo0a Dascalesti ; e asezat in

dupa cum spun batrInil de pe

N., din muntii Scarisoara, se prelungeste spre S. si pe partea de V. a comuneT Costesti, plaiuI Horezul, jud. Vilcea. Acest sir de dealurl merge spre S. pana la confluenta rtu1./T Romani cu Bistrita. Pe el

partea de E. a comuneT, pe

allá o

timpul lui tefan-cel-Mare. In cronica luT, Gr. Ureche spune ca : cluni, in saptamtna alba, anul 6942 (434, Fe-

bruarie r), la Darmanesti, s'ad bAtut fiii lui Alexandru-cel-B u n,

tefan si Elia, si a Invins cel d'intaid pe fratele sail Elia», dar nu numeste tinutul; asa cà nu putem afirma cu siguranta daca localitatea numita e aceasta, ori Darmane0 din jud. BacAd. Cei mal multi insa atribuesc acest fapt istoric localitater din acest judet.

Därmgmesti, mofie, com. Dar. maneti, pl. MunteluT, jud. Bacad ; proprietatea familieT Al.

sunt multe piscurT acoperite cu paduri i poenr, precum si o

multime de val cari

manescu.

Dirminesti, pda'ure, com. Darmanesti, pl. MunteluT, jud. Ba-

ad, in care predomina. fagul bradul, proprietatea Al. tirbeid. E in intindere de 7000 hect. aproximativ si este supusä regimulul silvic.

la 1200 m. de catunul de resedinta, spre E. Nicolesti; are o intindere de 15 hect., cu o populatie de 150 familiT, ce cu-

prind 685 suflete, din cari 130 contribuabili ; san carte 38 locuitorr. Are o biserica.

il braz-

deaza. Valle sunt :

Valea Tuturului ce izvoreste din dealul Daroaia, merge spre E. si se varsa tot in dreapta riului Bistrita. Valea -Badei, Valea - lui Ponorul, cari izvorlsc din Dealul - SandeT, merg spre S.-

E. si se varsa tot in dreapta lui Bistrita. Piscurile de pe aceste dealurT,

Darmanegti, mofie, In cuprinsul com. Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. A fost proprietatea PostelniculuT H. Dar-

malul drept al rlului R.-Sarat,

mergInd de la N. spre S. sunt: Daroaia, al-DanciuluT, al-Coltulur, al-Dosulur, Marul-Mistret Momocul.

ampiile de pe coama i poalele acestuT sir de dealui sunt: Daroaia, Miristea, Coti, Neagota, Calinele, a -Dalurenilor, a-Mocanului, a-Coltului, Varaticele, a-Crucilor, a-Mleger, a-arneT, Dorocioaia, a-BacileT si Rovine.

Däscilesti, sub-divizie a atunula Aldeni, din com. Aldeni, jud. Buzad. Are 70 familil cu 230 suflete. Aci se tine un bliciii anual de oare-care importanta..

Däscilesti, nurnire, ce se mal da com. rur. Aldeni, jud. Buzad.

Däscfilesti, mofie, in jud. Buzad, com. Aldeni, despartitä in doul trupuri: unul de 420 hect., numit Aldeni, iar altul, Dascale0i,

proprid zisr, de zoo hect., din care 50 hect. padure, restul araturi, Llaz, etc.

Däscalesti, arld, la N. com. Surdila-Gaiseanca, pe malul BuzeeluluT-Sec, jud. Braila. Are o

suprafata de 5 hect., cu ir case, locuite de 14 fam., sat 50 sufl. Vite sunt : 50 caT, go vite cornute, 80 oT i 19 rimatorT.

Diroilor (Piscul-), piso, com. DArmanesti, peidure, supusa re-

Romani, pl. Horezul, j ud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro

Däscfilita(Poiana-),irverdeape

DE-CASA (VALEA-)

DASNATUIUL

minerale, in grupa izvoarelor

mune primeste pe dreapta PI-

de la Tirgul-Neamtu i Oglinzi, jud. Neamtu. Este situat hateo padure, la o inaltime de 350m. Locpitorir numesc apa aceasta La-Apa-Puturoasa.

rtul-Udrir.

za. limita despartitoare intre sile Bailesti i Jiul-d.-m. Din S.

carcat la rindul lur cu piriul

Ceratul, inceteaza de a mar uda plasa Jiul - d. m. patrunde in plasa Balta, formind hotarul de V. catre pl. Bailesti. Cea diintiili com. ce

Fagetelul.

uda este com. Giurgita, In drep-

Uda com. Vela, trecind prin partea de S. Are un pod peste

tul Oreja are mar multe podurr si pe care o desparte de

dinsul la Rtpa-Rosie.

com. Urzicuta, pl. Bailesti. Din acea.stä

ces, jud. Dolj, pl.

Esind de pe teritoriul com. Vela, intra in com. Salcuta, pe care o uda prin partea de V.N. face mar multe ondulati,mr spre E. si apor se lasa spre

Bailesti, com. Plosca, pe care se intinde com. Plosca.

S. Are si ad un pod. Patrunde pe teritoriul com.

Apa din izvor este turbure, Cu un miros de hidrogen furat, foarte pronuntat ; la gust este foarte sarata i contine gaze.

deal, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe care este situat satul Sabarul.

D'asnfituiul,

Däsnätuiul,

Uda com. Gubancea de la E.

spre V., in dreptul careia are 3 podurr si un vad. Primeste ptriul Pietriceaua pe stinga, in-

Tancapail pe care o uda cu di-

Izvoreste din Dealul- Negru, judetul Mehe ramificatiune a culmeT Frumoase, aproape de izvorul riulur Drincea. Infra pe teritoriul judetului Dolj, prin pl.

rectiunea de la V.-N.-E. Din dreptul acester com. patrunde In pl. Jiul-d.-m., intrind in comuna Ciutura, pe care o udá

Dumbrava-d.-j. Curge In aceasta

la Podul-BisericeT.

plasä cu directiunea de la V.E., pana ce patrunde in plasa

'stinga piriul Dasnatulul-Mic.

Dasn'atuiul, rtz.

Jiul-d.-m., unde din dreptul co-

muner Ciutura se indrepteaza spre S. Formeaza putin limita intre pl. Dul-d.-m. i plasa lesti. Din dreptul com. Plosca,

prin partea de V.-S.-E. Primete pe stinga piriul Ciuturica, Primeste in aceastä com. pe

PItrunde pe teritoriul com. Virvorul, de unde se indrepteaza direct spre S., pastrind aceasta directiune pana aproape de varsare.

pl. Bailesti, se indrepteaza spre

Se incarca pe stinga cu pi-

E. de se varsa in balta Nedeia in dreptul com. Cima. Curge prin valea numita Dasnatuiul printre doua sirurl de dea-

riul Purceaua, in dreptul moarer lur Ion-Stan-Toma, satul Fintinelele (com. Virvorul).

lurT: Dealul-Guardinita-Radovan

in stinga, care desparte basinul acestur riti de basinul riulur Jiul i Dealul-Cerbulur cu continuatiunea sa Dealul-Doridor

in dreapta Dasnatuiulur, care-1

si desparte de basinul riulur Drincea. In pl. Dumbrava-d.-j., uda. comuna Calugarer, Cu directiunea

de la V.-E. Are ad doul podurr

La esirea din com. Virvorul patrunde pe teritoriul com. Li povul, pe care o uda prin partea de V. cu directia de la N.-

S. Desparte aceasta comuna de com. Intorsura, pe care o uda prin partea de E. cu directiunea de la N.-S. Primeste pe dreapta afluentir: Jivanul, Banaguiul i Valea-Rea, care se varsä in dreptul satulur Ra-

statatoare, unul in partea de E. si altul in partea de V. a

dovan, pe stinga. Aceste riurr ir vin din com. Intorsura. La esirea din aceasta com. uda com. Cera-

com. Din dreptul acester

tul, din dreapta careia formea-

co-

www.dacoromanica.ro

com.

com. primeste ptriul

Urzicuta, pe dreapta.

Patrunde in com. Birca, de unde se incarca pe stinga cu piriul Birca, apor trece in com. Goicea-Mica, pe care o uda in partea de V., cu directiunea de la N.-S. Desparte aceasta com. de com. Plosca i Bistretul. Are aci 2 vadurr i trer podurr. Infra in com. Goicea-Mane,

In dreptul careia are 4 vadurr de moara si 2 podurr. Patrunde pe teritoriul com. Plosca, pl. Bailesti, pe care o

desparte de com. Cima, pl. Balta. Uda com. Plosca prin partea de E., de unde apor se indrepteaza spre E., spre a se varsa in Balta-Pope! saü Nedeiul.

Dasnatulul se revarsa primavara, dar nu cauzeaza pierdenr locuitorilor de prin prejur. Däsn'atuiul,

vale, jud. Mehedinti

jud. Dolj, pläile Dumbravad.-j., Jiul-d.-m. Balta i Bdilesti,

prin care curge riul Dasnatuiul.

Se mar chiarna numar in jud. Dolj i Valea-Mare Dasnituiul-Mic, pîrîü,jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Tancanau, afluent pe seno al riulur Dasnatuiul.

De-Casi (Valea-),

vale, izvoreste

din raionul com. Plusesti-Maglasi, jud. Vilcea, pl. Cozia, si se varsa in riul Rimnic, tot

DEAGUL

In raionul com.

'77

Pausesti-M6.-

DEALUL

luat numele de la dealurile

una din cele mal intinse ale judetuluT. Este udata de mal multe riurT i anume : Dimbovita si Ialomita ; apoT de piraele: Valea-Botestilor. Glimbocelul, Potopul cu

Costesti (resedinta subprefec-

cu vil ce o brazdeaza de la N. spre S. Aceasta plasa pana la 1883 ti avea resedinta in Tirgoviste ; dar de atuncT s'a unit cu plasa Dimbovita, i formeaza o singura plasa cu nu-

turel) si la 48 kil. de Pitesti.

mele Dealul-Dimbovita. Este si-

Se compune din 4 catune : Spa-

tuatl in mijlocul judetuluf si se invecineste spre E. cu jud. Prahoya, spre V. Cu jud. Muscel, spre N. cu plaiul unit IalomitaDimbovita ; spre S. cu plasa Ialomita i Cobia cu pl. Bolintinul numaT inteun punct la com. Ghinesti. Clima acesteT plAsT este dulce si sanatoasa; pamintul el este fertil i acoperit

glasi.

Deagul, com. rur., ce-I mal zice

Deagurile, jud. Arges, pl. Ga-

lasesti, la 5 kil, de com. rur.

latei, Cu 50 fam., Goleasca, cu 90 fam., Gainesti, cu 50 fam., Deagul-d.-s. i Deagul-d.-j., cu 'lb fam. In tot sunt 200 fam., din care 12 fam. de TiganT, cu 1182 sufl.

In com. sunt 2 bisericl, o scoall primara rurall, case proprieta-

restl cu gradinl, etc. Budgetul comuneT pe anul 1882/83 a fost de 3482 lel 50 ban/ la veniturr si de 3392 leT la cheltuelt Dupa o publicatie oficiará (1887) aceastl com. numara 241

contribuabill si are un budget

de 2960 lef la veniturl si de

de dealurT cu viT, val i padurT, precum i cimpiT intinse.

Dealurile mal principale din aceasta pl. sunt: Dealurile OcniteT si ale GorgoteT, numite : Rusetul Scoarta, Plaiul Salinelor-VechT,

afl u entil sal: Valea-Butoiulul, Valea-CobieT, Valea- utiT, i altele ; dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirscovul si Crivatul. Aceasta pl. pro-

duce in partile sale empoase tot felul de cereale : grid, porumb, orz i altele ; produce vin, tutea si tot felul de fructe; carbunI de pamint la otinga, pleura la Ocnita. Sunt fabricT

de gaz la Tirgoviste si Colanul ; morT de apa si de aburT in diferite comune ; fabricT de oale si cosurT de richita la Dragomiresti, etc. Pentru comercia,

Tirgovistea se afla in mijlocul acestor plasT, unde se vind se cumpara tot felul de articole.

Din Tirgoviste pleaca in dife-

Deagul saa Deagurile. Are o

Blejul, si valle: Valea-GorgotiT, Valea-Dulce, Linia i Saratura ; Dealurile din Gura-Ocnite/, numite: Dealul-Crucilor i DealulFintineT; Dealurile RazvaduluT, numite : Fetile-ZarafuluT, Calugareasca, Valea-luT-Socol si altele; Dealurile Manastirei-Dealul i Viforita ; Dealurile AninoaseT, numite : Cornetul, Ograzile si Fetele ; Dealurile Doicestilor : numite Boltnsul, ValeaBraduluT, Darla si Iuzi ; Dealu-

biserica cu hramul Adormirea,

rile Bucsianilor, numite : Con-

deservita de un preot si un

teasca, Crutul si SApunarul. Mal

gomiresti, Glimbocata, Hulubesti, Luden!, Ludesti, Mlnesti, Priboiul, TAtarani, Valea-Caselor i Mircea-Voda, avind peste

cintaret.

toate aceste dealurT si val produc vinurr, fructe i mal ales

tot o populatiune de 47415 locultor!. In aceasta plasa este o

Deagul-de-Sus, sat, Cu 200 su-

prune, din care se face tuica.

judecatorie de ocol cu rese-

flete, din jud. Arges, pl. GA1A-

DealurT acoperite cu padurl izlazurT mar sunt la comune -

dinta in Tirgoviste ; insa isT intinde competenta numaT asupra

Deagul saa Deagurile. Are o biseria, cu hramulTotT-Sfintif, de-

le:

otinga, Gindesti, Priboiul,

afacerilor din oras si din plasa

Tatarani, Manesti, Botesti, Lu-

servia de i preot i I din taret.

d esti, Butoiul l altele ; iar cimpiT sesurr intinse sunt la comunele : Colanul, VdcAresti, La-

Dealul, cacT locuitoriT din plasa Dimbovita tin de judecatoria din

2734 ler la cheltuelT. Numarul vitelor a fost in anul 1887 de 1063 capete marl (I000 bol i vacT, 50 cal, 5 bivolT, 8

asinl) si de 3428 vite márunte (3118 oT, 30 capre matorT).

i 280 fi-

Deagul-de-Jos, sat, Cu 400 suflete, din jud. Arges, pl. Galasesti; face parte din cora. rur.

sesti; face parte din com. rur.

Deagurile. Vezl Deagul, jud. Arges.

zurile, Cazad, HAbeni, SAcueni Comisani.

Dealul, plasd, in jud. Dimbovita.

Plasa Dealul-Dirabovita este

www.dacoromanica.ro

rite partT ale plaseT Dealul-Dim-

bovita maT multe sosele comunale, judetene i nationale. Aceasta plasa coprinde 31 comune rurale : otinga, Colanul, Ocnita, Gura-OcniteT, Razvadul,

Vacaresti, Habeni, Adinca, Aninoasa, Bucsani, Cazad, Comisani, Doicesti, Lazurile, Raciul, Sleueni, Viforita, Bogati, Botesti, Butoiul, andesti, Dra-

Glesti a plasel Cobia.

In aceasta plaA sunt mal multe bisericT si 5 manastirl Viforita, Dealul, Gorgota, Nucetul i Butoiul. coale sunt

DEALUL

DEALUL-AFINATA

78

prin toate comunele de mal sus.

govi5te, spre N.-E., pe un deal

La Nucet este herghelia sta-

Cu o pozitie frumoas5. 51 incoojuratA cu vi!. In aceastA mAnAs-

tulul. Aci, la 1821, TurciT bAtur5.

pe GreciT luT Ipsilante in dou5. rindurl. In Dragomire5ti se af1á

azT ruine din marele fabricl ale luT BIleanu, fabricT de spirt,

de luminArT, de slpun, de postav 5i de tAbAcArie. In Doice5ti

sunt ruine de palate vechl. La Hulube5ti 5i Comi5ani ati fost lupte intre TurcT i RominT 1599). La He1e5taeleDomne5ti, carl sunt in raionul comuneT Cazad, Vlad-Tepe5 a (1495

tras in teapA la 1462 armata turceasa 5i pe comandantul lor Hamza-Paqa, care intrase in tarA ca s5.-1 scoatA din domnie.

tire a fost instalatl qcoala de sub-oficerl, care s'a mutat de ad la Bistrita. Tot aci a fost sub gardA un convoiti de 800 prizonierl Turd mal multe lunT in urma rAzboiuluT de la 77/78. Se p5streazA in mAnAstire un sicriil cu dota craniurl, unul

capul luT Radu-cel-Mare, care a fondat aceastA mAnAstire al doilea capul luT te azul. Prin secolul al XV-lea, in Tara-

re!, dindu-i-se hramul Sf. Nicolae, servind la acest inalt oficia divin Patriarhul Nifon Mitropolitul Macarie. MAnAsti.-

rea-Dealul a fost reparatA de Bibescu-VodA pe la 1844, cind a f5.cut si o osea ca aleid de te! din Tirgovi5te pAnA la MAnAstire. AstA-zT in mAnAstirea Dealul

este un mare depoti de arme. Dealul,

mahala, in jud. Mehe-

dinti, plasa. Dumbrava ; tine de com. rur. BAltati.

mahala, com. rur. S1Ave5ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Su-

RomineascA erail doul partide de boerl, carl tráiaü in cea mal

Dealul,

inver5unatA du5mAnie, din cauzl

ceava.

cA fie-care voia sä pura mina Nasa' desfiintatA, din judetul Muscel, care coprindea pe la Inceputul secol. al XVIII-lea

Dealul,

toate comunele de la ValeaMare (HITA Pite5ti) pana la CAline5ti (ast5.-z1 pl. Podgoria).

sat. (Vez! Criste5ti, sat, com. Criste5ti, pl. Copula, jud.

Dealul,

Boto5ani).

sat. (Vez! Buda, sat, com. Zvor5.5tea, pl. Berhometele, judetul Dorohoi5).

Dealul,

Dealul,

ceitun. (Vez! Cotnari, sat,

pl. Bahluiul, jud. Ia5i). Are o populatie de 6o familiT, sati 249 suflete.

pe domnie. Aceste partide dupA

numele capilor lor se numeafi partida DAne5tilor 5i DrAcule5tibor. Pe la anul 1446, DAne5ti cu ajutorul Ung,urilor ucise chiar In mijlocul Tirgovi5teT, capitala %Arel, pe atuncT, pe Domnul t5.-

huluiuluT, care atinge com. Más-

reT Vlad-Dracul dimpreunl cu

Dealul,peaure, supusl regimuluT

fiul säü Nicolae i ast fel ocupará DAne5ti tronul tAreT. Ce! do! DrAcule5tT, victima ureT 5i a du5mAnieT, se inmormintarA pe

silvic, in raionul comuneT RucArul, plaiul Dimbovita, judetul

culmea dealuluT inteo pozitie frumoask unde este ast5.-z! MAnAstirea-Dealul, se ridicA apoT

ad o rala capelA de lemn, care mult timp s'a numit GropnitaDrAcule5tilor.

Vite sunt 417 capete, din

La anul 1499, Radu-al-V-leacel- Mare, din familia DrAcu-

carl: 103 vite marT cornute, 28 cal, 220 oT 51 68 rimAtorl.

le5tilor, privind de maT multe orl, din palatele sale domne5tI

parte din satul Siretelul, jud. Suceava.

Dealul,

din Tirgovi5te, locul de pe deal, unde zAcea.5 oasele scumpe ale mo5ilor sAT, insArcinA pe Oncea

Corbul, unul dintre cel mal cre-

mahala, in jud. Mehe-

dincio5T demnitarl al sAT, ca sA

dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de com. rur. Bresnita.

ridice o mInAstire mAreatl pe acest deal scump familieT sale.

mdastire, jud. Dimbo-

MAnAstirea - Dealul se terminA 5i se tirnosi la 1500, In prezenta Domnilor 51 a maT marilor tA-

Dealul,

Dealul,

vita. E situatA la 4 kil. de T'ir-

deal, jud. Covurluid, intre piraele CovurluiuluT si Su-

Dealul,

www.dacoromanica.ro

acani numal cu o parte din coasta sa despre E., formind valea i5esu1

Covurluin.

Muscel. Dealul,

trup din padurea statu-

luT, in raionul com. Barcea, pl. Birlad, jud. Tecucitl.

deal, jud. Muscel, proprietatea com. Domne5ti, din

Dealul,

care curge Piriul-TiganuluT, Valea-luT-Ilie, Piriul-cel-Mare, valea Bercoia 51 Valea-luT-Gheor-

ghe. Acest deal se aliA spre V. comuneT 5i are pamint nisipos

In mare parte, rAil de hranA. E acoperit in mare parte cu anin 5i mesteacAn. Pe id pe colea se vAd ripT 5i surpAturI. Dealul-Afinata, loc

de vie., in

intindere de 3 hect. 6354 ni. p. E situat in com. RusAne5ti, pl. Cerna-d.-j., j ud. Vilcea. A fost

DEALUL-ALMAJULUi

pendinte de Episcopia Rimnicul. S'a vindut de vecT.

79

cuitori, jud. Arge§, pl. Pite§ti ; face parte din com. rur. CoculPope§ti.

Dealul-AlmajuluI, deal, linga com. cu acela$ nume, jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s. Pe acest deal este un punct trigonometric, a.,ezat de statul major austriac (1854) cu ocazia faceriT hartif tariT.

Dealul-Babelor, a'eal. (Vez! Babele).

Dealul-BisericeI, sat, face parte din com. rur. Rijletul-Vieros, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 120 locuitorT.

Aci e o biserica, fondata la anul 1830 de logofatul Anghel Ceawscu, cu sotia sa Dumitra li altT locuitorT mar de frunte din comuna'.

Dealul-Bagna, pitclurice a statuluT, in intindere de 40 hect.,

pendinte de com. Gole0i, pl. Riurile, jud. Muscel.

Dealul-BisericeI, mahala, corn. rur. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

DEALUL-CEL-MARE

Argq, pl. Pite0, la 23 kil, de com. rur. Bascovu-Flesci, reedinta sub-prefectureT si la 24 kil. de Pite§ti. Se compune din satele: Degerati (200 loe.); Pepelesti (18o loc.) si Rosogesti (190 loc.), peste tot 570 loc.

In comuna este o biserica de lemn, facuta de locuitorif mosnenT, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, deservita de 2 preotT i I cintaret ; o scoald prim. rur.

Dupd o publicatie

oficial&

(1887), aceasta com. numara 81 contrib. si are un budget de 1427 leT la veniturT §i de 1152 leT la cheltuelr.

Vite rnarl erad in 1887 426

Dealul-Balaban, deal, in com.

Dealul-Bisericel, deal, numit

capete (400 bol' §i vacT, 26 cal)

rur. Glogova, plaiul Clopni, judetul Mehedinti.

ast-fel de la biserica ce se aflà

li 972 vite marunte (850 oT, 2 capre si 120 rimatorT).

Dealul-Bilce§ti, ciltun, jud. Argq, pl. Topologul, pendinte de com. rur. Corbi-Mangureni saii Corbi-din-Vale. Are o populatie de 92 lOCUitOli; o biserica cu hramul Intrarea-in-Biserica, de-

pe el, in partea de N. a satuluT Bozia, com. Bozia, pl. Prutul, jud. Falciti. Pe platoul acestuT deal se afla a§ezat O satul Bozia.

Dealul-Bräne§ti, deal, in com. rur. Glogova, plaiul Clo§ani, judetul Mehedinti.

Dealul-BlrladuluI, deal, in jud. Dealul-Buda, deal, in com. rur. Glogova, plaiul Clo§ani, jud. Falda. Se intinde din hotarul Mehedinti. servia de 1 preot O 1 cintäret. jud. Vasluiti, futre riul Birlad §i piriul Crasna, pe teritoriul Dealul-Baltei, deal, se preluncom. TirziT, pl. Crasna, pe o Dealul-CaseI, deal, in com. rur. suprafata cam de 286 hect. Ca- ' Miculesti, pl. Vailor, jud. Megqte de la N. la S. de-a lungul hedinti. patul lur despre S. se numqte comunelor : Berezeni O Bozia, Gheba. pl. Prutul, jud. Falcia, numit Dealul-Caselor, deal, in com. ast-fel de la balta Berezeni, ce rur. Lupea, plasa Motrul-d.-s., Dealul-Boeresc, deal, in com. se afla pe sesul PrutuluT, O in jud. Mehedinti. mur. Lupea, plasa Motrul-d.-s., lungul careia se intinde. Pe culmea acestuT deal, in partea de N., se afla o movila.

jud. Mehedinti.

Dealul-Cilugfirulul, deal , in Dealul-Borlii. Vez! Borli.

Dealul-Bä' ten, deal, in com. rur. Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Dealul-Berbeculul.V.CoarneleBerbeculuT, deal, jud. Neamtu.

com. rur. Matasari, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Dealul-Borone§ti, sat, jud. Arge§, pl. Argeul, pendinte de Dealul - CalugiruluI, deal, in com. rur. Valea-DariuluT. Are 70 familir, satt 147 locuitorT; il maT zice si Borobane0i.

Dealul-Beqlegei, deal, pe teri- Dealul-BouluI, sat, cu wo loc., toriul com. Raducaneni, pl. Podoleni, jud. FalciU.

jud. Arge§, pl. PitWi ; face parte din com. mur. Cocul-Pope0i.

Dealul-Bisericel, sat, cu 73 lo-

Dealul-BraduluI, com. rur., jud.

www.dacoromanica.ro

com. mur. Micule§ti, jud. Mehe-

dinti, pl. Viilor.

Dealul - CArbunelul,,, ,!dure, a statului, in intindere de 175 hect. com. Stane0i, jud. Muscel,

pl. Nucpara.

Dealul-cel-Mare, deal, O locu-

DEALUL-CU-MONUMENT

80

DEALUL-CERBULUI

iota izolatA, la E. de com. Stn.-

luT se vAd niste gropI, despre

peni, jud. Muscel, pl. Riurile, de unde izvoreste piriul Ogre-

care traditia popularA spune

zile.

din vechime s'ar fi scos din ele multe scule pretioase si o

deal,

cu viI,

in jud. Mehedinti, pl. Blahnita. Tine de com. rur. Batoti. Contine marmorA albl, foarte frumoasd.

Dealul-Cetituia, 'art

deal, jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. de

Gioseni. E situat la E. satuluI Horgesti i numit ast-fel fiindcA se crede a fi fost pe dinsul o vechTe cetate.

dinti, pl. Motrul-d.-j.

Dealul-Crucei, deal, incepe din Podisul Hucilor, de pe mosia

mare comoarl.

Dealul-Cerbului,

Dealul-Croitorilor, deal, in comuna rur. Susita, jud. Mehe-

hect. a sta-

VlIdeni, jud. Dorohoiti, pl. Cosula, com. CorlAteni, O. se pre-

tuluT, pendinte de com. Golesti,

lungeste de asupra Jijiel, la moa-

jud. Muscel, pl. Riurile.

ra de 1ingA sat.

Dealul-Corbului, micä ptIclurice,

in intindere de

20

Dealul-CorbuluI, virf de deal, Dealul-CruceI, deal, jud. Valjud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Milesti. Face parte din ridicAturile care despart piriul RAcAtAul,

cea, pl. Ocolul, com. VlAdesti.

Dealul-cu-Cetate, deal, in jud. si pl. Tulcea, com. Moru-Ghiol,

de Siret.

cAt. DunAvAtul-d.-s. ; se desface

Dealul-Cornilor, deal, pe care se afiä asezat satul Corni-UnDealul-Cetätuiel, culme de deal, guri ; este o ramificare a deajud. Olt. Ved CetAtuia. luluI Lohan, ce se intinde pe partea de S. de la E. la V. pe Dealul-Chiciora, deal, cu p.teritoriul com. Epureni, jud. dure, in jud. Mehedinti, plaiul

din dealul Moru-Ghiol ; se intinde spre E., brAzdind partea N.-E. a plAseI si pe cea EsticA a comund ; pe la poalele nordice merge calea comunall Moru-Ghiol-DunAvAtul; la cele S.

FAlciii, pl. Prutul. ST-a luat nu-

este asezat satul-DuravItul-d.-s ; virful DunAvAtul are 52 m. S'a numit asa, din cauza a 3 ruine de lagAre romane, situate la nord i cunoscute de locuitorl

Cerna ; tine de com. rur. Marga.

Dealul-CiocIndieI, deal, in com. rur. Miculesti, jud. Mehedinti,

Dealul-Cornisorul, deal,in co-

pl. VAilor.

Dealul-Ciungilor,

mirea de la pAdurea de cornI ce se aflA pe el.

peldure,

jud.

BacAti, plasa TAzlAul-d.-j., com. BirsAnesti, proprietatea capita-

nuluI Willa Este foioasA (fag, stejar). Are o intindere de 115 hect., si este supusA 'regimuluT

muna rur. Glogova, jud. Mehedinti, pl. Closani.

Dealul - cu - Gruiul, suhat. VezT Dealul-Coteni, deal mic, jud. Baail, pl. Siretul-d.-j., com. TAmasi ; se ridicA la N. de satul Cu acelasT nume. In partea culminantA a acestu. T deal se ailä un numit Beciul-TAtAresc

silvic.

Dealul - CIsmänegeI, deal, in jud. Mehedinti, com. rur.

Uriesesc, unde legenda spune pAstrati TAtariI averile.

Dealul-Cotmenitil,

ciitun, din

rur. Crainici, jud. Mehedinti, plaiul Closani.

jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. DrAganul-BAscovel. Are 32 fam.

Dealul-CoasteI. Ved Costesti,

Dealul-Croicei, deal, in com.

jud. Suceava.

Dealul-Comorilor, deal, cu pl. dure, pe teritoriul mosid Hliboca, jud. Doroholii, pl. Prutuld.-s., com. Pomirla. Pe virful

Corbi, proprietate a statuluI, jud. Muscel.

Dealul - Cu

-

Monument,

rur. MAtAsari, jud. Mehedinti, pl. VAilor.

deal,

In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul cAtunuluT GArvan, comuna rur. VIcAreni. Se desface din Dealul-CArArilor, anume din virful dealuluT Pietrosul

plasa

Dealul-Coastei, deal, in com.

sub numele de Cetate.

(162 in.);

se train& spre N., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V., brAzdind partea nor-

dicl a plaseT si a comuneT; in partea Vesticl are virful numit Bugeacul (86 ni.), la picioarele

cAruia se afll un mic monument, ridicat cu ocazia debar-

Dealul-Croicilor, deal, in jud.

cAreT trupelor rusestI in rAzboiul 1878 ; se intinde din 1877

Mehedinti, pl. VAilor, comuna rur. Miculesti.

printre balta Jijilel i scurgerea sa Girla-LAtimeT; atit la poa-

www.dacoromanica.ro

DEALUL-CU-PER!

lele estice cit si la cele vestice se afla doug micT bande de ni-

81

Sus, comuna BAlilesti, j idetul

750 hect., com. Dobresti, pl.

Muscel.

Podgoria, jud. Muscel. Impreung cu Dealul-de-Est, care are o suprafatg de 500 hect., for-

sip, pe carT merg doug drumuti vecinale, Jijila-Azacliu si Garvan-Azactiu ; are o ingltime de 87 m.; e punct trigonometric

de ordinea a 3-a; doming asupra satuluT Ggrvan, asezat la poalele sale ; este acoperit cu semAngturT si finge.

Dealul-cu-PerI, deal, jud. Dolj, pl. Jiul-d. -s., com. Fratositita ; are o ingltime de aproape 92 m.

Dealul-de-Mijloc, dcal, numit ast-fel pentru cg se prelungeste filtre alte doug dealurT, pe teritoriul comuneT Rusca, plasa Prutul, jud. Fälciti.

Dealul-de-Rudina, ccitun, In comuna rurald Dama, judetul Mehedinti, plaiul Cerna.

Dealul-de-sub-VIrful-PietreI, deal, la N. de com. Aposto-

Gorj, pl. Ocolul. Se prelungeste

lache, pl. Podgoria, jud. Prahoya, in directie de la V. la E. Pe el se cultivg vie.

de la N. spre S. pe o intindere de aproape 2 kil. Este acoperit cu viT si e proprietatea co-

Dealul-de-Sus, deal, In judetul Mehedinti, com. rur. Retezul,

Dealul-cu-Viile, deal, la V. si in marginea com. Telesti, jud.

mune! Telesti.

Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca.

Dealul-CuculuI, sat. Vez! azgnesti.

Dealul-de-Est, pädure a statuluT, in intindere de 225 hect., apartinInd com. Stgnesti, jud. Muscel, plaiul Nucsoara.

Dealul-de-Est, pa-dure, proprietate a statuluT, In intindere de 500 hect., com. Corbisori, plaiul Nucsoara, jud. Muscel. Formea-

zg impreung cu pgdurea Dealul-de-Vest (244 hect.) si ayoiul de lingg riul Doamna (12 hect.), pgdurea Corbisori, avind

toatg o suprafatg de 750 hect.

Muscel.

jud. Mehedinti, com. rur. Retejul, pl. Closani; produce vin btn.

Dealul-de-Jos. Vez! Dealul-de-

Dealul-de-Vest, ddure a statuluT, in intindere de 500 hect., pendinte de com. Aninoasa, pl. M'afile, jud. Muscel.

Dealul-de-Vest, pcidure. Vez! Dealul-de-Est, com. Corbisori, jud. Muscel.

Dealul-'despre-Butora, ramificalle a dealuluT dintre piraele Covurluiul si Suhuluiul, din comuna MAstAcani, plasa Prutul, jud. Covurluiti.

Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-

Dealul-de-Sus O Dealul-deJos, doud serit de dealurt la

pe podisul Dianca, la o depártare de 200 m. de satul

V. de com. Bglilesti, pl. Riurile,

Leontinesti (scoalg). Din acest catun ati urmat la scoalg 14 copiT, in anul 1891, din 33 In

jud. Muscel. Una merge cgtre V., prelungire a culmei de muntl si dealurT ce trece printre riul DoamneT de o parte si

riul Bratia de alta ; alta eltre E., prelungire a culmeT de muntI si dealurT ce merge pe de o parte printre fiul Bratia, lar pe de alta printre 611 Bughea si Riul-Tirgulul. AceastA

din urmg serie se terming in

c5.ii, plasa Tazlgul - de - sus, al cAtunuluT Leontinesti, situat

virstg c1.6 scoalg.

Are o bisericg ortodoxg, c11ditg de locuitorT, deservitg de

I. preot si 2 cinaretr.

Are o populatie de 45

fa-

mira sati 114 suflete. Animale se numgrg : 14 ca!, 92 vite cornute si 47 porcT.

comuna Bglilesti printr'o cim-

Dealul-Dienetul, sat, jud. Ba-

pie intinsg, avind un pgmint cit se poate de propriti pentru

cAti, pl. Siretul-d.-j., al comuneT

agricultura. Cea-l'altg serie de S., prin comuna Bgjesti si se terming in com. Piscani, pe la poalele cgreia trece riul Bratia unit cu Rtul-TirguluT.

Dealul-de-Jos, deal, Cu vi!, in

meazg pgdurea Furesti.

plaiul Closani. Este acoperit cu vil carT dati un vin bun.

V. merge maT departe cgtre Dealul-de-Est, piidure.VezT D ealul-de-Vest, com. Dobresti, jud.

DEALUL-DOAMNEI

Ambele dealurl sunt acoperite ca o multime de pldurT.

Pincesti. Se aflg situat intre piriul Pogletul si piriul Dienetul,

la o depArtare de 1800 m. de satul Pincesti. Are 44 fam. sati 149 sufl. Vite sunt: 14 caT, 108 vite cornute, 65 pord li 14 capre. La marginea satuluT sunt movile ggunoase si santufl care

fac parte din intgririle de la GAtisesti, numite Apgrátoarea.

Dealul-de-Vest, peidure, proprietate a statuluT, in intindere de

Dealul-DoamneI, deal, pe ten11

08878. Mareie Piolionar Geografio. Poi. al.

www.dacoromanica.ro

DEALUL-DOCHECIULUI

DEALUL-LEULUT

82

toriul satuluT Orofteana-de-Jos,

Dealul-GirsuluI, deal, pe teri-

com. Orofteana, pl. Herta, judetul Dorohoin.

toriul com. TAmAseni, pl. Mijlocul, jud. FAlciii. Legenda zice c5. numirea-I vine de la un om numit Girsan, care, fugind de frica Turcilor, a fost prins pe acest

Dealul-Inalt, munte, spre N. de

deal unde i s'ar fi tAiat capul.

Dealul-Jicnel, deal, se intinde

Closani. In interiorul acestuT deal se aflA cArbunT de pAmint.

Dealul-GloduluI, ddure, com.

din hotarul mosiel Zvoristea, si se terminA pe teritoriul satuluT

BirsAnesti, pl. TazlAul-d.-s., jud.

si com. Zamostia, pl. Berho-

Peste Dealul - DochiciuluT trece

BacAti. E in intindere de 270 hect. si este supusA regimuluT

metele, jud. Dorohoiti.

Dealul-Dochiciului, deal, acopen it cu pAdure si poenT, d'asupra orasuluT Baia-de-AramA,

din judetul Mehedinti, plaiul

o potecA de picioare si cal ce duce de la Baia-de-Araml, prin Ponoare, la Baja-de-Sus si spre Turnul-Severin.

Acest deal este punct de observatiune, predominind cu vederea sa, asupra localitAtilor

vecine si mal cu seamA spre jud. Gorj.

Dealul-drept-al-Plapcei, deal, jud. Olt. VezI Pietrisul.

silvic. PredominA stejarul si fagul. ProprietarT sunt: Razu (Cu 215 hect.) si Verdeanu (cu 55 hect.)

DealuI-Gorgului, deal, in partea de S. a com. Bazga, plasa Podoleni, jud. FAlciti, numit ast-fel de la un vechiil proprietar, Gorgu. Dealul e acoperit

com. MAgiresti, pl. MunteluT, jud. BacAd.

satul SlAtioara, jud. Suceava.

Dealul-Jitianulul, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna ; tine

de teritoriul com. rur. Silistea, cAtunul Turtaba. Intr'una din ramurile acestuT deal, despre comuna Izvernea, numitA dealul-Izmenelor, Poieana-BelitinuluT, s'a gsit o comoarA de banT,

o lad5. mare de lemn, care era pfina Cu banT de aur din timpul luT Ludovic, regele Un garieT.

cu pAdure, viT si livezT.

Pe lingA banT, s'a0 gAsit si cite-

Dealul-Drochiei, deal, pe teritoriul com. Gugesti, pl. Crasna

Dealul - Grebenul. VezT Gre-

jud. FAlciti.

care a dealuluT Lohan, judetul

morT a fost proces inaintea tribunaluld de Mehedinti.

FAlcia. Se intinde de la V. la E., pe teritoriul com. Epureni,

Dealul-Lat, munte, in comuna

pl. Prutul, ?tare vAile Ivan si-a

Neagra- aruluT, jud. Suceava.

Dealul-GreculuI, deal, Dealul - DumbrAveI, deal, in suprafatl cam de 356 hect., in partea de S. a comuna Tirzi, pl. Crasna, jud. FAlciti, la S. de dealurile : Prisaca si DealulDobreT, in hotarul com. Corni.

ramifi-

GreculuT, terminindu-se la Gura-

VleT in sesul PrutuluT.

Dealul-Facäletesti, ciltun, din Dealul-GrigoresculuI, deal, in jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Cocul-Popesti; are loo locuitori.

Dealul-Florilor, deal, in jud.

jud. Mehedinti, com. rur. Miculesti, pl. VAilor.

Dealul-Gruiului, sat, pe apa VedeT ; face parte din com. rur. A luni sul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

pl. Motrul-d.-s.

Are o populatiune de 157 loc. Are o bisericA.

a comunet Pleasa, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Dealul-FundoaeI, (leal, se intinde intre Prut si satul Cal-

LocuitoriT acestuT cAtun sunt

jud. Suceava.

Dealul-Launele, sat, cu 150 face parte din com. rur. Dobresti.

Dealul-Launeluf, sat, din jud. Arges, pl. OltuluT, pendinte de com. rur. Scheiii.

mosnenT.

Dealal-Leului, catun, apartinind

Dealul - Gugului. VezT Gugul, deal, com. Botesti, pl. Crasna, jud. FAlcia.

niceni, com. Horodistea, plasa Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

Dealul-Lat, munte, acoperit de finaturT, in com. BogdAnesti,

locuitorl, jud. Arges, pl. Oltulur;

Mehedinti, com. rur. Lupsea,

Dealul-Frumos, numire vechie

va arme, sabiT si alte scule de valoare. Pentru impArtirea acesteT co-

benul.

Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul

www.dacoromanica.ro

comuneT BAcesti, din pl. Gilor-

tul, jud. Gorj. E situat pe dealul cu acelasT nume, in partea de E. a cAtunuluT BAcesti. Are o suprafatl de 242 hect.,

DEALUL-LUNG

R3

DEALUL-LICARETILOR

muna rur. Glogova, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

din care 70 hect. padure, 8o

cazarma si o bucatárie. Poteca,

hect. arabile, 75 hect. finete, 7 hect. vie, to hect. livezT de

ce se privegheaza de acest pichet, intra in tara pe la Muncelul-Mare, ja directia sudicá pana in Valari ; trecind Gruha-

Dealul-lui-Vlad, pisc, pe culmea Ciinenilor, jud. Vilcea.

contribuabilT, totT RominT, ocu-

Mare, Lesurile, Vai-de-ET. Patrularea intre Dealul-luT-Frate

Dealul-Luminelor. Ved Lumi-

pindu-se cu agricultura si cresterea vitelor.

si Muncel, se face pe poteca ce trece pe la coama plaiulul

LocuitoriT sunt mal totT mosnenT si posea.: 1 o plugurT, 25

Valari, 'pe dealurile BoteT si Muncelul-Mic, unde se allá si

care cu bol, 80 vite marT cor-

pichetul. Poteca poate fi straba-

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe malul drept al riuluT Rimna.

capre

tuta si de patrupede incarcate. intretinerea e anevoioasa.

mea cu acelasT nume.

prunT.

Are o populatie de 44 familiT,

saa 130 suflete, dintre carT 40

nute, 3 caT, 160 si 8o rimatorT.

oT,

8

Comunicatia in acest catun se face prin drumurT ordinare si prin soseaua vecinall, care leaga catunul de resedinta si cu jud. Dolj.

In catun se mal &ese 1 put si 3 fintinT.

Dealul-Licäretilor, falei de deal, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Negoesti, satul PadesuluT. E acoperita cu vil, prunT, merT, perT si altI pomT fructiferT.

vecinate sunt : Lacul-luT-Baban,

Motrul-d.-s.

la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ; Bondesti, la 1 0 kil. Se margineste la N. cu com. Odobasca ; la E. cu cat. Podul-

Dealul-lul-Ivan, ramificare a clealulur Lohan, ce se intinde de la V. spre E., pe teritoriul comuna Epureni, pl. Prutul, jud. Falda si care se termina la

dreapta valea cu Piriul-BilcoaeT,

Dealublul-Bobe, deal, acoperit cu vil, in jud. Mehedinti, plaiul Closani ; sine de com. rur. Negoesti, satul Padesul.

Dealul-luI-Frate, munte, al co-

Este asezata in partea nor-

Mehedinti, com. rur. Susita, pl.

detul Mehedinti, com. rur. Miculesti, pl. Vailor.

jud. Falda.

acelasT nume, jud. Tecucia.

ST-a luat numele de la cul-

Dealul-luI-Ghica, deal, in jud.

Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju-

deal, com. Oteleni, pl. Mijlocul,

Dealul-luI-aálan, deal, la V. de satul Rachitoasa, com. cu

Dealul-Lung, com. rur., in jud.

dica a judetuluT, la 40 kil, spre N.-V. de orasul R.-Sarat, si in cea de N. a plaiuluT, la 12 kil. spre N.-E. de com. Dumitresti, resedinta plaiuluT. Comune in-

unghiul format de confluenta piraielor Cirta si BalcoaeT, pe locul numit Benta, avind pe

Dealul-luI-Agape. VezT Agape

nele.

jara pe stinga valea cu PiriulluT-Ivan.

LaculuT (al com. Odobasca), de care se desparte prin dealul Magura ; la N. cu Lacul-luT-Baban ;

la V. cu Dumitresti, despartit prin dealul Peleticul. Este o comuna din regiunea dealurilor. E brazdata la N. de Dealul-Petrenilor ; la V. de Dealtil-Lung, Peleticul si Tinosul ;

la E. de Dealul-Magura.

Dealul-luI-Ivan, deal, in com. rur. Miculesti, pl. Valor, jud. Mehedinti.

Dealul-lui-Micu, deal, in com. rur. Crainici, plaiul Closani, judetul Mehedinti.

Rturile, carT o uda sunt : Rim-

na la E. si afluentir saT Peleticul unit cu Tinosul si Strimba; Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-

gra, la N. Sunt in com. 4 puturT si 22 fintinT,

Catunele carT compun com. sunt : Peleticul, resedinta, la V.;

muneT Valari, din plaiul Vulcan,

Dealul-lui-Moisi, deal, pe te-

judetul Gorj, situat spre N. de

ritoriul com. Jegalia, pl. Mijlocul, jud. Fakir'.

Plopul, la N.-E.; Rasca, la, N.V,; Tinosul si Sotanari, la S.-V. Suprafata comuneT este de 4813 hect., din carr: 833 hect.

Dealul-lui-Otel, deal. V. Ote-

ale locuitorilor, (i 8o hec,t. vatra

lul, deal, com. Oteleni, pl. Mij-

comunel) si 3930 ale proprie-

locul, jud. Falda.

tatiT private.

comuna. Pe acest munte se afia numaT padure de fag.

Dealul-luI-Frate, san Valari, pichel militar. Se afla construit pe dealul cu acelasT nume, constructie de lemn compusa din o

Dealul-luI-Trocan, deal, in co-

www.dacoromanica.ro

Populatia comuneT este de

212 familil, saa 898 suflete ;

425 barbati $i 473 femeT ; 173 casatoritT, 678 necasa.toritT, 47

Dealul-Lung, culme, In jud. R.Sarat, plaiul Rtmnicul, comuna

rur. Albule$ti, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti.

Dealul-Lung. Se desface din cul-

vaduvr.

Set carte 5 persoane. BisericT sunt 2 : una cu hramul loan Botezatorul, zidita. in

1833 de Enache Costescu

DEALUL-MARE

R4

DEALUL-LUNG

$i

Sandu Simon, unde sunt zugravit1; a doua cu hramul Sf. Nicolae, fondata de locuitorl; ambele bisericT sunt deservite de 1 preot $i 1 cintataret. Ele sunt intretinute de comuna. Este o $coald mixta, fondata

in anul 1888 de comuna, condusä de un invdtator $i frecuen-

mea Alunulul ; se intinde printre riul Minna $i piriul ValeaRawa ; brazdeazd partea vesticä a comuneT ; e acoperit cu

Dealul-Mare, dmpie, in com.

pa$unT $i verdeata.

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul

rur. Albule$ti, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti.

com. Caiutul, pl. Trotu$ul, jud.

Dealul-LupoaieI, a'eal, in com. rur. Crainici, plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.

Dealul-Lupului, deal, in com. rur. Glogova, plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.

tata de 28 elevI. Calitatea pamintulul este maT

Dealul-Malulul, deal, in com.

mult muntoasa. In ce prive$te cultura pamintulur, com. are :

rur. Micule$ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

260 hect. arabile, 250 hect. ima$,

Bacad.

Dealul-Mare, deal, com. Bote$ti, pl. Siretul-d.-j., jud. Bacati. E acoperit de padurT. Pe coasta luT estica e a$ezat satul Bote$ti.

Dealul-Mare, a'eal,

pl. Siretul-

d.-j., jud. Barau ; e margina al com. Nane$ti, spre jud. Tecucia.

3530 hect. padure, 1 o 1/2 hect.

Dealul-Mare, sat, jud. Bacau,

Dealul-Mare, a'eal, com. Moi-

vi!, 400 hect. finete, 362 hect.

pl. MunteluT, com. Moine$ti. E a4ezat pe dealul cu acela$T nume. Face trup cu satuletul Gher'OM. Are o populatie de 39 familiT, sail 170 suflete.

ne$ti, pl. MunteluT, jud. Bacaii.

LocuitoriT se ocupa cu ca-

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul

Transportul se face prin statia Cote$ti, la 15 kil. spre E. In com. sunt : 2 bacaniT, 2 circiumT, I povarna $i I dogarie.

rdu$ia $i cu exploatarea pacureT. Vite sunt : 7 cal, 69 vite cor-

com. Draguge$ti, plasa Tazlaul-

nute, 22 Oi §i 35 porci.

stinga TazauluT-Mane.

CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre Dumitresti; spre Andrea$i ; spre Bro$teni ;

Dealul-Mare, sat, in jud. Me-

neproductiv.

Locuitoril poseda : 40 plugurT ; 2327 capete de vite, din carT : 467 boT, 212 vacT, 12 cal, 34 epe, 1410 oT $i 192 rimatorT.

spre Odobasca ; spre Cote$ti ; spre gara Cote$ti ; spre Lacul-

hedinti, plaiul Clo$ani ; tine de com. rur. Baia-de-Arama.

Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-

E situat la S.-V. de podi$ul Moine$tilor. Are multe bAT de 'Acura.

d.-j., jud. Bacaa. E situat de-a

Dealul-Mare, deal, situat in pa-

dure, in partea de S. a com. Slobozia - Secatura, pl. Co$ula,

jud. Boto$ani. Din acest deal se scoate multd piatra pentru

luI-Baban -Dragosloveni -Paine-ti-R.- Sarat.

tova, pl. Tirgul, com. Frunti-

Budgetul comuneT are la veniturT leT 2581, banT 93 $i la

E. de dinsul. Are o pop ulatie

Dealul-Mare, deal, in com. Po-

de 169 locuitorT, cad locuesc in 40 case. tiu carte 29 persoane. E a$ezat pe coasta unuf deal,

lana-Lungd, pl. Siretul, jud. Bo-

cheltuelY 2372 leT, 1 1 banT.

Sunt 212 contribuabilf.

geni, linga ora$111 Birlad

$i

$osele.

la

topni ; se intinde pe teritoriul comuneT Chioscovata.

cu vederea spre ora. Dealul-Lung, cdtun, jud. Arge$, pl. Pite$ti, pendinte de comuna rur. Mo$oaia.

Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sat-at, plaiul Rimnicul, catunul com. Dealul-Lung. Se mal nume$te qi Plopul.

Dealul-Mare, deal,in com. Gorbane$ti, pl. Miletinul, jud. Botopni. Se intinde la N.-E. de com. rur. Gu$oeni, pl. Oltul-d.-j., satul Vinatori, pe mo$ia statujud. Vilcea. Are o populatie de

Dealul-Mare, sat, face parte din

176 locuitorT (90 barbatI $1 86

tuluT Gorbane$ti, de unde trece

femer).

spre E. in comuna olda.ne$ti. Peste acest deal trece calea ju-

Dealul-Mare, mahala, in com.

www.dacoromanica.ro

deteand Boto$ani- tefane$ti.

DEALUL-MARE

-S5

Dealul-Mare, deal, in Codril-Delenilor, la hotarul mosid Deleni,

DEALUL-MARE

de acolo pe dreapta riuluT Bahluiul. Se intinde prin plasile CHItura si Stavnicul; prin comunele:

jud. Boto§ani, com. Tudora , numit ast-fel de la inaltimea sa care predomina toate dealurile

Buznea, Braesti s't Strca cu piscurile: TreT-Parale, Sneamanul si Bobeica si cu culmele s't podisele : Brezila, Gorganul, Ca-

din imprejurimT. E de natura pietroasa.

pul-StratuluT, epte-CeniT, Crucea, Ulucile, Bocnita, Nisipäria,

Dealul-Mare, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Ra-

soya. Se intinde de la N. V. catre S.-E. paralel §i printre valea Caramancea §i dealul Ormanul-Lung. Are o inalti me ma-

nastirea Agapia.

Dealul-Mare, deal, in com. Gt.cina, jud. Neamtu, pl. Piatra

Muntele. E situat pe hotarul

Piriul, Panghelina, Imasul, Budancea, Saraturile, Goesti, AriaVeche, ipotele si Frateni ; prin

Dealul-Mare, deal, la V. de

Popesti si

com. Gura-BouluT, jud. Olt, pl.

Piusesti, cu piscurile : Izvorul,

Vedea-d.-s., in lungime de 4 kil., pe care se cultiva tot fe-

comunele : Sinesti,

xima de 154 m., pe care o atinge in virful sari Movila-Sapata. Este acoperit cu finete,

Dealul-Mare, -munte, 'acoperit cu padurl de brad, in com. Filioara, jud. Neamtu, pl. Mijlocul-d.-s. Este situat linga ma-

mosieT Almasul.

Cdpräria, Cantocul, Ponoara, Se-

paturi, Chetrosul, Podobita si Piscul - GaneT ; prin comunele din plasa Stavnicul : Cucuteni,

iar pe poale Cu semanaturT.

lul de cereale.

Dealul-Mare, deal, situat intre Putna si i.isita, jud. Putna. E acoperit ea paclurr si apartine com. Straoani -d.-j., Straoanid.-s. si Crucea-d.-s. La picioarele luT sunt Intinsele viT de la Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-

Voinesti, Mironeasa, Mogosesti

Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj, pl. Balta, com. Nedeia. Are 15

cu piscurile si culmile : Chicluiul, Custura, Bereasca, Piscul-GudreT, al-Comorilor, al-Mänastirel, Butnarita, al-PrisaceT si Bordea.

m. inältime.

Dealul-Mare, deal, in cuprinsul com. Zeicoia, pl. Amaradia, ju-

Dealul-Mare, deal, in jud. Me-

detul Dolj. Are o intindere de

hedinti, plasa Dumbrava, com. rur. Guardinita.

360 m.

d.-s.

Dealul-Mare, deal, in com. Pie. se§ti, jud. Suceava.

Dealul-Mare, a' eal. Vez T Horodistea, deal, com. Tirnauca, pl. Herta, jud. Dorohoiii.

Dealul-Mare, deal, acoperit numal cu pAclurT, in judetul Mehedinti, plasa Ocolul-d.-s , pe teritoriul com. rur. Bistrita. Din poala acestuT deal isT la sorg-inte piriul Bistrita.

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul satuluT Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoirt.

Dealul-Mare, coamä, la E. co-

Dealul-Mare, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani, com. rur.

jud. Gorj. Incepe de la obirsia plaiuluT si se termina la Codrisor.

Dealul-Mare, deal, incepe de la Poenele-OanceT (judetul Ro-

man), mal in jos de TirgulFrumos (jud. Iasi), inconjoara toatà partea de S. a jud. Iasi de unde se ramifica in judetele Vasluirt si Fdlcid. Se intinde de la N.-V. la

S.-E., pe partea

Dealul-Mare, deal, in jild. Mehedinti, pl. Closani, pe care este -

.

tova, pl. Tirgul, com.Trintueni, pe care este asezat satul DealulMare. Are vil.

Dealul-Mare, la V. de satele : Ungureni, Marginea §i Pietroasa,

pe coasta caruia sunt asezate satele cu acelast nume, in raio-

Crainici.

mund Cäxpinisul, plaiul Novaci,

Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-

nul com. Gliceana, jud. Tecuciti, pl. Berheciul.

asezat satul Dealul-Mare, ce sine de com. urbana Baia de-Arama.

Dealul-Mare, deal, pleaca de la N., din com. Cosesti, jud, Vas-

In acest deal se gaseste lignita.

Wirt, pl. Racova, pang. pe teritoriul com. Ivanesti.

Dealul-Mare, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani; com. rur. Glogova.

tine de Dealul-Mare, deal. VezT Ipatele, com. rur., din pl. Funduri, jud. Vasluiti.

dreapta a piriulur Bahluetul, pana

Dealul-Mare, deal, la E. de

la confluenta sa ca rtul Bahluiul In tirgusorul Podul-IloaeT, iar

com. Valea-Poper, jud. Musoel, pl. Riurile.

www.dacoromanica.ro

Dealul-Mare, ateal, la V. com. Dejoiul, jud. Vilcea, pl. .Cerna-

DEALUI -MARE

d.-j. Acest deal in toata intinderea luT s'a scufundat in anul 1874, din cauza multor izvoare

De alul-Mare (Mägura-din-), vaigurd, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Perisorul.

sub-pamintene.

Dealul-Mare, grind, pe platoul din com. Ulmul, la S. satuluT Ulmul, jud. Braila.

Dealul-Mare, loc isolat, jud. Tecuciil, situat la E. de satul Calmatuiul. Se intinde pana in valea Brehoaia, com. Calmatuiul.

DEALUL-MOSULUI

88

Dealul-Morfft deal, in jud. Cons, tanta, pl. Mangana, com. CaraOmer, catunul Cerchez-Chiol ; nu este de cit ultima ramifica-

Dealul-Mazililor. VezT Gallsesti, jud. Bacati.

tiune S.-F.. a dealuluT Docuzaci;

Dealul Manästirei, virf de deal, com. Luncani, jud. Bacati, pl.

printre valle Docuzaci

TAzlaul-d.-s., pe dreapta BistriteT; e acoperit Cu

Dealul-MänästireI sati al-Schi-

are o directiune generala de la N. - V. la S. - E., mergind chez-Chioi

i

Cer-

i printre satele cu

acelasT nume ca i valle; are o

inaltime medie de i60 metri si este acoperit cu verdeata si pe poale cu semanaturl.

tului, vtrf de deal, jud. BaDealul-Mare, pddure foioasa in

can, pl. Bistrita-d.-s., situat la

Dealul-Morii, deal, se intinde

comuna Petresti, jud. Baca'', pl. Siretul-d.-j. Are o intindere de

V. de satul Radia din com.

pe mosia Broscauti, trece spre

Girleni ; acolo s'atI gasit urme

S. si se termina in partea de

400 hect. si apartine mosteni-

de zidire, care se crede cA ag fost ale unta schit de calugarT, ars si distrus de Tatarl.

V. a satuluT si com. Corlateni, jud. Dorohoiti, pl. Cosula.

torilor luT Al. Vidrascu.

Dealul- Mare, pddure foioasa, com. Botesti, jud. 'Bacati, pl. Siretul- d.-j. Proprietad su nt fratif

Lecca (380 hect.) si razesiT din Botesti (246 hect.)

Dealul-Mare, pidure, situatä pe teritoriu/ com. Marasesti, plasa

jud. Putna. E in indadere de 500 fald i apartine loc. razed din com. Márasesti.

Dealul-Mare, peidure, situata pe teritoriul com. ampurile, jud. Putna, pl. Zabrauti. E in intindere de 40 fald i apartine loc. razesT din com. Cimpurile.

Dealul-Mare, padure, jud. Vil-

Dealul-MoriT, deal, pe teritoDealul-MäruluT, sat mic, compus numal din cite-va case, in jud. Roman, plasa com. Gadinti, pe dealul cu a-

Dealul-Morii, deal, in jud. Me-

celasT nume, pe soseaua Roman-

hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

BAcesti. Se mal numeste si Fa-

rur. Susita.

gui

fel dupa morile de vint ce se afla

Roman, pl. Siretul-d.-s., situat filtre satele : Gadinti, Poenari, Pingesti i Averesti. Este inalt

pe el, jud. Falda, pl. Mijlocul. Este acoperit de viile si live-

acoperit cu padurl. Peste

zile locuitorilor satuluT Stoicesti,

comuna cu acelad nume.

el trece soseaua Roman-Vasluiti.

Dealul-Morilor, deal, numit ast-

Dealul-Mic, deal, in com. rur.

fel dupl morile de vint ce se afla

MatásariT jud. Mehedinti, pl. Vallor.

pe culmea luT. Se intinde pe

Dealul-Meilor, deal, in jud. MeDealul-Mare, podgorie, jud. Prahedinli, com. rur. Susita, plasa hoya. Coprinde o grupa insemMotrul-d.-j. nata, de dealurT marl si miel cu vil; azl aproape toate filoxerate, Dealul-Misci- U ngureni, ceitun carl produceati mult vin si bun. din jud. Arges, pl. OltuluT; face parte din com. rur. Galiceariul com. Calugara-Mare, jud. Bacati, plasa Bistrita-d.-j. Este format din dealurile Sanislaul Hedesca.

Dealul-Morllor, deal, numit ast-

Dealul-MäruluT, deal, in jud.

cea. VezT Coasta-Lunga.

Dealul-Mare, podif, pe terito-

riul com. Gugesti, jud. pl. Crasna.

Flaminda.

Dealul-Mogo§anilor, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Susita, pl. Motrul-d.j.

www.dacoromanica.ro

teritoriul com. Dodesti, judetul Falciti, pl. Mijlocul.

Dealul-Morilor, deal, in jud, Mehedinti, pl. Dumbrava, com. rur. Guardinita.

Dealul-Mormintului, deal, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,

com. rur, arceni.

Dealul-Mo§ului, localitate, in hui Putna, com. Soveja; contine sare.

DEALUL-NOU

87

DEALUL-MOTRULUT

Dealul-Motrului, deal, in jud.

in contra Tatarilor. In fata se

Mehedinti, plaiul Clo§ani, com. rur. Glogova.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com.

aflä o movila, unde s'ad gasit fel de fel de arme ruginite. Se mar spune ca inainte cu vre-o suta de anT se scotea sare de adj. Pe locul numit eSili§teaz,

rur. Lup§ea.

se zice ca ar fi fost o manas-

Dealul - Murge, deal, in jud.

tire de calugarr, fondata de Ste-

Dealul-Mute!, deal, in jud. Mehedinti, pl. Cloani, com. rur. Glogova.

Dealul-Negru, (zeta, acoperit cu

fan-eel-Mare» .

Teritorlut comuner se margi-

ne§te la E. cu tarina ora§uluT Bazar" i cu teritoriul comuner Letea, la S. cu teritoriul comu-

padurr seculare, din jud. Arge§, pl. Topologul, care desparte Valea-Topologulur de Valea-01tuluT. Peste acest deal era drumul mare de la Pite§ti la Rim-

nelor Valea-Seaca j Sanduleni,

nicul-VilceT, acum vr'o 25 de

ortodoxe i 3 catolice. Populatia este de 406 sad 1517 suflete : 910 RominT,

ani. Inca §i asta-zI pe ad se face comunicatia intre aceste 2

ora§e, drumul fiind mult mar scurt de cit pe la Curtea-de-

Argq, prin care se face un ocol de peste 30 kil. com. rur., judetul Bacad, pl. Bistrita-d.-j., situatä

pe deal, nu departe de malul drept al Bistrite1 0 pe valea Turluiulur, afluente al Tazlaulur-Mare. Turluiul se incarca cu apele Rachiti§uluT l cu cele dupa valea Tomanulur.

Ridicatura cea mar importanta este dealul Chetricica (Petricica).

Comuna se compune din 6 catune : Dea1u1-Nod re§edinta,

Petricica, pe deal, Tazul, Barzule§ti, Coman, Gaidariul, in vale, Sarata i Talpa. In Statistica din 1874, o gasim alcatuita numal din 4 catune : Co-

man, Dealul-Noti, Slobozia-Comanulur i Turluiul. Relativ

la aceasta comuna gasim in «Chestionarul Archeologic» de

la V. cu al comunelor Nadi§a §i Bo§oteni, la N. cu al comuneT Liuzi-Calugara.

In comuna sunt 2 bisericr

600 Ungurr, 6 ArmenT 0 un Izraelit, totT de protectiune romina. Locuesc in 400 case. In comuna. sunt : 780 agricultor!, 6 profesiunT libere, 10 muncitorr i io servitorT. $tid carte 17 persoane. Sunt 5 circiumr. Contribuabill se numara 297.

In 1865 s'ad improprietarit 200 locuitorT, carora li s'ad

Oita 740 raid qi 40 prajinT. Ville cuprind 51.89 hectare, care ad dat, in 1890, 27.37

hectol. vin negru

i

Vite sunt : 64 ca!, 734 vite comute, 264 porcr, 21 capre 0 1326 or. StupT de albine sunt 124. Minerale ca : gips (ipsos) de foarte buna calitate se gasWe pe proprietatea Miclescu, la Doamna ; lar ape minerale cuprinzind sane, iod i sulf, se gasesc la balk din sectia Sarata.

Se zice ca ad,

la Sarata,

&ad ocnele Moldover in vechi-

me, 0 ca, surpindu-se orT gasindu-se cele de la Tirgul-Ocner, acestea ad fost parasite. AzT se mar vad inca icr §i colo puturr foarte adincr, despre care

satenir cred cA n'ad fund, 0 care de sigur indica o vechie exploatare de sare. Budgetul comunel, pe exerci-

tiul 1891-92, avea la veniturr ler 5940, banT 1, 0 la cheltuielT ler 2119, banT 8.

Distantele : la °rapt Bacad 9 kil. ; spre Valea-Seaca (statie de drum de fer §i re§edinta p154e1), 23 kil.; spre LiuzirCalugara, 4 kil.; spre Letea, 14 kil.

Aceasta comuna este unita printr'o cale comunala cu §oseaua judeteana Bacad-TirgulOcna

cu Liuzi-Calugara, prin-

tr'una vicinall.

1550.40

hectol. vin alb. Viea lucratoare

Dealul-Noti sad Dealul-S Aril,

ocupa o intindere de 84 hect. Padurile ocupd o intindere de 557 hect., printre care sunt:

Jos, al comuner rurale cu acela§T nume. Este wzat la poalele

Doamna, Coman §i Gaidaruli.

Teritoriul comuner este de 1668 hect.

Proprietatea mar mare apartine d-ner Emma Miclescu ; are

o intindere de 436 hect., aid un venit anual de 12000 leT. Mar ad mo01: Atistide Fur-

sat, jud. Bacäü, pl. Bistrita-dedealulur 0 pe Valea-Saratir, cuprinzind sectia Talpa i baile

Sarata. Aci se aft. 2 bisericr una ortodoxl, zidita in 1800 de catre locuitorT

i deservita

iar §i 2 dascall alta catolica, zidita la 1873 de

de I preot

la Academie (1873) urmatoarele :

narachi, cu un venit de 5000

catre enoria0T sal. Mar are 2 circiumr. CapT de familie sunt

«Pe un virf de deal se afla o cetatue veche inconjurata cu

ler anual ; urma0I luT G. Sion, carT ad 114 hect. si un venit de 3600 leT, §i alp!.

174, sad 637 suflete, in mare parte Ungurr. Animate se gasesc : 18 cal, 249 vite cornute,

un §ant ; aid se aparad Rominir

www.dacoromanica.ro

DEALUL-PORCULUT

DEALUL-NOtIr

134 pore/ si 18 capre. Acest sat se numea, pe la 1830, (Condica Liuzilor), Dealul-Noti-RazdsT. Adi

se scotea In vremurile trecute sare ; se vAd si astazT gurele ocnelor vechl.

Dealul-Noti, deal, jud. Baca% pl. Bistrita-d.-j., situat la Sudul orasulur &cart, pe teritoriul comunel Dealul-Noa. Intr'o vale din aceasta ridicatura, cu direc-

jud. Mehedinti, plaiul Cerna, din com. rur. Selistea.

Este punct bun de observatiune.

Dealul-Päduroiul, sat, cu 6o saa 300 suflete, din jud. Arges, pl. Pitesti; face parte din com. rur. Paduroia ; are o bisericA, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de 2 preotT,

cintaret si i paracliser.

tiunea N.-V.S.-E. se afla izvoare de apa foarte sarata, care inghiata numaT la temperaturT foarte scazute, din cauza caud-

Dealul-Piruluí, fintind, in ora-

ate! marl de sare ce contin.

Dealul-ParuluI, deal, in partea

Apa din unul din aceste izvoare,

de E. a com. Ivanesti, pl. Prutul, jud. Facia.

era intrebuintata de multa vre-

conjurate Cu gunoia.

padurea statuluT Hirtiesti, plasa Argeselul, jud. Muscel.

Dealul-Perjului, sat, face parte din com. Oncesti, pl. Stanicesti, jud. Tecucia. E situat pe coasta dealuluT cu acelasT nume. Cade In centrul comuneT. Ad i e si resedinta comuneT Oncesti.

Are o populatie de 68 fa-

spre V. de sat. Pe prelungirea acestuia din urma in partea de S., se aflA movila numita Ce-

mili!, saa 202 suflete, earl locuesc in 63 case.

tatuia.

stapinesc tot teritoriul, care este de 493 hect. In sat, pe dealul de la V., se afla 3 morT de vtnt.

Dealul-Odieï, deal, jud. Dorohoia, incepe de pe mosia Dumeni, trece pe a Corlatenilor, com. Corlateni, pl. Cosula, pana

aproape de riul Jijia; de acolo se intoarce catre E. si se termina de-asupra satulur VlAdeni din aceasta comuna.

Dealul-Ofului. Vez! Oful, deal, com. Bazga, pl. Podoleni, jud. Falcia.

Dealul-Orasului. Ved Orasul. Dealul-PaharniculuT, deal, in

Esirea e mal periculoasa de eit intrarea.

Dealul-PietreI, padure, proprietate a statuluT, in intindere de 50 hect., pendinte de com. BAdeni-Ungureni, jud. Muscel. rur. Glogova, plaiul Closani, judetul Mehedinti.

Dealul-Pietris, deal, jud. VIIDealul-Perilor, lac de fin*, in

cia, numit ast-fel de la niste

nume, pl. Prutul. Se intinde intre Dealul-BisericeI i dealul Saca,

tra. ; pe peretT se pot vedea niste inscriptiunT nedescifrabile.

Dealul-Pietricica, deal,In com.

Dealul-N uculdf, deal, jud. FA1copad l de nuc ce se afla plantatT pe el. Se afla pe teritoriul satuluT Bozia, com. cu acelasT

pesterA, se dovedeste din sapaturile Acute inAuntru, precum : mese de platrA, paturT, cuptoare, toate sapate. in pia-

sul Craiova, jud. Dolj.

me pe timpul eme!, de catre pompieril din Baca'', ce o 0:strati în anumite rezervoriT In-

locuinte omenestI, in aceasta

Locuitorif sunt vechT rAzesT

Dealul-Pietrel, deal,in mijlocuI com. Deleni, jud. Botosani, nu departe de desfiintatul sat Lacurile ; e de natura pietroasa.

In acest deal se gaseste o petera sapata in stinca, pe care astA-z1 locuitoril o numesc Bol-

ta-Hotilor. Legenda spune ca aci locuiaa, in vechime, niste sihastri, si ca aa fost ucisT de hotT, carT le-aa luat si locul. Dealul mar poarta i numele CA, a fost de Piatra

www.dacoromanica.ro

cea, pl. Oltetul-d.-j., com. Tetoiul.

Dealul-Piscani, padure, proprietate a statuluT, In intindere de 250 hect., com. Piscani, plasa Rtul-DoamneT, jud. Muscel.

Dealul-PiticuluI, deal, in com. rur. Miculesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Dealul-Pivnitei, deal, jud. Bacat", pl. Tazlaul-d.-j., com. MrsAnesti, la poalele eAruia se afla groapa numita Pivnita-Uriasilor,

de la care si-a luat si numele. Dealul-PlostineT, deal, in com. rur. Miculesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Dealul-PoeniT, localitate, judetul Putna, com. Spinesti. E situata linga piriul Bighianul. Contine sare.

Dealul-PorculuT, poiN, jud. Suceava, intinzindu-se din dealul Burduhosul, com. Bradatelul

pand in hotarul com. Mini. E udat de piriul BrAdatelul

DEALUL-PREBA

acoperit Cu padure de stejar amestecata Cu mesteacan, carpen si icI-colea cu cite un brad si avind $1. cite-va poene.

Dealul-Priba, deal, in com. rur. Glogova, plaiul Closani, judetul Mehedinti.

Dealul-Prutuluf, deal,

DEALUL-STERPEI

89

ramifi-

catiune a dealuluI Lohan, jud. Falda, plasa Prutul ; se intinde de la V. la E., pe partea de N. a teritoriuluI satuluI Epureni, termintndu-se In sesul PrutuluT.

Dealul-Rogozi. V. Rogozi.

Gorganul. Esente : stejar, fag si carpen.

Dealul-Schitulul. Vez! Dealul-

Dealul-Saracilor, pdclure, proprietate a statuluI, pe mosia

Dealul - SchituluI, deal. Ved

Gorgani, pl. Podgoria, jud. Muscel, pendinte de mal) astirea Railcaciovul, in intindere de 500 hect.

Dealul-Schitului, deal, in jud.

FAlciii. Se prelungeste de la N. spre S., din com. Lunca-Banu-

Dealul-SchituluI, cdt., din jud.

la Brazdeaza de-a-lungul par-

tea de V. a com. Vetrisoaia, pl. Prutul, in linie paralela cu ptriul Särata, ce desparte com. Vetrisoaia de com. Rinceni. Acest deal, care in prelungi-

Dealul-Rotarilor, deal, in com.

se numeste Zavoiul, numire luata

rur. usita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

de la o padure mare ce cu vr'o suta de ara in urmA se afla pe el si care s'a tälat. De la centru mal spre S. acest deal al SarateI maT poarta numirea de Telegraf, de la linia telegrafica. Hui-Falcitl ce trece pe coasta sa ; lar partea de S. se numeste Sarata, dupd

Dealul-Satului, deal, jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j., com. Horodistea ; se intinde in forma de promontoriti in riul Prutul.

sna, com. Botesti. Mehedinti, plaiul Closani ; tine de com. Ordesti.

In

rea sa lasä miel' ramifican, poar-

Mehedinti.

Schitul, deal, jud. l'Alela, pl. Cra-

jud.

Dealul-Sfirätel , deal,

Dealul-Ro§u, larte din peïrlurea mosid Storesti, jud. Botosani, pl. Copla, com. Storesti ; se intinde pe dealul Tencusa.

Dealul-Runcului, deal, in com. rur. Mdtasari, pl. Vallor, jud.

ManastireT, jud. BacaO.

ta numirea, in partea de N.-V. a com. Vetrisoaia, de Humaria, penfru ca pamtntul este humos. Mal in jos, aproape de centru,

numirea phiuluT Sarata.

Pe lungimea culmeI acestuI

Arges, pl. OltuluT; face parte din com. rur. Launele-d.-j.

Dealul-ScroafeI, ciittin, Cu 200 locuitorl in jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Rachitele-d.-s.

Dealul-ScroafeI, atun, cu 67 locuitorf, din jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. RA.chitele-d.-j.

Dealul-Scurtului, deal, in jud. Mehedinti, com rur. usita, din pl. Motrul-d.-j.

Dealul-SpireI, s'alié de dr. cl. f., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Bucuresti, pe li nia Bucuresti-Filaret,

.pusa in circulatie la 13 Decemb. 1872. Se aflA filtre statiile Cotroceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)

deal sunt fra. movile care poarta numirile localitatilor unde se afla asezate si anume : Movilade-la-Humarie, Movila-de-la-Zavoiul si Movila-TelegrafuluI.

Inaltimea de asupra niveluluT mareT de 80'53. Venitul aces-

Dealul-SaceI, deal, jud. Falciti, plasa Pratul, numit ast-fel din cauza lipsel de izvoare de va. Se prelungeste de la N. la S.,

Spre S.-E., la poalele dealuluT Sarata, in sesul din tarind,

Dealul-StIng (Dealul-Plapcel),

pe teritoriul comunelor : Berezeni si Bozia.

se intinde Orina locuitorilor si a proprietAteI pana in valea piriuluf Sarata.

Dealul-SatuluI, deal. (V. Chicerea, a'eal, com. Zapodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti).

se afla Movila-Popel. Pe podisul si laturile dealuluI

Dealul - Säracilor, peidure, supusa regimuluI silvic, com. Gor-

Dealul-SchituluI (Flämlnda),

ganul, pl. Podgoria, jud. Muscel. Are 255 hect. impreuna cu trupurile : Malina, Urlucea si

sat, in jud. Arges, pl. Oltuld ; face parte din com. rur. Galicea-Flaminda.

58878. Alarde Diefionar Geografte. rol. 111.

tel statiI pe anul 1896 a fost de 184.189 ler, 56 banI. detzl, format pe malul sting al &le! Plapcea, jud. Olt. Pe muchea luT sunt situate com. Valea-Me-

rilor si Sinesti, din pl. Mijlocul.

Are directiunea V.-E. paralel cu firul apeT, pe o distanta de 8 kil. E taiat de valcelele Lui peasca si oimul, ce trec. prin Valea-Merilor.

Dealul-SterpeI, deal, in judetta 12

www.dacoromanica.ro

DEALUL-V1ILOR

90

DEALUL-SURBEI

Mehedinti, com. rur. MatAsari, pl. Vailor.

Dealul-Surbef, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Circeni, pl.

hedinti, com. rur. Glogova, pl.

de 82 hect. din care 30 hect.

Closani.

padure, 20 hect. arabile, 25 hect.

finete, 3 hect. vie, si 4 hect.

D ealul -TurluianuluI,

pildure,

jud. Bacan, plasa Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti. Esente: fagT i stejarT. Apartine colonelului larca.

Motrul-d.-j. deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Siriul.

Dealul-Tepe,

E situat in partea S.-E. a piase! si a com. Se intinde de a lungul si pe la S. vaeT CeatalOrman, facind sA alba. acest mal ripos si pe alocurea chiar

Dealul-UntuluI,

deal,

in jud.

Mehedinti, com. rur. Glogova, plaiul Closani.

livezT de pruni.

Are o populatie de 14 fam., saa 60 sufl din, cari IO contribuabili. Vite sunt : 20 vite mari cor-

nute, I cal, 44 oT, 3 capre si 23 rtmatorT.

jud. Doroinalt din locali-

Dealul-VelniteI, deal, pe teritoriul comuna Tirzi, pl. Crasna, jud. Falda. Are o intindere

stincos, din cauza constitutiunel

tate, pe a caruia culme este

cam de 85 hect. La poalele luT

sale. Are directiunea N.-E., cu o inaltime maxima de 185 me-

pus unul din principalele semne geodezice ale acestuT judet.

nordice se formeaza Valea Casotestilor

tocmai la centru si care scade cu cit mergem spre V. sati spre E. Este acoperit cu

Dealul- UrleI,

deal,

hoia, ce!

tri,

Dealul-Ursoael, deal, in partea Dealul-VieI, deal, pe mosiea Juresti, com. Zlatunoaia, pl. Mide V. a com. Dodesti, judetul

pasunT si prea putine semAnAturi.

Falda, pl. Mijlocul. Numirea dealului este legen-

Dealul-Tinär, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Lupsea, pl.

dara. Se zice ca pe cind eraa

Motrul-d.-s.

codri marT, s'a prApAsit o ursoaicA care a alaptat un copil nascut

i lepadat.

Dealul-TIrguluI, deal, jud. Gorj, apartinind orasuluT T.-Jiul, situat

spre V. de oras si pe

tai' -mul

drept al JiuluT, E o prelungire a DealuluI-Batrin. Pe el sunt plantate viiie i livezile orase-

deal,

in jud.

Mehedinti, com. rur. Glogova,

parte din satul Draguseni, jud.

Dealul-UrsuluI,

deal,

in jud.

Fakir', pl. Podoleni, spre S.-V. de satul Gura-Bohotinuld. Este

se afla straturi groase de ara-

mapiatra.

Dealul-Ursului, In loG

deal,

jud. Mehedinti, com. rur. gova, pl. Closani.

pe teritoriul com. Gugesti, jud. Falciul, plasa Crasna. deal,

deal,

in jud. Me-

in jud,

mahala, alipitA

Dealul-VieI,

a'eal,

la V. de sa-

tul RAchitoasa, plasa Stanisesti, jud. Tecuciü.

Dealul-Via Ved Tirsa, judetul Vilcea.

Dealul-Viilor, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Hintesti-Zmeura. Are o populatie de 63 familii.

din jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte

Dealul-Viilor,

cätun,

din com. rur. Samara.

com. Bacesti, jud. Gorj, pl. Gilortul.

E situatA pe dealul cu ace124 nume

Dealul-TiteI,

deal,

Mehedinti, com. rur. Miculesti. plasa VAilor.

Dealul-Väratic, Dealul-TiganceI,

Suceava.

ceastá localitate s'ar fi gAsit o

plaiul Closani.

Dealul-TutunaruluI,

pe teritoriul

pl. Podoleni. Se zice ca din vechime cind era codru in a-

prelungirea dealuluT Voloia. Aci

Dealul-TomiceI,

deal,

satului Orofteana-d.-j., comuna Orofteana, pl. Herta, judetul Doroholii.

Dealul-Viei, parte de sus a dealului DrAguseni, pe care stA

rleal,

ramas i numele dealului.

jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Are o populatiune de 81 locuitori.

Dealul-VieI,

pe teritoriul com. Bazga, jud. Falcia,

Dealul-UrsoaeI,

ursoaica cu pu!, de la care a Dealul-Tolcesti, sat, face parte din com. rur. Rijletul- Vieros,

letinul, jud. Botosani.

i

spre V. de cat.

Dealul-Leului. Are o suprafata

www.dacoromanica.ro

Dealul-Viilor, a'eal, incunjoarä toata partea de E. a comuneT BAsesti, plasa Mijlocul, judetul Numit. ast-fel de la viile

DEALUL-VILLOR

§i livezile Cu carT este inbrAcat.

In partea nord-sudica a dealuld, aproape de sat, se ridica

DECIUL

91

Fakiti. Se pre/ungeOe filtre comunele : Oteleni, din pl. Mijlocul i O1tene0, din pl. Crasna.

Dealului (Capul-) (Mäguricea), califa, in com. Majetul, cat. StAnila, j ud. Buzan. E acop eritl de izlaz, fineatä. §i putinä.

padure.

deschide in valea piriuluT Potiu,

satul Potiul.

Deasa, deal, se intinde de la N. la S., pe partea de E. a comuneT Rusca, plasa Prutul, judetul

Falda.

Dealului (Capul-),

colind, in

tareW. Tot in partea de N. se

com. Boziorul, cat. VAvAlugi, jud. Buzan. E acoperitA de izlaz

afla localitAtI acoperite cu pa-

§i. pAdure.

durT numite: Drumul-luT-Anghelata, Pocnele-luI-CaprA, Lacul-

O, dupa un drum de 3 kil., se

pe dreapta, ceva mal sus de

o mica culme, acoperita cu pomI

fructiferT O unde, in timpurile mal vechr, proprietarif tinean prised, pentru care O locul se numWe 4La Lived» san 4Prised». Spre N. de livezI se aflä lobalitatea numitA Dealul-TataruluT, fiind ca in vechime s'ají gasit aid urme de locuinte TA-

mul comunal Potiul-Inan-Ce§ure,

Dealului (Capul-), pdclure,

Deasa, deal, acoperit cu padurT, pe mo§ia Bircul, com. Sili§tea, pl. Bistrita, jud. Neamtu.

in

Deasä (Valea-), pädure, in jud.

PorculuT O Copacul-cu-Icoane.

jud. Buzan, COM. Boziorul, ca-

Buzan, com. BrAe0, cAt. Pinol,

Spre E. de acest deal se aflä Valea-BoteT, acoperitä cu padure spre N., iar spre S. cu

tunul VAvalugi. Are vre-o 40 hect. Intindere. Se afla pe pro-

pe mo0a statuld Vatra-Schitu-

prietatea statuld Stinca-LeuluT.

luT-Pinul. Face, impreuna co padurea Dealul-PinuluT, un corp de

260 hect.

loc de cultura pentru cereale.

Dealului (Jzvorul-) (IzvorulDealul-Viilor, deal, in partea de V. a comuneT Dodqti, pl. Mijlocul, jud. Tecucin. I s'a dat aceastA numire pentru ca pe el se afla viile sAtenilor din satul §i comuna DodWi.

Bisericei), isvor, in com. ZArne§ti - de - Cilnlu, jud. Buzan. Incepe in localitate O se scurge

in riul Unan'.

Dealului (PIrful-), afluent

§i lived.

al

Suceava.

Vailor.

Dealul-Viisoarele, deal, in comuna rurall Crainici, plaiul Clop.ni, jud. Mehedinti.

DealuluI (Valea-). Ved Porcilor (Dealul-), jud. Vilcea.

Mehedinti.

Dealul-Zghiabului, deal, b judetul Mehedinti, com. rur. Miculqti, pl. Vailor.

Dealul-Zgurel, deal, numit astfel de la pAdurea Zgura, jud.

Decindea san Pädureti, lac, - pendinte de com. LeicWi, plaiul

Nuc§oara, jud. Muscel. E acoperit in parte cu padure de diferite esente, iar parte este pamint arabil.

Dealului-Cruce! (Valea-), vale, se intinde spre E. de satul Decindea, locuinfil isolatel, jud. Ilfov, pl. Znagov, pe tnalul sting Durne§ti, com. Dume§ti, plasa al riuluT Ciorogirla, in fata saFunduri, jud. Vaslai.

Dealul-nstrenii, deal, in com. rur. Micule§ti, pl. VAilor, jud.

Deca, deal, se intinde de la N.E. de satul Hu§eni, com. Ivane0, plasa Racovita, judetul Vasluifi.

DealuluI (Valea-), deal, in com. Tohani, cat. Gura-Vaduld, jud. Buzan; e acoperit de vil.

Dealul-Villor, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Micule0i, pl.

pl. de Sus-Mijlocul, comuna Vinatori-NeamtuluT. E a§ezat pe

partea stingä a pir. Neamtul.

Siretuld, In com. Lespezi, jud.

Dealul-Viilor, deal, pe teritorul comuneI Stoiseti, pl. Mijlocul, jud. Falda. Este acoperit cu vi!

Debruta, sat, in judetul Neamtu,

tuld Ciocane§ti.

Dealului-Mare (Valea-), vale, In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe teritoriul comund rurale Potiul. Se desface din poalele vestice ale dealuld Movila-Mare ;

se intinde spre V., avind o directie generala de la S.-E. spre N.-V., brAzdind partea centrala a pl4eT li a comuneT ; taie dru-

www.dacoromanica.ro

Decindesti, vechie molare, a mafia Ca.patine§ti, com. MArAcicineni, jud. Buzan.

Deciul saa CImpul-DeciuluI, din', in jud. Mehedinti, plasa Blahnita; Vine parte de comuna rur. Balta-Verde §1 parte de co-

DEDABALt

muna rur. Izvoarele ; se afld pe marginea DunareT.

Dedebalt, ruinele unuT sat cu acela§I nume, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Enie # pe al cat. Iusuf-Punar. Sunt situate in partea V. a pa§el O cea N.-V. a com., la 3

Vite : 385 vite marl cornute, 14 caT, 300 ol O 296 rimatorl.

de com. actuald, unde se vad

Are o osea comunala, care

yaz-sal-1T BuzauluT, acum 25 de

o leagä cu oselele SeverinuluI. Relieful soluluT se inseamna prin : dealul Peptani, Culmea-

anT, s'a mutat unde se afla azI.

Zagal, Lunca-BaranuluT O Cul-

mea-ComoraOlor, care are o pozitie inaltd.

kil. spre V. de satul Iusuf-Punar,

pe malul drept al Arad Urluia,

Deduleasca, sfoard de mofie,in jud. Buzaii, com. Vintileanca, Uzun-Culac-Bair i litiga oseaua cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect.

la poalele sudice ale dealulul

judeteana Ostrov-Cuzgun. Acest

fineata i araturd.

sat a fost odinioara infloritor, ceea T-a atras asupra-T läcomia Turcilor, a.5a ca. locuitoriT de frica s'ati raspindit prin alte sate, lasindu-§T aci tot avutul. De aceia azI numal darimaturile aratd

unde a fost odinioard satul.

Dedesupt, loc izolat, in raionul comuneT Bode4i, plaiul Horezul, jud. Vilcea, in intindere de 3 hect. 750 m. p. Statul l'a

vindut de ved.

Dede§tilor (Mahalaua-), mahala, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Dranicul.

DEDULWI

02

Dedule§ti (Dedule§ti- Slob ozia), com. rur., pl. Ianca, jud. Braila. Se afla pe muchie, in apropiere de r. Buzati, lao distanta

de 1 kil. Se mdrginete la N.

cu Sute0 ; la E. cu Ianca ; la S. cu Filipe§ti §i la V. cu ho-

inca mormintele. Din cauza re-

Dedule§ti, sati Dediule§ti, com. rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rtmnicul-d.-s., pe piriul Rimnicul. Se mal numea i Vatra-SchituluT-Dedule0, fiind-ca apartinea acesteT mdnastirl.

E situata in partea de V. a judetuluT, la 15 kil. spre N.-V.

de orapl R.-Sdrat, si in partea E. a pl4eT, la 1 1 kil. spre N.V. de com. Zgirciti, rqedinta pla§er. Comune invecinate sunt: Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;

DanulWi §i Dumitre$ti, la 7 kil. si Pardo0 la 8 kil.

Se margine§te la E. cu Ji-

Suprafata comune1 e de

deni, despIrtita prin riul Rimnicul ; la V. cu Pardo0, despartlt prin dealul Buda; la N. cu

600 hect., cu o populatie de

Buda, despartia prin Dealul-De-

212 familii, san 954 suflete, din carT 187 contribuabill. Stiti carte 64 persoane.

dule§tilor ; la S. cu Babeni.

Venitul comuneT e de 4796 leT O cheltuelile de 4113 la Sunt 4 debite de tutun O 7

leOilor ;

tarul moOd V4ani de peste Buzar'.

circiumT.

E brazdata la V. de dealul Baba; la N. de Dealul-Dedu-

la S. de dealul Bd-

beanca.

Rlul R.-Sgrat o uda de la N.V. la E. O afluentul slii Valea-

LocuitorT improprietaritl dupa

DeduleOlor, unit cu Izvorul-

iar de Malovätul, comuna rurala',

legea din 1864 sunt 95 ; neimproprietaritI, 64. Vite marl cornute sunt 1234

de 12 kil. E situata pe deal §i

(666 boT, 400 vacT, 6 taurT, 162

Babel, la V.; CAprgria, Badila pi Mocanca o udd la N.; maT sunt in com. 22 puturl ; 48 findril O 3 lacurT.

formeazd comuna cu catunele : Mormanul, Poroina-Mica li Va-

vitel); sunt 432 caT, 1632 of pi

Dedovita, com. rur., in jud. Me hedinti, pl. Ocolul, la distanta de II kil. de ora§ul T.-Severin,

354 rimatorT.

Suprafata comuneT e de 3000 hect., din carl : 100 hect. vatra comuneT, 547 hect. ale locuito-

lea-Copcd. Are o populatie de

In comuna. e o biserica cu

750 locuitorT, din carI 127 con-

tribuabilT, carI locuesc in 165

hramul Dumineca-Sfintilor, zidita'. la 1860 de locuitorT, deser-

case.

vita de I preot, 2 cintaretT §i

LocuitoriT posea': 19 plugurT, 64 care cu bol, 8 cdrute cu cal; 94 stupT.

1 paracliser.

miliT, sal-1 1007 suflete : 501 bar-

la Sute0, spre N., lo kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.;

batI, 506 femeT ; 410 casatoritl, 528 necasatoritT §i 71 vaduvI.

In comuna sunt 2 biserici, deservite de 1 preot §i 2 cin-

la FilipeSi, spre S., prin cat.

taretl. Budgetul comuneT are la veniturT leI 2157 i la cheltuelT

In com. sunt 3 strade. Vechea comuna a fost intemeiatà, se zice, la 1810, pe ma-

Stiii carte 92 persoane. Are o biserica, cu hramul Pogorirea-Sf.-Duh, ziditl in 1792 de Arhimandritul Iacob; e intretinuta. de stat, deservita de 2

1032 leT.

lul drept al BuzduluT, spre E.

preotl, 2 cintaretl §i 1 paracliser

DrumurT :

Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil.

www.dacoromanica.ro

rilor, 226 hect. ale statuld §i 91 hect. ale proprietateT private.

Are o populatie de 269 fa-

DEDULESTI

DEDULET1

93

Este o scoall de biietf, In casele mInAstird Dedulesti, fondatA, in 1874, de comunA, i frecuentad. de 36 elevI. Comuna are: 213 hect. arabile, 400 hect. finas, 2 100 hect. pAdure, 25 hect. vil', 125 hect. finete O 41 hect. neproductiv. LocuitoriI aa 51 plugur/.

sAteanuld Dedulescu. Acest sat

Vite sunt 1078 capete, din

pe surpatA de apa BuzAuld, care trece pe la spatele d.

carI :- 388 bol, 75 vacl, 19 cal;

19 epe, 325 oT, 96 capre si

era asezat pe lunca BuzAulur, pe malul riuluT, ca la 500 m. de unde este astA-ii, dar la 1873,

din cauza inecurilor s'a strAmutat pe muchea platouluI. In locul

vechiulur sat este casa

proprietAter, cu o gràdinl mare,

dar si aceastd casa este aproaAre o suprafará de 42 hect.,

136 rimAtorI. In comun5. sunt : I cojocArle ; I potcovdrie ; 3 mAcetárir ; 27 rodrii; 3 morT ; o pivA ; 15 ca-

avind 97 case si 3 circiumI. Are o scoalA intretinud de comunA

zane de fabricat tuja.

preot, I dascAl si I paracliser.

Transportul se face prin gara orasuluI Rimnicul-Sdrat, la 14 kil.

spre S. - E. Sunt 10 co-

merciantr, din cati 4 bAcanT si

si judet si frecuentatA de 31 elevi; o bisericA, deservitA de 1

Populatia satulul este de43oloc. Vite sunt: 530 vite cornute, 230 cal, 360 of si 25 rimatorI.

1. soseaua judeteanA R.-Jitia, ce trece prin comunA ; 2. spre Pardosi-Valea-RateT; 3. spre DAnulesti ; 4. spre Jideni ; 5. spre Grebda.

Comuna are 201 contribuabilI. Veniturile sunt de 3684 lel,

41 bata, iar cheltuelile sunt de 2953 ler, 88 banf. In timpul rAzboiuld Ruso-

cidelnita O candele de argint 0 sfInt Potirul cu toate ale sale de argint, Ud( rinden de odajdil de stofii O toate celeFalte podoabe, dupa cum se vede spre a mea pomenire O a pitrintilor meI, leat 1834..»

A fost inchinatl. la mInAstirile Rumeolitice ; era obligará sd tinA 1.1 cersetorl ; azI

a rAmas mimar ca bisericl de mir si serveste locuitorilor din comuna Dedulqti. Este deservid de 1 preot ingrijitor. PAnA. a nu fi secularizatA, avea marI a-

Dedule§ti, sat, In jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de resedind al cotn. Dedulesti.

veri, futre altele mosia Dedulesti, lar inteinsa sedea un egumen §i 8 servitorI bisericestI. AzI e ingrijitA de stat.

f.,

Dedule§ti, tnofie, pendinte de

jud. BrAila, pl. VAdeni, com. DeduleW, pe linia BuzAa-Galati, pusA in circulatie la 13 Sept. 1872. Se aflA intre statiile FAu-

com, cu acelasi nume, j ud. BrAila,

6 circiumarT.

CAile de comunicatie sunt :

tal Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de la Christos ; clindo-I v.i patm icoane marl Impliriitqt1; apol afilada-mi eu Stolnie Dedulesceanu s'ad zugrävit r,.i s'ad infrumubetat de mine, lidia am nieta clopotnite de asupra cu cruet fmmoase, am invelit-o Cu Ondrile., O s'ad Infrumusetat de mine, adicit am fácut

Deduleyti, stafie de a'r.

d.

pl. Ianca, proprietate a most. C. Cretulescq, cu o suprafad de 607 hect.

rd (io kil.) O Ianca (10.2 kil.). InAltimea de asupra nivelulur

Dedule§ti, tnofie, in jud. R.-SA-

Turc din anul 1834, trupele

mArd de 34m,74. Venitul aces-

* rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. De-

rusestT atI stat o iarnA ad.

tef statiI, pe anul 1896, a fost de 22.337 ld, 25 banI.

dulesti. Pe ea se afll pAdurea Dedulesti. Intinderea totalA e de 1500 hect.

Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal §i. Dedule§ti-din-Vale), sat, Dedule§ti, schit, in jud. R.-SAIn jud. Arges, pl. Topologul : rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Dedule§ti, Mdure, in jud. R.face parte din com. rur. DeduSdrat, pl. Rtmnicul d.-s., com. Dedulesti . Este zidit din anul lesti-VArzari. Are 400 locuitorI Dedulesti, numid ast-fel de la 1792 de Iacob Archimandritul, li dou1 biserid, una Cu hramul mosia cu acelag nume. Are o ale cArul osAminte se aflA inintindere de 2000 hect. Esengropate In aceastA mAnAstire. Cuvioasa-Paraschiva si alta cu hramul S-ta-Treime; sunt dePisania el este urmAtoarea : tele principale sunt : fag, jugasservite de cite un preot si un tru, gorun, brad si carpen.. cAceastd dintil biseried ce se nume§cindret.

Dedule§ti, sat, jud. BrAila, pe muchea de pe drmul drept al BuzAuld, la N.-V. com. Dedulesti si ca la 48 kil. spre V. de BrAila, numit ast-fel dupl. numele

te Minitstirea Deduletti i se priznueste vi se einstqte hramul SfinteI Troite,

Dedule§ti (Hele§teul-Schitu-

ad fost zidita, din inceput pe la leatul

lui-), lac, in jud. R.-SArat, pIasa

7128 (1620 de la nal,terea luI Christos), de un rdposat, Dediul Dedulesceanu, li dupä vreml s'a daramat ; apoI, aceasta, care se vede In fiintd, este ziditä de riiposatul arhimandrit Iacob Arliimandri-

Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti, facut incl ciad exista incA. schi-

www.dacoromanica.ro

tul de cAlugArl. Are o intin dere de trd prAjinl pAtrate.

DEDULEM (VATRA-SCH1TULUI-)

Dedule§ti (Vatra-Schitulul-),

Dedule§tilor (Valea - ), vale,

numire vechie a com. Dedulesti, ciad facea parte din ave-

in com. Vintila-Vocla, cat. Bo-

rile schituluI cu acelasI nume, jud. R.-Sarat.

Dedule§ti-Värzari,

com.

rur.,

pe apa TopologuluI, jud. Arges, pl. Topologul, la 21 kil.

care se gil morl ; Piriul-Deseragilor, Culmea-Deserag-ilor, Dealul-LumniculuI i Dealul-Albinet

Dedului (Ciuciurul-), sorginte de apd minerald in com. Ru-

Ca loc istoric in dealul Al-

siavAtul, jud. Buzla.

Dedului (Valea-), mor, in com. Rusiavatul, jud. Buzar'. Incepe

Dedulesti (400 locuitorl), Lu-

PlopuluI, apoI reunindu-se, se scurge in valea Rusiavatul.

(304 locuitori) i Varzari (400 locuitorI), peste tot 1630 locuitorl. In com. sunt cind bisericI si o scoala primara rurala. Locuitorif sunt in mare parte mosnenI. Budgetul com. pe anul 1882/83 a fost de 2234 lef, 82 batir la veniturI si de 2159 leI la cheltueli. Dupa o publicatiune oficiala

ratl este : Apa-Rosie care este apa minerall; apa Cernevita pe

dinesti, jud. Buzaa. E acoperit de padure.

de com. rur. Tigveni (resedinta subprefecturel) si la 20 kil. de Pitesti. Se compune din 4 sate : minele (526 locuitorl), Moraresti

DEGERATI

94

din muntele Dintele si din Fata-

bina, spre N., intre hotarul Pru-

tuluI si Degerati exista o ridicatura de pamtnt care poarta numele de Metereza. De la acea-

sta ridicatura de pamtnt, pleac5. o linie dreaptä de drum vechia peste satul Degerati pana In dealul Comoresti; pe o distanta cam de 3 kil.

Degerati, com. rur. in jud. Me-

In aceasta com. sunt rui -

hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la o T.-Severin, iar de com. rur. Stre-

nele und bisericI foarte vechI, l'higa care se afla si vila Buzoiceanu, construita intr'un frumos

hala, de 27 kil. E situata pe

stil elvetian ; astazI este pro-

valea CerveniteI. Formeaza co-

prietatea Primarier urbeI Tur

muna cu catunele: Linia-Boe-

nul- S everin.

distanta de 30 kil. de orasul

reasc5. si Albina, marginindu-se

Degerati, cätun, din jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com.

contribuabilI si are un budget

la E. cu com. Lumnicul i Cernea; spre N., cu com. Prunisori; spre V., cu com. Peri si Seve-

de 3876 leI la veniturI si de

rinesti ; lar la N., cu com. Ercea.

In acest sat este resedinta

Arc o populatlune de 740

primarid comuneT. Are 200 lo

locuitorl, Cu 112 contribuabilT, locuind in 150 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura

cuitori si o biserica de lemn.

(1887), aceasta com. numara 266

3510 leT la cheltuelf.

Numarul vitelor a fost in a-

nul 1887 de 972 capete vite marl (949 bol i vacf, 23 cal) si de 731 vite marunte (336 oí', 15 capre si 380 rimatori).

Dedule§tilor (Dealul-), deal, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti. Se desface din Dealul-Babel si se intinde printre riul Rimnicul-Sarat i afluentul sda piriul Valea-Dedules-

cilor, brazdind partea de V. si

N. a com. Este acoperit cu intinse i frumoase paclurl.

cresterea vitelor. Se mal ocupa i cu transportul lemnelor din padurile vecine la gara Pru-

nisori ce este in apropiere. Ef posea : 26 plugurI, 50 care cu bol', 3 carute cu cal si loo stupI de albine. Are: o biserica deservita de preot i 2 cintareti ; o scoala conclusa de un invatator i frecuentata de 30 elevl.

Budgetul com. coprinde la

rur. Dealul-BraduluI.

Degerati, sat, face parte din comuna rur. Parepa, jud. Prahova, pl. Cimpul. Are o populatiune de 328 locuitorl (172 barbatI, 156 femel). Aci e o bi-

seria, fondata la anul 1892 Cu ajutorul Mesterulur Anghel din

Ploesti, P. S. Aurelian, si G. Gr. Cantacuzino.

Degerati, loc isolat, com. SlAnicul, jud. Prahova, plasa Varbi laul.

Degerati, mofie, a statuluT, jud.

In jud. R.-Sarat, com. Dedu-

veniturl suma de 572 leI, iar la cheltueli suma de 521 leI. Vite sunt: 450 vite marI cor-

lesti. Ucla partea de V. a com.,

nute, 12 cal, 50 o! i 400 ri-

pendinte, inainte de seculariza-

curge de la V. la E. si se varsa, dupa un curs de io kil., in riul Rimnicul-Sarat, pe partea

n'Atoe.

re, de m-rea Margineni. La 1871

Dedule§tilor (Valea-), pida,

dreapta a luI, trecind prin catunul de resedinta, Dedulesti.

Prahova, pl. Cricovul, foasta

Prin com. Degerati trece so-

se arenda Cu 13000 lel anual

seaua Prunisori-Degerati-Lumnic-Ruptura-Voloiac.

si a fost ipotecata impreuna Cu alte 380 mosiI ale statulur pentru asigurarea imprumutuluI do-

De insemnat in com. Dege-

www.dacoromanica.ro

DEGERATI

menial de 78 milioane leT, con-

tractat in 1871. Degerati, trup de perdure, a statuld, lu intindere de 62 hect., care impreunä Cu trupurile : Drumul- Bai coiulur ( 67 hect.), Gageanca (1o6 hect.) si GuraCumetriT, formeaza padurea Mis-

leanca salí Gageni-Mislea, jud. Prahova.

Degereteanca,mofie, in jud. Prahoya, care face limita spre judetul Buzatt, despre com. BabaAna, din jud. Buzati.

Dejesti, com. rur., jud. Olt, pl. Oltul-d.-s. Are 4 catune: Dejesti, Donesti, Daroiul i Vulpesti. Este situatä pe mar multe val*, care se varsa in Geamana,

spre N. de Slatina, la hotarul jud. Oltul cu jud. Arges. Are o populatie de 1199 locuitorT (din care putinr stiu carte), cu 323 contribuabilT. Locuitorir se o-

cupa cu agricultura, cultura vier si a prunilor. 208 locuitorT

improprietarit dupa legea rurala pe mosia Dejesti, cind dat 724 hect.

Spre V. de com. este Magura-Rusulur, un fel de cetatue, lunga de ioo metri si lata cam de io m., zidita din caramida marunta. In Dejesti sunt 2 bisericr, deservite de 2 preotT si 4 dintaretT.

Vite sunt : too bol, 300 vacT 20 caT, 400 or, 200 porcr. Pamintul e delos si putin pro-

95

DE-LA-PRIDVALE

Dejoiul, com. rur., plasa Cernad.-j., jud. Vilcea, compusa din mahalalele : Bogeni, Mijlocui Sotani. iul si pe malurile riulur Cerna,

muntele Soveja, trece pe la deal de satul Negrilesti si se varsa in Putna, intre satele Ne-

la 40 kil, departe de capitala jud. i la 15 kil de a plaser. Are o populatie de 630 locuitorT (330 barbar i 300 fe-

grilesti i Tulnicl. Dejul, in sus. are apa sarata. Primeste ca afluentl : Piriul-Negrulur si Piriul-Ursulur.

Este situata pe valea Dejo-

meT), in care infra

si 3 familir de TiganT ; sunt in total 182 familiT, care locuesc in 205 case.

xur. cu acelasT nume, pl. Oltul-

d.-s., jud. Olt.

De-la-Cruce, perdure, pe teritoriul comuner Vladesti, plasa

Sunt 131 contribuabilr.

In comuna e o biserica. Nu se cunoaste anul fondareT ctitorii, caer lipseste orT-ce in_ scriptie. S'a reparac la 1881. Locuitorir se ocupa cu agricultura. PutinT sunt lemnarr. ET desfac produsul muncer la Drasi Craiova. Vite sunt : 12 cal, 40 boT, 200 vacT, 50 capre, 280 or si 350 porcT.

gäsani

Tot1 locuitoriT sunt mosnenr. In raionul comuner este dea-

lul numit Dealul-Mare, care la 1874 s'a surpat in toata intinderea luT, din cauza multor izvoare subterane. Stitt carte 40 persoane.

Tot hotarul comuna are o

jud. Muscel, din coasta careia izvoreste Valea-Mica, care

strabate catunul si se varsa in riul Bratia. De-la-Deal-de-Vii, deal, judetul Dolj, pl. Bailesti, com. Coveiul,

pe linga care trece limita de N. catre com. Boureni.

De-la-Frasin,

patina',

pe valea

Aula Teleajenul, comuna MA.neciul-Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

De-la-Merchez, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe teritoriul comuna rurale Oltina. Se mar numeste i Dealul-de-dea-

intindere de 300 hect. arabile, In care intra si izlazul.

supra-Cisler si se intinde de-

Veniturile i cheltuelile com.

tina, incepind de la movila Ior, tmac i tinind pana la dealul

sunt in suma de 800 ler anual. E brazdata de dealurile: Dealul-Mare, Dealul-Cerner, pe care

se gasesc vil,

si

e udata de

valle : Geamana, Valea-Satulur, Cerna, Barbuceanca.

alungul o pe la E. laculur 01-

Ciacal, cu o directiune generala de la S.-V. catre N.-E. Are o inaltime medie de 140 m. si este acoperit cu tufaris.

Se margineste cu comunele Dozesti, Nisipi o Stanesti.

De-la-Odaie (Iazul-), iao, pe

Dejoiul, deal, in raionul comuner Dejoiul, pl. Cerna-d.-j., judetul

Iasi. E format din piraiele : Gotca, Cara- Gheorghe I Bulha-

ductiv.

Dejesti, sat, face parte din com.

Dejul, pirlia,si, pe teritoriul camune! Negrilesti, pl. Vrancea, jud. Putna. Izvoreste de sub

Vilcea, pe care se cultiva 38 hect. vie.

Andrieeni, com. Epureni, pl. Turia, jud. teritoriul satulur

cul.

De-la-Pridvale, piand, pe vaDejesti, deal, in raionul com. De-

Dejoiul, pda'ure particulard, su-

jesti, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., pe care se cultiva 13 hect. vie.

p usa regimulur silvic, com. Dejo-

iul, pl. Cerna-d.-j. jud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro

lea riulur Teleajenul, comuna Maneclul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

DE-LA-RXCH1TI

De - la- 125chitI (Iazul-), iaz, pe teritoriul satului Glavanesti, com. Epureni, pl. Turia, jud. Iasi. E format din piraiele : Ciocanul i Puturosul.

De-la-Varnite, poianer, pe valea fiuluT Teleajeaul, com Maneciul-Ungureni, p/aiul Teleajenul, jud. Prahova.

Delantul, deal, acoperit cu pàdure seculara, In jud. Mehedinti;

plaiul Cerna, com. rur. Balta.

Delcelul, mahala, in orasul Rosiori, jud. Teleorman. Se afla in partea despre Dealul-Bratco-

vulul. Partea situata in vale se numeste Broscaria.

Delciul, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-cl.-j. ; Vine de

com. rur. Socolesti.

DELENi

96

in sus, plaiul Dimbovita, jud.

sut, Slobozia si Pircovaci, ase-

Dimbovita. Vezi Brindusele.

zate pe coastele de S., S.-E. si E. a acestui deal, impodobite ca gradini si livezT de poml fructiferT, arbori de pa-

Deleanul, deal, In pl.

OrasuluT,

jud. R.-Sarat, extremitatea Culmel-ScorusuluT. Are o tnaltime cam de 700 m. Ramificatiunile sale sunt dealurile : Hoja, Priveghiti, al-CapreT, Teiusul, spre N. prin comunele Brosteni si N'irtesti ; dealurile Piciorul-Nucului

Cucul la S. prin com., Odobasca ; Dealul-Perisorului la E. prin comunele Bontesti i Blidare. Din el izvorasc piraiele Valea-Rea, PitulusiT, DrejiT, Sea-

el, Faraoanele, Pietroasa si MIMO, afluentl ai riuluT Milcov ; Valea- Medra si Mahriul, afluentii riulul Rimna. El se afla la hotaral basinurilor Rimnei MilcovuluT, precum si

la ho-

tarul plasilor Orasul i Marginea-d.-s. Este acoperit cu finete intinse, semanaturi i vir.

Delea, tirld, In balta com. Gropeni, jud. Braila, pe malul sting al privalului Arimäneasa, intre acest prival si Gingärasoaia.

DeleI (MAgura-), mdguri, futre com. Vädastra si Brastavatul, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Deleanca, alta numire a mofier statuluT Jegalia, inainte numita Brinzeni, in plasa Borcea, jud. Ialomita, pendinte de comunele: Petroiul, Gilddul i Jegalia. Are

Deleleul, munte, in com. Bog-

o suprafata de 23000 hectare. Numirea de Deleanca o poarta fiind-ca inainte de secularizare

Deleni, com, rur., situata la S.

danesti, jud. Suceava. E acoperit de padure de brad, molift si fag.

plasei Cosula, judetul Botosani, In vecinatate cu Hirlaul, la

45 kil. de Botosani i formata din satele Deleni, acsut, Pir-

Deleanul. VezT Vatra-Schitului-

covaci i Slobozia, toate asezate

pe mosia Deleni.

DeleanuI, deal, in com. Bobulesti, pl.

tefanesti, jud. Boto-

sani. Pe acest deal se zice ca ati fost asezata o tabara turceasca In timpul unuT rezbel cu Rusil; urme de santurl se vad i asta-zT.

Deleanul, munte, de la Moroeni

mal multe petruite de natura, face ca aceasta regiune sA aiba o pozitiune pitoresca. Teritorul com. e foarte accidentat, lar natura solulul vari-

aza in pamint negru, galben, pietros i nisipos. Cel mal inalt deal e Pietraria, in centrul comuneI, apol Cetatuia si Dealul-Mare, in padure,

spre V.; Holmul, Luparia Gurgueta, spre E. Pi-in comuna curg mal multe piraie, miel: Bahluiul prin partea de V. a comuneT, prin padure, primeste ptraiele: Tisa, Pircovaci, Adincata, Vacarita, Racosul i Humosul In dreapta, lar Magioara i Recea in stinga, apoi Piriul-Doamner, al-Josenilor, Jugani, Neaun, Velnita-Veche, Modruz i Dodolea, cari

curg prin si pe litiga satul De-

leni si prin valle de la N.-E. com. Are 2 iazurl marl: Gurgueta si Strimbul, din care se scoate mult peste, care se consuma in localitate. Suprafata comuner e de 18646

apartinea Mandstirii-Dealului.

Deleni.

dure, soselele i drumurile cele

hect., din carT 17291 hect. ale proprietarilor marl si 1355 hect. ale locuitorilor improprietaritl la 1865. Aceasta comuna e una din cele mal marl in intindere din jud. Botosani.

Populatiunea e de 600 fasal 2745 suflete, carr locuesc in 589 case; sunt 574

Commia se intinde pe mai multe dealurl si val, cari in partea de V. sunt acoperite cu

miliT,

codri secularT.

minT, M'ara de o ceata de Ti-

Privelistea mareata ce infátiseaza. dealul Pietraria, de natura pietroasa, care se ridica in centrul comuneT si prin inaltimea sa predomina toate vtrfurile de pi-in prejur, satele Deleni, Mac-

ganT si de cite-va familiT de Evrei. Ocupatiunea lor e agricultura, cresterea vitelor, pietraria,

www.dacoromanica.ro

contribuabill; locuitorif sunt Ro-

lemnaria, lar tiganiT sunt

fle-

rari, 15.utarl, etc.

Toata partea de V. si S.-V.

DELENI

este acoperita de codri vechT pe o intindere de w000 hect.; lemnul ce predomina este stejarul, carpenul, fagul, jugastrul, teiul, paltinul, etc. si se exploteaza in cantitAtT mar!.

Sunt 27 hect. vi!. Numarul vitelor e de 5733: 1849 bol si yac!, ii bivol1, 198 cal', 3400 oT, 275 porcT. Locui-

toril posea si 500 stupT cu albine, carT produc maT mult de

i000 kgr. miere

680 kgr.

i

ceara.

Deleni, com. rur., in partea de N. a plaseT Mijlocul, jud.

marginita la N. cu com. Oseleni ; la S. cu com. Gusitei ; la

5

Veniturile i cheltuelile com. se urca la 214 le!, i banT. Prin Deleni trece soseaua ju-deteana Slatina-Casa-Veche.

E. cu com. BarbosT si la V. cu

E udata de vdile Recea si

com. Hoceni, de care se desparte prin *tul Bujorul. E for-

Racovatul, de vilceaua Ballsolul, a-CesmeliT, Surduiul ff Plopul.

mata din satele : Deleni, Gola-

sei si Talaba. Se intinde pe o suprafata cam de 1033 hect. si are o populatie de 291 familiT salí 956 suflete. Are 3 bisericT si o scoala.

Budgetul e de 2948 le!

mor! de apl. si I de abur!, i fabrica de spirt, care produce vre-o 40000 litri pe an. In dealul PIetraria, in partea de S.-V., se afla renumitele cariere de platrä de moara, care se fabrica pe loc, i carT se transporta in tara si chiar peste hotare, producind un venit de peste 50000 leT pe an. Exploatarea se face din timIn comuna sunt

DELENI

97

35 banT la veniturT si de 2946 leT i 90 banT la cheltuelT. Sunt 303 contribuabill. Vite marl cornute sant 656, 01 324, cal 61 i porcT 117.

Deleni, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

Deleni, com. rur., din jud. Vasplasa Crasna, formata din satul numit Deleni. Se afla la S.-E. judetuluT, la 141/2 kil. de orasul Vasluili 43 kil. de Codlesti, resedinta plaseT, situat pe un platod intins, avind o pozitiune pitoreasca.

In fata satuluT despre V. se arata Dealul-Manastiret Satul se imparte in doul partl numite : mahalaua din jos,

jud. Olt, compusa din 2 cátune : Deleni i Cherlesti.

sub denutnirea de Burghelesti

Este situata pe malul OltuluT, la 6 kil. departe de eapitala judetuluT si la 4 kil. de a

piriul Gurgea si mahalaua din sus, sub denumirile : Bilahoiul,

CirceoaneT, despartite prin

Blanitesti, Gherghina si Movila, intinzindu-se pe o suprafata de

purT foarte vechT. Mal sunt si

piase. Are o populatiune de

alte cariere, de unde se scoate piatra de zid, sosele, etc. Comunicatia se face pe soseaua nationala, care trece pe

487 locuitorT (235 barbatT, 252

2574 hect., din carT pe 1700

feme1), 22 familiT de TiganT, carT

hect. se face cultura de cereale,

se ocupa cu agricultura si cu fieraria. CapT de familie sunt 117; contribuabill 120; case de

pe 300 hect. se cultiva vil

la E. de Deleni ; apoT, prin Hirlatí, pe soseaua vecinala Dolhasca prin Pircovaci ; i oselele comunale Hirlati-MacsutDeleni -Slobozia i Feredieni ; apoT, soseaua caselor Ghica la soseaua nationala. Comerciul se face cu Hirlaul, Tirgul-Frumos i Botosani. Sunt In comuna 6 circiumT, 5 comerciant1 si 8 meseriasT. Budgetul comuneT e de 6135 lel la veniturT i 6o88 leT, 8o

locuit, 110.

tru imase si vatra satuluT. Are o populatie de 863 familif, saa

In comuna e o biserica, fondata la 1802, de Toma Deleanu

3006 suflete, din carT 19 familiT strainT. CasatoritT sunt 559. titi

si sosia sa Joita, reparata la 1862, deservita de I preot.

carte 190 de persoane

Asta-zT este inchisa, din cauza

mata din RominT, razesT, carT se

ca s'a ruinat.

ocupa cu agricultura, cu eresterca vitelor si cu cultura albinelor. Sunt in com. 352 stupT. In acest sat sunt 2 bisericT

Mara de agricultura, parte din locuitorT se maT ocupa cu dulgheria. Produsul munceT ti desfac la Slatina. ET ad: 25 cal epe, 140 bol, 250 vacT, 600

banT la cheltuelT.

o!, loo pord ; 40 stupT cu albine.

Are 4 bisericT, deservite de 3 preotT, 3 cintaret1 si I para-

S'ati improprietarit 96 locuidat torT in 1864, cind

cliser ; mal sunt 2 bisericT in parasire i aproape in ruina.

254 hect. pe mosia familieT Deieanu.

Este I scoala mixta, frecuentata

tiü carte a persoane.

de 50 baetT. Sunt 136 copiT

Comerciul se face de I

inscrisT pe listé.

livezT, iar restul e rezervat pen-

dir-

ciumar.

Maioritatea locuitorilor e for-

sii schit. O biserica se afla Intre mahalaua de sus si eea din jos, fácuta de preotiT Vasile i Gheorghe Focsa, la i586;

cea-l'altá bisericd se afla la S. satuluT ; este zidita de la 1840 de d-nul DahnovicT. Schitul nu-

mit Schitul-Deleni, este la deparearé de r kil. de sati," a inconjurai Cu viT, liveiT i tinete, 18

58878. llarele Merionar Geografic. rol. ni.

www.dacoromanica.ro

DELENI

DELENI

98

pe o intindere de aproape 13

trul comuner Deleni, jud. Bo-

unde trece sleahul mare Hirlad-

hectare, proprietatea schitulur. Acest schit e facut tot de

tosani.

Botosani ;

gani si Tulburea. Mosia se zice

1866 ca loc de rugaciune pentru malee.

Mosia Deleni, de 18646 hectare, este impartita in doua intre fi-4T Ghica : o parte numita Deleni, cu satele Deleni si Slobozia, in partea de N.-E. si alta,

In sat este o scoala, situata

numita Macsut, cu satele Macsut

Deleni, erag codri si, in mijloc, o manastire de calugarT, ale ca-

preotir Vasile si Gh. Foca, la anul 1580 si a servit pana la

in mahalaua de jos, infiintata la

si Pircovaci, la S.

1862, si acum frecuentata de

Partea numita Deleni are o intindere de 12582 hect., din

48 elevr.

Sunt io morT de vint si 1 cu aburT ; 7 circiume O iazurr. Comerciul se face de catre 7 RominT si 20 Evrer. Budgetul comuner e de 3790 ler la veniturr si 3413 lel 30 banT la cheltuelr.

Numarul vitelor e de 3163: 516 vite marl cornute, 1460 oI, fo capre, 127 cal si I050 rimatorT.

carr 11725 hect. ale proprietarulur si 857 ale locuitorilor. Satul Deleni are o populatie de 425 familiT, sati 1691 locuitorr,

carl se ocupa cu

agri-

Docolina.

Moldova.

pentru intreaga Basarabia si

Vite sunt: 390 bol si

vacT,

150 cal, 1350 oT ; sunt Ioo stupT

Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti, situat pe Dealul - Delenilor, la

cu albine.

departare de 2

comuna% Hirlati -Deleni - Feredieni.

urmat la scoala, din acest catun,

6 baietr, din 102 copir in virsta de scoala. Are o biserica claditä de locuitorT la 1763, de-

servita de I preot si 2 cinta-

reía urme se presupun a fi in partea de S.-E. In Iugani exista numar o biserica de lemn. Cum s'a desfiintat satul Iugani si Tulburea si cind s'ajá infiintat actualul sat Deleni, nu

se poate sti; ceca ce poate

fi

atacurilor, asa ca locuitorii cu

carlea de piatra de moara oolit; aceasta cariera furniseaza o escelenta plata de moara aproape

de satul

lar in locul satulur de asta-zr,

e oeupata cu semanaturr, fin ete si imasurT ; sunt 7 hect. vil.

cu bor, 150 care si 32 carute cu cal. In apropiere de aceasta comuna se afla soseaua Vasluiti-

kil,

tefan-cel-Mare

razesilor ; acestia aveati mosioarele lor Cu capetele spre E. si V.;

probabil, e ca desele navalirr ale

Aci se &este o important/

Helegiu (scoald). In 1891, ail

el era data de

cultura si cresterea vitelor si multr cu stoleria si pietraria. Partea de V. a mosier e acoperita cu Ociare ; partea de E.

LocuitoriTposeda: 115 plugurT

Deleni, sat, jud. Bacatl, plasa

satul se numia Iu-

Satul e strabatut de soseaua

Are 1 biserica deservita de 2 preotr si I entaret, apoT spre N.-V. in codru, este vechia biseria de la schitul Lacurile in parasire ; 1 scoala mixta con-

armatelor straine in tara si mal cu seama situatia acestur sat in sleahul mare 11 expunea tuturor

timpul ail putut fi silitT a se retrage mar in codru, imprejurul

manastirer, si a intemeia satul de asta-zr, aparat de invaziunr. Cu vremea, calugarir s'ati retras spre padure si ad intemeiat schitul Lacurile, spre N.-V. de Deleni. Biserica din sat e reedificat5. de Toderasco Cantacuzino, cum arad. inscriptia de asupra pridvorulur bisericer: gAceasti sfinti biserici, a Prea curateI Fecioare, Adorroirea, a filcut-o Toderapo rantacuzino, vel visternic, leat 7177 (1660; lar de iznoavrt 1e-art fricut Iordache Cantacuzino, vel vornie, leat 7230 (1722)..

Numele satulur se poate ex-

clusa de 1 invatator platit de stat frecuentata de 50 scolarr; 1 fabrica de spirt ; 5 mor' de

plica de la vorbele goamenir din deal» sail Deleni, de oare-ce sa-

ap a.

lulur Pietraria. Se zice cd, cum ad

cornute, 95 porcr si 79 capre.

Despre biserica din Deleni se zice ea temelia-T ar fi pus-o Ste-

Deleni, sat, jud. Baca'', pl. Tro-

fan Voevod si ca in urma s'a con-

disparut vechir razesT, un boier le ar fi cumparat parte din mosioare, lar parte le-ar fi luat

tusul, facind trup cu satul Bogdanesti, din comuna cu acelasT

struit de familia Ghiculestilor. Legenda atribue acestur sat o vechime de peste 400 anT, tusa. se zice ca era asezat mar spre E., aproape de iazul Gurgueta, pe valle Iugani si Tulburea, pe

retr. Circiumr sunt 3.

Are o populatie de 291

fa-

mili!, salí 1033 suflete.

Vite sunt: 7 cal, 453 vite

nume.

Deleni, sat, situat pe coasta de S.-E. a dealuluT Pietraria, in cen-

www.dacoromanica.ro

tul ocupa partea de sus a dea-

Cu sila.

Ca urme de sate vechr se mar inseamna Lacurile, la N. de schi.

tul Lacurile. Acest sat a fost desfiintat la 1865, cu ocazia inproprietarirer taranilor, carT par-

DELENI

DELENI

99

te s'ad asezat in Deleni, parte in, cele-l'alte sate. Satul Singeap, spre V. de PercovacT, desfiintat la 1865 °data cu Lacurile i al carul locuitorT

cel maT multT s'ad asezat in Pircovaci.

In partea de N. a satuluT

Locuitoril sunt vechT razesT dupa povestirea batrinilor se zice cä eT se trag din treT va.duve, i anume: Mala, Malina Marusca, ale caror barbatT mu-

Deleni, sat, in jud. Mehedinti,

risera inteun razboid de al luT tela precum si din

rur. Cosovatul-de-Motru ; are 24 case.

parte de mosie se numeste

Izvorul-DoamneT, din care curge piriul numit ipotelul-Doam-

asta-zT Micsunesti.

Deleni, trup de sat, in com. Humulesti, jud. Neamtu, plasa de

Satul este inconjurat de val

Sus-Mijlocul.

livezT.

In luna luT Iunie, anul 1730, Grigore Ghica Voda logodeste pe fiul sad Scarlat Cu fiica luT Iordache Cantacuzino, vel spatar, fiind fata i Chiru Nichifor Mitropolitul, i ati fácut petrecerT si mese la Deleni, tinutul HirlauluT mal' multe zile, nu numaT boieriI, ci toata slujitorimea.

De la Deleni all mers Grigore-Voda la Hirlad, de ad vazut casele domnestI, apoT la Cotnari, unde ad facut iarasT mese cu boieriT, apoT s'ad intors

la Iasi, la scaun. In toamna anuld 1738, Gri-

Ad este resedinta comund. Are o scoall infiintata in anul 1871, frecuentata de 20 elevl ; doul bisericT, deservite de 2 preotT si 2 dascalT. O biserica,

ce se afla in mahalaua din sus a satuluT, este Menta in anul 1812, dupa cum se vede din inscriptia aflata de asupra bisericeT; a dona biserick aflata In mahalaua de jos a satuluT, este facuta in 1836, in locul alteT bisericute,

fost schit de

maice, si care a fost facutá de catre un batrin razes, numit Badrosul, din a caruia familie sunt si asta-e urmasT.

de la Orheid, unde fusese trimis din ordinul SultanuluT, sa ridice pustile ce le ingropase Rusil i sa le duca la Tigine,

Deleni, sat, din com. Giurgesti, jud. Suceava, numit ast-fel dupa pozitiunea sa. S'a infiintat cu ocazia ImproprietatireT de la 1864.

Are o populatie de 17 fam., sad 52 sufl. (25 barbati si 27 femel), din carT 17 contribuabilT. Vatra satuluT ocupa 3 Pala Mosia, proprietate a d-luT I. CiuleT, are o intindere de 407

chime com. Cosoveni-d.-j., jud. Olt, pl. Ocolul, com. Cosoveni-

finat i restul neproductiv. ImproprietaritT la 1864 sunt: 5

d.-j.

palmasT i io codasT, stapinind i coala din Giurgesti servesc i acestur sat. Drum principal e acela ce duce la Giurgesti (3 kil.)

22 &la Biserica

read de duma, ci ad trecut la sat la Deleni in tinutul Orlad, la Vornicul Iordache Cantacu-

Stoenesti-Palanga. Este situat la N. de Stoenesti, in apropiere de tarmul drept. al rtuluT Cioroerla. La N.-E. are o culme de deal care trece pe linga satul Icoana. Se intinde pe o suprafata de

ad sezut a-

Deleni, sat, com. rur. cu acelasT nume, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.

bile, 330 fald 'Adufe, to ala

Deleni, sat, jud. Ilfov, pl. Saba-

i

Mijlocul.

ve-

Deleni, nume ce purta in

n'ad maT venit la Iasi, ca mu-

colo, pana in ziva intlid de Decembrie, cind intelegind ca s'a mal potolit focul ciumeT, s'ad intors la Iasi, la scaun.

Deleni, J'os/ sat, in com. Margineni, jud. Neamtu, pl. de Sus-

fald, din carT 60 t'Ad cultiva-

gore Ghica-Voda, intorcindu-se

zino -Deleanul,

pl. Motrul-d.-j.; tine de com.

soseaua numita Micsuna a caruia

Deleni se allá un izvor, numit ner.

Numarul vitelor marT e de 255 si al celor micT de 449.

rul, face parte din com. rur.

Deleni, sat, face parte din com. Burdusaci, jud. Tecucid, plasa

Stanisesti. E situat la N. com., 2 kil. departare de com. de resedinta, intre Dealul-BalusuluT

Deleni, sat, in centrul comund

200 hect., cu o populatie de

Dea/ul-Tochilelor.

Cu acelasT nume, judetul plasa Mijlocul. E asezat pe costisea i podisul dealuluT

339 locuitorT, carT se ocupa Cu

Are o populatie de 8 fam.,

agricultura si cresterea vitelor. Tot terenul apartine locuitorilor.

Deleni, pe o suprafata de 929 hect., Cu o populatie de 252

sad 32 sufl. Comerciul se face de I circiumar. Este legat printr'un drum de

Buna Vestire, deservita de

I

satul Burdusaci. In partea de

fam., 791 sufl., din carT 275 contribuabill.

preot i I cintaret. Comerciul se face de 2 hangir.

V. curge piriul Cu acelasT nume. Teritoriul cat. este de 34 hect.

Are o biserica cu hramul

www.dacoromanica.ro

loo

DELENI

sati 25 sufí., locuind in 5 case.

La anul 1880, s'a scos din Olt piatra pe care se afla sapata pisania vechie, o plata de 2 m. in lungime si 1112 in latime, care se afla razamata de

Deleni, sat, in jud. Vasluiti, pl.

zidul bisericer nota. Läsata filnd afara, piatra s'a umplut de mus-

Deleni, sat, face parte din com. Vultureni, jud. Tecucin, pl. Berheciu. ..E situat pe deal.

Are o populatie de 9 fam.

Crasna, com. Ciortepti, 'filtre sa-

tele Ciortesti si Pribesti. E situat pe Dealul-Vier, si e straba-

chili in cit pisania nu se poate citi ; aceasta pare a fi timba Romineasca si de pe timpul lur

tut de pir. Bahna, in partea de N.

Mateili Basaraia.

Are o suprafata de 1610 hect., din carr 18o hect. ale locuitorilor clacasr, lar 1430 hect. proprietatea d-lur Eugeniti Ghica.

Are o pop. de 63 fam., sait 379 sufl., din care i fam. de Evrer, cu 6 sufl., si 2 fam. de Tiganr cu 8 sufl.

Aicr sunt 2 circiumr. Vite sunt : 197 vite marr cor-

nute, 20 cal, 500 or, 2 bivolT, to capre si 50 rimatorr. Locultorir posecla : 26 plugurí si care cu bol, i plug si 4 carute cu cal.

Deleni. mahala, in partea de E. a satulur Oprisesti, com. ca acelapr nume, jud. Tecuciii.

Deleni, mahala, jud. Tecuciil la

O alta piatra, frumos sculppusa drept scara la intrarea bisericer, lar alte trei bucatr sunt puse drept peryaz la usa de intrare. Toate aceste pretre sunt lucrate Cu gust, intocmar ca cele de la Manästirea-Dealul si de la Curtata., se afia

tea-de-Arges. Biserica cea nota, mica s't tarä

vaIoare artistica, a fost zidita in timpul mal not1 de manastirea

DELENILOR (CODRIL)

Deleni, deal, in raionul cona. Deleni, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., pe care se cultiva. to hect., 75 arir vie.

Deleni, loca/gel izolatit, jud. Ilfov, pl. Znagov.

Deleni, platog, pe care e apezata

cea mar mare parte a satillta Deleni, din com. Ciortesti, pl. Crasna, jud Vasluid. Deleni, filia, jud. &zafa, pl. Tazlaul-d..j., com. Dragugesti, care-

si are obirsia in dealul Magura si se varsa de a stinga in Tazlaul-Mare.

Deleni, 'ida, jud. Meliá, izvoreste din partea de S. a com. Bohotinul, pl. Podoleni ; curge

prin sat unde se si varsá in piriul Fundatura.

Stanisoara, sub a carel ascultare a fost ca metoh. Zugra- Deleni, pirig, jud. Tecucitl, izvoveala,

cte.

alt-tel primitiva, e

stricata de fum. Intre ctitori

sunt: Postelnicul Grigore Deleanu si Jupin Dragusin, vel Paharnic. Casele din jurul bisericer sunt

E. satulur Homocea, cu 65 case pi bordee, populata numar de TiganT carT fac lingurT, coy*, fuse, etc. in timpul erner si vara se ocupa cu agricultura.

cu totul ruinate, lar manastirea

Deleni, mez'neistire, jud. Olt, situa-

Deleni, deal, jud. Dolj, pl. Oco-

reste din cfealul cu acelasr nume, merge in directia N.-V.; se une-

te cu Stucheni; trece prin partea de E. a satulur Deleni, comuna Burdusaci pi prin satul Burdusaci; in urnal se varsa in Zeletin, ata cu piriul Gunoaia.

s'a redus la bisericà de mir si pentru intretinerea cultulur divin se inscrie anual in budgetul sta-

tulur o suma de 1070 ler.

ta pe valea Oltulur, cale de lul, com. Cosoveni-d.-j. vr'o 2 ore de la Slatina, spre N. Drumul nu e tocmar prac- Deleni. Vezr Almasul - Birnici,

Deleni, silifte, jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti. Era sat cu biserica, situat la S.-E. de com. Batrinir povestesc cal acest sat ar fi fost pustiit de TatarT.

Deleni, vale, in jud. Buzail, com. Niculesti. Incepe din localitate si se scurge in riul Slanic.

ticabil pentru trasurr, de carece manastirea se afla asezatä, de asupra uner val inchise de

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.

dealurile piezipe din fata ¡Mula Manastirea Deleni, intemeiata

Deleni, deal, pe care se afil asezat satul Deleni, din comuna

muna Deleni, pl. Copla, jud. Bo-

de familia Deleanu, era din-

cu acelasr nume, jud. Falciti, pl. Mijlocul. ST-a luat numirea, se zice, de la un capitan de ostenT al lur Stefan-cel-Mare, anume

tosani. Se inflad in partea de

tr'un inceput asezata tocmar jos, pe malul OltuluT, dar surpindu-se malul, ea s'a darimat, In cit abia se mar cunoaste locul unde a fost.

Almajul.

Tofin Deleanul, care ar fi avut In stapinire acest deal.

www.dacoromanica.ro

Delenilor (Codril-), codri, in coV. a mosier Deleni, pe o suprafata forte onduloasa si pe o intin-

dere de t0000 hect. Se compun din' arborT marT, foarte vechr si dei, in care predomina

DELENILOR (DEALUL-)

101

stejarul, carpenul, jugastrul, teiul, fagul, ulmul, paltinul, etc.

Delesti, sat i resedinta comunel

Sunt coda ceT mal intinsT din judetul Botosani, i in carT se

Vasluiti, situat pe valea dintre dealurile Comisul i Baltag, pe o intindere de 1272 hect. i cu o populatie de 13 familiT, san 375 suflete, din carT i familie de Evrer, cu 6 suflete.

afla o multime de animale batice pentru vinat, precum : porcT salbatici, capre, lupT, vulpT,

jderT, epurr, etc. Sunt proprietatea fratilor Grigore si Constantin Ghica. Se exploateaza pe o mare intindere.

In partea de V., in codri, se afla Platra- oimului, un loc inalt pietros, de unde se poate vedea in departarT mari.

DeIenilor (Dealul-), deal, jud. com. Bacad, plasa Dragugesti, care face parte din sira dealurilor ce despart Siretul de Tazldul-Mare.

Chetresti, pl. Stemnicul, jud.

Are o scoall, infiintatä in anul 1879 i frecuentata de 23 elevi,

precum si o biserica facutd la 1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul proprietar. Mosia Delesti e proprietatea statulur. Pe ea sunt improprietdritl locuitoril din : Delesti, Albesti, Raduesti i prea putinr din Chetresti.

Numarul vitelor e de 570: 254 vite mari cornete, 210 01,

DELTA-DUNAREI . .

riul comuna rurale Cheragi, anume pe acela al catunuluT sad Deliuruci. Se intinde pe la S. satuluT Deliuruci si de alungul vaei Cheragi, de la V. catre E. Are o

inaltime maxima de 70 m., este de natura stincoasa i rt-

poasà, ceca-ce face ca valea Cheragi prin aceste locurl sa aiba malul ad meridional inalt stincos. Virful sati cel mal inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)

Deliuruci-Iuc, vbf de deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Cheragi, virful cel mal inalt al dealulur Deliuruci, avind

o inaltime de 70 m., acoperit cu verdeata si dominind satul Deliuruci in intregime.

32 cal*, 50 rimatorl, 12 capre si 12 bivolT.

Delnita. Vezi Sarasca-Matita.

Delenilor (Dealul-),a'eal, situat in partea de N. a com. Fin Cine-

Delii - Boeri, (vez/ Costinesti),

lele, jud. Botosani. Incepe din hotarul ce desparte mosia Hancea de mosia Baloseni si se continua pe mosiile Banesti si

sat, com. Costinesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

Fintinelele. Din acest deal izvoresc piraiele: CimeleI, Gfila-MoriT Girla-Rfinnicelor, carT uda mo-

siile Baloseni i Fintinelele si se vars1 in Siret prin iazul Vaduletul.

Delenilor (Dealul-), deal, in-

In jud. Constanta, pl. Mangalia, catunul comuneT Cheragi, situat In partea meridionala a plaseT

cea estica a contuneT, la 2 kil. spre E. de catunul de resedinta, Cheragi. Este asezat pe valea Cheragi, inchis fiind la N.

de dealul Casimcea, lar la S. de dealul Deliuruci. Are o su-

nariul ; se intinde spre S. prin

prafata de 1023 hect., dintre

com. Deleni, pl. Crasna, judetul

care 4 hect. sunt ocupate nu-

Vasluiti, si se prelungeste in directiunea riuluI Birlad ; alte

maT de vatra satuluT si de gra-

trec in jud. Tutova ;

34 familiI sati 163 suflete, ocupindu-se mal tnult cu cresterea vite/or. oseaua judeteara Mangalia-Cara-Omer trece prin sat, straltatindu-1 in toatä lungimea

pe 'fitting platou al acestuT deal format din virfurile dealurilor Bolboca, Pietraria, Deleni, Zizinca, Ciunta i Fagadaul e asezata com. Deleni.

Delenilor (Muchea-), colina §i punct de &lar, filtre comunele: Beciul, Beceni i Gura-DimieneT, jud. Buzad.

locuitorif comuner Pacureti, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Deliuruci, saü Deleursi, sat,

cepe din gura va.el piriuluT But-

ramifican l

Delnita, mofie, pe care s'ad ilnproprietdrit la 1864 parte din

dini. Populatiunea sa este de

Delta-DunäreI, deltii, care coprinde tot spatiul din triunghiul format de cele 2 brate ale Dunarel', de la punctul Ciatal i pana la tarmul Mari, in jud. Tulcea.

Se margineste la N. cu bratul Chilia, la E. cu Marea si la S. cu bratele Tulcea, SE Gheorghe si Dranova. Suprafata sa este de 3500 kil. p., in care se cuprinde si teritoriul coprins filtre bratele SE Gheorghe, Du. navdtul, i Razelru. Cele trei virfurl ale acestuT triunghid sunt : Ciatal, gura ChilieT si gura Portitel.

Esceptind malurile bratelor SE Gheorghe i Chilla, tot spa-

de la E. catre V. Un drum comunal pleaca spre N. si duce la Hazaplar.

coprins de Delta, este supus numeroaselor inundatiunr periodice ; pamintul este acoperit cu stuf i sala, brazdat

Deliuruci, deal, in judetul Constanta, pl. Mangana, pe terito-

de numeroase lacurT intinse girle, intre carT mal insemnate

www.dacoromanica.ro

DELTA-DIJNXREf

102

sunt girlele : Tatarul, Pardina, Alboca-Suhat, lacob-Suhat, Marche! i Litcovul i lacurile: Gorgova, Fortuna, Tatarul Rosul, Matita, Babina, Velichi-

tremitatile celor treI brate sunt

imediat cerute de navigatiunea

mal putin afectate de variati-

fluviuluT, lastnd ca in urrna sa se faca. lucrarl definitive pentru im-

unea volumuluT apelor.

Populatiunea din Delta se ridica la mal' bine de 15000 su-

Merhei, Malul - Merhei, Puiul,

flete, afara de oraele Chilla-

Puiuletul, Lumina, Rosul, Rosculetul, Dranov i Razelm. In-

Veche i Sulina, raspindita in satele urmatoare : Satul-Nod, cu catunul Pardina, Patldgeanca,

tinderea lor totalá este de 350 kil. (35000 hectare), adica a zo-a parte din intreaga suprafatA a deltef Danubiene.

Solul este compus dintr'un aluvian fin pulverizat i lipsit de orl-ce piatra, prund sail nisip granulos. Spre Ciatal-Ismail are 19 picioare asupra niveluluT Maril, la gura bratuld St. Gheor-

i Pardina, CaraOrman cu cat. Uzlina, Sfistofca cu cat. Periprava, Satul-Nod, cu

Ciatal-Chioi

mentul principal este cel rusesc,

tuelf enorme pe fe-care an din

care se ocupa cu pescarla in baltI i Dunare, avind nume-

casa comisiuneT.

roase cherhanale (pescariT) ; Gre-

ciT se ocupa cu agricultura si gradinaria. In anul 1874 o societate germana a solicitat guvernului otoman dreptul de a stabili in Del-

de 40-50 picioare; lar restul lul Madi; totusT in interiorul er se gasesc intinderr marI de pamint, ce se ridica d'asupra stufuluT; pe aceste intinderT, nu-

mite grindurT, oamenil îl fac sate si le utilizeaza fie pentru pasunatul vitelor, fie pentru a-

gricultura; pe unul din ele, se afla o frumoasa padure de stejarT, numita. Cara-Orman. Aceste grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti-

poca Periprava, Sfistofca, SatulNou, Letea si Cara-Orman. O multime de insule plutitoare formate de radacinT de stuf, detasate in blocurT marl de la vreun mal, se liad in lacurile Delta ; unele din ele chiar sunt locuite de pescar!, unde el ati coliba gradinita lor de legume ; aceste insule numite plaiuri isT schimbä pozitiunea lor dupa capriciul vintuluT.

Delta, lipsita de basinurT ar-

tificiale spre a contine apele, este mlastinoasa si

peste tot

inundata la fie-care crestere debordare a DunareT; numai ex-

tul SE Gheorghe, asa ca ceca ce s'a facut la Sulina, a ramas definitiv, Cu toate cA intretinerea acelor lucrari absoarbe chel-

tuluT ChilieT se gasesc mal multe

delteT are putine malurr care sä intreaca Cu 2 picioare nive-

bunatatire i mal avantagioase pe unul din cele-l'alte dota brate principale, cheltuelile acide ati redus starea financiara a acesteT comisiunr in imposibilitatea de a mar intreprinde lucrarile definitive, proectate a se face la bra-

catunul Letea si SE Gheorghe (sad Cadirlez pe turceste). Ele-

ghe are 8 picioare, la gura brainaltimT de nisip cu o inaltime

DELTA-DUNARE't

Dupa calculile facute de Sir Charles Hartley, actualul sef inginer al comisiuneT europene, lucrarile de imbunatatire la bratul SE Gheorghe ar fi costat 17000000 leT, pe cind cele

acute provizoriti la Sulina aa

ta. o colonie de nemtl de maT multe zeciI de mil de famiobligindu-se a face cu spe-

costat peste 21000000 francT. Asaz! s'a corectat cursul bratuluT Sulina, la locul unde mer-

sele sale basinele i canalurile trebuincioase, si a transfor-

sul el aseamana cu litera M,

ma Delta ints'o imensd gradina potajera; din motive politice Poarta a refuzat ; dar ocupata. fiind Dobrogea de Rominia, guvernul a lasat o colonie olandeza de a defrisa pe cit e posibil teritoriul el, si a da a-

prima parte spre V., s'a con-

griculturer cit mal mult pamint.

La anul 1856 o comisiune europeana, compusd din reptezentatiT

celor 7 mar! puterl,

semnatarT al tractatuluT de pace

de la Paris, s'a constituit cu scop de a ameliora i imbunatati intrarea gurelor DunareT

pentru intrarea de marl bastimente si ridicarea comerciuluT

lac. ul Obretin aflindu-se in

struit un canal care trecind prin lacul Obretin, a scurtat distanta Cu 5 mile (81/2 kil.) Comisiunea dunareana a proectat i Mema unuT canal intre ramurile estice

ale formel mal sus numite, in directiunea orasulur Sulina ; maT prescurtind ast-fel drumul inca Cu 41/2 mile (8 kil.) in total 91/2 mile (161/2

ceca

ce este considerabil pentru comercid, asta-z! cind perfectionarea mijloacelor de iuteala a corabiilor i vapoarelor, fie prin inventarea a masinT nuca de locomotiunT, fie prin taierl de ca-

international. Aceasta comisiune, dupa ce a studiat cele treT brate principale ale acestuT fluviti, s'a decis a face lucrarl pro-

nale, este una din conditiunile

la imbucatura bratuld

merciulul pe bratul Sulina, cacT productele se transporta. mal

vizoriT

Sulina, de oare-ce acest canal, prezinta avantagie i inlesnirT

www.dacoromanica.ro

inaintareT comerciuluT. Facerea poduluT de la Fetesti Cerna-

voda a dat o mica lovitura co-

iute pe calea ferata pana la

DELUJAN

Constanta, ca de aci sa fie luate

de corabif si duse in diferitele tarl ale Europer.

Delujan, munte, in com. Brosteni, jud. Suceava.

Delureni, fost sat, in jud. Dolj, plasa Amaradia, comuna Negoesti.

Delureni, sat, face parte din com. rur. Mereni, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Este situat la N. de co-

muna, pe un deal, intre Orla Eiul si girlisoara Turcul. Are o populatie de 280 locuitorl.

Aci e o biserica vechie de lemn, fdr5. inscriptiune ; din aratarile enoriasilor se crede a fi

facuta cam de mo de anI:

Delureni, mahala, com. Recea, jud. Vilcea, plaiul Horezul.

Delureni, virf de deal, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni, pe virful caruia se vad

urme de cetate, si prin prejur santurT de aparare. Aceste in-

tarid s'un in fata celor de la Aparatoarea.

Delurenilor (CImpia-), dmpie. Ved Daroaia, jud. Vilcea.

Delu§elul, deal i loc isolat, la

DEMIRCEA

103

Demecican-Cula'- Ceair, vale, In jud. Constanta, pl. Silistra-

kil. spre E. de sat si care are o inaltime de 178 metri. Su-

Nota, pe teritoriul romtnesc cit si pe cel bulgaresc al comuneI rurale Garvan si anume pe acela al catunuluT sati Cuiugiuc ; se desface din poalele

prafata sa este 1454 hect., din-

tre care 8 hect. sunt ocupate de vatra satuluI. Populatiunea

nordice ale dealulur Garvan-Bair;

sa, compusa maI toata din Turd si Bulgarl, este de 32 fam., saa 123 sufl., ocupindu-se cu eres-

se indreapta. spre N. me intiid,

terca vitelor in primul rind si

apoI spre V., avind o directie

apoI cu agricultura. Casele sale,

generan de la S.-E. spre N.-V. ;

In numar destul de mare, si la o oare-care distantä unele de altele, sunt raspindite pe vale, pe o intindere destul de mare.

brazdind partea sudica a pia-

se si a comuna, taie hotarul spre Bulgaria, pe la S.-V. de satul Garvan, si dupa un drum de 4 kil., se deschide in valea

Forma satuld este lunguiatä de la N. catre S., dupa confi-

Nursus-Ceair, pe dreapta, litiga

guratia \raer.

virful Garvan ; formeaza, im-

DrumurI comunale vin de la Hairam-Chioi, de la Schender de la Bairam-Dede, de la CialMargea, si de la Docuzaci.

preunä cu valea Cuiugiuc-Ceair, valea Nursus-Ceair ; o parte din cursul saii si-1 face prin padurf.

Demen-Culac, vale, in judetul

Demircea, sat, in jud.

Cons-

Constanta, plasa Medjidia, pe teritoriul comund rur. Cochirleni, si anume pe acela al cat. Ivanes ; se desface din dealul

tanta, plasa Silistra-Noua, ca-

Perdea-Culac-Bair, indreptindu-

ce se intretaie in unghiti drept.

se spre V., cu o directie de

Este asezat in partea de E. a plaseI si a com., la 4 kil. spre

la N.-E. catre S.-V., si mergind printre dealurile Amzali-Bair si Ghenis-Bair ; dupa un drum de 41/2 kil., se deschide in valea Petera-Ceair pe partea dreapta;

brazdeaza asa dar partea centralä a plaser si cea sudica a

comuna, pe la E.

sati trece

tunul comuner Beilicul ; sat mic, cu

case nu tocmar bine

zi-

dite si asezate pe dota ulitI,

E. de resedinta, pe ambele malurI ale vaeI Demircea, la poalele estice ale dealuld Cuzgun si la cele vestice ale dealulur Bac-Cuius.

Teritoriul sita se margineste la N. cu com. Mirleanul, la E.

Hairam-Chioi, situat in partea meridionall a plaseI si cea es-

cu cat. Bac-Cuius, la S. ca com. urbana Cuzgun si la V. cu cat. de resedinta Beilicul ; sate invecinate sunt: Beilicul, Bac-Cuius, Mirleanu, si Cuzgun. Solul sad e accidentat ; la

gira Firijba. Are directia N.-S.

tica a comuneI, la 21/2 kil. spre S.-E. de c5.tunul de resedinta,

N.-V., avem dealul Demircea (126 m.) si la S. si S.-V., dea-

Delu§elul, trup de pddure al statuluT, in intindere de 35 hect.,

Hairam-Chioi. Este asezat pe valea Demircea, inchis de la V. de catre dealul Demircea,

lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu finete si tufarisurI. Val* sunt: Demircea, prin mijloc si prin sat ; Voinea-Mare, adiacenta celd precedente, la S.-

N.-V. com. Brezoiul, jud. Vilcea, pl. Cozia, la o distanta de 2 kil. de vatra satulta.

drumul Ivanes-Medjidia.

Demircea, sat, in jud. Constan. ta, pl. Silistra-Noua., cat. com.

Delu§elul, deal, la E. com. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Poalele sale de E. le uda

formind impreund cu trupul

cu virful sati Demircea-Iuc, care

Mangul, padurea Dobriceni, si-

are o inaltime de 171 metri si este dominat de catre virful Tasli-Iuiuc, care se afla la 2

tuata in com. Barbatesti, jud. Vilcea, plaiul Horezul.

www.dacoromanica.ro

V. ; Mirleanu, la N. si N.-E. Are o suprafata de 871 hect.,

DEM1RCEA

din care 6o hect. ocupate de vatra i gradinele satulul. Populatiunea este de 22 fam. san 86 sufl., ocupindu-se cu cresterea vitelor. Are o biserica.

104

cea-Cuzgun i altul : MirleanuCuzgun.

Denchi, pirliaf, jud. Bacan, pl.

DEPARAT1-HIRLEM

cea, pl. Istrulul, pe teritoriul comuna rurale Ciamurli-d.-s., anume pe acela al catunulur Camena. Se desface din dealuI

tanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Beilicul (i a-

Denimiezil (firful-), munte, in

Secarul; se intinde spre E., tuteo directie generala de la N.V. spre S.-E., de alungul piriulur Camena, brazdind partea nordica a plaser si a comuner;

cotn. Pirscovul, cat. BAdila, jud.

!asa spre E. dealul Bechir-Ceair ;

nume pe acela al cat. san Demircea), al com. Caranlic si al com. urbane Cuzgun. Este coprins futre valle Urluia, Beilicul i Demircea. Se intinde de la V. spre E. mar in toate di-

Buzan, avind forma unur semi-

la poalele sudice este asezat satul Camena; are 192 m., dominind asupra satulur i vaer Ca-

Siretul-d.-s., care serpueste pe

la V. comuner Sacueni si se scurge in piriul Valea-Mare.

Demircea, deal, in jud. Cons-

cerc ; culmineaza la N. in Virful-

Dintelul; poarta i numele de Rotunda; e acoperit cu finete padure.

Denis-Tepe, a'eal, in jud. Tulde la S.-V. spre N.-E. si brazcea, pl. Babadag, pe teritoriul deaza partea N.-E. a plaser, pe comuner rurale Congaz si anucea vestica a com. urbane Cuzme pe acela al catunulur san gun, pe cea centrala i sudica Hagilar, situat in partea cena com. rur. Beilicul, si pe cea trara. a plasel si sud-vestica a nordica a com. rur. Caranlic. com. Este de natura pietroasa,

mena, si asupra satului SlavaRuseasca; este acoperit cu padurr si finete.

rectiunile. Linia principala este

Dintr'nsul pleaca valea Voinea-

Mare. Se ridica pana la o inal-

time de 179 m. in vifrul Caranlic, dominind valle de mar sus, satul Demireea, orasul Cuzgun, drumurile comunale BeilicuI-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si cel judetean Ostrov - Cuzgun.

Este acoperit cu putine padurf tufarisurT si mar mult, cu paqu'II si finete.

acoperit Iii partea superioara cu tufArisurT, si pe la poale cu fiflete. Are 266 m. si e punct trigonometric de i-iul ordin, dominind asupra satelor Hagilar, Congaz, Armutlia, Sa tul -Non, Camber, asupra vailor Taita si Telita, asupra soselir nationale Tulcea-Babadag-Constanta. Numele sati turcesc inseamna Dealul-MariT, (denis.mare), pentru ca °data Marea if scalda poalele;

Demircea-Ceair, vale, in jud.

chiar asta-zr se vede pe vir-

Constanta, pIasa Silistra-Noul, pe teritoriul com. rur. Beilicul,

se desface din poalele estice

ful luT un cirlig mare de fier, de care se zice ca ancoran vasele, cind venean in aceste lo-

ale dealului Demircea ; se in-

curr.

Deparati, cdtun, in jud. i plasa Teleormanulur, formind o comuna cu Hirlesti ; porta numi. rea oficiala de Deparati-Hirlesti. Are o populatiune de 390 su-

flete, din carr 92 contribuabilr.

Deparati, mofie, situata in com. Deparati-Hirlesti, jud. i pl. Te-

leormanulur. Este proprietatea d-lur A. Vetra. Are o intindere de 600 hect., in carT infra si padurea de pe mosie.

Deparati-Hirle§ti, com. rur., in judetul si pl. Teleorman, situata

pe partea dreapta a riulur Teleorman, in vale. Are dota cAtune: Hirlesti i Deparati, asezate intio pozitiune pito-

reasca, inconjurata de dealurr, padurr seculare si strabatuta de cursul riulur Teleorman si de al

la satul Demircea, apor spre Denisi. Vez! Agadse-Denisi, jud.

piriulur Teleormanelul. Amindona catunele sunt situate la un

V., avind o directiune generala

loe si nu sunt despartite prin

dreapta. spre N. mar mntui, pana

de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea N.E. a plaser pe cea centrall a comuner ; dupa

un drum de 7 kil, se deschide In balta Beilicul, aproape de deschiderea vaer Beilicul; malu-

sunt pe alocurea inalte pietroase; printeinsa merge un drum comunal: Beilicul-Demir-

Neamtu.

niel un semn intre ele. L3 mar-

Denteni, deal, pe teritoriul co-

ginea de S. a catunulur Depa-

muneT Dranceni, pl. Podoleni, jud. Falcin, prelungit futre satele Vararla i Albesti. In hotarul despre S. cu com. Risesti

rati se varsa PIE Teleorma-

se afla o movila numita Andrein.

detulur, de 68 kil. si de la Alexandria, de 41 kil.

Deolnic-Bair; deal, In jud, Tul-

Suprafata comuner, dimpreu n A

www.dacoromanica.ro

nelul In Teleorman.

Distanta de la Rosiori este de 30 kil de la resedinta ju-

DEPUSA

DEREA-CEAIR

105

cu a znosiilor de pe dinsa, este

tori. E situatd pe valea 1.1r1u-

catre N.-E. si se intinde de-a-

de aproape 2000 hect. Din acestea, 750 hect. pamint arabil si 6o0 hect. padure, apartin

iuluT. La N. acesteT mosii se gd-

lungul vaeT Dere-Chioi.

fratilor NicolaevicT din Serbia,

iar 60o hect. pamint si putina padure d-luT Anton Vetra. Pamintul este prea putin deluros ; cea mal mare parte este yes, si productiv fata cu al comunelor

de prin prejur; padurea este de stejar.

Pe aci s'a cultivat pana in anul 1872 insemnate cantitatT

sesc cite-va magurl carl formeaza hotarul mosieT spre comuna Belitori : Magura-cu-Mot si Magura-SclunasuluT; maT spre

E. este Movila-Cornisorilor si la limita dintre mosia Belitori cu Peretul si cu Depusa se afla

Dere-Chioi, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Tortoman. Este provenita din unirea mal' multor

movila Basicuta-Flocoasa, canela

se atribue oare-care importanta istorica. Pe timpul razboaielor Domnilor nostri cu navalitoriT ce i

de tutunurT. Populatiunea comuneT este de 1626 suflete, din carT 239 con-

veneati despre Dunare, aceasta magura servea ca punct de ob-

tribuabilT.

alarma, aprinzindu-se focuri.

servatiune, de unde se dedea

Numarul vitelor este de 4166

vaT, si anume: Valea-HotaruluT, Valea - Lunga si Valea -DanaChioi-Ceair. Trece prin satul

Derin - Chioi, mergind printre dealurile Bilarlar si Dere-Chioi. Prin mijlocul s5.11 merge drumul comunal Carol I - Derin - ChioiTortoman.

Dere-Chioi-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. Mangana si pe al

capete: 295 caT, 756 vacT si Derdi, afluent al BarceT, jud. Suceava. boT, 2878 or §i 232 porci. Pe apa TeleormanuluT sunt dota morT de macinat, una pe Dere-Chioi, sat, In jud. Constanta, pl. Mangalia, cát. com. mosia Hirlesti si cea-l'alta pe Cara-Omer. E situat in partea Deparati, la varsatura Teleor-

cat. Dere-Chioi. Este o continu-

maneluluT in Teleorman.

S.-V. a plaseT si a comuneT, la

lele sale E. se desface dealul

Are o scoala, conclusa de 1 invatator si frecuentata de 36

io kil. spre 5.-V. de cat. de

Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.

resedinta, Cara-Omer. E asezat pe valea Cerchez-Chioi si este inchis la E. de dealurile : BairMezarlic si Dere-Chioi si la V. de Dealul-MoriT. Suprafata sa

a comuna si a plaseT si cea E. a caunului ; este acoperit Cu

Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.

este de 115 hect., din carT 3

Constanta, pl. Mangalia, com.

elevT, in acelasT local cu prima-

ria; doua bisericT, una in catunul Deparati, si alta in catunul

Hirlesti, deservite de 2 preop si 3 cintaretT. DrumurT de comunicatie are : spre cdtunul Netoti-d.-s., la S.

hect. sunt ocupate de vatra satulur si de gràdinT. Are o po-

pulatie de 4 familiT, san 18 sufl. si spre comuna Lada la N., pe sosele vecinale. Cea din urma Dere-Chioi, virf de deal, la hotrece prin paclurea Hirlestilor. tarul plasilor Medjidia si ConComuna Deparati este una stanta, jud. Constanta. E virful din cele mal vechT ale judetucel mal inalt al dealuluT BilarluT. Dupa impartirea administralar, avind ic)8 m. inaltime. A tiva din secolul trecut, figura servit ca punct trigonometric in pl. Teleormanul-d.-j. Mal in de observatiune de rangul al urma a &cut parte din pl care III-lea. E acoperit cu verdeata. s'a numit a TeleormanuluT.

Ad i s'a nascut poetul Al. Deparateanu, si de peisagiile dim-

Dere-Chioi, deal, in jud. Con-

prejur s'a inspirat cind a scris frumoasa idill Vara la Tara».

stanta, pl. Medjidia, com. Tor-

Depusa, mofie, In jud. Teleorman, pl. TirguluT, com. Bel-

satuluT Derin-Chioi. Are o di-

toman. E situat in partea E. a plasel si a com. si cea S.-E. a

rectiune generan de la S.-V.

are a dealuld Bair-Mezarlic si este indreptat spre S., urmind directiunea de la N. catre S.; la V. acestuT deal se intinde valea Cerchez-Chioi, iar din poa-

pasunT.

Mangalia; acest nume se da une partl din Valea-CisleT. Intreaga vale are forma une liniT frinte si merge printre dealurile Sari-Bair, Albi-Chioi si ManuzliBair spre V. si Mezarlic si Albi-

Chioi la E., urmind directia ge-

neran de la N. spre S. Este Mata de o multime de drumurT, carT duc la Calfa-Chioi, la Mamuzli si la Cerchez-Chioi.

Derea-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, com. Lipnita; isT ja nastere d,in movila Caragea si se indreapta spre

N., pentru a merge O. se deschidd In balta Ciamurli, dupd un drum de abia de- 2 kil. 14

88878. Morolo Dlolionar Mogrollo. Vol. IZA

www.dacoromanica.ro

DERIN-CHIOI

Derin-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cit. com. Tortoman. E situat in partea

N.-V. a plise si cea E. a comune!, la 4 kil. spre E. de ci.tunul de resedinti, Tortoman. Este asezat In fundu/ vid Dere-Chioi, tocmal la mijlocul el si este inchis din partea N.-V. de dealul Bilarlax cu virful

106

DERMENGIULUI (DEALUL-)

tinde de la valea Arniut-Bostan-Dere pini la movila Tuzla,

detul Constanta, plasa Silistra-

niaT spre N. de comuna Tuzla ; are forma unur semi-cerc ; poa-

senli, pe culmea dealuluT Ghiol-

lele sale estice se intind pina la Mare, iar cele vestice se impreuni cu ale dealuluT TausanBair. Nu este tocmaT inalt, dar predomina Marea, com. Tuzla drumurile ce duc de la Tuzla

Noul, pe teritoriul com. EniGhelic-Bair ; are o l'intime de 187 ni. si domini citunul Enisenli, citunul Nastradin si valea Gheren-Ceair ; este acoperit cu pisuni i seria ca punct trigonometric.

iar din partea S.-E. de dealul Dere-

la Perveler si la Buiuc-Tattigeac.

Derrnen-Sirtt, deal, in judetul

Chioi. Suprafata sa este de 3656

Dermen-Ceair, vale, in judetul

Constanta, plasa com. Garvan, cit. Veli-Chioi ;

hect., din carT 8 hect. sunt ocupate de vatra satuluT si de gridinr. Populatiunea sa compusi mal numar din RominT transilvinenr, asa nu mitl Mo-

Constanta, pl. Silistra-Noui, pe teritoriul comunelor rurale Lipnita, Garvan i Ghiuvegea ; este formati din doua vil secundare, ce se desfac din poalele nordice

canT, este de 18 familil, salí 87 suflete, ocupindu-se exclusiv cu cresterea vitelor. Case sunt putine, tusa mar' i regulat ase-

zate. Drumul comunal Torto-

ale dealulur Uzun-Bair, de pe teritoriuI comuna Cranova din Bulgaria; se unesc sub numele de valea Canara-Ceair ; tae hotarul spre Dobrogea, pe la E.

man-Dana-Chioi (Carol I) trece

de pichetul No. 12; de ad la

drumurr comunale ce duc de

prin acest sat, pe la partea sa

numele de Satis - Chioi - Ceair,

la Veli-Chioi la Lipnita si Para-

nordici, iar drumul Bilarlar (Dorobantul) Medjidia trece prin

pini In dreptul comuner Ghiu-

Chioi.

partea vestici a satulur; un alt drum comunal pleaci. spre S.

de Dermen-Ceair, pira la deschiderea sa in balta Iortmac, In partea sudici a e!, pe unde trece drumul judetean Ostrov-

Dermen-Sirti, deal, in judetul

Derinea-Ceair, alt nume al miel' Beilicul, nume pe carell poarti de la satul Bazargian i p-ini aproape de virsarea sa in balta

Cuzgun ; are o lungime de peste 15 kit.; malurile sale sunt in general inalte i stincoase, din

la satul Dobromirul - din - Deal

cauza dealurilor carT o string

Beilicul, judetul Constanta, pl.

de aproape i anume Ve/i-Chioi-

a pliseT si a comuner, mergind printre valea Caralmus - Uzun-

Silistra-Noui. Sub acest nume brAzdeazi partea estici a pli-

Bair i Dermen-Sirt la V., Siran-Culac-Bair i Capus-Chioi-

se!, pe cea sudici a comunei Be-

Bair la E.; pidurl intinse se

ilicul si pe cea nordici a com. Caranlic ; malurile sale sunt acoperite de tufirisurr; merge printre dealurile Aspalic, Hasan-Orman de o parte si De-

afli pe malurile sale. Valle ce sunt adiacente acester va sunt

tele Dobromirul-din-Deal i dru-

miel i neinsemnate; printeinsa

intri in Bulgaria.

Dere-Chioi (1c)8 m.),

la Docuzol.

se desface din dealul Sirt-IolBair ; se intinde spre E., tuteo directie de la N.-V. spre S.-E., printre viile Ciali-Ceair si SatisChioi-Ceair ; la poalele sale de S. este asezat satul Veli-Chioi ; are 158 m. inaltime, domiriind %dile

de mal sus si satul Veli-Chioi; e acoperit cu tufirisurr si pidurr ca Sala-Coru-Orman i tiiat de

vegea, de unde ja pe acela Constanta, plasa

com. Dobromirul, cit. Dobromirul-din-Deal ; se intinde de

spre S. si se continul in Bulgaria; brizdeazä partea sudici

Culas, care e la E. si dealul Irasli-Bair, care este la E.; are 16o m. mnälçime i domina sa-

murile care pleaci de aci

merge drumul comunal ce duce

mircea de ala parte; prin ea

de la Lipnita la Cranova Dermengiulul (Dealul-), deal, Bulgaria; un altul o tac pe la In jud. Constanta, pl. Medjidia,

mar merge si drumul judetean Ostrov-Cuzgun i cel comunal

hotarul spre Dobrogea, mergind de la Veli-Chioi la Para-Chioi ;

Beilicul-Caranlic.

Derrnen-Bair, deal, in judetul

valea chiar este un drum deschis si important pentru a intra in Bulgaria.

Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Tuzla; se In-

Dermen-Muc, movild, in ju-

www.dacoromanica.ro

com. urb. Cernavoda ; se desface din dealul Cernavoda se sfirseste In Valea Turcului, urtnind directia de la N.-V.

citre S.-E.; are o l'Intime de io8 m. i domini comuna Cernavoda i lacul Ramazan, pre-

DERMENT-SIRTi

cum §I drumul Cernavoda-Dev-

hometele, cu 488 fam., saa 1284

cea; este a§ezat in partea ves-

sufl. E a§ezat pe podi§ ceva

ticA a plAser comuneT ;

§i cea de N. a

este acoperit cu

DERVENT

107

p5.-

inclinat, intre dealurile Pietri§ul §i Breazul.

pe piriul Buhaiul ; lar prund §i nisip pentru §osele 'in cAtime abundentA, pe dealulurile Pietri§ul §i Breazul.

Derment-Sirti, dinpie, depresi-

tarul mo§ief are casa de zid,

une intre dealurile Greci §i Piatra-RfloasA, in jud. Tulcea, plasa MAcin, comuna Greci. Este strabAtutA in toate lungimea de apa CalistrieT. Are o intindere de vre-o 200 hect. E acoperitA cu finete §i putine semAnAturT.

ca heiurT necesare ; livada cu

Drum principal este catea judeteanl Dorohoia- MihAileni. Hotarele mo§ieT sunt cu : Buhaiul, Lozna, CAnde§ti, Vitcani,

fructierT ale§T ; gr5.dina cu florT

Piriul-Negru, Tureatca §i Hili§ea.

§.InT §i fineturT intinse.

Locuintele sAtenilor sunt bune ea livezu1 §i grAdine. Proprie-

§i pentru legume. Proprietatea mo§ieT a fost din vechime a MAnAstireT HomoruluT

din Bucovina, pAnA la 1785 cind

Locurl insemnate sunt : Sili§tea- Vechïe, Movilele-BreazuluT, Breazna, Palanca, antul-Mare qi antul-Lung.

Dernitä (Izvoarele-de-la). A-

s'a vindut. Are o bisericA, ca hramul Sf. Mihail §i Gavril deservita de I

ceastA numire o poartA mai multe izvoare de pe mola O-

preot, I cintaret §i I palImar; este de zid §i incApAtoare ; s'a

Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul comuneT rurale Girlita, §i anume pe acela al cAtunuluT

dobeasca, din com. Muti, jud.

fundat in anul 1810 de fostul

sAti Gatita, situat in partea de

Teleorman. Le mal* zice §i Spa-

proprietar P. Cazimir, apor repa-

N. a p15.§e1 §i a comuneT ; este

fiul.

Dersca, com. rur., in partea de

rad. §i de altI proprietarT aT mo§ieT: P. Mavroeni qi Iosif Uhrinovschi. In jurul bisericeT

N. a pl. Berhometele, jud. Do-

se allá o livada frumoasl. Are tor §i frecuentatA de 6o elevT.

punctul culminant al DealuluTDraca ; are o inAltime de 125 m.; fost punct trigonometric de observatie, gradul al 3-lea ; printr'insul trece hotarul dintre comunele Girlita §i Unja; poalele

Calitatea pAmintuluT este mal

sale spre DunAre, de care e

rohoia, formata din satele : Cande§ti, Dersca, Piriul-Negru, Vitcani §i. VlAdeni, ca re§edinta primarieT in Dersca. Are o populatiune de 775 fam., saa 2274 sufí. Sunt 6 bisericT, deservite

o §coalA, condusA de I invAt5.-

Dervent, virf de deal, in judetul

SAteniT improprietAritT aa 1108

despArtit printr'o distantA de I kil., sunt Inalte §i ripoase; ase-

hect. 16 ariT loc, iar proprieta-

menea §i cele ce se termina

rul mo§ieT are 1589 hect. 74 ariT cimp §i 1575 hect. 41 ariT pAdure mare, parte bAtring.

pe malul vaeT Licina; este acopera numaT ca verdeatA; prin inAltimea sa domina DunArea

ii5 elevl.; 2187 hectare, 54 ariT

Mo§ia are acareturT bune, pre-

pe o buna intindere, ostrovul

pAraint sAtesc; 3789 hect. 59 ariT cimp §i 2577 hectare 95 aril pAdure, ale proprietAtilor marT din comuna; 3 iazurr qi 4 pogoane de vie. Budgetul comuneT, pe anul

cum : magazine de pAstrat pro-

numit Pacuiul-luT-Soare, valea Li-

ductele ; grajdurT de ernat vi-

tele ; velnitä mare cu toate ne-

cina §i dota drumurl comunale ce merg pe la .poalele sale nor-

cesarele §i un rato § cu duhgeana In mijlocul satuluT.

dice §i sudice: Bugeac-Mirleanu) Galia-Cilnia.

de 5 preotl, 7 cintAretT §1 6 pAllmarT; 2 col! conduse de 2 invAtAtorT §I frecuentate de

1890191, a fost la veniturT de ler 6584, §i la cheltueli de leT 6280.

peste tot bunA.

lazar! sunt 3, de miel intindere, intre care mal mare e acela numit Beizadela, in supra-

i la cheltueli de leT

fatl de 2 hect. 51 ariT ca sola frumos de peste. Vie este pe o intindere de 4 pogoane.

Vite marl cornute sunt 1245,

Piraele ce trec pe mo§ie sunt: Buhaiul, BuhAe§ul §i Prelipca.

In 1889/90 a fost la veniturT de leT 7500 6984.

oT 1860, capre lo, caT 171, riml-

tori 220. LocuitoriT pose& 366 stupT.

Dersca, sat, pe mo§ia cu acela§T nume, jud. Dorohoia, pl. Ber-

Piatra pentru zidarie se aflA In mas5. mare de sena, pe N'Al-

le §i dealurile acoperite cu padure ; lespezT pentru pavat §i pentru zidit fintinT, se gAsesc

www.dacoromanica.ro

Dervent,girld, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul comuneT rurale Bugeacul ; se

desface din partea vesticl a lezeruluT Girlita ; se intinde spre N., aviad o directiune generalA de la S.-V. spre N.-E., brAzdind partea nordica a p15.§e1 §i esticA a comuneT, facindu-I chiar hotarul catre comuna Girlita; se

deschide, dupl un curs de 21/2 kil., in DunAre, pe dreapta, in

DER'VENT

108

dreptu1 ostrovuld Pacuiul - luISoare ; malurile sunt cam inalte si ripoase, din cauza pamintuluI

DES A

Cimpul. E situata pe loe ses, la

92 kil. S.-V. departe de Cra-

stabileste comunicatia intre Durare i iezerul Girlita, iezer care primeste plinul apelor DunareI, apartnd ast-fel locurile inconju-

iova, la 16 kil. de Calafat si la 9 kil. S.-V. de Poiana, resedinta comuna Se invecineste la N. cu com. Poiana i Tunari, la S. cu Dunarea, la E. cu com. Piscul, iar

ratoare de inundatie.

la V. cu cat.

aluvionar, moale, ce strabate ;

Dervent, pichel, jud. Dolj, plasa Cimpul, com. Ciuperceni.

Dervent, pichet de frontierd, pe Durare, in jud. Ialo mita, plasa Borcea, drept satul Roseti-Volnasi; II zice i Cioroiul.

Dervent-Tepe, virf de deal, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comund rurale Malcoci,

situat in partea nordica a plaser i cea estica. a comuna ; este unul din virfurile vestice ale D ; are ii6 m. inaltime si e punct trigonometric de ordinul al 3-lea, dominind a-

supra satului Malcoci i N'Ad Gofular; pe la poalele lur trec drumurile comunale de la Puslava si Malcoci spre Sarighiol Pirlita ; acoperit cu verdeata.

De Sus-Mijlocul (Nasa-), unitd, din plasile : de Sus (prescurtare din numirea Bistritade-Sus) si Mijloc, din ludetul Neamtu. Plasa de Sus cuprindea comunele : Bältatesti, Filioara, Humulesti, Pipirigul, Vinatori, Rau-

cesti, Timisesti, Pastraveni, Bo-

ite, (acum desfiintata), Petricani, Grumazesti si comuna urbana Tirgul-Neamtulul ; lar pl. Mijlocul: Tibucani (desfiintata acum),

Uscati,

Dragomiresti,

lle infra Rominl, sub MihaiaViteazul, I Turd. In timpul raz-

(Rahova). Limita de N. desparte pAminturile locultorilor

boiuluI Romino-Ruso - Turc, in lunile Iunie-Iulie 1877, se aflaa

impamtntenitl la 1864 din Desa,

stationate aci, escadronul Dolj

de al acelor din com. Poiana

si escadronul mixt al regimentuluI i -la de calarasT, escadroanele Arges, Vilcea, Muscel, din regimentul al 2-lea de calarasT.

Tunari.

Limita de S. este

formatá de Dunare. In dreptul hotaruluI Desa (Piscul) se afla sa-

tul Ursoaia din Bulgaria. Limita

In comuna se afla biserica

de E. merge intre mosiile Pis-

Sf. Nicolae, zidita la anu11860 de catre principele Mihail Obre-

cul

i Desa, lar cea de V. in-

tre delimitárile Desenilor si ale locuitorilor din catunul Ciuperceni-NoI.

Terenul comuna este ses, nu

prezinta de ctt cite - va movile : Magura luT - Chiot, spre spre V.; Insiratele, spre N.; Magura-luT-Cascä si a luI Caragea, spre S.; Magura-Viilor, Buzatul, Tapa, Netomenia si Nedelcu, spre V.; Magura-Mare, la S: In comuna Desa ca i in vecina sa Piscul, se gasesc o mul-

time de lacurl i bälçT, ast-fel se numara : Uturinul, pe marginea de N. a comuner, are o suprafata de 18 hect. Lacul Bali, la N.-V., in marime de 3 hect. Lacul Scocul, spre S., de 2 hect.

Lacul Ochiul, la S., de io hect. Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai toate aceste baitr si lacurl sunt pline cu pesd. Acum 140 de ami, com. era loculta de citI-va pescad, cad, din cauza razboaTelor, se mutan

cind in Bulgaria, d'id iar treceati la noI. lar de la acea data,

se stabilira in com. Desa. La

Budesti-Ghical. (Ved Mijlocul,

anul 1873, din cauza baltilor a nisipurilor, comuna s'a mutat cu 3 kil. maT spre N., cind ea pus Cu adevarat temelia satulul

Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa

late. Linga aceasta comuna s'a dat, in anul 1597, o insemnata bata-

Cluperceni-NoT

si

Talpa, Bargloani, Bozieni

si a comuna Desa. Com. are 4 strade cu directiunea V.-E., lar douti in directiunea N.-S. Stradele sunt drepte i regu-

www.dacoromanica.ro

novicI si care e Amasa pe locul vechia al comuneI. E deservia de i preot i i cintaret. Pe litiga pamintul prevazut de lege, biserica mal are o proprietate de 17 pog., daruite de fondatorul

Se vad aci dota drumud vechT, unul pe limita de E., lar altul pe cea de V.; ambele duc

la Durare pana In fata comunei Arter-Palanca (Arcer). Tot in Desa, in fata comund Arcer, se vad i azT urmele uneI cetatT, ce dateazä din timpul Romanilor.

In catunul Desa se afla o scoala mixta ce functioneaza din

care este intretinua de stat. Localul de zid, a fost construit de comuna., si se allá in burla stare. Este conclusä de i invatator. In anul scolar 1892-93, aa frecuentat scoala 54 bletT si 4 fete. Sunt in virstä de scoall 142 baetl si 121 fete. aja carte 103 barbatI 1873 si

si 17 femer. Totalul populatiuneI este de 1788 suflete, din cae, 929 barbatT si 859 femeT.

Dupa legea rurala din sunt 225 impamintenitT,

1864

DESA

109

DESPI

Suprafata teritoriuld comunal este de 890 hect., din care 683 hect. arabile, 98 finete, 79 hect. izlaz, lac si teren sterp, 30 pa-

zane, rachia din tescovina. Pe mosia Desa se gasesc II stine,

dure.

tot pe mosia Desa. Se gäsesc in comuna 3 meseriasT i anume : 2 cizmati

Mosia de pe teritoriul com. se numeste Desa; are o suprafata de 1750 hect., cu un venit de 105260 leT. Azi apartine SocietateT «Nationala» ; lar in tre cut apartinea principelui Milos Obrenovici. Se seamana pe pamintul acesteT mosiT, grîú, porumb, orz, ovaz i rapita. In dreptul comuneT, se afl'a' pe amare, ostroavele : Aca-

Desägei, atine, situate la S.E. de Tezerul Bobocul, judetul

unde se fabrica brinza ordinara.

Trei morl cu vite se &ese

rotar. Sunt 4 circiumi cu pravaliT 3 pravaliT deosebite. I

Lo cu itorT 41 desfac productele, parte in comuna, parte la Ca-

lafat, unde se duc cu carele si cu carutele. In schimbul grine-

Desägutele, movild, jud. Braila,

la 7 kil. spre V. de satul Vizirul, aproape de hotarul de V. al mosieT Liscoteanca.

Desagutul, iezer, jud. Braila, in cotul ce face Dunarea-Veche la Blasova, din com. Chiscani ; comunica la N. cu Tezerele Orzea

i Mala.

lor, importa: bumbac, ghete, etc. Comuna Desa este strabatuta

i Caluda. Pe primul este

Däscultanilor (Dealul-), mo-

de cal comunale ce duc la Du-

vild, jud. Dolj, pl. Mesa, co-

padurea cu acelasT nume, cu o

nare, precum si la comunele ve-

muna Afumati.

suprafata de 65 hect. Pe

cine.

lia

al

doilea se aflä. padurea Caluda, cu o suprafata de 90 hect. Ambele sunt compuse din plopi

Budgetul pe 1893-94 a fost de 3945 le! si 87 bani la ve nituri si de 3709 le! si 66 bani

salciT.

la cheltueli. Animale sunt : 453 vite cor-

Padurea-Gospodarulur, pe mo-

sia Desa, la marginea DunareT,

nute, 240 oT si 17 cal.

are o suprafata de 85 hect. acoperite cu tufani. Zavoaie de plopl si salcii sunt pe o suprafata de 72 hect. Pentru a impledica formarea dunelor, s'aii plantat d'asupra nisipurilor mobile, salcimi, pe intinderi deosebite, in total pe 1500 hectare. Padurile apartineatt inainte baronului Ivan de Baichy ; azT,

cele din ostroave apartin sta-

Desa, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Desa, cu resedinta primariel.

Desa, lac, situat la

S. comuneT

cu acelasT nume, jud. Dolj, pl.

Deseragi, phig, in comuna rur. Degerati, jud. Mehedinti, plasa rea riului Cervenita.

Desnà'tuiul, firta, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava ; izvoreste din poala dealulur Guardenita, se compune din Desnatuiul-

ampul, in apropiere de Du-

.Mare

prin com. rur. Cleanovul si se

Desa, indgurd,

satul cu a-

onalal. Padurile sunt compuse

Cimpul.

i Desnatuiul-Mic ; trece

varsa in Jii1.

Desnätuiul-Mare, pira VezT com. rur. Balacita.

Desnätuiul-Mic, pira Vez! co-

din tufanT, salciT, salcimi i plopT,

102 hect.; produc vin rosu de

Desa, mo,cie, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Desa, de 3400 pog., cu venitul anual de 105260 la

calitate mijlocie si se gasesc pe delimitarile locuitorilor carora apartin.

Apartine Societatel eNationalay si inainte era a principelui Milos Obrenovici. (V. Desa, c. r.)

muna rur. Balacita.

Despärtire (La-),pichet de granilä, pe Dunare, in Sudul balteT Potelul, litiga Grindul-CretiT ; e al 4-lea din Romanati, incepind

de la hotarul judetuluT Dolj.

Pe proprietatea bisericei se

In comuna se fabrica jn ca-

lul-d.-j.

nare. Apele lacului contin diferite substante minerale.

celasT nume, judetul Dolj, plasa

afla o balta, numita Balta-Neagil, care cuprinde carbonat de soda, sulfure si iod in mare cantitate.

gerati, jud. Mehedinti, pl. Oco-

Ocolul-d -j. ; contribue la forma-

tuluT, lar restul Societatei 4Nati-

dar predomina salcimul. Viile ocupa o intindere de

Deseragi, deal, in com. rur. De-

Desa, vale, in judetul Vlasca, ce incepe din Visina, merge prin mosia Petresti-de-Jos i da in apa NeajlovuluT, la Petresti-deMijloc.

www.dacoromanica.ro

Despi, izvor, jud. Muscel, pl. RiulDoamneT, com. Mircepti. LocuitoriT cred ca apa acestuT izvor este 1311nä pentru boale, maT a-

les pentru frigurT ; de aceea o

considera ca apa de leac.

Despina, movild, pe teritoriul satuluT Suhara 11, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiii.

Despina, deal, in partea de S.-E. a 'trae' cu acelasT nume, jud. Tecuela, pl. Nicoresti, com. Tepul.

DESIDAICA

110

DESPINA

Despre-Räsirit, deal, cu direc-

adeni. E parte proprietatea

gA, jud. i pl. Prahova, avind

EforieT Spitalelor Civile, in intin-

ca virfurr principale : Draganeasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca-

dere de 2600 hect., adudind un venit de 28000 leT si parte a d-luT V. Custov, de 600 hect.,

lul

i

Strigoiul. Acest sir de

dealurT se imparte in maT multe sirurT mar micT, carT al1 direc-

a com. Margineni-d.-s., judetul Prahova, pl. Filipesti.

Despina, vale, pe teritoriul com. Tepul, jud. Tecucia, pl. Nicoresfi. Are directia de la N. -V.

spre S.-E. Aceasta vale spre V. se numeste Grigoriti, lar spre

E. Ipotesti.

Despre-Apus, fir de dealuri, com. Valea-Lunga, jud. si pl. Prahova. Acest §ir se imparte

De§iul, piria, in jud. Gorj, pl. Gi-

S.-E. catre comuna Prahovita.

lul Icleanul, curge de la N. spre S., trece prin comunele Vladimirul si pe linga catunul Blindulesti si se vara in Gilort, la comuna Andreesti. Acest pirii1 se formeaza din ploT i izvoare ; seaca in timpul vereT prin caldurile cele mar!; largimea luT variaza intre 1-5 metri ; tarmurile-T sunt ripoase inalte pe unele locurT, lar pe cea maT mare parte a intindereT luT, n'are de cit o matca arä

ale sirurilor, sunt: Piscul-BoTerilor, Calugarul, Hiretul, Ghi-

onoiul, Telpesoaia, Ciolpani

altele. Toate aceste siruti de dealurl sunt acoperite cu padurr, printre cae se afia si pasunT pentru vite.

Despre-Risärit, deal, in partea

de E. a apeT

Cungrea-Mica., jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com.

Otesti-d.-s.; are o lungime de 2 kil.

Despre-Räsirit, deal, pe teri-

rectiune spre S.-E. catre aceasta comuna i spre S.-V. catre comunele : Virfurile si ValeaLunga, din jud. Dimbovita. Cele maT insemnate virfurl

toriul com. Merlesti, jud. Olt, pl. Siul-d.-s. Formeaza malul sting al vad IminoguluT. E acoperit cu semanaturl, padurT

sunt: Pravaciorul, Ripa-CorbuluT, Omul-Mort,

N. la S.

si fivezT. Are directiunea de la

Despre-Apus, deal, in partea de V. a apeT Cungrea -Mica, Despre-ZAvohl, pddure, jud. Ilfov. Vez! Ciolpani-Tiganesti. jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. ; are o lungime de De§irati, atun, pendinte de co3 kil. muna Scortarul-No0, jud. Braila,

com. Merlesti, jud. Olt, pl. Siul-

pl. Vadeni. E situat la S. de com., la 3 kil. departare.

d.-s. Formeaza malul drept al

Populatia sa e de 92 fam.,

vale! Iminogul. Are directiunea

sari 408 sufi. ; 39 persoane stia

N.-S.

carte, 369 nu stia. Vite :

Despre-Buzit,plaia, in desfiintatul judet Slcueni, alipit la

8o

bol, i50 yac!, 13(:) viteT, 150 cal, 200 oT. Ad i e o moara de abur!.

judetul Buzar'', cu resedinta in com. Sibiciul-d.-s.

tal-mur-1 pronuntate.

cu acelasT nume, jud. Gorj. Incepe din com. Licuriciul, plasa Gilortul si se terminä intre dealurile : Culmea-GilortuluI i Cul-

mea-Icleanul. Pe aceasta vale se afla situate comuna Vladimirul catunul B1înduieti, pendinte de comuna Andreesti.

Despre-Schit, pädure, jud. Ilfov. Vez! Ciolpani-Tiganesti.

Despre-Apus, deal, pe teritoriul

lortul, ce la nastere din dea-

De§iul, vale, formata de pirlul

In maT multe sirarT, carT ají di-

Fata-PretreT i Virful-VieT.

cu un venit de 7000 le!.

tiunele unele catre S.V. in aceasta comuna si altele spre Cele maT insemnate virfurT

Despina, vale, in partea de V.

Scortarul-Noil, jud. Braila, pl.

tia spre S., in com. Valea-Lun-

De§irati, mofie, pendinte de com.

www.dacoromanica.ro

De§11-Caira, deal, in jud. si pl. Tulcea, com. Cataloi, cat. Enikioi ; se desface din dealul Uzum-Bair; se intinde spre E., inteo directie generala de la N.-V.

spre S.-E., brazdind partea sudica a plaseT i cea estica a comuneT; e de natura pietroasa si are un vid' de 174 m., dominind asupra drumuluT comunal Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit Cu finete.

De§loaica, pädure, de 275 hect., jud. Ilfov, pl. Znagovul, com. Butimasul, cat. Sterianul-d.-s. Proprietatea d-neT Ana Vlahuti,

DESLOAICA

DEVESEL'UL

111

numitä ast-fel dupa numele fostuld proprietar Desliu. Este padure neagra. Lemnele ce se gasesc inteinsa sunt : tul, carpen,

alun, jugastru, teit, ulm, plop, artar, etc. ; predomina lusa tufa.

Aceasta padure are o intindere de 275 hect. si apartine de cat. Sterianul d.-s., com. Butimanul, pl. Snagovul.

De§loaica, pirifi, Izvoreste din j ud. Dimbovita, intra in jud. Ilfov,

trece prin padurea Desloaica uda satele Crevedia-d.-s. i Cocani.

Devcea, sad Ghiocea, sat, in Devcea-Est, vtrf de deal,in jujud. Constanta, pl. Medjidia,

detul Constanta, pl. Medjidia,

cdtunul comuna Tortoman. E situat In partea nordica a plaseI i cea vestica a comund, la 3 kil. spre S.-V. de catunul de resedinta, Tortoman. Este

com. Tortomaa ; este vil-fui cel mafinalt al dealulta Cilibi-ChioiBair ; are 105 m. inaltime. Este la E. satulur cu acelasI nume la S. de Tortoman. A fost punct

asezat pe valea Geaba-Culac inchis In partea nordica de dea-

trigonometric de observatiune de rangul al III-lea.

lul Geabac Bair cu virful sad Tortoman (106 m.) ; la S., de dealul Oba-Bair, cu virful 031 Maiacli-Oba, care are 126 metri ; iar in partea S.-E., de dealul Devcea-Bair, cu virful sad Devcea-Sud (102 m.). Suprafata

Devcea-Nord, vtrf de deal punct trigonometric de observa-

liune de rangul al

III-lea, in

jud. Constanta, plasa Medjidia, com. Tas-Punar. Are 114 m.

time si este cel mal tnalt virf al dealuluI Cable-Bair. Este si-

in com. rur.

sa este de 1470 hect., din care 23 hect. sunt ocupate de vatra

Negomirul, jud. Mehedinti, pl.

satuluI i gradinI. Populatiunea

la S. de Tas-Punar.

Väilor.

sa, formata aproape numai din Turd si T'Atad, este de 46 fam.,

Devcea-Sud, virf de deal, in ju-

Detunatele, vale, in com. rur.

sail 299 sufl., care se ocupa cu a-

detul Constanta, pl. Medjidia, pe

Negomirul, jud. Mehedinti, pl.

gricultura, pamintul producind pe un picior egal tot felul de cereale. Casele sunt in general maricele - ceea-ce arata bogatia locuitorilor din acest sat, in raport cu a celor-l'altl lusa sunt

teritoriul com. Tortoman. Are 102 m. înäIimesi este unul din

asezate neregulat. oseaua judeteana Cernavoda-Tortoman trece prin partea de N. a satulul. De

Devcea-Vest, virf de deal, in

Detunatele,

Vailor.

Detunatul, pdclure, situat5. in pl. Balta, jud. Braila. Se margineste la V. cu Mosia-Mare, despartita prin venga Detunatul, la S.-V. si N. cu DunareaMAcinuluT. Are o suprafata de 120 hect., acoperita cu salcie.

aci mai pleaca drumurI comunale pe la satele invecinate. La

Detunatul, prival, jud. Braila,

Taspunar pleaca 2 drumurI : (u-

incepe din Dunarea-Veche se uneste spre V. cu privalul

nul trece pe la ruinele GeabaculuI; altul pleaca la Panaghir

SApatul. In apropiere de dinsul si de Dunare era Pichetul No. ro de dorobantr, ctnd Dunarea-

Veche era granita. In timpul inceperd razboiulta cu TurciI, CercheziI ad macelarit 7 dorobantI, facind multe pradArl prin catunele din 1;110 : Stoenesti, lapa, Agaua i altele.

Detunatul, viroagd, jud. Braila, incepe din capul despre N. al ostrovuluI Cistia i da tn Dunarea-Veche, la Salda, hotar inBalta-Vizirutre luI.

altul la Cilibi-Chioi.

tuat la N. de satul Devcea

virfurile insemnate ale dealuluT Devcea-Bair. E situat la N. de satul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.

jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. urb. Cernavoda. Este virful cel mal inalt al Dealulta-TurculuI, pe care se afla. Are 121 m. inälçime i a servit

ca punct de observatiune de rangul al IIIlea. Este situat la E. de Cernavoda si la V. de Devcea.

Devcea-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritotoriul com. Tortoman i anume pe acela al catunelor sale Celibi-Chioi i Devcea. Este situat la o egald distanta de cele dota sate si la hotarul lor. Are for_ ma unuI arc de cerc cu concavitatea catre N. (catre Devcea) si cu convexitatea catre S. (cOtre Cilibi-Chioi). Are o l'Intime

maxima de 104 metri si cavIrf mal insemnat Devcea-Sud (102 metri).

www.dacoromanica.ro

Deveselul, com. rur., jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la 31 kil. de orasul T.-Severin, si la 21 kil, de com. rur. Vinjul-Mare. Este formatd. din mahalalele : Ho-

gestilor, Pirvanestilor, Teroies-

tilor si Tudorestilor. Pe unele locurl, aceste mahalale, maT latí numirea de Cluciul i Llnia sad Catalicul.

Are o populatie de 1860 locuitorl, din carr 280 contribuabilI ; locuesc In 350 case.

DEVESELUL

Locuitorir poseda.: 40 plugurr, 61 care cu bol O 22 carute cu car. Are o biserica, deservita de I preot si 2 cintaretr ; o scoala, conclusa de un invatator si frecuentata de 20 elevr. Budgetul comuner are la veniturr 3794 ler si la cheltuell

3147 la Vite sunt: 727 vite marr cor-

nute, 68 cal, 800 el si 689 rimatorr. Prin com. Deveselul, trece soseaua vecinala TigAnegi - ScA-

D1AC0NESTI

112

Stia carte 42 persoane ; nu stiti 763.

Budgetul comunei pe anul r386-87 a fost de 3464 ler la veniturr si 3392 la cheltuelf. Are I5I contribuabilI. Vite m.arr aa fost in 1887, 66o, vite miel cornute 145 si

porcr mi'.

Voevod Paisie, la anuI 7042 (i534.) si zugrAvita de Mircea Voevod

Ciobanul ,

la

7056

(1 548).

Dezrobiti, sat, face parte din com. rur. Manastireni, pl. Oltu-

de-Sus, jud. Vilcea. Are o populatie de 462 locuitorr (201 barbatr, 261 &me).

Are 9 stabilimente comercio scoall primara, conclusa de un invatator si frecuentata de 17 elevr, din 57 in virsta de scoala. Sunt 3 bisericr: Sf.

Dezrobiti, parte din satul Ro-

ale ;

mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Nicolae (1842) in Deveselul, Sf.

Diaconesti, sub-divizie a catu-

plul si dota sosele comunale:

Nicolae (1315) in Comanca si

Crivina-Deveselul si DeveselulGogosi. E udata de Piriul-Teporestilor.

Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite

nulur Roscolul, din com. GuraTeghir, jud. Buzaa.

de 3 preoll si 6 cintdretr. In cuprinsul comuna se afla

Diaconesti, sat, plaiul Ialomita-

Pe teritoriul el se afla padurea

la S. dota magure si spre N.

Dimbovita, cat. com. Serblnesti-

Bungetul, Plaiul-Bobulur si Le-

inca mar multe magure de diferite forme. Pe ad se observa si -urmele drumulur roman de la Romula la Malva.

Podurile, jud. Dimbovita. I se zice de locuitorr si Diconesti.

giuirile.

De com. Deveselul mar tine si cAt. Vraucea, format din noti, cu 214 insurater improprietaritr.

Acest catun este asezat spre V., pe un platoa in marginea Dunarer, 'filtre pichetele Vaiuga sI Birloaga.

Comuna Deveselul mar inainte a fost pe locul numit Ce-

Deveselul, proprietate, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com.

rur. Deveselul.

Deveselul-Strfiini, sat. Ved Mileni.

Diaconesti, sat, jud. Dolj, plasa Amaradia, com. Zlicoiul, situat la 1 kil, de cal. de resedinta. E brazdat de Dealul-Muerif. Are

192 suflete, 87 barball si Io5 femer. Locuesc in 36 case. Copiir din sat urmeaza la scoala mixta din satul Zlicoiul.

rul, nume care l'a si purtat pana mar tirzia. Cauza stramutArir adi

a fost lipsa de apl.

Dezrobiti, sat, jud. Bacati, plasa Trotusul, facind trup cu satul Manastirea-Casinul.

Deveselul, com. rur.,jud. Romanati, pl. Ocolul, formata dia satele: Deveselul (405 locuitor1) si Comanca (400 locuitor1). E situata la 6 kil. spre S. de Caracal, pe soseaua Caracal-Corabia si in apropriere de calea fe-

iul Dimbovita, jud. Muscel.

Diaconesti, sat, face parte din

rei, sat, face parte din comuna rurala Titesti, pl. Riul-Doamner, jud. Muscel. ST-a luat numele de la TiganiI, ce astl-zr il locuesc si carr ati fost rolar al

com. rur. Rijletul-Govora, plasa

manastirer Valea.

Altitudinea terenulur d'asupra nivelulur marir este de 132 metri.

formind 20 familir.

Are o populatie de 98 locuitorr (48 barbatT si 50 femer),

Are 210 familir, saa 805 suflete, din carr 8o Sirbl si lo

Loe titorir TiganT se ocupa cu freraria si multr sunt Mutad. Prin mijlocul satulur trece gira

TiganT, lar restul RominT ; sunt

Valea-Man astirer.

407 barbatr si 398 femer: 390 clsatoritr si 415 necasAtoritr.

com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-

Dezrobiti, san Valea-M'anisti-

rata. Se invecineste la V. cu com. Redea si la S. cu com. VIAdila.

Diaconesti, sat, face parte din

Vedea-d.-s., judetul Olt. Are o populatie de I00 locuitorr.

Diaconesti, sat, face parte din com. rur. Obislavu, pl. Oltetulde-Sus, jud. Vilcea. Are o po-

pulatiune de 182 locuitori (89 barbatr, 93 femer).

Diaconesti, mahala, in comuna rurall Greci, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

In acest catun se afla manastirea Valea, fondata de Ion Radu

www.dacoromanica.ro

Diaconesti, mofie particularA, ju-

DIACONI

113

detul Dolj, pl. Amaradia, com. Zlicoiul, satul Diacone§ti.

DICHISENI

merge spre N curgind printre

sursa Vulcanul, cu deosebire ea iodurile alcaline sunt mar

dealurile Bei-Aslan-Bair i CaraDede-Bair i apor se deschide

concentrate.

Diaconi, sat, face parte din comuna Poiana, pl. NicorWi, judetul Tecucia. E a§ezat pe loe Fs, in partea de E. a comuner, la o distanta de 400 m. departe

de reFdinta el. Are o populatie de 124 fa.. milif, set 520 suflete, locuind in 125 case; sunt 112 contribuabilf.

In sat se afla : 129 bor, 57 yac!, 14 cal, 16 iepe, 3 armasarr, 156 or i cuitorif poseda. :

3

capre. Lo-

19 hect. padure, 8 hect. vie, 5 stupT, 36 plugurT, 3 cazane pentru facerea rachiulur din tescovina din, prune.

In sat se allá o biserica, cu hramul Sfintif - Voevozr, deservita de I preot i 2 cintdretY;

este de zid; dateaza de pe la 1842, cind a fost facuta de locultor! in locul alteia mar ve-

in valea Acargea-Dere saa Dautlar-Buiuc-Dere, dupa un drum

Dianu/, sat, face parte din com. rur. Stoe§ti, plaiul Horezul, judetul Vilcea. Are o populatie

de aproape 6 kil., avind o directie generala de la S.-E. catre N.

de 822 locuitorT (440 barbatT, 382 femer). Cade in partea de

E. a comund, pe valea riuluT Cerniwara. Ad e o biserica reparata la 1890 i avind ca ctitorr pe totr locuitorir. Dianul, deal, intre com. MAIda.re0, M'adulad i cat. Dianul, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Dichil-Tast, deal, in jud. Constanta, plasa Mangalia, pe teritoriul comund Enghezul; este prelungirea spre N. a dealulur Bair - Cara - Suluc ; are o inAltime medie de 130 m. qi este acoperit in cea mar mare parte

cu p4une, lar pe poale cu semAnAtur1; este taiat de drumurile comunale Enghez - Biuluc-

Dichili-Tas-Alceac-Dere, vale, in jud. Tulcea, pl. Istrul, com. Casimcea,

Ghluvenli Casicci.

cat. Cuciuc - Chioi;

se desface din poalele sudice ale dealulur Saxancula ; se in. dreapta spre S., cu o directie de la N.-E. spre S.-V., dealun-

i

Enghez - Cuciuc-

Dichiseni, com. rur.., in judetul Ialomita, plasa Borcea, situata spre E. de oraul Calara0, in-

gul dealulur Suci-Tepe-Bair

tre comunele Roseti-Volna0

chr.

Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par-

Socariciul.

Acest sat mar poarta i numele de Ro0a. Locul unde este satttl, apar-

tea vestica a plaFr i cea sudestica a comuner; dupa 9 kil. de drum, se deschide in valea

fata de io000 hect. se intinde

tinea manastirer Rachitoasa.

piriulur Casimcea, linga. satul Cuciuc-Chioi ; pe valea-T merge drumul comunal Cuciuc-Chioi-

DiaconiteI (Vtrful-), colina,

in

jud. Buzaa, cal. com. PanAtaul, acoperita de livede i putina

Cail-Dere.

Dichilis-Tas-Bair -MI!, deal,

vie.

Diaconulut (Balta-), lac, in suprafata de 180 m. p., in com. Dolhasca, jud. Suceava.

Diaconului (Piscul-), pisc, la E. de com. Valea-PopeT, plasa Riurile, jud. Muscel.

in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Cocargea, intinzindu-se pe la V. satulur Cocargea i printre valle Jai-Ceair i Ceatiric-

Ceair ; are o inaltime maxima de 142 m., pe care o atinge in virful saa Cocargea ; la S., se prelungqte cu dealul Iusus-Tartil-Bair, lar la N. cu dealul Di-

Teritoriul comuna, in supradin Dunare spre N., prin insula Balta i cimpul Bdraganul, pana in apropiere de calea ferata Bu-

cureti-FeteW. Coprinde doua m601: Dichiseni, proprietate a statului, fost pendinte de Episcopia Buzati, i fost arendata pe periodul 883 1893, cu suma de 36550 le! i pe periodul 1893 1898, cu suma de 108050 le!; Coslogeni, proprietate a statuluT, trup din mo0a TraneFani, din care parte s'a vindut in loturr i 250 hect. s'a platitat cu

salcimr, lar restul s'a arendat, pe periodul 1893-1898, cti suma de 55100 ler.

DiaconuluI (Piscul-), pisc, la

ordingi-Orman; este acoperit cu

S.-E. de com, Podeni-Vechr, pl. Podgoria, jud. Prahova.

p4unT qi pe poale cu semana-

Diana, sursd cu apd m'iterad, in valea riulur O1ane0, jud. Vil-

Dichi-Tag-Dere, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe te-

78 locuitorT, se mal gasesc

cea, avind aceea4 compozitie ca

ritoriul comuner Mamut-Cuius ;

proprietatl i to locuitorr.

fan

Dupl legea rurala din 1864, s'oil improprietarit 121 locuitorl; dupa legea rurali. din

turr.

1878, s'aa mal improprietaxit

15

Afarolo Platanar Geograllo. Vol.

www.dacoromanica.ro

DICHISENI

Se compune din satele : Dichiseni, Coslbgeni i Satnoeni si din catunele (tirlele): Mandacbe i Putineiul. Resedinta primArieT sl a judecatorier comu-

nale este in Dichiseni.

Are o populatie de 258 famili], saa II81 suflete, din carT 602 bArbatT si 578 femeT ; 1123 Ron:asir si 58 BulgarT ; 312 agricultorT, 3 comerciantT, avind 5

profesiunT libere, 58 muncitorT si 13 servitori. titi carte 126 persoane. Sunt 151 contribuabilT. Vite sunt : 300 caT, 65o bol,

2500 or, 45 capre, 4 bivolT, 4 asinT si 250 pera Budgetul comuneT pe 1887¡888 era de 4076 leT la veniturT si de 4514 leT la cheltuelT. Are r coala mixta, frecuentata de 59 elevI si 6 eleve, conclusa. de i Invätator, retribuit de stat i comuna. coala are lo

cal propria. Sunt treT bisericr, cite una in fie-care sat, deservite de 3 preot1 si 4 dascalT.

Dichiseni, sat, in jud. Ialomita, plasa Borcea, pendinte de comuna Cu acelasT nume, situat pe

malul sting al Borcel, la 15 kil. spre E. de orasul CAlarasi. Pe partea de N. a satuluT trece dru-

mul ce duce de la Calarasi In.

DICULESTI

114

ca IalomiteT In dreapta. Este acoperit de padurT. mofie, a mosnenilor din com. Radoesti, jud. Teleorman. Mosia lor fiind mal

mare si ImpArtita, numaT o parte

poarta aceasta numire.

Dicu-Ochiuz, vdlcea, se varsa In Cungrea-MicA, in raionul comuner Parosi, pl. Oltul-d.-s., jutletul Olt.

Dicul, mahala, com. Diculesti, pl. Oltetul-d.-j., jud VlIcea.

Dicul, vil/ceo, care se formeaza pe teritoriul comuneT Baltati, pl. Mijlocul, jud. Olt. Curge de la E. catre V. si se varsa in Plapcea-Mare, pe stinga eT.

Diculesti, com. rur., jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2 catune: Budesti si Diculesti. Este situatA pe Valea - Oltetuluf, la 6o kil, departe de capitala judetuluT $i la 20 kil. de a plasei. Are o populatie de 135 familiT, saa 658 suflete (334 barbatí, 324 l'eme»; sunt 120 contribuabili; 145 case. In comuna sunt 2 bisericT; una in cAt. Budesti, fondata la 1825 de slugerul Alexandru

satele despre tarmul BorceI. Are o scoala mixta, conclusa

Diculescu i reparatA de Vasile

de i invatator.

fondatä de sateanul Dicu. Bisericile sunt dotate cu pamint de ctitoriT lor.

Este o biserica, construita din

zid, in 1874, deservita de un preot i2 dascAlT. Populatiunea satuluT este de 68 familiT.

Vite sunt : 100 cal, 200 bol,

1250 oT, 35 capre, 2 asi ni si 120 porcT.

Dichiul, munte, jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, In sus

de Moroeni, cum mere pe mat-

Racota; a doua in cat.

cuitoriT din catunul Budesti s'aii improprietarit la 1864 pe mosia def. Vasile Racota ; ceT-l'altr sunt mosnenT.

coala dateaza in comuna de 50 anT. Cladirea e proprietatea comuneT. Se frecuenta de 17 copiT (15 baetT si 2 fete)i din

numarul de 83 copil (51 bletr si 42 fete), in vIrsta de scoala. tii1 carte 40 baetT si 9 femei.

Cu intretinerea scoaleT statul cheltueste anual 1188 leT.

Vatra sataluT are 125 hect., lar toata com., 750 hect., cu izlaz, vlIcele, tufisurT i rlpT. oseaua comunalä inlesneste

comunicatia intre com. Babeni,

la N. si Fauresti la S. Veniturile i cheltuelile com. se urcA la 1215 leT anual. Se mArgineste la N. cu com. Babeni, la S. cu Fauresti, la V. cu Gorunesti i Balacesti si la E. cu comuna Usurei. E brazdata de dealurile : Fo-

tolescu, Ciochiter, priseni Calugarul, i udata de valle: Imoroasa, Surcelul, BisericeT si Tamasoaia, carl traverseaza co-

muna dela N.-E. spre S.-V. si se varsa in Oltet. RIul Oltetul formeaza In raionul acesteT comune doul baltI m arT.

Diculesti, cdtun, al com. Panataul, alipit de com. Sibiciul-d.-j., jud. Buzar'. Are 6o locuitorT 15 case.

Cea mal mare parte din lo-

Dicule§ti, sat, face parte din comuna rur. cu acelasT nume, ju-

cuitorT se ocupa cu agricultura ;

detul \Rima, pl. Oltetul-d.-j. Are

parte din el se ocupa cu facerea de palariT de paie, cojea.ria, dulgheria i timplaria. El desfac produsul munceT lor la

(134 bArbatT si 129 femeT). Cade

Craiova, TIrgul-Horezul i BAlcesti, localitatea maT apropiata.

Vite sunt: 30 cal,

in partea de S. a comuneT. Aci resedinta com. si scoala, care

frecuentata de xi copil, din numarul de 42 In virsta de scoala.

50 bol,

40 yací; 150 capre, 400 or. Lo-

www.dacoromanica.ro

populatiune de 263 locuitorl

Diculesti, mahala, in jud. Me-

DICULETI

hedinti, pl. VAllor, com. rur.

315

DIENCI

Dicule$ti, jud. Vilcea, pl. Olte-

200 fam., san 1003 sufl., din carl 190 contribuabilf. In cAtunul Stirbiti sunt 200 Sufi. i 47 contribuabilI. fiind a§ezat In partea

tul-d.-j., pe care se cultiva 54

stingä a riuluT Vedea, la 4 kil.

hect. vie.

de comuna Dideti urma dupl Dieacoi, deal, jud. Bacan, plasa situatia luT topograficA sa fie TazlAul-d.-s., de pe teritoriul coalipit la comuna Cucueti. muna B4e§ti.

Hor4ti. Dicule§ti, deal, in raionul com.

Dicul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Risipiti.

Diculul (Valea-), vale, comuna Bunesti, jud. Vilcea, pl. Ocolul.

Dide§ti, com. rur., in jud. Teleorman, la extremitatea despre a pl. TirguluI, situatl pe valea TecuciuluI, in mijlocul unghiulur format din impreunarea piriuluI Tecuciul cu riul Vedea.

Ciuperceni.

Dieanca sat Dealul-Dieanca.

568 vite mar-1 cornute, 147 cal, 7 mAgarI, 1440 oI i 194 rim5.torl. Budgetul comuneI este de leT 4339,19 la veniturl i de leT 4126,43 la cheltuelf. Are o *coall mixtA, frecuen-

VezI acest ultim cuvint, judetul BacIA.

Dieanca, ftiruia,c, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-s., com. Leontine0i,

care se scurge de a dreapta TazlAuluI-Sarat.

tatl de 19 elevl. Are o moarä pe apa Veda', in dreptul cltu- Dieanca, podi,c, jud. BacAti, pl. nuld Stirbiti, la punctul numit TazIlul-d.-s., com. Leontine0,

lea-Vezil pe partea stingl spre

mAnAstire

Satul Didesti, situat mal pe

170 hect., acoperitA cu pAdure, proprietate a locuitorilor CQM.

NumArul vitelor din comunA

Uidumacul.

deal, e inconjurat din toate pArtile de pAdure.

Are o suprafatA cam de

este de 2356 capete, din carT

Are alipit un cAtun Stirbiti, situat la o distantA de 4 kil. in Va-

comuna Cucueti, pe §oseaua judeteanA Ro§iori-Strimbeni.

Ciuperceni, jud. Gorj, pl. Ocolul.

Drept bisericA servWe fosta ziditä pe timpul luI Neagoe-VodA Basarab, putin in urma zidird Curtef-de-Arge. E deservitA. de cintAret i i para2 preotI,

care face parte din dealurile ce despart Piriul-Cernulur de TazlAul-SArat.

Diecheni, sat, face parte din comurla Bucqti, jud. Tecucia, pl. Birlad. E situat pe ambele laturI ale §oseler nationale Hanul-Conachi, la i kil, departe

Teritoriul com, este strAbltut de diferite vAlcele, cum

Se leagA cu com. DobrotWi, printr'o osea vecinalä care da In

de apele VeziT i ale Tecuciulur ;

soseaua judeteanA Rcniori-Strim-

Buce§ti.

diferite izvoare curg de pe dea-

beni, In lungime de 3 kil.; cu

formind viroage in mai

comunele Mer4ani i Socetul, tot prin osele vecinale.

Are o populatiune de 19 familif, improprietäritl pe mo0a

lurl,

multe locurl. Suprafata comunel Cu mo0a si pAdurile statuluf, este de 2525

hect. Din aceste 1756 hect. sunt numal pAdure batrinA, alemne vind maT mult stejar

de constructiune, in grosime ODA la i m. In diametru. Locuitorir improprietAritIdimpreunl cu insurAteiT, sunt in nu-

Satul DidWi este unul din cele mal veclif din judet. Dupl vechimea mAnAstird se poate intelege i vechimea satula In secolul trecut fAcea parte din plasa Mijlocul ; de atuncI incoace face parte din a Tirgulul; manAstirea era consideratA numar

tul DidWi cu 400 hect., 25

ca metoh. In istoria luT Dionisie Fotino gAsim acest metoh trecut sub numirea de DAdieti.

in cAtunul tirbiti Cu 175 hect. 9 insurAteT improprietAritI la

Dide§ti, mofie a statuluI, in jud.

mar de 134, din care ioo in sa-

anul 1879 pe 50 hect. Se aflA 1/2 hect. vie §i 8/4 livezi Cu prunr. ad i

Populatia comuneT este de

Teleorman, pl. Tirgului, numitA Vatra-SchituluI-Didqti,

Didile§ti, deal, situat la N. com.

www.dacoromanica.ro

de rqedinta com., care este in

statuld la 1864 o la ah. Satul vechiti era pe vale intre Birlad si Orla Birlovita.

Diecheni, rno,cie, proprietate a statuluT, com. Buce§ti, jud. Tecuela. Are o suprafatA. de 631 hect. Apartinea mAnAstireI Ni-

corita. Se intinde din §oseaua nationall pAng in nisipurT spre E.

Dienci, com. rur., jud. Olt, pl. Oltul-d.-s. E situata pe viicelele VIcAreasca §i. DrIghia. Are o populatiune de 832 locuitorT, in care in trA 24 locuitorI TiganT. E compusA dintr'un singur sat, Dienci.

DIENCI

D1MACHE

116

Pamtntul sla e mar mult ses si produce cereale si vin. Livezile de prunT ocupa aproape 75 hect.

unde se ingroase cu piriiase/e Fundul-Vair si Socir, si in fine prin com. Paucesti, unde se scurge in Siret, pe malul saa

fesor din Risnov crede ca Dihamul a fost daruit bisericer

Afara de agricultura, locuitoril se ocupa, maT ales lama,

sting, mar sus de satul Dienetul.

1485, data cind s'a construit

cu dulgheria ; sunt 3 cojocariT, 4 croitoriT, 2 dogarir si 6 rotarir.

Digul, ridiaturd de fidmint, jud. Braila, facuta In 1884 din cauza inundara Siretulur, pe malul drept al riulur la N. com. Cotul-Lung, pl. Valeni. Digul are lungime de to kil.

Locuitorir in numar de 144, s'ari improprietarit la anul 1864,

pe 529 hect. In com. e o biserica, deservita

de i preot si 2 antaretr. La i Februarie 1896 s'a infiintat adi o scoall. Este frecuentata de 70 elevr (68 baetr si 2 fete). Statul cheltueste Cu ea anual 756 ler. N'are alte sosele de cit cele din interiorul er. Se invecineste la S. cu com. Cimpul-Mare, la N. cu Dobroteasa, la E. cu Ote0i-d.-s.

Dienci, deal, in raionul comuner Dienci, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., pe care se cultiva. 70 hect. vie.

Dienetul, sat, al com. Paucesti,

din acel orase],

de parintir

fratilor UdristI, cam pe la anul din material solid biserica veche d'acolo.

Dihamul,fteldure particulara, jud. Prahova. Vez! Raiul-Sasilor.

Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Segircea.

Dihamul sati Baiul, munte, care se intinde prin mijlocul com. Predeal, plaiul Pelesul, jud.Prahova.

Diiului saa al-Vidinului, (Dru-

E situat intre Valea-Morarulur,

mul-), drum vechig, jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Urzicuta; vine

Clabucetul-Baiulur si muntele Tir

din spre E. si trece spre S.

Berbeculur. Este cunoscut pen-

de comuna..

tru padurile de fag, pentru ne-

numaratele sale sane de

or,

Dijcadael-Bair, deal in jud. Tul-

pentru bogatele sale pasunr si

cea, pl. Macin, pe teritoriul com.

locurile de finete.

arjelari, si pe acela al catunulur Hasanlar. E situat in partea S.-E. a pla§eT si a comuna.

Acest munte a fost daruit bisericer rominestr din Risnov (orasel linga Brasov, in Transilvania) de fratir Udriste si Toma Postelnicu, la Aprilie,

1550. Actul de danie hota-

Lasa spre V. dealul Hasanlar si spre E. Cuciuc - Cara. Din el izvoreste valea Domus-Culac. Se ridicä pana. la 306 in., punct trigonometric de rangul al 2-lea,

pl. Siretul-d.-j., jud. Bacaii. Se ata situat pe piriul cu acelasT nume, la o departare de 1200

raste ca : Locuitorli Itirovulul slt gag drep-

dominind asupra %raer si satuluT

m. de statia Päucesti. Are o

tul d'a trimite vitele lor la papne In

Hasanlar. Pe muchie e plesuv, pe pante e acoperit cu pasunr

bisericä zidita la 1873, de Toader Bulgarul si I circiuma. Po-

pulatia este de i to familir saa 383 sufl. Vite sunt : 181 vite mail cornute, 24 car, 12 capre si 59 rimatorT.

munte, nelmpedicati de nimenI, Intocmal cum s'au folosit O pkintil lor, lar din banil dupe vite si se Indestuleascl biserica Romlneascii d'acolo din ItInov cu cele de lipsk': luminärl, tämlie, untde-lemn, clici a.,sa este orinduit chiar de pärintil donatorilor.

si livezr.

Dima, deal, jud. Muscel, plasa Riul-Doamner, com. Racovita.

Hrisovul acesta se pastreazä

Dima, lac, in jud. Ialomita, plasa

Dienetul, a'eal, jud. Bacla, pl.

in original in arhiva bisericeI

Siretul-d.-j., situat in com. Plu-

Risnovulur; este intarit de totT domnir Tare!, purtind si iscali-

Borcea, insula Balta, pe teritoriul com. Gildaul.

cesti, in partea despre hotarul spre judetul Tecucia. Pe acest deal, se afla urm ele unor intariturr vechr, numite Aparatoarea.

tura proprie a lur Mihaiii-Viteazul

(1595); este scris in slavoneste,

lar pe Romineste este tradus de Barac, tata raposatulur pro-

Dienetul saa Petre§ti saa Dinetul, piria, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul com. Nanesti, la Fundul-Vladnic, apor trece in com. Petresti, curgind in Valea - Petrestilor,

Dima (Brani§tea-1u1-), 'tic din peidurea statulur, de pe mosia Basesti, plasa Calmatuiulur, jud. Teleorman.

top op al Brasovulur.

Din cele coprinse in acest Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa document reiese ara indoiall Dimbovita; face parte din com. O dania a fost de fapt facuta mur. Fundeni-Gherasi. Este sicu mult mar inainte de anul tuat la E. de Fundeni si are 1550. D-1 Gheorghe Proca, pro-

www.dacoromanica.ro

locurr smircoase.

DIMACIIE

Se Intinde pe o suprafata de 355 hect. proprietatea D.luT N. I. Gherasi, din cm-1 cultiva 255

hect. (loo padure). Populatia luT e de 92 loc. Numarul vitelor !mari e de 91

si al celor micT de 141.

Dimache, locuinjä izolatä, jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Fundeni-Gherasi.

Dima§ilor (Dealul-), deal, In jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Valea-SalcieT. Se desface din Dealul-CilnAuluT. Brazdeaza

partea de N. a comunei. Este acoperit cu padurT. Dimficheni, com. rur., in jud. Dorohoin, in partea de N.-E. a pl. Cosula, formata di. satele : Di-

i Mateleni, cu resedinta primarieT in Dimacheni.

macheni

Are o populatie de 274 familiT san 940 suflete ; 2 bisericr, de-

servite de I preot, 2 cintAretT, 2 palamarT; o scoala, conclusa

de i invatator i frecuentata. de 54 elevT; 739 hect. pamint s'A-

3237 hect. 20 ar. cimp si 114 hect. 58 ar. padure ale tesc ;

proprietarilor mosieT; 21 iazurT 12 pogoane vie. Budgetul comuneT a fost, in

anul 1890-9E, de leT 3567 la veniturT, si de leT 3455 la cheltueli. Vite marl cornute sunt 1007, oT 1886, caT 210 si porcI 358. Sunt 110 stupT.

Dimächeni, sat, pe mosia cu acelasT nume, judetul Dorohoin, plasa Cosula, com. Dimacheni.

Are 200 fam., san 775 suflete. Asezarile satenilor sunt in mare parte bune, cu livezT i gradinT. Proprietarul mosieT are casa mare cu dota rindurT, bine ziditä i cu heiurile necesare. Proprietatea mosieT este a

DIMIANA

117

Elenca Docan, !Ascua

d-neT

Dimache. Biserica, cu patronul Adormirea-Maicei -DomnuluT, deservita de i preot, 2 cintaretT si I palamar; este mare, bine zidita i frumos inzestrata cu necesariile oficiuluT divin. Inscriptia ce are de

mosia, pi-in decapitarea HatmanuluT, in urma razboiuluT de la

Cornul-luT-Sas, &Id i s'a confiscat de Domnie toatl averea. Biserica se zice ca jaral este foarte din vechime urzita acolo; din povestirile bltrinilor, reese

ca ea a fost facuta de tefan-

asupra intrareT spune :

Voda, atuncT cind si mosia era Domneasca; dar prin grele in-

Acest sft. local se presupune a fi zidit de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,

prejurarT ce ail urmat s'a stricat, si apoT dupa ce deveni

s'a zidit clopotnita din temelie de Vor-

niceasa Profira Dimache, ascua Mi-

proprietar mosieT Hatmanul Ba-

Are o scoala, condusa de un

lica, acesta a refácut-o dinpreuna cu Curtile-DomnestI, carT se aflati in ruina.

invatätor, i frecuentata de 54 elevT ; localul este facut de

LocurT insemnate sunt : IazulDomnesc i Movila-Bortoasa.

loan Docan, in 1869. Calitatea pamintuluT este buna si fertila. SateniT improprietaritT

In satul Dimacheni s'a tinut In anul 1773 (7181) sfatul boIerilor contra luT stefan Petri-

an 581 hect. 47 ar. pamint

ceico-Vodä.

el escu.

lar proprietarul mosieT are 2143 hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar. padure. Pe mosie se afla acarete bune pentru pastrarea recolteT. Sunt i6 iazurT carT produc : stuh, pestI i racT ; 'filtre toate mal mare este acel al-luT-Dimache, in in-

Dimficheni, iaz, jud. Dorohoiu. VezT Dim5.cheni, sat.

Dimei (Valea-), vale, jud. Tecuciii, com. cu acelasT nume. E

situata la E. de tirgul Stani-

tindere de 4 hect. 29 ar.

sesti. Are directie clq la N.-E.

Se maT aflá o livadd intinsa cu multI i diferitT fructierT vie in intindere de 8 pogoane. Apele ce trec pe mosie sunt :

spre S.-V., terminindu-se in Va-

Dimiana (Floreasca), mofie, in

riul Jijia ce curge pe la hotar,

jud. Buzan, com. Gura-DimieniT,

piraiele ArAndelul i Humeni,

avind peste r000 hect., din care 200 arabile, 150 padure, 350

incepatoare de pe mosie. DrumurT principale : acel de

la Dorohoin ce trece prin sat si duce la Podul-StamateT si la Nicseni; acel de la Miclauseni Dumeni ce vine prin Corlateni si se desparte in 2 ramurT, unul ducind la Botosani i cu alta la Leorda. Hotarele sunt cu : Corlateni, Váculesti, Braesti, Teisoara, Nicseni i MateTeni.

Curtea boereasca, se zice ca e relcuta pe urmele vechi ale caselor Hatmanului Balica, care devenira DomnestI dimpreuna cu

www.dacoromanica.ro

lea-DobrotforuluT.

izlaz, roo fine*, 64 livede restul sterp.

Dimiana (Floreasca), ficidure, pe mosia Dimiana, jud. Buzan, com. Gura-Dimie niT, despartitA in 4 sforT: Fundul-luT-Georghe, FA-

getul, Dosul-DimieniT si HomocioaTa, avind impreuna 150 .hect.

Dimiana, vale, in judetal Buzan, com. Gura-DimieniT. IsT la nastere de la LicoT, apoT se uneste cu izvorul Valea-Homocioaia

unite, merg de se varsä in riul

DrMIEN1

Slanic, prin mijlocul com. Dimiana. In timp de ploae vine mare si Cu multa violenta.

DIMUL

11 R

Dimienil (Gura-), com. rur., In jud. Buzau, plaiul Sanicul. E situata pe ambele malurI ale riuluf Slanicul, la o distanta de

e de 1500 locuitorI. 'Case de locuit sunt 221. Meseriasl sunt : 2 fierarI si I boiangia.

Dimieni, sat, in jud. Ialomita,

34 kil. 760 m. de Buzad. Limitele

Contribuabili sunt 168. Sta-

pl. Ialomita-Balta, pendinte de comuna Ograda. Este situat pe malul sting al riuluI Ialomita,

sale sunt : La N., incepe din plaiul Baligosi si se laza pe izvorul Valea-Mare, pana in riul Slanicul (la Catrinoiu), trece Slanicul (pe la Iordache Gelea) si

bilimente comerciale 6. Budgetul comuna e de 1421, lel anual.

la un kilometru spre V. de satul de resedinta. Populatiunea este de 75 familif de RominI, 3 familiI de TiganT, 1 familie de GrecI si I familie de Bulgarl.

AicI este o biserica, la care deserveste preotul din Ograda. Vite sunt : 124 cal, 45 bol, 210 oT O 150 porcI.

se urca pe muchie in sus pana in padurea Iordachioaia, de unde, In linie dreapta peste plaia, trece pana in Muche (C. Margaritesti, jud. Rimnicul-Sdrat) ; la E., incepind din muchea Margaritesti,

merge pe hotarul mosid Licoi pana in muchea izvorul ValeaVaciI; la S., incepind din muchea

Dimieni, sat, face parte din com. rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov, pl. Dimbovita. Este situat la N. de Tunari. La E. locul e baltos. Se intinde pe o suprafata de 727 hec. cu O populatie de 321

Carte stia 17 locuitorl. Are 1 biserica, cu hramul Sf. loan Botezatorul, deservita de 2 preotl O 2 cintaretI. arciumI sunt 3. Satul GuraDimieniI exista din vechime.

Dimienii (Gura-), cdtun de resedinta al com. Gura-DimieniI, jud. Buzau. Are 730 locuitorI si Io8 case.

Vad-VaciI, se lasa pe muchea VdeI-Cringului si apol pe aceasta vale in rtul Slanicul ; trece apoI riul Slanicul in dreptul izvorul Bo-

dea si merge urcindu-se pe Bo-

Dlinienil (Muchea-), colind, in jud. Buzau, com. Gura-Dimienif,

avind culminatia: Virful-Dimienir; e goala ; petris si izlaz.

dea pana in muchea Vder-Corbu-

la V., incepe din Valea-

Dimitresti, sat, in jud. Ialomita,

D-1 G. D. Vernescu are 505

CorbuluI, pe al careia mal merge

hect., din carl cultiva 468 (8

pana la FagT, in apropiere de

sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo-

virful Baligosi. Suprafata sa este

plasa Ialomita-Balta, pendinte de comuna Murginca. Este situat pe malul de N. al laculuI Stra-

cuitoriI aa 122 hect. si le cultiva pe toate.

de 1825 hect., din care 637 arabile, 197 padure, 145 fine*,

satul de resedinta.

Are: o biserica, cu hramul A-

familif de RomtnI si 4 familii de TiganI.

1 masilla de treerat ; 1 helestea.

712 izlaz, 16 livezT, 6 vie si 112 sterp. Pe Miga pamintul posedat de locuitorl, proprietátl mal insemnate are : Dimiana saa

Comerciul se face de 2 cir-

Florete. Terenul e accidentat,

800 o! si wo porcl.

locuitorl.

dormirea, deservita de 1 preot si I cintaret ; I moara cu aburl ; ciumarl si 1 hangia.

Numarul vitelor marI e de

luT ;

fiind propria numaI cultureT poru mbuluI, sunt apor livezI, fin*,

149 si al celor Enid de 823.

etc. Din punct de vedere geologic e de o deosebita impov

Dirnieni,pdclure, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul comuna' Ograda, pe tarmul sting al riuluI Ialomita. Are o suprafata de 6o hect. Esente : stejar, ulm, salcie si plop.

tanta Valea-Dimiebil. Industrie

Dimienil (Dosul-), ',d'Are, in

si comen n'are. Morl' sunt 2 pe riul Slanicul. ar de comunicatie are soseaua Sapoca-Lopatarl. Vite are : 270 bor, 326 vacl, 52 viteI, 4 cal, IO epe, 4 miny, 2050 oI, 121 porcT si II capre.

china si la 5 kil. spre V. de

Are o populatiune de

45

Vite sunt : 200 boT, I00 ca!, Dimitrie (Sfintul-). VezT Smirodava.

Dimoiul, sat, jud. Dimbovita, plasa Dealul-Dimbovita, cat. com. Colanul.

Dimonul, deal, la V. comund Sascioara, plasa Mijlocul, jud. Vilcea, care serveste de hotar 'filtre aceasta com. si comuna

formeaza una din cele 4 sforI

Sunt loo stupI cu albine. Comuna e formata din ca-

ale padureT Dimiana ; are 32 hec-

tunele :

Dimiana,

Dimul, deal, jud. Muscel, com.

tare.

Dogari si Floresti. Populatla sa

Corbisori, din plaiul Nucsoara.

jud. Buzau, com. Gura-DimieniI;

Cociobestf,

www.dacoromanica.ro

VAleni.

DIMULEASA

119

DINTWUN-LEMN (MXNASTIREA-)

Dimuleasa, prival, jud. Braila. Incepe din malul drept al Du-

se intinde spre E., avind o directiune general de la N.-V.

nareT, de la jumatatea ostrovuluT

Dinoaia, pdelure de stejar, in com. Vascani, jud. Suceava.

spre S.-E., brazdînd partea nordica a plasiT si a com. Comuna Satul-Noa este asezatä la poalele

Dintele (Piatra-Dascuhfi), cul-

sale de S. Ultimele sale rami-

jud. Buzan. E punct trigono-

Coada-LupuluT, curge spre N.E. in Filipola, in partea seinga, aproape de cherhanaua erban.

Are o lungime de 12-15 si o latime de 3-4 m.

kil.

Dimulesti, sat, face parte din com. rurala MAdulari, jud. Vilcea

plasa Cerna-d.. Are o populatie de 210 locuitorl, io8 barbatT si 102 femeT.

Dimulesti, sub-divizie a comuna Berca, com. Piclele, jud. BuzAa.

Din-Dreapta si din Stinga Cungrisoare, (Dealurile - ), dealuri, pe carT este situata

ficatiT estice se termina pe malul vestic al laculur Oltina, facindu-1

inalt si cam Tipos. Are 84 m. inaltime. Este de natura. humoasa. Este acoperit cu finete si

minatie a munteluT-Virful-de-Est,

metric. Face hotar intre plaiurile

Pirscov si Buzad. De pe dinsul se desfasura una din cele maT frumoase privelistf. Coastele sale

sunt acoperite de padurT.

semanAturf. Pe muchea luT

merge un drum comunal PirjoaiaSatul-Noa.

Dinga, sat, in jud, Tutova, plasa Simila, com. Orgoesti, spre E. de satul Orgoesti, in partea de

Dintele-din-Mijloc, munte, acoperit ca padure, in com. Salda, plasa Podgoria, jud. Prahova. Dintele-Runcului, munte,in min. Cislaul, jud. Buzar'. Vez! Runcul.

N.-E. a jud., asezat pe virful unuT deal. Are 1 o8 loc. (din carT 7 stia carte) si 40 case.

Dintre-Dealurtfintind, in com.

jud. Olt. Directia lor e de la Dinghiliul, cdtun, pendinte de

Dintre-Poeni, loc izolat, la Est

Bajesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

comuna Parosi, plasa Oltul-d.-s.

N. la S. Aii o lungime de 2 kil., pe care se cultivä vitA, cereale, sunt saditT prunl, lar parte ramal

la, pl. Vadeni, situat la S.-V., la

de comuna Stilpeni, plasa M'urile, jud. Muscel, de unde izvo-

8 kil, de com. Populatia sa e

reste Pirlul-OgrezeleT.

ca pasune de vite.

de

Din-Mijloc, (Movila-), movild, in jud. Buzan, com. Cotul-CioriT,

pe mosia Ciorani.

com. Scortarul-Vechia, j ud. Bai-

17

familiT, saa 77 suflete.

Dintre-Sirie, poiand, in partea Dinghiliul, movild, jud. Braila. situata la V. de cat. cu acela.5i nume, la o distanta de 6 kil, de com. Scortarul-Vechici. OfiteriT

Din-PruniI-Zamfirei, (Gira-), pirig, izvoreste din dealurile Piscanilor, com. Piscani, plasa

statuluT-major austriac cind aa fácut harta tareT aa construit pe dinsa un observator. Movila are

Riul-DoamneT, jud. Muscel ; trece

o inaltime de 20-30 m.

pe la N. comuna si se varsa in Riul-Doamner.

Dincani, sat, face parte din com. rurala Fata, jud. Olt, pl. Vedea.d.-s. Are o populatiune de 350 locuitorl. Ad e o biserica zidità la anul 1846, de Badea Tudorache si sotia sa Ioana.

Dinghiliul, deal, in jurul laculuT Lutul-Alb, com. Scortarul-Vechia, plasa Vadeni, jud. BrAila.

Dinisorul, peklure, pendinte de com. Bertesti-d.., plasa Balta, jud. BrAila. Se margineste la

E. si N. cu cimpia, la V. cu Vilciul, la S. cu padurea par-

Dincolo-de-Siliste (Dealul-de-), deal, in jud. Constanta, pl. Sili-

ticulara Bertesti. Suprafata sa e de 4 hect., acoperite ca salcie.

stra-Noua, pe teritoriul com. rur.

de N. a com.

Star-Chiojdul,

pl. Teleajenul, jud. Prahova, situata la confluenta piriuluT iriul ca piriul Siriasul. Serveste de izlaz pentru vitele locuitorilor.

Dinteun-Lemn,(Minfistirea-), mdmistire, jud. Vficea, asezata pe valea riuluT Otasaul, aproape

de ria, la

3

ore departare de

Rimnicul-Vilcea. Aceasta manastire, dupa, cum se vede pe pisaniile bisericer, s'ar fi intemeiat de Mateiti-Voda.

Basarab. Ea a existat insa cu mult mar inainte, de oare-ce Mihnea-Voda Turcitul II facuse o danie la 1579. Biserica zidita de la inceput din cAramida ne-

tencuita, dupa cum se 'pare, a pierdut mult din stilul eT prin

Satul-Noa si anume pe al catu-

Dinisorul, tirld, pe malul drept al

desele reparatiunT. Cea din urma

nuluT de resedinta. Satul-Noti. Se desface din Dealul-de-la-Cetate ;

canalului Vilciul, la hotarul de N. a com. Bertesti-d. , jud. Braila.

reparatiune a fost facuta la a-

www.dacoromanica.ro

nul 1841.

DIOCHET1LOR (DEAL111,-)

120

D1NTII-RUNCULUT

Legenda spune a aceastA mlnAstire s'a zidit in cinstea icoaner MaiceT-Domnulur, fleAtoare de minunr, gAsitä inteun stejar,

in care loc se aflä azI biserica. La cimitirul mAnAstirer se aflA

o biseriel de lemn, de la anul 1814, care merla o deosebitA atentiune. MAnAstirea se intretine de stat si se administreazA

de o staritA ajutatá de un consilití economic si de altul spiritual. Monahele sunt in numn de 27 bAtrine.

DintiI-Runculdf, localitate, in partea de S.-E, a com. Salcia, jud. Prahova, pl. Podgoria. E acoperitA cu pAdure.

Dinu (Dealul - luI - ), deal, in com. Dozesti, jud. Vilcea, pl.

=nde Bisoca si Jitia. Este acoperit numar cu pAdurT. Se desface din dealul Ulmusorul, face putin hotarul judetulur, merge spre E. si lasä. spre E. cultnea CAtAttul, printre riul RimniculSarat si afluentul sAti, piriul CAtAutul, si spre N. CulmeaCII-

nAulur, printre riul CilnAul si afluentir Rimniculur-SArat, despArtind basinele lor.

Dinuleasa, peldur e , supusä regimulur silvic, jud. Muscel, plasa Podgoria, com. Glimbocelul, avind impreunA cu trupurile Goleasca, BAneasa, Gilceasca, Tomeasca, GherAsoaia, Chiriceasca si Ghiteasca, o intindere de 1350

hect. acoperitA cu stejar, carpen, jugastru, si plop. Dinutä (Aria-lul-),pichet, in j ud.

la N. spre S. Riul Gemineaua udA poalele sale de E. si Geamana pe cele de V.

R.-SArat, pl. Orasulur. Vez! Arialur-Dinutl.

Diocheti, com. rur., in pl. NouA, com. Cochirleni. Se desface din Movila-Mare; se indreap-

tä spre V., urmind directiunea

de la N. -E.

cAtre S. - V.

si

se deschide in stufuI Ivranes, dupA un drum de 2 kil.; la E. se aflA dealul Uzum-Amet ; e tliat de Valul-lur-Traian pe

la N. si de drumul Ivranes-

Cochirleni pe la S.; este situatá in partea vesticl a plaser si cea sud-vesticA a com. Este acoperitA cu pAsunT si stufisurr.

Dinul (Mo§u-), movilä, situatI la S.-E. de com. Rusetul, judetul BrAila, la 2V2 kil. de com. Rusetul.

Numdrul caselor de locuit e de 302. Are o bisericl parohiall, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, in cAtunui Diocheti si una Hall in satul Sperieti, cu hramul Sf. loan. Copir cu virstA de scoall sunt 133, din carT urmeazA numar 14

la scoala din com. Movilita.

Cerna-d.-j. Sträbate comuna de

Dinu (Valea -luI - Mo§-), vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-

tirt carte 116 persoane (103 bArbatT, 13 femer).

u-,

sita, jud. Putna.

Budgetul comuneT pe anul fi-

nanciar 1893194 a fost de ler 4311,94 la veniturr si de ler 4302,44 la cheltueli. Vite sunt : 2001, din care : 561 bol, 146 vacT, 153 ea!,

it000 or, x39 capre si 207 rimAtorr.

In anul x893, cultura viter a fost pe 11352 hect., producind 25000 leT.

In comunA sunt: I antreprenor de accize, 4 fierarT, 2 morar!, I drciumar, I rotar, 39 fabricr de rachiti, 1 brutar, 2 lemnarr si 3 comerciantr diferiti.

Este asezatA pe un deal ce este despArtit de Dealul-Crucer prin ptriul ZAbrAutul. Distanta comuner de resedinta suprefectureT MArAsesti e de 3

iar de capitala judetuiur de 31 kil. Comuna Diocheti se compukif.,

ne din cAtunele : Diocheti (unde e si resedinta primArier comuner) Bolotesti si Sperieti. Populatiunea com., dupA cel din urmA recensAmint, e de 297 fam. sati 1071 sufl. (552 bAr-

Diocheti, sat, in com. DrAguseni, jud. Covurluiii, pl. Zimbrul, a-

sezat pe valea si dealul Diocheti, in partea vesticA a resedinter comunale. Are o populatiune de 184 fam. satí 843 locuitorl. PAnA la 1 Martie 1886. Diocheti formar' comuna a parte. In mijlocul acestur sat se aflA o ripA, numitA Ripa-GAIAtenilor,

nume ce se sustine el i-ar veni din timpurile vechr cind, de frica Turcilor si a TAtarilor, multr

batr, 519 &niel). Aceastá populatiune se imparte ast - fel: 381 neinsuratT, 594 insuratr

gAlAtenr isr gAsiati aicea loc de

si 96 vAduvI; 1057 RominT, 4 Rus! si Io de diferite nationalitAtT; 1057 ortodoxr, 4 cato-

Diocheti, mofi e particularA, de 1510 hect., jud. Covurluiti, pl.

scApare.

ZimbruI, com. DrAguseni.

Dinul, munte, in jud. R.-Sárat,

licT si Io mozaicr; 315 agricul-

piala Rimnicul, com. Bisoca. E asezat la hotarul judetulur cAtre districtul BuzArt si intre co-

tor!, 8 meseriasT, 5 comerciantr,

Diochetilor (Dealul-), a'eal, in

avind profesiunT libere, 41

cuprinsul com. DrAguseni, jud. Covurluiii, pl. Zimbrul.

8

muncitorT si 32 servitorT.

www.dacoromanica.ro

MOCHETE LOR (VALEA-)

DITEI (MOVILA-)

121

Diochetilor (Valea-), vale, core-

catre S. E. $i apoT catre E. Satul

spondentä a dealuluT cu acelasT nume, jud. Covurluiti.

nerala de la S.-V. spre N.-E.,

Molceova se afla situat in par-

brazdind partea de E., a pla$eT

tea N.-V. a acesteT val', iar drumul comunal Molceova-Cocargea

si cea de S.-V. a comuneT. Se intinde d'alungul vaeT Ce$me-

o strabate aproape in intregime.

Culac. Din el se desface dealul

Dionisie (Petera-luï-),pefterd, In jud. Buzati, com. Boziorul, In apropiere de fostul schit Sf. Gheorghe, sapata in vtrful uneT ramificatiT a munteluT CruceaSpataruluT, constind dintr'o stinca ascutita si anevoioasa de suit. Traditia o atribue unuT pustnic, Dionisie Turcatorul, care a sapat-o $i a locuit inteinsa.

Diordingi-Orman, a'eal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Cocargea si Enigea, cu o directiune generala de la E. catre V., mergind paralel $i pe la S. vaeT Diordin-

Ciatal-Orman. Are o inaltime de 172 m., dominind satul Ca-

Diosti, com. rur.y in jud. Romanati, plasa Ocolul, formata din satul Cu acelasT nume, asezat pe un teren ses, argilos si fer-

ranlic, valea Ce$me-Culac, dru-

mul com. Para-Chioi-Caranlic.

Este acoperit cu padurr si

Este dispus pe treT linil. Se invecineste la V. cu Vijutil.

le$ti $i la N., cu Draghiceni. Se afla la 1 i kil. spre V. de Caracal, pe $oseaua Caracal-Craiova. PadurT si cringurT inconjoara

fi-

flete.

Disca, localitate isolatä, in jud. Buzar', com. Gura -NiscovuluT, cat. Cirlomanesti ; aci e un mic deal din care Tes o multime de izvoare cu apa !puna de baut.

satul la N. si S.

formeaza pe o intindere de 3112

Are 333 familiT, san 1379 suflete, din carT 248 contribuabill; sunt 682 barbatT si 697 femeT ; 581 casatoritT, 792 necasatoritT; 122 persoane stiii carte si 1257 nu stiti.

kil. Are o inaltime medie de 130 metri. Este acoperit pe o

Budgetul comuneT pe anul 1886-87 a fost de 4730 leT la

parte, si anume pe cea vestica, de

veniturI $i 4692 leT la cheltuelf.

pl. Macin, com. Greci; izvoreste din poalele vestice ale dealuluT

pasunT; lar pe cea estica de pa -

Vite marT sunt 996, vite micT

Co$lug ;

dure, numitä ca si dealul. Din acest deal, spre S., se desface

1664 si porcT 702. In comuna este, o scoala primara., conclusa de un invatätor

strabate cimpia Derment-Sirta,

gi-Orman, al cartn mal sudic il

dealul Dechilitas-Bair-Sirti.

Diordingi-Orrnan, pdarure,

in

jud. Constanta, plasa Medjidia, com. Cocargea. Acopera toata

jumatatea de E. a dealuluT cu

Distei (Valea-), vale, seaca si nisipoasa, in jud. Buzati, com. Gura - NiscovuluT, cat. Cirlomane$ti.

Ditcovul, vale, in jud. Tulcea, se indreapta. spre S., in directia N,-E. spre S.-V.;

brazdind partea rasariteana a

si frecuentata de 70 elevI (60 bletT $i to fete) din too copiT (6o bletT si 40 fete) in virsta de scoall.

piase $i a comuneT, $i, dupa un

drum de 3 km., se arunca in Apa-CalistrieT, pe stinga, mal sus de satul Greci.

acelasT nume. Este compusa din

Are 2 bisericT : Sf. Nicolae (1868) si s-tir VoevozT (1877),

Diti-Tätarul (Valea-lui-), tes,

ultnI si mar ales din fagT.

deservite de 3 preotT $i 4 cin-

putin deprimat, in jud. Buzati,

taretT.

com. Glodeanul-Sarat, pe mo$ia

In cuprinsul com. se afla : magura Diostenilor, magura 1-lirca,

Glodeanul. Acoperit cu setna-

Diordingi-Orman, vale,

jude-

tul Constatita, in plasa Medjidia, pe teritoriul comunelor Enigea si Cocargea.

Se in-

tinde pe de o parte printre dealurile Rabagi, Giatri - Bair,

Diordingi-Orman si Buiuc-Mezarlic-Bair ; iar pe de alta, printre dealurile Cesme, Canli si

PiribeT. Din spre N. primeste valea Cesme-Cula, iar din spre S., valea Ioi-Ceair, (care trece prin satul Cocargea). Directiunea sa maT intii6 e de la N.-V. lid678 Mande

a-Be$icutef, locul Motea unde spun batrânif ea a fost o bise-

naturT.

Ditei (Lacul-), lac, in judetul R. -Sarat, pl. Marginea-de-Sus, com. Lacul-luT-Baban, in partea

rica, $i Dealul-Nucilor, unde, se zice ca. a fost maT de mult sat, $i unde s'el gasit banT vechi si sparturT de oale.

Distrail, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul com. rur. Caranlic. Se desface din dealul Para-Chioi. Se intinde

spre N., avind o directiune ge-

de V. a comuna, pe dealul Constandoiul. Contine caracucla mas-unta, ce se vinde si se consuma in localitate.

Ditel (Movila-), movilel, in jud. Buzati, com Glodeanul-Cirlig, catunul Cazota, numita ast-fel 16

inliomy Geogrojic. Poi. III.

www.dacoromanica.ro

DITET (VALEA-)

dupa Dita - Mocanul, care

DIUDIUL

122

tsT

avea tirla ad.

In raionul comuneT este o moara ca abur!. Are o scoala, frecuentata de

Diei (Valea-),vale,In j ud. Buzar], com. Beceni, catunul Ocea. Incepe din localitate si se scurge în Valea-OciT.

113 copiT (107 baetT si 6 fete),

cu virsta de scoala. Cu intretinerea personaluluT se cheltueste anual 1728 leT.

titi carte 42 barbati si 4 fe-

Dite§ti, com. rur., jud. Prahova, pl. Filipesti. Aceastä comuna dateaza din timpul luT Viteazul si s'a infiintat spune legenda din soldatii acestuT viteaz domn, la reintoarcerea lor din Transilvania.

Este situatä pe loe ses, sub

mer.

In fundul vale! Cervenia, pe proprietatea d-nei Maria C. Filipescu, se gasesc multime de carbunT de pamint. Pana acum

Padure, Moren! dejos.

i Margineni-

Dite§ti, deal, com. Ditesti, plaza Filipesti, jud. Prahova, pe care se cultiva 36 hect. vie. Ditoilor (Välceaua-), znYlcea, iz-

voreste de la V. de com. Mereni, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt

si se varsa in &la Eiul, pe tarmul drept, tot in raionul comune! Mereni.

3 anT ati fost aci carierT de c5x-

bunT, dar din diferite imprejurarT azT nu se mal exploateaza.

Ditoiul, vale. Vez! Bodi, judetul Vilcea.

poalele dealuluT Rosioara si pe ambele malurT ale piriuluT Rosioara, la 26 kil, departe de ca-

Pamintul e prielnic la toata cultura. Dintre pomr roditorT Diucul, deal, in jud. Constanta,

pitala judetuluT si la 4 kil, de

duzI, 50 ciresT, 1008 nucI 50025 prunI. Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumarT.

resedinta plaseT.

Toata suprafata comuneT e de 1420 hect. La inceput aceasta comuna a fost situad pe Dealul-PiscuriT.

Se compune din 2 cltune: Ditesti i Rosioara, avind o populatie de 364 familif, sa5 1466 suflete, din carT : 734 barbatT 732 femeT, in care infra si 153 familli de TiganI. Locuesc in 330

sunt : 1650 merT, goo perr, 315

Budgetul comuneT la veniturT

este de 3155 leI si la cheltuell de 2749 le! anual. Patru sosele lnlesnesc comunicatia: spre E., cu Filipesti; spre N., cu Filipestide-Padure ; spre V., cu Moreni spre S. cu Margineni-de-Jos.

Spre N. de comuna se

case.

Sunt 260 contribuabilT.

in-

pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Rasova, i anume pe acela al cAtunuluT salí Vlah-Chioi; face

parte din culmea Vlah-Bair ; se

desface din aceasta culme de la virful numit Vlah-Chioi ;

se

indreapta spre S., avind o directiune generala de la N.-E. spre S.-V., brazdind partea ves-

tia a plaseT si cea sud-vestid a plaseT si a catunuluT. Se sfir-

seste pe malul estic al

baltiT

Sarpul (o parte sudica a baltiT Vederoasa). Este stincos, ceca-

tind dealurile : Zidurile, Lamba, Cioclesti, Cocoanele, Bartosul, Catuneanul, Mägura i PiscuriTluT-Vacalie, toate ca directia

ce face O. malurile baltiT Sarpul sa fie inalte i pietroase. Se ridica pana la o inaltine de 130 m.,

e deservitä de un preot. Mará de agricultura, 80 locuitorl se mal ocupa cu dulgheria, zidária, rotaria, iar Ti-

catre S. si E. PoenT sunt : Pie-

valea PolucheT-Ceair i drumul

trarul, Morareasa, Calimanul, Seaca i Dumbrava. Pe dealurT sunt plantate vi!, prunT, nucI

comunal Aliman-Rasova ; este

ganiT sunt läutarT, rudarT i fierarI. improprietarit 255 locuitorT, dupa legea rurala din 1864,

merT; parte din ele serva si de pasune vitelor, fiind distruse de

pe mosiile d-lor C. Filipescu Maior Misu, cind dat 380 hectare pamint. Produsul munceT îl desfac la orasul

Rosioara, iar pe la E. de riul

Vite sunt: 21 ca!, 16 epe, 190 bol, 123 vacT, 119 viteT, 676 oT si 258 pord.

lea-Pripon, Tabalanul iSovaita. Se margineste cu comunele : Filipesti- de- Tirg, Filipeti - de-

In comuna e o biserica, fondata la anul 1882 de locuitoriT satuluT, prin contributiunT benevole ;

filoxera.

Prin centru e udata de pirtul Provita (Prahovita), afara de valcelele : Cervenia, Valea-NeaguluT, Valea-de-sub-Magurd, Valea-PopeT, Valea-luT-Mihalti, Va-

www.dacoromanica.ro

dominind ast-fel balta Sarpul, acoperit cu tufdrisurT, ce sunt niste resturT din intinsele pldurl de odinioara, i ca finete. Diudiul, sat nog, infiintat la 1879, facind un trup cu satul Heciul, jud. Suceava.

Diudiul, fost sat, pe mosia Heciul, jud. Suceava.

Diudiul, deal, pe care se

afla

fostul sat cu acest nume, jud. Suceava.

DIUDIUL

DiLMA

123

dcal , in com. Dolhesti,

Miga, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-

latie la 17 Dec. 1886, in jud.

jud. Suceava, acoperit de padure de fag.

d.-mj., com. Caloparuk Are 439

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritorul com. Marsilieni, a 9 kil.

Diudiul, pIrlu, in com. Dolhesti, afluent al Suceava.

omuzulur-Mare, jud.

suflete, 225 barbatr i 214., femet. Locuesc in 81 case si 31 bordee. Copiir din sat urmeaza

fiietatulur sat cu acelasT nume. judetul Suceava

Dilga, japfe, jud. Bräila, intre

locul pe care a fost vatra des-

format din izvorul finttner cu acelasr nume, care pe sesul Siretulur se pierde.

Divanul-UrsuluI, deal, in partea de N. a comuner Bordeni, pl. Prahova, jud. Prahova; e acoperit cu padure.

Dilbanul, munte, la N.-E. com. Novaci, plaiul Novaci, judetul Gorj, pe partea stingd a riulur Gilortul, futre Rinca, Pietrele, Papusa i Paltinul.

Dilboca, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur.

15 kil., de statia Lehliu ; la it kil. de statia Ghimpati si la 85., de Bucuresti. Venitul acester statir pe 1896

la scoala mixta din satul Ca loparul, ce este la i kil. 200 m. departare. In anul scolar 1892 93 ati frecuentat scoala 8 baetr. Cu virsta de scoald sunt 21 copir. titt carte 6 loc.

Diudiul, fîntîrnl, jud. Snceava, in

spre S. de satul Marsilieni; la

privalul Dimuleasa Pestele ;

a fost de ler 121926,10. Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 45,07 m

Dilga-Mare, numire ce se mar da satulut Marsilieni.

si rezerul

serva de hotar intre

com. Ciacirul i Vizirul.

Miga, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul-

Dilga-Mick sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Marsilieni. Este situat pe

d.-mj., com. Calopdrul, satul Dilga ; apartine bisericel Sf.

tarmul drept, la 2 kil, de fiul

Treime din Craiova.

Bärdganul. De satul de rese-

Ialomita si sub coasta cimpulur

dinta este la o departare de un kil. spre E. Are 28 familir. Vite sunt: 120 bor, 91 car, 609 or si 8o porci.

Miga, pddure, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul

Dilga, a Domeniulur Coroaner Segircea. Inainte apartinea Statullir. Este amenajata. Esente: stejar, cer i Omita, aceasta

Dilgov (Valea-), deal, in jud.

predominlnd. Intinderea padurer

R.-Sarat, pl. Orasului; se des-

este de Hoo pog.

face din Dealul-Perisorulur ; braz-

Dilbocita.

Dilbocita, conz. rur. i sat, in jud. Mehedinti, la 30 kil, de orasul Severin. Are o populatie de 756 locuitorT,

din carr 126 contri-

buabilr. Locuesc in 132 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura, cresterea vitelor fabricarea varulur. Locuitorif po-

sea: 18 plugurr, 76 care

cu

bol, 6 asirte Cu ca!; 160 stupi. Prin comuna Dilbocita trece soseaua comunala Ilovatul-Dilbocita.

Are o biserica deservita de preot i 2 cintArqi. Budgetul este la veniturr de 773 ler si la cheltuelT de 627 ler.

Vite sunt : 456 vite marr cornute, 18 cal, 400 oi, 500 capre §i 290 rimatori.

Dilga, peidure, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Marsilieni ; are o suprafata de 'o° hect. cu esentele : stejar, ulm si anin.

deaza partea de V. a comunelor Bontesti, Blidare si Cotesti; se intincle d'alungul piriulur Valea-

Dilgov. Este acoperit cu vil si semanaturr.

alga, fria, in jud. Dolj, plasa Dilgov (Valea-), pirlu, in jud. Jiul-d.-mj., com. Calopärul, satul

Dilga, ce izvoreste pe teritoriul comuneT, curge cu directiunea

R.-Sgrat, pl. Orasulur ; izvoreste din Dealul-Perisorului ; merge d'alungul dealuluIValea-Dilgov;

de la V. spre E. si se varsa pe malul drept al riulur Jiul.

udd comunele Costesti in par-

Are un pode t pe dinsul in satul Dilga. Curge prin valea Dilga.

Rimnicul, ceva mar sus de catunul Ceardac, al com. Golesti.

tea de S. si se vars1 in riul

Dilga, vale, in jud. Delj, plasa Mima, com. rur. i sat, in jud. MeJiul-d.-rnj., com. Caloparul, pe

care este situatä com. si prin care curge piriul Dilga.

Dilga-Mare, stalie a cdel ferate Bucurestr-Fetesti, pusa in circu-

www.dacoromanica.ro

hedinti, pl. Closani, la distanta de 48 kil, de orasul Turnu-Severin, lar de Baia-de-Araml, resedinta plaiulur, de 20 kil. E situatä pe dealun. Formeaza com. cu catunele: Runcsorul, Dealul-

DILMA

DIMBOVICEANCA

124

de-Rudina si Simsca. Are o po-

pulatie de 700 locuitorT, din carT l'o contribuabilT. Locuesc in 136 case. LocuitoriT posea: 8 plugurT, 14 care cu bol, 1 caruta Cu cal; 89 stupT cu albine.

Are o biserica, deservita de I preot 51 2 cintaretT; o scoall, conclusa de I invatator, frecuentata de 30 elevr. Budgetul comlineT la venituri este leT 511, iar la cheltuelf de 272 leT.

Numgrul vitelor in aceastA

ziorul, cat. Corneanu. Contine multa sare.

Mima, cultninalie a

munteluT

Dimboiti, deal, care se intinde in

Dilma, in jud. Buzad, com. T'ir-

covul. E punct trigonometric. Din virful sad se vede orasul

directie N.-V. de la Tataresti la Corni-d.-s , in partea de V. in raionul com. Comí, plasa

BrAila.

Berhecid, jud. Tecucid.

Mima, ramificalie a munteluT

Atit com. alma, cit si catunele sale, sunt legate de com.

Dimbova, cdtun, jud. Gorj,

pl.

alma, in jud. Buzad, com. Trestia. Sub poalele sale a fost situat

Ocolul, comuna Carbe5ti, in par-

mal inainte satul Trestia, de unde apoT s'a mutat pe locul

de com. sa. Numirea o are de la piriul Dimbova, ce o uda

unde se aflA astA-zT.

d'alungul si care se varsa in

tea stingA a Pulul §i spre S.-V.

PI.

com. este de 1539: 360 vite marT

cornute, 19 cal, 400 oi, 500 capre si 260 rimatorT.

ni-d.-s., Corni-d.-j., directie in V.-E.

D'hila, colina-, in jud. Buzau, com. Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa-

E situat pe o culme de deal, ramificatie din partea de V. a

ovarna-d.-s. 51 Rudina prin sosele comunale.

Dilma,(Gruiul-Muerilor),deal, in jud. Gorj, com. Schela, plaiul

dealuluT Bran 5i aproape de soseaua nationala Filia5i- Pietrosani. Are o suprafata de 200 hect.,

Cele mal principale dealurT din aceasta com. sunt: Jidovina, Tarnita, Virful-PopiT si Virful-

Vulcan. E situat spre N. com.

din carT 30 hect. padure, 40

Pe acest deal se afla numal

hect. arabile.

paclurl de fagT. Numirea de Gruiul-Muerilor o

30 care cu bol, i8o vite marl

Vilculestilor.

Ca loc istoric in aceasta com. este pe Dealul-Vilculestilor, Virful-PopiT,pentru ca aci se afla niste

urme de ziclariT vechI in pamint,

unde s'a gasit monede si pietre cu inscriptiunr, din care una a fost luata si pusä in temelia bi-

durea Bradul si Badeni.

are din vechime. Mima, culme a coasterBaraganuluT, in jud. Ialomita, plasa Jalomita- Balta, pe teritoriul com. Hagieni. Este situata spre E. de satul Gura-Jegalia.

sericer din aceasta comuna si conservatä pana in anul 1892, DlIrria,pädure, in jud. Buzad, com. Aprifie, cind pentru importanta Bozioruli are 23 hect.; face un inscriptiuneT ce purta, a fost corp cu Corneanul si Posobeasca.

LocuitoriT posea : ro plugurT,

cornute, 12 caT, 87 or 5i capre si roo porcT. Comunicatia in acest catun se face prin soseaua comunall, care o pune in legatura cu co-

muna sa, 5i prin soseaua nationala.

Are 1 bisericl de lemn, fondata de locuitorl, in anul 1792,

deservita de 1 preot si

t cin-

taret.

ridicata si trimisa MuzeuluT, unde

se conserva astazT.

Dilma,pd dure, In jud. Buzad, com. Ocialle; are 120 hect.; e proprie-

Mima, catend de munit, jud. Buzad, care se ramifica In comu-

nele : Boziorul, °dalle, Cánesti, Policiori, Piclele, Tircovul si Trestia, servind adesea si ca hotar intre dinsele si culminind In mal multe virfurT, toate cunoscute sub numele de Dilma.

E avuta in sare.

tate mosteneasca in devalmasie cu casa Heraru.

Dilma, pddure, In jud. Buzad, com. Trestia ; are 50 hect.

Mime (Gogo§u1-), culminafie a colina Dama, jud. Buzad, com. Tisaul.

Mima, culmina* a muntelui Dimboaiel (Valea-), vale, jud. Mina, In jud. Buzad, com. Bo-

Tecuciti; desparte satele: Cor-

www.dacoromanica.ro

Dimbova, pirig, jud. Gorj.

Iz-

voreste din Dealul-luT-Bran, din

coasta despre V. Curge, spre S. - V., ucla catunul Dimbova si se varsa in XI, la PodulPoener, pendinte de com. Rovinari. Ca mijloc de trecere peste dinsul, e podul de lema dintre catunele Carbesti si Talvesti, intretinut de comuna.

Dimboviceanca, 1mq/e, in jud. Buzad, com. Gageni-Vintileanea,

cat. Sahazeni.

DIMBOVICEANUL

125

Dimboviceanul, veche numire a satulul Lata, jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta.

DiMBOVITA (JUDED

MI; i intre 440,30' si intre45°,28, latitudine nordica. Judetul

bovita se invecineste spre E.

cu jud. Prahova, de care se Dimboviceanul, pcidure, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, Ruga satul Pribegi.

Dimbovicioara, sat, jud. Dimbovita, plasa Bolintinul, cat. com.

Titu.

desparte spre N.-E. cu muntiT Omul i Caraimanul, piscuri ale Bucegiului, naaT jos Cu muntiT Furnica,Paduchiosul, Plesu, Pieuva, Gurguiatul, Secatura, Poiana-Lupulur, Mägara, Sultanul altiT; spre E. si spre S.-E. serva de hotar intre Prahova

Dimbovicioara, loc izolat, jud. Muscel, in apropiere de petera Dimbovicioara. Gura Pesterei se afta la 861,2

Dimbovita o mica distanta piriul Cricovul-Dulce. La V. se invecineste cu jud. Muscel, si

ginea-CirliguluT, Surl ele, Dichiul ;

In dreptul acestor din urna doi muntl (Surte i Dichiul) se afta muntele PAduchiosul, care este cam limita intre jud. Dimbovita Prahova, si care se pogoarA cu poalele luT pana in apa numi-

ta Izvorul, afluent al PrahoveT, care curge ca i Prahoval chlar prin com. Sinaia. Tot pe partei estica a judetului mal sunt muntiT Oboarele, numit si Pletrosita, care

este mal sus la N.

si nu trebue confundat cu com. Pietrosita ; Nucetul, Blana, Lapticul i Cocora se afta muntele Furnica, care este intre Prahova

metri d'asupra Marir-Negre si 774,2 m. d'asupra Bucurestitor.

de care se desparte o mare parte prin muntif Meterezul, MuchiaLeota, Marginea - Domneasca, Plaisorul, Valea-Brebul i alth ;

se aflä. Omul, care este un pise

Dimbovicioara, pefterä, jud.

la N. se invecineste cu Tran-

al Bucegiului.

Muscel, pe riul Dimbovicioara, la hotarul despre Transilvania.

silvania, despartindu-se prin cul-

b) Muntil pe partea stingl a

mea Carpatilor ; la S.-V. se in-

Este mult vizitata in timpul vera In l'AM el omul intimpina stalactite in forma stru-

vecineste cu jud. Argesul, la

IalomiteT, mergind dela Moroeni In sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele

gurelu i alte forme de o albeata exemplara.

Drumul dela Ruega- la Pes-

tera se face numal pe apa acestui rití. De o parte si de alta a acestui ria sunt niste munti inalti de piatra cenusie, l'ara niel o inclinare spre apa

S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu jud. Ilfovul, ne avind cu aceste din urmá treT judete mal miel* un hotar natural, afara de o mica parte din Arges, care desparte pe Dimbovita de judetul Vlasca. Judetul Dimbovita are

o suprafata de 365.220 hect. pAmint. Clima sa este variata,

dar sanatoasa. Vara de

si in

acoperitT cu brazT.

partea cimpoasa a judetultil este

In apropiere de Petera catea

multa cäldura, la munte

Dimbovita, In Virful ObirsieT

Raciul; intre acesti din urmA

doi muntl este riuletul ValeaRaciut ;Cufuritul i Rateiul, tare care se afta piriul Cufuritul Lespezi, intre Lespezi i RAteiul este piriul Brateiul. Pe cite trele aceste ape, axila pe Valea-RaciuCufuritul i Brateiul sunt

ferestrae de Wat scindurl ; Zanoaga, Lucacila, Deleanul, Plaiul-Mircei, Tatarul, Padina, Colti, Marina i Doamnele. Batrina

apropiere de Piatra-lur-Craii1 se varsa-in riul Dimbovita, spre

clima este temperatä., asa ca in toate verile muntif acestuT judet sunt vizitatT de multa lume. PAmintul este fertil, creste tot felul de animale, si produce vegetale tninerale. Jud. Dimbovita este

N.-E, de Rucar, ca la 3 kil.

mal mult de jumatate muntos

Dimbovita, Jude;, care si-a luat

se pot numi de la com. Moroeni

numeledupA riul Dirnbovita, ce-1

in sus. Intre acestia eel mal

uclA de la N.-V. spre S.-E., tre&Id aproape prin centrut judeJudetul Dimbovita se aflä

insemnati sunt : a) Muntif dela Moroeni in sus,

merge din ce in ce descres-

cum mere pe matca Ialomiter

In

situat in partea muntoasa

la dreapta spre E.: Plaiul-Domnesc, Priporul, Gilma-Ialomitei in drep tul PriporuluI in partea

aceasta petera., la 20 pasi de manAstire, este o cruce, de la care nu se poate merge mal

de V. Brindusi, Orzea, Mar-

departe, fiind intunerec.

se ingusteaza.

Dimbovicioara,r1ufor, j ud. Muscel ;

izvoreste dela hotar, din

si deluros ; principaliT munti irisa

a.

tara rominesti intre 29°,48' 0 intre 230,37' longitudine estica, socotit dupa. meridianul Parisu-

www.dacoromanica.ro

Doamnele se invecinesc cu Obirsia, al cal-0r proprietarl sunt

din Transilvania. In virful Padiner este vama numita. Strunga, trecatoare in Transilvania la vama austro-ungará Gutanu. Sub muntele Batrina este manastirea Petera-Obirsei subt o deschizaturA naturan, lungl ca de I50 metri si care deschizAtura

citad pana ajunge a.sa de mica,

cit abia ese un izvor. In

DIMBOVITA (JUDET)

DimBoinTA GuDETT

126

c) Muntir apusanT, san cer apro-

si Sabarul ifi stinga, format din

piatl de Muscel: Orlea, Vaga,

Ciorogtrla si Rastoaca, iar a-

.5.iseni, mar nu exista padurl ; in pl. Ialomita :

Ratuneiul, pe unde- se zice ca a trecut Radu-Negru cu trasura ; Marginea-Domneascd, munte intre Orlea si Vaca; Leaota, unul

ceasta din Valda-Cobia, Valea.Suta si Potopul, care si el este

toso hect la Bolovani, 50 hect. la Podul-Barbierulur, 50 la Cor-

format din maT multe 01-ale. Din

ndtel, 250 la Frasinul, 52 la

suma de 365220 hect., supra-

din muntir cer mar marl a! judetultd, care inclina jumatate

fata totalA a judetuluT, 268573 hect, este numaT pamint arabil, 52259 hect. este pAdure; lar 44388 hect. coprinde satele, cAtunele, ora.sele, rlpile, muchile, albiile flurilor, bdltile, sencile si toate locurile nearabile si arg.

Ghergani, 800 la Marcesti, too la Mavrodin, 750 la Vizuresti,

spre Rucar, jud. Muscel si jumatate spre riul Ialomita, jud. Dimbovita; Mitarcia, utila, Dudele-MarT si Dudele-Micr. AcestI do! din urma formeazd unghiul

de Maruntisuli si

117 hect. la Boanga si altele. Judetul Dimbovita, mar in toate comunele plaiurilor unite Dimbovita-Ialomita si a plasilor unite Dealul-Dimbovita, produce

Ilie, Podul-cu-Florile este un pla-

Zänoaga si allí ; 2000 hect, la

multime de prune, din care se fabrica tutea de o buna calitate si in cantitatt enorme, ceea ce face ca acest judet sa fie filtre cele d'intiiu ale tare! mal abondente in tuica. Vinurl produce acest judet in dealurile : Doicesti, Aninoasa, Viforita, Razvadul, Bucsani si altele.

tou frumos plan orizontal pe

com. Valea.-Lunga ; 770 hectare

Animale se cresc in acest

virful Zdnoager, inconjurat de jur-imprejur de colt1 de plata foarte inaltr si unde se zice ca

la Glodeni, 250 la Podurl; in

ar fi fost niste Doamne refugiate, pe carl urmarindu-le si aflindu-le ad Tatarif, ele n'ají voit a, se

2500 hect. pe muntir Colibasi

judet, ce, bol, vacT, or, si mar cu seamä capre multe mar prin toate com. plaiurilor si plasilor unite, adica in partea de N. si din centrul judetulur, de aceea

preda si s'ati aruncat in prdpastie. Virful-cu-Dor se día

350 hect. la Runcul, 550 hect.

°ara, ad in vechime se gaseau

Scheiul-Episcopier, 600 Scheiul Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j., 1450 Vilcana-d.-s.; in pl. Dim-

prin acest judet si capre sal-

bovita: 3500 hect. la comuna Butoiul, 1175 la Cdpriorul si

Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si Glodeni ; pucioasd, la com. erbanesti - Podurile, Bezdeadul, Glodeni, Pietrosita, Virfurile si

dintre Leoata, judetul Muscel, Transilvania si muntir de litiga riul Ialomita, ei ocupa punctul despre N.-V, al jud. Dimbovita. Ca trecatoare, d'ara de Strunga mar sunt in jud. Dimbovita si potecele : Strunga-Mica si Sint-

In Virful muntelur Oboarele. Acest Virf-cu-Dor este plin de florI frumoase in timpul verer si are

privaste spre Prahova si Ploesti. Judetul Dimbovita are multime de muntr, dealurr si piscurt

si dela Moroeni in jos; insa de mal putina importanta. Judetul Dimbovita este udat de o multime de riurr, precum : Dimbovita cu afluentir sal Valea-Lungd, Valea-Tiset, Valea-Barbuletultn, Riul-Alb, Ilfov, Colintina si Ilfovatul, lalodita cu afluentir saT Talomicioara (estica), Valea-Lupulur, Bizdidelul, Razvadeanca, S'A.-

nicul, Pascovul, Crivatul si Cricovul, in stinga, Ialomicioara (vestica) sau Valea-Rimniculur, care

se zice si Valea-VaceT, Vilcana si altele, in dreapta ; Argesul cu afluentir sal Neajlovul in dreapta

pddurT. Pddurile cele maT insemnate din judet sunt : In plaiul

Ialomita: 9680 hect. pe muntir Blana, Piscul-BraziT, MAgurile, Brindusile, Cocora, Dichiul, Plaiul-Domnesc, I_Ipticul, Plaiul-

Mircer, Nucetul, Oboare, Surle,

plaiul Dimbovita: 1350 hect. pe muntir Mitarcea si Pretrele-Albe,

la marginea de N.-V. a jud., 1750 hect. la com. Izvoarele,

Tätarani, 72 t hect. la Gheboeni, 323o,hect. la LudecT, 1022 hect.. la Manesti, 380 hect. la Priboiul,

si marca judetulur, este o cdpri-

batice. Minerale se afla: sare, la com.

Visinesti ; puturr de pleura la

1450 la Rinciciavul, 175 hect. la Valea-Caselor ; in pl. Dealul: 867 hect. la Adinca, 254 hect. la Cazaci, 282 la Doicesti, 400 hect. la Habeni, 500 hect, padurea luda, mosia Racovita, 4300 hect. la Ocnita, 250 hect.

Glodeni, Colibasi, Vilcana, Ocnita si Visinesti ; carbunT de

la Gura-Ocniter, 860 hect., la Raz-

pretre de moard, la PietrarT ; var,

vadul, 850 la Latinga; in plasa

la BrAnesti, Izvoarele, Runcul, 'pita, Visinesti, Vilcana-Pandeli, Sacueni, Buciani, Comisani si

Cobia : 500 hect. la Valea-Mare,

180 hect. la MatAsarul, 270 la Dragodana, 700 hect. la Petresti, 200 hect. la Petroaia, 1710 hect.

la Suta-Seagá, 639 hectare la Uliesti; in pl. Bolintinul, afara

www.dacoromanica.ro

pamint la otinga doua mine In exploatare, la Glodeni, la Moroed in pAdurea statulur din muntele Brindusele ; gips, in marl

cantitatr la Pucioasa si Vilcana;

altele.

Mara de industria domestica, se afla in judet o mare fabrica de

praf de pusca, unica fabrica a

DIMBOV1TA (JUDET)

DiMBOVITA (JUDED

127

tare de felul acesta, care este in partea de N. de Tirgoviste, pe malul sting al Ialomiter, pe

producte mal este gara Titu

soseaua nationala Tirgoviste-Pu-

tirgurile rurale CornAtelul si Gaesti la Sf. Maria saa 8 Septembrie. Voinesti la 8 Noembrie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voinesti la FloriI, Baleni la 24 Iu-

cioasa-Transilvania si unita cu o cale ferata cu Tirgoviste. A-

ceasta fabrica este in catunul Laculetele, com. Glodeni, pla-

iul Ialomita. Mara de aceasta se mal afld : o fabrica de sfoff si fringhir in com. Gura-Foad; treI fabricr de Mina si gris cite una prin Gdesti, Bolovani (comuna Cornetul) i doua. in Tirgoviste ; cinc! fabrid de spirt, una in Gheboaia, una in Boteni, una in Bolovani i dota

in Tirgoviste ; 12 mojí de abur!, prin diferite comune ; 127 morl

de apa ; 7 pive; o dirsta pentru baterea tesaturilor de lind ;

ferastraa de taiat scindurI In Manesti, unul in Batesti, unul in Branesti, cinc! in Moroeni, cite-va in Runcul, cite-va pe riurile : Cufuritul, Brateiul si Valea-RaciuluI si in alte locurT; fabrid de oale si fel de fel de vase de pamint la Draglesti si la Dragomiresti ; fa-

brid de cosurI de rachitä

la

Dragomiresti, de unde se duce la diferite bilciurl ale tare"; rotarie, in Tatarani i alte comu-

unde este mare schela de desfacerea cerealelor. Apo/ mal sunt

Petresti d.-j. i apoT intra in Vlasca; soseaua judetiana

Cimpulung, care trece pi-in comunele: Dragomiresti, Gheboeni, Izvoarele, Voinesti, Gemenea si apm intra In Muscel, soseaua judetiana Tirgoviste-

Ploesti, care trece prin comu-

i Patroaia la 20

nele : Razvad, Sacueni, Adinca

5i Branesti la 20 Iulie, Podurile la 27 Iulie si la 6 August. CaI de comunicatie in Dimbovita sunt: catea feratä Bucu-

si intra in Prahova. Mara de

nie ; Pletrari Iunie ; Gaesti

curesti-Pitesti-Virciorova cu

rile : Ghergani in pl. Jalo mita, Titu in Bolintinul si Glesti in Cobia; calea ferata Titu-Tirgoviste prelungita acum pana la Laculetele ca gärile : Nucetul, Vacaresti, Tirgoviste si Laculetele,

toate in pl. Dealul ;

so-

seaua nationala Bucuresti-Pitesti ce trece prin comunele: Bildana, Lunguleti, Cornetul, Titu, Gdesti, Badulesti

si merge la

Pitesti; soseaua nationald Bucuresti - Tirgovi s te - Transilvania

ce trece pi-in comunele Indana, Ghergani, Contesti, MirceaVoda, Ulmi, Tirgoviste, Doicesti, Laculete, Gura-Bezdelulur, Poduri, Motoeni, Tita si de aci prin Petrosita, Moro eni si pe al-

aceste sosele marl, mal sunt al-

tele pi-in judet ce leaga o comuna cu alta. Judetul Dimbovita pana la 1883 se impartea in 5 pläsI si dota plaiurr, plaiul Dimbovita, plaiul Ialomita, pl. Dimbovita, pl. Dealul, pl. Cobia, Bolintinul si pl. Ialomita ; de atuncT s'aa unit plaiurile, numindu-se plaiul Ialomita-Dimbovita cu resedinta in com.

erbanesti-Podurile, s'au

unit plasile din centru Dimbovita si Dealul, numindu-se Dealul-Dimbovita cu resedinta in Dragomiresti, lar cele-l'alte aa ramas tot ca inainte: pl. Cobia, Cu resedinta in Gaesti, pl. Bo-

lintinul co resedinta in Titu si pl. Ialomita cu resedinta in

In tot judetul sunt ir6 com. .rur. si 3 urbane, adica 51 com.

rur. si una urb. in pl. Dealul-

fabricat tuica prin diferite comu-

bia Ialomicioarel (Estice), pe sub poalele munteluI Paduchiosul la

Dtmbovita, 23 com. rur. in plaiul Dimbovita-Ialomita, 23 comune

ne , veo 12 fabrid de gaz in

Sinaia; soseaua judeteand

rurale si una urbana In plasa

Tirgoviste si com. Colanul ; mar

goviste-Butimanul ce trece pi-in comunele: Lazurile, Comisani.

Bolintinul i 19 com. rur. in pl.

ne ; o multime de velnite de

multe mor! de apa in Tirgoviste i altele ; costume nationale se face la Riul-Alb, la Pietrari, la Pietrosita si altele; tesaturl de linA, precum : scoarte, velinte, paturI, plocate i altele sa fac la Moroeni, Pietrari, RiulAlb si altele. Comerciul este activ in jud. Dimbovita. Ca cen-

tre de desfacere prin vinzare cumparare sunt in judet tref tirgurr, salí orase : Tirgovistea, care este si capitala judetuluI, Gaesti i Potlogi-Urbani. Pentru

Habeni, Maui, Dobra, Bilcjuresti

i Cojasca, de unde se

desparte in doua: una spre S. trecind prin Butimanul in jud. Ilfov si alta:spre E., trecind riul

Ialomita la comuna atunul si apoI pi-in cat. Ochiul-BouluI infra in jud. Prahova ; soseaua judetean5. Tirgoviste-Gaesti-Vlas-

Ialomita. In tot judetul Dimbovita este o populatie de 178248 suflete, adica : 7000 in Tirgoviste, capitala ¡ud., 47415 In pl. Dealul-Dimbovita, 35864 in plaiul Dimbovita-Ialomita, 31336 in

pl. Cobia, 30564 in pl. Bolinti nul si 26069 in pl. Ialomita. In Tirgoviste este un tribunal si

in judet cinc! judeclitorir de

ca, care trece prin comunele :

ocol : o judeatorie de ocol pes-

uta-Seaca, PiciorulLucieni, de-Munte, Dragmlna, Gdesti, Greci, Petresti, Ragul,

te plaiurl cu resedinta in erbanesti-Podurile, o judecatorie de ocol peste orasul Tirgoviste

www.dacoromanica.ro

roIMBOVITA (PLASÀ)

$i plasa Dealul, cu re$edinta in Tirgovi$te, o judecatorie de ocol

contopit cu plaiul Nuc$oara de

peste pla$ile Dimbovita $i Cobia cu re$edinta in Gle$ti, o judeca-

data formeaza un sin gur plaig cu plaiul Nuc$oara, avind resedinta subprefecturd in comuna urbana Cimpulung. Acest plaig coprinde partea de N.-E. a judetuluT Muscel. Se märgine$te la N. cu Tran-

torie de ocol peste plasa Bolintinul cu re$edinta in Titu $1 judecatorie de ocol peste pl. Ialomita cu re$edinta in Bilciuresti.

la I Aprilie 1882, de la care

In judetul Dimbovita sunt

silvania, de care se desparte

240 biserid in functie pi-in diferite comune $i catune, apoT

prin culmea muntilor Carpati ; la E. cu jud. Dimbovita, avind

inca 24 biserid 'in Tirgov$ite, din

de limita natura1ä in aceasta

care 5 sunt in ruina. Mara de acestea maT sunt $i 12 naras-

parte $irul muntllor DimboviteT,

tirl $i anume : Dealul, Viforita, Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea, Butoiul, Cobia, Pätroaia, Bildana, Gaiseni $i Petera sag Obir$ia. Preste toate aceste bi sericI $i m5nAstirl este un pro-

topop cu re$edinta in Tirgovi$te $i mal mu1t1 proesto$I prin judet. In Dimbovita sunt : un

gimnaziti $i 3 $colT primare de bäetl $i de fete (in Tirgovi$te),

$coald primard de baetl $1 una de fete in Gle$ti, cite o scoala de fete prin comunele : Titu, Potlogi, Bilciure$ti, Pietro$ita, Serbane$ti $i Bezdeadul. Pe IMgä acestea mar sunt Koh' maT in toate comunele rurale.

Dimbovita, p/asd, in jud. Dimbovita. SI-a luat numele de la riul Dimbovita. La 1883 s'a unit cu plasa Dealul, formind singura plasa, numita DealulDimbovita cu re$edinta in Dragomire$ti.

Dimbovita, p/aiti, jud. Dimbovita, numit ast-fel de la riul Dimbovita. Avea de re$edinta Pietrari $i altd-data Brane$ti $i

de la 1883 s'a unit cu plaiul Ialomita, avind resedinta In comuna Serbane$ti-Podurile, unde sunt $i baile Pucioasa.

DIrnbovita, plaifi, jud. Muscel,

DIMBOVITA (PLAIÙ)

128

ce merge paralel Cu acest rig la S. cu plasa Arge$elul, despartindu-se de dinsa printr'o linie care, incepind de la Dimbovita (cam din dreptul satuluT Gemenea) strabate plaiurile

pe din jos de comuna Mataul Ora* in Riul-Tirgulul la Ompulung ; iar spre V. se mArgine$te cu plaiul Nucsoara, avind de hotar culmea dealulur MAgura, ce formeaza pana in ampulung chiar unja de despartire a apelor celor dota plaiurl. Forma plaiuluT e dreptunghiulara. Numele-T vine de la Atli Dimbovita, care-1 uda.

scape de sub privigherea vatafuluT de plaig, care le controla. pichetele pe unde treceag el, inteascuns obiectele felurite de exportare oprite de guvern. Infati$area generala a solu-

este variata $i adese de o priveNte incintatoare. Dealurile, spre Nord de marimT uimitoare , $i cu forme diferite, iag spre Sud directiunT mal lainurite, parte mar dulcl, forme mal rotunde, plerzind chiar padurile cite o data si luT

prefácindu-se In muscele , pe

a caror inaltime, stincile chelba$e, inlatura monotonia aspec-

tuluT $i atrag cu drag privirile calatoruluT.

Valle, la inceput strimte $i intunecoase, se desfac treptattreptat $i daca ele n'ar fi atit de numeroase ca din fie-ce loc sa se vadA 2-3, deschizindu-$1 gurile in vaina principala, frumusetea loculuT n'ar fi atit de fermecatoare.

Culmea principall a Carpatilor, in dreptul plaiuluT Dimbovita, are la inceput directiunea de la V. la E, cu virfurile cele mal principale Comisul si

Impdrfirea administrativd. Plaiul Dimbovita se compune din 41 sate, earl formeaza 15

Tama$ul, apoT schimbind brusc directiunea spre S.-E. merge

. com. rurale : Lere$ti, Voine$ti,

Piatra - luT - Craig, la Piscul SI. Ilie, unde se indrepteaza iarA$T

Valea-Mare, Nanae$ti, Dragos-

ast-fel pana din jos de virful

lavele, Rucärul, BAdeni-Ungureni, Badeni - Paminteni, Ceta-

spre N.-E., formind in aceasta

teni-din-Deal, Cetateni-din-Vale, Laical, Miclo$ani, Pucheni, VA-

vita. Ramificatiunile pincipale, earl

leni $i MatAul. Re$edinta plaiuluI, unit cu plaiul Nuc$oara, este in Cimpulung. Vechea impirtire a plaiuluI Dimbovila. Plaiul Dimbovita in secolul al XVHI-lea avea tot Intinderea de azT, afara de satele Rucarul $i Dragoslavele, carT

traverseaza plaiul de la N. la S., sunt patru, inchizind intre

erati atuncT ale pld$el Arge$elulde-Sus, dupa chiar cererea a-

cestor sate la Guvern : ca sa

www.dacoromanica.ro

parte hotar judetuld Dimbo-

dinsele cele treT vAT, pe carT sunt a$ezate toate comunele acestur plait".

Acestea sunt : I. MuntiI Dimboviter cu Atfurile : Prislopul, Rosul, Algiiul, Runcul, Priseaca, sunt de o marime impunatoare, pe coaste paduro$T, lar pe calme Cu pa$unT

DIMBOVITA (PLAIUL)

129

ce nutresc numeroase turme de vite. Ei incep din muntiT CarpatT, despartindu-se prin ValeaGhimbavuluT, i continuA, in lungul riuluT Dimbovita, directiu-

nea acestora spre Sud. de inAltiml muntoase ce formeazA linia de despArtire li.111

intre apa DimboviteT $1 Argeselul. Aceste inAltimT sunt muntele PApusa, al cAruT vid intrece toate vecinAtAtile, Draxinul, Mä-

DIMBOVÌTA (PLAIUL)

tele Oticul, curge la inceput in directiune de E. Para la muntele Tamasul, apor se intoarce cAtre S. primind de afluent1 pe Dimbovicioara, Valea-CheiT, Ghimbavul, Valea-Caselor, BAdeanca, Valea- CetAtueT, Valea-

LargA, toate pe partea stingl ; iar Riusorul, Valea-PravAtuluT, Stoeneasca $i Valea-VAlenilor

pe partea dreaptA.

trece prin comunele Valea-Mare, Dragosla.vele i Ruclrul. De la RucAr pAnA la GranitA,

soseaua se desf4tal pe o lungime de 17 kil. $erpuind aci prin fundul vAilor, colo prin traseurT adincT ce numaT dina-

mita a ptitut sl sape, invirtindu-se in zigzag pe la poalele munteluT Sasul i pAn5. in virful

ra, Tefeleica, Preajma, Munti-

VrednicA de vAzut este ValeaDimbovicioareT, care, strinsA In-

luT, peste tot sustinutA de parapete enorme de piatrA i strlbAtInd peizagiile cele mal in-

$orul, CApitanul, PlAisorul, PravAtul, AltAmusul i Mateiasul,

tre douA ináltimT pietroase de o lungime rarA, se desface toc-

cIntAtoare. AceastA

cu virful Sturul satt Piatra-NAmAestilor. O mie de metri poate sl fie diferira de ridicAturA intre Virful-SturuluT si valle vecine. CAlAtoriile la el sunt dorite de totT vizitatoriT acestor locurT. In apropiere de dInsul este Petera-MatelasuluT, a arel adincime uimitoare nu este cer-

maT mal spre N., unde este pestera DImbovicioareT. Rîul Dimbovita, pArlsind plaiul Dimbovita, la satul LAicAT, trece in judetul DImbovita.

moasA a tare, lucrare mAreatA, s'a terminat in anul 1891, MaiÙ,

cetatl de cit de corbiT

pe la E. de com. Valea-Mare, apor ese din plaiul DImbovita la comuna MAtAul spre a uda com. Boteni din pl. Argeselul. El primeste de afluentT in pla-

i IndrAznetiT vulturf. MuntiT GrAdi$teanu, GAi-

natul-Mare, GAinatul -Mic, Dobriasul-Mare, Dobriasul-Mic, Piscul-CaluluT, Mosoroaele-Marl $i Mosoroaele-MicT, Strimtul, CIAbucetul, Chiciora, Coasta - Md-

RIul Argeselul, izvorind din muntele GAinatul-Mare, sub PA-

pusa, curge in directiunea de S., udA com. NAmAesti, trecind

i ul Dimbovita pe Valea-CirsteT, pe partea dreaptA i Topolita-

MateiasuluT pe partea stingA,

osea, cea mal fru-

si a fost vizitatA de M. M. L. Regele Regina si Principele Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a decis ca in parapetul soseleT sA se zideascA o piatrA comemorativA reamintind vizita M.

L. L. De la Sud spre Nord, acest piala mal este strAbItut de $oseaua judetianA Tirgoviste-Cim-

pulung, care la com. BAdeniPAmintenT se bifurcl, o ramurA

mergind la com. Dragoslavele, lar cea-l'altA dA la Mateia$ in $oseaua nationalA Pitesti-Frontierl.

Dealul-

ami; ele in hotarul comuneT NAmlesti.

MNtAuluT, constitue, de la Papusa, sirul despArtitor futre apa

Riul - TirguluT izvoreste din muntele Iezerul aflat la S. de

multe sosele comunale i vici-

ArgeseluluT i Riul-TirguluT. Oticul, Iezerul, ZAnoaga, Boldul, Pojorita i MAgura spre

Oticul, si nu primeste afluentr de

intre sate.

nAstiref-NAmAesti,

Dealul-CuculuT

i

V. plaiuluT, in paralel cu RiulTirgulur, nu aü virfurT remarcabile, afarA de Iezerul, cu lacul Iezerul, a cArul adincime a determinat pe ciobanT sA zicl cA e o rAsuflAtoare a mAreT.

Hidrografia. Din arAtarea rurilor ce strAbat plaiul Dimbovita, s'a lAmurit cA treT sunt riurile principale ce udA plaiul : 111.11

Dimbovita,

Argeselul si

Riul-TirguluT.

Dimbovita, izvorind din mun-

Afarl de acestea sunt mal nale, carT inlesnesc comunicatia

cit, aproape de izvor, pe Cuca din PApusa, clsigInd o mdrime ce intrece de doul ori pe aceia

mintul arabil In plaiul DImbovita fiind lipsit de intinderea

a ritiluT Argeselul. El udA. com. Leresti si Voinesti $i trece apoT in plaiul Nucsoara, udind orasul Cimpulung.

fertilitatea necesarl uneT Culturl intinse, care sl constitue un izvor de bogAtie, ocupatia principal a locuitorilor este co-

PAstravT, mrene, sglAvocT, cu-

mertul cu scindurT, cü lemne,

titoT, verdetr, latite si tiparl sunt speciile de pestT ce populeazA

apele acestor rifle. Ckile de comunica/je. Plaiul Dimbovita este strAbAtut de la S. spre V. de calea nationald Pitesti-Cimpulung-Brasov,

care

Ocupaliunea locuitorilor. PA-

cu vite,

cu var

i brinzeturT.

Scindurile de diferite se fatriclin herAstraele (numite In alte pArtf ale tArd joagAre) aflate pe Riul-TirguluT, si pe titirite Argeselul, Dimbovita, Ghimba,k11 $1 Bldeanca. 17

58878 Mande Dicifonar Geogratio. Tot

www.dacoromanica.ro

DIMBOVITA (PLAIUL)

Femeile se ocupa cu tesatura pinzeturilor, a dimiilor

DImBoviTA (PLAIUL)

180

i cu

lucrarea de costume nationale. In Ruar i Dragoslavele, maT totl locuitoril se indeletnicesc

practicelor religioase. Bisericile

buluT incepe dela 14 Septem-

sunt vizitate sarbatorile de un numar mare de 1)5.64 i femeT. Multe sate ag cite doua bise-

bre. LivezT artificiale nu se seamana. .11(aFint ci unelte agricole. In

riel sau doT preot.T. Asa, Leresti

anul 1888, ail existat in plaiul

Ruar se mal' cresc si vite multe. Cascavalurile i brinza de Ru-

are o biserica cu 2 preotr ; Voinesti, 2 bisericI cu 2 preotf; Valea-Mare, i biserica cu z preoti ;

Dimbovita-Nucsoaraurmatoarele masinT i unelte agricole :

ar sunt renumite.

Ndmaestl, 2 bisericT Cu 2 preotl;

masita de vinturat, 3 masini

cu fabricarea scindurilor ;

in

In Namaestl se ocupa cu lem-

si

o monastire cu 2 preotl

masilla de treerat cu manej, I de batut porumbul cu manivela,

912 plugurT de lemn sad tara

n'Aria si facerea varuluT din plata

Dragoslavele, 2 bisericT Cu

calcaroasa adusa din muntele

preotl; Ruar, 3 bisericT Cu 3

ne§tI,

Mateiasul.

preotT ; Mataul, 4 biserid ; Ba-

nemtestr, 31 scarificatoare,

deni-PamintenT, 3 bisericT Cu 3 preotT, etc. In total, plaiul Dimbovita are 28 bisericT deservite de 28 preotT si 36 dascalT.

grape de fier, 54 morI cu apa.

In Leresti

Voinesti, cu cresterea vitelor, scinduraria i

munca la fabrica de h1rti e Ioanid, aflata pe Rtul-TirguluT, in raionul CimpulunguluT si in vecinatate

3

55 plugurl de fer

sati 2

Populafiunea. LocuitoriT co-

munelor din plaiul Dimbovita

se estima la suma de 19732 suflete, apartinind la 3740 fa-

de comuna Voinesti. In Valea-Mare cu exportarea de scindurl i lemne si cu fa-

Astructiunea publicd. In fie-

totT de nationalitate curat

care comuna din plaiul Dimbovita este cite o scoald

romineascd. .11fif carea populagei plaiului

bricarea de tuja..

Cu cite un invatator, exceptiune

Dimbovila - Nucfoara pe anul z889. In acest an s'aii facut in

In Mata, cu fabricarea de i cresterea vitelor. Aci locuitorii cresc un sola de cal raid la corp, dar foarte iutT si %mica

puternicT.

In cele-l'alte com. de pe linga riul Dimbovita, locuitoril se ocupa cu fabricarea de tuica cu transportarea de scindurT la Tirgoviste. In Cimpulung, locuitoriT din mahalaua Scheiul, in partea de N., se indeletnicesc cu fabricarea de donitI ; iar ceT-l'altl, de la V., cu facerea de oale.

Vitele in numar mal mare sunt oile, vacile, cair i caprele. Arenda anuala a unul pogon de finete pentru nutrirea aces-

acind numal Rucarul unde se gaseste i coall de baell Cu 3 invatatorT si i coala de fete Cu 2 invatatoare; Dragoslavele

plaiul Dimbovita-Nucsoara 263 OsatoriT, nascut 1220 copir ati murit 754 barbatT si fe-

Badeni- PamintenT, cu cite scoala de bäe i i de fete. In acest plaiü functioneazd 18 scoale rurale (I 3 mixte, 2 de

meT.

baetl si 3 de fete), conduse de

la 35-45 anT), 21 (dela 45-

invatatorl, cu intretinerea

canora statul cheltueste "anual

6o anT); 42 femer (dela 15-18 anT), 168 (dela 18-25 anT), 36

28.242 leI.

(dela 25-35 ani), 14 (dela 35

21

Scoalele sunt frecuentate de

elevl in mod regulat. In anul colar 1883-84, numarul elevilor din aceste scoll se ridica la 593 elevl si 55 eleve.

tiri carte 112 barbatl si 33

S'ají casatorit (dupa etate) : 84 barbatT (dela 18-25 arn), 129 (dela 25-35 ani), 29 (de

45 anl)

si 3

(dela 45-60

anT.

S'ají nascut (dupa sex): 626 baetl si 594 fete; legitimT : 573

bIetT 51547 fete; naturalf:

53

tor vite, variazä intre io 30

and se fac seo:di:aturde. In

lel; iar pretul de vinzare vesnica. se schimba intre 200

plaiurile-unite nu se fac sema.-

bAetT 51 47 fete. Aa murit: 392 bArbatT 5i 283 femeT. Plaiul Dimbovqa in anul 1856. In acest an gasim cA plaiul Dim-

naturl de toamna. Semanatu-

bovita are 95 muntI, carl dad

400 leT.

rile de prima-vara, a griuluT,

Porumbul se seamana in Aprii Maiu. Secerisul griuluT, orzulur

un venit anual de 53420 leT; 87 herastrae Cu venit anual 32429 ler; 29 morl cu venit anual 7850 leT; 5 dirste Cu venit 1230 leT, 4 piue Cu venit 460 leT; 18 povernI cu venit 13490 leT.

ovazuluT se face de ordinar in luna Iulie ; iar culesul porum-

Populatia plaiuluI se urca la 11293 locuitorl, din carl 6041

Gindacil de matase nu se cresc de cit in cite-va comune, /usa ingrijirea albinelor tot constitueste ocupatiunea de predilectie a fruntasilor aten'. pastreazd neclintite credinta i obiceiurile Cultul. LocuitoriT

femeT.

orzuluI si ovazuluT se incep de obicein in lunile Aprilie lie

www.dacoromanica.ro

DINIBOVITA (121U1,-)

DIMBOVITA (Rim)

121

barbatI, 5252 femeI, cu 2634

ste apele care curg tot din Piatra-

dreapta, Dimbovita primeste pi-

familiI.

luI-Crain prin valea luI Inanul,

riul Stoenesti, de mica impor-

Avea 23 sate, 27 bisericI, 45

iar mal la S. acelea care curg

preotl, 3 diaconI, 25 hoed de

prin valea Speriatul. De la aceasta confluenta, valea incepe a fi locuita ; pe stinga se gasesc cdtunele : PodulDimboviteI ; la S. de aceste ca-

important prin aceea ca pe valea luI trece soseaua care une-

tune apele se restring din nor' Plaicul, Magura si Posada. Ra-

La N. de satul Badeni, Dimbovita primeste pe partea stinga piriul Radivca care ese din vir-

mificatiile acestuI din urma mun-

ful Leotd, curge de la N. la S.-

te silesc apele Dimbovitd schimba directia catre E., iar dupa ce ocoleste muntele Posada se indreapta din nor' ca-

V. si a card vale in partea de

tre S., de aci se deschide o

melor Tefeloaga i LeoteT, care marginesc valea DimboviteT, se

neam, 13 mazili, 2262 contribuabilI romini, cad' platean anual 20188 le! i 91 tiganI contribuabili carl plateati 4550 lel anual pentru proprietatile locuite i nelocuite i contributia drumurilor.

Dimbovita, rig. Din virful lesera, (2407 m.), care apartine muntilor Flgaras, din lantul Car-

patilor, la nastere riul Dimbovita, afluentul cel mal principal al Argesulur. Importanta acestiff rîü reese din aceea ca ucla

inteun defilen format din muntif:

tanta ca volum de apa, insa te Valea-Dimboviter cu aceea a

ArgesuluI si in urma cu a MuluI-TirguluI.

N. poarta numele de valea ampadia ;

la S. de confluenta a-

cestur en, ramificatiunile

cul-

capitala tare! si ca pe o parte din valea sa trece soseaua-na-

vale larga unde are loe con fluenta cu Dimbovicioara ; localitatea poarta numele de PodulDimbovitd. In acest loc sosea-

tionala Cimpulung - Brasov. A-

ua nationalä, care urea valea

cest nfl ia nastere din 2 Or-

Larga.

DlinboviteI de la Dragoslavele,

loage, se indreapta in general

o pdraseste pentru a urma pe

spre N. cu neinsemnate schimbarI de directil, impuse de ramificatiile muntilor inaltI, cart

aceea a Dimbovicioard, intretdindu-se spre frontiera.

Prin Valea - Larga se scurg in directia N.-S.-V. apele care les din culmea LeoteI ; conflu-

marginesc valea acestuI rin dupa ce curge pe 6 kil., se in-

ga, ha nastere din muntele Petricica, curge de la N. la S., trecind pe linga localitatea numita Petera-Dimbovicioard, ja di-

dreapta spre E. si dupa ce trece la N. de muntele Peceneagul, ja directla S.-E. pana in dreptul munteluI Cascul. La N. de acest munte, Dim-

DImbovicioara, aflue It pe stin-

rectia spre S.-E., apa sa este marita cu acele ale vailor Izvo-

rul, Mod si ()rep.

bovita primeste pe dreapta apele care se scurg din muntele Dracsinul in directia de la V.

Valea Dimbovitd, la confluenta el ca Dimbovicioara, este

la E. prin .ralea numita Dracsinul ; iar la S. de muntele Cascu, apele carI se scurg din mun-

non intre culmea Posada si muntele Dumbrava la S., careia primeste si apele riuluI Dumbrava, marit cu Gura-Vale!, care curge prin Valea-Ristava. La confluenta cu acest Orin, Dimbovita se in-

tele Papusa, tot in directia de la V.-E. prin valea numita Cas-

cu; dupa ce Dimbovita a primit apele acestor val, ja directia

spre S. si primeste pe stinga apele, care plecind din PiatraluI-Crain, curg de la N. la S.V., prin valea Tomaselul. De la confluenta sa cu acest pfria valea incepe a se largi atingind In unele partI 150 m. Tot pe stinga Dimbovita prime-

deschisa, dar se restringe din

dreapta spre V., trece pe ling5. satul Rucar, de unde ja direcVia spre S. De la Rucar, valea deschizindu-se, largimea sa atin-

ge 60o m. in unele partI; intre Lunca-Gherld i Slobozia, pe 11/2 kil., ldrgimea \raid se reduce din non la un defile'''. La S. de satul Stoenesti, pe partea

www.dacoromanica.ro

apropie de ele asa, in cit reduce din non valea la un defiler'

pana la confluenta cu Valea-

enta are loc la N. de Miclausani.

De aci valea Incepe a se largi din ce in ce, iar la Izvoare atinge 21/2 kil., unde are loc confluenta eI cu Riul-Alb, care aduna apele vailor Strimba, ampina i Barbuletul. Un alt afluent

pe partea dreapta, e piriul TatArani care se uneste cu Dimbovita la Caprioara. Directia generala a valeT DimboviteI de la Rucar i pana la Rincacio-

vul este aceea de la N. catre S., cu oare-care inclinare spre E. De la Rincaciovul directia DimboviteI se schimba spre E. pana la N. de Luchieni-dinDeal, de unde isT reja din non directia sa generala de S.-E. Aceasta directie a sa se schim-

ba in unele partr, accentuinduse spre E. sat' spre S., schimball 'Msg. pe mid directiI, fiind maI mult coturI.

Pe stinga sa Dimbovita, la Nucet, primeste apele piriultd

D1MBOVITA (RiUL-)

ENBOVITA (R1UL'

132

Noroioasa. Un alt afluent tot

Valea Dimboviter incepe a fi

de care se gaseste com. Gemeni,

pe stinga sa, ea un curs mal

locuita de la confluenta-T CII va-

lung, este Ilfovul, care izvoreste

de linga Colanul, la S. de Tirgoviste; curge in directia S.-E.,

lea Speriatul, la S. carda, pe malul sting, se gasesc situate la o mica distanta unul linga

situata pe ambele malud, Gindesti-diri-Vale, pe malul drept, Voinesti pe stinga, Dragoda-

trecind pe la BrAtesti-d.-s., Bo-

altul doua catune cu numele de

lovani-MarT,

Balteiul la V. de Ghergani, pe la S. Tartasesti-

Podul-Dimboviter.

d.-j., unde in mijlocul un.il za-

Primul sat mai mare este Podul-DimboviteT, situat pe par-

voiti apele sale se raspindesc si se unesc cu ale Dimbovitei

tea stinga la confluenta Dim-

intre Brezoaia - CamarasuluT si Cosoba. Afluentut sari insa mar

principal ca volum de apa si ca lungime este Colentina. Acest piriA la nastere din pIdurea Calugareasca, directia sa este paraleld cu a Dimboviter, mid Ghimpati, Vizuresti, Clod: nesti, Buftea si Chitila, iar la N. de Bucuresti, albia sa se largeste in unele partY, in &it formea-

za lacurT, care toate ati insa o

scurgere in valea ColentineT; dui:A ce trece pe la Baneasa, Herastrati, Fundeni, Pantelimon

si Cernica se uneste cu D'imbovita la Caldarari. Acest afluent

al DimboviteT primeste si el la

bovicioareT ca Dimbovita si tot pe partea stinga din acest punct se zaresc ruinele uneT cetAtT numita Cetatea-NeamtuluT. Defileul dintre Podul-Dimbovitei si Rucar poarta nu mele de defileul Posada si peste culmea PosadeT trece soseaua nationald Cimpulung -Brasov. La esirea

din defileul Posada, pe malul drept al DimboviteT, se gaseste situat satul Rucar, pe unde trece soseaua nationala. Mal la S. de acest sat se gaseste Lunca-Gir-

nesti si Sturdzeni pe dreapta, Izvoarele pe stinga, la confluenta

sa cu Pidul-Alb. De aci, malul drept e mal populat, cacr gasim in aceasta parte satele Preboiul, Tatarani, Caprioara, MAnesti si Dragaesti-Paminteni, pe

cind pe malul sting nu se afla de cit Geboani in fata CaprioareT si Dragaesti-Ungureni, in

fata celor Paminteni. La S. de acestea, pe malul sting al Dimbovitef, se gaseste Dragomiresti, dupa care Dimbovita uda : Rincdciovul, Luceni-Ungureni, ambebe comune situate pe atnbele malud ;

Luceni - Pamin teni si

Vacaresti-din-Deal, iar pe malul drept Luceni si Ciaran. La S. de Ciurari, tot pe mahl

leT, pe malul drept, dupa care pe malul sting se gaseste Slobozia. In fata Sloboziel, pe culmea care pleaca din Piatra-Na-

drept, care este mal Malt, se

mäestilor, se gaseste satul Fruntilor, lar la S., tot pe malul drept, satul Stoenesti. Pe malul sting,

gaseste comuna Persici - MarT.

Pe malul sting al DimboviteT, la confluenta cu piriul Noroioa-

vita. La Frunzinesti, Dimbovita pri-

De la Stoenesti si Oa. la

sa se afla Nucetul ; in urma Dimbovita uda pe stinga satele: BA.nesti, Bestiloaia, Moara-Noua, Adunati, Bolovani, Cringasi , Contesti-de-Sus si de-Jos, MoaraSlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-

CetAteni, Dimbovita trece prin-

gomiresti-din-Val e, Rudeni, Sirb i,

meste tot pe stinga apele vareT

tr'un nou defiler', unde sunt de

Pasarea. Pe partea dreapta de

remarcat, pe malul sting, ruinele

Giulesti, TigAnia, Ciurelul ; iar pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-

la localitatea Lunguletul, un ca-

uncí biserici parasite si a und

nal ja o parte din apele DimboviteT pentru a le uni cu pi-

Rizir, Sabiesti, Meal, Rdicule-

cetatuT, care poarta numele de Cetatuia-luI-Negru-Vodd. La e-

sti, Lunguletul, Brezoaia-Cluce-

dui Ciorogida, care curge In apropiere de Dimbovita si care

rindul sari apele vaTeT Mihulean-

ca. Tot pe aceasta parte apele din padurea Cernica se scurg pe valea Tinganul in Dimbo-

Ja S. de Stoenesti, Dimbovita uda Badeni si Cotenesti.

ruluT, al-BrailoaiceT, al-CamarasuluT, Bucsaneascajoita, Arcuda, Bicu , Dragomiresti- din - Deal, Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce

afluent,

sirea din acest defileti se gaseste com. Cetateni, compusa din doul catune, din care cele de pe malul sting poarta nu-

Dimbovita mal este alimentata prin miel scurged de apa, insl far' de importanta. Dimbovita, incarcata cu afluentiT, pe care

mele de Cetateni-din-Vale, lar cele de pe malul drept Cetatenidin-Deal. Mal la S., pe malul sting, se gaseste Diaconesti iar

i-am numit mal sus, urmind directia sa de S.-E., se varsa In dui Arges, la V. de satul

in fata acestilia Padermani. Dimbovita uda mal la S. Laical,

Arcuda si Bicu, de unde se a-

Miclausani pe stinga, Valeni si Capul-Coastef, pe dreapta la S.

baut prin ajatorul filtrelor. Chiajna, care se gaseste la

se varsa in Sabarul, la Braga-

diru. Mara de acest

Budesti.

www.dacoromanica.ro

Dimbovita a trecut prin aceste localitatl, din care de remarcat sunt : i. Lunguletul, de unde

incepe santul care uneste Dimbovita. cu Ciorogirla. 2. Joita, limenteaza Bucuresti ea apa de 3. li-

DYMBOV1TA fR1UL)

133

mita regiund fortificate a I3ucurestilor, Dimbovita uda dupa aceea Capitala tarer, unde albia el este canalizata, incepind de

culmea Plaicul, la confluenta sa cu Dimbovicioara.

la Grozavesti i pang la Vitan ;

de ad Dimbovita, a caruI vale atinge in unele I/2-2 kil., trece pe la: Cioplea, Du-

Craiu, se gaseste culmea Tomaselul. Pe malul drept se glseste Muntele-Gaind, in Eta muntelui Oiticul, Peceneagul in fata Cio-

desti, Catelnl, Caldarari, Cer-

canului - PisculuI. Din Päpusa,

nica, Tinganul, Paroaia, Plataresti, Cucuiati, Lamotesti, Va-

care se gaseste la extremitatea

i Budesti pe stinga, iar

pleaca spre S. culmea cea importanta a vaIeI DimboviteT

silati

pe dreapta: Vdcaresti, Popesti-

Tot din lantul principal al Carpatilor, la N. de Piatra-lur-

gaseste virful Dimbava, care formeaza impreuna cú culmea Po-

valea DimboviteT de aceea a

boviteI de al Ialomitd, sau al

ArgesuluT.

ArgesuluI, de al Ialomiter. Din virful Metereni, care apartine acesteI culmI, pleaca in

Dimbovita, care intra in re-

Aceasta culme trimete in spre valea DimboviteI diferite ramificatiud, carI poartd numele de Cascul, Boteanul, Draguldnelul,

de MuntiI-Fagara.5uluI, din lantul

bava, la a carel extremitate se

culmea TefeloageT care desparte

din spre E. a culmeI Ezera, de pe aceasta parte si anume

giunea fortificata la Chiajna, si

La S. de aceste virfurl, culmile care pleaca, poarta numele de Potarnicul i Oretul. Din virful Sintilel al lantuluI Carpatilor, pleaca culmea Dim-

sada, defileul cu acest nume. Din virful linia, care apartine tot lantuluI Carpatilor, pleaca spre S. principala culme de pe stinga Dimboviter, anume culmea LeoteT, importanta prin aceea ca. desparte basinul Dim-

ConduratuluT, Leordeni, Babesti, Glina, Bälaceanca, Orasca, binasul, Pirlita, Buciumeni Gruiul.

dupa ce a trecut pe linga forturile Leordeni si Catelul, ese din aceasta regiune si se indreapta spre Budesti, unde se varsa in Arges. Muntil din care la nastere riul DimboviteI poarta numele

DIMBOVITA (RiUL)

Mägura si Posada. Pe culmea Tefeloagei se gäsesc virfurile : Moara, Tefeloaga, Prajina, Virful-CapitanuluI , Piatra-Nämlestilor, Virful-DimboviteI, Volnelul si Demetrul, de unde incepe

spre Dimbovita o serie de culmi,

al cal-or nod principal e Muntele-Rosu si din care mal multe ramurI se duc spre V. si S.-V. pana in mala! Dimboviter. Pe aceste ramurI se gdsesc virfurile : Piatra-Prislop,

Cristiana,

la N. de Dragoslavele ; MalulCorbuld, la S. de Dragoslavele;

Carpatilor. Virful din care are sorgintea, se gaseste situat pe culmea MesuluI si din acest punct pleaca mal multe culmI, care despart väile diferitilor a-

seria dealurilor. Dealul care urmeaza maT de aproape malul drept al Dimbo.

vita poarta diferite numirI anume : in dreptul Valenilor,

Prisaca, de-a lungul Radifca. Pe culmea LeoteI se

flu entI aT ArgesuluI; aceste culml

Dealul-Hirtopr, la extremitatea clinia, la S., se gaseste VirfulHadopcin, din care pleaca de-a-

gasesc : Virful-Leotd, Virful-Va-

poarta numele de: Popaul, Nanu

Ezera. Pe stinga Dimbovitd, de la sorgintea i pana la confluenta er cu Dimbovicioara, se gaseste culmea MesuluT, care pleaca din lantul Carpatilor, din

virful Berevoiasca spre S. Vir-

furile mal insemnate de la S. spre N., sunt: Cremenea, Oitii Oiticul-Mare. Dupg. aceea Dimbovita se apropie de lantul principal al Carcul-Mic

patilor, pe care se gasesc virfurile :

masul

Ciocanul, Piscul,

Toi Piatra-luI-Craiti. Din

pleacd o culme

lungul Dimbovitd, Malul-CorbuluI l cu Dealul-Simpuld se ter-

mina culmea TefeloageI. Cele-

Virful-Albescu, Muntele-Albescu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru

cel, Gruiul-Ursuld, Marginea-

Domnilor, Gavana, Pleisoara Pucheni. Din Gruiul.- Ursula

pleacä o culme pe stinga uluT Radifca, pe care sunt vir-

l'alte dealurT carI se mal gasesc pe malul drept al acestui 115, nu s.int de o mare importanta i poarta numirile localitatilor de prin prejur. Ultimele ramificata ale cul-

furile Orzicul i Purcaroaia. Din

mei Tefeloagd dati directie vaid Dimboviter idiferiilor afluentI,

mea Ploiscioara, care se termina

indreptindu-se cea mntîiü spre S.-E., lar cer-l'altI spre S.-V. Pe partea stingd, dupa Pia-

Mica, Plesea-Mintilestilor i Virful-Clrbunari. Din virful Pucheni se des. part fret culmI : i. Culmea-Miclausani, intre Valea-Barbuletu-

sttncoasa, pe care se gasesc

tra-luT-Craiii, pe lantul Carpati-

virfurile Pietricica, Paltinetul Berile, si care se termina cu

lor, se gasesc virfurile : Groapa, Paltinisul, etc.

www.dacoromanica.ro

Gavana pleaca o mica culme, pe care se gasesc virfurile: Garvanul siPlesa-PopeI si pe care se gaseste Cetatuia - lur-Negru -Vo-

da. Din Pleisoara pleaca culIn spre Dimbovita ca Plesea-

Valea-Larga, pe care se

DIMBOVITA (MOIE)

134

gaseste Virful-ChelieI si care se termina cu Dealul-Florir ; 2. Cul-

mea Padina, intre valea Barbuletul i valea PiriuluI-Alb, pe care se gasesc virfurile BArb ule i Jacolea, iar a 3-a culmea, care des4

parte afluentir Dimboviter de al Ialomiter si care poartá numele de Culmea-LeoteI propria zisa. Pe aceasta culme, in partea DimboviteI, se gasesc dealul Loicul, Vulcan, virful Petrarul, Mate-

este forte repede si adincimea sa (la S. de catunul Stoenesti) In timpiI ordinae, este de 0,90, iar latimea mijlocie de 20 m. Albia Dimbovite contine pie-

1.)ImB0vITA-m0sT1rEA.

De la i Aprilie 1882, s'a alipit la pl. Dimbovita i plasa Mostistea, cu resedinta subprefectureI in Pantelimon. Pana la aceasta. data, pl Dimbovita se

tre si bolovanI mad In tot parcursul säú prin judetul Muscel,

marginea la E. cu partea din

lar de- la Gemenea, limita aces-

N. si V. cu pl. Znagovulur, la S. cu pl. Sabarul.

tul judet cu jud. Dimbovita,

pl. Negoesti i pl. Mostistea, la

incepe pietrisul si me la vale

Plasa Dimbovita-Mostistea este

nisipul. La Micas, pe Ruga, care trece

udata in partea de S.-V. si in

etc. Din aceste dealuri

1.11 Dimbovita, albia e! se afla

pleaca mal multe ramurl miel,

la o inaltime de 579 m. d'asupra Bucurestilor i pana la

centru de riul Dimbovita, care intra. in aceasta plasa pe la Vacáresti (S.-E. de Bucuresti) si iese pe la satul Cucueti, intrind

escu,

numite: Plaiul-Mogol, Plaiul-Ne-

iulur, Plaiul-Gloduld, etc. Ultima ramificatiune se numeste Mersina, care se termina la N.-

V. TirgovisteI si pe acest mal se mai gasesc dealue de mica importantä pana la confluenta cu Argesul, dealuri care poarta numirile localitatilor vecine. Peste riul Dimbovita, in jud. Dimbovita, sant sapte marl po-

duri stätatoare, adica : unul in com. Gemenea pe soseaua judeteana Tirgoviste-Cimpulung, facut de armata in urma cam-

panieI din 1877-78; unul

in

com. Lucieni, pe soseaua judeteana Tirgoviste-Vlasca, facut

de judet; unul in com. Bolovani, numit Podul-luI-Petrache,

dar care acum este cu totul distrus, facut de proprietarul mosid, pe soseaua vecino-comunala Cornätelul-Bolovani-Bra-

Bucuresti descinde la ceva mal

In plasa Negoesti ; de piriul Co-

jos de 87 m. Inaltimea albiei

lentina, carel! ja nastere din

sale aci descinde cu 486 mete,

apropiere de comuna Bolovani, jud. Dimbovita si de valea Pasarea, care izvoraste din plasa

adica cu o dina medie de 4 mm. pe m. Dimbovita e cuvint slav insemneaza foaie de stejar. Fratif Tunusli, in a lor lstorie a TI/ iz Romineftt, (1806)

spun ca caurul se exploateza din nisipul riurilor : Oltul, Topologul, Argesul i Dimbovita,

de catre Tiganif domnestr rudarlz. Dimbovita a inspirat D-luI Winterhalder, acum vr'o 50 de anI, o poezie, al caruI cunoscut refren a devenit in curind foarte popular: «Dimbovila apei dulce

Cine tea, nu se mal duce.» (VezI amanunte dezvoltatoare

nistea-Titu; dota podue la co-

la articolul Bucurefti, § Hidro-

muna Lunguleti, pe soseaua nat.ionala Bucuresti-Pitesti ; in fine

grafia).

alte dota podue marT de fler :

DInab ovita, trup de mofie, din

unul, linga. cat. Besteloaia, la ca-

proprietatea statulur StoborestiBarza, jud. Teleorman.

lea ferata Tirgoviste-Titu si al-

tul, la cat. Boteni pe calea fe-

Znagovulur (Vez! Pasarea, pleu).

Intinderea totala a plasilor unite este de 276124 pogoane (138063 hect.), din cae statul proprietariI aü 202494 pogoane (101248 hect.) si localtoril din plasa 73632 pogoane (36816 hect.).

Statul si proprietarif cultiva 70837 hect. (4586 ramin sterpe, 5778 izlaz, 1169 cultura vid si 18878 padure). Locuitoril cultivá 33952 hect.

(570 ramin sterpe, 1998 izlaz, 296 cultura vitel). Populatia plasilor unite este de 50369 suflete (12818 barbatr, 12969 femer, 12855 bletI, 11727 fete), din cae 349 streinI (172 barbatl, 75 femer, 52 bIetr si 50 fete). Totr acetr locuitorr trlesc in 11077 case si 58 bordeie. 10540 locuitorr se ocupá cu plugária, 363 sunt circiumari, 98 industriar, 1989 aü diferite

rata. Bucuresti-Virciorova. Lungimea cursului acestui riu

Dirnb ovita-Mosti§tea, plaga, in judetul Ilfov. Ocupa partea din

este de 250 kil., din carl 75

centrul si E. judetului si se mar-

kil. face in jud. Muscel, (pana la Gemenea din judetul Dim-

gineste la E. cu jud. Ialonaita, la V. cu pl. Sabarul, la N. cu pl. Znagovul si la S. Cu plasa

sátoritrsunt I i391, fruntasI 3603, mijlocasI 4226, cu miinile 5161, improprietaritl 6697 si nena-

Negoesti.

proprietaritl 6293.

bovita). Cursta sau in judetul Muscel

www.dacoromanica.ro

profesiunr.

Sunt 9309 contribuabili;

cb.'-

DIMBOVITET (PriliUL-)

135

In toata plasa Dimbovita pi Mostiptea sunt loo de bisericI,

deservite de 125 preotT ;

55

freceuntate de 1244 elevl pi eleve, cu intretinerea carora s'a cheltuit de stat, judet i comune 111015 le! apcoale rurale,

DIMBUL

ra-Domneasca, Otopeni, Pantelimon-Dobroepti, Popepti - Conduratu, Piteasca-Pasarea, tef'dn epti-Lip 00.01,

In plapile-unite punt IO morT

cu abur!, 26 morT cu apa, 2

la V. spre E. pi trece pe la

povernI, 2 zalhanale, 58 podurT statatoare pi 46 mapinT de tre-

Baneasa i Branepti ; calea judeteana Bucurepti-Oltenita care

erat cu abur!.

o taie putin la S.; calea judeteanA Bucurepti-Braila, care o strabate de la V. spre E., tre-

Numarul vitelor marT i mid se imparte ast-fel : 11812 cal pi epe, 189 armasarT, 15795 boT, 7436 vac!, 3200 vid, 473 taurl, 788 bivolT, 2283 bivolite, 962 capre, 8990 porcT, 68697 oT. Comerciul se face de 53 hangil i 312 circiumarl.

Aratura se face cu 6037 plugurT : 4176 cu bol i r861 cu cal.

LocuitoriT aa 7834 care pi carute : 5101 Cu bol pi 2733 cu cal.

In coprinsul plapeT sunt 84

tunulut Murgescul din com. SIgeata, jud. Buzla.

tub eiul- OrApti,

Tanganul i Tunari-Dimieni. Caile de comunicatie carI inlesnesc transportul in aceasta plasa sunt : calea ferata Bucurepti-Calarapi care o strabate de

nual.

Dimbroca, vechie numire a c5.-

dud prin comunele Pantelimon, Tamadaul pi Playa ; calea na-

tionala la Ploepti care o strabate la N. pi aproape servepte

Dtmbroca, mofie a statuluT, in jud. Buzati, com. Scurtepti, for-

mata din treT trupurT: Spiridoneanca, Stanepti i Costeasca, reunite pi arendate la inceput sub numele de Dimbroca ; vinzindu-se, s'a desfacut in 2 corpurl : Dimbroca, care depindea

de Episcopie, cu o suprafata de 1350 hect., din care 681 s'a dat insurateilor, sub numele de Spiridoneanca, far Dimbroca

propria zisa, de 675 hect., s'a vindut de o parte.

de limita intre pl. Dtmbovita pi

DImbroca, mofie a statuluT, iu

pl. ZnagovuluT; calea la Fer-

jud. Buzaa, com. Scurtepti, pen-

binti i alte diferite cal vecinalcornunale, earl impreuna cu drumurile naturale servesc de transport oamenilor, productelor, vi-

dinte de schitul Gavanele ; are 6o hect., date insurateilor.

Dimbroca, numire ce se mal da

telor, etc. La Pantelimon este repedinta

mofier Spiridoneanca, din com. Scurtepti, jud. Buzaa.

plapeT, a mediculuT de arondis-

heleptae i i balta.

ment. Ad este un oficia tele-

Dimbroca, mica pildure a sta-

luat nuAceasta plasa mele de la riul Dimbovita care o ucla in partea de S.-E. pi de

grafic, care face pi serviciul popteT rurale.

la pirinl Mostiptea. Productiunea el este identica Cu a celor-l'alte plapT ale judetuluT, cu deosebire ca pe valea DimboviteT se cultiva mult zarzavaturile, pamintul fiind foarte priindos acestuT fel de cultura. PomiT roditorl daa tot felul de

tretinut de Eforia spitalelor ci-

tuluT, in jud. Buzati, com. Scurtepti, cat. Stanepti, pe mopia Spiridoneanca; are 18 hect., acum date insurateilor.

poame. Repedinta sub-prefectureT piapeT Dimbovita este in com. Pan-

Tot aci se afla un spital invile din Bucurepti.

Dtrnbovitei (Ptriul-),

afluente al Ripcuter, in com. Bogrldnepti,

mune rurale i anume : Afumati, Bobepti - Balaceanca, Branepti, Baneasa-Herastraa, Cernica-Cal-

DImbovnicul, "bid, jud. Argep, izvorepte in plasa Galasepti pe care o udä tot largul el pi se varsä in riul Neajlovul.

jud. Prahova, izDtrnbul, vorapte din partea de N. a comuneT Blicoiul, trece pe ling co munele: Tinteni, Paulepti, Strimbeni - Blejoia i Ploeptiori, uda

partea de N. - E. a orapuluT al

Ploepti pi com. Corlatepti, lar

com. Scurtepti, jud. Buzaa, format din insurateT ; are 130 locuitorl i 34 case.

la com. Rifovul, plasa Crivina, se varsa in riul Teleajenul, ?If

Dtmbroca (Chiona), cdtun,

dararul, Colintina-Fundeni, Cucuetl-Platarepti, Dascalul-Creata, Dudepti Cioplea, Frunzinepti, Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa-

Prahova.

jud. Suceava.

telimon. Pl. Dimbovita singura are 83 cat., earl formeaz5. 21 CO-

Dimbul, sat, face parte din com. rur. Tintea, plasa Filipepti, jud.

Dtmbroca, cdtun, al com Sageata

jud. Buzaa, Cu 20 locuitorl 5 case.

www.dacoromanica.ro

dreptul catunuluT AntofilcAia. In timpul secetos apa IT scade foarte mult i une-orT se

perde cu desavirpire. Abia maT

curge putin pe la Zalhanaua-

D1NCENI

D1RJILA

136

Veche i aceasta gratie izvoarelor din suburbia TabacT.

Strabate satul Dinceni, curge

Dimbovita, jucl. Ilfov, face parte

de la V. spre E. Este format

din comuna rurala

Alta-data, apa acestuT rinlet era maT abondenta, avea chiar pestl; dela un timp incoace, trisa nu se stie din ce impre-

numaT din izvoare si se varsa In partea dreapta a Zeletinului,

Lipovatul.

in raionul comuneT Giurgioana, plasa ZeletinuluT.

jurad, apa sa este in mica cantitate. In orasul Ploesti, spre N.,

pe malul Dimbulur, in partea numita si azT Mahalaua Sirbeasca, s'a asezat colonia BulgareascA,

ce

forma oraselul

Bereasca (VezT Tirgsoreanca). Aceasta mahala si azT are aspectul eT oriental. Casele sunt

acoperite cu olane de pamint stradele sunt strimte.

teflanesti-

Se infinde pe o suprafatA de 120 hect., proprietatea statulur, din carr 10 hect. padure. S'a

arenda.t pe periodul 1886-96,

Dingani

jud. Bacati, plasa MunteluT, de pe teritoriul com. Magiresti, care se scurge in piriul Staneasca.

Cu 7194 leT anual, impreuna Cu

trapul Runcul.

Dircioaia, maléala, in jud. MehedintT, plasa Motrul-d.-j., com.

Dingati, pfrîü, jud. Vficea, izvoraste de la N.-E. com. Barbatesti, plasa Horezul, si se varsa

DIrjani §i Rumurile, peYetur1

in riul OtAsaul, pe tarmul sting,

particulare, supuse regimuluf sil-

tot in com. Barbatesti.

vic, aflate pe mosia Genuneni, com. Genuneni, jud. Vilcea, pl.

DIngeni, sat, situat in centrul

rurall Gizesti.

Oltul-d.-s.

DInceni, sat, face parte din com.

comuneT Dingeni, plasa Jijia,

Giurgioana, pl. Zeletinulur, jud. TecucT. E situat pe coasta dealu-

jud. Botosani pe tarmul sting al JijieT i strabatut de Piriul-

luT cu acelas nume, la V. de

BanuluT. Mosia are o intindere

Podul-TurculuT, departe de resedinta com. de 4 kil. 400 metri. Are o populatie de 58 familiT Cu 211 suflete. Copil in virsta de scoala sunt 30 (16 baetT si 14 fete).

de 1327 hect. si o populatie de 88 familiT saii 477 suflete,

Comerciul se face de 2 cir

tit de stat, 24 baell si 4 fete.

DIrjeni, sat, in partea de E. a

Alce este resedinta comuneT Dingeni. Are 11 hect., padure ; moarA

com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud.

ciumarT.

In acest sat a fost o biserica,

DIrjanul, deal, in partea de N. si N.-E. a com. Ursi, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

DIrjanul, deal. la Sud. com. Ge-

locuitorT RominT.

nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul

In acest sat este T biserica, mi preot si 2 cintaret! si I

Vilcea. Acest deal separa com. Genuneni de com. Ursi.

scoala mixta cu I invatator pla-

de abur ; i circiuma. Sunt 4

IasT, situat pe coasta dealuluT cu asemenea numire. Are o populatie de 22 familiT saü 106

Dinceni apartinea acestef manastirT. Constructia trisa fiind slaba s'a därimat in anul 1860. AstazT nu se mal cunoaste de

meseriasT.

suflete; o biserica ruinata, facuta

cit locul, si o parte din odoarele bisericeT se gasesc intr'un ham-

stupT Cu albine.

zidita la 1856 cu cheltueala m5.nastireT Soveja, fiind-ca mosia

bar, la un locuitor din sat. LocuitoriT sunt: parte mocan1

de la munte, parte SirbT.

DInceni, oto*, proprietatea statuluT,

cu o suprafata de 140

hect., in raionul com. Giurgioana, jud. Tecuciii, Inainte apartinca manastireT Soveja, din jud. Putna.

Numarul vitelor e de aproape o mie : 255 boT i yací, 55 caT, 655

oT, 34 porcT. Loc. posed5. 120

Din geni, stalie de dr.-d.-f., jud. Botosanf, plasa Jijia, com. Dingeni, pe linia Dorohoiti-Iasi, pusa In circulatie la i Iunie 1896. Se

afla intre statiile 'Rusesti (10.8 kil.) i Ungureni (r1.3 kil).

tinca d'asupra niveluluT maril de 79m. 12. Venitul acester statil pe anul 1896 a fost de 64851 ler, 15 banT.

la 1742 de fostul proprietar Moisi-Cocoranul.

Satul face parte din trupul mosieT Cucuteni. Numarul vitelor e de 165 cap. din carT: 106 vite marT cornute,

12 cal si 47 rimatorT.

DIrjeni, deal, pe coasta caruia e situat satul Dirjeni, com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud IasT. DIrjila, joirig, In plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, juci. R.-Sarat. lzvoraste din Dealul-CilnAuluT,

ucla partea de S. a comuneT, DInceni,riftdOptria,jud.Tecuciu.

DIngeni, mofie nelocuita, plasa

www.dacoromanica.ro

Si se varsd in riul R.-Sarat,

D1RLOACX.

137

DIRVARI

la V. de catunul ChiojdeniI-

rada numal 14 case populate

Miel. Cursul sail este repede si periculos in timpul toamnef si

meste valea Bes-Tepe; pe am-

cu tot atdtea familiT sail

bele malurI ale sale creste stuf ;

primaverd, ctnd se topesc za-

15

pezile.

DIrloack sat, in com. Birgloani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,

52

suflete, din carI 17 barball

nu departe se ridica impuna-

femeI. ContribuabilI

toarele dealurI ale Bes-TepeluI; contine foarte putin peste.

sunt

14. Casele sunt foarte risipite. Drumurl principale sunt la Panaci (16 kil.) si la Paltini§ (u) kil.).

DirnoveI, in com. rur. Rudina, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

asezat pe podisele ce se intind intre iazul Balane§ti la N., satele Ballnesti si Gh115.e§ti cara V.,

Dirmoxa, phi/2, in jud. Suceava, afluent al Negrisoard.

satul Vlddiceni spre E. Are o intindere cam de 430 hect., cu o populatiune de 38 a-

Dimoi-liman, mic lac, jud. Tul-

lai!, salí 153 suflete, din care 13 vadane, 2 nevolnicI. Locuitoril sunt totl RomtnI de ba§tina

si se ocupa cu agricultura cresterea vitelor. Numarul contribuabililor: 5o.

cea, in plasa Sulina, pe teritoriul com. rur. vistofca, §i anume pe acela al catunuluI Periprava,

Numarul vitelor se urca la 169 capete, din caff: 26 bol, 48 yac!, 30 oI, 20 porcr, IO cal-

situat pe grindul Hasmacul-Mare,

si 15 jund.

inconjurat cu nisip ; in partea Nord-Estica e asezat satul Periprava i drumul comunal Peri-

turul, uda com. Dorna pe o lungime de peste 2 kil. si se

varsa in Neagra-$aruluI.

prava §vistofca; numele de liman

adapost, il are din impre-

jurarea ca servea ca refugia barcilor de pescar!, ce eran sur-

prinse de vint in largul bratuDirrninoaia, deal, la S. com. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Pe el se cultiva prunI, vil, sunt pasunI de vite i padure. Dirrninoaia, välcea, uda poalele dealuluI cu acelasI nume, com.

Chilia.

Dirtulul (Moara-), moard, pe ptriul erisorul-Mare, din com. §arul-DorniI, jud. Sucea:va.

Dirvari, sat, jud. Efov, pl. Mostistea; face parte din com. rur, Tamadaul-Dirvari. Este situat la N. de Tamadaul-d.-s., pe malul sting al valer Mostistea. Pe la E. trece Drumul-Sarir, iar la S. soseaua judeteana Bucuresti-

Se intinde pe o suprafata. de

principale a DunareI, Sf. Gheor-

ghe ; se desface din el la i kil. mal jos de punctul trigonome-

393 locuitorT. D-1 C. Vispescu i mostenitoril

tric Carasuat, din jud. Tulcea; se

Mora ati 1690 hect. si locuitoril 16o hect.

apoi spre rasárit, avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E.; este aflator in pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Bes-

Toplicioara si pe poalele munteluI Buza-ToplicioareI, nu-

hotar.

1850 hect., cu o populatie de

indreapta mar india spre S.,

cu frunza lata numit dirmox. Asezat futre ptraele Negripara

Panataul, catunul jud. Buzad. Are piatra de constructiunI, precum : trepte, nite, etc.

Braila.

Olt.

DIrrnoxa, sat, numit i Odocheni, pe mosia razasesca si in com. Dorna, jud. Suceava. Isí trage numele de la un fel de arbore

munte, in com.

mic braf al ramureI

Izvorul, pl. Vedea-d.-s., judetul

Dinnonul,pisc, com. Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Dirstei

colinä,in com. situat in partea nordicd a pla- Dirstei §iI si a comund; e format de Maruntisul, catunul aharesti, jud. Buzad; serva ca punct de vre-o revarsare anterioara a bra-

tuluI Chilla, cu care azI nu mar comunica, caz/ este maI de tot uscat i acoperit cu stuf; este

Dirloiul, piriV, in jud. Suceava. Izvoraste de sub muntele Vul-

Dirnova, deal, numit i Dealul-

Tepe si brazdeaza partea N. a plasil si cea centrall a com.; se varsa iar in Dunare, ceva mal* sus de ruinele cetatil Bisericuta; are o lungime de 4 kil., si inchide, intre ea si Dunare, insula

Proprietarir cultiva. 1340 hect.;

restul este padure. LocuitoriI cultivä tot terenul.

Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de i preot

sii cintdret; I moarä cu apd, mainä de treerat cu abur! T

helesteii. Comercial se face

de i circiumar si I hangiu. Numarul vitelor marl e de

numitd Latoca, de 250 hect. intindere i acoperitä cu stuf;

378 si al celor micT de 889.

la mijlocul el, pe dreapta, pri-

Dirvari, sat, judetul Ilfov, pl. Sa-

88878 &arde Mcifoisor (boira*. rol. III.

18

www.dacoromanica.ro

barul ; face parte din com. rur. Ciorogirla-Dirvari. Este situat la E. de Bucuresti, intre rtul

Ciorogirla i riul Rastoaca.

Se intinde pe o suprafata de

DiRZEANU

138

DIRVAR1

Dirvari-de-Sus, sat, in judetul Mehedinti, pl. ampul, numit Copoul i Narzasti, pana ce da

tinde spre E. futre

dealtirile

pe valea si In pirtul Zahorna, formtnd ast-fel hotarul natural

are 747 hect. si locuitorir 264 hectare. Proprietarul cultiva 550 hect. (7 sterpe, 50 izlaz, 150 padure). Locuitorir cultiva. 239 hect. (23 sterpe i restul vie). Are o biserica, cu hramul A-

dormirea, deservita de i preot cintaret, si o scoala frecuentata de 8 elevr si o eleva, cu intretinerea canela judesi j

tul si comuna cheltuesc 1160 leT. Localul s'a construit de d-1 I. Niculescu Dorobantu. In raionul comuner mar este masina de treerat cu abur! si

I pod statator. Numarul vitelor marT e de 237 si al celor micr de 321.

Dirvaresti, mahala, din comuna

DIrvari, valcea, jud.. Iai. Vez! Zahorna, vale, din com. Tautesti, pl. Copoul.

Dirvari-de-Jos, com. rur. i sat, in jud. Mehedinti, pl. ampul, asezata la distanta de 66 kil. de orasul Severin. Comuna e formata dintr'un singur sat, avind 2 mahalale numite : Mahalauad.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o populatie de loco locuitorT, carl

lociesc in 280 case. Sunt 216 contribuabilT. Ocupatiunea locuitorilor este

agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamintulur este buna

Locuitorir posea: 69 plugurT, 128 care cu bol, 16 carute cu ca!; 20 stupT cu albine.

Are o biserica, deservita de conclusa de i invatator

i freo cir-

muna rurald Colegiul, pl. Cricovul, jud. Prahova. Are o populatie de 217 lo-

cuentata de 50 elevi;

cuitorii (105 barbatr, 112 l'eme».

este de 2503 ler, lar la cheltu-

Ad e o biserica cu urmatoarea inscriptie : Acest sfint qj Dumnezeesc luca s'a

ridicat din temelie de d-luT Petre Bojoagea, la leatu 1824, spre pomenire slavä yi la anul 1870 s'a reparat prin ajutbrul mai multor voitorT de milostenie. Se maT adaogä de pomenire i d-1 Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor la acest sfint läca cu indemnarea vi osirdia d-luT GhKit Gheorghiu, spre pomenire.

Dirvari. Vez! Mitaya - Banulur, pl. Sabarul, jud. Ilfov.

rurala Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vilcea. Cade in partea de N. a comuneT, Ruga riul Bistrita. Copir in virsta de

scoall urmeaza la scoala din mahalaua Dosul, care e la distanta. de 02 kil. DIrza, sat, jud. Ilfov, plasa ZnagovuluT ;

face parte din com

rurala Crevedia. Este situat la S. E. de catunul Crevedia-d.-j. Este in legatura cu Poenari-Nicu-

preot §i 2 cintaretr ; o scoald,

Dirvari, sat, face parte din co-

Gemeni.

intre com. Tautesti i Copoul.

Ion( hect., cu o populatie de 680 locuitorT. D-1 I. Niculescu Dorobantu

asta-zr Gemeni. Vez! com. rur.

duma. Budgetul comuner la veniturr

lescu printr'un drum care strdbate Paclurea-Vlasier de la S. spre N.

Dirza era impartita inainte In 3 trupurr: Dirza-Dirzenceni, Dirza-lur-Cantacuzin

i

Dirza-

Radulesculur. Se crede ca numele satulur vine de la Dtrzani, familie vechre in Teara Rom?neasca. Unul dintre membrir acester familii a scris Memoriul revolutiuner de la 1821, la care a asistat ca martor ocular; acest memoriu s'a publicat in Trom-

e11 de 1536 le!.

peta Carpatilor dela 1868, in

Numarul vitelor in aceasta comuna este de 2630: 86o vite marT cornute, 1150 or, 69 cal si

numerile 647 si urmatorir. Are o biserica, cu hramul Duminica tutulor Sfintilor, deservita de i preot si cintaret.

560 rimatorT.

Prin com. Dirvari-d.-j. trece soseaua ce vine de la Oprisor merge in Dolj. Are o osea comunald care o leagA de com. Dirvari-d.-j.

De remarcat ad, ca pu nct istoric, este o ceatue, la N.-E. de com., despre care se spune

Suprafata totala a satulur e de 320 hect., din carl proprietarul, D-1 Dr. I. M. Valentineanu i D-na Manda Dirzanca, ati 157 hect. si locuitorir 163 hect. Populatia lur e de 372 suflete.

Comerciul se face de 2 circiumar'.

ca ar fi facuta de l'atad ; de asemenea, Silistea, un loc ses,

Dirzeanu, fin/bid, in jud. Ilfov,

raste de pe coasta nordica a

de care se spune ca aci s'ar fi robit un sat Intreg de catre

In raionul cat. Pascaneasca, plasa

dealului Copoul, curge prin valea cu asemenea numire, se in-

Turcr i ca s'ar fi dus locuitorli

Snagov, com. Butimanul, plasa Znagovulur, numita ast-fel dela

totl peste Dunare.

Stan Dirzeanu, care a avut si

DIrvari, pirtg, judetul Iai, izvo-

www.dacoromanica.ro

DflIZET (VALEA-)

189

mosia numita azT Polizoaica ce

apartine de Poenaril Vulpesti, care mosie, acel Dirzean se zice

ca a vinduto pe O 'multa de meiii.

itorilor, o populatie de 50 famili! sati 266 suflete. Numarul vitelor e de 176: mi

vite mar! cornute, 3 capre, 14 caT, 33 oí si 25 rimatorl. LocuitoriT poseda : 3 plugurT

Dirzei sal:1 a Hele§teuluI, (Valea-), vale, in jud. Vlasca; face hotar t'Are Letca-VechTe i Prunarul i da in valea Calnistea, in proprietatea Naipul.

si 10 care CJ bol*, 2 plugurT

6 dirute cu eal.

Doaga-§ontuluI, sat, in partea de E. a com. Doagele, plasa

DOAMNA

caretul, Doaga- ontul i Doaga pe o intindere de 2676 hect., din carT 928 hect. padure si 1032 loc de cultura, finat, imas sunt ale proprietatel, iar 716 hect., pecar! sunt 12 hect.

vie, ale locuitorilor. Are o populatie de 442 fam. saii 1441 suflete, din carT 21 strdinr.

Are 3 bisericT, deservite de

Racova, jud. Vasluiti. E situat

2 preotT si 2 eclisiarcT; o scoa15.

prinsul teritoriuluT com. Cuca,

pe coasta dealuluT cu asemenea numire. luat numele, se zice,

pl. SiretuluT, jud. CovurluT; se

dela niste dogarT ungurT carT

intretinuta de comuna; o moara cu vaporl; I iaz ; 3 circiumT. Comerciul se face de 4 RominT

intinde pana in dreptul padu-

stabilindu-se in padurile din aceasta localitate, lucraa la

$i I strain. banT la veniturf si de 2524 leT

Doabra, vale, la N. com. Bre-

doage de vase ; iar numele de ontu de la numele unuT proprietar. Are o suprafat5. de 550 hect., din carT 22 hect. padure si 338 hect. loc de cultura, finas, imas, sunt ale proprietateT, iar 190 hect. sunt ale locuitorilor. Are o

zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea. Se varsa in riul Lotrul, pe malul

populatie de 157 familiT salí 416 suflete.

sting, tot in raionul com. Brezoiul.

Are o biserica, deservita de preot ; o limara de apa ; crîmä; un iaz. Numarul vitelor e de 600: 237 vite mar! cornute, 264 oT,

gurT $i To8 care cu boT, 3 plugurT si 26 carute cu cal, precum i 237 stupT cji albine.

DtrzuluI (Valea-), vale, in

cu-

reT Cotrosul.

Djuvara, vie, in marginea de V. a satului Cazasul, jud. Braila. Doabra, loc isolat, com Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vilcea. .

Doaga, cdtun, in jud. Putna, com. Ciuslea, plasa tisita. Este situat filtre PomIT-StrajesculuT i Siretul, mal aproape de cel d'inda de

eh de cel din urma.

Are o populatiune de 139 suflete, carT locuesc in 39 case.

Doaga, pirift, izvorAste de sub dealul Doaga $i se varsä in piraul Lipova, comuna Doagele, plaza Racova, jud.

12 capre, 21 ca! si 66 rimatorT. LocuitoriT posea : 15 plugurT si 42 care cu bol*, I plug si 7 carute cu cal, precum i 62 stupi cu albine.

Doage (Piscul-de-la-), in jud. Buzan, com. si cat. Grajdana ; e parte goala si parte acoperitá cu padure.

Doaga-Vasilitl, sat, in partea de S. a com. Doagele, pl. Racova,

Doagele, com. rur., in partea de

jud. Vasluiti, situat pe coasta dealului Cu asemenea nurnire.

S.-V. a piase! Racova, jud. Vasluia, la o distanta de 41 kil. de orasul Vasluiti, si la 3 kil. de Pungesti, resedinta plaseT. E situata pe dealurile ce se inalt5. de-a dreapta piriuluT Racova. formata din satele LipovaMana4tireT, (Valea-Hogel), Por-

(In privinta numeluT, v. Doaga-

Suprafata sa e de 747 hect., din cae 461 hect. ontuluT).

padure si 264 hect. loe de cultura, finat, imas, sunt ale propri etater, iar 22 hect. sunt ale locu -

www.dacoromanica.ro

Budgetul e de 2648 Id 75 6o banT la cheltuelT.

Statul incaseaza 948 leT de la 158 contribuabilT. Vite sunt : 809 vite mal-1 cor-

nute, 1405 ol, 28 capre, 72 caT Si 148 rimAtod.

LocuitoriT posea.: 28 plu-

Doagele, numire ce se da atit com. cit si mofiet

Dobresti,

jud. Teleorman. Mosia se imparte in doul, dupa pozitiunea in care se afla, in Doagele-d.-s. Doageled.-j.

Doamna, com. rur., in judetul Neamtu, pl. Piatra-Muntele, la 4 kil. de orasul Piatra, asezata de-a lungul Argel riuluT Bistrita, pe podisele i dealurile ce se in-

tind paralele cu Se margineste la N. cu com. Gircina,

de care se desparte

prin crestetul ramurilor munti-

lor Bistrita, Simion, arloman si o parte a munteluT ozla; la S. si E., se margineste cu com.

urbana Piatra, de care se desparte prin 01111 Borzogheanul rtul Bistrita ; la S., se margineste cu com. Vinatori- Dum-

DOAMNA

brava-Rosie, de care se desparte prin limita conventionala;

la V., se margineste cu com. 1%1014, de care se desparte prin ramura muntilor Viisoara, Bisericani, cum si cu com. Vadurile, de care se desparte prin rTul Bistrita. Pe teritoriul com. se afla maT mult1 muntr insemnatT precum: Bitca-DoamneT, Schitul - Carbu-

noasa, Capriana i altiT. Terenurile sale sunt in parte argiloase, continind in mare parte formatiunea silifier5.; dealu-

rile ce se Tntind de a stinga rtuluT Bistrita sunt goale, piesuve, ramlnind acoperite cu durT numaT cele ce se ridica mal spre nordul acestora, cum acele ce se Tntind catre dreapta rtuluT. Este formata din satele: Doam-

na, Cindia, Manastirea-Bistrita, Sarata - Varaticuld i Viisoara,

cu o suprafata cam de 4o00 hect. (coprinzindu-se i localitatile Ca-zaci). Are o populatie

de 381 fam. saü 1362 sufl. din carl 667 barbati, 695 l'eme; 677 necasatoritl, 584 casatoriti, 98

vite, dintre carT : 240 bol, 200 vacT, 980 oT, 32 ca!, 200 rima-

torl si 242 vite mici cornute. In aceasta comuna se allá: 4 bisericT i i paraclis (una in stare buna si 3 ruinate), Tntre carT se numara i manastirea BistriteT, cu 8 deserventI : i archimandrit, 2 calugarT, 2 preotT si 3 dascalT, platitl CU 2232 leT

subventiunea din partea statuluT si 727 leT 32 banT din partea comuna. Este o scoala, conclusa de r Invatator platit de catre stat ; z piuä pentru facutul sucmanelor si a postavurilor ; 5 morT de apa.; o vararle; 3 ferestrae pentru fasonatul lemnelor de brad ; o olarie; 3 schele

Doamna, dmpie, in jud. Mehedinti, pl. ampul, com. rur. Dobra.

Doamna,

in com. Fintesti, jud. Buzar'. E acoperita cu vil. In poale are o sorginte de apl. minerala.

Doamna, loc izolat, jud. Ilfov, pl. Znagovul.

malul Bistriter; z fierariT ; o fa-

pl. Piatra-Muntele, com. cu ace-

lasT nume. Se gil asezata fu-

de sapun. Budgetul com. e de 6269 leT la veniturl si de 6075 le! si 47

tre Petro-Dava, proprietatile urbe! Piatra i mosia Sarata. Este proprietatea erezilor defunctului Trassivulo Leventi. Are sat.

banT la cheltueli. Numarul contribuabilor : 225. Comunicatiunea cu satele vecine se face prin soseaua mixta Piatra- Prisacani, care strabate com. prin mijlocul eT; printeun

manastirea BistriteT ; printr'un

cedenta (dintre kil. 61 62), la drum ce duce paralel cu malul drept al riuluI Bistrita, precum si prin alte drumurT carT leagä

Venitul anual se socoteste de la Io--II000 le!. Doamna, rîü, izvoreste din plaiul

Nucsora, jud. Muscel si este format din dota izvoare: unul vine din muntele Valea-Rea, curge de aci ca la 30 m. spre S. dupa care formeaza o cas-

cada ca de 35-45 m., care atrage admiratiunea tutulor vi-

na, situat pe malul rfuluT Bistrita,

zitatorilor. Apa in caderea e! face un vuet ingrozitor. Locurile de prin prejur sunt foarte salbatice l cu greti de strabatut din cauza inclinatiunilor te-

la z kil. departare de orasul

renuluT.

diversele localitAtT marginase.

asta-e: 48 mil stapinesc '1'100 locurile lor, 13 ca urmasT si 32 care de si insuratI i cultivatorT de pamint, Tusa niel un fel

Doamna, sat, in jud. Neamtu,

de proprietate, precum nicT pu-

Piatra. Se mai numeste i Bitca-

tinta de a mosteni dup. urma

DoamneT.

un num5x de 2007 capete de

Vite sunt 89 capete : lobo!, 15 vacT, 30 or, 2 ca!, 20 rimatorT si 20 jund.

brica de scrobeall; o fabrica

tiü carte 128 persoane. Dintre locuitorii improprietä-

parintilor lor Satenii se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor ; strainil, cu industria si speculatiunea. Imasul (suhatul) are o intin dere de 360 hect. si nutreste

In acest sat se afla o moara pe apa BistriteT.

Doamna, mofie, In jud. Neamtu,

drum ce duce din soseaua pre-

care stapinesc Tnsi -sT locurile lor, 7 ca urmasT. Dintre cei improprietariii in 1878, sunt

Numarul contribuabilor : 32.

pentru stationarea plutelor pe

vacluvi, 3 divortatl, 51 nevolnid; 6 fam. de Evrel, I fam. de Unguri.

riti in 1864, sunt asta-z!: 99

DOAMNA

140

pl. Piatra-Muntele, com. Doam-

Un alt izvor Tese din muntele Bindea si se uneste, In mun-

Are o populatiune de 32 fa-

tele Nisipi, cu cel din Valea-

mili! sati 104 sufl., dintre carl : 51 barbatT, 53 femeT ; 43 neca-

Rea, formind rtul Doamna. Se mal vorbeste si de un alt izvor mal neinsemnat, care se afla in muntele Dara.

satoritT, 54 casatoritT; 7 vaduvT,

7 nevolnicT. SateniT sunt totT RominT, si se ocupa cu munca cimpuluT.

www.dacoromanica.ro

Ast-fel format, acest rit se scurge pe litiga muntiT Nisipi,

DOAMNA

Furfuescu, cotind spre V. pe linga MAlita, Valea-Lunga, Movrea,

Mused, pl. Dimbovita, com. Ceteni-din-Deal.

Basa, Lespezile, Clabucetul apoT IsT continua drumul udind comunele: Nucsoara, Corbi, Poenarei, Corbisori, StAnesti, Domnesti, Petrosani i Badesti

DomneI (BItca-), sat, judetul

intra In plasa Riurile udind co-

DoamneT, deal, in ramura Cozle! jud. Neamtu.

munele :

DOAMNEf (MUNT1I-)

141

Retevoesti, Laicesti,

Neamtu. Vez! Bitca-DoamneT.

DoamneI (BItca-). Vez! Rhea-

foarte aproape de orasul Pi-

Piatra-Muntele, judetul Neamtu.

Sta. In legatura cu muntil Cernegura din a careia ramura face parte. Paturile ce intä in formatiunea acestor muntl aü inclinatiunea generala catre S.-V. si sunt

asa de incretite si asa de tare incilcite, in cit ingreueaza foarte

Cosesti, DarmAnesti, Piscani, Co-

libasi, Ciumesti i MArAcineni, varsindu-se in riul Arges, la N.

munit, in com. Doamna, plasa

Doamnei (Bitca-). Vez! Bitca-

mult studiul lor. Se observa

DoamneT, munte, In ramura Cer-

insa chiar de la capatul poduluT de peste Atli Bistrita, care uneste orasul Piatra cu com. Doamna,

negura, jud. Neamtu.

testi.

ca nu se maT vad de loc ade-

Valea acestuT rid are o osea ce merge pAna la comuna Nucsoara si care aproape In totalitatea eT, este pIetruita. Riul Doamna primeste Riul-

Doamnei (Dealul-), deal, jud. Iasi. Se intinde de la V. spre luiu luI, p5.na in satul Osoiul, unde

Cu lezpezT cu impresiunT numeroase de pestl i bolovanT foarte

TirguluT, la com. Colibasi, plasa

formind un pisc in forma ou-

mar! de conglomerate, ce zac

Argeselul, si impreuna cu aflu-

luT, numit Piscul-Oulur, face ho-

entiT saT curge dupá razele unuf

tarul la E. intre teritoriul satuluT Tomesti, pl. Codrul i satul

imprAstiate pe povirnisul munteluT. Acestl bolovanT nu sunt rotunzitT de ape, ci numaT putin atacatI de agentiT atmosfericT, i sunt neaparat cAzutT din

evantalid, in sesurT a caror lar-

gime variaza de la 1-2 kil. In partea inferioara a cursului lor. AfluentiT riuluT Doamna sunt torentiosT i constituesc in tim-

pul ploilor sad al topireT zapezilor obstacole foarte serioase. Se crede c5. riul Doamna sT-a

E., din jos de dealul Parmuva, pe malul drept al sesuluT Bah-

Chipiresti ; coastele luT sunt acoperite de viT i livezT iar o mica parte cu pAdure ; pe poa-

la de N.-E. trece soseaua nationala Iasi-Tutora, iar pe cea de S., soseaua judetean5. IasiFalcid.

luat numele de la o doamnA DoamneI (FIntina-), loc cu o

varatele depozite menelitice, ci numaT alternante de Bonarokwa

virful muntelur. Con glomeratele

sunt din zona inferioara a formatiuniT cu sare i sunt in prelungirea celor ce formeaza baza munteluT Cozla, precum si a celor din fata satuluT Valeni. Mal incolo, i chiar In malul BistriteT, .se vAd marnele salifere superiore, ceea ce intareste i mal

sericA existA i astl-zI sub nu-

fintind, jud. Bacad, pl. Tazlauld.-j., com. Ripile, de pe teritoriul satuluT Borzesti ; se crede ca fintina a fost facuta cu chel-

mele de Biserica - ZghiabuluT.

tuiala mumeT luT tefan-cel-Mare.

Doamna, pîrîia, in jud. Neamtu,

DoamneI (Gira-), pirtfi, jud.

pl. Piatra-Muntele, com. Doam-

Bacad; pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, trece prin satul Borzesti

mult ideea, ca in susul munteluT, orl chiar acolo, dar acoperite de terenurl quaternare vegetaliune, trebue O. fie conglomeratele zacind In straturT. Nu departe de gura PirtuluTDoamneT se vad greziurile de-

si se varsa de a dreapta Tro-

pozitelor Sztrolka cu infiltratiuni

din familia Basarabilor, care a facut, la com. CorbiI, o mica bi-

sericuta inteo pesterA, care bi-

na. Izvoreste din ramura muntilor cu acelasT nume, la locul unde acea ramurä se uneste Cu ramura munteluT Mallesti. Cur-

ge spre E. de Bitca si se varsa In riul Bistritat in fata satuluT ManAstirea-BistriteT.

Doamna, cascadd, jud. Muscel. Vez! Valea-Rea, munte.

Doamna (Pe-), livede, in judetul

tusuluT, la Vadul-TataruluT.

Doamnei (Gura-). Vez! GuraDoamneT, jud. Neamtu.

DoamneI (Iazul-), iaz, pe tentoriul satuluT Fintinelele, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud.

de spath, frumos cristalizat In romboedri; urme dese de plante carbonizate se gasesc in aceste greziurT i resturile sunt

oil sub forma de lentile. ,Bancurile de grezid sunt vristate cu paturl subtirT de conglomerate compuse din boabe de coleare verzie (caracteristice eo-

DoamneI (Muntil-), ramurd de

www.dacoromanica.ro

cenuluT).

DOAM.NET (MUNTIL)

In susul Piriulur-Doamner se constata din no0 prezenta formatiunir cu sare, formind totalitatea muntilor din stinga din dreapta piriulur. Lezpezile de mare ere' acoperite une-orT pe amindouà fetele cu o pulbere galbie, in care se constatA prezenta pretrer acre ; aceste marne ail o coloare neagrä pronuntata, datorita infiltratiuner

Izvoreste din dealurile Valer-Na-

novulur, luind directiunea spre com. Tigarieti i, dupA ce trece soseaua judeteana AlexandriaZimnicea, se vat sl in Piriul-Nanovulur, ale clruT ape se scurg 0 ele in riLfi Vedea.

Doamnei (Satul-), sat, comuna Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani. Vez! Manastirea-Doamnei.

de bitumen ; in adevar, inclIzind bucAtr de marne, se cap1tA mi-

DoamneI (Valea-), vale, com.

ros de bitumen si marna se

CetAteni-din-Deal, plaiul Dim

face albAstrie. Depozitele de

bovita, jud. Muscel.

Sztrolka se vad si in albia Pi-

Doamnei (Valea-). Vez! VAle-

riulur-Doamner.

In Muntir - Doamner despre stinga BistriteT, carl vin In prelungirea ramurei muntelur Cozla,

se observa formatiunea cu sare,

dar nu si sistema cu conglomerate, dupa cum se observa In muntele Cozla. Muntif-DoamneT sunt la acelasT nivel

de culme cu top'

munir ramurer Cernegurer.

Doamnei (Muntil-), ramurli de munft, situatA pe hotarul com. Buhalnita, Han gul i BAltAtesti, în plasa Piatra-Muntele, judetul Neamtu.

niI-Doamner, jud. Neamtu.

Doamnele, munte, jud. Dimbovita, vecin cu Batrina si ObtrcAror proprietarT sunt in Transilvania.

Doamnele, munte, in jud. Muscel, in fata CetAtuier lur NegruVodO, spre V., numit ast-fel de la locuinta Doamner Ana, sotia lur Negru-Voevod si a familier domnestr, pe aceste culmr.

Din acest drum se deschi-

de 286 hect., apartinind famiMiclescu. Are arborl folosT.

pezr de piatra in forma de ba-

Doamnei (Pädurea-), pcidure, jud. BacAti, plasa Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noti, cu o intindere

jud.

Botosani, izvoreste din locul Izvorul-Doamner, udA partea de

N. a satulur Deleni, com. Deleni, i unindu-se cu Piriul-Curtir,

formeaa Piriul-Josenilor si se varsI in iazul Gurgueta, la N.E. de Deleni.

lia izvoresc valle Conciul Oratiele, earl se varsa in flu Prahova, pe malul sting. Este proprietatea Eforief Spitalelor Civile.

Doamnele (Muntele-), Odure particulard, supusa regimuluì silvic incl din anul 1883, pe mosla Muntele-Doamnele, pen. dinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Prahova.

Doana, loc izolat, sub malul 01tulur, ltngä vir, la E. de com. Comani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt, de unde incepe a izvori piriul Siul.

Doanda, valcea, com. Ciortesti, pl. Mijlocul, jud. \alma.

sia,

deari alte douA drumurr pe culmea muntilor : unul mergea drept In albia Dimboviter altul in muntele Sf. lije. Se crede cA aceste drumurl, astAzr astupate, erau impretrite. In acest munte se vad doul les-

Doamnei

DOBA

142

sin, cad serveati, spune legenda, de scAldatoare lur Negru-VodA

sotier sale, dupa vechea dating romind. Putin mar sus se vAd doul urme de picior, sApate in piatra, urmele ?malt& minter lur Negru-VodA si a doam-

ner Ana, dupa cum spune traditia.

Doarme-Rail, ces, lîngä Miletin, in partea de E. a comuneT Uriceni, pl. Cosula, judetul Botosani.

Doba, com. rur., in N.-E. plAseT Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Romanati, situata IMO Olt, unde

tArmul drept al acestur fluviti are 132 m. 76 altitudine d'asupra nivelulur tarn', la i8 kil.

departe de Bals si la 40 kil. de Caracal, in apropiere de soseaua i linia ferata Caracal-R.Vilcea. Este formatA din satul cu acelasT nume i Schitul-Doba.

Mar inainte (1882) satul Doba a format o com. cu Colibasul. Are o populatie de 252 famili!, sail 983 suflete, din carT 406 barbatr si 577 femer ; 441 casAtoritr si 542 necAsAtoritr.

tiü carte 22 persoane; iar 963 nu tid. Sunt 194 contribuabill. Budgetul comuner pe x886-

87 a fost de 2078 ler la

Doamnel

intre com. Poroschia í TigAnesti, din

pl. Marginea, jud. Teleorman.

Doamnele, munte, la N. de comuna Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova, de la pozlele ca-

www.dacoromanica.ro

veni-

turr si de 2000 ler la cheltuelf. Locuitoril se ocupa Cu agricultura i cresterea vitelor.

DOBA (SCHITUL-)

Vite marT sunt 514, vite miel 900 si porcT 200.

Are 4 circiumr O 2

bise-

Dobirceni, sat, in partea de S.

hect., din cari 1716 hect. ale

Climent ; sunt deservite de 2

proprietaruluT si 327 ale locuito-

prec41 si 4 cintaretl.

rilor. Teritoriul e ocupat cu semanaturi si parte cu padure. Locurile cultivate ají o intindere de 1071 hect.

Doba (Schitul-), atroz, in spre N. com. Doba, pl. Oltetul-Oltul

d.-s., jud. Romanati. E situat In valea Dobrina.

Dobana, bala, in jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Poiana.

inclinat spre N. Intinderea mosieT e de 2043

tefanesti, pe un teritoria

223 familiT, saa 749 suflete, carT

deluros si compusa din satele Cis-

locuesc in 140 case. Are 1 bise-

masesti si Dobirceni. Este udatá

rica, deservita de 1 preot si 2

de ptriul Corogea care trece

cintaret1; 1 scoala mixta, infiintata la 1879, conclusa de I. j'uva.%Mor platit de Stat ; frecuentata

Suprafata com, e de 3183 hect., din care 2717 hect, ale

ceni, com. Dobirceni, judetul

Botosani.

Dobirceni, 'bid, pe

teritorul cát. Munteni-d.-j., pl. Crasna,

jud. Vasluik numit ast-fel de la valea Dobtrceni. Izvoreste din fundul %raid de sub dealul Do-

birceni, curge prin mijlocul satuluT in spre S.; trece in com. Minjesti ;

si se varsa in piriul

Crasna, ce desparte com. Munteni-d.-j. de jud. Fálcia.

rimatorT.

Sunt 200 stupT. In acest sat e resedinta com. Dobirceni. Are o populatie de

Muguta, prin partea de E. Are si 6 iazurl.

DobIrceni, las, in satul Dobtr-

Padurile aii o intindere de 429 hect. ; viile aa 5 hect. Numarul vitelor e de 679: 269 bol si vacT, 35 caT, 250 oT, 125

DobIrceni, com. rur., jud. Botosani, situata in partea de V. a

prin mijlocul comund $i de ptriul

luid, pe coasta caruia e wzatA o parte a satuluL

a com. Dobirceni, jud. Botosaui, pl. tefanesti, asezat pe un deal

riel : Buna-Vestire (1836) si cea de la Schit, Intrarea - in - Biserica (1814), Plcuta. de Ierom.

plaseT

DOBLEA

143

Dobtrceni, pod4, spre V. de satul Dobirceni, din com. Muntenid.-j., pl. Crasna, jud. Vasluia.

Doblrceni, vale, se intinde la E. de satul Munteni-d.-j., spre Dobirceni, com. Munteni-d.-j.,

de 30 baetT §i 2 fete.

pl. Crasna, jud. Vasluia.

Doblrceni, sat, in partea de E.

Dobtrceni-Rize§I, sat, In par-

proprietarilor marT si 466 hect. ale locuitorilor. Are o populatie de 291 familif, sal mol suflete,

a com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,

care locuesc in 200 case. Sunt 186 contribuabilf, totf locuitori

o suprafata. de 472 hect., din cari pe 34 hect. sunt vil. Are

tea de N. a com. Minjesti, pl. Crasna, jud. Vasluia, alaturea cu satul Dobirceni, din com. Munteni-d.-j. Are o suprafata de 150 hectare si o populatie

RominT, carr se ocupa. cu agricultura si cresterea vitelor. Intinderea locurilor cultivate

o populatie de 162 familiT, saa

in

1890, a fost de 1787 hect.

Pe teritoriul com. se afla 471 hect. paclurT, formate mal mult

jud. Vasluia. E situat pe coasta si valea dealului Dobirceni, pe

rica a carda vechime se zice

yac!, 51 caT, 360 or, 222 porcr; 200 stupT cu albine. In aceasta com. se allá I moara cu 2 pTetre. Budgetul com, e de 4030 leT la veniturT si 4009 leT, 70 bani

si

vite mar! cornute, 296 oT, 26

la cheltuelT.

si 74 care cu bol.

2 preotr si 3 cintaretT ; 1 *mala mixta cu 1 invatator, frecuen-

tata de 30 baetT si 2 fete.

vite mar! cornute, 50 oT si 22

cu agricultura, cresterea vitelor si cu cultura vier. Are o biserick facuta din bit.ne, de obstia locuitorilor, bise-

de stejar, care se exploateaza. Vi! sunt 5 hect. LocuitoriT posea.: 402 bol si

Are 2 bisericT, deservite de

de 36 familiT, saa 1 so suflete. Numarul vitelor e de 138: 66

344 suflete RominT, ocupindu-se

rimatorT.

LocuitoriT posea: 6 plugurT

si io care cu bol.

a fi de mal bine de 200 anT, si la

Dobircenilor (Pidurea-), pa-

care acum deserveste un preot

dure, de stejar, in puteo. de V.

eclesiarc. Numarul vitelor e de 652: 249

a com. Dobirceni, jud. Botosani ;

I

capre, 2 caT si 79 rimatorT. Locuitorir posea.: 37 plugurT

are o intindere de 300 hect.

Dobja, deal, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Sagna, spre E. de satul Sagna.

Dobirceni, deal, spre N.-V. de Doblea, atun, din jud. si plasa ArgesuluT, pendinte de com. satul Dobirceni, din com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

rur. Cerbureni-Ia.$uL

DOBOCA

Doboca, Mili' de munte. Vezr Coarnele, jud. Bacaa.

Dobo§, jud. Iai. Ved Parmuva, deaI, com. Tomesti, pl. Codrul.

Dobo§ani, numire, ce se mal da cdtunulut Vulturesti-d.-s., plasa ArgesuluI, jud. Muscel.

Dobra, com. rur.

i

sat, in jud.

Mehedinti, pl. Cimpul, la distanta

de 49 kil. de orasul T.-Severin. Satul Dobra formeaza com. cu Cosanda i Ostrovul, marginin-

du-se la E. cu com. Balacitade-Dumbrava ; la S. cu com. Vladaia; la V. cu com. Almajelul, si la N. cu com. S'asoma. Are peste 1000 loc. carI stail in 196 case. Ocupatiunea locuitorilor este numar agricultura si cresterea vitelor, calitatea pamintuluI fiind buna. El poseda : 62

plugurI, 120 care cu bol i 18 carute cu cal*. In com. este: o biserica deser-

vita de i preot

DOBRE (INSULA-LUI-M0H

144

lacita- Guardenita- Cleanovul in

se afla siliste i unde s'ají gasa IfirburI si mar multe pietre in-

pre PM:fina-Mica, trecind spre

Dolj, unde continua, strabatind

fipte in pamint, arme de biserica

jud. Dolj spre jud. Romanati, cunoscindu-i-se urma sub nu-

si o piatra mare cu o vechle inscriptie. Aceastä piatrá nu

mele, pe unele locurY, de Brazdalur-Iorgovan, iar pe altele de Drumul-lui-Traian.

mal exista astAzI, fiind luata de locuitorY. Locul unde a fost satul s'ar fi numit Dumiresti.

Dobra, com. rurald, jud. Dimbovita, plasa Ialomita. E situata la S.-E. de Tirgoviste, pe malul

drept al jalomiteI, pe sosewia judeteana Tirgoviste-Butimanul

si pe o cimpie intina Are o

Dobra, vive de munte, cea mar Malta creastä a munteiuf Dobra, numit si Virful-DobreI, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, corn. rurala Closani.

populatie de 86o locuitorl. Cliii-

pile

comune produc cereale multe; sunt pAsunI intinse, si padurI in apropiere. In comuna. este o bisericá si o scoall comunalà. Se invecineste spre E. nu comuna Gheboaia de care se desparte prin Ialomita, spre V. cu Cornatelul, spre N. cu Baleni

Dobra, pddure, supusa regimuld silvic, pendinte de com. Nenciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Dobra, phiu, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, comuna rurala Closani ; izvoreste din muntele Dobra si se varsa in apa Cerna.

spre S. Bilciuresti.

Dobra, chnpie, in jud. Mehedinti,

i 2 CtIltgretr;

biserica se chiama. Tintirim, lar

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, com. rur. Slasoma.

plasa Dumbrava, com. rurall

cu i invatator, frecuentata. de 28 elevI.

Slasoma.

Budgetul com. coprinde: la veniturI suma de leI 2862, lar la cheltuelr suma de 2086 leI.

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pl. ampul, com. rur. Dobra.

Dobra, tnunte, in jud. Mehedinti,

Numarul vitelor este de 1951: 780 vite mad cornute, 45 cal; 600

plaiul Closani, inalt de 1923 metri de asupra nivelului MArifNegre. Este la granita tare,

o/, 40 bivolI si 486 rimatorf.

despre Banatul-Temisiand.

Prin aceasta com. trece soseaua Corlatelul-Almajelul-BAIAcita sati Biclesul-Guardenita-B1lacita-Dobra.

Dobra, deal, in jud. Mehedinti,

De notat in aceastA comuna sunt: Cimpul-DobreY, Coada-de-

Dobra, pise, spre E. de com. Simburesti, plasa Oltul-d.-s., jud.

Padure, Lacul -Rosu, Seracoavele, Dona si Sestul; valea Bir-

Olt, cu o lungirue de vr'o 800 metri si Cu directia dela V.

na-DobreI; Dealul - PlinicioareT ; Fata-Malta, Padina, dealurile: OstrovuluI, CosandaI, BandalauluI i Birner.

spre E. Pe parte din el se

Prin padurea DobreI de linga

Dobra, deal, jud. Bacati, com.

com. Dobra, trece Valul-luI-Traian, pe partea de S. a com.; vine despre Dealul-Almajelului si des-

Birsanesti, plasa Tazlaul- d. -j. pe linga piriiasul Caracla0, ceva

plasa Cimpul, com. rur. Dobra.

Dobra (Muntele-), pddure particular/i, supusa regimuluI silvic,

Cu o suprafata de zoclo hect., situata in com Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vilcea. Dobraia, deal, acoperit cu paduri livezI,

cultiva cereale, pe parte sunt pasunI, si parte este paduros.

in partea de S. a

comuna Mihaesti, plasa Riurile, jud. Muscel.

Dobrana, locuinid ,isolatd, com. Poenarei, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Dobrana, vale, jud. Bacati, pl.

mal sus de Lazar, linga care

www.dacoromanica.ro

Siretul-d.-s., de pe teritoriul comunei Filipeni.

Dobre

POBRE (MOVILA-LD I-)

145

In Dunare, bratul cel vechiù. E situata in partea vestica a plasiI Macin, si in cea sudvestica a corauneI Turcoaia, jud. Tulcea. Are o forma lunguiata ; o lungime de 1500 metri, o jAtime medie de 700 metri, o intindere totalade 8o hect. Este

joasa,

Cu

malurile

DobreI (Dealul-), deal, in jud. Suceava, com. Bradatelut.

Dobrele, iezer, jud. Braila, intre canalul Cremenea si Vilciul, la hotarul de N. a com. Bertes:1d.-j. Se uneste cu canalul MInusoaia prin privalUI Vintoaia.

la nivelul

apel; in mare parte este inundata ciad vin apele marf; este acoperita cu padurl de salciI.

Dobrele, iezere, jud. Bräila, in

EvreI.

naturala, acoperita cu verdeata. E unul din virfurile estice ale dealulur Calicul, de unde

sezata pe sesurile ce se intind din dreapta spre piriul Cracaul pana in crestetal dealurilor Ba-

pleaca dealul Cataloi. E situ ata in partea estica a plaseT si sud-

laurul i Cuejdiul, ocupind toa-

jud. Braila, incepe din partea

stinga a jepser lapa si da in partea S.-V. a Iezerulur Dobre.

Dobrea, vale, care desparte cat. Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea-

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, a-

ta zarea muntoasa in spre N., pana pe culmele ce se intind catre S. de manastirea Horaita. Forma terenurilor acesteI comune e din cele maI curioase; e de jur imprejur cercuita printr'un lant de muntI-dealurT, care, incepind din dreptul satuluT Ma-

lul, se continua spre V. pana In marginea satuluI Sarata, si apoI spre N.-V. pana. la izvorul piriiasuluI Muncelul (fundatura despre com. Cracaoani si Buhalnita), iar de aci se recurbea-

nu, jud. Ilfov, pl. Znagovul.

za spre N. si apoI incepe spre E.-S. pana in marg,inea satuld

Dobreanul, pîrîi, izvoreste de

Dobreni, alcatuind un oval prin mijlocul carda, din fundacul de la izvorul Muncelulur, la o e-

sub dealul Bodesti, com. Bodesti, jud. Vasluiú, pl. Mijlocul.

Curge spre V. si se varsa in piriul Rebricea, mal in jos de satul Scinteia, dupa ce primeste afluenti O-arde: Furniceasa, Mirzoala i Bodesti.

gala distanta intre cele doud laturI, se intinde o alta lira de muntI pana in dreptul satulur Almas ; asa ea privind din innaltime ni se reprezinta ca un ot chirilic, asezat invers i aple-

Dobreasca, pädure, supusa re-

cat spre dreapta. Se margineste la N. cu com.

gimuluI silvic, jud. Muscel, pl. Podgoria, com. Dobresti, in intindere de 1500 hect.

Bodesti-PrecisteI si com. Cracaoani, com. Buhalnita i intregui

Dobrei (Dealul), deal, in jud.

teritorii1 al com. Gircina; la S. si E. cu com. Caciulesti si com.

Suceava, com. Malini.

testi, Almasul, Negresti si Poiana-Almasul,d, avind o suprafata de 6019 hect. (4209 si o pop. de 733 fam., sail 2874 sufl., carI locuesc in 68o case; sunt 1395 barbatI, 1469 femeI, 1551 necasatoritl, 1070 asaoritI, 229 vaduvI (din carl 206

Inteinsele da Privalul-luI-Dobre.

Dobreni, com. rur., in judetul

Dobre (Privalul-lui-),

breni, asarla, Malul, Masca-

vAdane), 43 nevolnicI, 14 divor-

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Frecatei. Este

muluT comunal Frecatei-Cataloi Frecatei-Hagilar.

Este formata din satele Do-

jud. Braila, situate in ostrovul Tapa, la E. de iezerul Jagaxa.

Dobre (Movila-lui -), movilä,

estica. a comuneI. Are 116 m., dominind asupra satuluI Frecatei, vaeI Telita i asupra dru_

DOBREN1

Cirligi.

tatI ; 60o baletl, 598 fete ;

un fel de proprietate

si niel

putinta de a mosteni dupa urma parintilor lor legluiti.

LocuitoriI se ocupa cu agricultura si exploatarea padurilor ; solul, relativ, este produca-

tor si se cultiva pe o uttindere de 1553 hect. Imasurile ati o tindere de [43 hect. si nutrese 2585 capete de vite.

In aceasta com, se afla : 7 bisericT (3 acate de satenI si 4 de particularl), deservite de 6 preotI si 8 eclesiard ; 3 scoll, frecuentate de 179 elevI; 5 morI pentru macinat; 5 herastrae pentru taiatul i fasonatul lemnelor; 3 fierara ; 2 butnariI; 3 rotariT; o vararle; o °al-je ; doT caretas!, I cojocar i I tesator. Budgetul com, e de 9586 le!, 26 banI la veniturI si de 8329 leI, 25 banI la cheltuelT. ContribuabilI sunt 436. Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua judeteana Piatra-Neamtu, care incepe din crestetul dealuld 13alaurul (cantonul SArata, venind din oras) i parcurge com. pe o intindere me bine de 5 kil. ; prin soAeaua judeteana Dobreni-Moinesti, care9nerge paralel 19

68878. Nardo Dietforrar Goomuir. Vol. III:

www.dacoromanica.ro

12

titi carte 170 persoane, nu stia 2694. Dintre locuitoriI improprietaritI in 1864, sunt astd-zI 80 cae stapinesc locurile lor ; 274 ca urmasI; 8o neavind niel

DOBRENI-CIMPURELUL

146

bOBRENI

cu pirtul Cracaul; prin soseaua comunal care incepe din drep-

infiintat de aproape 300 de

tul kil. 7 al soseler Piatra-Neam-

Biserica are 2 inscriptiT: una sapatä in piatra de asupra user si alta in biserica. Cea de deasupra user are urmatoarea in-

297 casatoritr, 55 vkluvI, 7 di-

scriptiune :

In sat se afla o biserica de zid, deservin de 2 preotT i 2 eclesiarcr ; o scoala, frecuentan de 63 elevl ; 2 morT (din care una cu 2 pietre), 2 fierarir, o

tu si strabate prin drumurile naturale: Dobreni, Negresti, Poenele.

Dobreni, sat, face parte din comuna rur. Dobreni-Cimpurelul,

anY.

Cu buril voie a tatilluI 1 cu ajutorul hulla i cu stäruinta Sf. Duh

jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este situat la S. de Bucuresti, pe malul sting al riulur Sabarul. Adi este resedinta primarier.

ridicat sfintä, cinstitä i Eumnezeiascii bisericii pre hramul Adormirea Precestei (nedescifrabil) In zilele prea Inii4atulul Ion Voevod Vel Serdaru, i s'ail fficut din temelie de jupIn Constantin

In aceastä com. s'a nascut

Vel Serdaru sin Ion erban Voevod, a jupinesel Bdlaa (leatu 7154).

Constantin

erban Basarab, po-

reclit Cirnul, fiul natural al lul

Inscriptia de pe piatra din bi-

Radu-Vodä erban, care a dom-

seria are urmatoarea coprin-

nit de la 1654-1658, viera cunoscut sub numele de Serdarul Constantin din Dobreni. Se intinde pe o suprafan de 2614 hect., avind o populatie de 1022 locuitorl. Familia raposatulur D. Gr.

dere : Cu mila luI Dumnezeil i cu ajutorul Precestit cre0inu1 i luminatul Doran Ion Constantin qerban Voevod, pus'am alezat aceasti cinstiti piaträ pe cins-

tita groapä a prOoaseI maicel mele s'a prestevit In zilele lui Ion Mateiii Voevod, August 7, din veleatal 7160 0

locu ese in 19 case; sunt 376 barbatr, 409 femer; 426 necasatortT, vortatT §i 6 nevolnicT ; 7 EvreT.

tiú carte 91 persoane, 694 nu stia.

rotarie.

Numarul vitelor se urca la 669 capete, din carl : 125 bol, 90 vacT, 350 OT, 22 cal, 30 rirnAtorT, 19 juncT, 30 viteT

i

3

taurl pentru prasire.

Dobreni, ceTtun, face parte din com. Slobozia-Trasnitul, plasa

Teleormanului, jud. TeIeorraan.

Este asezat pe soseaua judeteana, la marginea com. Tataresti-d.-s., de care nu e despar-

Ghimkare 2258hect. si locuitorir 356 he Propr etaruI cultiva 186o hec-

s'ati pus aceastii plieaträ In zilelele lid Ion Constantin qerban Voevod la leahil 7164.

ta prin vre-un semn sau di-

Catunul Dobreni este asezat

tare Oca -sterpe, 126 izlaz, 130 padure si 36 vie). LocuitoriT cultiva. 220 hect. (14 sterpe, 86 izlaz i 36 vie). Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de I preot si I cintaxet ; o scoala rurala,

pe un mic delut ce se pierde

a acester comune. Are 25 contribuabilr. La N. acestur catun

frecuentan de 28 elevr si 2 e-

in intinsul cimpier.

Dobreni, sat, jud. Neamtu, situat la 9 kil. 700 m. de orasul Piatra, pe ultimele inclinatiunT des pre S. ale dealurilor Ceuca

si com. cheltuesc 144.o ler anual.

Prohalul, in unghiul format de curbatura i intersectia soseler Piatra-Neamtu cu soseaua Do-

Ad mal este o moarä de apa;

breni-Moinesti.

leve, cu tntretinerea careia jud.

helestea ; 2 poduri staltoare. Comerciul se face de 7 circiumari.

Se margineste spre S. cu satele Malul, Casarla si Sarata, de care se desparte prin cursul pi-

stanta ; este mar mult o mahala

se aflA mAgura numitA MaguraDobrenilor.

Dobreni, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Plopana. Are 222 locuitorT, carl locuesc in 43 case.

E numin i Valea-Dobreni. Dobreni, moviM, jud. Ilfov, pl. Sabarul, llaga corn. Bragadirul.

Dobreni, mofie, cu partr, in jud. Neamtu, com. Dobreni, pl. Pia-

Numarul vitelor marl e de 715 si al celor miel de 1162. Nu se stie cu preciziune a-

riulur Almasul ; lar spre N. cu satele Negresti i Bodesti-Precis-

nul infiintarer acester comune, dar dupa inscriptia bisericer,

prin extremitatile dealurilor sale, eh l prin limite conventionale.

cister. Este proprietatea

pe care o reproducem ad, se constata el aceastä biserica

un venit anual de 26520 lei posea trer morl si casele de

multe alte case de zid, s'ad facut din temelie de jupin Constantin erban Voevod. De adi

Suprafata terenurilor sale e de 1859 hect. (i3oo SOCOtindu.se intru aceasta si ?t'Underea satulur Casarla si Mascatesti). Are o populatiune de

Dobreni-ampurelul, com. rur.,

ar rezulta ca aceasta comuna s'a

219 fama% saa 705 sufIete, carr

pl. Sabarul, jud. Ilfov, situad

ter, de care se desparte atit

www.dacoromanica.ro

tra-Muntele. E asezata intre mosiile Sarata, Ciriter, Cirligi, Negresti, Almasul, Bodesti Pred-lui

Leon Emanoil Bogdan, si aduce

locuit.

DOBRESCU

filtre riul Argesul si riul Sabarul, spre S. de Bucuresti, la 21 kil. Sta in legatura cu Varasti, Straini-Dobreni i Berceni, prin

Dobresti, com. rur., jud. Arges, pl. Oltul, la 29 kil, de comuna rurala Tigveni (resedinta subprefecturer) si la 17 kil. de Pi-

sosele vecinale.

testi. Se compune din 3 catune:

Se compune din satele : ampurelul si Dobreni. Are o populape de 1597 locuitorr, carT traesc in 260 case si 49 bordeie. Se intinde pe o suprafata de

D ealul-Laun ele (i 50 locuitorT),

3125 hect. Familia raposatulur D. Gr. Ghica are 2533 hect. si locui-

toril 592 hect. Proprietarul cultiva 2072 hect. (103 sterpe, 140 izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo-

cuitorir cultiva 366 hect. (22 sterpe, 145 izlaz i 59 vie). Sunt 307 contribuabilT. Budgetul e de 4886 ler la veniturr si de 4652 ler la chelt. In comuna sunt 2 bisericr (in fie-care catun cite una); I coald mixt5.; I moar5. de apa ; 5 helestaie ; 6 poduri statatoare.

Numarul vitelor marT e de 1083 (upo caí i epe, 340 bor,

36 taurr, 9

Dragolesti (277 locuitorT) si Do-

bresti (250 locuitorI); peste tot sunt 767 locuitorT. Are 2 bisericr (in Dobresti si in Dragolesti) si o scoala primara rurala. Se afla intre com. Scheiul, la

1882-83 a fost de 1504 lef, 25 banT la veniturI si de. 1358 leT, la cheltuelf. Dupa o publicatiune oficialä. (1887) aceastá comuna numara 127 contribuabilI si avea un bud-

get de 3876 ler la veniturr de 3510 ler la cheltuelr. Numarul vitelor era in 1887 de 306 vite marr (300 bol* si yací,

torT).

In com. Dobresti se face anual un bilcia la Inaltarea-Domnula Bisdrica din Dobresti este

unT.

facuta la 1833 de un Hagi Ni-

ciumarT.

Dobrescu, sat, face parte din com. rur. Zatreni, plasa Mijlo-

cul, jud. Vilcea. Are o populatie de 156 locuitorr (84 barbat1 si 72 l'eme).

Dobrescu, pisc, ce se 'asa din Dealul-Oltetulur, in partea de -E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul, u4. Vilcea.

cilor, Valea-Orjanca i Floarea. Peste aceste vaI sunt podete de

carr umbla numai cind piola

porcl i 1570 or). Dintre locuitorT, 269 sunt plugarr, iii aa diferite profesi-

Comerciul se face de io cir-

nelur, a-Dragner, a-Cetater si a-Silister ; lar pe stinga : Girla-Gre-

la S. si Stoilesti la V. Budgetul comuner pe anul

miel de 1728 (21 capre, 137

cuitorl i neimproprietariti 238.

Orla arcinovul, in care se varsA, pe malul drept : Valea-Maraci-

N., Launele-de-S. la E., Dánicei

bivolT si 207 bivolite) si al celor

Aratura se face cu 205 plugurr, 193 Cu bol si ¡z Cu cal. Locuitorir aa 260 care si canite, 219 Cu bol si 41 cu cal. Improprietaritr sunt 152 lo-

era la veniturr de 1680 ler la cheltuell de 1470 ler. Prin mijlocul comuner, care are o forma lunguiata, trece

iar la S. de catunul Furesti, peste arcinovul, este un pod mare de lemn, In lungime de 30 m.

6 cal) i de 270 vite marunte (i 50 or, 20 capre i io rima

301 vacT i vitei,

DOBRETI

147

colae Momularu.

lemn ;

In com. sunt 5 morT saa facae,

san in timpul topirer zapezer. Comuna are intinse livezr si padurr, compuse din stejarr, fagr, carpenT, alunr, ter, plopT,

paltinr, jugastri i alte spech In mar mica cantitate. Locuitorir sunt parte mosnenT, parte improprietaritr dupa

legea din 1864, parte ara pamint Celor improprietaritT s'aa dat locurr, in diferite categorli, pe cele doub. trupurr ale statuluI , carr tin de manastirile Rincaciovul si Natnaesti si pe propletatile d-lur Pandele Crasnaru i d-ner Ruxandra Coridali.

In partea de N. a comuna se ridicä un deal, numit Piscul-

DObre§ti, com. rur., jud. Muscel,

CornetuluI, unde se vad niste

pl. Podgoria, situad. la S.-E. de ampulung, 65 kil, departe de acest oras, pe ambele malurr ale girler arcinovul. Se compune din 3 catune : Haitesti, Cercer si Furesti, cu resedinta in Haitesti. Are o populatie de 1052 locuitorr, (527 barbatI si 525 te-

caramizr si urme de zid i unde se zice ca ar fi fost un monu-

mer) cu 238 familiT, carT traiesc

in 254 case. Sunt 220 contribuabilT. Vite : 1048 vite mar/ cornute,

ment talresc. Tot in raionul acester comune este locul numit Piscul-Turculur. In comuna. sunt 3 bisericr (in

fie-care catun cite una). Cea de la Haitesti, situata la poalele

pisculur Cornetul, a fost schit de calugarite. coala, cu intretinerea careia statul cheltueste anual 1296 leT, se frecuenta de 35 elevr si 5 eleve.

814 capre, 916 or, 415 pord 56 cal.

Budgetul com. in 1889-90

www.dacoromanica.ro

Dobresti, sat, cu 250 locuitorT, jud. Arges, plasa Oltulur; face

DOBREpTI

DOBRICEA

148

parte din com. rurala cu aceeasT

Dobretul, celtun, 1a4 kil. spre V.

numire. Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de un preat si un cintaret.

de com. Stirbeiti, in N.-V. pla§el

Dobre§ti, sat, jud. Dolj, plasa jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are 300 suflete, 160 barbatT i 140

nati, situat in valea cu acelasT

soroaiele, la S. cu Strimtul, la E. cu riul Argeselul si la V. cu

nume, la 20 kil, departe de Bals,

Rtul-TirguluT.

Oltetul - Otul - d. -s., jud. Roma-

pe un teren cu o altitudine de 200 metri d'asupra niveluluT marii. Are 64 fam., sati 300 loc.

femei. Locuesc in 13 case si 84 bordee. In sat este o scoala

Dobretul, vale, l'higa catunul cu

mixta, ce functioneza din 1860, intretinuta de Stat. Localul, construit de zid, este in buna. stare.

acelasl nume, jud. Romanati, comuna S tirbeiti ; se termina In valea riuluI FrAtila.

In anul scolar 1892-93 a fost frecuentata de 21 copir: 16 Dobriana, fird de dealurf, jud. blet1 si 15 fete din satul Roaba,

baeti din satul CAciulatesti si 9 baeti si o ata din satul Dobresti, in total 38 scolarr, 32 bletT si 6 fete. In sat este o 7

biserica, fondata la 1847 de Iacov Grigore si Toma Dobrescu. CirciumT sunt 2.

Dobre§ti, nume ce purta in vechime com. rur. Caciulatesti,

Dobre§ti,pddure, supusa regimulul silvic, jud. Muscel, plasa Podgoria,

com.

Dobresti, in

Intindere de 500 hect. Esente : fag, stejar, carpen, plop, mesteacan, frasin, jugastru si anin.

Dobre§ti, vale, jud. l'rahova, plasa Filipesti, com. Moreni. Oltetul-d.-j., ,com. Ghioroiul.

Aci sunt multe serie.

Dobriaqul-Mic, munte, la S. de com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. Dobriasul-Mare,

piriiasul Dunavatul. Incepe in

in intindere de 300 hect., care, impreuna cu trupul Urzica, formeaza padurea Budolul, com. Sinesti, plasa Oltetul-d.-s.

com. Otelesti si desparte comuna Marasti de com. Filipeni

apoi trece In com. Oncesti, jud. Tecuchi.

depädure, a statuluT, jud. Vilcea,

Dobrina,pädure, jud. BacatI, pla-

Dobricea, mahala, com. Tereuja, plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni, Cu o intindere de vre-o 12 hect.

Dobricea, tnahala, face parte

plasa Siretul-d.-s., comuna Fili-

din comuna rurall Bäeti, plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are o populatie de 406 locuitorT.

peni. Izvorete din dealul cu

Aci e o biserica vechre de lemn,

se varsa in

unde se afla i cimitirul comuneT,

acelasT nume si Dunavat.

Dobrina,silifte,jud. Bacgi, plasa Siretul-d.-s, com. Filipeni, asezata pe dealul Dobrina.

care biserica, dupa spusele batrinilor, se crede a fi facuta de acum vr'o 200 de ,anT. Dobricea este situata In centrul comune si este udata de piriul Dobricea si de Valea-Galetarilor

Dobria§ul, pisc, In jud. Muscel, de 1300 metri, pe un masiv Ingust, intre Riul-Tirgului i riul Argeselul. Acest masiv se ter-

de a-luT-Iordache. Ad i e resedinta

mina aproape de confluenta riuluT Argeselul cu Riul-TirguluT prezinta o sea larga la S. de Namaesti prin care trece soseaua

Dobricea, pida, jud. Vilcea, iz-

nationala Cimpulung-Frontiera.

Dobria§ul, pdclure, supusa regimuluT silvic, jud. Muscel, pe muntele Dobriasul, com. Leresti,

Dobretul, deal, jud. Vilcea, plasa

comunele Namaesti i Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Dobrica saú PIetroasa, &lo

Dobrina, pirtiaf, judetul Baca0,

Dobre§ti, rno,cie, jud. Dolj, plasa Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe care sunt cete de mosnenT.

Dobriaqul-Mare, munte, tntre

Baca.A, plasa Siretul-d.-s., com. dintre piriul BerheciA

jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j.

Dobre§ti, rno,cie, jud. Arges, pl. Oltul, com. Dobresti, Cu o intindere de 1400 pogoane, din care 800 pog. padure. E propritatea StatuluT. Inainte de secularizare era pendinte de Episcopia de Rimnic.

compusa mal cu seama din fag. Se Invecineste la N. cu Mo-

plaiul Dimbovita, In intindere aproximativa de t000 hectare,

www.dacoromanica.ro

com. si scoala, care e frecuentata de 75 copiT. voreste din Dealul -Sinestilor,

trece prin centrul comunei esti, plasa Oltetul-d.-s. Primeste ca afluentT, pe partea stinga, valle TurbureT, BerzeT i Marto-

loguluT, lar pe dreapta vaile HotaruluT si. VieT si apoT se var-

sa In riul Oltetul.

Dobricea, lezerul i Bojeni,

DOBRICENI

149

DOBR10ENI

pelduri particulare, supuse regimulur silvic, comuna Sinesti,

In comuna sunt trer bisericr (dota in Dobriceni si una in

roase a cocleala si a smoala. Locul acester ape se numeste

plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Budaresti).

Fierbea.

Dobriceni, com. rur., in Nor-

MeseriasT sunt: 8 dulgherT, 3 timplarr, 2 rotarr si 2 olarr.

putin mar spre N., se allá alte

dul plaser Oltetul-Oltul-d.-s., judetul Romanati. Este formatä din satele : Dobriceni, 200 locuitorr,

Er desfac produsele muncer lor la tirgul saptaminal din R.-Vilcea.

ape de pucioasa, neagra-cenusie.

Vite sunt : 162 car, 140 bol,

meste Fierbea-lur-Stan-Pasarea.

Preotesti, 150 locuitorr si Marcusul, 201 locuitorr. E situata a-

295 yací, 25 capre si 250 or. Pe gira Dobriceni, in raionul com., sunt 3 morr. Locuitorir, In numar de 241, s'ati improprietarit pe mosia Dobriceni, la anul 1864, cl»d li s'ati dat 692 hect. coala exista in comuna

proape de hotarul judetulur, pe terenul drept al Oltetulur, unde niste dealurr detasate din dealul Fratila arr o inaltime de 241 metri d'asupra nivelulur marir. Cat.tnul Marcusul e mar

N., pe terenul sting al 01-

la tetultif,

$1

are 151 metri al-

titudine. Com. Dobriceni este la 53 kil. departare de Caracal si la 21 kil. de Bals. Are 161 capr de fam. ; o populatie de 551 de locuitorr, din carr: 304 barbati, 247 femer, 273

casatoritr si 282 necOsat. carte 14 persoane si 534 nu stia. Sunt 134 contribuabilr. Budgetul

comuner pe 1886/87 a fost de 1219 leT1avenitur1ide 11981er la cheltuell. Vite marT sunt 278;

Vilcea, pl. Ocolul, compusa din 2 catune : Buduresti i Dobri-

ceni. Este situata pe Orla Dobriceni, dealul Grueri i dealul

Baragan, la 22 kil, departe de

capitala jud. si la 10 kil. de Olanesti, resedinta plaser. Are o populatie de 1103 loc. (542 barbatr i 561 femer), in careititra si 20 familir de Tiganr CapT de fam. sunt 324; contrib. 230; case de locuit 293.

mar multe colorr: galben, rosu, albastru, cenusiti. Acest namol s mo ala..

din numarul de ros copir in virstl de scoall (57 baetr si 48

se aflä sane la suprafata pamintu14 de unde chiar iese apa sarata.

carte 82 barba! si

Se margineste cu com. Caco-

2 femer. Cu intretinerea scoalei statul cheltueste anual 1188 ler. Sunt 35 stupr Cu albine. Toata com., cu izlaz cu tot, are 1095 hect., din carr vatra satulur are 379 hectare.

va, Stoenestl, Bodesti, Barba-

tiü

fete).

Se fabrica ad i pana la 6000 decalitri tuja anual. O osea comunala inlesneste

Veniturile comuner se urca la 1161 ler i cheltuelile la 1125 ler anual.

Dobriceni, com. rur., in judetul

teinsele este un namol negru, care cind se baga, in apa, ir dä

proprietatea com. Se frecuenta de r4 copa- (12 bdetr. si 2 fete),

stasie i prefacuta de Tudose

preotr si 4 cintaretr.

Putin mar spre V. de aceste izvoare, se afIl alte doul izvoare de pucioasa, i linga unul din-

are un miros de catran

co municatia intre com. D o bricen i

otesti ; Intrarea-in-Biserica, Cu 2

Locul acestor izvoare se nu-

de 50 anr. Cladirea e vechre,

vite micr, 641 si porcr, 131. Sunt 3 bisericr: Cuvioasa Paraschiva, in Dobriceni, cladita la 1764 de Ieromonahul Ana-

Dinescu ; S-ta Treime, in Pre-

Tot spre E. de Dobriceni,

sad

Spre V. de com. Dobriceni

testi i Cheia.

Dobriceni, sat, face parte din com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Are n populatie de 991 locuitorT (488 barbatr si 503 femer). Ad e resedinta comuner si a scoaler. Are 2 bisericr :

una cu hramul Cuvioasa Paras-

Barbätesti, Cacova i Stoenesti.

chiva, fundata din temelie de

Sunt si alte drumurr prin co-

Preda Postelnicul la anul 1802 si a doua cu hramul Sf. Nicolae, ziditá din temelie la 1860 de locuitorir satulur i reparata, la anul 1881. Mar e in com. o biserica ruinata.

muna.

E brazdata de dealurile: Cacoya si Grueri spre E., BATAgannl, Malini ì Huidu spre N., Pirloagele, Drogul i Dobriceni spre V. si e udata de valle: Pucioasa, Glina, Sarata, Valea-Rea, Stroesti i Frumusita. Ca piscuri ale dealurilor sunt : Cetatuia, Bäräganul, Malini, Drogul, Pis-

coala se frecuenta. de 14 copa' (12 baetr si 2 fete), din numarul de I00 (55 baetr i45 fete).

coala are 3 hect. pamint.

Dobriceni, sat, face parte din com. rur. Lalosul, pl. Oltetul-d.-j.,

nesti, 5 izvoare cu apa minerala, iar spre E. de Dobriceni se afia

jud. Vilcea. Are o populatie de 337 locuitorT. Cade in partea de V. a comuner, si-1 u6.5. rtul Oltetul. E la .distantS de 21/2 kil, de catunul Lalosul, unde e scoala, care e frecuentata dt 31

doua clocote de apa care mi-

copir.

cul dela Bunget si Croitorescu. In interiorul com. este locul

numit Pucioasa de la Girba-

www.dacoromanica.ro

Dobriceni, fost schit, in jud. Vilcea, com. cu acelasT nu,me, pl. Ocolul. Se vAd numar ruinele lur. Era metoh al mAnAstirer

Arnota. Este asezat in lunca Dobriceni. Pisania acestur schit

s'a transportat la una din bisericile comuner.

Dobriceni, deal, in raionul com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea, pe care se cultivA 2 hect., 50 arir vie.

Dobriceni, deal, la V. comuner Dobriceni, plam Ocolul, jud. Vilcea.

Este asezatA pe loe yes, pe albia si malurile a dota vAlcele : CotobAtul si MotAteiul ; una din aceste vAlcele vine de la N. co-

muner Risipiti, din locul numit CotobAtul, dintre Dobridor si

~ida, acoperia cu tinichea si

loe si ese din com. prin S.-E., trecind In com. MotAtei, unde

care e deservitA de 2 preotT si 2

are directiunea spre E. Cea-

functioneazA din anu11863 si e

ralt1 vAlcea vine din V. satulur Dobridor, merge spre E., pe marginea de S. a comuner si la esirea sa din comung se

condusA de un invAtAtor. In anul

intindere de 425 hect., situatd in jud. Vilcea, in com. BArbAtesti, pl. Horezul, si formatA din trupurile : Deluselul (35 hect.) si Mangul (390 hect.)

a forma o singurA vale ce trece

Dobriceni, girlizi, izvoreste din pldurea Lisa, trece prin centrul com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud.

Vilcea si se vars1 in Olt.

Dobriceni (Vatra - MänistireI-), mofie a statulur, judetul Vilcea, fostä pendinte de mlnAstirea Arnota, care, pe perio-

dul 1885-95, s'a arendat cu 3020 ler anual.

In MotAtei. Comuna este situatA

in albia si pe malurile acestor vAlcele, dar mar mult in unghiul

sesulur coprins intre ele. Se invecineste la N. cu com. R isipiti ; la S.-E. cu com. MotAtei ;

la V. cu com. Fintina-

Banulur si cu com. Cetatea. Li-

mita de N. incepe din punctul numit Fintina-NaltA, din V.; mer-

ge prin valceaua numitA. CotobAtul si ajunge in vir, lingl MotAtei, in puncrul numit MAguraCringulur ; de unde, spre S.-V., trece prin vAlceaua MotAteiulur si ajunge la MAgura-Ovreiulur;

de aci apucl spre S., unde se intilneste cu mosia Fintina-Banulur, merge pe litiga ea, mar departe pe lingA Cetate, pálnA ajunge lar la Fintina-NaltA. Cele mar insemnate mAgurr sunt : MAgura-Ceringulur, MAgura- Mare, MAgura - Ovreiulur, MAgura-LatA, MAgura - lid- Andrea, MAgura-Lemnelor, MIgura.Tecli, MAgura-lur-GAinA, etc.

Comuna este udatA de micul

Dobridor, com. rur., jud. Dolj, pl. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de Craiova si la 31 kil. de resedinta piase*, Calafat.

In com. sunt 20 de finen!. Legenda spune cl com. Dobridor e fondatA de aproape 250 de anr; e compusA din-

S., traversind comuna prin mij-

la N.; ambele se unesc pentru

albier riulur unit variazä de la 10-15 metri.

valea cu acelasT nume si se pierde In com. MotAtei.

de 400 m.; de ad merge spre

Dobriceni, peidure a statulur, in

Piciorul-MotruluT, se uneste la com. Stoenesti cu riul Cacova si ia numele de Govora. Trece prin com. Titirechi, Govora, MihAesti, si, de la com. Birsesti, la numele de Birsescu. LArgimea

,

tr'un singur cAtun, care e si resedinta comuner. Are o bisericA ziditA din a.-

Risipiti. AceastA vale ja pe urmá drumul spre S.-E., pe o lungime

intilneste cu aceea care vine de

Dobriceni, rea, in jud. Vilcea, izvoreste din poalele muntelur

DOBRIDOR

150

DOBRICENI

piria CotobAtul, formindu-se nu-

cintAretr; o scoall mixtl, care 1892-93 a fost frecuentatA de 103 bletT 0 7 /ete, din numl-

rul de 255 copir in virstA de scoall. titi carte 200 persoane. Populatia comuner e de 1520 locuitorr, din carl 800 bArbatT

si 720 femer. Dupa legea rurail din 1864, sunt implmintenit-T 48 loc. numar cu locurr de muna. si 22 Cu locurr de casA.

Dupl legea din 1879 sunt 7 insurAter.

Sunt 334 case si 20 boidee. Suprafata comuner este de 4800 pog., din carr: pAmtnt arabil 4103 pog., fineatl 25 pog.,

lac si teren sterp 2 pog.; vi! 270 pog.; vatra satulur 400 pog.

Mosia Dobridor apartine locuitorilor mosnenT si clAcasT, im-

pArtitT pe mosie.

Mar MI locuitorir sunt mosnenr.

Viile apartin tot mosnenilor, pe al cAror pdmint se gAsesc.

In com. sunt 6 cizmarl si

1

dogar.

Vite marl cornute sunt 300 o!, 71 ; cal, Lo.

Locuitorir isr desfac productele lor la schela Cetatea, transportindu-le cu carele. Sunt 6 circiumr; 15 comerciantl de grine.

mar cind ploul mult si repede;

Comuna este strAbAtutA prin

el vine din N. comuneT, din

centru de o cale comunall-ve-

zmircul CotobAtulur; curge pe

cinalA pe o lung-ime de 21/2 kil.,

www.dacoromanica.ro

DOBRIENETI

care o pune in legatura la N. cu Risipiti, la S.-E. cu Motatei, la S.-V. cu Fintina-BanuluT, iar

la V. cu Cetatea. Sunt 440 de contribuabilT.

Veniturile camufle! pe anul ¡892-93 ad fost de 2844.341d si cheltuelile de 2842.73 la In apropiere de sat sunt niste ruine de biserica vechie si a-

151

Dobrin (Lacul-luI-), lac, in judetul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,

com. Bisoca. E asezat pe dea-

DOBR1TA

Dobrincä, deal, strabate spre S. teritorul com. Laza, jud. Vasluiti, pl. Racova.

lul cu acelasT nume; e proprieta-

te particulara si are o intindere de 'la (pagan); contine stiuca, caracucla, ce se vinde in localitate.

Dobrin (Lacul-lul-), loc izolat,

Dobrineqti, sat, face parte din com. Nicoresti, jud. Tecucia. E

situat pe malui drept al piriuluT Cacaina si pe coasta dealuluT, in legatura cu tirgul Nicoresti.

cele ale unuT foisor turcesc.

In com. Minzalesti, jud. Buzaii,

Dobriene§ti, sat, face parte din com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa

pe malul drept al piriuluT Recea si in poalele munteld Martinul. Aci se aflä stabilit un pi-

Oltul-d.-s. Are o populati e de 318

chet militar de lama: Lacul-

Aid se afla 2 bisericT, una

locuitorT. Este situat pe dealul

luT-Dobrin. In tinupul vereT sol-

Dobrienesti.

datiT trec la pichetul Giurgia.

Cu hramul Sf. Gheorghe, deservita. de i preot si 1 cintaret, si a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa-

Dobrin (Pirlul -luI-), piriia",

raschiva, deservita de 1 preot

Dobriene§ti, deal, spre S.-E. de com. Ursi, jud. Olt, pl. Oltuld.-s., cu directia catre S. Pe el se cultiva. tot felul de cereale si serveste si de izlaz.

In com. Badeni-Paminteni, jud. Muscel, plaiul Dimbovita. Poporul crede ca aceastä apa

e buná de leac.

Are o populatie de 96 fam., saa 327 sufl. Copir in virsta de scoala sunt 39 (18 baetT 0 21 fete).

si

1

cintaret.

Cea d'india e zidita la 1840 de Ionita Ghelt. Inainte tot pe acest loe a fost alta de birne,

flauta de stefan Gheltu. Are

Dobril (Movila-), movild, in com. Luciul, jud. Buzlii.

Dobril (Valea-), mofie, in com. Mizil, jud. Buzan; are 200 hect. arabile.

DobriI (Valea-), izvor, in com. Fintesti, jud. Buzaii; incepe din

Dobrina, stafie de dr. d. f., jud. Falda, pl. Crasna, com. Hui, pe linia Crasna-Hui, pusa in circulatie la 25 Iulie, 1888. Se afla intre statiile Cretesti (6.9

8 pogoane de pamint arabil. A doua e ziditá de la 1845, de Arghir Guzga. si Constantin Cap-

kil.) si Husi (5.4). Inaltimea de asupra niveluluT mArri 234'95-

Dobri§an, prival, judetul Braila,

Venitul acestel statiT pe anul 1896 a fost de 7.677 1., 30 b.

relor de la hotarul de S. al comuna Ciacirul, merge paralel cu Dunarea pe Virmul sting, pana ce da in privalul alogul.

muntil Strihani, se uneste cu

Dobril (Valea-), vale, in com. Jugareni, jud. Buzail, acoperitä

Dobrina, loc cu pdclure, in marginea orasuluT Hui, la distanta cam de 5 kil. Este proprietatea statuluT. AicT se afta. o statie de cale ferata.

de flneata. In tirnp de ploae, apa, care se aduna in albia sa,

Dobrina, pirita', jud. Neamtu.

Valea-CringuluT si se scurge in Istaa.

se scurge in valea Finteasca.

Izvoreste din ramura sudica a

DobriIe§ti, cdtun, al com. Gura-

munteluT Procov (aproape de manastirea cu acelasT nume), se une-

Sal-10T, jud. Buzad, Cu 240 locuitorT si 67 case.

Dobrin (Lacul-lul-), munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul. Se desface din muntele Bisoca, brazdeaza partea de V. a com. Este acoperit cu paclurl intinse.

ste cu pfriul Dobrita, curge spre teritoriul coniuner Pipirig, plasa de Sus-Mijlocul, si se varsa pe partea stinga a ptriuluT Ozana, putin maT in sus de fata pirtuluT Domesnicul si aproape de

kil. 17 al drumuluT judetian Pipirig-Neamtu.

www.dacoromanica.ro

Mare.

care pleaca din DunArea-Vapoa-

Dobrita, com. rur. si sat, in jud. Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de

com. Lelesti, si la departare de 15 kil, de orasul T.-Jiii, in di. rectiune N.-V. Comuna e formata. dintr'un singur sat.

E situata pe coaste si are o intindere de 500 hect. din carr 140 hect. arabile, 158 hect, padure si tufaris, 150 hect. finete, 52 hect. vie si livezT cu prunT. Din intinderea totala, 120 hect. sunt ale d-nd Economu din T.-Jiii, cele-l'alte sunt ale locuitorilor.

Are o populatie de 293 fam.,

DOBR1TA

DOBROM1RUL

152

sad 1220 sufl., din carl 272 contribuabill, top RominI, pose-

rda comuna cheltueste 1760

1882 83 a fost de 1683

le! anual.

la veniturI

alud 6o plugurI, 40 care cu bol

Suprafata satulur e de 661

vad, 4 arute cu cal, 60

hect. Populatia e de 535 suflete. Proprietarul, d-1 D. Procopie,

si

stupl, 840 vite mar! cornute, 3200 o!, 989 capre, 73 ca! si 437 rimatorl. Venitul com. este de le! 1156, lar cheltuelile de leI 1140, 21 banT.

Comunicatia se face pe soseaua comunall Dobrita -Run-

are 300 hect, din carf rezerva 20 hect. pentru izlaz. Locuitorn ati 361 hect. (I I hect. izlaz). Comerciul se face de 4 eh--

Are 1 pod statator.

34 elevI, din 45 inscrisi; 2 bisericI, una de lemn facutä la anul 1834, alta de zid fa-

cuta la anul 1879; sunt deserpreot1 si

Buzáti.

Dobroaia (Virful-Babei-), colina, in com. Cislaul, cat. Scari-

para, jud. Buzad.

4 cinta.

retI.

Dobrita, coastd, apartinind com. Dobrita, spre N.-E., in jud. Gorj,

plaiul Vulcan. Pe aceasta coastd. sunt viile locuitorilor.

Dobrita, ',rival, jud. Braila, filtre canalul Vilciut si Dunarea-

Vechie. Pleaca din Vileiti, de la hotarul de S. al com. Vizirul, merge la N. paralel Cu Vilciul, traverseaza com. Ciacirui si

Dupa o publicatie oficiall (t887) aceastá comuna numara I 14 contribuabill si are un bud-

get de 2934 le/ la veniturI i 2157 leI la cheltuell. Numarul vitelor era in anul 1887 de 447 capete vite mail

se uneste cu privalul Lata,

din com. Gropeni.

Dobreanca, mofi e, in com. Meteleul, catunul Arcani, jud. Bu-

zad. Are 780 hect. araturá

si

izlaz de oI.

Dobroeqti (Furtuna), sat, in jud. Ilfov, pl. Dimbovita; face parte

(15 rimatorl).

Dobrogostea, ciltun, din judetul Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Dobrogostea-Negovani. Are 55 laman, cu 432 suflete. In catun e o biserica, cu hramul Sf. IngerI, deservita de un preot si un cintaret.

Dobrogostea, cdtun, In com. Galateni-Mosteni, pl. Glavociocul,

jud. Vlasca.

Dobrogostea, di tun, in pl. T'ir- Dobromirul, com. rur., din jud. guluI, jud. Teleorman; Vine de com. Olteni. Are o populatiune de 265 suflete, din carl 53 con-

Constanta, pl. Silistra-Noua.

tribuabill'.

de orasul Constanta, capitala districtulur, si in partea de S.

Dobrogostea-Gäläteni,trup din mosia Dobrogostea, din jud. Teleorman, pl. TirguluI, com. 01teni, in partea despre limita jud. Vlasca.

Dobrita, pirliaf, jud. Neamtu. Vez! Dobrina, pilla.

si

Dobroaia (Baba-). Vez! BabelDobroaia (livorul-), ievor, jud.

Are 1 scoalá, frecuentata de

vite de 2

eheltuell.

capre

tinT.

le!

de 1593 leI la

(423 bol si vacI, 24 cal) si de 283 vite mgrunte (35 OT, 133

ciumarI.

cul.

In comuna sunt 40 de fin-

si

Dobrogostea-Negovani, com. rur., pe t'II Arges, jud. Arges, pl. Pitesti, la 5 kit. de com.

Este situatá in partea de V.

a jud., la 86 kil. spre

S.-V.

a plaseI, la 35 kil. spre S.-E. de oraselul Ostrov, resedinta ocolului. Com. invecinate sunt: Hazarlic, la 6 kil. spre E.; Enisenlia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi, la 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea,

la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic, la 8 kil. spre N. Hotarul amanuntit al com. este urmatorul: Plecind de pe

din com. rur. Pantelimonul-Do-

rur. Biscovul-Flesti, (resedinta suprefecturel) si la 13 kil. de

broesti. Cade spre V. de Pan-

Pitesti. Se compune din cata-

de la pichetul hotarnic No. 18,

telimon, pe malul drept al riuluI Colintina. Locul e jos si pamintul smircos. Are o biserica, cu hramul A-

nele: Dobrogostea, 432 loc.; Ca-

el se indreapta spre N., inteo

patinesti, 291 locuitor1 si Schiaiti,

directiune de la S.-E. spre N.-V., maI 'india spre N., pe la poalele dealuluI Irasli-Bair, apoI spre V., talud valea Medmedi-Culac,

dormirea, deservita de I preot si I cintaret si o scoalä primara rur. mixta, frecuentata de 9 elevl si eleve, cu intretinerea ca-

274 locuitorl; peste tot 997 loc., din carr 45 locuitorl TiganY. In catun sunt : 2 biserid, deservite de 2 preotl si. 2 cintaretl ; o

scoall primara rurall; 7 circiumi. Budgetul com. pe anul

www.dacoromanica.ro

hotarul Dobroger catre Bulgaria

lar spre N., tot pe la poalele dealuld Irasli.Bair, in urmd. spre

V., urmind pe muchia dealulut

DOBROMIRUL

152

DOBROMIRUL

de maT sus, de unde se indreapta spre N. pe muchiile dealurilor I-

sati 37 kil. pa.tr. Teritoriul sati se intinde i in Bulgaria pe o

rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, printre satele Teche-Chioi i Dobromir, Sitina-Bair, taie valea TecheChioi-Ceair si soseaua judeteana

suprafata de 112 hectare, in schimb insà si teritoriul com. Terescondul din Bulgaria se intinde Ii Dobrogea romineascä,

Lipnita-Enisenlia, de unde se

locurf si distruse fie prin incendli din timpul rdzboarelor, fiind ex-

pe o intindere de 87 hect.

ploatarea nesistematica. Movi-

indreapta spre N.-V. peste deal urile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagitaie valea Babuci-culac, urcä muchia dealulur Bas-Punar-

Se margineste la N. cu com. rurale Caranlic si Parachiol, de care se desparte prin dealurile

lele sunt putine, mal toate artificiale, servind probabil de puncte de observatie; sunt a_

Aslanca-Sirti i Sinir-Bair, la E. cu com. rur. Enisenlia (c5.tunele

coperite cu verdeatd. Valle principale sunt : TecheChioi-Ceair, care vine din Bul-

Sire, trece pe la N. de virful Bazirgian ; de aci hotarul la o directie de la N.-E. spre S.-V., mal india spre S. coborind dea-

Ciucur-Chior si Teche-Chiol), des-

partindu-se prin dealurile Bas-

Toate dealurile sunt acoperite cu tufarisurr, arborf izolatr, resturT din intinsele paclurT de odinioara ce acopereati aceste

garia sub numele de Cara-MuusUzun-Culac, nume pe care ml päs-

lul Bas-Punar, taie din noti valea Babuci-Culac, se dirige apor spre

Pun ar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti, Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Teche-ChioT-Bair i cu com. Hazar-

S.-V. urcind si scoborind dea-

lic,

lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirtt, taind din noa soseaua judeteana Lipnita- Enisenlia, valea Cuiugiuc-Culac, padurea Asaclic-Or

Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com.

man, trece pe litiga virful Dobromir si se °preste pe muchia

Cuius (cdtunul Teche-Deresi), de care se desparte prin dealurile Caralmus - Orman, Echenli - Orman-Bair i Siniriol-Bair. Relieful soluluT este in general accidentat. Dealurile carT braz-

dreapta valea Dermen-Ceair, ce trece prin satul Dobromir-dinDeal i Dobromir, ce trece prin satul Dobromir-dia-Vale. Catunele, carT compun com., sunt: Dobromirul-din-Vale, rese-

dinta, asezatá in parte nordica

Echenli-Orman-Bair, urca. dealul

deazá teritoriul com. sunt: BasPunar-Sirti cu virful Bazirgian (187 m.) la N.; Sinir-Bair, As-

Cara-Buus-Orman, a carel mu chie o urmareste panä da in ho-

bama-Bair, pe casi se gaseste padurea Asadic-Orman cu vir-

bromirul, la locul de unire, la

tarul Dobroger spre Bulgaria linga pichetul No. 23, de adi se indreapta spre E. in o di-

ful Dobromir-din-Vale (200 m.), la N.-V. ; Simil-Iol-Bair (6o ni.) la V.; Cara-Buus-Orman (210 m.) la S.-V., Seche-Chior-Bair (110 Situca-Bair (120 m.) la E., Mezarlic-Bair (109 m.), ChiuciucHagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate

Iol-Bair si Chluciuc-Hagi-Sirti, la cele vestice ale dealulur Teche-

aceste dealurT sunt asezate pe hotar; in interiorul com. avem Sari-Iol-Bair (212 m.) la N. de satul Dobromir-din-Vale, OrtaBurun i Dobromir, pe care se afla padurea Oltuc-Orman (92 m.) la S.-V. de acelasT sat;

conjurate cu gradinr potagere, pe 5-6 ulitl interioare ; e inconjurat de dealurr i padurl si are un aspect placut. Dobromiruldin-Deal, asezat in partea su. dica a comuner, la 3 kil. spre S. de catunul de resedinta. pe ambele malurr ale vallor Cara-

dealultd Uzun-Mese-Sirti; de aci

se indreapta spre S., pe muchia dealului Sinir-Iol-Bair, Il coboara,

indreptindu-se spre E., in valea Teche-Chior-Ciair, de aci o ia iar

spre S. pe la poalele dealulur

rectiune de la S.-V. spre N.-E.,

urmind mera' hotarul de mar sus, talud valea Cara-Buus-Uzun-

Culac, urcà si coboara dealul Dermen-Sirti, taie valea DermenCeair, urca. dealul Irasli-Bair, pana

dincolo de pichetul No. 25 (in punctql 18) si am ajuns de unde ara plecat. Forma hotarulur este

aceea a unuT triunghia ascutit cu baza indreptata spre S. pe hotarul Dobrogel spre Bulgaria; lungimea lur e de 32 kil., lar intinderea totala a teritoriutul coprins inteinsul este de 7220 pogoane, saa 3764 hect.,

despartindu-se prin dealul

Terescondul), separata prin hotarul Dobroger catre Bulgaria, lar la V. Cu com. rur. Regep-

Gheorgheni-Orman-Bair (t 15 m.)

treazä pana la satul Dobromir-

din-Deal, de ad la numele de Iuchasi -Mahala- Ceair pana la satul Dobromir-din-Vale si de aci incolo pana la deschiderea sa in valea Ghenu-Ceair, (sail Urluia);

are ca adiacente pe

a comuner, pe ambele malurr ale vailor Teche-Chioi-Ceair si Do-

poalele de S. ale dealurilor Sari-

Chioi-Bair si la cele nordice ale dealurilor Dobromirul si Gheorgheni-Orman-Bair. Satul ocupa

o mare intindere ; casele sunt unele risipite, alcele aliniate, in-

la S.-E. de acelasT sat; Echenli Orman-Bair la V., Dermen-Strti

Muus - Uzun - Culac i Dermen-

la S. si Irasli-Bair (136 m.) la

poalele estice ale dealulur Echenli-Orman-Bair, la cele sudice ale

E. de satul Dobromir-din-Deal.

Ceair, la locul ion de unire, la

20

6R87.8. Nardo Dieffonar Geogratle. Pb!. 111.

www.dacoromanica.ro

dealuld Dermen-Strtt, la cele vestice ale dealuld Inasli-Bair, la cele sudice ale dealuld Gheor-

gheni-Orman-Bair, are o forma alungita si casele ida i raspin-

dite in dota directiunI, de la

S. la N. si de la S.-V. spre N.-E. Populatiunea, in anul 1896,

era de 212 familii, san 1025 suflete, din carf 529 barbar, 496 femei ; 606 necasà"toriti, 404 casatoritT, 15 vacluvi ; 1025 cetated Romini ; 731 ortodoxl,

289 mahomedad, 5 lipoveni ; 529 agricultori i meseriasi ; 8 circiumari.

ContribuabilI sunt 223. In ceea-ce priveste intinderea felul terenurilor, cele 3764 hect. ale comunei se divid astfel :

150 hect. teren neproduc-

DOBRWTII (BARBOp

154

DOBROMIRUL-DIN-DEAL

Sunt 3 geamii cu 2 hoe. Este o scoala rurala mixta, infiintata i intretinuta de stat,

familir san 634 suflete. Loc. se ocupa cu cresterea vitelor.

i O hect. pamint, conclusa de un invatator i frecuentata de 158 elevI (80 baeti si 78 fete).

Dobronäuti, sat, numit i Haplr,

avind

Dobromirul-din-Deal, sat,

In

jud. Constanta, pl. Silistra-Nou5.,

cat. comuna Dobromirul, situat in partea sudicA a pase( si a comunei, la 3 kil., spre S., de catunul Dobromirul-din-Vale, resedinta, pe valle Dermen-Sirti si Cara-Muus -Uzun - Culac (san Teche-Chioi-Ceair) i inconjurat de dealurile Echenli Orman, Dermen-Sirti, Irasli-Bair si Gheorgheni-Orman-Bair. Are o forma

alungita, Cu casele asezate pe dotiä ulitI, ce se taie transver-

tiv (ocupat de vetrele celor doua.

sal.

sate) ; 3614 hect. teren productiv (din care 830 hect. ale statului Cu proprietarii si 2784 hect. ale locuitorilor) ; din acesta : 2627 hect. teren cultivat

tare, din cae 82 hect. ocupate de vatra i gradinile satului. Populatiunea totalä e de 88

(din care 230 hect, ale statuld cu proprietarii, si 2397 hect. ale locuitorilor) ; 180 hect, teren necultivat, (180 hect, ale

Intinderea luI e de 1617 hec-

familli, san 300 sufl. Locuitorli se ocupa cu cresterea vitelor tlierea lemnelor.

pe mosia Cu acelasi nume, comuna Virful-Cimpuld, pl. Berhometele, jud. Dorohoin. care, dimpreung cu satisoarele : Mesteacanul, Lunca i Satul-Mare,

are o populatie de 264 familli, san 1085 suflete. Asazarile satenilor in parte sunt bune, cu livezr i gradini. Proprietatea mosiei este a d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar din vechime a fost a manastireI Dragomirna din Bucovina, pana la 1785, cind s'a vindut. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de i preot, 2 cintareti si i paracliser ; este mica, flcura din temo in anul 1799 de Nichitelea. Calitatea pamintuld este cam slabl, iar o mica parte cleioas5.. Satenil improprietaritT an 590 hect. 6 ar. parda; iar proprietarul mosiei 243 hect. 73 ariI cimp si 15 hect. 93 ar. padure.

Piriul principal ce trece pe mosie este Meredeaul san Bahna.

Dobromirul-din-Vale, sat,

in

Se gaseste piatra pentru zi-

locuitorilor); 15 hect. teren izlaz (15 hect, ale locuitorilor) ; 786 hect. teren paduri (din care 600 hect, ale statuld cu proprie-

judetul Constanta, pl. SilistraNoria, catunul de resedinta al

darle, din care se extrage anual peste 300 picioare. Drum principal este calea na-

tariI si 186 hect. ale locuitori-

plasei si cea nordica a comund,

lor).

pe valle Teche-Chioi-Ceair

Locuitorli ati : 100 plugurI, 250 care si carute, I masina

Cu aburI de treerat, 4 masid

Dobromirul, la intilnirea lor inconjurat de dealurile Sari-IolBair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As-

de secerat. Vite sunt 4200 capete. Sunt 6 morl de vint.

lama-Sirt?, Dobromirul, SitruaBair i Gheorgheni-Orman-Bair. Are o forma patrunghiulara ; ca-

Budgetul comund este de 6038 le! la venituri si 3187 lei la cheltuelf. CM de comunicatie sunt : calea judeteana Ostrov-Cuzgun

trece pe la N. de sate, si drumurI comunale la Cuzgun, Teche-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius.

comuneT Dobromirul.

E situat in partea sudicA a

sele sunt bine zidite, Inconjurate cu gradinite si asezate pe cincrlase Intinderea teritoriuld san e de 2147 hect., din cari 90 hect. ocupate de vatra i gradinile satuld. Populatia totala este de 200

www.dacoromanica.ro

tionala Mihaileni-Botosani. Hotarele mosieT sunt cu :

Talpa, Zamostia, Prelipea, Horlaceni i Lozna.

Dobroneagul, munte, la N. de com. Nucsoara, jud. Muscel.

Dobrose§ti (Bärbo§i), sat, judetul Ilfov, pl. Znagovul; face parte din com. rur. Lipia-Boj-

dad. Este situat la S.-V. de Gruiul, in partea de E. a baltei Znagovul, pe un loc cu desavirsire yes. E virit inteun golf, pe care-1 formeazd balta Znagovul.

DOBROSLOVEN1

Are o

biserica, cu hramul Buna-Vestire, deservita de preot i 2 cintaretT.

Populatia luT e de 433 sufl. Suprafata totall a satuluT e de 1250 hect., din carT 974 apartin statuluT si 276 locuitorilor. Statul cultiva, prin arendasir

sal 552 hect. (4 ramin sterpe, 30 izlaz, 388 padure). Locuitot terenul. toril Comerciul se face de 2 circiumarT.

Numarul vitelor marT e de 240 si al celor miel de 304.

DOBROTEASA

155

Dobroslove§ti, sat,

in partea despre E. a comuneT Birzesti, jud. Vasluiti, plasa Stemnicul, situat in infund1tura formatà de dealurile Plopul i Faunoaia, cu ramificarea More!. Numirea de Dobroslovesti, se spune ca.-1 este data din timpul proprietaruluT Ionita Cuza Stolnicul, fost i Ispravnic pe la 1776, la tinutul Vasluia. MaT inainte satul se numea Bllanesti.

Se zice el satul s'a format intre mili 1700-1755 Cu locuitorT venitT din Ardeal, in urma uneT foamete marT, pricinuitä prin

Dobrosloveni, com. rur., judetul Romanati, plasa Ocolul, formata diii satele: Dobriceni, cu 475

devastarea productelor de grin-

locultorr i Potopinul, cu 307

si o populatie de 52 familiT, saa 268 suflete, locuitorT Ro-

loc. E situata pe apa si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea, la 7 kil. spre N. de Caracal,

Are o intindere de 1017 hect.

Catunul Potopinul e la 2 kil, maT

la N. de Dobrosloveni.

vite mari cornute, 80 oT, 4 ca!

Are o populatie de 174 familiT,

saa 782 suflete, din carl 200 TiganT ; sunt 404 barb., 378 fem.; 366 casatoritl si 416 necasatoritl.

Stia carte 37, nu stiil 745. Sunt 185 de contribuabili. Budgetul comuneT pe 1886/87

a fost de 2181 leT la venituri

si 8 rimatorT.

Dobrota, sat, face parte din com. rurall Udresti, jud. Prahova, plasa Podgoria. Are o populatie de 457 locuitorT, din carT 281 barbatT i 176 femeT. In sat e o biserica.

circiume. In com. sunt 2 bisericT:

S-tul Nicolae, zidit in 1847, in Dobrosloveni si S-tul Grigore, zidita In 1867, in Potopinul ; sunt deservite de 2 preotT si 4

in

raionul comuneT Pa-

rosi.

Dobroteasa, com. rur., plasa 01tul-d.-s. jud. Olt, compusa din 4 catune: Dobroteasa, Craciunesti, Murgesti i Leleasca. Este situata pe valea riuluT Cungrea-Mare si pe dealul Leleasca, la 41 kil, departe de a plaseT.

Are o populatiune de 338 famili!, saa 1639 suflete, din carT 815 barbar, 824 femeT. Sunt 329 contribuabilT.

In aceasta com.

sunt 327 case de locuit si 4 bordeie. Sunt 3 bisericT : la Leleasca, Dobroteasa i Murgesti ; sunt deservite de 4 preotT. LocuitoriT se ocupà numaT cu agricultura ; 7 dintre eT maT sunt cizmarT ; 2 olarT ; ii, dul-

gherT. Produsul muncel Il desfae la Slatina, Pitesti i RimniculVilcea.

Mid

Glavanetile-RominestI, Ciulinii da In i Baba-Alecu

ET aa 46 caT si epe, 260 bol, 320 vacT, 690 oT, 39 capre i 489

Camnita, in partea dreapta.

porcI.

com.

Udresti,

pl. Podgoria, jud. Prahova. Dobrota,japse, j u d. Bräila, m erge

Comuna cu izlaz, vatra satu-

Dobrota, phig, in jud. Mehe-

casele proprietarestr, i ca ramasite de constructiT vechT, urme din drumul roman, care de la Romula ducea la Apulum

Closani. Izvoreste din ramurile munteluT Culmea-CerneT, si, la locul numit Buza - PlaiuluT, se

tunuluT Potopinul.

Se varsa in girla Leleasca, tot

spre N. printre ezerele Ghisani

Dobrota, deal,

cintaretT. Ca cladirT maT insemnate sunt

care se observa in hotarul el-

Parosi, jud Olt, plasa Oltul-d.-s.

Un numár de 181 locuitorT s'aa improprietarit la 1864, pe mosiile D-lor I. Tartasescu, I. 015.nescu, I. C. Bratianu, fratil MurgestI, D. Locusteanu si T. Galita, cind s'ad dat 950 hect.

2158 lei la cheltuelT.

Are o scoala primará, cu un invatator, frecuentata de 17 H.etT, din 24 copii, 19 baetT si 5 fete, in virsta de scoala.. Are 5

Dobrota, veilcea, la V. de com.

capitala judetuluT si la 5 kil. de

dina.

minT, carT, pe Ruga agricultura cresterea vitelor, se maT ocupa Cu cultura albinelor. Numärul vitelor e de 187: 95

in apropriere de gara Romula.

Motrul-Sec, care se ascunde in apropiere de satul Motrul-Sec, la locul numit Vinturisul.

dinti, pl. Closani, com. rur.

impreuna cu piriul Capra, for-

mind de ad In jos o singura apa, cunoscutá sub numele de

www.dacoromanica.ro

i padure, are 3314 hect. Pe riul Cungrea-Mare, in raionul comuneT, sunt 4 mprI de lul

macinat, carT functioneaza numal toamna si prima-vara, cind apele

vin mar!.

coala exista in aceastá coanT. Stia carte

muna de 35

DOBROTEASA

300 bAetl si 17 fete. CopiI in virstA de $coald sunt 205:

bletr 5i 94 fete, din car/ urmeazá. 18, 16 bletr 5i 2 fete. Cu intretinerea 5coa1d, satul

cheltue5te anual 1080 Id. In termen mijlochi se fabrica

anual in comunA peste 4200 de litri vin 5i 1800 de litri tuica.

Comerciul se face de 4 circiumarI.

Veniturile comuna se urcA la 4279 leI 5i cheituelile la 4193 Id.

DOBROTEASA-STRBENI

156

Dobroteasa, deal,

in raionul com. Dobroteasa, plasa Oltul-

d.-s., jud. Olt, pe care se tivd 20 hect. vie.

cul-

Dobroteasa, deal, in jud. R.-SA-

ndturr. Este malul cel sting al pirlulul Galbenul (o parte din piriul Boul), case e destul de

Ghimpeteni 5i cAt. Atirnati la N. cu com. Tecuciti-Calin-

se cultivA diferite cereale.

Este udatA de girlele: Cungrea- Mare, Cerbul 5i Leleasca, 5i de vAlcelele : Dirmonul,Toasca, TAtArAscul Cuptorul-Mic,

Cu-Aracr, Coada-FrasinuluI, Rudarea, arba, BrAnila, Ciobanul 5i Bibica. Se mArgine5te cu comunele : Simbure5ti, Dienci, Cimpul-

Mare, Ur5i, PAro5i 5i Dragoe5ti.

comuna rurall cu ace1a5I nume, judetul Olt, plasa Oltul-d.-s. Are

o populatie de 482 locuitorI. Ad e o bisericA de lemn aproape ruinatA i fArA inscriptie. Se zice

cA s'a fondat pe la anul 1740. S'a mutat i reparat de enorial pe locul unde se aflá. astá-zI.

deru.

seI i3alta-Oltul.d.-j., judetul Ro-

saii 3105 suflete, din car/ 645 contribuabilI. In tinderea comunel, dimpreu-

manati. Este formatä. din Do-

nA Cu moiiie aflate pe dinsa,

brote5ti saá Piciorogi (1200 loc.),

este aproape de 5670 hect.,

Nisipurl (363 loc.) 5i Vieri (50

din carl 1800 hectare apartin d-nef A. D. Berendeiti i 2900 hect. apartine d-luI Dimache

loc.). E situatä. pe un teren 5es si nisipos, la hotarul judetuluT, pe drumul Caracal-Bechet, la 24

kil. de Caraeal 5i la 35 kil. de Corabia. Altitudinea terenului d'asupra niveluld mAriI este de 110 m. Are o populatie de 439 fam., sail 1613 suflete, 833 bArbatl 5i 770 femel ; 784 sunt cAsAtoritl 5i 829 necAsAtoritl.

tiu carte

149 persoane, nu 5tifi 1467. Sunt 350 contribuabill. Budgetul comund, pe i886-87, a fost de 3530 leI la veniturl 5i de 3476 leI la cheltueli.

Vite marl sunt

1440, vite

miel*, 1410 si porer, 741. Sunt 3 eirciumI ; o 5coa1à. pri-

Dobroteasa, sat, face parte din

la S. cu Meri5ani ; la V. cu com.

Are o populatie de 649 fa-

inalt.

o leagA cu Simbure5ti 5i PAro5i. Comuna e brAzdatA de dealul Domne5ti i Leleasca, cu direc-

monul, Toasca, Nica 5i Taca. Parte din aceste dealuff sunt acoperite cu pAdurI ; pe parte

Ro5lori-Strimbeni.

Se mArgine5te la E. cu comunele Zimbreasca i Beuca;

Dobrote§ti, cont. rur., in V. plA-

Gro5erea, Pluteni, Tuica, Dir-

ciul o strAbate in toatA lungimea. Este a5ezat lingl 5oseaua

rat, pl. Rtmnicul-d.-j., com. Slobozia-Galbenul, in partea de V. a comuna. E acoperit cu sern A-

Dobroteasa se leagA prin 50sele vicinale la V. cu comuna Cimpul-Mare; alte douA ramurI

tia dela N. la S. 5.1 de piscurile: Corbul, Ciobanul, Fintineaua,

Valea-Tecuclulul. PoartA numirea i de Doagele 5i in vechime II zicea Boboce5ti. Piriul Tecu-

Polimeride.

Sunt improprietAriti 376 locuitorI, pe 990 hect. Pe mo5iile Doagele se aflA pádurI de tufan pe o intindere de 320 hect. NumArul vitelor este de 3792

capete, dintre carT : 677 vite mari cornute, 134 cal, 2876 oI 51 capre 51 114 porcT.

Budgetul com. este de 9350 ler la veniturf i de 8436 leI la cheltuelI.

Are o 5coall, frecuentatA de 38 elevl ; o bisericA, deservitä

de 2 preotl 51 2 cintAretl ; o moarl cu aburl 5i un hele5teti al proprietAter. Doagele se leagA Cu comuna

mará, condusl de un invAtAtor i frecuentatA de 34 elevI, din numArul de ioo copiI (80 WAT 51 20 fete) in virstii de

Meri5ani 5i Cu comuna Tecu-

biserid : Sf. Nico-

E., cu 5oseaua judeteanA Ro-

5coalA ;

3

lae (t859) in Dobrote5ti, Adormirea-Maicd-DomnuluI in Nisipurl 5i una ruinat1 in Vieri, deservite de 3 preotT i 4 cintd-

ciá-Calinderu prin 5osele vecinale, iar pe de altA parte la 5iori-BAlaci-$trimbeni.

La 24 Iunie (DrAgaica) i la Duminica - TomiT se face aci bilciá.

retI.

Dobroteasa, nurnire ce s'a dat In vechime contunei Ceptura, plasa Cricovul, jud. Prahova.

Dobrote§ti-Sirbeni, san BràDobrote§ti, com. rur., in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, pe

www.dacoromanica.ro

ni§tari-de-Sus. VezI BrAn15tari-d.-s., jud. Vla5ca.

DOBROTFORUL

DOBROVXTUL

157

Dobrotforul, pira, jud. Tecuciti ; izvoreste din padurea §andrul,

toria si altele. ET desfac pro-

pe mosia satului Slobozia-Panu, com. Stanisesti ; trece prin Stanisesti i strabate satele : Bekiuneasa si Benesti ; merge in di-

Vite sunt : 26 cal, 34 epe, 386 bol, 114 vacT, 1779 oT

dusul munceT lor la Slatina.

Dobroti, catun, pe riul Arges, jud. i pl. Argeselul. Are 354 locuitorT si face parte din com. rur. Albesti-Bratesti. Are o bi-

345 porcT.

serica cu hramul Intrarea-in-Bi-

rectie de la N. spre S.-E.; se

La 1864 s'ati improprietarit 288 locuitorT pe mosiile d-lor

impreuna cu piriul Pojorita la

serica, deservita de un preot un cintaret.

Maior Munteanu, Dr. G. Polizu,

de ad merge spre E. si se vana in Zeletin,

Dr. Ernest de la Pomeray si pe mosia statuld Proaspeti-Cireasovul, dinduli-se 799 hect. Comuna Dobrotinul, cu izlaz Cu tot, are 1733 hect. coala exista in com, de vr'o 30 de anT; cladirea e proprieta-

Gura-Craestilor ;

la Gura-TepoaeT (com. Motoseni).

Dobrotforul, deal, in jud. Tecuciti, pl. Stanisesti, com. Buda. A cest deal este continuarea dealuluT ce vine din jud. Bacau; strabate comuna Colonesti. Formeaza pe o intindere de 10 kil. marginea 'filtre com. Colonesti

si Buda. Culmea acestuT deal este acoperita Cu vil ì poarta diferite numiri, dupa localitdtile pe carT le strabate.

Dobrotinetul, com. rur., judetul Olt, plasa comp usa din 4 catune: Cdtunul-d.-s., PieLinia i Proaspeti. Are o populatie de 359 familif, sa5 1544 suflete, din car1 15 familii

de Tiganr. Sunt 270 contrib. In com. sunt 293 case de locuit.

Este situata pe dealul si valea OltuluT, la 16 kil, departe de capitala judetuluT si la 1'/2 kil, de resedinta pläser. In raionul comuneT sunt 2 bisericT: una in Catunul-d.-s., fondata la anul 1639 de MateitiVoda Basarab ; maT are ctitorT pe loan Munteanu, Florea Dragomirescu i alta; a doua bise-

rica e in Catunul-din-Vale; s'a

reparat la 1857 de catre Dr. Ernest de la Pomeray si preotul Ilie Negoescu ; sunt deservite de 2 preotT platitT din budgetul

comuna LocuitoriT, afara de agricultura, se maT ocupa si cu dulgheria, timpldria, butaria, crol-

tea comuna E frecuentan. de 14 copiT, din numarul de 219 in virsta de scoala. Cu intretinerea eT statul cheltueste 1512 leT. titi carte 86 persoane. StupT cu albine sunt 96.

Comerciul se face de 3 cir-

Dobrovätul, com. rur., in parten. de N. a p15.seT Crasna, jud.

Vasluiti, la distant5. de 43 kil.

de orasul Vasluiti, de ii

kil.

de Codlesti, resedinta plaSeT si de 22 kil, de orasul Iasi, situata in marginea judetuluT, pe culmea dealurilor si a vallor ce se desfac din dealul Bordea, la hotar intre jud. Iasi si Vasluiti. Este formata din satele : Dobrovatul-Moldoveni, DobrovAtul-

Rusi si Dumasca, pe o intindere de 8952 hect., din carT

In satul Dobrotinetul se tine un bilcii1 anual In ziva de 21

5028 hect. padure si 1265 hect. loc de cultura, finat, imas, proprietatea DomeniuluT Coroanel,

Mala.

lar 2660 hect. sunt ale locui-

ciumarr.

Ve ni turile

i cheltu el ile com.,

dupl ultimul budget, se ridica la suma de 2697 leT. Prin comuna trece soseaua judeteana Slatina-Casa-Vechia, ce inlesneste comunicatia cu comunele : Slatina, Tesluiul, Co-

manita, Deleni, Dumitresti

si

Casa-Vechia.

Este brazdata de dealurile OltuluT si irei, cu piscurile: Murgoiul,

Birria si

Baduca,

care cad spre V. de comuna, avind o lungime de aproape 7 kil. Pe parte din ele se cultiva vil, carT dati un vin bun, lar parte servesc ca izlaz pentru pdsunatul vitelor. Oltul i Valea- ireT udi com. In slavoneste Dobrotinetul insemneaza pelmint bun.

torilor improprietaritT.

Aceasta mosie a fost a mdndstireT Dobrovatul, dupa a careia secularizare deveni proprietatea statuluT i apoT a DomeniuluT-CoroaneT.

Are o populatie de 796 fam., sa.5 2777 suflete, in care sunt oo LipovenT, 200 Tigara i 61 fit1 carte 146 persoane. LocuitoriT se ocupa cu agricultura ce se face pe o intindere de 1315 hect., partile lor, si 658 hect. partea proprietateT ; el se mal indeletnicesc cu cultura vieT si a livezilor pe o intindere de 140 hectare, cu taiatul lemnelor din padurT si cu tranEvreT.

sportul lor pe la orase. In aceasta comuna sunt 2 bisericT si o m5.nastire, deservite

de 3 preot1 pi 6 cintaretT ; o

Dobrotinetul, deal, in jud. Olt, raionul comuneT Dobrotinetul, pl. Oltul-d.-j., pe care se cultiva 85 hect. vie.

www.dacoromanica.ro

biserica lipoveneasca ; o scoala ; o moara de apa ; 8 circiumI.

Comerciul se face de 16 persoane.

DOBROVATUL

DOBROVITUL-RUI

158

Budgetul e de 7544 lei la

Dobrovätul, penitenciar, j u detul

numeste Moldoveni, pentra a

ven. si de 6919 1. 93 b. la chelt. Sunt 367 contribuabilf. Numarul vitelor e de 3720: 1244 vite mar' cornute, 1300 or, 390 cal O 787 riniatorr.

Vasluiii, plasa Crasna, In mana.stirea ca acelasT nume.

se deosebi de satul Dobrovatul-

Penitenciarul Dobrovatu s'a infiintat la 1864 de D. Co-

Rusi, care e colonizat cu Ruteni, inca din timpul lui tefan-cel-Mare.

de

E situat pe coasta de V. a

Interne. Serveste pentru condamnati corectionalf. Situatia acestei inchisori era la Aprilie

dealului Dobrovatul, pe o suprafata de 4293 hect., din cari 2574 hect. 'Aclare si 572 hect. loe de cultura, imas, fineata, ale proprietatel Domeniului Coroa-

anul 1503 si s'a terminat In 1504,

1886, urmatoarea : se aflaa in tot 232 de condamnatr, din carr 222 corectionalf si numai ro la reclusiune. Un numar de Io6 condamnatT exercitafi In inchisoare diferite mestesugurT. Pentru administratia penitenciarului de la Dobrovat este inscrisa. In budgetul ministeruluT de Interne

iar zugraveala din launtru s'a

o suma anuala (1886-87) de

facut sub domnia luf Petru Rares.

448o lei.

Aceasta manastire a fost Inchinata manastiref ZografuluT din Sfintul Munte, de catre Vasile-Vodd si a fost stapinita

internat si a murit (1869) nenorocitul Iancu Fálcoianu, fos-

elevi; o bisericä de lema, construita. in 1825 de un calugar numit Pahomie, deservita de un preot si un eclesiarc. Sunt 2

de calugariT grecT cu opt mosif,

Postelor si Telegrafelor.

Locuitorir poseda: 155 plugur1 si 270 care cu boT, 28 plu-

gurl O 57 cArute cu bol.

In aceasta comuna se afla penitenclarul cu acelasT nume.

Dobrovätul(Manästirea-), ya?asare, in marginea de N. a satului Dobrovatul-Rusi, com. Dobrovatul, pl. Crasna, judetul

Vasta:, fundan: de

tefan-cel-

Mare. Cladirea el s'a inceput la

lar dupa secularizare a devenit proprietatea statului. In casele din jurul acesteT manastiri se afta penitenciarul Dobrovatului,

infiintat la 1864 de M. Cogilniceanu, fost atunci ministru de

interne. Acest penitenciar serveste de inchisoare pentru con-

galniceanu,

ca

ministra

In acest penitenciar a fost

tul director la acea epoca a Dobrovfitul, 'fria, izvoreste de sub dealul Birnova, jud. Iasi, trece pe teritoriul comuna Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, intrà in com. Codaesti, si

Dobrovatul,mofie, Sud. Vasluiti, pl. Crasna), proprietatea statuluT.

Humana, Coloneata .si Dumasca.

inainte de secularizare era pendinte de mandstirea Dobrovatul. La anul 1871 avea o arenda de 34000 leT 11 a fost ipotecatá

impreuna cu alte 380 proprietati ale statulur pentru asigurarea imprumutului domenial de

78000000 leI, efectuat in anul

187/. Pe periodul 1880-85, arenda acestel mosiT a scazut

3000 pogoane.

din cari 31 suflete Evrei si 50 Tiganr.

Alei este resedinta com.; o scoala ca localul el proprW,Infiintata la 1865, frecuentata de 48

crisme.

Numarul vitelor e de 1145: 492 vite mar< cornute, 250 or, 135 caT si 268 rImatorr. LocuitoriT posea : 70 pluguri si 12 care cu bol ; io plu-

guri si 20 carute cu cal. Stupi ca albine sunt 215. par-

tea de V. a com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. VasluiC si-a luat num ele de la o colonie de mazuri rusnacT, stabiliti ad, se zice, inca din timpul Jul tefancel-Mare.

Dobrovätul, vale, in judetul VasluitI, comuna Dobrovatul, plasa Crasna. Are forma lungareata si

ingusta. Incepe de sub satul Slobozia, din com. Ciurea, jud. Iasi si merge pana In plrinl Vasluetul, aproape de Movilalui-Burcel. Prin mijlocul acester vai curge piriul Dobrovatul.

la 30000 lei pe an. Pe mosia Dobrovatul se afla si o padure in intindere aproximativa de

300 farnilif, saù 1285 suflete,

dupa ce trece prin sesul pe Dobrovitul-Ru§i, sat, in care e asezat si satul Codlesti, se varsa. in 01111 Cutigna si apor impreuna in Vasluet, dupa ce primeste piraiele : Pietrosul,

demnatii corectionali.

nei, iar 1147 hect. sunt ale locuitorilor. Are o populatie de

E asezat pe coasta DealuluTRusilor, pe o suprafata de 4126 hect., din cari 693 hect. loc de cultura, finat, bias si 2453 hect. parlare, proprietatea DomeniuluT CoroaneT, lar 980 hect. ale

locuitorilor. Satul are o populatie de 185 familii, sati 900 su-

flete, din cari 25 Evrei

si 56

Ti ganr.

Dobrovätul-Moldoveni, sat, in partea de E. a com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluin ; se

www.dacoromanica.ro

In partea nordica se allá ma. nastirea Dobrovatul, deservita de I preot si 3 dascall. In cur-

DOBROVETI

159

DOBRUTULIA (P1SCUL-)

tea sa se aflA penitenciarul co-

Oltetul- Oltul-d.-s

rectional. In apropiere este o moará cu patru pietre. In sat

nati, formatA din satele : Dobrunul (400 locuitorY) i ChiliI (250 locuitorI). E situata pe va-

sunt 4 circiume.

,

jud. Roma-

NumArul vitelor e de 1338: 430

lea si pe terenul drept al 01-

vite roarT cornute, 497 oT, 154

tetuluT, in fata com. Pirscoveni opirlita, la 18 kil, departe

ce si 257 rimAtorT.

Locuitoril posea: 6o pluguri loo care cu bol, 10 plugurI si 15 cArute cu cal; 22 stupT cu albin e.

Dobrovesti, fost sat, in judetul

de Caracal si la 13 de Bals. Altitudinea terenuluI d'asupra niveluluT máiriI este de 144 m. Are o populatie de 152 familiI, sati 605 suflete ; 305

Mehedinti, plaiul Closani, com. urb. Baia-de-Aramk lingl Dea-

bArbatI si 300 femeI ; 277 cIsltoritl 51 328 necAsAtoritl. carte 31, nu stiti 574. Sunt

lul-Spinenilor.

125 contribuabili. Budgetul com.

este de 2214 ler la venit si de Dobrove§ti, hotar de mo,sie, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. urb. Baia-de-AramA.

Dobrul, munte, jud. BacAti, pl. Trotosul, com. Tirgul-Trotus, din dreapta TrotusuluT, situat lingA mAnAstirea

Dobrul, pddure, pe mosia Tata-

2269 la cheltueli. In sat sunt 250 duzI pentru cresterea gindacilor de mAtase. Vite marT sunt 846; vite

miel' 794 si pord 170. Este o

locuitorI, 238 bArbatI si 207 fe-

me. E la distantA de i

kilo-

metru de cAtunul unde se af1ä scoala comuneT. CoplI in virstA de scoa15. sunt 54. Ad i e o biserica de lemn, PárA inscriptie, M-

enta de locuitorI, cam de veo I00 anI, dupl cum afirm5. ceT bAtrinI.

Dobrusa, fost schit, pe valea Dobrusa, lingA com. Voicesti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat,

dupA cum se zice, de Ceaus Dutu, la anul 1800.

Dobrusa, deal, in jud. Vilcea, com.

tefAnesti, pl. Oltul-d.-j.

Dobrusa, deal, cu directia N.-S. in com. ZatIreT, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea; e plantat cu vil.

biserick Sí. Nicolae (1845), decintd-

Dobrusa, pcidure a statuluT, in

retf ; sunt 2 circiumr. In coprinsul com., Brazda-luiNovac se scoboarä pe o muchie de deal, chiar in mijlocul com., apoT apucá spre opirlita. Sub

jud. Vilcea, pl. Oltul-d.j., in intin-

servitA de I preot si 2

dere de 76 hect. ImpreunA cu trupurile: Verdea (20 hect.),

hotarul despre judetul Arges. Are o intindere de 372 hect.

un pisc de deal, in marg-inea

ZlAtArer (216 hect.), PárAsesti (885 hect.), Gusoeni (I 8o hect.), Mitrofani (125 hect.) si Noro-

OltetuluI, se aflA rdmase zidurI

pita (22 hect.), tine de com.

Esente : cer, girnitA si tufan.

de case si o biserick Se po-

DrAgAsani,

Dobrul sati Cerbul, pîrîiq, jud.

vesteste c5. s'ar fi gásit aci in vechime talere de argint, cutite,

resti-d.-s., jud. Teleorman, situatA spre N. acester mosiT, la

BacAti, pl. Trotusul, com. T'irgul-Trotus, care se incarc5. cu Balta-Porculul i apoT se scurge in dreapta Slániculd, la villa Munteanu.

care incepe la sipotul pirtuluI Dobrul si se intinde pAnA la villa Munteanu, la poalele muntelur Cerbul.

V. a com. Sutesti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Ghinea Vistierul, zis si CiucalA,

Dobrusa, com.

pe timpul luI Mateiti VodA.

Oltul-d-.j., jud. VlIcea. Izvoreste din pAdurile com. Fumureni

Dobrusa, sat, face parte din com. jud. rur. ZlAtAreI, pl. Vilcea. Are o populatie de 537 locuitod, 270 blrbatI si 267 femeT, iar ca populatie scolarA

merge de se vara in riul Oltul.

se spune cl ati fost cládite de Dobrusa, vale, trece prin elt.

are 52 copiI, 30bAetT si 22 fete.

Dobrulesti, localitate, in judetul Suceava, com. Cristesti. (VezT Boureni).

Dobrunul, com. rur., in S. pl.

Dobrusa, piriitzf, in parten. de

inele cu pietre scumpe, brAtarl de aur si boabe de marglritar. Despre zidurr si bisericá

Dobrul, vale, jud. BacAt, plasa Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,

tefAnesti si Creteni.

Ac't e schitul Dobrusa.

tefAnesti, pl.

Dobrutuluì (Pädurea-),pda'ure, in jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Tirgul - Trotus, de pe mosia SlAnic.

Dobrutului (Piscul-), virf de

rur. tefAnesti, pl. Oltul-d.j.

munte, in jud. BacAti, pl. Trotusul, de pe teritoriul com. T'ir-

Vilcea. Are o populatie de 445

gul-Trotus.

Dobrusa, sat, face parte din com.

www.dacoromanica.ro

DOCAN1

160

DOCHIA

Docani, sat, in judetul Tutova. pl. Tirgul, spre S.-E. pe piriul

chia iBalusesti, si are o populatiune de 280 familiI, sag' 1257

Dochia, sat, in com. Dochia, ju-

Docan. Formeaza singur o comuna (com. Docani). Are 601 locuitorI, din call 45 stia carte.

suflete, cari traesc in 298 case ; sunt 573 barbati, 585 femer ; 576

tele. E situat la 16 kil. departare de orasul Piatra, intre sa-

Contrib. sunt 92. Sunt 145 case. In cuprinsul com. sunt gradinarli. Se cultiva viea pe o intindere do 48 hect., din call 15,50 nelu-

necasatoritI, 490 casatoritI, 86 vacluvI, 5 divortatI; 261 baietI, 273 fete; 7 strainI. tiü carte 116, nu stia 1041. Dintre locuitorif improprieta-

tul Balusesti, Danesti i Bahna. Are o populatie de 260 fam., sail 1054 sufl., cad locuesc In 273 case. Aceasta populatie se imparte astfel : 520 necasatoritf,

cratoare; iar livezile cu prune

ritT

In 1878 sunt astad: 225

numal pe o suprafata de 75

cad

454 casatoritT, 75 vaduve, 5 divortap' ; 522 bärbatI, 533 femef. tiú carte 104 persoane, nu

aril%

Comerciul se face de '7 persoane In 12 stabilimente comerciale (din call 4 circium1). Are o scoalá primara de ba.etl; 2 bisericI. Veniturile sunt de 3413,04 Id anual.

Docanul, Pia, ce curge prin pl. Tirgul, com. Docani, jud.

Tutova; izvoreste din com. Bra.-

desti, curge spre S. si se varsa in pirlul Jeravatul de a dreapta.

Docäneasa, sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. VindereI, spre S.-E. de satul Vinderd. 346 ilocuitori (din call 8

Are tir'

carte) si 56 case.

Docane§ti, numire, ce purta Inainte de 1864, un sat asezat pe malul sting al riului. Siretul, linga satul judetul

Roman, si care sat a fost desfiintat de proprietarul luI de atuncI, ca sa. nu dea locuitorilor pämint dupa. legea rurala.

Dochia, com. rur., in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, infiintata acum citI-va aril' in urma, in vir-

tutea legd din 1864. Este a-

stapinesc insi0 locurile lor; 57 ca urmasI; 13 locurI

detul Neamtu, pl. Piatra-Mun-

parasite; 39 locurI ocupate de cätre altif, 15 locurI ramase pe

still 950.

seama com. Solul se cultiva pe o Intindere

improprietaritT la 1878.

de 909 hect., 50 aril'. Imasul are o intindere de 170 hect. si nutreste un numilr de 1456 capete de vite.

rica ; o scoall 38 elevT.

In comuna sunt 2

bisericI

(una In ruin1), deservite de preot si I eelesíarc, platitf din fondurile comuneI; o scoala. De asemenea 3 fierariI; 4 cojocarir ;

croitorie, 3 stolerif, 3 rotarif; dogarie, 2 cizmaril; I rogo jinarie.

Budgetul com. e de 5284 leI, 74 bani la venituri $1 5096 Id, 81 banI la cheltuelI. Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua comunail, care incepe din satul Roz-

trece prin satul Dochia, si se pune in legaturä Cu so-

LocuitoriI sunt totI RomtnI,

In acest sat se afla : o bise-

frecuentata de

Dochia, stincd, reprezentind o figura omeneasca, In grupa muntelul Ceahlaul.

lata cum descrie G. Asachi trieItinerariul Carpatilor», aceasta. localitate Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa

un ceas ajungl la Bitca numita Piciorul-Sihastruld si In urma la Pirlul-Alb, care curge intr'o

vale ingusta, in al canela mijloc se Malta chipul antic al Dochief. Din aceasta strimtoare sufla un Vint puternic i, dupa cum zice balada, plutesc In aer

nov,

o multime de vulturi, carf es

seaua judetiana Piatra-Bozieni,

din stincele invecinate, numite Stratul sad Tabara-Vulturilor. Numele cel faimos al acestuI

Intre al 15-16 kil.; prin un drum, care inceptnd de linga. satul Dochia (soseaua pecedentraverseaza soseaua Piatra13 si Bozieni intre kil. 12 uneste Cu soseaua erbesti; prin

sezata pe podisele cuprinse catre E. piriuluI Cracaul, pina. in dealurile Marginenilor 0 ale Tatomirestilor, intre com. Girovul la N.-V.-S., com. Margineni la

uu drum care incepind din satul Dochia, duce prin satul Balusesti la satul Itrine$ti (com. Margineni), etc.; prin un drum, din soseaua Dobreni-Moinesti intre idl. 12 13, precum si

S.-E., com. Budesti-Ghical, Bar-

prin alte drumurl naturale ce

gloani si erbesti, la N. Este formata din satele: Do-

leaga diversele localitatr limítrofe.

www.dacoromanica.ro

loe aü indemnat a se zidi aid un schit, care a fost pana la ¡704; dar in ziva de PastI, pe dud se serba in biserica. sf. In-

viere, un munte de °mat desfacindu-se din virful PionuluT, a in gropat schitul ca totr siha$tri

si a prefacut forma acestur loc. O icoana ce a scdpat din acea catastrofa a insemnat locul fostuluIschit si, mar in urma, a pricinuit facerea schitulul Ceri bucul. ,La acea intimplare, chípul Do-

DOCHIA

161

chid, de si era stincl puternicA, a suferit o simtitoare stricAciune ; partea de sus care infAtisa capul, umeriI si sinul, s'el spart si se vede zAcind In oare-care rlepArtare. AceastA masä compusl din aglomeratii (pietricele

inehegate), putea sl fie partea feteT si a pArulur. filtre ele

Trunchiul si coapsele figuriI sunt

de stincA lndesatA de bazalt ; prundisul adunat filtre pArtile ce inchipueati fluerele, abia lasA

un desert, de-a putea trece un om ; pe acolo curge Piriul-Alb, de unde isl are a sa obirsie,

precum zice si Cantemir. Alte pietre, de asemenea aglomeratice, ce inchipuesc oile DochieI,

zac imprejurul acestd chip, lar allturea se afiA, singuraticA, altA

platrA indestul de mare care se numeste Vulturul-luT-Traian, c5.ruja, dupa zicerea traditiund, i-ar fi incredintat acest impArat paza

Dochid.

Dochia, s'inca, jud. Neamtu. E

DOCUZOL-BAIR

truit pe 5 arcurT in timpul Domniei Jul Mihail Grigore Sturdza.

si fiind dominat de virful Chiostel II, care se afll la 1

Aier la Docolina, ne spune

kil. spre S. de sat, si care are o inAltime de 58 metri. La N. satulul, la 500 metri afará din

cronicarul Grigore Ureche, a

urmat un rdzbolil intre Cretu PotcoavA si Petru Schiopul, in anul 1578, pentru domnia tlrei. Docuzaci, sat, in jud. Constanta, plasa Mangalia, cdtunul com. Cara-Omer, situat in partea sudvesticA a plAser si a comund,

la 14 kil. spre V. de cAtunul de resedintA Cara Omer, fiind

satul cel mai de la marginea sud-ves ticA a comund. Este asezat pe marea vale Docuzaci si este inchis de dealul Docuzaci in partea sud-vesticA si de

Dealul-Morir in partea de E. Este dominat de virful Dccuzaci, care este la 2 kil. spre S.-V. si care are o inAltime de 193 metri. Suprafata sa este de 440 hect.,

dintre carI 14 hect. sunt ocupate de vatra satulur.

sat, se afiA Cisla-1u1-CAciulA ; lar

la N.-E. satuluI, si la rnasgin ea luI se afi.A. asa- lul-ManasieJecu. Suprafata satuluI este de 4624

hect., dintre care 24 hect. sunt ocupate de grAdinI si de vatrA. Populatiunea, mal toatA turceascA, este de 140 familli Cu 774 suflete. Casele sale sunt

in general marl si regulat asezate, ceea-ce face ca ulitele sale sA fie toate drepte. oseaua judeteanl Medjidia-CarolI-DanaChioi trece prin partea vesticA a satuluI si prin Cisla-lui-CAciu11;

iar drumul comunal ChiostelTortoman tac satul in dota pArtl, aproape egale ; alte drumuei comunale maI pleacA la N. spre Bilarlar (Dorobantul); la N.-E. cAtre Cara-Murat si la V. cAtre Panaghir.

situatA in localitatea numitA Petro-Dava.

Populatiunea sa, compusà mal toatA din Bulgarl, fiind la hotar, este de 63 fam., cu 220 sufl. Dru-

Docuzol, virf de deal, in jud.

Dochief (Lunca-), edito:, in co-

mulcomun al Hairam-Chiol-D ere-

Tortoman, virful cel mal inalt

muna Corndtelul, jud. Neamtu,

al dealuluI Docuzol-Bair, avind

cAtunul CornAtelul.

Chioi trece pe la S.-V. satuluI, fárA sA dea prin sat ; insl este un alt drum de la Hairam-Chioi la Docuzaci, care trece prin Demircea si un altul de la Dere-

Are o populatie de 166 sufl., carl locuesc in 30 case. Are o bisericA filialA, Cu hramul Sf.

Chioi la Docuzaci, care trece prin Cerchez - ChioT. Alte drumurI pleacl la Mamuzli, la Calfa-

Nicolae (parohia CornAtelul). Co-

Chloi si la Cial-Margea.

pl. RAcAciuni.

Este asezat pe lunca TrotusuluI, la i/2 ceas depArtare de

Docuzol, sat, in jud. Constanta plasa Medjidia, cAtunul com.

Docolina, tirgufor, in partea de V. a com. Albesti, jud. FAlcitl,

pl. Crasna, asezat pe ses lingl

Alacapi. E sitlat in partea N. a plAseI si cea N.-V. a com.,

soseaua nationalA Vasluia-Bir-

la 9 kit. mal spre N.-V. de ea"tunul de resedintä Alacapl. Este

lad.

asezat pe valea Docuzol, pe

Putin mai in jos de tirgu§or se afil un pod mare de piatrA peste apa riuluI Birlad, c ns-

ambele malurl ale piriuluI Do-

o

68878. Jfarolr Diefinnar Goograge.

103 metri inAltime; a fost si punct trigonometric de observatiune de rangul al II-tea; este acoperit cu verdeat.A..

Docuzol, pirta,

In jud. Constanta, plasa Medjidia, com. Alacapt, cAtunul Docuzol. Iz-

voreste de la

piI Cu virstA de scoalg sunt 15

(8 bletl si 7 fete).

Constanta, plasa Medjidia, com.

satuluT DocuN." I-Clciull si Cizol, dintre Cisla-lu sla-luI-Manasie-Jecu ; trece prin mijlocul satuluT si se varsA, dupl

un drum de 31/2 kil., in balta Cara-Su. Malurile sale sunt cam

bAltoase, cu atit mal mult eu eh se apropie de Cara-Su.

cuzol, inchis fiind de dealul

Docuzol-Bair, deal, In jud. Con-

Docuzol-Bair din partea esticA

stanta, plasa Medjidia, comunele 21

rol. HL

www.dacoromanica.ro

DOCUZOL-BAIR

Tortoman si Alacapi; are o directiune de la S.-V. catre N.-

bita, linga piriul cu acelasI nume.

E., mergind printre valle Celibichioi-Ceair si Dere-Chioi pe de o parte si Cilibi-Chioi si Docuzol-Ceair pe de alta parte. Are o inaltime maximli de 103 metri, pe care o atinge in virful

sda Docuzonul. Este acoperit cu pasune si pe poale cu sem anaturl.

Docuzol-Bair, deal, in judetul Constanta, plasa Medjidia com. Alacapi ; se intinde cu o directiune de la N.-E. catre S.V. printre satele si valle Docuzol si Chiostel. Are o maltime maxima de 82 m. si virfuel principale pe Chiostel II cu 58 m. si Acbalcic-Uba (59 m.), primul la extremitatea sudica si secundul la cea-l'altd ex-

tremitate. Este acoperit cu p5wnT si semänaturI.

Docuzol-Bair, vale, in judet 11 Constanta, pl. Medjidia, com. Alacapt; se desface din ramificatiunile orientale ale dealuluI Dere-Chloi, indreptindu-se catre S., merge printre cele doul dealurl Docuzol-Bair, trece prin sa-

tul Docuzol si se deschide in balta Cara-Su. Prin mijlocul saa curge 01121 Docuzol.

Dodea, deal, se Intinde pe teritoriul satuluI Chetresti, comuna Chetresti, plasa Stemnicul, jud. Vasluia.

Dodeiul, vglcea, izvoreste de la S.-V. com. Otesti-d.-s., pl. 01-

tul-d.-s., jud. Olt, si se varsa In Cungrea - Mica, pe tarmul drept, tot in raionul comund Otesti-d.-s.

Dodeni, loc izolat, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul.

E situat pe dreapta riulul Bis-

DOERANI

162

Dodolea, las, in valea Dodolea, jud. Botosani, com. Deleni, pl. Cosula.

Dodeni, pirtiaf, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz-

voreste din colinele estice ale muntilor NeaguluT (grupa furciturilor, detasare a sistemuluI stincos Ceahldul); curge in directiune estica pana in dreptul locului izolat Cu acela.5I nume, unde, traversind soseaua mixta Piatra-Bicaz Prisacani, futre kil. 82-83, se varsa pe partea dreap-

ta a riuluI Bistrita.

Dode§ti, com. rur., in partea de

Dodolea, vale, pe mosia Deleni, In partea de N.-E. a com. Deleni, pl. Cosula, jud. Botosani, intre dealurile : CapreI, Dodolea

si Struna. Dodul, numele vechig al schitului Raraul, ¡ud. Suceava.

Dodul, beiltilit, forman. din varsaturile PrutuluI, pe teritoriul com. Mastacani, pl. Prutul, jud. Covurluia.

S. a plasel Mijlocul, jud. Falda,

formata numai din satul Dodesti. Are o populatie de 280 familiI, saa 118o suflete, din

Dodul, munte, jud. Suceava. Vez! Raraul.

carr 280 contribuabill. LocuitoriI sunt razesr. In satul Dodesti se afla: primaria; o scoald, infiintata la anul 1868, frecuentata de 68 elevI ; o bisericd, facuta la 1825,

Doerani, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, cat. com. Topologul. E situat in partea orientan. a piase si cea meridionala a comuneI, la 21/2 kil. spre S.

deservita de I preot si 2 dascan

Este asezat pe valea Hagi-Omer-

de cat. de resedinta Topologul.

Prin mijlocul satuluI trece piriul Dodesti. Teritoriul comuna

Dere, pe ambele malurI ale piriulur Hagi-Omer, mal mult pe malul drept de cit pe ce! sting.

e brazdat de 3 dealurl princi-

La sudul sla se intinde padu-

pale.

rea Tausan-Orman saa Padurea

Vite man cornute sunt 482; cal, 34; oI, 519 si porcT, 289.

Epurilor. Este inchis la N. de dealul Caramisa-Tepe si la S. de dealul Miselic-Bair. Suprafata sa este de 1779 hect., dintre carI 79 hect. sunt ocupate de vatra satuluT si de gradint

Dode§ti, sat. (Ved Dodesti, comuna, plasa Mijlocul, judetul Falcia).

Populatiunea sa, compusa nu-

Dode§ti, phiii, pe valea caruia se afla satul Dodesti, judetul Falda, pl. Mijlocul, com. Do-

mal din TurcI si TAtarl, este

satulur O niceni, din jud. Roman,

de 147 familiI, saa 667 suflete. Casele sunt maff si asezate regulat pe malurile pirtuluI, can' sunt inalte si ripoase. oseaua judeteana Hirsova-Babadag trece pe la sudul satuld ; un drum

pl. Fundul.

pleaca spre N. la Topolog.

desti.

Dociite§ti, numire ce se mal da

Dodolea, deal, jud. Botosani, la E. de valea Dodolea, pe mosia si com. Deleni, pl. Cosula.

www.dacoromanica.ro

Doerani, movilli, in jud.

Con-

stanta, pl. Hirsova, com. Calfa, cat. Doerani.

DOERANI

E situat aproape de hotarul judetulur Tulcea. Are o maltime de 392 m ; fost punct trigonometric de observatiune de

rangul al II-lea. Este acoperit cu verdeata.. E situat in partea de N.-E. a plaser si a comunei si la 2 kil. spre N.-E. de satul cu acelasr nume.

163

DOFTANA

Mascasiul, la E., cu al com. Bit-sanesti (satul Bratesti . i cu l'Irgul-Ocna) la S. Cu com. TirgulOcna si la V., cu Transilvania. In dreptul acester com. sunt in muntir Carpati, virfurile Nemira, Tiganca si andru. Din

aceasta din urma se lasa spre

hect., ce da un venit anual de 36500 ler si G. N. Ghica, o mosie de 9790 hect., ce da un venit de 16900 ler pe an. In comuna se gasesc : o fabrica. de cherestea cu aburr, a d-lor Niculescu si Miteanu, mar

multe ferastraie de apa si o fabrica de gaz. Viile sunt pe o suprafata de 9 hect. Viea lucratoare ocupa

Doerani, alt nume al piriulut

Uzul si Doftana, culmi de muntr cu Virfurile Ursoaia, Ousoful, Dracoaia si Balaldul dincolo de

Hagi-Omer, jud. Constanta, pl. ifirsova, com. Calfa, cat. Doe-

Trotus. Uzul si o multime de pirare uda teritoriul comuna

8/4 hect.

rani. Izvoreste din poalele meridio-

Are o scoald mixta., care functioneazd din 1865, in satul Dof-

vite cornute, 530 capre, 1425 or si 544 porcr.

nale ale dealulur Periclic (jud. Tulcea), cu numele de Hagi-O-

tana, tntretinuta de stat inteun local bun, construita din birne, de comuna., cu 15 prajini pamint in vatra satulur. In anul 1891, scoala a fost frecuentan.

mer ; se indreapta. mar toa" spre S., apoi spre V., avind o directiune generala de la N.E. spre S.-V.; trece prin satul Hagi-Omer, apor intra in jud.

de 47 copir, printre carr 12 fete.

ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si, dupd un curs de 6 kil., se varsd

Sunt 4 bisericr ortodoxe: 2 In Doftana, 1 in Cucuieti si I In Larga, deservite de 3 preotr si 6 cintaretr, si 2 bisericr catolice: I in Doftana si alta in Bogata Cu un singur preot. Sunt 640 case de locuit; 18

In pir. Ciordere, ceva mar sus

circiumr.

Constanta, com. Calfa ; trece prin satul Doerani, de unde isr schim-

ba si numele, luind pe al satulur; curge printre dealurile Ca-

de satul Calla. Pe valea lur merge

Populatia e de 654 fam., saa

drumul comunal Hagi- Omer-

2848 sufl. : 1417 barbatr, 1421

Doerani-Calfa. Malurile sale sunt inalte si pietroase, din cauza naturer dealurilor ale caror poale

t'eme; 2554 RominI si 294 Un-

le uda.

Doftana, com. rur., jud. Bacati, pl. Trotusul. E a.sezata pe valea Trotusulur si pe Doftana si se

compune din 4 catune: Doftana, resedinta la confluenta ce-

lor dota riurr ; Bogata, de a dreapta Trotusulur; Larga si Cucuieti, de-a stinga Jul. In Condica Liuzilor (1812) se

&este trecuta Doftana razaseasca ; lar in Statistica din

1878, se aflá compusa tot din cele 4 catune de mar sus. Teritoriul com. se margineste

la N. cu al com. Darmanesti, despartindu-se de el prin piriul

gurr; 2810 de protectiune romina si 38 ungara ; 1040 agricultorr, 19 meserlasr, 20 9 comerciantf, 21 profeindustriar, siunT libere, 42 muncitorr si 22 servitorr. tii.1 carte 147 persoane, nu stia 2701. Contribuabilr, dupl noul recensamint, sunt 533. Dupa. legea rurala din 1864, la 273 locultor' s'aa dat 1289 falef sigo prajinT parnint in improprietarire.

Teritoriul com, are o intindere aproximativa de 24381 hect. Padurile (Doftana, Larga, Ciobanasul) ocupa aproape20000 hect.

Proprietarr marr: N. N. Ghi-

ca are

o

mosie de

12730

www.dacoromanica.ro

Animale sint: 115 cal*, 1790 Budgetul comuner pe exerci-

tiul 1891-92 avea, la veniturr ler 12223, ball! 14 si la cheltuelT ler 11749, banr 62. Teritoriul comuner este stra-

ba.tut de calea judeteana Tirgul-Ocna-Moinesti si de calea vecinala care duce la poteca Uzunulur.

Distantele: la Bacati, cap itala districtulur, 66 kil.; la Moinesti 19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedinta piase!, 8 kil. si la com. Darmanesti, 5 idl.

Doftana, sat, jud. Bacda, plasa Trotusul si resedinta comuner cu acelasr nume ; situat in valea piriulur Dofteaner, aproape de gura acestui fifí in Trotus. Are

o scoall mixta; 2 bisericr, din care una vechie, cladita de locuitorr la 1788, si alta cladita la 1889, de locuitorr, Cu ajutorul Primaria si a proprietarulur N. Ghica ; aceasta din urma e deservita de I preot $i 2 cinaretI; este si o biserica catolica, inaltatä de locuitorr la 1861.

Are o populatie de 366 familir, sau 1670 suflete. Vite sunt : 74 cal, 988 vite cornute, 375 capre si 360 pele!. Pe teritoriul acestur catun se gasesc : o fabrica de cherestea Cu abur!; 4 herastraie de apa ;

o fabrica de gaz. Pamintul a-

DOFTANA

DOFTANA

164

blinda in pleura, maI Cu seama

Mara de acestea se mal ga.seso urme de protoxyd de fier,

in vaile Naneasa si Pacuricea.

strotiana, brom si hydrocarbure

Doftana, mofie, jud. Bacati, pl. Trotusul, comuna Doftana, a

Vechea exploatare a acestor

tractiune pana la magazia cheiulur de incarcare. Tona de sare bucAtr si ma-

rultä in

sacr, se vinde, la

saline era identica cu cea de

Doftana, cu 70 ler. Tona de

la Slanic.

sare luata de la depozite,

Aceasta salina s'a deschis la inceputul anulul 1885. Ina-

in bucatT sati macinata, In sacT, 95 ler.

Pentru exportatiune in Rusia Serbia si Bulgaria, pretul este

8000 hect. si este supusa re-

se fa cea in vechile ocne de la Telega, carl aa fost parasite definitiv in anul 1872, cind s'a mutat Cu totul exploatarea la

gimuluI silvic.

Doftana. Mina este formata din

d-lul N. Ghica. (Ved ComAnesti, mosie).

Doftana, pddure de brad, ¡ud.

in te, exploatarea sal-el

Bacati, pl. Trotusul, com. Doftana, proprietatea d-luI N. Ghi-

ca. Are o intindere de peste

dona galerir, din carI una cu

Doftana saa Doftana-Mare,

directia spre N.-E. numita Ga

p1riz7, jud. Bacaa, pl. Trotusul, com. Doftana, care 10' are obirsia in muntele Tiganca ; curge

leria Carol, si cea de a doua

de la V. spre E.

teia, cu numele Galeri a Elisabeta.

Lungimea acestor galerir este

In Trotusul, dupa ce trece prin satul cu acelasl nume. El se ?nearca Cu pirilasele : Doftenita, SaceI si Naneasa.

de 126 ni. pentru Galeria Carol si de 75 m. pentru Galeria

Doftana, munte, in jud. Prahova, pe hotarul despre Transilvania.

kil. depärtare de Ploesti. Asupra calitater sarel data aci tabloul de analiza facuta de Dr.

le : Prislopul, Rusul, Florea, BrA-

detul, Negrasul, Cringul, Mo-

si

lasI nivel ca al galeriilor existente: una poarta. numele Galeria Rosetti, si cea-l'alta Galeria Bratianu.

Bernard Lendway, in anul 1881

adaugind ca. sarea de la Doftana este mal vinata si maT con-

sistenta ca cea de la Slanic, si prin urmare mg cantata pentru vite.

de la Doftana si, la S de orasul Cimpina, se varsa in riul Prahova, pe tarmul sting. Cursul san e repede si zgomotos. Albia sa contine nisip,

mal adinca, in timpl normall, de 0.75 m.

raid, numite gogele, in momen-

0.008 0.745 0.965

tul cInd se opereaza deslipirea brazdeT de serie& si divizarea el in bucatI.

mare.

Apa sa e limpede si nu e Pe riul Doftana, la com. Banesti, se afla un mare si frumos pod de piatra cloplita, pe soseaua Ploesti-Cimpina.

La Doftana exista la supra-

Apa hyg-rosco-

pica si comb. Corp. insolub.

Telega, pe litiga minele de sare

parte in bucatl neregulate, sfa.-

Clorur de sod. 99.378 97.020 0.310

meste de afluente apa ValeaRea ; trece pe teritoriul com.

pietris si bolovanr. Face marl stricaciunT, mal ales cind vine

rimindu-se adesea-orI in bucatele

Sulfat de soda

gosoaia, Ciopireeni, Hermeneasa, Gima, CArabanul, Ghimpoasa si Petrisor, apoI uda partea de V. a com. Brebul, unde pri-

La salina Doftana, sarea se taie in general mar regulat ca la Slanic, unde, fiind mal friabill, se obtine cea mal mare

Ordinarit

0.234.

Iz-

voreste din munir TransilvanieT, curge de la N. spre S., trece

finitiv o suprafata de exploa-

acesteI saline, s'a inceput in Februarie 1884 deschiderea a doul galerii noul, cu tavanul la ace-

lunga de 6 kil. Se afla la 43

Doftana, ?lit, jud. Prahova.

tare de 9600 ni. patratT. Galerlile comunica cu exteri-

In scop de a se intinde mal mult cimpul de exploatare al

plaiul Prahova, com. Telega, legata cu unja Ploesti-Predeal prin ramura Cimpina-Doftana,

0.002

in 1882-83, 41.026.391 kgr., In 1883-84, 39.409.977 kgr., in 1884-85, 29.958.076 kgr.

prin centrul com. Tesila, plasa Pelesul, unde se incarcl cu val-

prin doul puturT de extractiune.

Clorur de mag. Sulfat de calce

In mili 1881/85 s'a extras de la Doftana. In 1881-82, 35.204.599 kgr.,

Elisabeta si vor prezenta in de-

orul prin un pu t cu scarl

Doftana, salina', jud. Prahova,

Superioaet

redus la 40-50 lei tona.

perpendiculara pe mijlocul aces-

se varsa

si

fie

0.074

o.106

fata doua planurl inclinate, unul

Doftana, stafie de dr. d. f., jud.

de 50 m. lungime si altul de

si pl. Prahova, com. Telega, pe unía Cimpina-Doftana, pusa in circulatie la 21 Noembr., 1883.

Silico - Argil.

_

1.140

zo m. care conduc vagonetele

Total

99.998

99.984

cu sare de la puturile de ex-

www.dacoromanica.ro

DOFTANETUL

165

Se aflA la 5.2 kil, de ampina Doftanita, pîrîz, jud. Prahova, statie finalA, la ror kil. de Buizvoreste din muntele MAcesul si curesti si la 41 kil. de Ploesti. se varsd in Doftana. Linia ampina-Doftana deserveste excluziv salinele de la Doftenita san Doftana-Micä, Dofta.na (in apropiere de vejud. BacAti, pl. TazlAulchile saline de la Telega). InAltimea de asupra niveluluT mAriT de 415m.10. Venitul acesteT statii pe 1896, a fost de 2588181., 64 b.

de-Sus, com. Doftana. Izvoreste din muntele Nemira si se varsd

riel Spitalelor Civile din Bu-

curesti, foastA pendinte de mlnAstirea Poiana, jud. si pl. Prahoya, com. Scorteni, in intindere de 266 hect., din carT 16o hect. suprafatA trnpádurit i ro6 hectare pAmint cultivabil i fìnete. Mosia,

arendatA

pe periodul

1888/93, n'a produs de cit 770

DimieniT, jud. BuzAti, cu 160 locuitorT, locuind in 36 case.

Dogari, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, 01. com. Uliesti.

pl. Prahova, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din Bucure§ti, in intindere de 150 hect., care pe periodul 1889/91 s'a arendat cu 2070 le! anual.

Doftfinetul, pirliaf, curge din cAt. Bustenari, jud. i pl. Prahoya, com. Telega, i dupd ce primeste de afluentl: Valea-Nu-

de a'eal, com. Berevoesti - PImintesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel. Pe la poalele sale de E. curge ptriul Valea-Satuld.

Dogarului (Valea-), vale, izvoreste din partea de N.-V. a comuneT Comarnicul, plaiulPelesul,

jud. Prahova. Curge de la V. spre E. si se varsä in riul Prahoya, pe tIrmul drept, tot in raionul com, Comarnicul.

Dogäre§ti, loc izolat i vale, in jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com. Gldvile. Se vars1 in rtul Pesteana, pe teritoriul acesteT co-

jud. Olt. Are o populatie de 18o locuitorT.

mune.

Dogari, colineY, in jud. Buzar', com. Vintild-VodA, cAt. Sirbesti. Are izlaz i tufäris.

Dogoreala, lac, in j ud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, in insula Balta, com. Borduseani.

Dogarilor

izvor, in jud. BuzAti, com. CislAul, ScArisoara. Incepe din muntele ScArisoara, inconjoarA partea de S.-E. a cetAtel Doamna-Neaga, se uneste cu Valea-ZiduluT, Izvorul-Rece, apoI se scurge in Cricovul.

Dohare, lar, jud. Fälciü, plasa Mijloeul, com. Oteleni.

Dohmanul, deal tipos, judetul BacAil, pl. Trotusul, com. T'irgul-Trotus, situat lingA satul

Viisoara, d'a stinga TrotusuluT.

Unchia-Andreiti, Olari si Va-

DogaruI, virful dealulut Bobi-

lea-MandeT, merge de se varsA

cesti, com. OpAriti, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Dohotariul, deal, judetul Bacdti, pl. TazlAul-d.-j., de pe hotarul com. Beresti.

Cocoresti-Mislea.

Doftfinetul, vale, in com. Bordeni, pl. si jud. Prahova.

DogaruluI (Muchia-), muchie

rur. CiornAgesti, pl. Oltul-d.-s.,

culuT, Valea-UrsuluT, Valea-luT-

in gira Mislea, in raionul com.

Gura-VAiT.

Dogari, sat, face parte din com.

leT anual.

Doftänetul, peldure, in jud.

sAa sting, trecind prin satul

d'a stinga in Doftana. Dogari, cdtun, al comuneT Gura-

Doftänetul, proprietate a Efo-

DOHOTXR1A

Dogarul, deal, la N. com. MAdulari, plasa Horezul, judetul Vilcea.

Dohotariul, pIriü,

afluent

al

pir. Suha-MicA, jud. Suceava.

Dohotariul, pida,

afluent al piriuluT Sabasa, jud. Suceava.

tul Bordeni-Mari, din com. Bor-

Dogarul, stinde jud. BrAila, pe muchia platoul.IT din comuna

deni, ce apartine de pl. Fili-

Scortarul-Noù. Are io locuitorT;

pesti, lar azI de plaiul Prahova, jud. Prahova.

el aü 2 cal, 2 vite cornute si

Doftänetul-Mic, vechte numire

Dogarul, pIrîü, jud. BacAti, pl.

grestilor, situat spre S. de mAnAstirea Horaita, in com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud.

a satulut Bordeni-MicT, comuna

Bistrita-d.-s., com. Racova, care

Neamtu. Este acoperit cu pAdurT

Bordeni, pl. si jud. Prahova.

se scurge in Bistrita, pe malul

de stejar.

Doftänetul-Mare, se numea sa-

1200 Of.

www.dacoromanica.ro

Dohotiria, deal, in ramura Ne-

DOHOTARIA

Dohotiria, pirlia,s, jud. BacAti, pl. Trotusul, comuna Bogdana, care ese din locul numit Coasta-

Murgef si se varsä in

piriul

Bogdana.

Dohotäria, pirlia,s, ce izvoreste din dealul cu acelasl nume, comuna Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se varsd in piriul Negresti.

DoI-LeI, virf de deal, ce se aflA intre comunele Cozia i Bazga, pl. Podoleni, jud. FAlcid. Aje! se afla din vechime o crismA, unde cAlAtoriT rdsuflati caiI dupA

suisul gred al dealuluI. AstAzI se face pe dinsul culturä de cereale,

iarä circiuma nu mal e in finta. DoT-LeI, jud. Suceava, mic afluent al Topliter, din comuna BogdAnesti.

Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud. Roman, plasa Moldova, com. Cirligul, pe soseaua judeteanA Roman-PIeatra, situat la extremitatea jud. i la o depártare de 15 kil. 500 m. de orasul Roman.

DoI-Perl, pir20, jud. Iasi ;

DOLCA

166

izvo-

reste de sub dealul Hlincea, curge spre N. prin podgoria cu asemenea numire din com. Galata si se varsI tri piriul Repedea, com. Buciumi.

com. Tisdul, jud. BlzAti Are ca 150 hect.

Doice§ti, com. rur., pl. DealulDimbovita, jud. Dimbovita. E situatá la cinc! kil. spre N. de Tirgoviste, in apropiere de soseaua nationall Tirgoviste-Pucioasa-Transilvania i in poalele

dealurilor cu vii, carI sunt spre

suflete, carT

trAesc in 75 de case; aceastd popuiatie repartizatà pe categoril,

dupd sex, 138 bArbatI,

149 femel ; dupd starea civill : 153 necasAtoritr, 119 cAsAtoritI,

Acest sat este nod format prin improprietAririle din 1878 fácute insurateilor. Are o scoalà frecuentatA de 38 elevI. Doina, iaz, in jud. Botosani, valea

E. cu com. Glodeni din plaiul Ialomita i Aninoasa din plasa Dealul, despArtindu se de Glo-

Doina, mosia RAuseni, com.

deni prin dealurI, vg.I i pAdure ;

Doina, vale, pe mosia RAuseni,

spre V. se Invecineste cu com.

In partea de S.-V. com. ComindAresti, plasa Jijia, jud. Bo-

otinga, de care se desparte prin

Ialomita ; spre N., cu VilcanaPandeli, despArtindu-se tot prin Ialomita si spre S., cu Tirgovistea, despartindu-se prin cim-

pie si *tul Ialomita. In aceasa comund se aflA mine marf de palate si cetAtue. PAdurile ce

ComindAresti.

tosani.

Dolama, cimpie, in jud. Tulcea, plasa IstruluT, pe teritoriul com. rurale Ciamurli-d.-s. i anume

pe acela al cAtunulul Oil Testemelul, situatà in partea N.-V.

sunt in raionul acesteI comune,

a .comuner si a plAser; are o in-

coprind ca la 28700 ariI.

tindere de 150 hect.; este

Are o scoall, cu un invAtAtor plAtit de stat.

coperia cu livezT de prunT ; in parta esticA are si putinA pA-

Tirgoviste-Pucioasa, pusA in cir-

a-

dure ; este strgbdtuta de drumul com. Bas-Punar-Testemel.

Dolani, sat, plasa Dealul, com. Doicesti, jud. Dimbovita.

culatie la i Ianuarie 1890. Se aflä intre statiile Tirgoviste (9.9 kil.) Laculete (3.5k11.) InAltimea d'asupra nivelului mArif de 3241n 77. Venitul acesteI stati/ pe,

anul 1896 a fost de 60.o86 leI, 15 barif

mire dat5. une! pdrit din pcidurea

satuluI Bradul- cu - Sforile, din

familif, sal:1 287

5 vkluvi ; in raport cu instructiunea : 27 stiii carte, 307 nu tia. Locuitorii se indeletnicesc cu agricultura.

plasa Codru, jud. Iasi ; produce vinurl bune.

Doiceasca (Närteasca),

Are o populatiune de 68

carl se nu-

i

Doi-Peri, podgorie, pe teritorul satuluT Hlincea, com. Galata,

com. Fumureni, plasa Oltul-d.jos, jud. Vilcea.

Moinesti, la al 12-lea kil., intre satele Botesti i DAnesti.

mese: Boltasul, Valea-BraduluI, Darla i Iuzi. Comuna Doicesti este pe malul sting al Ialomiter si se compune din patru cAtune: Doicesti, Dolani, SAteni i Gusoiul si are o populatie de 1628 locuitorf, RominI. Aceastà com. produce vin, prune, din care se face %iicà, porumb, cinepA, etc. Doicesti se invecineste spre

E. de comunl

Doice§ti, stalie de jud. Dimbovita, plasa Dealul-Dimbovita, com. Doicesti, pe linia

Doica, poiand, spre S.-E. de

Piatra-Muntele, com. Girovul. E situat in drumul soseleIDobreni-

Dolani, deal, com. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s , jud. Vilcea.

Dolca, phi% jud. BacAd, pl. Trotusul, com. MAndstirea-Casinul. Se incarcá Cu pirilasele Prisaca

al-Pfetricelelor si se varal in

Doina, sat, in jud. Neamtu, plasa

www.dacoromanica.ro

pIrlul Casinul.

DOLCESTI

Dolce§ti, ciltun, resedinta com. Moscelesti, plasa Gilortul, jud.

167

DOLHASCA

sericI, cite una in fie-care sat,

600 cultivabile, 720 paclure, (Sta-

Gorj. E situat pe ses, la N.

deservite de 6 preoff si II dintAreff; 3 scoale rur. rnixte, fre-

comuneI Sa.ulesti, pe malul drept

cuentate de 133 scolarr, din

al GilortuluI. Are o suprafata

tul are 1362 hect. paclure), Ioo falcI finat si restul neproductiv. ImproprietaritI la 1864 si

234 135.0 si 228 fete cu etatea de scoala.

de 411 hect., din carT 150 hect. padure, 150 hect. arabile, Ioo

Budgetul com., pe anul finan-

hect. fin*, 4 hect. vie, 4 hect.

ciar 1892-1893, a fost de lei

fivezI de prunr si 1 hect. izlaz ; o populatie de 8o familiI, salí 318 suflete, din carI 70 contribuabill, toff RominT, ocupindu-se cu agricultura si cu eresterea vitelor. Locuitorir sunt improprietdritY dupa legea rurala din 1864,

21918,48.

si posea.: 15 plugurI, 30 care Cu bol, I caruta Cu ce, 150 vite marr cornute, 6 cal', 350 oi, 30 capre si 6o fimatorI. Comunicatia se face prin $oseaua judetiana Tirgul-Jiti-Dolj

si prin 2 §osele comunale. In caturi sunt 3 puturI si 6 fintinI.

Doletul, movild, in jud. Braila, situata la V. com. Ciacirul, 2-3 kil. departare.

Dolgopol, numire vechre a orapila Cimpulung, jud. Muscel.

Vite sunt: 89 cal', 69 minjI, 8 armasarI, 187 epe, 463 bol, 743 vacI, 4150 61 si 791 porcf. Altitudinea com. d'asupra niveluluI mAriI variaza intre 325 335 Metri. E udata de riul Siret si de piraIele : S omuzul-Mare, Paltinosul, ProboteT, Pietrosul, Piriul - luIPulpa, Pietrosul-Buder, Rimnicul,

Silistea, Turbata, Turbatica, VA-

meni, Poiana, etc.

Mosia e proprietatea Statu14 fostA a M-rer Probota. Suprafata el e de 5100 fAlcI, din care 2460 falcI padure. Statul are 4165.8380 hectare paciere, 2105 falel cultivabile si restul neproductiv. Locuitorir improprietaritY la 1864 s't 1879 sunt: 472 fruntasf, 530 palmag si 149 codasT, sta-

pinind 2622 fAlcI si 38 prj.

Mal' insemnat in comuna e Dolhasca, com. rur., judetul Suceava, situatá in partea nordica a plaseI Siretul-d. s. si la 24 kil. de Falticeni. Se margineste

la E. cu com. Lespezi si Tudora, din jud. Botosani, la V. cu com. Dolhesti si Tatarusi, la S. cu com. Lespezi si la N. cu com. Dolhesti si Tudora, des-partindu-se de toate partile prin

M-rea Probota.

Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe mosia si in com. cu acelasI nume. Asternut pe sesul SiretuluI si valea SomuzuluI - Mare, e impartit in mahalalele : Vameni, Vintulesti, Cotul-MoriI, Sludeni si Ciuchinari.

Are o populatie de 460 fa-

semne conventionale. Are forma

miliI, saA 1717 suflete: 895 bar-

unuf exagon neregulat. E compusa din satele: Dolhasca, Guija (Schitul), Probota si Buda, cu resedinta in satul Dolhasca. Are o populatie de 1263 familiI, sail

batí si 922 femel, din carI 6o

4406 sufl., 2197 bArbati §i 2209 femeI, din carI 125 izraelitl. Con-

tribuabilI sunt 838. Are 4 bi-

strainr.

Contribuabilf sunt 320; case de locuit, 403. Vatra satulul ocupa 130 Miel*. Mosia , proprietatea StatuluI

1879 sunt 173 fruntasI, 187 palmasl si 63 codal, stapinind 1 16 r falcT si 37 prj. Are o biserica, cu hramul Invierea, zidita de satenI, la

1877, deservitá de 3 preotI si 2 cintaretI si improprietarita la 1864 cu 25 falcI si 40 prj. ; 0 scoala rur. mixta, conclusa de

un invatator platit de stat, infiintata la 1866, frequentata de 75 scolarI,

improprietaritA, la

1879, cu 6 J'Oler 40 prj. Drumurile principale sunt : la Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500 m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.) si la Poiana-RahtivanuluT (5 H.).

Satul Dolhasca n'a fost totd'a-una unde se afta asta-1. In vechime, se zice, era peste Siret, pe locul numit acum Livada si Siliste, si se numea Iliesti. Pe locul ce ocupa azI eran paclurI

marl de stejar si ulm, arborI de carI se gasesc si acum, aproape pietrificatI, cu lemnul negru ca abanosul si bun pentru mobile. Fie din cauza alhiel neregulate si inundatier la care era expus satul, fie din alte imprejurarl, satul Iliesti se muta. pe tarmul drept al riuluI si anume pe Dealul-Vid. Dupa cit-va timp, ne mar convenindu-le

pozitiunea, de pe Dealul Vief se scoborira pe vale, unde sunt acum. La inceput, toate casele al1 fost facute din lemnul de pe loe. -Mal inainte de 1864, singur satul Dolhasca forma o comuna.. La 1864, Buda si Gulia se ali_

pira la Dolhasca si in 1870 se uni si Probota. Din budgetul, ce se pastreaza in arhiva ptimarieI, se vede ca primariI de

fosta a M-reI Probota, are in-

Dolhasca, Gulia si Probota erati platifl fie-care ca cite 3 galbed

tinderea de 1643 falcr, din care

pe an.

www.dacoromanica.ro

DOLHASCA

La 1803, cDolhasca-B.ida, a casa BanuluI Iordache Cananati,

impreuna cu liuzir SerdaruluI Anastasie, numarati 387 liuzI, platind 4448 leí bir anual, fiind si 10 scutit.I». La liuzir birnicr se adaugeati, cbreslasiI ot tam io liuzI Cu 140 leI bir pe an». La 1821, Turcir trec prin Dolhasca, dar nu-r pricinueste niel o stricaciune, gratie rnijlocireI ce a fäcut-o un oare-care Monsieur Diubsche catre mal marele celor 150 Turcr din B otosani. Mosia Dolhasca, cu trupul

DOLHEsTI

168

muna Idriciul, pl. Crasna ; este formata din douä. cAtune : Dolheni-de - Jos si Dolheni-de Sus, Cu distanta intre ele de 500

m. Satul e situat pe coasta de V. a dealulur Dolheni. Are o populatie de 60 fam., san 200 sufl.

LocuitoriI sunt razesT. Are o biserica, refacuta in anul 1857, deservita de un preot.

In partea de N.-E. a satulul, pe dealul Dolheni, a fost o

biserica, numita Manastirea,

care in anul 1856, a fost stramutata in Basarabia ruseasca, la satul Hasnaseni.

Botosani, despartindu-se prin

riul Siret ; la V., cu com. Preutesti si Uidesti, avind ca hotar ptriul Boura si semne conventionale, la S., cu comuna Dolhasca si Tatarusi, prin piriul Valea-Poienir si la N., cu Preutesti si Valea-GloduluI, desparOta prin semne conventionale.

Are forma unur paralelogram, ale carul unghiurI obtuze sunt expuse spre S.-E. si N.-V. Se compune din satele DolhestiMarr, Dolhesti-MicI

s't

Poiana-

Rahtivanuluf, cu resedinta in ce! d'india.

a comuneT Idriciul, pl. Crasna, jud. Falciii ; se prelungeste intre satele: Dolheni, Idriciul si

Are o populatie de 825 familiI, ce numara 3286 suflete, (1634 barbatl si 1652 femeI) ; din carI 92 Izraeliti. Sunt 783 contribuabill. Are cite o bise-

detul Suceava, plasa SiretuluI, proprietatea statuldf, fost pendinte inainte de secularizare de

Tilharesti, avind 2 piscurY : Intinul si Brahariul.

seria in fe-care sat, deservite de 3 preotl si 4 cintáretl ; 2

manastirea Probota ; avea (187 I)

Dolhe§U, com. rur., in partea de N. a pl. Crasna, jud. Falda. Are situatia accidentata. E marginita la N. cu com. Mosna ; la S., cu Bradicesti ; la E., cu Cozmesti si la V., cu jud. Vasluiá. Este formatá din satele : Dolhesti si

Buda, avea mal inainte o intin-

dere cu mult mal mare, dar s'ati tot instrainat bucatr.

Dolhasca sari Buda, mofie, ju-

o arena anuala de 39400 leI si a fost una din cele 38 r proprietatI ale statulul ipotecate pentru imprumutul dominial de

78 de milioane leí contractat in anul 1871. Pe aceasta mosie se afl.ä si o padure de vr'o 600 pogoane. Pe periodul 1880/85,

arenda acesteI mosiI a scazut la 32200 leí anual. (Dupa izvoare ofic.).

Dolhasca, stalie de a'r.-def., jud. Suceava, plasa Siretul, com.

Dolheni, deal, in partea de E.

scoale rurale mixte, frecuentate

Pietrisul, pe o suprafata cam de 902 hect. Are o populatie de 440 familiT, sail 1500 suflete.

Sunt 270 contribuabilI. Are doua bisericI; o scoala. Este udatá de piriul Dolhesti si traversata de soseaua jude-

teana, ce se leaga cu judetul

Dolhasca, pe Unja Pascani-Bur-

Va.sluiù.

dujeni, pusa in circulatie la 15 Decembrie 1869. Se afla futre statiile Lezpezi (10.3 kil.) -si Liteni (11.6 kil.) Este si statie finala a linie Dolhasca-Falticeni. Inaltimea d'asupra niveluluI marif de 214.65 In.

Budgetul comuneI este la veniturl de 2865 leI, si la cheltuell de 2789 ler.

Venitul acesteT statir, pe anul

Dolhe§ti, com. rur., situata spre S.-E. pl. omuzul, jud. Sucea-

1896, a fost de 37620 ler, 67 banI.

Dolheni, sat, in jud. Fakir', co-

Vite sunt : 450 vite marT cor-

nute, 576 oI, 33 capre, 118 cal si 121 pord.

va, la o departare de 16 kil. de Fahiceni. Se invecineste la E. cu com. Tudora din judetul

www.dacoromanica.ro

de 90 elevf, din 209 baetI si 199 fete in virsta de scoala. Budgetul comunef, pe anul 1892-1893, are la veniturl ler 8722 s'i la cheltuell 8380,68 lel. Vite s int : 222 caT, 492 bol,

669 yací, 1998 or, 36 capre si 961 porcf.

Are cam aceeasT altitudine ca si Dolhasca. E udatä. de Siret sí de piraiele :

omuzul-Mare cu afluentif sal: Butnarasul, Harbuzul, Diudiul, Buta, Piatonita si Podisorul. Mosia Dolhesti e proprietatea statuluT, fosa a manastirel Probota, iar Poiana-RalitivanuluI e proprietatea familiel Rahtivanul. Suprafata comuner e de 3706

din cari 1631 falcT padure (statul are 2507 hect. si 9020 aril), 1996 cultivabile si restul neproductiv. Improprietaritl la 1846 sunt: 137 palfalcI,

masI si 286 codasT, stapinind

1120 ala Dolhe§ti, sat, 'in com. cu acelasI

DOLHE6TI

169

nume, pl. Crasna, jud. Falcin. E situat pe valea piriulur Dolhesti, ce curge printre doult

dealurT, unul spre V. de sat numit Dealul-Rate ce continua

spre N. in forma de cimpie arabila sub numirea de Valeale-Craciun, iar spre S., cu intinse imase, finate, vir si livezT, sub numirea de Dealul-Rusului;

si unul in partea de E. a sanumit Dealul-Mord, pe care se face cultura. de cereale, tulla

mal cu seama in partea nordica, pentru care s'a numit de ceT batrinI Dealul-PlaiuluT. La capatul acestui deal spre N.-V., unde se impreuna cu Valea-lulCrAciun, se formeaza dealul Ca-

parle, in hotarul Ciortestilor, din jud. Vasluin. Acest deal, se zice, si-a luat numirea de la un batrin razas numit Caprior, pen-

tru ca era portiunea sa din razasie.

Din legatura Vaier-le-Craciun cu DealufPlaiuluT se intinde intre ele Dealul-Ulmulul, numit

dupl un batrin arbore de ulm ce sta in picioare pe culmea la Din Dealul-PlaiuluI, in directia nord-estica se intinde o empie pe valea intinsa a Crasnitel acoperia cu dumbravI si finate de ale razasilor ; lar de la poa. lele acesteT vaT se ridica Dealul-

Crasner, pe ale caruT culmI se ata soseaua judeteana ce trece

de la Hui la Budgoasa-Iasi, si care serva de hotar intre mosia Crasna si Dolhesti.

Printre aceste dealud curg piraiele : CaparieT, ce izvoreste din dealul Cu acelasT nume ; Valea-luT-Craciun, cu sorgintea de la o tintina din fundul vale. Am-

bele Oraje unite trec prin satul

DOLHE6TI-MARI

Se zice, ca din vechime a-

relul, Petru-Vodd, Dolhesti, Gru-

ceasta mosie forma un trup

genitor, marginindu-se cu satul Plotunul (asezat in susul piriuluT Ozana) si cu satul Pipirigul (asezat catre gura piriuldi cu a-

cu mosiile Casnita si Bradicesti, sub denumirea de Crasna, care fiind loc domnesc, s'ar fi daruit de $tefan-Voda cel-Mare unuT viteaz ostas al san cu numele de Crasnas, de la care s'a numit si locul de Crasna. Dupa moartea-T an ramas mostenitorT

doI fiI si o fiica, carl Impartind mosia futre el, a luat unul partea CräsniteT, si ceT-l'altI doI

celasT nume, maT in josul Ozand).

Vatra satuluI are o intindere de 28 hect. 6o ara', cu o populatie de 104 familiT, san 463 suflete. Terenurile

fiind

de natura

muntoasA, locuitorif sunt nevoitl a-sT angaja paminturI pentru

partile Badicesti si Dolhesti.

cultura. in afara de raionul co-

Partea de mosie Casnita, ce se afla pe teritoriul judetule Vas-

muneT Pipirigul.

luin, trecu din mina in mina pana la 1882, cind proprietarul St.

Rosetti o Vindu Cu 32000 galbenT d-luT D. Vidrascu, actual proprietar. Cele-l'alte doua partI din mosia Crasnef, Brädicesti si Dolhesti, devenir-a mosiI ra-

In acest sat se afla.: 1 moara Cu o plata ; 1 herastran sistematic purtat prin ajutorul aper ; o piva. In imprejurime se intinde

padurea statului Pipirigul. Sunt 104 contribuabill. Numdrul vitelor este de 1300 capete, din cae : 120 bol, 93 vacT, goo o!, 20 cal, 6o rimatorT si wo vite miel cornute.

asestI. Cu infiintarea schituldf Bradicesti, mosia Bradicesti deveni prin danie si cumparaturl, Dolhe§ti, rainurd de mung, ce a schituluT, si dupä secularizaface legatura t'Are ramura Pere, a statuluT, iar Dolheti retru-Voda cu Domesnicul, formeaza hotarul Intre com. Pipimase tot mosie azaseasca. rigul s't com. Calugareni, jud, Mosia are o suprafata cam Neamtu. de 758 hect. si o populatie de 260 familiT, san goo suflete, din carT 150 contribuabilT. Este resedinta comuneT. Are o scoala, infiintata in anul 1867, frecuentata de 30 elevI ; o bi-

Dolhe§ti, ira, in suprafata de 15 tälcI, format de omuz.il-Marelingd satul Dolhesti-Mar!, jud. Suceava. Acum e acoperit de stuf si in mare parte namolit. serica vechre, fAcuta in anul 1740, Apa sa pune in miscare o moadeservita de un preot si doT dasa cu tref pietre, aductnd 3000 calI. le venit anual. LocuitoriI sunt razesT. EI se ocupa, pe linga agricultura, si cu cultura viilor si a livezilor. Dolhe§ti, pitig, izvoreste de pe teritoriul comuneI Dolhesti, pl. Prin mijlocul satuluT curge piCrasna, jud. Falciti, trece prin riul Dolhesti si trece soseaua satul cu acelasT nume si se varjudeteana, ce se leaga de jud. sa in piriul Crasna. Vasluiti.

Dolhesti, formind piriul Dolhesti;

Crasnita, izvoreste din fundul traje! Crasnita, curge pe Ruga

Dolhe§ti, sat, in com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,

Dolhe§ti-Mari, sat, judetul Suceava, pe mosia si in com. cu

si se vara in

asezat pe valea piriuluT Ozana, futre ramurile muntilor : Cotna-

acelasi nume, ,a,sezat pe tärmurile $omuzule - Mare.

Dealul-CrasneT

piriul Crasna. 58878. &arao Methmar Geogrtwo.

I os. I.

22

www.dacoromanica.ro

DOLIIETTI-MICÌ

DOLINA

170

Are o_populatie de 414 familiT, sati 1932 suflete (916 bar-

ball si toI 5 femel), din carT 71 IzraelitT. Locuesc in 451 case. Sunt 426 contribuabill

sa0 Gioseni, sat, pe mosia i in com. Dolhesti,

si face stringerea recoltelor de pe mosia Turbureasca, in lun-

jud. Suceava. E asezat pe

gul careia se intinde aceasta

o-

muzul-Mare. Are 343 familiT,

Vatra satuIuT ocupa 41 ala

1052 suflete (516 barbatT si 536 femeT), din carl 16 Izraeliti. Con-

Mosia, proprietatea statuluT,

tribuabilT sunt 287. Case de lo-

fosa a manastirel Probota, e

cuit 282. Vatra satuluT ocupa

In intindere de 3333 falcT, din carT 1722 cultivabile, 1532 pa_ dure si restul neproductiv. ImproprietaritT la 1864 sunt : 84

23 falcT. Improprietaritl la 1864

palmas! si 170 codasT, stapinind 668 PácT DrumurT principale sunt : la Dolhesti-MicT (4 kil.) si la Pre-

Nicolae, ziditä la 1833 de lo-

utesti (8 kil.) Are o biserica, cu hramul Sf. Paraschiva, deservita de i preot

mixta, conclusa de un invatator,

§i 2 cintaretT, i improprietarita

Cu 17 atcr. A fost zidita inainte de 1470 de tata! luT . endrea, Hatmanul luT

al tatalur luT endrea, al doilea, al Hatmanului si al treilea, al

unid lü al acestuia. Doua at1 inscriptiT slavone, lar piatra de

pe al treilea a fost luata, de cine, cind si ce s'a fácut nu se stie. In pome/nic se pomeneste Alexandru i endrea. OclajdiT saú alte odoare vechr nu se gA-

sesc. O singura 'coalla a MalceT DomnuluT se aseamand mult luT

Petru-Rares din manastirea Probota. Satul are o scoala rurala mixta, conclusa de un invatator, platit de stat, infiintata. la 1864 frecuentatä de 50 scolarT, din

91 balet1 si 119 fete, in virsta de scoalä.

stapinind 374 falcI. Are: o biserica, cu hramul Sf. cuitori, improprietarita. la 1864 Cu 17 &Id, deservita de i preot

z cintáretr; o coalà primara pida de stat, infiintata la 1891; e frecuentata de 40 elevr, din 74 bdeti si 47 fete in virstA de scoala.

In sat este o moara a statuluT pe apa omuzuluT-Mare.

Dolia, sat, pe mosia Boroaia, comuna Mälini, jud. Suceava. E asezat pe tarmurile piriuluT de Ja care $Ia luat numele. Are o populatie de 19 familiT, sati 62 suflete, din carl 12 contribuabilr; locuesc in 15 case. Vatra satuluT ocupa 7 Ala'. ImproprietaritT la 1864 sunt: 5 palmasT i r codas, stapinind 22 miel $i 40 prj. Biserica din Pluton si scoala din Pipirig, jud. Neamtu, serva i acestuT sat. DrumurT principale sunt : la

Pipirig (5 kil.) si la Malini (31 kil.).

Dolina, sat, In partea de N.-V. a com. Costinesti, pl. Tirgul, jud. Botosani, pe valea i pir. Siena. Are o suprafata de 1465 hect. si o populatie de wo familiT, sail 440 suflete.

Are o biserica, deservita de cintaret. In sat sunt 2 morT de apa la iazurT si una cu aburT.

Vite sunt : 297 bol i vacT, 67 cal, z214 or, 8 capre si 131 mascurT; 6 stupT.

Sunt 3 circiumT, 3 comerci-

Dolina, pîrlü, incepe de pe teritoriul mosieI Vaculesti, com. cu acelasT nume, pl. Cosilla, ju-

detul Dorohoiti, si se varsa in pir. Strahova.

Dolina, deal, in partea de S.-V. a comuneT Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani.

Dolina, a'eal, jud. Botosani, pl. Tirgul, com. Costinesti.

Dolina, pödure, jud. Botosani, pl. Tirgul, com. Costinesti, in intidere de 430 hect.; pe dealul Vasilincea, in partea de V.

Dolia, firia, jud. Suceava; strlbate satisorul cu acelasT nume ; trece in jud. Neamtu si se varsa

in pir. Neamtu.

a mosieT Dolina.

Dolina, pIrla, trece prin mijlocul satuluT Dolina, com. Costinesti,

jud. Botosani, si se varsa in pi-

In sat este o moarl a mo-

Dolia, vale, in jud. Buzati, com.

sid. La 1803 «Dolhesti a manas-

Ztrnesti-de-Cilnati, intinzinch se si in com. Fundeni. Puncte cul-

tireT Probota, avea 13 liuzT, pla-

minante sunt : UlmiT-VernesculuT

tind 2432 leT bir pe an.,

sani.

antT si 6 meseriasT.

ar fi fost biserica saseasca. In biserica sunt 3 morminte: unul

cele de la mormintele

Dolina, vale, filtre dealurile Dofina si Gaureana, com. Costinesti, plasa Tirgul, jud. Boto.

sunt: 45 palmasT si 99 codal,

tefan-cel-Mare.

Traditia spune ca maT inainte

Cu

vale.

Odaia-VernesculuT, unde se

www.dacoromanica.ro

11111 Sicna.

Are o biserica (mAnAstire) de

zid ; o scoala primara mixta, care in 1886-87 a fost frecuentata de 33 elevI, din 72 in-

DOLILE

171

scrisT. $coala a fost infiintatA

cuentatA de 33 elevI din 72 in-

inainte de 1844 de egumenul

scrisT.

mAnAstireT Doljesti , Arhiman-

fiscalA Sagna. Sunt 2200 capete de vite marT.

dritul Veniamin Rosetti, devenit

In 1844 Februarie 3, Episcop de Roman.

Sunt 414 capete de vite. Este legat cu orasul Roman prin

Tine de circumscriptia

Veniturile comuneT sunt de

sul.

Dolile, ramurd de .munli, jud. Neamtu ; se intinde din jud. Su-

ceava spre marginea com. Pipirig, legindu-se cu grupa mun-

tilor CotnArelul in spre E. de

Limita de N., incepind din

Este legat cu orasul Romal Doljesti, sat, in jud. Roman, pl.

dreptul comuneT VAleni, merge spre S.-V. pana in dreptul com. Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o linie conventionalA ce tac Dealul-

Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre

MueriT, riul Plosca (ZAicoiti), riul

N.-E. de orasul Roman, la 16 kil. si de 8 kil, de resedinta

Amaradia, com. CApreni, Dealul Icleanul, plasa Jiul-de-Sus si se termina in dreptul comuneT Ppiana, de unde incepe hotarul natural format de riul Gilortul,

prin osea.

plAseT, pe malul sting al riuluT Siretul. Are o populatie de 146 capT de familie, sari 622 suflete, din carT 153 contribuabilI ; locuesc in 145 case. Stiti carte 27 persoane.

satul BAboesti.

Doljesti, foastd nandstire de ea-

pirliaf, ce izvoreste din nodul ramureT de muntl cu a-

mArgineste in partea de N. cu jud. Gorj, la S. si V. cu fluviul DunArea, la V. cu jud. Mehedinti si la E. cu jud. Vilcea Romanati.

5771 ler si cheltuelile de 5228 leI.

osea. Acest sat exista

inainte de 24 Martie 1615, un document care poartA aceastd datA, ne vorbeste despre din-

DOLJUL

celasT nume i muntif CotnAre-

lugArr, lar acum bisericA de mir, in marginea de S. a sat. cu acelasT nume, jud. Roman. Acea-

lul, jud. Neamtu, pl. de Sus-Mij-

stA bisericA are imprejur o li-

ca directiunea aproape direct spre S. pänd la vArsarea sa pe malul sting al riuluT Jiul, in dreptul comunerrintAreni, unde se terminA limita de N. cAtre

jud. Gorj i de unde incepe hotarul de V. cAtre jud. Mehedinti. Limita de V. este o linie conventionall, care incepe din drep-

curge pe hotarul corn.

vadA mare, Aici, pe la anul 1844,

Pipirig si se varsA in pir. Pipi-

Februarie 2, era egumen Archi-

tul comund Tintäreni, merge

rig, aproape de obirsia aces-

mandritul Veniamin Rosetti, care

spre S.-V. pinl in Valea-luT-Petru

tuia.

la aceastd data a fost ales E-

tdind apa MotruluT. De aci se intoarce spre S. pinA la com.

locul ;

piscop al RomanuluT, in local

Doljescul, iaz, pe teritoriul satuluT cu acelasT mime, pl. Pru-

tul-d.-s., jud. Dorohoia, in suprafatA de 17 hect., 19 ariT.

Doljesti, com. rur., in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., spre N.E. de orasul Roman, la 16 kil. de resedinta plAseT. Este asezata pe malul sting al riuluT Siretul. E formatA din satele : Buhoanca, Buruenesti, Boljesti, RA-

luT Meletie, permutat ca Mitro-

polit la Iasi. Doljesti, nto,sie, a statuluT, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Doljesti, arendatA in 1887 cu 13090 leí.

Dolje§ti, ddure, proprietatea statuluT, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Doljesti, in intindere de 76 hect.

jumAtate UngurT.

Are 3 biserici, din carT I catolicd ; o scoalà primará

care in 1886-87, a fost

fre-

urmind pe o micA intindere cost4a de V. a dea(Cetatea),

luluT Cerbul.

Numele de Dolj pe care-I

Limita de S. i V. incepind din dreptul com. Cetatea, hotarul natural, hotar politic fatA de Bulgaria, cAtre V. i S., este format de fluviul DunArea, de-

poartA judetul, insemneazA Jiul de jos, (psl. dol, vale, groapA), in opozitiune cu Gorjul,

serie un arc de cerc cu deschizAtura spre V. pAnA in dreptul schelef Arcer-Palanca, de

de sus, sati Jiul de munte (psi.

unde ia directiunea direct spre E. pAnA la pichetul CAlAra0, formind in tot cursul descris,

diul si Rotunda, cu resedinta comuneT in satul Doljesti. Are o populatie de 620 familiI, sati 2769 stiflete, din carr 700 contribuabilT ; 651 case de locuit. Populatiunea este mar mult de

GogoOul, pl. Doljul-de-Sus, tdind valea riuluT Obedeanca. Din com. Gogo§iul merge spre V., tAind dealurile Guardinta, Radovan, precum i rlul DesnAtiul, coprins intre aceste doul irurT de dealurT. ApoT se intoarce spre S. pAná. in DunAre

Doljul, judel, situat in partea de S.-V. a OltenieT.

gora, munte). Judqul Dolj se Limitele.

www.dacoromanica.ro

DOLJUL

DOLJUL

172

hotarul politic al acestuT judet catre Bulgaria. Limita de E.: a) catre judetul Vilcea, incepe din dreptul com. Valeni si merge cu directiunea de N.-V.--S.-E. Mind riul Frati-

la si se terminá la com. Bulzesti; b) catre jud. Romanati, incepe de la com. Bulzesti, merge

spre S.-E., taie apa Fratild apa Geamartaluiul, urmeazá putin coama dealuluT Balsiul, descrie o mare curba cu convexitatea spre V.; Mind riul Tasluiul calea ferata Craiova-Balsiul

si regiunea dealurilor ce ocupd mijlocul dintre cele 2 regiunT expuse, se poate zice ea jud. Dolj se intinde cu 2 treimi din suprafata sa in regiunea seasa., iar a treia parte din solul sail tine de regiunea colinelor sari a dealurilor, ce ocupd N.-V. districtulur. Din punctul de Orografia. vedere al inclinatiuneT terenuluT,

considerind jud. Dolj, avem a ne ocupa: a) de regiunea deluroasa. din N.-V. si b) de regiunea cimpiilor, care se termind

pand la com. Ghindeni, plasa Ocolul, de unde iar se intoarce spre S.-E, pana in dreptul pi-

in Dundre cu granita. Intre culmile Carpatilor si sesul Dunarean, se afla o flsie

chetuluT Calarasi.

mare de teren accidentata, ce

Topografia. Forma judetu-

poarta numile de regiunea dea-

luT este aceea a unuT sector de cerc, al cdrui arc, cu deschizatura spre N., il formeaza. Dun área si ale carei raze le formeaza douà liniT, care plecind

lurilor. In jud. Dolj, dealurile patrund

una de la Cetatea si alta din

pana la o linie care pornind de

dreptul pichetuluT Caldrasi, s'ar inelni la com. Valeni.

Lungimea cea maT mare a jud. este in directiunea N.-E. catre S.-V. de la nordul com.

de la N. si V. si se intind, avind directia generala de la N.-V. si N. catre S.-E. si S. la com. Calafat, ar trece prin N. plasei Báileti, prin S. plasei Jiul-de-Mijloc si prin N. plaseT Jiul-de-Jo s .0 eea ce caracterizeaza

regiunea dealurilor este:

este numaT nisip (riul Dasna. 3) Valle riurilor sunt largT, productive, populate si viabile ; 4) Ca avem coame de dealurT marl earl separa apele riuluT Jiul (Dolj) de ale riuluT Olt, prelungirT din culmea tuiul) ;

noaga.

Culmile prineipale din regiunea dealurilor sunt continuatiunT ale muntilor din jud. Mehedinti i Gorj. Parte din ele sunt in dreapta JiuluT i futre acestea putem cita Dealul-CerbuluT, care se lasa din culmea GodeanuluI (Mehedinti). Din Dealul-CerbuluT se rami-

fica spre S.-E. mai multe siruri de dealurT, earl despart ?titre ele mal multf afluentT micT din dreapta riuluT jiul i dintre earl maT insemnat este dealul Guardinita-Radovanu. Din DealulNegru (Mehedinti), se lasa in jud. Dolj, Dealul SmadovitaTiuleni, fare riul Sfircea Obedeanul, aflat in dreapta riuluf Jiul i dealul Baltati-Varari, intre riuI Sfircea pe de o parte, Motrul si Jiul pe de alta parte.

ca.

In stinga riului Jiul putem cita:

Zdicoiu, in dreptul com. Valeni,

inaltimea Ion medie nu trece

pana la Dunare, in dreptul o-

peste 250 m. ; 2) ca. riurile car!

rasulur bulgaresc Arcer-Palanca,

in regiunea muntilor contin in fundul albiilor lor bolovani de

1. Dealul Icleanul, continuatie a dealurilor Andreesti si Prigorici, culmea Zanoaga. Dealul Icleanul se continua prin Dea-

vre-o 135 kil.

Largimea cea maT mare o

dimensiunT mari, indata c ajung in regiunea dealurilor (Dolj) isT micsoreaza iuteala curentuluT,

lul-ChicioareT i Dealul-Mare in-

asa ca apele Ion nu mal pot transporta de eft pietris, care

luI Jiul. 2. Dealul-MueriT, conti-

Dolj, este al unor trepte de

se micsoreaza din ce in ce pe mdsurá ce riurile ajung in re-

amfiteatru care se ridica gradat

giunea sesulul, asa ca. la intrarea

de la Dunäre, formind doua. terasse ; cea de S.-E. formata de o vasta cimpie si cea de N.-V. ce face parte din regiunea dealurilor, i fiind-ca se obicinueste a se imparti solul

in aceasta din urma regiune, pietrisul dispare si este inlocuit cu nisip extras din riul Jiul la

(Gorj), care cu prelungirile sale: dealurile Floresti si Prisaca, despart basinul JiuluT de afluentiT din dreapta riuluT Olt. Culmile secundare ce se lasa d in Dealul-MueriT sunt: Dealul

varsarea sa in Dunare, unde

Radinesti (Gorj) continuat ca Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa-

a

chiar este In formatiune o mica delta. Exceptie fac duffle, carT, izvorind din regiunea dealurilor,

muntilor, cea mal malta N., a sesului ce ocupa partea de S.

nu ,strabat de cit terenurT nisipoargiloase ; in albia acestor riurT

atinge jud. din dreptul insuleT Bogdan pang la satul Calarasi, o distanta de vre-o zoo kil. Configuratiunea

i

aspectul

topografic ce ne prezinta jud.

RomInier in

treT

regiunT :

www.dacoromanica.ro

tre afluentif din dreapta riuluT Am aradia i ce! din stinga

nuatiune din culmea Zanoaga

fa, despartind pirtul Ploscuta

de piriul Scroafa, dealul Adincata, dealul Stejaruld, dealul Ceratul, dealul Danciulesti si

DOLJUL

dealul Leul. Toate sunt acoperite cu viT, finete i paduri, i au o inältime aproximativa de 120 m. Dealul-Murgasiului si Dealul-

Geamartaluiul ce string intre ele valea riulur Geanuartaluiul. Dealul-Blindarului, Nistolului, GolumbuluT, Glava, aproape de malul sting al Aula! Plosca, unde

o ciocnire intre T'Atar! i Romini avu loc. Dealul-Inalt, Dealul-Bradesti-

lor, Bincaciul, pe care se afta poiana Bincaciul. Dealul-Bulzesti,D ealul-Caprei,

Dealul-Rupturile cu 150 m. innaltime. Velesti, Cu 400 m. Piscul-StaiculuI, 200 M. Piscul-Ciresului de wo m. Dealul-Racarenilor, Dealul - Valcanestilor,,

178

Din Dealul-Cerbului se 'asa Dealul-Gurguesti, inalt de aproximativ 100 M. ; Dealul-Carau-

la spre S.-E., iar direct spre Dunare se lasa din Dealul-Cerbului, Dealul-Dobridor, care ur-

meazä de aproape mala sting

DOLJUL

tindere si navalire aú fost Impiedicate prin plantarea pAdurilor de salcimi. Cele mal insemnate sesurT ale jud. Dolj .sunt : sesul riuluI Jiul $i sesul riulul Dasnatuiul.

Padurile in cimpie sunt pu-

al limare pana aproape de

tine ; strabatI IntinderI mar1 fárA

Calafat.

a Intlini vre-un arbore in cim-

Valle sunt strinse intre

dealurilor de mg sus Ele sunt continuatiuni ale vailor din

jud. Mehedinti si Gorj, fiind mai inguste, maT adind si cu inclinatiunea repede in regiunile muntoase si la trecerea lor in regiunea dealurilor (Dolj),

sunt mal largi, cu peretil mai

pia nesfirsita, care lipsita de

adapost, este expusa vinturilor violente. Vara, seceta este loarte mare din cauza lipsei de paduri care sa atraga ploaia. Azi

s'a recunoscut gresala ce s'a facut, distrugindu-se padurile de aceea se fac plantatiuni sistematice.

putin inclinari si maT putin in-

In regiunea sesurilor observam ca pamintul este presarat

Printre cele mal insemnate sunt : valea inferloara a riului

de movile mal-1 i mici, insirate

Din dealul Icleanul se lasa dealurile Balosaui cu piscurile:

Motru, valea GilortuluT, ambele

multe. Asupra acestor acciden-

Dogariul-Spird si Gigliul-Grino-

pe limita de N. a judetuld, valea Jiului, care din ce in ce se largeste pana ajunge in regiu-

te artificiale ale terenuluI de

Dealul-BouluI,BousoruluI, Mu-

nea sesurilor. Valea riuluI Ama-

cu piscurile Lupoi, Ca Nalt, Tarnita, Fárcasului

radia, precum Plosca si celel'alte vaT ce maxesc cursul Jiu-

ne mal* nimic, circula mal multe versiuni:

si Piscul-Corbului. Inaltimea lor

lui. Regiunea easa se intinde in

Cioroiul, Dealul-Odoleni.

lea. Inaltimea lor aproximativa

e cam de 600 m. ere!,

aproximativa. este de wo m. Dealul Chera, pe virful ca-

nija se afil o movila numita

S. judetuluT de a lungul Dunard. Aceasta regiune se mar-

Cula-Nemtilor sail Streaja-Inalta,

gineste spre S. de o fisie de

punct de supraveghere filtre valea Gilortuliff i valea riului Jiul,

paminturi joase, baltoase, mlas-

Dealul-Cioaca sad Racovita, Dealul-Cirnestilor, Dealul - Piscului

600 m., Dealul-Dracului.

Din dealul Poroina (Mehedinti), se lasa in jud. Dolj, dealurile: Leurdoasa, Macrea, Teascul, Argetoaia, Salciilor, Cer-

tinoase si cu o inclinatiu le de abia simtita. Aceastä fisie formeaza terassa Danubiana. Ea intreagä forma in vechime albia Danard in epoca geologica deluviand ; dar Duarea rozind cu incetul tdrmul drept

in grupe de 3, 4, 5, 6 si mar toate formele si dimensiunile, despre carl istoria nu ne spu-

Unele ar fi fost infiintate cu scopul de a servi ca puncte de observatiune in timpul nenumaratelor razboaie petrecute aci.

Altele a(' fost morminte omenesti din epoca cind se inhuma sal' se incinera cadavrele. Altele aü fost presarate de popoarele barbare, ce s'el succedat in aceste regiunT, pentru

a le servi de calluza la reintoarcere. Multe din ele sunt de data mal recenta ridicate In memoria unor evenimente mari,

depunind mere' ramol pe

cum bataliT ; iar altele sunt ho-

nAtestilor, Minzatulur, Trieste-

cel sting, s'a departat spre S.,

niculuT, continuat cu Dealul-Bucurului. Dealul - Mandstiricea, Gogu, Somaralul-Mic, Somaralul-Mare

lasitud la N. aceasta terassa. Prin

Voita, Sirsca, Belotul si alte raid dealuri de pupila insemnätate. Fata Mona, Dealul-Tro-

In spatiul coprins intre Dunare, Bechet, Ghidiciul, Biana si Ciuperceni, se intind adevarate dune de nisip, a caror in-

tare 'filtre mosii. Mal principale sunt: Cula-Nemtilor saü Streaja-Inalta, pe virful dealuluT Chera. Santul, Silistea, Glinareasa, Balta-Verde, Magura-OstriI 'cu diametru de 22 metri i inalti-

ian, Piscul lur-Cinghir.

acest fenomen se poate explica departarea de tarm a mai multor din porturile noastre.

www.dacoromanica.ro

me de 5 metri; Gainoasa, Tirnava, Turtita, Imita, a bu! Piciorus,

Vlagurele, Creme

DOLJUL

DOLJUL

174

nea, Ciuta, Caravanul, Turculur,

Mare, cu Dor, Lupulur, Mag.Valer, Rusteanca, Carbunelul, Coteiul, avelca, Coteia$111, CirsteT, Popiciul, Strimtura, Eaureanul, Caprarulur, Chiot, Insiratele, luT-Caragea, Viilor,

Nestomenia, Ceringultg, OvreiuluT, Lata, Carantina, I ar-Guliman, cu Cercul-Turculur, Stanca,

Popir, Tiganulur, Fetelor, Movila-lur-Stamat, 2 movile: Insiratele, Trasniter, HotuluT, Ghebaciul, Cerbulur, Cazacilor, Piatra i Gura-Pietroaser.

partitoare tntre pldsile Ocolul jiul-d.-j., pe stinga i Pul-d.mjl. i Balta, pe dreapta. In regiunea sesulur are directiunea direct spre S. pana la varsarea sa in Dunare, in dreptul insu-

ler Copanita, in fata careia este in formatilne o mica delta. Inainte de 1879, Pul, din dreptul com. Comosteni, se indrepta spre S.-E., varstndu-se la Bechet. Aceasta schimbare a cur-

sulur san a provenit din cauza nämolulur tirit de el, precum si

In fata com. Breasta; Leamna se varsa linga com. Bucovatul ;

Hotulur, Prodila, ce vine din com. Podad si DrAnicul, din com. DrAnicul.

In regiunea seasd, Pul curge

printr'o vale larga de la 3-6 kil. Pe aceasta vale se gaseste mult pietris. Toata valea dula

Jiul este stabAtutl de numeroase sosele, nationale, judetene comunale, unind t'Are ele localitatile situate pe aceeasT vale

luT, constitue partea cea marjoasa

matiunea dunelor.

a solulur si se deosebeste de a dealurilor, ca.cr suprafata sa ne prezinta un plan inclinat spre

In dreptul com. Zavalul formeaza o cascada inalta de 2 in.

Dunare.

pl. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce

sati pe diferite val. De la Craiova si pana la pasul Lainicr, o osea judeteaná si alta comunala, urmeaza fie care mal al riulul. Intre Craiova i Filiasi soseaua judeteana este insotita si de o portiune din calea ferata

Judetul Dolj

formeaza putin limita de V. ca-

Craiova-Turnul-Severin.

este udat de mal multe riurT marl i mici, cad strabat in

tre jud. Gorj, de la com. Polana pana la com. TintAreni ; Valea - Birlogulur ce vine din com. Tatomiresti, unit cu Va-

In jud. Dolj, regiunea sesu-

Hidrografia.

toate directiunile, intretin umiditatea i fertilitatea solulur.

Cursul cel mal principal al acestuT judet este fluviul Duna-

rea, care 'II ucla prin partea de S.-V., incepind de la com. Ce tatea panä la pichetul Caldrasi, despartind acest judet de Bulgaria.

Jiul care infra in acest judet prin com. Tinterani, curge prin valea Pultif coprinsa intre prelungirile dealulur Icleanul, pe stinga i Baltati-Varari pe malul drept, cam pana in dreptul

a nisipulur tirit de vinturile cele

marr, cad ati contribuit la for-

Afluentir pe stinga Pulid in

lea-Rea, se varsA in Jiul, pe hotarul com. BrAdesti; Almajelul, ce-r vine din com. Bradesti ; Al majiul, din com. Almajiul ; Amaradia, ce se varsa in stingapuluT, la satul Troaca, com. Cernelele Popoveni, ce-1 vine din com. Balta-Verde; Lumasiul, din com. Malul-Vare ; Silistea, din com. Secuiul ; Giorocul, din Adunatide-Giormane; Predesti, din com.

Caciulatesti ; Sad ova, din com. cu acelasT nume.

Valea riulur pul este produc-

tiva si populatd. Ea este

co-

prinsa intre dota malurr inalte, din care cel mal inalt este tan mul sting. Al doilea curs e Dasnatulul, curs independent, ce se varsa In balta Nedeia, izvoreste din Dealul - Negru (Mehedinti), in-

fra lu Dolj, prin plasa Dumbrava-d.-j. Curge spre E. pana la comuna Ciutura, de unde se indrepteaza spre S. pana la varsarea sa in balta Nedeia, in dreptul com. Cima. Se incarca pe stinga cu piraiele : Dasnatu-

de ramificatiunr ale dealuluT

Afluentir pe dreapta Pulur sunt : Motrul careir are imbucatura sa pe teritoriul acestur

Pietriceaua, Ciutura, Purceaua. Pe dreapta cu piraTele ; Jivanul, Banaguiul i Val ea - Rea,

Smadovita-Tiuleni.

judet, vársindu-se la Gura-Mo-

carr se vars1 in dreptul satulul

De la intrarea sa pe teritoriul acestui judet, parcurge in directiunea N.-V.-S.-E., sträbate pl. pul-d.-s., formeaza putin limita de E. a plaser Dtunbrava-d.-s. cu pl. Ocolul, merge cu aceastä

trulur ; Racovita si Almkjelul din com. Filiasi ; Brebesulur, pida,

Radovan. Partea de N.-E. a judetulur tine de basinul OltuluT i anume de sub-afluentir sal: Geamartaluiul unit pe stinga cu Fratila, precum

com. Bradesti, de unde malul sati drept incepe a fi marginit

directiune pana la orasul Craiova, de unde intrA in regiunea sesulur Pulur, formind limita des-

din com. Argetoaia ; Fratostita din cora. Fratostita ; Salcia din com. Scaesti i Saleta; Sfircea,

vine din Mehedinti, curge la V.-E. si se varsa mar jos de

iul - Mic,

si de riul Tasluiul, ce apartin

com. BrAdesti; Obedeanca, unita

acestur judet numar prin cursul lor superior.

pe dreapta ca Breasta, se varsA

De alungul terasser danubiane

www.dacoromanica.ro

DOLJUL

se gdsesc o multime de lacurl formate din revarsarile Dunarei cari comunica intre ele si chiar cu Dunärea prin numeroase brate.

Printre acestea se numara lacurile :

Maglavit, Cetatea, Uturin, Golenti, Moreni, Tunari, Ciuperceni, Sazatul, Gogonetul, Salda, Mancinita, Oveasele, chiopul, Topilele-Mari, Topilele-Mici, lur-Guta, lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra-

del', Murta-Strimba, Idegla, Tinoasa, Lunga, Lungulita, Gloniceanul, Rotundei, Desa, Poiana, Piscul, Rastul, Bistretul sati CAlugarul, Paricari, Cialaciul, Curtea, Lungul, Alesteul si Insi-

ratele. Bdltr sunt : Nedeia, Branistea,

Mdcesurile, Giormanele; BaltaVerde, Popii, Ratd, Rener, Sadova, Tinosul, Ograda, Girlele, Serca, Scheaua, Alesteul, Gildaele, Nicola, Corbului, DumbrAvita, Craiovita, in partea de apus

a Cralovei. Dupa o traditiune locala despre dinsa, se vorbeste ca in vechime forma o mahala a orasului Craiova. Dar prin vreun cutremur salí alta pricina, s'a scufundat pamintul cu locuitoril impreuna Cu o biserica ; Cioriciul, Sandul, Vircanul, Secuiul,

Manda Glodutul si Ruptura. Multe din baltile jud. Dolj sunt formate de revarsarile riului Jiul. Inteinsul se varsä: balta Bizdina, Jitia, Popii, Ochiul, ce aduc apele baltilor Strimba, Metia, Lunga, Pretina, Jietul, Rascruel, Lungile si Saratele.

Insulele judetului, de a lungul Dunard, sunt: Cetatea, in fata com. Cetatea; Golul si Golenti, in dreptul satu-

lui Golenti, com. Maglavit; In dependenta, Calafat sati Ostrovul-Mare, in fata orasului Calafat;

Bogdan, in dreptul com. Ciuper-

ced; Canapa, ce-va mai jos ;

175

DOLJUL

Acalia, in dreptul com. Dessa si Caluda, mal jos ; Chichinetele si Galoana, in dreptul com. Rastul ;

(Romanati) pentru asternutul soselelor.

Gätanul, in dreptul Bistretuld; Copanita, in fata Gigherei. In dreptul acestei insule se varsa riul Jiul. Apoi : Papadia, Carabula, Prundog, Lom si Cosova. Jiul, prin cotiturile sale to im-

Breasta, la localitatea numita.

parte de multe ori apele, for-

Balta-Neagra ce contine mare cantitate de iod, asemenea si la Gighera, pl. Balta. Clima.Clima jud. Dolj, este temperata, dulce si sdniltoasd. Vara este foarte cald si iarna foarte frig. Diferenta intre vara si iarnd este mare ; lar trecerea de la un anotimp la altul se face brusc. Temperatura medie anuall este de 120.

mind mal multe insule neinsem-

nate, printre care insula Gingiova, in dreptul com. Gingiova, pl. Balta. Geologia.Pgmln tul j u d. Dolj

este format din terenuri din epocele tertiard si quaternard. Mg

tot N. sati este format din terenuri tertiare pe cind centrul si S. sunt formate din terenuri quaternare. Sistemul pliocen formeaza toate colinele si dealurile din re-

giunea de N. a judetuld si se prelungesc pana mal' jos de

Ape minerale se &ese la Trer-Fintid, de tina Craiova. Pentru adunarea apelor feruginoase, s'aa construit aci 3 fint'id, de unde si numele locali-

tate!. In com. Desa se &este

Vara arsitele sunt infricosate, tunete, fulgere, grindine, virtejuri, vijelir si furtuni; iarna irisa

Craiova. Rocele predominatoare ale

In timpul gerurilor mari, trighea-

acestui sistem sunt: argiluff de diferite colori pure sati cu concretiuni calcare, marge, nisipuri

rea.

fine si ordinare, grezir.

pietrisuri si

Terenurile quaternare formea-

za regiunea intreaga a sesului si o parte din a dealurilor, cari

nu se afla de cit pe coastele unor val si al citor-va cimpii. Din acestea fac parte aluviunile riurilor si prundurilor de girle. Ca depozite aluviale sunt prundisurile de pietris, nisip si ar-

giluri aduse de apele riurilor, maT ales cind vin mati, depunindu-le pe terenul peste care se revarsa. Terenurile quaternare ati o

grosime de to m. si sunt insemnate cariere in malul Dunarel. Materialurile din aceste cariere servä nu numai pentru trebuintele locale, dar se transportä cu seicele, marT cantitatI de pietris la Bechet, la Izlaz,

www.dacoromanica.ro

tä toate riurile, chiar si Duna

Prima-Vara si toamna sunt anotimpurile cele mar frumoase si mai placute. Vinturile ca in toata Rominia sunt: Crivdtul ce sufla de la

N.-E. .din cauza el tara este desvelad si lipsita de paduri in acea directiune. Austrul vint cald din V. Baltaretul caldicel sufld din spre Marea-Neagra si aduce ploi. Zefirul, vint dulce, lin si placut, bate foarte rar; directia lui este de S. Inaltimea principalelor locali-

tati, din acest judet, de asupra nivelulur Marii-Negre, este urmatoarea : 135,85 m. Craiova.*) . 85,0o 2 Calafat . . 125,80 2 Filiasi*) . 65,00 2 . Bechet . '00,00 » . Sadova . 209,84 2 . Circee) 195,03 2 Velesti*) . I 10,90 2 Isalnita*) . .

DOLJUL

Cotofeni*) Racari*)

.

.

.

.

.

137,58 m. 129,06 »

(La localitatile insemnate cu un asteric*) s'a dat inaltimea la care se afla statiunile cailor ferate).

Judetul Dolj,

Populalia.

are o populatie de 82713 famili! sati 302385 suflete, din caff : 156214 b 1113 atT $i 146171

femeT; neinsuratf 81179 barbatI, 71486 femeT ; insuratI 67765 barbatT, 67765 ferneT; vaduvI

6220 barbatI, 7514 femeT; divortatT

DOLJUL

176

193

barbatT, 263

fe-

riT, intre Ciuperceni $i Bechet, a fost facut productiv In unele partI, prin plantarea de salcimI.

Prin caderea frunzelor acestor pomi, solul incepe incetul incetul sä. devie fertil. La Ciuperceni s'aii maTplantat in nisip butucT de vite indigene din toate varietatile, in scop de a se studia caracterele ampelografice.

Insulele sunt acoperite de rai aula, irisa maioritatea formata de prundi$urT acope-

chitT

rite cu iarba si pe alocurea cu

de semanat, 63 de secerat de cosit, 134 de treerat, 127 ca abur! $i 7 cu manej, 753 de vinturat, 213 de batut porumb, 62 cu abur! $i 151 cu manivela, 1665 plugurT de lemn, 26898 plugurr de fer, 98 scarificatoare si cultivatoare, 246 grape de ffer, 317 avalugurr, 588 mo$o, roitoare de fier, 1347 mo$oroitoare de lemn san rarite, 4 greble pentru strins finul, mi$cate de vite $i 216 trioare salí masinf

de ales saminta. Dupa agricultura, cre$terea vi-

meI; 294308 RominI ; 878 Sirbi; 720 GrecT ; 38 TurcT ; 1390 Bul-

ritchitt

gari; 1141

Pru-

cele de fina Minare, dati o

privinta, Doljul e cel

520 Ungurl ;

mare cantitate de pe$te. Padurile ocupa o mare parte

judet din Oltenia, $1 chiar din intreaga Rominia.

12 ElvetienT ; 5 EnglejT ; de alte nationalitätT 2 8 5 6 ;

a teritori9lui judetuluT : numaï

297343 ortodoxl; 1804 catad; 372 protestantI; 2821 mozaicI; 38 mahomedanT; 2 armen!; 5 lib erT-cuge tato rT ; 199110 agricultor!; 3306 meseria$T; 3006

total de padurl afara de malurile

Numarul capetelor de vite, a fost in anui 1990 de 511545 din care : 47776 car, 183 n'agarr i indgdrite, 40 catirl si

GermanT ; 35

sien! ; 24 Ru$T ;

97 Francezi ; 318 Italienr; 43 Belgieni;

comercial-ti; 257 industrias! ; 3445 profesiunT libere ; 13645

muncitorf; 5266 servitori. tiü carte 30123 barbatT 7008 l'eme; nu stiá, 126091 bar-

Baltile judetuluT, maT cu seamä.

terassa danubiana e lipsita cu DunariT ocupatá k multe pärtI ci padurr de plopT, rachita, aninT i salcif si nu produc mar

Statul poseda in jud. Dolj 53 padurT, Cu o suprafata apro-

traiuluT locuitorilor, este indus-

ximativa de 36563 hect. La

tria. Ea ocupa parte din locui.

Aprilie 1892 se aflati in exploa-

torT,

Produclizinea soluluf. Jadetul Dolj are o intindere de

sunt sadite pe o Intindere

637069 hect., din carT s'a cultivat in anul agricol 1890-91: 292033 hect., plus 18298 hect. vii, raminind restul teritoriuluT ocupat de padurT, izlazurr, la-

de 18298 hect., care produc o

carl 135.10, etc.

cantitate de : 175113 hectolitri de vin negra si 46250 hectolitri vin alb.

Rachiá de prune se produce anual 1840 hectol., rachiá de

Pamintul judetuluT Dolj este foarte productiv, maT ales valea

vin 544 hectol. Tescovina

care produce in abundentd tot felul de cereale. Pa-

StupT cu albine sunt 4194, carT ad produs: 7742 kgr. miere 2075 kgr. ceard. Cultura cerealelor e foarte in-

JiuluT,

tine locurT sunt impropril agricultureT, din cauza existente!

baltilor. Acestea irisa produc trestie i papura $i locuitorif comunelor invecinate se ocupa cu facerea rogojinelor. Terenul nisipos de pe marginea Duna-

catire, 135184 vite corn., 261891 oT, 8731 capre si -57740 porcT.

Una din ramurile de prodlictiune ale jud. Dolj, folositoare

nimic.

tare din padurile statuluT 317 hect. 6990 m. p., aducind un venit a9ual de le! 215605,55.

batT, $i 139163 femeT.

telor constitue bogátia cea mal mare a judetulur. In aceastá

$i

d rojdiT se produce 3 2 7 7 8 hectol.

tinsa. In anal agricol 1890-91 cultivat 292033 hect.

In anal 1888 se gasea(' in judetul Dolj urmatorele masin! unelte agricole : 20 ma$inT

www.dacoromanica.ro

carT lucreaza in diferite stabilimente industriale.

Sunt 70 morT cu abur! pen tru macinatul faineT, 164 morT de apa, i de vint $1 385 de animale ; i fabrica de tabacarie la Bucovat pentru trebuintele armateT ;

alte 2 fabrici de pie-

larie la Craiova, cu ma$inT perfectionate, z fabrica de fringhif a societateT eViitorulD, mal multe

fabricT de laminad i de sapun, velnite de fabricat rachiti, etc. Mara de acestea, industria casnica se inseamna prin diferitele tesaturT din bumbac,

nepa $i link din care se fac pinze, toale, suman!, etc. Cdf de comunicafie. Comunicatia in judet e inlesnita prin urmatoarele drumuri : 1. Calea-feratd.Linia ferata

DOLJUL

177

Bucuresti-Virciorova, infra in

judetul Dolj pe la Pielesti, trecind podul peste Tesluiti (lung de 15 m.), de unde se indrepteaza spre Craiova. De aci se coboara in valea Amaradiel,

trecind-o peste un pod lung de x lo m., pleaca spre Racari Filiasi, de unde o apuca spre V., intrind in judetul Mehedinti. Linia ferata Craiova - Calafat, merge paralel cu soseaua jude-

teana, trecind pe la Segarcea Bailesti. De la Filiasi pleaca o ramura spre N., catre TirgulJiuluT,

si ese din judet

'lit

a-

propierea PoianeT.

DOLJUL

Ca o continuare a soseleT judetene Craiova-Calafat, pleaca

din acest din urma oras o sosea spre T.-Severin, lunga de 96 kil. Trece prin Cetatea, apoI, peste tiul Drincea, strabate pädurea Bucuri, trece prin Hinova, urca dealul Starmina, si apoT urmeaza tärmul sting al DunariT

fat, Bechet, vizitate de basti-

drum. )Sosele judefene.

Orasul

de comunicatiune, cacT afara de calea ferata si soselele nationale,

mal pleaca de ad urraatoarele

jara in judetul Dolj, taind dealurile Balu1u i Prisaca. ApoT

trece Jiul pe un pod lung de

descinde la Craiova, trece Ama-

280 m., urca dealul Podan,

radia pe un pod de lemn, urca niste picioare de dealurT la Co-

strabate vale DasnatuiuluT, unde trece riul pe pod ; tale apoT dea-

tofeni i Valea-Rea, trece Jiul

lul Radovan, strabate padurea

(pe un pod de lemn de 114m.)

Märacinele si se indrepteaza

padurea Filiasi, dupa care

spre Calafat. Lungimea acester sosele e de 75 kil. $oseaua Craiova-Cetate, trece Jiul pe

ga de 54 kil. i larga de 9 in., pleaca din partea de E. a Crajoyel,

prin bariera numita a

CaracaluluT, trece pe la Pielesti si l'Ara in judetul Romanati, la kilometrul al 19-lea. $oseaua Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul

pe la Breasta, pe un pod lung de 164 m., intra in valea riului Obedeanul, trecind pe la Rasnic, Cernatesti i Tiu, dupa care

intra in judetul Mehedinti.

5Sosele mixte.De la Filiasi, din soseaua nationala Craiova-T.-Severin, pleaca o ramura

un pod de 137 m. lungime se indrepteaza spre Cetatea, trecind pe la Terpezita i Virtopul. Are o lungim e de 70 kil. $oseaua Craiova-Amaradia, ese din Craiova, urmeaza paralel valea AmaradieT pana la Capreni

de unde ese din judetul Dolj. $oseaua Craiova-Bistretul trece prin Segarcea i Ceratul, urca dealul din dreapta JiuluT, trece Desultuiul i balta Bistretul pe

pod de lemn. Are o lungime de 65 kil. O alta osea leaga Craiova cu Bechetul. S'osele comunale.Mal mul-

lega cu T.-Jiul. $oseaua, lungA de 6o kil., urmeaza valea Gilor-

te sosele comunale leaga diferitele comune intre dinsele inlesnind

tuluTpe care 11 trece de 4 oil

ast-fel comunicatia. Vora mentiona numaf, ca maT importante prin lungimea lor, soseaua Cala-

pe podurT de lemn, apoi se intoar-

ce prin Copacioasa spre T.-Jiul. 38878. Afarole Mcnoniu

mente cu pinze i aburT si de vaoparele de po.5ta pe Dunare, care transporta pasageriT.

Imparfirea administrativd. In anul 1815, sub Voda loan Caragea, judetul Dolj se subimpartea in to plasT, avind 146 sate : i. Plasa Cimpului cu 15

sosele judetene : Craiova-Calafat,

se

de osea spre N. spre a

Mona, etc.

fat la T.-Severin se facea pe aceasta sosea ; iar la EntinaBanuluT era india posta, din cele 5 cite se aflati pe acest

nationala Slatina-Virciorova, du-

§oseaua Craiova-Caracal, lun-

trecind pe la Plesoiti, Caciulatul

Navigafia. In jud Dolj sunt porturile : Cetatea, Cala-

Craiova e un centru insemnat

infra in judetul Mehedinti.

strabate padurea Sadova si ajunge la Bechet. O alta osea, plectnd din Breasta, uneste aceasta comuna cu Carpenul

pana la T.-Severin. Pe vremea diligentelor, drumul de la Cala-

,,Sosele nafionale.oseaua

pa ce trece Oltetul, peste un pod de lemn, lung de 64 m.,

fat-Bechet, care trece prin Rastul, Nedeia si avalul, trece Jiul pe pod umblator,

2

to.

BaltiT-de-Sus » 8 Baltri-de-Jos Dumbrava-d.-j. 14 Dumbrava-d.-s. 14 » Jiultif-de-Jos Jiului-de-Sus » 13 Hamrez.-d.-j, » 24 Hamrez.-d.-s. » 19 » GilortuluT

La 1872, gasim judetul impartit in 7 plasf: . Plasa Amaradia cu resedinta in Goesti.

Plasa Balta cu reved, in Barca 2. Cimpul Calafat * Dumbrava * Terpezita. Plasa Jiul-d.-j. cu res. in Sadova CotofeJiul-d.-s. ni-din-Fata. Plasa Ocolul cu res. in Craiova. La anul 1882, unindu-se p1Asi1e Amaradia cu Ocolul (avind subprefectura in Melinesti) Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind 2.

subprefectura in Filiasi), judetul fu ast-fel sub-impartit in 5 plasT.

Prin legea votata in 8 si 19 Mala 1892, i sanctionata la 4 Octombrie acelasI an, judetul 23

(impone. 1 ot

www.dacoromanica.ro

DOLJUI.,

fu impartit In lo pld0, dupd cum urmeazä. Amaradia, Cu 18 Icomune rurale $i 90 sate. Re,edinta subprefecturii in cAtunul Drumul-

Mare (com. Meline$ti).

Balta, cu 16 comune rurale i 20 sate. Re$edinta subprefecturiI in com. MAce$ul-d.-s. Bdilefti, cu 15 co mu n e rurale $i 20 sate. Re$edinta

subprefecturii in com. Baile$ti. ampul, Cu 14 comune ru-

rale, 20 sate si I comuna urbana. Re$edinta sub-prefecturiT

in com. urbana Calafat. Dumbrava-de-Sus, cu

DOLJUL

178

17

comune rurale si 43 sate. Re$edinta subprefecturii in cAtunul Sopotul (com. Sopotul). Dumbrava-de-Yos, Cu 16 comune rurale i 27 sate. Re$edinta subprefecturiT In com. Virtopul. cu 16 comune rurale $i 58 sate. Re$edinta subprefecturli in com. Filia$1. Yiul-de-Mijloc, Cu 14 co-

mune rurale $i 37 sate. Re$edinta subprefecturei in comuna Segarcea.

cu 13 com. rur. i 27 sate. Re$edinta subprefecturei in catunul Dobre$ti (com. Caciuldte$ti).

io. Ocolul, cu 16 com. rur., com. urbana i 46 sate. Re$edinta su bprefecturer in Crai ova.

Administralia.Puterea executivä a jud. e incredintatl u-

pe partile cele mal* ridicate ale terenului, spre a nu fi invadate de apa cind Dunarea vine mare.

Incepind de la hotarul jud. Mehedinti ele sunt : Schela-Veche, Bogdan, Riiosul, Canapa, Gighera, Caldra$i. telegraful. Po$ta Pofta

dateazA de la Alexandru Ipsilanti. Atunci se fAcea cu ni$te cArucioare proaste ; cu incetul insd, acest serviciti s'a imbunatatit ; s'a introdus serviciul po$telor rurale, deligentele $i trans-

portul scrisorilor pe caile ferate.

i pachetelor

neral putem da urmAtoarele notite In timpul erneT barbatii poart5. caciulf negre de oaie, cojoace, minecare (un fel de mintene

v5.tuite), haine (suba lunga cu guler inflorit cu ibri$in) $i cicareci (itarI) din dimie alba, epin, gea, (un fel de manta lungatot din climie de liná insA negrita, l'ara mined, Cu gluga des-

fa.cuta $i lasata pe spate, numita chepeneag glugA); aceastA epingea este intrebuintata numaT cind ninge $i ploua ;

In jud. Dolj, sunt 6 birouri telegrafo-po$tale avind

este un locuitor. Dar ca tip ge-

ai ser-

vida de telefon i anume la : Craiova, Calafat, Filiai, Cetatea si BucovAt.

in picioare poarta ciorapT sati obiele de bina, cizme sati pan-

toff $i opina In timpul veril: paldrif de pal-e, de pis15. $i cAciulf (cei mal bAtrini poartd ca-

Comerciul. Comerciul jud.

ciula olteneascl, larga la fund

Dolj consta in exportul productiunilor sale $i in special, al ce-

$i izmene de pinza de bumbac

realelor $i al vinurilor sale; pe de

sad de tort tesut cu bumbac,

altA parte, in importul obiectelor depro venientA strdina. Desfacerea productelor pentru inAtate se face in porturile Calafat $i Bechet ; pentru pro-

flanele de fina lucrata in casa. Femeile poartä pe cap broboadA sati marama, fruntare $i

ductul intern, prima piata comercian a jud. e Craiova. Mal multe tirgurT $1 iarmaroace anuale inlesnesc asemenea des-

strimta la gura), cAma$T lungi

cirpe (invelitori) de bumbac subtire sati de borangic, carnA$T de bumbac, fuste de arniciti i zavelcr de fina (alese orT vargate);

acesta este portul in timp de vara, cind mal toate femeile

facerea productelor. La porturT, Cu deosebire la Calafat, se face un comerciu intins Cu ce-

umblA cu picioarele goale. In

reale.

Marca judelulut Dolj este

mintea este mar groasa qi Cu addogire de : flanele lucrate in

timp de iarna portal este acela$T, cu deosebire cA imbrAca-

un pe$te, din cauza cA, din nume-

casa, rninecare, scurteicf, cio-

nuT prefect, ce'$I are re$edinta in Craiova, avind ca ajutoare la

roasele bAlti situate in acest ju-

rapr, ghete °fi pantoff.

det, se scot cantitati marl de

administrarea pläilor, io subprefecti i 157 primarT cu ajutoarele lor, pentru administra-

pe$te. Jiul i cele-l'alte 1-tul-Y ale judetuld produc in deosebi sco-

Ata vara cit i lama, ca cingatoare, barbatii poartà o curea lata de care atirna cutitul

bari $i mrene. Portul. Portul locuitorilor

$i punga, lar femeile, bete, oil briti lat de linA.

este national; dar el se deosebe$te foarte mult de la localitate la localitate. In unele partr portul este a$a de fix, in eh se poate spune numaT dupl ex-

Notite istorice. SA cercetam, pe cit se va putea, de cine a fost locuit pAmintul Doljului In decursul timpurilor $1 rolul ce a jucat Banatul CraioveI in

terior din ce parte a Doljuldi

istoria noastrA nationala.

rea comunelor.

Pichetele sunt ni$te puncte de granita in$iruite pe linga DunAre la o egald distantA unele de altele. Ad i dorobantiT pazesc limitele tArel. Unele din ele sunt

construite in forma de bordee,

www.dacoromanica.ro

DOLJUL

179

In vremile cele mai vechi, des-

pre care istoria ne-a lasat vre-o

amintire acest pamint a fost strabatut de Sciti, popor nomad de rasa arica. Putin timp, dupl ei aflam aci

pe GeV, inainte de anuI 334, inainte de Chr., popor de origina tracica, originar! probabil din muntiT Rodope (Peninsula Balcanica).

()data Cu GetiT trecusera Du-

sunt urmatoarele Gotil, HuniT, Gepizii, ei ati distrus vieata de stat a colonistilor ; insa nu ail' putut, distruge in sufletul lor, sentimentul nobileI origine. Dupa acestia vin SlaviI, earl aú o inriurire mar mare asupra poporuluT, de oare-ce, Doljul e

judet de cimpie si se stie Slavir s'ati asezat mult la vale ; ca dovadd de asezarea

DOLJUL

tarn"), carT pana atund nu se atinsese inca de latura Olteana. Dar in timpul acestor evenimen te, unde sä fi fost RominiI ?

Cronicarul persan Fazel-Ullah-

Resid, care a descris-o la

in-

ceputul secolulur al XIII-lea dupa fintinT oficiale contimporane, din arhivul SultanuluTMeh-

med-Cazan, ne spune ca hanul mongolic Orda, intrind in tara

Slavilor in aceste locurT, avem

Oltulur, i-a esit inainte Basarab-

terminologia geografica a

Ban (Bazaran-Ban), dar a fost

GetiT, carT s'asezard in Transilvania. Acestia, in urma une! ras-

judetului. Insusi cuvintul Dolj

batut. DecT, in aceste zile furtanoa-

coale, 'pun mina pe putere

jos si Jiul ; &lied Jiul de jos. Dupa acestia nävälesc in vechia Dacie : UngurT, PecenegT, CumanT i TätarT. Din acestia CumaniT sunt earl ati trait maT

narea Dacif, popor inrudit cu

si

daù numele de Dacia, regatului infiintat de GetT la N. Dunarel.

In curind Dacia cade sub stapinirea romana si imparatul Traian, invingatorul luT Decebal,

este slavonesc din Dolny, de

de aproape alaturi de poporul OltenieT.

se, strimtoratT din toate directiunile, RominiT din Oltenia n'ati

fugit si n'aii pTerit, ci all stat neclintiti sub banul lor national din dinastia Basarabilor, pAnd ce barbariT s'ai1 retras i atunci esiti din vizuinele muntilor

revarsatT din nod pe dimple, apucat a povesti Oltenii

trece in al 2-lea resbel dacic, prin Oltenia. El face sa se construiasca un pod peste Dundre, pe la locul unde se afla asta-zi

loan se afla in Dolj (vezT origina numelui Craiova), o parte a Olteniei, Vilcea incäpuse in

Turnul-Severin, apoT pune mina

miinele until conte german Con-

pe Drubetis, oras asezat ad, apuc5. peste Amutria, oras dac,

rad, numit de rominT Domnisorul; tot atunci, adicl la anul

asezat pe malurile MotruluT, aflu-

1232, apare pentru prima oar5.,

secolul al XIII-lea de ValachT,

ent al Pula si merge drept

un maghiar Luca, cu titlul de

ne-o da o diploma a regelur

spre Olt, la un loc pe care Romani! Il numird Pons-Aluti de la un pod ce s'a aflat peste acest 61. Apucind de aci, valea OltuluT, armata romanä popo-

ban al Severinului. Peste 7 anT, la anal 1240,

Ungariel Bela al IV-lea, din

seste inteun loc care mai

niri topografice, in regiunea occidenta15. a OltenieT districtul

zitI Il gäsim purtind numele de Castra-Traiana, ajunge dupa aceea la Arutela, pe malul riuluT Lotru, afluent al

OltuluT,

trece pasul TurnuluT-Rosu, in Transilvania.

In aceeasT vreme, in care Crar-

vedem pe un al II-lea ban unguresc, de Severin, numit Ostlu.

De la acesta ne-a ramas suveGorj i Mehedinti, valea i muntiT Oslea.

Care parte anume a apartinut Ungurilor, nu se s tie ; ori cum ar fi insa, numirile topografice

fost-ail fost» cele intimplate. Aceasta epoca teribila ne e fecunda in traditiunT. Inca o probä cum ca pacu

mintul Oltenia era locuit

in

1247, prin care el darueste cavaleriIbr Ioniti din Ierusalim, pamtnturile asezate peste munti, In Valahia. In acest document se pomenesc cincl mid sate, din carT trei sunt aratate anume ca impoporate cu Romini. Regele, anume concede cavalerilor toata tara SeverinuluT, impreung cu cnezatele luT Ioan si Farcas pana la fiat Olt, precum i tara numitä Lytiea (a LotruluT) exceptind din aceasta donatie

Dacia este colonizata i avem dar Doljul locuit de colonT Ro-

ne daü dreptul de a crede ca

mani, de la 106 pana la 207. Din acest moment s'a asezat patura din care se nascu po-

vor fi izbutit sa apuce vre-o fásie de pämint din Gorj i Mehe-

dinti, botezind-o banat al Se-

care o las5. Valahilor, precum

porul de azT romin. La anul 270 incepe navalirea

verinuluT, in speranta uneT cotropirT ulterioare.

o

popoarelor barbare cari s'ati perindat in aceste locurT si

In 1240, se intimplä a patra nävalire, sosesc Mongolir (Ta-

intre anii 1230-1240, UnguriT

www.dacoromanica.ro

tara VoevoduluT Valah, Lyrtiea,

avusese Ora acum. Acest

stat a luT Lyrtiea era acelasT cu a lui Basarab-Ban, care impTe-

dicase pe Marl de a trece in

DOLJUL

180

DOLJUL

Oltenia. Poate ca era el insu$T, $i fiind din familia Basarabilor, fusese nuruit de Ungurl in documentul de la 1247 Cu numele

era mic, venind dupa paharnic,

deosebit pecetea cu care sigila

In Muntenia banul CraioveT, era

hotarlrile judecatilor $i ordinele

cea maY Malta boIerie, indata

volniciilor.

dupa Domn $i cu mult mal

sail propriO, lar de cronicarul persian, cu titlul i numele fa-

presus de totT ceT-l'altI dregatorT ai curtiT. Banul CraioveT avea chiar, in deosebire de ceT-l'altI boierT,

Aceste drepturT exceptionale ale banuluT de Craiova, Ostrate pana adinc in timpurile maT noT, ne arata ca autoritatea luI

milieT.

MaT ttrziü intilnim tot in aceste

partii pe voevodul Liteanul (probabil acela$T cu Lyrtiea) $i cu Basarab-Ban, care se revolta impreuna cu fratele sati Barbat, contra RegeluT UngarieT, Vladi-

mir Cumanul. Se vede decT cà dintre statele urzite pe teritorul muntean, niel unul n'avea puterea i virtutea aceluT de

peste Olt. Cind l'usa veni dincolo de munti marele voevod al Pagara.suluf, Radu-Negru Basarab, cu toata boTerimea ce era mal inainte peste Olt (majores terrai, din documentul de la 1247) s'ati

sculat cu totii de ati venit la Radu-Negru VocIA, inchinindu-

se sa fie sub porunca luT

$i

numaT el sa fie peste totT stdpinitor, (cron. anon. in cMag. ist.,, IV, pag. 232).

Sincar, de alta parte zice : Radu-Voc15. Negrul era Vocla in

Ardeal i Hertog pe Amla$

Figara$ $i ají pogorit la tara Romineasca pe apa DimboviteT

la Cimpulung, unde s'ati acut curtI i manastire la acest an. Venit-ad i Basarab, Banul Crajoyel j s'ají supus luf. Si ati

o putere teritoriala care se InBaltazar Valter, in descrierea

era un vasal al domnulul .MuntenieT. O asemenea pozitiune a banuluT In sinul statuluÌ Romin (muntean) nu se poate fusa ex-

faptelor luT Mihal-Viteazul, spune

plica, de ctt prin anexarea a-

despre banul de Craiova, ca

celeT regiunT catre corpul mal

este prefectul acestuT mare tinut al tareT romine$tT. El trage toate veniturile de peste an, ale aceleT insemnate partI de tara.

mare de care ea se alipi. Fiind-ca nicT un izvor nu ne arata ca Banatul-Olteniel ar fi fost cucerit dupa desalicare,

Mara de acestea, atit la pri-

suntem silitT sa primim de adeOrate spusele traditiuneT, care

tindea tocmaT asupra celor cinc/

judete de peste Olt.

mirea demnitateT seale din vechT

asezate, cit $i pentru apararea marginilor tareT, intretine 200 cazad i mal multi presiziarT

ne arata acest ducat inchinin-

rominT.

Cum se face fusa, ca banul Basarab sa fi primit ara impo-

De asemenea ne spune $i raportul unuT misionar catolic din anul 1688 ca : dupa principe este banul, dregatoria luT este sa $aza la Craiova, are dreptul de a judeca In cauzele criminale $i in oare-carr civile, ca i principele, lusa de la Poarta-de-FIer

pana la Olt. El facea divan ca Domnul din Bucure$ti, avea sub el un logoat III de Divan, pentru

pricinele

din'auntrul,

ca logofatul de taina din Bucure$ti, avea un polcovnic de

nit de peste muntl, cind Liteanu

se opuse une! forte superioa-

re, nu ne explica de cit

do-

rinta une intarirT a poporului, consolidarea libertateT

i apoI,

legaturile de rudenie ce existas in tre banii CraioveT $i noul Domn

descdlecat.

Inteadevar, Radu-Negru era $i el din familia Basarabilor

el este numit in documentele

inaintind cu repeziciune, reqi de a coprinde Craiova ; peste putin a fost gonit de Alexan-

pentru pu$caria de acolo

tea Turcilor ce veneatí ca sa

dru Basarab, urmind apoT o reconcilatiune futre SirbT i MuntenT, intarita printr'o casatorie,

intilnesca pe Banul

prin care banatul era inapoiat

pretuluT

IVIoldova rangul boTerieT banuluT

trivire suprematia principeluT ve-

lucrurilor vinzatoare, pentru petitiunile celor ce av-eati procese, un Armas

Bucure$ti)

tara Romineasca Cu cele cincT judete ale CraioveT pana in

a careia amintire s'a pastrat de traditia munteana, este adeverita prin pozitia de mal ttrziti a banului Oltenier. Este cunoscut cá. pe ciad In

ruluT statuluT muntean.

pentru narturr, adica fixarea

(ca Aga din

pentru paza ulitelor $i a foculuT

Aceasta inchinare de huna voe a capuluT acelel regiunÌ catre Domnul de peste muntI,

du-se de buna-voe descalecato-

Ungurilor, Tugomir Basarab. Sub Alexandru Basarab avem o invaziune In Oltenia a luT Stefan Du$an, tarul Sirbilor el

ora $

stapinit numitul Domn toata Dunare.

avea un caracter teritorial, ca

II,

un portar III, pentru ospitalitai

altI lo-

gofetT de divan.

MuntenieT.

and se intimpla ca el se afla

Rolul jucat de Craiova in a-

In Bucure$ti judeca acasa la sine, pe Ruga aceasta avea

ceasta imprejurare, dovede$te nu era un ora $ ara insemnatate.

www.dacoromanica.ro

DOLJUL

Sub Mircea-cel-Mare, pe la sfir$itul secoluld al XIV-lea,

TurciT ad cucerit Vidinul ince-

pind a navali in Oltenia. In aceasta batalle a pierit eroul favorit al Slavilor meridional!, celebrul Marcu Craisorul.

Lupta s'a dat la Rovine (cuvintul insemneaza loc batos) ce se afll lingl Craiova. Aceastä

ilustra victorie a carel stralucire, se revarsa asupra Craiove!, avusese loc la 17 Mala,

Domnul uneI partide, punind mina pe putere, trebuia O. persecute pe partizaniI rivalului

iat din ordin domnesc. Aceste certurl provoaca amestecul puterilor straine la tronul Munte-

Olí. Acest partid persecutat era neamul Basarabilor, cae!, spune tot biografia, clara pre un neam care era mal ales $i maI tema: tor de Dumnezed, caruia tí era numele de mo$ie Banoveti, adica Basarabe$ti, i-a muncit cu felurite felurI de muncl pe uniI i-a $i omority. Acest nume de Banoveti, care

niel $1. sub aceasta apasare uri a$ä se desface $i se permuta

de nemultumirea

zice ca. le era de mo$ie, arata ca BasarabeSi erad din banatul Craiove, unde pastrase inca sca.unul, pe cind o ramura de a lor se suise $i statuse in ras-

OltenieT se fac aparatorif drep-

timpurI $i pe tronul Muntenier.

turilor eI, nu irisa pentru a incerca lar o dezbinare a ambelor jumatatT, ci pentru a incaleca cea mal mica pe cea mal' mare, impunind pe boierir sal'

rabeasca, in frunte cu Barbu Craiovescul $i Neagoe-Basarab

1395.

In timpul lupteY pentru Domnie dintre Dracule$ti $i Basarabe$ti, intre 1418/56, Basarabesti folosindu-se

DOLJUL

181

ca DomnI al intreger %AA

In acest timp partida Basapribegesc in tara turceasca, fa-

cind jaiba la imparat de railtatile luT Mihnea.

De aci incepe o lupa crincena. $i incapatinata filtre dota marI partide de boierI, cari vo-

lad sa alba pe tron, reprezentantiT intereselor lor. Am putea zice ca acea lupa i$1. are originea, inca de la suirea luI Mircea-cel-Mare in scaun care II obtinuse prin uciderea frateluI

sad Dan, fost dupa toate probalitatile mare ban de Craiova

Cu toate ca Mihnea este rdsturnat prin rascoala Basarabe$tilor, tronul 'II ocupa un Dracul, anume Vladut. La 1512 irisa, se sue pe tron Neagoe-Basarab, fiul PirvuluI

Vornicul, nepot de frate BanuluT Barbu Craiovescul, care acesta insu$1 era fiul bätrinulul

tot mal mult jocul partidelor. Mircea al ¡II-lea (1 546-1555)

ridicat in tron in urma resturnareI unid Domn inrudit $i din aceea$I partida cu el, nu 'luce-

teaza de a dumani pe Basarabe$ti si partida lor, boierif 01tenieI ; cel d'intiid lucru pe care

il face, dupa a$ezarea luI in

scaun, este de a taia pe CoadaVornicul, pe Dragan-Stolnicul, pe Stroia-Spatarul, pe VintillComisul $i alti! necunoscutI, muncindu-I india pentru avene. BoIeriI ce scapara de moarte,

fugira in tara Ungurilor, unde stringind oaste, ce ad putut, $i stáruind dol anI, ad avut razboiii cu Mircea la Peri$ $i ad biruit Mircea-Voda, pierzind Udriste Nasturel li Teodosie Banul. Din ace$tI de pe urma boierI

carl cad in lupta, se cunoa$te cä avea a face cu familia Basarabeasca, cae! neamul Nastureilor era inrudit cu Mateid- Basarab, iar Teodosie, numit Ba-

nul, ne arata ea era vorba de boierii din Craiova.

Prigonirea facuta de Mircea

Pirvul.

se indreapta clec!, in contra

se mentin pana tirzid in acel ducat, mal curind vasal de cit

Pe timpul lui Vladislav (Vlad VIII, 1524 26) boierif olten1 $i maI ales insemnata familie a Pirvule$tilor se preface a-I pri-

incorporat in statul Muntean.

mi, de o cam data, dar du$-

Ca proba a luptelor dintre

manindu-1 pe ascuns, purtarea lor impinge pe Domn s'a scoata

Cruzimea luT de asta-data avea motive politice ; incercarea da a zdrobi vechia partida din 01-

pe acea familie din Banatul Cra-

tenia, dusmana seculara a

ioveI, spre a desradacina opozitia din cuibul de peste Olt.

milia Dracule$tilor. Pe la 1592

$i a caror urma$T Basarabe$ti

partide avem un document $1 anume biografia PatriarchuluI Nifon, unde ni se spune ca. la moartea la Radu-Voda, se isca

intre boierr ceartd pe care sa puna domn ; de unde se vede, ca erad cel putin dota partide

Pirvu atund se rascoald $i alunga pe Vladislav. Tot par-

carr sustinead candidatf deosebitI, din care aceia ce sustinead pe Mihnea e$i invingatoare.

jine$te venirea la tron a lul

Se intelege de la sine,

ca

tida boIerilor de peste Olt spri-

neamuluT Basarabesc li singele

raspindit de el se explica numaT prin caracterul sad ce! crud.

fa-

sub Alexandru al III-lea, Mihaid fiul luI Patra$cu-cel-Bun, ajunge

la Mula CraioveI, cedata Id, de mo$ul sad Iane. In timpul acesta Iane, intriga

Moise.

la Poarta in favorul rudeniel

Sub Radu al IV-lea vedem ca Toma, Banul Craiove!, este ta-

sale spre a-1 da scaunul Domniel. Mihaid in acest timp pre-

www.dacoromanica.ro

DOLJUL

DOLJUL

182

gatea spiritele in arä pentru primirea stapinireT sale. De si asezat el neam al Drdculestilor in vechiul scaun al fami-

ma tractatului de la Pasarovitz,

cu VorniciT, cu LogofetiT i cu

Banatul Craiovel fu dat Austrid, Msá el nu sezu mult sub AustriacT, cad in urma pacer

In timpul Domnilot fanarioiT, cu toate inegririle istoricilor nos-

Basarabilor, Banatul CraioveT, In sinul boTerimeI ce a-

de la Belgrad, 1739, AustriaciT fiind batutT de Turd, pTerd iarasT Oltenia si aceasta parte de tarä. este din nog alipita, catre Muntenia. AustriaciT, call la in-

tri, vedem ca. sub ceT maT multT, functionarif CraioveT, eraii bo-

ceput erati atit de mult iubitT

Iunie 1783, iar de la aceasta data, Voda rindueste ban pe

parase alta-data cu atita indaratnicie dreptul aceld liniI a familiel domnitoare, totusT reusesc a-si crea o puternica partida

boTerI

TerT pamtntenT; asa sub Cara-

gea, caimacanul Craiover, era Enache Hrisoscolea pana la 8

care in ascuns dorea suirea luT in scaunul MuntenieT, stand ca

de MuntenT, nemultumesc la cul-

aceste doul marl partide de

fac sa se convingä ca era tot

Dumitrache Ghica, «ca toate trebile parteT loculuT, cite dupa o-

familie Basarabesti i Dr5.cu1esti

asa de rat"' sub domnia Austria-

biceiti se cuvine la dregatoria

se desftcusera cu timpul sub apasarea turceasca, in eh ele

cilor, ca si sub cea Turceasca. In anul 1761, in urma cererilor si pretentiunilor, MIA de cuvint, ale Turcilor de pe linga

d-sale, sa se caute prin D-luT.» Bania dar, nu era desfiintata cu desavirsire, ea rdmasese o dregAtorie onorifica. Acest lucru

Dundre, adresindu-se farä intre-

se poate vedea mal bine din

rupere care Banul Cralovel ca catre un epitrop al Domnului,

leafa avea 300 Id pe lund

listele boTerilor carI compun divanul CraioveT i criminalionul de Craiova. Venind Mihaiu Sutu la Domnie, vedem ca rindueste in scurt timp la Craiova, unul dupa altul caimacanT, întîiú pe paharnicul Romaneli, in 3 Septembrie 1783 si ap or, pe Enache Hrisoscoleu la 17 ale acelea,T lunT. Pe timpul domnieT luT Cara-

venitul numit rasura, adica cite

gea, importantul oras Craiova,

o para de leti

fusese robit in favoarea unor

prerduserd constiinta interesuluT teritorial, ce altd-data le desbinase. De aceea nu este extra-or-

dinar sprijinirea luI Mihaitl de boIerimea olteand, cu atit mal

mult, ca el apara Oltenia pe cit putea de jafurile i despofe-

rile la care expusa MunteniaMare.

Dui:a batälia de la Teleajen, din 20 Octombrie 1600, MihaiiI,

bätut fuge spre Craiova, pentru a pune Oltul intre el si aceI ce-1 urmareati.

Cdderile repetate ale DomnuluT treziserá lar uneltirile bole-

rilor protivnid. and ajunge in Craiova, descopere ad o conspiratie care tindea la r1sturnarea luI. Coprins de o furie cumplita, el aprinde toate ca-

me populatia din Oltenia si o

ati facut ca sa 'nu se mai trimita nicT un ban la Craiova, ci un simplu borer cu titlu de Caimacan, precum s'a intimplat Ora in ultimiT timpI. Acest caimacan se bucura de toate prerogativele, de toate veniturile i foloasele ca

din veniturile

Domnid. Caimacanul avea in totul venit peste w0000 leT, iar daca se bucura de favoarea DomnuluI, capata aproape indoit. IspravniciT celor cincT judete

credinciosT 2.I sAi. Craiovenil insä

se luptara cu energie pentru a redobindi libertatea vechie a orasuluT.

Caragea vazind aceasta

revocase hrisovul de roble al

cide pe totT, räzbunind in sin-

ale banuluI atirnati de-a dreptul de Domn i aveati misiu-

gele lor, toate suferintele cu

nea de a aduna (Wile gene-

cari soarta il adapa. In anul 1688, suindu-se pe tron Constantin Brincoveanul,

rale. Banul cel mare, cel de al doilea dui:4 Domn i dupä Mitropolit, tine presedinta in divan. La toate prezentatiunile, el poarta caciulá de samur

23 Septembrie 1783, un hrisov de recunoastere a libertater orasuluT, insa nu mat putin or-

contas. Semnul dregatorieT sale

este hasganul, adica un toiag

veni la Bucuresti, de cit dui:4 prealabila invoire. Era speriat

cu baga si sidef, pe care-1 poarta

Domnul de energia desfAsurata

chiar inaintea Domnulur. El azista i la camera numita a Ve-

de dinsir putin mal inainte. Avem de la Mihaiti Sutu doul pitacurT,

litilor impreuna cu Mitropolitul,

care ne arata ca Domnul luase

sele boierilor razvrätitorT si-I u-

cu ajutor turcesc, Balaceanu sta-

rue pe linga generalul Häusler, ca treaca cu armata luI in Muntenia, sperind ca de frica, Domnul va fugi peste Dunare. Häusler trece pe la Cerneti vine la Craiova. In anul 1718, Iulie 21, in ur-

www.dacoromanica.ro

orasuluT, prin o carte catre divanuI CraioveT. Venind dupa aceasta Mihaia utu, semna in

dona caimacanuld sa nu parmita nicT unuT boier craiovean a

DOLJUL

DOLJUL

masurI de edilitate, Cu referinta la Craiova. Ele sunt : pitacul

prin care se constitue veniturl pentru pavarea orasuluI si un altul relativ la apa de bata. Pe timpul domniei luI Mavrogheni,

cronicä suna ast-fel : 4NemtiI ati sosit si ai intrat in oras cu pace, esindu-le inainte boIeriT, schimbatl in haine boIerestr i intImpinindu-I ea rugaciune i-ati pof-

aflam nume straine ca banI aI CraioveI ; asa in Martie 1787

tit de ati venit la episcopI esindu-le inainte cu litania bisericeascd, adica preoti cu Sfinta

a numit pe Alexandru Serache(?)

Evanghelie si cu Sf. Cruce in

biv-vel postelnic, care fu inlocuit in 27 Noembrie 1787, Cu Tudorache Dibuoglu (?); restul functionarilor insá eran boied paminted. In timpul razboiului

privdorul bisericei, unde Oberster Kray Cu oficeri! luI (care acest Oberster era venit inaintea ostilor cu piota pedestrimeI si Cu volintirii) i sarutind sfintele icoane, ati intrat In biserica totl cintindu li-se axion, zicindu-se de diaconi, citind pentru biruinta impotrivnicilor, pomenind pe imparatul Iosif i li

dintre AustriacT

i

TurcI, osti-

rea austriacä care razbise in judetul JiuluI, intrase in relatiunI secrete cu unif boied din Craiova. Mavrogheni, care era ali-

atul porteI, haineste pe neasteptate pe Hagi Stan Jianul postelnic si pe fiiul sati Gheor-

ghe, precum si pe pitarul Nicolae Topliceanu, si el ati fugit In tabara austriaca. Domnul dete divanuld de Craiova ordine de sequestrare a averilor acelor hainT, apor da o proclamatie catre toti bolerii si locuitoril CraioveI, In 24 Martie

1788. Cu toate acestea, Turcii fiind batutI la 8 Noembrie (stil pri cipele Hohenlohe, co_ mandantul armateI austriace, isI deschide calea spre Craiova. Alt detasament austriac sub co-

lonelul Kray, se indreapta prin pasul care duce la Cimpulung, In mar s repede, spre Craiova. La 8 Noembrie (stil noti) se gaseste la Isalnita (2 ore departe de Craiova). Bolera din Craiova esira impreuna cu multT locuitod din oras, intru intimpina. introrea colonelulul Kray dusera el singuff in oras, punind la dispozitia Austriacilor proviziunile necesare cu marT manifestad de bu-

curie. Despre intrarea Austriacilor in Craiova scrie si Dionisie Eclisiarhul. Pasagiul din

s'ají facut masa mare in episcopie de catre bolea, ospatindu-i bine. MaI virtos boierif Bibescu fiind unul din ella NemtI, pe carele indata l'ají facut ispravnic. Apoi ati sosit i generan! cu multa oaste calarime».

ven! in Septembrie, 1791. Tara

fu predata definitiv de reprezentantli luI Mitrovski (comitele Strasoldo, locotenent-colonel

cavalerul Caballini Ehrenberg) In primirea reprezentantilor nouluI Doma utu, cu actul din

9 Septembrie (st. n.), 1791. Mihaiii utu numeste indata caimacan al CraioveI pe o ruda a sa, biv-vel Spatarul Costache utu. ApoI da o proclamatiune Craiovenilor. In ea, Domnitorul spune ca ocupatiunea austriaca

inceteaza in 28 August si ca. caimacanul Craiovei are a primi de la excelenta sa, comitele Mi-

trovski, judetele oltene sub obladuirea DomnitoruluI tarer. Avem de la Mihaiii utu pitacul de rinduire a boIerilor divanesd, care contine numaI nume de boieri rominI ca :

Stan, Jianu, Glogovanu, Brailoia, etc.; apor un pitac de rinduire in bania lui Filipescu, boTe-

Dupa spargerea taberel Ro-

rilor cad se bucura de mare

mino-Turce de la Porceni, printul de Hohenlohe isI stabili cartierul de lama la Craiova, in 26 Octombrie, 1789. Suferi ocupatiunea austriaca

vaza in fata Domnului. Pe timpul Domniei lui Ale-

sub administratiunea printuluI de Coburg pana la incheierea pacei de la istov, din 5 August, 1791. Una din conditiunile acesteI pacI, fu evacuarea

rele ban insa, este tot-d'a-una

xandru Moruzzi, vedem cá func-

tiunea de caimacan este data de obiceiù borerilor grecI, maun boIer pamintean. Asa aflam In aceasta Malta dregatorie pe Enachita Va.carescu, in 1796. Avem de la Moruzzi mar multe

MuntenieI pana In 30 zile de

acte referitoare la numid de

la ratificarea paceT. Oltenia nu scapá a fi din noii incorporata

dascalf la scoalele din Craiova, precum i numiri de doctor!; cu toate acestea, boTerimea din Oltenia nu e multumita cu Domnia luI.

la Austria, de cit gratie interventiuneI AnglieI, OlandeI si a Prusid. Ocupatiunea austriaca dura irisa si peste timpul hota-

rit in tractat. (Neaua cazuta in muntli vecm! BanatuluI, intirziara restitutiunea micel Valachli».

De si tara era ocupatä de o parte din armata austriaca sub comanda comiteluT de Mitrovski,

utu numit pentru a doua oara,

www.dacoromanica.ro

Allana o miscare de opozit'une in Craiova in contra luI Moruzzi, inca din Decembrie, 1793.

Rezvratitorii boied fura urmariti de agentii DomnitoruluI, dar dupa interven tiun ea caimacanuluI, Domnitorul if jara. Aceasta avut efectul indulgenta insa

DOLJUL

184

din Vidin. In urma mAsurilor violente a Turcilor, Roml-

asteptat. Tot in 1793, aflAm 3

DOLOJMAN-BAIR

Dolojan, deal, In jud. Tulcea,

ce dali Rusilor in primire po-

pl. IstruluT, pe teritoriul comunel rurale Ciamurli-d.-s.; se desface din dealul Ciamurli; se in-

a arAta DomnitoruluI cA aburnile administratiu riel din 01tenia, sunt ata de marT, in oh

ziOunile ce aparase pAna acum

tinde spre S., avind o directie

(fortificatiT, podul de la Barbo$i,

provoaca rAzvrAtirea Oltenilor. Cei tref opozantI insA sunt surghiunitf, de divanurile luT Mo-

tenita), 41 indesirl fortele in

generala de la N. spre S.; brazdeaza partea nordica. a piase si centrall a comunef; se prelun-

zona din dreapta OltuluT, care tocmaT era expusA la atacurile

geste spre S. cu dealul Solugean si dealul Durale.

ruzzi, la manastirea Arnota. In 1795, Muntenia este prA-

inamiculuT.

datá cumplit de Pazvantoglu;

dant turc, care s'a distins in tot cursul acestuf razboiti, voia sA

Are o inaltime de 210 M. i e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, domi-

boTerT din Oltenia pe : Scarlat Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si hlincu Vulturescu, carT cuteaza

nia declara si ea ra.zboiti, si dup5.

pozitiunile de la Giurgiti si 01-

Osman-Pasa, singurul coman-

acesta era un hot turc vestit, care apucase Domnia VidinuluT, se intArise acolo si se declarase neatirnat de impar5.tia turca. DomniT tara: Moruzzi, Ipsilanti, Hangerliti, utul, cer unul

600o0 ostasT pe teritoriul romin,

nind asupra satuluT Eschi-Baba $i a drumuluI comunal Ciamurli-Eschi-Baba ce-1 taie; este a-

tntre Cetatea si Calafat si sa

coperit cu putina padure si pa-

treaca de la Vidin cu vre-o mute ast-fel teatrul luptelor in

uní.

tara noastrA. Carol I, intelegind gindul TurculuT, luA toate masurile de a-

Dolojan (Valea-), vale, in jud.

le turcestI, venite in ajutor, se unesc cu hordele luí Pazvantoglu, intrA in Muntenia si &ti

parare, veni singur sa inspec-

riul comuneT rurale Ciamurli-

teze trupele (i4.-17 Maiù) si lucrArile defensive si ca sa arate

d.-s. ($i anume pe acela al ca-

foc CraioveT, la anul 1801. In 1821 Tudor Vladimirescu arunca o lumina vie asupra 01tenle'. El, de $i nascut in Gorj, (satul Vladimir) copilAria si-a petrecut-o In Craiova.

vrAjmasuluT cit de bine este for-

face din poalele sudice ale dealuluT Ciamurli ; se intinde spre

dupa. altul ajutor de la poartä contra luT Pazvantoglu. Armate-

tificat Calafatul se aseza cu statul saa major in bateria «Carol» si ordona. bombardarea Vidi-

nula Cel d'india obuz al Turcilor nemeri tocmaT aceasta baterie si era cit pe aci O. loveasca pe

Nu gasim necesar a ne intinde asupra Revolutiund din 1821, cind toatä Rominia de la Carpati pana la DunAre re-

Tulcea, pl. IstruluT, pe teritotunuluT sAa Eschi-Baba); se des-

S., bite° directie de la N. la S., printre dealurile Sari-Me$elic si Dolojan ; taie drumul comunal Eschi-Baba, si, dupl 7

kil., sub numele de valea Ca-

Domnitor. Alte cinc! obuze marf maT ve-

laigi, se deschide in valea piriuluT Beidaut, pe stinga, maT sus de satul Beidaut.

suna de numele luT Tudor. Craiolieanul pastreazä si azi un cult BravuluT Tudorin. In sfirsit, in ultimul razboiti

n'A. din care trel din ele se sparse. ra chi ar in launtrul baterieT. Dupa o ora. de canonadA, focul incetA din amindoul pArtile. Cite-va

Dolojman (Capul-), virf al dealuluf cu acelasT nume, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Ca-

pe care RominiT aliatT al Ru-

sAptaminf dupl aceea, la 9 Iunie, Vidinul era de patru pArtI

silor il purtara cu Turcilplmintul DoljuluI fu inca. o data. teatrul glorioaselor noastre

N

in flacarf, intetite de artileria

E stincos, mAsurind 44 metri. Are in fata-I ruinele bisericu-

noastrl.

teI din ínsula Curt-Bei. Este pri-

lupte.

Dupa declararea de neutralitate a RominieT fata de razboiul Ruso-Turc, TurciT privind a-

raman-Chioi, Ruga. lacul Razelm.

Dolniceni (vez! BrAteni), sat, comuna BrAteni, plasa tefAnesti, jud. Botosani.

mejdios pentru pescan! din Jurilofca, caer Ruga el se fac ochiurT multe si vintul pe aci sufla puternic.

ceasta ca o atitudine ostilA lor,

din partea Rominief, incep a bombarda orasul Calafat. La aceasta, Rominfi ati rAspuns victorios, arzind vapoarele turcestf aflate in port si mal multe case

Dolniceni, t'ea, in partea de N.V. a com. BrAteni, pl. $teflnesti, jud. Botosani, pe mosia BrAteni; are o suprafata. de 12 hectare.

www.dacoromanica.ro

Dolojman-Bair, deal, in judetul Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Caraman-Chioi este o prelun gire sud-estica a dealuluT Caraman-Chioi; se des-

DOLU-FAC

185

face din dealul Sufat ; poalele

si pl. Constanta, pe teritoriul

sale se scalda in cele dota lacurI, Razelm si Golovita, ter-

comuneT Pazarli; are o directiune

minindu-se brusc in Razelm,

de la V. spre E. si o inaltime

prin capul cu acelasT nume ; are

medie de 110 m.; este situat in partea sud-estica a comuneT

58 m. inaltime, si e punct tri-

cam centralä a pasa

gonometric de ordinul al 3-lea ; este acoperit cu verdeata.

Dolu-Fact sat, in jud. si plasa

Domeniul - Bráilel,proprietate a statulur, de la 1828, judetul

pate de vatra satuluT si de gra-

Braila si care mar inainte forma Raiaua BräileT. Coprinde comunele : Chiscani, Silistrarul, Tudor-Vladimirescu, Vadeni, Ciacirul, Gropeni ; parte din comunele : Cazasul, Osmanul i Vizirul ; sanalul Duna.reT, de la punctul Ibisi pana la gura SiretuluI si Balta din malul DunareT, in dreptul Viziru-

dinT. Populatiunea sa este de

luT, în linie dreaptä prin Ibisi,

15 familiT, san 43 locuitorT, ocu-

privalul Schioaca, Iezerul-PestiT; zävalul Mucuroaia si privalul

Constanta, cat. com. Cicracci,

situat in partea centrald a comuneI si a pla.seT, la 2'/2 kil.

spre N. de ca.t. de resedinta, Cicracci, pe valea Dolu-Faci in apropierea laculuI Ta§aul. Are o suprafata de 120 hect.,

dintre care 9 hect. sunt ocu-

pIndu-se cu pescarla si cu agricultura. Maioritatea locuitorilor o formeaza TurciT. Printre sat si lac trecea soseaua nationala judeteana Constanta- Babadag ; acum insa s'a schimbat traseul eT si trece prin partea vesticä a satuluT. Alte drumurr comunale mal pleaca. la Tasati, la CaraMurat.

Dolu-Facl, movild, in judetul plasa Constanta, com. Cicracci,

situata la o egala distanta de satele Dolu-Faci si Cicracci, dominindu-le, avind inaltimea de 103 m.; este virful cel mar inalt al dealuluT Cicracci si este aco-

perita cu verdeará.

Dolu-Facl, vale, in jud. si

pl.

Constanta, pe teritoriul comuneT rurale Cicracci, si anume pe acela al cAtunuluT sati Dolu-Faci. Are o directiune de la V. catre N.-E. Trece prin satul Dolu-Faci si se deschide in lacul Tasaul. oseaua nationala. judeteana o taie drept pe la mijloc.

Dolu-FacI-Bair, deal, in jud.

Boul, pana in Dunarea-Vechie.

Suprafata sa la cimp este de

bOMEgIUL-GitIRGIULt1I

lui orasuluT Giurgiu 11 merge pana sub dealurile DundreT, din jos de Fra.testi, Onceasca Vieri. Are o suprafata totala de 20904 hectare.

In 1864, s'a dat, la 942 locuitorI, fostT clacasr, 3754 hect. In 1882, s'a dat, la 192 locuitorT insurateT, 1300 hect. In to-

tal s'a dat o suprafata de 5054 hect. S'a destinat a se instr5.ina 7000 hectare. Venitul anual este de 205000 leT. Pe acest domeniti sunt maT multe baltI, viroage, carT se fac din va/satura DunareI si care ocupà o suprafata. de 2500 hect. Cele mal principale sunt : BaltaG5.ujan, Girla-Mare, ambele venind din sus si dind in gtrla

Comarinul, din jos de Malul ; viroaga Sfredelul ce vine din sus, de la Dunare si da. in Ma-

45500 hect. si la bala de 567'0 hect.; in total decT are 102,210 hect. Venitul anual : 757 T 15

rotinul ; lacurile Comani, Mahirul, Malul ; viroaga CoasteleT ce

leT.

nare. Sunt multime de ostroave, dintre care cele mal principale sunt : Ostroavele Stircea Mocanul, Regalul, DinuluI, Batinul

Domeniul-CoroaneI, mofie, judetul Neamtu, care cuprinde : padurea Ata, arendatä anual cu 21000 leT, avind instalate 16 herastrae si o masillà cu aburT ; padurile Smida i Magura, arendate anual cu 30000 leT, aviad 16 herdstraie si r circular.

Domeniul- Giurgiului, proprietate a statuluI, situatá. In jud. Vlasca, pl. Marginea, compusa din comunele : Branistari, Oinacul, Turbatul, Slobozia, Malul i Gostinul, cu catunele lor. Acest domeniti este situat in valea DunaxeT, inceptnd in partea

vine din VaIdeeT si da in Du-

toate pe Dunäre. Pirgosul, alDinuluf, Calbotinul, in dreptul satulul Malul ; apoI Borunul, Mocanul, In fata GiurgiuluI ; Marotinul, In dreptul satuluT Branistea - d.-j.; Lungul, in dreptul GostinuluI - d. - j. ; Cioroiul,

Ramädanul i alte miel ostroave

ce se fac .zilnic dupa venirea apelor DundreT.

Pe acest domeniti se ala si Venga, canal ce vine din sus de ora § si da in Dundre, des-

de V., de la hotarul mosid Parapani si merge in jos pana la

partind Ramdclanul de Cioroiti. Sunt multe padurT si anume : Magura-de-Nisip, in suprafata.

Gostinul-BäneseT, pe o lungime

de 22 hect.; Zotunul si Cama,

de peste 25 kil. In ce priveste

de 78 hect.; Ramadanul, de 200 hectare ; Borunul, de 26 hect.; Stircea, de 250 hect.; Mocanul

látimea, se intinde din marginea DunareT, adica marginea izlazu-

24

88878 Mareta Dietionar Geoffrafie. rol III.

www.dacoromanica.ro

DOMESNICUL

186

de 300 hect.; Regalul, de 50 hect.; Dinul, de 150 hect.; Batinul, de 340 hect.; Branistea, de 6o hect.; Balanoaia, de 50 hect.; Gutiul, de 65 hect.; Turbatul, de 8o hect.; Grindul, de 148 hect. si Bdsicutele, de 249

giti, «fiind pace, boIerli TareT : Gheorghe Baleanu, logoatul

hectare.

rele Giurgiului de cele alte mosii;

Radu Cretulescu, spatarul Stefan Cantacuzino, in intelegere si cu Husseim Selim-Aga, din partea Porta si cu cadiul Giurgiulur si Rusiavei, ati ales hota-

In total intinderea padurilor

ast-fel ati inceput de la mosia

este de 2068 hect. Cea maT

Radu-VocIA, Paraipani si Ra-

mare parte din aceasta suprafata este acoperita cu padure de salde. Pe acest domeniti trec toate

ceni, ce vin din partea de sus a Giurgiuld, de la malul Du-

soselele ce pleaca din Giurgiti ; ast-fel avem : incepind de la V. catre E., soseaua ce duce la port la Zmirda ; soseaua Bucuresti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul, soseaua Paraipani ; drumurile de fer ce duc la Bacuresti si cel

ce duce la Zmirda.

Sunt dota morI de foc, o pepiniera de arbori fácuta in 1865 de Minister spre a servi la plantatiunile care se proectase a se face la acea epoca. Locuitorii ati plugurr de fier, si masinI de treerat. Vite aflate pe acest domeniti in 1888 ati fost : 2730 vact si bol, 1545 bivolI si bivolite, 1750 cal,

3640 oI, 8400 porcI.

Locuitorli de pe aci pescuesc in baltile din amare pentru trebuintele zilnice. Arendasul domeniuluI scoate mult peste pe care fi sarä. si il vinde la

Bucuresti si in alte orase. La 1546, sub Mircea - VocIA

Ciobanul, s'a facut cea d'india regulare a hotarelor acestuI domeniti, ne spun fratil Tunusli in IstoriaTareI, la pag. 137. Atund era reprezentat de banul BA-

arel', in dreptul mosier Odivoaie,

unde s'a pus piatra, de acolo drept in movila ce se cherna a lui Mihalti-Vocla, si de acolo in vale, la Drumul-Banului la capetele mosielor numite Stanesti si Sarmanesti, pana la Stu-

beiul aproape de lac, si de acolo la Dundre la gura apeI ce se zice Comasca, unde s'a pus piatra pe malul Dunarel». La 1831, domeniul Gitirgiti trecu din posesia Turcier si se da statului Romin, conform trae-

tatuluI de la Adrianopole, din 1828. Comisiunea insdrcinata cu fixarea limitelor acestuI domeniti despre marginea orasulur Giurgiti, cit si despre cele-l'alte vecinatati se compunea din boeriI l'Arel si anume : Logofatul Nis-

tor, Vornicul Filip Linge, Aga Const. Baleanu, Paharnicul Ianache Hafta, Grigore Racovita si capitanul rusesc Mihail Verrayon, aviad ca secretar al Comisier pe Alexandru Geanoglu-Lesviodax, comisiaprezidata fiind de consilierulde stat Andreiti Pisan.

Pe acest domeniti erati, la 1828, satele Vaided, Mustafitia, Selima, Groapa-Hogif, Zmirda, Pirliti, Nazirul si o vie frumoa-

D0M1RESTI-13ARASTI

1854 si 1878, cind ai1 urmat 112boarele intreTuref si Ru si asezate baterii, pentru bombardarea Rus-

ciuculur. AzI se Arad inca urmele acelor bateriI.

Domesnicul, ramurd de munir, situatd In prelungirea muntelui Hangul, judetul Neamtu. Strabate partea N. a com. Hangul, pl. Piatra-Muntele, servind de hotar com. alugureni ; l'Arä pe cuprinsul pl. de Sus-Mijlocul, desfasurindu-se in mal multe ramurr, dintre carl : una trecind pe cuprinsul com. Pipirig, se lea-

ga cu muntif din imprejurimile satului Dolhesti si prin acestia cu mun tele Petru-Voda ; alta, tredind pe cuprinsul com. Vinatori-Neamtul, se desface iarasI : l'ateo ramura care se rid'ea l'Are piriul Domesnicul si piriul Carpenul (afluentif pe dreapta af Ozanel),alta catre E. se leaga cu Magura Fundul-Rominesei si muntiI SihleI si al Varaticului.

Domesnicul, pädure, in judetul Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,

este proprietatea statului care o arendeazA anual cu 2426 leT, 71 banI.

Domesnicul, pirtia,r, in com. Pipirigul, jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul. Izvoreste din ramurile septentrionale ale muntelui Do-

mesnicul. Curge in directiune N.-E., pana la locul numit Crisma-D omesniculuI,

unde se

si

varsa pe partea dreapta a Ozanei, intre kil. 15-16 al soselei judetene Neamtu-Pipirigul.

leanu, de la care a si ramas

sa ce se cherna Cadam-Geana

numele drumului care limiteaza

(Sufletul Cadine0.

acest domeniti de cele-l'alte mosii

La satul Slobozia s'a gäsit o BouluI. cetate romana, ne spune Cezar Boliac in scrierea sa «CalatoriI Domire§ti-Bärä§ti, pa-dure, in Arch eologice » . jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, ce La Slobozia, a(' fost, la 1828, tine de ocolul silvic Babeni.

de sub dealul Dunaref. Ion Antonie-Vocla, ne spun tot fratif Tunusli, la pag. 98, a regulat hotarele domeniuld Giur-

www.dacoromanica.ro

Dominicul, prival, jud. Braila. E situat la E. de cAtunul Ochiul-

DOMNEASCA

187

Domneasca, numire data In vechime pc'irlif de S. a orafulur Buzar', jud. Buzati. Era mal mult izlaz.

tinde pe Dealul-MIeleT si alte ramurr ce pleaca din Tencusa, are o suprafata de 1287 hect. si se exploateaza sistematic.

Domneasca, delifor, pe terito-

Domneasca, vale, in partea de

jud. Iasi, ipotele ; la

S. a mosieT Rauseni, com. Comindaresti, jud. Botosani.

riul satuluf pl. Bahluiul, com.

poalele luT se afla iazul cu aDamneasca, iaz, in Valea-Domneasca., in partea de S. a mosieT Rauseni, jud. Botosani, comuna Comindaresti ; are o su-

prafata de 5 hect.; e bogat in peste.

Iasi, com. Comindaresti, plasa Jijia, numitä ast-fel de la pro-

lacul Domneasca-Mica, care se

afld situat la E. sati. Este situat pe valea Silistea, dominat de catre S. de dealul In-

MarI. Este situat pe valea Silistea, dominat la N. de dealul In - Izlaz. Are o suprafata. de 70 hect. si comunica cu Dunarea prin lacul Domneasca-

Domneasca, doud trupurt de ~lit, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, com. Barcdnesti. Are o suprafata de 1850 hect., din cal-1 300 hect. paplure si izlaz. Statul percepe foncierd suma

chiar

scaunul domnieT. N'are niel un catun alipit, pe linga cel de resedinta. Este situata pe riul Doamna

Seimeni-MicT. Are o suprafata de aproape 8o hect. Comunica. cu Dundrea printeun mic brat ;

de S. a mosieT Onesti, corn. Sisi

i

de ca aci ar fi fost odinioara

Domneasca-Micfi, lac, in jude-

s'a deslipit prin danie

pietre, cardmizT vechT

desi este la marginea satuluT

Domneasca, altel parte din mofia Rauseni, jud. Botosani, comuna Comlndaresti, in partea

s'a alipit la Rauseni.

tea de E. a satuluI se afla o colina mareata. ; pe ea se vad

cela al catunuluT Seimeni-MarT,

Izlaz. Dinteins.11 se extrage pes-

sie

care sta de multe orT Domnul Radu-Negru. Inteadevar in par-

vechI. LoculuT aceluia i s'a zis Domnie, iar satuluT ce s'a format imprejur Domnesti. Se cre-

prietara cea maT veche, Bogdaneasa, care, se zice, era din familie domneasca.

potele, jud. Iasi, din care mo-

ne aci, de la un castel domnesc, in

tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Seimeni i anume pe a-

de asemenea comunica si cu

Domneasca, parte din stinga hiel, din mafia Rauseni, jud.

Numele l'ar fi primit de la 1.11.11

Doamna, sati dupa cum se sp u-

se cunosc temeliile unor case

Domneasca, lac, in jud. Cons-

celas'!" nu me.

DOMNESTI

te in cantitate destul de mare si de o calitate foarte 'puna. tul Constanta, plasa Medjidia, comuna Seimeni, catunul Seimeni-

Mare.

si se margineste la E. si V. cu doud muscele : cel d'intliti o desparte de comuna Sldnicul, lar cel de al doilea de com. Musetesti, din jud. Arges. Spre N. se margineste Cu com. Stanesti

si la E. cu com. Pietrosani. Are o populatie de 350-400 fam., care locuesc pe o intindere de 40 hect., numärindu-se numar vatra satuluI. Pdmintul sa.CIpro duce porumb,

secará, griti si multa cinepa. Pomii dali din destul roade. Compozitia 'pamintului pe dealurT este pietroasa si nisipoasa,

iar pe sesurl pamIntul este negru, galben i argilos. LocuitoriT lucreaza lemnul

Domneasc 'a (Balta-), ba Ziel, jud. Suceava, in suprafata de 416 m. p., in marginea de V. a satuluT

special bradul. Din el se fac seindurT, doage, Lemnul îl aduc din muntiT in

Lunca, din com. Pascani. Traditia spun e cä in ea s'ar fi irlecat o Doamna pe timpurile de restriste ale TareI.

Dra.ghina, apattna, Lespezile

Domne§ti, com. rur. §i sat, jud. Cimpulung, 21 kil, departe de acest oras, pe drumul cel mar scurt, si 23 kil. pe drumul so-

cu deosebitä artä bumbacul, costurne nationale, precum : marame, camasT, fote, mese, vervete, etc. Din linä fac: dimie, aba, velinte, chilimurT, toale, plocade

Domneasca, pädure, in partea

seluit, care trece prin comunele

si saricT.

de N.-V. a com. Flaminzi, pl.

Berevoesti si GrAdis-

de 4019 leT, 40 banT.

Domneasca, mofie, jud. Tecuciti. E situata la E. de satul Matca. Este proprietatearazesilor din acest sat, vinduta de Calimach. Este strabatuta de Valea-Oneas ca, din com. Matca, pl. Nicoresti.

Cosula, judetul Botosani; se in-

Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de

Leota. Femeile fac multe tesäturT din

cinepa, precum felurite pinzeturl i procoave ; maI lucreaza

Ca meseriasT in com. sunt : dulgherT, olarr, cojocarT i frin-

tea.

www.dacoromanica.ro

DOMNETI

ghierT. Produsul muncer Ii desfac ast-fel: lemnaria la Pitesti ;

diferite tesaturr la Cimpulung, Curtea-de-Arges, Riureni ; vitele

la Pitesti, Cimpulung, Rtureni, fructele la Bucuresti si Pitesti. Porumbul se cultiva pe o in-

tindere de 168 hect. Prunele produc cam 5000 decalitri tujca

pe an. Prin mijlocul satulur se incru-

ciseaza. 2 drumurr: unul de la S. la V. i care duce de la Pitesti la frontiera Tärer, in Carpati i altul de la E. la V. unind Cimpulungul cu Curteade-Arges.

In partea de E. a com., peste riul Doamna, este un pod, numit Podul-cel-Mare, fácut de ju-

det in unire cu comuna. Pe

vizitata de M. S. Regele Ca-

Distanta comuner, de rese-

rol la anir 1873, 1875 si 1878. Com. Domnesti are o scoala conclusa de 2 invatatorr, frecuentata de Ioo elevr si 19 eleve,

dinta sub-prefecturer e de 8 kil., lar de capitala judetulur e de 32 kil.

din numdrul de 214 copir In

Populatiunea comuneT dupa cel din urma recensamint, e de

virsta de scoala. Cu intretinerea scoaler, statul cheltueste anual 2484 ler. Com. contribue pen-

253 familir, sal" 982 suflete (468 barbatT, 514 femer). Aceasta populatiune se Imparte ast-fel : 533

tru scoala Cu 241 ler anual si pentru cult cu 330 leT. Are un local de scoala frumos (cu 2 caturr i io incaper1). Pe linga cele-l'alte studir obligatorii, copiir invata ad i cresterea gindacilor de matase. coala are o biblioteca bogata, opera a initiativer private, luate de invatatorir judetulur, biblio-

neInsuratT (241 barbar, 292 femer), 302 insuratr, 146 vaduvr (75 bArbatT, 71 femel) si I divortat (barbat); 830 RominT, Grec, 7 BulgarT, 5o Ungurr, 7 RusT, i Italian si 86 de diferite nationalitatr; 798 ortodoxT, 51 catolicr, 86 mozaici i 47 ArmenT; 234 agricultorT, 8 meseriasT, 33 comerciantr, i I avind

teca care are mar multe mil

profesiunr libere si

de volume, claruite de autorr

torT.

15

servi-

tii1 carte 117 persoane (78

alte persoane.

Una riO sunt asezate 2 morr, 2 piue pentru ingrosatul dimier,

DOMNWI

188

tiü carte 191 bärbatr si 28 femer.

herastrae, la carr se tale scin-

Batrinir spun el, acum 8o

durr, si mar multe povernr pentru fabricarea rachiulur. Comuna Domnesti este udata de valle: TiganuluI, lije, Piriulcel-Mare, Bercoaia si Valea-lurGheorghe, vAT carT devin furioase in timpul ploaer i fac marr stricaciunr la proprietatile locuitorilor. Locuitorir aú 713 hect. ; vatra satulur este de 40 hect. Din

anT, in locul unde este asta-zr comuna Domnestr, nu erau de cit cite-va case ascunse n Intunericul padurilor. Incetul cu incetul s a populat de locuitorir de prin satele : Breaza, Voivodina, Netotul i SImbata, din Ardeal. In munti1 comuna Domnesti

barbatT, 39 femei).

Numarul caselor de locuit e de 234. Are o biserica parohiala, cu hramul Sf. Imparatr, in tirgul Domnesti si una filiala, cu hramul Adormirea, in satul Domnesti. Comuna vine in ajutorul bisericer Cu goo ler anual. Instructiunea publica se pre-

se fabrica renumitul cascaval,

cia tuteo scoall mixtA, construita de comuna si frecuentata de 32 copir (26 baTetT, 6 fete), din

pus in comer sub numele de

91 copir in virsta de scoala.

acestea, 3 partr sunt bune de

Crema-Negulicr. Acest cascaval

arat i 2 partr izlaz. Comuna numás5. 249 contri-

se exporta mult. Vacile ce produc laptele intrebuintat la fabricarea cremeT

Comuna Domnesti vine In ajutorul scoaler cu 936 ler anual. Sunt 209 contribuabilT. Budgetul comuner pe anul fi-

In anul 1889-1890, bugetul comuner prezinta la veniturl suma de leT 3442,19 si la

sunt de rasa pur elvetiana dati zilnic 8-12 litri de lapte.

nanciar 1893-94 a fost urma-

cheltuell ler 3219,55. In anul 1886

budgetul comuner avea la veniturr 2554 ler si la cheltuelr 2545 ler.

Sunt 2 bisericr, deservite de 4 preotr, 2 cintaretT i 2 paracliserr. Biserica-din-jos, cu hramul Buna-Vestire, este cate-

drala. Comuna Domnesti a fost

Fabrica s'a infiintat In i882.

anul

Domneqti, com. rur formata din satul i tirgul cu acelasr nume,

torul : la veniturr 6063,47 le' si la cheltuelr de 5985,92 ler. Numarul cultivatorilor trece

de 150. Instrumentele agricole de carT dispun cultivatorir comuner sunt :

usita., jud. Putna. Comuna Domnesti este situata pe malul Siretulur, satul

3 masinT de treerat cu aburf, de batut porumb cu aburr,

fiind la o departare de 5 nute spre E. de tirg.

3 tavalugurr, i moara de apg

pl.

www.dacoromanica.ro

mi-

20 plugurr de lemn, 24 de fier,

2 masinr de vinturat.

DOMNETI

189

DOMNWI-CALTUNA

Vite sunt 953, din carr: 351 boT, 272 yac!, 162 cal, 78 oT, 15 capre i 153 porci. In anul 1893 se aflati in comuna. 391 stupi de albine. Industria si comertul sunt reprezentate prin : 9 carciumarr, 4 bacanT, 3 magazine de ma-

Doamnei Dabijoaia, cind Petriceicu-Voda, cu ajutorul Poloni-

runtisurr, I de manufactura, 3

nepotul sèti Vasilie Buenski.

brutari, I comerciant de cereale, stoler, 4 fierarT, I comerciant

Duca-Voda e prins si dus in Polonia. Acest fapt e istorisit

de fructe, 2 mecanici, 3 fabricanti de rachili, 2 rotar!, I croitor, 4 cizmari si 13 diversi co-

de Nicolae Costin (Letop. 112,

mercianti.

lor, se facu stapin pe scaunul Moldovei. La Domnesti, in ziva de Craciun, a fost surprins Duca-

Domne§ti, pa'dure, situata pe

si pe cind ostile-i erati de Petriceicu-Voda, insotit de

teritoriul com. Cu acelasT nume,

1112

la o departare de 5 minute spre E. de tirgul cu acelasT

1112, 212). Pe la mijlocul veaculul

nume.

fátului Ilie Catargia. Acesta Fati dat zestre comisului Grigorie Razu. Un urmas al acestuia, Vor-

Adormirea. Copii cu virstä de scoala sunt 46 (27 baleti, 19 fete), din caer urmeaza. 16 (barep)

la scoala din tirgul Domnesti. Prin Domnesti trece gira scoasa din Trotus, pentru a pune in miscare o moarA Cu 2 pietre, care este linga velnita, o constructiune mare de piatra. In satul Domnesti este o biserica veche facutd de Dabija-

Lib. IV, cap. 1, No. 85 88) si

in fine de Sincai (Hron. Rom.

nicul Razu, intemeia in 1843 ergul Domnesti, cu satenii din vechia comuna Domnesti, in baza autorizatiuneT data prin hrisovul domnesc No. 536, din 8 Decembrie, acelasi an.

Domne§ti, tirgufor, in comuna cu acelasT nume, plasa Susita.

jud. Putna. Este situat pe ambele laturi ale cala nationale Bucuresti-Iasi, pe malul Siretulur.

Are o populativae de 998

facute de logoatul Tautul, tot

suflete, cari locuesc in 234 case.

pe malul Siretului, la BAlinesti, in judetul Dorohoith Aci,Dabija-

Are o biserica parohiala, cu

Domnesti,

ce-1

poarta. satul.

Linga biserica sunt doi molitvi

marl' si o grAdind in care se väd ruinele unor zidurr vechi.

hramul S-tii imparati; o scoala mixta, cladita de comuna, care e frecuentata de 36 copiT (26 baeti, 6 fete). Numarul copiilor cu virsta de scoala e de 45(24 baTetl, 21 fete). Comuna cheltueste Cu scoala 936 le! anual.

Aproape de acestea este si locul numit i pana asta-e Cetatea,

unde de bulla seama a fost o-

data vr'o cetate. In acest sat s'a refugiat, in anul 1683,Domnul MoldoveT, Duca-Voda, ginerele

Anghelesti Paulesti. E proprietatea printului Ruspoli.

Domne§ti, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

Domne§ti, pichet, pe Dundre, No. 15, jud. Ilfov. Domne§ti-Ale§i. VezTTeghesiul.

al 18-lea satul apartinea logo-

Voda, in genul arhitecturei cele!

Voda a avut palate domnesti, de unde a ramas i numele de

nesti, Cotof5.nesti,

107);

de Cantenair (Historia Osmanici,

Are o biserica filiala, cu hramul

jud. Putna, in intindere de 400 falci si apartinind com. Dom-

29-30); de Neculcea (Letop. 112218-221); de Nicolae Muste (Letop. 1112 2 1 -2 2 $i 81-83);

Domne§ti, sat, in com. cu acelasi nume, plasa Susita, jud. Putna. Este asezat pe malul SiretuluT,

flete, cari locuesc in 163 case.

biserica 900 lei anual.

Voda, pe cind sedea la masa

de Amira (Letop.

Are o populatiune de 523 Su-

Domnesti, si alta filiall, cu hramul Adormirea, in satul Domnesti. Comuna cheltueste cu

Domne§ti, parohie, formata din satul i tirgul cu acelasi nume, plasa Susita, jud. Putna. Are 2 biserici, una parohia11 cu hramul S-tiT imparati, in tirgul

www.dacoromanica.ro

Domne§ti-Caltuna, com. rur., jud. Ilfov, pl. Sabarul. E situata spre V. de Bucuresti, Ruga riul Ciorogirla, la 15 kil. de Bucure sti.

Se compune din satele: Ciutati, Domnesti-d.-j., Domnesti-

Sirbi, Domnesti-Caltuna si 01-

teni. Are o populatie de 18o5 suflete, cari locuesc in 365 case si 3 bordeie. Are o suprafata de 1351 hect. D-ni! G. Mavrache, Dr. A. Fotino si D. Frangulea, ati 800 hect. si locuitorif 551 hect. ProprietariT cultiva. 68o hect. (15 sterpe i 105 padure). LocuitoriT cultiva. 523 hect.; restul e vie. Sunt 350 contribuabili. Budgetul comuneI e de 5796 leT la veniturr si de 5441 lei la cheltu eli.

In comuna sunt 2 biserici : una la Domnesti-d.-j. si a doua in Domnesti-Caltuna ; o scoalä

mixta; i masina de treerat ; 6 poduri statatoare.

Numarul vitelor mari e de 760 (88 cal i epe, 553 bol, 70 yac! i vitei, 14 talle, 15 bivo-

DOMNEM-CA LTUN

DOMNETI-SIRBY

190

si al celor miel' de 2107 (4 capre, 2007 oT si 96 pord). Aratura se face cu 248 plugurl cu bol. Locuitorif aa 237 lite),

Populatia satuluT e de 420 suflete.

care si carute: 248 cu bol

Ad i este resedinta subprefectureT piase Sabarul si a primariel. Are o biserica, cu hramul

9 cu cal.

Izvorul TamaduireT, deservita

Dintre locuitorT, 408 sunt plu-

garT, 21 aa diferite profesiunT.

Comerciul se face de 8

ch.-

ciumarT.

de 3 preotT si 3 cintaretT

(fa-

cuta. de Vodd-Caragea); o scoala

mixta, frecuentata de 16 elevf si 2 eleve, cu intretinerea careia statul cheltueste 1080 leT

Domne§ti-Cältuna(Caribolul),

anual. Localul scoaleT, proprie-

foastä proprietate manasti-

tatea comuneT, e la un loe cu

sat,

reascd. Face parte din com.

primaria.

rur. cu acelasI nume, jud. Ilfov,

Numarul vitelor marl e de

Sabarul. Este situat spre

173 si al celor micT de 480. In sat este i masina de treerat cu aburT si 2 podurr sta-

pl.

V. de Domnesti-d.-j., 'filtre riul Ciorogtrla i riul Rastoaca. Are o intindere de 457 hect.

(impreuna cu cat. Olteni) si o populatie de 136 locuitorT. Proprietarul, d. D. Frangulea,

are 265 hect. si locuitoriT 125 hect. (25 hect. padure). Are : o scoala frecuentan.' de

42 elevI si 3 eleve, cu intretinerea careia statul si comuna cheltuesc 1790 leT anual ; o bi-

serica, fácuta de locuitorT, cu hramul Sf. Treime, deservitä de i preot i i cintaret ; i pod. Comerciul se face de 2 a-ciu marT.

Numarul vitelor marT e de 151 si al celor micT de 235.

atoare. Comerciul se face de 2 eh-ciumart

Comerciul se face de 6 eh-ciumarT si I hangia. Dintre locuitorT, 298 sunt plu-

garT, 24 ad diferite profesiuni.

Aratura se face cu 207 plugurT: 133 cu bol si 74 cu cal. LocuitoriT aU 207 care si carute : 132 Cu bol si 75 cu LocuitorT improprietaxitT: i80.

S'aa stabilit in comuna 23 s trdi nT.

Domne§ti-de-Sus(Bfileni-Motrogani), sat, face parte din com. cu acelasT nume, jud. Ilfov, pl. Sabarul. Cade spre V. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Rastoaca.

Se intinde pe o suprafata de 1870 hect., cu o populatie de 993 locuitorT, carT se ocupa cu

agricultura si cresterea vitelor.

Domne§ti-de-Sus, com. rur., judetul Ilfov, pl. Sabarul. E situata la V. de Bucuresti, liare riul Rastoaca i riul Argesul, la 16 kil. de Bucuresti. Este formatd din satele : Domnesti-de-Sus i Teghesiul, cu o populatiune de 1412 sufl., carr

locuesc in 292 case. Se intitule pe o suprafata de 2021 hect. D. G. Mavrache are 1300 hect. si locuitoriT 721 hec-

Din teritoriul satuluT, 1300 hec-

tare apartin d-luI G. Mavrache si 570 locuitorilor. Proprietarul cultiva 1210 hect. (50 izlaz, 40 padure). LocuitoriT cultiva 530 hect. (37 rAmin sterpe si 3 vie). Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de preotT si

cintdreti si o scoala mixta, frecuentata de 21 2

3

elevI si 8 eleve, cu intretinerea careia statul si comuna cheltuesc anual 17201e!. Localul scoa-

barul. Este situat spre V. de Bucuresti, pe malul sting al

tare. Proprietarul cultiva 12I0 hect. (50 izlaz, 40 padure). Locultora' cultiva 667 hect. (50 sterpe si 4 vie). Sunt 295 contribuabilr. Budgetul com. e de 3817 I& la veniturT si de 3775 leT la

riuluT Ciorogirla. A fost pro-

cheltuelT.

Numdrul vitelor marT e de 640 si al celor miel de 735. S'aa stabilit in sat 16 strainT.

Domne§ti-de-Jos (Coje§ti), sat, face parte din com. rur. Dom. neti-Caltuna, jud. Ilfov, pl. Sa-

prietetea luT Vodd-Caragea.

Se intinde pe o suprafata de 824 hect. (impreuna cu Domnesti-Sirbi), din

carT

tino are 5oo hect.,

In com. este o biserica (la Domnesti-de-Sus) ; o scoala mix-

dr. Fo-

ta; i moara cu apa ; 2 masinT de treerat cu aburT; 2 podurI

locuitoriT

statätoare.

din Domnesti-de-Jos aa 148 hectare, iar ceT din Domnesti-Sirbi,

Numarul vitelor marT e de 811 (160 cal si epe, 5 arma.-

176 hect. Proprietarul cultiva 420 hect. (8o padure). Locuitoril cultiva tot terenul.

sarT, 393 bol, 213 vacT si viter,

31 taurT, 9 bivolite) si al celor miel de 969 (203 porcT, 766 oT).

www.dacoromanica.ro

ler

s'a construit de judet. In

raionul com. sunt : I moara cu apa ; 2 masinT de treerat ; 2 podurf statatoare. Comerciul se face de 4 circiumarT si I hangia.

Domne§ti-Sirbi (Sirbi-de-Jos), sat, face parte din com. rur. Domnesti Caltuna, jud. Ilfov, pl. Sabarol. Este situat la S. de Domnesti-de-Jos, pe malul sting a riuluT Ciorogirla.

Se intinde pe o suprafata de

DOMNIA

191

824 hect. (impreuna cu Domnesti-de-Jos), din carT dr. A. Fo-

tino are soo hect. ;

locuitoriT

din Domnesti-de-Jos aü 148 hectare, iar cei din Domnesti-Sirbi,

176 hect. Proprietarul cultiva 420 hect. (8o padure). Locuitoril cultiva tot terenul, rezervind 21 hect. pentru cultura

Populatia satuluT e de 651

DOMNITA

Constantin erban respinge cererea luT Daniel si decide ca aceasta mosie sa rimiie de veci a taranilor si feciorilor. Asta-4

mosia se stapineste de deseedentif lui Udrea Armasul, lar partea lui Enache Banul, trecuta maI Intild la descedentiT sdr: Enache i Pirvan Vistierul, tot de locuitorT, toti mosnenT acum In com. Lipia. Din

locuitorT, din carr 195 fam. Bul-

aceste imprejurarT se maT

garT.

treaza inca numele de Domnia

Comerciul se face de 2 circlumarT. Este in raionul satului pod, pe 1-1111 Ciorogirla.

Numarul vitelor mari e de 248 si al celor miel de 1050.

Domnia, numire data une! intinse pdrfl de pe'imint, din com. Lipia i MereT, jud. Buzad, carT constituia in vechime mosia Mo-

cesti, proprietate a luT Udrea biv-vel-Armasul, Enache Banul si a cetelor de mosnenr : Dra. gotesti, Mircesti, Smedesti Arcanesti, pe care Udrea a vindut-o lui Mihaid-Voevod pentru scaunul DomnieT, pldtindu i-o cu banT din visteria TäreT si asa a devenit sat domnesc. La anul

i6i8, sub Gavril Movill-Voevod, locuitorif, regretind vinzarea, ad venit i i ad rescumparat mosia. Gavril Voevod, pe de o parte a inapoiat taranilor pro-

prietatea cu pretul de 60000 aspri gata, suma cu care fusese cumparata de Mihaid, iar pe

de alta a pus acesti banT In visteria TareT. TotusT, Doamna Ilina, fata lul Pdtrascu-Voda nepoata lui Mihaiii-Voda, daru-

este aceasta mosie manastireT Comana. Sub Constantin Cirnul, Daniel, Egumenul manastireT Comana, chiama in judecata pe taraniT, carT stapinead mosia, impreund cu dealul

(satul domnesc), data uneT partí din mosia Mocesti. Mocesti este azI divizata in maT multe sfori

apartine la diferite cete de mosnenT.

Domnia, p/atog, jud. Buzad, comuna Gura-Särätd, cät. Izvorul-Dulce pe care se vede inca o multime de ruine. Traditia este ca aci ar fi fost in vechime orasul Buzad; o alta legenda spune

el aci ad fost locuinte domnesti,

ceea ce pare maT mult probabil, fiind-ca in poalele sale se afla Valea-Beizadelelor si treT

puturi cu colad de piatra, f5.ra inscriptie, numite Putul-Beizadelelor. In apropiere se vad ruine de biserica, cunoscute sub numele: Schitul-luT-Negoita.

In directie N.-S., pana in Ap5.raturd.

Domnita com. rur., in jud. R.Sarat, plasa Gradistea, pe malul sting al riului Buzdul.

Este asezata in partea de S. a comuneT, la 44 kil. spre E.

de orasul R.-Sarat si in partea sudica a piase, la 15 kil. spre E. de comuna Gradistea-d.-s., resedinta plasei ; comunele invecinate sunt : Racovita, la 6 kil. ; Vilcele la 18 kil.; Gulianca,

la 19 kil. Se margineste la N. cu Gulianca, la V. cu Vilcele i Racoviteni, la S.

cu Sutesti si

Scortarul (jud. Braila), de care se desparte prin nul Buzaul.

Riul Buzdul o uda la S., de la S.-V. la N.-E; mal sunt in comuna 21 putud de 6 12 m. adincime. Catunele, carT o compun sunt : Domnita, resedinta, la E., Piscul, la S.-E., Ciupercari, la S.-V.,

Corbeni, la N.-V. Suprafata este de 10120 hect., din carT 420 hect. vatra com., 2300 hect. ale locuitorilor, 7500 ale proprietatiI private.

Populatia com. este de 385

Domnia, deal, In jud.

com. Gura-Saratei, cat. Izvorul-

familiT, cu 1615 suflete ; 785 barbatI, 830 femeT : 724 casa-

Dulce, acoperit cu 45 hect. vil

toriti, 868 necasatoritI, 23 vaduvI,

Buzad,

putind aratur5..

stid carte 380.

Sunt 3 bisericr: una, in cat.

Domnie (La-),

loc izolat, in

partea de E. a com. Domnesti, jud. Muscel, pl. Nucsoara, pe o colina mareata. Ad se liad pietre, caramizi vechr si chiar se cunosc temehile unor case vechr. Se presupune cà ad a fost un castel In care sta maT de ,multe orT

Do mnul Radu-Negru.

viile, ca sl le-o ja, in puterea actului de danie facut de Ilina.

la E. de satul Craesti, continuare a dealuluT Bobeica; merge

Domni§orul, deal, jud. Tecucid,

www.dacoromanica.ro

Domnita, zidita in 1845

de archiereul Timofter, cu hramul Sf. stefan, are 17 pogoane pa-

mint si e deservita de 2 preotI i I cintlret ; a doua, in cat. Piscul, cu hramul Sf. Dumitru, zidita in 1889, de M. S. Regele Carol I; are 17 pogoane pamint, si e deservitä de preot. Sunt 2 §colr, una in Dom-

nita, si alta in Piscul, fundate filtre anii 1883-88, conduse de

DOMNITA

2 invatatorT i frecuentate de 106 elevT, din carT t i fete.

Comerciul e activ $i consta In importul de manufacturT, bauturI, fierariT, coloniale i in exportul cerealelor $i vitelor. Tran-

1)01110ENI

102

Domnita-Bilasa, insu/d, in Dufata pichetuluT Blana, jud. Romanati. In

la poalele munteluT Domocletul.

Domogletul, deal, in com. rur.

Domnita-Maria, sat, jud. Bacae'',

pl. Siretul-d.-j., al com.

Girbovatul, jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.

sportul productelor se face prin gara anca (jud. Braila), la 20

Letea, situat la S. de ora$ul Bacan, de-a lungul $oselel spre

Domogletul, a'eal, in com. rur.

kil. spre S.-E. Sunt 23 comer-

Adjud, la 3 kil. de $coala din satul Letea $i la 7 kil, de cea din satul Chi$ata. Satul exista

Base$ti, jud. Mehedinti, plaiul

de la impartirea pamtnturilor la

Domostia, pîrlu, jud. Putna, pe

ciantr, din carI 9 ctrciumarT. CaT de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre RacovitaBalta-A1b5.; spre Boldul-Rimn.Sarat ; spre Valcele-Nicole$ti ; spre Gulianca-Wicane$ti ; spre Sute$ti i Scortari (jud. Braila). Sunt 370 contribuabili. Veniturile com. sunt de 7567 leT, 67 banT $i cheltuelile de 6349 leT, 62 banT.

Cerna.

teritoriul comunelor Anghele$ti

insurateT.

Are o populatie de 94 fami-

si Rugine$ti. Se formeàza din

liT, saii 290 suflete ; 6 circiumT.

Piriia$ul-Negru si scursurile dea-

Vite sunt : 9 cal, 203 vite

lurilor Barlogul $i Frasinetul, a

marT cornute, 2 capre $i 54 fi-

Oror piraie se string la un loc

matorT.

in gura BosietuluT i formeaza apa Domostia.

Satul este noil, infiintat la 1880-81.

Acest piriti vine cu apA multa

Domnita, sat, in jud. R.-Särat,

Domnita-Maria, sursit de apif

pl. Gradi$tea, cat. de re$edinta al com. Domnita. Este a$ezat in mijlocul comuneT, pe riul Buzdul, in stinga luT. Are o intindere cam de 90 hect. $i o populatie de 130 fa-

mineralli, pe valea RPiplroasa, jud. Vilcea, avind ca substante

pana din susul Rugine$tilor apor se pierde in prund, lastnd numaT valea care merge pana in Trotus, in gura Domostier.

chlorur de sodia, hyposulfit de soda $i de calce (predominant), sulfat de calce $i de

Domo§eni, numit $i Manoleasa-Prut, sat, jud. Dorohoiu,

miliT, sal"' 540 suflete, din carT 140 contribuabilT.

tiü carte 162 persoane. Are o biserica, deservita de 2 preotT $i I dintaret ; o $coala comu n

fix-e :

magnezie, iodure i bromure alcaline (sensibil), sulfat de magnezie (in mare cantitate) silicat de aluminium, fosfate (urme).

Domnitei (Dealul-), deal, face hotarul dintre satul Moviléni,

Domnita, vhf de deal, jud. Ba-

jud. Ia5i, pl. Copoul $i satul Litcani, com. Cucuteni, pl. Stav

cal!, pl. Siretul-d.-s., com. Ote-

nicul. E bogat in pa$une, fin*.

le$ti. E situat d'a stinga piriuluT Berheciul.

Domnita, movilá, in partea de S.-V. a com. Sute$ti, jud. Braila, pe muchia de pe malul BuzauluT, aproape de sati$orul Grigore$ti i la 5 kil. spre S.-V. de

satul Sute$ti.

Domnitei (Dealul-), saU Zarea-Domnitei, deal, la E. de satul Dealul-PerjuluT, com. Once$ti, pl. cuciii.

Stanise$ti, jud. Te-

pl. Ba$eul, com. Manoleasa, format din sati$oarele : Domo$eniHriteni i Domo$eni-Manole. E

siuuat pe laturea VolovatuluT. Are o populatie de 34 familiT, sail 141 suflete. A$ezarile locuitorilor sunt in parte bune, cu livezT i gradinT. Proprietatea mo$ieT este a Epitr. Spit. Sf. Spiridon, din Ia$i. Locuitorii hnproprietariti ají 122 hect., 61 ariT pamInt, iar

proprietatea 930 hect. 93 ariT hect., 43 ariT padure de lozie pe malul PrutuluT. Iadimp $1

zurT sunt 3, din carT cel mal

mare este al ManoleseT, in in-

Domniteni, sat, in jud. R.-Sa-

tindere de 15 hect., pe cursul

rat, plasa Gradi$tea, cat. com. Domnita. E a$ezat lingä cat. de

VolovatuluT.

Domnita, numire data une pdrp din mofia ce apartinea Epitropiel Sf. Spiridon din Ia$i, si-

re$edinta, fiind numaT o diviziune a luT.

tuata in com. Cozme$ti. pl. Nicore$ti, jud. Tecuciii.

Domocletul,fostd mahala, in judetul Mehedinti, plaiul Cerna,

goane vie. Piraiele ce trec pe mo$ie sunt: Novacul,Volovdtul i riul Prutul, pe hotar.

www.dacoromanica.ro

In sat este o livada $i 3 po-

Drum principal este cel de

DOM0pNI-CRUPENSCHI

la RädautT care duce la tefdnesti. Hotarele mosier sunt cu : Prutul, Hriteni, Zahoreni, Borolea, Domoseni-Crupentchi si S erpenita.

Domoseni-Crupenschi, sat, judetul Dorohoiti. (VezT Flondora, sat, com. Manoleasa, pl. Baseul).

Domoseni-Hriteni, sat, jud. Dorohoin. (VezT Domoseni, sat, com. Manoleasa, pl. Baseul).

193

DORATI

Corabia, si la 28 kil. de Ca-

R.-Sdrat, pl. Marginea-d.-j., co-

racal. Are 125 farniliT, sal:1658 su-

muna Hingulesti. VezT Zidul-lulDoni.

flete, RominT.

Doncesti, vale, in com. Masacani, pl. Prutul, jud. Covurluiti, formata. de Dealul - despre - Butora.

Donciul, movild, la 1 '/2 kil. spre S.-E. de satul Ulmul, judetul Braila.

Donici. VezT Socea-Donici, jud. Neamtu.

Donita, munte, in com. Brosteni, jud. Suceava.

Donitoara, loc i:olat, jud. Ilfov, pl. Negoesti, com. Vasilati-Popesti.

Donciul, deal, in partea de E. Domoseni-Manoli, sat, jud. Dorohoitt (Vezi Domoseni, sat, com. Manoleasa, pl. Baseul).

a com. Tanacul, plasa Crasna, Dontul, deal, la N. de comuna jud. Vasluitl. Se intinde pana irineasa, pl. Olt 11-d.-s., jud.

Domus-Culac, vale, in jud. Tul-

Dop (Valea-hif-), girliiii, izvoreste din valle com. Filipesti-

cea, pl. Macla, pe teritoriul com.

rur. Cirjelari si pe acela al ca.t. Ac-Punar. Se desface din dealul Dijcaduel-Bair. Se Indreapta spre

N., avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brdzdind

partea E. a plasel si pe cea N. a comuneT. Are malurT inalte, 2 kil. lungime si se deschide in valea lana, mal jos de satul Iaila.

Dona, (Belcicov, Stavropoleanca), sat, face parte din

la satul Vinetesti, in judetul Falciti.

Donciul, piidure. VezT Barbosi, jud. Braila. Donesti, sat, face parte din com. rur. Dejesti, pl. Oltul-d.-s., jud.

Vilcea.

de-Padure, pl. Filipesti, judetul Prahova; trece prin fin*, Pacind mal multe zigzagurr ; curge spre

S. si se varsa." in gira Rosioara.

Olt.

Donesti, deal, brazdeaza comuna Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, de la N. la S. si are o lun-

gime de 3 kil. Pe o parte din acest deal se cultiva grill si po-

Dopicea, pirifi, uda. com. Tatulesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, de la V. la E. si se varsá in riul Vedea, in raionul comuneT Tatulesti.

rumb, iar parte este acoperit cu padure.

com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pl.

Dopul-Finttner, foastii maña/a, In jud. Mehedinti, pl. Cimpul, com. rur. Pristolul.

Negoesti. Este situat la N.-E.

Doni, lac, in jud. R.-Sarat, plasa

de Suhatul si e inconjurat la E. de locurl suzircoase, lar la N. si S. de padurf.

OrasuluT, com. Bontesti, asezat

catunul de resedinta. Contine

Dordsti, jud. Tecuciti, proprie-

Are numaT 15 locuitorT. Se in-

caracuda si albisoard, ce se con-

tatea statuluT, aviad o suprafata de 300 Tala

tinde pe o suprafata, de 400 hect., proprietate a d-luT T. H. Velciii. In raionul satuluT e o padure de 75 hect.

Dona, maña/a, com. Zgubea, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Donca, clitun, al com. Izbiceni, la E. plaser Balta-Oltul-d.-j., ju-

detul Romanati. E situat linga Olt, intre satele Tia-Mare si Izbiceni, la 14 kil. spre N.-E. de

in partea de V. a com., lingl Dorasca, M'Are, la E. de satul suma in localitate.

Doni (La-Mosia-luf-), han, in

Dorästi, sat, face parte din co-

jud. R.-Sarat, plasa Grgdistea-

muna Barcea, jud. Tecuciti. E situat pe ambele laturl ale so-

d.-s., linga. catunul Balta-Alba, pe drumul spre Balta-A1135., si

pe malul estic al laculul BaltaAlba ; numele 11 are de la proprietarul vornic Doni, care era foarte avut si avea o multime de mosil in judetul R.-Sarat.

Doni (Zidul-lui-), mine, in jud.

seleT nationale Tecuchl -Ivesti, la o departare de 1 kil, de comuna de resedinta. Are o populatie de 40 familiT, saii 163 suflete, carT locuesc in 39 case. Comerciul il fac in acest sat 3 circiumarf. 25

58878 Afarole DIcfirotinr Geouralo. 901. In

www.dacoromanica.ro

D0R4TI

DORNA

194

Ca meseriasT sunt 2 fferarT cizmar. Stin carte 9 bArbatT.

Teritoriul satuluI este de 800 hect., din care locuitoriT stdpinesc numal 300 hect. Satul este infiintat intre anif 1880-81, pe mosia statuluI Dorasca, Cu locuitorT improprie-

tdriti din satele: Bucesti, Liesti, Movileni i UmbrAresti.

Dorä§ti, rnoie, proprietatea sta

hectare si arendatä cu suma

Teritoriul comuneT este strd-

de 41640 leT ; Sighireanu, proprietate particulard, cu 2500 hect. si DrAghiceasca, proprietare particulard, cu 175 hect. Dupd legea rurald din 1864, s'ali improprietdrit 78 locuitorT;

bdtut de la V. spre E. de ca.

neimproprietdritT se mal aflA 179 locuitorr.

Se compune din satele : DormArunt, Sighireanu, Grindul-PetreT, Pelinul, Minea si DrAghiceasca, avind resedinta primd-

tuluT, in com. Barcea, jud. Tecucili. Are 800 hect. pdmint a-

riei si a judeatorieT comunale in satul Dormdrunt.

rabil, care aduce un venit de

Dupd recensdmintul fa'cut in 1890, populatia comuneT era de 326 familiT, sali 1313 suflete : 635 bdrbati si 678 femeT; 1292 RominT, 5 GrecT, 2 GermanT,

I0000 leT. Pe aceastd mosie este

satul cu acelasI nume. AceastA mosie apartinea uneT barine, numitd. Rada, care a fácut-o danie md.ndstireT Rdchitoasa.

4 UngurT, 2 Turd si 8 de alte nationalitAtI; 1297 crestinT orto-

Dorfi§ti, peimint arabil, in Tecucia, ce se intinde din soseaua nationald comuna Barcea,

pdnd in hotarul comund Cudalbi (jud. Covurlul).

Dordei, deal, jud. Dolj, pl. Jiul-

doxI, 2 catolicf, 12 protestantI §i 2 mahometanT; 384 agricultorT, 12 meseriasT, 9 comerciantT, 8 avind profesiuni libere, 4 muncitorT si 6 servitorT.

Stili carte 175 persoane. Sunt 253 contribuabili.

lea feratd Bucuresti-Fetesti.

DormArunt, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. cu acelasT nume. E situat pe amindoul coastele vdiel DormArunt, la i kil. spre N. de calea feratd I3ucuresti-Fetesti. AicT este resedinta primArieT. Are o scoald de ludIetT si una

de fete, cu un invdtd.tor si o invdtAtoare ; o bisericd, deser-

vitd de I preot si 2 dascAlT.

Dormarunt, vale, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe coas-

tele Osera se aflA satul cu acelasT nume.

Adincimea vdieT este micA, iar lungimea el este de II kil. In partea de N. poartA numele de Beilicul, iar in partea de S. este In comunicatie cu Valea-CulcaOlor.

Peste aceastd vale trece catea feratd Bucuresti-Fetesti.

dejos, com. Piscul, pe lingä

S'a cultivat in 1892: 757 hect.

Dorna, com. rur., jud. Suceava,

care trece limita de V. a com.

Cu grili, 470 hect. cu orz, 20 hect. Cu ovdz, 72 hect. cu se-

situatd in partea N.-V. a pld.sei Muntele, spre V. si la ¡o kil. de FAlticeni. Se mArgineste : la E., Cu comuna Brosteni, despArtindu-se prin coatna muntilor : CA-

cdtre proprietatea DomeniuluI Coroanef.

Dorharsca, deal, jud. BacAti, pl. TazIdul-d.-s.,

de pe teritoriul

com. Ardeoani.

Dormfirunt, com. rur., in jud.

cará., 470 hect. cu porumb, 190 hect. cu meiti, 350 hect. cu fa-

sole, 8 hect. cu rapitd ; 5 hect. erali fineatd, 30 hect. bostAndriT si un hect. pometurf. Vite sunt : 6036 boT, 36 bivolf, 802 caT, 125 capre, 4010

lugdrultif, BogolinuluT, Pietrosul, CiungiT, Prislopul, Gruiul, cina-SandruluT, Bida i Obcioara ; la S., cu com. Sarul-Dor-

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatA pe cimpia BArAganuluT. Este com. cea mal despre S.-V.

oT, 3 to rimAtorT si 7 asinT.

a pldseT.

la cheltuelT In Dormdrunt sunt 2 colT: una

neT, despIrtitd prin piriul \TMcelele si muntele Ursdria ; la V. si N., cu Bucovina, despArtitd prin hotarul TdreT, piriul Neagra-SaruluT i Bistrita. Are for-

de fete, frecuentatd de 17 eleve

ma unuT triunghiti drept-unghiii.

si condusd de o invAtátoare,

Se compune din satele :

retribuitd de comund, si una

NegreT, Dozdnesti, Ortoaia, Rus-

de bAretT, cu 33 elevI i condusä de un invAtátor retribuit, de

ca, Sundtori, Zugreni

stat i comund. Este o bisericA, deservitd de un preot i dor dascAlT.

Numele de Dorna e slav, insemnInd sus.

Teritoriul comunei are o suprafatd de 5775 hect. si se limiteazd la N. si E. cti comuna Borduselul, la V. cu comuna

Lehliu si la S. cu com. Lupsani. Coprinde treT mosii: Persica-MerlarT, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile, din Bucu-

resti, cu o suprafatd. de 3100

Comuna in 1887-1888 avea 6446 le la veniturI si 6959 leT

www.dacoromanica.ro

Gurai Dir-

mona, cu resedinta in Cozdnesti.

Are o populatie de 536 fa-

DORNA

195

mili', sail 1932 suflete (972 barbatí si 960 femeT), din earl 13

DORNA

ocupa Cu plutaria i cresterea vitelor. Er is! aduc alimentele de prin tirgurI, eel' mar mult1 pe car in desagl, formind un fel de caravane, avind legatii unir de altiI de coada. Cite-va

tilnear locuinta omeneasca, ci nu-

Altitudinea cornuner de la marir atinge in virful

Cu apa minerald, din care treI burcuturl (apa feruginoasa, al-

Pietrosulur 1704 m. E udata. de Bistrita si de pira-

calinä): unul pe Pirlul Arinulur,

Tele : Valcele, Pirlul-Rece, Arinul,

sa. (Acesta a fost analizat de

Arinasul,Cozanesti3Ortoaia,Rusca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea-

gra- arulur, Negrisoara si To-

d-nul Dr. Bernad), al doilea, pe Osoiul, in cat. Rusca si aproape de malul Bistriter numit (Bur-

maI codri posomoritr, padurr fecioare. Unde e acum TirgulDorna, intre ape, (la gura Dorner In Bistrita) se afla o singura gospodarie, casa buna, grajd, etc., proprietatT ale unur oare-care Gheorghita, hot vestit si rafinat si vinator neaos. Acesta crol i largi cararea ce lega locuinta luI cu tirgusoarele de prin prejur. El prada la departarr marl si ast-fel nicr o data nu fu prins. Drumul trechid pe dinaintea case! lur, mice calator, borer sail Oran, de la vladica pana la opined, tragea la dinsul, unde era foarte bine primit si in deplina siguranta ca. nu i se va intimpla nimic. Celor mai distinsr din-

plicioara.

cutul-Tircovniculur»

Izraelitr.

ContribuabilI sunt 571.

Are 4 biserid, o small rurail mixta de baIetr si una de fete.

Budgetul comuner, pe anul

1892-1893, avea la veniturI 584816 si la cheltu el! 5817.65 ler.

Vite sunt : 368 ca!, 587 bol,

1024 vad, 3089 or, 267 capre si 204 rimatorr. nivelul

Cer mar insemnatr muntr a! comuner sunt : Buza-Bogolinu-

luI, Pietrosul (1704 m.), Serbciobul, Ciungi, Prislopul, Virful-Steger, andrul, Virful-Bi-

zile if trebue DorneanuluI ca sa-sI aduca provizir din Falti-

cenr sari Piatra. Locurile insemnate in comuna sunt : Piatra-Stanoael, Piatra-luI-Lazar, Coltul-AcreI si Comeara. Mar sunt 5 izvoare

la 3000 m. in sus de la gura

(asemenea

tre mosafirir sal' le as:lea ellauze

analizat de acelasI), al treilea, un mic izvor la Gura-Arinulur;

devotate care sä-I calauzeasca

iar ultimele cloud la gura piriulur Rusca foarte abondente

Ast-fel reusi el sa se faca. foarte cunoscut. Neavind copiI cu prima-! sotie, Gheorghitä, cu invoirea ei, 41 mar lua o femee cu

sa-I apere de orr-ce primejdir.

in apa sulfuroasa. Din trecutul Dornet. Ma! nainte de rapirea Bucovind, toate

care avuse treI 13510 : pe Gheor-

satele ce tin de comuna Dorna formaii o singura comuna

ghe, Ionita si Grigore. Pentru aceasta. fapta, cum si pentru o

cu Dorna Bucovineana, tirgusor

pradaciune intimplata pe drum, dar ned.ovedita, Gheorghita fu ri-

luI-Monac, Bitca-Taranul.ir, Vul-

in care se afla i resedinta comuner. Tot teritoriul era o sin-

turul, Ulmul (1156 m.), Piscul,

gura razasie data. de

Bucinisul, Calimanelul, Ialogita,

Voda-cel-Mare in inprejurarile

Tunzaria, Rusul si

urmatoare zice traditia : Veda

Buza-Toplicioarei Padurile ce imbracati alta-data

pornise spre Ardeal, pe valea

der (1400 m.), Busuiocul, Obcioara, Virful- arulur, DealulCalugarulur, Palmesul (1253 m.), Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor-

hana, Piciorul-Ortoaier, DealulCozanestilor, al-Gogosenilor, al-

muntiI, acer codri nestrabatuti de brad, molift i tisa, ail fost Mate si in mare parte desfiintate färä mila.. Tisa nu se mar gaseste. Ea a fost intrebuintata la cue pentru acoperit case cu dranita. Mosia e razaseascri. Suprafata teritoriala a comuneI e de 10248

hect., din cad 2845 hect. finat. Niel un fel de cultura nu se face aci; de altmintrell n'are timp

aci sa se coaca. Locuitorir se

tefan-

dicat si dus, spre a fi judecat de divan si Mitropolit, la Suceava. Incarcat de fel de fel de blanurr, intl. in Suceava, unde cer carora le acordase ospita-

Moldover, dar la Varna., (cel mar vechiti sat din cite sunt in imprejurimi unde se crede ca se vámumarfurile venite din Ariaü

litate, reusesc nu numaI sa-1

deal si Ungaria), se opri cu ostirea, neputind inainta, de oare-

pensd, if darui tot locul si durile cunoscute numal luI ast-fel se infiinta razdsia Dor-

ce drumul inainte nu era de cit o carare ingusta i foarte nepracticabila. Ad, la Varna, §tefan-Voda puse un stilp, ce se vede si asta-d. Pe atuncr in Cimpulung nu &ail

de ell

dite-va case si de acolo spre Dorna cale de o zi nu maI in-

www.dacoromanica.ro

indreptateasca catre Voda, ci

it prezentara ca pe un mare bine-facator. Vocia drept recom-

neI.

Hrisovul lur

tefan-Vocla se

'Asti% pdna la rapirea Bucovine, de chid nu se stie ce s'a lur Gheorfacut. Cer trel fi! ghita intemdara : Gheorghe, satul Gheorghiteni de peste Bis-

DORNA

trita, Ionitd, poreclit Tdritd. si Ciocirlan, infiintd. satul Gura Negrei; lar Grigore ramase in

Urmard judecAti peste judecdti. Multi dintre rAzdsi ad pierit in inchisorile Iasului.

locul tAtine-sai si se deda cu

Ast-fel se petrec lucrurile pAnä pe timpullui Mihail Sturdza, care

fiind fórte cutezAtor. Acesta de mic era rusinos, nu

la judecatA se hotdreste ca

indrAznea sA se ducd. pe la po-

sA-si rdscumpere mosia de

mene, dar pindea pe eel' de

la Bals pe pretul de 12000 galbenl, plAtiti in trei cisturi si cu conditiunea cd, de nu vor fi

seama luI si le fura colacii, numiti cozani. Oamenii il poreclird atunci Gri gore Cozan . Cozan, urmdrit pentru tilhdrille lui, fuge pe cea d'intiid plutd. pe Bistrità cu familia sa i scoboard. la Cruce, sat desalicat de el ; iar urmasii- sdf, dupd un timp oarecare vin si pun inceputul satulul Cozdnesti.

DORNA

196

in stare sl pateascd la

timp, Bals sd-si la mosia i sd. le inapoeze banif ce va fi primit,

puind a sa stdpinire pe aceste sate, sub pricinuire el se afla o domenie cuvenitd TArel, Domnul Ipsilante a fAcut-o danie ; mal pe urnad aceastd fiului

mosie, prin deosebite tocmele, ad trecut cu pret de 80000 bel in stdpinirea farniliei Bälsesti, care, sub toate ocirmuirile ce

s'ad petrecut in Moldova, in curgere de 30 ani, ad cerut in

puse sA le dea 4000 galbeni, insd cu conditie ca, ddruindu-

zadar stApinirea ei, din pricina statornicei impotriviff a locuitorilor acelor pdrti, care bizuindu-se Inteo stdpinire necurmatd de multe veacurl i in pozitia lor prin munti i potece nestrAbAtute s'ad tinut in stdpinirea proprietAtii lor ; lar in datl dupd

se infiinteazA cloud comun e : Dorn a-Vatra, din colo, i Dorna-Gura-

le aceastA sumA, Mdria-Sa sd aibd

numirea Do mnului, fratii Bdlsesti

dreptul a esploata, fArá niel o

ad cerut Intrebuintarea puterei

Negrei dincoace. Mai tirzid, inmultindu-se locuitoriT, prin deslipire, se formeazd com. arulDorniI, din care nu sunt de &it

plata, ori-ce mind ar gdsi pe

inarmate pentru a scoate din stapinire pe aceste 3000 suflete si tot cu acest prilej el ad pus inaintea Domoului ca sl primeascd acele

cite-va zed de anI de chid se

De voe, de nevoe, se impdcard

desfdcu comuna Neagra-Sarului.

Dornenil. Pe timpul revolutiei de la 1848, Vodd Sturza fu invino-

La 1776, din vechea Dora,

Ast-fel din vechia rdzdsie sunt acum patru comune mad. DornaVatrasi ale noastre: Dorna: arul

Neagra, a cdror populatie a sporit mult prin refugiarea aci a multor Romini din Ardeal Bucovina.

NesupArati de nimeni, stdpi-

nird rAzdsil mosia pang pe la 180o, cind Dornenii revoltati contra unor Evrei, ucid, in circiuma satului de la Gura-Negrei,

pe 9 dintre ei. Dap' in judecatd, Vodd Alex. Ipsilante le ceru uricele mosiilor lor, pe cad invi novAtitii neavindu-le, Vodd. le confiscd mosia i, prin hrisovul

dobtridd.. Plaird. o ratA, dar chid fu la a doua nu mai av irA Dornenii de unde face

fArd.

banii. VodA Ii chemd si le pro-

mosie, sd-I se dea locuri pentru instalat fabricI si tot combusti-

bilul de care ar avea nevoe.

vdtit intre altele, cd, sub pre-

textul de a ajuta pe Dorneni, clutd. a pune mina pe mosia lor. Silit fiind, M. Sturdza, rupe actul de invoiald ce avea de la Dorneni si partizaniisli publicardurmdtoarea indreptAtire

«Art. 23.

Despre pricina

Dornei. «La clevetirea despre rdsluire de acturi insemnAtoare din rele,

piritorir pomenesc de pricina Dornel. Pentru a se incredinta cine-va de adevdr, nu are de cut a lua seama la imprejurdrile atingAtoare de aceastd. pri-

din August 1800, o fdcu danie

mosiI cu pret de 6000 galbeni; msA Domnul ad -depArtat o a-

semenea propozitie, avind in vedere neputinta in cari s'ad aflat toate ocirmuirile de mal nainte, de a dezbrAca 3000 suflete in favorul unei singure familii, precum

i pribegirea acelor 3000 suflete in Bucovina, care se afld pe marginea acestef proprietAti. In urmare dar, Indl-

timea sa ad rindult prin cererea ambelor pdrti o comisie, indemnind pe rAzdsi alege vechill i toatd aceastA gilcevire

care se lAntue de 30 ani, s'ad curmat printr'o invoke cu bund primire, in puterea cAreia 12000

de galbeni se dd familie Wisest', de cAtre locuitorii Dornii,

fiului sdd. (Hrisovul e in stdpini-

«Satele Dornii in muntil Car-

rea preotului Gh. Ortoan din

pati sunt locuite mai bine de

Dorna, impreund cu toateactele

trei mil suflete, car.' din vreme

rdzAsier).

nepovestitA bucurindu-se in pace

aceastd alcdtuire, Meta locuitori ne-avind de unde pldti cea

Dupd Ipsilante, mosia trecu prin vre o trei mini pana ce incdpu in acele ale familiei Bals.

de aceastd proprietate, ad fost

vadea la implinirea ei in sumd

dezbrdcati de dinsa de cdtre

de 4000 de galbeni, Domnul ad plAtit spre inlesnirea until

Domnul Const. Ipsilante la i800,

www.dacoromanica.ro

pentru ca sA fie stinsA ori-ce pretentie in sarcina lor. Dupd

DORNA

norod nenorocit aceasta suma de la sine, fara vre-o dobinda $i in singurul scop a slobozenieT

lor. Din aceasta suma, care s'a numarat fratilor Balsestf, Domnul, pana in ceasul acesta are a primi peste 2000 de galbenT de la rAzasT».

In socoteala celor 2000 galbenT despre care se spune ca Domnul f-a primit de la razasi, Voda a luat peste woo de plute din cel mal ales lemn. Pentru ultima rata de 4000

DORNE§TI

197

este stramosul filologuluT nostru

movilk precum si altele ce se

d. B. P. Hasdeu, si testamentul sati a fost daruit Archi-

va.d, foarte dese, pe d'asupra

catre dom-

tante neregulate, se. zice ca ar fi facute din timpurile vechT, servind pe atuncT ca puncte de observatie, pentru a se putea da

veT

StatuluT

de

nia-sa.

La 1803, Dorna-Sarul si Paltinisul, a Domnului Alexandru Ipsilante, avea 175 huir, platind 3184 leT bir pe an.

Inteo anafora din 1813, 'unie 22, intarita de Scarlat Calimah, la 1 Octombrie, in pricina mosief Dorna de la munte

cu Lugofatul Const. Bals, se

galbenT, razasil vindura, luT Conachi, Dealul-Omuluf, munte

aduce ca dovada o carte de

care acum face parte din tru-

In comunele Dorna, pe la

pul mosieT Brosteni. Imparteala mosid intre razasT

1863, se aflaii peste 8o TurcT, carI se ocupall cu exploatarea padurilor. Acestia erall stapinT pe avutul si 1/reata Dornenilor.

s'a facut de inginerul francez Chefneux. Constan tin

la loan Necolae-Voda.

podiselor acesteT comune, la dis-

de stire locuitorilor de prin sate, despre apropierea barbarilor navalitorr in tara, carT de multe

orr se ridicaii spre Hirlda §i Suceava, capitala Tara. StrajeriT de pe ele, la asemene intimplarr, aprindeaii somoioace de fin care

le legaii in virful prajinelor, si lumina foculuT comunica de la o movill la alta; la acest semn, locuitoriT paraseail satele si se ascundeati prin padurf, iar osteniT MoldovenT plecati in frunte

cu Domnul lor de la Suceava,

erban (in lupta Cu Ghica), respins fiind de l'a-

Ispravnicul de pe atuncT, N.

intru intimpinar.ea navalitori-

Canta, primind mal multe jalbe

lor.

tarT, trece in Ardeal, de unde,

de la razasT de modul cum if trateaza Turcif carT le stricall bunele moravurT, a staruit la BucurestI si cu putere Domneasca a venit sa-T scoata. din

cu moartea lurRacoczi, care cade

in batalla de la Sibiii (22 Maiii 1660), prerzind sprijinul sail din Transilvania, ese din Ardeal cu 800 °amen!, lefegif tot inteales ... 0... a luat poteca peste muntl

DorneI (§arul-).

VezT

Sarul-

Dorna.

Dorneni, maña/a, in partea de

Dorna.

E. a satuluT Ghilavesti, jud. Te-

pe la Dorna si a esit pe la Cimpulung.»

El cherna pe totT Turcif la astava unde era compania de dorobant1 si post vamal, sub

cuela, com. Gliceana. Se numeste ast-fel pentru ca locuitoril el sunt venitT din Dorna.

Inca din a doua domnie a

pretext ca voeste sa-T rafuiasca

Nicolae Mavrocordat in Moldova (1711 1716), Nemtii

si sa le scoata datoriile de pe

incep, operatia ce deveni mal tirziil atit de fatall MoldoveT,

pun mina pe el, tí leaga si astfel incatusatT if dusera la Fdl-

a inaintarir pajurilor imparatestI

ticeni.

luT

asupra hotarelor turcestT, rasluind o parte din Moldova pe la granita Dorna. Nicolae Mavrocordat protesteaza cu energie contra incalcarilor Austria

la oamenT. StrinsT acolo, soldatiT

Pentru a scapa razasiT de

OrbiculuT de alta. Se margineste

datoria ce ayeaü catre dinsiT, ati dat orindele din Dorna pe

la S.-V. cu satul Podoleni, la

opt anr, carT banT s'ati dat Tur-

com. Costisa), la N.-E. cu Orbicul, de care se desparte prin dealurile cu acelasT nume. Se maT numeste si Durnesti.

cilor.

si o sileste la sfirsit sa se retraga, amenintind-o cu razboiri din partea TurcieT.

Dorna, punct vamal de trecere

Lupascu Hijda9, din 1732, No-

de la Dorna-Gura-Negra, din jud. Suceava, in Dorna-Vatra din Bucovina.

embrie in 7, se lasa in muntl satul Buneni si o parte din

Dornei (Movila-), movi/ei, pe

Prin testamentul luT Gheorghe

Dorna, fiuluT saii Nicolae. Gheorghe Lupascu Hijdaii,

Dorne§ti, sat, in com. Podoleni, pl. Bistrita, jud. Neamtu. E asezat in unghiul vaeT piriuluT Plopesti, intre podisele Negritestilor de o parte si dealurile

podisul LungeT, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta

www.dacoromanica.ro

S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din

Are o populatie de 120 locuitorT.

Sunt 70 contribuabili.

In sat se

afla.:

2 morT ; 2

rotarT si i fferar.

Numarul vitelor se urca la 300 de capete.

DORNETI

DOROBANTUL

198

Dorne§ti, deal, jud. Neamtu, si-

pre S.-E comuner, sunt sadite

kil. spre N.-V. de catunul de

tuat intre satul Cu acelasr nume si Zberesti-d,- s. Se detaseazd din ramura dealurilor Orbiculur, pe teritoriul comunei Podoleni, pl. Bistrita.

viile statulur carr produc vinurr

resedinta, Carol I, pe valea Mangalia-Dere, fiind inchis la V. de

Donicioaei (lazul-), lar, in su-

bune si ocupa o tntindere de 305 hect. si 500 arir. Ele aa fost date in embatic si apor rescumparate de locuitorr. Populatia este de 280 familir, saa 1289 suflete, din. carr 234

prafata. de 4 hect. 30 arir, pe

contribuabilr.

teritoriul satulur Dumeni, com. Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.

Numärul vitelor din comuna este de 3717 capete, din carr : 219 car, 810 vite cornute mari, 2273 vite cornute miel si 415

Dorobanti, sat, in partea de S.

porcr. Budgetul comu neT este de ler 8294,39 la veniturr si de ler

a com. Costesti, pl. Tirgul, jud. Botosani, pe valea Sicna. Este infiintat la 1870, pe mosia statulur Nicseni, cu non' impro-

6615,47 la cheituelr.

dealul Bilarlar si la S. de dealui Paspala-Bair, cu virful salí Paspala-Iuc (137 m.).

Sqprafata sa este de 7094 hect., dintre care 184 hectare sunt ocupate de catre gradinr si de vatra satulur; lar restul este acoperit cu finete si cultivat.

Populatiunea sa e compusa din Rominr, Turcr si Bulgarr, 'lusa maioritatea este formata de Rominr. Sunt 158 familii, saa 663 suflete. Unir Romini

prietaritr. Are o populatie de

29 elevT ;

si-aa cladit casele afara din sat, mar spre S. si aii format a-

169 familir, sal' 638 suflete; I scoalä mixta, conclusa' de 1 in-

Are o scoall, frecuentaa de o biserica., deservia de 2 preotr .si un cintaret. Pe apa Calmätuiului este o moard

cu timpul se mal-este.

vatator, plata de stat si frecu-

de macin at.

entata de 37 baretr ; o &duma. Vite sunt : 230 bor si vacT, 52 cal', 475 o!, 160 mascurr. Stupi cu albine, 89. Sunt 2 comerciantr si 3 meseriasT in sat.

Comunicatia se face la N. cu com. Cringeni si Vodd-Carol la S., lar la S.-V. cu Mindra, pe sosele vecinale. Pe dealurile dimprejurul co.

muri comunale pleaca multe, care la rindul ion se mal impart in diferite ramurr ducind

muner sunt o miltime de ma-

colo un cuartier aparte, care Dru-

pe la

satele invecinate : Caro] I, Pazarli, Ghelingec, ChiorCesme, Tortoman, Docuzol si altele.

gurr, ale cdror numirr 41 gasesc

Dorobanti, cettun, al com. Breaza, jud. Buzali ; are 170 locuitorl si 37 case.

toate explicatiile in legendele

Dorobantul, deal, numit si dea-

culese din gura locuitorilor ; astfel este: Magura-Taner, in alta de 15/50, Tarabega si Magura-lur-

lul.lur-Rafael, in cola. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-

Dorobantilor (Valea-), vale,

Searpe inalta de lo m. cu 40

jud. Prahova, com. Teisani, plalul Teleajenul.

m. ocolul. Aceste magurr sunt insirate in directiunea spre Dunare.

Dorobantul, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Calmatuiulur, pe Valea-Calmatuiulur.

Comuna Dorobantul e situata numar in vale, inconjurata de

toate panile de dealurr si stra-

Satul Dorobantul este unul din cele mar vechT. Se vede mentionat prin diferite hrisoave si documente. Pana la anul 1836

a tinut de judetul Olt, facind parte din pl. Margine!. In no-

batuta de pirtul Calmatuiulur. Suprafata comuner, cu a mosier de pe dinsa, a statulur, este de 3465 hect. Locuitorir improprietäritr sunt in mimar de 649

menclatura com., subt domnia lur Constantin Mavrocordat ca si mar in urma, 11 gasim trecut subt numirea de Dorobanti.

pe 1008 hect.; padurea de pe mosia statulur are o intindere de 500 hect.

Dorobantul (Bilarlar), sat, in

Pe dealul numit Ciocirlia, des-

dinti.

Dorobantul, mofie a statulur, in judetul Teleorman, plasa Calmatuiul. Facea parte din averile mitnastirestr si tinea de mdnastirea Clocociovul. Din corpul acester mosir s'a vindut, inainte de 1880, o mare parte, pe care s'a format comuna Voda-Carol. Restul mosier inca este destinat a fi vindut in loturl locuitorilor.

Dorobantul, adure a statulur, situata pe mosia cu acelasr nu me,

jud. Teleorman.

jud. si pl. Constanta, cat. com.

Dorobantul, un cot al Siretulut,

Carol I. E situat in partea de V. a plaser si a comuner, la 4

din dreptul satulur Barbosi, din

www.dacoromanica.ro

jud. Covurluia, unde a fost un

DOROBANTUL

pichet, cind tarile erail

199

sepa_

rate.

stapinesc 25 hectare, lar pro-

de satenl, de cirdurl de turme

prietarul, d-1 Cuza, stapine$te

si de hergheliI.

250 hect.

Dorobaniul, plritI, in comuna rurala Busul, plasa Dumbrava, judetul Mehedinti.

Dorobantul, vale, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-

Aducerea Tatarilor in 1675

Are o populatie de ro fasati

suflete.

Dorohoiana, vale, pe mosia ertdriceni, plasa Cosula, jud. Dorohoiti.

hedinti.

Dorobantului (Crucea-), poian4, in padurea Ratesti, din comuna Rate$ti, jud. Buzdti.

Dorohoianul, deal, pe mosia endriceni, comuna endriceni, plasa Co$ula, jud. Dorohoiti.

luat numele de la o cruce ce Dorohoiul, jua'ef. se afta. acolo.

Dorobantului (Izvorul-), izvor, In com. Patirlage, jud. ; incepe de sub muntele VirfulVid $i se scurge in Virful-Muscelului.

Dorobantului (Valea-), vale, in jud. Vlasca, pe proprietatea Calineasca. I$I vars1 apele in rlul Calni$tea.

Dorobinte§ti. VezI Condrea salí Fotache, jud. Prahova.

DOROHOIUL (JUDED

Istoricul. Acest judet are un istoric mal interesant de cit al altora, pentru multele nenorocid ce ati suferit in toata a luI intindere, la deosebite epoce ; pentru prefacerile dese in hotarele i intinderea sa, chiar in timpurile mar noud. In privinta suferintelor sale

de Dimitrie Cantacuzino-Voda,

spre a se putea apara de PetriceIco-Vodd, care venea cu trupe Polone spre a-1 detrona ; TatariT dedat la pradare uciderI, aducind marI nenorocirI in multe pArtI ale tara; dar

mal cu deosebire in jud. Doroholli, lasind dupa a multe silite$i pustiirI. In privinta prefacerilor de hotare $i intindere, se citeazá mal cu deosebire :

Luarea Cetata Hotinuld sub stapinirea Turcilor, sub pretext

de a le servi de aparare contra Polonilor i Rusilor, asezind in ea mare garnizoana cu un pasa, pe la 1713, in timpul domnia luI Nicolar Mavrocordat, cind se rasluira multe sate

se pot cita : Intrarea Polonilor condusI de Hatmanul Camenski la 1509, carl aprind satele $i tirgurile; prada i omoara pana la Botosani, spre a-sT

$i mo$1I din prejur, formind Raiaua-HotinuluI.

rdzbuna

tre Galiia

de navalirea facuta

Luarea Bucovina sub stapinirea Anstriacilor, pretextind inlesnirea comunicatier lor, dini

Transilvania, in

de MoldovenI in Polonia, sub

baza tractatuld din 7 Mala 1777,

Dorobfintia, numire, ce poartá

Bogdan- tefan-Voda, care a fost

partea despre N. a satului Birla, jud. Teleortnan. Aceasta numire

plin de minie contra RegeluI

conform Conventia din 1775 Aprilie 25, format de Imparateasa Maria Tereza Cu Sultanul Abdul-Hamid $i pusa in

dateaza de pe timpul domnieI luI

pentru ca a refuzat sa-1 dea de sotie pe sora sa Elisabeta. Navalirea Tatarilor sub Bet-

aplicare de facto la 2 Iunie

Gherei-Sultan, in multime de ceambururI la 1510 II 1513, carI

Enzenberg, fcmnd serbarea orna-

prada i jefuesc, omoara si ro-

giala. ApoI la 12 Oct. 1777, se

bese, aprind sate si tirgurT, pana

raslui din jud. Suceva partea

din sus de tirgul Dorohoiti.

principala ; jud. Cernautuld tot ;

din jud. Hertel mare parte si din judetul Dorohoiti o latina

Doroftelii, sat, face parte din

Venirea Tatarilor de la Crim, sub Calga-Sultan, la 1650, spre a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda; el trecura prin : Iasi,

comuna Vultureni, pl. Berheciti,

Botosani, Dorohoiti, Suceava,

jud. Tecuciii. E situat pe valea Melescanilor, la o distanta de 2

Cernauti $i Hotin ; aprind si distrug tot ce intimpina ; prada jefuesc ; omoara i robesc, fara distingere de clasa, etate sex, lasind pustiul in urma lor, golind cimpurile i satele

Dorocioaia, dmpie, jud. Vilcea (Vezt Daroaia).

Doroftea, munte, din vira Oitujud. Bacan, pl. Trotu$ul, situatspre N. V. de satul Hirja.

kil.

j goo m. de Vultureni $i

la E. comuna. Teritoriul satulur este de 275 hect. Locuitorir, fostT claca$I,

www.dacoromanica.ro

1777, de Generalul Baron-de-

parte.

Luarea Basarabia sub stapinirea Rusilor, sub pretextul despagubird de razboiul urmat in baza tractatuld dintre Rusia Turcia, facut la Bucuresti in 16 Maja 1813, cind se produsera larasT prefacerT. Luarile aratate, ce facura ca unele judete

DOROHOIUL (JUDET)

200

DOROHOIUL (JUDET)

sa devina miel i foarte neregulate, provocará, prin aplicarea Regulamentulur Organic la

cani, Miculinti, Crasnaleuca, Ghireni-Curt, Mitocul, Livenil-Mitropoliel, Manoleasa,

1832, a se face nouà arondi-

Hriteni i Boldisorul, unde cu jud. Botosani face colt. Despre jud. Botosani, prin linia incepatoare de la Prut de pe mosiea Boldisorul, la pe ho-

sare a judetelor Moldover; cind jud. Dorohoiii fiind futre jud. HirláuluI i jud. Hertel, acest

de pe urmA, gasindu-se de tot mic, dupá luarea Bucovinei, se lipi cátra jud. Dorohoiti ;

tarul mosielor Volovatul si Borolea, trece piriul Baseului la H5.-

intindea

nesti, apoI pe hotarul acestuia

mult in jos, de cuprindea i t'irgul Stefánesti, se raslui o parte

si al VIAsinestilor, pana. la Plo-

din el, ce se lipi la jud. din care apoI se forma jud. Botosani, ce nu exista,

rul mosielor: Borzesti, TAutesii,

desfiintindu-se ast-fel judetele HirláuluI i HerteI, de °data cu al Cirligaturer.

Mataenilor, Ditnáchenitor, Gaurencir, PopeniI-Virnav, Braestir catr5 Bucecea, apoI malul Sire-

Limite. Teritoriul este margina cu Bucovina, Basarabia cu jud. Botosani. Desliar-

tuluI si pe hotarul Ib5.nestilor,

tirea luI de limitrofele ar5.tate se face: Despre Bucovina, incepind de de-asupra AdincateI s'a MitoculuI-Dragomirna,

dujeni s't se urca la deal pe la Adincata la Mitocil-Dragomirna, avind pe aceasta lature, din

acesta fiind - cä

se

peni-Jianul ;

de acolo pe hota-

si Vladeni, pe rnalul Jijia, ce o trece la Calugareni ; la hotarul

Ion Asenilor, Virful-Cimpulur, tre-

ce Vahea-Sucevei, apila la Bur-

unde face colt cu jud. Boto-

jud. Botosani mosiele : MovilaRupt5., Brateni, Epureni, Din-

sani ; je zarca dealuluI pe san-

geni, Ungureni, CAlugareni, Cos-

tul anume fácut si la vale pe costise pana in malul SiretuluI la Verpolea, de unde apucá pe cursul lui in jos Ora la Talpa, unde este vArsatura Molnitar, cu care formeaza un cot mare Bucovina, in trupul MoldoveI; de acolo pe malul Molnitel In sus la Mihaileni, o afaturea cu

testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bucecea si Burdujeni. Teritorul, dup. prefacerile suferite, ajunse a fi in formä

acest erg; trece pe tina :

Si-

Sueni, Mihoreni, padurea Buda, %mil pe coarna dealuluI

pana la Lucavita, pe santul ce este anume fAcut, de unde dà in cursul Mamornita si pe

cu totul neregulata, care nu se poate asemAna cu niel o figura bine determinatä, avind unja cea mal lungä de la Ma-

mornita la Bold, si cea mal scurta de la Bagiura la PodulStamatei.

De si acest jud. se af1á in partea cea mal de sus a Mol-

pärtit, la 1872, in 181 proprietatI particulare marI ; 32 miel

si 30 ale Statula Din toata intinderea arAtatá,

28644 hect. sunt ale statuluI; 71610 hect. ale locuitorilor fostI

clacasr; lar restul al particularilor. Dupa intrebuintare su nt: 85932

hect. pámint de cultura ; 71610 hect. finate ; 85932 hect. imas ; 214 hect. 83 arif vie ; 4296 hect. 6o arir gradinI; 39338 hect. 95 arif pAdure ; iar restul saraturI, ripi i drumuri.

Din acest pamint se cultiva

o treime ne cultivate sunt aproape dota treimI i acoperite cu padure este a 8-a parte Orografia. Suprafata jud. se Imparte in regiunea cimpeanA, cu care cuprin 'e plasile Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pl. Cosula cu Prutul-d.-s. in parte;

regiunea padurealia ce cuprinde plasile Berhometele cu Herta mal in totalitate; iar plasile : Cosula cu Prutul-d.-s. in parte. Deedurile. Ele sunt continuarea i ratnificarea In triare parte

a acelor ce vin din Bucovina, carI de la poalete Carpatilor purcedi id in coame, apucä spre

cimpiI, si dupa o intindere

mult saa mal putin lunga, se desfac in sirurI. Acestea, trecind

cimpil Bucovinel, filtra in Rominia, se intind in acest judet intre riurite Prutul, Siretul si Su-

muntoasa a Carpatilor Buco-

ceava, avind intrarea pe la Mitocul-Dragomirna si pe la Mihoreni. Sirul ce se introduce pe

matca acestuI 0411 pina la yaz--

vind, a cAror rarnuri se pre-

la Mitocul-Dragomirna,

satura tul In Prut. Despre Ba-

lungesc In sirurI deluroase, totusI este bulla i favorabilA agricultura si viticultura.

nua directia in jos, intre Siret Suceava, mal mult pe laturca dreaptá a Siretultii. Sirul

Intinderea. Teritoriul judetulur este de 210850 fald, sati 301979 hect. si 37 ariI; saft

urmeaza in aceeasì inAltime pana

sarabia, prin cursul PrutuluI Incepind de la Cotul-SanihAuluI,

unde face colt cu Bucovina in jos pe marginea mosiilor : Molnita, Pilipäuti, Oroftiana, Hudesti, Darabani, Teioasa, PAItinisul, Ivancauti, Radauti, Mior-

doveI,

aproape de

regiunea

596720 pogoane.

Teritoriul acesta se atta im-

www.dacoromanica.ro

conti-

ce se introduce pe la Mihoreni, la Culiceni, de unde se ramifica spre Siret si Prut. Ramuradin directia Siretultif trece pe de asu-

DOROHOIUL (JUDET)

201

DOROHMUL (JUDET)

pra TirnauceT, pe la Dersca, Lozna, Ionaseni, pana la Goroveití,

ductille agricole i formeaza iazuri cu pestI si 1-ad. Cele

avind pe partea sa dreapta sesul Siretului ; de acolo se desparte in doi eludí, din care unul

mal principale sunt : Valea-CaluluT, Valea-Mare, Valea-Buha-

continua catre Siret pe de asupra Prastestilor; lar altul pe de asupra Braestilor catre Ji-

drigal, Valea-Volovatului si Valea-Ghireni. Din tre ,esurile rlurilor si ale pi-

jia. Ramura din directia Prutului trece pe la : Tirnauca Herta, Ibanestii Cristesti i Damileni, de unde se desface in

raielor, ce curg pe teritoriul a-

sarabia in acest judet, pana la satul Boldisor, de unde trece pe marginea jud. Botosani si

cestui judet, mal principale sunt :

In jos parcura laturea %Arel pana

esul Pru t ului n umal de p e partea

dincolo de Galati, varsindu se in Dunáre, catre Reni. Siretul, numit din vechime Halup, de Ptolometi Je rasos de Amial Gerasus; de Const.

doul culmT, din carT : una mer-

ge pe linga Prut, pe la Orofteana, Hudesti, Concesti si PMtinis ;

lar una merge pe Jijiea

pe la Suharaii, Liveni,

Cor-

laten' i Vladeni, in jos. Din

culmea de pe linga Prut, de la Concesti

si de la Paltinis, se

desparte culmile dintre piraiele : Baseul, Podiga, Bodeasa i Voovatul, carT merg in jos cam paralel cu Prutul pana la Boldisor ; ad curmindu-se, Jasa libera tre-

iuluT, Valea-IbA.neseT, Valea-Po-

dreapta a riului, cu aspect indintator si teren fertil, din loc In loe precurmat de poalele unor dealurI pana la marginea apeI i cu frumoasele sale lunci cu plopT, rdchiti i lozie. esul-Siretulur, pe ambele maluri ale riuluT, este frumos si cu destulä fertilitate. est.11 Jijiei pe ambele laturi ale fiuluT, are destulä intindere ; e mai frumos de ett al Siretului i destul de esul BaseuluT, maT resfertil. trIn s, este renumit prin bunä.tatea

apoT, de la malul sting continua in Basa-

flnetelor si a productiunei gri-

rabia pana catre Nistru. Aceasta

curmatura are, pe ambele ma-

Pdcluri sunt multe si cu variate esente de arbori :

lurl ale dula, stina de platel. granitoasa, ce formeaza baza

Cele mal principale sunt : Acelea ce acoper dealurile de la Mi-

dealuluT.

horeni pana la Herta

Dintre toate aceste dealurT, se malta mal pre sus piscurile : Magura, de ling5. IbAnesti ; Lipovanul, de litiga Adincata ; Gea-

teana ; acele ce acoper dealurile despre Prut pe la Damileni, Comanesti, Suhardii, Hudesti Contesti. Acele ce acoper dealurile dintre Siret i Jijia, de pe Tureatca, Piriul-Negru, Dersca, Virful-CimpuluI, Lozna, Io-

cerea PrutuluT,

i

manul, de pe Bordea si Urlea de pe Darabani, pe cari sunt puse piramidele geodezice.

Movilele sunt mal mult ridicaturI facute prin munca omu-

lui la deosebite epoce, cu diferite destinatii ; sunt de diferite marimi si se afla in diferite locuri. Mal principale in acest judet sunt : Despina de pe Suharati, Frincul i Ursul de pe tubeieni.

Vdile existente intre diferitele culmI de dealurI, sunt adincaturT intinse prin care cursul piraTele ; inavutesc pro-

ului.

i Orof-

naseni, partea despre Siret despre Hiliseul, Pomirla, Buhaiul, endriceni, Cobila, Saucenita, Vaculesti, Goroveiul i Braesti partea despre Jijia. Pe Ruga

acestea mal sunt pe diferite mosiI multe rediurT i dealuri; multe lunci i dumbravI la se-

Piretos, lar de Const. Porfirogenitul Broutos ; izvoreste din Carpatif Galitiel Ruga tirgul Vascauti ; intra in Rominia pe la CotulBoianuluT, face prin curgerea luI hotarul dintre Rominia i Ba-

Porfirogenitul Siretros ; izvoreste din Carpatii Bucoviner, linga satul Pursucheiti ; intra in

Rominia pe la Vespolea, trece

prin o parte a judetuld, pana ce, linga Hantescul-din-Deal, in-

tra In jud. Botosani, apa curge in jos pana din sus de Galati, unde, la BArbosi, se varsa in Dunare. De si acest riti este mar mic de cit Prutul, dar ar putea fi navigabil daca i s'ar regula cursul dupa trebuinta. Tijia izvoreste din padurea mosia Hiliseul-Curt, curge In Iezer si trece prin el, formind un curent ce se poate remarca, fiind destul de vizibil ; apoi esind curge mal prin mijlocul ju-

detula pana la Plopeni-Jianu, de unde intra in jud. Botosani si curge In jos, pastrindu-sI cursul cam paralel cu Prutul, pana

ce da in jud. Falciuld la Scoposeni, unde se varsa In Prut. Acest riti, de si une-orT este foarte redus in timpurr secetoase, are un ses fertil, car e da minunate finate. Baseul, pida, izvoreste din pad,trea de pe Cristinesti, com. Ibanesti, pl. Prutul-de-Sus, se

sud si pe malurile Prutula si

scurge in jos pe la Hudesti,

ale Siretului. Cele mai principale ape, dupa marime, sunt: Prutul, numit de Ptolometi Herasus, de Herodot

Havirna,

tiubeieni, Vlasinesti

pana la Hanesti, de unde intra In jud. Botosani, urmindu-0 cur-

sal pana ce se varsa In Jijia, 26

89823. Mangle Mctionar Geograitc.

www.dacoromanica.ro

202

DOROHOIUL (JUDET)

la Ostopceni, jud. Botosani. De si nu este mare, dar este repede in tot-d'a-una; formeaza, in cursul sld, frumoase si marl iazurT, cu pesa si racT. IbAneasa, izvoreste din padurea de pe IbAnesti mal din sus

25 hect., 8o ar. intindere, cu

seuluT.

pestT, raer si chiscarT.

Hanul, Taz, pe mosia Hanesti ; de 214 hect., 82 ar. intindere, format pe cursul Ba-

de 22 hect., 25 ar. intindere, pe cursul Podrigaf, cu pesti si

seuluT, cu pestI si rac/.

Li-

veni, Cordareni, Vorniceni, pana

peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar.

se varsa in Jijia la Epureni,

intindere, format de cursul I-

jud. Botosani. VolovAtul, incepe de sub sa-

baneseT, cu pestr, raer si chis-

tul Paltinis, curge in jos peste

carT.

Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta50 ar.

maT multe mosil, formind bune

tárasani, de 68 hect.,

iazurr pana se varsa. in Prut

intindere, format pe cursul Ba-

la Boldisor, laturea din jos.

seuluT, cu pestl si racT frumosT. Al-BalicAT, Taz, pe mosiea Bra-

Podriga, izvoreste din poalele

padureT de pe Contesti, laturea despre Darabani, se scoboarl in jos pe la Mileanca si DrAguseni pana ce se varsa in

esti, de 6o hect., 15 ar. intin-

Baseti, din sus de tirgul Saveni. Bodeasa, isT are inceputul pe mosia Putureni, din un hir-

Bosia, de 57 hect., 29 ar. intindere pe cursul Ibanesti cu

top ; curge peste cite-va mosii in jos, pana se varsa in Base" pe mosiea Sirbi. Ghirenil, incepe de pe Miorcani de la Balta-Lata si se varsä. in Prut, pe Mitoc, in laturea din jos a satuluT.

Molnita, izvoreste din padu-

rea de pe Mogosesti, se varsa

Siret pe mosia Talpa din sus de sat, dupl ce a desemin

nat In o burla distantd hotarul despre Bucovina.

Mamornita, incepe din padurea de pe Lucavita, se varsa In Prut pe Cotul-Sinihaul, dupä

ce a desemnat parte din hotarul despre Bucovina. Cele maT principale ape sta-

Al-BorceT, Taz, pe Vladeni, de

S tubeTeni, de 315 hect., io ar. intindere, format de cursul Ba-

Al-UrsuluT, Taz, pe mosia Plo-

de sat, curge in jos pe la

DOROHOIUL (JUDET)

dere, format pe cursul CiobaleT,

cu pesa si racT bunf. VelnicerTul, Taz, pe Odaia-

Al-PodrigAT, Taz, pe Drágusani

racT. Al-Mi I eancaT, Taz, pe Darabani,

de 21 hect., 49 ar. intindere, pe Esanca. Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa

cu 21 hect., 9 ar. intindere, avind pestI si raer. So/u/. In acest judet, partea cimpeanA, in totalitate, este de calitate burla si fertild, afarA

de putinele partI ce sunt maT proaste, din cauza ponoarelor si a saraturilor. In compozitia pamintulul bln, pe Miga elementele organice, l'Ara ca partl principale : nisipul si lutul ; iar

varul este asa de rar si in asa

pestr, racT si chiscarT. Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de

mica cantitate ca maT niel se observa. Nisipul ori lutul nicdiurT

49 hect., 97 ar. intindere, pe

nu predomneste, dar intrA In

cursul BaseuluT, cu pestI si racT

compozitiune In diferite locurT, cu felurite proportiunT ; de aceea

multT si frumosT. Cal- Alb, Taz, pe Hadestil-

Mari, de 45 hect., 50 ar. intindere, pe cursul BaseuluT. Flondora, iaz, pe Flondora de 42 hect., 97 ar. intindere, pe cursul VolovatuluT, cu pesti, racT si chiscarT. Al-TurculuT, Taz, pe Darabani de 41 hect., 50 ar. intindere, format pe cursul Iesanca.T. Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni de 35 hect., 81 ar. intindere, pe cursul IbaneseT, cu pestT, racT si chiscari.

unele pAmtnturf sunt usoare, moT si uscAcioase, aviad nisip In maT mare citime; altele grele, vir-.

toase si umede, avind lut in

mal mate ciiime. PArtile slabe se gAsesc pe culmile si parte din coastele dealurilor, din valea SiretuluT despre cimp, a-

vind aicT table de nisip, aicT de prund; pe regiunile pdduroase, golite in totul de codri, numite chiar locurT pAdurene ;

lar partile cele sterile pe unele

bel/fi sunt urma-

de 31 hect., 40 ar. intindere,

toarele : Dorohoiul (Iezerul): lac. (VezT

pe cursul VolovAtuluT, Al-Falcienilor, Taz pe Corldteni, de 28 hect., 64 ar. intindere,

miel locurT de pe malurile PrutuluT si ale SiretuluT, acoperite in totul cu nisip, orT cu prund. Aplicarea mareT maioritatT a populatiunef, fiind la agricultura si viticultura, in care pa-

pe Putreda, cu pestI si raer.

mintul ocupa rol il principal,

Al-Axi n toad, Taz, pe ilu destiTMari, de 27 hect., 20 ar. in-

este natural ca cit se face maT multa intrebuintare de dinsul, cu ata devine mal cAutat si cu atit pretul se urca. Asa acuma

atoare

sai1

acest cuvint). MAnastireanul, faz, pe mosia StubeTeni, de 315 hect. intindere; format pe cursul ptriuluT Baseul, cu pestI si racT. Roznovanul, faz, pe mosia

Al-CiolaculuT, Yaz, pe Addsdni,

tindere, pe ptriul Baseul, cu racT si pesti.

www.dacoromanica.ro

DOROIIOIUL (JUDET)

pretul una fálci loc de arat, al celeT de finat este de 20

203

DOROHOIUL (JUDET)

aii inceput a spori ca repezi-

rasa bovina, s'a(' adus

60 ler posesia anuala si de 200

ciune lucrarea agriculturd in detrimentul cresterd vitelor. Cu asa

400 in proprietate ; a locuri-

mod agricultura lua o intinsä

vaci, soTurT alese si convenabile tare noastre, din vitera, Olanda i Anglia, carI puse in

lor de pasunat (imas) este 12-25 leT in posesie i 18o 300 in proprietate ; lar al loculuT cu

desvoltare, in cit azi ocupa locul

contact cu vechea rasa bucsana

india in productiunea acestuT judet. Spre asigurarea folosin-

din localitate, aü dat rezultate

padure in exploatare este de 200

300 leT falcea si care varia-

za in raport cu marimea, calitatea, esenta arborilor si a loca-

nata. Clima este temperata. si O.natoasa. in general, dar inclinata spre raceald, fiind-ca Carpatir

Bucovinei sunt la o mica distanta. Temperatura este adesea variata, asa: vara se intimpld caldurT une-orl pana la arsita, dupa carT vine ploaia Cu fulgere i trasnete, aducind atita racealá, cà unele plante sufAr, lar oameniT trebue sa recurga la imbracamin te groasa. lama gerul inghiata tot ; riurile si piraTele

devin un pod solid de trecere a orf-ce greutatI. Seceta i sloata sunt foarte ne regulate, inlocuindu-se pe neasteptate una pe alta. Aceste reped schimbarT se observa. mal Cu seama de la imputi-

narea padurilor. Pe eh in orT-ce

an vintul Crivat, aduce sporirea raceld, pe ata vintul vestic aduce sporirea caldureT. Productele ale acestul ju-

det sunt produsele mar multor ramurT ale economieT rus-

tice, intre carl mal principale agricultura si cresterea vitelor, apoi horticultura si vinicultura, apicultura, sericicultura, piscicultura, silvicultura si pietrariile.

td, buniI cultivatorT introduserà analizarT sistematice pentru seminte, araturT si ingralsarea locurilor stocite, intrebuintind unelte i masine agricole perfectionate. Intre mariT proprietarT i cul-

tivatorT ce s'aii distins prin aplicarea i impulsia data la sistemu.1 mar rationabil de exploatare, se pot privi : Printul Alex. Cost. Moruzzi pe Zvoristea ; Adam Haretu pe Vaculesti ; Ioan

Docan pe Dimacheni ; Const. Terenti pe Broscauti ; N. V. Pilat pe Miorcani si Hanesti ; Alex. Vasescu pe Cotusca; An-

ton Goilav pe Havirna ; Mih. Misolu pe Mileanca ; Iosif Uhrinovski pe Dersca i Vldsinesti. Pe litiga acestea, improprietarirea clacasilor satenT, fAcutà

bune. Pentru rasa ovina se aduse berbed i °I de Spania, Crimeia si Transilvania, carT puse in con-

tact cu vechile rase locale: ligar, stogomane i turcane, au dat frumoase solurT. Pentru rasa cavalina ail adus armasarT arabI i englejT ; Tepe

angleze, austriace si ruse, care puse in contact cu vechea rasa. locala ati dat soIurT cu bune calitatT de tarje, de taIie i caracter, lesne deprinzatoare in aplicarea ce li se face. Pentru rasa porcinä ajll adus gerT scroafe, din Anglia, Polonia, Ungaria si Rusia, soiurile cele maT alese, carT puse in contact ca rasa locali creata i bleagd, ati dat exemplare minunate. In anul 1890 aii fost vite in intreg judetul Dorohoiii : Vite marT cornute 54200, oi 108036, capre

In baza legeT din 1864, spori mult la dezvoltarea agricola, aplicindu-se mare parte dinteinsiT serios la lucrarea cimpurilor

409, cal 11133, porcI 24954. Horticultura §i Vinicultura. Cele maT renumite vil i po-

lor.

Darabani, Dersca, Dimacheni,

Crefterea vitelor cam lasatá

la o parte un sir de anI,

de-

cAzu din locul ce ocupa odinioara ; dar in timpurile maT nota, inteligenta bunilor cultivatorT, ail redesteptat-o si i-ail dat multa desvoltare prin buna crestere i intretinerea animalelor i prin ameliorarea raselorPrintul A. C. Moruzzi, Gene-

Agricultura ce se cauta Cu

ralul Iordache Latescu Boldur,

destula grija in vechime, se fa.-

Logofatul Anastasie Basota, Pos-

cea in proportiune restrinsa,

telnicul Alecu Ventura, Stroici, Misolu i Gherghel, mariT cultivatori Terenti, Goilav, Haretu, Uhrinovski i altiT, ají pus staruinta i cheltuiala in efectuarea ameliorard. Pentru

in terenurr alese pentru aceasta. De la epoca lipseT ivita in unele state ale EuropeT, devenind cerealele in preturl foaste urcate, cultivatorli, ademenitT de cistig,

taurT

www.dacoromanica.ro

meturi sunt la: Braesti, Cotusca, Doroholii, Hantesti, Hiliseti, Hudesti, Mihaileni, Mileanca, Mitoc, Pomirla i Zvoristea.

Sericicultura. In anul ,88889, s'ati aflat In judet 7319 stupT anume :

1121 in plasa Baseul, 1590 in plasa Berhometele, 597 in plasa Co§ula,

1416 in plasa Herta, 1522 in plasa Prutul-de-Jos, 1073 in plasa Prutul-de-Sus. Productiunea mineralelor es-

te marginitä numal in piatra, grezia, calcarla, silicioasa gipevasa, ce se gaseste in diferite partY pe unele mosiT, dar mal principale sunt :

DOROI IO1UL (JUDET)

Cariera de pe Tirnauca, unde marimea blocurilor sdn-

din

coase, se estrage piatra grezia pentru constructiT si ornamentad, in diferite marimI. De asemenea o multime de bolovanT

de pIeatra calcarlcä ce da bund calitate var.

si mare cantitate de

Cariera de pe Ivancauti, din care odinioara se esträgea gips In calme insemnata, bucati de talla in diferite märimT, pentru ornamente si alte trebuinte la cladirl. Industria. Pe 1111gä fabricile de rachiä (velnite) si de M-

ina (mod), maT sunt

miel* a-

teliere de : olärie, sapunarie, luminärie, dubalarie, blandrie, croitorie , ciubotarie , fferarie, stolerie, etc. prin tirgurr ; iar

dulgheria, butnäria, rotaria, cojocaria i fieraria prin sate ; multe din femeT se ocupa si cu tesä.turi de tergare, pinzeturT bune, sumane, itarT i briie frumoase ; apoT Idicere i scoarte, alese dupa felurite modele.

D0110110IUL IJUDET)

204

Ramura tesaturilor din ur-

ma, in un timp incepu a lua o frumoasa dezvoltare, prin stdruinta i aplicarea mal multor proprietarese marT.

Fabricile mal principale

e-

una pentru papusoT, plus 2 pTe-

Velnita de pe Hudesti, cu in-

tre pentru zibruit. Tot stabilimentul asa cum sa gaseste asta-zT in starea lucratoare insumeazd un capital de

cdperile necesare de zid bine fácute, masinaria de aburl sistematica, care poate produce In 24 ore ettimea de spirt in tal-le de 32 grade Wagner, la temperatura de 14 gr. Rea-

peste 500.000 leT. Moara mecanica din Mihaileni a erezilor reposatuluT S. Schlesinger i Moara mecanica de pe Radduti a D-ion fratT loan

Gheorghe N. Pilat, ambele ca zidurl si atenanse necesare bune, dar ca mult mal raid si inferioare in organizm i masinade, asa: cea d'india are locomobila cu putere de 40 cal cea a doua ea putere de 24 cal, cu vaina i pIetre in raportul incdpereT si a puterer motrice, in cit cea din urma macina 400 mIerte, sal 862 hectolitri grill pe saptdmind in Mina pida si calitate fina cu 'o stinj. cubicl lemne.

Moara de apa de la T'ataraseni a D-lor Iancu i Mate! fraiì i moara de apd de pe Stubeieni a D-lul Kogalniceanu, ambele la iazurile de pe cursul BaseuluT, bine construite dupl. sistemul cel maT perfect ac-

tual cu pietrele

i valurile in raport ca marimea constructiu-

nel ; cea

cu 4 pietre

2 valuri" pentru grill, macinind

mur, din grill,

are local de a pune la ingr4at pana la 500 boT. Velnita de pe Ibä.nesti, vel-

nita de pe Zvoriste, velnita de pe Virful-CimpuluT, velnita de pe Tureatca, velnita de pe Tirnauca, velnita de pe Dersca velnita de pe Hantesti, toate cu incaperile necesare, masinarille de aburT si grajdurr pentru in-

grasatul boilor, bine formate,

dar una de cit alta mal mica si

inferioara in productia de

spirt, in ce priveste, de cit cea de pe Hudesti.

a-

Fabricele acestea de si produc lunar pana la 2091/2 vedre saü 318570 litrurT spirt, dupa tabloul statistic din 1882,

dar nu aü niel una vr'o

n'a-

sirla de rafinat. Comunicalia. Drumurile s ose-

luite sunt prea putine in acest judet i cea mal mare parte sunt In starea lor naturald. Cele maT principale drumurT

In 1889 aü fost : Mihaileni-Botosani,

in cepind

xistente sunt :

400 mierte sati

Moara mecanica din Dorohoill, a d-lor Ilie Herscu Zoller si Compaula, zidire mare si Mapa.-

grill in fina pica pe an,

toare, cu toate atenansele necesare, bine formate, masindria patentata complectä., dupa cel mai non sistem perfectionat loco-

2586 kilolitri, lar cea de a doua cu 2 pietre, I val pentru grill mdcinind 2500 mTerte in faja. pida i i platra pentru

si prin Bucecea, se duce la Rotosani. Acesta este cel mal bun,

mobila cu putere de 180 cal,

nat papusoT, macinind 9500 mrer-

care aplicind-o la 120 puterT,

te pe an. Dubaldria din Dorohoiä

Sturdza-Vodd, fiind cale nadonala.

macind pe fie-care saptamtnä roo° mTerte, sati 2155 hectol. gnu In fajnä pana la cea mal fina calitate, intrebuintind xoo

stinj. cubicT de lemne la foc. Are 9 valurT de la gros la fin si 4 pIetre franceze pentru gnusi

862

kilolitri,

una piatra pentru pdpusor ce macina la 1200 mTerte,

de la hotarul Bucovinei ; trecatoarea Mihaileni-Sinauti, par-

cura drgul acesta, trece in jos pe la: Talpa, Virful-Cimpului

de si este cel maT vechiti sose/ult,din timpul luT Mih. Gr. Mihaileni-Dorohoiä, incepator

dubälaria din Mihaileni, in carY

de la drumul sus aratat, din

se lucreaza piele de vite marT, dupa vechiul sistem ; cea india

directia satuluI Piriul-Negru,

400 600 pe an si cea de a

acest sat, peste dealul Derscar, pe la Podul-LozneT, prin padurea de pe Buhaiä i prin a-

doua 200 450 pe an, intrebuintate in tara.

www.dacoromanica.ro

puca spre N. pe din jos de

DUROIIMUL (JUDET)

205

cest sat se duce la Doroholti. Acesta este soseluit filnd cale judeteana. Se intretine binisor. Mihdileni-Herta, incepator din laturea nordica a tirguluT acesta,

trece pe la Tureatca, Culiceni, Fundoaia i prin TIrnauca se

duce la Herta.

DOROHOWL (JUDET)

Basarabier, la trecatoarea

dauti-Lipcani. Este cale judeteana. Darabani- tea n esa, in cep Ator

din drumul sus aratat de Ruga Fintina-PälarieruluT, din matca ValeT, si la directia spre N.-E. de la osea, trece piriul Esan-

trectnd valea i piriul Baseä la satul Balinti, apuca spre radiul Vornicenilor, la Podul-StamateT, unde trece Jijia si pe mosia CA-

lugäreni, se duce la Botosani. Radauti-Saveni, incepator din

marginea S. a tIrgulur, catre Miorcani, se ja directia si de la

Mihaileni-Mamornita, incepa-

ca, pe podul de piatra a luT

se apuca la dreapta

tor de la drumul sis aratat de pe Tureatca, pe la Mihoreni, Mogosesti, Buda si pe la Godinesti orf pe la Lucavita, se

Moloeca, apuca muchea dealu-

drumul pe la Cotusca, Nichiteni i Ichimeni, si merge la

duce la Mamornita Mamornita - Herta, incepator din hotarul Bucoviner de la trecatoarea Mamornita-Tureni, par-

cura tirgul acesta, trece pe la Hirbova i Cotul-Sanihad se duce

la Herta. Aces4 este cale judetiana. Mamornita-Darabani, incepa-

luí, pe de asupra satuld Bivolul-Latescu

si pe la Codreni,

Ratosul- oarec de pe Nichiteni, Pe la Avrameui se duce la tefánesti. Darabani - Saveni,

Incepator

din soseaua RadautuluT sus aratata, mal de la deal de unde apuca drumul la .$tefanesti, la catre E. pe mosia Darabani, trece valea i piriul Podriga, pe

podul de piatra a lur Bals, pe

tor de la drumul sus ardtat,

la crisma Singurica de pe Con-

din directia satuluT Molnita, pe

testi ;

drumul ce duce la trecatoarea Molnita-Noua-Sulitä i prin satele: Molnita, Filipesti i Orofteana, pe la Baranca-Hudestilor la Darabani. Este si una din liniile mal principale pentru

transporturile din pläsile: Baseti, Prutul-de-Sus i Prutul-deJos.

Herta-Darabani, incepator din

marginea E.-N. a erguid, pe lîngä satul Movila, pe laturea

o la la dreapta pe ratosul de pe Mileanca i inainte pe deasupra Tatardsanilor, tot muchea dealuluI In jos la valea PodrigaT, unde se trece acest pida, pe sub mahalaua tirguluT inträ. in Saveni. Darabani-Dorohoia, se poate merge sail pe drumul Savenilor, pana la crisma Singuricä de pe Contesti, i alaturea cu ea tot inainte pe litiga Girbeni, la valea BaseuluT, unde se trece a-

Saveni.

Radauti- tefanesti, /ulnd drumul la Saveni, se continua tot in jos de la Indiciul pentru SIveni, sus arätat, pe lInga satul Miorcani, pe de asupra satuluT Ghereni-Tautul, pe Fina Mitoc Liveni-MitropolieT, si Boldisor, de

unde trece in jud. Botosani continua in jos cam paralel cu Prutul, la tefanesti. Radauti-Dorohoia, incepator din marginea Sudica a tirguluT,

merge pe litiga coserele staptnesti. de pe aceasta mosie, prin satul Bivolul i Mileanca ; apoT pe la Girbeni si Havirna, la Li-

veni-Sofianu se duce la DoroRädauti-Botosani, se urmeaza drumul Dorohoiului pana dupa Mihaileni, apoT se apuca. drumul Darabani-Saveni, pana la Tataräsani si de acolo drumul Darabani - Botosani.

pirluluT Hertusca, pana In direcia satuluT Pilipauti, de unde

cest Ola pe rezetura i podul

Saveni- teanesti, trecind po-

de la iazul GhicAT de pe Havir-

dul de peste Basa', la margi-

urmeaza drumul Mamornita-Darabani. Herta-Dorohoig, incepator din

na si pe linga acest sat, pe la

nea tirguluT, se apuca indata la

Liveni-Sofianu, pe Ruga Radiul

Vlasinesti, de unde se trece la Hanesti si pe la ratosul ApostoluluT de pe Brateni, trece In jud. Botosani si merge tot In

marginea estica a tirguluT pe valea Hertuscaí, trece culmea dealuld din laturea Nordica, apuca spre Ibanesti i prin acest sat se duce la Dorohoia. Darabani-Radauti,

incepator

.Trestieni se duce la Dorohoiti;

san se ja directia prin marginea din sus a Darabanilor la satul Hudesti; apoT prin acest sat si prin Lisna la radiul TrestieneT, da In drumul sus ara. tat si merge la Dorohoiti.

jos la tefanesti. Saveni-Botosani, de la podul

de pe Baseti, se tine drept Inainte pe hotarul de pe Vlasinesti

Darabani-Botosani, incepator

tiubeTeni, prin satul Plopeni-

din drumul Savenilor sus aratat, de la crisma Singurica, din dreptul satuluI Tatarasani, la

Panul, la UngurenT-Romanuld;

sul, pe Una Ivancluti, Horodistea i Iznovatul la Radluti, prin carT trece pana la hotarul

dreapta allturI cu acest sat si

sani.

din marginea Estica a Daraba nilor, merge prin satul Paltini-

www.dacoromanica.ro

apoT pe la Sapoeni, in jud. Botosa-

ni, se continua pana la Boto-

DOR0110IUL (JUDET)

Saveni-Dorohoia, cum se trece podul BaseuluT, ja la dreapta

directia in sus prin satele Chis-

tubeieni; trece valea si piraul IbAneasa i alaturl cu satul Vorniceni i pe la marginea din sus a padureI Cordarenilor, trece Valea Pucareni

i

tredeT; apol pe linga CdtunelulCamina, se coboara la Jijia,

trece pe podul din marginea Broscautilor si prin acest sat merge la Doroh ola. Saveni-Herta, se merge Pe drumul DorohoiuluT pana la ratosul Cordärenilor, de aicT apucá catra ratosul Liveni-Sofian,

allturf cu acest ratos, tot in sus pe la ratosul Uriesulur, prin satul Cristinesti, padurea Damilerd, Ibanesti, Herta, pana in drumul Herta-Dorohoia ; pe care

apoi se merge la Herta. Dorohoia-Botosani, se merge pe drumul LeordeT panä pe mo-

sla Saucenita, din jos de Fintina SaraculuT, de aicT se ja la stinga cara rädiul CiobalaeT de pe Vaculesti, si in jos pe la ratosul Braestilor si acel al Cotir-

Trecatorile peste &onderä din

acest judet in statele limitrofe,

pe unde se fac exporturile unde se aflä birourT vamale

Popu/afia. Maioritatea nume-

evreI 129. MortI 3822; rural! 3296, din carT : ortod. 3109, catolicr 6, arm. 3, evreT 172. UrbanT 526, din carT : ortod. 263, cat. 5. evreT 258 i anume: in Dorohoiu, ort. 186, evreT 147. In Herta: ort. 25, cat. 1, evreT 52; In Mihaileni: ort. 52, cat. 4,

printre RominT, carä cari se

evreT 59.

mal adauga. : ArmenT, GreeT, LipovenT, NemtI, PolonezT, UngurT, Francee i alte natiunT. RominiT, RusnaciT, Tiganir, Armenia', GreciT i Lipovenif, se aplica In cea maT mare parte la agricultura i cresterea vitelor iar mi nori-

Populatia, dupa statistica formata cu ocasia recensimintuluT

la drumul Leorder, din drep-

Miscarea populatieT, dupA ta-

tul SauceniteT, se apucä la vale si pi-in acest sat se trece la deal

blourile anuluT 1889 pentru acest judet, este aceasta: CasatoriT 1170; rural! 1059, Hoo, din carT: ortodocsT ari urbanT men! I, evreT 40 ; 70 din cae: ort 45, evreT 25; anume in Dorohoia : ortod. 14,

lineT, si pe valea LeordeT, pana

la drumul ferat Leorda - Dorohaia. Este cale judeteana.

pi-in padurea Goroveia-VaculestiSaucenita, pana ce iese la cinup ;

se da in drumul MihailenilorBotosani si se continua pe acel drum.

evreT 2.

rica a populatieT este formatA de Rominr; dupa aceea vin RusnaciT, parte ramasT din timpurile vechilor rdzboaie ; lar parte venitT mal incoace din Galitia si Podolia; aPOI sunt Evreir. Pe linga acestia via TiganiT din timpurileinvechite venitT in tara, dar de laa lor emancipare se raresc, amestecindu-se

de curind deschisa pentru Bucovina i Radauti-Lipcani, pentru Basarabia.

Dorohoia-Virful-CimpuluT, de

in jos din marginea tirgulur pe deasupra satelor Saucenita §i Vacule§ti, prin satul Bdesti, pe deasupra Prastestilor, si a Do-

evreT 12. In Herta: ort. II, evreT . In Mihaileni : ortodocsI I°,

NasterT 6361: rural! 5672, din cari: ortodoxT 5292, cato!. 1, armen!. 4, evreT 375. UrbanT 689, din carT: ortod. 223, cat. io, evreT 456 i anume: in Dorohoia, ort. 154, cat. I, evreT 229; in Herta, ort. 27, evreT 27; In Mihaileni, ortod. 42, cato!. 9

sint: Mihaileni-SinAuti, Mamornita-Tureni i Molnita-Noua-Sulita, ca sucursala a MamorniteT,

tatea la: arte, meseriI si comert. Ne-RominiT i maT ales EvreiI, ocupa meseriile i toate ramurile de comert. Numarul populatier din acest judet, dupa recensimintul facut in 1885, se arata a fi de 45781 familiT, impartite astfel : 5173 in pl. Baseul, 5877 in pl. Berhometele, 3843, in pl. Cosula, 3623 in pl. Herta, 5524 In pl. Prutu-d.-j., 4871 in plasa Prutu-d.-s., 14500 in urbea Dorohoia, i i 8o in urbea Herta, 1260 in urbea Mihaileni, 20 in manastirea Goroveia.

gacilor, se coboara in valea UrechioaeT i trecind aicT piraul Sihna, se urca la drumul Mihaileni-Botosa'ni, pe care se merge pina la tirgul BotosanT. Dorohoia-Leorda, se urmeaza

DO1(01I0IUL (JUDET)

206

www.dacoromanica.ro

In

anul 1890, este

urmatoa-

rea: Dupa sex : 62815 barbatT si 56091 femeT, total 118996 suflete, traitoare in comunele rurale ; si 7872 barbntI, 8270 feme!, total 16142 suflete, traitoare

in comunele urbane. In total, populatiunea judetullir este de 135048 suflete. Dupa starea civila, populati-

unea rurala se imparte astfel :

Necasatoritl 6282!; asaoritT 49942; vaduvI 5999;

di-

vortatr 144. In privinta instructiuneT: 7857

stia carte ; 1114:349 nu stia. In privinta cultuluT 110879 ortodoxT ; 539 catolicT; 20 protestand ; 188 grigorienT ; 53 lipovenT ; 7227 mozaicT. Dupa nationalitatT : I1:3699 RominT; 7226 IzraelitT; iii Ru§i;

53 LipovenT; 168 ArmenI; 7 589 NemtI; 26 PolonT ; 7 Unguri. Dupa starea civila, populaGrecT ;

tiunea urbana din toate ergurile: necasatoritT 9796; cásalo-

DOROHOIUL (JUDET)

5645; vaduvI 666; divor-

207

DOROHOIUL (JUDE11

la r841, infiinta si intretinu, pe

17 Aprilie 1875, a dat acestI

tatT 35.

mosia sa Darabani, o scoall

In privinta instructiuniT: 3253 stii1 carte ; 12889 nu s tia. In privinta cultuluT: 6425 ortodoxT ; 678 (atolle ; 17 pro-

banT in dispozitia primaria lo-

unde copiiI din localitate si de

pe aiurea, tal/44 carte.

cale, care acum a sporit acest fond ; si din venitul de 2,000

NicolaT Cristescu, originar din urba Roman la 1847 infiintase cu

dele! anual, se inlesnesc eleva sa-

testantI; II grigorienT; 30 lipo-

restrinsele sale mijloace, in t'irgul Mihaileni, India scoall sistematica. Spre asigurarea eT,

ritY

venT ; 8971 mozaici.

Dupa nationalitati : 6075 Romin.'; 8981 Izraeliti ; 312 RusT ; 30 LipovenT; 17 ArmenT ; 19 GrecT ; 707 Nerntlf ; 1 Italian. Bisericile sunt in sarcina co-

munelor, afard de prea putine pe seama proprietarilor pentru intretinerea serviciultif si conservarea edificiuluT.

Din zisele cauze multe sunt in stare deterioratá si unele cazute in ruina. Conducerea clerulul din intregul judet, ce depinde de Chiriarhia Mi tropolituluT de Iasi,

se face de Protoereti, cu resedinta in Dorohoitl, capitala judetuluT, ajutat de 6 sub-protoere, cite unul de fie-care plasa cu resedinta In: Darabani, Mi-

raer din Mihaileni, spre a putea urma cursul la Scoala Cristescu, dindu-se si burse acelor ce se disting, spre a-sT urma cursul

dada o casa noul bine zidita

la Gimnaziu, iar prisosul se ca-

si incapatoare, cu expresa conditiune prin actul de danie : A nu se intrebuinta vre o data

pitalizeaza.

la alta destinatie, de cat numaT pentru local de scoald.

Generalul Iordache Costache Latescu-Boldur, la 1853, dispune infiintarea si intretinerea

pe mosia sa Hudestii, a une

Pentru inlesnirea tinerimeT nevoesa, de a se folosi de aceasta

scoale cu 4 clase si de muzica

institutie, a hotarit mosiea sa Sinauti-Grigorcel, prin actul din

se cladi incdperile si dind 300 galb. anual, pentru spesele de

15 Aprilie, legalizat de Curtea

intretinere.

intdriturilor din Iasi 1a25 Aprilie si publicat in .zMonitorul Oficial» No. 104, din 1862, cuprinzator: «In puterea lega (§ 1,258, r,262,

vocala

eclesiastica ; lasind a

In decursul timpuluT, prin apli-

carea Regulamentuld Organic de la 1834 incoace, a dispozitii-

lor leger din 1864, ce declara

1,272 Cod. Civ. Calim.) si in consecinta dorintelor mete, de a contribui la inflorirea si spo-

Instructia Pablica libera, obligatorie si gratuita si prin stimulentele GuvernuluT, scoalele se

rirea scoalelor nationale, Eii

haileni, Potnirla, Saveni, Tirnauca si Vaculesti.

trec in favord MinisteruluT de Culte si Instructiune, toate drep-

inmultira asa, ca acum in acest judet, sunt : 49 scolT rurale primare, cu atitia invätatorT si cu

BisericT, actualmente, su nt 159 in ciuziv manastirea Goroveiti , di n

turile ce le am pentru partea din mosia Sinautif din acest

adica : 45 scolT pentru baiet! si

carT: 12 Inchise prin reaua lor stare ; 23 vacante prin lipsa lor

judet (Dorohoitl), cumparata cu

de preotT si restul 124 oficiante.

Grigorcea din Bucovina.

Personalul clerical este de : I Arhimandrit la manast. Corovela; 1 protoere1; 120 preotT; 4 diaconT; 211 cintdreff si 136 palamarT, in carr se cuprind si calugariT de la manastirea Go-

nistrul in drepturile mele, va trage In folosul scoalelor, aratata parte de mosie si orT ce va maT rezulta din acele

roveiti.

actul formal de la D. Vasile Mi-

drepturT. Doresc ca venitul acestuT fond sa se intrebuinteze pentru intretinerea si inlesnirea

3,009 elevI de ambele sexe,

4 scolf pentru fete, toate Intretinute de comune si subventionate de Stat. In comunele urbane sunf: 6 scolf primare cu ro profesor! si 486 elevT de ambele sexe ; adica 3 pentru baietT si 3 pentru fete, intretinute cu spesele comu-

nelor si ale Statulul.

Un gimnaziti real In urbea

ManastirT In acest judet ají

elevilor s'ara cT, ce frequenteaza

Dorohoirt pentru 4 clase, cu 8

fost mimar dota, adica : Goroveiti si Mogosesti, ambele pentru bar-

scoala din Mihaileni, a carea incepere li-am dat tot ei». Pentru acest fond a urmat

profesor! si 49 elevT. Un licet1 clasic de 8 clase in satul Pomirla, departe o (para

rezultat

de In-

cu trasura de la Dorohoiti, numit Instituir! Anastasie Basod. Acest institut, infiintat la 1869, dupa testam. AposatuluT Logofdt Anastasie Basota, tran-

terne, cu oficia No. 6366, din

scris de trib. Dorohoiti, sub

batT.

coa la. Hatmanul Anastasie Basota la 1838, infiind si in-

proces

din care a

un capital pecuniar de 1,210 galbenT (14,510 le), care in

tretinu, pe mosia sa Pomirla, scoala pentru satenT, care In

conformitatea leger comunale

curind deveni populata de copiT.

din

Marele Logoat Theodor Bals

1864,

Ministerul

www.dacoromanica.ro

DOROHOlUL (JUDET)

DOROHOIUL (JUDET)

208

No. 55; este condus de un director, dupa programul MinisteruluT i prescrierile testa-

mentuluT ; are: 14 profesorf, 40 elevI internT si 30 externI. Instalatia luT este in vechea curte

institute. Dar la 1850, dupd

tuluT si 2400 de la comunele

staruintele urmate, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, cu venitul a 3000 galbenT lAsatI

pl. Berhometele ; in termen me-

did primeste in cura sa 130 barbat1 si 62 femeT in 1885.

de reposata venerabila Catinca

Spitalul din Saveni, a atras

Ghica, pentru a se face spital

multa bine-cuvintare ca formarea

a räposatulur fondator, la care

in tirgul Herta, a dispus in-

luT, in localitatile aceste depar-

s'ati adAugit incAperile necesare ;

fiintarea unuT asemenea stabiliment ca Io crivate, in zisa urbe.

tate de resedinta jud. qi a oilce centre cu institute sanitare. Acest spital este infiintat la I

Epitropia Sf. Spiridon, ne-

August 1879, Cu 72 odaï si toate necesarille ; e condus de medicul arondismentuluT, ajutat de me-

inzestrat cu mobilier pentru scoala si internat. Pozitia localitäteT este plAcutd, ca vedenT intinse ; aerul e curat si are gradinT cu arborT fructiferT si legume imprejur. Intretinera se face cu jumatatea venituluT fon-

durilor lasate de rAposat, din care adesea rezula bune economiT.

DotTA scoli profesionale In Do-

rohoiu : una pentru croitorie una pentru ciuboarie, avind invatatorl maistri absolventr din scoalele respective din Iasi.

putind sustine in Herta un spital ca venitul fonduluT Ghiculestf, il desfiintd la I-iti 1858 si lipi i acele IO crivate

la spitalul din orasul Botosani unde functioneaza si azT; lar judetul Dorohoiti remasa earA farA un stabiliment de cautarea bolnavilor. In decursul timpuluT se infiin-

dicul comuneT Saveni, ca person alul trebuincios serviciuluT, avind anual 7800 leT spre intre-

tinere, datI de casa judeteanA. Aú fost primitT in cura sa 152 bArbatI si 6o femeT, in 1895. Adininistrafia intreguluT judet se facea in vechime de parcAlabI i starostf, cu atributiT multiple ; de la un timp, de cdpitanT cu atril-J.4LT mal res-

infiintate, pe lingä unele mana-

tara 4 spitale. In orasul Dorohoiti se afld un spital sistematic. Alt spital se afld in l'irnauca, infiintat dupa disposi-

stirl i bisericT b nu mar restrins ;

tiunele filantropice ale rapo-

cite unul de jude

dar prin progresele urmate s'ati sporit numarul acestor stabili-

sateT Maria Potlog, proprietara mosieT Tirnauca, luate prin testamentul din 6 Noembrie 7838, legalizat de Divanul Intariturilor de la Martie 1858, sub

cite douA, Cu 2 borerT orinduitT

Serviciul sanitar. Spitalele sunt in Rominia de lung timp

mente bine-facatoare suferinzilor

sarmanT, in cit acum fie-care

judet are

cite-va in diferite

No. 686; prin testament ea

localitatT.

De si in acest judet exista 2 mandstirT: Goroveiti

i Mo-

lasA ereditar pe Alecu Sturdza, fiul mareluT Visternic Alexan-

trinse ; dar de sub Const. Mavrocordat-VodA de ispravnicT, i

in unele

pentru procesele civile i implinirea &Ilion Sub Regulamentul Organic, din 7834, se stabili cite un singur Ispravnic, cu atributir curat administrative ; lar dupl constitutia din anul 1866 Sc face : in judet de Prefect cu concursul ComitetuluT Perma-

gosesti, dar in actele celel india nu se gaseste vr'o lAmu-

dru Sturdza, Il obliga pe sine

rire c'a existat linga ea asa institut, ci numaT o bolnita simplA pentru ingrijirea alienatilor spre vindecare prin pos-

tire si multe rugaciunT la Sf.

zisulur testament, de a infiinta un spital in satul Tirnauca sub titlul : Spitalul familieT Potlog. Incaperile luT sunt de zid, Ruga biserica Sfintul Dimitrie

nent, cornpus din 3 membri delegatI de consiliul judetean, format din 24 membri electivI si carT, sub un Presedinte ales dintre dinsir, se intrunesc de dona orT pe an, in sesiune or-

loan Botezatorul, a caruT icoand

si are 12 crivate pentru bol-

dinard.

facatoare de minunT, se aflä in

navT.

biserica manastireT. lar in actele

Spitalul din MihAileni, s'a infiintat la I-ili Mala 1878. Spitalul

Resedinta plAsilor este in capitaba fie-careT plasT, lar de la

celeT a doua, de si se gasesc dispunerile fondatoruluT pentru intretinerea une bolnite (spital),

dar n'apucarA a se forma cit a existat manastirea. Ast-fel judetul acesta rAmase

lipsit de asemenea folositoare

urmasii sal prin art. 4 al

acesta cu 72 crivate, sub conducerea mediculuT de oras, ca personalul necesar serviciulut, are datT anual spre intretinere : 1200 leT de la urbea Mi; 7400 de la casa jude-

www.dacoromanica.ro

unirea plasilor, fácutl in 1882 luna Aprilie, resedintele sunt urbele: Herta, pentru plasile Herta i Prutul-de-Sus ; pentru pläile Berhometele si Copla; Saveni, pentru plAsile Baseul $i Prutul dejos.

DOROHOIUL (JUDET)

209

DOROHOIUL (ORAS)

Finance. In cursul anului fi-

a stat pAnd /a 1837, cind in

nancias 1895-96, statul, pe

itorr, din cari 7000 de diferite ri-

Domnia luI Mihail Grigore Sturdza-Vodd, s'a strImutat in urbea

turi si nationalitAti, filtre cati maioritatea este de RomInT . si 7500 de natiune sì religiune mo-

seama sa, In acest judet, per-

cepu suma de 2357289 lei si pari pentru intretinerea serviciilor ce-1 privesc, suma de 668265 ler; restul de 1688663 il frase la Casieria Centran. Judetul pe comptul casei sale percepu din veniturile ordina-

re si extra-ordinare suma de 231947 lei; din veniturile drumurilor suma de 52787 lei si

Mihdileni, unde a stat para la 1850; lar in domnia lui Grigore Alexandru Ghica-Vodä s'a readas In Dorohoia.

Teritoriul acestui judet este impArtit dupd administratia lui In sase plasI si anume : Baseul, Berhometele, Cosula, Herta, Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus.

Aceasta ImpArtire este fácutd

fácu platile serviciilor ce-1 pri-

prin aplicarea regulamentului

in suml de 201973 leT

de la 1834; dar e cam nere-

si In sumd de 47454 /ei pentru

gulatd si produce greutIti; ad*

dru muri.

pre cit unele pldsi sunt miel

vesc,

Comunele urbane pe comp-

tul caselor lor percepurd din veniturile ordinare suma de

pre atila altele sunt marI. Comune/e urbane din judet sunt urmdtoarele : Dorohoia, in

zaicd.

DRA. recensimintul din anul

1890 sunt dupd sex : bárbatl 4637, femei 4676, total 9313 dupd starea civild : necdsdtoriti 5848, cAsAtoriti 3246, vdduvi 190, divortatI 29, total 9313; dupd instructiune : sea carte 1884, nu stiti 7429. Dupd cult : ortodoxi 4483, catolici 448, protestanti 17, grigorieni 1 r, lipovenr 22, mozaid 4432; dupd nationalitAtT : Romini 4152, Izraelitl 4332, Rusi 312, LipovenT 22, ArmenT 17, Nemtl 447, Italieni 1.

288410 leT ; din veniturile dru-

pl. Cosula ; Herta, in pl. Herta

Ocupatiile la carT se dedal

murilor, suma de 43345 leT si din care plAtindu-se cheltuelile a rámas un excedent de 3568

si Mihäileni, in pl. Berhometele. Tirgurile din judet sunt : Darabani, in pl. Prutul-de-Jos ; Mamornita, In pl. Herta ; RAdduti,

locuitorii sunt : profesiune/e libere; comertul in diferite ramurT, industria in diferite specialitátI ; lar la mare parte agricultura si cresterea vitelor. CrestiniT aa dota Biserici cti 4 preotI, 1 diacon, 4 entd.reti si4 pAldmarT. Bisericile sunt : una

ler.

Comunele rurale pe comptul caselor lor percepurd din veniturile ordinare suma de 330384 lei ; din veniturile drumurilor, suma de leT 66590, din cari pldtindu-se cheltuelile budgetare ce

le priveaa, al" dat inca un excedent de 72977 leT.

Marca acestur judet este un rac intins pe un scut, si inconjurat cu insigniile suveranitdtei.

Traditia spune el

In pl. Prutul-de-Jos si SAveni, In pl. Baseului.

Dorohoiul, m'ab i capitala judetuluT Dorohoia, este unul din cele maT vechi orase ale tdrei. Fondatia sa nu se aratd. prin acte saa istorie, cind si cum s'a fácut, mdrginindu-se traditia a ne spune

cd este foarte vechia. Stradele sunt indestuldtoare pentru circu/atie, din cari mar principale, ceva maT regulate

miel cu patronul Adormirea Malcer Domnului, fácute din &lime

destejar, ziditá de mal multi e noriasi din aceastd. mahala. Inscriptia sdpatd deasupra usa, in lemn, putin descifrabill, arata fdcutd in anul 1779, CA. este Aprilie 12, sub Domnul Const.

si soseluite sunt : Ghitdloaei,

Dimitrie Moruzzi-Vodd. Una mare, cu patronul Sf. Ni-

Doctorului, Resedintel, Telegra-

colae, e si catedrala actuald ;

fului, Brosautilor, Trestianei ;

ziditá solid cu turn pe bolta

detului, iar mal cu osebire in

pe 11110 carI este si strada principall, ce-Y cale judeteand qi

principald. Inscriptia sdpatd in piatra din peretele de ararä la

acele de pe cursul Baseului. Capitala, sati resedinta jude-

intretae tirgul in lung de la bariera Botosani la batiera Mihli-

usa de intrare in limba slavond,

tului, este acum urbea Dorohoia,

dar mar inainte a fost si in aite

leni. Restul stradelor sunt in stare naturall si dupd cum in-

erguri ale judetului. Din ve-

timplásile le-aa dat directiunea.

chime resedinta se afla In

Iluminatul stradelor se face de 260 finare cu lampe pentru

aceastd.

marca a provenit judetului, de la multimea, frumusetea si bunul gust al racilor ce se afil In Iezer si in alte ape ale ju-

t'ir-

gul Herta, de unde sub domnia lui loan San du Sturdza-Vodd,

s'a strAmutat in Dorohoia, unde

petrolea. Populatia, este de 14500 locu-

tradusd in romineste aratd: (Blagovestivul §i de Christos jubitocrul, lo Stefan-Voevod, cu mila luY Dczeli, Domnul Ore MoldoveY, filial lul e Bogdan-Voevod, am zidit acest templu ccu patronul mareltff lerarh O flicator 'de minunY Nicolif, 0 s'a sivIr§it in a-

grud de la zidirea huna 7003 [1494], 27

69623. Morolo Diclionar Geografto. l'ol. III.

www.dacoromanica.ro

DOROHOIUL (ORA)

DOROHOLUL (ORA)

210

colT se afla : Un gimnazid

din fintinT, cacI cismeaua la care

ttre, al 30-le curgItors.

real cu 4 clase sub denumirea

Ambele bisericT sunt intretinute de casa comunala a urbeT

Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una scoalá primara cu 4 clase pentru fete, unde se invata i felurite cusaturT, impletiturr si broderiT. Doua. mic coale profesionale, una de croitorie si alta de

se aduce apa pe olane de la un bun izvor, nu da apa In cantitatea ce se credea. Apa In cele mal multe fintinT este salcie ; putine ad apa. buna ; cea maI bunä este aceia din si-

ciubotarie. Toate aceste intre-

in calitate se mal poate avea

«luna Oct. In i5 zile, iar DomnieY noas.

Dorohoid. EvreiT ad doua sinagoge marT; zece scoll de rugaciunT ; sase belferiT pentru copiif mar marT de to anT ; 8 belferiT pentru copiiI maT miel,

in cad deprind limba si dog-

tinute de: Stat, Jude

mele religieImozaice. EvreiI in-

muna..

tretin si un fereded cu micvele de scaldare. Intretinerea acestora se face din cotizatiile comunitateI izraelite locale. In Dorohoid se afla : resedinta

PrefectureI si a ConsiliuluT Judesean, a Tribunalului si a JudecatorieT

de ocol ; a Casie-

riei Generale si a perceptieT de circumscriptie ; a corpului tecnic; este scaunul ProtoereuluT, a Mediculd-Primar, a Consi-

liuluT de Higiena si al VeterinaruluI judetean ; are un birod Telegrafo-Postal cu servicid li-

mitat pentru telegraf, un stabiliment penitenciar. Admi nistra-

tia in comuna se face de Primar, cu 2 ajutoare cu concursul Con-

siliuluI comunal si al personaluluI necesar de serviciti. Ordinea publica se mentine de : un politaid Cu 3 comisad, 3 sub-comisarI si 32 sergentI Cu seful lor. Apararea de incendia o face trupa pompierilor de 12 soldatI, condusT de un sergentmajor, avind instrumentele trebuincioase si un foisor de lemn inalt, pentru permanenta observare.

Sanatatea publica se ingrileste de : un medic comunal, cu dota moase titulare; un veterinar si un vaccinator co-

i co-

Un stabiliment de baT siste-

Esirele i intrarile tirgultif se fac pe la barierile: Botosanilor,

picea ; o tipografie bine asortata.; o fabrica pentru apa-ga-

si Brosclutilor. Inmormintarile se fac la 2 cimitire crestine si i izraelit. Vitele de hrana si de munca a tirgovetilor, ati pasunatul pe

zoasa ;

talle ;

o cofetarie si

dulce-

o moara mare de

a-

buff dupa cel maT noti i maT

toloaca din jurul tirguluT, ne

botarle, blanarie, colocarle etc.

mal multe magazine de colo-

partI si nu s'ad putut urmari despresurarile, cacT semnele de

niale, manufacturiale ;

pentru barbatT i femeT.

supus acum la vr'o taxl. Aceasta toloaca data. in vechime de Domnitor pentru trebuintele tir-

govetilor, se asigurá ca era cu mult mar mare de cit e acum, dar ca s'ar fi rasluit in diferite

bauturT

hotare fiind descrise prin hrisovul

spirtoase, depourT de fainarif,

pastrat in Evanghelia furata din

lemnariI etc. Alimentarea cu victualiT, alte proviziT si diferite obiecte necesare, se face zilnic: in plata

biserica, nu se mal stia.

resedinteT, unde se aduná cu legume, laptäriT, pasan, fructe

victoria repurtata. asupra Polonilor, pe cimpurile SiretuluI la Virful-CimpuluT i Ionaseni. De

si alte victuale ; septaminal, in plata vitelor, unde se aduna

in fie-care Martí, ce-I ziud de erg, obiecte de provizti, de furaj, de cherestea, productiT animale si felurite vite bune ; anual in sesul iarmaroculuT de Ruga. Jipa si Buhaid, unde se face frumoasa adunare de la

cal, producte i industriale lo-

spital civil cu 6o crivate

Ghiteload, Mihaileni, TrestianeT

perfect sistem ; patru morT de cal, doul dubalaril de productie ordinara ; o luminararie ; maT multe ateliere de : stolerie, rotarje, butnärie, caretasie, lacatasarle, ferarie, hamurarie, tinichigerie, caldararie, croitorie, ciu-

asemene profesiune cu libera Ca stabiliment sanitar este

apeT gazoase.

matic. Stabilimente industriale i comerciale sunt : o farmacia. com-

12 la 24 Iunie, de vite albe,

trn

de la sipotul de sub dealul EzeruluT, ce inlesneste facerea

munalI; afara de persoanele de practica.

potul luT Gheorge CiorneT; buna

cale, multa cantitate de manufactura. i diferite specialitatI

de pe la alte tirgurT. Alimentarea cu apa se face

www.dacoromanica.ro

De remarcat in Dorohoid este

Bis. sf. Nicolaie, faena de

te-

fan-cel-Mare-Voevod, inainte de

si a fost bogat inzestrata, cu odoare, pentru serviciul divin cu avere pentru intretinere, inprejurarile

i

lacomia I atl

rapit averea si pretioasele

in-

zestrad ctitorestT. Prin minun e

s'ad fost pastrat din odoare o Evanghelie, scrisa pe pergament

si bine legata cu argint, in care era pusa copia formala, lar dupa altir chiar originalul hrisovuluf, de la Domnitorul fondator, pentru terenul tirguluI s'al toloaceT

luT, dar si aceasta s'a furat cu

DOROHOLUL (01t2W

DORUCHI-DERE

211

alte lucrurT din biserica in I850. Vestminte Sacerdota/e vech/ n'are; cele actuale contin un

fäcute pe aceste locurT, punind la arat in grädinä, p/ugul se opri In o pTatrd; scotindu-se aceasta,

BacAti,

rind complect de stofa scumpl,

dadu de altele si asa sa gäsi o cavitate ziditä. Autoritatea lo-

taita i Nacovei.

pentru preot si diacon, date la 1819 de Ion Dimitrie Arbore, DorofteT Monahul si Elisabeta Monahia; aduse de la Moscva spre a lor pomenire, dupa inscriptia greacä de pe ele. Catapiteazma bisericer este

cala, in vederea vecheT credinte, ca acolo ar fi comorT domnestI, rindui 6 slujitorT, ca, cu locuitorií sätenT, sub privigherea delegatuluí prefectorial, sa faca säpaturI amanunte. La diferite adincimT se

foarte veche. PeretiT din läuntru sunt zugravitT Cu chipurile sfintilor si tablourT din istoria sacra; iar din dreapta useT, in fata cätre altar sunt portre-

gasirä: pártI de peretT, beciurT boltite i pavate, usT de pTeatra. masiva, dar niel o inscriptie saú partI de metal, ci numaT o masä. de marmora. Preatra ra-

tele : DomnitoruluT Stefan - cel-

masa din zidurT parte s'a vindut,

Mare-Voevod, în haine luxoase

parte s'a intrebuintat la fondamentul actualel clopotnite; lar

(asemene celuT de la biserica sf. NicolaT din Iasi); a sotier sale, Doamna Maria, si ale fiilor

luT: Bogdan si Petru Voevoz1 si a nepotuluT salí Stefan. Exteriorul edificiului in cea mai mare parte are pereth netendin pTeaträ. de cioplita si din caraItalia, mizT marT, din carI parte zmälcuitT,

lueratT

pl. Tazldul-d.-j., com.

Botesti, de pe teritoriul satuluf Viforani, dintre dealurile Bo-

Doroscani, sat, din com. Popesti, pl. Cirligatura, jud. asezat pe dealul Doroscani. Acest sat s'a stramutat aicr cam

pe la 1792, de la locul numit Ducldul, din cauza

Are o populatie de 89

farniliT

sail 451 locuitori ; o biserica,

masa de marmord s'a trimes

fácuta la 1785 de catra Teodor Bals, deservitä de preot, cintaret si un eclesiarh. Satul se aflä pe mosia Popesti. Numärul vitelor e de 891 capete, din carT : 234 vite marT cornute, 31 cal, 543 oT si 83 ri-

la Muzeul de antichitatT din IasT.

matori.

Dorohoiul, stalie de dr. d. f., jud. Dorohoiil, pl. Berhometele, com. Dorohoiti, pe linia Leorda-Dorohoiti, pusa in circulatie la 15

I

I

Doro§cani, deal, pe culmea cdruia e situat satul Doroscani, com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.

Dec., 1888. Se aflä la ro kil. de Vaculesti statie finall. Inal-

Doroscani, piria ; se formeaza

tuite. In galerie dota rindur1, sunt lasate locurl pentru chi-

timea d'asupra niveluluT mariT

din mijlocul satuluI Doroseani,

de i50m.49. Venitul acestei statiT

com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.

purile sfintilor, pe unde se spune

pe anul 1896 a fost de 3516604

Iasi si se varsä in iazul Dudaul.

fost zugravite; de asemenea se afla si medalioane de teracota zmältuite galben si verde,

leT, 77 banT.

cu diferite embleme pe ele, in relief. Biserica de si solid zidita, dar in decursul secolelor i prin neingrijire, arata cum necesitate de a fi restaurata,

Doroteului (Virful-), coliná, in Dorohoiul (Lacul-). (VezT Iezerul sati Lacul-Dorohoiu). Dorojan, ceitun, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de comuna Cosimbesti.

in stilul salí primitiv, ara cea mal mica. alterare, pastrindu- Dorostei, deal. (VezT Radiul, se formele vechl.

Casele DomnestI, unde sta Domnitorul cind venea i unde era resedinta MareluT Vornic al Tare' de Sus, dupa spusa traditieT se distruse prin miinT vandance j zidurile ce mal ramase si parte din fundamente de 1:leatra. se acoperira de parnint mult timp. La 1849, Iconomul din Botosani, stapinul unor case

deal, com. Birlesti, pl. Bahluiul, jud.

jud. Buzail, com. si cat. Laposul, in apropiere de muntele FintinaHotilor.

Doruchi-Dere, vale

mica, in

jud. Tulcea, plasa Babadag pe teritoriul comuneT

Babadag

se deschide din poalele sudice ale dealulur Iachni-Bair ; se hi-

ende spre S., in directia de la N.-V. spre S.-E., brazdind

Dorostei, p1rîi, izvoräste de sub dealul Rädiul, jud. Iasi, pl.

partea centrará a pasa si a comuna; merge de-alungul poa-

Bahluiul, com. Birlesti ; formeazä iazurile : Buhusoaia i Dorostei

si, din jos de Erbiceni, se varsa in stinga riului Bahluiul.

lelor de E. ale dealuluT CaragridiBair ; taie drumul comunalBabadag-Slava-CerchezA, i, dup5. 2 kil., se deschide in valea piriuluT

Dorosanilor (Valea-), vale, jud.

Babadag, pe stinga, linga orasul Babadag.

www.dacoromanica.ro

DORULUY (DEALUL-)

DoruluI(Dealul-),deal,injud. R. Sarat, plaiul Rimnicul, com.

Buda; se desface din culmea Catautuld ; se intinde printre tila R.-SArat $i afluentul sati ptriul

Schitul, brAzdind partea de N. a comuna; este acoperit cu padurT.

DoruluI (Virful-), virf de deal, in partea de N.-V. a com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

46 copir (22 b., 24 f.), din carI urmeaza 12 baietI. Cade in centrul comunel pe linia BAbeniTirgul-Horezul.

Gornetul-Cuib, plasa Podgoria, jud. Prahova. Este acoperit cu viI, livezI $i izlaz. I-a luat numirea

dela pozitiunea sa dosnica, ne-

fiind in ata soareluI. Pana la 1866 a fost acoperit cu pIduri

dure.

seculare.

Dorului (Virful-), pisc, la N.

Dosul, pidure particulard, supusä

com. Madulari, pl. Horezul, jud. Vilcea.

regimuluI silvic, aflata pe mo$ia Gradi$tea, com. Gradi$tea, plasa Oltetul-d.-sus, jud. Vilcea.

Doseni, mahala, in com. rur. Strimtul, pl. Vailor, jud; Mehe-

Dospine§ti, sat, al com. Säucesti, jud. Bacáti, pl. Bistrita-d.-s., situat pe malul sting al Siretu-

depArtare de 6400 m. de satul Sauce$ti. Sunt ,3o familie sal 123 suflete. Se numara : 5 caT, 142 vite cornute $i 14 pord. luI, la o

Dosul-Babe§uluI, pirtg,

izvo-

ra$te din muntiI Bratocea ; se une$te cu piriul Cheia $1, impre-

una, se varsa in riul Teleajenul,

pe malul drept, putin maI jos

Dosul, deal, situat in partea de S. V. a cat. Cuibul, com.

Prahova. Este acoperit ca pa-

dinti.

DOSUL-CU-MORILE

212

Dosul,pddure particulará, supusa

de mAnastirea Cheia, in raionul com. Maneciul-Ungureni, plaiul Teleajeanul, jud. Prahova.

Dosul-Belief, pildure particularA, supusa regimuluI silvic inca din anal 1883, pe mo$ia Breaza, plaiul Prahova, jud. Prahova.

Dosul-BratieLptidure, sup usa regimuluI silvic, comuna Albe$ti, plaiul Dimbovita, judetul Mus-

cel, in intindere de 500 hect. ca un masiv intrerupt $l n eregulat din cauza tderilor nere-

gulate din trecut, avind ca e-

regimuluI silvic, pendinte de

sente principale : fag, plop

com Calimane$ti, plasa Cozia, jud. Vilcea.

mesteacan. Se invecine$te

Dosul, trup de peldure a statuluI, jud. Vilcea. Impreuna cu Muntele-Netedul $i Magura-Albul, are 1625 hect. padure $i formeaza pachirea Coste$ti, situatä in com. Coste$ti, plasa Horezul,

la N. ca

$i

pi-

riul SecatureI, la S. ca padurea Strigoaia, la E. ca Albe,ti $i la V. cu statul.

Dosul-CalugäruluI, pcidure a statulur, in intindere de 135 hect., pe proprietatea Cirstane$ti,

impreuna cu trupurile PadinaSeacd, Alunul $i Paraele.

com. OteRni, pl. Horezul, jud.

Vilcea. Este situat la V. de VlAde$ti. Are o populatie de

Dosul, vale, izvor4te din partea de S.-E. a dealuld Berivoaia,

Dosul-Chirilei, peïdure, jud. Prahoya. Vezi Dragomirescu.

540 locuitorI. CopiI in virsta.

com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahova, $i se varsä In piriul SAratelul, tot in raionul com. Gornetul-Cuib.

Dosul, sat, face parte din com.

Vilcea.

rur. Vldde$ti, pl. Ocolul, jud.

de $coala sunt 85 (5i b. 34f.). Prin

centra e udat de riul Rimnicul $i de la N. spre S. de Valea-

care se varsa aci in Rimnic. La N. $i la S. e aco- Dosul-Albillor, padure, jud. Baperit de padurile statuluI, lar cati, plasa Tazlaul-d.-j., in com. Plutei,

prin centra sunt locurile arabile.

Barsdne$ti, proprietatea lui N. Bro$teanu.

Dosul, maña/a, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j. ; tine de com. rur. Bresnita.

Este populata de

Dosul-cu-Morile, mofie a

sta-

tuluI, situata in com. Vldde$ti, pl.

Ocolul, jud. Vilcea, fosa

pendinte de Episcopia Rimnicu-

arendat pe periodul 88-93 CU 3420 leI anual din aceasta arenda s'a scazut, de la I Aprilie 1891, ler 11°6 alui ; s'a

fagl $i mesteacAnI. Are o intin-

nual, pentru trupul Lespezile, in

dere de 20 hect. $i este supusl

intindere de 65 hect. $1 4697 m. p. -vindut de vecI la local-

regimuluT silvic.

torI.

Dosul, maña/a, din com. rur. Fole$ti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea. Are o populatie $colara de

Dosul-Ar§iteI, munte, pe teritorul mo$iei Borca, in comuna Madeiul, jud. Suceava.

www.dacoromanica.ro

Dosul-cu-Morile, pädure a statuluI, in intindere de 185 hect.,

DOSUL-CURTET

213

situata k com. Pausesti-Maglasi, plaiul Cozia, jud. Vilcea, si formata din trupurile : Urzicari (I io hect.) si Mosoroasa (75

Dosul-Pristolulul, cring, in com. rur. Pristolul, pl. Cimpul, jud.

hect.).

Dosul-PopeI, loc, com. rur. Padina-Mica, pl. Dumbrava, jud.

Dosul-Curtef (CIrligul -Inalt), loc imita, la 7 kil. spre S.-E.

Mehedinti.

Mehedinti, pe unde trece Brazdalul-Iorgovan.

com. Brezoiul, pl. Cozia, jud. Vilcea.

Dosul -Facaenilor, deal, spre S.-V. de com. Mäneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahoya.

Mehedinti.

Dosul-Mare, deal, In com. rur.

Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pl.

pezT. Se margineste la N. cu Zanoaga, la S. cu Bojorita, la E. cu Rlul-TIrguluT si la V. cu Boldul.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.; tine de com. rur. Miluta.

Dosul-Valea-Chiliei. Vez1 Tru-

Dosul-RfuluI, sat, din jud. Arges, pl. Oltului, pendinte de

Dosul-Vulturilor, pddure a statuluT, in intindere de 20 hect.

Dosul-RusieI, pildure a statuluT, in intindere de 15 hect., pe proprietatea Cirstänesti, com. Otesani, pl. Horezul, jud. Vilcea.

purile-cle-Pddure, jud. Muscel.

pe proprietatea Cirstänesti, comuna Otesani, plasa Horezul, jud. Vilcea.

Dosului (Dealul-), deal, judetul

rurald Imoasa, plasa Motrul-deSus, jud. Mehedinti.

Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., comuna Cernätesti, la S. comunel. Se desparte de Dealul-CaluluT prin Valea-Seaca saa Valea-Cernatestilor.

Dosul-Sandei, cdtun, al comu-

Dosului (Dealul-), deal, In co-

neT Gropsani, la V. pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe niste dealurI cu 185 m. d'a-

muna Golesti, plasa Riurile, judetul Muscel.

supra niveluluI mara Are 133

Dosului (Piscul-),pisc, pe creasta siruluT de dealurT ce brazdeaza in lung si lat com. Costesti, pl. Horezul, jud. Vilcea. Acest sir de dealurT se prelun-

Biltanele, pl. Motrut dejos, jud. Mehedinti.

dere aproximativa de 350 hect. cu un masiv des si compus din fag, plop si mesteacan si, spre vid', putin molift. Este situata in regiune muntoasa, cu paute re-

Dosul-Raculul, pda'ure, in jud.

com. rur. Stoiceni-Plesoia.

Dosul-Mare, deal, in com. rur. Albulesti, pl. Dumbrava, jud.

DOSULUT (VALEA-)

Dosul-Sacului, lac, in comuna

Amaradia, com. Melinesti, unde

piriul Muerisul se varsd in riul Amaradia.

Dosul-MagureI, pddure, judetul Neamtu, din trupul mosieT : PipiriguluT si Cantonul - DomnesniculuT; este prop. statuluT.

locuitorT.

ticulara, supusa regimuluT silvic,

Dosul-Sandei, mofie a statuluI, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Breasta, arendata de la

pendinte de com. Pojogi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

1887-97 cu 320 leT anual. Are padure pe &risa.

Dosul-Mitule§tilor, pddure par-

Dosul-Molivillor, loc izolat, la N.-V. de comuna Batrini, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

geste pe toata partea de E. a comuneT, in stinga riuluI Costesti.

Dosul-SandeI (Závoiul-), pd- DosuluI (Phlul-), pida, judetul dure a statuluT, pe teritoriul Vilcea ; izvoreste din spre deas., jud. Dolj. Face parte din

lurile comuna Olanesti ; se finpreuna cu pirlul Vilceaua, in

Dosul-MunteluI, munte, in jud.

ocolul Bucovatul, circumscriptia

raionul comuneT Muereasca-de-

Suceava, com. Madeiul, pe mosia Borca.

XVII silvica. Intinderea er e de vr'o 20 hect. Este compusd din p/opT si sala'.

Sus, plaiul Cozia, si se varsä

com. Breasta, pl. Dumbrava-d.-

Dosului (Valea-), vale,

Dosul-Pietro§itei (Muntele-), pddure particulara, cu o suprafata de 200 hect., supusa regimuluT silvic, com. Brezoiul, pl. Cozia, jud. Vilcea.

In riul Muereasca. com.

Dosul-Ursului, Adclure, supusa

Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-

regimuluT silvic, pe mosia Dosul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul

cea. Aceasta vale se varsa In rtul Olanesti, pe teritoriul co-

Dimbovita, jud. Muscel, in intin-

munel 011nesti.

www.dacoromanica.ro

DOSULLII (VXLCEAUA,)

DOZESTI

214

Dosuldi (Välceaua-),välcea, ju-

1

In fie-care an de dota oil

t'ir-

detul Vilcea. Ved Porcilor, deal,

gurI, la ambele sfinte

continuare a muntilor Arnota

(15 August si 8 Septembrie). S'a numit Doua-CirciumI de la cele doua hanurI, asezate in cimp, fata in fata, si in jurul cdrora se tin obisnuitele tirgurI.

si Bulla.

Dosurile, sat, face parte din comuna rurald Valea-C al ugareascd,

pl. Cricovul, jud. Prahova.

Dosurile, pirliaf, jud. Neamtu, ce izvoreste din Dealul-Dohotarja, com. Dobreni, pl. PiatraMuntele ; trece prin valea unul vechiu si desfiintat iaz si, unindu-se cu piriiasul Calugarita, se varsa in piriul Almasul.

Doselul, ranzurd de mung jud. Neamtu, ce se intinde perpendicular pe ramura munteluI Tarcdul, in directiune V.-E., pe teritoriul comund Calul-lapa, prin-

tre piriul Calul, ce curge pe sub coastele sale despre N. si piriul lapa despre S.

Mara,

Inainte vreme aci era statie de caI de posta, 'filtre Ploesti si Cimpina (cu 16 cal de rind)

si a existat pana la io Iunie 1878, cind s'a pus in circulatie unja feratä Ploesti-Predeal.

Cu tuferisurY ; pe muchia sa merge drumurile comunale PIrjoaia-

Oltina si Pirjoaia-Satul-Na.

Dovinca, lac nzic, in jud. Tulcea, pl. Sulina, com. rur. Satul-Noti, catunul Letea, situat in partea centraba a plasir si V. a com. Este format de lacul Matita si inconjurat cu stuf de toate patine. Are 35 hect. intindere, produce putin peste.

Dovlecelului (Valea-), vale, in

Doua-Mal, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, cat. com. urb. Mangalia. Este situat In partea S. a plaseI si cea N. a comund, la 12 kil. spre N. de resedinta, la poalele meridionale

ale dealuluI Tatligeac, nu departe de malul M'arel', Miga soseaua judeteana Constanta-Man-

galia. Are o intindere de

115

hect., din carI 15 hect. ocupate de vatra satuluI, cu 29 case.

jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Groapa-CiobanuluI, cat. Cadi-

Cisla ; se desface din poalele Estice ale dealuluI Eschi-Sarai;

se indreapta spre spre V.

si,

dupa un drum de 2'/2 kil., merge de se deschide in lacul Hazarlic-Ghiol, curge printre dealurile Hazarlic si Eschi-Sarai pe de o parte si Cadi-Cisla

pe cea-l'altä. parte ; este situata

depozite maI vechr eocenice,

familii cu 90 sufl., totI RominI,

In partea N. a com. si a cat. si la partea V. a pläseI ; este taiata de soseaua judeteana

cum sunt depozitele greziunilor de Sztaolka. Aicea sunt multe värarir; va-

ocupIndu-se cu agricultura si

Eschi-Sarai-Hirsova.

Poseda in formatiunea pdturilor : marne salifere, calcar si

rul scos din bolovanli de calcar compact si curat, de coloare cenusie, este superior celuI facut din bancurile de calcar argilos, ce vin asezate mal catre baza muntelui. Asemenea din aceasta sirä de muntI se scot pietre pentru constructie.

Populatiunea sa este de 29 cresterea vitelor.

Dozesti, com. rur., jud. Vilcea, Doui-Movile (Dealul-la-), a'eal, In jud. Constanta, pl. SilistraNoua, pe teritoriul com. rur. Satul-Noä, si anurne pe acela al cat. s'a(' Pirjoaia ; se desface

in cat.

din satul Coslugea; se intinde spre E., trae° directiune generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea N. a plaseI si

Slobozia, com. Badeni-Ungureni,

a comunef; sr-a luat numele de

plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

la dota movile naturale, ce se

Dotarle (Dealul-), deal, la V.

gasesc pe muchia luI, una litiga satul Pirjoala, de 142 m., domi-

Dotarle (Pe-), ftoiand,

de com. Poenari, jud. Muscel, plaiul Nucsoara. E situat intre jud. Muscel si jud. Arges.

Doua-CirciurnI, loc izdat, in a-

propiere de gara Buda, jud. Prahova, pl. Cimpul. Aci se face

pl. Cerna-d.-j., compusa din 7 cdtune : Catetul, Cuci, Jugravi, si

Fartatesti. E situata pe valea Geamana,

la 60 kil, departe de capitala judetuluT si la 17-20 kil, de a plaseI.

Are o populatie de 555

fa-

mili! sail 2104 locuitorI (1071 barbati si 1033 femeI), in care inträ. si 4 familiI de Tiganr. ContribuabilI sunt 420. Case de locuit 551.

In comuna sunt 7

biserici.

nindu-1, alta spre E. prelungi-

Locuitoril se ocupa parte

rea numita Dealul-de-la-Cetate ; ramificatiile sale de N. se termina pe malul dobrogean al DunäriI,

agricultura, parte cu alte meste-

fácindu-1 inalt si tipos, pe alocurea si stincos ; este acoperit cu finete, semanaturI si la poale

www.dacoromanica.ro

cu

sugurr.

Vite sunt : 38 cal, 296 boI, 488 vacI, 245 vitel, 81 capre, 985 o! i 581 porcI. LocuitoriI sunt mosnenI ;

35

DOZET1

s'ad improprietarit la 1864, asid

li s'ají dat 70 hect. din mo$ia

215

DRACEA

un alt nume al ostrovulur Tatarul (vezT acest nume).

d-luT V. Giulescu $i din a Rugino$ilor.

Scoala dateaza. In comuna dela 1857. Cladirea e proprietatea comuner. Se frecuenta de 4.copiT, din numarul de 251 (136 baietI $i 115 fete). Stiù carte

17r barbatr $i 3 tema Cu Intretinerea $coaleT statul cheltuesce anual 1242 leT. Vatra satuluT, cu izlaz cu tot, are 300 hect. patnInt. Tujca se fabrica pana. la 2500 decalitri anual. Veniturile comuneT se urca

la 5356 lei anual $i cheltuale la 5354 leT.

Locurile din jurul com. sunt : Gemineaua, Omoricea

E brazdata de : Dealul-lul-Din, Catetul, Omoricea, Piscul-Crucer, Piscul-RangAT, (fosa proprietate

Draca, deal, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noua, pe teritoriul

comunelor rurale alnia lita, servindu-le chiar ca hotar despartitor; se desface din ramificatiile nord-vestice ale deaIuluI se intinde

pla$iI, cea vestica a comune1 Unja $i cea nord-estica a co-

79 fete).

Doze§ti, deal, in jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., com. Doze$ti, pe care

se cultiva 179 hect. vie. Doze§ti, pdclure particulara, supusa regimuluT silvic, apartinind de com. Doze$ti, pl. Cerna-d. j., jud.

Populatia comuneT cu a catu-

tribuabill.

Numarul vitelor din comuna' $i catune este de 5464 capete: vite corn. mar1 1157, caT 272,

sa. Se ridica pana la o inältime de 130 m. Virful Dervent mä-

vite corn. miel' 3123, porcI .489. Productiunea agricola pe anul

soara. 125 m.; ondulatiunile sale, ce merge spre Dunare, fac acesteia malul inalt i ripos, precum $i pe acel al vail Licina.

1892 a fost de : 9581 hect. gria $i 2678 porumb. Budgetul comuneT este de leT

Cilnia, care In parte se afla' la poalele sale orientale, $i Ga-

o biserica rezidita de enoria$I la anul 1875. Copir in virsta de $coala sunt 167 (88 baetT $i

Pamlntul este de o fertilitate excep tio nata.

muneY Gil-lita. Se intinde printre Dunare i valeaLicina, afluenta

doul drumurT comunale: Bugeac-

mune); Ruga riul Geamana. Are

livede cu prunT ca de 2 pogoane.

1890 suflete, din carT 267 con-

nordica a

neI Doze$ti.

mel'). Cade cam in centrul co-

Zlata, 46 locuitorT pe 218 hect. Viile locuitorilor ocupa o intindere de 911 4 hect. Lingä casele proprietatiT se aflà un ele$tert cu pe$te $i o

nelor este de 485 fainilii saii

partea

formeaza partea de E. a comu-

239 loc. (127 baxbatT i 1I2 fe-

locuitorT

brazdind

ga); Valea-lur-Spatar. Riul Cerna

Doze§ti, sat, face parte din com. rurala. Doze$ti, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j. Are o populatie de

55

spre Nord, avInd o directiune generará de la spre N.-V.,

Pe la poale este acoperit cu padurT, iar pe muchie $i coaste cu tuferisurT $i fìnete. Este taiat de

din vechime a unuT turc Ran-

catunul Paragina,

pe 268 hect., iar In catunul

3622.18 la venituri $i de

leT

3585.92 la cheltuelY.

Are: o $coala, intretinuta de stat $i frecuentatä de 28 elevI; dotia bisericr, una In Dracea, deservia de 3 preotT i 2 cintaretT, $i a doua In catunul Zlata, de-

servia de un preot $i 2 cintaDracea, comund rurald, pe valea CalmatuiuluT, jud. Teleorman. Are douä. cátune : Paragina Zlata. Comuna Dracea este situata in vale, pe loe yes, lar

catunele sunt pe partea stInga a Calmatuiului. Cat. Zlata este la N.-V. comund, la o depastare de 21/2 kil. i Päragina la N., la departare foarte mica' unele de altele. Se invecine$te la E. cu com. Ologi, la N. cu mo$ia Putineiul, la S. cu domeniul StatuluITurnul

retI. Are doud morT, una cu aburT

si alta pe apa CalmatuiuluT. Comuna Dracea se leagá cu calea nationala Turnul-Alexandria prin o oasea vecinala; cu comunele Ologi $i Putineiul a-

semenea se leaga prin $osele vecinale. Din calea nationala Turnu-Alexandria, la S. com. Dracea, s'a construit o ramura $osea vecinala care trece prin sat, aplica spre catunul Ulmeni pentru a ajunge la comuna Mavrod in. Aceasta $osea.

$i la V. cu mo$ia Statulur Segarcea i Cu o mica parte din

este Inceputa din anul 1873 qi

mo$ia Lita.

al MavrodinuluT.

traseul el urmeaza vechiul drum

Teritoriul comuna' are o su-

Pe la extremitatea de Vest

Drac (Cap-de-), insuld, In jud.

prafatl de 3000 hect. Locui-

Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul comuneT urbane Chilia-VechTe;

torT improprietaritT sunt 114, pe

a mo$ieT Dracea, trece vechiul val al luI Trajan, numit de locuitorT Troianul, i care, ve-

o intindere de 525 hect. :

www.dacoromanica.ro

DRACEA-ALBA

DRACANI

216

negru saü galben ; locurile de culturá aa o intindere de 3200

Ologi.

Se zice el pe locul unde se afll satul erail padurI, cá inteo poianA s'ar fi stabilit cite-va familiI de peste Prut si din Bucovina, sunt vre-o 200 anI. In urma navgireI Turcilor asupra

In timpul rezbeluluI din 1877, Impäratul Rusid îi stabilise cartierul in aceasta comund,

unuI mic sAtisor ce era in stinga laculuT Dracsani, numit Selistea, pe locul numit astd-zI Lipoveni,

teritoriul comuneI e acoperit cu p5.durI, asemenea i in partea de Nord ; aü suprafatd de 4000 hect. si se exploateazg pe o scarà intinsa.

chiar in locuinta proprietätiI.

locuitorif ar fi fugit in dreapta laculuI, in poiana unde se sta-

Vest de tirgul Sulita, este lacul

nind de la DunAre, se indrepteaza

pe ad spre com. Putineiul. Caunul Zlata, care s'a alipit in 1882 la com. Dracea, fIcea parte mar inainte din comuna

Dracea-Albfi, pirtiaf, format pe teritoriul com. R5.coasa, jud. Putna ; se varsa in..5usita.

Dracea-Mare,pirlicif, format pe teritoriul com. ampurile, jud. Putna ; se vars5. in

.tisita.

Dracea-Mica, pirtiaf, format pe teritoriul com. Cimpurile, jud. Putna ; se vars5. in

de apä sistem noa. Nurndrul vitelor e de 5018: 1431 bol si vaci, 235 cal, 465 porcI, 2198 oI, 689 mascurI. Sunt 132 stupI cu albine. Comuna este strdbAtutà de

Todireni, mosia Todireni, pl.

daos vre-o 20 familiI ce locuiati

Dracsini, sat, pe coastá de deal, In dreapta laculd Dracsani, in

inteo poianä numitä lletura, unde era si o velnitä, care s'a desfiintat.

Ca dovezi ea a existat satul Selistea in vechime sunt una cruce cu inscriptia ruseascA o carte scrisä ruseste aduse de la vechia biseric5. din Silisite.

partea de Nord-Vest a com. Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani, si pe mosia Dracsani, cu

o suprafat5. de 2072 hect., pàmint atit al locuitorilor cit

al proprietaruld i p popula%le de 250 familiI saa woo suflete, din mil 245 contribuabilL

Are o biserica, deservità de

un preot si

2 cintAretI

si

I

scoa1ä mixtA, condus5. de I invdtätor frecuentat5. de 8o scolarI.

Num5rul vitelor este de 1275: 412 bol i vacT, 87 cal, 610 oT, 166 mascurI.

Sunt 20 stupI cu albine. Se af15. z circiume, 3 comerciantI si 2 meseria§T.

In centrul comund si spre

adica oameni scApatI cu fuga. Locuitorir une! alte IocalitAtI Cioreni aa venit inca aici si ail

cuitorilor, la 1864, s'aa mal a-

Gura-Girlutif din com. Bertestid.-j., jud.

Vest,

Dracsani, care are o suprafat5. de 1360 hect. si o lungime de peste 5 kil. ; este bogat in peste,

Dracilor (Iazul-), iaz, in com.

Dracsenul, lac mic, la V. satului

In partea de Sud si

bilise citI-va. Se spune cl TurciI ar fi prins si tdiat in bisericä pe parte din oameniI din Seliste. Mar tirzia un preot, A ndreT, ar fi mutat bisericuta de lemn din Selistea pe locul Dracsinilor, mil pe atund se numea Bejinari,

mArit satul. Cu ocazia..impropriet5sird lo-

Jijia, jud. Botosani.

hect.

stuh I papurA; aduce un venit

de peste 4000 le! anual ; prin lacul Dracsani curge piriul Sicna, la esirea aruia se aflá i moard

calea vecinald comunall SulitaTalpa si de catea Dracsan-Co015.a.

Budgetul comuneT are 7667 leI 79 banI la veniturl si 7444 lef 55 banI la cheltuelI. Sunt 3 bisericI, deservite de 3 preoll si 5 cintdretr; 2 scoli mixte, conduse de 2 invdtatorT §i frecuentate de 120 §colan.

Dracsini, deal, in satul Dracsini, com. Dra.csani, jud. Botosani.

Drac§ani, sat, in partea de S. a corn. Dracsani, pl. Miletinul, jud.

Drac§ani, comuna' rurald, in partea de Sud a pldsii Tirgul-Miletin, jud. Botosani. Se intinde pe

Botosani, asezat pe coastd de deal si in dreapta laculd Drac-

valea Sicne, pea piriuluI Ursoaia si pe dealurile din dreapta si din stinga Sicnd, pe un teritoriu deluros i acoperit cu pAdurI. Este la o depdrtare de 24 kil, de orasul Botosani. Se compune din satele: Cerchejeni, Dracsani, Dracsini, Sulitoaia i ZlAtunoaia-Micd. Are o suprafat5. de 7304 hect. si o populatie de 720 familiI saii 2880 suflete, din carI 701 cotribuabilI. PAmintul e mal' mult argilos,

Mosia este a printuluI Grig. M. Sturdza si are o suprafatd de 2466 hect., in care intr5. partea locuitorilor. Are o populatie de 240 familia san 960

www.dacoromanica.ro

sani.

suflete.

Partea de S.-V. e acoperitg cu pddure in intindere de 1300 hect.

In lungul vaid Sicna se intinde lacul Dracsani, bogat in ape, peste i stuh.

DRACANI

217

In Drac$a -ti e resedinta primaria' com. Dracsani. Are 1 bi-

locuitorilor. Are o populatie de 106 familiT, sati 495 suflete.

seria, deservita de 1 preot si

Are o biserica deservitä de 1 preot si 1 cintaret, facuta la

2 cIntaretT.

Vite sunt : 267 boT si vacT, 146 cal, 695 of, 6 bivoli si 496 mascurT.

Sunt 50 de stupT cu albine. In sat se afla 1 cal-duma ; 1 comerciant si I meserias. La Dracsani, in tinutul HirlauluT, a urmat batalle intre TurcT sub comanda luT Schender-Pasa,

carT sustineaa In domnie pe Radul-VodA si Lesii si Cazacif, sub comanda luT Coretchi, carT sus-

tineati pe Doamna luT Ieremia Movild. Aa Invins TurciT, prin-

zind pe Doamna si familia sa si pe Coretchi, pe carT i-aa dus in robie la Constantinopole. Aicl, spune cronicarul, fu pIerderea caseT luT Ieremia Movilá.

Drac§ani, lac, pe mosia Dracsani, jud. Botosani, pl. Miletinul, com.

Dracsani. Se intinde pe valea Sicna, pe o suprafata de 1360 hect. Are 1 moara de apa. Pe apele sale traesc, in timpul vereT, o tnultime de pasad aquatice,

1868, in locul altei bisericT ; o timara cu aburI ; i iaz ; doud circiumi. Numarulvitelor e de 653: 253 vite marf cornute, 2 bivolT, 315

Ole, pescarf, bitlanT, etc.

Se pescueste de mal multe orl pe an in valoare de 14000 leT. Se gaseste In el maT cu seama: crap, caras, stiuca, lin, mrea-

na, etc.

Drac§eni, sat, In partea de N.V. a com. Suranesti, jud. Vasluia, pl. Mijlocul, situat pe valea si pe coastele a treT dealurf, ramificarT ale dealuluT Dracseni.

Are o suprafata de 1437 hect.,

din carT: 210 hect. padure si 919 hect. loc de cultura, finat, imas, ale proprietater, lar 207 hect., cu 3 hect, vie, sunt ale 39623. Ha le Dlefionar Geogrmic

apa a sapat In jos, pe o lungime de 20 metri, luind o adIncime de 10 metri si cu un curs foarte lin. Pe malul drept e o sorginte sulfuroasa cu miros puternic, care se scurge in Ghenune. E avuta in peste. Adi se pescueste pastraviT ceT mal marT.

of, 2 capre, 29 cal si 52 rimaLocuitoriT poseda' : 18 plugurf

DraculuI (FIntIna -), loc izolat, In jud. Buzar', com. Niscovul,

si 19 care cu bol, 4 pluguri si 4 carute Cu cal. Sunt 20 stupf.

pe malul drept al riuluT Niscovul, numit ast-fel pentru ca adi Hui Niscov dispare cu totul sub

torT.

maluri nisipoase si se dirige,

Dracul, platon, situat la E., pe teritoriul com. Perieti, pl. Siuld.-s., jud. Olt si pe malul drept al valceleT ObleguluT.

dup5. cum se crede, pe sub pamint, spre com. Lipia, unde incepe sa apara' sub forme de viroage, din care isT ia acolo nastere

Dracul, sati Valea-Rea, vdlcea, se formeazd la N. pe teritorul com. Optasi, pl. Mijlocul, jud. Olt ; curge catre S.-E. si, taind

14111

Caltnatuiul.

DraculuI (FIntIna-), vale, in jud. Buzau, com. Niscovul, cat. Säseni-VechT.

satul Optasi, se varsd in Vedea, pe dreapta eT.

Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia

Dracului (Dealul-), deal, jud.

Hudesti, com. Hudesti, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralos-

tita, la N. com.

intre carf de multe

orT si lebede, apof nenumarate rate, giste salbatice, becate, li-

DRACUL111 (POARTA-)

Dracului (Dealul-Väil-), deal, In jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT, com. Odobasca. Se desface din culmea ScorusuluT; brazdeaza partea de N.-V. a comuneT ; se intinde dealungul piriuluT Valea-Draculul ; se termina In 1-tul Ritnna. Ingustimile si valle sale sunt periculoase, maT ales cind ploul. Este acoperit cu pa-

Dracului (Piscul-), colind, in jud. Buzar], com. Beceni, cal. Margariti. IzIaz si sterp.

Draculul (Piscul-), colina,

in

jad. Buzad, com. Magura, acoperita de padure.

Dracului (Piscul-), colina,

in

jud. Buzda, com. Gura-Teghit, continuatie din muntele PodulGrecilor. Izlaz de vite.

salí.

DraculuI (PIrlul-), phlia,c, jud. Dracului (Ghenunea-), °chité, In albia fiuluf Bisca-Mare, intre muntil Piatra-Arsa si Cursele, jud. Buzar', com. Goidesti. Din

Neatntu. Vezi Calul, pida.

DraculuI (Poarta-), phig,

in

jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT, com.

ambiT muntI, Inaintind citen san-

Brosteni. Izvoreste din dealul

ca in albia Bistif, o Ingusteaza foarte mult si-T opreste rapiditatea. Scapind dintre stincT,

Scorusul ; uda parteade S. a comuneT, si merge de se arunca in plriul Valea-Rea.

Vol. ¡II.

28

www.dacoromanica.ro

DRACULIg (RtRA-)

DRAGNA

218

Dracului (Rtpa-), /Vd mare, in jud. BuzAti, com. MAgura.

Dracului (§eaua-), munte, in jud. Buzan, com. Calvini, situat

pe hotarul jud. Prahova, unde se si intind mal mult ramificatiile sale.

Valea-CheeI si dä in riul nAul, la TAtArani.

Dracului (Valea-), vale, in com. Gura-Teghii, at. ArgAsAlesti, jud. BuzAil ; incepe de la muntele Podul-Grecilor si se scurge in Bisca-Mare, la Malul-Viat.

Dracului (Valea-), deal, in jud.

Dracului (Valea-), vale. Izvo-

R.-Sdrat, pl. OrasuluI, com. Brosteni. Se desface din culmea Scorusulul ; brAzdeazA partea de

reste de pe teritoriul com. Musete§ti, jud. Arges, trece pe la

S. a comunel ; se intinde de-a-

S. de com. Poearei, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, si se vare'.

si se sfirseste In piriul ValeaRea. Este acoparit nutnaT cu

in riul Doamna in dreptul com. Corbisori, jud. Muscel. Se numeste ast-fel, poate, pentru

pAsuni.

face marT stricAciuni.

lungul piriuluT Poarta-Draculul,

plaiul Dimbovita, la N. de com. Ruarul, situat intre riul Dim-

bovita si riul Riusorul, care se vars5. in Dimbovita, din jos de com. Ruarul. Dragavei, insuM, in DunAre, cu go pog. pAdure, in E. bAltd Po -

telul, in dreptul pichetuluT cu acelasT nume, din jud. Romanati.

Dragavei, pichet de granitA, pe Dunäre,jud. Romanati, spre E. de balta Potelul si al IX, lucepind de la hotarul DoljuluT. Dragna, munte, jud. Muscel, plaiul Dimbovita, com. RucArul.

Dracului (Valea-), localitate, in Carpati, jud. Prahova, pl. Teleajenul, intre muntele ClAbucetul Virful-luT-Craiti, strdbAtutd de riul Teleajenul. Pe coasta dreaptä.

a acesteT vAI se zäresc miel bucAtT din& un drum vechiti, pa-

Dracului (Valea-), vale, jud. Teleorman ; trece prin cdt. Netoti-d.-S., de la V. spre E., para in muchea dealuluT despre lunca Teleormanului ; ad i se injugd cu Valea-CesculuI, in dreptul com. GArAgdul.

Dragna, loc izolat, pe teritoriul jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com. DrägAnesti, unde altà-datA a existat o pAdure cu acest nume. AzI

nu sunt aci de cit locurT arabile.

vat cu bolovanT de prund, urmele unei cA.T, ce conducea in Ardeal.

Dracului (Valea-),

in jud.

R.-SArat, pl. OrasuluI, com. O-

DraculuI (Valea-), vale, incepe

Dragna, trup de mofie, a Statu-

de la com. Crusovul, trece printre com. Tia-Mare si Potlogeni din jud. Romanati, si se termina In valea OltuluT.

luT, jud. Olt. (Vez1 DrAgAnesticu-Trupurile).

dobasca. Izvoreste din culmea ScoruFiluY ; udd comuna in partea de N., de la N., la S., si

dupA un curs repede si prdpds-

Dracului (Välceaua-), vdIcea, jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com.Mitrofani in apropi ere de DrAgAsani.

tios, merge de se aruncd in Dracului (Virful-), culnzinalie,

a luI, maT sus de dit. Odobasca.

a plaiurilor munteluI Podul-Gre.cilor, din jud. BuzArt, com. Gura-

Buzrw, com. MAg,ura ; se scurge In riul BuzAti.

dinte de com. Ruarul, jud. Muscel.

riul Rimna, pe partea dreapd Dracului (Valea-), vale, In jud.

Dragna, pdclure, supusA regitnuluT silvic, pe muntele Dragna, proprietate a d-luT loan Bojan, in intindere de 400 hect., pen-

Are ca esente dominante : fag

si molift spre virf. Etatea variazA de la 20-40 anT.

el

TeghiI, in partea de S.-E.

Dragna, vdlcea, situad. pe teri-

Draga, phifi, ce curge prin jud.

toriul jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com.

Comani, numitä ast-Id, se zice, dupA. numele unuT cioban, care plzea oile pe ad i si de la care

Beceni, cdt. MArgariti ; se scurge

Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti. I1 ja nastere dintr'o multime de izvoare, situate tinte° infundAturA de deal, in sa-

in riul Slanic.

tul Muncelul-d.-s. Curge de la

nesti.

DraculuI ( Valea- ), (ValeaRea),izvor, in jud. Buzn, com.

si-ar fi luat numele si com. Di AgA-

V. spre E. si se varsA in riul DraculuI (Valea-), vale, in jud.

Siretul, la S. de satul Mogosesti.

BuzAci, com. Zilisteanca ; incepe din Dealul-CheeT ; se uneste cu

Draganul, munte, jud. Muscel,

www.dacoromanica.ro

Dragna, vdicea, jud. Prahova, plaiul nesti.

VArbildul, com. Vila-

219

DRAGNA

DRAGOMIRA

Dragna, vale, la S. com. Dragaplasa Oltul-d.-j., judetul

Dragodäne§ti, sat, pl. Dimbo-

DragneI, ;turne, ce poartä din vechime vulia din com. Gubancea, pl. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj §i sub care se cunoa.5te §i azI. Apartine statuluI, care a dat-o in loturI locuitorilor. Dintre loturI, 18 sunt de 5 hect., lar 1, de 412

Dragomfine§ti, sat, in jud. §i pl. Tutova, com. Mima, pe piriul Studinetul, spre N.-V. de satul Mice§ti. Are 97 locuitoti (din carI 5 titi carte) i 26 case.

hect. Se gase§te pe dinsa §i

vita-Dealul, cat. com. CindWi, jud. Dimbovita. Are o §coala.

Dragomäne§ti. Vez! SarateniIDragomir, sat, al com. Berzun-

Gubancea. Apartine statulut Are

o intindere de 251/2 hect. Se gAsqte pe mo0a DragneI care e

data in loturT. Lemnele care o compun sunt : cerul §i

tul, pl. Tazlaul-d.-j., jud. Bacau,

situat pe piriiaul cu acela0 nume. CirciumI sunt 2. Sunt 127 familiI, sail 449 suflete. Animale sunt : 13 caI, 240 vite cornute,

27 porcI §i 20 capre.

Dragomir (Mägura-luI-), jud. Teleortnan, la N. com. SloboziaMindra.

Dragomir (Valea-luI-),(Valea DragomiruluD, ciitun, al com. Policiori, judetul Buzar', cu 18o locuitorI ii 41 case.

Dragomir (Valea-lui-), In corn. Policiori, catunul Valea-

Dragomiruld, jud. Buzati. Are 920 hect., din care 260 padure, restul aräturI (aproape too hect.), izlaz (75), apoT livede, vil etc.

Dragomir (Valea-lul-), vale,

Dragomir, munte, al com DoDragnei (Valea-), vale, in raio-

plaiul Clo§ani.

d.-s., jud. Tutova.

pädure.

Dragnef Pädurea-),peidure, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

de granilii, judetul Mehedinti,

nul com. Dobrqti, pl. Podgoria, jud. Muscel, care, dupa ce uda

brita, plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat spre N.-V. de com.; este acoperit Cu 4 hect. pädure de

partea de N. a com., se varsa

fag §1. alte lemne.

com. Gura-VitioareI, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Dragomira, pirtiaf, format pe teritoriul com. Soveja, judetul Putna ; se varsa in Su§ita.

In gira Circinovul.

Dragodana, cotn. rur., pl. Cobia, jud. Dimbovita, situata. spre S. de Tirgov4te, pe §oseaua Tir-

Marunter, pl. Siul-d.-s., jud. Ok.

Dragomira, vale, jud. Gorj, in com. Farc4e#i, din pl. JiuluI,

E situat la E. de com., linga

situata spre S.-E. com. Incepe

Magura numita Gura-Boulur.

din hotarul com. Valea-cu-Apa ;

govi§te-Gae§ti-V1a§ca, in apropiere de Gaeti i de apa riulul Potopul i la 27 kil, de capi-

In timpurf de secetá seacä., fiind formata numaT din adunarea apelor, carT nu gasesc loe de scurgere.

merge spre S.-V. §i se termina

Dragomir, lac, pe teritoriul com.

tala judetuluT. Dragodana este wzata pe vale i se compune din patru catune: Cdtunul-Pauner,

Dragomir, poian ii, la N. com.

Meri, Moara-Popir i Dragodana,

Bunqti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

cu o populatie de 886 locuitorI

rominI. In com. sunt doul bi-

Dragomir, piriia.y, jud. Bacati,

seria Drago dana se invecinqte:

plasa Tazlaul-d.-j., comuna Ber-

la E. cu com. Cuparul, la V. cu com. Gleti, la N. cu com.

zuntul; izvorqte din muntele

S. cu com. Cojocarul, legindu -se cu Gle§ti i Piciorul de Munte prin §oseaua judeteana, iar cu celeprin osele comunale

Piciorul-de-Munte

i la

vecinale.

Pe teritoriul acestel comune se produce cel maT bun tutun din tara.

Bulihariul ; dupa ce, la catunul Scariga, prime§te ptnuiaul Berzuntul-Negru, se varsa in Ber-

in Valea-MaluIul, in dreptul vaer

Bourelul, din jud. Mehedinti.

Dragomira, vale, incepe din par. tea de N. a com. Tei§ani, pl. Teleajenul, jud. Prahova, curge de la N.-V. spre S.-E. i, dupa ce primqte de afluentr: ValeaCruceT i Valea-BirzeT, se vars5. in 1.11 Teleajenul, la E. de corn. Tel.§ani. La confluenta vaid luT Dra-

gomir cu Teleajenul se aflä urmele uneI ocne sati bal de sare.

Dragomir, prival, jud. Braila;

Se spune cä aceste baI ar fi fost proprietatea locuitorilor cä le-ar fi arendat cu zeciuiala.

une§te Benghiul cu Orzea Dunarea-Vechie.

and aü fost exploatate nu se tie pozitiv ; se crede insa ca

zuntul-Mare.

§i

Dragomir (Izvorul-luO,pichet

www.dacoromanica.ro

pe la sfiqitul veacului XV-lea. Din cauza darilor prea grele, ati

DRAGOM1REASA

fost vindute de vr'o 50 locuitori din Teisani lui Aga Mateiti, im-

preund cu cele tref truputi de mosie ce aveall atuncT in stapinire.

DRAG0M1REsTI

220

chita, cal-1 se transpoarta la diferite tirguri ale tara. Solul comunei produce porumb, si °yaz ; lar parte este acoperit cu padure. In Dragomi-

resti sunt ruine din marea faDragomireasa, deal, de pe teritoriul com. Scorteni, pl. Tazlaul-d.-s., jud. Bacan.

Dragomireasa,

jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-s., com. Scor teni ; se vars5. in Piriul-Boului.

Dragomirei (Valea-), vale, izvoreste din raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, si, dupd ce se uneste cu Valea-

brica a raposatului Baleanu, unde se fabrica spirt, luminar( de stearina, tal:Idearle si sap.m. Dragomiresti se invecineste spre

leT, Io banT la venituri si de 33 to

la V. Cu com. Butoiul si Ludesti, de care se desparte prin riul Dimbovita i padurea Co-

leT, 50 bani la cheltueli.

roeasca ; spre N. ea MAnesti

spre S. cu Lucieni.

Dragomirescu, padure particu-

Mastacanul, Socii, marginindu-se la E. cu com. Talpa si Birga-

de so hect., Fata-VieT. de 50 hect., Dosul-Chirilei, de 30 hect.,

si Scarisoara, de 40 hect.

Dragomire§ti, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,

situatä. spre V. la 8 kil. de T'irgoviste, pe malul sting al riu-

lui Dimbovita, pe loc ses In apropiere de soseaua jud. Tirgoviste- Cimpulung. Drago-

miresti se compune din doua catune tot cu numele de Dragomiresti, avind o populatie de 980 suflete. In Dragomiresti sunt trei ulite : ulita Olarilor, ulita Ungurenilor i ulita siganiel. Dragomiresti este resedinta sub-prefecturei pl. Dealul-Dimbovita. Aci este o biserica si o scoalA.

Cea

mai mare parte

din locuitori se ocupa cu oldria Cu fabricarea cosurilor de ri-

o

desparte prin padurea Viisoara;

detul Neamtl, plasa de Sus-Mij-

vind cantoanele : Praiul-Bisericel,

urca la suma de 486 leT ;

E. cu Tirgoviste, de care se

g,retinul, tot in raionul comunel Ogretinul.

pl. Podgoria, jud. Prahova, a-

In comuna sunt 4 biserici, cu 8 deserventi, platitT din fondurile comunale, venitul fonciar al paminturilor bisericesti se

scoala, cu un invatator platit de stat ; 3 mori de apa; 5 Dotan; 3 fierari. Budgetul comunei e de 3313

PoduluT, se varsa in gira O- Dragomire§ti, com. rur., Ill ju-

lara, supusa regimului silvic, in intindere de 170 hect., proprietatea luT Stan Dragomirescu, pendinte de com. Chiojde.anca,

nutreste un nu mar de 1730 capete de vite.

Comunicatia se face cu satele vecine prin : soseaua judeteana ce vine de la satul Girovul spre satul Uscati ; prin soseaua care purcede din precedenta, intre kil. 22-23 i duce prin satele

oani, de care se desparte prin

Dragomiresti - Bornisul - Craesti (com. Talpa) ; prin drumul care incepe din soseaua Girovul-Uscati, filtre kil. 17-18 si duce prin satele Mastacdnul-Bornisul-HIApesti-Talpa, lar o ramurA catre S.

dealurile Uscati, Bornisul si Mastacanul ; la S., cu com. Birgaoani

prin satul Ghigoesti (com. Serbesti), unindu-se cu sos. Piatra.

Serbesti, de care se desparte prin limite conventionale.

si

locul, situata pe podisele ce se cuprind intre dealurile Uscati,

Bozieni, intre kil. 16-17; precum

prin alte drumuri naturale

Este formatä. din satele : Dragomiresti, Unghiul, Timpesti, Mastacdnul, Bornisul (Aramoaia)

cari leaga diversele localitatT limitrofe.

Negoesti, cu o populatie de

Dragomire§ti, sat, in com. Dragomiresti, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, situat in drumul

400 familiT sati 1419 suflete, din cari : 691 barbati, 728 femei ;

877 necasatoriti, 540 casatoriti, 99 vAduvr, 3 divortati ; 364 baetT, 369 fete ; 32 straini.

Stiu carte 151 persoane, nu stiti 1268. Dintre locuitorii improprietariti in 1864, sunt asta-e 28 carT stdpinesc insisT locurile lor 45 ca urmasT ; I loe ocupat de altif,

loe parasit i ocupat de comuna; 8o de insT, carT de si in-

surati si cultivatoff de pdmint nu ati niel o proprietate. Agricultura se face pe o Intindere pe 1029 hect. 83 arli. Imasul saü suhatul, are o in-

tindere de 9 hect.

www.dacoromanica.ro

12

arii

soseleT judetene Girovul - Tupi-

lati, la 23 kil. 400 departare de orasul Piatra.

Are o populatie de 292 familiT.

In sat se afla resedinta comuneT ; i

biserica, deservita de

un preot si 2 dascali; o scoala, frecuentata de 83 elevi.

Numarul vitelor se urca la 824 capete.

Dragomire§ti, trup de sat,

in

com. arligi, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

Dragomire§ti, numire ce se da

DRAGOMIREST1

unul vechiii sat, ce era situat mar in jos de orasul Roman, jud. Roman, probabil pe actuala mosie a statulur PincestiDragomiresti, poate chiar satulur Cotul-Vamesulur de asta-zr.

Niste documente vechr: unul de la 1458, Aprilie 20, si altul de la 1488, Aprilie 12, date de

DRAGOSLAVELE

221

si I cintaret ; o scoala mixta.,

frecuentata de 35 elevr si 4 eleve, cu intretinerea careia comuna cheltueste anual 16771er.

Numärul vitelor marr e de 410 si al celor miel de 921, Comerciul se face de 4 eh-ci u marr.

*tefan-cel-Mare, vorbesc de a-

Dragomiresti- din- Vale, sat,

cest sat, cind V oda il reintareste danie Mitropolier Romanului facuta inca de mosul sati Alexandru-cel-Bun. In acele documente

face parte din comuna ruralä

se zice d. el era din jos de umbldtor pe Moldova. Pozitia se potriveste foarte bine numar

sting al riulur Dimbovita. In apropiere, ritil IlfovAtul se varsa In riul Dimbovita. Se intinde pe o suprafatä de

satulur Cotul - Vamesulur sati

699 hect., cu o populatie de

tirgul Romanulur si avea pod

unui altul ce ar fi fost liga el, sí de la care a ramas numele mosiei, de Dragomiresti.

Dragomiresti, pa/loare, pe tilosia Leorda, com. Costinesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

Dragomiresti-Boeresti, sat, in jud. Tutova, pl. Tutova, com. Dragomiresti-RazesT.

Popesti-Dragomiresti, pl. Zna-

govul, jud. Ilfov. Este situat la S.-E.

de Sabareni, pe malul

504 locuitorr.

D-1 Br. Davril are 420 hect. si locuitorir 279 hect. Proprietarul cultiva 340 hect. (4 sterpe, 36 iziaz, 40 padure), lar locuitoril cultiva. tot terenul.

Are o biserica, cu hramul Adorrnirea ; desenritä de 1 preot si I cintaret ; I moard cu apa ;

I pod statator. Comerciul se face de 2

&ir-

ci u mar!.

Dragoxniresti- din - Deal, sat, face parte din com. rur. PopestiDragomiresti, pl. Znagovul, jud.

Numarul vitelor marT e de 290 i al celor raid de 746.

prunir o suprafata. de 1,75 hect. Comerciul se face de 7 persoane (din carT 5 RominT si 2 EvreT), in 7 stabilimente comerciale, din carr 5 circiumr. Prin aceastà comuna trece drumul judetean Birlad-Bacati. Are o scoala primara de 195.etT si o biserica.

DragomiruluI (Valea-), pichire, in jud. Buzaii, com. Policiori, avind 260 hect. si despärtita in trer sfori : Dragomirul, Gurguesti si Stupina.

Dragoslavele, com. rur., judetul Muscel, plaiul Dimbovita, situatä. la N.-E. de Cimpulung, pe riul Dimbovita, la 18 kil. departare de acest oras si la 5 kil. de Rucar. I se mar zice si SchelaDragoslavele.

Are o populatie de 250 fama, saii 1104 suflete, din mil 37 locuitorr TiganT.

In comuna sunt 2 bisericr, una zidita de Grigore - Voda Ghica, la anul 166o si reparata in mar multe rindurr; e deservita

de 3 preotT si 4 cintaretr. In aceastA com. se lucreazA numeroase si frumoase plocade,

testi.

N.-V. a jud., la confluenta piriu-

Se intinde pe o suprafata de 1203 hect., cu o populatie de

lur Lipova cu Tutova. Are 784 locuitorr (din cae 65 stiti carte),

carr sunt renumite in comert. Traditia popurana zice ca in vremea de demult ar fi emigrat multr säteni de ad i si aa format un sat in Moldova (Putna), sub numele de Dragosloveni. Adevarul este a in comuna rurald Soveja, pl. Zabrauti, ju-

666 locuitorf. D-1 G. Dragomirescu are 830

locuind in

Ilfov. Este situat la S.-E. de Sabareni, pe malul drept al riul'ir Dimbovita. La S. trece soseaua judeteana Bucuresti-Pi-

Dragomiresti-Räzäsi, comund ruralci li sat, in jud. Tutova, plasa Tutova, pe malul sting al piriulur Tutova, in partea de

case, (soco-

detul Putna, sunt doul sate:

tita si populatia satulur Dragomiresti - Boeresti). Formeaza o

Dragosloveni si Rucareni si este probabil ca. Mateia - Voda Ba-

(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa-

comuna (com. Dragomiresti), cu cal.: Dragomiresti-Boeresti, Bel-

dure).

zeni si Poiana-PretreT. Sunt in

sarab, cind a zidit in Moldova manastirea Soveja (1645), a adus lucratorT si salahorl din Dragoslavele si din Ruar, carT, in urma, raminind in acele locuri, aii format satele Dragos-

hect. si locuitorir 373 hect. Proprietarul cultiva 350 hect. Locuitorir cultiva tot terenul,

201

toata comuna

1081

locuitorr

afarl de vr'o 14 hect. cae ra-

(din casT 7! §tia carte), 280

m'in sterpe.

Are o bisericä, cu hramul

contribuabilT si 281 case. Viea ocupa in aceasta com. 63 hect.

Adormirea, deservita de 1 preot

din carr 18 nelucratoare; iar

www.dacoromanica.ro

loveni si Rucareni. Aceasta ver-

siune ni se pare verosimill,

si

DRAGOSLOVENI

DRAGOSLOVENI

222

$i Cu traditia poporana pastrata pana acum in sa-

Dragoslavele pe la inceputul secoluluI fácea parte din plasa

tele Dragoslavele $i Rucdrul, din judetul Muscel. DragosloveniI sunt de origina

Arge$elul-de-Sus, dupa chiar ce-

se acord5.

din Hateg. Comuna Dragoslavele este inzestrata Cu un frumos local de scoalä, construit de curind, con-

clusa de un invatator $i o Invatatoare. $coala se frecuenta de 71 elevi si 40 eleve, din

rerea satenilor la guvern. Comuna Dragoslavele se afid la 640,2 in. d'asupra MariI-Negre $i 553,2 in. d'asupra Bucure$tilor.

Traditia spune, ca mo$iIDragoslavenilor sunt Tigani rudarl

venitI din Hateg li ca faceati copal, u-tatua

$i

altele. Cons-

numarul de 107 bletl $i ioi fete in etate de $coala. Cu in-

tantin Basarab Cirnul, la anul

tretinerea $coaler statul cheltue$te anual 1080 leI. $coala de

In marginea de S. a satulur se vede o cruce din timpul luI

fete se intretine din fondurile

Mihaiù Viteazul, inscriptie in tim-

comuneI.

ba sirbeasca.

1658, le-a däruit mar multI munti.

$tia carte 200 barbati $1 43 femeI.

Comuna Dragoslavele se mar-

g,inete la N. cu com. Rucarul, la S. Cu com. Badeni-Ungureni, la E. cu Muntele-Ro$u $i la V. Cu com. Lere$ti. Are o pozitie

Populatia com. este de 243 cu 1071 suflete, 543 barbatI, 528 l'eme ; 243 asaofamilir,

ritI, 755 necasatoritI, 73 vdcluvI; 206 $titi carte ; 4 strainr, res. tul rominT ortodoxf. Sunt 2 bisericI : una in cat.

Dragosloveni, cu hramul Sfintif Apostoll Petru $i Pavel, fundan'

de ni$te boerl Sihleni, nu se $tie cind, cacr n'are inscriptie; are i8o bel venit $1 e deservitä de i preot, dascal $i i paracliser; 1

cat. Terche$ti, cu hramul sfintiT Apostolf Petru $i Pavel, zidita. de fratif Vasile $1 Theodor Pitigoiu $1 $tefan Andreescu ; are 130 Id venit anual, $i e deservita de i preot, cintaret $i i paracliser. Com. are 2 coll mixte : una 1

Dragosloveni, com. rur., in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., pe malul sting al riuluI Rimna.

Este a$ezata in partea de

in cat. Dragosloveni, fundata

de Stat in anul 1873; alta in cat.

mijloc a jud., la 23 kil., spre N., de orasul R.-SArat, $1 in partea

Terche$ti, fundata in 1890 de com.; au 2 invatatorr $1 sunt frecuentate de 69 elevI (1892

frumoasä, ceea ce atrage in timpul verei multI vizitatorl.

de N. a pla$Ff, la 2 kil., spre

93).

V., de com. Plaine$ti, re$edinta

Prin mijlocul comund trece $oseaua nationala Cimpulung-

pla$4. Com. invecinate sunt : Bordesti, la 5 kil., Popesti $i

Frontiera. LocuitoriI comuneT sunt mos-

Timboe$ti, la 8 kil., Sihlea, la 9

Calitatea pamintuluI este mediocra, terenul fiind deluros, atgilos $i calcaros ; in ce privet.te cultura pamintuluI, com. are: 266 hect. arabile, 60 hect. p6.-

nenI $1 se ocupa in special cu scindurdria. Parte din el', ceI mal saracI, in timpul verer, parasesc satul spre a merge aiurea dupa munc6., pamintul lor fiind cu totul restrins $i produsul luI insuficient pentru a le procura existenta. StupiI cu albine dart 186 kilgr. miere $i 124 kilgr. ceara. Porumbul se cultiva

pe 48 hect. Pe la Dragoslavele, Carol al XII-lea, Regele Suedier, a trecut in Ardeal, la anul 1712. Sunt 237 contribuabill. Media

veniturilor ordinare pe ceI treI anI din urma este de 3700 leI $i a cheltuelilor pe anul 188990, de 3676 leI. Comuna contribue pentru $coala cu 300 le! anual $i pentru cult cu 500 la

kil., Ureche$ti, la io kil. Se margineste la E. cu com. Plaine$ti, despartita prin $oseaua nationall, la V. cu com. Lacul-luI-Baban $i Borde$ti, la S. tot cu com. Plaine$ti, la N. cu com. Pope$ti $1 Ureche$ti.

Este o com. din regiunea dea-

lurilor, fiind brazdata la N. de ramificatiile dealurilor Magura $i Ureche$ti.

Riul Rimna o udd la S. de la N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18 puturl (Cu o adincime de 12 44m.) i 2 fintinI (1-3 m. ad.) Cdtunele carI o compun sunt : Dragosloveni, re$edinta, la E., $i Terche$ti, la V.

Suprafata com. este de 626 hect., din carl 186 hect. vatra com., 300 hect ale locuitorilor, 140 hect. ale particularilor.

www.dacoromanica.ro

dure, 300 hect. vil. Vite sunt 483 capete, din care: 160 bol', 37 yac!, 6o cal, 8 epe $i 218 rimatorI. In com. sunt 3 potcovari ; i plapamar ; 7 timplarI ; 6 mgcelar!.

Se fabrica rachiù in 46 poverne. Comertul e activ $i consta in importul de instrumente

agrieole, haine gata, $1 in exportul vinulul $1 rachluld; trans-

portul se face prin gara Guge$ti, la 3 kil. spre E. Sunt 75 comerciantI (4 strainI), din

carI 9 bacanI $i io circiumarI. Calle de comunicatie sunt: calea ferata ; catea nationall de la Rimnic la Foc$ani; drumul spre PlAine$ti; spre Lacul-lul. Baban $i Dealul-Lung ; spre Po-

DRAGOSLOVENI

pesti si Urechesti; spre SloboziaR.-Sarat. Sunt 280 contribuabilT.

Veniturile si cheltuelile sunt de 3400 ler anual.

Dragotilor (Drumul-), drum vechiil, pdrasit, ce ducea din satul

tre com. Tazlaul si com. Radiul, Socir si in partea Cindestilor.

Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf. Gheorghe, jud. Vlasca.

Dragva, piriia', jud. Neamtu.

Dragova, canal, jud. Baca'', pl. Dragosloveni, ceitun, in com. So-

intre muntr si desparta de Ruca-

Bistrita-d.-s., facut de locuitoriT comuner Valea-luT-Ion, ca o ramurd a Girler-MoriT, pentru ca aceasta sa nu inundeze, in timpurile ploioase.

reni, printr'un deal unde curge piriul Dragomir.

Dragovita, ogas, in com. rur.

veja, plasa Zabrautul, judetul Putna.

Este situat in fundul

DRAJNA

223

usiteT,

Izvoreste dintre ramurile Dragva si Iurcani, in punctul unde aceste dealurr fac intersectiune.

Curge in directiune S.-E. prin frumoasa vale-podis numita Poiana-Lingurarilor, unde primeste

din dreapta piriul Lingurari. Strabate teritoriul comuneT Socea, udind satulVadurerele, in a-

propierea caruia se vana, pe

suflete, carT locuesc in 280 case.

Ciresul, plaiul Cema, jud. Mehedinti.

Are o scoala mixta, zidita de coinuna si frecuentata de 15

Dragul, pililo", jud. Bacli1, pl.

Drahnel (Cimpia-), cimpie, jud.

Are o populatie de 1180

copir (13 báleti si 2 fete), din 162 in virsta de scoala. (V. com. Dragoslavele din Muscel).

Dragosloveni, sat, in judetul R.-Sdrat, plasa Marginea-d.-s.,

Siretul-d.-j., com. Tamasi, care se varsà in piriul TAmasi.

sting al riulur Rimna. Are o intindere de 80 hect., cu o populatie de 136 familir, sati 555 suflete, din carT 160 contrib. 113 stiti carte; sunt 3 strlinT. Are o bisericä s'i o scoala., a comuner.

Drago, vzunte, la N. de Cimpulung, intre riul Bughea si Mil Bratia-Mica, jud. Muscel.

Dragoteasa, deal, in com. rur. Izvorul-Anestilor, pl. Ocolul-d.-j.,

jud. Mehedinti.

Dragote§tii-de-Jos, sat, in jud. Mehedinti, pl. Vailor, cu 150 case; este resedinta com. rur. Dragomiresti.

Dragote§tii-de-Sus, sat, in pl. Vailor, j u d. Mehedi n ti. Formeaza

comuna Cu Dragotesti-d.-j., sub

numele de Dragotesti. Are too de case.

Vilcea. VezT Tirsa.

Dragulea, deal, pe mosia Iba-

Draja, loc araba, in jud. TecuciA, in raionul com. Gdiceana.

nesti, com. IbAnesti, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoia.

Drajna, girld, jud. Prahova. Iz-

Dragulea, iaz, cu o suprafata

voreste din Carpati, din muntele Craiul, trece prin comunele: Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna-

cdtunul de resedinta al com. Dragosloveni, asezat in partea despre E. a comuner, pe malul

partea dreapta a piriulur Radiul.

de 21 hect. 49 ariT, pe teritoriul satulur Iblnesti, com. cu acelasT nume, plasa Prutql-d.-s., jud. Dorohoiti.

Dragulef (Valea-), vale, pe mosia Ibanesti, comuna Ibanesti,

si se varsa in riul Teleajenul, la extremitatea nordica d.-j.,

a orasulur Valeni- de -Munte. Face insemnate zig-zagurr la Moara-dupa-Vale, Rtpa-CorbuluT, Burduser, Moara Mihaiti

plasa Prutul-d.-s., judetul Doro-

Popescu, Ripa Stan Bratu

hoiA.

la Plaisani.

DraguluI (Gltul-), brai, in jud. Ialomita, pl. Borcea, teritoriul comuner Va'rAsti, comunicá cu lacul Mostistea.

Dragului (Poiana -), poianii, situata la S.-E. comuneT Surpatele, pl. Oltul-d.-s., judetul Vilcea, la poalele dealulur Cal-

ne0. Dragva, ramurti de dealurr, in jud. Neamtu, ce se detaseaza din dealul Catinul, in directiune N. - S., paralel cu piriul Taz15.111, pana in dreptul satulur

Frumoasa. Serveste de hotar in-

www.dacoromanica.ro

si

Drajna si-a luat numirea de la cuvintul slavon draj, ce insemneaza repede, energic, pen-

tru cá aceasta gira are un curs foarte repede si cind vine mare distruge tot ce intilneste in cale-l: malurr, morr, case, gildinT, etc.

Pe albia Orle Drajna se gAseste multa plata de construcVe si calcara, din care se fabrica van alb gras, foarte bun. Pana acum luati plata de var de aci si locuitorir din comunele irma si Tariceni. Acum mosnenir TaricenT nu mal vind piatra, ci fabrica varul, arzindu-1

mult mar bine ca cer de la

DRAJNA-DE-JOS

224

DRAJNA-DE-JOS

irma, Cu lemne din padurile lor. Pe fie-care an se fabrica In comuna o jumatate milion kilog. var alb gras, de cea mal

Drajna, cind li s'aii dat 1312 hect. pamint. El ati 786 bol, 311 vaci, 44 cal, 384 porcI si

buna calitate.

coala dateaza in comuna de la 1870; dar regulat func-

1763 01.

de Valea - Stane$tilor, numita

Iliesti. In ambele aceste loca-

litati sunt stinci de sare acoperite cu un mic strat de pamInt. Sunt pazite de doi pazniel' platiti de stat. Panfintul nu e tocmaT prielnic cultura Terenul cultiva-

Drajna-de-Jos, com. rur., plaiul

tioneazA din anul T880. Localul

Teleajenul, jud. Prahova. Pozitiunea acesteI comune e

e proprietatea comund, oferit de D-1 Nicolae Butoia. In a-

placuta. La N. are un deal, ce vine de la N. si se ter-

nual ' scolar 1892-1893 s'a fre-

cia :

cuentat de 70 bleti, din numdrul de 384 copa (187 ba-

hectol. cinepa, 6000 kilgr.

Comerciul se exercitä In comuna de 3 cIrciumari.

muna Predealul; la V. apele cristaline ale rIului Teleajenul,

etI si 197 fete), cu virsta de $coala. Intretinerea personalului costa anual 1404 leI. tii.1 carte 165 barbati si 17

care o despart de comunele :

femeI.

anual.

Homoriciul, Teisani, Olteni

Ca locuri insemnate in comuna sunt: Valea-Stanestilor, unde se zice ca a fost un sat.

mina in centrul comund prin Piscul-DomnuluI; la S.-E. un

alt deal ce o desparte de co-

si

Valeni-de-Munte.

E situatä pe ambele maluri ale pIriuluI Drajna si pe malul sting al riului Teleajenul, la 31

kil, departe de capitala judetului.

Ad se vAd gropi, fragmente de caramidd, Iiirburi si pietre. Locuitorif acestui sat erau mosneni, si se zice ca si-ati vindut

Se compune din 4 catune :

toata mosia proprietaruld de

Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile

atunci al DrajneT, lar el san retras in com. Drajna-d.-s., unde aveati alta mosie.

si

Chiritesti. Are o populatie

de 5o8 familii sati 2277 suflete (1127 bärbati $i 1150 l'eme», carl locuesc in 587 case.

bil produce in termen 688 hectol.

mijlo-

griti, 2916 fa-

sole.

Veniturile si cheltuelile comu-

nef se balanseaza Cu 3538 le' Sunt 308 contribuabili.

Pe malul drept al pIrtului Drajna, pe coasta dealului Piscul-Domnului, prin partea cea mal populata a comuneT, trece soseaua judeteana Valeni - Posesti-Buzati. O alta cale se desparte din soseaua judeteana, din fata bisericer SE Alexandru, si trece spre N., prin cimpia

Tot aci mal este Virful-luICraiii, pe virful canija se ga-

S tanestilor, Valea- Stanestilor, cat. FAgetul, apa Drajna si intra In com. Drajna-d.-s. A-

In comuna sunt 2 biserici

sesc putine ruine ale uncí' zidirl

ceasta cale nu e soseluita.

deservite de 2 preoti. Mara de agricultura, si aceasta prea putin, din cauza

vechr si Valea-Draculd, intre muntele Clabucetul si Virful-

dealuri :

lui-Craiti, pe unde a trecut o

vind 4 piscuri insemnate : Vir-

terenului impropriti cultureI, lo-

veche si frumoasa cale pavata, ce ducea In Ardeal. Comuna se intinde pe o suprafata de 2651 hect. dintre care : 1312 hect, ale locuitorilor, fostr clacasi si 1339 hect. ale D-neI Elena Cretulescu.

ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-luiBirsan, Piscul-Domnului ; Dea-

In aceasta comuna sunt 34 velnite, In carl se fabrica, in aniI roditori, 116o hectil. tui-

StAnestilor, acoperita cu sema-

ca., dupd 121 hect. livezI de

dru este o mica movill ; alta

pru ni.

se afla mal spre S. $i al te dota pe Cimpia-Stänestilor, care se afirma ar fi datind din tim,

cuitorif se mal ocupa cu pomicultura, fabricarea varulur $i a tuiceI. Maioritatea locuitori-

lor merg In judetele de clmp, Ialomita si Braila,

$i

lucreaza

cu bratele, unde sunt angajati ca acte agricole la proprietad. In cat. Drajna-d.-j. sunt 2 morI pe riul Teleajenul si 1, tot de apd, pe piriul Drajna, in cat. Fagetelul. Pe riul Teleajenul, In-

tre cele 2 morí, este si o piva. Locuitorif, In numar de 323, s'aii improprietarit la 1864, pe mosia D-nei Maria Filipescu, fiica decedatuluI Alexandru N. Filipescu, proprietarul mosier

Sunt 97 stupi de albine. Pe malul sting al !luid Teleajenul se gasesc doud localitati

Comuna e brazdata de 2 Dealul de la N., a-

lul de la S.-E., avind ca virfurl : Scafele, Pitigoiul si Virful-Peri-

lor. Toate aceste serva de paune. Intre Piscul-Domnului si riul Teleajenul se afla Cimpianaturf.

In fata bisericel SE Alexan-

pul Tatarilor.

cu sare : una mal sus de Va-

Tot de aceasta comuna mal

lea - Stanestilor, numita Nucii-

tin $1 muntil : Virful-lui-Craiiä,

lui-Baltag si alta mal la vale

parte din Clabucet,

www.dacoromanica.ro

Piciorul-

DRAJNA-DE-JOS

225

DraculuI, Curmatura, Bocirnea, Gamalia, Tatarul, parte din Zaganul, Plaiul-ChiojduluI, Schiaul

pana in frontiera Austria. Acestr muntr sunt acoperip cu padurI seculare de fagi si brazI ati pasuní bogate. Nutresc

oile si vacile de la 6 stinT si 5 suhaturI. In com. Drajna-d.-j., pe cind

traia boierul Alexandru Filiproprietar, se afla o mare si bogata biblioteca si un pescu,

palat al saa Cu maI multe turnurI, ce slujeati de ascunzatorI In timp de razmirite. Parte din acele turnurl s'ati olarimat din cauza cutremuruld de la 1802, lar parte sunt acum restaurate. E udata de riul Teleajenul, piriul Drajna i valle : Turburea, Valea-Stanestilor si a ZAlogi-

use, se afil urmdtoarea

DRAJNA-DE-SUS

in-

scriptie : t Acest sfInt templa s'a zidit to onoarea unuin In Treime Dumnezett i lauda cuviosulut

Soare-rasare i ad darimat ce-

tatea pana in 'rasul pamtntuluI,

eT

patron Alexandru,

ca

cheltuiala de Dumnezeh zelosulut proprietar Mare Logoat Alexandru N. Filipescu tn anul 1844 c MDCCCXLIV,

Aceasta biserica are o do-

lar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor. Dupa nistovirea vir-

tejuluI pägin retras aici numaI doua din familiile pribegite: Pintestir si BolinestiI, cdror strAnepolT populeaz5, astà-zI com. Drajna-d.-s. i Ogretinul.

potnita Cu 3 clopote, situata la spate/e biserica, in dosul altaruluI. Atit exteriorul cit si in-

Este situata pe vaile apelor Drajna i Ogretinul, intre dea-

teriorul o face sa se asemene

Scafele, la 35 kil, departe de Ploesti, capitala jud. si la 7 kil. de Valeni, resedinta plaiuluI. Dela inceput, comuna a fost

mult cu bisericile catolice. A doua biseric5., cu patronul SI. Nicolae, este construita din anul 1879. In raionul satuluI sunt vechile case boerestI ale familia' Filipescu-Drajneanu, acum restaurate.

lurile : Leurdeanul, Cetateaua s't

situata pe acest loe; dar in locul unde odinioara era centrul satuluI, cu maretul lagar, acum

sunt holde cu porumb, gria si °yaz; pe unde eran' atuncI vil frumoase, acum sunt padurl, in

lor.

In raionul com. Drajna-d.-j.,

Drajna-de-Sus, com. mr., jud.

in c5.t. Fagetelul, sunt 2 lacurI : u-

Prahova, plaiul Teleajenul.

nul in apropiere de piriul Draj-

luat numele *de la gira Drajna, ce o' strdbate in tot lungul salí, de la N.-N.-V. spre S.-S.-E. Aceasta apa s'a numit

na, cu o suprafata de 400 p. in care se glseste multa caracuda. ; cel-l'alt mal' sus, mult mal mic si mal adinc, acoperit cu stuf.

Drajna-de-Jos, sat, face parte din com. rur. cu acelasT nume,

plaiul Teleajen, jud. Prahova. Are o populatie de 1670 locuitorI (817 b. si 853 f.) Este re-

ast-fel de la cuvintul slav Idrajp, care insemneaza repede, energic. Asupra infiin tara acestei com.

carr se gasesc id si colea tulpinT de agurida. Comuna Drajna-d.-s. n'are niel

un catun alipit. Inainte de anul 1864, comuna vecina Catunul, ti-

nea de com. Drajna-d.-s.,' pe teritoriul careia s'ati i improprieasemenea i cat. Podurile

si Sfoara-Gradistea, carI acum

legenda spune urmátoarele : In vremea de demu/t, pe cind niel nu eral RominiI p'aid, in aceasta vale strima, dar asezata bine

tin de .Drajna-d.-j. Catunele Fagetul i Podurile,

ce tin de Drajna-d.-j., sunt asa aproape de Drajna-d.-s., in ctt

a fost un sat dac, mare si fru-

formeaza o singura grupa de lo-

sedinta comuneT.

MOS.

Ad e scoala si cele dota bisericI ale comuna. Una din aceste doua bisericI, cu patronul Sf. Alexandru, situata pe cimp, la capul aleelor de nucT, s'a construit la anul 1844 cu spesele decedatuld Alexandru N. Filipescu, fost proprietar al

and a venit Traian, Imparatul, Cu soldatiI sal a batut pe

cuinte, pe dnd de Drajna-d.-j. sunt separate prin distante de 3-8 kit. Aceste catarle tin de sectiunea scoala din Drajnad.-s. si locuitorir lor sunt eno-

Dad si

le-a

luat tara, atund

satul Dacilor din acest loc a atras mult bagarea de sean:a a generalilor ImparatestT,

carI ad gasit cu cale si Mí si facut in acest loc, pe dea-

aspect exterior, iar ca interior

Gradistea», un lagar mare statornic, cu cazarme i inta-

se deosebeste de alte biserid, de oare-ce n'are sfintT

riturl numaI de zid de caramidd. Imprejurul lagaruluI s'a format

zugravitr pe peretI, ci numar cite-va icoane. In t'ata, d'asupra

un °rasa bogat. Ad fuá' tirzia ad venit limbi pagine despre

aceste mosit Are un frumos

59623. Ala oto Mol:ano? toworruto

lul

Vol. In

rias1 al' bisericiI Pintesti din

Drajna-d.-s.

Are o populatie de 232 familiI, salí 1020 suflete (5r7 barbatI, 503 feme»; sunt 154 contribuabilI ; 226 case de locuit, lar 13 nelocuite.

In comuna sunt 2 biserid: Biserica-Pin tes tilor, cu hramul sf. VoevozI si sf. Nicolae si29

www.dacoromanica.ro

DRAJNA-DE-SUS

tuata sub poalele dealuluf Sila, pe malul drept al DrajneT, construita la anul 1852 Cu spesele

gheriT, zidarii si rotarii lucreazA

decedatului Negoita Pintea si reparata in anul 1893.

In raionul com. sunt 3 zalha-

aici si in com. vecine, cind sunt chematT.

nale, 9 mori de apa si o piva,

Biserica Bolincestilor, cu hramul Cuvioasa Paraschiva si Sf. loan, situatA aproape de ruinele GrAdistea pe malul sting al apeT Drajna ; s'a construit de locuitorT la anul 1872. Ambele biseridi sunt, actualmente, deservite de 2 preotT, 2 cintareti, li 2 paracliserT. Pe Ruga agricultura, pomicul-

pe apa DrajneT. coala functioneaza regulat in

tura si cresterea vitelor, locuitoril se mal ocupa cu fabricarea

leT. $tid carte 165 barbatl si 15

varului alb, si a rachiului de prune; cu dulgheria, zidaria, rotäria, carausia, etc. Sunt : 8 varan,

In centrul com. Drajna-d.-s., pe coama dealuluT GrAdistea, intre apele Drajna si Ogretinul,

25 fabricanti de tuica, I O dulgherT-timplari, 5 zidari, 8 rotar, 6o chirigiT, si restul sunt mun-

se gAsesc urme din ruinele unur castru Roman, cu forma patrata si in suprafatä de peste

citorl agricolT, carT muncesc cu

20 hect.

contracte agricole in cimpiile BraileT si IalomiteT, si chiar in ale Prahovei. Maioritatea locuitorilor sunt mosn era ; 18 s'ad improprietari t

la anul 1864, pe mosia decedatului Moise Panculescu, si li s'ad

dat 44 hect. pamint. Multi locuitori din com.: Drajna-d.-j., atunul si Homoriciul s'ad 'hm proprietarit la 1864, tot pe teritoriul acestei comune. Locuitorii ad : 14 cal si lepe, 242 boT, 144 vacT, 850 oT (ose-

bit de cele strinse in fie-care an pentru a se tala toamna la zalhanale).

Fructele pomilor roditorl le desfac la orasul Bucuresti, unde se gasesc mal .multI precupetT

din aceasta comuna. Tuica o vind angrosistilor din Valeni-deMunte si Ploesti si acestia o

desfac In Ploesti si Bucuresti; varul alb-gras 11 desfac in Bucuresti mal cu seama; vitele marT,

pastrama dela zalhanale, seul si pieile le desfac in Ploesti. Dul-

DRAJNA-DE-SUS

226

comuna dela 1881. Localul e proprietatea invatatorului D. Bazilescu. S'a frecuentat in anul

trecut de 82 baeti si 8 fete, din numarul de 139 copiT (74 bärbatT, 65 fete), cu Virsta de

de oare-ce cite si trele legiunile indicate avead garnizona ion in aceasta provincie. Rtul Olt for-

ma limita intre Dacia si Moezi a I nferioara.

In aceste ruinT se mg gasesc farimaturT t'ara inscriptii, precum : caramizi groase ce ad servit la zidiri si pardoseli ; caramizi-

tigle, lampioane de lut, coade si hirburi de vase, globulete de caramida sad de pamint ars de marimea anuT mar; bolovanT de

scoald. Cu intretinerea persona-

prund formati din argila impA-

lului se cheltueste anual 1404

nati. cu miel pietricele ; bolovani albi ruptI din vre-o sanca calcaroasa ; pietre poroase de mal ; bucal/ de sticla ; frinturi de sageti mincate de rugina ;

femeT.

Acest castru are o pozitiune strategica, pus In raspintia

a trei val insemnate, si incins cu piscurT, ca: Cetateaua, Piscul-Domnului, Sila, Scafele, Leurdeanul, Mircea, Rosul, Chilia, La-Cruce, Piatra, etc. Ruinele fiind pe coama si pantele dealuluT, lesne s'ad prapadit, pe cind daca ar fi fost

pe vale sad ses, s'ar fi conservat mal bine, sub protectia straturilor suprapuse ale solului. Unele din caratnizi intregi

rupte, ce rar se maT gasesc, poarta inscrip tia: LEG. L ITAL.; altele LEG. V. MAC:. ; altele

LEG. XI C. P. F. iar altele CO. COM. Cela ce insemneaza : Le-

giunea I Italica, Legiunea V

frinturi de cutite in forma, unuT

cosor, sabii dace transformate In ruginA, etc.

Se mal gasesc din cind in cInd prin tarina si monede romane vechT.

Patru monede din cele gasite pana acum ad fost in posesiunea d-lui D. Bazilescu, invatAtorul scoaleT : una de bronz Cu efigia luT Nero ; una de argint din timpul Republicei Ro-

mane ; una tot de argint cu tipul luí' Traian si una asemenea de argint, cu un tip necunoscut, lipsind inscriptia. Pe cele freí' d'inttid le-a oferit Mu7eului

National de Antichitati. Calle, prin care acest castru comunica cu cele-l'alte parti ale DacieT era(': 1. Calea spre V.,

care trecea prin Faget si desfiintatul sat Stanesti si se lega la gara Teisanilor cu marea sosea impietrita, care, se zice-

Macedonica, Legiunea XI Claudia Pia Eidelis si Cohorta Commagenilor. Din aceste inscriptiuni reiese,

dupa spusele batrInilora trecut prin comunele : Boldesti,

dupa cum a dovedit d. Toci-

ricid, Izvoarele, Maneciul-Pamtn-

lescu, ca Tara -Romineasca la E. de Olt facea parte din pro-

teni, Maneciul-Ungureni, catunele : Valea-Larga si Plaetul,

vincia romana Moezia Inferioard,

apoi de aci se indrepta pe al.

www.dacoromanica.ro

Magurelele, ScAiosi, Gura-Viti-

oarei, Valeni-de-Munte, Homo-

DRAJNA-DE-SUS

bia Telejenelulut, pe Valea-Dra-

culd in sus si trecea in Transilvania pe la Poiana-FeteT. Pe aceastà cale, numita de popor Drumul-Tatarilor, a comunicat acest castru cu celel'alte cetall din Dacia- Superipara. §i cu cele din Dacia-Meridionall.

Catea spre S. mergea pe albia apeI Drajna pana la Valeni-de-Munte, unde se intilnea cu §oseaua indicatä mal sus. Catea spre E. mergea prin albia Ogretinutur prin pasul Nuc-

para, prin Posesti, Tirlesti, Bisca, etc. In anul 1888, luna Aprilie, a venit in Drajna-de-Sus, d. Grigore Tocitescu, Directorul Muzeutuf National de AntichitatT,

a facut studiI si a confirmat cele spuse aci. In prezenta d-sale s'a fácut o mica sapatura in coama dealuluI, la mijlocul ruinelor, §1, la citI-va decimetri sub solul

arabil, s'a dat de interiorul unet camere cu stilpI de caramizI, puse pe lat si unite prin

DRAJNA-DE-SUS

mizI ornate cu dungulete paratele ara inscriptir si asternute

duzI, 400 cire§i, 1000 Illid 25000

orizontal pe pamint.

de finete produc anual in ter-

Din 1888, nu s'a mal facut alte sapaturI §i din an in an

sesc si se duc la casete

le! §i la cheltuelf 2600 le!. osele maT principale sunt : soseaua judeteana Valeni-Posesti ; §oseaua vecinala Drajna-

lor,

unde le intrebuinteaza la constructiunI. Cu timpul §i nu e

mult pana atuncI

nu se va

mat gasi nimic. Facindu-se sapaturt sistema-

tice, probabil ca multe se vor putea descoperi asupra acestuI castru, cunoscut azI sub numele slavon de Gradistea (ora § intarit).

Suprafata totalä a com. Drajna-de-Sus pana la anul 1864 a fost de 1500 hect., dar scazindu-se pamintut dat clacasilor, ce acum sunt alipiff la comunele vecine : Drajna-de-Jos, CA-

tunul si Homoriciul, ramtne ca suprafata numaT 1250 hect. Cantitatea anuala medie de

egall distantä unul de altul ; ca-

comuna, dar albia sati prundul

ramizile de forma patrata, cu ceeast inscriptie : LEG. V MAC.

girleI Drajna, se poate socoti ca cea mal' bogata cadera cu piaträ de constructie (lespezI)

De sigur e vorba de un hypo-

si piatra. (gogonI) calcara., din

caust.

care se fabrica cel mal bun var alb gras.

Intre stilpI s'a gasa : cenu§e, carbunI,

cojI de mete*/ marI,

oase de animate, un corn si un

dinte mare. De o parte si de alta a stilpitor se aliad cite 2 stilpI de olane, trintitI jos. D'asupra acestet camere, cu cite-va zile mal inainte, se gasise

men media 250 care de fin, a woo kgr. de car. Comerciul se exercita in comuna de 8 circiumarf.

de un metru, si se aliad la o laturea ca de o palma §i cu a-

prunf, 200 persict, etc. Livezile

indiciile ruinelor se pierd. Prin araturf si sapaturI anuale se scot de cultivatorI una cite una putinele caramizr ce se mal ga-

tuja, ce se fabrica in comuna este de 500 hect. Carlea de piatra nu sunt in

ciment. StilpiT aveail inaltimea ca

.

227

Mine de sare nu sunt, dar sunt pe panta

locurI s'arate

stingd a Teleajenulut, in ata Ocnelor Romane, unde este si un mic yace' co apa sarata numit Säratelul. Din cauza O. lipsesc duzii,

Budgetul comunet pe anut 1893-94 are la veniturI 2633

Cerasul, legata. cu cea judeteana prin punctul Gradistea; soseaua vecinall Drajna-Ogretinul, ce in-

tea' in comuna Ogretinul prin punctul Moinari, si alte drumurt de putina importanta. Comuna e brazdata de treI dealurI : a) Dealul de la N. E. ce

incepe din creasta Carpatilor, din muntele Craiul si se tasa spre S. printre &tele Drajna, si Ogretinut, terminindu-se la confluenta acestor ape prin Muchea-luT-Pirpald. Acest deal are urmatoarele piscurf insemnate : Piatra-Lungl, Leurdeanul, Piscul -tul- Ciocan, Chilia, PisculTrasnit, Gradistea si Muchea-lutPirpald. Dealut de la V. si S.-V.

ce incepe tot din muntele Craiul si

se tasa. spre S., prin-

tre girlele Drajna §i Teleajenul, terminindu-se la confluenta acestor ape, cu Piscul-Domeniu14 in com. Drajna-de-Jos, avind ca piscurr: Cetateaua, La-Cruce, La-Piatra si Piscul-DomeniuluT. Dealul de la S. si S.-E., numit Ciocracul, co piscurile : Scafele si Malul-de-Rasuna. Poen/ sunt : Proscanul, Pe-

prea putin; stupT cu albine sunt

Vale, Vaduri, Chilla, GroapaOaner, Groapa-Larga, Groapa-

122.

Cornului si Poiana.

de proprietarul loculul, 4 caramizI foarte marI, in forma patrata, cu o greutate de 40 kgr.

&dad de matase se cultiva

fie-care. La citT-va pasI spre S., la o mica adincime, s'a mal ga-

Numat 315 hect. din terito-

SurpaturI mar/ are una, nu-

riul com. e prielnic la toatd cultura. Dintre poml roditori

mita. Sita si doul §anturl: Hula, maT principala, filtre Gradistea

sunt : 1500 meff, 500 per!, 20

si Muchea-tu!-Pirpala.

sit un fragment din pardoseala une! case, alcatulta din cara.-

www.dacoromanica.ro

DRANOVATUL

228

DRAMBOVNICUL

Dealurile a i b aü directiu-

bat incetul cu incetul calita-

nea N.-S., iar dealul c directi-

tea apelor, devenite cu timpul dulci ; este inconjurat de toate

unea E.-N.-E. spre V.-S.-V. Dea-

de-Sus, in partea sud-estica a

lezerul Razelm prin gira Dranov;

plaseI si a comuneI, pe malul estic al laculuI Dranov,

lurile sunt acoperite In cea mal mare parte cu paclurI tinere de fag, stejar, plop, anin, etc., si

restul cu fin*, semangturl

hect.; contine peste de cea maI bunà calitate si in mare cantitate si al caruI venit insemnat

are o intindere de peste 800

Comuna e udata de riurile :

apartine statuld; pe malul sag estic se afla una din cele mal

Teleajenul, Drajna, i Ogretinul si de valcelele : DragomireI, Valea-cu Jugastri, Valea - Podurilor, Groapa-OlI, Proscanul, PeVale, Groapa - Chiliilor, Groa-

insemnate pescarri.

Dranov, girld , jud. Tulcea prin care lacul Dranov se scurge in

pa-Oanei, Groapa-Largg, Groapa CornuluI, Groapa-CetateleI, Fundul-PoeneI, Sila, Voichita, Podo-

iezerul Razelm ; porneste din ex-

tremitatea sud-vestica a Dranovului; se indreapta spre V., In-

reanca, Apa-Dulce si Saratelul. Se margineste cu comunele : Ogretinul, Cerasul, Izvoarele, Homoriciul, Teisani i Vdleni-

Moru-Ghiol, atunul ,Dungvatul-

In

pgrtile cu stuf; se scurge

livezI de prunT.

observatie, de rangul in jud. Tulcea, pl. Tulcea, com.

pescaria cu acelag nume ; are m. inaltime $1 doming stufariile dimprejur.

Dranov-Copac, punct trigonometric de observatie, in com. St. Gheorghe, pl. Sulina, jucl. Tulcea, in partea vestica a plaseI

si a comund, linga gira

Cer-

netul.

Dranovätul, com. rur.,

in E.

teo directie generala de la N.E. spre S.-V.; face mal multe

plaseI Oltetul-Oltul-de-Sus, jud. Romana.ti, formata, din satele

i, dupg o lungime de 4 kil., se termid in Razelm, spre E ; pe malul el

Dranovatul (1000 locuit.),

Drambovnicul, rig, ce incepe

sting merge si hotarul plasilor

din jud. Argesul iinträmnVlaca pe la satul Frerbinti, apoI sco-

Tulcea i Sulina; la gura er este

situata In dreptul Slatiner, pe apa Dranovatul, nu departe de Olt, 17 kit. departe de Bals i35 kil. spre N. de Caracal, pe un teren cu o altitudine de

cotit arI,

de-Munte.

boarg prin satele ; elari, Draghi-

nesti, Gratia, Cirtojani, Roata, Uesti-Golesti si dà in Neajlov la satul Vadul-Lat. Primeste in mersul luT apa Jirnovul, In drep-

tul sataluI Gratia. Dranov, lac mare, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur.

Morughiol (si anume pe acela al catunuld sàü D ungvatul-deSus) ; este situat In partea E. a plaseI i cea sud-esticg a comuneI intre lezerul Razelm, Mare

un catun de pescar!, cu acelast ume.

Dranov, grind, sau loc ridicat d'asupra stufuluI inconjurator, in jud. Tulcea plasa Sulina, pe teritoriul comuner rurale St. Gheorghe Kadirlez, in partea sudicg a plasiI

i

cea sud-

vestica a comunei, nu departe de malul Marif ; are o 'forma lunguiata ; este o continuatie a Grincluld-cu-TrestiI ; are o in-

Cernetul ; a fost format orI de

Are 516 familiI, sau 1985 sufle-

te, din carI : lo46 bärbatI si 936 femeT; 802 cgsgtoritI si 1183 necasatoritT.

Sunt 362 contribuabili. tir,

carte 59 persoane, nu

a fost de 5212 le! la veniturl 5168 lei la cheltuell. Locuitoril se ocupa Cu agricultura si cresterea vitelor.

Moru-Ghiol ($1 anume pe acela al catunuluI sgt1 Dungvatul-de-

o alta explicare, ar fi ramasita

Jos), in partea sud-estica a pl. si a comuner, asezatd pe malul estic al mareluI lac Dranov, de la care 's1-a luat si numele.

prin bratulDunavatul, sT-a schim-

Arcesti.

Dranov, cherhanea sag pescdrie insemnata in jud. Tulcea, plasa Tulcea, pe teritoriul com. rur.

anterioara a bratuld St. Gheorghe, sag dupg

nea pe aci, dar cu care ne mal comunicind de mult, si fiind in continua alimentata de Dungre

vatul e in apropiere de gara

§tin 1926. Bugetul comund pe 1886/87

vre-o revarsare

apelor Mari!, care odinioara ve-

195 m. d'asupra niveluluT mgrif, pe Dealul-Secilor. Com. Drano-

tindere de 40 hect., neproductive, fiind acoperite cu nisip.

si gira Dangvatul de care e alimentat prin 4 girt! mal micI : Pietuatul, Semnatul, Dratatca si

Se-

garcea (560 locuit), Izvorul (225 lucuit.) si Gradistea (zoo locuit.),

Dranov, punct trigonometric de

www.dacoromanica.ro

' Vite marl sunt

1471, vite

mict 2709 i porcI 730. Arco scoalaprimará, condusa de un invatator, frecuentata de 16 bgetT, din 46 copir (29 b. si 17 f.)

in stare a o urma; 3 biserier: Sf. Nicolae (I 88 I) In Dranovdtul, Sf. Grigore, in Izvorul

DRANOVXTUL

DRXCOAIA

229

(1860 i Sf. Dumitrul In Gradi$tea, deservite de 3 preotT 6 eintaretl. Sunt 7 circiumT. Dranovätul, mofie a. statuluT, In jud. Romanati, ca o arencla anuala de 262001e! pe 1887/88.

tul Suceava, al caruia inceput

A maradia, com. Adincata, as-

a fost pus de

td-zi

ni$te Ti ganT, robT aT manastirel Slatina, a ca-

rora insubordonand le-a a- Dracesti, mofie, In comuna Zlotras porecla de draci! din Dräte$ti, plasa TeleormanuluT, juceni. Este a$ezat pe tarmurile detul Teleorman. piriuluT Suha-Mica.

Are o populatie de 351

Dranovului (Gura-), sat, saa maT bine zis, adunb.tura de cite-

fa-

Dräcesti, vale, incepe din apro-

mili! saa 1277 suflete (627 barbatT i 650 l'eme% din carT 20

piere de com. Slobozia-Trdsnitul, judetul Teleorman ; la putinä departare se formeaza in-

Sunt 280 contribuabilT. Are o suprafata de 296 fälcT. ImproprietaritI la 1864 $i 188r sunt 6 frunta$T, 106 palma$T $i r43 coda$T, stapinind 778 ale!

tr'insa un piriia$, care curge pe o intinsurä pana in preajma

va colibe de pescar!, sLuate in com. Moru-Ghiol, plasa Tulcea, jud. Tulcea, catunul Dundvatuldejos, pe malul estic al laculuT

Razelm, la gura &le! Dranov; locuitorir In numär de r 5 familir,

ca 35 suflete, sunt Ru$T, $i se ocupä numaT cu pescarla, atit din lacul Razelm, cit $i din lacul

$1 gira Dranov.

$1 40 prajinT.

Drumuri principale sunt : la Malini (6 kil.), i la Gline§ti (6500 m.)

Are o biserica, cu hramul

comuneT Zlote$ti.

Dräcif (Valea-), vale, In com. Trestia, jud. Buzda ; incepe din ramificatiile munteluT Mima $i se scurge in Valea-Glodurilor ; apoT ambele se scurg in ValeaPosobe$tilor.

Dravarschi, movild, pe terito-

SE VoevozT, ziditä la anui 1858,

riul com. rur. Casap-Chioi, pl. IstruluT, jud. Tulcea; este unul din virfurile dealultu Cara-Bu-

din venitul mo$ieT Malini, sub privegherea MitropolituluT Calinic Miclescu $i a ArhimandrituluT Teodorit. CtitoriT biserice! sunt : Monahul Pahomie, Ruxanda Doamna, Bogdan VV. Petru V.V., Iona$cu V.V., Con-

Dräcinul, ostrov, pe Dunare, detul Dolj, plasa Jiul-d.-j., comuna Bechet ; este acoperit de

d'irga statuld jud. Dolj, pl.Dum-

satu-

stantin V.V., Teofana, Maria, Anastasia, stefan, totT membri

Casap-ChioT ; este acoperita cu

aT familieT luT Lapusne'anu, pe litiga carT maT figureazd in pomelnic $i Mitropolitul Calinic

verdea.

Arhimandritul Teodorit. Este

intindere de 170 hect. Felul arborilor ce se &ese, sunt

deservid de un preot

jugastru, ulmT, frasinT, alunT, car-

rum; este situatä in partea estica a pl. i cea centralä a comuneT ; are o indltime de 84 m., $1 este punct trigonometric de ob-

servatie de rangul al 3-lea, dominind asupra piriuluT lui Casap-Chior; pe la poalele-i trece drumul comunal Hamamgii

Draxinul, munte, plaiul Dimbo-

i

do!

cintaretT.

Are o $coalarurall mixta, con-

nia de despartire tare riul Dimbovita $i Arge$elul, impreuna cu muntiT : Mara, Preajma, Te-

clusa de un invatator plata de stat, infiintatd la 1890, frecuentad. de 100 $colarI, din 82 baetf $i 6o fete cu virsta de $coala..

coala e impropriedrita

cu $ase falcl in 1881, avind local propria In cele maT bune

de

roo

Dräcinul-cu-Bältáretul, brava-d.-s., com. Tiul. Se gäse$te pe mo$ia statuluT Mitaretul-cu-Poiana-Dracina. Are o

penT

visa, jud. Muscel, ce formeaza li-

felega, Munti$orul, Capitanul, P1äiorul, Pravatul, Altatnu$ul Mateia$ul.

padure in intindere hectare.

i artarT. Predomina insa

cerul $i

Dräcoaia, ceItun. Vez! Valea-Caselor, jud. Vasluia.

Dricoaia, saii Dricoasa, y:unte, jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.

Draxinul, peidure, supusa regi-

conditiunT didactice $i igienice,

Dofteana, situat d'a stinga TrotquluT i inbracat cu paclurT.

gimuluT silvic, in raionul comu-

claclit i inzestrat, cu atenanse, atener, mobilier, aparate i bi-

Dracoaia, deal. Vez! Podul-Lat,

blioteca, de Administratia Do-

deal, in com. Lipova, pl. Racova,

meniuluT Coroanet

jud. Vasluia.

ne! Rucarul, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Dräceni, sat, pe Domeniul CoroaneT,

comuna Malini, jude-

Dricesti, fost sat, jud. Dolj, pl.

www.dacoromanica.ro

Dracoaia, loe izolat, com. Alu-

DRACOAIA

DRAGAICA

230

nul, plasa Oltetul-d.-s., judetul

Jiul-d.-j., com. Grindeni, cu pä.-

Dracu§ul, pisc, com. Livezile,

Vilcea.

dure in intindere de 18 hec-

pl. Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj.

tare.

Dracu§uluI (Valea-), vale, in

Drficoaia, pirig, strabate teritoriul com. 'Apoya, pl. Racova, jud. Vasluiti ; curge de la S.

spre N. si se varsa in piriul Li-

DräcOneasa, colinii, in comuna Beceni, jud. BuzAu. E acoperitä

com. Moldoveni, pl. Cimpulta, jud. Ialomita.

de pldure.

Dragaica, vechie numire a cal.

pova.

Drac§fineasa, izvor, in judetul

Dracoaia, vale, se intinde spre S. de Valea-Caselor, com. Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti.

BuzAti, at. comuneI Beceni. Se scurge in Valea-OciI.

Thinceasca, din com. Simileasca, jud. Buz5.0. Ad i s'a tinut pOnd

la anul 1864 tirgul DrAgaicer.

DracOneasa, pa-dure, in com. Drägaica, movild, jud. Bräila,

Dracoaica, bala, jud. Dolj, pl. Balta, com. Mdcesul-d.-j., ce comunica* ca Dunärea prin gira Irimasulur.

Dfacoasa. VezI Drdcoaia, munte,

jud. Baati.

Dracoiul, saii Dräcosul, deal,

Beceni, jud. Buzda, proprietate mosneneasa. ; are 16 hect. ; se

situatä. in

subdivide in : Gura-BeciuluT, Lacul-luI-TAnase si Titila.

S.-V.

Drac§eni, pidiaf, jud. Tutova, ce curge prin satele : DrAcseniNol. si DrAcseni-Vechf, de la N. spre S. si apoI se uneste cu piriul Studinetul.

jud. Baati, plasa Tazläul-d.-j., com. Berzunti, care face parte din vira dealurilor dintre T'ir- Dric§eni-NoI, sat, in com. Corodesti, jud. §i pl. Tutova, pe pigul-Mare si Trotus. riul Studinetul, spre N. de satul

Dracoiul, pirta, jud. Baca", pl. Muntelur, com. Agdsul; curge pe teritoriul satuluI AgIsul si se

varsA in Trotus, pe stinga sa.

Corodesti.

TazIdul-d.-s.,

de pe

teritoriul

com. Basästi, care se scurge in piriul Ludasi.

Dricosul. VezI Dräcoiul, deal, jud. Baca'. Dracosul, pirgia,s, jud. Baati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, care curge pe teritoriul satuluI

Luncani. IsI are obirsia la locul numit Chicera si se varsd In Trebisul.

Drdcsana, bala, in jud. Dolj, pl. Jiul-de-Jos, com. Grindeni, cu suprafata de 2 pogoane.

Dricsani, ostrov, jud. Dolj, pl.

Drägaica, movilet, in com. Simileasca, at. Banceasca, jud. Buzati.

Drägaica, movild, in com. Caragele, jud. BuzAti, in apropiere de Movila-TurculuI.

Deagaica, colla, in com. Tohani, at. Valea-Scheilor, jud. BuzAti, intre Dealul-Jugureni si Vir-

ful-UteT. Din poalele sale izvo-

Deac§eni-Vechl, sat,

in COM.

Corodesti, jud. si pl. Tutova, pe

piriul Studinetul si spre N. de Dräcoiul, pirliaf, jud. Bacä.ä, pl.

apropierea satuluT

Stancuta, ca la 400 metri, spre

satul Corodesti. Are din preuna cu satul Dräcseni-Nol, 181 locuitorl (din caff 24 tit-i carte) si 44 case.

Dräcule§ti, sati Tolica, seiti,sor, in com. MAstäcani, pl. Prutul, jud. Covurluiti, in partea de E.

departare de 2 kil, de resedinta comunall Are vr'o si la

io case si 18 suflete. Drficule§ti,mofie particularA, de 1716 hect., in com. Mdstdcani, pl. Prutul, jud. Covurluiti. PAmintul acestei mosiI se imparte

astfel: moi hect. arabile, 35 vil, Ioo fineata, 43 bAltI si stuarie, 140 imas, 394 pAdure si 3 vatra satuluI cu acelasI nume.

www.dacoromanica.ro

resc apele minerale de la I3oboci. Are vil renumite. In vechime se tinea ad i tirgul Drägatea, care s'a mutat acum lingä Mizil.

Drägaica, movild, in jud. si pl. Ialomita-Balta, situatd d'asupra coasteI Bärdganuld, in dreptul satuluI Cosimbesti.

Drfigaica, pisc, in com. Gornetul-Cricov, pl. Cricov, jud. Prahoya, numit ast-fel, pentru-cA la

poalele luI sunt intinse livezI de prunI si fin, de unde oamenii, carI merg la tirgul DrAgaica,

isI cosesc nutretul necesar pen-

tru acest drum. Drfigaica, movild, in jud. R.-Szlrat, pl. Marginea-d.-j., la hota-

rul el atre pl.

Marginea-d.-s.,

DRAGA1CA

221

In partea da V. a com. Martinqti, linga Cringul-Negoesculuf. Azr tinde a dispare fiind necontenit arata de locuitorI. Dragaica, mdgurii, in com. Pia tra, jud. Teleorman.

Drägaica, ripd, ?are Crainiceni si satul Homocea, com. cu acelasI nume, pl. Berhecin, jud. Tecuciii.

Dragaica, loc izalat, lingà orasul Mizil, iud. Buzan, unde se tine tirgul Dragaica, In ziva de 29

Iunie. E o mica continuatie a tirguluI din Buzan.

Drägaica, pddure seculara, in com. rur. Slasoma, din pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Dragaica, tirg renumit, in marginea de S. a orasulur Buzara, jud. Buzan. Incepe la 18 Iunie tine pana la 24 Iunie. La inceput, servea numaI pentru desfacerea

liner, ce se tundea dupa numeroasele oI ce veneati in muntif

BuzauluI, unde se maT aducea Una si din judetele vecine ; dupa

putin timp a devenit

tirg de vite i maI cu seama de cal, ce se cumparau de agricultorI pentru treeratul griulur. Prinsi

tr'un hrisov al luT Constantin Moruzzi, din 1793, August 19, se specifica comertul ce se fa-

DRAGANUL

cäilor ferate, a inceput sa decaza din ce in ce.

mina in ptriul Cilnaul ; este

Dragaici(Magura-), mdgurd, a-

Dragan (Poiana-Boului-), sat,

sezata in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. rurale Mirleanu, i anume in par. teanord-estica a plaseY i cea

in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca; luat numele de la muntele la poalele earuia este asezat in partea de S. a comund, la hotarul judetuld catre districtul Buzan; are pozitie frumoasa, inconjurat de

de N. a comuneI, la 2 kil. spre N. de satul Mirleanu ; este asezat pe muchea unel ramificatiunl vestice al dealuluI Zbreia,

la 02 kil. departe de malul dobrogean al amara; are o

DraganeI (Valea-.), vale, pe te-

sa domina apele Dundrel pe o huna intindere, ostrovul de pietris, satul i balta Mirleanu, va-

ritoriul comunel Berevoesti-Ungureni, plaiul Nucsoara, judetul Muscel ; se varsa in riul Bratia.

lea Cara-Su, si drumul comunal Mirleanul-Rasova ; este ded un

Drägani - Brälasca. VezI Bra-

punct strategic important ; este acoperitä cu verdeata si este artificial.

iasea-Dragani, mosie a statuluT,

Dragaicif, (Movila -), movild, in judetul Constanta, plasa Hirsoya, pe teritoriul comuneI rurale Topalul, la 3 kil. spre

N de catunul Topalul ; este asezat in partea vestica a plaseI In partea nord-vestica a comund ; este asezata pe o ramificatiune a dealului Topalul, 'filtre valle Cechirgea si Picioarele-Ce-

chirgelei, la un kil.de malul DunareI i anume de bratul Veriga ; are o inAltime de 102 In.

§i a fost punct trigonometric

taxe, cuvenit numaI EpiseopieI.

mea sa domina bratul Venga, cele doua v51 intre care se

definitiv dupa mosia Banceasca (com. Simileasca) pe mosia orasu-

lur (anul 1864), unde se tine asta-zT. Apogeul san a fost pana la 1871. Cu inflintarea

muntI inaltI, aeoperitI cu padurI seculare ; intinderea si populatia sunt socotite in acelea ale eltunuluI de resedinta Bisoca.

inaltime de 1o8 m.; a fost punet trigonometric de observatie de rangul al 2-lea si pi-in inaltimea

cea, pe timp de 2 zile (22-24 Iunie) si dreptul percepereI de De la 1802 pana la 1823, din cauza nesiguranteI, adesea se suspenda san se fácea in diferite punete ale judetula In timpir mal din urma s'a mutat

acoperit cu padurI i pasunI.

de rangul al 2-lea ; prin

afla, precum si drumul ce duce de la Topalul la Ghizdaresti ; este

artificial si acoperita cu pasunI.

din jud. Vilcea.

Dräganul, com. rur., jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., compus5. din 2 eatune : Draganul i Tortoesti. Este situata pe riul Cerna, valea Beica i Draganul i dealurile Tortoesti i Draganul, la 6o

kil. departe de capitala judetuluI si la 25 kil, de a plaseI. E brazdata de dealurile: Tortoesti i Draganul, si e udata de valle Beica si Dragan u. Se margineste cu comunele : Maciuca, Gusoeni, Margineni i Rusdnesti.

Are o populatie de 238

fa-

san 1005 suflete (490 barbatl si 515 t'eme), in care infra si 6 familif de TiganT ; locuesc In 240 case. Sunt 182 contribuabilf. In comuna sunt 2 bisericT : una de zid, in eatunul Tortoesti,

fondata la anul 1802 de Popa

Dragaicif (Movila-), deal,

in

Constantin, cu fratiT

i

nepotiI

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni; se desface din dealul Hirboca, brazdeaza par-

luI si alta de lemn. Vite sunt 15 cal', 70 bol, lo vacT, 20 capre, 16o oT

tea vestiel a comunei ; se Ler-

6o poreI.

www.dacoromanica.ro

DRAGANUL

DRXGANUL-13AK0VEL

232

LocuitoriT sunt mosnenT si se ocupa cu munca cimpuluT ; numaT 5 s'ail improprietarit la

rala Strimtul, plasa Vailor, ju-

1864 pe mosia statulur Dra-

Dräganul, deal, in comuna ru-

ganul, cind li s'ati dat 14 hect.

rala Costeni-CovrigT, din plasa Vailor, jud. Mehedinti.

pamint.

detul Mehedinti.

Pluta, plasa Motrul-d.-j.; jud. Mehedinti, se varsa in riul Motrul.

Dräganul, "Villa', format pe teritoriul com.

Paltinul, jud.

Putna ; se varsa in Mala.

Pe valea Draganul, in raionul com., e o moara de macinat. Veniturile i cheltuelile com.

se urca la 2000 leT anual.

Dräganul, ctitun, In judetul Arges, plasa Pitesti, pendinte de com. rur. Draganul- Bascovel. Are 89 familiT. MaT inainte aici

era statie de caí de poste pe drumul cel vechiti de la Pitesti la Rimnicul-Vilcef, futre postele Pitesti i Topologul.

Are o biserica, cu hramul

Dräganul, deal, situat intre satul Mastacanul si satul . ovoaia, In

Dräganul, pirta, in com. Bisoca, plaiul Rimnicul, jud. R.-Sarat;

cuprinsul com. Mastacanul, pl. Bistrita, jud. Neamtu.

izvoreste din vlrful Draganul, udà partea de S. a com., trece prin catunul Poiana-BouluT-luT-

Dräganul, munte, in com. Bisoca, plaiul Rimnicul, ijud. R.-Sdrat ; se desface din muntele Bisoca ; este asezat la hotarul jud. catre districtul Buzar', brazdind partea de S. a comuneI ; este acoperit

Dragan, si dupa un curs mic

Dräganul, podiF. VezT Chicerea,

vara se

deal, din com. apodeni, plasa

cu padurT

i

pasunT;

fac aci stine de oT.

dar repede, se arunch in piriul Peceneaga, afluente al riuluT Slanic din Buzail.

Racova, jud.

Cuvioasa Paraschiva, deservitá

de un preot i un cintaret.

Dräganul, deal, com. Margineni, pl. Cerna-d.-j., jud.

Dräganul, sat, face parte din comuna rurall Draganul, plasa Cerna-d.-j., judetul \Meca.

Dräganul, mahala, in com. rur.

Dräganul, deal, in raionul com. Draganul, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultiva 54 hect. ai 50 arii vie.

Dräganui, vale, in com.

rur. Strimtul, pl. Vailor, jud, Mehedinti.

Drfiganul, vale, in com. rur. Costeni-CovrigT, din pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Timna, pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.

Drfiganul, mahala, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Dräganul, movilh, la 0/2

Dräganul, deal, la E. com. Dra-

Dräganul-Bascovel, com. rur.

ganul, plasa Cerna-d.-jos, jud.

pe apa BascovuluT, jud. Arges, pl. Pitesti, la 13 kil, de com. mur. Bascovul-FlestiT, resedinta

Vilcea, numit ast-fel dela numele

unuT bandit. Valea Draganul uda poalele sale s'apor se varsd in rtul Cerna.

kil.

subprefectureT si la 5 kil. de Pitesti. Se compune din 8 cAtune, adica : Draganul-OlteniT, 89 fam., Bogesti, 41 fam.,Tassesti, 28 fam., Bocesti, 34 fam., Màneti,4I fam., Dumbravesti, 34 fam., Bascovelul, 28 fam. i Dealul-CotmeniteI, 32 fam.; peste tot 327 fam., Cu 1537

spre S.-E. de satul Rusetul, pe

Dräganul, piidure, in com. rur.

muchea platouluT de litiga Drumul-Oilor, jud. Braila.

Secul, pl. Dumbrava, j ad. Me-

Dräganul, munte, in com. Vin-

Dräganul, trup de peklure a

ti15.-Voda, jud. Buzan, acoperit de padurea statuluT.

statului, in intindere de mo hect., care, impreuna cu Braiasca-Ru-

suflete (din care 3 fam. de Ti-

sinesti, formeaza padurea Bra-

In Draganul si alta in Bascovel, deservite de dol preotT, dof clntdretT si un paracliser ; o scoall. primara rurall. Bugdetul com. pe anul 1882 83 a fost de 1152 leT, ii banT

Dräganul, deal, se intinde de

hedinti.

la N. spre S.-E., pe teritoriul

iasca-Draganul, com. Margineni, pl. Cerna-d.-j., jud.

comuneT Gugesti, plasa Crasna, judetul ; pe coasta 1ur

Dräganul, braf, (prival), in plasa

despre E. se afla situat o parte a satuluT Gugesti.

Borcea, teritoriul com. CalarasiVechT, jud. Ialomita.

gani). In com. sunt 2 bisericr, una

la veniturl si de ioi6 leT, 10 banT la cheltuelT.

Dräganul, deal, in comuna ru-

Dräganul, filia, in com. mur.

www.dacoromanica.ro

Dupa o publicatiune oficlall

DRXGANUL-OLTENII

DRXGA.NEM

233

i V. a com. Provita-d.-s., pl. Prahova, jud. Prahova. Pe

(1887), aceastA com. numAra 298 contribuabili i avea un budget

S.

de 3608 leI la veniturTi de 2638 le! la cheltuelf.

acest pisc crqte tufAr4 de p5.dure, iar pe alocurea este acopen it cu larbA pentru p4une.

Numdrul vitelor era in anul 1 887 de 888 capete vite marT (856 bol i vacT, 32 caT) i 897

DrägAneasa, deal, la E. com. Bu-

vite mArunte (374 oT, 104 capre

ne0, pl. Ocolul, jud. VlIcea.

419 rimAtorT).

Drägäneasa-Racota, mo,s.ie, a Dräganul-Oltenii. VezT Draga-

statuluT, pe care, la 1864, s'ati improprietdrit locuitoriT din com.

nul.

DrAgfie§ti-Pfimtnteni, sal, pl.

Provita-d.-j., plaiul Prahova, judetul Prahova.

Dimbovita-Dealul, cAt. al comu-

nei MAne0, jud. Dimbovita.

Drägäneasca, cîmpie, in raionul com. RAzvadul, jud. Dimbovita

Drägle§ti-Ungureni, ceitun, al com. MAnesti, jud. Dimbovita.

Dräglicei (Movila-), in jud. BuzAil, com. Vadul-Sore0i, fAcind tot de o datA hotar

periodul 1886-96 s'a arendat Cu 802 lef anual.

Drägäice§ti, (DrAgAici), ciitun, al com. Breaza, jud. Buzlii, cu 120 locuitorT i 30 case.

Dragänescul, munte, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. D'aci riul Dimbovita, care udä poalele sale, la directia spre S., dupl ce trece printre picioarele vir-

celtun, jud. BuzAti. Vez!

furilor : Tárnaul, Cascul, TdmAelul i Piscul-Turcilor.

DrAgAice§ti.

Drägalina, deal, care formeazA valea pe care e situat satul Vorove0, com. Miroslava, plasa

Drägänescul, bala Cu izvoare, la S. de cAt. DrIgInescul, pl. Sabarul, jud. Ilfov, acoperitä Cu trestie i rogoz.

Stavnicul, jud.

Drägäne§ti, com. rur., judetul Drägäneasa, sat, face parte din com. rur. Provita-d.-j., pl. Prahoya, jud. Prahova. Are o pop. de 530 loc. (255 b., 275 f.)

Dräglneasa, virf de deal, com. Valea-Lungd,

plaiul Prahova,

jud. Prahova. Aci se gAsesc izvoare de apA sAratl. Altl-datA de aci se extrAgea insemnate CantitAtT de titeiti.

Drägäneasa, pise, in partea de

anul 1667, dupácum se constatá din urmAtoarea inscriptiune: Aceastit Dumnezeiasa bisericn, ridicatn din temelie o an zidit'o Ora In sil. virit si ad Infrumusetat'o i Cu osteneala cinstitultif si de bunn ruda dumnealuT erban Cantacuzino, Vel Postelnicul. Acum In zilele luminatuluY Rad Leon Voe-

vod. matra pomenire vesnica a dumnealuY si pnrintilor, fiind ispravnic Neagoe Vittaf, leatul 7175 (5667).

A doua biseria este capela fratilor Xenocrat, cu inscriptia : lauda Prea j de viatn filatoare Treimt A-

Intru slava, cinstea si

DrAganeasca, mofie, a statuluT, jud. Olt, fostA pendinte de Mitropolia din Bucure0, care pe

despre moia Zoita din Rimnicul-SArat.

In com. sunt treT bisericT : una in Baraictarul i dota in cdtunul de reedintA. Dintre aceste douA, una s'a fondat la

Prahova, plasa Cimpul.

Este situatl pe malul sting al riuluT Prahova, la 30 kil, departe de capitala judetuluT. Adi e reedinta plAKT Cimpul.

Se compune din 3

cAtune

DrAgAne0, Meri i BaraictarulBrebul, avind o populatiune de 1672 locuitorT (844 bArbatI

828 femeI), in plus 15 fam. de TiganT, carT se ocupA Cu agricultura i fieräsia. Sunt 420 fam. ; 315 contribuabilf ; 322 case.

sfinteY

ceastn sfintn i cinstitli ortodoxit bisericd,

la care se prnznueste hramul Sfintilor Impnraff Constantin si Elena, al sfintuNicolae si al sfIntuluY MuinI cenic Mina, s'a ridicat din temelie si ostenealn a Fratilor Xenocrat Teodor, Atanasie si Constantin si de sora d-lor, Anastasia Xenocrat, pmprietarY fiind al mosiel DrIgnnesti din districtul Prahova, spre a se prosItivi DomnuluY Dumnezed M/ntuitorul ¡sus Christos i spre a numiti-

lor ctitorY saeteasen si vesnicti pomenire si a pnrintilor lor. Incephidu-se zidirea din temelie la anul 1857, fiind Caimacanul tnreT M. S. Printul Alexandru Dimitrie Ghica, ca blagoslovenia P. S. S. Mitropolitul D. Nifon, i s'ad siivIrsit In zilele Prea InnItatuluY Nostru Print Domnitor Principatelor-Unite Moldavia si Valahia Alexandru loan I, la anul 186o, luna Octombrie.

S'ail improprietArit pe moOa DrAgAne0, la anul 1864, 177

locuitori, dindu-li-se 679

hect. i 36 hect. pe mo0a Baraictarul -Brebu. Locuitorif ad 378 cal i Tepe, 387 vacT, 592 boT, 59 bivolT, 5357 o! i 652 porcT.

In raionul com., pe apa VitnAul e o pivA i o moarl.

Scoala exista in com. de la 1869. Localul e proprietatea co-

mune!. S'a frecuentat in 1892

de 54 copa, din numArul de 326 copiT (172 bleti, 154 fete) ; BO

69623. Alarde Dieliorsar Geogrevic Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

DRIGXNETI

cu virsta de scoall. Cu intretinerea personalului, statul cheltueste anual 1566 lei.

tia carte 107 barbatr si

DRXGXNWri

234

7

femeI.

Toatä suprafata com. e de 4500 hect. Comerciul se exercitä in comuna. de 8 circiumari. Venitul comunef este de 13133 leI si cheltuelile de 11749 ler, anual. osele vecinale iI inlesnesc

comunicatia cu comunele Cornurile, Hatcardul si Baraictarul Brebu.

Teritoriul com, e brazdat de 5 movile, cari ají servit drept

barieri, dupa cutn se zice, in vremea invaziunelor Unguresti.

Pe ele se cultivá diferite cereale.

E udata de riurile : Prahova, Cricovul-Sarat si Vitnaul. Se margineste la N. ca com. Cornurile, la S. cu com. Fíat-

rotari, 7 dogari,

5 brutarI, 5 caramidarI, 7 zidarI si timplari, 3 tinichigit EI desfac produsul

muncei lor in comuna si la orasul Caracal. Mosia e parte proprietatea statulur si parte particulara. Statul posea : Draganesti cu trupurile (Dragna, Corbul si Barbosul); Draganesti-Märuntei si Draga-

coala e infiintata de la 1864.

In anul 1892 s'a dada un lo-

tare. Pämintul de cultura. e destul

93) atl fost de 26450 leI si

rit dupa legea rurald Cu 1350 hect. Viile din Dealul- Draganestilor (din care cele mal multe

de fertil si produce in abundenta cereale. Viile, a caror cultura e destul de intinsa dati un vin de buna calitate mult cautat in judetele Arges, Muscel si Teleorman. Vite sunt : 150 caí, 6o epe,

si la E. cu diferite movile, a

°I si IoI pord.

caror poale le ucla piriul Crico-

In comuna sunt : 2 morI de aburI si una pe apa Oltulur; 2 brutarii ; 1 fabrica de luminarT

pl. Siul-de-Jos. E situata pe valea Oltului si pe malul sting al

functiune, deservite de 4 preotI si 8 cintareti si paracliseri.

sunt pe proprietatea statului) ocupa o suprafata de 420 hec-

neasca, care se arendeaza in parte; 389 locuitori s'ají improprieta-

1200 boi, 52 yací', 30 bivoli, 2042

Dragineqti, com. rur., jud. Olt,

In com. se afla 3 biserici, din cal< una ruinata si 2 in

cal model, sistematic, spa,tios si higienic, din fondurile com. E frequentata de 185 elevi (168 baetf, 17 fete), din numarul de 137 copil (169 bleti, 68 fete), in virsta de scoala. Cu intretinerea el statul cheltueste anual 4212 la titi carte 258 barbati si 95 &me'.

cardul, la V. cu com. Gherghita,

vul-Sarat.

catoria si telegraful s'aii infiintat

la anul 1883.

de ceara.; I 7alhana, situad. pe apa Siul, si alte stabilimente

Veniturile com. (pe anul 1892

cheltuelile de 25 565 Id. Tot teritoriul com. se intinde

pe o suprafata de 3600 hect. Comuna e strabatuta drept prin mijloc de soseaua judeteana. Slatina-Turnul-Magurele, care o

leaga la N. cu com. Comani, la 4 kil. si la S. ca Daneasa, la 4 kil. Alte dota sosele vecinale o leaga la E. cu Stoicanesti (I 1 kil.) Serbanesti.

si la N. E. cu

La E., in directiunea N. S.,

pe o distanta 'de 4

kil,

se

tirguletul Draganesti si satul

pe an : la 27 Iulie (Pantelimon),

intinde vestitul deal al Draganestilor, acoperit ca vil; de la care incepe cimpia Boianul, pe care la S. E. sunt semanate vr'o 5 maguri, din cari 3 mal

Peretul, cu care formeaza o comuna din anul 1885. Altitudinea 6 de asupra nivelulur mareI este de aproape 120 m. Are

la 14 Septembrie (Cirstov) si

marI si cloua mal miel. Se crede

la 14 Octombrie (Vinerea-Mare).

ca toate sunt artificiale. De aceea si dealul, in aceasta parte,

Jiului, la o distanta de 35 kil. de capitala judetultif. E resedinta plasei. Se compune din

o populatit:ne de 3022 locuitori (1422 barbati si 1 600 feme°. Sunt 700 fam. ; 993 contribuabill ; 365 case si 445 bordeje.

Popalatiunea acestei com. se compune din 2933 Romini, 50 Tigara, 12 Bulgari, 15 UngurY, 5 Italieni, 3 Sirbi si 4 Greci. Meseriasi sunt: 12 fierari, 3

ale

comerciantilor si ateliere ale industriasilor.

Comertul se face aci de 1 1 circiumari. Se tine erg de 3 ori

Dintre toare com. jud., afara de Comani, Dráganesti prezinta un plan mal regulat : strade largi, aliniate si soseluite, case con-

struite mar bine. Multe strade sunt iluminate in timpul nop-

se numeste Dealul-Magurelor, , cum si o surpatura, pe care locuitorii comunica la tarinele lor, se chiarna tot Rusca-Magurelor.

La V., comuna e inchisa de

tel. DrAganesti e resedinta pl.

girla Siul, formata din ploi, za.pezi, izvoare si mlastinr, aproape

Siul-d.-j. si a judecatorid oco-

permanente pe valea aceasta, i cae sunt cauza frigurilor palustre, de care suar cea mare parte din loc., mal ales vara.

luid erbanesti. Aci se afta o statie telegrafo-postala; un medic de arondisment ; o moasa. Jude-

www.dacoromanica.ro

DRAGXNE§TI

futre Olt si Siul sunt zAvoaiele statuluT, pe o suprafaä de aproape 200 hect. Pe apa OltuluT sunt intinse mal multe podurl pe vase, carT inlesnesc comunicatia cu Cara-

235

DRAGANE§TI

si de iazurile Agioglu

dintre carl cea maT importand

si al SAvestilor. Dealurile princi-

este aceea numitA Rotundul, lar maT la S. trece riul Vedea pe la extremitatea comuneT.

LAzeT,

pale sunt : Frasinul, Brusturi, Motocul, Tiganul, Pirlita, Nistora, Pietrosul i Lebedea.

calul, capitala judetuluT Roma-

un venit anual de 4500 5000

Intinderea comunel este de 2700 hect. aproximativ. Este situat5. pe proprietatea statuluT

nati.

leT.

TigAnia-DrAgAnesti. PAdurea sta-

Mosia e impArtitA intre 4 speciT de proprietarT : Statul, pro-

tuluT se imparte In maT multe trupurT, din carl cele mal prin-

prietarT marT, räzIsT si improprietAritt

cipale sunt CAprAriile

dova-d.-j., la 21 kil. de FAlticeni.

Se mArgineste la E. cu com. Uidesti si DrIguseni, de carT

Suprafata teritoriall a com. e de 7215 hect., din carT 4448

se desparte prin riul Moldova ;

cultivabile, 2000 hect. pAdure,

la S., cu com. DrAguseni si RAucesti, din jud. Neamtu (prin semne conventionale); la V., cu com. RAlcesti i Vin5.toriT-NeamtuluT

310 hect. finat, restul imas prundis. PAdurile sunt de fag, brad, mesteacan, plop si stejar. Impropriedriti la 1866 sunt

(prin semne conventionale), pi riul Brustura i creasta munte-

181 fruntasT, 308 pAlmasT si 124

Drägäne§ti, com. rur., jud. Suceava, situad la S.-V. pl. Mol-

telur Plesul. E formad din satele : DrAgInesti, PAnuresti, Or-

testi, Giulesti, Tonti, SoImAresti, Brusturi, SAvesti, Poiana- PrisAceT si Cornilesti, cu resedinta

In satul de la care sT-a luat nu-

In com. sunt 3 morT, aducind

codasT, stApinind 1509 ala La locul numit Movilele-de la-Cornilesti, se spune cl a avut loc un rAzboid si cA mortiT s'ad in-

gropat sub cele treT movile. Sub poalele muntilor se aflA tintine de o al:A s'Arad. abondend.

mele.

Are o populatie de 957 fa- Drägine§ti, com. rur., in jud. Teleorman, pl. TirguluT, in mijsail 3614 suflete (1795

mili!,

bArbatT si 1819 femeT), din carT

72 IzraelitT. Are 8 bisericT si 3 scoll rurale mixte. Vite sunt : 562 bol, 518 vacT, 510 viteT, 252 caT, 2300 oI

locul plAseT ; poartA numirea de DrAgAnesti-TigAnia; parte din ea se mal numeste i Satul-Noti.

Este situad pe platoul dea-

i Pojo-

ritele. Intinderea totalA a pàdurilor statuluT este de 1500 hect., lar plmintul arabil dat in exploatare este de 500 hect. adurea are arborr grosl pentru constructiune ; de aci s'a luat materialul lemnos intrebuintat la constructiunea linieT ferate Costesti-MAgurele. LocuitoriT ImproprietAritl pe aceastA mosie sunt in numAr de

175, pe 768 hectare si anume : 87 locuitorT in comuna DrAglnesti, cu 408 hectare, 20 in cAtunul TigAnia, cu 70 hectare si 48 in cAtunul Atirnati, cu 290 hectare ; 13 hectare sunt vi!. Populatiunea com. si a cAtu. nelor este de 300 familif 1184 suflete. Sunt 367 contribuabilT. Numarul vitelor este de 3530 capete, din carT 619 vite cornute

lurilor carT inconjoad valea Zbir-

marT, 154 cal, 2516

1893 are la venit 7716.17 leT

gleaza, la E.; are 2 cAtune : Tigánia, pe malul sting al riuluT Vedea, la o depArtare de 2 kil. unul de altul ; al doilea cAt. e

porcT.

si la cheltuelT 6993.28 leT.

Adunati, tot in partea despre

Are o scoall intretinutA de

Forma teritoriald a comuneT este un poligon neregulat, tinzind spre rotunzime, inclinat

E. a comuneT, la depArtare de kil., pe loc ves. Se invecineste la N. cu com. Muti, pe valea Zbirglezil ; la S.V. cu orasul Rosiori-de-Vede ;

stat, cu un numAr de 38 elevl ;

382 porcT.

Sunt 682 stupT. Budgetul comuneT pe 1892

de la N.-V. spre S.-E. din Plesul spre Moldova). Altitudinea comune! de la nivelul mAriT atinge, pe Creasta-PlesuluT, 900 m.

241

Budgetul comuneT este de le!

2847, bani 66 la veniturl si de leT 2686, banT 61 la cheltuelT.

o bisericA, deservid. de 2 preotT si 2 cintAretT. CAile de comunicatiune sunt :

E udatA de Moldova (68cx> m.)

la S. cu com. Meri-Goala; la E. cu com. Antonesti si la V. cu com. Scriostea i linia fe-

spre com. Sfintesti, la depArtare de 5 kil. ; spre com. MeriGoala, la 4 kil. i spre com. DrAgsenei, la 5 kil., pe sosele

si de piraele : Rica (7300 m.),

rata Costesti-MA.gurele. In par-

vecinale.

Ulia (2750 m.), Tirzia (800m.) Cu-

tea despre V. este udatA de

lesa (7500 m.), Brustura (9000

apa ZbirgleziT. Prin pAdurea TigAnia serpuesc pirae i viroage,

Imprejurul acesteT com. s'ad facut importante descoperirl archeologice, atit de rAposatul

m.), Pirlutul (2900 m.) i Piriul-

www.dacoromanica.ro

DRAGliNE$TI

Cezar Boliac, clt si In urma de

d. Gr. Tocilescu. In magurile situate la S. com., s'ail gasit sagetT, topoare cu dota taisurr, cum si produse de ceramica vechie. Una din aceste magurf are o inaltime de 10m. si o largime de 8o m. ; cea de a doua are 8 m. inaltime si 6o m. circumferinta. Pe aceste mdgurr situate In padure, ati crescut arborr batrInT.

La marginea cat. TiOnia, pe linga soseauaRosiori-Ciolanesti,

in vale, se vad ruinele bisericer care purta alta-data numele de Schitul-Draganesti.

Dragäne§ti, com. rur., in jud. Vlasca, pl. Cilnistea ; proprietatea d-ion Alex., Jacob si I. Lahovari, situata pe valea Cilnistea.

Suprafata totala a mosier e de 4370 hect.

In 1864 s'a dat la 500 loc. fostr clacasT suprafata de 950 hect. Are pädure de tufa 800 hect.

236

bulla stare ; este conclusa de un invatator. In 1888 a fost frecuen-

tata de 35 baiell si 4 fete, din numarul de 99 blietr si 81 fete In virsta de scoala. Prin aceasta com. trece drumul Bucuresti-Alexandria si drumul Giurgia-Pitesti. Soseaua na-

tionala intre Bucuresti-Alexandria, trece de asemenea prin sat.

Ad este o moarä Cu aburi ; o fabrica de spirt. Vite : 620 bol si yac', 22 bivolr, 500 car, 1015 OT, 12 capre, 1130 rimatorT Si 7 asinT.

Ditel.GXNEM

Elena Secara. Aceasta biserica e aproape ruinata. Numarul vitelor e de 780 capete, din Cae : 220 vite marT cornute, 35 caT, 515 or si io rimatorr.

Drägäne§ti, sat, face parte din cotn. rur. Draganesti, pl. Cimpul, jud. Prahova.

DrAgäne§ti, sat, face parte din com, rur. Cu acelasT nume, pl.

Siul-d.-j., jud. Olt. E situat pe vale, intre Siul si Dealul-OltuluT. S'a numit asa de la Dealul-

Se fac 3 bilciurr cu obor si

Dragan esti'..or. E resedinta com.

anume : la 25 Martie, la 4 Iu-

Are 3 bisericr : una, mica, ruinata, inchisä, zidita in zilele Domnulur Ion Dimitrie Grigore Ghica-Voevod ; a doua, cu hramul Adormirea Maicer Domnulur, Sf. Petru si Pavel,

nie si la 14 Octombrie. Este departe de Giurgiu de 38 kil., de Ghimpati, resedinta plaser, de 18 kil., iar de Bucuresti, de 58 kil.

Aci este un han mare, case bune pentru arendasr, cu patule si magaziT Indestulatoare. In josul satulur este un heles-

tea provenit din apele ce se

si Sf, Nicolae care s'a prefacut, de d-nir Petrache Manolescu si altir, la anul 1864 ; si a treia, Cu hramul sf. VoevozT, care s'a ziditla a-

nul 1830, in zilele lur Nicolae Pavlovicr de catre Neagoe Preotul, Ioana Preoteasa si altir.

Venitul anual e de 6o.000 le!. In 1887 s'a arat si cultivat

scurg din valea Draganesti.

3200 hect. Venitul comunal pe anul 1886 a fost 6397 leT, lar cheltuelile de 4936 lei ; pe anul 1887 venitul

Draganesti , la 1693, Const.-Vo-

a fost de 7616 ler, iar cheltuelile de 5810 ler; pe anul 1888 venitul a fost de 6105 ler, 55

Drägäne§ti, sat, Cu zo suflete, jud. Arges, pl. Lovistea ; face parte din com. rur. Racovita.

luT Culesa, la vArsarea lur in Rica. Are o populatie de 126

banT, iar cheltuelile de 6060 ler, 86 banT. In 1887 se aflan aci 370 contribuabi/r. Populatia este de 550 familiT, salí 1815 suflete.

Dragäne§ti, cdtun, din jud. Arges, pl. Topologulur, pendinte de com. rur. Golesti ; are o bi-

casatoritr, 18o casatoritr si 36

Istoria ne spune ca la satul da s'a intillnit cu generalul rus Hausler.

rica vechre si alta facuta la 1857

serica, Cu hramul sf. Gheorghe, deservita de 1 preot si 1 cintaret.

de proprietarul acester mosir, N. Lahovari, biserica careia i

Drägäne§ti, sat, in partea de

In aceasta com, este o bise-

s'a dat hramul Sf. Nicolae ; este acum deservita de 3 preotT si 4 cintaretr, si constitue parohia Draganesti. In com. se alía o scoala mixta

Cu 6 clase; localul e de zid in

N. a com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe dealul Dragänesti, in dreapta riulur Jijia si avind o populatie de 41 farrilir, saii 169 suflete si o biseria, fondata la 1850 de d-na

www.dacoromanica.ro

Drägane§ti, sat, in com. cu acelasT nume, jud. Suceava. E asezat pe tarmul sting al piriu-

fam., sail 462 sufl. (233 barbatr si 229 l'eme), din carr : 246 nevaduvr.

tii1 carte 37 persoane. Vatra satulur ocupa. IO Miel. Improprietaritr /a 1864 sunt 64 loc., stapinind 203 falcr si 20 prj. Insurater sunt 52, stapinind 104 fálcr.

Are o biserica, cu hramul SI. Voevozr, cladita din lemn la a-

nul 1848, deservita de 1 preot li 2 cintaretT ; o scoala rurall mixta, conclusa de un invatator platit de stat. Infiintata mar in-

DRAGANETI

DRXGANEM-MXRUNTE/

237

tiiii in Ortesti, la 186o, a fost mutata ad i la 1865. E frecuentata de 49 elevT si improprietaritg. Cu 6o facf. Drumurile principale sunt : la Brusturi (3800 m.), la Boroaia (5 kil.), la Poiana- Prisacil (3 kil.)' si la Savesti (5 kil.).

Primul proprietar al mosier

se zice a ar fi fost un oare-

Are o scoala mixta, conclusä de o invatatoare. Scoala e frecuentata de 19 elevT (9 bletT si ro fete). In partea de N. a satuluT se afla. 2 podurT peste Birlad ; unul

al caeT ferate si altul al soseleT nationale. Tot aicT se Mil si un iaz sistematic, cu moara. Are o biserica zidita de Dom-

care Dragan sati Drago. Mal spun batrinil ca mosia Draganesti a fost razaseasca, dar a fost trecutä catre manastirea

nitorul MoldoveT Mihail Sturdza.

Neamtulur in imprejurarile ur-

fost improprietariff la 1864 si stapinesc 620 hect., iar principesa Gorciacov are 4380 hect.

t'Atoare : Un preot trimis de staritul manastireT spre Mitro-

S'a reparat in 1866. Dupa legea rura15. are 8 Miel de pamint arabil. LocuitoriT clacasT aCt

polie, a fost omorit aci. Voda

Inainte de acest sat a fost

dadu ca daune manastireT o par-

un altul spre N. sub numele de Rastoaca, pe malul BirladuluT, la locul care astazT se numeste

te din mosia razesilor. Traditia mal spune ca singurul mostenitor al lui Dragan, primul proprietar, fuchina partea sa de razesie manastireT Neamtu. CalugariT s'el tot indas, rasluind

Malul-Alb.

Drägäne§ti, deal, pe care e

si-

din rdzasiile invecinate de la

tuat satul Dragdnesti, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. Sipotele.

Mitoc (azT curtea posesiel) si pana in piriul Brustura. Multa vreme urmara judecatl si la urma banuind calugariT ca

Drägane§ti, deal, in raionul comune Draganesti, jud. Olt, pl.

vor fi ramasT, aii mutat satul din deal, de pe malul sting al piriulur Brustura, unde se afla astaii. Urmele desfiintatuluT sat zise cunosc inca. Aceasta ce-se s'ar fi intimplat numai cu un veac in urma.

asezat pe partea stingä a riuluT Birlad, loc ves, la o distanta de

3 kil, departe de resedinta comune'. Se afla la 3 kil. de Tecuela.

Are o populatie de 170 fam., sati 495 sufl., locuind in 126 case si 15 bordeTe. Comertul 11 fac 9 circiumarT.

Stili carte 17 barbatT si mer. IndustriasT sunt : 4 lemnarT.

1

3

fe-

fierar si

DrAgäne§ti, ',d'Are, a statulur, In intindere de loo hect., pendinte de com. Mircesti, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j.

Drigäne§ti, peidure, situata in com. Barcea, la N.-V. de satul cu acelasT nume, jud. Tecuciù. Are o suprafata de 2937 hect., acoperite cu lemne de stejar si ulm. .Apartine principeseT Maria Gorciacov. Impreuna cu mo-

sia aduce un venit anual de 70,000 leT.

Draga ne§ti, peidure, a statuluT, pe raosia cu acelasT nume, jud. Teleorman. Se compune din mal multe trupurT, carT poarta diferite numirT: Pojoritele, Caprariile si Tigänia.

Drägfine§ti, vale, satul Draganesti, din com. Sipotele, jud. Iasi, pl. Bahluiul.

Siul-d.-j., pe care se cultiva 420 hect. vie.

DrAgäne§ti, vilcea, com. Provitad.-j., jud. si pl. Prahova, care

Drägäne§ti, cu trupurile Drag-

se varsa in riul Provita, tot in raionul com. Provita-d.-j. din care izvoreste, si dupa ce pri-

na, Corbul si Barbosul, inofie a statulur, jud. Olt, fosta pendinte de biserica Sarindari din Bucuresti, care, pe periodul 1889/94, s'a arendat Cu 6900 leT anual.

Dagäne§ti, sat, face parte din com. Barcea, jud. Tecucia. E

resti, impreuna cu padurea de pe &usa.

Drfigfine§ti, mo,sie, in com. Barcea, jud. Tecucili. Are o suprafata de 900 hect. pamint arabil. Apartine principeseT Maria Gorciacov ; inainte apartinea Domnitorulul Mihail Sturdza.

Drägäne§ti, mo,sie, a statuld, in jud. Teleorman, pl. TirguluT, cunoscutä sub numele de Tipania-Draganesti ; fama parte, in nainte de secularizare, din mosiile inchinate manästirel Vaca-

www.dacoromanica.ro

meste de afluente Välceaua-CerbuluT.

Drägäne§ti, vale, jud. Vilcea, ce trece prin satul Draganesti, in care se afla elesteul satuluT Draganesti.

Drägäne§ti-Märuntei, ino,vie a statuluT, jud. Olt, fosta pendinte de Mitropolia din Bucuresti si care, pe periodul 1884/94, s'a arendat Cu 29281 ler anual.

DrAgane§ti-Mfiruntei, ptidure, a statuluT, in intindere de 200 hect., pendinte de com. Draganesti, jud. Olt, pl. Siul-d.-j.,

DRXGANWILOR (VALEA-)

formata din trupurile : Mitropolia (16o hect.) si Zavoaele-MA-

runtei (loo hect.).

Drägine§tilor (Valea-), vale, com. VrAnesti, jud. Muscel, pl. Podgoria. DräganoI, sub-a'ivizie a cdt. M11cile, din com. Sibiciul-d.-s., jud.

DRAGA§AN1

238

pentru Scoala de bAeti si 6549 pentru fete). In anul 1891, scoalele ad fost frecuentate de 229 bgetI si 82 fete, din numarul de 514 copii in virsta de scoall.

DrAgasani subventioneaz1 acest

Localul scoale e o cladire

mentionate sunt cele din DrA-

spital cu 3500 le! anual. In comuna sunt cine biserici (in fie-care catun cite una), din-

te care maT demne de a

fi

frumoasd i costa pe comuna, din fondurile careia s'a con-

Osan'

struit, 44580 lei. Aci mai este si o scoala de mesen!, secará de dogärie.

la anul 1793, in timpul lui Alee-

i Birsanu. Prima, cu hramul Maica Do mnului, fondata

Dräg-ä§ani, comund urband, jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j. E situatä

a lasat comund Dragasani un

sandru Moruzzi Voevod, fiind Episcop Nectarie, ctitori DimaIereu, Constantin Vatafu i alta reparata la 1870 i 1891; a

fond de r00000 le!, din venitul

doua, cu hramul Sf. Ilie, s'a fon-

pe malul drept al riuld Olt.

cäruia O. se intretie pe lingd

dat la anul

Se margineste cu comunele : Calina la N., Voicesti la S., riul Olt la E. si Dealul-Oltului la V. Are cine alune : Dragasani, Grivita, BArsanu, Panduri Momotesti, ca o populatie de 3930 locuitorl (1921 bárbati 2009 t'eme), In care intrá. si 35

scoala primara un dormitor cu Io elevi. tiú carte 500 bdrbati si 150

ctitorl pe Dumitru Ciocan, Galbinu i altii. Vite sunt : I 14 cal' i epe, 598 boi, 282 yac!, 12 bivoli, 1171 ol l berbeci si 667 porci.

Buzail.

Defunctul Costache Niculescu

familii de Tigani, 6 Evre, 7

Principalele strade ale orasusunt : Calea Traian, care trece prin centrul orasule, str.

Sane, str. Martirilor i str. Ca rol Lit', care uneste Calea Tra-

Bulgarl, 2 Greci i LO Germant Contribuabill sunt 751. Locuitorii, pe lingál agricultura i viticultura, se mal' ocupa cu comerciul. Se:gdseste in Dragäsani: ma-

ian cu strada Linga vechiul cimitir este monumentul ridicat de colonia

sinä de semanat, 3 de secerat,

guri de fier, 4 grape de fier, 2 mosoroitoare de lemn sati

Veniturile comunei pe anul financiar 1891-92 ari fost de 7166327 le! i cheltuelile de 6102355 le. In Dragasani e un biroa telegrafo-postal infiintat In anul

rarite si 2 triore ; o moara Cu

1872, al are venit pe anul

abur!.

1896-97 a fost de le! 13668, bani 70, o farmacie, judeato-

de treerat cu abur!, 3 de vinturat, i de batut porumb cu abur!, 2 Cu manivela, 9 r.plu-

In Dragäsani se fac anual 5 bilciurl, afard de tirgul slptaminal de Je, adica : la Florii, SI. Petru, 15 August, 14 Septembrie si 26 Octombrie. De la aceste bilciuri comuna percepe 3700 le! anual.

In comund este o scoala de baetl, conclusa de 4 institutor! si o scoall de fete, conclusd de 2 institutoare, pentru plata carora statul a inscris in budgetul sal'', pe anul financiar 1892-93, suma de 21689 lei (adica 15140

greaca din Rominia, in memoria Mavrotorilor cazuVi in luptà la 1821.

ria de pace a ocoluld,

resedinta plAsilor OItul-OlteÇul-d. .j.

si a spitaluld intretinut de judet, care are 15 paturI, cu un medic primar al spitalule, un sub-chirurg-econom. Cu intretinerea personalule se cheltueste

anual 7800 le!; lar cu hrana

1834,

aviad ca

In raionul comund, pe fiul Oltul, sunt mal multe mor!. Parte din locuitori sunt mos-

nenT, parte ati pamint dat la 1864.

oseaua nationalA Traian stra-

bate comuna de la N. la S., comunicatia tutulor comunelor de la Riul-Vaduld pana la Corabia; leagl Tara cu inlesnind

Transilvania si Bulgaria. Vez! DrAgAsani, podgorie.

Drägfi§ani, mofie, a statuld, fosta

pendinte de Episcopia Rimnicul, plasa Oltul-d.-j., jud. cea, care s'a arendat cu trupurile ce-I apartin, afarà de viile rescumparate i partile vindute, cu 25089 lei anual, pe periodul

1888-93. Drägi§ani, poargorie, situata in pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Ministerul Agriculturei, in do-

rinta de a lua la timp masurile priincioa,se pentru incurajarea dezvoltarea viticulturei la no!

bolnavilor, iluminatul spitalule, medicamente, cumparare de instrumente, incalzit, chirla loca-

In tarA, a adresat in acest scop

luluI si mobilier, se cheltueste anual pan5. la 9391 le. Orasul

lara insotita de un cestionar, cu privire la descrierea fizica, cul-

www.dacoromanica.ro

catre capa judetelor o

circu-

DRAGA§ANI

tura si economica a viilor noastre. Prefectul judetuluI Vilcea,

spre a putea obtine rezultate mal satisacatoare, a instituit o comisiune vinicoll, compusa din primariT comunelor cu viT, proprietarif i cultivatoriT de viT, barbatT competintl in aceasta

ramurá de avutie nationala, cati ati trimis MinisteruluT AgricultureT informatiunile cerute, din care extragem urmatoarele :

Viile se sacien aci de peste 1000 anT ; ele ocupa o suprafata de 6653 hectare. Sunt situate pe dealurT, carT art o inaltime de 200- 600 m.

Sunt expuse in directia de E.

i S. Solul viilor de aci in gene-

ral este clisos, nisipos i pIetros. El este propria si bun numaT

pentru vil. Este uscat din cauza ca terenul este inalt scurgerea apelor se face cu inlesnire.

Aci viile nu se ingroapa, ci se lasd pe arac i lama. Aracitul vieT se face o data cu tdiatul i legatul puntilor la Martie. AraciT tin pana la 20 ani.

239

DRXGE§T1LOR (VALE A-

Pretul de mijloc al vinurilor,

cind vinzarea se face pe loe, este ast-fel : cele maT bune pana la 5 leT decalitru, de mijloc 3.50 si cele ordinare 2-2.5o decal itru Vinurile tlestinate pentru tran-

care trece soseaua judeteanä ce duce de la tirgusorul nesti la gara Galbeni. Acest

sat dateaza, dupa cum n e arata documentele, inca d'inainte de xi Martie 1563. Tot documen-

sport, fie pe uscat fie pe %A pot rezista rara a suferi vre-o stricaciune i ara a pierde din calitatea lor. Ca la 5000 hect.

Dräge§ti, sat, face parte din

vie sunt supuse la dijma. Invo-

com. Condrachesti, jud. Tecucia.

iala variaza de la t0-200/0 .

E situat in partea de V. a

tele ne spun ca. aci a fost din vechime un schit.

In genere, toatà populatiunea

comuneT, pe ambele laturT ale

din aceasta regiune, se ocupa Cu viea i cu agricultura. In ce

kil. si 340 m. departe de re-

priveste starea economica a vinicultorilor, ea depinde de productiunea anilor. Mijlocia venituluT net anual

VaiT-Oil,

la o distanta de 3

sedinta comu neI si este strabatut

de piriul Dragesti, care se une-

te la S. cu Gherdana. Are o populatie de wo familiI, sart

pe hect. este de aproape 300

375 suflete, carT locuesc in 93

leT.

case.

Treapta de cultura a vinicultorilor este primitiva.

Teritoriul catunultd este de 815 hect. Locuitorif sunt im-

Productiunea vinuluT in aniT bunT e de : 190600 hectol., din

proprietaritT la 1864. Are o biserica, cu hramul A-

care 187000 hectol. vin alb 3600 hectol. vin negru.

dormirea - MaiceT - DomnuluT, fa-

si

cuta. de locuitori la 1770, din lema i cu temelia de piatra.. S'a

Drägfi§ani, stalie de dr. d. f.,

reparat de dota orT. Are 8 falcI

jud. Vilcea, pl. Oltul-Oltetul-d.-j.,

de pamint date la 1864. Satul

StruguriT in paminturl pTetroa-

com. Dragasani, pe linia PiatraDraga$ani, pusl in circulatie

se se coc maT de timpuriti sunt maT dulcr; lar in cele cli-

la 13 Dec. 1886. Se afla intre statiile Strejesti (11.8 kil.)

comunica cu satele vecine pi-in soseaua ce vine din Floresti trece la Corcasca.

soase mal tirziti i strugurir sunt mal apoT. Vinurile din aceste localitatl se pot conserva mal multe decenil.

Zävideni (10.2 kil.) Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 165m.14.

Pe Dealul - Drägasanilor se produc urmatoarele soiurI de

Dräge§ti, sat, jud. Vasluiti. Se numea din vechime Racesti,

Venitul acestei statir pe anul

se afla in partea despre

1896 a fost de 246424 leT, 94

V. a comuneT Borästi, pl. Fun-

banT.

durile. E situat parte pe se-

S.-

i parte pe Dealul-Marulur, printre care

sul Poiana-Bradulur,

strugue gordan, braghina, strugure negru rominesc, bordeaux, coarna, cirloganca, zis si crimpoie, tamlioasd, etc.

Dräge§ti, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, pe malul sting al riuluT Siret, la N. de satul Negri i la o depdrtare

trece &tul Socovatul, pe o in-

Un pogon de vie produce

de 2 kil, de el i de 3 kil, de

pana la too decalitri vin ; tescovina de la un pogon da pana la io decalitri.

gara Galbeni. Are 59 familiT, sati 262 suflete, din carT 63

174 suflete, intre carT 9 EvreT. Are o biserica fiícuta la anul

contribuabilr. Stiti carte 12 per-

Numarul vitelor e de 521: 138

Cea maT mare parte din vinul

soane. Locuesc in 67 case. Vite sunt 173 capete. Are o biserica de lemn ; un pod statator pe riul Siret, peste

vite marT cornute, 340 oT, 23

de la Dragasani se transporta la Bucuresti, Craiova, Caracal, etc.

www.dacoromanica.ro

tindere de 863 hect. Are o pop ilatie de 50 familiT, sati 1731-

cal si 20 rimatorT.

Dräge§tilor (Valea-), vale, in

DiaGEM

satul Dragesti, com. Condrachesti, jud. Tecuciti. Aceasta vale se mal numeste i Valeaoir.

Drfige§ti, sat, cu 54 case, in plaiul Cerna, jud. Mehedinti. E situat pe un 'platal frumos ; sine de com. rur. Selistea.

Drige§ti,

sat,

DRAGHIClUL

240

In jud. R.-Sarat,

E situat spre V., la T kil, de satul de resedinta.

Dräghiceni. VezT Ghidigeni, jud. Tutova.

Dräghiceni, coon. rur., jud. Romanati, pl. Ocolul. Se compune

Dr5g-hicenilor (Valea-), vale,

din satele Draghiceni (600 loc.), Grozavesti (300 loe.) i Liiceni (262 loc.). E situata pe coasta de N. a dealuluT ce margineste valea riusoruluT Caracal, la 8 kil. spre V. de Caracal. Altitudinea

gosari, i da in valea Burnazu-

ce trece prin satul Cacaleti-Go14 in pl. Marginea, jud. Vlasca.

Dräghicl (Petrovici), piiclure, in com. Carpinistea, pe hotarul de-

spre com. Braesti, jud. Buzati.

muneT Babeni, asezat in partea

terenulul de asupra niveluluT mariT este de 120 m. Are o

Drighici (Lacul-luï.-), in com.

de S. a comuneT, pe malul

populatiune de 325 fam., san

Meri-Goala, din pl. TirguluT, jud.

drept al riului Rimnicul-Sarat, la 2 kil. spre S. de catunul de

1162 sufl.: 595 barbatT, 577 femeY; 585 casdt., 577 necAsAt. .Sunt 528 contribuabilT. Stiti carte 27 persoane.

Teleorman

pl. Rimnicul-d.-s., catunul co-

resedinta, Cubeni. Are o in-

tindere cam de 370 hect., cu o populatiune de 66 familiT, sai1

283 suflete, din carT 40 contribuabili. S tia carte To persoane. Are o biserick deservita de un preot si 2 cintg.retT.

Dräghescul, pädure,

in com.

VIAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel, din coasta careia izvoreste Valea-cu-Meri, care se varsd in riul Bratia.

Drighia, izvor, in com. Tisaul, cat. Valea-Rea, jud. Buzati; ese

din colina Dilma si se scurge in Niscovul sub numele de Va-

Budgetul com. pe 1886--87 a fost de 3633 leT la veniturT si de 3625 leT la cheltuell. Locuitorii se ocupa cu agricultura si creterea vitelor.

podul de pe osea.

DrAghia, izvor, in com. si cat. Piclele, jud. Buzaa. Incepe din mosia Piclele-BanuluT, ocoleste

pe la spate manastirea Beuca dupa ce primeste izvorul Mu-

ratoarea, se scurge in riul Buzati.

Dräghiceasca,

sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

dinte de comuna Dormarunt.

Perieti de Coteana la S. V. eh

si a separa !Isla de mosie a d-lui Grigore Vasiliu, de a d-lui Gabunea, din cat. Mierlesti-d.-s.

973 si porcI 144. In com. sunt 4 circiumT. Are 3 bisericT, Sf. Nicolae (1883) In Draghiceni, Adormi-

Dr AghicÌ (Movila-lui-), nagurli spre E. de com. Diosci, din jud. Romanati.

rea-Maicer-Domnulur (1882) in

Liiceni si Sf. Gheorghe (1882) in Grozavesti, deservite de 3 preotT si 6 ciataretT. Ad i sunt pe fie-ce an 2 bilciurT, la Sf. Pantelimon i Inaltare.

DrAghici (Muchea-lui-). Vez! Tintareni, jud. Dräghiciul, com. rur., pl. Rturile,

jud. Muscel, la S. de Cimpu-

ges, pl. Pitesti, pendinte de

lung, situata pe ambele malurl ale &Id Draghiciul. D'aci pAna la Cimpulung sunt 21 kil., lar

com. rur. Sapata-de.-s.

pana la subprefectura 9 kil. N'are

Drighice§ti, cdtun, din jud. Ar-

Dräghia, movild, in com. Glodeanul-Särat, jud. Buzati.

serva spre a limita atit com.

Vite marT sunt i068, vite micT

lea-PoduluT, nume, sub care e cu-

noscut dupa ce trece pe sub

DräghicI, (Movila-lui-), onovild de hotar, In capul de V. al com. Perieti, pl. Siulzd.-s., jud. Olt ;

nici un catun alipit si se mar-

Drighice§ti,

face parte din com. rurala Gorganul, pl. Podgoria, jud. Muscel. Cade in partea de S. a com. Riul-Argesul, care-1 desparte de jud. Arges, 11 uda la S. lar riul Rincaciovul, 11 uda prin centru. Populatia satuluT e de 509 sat,

locuitorT (250 barb. si 259 fem.) Numele se presupune a-T veril

de la un popa, DraghicT, care pe la anul 1690, a facut biserica de lemn ce exista si azT.

www.dacoromanica.ro

gineste la N. cu comuna Jugurul, la S. cu com una MiMesa, la V. cu comuna Golesti si la E. cu comuna Hirtiesti.

Are o populatie de roo suflete (494 barbati, 507 femeT), locuesc In 240 case. LocuitoriT se ocupa cu agricultura, fabricarea varuluT (in marT cantitatI) si fabricarea tuiceT.

Ei desfac tuica, a carel

productie in timpurl bune trece

DRXGHICIUL

241

DRXGOAIA

peste 60000 vedre, la Pitesti,

muluT silvic, com. Draghiciul,

Rosiori, Caracal, Corabia si Turnul-Mdgurele. CitT-va locuitori atí stupT de

judetul Muscel, in intindere de 400 hectare. Se invecineste la Nord cu proprietatea statulta,

albine. Ceara se vinde la Pitesti

la Sud cu Vacarea, la Est c

Cimpulung. Vite sunt :

com. Lucieni, la Vest cu vatra 68o

bol, 968

yac!, 400 capre, 30 caT. Girla Draghiciul uda. comuna

In tot lungul salí. In comuna' sunt livezi intinse de prunr. Locuitora sunt mosnenT ; 34 din

eI s'ati improprietarit dupa lecrea din 1864. Sunt 210 contribuabilT. Budgetulcomunei este la venituri de leT 2290 si la cheltueli de 1824 leT, in care suma

satului Draghiciul.

Dräghiciul, sir/a, izvoraste din coin. Mataul, plaiul DImbovita, jud. Muscel, trece prin comuna Jugurul unde poarta numele de Valea-Jugurul, prin comuna Dra.ghiciul, si se varsa in Ritil-Tirgu-

lui la comuna Mihdesti.

Drfighiciul, vale ce vine

din

proprietatea Ciochina $i da in

Suprafata mosii impreuna cu Gratia este de 3532 hect. S'a dat in 1864, la ambele sate, pentru 380 loc., 1100 hect.

Are pa'dure de stejar in suprafata de zoo hect. Venitul anual impreuna cu Gratia este de 22000 lel. Aci este o bisericà de zid facuta de locuitorT ; depinde de parohia Gratia; este deservita de un preot i 2 cintaretT. Sunt 148 contribuabili. Vite sunt : 342 bol i yac!, 35 bivolI, 24 ca!, 1042 oi si capre si 190 rimatorT. Locuitorif acestui catun sunt SirbT; port chiar acum costumul

valea SirivasuluT, apoT in valea $erbanuluT, ce desparte propri-

lor. Se ocupa cu gradinaria,

scoala si no leT pentru biserica.

etatea Gogosari-Vechi, din pl.

tuleazä maT toate comunele din plasile Neajlovul si Glavacio-

intra leT 45 ce se cheltuesc cu

Aci era o fabrica de scaune,

Margi n ea, j ud. Vlasca.

pusä in miscare prin apd, a d-lui Anast. I. Chirvasi. Asta-zi nu maT functioneaza.

In comuna sunt ca la 2000 hect. pamint; iar impozitul fonciar se plateste pentru 700 hect., cacT restul e padure.

din produsele careia se indescul .

Drfighiciului (Dealul-), deal, la Nord de cdtunul Vdcarea, com. Valea-Pope!, plasa Riurile, jud. Muscel.

Prin acest sat e soseaua judeteana ce vine de la Vatas si scoboara pe valea Drimbovnicul catre Obedeni. Draghinesti sunt

Dräghineasca, sat, jud. Arges,

departe de Giurgiu de 62 kil., iar de Bucuresti, de 44 11-1

comunicatie ca comunale Hir-

plasa Galasesti ; face parte din comuna rurald Rasca.etiT - Dra-

Drägila, poiancl, jud. Dolj, pl.

tiesti i Mihaesti.

ghi neasca.

O osea vecinala o pune in Are o bisericd, rezidita la anul 1854 de locuitorli comuneI in locul une! vechT biserici. Aceasta bisericä este deservitil de 2 preoti si 2 cintareti. Scoala, cu intretinerea careia statul cheltueste anual 1242 leT, este frecuentata. de 66 elevi

si 6 eleve, din 92 copii cu virsta 'filtre 6-12 ani. Actualul local de scoala s'a zidit la anul 1884.

$tiii carte In comuna 169 barbati si zo femeI.

trece limita de E. a com. catre plaig, la DräghinAI Vest de comuna Vladesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

DräghineI (Valea-), vale, izvoreste din coasta Padurea-Taiata, numita Tletura-MaziluluT, strabate catunul Vla.desti-d.-s., pl. Riurile, jud. Muscel si se varsa. In 11111 Bratia, aproape de un herdstrau vechiii al d lui I. Arsenescu.

Dräghine§ti sati Gratia-Drä-

Dräghiciul, a'eal cultivabil, in

ghine§ti, catun, pendinte de

com. Ruginoasa, jud. Suceava, continind cariere de piatra.

com. Gratia-Mare, plasa Glava-

Dräghiciul, pdcluresupusl regi-

Balta, com. Gingiova, prin care 1-1111 Jiul.

Dragoaia, sat, jud. Dolj, plasa Dumbrava-de-Jos, com. 'rananäul, gramada, cu 281 suflete, 144 bärbatisi 137 femeT. Locuesc

in 49 case si bordee. Copiii din sat urmeazà la scoala mixta din satul Tancanaul, ce este la 6500 m. depärtare. In anul scolar 1892-93 aü frecuentat scoala 5 baetT. Cu virsta de scoala. sunt 41 copii. Stiti carte 18 loc. In sat este o circiuma.

ciocul, jud. Vlasca, situat pe

Drägoaia, fost sat, jud. Dolj, pl.

ambele laturi ale N'Ad DrimbovniculuI

Dumbrava-de-jos, comuna SA1cuta. 31

59628. Ha 68 Dlclionar Geograilo Vol. al.

www.dacoromanica.ro

DRXGOAIA

Drägoaia, mocie, jud. Dolj, pl. Dumbrava-de-jos, com. 'l'AncanAul, satul DrAgoaia..

jud. Gorj. E situat pe loc ses

In partea de E. a comuner de resedinta. Are o suprafata de 1380 hect.,

pe mosia

din carT 400 hect. arabile, 930

Silistea, din pl. Teleorman, jud. Teleortnan.

hect. finete, 44 hect. izlaz si

Drägociul,

DRXGOWI

242

pliclure,

Drägociul, phliaf, trece pe ling5. catunul Catelesti si com. Surdulesti, din jud. Teleorman, pl. Teleorman, taie soseaua jude%cana si se varsà in ptriul Bur-

Drägociul, vdlcea, incepe de pe Cimpia-BurdeT ; aproape de comuna Mirosi, judetul Teleor-

o singura apa. numita Sanatorea, care se varsa in Blahnita, la cat.

luí.

HAesti, din com. Bobul, plasa

Are o populatie de 42 familiT, Cu 272 suflete, totT ocupindu-se cu agricultura si eresterea vitelor. Locuitorri posea. 20 pingurr, cornute, 6 cal-, 176 or si 25 rimatorT. Sunt 50 stupT.

Este legat de comuna prin sosele comunale.

man, se formeaza. inteinsa pi-

Amaradia ; izvoarele ion vin din platourile Alimanul i Dragoesti. Comunicatia prin com. se face:

printr'o osea comunala i prin drumurr ordinare ; doul din aceste drumurr pleaca din Dragoesti i urca in munte: cel care pleaca din cal. Dragoesti, merge pe acest piala si se uneste

iar cu drumul Hirsenilor, mal jos de pichetul Urma-Boulur.

Drägoescul, pise, com. Orlesti,

riul Cu acelasT nume.

sunt : Sanatorea, Scurta i Valea-Mare saa Apa-Dragoestilor, care, unindu-se toate impreuna in com. Turbati, formeaza

padure si 6 hectare vatra satu-

40 care cu bol, iii vite mari

dea.

Apele ce uda aceastá com.

pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Dragoeasa, sat, pe mosia i in

In comuna se gasesc : 3 puturr si 6 fintinT.

jud. Suceava, insirat pe piriul

supra satuluI cu acest nume,

Comuna are un spital rural ; scoald, situata in schitul Crasna, frecuentata de 40 elevr

Cu acest nume, numAra 76 case,

jud. Suceava.

si i

com. razdseasca. Sarul DorneT,

populate de 83 familiT, Cu 245 suflete (120 barbatT si 125 feme». Are 76 contribuabiti.

Are o biserica de lemn, cu patronul Sf. ArhanghelT, deservitá de preotul din Paltinis si de

2 cintaretr. Improprietarita cu 8 fakir pamint. Scoala din PanacI, departe de 8 kil., serva si acestuT sat.

Drägoeasa-Mare, pÊrîP, in com. $arul-Dorner, judetul Suceava, afluent al piriuluT Tomnaticul.

Are de tributar pe DragoeasaMica.

DragoeseI (Dealul-), munte, d'a-

Drägoe0, com. rur., situata. centrul pl. Novaci, jud. Gorj, si sub poalele plaiurilor Dragoesti, Alimanul i Girjobul ; e formata din trer catune: Dragoesti, unde e si resedinta, Hotini i Ungureni, la E. com. Musetesti.

Are o suprafata de 10500 hect., din carr 119 hect. arabile, 295 hect. livezr, 9015 padure si izlaz in plaiu si in n'unte, proprietate a statulur si a locuitorilor, 4 hect. pomet si 27 hect. vatra satuluT, a schitulur Crasna, cimitirelor si atte.

Are o populatie de 720 suDragoeasa-Mick inic afluent al

flete, formind 180 familiT, din carT

piriuluT Dragoeasa-Mare, judetul Suceava.

140 contribuabilf, top' rominT. Locuitorri posedd 39 plugurr, 69

Drigoeasca, catun (dril),

care cu bol*, 2 arute cu caf, in

com. Cazánesti, "plasa IalomitaBalta, jud. Ialomita.

DrAgoeni, cdtun,a1 com. Petrestide-Varsaturr, din plasa Ocolul,

eleva, din 48 inscrisr; 3

bisericr

499 vite marT cornute, 73 caí, 2518 or, 262 rimatorT, 35 magari si 120 capre. Comuna are un venit de 1200 ler, iar cheltuelile sunt in suma de ler 1000.

www.dacoromanica.ro

i

i schit; bisericile sunt

deservite de I preot, 3 cintaretT si i paracliser ; sunt destul

de vechl; una e fondata in anul 1705.

Schitul poarta numirea de Schitul Crasna, flind-ca, inainte

de 1875, a tinut, impreuna cu catunul Ungureni, de comuna Crasna. Acest schit e fondat de Dimitrie Filisianul biv-Vel Pitar, in zilele lur Mateiu Basarab-

Voevod, la anul 7145 de la zi-

direa lumer, saa 1637, de la Christos. Acest schit a ramas nezugravit multa vreme pana in zilele luI Constantin Brincoveanu, fiind egumen k aceasta mlnastire Kyr Vartolomeu ot Dra. goesti, care, luind blagoslovenie de la sfintia sa Parintele Episcop Kyr Grigorie si umblind Cu carte de mila pe la locuitorr i negutatorT, a zugrAvit-o dupa cum se vede asta-d. Fondul cel principal al acestur schit dat de fondator este proprietatea Devese-

DRAGOEsTI

243

lul, din judetul Mehedinti, cum Vatra-Schitulur Crasna-Ungu-

reni, din judetul Gorj. Drägoe§ti, cdtun, alipit comuner Bradiceni, situat pe ses si in

partea de S. a com. sale din plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se zice

ea numele i s'a dat de la un preot, numit Dragotä. Are o suprafatá de 500 hect., din cae 115 hect. padure, 150 hect. arabile, Izo hect. finete,

DRAGOEsTI-DE JOS

flete, sat1 75 familir, din carI 64 contribuabilI, top ronfinT, ocupindu-se cu agricultura, creste-

o populatie de 1996 locuitorl, carr trajese in 382 case si 16

rea vitelor si lemnaria. Locuitorir posea 20 plugurr, 40 care cu bor, 2 carute cu cal, 200 vite marr cornu te, 30 cal', 80o or, 70 capre si 130 rimatorl.

Se intinde pe o suprafata de 6366 hect. Statul, d. I. Iorgulescu, Ar. Papazoglu, Hr. Costescu, ail 4400 hect. si

In catun e o moarä pe apa

izlaz, 92 paclure). Locuitorif cul-

Sanatorea, 2 puturi" si 2 fintinI.

tiva tot terenul, rezervind pentru izlaz 123 hect. Sunt 393 contribuabilr. Budgetul comuner e la venifurI de 5445 ler, iar la eheltuelI de 5434 ler.

atunul are 2 bisericr, deser-

vite de i preot si

I

dintaret.

70 hect. izlaz, 40 hect. vri 15 hect. livezT de prunr. LocuitoriI sunt mosnerif.

Are o populatie de 117 familir, din carr 4 familiI de tiganr, Cu 551 suflete. Sunt 90 de contribuabilI. Locuitorli poseda 35 plugurf,

70 care cu bol"

i vacT, 290

vite mari cornute, 15 caí, 55

Drägoe§ti, parte din COM. Capul-

Piscului, plasa Riurile, judetul

Mita.

DrAgoe§ti, pdolure, in judetul IIfov, plasa Mostistea, asezata pe

soseaua care pune in comunicatie cat. Dragoesti-d.-s. cu Dragoesti-d.-j.

N. spre S. si care, la i kil, de

proprietatI a fost ipotecata, pentru asigurarea imprumutulul domenial de 78 milioane ler, con-

Znagov. Impreuna cu alte 380

tractat la 1871, cind se arenda Cu 34000 ler. Pe periodul dela

1883-93 arenda a sclzut la

de lemn, i legindu-se cu soseaua judeteana T.-Jiul-Severin, la kil. No. 14.

Drägoe§ti, loc i.o1at i stind de

In catun se &ese : Z morr pe apa, 5 puturr i 3 fiada.

0, pe mosia Macoveiul, din comuna Padina, judetul Buzar'.

Cdtunul are z biserica de lemn, fondata la anul 1853 i deservita de i preot si i cintaret.

Drigoe§ti-Bitinele,- com. rur.,

Drigoe§ti, cdtun, resedinta a comuneI Dragoesti, jud. Gorj ; de dinsul mar sine o mica mahala, numita Oprisesti. Are o intindere de 400 hect., din carr 40 hect. arabile, 70 hect.

fin*, 3879 hect. padure, izlaz, vie si pomet.

Are o populatie de 308 su-

Paminteni, Chiroiul Paminteni, DrAgoesti-d.-s. i DrAgoesti-d.-j.);

coale mixte ; 5 masita de treierat cu aburI; i moara cu aburr; 4 helestaie si 4 podurr 2

statatoare.

Dragoe§ti, nzofie, plasa Znagov, jud. Ilfov, proprietatea statulur,

fosa pendinte de manastirea

o parte trecind riul Bistrita prin vad sí legindu-se cu soseaua comunala, Telesti, iar cea-l'alta parte trecind piriul Mita pe pod

In comuna sunt 4 bisericr, de-

servite de 4 preotr (la Bitina-

Comunicatia se face prin soseaua comunald, ce vine de la catun spre S., se ramifica in doua

1966 hect. Proprietarir cultiva 3173 hect. (655 sterpe, 480

Muscel.

oT, 500 capre si 355 rimatorT.

Catunul este udat de piriul

bordeie.

24050 ler anual.

jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata

la N.-E. de Bucuresti, 44 kil. departe de acest oras. In partea de N. si S. are dealurr frumoase. La V. e pAdurea Bitinele.

Se compune din satele : Bitina-Ungureni, Chiroiul-Ungureni, Chiroiul-PAminteni, Dragoesti-d.-s., DragoDragoesti-Znagov, cu

www.dacoromanica.ro

Vite mar/ sunt 2150: 722 cal i epe, 2 armasarI, 636 bol, 733 vacr i viter, 21 taurT, 9 bivolI, 27 bivol4e, si al celor

miel de 3878: 12 capre, 2822 or, 1044 porci. Dintre locuitori, 429 sunt plu-

garr, 2 meseriasr, 48 atl diferite profesir.

Arátura se face cu 205 plugurI: 143 co bol", 62 cu cal". Locuitorir au 364 care si carute : 142 cu bol, 222 CU cal.

Comerciul se face de 17 circiumarr. S'ati stabilit in comuna" strainr.

Drägoe§ti-de-Jos, sat, face parte din com. rur. Dragoesti-BiVuele, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

Suprafata totala a satulur e de 662 hect., cu o populatie de 299 locuitorr, Rominr, carr se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. D-I Hr. Costescu are 550 hect. si locuitoriI 112 hect. Pro-.

prietarul cultiva 375 hect. 000

DRXGOEM-DE-JOS

DRAGOTENI

244

sterpe, 75 izlaz). Locuitorir rezervA pentru izlaz 20 hect.

Dragoesti-de-Sus, sat, face parte din com. rur. Geamana, pl.

Are o bisericA, cu hramul Cu-

Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad .e o bisericA vechie. Nu se stie de

vioasa Paraschiva, deservità de I preot si 2 cintAretT ; o scoalà mixtA, frecuentatä de IO elevi si 2 eleve, cu intretinerea cAreia

statul si com. cheltuesc anual 2104 le!. Localul, e oferit de preotul Zamfirescu. Mal' are I moard cu abur!, I masilla de treerat, I helesteil si r pod stAntor.

Comerciul se face de 4 di-ciumarT.

StabilitT aci

sunt 4

strAinT.

Numarul vitelor marf e de 390 si al celor miel' de 456.

Dragoesti-de-Jos, sat, face parte din com. rur. GeamAna, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad este o bisericd, construità la anul 1850 de d-1 Colonel Ioan Solomon.

cine s'a fondat ;

s'a reparat

la anul 1769 de jupin loan sin

in sum5. de 26 milioane

leT,

conform legeT din 1877.

Drägoiul, movild, lingd balta Pctelul i Orlea, din jud. Romanati.

Iordache BocsAnescu.

Drägoiul, loc izolat, com. Ote-

Dragoesti - Znagov, sat,

face

parte din com. rur. DrAgoestiBitinele, pl. Mostistea, judetul

sani, plaiul Vilcea.

Horezul, judetul

Dragoiul (Zavoiul-), pddurice.

Ilfov.

Suprafata totald a satuluT e de 1725 hect., cu 367 locui-

Vez! Colibasi-Vierosul, judetul ' Muscel.

torT.

Statul are 900 hect. si locui-

Drägolesti, atan, in jud. Arges,

toril 825 hect. Statul cultivà

pl. ArgesuluT ; face parte din com.

prin arendasit s'E 790 hect. (so sterpe, 6o izlaz). Locuitorif cultivá tot terenul.

rur. Bascovele. Are 24 familiT,

Are o masinA de treerat cu

Dragolesti, clitun, din j ud. Arges, pl. OltuluT ; face parte din com. rur. Dobresti.lAre 277 locuitorI, o biserica vechie, cu hramul

abur!. S'au stabilit ad i 4 strdinT.

Comerciul se face de 4 circiumarT.

sau i5o suflete.

Drägoesti-de-Sus, sat, face par-

Numarul vitelor mari e de 380 si al celor miel de 519.

te din com. rur. Deágoesti-Bitinele, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

Drägoicea, pädure batrind, in

Drägostina, baltd, formatd din

Cade spre S.-E. de Bitina-Paminteni. Intre cät. DrAgoesti-

com. rur. Corzul, pl. Dambrava, jud. Mehedinti.

vArsarea riulur Jijia; se af1ä in partea de S.-E. a satuluI Bosia, pl. Branistea, jud. Iasi ; contine

DrAgoicea, piria, in com. rur.

mult stuf si papurà ; are pesti

de-Sus si Dragoesti-de-Jos este lacul Dragoesti, asezat chiar pe 5oseaua vecinald care pune in comunicatie aceste sate. Supra-

Guardenita, pl. Dumbrava, jud.

cuitorT.

D-1 Ar. Papazoglu are 600 hect. si locuitoriT, 238 hect. Proprietarul cultiva 400 hect. (65 sterpe, roo izlaz, 35 pàdure). LocuitoriT cultiva tot pa-

Drägoiul, sat, face parte din comuna rurald Olanul, pl. Oltul, jud. Arges. Este situat pe riul Oltul si are o populatie de 30 famili!. Are o bisericä, cu hramul SE VoevozT,

statitor. Comerciul se face de

Drägoiul satt Olanul, mofie, proprietate a statuluf, jud. Arges, pl. Oltul, com. Olanul. Era pendinte de schitul Surpatele inaintea secularizdriT. Aren da anu-

dr-

alI pe periodul 1883-86 a

NumArul vitelor marl e de 310 si al celor mid de 536.

fost de woo leT. Aceatà more a fost ipotecatä la 1887 pentru asigurarea emisiuniT ipotecare

i

ciumar.

deservità de un

preot si un cintAret.

nací.

Drägo§inul, cdtun, al com. Gropsani, pl. Oltetul-Oltul d.-s., jud. Romanati, la confluenta riultu Fratia cu Geamartaluiul. Are 30 locuitorT.

deservità de un DrAgoteasa, vechie numire a

preot si un cintdret.

mintul, rezervind pentru izlaz 17 hect. Are o biserica, cu hramul SE Nicolae, deservità de i preot si i cintaret; i helestea ; i pod

Nicolae,

Mehedinti.

fata totald a satuluI e de 838 hect., cu o populatie de 267 lo-

SE

www.dacoromanica.ro

mo,sierarneasca, din jud. Buz5.6, com. Zdrnesti-de-Ciln5A.

Drägoteasca, sfoard de mofie mosrxeneascl ; face parte din tru-

pul Mircesti, com. Lipia, jud. Buz5.11.

Drägoteni, afluent al

piriuluT

Bahluetul-Rece, in jud. Suceava, com. Vascani.

DRXGOTEST1

245

Drägote§ti, com. rur. isat, ln jud. Mehedinti, pl. Vailor, la o distanta de 67 kil. de orasul T.Severin. Formeaza' comuna cu Dragotesti-d.-s. si Buhorelul. Resedinta comuna este in satul

DrAgotesti-d.-j. Este situata pe doua vAl, deosebite prin culmea Dragotestilor si se märgineste : la E. cu jud. Gorj si com.

la S. cu com. Cola V. cu com. Coztna-

Negomirul ; i-A.13E1e ;

nesti si la N. cu com. Mätasari.

Are 12 mahalale i anume In Dragotesti-d.-j.: Linia, Izvo-

multe comune ; Dealul-Mare, deal inalt i punct bun de observa-

tiune, cae din Virful lui se poate

vedea orasul Tirgul-Jiul si la o mare distanta, In diferite directiunI. Val mal principale sunt : Valea-Dragotestilor, Valea-Buhorelul si Valea-MaluluI. Firee principale carI curg prin aceasta comuna sunt : Jiltul-Buhorelului i Jiltul-DragoteOlor,

care este mar mare si pe care se afla si mori de macinat. In aceasta comuna se afla cite-va helestae cu peste.

DRXGOTWI (DEALUL-)

Dragote§ti, com. rur., in N. plaseI0colul,judetul Romanati, formata din satele : Drägotesti, (225 loc.) si Argintoaia (Argin-

toianca, 226 loc.) situata lingd Tesluiti, la 24 kil. spre N.-V. de Caracal. Altitudinea terenu-

luI de asupra niveluluI madi este de 170 m. Are o populatiune de 138 fam., saü 537 sufl. (273

barbatI, 264 femer; 285

cdsät. si 322 necasat.). Sunt 109 cootribuabill.

$titi carte 7 persoane. Budgetul com. este de 2027 leI la veniturI si de 2026 leT la

rul, Gosescul, Gavanele, Popesti, Toporistoiul. In satul Drägotesti-d.-s.: Pasaroiul, Berbeniceni si Stanesti. In satul Bohorelul : Bohorelul Valea-Malulur.

Ca locurf de remarcat in:aceast'A comuna' sunt: o ridicatura mare

lor si comuna Cozmanestilor;

Are o populatiune de 1400

Are 2 bisericI, una cu hra-

Ripa- oimuluI, pe hotarul din Dealul-Buhorelul numitd si JidoviI. Aci, se zice, a locuit un

mul SI. Nicolae (1845) in Dragotesti, si alta cu hramul Ador-

urjas si la Tarnita altul ; se gdsesc la Ripa- oimuluI vase vechr

Argintoaia, deservite de 2 preotI si 3 cintaretI.

sufl., locuind in 300 case. Sunt 250 contribuabilI. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamintuld este parte buna, parte de mijloc. Locuitorir posea: 40 plugurI, 65 care cu bol, 9 carute cu cal si 100 stupI.

de pg.mint numita Tarnita, unde

se gäsesc oale marI romane. Este intre hotarul Dragotesti-

cheltuelI.

Vite rnarT sunt 570, vite micI 314 si rimatorI 697. In com. sunt 3 circiumr.

mirea-MaiciI-DomnuluI, (1845) in

romane ca si la movila Tarnita.

Ripa-$oimultdspune legendase numeste astfel pentru ea ad i se afla un soim in timpul

Drägote§ti, sat, jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine de com. rur. Fintina-Domneasca. Are o

domnieI lui Vlad Tepes, al caruI

populatiune de 570 sufl., locu-

Are 3 bisericI, deservite de

pul' se luati in fie-care an si se

ind in 74 case.

preot si 3 cIntaretI ; o scoala, conclusa de un invatator i fre-

trimiteati DomnuluI ; pentru Ingrijirea acestuI soim, Vlad Tepes scutise pe locuitoriI comunelor vecine de toate darile

cuentat5. de 21 elevT; o circiuma. Numarul vitelor in aceasta

comuna este de 1596: 600 vite marI cornute, 500 Oil 26 cal si

sov domnesc la ingrijirea luI.

Intimplarea a fost insa, ca

470 rimatorI.

Budgetul com, e de 1853 leI la veniturf cheltuelI.

tre stat si II obligase prin hrisoimul repezindu-se sa prinda

Dragote§ti, deal, jud. Fàlciü, in suprafata de 333 hect. Se intinde din hotarul com. Oltenesti, sub aceasta. numire, printre piralele Crasna i Lohanul, pe teritoriul com. TirziI, pl. Crasna si continua pana aproape de confluenta acestor piraIe sub numirea de Lohan.

si de 1190 leI la

o pasare, s'a lovit de stejarul und arif si a murit. Domnul

Prin comuna Dragotesti trece

s'a suparat pe locuitoff, le-a im-

oseau a Matasari-Drago tes ti-C orabiile.

pus darI grele, din cauza neingrijireI de soim si le-a luat proprietatea, pe care o posedä astazI statul in com. rur. Ne-

Dragote§ti, a'eal, jud. Mehedinti, pl. V ailor, com. rur. Dragotesti, numit si CulmeaDragotestilor.

gomirul.

Drägote§ti, vale, In com. rur.

DealurI mal principale din aceasta comuna sunt : Culmea-Drago-

testi, culmea Cozmanesti, dealul Buhorelul, Dealul-Balanilor, unde, In ziva de Duminica To-

me!, se aduna lume din mal

Din aceasta comuna se zice O. s'a rdsculat postelnicul Udriste, ale cara fapte sunt cunoscute de istorie.

www.dacoromanica.ro

Dragotesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Deagote§ti (Dealul-), deal,

In

DRAG§ANI

partea de V. a dealuluf Cracatita si paralel cu dinsul ; trece prin com. Minjesti, pl. Crasna, jud. Vasluia; coasta despre V. a acestuT deal se numeste Costisa-SatuluT, pentru ca se afta in fata satuld Minjesti. Drfinani, ciitun, in jud. si pl. Teleorman, pendinte de com. Drag-

senei. Populatia lui e de 485 suflete, din carT 71 contribuabilT.

Dragsani e sat vechia. II vedem figurind In nomenclatura satelor pe la jumatatea secoluId trecut, sub numirea de Dra-

DRXGENEI

246

lar de la Dragsani la Odobeasca este o distanta de 4 kil. Acesta

din urmá e foarte apropiat de cat. Muti si nu departe de valea Zblrglezei. In valea Zbirglezer, la diferite puncte ale acester com., aflueaza diferite p/riiase si izvoare de ape de prin vilcele, carr toate infra in piriul mar mare al Burdel. Pirliasul Hodorogul care iz-

voreste de la N.-E. com. Zimbreasca, din pl. Te/eormanului, se scurge In Burdea la N.-E. com. Dragsenei. Piefiasul Dragsenelul izvoreste de la E.

priincios samanaturilor de tot felul. Populatiunea intregeT comunc este de 454 familiT, sati 1856

suflete, dintre cari 367 contribuabilf.

Pe catune,

populatiunea se

Imparte ast-fel : in Drä.gsenei, 848 suflete, 158 contribuabilT ; in

Dragsani, 500 suflete, cu 94 contribuabili; in Muti, 205 suflete si 63 contribuabill si in Odobeasca, 296 su flete si 52 contribuabill.

Numarul vitelor din comuna este de 7383 capete, din carl : 837 vite marT corn., 239 cal,

Mal In urma a format o singura comuna. cu catunul Drag-

com. Merisani, se varsa tot In ZbIrgleaza, futre cat. Dragsani si com. Dragsenei, servind de hotar mosiilor Didesti, D'Usenei si Beuca. .

senei, unde este resedinta, la

Coprinsul intreg al com. DIU-

ball la cheltueli. coall este mima! In catumr

care s'a maT alipit si com. Muti,

senei se margineste la N. cu

Dragsenei, conclusa de un tuya-

ca catunul Odobeasca.

mosia Beuca din pl. Teleorma-

tator si avind 30 elevi. Sunt 4

nulur ; la S., cu mosia Papa si

bisericT, in fie-care cat, cite una. Cea din cat. Odobeasca este ru-

gusani. Era dat la plasa, care se numea si pe atunci tot aTirguluT.

Dranani, mofie, in pl. TirguluT, jud. Teleorman ; proprietate a. decedatuld maior I. Vladoianu,

parte din com. Butculesti; la E., cu mosiile Saceni, Butculesti si Sfintesti, situate aproape para-

donata Eforiel Spitalelor Chifle. Are pe dinsa si paclurea numita Laja.

lel cu Dragsenei, pe valea Tinoasa ; la V., cu parti din teritoriul com. Didesti si Cucuieti.

Deág§enei, com. rur., in partea de N. a pl. TirguluT, jud. Teleorman ; este limitrofa cu pl. Teleormanul. Se compune din

senei cu catunele ei, impreunä. cu mosiile afincare pe dinsa, trece de 2500 hect., afara de terenul cuvenit locuitorilor dupa legea rurala. Sunt si mosten! in aceasta comuna, in cat. Muti mal cu deosebire. Improprietaritir de la 1864, poseda 851 hect. si anume : In

Terenul ocupat de com. Drag-

patru catune : Dragsenei (resedinta), Dragsani, Muti si Odobeasca.

Pana la 1885, com. Muti si cat. Odobeasca formati o singura com.; ele ai1 fost alipite de com. Dragsenei, care avea pana

atund numai ea. Dragsani. Comuna si catunele eT sunt ase-

zate ast-fel : Dragsenei, DIUsani s'i Odobeasca pe dealul despre V. al vaTeT si pIrlului ZbIr-

Dragsenei, 130 locuitori, cu 455 hect.; in Drägsani, 69 locuitori,

cu 250 hect. ; in Muti, 5 locuitorl, cu 22 hect. si in Odobeasca, 39 locuitorr, cu 140 hect. Mostenir din cat. Muti ai1, pe Ruga panfinturile lor arabile, si cite

gleaza. cat. Muti se afla situat pe partea opusa, despre E. a-

o fase de padure in luna.. Mal

cestei val. at. Drágsenei e foarte aproape de cat. Dragsani,

viT si 6 hect. livezT de pruni. Terenul acestef com. este

sunt in com. si at. 13 hect.

www.dacoromanica.ro

72 magarT, 5896 oT si 339 porci.

Budgetul com, este de lel 7752 la veniturT si de 7235 leT, 16

inata si niel nu se maT oficiaza inteinsa. Cele-Falte 3 functioneaza si sunt deservite de cite

I preot si I dintaret. CM de comunicatiune are : la E. spre com. Saceni si de aci la Ciurari ; la S. prin cat. Muti la Draganesti qi Rosiori ; la V. prin cat. Odobeasca la Cucuieti si la N. de la Dragsenei la com. si gara Beuca, din pl. Teleormanuluf.

Prin aceasta com. si catunul Muti trece vechiul drum al Ciolanestilor, pe care comunica totl locuitoriT din centrul si de la extremitati/e judetulur pentru a

trece apoi pe drumul Craiovei saii al Olacului. Formatiunea actuall a com. a trecut prin diferite faze. In secolul trecut numai Dragsani era sat mar mare. Cat. Muti si Odobeasca eraii sate miel de mosnenT. Cat. Dragsenei s'a format mg in urma, lar cat. O-

DRA.GqENELIJL

DRXGUNEf (VALEA-)

247

dobeasca a purtat numele de Fallnica, cum se vede trecut qi pe unele hartI ale statultri-

Priporul, Ciungi, Helegiul si alDelenilor. Are o scoalà mixta, care func-

major austriac.

tioneaza din 1865 in satul He-

La 1885 s'a Intrunit

com.

Muti- Odobeasca cu Dragsenei, stabilindu-se aci si resedinta comuna.

Locuitorif din cat. Muti iO. dobeasca sunt mosteni bastinasI si se disting de al celor-l'alte catune prin traiul si obiceiurile lor.

Drägsenelul, pirtiaf, ce trece prin cat. Dragsani si comuna Dragsenei, judetul Teleorman,

legiul, intretinuta de stat, inte un local, construit din válatucI de comuna., sub un acoperis cu primaria. In anul 1891 scoala a fost frecuentan de 22 copiI, din carI 3 fete.

BisericI sunt 3: in

fie-care.

catun cite una, deservite de 3 preotr si 4 cintaretl ; sunt 698 case de locuit; rare in cat. Dragugesti, dese in cele-l'alte; sunt

Are o populatie de 704 fasal-1 2445 sufl.; 1219 barb.

cotn. Merisani si se varsa in pi-

1226 fem.; 1858 agricultorl, 26 meseriasI, 45 comerciantI si 61 avind profesiunl libere. Stitl carte 61 persoane. ContribuabilI, dupa noul recensAmin t, sunt 477. Totalul paminturilor de cul-

voare.

Serveste ca hotar natural mosiilor Didesti, DrAgsani si Beuca.

Drägugeanul, pirlia,s, jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Dra.gugesti, care curge pe teritoriusatuluI Helegiul si se scurge in piriul Helegiul.

Dräguge§ti, com. rur., jud. Baad, plasa Tazlaul-d.-j., situan

tura este de 1022.25 hect. TerKoriul comuneI are o intindere de 2000 hect. Padurile ocupa aproape 400 hect. PAmintul este impartit intre vecha rAzesI, al caror hrisov de proprietate dateaza din 1590.

Viile sunt pe o intindere de 69 hect. Viea lucratoare are 661/4 hect.

lAulul-Mare. Se compune din treI catune : Dragugesti, Helegiul,

Vite sunt: 37 cal*, 1069 vite marI cornute, 238 porcI, 263

resedinta, ambele pe valea Tazlaulur-Mare i Deleni, pe Dealul

capre i 1052 oT.

Delenilor.

1891-92 are la veniturI

Teritoriul sail se margineste la N. cu al com. Tirgul-Valea-

13949, banl 8o lel 3053; ball! 5.

Rea; la V. cu al com. Barsanesti ; la S. cu al com. Bratila

Comuna este strabatuta de calea nationala Baca - °rasa. Distantele : la Bacati, capitala

urmat la scoala 5 baietT i 2 fete, din upo copir in virsta de scoala. Are o populatie de 257 familif, sati 922 suflete. Are o biserica, cladita la 1790 si reparan la 1883, deservita de un preot si un cintaret. Circiumf

sunt 2. Vite sunt : 22 cal, 373 vite capre.

Dragulesti, nuntire ce se mal da. la o parte din com. Dumitresti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Drigulesti, vale, in com. si cat. Piclele, pe mosia Piclele-Banu, jud.

Drigulestilor (Piscul-), pisc, com. Berbesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Dräg-ulina, colind, in com. Valea-Musceluld, cat. Malul-Alb, jud..BuzAti.

Budgetul com. pe exercitiul i

le?

la cheltuelI

deal, com. Botesti, pl. Crasna, jud. Falciti.

Drägulinesti, vechie numire a com. Valea-MusceluluT, jud. Buzar'.

DriguneI (Coada-), loc isolat hotar al mosier Gemenile, jud. Buzatá, com. Amarul.

districtuluI, 38 kil.; la Tirgul-

Fundul-Racaciuni.

Este udat de riul

In anul 1891, din acest catun, ati

Drägulina, deal. Ved Schitul,

de-alungul maluld sting al Taz-

si la E. cu al comunelor : Cleja

acelasI nume, pl. Tazlaul-d.-j., jud. Baca, situat pe piriul Helegiul, la o departare de 1800 m. de satul Helegiul (scoala).

mari cornute, 87 porcI si 184

8 circi u mI.

pl. TirguluI. Incepe de la E. riul Burdea, intre cat. Dragsenei si com. Dragsani, dupa ce primeste apele mal multor iz-

Drägugesti, sat, al comunel Cu

Tazraul-

Mare, care o desparte de com. Barsanesti i piraiele Helegiul Deleni, i brazdat de dealurile : Sandrul, Petera, Magura, Magura- Dragugestilor, Arsita,

Ocna, 12 kil.; la com. Cleja, 52 kil ; la com. Fundul-RAcaciuni, 37 kil.; la com. Barsanesti, 8 kil.; la com. Bratila, 3

Drägunei (Movila-), movilli, in jud. Buzar', com. Amarul, cat.

kil. si la com. TirgulValea-Rea, resedinta plaseI, 17 kil.

Dagunei (Valea-), viroagll, in

www.dacoromanica.ro

Movileanca.

com. Amarul si Baba-Ana, jud.

DRXGUNOIUL

BuzAU, avind maT mult si:1:11're

$1 pOpuri$, ; îl ja na$tere din väislturile NAenceT ; cind e mare,

se scurge In lacul Amarul.

Drägunoiul, las. Ved RogozaBujor, com. Oteleni, pl. Mijlocul, jud. FOlciti.

Drägu§ani, com. rur., in pl. Räjud. Putna. Comuna DrAgu$ani este situatà peste deal de la Orbeni, in valea, prin care se scurge piriul cu acelad nume. Distanta comund de subpre-

DRXGUgNI

248

NumArul cultivatorilor a fost in acela$T an de To8. In com. sunt : 25 plugurT de lemn, 86 de fier ; 3 morT de apl. Vite sunt : 565, din mil: 78

Marginele acesteT com. sunt :

la N., Parava ; la S. Orbeni ; la E., riul Siret, carel desparte de judetul Tecuciti ; iar la V., co-

cu acela$T nume, jud. Putna, pl. R.O.cAciuni. comuneT

Are o intindere de 5 8o fälcI apartine locuitorilor rAza$T al comuneT.

bol, i6o vacT, 22 caT, 40 oi,

Drägu§ani, pirtii, pe teritoriul

41 capre $1 224 pora Viile s'ati cultivat in 1893 pe un teren de 192 hect., $i ají produs 960 hectolitri vin in valoare de 20000 le1.

comuneT cu acela$T nume, plasa RIcaciuni, jud. Putna ; izvore$te din muntele Balanelul $i se varsä*

in Siret.

Sunt 3 circiumarI, 2 bacanT,

pescar, 2 comercianti de fructe, 6 fabricantl de rachia, 2 fierad, 2 ro tarI $i 6 stolerT.

Drägu§eni, com. rur., in jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, la depOr-

tare de 72 kil de Galati, in regiunea N.-V. a jud. Covur-

fectura pase e de 26 kil., iar Drägu§ani, cdtun, in jud. Putna, plasa Rdcdciuni, comuna cu ade capitala judetuluI e de 70 kil.

teritoriul

cela$T nume. Este a$ezat peste deal de la Orbeni, In valea prin care curge piriul cu acela$T nume.

Drägu§ani (Holmul), sat,

in

luiti. Se hotäre$te la N. cu com.

Bursucani; la E., cu Jord$ti $i Crde$ti; la S., Cu Zmulti $1 la V., cu com. Fundeanul (jud. Tutova). Aceastä comund e udatO de un brat al piriuluI Suhuluiul, care izvore$te chiar de pe

muna Gropile din judetul BacAa, de care se desparte prin

partea de N.-V. a com. DrAgu$ani, jud. Vasluitl, pl. Funduri,

teritoriul art. PAtnintul e mal

dealul BOTAnelul.

numit astfel de la dealul Holmul, care-1 desparte de satul Tatomire$ti. E a$ezat intre dealurile Hol-

lurT $1

Populatiunea comuneI, dupä cel din urmä recensOmint, e

de 231 familii, sail 789 suflete (408 bArbatT, 381 femeT).

Aceastà populatiune se imparte ast-fel : 394 nelnsuratI (220 blrbatI, r74 femeD, 330 insuratT $i 63 vdduvI (22 barbatT, 41 femel); 723 R ominT $i 63 de diferite nationalitOtT ; 723

ortodoxT, 3 catolicT $1 6o mozaicI ; 241 agricultorI, 21 meseria$T, 5 comerciantI, 8 cu profesiunT liberale i 15 servitorl.

$tia carte 72 persoane (64

mul la E.; S endreni, la V. ; Scheia la N., Anina, la S.:Se intinde pe o

suprafatO del 44 hect, Are o populatie:de:I53 familiT, sal:1765 su-

flete. Aici este re$edinta comuneI. Are o $coall infiintatO in anul 188o, frecuentatd de 20

elevI ; o bisericá, deservia de preot $i i eclesiarh. Satul acesta e strdmutat de fostul proprietar Teodor canu, de lingI satul Scheia, unde se gäsesc i astA-zI douà pIetre

mult ves; sunt numaT douä. deavar mal principale : aT Bursucanilor $i aT Diochetilor. Comuna DrAgu$eni e formatA din treT cAtune : Tirgul-DrOgu$eni, Diocheti $i Ghinghe$ti;

cele doud dintitä separate intre ele numaT cu 200 metri de distantà, lar a treia la departare spre N. cu vr'o 5 kil. Pe 11110 aceste sate, mal este, in apropiere de Ghinghe$ti, $1 un gru pulet izolat de cite-va serie, numit TO1pOloaea.

Are o populatiune de 387 familiI, saa 1557

suflete, 772

ingropate in pamint, semn cá. acolo a fost bisericl.

blrbatI $i 785 femeT. Sunt 268 contribuabil1. tia carte 229 persoane, nu $tiii 1328.

cheltue$te cu biserica 6o leT

Drägu§ani,parohie, in jud. Putna, plasa RAcOcluni, comuna cu

sunt RotninT, fo$tT clAca$I improprietäritl, afarà de ce din

anual. Budgetul comuneT pe anul fi-

acela$T nume. Are o bisericl parohiald, cu hramul StiT Voe-

Tirgul-Drdgu$eni, carT sunt mal mult miel negustod $1 meseria$T EvreI. Nutnärul Evreilor e de 46 familii, cu 269 suflete. Solul com. DrAgu$eni este argilo-nisipos. Suprafata terito-

barbatI $1 8 femeI). NumArul caselor de locuit : 274.

Are o biseria parohiall, cu hramul S-tiT Voevod. Comuna

nanciar 1893/94 a fost la veniturI de 3129.09 leI $i la cheltuelI de 1127.25 leT. Sunt 190 contibuabill.

LocuitoriT

vozT. Comuna cheltue$te cu bise-

rica 6o Id anual. DrAgu§a ni, peldure, situata pe

www.dacoromanica.ro

acesteT

comune

riulur este de 2548 hect., din carT 1875 apartin proprietater inarT si 673 cele! miel, Sunt aicT dota proprientr mar! : Diocheti Draguseni.

Numarul vitelor e de 1234

DRAGUSENI

249

DRAGUSENI

dealurl i val, intre comunele Borosesti, Ipatele, Scheia si Parpanita.

E forman din satele : Draguseni (Holmul), Craciunesti, Talomiresti

i

Schaia-d.-j.,

pe

sa.esc ; 6831 hect. 57 arii cimp al proprientel mosier ; 12 iazurr si io pogoane vie. Budgetul comuner a fost in 1889-90 de lei 5778, banT 72 la veniturr si de le! 5677, banT 45 la cheltueli.

capete, din carr: 468 bol, 2 taurf, 264 yac!, 56 juncanT, 35

lingd care se mar adauga

junce, 35 'nfinzatT, 38 minzate,

Pirieni ; Se intinde pe o supra-

46 viteT, 74 cal', 26 epe, 4 armasarT, 5 noatinT, 146 or, 2 berbecr, 59 capre, 71 mascurT.

fan de 6292 hect., din carT 429 745 hect. sunt ale locuitorilor.

Drägu§eni, com. mur., jud. Su-

In com. sunt II crisme, io

Are o populatie de 333 fa-

pravalif de manufactura., 5 bacaniT, 2 pitarir, 2 casapil i t fabrica cu prAvalie de luminarT de cearä. In fie-care saptdminä se face erg. Mestesugarr sunt : 6 croitorY, 6 ciobotarT, 2 saidicarT, 2 mindirigir, I armurier, boiangit1 si i stoler, iar in

mili!, salí 1528 suflete. Sunt 2 bisericI, deservite de 2 preotT si 2 cIntdretT; o scoaiá; 2 morT, una de abur! si una de ara; 3 iazurT; 2 crisme. Comerciul se face de 9 RominT

ceava, in partea sudicá a plAsii Moldova-d.-j., si la 27 kil. de

sat sunt ciff-va rotar! si lemnarT ;

morr cu abur! sunt 4. Sunt 30 stupT. Veniturile comunale se ridica la 5577 le!, iar cheltuelile la 5239 le!.

BisericT sunt dota: Sf. loanBotezatorul in Draguseni, vechie

de vr'o I00 anT si a doua, Sf. Gheorghe, in Diocheti, de vr'o

si

catunele: Macresi, Gura-Valer si

meaza o parohie cu catredala Sf. Ioan, deservita de un preot paroh si 3 cintaretT. Sunt dota scol!: una de bletT s't una de fete ; cea de bäetT frecuentan de 40 elevI din 50 inscrisr, cea de fete e frecu-

entan de 40 eleve, din 55 Inserse; scoala de fete de aicr e cea mar frecuentan din tot judetul.

Drfigu§eni, covt. rur., in partea de N.-E. a plaser Fundurile, jud. Vasluiti, la distanta de 36 kil, de orasul Vasluiti si de 9 kil. de Negresti, resedinta plá-

ser. E asezatä pe mar multe

Sunt so stupT cu albine.

hect. padure si 7 hect. vie, iar

7 strainT.

Animale sunt : 6w vite mar! cornute, 105 car, 6 catirr, 736 or, 12 capre si 175 rimatorT. Budgetul comuner e de 2404 le! 75 banT la veniturr si 2392 le! 69 banT la cheltuelT. Sunt 206 contribuabilT. LocuitoriT posea: 87 plugurr si 174 care cu boT, 20 plugurr si 40 cArute Cu ca! ; 30 stupT cu albine.

120 anT, ruinata i inchisa ; bi-

sericile aú 17 fald pamint ; intreaga comuna DrAguseni for-

Vite marT cornute sunt 1381; oT 4922, cal* 332, porcr 328.

Fälticeni. Se invecineste la E. cu comuna Tatarusi ; la V. cu comuna Raucesti, din judetul Neamtu ; la S. cu com. Cristesti si la N. cu com. Uidesti, despartindu-se prin semne conventionale.

Are forma aproape drept-un ghiulara, inclinan spre sesul Moldover. E compusa din sa-

tele : Draguseni, Lunca, Brosteni si Sirbi, cu resedinta in

satul de la care sl-a luat numele. E populata cu 644 familiT,

sati 2575 suflete (1276 birbatT si 1299 femeT), din care 136 Izraelitr. Sunt 455 contribuabili.

Drägu§eni (Tirgul-), oräfel, re-

Are .4 bisericr, deservite de

sedinta comund Draguseni si a pl. Zimbrul, judetul Covurluiti. E populat cu 125 familiT, sati 567 suflete, (dintre carT 46 famili!, sail 269 suflete de Izraelit1). Are o bisericA si 2 scoli.

3 preotT si 7 cintaretT ; o scoala rurala mixtA, frecuentan. de 50 elevT. In toatä comuna sunt I II

Drägu§eni, com. rur., jud. Dorohoiii, pl. Baseul, forman din satele: Dräguseni, Ichimeni, chiteni i Podriga, cu resedinta primArier in Draguseni. Are o populatie de 468 familiT, san 1887 suflete.

Are 3 bisericr, deservite de preot, 3 cintaretr si 3 palamar!; o secara., conclusa de un invatator si frecuentan lide 40 elevr ; 946 hect. 7 arir pamint

bletT si 105 fete in virstg de scoalä.

Budgetul comuner, pe anul 1892-93, are la venitirr 6670 le! si la cheltuelr, 6615 le!. Vite sunt : 257 ea!, 874 bor, 640 yac!, 3267 or, 160 capre, si 275 porcr. Altitudinea comuner de la ni-

velul marir variazA intre 325 345 m. E udata. de Moldova (6 kil.) si de piralele Risca (i5oo m.), Hatia (2 kil.) si altele precum

si de trer iazurT : Pida, Stro Testi i Brosteni.

Suprafata comund este de 82

69623. Jlarele Ilfellonar Geograilo Vol. Hl

www.dacoromanica.ro

DRAGWNI

DRAGIWNI

260

3574 hect., din cad 2295 cultivabile, 600 padure, 300 fina' restul prundi i loc sterp neproductiv. Improprietaritl la 1864 sunt :

ro fruntasI, 140 palmasi si 71 codasT, stapinind 846 aid. Drumurile principale sunt : la Ciumulesti (13 kil.), la Cristesti (7 kil.), la Forasti (3600 m.),

la Tatarusi (ri kil.) si la Sirbeni (5 kil.). In com. Draguseni se aflá o fabrica de spirt a proprietAtir,

2

Drigurni, sat, numit in parte

mahalale, pe mosia cu acela0 nume, com. Draguseni, pl. Baseul, jud. Dorohoia. Are o po-

Cabuja, pe mosia i in com. ea acelasI nume, jud. Suceava. Asezat pe tarmul sting al Mol-

Drägu§eni, sat, format din

pulatie de 246 fam., saü 914 sufl.

dove si pe dealurile Viei

Proprietatea mosid este: par. tea Draguseni-d.-j., a erezilor def. T. Pisoschi ; iar partea Draguseni-de- Sus, a erezilor def. Anastase Fdtu.

Draguseni.

Are 2 bisericI, deservite de I preot, 2 cintdreti si 2 palamarl'. Una pe partea de jos a

locuit sunt 291. Vatra satultif ocupa 85 fad. ImproprietaritI la 1864 sunt '0 fruntasI, 149 palmasT si 71

satuluT cu hramul SI. Gheorghe,

Are o populatiune de 335 fam. saü 1300 sufl. (629 barbatI si 671 femel) din carl 90 strainI. Sunt 250 contribuabill. Case de

fabricind intre 47 55 miI litri spirt pe an.

in care se oficiaza, este de zid si spatioasa, fAcuta in 1857 de

codasT, stapinind 846 fAlcI.

La 1803 «Draguseni a Banu-

fostul proprietar Gh. Codrescu ;

mul Sf. Spiridon, cladita de

luI Costache Lazu, cu loc de

a doua in partea de sus a sa-

lemn de stejar de Const. Ba-

tuluI, cu hramul Sf. Nicolae, este

sota si Manolache Lazu; a doua cu hramul Sf. VoevozI, e adusa

mijloc, numara 63 liuzi, platind 1028 leI bir anual, fiind i to

liuzI de ce! Para bir, la carI se mar addogaii breslasI ot tam 17 liuzI cu 140 lei bir pe an». Intr'un hrisov din 1814, Iunie 28, de la Calimah-Voc15., ritor stapiniriI luI loan Lazu asupra mosiilor de la tinutul Sucevel. Negrilesti (asta-zi necu-

noscut) si parte din Draguseni,

se citeaza urmatoarele acte : Suret din 7028 (1520), Iulie 15,

carte din 7231 (1723), Martie 5, carte din 7256 (1748), Dec. 28, carte din 1763, Aprilie 4 si o anafora din 1813, Maiti 25. lute() alta carte de judecata din acelasl an (1814), Iulie 15, pentru impresurarea mosiilor Draguseni i Zavoeni (poate moara Zavului) de pe Moldova,

inchisd fiind in ruina. Are o scoald, conclusd de un

Are 2 bisericI : una cu hra-

de 50-60 anI din desfiintatul

invatator si frecuentata de 40

sat Sacueni. Fie-care biserica e

elevI.

deservita de cite I preot si 2

Satenir improprietaritT art 529

hect. 20 aril pamint, iar stapinif

cintAretI.

Este aci o scoalarurala mixta,

mosid 3520 hect., 66 aril si anume : io88 hect., 47 aril* par. tea dejos i 1432 hect., 20 axiI

condusa de un invatator,

partea de sus. IazurI sunt 5, din carI acel numit al PodrigAI este in suprafata de 22 hect., 92 arii. Livada este de 2 hect., 87 aril* si viea, de 4 pogoane. Piriul principal ce trece pe mosie este Podriga.

Spun batriniI ca pe la inceputul acestuT veac nu erati in Draguseni de cit io-15 case. In ce priveste pe proprietarir

Drum este cel ce duce

la

Saveni.

pia-

tit de stat, infiintata la 1865, fre-

cuentatA de 50 elevI.

stravechI, nu se mal pomeneste de cit de unul Dragan, zis Drago s DrAgusin ; un altul, mal

incoa, a fost Cantacuzin, apor Alexandru Calimah.si posesorul sati, Mateiü Strat, care fact' Nicolae Drosu.

din tinutul SuCeveI, ce sunt a Banulur Costache Lazu, si a frateluI sati loan, despre mosiile Cabujei, a Banulur Const.

Hotarele cu: Podriga, Nichiteni, Ichimeni si In vechime proprietatea acesteI mosii era a luI Dragusan, Mare Spatar si Consilier Domnesc ; aceasta se vede din hrisovul din 17 Martie 1729; apoI

Cantacuzino si Stoesti, a manas-

a devenit a mandstird Putna

tire! Slatina, se aduc ca dovezI dota ispisoace din 7028 (1520), Iulie 15 si o carte din 1813,

Nov. io. (cUricary de T. Co-

din Bucovina, ce o stapini pana la 1785, cind se vindu. Familia Fatu este vechIe originara razesa din satul Or-

drescu, vol. VI, pag. 211 si 298).

testi, dupre cum se vede din

mijloc i, ca sa-I poata desmos-

Satele Cabuja

hrisovul luI Ibie

teni, insela pe cel ce tinea hrisoavele, le luä i distruse si a-

i

Stoesti inca

sunt asta-zT. (V. satul Draguseni).

Petru-Voda,

din 2 Martie 1548.

www.dacoromanica.ro

Satenir spun ca, pe timpul luI Mihail Sturdza-Vocla, prin-

tul A. Calimah cumpard mosioara Draguseni cu satisorul de pe ea. Incet, incet, cumparind dinsul i cele-l'alte sforr de mosiI: Codrul, Cabuja, Stroesti cu satul Rîpibesi parte din Preotesti din jud. Neamtu, cuprin-

se pe razesir din Sacueni la

DRÄGUENI (DEALUI4

251

DRANICUL

por lo puse robir si servir de

E udat de riul Jiul, si situat pe

Drfijnuta, poiand, in jud. Pra-

stricara casete si satul razasesc. Ast-fel, satul Draguseni de astazY e format de urtnasir locuitorilor desfiintatelor sate : CAbuja, Codrul si Sacueni. i a-

tarmul lur cel sting. Comunicatia se face prin so-

hoya, plaiul Teleajenul, com. Ce-

cum se cunosc urmele satulur

si deservita de preotul din comuna Iasi.

Sacueni sub numele de Livada-

rasul ; servä de pasune.

seaua nationall Filiasi-Pietro sani, care-I strabate.

Dräme§ti, trup de sat, in com.

Are o biserica, facuta. in 1828

Uscati, plasa de Sus Mijlocul, jud. Neamtu.

Dränicul, com. rur., din Dolj,

Slcuenilor.

Drägu§eni (Dealul-), deal, pc care sta o parte din satul cu acelasT nume, jud. Suceava.

Drägute§ti-Sapunari, cont. rur., pe apa Vedea, jud. Arges, pl. OltuluT, la 26 kil. de com. rur. Tigveni (resedinta subprefectu

rel) si la 9 kil. de Pitesti. Se DrAgu§eni, mofie particulark de 600 hect., in jud. Covurluiii, pl. Zimbrul, com. cu acelasl nume.

compune din 7 catune : Bouleni (125 loc.), Codresti (75 loc.), Costesti (50 loc.), Gheordunesti, (Iclo loc.), Spiridonesti (pm loc.),

pl. Jiul-de-Mijloc, la 35 kil, de-

parte de Craiova si la 1 1 kil. de resedinta plasel Segircea. Situata pe valea Draniculur o la V., pe marginea une! padurl numita padurea Dranicul si Cureaua- cu-Prici n a.

Se invecineste la V. cu com.

Drägu§eni, peldure, jud. Sucea-

Dragutesti-Sdpunari (300 loc.)

Segircea, la E. cu apa Jiulur, la N. cu com. Foisorul, la S.

va, in intindere de 600 hect.,

si Cotmeana (500 loc.). Peste

cu com. Padea.

de diverse esente, pe mosia cu

tot 1250 loc., din carT 550 loc. TiganT. In com. sunt : 3 bise-

Limita linier de N. incepe din mosia DomeniuluT Coroaner

acelasT nume.

riel,

Drägutaia, deal, al muntelur Monteorul (lantul Alunisul), jud. Putna, pl. Vrancea.

Drägutoiul, piria, ce uda com. Nerejul, pl. Vrancea, jud. Putna.

din care una manästirea

Cotmeana fondata de MirceaVoda la 1389; o scoalä primará rurala. Budgetul com. pe 1882/83 a fost de 1053 lef, 28 banT la veniturI si de 1022 ler la cheltuelT.

Dupa o publicatiune oficiall

DrAgute§ti, sat, jud. Arges, pl. Oltulur;

face parte din com.

rur. Dragutesti-Sapunari. Satul are 300 locuitorI si o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de un preot, un cintáret si un paracliser.

Drägute§ti, cii tun, al com. Iasi, jud. Gorj, pl. Ocolul. E situat la S. com., pe ses. Are o supra-

(1887), aceasta comuna numara 237 contribuabilT si are un bud-

get de 3720 leI la venituri si de 3058 leT la cheltuelT.

Numarul vitelor a fost in anul 1887 de 668 vite marr (620 bol si vacT, 48 cal) si de 995 vite miel (484 or, 117 capre li 394 rimator0.

DrAjnita, izvor cu apd mine -

Segircea, trece peste Valea-cuTeiii, peste Piscul-cu-Teiti

si

se termina in apa Jiulur. Limita linier de S. incepe tot din mosia Domeniulur Segircea., din dreptul Crucer-dePlata', trece pe valea Zegorenilor si dealul Scumpierilor si se termina in apa Jiulur. Limita linier de V., formata de mosia DomeniuluI Coroaner

Segtrcea, incepe de la coltul padurer Cureaua-cu-Pricina despre N., merge spre S. pe Ruga Crucea-de-Piatra, pana in mosia comuna Padea, unde se termina.

Limita linieT de E. este for-

mata de apa pula Terenul comuner este acci-

fata. cam de 1450 hect., din care 800 hect. arabile, 450 hect. pa-

rala', jud. Prahova, care conVine clorure, sulfate o carbo-

dentat de dealurile : Dealul-Cio-

dure si 200 hect. fin* o izlaz. Are o populatie de 50 fam., saii 200 sufl., din carl 39 con-

nate alcaline. Apele coprind in litru urmatoarele proportiunr.

dealul Puturosi ; Dealul-CrivineI cu piscurile: Piscul-cu-Tein, cu valle Criviner, Zegorenilor si Valea Puturosi.

.

.

Acid sulfuric

tribuabilr.

Locuitorir posea: 30 plugurT, 40 care cu bol,

Clon

1

carutd

cu cal.

Vite : 220 vite marr cornute, 40 or, 14 cal si 150 rimatorT.

Calce Magnezie

.

.

.

0.0460 0.0861 o 1400 0.0330

Materiile solide coprinse in-

tr'un litru de apa din ValeaDrajnita sunt 100.088.

www.dacoromanica.ro

botiI, cu o inaltime de 25 m.,

Inaltimea dealurilor variaza 'filtre 15-20 m. Comuna este udata de Jiti, care primeste, pe teritoriul acesteT comune, piriul Dranicul

DR XN1CUL

DREHUTA (VALEA-)

252

de 552 hect., cu un venit de

DrAnicul, mofie particulara, jud.

lesteul.

80000 ler, apartine d-luI C. N.

Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Drani-

Baltile ce uclä comuna sunt Balta Alesteul i balta numita

Mihail ; pe &lisa se seamana griä, porumb, orz, meiti, finte si. fasole. Padurea Dränicul cu o su-

cul, apartinind D-lur C. N. Mihail.

ce trece prin balta numitä. A-

a-Criviner din Valea-Criviner, pe

o mica intindere. Pe pamintul arabil se afta balta numita Polana-cu-Perif.

Comuna se compune dintr'un

singur catun, numit Dranicul. Catunul Dranicul cuprinde mahalalele urmatoare Mahalaua Codricilor, Mahalaua - de- sub - Coasta, Mahalaua Delenilor, Mahalaua Voinestilor, Mahalaua Drumul-CimpuluI, Mahalaua Lutestilor, Maha/aua De-

destilor, Mahalaua Drumul-Padea, Mahalaua Davidestilor. In comuna se afla. o biserica fondata la anul 1838 de locuitorI si reparatä din noti, tot de locuitorr, la anul 1883. Biserica

prafata de 700 hect., din care 300 pogoane sunt ainenajatc, apartine D-luI C. N. Mihail. Esente cer si Omita. Finetele, de zoo hect., apartin proprietarulur. Viile, de 84 hect., apartin locuitorilor impamintenitT la 1864.

Cariere de piatra se gasesc pe ripa Criviner, pe proprietatea d-lur C. N. Mihail, de unde

In comuna Dranicul se gasesc cazane, in care se fabrica rachirt, din drojdia vinulur.

si 2 cintaretr.

nicul.

Este o scoalä. mixta, ce functioneaza din 1885, conclusa de

In comuna sunt 2 cizmarr ; 2

un invatätor. Localul de zid

freran ; 3 circiumarY si 7 comerProductele le duc la

este cedat comunel pe titnp neho-

schela Copanita la Durare, la

tarit. In anul scolar 1892-93

Bistretul si la Bechet.

a fost frecuentata. de 55 baietr lí 2 fete ; in Virstä. de scoala sunt 125 baietl si 105 fete. Stii1 carte 50 bärbati.

Dranicul este strabatut de o cale vecinala, lunga in comuna de 3 kil., ce duce la co-

Populatia comuner este de 1323 suflete, din cari 702 barball si 621 femer. Dupa. legea

muna Padea. O cale comunala vecinala tot de 3 kil, duce la com. Segircea. O cale naturaki duce de

rurala din 1864 sunt 140 impamintenitr; lar dupa cea din

la sat la Jiti pe o lungime de

1879 sunt 31 insurater. In comuna. sunt 250 case si 50 bordee. Casele sunt facute de zid; bordeele sunt sapate in

Venitul comuner pe exerci-

pamint.

Suprafata comuner este de 1436 hect., din carI 552 hect. pämint arabil, 700 hect. pädure,

wo hect. fineata., 84 hect. vil.

jud. Dolj, pl.. Jiul-d.-mj, com. Dränicul, in intindere de 700

hect., din care 300 hect. sunt amenajate. Se gaseste pe proprietatea Dranicul

i apartine D-Iur C. N. Mihail. Esente : cer

emita. DrAnicul, vale, jud. Dolj,

pl.

Jiul-d.-mj., com. Dränicul, pe care

se afta asezata comuna.

MorI miel sunt dota, undc

proprietate de 17 pogoane arabile. E deservita de i preot

mirea-Maicer-Domnulur. Are o

Drdnicul, pa'ure particulara,

se scoate piaträ de constructie.

locuitorit îi macina porumbul ; parte din loc. se duc la morile de aburr de pe mosiile vecine, Padea i Foisorul. Stine sunt treI pe mosia Dra-

este de zid, cu hramul Ador-

Are o intindere de 3000 pog. aduce un venit anual de 80000 lel. Pe dinsa se gaseste i padure, asemenea i cariere de piatra in ripa Criviner.

'J2

Neamtu, pl.Piatra-Muntele, com. Bistricioara; izvoreste din muntele Grintiesul-Mic si se varsa

pe partea stinga a pir.

Bistri-

cioara, la i 2 kil. departare de satul Bistricioara.

Dräsravfitul, pirin, jud. Falciu ; la na.tere dintre viile din prejurul orasulut Hui, .si, impreunindu-se cu pirarele Ochiul, $chitul si Zavati, foz meaza piriul Brosteni.

Dräsleuca, pirla, jud. Botosani, izvorete din iazul Loesti, com. Cucoreni, trece prin com. Cuco-

reni si Dracsani si se varsa in lacul Dracsani.

kil.

Oul 1893-94 a

Dränitirele, pirilaf mic, in jud.

fost de ler

Dräsleuca, vale, jud. Botosani,

de ler

prin care curge piriul Drasleuca.

Vite cornute sunt 1400, or

Drehuta, deal, jud. Suceava, acoperit de padure de fag, pe mosiile Siretelul si Stolniceni-Cos-

1877,67 la veniturr

si

1426,18 la cheltuelf.

1230, cal 89.

Dränicul, sat, jud. Dolj,

pl.

com. Dranicul, cu resedinta primarier.

tan d ache.

Jiul-d.-mj.,

Mosia Dranicul cu o suprafatä.

www.dacoromanica.ro

Drehuta (Valea-), poiand,

in

DRENCEA

253

§i a PlopuluI, pana la varsarea

DRIDUL-SARINDARELE

padurea mo§ieT Stolniceni-Costandache, jud. Suceava.

sa pe partea dreapta a riuluI

Drencea, deal, spre V. de satul

Bistrita, in fata satuluI GuraDreptuluT, din com. Galul.

Hoise§ti, jud. Ia§i, pl. Cirligatura, com. Tau§e§ti.

ti§tea jud. Ilfov. Este situat la N. E. de Bucure§ti, la impreunarea riuluT Prahova cu riul

Dreptului (PIrlul-), pirlia,s, ce

Ialomita. Numele si-1 trage de la

izvore§te din muntele Reazim, com. Galul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se varsa pe stinga

o mare movill ce este in apropiere de riul Ialomita. Aceasta movild servea, pe eit se vede, ca hotar despartitor, la N., intre judetul Ilfov §i Prahova. Populatia luT e de 958 locui-

Dreptul, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Galul.

riuluT Bistrita, in fata satuluI Savine§ti.

Dreptului (Dealul-), deal, in jud. Neamtu, pl. Piatra.Muntele, com. Galul ; se afla in prelungirea dealuluT Fagul, din ramura

Dretele, pise de munte, in com.

RazimuluT.

Dretele, pirta, afluent al Arinu-

Dorna, jud. Suceava.

luT, jud. Suceava.

Dreptului (Gura-), sat, in jud-

DealuluT), sat; face parte din com. rur. Dridul-Sarindarele, pl. Mos-

torT. Ad este re§edinta primarid.

Se intinde pe o suprafatä de 3000 hect, din carT statul are 2337 hect. §i locuitorl 663 hect. Statul cultiva prin arenda§iT saf

Dricul, platozi, in partea de N.-

1562 hect. (75 izlaz, 700 padure). LocuitoriT din terenul lor rezervä

lul, pe stinga riuluT Bistrita, in spre hotarul jud. Suceava, pe

E. a ora§uluT Hu§i, jud. Falciu. Serve§te de ima§ al vitelor tirgovetilor. Aci se face mare bil

pentru izlaz 28 hect. Are o bisericä, Cu hramul Sf. Treime, deservita de i preot

coprinsul mo§id MuntiT §i Galul.

da in ziva de 14 Septembrie

Are o intindere cam de 254 hect. 25 arir, Cu o populatiune de 50 familii, sau 190 suflete. Terenurile din imprejurimea

a fie-cdrul an.

Neam tu, pl. Piatra-Muntele, com. Galul, situat la V. satuluT Ga-

acestuT sat sunt muntoase §i acoperite cu padurT. Locuitorri se ocupa cu plutdria §i cre§terea vitelor. ContribuabilT sunt 50.

In acest sat se afla : i bisedeservita de I preot §i 2 eclesiarcT ; o pita pentru facutul sucmanelor ; o moara pen-

Dridul, mosie, jud. Ilfov, plasa Znagov, proprietatea statuluT,

fostä pendinte de M-rea Dealului, lingà

Tirgovi§te. A fost

ipotecata la anul 1871, impreunä

cu alte 380 mo§iT, pentru asigurarea imprumutuluT de 78 milioane leT, cind se arenda cu 83100 leT anual. La 1880-85 arenda a scazut la 60300 leT ;

lar pe periodul 1885-95 s'a

2 cintaretT; o §coalä de baetT

si una de fete, frecuentate de 30 elevI §i ¡o eleve, cu intretinerea cärora statul, judetul §i comuna cheltuesc anual 4362 leT. Localul s'a construit de jud. in anul 1878. In raionul satuluT mal' e moara cu abur!; i baltä. Numarul vitelor marf e de

709 si al celor miel de 1945. Comerciul se face de 3 circiumarT §i i hangiti. S'ati sta-

bilit in sat 2 strainf.

arendat Cu 124000 leT anual.

tru macinat; 4 rotäriT ; i herestrati sistematic purtat prin ajutorul apeT, pentru taierea i fasonarea arborilor.

Dridul, (Stupinele), mofie, jud. Ilfov, pl. Znagov, proprietatea

Dridul-Movila,plidure,jud.11fov, pl. Mosti§tea. Are. 285 hect. proprietatea statuluT, formatä din trupurile : Padurea-din Deal

Numarul vitelor se urca la

statuluT, fostä pendinte de M-rea

488 capete, dintre caff : 30 bol, 40 vacT, 317 oT, 7 caT, 67 fimatorT si 27 juncT.

Znagov. La anul 1871 a fost ipotecata pentru asigurarea imprurnutuluT domenial, cind se arenda Cu 11400 leT anual. Pe

(250 hect.) Zävoiul-Negutoia (I 5 hect.) i Zavoiul-Catunul-MoriT (20 hect).

DreptuluI (Plriul-), firifi, ce izvore§te din ramura munteluT

periodul dela 1879-84 arenda

Dridul-Särindarele, com. rur.,

PlopuluT, in partea septentrionala a pisculuT munteluT Steja, teritoriul com. Calugareni, pl. Piatra -Muntele, jud. Neamtu. Curge printre ramura Zahorne

a scazut la 8188 leT.

Dridul-Dealului. VezI DridulMovila, sat, jud. Ilfov. Dridul-Movil a, (Cioflec, Dridul-

www.dacoromanica.ro

jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata la N. E. de Bucure§ti, la varsarea riuluT Prahova in riul Ialomita, 45 kil, departe de Bucure§ti. Sta in legatura cu com, Fierbinti prin o sosea vecinala.

DR1DUL-ZNAGOV

Se compane din satele : Dri-

Restul locuitorilor cultiva, 232

dul-Movila, Dridul-Znagov, Movilita, Sarindarul-d.-s. darul-d.-j., cu o populatie de 2677 locuitorT, carT traesc in

hect. oprind 30 hect. pentru

625 case.

Se intinde pe o suprafata de 8200 hect. Proprietarif au

izlaz.

Are o biserica, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, deservita de I preot i 2 cintaretT. Popu-

latia lu1 e de 278 locuitorT. ciumarT.

hect. (205 izlaz §i 700 padure).

Numarul vitelor marT e de 321 i al celor micT de 976.

izlaz.

Dolj, pl. Balta, com. Gingiova,

Bugetul com. este de 7898

de unde incepe limita de E. a comunei.

la cheltuelT.

In comuna sunt 3 bisericT: (la Dridul-Movila, Dridul-Zna-

Drincea, com. rur., in jud. Mehedinti, plasa Cimpul, la distantä.

gov, Sarindarul-d.-j.); i coala moarä cu aburT; mixta; mainä de treerat ; i balta..

de 52 kil. de Severin. E situata pe albia riuluT Drincea,

Numarul vitelor marT e de

§i, la Brani§te, unde confinenteaza cu pirtul OpripruluT, indreptindu-se catre Salce, se varsa in Balta-Ascunsa i de aci in Dunare. Drislea, pIruil, izvore.5te din com.

oldane§ti, jud. Boto§ani, din iazul Henic ; se vara. in Jijia, la Ionl$eni.

Drigul-Piscului, moviM, jud.

Sunt 476 contribuabilT.

leT la veniturT §i de 7882 leT

tindu-se catre S., uda comunele : Sla§oma, Corlatelul, Cujmirul,

Comerciul se face de 2 cir-

5708 hect., din carT cultiva. 4803

LocuitoriT au 2492 hect., din carT cultiva 2369 hect. restul

DRÌNCENI

254

formeaza comuna cu satul Cearingul, care alta. data era re§e-

DrituluI (PIrlul-), pirtiaf

ce

izvorWe din muntiT DoamneT, teritoriul com. Buhalnita, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se varsä pe stinga riuluT Bistrita, In josul satulur Buhalnita.

Dritului (Plriul-), pirliaf ce izvore§te din ramurile de V. a

2252 (730 car i epe, 35 armasarT, 905 bol, 547 vacT i viteT, 35 bivoll §i bivolite) §i al celor

dinta comuneT.

munteluT Domesnicul, com. CAlugareni, pl. Piatra-Muntele, jud.

Are 1300 locuitorl (200 contribuabilT), caz-1 locuesc in 26o

Neamtu ; se varsa in pir. HanguluT, pe partea stinga, in josul

raid de 6280 (loo capre, 480

case. LocuitoriT posea.: 45 plugurT,

satuluT Coroiul.

pord, 5700 oI). Dintre locuitorT, 629 sunt plu-

95 care cu bol, 16 carute cu

gari, 8 meseria,g, 7 aü diferite profesiT.

Aratura se face cu 333 plug-urT : 15 cu bol, 182 cu cal. LocuitoriT ati 510 care i carute : 267 cu bol, 243 cu cal. Comerciul se face de 13 &irciumarl §i 3 hangiT.

Are 2 bisericT, deservite de r preot i 3 cintäretT. Budgetul comuneT are la veniturf leT 2026 i la cheltuelT leT 980.

Numarul vitelor in aceastá co-

muna este de 2219: 740 vite marT cornute, 830 oT, 49 cal

Dridul-Znagov, sat, face parte din com. rur. Dridul-Sdrindarele, pl. Mosti§tea, jud. Ilfov. Este situat pe tarmul sting al riuluT Ialomita. Riul Prahova uda.

partea de N. a acestuT sat. Are o pozitie placuta, pus pe culmea unuT frumos deluqor. Aci se vad ni§te ruine vechT. Are o suprafata de 550 hect., din carT statul qi insurateil aa 288 hect. *i locuitoriT 262 hect. Statul

insuräteiT cultiva 265 hect., rezervind 23 hect. pentru fin*.

600 rimatorT.

In aceasta comuna sunt dealurT acoperite cu viT, carT daa renumitul vin de Drincea. Prin comuna trece §oseaua DrinceaOpripr, ce vine de la Punghina.

DriciI (Valea-), vale ce incepe din mo§ia Uzunul, jud. Vla§ca, se varsa in apa Calni§tea, pe trupul Ia§i, din Strimba-d.-j., in sus de Fintina-PurcaruluT.

DrImocsa, deal, situat la N. §i In apropiere de com. Tope§ti, pl. Vulcan, jud. Gurj §i spre V. de dealul vecin Streaua ; are o suprafata de 18 hect. ; se prelungete de la N. la S.; este acuperit parte cu locurT arabile *i parte cu märacinT; e proprieta-

tea locuitorilor com. Tope.5ti.

DrInceni, com. rur. i tirgufor, Drincea,ftirig, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul ; izvomte din hota-

rul com. rur. Cliutul, din pl. Ocolul-d.-j. ; curge prin com. rur. Podul.GrosuluT, sub numele

de Piriul-AlbuluT, unde primecitI-va afluentl ; apoT, indrep-

www.dacoromanica.ro

In jud. Meliá, pl. Podoleni. Co-

muna se compune din: Tirgusorul Drinceni, 16 fam. ; Cotul Ghermane§ti, sat, cu 52 fam.; R1pele, 56 fam. ; Drinceni, cat.,

cu 8 fam. ; Albita, 6 fam., Va. razia, 4 fam. i Odobe§ti, 2

DRINCENI

255

fam., adica : 204 fam. sati t000 suflete, din carI Nemtl 6, Un-

gurI 8, EvreI 140, ArmenI 7, BulgarI 5, GrecI 24, sigan! 17 restul Rominr. Tirgu$orul Drin-

DROGUL

Drinceni, deal cu vil, in com. rur. Opri$orul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Este a$ezatA in partea de S. a judetuluI, la 28 kil., spre S.E. de ora$ul Rimnicul-Sarat, in partea esticA a p15.$ef Rirn-

Drtnga, pildure, in jud.

BacAti,

nicul-d.-j., la II kil. spre S.-E-

ceni a fost fondat de proprie-

pl. Trotu$ul, pe teritoriul corn.

tarul M. Kogilniceanu, la 1863.

Hirja.

de comuna BAlaceanul, re$edinta p15.$er.Comunele invecinate sunt : Vi$ani, la 4 ldl.; Gradi$tea-d.-s., la 16 kil.; firldul, la 6 kil.; Galbenul$i Slobozia-Galbenul, la 7 kil.; Clineni, la 8 kil.; Amara, la 9 kil.

In comunA sunt 2 bisericI : una ziditA de Ilie KogAlniceanu, tatd1 luI M. KogAiniceanu $i alta in satul Cotul-Ghermäne$ti, zi-

dità de locuitoriI

rAze$I ;

maI

pringa,

a,c, in jud. BacAti,

pl. Trotu$ul, com. N'ida, care izvore$te din muntele Paltini$ $i se scurge in Oituz.

este o sinagoga, doua $colI pri-

mare, una de bletT, infiintatti in 1866, cu hrisov domnesc,

Dringulur (Poiana-), poiand,

prin stAruinta lur M. KogAlniceanu, $i alta de fete infiintata in 1887, 2 §colr private evree$tI, un biroti po$tal i telegrafie, subprefectura pl. Podoleni, judecAtoria de ocol, o $coalA

in prelungirea ramureT munteluI Cozla, pe teritoriul com. Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud.

primarl pentru blietI $i alta pentru fete, un biroti vamal cu trecAtoare in Rusia, etc. Budgetul com. pe anul ¡88283 a fost de 3107 le!, 14 banI la veniturT $i de 2899 ler, 44 banI la cheltuell.

Tot aci e un mic port la

situatA Una poiana Ruptura,

Neamtu.

Drobul, deal, ce ocupa partea de S. a com. Gropnita, pl Copoul, jud. Ia$i i continul prin In-

caice.

Vez/ Drincenr, punct vamal.

Vi$ani i JirlAul, despArtia prin lacul JirlAul saü Drogul, la V., cu comunele Galbenul sati SloboziaGalbenul. Este o comuna de cimp ; nu

are dealurr In interiorul eI, ci numaI icI $i colea sunt cite-va movile naturale, ca Movila-Drogu-

luI, Hoinari, etc. La S. se aflA intinsa bala

treruptiunI, de la V. spre E.,

Drogul, numita i JirlAul sati

trecind din teritoriul comuneI,

ceni ; mal sunt $i 21 puturT.

dupa ce maI india da nastere la o ridicaturä foarte mare, in

Cdtunele cal./ o compun sunt : Drogul, re$edinta, la E., Andree-

fata satuluI Gropnita, numitä. :

$ti la V.

La-Moara-TutueanuluT.

Suprafata comuneI e de 35 to

hect., din carI to hect. vatra

Prut, prin care se transporta la GalatI cereale incArcate pe

Se märgine$te la N. i la E. cu com. Clineni, la S., cu com.

Drochief (Dealul-), deal, jud. FAlciti. Vez/ Dealul-Drochier, co-

comuner, 400 hect. ale locuitorilor, 3100 hect. ale proprietAtif

muna Gugesti, pl. Crasna.

private.

Are o populatie de 252 faport pe Prut, com. Drinceni, pl. Po-

Drocia, pîrî, in jud. Olt. Ucia

doleni, jud. Falda. Are ca sucursala punctul vamal Scopo-

tine$6, pl. Vedea-d.-j. $i se vars5. in Plapcea Mare, tot pe teritoriul com. Constantine$ti.

Drinceni, punct vamal

i

$eni. Venitul acesteI válmI pe

partea de E. a com. Constan-

anul financiar ¡884-85 a fost de 19129 le/, 3 banr, lar pe anul 1896 97 de 315 ler, 40 banI.

Drinceni, sat, in com. DrInceni, pl. Podoleni, jud. Fälciü, a$ezat pe culmea dealuluI CArauta, spre V. de tirgu$orul

Drinceni, pe o suprafat5. de 85

Drog (Ripa-cu-), colina, in jud. BuzAti, com. MAgura. Acoperitä

cu planta drog.

Droga, pirlia,s, in jud. Bacää, pl.

,

com. SAndu-

le$ti, care se scurge in piriul Turluiul.

hect. Proprietatea mo$ieI e a

Drogul, com. rur., in jud. R.-

locuitorilor raze$I. Aici se aflA o fintinA cu apA de pucioas5..

SArat, pl. Rimnicul-d.-j., lingd balta JirlAul sati Drogul.

www.dacoromanica.ro

milif, sati 938 suflete : 498 blrbatl, 440 fenneI; 312 cAsItoritI, 609 necasAtoritI,

18

vAcluvI.

*tia carte 14 persoane. Comuna are o bisericl, cu mul Adormirea-Maici-DomnuluI,

ziditA In anul 1857 de locuitorr are 17 pogoane pamtnt ; deservitA de i preot, i dascAl $1. paracliser. Este o $coala de bAetI, fundatä in anul 1882 de lo-

cuitorf, condusä de i invatAtor frecuentata de 32 elevI. Comuna are 3200 hect. arabile, mo hect. ima$, 200 hect. neproductive (baltA). In com. sunt : 114 plugurT,

1515 capete vite, din car/ 350

DROGUL

DRUGXNEM

256

bol, 195 vacr, 172 car, 48 epe, 640 Oí, 116 rimatorT. Transportul productelor se face prin gara FaureT, jud. Bu-

jud. R.-Sarat in partea de N.

in dreptul com. Orlea, din jud.

a el, chiar l'higa. catunul Drogul

Romanati.

azr tinde sa dispara, arad fiind

Drugäne§ti, sat, face parte din

necontenit de locuitorT.

da, la 7 kil. spre S. de comuna.

Calle de comunicatie sunt drumurr vecinale : spre Visani ; Ciineni Gradistea-d.-s. Gildistea - de -j. ; Amara BaltaAlba ; Jirlaul Nisipuri ; Galbenul-Slobozia Galbenul-Balacea-

nulR.-Sarat. Sunt 255 contribuabilT. Veniturile com. sunt de 2952 ler, IO ball!, iar cheltuelile sunt de 2945 ler, 98 banT. Sunt in Drog 1 i comerciantT si 9 meseriasr.

com. rur. Stoinesti-Palanga, pl. Drogul, a'eal, la V. comu riel Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Rastoaca si catea judeteana BuDrogi, poeli,v, pe mosia Dobirceni,

com. Dobirceni, judetul Boto-

toriul com. Larga, jud.

Ialo-

mita.

resti, com. Zvorastea, pl. Berho-

Druganul, unul dintre piscurile muntelut la Coarne, din com.

pe malul N. al t'Alter Drogul. Are o intindere cam de 6 hect.

perit de brad, molift si fag.

(numar vatra satulul), cu o populatiune de 165 familir, sal-1 546

Druganul. VezI Otesani, deal, ju d. Vilcea.

rat, pl. Rimnicul-d.-j. ; se intinde prin comunele Drogul Jirlaul si Visani, mar poartá si numele de balta VAcenilor, un el-

Mostenitorir Druganescu ati 300 hect. si locuitorir 248 hect. Proprietarir cultiva. 275 hect. (I0 sterpe, 15 islaz). LocuitoriT cultiva 173 hect. (30 rdmin sterp e,

Drucul, luncet pe mosia Be-

Rimnicul-d.-s., catunul de resedieta al comuner Drogul, asezat in paitea de E. a comuner,

Drogul, lac, in judetul R.-S6.-

Se intinde pe o suprafata de locuitorT.

Dropioul, cdtun, in pl. IalomitaBalta, pe cimpul Baragan, teri-

Drogul, sat, In jud. R.-Sarat, pl.

comu neT.

curesti-Pites ti.

548 hect., cu 0 populatie de 418

sani.

mete, jud. Dorohoia.

suflete, din cal< 172 contrib. Stiri carte ro persoane. Are o biserica deservid de I preot, I dascal si 1 cintaret ; scoala

Sabarul, jud. Ilfov. Este situat spre S. de Stoinesti, intre fiul

Bogdanesti, jud. Suceava, aco-

45 izlaz).

Are o bisericá cu hramul Buna-vestire, deservid de 1 preot si 2 cintaretT.. Comerciul se face de 1 circiumar.

Numarul vitelor marT e de 307 si al celor miel de 345.

Drugäne§ti, sat, face parte din

Druganul, pilla, afluent al phiuluT Mea, jud. Suceava.

Drugàneasca, sat, jud. Ilfov, pl. Znagov, face parte din com. rur. Brezoaia. Se intinde pe o

com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-

barul, jud. Ifov. Este situat la S. de Buda, pe malul drept al riulur Arges. Satul SI-a mutat vechia vatra din cauza acestur riii, care din an in an ir mInca malurile. Chiar azr daca se 1m-

predica inundatia, aceasta se

suprafad de 273 hect., cu o

datoreste numar zagazurilor fácute de locuitorT.

populatie de 355 suflete. D-1 G. D. Vernescu are 116 hect.

1015

Se intinde pe o suprafata de hect., cu o populatie de

firldul; de Jirlaul si de Visani se intinde si in comuna SloboziaGalbenul ; are o intindere de 700 pogoane, (350 hect)., cariladuc

si locuitorir 157 hect. Proprietarul reserva 32 hect. pentru finete. Locuitorir cultiva tot pamintul fard se alba izlaz. In catun e o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservid de 2

un venit de 2600 ler anual; e

preotT si 2 cintaretr; se afla. si

1

si D-na Natalia Fanuta aii 755 hect. si locuitorir 260 hect. Proprietarir cultiva 430 hect. (restul de 325 hect. padure). LocuitoriI cultiva tot terenul.

proprietate particulad ; contine

pod statator. Comerciul se face de r cir-

Sf. Nicolae, deservid de r preot

tun ce s'a incorporat in com.

peste care se vinde

in locali-

tate, Rimnicul-Sdrat si chiar in Buzati.

ciumar. S'aii stabilit ad i 2 strainr. Nundrul vitelor marT e de 135

si al celor miel de 253.

Drogul, moviM, naturald in pl. Rimnicul-d.j., comuna Drogul, in

303 locuitorr Biserica Sf. Ilie din Bucuresti

Are o biserica, cu hramul

si 2 cintaretr; o scoall mixta frecuentad de ir elevr si eleve, cu intretinerea canela judetul si comuna

DrugäneIele, insua in Dunare,

www.dacoromanica.ro

cheltuesc

1660

ler

anual. Localul scoaler s'a con-

DRUGUL

struit de Epitropia Bis. Sf. lije, In anul 1885. Comerciul se face de 3 circiumarI. Are i pod statator.

DRUMUL-M ARE

257

Drumul (Valea-cu-), vale, in jud. BuzAti, com. Bäesti, cAtunul Ciucirele ; se scurge In riul

Numdrul vitelor marT e de 211

si al celor raid de 279. Drugul,nume,purtat in vechime de satul Väluta-d.-j., jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici.

Druica, catan, jud. BrAila, pendinte de com. Bordeiul-Verde,

tutulor hordelor tatIresti; ieniceresa, etc. ; de multe orT nu lAsad pe crestinT si pAmtnten1

Drumul - Bàicoiului, trup de pädure, a statuluT in jud. Prahoya, in intindere de 67 hect., care impreunä cu trupurile

GA.-

sä treacd pe el.

Drumul-cel-Mare, numire ce se mal dA ceitunuluf MAllesti-

geanca, (106 hect.), Degerati,

d.-s., com. MAllesti, plaiul VAr-

(62 hect.), si Gura-CumetreI (185

billul, jud. Prahova.

hect.), formeazA pAdurea Mislean ca sati GAgeni-Mislea.

spre N. in depArtare ca la 5 si asezat pe ambele malurI Drumul-BrAilef, deal, pe teriale väeT cu acelaT nume. toriul jud. FAlcid si Covurluid. Suprafata sa este de 24 hecPe culmea acestur deal se aflä tare. Are o populatiune de 34 un drum, pe unde, dupa spusa fam., sati 155 sufl., carI locuesc bdtrinilor, trecead in vechime in 30 case. hordele turcestI de la cetatea Vite sunt : 151 bol, 8o vacT, BrAild la Hotin. 5 taurI, 50 viter, 100 cal, 370 Alta versiune poporand asu-

kil.

of 51 100 rimAtorr.

drum era pretins de Turd ca drept al lor, pentru trecerea

pra DrumuluT-Brailel este : A-

Drumul-Ceril san al-Mierei, drum, incepe de la com. Lita, din pl. CAlmAtuiulul,jud. Teleorman,

trece prin comunele Ologi, Piatra, etc. si se terminA la Zimnicea.

Drumul-de-Piaträ, fost drum pietrit, prin pAdurile com. Ghirdoveni, pl. Filipesti, jud. Prahoya.

cest drum incepe de la BrAila Druica, vale, jud. BrAila, incepe de la N. com. Bordeiul-Verde,

ca 300 m. mar spre S. de hotarul nade se Intilnesc mosiile

si

se °preste la Hotin, in N.

Basarabier, de la BrAila vine pe la VA.deni (Siret), pe lingA Filesti, Tulucesti, apoi drumul

Drumul-Hotilor, drum, in partea despre N. com. Segarceadin-Deal, jud. Teleorman; parte

din acest drum, care se impreunä ca vechiul drum al Rusilor, a dispärut ; locuitoril ad

Bordeiul-Verde, Scheaul din comuna Urleascasi Perisorul ; merge spre S.-E. pana la sudul cA-

mare drept la Cealmäul, unde era Baia-Turceascä, conac al Turcilor si o micA autoritate

tunuluT Druica, de unde rami-

pentru crestinT ; de aicI pleacA

ficatla, numitA. Podiscd, apucA spre S., pe lingA satul Bordeiul-

la MAstIcani si merge spre N.

Drumul-lui-Anghelutä, drum,

pe culmea dealuld cu acelasI

Verde si alta de la cat. Druica,

jud. FAlcid. VezT Dealul-Viilor, com. Bäsesti, pl. Mijlocul.

Drumul-lui-Arghir, cale,

la Burta-Encer se uneste cu Va-

nume, pe mosia PAscanilor, VIIdestilor, Oancer si, la gura Chirilestilor (OarbeT), se coboarA iaxAsI la catea judeteanA i strA-

lea-Encel.

bate prin Rogojeni spre N. pe

Siretul, jud. Covurluid.

apucl spre E. pana la TirleleluI-Viad ; de acolo spre N. si

fácut arAturT pe dinsul.

afta-

toare intre Galati si Pechea, pl.

culmea dealuluI cu acelasi nume,

Druja, pirtiaf, in jud. si pl. Te-

trece pe lingl VAdeni (mosie a

Drumul-luI-Gheorghitkpotecd,

leorman, incepe din pAdurea din com. Ciocesti-Mindra si se varsA in riul Cotmeana, in dreptul cAtunuluI Podisorul.

statulul), de unde dà in jude-

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com.

Drujevti, sat, In jud. Tutova, pl. Simila, com. BAcani, pe 01111 Simila, spre S. de satul BAcani.

Are o populatiune de 201 loc. (din carI 14 stid carte), locuind In 25 case.

tul Tutova la com. BlAgesti, Igesti, pe ling5. Iepureni ; de aid

Piscul, de unde incepe limita de E. a com. care proprietatea

inträ in jud. Fälciü, unde se

DomeniuluT Coroand.

bifurc5. spre E. cu trecAtoarea prin Leova, lar la cazurl prin Sculeni si

chiar prin &triza

Drumul-luI-Rujean, drum vechiä. (VezT com. rur. Bucura).

(mosie a rAposatulur M. Kogilniceanu) ; apor merge direct spre BAltl si apoI la Hotin.

Drumul-Mare, sat, jud. Dolj,

BAtrinii povestesc cA acest

Are o populatie de 269 suflete,

pl. Amaradia, com. Melinesti. 33

5982S. M'arel, Dleffnuar Gognadic Vol. III.

www.dacoromanica.ro

DRUNCA

258

DRUMUL-MARE

170 bArbatf si 99 femeT. Locu-

muntir cu DunArea. Pe el se

Druta,deal,jud. BacAti, pl. TazlAul-

esc in 83 case. CopiiI din sat

coboarA ciobaniT din munte Cu oile spre baltA.

d.-j., de pe teritoriul comunel

Drumul-Oilor, movile, in jud. BrAila, la S. de satul Rusetul pe unde tree oile de la munte

Drumul-Siref, drum vechig, ce

urmeazA la scoala mixtA din satul Melinesti, ce este la 1776 m. depArtare. In anul scolar ¡892-93 'ail frecuentat scoala 13 bletT si 2 fete. Cu virstA

de small sunt 19 bletT fete. In

sat sunt 3

si 2

la baltA si inapol.

Drumul-Oilor, deal, jud. Olt,

circiumT.

Este legat printr'o potecd cu satul Odoleni. In acest cAtun se allä resedinta sub-prefecture pl. Amaradia.

pl. Vedea-d.-s., com. Topana.

Drumul-Olaculuï, catun (tirlA), in jud. Ialomita, pl. IalomitaBalta, com. Langa, pe cimpul

Drumul-Mare, mofie, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Melinesti, satul Drumul-Mare.

Drumul-Mare, drum natural, ce merge din Tecuciii la Galati pe hotarul com. Barcea, jud. Tecu-

ea.

incepe din Ocnele-Mati (R.-Vil-

cea), trece prin Caracal si ape pAtrunde in com. CAlArasi, jud.

Dolj, prin viile locuitorilor, de unde merge spre Bechet. Pe el se transporta in vechime sare si se transportA si azT, de unde si numele luT, de Drumul-SArer.

Drumul-Tätarilor, cale, jud.

Dolj, pl. jiul-d.-m., com. DrA-

Prahova, prin care castrul roman GrAdistea comunica cu cele-l'alte pArti ale DacieT, si care trecea prin FAget si des-

nicul.

fiintatul sat StAnesti, si se lega

BArAganul.

Drumul-Mare, f.ost sat in 1873, com. Negoesti, pl. Amaradia, jud. Dolj.

BrAtila.

Drumul - Päzei, mahala, jud.

Drumul-Pe§teluï, drum, jud. Il-

la gura Teisanilor cu marea sosea impTetritA, care, se crede,

fov, pl. Oltenita, intre com. Luica si pAdurea Ciornuleasa.

dupa spusele bAtrinilor, cl trecea prin comunele : Boldesti, MAgurelele, Scliosi, Gura-Vitioa-

Drumul-Piciorului, plidure, pe mosia Stincesti, jud. Botosani, pl. Tirgul, com. Curtesti.

reT, VA.leni - de - Munte , Homoriciul, IzvoareIe, MAneciul - PA-

minteni, Mdneciul-Ungureni, cA-

tunee: Valea-LargA si Plletul,

Drumul-Mare pädure, la N.-E.

Drumul-Po§teI, sari al-Craio-

de satul BrAtulesti, lingA hotarul jud. Covurluiti ; face parte din com. Corodul, judetul Te-

vei, drum, jud. Teleorman ; pu-

cuciii.

Drumul-Mare, ,es, jud.

Dolj,

pl. Amaradia, com. Melinesti, pe care este situat5. comuna.

nea in legaura crawl Turnul Cu Zimnicea pe la Caracal si trecea pe lingA com. Lita, MA.gurele, FlAminda, Piatra, etc. pAnA la Zimnicea.

Cacomeanca, pe cimpul BArlganul.

Drumul - Säpat (Movila - de-

Tecuciti.

la-), movild, in jud. BuzAti, com.

Drumul-Oil, drum vechig, ?titre com. rur. Corzul si com. rur. Guardenita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Drumul-Oil, drum, in jud.

R.-

Vilcea, Olt si Romanati. Acest

drum e asa de lung O. uneste

pe la Poiana-Fetel. Pe aceastA cale a comunicat

acest castru

cu cele-l'alte ce-

tAtI din Dacia SuperioarA si cu cele din Dacia MeridionalA.

Drumul-Präjei, vale, in jud. Ialomita, pl. Borcea, teritoriul com.

Drumul-Morel, loc ,ces, la V. de satele : Puteni si Mindresti, com. Puteni, pl. Nicoresti. jud.

apoT de ad i se indrepta pe albia TeleajenuluT pe Valea-DraculuT In sus, si trecea in Transilvania,

CernAtesti ; face hotarul despre com. MArAcineni.

Drumul-Särei, stalie de cal de poftie, la anul 1836, In jud. Ilfov, pe drumul intre Bucuresti si CAlArasi (120 kil.), intre statiile Tinganul si Obilesti.

www.dacoromanica.ro

Drumurile, deal, In raionul com. Rddesti, plasa Riurile, judetul Muscel.

Drumurile-Mari, drumurf vechr, jud. Dolj, pl. Doljul-d.-j., com. Poiana-Plenita ce trece prin V. comuneT ; din aceste drumurl incepe limita de N. a comuneT Verbita.

Drunca,

riper,

pe mosia Cor-

jAuti, com. Pomirla, pl. Prutulde-Sus, jud. Dorohoid.

DRUTA

DUDA

2:39

Druta, plidure, jud. BacAll, pl. TazIgul-d.-j., com. BrAtila a luI

cani; udä satul cu acelasI nume si se scurge in Trebis.

Pitesti, pendinte de com. rur. Poiana-Laculul.

A. Ovanes. Este foioasä si are ca esente : fag-I si stejarI. Are o intindere de 856 hect. si este supusa regimuld silvic.

Dubäsariul, deal, jud. Falcig,

Ducului (Dealul-), deal, jud.

parte acoperit cu padure ; pe coasta luI se aliä asezat satul

si pl. Prahova, com. Breaza-de-

Drutesti, inofie, proprietatea lui

Cozmesti, com. cu acelasI nume, din pl. Podoleni.

Costache Nicolaa, in jud. Tecuciii, com. Valea-Rea.

pasune.

Dubäsariul, peldure, jud. Fakir'. Plo-

Duda, com. rur., in partea de S. a pl. Podoleni, jud. Falda, mArginita la N. cu comunele:

peni, jud. Dorohoiti, pl. Baseul, com. Borsesti.

TAbAlaesti, PAhnesti si Drinceni ; la S. cu comuna Hui;

(VezI Dubdsariul, deal).

Drutesti, padure, pe mosia defunctuluI proprietar Costache Nicolan, in jud. Tecuciti, satul Calimaneasa, pl. Zeletin, com.

Dubina, vale, pe rnosia

Valea-Rea.

Drutesti, fria, jud. Tecuciti ;

Jos. Parte din acest deal este acoperit cu prud, n'Id, alunI, etc. ; iar parte serveste pentru

Dubita, iaz, pe mosia LAtai, judetul Botosani, plasa Cosula,

la E. Cu comuna Risesti si riu/ Prutul si la V. Cu comunele:

Valea-Rea, si se varsa in partea sting5. a ZeletinuluT, in raionul aceleeasi comune.

Dubruvfitul, girld, ce se des-

Iepureni si TabAlgesti. Este formata din satele : Duda si Novaci. Suprafata teritoriuld comund

face din riul Jijia, la locul numit Tudose, din satul Lazareni, jud. Iasi, pl. Branistea, com.

e cam de 4217 hect. Are o populatie de 275 familiI, saa 1168 suflete, din cae

Duan-Chioi-Orrnan, pa- dure, in

Golaesti, si, sub numirea de DubruvAtul, curge spre E., inconjoarg satul Goldesti si se 'fin-

190 contribuabilI.

iz-

voreste din lipa cu acelasI nume,

com. DIE

la N. de Calimaneasa in com.

jud. Constanta, pl. Silistra-Noug,

pe teritoriul com. rur. Ghiuvegea, pe ramificatiile V. ale dealuld klezarlic Bair, intinzindu-se

pe ling5. balta Iortmac. Are o intindere de 220 hect., carI a-

partin toate statuld. Esente : fag, mesteacan si carpen. Este tgiatA de douä drumurl: cel judetean, Ostrovul-Lipnita-Cuzgun si cel comunal Cisla - Ghiuve-

preung iardsI cu Jijia mal in jos de sat.

Popil), colinc4ipunctde hotar, in judetul Buzaa, comuna Catina.

2 dascall ; o scoalg, conclusa de 1 invdtator. Este udatg de pirdele : Racea si Duda, si in

partea de E., de riul Prutul. Duca, deal, in jud. Prahova, in partea de V. a com. Marginenide-Sus, pl. Filipesti. A fost plantat cu vit5., care s'a distrus din cauza filoxerd. Asta-zI serva pentru pAsunatul vitelor.

gea.

Dubanului-Muchea (Crucea-

Are 2 bisericI, deservite de

Duculeasa, localitate bdltoasd, jud. Brdila, pe lunca Siretuld ca la 3 kil. spre S.-V. de satul Cotul-Lung, linga soseaua Braila-Focsani.

In centrul sati se afla 2 iazurT. Vite marI cornute sunt 992 of 2805, cal 90 §i. porcI 166.

Duda, sat, in partea de S. a comuneI cu acelasI nume, pl. Podoleni, jud. Falciù, asezata pe coastele dealurilor Duda si Lohanul, udat prin raijloc de

piriul Duda ce formeazg \ralea cu acelasl nume. Suprafata teritorulur satuld

este de 2254 hect. Are o poDubasul, sat, jud. Baca'', pl. Bis-

Duculesti, atun, din jud. Ar-

trita-d.-s., com. Slobozia-Lun-

ges, pl. Topologul, pendinte de

pulatie de 155 familii, satl 671 suflete, din carI I io contribua-

cani, asezat pe piriul cu acelasI

com. rur. Alimgnesti-Cioffingeni.

bilI.

nume. Are 32 t'a.m., san 139 sufl. Vite sunt: 3 cd si 64 vite

Are 65 fam. si o biserica vechie, cu hramul Sf. Ingerl, deservita de 1 preot si 1 &in-

o scoalg, infiintatA 'In anul 1881,

cornute.

taret.

frecuentatA de 44 elevI; o bisericA, cu hramul AdormireaMaiceT-Domnuld. Aceasta bi-

Dubasul, piriiirf, jud. Bacati, pl. Tazlgul-d.-s., com. Slobozia-Lun-

Este resedinta comund. Are

Duculesti, cdtun, jud. Arges, pl.

www.dacoromanica.ro

serica e facuta in anul 1803,

de catre Grigore Kogalniceanu si 3 locuitorr din Tabaldesti, anume : Albu, Acsinte si MoEste deservid de un oilea b

preot si un dascal.

Duda, deal,

DUDESCUL

260

DUDA

in

partea de E.

a satuluT Duda, comuna cu acelasT nume, pl. Podoleni, jud. Falcia, pe a caruia coasta. de

N.-E. se zice ca a fost asezat din vechhne satul Duda care maT

tirzia s'a stramutat pe coasta de S. unde se pretinde ca era codru mare si locuitoriT se puteaa ascunde de incalcarile

com. Popesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

20 b. si cheltuelile, de 2330 leT,

68 b.

Dudeasca, fost sat, in jud. lato.

Suprafata comuneT e de 3400 hectare.

mita, plasa CimpuluT, pe mosia Dudeasca ; era sat separat spre

sunt 97 si neimproprietaritt, 15.

N. de satul Armasesti, cu care acum este unit.

Are i debit si 4 circiume. Vite marr cornute sunt 788

SatenT impropri etaritT din 1864

(408 boT, 275 vacT, IO taurT, 89

Dudeasca, iaz, rupt din riul Prahoya, care trece prin com. Dirmonesti, pl. Filipesti, jud. Prahoya.

Dudeasca, mofie, in jud.

Ialo-

sunt 3 cal, 5 rimatorT. Suhatul vitelor e de 1255 hect.

viteT si 6 bivoli) ; 2026 oT i

T

Are i biserica, infiintata de fostul proprietar Stefan Jianu, deservid de I preot ; I scoala mixta; o moara de vint si cite-

vrAjmase. Urmele pe icT pe colea

mita, pl. CimpuluT, teritoriul comuneT Armasesti. Are 3500 hect.,

a cite unuT arbor mare, urme ce se vad i asta-zT, dovedesc ca a

hect. baltis, pe valea piriulul

spre E. (4 kil.); la gara Dudesti

existat inteadevär ad codru In

rata. Pe aceastá mosie se afta

trecu t.

satul Radulesti.

spre S.; la Fleasca spre S.-V. (5 U.)

din carT 5 hect. padure si

65

Duda, Mg, jud. Falcia, format Dudele, deal, format pe malul din mal multe izvoare, ce se drept al CalmatuiuluT, la S. de scurg dintre valsoarele dealului Lohan ; trece prin mijlocul sa-

com. Seaca-Belciugata, pl. Serbanesti, jud. Olt.

partf de o potriva. Curge de la V. spre E.-S. si se varsd in pIrIiaul Novaci (11.Acea).

Duda§i, sat, jud. Mehedinti, pl.

Comuna este infiintata cam de pe la 1790, spun batriniT.

Dudescul, sat, in partea de N. a com. cu acelasT nume, jud. Braila, pe muchea platouluT de

tuluTDuda, din comuna Duda, pl.

Podoleni, despartindu-1 in douá

va gradinT cu pornT fructiferT. DrumurT: la Slujitori-Albotesti

Dudele, heleftea, pe apa Calma_

tuiuluT, la S. de com SeacaBelciugata, plasa erbanesti, jud.

S., ca la 57 kil. spre S. de orasul Braila. Se zice ca este infiintat de vre-o 100 anT de vechiul proprietar Jianulcare adunase la un loe pe totT tirlasiT de pe

Olt.

Dudele-Mari, munte,la margin ea de N.-V. a jud. Dimbovita.

mosie. Vatra satuluI e de 25 hect. Sunt 130 de case; 3 cfr.

drmul drept al riuluT Topolnita.

Dudele-Mici, munte, jud. Dimbovita, care, impreund Cu DudeIe-

Duda§i, insuld, in Dunare, in

MarT, formeaza cotul dintre Leaoa ta, din jud. Muscel, Transilva_

ciumT; 2 lipscaniT; o bacanie; o moara de vint. Are o biserica, zidita la 1865 de catre Stancia Mocanul, de-

Ocolul-de-Sus, com. rur. Simianu

Are 47 case. Este situat pe

dreptul com. rur. Schela-CladoveT, plasa Ocolul-de-Sus, judetul Mehedinti.

n ia si muntiT de lingA riul Ialomita.

marginea Dunärel, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-de-Sus.

Duda§i, sat, in jud. Mehedinti, plasa Ocolul- de- Sus ; tine de com. rur. Schela CladoveT ; are

49 case.

Dudäul, las, lingA satul Popesti,

paracliser ; o scoala mixta,

infiintata de stat, si frecuentad

Dudescul, com. rur., jud. Braila.

Duda§i, pichet de granild, pe

servid de i preot, i cintaret

Este situad pe malul drept al vaiT CAlmatuiuluT. Se margineste

la E. cu Slujitori-Albotesti ; la S.-V. cu Fleasca ; la N. cu Batogul si la S. cu Tatarul. Are' o populatie de 160 familiT, sati 700 suflete, din carT 114 contribuabilf. Stiti carte 81 persoane,

nu stia, 920. Venitul com. e de 2352

www.dacoromanica.ro

leT,

de 33 elevT. Populatia e de 155 familiT, saa 680 suflete, 330 barbatI si 350 femeT. Stii1 carte 31

persoane, nu ?tia 599. Vite sunt: 770 vite mari cornute, 430 caT, 2 magarl, 4600 of, i 150 rimAtorT.

Dudescul, mofie, pendinte de comuna cu acelasT nume, judetul Braila, proprietatea d-luT Al. C.

DUDESCUL

DUDEST1

261

Nicolescu, cu o suprafata de 3498 hect., aducind un venit anual de 28000 le!.

Venitul comunef, in 1887 1888, era de 4535 le! li. cheltuelile de 5070 le!.

Dudescul, deal, in jud. Buzda,

conclusa de un invatator sa-

Sunt dota $coli, una de baetT,

com. Na.eni, cat. Pro$ca.

lariat

de stat

si

comuna

$i

una de fete, conclusa de o inDude§ti, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta. Este situata in partea cea mai de S.E. a plA$il, intre comunele Fete$ ti

$i Cocargea, din pl Borcea. Teritoriul comund se intinde din Dundre, spre N.-V., coprinzind parte din ínsula Balta si cimpia BaraganuluT, pe o suprafata de 6250 hect., din car! 4000 hect. pamint de cultura., 75 hect. padure si 2175 hect. baltis, coprins filtre Dunäre $i Borcea. Mo$ia, sub denumirea de Dude$ti- de -Balta, apartine EforieT Spitalelor Civile din Bucure$ti si este arendata cu suma anuala de 37100 le!.

Dupa legea rurald din 1864 sunt improprietariti 158 locuitori; neimpropietaritI mal sunt 104 locuitori.

Se compune dintr'un singur sat, situat pe tarmul sting al Borcir, pe coasta Baraganulur

spre V. de satul

vatatoare, retribuitä de comuna. Ambele $colIsunt frecuentate de 8o elevi li. 34 eleve.

Are o biserica, deservitä. de I preot si 2 dascalT.

Dude§ti, sat, in jud. Ilfov, pl. Dimbovita; face parte din com. rur. Dude$ti-Cioplea. Este situat spre E. de Bucuresti, pe malul sting al riulur Dimbovita, in-

Comerciul se face de 6 circiumarT si 1 hangia.

Numarul vitelor marT e de 590 si al celor miel de 1074. In Traité sur le commerce de la Iller Noire (1787) de Peyssonel, gasim cä sub domnia luT Mihail Racovita, un boer

numit Dudescu, insarcinase pe

un neamt de a scoate pietre dintr'o carierá, ce avea in ,una

luri ; la V., spre Vitan, pamintul e maT lasat. In urma mazilireT luT LeonVodA, Radu fiul lul Alexandru Ilia$, fu desemnat de Sultan sa ocupe tronul Tare!. El in tra in Tara cu oaste compusa din MoldovenT, T'Atad $i Turci. Mateia-

din mo$iile sale, la cite-va leghe de Bucure$ti. Neamtul descoperi

Basarab, care ocupase tronul cu o luna inainte ii Tese toa-

cantitate destul de mare de aur. Aceastä descoperire nu fu mult timp necunoscutä de Voevodul

inte $ti

cu armata intre

Dude-

si Plumbuita, la anul 1632,

Oct. 26. Aci se dete lupta $i dupa cum spune cronica : «Fost-

de care se desparte numar prin-

aa räzbolii mare de dimineata pana seara, fost-aa Mar! mare

teo mica strada. Acest sat este format din unirea a trei

$i 40 eleve, cu intretinerea careia statul $i comuna cheltuesc 2050 le! anual.

conjurat la S.-E. si N. de dea-

Fete$ti,

$i

Locuitori cultiva 250 hect. (13 sterpe $i 50 izlaz). Are o biserica, deservita de 2 preoti si 3 cintareti ; o $coala mixta, frecuentata de 24 elevI

in aceasta carlea un filon de aur ; el informa pe Dudescu $i-I

propuse de a lucra la aceasta, luind $i el o parte din profit. Incercarile fleute impreuna ret'Orä foarte bine si aa scos o

Mihaia, cu toate precautiunile luate de proprietarul mo$ieT si de

antreprenor pentru a pastra taina. Printul aduna pe totr boerif intre carT se afla li. Dudescu,

$i

seara O. izbinda a fost a luT

Dudesti, ce eral separate $i care prin imultirea populatiuneT

Mateia-Voda. ; iar Radu-Voda.

si ara a-1 numi, spuse ca a auzit, ca s'a descoperit o mina de aur, in mosia unuia din bo-

aa dat dosul, fugind cu capul

eriT adunatT. El arata raul, ce

s'ail unit, formind un singur

gol $i multe trupurT ají cazut jos de sabie. Facutu-s'aii din

ar putea cauza Tare! aceasta descoperire, pentru cä auzind

trupurile acestora o movild mare in marginea ora$uluT despre Du-

ministrul Otoman, ar expune pe tos! locuitoriT Tare! $i maT ales

de$ti ca sa se pomeneasca».

pe boerul, care a facut descoperirea in domeniul sla, la

miel sate: Vlacheni, Raza

sat. Populatiunea comuneI

este

de 333 familii, saa 1503 suflete: 1498 RominT, 3 GrecT $i 2 Ru$T; 369 agricultor!, 22 me-

serial, 14 comerciantl, 6 avind profesiuni libere, 12 muncitorT si 31 servitorl. tiii carte 330 persoane. Vite sunt : 33o cal', 3140 bol, 10250 oT, 35 capre, 25 bivolf, 45 asinT $i 450 porci.

navala $i aii dat Dumnezea spre

Aci e resedinta primArieT.

1806 hect., cu o populatie de

tirania Turcilor. Boeril, dupa ce ai.1 chitara toate cuvintele Voe-

942 locuitorr. D-1 T. Eftimiii are 1493 hect. $i locuitoriT 313 hect. Proprietarul cultiva 823 hect. (415 sterpe, 197 izlaz, 8 vie, 49 padure).

vodulur, incheiara ca ar trebui poruncit colegulul lor, ori-cari ar fi, de a inceta sa lucreze la aceasta minä li. de a trece in acere aceasta descoperire. Nu

Se intinde pe o suprafata. de

www.dacoromanica.ro

DUDEg1

se mar vorbi de atuncr de aceasta mina.

Dude§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. Braila, pl. Balta, com. Dadesti,

pe unja Faurel-Fetesti, pusa la 21 Noembre 1886. Se afla intre statille Cioara (10.2 kil.) i Ciresul (10.4 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulur m'a% In circulatie

rir de 46 m. 04. Venitul acester

statir pe anul 1896 a fost de 144321 leT, 37 banT.

Dude§ti-Cioplea, com. rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita. E situata spre S.-E. de Bucuresti, linga riul. Dimbovita, 6 kil, departe de Capitala. Se compune din satele : Birzesti, Cioplea, Dudesti, Cdtelul, Vitanul, Progresul si Vacaresti,

Comerciul se face de 23 circiumarI si 3 hangii.

Aratura se face cu 271 plugurr: 219 Cu bol si 52 cu eal. Locuitorif ati 320 care si carute : 248 cu bol si 72 Cu cal. Numarul vitelor marT e de 1676 (254 caT si epe, 904 bol, 132 yac! si viter, 56 bivolf, 330 bivate) si al celor micf de 2584 (312 porcI, 2372 of). LocuitorI improprietaritT sunt 263 si neimproprietaritI 396. Locuitorii in mare parte sunt Sirbr si

se ocupa in special

cu cultura legumelor.

Duduca, prival, jud. Baila, care pleaca din lacul Petroiul de la

Budgetul com. e de 15050 ler la veniturr si de 12923 leI la cheltuelf. Dintre locuitorT, 438 sunt plugarT, 43 meseriasT, 152 ati diferite profesiunT.

Via se cultiva pe o suprafata de 707 hect.

cresterea vitelor, unir si cu cultura vier. Meseriall sunt : lo dulgherr i zidarr, i fierar 5 timplarr. Mosia e parte proprietatea Eforje! BisericeT Cretulescu, care intretine schitul Plaviceni, parte particulara.

Dupa legea rurala, s'ad improprietarit 135 locuitorT, cind

dat 467 hect. pamint.

ocupa o suprafata de 50 hect. Tot teritoriul com. se intinde pe o suprafata de 1992 hect.

ceasca, a Eforier Spitalelor °-

Sunt 413 contribuabilT.

ganl. ET se ocupa. cu agricultura

Viile, situate pe Dealul-Oltulur,

Duduiti, vale, pe proprietatea On-

tAtoare.

Locuitorii sunt RominT, afara de citr-va Bulgarr, i citr-va Ti-

alte lacurr.

Voreas, ati 4452 hect. si locuitorir celor-l'alte cat. 1256 hec-

treerat cu abur!; 3 podurf sta-

tuluT lor.

in jud. Ialomita, unindu-se cu

resti, D ni! T. Eftimiti si D.

Cioplea, Dude§ti, Catelul si Vacdresti); 3 scoale ; I moara Cu abur!; i povarna; 3 masinT de

si Plaviceni, dupl numele sa-

li

dupa mosiile Progresul i Vaca-

(lomo ramin sterpe, 417 izlaz, 877 vie si so padure), locaitoril cultiva 980 hect. (126 sterpe, 130 iziaz, 20 vie). In comuna sunt 4 bisericI (la

7864, mar multr locuitorT din satul Plaviceni, de peste Olt, jud. Romanati, stabilit aci ati numit catunele Fiscalia

S., trece din com. MihaiO-Bravul

Cu o populatie de 2089 locuitorl, cae traesc in 426 case si Duduitul, vechig pichet de frontierd, pe malul Durar-el, in drep3 bordeie. tul satulur Ciocanesti-Margineni, Suprafata totall a comunel e pl. Borcea, jud. Ialomita. de 5708 hect. Statul, insurateiT

tare. Proprietarif cultiva 2108 hect.

DUDUL

262

Pamintul de cultura, parte nei fertil, leste parte galben, argilos si nisipos, mar ales pe Valea-Oltulur.

gru, humos

Vite sunt : 22 ca!, 45 Tepe, 130 bol, 6o yací, 40 bivolr si

l'He din Bucuresti, situata in pl. Marginea, jud. Vlasca.

bivolite, 1200 o! si 45 rimatorT.

Dudul, com. rur., pl. Siul-d.-j., jud. Olt. E situata sub culraea dealulur Oltul si in stinga SiuluT, la departare de 60 kil, de capitala jud. i la 26 kil. de resedinta Se compune din 3 cat. : Dudul, Pläviceni si Mosteni. Are o populatiune de 400 familiT,

Eforia Bisericer Cretulescu. Ele

sati 1700 locuitorT (1000 barbatr, 700 femer), din carI 380 contribua-

statul cheltueste anual 1080 la Localul e proprietatea comu-

locuind in 44 case si 356 bordeie. Comuna e vechTe. Despre infiintarea i primir er locuitorT nu se stie nimic pozitiv. Batrinir povestesc ca la inceput com. se compunea numar

n el.

bilT,

din cat. Dudul si din veo 15 fami-

lif din altul, numit Fiscalia. La

www.dacoromanica.ro

In raionul com. sunt 2 biseriel : una e schit pendinte de

sunt deservite de 2 preotr si 2 cintaretr, platitT din budgetul comuner.

coala exista in com. cam de 25 ani. Se frecuenta de 46 elevr, totT baietr, din numarul

de 296 (180 b. si Ii6 f.) in virsta de coalá,. Cu intretinerea ei,

S tabilimente industriale in

com. sunt: o moara si o pita cu abur!. Comerciul se exercita in com. de 4 circiumarr. Veniturile i cheltuelile dupa ultimul budget, sunt de 2392 ler.

DUDUL

263

oseaua judeteanA Slatina-T.-

MAgurele, leagl comuna la N. cu com. Beciul si la S. cu Plopi, SlAvitesti, din jud. Teleorman,

prin centrul com. trece o sosea comunalA. La E. se aflA Dealul-OltuluT,

DUHNA

1837, luna Aprilie, Cu ctitorfr Mirea SIL yesca cu sotia sa Zamfira si filY lar Alexandru i Safta.

mele de valea Migeleti si sub acest nume se deschide In valea Beilicul, pe dreapta, lin-

S'a reperat in anul 1893. E deservid. de I preot i I cinta-

gA orAselul Cuzgun, este diatä de drumurile Cara-Amat, Bazirgian i Urluia-Nastradin ; este acoperitA cu pIduri.

ret.

acoperit cu viT, de la care se Dudul, deal, pe malul Oltulul, in intinde un platoti pAnA in CAlmAtuiti, pe care se af1á tarinele locuitorilor, care se invecinesc cu

raionul com. Dudul, pl. Siul-d.-j.,

Duduvice§ti, sat, jud. Dolj, pl.

jud. Olt, pe care se cultivl 49

Ocolul, com.

hect., 25 ariT vie.

suflete, 185 bArbatT si 149 femer. Locuesc In 75 case si 6

com. Cringeni din Teleorman.

imnicul. Are 334

Dealul are mai multe surpAturT numite rusa', ca : Rusca-DuduluT, Rusca-lul-Plopeanu, RuscaMare, Rusca-Mostenilor, etc. Pe teritoriul com. sunt 3 mo-

Dudul, moFle, jud. Ilfov, pl. Zna-

bordee. In sat este o scoala

gov, proprietatea statuld. Inainte de secularizare apartinea

mixta, ce functioneazA din 1892

vile, din carT una e situad la

M-reT Sdrindarul din Bucuresti.

si e intretinuta de comunl. E condusl de un lnvAtAtor. Lo-

La 1871 a fost ipotecatA pen-

calul scoaleT este de zid. In anul

N. si &id la E., in cImpie, cam

tru asigurarea imprumutuluI domenial, cind se arenda cu 15,000

paralel cu malul O ItuluT.

leT.

scolar 1892-93, scoala a fost frecuentad de 32 bAetT, din 48 copil in virstA de scoad.

La V., raionul com. e limitat

Dela 1876-86 arenda a

scAzut la 9780 leT.

Duful, atun, in jud. Ialomita, pl.

de Siul. Pe dreapta luT, intre Siul si Olt, se intind zAvoaiele OltuluT.

Dudul, sat, face parte din com. rur. Chiajna, pl. Znagov, jud. Ilfov. Este situat la E. de Chiaj-

na, pe malul drept al riuluf

Dudul,pdelure partieulard, situatà pe mo.$ia Dudul, com. Chiajna, pl. Znagov, jud. Ilfov, supusA regimuluT silvic. Este situatä in linia de centud a forturilor din

eimpul BIdgan.

Dugheanul. VezT Cirsdnesti, deal, jud. Viicea.

jurul capitaleT.

Dugheanul, tezer, jud.

Dimbovita.

Se intinde pe o suprafatA de 443 hect., cu o populatie de 195

Duduldf (Mägura-),mdgurd,la

Are o bisericA, cu hramul Sf.

V. comuneT Belitori, pl. TirguluT, jud. Teleorman, pe dealul din dreapta Urluiului.

Gheorghe ; r moad cu apl ; zalhana; i masinA de treerat ;

Duduruz (Valea-lul-), vale, In

locuitorT.

BrAila,

situat la E. de japsa Bolbocul, in

care curge apa din Schioaca.

Duhamna, pddure, in jud. hedinti, pl. Ocolul-de-Sus, pe

teritorul com. rur. Bresnita.

com. Glodeanul-SArat, pe mosia

I pod stAtAtor.

Comerciul se face de 3 cir-

statuluT, jud. BuzAti. E acoperitA Cu semanaturT.

ciu marT.

NumArul vitelor marT e de 145 si al celor micT de 65.

Dudutluc - Cucuciuc -Alceac,

Dudul, sat, face parte din com.

vale, In jud. Constanta, pl. Silistra Nou5., pe teritoriul com.

rur. Dudul, pl. Siul-d.-j., jud. Olt.

E situat la sudul comuneT, pe coasta dealului Oltul si in stinga SiuluT. E resedinta connneT. Are 243 familiT, saü 770 locuitorl (415 barbatT si 355 femeT), din carT 180 contribuabilT. Este o bisericA cu urmAtoarea inscriptie : Aceasal biserici

Ialomita-Balta, comuna Bora, pe

clridit la

anul

urbane Cuzgun si pe acela al comuneT rurale Enisenlia. Se

Duhna, pîrîia,c, provenit din izvoarele dealurilor de pe valea DuhneT, jud. Teleorman. Se scurge in riul CAlmAtuiul, in drep-

tul com. Lisa.

Duhna, vale, in jud. Teleorman,

desface din poalele vestice ale

pl. CAlmAtuiului ; incepe din apropiere de valea SuroaieT, mal

dealuluT Ghiol-Punar ; se indreap-

spre N.-E. de com. Traian ;

tA spre S., printre dealurile Mulver - Acceuci, Cara - Amat, pe

strAbate mosia Piatra, unde se lArgeste din ce in ce maT mult,

dreapta si Cara-Amat pe stinga ; are o directie generala de la S.-E. spre N.-V. ; din dreptul satuluT Cara-Amat ja nu-

formind aproape de gura eT

www.dacoromanica.ro

dealurT inalte pe care sunt plantate vil si din carT curg izvoare

abundente de apA, ce dan nas-

DULCE (IZVORUL-)

264

DUICA

tere unur pirlias Cu numeie tot

ce trece pe la poalele lur. E

de Duhna. Gradinarir cultivatorr

acoperit cu verdead.

de zarzavaturr se servesc de aceste ape pentru irigatlunr. Valea Duhner se pierde la in-

Dulmgi, alta numire a laculut Tuzla, jud. Tulcea, in care se varsa pirlul Duimgi.

trarea in com. Lisa.

Duica, vale. Vezr Fintiner (Valea), comuna Radesti, judetul Muscel.

j ud. Tulcea,

pl. Istrulur, pe teritoriul comunelor rurale Cogelac si Cara-

luat numele de la satul Duimgi, pe care il uda.

Nasuf.

Duimgi, sat, in jud. Tulcea, pl.

tinde in com. Chiojdeni, printre &tul Talpa si riul Rimnicul, si se termina in Rimnic ; este acoperit cu padurr.

Dulbanul (Satul-Noil),

ceitun

al com. Amarul, jud.

Buzad.

Are 180 locuitorT si 42 case.

Dulbanul (Seme§asca), in jud. Buzati, com. Amarul, Dulbanul. Are o suprafata

Izvoreste sub numele de InanDere diii poalele sudice ale

de 2000 hect., din carT 1600

a comuner, pe ambele malurr ale

dealulur Hagi-Avat-Bair ; se indreapta spre S. mar india,

hect. izlaz, restul sterp ; e

piriului Duimgi, la 4 kil. spre S.-V. de resedinta comuner,

avind o directiune generala de la N. - V. spre S. - E; trece

Prahova.

satul Cara-Nasuf. Are o intindere

prin satul Trua - Cesure ,

de 63 hect. si o populatie, in

unde esind ja numele de Du-

cea mal mare parte bulgareasca,

imgi ; trece prin satul Tari-Verde, linga care taie soseaua nationall Tulcea-Babadag-Constanta ; de ad i se indreapta spre E.; trece prin satul Duimgi, si se varsa in partea vestid a laculur Tuzla, care

Istrulul, catunul com. Cara-Nas uf.

E situat in partea sudica a judetuluf

si

cea de

S.-V.

de 83 familir, saa 315 suflete. Pamintul este favorabil agriculturel. Locuitorir se ocupa cu pescuitul i Cu extragerea sarer din apa saratä a laculur Tuzla,

unde Statul posea. doul saline.

de deal, in jud. Duimgi, pl. Constanta, pe teritoriul comuner Cara-Harman si anume pe acela al catunulur sla Peletiia.

Este situat tocmaT la hotarul celor dota judete, la o distanta egalä intre satele Peletlia si Duimgi (judetul Tulcea). Prin apropiere si pe la vestul sati trece drumul comunal Duimgi-Peletlia.

Are 83 de metri inaltime. Este acoperit cu verdeata.

Duimgi, virf de deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul com. rur. Cara-Nasuf, i anume pe acela al catunulur sati Duimgi. Este un vid' estic al dealulur Cascalic-Bair, din partea sudica

a plaser si a comuner. Are o

inaltime de 83 m., dominind astipra satulur Duimgi si drumuluT comunal Duimgi-Peletlia,

de

mal poarta i numele de lacul Duimgi. Cursul sati are o lungime de 22 kil. Malurile sale sunt, pina la Inan-Cesure, joase ;

de aci pina la varsarr, inalte ripoase,

ba

i

pietroase,

mar jos de Tan-Verde pana la Duimgi. Sträbate partea sudica a plaser, pe cea centrala a comuner Cogelac, si pe cea sud-vestid a comunel CaraNasuf. Pe valea luT merge drumul comunal Inan-Tari-Verde-

hect. arabile, 50 hect. fineata, ioo ati-

pla mosier Fulga (Xanto) din Dulbanul, movild, si tuata la N. com. Stancuta, jud. Braila, la 3 kil. in drum, spre com. Ciaeral, unde a fost alta-data un sätisor cu numele movileT.

Dulbanul, priva', la E. moviler Dulbanul, jud. Braila; uneste Lacul-Poper, din com. Stancuta, cu

lacul Ciorile, din com. Vizirul.

Dulbanulul (Plaiul-), plaig, la S. de com. Tirlesti, jud. Prahoya, pl. Teleajenul, pe care se afta padure si locurr de paune.

Dulbanului (Valea-), vale, in com. Amarul, cat. Dulbanul, jud. Buzaa. Se uneste cu ValeaCailor si se scurge in lacul Boldesti.

Duimgi. Basinul sati, cu o suprafata de peste 12000 hect., e cuprins intre dealurile Inan-

Dulce (Dealul-), deal, pe mo-

Bair si Cascalic-Bair de-oparte,

rohoiti, pl. Cosula, com. Hiliseul.

siea Hiliseul-Gafencu, jud. Do-

Haidin de alta parte. Ca afluent principal are piriul Cogelac,

pe dreapta. Duiul, 1/mute, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bisoca ; se desface din culmea Ulmusorulur ; brazdeaza Estul com.; se in-

www.dacoromanica.ro

Dulce (Izvorul-), ciitun al coin. Gura-Sdrater, jud. Buzati, cu Aprozesti si doua °Milita. Are o populatie de

610 locuitorT si 107 case.

Dulce (Izvorul-) (Fure§ti),

DULCE (IZVORUL-)

265

DULCE§T1

cdtun al com. Carpinistea, jud. Buzati. Are o populatie de 710 locuitorT si 149 case.

la V., cu com. Meri-Goala. Ju-

Dulceni, mofie, in jud. Teleor-

matate com. este asezata pe

man, pl. TirguluT, situata in co-

Dulce (Izvorul- ) (Fure§ti),

coasta dealului si jumatate dincolo de acest deal, spre N., insa.

muna Belitori. Este proprietatea d-luT P. S. Aurelian. Are

ara niel o intrerupere. Suprafata eT, cu a proprietatilor de pe dinsa si cu terenul pe care sunt improprietaritl locuitorif, este ca de 1260 hect. Proprietarul de capetenie este

o Intindere de 587 hect. pa-

mol*, in com. Cárpinistea, cat. Izvorul-Dulce, jud. Buzar!; face,

impreuna Cu Balaurul, un trup de 800 hect., din carT 400 hect. arabile, 103 hect. fineata, 150 izlaz, 20 padurea DrIghicT restul sterp. jud.

Buzar'. (Vez! Pirscovelul).

Dulce (Izvorul-), piria, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bisoca, izvoreste din muntele Bi-

soca ; uda partea de V. a com si se varsa in piriul Recea-Mol-

dovanul, pe dreapta lul.

Dulce (Izvorul-), piria, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-de-Sus, com. Slobozia; izvoreste din

dealul paduros Gurguiatul, ucla

partea de V. a com., primeste In sine piriul Rogoz si piriul Coroteni, si merge de se varsä In piriul Slobozia, maT sus de catunul de resedinta Slobozia, al aceleiasT comune.

5

hect.

Se invecineste cu trupurile de mosie Depusa si Sf.-Ion, tot din com. Belitori.

Epitropia Asezamintelor Brinco-

venestl, care posecla 554 hect.

pamint arabil si 30 hect. pa-

Dulce (Izvorul-),

mint arabil, din carl padure.

dure. Improprietaxiti dupa legea rurala, pe aceasta mosie, sunt

Dulce§ti, com. rur., in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre V. de orasul Roman si la o de-

partare de 12 kil, de el si de

19 locuitorT pe o intindere de 45 hect., restul este proprieta-

II kil, de resedinta piase. Este situata in cea maT mare parte pe platoul ce separa piriul Va-

tea mosnenilor. Sunt in aceasta com. si 361 hect. de vil'.

2

lea-Neagra de riul Moldova. Este formata din satele : Corhana, Dulcesti si Rosiori Cu resedinta

Com. are o populatie de 86

in satul Dulcesti. Are o popu-

fam., san 438 sufl. ; 77 contrib.

latiune de 360 farn.,saü 1240 sufl. Sunt 341 contribuabilf ; 335 case.

Numarul vitelor este de 998 capete, din carT 209 vite marT cornute, 6o ca!, 9 mägarT, 572 io capre i 138 rimatorT. Budgetul comunel este de le! 1938, banT 52 la venituri si de le! 1938, banT 34 la cheltueli. Are o scoalä, conclusa de un invatator si frecuentata de io elevI; o biserica, deservita de un preot si un cintaret.

Stiti carte 76 persoane. Loc. ai1

430 vite marT cornute. Sant 2 bisericT : una de zid si alta de lemn ; o scoala mixta, care in anul 1886-87, a fost frecuentata de 15 elevT, din 63 inscrisT. Formeaza cu com. Bogzesti, Branisteni si Cirligul o circumscriptie. fiscala. Budgetul com. este de 4641 leT la veniturT si

Dulce (Lacul-), lac, situat la

Pe apa Zbirglezei este o moa-

V. si la 500 m. de com. Izlazul.

ra de macinat. Drumurile vecinale ale acesteI com. sunt : la Meri-Goala, peste valea Zbirglezei si de aci la Rosiorii; la Albesti, spre S.-

Dulce§ti, sat, jud. Roman, pl. Si-

E. si la com. Licuriciul, spre V.

Neagra, spre V. de orasul Roman

Dulce (Pirlul-), pirtiaf, in jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Grozesti, care se scurge in PiriulSarat.

Dulceanca, com rur., in jud. Teleorman, pl. TirguluT, la ex-

tremitatea vaei Burdea, unde porneste spre valea Vede!. Este

asezata pe coasta acestei vár, invecinindu-se la N. cu com. Radoesti si parte din Draganesti ;

la S., cu riul Vedea

com. Peretul, dincolo de acest ris; la E., cu com, Albesti si Mnin. A'orole /Ealanar Grograilo. Vol.

de le! 3740 la cheltuell. Este legata cu orasul Roman prin osea.

retul-d.-j., com. Dulcesti, pe am-

bele maluri ale pirialuT Valea-

In partea despre S. a cora., pe dealul numit al luT-Panait,

si la o departare de 12 kil. de el si de I I kil. de resedinta

se vad urmele intaritureT de pa: mint, despre care se mentioneaza la com. Albesti.

plaseT, pe soseaua Roman-Pia-

in jud. Te-

buabill. Stiti carte 6o persoane.

leorman, pl. TirguluT, proprietatea Asezamintelor Brincove-

Are o fabrica, de spirt si 3 la-

Dulceanca,

nestI. Are o intindere de 584 hect. din carl 30 hect. paclure.

ni.

tra. Este resedinta com. Dulcesti.Are o populatie de 240 fam., sati 835 sufl., din cari 216 contri-

zurT cu mor!. Se lucreaza rogocarute ordinare. jinT, oale Sunt 284 vite mar! cornute. 84

www.dacoromanica.ro

DULGEA

Are o bisericd de zid ; o scoala mixta, care in anul 1886-87 a fost frecuentata de 15 elevI, din 63 inscrisT. Ala' se gasesc case marT si o livada fruwoasa a d neT Sturdza, proprietara sa-

tulla. Este legat cu orasul Roman prin osea. Acest sat este infiintat inainte san in timpul domnieT luT Ieremia-Movila, cacT biserica este

vaz si mein. Drumul comunal Ca-

Dulgherul si dominata de mo-

rapelit-Cartal-Teleus, trece prin

vila Dulgherul-Iuc.

partea N.-E. a satuluT. Din aceste drumurT se mal ramifica al-

lur si se duce la satul Muslu-

tuteo directie de la N.-E. spre S.-V., brazdind partea apusana a comuner si a plasli; primeste

Bei.

Dulgherul, deal, In jud. Constan-

mia-Movild banT in Polonia, pen-

siincea. E o prelungire S. a dealuluT Curu-Bair. Se intinde spre S., avind o directiune generala de

in jud.

Tulcea,

pl. Istrului, com. rur. Beidant ; se desface din poalele E. ale dealuluT Caragea-Punar ; se indreapta spre E., avind o directic de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea V. a pl. si a com., merge numaT prin paduff, printre dealurile Ghiur-Geamric si Gogea-Bair ; dupa 3 kil, se deschide in valea plriuluT Beidant, pe dreapta.

Tul-

cea, pl. Babadag,

la, pl. Hirsova, com. Calfa si jud.

tru care faptA VodA l'a rasplatit cind a venit la domnia Moldover cu bara si mosie.

Dulgherul, vale, in jud.

tele carT duc la Haidar, la Mahometcea si la Curudjea; altul pleacá prin partea S.-E. a satu-

facuta de un boier Caraiman, care a reusit a duce lul Iere-

Dulgea, vale,

DI:MASCA

266

Tulcea, pl. Istrulul, com. Ca-

la N.-E. catre S.-V. Pe muchia

lul merge hotarul celor douà judete. Virful cel mar inalt, Turbencea, are 252 in., dominind asupra satulur si vAer

com. Ciu-

curova ; se desface din dealul Ciucurova ; se Indreaptá spre E.,

pe dreapta valea Atmagea, si dupa un drum de 4 kil, se deschide in valea Arman-Cesure (valea Ciucurova san Slava-Cercheza), pe stinga el ; pe valea-I

merge drumul comunal Ciucurova-Topolog (Constanta).

Duliga, vakea, coin. Pacureti, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Casimcea si asupra satului Curudjea. Este acoperit cu finete si pe la poale cu samanaturT.

Du/man, muche de deal, care

Dulgherul, movild, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Sarai,

formind hotarul N.-E. al com.

la 1 kil. spreN.-E. desatul Dulgherul. Are I 30 m. in Altime si domina satul, valea si plriul cu acelasi nume. Este acoperit cu verdeata.

zaulul, ca la 8 kil. spre N. de

trece pe Ruga. movila SuliganuluT, jud. Braila si continua spre S. pana la Muchea - CatiruluT, Sutesti de pe tarmul sting al Bu-

satul Sutesti.

Dulul -BrIncoveanului.

VezT

Dulgherul, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Eni-Sarai.

Dulgherul, piria, in jud. Con-

E situat mal muit in partea

stanta, pl. Hirsova, com. Sarai,

Dumasca, sat, in partea de E.

centrala a pl., si cea E. a com.,

la 412 kil. spre E. de cät. de

cat. Dulgherul. Izvoraste din par. tea S. a satuluT DuIgherul, liuda

a com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluin, situat pe doud coa-

resedint5., Eni-Sarai. Este ase-

si

?I ocoleste pe la S., apoT pe

ste de deal, prin mijlocul ca-

zat pe valea Dulgherul $i anu-

la V., indreptindu-se spre N., unde se varsa In piriul Haidar,

rora curge pirlul Dumasca ; are

dupd. un curs neregulat de 3 kil. Malurile sale sunt in general

prietatea locuitorilor, cu II hect.

cam ripoase, maI ales spre N.

milil san 518 suflete, din carT

me pe malul drept al

piriuluT

Dulgherul, fiind dominat de vir-

ful Dulgherul-Iuc, care este la z kil. spre N.-E. de sat, si care are o inaltime de 130 metri.

Slobozia.

Suprafata sa este de 3915 Dulgherul, vale, in jud. Conhect., din care 75 hect. sunt stanta, pl. Hirsova, com. Eni-Saocupate numal de vatra satuluf si de grädinT. Populatiunea, a case! maioritate o formeaza TurciI, este de 140 familiT san 737 suflete, ocupindu-se mal ales cu agricultura. Pamintul pi oduce griii, o-

rai, cAr. Dulgherul. Trece prin satul Dulgherul si se deschide in valea piriulur Haidar, in dreptul satuluT Carapelit. Are o directiune maT intiiii de la N.-E.

catre S.-V., apoT catre V. si in fine catre N.-V. E udatá de piriul

www.dacoromanica.ro

o suprafata de 534 hect., pro-

vil, si o populatie de 100 fa36 familiT, san 130 suflete lipovenr si 3 familii evreestI.

Numarul vitelor e de 1231 312 vite lima' cornute, 553 oT, 104 cal i 262 rimAtorl.

Dumasca, podif, in com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluiu ; are loc de ima.s si ardtura.

DUMASCA

DUMBRAVA

267

DuMasca, piria. VezT Dobrovdtul, pîriú, jud. Vasluiä.

Dumastei (Dealul-), deal, care se intinde la E. com. Tdcuta, pl. Mijlocul, jud.

Dumastef (Valea-.), vale, se intinde spre E. com. Tdcuta, pl. Mijlocul, jud.

Dumänoaia, vale, in jud. Buzdti, com. Baba-Ana, 01. Baba-Ana-

d.-s.; e mg mult mire

i pd-

puris.

tosesti, Paia-din-Dos i Paia dinFatd. Busul, cu cátunele: Busul, Gropanele, GrAdistea, Busuletul, Milcioaia i Drdganul. IO. Corzul, Cu cdtunele Corzul si PArpdlesti.

numele localitdtilor pe unde trece. Aceastd pl. este brAzdatd

Cosovdtul, cu cdtunele: Cosovdtul si Piaiul. Cleanovul, Cu cdtunele : Cleanovul si Preajba.

37.051 leT.

Greceftz; cu cdtunul : Grecesti.

Guardenita, Cu cdtunul : Guardenita.

lablanita, Cu cdtunul :

Dumbosul, ieser, intre canalul Cremenea si Vdlciul, din com. StAncuta, jud. BrAila, *filtre lacul Chichinetul i privalul Coi-

aneasa, cu care se uneste printeun prival.

Iablanita.

Pddina-Mare, cu cdtunul : Pddina-Mare.

cu cdtunul : Pdclina-Micd.

Piria, cu cdtunele : Malul-Mic.

Dumbrava, p/asd, in jud. Mehedinti. dumbrdvile

luat numele de la i intinsele pdduri

seculare ce posedd.

Se mdrgineste la N. cu pl. Motrul-d.-j., la E. cu jud. Dolj,

la S. cu pl. ampul, iar la V.

Pedid- Grosidul, cu cdtunele : Podul-Grosuluï, Petra si Podeni. Secul, cu cdtunele: Secul, urnandra, Zmadovicioara si Tiuleni. Slafoma, Cu catunul : Sla-

cu plasa Blahnita i plasa Oco-

soma.

lul-d.-j.

Smadovila, cu cdtunele: Smadovita, Boceni, Popesti

Este formatd din 25 co mune si anume: i. Adunap-Teiului, Cu cdt.: Adunati-TeiuluT i Brigleasa. Albulefti, cu cdtunele : Albulesti, Pddina, Dealul-Mare

de culmea DumbrdviT din care se ramificd diferite dealuri, si

care se termina in jud. Dolj. Statul posea. In aceastd pl. 4 mosiT cu un venit anual de In aceastä pl. sunt 18 scoale si 38 bisericT.

Are o osea judeteand, care o strdbate, incepind din soseaua nationalä., din dealul BaloteT de la cele treT circiumI si duce pe culmea Dumbrdvii la IzvorulBiclesuluT, trecind in jud. Dolj, la com. rur. Cerndtesti. Prin com. Corzul, Guardenita, Bäldcita, P1:fina-Miel i altele trece valul lur Traian. Terenul pläset Dumbrava este priincios agricultureT. Griul, nu-

mit griul de Dumbrava, este de o calitate superioard.

Dumbrava, sat, in jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, cdt.

com. Colanul. E situat pe soseaua judeteand Tirgoviste-G5.-

esti, la 3 kil. spre S. de

ba-

gara dru-

riera Ciocirlanul muluT de fer, pe malul.drept al riuletulur Ilfovul. i

Bicleful, cu atunele: Bi-

Gulani. Shincefti, cu cdt.: Stdnesti. Stignija, Cu cdtunul: Stignita. cu cd.25. tunul : Valea-MarculuT. In privinta administrativá, tsT

clesul, Zmadovicioara, Branistea Selistiuta.

are resedintá in com. rur. Biclesul; iar in privinta judiciarä

cu cdtunul: Bd-

apartine judecdtorieT Ocolului Strehaia i Recea din pl. Cimpul.

se numea in vechime Butuceni.

Cu cdtunele : Higrul, Ursoaia, Dealul-Mare, Fata i Golineasa. cu cdtunele :

Suprafata totald a pldsei Dumbrava este de : 70169 hect.,

Dumbrava, sat, face parte din

Mdrceni.

ldcita.

Baltati-d.-j. ,

13E04i-d.-s. si Giura. Bdrboiul, Cu cdtuaul : Bdrboiul.

Botofefti, cu cdtunele : Bo-

din carT 14236 hect. sunt cultivabile, 14076 acoperite cu pddure, 1020 cu vil, iar restul sunt necultivabile. Este udatd de piriul Drincea care poartä diferite numirT dupd

www.dacoromanica.ro

Dumbrava, atun, in jud. Putna, com. Crucea-d.-j., pl. Zabrautul, numit ast-fel de la dumbrava de pe teritoriul luT. Este

situat pe podisul format de malul $usiteT, care e acoperit Cu vil. Are o bisericd fihialä, cu hramul Sf. Nicolae. Acest cdtun

com. Huruesti, jud. Tecuciti. E situat la E. comuneT, pe valea Cdpotesti, departe de resedinta comuneT de 3 kil. i 700 m. Are o populatie de 15 fam.,sati 75 sufl., carT locuesc in to case.

DUMBRAVA

Teritoriul satului este de 78 hect.

luat numele de la

vorbeste ca, tefan-Cel-Mare, a facut maT multe dumbravI afard

lo-

de cele arätate de Logoatul

cul ses ce il °capa ; mal' inainte

Costin, precum : la Botosani, Cotnari si Roman, pe care nicI

i'-a

DUMBRAVA

268

aicI a fost padure.

pl. Bistrita-de-Sus, com. Margineni-Munteni.

Dumbrava, padure, de 21 hect., in com. Fintinele, pl. Siretul, jud. Botosani.

Dumbrava, deal, in jud Buzau,

LesiI nu le tagaduesc in cronica lor». Chiar In Scrisoarea

com. si cal. Tohani. Are 300 hect.

Holdover de Dimitrie Cantemir,

Dumbrava, pdclure, de 45 hect.,

si produce vinurr renumite. Aci se gil si viea Corbeanca, foasta a /uf Brincoveanu.

iardsI se pomeneste de Dum-

In com. Costesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

brava-Rosie de la Cotnari, si in care se zice ca Lesir o numesc

Dumbrava, plidure, in jud. B.1-

Bucov.

Dumbrava, movild, in judetul Bacau, plasa Bistrita-d.-j., la

V. de orasul Bacal. Dumbrava, a'eal, jud. Bacati, pl.

Taz/Id-dejos, de pe teritoriul

Dumbrava, deal, in partea de V. a com. Cristes ti, pl. Cosilla, jud. Botosani. Se zice ca a fost acoperit cu padurl sati dumbravI ; ast5.-zi e loe arabil.

coin. Ripile.

zAti, com. Vadul-Sorestilor, cat. Clociti, pe mosia Clociti ; are 140 hect.

Dumbrava, pddure, pe mosia Godinesti, com. Hreatca, pl. Herta, jud. Dorohoiii.

Dumbrava, deal cultivabil, in Dumbrava, colina', in jud. Buzari, com. Vadul-Sorestilor, cat. Clociti. Culmineaza in ,vf. DumbrA-

avind o indltime de 348 metri. E acoperita de pád. si ve!,

com. Udesti, jud. Suceava.

Dumbrava, deal. V. Ivanestilor

Dumbrava, pddure. Vez! Codrul, padure, com. Gremesti, pl. Berhometele, jud. Dorohoitä.

(Dealul-), jud. Vasluiti.

Dumbrava, peidure de gorun, in

putina vie. Partea sa de N. formeaza Muchea - D u mbravei, care serva de hotar despre com. Carpinistea.

Dumbrava, deal, numit asa de

Dumbrava, deal, in partea, de

Dumbrava, deal, in partea de

V. a com. Hurdugi, plasa Mij-

N. a com. Miclesti, pl. Crasna

loc, jud. Fälcia, pe.capatul caruia

jud. Vasluiii, pe care se afla ste-

este asezat o parte a satuluI

jarI barinI.

la o padure ce a fost pe el ; se

partea de S.-V. a com. Pestisani, plaiul Vulcan, jud. Gorj. Situará

intinde in partea de E. a com. Cozmesti, pl. Stemnicul, j ud. Vasluiu.

pe ves, pe soseaua T.-Jiul-Tismana. Este proprietatea statuld, are o intindere cam de 750 hect.

Dumbrava, M'Are, jud. Ilfov, pl. Znagov, la S. de padurea Radu-Voda.

Hurdugi.

Dumbrava, deal, j ud. Iasi. Se intinde dela N., din com. Ceplenita, .trece in com. Cotnari, ambele din pl. Bahluiul si se M'irseste la S. in satul Hodora. Pe podisul acestuI deal, in partea despre N., se afla o dumbrava numaI de stejarI, pe o intindere

ca de 50 hect., numita Dumbrava-Rosie. Se zice ca aceasta dumbrava, dateaza din timpul luI Stefan-Vodl-Cel-Mare. Aceasta legenda se afirma si de

catre loan Niculcea, in Letopi-

Dumbrava, izvor, jud. Botosani pe mosia Deleni, din care ese

Dumbrava, perdure, in comuna

piriul Recea, un afluent al Bah-

tele, jud. Neamtu, situata in spre

luiuluI.

partea satuluI Corni.

Dumbrava, loe arabil fes, jud. Tecuciti ; mal' inainte a fost o pa-

dure de stejar ; acum 6o de anI

Dumbrava, pddure, linga. satul Ghindloani, pe teritoriul com.

a ramas un loe

Cracloani, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu%

foarte ,"productiv. Este proprietatea razesilor din satul Liesti, pl. Birlad. Se afla in partea de

Dumbrava, plidure, a statuluI,

s'a tdiat

si

E. a satultif si in legaturl cu satul printr'un drum ce pleaca din Hata.s

sele, tom. II, unde zice : «Din cu-

vintele culese din om in om, se

Bodesti-PrecisteT, pl. Piatra-Mu n-

in intindere de 575 hect., pendinte de com. Cocorasti-MisleI, pl. Varbildul, jud. Prahova, care,

impreuna co trupul Cocorasti (1883 hect.), formeaza padurea

Dumbrava, pddure, jud. Bacati,

www.dacoromanica.ro

Cocordsti.

DUMBRAVA

Ambele trupurl se despart prin apa MisleI.

Dumbrava, deal, in com. Preutesti, acoperit de padure de fag, jud. Suceava.

Dumbrava, pildure de stejal , pe mosia Harmanesti, jud. S uceava.

269

la com. Carpenul pana' la com. Ciutura, plasa Jiul-de-Mijloc. La S., cu plasa Cimpul, de la limita

catre judetul Mehedinti, pana la comuna Motatei, lar de la aceasta comuna se margineste cu plasa Bäileti, pana in dreptul comuna' Intorsura. La V. se margineste cu judetul Mehedinti si la E. Cu plasa

Dumbrava, deal cultivabil, intre Cristesti si Mosca, jud. Suceava

Jiul-de-Mijloc.

Se poate imparti in privinta reliefuluT in doua regiunI : re-

Dumbrava,pddure, situad. la S.-

giunea de V., care este delu-

V. de satul Lehacea, com. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Te-

roasä fiind accidentará de dealurile Guardinita-Radovan la N. si de dealurile Cerbului si Do-

cuela.

satul Tataresti, com. Corni, pl. BerheciuluI, jud. Tecucia.

18 preotI ; 21 scoale, din carT 19 mixte, i de 1310 si I de

fete, conduse de 17 invatatorI si 4 invatatoare. Aceste scoale sunt frecuentate de 432 copa, 356 135.0 si 76 fete, din 2892, (1472 baeti i 1420 fete) in vlrsta de scoald. Comerciul se face cu schela Calafat si cu Cetatea, unde loc. se duc cu cereale, lemne si vite si de unde importa bacaniT, bauturl spirtoase, manufacturT, etc. In comuna Virtopul, care este resedinta sub-prefectureT Dum-

brava-de-Jos, se tin dota bil-

Dealul-Negru, din jud. Mehedinti ; cea-l'alta regiune de S. si E. este situata pe sesul Das-

ciurI anuale, unul la 25 Mala si unul la 15 August. Calle de comunicatie ce strabat plasa sunt : Catea judeteand Craiova-Ce-

natuiul.

tatea, ce trece prin comunele

bridor, la V., continuat din

Dumbrava, padure, la N. de

DUMI3RAVA-DE-SUS

Dum brava, pede de pddure de

Plasa Dumbrava-de-Jos, este

Salcuta, Virtopul, Caraula si

stejar, pe proprietatea Vatra-ManastireI-Glava ciocul, pendinte de com. Fferbinti, pl. Glavaciocul,

udata de riul Dasnáltuiuld, ce vine din judetul Mehedinti strabate aceastd plasa cu directiunea de la V.-E.; trece in plasa Jiul-de-Mijloc, in dreptul

Risipiti. Calea judeteana Virtopul, Terpezita. Calea judeti-

jud. Vlasca; tine de ocolul silvic Cirtojani.

com. Ciutura. (Vezr Dasnatuiul,

Dumbrava, res, se intinde la S. satuluI Toporesti, jud. Vasluia, pl. Racova, com. Cursesti.

Plasa Dumbrava-de- Jos coprinde 16 comune i anume :

anA Craiova-Calafat, care trece prin com. Perisorul. Calea comunala Virtopul- Carpenul, ce trece prin com. Gubancea. Catea comunala Virtopul-Verbita,

prin comuna Cornul

i

Calu-

gäreI.

Calugarei, Caraula, Cornul, Cor-

Dumbrava, vie, in jud. Buzaa, com. Tohani, proprietatea statuluI, pendinte de schitul Apostolache ;

are 6 hect. Produce

vin renumit.

latele, Gubancea, Orodelul, Perisorul, Plenita, Poiana-Plenita, Risipiti, Rudari, Salcuta, candul, Virtopul, Vela si Verbita.

a se deosebi de vecina sa Dum-

Inainte de 1892, aceasta pl. era unita cu plasile Jiul-de-Sus Dumbrava-de-Sus si purta numele de plasa de Jiul-de-SusDumbrava. Coprindea in totul 43 comune. VezI Dumbrava-

brava-de-Sus.

de-Sus.

Forma sa se poate asemana, daca nu tinem seama de citeva cotiturI ale limitelor de S. si de V., cu un drept-unghia, lungit de la V. spre E. Se invecineste la N. cu plasa Dumbrava-de-Sus, inceptnd de

Populatia e de 6497 fam., saa 27445 sufl. Numarul caselor si al borde.

Dumbrava-de-Jos, p/as Y, din jud. Dolj, numita. Dumbrava de

la multele dumbravI ce se gasesc inteinsa, lar dejos pentru

elor este de 6583. Resedinta plaseI este in com. rur. .5 opotul.

Are 25 bisericI, deservite de

www.dacoromanica.ro

Dumbrava-de-Sus,p/asti,in jud. Dolj, numita ast-fel de la intin-

sele paduri ce posea.. Forma acesteT plasT se poate

compara cu un romb, ale caruT unghiuri ascutite sunt indreptate in partea de N.-E. si S.-V, iar unghiurile optuze in partea de N.-V. si S.-E. Limitele pl. sunt : la N., pl. Jiul-d.-s., de care se desparte printr'o linie conventionall, care, incepind din dreptul com. Tiul, merge in directia de V.-E., pana in dreptul com. Raznicul ; de

aci se lasa spre S.-E., pana in apropierea com. Predesti si apoi o la spre N.-E. pana da in apa JiuluI.

DUMBRAVA-MARE

270

DUMBRAVA-R(nIE

Dumbrava-Marcu, pIldurice, pe

Limita de S. este formata de o linie conventionala ce merge

Argetoaia, Salcia, Tiul, Cernate5ti, Raznicul, Bralostita, Sca-

cu directia N.-V.S.-E., des-

ie5ti, Cotofeni-din-Dos i Mihaita,

teritoriul satuluT Uricani, com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud.

partind aceasta pl., de pl. Dum-

iar pe culmea mal multor dea-

Ia5i.

brava-d.-j.

lurl : Prede5ti, Ple5oiul, Belotul,

Limita de V., catre jud. Mehedinti, este formata de o linie

Pietroaia, Sopotul, Brabova, Go-

Dumbrava-Mare, deal, pe te-

go5iul, Seaca, Mona, Rachita, Caciulata, Terpezita, Vela, Car-

ritoriul satuluT Vdleni, com. Viltotesti, pl. Mijlocul, jud. Fdlcia.

penul, Calugaref, Gubancea, Salcuta, Tincanaul, Ciutura, Varvo-

Dumbrava-Micä, trup de pd-

conventionala, incepind din com

Tiul pana in com. Carpeni. Limita de E. este formata, in dreptul pl. Ocolul, de riul Jiul, din dreptul com. Mihdita, pl. Jiul-d.-s., panä in dreptul com.

sta 5i mergind cu directiunea

rul, Peri5orul, Virtopul 5i Cornul, fiind pe atund re5edinta de plasa com. Asta-zT este despärtita de pl. Jiul-d.-s., formind o singura pl. cu numele de Dumbrava-d.-s., coprinzind 17 com. 5i anume : Belotul, Brabova, Breasta, Car-

N.-E.S.-V. panä in dreptul

penul, Cdciulatul, Cernate5ti,Go-

com. Ciutura, din pl. Jiul-d.-m. Terenul acester plasi se poate compara cu un amfiteatru a carul parte culminanta este formata de dealud, prelungiri din pl. Jiul-d.-s., iar treptele ar fi formate de 5esul pe care curge riul Obedeanca i cu afluen-

go5iul,

Breasta. Tot in partea de E. insa catre pl. Jiul-d.-m., limita este formata de o linie conventionalä, incepind din com. Brea-

tri

Mona, Ple5oiul, Pietroaia, Prede5ti, Rachita, Raznicul, Seaca, opotul, Terpezita 5i Tiul. Re5edinta pl. este in

Dealul-SdIciilor, al Cernate5tilor, al MazatuluT, al Triesteniculuï,continuat prin Dealul-Bucuru-

5i

Raznicul ;

Raznicul-

Cernate5ti 5i in fine, calea judeteana Cernate5ti-Tiul. Catea comunald Prede5ti-Carpenul, trece prin com. Pietroaia

5iul 5i Seaca. De la com. Gogo5iul

la S opot se lasä. spre S. calea

in intindere de 35 hect., jud. Boto5ani, pl. Stefane5ti, com. Bobule5ti.

vita.

Dumbrava-Ro§ie, sat, judetul Neamtu, plasa Piatra-Muntele, comuna Vin Atori-D u mbrava-Ro-

5ie. E a5ezat pe podi5ele 5i va-

lea riulur Bistrita, la 5 kil. departe de Piatra.

In virtutea leger din

1864,

acest sat a fost proectat s'O formeze comuna impreuná Cu satele : Vadurile, Oantul, Agfrcia,

comunall spre com. Bel otul, spre com. Brabova i spre Pietroaia. In fine prin S. pl. trece cal ea judeeanä Craiova-Cetatea,

Mea, Cazaci, GIbure5ti, Ma-

treciad prin corn. Terpezita.

cuitorI improprietaritT, nu s'ail

cursul superior al JiuluI se gdseati comu" nele : Almajul, Cotofeni-din-Fatd, Brade5ti, Tatomire5ti, Racari, Filia5i, Frato5tita, Tintäreni, F1ore5ti, Poiana-d.-s.,

Dumbrava-Neagrä, pidurice,

pddure a statuluT, in intindere de 80 hect., jud. Vilcea, plaiul Horezul, com. Racovita, care, impreund cu trupul Gruiul (5 hect.), formeaza padurea Raco-

trece prin com.: Breasta, Pre-

se desparte o cale comunall spre Sopotul ; de aci una spre N. catre com. Raznicul 5i Cernate5ti. De

5i se numea pl. Jiul-d.-s. Dum*brava. Acele com. eran dupa pozitiunea lor ast-fel a5ezate : Pe

tireT-Mislea.

Dumbrava-Racovitei, trup de

aceasta pl. pe malul drept

aceasta pl. era unita cu pl. Jiuld.-s., cind coprindea 43 com.

brava-Mare (35 hect.), Runcul (6o hect.) 5i Plaiul (55 hect.), formeaza. padurea Vatra-Manas-

Prin aceastá pl. trece : calea

5i Brabovatul. Mar sunt calle comunale : Mona-Rachita, Rachita - Caciulatul, Caciulatul - Vela. Catea comunala Argetoaia-Carpenul trece prin com. Tiul, Gogo-

Cu

teni, pl. 5i jud. Prahova, care, impreuna cu trupurile : Dum-

judeteana Craiova-1 .-S everin, ce

lur, Gogo5iul 5i alte multe dealurl mal miel. Riul principal al acesteT pl. e Axil Jiul ce curge pe limita despärtitoare intre pl. Dumbrava-d.-s. i Ocolul. Se incarca din riurile O b ed ean ca i Breasta.Vezf aceste riurT. Inainte de toamna anuluT 1892,

40 hect., pendinte de com. Scor-

com. S opotul.

de5ti

Printre dealurT putem cita

dure, a statuluI, in intindere de

licia, Niteni, Podoreni, Preluca

Secul ; dar fiind ca pana la 1882, din numarul de 465 lo-

stramutat aci de cit 51, facin-

Dumbrava-Mare, trup de p -

duil case de locuintd, a ra-

dure, a statului, in intindere de 35 hect., pendinte de com. Scor-

mas ca neconstituita acea comuna, iar satul s'a alipit la co-

teni, pl. i jud. Prahova.

muna Vinatori-Petril, cu care a-

www.dacoromanica.ro

DUMBRAVA-RWE

1)UMBRAVEN1

271

poi s'a unit formind o singurA comuná sub numirea de VinA-

DumbraveI (Dealul-), deal, d'asupra satuluT Valea-SeacA, din

Botosani. Se intinde pe valea SiretuluT, la E.; pe valea Su-

tori-Dumbrava-Ro$ie.

com. Pa$cani, jud. Suceava. Cu

cever,

Are o populatie de 91 famiIII, san 362 suflete : 181 bArbatI $i 181 femeI; 185 necAsd-

vre-o 40 anI in urmA era acoperit de o frurnoasà dumbravA de stejar.

dintre Siret

toritI, 152 cAsAtoritI, 24 vaduvI, tir' carte 40 per1 divortat.

soane, nu still 322. Sunt 70 contribuabilI. Vite sunt 370.

DumbraveI (PIrlul-), pirig, jud. de lingA schitul Or5seni, com. Cristesti, $i se varsd in piriul Alghia, formind iazul Dumbrava.

Dumbrava-Rosie, trup de sat,

n ume$te

Dumbravei (Valea-), vale, com. Brelme$ti, pl. Siretul, jud. BototorAni.

Dumbrava - Ro$ie-d.-j.

tori-Dumbrava-Ro$ie,

comund,

jud. Neamtu.

tre Dealul-DumbraveI $i ValeaHri$canilor, pe mosia Vildeni, com. Fintinelele, pl. Siretul, jud. Boto$ani.

Dumbrava-Rosie. Veil Dum Dumbrava-Rosie, pliclure. Veil Dumbrava-Ro$1e,s.,jud.Neamtu.

o singur5. mo$ie, DumbrAveni, brAveni, Saldgeri, VAratecul $i Vere$ti. Suprafata comunef e de 15758

hect., din cad 12758 hect. ale proprietarultif $i 3000 hect. ale locuitorilor. Are o populatie de 971 familiI,

4087 suflete carI locuesc in 822 case. sari

Vite sunt: 1799 boI si vacI, 276 cal', 2647 of, 6 capre $i 262 pord. Are i velnitA care produce 2920 hectol. spirt pe an. Sunt 33 comerciantl; 30 meseria$I.

Dumbravel (Valea-), izvor, in

brava, deal, jud. Iasi.

pe dealurile

Suceava. Tot teritoriul comund e format din

Sunt 842 con tribuabilr.

Dumbravel (Valea-), vale, inDumbrava-Rosie. Veil VinA-

$i $i

avind urmatoarele sate: DumBoto$ani, izvore$te

in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Calul-lapa. Are o populatiune de 149 suflete. Se maI

la V.

jud. Buz'ári, com. Vadul-Sore$ti; incepe din Dealul-Dumbraver

$i se scurge in valea Clociti.

Comuna e strAbdtutA de calea ferat5. Pa$cani-Itcani, unja prin-

cipalA, avind gara Vere$ti, de unde pleacA spre N. unja Veresti-Botwani, linie secundará ;

Dumbrava - Rosie-de -J os, sat,

Dumbrävanca, pltdure, pe mo-

apoI e strAbAtutl de $oseaua

jud. Neamtu. Veil Dumbrava-Ro$ie, din com. Calul-lapa.

$ia Mitocul-Dragomire$ti, com. Adincata, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

judeteanA Botosani - Burdujeni pIetruitä. $1 de $oseaua vecinald DumbrAveni-Fintinelele. Budgetul comund are la veniturf 12410 le, 6o ban! $1 la cheltuelI 12397 lei', 55 banT.

Dumbrava-Rosie-de-Sus, sat, jud. Neamtu. Vezi DumbravaRo$ie, sat, in com. VinAtori.

Dumbrävätul, deal, jud. BacAti, pl. Siretul-de-Sus, com. Berbenceni,

Dumbrava-Sävinesti, pddure, in com. Calul-lapa, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu, proprietatea Statului.

situat pe hotarul N. al

judetuluI, spre jud. Roman. Dumbrävätul, pirig, jud. BacAti,

Sunt 4 biserief, deservite de 4 preoff $i 5 cintAretr; 2 coli de bAetI, conduse de 2 invltAtorI $i

frecuentate de

158

bAetI; 2 colT de fete, conduse de 2 invAtAtoare $i frecuentatát

a'eal,

pl. Siretul-de-Sus, coin. Berbenceni, care se scurge in piriul Odobul.

com. Brehue$ti, pl. Siretul, jud. Botopni.

Dumbräveaua, deal, com. Strim-

cerutä de lege pentru a urma

ben i, pl. Varbillul, jud. Prahova.

$coala e de i 8o MO' $i 120 fete.

Dumbriveaua, vale, com. Coz-

Dumbräveni, cdtun, in jud. Ar ge$, pl. GAIdse$ti; face parte

Dumbravei (Dealul-),

Numdrul copiilor ce ati etatea

Dumbravel (Dealul-), deal, pe teritoriul mo$ieT Vladeni, com. Fintinelele, jud. Boto$ani.

minele, plaiul

VArbildul, jud.

Prahova.

Dumbravei (Dealul-), deal, tn comuna SoldAnesti, judetul Suceava.

de 70 fete.

Dumbriveni, com. rur., in partea de S. a plAsei Siretul, jud.

www.dacoromanica.ro

din com. rur. MozAceni.

Dumbriveni, sat, in centrul comane! DumbrAveni, pl. Siretul,

DUMBRAVENI

DUMBRAVITA

272

jud. Boto$ani, pe mo$ia DumbrAveni. Are 15758 hect. $i o populatie de 737 familiT, sati 2862 suflete. Are 2 bisericT $i o capell la cimitir, deservite de 2 preotT O 2 cintdretI ; o §coall de bletT, condusd de 1 invAtAtor patit de stat $i frecuentatA de 104

Are o populatie de 195 familiT, sail 530 suflete. LocuitoriT sunt

Neatntu, pl. Piatra-Muntele, com.

rAze$1.

Are o bisericd, deservità de

cutA micA, cAruia i se zice schit, $1 care fAcea parte dintre schitu-

1 preot $i 1 eclesiarh; o scoald, intretinutä de comunA, infiintatä

rile nesubventionate, intretinute de particularT.

o $coall de fete, condusl de o invAtAtoare si frecuentat5. de 54 fete.

nute, 128 oi, 13 capre, 22

135.et1 ;

Sunt 13 circiumI ; 29 comerciantI $i 23 meseria$T.

in anul 1887 $i frecuentatä. de 20 elevI. Vite sunt : 267 vite marI corcal*

Dumbfavile, deal, linga schitul cu acela$T nume, in com. Bo-

cal ; 200 stupT.

de$ti-PrecisteT, jud. Neamt. Este

acoperit cu o mica pAdurice.

Dumbrfiveni, piiiii, ce curge

capre.

Dumbräveni, vale, In jud. Vas-

prin comuna DumbrAveni $i se

varsA In gira izvoarelor Ro-

Dumbrävita, sat, in jud. Meheluiti, pl. Racova, com. Punge$ti;

Legenda spune cl in

locul

se intinde intre cloud dealurT

comuneT Dumbrdveni era o p5.dure numità Dumbrava, in mijlo-

de la N., fácind o curb5. spre E.

cul cAreia era un schit de el-

DumbrAve§ti, sat, cu 34 familiT, jud. Arge$, pl. Pitesti ; face

intre jumdtate distantA de la Dumbrdveni la Siret cit $i din satul ce se zice cA era in stinga SiretuluT, In fata poduluT de peste Siret de astA-zT, despre a cdreia existentI dovedesc urmele unuT cimitir $i uneT bisericT, carT se

vdd spre S. de pod.

Dumbraveni, sat, in jud. Vasluin, pl. Racova, com. Punge$ti,

Dumbravioara. VezT DumbrAveni, sat, in jud. Boto$ani.

. mine$ti, jud. Boto$ani.

Sunt 47 stupT cu albine.

DumbrIveni. Mal tirziti s'aii mal adunat $i locuitorii din desfiintatul sat Romine$ti, situat

sat.

35 care cu bol $i 5 cArute cu

muneT DumbrAveni. Acesta e satul cel maT mare $i mar populat din pl. Siretul. Vite sunt : 828 bol $i vacT, 120 cal, 1204 01, 220 porcl, 8

pe lingl schit au fost numitT

Dumbrävile, schit, in jud. Neamtul. VezT DumbrAvile, trup de

.5i 27 rimdtorT. LocuitoriT posea : 22 plugurT,

In acest sat e re$edinta co-

lugArT, numit Trestioara $i mal In urmA Dumbrdvioara, care era pendinte de MAnAstirea Putna din Bucovina. PutiniT locuitorT ce s'allí stabilit in DumbrIvioara

Bode$ti-Precister. Are o biseri-

parte din com. rur. DrAganulBascovel.

Dumbrave§ti, sat, face parte din com. rur. Malde$ti, pl. VII.bildul, jud. Prahova. Are o populatie de 529 locuitorT, 291

dinti, pl. Ocolul.-d.-s. ; sine de com. rur. Husnicioara ; are 20 de case. Dumbrävita, cdtun, in j ud. Putna, pl. Bilie$ti, com. Suraia, lingl Siret. Are o populatiune de 385 suflete, carT locuesc in 51 case. Este ad o bisericd parohialA, cu hramul Sf. Ilie. CopiT In virsa de $coalA sunt 26 (13 bdetT $i

bArbatI, 238 femeT. Este aci o bi-

13 fete), din cari urmeazd 12 (8 1310 $1 4 fete) la $coalele din Suraia.

seria care s'a zidit din temelie la anul 1882, cu ajutorul locui-

Dumbrävita, sat, pe mo$ia cu

torilor.

acela$I nume, com. Fintina-Mare,

jud. Suceava. Se imparte in Dumbeave§ti, sat, face parte din com. rur. Fole$ti-d.-j., pl. Ho-

DumbrIvita-d.-s. $i DumbrAvita-

rezul, jud. Vilcea. LocuitoriT sAT

familiT, sal-1 513 suflete (254 barbatI $i 259 femeT), din carT 8

sunt mo$nenT. Cade in partea de N.-E. a comuna $i este udat de valea Slatiner. Are o bisericA.

In partea de N. a tirgu$oruluT

d.-j. Are o populatie de 144 izrailitT. Sunt 135 case de loclit. Vatra Batalla ocupA 25 ala Are o bisericA, cu hramul Adormirea-Maicif-DomnuluT, zi-

Punge$ti. E situat in fundul

Dumbrive§tilor (Dealul - ),

une vdT, pe un loe ripos, avind

o intindere de 510 hect., pro-

a'eal, jud. Vilcea. VezT Porcilor (Culmea-), culme de munte.

prietatea locuitorilor rdze$T, pe care sunt 42 hect. vil $i livezT.

Dumbeavile, trup de sat, in jud.

dita la 1865 de proprietarul G. Ghitescu, deservitl de I preot $1 2 cintAretT $i improprietAritl

cu 8 flia. Scoala din Fintina-

www.dacoromanica.ro

Mare servA si acestuT sat. Mo-

DUMBRXVITA

273

sia e proprietatea doatnneT Maria G. Ghitescu cu MI'. E in in-

fost parcelata si vindutä locu-

tindere de 1013 hect., din carr 798 hect. cultivabile i 170 flnat. Impreuna cu ce/ din Pracsia s'ad improprietarit 47 01masl si 30 codal, Cu 265 ala

tura : 1456 hectare 2865 ariT; intinderea vinduta. : 800 hect. 7495 ariT; din partea vinduta sunt 341 hect. 9052 ariT za-

60 prajinT.

miel; 3.3100 drumurT ; 60.5621 loc cedat MinisteruluT de Rezbel

Drumurl principale sunt la Fdlticeni (9 kil.) si la Fintina-

itorilor, in loturT. Intinderea cul-

voae ; 23 hect. 7606 ariT bunurl

In 1891, pentru cazarme si tir.

DUMENI

tul Buzar', comuna Grabicina; incepe din padurea Bocul si se

scurge in Valea-Grabicina.

Dumea, vid' de munte, jud. Baedil, pl. Tazldul-d.-s., situata pe hotarul comunelor Schitul-Fru-

moasa si Basesti si care face parte din vira dealurilor ce despart cele dota Tazlaurl.

Mare (6 kil.).

Dumbrivita, parte din satul Ruginoasa, jud. Suceava.

Dumbrivita, deal, in partea de S.-E. a com. Cristesti, pl. Cosula, jud. Botosani. E acoperit cu huceagurr de padure.

Dumbrfivita, deal, se intinde la N. com. Codaesti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiù.

Dumbrävita, deal, la N. com.

Dumbrävita, peldure,jud. Bacari, pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea.

Dumbrivita, pddure, pe mosia Pasatul, com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti. Dumbrävita, pddure, a statuluT, pe teritoriul mosia Cu acelasT nume, jud. Putna. Se imparte in 2 cantoane : Cotul-PutneT, in intindere de roo hect. si Cotul-SiretuluT, in intindere de 81 hect.

Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vileea.

Dumea saa Dumia, pddure, in jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.

BAsesti, de pe mosia Sudasi, in intindere de aproape 150 hect. Proprietar este Episcopul de Buzar', Dionisie Climescu. In a-

eeasta padure domina bradul. Este supusl regimultd silvic.

Dumeanul, iag, pe mosia Dumeni, jud. Dorohoia, pl. Prutuld.-s., com. Corddreni.

Dumeni, sat, pe mosia Cu acejud. Dorohoili, pl. celaí

Dumbrävita, pa' dure particulard,

Prutul-d.-s., com. Corddreni, cu

s Tusa regimuluT silvic, pendinte

o populatie de 155 fam., san

Dumbrävita, deal, in com. Folesti-d.-j., pl. Horezul, jud. Vilcea.

de com. Folesti-d.-j., jud. Vilcea, plaiul Horezul.

DumbrAvita, lac, com. Motoci, pl. Ocolul, jud. Dolj.

Dumbrävita, pirid, care izvo-

777 sufl. Proprietatea mosieT este a erezilor defunctului I. Balasin ovier. Biserica, cu hramul Sf. Ghepreot, 2 orghe, deservita de eititäreti i i pailmar, este mica,

Are o dumbrava cu colnice pe ea.

reste din lacul Casasi, jud. Suceava ; formeaza iazul proprieta-

Dumbrävita, mofie, in cuprin-

ta din satul Ruginoasa (gradi-

endriceni,

na palatuluT luí Cuza -Voda); dupa ce a primit din stinga piriul

sul teritoruluT com.

Cosula, jud. Dorohoiti, in suprafata cam de 286 hect. Se afla situata in partea de N.-E. a comuna, peste Iezer, in trupl.

pul mosia Buhaiul.

Dumbrivita, mol*, a statuluI, pe teritoriul comuneI Suraia, pl. Biliesti, jud. Putna, fosa pendinte de Mitropolia din

situata

Arendatd in 1886-1896 cu 25.000 leT anual, pe cind pe periodul 1876 86 a fost cu 17.770 le!. Se numeste ast-fel

de la dumbrava ce se afla pe teritoriul el. Aceastá mosie a 69623. dta..ele Ihef (miar (irogralte

Radiul, a format lacurile Cristea-Marcov si Dumitru al-Pe-

treT, a primit din dreapta pe

facuta din lemn, in anul 1700, de catre sateni. SateniI improprietaritT ati 516 hect., 31 ariT pamint ; iar proprietatea mosieT, 1026 hect., 99 ariT. IazurT sunt 2, din carl cel

&tul Bugioaia si a format lacul Batoagele, trece in comuna Helestieni, din jud. Roman si se varsa in Siret.

maT intins de 4 hect., 30 ara e

DumbrAvita-de-Jos. Vez! satul

iazul. Drumurile principale sunt :

Dumbravita, jud. Suceava.

Dumbravita-de-Sus. Vez! satul DumbrAvita, jud. Suceava.

DumbrAvoaia, vale, in jude-

numit al-Donicioael. Vie este in marime de 2 pogoane. Piriul ce

trece pe hotarul mosieT este Ibaneasa, pe care se afla acel de la Corddreni, Sipoteni, pe la CrAcalia la Dorohoi5 ; acel de la Liveni-Sofianu, prin Dumeni la Corlateni si Vladeni. Hotarele mosieT sunt : cu Bros_ 35

roi.

www.dacoromanica.ro

DUMEpl

cAuti, Carasa, CordAre li, Ibaneasa si Vircoliciul.

Dumesti-MarT de Dumesti-MicT,

jud. Iasi, pl. Cirligatura, com. PAusesti.

Dume§ti, com. rur., in partea de V. a piase' Fundurile, jud. Dume§ti, iaz, in marginea satulur Dumesti-Marr, jud. Iasi, pl. Vasluiii, la 42 kil. de orasul Vasluiil si 12 kil. de Negresti, resedinta plaseT, situata pe un teren accidentat, prezentind dealurT si val. E formata. din satele DumestiMari satl NoT, Dumesti-Vechr, Iezerul, Armaseni, TibAnesti,

DUMWI-MARLNOf

274

CirligAtura, com. PAusesti. Con-

sine peste.

Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, careta iT apartine mosia ; a doua bisericA, pe

deal, e strAmutata la 1813 din satul Dumesti-VechT. Legenda spune ca biserica aceasta a fost facuta de un. cAluga.r. Be timpul cind s'atí asezat aicT locuitorif Rusia, venitl din Bucovina, biserica

Dume§ti-Marl, sat, jud. Iasi, pl. CirligAtura, com. Patisesti, care, impreuna cu Dumesti-Mici, formeaza un singur trup. E situat pe

era facuta in pAdure si avea &tia chiliT imprejur .De asemenea se

Buhli si Schinetea, pe o supraprafata. de 7260 hect., din carr 3057 pädure si 15 hect. vie ale proprietäteT, iar 1331 hect. sunt ale locuitorilor. Are o populatie de 448 fam.

costisa si podisul dealuluT cu

spuue cA la Pletroasa sail Pad uretul spre E. de satul Dumesti-MarT, litiga calea judeteanl Vasluiii-Ro-

acelasr nume. Se zice ca. aceste sate si-ati luat numele dela niste locuitorl rAzesT, de pe timpul luT . tefan-Voda-cel-Mare, carT ayear' diferite insarcindrI la Curte, pre-

man, a fost sat cu biserica, ale caruia urme se vAd si pana. astazI. Biserica din acel sat se zice ca a fost facutA de un cioban numit Petru, de la care a

saCi 2017 suflete. A ceasta comuna. este strabA-

cum : cu purtarea goanelor la

ramas si numele loculuT de Pfetrosul (Pretroasa). Pe coasta

tuta in toatä intinderea eI de calea judeteana. Vasluill-Roman.

E udatà de riul Birlad, care izvoreste din com. Giurgeni, jud. Roman si inträ in comuna. pe la N.-V., o strabate de alungul,

vinAtori,cu caratul productelor si a lemnelor la Curtea Domneasca., dela care imprejurare se numea5 oamenT doinnestr, numindu-se

DealuluT-Bisericel,

aproape de

pirlul Schinetea, In partea despre

N. a fost de asemenea sat

si

satul Domnesti, maT tirzi5 Dumesti. Are o suprafata cam de 2574 hect. si o populatie de

bisericl, ale caror urme se vAd

apoT trece prin partea de E.

121 fam. san 570 suflete. In

In com. Todiresti, dupa. ce primeste urmatoarele piraTe : Girbovatul, cu afluentii Tiblnesti, si Armasoaia ; piriul Ringoaia,

satul Dumnesti-Mari este o biserica zidita la 1802 de fostul

ara bisericA, ale cAreia urme se cunosc. In partea de E. a satuluT Dudesti, pe yes, se spune cA a fost o velnita, si un iaz a uneT numite Iordachioaia, si in par-

Schinetea, GAurencer ca afluentif JigoranceT, GlodenceT si Petresti ; Piriul-ImputiteT si Valea-Mare

pirlul Chetrosul si Iezerul. In comuna. sunt 3 bisericT, de-

servite de 2 preoti si 3 cintaretr; 2 colf, una de bATetr si una de fete; 5 circiume. Comerciul se face de 7 persCane. Vite : 1976 vite marT cornute, 2908 oT, 164 cal si 22 I rimatorT.

Budgetul comuneT e de 4379

leI la veniturr si de 4099 le/ la cheltueli.

LocuitoriT posea.: 203 plugurI si 152 care cu boT, 4 pl 2guri si To cArute Cu cal.; 550 stupT cu albine.

Dume§ti, a'eal, desparte satul

si

proprietar Pa.scanu, deservita. de

I preot, I cintaret si I eclesiarh. Numasul vitelor din ambele sate e de 894 capete, din cati : 440 vite marT cornute, 6o cal, 293 oT si 1 11 rima.torr.

Dume§ti-Mari-Noi, sat i resedinta com. Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluid,situat pe coasta despre S. a Dealultd-BisericeT ; nu-

asta.zi. La Hodorani, spre N. .E. de Dumesti, a fost sat si

tea despre V. a Dumestilor a fost moarä si iaz a une surorTa IordAchioad, numitA Ginduleasa, care surori ail donat mosia SpitaluluT SE Spiridon din Iasi. Spre N.-V. de Dumesti, pe coasta de E. a dealuluT Rincr leoaia1

a fost sat

cu

numele

mele si la luat de la satul Du-

Ringoaia, ale cánula urme se

mesti-VechT.

Arad si astA-zT.

Are o suprafatä de 4828 hect., din carT 2302 hect. pAdure, cu 2 hect. vie ale proprietater, iar 319 hect. ale locuitorilor.

Bisericile sunt deservite de 1 preot si 2 cintaretT. Se mal afla. 2 §coli, una de bletl, in-

Are o populatie de 266 fam. sati 1139 suflete.

Sunt doul biserici, una pe vale, lingá calea judeteanA Vasluiii-Roman, fac Ata. la i88 de

www.dacoromanica.ro

fiintata. in anul 1866, frecuentatl de 36 elevl, si una de fete,

frecuentata de 13 eleve. Sunt 3 dirciumT. Vite : T Too vite marr cornute, 1400 oi, 110 cal si 104 rImAtorT.

DUMEVl'I-MICY

si ioo care cu bol, 4 pluguri

Treime, deservitä de i preot si dintAret. Comerciul se face

5 cArute cu cal. Sunt 400 stupT

de i

Cu albine.

NumArul vitelor marT e de 223 si al celor micT de 50. Are o scoalä, frecuentaa de 12 elevi si 2 eleve, cu intretinerea cAreia judetul si comuna

Lo cuitoriT posea.: i6o plugurT

Dume§ti-Mici, Vez' DumestiMarT, jud. Iasi, pl. CirligAtura, com. Pdusesti.

circiumar.

cheltuesc anual 1352 leT.

Dume§ti-Vechl, sat, in partea de S.-E. a com. Dumesti, pl. FundurT, jud. Vasluiù. E situat pe coasta de E. a dealului Ciurubucul, si pe cea de V. a Dea-

DUMITRE§TI

275

Dumitrei, mahala, numitA si Mahalaua-DumitreT, in com. mi-. rur. AlmAjelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

cuitorr si din budgetul comunei. Vite sunt: 15 cal, 12 epe, 200

bol-, 45 vacT, 250 01 si 210 ri-

mane. LocuitoriT din cdt. Dumitresti si Verguleasa, in numAr de 267,

s'ati improprietdrit dupA legea ruralA, cind dat 850 hect. pämint arabil, afard de locurile de case si grAdinI, pe mosiile d-lor proprietarT Mihail Xanto, D. Zisu, etc. ; iar cei din cAt. Poganul sunt mosnenT.

Are o suprafatä. de 275 hect.,

Dumitreni, sat, in jud. R.-Sdrat,

din carT 2 hect. vie ; o populatie de 93 familli, sati 331 su-

pl. Marginea-d.-s., cdt. com. Sloluat numele bozia-CiorAsti.

Comuna are cam 2720 hect. izlaz cu tot. coala s'a infiintat in 1883; clddirea e bula si e proprietatea comuneT,

flete.

de la mnsia Dumitresti. Este asezat in partea de V. a com.,

cu spesele proprietarulur Nicolae M. Xanto si dAruitA co-

pe malul drept al riulul Rimna, la 2'/2 kil. spre S.-V. de cat.

invete aci cam de la 1848.

de resedintA, CiorAsti.

se frecuentä. de 8o elevI (68 b.

lului-Vlei-Marf.

Urmele unuf cimitir aratl cA din vechime a fost ad i o biseriel, pe care a strAmutat-o unul

numit Rlducanu, in satul Du-

Locuitorii posea : 4 pluguri $i 6 care cu bol, 2 cArute cu cal; zo stupT cu albine. Mosia acestuT sat este proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi.

Dumia. Vez! Dumea, jud. BacAti.

Dumicu§ul, pitliaf, ce izvoreste din muntele Fundul-Chinuseu-

Dumitre§ti, com. rur., pl. Oltuld.-j., jud. Olt. E compusA din 3 ca.: Dumitresti, Poganul si Verguleasa, Cu o populatiune de 526 familif sati 3690 suflete (2010 bArbati i 168o femeT), in

care inträ si io familiT TiganT. Sunt 550 contribuabili, 464 case

si 2 bordee de locuit. E situatl pe Valea-Oltului, la 30 kil, departe de capitala judetuluT si la 29 kil. de resedinta plaseT, asa claceastA com., dupä. noua organizare, se aflA la capu!

luI, jud. Putna; udl comuna

de N. al pl. de care tine, si la 2 kil, departe de resedinta celeT-

Soveja si merge de se varsA in

Falte plAsT.

§usita.

Dumitresti, cdtunul, se maT numeste si DrIculesti i Ionesti,

Dumitrana, sat, face parte din

muna Carte a inceput sA se coala

si 12 f.) din numdrul de 142

mesti-MarI.

Este o cIrciumA. Vite: 289 vite marT cornute, 200 o!, 27 cal $i 40 rimAtorT.

cu

iar Poganul se mal numeste

(99 b. si 43 f.) in virstä de scoará. Cu intretinerea el statul cheltueste anual 1404 leT.

titi carte 166 bArbatT si 3 femei.

Comerciul se face de 9 circiumarT.

Veniturile comuneT, dupA ultimul budget, sunt de 3704 leT,

40 banT si cheltuelile de 2581 le!, 50 banT.

In com. se aflä o singurl sosea comunalä ce vine de la Slatina. Movile nu se gAsesc in aceastA com., de cit numaT cele micT, carT despart mosiile una de alta. Dealuri sunt : Piscul-cuBozii, Piscul-Lambei, Piscul-luTDura, Piscul-cel-Inalt i Pisculalbocul. Piscul-cu-BoziT cade

com. rur. MAgurelele, jud. Ilfov,

Olari.

spre N. de com.; Piscui-Lambel

pl. Sabarul. Se intinde pe o suprafatA de 155 hect., cu o populatie de 301 locuitorT. Proprietatea e a locuitorilor, cari cultivA 125 hect., restul fiind sterp, izlaz si vie. Are o bisericA, cu hramul Sf.

In com. sunt 4 biserici : una In cAt. Dumitresti, doul in Poganul si o alta in cAt. Vergu-

si Piscul-lui-DurcA cAtre E., Piscul-cel-Inalt si a.ibocul cdtre S.

Spre E. de com. sunt : Poiana-

leasa. Cea din Dumitresti e mare $i de zid ; cele din Poganul sunt de lemn. Aceste bisericT sunt deservite de 4 preotI, plAtiti de lo-

GoleT,

www.dacoromanica.ro

sul

Poiana-PopeT, cu-MAcri-

i ArtArisul. Ele sunt des

tinate pdsunatului vitelor. E udatä. de Valea-Oltului si de

DUMITRETI

276

DUMITRE§TI

vAlcelele : Surduiul, Stupineaua,

cari, chiar In vatra comund ;

de comunl : una de bleti, con-

RAnoalca, Valea- erbOnesti, Ad/acata i Valea-PopiT. Se mar-

apoT 38 puturT

(5 I0 m. ad.)

dus5. de I invOtAtor i frecuen-

gineste cu comunele: Cucuieti la N., Vulturesti la S., Urluia-

51

102 fIntinI (I-3 M. ad.). CAtunele carT compun com.

sca i Iblnesti la V. si jud.

sunt : Dumitresti-de-Jos, resedinta, la S.; Dumitresti-de-Sus

Vilcea la E.

la N.: Blidari, Poenita, LO.s-

Dumitre§ti, com. rur., in jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, pe ambele malurT ale riuluTR.-Slrat. Inainte se numea Poenita, Blidari, MICO.

Supratata com. e de 8000 hect. ; din carT 112 hect. vatra comunel, 3492 hect, ale locui-

Lung. Veniturile com. sunt de 7086

torilor si 4400 hect. ale proprietätiT private.

V. a judetuluT, la 27 kil. spre N.-

Comuna are i 100 hect. ara-

V. de orasul Rimnicul-SOrat

bile, 1200 hect. imas, 4168 hect.

In partea de N. a plaiuluT, a

padure, 70 hect. vil, 1050 hect. finete, 30D hect. neproductiv.

vecinate sunt Chiojdeni, la 4 kil.;

Are o populatie de 655 fa-

Buda si DAnulesti la 12 kil. Se mOrgineste la E. cu mosia Plainesti si comuna DInulesti,

miliT,

de care se desparte prin Hui

vOcluvT.

Rimnicul i D ealul-TurculetuluI ;

la S., cu Buda, despartit prin culmea CatOutul, la V. cu Chiojdeni, despartitO prin dealul Chiojdenilor ; la N. cu mosia statuld Pe'eticul si com. Dealul-

Lung, despOrtitl prin dealul Tinosul.

Este o comunl din regiunea muntilor. Este brazdati. la V. de culmea Lupan, Pate-ROtt, Cum-

leia, Stilpul; la E., de dealurile Turculetul, Peleticul, LAstuni, Streaja, Siminoc ; la S., de Gorunul, BlAnarul si de o multime de vAT, ca: Motnäul, Lastuni, Strim-

ba, Calita, Dumitresti, GroapaMare, etc. BlurT numeroase o uclä ; 'principalele sunt : RItnnicul-Sarat, la S.; afluentul sal-1 MotnAul prin mijloc, i piraiele Olandra, Ros-

cari, Siminocul la E.; Corbul, NAmlloasa , la V.; LAstuni , Calita, Strimba, la N.; Talpa, Trestia, Viforlta i Ghidighiul, la S. Are 2 iazurl pe Motall : Ignat-Dinul i Buzatul ; maT are 2 miel lacurT BA1Allul si Ros-

fete conclusl de o invItOtoare frecuentaa de 219 eleve. Clile de comunicatie sunt : soseaua judeteana Rimnicul-Jitia , ce trece prin comun5. ; 5oseaua Cucul (PlOinesti) Dumitresti; spre DAnulesti ; spre Dealul-

tuni, tot la N.; Bicesti-de-Sus Bicesti-de-Jos, la E. si S.

Este asezatO In partea de

caruT resedintO este Comunele in-

tata de 245 elevi si una de

sati 2681 suflete : 1376 bärbatT, 1305 femeT ; 1330 c5.-

leT

5i

cheltuelile de 6004 let,

86 banT.

Sunt 683 contribuabilf.

Dumitre§ti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Hintesti-Zmeura.

Dumitre§ti,

sat,

face parte din

sgtoriV, 1251 necasItoriti, titi carte 264. LocuitoriT ad 164 plugurT ; 4187 capete de vite, din carT :

com. rur. cu ace1as1 nume, jud. Olt, pl Oltul-d.-j. Are o popu-

828 bol, 1105 vacl, 30 cal, 51 epe, 6 magari, 786 oT, 152 ca-

tiune :

100

pre, 1229 rimatorT. Aci se af1.5.: I moarl cu aburI, I piva, 7 morT de apà. ; I potcovar, I timplar, 5 mAcelarT, i boiangiti, 4 cizmarT, 5 dogarT si 3 brutarT.

Transportul se face prin gara Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt 29 comerciantI, dintre carl 7 bacan' 51 9 circiumart BisericI sunt 3 : una, in cAtunul Dumitresti-d.-s. ; cu hramul

Sf. Dumitru, zidità la 1829 de locuitorT, deservità de I preot, cintAret si I paracliser ; a doua, In cAt. Bicesti-d.-s., cu hramul

Sf. Dumitru, zidità in 1848 de locuitorT, deservità de i preot paracliser ; a treia, in atunul

latiune de 1430 sufl. Aci e o biseria cu urmatoarea inscrip(Domine, cela ce cu puterea Ta prosinvestY pe cal ce iubesc podoaba caseY 'l'ale si locasul MnrireY Tale, primeste acea sfint locas al tnti, care 1ntru cinstea si slava Sfintel AdormirY a Preciste't s'a zidit din temelie de Domnia-luY Jupin Rizea Splitarul la anul i6o8 trecind o suiza de vreme i stricindu-se la aceastli Sfintit bisericli toste lucrurile? lar vnzind Domnia luY Pahamicul Const. Olinescu, stapinul mosieY el din toate lucrurile s'ad prdpnclit i vrind tinpodobeascn sfInta biserici an meremetisit-o de iznoavn, in zilele lumina tuluY nostru Dumn Alexandru Ghica Voevod, fiind Episcop Kir Ilarion, la

anul I836a.

Dumitre§ti, sat, in partea de N.-V. a com. Poiana-Cirnulut,

LAstuni, cu hramul Sf. Vasile,

jud. Vasluitt, pl. Crasna, asezat pe valea i malul drept al pi-

ditä In 1868 de Vasile Haidu-

riuluT VasluTetul, In marginea so-

cescu (din Timboesti), cu locuitoril., are 17 pogoane plraint 5i este deservità de I preot si I paracliser. Sunt 2 5colr fondate In 1893

seleT nationale Vasluiti-Iasi, pe

www.dacoromanica.ro

o suprafatà de 202 hect., din carT 120 hect., cu 62 hect., pldure ale proprietAteT, lar 83 ale

locuitorilor. Are o populatiune

DUMITREVTI

277

DUNÄREA

de 30 fam. san 144 sufl., carT se ocupl cu agricultura $i cre$terca vitelor.

sting al riuluT R.-Särat $i la gura riuluI Motraul ; are 230 hect.

Vite: 60 vite marI cornute,

59 familif sail 271 suflete, din carI 83 contribuabill ; aci sunt $colile comund.

8 °I, 1 o cal $i 20 rimAtorI.

LocuitoriI posea : 6 plugurI $i 20 care cu bol, 1 cArutA cu cal.; ir) stupf cu albine. Dumitre§ti, deal, in raionul com. Dumitre$ti, jud. Olt, pl. Oltul-d.j., pe care se cultivA 15 hect. vie.

jud. R.-SArat, pl. Rlinnicul, com. Dumitre$ti ; se desface din Culmea-LupanuluI ; brAzdeazA par-

tea de N. a com.; se intinde printre piraiele Dumitre$ti $i MotnAul $i se sflr$e$te brusc in riul MotnAul ; e acoperità cu pldurI $i pl$unI.

Durnitre§ti, culme de munte, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com. Dumitre$ti ; se desface din Dealul-Chiojdenilor ; se intinde spre

E.; brdzdeazA partea de V. a com.; e acoperitl cu pAdurI si cu pl$unI, lar vara se fac aci stine de of.

Dumitre§ti, loc izolat, in jud. Buzda, com. Finte$ti, pe drumul BuzAuluT; servea ca limitä. filtre com. Tohaili $i Finte$ti.

Dumitre§ti, pirifi, in jud. R.-S1rat, pl. Rimnicul, com. Dunii-

jenul.

intindere, cu o populatiune de

Dumitru-Stoian (Lacul-lul-), lac, jud. Dolj, pl. ampul, com. Ciuperceni, face parte din balta Mancinita.

Dumitre§ti-de-Sus, sat, in jud. R.-Särat, plaiul Rimnicul, cdtunul com. Dumitre$ti ; inainte se numea BAIAIII-de-Motnn, de la o familie mare de .mo$nenT, BA-

110, ce aveail aceste locurI ; Dumitre§ti, culme de munte, in

judetul Prahova, plasa Telea-

este a$ezat In mijlocul com., pe riul MotnAul, la 3 kil. spre

N. de cAtunul de

re$edintA ;

are 1 1 ro hect. intindere, cu o populatiune de 65 familiI, sati 270 suflete ; din carI 38 contribuabilI. Stiil carte 41 persoane; are o bisericA.

Dumitre§ti-Gälätei. (Vezr CArpitii, sat).

Dumnezeul, deal, cel mal mare din comuna Movileni $i chiar din pl. Copoul, jud. Ia$i. Din cauza InAltimeI sale oameni/ i-a dat numele de Dumnezeti. Tot in privinta numirer, legenda spune cA, intr'o dimineatA, s'ar fi ardtat o vedenie albA, pe care oameniI ati luat-o drept Dumnezeti, $i de a-

tund ati dat acest nume dealuluI.

De asupra luI se intinde un podis bogat in pA$une $i pe care se cultivA mult pApu$oiul.

Dumucultul, deal, in jud. Me-

Dumitre§tilor (Valea-), pilla,

hedinti, pl. Cerna, o ramurA a munteluI Domocletul, ce tine acum de Austro-Ungaria.

in plaiul Rimnicul, com. Dumitre$ti, jud. R.-Slrat ; izvore$te

Dumuletul-Mare, pfrifi, in jud.

din culmea Lupan ; brAzdeazA partea de N. a com.; uclA Intru cit-va cAtunul Dumitre$ti-de-Sus, $i se vara. in Hui MotnAul, dup5.

un curs repede de 4 kil.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., pe

teritoriul com. rur. MalovAtul.

Dunafului (Magura-), meigurg, la S.-V. de com. Putineiul, jud.

Teleorman, spre vAlceaua cu

Dumitroaia, baltd, pe teritoriul com. Brehue$ti, pl. Siretul, jud. Botopni, pe $esul SiretuluI.

acela$1. nume.

Dunafului (Valceaua-), valcea, incepe de la S. com. Putineiul

Dumitru (Pirtul-lui-), piriia,r,

$i apucä printre drumurile dintre

tre$ti ; izvorege din Culmea-LupanuluI ; curge de-alungul dealuluI Dumitre$ti; ue1ä partea de

pe mo$ia Tarcduld, pl. Bistrita, jud. Neamtu. Izvore$te din ra-

com. Bogdana $i Dracea, jud.

N. a com.; trece prin clt. Dumitre$ti-d.-s., $i se varsä in riul MotnAul, pe dreapta luT.

despre V.) , curge paralel cu ramura numità a-luI-Chiiill $i se vars1 pe partea dreaptA a

Dumitre§ti-de-Jos, sat, in jud.

piriuluI TarcAul, putin mal in susul schituluI TarcAul.

R.-SArat, pl. Rimnicul, este cAt. de re$edintä al com. Dumitre$ ti ; inainte se numea $1Blidare, Poenita $i Ro$cari ; este a$ezat in

partea de S. a com., pe malul

Teleorman.

mura munteluI TarcAul (coastele

Dunärea, fluvig, care udl partea de S. a tAreI ; la oblr$ia sa din marele ducat de Baden, in AlceIele PAdurer-Negre (Schwartz-

wald), cAtre 6° de long. E. $i dupä. ce traverseazA Europa de la

vore$te din Virful-ClAbucetulur $1

V. la E. se vars1 in M.-NeagrA cAtre 28° de long. E.

se vars1 in pirlul TeleajeneluI, in raionul com. MIneciul-Ungureni,

te fluviile EuropeI, DunArea este

Dumitru (Valea-luI-), vale,

iz-

www.dacoromanica.ro

Cursul Dundret.Dintre toa-

DUNXREA

278

mal mult inconjurat de muntI, care o forteaza adesea se strecoare prin defileurl lungT inguste, sati sa treaca pelinga cel

leaganuI dinastiei domnitoare a

Regatulur Romin. Mal jos de

pe partea dreapta, sunt : aceia al

ad, la localitatea Scheer, Dunarea ese din strimtoarea muntilor Jura $i curge la poalele ion, pang. la Ulm, de unde, dupa ce prime$te riul Blau, ese din Re-

Paduref-Negre, AlpiT-SuabT, AlpiT-RheticT, Carnid $i Iulieni, platoul Carstuld, Alpif-Dina-

gatul WiirtemberguluT i da in acela al BavarieT, unde, la 2 kil., prime$te 1.1111 Iller, primul aflu-

rid saü Ilirieni, Platoul-Mcesid, $i Balcanir ; iara pe partea ga sunt muntiljura-FranconienT, Fichtel-Gebirge, muntiT Bohemia muntiT Sudeti, Gesenkerge-

ent ce-T vine din Alpr. De ad, fluviul constitue o mare artera de comunicatie a Germanid de S., cu o largime de 75 m.

malurT inalte i stincoase. Ace$tT muntl, Inchizind basinulfluviultif

birge, Carpatli Ungarid sup erioa-

re $i inaltimile dintre Nistru Prut. D'aceea, cursulDunard este foarte curios ; curge prin mad ocolurl, na$te sute de insule, formeaza la coastele sale o multime

de lacurl ; dupa un parcurs de 2800 kil. se varsa in M.-Neagra, prin treT gurl principale. In tot cursul sat! superior,

Dunarea este un mic rig

lini-

$tit format din dota riulete: Bri gah i Bregah, sati Brieg

Breg, ce izvoresc din muntif

o adincime mijlocie de un metru. De la Passau, unde fluviul are o

largime de 210 M. §i para la Engelhardszelt, curge intre Ger-

mania de S. $i Austria; lar de la aceasta localitate curge flume pe teritoriul Austriac; scalda

Viena, Pressburgul i intrind in Ungaria, o la spre S. pentru a scalda Buda-Pesta i dui:a ce prime$te Drava, Dunarea cote$te spre S.-E. indreptindu-se spre Belgrad, capitala SerbieT,

desparte apoI aceasta tara de Austria pe la S. BanatuluI Te-

DUNARE A

V.-S -V., pe o ¡un gime de 200 kil. De la Si$tov pana la Sillstra, cursul DunareT se indreapta spre N.-E. Ajunsa ceva maT jos de Silistra i impedicata fiind de stincele maluluT Dobrogean,

Dunarea se indreapta spre N., bifurcindu-se in fata ora$uluT Calara$i pe punctul numit Gura-Borcd, In doul maxi brate : spre N.-V. Borcea, cu trei alte canale : jirtdul, intre catunele Magureni i Cadina ;

intre sili$tea Tram$ani catunul Ciorold i Nut, care lea-

gä Borcea cu Dunarea la SocariciÙ ; spre N.E. se intinde Dunarea propria zisa, formind o multime de alte brate earl' dati na$tere la ostroave In tot cursul el pand la unirea cu Borcea ; ast-fel avem bratul Plosca, formind insula Tulchia-Mare ; Braful-Veriga, formind Ostro-

vul-Turcescu ; un alt brat, Veriga, formeaza Ostrovul-Lung ; Bralul-Balaban, se desface maT

la deal de satul Topalul $1 se une$te iaräl cu Dunarea, mal la vale de acest sat, formind

mar la N. de vestitul loe de

mi$aneT. De la Palanca-Nota, Dunarea parase$te cimpia strapunge masivul Carpatilor pentru a intra in Rominia, pe la

pelerinagir1 pe muntele Tryberg,

Virciorova.

lul Salvata, care scurge apele

munte $i de la o inaltime de

De aci In intindere de 900 kil. cit scaldX teritoriul S. al

de asupra niveluluT

RominieT, Dunarea i$T schitnba

mariT. Ele se impreuna maT jos

de maT multe off directia cursuluT sad ; a$a, incepind de la Virciorova, ja directia spre S.E. pana la satul Corbul, unde formeaza. insula Corbul, se In-

iezeruluT Cabalu in Durare, putin mal Inainte de unirea eT cu Borcea, in fata Hir$oveT. Durarea, dupa unirea cu Bor-

Schwartzwald (Padurea-Neagra);

primul, izvore$te mar la woo m. deasupra nivelulur midi* $i iar al doilea, la V. de acest 1125

in.

de ora$elul Donaueschingen, chiar

in gradina casteluluT ca acela$T nume, aflat la o Ing.ltime de 667

m. de asupra niveluluT märir. Din acest loc intrunite, Dunarea porne$te purtind ea sine numirea germanaDonau, Indreptindu-se spre S.-E. Oa. la Geissin-

toarce brusc spre V. pana la Brza-Palanca, de ad iara$T spre

S.-E. pana la Cetate, unde se

intoarce spre S. pana mai la

gen;iar de acolo la directia de N..

deal de Calafat. De la Calafat

E. $i merge printr'un git format de muntiT SuabieT inte un defi Ieú strimt, care se prelunge$te

pana la Arcer-Palanca, Dunarea

pana la Sigmaringen, capitala principatulur de Hohenzolern,

la Arcer-Palanca pana la Sistov, directia sa: generala este

face un cot pronuntat cu concavitatea catre RomInia ; iar de

www.dacoromanica.ro

insula Balaban ; Braiul-Alionte,

e$ind din bratul Balaban, forrnea.za. insula Alionte

i priva-

cea mal jos de Hir$ova, drept Piva-Petrel, curge pe o mica intindere dintr'un singur pat, cad masivul granitic dobrogean o sile$te mal la vale de catunul Georgieni a se bifurca din noti in 2 marl brate: unul spre E., numit Dundrea - Peck& 0 altul spre V. Dundrea-Vapoarelor (fiind-ca acest brat este urmat de vapoare). Bratul Dunarea-Vechre cum se desparte de DunArea-Vapoa-

relor apuca drept spre E. pana

DUNAREA

la cotul Baciulur cu denumirea de Turceasca ; de ad, dup5. ce a format Cotul-Baciulur, ja di-

rectia spre N., pe sub poalele dealurilor din Dobrogea, pana la N. orasulur Macin, de unde ja directia spre V. si N.-V. Oa. In dreptul orasulur Braila, la punctul numit Ghecet, unde se uneste cu Dunarea-Vapoarelor.

279

sa i Filipoaia, care In scurgerea lor formeaza un singur canal ce uneste Dunarea-Vechre, formind insula Filipoaia si pri-

valul Scurtu, care incepe cam in apropiere de Niacin si se scurge spre V. in privalul Filipoaia. Inainte ca Danarea-Ve-

DUNXREA

ceul-Arapulur din sus, In 2 brate:

Stanca la E. si Arapu la V., cari se unesc la punctul numit Chiceul-Arapulur din jos. Bra'WI Stanca se leagá cu bratul Dundrea prin bratul Brdtuf ca; in fine Bratusca formeaza bratul Chiciul-Popit. Toate aceste brate

chTe sa se uneasca. cu Dunarea-

au aproape aceeasT 15.time ca bra-

Vapoarelor, toate aceste brute si privalurr se unesc in un sin-

tal principal, afará de un canal

Vellcig, care leaga Dunarea-Vechre aproape de punctul de bifurcare cu Dundrea Vapoarelor,

gur pat cu Dundrea-Vechre, care, sub denumirea de canalul Macin,

maT ingust. Acest canal naste

serva comunicatia intre Braila

in dreptul satulur Gropeni. Un alt mic brat, numit Coituneasa leaga Valciul cu Duna.rea-Vapoarelor. De la Caul-Baciulur, Dunarea-Vechre se desface pe distante relativ micr, pentru a se uni din not", formind ast-fel o multime de brate cunoscute sub numele generic de Venga si clte-odata lulnd numirea localitater din apropiere. Ast-fel avem mar principale : Venga Detunatul care se uneste cu Dunarea in fata satulur Ddeni; Veriga-Pastramet, mal la S. de

si Macin. Bralul Dunärea-Vapoarelor,

jumatatea luT), cu o directiune generala spre N. si se terminá

Din. acest brat pleaca. bratul

precedenta ; Venga Ostrovul, in

cum se desparte de DunäreaVechre, apucA drept spre N. pana

uneste cu DunArea-Vechie la punctul Ghecet. Acest brat da

valurr cu diferite numirr date de locuitorr, din carr mar im-

nastere la mar multe alte brate n e-

portante sun t : Privalul Lunga, se scurge in Dunare mar la vale de localitatea numita Gisca; privalul nutnit Corotifea, se scurge in Dunare in fata portulur Bragler; privalul Veriga-Mare unit cu Veriga-Micd, intre satele Tichilesti si Chiscani.

insemnate ce poarta diferite numb-T. Inainte insa de a se desface,

curgeinteun singur pat cu denumirea de Sapata pana unde se biLira In : Bratul Cremenea la V.

si bratul Manupaia la E., care se uneste la catunul Gura-Girlater cu Cremenea. De la N.

tul Pecineaga ; Veriga-Mdcinu-

nastere la V. bratuluT Cri)cdnelul; acesta se uneste cu Cremenea in dreptul satulur Stancuta, pentru a forma alt brat

si in fine un ultim brat

In bratul Lata, mar la S. de satul Chiscani. In acest brat (Dunarea-Vapoarelor) se scurg de asemenea o multime de pri-

catunuluT Gura-Girluter, bratul

cin ;

din bratul Caleia (cam de la

la S. orasulur BrAila unde se

fata satulur cu acelasT nume ; Veriga-Pecineaga, la N. de sala in vecinatatea orasulur MA-

numit Minoasa, care este ca mult

Cremenea ran-line spre E., dind

Inainte ca Dunarea sa ajung5. la Braila, toate aceste brate se unesc. De la Braila, Dunarea intrunita inteun singur pat scalda. Galatul unde cote$te spre

E., udI Reni la vale de gura

tot spre V. numit Pasca, ea care

PrutuluT. De la Reni se indrepteazä in directia S.-E. si inainte

poarelor, la Ghecet. In acest

se uneste mar jos de punctul

de a ajunge la Tulcea se des-

brat se scurg si urmatoarele

n umit Ibis al co mu ner Vizirul (tre-

privaluri : Privalul Veriga-Stoe-

catoarea Ibis). Deaci fluviul curge

nefti (Veriga-Ciustiel), care in-

sub denumirea de Dunäre. In

parte In trel marl brute : Chilia, Sulina i Sf. Gheorghe, prin carT se varsa. in Marea-Neagra..

cepe in dreptul Cotulur-BaciuluT

dreptul satuluT Gropeni, 5i an ume

Delta Dundrd.Acum 180o

si se scurge in Dunarea-Vechie in punctul unde se desface Veriga-Detunatul. Privalul Mucuroasa se desface din DunAreaVechre aproape de localitatea Tirla-Boulur, pentru a se scurge tot in ea la satul Pecineaga.

la punctul numit Caleia, Duna.rea formeaza spre V. bratul Ca-

anT Dunarea se varsa in Mare; prin sase marT gull ; azta-zr nu mar exista de eh trer brate numite Chi/ja, Sulina §i Sf. Gheorghe. Aceste brate ale Dunarer inchid intre ele un intins

Titcov se scurge in

Bralul Lata la rindul sail, se desparte, mar la N. de satul

numit simplu Veriga, la intilnirea Dunarer-Vechr cu Dunarea-Va.

Privalul

Dunarea-Vechre la N. de satul Peci n eaga.. Prival u 1 Dimulea-

leia, ca care se uneste la S. de localitatea numita Butucime (formind Insula-LupuluT) unde se bifurcä imediat in 2 brute: Dunarea la E. si Lata la V.

Chiscani, in punctul numit Chi-

www.dacoromanica.ro

spatiti de peste 2600 kil. p. numit Delta, care formeaza un fel de mare nenavigabill, acoperita aproape excluziv numar

DUNAREA

cu stuf de papura si trestie, si intretaiata in toate partile prin canalurT pe unde apa baltilor se scurge in cele trei brate ale Durarer. Una considera si un al 4-lea brat Dundvalul care se varsa in lacul Raze1m si care ar fi o ramasita din multele brute de odinioara ale Dullard ; dar acesta, nu are nicT o importanta comerciala. Se banueste inca existenta, in timpurT departate, a unuf alt brat, care pornind de la Cernavoda s'ar fi varsat in Marea-

DUNAREA

280

Serea'nie numit si lvdnefti, al

card talveg serva de granita intre Rominia si Rusia si bra-

insa este cel mal putin adinc. Cea maT mare sonda gasita a fost 7 m. El se varsa in mare

tul Tiitarul (Tatarski) spre S. Aceste brate earl darl nas-

prin doua gull :Sf. Gheorghe-Ca-

tere la mal multe insule, se intilnesc in dreptul orasuluT Chilia, continua cursul intr'un singur pat pe o mica distanta, de unde se bifurca din nor' in mal

adincime din cauza materialuluT

multe brate : bratul Stepozed, cel

mal septentrional, Solomonof i Periprava, care fac frontiera taref din spre Rusia si Cereofca toate acestea se intilnesc in

tirlez si Olinca, car! nu an 2 m.

potmolos rostogolit si depus aci de apele Dunarer. Potmolirea la aceasta gura

este cu mult mal mare de cit aceea de la bratul Chilla, asa ca pragul format este si mal inalt, in cit din aceasta cauzA chiar la o departare de 8 kil. de farul Olinca si pe o intindere de 12 kil. adincimea Ma-

Neagra la Constanta sari la Portita. Bratul cu importanta comercian asta-zT este bratul

dreptul satuluT Periprava, de unde curg in& un singur pat Ora la Vilcov. De aci bratul

Sulina ; iar cel maT insemnat

Chili a se desface in 12 mid brate

care, navigatia pe mare in a-

ca volum de apa este mar intin bratul Chiba, dupá el vine

prin care se varsa in mare. Aceste gull incepind de la N.-S. sunt: Relgarod, Otccacof, Ra-

propierea razeT sale este foarte

cof, .Ankodinovo, Otnano, Pesceanor, Noul-Stambul, Cubanski Vechiul-Stambul si Thebanscor. A celeasT numirT poarta si

tie mat Mtn spre S. si apoT coteste spre V., pentru a se

insulele.

De la Ciatal-Izmail, de unde se desparte bratul Chilia, Duna-

linga satul D u navat. Bralul Sulina, se desparte de bratul Sf. Gheorghe, la 7 kil. mal

cel mar important brat prin de-

rea nu se desparte imediat in alte 2 brate, ci curge intrunita spre S.-E. mal jos pana 7 kil.

jos de Tulcea. Are o directiune generall spre E. si se gaseste la o egala distanta de bratul Chi-

bitul sail de apa ; absoarbe

de Tulcea. Pe aceasta portiune,

11/27 partT din intregul volum

acest brat se numeste bralul

lia si bratul Sf. Gheorghe. Arunca apele sale in Mare prin

al apelor dunarene si mentine

Tulcea, dupa orasul ce uda. Volumul apelor sale este de 18/27

o singura gurA linga portul Sa-

din volumul total al apelor du-

de 18o m. in medial, iar

narene.

lumul apelor sale, e maT mic

Brapd Sf. Gheorghe, care se desparte de bratul Tulcea

de &it al celor-l'alte brate (12 27

Sf. Gheorghe si in urma amindurora vine bratul Sulina. Braful Chilia, care incepe de la asa numitul Ciatal-Izmail, aflat la 5 mile in sus de Tulcea, este bratul cel mar mar septen-

trional al Dunard. Are o lungime de 112 kil., o latime maxima de 300 m. p. o adincime care variaza intre 7-24 m. E

largimea si adancimea luT pana la Izmail (24 kit.) Pe acest brat se afla canalul Cugurlur, prin ca-

re lacul navigabil Ialpugul comunica, de la Bolgrad, cu Dunarea si canalul Sonda, prin care bratul Chilia sta in legatuIA cu bratul Sulina. De la Ceatal Izmail cursul bratuld se indreapta spre N. pana la orwil Izmail, de unde apoT se inclina spre E. pana unde 11 intil neste canalul Sonda ; de ad, ja directia N.-E. despartindu-se in treT brate navigabile : bratul Stepowi, cel mal septentrional, formind ostrovul Cub. ; bratul

nu e mal mare de 5 pi-

ri!

cioare (T m. 65); cauza pentru

prim ej dio asa.

Bra/WI Dundvd1, are o direc-

varsa in lacul Razelm. Se desp irte din bratul Sf. Gheorghe

lina. De si latimea sa e numai vo-

de Sf. Gheorghe, se gaseste departat de bratul Chilia la 96 kil. si formeazd extremitatea de S. a Delta, cu o lung-in_e de i 16 kit.

din volumul intregel Durare). totusI acest brat a fost ales de catre Comisiunea Europeand a Dullard, pentru a deschide si a desvolta navigatia fluviulul, catre Mare, facind accesibileporturilor Galati si 'Braila, va-

Are o directie generala S.-E.

sele

Contine 4/5 din volumul bratuluT Tulcea sail 8/27 din a intre-

alegere se datoreste in prima li-

guluT fluvia. Largimea in genere

la gura de

la 7 kil. mal jos de orasul Tul-

cea, la locul asa numit Ciatal

e de 250-500 m. Acesta este cel mal larg din cele trel brate,

www.dacoromanica.ro

ca mare tonaj. Aceasta

nie adincimeT sale mal mare cit a celor-l'alte doua brate, apoT razd sale, Cu mutt mar spatioasa si mar li-

DUNÄREA

281

berà de bancurT de cit a celor

tele Mantel. Märg-init ast-fel,

1-alte, precnm si din cauza lungima sale mal micl, de 183 kil. Acest brat este maT mult un canal si prin el se face cu deosebire navigatiune. In a-. Basinele Dunitra.

basinul inferior al Dundrel coprinde teritoriul Regatuld RominieI, o parte a Banatultif S.-V. al PlatouluI Transilvan, o micA

ceastä curgere, albia DundreI coprinde peste 800.000 kil. p.

parte din regatul Serbia si cea maI mare parte din tara proprig zisä. Bulgaria. La S.-E., 11 inglobeazd masivul Dobro-

si este impArtitä. in patru basi-

gean ; la N.-E. limita luI trebue

nurI :

cdutatl in indltimile ce despart apele PrutuluI de ale NistruluI, decI el injghebeazd si parte din

Indiul basin, coprinde regiunea dintre izvorul sAti si localitatea Passau, teritoriul MareluI Ducat de Baden, Regatele

Basarabia.

Albia Dundrei. Dundrea, in

DUNÄREA

turY, printre earl se scurg care fluviti cursurI de apA cu vAI pitorestr, cad prin topirea zApezilor mdresc cu mult debitul sdd de apd tot titnpul cit Dundrea strAbate accidentele patuld sad flancurilor sale, constituite prin atingerea BöhemerwalduluI cu extremitatea Alpilor. De la gura

Morava, Dundrea devine cu adevdrat un mare fluvid ; aci malurile sale, prin actiunea curentuld apet, devin foarte schimbdcioase, dind loe la multe si cotite

WiirtemburguluI si Bavaria, precum si tinuturile TiroluluI si SalzburguluI din Austria-d.-s.

curgerea el la Mare, se stre-

canalurI, earl formeazd. nenumdrate insule. Trecind de Pressburg

coard printre muntf, saa if in-

vestita poartanutnita de unif

Al doilea basin, coprinde re-

albia sa se fie de maI multe

blunea dintre Passau si Gran c

orI accidentatä de send de pia-

mificatiI ale Alpilor, iard de cea

(Stigon ul), archiducatul Austria,

trA, sail sd fie cuprinsd intre ma-

Yalta

Moravia si N.-E. Ungaria. Al treilea basin, incepe de la

lull 'Matte. Asa, de la sorgintea sa pdnd in Bavaria, Dundrea curge cu o pantä repede inteun

parte de MiciI CarpatI, albia sa constitue un complex de brate, din carI cele tra principale sunt resturile Mära

pat strimt si intre tArmurI es-

de odinioard, a UngarieI. Flu-

carpate si stincoase ; traversind Bavaria, adesea-orI e inconjuratd si de pdrtI mldstinoase ; de la Ulm catre Ratisbona, D undrea curge imediat la poalele lantuluI Jurasic dominant si stirbit de vAI scurte, debitind un volum mic de ape ; din potrivd, malul sAtt drept e jos, presdrat de foarte multe mlastine si zmir-

viul esind din aceastä expan-

Gran

5i tine pänd la Orsova

El cuprinde Stiria, Carinthia, Carniolia, Croatia, Slavonia, Bosnia si Serbia. Al patrulea basin, (zis si inferior), incepe la Orsova odatA cu scAparea DundreI din defileul Portilor-de-Fer. Alpil Transilvania la N., Balcani la S., formeazd

limitele acestuT basin, dela Or-

soteste adesea ; ceea ce face ca

5i poarta Ungarief

formatd, de

o parte din cele din urmd ra-

siune speciald, intrA iarAsT inteo

albil unicd si trece prin un al doilea defiled format din muntiI Pills si Neograd. Intre Wiesegrad si Waitzen, Dundrea inconjoard marea insuld Andreia, lungd de 30 kil, si, imediat dupe Waitzen, pdrAseste brusc directia E.-V. ce o avea; coborindu-se spre S. pe o lungitne de 370 kil. in jos

soya pand catre Turnul-Rosu si de la Orsova pAnd cdtre defileul Ischerulta In Bulgaria. 0 linie de inAltimI plecird din munfir sibiuhai in tinzindu-se

curI; apele cu curs lung si voluminos pornesc din partea superioard, injghebate intre depo-

la S. Tirnovef-MarI, pAnd in sor-

zite glaciale, din care cauzd via-

a Ungarier; aci se respindeste

gintile BicazuluI, lasA la S. a Oltul superior cu totI afluentiI sAI in Transilvania, ale cdror ape prin canalul central al 01tuluI sunt vArsate in Dundrea

bilitatea pe aceastd parte e cu mult maI mica ca pe malul opus. Dundrea, apor, din jos de

peste dimple in nenumdrate brate si canale care-si schimbä directia

inferioard, lingA Izlaz. Tot asemenea, basinul Ischeruluf, formeazA o anclavA la S. lantuld

si malurile inalte ale platouluI care consti.ue baza muntilor

Balcanic, a arel limità. sudicI

lurI sunt intretdiate din distantä

Ungaria,albia Dunker spores te in continuu pang la 1260m. ldrgime si de la 8-1 2 m. adincime ; povirnisulapei este insd destul de mic. Dundrea tredind de la Buda-

trebue cantata. in Rilo-Dag din interiorul peninsula Balcanice : cea vesticd, care sorgintele Ni-

in distantA de ptriiase foarte

Pesta si insula Csepel, curentul

repezI. In partea despre S. insd, AlpiI fiind cu mult mal depdr-

sdd incepe a bate maI mult in

sava ; cea esticl, care sorgin-

tatl de mal, se ramifica in Ian-

contenit si amenintind din ce

Ratisbona pAnd. la Linz e domi-

natd. in spre N. de pripoarele numitI Böhmerwald care ma-

de Buda-Pesta, fluviul isr schimbd. aspectul in marea dimple centrald

in fie-care an In timpul cresterif apelor. In aceastd curgere prin

spre malul drept, mincindu-I ne-

36

613818. Morale Ihohonar Geoprcolo Vol. III.

www.dacoromanica.ro

DUNAREA

In ce maT mult oras ele Duna-Föld-

var $i Mohaci. Dupa ce prime$te pe Drava, Dundrea se cote$te catre S.-E. li curge in aceasta directie pe o distanta de 300 kil. aproape, de unde malul salí drept devine din noti

DUNAREA

282

putin marete $1 abrupte ca acelea din strimtorfle Cazanelor, totu$I din cauza nenumaratelor stincT $i vultori, aceasta este cea maT

rea apelor, partile mai joase

periculoasa regiune a fluviului. De la intrarea Dunarei in Rominia $i pana la varsarea el in

cu totul insalubru $i unde frigurile palustre domnesc in stare endemica. Cu toate acestea, natura terenulur ce compune malul

ramin acoperite, formind ast-fel mla$tinT $i smircuri, cal-1 transforma regiun ea inteun teritoriti

inalt, pe cind cel sting ramine jos, si continua a fi astfel ping. la Belgrad, la gura Savei. MaT jos de aceasta, de la Palanca-

Marea-Neagra, malul drept al sati in Bulgaria, este mal inalt

Nota, ambele laturi ale fluviului

Aceasta constitue un dezavan-

sting al Dunarei e solid $i domina $i el pe unele locuri malul drept $i anume : de la Severin pana la Ciuperceni, $i a-

sunt inalte,formind defileuri ce se

tin unul dupa altul pe o lungime

taj din punctul de vedere militar, cacT malul sting poate

jos putin de gura cea nona a

de peste 120 kil. $ i unde apele sale

fi

curg cu mare repeziciune printre

multele obstacole, ce se aflä in albia sa. Aspectul acestor defile-

mi e inteadevar maret. Apele Dunarei patrunzind in ele se

de cit malul sting (malul rominesc)

cu miel

exceptiuni.

cu inlesnire bata de pe rnalul drept ; fenomenul acesta se explica prin faptul ca Dunarea pe partea stinga pri-

poi in dreptul Bistretului $i mal finita. In spatiul cuprins intre Ciuperceni, Poiana, Ghiociu $1 Minare,

precurn $i la N. de Bechet, terenul ce formeaza malul sting al fluviului e acoperit de adevarate dun e de nisip miscator, care din fericire nu inainteaza, dar nici nu dispar. La Bechet

periculoasa a GrebenuluT, n umi CA

me$te afluenti mal multi si mal marT de cit pe partea dreapta, carr depun o cantitate insemnata de aluviunI. Aluviunile $i

$i a Porp7or luid de Fier sail

cantitatea de apa ce aduc a-

Porlile superioare ale Dunciref. Dificultatile navigatiund provin dar din stincile numeroase

purT $i treptat, ca Dunarea sa-1

modifice directia sa primitiva

insa, locuitorii ora$uluT, prin plantatiudi de salcimi (acacia), aii reu$it pe o mica intindere O. faca

de sub apa saii aparind cu

(direct, V.-E.) $i sa devie curba

productibil acest pamint steril.

coltif ascutiti d'asupra aper, In

cu concavitatea spre N. A$a

Pietri$ul apare Intre Celeiii $1 Iz-

cit a trebuit lucrad de rectifi-

fiind, erosiunea se face mal mult

care constind in canaluri adinci de 4 m. pentru a permite circulatia vapoarelor ; trecind d'aci, Dunarea se largeste $i formeaza

asupra tarmului drept, care in acela$T timp fiind de o formatiune veche $i decT mal rezistenta. de cit tarima sting, care, format din aluviu ni moderne e natural O. fie mal jos ca cel d'india. De alta parte, curentul DunareT, ca $1 acela al tuturor fluvillor carT curg de la V. la E. in emisferul nordic, bate mar mult in malul drept al el. Aceasta teorie mecanica, explica din ce cauza acest mal e ros necontenit, pe cind cel sting fiind jos necontenit, se

laz. In trecerea sa catre Mare, Dunarea poarta cu sine nisip $i aluviuni in asa mare cantitate, In cit dula calculele facute ar umplea In fe-care an o suprafatA de 6 kii. p. pe un strat

angajeza mal intiiti in trecatoarea

basinul Milonovatz, unde ajunge

a avea o latime de 1400 m, ad, prin o intorsatura brusca., Dunarea intra In gitul strimt al CazanuluT, care pare o uriasa tletura facutA in sena $i unde apele sunt inghemuite intre dona

Inalte ziduri de salid' verticale. Aci, adincimea el e foarte mare, a$a, in unele locuri ajunge pana la 50m., cu un nivel de 20 metri mal jos ca acela al M.-Negre ; curentul upa are Insa o putere formidabila. Dupa e$irea sa din acest defilea, Dunarea intra in renumitul defileii cunoscut sub numele de Gherdapuri saii Porlile mari de Fiel-. In acest defilea, cu toate ca malurile sale sunt mal

ce$ti afluenti at facut din tim-

potrnole$te $i tarmul se intinde catre talvegul aper In forma de glacis. Pe timpul inundatiilor apele fluviuluTacopera toata supra-

fata unja $i joasa a malului sting de la marg-inea apei

$i

pana sub dealurile mil limiteaza

terasa Danubiana. In retrage-

www.dacoromanica.ro

gros de io m. Aceastä

colo-

sala cantitate de aluviuni se depune insd, pe o suprafata intinsa $i din aceasta caliza ina-

intarea gurilor sale in Mare e neinsemnata, a$a ca nu e niel' o teama, dupa cum se credea In vechime, ca M.-Neagra va fi umpluta cu namolul $i nisipul

depus in basinul saii de acest fluviti. Acest eveniment, in tot cazul, dupa calculele facute, se va realiza dupa 6 milioane ani. Aspectul fdrmului rominesc. Tarmul sting lasa, intre el $i nivelul mijlociti al apelor, o regiune cam de 150 111. latime formata din nisip $i pietri$ pe

283

DUNXREA

DUNXREA

care Dunarea o acopere cind se revarsa. Aceasta regiune e marginita de malul actual la S.; lar spre N., pana la limita teraseI Danubiene, este o re-

din cauza dealulul Tiglina, iar piciorul ei se confunda cu malul actual al DunareI.

propie de Mare, este cu mult mal mare ca in cele-l'alte basine ; in

Adincimea Dundrer nu e constanta ; ea variaz5. ast-fel : la

15.time este tot la Portile-de-Fier,

giune joasa, mlastinoasa, presa.rata cu multe lacurT si balti,

Ulm, unde ea incepe a fi na-

mare latime este in dreptul Giur-

vigabila, are 7 picioare (un picior = o',325) ; la Ratisbona 11 p. ; la Passau 17 p. ; la Buda-

giuluT unde Dunarea este de 2500 m. lata. Largimea DunareT crescind merecí de la Tur-

Pesta, de la 7-10 ni.; filtre

nul-Severin in jos, ajunge la' 100

Veneck i Földwar, 9-12 M. ; intre Földwar si Bucovar, 5 6 m. Pe tot cursul eI, Dunlrea, in dreptul RominieT, are o adincime considerabilä. Cea mal mare adinci-

m. la Cetate si de 1800 m. la Calafat, asa ca abia se zareste tarmul opus de la Vidin. La Ciuperceni e de 1400 m. ; la Corabia e de 1500 m. De la

me o atinge In dreptul Portilorde-Fier, unde Dunarea are 50 m.

gura °halar pana in dreptul

si ajunge si pana la 60 m., aceasta din cauza ca aci fundul

luT nu este mal mare de 5

intretaiata de o multime de brate false ale DunareT, cu total neproductiva i nepopulata

acoperita cu apa in tot timpul inundatiilor. Terasa Danubiand.

Regia-

nea de mal sus se märgineste

spre N. printr'un mal Inalt futre 30-90 m., de la care se intinde o cimpie numita Terasa

Danubiand, care se confunda la

N. cu regiunea sesurilor.

Acest mal este piciorul sati marginea sudica a TeraseT Danubiene. In era quaternara, Duparea acoperea terasa, dar maT tirzitl, din cauzele supuse mal sus. s'a retras si se retrage

ei este de 20 m. maT jos ca

continua spre %arma' drept. Fap-

32-38 m. ; la gura OltuluT are 30 m. pentru apele miel ; la Izlaz are 27 in.; la Cernavoda

tul acesta prezinta un insemnat desavantaj pentru comertul RominieT, cacT porturile sale situate pe marginea DunareT ra-

nivelul märii. Cea mar mica adincime o are in dreptul CalafatuluT, unde nu are maT mult de 15 m. a.dincime. La Bechet are 24-30 m. ; la Corabia are

aceasta regiune, cea mal miel

unde are 500 m. lar cea mal

comuneT Cioara, largimea fluviu-

600 ii., iar de ad i inainte tse largeste ajungind Intre Zimni cea

i

istov la aproape 1500 m.

De Lungintea Dundrel. la obirsia el si pana la M.-Nea-

Dunarea curge pe o intindere in hule dreapta de aproape 1350 kil. ; msA, socotind si cotiturile fdrá bält1 si Para brate, lungimea

el e de 2800 kil. Intre Severin si M.-Neagra, Dunarea curge pe

departe de cursul apeT.

are 26 m. pentru apele marT si 24 in. pentru apele miel. In dreptul Galatilor adincimea me-

Din aceasta cauza unele din porturI, ca Giurgiu, ají trebuit

die a apelor este de 25 m. ; la Salina adincimea apelor e

sali creeze cite un canal arti-

numaT de 17 picioare.

ficial (Canalul Sf. Gheorghe) care O. uneasca portal cu Dunarea. Terasa Danubiand apare in-

Lel/imea Dundret. La Ulm, unde Dunarea incepe a fi navigabill, constitue deja un frumos fluvia de 75 m. largime;

900 kil. Iufeala cursulut. Iuteala DunAreT in general e mica, din cauza cd panta nu este repede, totusi iuteala medie a curentuluT

m'in

dat5. ce Dunarea ese din defileul de la Portile-de-Fier si piciorul el insoteste cursul Du-

la Passau, de unde navigatia devine maT lesnicioasa, albia Du-

nareT pana la Ciuperceni, in jud.

nareT are 210 m. largime; la

Dolj, unde pentru un moment

Buda-Pesta atinge 970 m.; spre Veneck Földwar, largimea va-

terasa dispare inteo regiune mastinoasa si apare la Gideia, prelungindu-se prin satele Negoiul, Bistretul, Plosca, Gighera

si aval, insoteste apor tot cur-

riaza filtre 600 1200 m.; filtre Földwar i Vucovar, are 600 m.; iar in basinul Milovat ajunge pana la 1400 m. largime;

piciorul teraseT se departeaza

la Portile-de-Fier insa, Dunärea 41 restringe albia sa la 500 m. largime ; dar indata ce intra in

mult de cursul DunareT pana la Galati. Acolo terasa dispare

Romtnia albia se sporeste din ce in ce maT mult i ca cit se a-

sul DunareI, capata o mare des-

voltare in jud. Ialomita, unde

www.dacoromanica.ro

o lungime in linie dreapta de 780 kil., iar socotind si cotiturile,

se poate socoti cu mult superioara orf-cäruI fluviii din Europa apuseana. Ea accelera curentul &Mi pe masura ce se departeaza dela Krems prezintind virtejurT periculoase. La Viena,

and apele sunt marT are o vitesd de la 21a 4 m. pe secunda; pe arma traversind stepele uniforme ale UngareT, curentul saii devine linistit ; apropiindu-se insa de Serbia, fluvial largit mal ina'inte intre 500 600 metri,

se stringe pana la 200 m. si prezinta un curent mult repede; patrunzind in cimplile asezate

DUAREA

ale Romtnier, curentul salí devine cu mult mar linistit: asa de la Virciorova, la Izlaz, iuteala curentulur este de 1.50 m. pe secunda, adic5. aproape 5

kil. pe ora iuteall mare, care rezultä din marea presiune, a imensulur volum de apä ce rostogoleste in albia sa. Panta medie a albieT, de la Severin la Mare, este de o in. 187, pe kil. Debitul afta pe secunde-1. In ceca ce priveste volumul de apa ce fluviul rostogoleste inte o

mlAstinoasa, pe care o acopera

in parte, niel-o data irisa nu trece peste piciorul Teraser Danubiene, niel peste tarmul bul-

parte din insule si mare parte din tarmul sting. Cea de a doua crestere, tusa, este mal putin importantd si se intimpla in lunile Iulle si August,

rea zapezer la muntr, ea se revarsa

pe toata aceasta intindere, umplind bälilesiinundind toata tunca. Cinc! Dunarea creste cu mar

in susul riulur citr-va kil. ; in

venind de trer orT mai mare, si presupunind un volum numar de 2 orT mar mare, avem, in drep-

e con-

de-asupra nivelulur obicinuit. In epocile de crestere a apelor, prima-vara si vara, mar ales la topi-

fil perpendicular pe directiunea cursuluT, singura masurätoare

Dunärer este 3000 mc. pe secunda; iar pentru apele miel de 2000 mc. Acum, de vom observa cà latimea albier Dunarer (factor ce intra in formula debitulul), creste in dreptul Rominier, de-

crestere a apelor

siderabila i da nastere la inundatiunT ; acopera, cea mar mare

secunda treeind printr'un pro-

pentru apele medir, vara, debitul

de dota orT pe an : la inceputul prima-verer, in timpul topirer zapezer pe muntr. Cea

gar. In timpul inundatiilor, apele Dundrer cresc Cu 4-6 m.

multa iuteala, ea face sa reflueze apa afluentilor; asa la gura

este (Acata la 1825 la Viena de Jules Michel, care a gäsit cà

DUNAREA

284

Oltulur, face ca apa O. urce aceasta epoca albiile Saver, Tiser si Temesulur se transforma in adevarate golfurr i primesc in ele surplusul apelor Dunarer, care impinge inapoT apele acestor riurr, formind un contra-curent ce se intinde. in acele albir parg la o departare in interiorul

lor de zoo

300 kil. Cind apele Dundrer vin prea mar!, toata intinderea tarmuluT sting, incepind

de la gura Oltului si pana la

eind se topete zapa& dupa cer maT inaltr muntr. Accidental se intimpla ca Dunarea sa1 creascä apele si toamna in epoca ploilor de toamnä si se produce atuncr si inundatiunr; de ordinar insa, apele sunt mici in Septembrie, Octombrie Noembrie.

Inghefurile Dundref. D unarea este suplsà inghetuluT de la 2-3 luni pean. De obiceid inghetul incepe in Decembrie si desghe-

tul are loc pe la finele lur Februarie. In timpul acesta comunicatiunile in lungul Durare/ sunt intrerupte. Se fac insa co-

municatiuni de la un tarm la

limita jud. Teleorman, prezinta

altul Cu cdrute, Cu sanir si pe jos.

tul Izlazului d. ex. un debit

un nesfirsit luciu formind aproape

de 6600 mc. pe secunda pentru apele marT si 4000 mc. pe se-

cunda pentru apele miel. Du-

o singurd masa de apa ca fluviul, intrerupta din distanta in distanta numar de verdeata za-

Grosimea gheter de multe orI in vremurile vechr a permis ar-

n'airea aduce o foarte mare can.

voaelor. In Ialomita, malul sting

Cu Turcir. In timpul miscarer

titate de apa. De si nu exista o masuratoare directa, totusI se stie aproximativ ca Dunarea,

al Durare e foarte putin inalt

sloiurilor orr-ce comunicatiune

si cind apele acestur fluviú cresc,

pe amare este intrerupta.

trec peste tarm si se amesteca

prin bratele sale varsa in M.-

cu ale lacurilor Boian si Cglarasi,

Porturi ,silocalitällinsemnate. Dunarea, in totcursul sai1, dela

Neagra. 9000 mc. pe secunda.. Inundaliunr. De ordinar

formind o masa. de aloa cu o

Ulm, pana la vassarea sa

latime de 8 kil. si intinzindu-se

mare, fiind navigabila, are pe tal.-

Dunarea este supusl inundatiunilor de doul orT pe an. O

panà la marginea satelor de pe malul sting al Barca. Varialiunea intillimet apelo?.

murile sale portal-Tse:1 schele pen-

inundatie toamna Si una prima-

vara. Inundatia de prima-vara este tot-d'a-una mar mare si e provocata de topirea zapezilor. In timpul inundatiilor, Dunarea acopera. acea portiune de io

m. care se intinde intre nivelul media al apelor si tdrmul san adesea-orT trece si in regiunea

Dundrel.Diferinta maxi tila intre

apele miel si cele marr este de 2 ni., care este destul de mai e, mar cu seama ca. malul nostru

matelor romine a navali In Tur-

cia si a se lupta chiar pe ea

in

tru ancorarea vapoarelor precum si localitati populate insemnate. Cele mal principale in cursul salí superior sunt: Sigmaringen, In tara prusiana de Hohenzollern ; RiecIlingen,Ehingen,U1m,inWiir-

este foarte jos, ca deosebire

temberg; Donauwerth, Neum-

intre Bechet si Izlaz, unde mar in tot timpul e supus inecurilor. De obiceiti, D marea creste

burg, Ingolstadt, Ratisbona, Passau, in Bavaria ; Linz, Krems, Viena, Essling, in Archiducatul

www.dacoromanica.ro

DLINAREA

DUNAREA

285

Austrier ; Pressburg, Kornorn, Gran, Buda-Pesta si Mohacs, in Ungaria ; Peterwardin, Semlin si Orsova, in vechil Confinr militarT ; Belgrad si Semendria, In Serbia ; muntele Alion, lin-

gl Orsova, renumit pentru ca aci se aflA frumosul monument «Capela Coroaner» ridicat de impAratul Franz-Iosef in memoria gAsirer Coroaner Regatulur

Ungar ingropatA la picioarele muntelui Alion. Duceprat, in fata Orsovel, cetate veche fon-

datá de Romani dupa trecerea lor din Dacia in Moesia (aztAzr ruine). A da-Kaleh (Orsova sau Rusiava-Nota), in fata insulef

cu acelasT nume. (Ada-Kaleh insemneazA fortAreata insulei). IarA in basinul inferior, DunArea scaldl urmAtoarele localitAtr: Virciorova, la gura Balmer, sta-

tie de cale feratA si punct de frontierl intre Rominia si Ungaria ; Gura-VAer, mar la vale de Virciorova, renumitä pentru ur-

mele de ruine romane ce se vAd in apropiere ; Turnul-Severin, pe malul sting, port de prima importantd, capitala judetulur

Mehedinti. In vechime Severinul a purtat numirile:Druphegis, Pontes, Drubetis sail Drobetae. Localitate istoricA InsemnatA , contine si acuma numeroase

urme de ale dominatiuner romane, intre care cea mar celebrA sunt remasitele podulur peste DunAre ridicat in timpul cuceriref Dacier de catre Traian. Acest oras este insemnat

al Dundrer (Serbia) mar la deal de Severin. Schela-Cladovel, sat rominesc in fata Ciadover, renumit pentru luptele ce Pandurir rominT, (corp militar organizat la inceputul acestur

ria, in fata Calafatulur ; cetate celebrA atacatA si ocupatA de RominT in rAzboiul de ',independentA (1877-78). Arcer-Palanca, la gura riulur Arcer, pe malul drept. Lom-Palanca, mar

secol de VodA Gr. Ghica) avurA cu Turcir in rAzboaele din 1809

la vale, la gura Auld Lom, se

si

Cerneti, aproape de gura Topolnita, se numea in

Almus, earl' se mai vAd si azt5.-zr.

vechime Cernigrad : loc istoric renumit pentru bAtAlia intre RominI si Turd la 1800. BirzaPalanca, pe malul drept in Serbia, mar la deal de Insula-Mare.

Lom-Palanca, tot pe malul drept;

In locul acester comune a fost in vechime cetatea Aegeta. Ra-

ta, fu atacatA si ocupatd de Romini. Bechet, pe malul sting, ling5. gura Jiulur. Ostrov, mai la vale de Rahova, pe malul dreptin

1828.

covita, in

Bulgaria, la gura Timoculur. Azis-Pasa, unul din eel' din urmA guvernatorr turd

aflA pe urmele cetAter romane

Cibru (Cibrita), mar la vale de

in apropiere se vAd ruine sub pAmint. Rahova, pe malul drept In fata gurer Jiulur, care, in ti mpul rAzboi ului de independen-

satí Fleurtinul), mar la vale de

18 to R isif ati trecut DunArea pe aci. Vadin, mar la vale de Ostrov, tot pe malul drept, localitate istoricA. Ghighiu, mar la vale de Vadin, renumit fiind-cA in apropiere de el, la gura Ischerulur, se vAd ruinele cetdtel Ulpia Oesius, ziditA de Traian. Celeiti, pe malul sting, la deal de Corabia. Corabia, insemnat port comercial si important punct militar ; pe

Vurf, pe maluldrept, in Bulgaria ;

aci a trecut DunArea armata

In vechime, se cherna Florentiniana. Cetatea, sat mar la deal

RominA in 1877, pe un pod de

de Calafat, pe malul sting, renumit pentru zidirT vechr ro-

Corabia, in fata gurel Vidulur.

mane ce se mar vAd Inca in apropiere de el si pentru bA-

aproape de gura Oltulur, port, capitala judetultli Teleorman. In vechime se cherna Romula. D'aci artileria rominä a ajutat armata rusä. in 1877 la ataçul cetAtir Nicopole. Tot aci armata rominA in cursul campanier

al Vidinulur, a flcut din acest punct, in rAzboiul din 1877-78

un solid avant - post in scop de a supraveghea trecerea Timoculur. Vurf, sat mar la vale de Racovita, renumit pentru cA In vecinAtatea luf se gäsesc ruinele until vast uvragiti defensiv roman. Florentinul (Fiorentunul

tAlia datA aci la 1853. Calafat,

port pe malul sting, in fata Vidi-

nulur, asezat in o pozitie stra-

tegicA de cea mar mare

in-

dinastieT domnitoare actuate a

semnAtate. Aci, armata rominA a primit botezul de singe in ultimul rAzboill al independenter,

Rominier, cAcT in acest oras a

unde bravul er cdpitan

vase. Izlaz,

mar la vale de

Turnu-MAgurele, pe malul sting

pus intiia oarA piciorul pe p5.-

nitorul Carol I-iu a stat pe

restabili podul de vase de la Corabia. Nicopoli (orasul victorie I) pe turceste se cherna Nebol, in fata Turnulur - Mdgurele, ce-

mintul patrier alesul acestef Orr, in 1866, Principele Carol de Hohenzollern, aztd-zr mult iubi-

parapetul baterier Independenta ca. tintA a vrAjmasulur in timpul primer bombardArr a V idinuluT, dind ast-fel ostenilor sar un nepretuit exemplu de virtute militará. Vidinul, port in Bulga-

tate tare. Zimnicea, port in fata Sistovulur. Sistov, in Bulgaria, oras de mic5. insemnAtate. Varditi, mar la vale de Sistov, loc istoric. Rusciuc, pe malul drept, port la gura riulur Lom

si

ca punct al

descAlecAtorer

tul rege al poporulur ronfin, intemeietorul auguster noastre dinastir. Cladova, pe malul drept

Pom-

www.dacoromanica.ro

DUNÄREA

DUNÄREA

286

fata Giurgiulul, cetate tare.

a purtat Ialomita de la Urzi-

ruinele vecheT cetatl romane No-

Giurgia, capitaIa judetului Vlasca, port important, cel maT apropiat port de Bucuresti dupa. 01tenia si insemnat ca pozitie miMarl. Turtucaia, port in Bulgaria, pe malul drept in fata Olteni-

ceni la vale). In vechime era for-

viod-donum saa Novietum. RomlniT o numeaa Oblucita, Vadul-Oblucitei saa Vadul-Dunaref. Satu 1 - Non si Terraponti,

si Arrubium, port pe bratul

loc remarcabil pentru trecerea peste Dunare in Iunie 1828

In

tareta insemnata. MaT la vale, pe tarmul drept, este Hirsova, port insemnat pentru Dobrogea si. Macinul, in vechime nurait

teT. Oltenita, la gura Argesuitif ; in

Dunarea-Veche, in punctul un-

a armatel ruse efectuata sub

vechime se numea Daphne. (Grecescul Daphnis). Silistra, pe malul drept, celebra fortareata Du-

de acest brat se indrumeaza

ochil Tarulur Nicolae. Izmai.

spre V. N.-V. pentru a merge

lul, pe malul sting al bratu-

la Ghecet ; iard in fata acestura,

näreana, aläturi de frontiera ce desparte Dobrogea de Bulgaria. In vechime se cherna Durostorum, Dorostena sail Dorostoro. Calarasi, pe bratul Borcea, ca-

Braila, foarte insemnat port de export si import al tareT, si important ca pozitie militara. In fata acestuT port a fost distrusa In 1877 flota de monitoare turcestl, aflata in canalul Macinu-

luT Chilia, in Basarabia. Chilia-Noua, pe malul sting al bratulul Chilia si Chilia:Veche, ce-

pitala judetuluT Ialomita. S'a nu-

va mai la vale de China-Nola, pe malul drept, ce tine de jud. Tulcea. Vilcov, in Basarabia, pe

malul sting al bratuluT Chilia,

mit inainte tirbeiti, dupä numele Domnitortfini. Numele de Calarasi if vine de acolo, cal acest oras procura armatei Romine cel mar mare si mar bun contingent de calarasT. Ostrovul

luT, de care o expeditie de bravi torpilorT Ruso-RominT. In ve-

(Silistra-Noud, Ada-Chioi) in fata

Cu Dunarea-Veche. RominiT ill numeau Trecatoarea - TurculuT. Iglita, sat pe malul drept al DunareT-VechT, mal la vale de Tur-

rna Aegyssus. Prislava. Se afla la

coaia, aproape de unde se varsa riul Iglita in Durare. In vechime, pe acest loc, era cetatea

urmele uneT vechr cetatT. Mah-

CalarasuluT, se numeste Ostrov

din cauza ca. aci Durarea formeaza maT multe insule. In vechime se cherna Sucidava. Racova- (pe turceste insemneazà, unde se ingroapa vitele) in jud. Constanta. In vechime se cherna Axiopolis (Axium). Cernavoda (apa. neagra.) ; in vechi-

me se numea Capidava ; port insemnat si statie de cale ferata. Aci este asezata a doua poarta monumentall a Podulur

chime Braila s'a chemat si Peristhlaba. Nu departe de aceasta, se gaseste Ghecet, unde se intalneste Dunarea-Vapoarelor

Troesmis.Galati,putin mai la vale

de unde Siretul da in Dunare, capitala judetului CovurluT, cel maT mare port al RominieT pe Dunare. Reni, putin maT la vale

desface in mal multe guff, pentru a se varsa in Mare. Tulcea,

pe malul drept al bratuluT cu acelasr flume., capitala judetului Tulcea. In vechime se che9 kil, la vale de Tulcea, pe bra-

tul Sf. Gheorghe. Aci se gasesc pe ambele parti ale apel mudia, pe malul drept al bratului St. Gheorghe, mar la vale de Prislava. Sf. Gheorghe (Catirlez), la varsarea bratului Sf. Gheorghe in Mare. Sulina, la gura bratuluT Sulina, care este Pdra indoiala cel maT impor-

de gura Prutulur in Basarabia.

tant punct comercial al deltel

Catunul

DunareT.

Rachel

intre

Isac-

Carol I, care este cel maT inalt pod din lume si care leaga Rominia cu Dobrogea, alipita de Tara-Romineasca dupd razboiul

cea si Mäcin, pe malul drept. Dula ruinele sale pare a fi fost

glorios din 1877-78, ca pret

pe malul sting al Dullard, in

al victorilor dobindite pe cim-

apropiere unde

pille BulgarieT pentru recapata-

se varsa in

rea independentei tare si liberarea crestinilor din Bulgaria de sub dominatia musulmana.. Cetatea de FlocT, aproape de

sus din dreptul IsacceT. Isaccea sail Vadul-luT-Isac (un pescar din o legenda. Dobrogeana), renumit loc de trecatoare din timpurile cele maT vechl ale isto-

gura IalomiteT. Pe la 1084 acest oras se cherna Olaei sail Oleci.

In punctul unde acest brat se

un cimp Intarit roman. Cartalul, odinioard o importanta cetate lacul Ialpug

fluviii, ceva maT

Aflueniii Dullard. In scurgerea sa de la Padurea-Neagra si pang la M.-Neagra, Dunarea primeste peste 1 20 afluenti. CeI maTprincipali pe cal! IT primeste

In cursul sail superior sunt urmatoriT : Blau, care se arunca in Dunare la Ulm; iar-Ja 2 kil. maT jos, Iller, primul afluent din

in spatiul coprins intre Ulm si Passau, Dunarea priAlpT ;

meste pe malul sting ca afluentl: Brenza,Wornitza,Altmühl,Naab,

Se crede ca s'a numit si Ora-

riei popoarelor ce s'aii razboit la tarmurile Dunarel ; si nu de-

Regen si

sul de Flassis (dupa numele ce

parte de aci, locul unde sunt

primeste cele treT marT riurf al-

www.dacoromanica.ro

Ilz ;

pe malul drept

DUNAREA

287

DUNAREA

Lech, Isar si Inul, pre-

se vars5. In DunAre. lingl Tur-

cum si alte multe 14111*. A-

nul-MAgurele. almAtulul, se var-

fluentiT DunAreT in Austria sunt

sA in lacul Suhaia si de aci

pe malul sting: Marscha Morava, Kremsul si Kamp ; iar pe malul drept: Traun, Ems,

in DunAre. Vedea, unitA cu Teleormanul, se varsA in DunAre prin cloud gurI: gura Zimnicea,

Erlaf, Bieberack Traisen, WienSchvechat si Fischa. DunArea,

la V. de oras si gura Girle1 la E. Argesul (Ordesos la SchitI),

dupa ce prim este acesti afl u en tr, intrA in Ungaria, unde fluviul cur-

izvoreste din Carpatir RominieT, curge in directia generala S. S-.E.

ge pe o lungime de 940 kil., pri-

si

mind pe partea sting5. din CarpatI urmAtoriT afluenti: Waag, Nitra, Gran si Eipel; iar pe panca dreap-

Oltenita. Ialomita, izvoreste in

a din AlpT: Leitha si Raab. In

DunAre, ling5. vama Gura-Ialomite. Siretul (Tirantos la SchitI), izvoreste din Bucovina, intr5. la

TimoculuT tin de:Bulgaria si ati obirsia in masivul Balcanic. Din Dobrogea, DunArea primeste unatorif afluentl: Cernavoda, Boascicul, Romanul Pecineaga. Mara de Prut, nicl-unul din acestr afluentI ai DunAreI in basinul inferior nu sunt naviga; ast-fel DunArea este singura arterA navigabill a Rominiei, care o uneste cu Occi -

si Morava; iar pe partea stingd: Tisa i Temesul ; cel

Rominia la satul qndesti, de

dentul.

ad i curge in directiune generala

Bdlfile Dundrei.Dunarea, re-

de si este in mare parte cana-

spre S. si se vars1 in Dundre Ja deal de Galati. Prutul (Po-

trAgindu-sT mereti apele si schimbindu-sT decI treptat albia, a for-

schimbAcios si produce mall inundatiT pe timpul cresterif apelor ; ast-fel cimpiile asezate ale PancioveT ati de-asupra lor

rata la SchitT), izvoreste din Galitia, atinge teritoriul Rominiel

pe Terasa DanubianA o multime

ling5. tirgusorul Mamornita ; cur-

de lacurI saü bAlti, pe carT le

ge in directie S.-E. si S. si se

alimenteazA in timpul inundati-

un strat de apl ca de 2 m.

varsA in Dundre intre Galati si Reni, formind frontiera intre Rominia si Rusia. In Basarabia : Ialpugul unit ci Lunga, se varsä in lacul Ialpug, care se scurge in DunAre lingA Izmail. Catlapugul unit

unilor. Aceste lacuri, mal la intrarea Dun5xei in tara, incep a se inmulti treptat si, intre Borcea i DunAre precum

pine :

cimpia Ungariei, DunArea primeste pe partea dreaptii: Drava, Saya

lizat e

tipul riuluT cu

curs

adincime, care strat se intinde pe o suprafatA de 50,000 hect. Cu intrarea in basinul inferior, DunArea primeste afluentii urmAtori : oc partea sting5. : Cerna

ce izvoreste din Rominia ; odinioarl fAcea hotar intre Ro-

se varsA in DunAre lingl

Rominia, curge mai întuiü spre

S. apol spre E. si se vars5. in

ca Calibuh, se varsd in lacul

minia i monarhia- Austriacd ; Bahna formeazA la gura sa frontierd intre Rominia i monarhia Austro-UngarA ; Topolnita care

Cartal, care se scurge In DunAre

se varsä lingl orAselul Cerneti Blahnita care se varsA in Du-

End Chilia. Pe partea dreaptA, DunArea

nAre, in dreptul Ostrovului-Mare;

primeste, in aces t basin, uringtoriI

maf la vale urmeaz5.: Jiul, primul afluent mare, pe care Dun5.rea Il primeste in Rominia; izvoreste din Transilvania, cur-

afluenti: Timocul, care, care gura sa, formeaz5. frontiera ?titre Serbia si Bulgaria ; apoI Topolnita, Racovisca i Arcerul, care se vars1 in DunAre la Arcer-Palanca ; Lomul, se vars5. lingl LomPalanca; Ogostul se varsä in

ge in directiune generala spre S. si se vars1 in DunAre lingA Bechet. Oltul (Maris la SchitI Aluta la Romani), unul din

linga satul ChiliÇa. Chirchizul unit ca Alijaja, se vars5. In lacul Chitaj, care se surge in Dundre

uluT Vedea i Lomul format din Cara-Lom si Ac-Lom se varsA in Dundre la Rusciuc. Toti acestI afluenti; pe dreapta DunAreT,

afarl de o parte a

mat pe terenul ei sting, chiar

intre DunArea-Veche i Dun5.rea-Vapoarelor, sunt atit de dese, in

cit aceasta regiune a fost

numitA de locuitorT Balta. Lacurile DunAreT fddind parte din judetul Mehedinti, sunt : Batoti, PAtulele, Gruia, Pristolul, Glrla-Mare, Girla-Mic5. i Salcia. De judetul Dolj, tin lacurile : Maglavit, Tunari, Piscul, Desa, Rastul, Bistretul i Nedeia, in care se vars5. DesnAtuiul. De judetul Romanati, tine lacul Potelul.

fie judetul Teleorman tin lacurile : Berceluiul i Suhaiul, in

care se varsd riul CAlmAtuiul.

fata JiuluT ; Ischerul se varsA

Lacul Suhaiul se scurge prin doul brate : unul spre V., care

in Rominia la trecAtoarea Turnul-

in fata orasului Corabia ; Vidul se varsA in fata IzlazuluI. Osma se varsA in dreptul T.-Mdgu-

se varsA in lacul Cioara i altul, care ese din Suhaiu la Zimnicea si se vars5. in Vedea.

Rosu, de unde curge spre S. si

rele. Iantra se vars1 in fata

afluentii ceT marT al DunAreT, izvoreste din Transilvania, in trA

www.dacoromanica.ro

In dreptul judetuluT Vlasca,

DUNÄREA

Terasa Danubianä este udatà de maT multe brate ale Dunarer, cad cuprind, intre ele si Dunäre, o multime de bAltI. Ast-fel lacul Durt, din care pleacA mar

multe brate neinsemnate, gira Soverliul si Viroaga. Intre aceste ape $i Durare sunt lacurile : GrAdi$tea si Lacul-Mare. Bratele Comansca si Mocansca

pleacI de lingá Zmirdan si se intind pang. 1410 lacul Greaca. Intre aceste brate si Durare sunt maT multe bAltr, intre carT

Plosca ; Japsa-Lupulur, a-ard.mizilor, Cioroiul, Burubdcoaia, Tinosul-Mare, Tinosul-Mic $i lacul Lupoaia.

Mic, Tinusul, Sfredelul ; JapsaLungA, Camenita, CiortAnasul,

cir-Preoteser, Turciturile $i Istricarul.

ZainoitA; lacul Glibunisul in Plopsoarele; japsaBatiste ; iezerul Cal water, Rotund, Cu-PapurA, Findnele, Cazaculur, B utoiul, Frumos,

De la bratul Riul si pana la unirea Borcer cu DunArea avem lacurile : Mdtasa, in dreptul insuler Strimbul-Mare, japsele: Tinganul, VlAsceana, Ghencea, Mislu-

trosani, PIetrisul, Malul, Slobozia, Cioroiul, Frasinul, Bd.neasa,

aldrasi, la V. orasulur alArasi, loc care are o suprafatA cam de 50 kit. p.; isT scurge apele sale in Borcea la marginea orasulur alArasi prin can alul Jirldul. Acest lac, chid apele sunt marr, isr mAre$te suprafata revArsindu-se;

iar in timpul scdderilor apelor retrAgindu-se, formeazd spre V. japsele : Lungile, Serpdriile, R d-

Covrigul, Jap$a-LatA, Uluiasul, Ulula-Mare, MierloaiaMare, Mjerloaia-MicA,Popa-Mare $ i Popa-MicA, Salda, Minguleasa, Portita, Covurluiù, Bordoasa, Codoaia, Girla-LungA, Cirtalele, Poenelejapsa-lur-Mos-Gheorghe,

Pararul, Tinoasa, GdvAnelele, Strimbele, Banuglavul, Miel, Minciuna, Albele, Gropile-Albe, PArusa, Rotunda-Micd, Rotunda-

Mare, Plostina, acata, SAlcuta, Tigaia, Cd.tinurile ; lacurile: Mustdcioara, Blestemdti i le-Mari, BlesstemAtiile-Micr; si MAzdrarul; japsele: Griveiul, Codescul, RAdulea, Butucul, ZAtonul, Vinja-Micd., Vinja-TindrA Vinja-BAtrinA, Tudoricher, Chinurile, japsa Oboru/,

ada, Molan, Dara si japsa Derfull& La S. iezerulur alArasi, pe malul sting al DunArer, sunt

Jap$a-Latd, Brinzisul, CAtunulPlopuluT, Babele-Fetestilor, Babele-Dude$tilor, Japsa-cu-Salcie, Vergul, Iezerulur, Epure, Giolea,

jap$ele : Sdpatul, Riiosul-cel-Ma-

S timbal, Potcoava-MicA, Potcoa-

re, Banita, Rotundul, Riiosul-

va-Mare, Dalia, Lacul-Rotund,

cel-Mic si Nica ; lacurile : Grd-

Jap5a-lur-Mos-CrIciun, Cercorada, Iezerul-cel-Mare; lacurile: Popaslic, Mistreata, Berleasca Pietroaele, Strimbele, &Inc/a, Stin-

distea, Plaghiosul si Melcul. In insula Ostrovul este japsa Lata si privalul Lungul. Intre Borcea $i DunAre, din dreptul CAlArasilor pAnd la bra01 Riul, sunt lacurile : japsa Ca-

racuda si Scabopl, lacul Sarogul, japsele Iuti, Larga, Herghelegiulsi Copaia; lacurile Suceava, Plominoasele, Tinosul, BAlanul

si Lisita ; japsa Stirbul ; lacul

si Beutul-SAtenilor, in fata Os-

In insula Talchia-Mare sunt

iul, Bahitele, Buta, Ciulnita, Bi-

De judetul Ilfov tine lacul Greaca (Iezerul-Grecilor), care comunicA cu Dundrea prin bratul Mura. De jud. Ialomita tin lacurile : Mostistea, Boianul si Iezerul-

curile Beutul-Girler, Beutul-Vier,

lacurile : ZAtoaca-Larga, ZAtoaca-LatA, Vicleana, Preote$ti, Cra-

voluluT,

Gostinul, Pfetrile, Pueni, Ma

eel aproape de satul Cegani ; la-

trovulur-BorceT; Iezerul-Bruncie, Brozea, Ciocanul-Mare, Ciocanul-

cele mar insemnate sunt : Pe-

hirul si Balta-Latd.

DUNÄREA

288

coaia, Iazul, abdlul, Ldtimea, Iezurul-cu-Butud, Beutul, ROOi ul, Pirlitura, Iezerul, Iorga, japsa Iorga, Gitul-Stiner, Leta, Strigoiulur, Beutul-luf-DobricA, Japsa cu-PapurA, Dogoreala, Inturcimure, GIvane, lacul Ciocloave; Beutul-Ceganilor, pe malul Bor-

www.dacoromanica.ro

Gemenele; /acul Pajera, Iezerul, CAtunul, Iazuri, Mosia; lacul Timosul,Grumazul,Racul, Cocosul. Pe malul sing al Borcer sunt b5.1tile : MAtasa, Butucoasa, Ghisica, POpureanca ; lacul Bentul-Misler ; iezerul Mocirla, Lacu-lur-Musat,

-Balta si Ruptura. De judetul Braila tin lacurile : intre Dundre sicanalul Manusoarer: Tezerul Chitulu$ca, Alghisogul-Mic si Alghisogul-Mare ; intre DunArea-Vapoarelor $iBratu /-Vil. cea : iezerul Festilele, Vulpasi, Begul, Jigara, BAlaia, Gisca, CAcai na- Coj oacele, Dobrele, Un tea, atiunul, Melintulur, CAtunul-lurToa$A,Zbenghiosu,Hirlacul, Curcubeul, Sinetele, Lupoiul, jap-

sa Conciul, Cortelea, Cotoiul ; lacurr: Ciontoiul, Soarecele, Stupanul, Mosolea Plinge-Ban I.Strimb ul Jap$ele-d e-S us Japsele-de- Jos.

titre Cremenea $i CrAcInelul, Tezerul Sinfanul, Chiorul $i Ciontoiul ; intre Dundre si bratul

Latl, iezerul Fundul-Mare, Iezerul-luT-Stan si iezerul Chirloaia. Intre Dundrea Vapoarele $i Dun área- Veche : Iezerul - Zoaner, Pesceana , al. Ciucului , Lebd, doiul , Roca, Japsa-Porculur,

StochitA, Brezoiasa, Lacul-Lupoiti, Lupoiasul, Lesteghil, Tar-

mul, Roiul, atuiul, Forfoita, Catinul-Lung, Catinul-MlAjeT, I a-

cul Mandalacele, lacul Bolda, Catinul-Boaca, Catinul-Soarecir, Babele, al-Oilor, Lacul-Rotund, lacul Broasca, Gisca, Vulturile, GlAvAnelele,

GlAvAnelele - Tur.

DUNA REA

DUNAREA

289

cesti, Cornoiul, Tucuzoaca,Potcoava, Bouletul, Zälopul, Scroafa, Gameciul, Gaitele, Tupuzoiul, Cojocarul, Titiloaia, CatinulluT-Pand, balta Mala, balta Bate$, iezerul Borde!, balta Trufas, iezerul Cucuva, balta Cateana,

Zaghen, Malcoci, Moru-Ghiol, Belciug, Cruclic, Ostrovoc. Intre bratul Chilia i Sulina sunt lacurile : Ro$u, Saoca, Ghido, CoraciuluT, Simiroea, Hantu, Tata-

In vechime Insula-BanuluT, este

reni, Costin, Bacim, Fortuna, Liteanca, Tatanir, Sliboca-Su-

este celebra prin lucrarile de

Moara - Bunà, Ciulinii.ceT - Miel, CiuliniT - ceT-Mari, Visan ; lacul Noroaele, Noroiul-Mic, Matoaele,

nul-Oil or, Matele, lacul Babalecul.

hatu, Batacul, Triozorul, Gablovata, Bogda-Proste, RaduculuT, Babina, Saon, Matita, Lopatna, Rosca, Velichi-Merchei $i Dovinca-Merchei. Intre bratul Sulina $i Sf. Gheorghe lacurile : Gorgova, Obretin, Uzlina, Isacov, Erenciuc, Puiulet, LumineT,

Catinul-Blindul, Mare$, Negrul-

Puiul, Ghiolul-Ro$u,

Ro$ulet,

ea este locuita. Insula Corbul

Berbecul, lacul Fusarul, Catinul - Stamate, Catinul Deloaia, lacul Orbul, Dragu$ul, Boboc,

Solonetia $i Saraturile. Pe teritoriul rusesc, lacurile tributare DunäreT sunt: Cahul,

Zeciurile, Borcanul, Lopata, Negraia, Frunza, Balaia, Patin,

Carta!, Cogurluiul, Ialpugul i Catalpugul.

Orza, Ghiolul-Gemenele, G hiolulMi csunel ele $i Ghiolul-Borcea. Pe stinga DunareT-Vapoare-

Toate aceste lacurT, ca si Dundrea ins5.51", produc anual e-

saa Corbava (slav), are o suprafata de 2400 pogoane ; renumita pentru zidurT si alte rama$ite romane ; are 6o de familiT $i tine de Batoti, plasa Blahnita. Insula-Mare, 4400 pogoane, tine de comuna Gogo$eT, pl. Blah-

norme cantitAti de tot soiul de

nita. In aceastá insulä sunt ur-

lor sunt : Lacul Butoaele, Po-

peste : morun, nisetru, crap, etc. Cega DunareT îi pdstreazg. §i asta-zT renumele din anticitate ;

matoarele balti cu pe$te : BaltaNisipuluT; Balta satuluT ; a-BranisteT $i Balta-Pruni$orulul ; apoT vin insulele : Tiganasul, Os-

Lunguletul, Noroiul-Mare, Rotundul, Misaila, Cociul, Bordeasa,

erban, Bobocul, Frauta, Raznetele, Catinul Repejoasa, Cati-

pilele, Popa, Lunco$, Boul, Rosu, Gluja, Budurul, lacul ianu, Gageana, Ghionea, Botea, Lacul - luT - Ghetan, lacul Bratuloasa , Gropile, balta Tiganca, Lacul-Dulce, Lacul - Sarat,

iezerul Ratoaele. De jud. Covurluia tine lacul Brate$ul.

De jud. Constanta tin lacuGirlita, Oltina, Beilicul, Mirleanul, Vederoasa, Sarpul, Baciul, Cochirleni, rile:

Cara-Su, Purcaret, Ramadatn, Fibrina, Domneasca - Mica

$i

Domneasca-Mare, Slateia, Rotundul, Groapa-CiolanuluT, Mazilic-Ghiol si Baroiul.

De jud. Tulcea tin lacurile pe malul drept al DunareT : Turcoaia, 1gb ta, Carcaliul, Porcilor,

Henelor, Orbul, Stanimir, MocanuluT, Plosca, Latimei, Jijila, PopineT, Crapina, Piatra-Cacata, Capacha, Rotundul, Saon $1 Parches. Pe malul drept al bratuluT Sf. Gheorghe : lacurile

cele mal multe baltI sunt acoperite cu stuf de trestie i papura. Ostroa.yele Dundrei. In cur-

asezata in fata satuluT strbesc Numirea de Banu i s'a dat fiind-ca ad i era locul de distractie al BanuluT SeverinuluT ;

arta i ruinele ce se vad in ea ; se mal numea i insula Ciadover. A fost locuita, iar asta-zT o Increaza locuitoriT din Gura-Vaer.

Insula Dudasi, Gura-VdeT $1 *imianul, in intindere mare, incepe maT jos de podul luT Traian i 1,ine pana la comuna Cu acelasT nume de care apartine ;

trovelul, Gira, in dreptul com. Pristolul, Florentinul $i Cetatea (saa Go mo tazinitza). MaT la

gerea sa, Dunarea da nastere

vale, apartinind jud. Dolj, sunt

la numeroase insule sati ostroave. Cele maT principale coprinse in cel din urma basin al sda sunt urmatoarele : Ada-Kaleh, In vale de gura Cernel ; important5. pozitie militará, aflata pe punctul de intilnire a celor treT frontiere riverane, Rominia, Ungarla $1 Serbia, asta-zT ocupata

insuléle : Calafatul (Independen-

de o garnizoan5. austriaca. In vechime aceasta insul5 a jucat un mare rol in razboalele din-

gura OltuluT, insulele facind par-

tre Austria $1 Turcia, fiind ved-

nic obiect de ocupatiune intre aceste doua popoare.

Mal la vale de aceasta, in

ta), Coscoava, Golul, Chichinetele-Mare, Chichinetele-Mic, Bogdan, Cinepa, Acalia, Lomul, Chichinetele, Galona, Satanul,

Alimanul, Marco, Capenita, la guraJiuluT, Prutul-Mare, Girlita $i Dq Gatonul, In dreptul JiuluT.

a gura acestuT ria $i pana la te din judetul Romanati, sunt : Domnita-Bálasa, Papadia-Mare, Papadia-Mica, Prundul, Corabia, Chichinetele, Surlul, Cilnovatul,

Imbra, Ciulnita, Barda, Plopi, Garcovul, Circiul, Os-

sule maT principale in care se %in pichete de lama a granitei

trovul-Sirb i lor, Chichinetele-de-

tare! apartinind judetuluT Mehedinti sunt : ínsula Halu, numita

De la gura Oltului $i pana la

IzIaz, Izlazul $i Izlazul-de-la-Olt.

gura Vede'', insulele factnd parte 87

bls6x3 dlarele D.of mar Motnaflo Vol. III.

www.dacoromanica.ro

DUNXREA

din jud. 1 eleorman, sunt : Cioroiul, Belina la S.-V. comunel Cioara, acoperita cu zavoae de salde, Birsica, Luta, Tingineaua

si Batinul. De la gura Veda pana in dreptul Iezeruld-Grecilor, insulele facind parte din judetul Vlasca, sunt : Dinul (2 insule), Boatinul, Camediul, Pkgaiul, Nisipul, Ramadan, Ostrovul-Lung , Cioroiul, Mocanul , Prund tl, Lungul-Popii, GrindulluI-Marin, Flaminda si insula Sf. Gheorghe (sari Giorgio), de unde sl-a luat numele si orasul Giurgia, In fata cdruia se gaseste; aceasta

este insemnata in analele t'arel prin pozitia sa strategica ce in trecut a ocupat. In aceasta in-

suld a fost o cetatue tare care a fost legata printr'un pod fix cu orasul care pand in 1829 a fost cetate tare, sub Turd ; mai in urma dupa trecerea Giurgiulur in posesiunea Rominieí, cu stricarea fortificatiunilor s'a stricat si cetatuia si podul ; insula chiar e aproape sa dispara prin

lucrarile de canalizare ce guvernul executa in bratul DunareT dintre insula si oras. Mai la vale, insulele fäcind parte din judetul Ilfov, sunt : Ostrovu/-Becheru, Ostrovul-Mare si A 1bina. De judetul Ialomita tin insulele : Scurtul, oimul, Strimbul - Mare , Rupturele , Puiul , StrimbuluI, Cuiul, MusatuluT,Fer-

mecata, Atirnati, Ostrovul Chi-

Gisca, Vaca, Constantin si Ostrovul-Varsaturd. In bratul Borcea sunt : insula Malcanet in fata satuluI Cioroiul si Ostrovul-Borcd, format de bra01 Zavalul.De la Silistra pan& la Hirsova, insulele apartinind judetuld Constanta slut: Hopa, Pastramagiul -Mare, Pastramaciul,

giul-Mic, Pacuiul-Lare, Pacuiasul, Pacuiul-lur-Soare,

DUNXREA

290

Tilenia-

Mare, formata de bratul Plosca, Ruptura-Talchie, Ostrovul-Tur-

cese, insula 1epurasul, Ceacirul, Talerul, Ostrovul-Lung, format

tre bratul Chilia, bratul Sulina

de bratul Venga, insula Hinog, ostrovul Troina si Troina-Mare, ostrovul Seimenii-Mari, Ostrovelul, Ostrovul-Tard, Boascic, ostrovul Zaval si Balaban, formata prin bratul Balaban, ostrovul Alionte, format prin bra-

Letel ; bar intre bratul Sulina

tul Alionte ; apd insulele : i.sca, Serpenjia, Dosanele si Chiciul,

devenite rominesti de la anexarea Dobrogd si insula Ghizdanesti in fata satulur cu aceIasi' nume.In bratul DunareaVeche, insulele earl tin de jud. Constanta, sunt : Ostrovul-Pastramd, format de Veriga-Pastramd si insula Ostrovul, in fata satului Ostrovul. In bratul Dundrea-Vapoarelor, insulele, fa-

cind parte din jud. Braila, sunt Ostrovul-Grinduld, OrbuluT, formata prin bratul Pasca ; Insula-

Lupulur, coprinsa futre bratele Stanca si Arapul ; ostrovul Bra:

tusa, format de bratul Stanca si Bratusca ; Chiciul-PopeI, formata de bratul Chiciul-Poper. In Dunarea-Veche, de jud. Braila tine Ostrovul Detunatul for-

mat de Veriga-Detunatul. Insulele din bratul Dunarea-Veche,

si facind parte din jud. Tulcea. Ostrovul Chiciul-BedeLola si Chiciul-luT-Mos-Dobre. In bratul Chilla, ostroavele sunt :

si Marea-Neagra se ail& Insula-

si bratul Sf. Gheorghe, insula Sf. Gheorghe; amindoul a.ceste insule de si cuprind suprafete intinse, in mare parte sunt acoperite de baltI si sierpuite de numeroase canalurI. De la Orsova pana la gura TimoculuT, os-

troavele care tin de Serbia cele mal principale sunt : ipul, Caratas, Vaiuga, Ostrovul Bordeiululsi Grabovita. - Dela gura Timoculd si pana la Silistra, osstroavele apartinind Bulgarier,

cele mal principale sunt : Manaful, Setzeanu, Glanita, Davalea-

nul, Gomorita, Tansan, Colnisvezul, Baclechea, Eritcum, Picomn, Uagarichtch, Velina, Nisipul-Noa, Baleogul, GvardinulMare, Gura-IantriT, Ostrovul-In-

gust si Carisa. Mal toate aceste insule ale Dullard sunt acoperite cu zavoae de salcie, plop, anin si parte cu stuf ; numar in insula Leta si Sf. Gheorghe se vede crescind Stejarul; ast-fel padurl de stejar se afta in Insula-Letei si in insula SI. Gheorghe, padurea Cara-Orman. Parte din aceste insule sunt 5i cultivate ; i aproape toate adapostesc mal toate soiurile de pasaff salbatice si animale fieroase: lupi,

Chislita, Cofa, Solonet, Catinca, Maciuca, Solomonov si larmacov tin de Rusia; iar Tátarul, Daller (2 insule) Cemeofcasi Sabina tin de Rominia. De la Vilcov (port rusesc), bratul Chiliei fortneaza

vulpT, porc, mistretT, etc.

o noul delta cu 12 gurI 5i formeaza. insulele : Belgarod, Ot-

European catre Orient. Din toate

ceacof, Ancodinovo, Otnoino,

de comunicatie riveranilor si popoarelor care s'aii stramutat din Asia in Europa. Navigabi-

Pesceanoi, Stambul, Cuban si Popina, din carT numal Popina este romineasca.

Navig-abilitateape Dundre. Dundrea, care dui:4 Volga este cel maI mare fluvia din Europa,

constitue cea mar insemnata cale naturall a continentuluT

tirnpurile ea a servit de cale

litatea cu vapoare abia a inceput

in anul 1828, end, dol

In bratul Sulina nu e nid-o insula. Bratul Sf. Gheorghe formeaza

lima,

la gura sa insula Ostrovul. In-

vilegiul de a construi un vapor,

www.dacoromanica.ro

EnglezT, dobindind la Viena pri-

DUNXREA

pusera primele baze navigatiunei

DUNAREA

291

moderne. La Inceput, acest vapor nu circula mal jos de Pesta;

Dundret. La congresul din Paris, la 1856, gurile Dunard s'ati pus sub ingrijirea une! Comi-

rosu, fie cu alb, carI plutesc arata calea.

care anil 1838 erag deja 7

siuni Dun drene Europeand care,

vapoare care scoborati in jos de Pesta. Trecerea Portilor-deFier insa, crea considerata ca o piedicä a scobo-iref vaselor din

stabilita la Galati, are sarcina de a asigura navigabilitatea la

sari, arata ca in 21 ad, 1865i886, gurile Dullard la Sulina aO inghetat 49 zile pe an, asa cA vasele nu pot intra pe Du-

susul Dullard. In acel an, se

urmeazd :

falcu prima descindere a vaselor peste obstacolul Portilor-de-Fier. De atunciCompania«Lloych, din Triest stabili un servicia de na-

Braful Chilia, de si se varsa In mare prin 12 guri, nici una nu e accesibila bastimentelor de o imersiune mai adincd de 4-6 picioare. Acum, in timpurile din urma, se silesc Rusii a face navigabil canalul Occeacof pentru

intrarea vaselor in Dundre de la i Noembrie pana la I Martie

ori-ce vase, cu toate impotrivirile

1798, la congresul de la Rastadt. O nota a ministrilor franced, re-

vigatie pentru transportul ca-

latorilor si al marfurilor pe Duflare pana. la Galati. In Congresul de la Paris, in 1856, fu instituita o Comisiune Europeana a Dundrei

cu sarcina de a deschide si a desvolta navigatia fluviuluf catre

iara mal apoi, in Congresul din Berlin de la 1878, Mare ;

Austro-Ungaria ramiind insdrcinata ca sa inlature obstacolul de la Portile-de-Fier, i lucrarile in acest scop fiind terminate, navigabilitatea fluviului in Ro-

gurile Dullard. Actualmente navigatia la gurile Dunker stä. cum

Comisiund Dunarene. Brapd Sulina, de si nu e mai

lat de 18o m. si de si volumul apelor sale e mai mic de &it a celor-l'alte brate, a fost ales de Comisiunea Europeana. a Dunard pentru a deschide si a desvolta navigatia fluviului catre mare. Lucrarile de indreptare insa nici azta-zI nu sunt cow-

m?nia nu mar prezinta nicl o

plect terminate, totusi, cele exe-

dificultate, afara numai, de nesiguranta adIncimer mai ales In timpul apelor mid (vez! § Adincimea Dundrei), precum si lipsa lucrarilor de arta prin cite-

cutate sunt atit de insemnate

va porturi mai mid pentru abordarea vaselor maT cu inks-

nire. Navigatia pe Dunare se face atit cu vapoare cit i cu vase cu pinza. Pe lingl vapoarele marine militare a Rominid si a flotild sale comerciale, mal circula, pe Dunare, vapoarele societatef Austriace i Rusesti, precum i alte vapoare ale diferitilor armatorr riverani din toate partile lumer. Navigatia pe Dunare se face in tot timpul, afara de iarna pe timpul inghetului si al slo iurilor (ved ingheturile Du/11re! i variatiunea inaltimei apelor Dunaref).

Navigabilitatea pe braiele

Domnul Hartley, in memoriul

in &it azta-d pot intra in fluviii

vase car' calcà in apa pang la 7'/2 m. i cari pot purta in magaziile lor 2500 tone marfa. Bralul Dundvdiul e navigaba pentru bastimente de mic tonaj.

Brapil Sf. Gheorghe nu este navigabil din cauza ca., la gura la,

adincimea nu e nici de 2 m. Dealtmintrelea regiunea ce el strabate fiind mlastinoasa i insalubrl, tarmurile bratuluI nu sunt locuite i ast-fel navigatia sa nu

flare. Prin Regulamentul Comisiund Dunarene se interzice

ale fiecarul an. Raporturile internalionale chestiunea Dunitreand. Pen tru

oara s'a vorbit de libertatea comerciului pe Dunare, in anul lativa. la libertatea navigatiund pe Rhin, scotea la iveald si do-

rinta de a se face libera navigatiunea si pe cele-l'alte fluvii marl ale Germanid, maf cu seamape Dunare. In 1814, la Tratatul de la Paris, reprezentantif ocupat iar cu listatelor bertatea navigatiunii Rhinulur, care s'a si stabilit, fára a se acorda vre-un privileglil riveranilor. Congresul de la Viena, prin sugestiunea Prusid, reveni asupra principiilor liberale formulate in Con-

gresul de la Paris, si 'Asa numai cu vintele: «NavigatiuneapeRhin .

.

. va fi libera sub raportul

comerciului», suprimInd cuvintele: «sub raportul navigatiuner» ceca ce implica facultatea de a interzice neriverenilor naviga-

tiunea. In ceca ce priveste Du'Area i cele-l'alte fluviI germane, Congresul din 1815 contine o motiune, care n'a produs nici un rezultat efectiv. Trebue

este impusa de interese locale de cit pentru a deservi pesca-

sa ajungem la Conferintele tinute

riele lacului Razelm.

la Viena, in timpul razboiului

Braple Borcea si Mid sunt

Crimed, pentru a gasi prima

navigabile pentru vase mid. Pentru ca vasele sa poata urma firul

idee a und comisiuni europene instalata la gurile Dullard cu

apei, in anumite locuri sunt ancorate In Dunare,ceea ce se chia-

autoritatea pana. la Galati. Lordul Russel discutind aceasta pro-

ma giamandure vapsite, fie cu

pozitiune, cerca ca Comisiunea

www.dacoromanica.ro

DUNXREA

DUNXREA

292

sa fie permanenta. Unul din cele

din tre Donauwerth si Ratisbona

patru puncte contintnd bazele stabilireT pdeeT Intre Rusia si Poarta in 1854, convenite intre Franta, Austria si Marea Britanie, zicea a navigatiunea Durare la gurele sale O. fie libera

nu putea sa aibe vre-un raport cu navigatiunea maritimä de la gurele DunareT. Congresul din

de orf-ce piedica si supusd aplicatiuneT principiilor consacrate

prin actele Congresulta de la Viena. Articolele 15-19 ale TratatuluT de la Paris, din 30

Berlin (1878) a inteles acest lucru. Inaintea acestuf tratat trebue se mentionIm Tratatul din 27 Februarie 1871, regulat prin

simtimintul la prelungirea comisiuneT devenita acum indispen3. Con gresul confirma sabild. princi piul lib ertatel navigatiuneT pe Dunare si decretä distru-

gerea tuturor fortaretelor situate

pe malurile sale de la Portilede-Fier pand la gurile sale (art.

Conferinta de la Londra, care autoriza pe totT riveranii de a percepe taxe pentru rambursa-

52) ; bastimentele de razboiu nu vor putea pluti pe Dunare la vale de Portile-de-Fier, afara de va-

rea si intretinerea lucrarilor ce

sele ware destinate politiei flu-

Martie 1856, se rapoarta la libertatea navigatiuneT pe Dundre. Articolul 15 ?I aplica regulele puse prin actul final de la Viena. Art. 16-19 stipuleaza creatiun ea uneT ComisiunI Europeene tem-

trebuiad sa se execute la Por-

viale si serviciuluT vdmilor.

tile de-Fier si Cataracte ; trebue

Cea mal buna decizie luata prin Congresul de la Berlin a fost admisiuneaRominienn Comisiunea dundreand (art. 53). 5. In fine, Tratatul din Berlin, in con-

porare cu autoritate legislativa,

cea ce priveste neutralizatiunea DunareT. Congresul din Berlin a luat in privinta Dullard maT multe deciziunT : T. Austro Ungana este singura insärcinata cu executarea lucrarilor destinate a face sa dispara piedicele ce navigatiunea Intilnea la Portile de-Fier si la Cataracte. Aceasta masura nu este bund de oare-ce Austro-Ungaria n'are suverani-

si

a und comisiunT rivera le

permanenta cu autoritatea executivä. Comisiunea Europeand trebuia

se dureze numaT doT anT si co-

misiunea riverana sa succeada celeT d'intiT si sä fie permanenta. Prevederile CongresuluT nu s'aií

realizat. Comisiunea europeana

prelungita de mal multe orT, prin Conferinta de la Paris din 1865, prin Conferinta de la Berlin din 1871, prin Tratatul de la

Berlin din 1878, sl a vazut asigurata existenta pentru 21 anT, incepind din 1883, si comisiunea riverand compusa din Wiirtemberg, Bavaria, Austria, Turcia, Rominia, n'a reusit nicT o

data a funciona, de si n'a fost suprimata intr'un mud explicit. S'a reunit la Viena si a elaborat

a reaminti de asemenea negocierile, carI ad avut loc in timpul rdzboiuluT ce s'a terminat

prin Tratatul de la Berlin, in

tatea de et pe unul din cele doul maluri, si aceasta in sus de Portile-de-Fier ; unde sunt riverane Serbia si Rominia era

mal bine de a se fi pastrat dispozitiunile Tratatului din 1871, care

confia

aceasta

misiune

4.

tra plreriT plenipotentiarilor Aus-

triad, a modificat dispozitiunea Tra.tatuluT din Paris, care sustinea ca regulamentele sä fie uni-

forme pentru intreaga Dunare,

de unde incepe sl fie navigabila si pand la gurile sale. Mal

sus de Galati, unde se oprea actiunea directa a ComisiuneT europene, si In jos de Portilede-Fier, s'a stabilit o zond intermediara, unde regulamentele trebuesc puse in armonie cu acelea ale ComisiuneT europene. Regulamentele acesteT zone intermediare vor fi elaborate de Comisiune, careia IT se vor adlouga delegatiT tdrmurenilor acesteT

tuturor riveranilor. -2. Art. 53

zone intermediare, adica

decretä extensiunea ComisiuneT Europeene panl la Galati, dar o facu ?n tr'un mod neindestulator, nelntinzind de la inceput puterea

biT, BulgariT si RominiT. In fine

Sir-

Tratatul din Berlin, ca si cel din Paris nu acorda niel unuT riveran, pe oil-care parte aDundrel

sa Oa. la Braila, cea ce se facu

ar fi, niel prezidentia, niel privilegil.

veranilor, ?nlaturat In Conferinta

In 1883. Acelasi art.53 confirma puterile ComisiuneI, referindu-se la o intelegere ulterioara. In ceea

de la Paris, a ramas in

sus-

ce priveste durata el; aceasta

Dunarea e un fluvid, ce este dife-

pensie, fail sA se fi decis de a fi suprimat. In realitate, ce s'a petrecut era conform natureT

dispozitiune a fost foarte neferi-

rit la gurile sale de ceea ce este la izvorui sat, sad in partea mijlocie. Dar zona interme-

un proect de regulare a navigatiuneT (1857), dar acest regulament,

care interzice cabotagiul neri-

lucrurilor ; sistemul european din

1856 era bun si sistemul riveran era rad ; regimul navigatier

cia, c5.cT daca s'ar fi terminat indata cestiunea durateT, n'ar fi urmat, in 1883, a se face concesiunT suparatoare Austriei

§i Rusid, pentru a obtine con-

www.dacoromanica.ro

Impärtirea Dunard in zone era o idee ingenioasà, de oarece

diara creä un mare numar de greutatT, earl ocupara. deliberatiunile ComisiuneT europene trite

DUNAREA

1879 i 1882. In adevar, dacá sin guriTtarmurenT aT zond inter-

mediare, creatä prin art.

55, sunt SirbiT, BulgariT i RominiT.

Austro-Ungaria, care n'are niel

o palma de pamint intre Portile-de-Fier i Galati, are in a-

293

DUNAREA

prin chiar aceste state; supra-

(art. 2); 3). Rusia va putea, sub

veghiarea. aplicatiuneT prin Comisiunea europeana». Discutiunea era dinainte nefolositoare prin aceasta opozitiune a Ro-

inaltul control al comisiuneT Eu-

ropene, de a ameliora si a exploata impreuna cu Rominia bratul Chilia pentru distanta unde Rominia e in acesta parte

ciale i trebuia neaparat sá participe la reglementatiune, de

minid de a face din Dunare un fluviti eminamente german ; o propunere a delegatuluT FrancieT, d. Barrère, aduce sfirsitul desbaterilor fara insa a intruni

oare-ce tratatul din 1878 nu pre-

unanimitate. Stiind ca nu va pu-

ghe, coprins numat pe teritoriul

vazuse acest lucru. O a doua greutate venea din aplicatiunea regulamentuluT ; odata regulamentul facut, cine trebuia sa-1 aplice ? Tratatul din Berlin nu spune nimic de ac. asta ; dupa. principif, riveranii singurr au puterea de a-1 aplica. A lucra alt-fel, era de a viola de °data si dreptul natural si dreptul cu-

tea triumfa asupra deciziuneT luatä de marile puterT, Barrère

sati. 4) In fine conventiunea se o-

ceastà zona mar! interese comer-

tu miar. De la 1879 pana la 1884,

Comisiunea europeara, a discu-

tat un avant-proiect pentru regulamentele privitoare Dunard, tare Galati i Portile-de-Fier : o comisiune compusa din 3 delega! statelor neriverane (Germania, Austria si Italia), a! aT

prezinta la 12 Mala 188o un avant-proiect, care instituia o comisiune mixta, in care AustroUngaria avea prezidentia cu voce

preponderanta in caz de divergenta. Masurile aplicatiuneT sacrificar' aproape drepturile teri-

toriale ale statelor tarmurene, In profitul Austrid netarmureana, care isT atribuia toata autoritatea. In Decembre 1880, delegatil SerbieT i aT BulgarieT

fura admisT a lua parte la discutiunea Comisiund Europene

(unde Rominia figura de la 1878). Rominia, prin glasul coloneluluT PencovicI, declara ca

art. 55 nu are de cit o singura in terpretatiune : Elaboratiunea regulamentelor de catre Comisiu-

n ea Europeana, asistatä de delegatiT statelor tarmurene ; aplicatiunea acestor regulamente

incerca de a atenua omnipotenta

ce voia a se da AustrieT asupra zoneT intermediare in detrimentul tarmurenilor i in contradictiune cu Tratatul de la 1878. Proiectul sati 'asa sa subsiste introducerea unuT netarmurean (Austria) si prezidentia sa, insa. retragea vocea preponderana ; maT adauga apoT acestel comisiunT, un membru din Comisiunea europeand, ridiend la 5 numdrul membrilor eT, permiçînd a se putea obtine

vecina cu Rusia (art. 3-6); aceasta facultate recunoscuta RusieI, implica si pentru Ro minia facultatea de a deschide bratu I Sf. Gheor-

cupa cu zona intermediara (art. 7, 8, 9). Dupa Tratatul din Berlin, reglementele navigatiuneT, ale politid fluviale, ale supraveghiereT, de la Portile-de-Fier

Osa la Galati, trebuiaa sa fie elaborate de Comisiunea Europeana cu asistenta statelor murene. Dar regulamentele carT aü fost elaborate, n'ají fost semnate de Rominia si decI nu este un act al comisiuneT. Cu toate aceste conferinta dela Londra le exami-

na si se prepara a le promulga. Rominia ceruse admiterea sain

o maioritate ará voce preponderanta. Rominia lar refuza a se uni cu acest proiect si propuse, ara izbinda, o comisiun e

conferinta care avea sA reglemen-

de supravegheare ; tos! ceT-l'altI delegas!, intre carT si aceT aT SerbieT i Bulgarier primira proiectul Barrère. In Februarie 1883, o conferinta se reuni la Londra

ca. nu se putea pune Rominia de. o potriva cu marile puterT

pentru a se hotari asupra executariT art. 55 din 1878. Conventiunea din to Maiti 1883

putea opri totul prin veto al

contine 4 dispozitiunT: I) Jurisdictiunea ComisiuneT europene, va fi intinsa pana la Bräila, port romin, frequentat de marea navigatiune maritima. (articolul in-

volar.' s'o admita numaT cu titlul de cinvitatay, 1'10. Romhtia nu primi aceasta conditie subalterna. Guvernul romin persistind in decizia sa respinse proiectul putin imbunatatit la Londra,

tila) ; 2) Puterile ComisioneT eu-

ropene sunt prelungite pentru o noua perioadä de doul-zecIanT; Gerznania, Austro-Ungaria reu-

shä cu toate sfortarile MareTBritaniT si Fraudei de a impiedica conferinta O. decida permanenta sindicatuluT European

www.dacoromanica.ro

teze organizarea administrativa a Dunard-de-Jos ; dar Germania se opuse la aceasta, pretextind

si de a risca ca sa nu ajungl la vre-o solutiune, fiind-ca cu principiul unanimitateT, Rominia sati ; totT plenipotentiarif primira

excluderea Rominief, pe care

proiect care continea iar principiul admitereI unuT n etarmurean in comisiunea mixta conchise ca decisiunile luate de conferinta nu putead avea forta

obligatoare pentru cel care nu insese reprezentat inteinsa.

DUNAREA

294

Aceasta e situatia : reglementul DunareT-de-Jos a fost elabo-

rat si semnat de cea mal mare parte a membrilor ComisiuneT europene, dar el !Amine literá moarta prin faptul abtinerd

DUNÁREA

numitele plute cu lemne de ste-

jar, si brad aduse din creeriT muntilor. Toate aceste producte se ?neared pe vapoare, purr, caice, salupe, luntre, seicr, etc.

o masura n'a

Dunarea se prezintd, pentru

fost propusa pentru a o face sa primeasca deciziunea conferinteT din Londra. De altfel, nu e zor de a grabi solutiunea pentru navigatiune. Zona intermediará este deschisa comerciuld. Austro-Ungaria beneficiazà in cea maT mare proportiune si poate astepta ; amenintarea e-

Rominia, nu mime ca artera

Rominid ; nicT

xecutdref ConventiuneT este pen-

tru ea un mijloc de actiune asupra guvernulni RominieI. Acum cestiunea mare In litigal sunt taxele de 3 leT pe tond ce guvernul Ungar a stabilit s5. perceapa vaselor la trecerea prin Portile-de Fier pentru a se despagubi de cheltuelile ce a facut cu

regularea navigatid in aceasta parte a cursuluI Dunard. Insemnatatea comerciald a Du-

näref. Dunärea are mare insemndtate ca cale de comunicatiune pentru relatiunile comerciale pe carT le inlesneste.

Ea e o insemnatä artera comerciala pentru Romid, cad inlesneste transportul producti-

unilor Ord in strainatate. Comertul cel maT insemnat ce se face pe Dunare consta mal ales in transportul cerealelor, cari, mai toate, iaü directiunea spre Brälla, Galati si de acolo la Mare prin Sulina, lar vasele

principalä de comunicatie si de

scurgere in strainatate, a pro. ductelor soluluI säü, ci inca ea constitue si o bogatie insemnata

prin pestele ce contin apele si baltile sale.

In evul media, Durarea era deja o mare cale comerciala unind Europa centrall cu cea Orientall. Dunarea a servit totde-auna ca drum de comunica tiune atit In luptele dintre popoare cit -si pentru transporturile industriale si comerciale 'Ana la infiintarea drumurilor de fier. Inainte de construirea cailor fe-

rate in Europa, Dunarea era singura cale de transport intre Orient si Occident. Ca centru al schimbutur marfurilor intre aceste douä extreme ale EuropeI era Constantinopole ; acolo se aduceati manufacturele din Occident pe vase ce strabateaft Marea-Neagra si se intorceati incarcate cu produsele alimentare ale partilor din Orient. Dunarea leaga M.-Neagrà cu M.-NorduluT, Constantinopolul cu Rotterdatnul, prin canalul

Ludovic, inceput de Carol cel

Mare si terminat nu de mult de Regele BavarieT. Leg5.tura

pe uscat s'a scurtat prin po-

cad, vin din susul DunareT tran-

dul Fetesti-Cernavoda.

sporta in marT cantitati producte industriale de manufac-

rer.Din punctul de

turä, carbud de piatra si altele. Vasele cu pinza transporta maI multe marfurT grele cum :

piatra, lemne de constructie, fierariT i altele ;

lar dupä dife-

ritT afluentI cum: Jiul, Oltul, Siretul, pornesc pe Dunare sa

insemndtura istoria a Dula-

Un cu'rs de ap5. ca Dunarea, de o largime medie de 1200 tn.

§i o adincime de 20-30 m., formeazä o frontlet-A de stat de cea mar mare importanta si tuate argumentele ce s'ar aduce pentru a intari aceasta asertiune rImin palide in fata evenimentelor istorice petrecute. Dunarea, din timpurile cele maT vechT pand azI, a jucat un rol important in Istoria Militara, cele maT celebre nume din Istorie ail ilustrat tarma aU Msat urme neperitoare de trecerea lor. Ast-fel : Dariu, lexandru-cel-Mare, Traian, Decebal, Septimiu Sever, Mateiti Corvin, Mircea, Mihaiu-Viteazul Vlad-Tepes, Stefan-cel-Mare, Petru - cel - Mare, Napoleon , Ale-

xandra II, Tarul RusieT si Maiestatea Sa Regele Carol I. Poetul Lissandru zice ca Argonautii fugisera de Regele Aetossi ati adlpostit legiunile acolo unde Dunarea se varsa in Mare. La 308 a. Chr. Dariu Istaspe, re-

gele Persilor, face o expeditie contra Scitilor, de la gurile Dunard, merge intins pe malurile el 2 zile, pana la un git al acestuT fluvid, unde el se im-

parte in maT multe gurT. Aci

Dariu trece peste un pod de lemn coustruit de Ionied, pe earl in acest scop II trimesese inainte. In tara de jos a Moldover l'a intimpinat ambasadora Sciti-

lor de la Dunare, adica al Ge%nor, aducindu-I darurr de la Regele lor : O vrabie, un soarice, o broasca si cincT sAgetT; alegorie groaznica care vrea

Daca nu vetT zbura ca

vedere istoric, nicT un fluviti nu oglin-

vrabia, daca nu vA vetT ascunde

deste in undele sale atitea

o-

in pamint ca soarecii, daca nu

rase, cetatT, monumente istorice ; si nu c1à naviga-

va yeti arunca prin lacurI ca

toruld, invAtatuld i poetuluT atitea fapte si legende roman-

pIeri de sagetile noastre. Sub romanT acest fluvia a format pana la un timp, limita

tice.

www.dacoromanica.ro

zica :

sa scapatT ca broastele,

vetT

DUNÄREA

de S.-V. a Imperiulur i cind Traian 41 incepu cuceririle in Dacia, acest fluviti fu dovada cea mal strAlucitA de puterea

295

DUNÄREA

coprinse armata t'Arel* cind in campania din Bulgaria la 1877

se rupsese podul de la T.-MI-

romanA.

gurele. Numele Dunärer fi etimologia

Mai tirziti, pe timpul invaziunilor barbare, rolul DunAreI se schimbl. Ast-fel, ea e urmatà de diferite natiI in mersul lor

cuvirtulut Dunäre fi a diferitelor sale numirr. Numele de asta-zI ale DunAreI sunt : Dunärea, pentru RominI; Danu-

cotropitor spre V. sati spre E.

be, la FrancezI

l Avarif merg pe DuOse in sus si rAzbesc pánl in

Danubio, la ItalienI si Levan-

Hunif

Galia; mal tirzia Slavif, Cumanil, Turcif i TAtarif apucA acelag drum ; iarA Francif luI

si

EnglezI ;

tinI ; Donau, la GermanI; Duma, Dunaj, Dunej, Dunawo, Donau, Diina, Duna, la SlavI ; Duna,

la Ungurr Szäke Duna, blonda

Carol-cel-Mare, Bavarezif, Saxo-

sati bAlana Dunäre ; Aofwaxtg, la

nii, CruciatiI, pornesc in josul

Gred si '11rpoç ; Tuna, la Turcf.

DunAreI.

Fluviul DunArea a purtat la diferite popoare i in diferite timpurI diverse numirI: ast-fel

Celebre sunt urmele poduluT

luI Traian la Severin, pe care, dupl uniI istoricf, imparatul Adrian ar fi pus sA-1 dAsime din gelozie ; dupA altif insl, pare a fi fost una din cerintele arteI Acest pod construit pentru a inlesni trecerea legiunilor romane, deveni in timpul luI Traian un mijloc de trecere al barbarilor ce nAvAleall din Dacia

peste DunAre in Moesia. Spre a impredica mersul usor si sigur al acestor barbarI, Adrian a fAcut sA se distrugA podul de la Severin ale cAruf picioare

se vad si aztl-zI. Incä un pod era la Calem, in jud. Romanati, se zice, fAcut de Constantin-celMare si unea Oescum cu Malvasi.

Dungrea formeazA un zid pu-

ternic. Incepind de la Romani vedem cl eI ají fost nevoitY sA pArlseascA Dacia, pentru el ayear' DunArea in spate ; i dacl incercarile Turcilor in timp de cincI secole de a cotropi Ro-

Fenicienif II numirA Phison. Cel

nume sigur ce gasim cá a purtat DunArea este Istros. (V. Hesiod, care-1 numeste

Frumosul curent). Herodot de asemenea. RomaniI latinizarA numele grec fAcindu-1 Ister i 11 consacrarä in vorba sati serierile lor orI de cite orI volar'

fluentum, o-s t-rov = insulA; din vechiul iric sruth= rlil.

Cuvintul Danubius are diferite explicatiunr. Geograful E-

tienne pretinde ca ScitiI

nu-

meail acest fluvitt M'atoas (scitic = inofensiv) fiind-cä treceati adesea DunArea fArA pericol; o datA fAcind oare-care pierden, trecindu-1 numit Danubis de ad i ar deriva vorba latinl Danubius.

Isidor, savant prelat din evul-

pretiude cä numele de Danubius I-ar veni din cauza mareI cantitAtI de zApadA care topindu-se mAreste acest fluvin: Danivius.

Danubius me pare a avea o originA. galo-romanl. AceastA vorbà se desface In douA rAdA-

cid : Danu i us. Danu, Dan san Tan insemneaz5..riil, al:a; Us (issu) In limba galo-latina insemneazA izvor, Se mar pretinde c5. numele

Danubius ar deriva din frag-

a intelege prin el DunArea-de-

mentele slave : Dan i huty = purtAtor de inundatiunI. RezultA ast-fel cl cuvintul :

Jos.

Danube francez, Danubio italian

Prin progresul comertuluI al cucerireI ef gAsirA i imprumutarä din gura indigenilor RegiuneI superioare a DunAreI un non' nume, Danubius. Se pre-

si Danube englez, derivA de la Danubius.

Cuvintul Donau se crede c5. provine : din cuvintul Don, can-

titate de materil plmintoase re-

tinde cA. nutnele Danubius vine

unite ce aduce acest

de la AexvoqpEog (grecesc), intrebuintindu-1 la inceput numal pen-

dupA altiI, din Thon lut, natura generall a tArmurilor DunArer ; din Tanne brad si au apl, fiind-cl se credea cl izvora

tru DunArea-de Sus. (Caesar, De Bello Galico).

Cuvintul Istros poate fi considerat ca derivind din urmA-

fluviti ;

de litiga un mare brad ; din

toarele rAdAcinI: din rAdAcina sanscritä : sru, sra-v-d-mi = a

Don aw = apA adincl; din Do aw = dota ape ; din vorbele celtice Do-na = dota ?Mete.

srav-a-s, srav-ant-i, ; din rAdAcina gre-

Cuvintul rominesc Dundre, ar deriva din cuvintele tracice dana

curcre

minia si a se stabili Inteinsa n'ati

t-as

reusit, pe lingA eroismul strAbunilor nostri, datorAm acésta i Du-

ceasc5.

nArer. Ea constitue o fiontierl de stat defensivä de prima linie i cine nu stie grija ce

rAdlcina LiteanA ;

apu, fig-to = curge,

re = dind norI, dupA cum

= rii1 ; din

ne aratA d-nu B. P. Hasdeil. Citaliunt fi legende,Insemnnatea si importanta Dunl-

0-os, t-°-c,

sravj-u= a

curge, srov-é. cursoare de apl; din vechea slavA s-t-ru:ka =

www.dacoromanica.ro

reI incA din cele mal vechr tim-

DUNÄREA

DUNÄREA

296

purT reese asemenea din citatiuni earl ati ramas legendare. Ast-fel : Pelletan vorbind despre Dunare, zice : «Writable chemin en marche» ; Mery o numete: «Chemin de la civilisation et de l'industrie» ; Histos, Cu flora secole inainte de

crat IstruluT, DunareT, batrinului

Christos, ir zice : «Frumosul cu-

Osiris care am dus razboiù in toate tarile pana la pustiurile

rent» ; Dionisiu din Halicarnas contimporan al luT August if zice : «Fluviul cu cincT gurf» ;

Napoleon I if zicea : «Regele fluviilor din Europa» ; iara maT

apoT, prin cresterea farä veste a apelor Dunarei care rupsese podul ce unea o mica insuld la malul drept al Dullard si la in-

Danubiù, un cult Dumnezeesc. La pag. 6 zice : «In Nysa din

Arabia se vede scris pe unul din morminte, pe acela al regeluT Osiris urmatoarele : Tatal

meti este Saturn, cel maT thatrascut din Zer. Eü sunt regele Indiilor si pana la izvoarele fluviului Istrul si prin alte partf pana la Ocean. Apoi maTadauga

scapa din

inainte de Christos zice si el in

poemul WI epic a Argonautii fugiserä de Regele Aetos si a

strigä in indignatiunea sa : cDu-

ad:11)0sta legiunile Dural-el acolo

ndrea era cel mal bun oficer

unde Durarea se varsa in Mare.

al Austria, fi al am pterdut

Märetia Duraref aü admi-

pentru al I 'am neso-

rat-o i parintiT bisericel. Ei au crezutcàDunàreaese din Paradis ca este unul din cele 4 riurT

si Cu piraele pe care le intilneste in cale si le tiraste cu

dinsa la Marea Scala». Mai departe zice : «Curge ast-fel ser-

puind capricios si intre sute de insule formind la coastele sale o multime de lacurT intinse pana

ce dupa un curs de 68o leghe se varsa in Marea-Negra prin cinci gurl sub 45°32' latitudine si 470 34' de longitudine ducind cu sine apele ce primesc de la 120 riurl tributarT carT i acestra aduna miT de pirae si de izvoareb.

O omenire intreaga a consa-

Dunare. Sofocles, vestitul tragedian Grec, care serie Cu 495 anT dupa Christos, zice ca la antler, apa IstruluT ca i apa lui Fasis

despre o familie pacatoasa, a aid* Istrul niel Fasis nu ar puteaspala cu apele Ion espiatoril pacatele cite acopen aceste case». La Giurgiu, azT chiar se

mina, in batAlia de la Essling, prin acest capriciti al naturef,

roman care scrie pe la 64 dupa Christ zice : «Dunarea cutreerind lumea se ingroasa cu riurT

solemnitate de a bea apa din

cu GetiT si ati asezat in tara lor

zind a victoria

rea literarel ,si in tradifiune prezentata Academiel de d-nul Al. Papadopol - Calimach i publicata. in 1886, gasim : «Lucan (Marcus Annaeus Lucanus) poet

maT sacru la DacT era legat cu

era espiatoare, adía curatitoare de pacate.

sula Inder-Lobati, Napoleon %a"-

coat». In lucrarea in titulatd : Duna--

ne spune ea juramtntul cel

un alt cuceritor, Regele EgiptuluT Sesostris saü Usortesen arr strabatut Istrul i s'ati batut colonii». La pag. ID arata poetul Lissandru, care a scris la 648

if

Ion, pazitorul lor, hrdnitorul si pedepsitorul lor». «Bata-te Durarea» este blestemul ramas din zilele stravechT ptina azi in gura popoarele dunarene. Anfidius, scriitor din secol.

cari les din Raja. Asa

Cesa-

rius Nazianzinul, fratele S-tului Gheorghe Nazianzinul care seria

pe la 350 ani dupl Christos

« Cred, zice Sofocles, in Ot8icun

aude des in popor zicind de un ora cu un caracter murdar «niel Dunarea nu-1 poate spala)). La pag 24 acelasi autor ne zice : «pentru a personifica relatiile neintrerupte de comerciti

si bogatiile ce Istrul ducea la Mare, Himenus, autor din sec. ne spune inteun fragment din scrierile sale (asta-zT plerdut), prin o inchipuire in adevar poeti-

ne spune : ennui din cele 4 riurf earl izvordsc din raiti, riul pe care Scriptura il numeste Fison, iar eleniIil numesc Istros, RomaniT Danubius i Getif Dunarea, iarna ingheata si firea lichida a riuluT si preface in peatra in eh pot trece peste el armate intregi

ca «Istrul se iubea cu Marea de la Bosfor i cä amorul Il facea

si multime de oamenl, poate tine pe el r0000 cavaleff cum s'a vazut de multe orT. Maxim Third, care a scris in secolul II dupa Christos, ne incredinteaza despre aceasta i ca juramintul pe valurile DurareT era la el un

locul unde acest fluviti saruta

sa fie mirele ei». Aproape aceeasT irnaginatie fru-

moasa o gasim in poetul roman Statius care serie 8o anT dupa Christos: «Vizita-veT (intreaba poetul) cele 7 gurf ale Istrului la pe Gance cu undele sale dragastoase? «La pag. 55 zice: «la toate

popoarele pe unde trece Istrul, (Durarea) a fost din vechime in

eVederea,

cult si inchinaciune». Ca la Greer asa si la RomanT asa si la Romini si la Slavi nurnele de Istrul, Do-

privelistea mareata a Dullard,

nu in Dunare, Donati se da ca

pornirea valurilor sale nesfirsite, zice D. Calimach, a facut pe DacT

nume proprid personal. Istros, istoricul, elev al poetului Callimchos ; Donau, principele GalitieT;

juramint infricosat.

sa vadä un Istru, Dumnezeirea

www.dacoromanica.ro

DimaRITA

297

DUNAREA

Dundre, voinicul pe care nu-1 biruia nimeni, niel* la trInteall niel la istetime. La GermanT : Frumoasa Du-

ndre albastrd este un vis, un

i te du la Dunire De bea api hirbure.

gura acestur lac este o cherhanea.

La pag. 67 d. Calimach ne mal spune : Dundrea noasträ la

Dunärea-Vechie, ostro:), format

amindoul marginile el, la Portile-

de canalul Dunarea-Vechie, jud. Braila.

gind adinc $i ginga$. La TurcT cintecele lor slavesc Dunarea. La 1532, celebrul poet spaniol, Garciloss De La Vega, a cintat Dunasea in versurile sale fru-

de-Fier $i la gurile eI unde da In marea Neagra era pusa de anticitatea romana $i elena sub

Dunärea-Vechie cu Privalul-

scutul a doua Genii, a cima

lui-Stanciu, pddure, situata in

DumnezeirT puternice ; la gurile

jud. Bräila, pl. Vadeni. Se mar-

moase.

Dunarel era insula, templul, minunile $1 domnia lur Achile, la Portile-de-Fier era geniul binefacator al lur Hercules care vindeca boalele ca $i geniul luI Achile la gurile Dunarei. i astazi inca, dupa 20 secole, baile de

gineste la S.-E. cu Dunarea-

Celebrul istoric $1 orientalist German, Baronul Iosef Hammer-

Purgstall, adresa Dunarei me multe strofe. In cintecile vechi $i doinele Ro-

minilor, Dunarea este tara, tejia, bogatia, mindria lor natioDala. Dunarea aduce tal-el cele vi-

mal marT foloase, zice Cantemir,

Domnul si Istoricul Moldovet Rominul cind se minie se face Dunare ; Romincele nu vor barbatí, negustorT bogati, ci oameni voinici umblati pe Dunare. Birbat oili lua Care s'o afla Dunire si 'noatc RidicInd din coate In picioare stind

me Herculanae, adica, baile luT Hercule.

Dunärea, stafie de dr.-d.,:f., jud. Ialomita, plasa Balta-d.-j., cat. Stelnica, pe linia Fete$ti-Constanta, pusa in circulatie la 26 Ole Borcea (7.6 kil.) $i Cernavoda-Pod (4.4 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului madi de 16 in. 80. Venitul acesteI statii pe anul 1896 a fost de 4268 leT,

65 ball!.

A trece de la un mal la cell'alt al Dunärei este propriù neamului Rominesc : Fa badip. pcatra In zecc La ist mal curInd de-i trece CA' suntem de soirt RominI

Dunärea, pirliaf, izvoreste din ramurile sudice ale muntelui Cernegura, teritoriul comund Calullapa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se varsa, dupa un curs

scurt, pe partea stinga a piriuha Calul.

Nu suntem de neam piginl

Devici Duniirea 'n doui Si facem dragoste nouä. Colea In umbra istor nucT Pe bh4c-rnI si mi te culci Si facem dragaste dula' Face-oiri puici cum mi Inve(i Face-olli luntre $ loptql

Si despic Dunirea 'n doui

CopiiI, in jocurile lor, cinta: Melc, melc Codobelc Scoate coarne boere01

Dunarea-Vechie, canal, incepe din fata TurcoaieT, in dreptul cherhanalei, jud. Braila $i, dupl un ocol, se termina. tot aci, formind ostrovul Dunärea-Vechie. Bräila, ocupind toata partea de

E. a jud., intre muchea celor 2 platourl ale jud. $i muntii Balcani din Dobrogea. Cind apele sunt marT, toata lunca DunareT este acoperita; cind sunt

scdzute are intinse pasuni $i fineturi. Cea mal mare parte este acoperita de Tezere, privalurT, jap$e $1 canaluri, din care

se scoate mult pe$te. Se Osete aci : multf :stupl; papura ; paduri de salcie, cari se exploateaza ca lemne de foc.

Dunarita, sirld, in jud. Vlasca, ce Tese din Durare, din sus de satul Gostinul, inconjura acest sat $i se varsä iara.$1 in Dunare,

la un kil. mal jos de

acel sat.

Dunärea-Vechie, lac, in jud. Braila, format din ruptura fluviului Dunarea. Are forma une! elipse, unitä cu Dunarea-Vechie

printr'o gura, in dreptul satului Turcoaia din Dobrogea. Elipsa

Clnd o ei luna 110115..

si balta. Are o suprafata de 20 hect. Esenta : salde.

Dun Arel (Lunca-), luncd, jud.

Sept. 1895. Se aflä intre sta-

Buzdugan purtind Ci-I o zicitoare, De Insuritoare : Cine bate Dunirea Nu mi-1 bate mucrea.

59623. /larde Dfcriallar geograllo

la Mehadia saii cum le zicead RomaniI, Meedia se numesc : Mer-

MacinuluI; la V. si N., cu cimpul

Dunärita, pichet de granild, pe Dunare, cu N. 141, drept lacul Greaca, jud Ilfov.

Dunärita, vale, in jud.

Ilfov,

este cam de 8

care pune in comunicatie balta

formind un

Greaca cu fluviulDunarea. Cite-o

kil. lungime, prival sal canal,

avind latimea Dunärei-Vechi. La

data. seacä cu desavirsire. 38

l'o. Ill

www.dacoromanica.ro

DURAN-TEPE

298

DUNÀVATUL

Duravitul, visor de deal, in jud.

Dunavatul-de-Jos, sat, in jud.

Dupà-Piatra, cdtun, al com. Mla-

Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comuneI Moru-Ghiol, $i anume

Tulcea, pl. Tulcea, catunul com. Moru-Ghiol. E a$ezat in partea

jetul, jud. Buzan. Are 16o lo-

pe acela al catunuluI san Du-

estica a plA$eI li in cea sud-

navdtul-d.-s. Este piscul principal al DealuluI-cu-Cetate (numit

estica a com., pe malul drept

a$a fiind-ca la poalele sale se afla ruine de cetatI vechI). Are o inaltime de 52 in. 6. E punct trigonometric pentru observatie de rangul 1 -iii, dominind asupra catunuluI Dunavatul-d.-s., asupra girleI Dundvatul, asupra drumulur comunal Moru-Ghiol-Du-

navatul-d.-s. Este acoperit cu pd$unI $i al-ami.

Dunävatul, pida, izvore$te din

al riuluI Dunavatul, la 7 kil. spre Sud-Est de catunul de re$edintd,

cuitorI $i 31 case.

Dupfiita, deal. Ved Movilitel (Dealul-), jud. Vasluiti.

Moru-Ghiol. Se margine$te la nord cu catunele Moru-Ghiol

Durale, deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, com. Beidant. Este o

$i Dunavatul-d.-s . ; la V. cu catunul Bel-Bugeac ; la E., cu

prelungire de S. a dealuld Dolujan, tntinzindu-se pe linga valea Calaigi $i piriul Beidant, tuteo directie generall de la N.-V.

comuna Cara-Orinan $1 la S., cu lacul Razelm. Intinderea sa este de 650 hect., din carl so hect.

ocupate de vatra satuluI, restul de 6o0 hect. este al locuitorilorPopulatia este toata ruseascd; sunt 78 familiI, sati 280 suflete.

spre S.-E., brazdind partea N. a pl4eI $1 centrala a com. La poalele luIde S. se afla a$ezat sa-

tul Beidant. Pe muchie merge drumul comunal Beidant-Eschi-

o

Baba. E acoperit cu fuete $i la poale cu semanaturI.

prime$te pe dreapta piriia$ul

Dunivätul-de-Sus, sat, in jud.

Duran-Bair, deal, in jud. si pl.

Blidariul, iar pe stinga piriia$ele Cerghicea $1 Dobriana, apoI

Tulcea, pl. Tulcea, cat. com. Moru-Ghiol. E asezat in partea estica a plä$eI li a comund, pe malul drept al riuluI Duna.vdtul, la 5 kil. spre Sud-Est de

Constanta, pe teritoriul com. Pa-

com. Mal-4U, din locul numit Virnav, jud. Bacati, pl. Siretuld.-s. ;

In cátun este o $coald $i biserica ortodoxa.

curge de la N. la S.;

trece prin satul Lunca $1 pe la

V. de Frunte$ti li se varsa in riul Berheciul, la Barboasa, com. One$ti, jud. Tecuciti.

DunävAtul, girlä, in jud. Tulcea,

pl. Tulcea, pe teritoriul com. Moru-Ghiol ; se desface din Du-

nare (bratul St. Gheorghe) ; se Indreapta spre S., mal india, facind mal multe cotiturI, $i ja apoi directia spre V.; dupa

un curs de 40 kil., se varsa in lacul Razelm. De sigur

catunul de re$edinta, Moru-Ghiol,

la poalele sudice ale Dealuluicu-Cetate. Are o intindere de 500 hect., din carI 30 hect. ocupate de vatra satulur, restul

de 450 hect. al locuitorilor. Populatiunea este toatä ruseasca,

venia din comuna Uzlina. Sunt 50 familiI Cu 403 suflete. Are o biserica ortodoxa, fondata in anul 1894.

trebue sa fie unul din cele 7

brate ale Dunard mentionate de Ptolomeu, $i anume lepi atiliticc =--- gura sacra. El udd

Dunce§ti, cdtun, al com. Boziorul, jud. Buzar,. Are 20 locuitorI $i 8 case.

partea estica a pla.$d $ i centrará

a comuna Pe malul sati drept sunt a$ezate satele Danavatuld.-j. $i Dunavatul-d.-s. Malurile pe alocurea sunt inalte. Dealungul ion merge un drum co-

Dude§tilor (Valea-), vale, in jud.

munal spre pescariile de la lacul Dranov. Comunica. cu lacul Dranov prin trel girle : Pietnat, Semnat $i Dvatatca.

Dupi-Cuptoare, izvor, in jud.

Buzar', com. Boziorul, cat. Dunce$ti ; se scurge in Saratelul-

Baldne$tilor.

Buzlá, com. Pandtaul, catunul Sibicial-d.-j.; se scurge in ValeaPan Atau tul.

www.dacoromanica.ro

lazul, $i anume pe acela al catunuluI 0.11 Canara. Are o di-

rectiune generala de la N.-E. catre S.-V., intinzindu-se de-alungul $i pe la E. de valea Cioban-Dere. Are ca virfurI mal' insemnate : Islam-Tepe, care are 91 m. $i Duran-Iuc, care are

85 m. $i este putin mal la S. de cit cel d'intiI. Este acoperit cu pa$une $i pe poale cu semanaturT.

Duran-Iuc, virf de deal, in jud. $i pl. Constanta, com. Palazul, cat. Canara. Este unul din vil, furile cele mai insemnate ale dea-

lului Duran-Bair. Are 85 m. innaltime $1 este acoperit cu verdeata.

Duran-Tepe, movild, acoperita cu verde*, in jud. $i pl. Constanta, pe teritoriul com. Palazul, la 2 kil. spre V. de satul Canara. A fost punct trigonometric de observatie de rangul al III-lea. In apropiere se afla un cimitir vechin turcesc.

DURASÄ-CAIRAC

DURDA

299

de un secol, dupl care aa ri-

o morisca ce este pe unul din acele Orle. Care poiana si mo-

d -s., cat. Testemel ; se formeazä pe cimpia Dolama ; se intinde

dicat o alta biserica tot de lemn,

risca sunt din dreptul SchituluT

si care a durat pina la

1800.

la vale, avind voie a mal des-

spre S., intr'o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind. partea de N.-V. a pl. si a com.; merge numaT prin padurT, si, dupa 3 kit., se deschide in valea piriuld Beidant, pe dreapta,

Biserica de piatrd, mare, solida,

chide imprejurul aceleT poiane

Durasà-Cairac, vale, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, com. Ciamurli-

mal* jos de satul- Testemel.

de lemn, care a tinut maT mult

cum se gasesre astAzI, a fost terminatd de zidit la 1835 si sfintita de insusT Mitropolitul Veniamin, dupä cum se dovedeste din urmatoarea inscriptiune, pusd de-asupra useT bi-

(3-

muzuluT-Mare, jud. S uceava, com.

Dolhesti.

Biserica Buna-Vestire, a prea SfinteI nitsatoare de Dumnezeti, ziditl fn zilele Prea laltatuluT Domn Matad Gr. Sturdza

Duräitoarea, "frisa, in jud. Su-

Wd., cu blagoslovirea Prea Sfintitulte: Mitropolit Veniamin. Cu ajutorul Dom-

ceava, com. Preutesti. Izvoreste

nilor ce Iad nitstitvit duhul sfint. Prm

din Dealul-MocanuluT si se pierde

osardia ctiviosieT sale pIrinteluT Gherasie

in mlastinele de pe tdrmul drept

m., a piriului Beuca, jud. Suceava, com. Neagra-$aruluT.

schit, in comuna Hangul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtul, asezat aproape de una din stincile cele mal mar* ale munteluT Ceahlaul, intr'o prea pitoreasca pozitie, la o ora departare de schitul HanguluT. Dupa traditiune, schitul Du-

impreuna cu toate cele-l'alte drepturT ale SchituluT (v. Muntele Ceahlaul si Schitul Durdul

de Arch. Varahiil Zates, Iasi 1885).

si a negutitorilor dumnealor fratT Gh. si loan Prosie i Vasile Ilovicl, 1835.

Dufaul, ramurd de munit, ce se detaseaza catre N. din grupa

In archiva bisericiT se mal pastreaza multe din scrisorile originale ale unora din donatorr. Icoanele i marmora aa fost aduse din Constantinopol, lar gratiile de fier, de la Iaco-

Duräul, iaz, jud. Neamtu, format de apele pirliasulur cu acelas! nume. Este situat in o-

al $omuzuluT.

Duräitorí (La-), cascada de 7

schitulul Duraul a fost respectatà de toti posesorif mosid Hangul pana la 1864, cind a

fost luata -in una legel rur.,

sericeT :

Duriitoarea, ramificatie a

ca sa fie ca de 15 fálcl pentru iarb5., etc. (anafor. 146 din 1840, Hris). Aceasta proprietate a

beni, din Bucovina. La 1840, inmultindu-se calugaritele in Varaticul, Mitropo-

sistemuluT stincos Ceahldul, pe teritoriul com. Hangul, judetul Neamtu, plasa Piatra-Muntele.

grada SchituluT Duraul.

Duriul (Schitu!-), pirtiaf, jud.

tuluT Sturdza, a dispus ca schi-

Neamtu. lzvoreste din tnuntele mareste volumul Ceahläul,

tul Duraul, sa se schimbe in

cu apele ce se scurg din cas-

metoc al manastireT Varatecul si prin urmare calugariT sä se stramute la manastirea Secul, iar

cade de pe stincile laterale. Curge pe la schitul cu acelasT nume, apoT pe la schitul HanguluT,

unde rar un urs saa un lup se

lugaritele sa vie alce, dar n'a reusit din pricina opunereT e-

traversind soseaua mixta Piatra-Prisacani, aproape de var-

rataceste, gonit fiind de foame;

nergice a calugarilor i a ctito-

sarea sa, pe dreapta riuluT Bis-

asta-zr se gaseste pe

rilor (mal cu seamd a luT Prosie).

trita, intre kil. 106-107. Acest pilla este foarte bogat

poiand prea frumoasd, la poalele CeahlauluT, imprejurul schituluT cu acelasT nume, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Hangul. La 1830, luna Iulia 31, Mitropolitul Veniamin supunind schitul Durdul catre manastirea Neamtul, la punctul al 2-lea zi-

In pastravT. Dintre pirliasele cele

rauluT a fost infiintat de sihastri,

carl aa locuit imprejurul Pionuluf si chiar

chiar i

de-asupra

litulVeniamin, cu aprobarea Prin-

Ceahlaul o petera inteo sanca, numita : Pesterea-luI-Vucu, dupa

numele sihastruluT care a locuit'o

i

despre care petera

aminteste Gheorghe Asachi in-

t'o poema a sa. Sihastri, uniT dupa altiT, traind in aceastá regiane neospitaliera i obositT de greutatile i suferintele singuratater, ati infantat schitul Duraul os la poalele PionuluT. Mal

india el facut o biserica mica

mal insemnate ce primeste insemnam pe La-Martin unit cu Serafim.

Durbäce§ti, vechie numire a cdtunulut Punga, din com. Trestia, jud. Buzaa.

ce : cSchitul acesta va avea in-

tru stapinirea sa o poiana, ce este intre piriele DurauluT,

www.dacoromanica.ro

Durda, deal, jud. si pl. Prahova, com. Provita-d.-j., numit ast-fel

DURDUCI

DURNETI-M1TR0POL1Ef

300

dupa numele locuitorilor care-1

in jud. Roman, pl. Fundul, com.

Jijia, jud. Botosani, cu o supra-

posea. E acoperit cu pAdure

Iuc$e$ti.

fan de 1083 hect. $i o popu-

maruntA lar la poalele luT sunt livezT, izlazurT, pomI si se cultiva porumb.

latie de 45 familiT saa 166 suflete,

Duretului (Dealul-), coliiui, in jud. Buzar', com. Magura,

Durne§ti. Vez! Dorne$ti, jud.

Ciuta.

Durduci, ftîrîi, cu directia de

Neam tul.

la V. spre E. Izvoreste din comuna Petrari-d.-s., jud. Vilcea,

Duretului (Valea-), vale, in ju-

pl. Ocolul $i se varsI in riul

Ciuta. Incepe din deal $i se scurge in riul Buzaul.

Onsaul, tot in raionul acesteT

detul Buzar', comuna MAgura,

comune.

Durducul, bala, forman din varsarea PrutuluT $i a Jipa, spre E. de satul Costuleni, comuna Costuleni, jud. Ia$i, pl. Branistea.

Durle§ti, mahala, in com. rur. BAltanele, jud. Mehediati, pl. Motrul-d.-j.

com. Golaesti; se scurge in Orla

Cucuteni-RAza$1, Cucuteni - Tufescu $i Dorneni- BrAnisteanu. Teritoriul com. e compus maT

DubruvAtul.

mult din dealurT

Durducul, piria, care se scurge in Jijia, jud. Botosani, com. Comindare$ti, mosia Reuseni.

Durne§ti (Bräni§teanul), sat, in jud. Botosani, pl. Stefllesti, com. Durnesti, In partea de V. a comuner. Are o suprafan de 2684 hect., din cart 2431 proprietate mare $i 253 ale /ocuitorilor $i o populatie de 87 famili! san 401 suflete, carT locu-

Dume§ti, com. rur., in partea de V. a piase tefanesti, jud. Boto$ani. E forman din satele

Durducul, iaz, in satul PodulJipe, jud. Ia$i, pl. Branistea,

din carT 53 contribuabill.

i podise intinse cu putine vdT. Suprafata com, e de 4080 hect., din carT 3625 hect. ale proprietarilor marT, 395 hect. ale locuitorilor

esc in 80 case. In acest ,sat e re$edinta com. Durne$ti. Are o biserica, deservitA de un preot $i 2 cintareti;

$coalä mixta condusa de inva.tator $i cu 58 $colarT. Vite : 390 bol i vacT, 120 car,i333 oT i 60 porcT. Loc. posea. 25 stupT cu albine. Sunt: 2 cir-

ciume; 2 comercianV i 5 meseria$T.

$1 60 hect. ale raza$11or.

Durducul, pîruii, uda teritoriui

Are o populatiune de 193

com. Bereasa, jud. Vasluiti, pl. Mijlocul, curgind in directiune

fam. saú 960 suflete, din carT 480 oarbatT $i 489 l'eme!. Sunt

de E. a comuna' Ringhile$6,

de la N. spre S.; se varsa in

235 contribuabilT.

jud. Botosani, pl. Steane$ti, in dreapta PrutuluT. In urna lm-

riul Birlad.

Durducul-Mare, trup de peidure

Intinderea locurilor cultivate de 1616 hect. ViT, sunt 3 carr

au o intindere de 20 hect.

Durne§ti-Mitropolieï, fosta mofie a StatuluI $i sat, in partea

proprietäririlor de la 1879 pe o parte din mosie, s'a format satul non Santa-Maria, iar partea

al statulur, care, impreun A cu Durducul-Mic, Palanga $i LAstarul

boT

Numärul vitelor e de 2607: 547 i yac!, 206 caT, 1739 o!, 115

rAmasA fu instreinata de Stat,

formeazA padurea Arice$ti, pen-

riraAtorT. Sunt 70 stupT Cu al-

cumpáratA $i alipitA la rno$ia Rin-

dinte de com. Arice$6, judetul Prahova, pl. Filipesti.

bine.

Durducul-Mic. Vez! DurduculMare, jud. Prahova.

Durdue§ti, ceitun, jud. Arges, pl. OltuluT, pendinte de com. rur. Uda-d.-j. Are o populatiune de 50 fam. Are o biseficä cu hramul Adormirea, deservita de preot $i un cintAret. Durei. Vez! Muncelul-Duref, sat,

Budgetul com, e de 4255 leT la venituri $i de 4248 lef la cheltuelT.

Are : 2 bisericT, deservite de

preoV, 3 cintlretT $1 I paracliser ; o $coall mixta, condusä

de un invantor platit de stat frecuentata de 58

elevT ;

3

morl pe apa ; 4 circiumT. Sunt 4 comerciantl $i 8 meseria$T.

AstA-zT, sub numele de Durse cunoaste miel/ cAtun asezat pe marginea $oseleT judetene Stefanesti-Iasi, In partea de E. a satuluT Santane$ti-MitropolieT,

Maria. Are o populatie de 31 fama saa 105 suflete, din carf 82 contribuabilf i o intindere de 369 hect. In vechime, satul se numia Peritcani si era asezat in ponoare,

Durne§ti, sat, a$ezat in partea

mal spre Nord, pe malul Pru-

de N.-V. a com. Ungureni, pl.

tuluT; fusa, din cauzA cA Prutul

www.dacoromanica.ro

DURNEMLOR (DEALUL-)

risipea malul, locuitorii, improprietdrindu-se la 1864, ati

format, mutindu-se Ipe local de asta-zY, satul, dindu-I i numele de

Durnqti, dupa numele vechiului proprietar, Durnea. Asta-zI Statul maI are o mica padure de rachita. (salde) litiga Prut. NumaruI vitelor este de 144: 84 bol i yac!, 8 caT, 70 ol 018

Duruitoarea,firitaf, jud. Baca0,

hect. despre mo0a Letca-VechIe

pl. Siretul-d.-j., com. Leca, care trece prin teritoriul satulut rota apoI se scurge d'a stinga Ra-

Crovul. Mo0a EforieT Spitaleior are un

cataului.

Pe marginea despre V. a acesteIproprietatT, trece apa Glavaciocul, care se varsa in Cilni te

pl. Prutul-d. -s., jud. Dorohoiti;

din jos de Crovul. Prin mijlocul padurei trece

se varsa in Prut.

oseaua Bucure§ti-Alexandria. Buzati, comuna Patirlagele, face

Durnestilor (Dealul - ), deal, linga Prut, in partea de N.-E. a com. Ringhileti, plasa Stefanqti, jud. Botoani; este o ramificare a dealurilor Cracalid, cari merg spre S.-E. la Prut, impreuná ca ramurile dealurilor Boroseni §i Berza.

Durne§tilor

jud. Boto§ani ; izvore§te de pe moia Ciornohalul ; trece pe pamintul locuitorilor din Santa-María; formeaza 2 iazurI i se varsa in Prut, intre Santa-Maria i Durnqti.

Tulcea, pl. Sulina, com. Síestofca, ca.t. Periprava, in partea apusanä a plaOI i a com. E format de balta Velichi-Uerhei,

cu care comunica prin o mica &lita; e inconjurat cu stuf; are

2

hect. intinclere; contine

putin pe4e.

Duruceanul, deal, jud. MunteluI, de pe teritoriul com. Darmane4i; e situat d'a pl.

dreapta Uzului.

Duruitoarea, deal,

pl. Siretul-

d.-j., jud. Bacail, de pe teritoriul com. Leca.

Duruitoarea, vale, jud. Bacaii, pl. Siretul-d.-j., com. Leca, formata de dealurile Balaneasa §i Duruitoarea.

Aci este un han, pe DupniEforii.

hotar despre com. Valea-MusceluluI.

Durusanul, vdlcea, j ud. Olt, care se formeaza pe teritoriul com.

Titule0, cu directia V.-E. se varsa in Dorofeiti, aproape de gura luI.

Durvarea,friti, jud. Olt, care se varsa in &la Geamana-Mare,

Du§ani,deal,cultivabil,intre satele Topile i Valea-Seaca, din com.

P4cani, jud. Suceava. Dusani, localitate, in jud. Suceava, com. Cristqti, la obirOa Ermolia.

Dusästi, sat,

in jud. Neamtu,

in raionul comund Rijletul-Vie-

pl. Piatra-Muntele, com. Cirligi, situat in spre N. satuluI Cir-

ro, pl. Vedea-d.-s., de unde

ligi.

izvoreste.

Dusei, deal, la S. de cat. Va-

Dusul-cu-Parii (La-), Duroga-Garana, lac, in judetul

venit de 600 le! ; lar a Statuld de 2600 le!.

Duruitoarea, piad, incepator de pe Comanqti, com. Suhardul,

DuruluI (Plaiul-), colinâ, in jud.

mascur).

DUM.ANETI

301

in com. Vintill-Voda, jud. Buzar', acoperitä de padure.

carea,

com. Valea-Popei, pl.

Riurile, jud. Muscel. format pe teritoriul com. Spine§ti, pl. Vrancea, jud.

Dusi,

Dusani, sati Dusanca (Dusiani),proprietate nelocuita, pendinte de com. Letca-Vechie, pl.

Putna ; se varsa in Putna.

jud. Vla§ca, situata pe partea stinga a aper Glavaciocul, nu departe de gura el. O parte din mo0e apartine

Dusmanul, movilá, situata la E. de com. Cirepl, pl. Ianca, j'ud.

EforieI Spitalelor Civile din Bucurqti, pendinte de spitalul Pantelimon i are o suprafata de 723

Dusmäneasca, vale, in pl.

hect. O alta parte, acea despre Letca-Noul, este aStatului, fosa a bisericei Sarindarului ; are 921 hect. Din acestea, Eforia spitalelor Civile are 650 hect. Ociare, iar Statul 382 hect., raminind loc de cultura 612 hect. S'a vindut in loturI din proprietatea Dupni a Statului, 96

www.dacoromanica.ro

Du§iani. VeziDu§ani,jud. Vlawa.

Ialomita-Balta, jud. Ialomita ; este

o ramura a vail Strachina, ce are directiunea spre N. Dusmäne§ti, nunzire datá uneia din cele 4 ramificalii ale muntelut Strihani, din com. Tohani, jud. Buzar'.

Dusmänesti, mofie, in jud. Bu-

DUTCA. zAt1, com. Tohani. Vezi Bd1Anesti-DusmAnesti.

Dutca, inunte, ce strAbate mijlocul com. Predealul, plaiul Pelesul, jud. Prahova situat l'Are muntiT Zamura, Urechia si Sorica.

DUTEM

302

pArat de M. S.la 1882, impreunä cu alti muntr, dela D-1 N. Cretu-

lescu, pe pretul de 400000 leT. D-1 Cretulescu fi stApinise dela fratele sAti Scarlat, lar acesta il poseda prin cumpArAtoare dela familia Filipestilor.

mdtorT si 19 cal. Comunicatia se face prin so-

seaua comunalA de pe valea GilortuluT, ce trAbate cAtunul

si-1 pune in comunicatie spre

Este renumit pentru pAdurile sale de fag, stinele sale de

Dute§ti, aitun, tinind de com. Cdrbunesti, pl. Amaradia, jud Gorj.

°I, bogatele luT pAsuni si locurT de finete.

E situat parte pe valea GilortuluT, lar parte pe deal. Are o

Acest munte a fost vindut

suprafatA de aproape 370 hect.

la 1821 de biv vel Logofdt

din carl 200 hect. arabile,

Chrisoscoleu, D-neT Sachelarie, apoT a fost cumpAratA de ma-

hect. vie, 7 hect. prunet, lar restul pAdure si izlaz.

rele Ban Alexandru Filipescu. La 1846 a fost hotdrnicit de inginerul G. Fischtum. Astd-zI se stApineste de M. S. Regele Carol. A fost cum-

care cu bol, I cárutA cu cal; 32 stupi; 172 vite marI cornute, 208 or, 55 capre, 144 II-

Are o populatie de 85

7

fa-

miliT, saii 273 suflete, din mil 8o contribuabilT.

Locuitorii sunt mosnenT, ET posedA : 34 plugurT, 30

www.dacoromanica.ro

N. co

teflnesti, lar spre S.

cu soseaua vecinalA de la arbu-

nesti. La E. se leagA cu Licuriciul prin soseaua vicinald ce vine din cAtunul de resedintl. In cAtun se gAsesc: I moara Cu 5 alergAtorT pe apa Gilortul ;

2 puturT si 4 izvoare acoperite. atunul are 2 bisericT fAcute la anul 1780 de locuitorl si deservite de 1 cintAret si de pre-

otul din cAtunul de resedintl.

E Eapa. Pentru toate cuvintele cu aceasta numire, compusele si derivatele eI, vezT litera I.

Abdulah, Ebe-Chioi-Topraisari;

este artificiall si a servit probabil ca punct de orientare si observatie.

Ebe-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, cat. com. Osman-

Fact. E situat in partea de S. a jud. si cea V. a com., la 4 spre S.-V. de resedinta, pe valea Curu-Bair-Alcea, si Intre dealurile Oiru-Bair, la V.

kil.

si Osman-Faci, la E. si dominat de movila Ebe-Chioi (108 m.).

Ebe-Chioi-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Cuciuc Biulbiul ; este un afluent pe partea stingä al van' Sorpci-Dere, impreuna cu valea Ciobanisi-Dere ; se desface din dealul Bair-Biulbiul-

Cuciuc, aproape de com. Biul-

Are o intindere de 2513 hect.,

biul-Cuciuc; se indreapt5. spre E.

din carr 49 hect. ocupate de

avind o directie generala de la

vatra satuluT, cu 46 case. Populatiunea, compusa din TurcT si

N.-V. catre S.-E. si, dupa un drum de 3 kil., se deschide in

'atad, este de 77 familIT

valea Sorpci-Dere, in dreptul dealului Curu-Bair ; este o vale putin larga si este taiatä in toate partile de drumurile Elibe-ChioiCopadin, Osman-Faci-Copadin, Buluc-Biulbiul-Copadin si Biul-

cu

343 suflete, ocupindu-se cu agricultura.

Ebe-Chioi, movild, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Osman-Faci si anume pe acela al cat. sati Elibe-Chioi san Ebe-Chioi. Este situata in partea de N. a plasiT

Cucluc-Osmancea; este asezata In 'partea S.-V. a com. si a

Garvanul, cat. Garvanul-Mic, situatä pe ramificatiile sudice ale dealuluT Sirt-Iol-Bair, nu departe

de satul Garvanul-Mare, si formind cu padurea Saidi-Orman, padurea numit5. Garvanul ; are

o intindere de 87 hect., apartinind toate Statului ; esente : fagr, carpenT si stejarT piticT.

Echenli-Orman-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. Dobromirul, si anume pe acela al cat. Dobromirul-din-Deal ; este o continuare a dealulut Orta-Burun ; se indrep-

teaza spre S.-E., avind o direc-

tie de la N.-V. catre S.-E.

si

se termina prin pddurea Caralmus-Orman ; brazdeaza partea Sudica a plasiT si cea de a com.; este despartit de dedlul Orta-Burun prin drumul ce duce de la Dobromir la Techideresi ; este acoperit peste tot

cu stuf; are o inaltime de 16o

plaseT.

metri.

si cea de S.-E a comuneT, la 2' 2

Ebraia, pddure a statuluT, in in-

kil. spre E. de satul Ebe-Chioi,

tindere de 25 hect, care face

Echi-Iuiuc-Olceac, deal, in jud.

pe muchia dealului Osman-Faci.

Are o inaltime de 108 metri

parte din padurea Bäbeni, jud. Vilcea, pl. Otasaul.

si domina satele Ebe-Chioi, Osman-Faci, drumurile comunale

Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritcriul com. rur. Beilicul si anume pe acela al cat. san Bac-

Echenli-Orman,pddure, in jud.

Cuius ; face parte din culmea

ce le unesc, drumurile Ebe-Chioi-

Constanta, pl. Silistra-Noua, com.

dealuluT Mirleanu; se indreapta

www.dacoromanica.ro

ECHI-TEPE

EDIL-CHIOI

304

de la N.-V. spre S.-E., Cu o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea Estica a

din com. rur. Ederile, pl. Filipe$ti, jud. Prahova.

Cu com. vecine se leaga. prin drumurr naturale, afara de Moreni $i Valea-Lunga, unde sunt

$i pe cea Sud-Estica a

Edera-de-Sus, face parte din

com.; pe muchia sa merge putin i hotarul dintre pIäi1e Si-

com. rur. Ederile, pl. Filipe$ti, jud. Prahova. Ad i e resedinta

E brazdata de dealurile : Virful-BabeI, Dani $i Virful-Corne-

listra-Noul, $i Medjidia ; atinge 181 metri inaltime In virful

com.

tuluT,

pla$iT

$osele.

carT servesc de pa$une

Cuzgun $1 domina satul Bac-

Ederei,(Välceaua-) Itticea,jud.

vitelor locuitorilor. Mara de riul Cricovul, valle:

Cuius, valle Bac-Cuius -Culac, Ceair-Orman, Cara-Cialic-Culac,

Viicea, pl. Oltetul-d.-s., com. Obislavul.

Batogulur, Ruda $1 Gro$etul, uda comuna.

Ederile, com. rur., jud. Prahova, pl. Filipesti. Este situata pe malul sting al riuluT Cricovul, la 30 kg, departe de capitala jud. $i la i r kil, de a pla$eI.

Edil-Chioi, com, rur., jud. Constanta, pl. Mangalia. E situata. In partea meridionall a judetu-

drumul judetean Ostrov-Cuzgun ; este acoperit numaI Cu padurT.

Echi-Tepe, movild, in jud. Constanta, pl. Mangalia, la hotarul com. Musurat $i al com. Osman-Faci, pe teritoriul cat. Abdulah, de care se afla departat numaT cu i kil.; este situatä la nordul pla$eT $i com., pe culmea dealuld Cuan-Deresi-Bair ; are

o inaltime de go metri ; este a-

coperitä Cu fasune; servä ca punct trigonometric de al 2-lea grad ; domina cat. Abdulah, dramirile de la Abdulah la Hasidiuluc, la Techirghiol $i de la Mametcea la Musurat.

Edera, munte, jud. Bacan,

pl.

Muntelur, pe teritoriul com. Brusturoasa.

Se compune din 2 cat. :Ederad.-j. $i Edera-d.-s., avind o po-

pulatiune de 211 familiT,

in anul 1894, deservita de un preot.

cea.

Locuitorir pe litiga agricultura se mal ocupa cu lemnaria

Relieful solulur e putin accidentat de urmatoarele principale dealuri: Elibe-Chioi-Bair (I lo

sal:1

927 suflete (470 barbatl 457 feme!), plus IO familif de TiganY. Contribuabilf sunt : ¡80; case de locuit: 211. In com. e o bisericA, reparata

caramidaria.

In raionul com., pe apa Cricovul, e o moara de inacinat. S'ad improprietarit, la 1864, 170 locuitorr cind li s'ati dat 504 hect.

Vite sunt

Filipe$ti, com. Ederile, pe care se cultiva 161/2 hect. vie.

vacI, 200 oT

noaia, com. Burdusaci, pl. Stani$e$ti, jud. Tecuciti. Din el pleaca o ramificatie in interiorul

com. Crae$ti, in directia spre care se nume$te GuraBi$teT.

Edera, pdclure a statuld, in intindere de 350 hect., jud. Prahoya, pl. Filipe$ti.

cal $1 epe, ¡lo 165 porcT.

StupT cu albine sunt 40. coala dateaza in com. dela 1877. Copif in virsta de $coala sunt z28. titi carte Too barbatI

i

i i femeT.

Pe teritoriul acesteT com. se afla mine de lignit, inca neexploatate.

A patra parte din terenul com. e prielnic cultureT; restul e muntos. .Comerciul se exercita In com. de $ase circiumarT.

Venitul com. e de 6639 Id

Edera-de-Jos, sat, face parte

ora$ul Constanta, capitala districtuluT, i in cea septentrionala a pla$11, la 28 kil. spre N.-E. de ora$elul Mangalia, re$edinta el, pe valea Cealic-Cum-Ceair. Se margine$te la N. cu com. Osman-Faci ; la E., cu comuna. Tropaisari ; la S., cu comunele. Gheringic i Azaplar; lar la V., cu comunele Enghez $i Osinan-

Edera, deal, jud. Prahova, pl.

Edera, deal, la N. de satul Gu-

la 37 kil. spre S.-V. de

luT,

$i cheltuelile de 3431 le! anual.

www.dacoromanica.ro

m.), la N,; Osman-Faci-Iol (99 m.), la N.-E; Osmancea-Bair (70

in.), la N-V.; Enghez-Bair (82 m.), la V.; Cara-Chioi-Bair (roo m.); Anizacea-Burun (102 m.), Cogea-Sirt-Bair (t00 m.), la

S.; Meragi-Bair (107

m.)

Trapraisari-Bair (92 m.), la E.; Iol-Bair (101 m.), Meragi-bair 11 (102 m.), Cerkez-Iuc-Bair (93 m.), Amzacea-Bair (107 m.), prin

interiorul comund. Aceste dealurT

sunt acoperite cu

finete

semanaturT.

Movile sunt 32, mar toate artificiale, construite pentru a servi ca puncte de orientare ; principale sunt : Orta-Iuc (103 m.), la S.-V.; Uzmilar (mi m.); Balabanar-Tepe (93 m.), Esic-Iuc

(102 m.), prin interior; MeragiUfac-Iucler, PanarIuc (104

EDIL-CHIOI

305

Iuc-Amzacea, Cara-Iuiuc (intre

EDULUT (MOVILA-)

92-104 M.), la S.

In com. sunt 5 geamiT, 2 in

Edil-Chioi, sat, jud. Constan ta,

cAtunul Amzacea, si cite una in

VAT ce aa putinA apA sunt numaT primAvara si toamna in timpul ploilor ; prin ele deosebim : Uzunlar-Ceair unit cu U-

cele-ralte alune, avind toate

pl. Mangalia, cAt. de resedintA al com. Edil-Chioi. E situat in partea nordicA a plAseT i cea vesticA a comuneT, pe valea Cialic-Cum-Ceair, la unirea eI

To hect. Sunt servite de 3 hogT.

Intinderea coin, e de 6500

zacea-Dere unit5. cu Sinir-Dere,

hect., din carT: 198 hect. teren neproductiv (ocupate de vetrele satelor) ; 632 hect. teren productiv (din care 3000 hect. ale StatuluT Cu proprietarir, 3302

si din valea Maratan unità cu

hect. al locuitorilor); din acestea :

valea Cuvan-Alceac ; tot in valea Cealic se deachide i valea PasaConac-Dere. CAtunele carT o formeazA sunt patru : Edil-Chioi, resedinta spre

5422 hect. teren cultivabil (din care 2610 hect. al StatuluT cu proprietarif, 2812 hect, ale locuitorilor); 239 hect. terca necultivabil (din care 110 hect. ale

apus, la unirea vAilor Cealic si Pasa-Dere; Amzacea, la S., la

StatuluT cu proprietariT, I 20 hect.

zunlar-Dere, formind valea PasaConac-Dere, la N.; Cealic-Cum-

Ceair, formatA din vAile Am-

5 kil. spre S.-V, de resedint5, in vAile Muratan si Cuvan ; Uzunlar spre N., la 31/2 kil. spre N.-E. de resedintd, pe valea Uzunlar-Dere ; si in fine Enge-

al locuitorilor) ; 650 hect. teren izlaz (din care 280 hect. ale StatuluT Cu proprietarii, 370 hect. ale locuitorilor).

cu valea Pasa-Conac-Dere, 'filtre dealurile Meragi-Bair si Cerchez-Iuc-Bair, la E.; Tatar-Bair, la S.; Edil-Chioi-Tepe,

la V.

si Iol-Cari-Bair, la N. Intinderea sa e de 2650 hect., din carr

6o hect, ocupate de vatra satuluT ; restul apartine statuluT si locuitorilor. Are o populatiune

de 39 fam., saa 250 suflete, in maioritate Sirbi i BulgarT. DrumurT comunale duc din acest sat spre Enge-Mahale. Uzunlar,

Topraisari - A mzacea,

Enghez si Osmancea.

In comunl sunt 157 plugarT, posedind 299 plugurT (r6r cu

Edil-Chioi-Tepe, a'eal, in jud.

boT, 138 cu cal); T51 care si cdrute (15o cu boT, ioi cu cal); 12 masinT de secerat ; 4 masinT

Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Osmancea ; formeazA, impreunA cu dealul

de bAtut porumb ; 4 grape de fier I trior ; 3 masini de vin-

Tatar-Bair, un unghia drept ; are directia N.-S. si se intinde printre vAile Cealic-Cum-Ceair,

6500 hect., din carT 198 hect., ocupate de vetrele celor cincT sate cu 193 case, restul de 6302 hect., impdrtit filtre Stat cu proprietarT posedind 3000

turat. Vite sunt 6275, din carT: 556 caT, 748 bol, 54 bivolT, 9 asini, 4663 oT, 173 capre si 81 porcT. Sunt 9 morT de vint. Comerciul se face prin gara Murfatlar, la 25 kil. spre N.-E.

hect. si locuitorir ce ati 3202

de com., de cAtre treT comercianti

hect. Populatiunea comuneT pe anul

(circiumarT) si consa in import de coloniale, masinf agricole

1895-96 a fost de 234 familiT,

in export de cereale, vite (oT

deazä partea nordicA a plAsel si pe cea sudicA a comuneT; este acoperit in cea maT mare parte cu pAsune si putine semAnl-

salí 951 siflete, in maioritate TurcT, TAtarT i putin BulgarT : 498 bArbatI, 453 femeT ; 507 necAsatoritT, 428 casatoritT, 15 vlduvI; 921 cetAtenT romAnT 30

cu produsele lor). Budgetul com. are la veniturT 3 215 le! si la cheltuelf T558

Mahale, tot spre N. la 4 kil. spre N.-E. de resedintA, pe valea Osman-Faci-Iol. Edil-Chioi i Uzunlar au ca-

sete adunate celel'alte, cam rAzlete. Suprafata comuna este de

supusT strAinT ;

244 ortodoxT,

706 mahomedanT, i catolic ; 157 agricultorT, 3 comerciantT ; 98 iproprietAritT si 6z neimproprietAritT.

titi carte 7 persoane, nu stiti 947.

Contribuabili sunt 160.

care sunt la V.; domind comunele

Osmancea, Agemler, Cio-

banisa, cele doul vAT pe care le separA, precum si drumurile Edil-Chioi -Cosicci, OsmanceaChiuciuc - Enghez-Biuiuc ; brAz-

turT.

Edul, vale, jud. Vilcea, pl.

01-

tetul-d.-j., com. FrAtila.

leí.

CAT de comunicatie sunt drumul j udetean Medjidia-Mangalia, trecind prin toate satele afarA de cel de resedintA ; apoT nenumArate drumurT vecinale sati de carate,

carf unesc cele patru sate 'filtre ele si cu cele maT invecinate, Casap-Chioi, Enca ghez, Os mancea, Osman-Faci, etc.

69623 Mande Die( asar Geoolafic loi. 111

Edulul (Balta-), baltä, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, cu putin peste. Lin gA aceastl balt5.

se varsd riul Arpadia in Gilort.

Edului (Movila-), movilä,

89

www.dacoromanica.ro

si-

tuat5. la S.-E. de com. Sutesti. jud. BrAila, 4 kit. departe

EDULUT (MOVILA-)

ELETEUL

306

de comuna, in apropiere de hotarul comuna Perisorul.

de soda si de magnezie (conside-

Elanul, ,es, in jud. Falciti, in su-

rabil), iodur de magnezie si de sodium, bromur de magnezie

prafata cam de 30 hect., pe

EduluI (Movila-), moviM, la 4 kil. spre N. de satul Ionesti, jud. Braila, pe mosia Coltica

(putin), carbonat de calce si

din Bordeiul-Verde.

Edului (Podisul-),podif., pe mosiea Lisna, com. Suharaul, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia. Edului (Valea-), vale, com. Purcareni, pl. Riurile, jud. Muscel.

Eduta, batid, pe mosia Pomirla, com. Pomirla, pl. Prutul-de Sus, j ud. Dorohoin.

Edutul,sat, in partea estica a com. Roscani, pl. Turia, jud. Iasi, pe tarmul drept al Prutulur.

de magnezie, clorur de sodium (concentrat) i silicat de alumi-

Valea-Elanulur, in marginea de de Sud a satulur Urlati, comuna

cu asemenea numire, pl.

Mij-

locul.

nium.

Elanul, deal, incepe in dota ramurr, de la locul numit Fundul-Elanulur din com. Urlati, pl. Mijlocul, jud. Falda, prelungindu-se paralel pe o parte si pe

Elanul, vale mare, intinsa, fru moasa si fertila. Se intinde de a-lungul judetelor : Falciti Tutova o parte din Covurluiti. Se for-

meaza din partea despre Sud a orasulur Ilusi, din comuna

alta a \raer Elanul, formindu-r albia, si terminindu-se in sesul Prutullir in judetul Covurluiti, unde

Urlati, plasa Mijlocul, de la locul numit Fundul-Elanului

se termina valea i pida! Elanul.

Vadeni, din j ud. Covurluiti, unde

Aceste ramurr sunt intretaete in curmezis de alte mid väi cu pirire, i poarta diferite nurniri dupa numele localitätilor pe

piriul Elanul ce curge prin ea, trece in sesul Prutulur, si se varsä in riul Prutul.

unde trec.

Are o populatie de 15 familir

se termina din sus de satul

Elena, stafte de dr.-d.-f., jud.

saa 54 suflete. Numarul vitelor e de 958 ca-

Elanul, pIrui, pleaca din partea de N. a comunei Urlati, jud.

Ialomita, pl. Borcea, com. Cocargeaua, pe unja Bu curesti-Fetesti, pusà in circulatie la i Iulie 1887.

pete, din carl : 92 vite triad cornute, 780 oT, 20 capre si

Falciu, de la locul numit FundulElanultd, curgeprin mijlocul satu-

(15.2 kil.) si Fetesti (99 kil.). Inal-

66 cal'.

luí Urlati si, indreptindu-se spre Sud, trece prin comunele : Hur-

timea d'asupra nivelulur marir

pe anul 896 a fost de 7643 ler

sia Hiliseul-Virnav, com. Pomirla,

dugi, Gusitei si Gagesti, in lungul plaser Mijlocul, formind in mare

pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.

parte hotarul cu plasa Prutul.

EdutuluI (Dealul-), deal, pe mo-

EdutuluI (Dealul-), deal, pe mosia Tataraseni, com. Mileanca, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

Dupa ce primeste afluentiT : Talaba, Barbosi, Malaestir, Vut-

cani, Giurcani si alte mar mi& pirilase, trece pe teritoriul ju-

Se afla intre statiile Marculesti

de 501%57. Veni tul acester statir

55 banT.

Elenari, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, tine de com. rur. Negoestir, catunul Padesul. Este

acoperit cu vil i pomr roditorT.

detulur Tutova, udindu-1 in lung

Edutului (Valea-), vale, pe mosia Tataraseni, com. Mileanca,

pe partea de Est, pe unde si

pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

primeste pirirele Mihoaia i Liscovul, apor trecind pe teritoriul judetulni Covurluiti, prin partea

Efrimoaia, phig, curge printre

de Nord, se varsa in dreapta

dealurile Murgul i Parmuva, din com. Tomesti, pl. Codrul, jud. Iai,si, unindu-se cu PiriulRupturer, se varsa de-a stinga piriulur Tatarca.

riulur Prutul, mar sus de satul

Efrosina, sursd de apit mineraM In valea Rapuroasa, j ud. Vilcea, aviad ca substante fixe : hiposulfit de soda, sulfat de calce,

Vadeni.

Elanul, ,ces, jud. Fakir!, in suprafata cam de 6 hect., pe valea Elanul, Intre dealurile Vutcani Valea-Rediulur; se intinde de la satul Maltiesti, pl. Mijlocul, pana lingä satul Tupilati, pe teri-

toriul satulur Posta-Elanul.

www.dacoromanica.ro

EleniI(Dealul-Cucoanei-),deal, in com. Valea-Salcier, jud. R.Sarat.

Ele§esti, trup de mofie, situat la i6 kil. departare de orasul Piatra, In com. Serbesti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neatntu, a-

sezat pe partea dreapta a sose-

ler ce duce catre Roman. Se mar numete si Helesesti satí Ilisesti.

Ele§teul. Pentru toate cuvintele eu aceasta numire, vezr litera H.

ELIBI-CHIOI

307

Elibi-Chioi, ruinele unza sat, din jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Osman-Faci, catunul Ebe-

Com. avea in i886 1887 un venit de 2636 lei si cheltuelf In suma de 2696 lei.

Chioi, situate pe valea Ebechioi-

Are o scoala mixta, frecuentata de 32 elevf si 2 eleve conclusa de un invatator retribuit de com.; o biserica deservita de un preot i dof dascalr.

Ceair; a fost distrus de un incendia la 1829. Elibi-Chioi-Bair, a'eal,jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Osman- Faci, cdtunul Ebe-Chioi, in partea sudica a comuneI, printre valle Canara-Dere si Osman-Faci-Iol ; are o inaltime de iio metri , este acoperit cu semanaturi si finete.

Eliza-Stoene§ti, com. rur., j u d . Ialomita, pl. Cimpuluf. Este si-

tuata pe partea dreapta a finlui Ialomita, intre com. Barcanesti si Condeesti. Teritorul com. are o suprafata de 175! hect., din cari 246 hect.

ELMENLICHI

nuta de Stat, si frecuentata de 14 elevi.

Locuitorif asista la serviciul divin la comunele invecinate, Plopi si Slobozia-Mindra. La N., spre com. Plopi-SlAvi-

testi, pe distanta de un kil. si la S. cu Slobozia-Mindra, pe 2 kil., se leagä prin sosele veci-

Eliza-Stoene§ti, piidure, in jud.

nale.

Departarea com. de la resedinta jud. este de 23 kil., iar de la Rosiori, de 29 kil.

Ialomita, pl. CimpuluT, lingA sa-

tul Eliza-Stoenesti, in suprafata de 246 hect. Esente salde,

plop, ulm si anin.

Elizabeta, rnoie, in jud. TeleorElizabeta, com. rur., la extremitatea de N.-V. a pläsiI Calmatuiului, jud. Teleorman, situata pe dealul care se intinde de la T.-MAgurele, pana. in jud. Olt, pe valea Siulul, paralel cu lunca Oltului. Are dota cat. : Brincoveanca

man, pl. Calmatuiuluf, proprieta-

tatea mostenitorilor principeluf Al. B. ; if mai zice si Brincoveanca, iar in vechime

purta numirea de Flocosanca.

cuitori.

Elizabeta-Doamna, com. rur. §i sat,ta jud. Roman, pl. Siretulsi Tigania. Ambele cat. sunt d.-j., spre S.-V. de orasul Ropuse pe malul sting al Phiman si la departare de un kil. luI Siul, in departare unul de de el. Este a3ezata. pe ses, pe altul ca de soo metri si popumalul drept al rlulur Moldova. late in mare parte de TiganT. Are 267 familif, saú 1004 su-

Se compune dintr'un singur sat, situat la 2'/2 kil. spre S. de riul Ialomita, pe tunca aces-

pe 1600 hect. Mosia este proprietatea mostenitorilor prince-

padure si coprinde trer

mosiT.

Improprietaritidupd legea rur.

din 1864, sunt 114 locuitori ; fara proprietati mal sunt 40 lo-

avind spre S. coasta Ialomitei. Este spre V. de satul Condeesti i spre E. de satul rit1,

tul Barcanesti, cu care este unit,

avind impreuna o lungime ne-

intrerupta de ti-el kil. Inainte satul purta numele de Pisica era cat. pendinte de Barcanesti. Aicr este resedinta primarier si a judecatorlei comunale. In recensamIntul facut In 1890

s'a constatat el populatiunea

este de 248 fama', sati 942 suflete: 473 barbati si 469 femei ; 254 agricultoff, 9 comerciantl, 3 avind profesiuni libere si 3 servitori. titi carte 88 persoane. Contribuabili sunt 144. Vite : 545 bol, 261 cal, 34

bivolf, 850 of si 413 pord.

Teritoriul com. este de aproa-

pelui Al. B. *.tirber. Proprietatea locuitorilor, In numar de 135, o-

flete, din carf 240 contribuabill, Stiti carte 77. Sunt 241 case.

Are .o bisericä de lemn. Vite sunt 1035. Ala este resedinta suprefec-

cupa 318 hect. si anume 87 in cat. Brincoveanca si 49 'in cat. Tigania. Viile insirate dealungul dealului ocupa. o intindere de 44'N hect. si produc

turei Plasilor-Unite: Siretul-d.-j.

vin bun, lar pe tunca Oltului sunt cite-va zavoaie, care se

prin osea. Acest sat este infiintat la 1878,

tale periodic. Populatiunea com. cu a cat. este de 173 familii saiI 811 suflete, din cari 153 contrib. Numarul vitelor din com. si cat. este de 1247, din carl : 87 cal, 490 vite mari cornute, 486 vite micI cornute i 128 porci.

prin darea de paminturi la noii

Bugetul com, este de lei 14,004

bani 27 la veniturl si de leI 10,139 bani 18 la cheltuell. Are o scoall mixta intreti-

www.dacoromanica.ro

Moldova. Venitul anual al com. este de leI 3713 si cheltuelile de 3239 tel. Este legata cu orasul Roman si

insuratei si este pus chiar In

marginea orasului Roman, de

care nu este despartit de cit prin apa Moldovei, peste care ad i e un pod de fer. Aceasta pozitiune ra facut devina in scurt timp un sat frumos, populat 5 cu case destul de bune.

Elmenlichi,

in jud. Con-

ENDE-CA RA-CHIO1

308

ELMENLICHE

stanta, pl. Medjidia, com. Mamut-Cuius, at. Acargea. E situatd pe muchea dealului CaraTepe-Bair. Are 132 m. indltime.

A servit ca punct de observatie si orientare.

Enache, pddure, de stejar, in intindere de 16 hect., pe mosia Baloseni, com. Fin tinele, pl. Sire-

tul, jud. Botosani.

Enaohe,vd/cea, care -se vars5. In

Enculeasca (§etrarul-Caloian, Orteanca), mofie, jud. Buzdt, In com. Beceni, at. Enculesti ; are 228 hect., din care 40 pddurea Caloeneasa, restul arAturI, izlaz,

livede si fineatd.

Valea-VAcareI, jud. Muscel.

Elmenlichi, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Calla,

Enache (Valea-lul-), sat, pen-

at. Rahman, dominind acest

diute de com. rur. Tutana, jud. si pl. Argesul.

sat despre V.; e de naturd stincoas5. ; are 190 m. indltime ; e acoperit ca finete.

Enari, deal, la E. de com. Guraaviad o lungime ca de 2 kil. si pe care se c.iltivd tot felul de cereale; pe parte din el se aflA pAdure.

Emir-Asan-Culac, pirig, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. OrtaChioi, at Dautcea ; izvorAste din dealul Ghiobilche-Bair ; se

indreapt5. spre N., avind o directie generald de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea sudia a plAseI si a comuna ; curge prin

pAdurl si, dupl un curs de 3 kil., se varsd in piriul ValeaGhiobilche, pe stinga, nu departe

de izvorul acesteia; curge printre dealurile Ghiobilche si Dautcea ;

pe valea sa merge un

drum comunal : Atmagea-OrtaChioi, cu o ramificatie spre satul Dautcea.

Emir.-Saale - Tepe, movild,

in

jud. Constanta, pl. Hirsova, com.

iriul, at. Muslu, la 2 kil. spre S.-E. de acesta, pe muchea dealulur Muslu. Are o InAltime de 92 M., dominind drumul ju-

detean Hirsova-Medjidia. E acoperit Cu verdead.

EnAcheasca (Vinecio ara), mofie, In jud. BuzAti, com. Buceni,

Encule§ti, sat, face parte din com.

rur. Valea-Mare, pl. Podgoria, j ud. Muscel. Are o populatie de

locultorI (180 bArbatI si

128 femel). Biserica satuluI, cu hramul

are 360 hect., din care 65 pAdure, impArtitd In tra sforT : Poiana-lui-Soare,

Sf. Nicolae, este construitl de

Ograda-OlaculuI si Lacul-Co-

rAsmiri Olor si reconstruitd la 1877

coaneI ; restul ardturd, fineatd, lived si izlaz.

de enoriasT. PAnd acum citI-va ani se vedea In coastele Enculestilor multime de gropY, in carI, spune legenda, tirgovetii din Pitesti, in timpuri de rAsmirite, isI ingropati lAzile

in devAlmdsie ;

EnAcheqti, sat, jud. BacAti, pl. TazIdul-d.-s., si resedinta com. Bosoteni , situat pe piriul Nadisa, d'a stinga TazIduluT-Mare. Are o biseria, clAditA de locui1-oil la 1885, deservitd. de un cintAret si alta catolicA, ziditA

birne, pe la aniI I 786,de locuitorii

popositi prin pAdurI de frica

Cu avutul lor.

Prin acest atun trece Orla Valea-Mare, pe care se afll o moard, zisA a Chilimentilor.

tot de locuitorl in anul 1872. Circiumr_sunt 2. Sunt 219 a- Ende-Cara-Chioi, sat, in jud. man*, sati 616 suflete, din care 42 Unguri. Vite: 29 caT, 357 vite cornute

si 45 pora Enächeqti, parte a comuna Capul-Pisculd, plasa Riurile, jud. Muscel.

Constanta, pl. Medjidia, cAt. comunel Biulbiul, situat in partea

E. a plAseT si cea N. a comuna, la 8 kil. spre N. de atunul de resedintd, CuciucBlulbiul. Este asezat pe ultimele ramificatiuni S.-E. ale dealulul Tabia-FrantuzeascA, si este do-

minat de virfurile Ende-CaraEnächioiul, deal, cultivabil,lingA satul Mihdesti, jud. Suceava.

Enäria, poiand, pl. Bistrita-d.-s., Enache, deal cultivabil, lingA satul Mosca, jud. Suceava.

al com. Beceni, jud. BuzAti; are 40 locuitorI s'L 9 case.

308

Emuroasa, numire vechie a pitiului Fieni, care trece pe ling5. com. C5.ciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

rur. BerislAvesti.

Encule§ti (Valea-Vacef),catun, Bould, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt,

Emancipatii, suburbie, in Focsani, despArtirea I- a, jldetul Pana.

Encule§ti, sat, jud. Arges, plaiul Lovistea ; face parte din COM.

jud. BacAil, de pe teritoriul corn.

Racova, apartinind StatuluI.

www.dacoromanica.ro

Chioi (112 m.), care este la I '/2

kil. spre N.-V. de sat ; CurtBaba-Iuc (98 m.), la 2 kil. spre E. si Cara-Tepe (131 ni-, la 1 kil spre S.-E. Prin apropriere si pe la V. gil, trece

309

ENDE-CARA-CIILOI-TEPE

Valul-lui-Traian, avind o direc-

fune de la N.-V. catre S.-E. Suprafata sa este de2825hect.,

din care 14 hect. s'int ocupate de vatra satului si de gradinI. Populatiunea sa, compusa a-

proape numar din Tätarr

si

BulgarT, este de 62 familir sati

213 suflete. CaseIe sunt miel, dar asezate regulat. Din sat picacá drumurT comunale Ja: Alacapi, la Medjidia si la BiuiucBlulbiul, Cuciuc-Biulbiul si Mamut-Cuius.

Ende-Cara-Chioi-Tepe, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Biulbiul, catunul Ende-Ca-

ENGIIEZ

resedinta. Edil-Chioi. Este asezat pe valea Osman-Faci-Iol, fiind In chis la N. de dealul Elibi-ChioiBair, la V. de dealul OsmanceaBair, si la S. de dealul Sol-

Cari-Bair, fiind dominat de virful Uzunlar-Iuc, Cu 103 metri,

situat la S. sati. Suprafata sa este de 1000 hect., dintre care 40 hect. sunt ocupate de vatra satuluI si de gradinI, iar populatia sa, in care TurciT prepondereaza, este de 28 familil saii roo suflete, ocupindu-se cu agricultura si cresterea vitelor.

oseaua judeteana MangaliaMedjidia trece prin partea sa de E.; lar alte drumuri comu-

jidia Dere ; are 130 metri inal-

nale vin de pe la toate satele invecinate ca: Edil-Chioi, Osmancea, Copadin, Musurat si altele.

ti me ; e acoperit Cu semanaturi finete; pe el merge calea ju-

Enge-Malesi-Tepe, mayal, ar-

ra-Chioi, situat futre valle Schingi, Medjidia-Dere si Biringi-Med-

deteana Medjidia-Mangalia.

Ene. Ved Valea-lur-Ene, sat, in pl. Fundul, com. Oniceni, jud. Roman.

Ene. VezI Valea-luI-Ene, fitrig, In pl. Fundul, jud. Roman.

tificiala, in jud. si pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Copadin, situata la 2 1/R kil. spre E. de

satul Copadin. Este acoperitá cu verdeatl si are o inaltime de 139 metri, cu care domina in intregime satul Copadin, pre cum si partea de

N. a vaiI

Arabi-Alciala si drumurile co-

Ene, a'eal, spre N.-E. de satul Rafaila, jud. Vasluiti.

Ene (Lacul-luI-), lac, la S. com. Riioasa, din pl. Calmatuiul, jud. Teleorman, format din scursorI de izvoare.

munale carI trec pe la picioarele

Enghez, com. rur., in jud. Constanta, pl. Mangalia, situata in partea N. a jud., la 46 kil. spre S.-V. de orasul Constanta, capitala

Ene (Lacul-luI-), lac, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, ce tine de balta Mancinita.

districtuluf, si in cea

centrall a plasiI, la 28 kil. spre N.-V. de oraselul Mangalia, resedinta el, pe valea Biuiuc-Dere

principale: Edil-Chioi-Tepe (ii 5 m.), la N.; Tatar-bair io m.), la N.-E. ; Chedreanu (122 m.),

la N.-V.; Culac-Bair (128 m.), la V.; Carasuluc-Bair (141 m.), la S. si S.-V.; Erebiler-TepeBair (125 m.), la S.-E. ; Amza-

cea-I3air (92 m.), la E.; Cassicci, Dechili-Tasi

si Enghez

(I to m.), prin interior ; aceste dealurl sunt acoperite cu semanaturI i finete.

Movilele sunt 8, toate artificia/e, servind ca puncte de orientare; printre ele distingem : Ciataltuc (134 m.), -la V.; OrtaIuc

(i33 m.), la E.; Enghez-

Iuc (I II m.), in interior. Sunt val uscate, avind apä numaI numaT in timpul ploilor, primavara si toamna ; principalele sunt : Enghez-Dere salí Biuiuc-Dere, prelungita cu valea Cassicci i in urma. cu Sofular, trecind prin satele EnghezMare i Enghez-Mic, i Cassicci, prin interiorul i centrul com., cu adiacentele sale Musur-Cu-

la V.; Cuciuc-Enghez la N.; pe dreapta ; valle Cioroiiuc,

Ceair, la N. si Gadmular-Alcea, la E.; adiacente ale \rail Agemler. Catunele carI formeaza comuna sunt trer, i anume: EnghezMare (F.nghez-Biuiuc) spre E., resedinta, pe valea Enghez sati Biuiuc-Dere; Enghez-Mic (Enghez-Chiuciuc), spre centru, la

kil. spre N.-V. de resedinta, tot pe valea Enghez ; Cassicci, spre V., la 21 2 kil. spre N.-V. de resedinta, pe valea Cassicci

(saq Enghez).

sati Sofular.

Ene (Piscul-luï-), phc,com. Du-

Se margineste la N. cu co-

mitresti. pl. Oltul-d.-j, jud. Olt.

munele Osmancea si Agemler; la E., cu comuna Edil-Chioi ; la S., cu comunele Azaplar

Suprafata com. este de 4054 hect., din carI 204 hect. ocupate de vetrele celor 3 sate cu 134 case ; restul de 3850 hect. im-

Enge-Mahale, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, cat. com.

Cara-Omer, lar la V., cu comuna Cazil-Murad.

pArtite intre locuitorI carI poseda.

Edil-Chioi, situat in partea de V.

a plaseI si cea de S. a com., la 3112 kii. spre N. de catunul cle

Relieful soluluI e putin accidentat de urmatoarele dealurY

carI posea. 2072 hect. Populatia com, e de 16o fa-

www.dacoromanica.ro

1778 hect. si Stat cuproprietariI,

ENGHEZ

310

mili/ san 743 suflete, compasa din TurcT, BulgarT si GermanT: 387 barbatT, 356 femeT; 448

necasa.toritT, 270 casatoritT, 24 vaduvr, r divortatr; cetatenT RominT 625, 118 supusT streinT ; 255 ortodoxT, 103 catolid, 385 mahomedanT, 161 agricultor!, 4 comerciantl, 139 improprietaritf, 26 neimproprietaritT. Sunt 166 contribuabilT.

agricole i in export de cereale vite (oT cu produsele lor). Budgetul com, are la veniturT 3215 leT, si la cheltuelI 1558 leT. Caile de comunicatie sunt adi numaT niste caT comunale san

vecinale, ce unesc satele intre ele si cu cele maT apropiate, ca Erebeiler, Ghiuvenli, Sofular, Agemler, Osmancea, Edil-Chioi, Azamcea, etc.

tiü carte 97 persoane, nu s tia 646.

Loc. merg la casa de rugaciuni luteranä in cat. EngeMahalalei din comuna vecina Edil-Chioi si la 3 geamiI, una in catunul Enge-Mahale si 2 in Uzunlar, din aceiasi com.

Intinderea com. e de 4054 hect. din carT : 204 hect. teren neproductiv, ocupat de vetrele

Enghez, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Enghez. Se desface din dealul Edil-ChioiTepe ; se intinde spre S. cu o directie de la N. la S., printre Valle Chiuciuc-Enghez, Enghez, Cioroiti-Ceair si Cadmular-Alcea, dominind aceste va.T cu inaltimea sa de 110 m., satele Enghezul-Mare i Enghezul-Mic. E a-

satelor ; 3850 hect. teren pro-

coperit cu Jinete si semanaturT.

ductiv (din care 2072 hect. ale Statului cu proprietariI, 1778

Enghez, alt nume al vda Biu-

hect. ale locuitorilor); din acest ea sunt 2870 hect. teren cultivat (din

iuc-Dere, jud. Constanta, nume ce-1 poarta intre satele Enghe-

care 1402 hect. ale StatuluT cu proprietarii si 1468 hect. ale

zul-Mare i Casicci, pe terito-

locuitorilor), so hect. teren ne-

ghezul-Mare

ENI-CI-1101

Mic), sat, in judetul Constanta, plasa Mangalia, catunul com. Enghez. E situat mal mult in partea vesticä a plaser si cea centrall a comuner, la 3/4 kil. spre N.-V. de cat. de resedinta, Enghez-Biuiuc. Este situat pe valea Enghez-Chiuciuc si este inchis la S. de dealul DichiliTast. Are o suprafata de 388 hect., dintre carT 20 hect. sunt ocupate numaT de vatra satuluT si de gradinT. Populatiunea sa, de 36 sufl., se compune numaT din TurcT. DrumurT comunale merg la Enghez-Biuiuc, la Osmancea, la Sofular prin Casicci, la Ghiu-

venli si la lirebiler.

Enghez-Chiuciuc, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Enghez, si anume pe acela al cat. sati Enghez-

Enghez - Biuiuc (EnghezulMare), sat, in judetul Con-

Chiuciuc. Se desface din dealul Dichili-Tasi, indreptindu-se spre N. si avind o directiune generala de la S. spre N.; trece prin satul Enghez-Chiuciuc dupa un drum de 3 kil. se deschide in valea Cioroi - Ceair,, care se desface in valea Canara-Dere. Este situata in partea vestica a plaseI si cea nor-

ale

stanta, pl. Mangalia, cat. de re-

dica, a comuneT. De-alungul el

rnerge drumul comunal de la

Locuitorif posea : 94 phigurT (86 cu bol, 8 cu cal); 158 care si carate (ri cu bol, 147 cu cal); 8 masinT de secerat; 4 ma.5inI de batut porumb ; 4 grape de fier; i masina de vinturat ; si 15 puturI. Sunt 2 mori de vint.

sedinta al com. Enghez. E situat in partea centra/a a piasei cea estica a comunel, pe valea Enghez saü Biuiuc-Dere, intre dealurile : Enghez, la N.; Eschiler, la S. si Dichili-Tasi, la V." Are o intindere de 2717 hect., din carl 114 hect. ocupate de case i gradin! ; restul

Eni-Chioi, sat, jud. Tulcea, a§e-

Vite sunt 8903, din carI : 253

impà.'rtit intre stat si locuitorT.

la 4 kil. spre S.-E. de rese-

cal, 816 bol, 15 bivoll, I0 capre, 7736 o!, 13 berbeci si 6o

Populatia este de 120 familir, sati 401 suflete, in maioritate Turd i BulgarT. Din sat duc mal multe drumurT de carate

dinta. Intinderea sa este de 28 hect. Are o populatie de 42 famili!, san 154 suflete, in maioritate BulgarT. Printeinsul tre-

spre Chiuciuc-Enghez, Osmancea, Edil-Chioi, etc.

ce soseaua nationald Tulcea-Babadag-Constanta.

cultivat (ale StatuluI cu proprietarii), 930 hect. teren izlaz (din care 620 hect. ale StatuluI cu proprietariT si 310 hect. locuitorilor).

rimatorT.

Comercial se face prin gara Medjidia, la 3 kil. spre N.-V., de

catre 4 comerciantI (din carT 2 circiumarT) si consta in import de manufactura si masinT

riul comuneI Enghez al cat. Eni

Enghezul-Mic.

Osmancea care se bifurca si duce la Sofular si la linghez-Chiuciuc.

zat in partea S. a piase! Tulcea, i cea S.-E. a comuneT Ca-

taloi, de care depinde, pe ambele malurT ale pirialuT Telita,

Enghez-Chiuciuc (Enghezul- Eni-Chioi,

www.dacoromanica.ro

in jud. si pl.

ENI-OEMANGIC-TEPE

Tulcea, com. Cataloi, cat. EniChioi, care izvoreste din UzumBair, de unde se indreaptà spre S., avind o directiune generala de la N.-E. spre S.-V., brazdind partea S. a pläser $1 E. a comuner si cAt. Curge printre dealurile Tausan-Tepe si Cazilgic-Bair,

dupg un curs de 4 kil, se varsä in piriul Telita, pe partea stingA, putin mar jos de si,

satul Eni-Chioi. Malurile sale sunt joase si acoperite cu verdeatä. Pe %ralea lur merge dru-

ENIGEA

311

Eni-Sarai se intinde la poalele sale orientale.

Enicä (Moara-lui-) (Slobozia), cdtun al com. atina, jud. Buzati. Are 70 locuitorT si 19 case.

Enica (Moara-liff-)(Carp,Stroeasca), mofie In com. atina, jud. Buzlii. Vezr Carp.

Enicä (Movila-luI-), movild, pe hotarul com. Sägeata, despre com avänesti, jud. Buzäti. Ieniceri.

jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.

tinde spre S., avind o directiune generala de la N. spre S., brazdind partea S. a pläseT si a comuner; se intinde printre

zum-Bair, Echii-Iuiuc-Alceac (ar m.), Uzum-Culac-Bair (122 m.), Polucci (130 m.), la V.; prin interiorul comuner sunt dealurile Talasman (178 m.), Su-

sufunar-Bair (165 m.), Arabagi (136 m.), Ciocan (108 m.), Cesme

Eniceri, dral, jud Tulcea. Vezr Meidan-Chioi. Este o prelungire a Dealulur-BostAndriilor. Se in-

la S.; Adam-Clissi -Tarifi-Bair,

Adam-Clissi-Bair (ii5 m.), U-

mul vecinal Eni-Chioi-Agi-Ghiol.

Eni-Ormangic-Tepe, deal, in

Mezarlic-Borungea-Bair (r5 2 m.),

(164 m.), Giatri-Bair (136 m.), Coru-Bair si Enige-Bair. Aceste dealurr sunt acoperite cu päsunT si finete intinse, semInAturr pu-

tine si cite-va pädurr, pe dealurile Salasman, Susufunar, Uzum-Bair (cu pädurea Iasi-Orman), Echii-Olceac, Arabagi, A-

Enichiom sail Zlatum, zdvoiti de salde, pe propietatea Stat alur Pietrile, in dreptul satuluT Gostinul, pe albia Dunärel, in pl. Marginea, jud. Vlasca.

d am-Clissi.

Movile sunt numeroase, artificiale si räspindite in toate pärtile; printre ele deosebim : Talasman (178 m.), la N.-V.; Groapa-Sä'patä (158 m), Sapata (154 m.), la N.; Siribei-Iuc (148 in.), la E.; Otlu-Orman-Basa-Iuiuc (142 m.), la S.-V. ; Canana-

piraiele : Valea-Boclogea si Valea-Cismelir (sati piriul Acadin), ambiT afluentr a! pir. Taita. Are o inAltime de 259 m. .si e punct

Enigea, com. rur., in jud. Constanta, pl. Medjidia, situatà in partea V. a judetulur, la 64 kil. spre S.-V. de orasul Con-

trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asu-

stanta, capitala districtulur, si

pra satuluT Meidan-Chioi, ce se

a comunei; al servit toate ca

aflä asezat la poalele sale nordice si asupra piriulur Meidan-

spre S.-V. de oräselul Medjidia, resedinta er, pe valea Chioseler. Se märgineste la N. cu com.

Chioi, ce-1 uda in aceiasT parte.

Rasova ; la E., cu comunele :

Lasä spre S. dealul numit Eschi-Balic. Pe la poalele sale

Cochirleni, Mamut-Cuius si Cocargea : la S., cu com. Chioseler ; si la V., cu comunele : Asarlic,

apa numai primAvara, dupl topirea zäpezilor si toamna ; principalele sunt : Ghiol-Punar saii

trec drumurile comunale AlibeiChioi-Meidan-Chioi si MeidanChioi-Orta-Chioi. Este acoperit cu padurr, in mare parte, iar

pe costise cu pasunl si finete.

in cea N. a pläseT, la 28

Constanta, plasa Hirsova. Vezr Sarai.

Sunt cite-va vra s ecT, carr al ceva

Urluia, mar purtind prin com. $i numele de Balbarhac-Ceair

Silistra-Nou5.).

si Polucci-Ceair, la V.; cu adiacen-

Relieful solulur e destul de accidentat de urmat6releprincipale

tele sale: Cara-Cealic-Culac, pe stinga, la S.-V. ; Polucci-Culac,

Mastana (i50 m.), la

Talas man-Ceair, Susufunar-Dere, Adam-Clissi-Ceair, pe dreapta, la

N.-V.; Grindul-Mare (154 m.), Mamele (158 m.), Iocuj-Bair (158 m.), Dealul-Mare (96 m.),

V.; Diordingi-Orinan sati Ara-

bagi, primind pe dreapta pe

m.),

Calfa prelungitä. cu Cesme-Culac,

Cann (151 m.), PiribeT (140 m.), Diordinezi-Orman (128 m.), Dichili-Tasi-Bair-Sirtt (142 m.), Cinghinea-Orman-Bair, Susus-Tarifi-

pe Malciova-Ceair, lar pe stinga

Bair, la E.; Chiorcul-Bair (156

n arlichi- Alceac prelungitä cu Hioseler-Ceair, pe Enigea-Alceac

la N.; Caramancea (133 Eni-Sarai, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Sarai, cät. Eni-Sarai. Se intinde printre väile Sarai si adiacenta sa Valea-Lungl. Are 53 m. acoperite cu finete si semänäturr. Satul

puncte de orientare.

Cuzgun, Beilic si Aliman (pl.

dealurT :

Eni-Sarai, com. rur., in judetul

kil.

Sus-Sacozli-Iuiuc (159 in.), Malciova-Ciniz-Iuiuc (164m.), Cosiu.. Iuc (13 2 m.), prin partea centralà

m.), Curu-Giugiuc-Bair (154 m.),

www.dacoromanica.ro

Cinghinea-Orman-Ceair, unità cu

Ceatiric-Ceair, pe Enigea-Dere formatä. din Tatar-Ceair si Mur-

ENIGEA

continuata. Cu Curu-Culac si Giatri-Culac, toate acestea prin partea centran; Valea-Ciocanului

la N.; Caramancea ce primeste pe stinga pe Uzum-Ceair, formata din Chire$11c-Culac unita cu Chior-Curu-Ceair, toate la N.-E.

Catunele care o formeaza sunt $apte, $i anume : Enigea, resedinta, la S., pe valea Enige-D ere ; Adam-Clissi, spre V., pe un cot al dealulur Adam-Clissi-Bair, la 3 kil. spre V. de resedinta;

Arabagi, spre N., pe l'alca Arabagi-Ceair, la 9 kit. spre N.-V. de resedinta; Iusufunar, spre V. pe valea Iusufunar, la 8 kil.

ENTISALA

312

Comuna are o intindere de 14308 hect., din cari : 74 hect.

numentul de la Adam-Clissi». In

teren neproductiv (ocupate de vetrele satelor); 14234 hect te-

kil.

$i

12714 hect. ale locuitorilor); din aceasta : 3189 hect. teren cultivat

pare, efectuata in mare parte, o datoram tot d-lui Tocilescu,

(din carI 112 hect. ale Statului en proprietarif $i 3077 hect, ale locuitorilor) ; 9933 hect. teren

care in valea Enige a descoperit chiar $i carierile cele vechi din

ren productiv (din can' 1520 hect.

ale Statului cu proprietarii

necultivat (din cari 518 hect. ale Statului cu proprietarii $i

Adam-Clissi. Pe una din sane/

se &ese urme de litere latine

890 hect. teren padurr (ale Statului cu proprietariI).

din epoca romana.

N.-V., de catre 7 comercianti

Aspectul lor e placut ; asezate

(din cari 5 circiumarp si co ista

u nele in vai frumoase, inconjurate

in import de cereale, manufactura

de dealuri päduroase, sunt sate

coloniale $i in export de vite

kil.

adunate, cu casele strinse, curate

si multe din ele bine ingrijite. Suprafata totall a coman& este de 14308 hect., din cari 74 hect. ocupate de vetrele celor 7 sate cu 82 case;locuitorii posea.

12714 hect., iar Statul cu proprietaril stapinesc 1520 hect. Populatiunea sa este formata

Caí de comunicatie sunt urmatoarele: catea judetianaMedjidiaCuzgun, trecind prin satele Malciova i Talasman, apoi numeroase drumuri vecinale $i comu-

nale, carl se intretaie In diferite chipuri si unesc catunele intre ele si Cu satele invecinate ca Raso-

1186 suflete: 616 barbati, 570

va, Bac-Cuius, Cara-Amat, Urluia, Sevendic, Chioseler, IdrisCuius, Pe$tera, Cochirleni, etc. In com., pe muchia dealulur Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre N. de satul Adam-Clissi, sega-

26 cu alte ocupatiuni ; 576 Impro-

prietariti ; 334 contrib.

Sunt 3 geamir in catunele Arabagi, Malciova $i Talasman si 3 scolI musulmane alipite

de geamii.

Enigea,

sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cat. de resedinta al com. Enigea, sat de curind

infiintat, situat in partea S. a

plasei si a com., pe valea Enigea, intre dealurile Enigea-Bair si Adam-Clisi-Tarifi-Bair. Are

o intindere de 9804 hect., din cari II hect. ocupate de vatra satului, cu 30 case. Populatiunea, In maioritate Ro mini Ardeleni, este de 35 familii, sati 166 suflete.

lemne.

Budgetul are la venituri 77 to lei $i la cheltueli 3272 ler.

din Bulgari, Turci $i clti-va Ronihi; ea este de 279 familii sati fetneI ; 641 n easatori ti, 518 easatoriti, 27 vaduvi; 780 ortodoxI, 399 mahomedani, 7 de altereligii, 301 agricultori, 7 comerciantr

care s'a scos piatra necesarä Cu care s'a facut sculpturile monumentului triumfal de la

hect. teren izlaz (ale locuitorilor);

spre N.-V. de resedinta.

V., pe valea Ghiol-Punar sal:1 Urluia, la 12 kil. spre N.-V. de resedinta; Talasman, tot spre

deal,

9415 hect, ale locuitorilor); 222

V. pe valeaTalasman-Ceair, la 9

N.-V. de re$edinta; Polucci, spre

spre S.-V. pe un cot de

se gasesc ruinele vechiului oras militar roman, Tropaeum Trajani, a cana dezgro-

Locuitorii 184 plugurT, 207 care $i clrute, I ma$inA de secerat, I masilla de batut porumb, 7 grape de fier, 3 triore. Vite sunt vre-o moo capete, mar cu osebire oi $i bol. Sunt 5 morT de Vint. Comerciul, activ, se face prin gara Medjidia la 32 kil. spre

spre. N.-V. de re$edinta; Malciova, In parea centrala, pe valea Malciova-Ceair, la 6 kil. spre

vale de acest monument, la

seste monumentul triumfal al luT

Traian, care a fost dezgropat si studiat de catre savantul nostru archeolog, d-nul Grig. Tocilescu, in minunata sa opera (Mo-

www.dacoromanica.ro

Enigea-Alcea, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Eni gea, cat. Enigea, formata din valle Chioseler-Ceair si Saltar-

Ceair. Trece prin satul Enigea $i se deschide in valea Diordin-

gi-Onnan pe dreapta. Malurile sale sunt acoperite pe alocurea cu paduri.

Enisala, com. rur., a$ezatil in partea E. a j'id. Tulcea $i a 1)14e Babadag, pe malul lacaluI Razim saa Razelm. Se margine$te la N. cu SariChioi $i Zebil ; la V., cu orasul Babadag ; la S., cu CaramanChioi i Jurilofca ; la E., cu lacul Razim saü Razelm. Relieful solulta este accidentat

de dealurile Calabalic-Bair cu

(

ENISA LA

313

virful Suhat-Chiuciuc, de 50 m.; Culaculac Bair, la V.; SamaldarBair, Biuluc-Orman-Bair, Sevri-

ENISENL1A

conclusa de un invatator i fre-

parte prin valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, Migeletul, DerineaCiair (sati Beilicul) $1. dealul

Bair, Orta-Bair, (218 metri), la S.; Golovar-Bair, cu virful Eni-

cuen tata de 77 elevI. Com. exista de vre-o 150 anI. La N.-E., pe Dealul.Cetatir, se afla ruinele cetatiI bizantine cu-

sala, de 177 metti, Tasburum, cu virful Iuc-Ban, de 84 metri; toate afara de cel cel din

luI Eracle, iar in vatra satuld chiar, un mic castel roman, $i

urmä sunt acoperite cu paclurI; sunt continuatiunea culmer BabadaguluI.

Apele care o ucla sunt : va-

noscute sub numele de Cetatea urmele unuI pod.

Enisala, sat, in jud. Tulcea, pl. Babadag, cat. de resedinta a

Cuzgun ; la E., cu com. rur. Hazarlic, despartindu-se prin dealurile Mulver-Acceuci $i GhiolPunar ; la S., tot cu com. Ha-

zarlic, separata fiind prin dealurile Cazilmi i Hazarlic ; iar la V. cu comunele rur. : Dobromirul, de care se desparte prin dealurile Irasli-Bair, Teche- Chi oi-

lea Ceeliu-Chioi la S.-V. ; valea Ceairele, prin mijloc ; valea Cesme-Culac, la E. Balti sunt : lacul Babadag la N. si marele Iezer Razelm la E. Catunele carI o compun sunt : Enisala, la N., re$edinta, nu de-

com. Enisala ; a$ezata in partea E. a pla$eI $i in cea N. a com., pe un deal litiga lacul Babadag.

Bair, Sitma-Bair, Chiuciuc-HagiSirti, Bas-Punar-Sirti i cu com. Caranlic, despartindu-se prin

Are o intindere de 78 hect., si o populatie de 120 familiI, sati

dealul Arpalic. Relieful soluld este in general

450 suflete.

parte de lacul Babadag ; Visterna, la 4 kil. spre S.-V., pe

Enisala, virf de deal, in jud. Tul-

accidentat, mai cu osebire partea N.-V. $i S.-E. Dealurile carI brazdeaza teritoriul com. sunt : Arpalic (143 m.), la N.V., pe hotar, dominind cat. Ciucur-Chiol i valea Beilicul,

ve-

cea, pl. Babadag, com. Enisala, situat in partea E. a pla.$er $i a com. $1 punctul culminant al dealulul avind o mal-

trele satelor, 1200 hect. ale lo-

time de 117 metri ; e punct tri-

cuitorilor, 985 hect. ale StatuluI.

gonometric de observatie de

Populatiunea e amestecata ; sunt 686 suflete, din carY 138

rangul al 3-lea, dominind asupra uner marI intinderI din la-

barbatI, 138 femeI $i 410 copif;

cul Razelm si asupra piriuluI Cesme-Culac, ce curge pe la poalele

Valea-Ceairelor.

Intinderea com. este de 2200 hect.,

din carI 115 hect,

617 RominI, 10 BulgarI, 37 Ru$1

8 Izraeliti $i 14 Tiganr. Locuitorif : 115 plugurI i800 capete de vite. Comerciul este activ, constind

din import de manufacturr $i coloniale $i in

sale orientale ; pe la cele de N. trece drumul com. Enisala-Caraman-Chioi este acoperit Cu putine tuferisurI $1 verdeata $i pe la

poale cu paclurI.

export de ce-

reale $i peste. Venittirile coro, sunt de 1500 lei anual si cheltuelile de 1300 leI.

Sunt 140 contribuabilT.

Sunt cal comunale carI duc la satele invecinate ca Caraman-Chioi, Visterna, Jurilofca, Babadag, Zebil.

Biserici sunt doua : una in cat, de re$edinta, cu hramul Sf. Treime; a doua in Visterna, cu hramul Ioan Botezatorul ; sunt deservite de 2 preotI 2 cintaretI; art cite Io hect. Este o $coalA in cat. Enisala,

Eni§enlia, com. rur., in jud. Constanta, pl. Silistra-noul. Este a$ezata in partea S.-V.

a judetulul, la 77 kil. spre V. de ora$ul Constanta, capitala districtuld, $i In cea de S. a plaseI, la 43 kil. spre S.-E. de ora.$elul Ostrov, resedinta ocoComunele invecinate cu dinsa sunt: Hazarlic, la kil., spre S.; Dobromir, la 6 kil. spre V.; Caranlic, la 9 kil spre N.-V. ;

Cuzgun, la io kil. spre N.-V.; Regep-Cuius, la io kil. spre V. Se margine$te la N. cu com. urbana Cuzgun, de care se des-

acoperit cu finete $i paclurI frumoase; Bazirgian, la N. (102

m.), de natura stincos, dominind satul Bazirgian $i valea Migeletul, acoperit cu pa$unI $i paclurI; Cara-Amat-Bair (178

tot la N., de natura pletroasa, dominind satul Nastradin $i valea Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, acoperit cu finete tuferisurI; culmea insemnata m.),

Ghiol-Punar (192 m.), pe hotarul

E., brazdind comuna in partea E. $i prelungirile sale GhiolGhelic-Bair (187 m.), prin interiorul comuner, dominind satele Eni$enlia $i Nastradin, acoperit cu tuferi

i Jinete ; Mulver-Acce-

uci (185 m.), in partea de E., pe

hotar, acoperit cu tuferi$urI

paclurI; Hazarlic (i7' metr1), la S. si S.-E., dominind satele Enisenlia si Hazarlic, acoperit cu tuferisurI $i paclurI ca TallaOrman ; Irasli-Bair (170 m.), Teche-Chioi (196 m.), ce domina satele Teche-Chioi $i Dobromirul-din-Vale ; Sitma-Bair (115 m.), Taili-Sirtt, Havale Burun 40

69623 Marele Dicf lanar G,oprodio Kit. 111.

www.dacoromanica.ro

EI11ENL1A

m.), Mezarlic-Bair (120 m.), Chiuciuc-Hagi-Sirti (133 m.), Bas-Punar-Sirti (187 m.),

(120

toate in partea de V., pe hotar, sunt acoperite ca tuferisurT si arborT resletT, resturT

din intinsele si frumoasele padue de odinioara. Movile sunt numeroase, parte naturale, parte artificiale, si ati

servit ca locurr de observatie pentru locuitorT la apropierea deselor navalin ale basbuzucilor turcestI ; printre ele distingem : Tasli Iuluc (778 m.), la N., linga satul Nastradin ; Esil-Iuiuc (195

m.), la E., pe hotar, pe

ENWENLIA

314

mu-

chia dealulur Ghiol-Punar, Derusen-Iuiuc (187 m.), pe dealul Ghiol-Ghelic-Bair si linga catunul Enisenlia, Cazilmi (192 m.), la S.-E, pe hotar, linga. cätunul Enisenlia ; Hazarlic I (i 71 m.), Hazarlic II (186 m.), la V., pe dealul Hazarlic, Una. satele

lul Mulver-Acceuci, prin padurT, In panca N. a comuneT, la hotar ;

foco njurat cu padurl ; CiucurChioi, asezat in partea de N. a

Nastradin-Ceair, tot pe dreapta, prin interior, trecind prin satul Nastradin ; iar pe stinga maT avem valea Teche-Chioi-Ceair,

com., la 10 kil. spre N.-V. de resedinta Enisenlia, pe ambele malurT ale vleT Ciucur-Chioi, la poalele de E. ale dealuluT Arpalic si la cele de V. ale dealuluT Ciucur-Chioi-Bair, sat mic, Cu casele

care sub numele de Incari-Mahali-

Ceair pleaca din dealul DermenSIAL din comuna Dobromirul, trece pe linga. satul Teche-Chioi,

bine zidite, curate, asezate pe cinc! ulitl, inconjurate cu padurT.

unde primeste cincY miel val, intre carT Medmedi-Culac, ca malurT acoperite ca päduri; Te-

Suprafata totall este de 4888 hect., din carT 647 ocupate de vetrele satelor Cu 230 case, iar restul impartit filtre locuitorr, carT poseda. 2805 hect., si Sta. tul cu proprietarif, carT stApi-

che-Chioi, care brazdeaza comu-

na in partea V. Comuna s., compune din cincl resedinta, in

cdt. : Enisenlia,

nesc 1436 hect. ; sunt : 647 hect.

partea de S. a com., pe valea

sele miel, asezate regulat pe

teren neproductiv (ocupate de vetrele sa clon); 4241 hect. teren productiv (din care 1436 hect. ale Statulur cu proprietatariT si 2805 hect. ale locuitorilor) ; din acestea: 1671 hect.

Gheren-Ceair (Beilicul), la poalele V. ale dealurilor Ghiol-Punar si Ghiol-Ghelic-Bair si la cele de E. ale dealuluTHazarlic, cu ca-

.

patru ulitT ; Nastradin, asezat in

teren cultivat (din care 200 hect.

ale StatuluT ca proprietarir si

Acciasaläc, trece prin comuna Hazarlic, prin satul Enisenlia,

partea centrala a com., la 3112 kil. spre N. de resedinta Enisenlia, pe ambele malurT ale va.eT Nastradin-Cealr, la poalele de S. ale dealuid Cara-A mat-Bair, la cele deN. ale dealuluT Ghiol-Ghelic-Bair si la cele de V. ale dealuluT Nastradin-Bair, cu casele miel, ras-

de unde la numele de valea

pindite id si colo, cu o platä

flete : 582 barbati, 560 femeT ;

Gheren-Ceair pana la satul Bazirgian, de unde ja numele de

larga in mijlocul satuluT si cincT ulitT ; Teche-Chioi, ase-

Derinea-Ceair, pana la hotarul N. al comunei si d'abia d'aci incepe a purta numele de Beilicul; brazdeazd partea centralA a comuneT trecind prin satele Enisenlia si Bazirgian ; malurile sale sunt inalte dar nu ripoase, pe alocurea pietroase si acoperite cu padurT si tuferisurT. Adiacentele sale brazdeazd comuna in deosebite di-

zat in partea de S.-V. a com., la 4 kil. spre V. de resedinta

667 necdsatoritT, 432 casatoritT, 42 va.duvT, 1 divortat ; 1142 cetatenT RominT ; 585 ortodoxI, 546 mahometanT, 4 catolicT, 7 armenT ; 581 agricultorT si me-

rectiunT, Ciucur-Chioi-Ceair pe stinga la N.-V. trecind prin satul Ciucur-Chioi, cu malurT paduroase; Migeletul pe dreapta, care sub numele de DiudiuliucCucuciuc-Alceac pleaca din dea-

resedinta Enisenlia, pe valea Ghe-

Comerciul se face prin orase-

ren-Ceair (Beilicul), la poalele

lul Ostrov sa0 gara Cernavoda de catre 5 comerciantr si consta in export de cereale si vite si in import de coloniale si ma-

Teche-Chioi si Hazarlic. Valle cele maT insemnate sunt: Beilicul, care sub numele de valea Enisenlia, vine de pe teritoriul BulgarieT din dealul

Enisenlia, pe malul drept al vdeT Medmedi-Culac, linga valea Te-

che-Chioi, la poalele de E. ale dealuld Teche-Chioi-Bair si la cele de V. ale dealuluT Hazarlic ; cu casele in regula asezate

1471 hect. ale locuitorilor), 1904 hect. teren necultivat (ale locuitorilor), 260 hect. teren izlaz (ale locuitorilor), 1236 hect. padurT ale StatuluT (ca proprietarii).

Populatiunea pe anul

1896

era de 256 falniliT se:1 1 142 su-

serial, 15 comerciantI si

dir-

ciumarr.

*tiii carte 60 persoane, nu

pe doul ulitT : Bazirgian sari Bazargian, asezat in partea de N.-V.

stiti 7082. LocuitoriT posea : 152 plugurT, 777 care si clrute, 4 masini de vinturat, 5 morI de vint

a com., la 9 kil. spre N.-V. de

si 8700 capete de vite.

de S. ale dealuluT Bazirgian si la cele de N.-V. ale dealuluTBas-Punar-Sirti, cu case curate, frumoase, asezate pe 3 uliti si

www.dacoromanica.ro

nufactura.

ENIENLIA

315

ERA CLE (CETATEA-LUT-)

Budgetul comuner este de 9154 leT la veniturT §i de 5746 leI

ja numele de valea Enisenlia si trece in Bulgaria. Directia

la cheltuelI. Sunt 234 contribuabilI. CII de comunicatie sunt : calea judeteanA Ostrov-Lipnita-Enisenlia-Mangalia, ce trece prin cAtunul sAti Teche-Chioi ; apoI drumuff vecinale si comunale, cad unesc cAtunele filtre ele si cu comunele invecinate.

generala a acesteI v5.1 este de la N.-V. catre S.-E.; se intinde printre dealurile Hazarlic la V. si Ghiol-Punar la E., brdzdind

S'a votat de comunä si ju-

det a se

infiinta bisericA si

scoald.

partea S. a pl. si cea centrall a com. MaT toatà aceastd vale este Orla cu arborY, ici si colo abia se gAseste cite un loe pentru pd?une sail semanAturI. Este str5.-

batut5. in toatä lungimea el' de dru mu 1Hazarlic-D eli-Iusu f-C ui u su

(din Bulgaria). Are o lungime de

Episcopie (Vatra-), mofie, in jud. Buzlil, com. Simileasca, proprietate a statulur, pendinre

de Episcopia Buzdti. Are 600 hect., din care 190 arabile, pe care se cultivA In mare parte zarzavaturI, 280 hect. fineatA, resta, pAdure de frasin si putin izlaz. Terenul acester mosiT, a fost in vechime, parte pdmint domnesc, parte al orasuld. Dupa stabilirea scaunulur episcopal in Bu7Ati, i s'a dAruit de

iar in intregime, 5 kil.

diferitI domnI. .In 17 FI , Constantin Brincoveanu mal dArueste doud helestae cu locul ve-

dintA al comunefEnisenlia, situatà in partea de E. a plAseI si cea de S.-E. a com., pe ambele maluri

Enose§ti. VezI Ienosesti,

cm n ale lur CApitan Caloian, CApitan Dumitrascu Bagdat si te-

15 kil., pe teritoriul Romin, Eni§enlia, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nou5., cdt. de rese-

com.

rur., jud. Roma nati.

ful Paharnicul, de la carI le ja, pentru obrdznicia lor si le dA

ale Off Gheren-Ceair(satiBeilicu),

Epdria. Pentru toate cuvintele

la poalele de V. ale dealuluI

derivate din cuvintul lapa, vezI

Ghiol-Punar $i Ghiol-Ghelic-Bair si la cele de E. ale dealuluT Hazar-

litera I.

lic. Teritoriul sAti e brazdat de dealurile: Hazarlic (I 7' m.) la V., Ghiol-Punar (192 m.) la E., Ghiol-

Episcopiei (VIrful- ), virf de Epeí. Pentru toate cuvintele derivate din cuvintul Tapa, vezi litera I.

Ghelic-Bair la N., acoperite cu pAduri si tuferisirr ; movill sunt cincl, intre carT insemnam Dermen-luiuc (187 m.) la N., Cazil-

EpiscopuluI Ioasaf, ceca ce a dat acesteI mosiT intinderea actuall.

Episcopia, sal, jud. Arges, pl.

deal, situat la S. de Virful-Nucet, com. Gornetul-Cuib, pl. Pod-

goria, jud. Prahova. Este acopen it cu vie si s'a numit ast-fel

Pitesti ; face parte din com. rur.

pentru-cá in vechime ling1 acest virf a fost metocul Epis-

Gdvana-Valea-Rea.

copieT Buzar'.

mi (192 m.) la N.-E., Hazarlic I i 11 (171 m. §i 286 m.> la V.

Episcopia, mofie a Statultit, in

Intinderea satulul e de 500

jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul, com. Plopi-Slävitesti.

hect., din carI 87hect. ocupate de

vatra si grAdinele satuld. Are o populatie de 55 familif, sati 182 suflete.

PAmintul e acoperit cu tufe-

EpiscopuluI (Movila-), moviiii, in pl. Rimnicul-d.-j., la hotarul jud. Rimnicul-Sdrat, catre

la

la Ila kil. de malul drept al riuluT Buz5.i1 ; numitA

V. de com. AmIrdsti, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea.

ast-fel de la mosia Vatra Episcopid, pendinte de com. Simi-

BuzAti,

Episcopia, mofie a statuld,

leasca, jud. BuzAti, datA episco-

risurI, resturT din intinse pAdurI

de odinioarl; pe id pe colo este propriti si pentru agricultura. DrumurT sunt spre : Nastra-

Epis copia, trup de pddure. Vez]. PelticAreasa, jud. Muscel.

piel de Buzan de Constantin

din, Hazarlic, Bazirgian si Teche-

Episcopia, pdclure a StatuluI, situatd pe mosia StatuluI cu acelasI nume, jud. Teleorman.

Epure. Pentru toate cuvintele cu aceasta numire, compusele si

Episcopia-de-Arge§. VezI Ar-

Eracle (Cetatea-lui-), ruinele

Chioi.

Eni§enlia, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. Hazarlic. Aceast1 vale este continuarea vAef Gheren-

Ceair, care dupl ce trece prin com. rur. Enisenlia si Hazarlic

ges (Episcopia-de-).

Episcopia-de-Hui. VezI Hui (Episcopia-de-).

www.dacoromanica.ro

Brincoveanu, la 1711.

derivatele eT, a se vedea litera I.

unetvechr cetdli bizantine, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Enisa-

la, In partea de E. a plAsel si a com., la I kil., ceva spre E. de sa-

ERBICENI

316

tul Enisala, pe un deal stincos

inalt de 114 m. Din ruina s'a pastrat temelia conjuratoare, pe jumätate. Poarta cetatueI este indreptatá spre E. privind intinsul iezer Razelm Marea-Neagra. Turnuri avea i zidurile in-

4, pastrindu-se numal o parte din cel de la poarta. ; zidul este gros de un metru i mar bine, fac it In piatra de riil si bine cimentat,asa cá din pricina grosimel luI si po-

zitid cetateI, era gren de luat Cetatea chiar cu artileria, ne cum

de navalirile barbarilor i asalturile Turcilor, carI ati mat-o mal tirziti din mina Genovezilor, constringindu-I prin foa.mete

a se preda, taindu-le comunicatia ascunsà ce se practica prin páretele de E. al sana' si a carel' deschizatura astupata

ERCIULEASCA-V-CALI:GAREASCA

locurY. Ma/ tirziti cetatea a fost stricata de locuitoriI satultii Eni-

sala, ale caror case si chiar bi-

cum-ca ea ar comunica cu deschizatura de la Amutli si dealul Consul, pe sub dealurI. Este posibil ca in timpul Romanilor

comunalä Ciovanasani05.zanesti-Ercea-Corcova.

serica sunt facute din piatra luata din zidurile cetatiT. In zidurile acesteI cetatI, d. To-

cilescu a gasit o poarta cu o frumoas1 inscriptiune greceasca compusä în versurI doriene : este epitaful unur medic nascut la To. mis.MonumentulseafláazimnMu.

zeul din Bucuresti si s'a publicat de savantul archeolog in revista vieneza ArcheologischEpigraph. Mi theilu n gen » , VI (1882).

Erbiceni, sat, jud.

Iasi. VezI

Ierbiceni.

Erburoaia, vale, jud. Fálciü. Vez/ Ierburoia.

in mare parte se vede si

asta-d. Petera negresit ea raspunde in cetate, cadí e mica distanta, de 80 100 metri inte ele ; este astupata. Se zice

Prin aceasta com. trece soseaua

Ercari, catun, al com. Zilisteanca, jud. Buzar', cu t60 locuitorI 34 case ; e alipit mareluT catun Haimanalele.

Erche, izvor, in jud.

Botosani, com. Salcea, pl. Siretul; formeazá

un pifia care se varsa in

flul

Suceava.

Erchesec, sat, din jud. Constanta, plasa. Hirsova, pe teritoriul comuna iriuI. Anume pe teritoriul catunuluT Satis-Chioi, la poa-

lele rasaritene ale dealuluI cu aceleasI nume si lingd valea Uzucea, se afla ruinele vechiuluI

sat, din care azI n'a ramas de cit o parte; de aci pleacä drumurI la Baltagesti, la SatisChioi, la Capugi, la Tichilesti si la Topalul; serva. ca rascrud tuturor acestor drumurI. satul Erchessec are 62 familii, sal' 352 suflete. Se intinde pe o suprafata de 2703 hectare, din carT 05 hectare ocupate de vatra

satuluI cu 67 case.

alta numire a mo,siel

Erchesec, virf de deal, In jud.

Haimanalele (Catuneanca), din comuna Zilisteanca, judetul Bu-

Ercari,

cele de la muntele Consul. Pe

Ercea, com. rur., in jud. Me-

dealul Gras, aflator la E. de dealul

hedinti, pl. Motrul-d.-s. la dis-

Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. iriul, i anume pe acela al at. Satis-Chioi, pe culmea dealuld Erchesec ; are os inaltime de 234 metri; este cel mal inalt vid al dealu-

Cetatii Eraclia se gäsiai1 de si-

tanta de 34 kil. m. de orasul

luI i domina toata. Valea-Stu-

gur si alte intariturI mal pe carl TurciI le-ati ras de la

Turnul-Severin, situata pe Valea-

pineI; e punct trigonometric.

Cosustd, formata din catunele Ercea si Poeana. Are 760 locuitorl; 125 contribuabili si 230

Erchesec,movild,jud, Con stanta,

sa fi fost o comunicatie sub-terana intre forturile de la Eraclia

ata pamintuluT, respectind fortul principal si servindu-se chiar de el. Cetatea bizantind, prin pozitia eI intarita, a servit de sigur i piraterid genoveze, cad

zad.

case.

Locuitorii posea.: 42 plugurT,

95 care cu bol, 9 carute cu cal,

de ad piratil, de pe o inältime ce domina teritoriul pe o mare

180 stupT.

intindere, mal tot lacta Razelm, si chiar o parte din tarmul MaxiI

de I preot si 2 cintaretl. Budgetul comund are la ve-

puteati vedea cu ochil liberI,

niturI leI 9059 si la cheltuell

corabiile negutatorestY pe carI le prindeati i jefuiati ; acest

585 leY.

cuib a fost distrus de Turcl, gonind pe Genoved din aceste

17 cal, 400

Sunt douà bisericI, deservite

Vite : 460 vite marT cornute, oT i 500 rima-

torr.

www.dacoromanica.ro

asezat pe aceeasT culme de deal,

in partea de N.; are o inAltime de 189 metri ; punct trigonometric.

Erciuleas C a, mofie nelocuita, In jud. Ialomita, pl. Ialomita,

Balta, com. Poeana, cu o suprafata de t000 hect., din cm-1 5 hect. padure.

Erciuleascali-Calugäreasca, mofie nelocuita, In j'Id.

Jalo-

ERCULETI

ERMOLIA

317

mita, pl. Ialomita-Balta, com.

Poeana; are 3000 hect., din carf

ioo hect. padure. Ercule§ti(Iercule§ti), sat, in jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, com. Vilcelele. E asezat in cimp, la o departare de 600 m. spre E. de cát.

riul com. rur. Azaplar, i anume pe acela al catunuluI sail Erebiler ; trece prin satul Erebiler ; merge paralel cu dealul Carasuluc-Bair ;

Ceair ; este situat in partea me-

ridionall a pl. si cea septentrionala a com.; inaltimea medie : 145 metri.

se uneste cu i amin-

Erghinul, lac, in jud. Ialomita,

dota daa nastere vaeI Biuiuc-

pl.Ialomita-Balta, in insula Balta,

Dere.

teritorul com. Borduseani.

valea Carasuluc-Ceair

de resedinta, Vilcelele, pe o in-

tindere de 50 hect. Are o populatie de 44 familif, su' 433 suflete, din carI io contribuastia carte 25 persoarle. In vechime se numea i VaT-de-EI. bilf ;

Eremia, jane, situata la S.-E. de iezerul Cojocarul, jud. Braila; uneste iezerul Baratura Cu Ruptura-Moldovence/.

A fost fondat acum vr'o 40 de

Erenciuc, lac, in jud. Tulcea,

anI de proprietarul mosief, Scarlat Jarca.

pl. Sulina, com. Cara-Orman,

in partea de S. a plaseI si a comuneI ;

Ercule§ti, numire vechie a atunulut Goinari, judetul R.-Sarat, comuna Merina.

Ercule§ti, pädure, In jud, R.-a% rat, pl. Gradistea, com. \l'Alcelele ; ateo intindere de 20 hect.

Esente: gorun si ulm. E asezata. fina pirlul Ciulni-ta. Este proprietate particulara.

este format de re-

varsarile bratuld Sf. Gheorghe, cu care comunicä printr'o mai mare, care-I servä de scurgere ; are forma unui semicerc In suprafatä. de 150 hect. ; este

inconjurat de toate partile cu stuf; la capatul N.-V. se afla dota miel ridicaturI de 2.5 m.

Erghiob a-Tepe, alt nume al clea-

lulut Doerani, virful cel inalt al jud. Constanta. Ericlic-Culac, pîrîü, In jud. Tulcea, pl. Babadag, com. SlavaRusa ; izvoreste din dealul Dolama ; se indreapta spre N., avind o directiune generala de la S. la N., brazdind partea V. a pl. si a com., si, dupa un curs

de 4 kil., se arunca In piriul Slava-Rusa, pe dreapta, ceva mal jos de satul Bas-Punar ; curge numaI prin paclurl ; pe malul sati merge drumul vicinal Testemel-Bas-Punar.

fie-care punct trigonometric de

observatie de rangul al 3-lea; la varsarea sa se afla o padu-

Erim-Iuc, rnovila, in jud. i pl.

Erebiler, sat, in jud. Constanta,

rice cu numele tot de Erenciuc,

pl. Mangalia, cat. com. Azaplar,

de aproape 50 hect. intindere,

cat. Pelitlia, pe muchia dealuluI Gargalic-Bair ; are 94 metri

situat mar mult in partea cen-

precum si, ceva mar sus, un crin-

inaltime; e acoperita cu verdeará.

tratä a comuneI, la 3

gules, unde se afla o ridica-

kil. spre

N.-V. de cat. de resedinta, Azaplar. Este asezat pe valea cu acelasl nume, Erebilerere, inchis la V. de dealul CarasulucBair i dominat din partea de V. de movila Ciatal-Iuc (cu 125

m. inaltime). Are o suprafatä. de 486 hect., dintre carI 20 hect. sunt ocupate de gradinI si de vatra satuluI. Populatiunea, compusa numal din TurcI,

Constanta, com. Caraharman,

tura de 3 m., punct trigono- Erjei, deal, la N. de cat. Valeametric de observatie de rangul al 3-lea.

Erghevita, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de com. rur. Bistrita. Are 600 locuitorI; 113 case ; o biserica. ; o scoala, conclusa de i invdtd-

tor si frecuentará de 21 elevl si 3 eleve.

este de 20 familiI, saa 112 sufl. Drumurl comunale pleacd la Azaplar, Cara-Chioi, Edil-Chioi,

Erghinanlic, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe terito-

Engher-Biuiuc, Ghiuvenli i Musta-Faci.

riul com. Chioseler ; se desparte din virful Chioseler indreptindu-

Erebiler-Dere, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe terito-

rala de la S.-V. catre N.-E. ; se

se spre N. cu o directie geneintinde pang. In valea Buiuceral-

www.dacoromanica.ro

Silistd, com. Aninoasa, pl. Riurile, jud. Muscel, pe la poalele cdruia trece Hui Sldnicul.

Ermolia, pirla, jud.

Suceava,

izvoreste din padurea cu acelas nu me, trece prin sateleValea-Seb.-

ca i Topile, invirteste 3 morf se varsa in Siret, din jos de satul Lunca.

Ermolia, pida, jud.

Suceava,

izvoreste din padurea cu acelasI nume, ucla. com. Cristesti pe o lungime de 4000 metri si se varsd in piriul Motca.

Ermolia, pädure de fag si ste-

ERNAT1CA

ESCH1-CALE

318

jar, in com. Cristesti, jud. Si-

murli-d.-s., asezat in partea de

ceava.

N. a plAsir si cea de V. a comuner, la 5 kil. spre V.- de

Ernatica. Vezr pentrn cuvintele cu aceastA numire, litera I.

Eroslävesti sati Ieroslovesti,

resedintA, pe ambele malurl ale vAir Eschi-Baba. Intinderea satului este de 87 hectare, iar

populatia de 112

bancea, Alibei- Chioi - MeidanChioi; Orta-Chioi-Meidan-Chioi;

este acoperit in mare parte cu pAdurr si pe la poale cu finete si semAnAturr; pe alocurea mu-

chia luT e stincoasI si plesuvl.

familir satl

Eschi-BalIc, pirtg, in jud. Tul-

trup de moiie ne locuit, in suprafatA de 2860 hect., proprietatea Statulur si care apartinea

677 suflete. PAnaintul e acoperit cu pasunr. Are o scoa.15..

innainte de secularizare, MAndstirer Sf. Gheorghe-NoA, pendinte

Eschi-Baba, pilla, in jud. Tul-

catie al celor dota ramurr ale

cea, pl. Istrulur, com. Ciamurlid.-s., cAtunul Eschi-Baba; izvoreste din dealul Ciamurli, se

dealulul Eschi-Balic ; curge prin-

de com. Tirnava-d.-s., pl. Gilnistea, jud. Vlasca. Se arendeazA, cu trupul Vil ceni, ct1 44500 ler. In 1882, s'a improprietdrit pe aceasta mosie 5 locuitorr insu-

izvoreste din virful de ramifi-

indreaptA spre S., avind o di rectiune generall de la N.-E. sPre S.-V., trece prin cAtunul Eschi-Baba, brAzdind partea nor-

rAter, dinduli-se o suprafatd de 37

dicä a plAsir si a comuner, cur-

hect. 888 m. a. in care filtra

d.-j., plai 11 Closani, jud. M e-

ge pe la poalele dealulur SariMezelic, si, dupl un curs de 4 kil., se vars1 in piriul Beidaut, pe stinga, mal jos putin de satul Eschi-Baba ; pe valea lid

hedinti.

sunt drumurile comunale Eschi-

si suprafata afectan scoaler.

Eruga, pirin, in com. rur. Bala-

cea, pl. Isaccea, com. Balabancea ;

tre stincoasele lor coaste; se indreapt5. spre S., avind o directiune generall de la N. spre S., brAzdind partea de S. a pl. si de E. a com. ; tale drumurile vecinale Aliber-Chioi-Orta-Chioi, Aliber-Chior-Balabancea, si dupA

un curs de 3 kil. se .varsA In piriul Taita, in fata dealulur Consul, lingA moara lur Nicolau ;

partea superioard curge prin pAdurr, iar cea inferioard prin livezr.

Baba-Beidaut si Cail-Dere-Eschi-

Eruga-MoriI, pirig, in com. rur. Girla-Mare, pl. Câmpul,

jud.

Baba, ce trece si pe lingä o

in jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.

pAdure.

Mehedinti.

Eschi-Balic, deal, in jud. TulErzucan, vale, in jud. Neamtu,

Eschi-Cale, fortlireallt romana, urb. Isaccea. E asezatá in partea de N. si de N.-E. a com., la

cea, pl. Isaccea, comunele : Balabancea si Alibei-Chioi ; se desface din dealul Eni-Ormangic-

2 kil. spre E. de orasul Isacramificatie de N. a dealulur Vi-

mijloc de piriul Ruginoasa. Tere-

Tepe; se indreaptA spre S., avind o directiune generall de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea de S. a plAsir, pe cea de E. a comuner Balabancea si pe cea de V. a comuner Alibei-

nurile sale sunt mldstinoase si

Chioi ;

acoperite cu papurA, iar coastele,

murr, una printre piriele Boc-

cu plciuricea numitd Huciul.

logea si valea Eschi-Balic, si alta printre valea Eschi-Balic si piriul Acadin; are 2 virfurr stin-

com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul. Se intinde din susul satulur Ruginoasa, futre prelungirea dealulul CetAtuia si a Dealulur, Bisericer, pdnä sub poalele dealulur Stan.

Aceastd vale este udatä prin

In partea despre S., la locul unde Erzucanul se uneste cu

valea ce se deschide de sub culmele dealulur Stan, se aflA un iaz, care e cel mar mare din

se desface in dota ra-

coase, unul de 280 m., altul de 265 m., puncte trigonometrice de ran-

cea, pe malul drept al nArer, in fata miler 65,

Dupe o

zir-Tepe si pe o haltime de 24 m. deasupra apelor DunArer,

servind si ca punct trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea. A servit drept statiune a flotiler danubiene : classis Flavia Mcesiaca, cum dovedeic cercetArile d-lur Tocilescu si

cArdmizile cu stampill aflate acolo de d-sa. In timpir din urmA castelul roman a servit artileriel turcestr in tot cursul numeroaselor rlzboaie cu RusiI, impie-

com. Bozieni si care e bogat

gul 3-lea, dominind asupra satelor Acadin si Orta-Chioi; pe

in pestr si raer.

la poalele sale de E. curge valea

decindu-r de a trece DunArea prin vadul Isaccea, cAcr In a-

Biuiuc-Cartalic (afluent al 'Afluid

cest loc DunArea are numar 750

Acadin); este inconjurat de drumurile vecinale: Bas-Chioi-Bala-

m. atime si nu e tocmar adincd. Tot pe aicr a fost probabil

Eschi-Baba, sat, in jud. Tulcea pl. Istrulur, catunul comuner Cia-

www.dacoromanica.ro

ESCHI-DURAN-I0L-TABIA

trecerea armateI luT Darius In 513 a. C. In spatele 10 Es-

319

ESE-CHIOI

impreuna. Cu \ralea Jidini, formeaza piriul Bas Chioi.

ploatarile nesabuite le-ati distrus

ta de I kil., alte douä forturl,

Esculap (Ved Rubin-Esculap),

Piriul Ese-Chioi ce curge prin valea Ese-Chioi din dealul a-

Cu ruine, ce serveati de retran-

sursd de ap4 mineralcl, in jud.

ban-Bair, trece prin satul Ese

sament.

Vilcea, continind mal Cu seama o mare cantitate de bicar-

chi-Cale, se mal vad, la o distan-

Eschi-Duran-Iol-Tabia, nume pe care TurciI Fati datruinelor und vechi9 lagar roman de pe valul cel mare de piatra, in jud. si pl. Constalta, com. Om ir-

cea, la 2 kit. spre N. de sat. Eschi-Sarai, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Sarai, cat. Eschi-Sarai ; se intinde prin-

tre lacul Hazarlic-Ghiol $i piriul Sarai ; are o inaltime de

88 m. ; e acoperit cu finete $i putine semanatud ; pe muchea luI merge drumul judetean Hirsova-Babadag.

Eschi-Sarai, ruinele unid sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova,

com. Sarai, distrus de un incendiu pe la inceputul secoluluI trecut. Locuitorif s'al' stabilit

ceva mal la E., formind actualul sat Eni-Sarai (Noul-Sarai).

Eschili-Orrnan sa9

Echili - Or-

man, deal (225 m.), in jud. Tulcea pl. Babadag, com. Ba$-Chioi ; este o prelungire de E. a dealului Iasi-Orman ; se intinde spre E., a-

vind o directie generala de la S.-V. spre N.-E. si brazdind

partea de V. a pl. si a com.; se intinde printre piriul BasChioi si afluentul satí valea Musafir-Culac ; este acoperit cu padurI in partea superioara, iar

pe la poale cu finete, pasunI $i izlazurr; pe la poalele sale

bonat de

soda.,

magnezie

calce.

dupa ce a brazdat

Ese-Chioi, com. rur., in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua.

Este situata in partea de S.

Ceai r, Pu n ar-Orm an-Ceair,Tan as-

a judetuluf, la 120 kil. spre S.-V. de orasul Constaata, capitala

du-se in piriul Ese - Chioi, pe

districtulul, si in partea S.-V. a piase, la lo kil. spre S.-E. de oraselul Ostrov, resedinta,

dreapta. Com, e formata din 2 catune: Ese-Chioi, resedinta, asezata in

com. invecinate sunt : Girlita, la 5 kil. spre N.-E ; Bugeac, la 6 kil. spre N.; Almalic, la 7 kil.

centrul comuneI, tuteo pozitie frumoasä, pe piriul Ese-Chioi,

spre N.-V. si Garvan, la 8 kil. spre E. Se margineste la N.-E. cu

Durac-Sirti, la S. de dealurile

Com. Girlita, de care se desparte prin dealurile Burum-Sirti si Tanas-Sirti ; la S., cu B ligada, despartindu-se prin dealurile Pinirlic-Bair i Mahale-Orman-Bair;

iar la V., en com. Almaliu, separindu-se prin val ea CuruCanara. Relieful soluluI e accidentat ; culmea Ese-Chioi brazdeaza te-

Ceair, la S. si S.-E., deschizin-

inchis la V. de dealul Hagiaban-Bair si Pinirlic-Bair,

la

E. de dealul Tiumbet-Bair; Cu-

iugiuc, spre V. de resedinta, la 6 kil., pe %ralea Cuiugiuc.

Populatiunea pe anul 1896 era de 323 familia', sa9 1463 Suflete, din cad: 734 barbatI, 729 femer ; 820 necasatoritI, 584 cdsätoritI, 59 vaduvI; xii tiind carte, 1352 nestiind ; 1463 cetatenI RominI; 1042 ortodoxI,

421 mahomedanI; 731 agricul-

ritoriul comuna la V. si centra lar culmea Girlita la E.

torI si meseriasT, 3 comerciantI.

Dealurileprincipale sunt: HagiDurac-Sirti, cu virful Ese-Chioi, (144 m.), la V.; Burum-Sirti (120

din care : 273 hect. teren ne-

Suprafata este de 4836 hect.

productiv (din care 263 hect.

si Bona-Sirti (118 m.), la

vetrele satelor i ro hect. baltä, drumurI etc.) ; 4563 hect. teren

N.; Mahale Orman-Bair (166 m.) si aban-bair (170 m.), la S.

productiv (din care 400 hect. ale StatuluI Cu proprietaril

si S.-V. (aceste dealurI apartin culmii Ese-Chioi si sunt acope-

4163 hect, ale locuitorilor) ; din acestea: 2100 hect. teren cultivat

rite cu padurI intinse, intretaiate

(ale locuitorilor); 1500 hect. teren nec u ltivat (ale lo cuitorilor) ; 157 hect. teren islaz ale locuitorilor) ; 46 hect. teren vii (ale locuitorilor);

m.)

de S. - E.

pe la cele de N.-E. trece dru-

Tanas-Sirti (170 in.), la E., apartinind culmeI Girliça, acoperite

mul comunal A matcea Bas-Chioi ;

cu tuferisud, cringurf si lived.

tot pe la poalele sale de S.

Odinioarä erati acoperite cu padurI intinse, insa focul si ex-

curge i ptriul Bac-Ciaus, care

Chioi si,

com, de la S.-V. spre N.-E., se varsa In piriul Girlita. VAi sunt: Curu-Canara, la V., Chiuciuc- Chessen- Ceair, la N., ambele deschizindu-se in lacul Girlita ; aban-Ceair, Begene-

de pasunI si livezT) ; PinirlicBair (8o m.); Tiumbet-Bair si

trece drumul comunal Ciucurova-Bas-Chioi, lar

in mare parte.

www.dacoromanica.ro

750 hect. padud (din cad 400 hect. ale Statuld cu proprietarif si 350 hect, ale locuitorilor).

Locuitorif posea.: 102 plu-

ESE-CHIOI

E STER

320

gurI, 179 care si carute, 2 masinI de secerat. Vite sunt 4400 capete. Comerciul e putin activ si se face prin oraselul Ostrov, de catre 3 comerciantT, si consta in import de coloniale si manu-

factura si in export de lemne si vite cu produsele lor. Budgetul comunel este de 3772 leI la veniturI si de 3445 leI la cheltuell. Sunt 218 contibuabilI. Calle de concunicatie sunt : calea judeteana Ostrov-Cuzgun,

ce trece pe la 3 kil. spre N. de sat, apoI drumurI vecinale si comunale, care duc in Bulgaria si la satele apropiate, ca Girlita, Cuiugiuc, Carvan, Al-

valle Cura - Callara,

Chiuciuc-

Chesere-Ceair, Ese-Chioi-Ceair,

precum si satul Ese-Chioi ; e asezat la 2 kil. spre S. de sat ; este acoperit cu padurr ; din el se lasa spre E. prelungirea numita Burum-Sirti.

Ese-Chioi-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; incepe din poalele de S.-E. ale dealuluI Hagi Durac-Sirti ; se in-

dreapta mal india spre E., printre dealurile Hagi-Durac-Sirti, Bone-Sirti, de o parte,*abanBair, Tiumbet-Bair de alta parte ; dind de dealul pietros Tanas-Sirti

isI schimba directia si o la spre N. pe linga dealul Versat-Sirti

si, dupl un drum de 1 1 klm,

rnallu.

BisericI sunt doul, una

in

se deschide in lita, in partea

iezerul

Gir; in

Haralambie si a doua in catu-

E. a luI drumul Oil trece prin satele

nul Cuiugiuc, cu hramul Sf.

Ese-Chioi si Girlita; malurile sale

Nicolae, intretinute de com., cu

sunt joase ; aceasta vale, impreuna cu adiacentele el, are o in-

catunul Ese-Chioi, cu hramul Sf.

ro hect. si cu cite un preot ;

Eslele-Boilor. VezT Ieslele-Boilor,

jud. Botosani.

Esna, sliti,s'or, in partea de N. a com. Urleasca, jud.Braila, cam la

8 kil. spre N. de satul Urleasca,

pe muchea de Vest a laculuI Esna, infiintat la 1862. Vatra satuluI este de ¡2 hect. Sunt 68 case; o circiuma ; o moara cu aburI. Populatia este de 62 familiI, sati 325 suflete, din carI: 172 barbatT si 153 femeI ; 147 casatoritI si 178 necasatoritI ; 12 $tiind carte si 313 nestiind.

Vite sunt : 152 cal, 422 vite marI cornute, 514 oI, I lo rimatorI.

Esna, lac, la N. de com. Urleasca, jud. Braila; este taiat in partea de E. de hotarul com. Movila-MireseI, cazind un coltisor despre E. pe com. MovilaMireseT si intregul lac pe com. Urleasca ; e cam la 2 kil. spre S. de satul Movila-MireseI.

sunt si dota geamiI Cu 2 hogI. Sunt dota scoll rurale mixte,

tindere de 4500 hect., aparti-

in fie-care catun, conduse de

si este coprins filtre iezerul Girlita, dealurile Burum-Sirti, Bone-Sirti, Hagi-Durac-Sirti, Mahale-Orman-Bair, $aban-Bair, Pi-

Esna, mofie, pendinte de com.

nirlic-Bair, Tiumbet-Bair, Cuiugiuc, Versat-Sirti, Regene-Bair, Tasli - Burun, Olucli - Cuiugiuc-

Ester, sat, in jud. si

un invatator

si

o invdtatoare,

frecuentate de 1 1 1 elevI (89 ba-

etr, 22 fete).

Ese-Chioi, sat, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noua, catunul de resedinta al comuna' Ese-Chioi,

nind com. Ese-Chioi si Girlita,

asezat in partea V. pe valea

Bair, si Girlita ; valle carr se deschid in valea Ese-Chioi-Ceair

Ese Chioi ; are o intindere de

sunt pe stinga miel, repezI

2874 hect. din carI 134 hect. ocu-

neinsemnate, lar pe dreapta mal marI $aban-Ceair, valea Begene-Ceair, formata din \dile Punar-Orman-Ceair, si Chelege-

pate de vatra satuluI; pop.alatia este de 138 famila sari 713 suflete.

si

Ceair-Tanas-Ceair,Nursus-Ceair;

Ese-Chioi, vfrf de deal, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noud, pe teritoriul comuneI rurale

Ese-Chioi, situat in partea V. a plaser si cea N. a comuner ; este virful culminant al dealuluI Hagi-Durac-Sirti ; are o innaltime de 144 m., dominind

malurile lor sunt acoperite cu servesc de cal de comunicatie, si aa apa numaI primavara, toamna si cind cad tuferisurI ;

ploile mar abundente.

Eslele, localitate, jud. Suceava. VezT Ieslele.

www.dacoromanica.ro

Urleasca, pl. Ianca, jud. Braila ; proprietate particulara. pl. Cons-

tanta, catunul com. Pazarli, si-

tuat in partea de N.-V. a plaser si cea de N. a com., la 0/2 kil. spre S.-E. de cat. de resedinta Pazarli. Este asezat in Valea-Ester, tocmaI la locul de

unde izvoreste apa Visterna, fiind nchis la E. de cAtre dealul Beris-Bair, cu virful sati Beris-Tepesi (145 m.), la N. de

catre dealul Seremet-Bair si la S. de c5.tre dealul Cara-Murat Cu virful sail Chendec-Tepe (118

m.). Suprafata sa este de 280 hect., dintre carI 91 hect. sunt ocupate numal de vatra satuluI si de gradinI. Populatiunea sa, a carel maioritate este formata

ESTER

de TurcI, este de 118

EZERUL

321

familiT,

E§il-luiuc, movild, in jud. si pl. Constanta, com. Gargalic,

virful culminant al dealuluT Canat-Calfa; are 228 metri 1'11110-

me, dominind asupra satelor Canat-Calfa, Orumbei i AlgarAhmet (Constanta), si drumul

sati 531 suflete.

oseaua judeteana Hirsova-

pe muchea dealuluT Tasaul-Sirti;

Constanta strabate satul de la N.V. catre S.-E., mergind prin mijlocul sati. Drumurl comunale

are 140 m. inaltime ; pe ea se

pleaca la Tortoman, la PalazulMare, la Seremet si la Ghelingec prin Pazarn.

Esil-Tepe, virf de deal, in jud.

fac araturT.

comunal FägarasulTulcea, pl. Babadag, com. Con-

gaz, cat. Hagilar, situat in par-

tea centrala a plaseI si V. a Ester, vale, in jud. si pl. Constanta, com. Pazarli, cat. Ester ;

trece prin satele Pazarli si Ester, de unde la numele de Visterna ; se intinde printre dea-

lurile Ghelingec-Bair, la N. si Bilarlar, la S.; printeinsa merge drumul judetean Hir$ova-CaraMurat.

com.; aci se incruc4eazä hotarele com.: Armutli, Ba$-Chioi, Congaz i Nalbant ; este un pisc al dealuluT Sari-Tepe, tnalt de 54 metri, purict trigonometric de rangul al 3 lea, dominind asupra satelor Hagilar, BasChioi si Armutli, si asupra drumurilor ce le uneste ; este acoperit cu verdeata $i pa$unT.

Ester, pefterli, pe teritoriul com. cu acelasT nume, jud. si pl. Con-

Esil-Tepe, virf de deal, in jud.

stanta ; pe sanca se citesc incA

urme de inscriptiunI grecesti

Tulcea, pl. Isaccea, com. Frecatei, cat. Posta ; situat in par-

antice.

tea E. a plase1 si V. a com.;

Ester- Cara - Tepe, movild, in jud. si pl. Constanta, com. Pazarli, cat. Ester, pe muchea dealulul punct strategic important ; are 177 m.; e a-

coperit cu verdeata.

E§il-Iuiuc, movild, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, com. Enisenlia, cat. Nastradin, pe muchea dealuluT Ghiol-Punar ; are 185 metri ; e acoperità cu verdeata.

este un vid* al dealulul Cilicul; are 169 metri, dominind asupra satuluT Trestenic i asupra vaeT piriuluT Telita si a afluentuluT sail Cogea-Dere ; este punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea ; e acoperit Cu verdeata, lar pe la poale Cu

- Can at-

Calfa , Aigar-Ahmet-Canat-Calfa ; Orumbei-Canat-Calfa ; e aco-

perit co verdeata, iar poalele sale sunt paduroase.

Esiti-din-Orofteana, sat, jud. D orohoiti. VezT Orofteana-Frun-

zete, com. Orofteana, din pl. Herta.

Etna-Anicuta, sorginte de afta vuneraM, linga Olanesti, Valea-TiseT, jud. Vilcea, avind o

temperatura de 14,500 R. si dind in 24 ore pana la 4000 vedre. Ca substante fixe are : clorur de natrium, sulfat de soda, sulfat de calce, carbonat de calce, carbonat de rnagnezie, sulfat de magnezie, hiposulfit de natrium, iodura de natilum si urme de fosfate.

Evanul, deal, al com. Dobrita, pl. Vulcanul, jid. Gorj, spre N.V. de com.; pe acest deal sunt viile .locuitorilor.

crin gurT.

Ezerul (Iezerul). Pentru toate Esil-Tepe, virf de deal, in jud. Tulcea, pl. Macin, com. CoiumPunar, cat. Canat-Calfa, in par-

tea S. a pl.

si

cuvintele cu aceasta numire, compusele i derivatele el, vezT

litera I.

a com.; este

41

69/..% Ataree DIclimusr Geograile. Vol. III

www.dacoromanica.ro

Fabrica, trup din satul Plebea, com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ; este situat pe stinga piriulur Neamtu, la o depärtare de aproape 2 kil. de Tirgul-NeamtuluT.

Fagi, sat. Vez! Secul, manästire, si Vinatori, sat, jud. Neamtu.

Muntele, situat pe stinga riuluT Bistrita.

Fagi (Trei-Fagi), maña/a, in

hect. 15 ariT, cu o populatie de 38 fam., sati 140 suflete. In acest sat se afla o fierarie si o rotärie. Numlrul contribuabilor : 38. Numarul vitelor se urca la 171 capete, dintre care : 16 bol, 13 yac!, mo oT, 3 caT, 27 fiad: torT, 12 juncl.

Are o intindere cam de 114

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-deSus, com. rur. Malovatul.

Se numeste ast-fel, fiind-cä In aceastä localitate se afld ma-

rea fabricl de postav a erezilor Colonelului Alcaz Eugenia. Inceputul acestei fabricT este datorit D-lur Mihail Coggniceanu, care la 24 Februarie

1853 a si pus temelia cladireT

Fagl (La-), loc izo/al, jud.BuzAti, com. Gura-Dimienel, pe plaiul Baligosilor; serva de hotar.

Fagi (Valea-cu-), vale, in jud. Buzati, com. si clt. Mdgura ; se

scurge in riul

Fagului (Pirlul-), pirtiaf, in jud.

pe locul cumparat de la Manastirea Neamtu, a adus masinT si un insemnat numgr de oT spaniole. D-1 Alcaz a mar inzestrat-o cu alte masinT, asa cä pe an fabrica poate produce vre-o

150000 metri postav 10000 paturT (cera.

si vre-o

Fabrica. Vez! Petro-Dava, jud. Neamtu.

Neamtul, com. Galul, pl. Piatra-

Fagilor (Dealul-),

dea 1. Vez!

Muntele ;

Virful-Fagilor, jud. Neamtul.

se varsA pe stinga

riului Bistrita.

Fagoni, loc cultivabil, in jud. FaguluI (Valea-), vale, izvorqte de la N.-E. com. Negreni, pl. Vedea-de-Jos, jud. Olt si se vars5. in Orla Negrisoara, tot In raionul com. Negreni.

Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul, com. Talpa.

Fagul. Vez! Dealul-MaruluT, sat, In com. Gadinti, pl. Siretul-deSus, jud. Roman.

pirtiaf. Vez! Calul, piriii, jud. Neamtul.

Fabrica-de-Sticlä, sat, jud. BacaO, pl. Trotusul, com. Boganesti, situat aproape de locul Huta si pe mosia Bogdanesti, a fratilor Weisengriin, carl ajá instalat ad o fabricl de sticlarie, in anul 1889. Are o circiuma. Sunt 33 familii, saii 143 suflete, dintre carT 130 UngurT.

Fagul, san Fundeni, maña/a, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti ; tine de com. rur. Guardenita.

FaguluI (Dealul-), deal.

Fanade (Valea-), vale, pe mosia Dersca, com. Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

Vez!

MoviliteT (Dealul-), jud.

Fandolica, sat, judetul Dorohoiti. Vez! Vladeni.

Fagului (Piriul-), sat, in jud. Neamtul, com. Galul, pl. Piatra-

www.dacoromanica.ro

Fandolica, hirtop, pe mosia

FANDOLICA

FARAO AN I

324

Fundoaia, com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

sunt : Valea-Faraoanele, ce trece prin mijlocul comuna ; Valea-

Fandolica, iaz, format din pi-

Sead. si Valea-Drejir, in partea de N.; Valea-PietroasA, la S.;

riul Rog-ina, in marginea satulur flArp4e$ti, com. Pompesti,

Piriul-Oalelor la E., toate, afluenti

pl. CirligAtura, jud. Ia$1.

com. sunt 8 puturr.

Faorul, vale, in fata comu ner Voroveni, pl. Argeselul, jud.

Muscel, spre V. de Dealul-PAune!, care desparte Valea-Faorulur de Albina.

Faraoanele, com. rur, in jud. R.-SArat, pl. Ora$ulur, pe pirtul Cu acela$r nume. Legenda spune cA $T-ar fi luat

numele de la un cioban transilvanean, numit Faraoneanul.

Este a$ezatA in partea de S. a judetuluT, Ia 41 kil. spre N. de ora$ul Rimnicul-SArat, in partea de mijloc a plA$er, la

9 kil. spre N. de com. Cote$ti, resedinta plA$er. Comunele cele mar apropiate de Faraoanele su n t: Ureche$ti, la 5 kil.; Cimpineanca,

la

5

kil.; Blidare, Bro$teni $i

Cirligele, la cite 7 kil.; Virte$coiul,

la 5 kil. ; Bude$ti, la ii kil. Se margine$te la N. cu comunele Virte$coiul i Brosteni, de

care se desparte prin Valea-

secundar! a! riulur Milcovul. In CAtunele, carr compun com., sunt urmAtoarele : Faraoanele, cAtunul de re$edintA, in partea de N., pe piriul V alea-Faraoanele;

Pietroasa, a$ezat in partea de S. a comuner, pe piriul Pletroasa.

Suprafata comuna este cam de 602 hect., din carT 60 hect. vatra comuner, 146 hect. ale locuitorilor $i restul hect., 396, ale proprietAtir private. Populatia este de 174 familiT, salí 793 suflete: 430 bArbatI 363 femer ; 315 cAsAtoritT, 437 necAsAtoritr, 41 vAduvr.

In Faraoanele este: o

bise-

ricA, cu hramul Adormirea MaiciT-Domnulur i Sfintul Dumitru,

fondatA in anul- 1890 de locuitorT, avind 17 pogoane pAmint arabil si 400 lei subventie anual de la com. $i deservitA de przot, i cintAret i i paracliser ; o $coalä mixtA, conclusa de I invAtItor i frecuentatA de 53 elevr, din carT i fatA.

DrejiI; la E., Cu mo$ia utul (pendinte de com. Virte$coiul);

Calitatea pAmintulur este bunA pentru semAnat i pentru vi!, pAmintul fiind argilos, amestecat

la S., cu cAtunul DAllidutul (al

cu putinA hum5.; in ceca ce

com. Bonte$ti), de care se des-

prive$te intinderea culturer, cele 396 hect. ale comuna se impart

parte prin piriul Valea-PietroasA;

la V., cu mo$ia statulur, VIcAreasca. Este brAzdatA de urmAtoarele dealurr: Dealul-Deleanulur, ale

cArur ramificatli, plecind de la

V. se intind prin mijlocul comuna; Piscul-PAi$uluT, in partea

de N.-V. a comuna ; la N. Putinele riurr, carT o udl, se

ast-fel: 56 hect. loc arabil, 20 hect. ima$, 8o hect. pAdurr, 200 hect. vi! $1 40 hect. neproductive. LocuitoriT

:

41 plugurT

1127 capete de vite, din carr: 189 bol, 30 yac!, 8 viter, 12 cal, 6 Tepe, 2 mAgarl, 1006 o!, 13 capre i 47 rimAtorl.

formeazA din plor, pe teritoriul co-

Clile de comunicatie sunt : drumul vecinal de la Foc$ani-

muna, primAvara $i toamna ; vara i lama sunt secT ; acestea

Bonte$ti, mergind la com. Virte$coiul i Bro$teni ; drumul

www.dacoromanica.ro

natural la com. Odobasca ; drumul Cote$ti-PlAine$ti-RimniculSArat.

Veniturile com. sunt de 5283 ler, 43 bani, i cheltuelile de 5179 le!, 40 batir. Contribuabilr sunt zoo.

Faraoanele,sat, in jud. R.-SArat, pl. Ora$ulur, catunul de re$edintá al comuner Faraoanele, a$ezat in partea de N. a comuna, pe ptriul Faraoanele. Are o in-

tindere cam de 200 hect., cu o populatiune de 157 familiT, sail 733 suflete. A ci se aflA. biserica $i $coala comunel.

Faraoanele,piidure, in jud. R.SArat, pl. Ora$ulur, com. Faraoanele ; face parte din circumscriptia VII silvicl, ocolul PlAine$ti, situatA pe dealul Deleanul;

are o intindere de 1000 hect., din carl 600 hect. ale Statulur $1 400 ale proprietAtir particulare. Esente : eirnitA, tatuara, ulm, fag i jugastru.

Faraoanelul (Valea-),pirlo, in jud. R.-SArat, pl. Ora$ulur ; izvore$te din Dealul-Deleanuld;

udA partea de V. a comunel: trece prin cAtunul Faraoanele

se varsä in piriul Pretroasa.

Faraoani, com. rur., jud. Baca, pl. Bistrita-d.-j.; situatl pe Ksul din dreapta SiretuluI; cuprinde un singur sat, Faraoani. Mo$ia acester comune aparlinea clerulur din Bucovina (Condica Liuzilor, 1803); lar teritoriul sli1 este cuprins intre com. Valea-

Mare la N. $i com. Cleja la S., intinzindu-se la E. pAng la ma-

lul Siretulur, care o desparte de com. Glosen!, i la V. pinl In com. Valea-Rea (OrA$a). Dimitrie Cantemir ne spune, In «Descrierea Moldover», cl a-

FATA

325

FARAOANI

cest sat tinea de tinutul Ro-

districtulur, 18 kil.; la com. Valea-

manulur, apartinind familieI Can-

Seaca, resedinta piase, 6 kil. ; la

temirestilor ; ca avea o biserica vechre de piatra, si ca era locuit

com. Cleja, 4 kil.; la com. Va-

Muntelur, com. Darmanesti si d'a dreapta Uzulur. Este imbracat cu padurl seculare. Este

lea-Mare, 3 kil.; la com. Gioseni,

inalt aproape de roo() m.

de vre-o 200 t'aran; toate ca

7 kil.

cuprinde in sinul s'a multe minerale.

tolice.

Are o biserica catolica, deser-

vita de un preot ; 368 case de locuit; 3 circiuml; 5 morl de apl. Populatiunea este de 369 familiI, sati 1508 suflete, dintre carr: 36 Rominr, 1443 Ungurr,

ro Germanr, 9 Armenr, 9

Iz-

Italian ; 1099 agricultorl ; I meserias ; 5 comerciantr ; 4 avind profesiunr libere ;

raelitr si

si

E

200 muncitorl §i 13 servitort Contribuabill sunt 341.

Dupä legea rurall din 1864 s'aii improprietarit 258 locuitorr, cu 61r fald si i i pra.jinT in tarinä. Teritoriul comuner are o intinderere apoximativ de 5500 hect.

Proprietarr marr sunt : Alexandrina Casso si Andries Fodor.

Faraoani, sat, jud. Baca, pl. Bistrita-d.- j., resedinta comuna cu acelasI nume, pe valea Ban-

S. de cel mare, tot d'a dreapta

dealul Bitchesul. Are o scoala ; o

Uzullif.

biserica catolica, clädita de locuitorl la 1700; 3 circiumr.

Farfara, deal, in raionul comuner

Sunt 369 familir, san r5o8

Muncelul, jud. Tecuciti; are o in-

suflete, totr Ungurr. Vite sunt : 190 car, 513 vite

tindere de 24 M. §i o inaltime de 6o m.

cornute, 686 porcr, 179 capre Farul, munte, al satelor Nejerul, si 182 oI. Spulberul si Paltinul, pl. Vrancea, jud. Putna. Faraoani, stafie de dr. d. f., jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., cätunul Faraoani, pe linia Marasesti-Ba-

cati, pusa in circulatie la

13

Budgetul comuna pe exer-

pe anul 1896 a fost de 10751

niturr leI 2973, batir 37, si la

ler, 95 banr.

cheltueli ler 2734, banI 15. Totalul paminturilor de culturä

este de 952 hect. Viile ocupa 196 hect., care

Faraoani, molde, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Faraoani, apartinind Alexandriner Casso.

in 1890 ati dat 9408 hectol. vin

alb. Dupa controalele divizier filoxerice (r 89 r) viea lucratoare avea 1771/2 hect. si cea nelucratoare 231 2 hect.

Vite sunt: 190 car, 513 vite cornute, 686 pord, 179 capre si 182 or. Teritoriul comuner este straba-

tut la E. de calea nationala Focsani-Bacatl, iar satul se gaseste pe calea vecinall Fundul-Racaciuni-Calugara.

Are : o statie de drum de fer, (Faraoani) situata la E. satulur. Distantele : la Bacati, capitala

e situat la

com. Darmanesti ;

Cleja si pe podisul format de

citiul 1891-1892, avea la veni-

hect.

M'II' de munte, pl. Muntelur,

cea si dintre piraiele Valea-Mare,

Septembrie 1872. Se aflä. 'l'Are statille Racaciuni (7.9 kil.) si Valea-Seacá (10.6 kil.) Inältimea deasupra nivelulur mara' e de 118.75 m. Venitul acester statif

Padurile ocupa peste 3000

Farcul-Mic, sati Farca-Mica,

Farca-Mare. Vez1 Farcul-Mare,

jud. Baca. Farca-Mici. Vezr Farcul-Mic, jud. Bacati.

Farul-Englez, far, facut de o companie Engleza, pe tArmul Marir-Negre, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. Sf. Gheorghe (sati Cadirlez) ; este

situat pe o inaltime de i m., la marginea une bande de nisip, cuprinsa intre lacul PeriteascaMare si tarmul Mara pe grindul numit La-Perisor. Lingä el se. afla si o cherhana. Fasoli§tea, deal, in jud. Suceava, com. BrAdatelul, parte acoperit de lanurr si finaturI si parte de huceagurr.

Fata, com. rur.,jud. Olt, pl. Vedead.-s., compusa din 3 ea-une: Fata,

Dincani si Buretesti. Este situ-

Farcul, fir de ?nunfi", jud. Badil, pl. Muntelur, corn. Damanesti, care incepe in virful Farcul-Mic, se indreaptä spre E., desparte Dofteana de Uz si, la

ata pe dealul Fata, la 50 kil. departare de capitala jud. si la i kil. de a plaser. Se margineste la E. cu com. Izvorul, la V. cu gira Vedita, la N. cu com. Govora si Vie-

Bratulesti, se termina. prin Dealul. Rusultir.

rosul si la S. cu com. Gura-Boulta.

Farcul-Mare, sall Farca-Mare,

locuitorI (556 barbatT, 600 fe-

7471 de munte, jud. Bacati, pl.

mer), in care intra si 4 fama'

Are o populatiune de 1156

www.dacoromanica.ro

FATA

de TiganT, carT se ocupa Cu fie-

In com. sunt 2

FATA-NALTÄ

326

trece in ino§ia Rijletul-Govora.

§i

com. Gorganul, pl. Podgoria, jud. Muscel.

bisericT (la

Fata i Dincani), deservite de

Fata, vale, jud. Olt, pl. Vedea-

2 preotT. Locuitorif com, sunt mo.5neni.

d.-s., com. Fata; se varsa in girla Vedita.

: 26 cal §i epe, 200 bol, too yací, 20 capre, 1200 oT

Fata-Moartkpirllaf,jud.Bacati,

ET

200 porcI. Pe riul Vedita, in cercul com.,

e o moara de macinat. Suprafata com. e de 50o hect. Cu izlaz, ripf i pamint arabil.

Scoala dateaza in com. dela 1850. Cu intretinerea el statul cheltuqte anual 1404 leT. Se frecuenta de 34 copiT din numarul de 134 copif (62 baeti §i 72 fete), in virstä de scoala. tiü carte 70 barbatT. Se fabrica aci anual, in termen 1500 decal. tuica.

Fata-Cristei, peldure, jud.

Ba-

ola, pl. Tazlaul-de-Sus, com. Buc-

e0 ; esente: fag §i stejar ; proprietarT sunt Colonelullarca MateT Crupenschi.

pl. Trottw.11, com. Manastirea-

Cainul; se scurge d'a stinga Fata-cu-GorinI, pddure, b j ud. piriulur Ca§inul.

Buzan, com. Panatdul, cat. Slabi; face un corp cu Valea-cu-PlopiT,

Fata, mahala, in jud. Mehedinti, com. rur. Sliviieti, din pl. Vailor.

Fata, mahala, in judetul Mehedinti, com. rur. Rocpreni, din pl. Dumbrava.

Fata, mahala, in jud. Mehedinti, com. rur. Bältati-de-Jos, din pl. Dumbrava.

Veniturile com, se urca la

de 50 hect. are i putin izlaz ; e proprietate mo§neneasca.

Fata-Gävanei,munte, in ju d. Prahoya i in partea de E. a com. Predealul, pl. Pelqul, la hotarul T'arel. Din acest munte izvorqte valea Azuga. Acest munte, impreuna cu Susaiul, Costila, Unghia-Mica., Retivoiul, jumatate din Lacul-Ro§u, Virful-laT-Dragan, apartin ea, din timpurile cele mal vechT, familieT Dudqtilor. Asta-zi e proprietatea M.

2242 lei, 90 banT i cheltuelile la 2242 ler, 90 banT. Sunt 227 contribuabilT. Prin comunaFata trece soseaua comunala, care o leaga cu comu-

Fata, deal, in jud. Buzaa, com.

com. Moreni, pl. FilipeO, jud.

S. RegeluT Carol I,

nele: Izvorul, Gura-Boului i Vie-

Prahova. Ca maT toate dealurile

ropl.

din com. Moreni este acoperit

cumparat, impreuna Cu top muntil aratatI mal sus, in Maitt

Dealul-UrsuluT i Piscul-TepeT,

Fite§ti, acoperit de fineatd.

Faya, deal, in partea de E.

a

cu vil.

servesc vitelor pentru pasune. E udata de apele : BouluT, Notinului, BoupruluT i FeteT, carT

se varsa in eirla Vedita.

Fata, sat, face parte din com. rur. cu acela0 nume, pl. Vedead.-s., jud. Olt. Are o populatie de 620 locuitorT. Ad i e o biserica, zidita la anul 1841, de Petcu Ion i sotia sa Ioana.

Fata, deal, in raionul com. Fata,

Fata, pîria, izvore§te din raionul com. Rijletul-Viero§, pl. Vedea-

d.-s., jud. Olt; formeaza putin hotarul intre aceasta com. com. Cocul Pope§ti, jud.

a fost

1892, dela Manuk-Bel pe pretul de 85000o leT.

Fata-Alunisului, loc izolat, pe proprietatea statului Iezerul Brazi, pendinte de comuna Chela, plaiul Cozia, judetul Vil-

Fata-HusniteI, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine

de com. rur. Pavatul.

cea.

Fata-malta, colina, in jud. Bu-

Fata-Bogatief, deal pawnabil, in jud. Suceava, com. Sasca.

Fata-Caprei, deal, jud. Prahova, com. Carbunesti, pl. Podgoria ; servä de izlaz pentru vite.

pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care

se cultiva 8 hect. vie.

i

zag, com. Tisaul, cat. Glodul, acoperita de padure. Din poalele sale izvorqte o puternica sorginte de apa minerall, continind fier §i sulf in abondentl.

Pe margine, sulful se gasete in forma de pulbere. Se scurge

Fata-Caprei, poiand, jud. Prahoya, com. Arice0i, pl. Podgoria. . Ad i p4uneazd vitele locuitorilor. Serva i ca izlaz de fin.

In 1111 N4covul.

Fata-malta, deal, acoperit cu vil in com. rur. Slapma, pl. Dumbrava ,

jud.

Mehedinti

viile de ad i produc vin mult

Fata-Cimpultg, deal, la S. de www.dacoromanica.ro

bun.

FATA-11sTALTÀ

Fata-Inaltä, deal, acoperit Cu vil, pe teritoriul com. Dobra, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

327

FATA-VALEA-LUI-CI1NE

Fata-Mare, pädure, in jud. Buz5.(1, com. Colti, cam de 120 hect. ; face parte din padurea

Fata-TeiuluI,

loc

izolat, com.

Cacova, plasa Ocolul, jud. Vilcea.

Fata-SatuluI, nzovilä, pe mo-

statuluT Alunisul.

Fata-Inaltà, plidure, in jud. Buzall, com. Tisaul, cat. Glodul ; face parte din corpul Bradul-cuSforile ; are 107 hect.

Fata-Pietrel, deal, in jud. Pra-

sia Avrameni, com. Avrameni, pl. Baseul, jud. Dorohoiti.

hova, pl. Prahova, com. ValeaLunga.

Fata-SpumeI, stina de sare,

poiand, in partea de N. a com. Cerasul, pla-

Fata-PlavatuluI, loc izolat, Cu

jud. Putna. Ad i se aflà niste

frumoasa priveliste, in jud. Mus-

mid izvoare de ape minerale.

In cat. Andreiasul, com. Mera, iul Teleajenul, jud. Prahova.

Fata-luI-Dobre, pädure parti-

cel, sub muntele Bratila, strins intre riul Dimbovita Doamna.

i

riul

culard, supusa regimuluI silvic,

pendinte de com. Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Fata-Racovita, sat, in jud. Dolj, pl. Pul-d.-s., com. Bralostita,

situat la V. de satul de rese-

Fata-luI-Gheorghe, munte, la N. de com. Mdneciul-Ungureni,

pl. Teleajenul, jud. Prahova. E udat la poale de: Valea-Ciumerniculur (la S.), de Valea-Neagra. (la N.) si la E. de 1-1111 Teleajenul.

Fata -lui- Gheorghe (Muntele-), peidure particulara, supusa regimulur silvic, inca din anul 1883, pe mosia Muntele-FataluI-Gheorghe, com. Maneciul-

Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

dinta. Are 134 suflete, 68 barbatr, 66 femeT. Copiir din sat urmeaza Ja coala mixta din satul Bralostita. In anul scolar 1892-93 aú frecuentat scoala 4 baetl. Cu virsta de scoall sunt io copir. tit.1 carte 12 locuitorT. In sat este i Meanie si

Fata - luI - Nan, catun, al com. Balanesti, jud. Buzati ; are too loc. si 27 case.

Fata-Roata-§i-Ursoaia,páa'ure particulard, supusa regimulur aflata pe mosia Piriieni-d.-s., plasa Mijlocul, judetul Vilcea. silvic,

Fata-SatuluI, pädure, proprietatea statulur, in intindere de

Vezr Porcilor (Dealul-).

Fata-Mare, munte, in com. GuraTeghir, jud. Buzati, acoperit de brad si fag ; culmineaza in Virful-Monteorulur.

Fata-Mare, deal, in com. rur. Basesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Are o suprafata de 980 hect., din care 230 hect. padure, 230 hect. loc de cultura., finete si päsune.

Are o populatie de 302 mili!,

sari

fa-

1106 suflete, din

Locuitorir poseda ; 66 pluguff, 96 care cu bol, 6 carute cu car; 65 stupr. Vite : 537 vite marl cornute, 48 çaI, 781 or, 335 capre si 312

rimatorr. Venitul com. este de ler 16o T ,

banI 46, lar cheltuelile de ler

400 hect., pendinte de com. BA%

1456, banT 35.

deni-Ungureni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Comunicatia se face prin so seaua comunald, care o leaga. la N. cu Groserea, lar la S. cu cat. Capul-Dealulur, al comuner Branesti.

Fata-SE-Ilie, virf de munte, din

Fata-Mare, dmpie, jud. Vilcea.

luT-Ciin e, Piriul si Valea-lul-Ciine.

call 30 familir, cu 92 suflete tiganI. Sunt 240 contribuabilI.

circiuma.

Fata-luI-Lomoti, loc izolat, in com. Teisani, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Fata-Valea-luI-Cline, com. rur., jud. Gorj, pl. Girlotul, in partea de S. a com. Groserea, situata parte pe loe ses si parte cam pe coasta lantuluI de inaltimr din dreapta Gilortulur. Se compune din catunele Fata-Valea-

Culmea-Cozier, plaiul Lovistea,

jud. Arges. Are o inaltime de

In com, se gasesc : 2 puturr,

2029 m. d'asupra nivelulur marir.

8 fintinI ; o circiuma.. Are o scoalä, infiintata la anul 188o, frecuentata de 40 de elevr, din 52 inscrisI ; 3 bisericr,

Din acest munte izvoreste

1-11.11

Topologul.

Fata-Til'a§manuldi, plidure, in apropierea satulur Almasul, com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele ; jud. Neamtul ; este proprietatea statulur.

www.dacoromanica.ro

deservite de 2 preotr si 3 chitaretr.

Fata-Valea-luI-CIine, catun de resedinta al comuner cu acetasr

328

FATA-VX1I

situat spre S. de sat

nume, pl. Gilortul, jud. Gorj.

este

Are o suprafata de 710 hect.

Fauri-d.-s., la 20 kil. departare de orasul Piatra.

si o populatie de 52 familiT, sati 15o suflete, din carT 3 familiT Cu 12 suflete TiganT.

Sunt 40 contribuabili. Locuitorií poseda : 30 plu-

Fauri-de-Jos,tno,rie, fin jud. Neam tul, pl. Piatra-Muntele, com. ZAnesti.

gua, 21 care cu bol, 2 arute cu cal ; 15 stupf. Vite : 188 vite marT cornute, 16 caí, 237 or, 135 capre si 172 rImatorT.

In cat. sunt 2 puturi si 4 fintinT.

Fauri-de-Sus, sat, In jud. Neamtul, pl. Bistrita, com. Zanesti,situat in drumul soseleT judetene mixte Piatra-Bacati, la S. de satul artesa (departare de 18 kil.

de la orasul Piatra).

Are o scoall infiintata de intendentul militar Petroniu si

frecuentad de 40 de elevT ; o biserica de lemn facuta de er-

Fauri-de-Sus,

mofie, In jud. Neamtul, pl.Piatra-Muntele, com.

anesti.

ban Caramanlati.

Fata-Väil, deal, in com. rur. BO.sesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Fata-V Ail , peldure, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d,-s.; sine de com. rur. Miluta.

Faurul, deal, In com. rur. Secul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti. Faurul,pädure, numita si PM ureaFauruluT, in com. rur. Secul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Faurul,poiand, in jud. Mehedinti,

pl. Blahnita; tine de com. rur. Fata-Vail, pcidure. VezT Dragomirescul, jud. Prahova.

Fauri, deal, pe care se afla si pa-

Orevita.

Faurul,pirtiaf, in satul Radaseni, jud. Suceava.

durea cu aceeasT numire. Se afla

in partea de S. a satuluT Tipilesti , com. Radiul-MitropolieT,

pl. Copoul, jud. Iasi. La poa-

Faurul, vale, izvoreste din raionul com. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt si se impreuna cu valea

lele acestuf deal se intinde valea numita Fauri.

Alunisul, tot in raionul com.

Fauri. VezT Zidesti, mo,rie, jud.

FauruIui (DealuI-), ramificare a dealulurMogwO, care se pre-

Neam tul.

Fagetelul.

lungeste prin com. S cheia, pl. Fun-

Fauri, pirlii, izvoreste de sub prin marginea satului Tipilesti,

durile, jud. Vasluiti spre E. si se termina in sesul Scinteia. Culmea luT serva de hotar intre

com. Radiul-MitropolieT, pl. Co-

comuna Scheia si com. Valea-

poi'', jud. Iasi, se varsa Inhia.

SatuIuT.

padureacu acelasInume si, trecInd

FÀCXENI

Obirsia si se varsa la Negoesti in pIrlul Gioarca, unde se termina si valea.

Fdcäeni, com. rur. i sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita- Balta, situad. Intre comunele Borduseani si Gaita. Teritoriul acestei com. se in-

tinde din Dunáre spre V., prin insula Balta si pe cimpia Baraganul, pana. in teritoriul com. Hagieni, avind o suprafata de 4500 hect., din carl 2000 hect. pamint de cultura, 250 hect. padure si 2250 hect. balta. Cuprinde o singura mosie. Dupa legea rurala din 1864, sunt improprietaritT to8 locuitorT si neimproprietaritl se mal afla 23. Comuna se compune dintr'un singur sat, situat pe tarmul

sting al bratulul Borcea, spre S., si lipit de satul Gaita. Este schell la Borcea, unde se fac incarcarT de cereale pentru Braila. Ad i este resedinta prima. riel si a judecatorieT comunale.

Teritoriul comunel este udat de Dungre, de Borcea si de lacurile Rotundul si Coimatul, precum si de bratele (privalele) : Saltanita, Repejorul, Strimbul si Vilga.

Populatiunea com. este de 197 familif, sail 995 suflete : 405 barbatl si 545 femeT ; 980 RoinInT, io GrecT si 5 Bulgarl;

245 agricultorT, 20 meseriasr, I industria.,, 1 o comerciantr, 7 cu profesiunT libere, 30 muncitorT si 34 servitorT. tirt carte 215 persoane. Vite sunt : 250 caT, 68o bol, 2000 OT, 150 blvoli si 700 porcT. Venitul comund in anul

1886-87 era de 2840 leT Fauri-de-Jos, sat, in jud. Neamtul,

Faurului (Valea-), vale, In jud. pl. Bistrita, com. anesti; forGorj, pl. Amaradia, prin care meaza cu marginele sale despre S. hotarul despre com. Podoleni;

si

curge torentul Cu acelasInume,

cheltuelile de 3114 leT. Este o scoall mixta, frecuentad, de 57 elevr si 7 eleve, con-

care isT la nastere din dealul

clusa de un invatator, retribuit

www.dacoromanica.ro

FACRENI

329

de stat si comuna ; o biserica

FAGAIDXUL

plecat d'ad i aü format satul Facleni dupa malul BorceI. Cat. FAcleni are o populatie de 97 locuitorI (47 b. 51 50 f.)

Facria, sat, In jud. Constanta,

Facaeni, sat, face parte din com. rur. Maneciul-Ungureni, pl. Te-

Fäcai, cdtun, tine de com. Oc-

leajenul, jud. Prahova, si e situat

cea. Este situat la S. de resedinta com. Are o biserica zidita la anul 1762 de Antonie

resedinta al com. Tortoman, pe clina estica a dealuluI Panaghisul. Numele sati cel vechiii a

deservita de un preot

i

doI

dascalI, retribuitI de comuna cu

suma anuala de 530 leI.

pl. Medjidia, cat. com. Tortoasezat in partea centran a plaser si cea S.-E. a com., man,

la 8 kil. spre S.-E. de cat. de

in partea de S.-V. a com.

Se zice ca acest cdtun a existat ca sat mal mare si sub alt nume, dar o duma din acele timpurr ar fi secerat aproa-

pe toata populatia intreguld sat, si ceI carT mar 'Amase-

será in viata aii fugit in lume de groaza pustiuluI, ce se intinsese peste satul lor. A fost si o biserica, ale cAreI urme se Arad si ad In gra.dina locuitoruluI Bucur Jianu, sosea regulata, ce mergea pe valea rluluI Telejenelul, pana in Ardeal.

In urma ciumeI, se zice, mocaniI de dincolo, venitl cu oile peste plaiurI, aü dat peste acele case pustiite, si se avezará in ele. Intre ceI venitI fu- si o femee din tinutul Secuilor, de profesie mordrita, care iT facu o moara pe pirliasul din S. O.tuculuT. Moara avea o roata, de oare-ce poporul la moara cu o roan I-a zis si I zice chiar Malí, catunulur din noil infiin-

nele-Marl, pl. Ocolul, jud. Vil-

Monahul ; pe pisanie se citeste

rile. Este un sat mic cu vre-o

urmätoarele

50 case, avind 30 familiI, Cu 120

i Dumnezecascl biseria s'ají flcut din temelit de robul

suflete, in mare parte T'Atad', carI se ocupä cu cresterea vitelor i putina agricultura. Este

cAceastii sf1nt

Jul DumnezeU Antonie Monahul,j'cu

Loa-

ti cheltuiala le; pristavindu-se alt iasat ca s'o zugeiveasa Barba Catana scullndu-se feciorn luT ah' Impodobit cu

zugrIvele, dupl cum se vede, 'sfInta bisericit i s'ah zugrKvit lo zilele prea lu-

zata moara, i-a ramas numele de Secuianca, dupa numele tinutuld din care venise morarita. Acest catun se crede a fi cel mal vechiCt din toate catu-

situat la 2 kil. spre N.-V., de orasul Medjidia intre drumurile judetene Medjidia-ifirsova i Medjidia-Cara-Murat.

minatuluT Constantin Nicolae lo Voevod,

Facuti, sat, in partea de N.-V.

anul 7270, saii 1762a.

Fäciiana, numire data unerpeirfi din pddurea statuluI TihulestiCozieni, din com. Bannesti, jud. Buzaii.

Fäcäianca, colla, in jud. Buzail, com. Balanesti, cdt. Cozieni-d.-j. ; e acoperitä de padure.

pirhi, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-Verde, ce se varsä. in piriul Circea. Pe piriul

Facaile sunt dota morI numite

a com. BrAesti, pl. arligatura, jud. Iasi, situat pe podisul din stinga piriulul Sirca, pe o suprafata de 957 hect., cu o populatie de 38 familiI, sal-1 167 locuitoff, carr se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.

Sunt de 498 capete de vite, din carI : 8o vite mar:1 cornute, 6 cal*, 400 of si 12 rimätorI.

Fäcuti, pirig, trece prin partea despre N. a com. BrIesti, pl.

Facat Are un pod 'pe dinsul.

Iasi ; curge prin valea cu acelasT nume, pe lîngä marginea satelor Facuti si

FficAlete§ti, sat. VezI Dealul-

Gugea, apoI se varsa in Bahluet.

tat I-a dat numele de Facail ; iar pirliasuluT, pe care era ase-

fost Panaghisul si azI chiar e cunoscut sub amindoug numi-

CirligAtura, jud.

Facaletesti.

Fägadäul, numire, ce se mal da sati Catunul, cdtun, pen-

dinte de com. Bulbucata, pl.

inainte satulut Causeni, din com. Boghicea, pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.

Neajlovul, jud. Vlasca, proprietatea mostenitorilor SAmasescu Catuneanu, situata pe apa NeajlovuluI, departe de Bucuresti de 38 kil. si de Giurgiu de 55 kil.

Fägädäul, bala, pe mosia Slo-

toril cred ca exista o strinsa

ciul, vdlcelu,sd, despre satul

legaturd. LocuitoriI acestuI sat fiind vecinic fugaritl de neamu_

Fagficläul,movild, jud. Dorohoiii. VezI Bodeasa, deal.

Neajlovul, jud. Vlasea, ce trece

rile pagine, parte din el

prin cat. Facaul.

nele com. Mdneciul-Ungureni.

Intre catunul de azi, Facaeni, si tare satul Facdeni, situat

pe malul sting al BorceI, din

bozia, com. Horodistea, pl. Prutul-d.-j., jud. DorohoiCi.

pl. Borcea, jud. Ialomita, locui-

38878 Aforele »frlinnar 17ennralfe.

Coteni,

com.

Bulbucata,

pl.

Fägficiául, deal, situat intre sa42

117

www.dacoromanica.ro

FIGADÀULUY (DEALUL-)

tele Ghilovesti si Aninoasa, com.

spre E., la Topolog si altul

Gliceana, jud. Tecucia. Continua spre N. In jud. com. Parincea. Pe ambele coaste ale dealuluI se afla satele Ghilovesti si

spre V., la Daeni.

Fagära§ul-Noil, deal,

Fägetul, sat, fácind parte din com. rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul,

toriul com.rur.Ururnbel, i anu me

jud. Prahova. Are o populatie de 423 loc. (215 b., 208 f.) In raionul acestuI catun, pe apa Drajna, e o moard. In apropiere de riul Drajna sunt douà helcstaie : unul Cu o suprafata de 400 m. p., in care se gAsete multa caracuda, altul, mal sus, cu mult mic

rasul-Noti; se desface din culmea

FägadäuluI(Dealul-), deal, lucepe din marginea de S. a satuluI

Daenilor de la virful Araclar

Lipovdtul, pl. Crasna, jud. Vas-

sau Fagarasul-Noti; se intinde spre E.,printre piraiele Aigar-Ah-

si se termina in partea

met si Sarai, bräzdind partea de

de E. a satuluI Deleni.

N. a plaseI si cea de S.-V. a com.,

Fägfidauldf (Movila-), movild, pe mosia Mitocul, com. Mitocul, pl. Prutul-d.-s,, jud. Doro-

pe Ruga localul scoalei si prima-

in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teri-

pe acela al catunuld saa Fagd-

Aninoasa.

luia,

FA.GETUL-ROTUND

330

are 190 m. înälçirne, dominind valle de mal sus si satul Fagdrasul-Noti; este acoperit cu sunl si finete.

hola.

Figara§ul-Noti, vale,

si mal adinc, acoperit cu trestie.

Locuitorii acestur catun a a tinut mar inainte de Drajna-d.-s., in raza careia aa fost improprie-

la N. spre S.-E., formind o limbd intre Dealul-SatuluI si dealul Cosca, din com. Cosesti, pl. Ra-

vine din poalele N. ale dealuluI Fagarasul-noti; se indreaptä. spre

tari ti la 1864. Acest catan este foarte aproape de Drajna-d.-s., In cit formeaza o singurä grupa de locuilte, pe cind de Drajnad.-j. e separat prin distante de

coya, jud. Vasluia.

N., trecind cu directia de la S.

3

spre N., prin satul Fagarasul-Noil

sectiunea $coaler di n Drajna-d.-s.,

si se deschide in piriul AigarAhmet, pe stinga, in fata rui-

si locuitorif kif sunt enoriasI ai bisericeI de aci.

Fägära§ul, deal, se intinde de

Fagara§ul, pitig, pe care umbla morI, in com. rur. Basesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Fágära§ul-Noil, sat,in jud. Constanta, pl. Hirsova, cat. com. Urumbei, situat in partea de E. a pl. si cea de S. a com., pe valea Pinga-Dere (Aigar-Ahmet),pe malul drept alpiriuluI Aigar-Ahmet,

la 3 kil. spre S.-V. de cdt. de resedintä Urumbei. Este dominat la V. de dealul Ceemisicu-

in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. UrumbeI,catunul Fagarasul-Noti;

nelor satuluI eruseler ; are malurI inalte i pietroase.

Fägära§ul-Noil, alta numire a ciar, jud. Constanta, asezata la 2 12 kil. spre S.-V. de satul Fagarasul-Nou ; are 188 m.; este artificiati; a fost punct de orientare.

Fägära§ul, padure, in intindere

Tepe si la V. de Movila-CapitanuluI (saa Araclar sati Faga-

de 70 hect., litiga. satul Dracsini, com. Dracsani, pl. Miletinul,

rasul-Noti). Si-a luat

jud. Botosani.

de la Rominir TransilvänenIde prin imprejurimile FagarasuluI. Suprafata sa este de 2821 hect.,

dintre carI zoo hect. sunt ocupate de vatra satuluf si de gradinï. Populatia sa este de 167

Fägetul, nunzire vechie a cdtunului Toropalesti, din comuna Buda, jud. R.-Sarat.

movilet zisd a capitanuluT Ara-

Bair, la S. de dealul Hagi-Capar-

numele

8 kil. Acest catun tine de

Fägetul, munte, In jud. com. Mlajetul, Intre Stanila

Hinsarul, pe malul sting al riuluI

Bisca-Rozild; e acoperit de padure.

Fägetul,

in jud. Bula,

com. Gura-Dimiend, formata mal

mult din pietris ; serva de izlaz.

Fägetul, peldure, in jud. Buzaa,

Fagatul,pddure. Ved Urlati, padure, com Virful-Cimpultif, pl. Berhometele, jud. Dorohoia.

com. Gura-DimieneT ; are vre-o

20 hect.

Fägetul, peaure, in intindere de Fägeanca, gîrid, izvoreste de la 243 hect., situata intre Veresti

familif, saa 791 suflete. Drumul comunal Urumbei-Rahman trece

locul numit Dealul-CatineT si se

prin sat cu o directie de la N. la S. Un alt drum pleaca,

catunulul Poenita, com. Golesti,

varsa in riul Bratia, in raionul pl. Riurile, jud. Muscel. Trece

www.dacoromanica.ro

si Dumbraveni, com. Dumbraveni, pl. Siretul, jud. Botosani.

Fägetul-Rotund, virf de munte,

FAGETULUI (GURA-)

331

FAGETELUL

jud. Bacali, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, inalt de 1304 m. si care face parte din vira Voica.

din noa si e proprietatea

Este situat chiar pe granita

(16 b. si 2 f.), din numarul de

austro-ungara, d'a dreapta Ciu-

192 copiT (99 b. si 93 f.) in

ghesuluT.

Fägetelul, pddure, pe mosia Oraseni, com. Curtesti, pl. T'ir-

detul R.-S arat, pl. Marginea-d.-s., catunul comuneT Timboesti ; in

virsta de scoall. Cu intretinerea eT statul cheltueste anual 1404 leT. Stia carte 102 barbatT. Comerciul se face in comuna de 3 circiumarl.

natnte se numea Pietroasa; este

Veniturile si cheltuelile co-

asezat in panca de V. a com.,

Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,

mune"' sunt de 2862 leT anual.

inalt de aproape 75 m. Este

pe poalele dealuluT Gurguia, la I1/2 kil. spre V. de catunul de

osele comunale leaga comuna

Fägetului (Gura-), sat, in ju

resedinta, Timboesti; are o in tindere de 217 hect., cu o populatie de 140 familif, saa 523 suflete, din carr: 155 contribuabilf ; 58 persoane stiind carte.

FIgetelul, com. rur., pl. Vedead.-s., jud. Olt, situad. pe 11111 Vedea si pe dealurile Fagetelulur

si Boba, la 50 kil, departe de capitala judetuluT si la 5 kil. de a piase!.

Se margineste cu comunele : Chilia i Topana (N.), Alunisul Profa (S.), Gura-BouluT (E.), Ursi si Parosi (V.)

1857. Localul eT s'a construit co-

Arges, a doua in Fagetelul-din Vale, facuta la 1819, Episcop

muneT. Se frecuenta de 18 copiT

fiind Iosif de Arges, in zilele

Fagetelul, cu comunele Chiba si Gura-BouluT (la E.) ; Parosi Ursi (la V.); Topana (la N.); Alunisul (la S.) E brazdata de dealurile : Ciorica, al-BajanieT, Boba si al-Cojocilor, carT servä locuitorilor pentru agricultura si pdsunatul vitelor

E udata de riul Vedea si de

Ciorica, sunt 2 morT de macinat.

situat d'a stinga BistriteT. Are o populatie de 22 familiT, saa 66 suflete. Vite : 9 caT, 28 vite marT cor-

Distantala resedinta cu scoala

este de 4900 m.

ET desfac produsul munceT Fàgetelul, sat, face parte din

i 500 pora

Fägetelul, munte, in raionul com. Badeni-Paminteni, pl. nimbovita, jud. Muscel,

Figetelul, deal, in jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul, com. Budesti-Ghical ; este situat in preChiliile.

breni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtul, situat in prelungirea dealurilor Dosurile i Dohotaria,

pe tina satul Almasul. Fägetelul, munte, jud. Neamtul, inalt de 1166 m., in ramura Carpatilor, la hotar, situat intre muntele Chicerul i MunteleVerde.

nute si 6 porcI.

TotT locuitoriT sunt mosnenT.

oT

si

porumb.

Fägetelul, deal, in com. Do-

pl. Bistrita-d.-s , com. Ciumasi,

lar in orasul Pitesti. Vite sunt: 54 caT si epe, 200 bol, 300 vacT, 50 capre, 1600

acoperit cu culturT de griti

cea. Toate scurgerea dupa teritoriul acesteT comune. Valle poarta numele girlelor. In raionul comuneT, pe Ola

Boba, Ciorica, Fagetelul, Isaci, Cojoci si Iantasti. Are o populatiune de 360 familif, sati 1333 suflete, in care infra. si 8 familii

Boba.

Fagetelul, deal, in jud. Dolj, pl.

lungirea dealurilor FlureT

Fagetelul, sat, in jud. Bacai1,

ContribuabilI sunt 300. Resedinta comuneT e in cal.

gul, jud. Botosani.

girlele : Ciorica, Aluniul, Faurul, Plapcica, Budusluvesti i Plap-

Se compune din 6 catune :

de tiganT.

DomnitoruluT Alex. N. Sutu.

com. rur. cu acelasT nume, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 400 locuitorT, si e desparta in doua. mahalale : Fa-

Fagetelul, deal, la N.-V. de com. VaT-de-ET, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,

pe care se cultiva tot felul de cereale, serveste i pentru pasune.

Are o lungime de 3 kil.

Fägetelul, deal, acoperit de padure de fag, pe mosia Hui, jud.

Comuna se intinde pe o suprafata de 1643 hect,

getelul-din-Deal i Fagetelul-din-

In raionul comuneT sunt 5 bi-

a com., pe ambele malurT ale

serie! (la Boba, Ciorica, Fage-

riuluT Vedea si pe dealul Boba.

Fägetelul, deal, linga satul Cihoreni, parte acoperit de pa.-

telul-din-Deal,FAgetelul-din-Vale Isaci).

Aci sunt 2 biserici : una ;n

dure si parte imas, jud. Suceava.

Fagetelul-din-Deal, zidita la anul

Scoala exista. in com. de la

1822, Episcop fiind Ilarion de

Suceava.

Vale. Cade in partea de N.

www.dacoromanica.ro

Fägetelul, loe izolat §i puna de

FXLCIUL (J UDE T)

332

FA GETELUL

hotar, in jud. Buzaa, com. Boziorul, pe muntele alma.

mita jud. Tecucia, spre com.

Este departe de statia dru-

Colonesti din acel judet. Are o biserica, claditä de locuitorI la

muluI de fer Comana de 5 kil. Sunt 21 hect. de vie.

Figetelul,fteídure, in j u d. Neamtul,

1832, deservitá de un preot. Are 42 familil ea 138 suflete.

plasa de Sus-Mijlocul, com. Petricani, situatä pe linga. satul Gra5i. Proprietatea statuluI.

Vite : 14 cal,

70 vite marI

cornute si 23 porcI.

Departe de Oltenita de 36ki1.;

de Bucuresti, de 32; de Giurgiu, de 42. Vite : 256 bol si vacr, 30 bivolr, 70 cal., 720 or i 340 rima-

Fagetelul, parte din pddurea mo-

Fagulesei (Dealul-), deal,

in

$ieI Stolniceni-Prajescu, in hotarul mosieI PA$cani, jud. Suceava.

jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., co-

Fägetelul, pirik, in jud. Dolj,

Faguletul, deal, situat in marginea com. Piriul, plaiul Vulcan, jud. Gorj si in partea despre E. Se prelungeste de la N. spre S. pe o intindere de aproape

pl. Amaradia, com. Velesti, ce formeaza hotarul de V. al comimer catre com. Amaresti. Se

varsa pe malul drept al rlului Geamartaluiul $i curge prin Valea-Fagetelul.

muna Fauresti.

3 kil. Este proprietatea locuitorilor din com. Piriul.

torT.

Fälceasca, pi« jud.

Bacati, pl. Siretul-d.-s., com. Säcueni,

care vine din jud. Roman si se scurge in Siret.

Fälcienilor (Iazul-), iaz,

pe

mosia Corldteni, com. cu acela$I nume, pl. Cosula, jud. Do. rohoia, in suprafata de 28 hect., 65 arir.

Fagetelul, pria, in jud. Dolj, Falcile-din-Barbäte§ti, mofie, a statulur, fosa pend nte de

pl. Dumbrava-d.-j., com. Gu-

Falänica, numire vechte a satu-

bancea, ce curge In directiunea V.-E., prin partea de N. a

lid Odobeasca, din com. Dragsenei, pl. TirguluI, j ud. Teleor-

com. Se varsa In phful Petri-

man, sub care se vede trecut

ceaua, drept in centrul comund.

acest sat si pe harta stat-majoruluI austriac.

cea, care, pe periodul 1888-93,

dealurile cät. Pelcani, com. Chilla, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt; strabate catunele : Lere$ti-Pel-

Fa1a9toaca, ciltun, pendinte de com. Comana, (in jos, pe apa Cilnistea la locul unde aceasta

Falciul, judet. Se afla asezat in partea de E. a Rominier Mol-

cani, Telesmani si Chilia $i se varsa In Vedea, aproape de so-

se varsa in riul Argesul) pl. 01-

fiulur Prut, din margin ea de S. a jud. Iasi, paralel Cu jud. Vas-

Schitul Surpatele,situata in com. Barbatesti, pl. Horezul, jud. Vil-

s'a arendat ca 220 lef anual.

Fagetelul, firia, izvoreste din

seaua Fagetelul-Chilia.

Fägetelul, vale, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Gubancea, prin care curge phiul Fagetelul.

Figetelul, vale, in jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Vele$ti, prin

care curge phiul Fagetelul.

Fägetelul, vilcea, la N. de com. Val-de-EI, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se varsa in girla Cungrisoara, pe

tarmul drept, In raionul com. Val-de-EI.

Fäghieni, sat, in jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-s., com.

Otelesti, si-

tuat pe deal si aproape de

li-

nistea, jud. Vlasca, pe proprietatea statuluI Comana, situata la dreapta pe dealul Cilnistea. Fälästoaca se numea in vechime Leota ; Fratir Tunusli,

dave, Intinzindu-se

in lungul

luia si Cu o parte din jud. Tutova.

in Istoria Tara, la pag. 189, zic: eLeota este satul unde se varsa Cilnistea in Arges ; ne fiind nicT

Miron Costin ne spune ca, judetul Falda din vechime se intindea pana la Dunäre, in cit cuprindea tirgusoarele Reni si Troianu. Mal In urma, pe la

un alt sat la aceasta situatie, nu poate fi de cit satul Falas_ toaca, care apurtatacel nume».

un deosebit tinut, numit Hotarnicenil saa GreceniI si era admi-

1769, aceasta parte de loe forma

In 1864 s'a improprietärit aci 126 locuitorl, cu 378 hect. Are o biserica zidita. la 1874 si deservita de 1 preot si 2 das-

nistrat de un capitan, pentru care, pe la r 860, se numea apitania.

calI; o scoall mixta, conclusa de un invatator ; in 1888 aa urmatla

Chigreciul satiTigheciul, ce era

scoala 34 baetf, 6 fete, din num5.rul de 42 bletr, 20 fete, in virsta de scoala.

www.dacoromanica.ro

De asemenea tinutul FalciuluI maI cuprindea codrul numit

de a stinga PrutuluI, si se intindea pana la hotarul Bugeaguld

saa al Basarable, adicá

pana.

la Santul-luI-Traian. Din vechi-

FALCIUL (JUDET)

333

me, acolo locuiati peste 12 mir de locuitorr cal-1 se aflati in necontenite lupte i suparad cu Tatarir din Bugeag. In timpurile mar din urma, precum se vede din o an af ora a Adunarir Obstestr,

tinuturile de peste Prut se moLapusna se intrunise inteun singur tinut, dificase: Orheiul

i

invaziunr, Basarabia intreaga tinuturile de la Prut sufereail cele mar crude nemultumirl. Toate aceste nav5lirr, ale Tatarilor, Cazacilor, Lesilor si ale Turcilor, n'aveati alte urmarr, de eh : prada, focul, uciderea robirea oamenilor si a vitelor. Invaziele Rusilor ají fost tot-de-a-

al Or-

numit al Lapusner sati heiuluI, cu resedinta in Orheiti;

una mal omenoase decit acelorl'alte popoare, cu toate eäaveaüi

Codrul-Tigheciulur forma un ti-

ele relele lor, cu beilicurile de transporturr si hrana armatelor. Flagelul cel mare cazut asupra jud. ca i asupra intregel tarr al fost invaziunile Tatarilor, in ami! 1510 i 1512, sub

nut a parte. Cu asemenea reforme tinutul Falda s'a micsurat mult pe parta stingd a PrutuluT, pana la anul 1812, cind Rusir luind de la Moldova

toatá partea despre N. si E., dintre Prut i Nistru, dinpreuna cu Bugeagul, 1 cu toate olaturile

turcestr din acele partr, adica intreg pamintul a parter de tara numita Basarabia, de atunci judetul Falda s'a redus numal

la partea ce se afla asta-zr de a dreapta Prutulur, In_Moldova, la hotarele ce se vor descrie marjos.

In curgerea timpurilor, de la infiintarea statulur Moldover si pana mar in aun' din urma, a-

cest judet a suferit multe

incalcad dustnanoase, de la : CazacI, T'atad, Lesr, Turd

Rusr. Dupa cum vedem din cronicele noastre, n'a ramas un colt din pamintul tarer care O. nu fi

Betgherer-Sultan ; apor sub Calga-Sultan, la i 65o, siin 1675, cind ají fost adusT de Dimitrie Cantacuzin contra lur Petriceico-Vodd si

batut cu Lesir la gura pi-

riulur Bohotinul.

jos de tirgusorul Meliá, in hotarul judetulur Tutova. La V. se margineste cu judetul Vasluiu, avind de hotar culmea dealulur dintre comunele Covasna (Falda) si Poieana Cirnulur (Vas-

Aceasta culme se lasa in jos pe margin ea teritoriulur comunelor : Bazga, Raducaneni, Dolhesti, Bradicesti, Botesti, Gugesti, Stroesti, Tatareni Crasnaseni, apor incepe hotarul natural, piriul Crasna, ce trece

prin marginea comuner Ivinetesti si, la locul numit GuraCrasner, se varsa In riul Birlad, de unde incepe hotarul cu apa Birladulur pana la comuna Tamaseni, judetul Tutova. La S. se margineste cu jud. Tutova,

la Stanilestr intre Rusr cu Turoil si 'Fabril, rdzboiti care a produs multa prada i pustiire

Falda are forma lungareata, fiind de trer orT mar lung de cit lat. In directinne de la N.

in tot jud. De la aceasta data

spre S. e brazdat de multe dealurT, a azor ramificar se termina pe toatä lungimea, unele in sesul Prutulur spre E., altele in sesul Crasner si al Birladu-

invaziunile Rusestr, ati fost foarte

cukde Mari', de Ucrania, locuitä.

pana la satul Petcul, din jos de sa-

de Cazad si in drumul ceta-

tul Costuleni ; de acolo hotarul lasd culmea dealulur, si merge pe apa riulur Jijia, pana in dreptul satelor Macaresti (Iasi) Coltul-Cornir (Falciu) ; de

telor Benderul, Hotinul i Camenita, pe unde se faceail expeditiunile turcestr contra Polonilor. Invaziunile Cazacilor si ale Tatarilor, din vechime, precum si ale Rusilor, mar ttrziii, se faceati tot-de-a-una de peste Nistru i Prut, i la toate asemenea

incepe hotarul

despre E. cu Basarabia (Rusia) pe apa Prutulur, pana din

incepind din apa riuluT Birlad, in directie catre E., pana in

altora judete, caer el se afla In apropriere de Bugeagul, lo-

popoarele aratate; cu deosebire jud. Falda a avut o soarta mar cruda de cit a multor

Coltul - Cornil,

Invaziunile turcestr cele mar cu. noscute in acestjud. ati fost : aceea de la 1578, cind cu rezbelul futre Cretu Potcoava si Petre batut la Docolina, Ruga carr apa Birladulur ; apor la 1711,

dese in räzboaiele ce le-ad avut cu Turcir. Limitele. Asta-zr, acest jud. se märgineste la N. cu jud. Iasi, incepind de pe culmea dealulur care desparte satele Costuleni(Iasi) si Covasna (Falda) continuind prin com. Cozia

fost strabatut de vre unul din

FXLC1131, (JUDET)

aid o linie in curmezis tae sesul din Jijia i pana in riul Prut, despartind i ambele sate. Din acest punct, Macaresti

www.dacoromanica.ro

apa riulur Prut, din jos de t'irgusorul Falda, la gura piriulur Copaceana.

Forma. Teritoriul judetulur

lur, spre partea de V. Regiunt. Partea de V. si de mijloc a judetulur, in toata lun-

gimea de la N. la S., este deluroasd, brazdata de val cu pi!liase si acoperita cu sate, tarine, vil, livezr i padurr; iar partea

de E. este un intins ses, acopen it in mare parte cu finete, imase, luncr, baltr, mlastine sate.

Suprafaja. Intregul teritoriu

al judetulur este de aproape 2300 kil. p. san 230000 hect. Clima. Temperatura

sana-

FALC1UL (JUDET)

FALCIUL (JUDED

334

toasa ca in toate judetele cim-

V., de la confluenta piriulul

Prut; Copäceana, care se varsa

pene din Rominia Moldava.; mal

Crasna In riul Birlad, se prelungepte Lohanul sub numirea de Dealul-BirladuluI, care trece In judetul Tutova.

In Prut din jos de tirguporul

prod,ictiv la centru. Partea deluroasd despre V. fiind paduroasa, in mare parte, pamintul e hielos si humos; in timpI

Pe partea de V., se intinde ramura numita a CrasneI, pe

Tutova, unde se varsa in Prut; Lohanul pi Crasna, pe partea de V. a judetuluT, cu mai multi

se produc pe une locurI prabusid mail de patnint, cufundind cite o data chiar sate

Mará de aceste ramurr principale, sunt un alt numär, earl desfacindu-se din cele in diferite directiunI, brazdea-

aspra la N.-V. pi foarte supusa vintuluT la S.-E. Felul solulul. Pamintul e mult

formind ripI adincI. In partea de E., pe sesul PrutuluI, se produc marl inundatif din cauza varsdre PrutuluI, care

de multe off ineaca recoltele de cereale si finetele, ba chiar pi sate. Mare parte de teren e mlastinos. Orografia. Dealurile carf se prelung.-,esc de a-lungul judeu-

de la N. spre S.,

bU

nu sunt de et continuarea

Rugg. pîrul Crasna pi se termina In pesul Birladulur.

za in lung si in lat tot centrul de S. al judetuluT, 'hare Birladul Elanul i intre Elanul si Dealul-PrutuluI, formind diferite väI. Hidrografia. In toata intinderea sa, jud. Falcia este strabatut

de un numar mare de pirae si e udat de multe baltI i iazurI. Pe margine se aflä udat de treI riuri marI : Prutul, pe toata partea de E., incepind de la satul Coltul-

rurilor de dealurI, ce se intind

Cornii si pana din jos de tir-

din ramurile Carpatilor intre Siret si Prut, cari, brazdind in lung judetele: Dorohoiti, Boto-

guporul Fálciü, formind pe pes,

pani

i

Iasi,

trec in judetele

VasluiLl i Fälciú. O culme prin-

cipalá din aceste sirurr, cu ramificarile sale, brazdeaza toatä partea de E. a Rominid Moldave, formind coama sesuluI Prut de la Dorohoiti, din marginea Bucovine pi 'Ana la Dunare, In judetul Covurluiti, intre-

taiata in curmezis de nenumarate var cu piriiape, care se scurg

In Prut. Aceasta culme ocupa

in lung Wan* partea de E. a judetuluI Falcití, sub numirea

In toata lungimea luí, o multime de baltI, prutete i mlaptinI; Jijia, pe partea de N. si E., din dreptul satuluI Coltul-Cornil, si pand din jos de s. Scoposeni, unde se varsä. in Prut, (partea de N. a plapeT Podoleni) si Birladul, pe partea de V., de la Gura-Crasne i pänä In hotarul jud. Tutova. Dintre piraiele mal insemnate sunt : Cozia, in partea de N., care se varsa in Jijia; Bohotinul unit cu Palepul, se varsä in bah tile Prutulur la gura riulur Miel; Mona, numit din vechime Moj-

Falciti; Elanul, cu afluentil : TAlaba, Barbopi, Vutcani i Giurcani, trece pe teritoriul judetulul

afluentl, care se unesc din jos de com. Tirzil i trecind In jud.

Tutova pe la Gura-Crasna, se yanä in riul Birlad. Apele sunt duld i abundente, indestulind trebuintele de vietuire ale oamenilor i inlesnin4 crep-

terea vitelor. Apezarile satelor in mare par-

te sunt pe välle acestor

pi-

raie.

Producfiunea. Judetul Mehl, fiind unul din judetele cimpene,

face intinsa agricultura de cereale, atit pentru trebuintele vietuireI populatiel, cIt i pentru export. In primul ordin este griul i papusoiul cad se cultiva

pe cele mal mari intinderí de lanuri; vol: secará, orz i oväz; dintre plantele oleioase : cinepl,

in si rapita ; dintre plante fainoase se seamana: fasole, mazere, bob si Ente; dintre tuberculoase : cartoful. A doua ramura de productiune

este cresterea vitelor, care odinioara era foarte inflorita. Asa. d a scazut foarte mult, din

cauza inchidere granite, ba a degenerat si rasa cea frumoasa a vitelor cornute. Dintre animale se cresc : bol, vacr, or, ca.pre,

mascurí si prea putinl

bi-

generala de «Dealul-PrutuluIp, luind insd diferite numirI spe-

na, se varsa in Prut din jos

volI.

de gura riuluI Jijie;

elate prin localitatile pe unde

pi

afluentir

Pe lingd productiunile de ce. reale si vite, altá productiune

trece. O alta ramura care brazdeaza tot in lung centrul judetuluT, cu diferite ramificarl In dreapta pi

Ram. i Pahnesti, se varsa In

mal intinsa este a viilor, cad

Girla-Isaia, formata din varsarea PrutuluT; Saratul, cu afluentul chiopeniI, se varsa in Girla-

se cultiva pe o suprafata de

Piriul-HusuluT, cu

in stinga lul; este dealul Lohanul, intre piraele Crasna, Lo-

Prutulul, formata tot din

hanul si Elanul. In partea de

care da In Balta-Bozie tot ling

vat--

sarea PrutuluI; Girla-BerezeniI,

www.dacoromanica.ro

4299 hect. pi dati cantitatI

de vinurI, cu care se facea un insemnat comer cu Basarabia, Lived sunt in abundenta, Cu seamá prin satele razasepti.

FkLCIUL OUDE'41

FALCIUL OUDE

3R5

produc diferite fructe, multe soiurl de : pere, mere, gutuI, cirese, visine, zarzAre, pIersice, prune si nucI, ce se expor-

alelor si a vitelor ; Cu aceste

se face primul comert In tara si in export. Cea maT mare

ducAneni, Bazga $i Cozia, legindu-se cu soseaua judeteanA

din jud. Iasi, la Petcu. Calea ce duce prin com.: I-

Cultura gindacilor de mAtase

parte din productele judetuluI se duc pe plata portuluI Galati, transportate In sle-

$i a stupilor, care din vechime

purT de apa PrutuluI, can l slepur!

era un izvor de bogAtie al acestul

se ridicA in sus la N. judetuluI, Oirá' la satul Coltul-CorniT, din

Hurdugi, Gusitei si GAgesti din

com. SAldgeni, pl. Podoleni. DouA

Apor Drumul-prutuluI care duce In sus in jud. Iasi, lacepind de la Drinceni, pl. Podo-

teazA.

judet acum s'a inputinat de tot. P5.durile sunt devastate; codriT secularT nu ma! ati fiintA. Pa-

culturà specialA. ToatA partea de

insemnate puncte de incArcarea cerealelor se aflA pe Prut : FAlciul si Drinceni, tirgusoare privite si ca filete comerciale.

V. a judetuluI e presAratà cu plcluff cu feluritl copad : fag, carpen, ulm, jugastru si stejar,

Piata cea mal insemnatA, unde se fac cele maI intinse tranzactif comerciale, este orasul

al cdrora lemn se intrebuinteazA atit pentru constructiunl cit

Hui.

pentru foc. Pe partea de E. a

mul rind este calea feratd, care incepe din linia larga BirladVasluiti, din gura CrasneI la Hui. Cu statiile : Crasna, Oltenesti, Cretesti, Dobrina i Hui. CAI nationale: Una trece pe marginea de V.-S. a jud., care

durile Mate i apArate cresc in mod natural fdrA niel o

judetuld, pe sesul PrutuluT, se &ese pdclurT de stejar si luncI cu loziI, rAchitä si plop. Animale sAlbatice ce trAesc prin pA.durI sunt: lupI,

TepurI, putine cAprioare i porcI

vAnesti si Berezeni, la FAlciu, catea ce duce in jud. Tutova, prin com.: chiopeni, Urlati,

pl. Mijlocul, in partea de S. a jud.

leni, si trecind prin com.: Zberoaea, Grozesti i SalAgeni pAnA la satul MAcAresti, jud. Iasi.

Soselele nationale sunt pa-

truite, iar cele judetene, sunt numaT proectate.

Cal" de comunicalie. In pri-

Osebit de aceste drumurI, sunt acele comunale caz! duc de la o com, la alta sise leagA cu retelele cailor judetene.

Impdriirea administrativa'. Jud. FAlciti, este impArtit in 4 pl.,

dota in partea de sus a jud. : Podoleni $i Crasna $i doul in partea de jos : Prutul $i Milco-

Din dealurI se scoate piated

se intinde de la Vasluitl spre Birlad si trece prin marginea

vAroasA, piaträ pentru construc-

com.: Cretesti, Curteni, Olte-

PlAsile din sis sunt asezate :

ta de zidärif, i pentru sosele: prundis si nisip.

nesti, TirziI $1, prin.cdtunul Do-

Una in partea de N. si E., in

colina, intrA in jud. Tutova.

Din bdltile numeroase i loar-

te intinse de pe sesul Prutu14 se scot multe soiuri de

A doua cale nationalA este aceea care pleacA din orasul Hui, spre S., prin pl. Prutul la

pestf, racI si scoicr, carI satisfac nu numaY trebuinta locald, dar cu care se face comer intins

Fàlciü$i de acolo In Basarabia. Trece prin com.: StAnilesti, Lunca-Banulta, Vetrisoaia, Be-

lungul Prutuld, numitá. pl. Podoleni, cu resedinta in ttrgusorul Drinceni, cu 9 com., 2 t'irgusoare si 34 sate. A doua pl. este asezatA. in partea de V. a jud., numitA Crasna, cu resedinta in satul Cretesti, cu 20

Cu orasele si judetele din ve-

rezeni, si Fdlciri, si de aicT peste Prut.

sAlbatecI.

cinAtatea Husilor.

Industria. Industria mare e reprezentata prin

CAT judetene :

In partea de

cite-va vel-

N.-V. a jud. inpl. Crasna, se in-

nite de rachia, morí de abur! si o fabricA de lichiorurI, in satul Bohotin. Industria miel

tinde o ramurA de osea prin

la lucruft de prima necesi tate : olAriI, butnArii, fieràrii, stoleril, etc. si la miel fabricatiunI manuale casnice: tesAturi de pinzeturI, din cinepA, in, borangic, linA, etc. Comerful. Avutia agricultorise mArgineste

lor consa in produsul cere-

com.: ArmAseni, Bunesti si Dol-

hesti, care se leagA cu soseaua judeteanA Budlioasa, din jud. Vasluiti, ce dA In calea nationall Calea judeteani ce pleacA din Hui spre N., in pl. Podoleni, prin com.: Epureni, Duda, PAhnesti, GhermAnesti, Gura-Boho-

tinultd, Isaiea, Bohotinul, RA-

www.dacoromanica.ro

vul.

com., 2 tlrgusoare si 46 sate. PlAsile din jos ale jud. sunt asezate: Una in partea de E., numitl Prutul, in lungul Prutuhif, cu resedinta Iii tirgul cu I I com.,

I ora, I

t'ir-

gusor i 35 sate. A doua plas1

este asezatl I i partea de V. a jud. numitl Mijlocul, care, fiind unitä cu pl. Prutul are aceeasT resedintA In FIMO, Cu 22 com., 2 tirguware i 44 sate. In to-

tal jud. are : 4 pldsI, I oras, 7 tirgusoare $i 159 sate. Papulapa. Locuitor! in jud.

FXLC1UL (TIRG)

236

FXLC1UL (JUDET)

Falciul sunt: 83694 suflete (statistica oficiala a PrefectureI jud.)

numar de sinagoge in orasul

din care 12660 suflete traesc In orasul de resedinta Hui, lar

locuesc. Instrucp'unea. Pe litiga. 3 scoa-

71034 in satele i tirgusoarele din jud. Din numarul total al locuitorilor, 42675 sunt barbatI, lar 41019 femeI.

le primare de baetr, frecuentate de 638 elevI, si 2 de fete, frecuentate de 311 eleve, un

Dupa. starea civila sunt: 41290 necasatoritI, 37148 casatoritl, 5068 vaduvT §i 188 divortatI.

Dupa cult : 74862 ortodoxI, 3556 catolicI, 26 protestantI, 13

grigorienI, 5235 mozaid si

I

Hui l prin tirgu§oarele pe unde

gimnaziù cu 57 elevr si un seminariCz in orasul Hui, frecuentat de 42 elevI, mai sunt un numar de 50 scoale rurale mixte

de blet1 si 4 de fete, conduse de 50 invatatori si 4 invatatoare si frecuentate de 1901 e-

mahometan. nationalitatl : 78130 RoD minI, 5235 IzrailitI, 162 GrecI, 79 NemtI, 15 BulgarI, 15 PolonI, 32 ItalienI, 12 ArmenT; 2 SirbI si i Turc.

levI si 207 eleve.

Serviciul sanitar. Acest sereste incredintat unui medie primar de judet, ajutat de 2 medid de plasI : unul cu resedinta in tirgusorul Drinceni

stin 75881 (1890-9 I).

si al doilea in tirgul

;

me-

diculuI ora§uluI Hui l mediculta spitalulur rural din Raducaneni ; 4 vaccinatorI, 6 moase si 2 subchirurgT ; osebit mal sunt

2 medid privati, unul in Hui §i al doilea in Falda (1889).

Serviciul veterinar se indeplineste de un veterinar al judetuluï si de 2 aI statuluI, la carantinele birourilor vamale, la punctele de trecere in Basa-

coalele sunt ale statuluI, pen-

dinte de Ministerul InstructiuneI publice, afara de 12 intretinute de comune. tiCz carte 7813 persoane, nu

Budgetul pe 1897-98: ZecimT, veniturI i cheltuelI 149450

ler, 90 banI ; spitalul Raduca-

neni, venitul ca

i

cheltuelile,

323390 lel, 58 banT ; drumuff, 69420 leI, 16 banT.

Fälciul, com. rur., in partea de S.-E. a jud. Fálciú, pl. Prutul ; este formata din tirgusorul asezat pe un platoti intins, pe malul drept al riuluI Prut. Suprafata teritoriuluI com. este de 1432 hect., cu o populatie de 552 familiI, salí 1995 suflete, din carI 600 contribuabili. In

In partea de V.-S. Prin mijloc se intinde strada Principala, in linie dreapta, de la N. spre S. Acest tirg este resedinta plasilor unite: Prutul si Mijlocul; aci se afla cancelarla Sub-PrefectureI, Judecatoria OcoluluI

Primaria. Are dota scoale, una de bletl infiintata la 1868, ambele frecuentate de 85 elevl si eleve, din numarul de 129 COpir In virsta de scoala. Sunt 2 invatatorl si o invatatoare. BisericT sunt patru : Manastirea, in mahalaua Gotesti, fondata la 181o, de boerul erban Negel; alta in partea de N. a mahalaleILecani, numita. Sf. Gheorghe, fondatä. la 1815; Sf. Nico-

lae, afara din erg, spre Prutulta in partea de E.,

cotul bise-

rica foarte vechie, dar refacuta la 1814; a patra, capela de la cimitir, tot afara din tirg in

partea de V., pe esul-Morilor fondata la 1890, de catre d. Grigore Tulbure. Toate aceste bisericI sunt deservite de 2 preotT i 4 cintaretT. In partea de S. a tirguluI se allá podul peste rtul Prut pentru trecerea Iti Basarabia. Vaina,

cazarma si carantina se aflá tot

in aceasta parte a erguid. Afarl de acestea se mal afla un biroti telegrafo-postal fondat in

1879 si al carui venit pe anul

1896-97 a fost de le 6753;

tru vitele ce se importa. din Ru-

maioritate, locuitorii sunt RominT si se ocupa cu agricul-

sia. Cultul. Sunt 126

bisericI,

tura, lar o parte, Grecr si Evrer, fac comer t cu cerealele, fiind

deservite de 119 preotT, 6 diaconT, 169 cintaretT si 38 ecle-

aci un punct comercial de asemenea producte, pe mil le

Venitul birouluT vamal cu sucursala Bu mbata-Leova a fost in

siarhT.

transporta la Galati, cu slepurf, pe apa Prutului.

1896-97 de leI 4247. Biuroul a fost infiintat in 1878, Oct. s7. Vite sunt : 1054 vite marl cornute, 587 oI, 39 capre, 170

rabia : FalciCt si Drinceni, pen-

Bisericele tin de eparhia EpiscopieI de Hui, in capul careja este Episcopul asistat de un conzistoria, un protoerea si doT sub-protoerd. CatoliciI RominI

ata'

2 bise-

ricT, carI tin de biserica catol'ea din Iasi ; Izraelitir al un

Tirgul e inconjurat pe toata

partea de E. si cea de S. de riul Prut, cire formeaza ad un cot. Este impIrtit in patru mahalale : Mocani, in partea de N., Lecani, in centru, Tirgul

in partea de E.-S.

www.dacoromanica.ro

si Gotesti

o farmacie. Veniturile comund sunt dupa

budget de lei 20.000.

cal si 357 porcI. Notipistorice. Tirgusorul cal este foarte vechiii, si se crede ca de la el s'a dat numirea judetuluI.

FÄLCIUL (1 IRG)

337

NCA MERI-

Il gasim ca capitala judetuFAlchi, pana la 1757, cind

treacatul Turcilor si a Marilor si de aceea n'a putut pro-

ratier contra Tatarilor, ce se

autoritätile tinutulur l'ati pardsit

spera ca alte tirgurr vechT, fiind adesea orr jefuit si ars. Din vechime, proprietatea

potolirea vrajber s'a intors in Iasi in scaunul saa. In 1728, &ira alcr pe Voda Ghica, stind cu oastea sa contra Tatarilor. ( Vez! Rosiesti,

lur

si s'ati asezat in Hui. Cauza acester parasirl se atribue faptuluI ca tirgul fiind asezat in drumul mare pe unde se purtati necontenit Turca si Tatarir, in expeditiunile lor militare contra Polonier, si a umblarilor pe la cetatile Benderul si Ho-

guluI se zice ca. a fost Domneasca si ca. Ipsilanti-Voda a daruit-o boerulur Serban Negel. Dupd moartea sa, fiul sati a vindut mosia lur Grigore C. Epureanu, si

trecut in proprietatea lur Ba-

marr necazuff, trebuind a fi

sota, care prin testamentul sau de la 1862, a donat-o Institutulur secundar de la Ponuirla, jud. Dorohoiti.

s'ati crezut mar aparate, stramutindu-se la Hui ce vine mar

la o parte de sleahul mare.

In 1675, Ostra in acest tirg

lusa prin aceasta stramutare a autoritätilor in Hui se aduceati

pe Dumitrascu-Voda Cantacu-

silita a conaci pe totr slujbasif

zino, care fiind alungat de Petriceico-Voda, a fugit la Imparatie, de unde, inturnindu-se cu oaste

Domnesti si Impardtestr (TurcI),

turceasca, dinpreuna ca Chir

de aceea, tot atuncr, Episcopia a staruit catra Domnul Mihail Racovita, care a dat un hrisov, pentru asezarea din noti a autoritatilor in FAlchi, unde a stat

Husein-Pasa, s'ati radicat de la

resedinta pana la 1832, cind cu a-

Hui, si de acolo la Bohotin

plicarea Regulamentulur Organic, Iara$1* s'a stramutat la Hui, unde se afia i astd-zr. In tirgusorul Fálciú resedeati Ispravnicir de tinut, precum si

unde se fla oastea Lesasca cu

marf greutatr Episcopier caer era

Capitanul cel mare de Codru. Dimitrie Cantemir-Voda, in «Descrierea Moldover», arará. ca, pe

timpul luI, Fälciul era un tirg frumos situat Ruga Prut ; jara.

de Hui zice ca era un tirgusor, care nu avea alta insemnatate de cit ca in apropierea NI s'ají urmat razboiul futre i Turci la 171 i. Asta-ir tirgusorul Falcitl este cazut si poate caderea sa sa fi fost tocmal din cauza acelur razboiti de la 1711, ale caruia urmarr a fost desfiintarea multor sate RusT

vechr, precum Girla-Vladicar de pe Stanilesti, s. a. si din cauza pozitiuner sale geografice, cacr

era asezat la drumul mare in

sat).

Pe la 1788, tala, in acest tirg, un boier cu multa re-

de la acesta a

tinuI din Basarabia, le fa'cea tot-de-a-una la poruncile lor. Ele

invrajblse cu Turcir ; iar dupa.

putatie, anume Manole Ruset. Vizirul Portif, care intrase in tara, si se asezase cu urdia tur-

aicr, unde a stat mar mult timp, auzind ca Nemtir aú intrat in Iasi i ca Ipsiceasca

lant-Voda tine cu dinsir, a ridicat la Domnie pe boerul Ma nole Ruset, dup. impu ternicirea ce avea de la Imparatul de

a pune Dorad dupa cum cer interesele ImparAtier. Radiandu-se vizirul cu oastea, aduse pe Ruset in Iasi si l'a asezat in

Galati pe Prut in sus pana. la FAlciü; de aci a mers de s'a

scaunul Domnier; tusa dupa cite-

va lunr acesta muri.

unit cu Calga-Sultanul la CodrulTigheci IluI, apor a plecat la

Ffilciul,

¡ir:,

jud. FAlchi. Vez!

Falciul, com. rur., pl. Prutul.

Petriceico.

puna de trecere, in Basarabia Cu birog vamal si pod

In 1687, gasim in Falda pe

Fälciul,

Cantemir-Voda, fugit din Iasi, din cauza intrarer in Tara a luf loan Sobieschi, Craiul Lesesc.

Lesif ati pornit si el pe Prut pana la FAlchui, ca sa prinda pe Cantemir, dar el trecuse la Oastea in mersul el ati pradat si ars, pustiind totul, apor s'ati lasat k tara. In 1698, luna Ianuar, Devlet GhereI Surtanul, cu TItarir, inturnindu se de la cetatea Liovul, pe care n'a putut-o lua, i fiind jama mare, de ingheta picioarele pedestrasilor,

peste apa Prutulur, in tirgu/ Falciu, pl. Prutul, jud. taita', in partea de N.-E. a com. Falciul, pl. Prutul, jud. formata din apa riulur Prut. Aceasta balta este foarte intinsà si se scoate mult peste din ea.

Fälciul,

Fälcoianca (Meri-),

sat, face

parte din com. rur. Gradinari-FAIcoianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov. E-

ste situat la S. de Gradinari. In

a pornit cu oastea spre Iasi,

partea de N. locul e stnfrcos,

Vasluiti si Falciti, facind marT pradaciunr.

Se intinde pe o suprafata de

Tot in acest an, gasim in

924 hect., cu o populatie de 414 locuitorr.

Falciii pe Antioh-Voda, cu oa-

D-1 D. Butculescu are 730

stea sa, dupa porunca ?m'A-

hect, si locuitorif i94 hect. Pro. 48

19623. Marras Diellortar Geogrago. Vol. HL

www.dacoromanica.ro

FALCO1ENI

prietarul cultivA 300 hect. 30 izlaz, 400 pAdure. Locuitorif cultiva tot terenul fArá sA rezerve locurl de izlaz. Are o bisericA, cu hramul Sf. Nicolae, deservitA de i preot 2 cintAretT. Comerciul se face de 4 drciumarT.

NumArul vitelor marf e de 210 i al celor miel de 215. Traditia spune el in vechime foarte

putinT

F.ALTICENI

338

locuitorr träiat1

izolatf prin imensele pad irT de

prin prejur, unde se afll o po_ ianA ea niste meti. MaT venind ad i maT multT locuitorT din jud. Vlasca, dupl 1830, s'ati

mutat maT spre V. si aú for-

Este o bisericA, cu hramul Sf. Nicolae (1710), clAditA de C. Math. FAlcoianu, i restauratA de JieniT, deservitA de 2 preotT si 2 cintAretT.

Pe teritorul acesteT com. ne apare in spre V. pe dealul Viilor, drumul de piatrA cu 8 m. lAtime i i m. inAltime; poporul Il atribue luT Traian, implratul Roman, care l'ar fi fácut

spre a se plimba din

Celeiti

pana la munte.

treT ondulatiunT i coastele dea-

luluT TirguluT ce despart piriul omuzul-Mare de piriul Buciu-

Meri existA numaT in date.

meni.

Potcoava.

Se aflA la 340 m. d'asupra niveluluT mArif, departe de capi-

tala Tdrir cu 432 kil. si de a MoldoveY ca 122 kil.

jud. Romanati, situatä. 11110 apa

Oras comercial si intru citva mare negot cu cherestea, pielAril, blAnAriT (cel maT mare depozit din tara) si suman, produs% ale fabricelor din localitate si impre-

OltetuluT, pe partea dreaptl, a-

jurimT, si vite.

proape de gura sa si in fata com. Cioroiul, 13 kil, departe

E resedinta tuturor autoritAtilor administrative ale judetu-

de Caracal. Altitudinea terenu-

luT, precum : prefectura, consi-

lui d'asupra niveluluT märiT este

liul judetean, tribunalul de I-a

de 105 m.

instantA, casieria generan., cre-

Fälcoieni, deal, pe coasta cAruia este asezat cAt. FlAcoianca, pi. Sabarul, jud. Ilfov.

Fälcoiul, com. rur., pl. Ocolul,

ast-fel: Joto RominT, 1192 IzraelitT si 64 strAinT. MeseriasT Rominl sunt 47, Izraelitr 99,

Nemtl 22; comerciantl: 6 RominT, 313 Izraelitl; si 2 de alte natiunT ; de profesiune liberA 672 RominT si 641 IzraelitI; lucra-

torT manualT: 285 RominT, 126 IzraelitT si 40 Nemti.

Budgetul comuna pe anul 1892-1893 avea la veniturr cheltuelT 290586.60 leT ; iar al dru.

Fälticeni, oraf, capitala jud. Suceava, asezat pe spinarea celor

mat satul Fälcoeni, iar numele de

Fälcoieni, cittun, jud. Olt. VezT

LipovenT si 5110 IzraelitT. CeT 2266 capT de familiT se impart

industrial, fAcind

murilor 17030 lei la veniturT cheltuelf ; pe anul 1897-98, budgetul ordinar a fost de 293819.6o

leT, lar al drumuluT de 25600 leT. Sunt 1239 contrib. (1892). In Fálticeni se allá: gimnaziul clasic Alecu DonicT, infiintat in 1870, frecuentat de 145 elevT, avind un frumos local noti ce intruneste conditiunile didactice igienice ; doul scoale primare de bletT i douA de fete : No. de bAetr, infiintatA la 1842 condusA de 4 institutor! si fre-

cuentat5. de 206 elevr; No. 2 de bAetT, infiintata la 1873, con-

(lisa de 3 institutor! si frecuentatA de 117 elevT; No. i de fete, infiintatA in 1859, frecuen.

tata de 146 eleve, conclusa de 4 institutoare, si No. 2 de fete, infiintatä in 1873, conclusa de 4 institutoare, frecuentatA de

Are o populatie de 283 fa-

ditul agricol, telegraf si posta (ve-

mili!, sail 1277 suflete, din can : 668 bArbatT si 599 femef ; 558

nit pe 1886-97: lei 32762.79),

142 eleve ; o scoalä, de croitorie,

primArie, revizorul scolar si pro-

intretinutä de com., frecuentatA de 31 eleve, infiintatA in 1891.

cAsätoritT, 719 necIsAtoritT ; 21

tiCi carte si 1256 nu stiti. Sunt 248 contribuabilT. Budgetul com. pe 1886-87 a

toieria judetulur s. a. Are o populatie de 2266 famili! cu 8476 suflete, din carT: 3942 bärbatT, 4534 femeT (4659

fost de 2776 leT la veniturr si 2753

necAsAtoritT, 3072 cAsAtoritT, 703

lel la cheltuelT. Vite marT 827, vite miel 1591 si 268 porcT. Are 6 stabilimente comerciale

vAduvI, 42 divortatT), locuind In 1554 case. DupA nationalitate locuitoriI din FAlticeni se impart ast-fel:

o scoalä primará condusA de un invAtätor i frecuentatl de

3018 RominT, 5110 Izraelitr, Lipovent, 21 Bulgarr si 317 AustriacT; iar dupA confesiuni sunt: 3039 ortodoxI, 317 catolicT, I

66 elevT, din 116 copiT (66 bletI si 50 fete) in virstá de scoalA.

www.dacoromanica.ro

Bisericile din Fälticeni sunt urmAtoarele: z. Adormirea-Maicd-DomnuluT care e si bisericA catedralA. E ziditA de Mihail Ganea in 1827;

iar in 1883 d-na Anastasia Cichirdic ti inaltA turnul, in care asezA un ceasornic ce servA astA-z! tirguluT de orientare.

E deservitl de 3 preotr, un dia-

con si 4 cintArep. Are

7446

leT la veniturT si cheltuelT.

FÄLTICENI

St Ilie, cea mar vechie bi-

serica din ora. Unir spun ca ar fi fost adusa din Baia. Claditä din lemnul de pe loc, in 1765, de calugarul Calistru Stamate $i apor zidita de ora$enT In 185E. E deservita de 3 preotr, un diacon $1 4 cintaretr. Are 8562.56 lerveniturr i cheltuelT.

839

FALTICEN1

dane$ti, Halmul $i FalticeniVechT) se vede in mar toatä intinderea lur. Inca de mar naintea anulur 1860, se alimenteaza cu apa de izvor, adusa din satul Buciumeni, pe un canal de olane in lungime de 3 ldl. 187 metri.

anT. El se numea mar intli Soldane$ti $1 s'a infiintat prin urmatoarea carte domneasca : Nor Constantin Moruzz Voe vod, cu mila lur Dumnezea Domn pamintulur Moldovel.

Facem stire ca aceasta carte cá fiind porunca Domnier mele,

Iarmarocul de la Sf. Ilie, din

Biserica St Ilie are urmatoa-

ca sa se facä erg, noa la ti-

Falticeni, ce dureazd une-orT

rele bunurr: I. 0 sforicica din mo$ia Panure$ti care-I aduce 500 ler venit anual ; 2. Un rind

¡0-15 zile, e vestit $i, mar

nutul Sucever, Inca din anul

cupa primul loc intre bilciurile

de case lingá biserica. aducin-

din Tara, Si acum ..sunt

du-1 400 de leT venit anual ; 3. Alte case in str. ButnarT cu 260

in carT vinzdrile se urea la mar

leT venit pe an ; 4. Vre-o 40

Mara de iarmaroc se mal face balcia in fie-care Joi. Sunt ii Falticeni aproape 8o de strade, dintre carT cele mar insemnate sunt : Strada Mare, cu prelungirea sa Strada Maiorulur loan, (numitä ast-fel

prj. loc de culturà linga bariera Timpesti si alte 50 prj. in satul Buclumeni, ambele aducindu-T peste 115 ler pe an ; $1

5. Donatia de wo lei anual, a Maicelor Olimpiada, Xenia $i Epraxia Ganea, dela manastirea Varatecul. Biserica maT are capital numerar 56o I.oi ler dat cu doblnda de 6.500/0 pe an. Paraclisul spitalulur Stamate, intemeiat de Iconomui Iftimie Stamate, in 1860, la care servesc un preot si un cintaret. Biserica din Timpesti. Biserica catolica, zidita de ob$tea catolicilor din Virg, in 1858.

0 sinagoga izraelita mare $i mar multe case de rugaciunT micr.

Are : un palat administrativ vechia, situat in mijlocul gradiner publice cumparat de la A. Forascu intre anul 1870-76; un spital «Stamate--judetean»,

nainte de tariful autonom, o-

multe

milioane

(3

5

anT

mil.)

amin irea Maiorulur Nicolae loan, comandantul batalionulur

trecut ce aa inceput a se aduna oamenT pe mosia d-sale stolniculur Ioniça Basota, ca sa se faca erg, aflindu-se la loe bun $i larg, si s'aa numit Tirgul Soldane$ti, de la care tirg viind acum inaintea Domnier mele o sama din tirgovetr, au aratat o scrisoare de tocmeala $i de asezare din anul acesta, 1780, Iulie 1, iscalitä de d-lur stolnicul Ionita Ba$ota, stapinul

ca. atit el &it $1 alp! ce se vor mar stringe, orr-cit mosier,

cat Cu topoarele de TurcT), Str. Sucever, Botopnilor, Timpesti,

de multr, sa fie volnicl air face case, dughene, cri$me, velnite $i orl-ce i pentru venitul mo$ier, aü 1-dent avezare intru acest chip, ca sa plateasca besmanul loculur pe tot anul : de cnîmà cu pivnita cite dol. zlotT

St lije, a Prefecturer, a Spita-

$i

luluT, a Primariel, Radasenilor, Bolan, Ronfina si Stefan-cel-

iar cine va avea aligveris gait la mahala orT cu ce fel de hrana, asemenea sa dele cite un lea de casa, iar eel ce vor avea casa la mahala si nicr un ali$veri$ nu vor face, acera sa dele cite 20 parale pe casa $1 atit casele cit $1 dughenele sa

2 din reg. 15 de Dorob., mort la asaltul dat redutel Grivita Nr. i, in ziva de 4 Sept. 1877, si al caruia corp a fost sfirti-

Mare. E$irea i intrarea in oras se

face prin ease batiere: Soldane$ti, Boto$ani (care e $i a Gard), Suceava, Falticeni-Vechr, Radaseni si Timpe$ti. Din Falticeni, pornesc urmatoarele drumurT : Soselele sta-

tulur: la Bunesti (4500 m.), la

de dugheana cite un lea;

cuprinda loc una cincr-spre-zece stinjenT in lung, iar in 1at cit

ar tinea casa sad dugheana. Jidovil sa tie o casa pentru inchinaciunea ion de o parte, Jar nu intre crestinT, care sa fie a-

cu 26 paturT $i un altul izraelit, Cu 15 paturr ; 4 librariT $i 2 ti-

Cornul-Luncei (9 kil.) $1 la Roman (30 kil.) ; $oseaua jude-

pografiT.

teana la Dolhasca (2412 kil.)

Mara de partea de pe linga piriiasul tirgulur, ora$ul e curat, lar pozitia $i mar ales imprejurimile sale sunt din cele

sos. comunale: la Baia (6 kil.) $i la Räda$eni (2119 kil.) Din trecutul orafului. Ora$ul Falticeni i$1 trage nu mele de la satul si mosia Falticeni-Vechr

semenea ca $1 a celor alte case, lar nu intru alt chip, cum $1 un

si are vechimea de abia 112

tinutulur, care loe sa fie In lung

mar frumoase. De pe dealurile ce-1 trie injura (Timpe$ti, Sol-

www.dacoromanica.ro

loe afara ca sa li se dea jidovilor pentru morminturr unde li se vor arata de ispravnicir

340

FALTICEN1

FALTICENI

fie

unde tT va apuca locul san

supgratI cu bezmanul nicI cit de putin de catre stapinul mosid. Ce dar intgrim Domnia mea toate cele de mal sus aratate, ca sa se urmeze pre

stapinire Tirgul $oldanesti, ce se zice Falticeni, de d-luI Logofatul Constandin Bals, sub cuvint ca s'ar fi aflat plata tirgulur pe hotarul megiesiteT

sa-1 stapineasca el i copiiI lor

deplin de a pururea cum se

tot cu aceastg tocmeall. Iarg cind ar vrea cine-va ca sa-s1 laza casa orT dugheana dinteacest tirg, dator sa fie a In-

cuprinde la aceasta carte. 1780, August 8.» Indata dupa infiintare, tirgul

mosil Falticeni, pe care o fost luat d-luT de la baronul Tuduri Musteata, apoT in urma

oldanesti incepu a creste cu

minariul Ciurea, sub cuvint ca

treba pe stapinul mosieT si, de vor fi eT trebuitoare, le va cum-

pasT repezT, ajutat i prin inun-

para, iar cind nu ar avea tre-

revdrsarea MoldoveT. TirgovetiT

ar fi pe hotarul mo$ieT sale Timpe$ti ; i in prilejul staptnirer d-sale Caminarulur in

buinta atuncT O. fie volnic a o vinde cur ar vrea si cel ce ar cumpara casa sail dugheana, tot acel pret sá dea stapinuluT mo-

de aci se mutara in Falticeni, rinde se asezasera autoritatile

sease stinjinT, lar in lat opt stinjenT. Asisderea velnitT cind vor

vrea sg faca pe mosia aceasta nimic bezmán sa nu dea i orI

sieT, nu mar mult. Dar si t'irgovetil acestia, datorT sa fie la vreme ca sa-1 plateasca bezmanul l'ara nicT o pricing. Dar dupg aceastg tocmealg, rugindu -se tirgovetiT ca sg li se

faca prin scris intaritura gospod, pentru aceia lata prin aceasta carte a DomnieT-mele intarim numitilor tirgovetT crestinT, armenT, jidovT, ce se vor

aduna cu locuinta la acest tirg ca dupg asezarea i tocmeala ce a avut cu D-luT Stolnic Ionitg

Basota, stapinul mosieI de acum inainte si in vecT sa se urmeze la toate dupg cum se cuprinde la aceasta scrisoare si sa stApAneascä fieste carele, crismele i velnitele ce vor face

darea ce suferi tirgul Bala, din

nouluT jud. Suceava.

La inceput tirgul oldanesti era numaT pana pe unde se intilneste acum strada Sf. Ilie cu strada Botosanilor, salí, dupg

cum se mal zice, pana la respintenea cea mare , pe unde trecea hotarul mosiel oldanesti.

In jurul tirgulur se aflati urmgtoarele sate si mosiT Brosteni, astäzI ulita BroscarieT, Tim-

pesti, acum strada si satul Timpesti, intre ele Pädureni si maT

la deal Buciumeni, FalticeniVechi si in sfirsit la vale, Soldanesti. Intinzindu-se tirgul si din-

colo de hotarul mosiei oldanesti, pe mosiile Timpesti si Falticeni-VechT, incepura a se

s'ati luat tirgul de d-lur CA-

curgere de 14

anr,

silit

d-lur Caminariul. a adäugi intinderea erguid pe trupul mo$ier sale Timpe$ti fära a avea

putere data de la stdpinire a intemeia tirg pe mosia sa, $i ca. dupd ce acum in luminatele zilele inaltimer Tale s'al' descoperit adevarul impresurarir, dindu-i-se dupa dreptate

tirgul iardsr subt a d-sale stapinire, din pricina ca, o bucatä de mahala $1 o mica uli0 aa ramas cu intindere de erg pe hotarul mo$Ier sale Timpe$ti, pricinuindu-r multe pagubirr $i supararr, luind ruar tot avutul de la cer ce vin cu lucrurT de \d'izare la plata tirgulur, bez alte pagubirT, ce i s'ar fi pricinuind despre capitanir gulur i zapcir ispravnice$tr; cacr la toate iarmaroacele $i zi-

dindu-sT

isca neintelegerT intre ceT treT proprietarT marT, Spät. AndreI Basotd, Logofgt.11 Const. Bals

bezmanul numaT pe cele ce se arad. la scrisoarea de toc-

si Caminarul Ciurea de o parte intre Basota si tirgovetr de

mala cu mal mult sa nu fie

alta, pana ce in 1809 se por-

tiul pe toata, marfa ce ari in träsurile lor. Osebit ca despre

niel D-luf Stolnicul

riese judecatile. In 1825, Mart 5, Divanul, in cap cu Mitropo-

locuitorir tirgoveVI ar fi patimind multa strimbatate,

litul Veniamin,

intru

acest

suparatT

erg si

Ionita Basota, nid fili saT, niel altiT sa nu poata strica aseza-

lele de erg, oamenir Caminariulur, la intrarea celor ce vin ca sa faca ali$verisul, dat ade-

anafora

pagubire, dupa scrisorile ce ati

catre \roda Ion Sandu Sturdza In pricina tinguireT SpataruluT

ci$tigat la mina lor, de la bunul dumisale, in vremea a-

se

AndreT Basotg... «pentru strim-

aratgprin scrisoarea de tocmall

batatea ce din nenorocirea sa ati patimit in curgerea anilor trecutT, de la anul 809, de cind cu nedreaptg impresurare

$ezarir tirgulur, $1 carte de intariturile de la Const. MoruzziVoda, i ca, in Ioc de fotos,

rea si tocmala ce a facut de bung yola sa, nicT s'adauge vre

o data mal' mult de cat

si din afarg dintr'acele pomenite. Inca pentru scoala i invatatura coplilor, ce vor avea crestinif intru acest erg, sa. nu

s'ati fost

face

luat de sub a

www.dacoromanica.ro

sa

d-/ur alta nu cunoa$te de cit paguba venitulur mo$ier sale, $i zdruncinarea starir d-sale...*

FALTICENI

leA Ll ICENI

341

continul anaforaua ard

toate din impotriva precum se aratd maT sus ; ~irle acea scri-

soare de invoeald ca o hirtie

La iarmaroace, negustorif strAinT plAteascd cite 40 parale de toatd taraba, lar in zilele

rile proprietarilor vecinT i t'irgovetilor, incheind la sfirsit prin a da dreptate lui Ba$ot5. : cSi

albd. .»

i insdrcineazd Divanul

de erg 20 parale. Pentru ceT

Cdminariul nu poate a intemeia erg pe mosia sa sub

de a face un non aranjament, prin care impAcind interesele

ce vor aduce cherestele i zaherele de vinzare, sl dea 4 parale

reciproce s5. se stingd toate

de jug. SI se faca patru iar

neintelegerile. Divanul, conformindu-se in-

maroace : la Sf. Die, la Sf. Dumitru, la meze PIrdsime si la

anaforaua din

St. Gheorghe. (Acum se face numaT cel de la SE lije). Tirgovetif din mahala aa voe sl tind pe itna dol bol si o vacd,

tind cu de - amAnuntul acuz5.rile Jul Basad i indreptdti-

d-lui

hrisovului Domnaluí Scarlat Calimah Voevod, cAcT acel hrisov 1-at fost cistigat

cuvintul

d-luT,

in vremea

cind

d-lui

luase Cu impresurare vatra guita ce este mosia jAluitorului boer, i pentru aceasta ulita ce aa deschis pe hotarul mosillor sale Timpesti i Fdlticeni,

se socoteascd ca o mahala a tirguluT, neavind driturile acele hArdzite cdtre j Aluitorul

boer, nicT poate da zminteala intre privilegiurile

pdmintes ti

unuT megies, ce are privilegia mal invechit, i niel poate mult a avea voe, de a slobozi locuri de case i dughenT cum pentru Tarmaroacele i locul Tarrnaroacelor.

In urma acestei anaforale, Vorld, la 2 Martie, 1826, VA-

zind cA niel tirgovetil din t'irgul Solddnesti, ce se zice Fdlticeni, nu pdzesc «indatoririle

sArcindrir, pi-in

29 Martie 1826, face noul asez5.mint intre tirgul Fdlticeni tirgovetT.

Asa dar, in luna Martie a an.11ui

1826, se schimbà ofi-

cial si cam pe nesimtite

nu-

mete orasulut olddnesti k FA/ticeni.

Prin noul aranjament se indatoreazd tirgovetiT sd pláteascd

proprietaruld Basotd cite: 30 parale de vadra de rachiu 5 parale de vadra de vin, cite 30 parale de vadra de rachia

s5.

lar ceT de la ulitd un cal ; peste acest numAr sl se plAteascd cite

un lea de vita mare. In

fine,

cmahalif $i cotarif sd fie sub ascultarea stdpinului 6'1-guita ; lar

folosnl de la aceste dona bresle sA fie a bisericei din tirgo, \roa loan Sturdza, la 6 Aprilie acelasT an intdreste aceste, fácind osebire in acest chip :

saa horilcd $i 5 parale de vadra

«Ori-care ttrgovdt de la ulitd saa de la mahala va vinde ra-

de bere ce se vor fabrica

in

chia C.1 deridicata saü cu oca, sd.

velnitele din localitate. Orinda

dea stdpinului mosieT, cite 20 parale de vadrd, asemenea

dohotuluT apartine stApinului tirguluT, cdruia i se mal plAtesc cite o Id') e an pentru fie-care dugheand la ulit5.; iar cosebitbezman pen-

vinzAtori E de vin sA dea cite 5

parale de vadrd ...

si casapiT

cuprinse prin acele ponturT, pre-

casele de la mahala s5. dea c2

sa plAteasca cite 6 leT pe lund fieste care pentru trunchiul ce va avea; stdpinul tirgului fiind liber a avea ori cite trunchiuri».

cum locul unei binale sl

fie

leT pe stinjen de fatd cit va

Acest aranjament se urma,

numaT 15 stinjenl in lung $i in lat, cit a cuprinde binaua uneT case; el din potrivà aa cuprins fieste-care cit aa vrut, asemenea

tine binaua case! $i lungul lo-

Cu toate gilcevirile necurmate

cului O. fie de 15 stinjenT, ;

pana pe la legea comunald.

coaIá, in loc de a o casa mica ca si celel'alte case, el aa flcut trei sea pentru

avea

tru locul dughenelor sd nu fie volnic a lua de la

Pentru

iar pentru locurile sterpe ce ar ocupa cine-va allturi cu binaua s5. plAteascd 20 parale de sanjen, pdstrind lungul tot de 15

In condica liuzilor pe 1803 Breslasii Armasului Necula din Fdlticeni: 3 filie Cu 24 leT bir pe an I» Tot acolo se citim:

stinjenT. FArd stirea stdpinului

mal zice : «TirgovetiT crestini ot

mosiel, n'are voe nimenT sd facd clAdire si nimenT n'are voe Vinzd acaretele fárd sd-T facd

Basotd, ocupati ca lucrul pl-

cunoscut. Pentru inlesnirea no-

In mimar de 43 liuzi pldtind

a caselor fArd $tirea stdpinuluT

roduluT i eftindtate, cdsdpiile sd

indestuld pdgubire, pentru aceastd dar, de vreme ce eT insu$Taa anerisit alcdturirea

fie ne-oprite volnic fiind $i stdpinul a tine scaune de cdsdpie. Pentru vita mare sa se plAteascd

lor, ce ati fost fácutä cu bunul

proprietarulul un lea, de oaie,

468 leT bit pe an.» In Fdlticeni, se afla ascuns Episcopul Gherasim in timpul eteriel, cind, cDin Slatina, venind grecif

d-sale SpdtaruluT,

4 parale si de miel 2 parale.

FAlticenil ati prAdat.

de piatrd, asemenea ati urmat din potrivd

i

cu ingrAditurile

ce aa fácut pe locurT sterpe, cit si cu vinzdrile locurilor mosieT cu

urmind la

www.dacoromanica.ro

FAlticeni a d-sale Banului Stefan

ne-avind loe in destul,

FALTICENI

842

Si 'napoT aa venit larl$1 Si mal mult departat.» La 1832, in Falticeni se afta un vame$. PartT din oras aa ars in 1787,

1820, 1865, August lo,

1868, Mala 7, 1880, Aug. 25 si 1887, Tulle 21.

Fälticeni, sta fie de dr. d. f., jud. Suceava, pl. Moldova-d.-s , com. Falciceni, pe unja Dolhosca-Fal-

ticeni, pusa in circulatie la io Oct. 1887. Se afta la 11.5 kil. de Basarabi, statia vecina. $i la 432 kit. de Bucure$ti. Inaltimea d'asupra m'axil de 27 tnUo.

Noi Stefan Vuevod Cu mita lul Dumnezeii Doran Tira Mol-

FXLTICENI-VECI1T

sus scrise, no1 Stefan Voevod, si credinta apreaittbitl fiitor Domniel mele Alexandra

venit inaintea noasträ

Bogdan Voevoz1 si credinta tuturor boerilor nostri a marl si miel. Iar dupi a noastr t viati, cine va fi Domn Täril nuastre, din fiil nostri, sail din neamul

Hanäl, de a el bunä voe, de 'limen'''. si-

a fi Domn Tira Moldovel, sä nu strice

litä, nici asupritä i ad vindut a sa dreaptä ocinä, din uricul Latliul eI lianäi un sat pe Somuz, anume Fálticcui, linde ail fost Stan Pintice. Acel sat 1-ah vindut ea

a noastri danie si intaiturä, ce mal virtos

credincioasä slujbl, si pentru ea' ah cum-

credinciosuld J'ostra bolar, tul lsac Vis-

plrat pe al säl drepvI bata,

ternicul, drept 200 zlotl W1-fresa, si s'ah sculat credinciosul nostru bojar Isac

mal mare tärie si Intäriturä a tuturor celor de mal sus scrise, am poruncit

Vistemicul, si ah plait toff acei banl de mal sus scrisl 200 zlotl In minile Neacsel, fata Hada', si dresurile ce ad avut tata eI Hanäi pe acel sat Fälticeni de la unchil nostri Ilies Voevod si de la Stefan Voevod ea tila le-ail dat iartisl

credinciosuluI boerulul nostru, d-sale tulul Logofát, sä scrie i a noasträ pecete

dovel. Facem tnstiintarc ca aceastä carte a noasträ tuturor cine pre dinsa va cauta, bah

citindu-se tul va ami, precum ail

Inaintea tuturor boeritor nostri al* Mol dovel, Neacsa, Tata

durnilor-sale lul Isac Visternicul, dinaintea

nostru, sail orY pe cine D-zert va alege,

A dea si A intimase, de vreme ce pi noI am dat si am intait pentru a sa si peutru

caro aceastä carte a noasträ sä o lege. S'ah scris In Suceava la anul 6998 (1490) Mart. 15. S'ah ttlmicit de Gheorghe Evloghie, dascdl, 1785, Iunie

veuit Inaintea noastel, si I uaintea boerilor

Faltea este nume de familie pe care-I gasim inca in juma-

nostri, Marusca, fata Mihulul Logofitul nepoata popil Iugdi, i Dragos Stiinitescu,

tatea a II-a veac. XVI. (VezT do. cum. din 1586, al man. Agapia,

Fälticeni-Vechi, sat, pe mosia

feciorul NanuluI, iarkY de a lor bunä

cu acela$T nume, judetut Suceava, comuna Opri$eni. A$e-

vindut a lor dreaptä ocinä dintru a lor

zat pe coasta dealuluT Corne$ti,

a popil higa' si din uricul a tatulut lteí

in «Cronica Romanulni», de Episcop Methisedec, I, p. 217). In judetut Suceava om t'alije se nume$te orT-ce om care man'inca mult, care face foale, care are pintece mare ; faltice saa pintece e mal tot una. Lasam fi-

Venitul acestel statiT pe alul 1896 a fost de 338286 leT, 90 banT.

se intinde pana la bariera tirgului Faiticeni. Are o populatie de 71

saa 239 suflete, din

carT ¡19

barbatI $i 120 femeT (2 straini).

Locuesc in 62 case. Contribuabill sunt 75. Vatra satuluT ocupa 43 falcT.

Are o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, zidita de Alexandru Ciurea in anul 1849; e deservita de preotiT din ora$ul Falticeni. Scoatele din tirg servesc $i acestul sat. LocuitoriT 11-aa rescumparat locurile din vatra satuluT, de la fostul proprietar, decedatul Dumitrache Canta. Drumurile sunt : la Falticeni (bariera SuceveT) i kit. 200 tn., $i la bariera Falticeni-VechT 500 tn. Cotul Opri$eni formeaza

aproape un sat. Origina i vechimea satului se constata din urmatorut zapis de vinzare:

boenlor noftri.

i dupä aceia Tarist

voe, de 'limen.'" silitl, niel asuprifi, i ail

drept uric, din uricul mosulul Maruscil,

Drago, a Stänitesculul anume Nanul. dresul ce ah avut el de lamosul nostru, de la Alexandru Voevod, un sat anume

Buciumeni din jos de Rädäseni, acel sat (-ah viuda el credinciosululboerulul nostru Isac Visternicul drept 120 zloti tätärestI, si s'ah sculat iar d-lut lsac Visternicul si sil plait acel bata de maY

sus scrisl o sutä (loa' zecl zlqi In mlmle luT Dragos Stänitescu feciorul

nula, i dresul ce ah avut Marusca

lologilor noSri sa se pronunte

daca se poate admite a satul Falticeni i$T trage numele de la acel Stan (poreclit poate alta-

data. Fältice) despre care vorbe$te uricut de maT sus.

Drago s pe acel sat pe Bucimneni de la mosul nostru, de la Alexandru Voevod, tncti. 1-ad dat el In alinee lui Isac Visternicul, dinaintea noastril i dinaintea boerdor nosiri, decl noI vazInd a tor bunä invoialä i tocmealit ;:i plata deplin

D-I B. P. Hasdea scrie in aceasta privinta: «Daca numele ar de-

asisderea si de la noI am dat si am

proveninta dintr'o localitate, al

tntirit credinciosului nostru boer, d-luT Isac visternicul, pe acele de mal sus zise sate anume : Filticeni pe Sorauz, unde ah fost Stan Pintece i Buciumeml din jos de Ricilseni, ca sä-1 fie tul' de la noi uric, lui si feciorilor tul, nepotilor luI i stränepotilor tul i a tot neamulul ha, ce se va alege mai aproape, nerusuit nic o datii In vecI. i ar hotarele

careTa nume e cuprins in tulpina cuvintuluT. Falticeni insemneaza ooamenT venitT din Faltier,

a celar de mal sus scrise sate, A fie

riva de la un Faltic, ar fi FMticesti, nu Falticeni. Sufixul«en» este topic, nu personal, $i indica

in tocmar ca IezenT, oamenT venitl

din IezT, etc.»

La 1803, Falticeni, a clirosuluT din Bucovina, numara 22 liuzI, platind 328 leT bir anual.

despre toste pape dupi hotarele vechI, pe ende a mai umblat din veac. i spre

Printr'o carte din 1815, Mala 14, de la Calimach-VodA, se

aceasta Yaste credinta DomnieY mete de mal

Imputernice$te stapinirea Logo-

www.dacoromanica.ro

FXNÄREgILOK (DEALUL-)

343

fatuluf Const. Bals asupra mosieT Faldeen', tinutul SuceveT, ce ail fost a supusului austriecesc Teodor Mustadá.

Finäre§tilor (Dealul-), areal, in partea de S.-V. a satului Rafaila, jud. Vasluirt. E acoperit de viile locuitorilor, coboritori din familia Fanärestilor, deunde si-a

luat numele si dealul. Aceste vil produc cel mar bun vin in aceasta localitate.

FARCASA

Are o populatie de 391 fam. san 1551 suflete, 768 barbad si 783 femei (7 izrailid). tirt carie 92 persoane.

Sunt 6 comerciand; un meserias.

Are 5 biserici, deservite de 3 preoti si 7 cintaretT; o scoala rurala mixta, Cu un invatator.

Budgetul comunei pe anul 1892-93 are la venit 6878 le!, 74 banT si la cheltuelf 6692 le!. Contribuabilf sunt 370.

In com. sunt:

rárá.-Fund, lac, in jud. Muscel, com. Juptnesti, pl. Riul-DoamneT,

intre DealulCruceT si Vatra-Satului.

piue ; 6 circiume

5

moriste ;

2

.

Vite : 40 caT, 206 bof, 420 vacT, 5129 oT, 280 porci; LocuitoriT posea 8o stupT. Altitudinea d'asupra mariT, in

in com. cu acelasT nume, jud.

Presarat pe tarmul sting al Bistritei si in mg tot Suceava.

lungul piriului Farcasa. Are 151 familii,

saa 565 suflete,

297

barbad s'i 268 femeT, din carT 5 Izrailiti si 2 Turci. Locuesc in 158 case. Contribuabilf sunt 133.

Improprietariti la 1864 51 1879

sunt : 4 fruntasf, 31 palmasT O 20 codasT, stapanind 192 falci. Are o set:Jala rur, mixta, cu

un invatator plata de stat, infiintata in 1859, cu local propria restaurat si Inzestrat cu atelier,

gimnastica, atenante, mobilier, biblioteca, etc. de Ad ministrada DomeniuluT Coroa-

Färi-Fund, lac, situat in par-

virful munteluI Stejarul, e de

tea de N.-V. a comuneT Läpu-

1347.9 m. E udata. de Bistrita

sata, pl. Cerna-d.-s., jud. Vileea.

si piraele: Stejarul si Pinte!, GA-

S'a numit ast-fel pentru-ca are

ina, Soci, Cruce!, Farcasa, A-

o adincime de 20m., Cu toate ca suprafata '!este mar mica de 15

rieT, Sacaturr si CrapatureT, cu mica' lor afluend. Ce! mar Insemnati munti a! comunei sunt: -

Frecuentata de 41 elevi, din 117 bleti si 102 fete in vil.std de scoalä. Sunt dota biserici: una nota, cu hramul St. Nicolae, claditä de locuitorf in 1852, restaurata radical in 1885 de Admi-

Stejarul, Obcina-Stejarulur, Cineiul, Tifla -Färcasi (i341 m.), Virful - Scorusului, Virful - Tar-

nistrada Domeniului CoroaneT, care a inzestrat-o cu odajdiT si toate cele necesare serviciului.

E deservita de un preot si tref cintareti. In vechia biserica nu se maT oficiaza fiind ruinata ;

m. p. Se crede ca s'a format inurma unuT cutremuur, care s'a simtitdestul de bine in localitate.

Farca§a, com. rur., situata.

la

nitelor (1261 m.); Arsita-Rea

S.-E. plaseT Muntele, spre V. si

(1230 in.) ; Dealul-Teiuluf (1162

la 69 kil. de Falticeni, jud. Suceava. Se invecineste la E. cu

m.); Virful-cel-Inalt (151 m ) ; Tarnita (1086 m.) si Razimul. Parte din mosie tine de Do-

coi. Boroaia, de care se desparte prin mtntele Halluca; la

meniul Coroanei ; iar partea de-a

neT.

despre ea se pastreaza urmatoarea traditie : Pe cind aceste locurT eraa acoperite de padurf seculare, treT calugarf Strbi

stinga piriului Farcasa, cu satul Crapálturile, tine de mosia statului Galui, din jud. Neamtu. Suprafata teritoriala a comu nef e de 13344 hect., din carT 12298 pädure, 117 cultivabile, 920 finat si restul neproductiv.

ramintul,

sunt: 5 fruntasT,

Improprietariti la 1864 si 1879 119 palmasì si 92 codas'', stapinind 717 'bici.

unde se afta acum. La o a doua ¡acercare, de a-si termina opera, suferira acelasT accident. Atunci

gon neregulat, inclinat de ambele

Are o cale judeteana, ce duce

stratnutat a. biserica pe locul u nde

pard spre albia BistriteT, care

de la Piatra la Dorna si care

tot cadea acoperamintul, lar

strabate de la N. spre S.-E.

strabate com. pe o lungime de 12 kil. 300 m.

unde-T pusesera prima temelie,

V., cu com. Calugareni, din jud. Neamtu si cu Transilvania, hotar-

nicita prin Bistsita si munti; la S., cu com. Galul si Pipirigul din

jud. Neamtu, prin muntele Razim si la N., cu com. Borca si Sabasa, despartita prin muntif Stejarul si Arsita-Unguralui si piriul Toplita. Forma teritoriala a comuneT e acea a unuf poli-

Compusa din satele Farcasa, Piriul-PinteT, Stejarul si Crapaturile,

Cu resedinta in salta de la care si-a luat numele.

Färca§a, sat, pe Domeniul Coroanei (ocol. I silvic Maui), si

www.dacoromanica.ro

se apucarä sa faca o biserica nu ?risa ad, ci mal' la vale pe un loc maT deschis. Cind biserica lor fu abia terminata, un vint puternic if zmulse acopesi-1

arunca pe locul

infipsera o cruce de Usa ce se vede si asta-z!. Drumuri principale sunt : la Stejar (2500 m.), la Crapaturl

FARCW (3900 m.) si la Piriul-PinteT (370o m.) In 1803, FArcasul, a Manas-

tire! Neamtu, numara 32 liuzi, platind 584 lel bir anual, locui_ toriT avInd aceeasT ocupatie de astAzT.

Farcasa, sat, face parte din com. Buda, pl. Stanisesti, jud. Tecuciii. Situat la o distanta. de 2 kil. si 156 m. departe de cat. de resedinta, in marginea de S.-V. a com. Are o suprafata. de 63 hect. 50 ariT si o populatie de 48 familiT cu 177 suflete. Sunt 32

FÄRCAULUI (DEALUL-)

344

flete, din carT: 552 b. si 55o f. ; 497 casatoritT si 375 necasato-

chiriat de comuna. In anul 1892-93, scoala a fost frecuen-

rit1; 37 stiti carte si 1036 nu

tan. de 34 copiT, 13 din AmarAsti, 9 din Golumb, 7 din arcas si 5 din Balean. Cu vir-

s ti u.

Sunt 226 contribuabili.

Budgetul com. pe 1886-87 a fost de 2776 leT la veniturT

sta de scoall sunt 50

copiT.

si de 2753 leT la cheltuell. BisericT sunt 2: Sf. Nicolae (din 1879 si 1880) deservite de

tiTi carte 47 locuitorf, dintre carT 7 femeT. In sat sunt 3 mahalale : Petrachesti san Golasei, Plopul si Farcasul.

2 preotT i 4 cintaretl. Sunt 3 circiumI.

In mahalaua Ploput este biserica de birne.

o

In coprinsul comund este, din vechime, o straja veche, nu-

Färcasul, maña/a, in jud. Dolj,

mita. Lazaret, 2 magurT marl

plasa Amaradia, comuna Ama.

si ruine din toate timpurile, dar maT insemnat un drum de pia-

contribuabilT. Stiti carte 12 barbatT, 2 femel, lo bAetT si 2 fete. LocuitoriT sunt razes1 si stapa-

tra, care trece dinspre Stoenesti spre Resca, facut, zice poporul, de Traian orT de Craint

jud. Dolj, pl. Amaradia, com.

nesc tot teritoriul care este de 63 hect.

de Rolla ca s'A se primble filtre Carpati si Dunare. Or1-cine admira temeinicia cu care a fost lucrad aceastä cate de Ro-

nrcasenf.

Farcaul, mofie particulara,

in

Amärasti. Apartine mosnenitor

mani, cale, care a ramas prin cur-

Farcasul-de-Jos, catun, al com. Farcasele, pl. Ocolut, jud. Romanati, pe tarmul drept al a-

teritorul com. FArcasa, pe o lun-

sul timpilor spre a ne amiati

peT Oltetului si foarte aproape

gime de 16 kil. si, dupa ce a

de vigoarea strAbunilor. In istoria Tare!, aceastä com. e insemnan si pentru cä aci s'a nascut Popa Stoica, numit din Far-

de vArsarea sa in Olt. Are 6o

Färcasa, pÊrîü, jud. Suceava, izvoreste de s 113 Halauca, uda invirtit 4 moriste si a strabatut

satul de la care sT-a luat unmete, se varsa. in Bistrita. Are de afluentT din dreapta : Piriul-Mare, Piriul-Sec, Piriul-cuSiga, Piriul-TeiuluT, Piriul-BondreT si Piriul Slatina , lar de-a

stinga : Piriul ComoreT, Celarul, Soldanul, Piriul - Repede, IonTetrisor i Piriul-luT-Simona Nitoael.

cas, vestit tovaras si mare general al luT Mihaf-Viteazul. Casete luT

se aflati spre N. de nrcasul-d.mj., situate pe muchea dealuluf matciT OltuluT-Vechiti, unde acum sunt ridicate casete urma-

Färcasul, sat, 'in jud. Dolj, pl.

Farcasul-d.-s. (510 locui torT), Faxcasul-d.-mj. (316 locuitorT) si Farcasul-d.-j. (246 locuitorT), cite-sT

Amaradia, com. AmAra.sti. Are 314 suflete, 16 r barbat1 si 143 femer. Locuesc in mo case, con-

trele situate pe un deal, aproa-

struite parte din zid, parte di,

pe de confluenta TesluiutuT cu 01-

birne si parte din druetT (birne

tul, la 8 kit. depärtare, spre N.E., de Caracal. Altitudinea te-

nedungite). MaT toate casete ati gradina lor.

Are- 282 familif, sau 1072 su-

afta

si primaria, pl. Ocolul, jud. RoCaracal. Are 70 familiT, san 316 suflete.

Färcasul - de - Sus, atroz,

Rornanati, formatä din satele :

rif este de 139 m.

com. Farcasele, unde se

nati. Vez! Farcasele.

rur., in E. plaser Ocolul, jud.

renuluT d'asupra niveluluT mA-

Färcasul-de-Mijloc, atto al manati, la 8 kil. spre N.-E. de

Olor luT.

Ffircasul, com. rur., jud. Roma-

Farcasele sati Färcasul, conz.

familif saii 246 locuitorT ; o. bi-

serica Sf. Nicolae, deservid de preot si 2 cintaretf. Aci se afta si o straja (Lazaret) din timpul arjaliitor.

In sat este o sudä mixta,

din

spre V., al com. Farcasele, pl. Ocolul, jud. Romanati, la 8 kil. spre N.-E. de Caracal si la 4 kil, de gara Romula. Are 120 familii i 510 locuitorT ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae (1880)

deservitá de r preot si taretT. Aci se

aflA

2

din-

mal' multe

magure.

conclusä de un invad.tor, retri-

buit de stat; localul este

www.dacoromanica.ro

in-

Färca§ului (Dealul-), deal,jud.

FARCAqANCA

345

Dolj, pl. A maradia, com. BodAesti, acoperit cu paclurI.

FATAC1UNI

entatl de 34 elevi si 3 eleve, din 38 inscrisI ; 3 bisericT de

FArca§anca, mahala, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. AmArAsti, satul AmArAsti.

lemn, de fie-care cAtun cite una,

deservite de

2

preotI si 4 cin-

tAreti.

Siretul-d.-s., com. Scheea, spre N.-E. de satul Scheea si la o

departare de 4 kil, de el. Are 145 fama san 688 suflete, locu-

ind in i8o de case. SU(' carte 14 persoane. Sunt

Farc4e§ti - Birnici,

clitun al comunei FArcAsesti, din pl. JiuluT, jud. Gorj, pe pal-tea dreaptl. a Jiulur si la S. comunel Rosia. Este cAtun de resedintA. Are o suprafatA. de 350 hect.,

Populatia acestul sat este aproape toatA compus5. din Ungurl (120 familiI, sati 480 sufl.). Are o bisericA catolicA de zid.

Ungurif din acest sat tin de parohia catolica Butea. Se face bilciti in ziva de 18 Aug., cind

174 hectare cultivabile.

Are o populatie de 68

fa.

mili!, sa.5 290 suflete, din cari Ioo contribuabilI. LocuitoriIposedl: 20 plugurf, 20 care cu bol, 2 cIrute cu

Jiulur, jud. Gorj, situatA pe ses

cal, 150 vite mar! cornute, 14 ca!, z i z o! i capre i 21 porcI. Are o bisericá de lema, fondatä la anul 1750 si deservitA de preot i i cintAret.

si parte pe deal si in partea dreaptä a riului Jiul.

Firca§e§ti-Mo§neni, celtun, al

este si hramul bisericer catolice.

Färcä§e§ti, com. rur., din

pl.

Are o suprafatA de 1015 hect, din care 200 hect. pAclure, 184

hect. izlaz, 66 hect. finete 565 hect. arabile.

Are o populatie de 182 fanal, san 755 suflete, din cari 20 TiganY. Sunt 255 contrib.

Venitul comuna e de 1031 le! si 8o ball!, lar cheltuefile de 1024 lei i 52 banI. Locuitorif posedA : 6o pluguri, 61 care cu bol, 7 cArute Cu cal; 481 vite mar! cornute, 78 cal', 611 porcl, 511 o! si capre.

Comuna este compusl din z cAtune : FArcAsesti-Birnici, FArcAsesti-lVlosneni i ZAtreni.

Comunicatia in comunl se face prin soseaua vecinall, care o pune in legAturl la N. cu co-

muna Rosia, iar la S. cu com. Valea-cu-Api.

Comuna are o scoall, frecu69628. Mareta Dialionar Geogroate

mal inainte ala ; se intinde in partea de E. a com. Cozmesti, pl. Stemnicul, jud. Vaslui0. virf de deal, situat la N. de com. GornetulCuib, pl. Podgoria, jud. Prahova; acoperit cu pAdure.

din care 70 hect. p5.dure, 84

hect. izlaz, 22 hect. fin*, si

128 contribuabill.

Färtaiul, deal, numit astfel de la fArtalurile de peatrA ce se fAcea0

In comunA sunt 2 circiumT.

Färcd§ani, sal, jud. Roman, pl.

leanca. Din virful ei se desfA surA o plAcutá privire.

Fatachioaia, mofie, nelocuitA, In jud. Ialomita, pl. Ialomita Balta, com. Perieti ; are 3280 hect., din cari 3190 hect. bAltis, pe tArmul sting al Ialomiter.

Fäticiunea, pirla, in com. rur. Strimtul, pl. VAilor, jud. Mehe di nti.

FatAciunea, vale, in com.. rur. Strimtul, pl. VAilor, jud. Mehedinti.

comuneI FArcIsesti, din pl. JiuluI, jud. Gorj, situat la E. cAtunuluI de resedintA. Are o suprafatA. de 335 hect., din carI : 6o hect. pA.dure, 6o hect. izlaz, 24 hect. finete, 194 hect. arabile. Are o populatie de 54 familil,

Fifáciunea-Mare, pise, la E.

sati 190 suflete, din cari 20 ligan!. Sunt 55 contribuabill. Locuitoril posea.: 21 de plugurI, 22 care cu bol si 3 elrute cu cal ; 150 vite marI cornute, 30 cal, 200 porcI, 200 o!

Mare, pe tArmul sting in raio-

capre. Comunicatia, in cAtun, se face

de com. CiomAgesti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt.

Ffitficiunea-Mare i Ffiticiunea-Mici, vlicele, com. CiomAgesti, pl. Oltul-d.-s., judetul

Olt, cari se vara in Cungreanul comuneI CiomAgesti.

Ffitäciuni, sat, in jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Praja, pe pi-

riul Pereschivul, spre N. de s. Praja. Are 319 loc. (din carl 21 stia carte) si 81 case.

prin soseaua vecinall. Are o bisericA de lemn, fAcutA

de locuitorI, deservia de un preot si un cintAret.

FAticiuni, deal, jud. Bacld, pl. Siretul-d.-s., de com. SAcuieni.

pe

teritoriul

Farimicioasa, coli,uT nisipoasif,

Fitficiuni, molíe, in jud. Tutova,

In jud. BuzAu, com. Goidesti, cAt. IvAnetul, la capul poduluI B5.-

pl. Pereschivul, com. Praja, pro-

prietatea statului, arendatA In 44

For..

www.dacoromanica.ro

PATICIUNT

ultimul period cu 3010 leT

FAUREI

846

a-

nual.

Fäfáciuni, pddure, pe mosia cu acelasT nume, jud. Tutova.

Are o bisericA parohialA, cu hramul SE Gheorghe. Comuna vine in ajutorul bisericeI Cu 260 leí anual.

Este o scoalA mixtd, frecuentan de 19 bAttr, din 50 co-

Fatuleasa, mofie, in jud. Buzdil,

pir (31 báetT, 19 fete), in virstA

com. sicdt. Calvini, a mosnenilor Fdtulesti. Are 347 hect., din care 220 pAdure, restul arAturT, finea-

ventie scoaleT de 840 leT anual.

n, livezr, etc. E compusl din

de scoall. Comuna dá: o subSunt 227 contribuabill.

Budgetul comuner, pe anul

Faurei, sat, in jud. Neamtu, com. Budesti-Ghicdr, plasa de SusMijlocul, situat lingd dealul cu acelasr nume ; este cuprins filtre satele : Climesti, Itrimesti si Tatomiresti. Are o populatiune de 93 familia', san 434 suflete.

Numdrul contrib. e de 120. In sat este x bisericd, cu 1 dascAl.

sforile: FAtuleasa, Teisul si Si-

financiar 1893

94 a fost la

Numärul vitelor este de 410

listea.

veniturr de 5857.50 leí si la

capete, dintre carr: 105 bor,

cheltuelT de 5853.96 ler.

39 vacr, 162 OT, 24 cal, 44 ri-

Ffiureasa, Pité, izvoreste din jud. Dimbovita, dela com. Gura-

Ocnitei, trece In jud. Prahova, printre cAtunele Pleasa si Tuicani si se varsd In Cricovul-

Dulce, pe tdrmul drept, in raionul com. Moreni, pl. Filipesti, jud. Prahova.

nurei, com. rur., In jud. Putna, plasa usita. Este asezan pe malul Putnef, pe drumul ce merge de la Focsani spre Siret.

Tot pe ad i trece si gira din partea dreaptb. a Putner. Distanta de la resedinta sub-

mAtorr, 28 juncr.

Faurei, sat, In jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de comuna Ulmul ; si situat pe partea de N. a laculuT Mostistea, pe o mica vale adApostin de unid dealurr si la

2

kil.

spre N.

de satul Ulmul. Are 186 familiT, din carT 2 familiT de GrecT si 7 familir de Ti-

ganT, sali 704 suflete (240 bar-

batí, 208 femer si 292 coph). Este o bisericA, deservin de uti preot si un dascAl. Vite : 420 car, 490 bol, 70 bivolI, 790 or, 9 capre si 410

Faurei, critun, in jud. Putna, comuna cu acelasI nume, plasa

u-

este asezat pe malul Putner, pe drumul ce duce de la Focsani spre Siret. Este amesita.

nintat vecTnic de inundatir. Are 1 bisericä parohiall, cu hramul SE Gheorghe ; o scoalä mixtA, frecuentan. de 19 copir, din 50,

In vIrstA de scoall.

Fiurei, stafie de dr. d. f., jud. &M'a, pl. VAdeni, com. Sur-

de satul Surdila-Greci, jud. BrAila, aproape de hotarul com. de-

dila-Greci, pe linia BuzAti-Galati, pusd in circulatie la 13 Sept. 1872. Se aflA pe aceastä. linie 'filtre statiile Rosetti (lo.i kil.) si Dedulesti (10.1). Este si statie finall a linier FAurei-Fe-

spre Stembul. Acest cAtun era

testi. Inältimea d'asupra nive-

situat mar nainte spre N., in locul

lulur mArir de 40m.62. Venitul

unde viroaga Flurei se uneste

acester statir pe anul 1896 a

275 familiT, sati 967 suflete (504 bArbatT, 463 femer); sunt 392 neinsuratT, 59 vAduvr (i7 bArbatT, 42 feiner); 514 insuratI (229 bArbatr, 163 femer) ; 936 RominT, 12 Greci, I Bulgar, 5 UngurY

cu Buzeelul-Sec. Are o bisericA de gard, fAcutA la 1843 de locui-

fost de 229073 ler, 85 banI.

torT, deservitA de un dascAl si un

Fäurei, parohie, ill jud. Putna,

paracliser si de preotul din satul Surdila-Greci. Suprafata vetrer satuluI e de 17 hect., cu o

O 13 de diferite nationalitAtI ; 949 ortodoxT, 5 catolicT §i 13 mozaicT; 217 agricultorr, 14 meseriasT, 42 comerciantr, 8 profesiunl liberale, 69 muncitorr si 26 servitorr.

populatie de 43 familir, sati 218 suflete (113 bArbatT, 105 femer, 82 cdsätoritT, 136 necAsatoritT).

comuna cu acelasI nume, plasa usita., forman din cAtunele : Precistani, Balta-Rater si Bizighesti. Are o bisericd parohiald, Cu hramul SE Gheorghe, In cdtunul FAurei si 3 filiale,

Sunt 39 case ; 2 circiumT.

in Balta-Rater, cu hramul Ador-

tin carte 120 persoane. Case de locuit sunt 278.

Vite: 60 caí, 170 vite cornute, 670 or i 8o rimAtorr.

mirea si a treia in Bizighesti, tot cu hramul Adormirea.

prefecturd e de 16 kil., lar de la capitala judetulur, de 8 kil. Comuna Flurei se compune din cAtunele : Balta-RateT, Bizighesti, Fdurei (unde e si primdria comuner) si Precistanul. Populatiunea comuner, dupA cel din urmA recensAmint, e de

rimAtorr.

Faurei, sat, la

2 kil.

spre V.

tii.1 carte 5 persoane, nu stiti 213.

www.dacoromanica.ro

din carr: una in Precistani, cu hramul Sf. Gheorghe, a doua

F.AUREI

nurei, deal, in ramura Clime-

FEDELWIUL

347

Craiova, Slatina, Dragasani

serica de lemn, cladita de lo-

stilor, situat lIngA satul cu ace-

Balcesti. Parte din locuitorT sunt

cuitorT.

lasT nume, com. Budesti-Ghicar,

mosneni, parte s'au improprie-

plasa de Sus-Mijlocul, judetul

tarit la 1864 pe 315 hect. coala

Neamtu.

dateaza in com, de la

nurei, mofle, jud. Braila, pendinte de com. Surdila-Gaiseanca, proprietatea d-ner Elena Izvoranu, in suprafata. i600 hect. si aducind un venit de 22000 leI.

nurei, viroagd, care pleacä de lîngäriul Buzaul, din jud. Buzaulur si care poartä numirea de Culbacul in acest judet. liara in judetul Braila traver-

1843.

ClAdirea e proprietatea com. Se frecuenta de 43 copir, 41 baetT si 2 fete, din numarul de 238 copir, 132 baetI, 106 fete, In virsta de scoald. tiu carte 150 bArbatT $i 4 femer. Cu intretinerea scoaler statul cheltueste anual 1200 ler. Femeile se ocupa mult ca cultura gindacilor de matase. StupT

cu albine sunt 20. mijlocia pana la moo decal. anual.

Sec, unde calca feratä Br6.11a-Bu-

hect. pämint.

satul Surdila-Greci, prin lacul Bratesul, se numeste tot Faurei de catre locuitorT.

nure§ti, com. rur., pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea, compusa din patru cat. : Milesti, Fauresti, Pre-

otesti si Boghia.

Este situata pe valea riulur Oltetul, la 46 kil, departe de capitala jud. si la 20 kil, de a plaser.

latiune de 137 locuitort (64 bar batT, 73 femer). Cade in partea de N. a com. Are o biserica

fondata la anul 1847 de catre repausatul Ghimpeteanu.

Fiure§ti, deal, in raionul com. Fluresti, pl. Oltetul-d.-j., jud.

Vilcea, pe care se cultiva 79 hect. 51 50 arii vie.

bul, trece pe litiga satul Faurei, apor schimba directia de la V. spre E. si se uneste cu Buzeelul-

Buzeelul, ce trece pe litiga

din com. rur. Ganesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o popu-

Tuicä se fabrica in termen

sind mosia Vizireni, com. Strim-

zar' trece peste aceasta viroaga.

Faure§ti, mahala, face parte

Toata com. en izlaz, tufaris

Fiuroaia, mahala, iii jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j. ; tine de com. rur. Socolesti.

padure, etc., se urca la 3000

Fecioara, pisc de munte. Vez!

Prin com, trece soseaua ju-

Panaghia, pise.

deteana Horez-Bals.

Veniturile com. se urca la Fedele§eni, sat, in jud. Roman, 3544 ler anual si cheltuelile la 1923 leT. Sunt 290 contrib. Com. Fauresti este brazdata de dealurile : Lalosul, Capriori, Stupinelor, Faguleti, Boghi si Aninoasa si udata de valle: Lalosul, Laloselul, Fagalesi, Ostrovatul, Otaroaia, Aninoaset si

Ursoiujur, afara de riul Oltetul,

care udl partea de V. a com. Se margineste cu com.

ta-

pl. Siretul-d.-s., com. Strunga,

spre S. de baile Strunga si la o departare de 3. kil 500 m. de ele. Are 79 familil, sall 365 suflete, din carT ZOO contribuabilT. titi carte 9 persoane. Sunt 91 case. Arco biserica de lemn.

Se lucreaza rotaria. Sunt 285 vite marr cornute.

Fedele§oiul saa Fedele§oiul-

miliT, saii 1928 suflete, 1017 bar.

din jud. Dolj si mi com. Dicu-

Feteni, com. rur., pe riul 01tul, pl. Topologul, jud. Arges,

baT si 911 femer. Locuesc in 535 case. In com. sunt 4 bisericT : una In cat. Milesti, fondata de Protopopul Ivan Faurescu, la anul 1828; doua. in Fauresti i Boghia facute de lemn de satenT si a patra in Preotesti, reedificata de D-1 M. Maldarescu, din Dobriceni, la anul 1890.

lesti.

la 17 kil. de com. rur. Tigveni,

In aceasta com., se zice ca s'ati fácut incercart de a se deschide mine de aur lingä Oltet, In dreapta vailor Lalosul si Laloselul, pe timpul ocupatiunel Austriace 1730, dei nisipul Oltetulur nu este aurifer.

si la 31 kil. de Pitesti. Se compune din urmatoarele sate : Fedelesoiul-Feteni, Silistea, Goranul,

Are o populatie de 475 fa-

Locuitorir se ocupa in mod regulat cu timplaria, olaria, dulgheria i citr-va, cu rotaria. ET desfac produsele muncei Ion

sani-d.-j.,

Lalosul,

nure§ti, sat, face parte din com. rur. ca acelasT nume, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 1235 locuitorT (640

barbar, 595 femer). Ad i e o bi-

www.dacoromanica.ro

Lespezile, Racovita si Sticlaria, avind peste tot 710 familiT, sau 3382 suflete, din carT 8o locuitoa TiganT. In com. sunt : 4 bisericr, din carr 2 schiturr : schitul Fedelesoiul si schitul Goranul ; o scoall primará rurall. Budgetul com. pe anul 1882 83 fost de 2294 ler, 34 batir

FEREDIENI

348

FEDELIWIUL

pendinte de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. Este redus la biserica de mir, filtretinuta de Eforie, avind dor ieromonahr, dor cintAretT si un paracliser. In apropiere de a-

Felesti, sat, compus numar din.

5166 ler la cheltuelr. Numárul vitelor a fost in anul 1887 de 716 vite marT cor-

ceasta manAstire se gasesc ruine

de 7 kil, de orasul Roman.

nute, 13 cal, 417 or, 82 capre

Fedelesoiul (Vatra-Schitu-

si 416 rimatorr. Prin teritoriul acester com. trece soseaua Pitesti-Curtea-deArges-Rimnicul-Vilcea, care se

lui-), cu trupul Runcul, mofie,

la veniturr si de 2260 ler

la

cheltuelf.

Dupa o publicatie oficiald (1887), aceasta com. numara 295 contribuabilr si are un budget de 5585 ler la veniturr si de

Olt, la satul Goranul.

delesoiul. Are o intindere in total de 9439 pogoane, din care 8000 pog. padure, si aduce o

arena anuala de 11350 leT.

Fedelesoiul-Feteni, com. rlir.

din ta primarier.

Fedesti, sat, in jud. Tutova, pl.

Siretul-d.-j., com. BrAnisteni, spre

N.-S. de Branisteni. Felig a, deal, in raionul com. Singerul, pl. Podgoria, jud. Prahova,

pe care se cultiva vie si sunt livezT de prunT.

Feliga, 'laja, la S. de com. T'irlesti, plaiul Teleajen, jud. Prasi locurr de pasune.

Vezr Fedelesoiul.

Femeilor (Lacul-), lac,

In acest sat este schitul Fe-

Tirgul, com. Banca, spre E. de

delesoiul, care depinde de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. In apropiere de sat se ga-

S. Banca, in marginea de E. a jud. Are 373 loc. (din carT 36 stiti carte) si 81 case. Fefelei, cdtun, al com. Mizil, j ud.

Buzar'; are 130 locuitorr si 20

Ferästraul (Her5sträul). Pennumire, compusele i derivatele

el, vezr litera H.

case. Vez! Mizil.

Ferburia,

vrajmase.

Fefelei-Istäul,

mo)sie,

in jud.

Fedelesoiul, sat, face parte din

Buzda, com. Mizil, cat. Fefelei,

com. rur. Ciomagesti, plasa 01tul-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 231 loc. luat

despArtitA in 4 trupuri : Mares de 350 heet.,Brezeanul de 150 hect., Lungeanul de 150 hect. si Biserica

numirea de la mAnastirea Fedele-

de 6o hect., mar toate arabile.

lemnele ce se aflaa pe aci atuncr ; mar in urma s'a repaFedelesoiubschit, cu hramul S-ti!

fié, in jud. Buzda, com. Mizil, cat. Fefelei ; are 350 hect., mar toate arabile. pl. TAzaul-d.-s., de pe teritoriul com. Slobozia-Luncani.

ace-

lasr nume, jud. Arges, pl.Topolo-

gulur, pe marginea Oltulur, in fata orasulur Riumicul - Vilcea,

situata in com.

tefanesti, pl. Rlul-Doam n eT, jud. Muscel.

Ferburia. Vez! Maioreasca, dure, jud. Muscel.

Ferdinand, deal, in partea esFefelei-Istäul (Soreasca), mo-

Feiuca, deal, jud. Bacaa,

rat de enoriasT.

jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Mirsani, cu suprafata de aproape I hectar continind peste.

tru toate cuvintele cu aceasta

sesc ruine de cetAtT vechT, care,

Aposta, linga satul cu

Este asezat pe soseaua judeteana Roman-Piatra I la o departare

hoya, pe care se afld padure

tuat pe marginea Oltulur, peste drum de orasul R.-Vilcea. Are 894 locuitorr; aicr este rese-

soiul, de care apartinea mosia. Are o biserica, fondata de unul Chiriac, din indemnul staretuluT manAstirer Fedelesoiul, din

com. Brani ste ni, s. Branisteni.

spre N. de

Felesti, deal, in jud. Roman, pl.

terminä la podul de fer peste

impreuna cu cele de peste Olt, jud. Vilcea, formati un sistem de aparare in contra navalirilor

Siretul-d.-j.,

de intariturr vechr.

in com. Fedelesoiul, jud. Arges, plasa Topologul, proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de Schitul-Fe-

Fedelesoiul, sat, face parte din com. rur. cu acelasr nume, in jud. Arges, pl. Topologul, si-

cite-va case, in jud. Roman, pl.

Felegi, mahala, din cAtunul Vetisoara, com. Vata, pl. Vedead.-s., jud. Olt.

www.dacoromanica.ro

tica a satulur Horodniceni, judetul Suceava. Cultivabil.

Ferecati, numire ce purta com. Vaideeni, jud. Vilcea.

Feredieni, com. rur., in partea de N.-V. a comuner Deleni, pl. Cosula, jud. Botosani, care se compune din satele Feredieni, Poiana si Unsa.

Teritoriul sau e accidentat,

FEREDIENI

349

tormat din dealuri inalte pietroase i repezi, cum e Cerbatoarea, care e continuarea dealului Tencu$a, i vatinguste,

Vite sunt: 243 bol

FERESTI i

toril aü 210 stupi cu albine.

ocupat in partea de V. de pa-

Sunt 7 morT de apg. pe plriul Cerbatoarea.

durT, iar in partea de E. de semanaturT. Are o suprafata de

Satul e strabatut de o osea

2590 hect. si o populatie de 240 familli, sail 941 suflete. LocuitoriT se ocupa pe Ruga agriculturá l cu caria $i rotaria.

Intinderea locurilor cultivate

e de Hilo hect. Padurile ocupa tot terenul com. $1. se intind spre S.-V. $1 S.,

avind o Intindere de 1287 hect.

Vite sunt : 416 bol si

vacT,

98 cal-, 345 oT, 125 porcT. Locuitoril poseda. 260 stupT cu albine.

Sunt 7 mori de apa pe plriul Cerbatoarea.

Budgetul comunel e de 2 100 lei la venituri $i cheltueli.

In comuna'. sunt 2 bisericT deservite de preot si 2 cintareti ; i coala mixta, a comuneT, conclusa de i invatator $i frecuentata de ro e/evT. Sunt aci 29 olarT si 7 rotarT.

a com. Feredieni, pl. Co$ula, jud. Botosani, situat pe coasta de N.-E. a dealului Cerbatoarea saa Gilgtitoarea. Acest deal nu e declt continuarea dealului Tencu$a, din com. Storesti $1 Radeni, de unde trece in com. Deleni.

Mosia e a statuluT, Amasa de la Grig. Krupenschl fdra urma$T;

are o Intindere de 2259 hect., din cari 1287 hect. paclure.

Comuna are o populatie de 119 familiT, san 471 suflete. LocuitoriT se ocupa, cu agricultura,

rotaria si caria. AicT este resedinta comuneT.

Are o biserica, deservita de preot i i cintaret ; r

coala,

conclusa de un invatator $i frecuentad. de io:elevi.

sunt lucrate in aun i argint $i aceasta dovedeste bogatia vechei biserici. MaT sunt in biserica din Feredieni treT siragurY de monee

petruita. Cea mal* veche familie cunoscuta ca a stapinit aceasta mo$ie este Lupu Krupenschi ; aceasta

vechT de aur, de argint l de arama : franceze, belgiene, ger-

mane, grecestr etc., intre cele

se constata atit din testamentul lasat de Grig. Krupenschi cind a dat mo$ia manastirei

mal vechi sunt din : 1091, 1627, 1753, 1761, 1594, 1596, o me dalle veche cu inscriptia : «Da-

NeamtuluT, cit $i din inscriptiile bisericei, despre care vom vorbi. Biserica actuald din satul Fe-

cia Lito», o icoana cu inscrip tia: «Das ist Gotes lamb vielx der veed sunt tergt Jonn«. chipul unuT miel $i multe al-

redieni este zidita de Iordache Krupenschi, dupa cum se constata din inscriptia de deasupra

tele.

use din pridvor, Para insa a

Feregai. Vez! Tirsa, jud.¡Vilcea.

pune data. Se constata Insa, de pe o piatra mormintala din biseria, data aproximativa a ree-

Feregi, poianü, la N. comuneT

dificAreT:

Bu nesti, pl. Ocolul, jud.

Fere§ti, con rur., in partea de

Sub aceastii. piatrit sunt oasele Lupu Krupenschi Stolnic 1111 si a sotiel sale Safta Cuzoia, care atireposat la veletul 5775, Genar 2, lar reposatul la 1770 April 23, cum i viata sa

a fost 73 anI, a aror oase

Feredieni, sat, in partea de S.

in diamante, asemenea, in genere, toate podoabele bisericei

vacT,

47 caT, 181 oT 118o porci. Locui-

adus

de la alte bisericI de mine Iordache ICrupenschi, fiul lor.

Inainte de cladirea acestel biserici fusese alta, dupa cum pro-

S. a pla$ei Mijlocul, jud. Vasla distanta de 13 kil, de la ora$ul Vasluiti $i de 17 kil. de com. rur. Codlesti, situata pe valea dintre dealurile Zapodeni, Dane$ti

Valea-Rea.

i

E formata din satul Fere$ti. Are o intindere de 2907 hect.

din cari 228 hect. padure

beazä locul bisericei $i semne de morminte, In partea de N. a

2060 loe de cultura, finat i ima$

actualer biserici.

ale locuitorilor, cu 4 hect. vie. Populatia este de 332 familiT, sail 966 suflete, din cari 6o fa-

O cruce aflata In actuala biseria. poarta, inscriptia :

ale proprietateT, iar 619 hect.

mita' de Tigant, 5 familif de Evrei. Logoritul Grigorie Krupenschi,

ceasa alai' cruce, lemnul este foarte vechirt, de la biserica din satul Feredieni din vremea bunulul metí vornic Lupa Krupenschi, care acum s'art ferecat cu argint de cutre mine In anul 1865, Martie 25, spre vecinica pomenire a sa a tot neamul

Aceasta probeaza existenta uner alte biserici In Feredieni, care ca timpul $i din cauze necunoscute s'a desfiintat. Crucea despre care am vorbit e lucrata

www.dacoromanica.ro

Pamintul e de calitate buna $i produce tot soiul de cereale. Are o biserica de valltucT vechie

de 90

de I preot

$1

deservita cintareti ; o

anT, 2

$coall, infiintata la 1865, frecuentata de 35 elevi; dota morT :

una de vInt, lar alta cu aburi ; 2 iazuri ; 2 cri$me. Comerciul se face de JO persoane. Numarul vitelor e de ¡752:470

FERWILOR (DEALUL-)

FETEI (PIE'FRELE-)

350

vite marT cornute, 1060 of, 72 cal si 150 rimatorT. Budgetul comunei e de 2310 lef la venituri si 2306 leT, ¡o

Ferigele

i

Poiana - Lunga,

directia N.-V. spre S.-E.

pendinti de Episcopia Argesuluf, in jud. Muscel ; s'ají aren-

Fe§ca-Mick piriiaf, jud.

batir, la cheltuelf. Sunt 159 contribuabili. LocuitoriT posea : 30 plugurf

dat pe periodul 1888 93 Cu

si 70 care cu boT, 8 plugurl si 16 cArute Cu caí.; 140 stupf.

Fermecatul, ostrov, pe Dunare,

1450 lef anual.

nesti ,

plasa Mijlocul, judetul

Ferica, deal, acoperit de pAclurf si pásunf, in com. Ruginoasa, jud. Suceava.

pl. Trotusul, com. Hirja, care este tributar piriiasului FescaMare.

In jud. Ialomita, pl. Borcea, com. Cocargea.

Fere§tilor (Dealul-), a'eal. Vezi $uranestilor (Dealul-), com. DA-

zuluI. In tot cursul &da pAstreaza

munir, proprietaV ale statului,

Fermecatul, pddure, in ostrovul co acelasf nume, in jud. Jalomita, pl. Borcea, com. Cocargea ; are 50 hect. Esente salcie si plop. Este la Io kil, de satul

Feteciul (Odaia-luI-Fetecät), vale, in jud. Buzäu, com. si cat. Piclele. Se scurge in Valea-Piclelor.

Fetel (Crucea-), loc izo/al, 'filtre muntif Coriiul i Zanoaga, din jud. Buzail, com. Goidesti, in-

semnat co o cruce de lemn in

Cocargea.

Feroagele-Dealul-MiriI, trup

amintirea une' fete, care intrase in ceata de haiducT a tul' Gheor-

de padure, al statultif, in intindere de 302 hect., care, impreuna co trupul Turtureaua, for-

ghelas si care a fost omorita

Slobozia-TrAsnitul, de unde se coboarl la TatAresti-de-Sus se termina in valea Teleormanutuf, la com. TAtAresti-de-jos,

meaza padurea Bunesti, pendinte de com. Bunesti, pl. Ocolul,

FeteI (Dealul-), deal, in jud.

la hotarul despre comuna U-

Feroiul, lac, in jud. Ialomita, pl.

Fericea, vdlcea, in jud. Teleorman, pl. Teleormanuld. Inceputul el este de pe izlazul din com.

dupul.

Ca pe toate valcelele din

a-

jud. Vilcea. Talo mita-Balta, in apropiere de satul Iazul.

ceastaplasA, pe timpurf ploioase,

se formeaza ptriiae. Cel de pe valea Fericea se scurge in riul Teleorman.

Ferul (Fierul). Cuvintele cu aceastA numire, compusele si derivatele el, stint trecute la sitaba Fie.

Ferichidoaia, pddure, supusa regimuluT silvic, com. Racovita, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel, In intindere de 200 hect. Esente : stejar, fag, carpen, jugastru, fra-

sin, plop si salcie.

Fe§tilele, iezere, jud. Braila, si-

situat pe mosia Almasului.

Fericilor, (Poiana-), poiand, jud. Neamtu, 1. Piatra-Muntele, com. Dobreni.

Feriga, poiand §i coastd de deal, jud. Muscel, pl. Riurile, com. Cotesti.

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. Bas-Chioi i anume pe al cAtunutuf sari Cineli ; este o ramificatie de N. a dealului Ciz-Bair ; se intinde spre N., avind o di-

rectie generala de la S.-E. spre N.-V. ; se intinde pana in riul Taita si satul Cineli, brazdind

partea de V. a pl. si a com.; este acoperit cu putine pacturi si pe la poale cu pAsunf si flete.

tuate in ostrovul Tapa, intre ca-

Fetei (Izvorul-), izvor, in jud.

nalete Munusoaia si Vilciul, la V.

Buzlii, com. Chiojdul-din-BIsca;

de cat. Nedeicul, din com. Ber-

izvore;te din muntele Monteo-

testi.d.-j. In ele se varsa privalul Maracinele.

rul si se scurge in Ad ffisca-

Fericile, deal, in jud. Nearntu, pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,

aicf de potera.

Fe4ca-Mare, virf de

ChiojduluT.

munte,

Fetei (Lacul-), lac, in jud. Dolj,

jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Hirja, care face parte din vira

pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile ; nu are scurgere si se formeazA din plof.

Oituzului.

Fe§ca-Mare,

j ud. Sacad,

Fetel (Movila-), inovild, la N.

pl. Trotusul, com. Hirja, care

E. de com. Piatra, pe dealul

ese din muntelePaltinisul si Fe-

CAlmatuiuluf, jud. Teleorman.

ca, se incarca cu Fesca-Mica si se scurge d'a stinga Oitu-

www.dacoromanica.ro

Fetel (Pietrele-), sat, in jud.

VETEt (PlETRELE-)

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cdtunul com. Jitia. E asezat in par-

tea de N. si V. a com., la poalele muntelui Pietrele-Fetel, pe riuletul cu acelasT nume, la 3

kil. spre N.-V. de cat. de resedinta. Jitia ;

eo

1ETE7rI

851

diviziune a

cat. Necule.

Dolj , plasa

Ocolul, comuna

pe mosia statuluT Beiul-S-ta-Ecaterina, jud. 1 eleorman.

Preajba.

Fetei (Valea-), vale, in jud. Fetelor (Mägura-), Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-

pe mosia

Verde, peste care trece limita de la N. a comunel catre com.

orrnan.

Fetelor (Movila-),

Craiova.

tnligurd,

ovAresti, jud. Tele-

tnoviM, in

jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Pis-

Fetel. (Pietrele-), munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

Fetel (Valea-), vale, jud. Pra-

unul

muntelui Dutca, face o mare

Fetelor (Movila-), movild, in

din cele maT inalte virfuri din jud. R.-Sarat (I280 m.) ; e aco-

curba spre S., ia apoT directia de la E. spre V. si se varsa in riul Prahova, pe tarmul sting, la N. de cat. Busteni.

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, lingä satul Luciul.

Jifia, cat. Pietrele-Feter,

perit

Cu

padurT ; frumusetile

sale ati fost descrise de A. L Odobescu, in cartea sa : cPse-

Fetei (Valea-), hito:- de afta

udo-Kynegeticos».

cul.

hoya ; din poalele de N.-V. ale

mineralei in jud. Prahova, pl.

Fetel (Pietrele-), phig, in jud.

Pelesul, com. Predealul, cal. Bu.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; izvoreste din muntele cu

steni, pe Domeniul CoroaneT,

acelasT nume, udä partea de V. a com., trece prin cat. Pietrele-Fetei, si se varsa in piriul Necule ; dupä un curs repede

Apa sa contine pucioasd. Izvo-

Fetei (Virful-Ripef-), peia'ure

zgomotos, !caer se lovete de paretif ceT inaltr al muntilor,

In jud. Buzar', com. atina, cal.. Pasaroiul; face un corp Cu Va-

carT '1 inchid de amindoua par-

lea-Seacd.

Fete§ti, com. rur., in jud. falomita, pl. Ialomita-Balta, situata in partea de S.-E. a 1)140, filtre comunele Dudesti i Stelnica. Teritoriul acesteT comune se

in apropiere de gara Busteni. rul e situat pe loe ses.

tile.

Fetele, deal, jud. Dolj, pl OcoFetef (Plaiul-), ramifica/le din

lul, com.

imnicul.

tnuntele Virful-RipeT, in jud. Bu-

zäti, com. atina, avind izlaz si

Fetei (Polana-), loc izolat,

Fetele, trío de ntofie proprietatea fratilor C.

padure. in

jud. Buzaa, com. Gura-AninoaseT, d'asupra mucheT Ratestilor.

nelocuit, si Gr.

Oldnescu, pendinte de com. Blejesti-Neamtu, jud. Vlasca, pl. Glavaciocul ; situata pe apa Glavaciocul, d'a dreapta si de a

stinga luT ; suprafata totala este

intinde din Dallare spre V., prin insula Balta si cimpia BAraganulul, pe o suprafata de 7000

hect., din carf 5000 hect. baltis si padurT in insula Balta, too hect. izlaz i tgoo hect. pamint de cultura pe BArAgan. Moia este proprietatea statuluT i inainte de secularizare, apartinea Episcopier BuzauluT; pe periodul 1883-1893, s'a arendat cu suma de 22530 leT.

Thipa legea rurall din 1864, sunt improprietaritT pe mosie 141 locuitorT si dupa legea din 1878 s'ari mal improprietarit II, iar fara proprietatT se maT afla 77 locuitorT.

Comuna este udata de DuBorcea si de lacurile :

de 755 hect. ; se arendeazd cu mosia Neamtu salí Blejesti.

Brinzesul, Oborul, Zatonul, Potcoavele, Cinurile, Codescul, Caiafa, Catinul, Popaslicul, Muta,

Fetele-Mar!, culme de munte, jud. Putna, din care izvoreste

Risipitul ; apoT de bratele (privalele): Aramile, Aramile-

Buzaii, com. Catina, cat. Pasa,-

Fetelea, kit; in jud. Ialomita, pl.

Vechi, Adincatura, Varsatura, Sindiorul, Scortul, Venga, Zavalul, Varsatura-Sapata, Portita,

roiul ; face un corp cu Valea-

Borcea, com. Dichiseni, in insula Balta.

Motirtia,Privalele,Cotarca,Strimbele, Hottil i Chiriac.

Fetelor (Mägura-), mdgurd,

Se compune dinteun singur sat, situat pe tArmul sting

Fetei (R1pa-), munte, in jud. Bugil, com. Catina, cat. Pasaroiul, avind in partea de E. un imens precipitiu, numit Virful-RipeTFetel.

Fetef (Ripa-), pridure, in jud. Sea&

Fetel (Valea-), vale, in jud.

www.dacoromanica.ro

FETE$T1

352

pe o mica lunca sub

Vite : 6o vite mur cornute,

coasta BaraganuluT i spre E.

5 caT, 20 oi si 15 mascuri. Sunt 13 stupT Cu albine. In sat se aflä : 2 circiumi; 2 comercianti si 4 meseriasi.

Borcii,

de satul Dudesti, de care este lipit. Ala este o statie telegrafo-p ostala, infiintata la 1892

al carut venit pe anul 1896

97 a fost de lei 9322-65; si resedinta primaria si a judecatoriel comunale. Populatiunea comuna (189o) este de 218 familii, saa 1236 suflete, din carT: 676 barbatT

si 560 fema ; 1226 Romini, 3 Greci, 2 Rusi, 4 TurcI sii Bulgar ; 1232 crestinT ortodoxf 4 mahometanT ; 327 agricultori,

5 meseriasT, 12 comercianti, 13 profesiuni libere, 114 muncitori si 29 servitori. SU(' carte 588 persoane. Vite: 1300 bol, 523 caT, 6700 of, 325 capre, 15 asinT, 154 bivoli si 598 rimatorT.

Comuna avea in 1886-1887 la veniturr 5279 lel si la cheltueli 4949 leT. Sunt douä scoli, una de bletT frecuentan de 29 elevl i conclusa de un invantor, retribuit de

stat i comuna si una de fete frecuentan de 25 eleve si conclusa de o invantoare, retribuita

de comuna. Localul serveste la amindoul scoalele si este con-

struit de comuna cu suma de w000 lei. In comuna este o biserica, la care deservesc dol preoti doi dascalT, retribuitI din bugetul comuna cu suma anuala de 492 lel. Pe teritoriul comuna trece calea ferata Bucuresti-Fetesti, cu

statia Fetesti, iar Ruga sat se afla podul de fier peste Borcea, al liniei ferate.

Fete§ti, sat, jud.

Botosani, in

partea de N. a com. Satul-Burdujeni, situat pe piriul Fetesti, Cu o populatie de 245 familii, set 429 suflete.

Fete§ti, sat, cam in centrul com. Badeni, jud. lasi, pl. Bahluiul, spre V. de satul Scobinti ; situat pe dealul cu acelasi nume, pe o intindere cam de 349 hect. Are o populatie de 98 familii,

saa 463 suflete. Aci se afla o

FE11WL

com. Fetesti, cu Ioo hect. Esente : salcie si plop.

Fete§ti, padure, in intindere

de

500 ala, pe teritoriul cat. GuraVaer, com. Cimpurile, pl. M-

brauti, jud. Putna.

Fete§ti,pirhg,Ljud. Botosani, vine din satul Fetesti, com. Burdujeni-Sat, de la V. spre E., primeste in stinga Piriul-Porcului, intra in satul G'rigoresti si se

velnin de fabricat rachia. Satul e acoperit Cu livezi si vil, lar in imprejur se aflä. pg.duri.

varsa pe stinga pIrtulul Pietrosul,

Numarul vitelor e de 3348

Fete§ti, pîruii, curge din Iazul-

capete, din carf: 481 vite marT cornute, 24 cal', 2788 °I si 59

de-la-Velnita, spre N., pe teritoriul satului Fetesti, com. Badeni, pl. Bahluiul, jud. Iasi, si se varsa in dreapta riului Bah-

rimatorT.

Fete§ti, stafie de drum de f er, jud. lalomita, pl. Jalomita-Balta, cat. Fetesti, pe linia Ciulnita-Fetesti, pusa in circulatie la i Iulie 1887. Se afta pe aceasta linie intre

statiile Elena (9.9 kil.) i Borcea (7.6 kil.) De aci calea ferara se bifurca spre N. formind linia Faurei-Fetesti. Este la 88 kil. de Faurei. Inaltimea d'asu-

pra nivelului mariT de 61 m. ro. Venitul acesta statii pe anul 1896 a fost de 104525 la, 8o banT.

pl. Siretul, com. Calinesti.

luiul.

Fete§ti-Poiana-Cap§il, judetul Neatntu. Vezi Letesti - Poiana CapsiT.

Fetica, vdIcea, com Päulesti, pl. Tirgusorul, jud. Prahova. Feticiul, munte, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Jitia, in partea de V. a com., inalt de 950 metri, vid principal din culmea muntilor Necule ; este acoperit in mare parte cu paclurT.

Fete§ti, deal, pe care e situat satul Fetesti, com. Badeni, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

Fete§ti, fost schit de calugarT, jud. Botosani, asezat in padure si pe virful dealului Grigoreni. Biserica e facutd de Scarlat Miclescu, pe locul una alte biserici

vechT, despre care nu se stie cind a fost fondan. Schitul as-

Fetifoiul, munte, in jud. Prahova, pl. Pelesul, com. Predealul, ce serveste de limin intre jud. Prahova si Transilvania, futre valea RisnoaveI, piriul Predealul

gara din Predeal. Fetigul, pirliaf, jud. Putna, format pe teritoriul com. Mera, si care se varsa in Milcov.

tazi este nelocuit de calugarr. Fete§ti, pildure, forman din maT multe trupurr, în jud. pl. ralo mita-Balta, pe i nsulaBalta,

www.dacoromanica.ro

Feti§ul, pIruli, jud. VasluiU, izvoreste din Valea-Rusei, din com.

Bonsti, si se varsa in

piriul

Velna, Ruga. satul Alexesti.

ETITA

EIENI

35:1

Fetita,pitig, izvoreste din Tencusa si se varsa In Pirlul-SatuluT, com.

stincT marT numite de oamenT Cheile.

Storesti, pl. Cosula, jud. Botosani.

Feti§oarele (Muntele-), perdure, pe teritoriul cat. Coza, com. Paulesti, pl. Vrancea, jud. Putna, In intindere de 1200 Miel', apar tinind locuitorilor din catunul Se catura.

Fetele-GrIulul, trup de pera'ure, al statulur, in intindere de 175

Fetele, munte, in jud. Buzad, com. Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzad. Are 1642 metri inaltime, i formeazà partea centrala si cea mal importanta din catena mun-

Olor Siriul. Are pAsunT bune padurT seculare de brad. Pe dinsul este o casarle, ale carel produse se vind In comert sub numele de Penteled. Muntele e

hect., pendinte de com. Provita,

plaiul Prahova, jud. Prahova, care, impreuna Cu trupurile

Fetisoarele (Muntele-),

Magura (35 hect.) si Irimesti (200 hect.), formeaza padurea

dure, pe teritoriul cat.

Valea-PietreT.

Putna, in intindere de 1500 falcI si apartinind locuitorilor din

Fetele-Manesef, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Closani.

com. Paulesti, in comunitate.

Fiarele, iovor, in jud. Buzad,

proprietatea mosnenilor Chioj-

com. si cat. Paltineni ; incepe

Feteni, sat, pe riul imnicul, jud.

denT.

Fetele, deal, la V. de com. CAlugareni, pl. Cricovul, jud. Pra-

1022 locuitorT.

In Feteni sunt dealurT cu vil care dad un vin bun ; prin sat trece soseaua Pitesti-RimniculVilcea. Satul are o biserica, cu

Chiojdul-din-Bisca, in muntif Fe-

tele-SiriuluT. Consta din doua. basinurT : u aul sec si attul plin.

Fara-Fund.

In jurul sati sunt multI vulturT, ceea ce face periculoasa

Fiarelor (Valea-),

partea de E. si S. a cat. Nistoresti, com. Breaza d. s., pl. Prahoya, jud. Prahova, se indreapta catre S.-E. si se varsa In riul Prahova, in raionul com. Breaza-d.-s.

Fieni, sat, jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, cat. al comuneT Motaeni.

Fieni, vechifi sat, jud. Ilfov, mu-

tat pe partea dreapta a apeT

Feteni, mahala, In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine de

Dirza, la anul 1836, de Domnul Al. Ghica, proprietarul tu!. Acest loe asta-zT poarta numirea

com. rur. Pavatul. .Aceasta mahala, in vechime, se numea Parul-Rotat.

de Silistea-Fienari. Se &ese aci o multime de lucrurT vecht. Aceste locurT acum sunt arabile

vizitarea sa, maT cu seama cind

isT schimbä pende atacind

Feteni, mofie, ca o intindere de

pe oamenT cu aripile ; din aceastä

225 pogoane, mal toata padure, jud. Arges, pl. Topologul, proprietatea statuluT ; are o arena,

el

cauza i se maT dà numele de Lacul-Vulturilor. Legenda zice ca vultdriT se aduna ad, in fiecare primavara, ca sA bea apa.

Petele-Cheilor, mun/i, la N.

Asta-zT catunele Mavrodinul, Fieni si Caciulati sunt la un loc citesT-trele ; le desparte numaT

anuall (1876-86) de 520 Id.

co-

de padurT

izlaz.

muneT Calinesti, plaiul Cozia, jud.

cu directia spre S.-E., la dittanta de 12 kil, de vatra comuner; se numesc ast-fel fiindca. sunt asezatT in fata unor 69623 L'arn:e D 2; o*

si se cultiva mal ales cu grill.

soseaua comuna% care le strabate de la N.-V. spre S.-E.

Fetii (Virful-), munte, in judetul Buzad, com. Patirlagi, acoperit

sa. Intinereasca.

vale, uda

hedinti.

ese pirliasul Mreaja. Adincimea

nu i s'a putut afla, din care cauza, i se mar zice si Lacul-

si se scurge in riul Buzaul.

hramul Cuvioasa Paraschiva, de-

servita de un preot, un cintaret Se crede a fi un ghetar. Lacul si un paracliser. are o suprafata de 300 metri patratI, inconjurat de toate par- Feteni, mahala, in com. 11.11% tile cu stIncl imense. In poalele Strimtul, pl. Vailur, jud. MemunteluT, de sub basinul laculuT,

de sub virful munteluT Catiasul

Arges, pl. Topologul ; face parte din com. rur. Fedelesolut ; are

hoya.

Fetele, lac, In jud. Buzad, com.

Coza,

com. Paulesti, pl. Vrancea, jud.

Fetif (VIrful-), munte, In jud. Bu-

Fieni, mofie, jud. Ilfov, cotn. CAciulati, pl. Znagovul, fosta proprietatea frareluT boer de divan,

zad, com. Valea-MusceluluT, par-

tea de N. a muntelui Alunisul; din el se ramifica Dealul-Fetif,

Romanov, care tot d'a-una sta pe linga Grigore Ghica, Domnul Tare. Acest Romanov, ne45

G offinvic

www.dacoromanica.ro

avind mostenitorT, a daruit mosia Domnulur Grigore Ghica, ca

vecin si stapin.

Fieni, pirta, jud. Ilfov, pl. Znagovul, trece pe linga com. Caciulati.

FIERBINTI-DE-JOS

354

FIENI

pl. Ocolul, jud. Vilcea, se afla 5 izvoare ca apa pucioasa, sarata, neagra-cenusie, in departare de Io metri unul de altul. Pare ca fierb, producind un fel de zgomot ca si cind ar sforai sad horcani un cal. Putin mar spre V. de aceste

a se vecini cu jud. Arges, pe malul sting al aper Glavaciocul.

Pe aci trece soseaua judeteana ce duce in jud. Arges si care vine de la Obedeanca. Fierbinti, ciltun,pendinte de cotn.

Fierbinti, situat Pe proprieta-

Fier (Portile-de-), sana in Du-

i2voare se aflä alte doul izvoare

tea statulur Glavaciocul, pl. Gla-

are. Vez! Portile-de-Fier si Dual-ea.

de pucioasa, si Ruga unul dinteinsele este un namol negru,

mol are un miros de catran

vaciocul, jud. Vlasca. In 1864 s'ad improprietarit 140 locuitorT pe o suprafata de 423 hect. Are o scoala comunald si o bisericä care depinde de paro-

sad smoala.

hia *elarul. (Vezr com. Fierbinti).

care, cind se baga in apa'r da

Fier (Portile-de-), movile, jud.

mar multe colorT : galben, rosu,

Buzad. Vezr Port.ile-de-Fier.

albastru si cenusid. Acest na-

Fierari,puncttrigonometric de observatie, in apropierea orasulur Craiova, jud. Dolj. Are o mal-

time de 200 m. Fierarul, deal, jud. Botosani, comuna Brateni, pl. tefanesti.

Fierbintelui (Poiana-), poiand, in codri Deleni, .jucl, Botosani.

Fierbinti, com. rur., jud. Vlasca, compusa din catunele Fierbinti

Catunul este situat pe malul sting al rtulur Glavaciocul. Vite sunt : 380 vite marT cornute, 25 cal, 600 or, r5o capre si 740 rimatorr.

si Glogoveanul, pl. Glavaciocul.

Fierbinti (Tirgul-), sat, in jud.

Stoenesti, pl. Ocolul, jud. Vil-

Depinde de mosia statulur Vatra-Manastirer Glavaclocul si a-

Ilfov, pl. Mostistea ; face parte din com. rur. Fierbinti-Stroesti.

cea, unde se gasesc ape mine-

duc o arena anuall, cu toate

Este asezat spre V. de

trupurile, de 45000 lel. Are o populatie de 1587 su-

binti-d.-s., aproape de varsarea girler Pociovalistea in riul Jalo.

Fierbea. Spre E. de com. Do-

flete, din carT 327 contribuabilT.

mita.

briceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea, se afla douà clocote de apa carT miroase a coeleala si a smoall.

In fie-care Dumineel se face aci un bileid. In erg este o fabrica de lumtarT de ceara.

isr urmeaza cursul lor ara sa alba

Venitul comund in 1886 era de 19398 leT si cheltuelile de 18238 leT, iar in 1887 venitul a fost de 3332 ler si cheltuelile de 3300 ler. Comuna este departe de Bucuresti, de 60 kil. ; de Giurgid,

vre-o impedicare, ba inca spu-

de 8o kil. ; de Pitesti de 38

meaza cu mal multa tal-le, azvirlind apa in sus, In grosime mare.

kil. ; de statia linier ferate Titu, de 22 kil. ; lar de Obedeni, resedinta plaser, de 34 kil. In aceasta comuna sunt multr

Fierbea, localitate, la V. com. rale.

In aceste clocote daca afundä cine-va o prajina de 4 metri, ea se duce tot in jos, lar clocotele

Apa nu merge pe fata pamintulur ci sta la un loe, facind un

fel de banda ca de un metru si jumatate in latime.

Aceasta apa face un fel de zgomot, bolborosind ca si ciad

ar afunda cine-va o teava in-

TiganT ramasT din vechii robr al mänästirer Glavaciocul.

Este o biserica, deservita de I preot si 2 cintaretr; o scoall mixta ca 3 clase, conclusa de

tr'un vas plin cu apa si ar sufla inteinsa. Aceasta apa, cam calduta, lama nu inghiata.

un invatator. In 1888 a fost frecuentata de 25 1310 li 2

Fierbea-luI-Stan-Pasfire. Spre E. si N. de com. Dobriceni,

Comuna Fierbinti este situata la N.-V. judetulur, unde Incepe

fete, din numarul de 107 copa' In virsta de §coala.

www.dacoromanica.ro

Fier-

Populatia satulur e de 201 locuitorT. Are o biserica, cu hra-

mul Sf. Gheorghe, deservita de

I preot si 2 cintgretr. Comerciul se face de 8 circiumarr. S'ari stabilit in sat 28 strainT.

Numarul vitelor marT e de 52

si al celor miel de 210.

Fierbinti-de-Jos, sat, in jud. Ilfov, pl. Mostistea ; face parte din com. rur. Fierbinti-Stroesti.

Este situat spre N. de Fierbinti-d.-s., pe tdrmul sting al riulur Ialomita. Se intinde pe o suprafata de

374 hect., cu o populatie de 502 locuitorT. Proprietarul, d. Er. Arion, are

FlERB1NT1-DE-SUS

355

numaT 7 hect. ; restul din pa-

FIERULUT (PiRtUL-)

Ilfov, pl. Mosti$tea ; face parte din com. rur. Fierbinti-Stroesti. Este asezat intre Fierbinti-d.-s.

LocuitoriT aii 370 care $1 ca-

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 2 preotl $i 1 dual-et. S'aii stabilit in sat

$i Fierbinti-TirguluT.

ciu mad $i i hangia.

Se Intinde pe o suprafata de 327 hect., cu o populatie de

7 strainT.

427 suflete. Tot terenul apar-

Comerciul se face de i ch.ciumar $1 i hangia. Numarul vitelor marT e de 461 $i al celor miel de 359.

tine locuitorilor. Comerciul se face de 4 circiumarr.

Numarul vitelor marT e de 2053 (478 cal $i epe, 5 armasarT, 941 bol, 475 vact 51 vita 43 taurT, 15 bivoli, 96 bivolite) $i al celor micT de 2901 (10

Fierbinti - de-Sus (Fierbinti-

Fierbinti-Stroesti, cont. rur., In

Ghicaï), sat, in jud. Ilfov, pl. Mosti$tea ; face parte din com.

jud. Ilfov, pl. Mosti$tea, situata la N.-E. de Bucure$ti, line riul Ialomita la 41 kil. de Bucu-

mint este al locuitorilor, cultiva 367 hect.

carT

rur. Fierbinti-Stroe$ti. Este situat la N.-E. de Bucure$ti, pe malul drept al riuluT Ialomita. In partea de S.-E., intre sat $i ria, pamintul e mocirlos. Ad este resedinta primarieT. Paul la 1 Aprilie 1882, data cind pl. Mostistea s'a alipit de pl. Dimbovita, in Fierbinti-d.-s. era re$edinta subprefectureT pl.

r* : 289 ca bol si 8i cu cal. Comerciul se face de 21 cit.-

Numarul vitelor marl e de

capre, 374 porcT, 2517 oT). In com. s'aa stabilit 41 strainT. LocuitorT improprietaritT sunt 326 $1 neimproprietaritT, 262.

387 $1 al celor micT de 77.

re$ti. Stain legatura cu com. Mala prin o osea vecinala si cu Dridul, tot prin o osea vecinala. Se compune din satele : Fierbinti-d.-s., Fierbinti-d.-j., Fierbinti-Gruiul, Fieruinti-TirguluT $i

Fierea, Mdure, jud. Vlasca, 015.nescu ;

are o suprafata de

75 hect.

Fierului (Dealul-), deal, in judetul R.-Sat-at, plaiul Rimnicul, cotn. Buda; se desface din Dea. lul-SchituluT, $i brazdeaza com.

Stroe$ti, cu o populatie de 2289 locuitorT,

pl.

Glavaciocul, pe proprietatea Bleje$ti-Neamtu, a fratilor C. $i Gr.

car1 locuesc in 559

In partea de S.; este acoperit

Are o biserica, cu hramul Sf.

case. Este re$edinta uner companiT de DorobantT si are un biro('

Nicolae $1 Adormirea, deservita de i preot $i r cintaret ; o

telegrafie, care face $1 serviciul posteT rurale $i al caruT venit

FieruluI (Dealul-), deal, In ju-

$coall de baetT $i una de fete, frecuentate de 65 elevI $i 27

pe 1896-97 a fost

Mostistea.

cu pa$unT $1 padurT.

leT

detul Suceava, com. Bro$teni, lingl satul Lungeni.

3262.50. Suprafata totall a comu neT e

FieruluI (Dealul-), deal, jud.

tul $1 comuna cheltuesc anual 4968 leT. In sat e o moarä cu apa, o masina de treerat $1 un

de 3052 hect. ProprietariT aa

Suceava, com. Brosteni, linga

1632 hect., din carT cultiva 1037

Piriul-Oplinestilor.

pod.

padure). Locuitoril aa 1420 hect. din care cultiva. 1320 hect., foo ramtnind sterpe.

eleve, cu intretinerea carora sta-

Suprafata totalä a satuluT e de 1433 hect., cu o populatie de 820 locuitorT.

Proprietarul, d. E. Arion, are 936 hect. $i locuitoriT 497 hect.

Se cultiva de proprietar 700 hect. (86 izlaz, 150 plc:lure). LocuitoriT cultiva, din pamintul lor,

de

(i60 ratnin sterpe, 85 izlaz, 350

In com. se face Virg In fiede fete, ambele sub un acoperemint. Localul s'a construit de judet in anul 1885. Budgetul com. e de 10831 lei la veniturT $i de 9294 Id la

ciu marl.

842 $i al celor micT de 687.

Sunt 500 contribuabilT. Dintre locuitorf, 466 sunt plugarl, Too ati diferite profesiunT.

Fierbinti-Gruiul, sat, in jud.

Aratura se face cu 293 plugurT : 245 cu lad $i 48 cu cal.

din-

tr'un vechitt drum, jud. Buzaa, ce Incepea din plaiul Slanicul (nu se stie din ce anume punct). Urmeaza malul sting al fluluT Buzati, pe la capatul comunelor Scurte$ti, Sageata $i ajunge la Gavanesti. Serva ca

care Duminica. Sunt ad : 3 biserid si 2 scolT : una de bletT $i alta

465 hect.; restul ramin sterpe. S'aa stabilit in sat 6 strainr. Comerciul se face de 7 cir-

Numarul vitelor mail e de

Fieruluf (Drumul-), rest

limita fare mar multe mo$11'.

Fierului (Pirtul-), piriil, in judetul Suceava, com. Bro$teni, afluent al BistriteT, intre Piriul-

cheltuelT.

Opaine$tilor $1 Piriul-CaldareT.

FieruluI (Pirtul-), afluent

www.dacoromanica.ro

al

Bistritel, din josul satuluT Lun

FIJERWII

geni, din com. Bro$teni, jud. Suceava.

Fijeresti, ahíla, al com. Colti,

F1LEO'I

356

Nicolae, deservitA de i preot si i cintAret. Comerciul se face de 3 circiumarT. Pe teritoriul luí

jud. Buzdti ; aje 80 locuitorl, lo-

se afil I hele$teil. NumArul vitelor marl e de

cuind In 19 case.

335 $1 al celor micT de 637.

vIduvr. Sunt 332 contribuabili. titi carte 273 persoane, nu $titi 1584. Suprafata teritoriuluT acester

comune e de 10384 hect. 66 arif, din carr: 8183 hect. 88 arif arabile, 1907 hect. 62 arit

Filaret (Viea-lui-), parte din pa'. durea statuluT, la V. de satul

Fileanca, vale, in jud. Ialomita, pi. Ialomita-Balta, pe teritoriul

Pogletul, com. Corbeasca, jude-

comunelor AndrAse$ti, Cruti $i Reviga. Are o lungime de 18 kil.

tul Tecuchl.

Filaretul, staite de drum de fer, jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Bucure$ti. Este statie finalà a linieT Bucure$ti (Filaret)-Giurgiti,

pus1 in circulatie la i Noembr. 1869 $i statie finall a finja' Bucure$ti (Gara-de-Nord)-Bucure$ti

(Gara-Filaret). Se aflà intre statiile Dealul-Spiref (2.8 kil.) $i Jila-

$i se intinde de la S. spre N. pArd la satul Reviga, ande se desparte In douà ramurf. Pe aceastA vale sunt treI lacurI Fundata sai1 Sdrata, ca apl mineralà, Crun ti

Reviga. La

$i

mijlocul acesteT vAT, pe amindouà malurile sale, se afià a$ezat satul Crunti si la N. Irá& este satul Reviga.

va (8.6 kil.) InAltimea d'asupra niveluluf n'Ara de 78").10. Veni-

tul acester statif pe anul 1896 a fost de 536787 lef, 89 banT.

Filaretul, vil, In jud. Ilfov, partea de S. a ora$uluT Bucure$ti. Prin mijlocul lor trece calea feratA Bucure$ti (Vezr Bucure$ti).

Filaretul, deal, pe care sunt piantate viile locuitorilor din ora$ul Alexandria, in partea de S.-E., despre com. Poroschia, judetul Teleorman.

Filastache, sat, face parte din

Filesti, com. rur., In jud.

796 hect. $i locuitoriT 235 hect. Proprietarul cultiva 584 hect. (47 sterpe, 165 pAdure). LocuitoriT cultivd tot terenul. Are o bisericA, cu hramul Sf.

zentatA prin urmAtoarele mosif: File$ti (Cartea), Satul-Costir, Movileni, BIrbo$1, endreni (Ser-

darul), Rusca-Mare

$i

Rasca-

MicA.

VII slint multe; cele mai numeroase se gAsesc pe rno$If par-

ticulare cu bezman sal:1 Oral ; productia mijlocie se socote$te multe vil sunt pe valea CAtu$a $i apartin GalAtenilor.

piatà de Galati, la 3 kil. In spre V. Se mArgine$te la E. cu re$edinta jud. $i com. Tuluce$ti, la V., Cu Brani$tea, la N., cu Folte$ti, $i la S., cu rlul Siretul

NumArul vitelor e de 4142 capete, din carI: to tauri, 562 boT, 595 vacT, 362 vitel, 214 cal, 151 epe, 105 minjT, 33 m'in-

i IO minzate, 6 bivolT,

D u n Area.

zatT,

In cuprinsul teritoriuluf acesteT comunf se gAsesc apele ur-

bivolite, i6oi

pirlul ce trece prin

mAtoare

mijlocul satuluT, File$ti, format din alte patri' maT micT, ce curg din vAile: DancIT, Satul-CostiT,

Slobozia $i Fileti,

care piria dà in Siret prin balta CAtu$a; piriiasul Filoaia sa5 Fai

boasa.

D-1 Gr. G. Cantacuzino are

Proprietatea mare este repre-

la 7Ifo hectol. vi n anual. Cele mal

tuat la S. de OrA$ti, pe calea

419 locuitorT.

pietAter marT; restul e al sAtenilor.

varluiti, pl. Siretul, cea maT apro-

loaia ce se pierde in atusa. ;

Se intinde pe o suprafatà de 1031 hect., cu o populatie de

37

pAdurf, 206 bAltr, $i res tul, vetrele satelor qi pAmint, mar mult de 90oo hect., apartin pro-

Co-

com. rur. tubeiul-Orà$ti, plasa Dimbovita, jud. Ilfov. Este sijudeteanA Bucure$ti-Oltenita.

ima$, 50 fineatl, 449 vil,

Siretul-StAtAtor

i

balta Ghe-

capre

435 porcT.

Circiume sunt 40. Veniturile comuneT se urcA

la 29912 14 65 banT, iar chel tuelile la 19992 leT, 30 banT.

Biserici sunt 4 Sf. Treime, in File$ti, infiintatl in 1852,

se glseste sub ingrijirea mo$tenitorilor D-ruluT Aristide Serfiottl ; a doua, Sf. VoevozT,

satul Costi, dateazA din 1876

In comuna File$ti sunt $ase cAtune Filesti (re$edinta) Calica, Satul-CostiT, BArboli, Movileni, endreni (Serdarul)

Zmirdan. LocuitoriT sunt fo$tT clAca$T

of, i i

7

i

insurAteT impropieta-

ritT. Are o populatie de 457 familiT, saú 1857 suflete, din carT: 983 bArbatT, 874 femeT ; 1017 necAsätoritT, 772 cAsAtoritT, 68

www.dacoromanica.ro

77 ; a treia, Sf. VoevozT, in

en-

dreni, din 1872; a para, Sf. Gheorghe, in Movileni, a proprietateT ; cele d'india trei ; la biserica din File$ti este eavoul familier Serfiotti, iar la Movileni a familief Petre Con-

stantin. Com. File$ti formeag dou1 parohiT : parohia File$ti, Treime, r,forcu3 catedrala

FILEgI (CAUCA)

357

matä din satele Filesti, satul Costi si Smtrdanul, 2 biserici, deservite de I preot paroh, 1 preot ajutor si 3 dintareti ; pa-

File§ti, vale, in comuna cu acelast nume, pl. SiretuluT, judetul Co-

rohia Serdarul, Cu catedrala SE VoevozT, din satul omonim, formata din cat. Serdarul $1 Ba'rbosi-Movileni, 2 bisericT, deser-

Filia§i, com, rur., in jud. Dolj, Jiul-d -s., la 35 kil, de orasul

vurluiti.

Craiova.

Situata pe ambele malud ale

FILIAkil

V.S.-E., de dui Jiul, peste care se afla, in dreptul cat. Balta, un vad cu pod plutitor pe scri pete, inlesnind comunicata locuitorilor din dreapta

riului,

ca eel din stinga, unde este resedinta comuner. Put pritnete In aceasta com. *iota tnici pirlia-

vite de I preot paroh si 3 din-

riului Jiul.

se, numite Racovita si Alma-

tareti.

Se invecineste la N. cu com. Fratostita si cotn. Tintareni, la S. c 1 com. Bralostita si Ar-

jelul cari strabat catunele cu acelasT nume. Pe teritoriul acestei com. sunt urmatoarele balti : RAchita, la E.

In Filesti (Cauca), proprietatea are o grading. frumoasa. In ziva Sf. Treimi, cu ocazia hramului bisericeT, se face o traditionala serbare religioasa si populara, la care ja parte multa Jume din Galati.

5col! sunt 3: una in Filesti, mixta, Cu 25 elevi; a doua in endreni, Cu 36 elevT ; a treia In satul Costi, cu 35 elevi. Pe teritoriul acestel comune trece soseaua nationala si unja drumuluì de fer ; iar la Barbosi se afla gara cu acelasT nume, in apropierea careia, pe Siret, e

podul de la Barbosi. Tot pe aid trece unja fortificatiilor Galati-Namoloasa Focsani. Prin satul Filesti strabate soseaua vecinalä-comunala precum si rmia teleg -afo-postala, ce merge la

getoaia, la V. cu com. Bralostita. Limita linieT de N. incepe de la Conacul-lur-Buza, merge 1' 1

linie dreapta pana la gura sa, de unde da in Viea-lui-Dragomir,

unde se margineste cu teritoriul comun el Tintareni, apoT dupa

ce maT merge putin in linie dreapta, dä in riul Jiul. De aci incepe hotarul de V., cu directiunea N.-S.; trece prin dealul MotruluT, valea Racovita, pe care o urmeaza cli indreptarea spre E. pana la catunul Cotina ce tine de com. Bralostita, formind limita de S. de Argetoaia. De aci se indrepteaza iarasT spre

corn., in intindere de 1 hect. si

care se scurge pe mosia Rdcari. Lacul Izvorul, la S. comuneT, in intindere de 112 hect., se sc trge In balta Vladu. Riioasa,

la V. com., cu o suprafata de 2112 hect., se scurge in JIS. Toate

aceste balti sunt pline cu pestl : stiuca., plat'', crap si plática. In Schitul se gaseste balta SchituluT, de 1 hect. intindere. Hain! : Fintina-Mare si Fintina de-la-Capela ; ambele se

scurg in lacul Izvorul. Com. se compune din cinc! cat. si anume : Almajelul, Salta, Filiasi (cat. de resedinta al com.

linga Barbosi, sunt si urmele

N. ',Ina in valea Stroeni, merge de alungul acestel val pasta ajunge in Jiti, apoT, ocolind In linie ondulata, catunul Schitul formeaza linia de S. si E. care com. Bralostita; de ad i merge

vechei cetati romane Gherghina.

iar in linie dreapta spre N.

spre S. de cat. de resedinta se afla cat. Schitul, pe dreapta

pana atinge catunul Almajelul

JiuluT,

File§ti (Cauca), sat si resedinta comuner cu acelasi nume, in jud. Covurluia, pl. Siretul ; are

asezat pe ambele maluri ale

Pech ea.

Pe teritoriul comunei Filesti,

137 familii, sat"' 486 suflete; o biserica ; o scoala. Vez! Filesti, com.

dulur Altnajelul si formeaza limita de V. catre catunul Racari din comuna cu acela$T name. Teritoriul comuneT este acci dentat de mar multe dealud si a. nume: dealul Siova, cu o inaltime

File§ti, mofie particulara, de 2431 hect., in jud. Covurluiti, com. cu

acelasT nume, din plasa Siretului.

File§ti, pirig, in comuna cu acelasI nume, pl. Siretul, jud. Covurluia.

de 600 m., acoperit pe coasta de

Cu vil, iar pe cea de N. cu padure; dealul Cioaca sari Racovita,acoperit pe toata intinderea sa cu padure, afará de ripele Stroeni si Balta; Dealul-arnestilor, In catunul Filiasi. Este udatd in directiunea N.-

www.dacoromanica.ro

si

al pl.) Racovita si Schitul.

Sunt ast fel asezate : Filiasi, pe stinga r. jiul, Racovita si Balla pe dreapta Ji ilui ; la 5 kil. la E. de cat. Balta si Almajelul si pe valea Almajelul, in stinga Jiului. Despre locuitorii acestei com. se spune ca erali raspinditi In m Ike locurT pe la an 111828, chid

prin executie s'au adunat pe locul unde se gasesc azta-zi. In cat. Filiasi, se afla urmatoarele siliste : Silistea - de - la Rosu, Silistea de-la-Piesti, unde este si biserica, Silistea - de - la Saftesti, Spinisor, Silistea- de la-Manesti, Silistea-de-la Manoaica, Silistea de la.Bacesti, care l'se

t afla In Cornesti.

F1L1A1

FILTAiI

358

Coline sunt : Racovita, Balta, Stroeni si Almgjelul. In cuprinsul acesteT com. sunt

4 biserici: doul in ruing in cgt. Filiasi, serva azi de cimitir, fiind In Silistea-VechTe ; ati fost cons-

truite la anul i8o0 de Gheor ghe Pela, Neagoe Pela, Ion Pela Ilie Blindu.

Biserica din Schitul a fost fondata la anul 1883 de preotul Stefan, cu ajutorul loeuitorilor. Biserica din Balta e construita

din zid, din anul 1820, de lo-

hect. si aduc un venit anual de 63000 lei. Ele se nurnesc : Almajelul, Balta si Racovita. Apartin d-neI Filisianu, d-luT Baron de Gliinek i lo-

lar in cat. Balta se aft. 3 ch.-

cuitorilor.

in comuna statia de drum de

ciumr. Comercianti sunt 24, din-

tre carT treT sunt straini. Prin comuna trece calea feran Craiova-Severin, avind chiar

PgdurI: o parte din padurea

fer Filiasi, la 200 metri departe

Za-

de vatra satului Filiasì. Calea

voale, in intindere de 596 hect., sunt pe mosia d-neT Smaranda Filisianu, in cat. Filiasi. Partea cea-l'alta, din arnesti-Lunga-de

nationalg Craiova-Severin are Jiti, are in comung o lungime

i ZAvoaTele, situata tot In

de 5 kil. MaT sunt : calea ju-

apartin d-luT Baron de

deteana

Cirnesti-Lunca-din-Vale

la-Jiu

i

prin comung o lungime de 6 kil. Calea nationala, spre Tirgul-

calea

cuitorT.

Gliinek, avind o intindere de

vecinala Filiasi-Fratostita. Po.

TreT din ele ati proprietate de cite 17 pogoane. In com., si anume in cat. de resedintg, sunt doug scoi( pri-

753 hect ; lar restul de 917

teca din Filiasi merge la Al-

hect. se gasesc in cgt. Balta, tot pe niosia d-luI Baron de

majelul, serpuind pe valea Or-

Gliinek. Inainte apartineatl dece-

in cat. Racari. Din Filiasi trece un drum vechiti pe Dealul-Cirnestilor i raspunde In culmea

mare, una de bletT si una de fete. Ambele functioneaza din anul

1836, intretinute de com. Localurile, fAcute din zid, sunt con-

struite de cAtre particular!. Ail o imprejmuire de 0.1250 hect.

Scoala de baeti are doi invatatorI ; lar cea de fete, o invatatoare. Scoala de bAetT a fost frecuentata in anul scolar 1892-93 de 131 bletT din Filiasi si 6 din Balta ; cea de

fete a fost frecuentan de 32 fete din Filiasi. In virsta de scoala sunt 326 baeti si 201 fete. Stitt carte 658 barbatl si

compuse din : cer, girnita, stejar ; lar cele din Balta, din : fag,

frasin, ulm, alun, etc. Viile apartin locuitorilor, ocu-

pind o suprafata de 31 hect. Livezile de prunr si nucT ati o intindere cam de 35 hect.

Totalul populatiund este de 3383 suflete, dintre cari i Italian, 2 UngurT si 15 BulgarT. si 5

bordee.

Casele sunt construite din zid, paiante si prea putine din lemn si nuele ; dintre ele 689 au gra-

ding cu pomT si vre-o 15 au gradinT cu flor!.

Snprafata teritoriului comu-

nd este de 6048 hect., dintre care : 2319 pamint arabil, 600 hect. fineatA, 545 hect. izlaz, 318 hect. lac si teren sterp, 2266 padure. Moiile ati o intindere de 2319

dealului Bodaesti (pl. Amaradia).

O potecg tae acest deal pang in cat. Almaj elul. In calt. Filiasi se afl'A un spi-

tal cu io paturf, intretinut din fondurile judetuluT. Judecatoria de ocol is! are aid

resedinta ; tot aid se aflä

i

o-

In comung. se afla un atelier de

ficiul telegrafo-postal, fondat in

ftergrie si unul de timplArie. Se lucreaza carAmida. Pe mosia d-neT Filisianu se aflä o moan

1895 si al carui venit pe 1896 97 a fost de leT 6022, ban! 80. Venitul comuneT pe exercitiul 1893-94 era de 10542,86 lei i cheltuelile de 10088,53

de abur!. Pe ambele mosiT se afla sane, unde se fabrica. brinzA.

LocuitoriT desfac productele

187 femeT.

Sunt 920 case

datului Dimitrie FiJiianu. PAdurea din cat. Balta este amenajatd. Padurile Cirnesti sunt

nestilor, trece valea Racgri,

cimpuluT la

statia de drum de

fer ce se aflA in com. Filiasi ; duc porumb, grîü, orz, fasole, ceapg si importa. objecte manufacturan! i bacanii. Se duc asemenea i la tirgul saptamtnal din Craiova.

In comuna se face de 3 orT bilciti si anume : la Sf. Ilie (zo Iulie), la Sf. Dumitru (26 ,Octombrie) si la 24 Februarie. Transportul il fac sari pe ca-

leT.

Vite mar! cornute sunt 450, ca.! 140, of 300 5i porcT 89. Filia§i, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-

Sus, com. Filiasi. Este asezat

aproape pe loe ses.

Singurul

accident este Dealul-Cirnestilor. In sat sunt battik : Rachita, la

E., in intindere de I hect., se scurgepe raosiaRacari. Izvorul, la S. com., in intindere de 1/2 hect.,

se scurge in Vlad ; Riioasa la

lea nationalg ce duce la Craiova

V. com., in intindere de 1/2 hect.,

sari cu drumul de fer. In com. si cgt. Filiasi se gasesc r5 circiumi .51 4 bacanii ;

se scurge in riul Jiul. In cite trele lacurT se gAseste stiuca, salati , crap si plática. In sat

www.dacoromanica.ro

HILIAst

359

sunt silistele urmAtoare: SilisteaSilistea-de-la-Piesti, unde este si biserica, Silisteade-la-Saftesti, Silistea-Spinisor, Silistea-de-la-MAnesti,Silistea-dela-cotul-Mänoaiea, Silistea-de-la-

Filia§i,

BAcesti.

Filioara, com. rur., situata in centrul plAser de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu. Se mArgineste la V. cu comuna Humulesti si Grumdzesti ; la S. cu comuna BA1-

Populatiunea se urcA la 2327 suflete : 1165 barbatT si 1162

femef. Locuesc In 620 case si 5 bordee, construite din zid, paiante si putine din nuele. MaT

toate ati grAdinA cu pomT si zarzavaturT si 15 ati gradinä cu florr. In sat sunt 2 scolT

primare, una de bdetT si alta de fete. Ambele functioneazA din 1836, fiind intretinute de coala. de bletT are 2 com. invAtAtorT si cea de fete o invAtA-

toare. Localurile construite din zid este in bunA stare. In anul scolar 1892-93 scoala de bletT a fost frecuentata de 137 bdetT, 131 din FiliasT si 6 can Balta ;

scoala de fete a fost frecuentatA de 32 eleve, toate din Filiasi. Cu vIrstä de scoald sunt 241 bdetr si 125 fete. titi carte 583 barbatT si. 184 femeT. Sunt 2 bisericT in ruinA, In Silistea-VechTe. AU fost fon-

date la anul 1800 de Gheorghe Pela, Neagoe Pela, loan Peia, Ilie Blindu. Aci se aflá oficiul telegrafopostal; judecdtoria de ocol, o farmacie si un spital intretinut de

judet, cu io paturr, un medie, un sub-chirurg si o farmacie. Satul Filiasi este resedinta plAseT Jiul-de-Sus.

FM*, stafie de dr.-d-.f., jud. Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Filiasi pe linia Craiova-T.-Severin, pusA

In eirculatie la 5 Tan. 1875. Se aflA intre statiile R Azar' (64 kil.)

Butoesti (131 kil.) InAltimea d'asupra niveluluT mAriT de 10370.

Venitul acesteT statiT pe 1896 fost de 100243 lef si 26 banT.

particularA, jud. D91j, pl. Jiul-de-Sus, com. Fili-

FILIOARA

asi, satul Filiasi, apartinind D-ner

sunt 3 insl carT stApinese locurile lor ; iar 55 carT de si Insuratr si cultivatorl de pamint

Filisianu. Se gAseste pe dinsa

ins1 nu au niel un fel de pro-

pAdure.

prietate precum niel putinta de a mosteni dupA urma pArintilor ion

Agricultura se face pe o intindere de 1362 hect. NumArul vitelor e de 2191 capete.

titesti si CrIcAoani; la V., cu

In com. Filioara sunt 12 bi-

comuna VinAtori-Neamtul; la N., cu comuna Humulesti i Vindtori-Neamtul. Teritoriul sAti in partea despre V. este de natura muntoasa, prezintind lanturT i piscurT de muntI

sericT Cu 75 deserventT, platitT de

dintre carT cele maT insemnate sunt : MAgura, CiurgiT, PoianaTigAnceT, Dealul-Mare,Ceardacul Piatra-luT-Aron, VAraticul, muntele SihleT, etc., lar in partea des-

pre E. se scobor in terase delu-

la stat cu 10560 leT si de la com. cu 1050 leT (in care hall si indemnizarea pentru manastirl) ; venitul fonciar al pAminturilor bisericestT se ura la suma de (00 Id anual.

Multe dintre locuitoare se ocupA cu industria tesAtorieT ; asa, numaT in ManAstirile Agapla i Varaticul sunt 55 de te, sAtoare de saiac. Ministerul a nu-

roase, constituind, maT cu seaml pe cursul riurilor, sesurT (podise)

mit si o maestrA pentru aceste

intinse. Linia de despa'rtire a muntilor de dealurT se poate

Budgetul com. e de 14696

considera aceea ce ar uni orasul Piatra cu mAnAstirile Vdraticul, Agapia, Vindtori-Neamtul (din com. Vinatori). In privinta geologicA, vezT Bitcele-FocseT, SirghiT.

Este formatA din eltunele: Filioara, Agapia, Vdraticul, Cehldesti - GropiT, Pirlul-Tirnover, Zembesti, impreund cu mAnIstirile Varaticul, Agapia si Agapia-VechTe. Are o populatiune de 487 familiT, saii 3196 suflete : 1094 barbatï, 2102 femef ; 2004 necIsAtoritT, 940 asAtoritT, 240 vIcluvT, 12 divortatT. titi carte

727 persoane, nu sur' 2469.

ateliere.

le' la veniturT si de 13441

leT

la cheltuelr. Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua judeteana. Piatra-Neamtul, care o parcurge prin mijloc ; prin un drum care duce de la mAnAsti-

rea Varaticul in soseaua precedentA, intre kil. 29-30; prin un drum care uneste mAnAstirea VAraticul cu s. Valea-Seaca din com. BAltAtesti ; printeun drum care uneste mAnastirea VA-

raticul cu mAnAstirea Agapia, trecInd prin s. Filioara ; printeun

drum care uneste Agapia Ve-

chie, trecind prin s. Agapia, cu soseaua Piatra-Neamtul, futre

Dintre locuitoriT improprietlritT In 1864, sunt astAzI 96 carT mal stápinesc îniiT locurile ion, 116 cu urmasT al celor ImproprietAritT ; 3 locurT sunt parásite stApinite de catre altif. Dintre

kil. 33-34; printr'un drum care duce din soseaua Piatra-Neam-

locuitoriTimproprietásitT In 1878,

Filioara, sat, in com. Filioara,

www.dacoromanica.ro

tul (din fata drumuluT precedent, kil. 33-34), prin s. CehlAesti,

la s. Topolita.

VILIOARA

FÁLOAEA

pl. de Sus-Muntele, jud. Neam-

tul, situat la 55 kil. depArtare de orasul Piatra. Are o populatie de 185 fam. In sat se aflA : resedinta com.; lar in apropiere, mAnAstirile de edlugärite : Agapia si VAraticul.

Filioara sail Faloaea, format din alte patru mal miel,

In valea unde e satul Filesti,

VILIPENI

860

mita, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul com. Chioara; trece prin pAdurea numitA Filip, fAcind leglturA filtre Borcea i lacul Mocilna.

Filip, trup al pcIduret Filip

si

Gura-BobuluI, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Chioara, In intindere de 6o hect. Esente : salcie si plop.

care e asezat satul Filesti si pe unde curge un pillas, jud. AceastA vale se uneste cu valea Filesti, spre S. de sa-

sericani.

Filipeasca, numire, ce a maIpurtat mosia Zoresti, din com. Valea - TeanculuI, jud. BuzAti,

o sfoarä. de pAdure ca de so hect., precum si c. Cliserul mosia Simileasca din com. Simileasca.

Filipeasca, peldure particularA,

pl. Siretul, jud. Covurluiti.

Filioara saü Faloaea, vale, pe

Rea, de pe mosia StatuluI Bi-

Filip, vale, jud. \l'ama, pl. Cernacom. Modoia.

supusl regimulul silvic incA din anul 1883, pe mosia Filipeasca, com. Drajna-d.-j., pl. Teleajeaul,

Filip

jud. Prahova.

mare,

In mutila Calulul, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Calul-

Filipeni, com. rur. jud. Baca,

curg piriiasele ce se varsA in

lapa. In amasa localitate se aflA cariere de plata pentru

pl. Pistrita-d.-s., situatä in valea pîrîulul DunAvAtul si a afluen-

balta CAtusa.

constructiI.

tuld sACi SAlasul-Rosu.

tul Cu acelasI nume ; prin ele

Se compune din 3 Fillorul,pirliaf, ce izvoreste din-

Filip i Gura-Bobuluf, pdclure,

tre ramurile muntilor MAgura SAhlstria, com. Filioara, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtul ;

pe mosia Blagodeasca, in jud.

curge spre E., traversind drumul care uneste s. Filioara cu

zo hect. rdspindite in miel pilcurI, cu esente : salde si plop.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Chioara. Are I 10 hect., din caff

Agapia, vArsindu-se in piriul

Agapia, putin mal spre E. de satul Agapia.

Filipache, prival, jud. BrAila. care uneste lacul Moise, din com. StAncuta, cu_canalul Pasea.

Filiorul, jud. Neamtul. VezI Filioara, sat.

Filipa§, deal, spre S.-V. de satul Coasta-MAgurer, com. BAiceni,

Filip, deal, in raionul com. Re-

pl. Bahluiul, jud.

tevoesti, pl. Nucsoara, jud. Muscel.

Filipea. VezI Lunca, sat, jud. BacAti.

Seaca, formeazá un sir paralel cu dealurile : Carantina, MAgura si CornAtelul, intinzin-

du-se de la N. spre S.

Filip, bral (priva», in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe terito-

Filipea, padure, jud. Bacáii, pl.

de pe

teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea. TazlAul-d.-j,

Filipea, pirtiaf, jud. BacAu, pl.

Valea-BotuluI ; Fruntesti Moara-Conachl. Aceastá comund, pAnA la anul

1874, a fäcut parte din judetul Tecucia, si era compusA din cgtunele : Dobriana, azI Silistea, Filipeni, Fruntesti i tubeiana. Se mArgineste la E. cu com. Oncesti (jud. Tecuciti), de care

se desparte prin zarea dealului Tarnita i cu com. Otelesti, de

care se desparte prin dealul la N. cu com. MA-

resti: la V., cu com. Lecca, de care se desparte prin dealurile: Runcul, Pope!, Ungureni §i Poeni, i cu com. Godinesti (jud. Tecuciii) ; la S., cu comu-

nele Godinesti i Oncesti (jud, Tecuciii). Are o scoall, infiintatAlai865,

Rea, care curge prin valea cu acelasI nuine si se varsA d'a

In satul Lunca, intretinutA de stat, inteun local bun de birne, construit de particular! si ca o

stinga TazlAuluI-Mare.

imprejmuire de 22 prj. pAmint.

TazlAul-d.-j., com. TirguI-Valea-

riul comunel Giurgeni.

Filipea, vale, jud. BacAti, pl. Filip, bluf (priva», in jud. lalo-

bozia, cu sectia Filipeni,

Dobriana ;

Filip, deal, in jud. Vilcea, pl. 01tetul-d.-s., com. Mateesti, care, impreunA cu dealurile Comoara

catune :

Lunca, resedintA ; Filipeni-Slo-

TazlAul-d.-j., com. Tirgul-Valea-

www.dacoromanica.ro

coala a fost frecuentatA in 1891 de 38 elevr, dintre carI 4 fete.

FILIPEN1

VILIPETt

361.

Sunt 2 biserid: una in satul Lunca si alta in satul Frun-

testi, deservite de 2 preoti 2 cintarett; circiumi sunt 6. Are o populatie de 572 familiT, sati 2288 suflete, dintre care 2226 RominI, 49 Izraeliti, 7 ArmenT, i German si un Ungur ; 900 agricultorr, 30 mese-

Secuieni, resedinta plaseT,

pe la E. de comunele : Darmanesti, Aricesti si Baicoiul. La N. se margineste cu plaiul

15

kil.; la com. Marästi, 6 kif.; la Otelesti, 5 kil.; si la com. Lecca,

io kil. Filipeni, sfitifor, jud. Bacan, pl.

Prahova, de care se desparte printr'o linie dreapta dusa din plaiul Varbilaul (E.), pana in

Stretul-d.-s., com. Filipeni, care intra in compunerea satuluT Fi-

jud. Dimbovita (V.) si care trece pe la N. de comunele : Ederile

lipeni-Slobozia.

MAgureni.

riasT, 13 comerciantT, 45 pro-

La S.-V., se marglneste cu

fesiuni libere, 60 muncitorr si

Fililleni-Slobozia, sat, judetul

30 servitort. tiü carte 136, din-

Bacan, pl. Siretul-d.-s. al com. Filipeni, asezat filtre piriul SIlasul-Rosu i piriul Dunavatul,

tre cart 6 temer; nu stiti 2152, dintre carr 1126 femeT. Contribuabill, dupa recensamintul pen-

tru periodul 1891-1896, sunt 443.

Teritoriul comunet are o intindere de 4500 hect. ProprietarT marT sunt : George Sterian, cu o mosie de 750 hect., dintre care 646.84 hec-

tare pamint productiv, care fi dati un venit anual de 12038 lel; Eufrosina Rosetti, cu copiii sal, Virginia Lambrino, Vasile Rosetti si Sofia Boteanu, an o mosie de 1716 hect., cu un vela de 20000 leT.

Ja o departare de 3600 m. de cit. Lunca. Se crede ca in ve-

jud. Dimbovita, de care se desparte printrio linie oblica, de la dreapta spre stinga si care trece pe la V. de comunele : Margineni, Ghirdoveni, Moreni i merge pana la V. de com. Ederile.

chime era asezat pe coasta dealulul dreapta pirtului Du-

ministrativ, pl. Filipesti se com-

navatul, unde asta-e se afla o o siliste. Are o populatie de

pune din 16 comune rurale, at'ara de Filipesti-de-Tirg, care e

99 fam. san 435 loc. Este o &r-

comuna urbana, adica: Aricesti, Baicoiul, Calinesti, Darmanesti, Ditesti, Ederile, dure, Floresti, Ghirdoveni, Haimanalele, Magureni, Margineni-

duma. Vite sunt: 18 cal, 174 vite cornute, r6 porci si 26 capre.

Filipescu (MAgurelele

pe malul sting al 1-1[110 Sabarul.

tre care 550 hect. marunta (tu-

Spre E. trece catea nationala

fkis).

Bucuresti-Giurgin. In partea de S. locul e mlastinos. Se intinde pe o suprafata de 420 hect., cu o populatie de 352

hect., care, in 1890, ati dat 28.88 hectol. vin negru i 1088.32

hectol. vin alb. Dupa controalele divizier filoxerice (1891), viea lucratoare ocupa 87114 hect. Vite sunt (1 89o) : 113 cal, 1259 vite cornute, 318 porci, 88

capre si 1885 or. Stupt de albine sunt 123. Budgetul comuna', pe exercitiul 1891-92, avea la venitur1 8298 leT, 33 bant, lar la cheltuea 4541 leT.

Comuna este strabatuta de catea vecinalA Obirsia-MArAstiLunca. Distantele : la Bacan, capitala

districtuluT, 36 kil.; la comuna 68623.

d.-j., Margineni-d.-s., Moreni, Ne-

pescu), sat, face parte din comuna rurali Magurelele, plasa Sabarul, jud. Ilfov. Este situat

Sunt 790 hect. padure dinViile ati o intindere de 36.78

Din punctul de vedere ad-

delea si Tintea. Resedinta subprefecturet e in com. Filipesti-de-Tirg. Cea mal populatA comuna din pl. Filipesti e BAicoiul, apot vin Magureni si Darmanesti. Cele

mai putin populate sunt : Calinesti, Floresti, Margineni-d.-s. Haimanalele.

Partea de S. a acestet plAsT este seasA si productiva in tot felul de cereale. Productiunea

locuitort.

D-na Ana D. Laptev are 260 hect. si locuitorii 160 hect. Proprietarul cultiva 218 hect. (6 sterpe, 18 izlaz, 18 padure). Locuitorir cultiva 138 hect. (9 sterpe, 13 izlaz). Comerciul se face de 4 circiumart.

Numarul vitelor marY e de 241 si al celor miel de 31o6. Filipe§ti, p/aset", in jud. Prahova.

Se margineste la S.-E. cu plasile Tirgsorul i Varbilaul, de care se desparte printr'o linie (Aplica spre dreapta, incepind de la com. Margineni i trecind

este abondentl, gratie apelor ce o udA.

Partea de N. e deluroasa, prielnica vitet si livezilor de

prunt; lar partea de V. e acoperita cu pAduri seculare. Intinsa cimpie dintre rtul Prahoya, Tintea i Maga', numita Branciocul, este productiva in grtne i porumb.

In partea de N.,

locuitoril

piase! se Ocupa Cu fabricarea rachiului, viticultura, transportul

lemnelor din padurr si al pl46

Yarda Dfogionar eeogrolto. Vol. 114

www.dacoromanica.ro

FILIPESTI

iar acer din partea de

cure!,

FIL1PESTI

862

S. se ocupa cu agricultura, iar multI se mar indeletnicesc cu

compusa din en. Iezeni si Bratasanca-Ungureni, avind ca fi-

Drumurr: la Dedulesti, spre N., prin cat. Bagdat (Ir kil.) ; la

lia15. biserica Sf. Gheorghe.

Surdila-Greci, spre S., traver-

fabricarea varulur negru, facerea

1 1. Parohia Cdlinefti, cu bi-

sind catea ferata Braila-Bucu-

vaselor de lemn si altor articole din tina si par de cal. In plasa Filipesti se cultiva

serica parohiala Adormirea, com-

resti (6 kil.), la Batogul, spre S.-E. pe la cantonul 113, (i5

Navoesti (Magureni), ca biserica filiala SE Nicolae. Parohia Aricefti-d.-j., cu

kil.) ; la Braila (51 kil.) Com. are

biserica parohiala SE Ilie, compusa din cat. Aricesti-d.-s., ea

curesti. Acum trece catea Iferata Braila-Bucuresti pe o intinderede

biserica parohiall SE Nicolae. Parohia Florefti, cu bi-

4 kil. In coprinsul com. e o padure de salcie de 21/2 kil. p. a d-lur Filipescu.

523.50 hect. vie. Riuri principale sunt : Creoval-Dulce, Prahovita si Prahova. Din punctul de vedere al cul. tulur, pl. Filipesti s'a impartit In 16 parohir, avind si Ir filiale:

pusa din catunele : atina si

r. Parohia Mdgureni, ca bi-

serica parohiala SE Treime, com-

serica parohia15. SE Treime, com-

pusa din cat. Capul-Rosu. Paro/lía Bdicoiul, ca biserica parohiald Sf. ImparatI. Parohia Cotoiul (com. Baicoiul), cu biserica parohiala

pasa din catunele : Paroasa si Cocorasti.Capli, avind ca biserica Rala. SE Dumitru, Parohia Filipefti-de-Pddure, cu biserica parohiala SE Tref-ErarhT, compusa din cat. Silistea-Dealulur, avind ca filiala biserica Nasterea -Maicer-Domnulur.

Parohia Edera, cu

bise-

rica parohiala SE VoevozT.

Parohia Moreni, ca biserica parohiall Schimbarea-la-FaO., compusa din cAtunele : Tisa,

Stavropoleos, Tuicani, Pleasa, avind ca filiala biserica Adormirea.

Parohia Ghirdoveni, cu biserica parohiala SE Voevozr.

Parohia Haimanalele, cu biserica parohiala SE Voevozi, compusa din cát. Manastirea-

SE Anton, compusl din cal. Tufeni, avind ca filiala biserica SE Anton. Parohia Tintea, cu biseparohiala Duminica-TreTrica Sfintilor, compusa din cltunele : Dimbul si Liliesti, av/nd ca fiHale bisericile SE VoevozT si SE Nicolae.

9 strade aliniate. Pe aci trecea dru mulvechi ti al p o ter Braila-Bu-

Se face erg in fie-care Duminiel'.

Com. s'a infiintat la 1835 si se numia Basa, dupa .numele u-

pad turc, Basa saa Isbasa, ce a avut t'irle aci. Era situata Ruga. Movila-Mortilor, spre S.

La 1840, a fost stramutata unde se afla azr si s'a numit Filipesti, dupa numele proprie-

taruluT, C. Filipescu. S'a mar numit Groparia dupa multele gropT in carT se pastrati bucate.

Filipe§ti, sat, in jud. Bacati, pl. Filipe§ti,(Ba§a-GropAria),com.

Trotusul, com. Onesti, situat in

mur., jud. Braila, pl. Ianca, ase-

valea Oituzulur si la poalele dealuluT Cuciurul, la o departare

zata pe ses. Se margineste la E. Cu Perisorul, la N., cu Dedulesti si riul Buzaul si la S., cu Surdila-Gliseanca si cat Bratesul. Suprafata com, e de 2000

hect. Are o populatie de 262

de 4 kil, de satul Onesti. Din acest cat., in 1891, ati urmat la scoall 15 ,bletr, din 188 co. pil in virsta de scoala.

Margineni, aviad ca filiall bi-

familiT sail 1012 suflete, din carT

serica SE Dumitru.

217 .tia carte si 835 nu stii1.

Are o biserica, de caramida, zidita la i855, deservita de un preot si 2 cintaretT, si care a

Sunt 194 contribuabilr.

fost restaurata de sätenT la 1870.

pus& din cat. Seaca (Filipesti-

Venitul com, e de 7689 leT, lar cheltuelile de 6733 le!. Sunt 107

de-Tirg).

improprietaritT din 1864 si 23

Parohia Dilefti, cu biserica parohiala SE VoevozT, com-

Filipesti

Are o populatie de 99 familii, sail 300 suflete. Este o circiuma. Vite sunt : 14 cal, 182 vite marT cornute si 45 porcI.

Cu biserica parohiala Ad ormirea, compusa din cat. Margineni-d.-s.,

sunt 5 debite si ro circiumr. Vite mar! cornute sunt 1239

Are morT de al:1 si o fabrica de olarie.

avind ca filiall biserica Sf. A-

(bol' 622, vacI 424, taurr 34, viter

postolT.

149); cal sunt 489; magarT, 2 ; oT, 712; porcr, 389 si capre, 3. Suha-

Filipe§ti, sat, pe hotarul de N. al corn. Filipesti, jud. Braila,

tul e de 500 hect. Com. are i moara de abur! ce macina 3500

litiga viroaga Buzeelul-Sec, pe muchea acester viroage si..la 51

hectol. anual; 1 brutarie.

kil. spre V. de orasul Braila.

Parohia Mcirgineni-d.-j.,

Parohia Nedelea, ca biserica parohiala SE Voevozr. ro. Parohia Ddrmdnefti, cu biserica parohiala Sf. Nicolae,

neimproprietaritT. In

www.dacoromanica.ro

361

tocuitoriT cunosc acest sat sub numele de Basa san Groparia. S'a infiintat la 1835, cind purta numele de Basa, si numaT de la 1864 s'a numit Filipesti, dupa numele proprietaruluT. Are o biserica zidita. la 1848 si linga

care sunt casele proprietater, cu o frumeasa gradina ea de bine intretinuta, a3 hect.,

vind si un han mare. Are o scoala de bletT, infiintata la 1860

Intretinuta de stat, cu 50 de elevi si o scoall de fete, infiintata la 1877, cu 28 eleve. Su-

Filipe§ti, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe soseaua nationala Bacla-Roman.

Are 40 familiT, saa 90 suflete, din carT 39 contribuabilr. Stia carte 16 persoane. Locuesc in

o case. Sunt 60 vite marT cornute.

Filipe§ti, ilumire, ce a mai purtat citt. Cindesti-d.-j., din com. Cindesti, jud. Buzan, dupl numele HatmanuluT Mihaid Filipesca (Buzatul), fost proprietar aci.

prafata satuluT e de 47 hect., cu

196 case; 'o circiume; o retarle; t boiangerie; 6 fierariT ;

moara cu abur/. Populatia satuld e de 260 familiT, saa 1074 suflete, din carT : 525 barbatI,

Filipe§ti, fost sat, numiti CapulDealulul, in localitatea cu acelasT nume, din com. Uidesti, jud. Suceava.

casatoritT, si

Filipe§ti, mofie räzdseasa, in jud.

670 necasäteritl. Stia carte 217

Bacati, pl. Trotusul, com. Onesti.

persoane ; 857 nu stia.

Actele de proprietatT, pastrate

5.49 femeT ; 403

FILIPEFrI-DE-TIRG

femeT), si 7 familif de TiganT de Evrea, 3 BulgarT si 3 Unguri fierarT. Sunt 244 contribuabilI si 314

case de locuit. In com, e o biserick fondata la anul 1802, de familia Filipescu si reparad in anul 1890; are un preot. Mara de agricultura, 20 lo-

cuitorf se mai ocupa cu dulgheria, zidaria, retarla, cizmaria si llenarla. Produsul muncer I/ desfac in comuna, la tirgul saptaminal de Duminica. Pe iazul ce vine din riul Prahoya, sunt, in raionul comunei, 2 morT de macinat. Locuitorif, in mimar de 236,

s'aa improprietarit la 1864, pe mosiile Filipescu si Slatineanu,

cind li s'ad dat 558 hect. ET :

93 cal', 689 yac', 12 bivolT,

Vite sunt : 1230 vite marT

de batrinT, sunt o dovada ca

30 capre, 587 o! si 796 porcr, afarä de vitele trebuincioase la

cornute, 490 caT, 2 asinT, 880 oT, 6 capre, 390 rtmatorT.

aceste paminturT li s'aa dat de

munca cimpuluT.

insu-sT

tefan-cel-Mare.

Sunt si 32 stupT ca albine.

Ad se afla ingropat Const. N. Filipescu, nascut la 1807, mort la 1854, fost madular la Obsteasca Adunare. Pe piatra

Filipe§ti, inofie, pendinte de com. ca acelasr nume, jud. Braila, cu o suprafata de 2700 hect. si cu venit de 45000 leT.

comuna S'a frequentat in 1891

Filipe§ti-de-Tirg, com. urb., in

batT si 74 femeT.

mormin tuluT se afla sapate niste

versurT de Gh. Creteanu.

Filipe§ti, sat, face parte din com. rur. Darasti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.

Se intinde pe o suprafata de 341 hect., Cu o pop. de 418 loc.

FratiT Laptev aa 113 hect. locuitoriT 228 hect. ProprietariT cultiva 90 hect. (5 izlaz, 18 padure). LocuitoriT cultiva. 180 hect. (46 izlaz, 2 vie). Are : o biserica, cu hramul St. Nicolae,

deservitä de i preot si

I

I povarna. Comerciul se face de 2 cir-

cintaret ;

ciumarT si 2 hangiT. Numarul vitelor marT e de 177

al celor micT de 399.

Scoala datead In com. de la 1856. Localul e proprietatea

jud. Prahova, pl. Filipesti. Se zice ca s'a infiintat cam de 300 anI, de familia ,Filipescu.

Comuna este situad pe un iaz ce da In riul Prahova, la 20 kil, departe de capitala judetuluT. Aci e: .un biroti telegrafopostal fondat In 1869 si al ca-

de 54 baetT si 28 fete. Cu intretinerea personaluluT, statul cheltueste anual 2484 leT. Stia carte in toatà comuna 200 bar-

Toata comuna, cu vatra satuluT, izlaz, livezT, locurT arabile,

etc., se tntinde pe o suprafata de 1822 hect.

ruT venit pe 1896-97 a fost

Pamintul e prielnic culturel. Tuica se fabrica in termen media pana la 5000 dec. anual. StupT cu albine sunt 90. Comerciul se exercita in com.

de 3515 leT, 95 banT ; resedin-

de LO circiumarf.

ta pl. Filipesti. Tot aci se afta o prea frumoasa gradilla cu helestea, cu casele proprietaruluT mosieT.

Se compune din 2 cat. : cel de resedind si Seaca, avind o populatiune de 341 familiT, saa 1422 suflete (686 barbatI 736

Veniturile com. se urca

la

17806 leT anual si cheltuelile la 13685 leT. Trer sosele principale mies. nete comunicatia Cu

Nedelea, Calinesti si Ditesti.

www.dacoromanica.ro

E cuprinsa intre riurile Pra.

PILIPE*TI-DE-PADURE

364

hoya si Prahovita ; iar prin cen-

tru trece un iaz cu malurf ridicate. Se mArgineste cu comunele : BrAtIsanca, MArgineni, Ditesti, CA/inesti si Nedelea.

fira, plaiui Teleajenul, g la M-rea Susana. Mestesugarr sunt: 5 fferarl, 3 rotarT, 7 timplarT, 5 zidarT, 7

cizmarT, 20 dogarr, i strungar, 4 cojocarT si 3 croitorr. Locuitorif desfac produsul

FILIPOIUL

g Moreni, Ghirdoveni si

Fili-

pesti-de-Tirg.

In partea de N.-E. a com., se afld movilele : RAdoaia, Mavruleasa g Chioscul-luT-Ioll. La N., se ?talud dealurile cu viT g

pometurI, ce poartä numele de:

Filipe§ti-de-Pidure, com. rur.,

mu nceT lor la Ploesti.ET se ocupa

Cin tul, Beldia, Sichireti, al TulieT,

pl. Filipesti, jud. Prahova. Mal inainte s'a numit Filipesti-Ungureni. Acte vechT privitoare la fnfiintarea com. lipsesc. Se crede ca dateazA cam de vr'o

cu agricultura, viticultura, fabricarea rachiuluT, cu transportul lemnelor si a lignitulul la garA. Vite sunt: 74 cal g epe, 274 bol, 152 vacT, 1199 oi, 1734 porcT.

CAlugArul, Bucheazgoaia. Tot

Comertul se exercitA in co-

370 anT.

Este situatA sub dealul Ciacirul si pe lingl Valea-Rea si Vilceaua-Rosioara, la 25 kil.

depArtare de capitala jud. si la 7 kil, de resedinta pl4ser.

Se compune din 2 cAtune: S ilistea - Dealul uT

i

CAlinesti,

afarA de Filipesti-de-PAdure Ungureni, avind o populatie de 323 familiT, sati 1329 suflete

(748 b., 581 f.). CAlinesti, dei e una cu satul Filipesti, sine de com. CAlinesti.

In populatiunea acesteI com. intrA g 8 familii de TiganT si o familie GermanA, la minele de lignit, care s'a stabilit acolo de mal mulp anT, ocupindu-se cu

munA de Io circiumarT.

Sunt 60 locuitorT mosnenT; improprietArit la lar restul 1864, pe mosiile D-lor Anton Arion g Alex. Zisu. Scoala existä in com. de 40 anI. Localul e proprietatea com. In anuk:scolar 1892-93 s'a fre-

in cAtunul Silistea-

DealuluT, ziditä la anul 1833 de preotiT State si Mitrea, doT mo-

nahT, carT aü stat acolo. Sunt deservite de 2 preotT, 2 cintlretT si 2 paracliseri. Serviciul divin se celebreazA in biserica din cAtun numaT la anumite zile

o In

sArbAtorile impArAtestT.

A fost schit de unid, dar In urma uneT hotArirI consistori-

prietarilor. Pentru izlaz servesc .poenele : Anghelestilor, Cu-MATomseneanu.

E strAbAtutä de vAile: Ro. sioara, Palanga, Valea-Rea, Greeilor, Valea-lui-Dop, Valea-luTBaltac g riul Provita (Prahovita). Girle periodice sunt Valea-MA-

roaica g a Grecilor. Pe aceste vAI, se zice, in tim-

Cu intretinerea person., statul cheltueste anual io8o lef.

In raionul acesteI com. se vld ruinele palatelor familiei

carte 150 bArbatT si 6o femeT.

Cantacuzinestilor. Se mArgineste Cu comunele : Filipesti-de-Tirg, Ditesti g CAlinesti.

Tuja se fabricA anual ca la 4000 d. 1. si vin ca la poo d. 1. In raionul acesteT com., spre

groaza pAginilor.

N. de sat, pe valea Palanca g

tioneazg de la 1884. Tot pe

a doua

a-

cestor piscurT su nt pAdurile pro-

purile vechT, fugeati locuitoriT de

case de locuit. In com. sunt doul bisericT cuzinilor, reparatá in anul 1893;

Piscul-Bulzulur. La poalele

din numArul de 238 copil (136 b., 102 f.), cu. virsta de scoall.

pe valeaHelesteul, sunt doul mine de cArbunT de p5.mint, carT func-

la anul 1688 de familia Canta-

MAtiana, La-StinA, CArAbusi g

cuentat de 36 bAetT o 4 fete,

transportul cArbunilor depAmint. Sunt 290 contribuabill i 400

una in Filipesti-de-PAdure, ziditä

In partea de N. sunt piscurile:

valea HelesteuluT g Cervenia, pe mosia proprietaruluT si chiar pe mosia sAtenilor, la Valea-Greci-

lor, Valea-luI-Dop si Baltac, se presupune a fi plcurA. StupT de albine sunt vr'o 200. Comuna are o suprafatA de aproape 1165 hect. pamtnt.

Parte din teritoriul com, e prielnic cultureT ; iar parte, maT

ales cel din partea de V., e argilos, humos si pietros. Budgetul comuneT se ridicA la 21885.17 leT, g cheltuelile la 10201.71.

ale s'a desfiintat. CAlugAritele

sta in legAturl prin sosele

trecut toate la M-rea Zam-

cu comunele : CAlinesti, Ditesti

www.dacoromanica.ro

Filipe§ti-de-Pädure, deal, com. Filipesti, pl. Filipesti, jud. Prahoya, pe care se cultivA 168u/2

hect. vie.

Filipe§ti-Ungureni, numire ce se maT d5. comunei Filipesti-de-

PAdure, pl. Filipesti, jud.

Pra-

hoya.

Filipoiul, moviM, jud. BrAila, si-

tuatA pe malul drept al

priva-

luluT Baba-Sanda, in fata canaluluT Porcul. ostrov, jud. BrAila, co-

prins futre Corotisca g Durare, la N. de ostrovul Corotisca. prival, judetul BrAila,

F1LITIS

365

F1LIUL

unuT poligon neregulat. Supra-

Filiul, dupa numele proprietaresei Filianca. Loc. cunosc acest

fluenta sa cu Dunarea, se afla

fata comund e de 7192 hect. Are o populatie de 265 fa-

o cherhanea in dreptul careia, in

mili!, sati 1108 suflete, din carT

razboiul din1877, Rusa ati scufundat vaporul turcesc Lufti Djelily.

114 stiù carte, si 964 nu stitt

uneste iezerul erbanul cu Dunärea-Vechie. Aproape de con-

Sunt 173 contribuabilT.

sat sub numele de Budisteanca. Satul este strabatut in par-

tea de N. de o valcea peste care se afla un pod, aceasta

Venitul comunef e de 4022

valcea da in Calmatuiul, la IN

Filitis (Ridule§ti-Filitis), sat,

le si cheltuelile de 4004 leT.

kil. spre S. de sat. In sat sunt

face parte din com. rur. Radu-

Improprietariti sunt 96 locuitorT. Sunt 3 debite si 6 circiumI.

valle. Vatra satului e de 49 hect.

lesti-Resimnicea, pl. Mostistea,

judetul Ilfov. Este situat spre

Vite marT cornute : 1873 (boT

N. de Bucuresti, pe la extremitatea judetului despre jud. Prahoya, pe malul drept al riuluT Prahova. Ad i este resedinta pri-

roo6, vacT 856, tauri 98, viteT 1 I), ca! 580, o1 3002, rimatorT 367 si 2 capre. Suhatul e de 1315 hectare.

marlei.

Se intinde pe o suprafata de

8io hect., cu o populatie de 455 locuitoriT.

Fratii Filitis ati 750 hect. si locultoriT 60 hect. ProprietariT cultiva 600 hect. (50 sterpe, roo padure). LocuitoriT rezervä terenul pentru izlaz. Are o biserica, cu hramul Sf.

Comuna are: o biserica zidita.

la 1845 de Ionita Clucerul-Budisteanu, reparata la 1873 de proprietarul, N. Protopopescu si de locuitorT, deservita de r preot, I cintAret si I paracliser ; o scoala de bletT, infiintata. la 1858, frecuentata de 142 elevi si una de fete, infiintata la 1881,

109 case, 2 morT de vint, si o pra.-

Are o scoalä de baetT, infiintata la 1858, intretinuta de stat, frecuentata. de 42 elevr si o scoald de fete, infiintata, la 1881 intretinuta de comuna si frecuentata de 25 eleve. Ambele scolT au un bun local propriO de zid. Este o biserica, zidita de proprietar la 1845, de. servita de 1 preot, r cintaret si i paracliser. Populatia este de 170 aman*, saU 539 suflete, din carT 283 barbati, 256 femer.

$titi carte 116 loc. Vite sunt : 290 caT, 730 vite mar! cornute, 500 o! si 200 ri-

frecuentatá de zo fete ; ambele scoli instalate inteun frumos mdtoff. local. In partea S.-S.-E. a com. e un pod peste Calmatuiù. frecuentata. de 14 elevi si eleve, DrumurT: la Slujitori - Albo- Filiul, cdtun, pendinte de com. cu intretinerea careia statul si cu acelasT nume, pl. Balta, jud. testi, spre S., peste apa Calmacomuna cheltuesc anual 1849 Bralla, situat la N.-V. de com. tuiul ; la Insuratei, spre S.-E., leT. la 5 kil. Populatia e de 31 fala peste podul Calmatuiului; Comerciul se face de r hanmili!, sati 151 suflete. $ tia carte Vizirul, spre E., prin cat. LisgiO. S'al' stabilit in sat 2 strainT. 29 persoane. coteanca; la gara Ianca, spre Numarul vitelor marT e de Vite marI corn u te su n t : 649 N., prin tirlele Filiul, Perisorul 558 si al celor miel de 1043. (bol 310, yac! 320, tauri 9, bivolT la Ionesti, easi apoi-la Ianca ; 2, vitei 5), magarl 3, cal 147, tunul din spre V. Are 2 strade. Filitis, numire datä une! pdrit oI 1874, riniltori 94, capre 2. Comuna s'a infiintat la 1845 de din mofia Stilpul, jud. Buzati, Are 1 moara cu abur! si 2 proIonita. Budisteanu, fostul ca O. se distinga de Stilpulmori de vint. prietar, dupa care se numeste Monteorul. (Vez! Stilpul, mosie). Budisteanca, pe linga numirea ofician:; iar Filiul se numeste Filiul, mofie, pendinte de com. Filitis, sfoard de mofie, in jud. cu acelasI nume, pl. Balta, jud. dupa numele Fileanca, fosta proBuzati, com. Lipia, ca de 15 hect. BrAila, are o suprafata de 3000 pietara a uneI pArtI de mosiT. hect. si aduce un venit de Filiul (Budi§teanu), com. rur., 40500 le!. jud. Braila, pl. Balta, asezata pe Filiul, sat, jud. Braila, la S. parteT de V. a comuneT Filiul, pe malul sting al CalmatuiuluT si lunca stinga a CalmatuiuluI, a- Filiul,. movild, jud. Baila, situata ca la 260 m. departare de acest la 7 kil. spre N.-V. de satul proape de acest piriù, la 49 kil. 111 Se invecineste la E. cu ViziFiliul ; serva de hotar intre mospre S. de orasul Braila, infirul ; la V. cu Berlesti-Ionesti ; la sia Filiul si Coltica, pendinte de intat la 1845 de fostul propriN., cu Perisorul si la S., cu Slucom. Bordeiul-Verde. si numit etar Ionita Budisteanu jitori-Albotesti. Forma sa este a

Nicolae, deservita de 2 preotl si 2 cintaretT ; o scoala mixta,

www.dacoromanica.ro

FINTESTILOR (VALEA-)

366

F1LOSOFUL

Filosoful, deal, jud. Vasiuiü, In-

Finteasca,phliaf, jud. Buzäü, In-

cepind putin despre E. de la

cepe de la 5ipot, com. Jugureni,

satul Clue$ti, $imergind spre S.-

curge in cascade peste dealul

E. prin com.

Colti, uda In lung com. Finte$ti $1 da in pirlia$ul Tohaneanca, la cat. Gura-Vadului, din com. Tohani.

cheia, de unde trece in com. Dragu$eni.

Fimesti, vale, com. Spineni, pl.

sursa de apA minerala, contiind mai cu seama sulf. Are 2 stine. Comertul consta in desfacerea de productiuni agricole $i a lemnelor. CM de comunicatie are: $o$eaua Tohani-Fintesti, prin Jugureni; drumul naturalTohaneanca-

Finte$ti i drumul Buzaului.

Vedea-d.-j., jud. Olt.

zar', pl. Tohani, situata pe am-

Vite sunt : 254 bol, III yac!, 59 vitei, 3 bivolite, 28 cal, 34

bele malurl ale pirlulur Finteasca,

Tepe, 12 minji, 906 or, 41 capre,

la distanta de 46 kil. 120 m.

3 asinT $i 2Ir porci. Stupi sunt 6o. Comuna e formata din cat.

Fintesti, com. rur., in jud. Bulcea, com. Romani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Finei (Valea-), vale, in jud. Buzara, com. Grabicina ; serva ca izlaz de vite. Finta, com. rur., pl. Ialomita, jud. Dimbovita, situata pe cimpie, pe malul sting al IalomiteT, la 28 kil. spre S.-E. de Tirgovi$te. Aceasta com. se compune din patru catune : Finta, Bechine$ti, Finta-Vechie $i Ibrianul, cu o populatiune de 1209 loc.

de ora$ul Buzati i la I2 1d1. de ora$ul Mi zil. La N., printr'o timba ingusta de pamint, se intinde pana la Platra-Cislaului Fantina-Hotilor ; la V., se lasä din muntele Fantina-Hotilor, prin hot. mo$ieT Mi, trece pe linga

Finte$ti

$i

catuna$ul Tufele-

Finte$ti. Populatia ei este de 1240 locultorr, din mil : barbatT insuratI 241, neinsurati 35, vad tvi i6, 1310' 322, femei

maritate 241, vaduve 61, fete

324. El traesc in 284 case. StrainT sunt : 2 Greci $i 6 Austro-Ungari. Meseria$T sunt : 3 lemnarr, r fierar, 2 zidari $i r brutar.

o $coala ;

com. Pietricica $i com. Glodul $1 ajunge in padureaArchimandrita, o iape la Fantina-Marului, pe hot. mo$ieT Jugureni, atinge com. Per$unari i ajunge in hotarul Dumitre$ti, in drutnul Buzaului;

se Invecineoe : la E., cu com.

la S., din hotarul Thmitre$ti,

8 comerciantI romini. Stabili-

Traian ; la V., cu com. Dobra;

merge pe drumul BuzauluT, pana

mente : 7.

de care se desparte tot prin riul

in apa Naialca, de unde, la E.,

Ialomita ; la N., cu com. Ghe-

urca pe Naianca 'in sus, aPoT pe hotarul mosieT Gliza, trece peste colinele Doamna $i Zanoaga, peste riul Ni$cov si se suie foarte mult pana in Piatra-Cislaului,

Are o biserica

i

boala $i la S., cu Bilciure$ti, de

care se desparte tot prin Talomita. In raionul acestei com. este o movila. Ad i a fost batalla intre Matein Basarab, domnitorul Munteniei, $i Vasile Lupu,

domnul Moldovei, la anul 1653, cind Mateia birui pe Vasile, lasindu-T pe cimpul de lupta peste

3000 soldati a caror oase zac sub movila dela Finta.

Finteasca, moue, in jud.

lato-

mita, pl. Borcea, com Lup$ani.

Are o suprafata de 6000 hect. Pe aceasta mo$ie este un cat. (Vida), numit Mo$ul.

ceea ce face cateritoriul aceste comune, de $i ingusta, sA albä o lungime de peste 20 kil. intrind neregulat in teritorul com. Tisaul $i Lapo$ul. Suprafata sa este de 3441 hect., din care 384 arab., 1772 padure, 114 fineatá, 128 izlaz, 709 vi/ i 334

Sunt 274 contribuabill, din care

Budgetul comuna e de 2653 ler.

Comuna are o $coala in cat. Finte$ti, frecuentata de 56 elevi $i 6 eleve. Carte $tiO 122 persoane. Are o biserica, deservita de 2 preotl, I cintaret $i

paracliser. Hramul e la 6 Decembre.

Fintesti (Glogoveanca), atta/ de re$edinta al com. Fintesti, jud. Buzan. Are 1140 locuitori $i 262 case.

sterp. Tot teritoriul e proprietatea

cetelor de mo$ neni : B u nii, Badulestii, Calinescu, Glogoveanu si Saru. Terenul

Fintesti-Tufele, cdtunaf, al com. Finte$ti, jud. Buza.a. Are roo locuitori $i 23 case.

cam de 6 hect., In catunul Lapo$ul, com. Pietricica, judetul

comunei e accidentat de numeroast, coline, acoperite de Fintestilor (Valea-), vale, in vii i padure. E avuta in subcom. Finte$ti, jud. Buzad, prin staite minerale, precum: fier, mijlocul carela curge apa Finsare i mal cu seama gips fite$ti. Casele sunt a$ezate pe am-

Buzaa, posedat de mo$nenti Fin-

bros, in mari piad transversale.

bele sale malurr; lar de jur im-

In viaMustagiului are o puternica

-prejur are dealurr inalte, aco-

Finteasca (Pietricica), coa'ru,

www.dacoromanica.ro

FIRESTRA

367

perite cu vii, livezT, fineata si padurT.

Firizul, sat, in jud. Mehedinti,

coala exista In comuna de

plaiul Cerna, com. rur- Ilovatul ;

la 1847. Se frecuenta de 30

are 69 case, cu 350 locuitorl.

copiT,

Firestra, petic de peIdure, de ro hect., In lunca dintre Cilnistea Argesul, pe proprietatea distea a d-luT Em. Gradisteanu, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.

Firesti, catun, jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. Titireciul.

Firijba, sat, face parte din com. rur. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.

\lacea. Are o populatie de 145 locuitorT, (70 barbatT si 75 femeT). Este situat *filtre dealul Frincesti (la E.) si dealul numit Deluselul, d'alungul girleT Firijba. E la distanta de 21:2 kil. de cat. Meeni, unde e scoala. CopiT in virsta. de scoala : 15 (7 baet1 si 8 fete).

FISCÀLIA

jud. (VezT Firtele-Zbirnel).

Firtele-ZbirneI, poent, in padurea Poeni, com. Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi, pe carT se gasesc urme de livezi cu pomI roditori; se zice ca in aceste locurT an fost asezate cite-va familil de locuitorT, pe carT, de la 1835, proprietarul le-an strámutat in satul de asta-zi numit Poeni.

Fiscälia, com. rur., pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea. E compusa din 3 mahalale : Fiscalia, Tacaliile

Firijba, trup de piidure, al sta-

RAscaeti. Se zice ca numele comuneT vine de la Ficälie, nume ce se da in vechime morilor, si aceasta pentru-cà aci se gasean

tuluT, in intindere 375 hect., for-

multime de morT pe apa 01-

mind padurea Daesti, situata in com. Popesti, plasa jud. Vilcea, impreuna cu trupu-

tuluT.

rile : Valea-Marcului si CaluluT, Baeasa-Schitul i Brätasanca.

Firijba,

ramurd din riul

Bistrita, ce trece prin cdt. Firijba, printre dealurile Frincesti i De-

luselul si se varsä in riul Luncavatul, linga com. irineasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Este situatO pe valea riuluT Oltul, la 24 kil, departe de capitala judetuluT si la 23 kil, de resedinta plaseT. Are : o populatie de 186 fa-

miliT, san 696 suflete, (in care intra si 15 familir de TiganT); 186 contribuabili; 156 case si 4 bordee. Sunt 2 bisericT : una facuta

de unul Diaconul, reparata la

(27 baetT si 3 fete), din

numarul de 86 (54 baetT 32 fete) in virsta de scoall. tigt carte 150 barbatT si 12 feme/. Cu intretinerea scoaleT sta-

tul cheltueste anual io8o leT.

Pe 750 hect. se cultiva porumb si pe 5 hect. grid. Fine-

tele se intind pe 25 hect.

si

izlazul pe 400 hect. Sunt 45 stupT cu albine. Venitul comuneT se urca la 1122 leT i cheltuelile la 1047 leT.

In partea de E. este soseaua nationala, numita a Oltuluf, care inlesneste comunicatia filtre co-

munele Orleasca (la S.) si Ionesti (la N.) pi dota sosele comunale.

E brazdata de Dealul-Oltulur (spre V.) si Fiscalia san DealulViilor. Intre riul Oltul si soseaua nationala este balta Rascliatul si alte cite-va baltT pe malul OltuluT.

Catea ferata Piatra-Rimnicul-

Vilcea strabate partea de E. a comuneT.

Se margineste cu jud. Oltul (la E.), de c.re se desparte prin riul Oltul, 6u Dealul-OltuluT (la V.), Ionesti-MinculuT (la N.) si Orlesti (la S.). Riul Oltul face in dreptul comuneT un mare ostrov,

acoperit pe alocurea cu richita.

Firilor (Valea-), vale, izvoreste

1847 si azT ruinata. A doua s'a reparat la 1862 si 1882 de Ni-

din poalele Virfului - Frumos, com. otrile, plaiul Prahova, jud. Prahova ; uda partea de V. a

colae Stavrescu si G. Petculescu. MestesugarT sunt : r timplar, 2 fierarT i i cizmar.

jud. Olt.

cat. Seciurile si se varsa in riul

Vite sunt : 20 Car, 240 bol, 191 vaci, 240 ol si 200 pOrCr. Pe rtul Oltul, in raionul co-

com. Fiscalia, situata intre Dealul-cu-Vii si Lunca-OltuluT. In

muneT, e o moara.

Piatra-Rtmnicul.

Doftana.

loc isolat, com. Frincesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Pirl§ti, pcidure, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita ; sine de com. rur. Scapaul.

cdtun. VezT Plaviceni,

mahala, jud. VlIcea, partea de E. trece calea ferata

Cea mal mare parte din locuitorl sunt mosnenT ; putinT, de-

Fiscälia, deal, in raionul com.

limitatI pe mosiile mosnenilor cu cite 3-4 pogoane ; lar altiT ad numaT locul de casa.

Fiscalia, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-

www.dacoromanica.ro

cea, pe care se cultiva 68 hectare vie.

MCILIA

FINETELE SAI1 FINATURI

268

Ficâlia (Dealul-Villor), deal,

rirea Sf. Duh. Cam la 20 kil.

care traverseazA de la S. spre

se afil schitul Mosinoaele. Este o scoall mixtA, frecuentatA de 47 copiT, din numnul de 150 In virstA de scoalk coila este subventionatA de

N. com. FiscAlia, pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea.

Fiqicani, loc de cultura, pe mosia si com. Botesti, pl. Crasna,

jud. Meg.

comunA. Cu 374 lei anual. Sunt 221 contribuabilT.

Budgetul comund pe 1893 Fi§ici, cilluit, al com. Boziorul, jud. BuzAti ; are 140 locuitorT

si 38 case.

Fitiche§ti, sat, In jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Coroesti, spre S. de satul Corcesti-d.-j., pe pirlul Pereschivul, la confluenta acestuia cu Pereschivul; are 187 locuitorT si 45 case.

1894 avea la veniturT 8017.26 lei si la cheltuell 7991.65 leT. Vite sunt 1165, din earl : 342 be, i I I vacT, 99 caT, 400 or,

67 capre si 146 pore. Sunt 33 stupT cu albine. Industria i comerciul se practicl de 2 circiumarir, r bAcan, 6 fierarT, 12 rotar, r vArar. Sunt 6 pive ; 17 fabricanti de rachirz

Fitiughe§ti, mofie a StatuluT, In jud. Putna, a cArei arendA anualA pe periodul I880-85 a fost de 1256 leT. deal, se Intinde in partea vesticA a satuluI Tansa, pl. Funduri, jud. Vasluiii; pe podisul acestur deal, e situatA cea mal mare parte a satuluT Tansa; la poalele dealulurse prelungeste Sesul-Dagiter, care, lAtindu-se spre S.-E., la numirea de LuncaDagiter.

Ftnacari, pirliaf, format pe teritoriul comuner Paltinul, pl. Vrancea, jud. Putna si care se varsA In ZAbala.

si 5 comerciantr

Fitione§ti, com. rur., In jud. Putna, pl. ZAbrAutul, asezatA In valea abrIutuluT, care de adi

merge de se InfundA in schitul Mosinoaele, asezat pe teritoriul aceste comune.

Distanta comuneT de resedinta sub-prefecture e de 5 kil.,

NumArul cultivatorilor din comunA : 92.

Cultura vie in anul 1893 a

Finan, sat, face parte din com. rur. Crivina, pl. Crivina, jud. Prahova.

produs vin in valoare de 582801.

Pe matca abrAutuluT sunt pietre calcaroase, din care loIn com. sunt douA ripe numite : Valea-Lung5.

35 kil. Com. Fitionesti se compune din cAtunele : Fitionesti (un de e si primAria) si HolbAnesti. Populatiunea comuneT, dupl cel din urmä recensAmint, e de 352 familif, saú 1272 suflete, din cari : 642 bArbatT si 630 fe; 639 neinsuratT (322 bAr-

teanca.

Taz15.ul-d.-j., care desparte teri-

toriile comunelor Bosoteni

cuitoriT fabricl var.

iar de capitala judetului e de

Finatul, pirlia,s, jud. BacAti, pl.

i

GLodis-

Beresti si se scurge in

ptriul

Strimba.

Finatul, pîriia,c, jud. Baclit, pl. Fitione§ti, cdtun, in jud. Putna, com. Fitionesti din pl. abrautului. Este asezat In Valea-

Siretul-d.-j., care curge pe teritoriul com. Botesti si se scurge in piriul RAcAtAul.

ZAbrAutuluT, care de ad i merge

de se infundA In schitul Mosinoaele.

Finatul, vale, jud.

BacAti,

pl.

TazlAul-d.-j., de pe teritoriul cotn. Bosoteni.

i 317 femeT), 562 insurati, 67 vIduvI, 4 divortati ; 1264 RominT si 8 de diferite nationalitAtr ; 1264 ortodoxT, 5 mo-

Are 2 biserici, una parohialk cu hramul Sf. Nicolae si a doua, cu hramul Pogorirea Sf. Duh; o scoalA mixtl, frecuentatA de 38 copiT (34 bAetT, 4 fete),

Finati, deal, jud. Vilcea, com.

zaid si 3 armeni ; 260 agricul-

din numArul de 145 cu virstA

Finatul,virfde munte, jud. BacAO,

torT, 5 meseriasr, IO comerciantr,

de scoalA.

batT

12 avind profesiunl libere, 97 muncitori si 12 servitorr. Stijl carte 82 bArbatl si 7 femeT.

Case de locuit sunt 306. Sunt 2 biserici : una parohialk cu hramul Sf. Nicolae a doua, filialk cu hramul Pogo-

Fitione§ti,parohie, in jud. Putna, com. Fitionesti, din pl. ZAbrAutuluT, formatA din 2 bisericT, ambele In. cAtunul Fitionesti, cea parohialA, cu hramul Sf. Nicolae, iar cea filialA, cu hramul Pogortrea Sf. Duh.

www.dacoromanica.ro

Cacova, pl. Ocolul.

pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul din sira SlAniculuT, situat lîngä muntele Ciresoaia.

Finetele saü Flnaturi, virf de munte, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotus, situat lingA muntele MAgura si in vira S1Anicului.

ANETUL-MEz1NCA

869

FInetul-Mezinca, vitt de miente,

jud. Bacäü, pl. Trotup, com. Tirgul-Trotup, situat lingd muntele Finetelc pi in culmea Slaniculur.

Finii§uluI (Podul-), peldure, in jud. Buzar', com. Colti ; face par-

te din paclurea statulur Alunipul, avind singura io8 hect. Vez! Alunipul-Majet.

Fintina, pida, numit pi

Piriul-

Se gasese pe teritoriu/ comuner cite-va movile intre carr : Carantina, Magura-lur-Guliman Magura-cu-Cercul.

rele mar multor finen!, carT toate se varsa in balta numita FintinaBanulur, lar aceasta la rindul

a fost arendat de la

sACI se scirge In Dundre. Pana la anul 1875, coprindea

dupa legea rurala din 1864; de

pi com. Cetatea. Se compune

pi 2 ostroave formate de Du-

din doul catune : Fintina-Banu-

nare, acoperite cu salcir. In comuna se afla o sttna, la care se aduna turmele intregulur sat. Mor< de apa sunt 16.

BirzeT, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

alta-data

Fintina, vale, numita pi ValeaFintinei, in com. rur. Bresnita, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti. (Ved com. rur. Bresnita).

FlitIna, vale, jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Tirlepti.

Finilla, vale, jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Gura-Vitioarer.

pamint 1:Altos. Mopia din comuna se numepte Fintina-Banulur. Din aceasta mo-

pie, o parte este data in loturr

lur,

lur Sabasa, jud. Suceava.

de soo pog.; lar 140 pog. sunt

Pe teritoriul comunal se aflä cite-va baltr, formate din izvoa-

FintineT, in com. rur. Izvorul-

Fintina, pirla, afluent al piriu-

FINTINA-BANULUI

satenilor. Restul de 600 pogoane 1884

1894 cu 5562.50 ler. Viile apartin locuitorilor, proprietate asemeneaapartin acester comune

care este catunul de resedinta i cat. Moreni, care era

catun de reedinta.

Cele dota catune sunt la i kil. departare unul de altul. In fie-care catun se afla cite

In comuna sunt 6 circiumr, din carr 2 in Moreni. Comer-

o biserica, fondata de locuitorf;

Productele le desfac loc. la t'irgul de cereale din Cetatea, unde

cian;! sunt

bisericile sunt facute din zid. Sunt deservite fie-care de cite un preot i un ctntaret. Dupa

o pcoala mixta. Cea din cat.

duc grine, legume, pul, oua importa bacanie, brapovenie pi cizmarie. Mara de Cetatea se mar duc la tirgul saptaminal din Calafat. O cale comunall vecinala, lungl de 3 kil, duce la Hunia

Finen a-Banulur, fu nctioneazd din

pi una de 9 kil, duce la Motatei.

1865; localul, de zid, este facut cu cheltuiala comuner. In anul

Venitul, pe 1893-94, a fost

legea din 1864, fie-care biserica are o proprietate de 17 pogoane pamint arabil. In ambele catune se afla cite

Fintina, vànlcea, jud. Prahova,

colar 1892-93 aceasta §coala a fost frecuentata de 90 baetr.

pl. Podgoria, com. Apostolache.

Scoala din Moreni functioneaza

de 3632.79 le! §i cheltuelile, de 3533.87 le!.

Sunt r80 vite mar/ cornute, 86 o!, 14 cal' 51 17 porcr.

din 1885. In anul colar 1892 Fintina-Banului, com. rur., jud. Dolj, pl. Cimpul, la 73 kil. de Craiova pi la 21 kil. de Calafat, repedinta plaper.

Situata pe un loc pes, la N. Dunarer, in fata scheler Copova din Bulgaria pi Stanottrnul.

Se invecinepte la E. cu comunele Hunia l MotOtei; la V., cu com. Cetatea ; la N., cu com. Dobridor i Risipiti ; la S., cu

Dual-ea. Pe teritoriul acester

93 a fost frecuentata de 25

Fintina-Banulul, sat, jud. Dolj,

1:40. .Ambele pcolr ati o proprietate de 17 pogoane arabile. Fie-care din ele este condusa de

pl. Cimpul, com. Fintina-Banu-

cite un invatator. In virsta de §coala sunt 185 bdetT pi 149 titi carte 16o locuitorr in catunul de repedinta pi 50 in Moreni, din carr 195 barba! fete.

suflete, din carT 546 barbar pi 490 femer; locuesc in 155 case

pi 70 bordee. Este o

pcoala

mixta, ce functioneaza din 1865,

fiind intretinuta de stat pi comuna. Localul construit de co-

i5

muna, este de zid pi in bulla

suflete.

stare. coala are 8 hect. proprietate pi e conclusa de un in-

Populatia com. este de 1488

comune, Dunarea are o indrep-

Suprafata comuner este de

tare V.-E., facind un cot spre

5940 pogoane, din carr 103 pogoane, 231 stj. p., ocupa vatra satulur; 5703 pog. sunt pamint arabil, in carr se coprind i viile

S., dupa ce Tese din hotarul acester com une, pentra a trece pe acel al comunel Maglavitul.

lur. Are o populatie de 1036

vatator. In anul pcolar 1892 93, a fost frecuentata de go bletr. In virsta de pcoall sunt 279 copir, 145 bletr pi 134 fete.

tiu carte i6o barb. pi 15 fem. 47

59623. Arareis Diclionar Geogravlo Voi.

www.dacoromanica.ro

TINTINA -BANULUT

F/N11NA-DIN-SILWE

870

In sat este o bisericA de zid

Firitina-Bodef, jadure, jud. Ba-

fondatA de enoriasT ; e deservitA

cAti, pl. Bistrita-d.-j., de .pe te-

de un preot si un cintAret ; are 17 pogoane arabile ca proprietate. CirciumT sunt 4. Inainte de construirea linier ferate, cind cAlAtoria se fAcea

ritoriul com. RAcAciuni.

cu diligenta, la Fintina-BanuluT era prima statie a diligenteT Calafat-T.-Severin, avind o cApitAnie de postA cu 16 cal. In timpul rAzboiuluT RominoRuso-Turc, se alía postat ad, in lunile Iunie-Iulie 1877, regimen-

tul al 8-lea de DorobantI.

Fintina-Banului, haltd, judetul

Fintlna-de-Leac, fintind, in cal.. FintIna-BouluI, loc f es,j u d. Dolj, pl. BAilesti, com. Galicea-Mare, pe care se intinde com. GaliceaMare.

MAcelarul, com. Cimpina, plaiul

Prahova, jud. Prahova, de unde In ziva de «Izvorul TImAduireT, poporul, in credinta luT, se duce

de lea apA, pentru a spAla pe

Fintina-Bunä, loc izolat, in partea de V. a com. PAhnesti, pl. Podoleni, jud. FAlciti, de unde ja nastere piriul Arsura. FIntIna-Caprei, nuviire vechie, a cdt. ToropAlesti, com. Buda,

Fintina-Catir,

ceT ce sufár de ochT.

Fintlna-de-Leac, izvor de apd mineralel, in com. CAlugAri, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt ; izvoreste din Dealul-VedeT.

Fintitia-de-Leac, izvor, Cu apa

jud. R.-SArat.

Dolj, pl. Cimpul, com. Fintina-

izolat, jud. \Meca, situat afarl din raionul

BanuluT.

Cuib, si amindouA in valea Nuceteanca.

loc

ce are miros de pucioasA, cona. Podeni-VechT, pl. Podgoria, jud. Prahova, pe care locuitoriT o intrebuinteazA la «Izvorul TA-

Fintina-BanuluI, mofie a sta-

com. urb. Rimnicul-Vilcea. A fost

tuluT, jud. Dolj, plasa Cimpul,

pendinte de Episcopia Rimnicu-

com. Fintina-BanuluT, arendatA de la 1884-94, Cu 5562.50 leT.

Are o suprafath de 316 hect.

luí. Este in intindere de 1 hect. 3581 ni. p. Se invecineste cu soseaua Ocna-Rimnic, cu pro-

Fintina-de-Leac, fint1nd, in pl-

FIntlna-Banultd, mofie particularl, jud. Dolj, pl. Cimpul,

prietatea D-luT cApitan Avramescu si cu mosia statuluT Suhasul. S'a vindut de vecT.

durea numitl Ghirdoveanca, pl. Filipesti, jud. Prahova, din care se iea apA de locuitorT, contra

com. Fintina-BanuluT ; apartine sAtenilor, cArora

mAduireT» ca leac in contra a diferite ,.boale.

frigurilor.

li s'a dat in Fintina-Cerbulul, mediata, in

loturT.

FIntina-BAlfine§ti, loe; in pAciu-

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-deSus ; tine de com. rur. Husnicioara.

rea mosieT Hiliseul-Curt, com. cu

aceeasT numire, pl. Cosula, jud. Dorohoiti. Aci se allá o fintinA

Fintina-Ciobanuluf , deal, in partea de V. a com. Feresti,

cu izvor mare de unde incepe a se forma tila Jijia.

pl. Mijlocul, jud. Vasluiti ; face limitá Cu com. Telejna.

FIntina-Bránarultd, sat, In jud.

Fintina-cu-Metanele, fostd ma-

Tutova, pl. Simila, com. Bogdana, pe plriul Bogdana si aproape

hala, in jud. Mehedinti, pl. Ococolu-d.-s., com. rur. Bresnita.

de sorgintea sa, in marginea

Actualmente este ad numaI o

de N. a jud. Are 280 locuitorT si 72 case. Inainte se numea

fintinA in pAdurea BresniteT, cu-

Vistilesti.

Metanelor.

Ftritina-de-Leac, ízvor de tipa minerald, intr'o pozitiune frumoasd, inconjuratA de pAclurT, vil si livezT de prunT, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Pra-

hoya. Apa sa contine fier

si

pucioasA. AceastA localitate este pe proprietatea mosnenilor Gor-

nenT si Cuibenr. Apa se intre-

noscutA sub numele de Fintina-

FIntina-Blänaruldf, mofie, in

Fintina-de-Leac, izvor, isT ja

jud. Tutova, pl. Simula, com. Bogdana, proprietatea statulur, arendatà in ultimul period cu

nastere din raionul com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

700 leT anual.

tot In raionul com. Gornetul-

Prahova si se vars1 In valea Beni,

www.dacoromanica.ro

buinteazA de bolnavI fie pentru bAut, fie pentru bAT.

Fin-tina-Dime, prelungirea dealulur Bulboasa, spre satul Chircesti, din ,com. MiclestiT, pl. Crasna, jud, Vasluit1; se numeste ast-fel, fiind-cl pe coasta luT spre E. se ata o fintinA

a unuia numit Dima. FIntina-din-Sili§te, loc, unde se zice el s'ati asezat, in 1692, in-

ANTINA-DOAMNET

temeetoriI com. Galicea-Mare, jud. Dolj, pl. Bailesti.

Fintina-DoamneI, pise de deal, pe mosia Tataraseni, jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., com. Mileanca.

Fintina-Domneasci, com.rur.$1 sat, in j ud. Mehedinti, pl. Ocoluld.-j., la distanta. de 20 kil, de ora-

sul T.-Severin, iar de Malovade 29 kil.

tul, resedinta pl.,

371

FINTiNA-MARE

O piatra Cu urinAtoarea inscrip-

Finttna-luI-BurAil. Ved piriul inca, jud. Suceava.

tiune : Aceastil fiaba flind ficuel de bunul luminatul) Domn striimosul Domniel mele Mat. Basarab Vv., ce

Fintina-lui-Dobromir, finfind

ají fost oblitduitor pire( ronalnri va seamg. incoace de anI, stind stricati

parásita, aproape de altarul bisericel Malea- DomnuluT, din com. Ocnele-Marr, pl. Ocolul,

InchisI, dintru bun gindul inimeIDom-

jud. Vilcea, facuta de Dobro-

niel mele In Constantin Basamb Voevod, am voit de o am filcut de iznoavii din temelie ca s he de mult ajutor

mir Cretulescu, la anul 1590. D. Gr. G. Tocilescu, directorul MuzeuluT National, acum cItY-

cuitorilor In sfinta mäniistire i domniel mele pomanil. In ved', fiind egumen kir Varlaam Eromonah, leat 7207 (1699)».

va anT, a ridicat piatra care coprindea inscriptia acesteT flntinT si a depus-o la Muzea, spre

Formeaza comuna cu satele Dra..

gotesti si Mijarca. Are 1300 locultorT, din carT 200 contribuabilI si 252 case.

Locuitorir posea.: 38 plugurT, 92 care cu bol, 5 carute cu cal. Sunt 88 stupT. Are 3 bisericr, deservite de 2 preotT si 5 cintAretT.

Budgetul com. este de 2322 leT la veniturT si de 1053 le la cheltuelT. Vite sunt : 600 vite marT cor-

nute, 17 caT, 500 oT si 460 ri-

Fintina-Dulce, virf de munte, In jud. Bacati, pl. Trotusul, de pe teritoriul com. Mandstirea-

rur. Jidostita, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Fintina-Geruluï, mofie particu'ara, In 2 trupurI, din carr unul de 1086 hect. 8 ariT si altul de

Fintina-Hänearátfintind (izvor), Stanill, de unde Incepe suisul cel adevArat, pe muntele Ceahlaul si cimpenita numita Midatoarea, in drumul ce duce spre virful munteluT Ceahlaul pe la stincile Gardurile.

rab, care a avut casa si a stat

Fintina-Hotilor, izvor, jud. Il-

In aceasta comuna. Com. Fintina-Domneasca are

fov, in coasta une( micT valcele

FintIna-Domneasckfintind,cu apa foarte limpede si rece, situata in com. Ocnele-MarT, pl. Ocolul, jud. Vilcea, intr'o pozitie frumoasa. If se maI zice Fintina-luT-Radu-Negru.

Tatarusi, jud. Suceava, unde se zice ca alta data a fost sat. com.

luia.

numea Frdsiniorul. Numele ce-1

sosele comunale car/ o leagA cu soseaua nationala jsoseaua judeteana a DumbraveI.

Fintina-luf-Oviz, localitate, in

672 hect. io arif, In com. M'injina, pl. Siretul, judetul Covur-

Aceasta com. alta data se poartà asta-e de Fintina-Domneasca iT vine de la o tintina ce se vede si asta-zI in aceasta com., care este facuta de Mateias-Craiul ce 'ir zicea si Basa-

Fintina-luT-Fum, deal, ta com.

Casinul.

jud. Neamtu, situata intre poiana

mAtorT.

conservare.

Finttna-Lungkpeidure, pe mosia Probotesti, com. Tirnanea, pl. Herta, jud. Dorohoia.

Finttna-Mare, co;,:. rur., situata

intre Cioplani si Tincabesti linga padurea Cioplani, a statuluT.

FintIna-luI-Bortica, obirfia pirhilut Bordea, in com. Cris-

ridetul Vilcea,

pe care se "gil

jud. Suceava, spre S.-V. si la 7 kil. de Falticeni. Se mArgineste la E. cu comuna Soldanesti, la V. cu com. Baia, la S. cu com. Bogdanesti si la N. Cu com. Baia. Are forma unuT poligon neregulat. E compusa din satele : Fintina-Mare, CotulBleT, Dumbravita si Praxia, cu resedinta in satul de la care sT-a luat numele.

Are o populatie de 409 fa-

obirfia pi-

miliT, saa 1570 suflete (800 barbatI si 770 femeT), din carl 6 IzraelitT si 2 BulgarT. Sunt 420

riulur Ciuri, in com. $oldanesti,

contribuabilT. Case de locuit :

jud. Suceava. Poate ca tot

379.

testi, jud. Suceava.

a-

ceasta este si $ipotul-CuculuT,

Fintina-Domneasc4,fintind vechle a manastireT Arnota, ju-

In centrul plaseT Moldova-d.-s.,

Are 3 bisericr, deservite dc

despre care pomeneste actul

3 preotT si 6 cintIretr ; o scoall

de hotarnicie al fostuluT sat PAdureni,

mixta.

www.dacoromanica.ro

Budgetul comuneT pe anul

1 iNTINA-MARE

FINTINA-MITROPOUTULUI

372

1892-93 are la veniturl 4304.61

tatA de 34 elevI, din 175 bleti

Fintina-Mare, pida, in comuna

i la cheltuelf 4302.40 lei ; lar al drumurilor 965.50 lei venituri §i 958.75 lei cheltueli. Vite sunt: 4 buhai, 398 boY,

§i 151 fete in virstA de §coalA..

rurall Cernaia, pl. Motrul-d.-j., judetul Mehedinti. Se varsA In

ler

Mo§ia e proprietatea D-lui Alex. Rod-de-Deal. Are o intin-

Balta-Rece.

dere de 550 hect. cultivabile, 143 hect. prundi§ §i. mla§tinT neproductive §i 123 hect. finat. ImproprietAriti la 1864 sunt 42 frunta§I §i 23 pAlma§T, stlpinind 233 fAlci §i 50 prAjinT.

Fintina-Mare, pfrig, izvore§te din lacul cu acelag nume in

Drumuri principale sunt: la

Fintina-MAcaresculuI, )7244

kil.),

BogdAne§ti (9 kil.) §i la FAlti-

pe muntele CeahlAul, judetul

omuzul-BleT (3 kil.) §i de Piriul-Satului.

Neamtu.

Suprafata ei e de 2162 hect., din cal-1 1758 hect. cultivabile §i restul prundi§ §i smircuri ne-

ceni (8460 m.). In 1874-1875, Fintina-Mare, cu Cotul-Blei, fAcea parte din com. Bala; lar DumbrAvita, cu Praxia, tinea de Ciumule§ti. De

Fintina - M'azäreanulul,

productive.

la 1884-1886 a fost aci rese-

pierea satului Negrite§ti.

317 vaci, 317 viter,

18

cal,

io80 or, 34 Tepe, 17 minji, 260 gonitorT, 264 gonitoare, 5 stri§niel, 2 stri§nice §i 364 porci. Altitudinea comu neT d'asupra madi variazA. intre 340 345 m.

E udatl de Moldova (3

Locuitori ImproprietAriti la

1864 sunt: 144 fruntag §i 78

dinta subprefecturel plA§ei Moldova.

pAlma§i, stApinind 786 falci §i 70 prAjini. In comunA sunt trer morT §i 5 circiumi.

La 1803, Fintina-Mare, a Pitarului Nicolae Calmuschi, numAra 32 Mal, plAtind 380 leT bir anual.

com. Negrile§ti, jud. Tecucid, §i se vars1 In Birlázel.

vale,

in com. Roznov, pl. Bistrita, jud. Neamtu, situatA In aproFintina-MirceI, finitud, in com. Govora, pl. Ocolul, jud. \T'Un, fAcutä la anul 1706 de un sAtean, Mircea §i sosia sa, Idita. AceastA fintial se glse§te In

deal, jud. BacAti,

pAdurea statultif, la 4 kil, de re§edinta comunei §i la Ilis kil.

Mehedinti, plasa Ocolul-de-jos; tine de com. rur. Poroina-Mare ;

pl. Bistrita-d.-j., com. RAcAciuni,

de cAtunul Prajila. Are o apA

care face parte din dealurile

foarte bunA de bata

are o bisericl, deservitA de un preot §i doi cintAreti.

ce despart Siretul de Trotu§ul.

mult vizitatä de persoanele carT vin la bAile Govora.

FIntina-Mare,

cdtun, in judetul

Fintina-Mare,

§i

este

Fintina-Mare, dmpie, in com.

Fintina-Mare, sat, jud. Suceava, In care se afll re§edinta com. Cu acest nume. In centrul sAd sunt ni§te izvoare abundente, de unde ir vine §i. numele. E

rur. Cernaia, pl. Motrul-de-Jos, jud. Mehedinti.

Fintina-Mare,

lac, in com. Negrile§ti, pl. Nicore§ti, jud. Te-

a§ezat pe §esul sting al Moldover. Are o populatie de 101 fa-

cuela.

mili, sad 442 suflete, din cari

Se mal nume§te §i ResuflAtoarea-

223 bArbati 11209 temer (6 strAinT). Contribuabili sunt 105.

de - PAmint, fiind-cA e un lac foarte adinc.

Case de locuit, 109. Vatra satului ocupA 18 ala

Are o suprafatA de 20 m. p.

Fintina-Mare, loc

cu izvoare,

Are o bisericA, cu hramul SE ArhanghelT, clAditA din lemn la

jud. BacAti, pl. Bistrita-de-Jos, com. RAcAciuni, pe teritoriul

1832 de Alecu DrAgu§anu §i

mo§ieT Gi§teni.

Fintlria-MimeI, finitud, in jud. Mehedinti, plaiul Clo§ani, com. rur. Ponoarele. AceastA tintina este trecutA in hrisoaveie vechr ca punct de hotar. Ea a servit §i /ucrAtorilor

din minele JriteT, ca cel mi bun izvor de apA pentru bAut, fiindu-le in apropiere.

Fintina-Mitropolitulni, finitud, jud. Neamtu, pe muntele CeahlAul, la o inAltime vrednicA de mirare. Se nume§te ast-fel, pentru cA la 1809 Mitropolitul Ve-

restauratA de Gh. Ghitescu, deservit5. de I preot §i 2 cint5.tAreti li improprietArit5. cu 8

Fintina-Mare, pirtiaf, In cuprin-

fálcT ; o §coalA rurall mixt5., con-

jud. Covurluiti, izvorind din o

Toti Cnejil CantacuzinT, pen-

dusä de un invAtAtor plAtit de stat, infiintat5. in 1865, frecuen-

ripA. cu sAlciT, in apropiere de

tru inlesnirea excursiunilor pe CeahlAd, ad indreptat cara-

niamin Costachi a sfintit apele sul com. GAne§ti, pl. Horincea,

biserica SE Nicolae, din GAne§ti.

www.dacoromanica.ro

eT. Temperatura apei e de 2112

grade Reaumur.

_

I, INTiNEf (GIRLA )

373

FINTiNA-NUCULUI

rea de la schitul Durati pana pe virful munteluI, care mal inainte era foarte rea si periculoasa, ingrijind si de tintina aceasta ; asemenea reparatif si mari inbunatatirI aii facut si D-1 Vasile Macarescu, cum si altI proprietarI al mosieI Hangu.

Fintina-Teilor, sat, j ud. Tecucig, face parte din com. Buciumeni,

asezat pe partea dreapta a soseld ce duce din Tecuciii la Finttneaua, munte, jud. Muscel, com. Dragoslavele, pe care-I stA-

B a ciumeni.

LocuitoriI sunt TiganT. Vara

calatoresc din sat in sat. Locuintele lor sunt numaI niste

reste de pe teritoriul aceste comune si dupa ce se ingroasa cu 0.1124111 Fintina-TrifuluI, se

varsa in &tul Bolborosoaia.

Fintlna-Olarului,

,ces,

in jud.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna Girovul.

plaiul Dimbovita, com. Rucarul.

FintIna-Tilharilor, hirtop, pe mosia Prelipca, com. Vaculesti, pl. Cosula, jud. Dorohoiii.

Fintina-Tilharilor,fintin?t, pe locul numit Poiana-Ingro%itoare, teritoriul mosieI Baranca-HerteI,

com. Movila, plasa Huta, jud. Dorohoiti.

Fintina-TIlharuluI, obirfia plFintIna-Pitil, izvor, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner, com. Micesti.

rluluT Boura, in padurea com. Cristesti, la hotarul mosieIPascani, jud. Suceava.

Fintina-Trifului, pirliaf, ce cur-

Vilcea, care impreuna cu izvo-

ge prin plasa Pereschivul, com.

rul Furcitura, formeaza riul Lun-

Prisacani, jud. Tutova ; izvoreste

cavaciorul.

de pe teritoriul acesteI comune si se varsd in piriiasul EntinaNuculta.

Fintina - Tiganului ,

loca litate

izolatä, linga manastirea Mislea,

puresti, proprietate a statuld. Aci se afld si doul petice de

plaiul Prahova, jud. Prahova, unde Radu-Voda Calugarul se

padure in suprafata de 20 hect.

bate cu Laiot Basarab, la 1535. Radu-Voda bate pe Laiot Basa-

Fintina-Popil, izvor, de unde

rab si-1 taie, impreuna cu totl boeriI luI, dupa cum spune Fotino.

Iese Piriul-BanuluI, sub dealul Bratenilor, com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Botosani.

Fintlneaua, pädure, supusa regimuluI silvic, pe muntele Fin-

tineaua, proprietate a d-luI I. Anastase si alta', pendinte de com. Rucarul, plaiul Dimbovita,

jud. Muscel, in intindere aproximativa de upo hect. Esenta dominanta e fagul.

Fintlneaua, pisc, jud. Olt,

pl.

Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.

Fintineaua, vale, jud.

Olt, pl.

Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.

Fintina-Plrvului, izvor, judetul

FIntlna-PopiI, trup de mo,sie, nelocuit, pe coasta stinga a Neajlovulul, jud. Vlasca, pl. Cilnistea, din care se compune mosia Ie-

pinesc in indiviziune locuitorir din comuna.

Fintlneaua, munte, jud. Muscel,

bordeie.

FIntina-Nucului,piriia,s, ce curge prin jud. Tutova, plasa Pereschivul, com. Priskani ; izvo-

Vite sunt : 3 ca!, 64 vite mar!

cornute, 32 porcI O 2 capre.

Fintineaua, vtilcea, care se formeaza pe teritoriul com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, spre E. com., unde-I serva cit-va si de hotar ; apoI da in valceaua Purcelul, care, unindu-se cu Miloveanul si Ciocirlia, la numirea

de Cotenita. S'a numit ast-fel de la o tintina, care exista si asta-e, numita Fintina-NeamtuluI.

FIntinei (Dealul-), a'eal, in jud. Gorj, com. Valea-cu-Apa, situat

si Ograda, ce izvoreste din marginea com. Batesti, pl. Crivina, jud. Prahova, si se varsa in apa Leaotul, in fata bisericeI.

In com. Vlddesti, pl. Prutul, jud. Covurluiii.

spre E. com.; incepe din raionul comund, din padurea d lui Cretulescu si se dirige spre S.V., pana aproape de com. Negomirul, din jud. Mehedinti.

Fintlneanul, sat, in jud. Bacati,

Finttnei (Dealul-), deal, in judo

Fintina-Rece,fintind, j u d. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, fa-

departare de 2 kil. 130 m. de satul Tä.masi. Are 24 fallar, sati III suflete.

Fintlna-TiganuluI, mofie particulara, de 1145 hect. 84 ariT,

FIntlna-RaduluI, tilde', numit

cuta de Banul Barb u Craiovescu.

pl. Siretul-d.-j., com. Tamasi ; situat d'a stinga Siretuld, la o

www.dacoromanica.ro

Muscel, pl. Riurile, com. Golesti.

Fintinef (Gira-),,piitt, izvoreste din dealurile Piscanilor, com. Piscani, pl. Riul-DoamneT, jud.

FINTiNET (VALEA-)

FINTINELE

374

Muscel ; trece prin mijlocul co-

rile, jud. Muscel ; curge de la

muneT Negoesti si se varsa in riul Doamna.

E. spre V. si se varsa in RiulTirguluT.

mixte, conduse de 4 invatatod frecuentate de 230 scolarT. Budgetul comuneT are la veni-

turl 8961 le i la cheltuelT 8933 Fintinei (Valea-), catun, al com. PAnAtAul, jud. Buzari ; are 170 loc. si 43 case. FIntine2 (Valea-), ditun, al com. OdAlle, jud. Buzar'; are 490 locuitorT si 116 case.

FIntÌnei (Valea-), izvor, in jud. Buzda, com. OdAile ; incepe din mosia Valea-FintineT si se scurge

In piriul Braesti.

Platine (Valea-), vale, in jud. Buzatl, com. Plescoi; incepe din Virful-NeculeT si, in mijlocul satuluT Plescoi, se uneste cu valle: Hotarasca, a-BrinzeT, a-NicuIel si a-luT-Anghel

i toate impreura

merg in riul Buzaul.

FintineI (Valea-), mofie, in jud. Buzail, com. si cat. Plescoi ; are o intindere de 80 hect., din carT 50 hect. padure, restul araturT, fineata si vie.

Fintinei (Valea-), vale, com. Vasilati, pl. Oltetul-d.-j., jud.

Vilcea. Se varsa in riul Oltetul, In raionul acesteT com.

Pintinele, coin. rur., situata in partea de S. a plaseT Siretul, jud. Botosani. Se intinde pe dealul Deleni, sesurile SuceveT si SiretuluT si parte pe valea

tate particulara. Teritoriul el* este aproape un ses care se blande intre Siretul si Suceava si care in mare parte este inundat in timpul revarsarilor ; are multe baltT, iazurT i girle. Numarul vitelor e de 284 bol'

o supraf. de 1386 hect., este mar mult ses, ocapind valle Siretuld SuceveT. Are o suprafata. de

4359 hect., si o populatie de 927 familil, sati 4000 suflete. locuitorr RominT si parte Rusr romanizatT; sunt si cite va familif de evref, germanT si armenr.

Sunt 3903 hect. pa.mint de cultura.

FintineY, fosta proprietate a statuluT, pendinte de schitul Pocana-MgruluT ; are 502 hect. arlturT, fineata, livezT si 20 hect. pAdure. Sunt 2 morT: la Viseni si la Catanesti, pe Saratelul-Brae-

si de un mare numar de bala si iazurT, parte avind izvoare pro-

stl. Acum e proprietate parti-

Hoo bol si vacT, 209 cal si 764

cularA.

porcT.

dinte de Poeana-MdruluT. Are 300

hect. si e impártitA in dou5. trupurT : Valea-Fintiner si Glodul.

prir, parte formate din varsaturile SiretuluT si care sunt foarte bogate In pestT i racT.

Numarul vitelor e de 2073:

Valea-luT-Duica.. ¡ese din Dealul

Ordiilor, com. RAdesti, pl. Riu-

1929 hect., cu o populatie de 104 familiT, san 528 suflete.

Mosia de pe sat e proprie-

si vacT, 41 caT, 702 oT, 167 poni'.

Sunt 295 stupf cu albine. Pe mosie se afla o padure de 20 hect. Este resedinta com. Fintinele.

Are z biserica, Cu i preot cintaret ; z coala mixtg, cu invatator si 39 colarr. Se afla aci : i circiuma.; 3 comerciana si 7 meseriasT.

Fintinele, cätun, al com.

Vis-

pesa, jud. Buzati, cu 130 locui-

torf si 36 case.

Sunt 3 prisacT, care produc pe an 3000 kil. miere si 300 kil. ceara; 3 morT de apl. Sosele petruite strabat com.

Pinttnele, sat, in com. Tulucesti,

in toatepartile;-ast-fel sunt: calea judeteana Burdujeni - Slobozia-

FInttnele, sat, In com. Foltesti, pl. Prutul, jud. Covurluid, cu

Hancea; alta ramurA care trece Si-

retul

Pftnttnei (Valea-), vale, zisa

sate : Fintinele, Roscani si Slo-

(Bustiucul). Teritoriul comu neT, care ocupa

Comuna este de ajuns udatA

statuluT, in jud. I3uzati, com. Odaile, cAt. Valea-FintineT, pen-

Fintìnele, sat, situat pe loe ses, in centrul com. Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botosani. Are 3 bozia, asezate pe o intindere de

de apele SiretuluT la E. si de Suceava la V. de mal multe *fiase

a

Pana. la 1868, com, a purtat numele de Bánesti. In com. sunt 8 circiumT, 15 comerciana si 41 meseriasT.

dealurile din stinga SiretuluT si se compune din satele: Baloseni (Stamatele), Banesii, Financie, Joldesti, Roscani si Slobozia

Pintinei (Valea-), mofie, in jud. Buzar', com. °dalle, cat. Valea-

FintineI (Valea -), piclure,

leT.

la Joldesti, pe un pod

umblator facut de judet. Sunt 6 bisericT, deservite de 5 preotT si 7 cintaretT; 4 scolT

www.dacoromanica.ro

pl. Siretul, jud. Covurluid. (Vez'. Tulucesti, com.).

131 familiT,

sail

588

suflete.

Are o biserica si o scoala. (VezT Foltesti, com.).

Ftntinele, sakin jud. Dimbovita,

FINTINELE

375

pl. Ialomita, cAt. al com. Cojasca.

FiNTiNELE

Fintinele. Vez! SpineniT-NoT, sat,

trece soseaua jud. Birlad-BacAd-

din com. Epureni, pl. Turia,

Inaiiite se numea Croitori.

jud. Iasi.

Fintinele,

sat,

jud. Dolj, pl. O-

colul, com. Mdllesti, grOmadA,

ca 292 suflete, 145 bArbatI 147 femeT. Locuesc in 70 case. CopiiI din sat tirmeazä la scoala mixt5. din satul

este la 1700 metri departare. In ami! scolar 1892 .93 aú frecuentat scoala 12 care

bAetT. Cu virstA de scoall sunt 16 135.etT. Satul Fintinele este

asezat spre N. de satul de reca care este legat printeo potec5.. In sat sunt 2 circiuml. sedintA,

Fintinele,

sat,

in jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-mj., com. Virvorul, grd.madA, cu 609 suflete, 321 bArbatT si 288 femeT. Locuesc in 8o case si 61 bordee. Copia* din sat urmeazA la scoala mixta

din satul Tiro ava, ce este la 4290 m. depArtare. Cu virstA de scoalA sunt 40 copil. Stid carte 5 locuitori. In anul scolar 1892-93 ad frecuentatscoala 19 bAetT.

In sat este o bisericA foarte vechTe,

fondatá.

de

locuitorT

intre mili 1540-1543. Nu are preot si se serveste de preotul bisericeT din Tirnava. Are 17 pogoane proprietate.

Fintinele, sat, pe mosia Fintinele, sat, face parte din com. Nicoresti, jud. Tecucid.

Are o populatie de 204 fam., sal 819 suflete, carT locuesc In 194 case. Sunt ad i 2 bisericI : una cu

Vatra satuluT ocupl 216 hect. ImproprietAritT in 1864 sunt 6 fruntasT, 35 pAlmasT si 29

Sunt 99 contribuabilT.

hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, numitA si biserica CenusA.

codasT, stApinind 136 fAlcT.

Actuala bisericä este fAcut1 de Zamfir SAndulescu la 1851, Oc-

cani servesc si acestuT sat. DrumurI principale sunt : la Pascani (2 kil.) si la Cotesti (8 kil. 224 m.)

tombre 20, dupà cum se vede din inscriptie. In locul eI a fost alta fAcutA nu se stie cind de Ursi CenusA ; aceasta se confirm5. printr'un pomelnic din 1777; in fruntea pomelniculd

Biserica si scoalele din Pas-

Fintinele, deal, cAruia s'a dat acest nume de la fintinele ce sint pe el ; se intinde in partea de N. a com. Schiopeni, pl.

se af15. Ursu CenusA, de aicT denumirea si astAzT a bisericeT, de CenusA.

A doua are patronul Cuvi-

Mijlocul, jud. FAlciu.

Fintinele,

oasa-Paraschiva, cAreia iT maT zice 5i Biserica-Domneascl. Actuala este fAcutä de locuitorT in

piatra ce se aflä in mijlocul bi-

In local eT era alta, despre care, se spune, cá. era fácutl

s'a Osa scris pe o piatrA ce se aflä acum sub sfinta masa. Se maT constatl aceasta si din inscriptia ce se gAseste pe o icoanA. Satul se numeste ast-

Jijioara. Acest sat e infiintat in 1879, cu locuitorT ImproprienxitT in numás de 157

sad 750 suflete, parte RominT si parte UngurT. Are o bisericA catolicA.

Vite sunt 1143 capete, din carT: 400 vite marT cornute, 52 cal*, 6oi oT si 90 rimAtorT.

satul Spi-

ria, jud. deal, in jud. Neamtu,

com. MesteacAnul, pl. Bistrita.

sericeT.

tea de E. a comuneT pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat intre dealurile CatargiuluT, Cioara, Juncul i intre piraiele Miletinul

deal, 11110

neni-NoT, com. Iepureni, pl. Tu-

1865, dupl cum se vede pe Fintinele,

de Stefan-cel-Mare, dup5. cum sat,

in

Situat pe coastA, in partea de V. a com., fatA cu satul Grozdvesti. Are o intindere de 492 hect., din care 290 hect. sunt plantate cu vil.

in par-

Fintinele (Cioara),

i

com. Pascani, jud. Suceava. A sezat pe piriiasul de la care sT a luat numele si la 2 kil, de resedinta comuneT. Are 99 famili!, sad 332 suflete (158 bAr, batI si 187 femei), din carT 3 Izraeliçi; 108 case de locuit.

Finttnele,

deal,

acoperit cu

fi-

flete, in j ud. Suceava, com. Preutesti.

Fintinele, mofie particularA, j ud. Dolj, pl. Ocolul, com. MAllesti, satul Fintinele. Pe &risa se gl-

seste pldure.

fel, din cauza multor fintinT de

aci, care ad o apA foarte bunl de blut.

Fintinele, mofie nelocuitA, pl.

sat,

in jud. si pl. Tutova, com. SAlesti, spre E. de

Fintinele, peidure, jud. Dolj, pl.

satul SAlesti.

dere de 123 hect. Se gAseste

FIntinele,

Are I00 locuitorT, din carT 25 stid carte si 25 case. Pe aicT

www.dacoromanica.ro

Olten ita, jud. Ilfov, ling5. Du n Are.

Ocolul, com. MAllesti, in intinpe mosia Fintinele. Esente ; cer i girnitA.

FINTINELF,

Fintinele, paria, judetul Falciti. Ia nastere din mal multe findril si din sipotele ce se scurg din mijlocul mahalaleT din sus a satuluT si com. Deleni, pl. Mij-

locul ; curge in directie spre E. si se varsa in piriul Bujorul.

Finthiele, pirliaf, format pe teritoriul comuneT Sascut, plasa Racaciuni, judetul Putna ; se varsa in Balcuta.

Finttnele, pida, afluent al pi-

FiNTINELELE

376

cu bol,

11

carute ca caT ; 76

teluT se afla un sant, prin care

Este o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, la care deserveste 1 preot O 2 cintaretT. Budgetul com. are : la veniturT 1049 lel si la cheltuelT 636

curge un mic Ornas, cu nu-

leT.

Vite sunt : 690 vite marT cornute, 700 or, 782 rimatorr si

fla doua izvoare cu ape minerale parasite. Numele sA6 pare a deriva de la numeroasele iz-

36 caT.

voare minerale de aci, deseo-

Aceasta com. are

cest nume, jud. Suceava.

mele Pirtul-Lesilor. Acest sant

se crede sa se fi facut cu oca-

zia une lupte cu Lesir. In apropiere de el se

a-

osea

perite de un padurar. Despre a-

comunall, care o leaga cu com. rur. Poroina-Mare.

ceste izvoare, care se gasesc

o

riuluT Suha-Mare, jud. Suceava.

Ftritinele, pitiiaf, afluent al Siretuluf, ce strabate satul cu a-

inainte sare. La picioarele mun-

stupr.

chiar in padurea Fintinelele, Dimitrie Frunzescu (eDictionar

Fintinele-Säpate, vcilcea, pe ni o-

Topografic si Statistic al Ro-

sia Seaca, jud. Teleorman, o ramificatiune din Valea Duh-

minieT») se exprima ast-fel : cAceasta apa izvoreste de sub

neT, avind directiunea spre mosia Secara ; inceputul el este

un fag batrin si in apropierea unuT delut, unde maT sunt si alte dota izvoare ; apa luT e

Fintinele, obirfia piriuluT Glo-

la N. com. Seaca, de pe deal.

durile, in com. Preutesti, judetul Suceava.

Fintinelele, com. rur., jud. Ba-

Fintinele, piriierf, jud. Tecuci6,

A ndriesesti, Hemeiusi (resedinta.),

turbure, din cauzA ca n'are curs liber si seamana cu coloarea laptelui ; are gustul si mirosul apelor de pucioasa ; temperatura

izvoreste din tipa cu acelasT nume si se varsa in partea dreapta

Fintinelele, Trebisul si Secatura,

eT s'a gasit la 9 grade Reau-

situate : pe dealul Andriesesti, pe coasta (Fintinele), in valea

mur, cind_aerul avea 17 grade ;

can, pl. Bistrita-d.-s., cu 5 cat :

a piriuluT Zeletinul, in raionul comunel Valea-Rea.

FIntinele, vale, jud. Dolj, plasa Ocolul, com. Ghindeni, pe care

este asezata o parte din com. Ghindeni.

FintInele-cu - Virvorul, inofie, a statuluT, situata pe teritorul

Orle! Bistricioara (Hemeiusi) si in valea piriuluf Trebisul (Trebisul si Secatura). Apele Bistricioara si Trebisul

incarcat de piriiasul Cirligata, mica mal multe morT. Teritoriul acesteI com. se invecineste la E. cu comunele : Saucesti, Schineni si Ciumasi,

com. Virvorul, pl. Jiul-d.-mj., jud. Dolj. Pana la secularizarea averilor manastirestr, era pendinte de manastirea Bucovatul.

de care se desparte prin riul Bistrita ; la V., cu com. Lun-

A fost arendata, pe periodul

leni.

1893-94, Cu 15000 leT anual.

In aceasta com. se afla un izvor de apa sulfuroasa si cu fier, in padurea de pe dealul Capatina si altul cu apa sarata

FintInele-N egre, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Blahnita-Cim-

cani ; la S., cu com. Margineni-

Munteni si la N., cu com. Gil,

greutatea el specifica este de 1,003. In 16 unciT de apa s'a gasit urmdtoarele materii com-

pacte: 3,633 grame sulfat de natron, 6,116 sulfat de var, 1,150

muriat de natron (sare), 1,950 carbonat de natron, 2,866 carbonat de var, 1,400 carbonat de magnezie, 1,60o pamint de cremene (sude), 0,100 rasina de pucioasa, peste tot 18,815 gr. ; iar partI gazoase alcatuitoa-

re, s'al gasit 6,620 palme eabice de acrime idrosulfuricA. De insemnat este, ca la Fiadnelele se &ese mal multe burhuturT tot asa de bune, ca si cele de la Borsec». In comuna sunt 3 bisericT, de-

pul, la distanta de 31 kil. de orasul Severin, iar de Vinjul-

(slatina); sunt ambele in sectia Secatura. In Chestionarul Arche-

servite de 2 preotT si 3 cintaretr; i biserica catolica, cu un

Mare, de g kil. Are 1000 locuitorT, din carT 166 contrib. Lo-

ologic (1873, A cademia-RominA)

preot din LiuziT-Calugara ; o ca-

se spune ca : in partea de V. a mosier Fintinelele se afla Piscul-luT-Stan, de unde se scotea

pela protestanta ; II &dual; o velnita ; o scoala, intretinut1 cu procentele de 856o leT ale

cuesc in 200 case. LocuitoriT poseda : 41 plugurr, 107 care

www.dacoromanica.ro

377

V1NTINELELE

donatiuneT principeseT Wittgenstein, in sectia Hemeiusi. In anul 1891 $coala a fost frecuentatA de 14 copif, dintre carT I fatA.

Populatia se compune din : 451 familiT, sad 1708 suflete : 1063 RominT, i Grec, 5 BulgarT, 29 GermanT, 464 UngurT $1 146 Izraelitf ;

1664 sunt de protec-

tiune rominA, io de protectiune austro-ungarA, 29 de protectiune germaa. i 5 de protectiune

FilsITNELELE

In com. sunt: 239 case de una in

vin alb; lar dupA controalele divizieT filoxerice (1891), intinderea

locuitorl ; 2 bisericr:

viilor lucrAtoare este de 373/4

Mazili,

hect. Velnita din Hemeiu$i produce

de fratiT BozienT $i reparatl in anul 1866, si a doua in clt. Ungureni, fondatA la anul 1802 de EnutA $i sotia sa Ecaterina. Ambele ati hramul Adormirea-MaiceI-DomnuluT si sunt deservite

2555.12 hect. spirt de bucate. Vite su nt : 120 cal, 1159 vi te marT cornu te, 262 porcI $i 131 of.

Stupf de albine sunt 86. Budgetul

com. pe 1891 --

92, avea 8575 leT, 25 bani, la

fondatA in anul 1786

de 2 preotT.

De cind viile s'ad filoxerat, locuitorif se ocupa numaT cu agricultura. El desfac produsul

Teritoriul acesta com, este

munceT lor la orasele Ploesti si

14

veniturT $i 4879 leT, 90 banT, la cheltuelf.

meseriasT, i industrias, 7 comerio avind profesiunT libere $i 40 servitorT.

strAbAtut: de calea vecinalA MArgineni - Munteni-Finttnelele-Les -

Mizil.

tiü carte 152 persoane, din

pezi, lungA de 9600 kil. i de

cu aburT.

carf 41 femeT.

calea feratA BacAd-Roman, avind

Totalul pdminturilor de culturl este de 978.12 hect.

Parte din locultorii comuneT sunt mosnenT; 86 s'au impro-

Sunt 400 contribuabilT, dupA recensemtntul din 1891. DupA

ad i halta Fintinelele. Satul Hemeiusi este legat cu satul Luncani printr'o cale comunall. Distanta la capitala judetuluT

legea ruralA din 1864 s'a dat, in aceastA. comuna $i in sectia

Baclii, este de 8 kil.; spre leni, resedinta pl., 6 kil. ; spre

Itesti din com. Ciuma.$1, la 295

Luncani, 8 kil.; iar spre MArgineni-Munteni, 5 kil.

$i epe, 264 boT, 105 vacT, 900 oT $i 318 porcI.

com.rur., pl. Cricovul,

coala existA in com. de la 1879. In anul 1894 a fost frecuentatI de 40 elevI $i 2 eleve.

bulgard ; 849

agricultor-1,

locuitorT, 866 fdlcI i 40 prAjinT.

Tot teritoriul com,. este de 3399 hect., dintre care numaT

vre-o 900 apartin locultorilor; restul, alipit pe litiga proprietatea din Girleni, formeazA una din cele mar bogate mosiT din

jud. Prahova. Se crede a foarte vechie.

district, care, cu pAdurea (5728 hect.), bine exploatatA i necontenit reinoitA prin rA.sadurr de arborT noT, aduce proprieta-

zili si cA, maT tirzid, ar fi venit un boier, din tinutul ArdealuluT, cu citI-va oamenT aT sal, de s'ad

reT, Principesa hereditarl Lucie-Françoise Euphrosine-AnneAl exandrine - Georgin e - S choe n burg-Waldenburg, nAscutA Prin-

fi

Se zice, cA la inceput a fost formatA numaT din satul Ma-

Viile ocupa o intindere de 26.79 hect. dupa statistica din 1890, in care an ail produs 21,28 hect, vin negru i 793.44 hect.

S'ad carte 74 bArbatI $i 9 femeT.

Cu intretinerea personaluluf se cheltueste anual 1080 ler. StupT cu albine sunt 6o. Comertul se exercitA in com. de 5 eirciumarT.

muna, si ad format cAtunul Ungureni, despArtit de Maztli prin &la periodica Valea-CosiT.

Este situat1 la poalele Dea-

'11 inlesneste comunicatia Cu comunele : Conduratul i Vadul-

kil. de Urlati, resedinta plAseT. Se compune din doul cAtune: Mazili i Ungureni, avind o po-

leT anual.

dat 275 hect. Ei au : 100 caT

Veniturile comuneT se urcl

tein, ascua Principes1 CantaImpozitul mosieT este de 4560

re$anu, Manolache Bozianu $i Nicolae Picleanu, cind li s'au

la suma de leT 2912.97 si cheltuelile la suma de leT 2917.18.

luluT-Mare, intre valle: Valea-Cosil i Valea-luT-Stan, la 35 kil. de capitala judetuluT $i la 18

100000 leT.

prietdrit la 1864, pe mosiile d-lor Mirzea, Dr. S .tverin, BAlasa Ci-

asezat in partea de V. a co-

cipesa Sayn-Wittgenstein-Berleburg, mostenitoarea mumeI sale Principesa Pulcherie- Wittgens-

cuzène, un venit anual de peste

Pe valle din sat sunt 2 morr

pulatiune de 260 familiT, san 1112 suflete (623 bArbatI i489 femeI), dintre carT 5 familiT TiganT, 2 familiT BulgarT $1 2 familiT GrecT.

Sunt 190 contribuabilr.

In com. sunt 2 $osele: una SApat $i a doua, cu comunele : Mizilu $i Ceptura.

In partea de N. a comuneT, se intinde o culme de dealurT, carT nu sunt de cit ramificatiunT ale DealuluT-Mare, $1 care adi poartA numele de Dealul-ValeaCosa i Valea-luT-Stan. AO fost

odatl acoperite cu vil. De cind s'au filoxerat viile, se cultivl pe dealurT porumb i gnu, lar parte 48

59828. Mareta Dlellmior Geogratto. Vol.

www.dacoromanica.ro

FÌNTiNELELE

378

Fi NTINELELE

se lasa pentru päsunatul vitelor. Com. este strdbatutä. de ValeaCosiT si Valea-lul-Stan si de Or-

pärtile de N., N.-E. si S.-V. ale

la Ceptura. Prin centrul comuneT trece un mic sant, pe care In timpurile ploioase vine apa asa de mare In cit ineaca toate grádinile pe unde trece. Se mIrgineste cu comunele

Tot dealul ciespre baltA este

Inotesti, Conduratul, Mizilul-Cep-

tura si Vadul-Säpat.

com., sunt multe gävanurT, carT poartà diferite numirT. format din pämint argilo-nisipos (chisaT), ast-fel cA adese-orT se surpà blocurT marr si se prävä.lesc in vale, mincind necontenit din terenul comuneT. Valea pe unde se face comunicatiunea este tot-d'a-una expusà inundatiunilor, maT cu seamä. primavara.

Fintinelele, com. rur., la extremitatea de S. a pl. Marginea, jud. Teleorman, situatA pe dealul de d'asupra SuhaieT, la N.-V. de orasul Zimnicea. Teritoriul eT se limiteaa. la

N. cu mosiile

oimul si parte

din hotarul mosieT Piatra ; la S.,

cu balta Suhaia ; la E., cu domeniul ZimniceT, din care face parte, si la V., cu com. Suhaia si proprietatea rezervatà pentru

Viile situate de alungul dealuluT pe care e pusa comuna ocupa o suprafata de 96 hect. ; ele produc vin bun. Populatiunea este de 269 famili!, sail 1332 suflete, din carT 199 contribuabilT. Vite sunt : 766 vite marT cornute, 1476 vite miel. cornute, 440 caT s'i 144 rimAtorT. Cdile de comunicatiune sunt :

pe deal, spre orasul Zimnicea, $1 spre com. Suhaia pe calea

mos cu magaziT, patule si case de locuit, unde se addposteste

o micA colonie de muncitorT un gurl.

Satul Fintinelele este din cele maT vechT ale judetuluT. II vedem trectit in catagrafia sate-

lor intocmitä la anul 1741, fa-

cind parte din

pl.

Marginea.

Dionisie Fotino

il

citeaza ca

sat de frontierl spre Dunare, iar despre mosie ne spune cl era proprietatea paharniculuT Nicolache.

Pä.nä in anul 1876, comuna a fost intrunitä. cu Suhaia ; mal in urma aq' fost deslipite, fácInd

parte din plasa Marginea.

Fintinelele, sat, in jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Borlesti-Värzari.

Fintinelele, sat, in jud. Badil,

Din toate satele acestuT judet, insirate de-alungul tärmu-

mixtä Turnu-Zimnicea ; iar pe

pl. Bistrita-d.-s., din com. cu acelas! nume, situatA pe coasta

vale pe mal multe coborisurT

dealulur din dreapta Bistritei lin-

luT sting al DunäreT, satul Fin-

repezT sati rustI. Cele maT pria-

tinelele are cea mal frumoasä

cipale sunt : Duduita, care serveste si de hotar cu com. Zim-

g5. orasul Bacati. Biserica este ziditä. de Lascarache Cilighiul la 1786 si este deservitä de un preot si de un cintdret. Tot ad se aflä. castelul Princesei Lucia Schönburg-Waldenburg. De castel este alipitä o capela protestanta. Castelul si capela sunt inconjurate de un frumos pare cu florile cele maT rare, croit

scoala.

pozitiune. De pe dealurile acestuT sat se desfäsurä frumoasa panorama a DundreT : In jos, pänä aproape de riul bulgäresc Iantra, in sus, pana la gura OsmoluluT, din dreptul Izlazului, unde se varsä. Oltul in Dunäre. Din Fintinelele se vede foarte bine orasul istov, din Bulgaria; iar la poalele dealurilor se intinde marea baltä. a SuhaieT, care, plecind de la marginea orasulul Zimnicea, se sfirseste dincolo de com. Lisa si Villatori, pe o distantä de peste i o kil, in lungime.

nicea ; rusca Surduleasa, RuscaOltenilor si Rusca-de-la-Hotar,

spre com. Suhaia. MaT sunt si

alte rusti mar miel, de putind importantä, carT duc din vale In sat. Multime de magurT si movile

spre V.; Mdgura-de-la-Rusca-

chiar in pä.durc. Tot aci se afla grldinT de legume si livezT de arborl fructiferf. Populatia se compune din : 212 RominT, 12 Ungurr, 4 EvreT si 88 TiganT, ImptistiatI

Oltenilor si Magura-de-la-Hotar,

In 82 familiT. Vite sunt :

spre com. Suhaia.

94 vite marT cornute, 16o1 laï i 54 porcI. CirciumI sunt 2. Acest sat este departat de 2 kil. de cät. cu scoalä (Hemeiusi).

sunt insirate pe teritoriul acesteT coin., de la S. spre N. Cele maT principale sunt : MftguraParolului la E., Mägura-luT-Mos-

Barbu la N.-E., Magura-CiureT

hect. sunt pe teritoriul acestel

Distanta com. de resedinta judetulul este de 38 kil ; de la

com.; 165 locuitorT ati proprietätT pe 700 hect. ; scoala si bi-

Zimnicea sunt 5 kil. si de la Alexandria, 44 kil.

Din domeniul ZimniceT, 4000

serica sunt dotate cu 30 hect., 500 axiI.

Pe platoul, care se intinde in

In sat sunt mal multe

53 cal',

cir-

Fintinelele, sat, face parte din

ciumI si o moarà cu abur!, lar pe mosie se aflä un conac fru-

com. rur. Fintinelele, pl. Cricovul, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro

fiNELEL E

379

Fintinelele, cdtun, in com. PAucesti, pl. RAcAciuni, jud. Putna. Se numeste ast-fel de la niste fintinr ce se aflati aci in vechime. Are o populatiune de 120 suflete, carT locuesc in 25 case.

Fintinelele, catun, in com. Sascut, pl. Rázáciuni, jud. Putna. Este situat pe valea piriuluT ce trece prin satul Sascut si care se varsä. in Siret. Are o populatiune de 402 suflete, carT locuesc in 103 case.

Fi N1 NELOR (PiRiUL-)

seni, com. Fintinelele, pl. Cricovul, jud. Prahova, in intindere de 183 hect., toate arabile i finete,

dinteinsa marT cantitAtT de pes-

care pe periodul 1888-93 s'a

rele si din multe comune din jud. Teleorman si Olt se apro

te de tot felul

i pescara' din RosiorT, Alexandria, T.-MAgu

arendat cu 3720 leT anual.

vizioneazA de aci cu peste proas

mo,rie a statuluT, arendatä. pe 1887-88 cu 14000 lei

pAt i sArat.

anual. Are 8o pog. Este pen-

rile pe unde se scurge apa

La coada bAlth despre Zimnicea sunt zAgazu

dinte de mAnAstirea Glavaciocul, situatl lingA com. SlAveni, pl.

carT opresc pestele; lar la mar ginea bältiT, intre satul Finti nelele i Zimnicea, se aflA cltunele Fintinelelor, unde se face

Ocolul, jud. Romanati.

Fintinelele, cdtun, al com. S1A-

Fintinelele, pddure, jud. BacAti, pl. Bistrita-d.-s., com. Fintinelele. Esente : stejarr, fagr, car-

veni, pl. Ocolul, jud. Romanati,

pen!. Este foarte bine exploatatA

situat spre N. com., la gura

si reinoità necontenit prin rasadurT de arborT no!. Proprietatea este a EpitropieT Sf. Spiridon din Iasi. Intinderea ei e de 5728 hect.

Fintinelelor (Valea-), vale, pe

Fintinelele, .pda'ure, in jud. Iasi, com. Mogosesti, pl. Stavnicul,

teritoriul comuner Davidesti, judetul Muscel ; curge aproape paralel cu titirite Argeselul

riuluT Caracal, unde Oltul face 3 insule marT, 14 kil. departe de Caracal. Are 45 familiT i 217 locuitorT.

Fintinelele, stalie de dr.-d.-f., jud. Baca'', pl. Bistrita-d.-s., com. Ciumasi, pe alija BacAti-Roman,

pusl in circulatie la 13 Sept. 1872. Se afta intre statiile BacAtI (12.1 kil.) si Galbeni (8.9 kil.) InAltimea d'asupra niveluluT mlriT e de I84"-3 1. Venitul acesteT

vinzarea pesteluT. Ad este

si

administratiunea bAltiT.

Fintinelelor (Dealul-),

deal,

intre valea cu acelasT nume Valea-VaceT, comuna Davidesti,

pl. Argeselul, jud. Muscel.

numitl ast-fel de la douä fineni ce se aflA in ea.

Circinovul.

Fintinelelor (Virful-), pise, co-

Fintinelele, pirta, izvoreste de

muna Rijletul- Vierosi, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

la niste fintinT, de pe teritoriul satuluT Spineni-Nor, com. Iepu-

statii pe anul 1896 a fost de

reni, pl. Turia, jud. Iasi si se

25205 leT. 20 baza'.

varsA in ¡azul Suricea.

Fintinelelor (Valea-), vale, strAbate partea de N. a com. CornAtelul, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Fintinelele, deal, jud. BacAti, pl.

Fintinelele, piria, format pe te-

de pe teritoriul

ritoriul com. Colacul, pl. Vrancea, judetul Putna ; se varsA in Putna.

Bistrita-d.-s.,

com. Fintinelele.

BacAci, pl.

loc cu izvoare, jud. TazlAul-d.-j., de pe

teritoriul com. Gropile. Fintinelele, mo,cie, jud. BacIa, pl. Bistrita- d.-s., com. Fintinelele, prqprietatea Principeser LuciaSchoenburg - Waldenburg ; are

715 hect. plmint productiv un venit de 38000 Fintinelele,proprietate, a EforieT Spitalelor civile din Bucuresti,

fostA pendinte de schitul Gli-

Se zice cä in aceastA vale ar fi fost in timpurile vechl un cAtun Cu 10-15 bordee. Urmele acelor bordee se vld azT.

lcea, com. CiomA-

gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt;

Fintinelor (Dealul-), a'eal,

in

se vars1 in Cungrea-Mare, pe tArmul sting, in raionul comu-

jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s.,

neT CiomAgesti.

Dealul Fintina-TurculuT i brAzdeazA partea de N. a comuneT;

com.

este acoperit in parte cu pl-

Fintinelelor (Balta-), porliune din baila SuhaieT, care cade pe domeniul ZimniceT, jud. Teleorman. Este situatl intre hotarul orasuluT Zimnicea si hotarul

Sgirciti. Se desface din

durT, in parte cu imasurr.

Finttnelor (Dealul-), munte, In com. MAlini, jud. Suceava.

mosieT Suhaia. Suprafata e! este

de peste 500 hect. Se scoate

Fintinelor (Pirtul-), phi% ce la

www.dacoromanica.ro

FINT1NELOR (VALEA-)

380

nastere din niste fintinI din satul Trohanul, com. Girceni, pl. Racova, jud. Vasluiti, si, unindu-se ca piriul Chetrosul, se varsA in plriul Racova.

Fintinelor (Valea-), vale, jud. Dolj, pl. BAilesti, com. Galiciuca, pe care este asezatä. co-

muna. Se numeste ast-fel, din cauza multelor fintinI ce se gásesc pe &risa. Fintinita, izvordeapd, amestecatA cu pAcurA, situat in com. Vizantea, plasa ZO'brOutul, judetul Putna.

ART1GUL

Teritoriul comund e maI muIt fácut din ridicAturI, putine vAI si sesurr. PAmintul e favorabil cultureI, maI ales pArtile numite

Firtäte§ti, sat, face parte din com. rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j. jud. Vilcea. Are o populatie de 277 locuitorI (130 bArbatI si 147

Valea-PAruluf si Valea-RAdiciuluI; sunt insA si terenurI mal nAsipoase, favorabile mal* mult

femel). Cade la E. com., pe \ralea

Gemineaua. Are o bisericA,

cu

hramul Sfintul-Gheorghe, reziditA

cultura ovAzului si cartoafelor. Suprafata sa e de 4776 hect., din carI 2646 hect. arabile, 1000 imas, 340 pAdure, 540 tufáris, ro fineatA si 18 vatra satuluI. Dintr'acestea, vr'o 200 hect. aa

la anul 1838 de Gheorghe Firtat

fost proprietatea statuluI, carI s'ati vindut in loturl sAtenilor. NumArul vitelor e de 1755 capete, din carl : 8 taurf, 738

F trte§ti, numire ce se da mal

boI, 471 vacI, 41 juncï, 36 junce,

si altI enoriasT. Copa in virstä de scoalA sunt 23 (r r b., 12 f.). E la 21/2 kil, departe de cAtunul

Dozesti, unde e scoala. inainte si se (II chiar si acum de

uniI din loc., satuld Buhoanca din plasa Siretul-d.-s, jud. Roman.

Firfuescul, munte, plaiul Nuc-

55 gonitorf, 71 gonitoare, 85

soara, pe unja graniteI, judetul

minzatI, 95 minzate si 155 viteI. Locuitorit ati 160 plugurI, din

Firtigi, sat, in com. Hangul, pl.

carI 20 sistematice; 3 grape de

situat la 40 kil. depOrtare de

fer ; r masinä. agricolA.

orasul Piatra, pe dreapta riulta

Muscel.

Firlofaia, vale, com. Poenari, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

-

Sunt 5 circiumt 2 mori cu

abur!.

Firtäne§ti, com. rur., in plasa

Veniturile comunale se urcd

Prutul, jud. Covurluiti, asezatA pe *ralea CovurluiuluI, la distantA

la 5399 le!, 30 bar!, lar chel-

de 41 kil. de Galati. Se märgineste la N. cu cdt. Roscani (com. Vlädesti), la S. cu cAt. FintInele (com. Foltesti), la E. cu com. MAstAcani si la V. cu Baleni. AceastA comunA este udatd in

partea esticA de piriul Covur-

tuelile la 4102 le!, 50 banI.

In com. FirtAnesti a fost o biserica cu hramul Sf. VoevozI, foarte vechie ; in locul eI s'a construit alta noud. AceastA comung, impreunA cu satul Putichioaea (com. Bujor) formeazA

o parohie, cu i preot paroh, 1 preot alutor si 4 cintAretl.

Piatra-Muntele,

jud. Neamtu,

Bistrita, litiga gura

piriiasului

Boura-Firtigi.

Are o populatiune de 21 famili!, sati Ir 1 suflete: 52 bärbatr, 58 femeI; 6o necOsAtoritI, 45 cAsatoritT, 7 vAduvY.

Stia carte 2 persoane, nu stitl 109. Locuitorli se Indeletnicesc, pe

litigä munca cimpuluf, maI cu searnA cu plutAria.

Firtigi. Vez! RApciunita, judetul Neamtu.

luiul. Este formatA dintr'un singar sat rAzAsesc; maT la o parte

1889-90, s'a frecuentat de 42

se afla un grup de cite-va case

elevI.

numit Slobozia-Butora, care tine

Calea judeteanA Galati-Birlad trece pe lingl viile FirtAnes-

Boura-Firtigi, jud. Neamtu.

tilor, in partea S.-V.; maT sunt apoI cAT vecinale-comunale, carI

Firtigi,pidia,c, jud. Neamtu. Ved Boura-Firtigi.

leagl aceastA comunA cu MástIcani, Putichioaea si Roscani.

Firtigul, trup de sat,

tot de FirtAnesti, fArA a constitui un cAtun a-parte. Comuna FirtAnesti este vechie.

Are o populatie de 428 fa-

Este o scoalA mixta, care, in

nal, san 1726 suflete, din carI : 870 bArbatI, 856 femeI ; 889 necOsAtoritI, 732 cAsAtoritI si 105

Firläne§ti, mofie a Statuld ce-I

Firtigi, ramurd de munp. Vez!

in. com.

Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

zice si Mavromolul, in intindere

de 160 hect. (osebit de 3571/2

Firtigul, ramurel de munti, ce se

Contrib. sunt 293; case de

hect. pAdure), in com. Firtdnesti,

detaseaza din muntele Ceahläul,

locuit 397; sti a carte 154 persoane, nu stitl 1572.

pl. Prutuld, jud. Covurluitl. Se

pe teritoriul com. Hangul, jud.

arendeazA Cu 3000 le! anual.

Neamtu.

vAduvI.

www.dacoromanica.ro

FiSilTI

FLAMINDA

381

Ffstiti, numire, ce se mal da Sibigiul-d.-j., din com. PanätauI, jud. Buzar'.

cul, jud. Vasluiú, zidita la 1721 de catre Mihail Racovita, Dom-

nul MoldoveI, dupa cum se

Fi§teica, trup de mosie, in jud. Teleorman, pl. Marginea, facind parte din mosia ZimniceleIe.

vede din inscriptia de pe piatra

FistIca, pIrîÜ, izvoreste din partea de N. a dealului Secatura, din com. Cozmesti, pl. Stemnicul,

jud. Vasluili, curge spre Baleni, strabatind $esul Bale$tilor, $i se varsa in dreapta StemniculuT, dupa ce primeste afluentiT : Balesti, Sapa i Prisaca.

aflata in zid deasupra use! de la intrarea in biserica. Aceasta manastire a fost inzestrata cu mal' multe mo$iI de catre ctitoril ce se vad trecutT in un pomelnic, cu data de la 1808 $i anume: MihaI Racovità-Voevod, Ana Monahala, SultanaDoamna, Constantin - Voevod,

FIstIca, deal, in partea de V.

te fan-Vo evod, Io nita-Vo evo d,

a com. Cozme$ti, pl. Stemnicul,

MihaT-Voevod, Ruxandra-Doamna, Ecaterina-Doamna, Ionita

jud. Vasluili.

In marginea de E. a acestui deal se zice cä s'a gasit de catre locuitorl, cind arati pamintul, plumbI de tuciii, cea ce probeaza urmeleveunuT rdzboiti.

Din acest deal se formeazd valle urmatoare : Secatura, Galbena, Rogoazele, Bella, Chetroasa, Chicusa $i $esul Fistiqa. Acest deal, cu toate vAile,

Racovita $i altI raposatl. Tot intre ctitorT se maT considera $i raposatiT Dumitrascl, Elena, Manoll, Anastasia, loan, Ioana $i altiI din familia Palade, trecutI tot in acest pomelnic. ApoT Archimandritul Iosif Gindul, a zidit casele i zidul imprejurul bisericeT la 1834.

dealulur

Dupa aceasta, Episcopul SinaiuluT, Strichide, fiind egumen, a inältat zidul, a acoperit biserica

se afla Valea-Babel i Dealul MA-

cu table, a facut din noti ca-

gura, cel mal inalt pise al dea-

tapeteazma, a pardosit-o pe jos cu marmura, a dotat-o cu vest-

sunt acoperite de paclurI.

In partea de S. a luluT Fistica.

Fistici, sat, in partea de N.-V. a com. Cozmesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiü,

Secatura, Rtpa

situat pe valle i

din carl 786 hect. padure, 371 hect. loc arabil, 129 hect. imas

de orasul Severin $i la 21 kil. de com. rur. VinjulMare. E situata pe un platon. Se margineste la E. Cu com. 45 kil,

Cioroboreni; la S., Cu com. Danciul ; la V., cu com. Jiana-Mare ;

lar la N., cu com. Scdpaul. Este re$edinta subprefecturer plaseI Blahnita. Are z zoo locuitori, locuind in

210 case.

Locuitoril posea.: 32 plu-

omuzu-

retT ; o $coall, conclusa de I in\raptor, frecuentata de 50 elevr ; o circiuml.

Fl§teica, insuM pe Dunare, situata in partea de S.-E. a ora-

niturT le! 5787, lar la cheltuelY 1792 ler. Sunt 183 contribuabilf. Vite marT cornute sunt 678,

kil. Mic afluent al

Budgetul comuna are la ve-

lur-Mic.

suluT Zimnicea, jud. Teleorman,

Numirea acesteT insule se ga-

tici, com. Cozme$ti, pl. Stemni-

i sat, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la

servia de i preot $1 2 cinta-

Are o populatie de 219 familiI, sati 832 suflete, din carI 70

Fistici, 1n/basare, in satul

Flämlnda, com. rur.

jud. Suceava, formind hotar dinspre Bucovina, pe o lungime de

la departare de 4 kil. de oras.

Numarul vitelor e de 1340 520 vite mar! cornute, 70 cal', 350 01. i 400 rimatorl.

Fita, pirtiaf, jud. Bacali, pl. Trotu$, com. Javreni, care se varsa in lita Trottqul, d'a stinga.

Ffsticul, filia, in com. Ple$e$ti,

proprietatea locuitorilor claca$T.

TiganT $i 4 EvreI.

tusul, comjavreni, care se scurge d'a stinga Trotu$uluT.

minte, cartT i argintarif, la 185o.

Dealul-VieI,

pe o intindere de 2302 hect.,

Fita, pirla, jud. Bacau, pl. Tro

gurT, 74 care cu boT, 7 carute Cu ca!; 82 stupT. Se afla aci : o biserica, de-

Fl§tica, fes, jud. Vasluiú. Vez! Fistica, deal.

Fl§teica-Sfinte§tilor, mo,vie, situata pe teritoriul com. Sfinte$ti, jud, Teleorman.

seste räü pocita, atit pe harta stat-majoruluT austriac, cit i in Dictionarul de Frunzescu $i unele manuale de geografie, in

cit niel ca ar putea sa

fie re-

cunoscuta. Totl, copiind numirea dup5. NemtI, i-ati zis Fisetecu, in loc de Fisteica.

www.dacoromanica.ro

24 cal, 762 or o 659 rtmAtorr. Prin comuna trece $oseaua Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia. In Fldminda se afla, DealulManda, care este acoperit cu vi!.

Pe marginea de V. $i S. trece piriul ce vine de la com. De veselul si

se varsa in piriul

Blahnita, la Vicasul.

Flämlnda, com. rur. si sat, In

FLAMNDA

FLXMINDA

382

partea de S. a plasei Calmatuiul, jud. Teleorman, situata pe malul

suflete si 127 contribuabill in

sting al Dunärd, la gura baltef

Vite sunt 4293 capete : 483

Berceluiului, pe loc yes. Are un catun, Ciuperceni, si-

cal, 981 vite marl cornute, 2610 vite miel cornute i 219 porcT. Mare parte din domeniul statuluI Turnul, cu trupul Suroaia, se afla pe teritoriul acestd com.

tuat in partea de N. a comunef, la del:di-tare de ikil. Distanta comund de la malul Dunarei este de aproape 1/2 kil. Limitele sale sunt: La N., dincolo de cat. Ciuperceni, dealul numit Suroaia ; la S., fluviul Dundrea si lunca

d'impreuna cu gira si balta Berceluiului ; la E., com. Tra-

cat. Ciuperceni.

Pe harta geologica a d-lul M. Draghiceanu, ca si pe a statului major austriac, se vede notata. existenta in aceasta comuna. a unuI izvor de ape sulfuro-muriatice.

Minda) faceati parte din jud. Oltului. Pe aci era hotarul Tarii

despre Dunare, precum si limita zonel ocupata de raiaua TurnuluT (Turkissi-Kule).

Iata cum descrie Dionisie Fotino aceste hotare : «Despre capatul jud. Olt, hotarul incepe din marginea Dunarei, despartind imprejmuirea Kuld de Cetatea-de-Pdmint ; de la Traian, pe uscat, trece pe aproape de o movild ce este pe marginea Traianultd ; de acolo

Pe teritoriul d se afla multe mägure; unele din ele ail fost

merge la alte doul movile tot

rele.

punct de hotar intre zona raialei

merge pe drumul numit al Ba-

In dreptul acestd comune se afla pe Dunare insulele Catina-

turcesti de la Turnul i restul

nului, drept in sus la apa nu-

facut Tarif ; in altele turf Cu ocaziunea cercetarilor archeologice. Ast-fel, la estul comund, este magura Goicea, unde s'aií facut in mal multe rinduff sapaturi; la S., Magura-

mita Hirlaul si se intinde printre

ian

i

la V., comuna A/14.u-

Mare si Insula-PorculuI, precum

si pichetele de paza fruntariilor

No. 3 si 4.

In partea de S. sunt mai multe lacurT formate din revärsarile Dunard i caff adese-ori seaca vara cu desavirsire. Balta-Berceluiuld este pe teritoriul acestd comune. Cele-l'alte lacuri, care se formeaza periodic prin rävarsarile Dundrei, sunt :

StupiI, foarte vechIe, si la V., magura de la Groapa-Viei, bo-

tezata de staid Grapavia. La

pe marginea Traianului, de unde

vil pand la biserica ce era pe un sat desfiintat al Tarif-Rominestr.

«Hotarul urmeazd pe magura printre viile Ciupercenilor, dintre carT jumatate ramin la Kula si jumatate in Tara-Romineasca.

flä. Valea-Bisericd, pe care o ga-

De la magurd se intinde pana la alta magura si lardsi IAA la gura Rusciucului $1 la Negura

sim citatä de Dionisie Fotino in descrierea hotarelor Tarii-

de la Gunviul-Duman, tot pe drumul Banului, intins la mar-

perceni i com. Traian ; Lacul10-Vlad i altele mar micI.

Rominesti.

ginea mosid lui Pehlivanoglul spre Kula ; iar mosia luf (parte

Cu toate revarsarile Dunard, com. Flaminda este ast-fel situat5. in &it nu este niel o data inundatä ; mai inainte de a se construi cheul din portul Turvapoarele i vasele de

in aceasta comuna ; inceputul luI este la Dundre si dupa ce strabate comuna, o ja prin cat. Ciuperceni, apuca pe muchea dealului Suroaia, ja directiunea spre soseaua nationall Turnul-

comerciù IsI faceati incarcaturile aci.

Alexandria si de acolo porneste, pe linga com. Putineiul, mar departe.

lacul Listeava intre cat.

Ciu-

In partea de N.-V. a comuneT, dincolo de cat. Ciuperceni, se afla. dealul Suroaia, pe care sunt plantate viI. Tot aci se gäseste i partea de deal care se

numeste Groapa-Vid, pe care scriitorii si cartografii numit-o gresit Grapavia. Populatiunea comunei este de 405 familii, sail 1220 suflete (345 contribuabill), din earl 656 to

E., spre cat. Ciuperceni, se a-

Drumul-lui-Traian se afla tot

din domeniul actual al StatuluT) ramine in Tara panä in apa Hir-

Wild, la moara Para acum cip-va anI se vedeaU inca ad i ruinele uneY giamil. Dupa ce Turcif pas-Asia. raiaua Turnuluf, se mar dedaO Inca

la dese pradaciuni, venind de

purta mal inainte numirea de

peste Dunare i jefuind pe locuitoriT acestui sat. «La Flaminda incl se aflä la marginea DunareI, serie Aug.

Atirnap.

Latirian, in « Magazinul Istoric»,

Aceste locurf an fost populate de mult timp inca, apoi,

o cetate de pamint foarte mare, in forma patratd, lunga de 350 par, i lata de 300, care asta-zi

Satul actual Faminda si partea din mosia domeniuluI Turnul

dupä invaziunile turcestI, at fost parasite.

In secolul tracut, satele Ciuperceni si Atirnati (asta-zI

www.dacoromanica.ro

este cu totul distrusa. Din partea de catre E. a acestei cetati

se intinde drumul luI Traian.s.

FLAMINDA

383

kLAMINDA

In dreptul pichetuluT No. 4

bletT, si 2 fete ; in satul CAlu-

se vAd ?ucá intAriturile, in cari erati asezate bateriile rusestI, In

§i-Chinte§ti, at., pl.

gArul altA scoalA cu 3 clase, care

jud. Romanati, situat pe un teren ses, la S. com. Redea si la 2 kil, de resedintA. Altitudinea

resbelul din 1877; putin mal departe, cala 50 metri, era o a doua baterie. Din aceste noul pozitiunT (din marginea OltuluT)

bateriile romine ajutarA pe cele rusestii de la FlAmInda, prin focul ce ad deschis asupra NicopoleT,

i trecerea spre istov a

In 1888 a fost frecuentatA de 40 bAetT si 7 fete. Prin FlAmInda curge Clinistea ce vine din spre FrAsinet. Este si un helested care servA la ac1Apatul vitelor. Trece pe ad i soseaua judeteanA Giurgiul-Pitesti.

In toatl com. sunt ro a--

30 Linde. Com. FlAminda, dupA, modificarea administrativA a jude-

telor Oltulur si TeleormanuluT,

a fAcut parte din pl. CAlmAtuiultd, iar la 1871 a fost intru-

terenuluT d'asupra niveluluT m5.-

rif pe mIgura Pancif este de 138 M. Are 75 familif, sag 332 suflete. Este la 9 kil. depArtare de Caracal, pe drumul ce merge spre Bechet.

ciume.

pontoanelor rusesti, in zilele de 27

Ocolul,

Fläminda,certun,pendinte de com.

FlämInda, sat, cu 250 locuitorr, pe rlul Topologul, jud. Arges, pl.

; face parte din com. rur. Galicea-FlAmanda ; aid este schitul FlAmInda, fAcut de erban-VocIA Cantacuzino.

cu acelasi nume, pl. Glavacio cul, jud. Vlasca. Mosia este proprietate mWeneasca, Cu o suprafatA de 1050 hect. si cu un venit aproximativ de 200001. Are : o scoall, la care ad urmat

in 1888 21 bletr si 2 fete, din

nitA cu com. MAgurele.

FlAmInda, sat, Fläminda, com. rur., compusl

cu 38 familir, jud. Arges, pl. Oltul; face parte

din cAtuneleFlAmInda, CAlugarul

din com. rur.

si Bujoreanca, din pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situate pe pla-

mInda.

Cremenari-FIA-

si

Fläminda, nume, ce purta satul Malul-Mic, din jud. Dolj, pl. Ocolul, corr. Malul-Mare.

o depArtare de Bucuresti de 6o kil. , de Giurgiti de 54 kil., lar de Obedeni, resedinta pl., de 21

raschiva,

i

deservitA de un

preot si 2 dascAIT ; 3 circiumi.

Clenitia, la N.-V. judetuluT, si la

toul d'intre apele alnistea

nungrul de 69 bAetY si 25 fete In VirstA de scoall; o bisericl, ziditA la 186o, cu hramul sf. Pa

Fläminda, sat, tine de com. rur.

Fläminda, catun, pendinte de com. Pueni, pl. Marginea, jud. Vlasca, situat pe proprietatea StatuluT, Pruntul.

kilom.

Prundul, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

Aci sunt 35 locuitorT impro-

Suprafata IntregeT com., cu cAtunele ei, este de 3300 hect.,

Se intinde spre E. de satul Patilluda, din jud. Vlasca, cu care este aproape lipit si spre V. de fluviul DunArea, la o di-

prietAritT la 1864 pe o suprafata

din care pAdure In suprafatA de 120 hect. In 1887 avea 421 familiT, sau

2081 suflete, din carl 395 con-

stantA de 6 kil. Se crede a fi tot asa de vechid ca satul Prundul.

Venitul com. In 1886 era de 11056 lei si cheltuelile de 2600

jos. Cite o-datä. cind DunArea vine mare, II face marT stricl-

ler.

ciunr. Are 13 familiT, sail 65 suflete.

vacT,

45 bivolT, 140 caT, 120 oT, 20

c16.-

FlAminda, sat, in jud. R.-SArat, pl. RImnicul-d.-s., cat. com. Jideni, la 11,2 kil. i spre V. de

dita la 1868 si alta la alugl-

cAt. de resedintA pe riul Rimnicul-

rul, clAditA. la 1850, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, ambele deservite de 2 preotT si 4 dascAll; o scoall mixtA Cu 4 clase, con-

SArat ; are o intindere de 115 hect., cu o populatie de 65 fa-

capre, 410 firnItorY si 5 asinT. In com. FlAminda sunt dota bisericT : una la FlAminda,

Flämlnda, sub-divizie a at. Soresti, din jud. Buzlu, com. BIA jan i.

Este asezat pe un loc ses

tribuabilY.

Vite sunt : 800 bol si

de 105 hect.

dusá, de un InvAtAtor, care In 1888 a fost frecuentatA de 21

miliT, sag 261 suflete, din carT 61 contribuabilT.

Fläminda, saA Valea Soarelui-

www.dacoromanica.ro

Flaminda, mahala, clt. PruntulComeneT, com. Pueni,jud.Vlasca.

Flaminda, mlindstire, cu hramul Sf. ApostolT, lingl satul Cu acelasT nume, pl. Oltul, jud. Arges, intemeiatA de Serban-VodA

Cantacuzino. Servea de metoh Episcopier Rimniculur. Dupl se cularizare, s'a redus la bisericA de mir. E deservitl de un preot,

un cintAret sl un paracliser se inscrje in budgetul Statulur pentru intretinerea cultulur divin o sumA anuall de ¡0701e!.

384

FLAMINDA

lar casele mänästirestI sunt ru-

neata pana seara, Tara a vedea pe nimenT intrind in cetate.

inate.

TocmaT cind erati sa se coboare,

Biserica este in l'una stare,

FLAMINDA

nul manastireT, totT in vestminte

lata c5. zareste Negru-Vodä vi-

de sarbätoare. Aci el faceati sfintirea aper, 11110 o cruce de piatrd, ridi-

despre Apa.SAratl un om

cata la 1630, in onoarea tal-

le§ti, colina, pe teritoriul ora-

zdrenturos, cu o pälärie mare in

suluI Cimpulung, jud Muscel, pe

cap, cu traista de git si cu un

tareT DomnuluT, de maT multI pietosI crestinT, mirenr si ca-

malul sting al riulul Tirgul, co-

134 noduros in mina.

lugArI. Dupa spusa bätrinilor,

ronatA de o bisericutl de stil grec, ce pare o cetate de aparare a Cimpulungului. Ea are

Negru-Voda isT puse ocheanul la ochT si vazind ca era un tigan,

eT ar fi ridicat astä cruce pe

Flämlnda sau Schitul-Märcu-

doT nasT : pe Negru-Voda, fondatorul CimpulunguluT si pe Hagi Marcu Rosetti, fondatorul schitulul. Acela o numi Fläminda ; acesta Schitul-Mdrculesti.

Fläminda infra in domeniul traditiel; Marculesti in domeniul Istorier. Traditia, dupa cum se vede, a predominat cacT

i

mult riserl totT de augurul acesta ! i zise un boer luT Ne-

tos la cer.

rieI tale; cacI tiganul e om destept si priceput.

creasta Flaminder, in ziva de

Insä. va fi lipsitä de ale hrä-

facuta aci de preoff cu sfinti-

neT, ca si soiul acesta de ratacitorT, zise alt boer.

rea apeT, inchipuiati Inaltarea DomnuluT la cer, chipa muntele

i Negru-Voda räspunse boerilor :

m'inda.

Toata boala ca leacul el. Precum D-zeti ingrijeste de pasärile ceruluT, asa vom avea si nor purtare de grije de orasul nostru, in eh, ddruit cu drepturT si privilegiurT, sa nu pätimeascA d'ale hrdnil, de care sunt lipsite aceste locurl muntoase si pietroase.

manilor de a consulta augura la facerea de cetatT si de templurT, vru sl cunoasca soarta orasuluT Cimpulung; decT luind citT-va boerT d'al säT, se urcara pe movilä din fata orasuluT, des-

pre E., ca de acolo sa poatä observa augurul ; lar la portile ceateT puse custozI armatT, ca sä opreasca pe ceT ce maT in-

t'U ar vrea sa intre in lluntru, tiindu-I sub buná paza pana la reintoarcerea sa din acea preumblare. Negru-Vodä si boeriT se ase-

zara jos, pe poenita de deasupra dealuluT numit Flaminda, si incepurl a se mira de frumusetile fireT si a vorbi de vitejia strAmosilor lor si de soarta acestur oras dupa moartea lor. i asteptara el ad i de dimi-

moria InaltareI DomnuluT Cris-

gru-Vodà : Cu triste va fi cetatea Md-

colina si azI se numeste FUD. C. D. Aricescu, in cartea sa intitulatä 4Istoria CimpulunguIuT» (1855), arata ceca ce se spune asupra istorieT acestel colme: «Dup.' savirsirea bisericeT si a cetIteT, la leatul 1290, NegruVoda, dupd datina vechTe a Ro-

urmele alter crucT, inaltata tot de ampulungenT, si tot in me-

Sä. trliestT, Maria Ta, raspunsera boerif. UrmasiT vor innälta MarieT Tale, in aceste locurT unde aT descalicat M'Aria Ta, un monument neperitor, ca tutulor fondatorilor de ceatT si de tärT. --- Sa mergem, zise Negri-Voda, cacT am flaminzit, si fiind-cä

Negru-Vodd a flaminzit aci, asteptind augural CimpulunguluT, Flaminda sä. se cheme in viitor

colina aceasta, spre aducere a minte a acesteT zile. De atuncT s'a numit locul acesta Fläminda».

Istoria ne spune ca : Din timpurT vechT era da-

tina a se aduna Cimpulungenii la ziva inaltäreT luT Crist, pe virful FlamindeI, cu tot derul, aviad in frunte pe Egume-

www.dacoromanica.ro

Urcarea Cimpulungenilor pe Inältarea MintuitoruluT, si ruga

Maslihilor.

Dupl s'Intirea aper si

bote-

zarea crestinilor de T'ata, se in-

tindea apor pe creasta colina o masa mare pentru sdracT, fa-

ena prin contributie; in urmà se intindea o alta masa, boereasei si negustoreascd, unde se desertati butie cu vin si se sacrificati miel friptf si

cosurT

Cu °tia. In vale, pe poiana de Ruga drumul ce duce la Tirgoviste, se fäcea un mic zbor, unde flacdiT si fetele, in sunetul muzicel nationale, invirteati hora pana. pe la miezul nopter. Dar nu numaI la ziva 11111tarei Domnulul, ci si in timpT de secetá, de epidemiT, de ploT multe, CimpulungeniT tot la FM-

m'inda se urcall ca tot clerul si cu icoanele fácatoare de minunT,

ca sä. roage cerul a'sT intoarce mänia de la dinsiT si a-T mintui de flagelele cerestI trimise lor pentrn curatirea pacatelor. La 1764, Maiti, cu ocaziunea sfintireT apeT in ziva de maltarea DomnuluT, figura futre auditorT si unul din IspravniciT judetuluT, anume Hagi Marcu Rosetti, biv-vel Paharnic. Incintat de frumusetile natureT si de

FLXMINDA

385

datinile strabune, el vru sà ridice pe creasta acestur deal o bisericltd, si se adresa catre unul din ceT de fata.

Al cur e locul acesta? intreba el. AI uner vaduve din oras,

FLXMINDA

SI traestr Jupineasa, zise

care mar adauga 4 scutelnicT

Rosetti, miscat 'Ana la lacrimI de credinta i pietatea acester fe-

la ce! 3 aT luT M. Rosetti, scutind Inca bucatele schitulul de vama si vinul de dijma legiuita

me!, care lua bucatura copiilor ca s'o dea saraculuT, fratele Domnului.

si mar adaugind 60 oca sare,

anume Anastasia sin Dumitrascu

Coasta-VlaiculuT in actul sari

tot de la Ocna Telega si 50 leT tot dela DragosIavele. Hrisovul luI Mihail Sutu

Ogu.

de donare, cu data din Maiu

din

1765 pentru fondarea SchituluT Marculesti.

maT adauga 3 scutelnicT la ce! 7; i altT 50 la ce! dela Dragoslavele, cum si 50 bolovani sare, aparind si productele schituluT de dijmarit. Hrisovul luT Mihail Sutu din 1792, Iulie, prin care mar

De ce n'a ridicat nimenT aicI o bisericuta pentru praznicul Inaltarer DomnuluT nostru Isus Cristos ? Era vorba odata O. se faca

aicT o bisericutd, dar oamenil

ati dat zi peste zi si a ramas nefäcuta, si apoT, destule bisericI sunt in oras !

Voiti sa vac' pe stapina loculuT.

Proprietara fu inatisata inaintea ispravniculuT.

D-ta estI Jupineasa Anastasia a luT Dumitrascu Ogu? Eu, coconule, zise vacluva Cu umilinta.

Dealul acesta numit Coasta-VlaiculuT al d-tale e? Al mea. ItT e de vinzare ?

Asa dar, vaduya Ogu

Inteun an biserica fu tertninata si tot in ziva Inaltärer DomnuluT, anul 1765, fu tirnosita dedicindu-se InaltdreT DomnuluT, in memoria sufre! luT Cristos la cer sfintuluT Martir Dimitrie, Coasta-VlaiculuT, numita si Flaminda, primi numirea de Schitul

urmatoarele rindurT

Marculesti, de la Marcu, fondatorul saa.

vel Spa tar (atuncT era Spatar) Dutnitrascu Rosetti, nu numaT pentru podoaba i inchinaciune,

Daniile feieute S,hitulut. Intre hrisoavele schituluT, trase din condica FlamindeT, cad se aflaa la obsteasca epitropie, gasim pe cele urmatoare privitoare la daniile SchituluT :

Cartea de dar a Anasta-

AsT don i

claruete Coasta-VlaiculuT, pentru facerea schituluT Marculesti. Inscrisul de dar din 1770, Aprilie, al comisuluT loan Craioveanu, prin care darueste schitu-

Cristos, si a sfintuluT marelul Mucenic Dirnitrie. VeT fi trecuta la pomelnicul ctitorilor si voiti intocmi as ezamin turT folositoare de suflet cu facerea acesteT bisericT.

luì o casa in suburbia Sf. lije. e) Hrisovul luT Manoil Rosetti,

Daca este pentru casa de rugaciune, bucuros; daruesc

din 1770, Octombrie 26, prin care intareste darile pietosilor donatorT, scutind 3 oamenT de

eü locul acesta, fará tricl o para.

con tributiu ne in folosul schituluT-

Dar acesta este locul co-

si dindu-T cite to leT pe Luna dela vama Dragoslavele cum si 300 oca sare pe an dela Ocna

piilor CopiiT meT nu sunt crestinT ?

Nu le trebue

i

lor pomana

Telega.

pentru suflet? i apoT, Cristos,

Cartea de dar din 1772,

care s'a rastignit pentru pacatele oamenilor, va da el copiilor me!, pentru aceasta dar din cer, care e maT scump de eft

a luT Mate VIAdescu, prin care clarueste schituluT partea sa de mosie dela Gaureni, pe Bratia. Hrisovul luT Mihail Sutu din 1784, Februarie 14, prin

toate avutiile lumer acestea.

ddrueste schituluT 20 familiT Ti-

ganT, dintre ce! domnestr.

sieT Ogu, din 1765, prin care

aci, in fata

Iulie 22, prin care

in memoria luT Rosetti si a parintelul Anastasiei Ogu. Atunct

Este al copiilor. orasuluT, o bisericuta, in slava InaltareT DomnuluT nostru Isus

1792,

In acest hrisov figureaza

Acest schit e zidit de Biv-

ci mal mult spre a se face inteinsul

bunatatT ;

precum

invatatura de copit, ajutor de i altele ; cacT, pentru inchinaciunT au crestiniT destule bisericT in oras (in Cimpulung)». Moruzzi din Hrisovul 1793, 17 August, si al luT ¡psisarmanT

¡ante din 1793, August 22, ati coprinderea celor de sus. Inscrisul MarieT, sotia luT Nicolae Bacanu, din 29 Martie 1799, prin care daru este schituluT o vie in dealul Gorgani. Inscrisul de dar, dela 1797,

Iunie, al EgumenuluT Dositeia

Cimpulungeanu, prin care darueste schituluT do! TiganT si un loc de casa in oras in mar ginea tiganieT despre rid.

Marl de aceste proprietatT privilegiT, schitul Marculesti maT avea o vie cu otasnita, la Dealul-cel-Mare, ce s'a parasit alte vii la Dragasani si la Vitichesti, cum si livezT de fin In Argesel si la Jugur. Schitul Mdreulefti in uronll 49

89623. MareM Dictionar Geogralto. Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

si

FLAMiNZENI

386

FLAMINDA

de 1788. Marcu Rosetti, dupa

Cu lapte, cheltuindu-se pentru

S. de com. Prundul, pl. Olte-

plecarea sa din Cimpulung, lasa

maritisul lor de la schit cite

nita, jud. Ilfov.

epitropI aI bisericeI pe Archimandrinl Dositeia si pe bivvel Clucer Apostol Iumbdsoiul. EI ingrijira de schit foarte bine

50 lef.

pana la razboiul TurcieI cu Austria, 1788, cind schitul fu ars $1 pradat, ca si Cimpulungul.

A se Imbraca cite 5 Osad din oras, cheltuind pentru imbracamintea lor cite ¡o leI de fie-care ; lusa, 3 sdracl la Inältare si 2 la Sf. Dumitru. A se p15.ti dascIluluT de

Flänilnda, pichet de granita, pe Dunare, cu No. I, linga insula

la Sf. Dumitru, 20 le,

Fldminda si la S. de lacul Greaca, j ud. Ilfov.

Flarninda, loc izolat, la N. de

Epistatul orasuld la 1789 reInoi schitul; dar la 1790 iar

copiI,

afara de salariul ce-I da de la

com. Prundul, pl. Oltenita, jud. Ilfov. Are spre E. dealuri pe

fu ruinat de un corp de NemtT, carI se reinturnaa In Austria pe la Cimpulung.

Sf. Mitropolie.

carI se cultiva vita.

In timpul acesta Rosetti se afla in Constantinopole. Sub domnia luI Mihail $utu (cumnatul luI Rosetti) acesta

A se cheltui la cele doul praznice ale schituluI, 30 le! si

cite 15 leI de fie-care praznic, pentru mincarea saracilor. Dupä aceea, aseza un econom

Flätninda (Canela), pa; te din pita'urea Cheea, com. Zili$teanca, jud. Buz5.6.

tropiavorniculul Const. Filipescu (tata' luI bas boer Iordache Fili-

22, prin care se da schitulta

pescu), legind ca epitropia numituluI boer sa treaca $1 la ur; supuse la blestemul masil

niel', 20 familif de sigan!, 1200 le! dela vama Dragoslavele $i so bolovanI de sare dela Ocna

gov, jud. Ilfov.

In schit, puse schitul sub epi-

intrd In tara si capata de la $utu hrisovul din 1792, Iulie

pe fie-care an cite 20 scutel-

Flarninda, loc izolat, pl. Zna

Flämlnda, pirtiab format pe teritoriul com. Cimpurile si care se varsa in usita, jud. Putna.

soboruluI de la Nicheea pe orI-ci-

ne, saa Domn saa particular

Flämlnda (Vatra-SchituluI-),

mirean, saa calugar, care ar indrazni saa ar cerca sá calce vr'o data una din asezamintele de

biserica si chiliile, facindu-se o

Cit a trait Banul Iordache

scoa1à de baetI de limba Ro-

Filipescu, folosul schituluI F15.-

mofie, jud. Arges, pl. Oltul, cu o intindere de 572 pogoane, din care 400 pogoane padure, proprietatea statului, pendinte mai inainte de mänastirea FlamInda. La 1877 avea un venit anual

avut un negutätor

de 6805 Id, 94 banI $i a fost

din Cimpulung, insarcinat a in-

in bund stare a bisericeI; iar maI tirzia a trecut de la fa-

ipotecatd impreunà cu alte proprieta* ale statuluI, pentru acoperirea emisiunel biletelor ipotecare in suma de 27 milioane.

lariul ce primca de la Mitro-

milia Filipesculur la Obsteasca

Pe periodul 1883-88, arenda

polie ; in fine, din venitul schi-

Epitropie. Cäzind in ruina la anul 1887

aceste mosiI a fost de 680 leI. Pe aceasta mosie sunt 2 morI

s'a reparat de primaria locald, care in prezent o intretine.

si 4 piue, case marI si

Telega.

Cu aceste ajutoare cu cele date de crestinit, si cu cele ce mal dArui Rosetti, se repara mina, în locul scoalei domne$tI a Doamner Chiajna, scoala care incetase din cauza turburarilor politice. Se fixa profesoruluT o gratificatie anualä, afara de sa-

tulur se asigura untul-de-lemn, cartile si Malle trebuincioase

bisericeI, cum si salariul pre-

mal sus.

m'inda

I-a

trebuinta folosul acesta la tinerea

ma-

gaziI.

otului si a tot personaluluT schitului.

Rosetti regula legaturile urmatoare :

Fläminda, movild,

in fata orasuluI Cimpulung, jud. Muscel. In vechime se numea Coasta-

Flämlndel (Valea-), vale,

In

jud. Buzar', com. Bläjani. Se zice ca aci ar fi fost in vechime

a) A se marita pe tot anul

Vlaicului. A fost daruita de

un schit, pe ruinele caruia s'a

cite 3 fete orfane, de pArintI

vaduva Anastasia Ogu, propri

ridicat biserica satuluI.

scapatatI, din Cimpulung; Irisa

etarA, cu actul de danie din

doua fete la InAltare si una la Sf.

Maia 1765 (7273) pentru fondarea schitului Flaminda.

Dumitru si acestor fete sa se dea ca zestre, de fiecare, cite un rind de haine $i cite o vaca

FlämInda, insuld, In Dunare la

www.dacoromanica.ro

Flämlnzeni, sat, jud.

Ilfov, pl.

Znagovul ; face parte din com. rur. Bucoveni. Este situat pe malul drept al 1-luid Colentina,

FLAMINZEM

387

la E. paclureT Rtioasa. Spre V. trece calea ferata Bucuresti-Ploesti si calea nationala BucurestiPitesti.

Satul, impreuna cu Atirnati si Buftea, se intinde pe o s.iprafata de 3458 hect., cu o populatie de 595 locuitorT. Principele Al. B. tirbeia are 2350 hect. si locuitoriT I 108 hect.

Proprietarul cultiva. 7032 hect. (15 sterpe, 1305 padure). LocuitoriT cultiva 1053 hect., restql fiind sterp.

Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 1 preot O 2 antaretT.

Comerciul se face de 2 circiumarT si I hangin. Numarul vitelor marT e de

al ArgesuluT, in jud. si pl. Ar-

leT la veniturT si 6367 le', 30

gesul ; formeaza impreuna cu

banT la cheltuelf.

alte sate com. rur. Flaminzesti.

In acest catun se afla. 8 cfr.-

AicT este resedinta primaria. Are biserica, cu hramul Sfintif In-

ciumI; I() comerciantl si 17 me-

cintdret ; o scoala primara rurala.

Fundoaia, in partea de S, a comuna' Flaminzi, pl. Cosula, jud.

ges. VezT Vatra-EpiscopieT-Arges.

Botosani. Mosia Flaminzi for-

Fläminzi, com. rur., situata in centrul plaseT Cosula, jud. Botosani. Se intinde la Nord-Vestul

dealuluT Tencusa, pe un

teritoriti ondulat de dealurT si a-

Curtea-de-Arges (resedinta sub-

acoperite Cu padure, in care pre-

prefectura) si la 29 kil. de Pi. testi.. Se compune din satele :

domina fagul, carpenul, plopul si teiul. Locurile cultivate au o intindere de 3600 hect. ; viile au o

Bolnita, Tigania,

Flä.minzesti,

Marina si Valea-UleiuluT, avind peste tot 150 familiT, saii 452 suflete, din carr 22 Tigani. Este

udata de riul Arges. Se afla la N. de orasul Curtea-de-Arges,

la o departare de vr'o 3

kil.

Are o biserica ; o scoala primará rurall.

Budgetul comuneT, pe anul

1882-83, a fost de 1058 la, 73 banT la veniturT si de 969 la la cheltuelf.

intindere de Io hect. Are o populatie de 2895 su flete, sati 516 familii, locuind in

534 case; sunt 458 contrib. Numarul vitelor e de 2984: 1300 bol si vacT, 261 cal, 1120 01. i 303 porcI. Comuna e strabatuta in partea de N.-E. de calea nationall Botosani-Hirlali si de sosele com u nale.

Dupa o publicatie oficiall

Are o moara de apa pe pi-

(1887), aceasta comuna. numara. 119 contribuabili si are un bud-

riul Miletin. Sunt 4 bisericT, deservite de 2 preotT si 5 cintaretT; o scoall de bletT, conclusa de I invAta-

get de 1733 la la veniturl si de 1534 leT la cheltueli.

nul 1887 de 260 capete vite

tor platit de stat si 53 elevI ; scoalä de fete, cu 1 invAta-

marT (250 bol si vacT, 8 cal, 2

toare si 19 eleve.

Numarul vitelor a fost in abivolf)

si de 295 vite marunte

(18o oI si 115 rimatorT).

Fläminze§ti, sat, pe malul sting

Flämtnzi, sat, asezat pe valea

Fläminze§ti, mofie, din jud. Ar-

Fläminze§ti, com. rur., judetul Arges, pl. Arges, la kil. de 1

seriasT.

gerT, deservita de 1 preot si I

coperit cu paclurT. Comuna se compune din satele: Cordunul, Fläminzi, Poiana si Prisacani. Are o suprafata. de 5900 hect., din carT 1753 hect, ale locuitorilor si 4147 hect., proprietate mare, din carT 1287 hect. sunt

551 $i al celor micT de 398.

FLAMNZI

Numarul copiilor cu etatea de a frecuenta scoala e de 158 baetT

si 743 fete. Budgetul comuneT e de 6390

www.dacoromanica.ro

meaza tot teritoriul com. Fla minzi, cu toate satele din carT compusa.

Are o populatie de 175 familii, saa 982 suflete. Sunt 3 bisericT, deservite de 2 preoti si 5 cintaretT ; 1 scoala de 1354, conclusa de un invatator si frecuentata de 53 elevI; 1 scoala de fete, conclusa de o invatatoare si frecuentata de 19 eleve.

Satul Flaminzi nu pare a avea vechirne mare. Cel mar vechiu

proprietar cunoscut a fost Teodor Bals, care sT-a facut case de caramida, in partea de N. a satuluT si o biserica de zid, pe care o sfinti la 1813. Treptat isT

mari mosia prin cumparaturi de la Alex. Mavrocordat, fostul proprietar al Storestilor si de pe la razasT, can, se zice, eraa stabilitT in partea cimpuld. Insa, In satul vechiu, fiind putinT lo cuitorT, Bals a adus oamenT din diferite partT, cum si din Bu

covina si din Galitia, le a dat voe sa-1 faca case si sa fie ca muncitorT pe mosie si cum ceT mal multf erau saracT si lipsitT de toate, veciniT i-aa numit Flaminzi, de unde a ramas numele

si satuluT si comuna. O parte de sat mal e numit si ValeaFundoael, de la numele vIeT pe

care e asezata. Vite sunt : 280 boT si yac!, 92 caT, 602 or, 8 capre si 89 mascurT. Sunt 96 stupf. In sat sunt 2 circiumr; 3 comerciantT ; 8 meseriasT.

888

FLEANCA

Fleanca, cimpie, judetul Vilcea. Vezi Porcilor (Dealul-).

FLOAREA

apropiere. Mal lnainte comuna se afla in vale linga lac $i s'a

desfiintat din cauza duma de la 1821.

satul Fleasca, jud. Braila, pe muchea platoului. Lînga aceasta movild sunt casete proprietatei, cu o frumoasa grádina

Fleasca, com. rur., situatä. la S. de lacul Fleasca, jud. Braila, pl. Calmatuiul, la departare de z kil. Spre N. curge apa Calmatuiului. Se margineste la E.

Fleasca, sat, in jud. Braila, pe acela$T

data de locuitori loculut unde

cu com. Dudescu ; la N.-V., cu

nume, la 62 kil. spre S.-V. de

Ulmul si com. Slobozia-Ciresul ;

orasul Brdila S'a infiintat la 1848

asta-zi se afla satil Grivita, jud. Tecucia, pl. Birlad, com. Cal-

Ja V., cu com. Jugureanul; la

prin stäruinta d. Petru Conte de Roma, fostul proprietar al mo-

cu cat. Scarlate$11 si la

S., cu com. Coltea. Suprafata com. este de 4417 hect. Are o populatie de 207 fasan 908 suflete, din cari 148 contribuabili.

tit.1 carte 87

vie.

muchea platoului de S., In par-

tea de N. a com. cu

Fleondoroaia, numire vechie,

matuiul.

sier. Suprafata satulur este de 35 hect., avInd 88 case, 3 cir-

Flescinoagele, cdtun, com. Be-

Are o

Romanati, situat in valea cu a-

ciu mi

si 2

lipscanii.

scoala mixta, infiintata la 1863 intretinutal de stat, frecuentata

chetul, pl. O

celai

jud.

spre E. de com.;

are 42 locuitori.

persoane ; nu stia, 821. Veniturile com. sunt de 3100 leY $i cheltuelile de 3035 lei, 30 bani.

de 6o elevi $i 19 eleve, cu un local propriii; o biserica zidita la 1875 de d. Anastase Simu deservita

Flescinoagele, vale, in jud. Romanati, spre N.-E. de Dealul Sarului. Incepe de la com. Co-

Loc. improprietaritT, dupa legea din 1864, sunt 114 si neimproprietaritT, 13.

de un preot si un paracliser.

coresti, trece pe Ruga satut

Populatia este de zio

Flescinoagele si se termina la

Sunt 5 debite; 7 cIrciumi.

145 barbatf, 258 femei ; 202 C5.sätorit1 si 301 necasatoriti ; 69

aceastä vale curge riul Cornesul si in partea superioara des-

persoane 05 carte, 444 persoane nu stiti.

parte Dealul-SaruluT de DealulSecilor.

Vite 1531 vite marT cornute,

456 cal, 1194 or si 400 porci. Suhatul vitelor e de 800 hect. Are o biserica, fondata la

proprietarul mo$ieT,

sati 403 suflete, din carT

1875 de proprietarul mo$ieT, A.

Vite sunt : 850 vite marT cornute, 210 cal, 390 01 5i 230 ri-

Simu, deservita de z preot,

matorY.

Spurcati, In Valea.Oltului. Prin

testi, la cantonul 12 si de aci peste podul de pe Calmatuiil la com. Filiul i apoi spre Vi-

2500 hect. si un venit de 20459

mofie, cu o intindere de 2288 pogoane, din cari 1700 pogoane padure, in jud. Arge$, pl. Pitesti. Este proprietatea statului, fosta pendinte de MitropoEa din Bucuresti. Are o arena anuala de 3600 leT. Pe mosie sunt 4 morT, case, han si ma-

lei.

gaza'.

zirul (28 kit.); la Coltea, spre S., pe linga Movila-Tiganului pana In drumul ce duce la com. Coltea (r kil.); la com. Ulmul, spre N.-V. pe deal pe la movila Bechet (6 kil) ; la com. SloboziaCiresul, spre N.-N.-V., peste sosea la Braila, spre N.-E. (62 kil.).

Fleasca, lac, situat la N. com.

In comuna sunt 5 strade nealiniate. S'a infiintat la anul 1841 de locuitorr, prin staruinta d-lur Conte Petru de Roma; si-a lnat numele de la lacul mocirlos din

din partea de N. de apa Cal-

cintaret $i t paracliser ; o scoala mixta, Infiintata la 1863, frecu-

entata. de 60 elevi si 19 eleve. Drumuri: la Vizirul, spre E., trecind catea ferata Fa'urei-Fe-

Fleasca, mofie, pendinte de com. cu acela$T nume, pl. CalmAtuiul, jud. &ala ; proprietatea d.

A. Simu, cu o suprafata. de

Fleasca, jud. Braila, intre muchea i viroaga Puturosul, intre sosea i catea ferata, in pl. Calmatuiul. Se formeaza din ploT zapezi si vara seacl. Alta-data

se zice, era mal mare si producea mult stuf, fiind alimentat

Floarea, cdtun, in com. Bicazul, plasa Piatra - Muntele, judetul Neamtu.

Floarea, munte, pe hotarul jud. Neamtu, despre Transilvania. Este situat in grupa muntilor Cicul - Tarcaul. Vezi Carpati, munti.

mdtuiul. In partea de S. se scur-

gea si acolo se afla o moara.

Fleasca, movilei, la 500 m. de

www.dacoromanica.ro

Floarea, vale', In raionul corn. Dobreni, pl. Podgoria, judetul Muscel, care, dupa ce uda par-

FLOAREA

tea de E. a comuneI, se varsa in gira Circinovul.

Floarea, altea, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Popesti.

Floarei (Balta-), lac, pe valea Glavaciocul, pe proprietatea Fe. tele, pendinte de com. BlejestiNeamtu, pl. Glavaciocul, judetul Vlasca.

FloareI (Lacul-), lac, In com. rur. Almajelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Floca, vuif de munte, in dreapta riulul Arges, jud. Arges, plaiul

389

Romanil colonizInd Dacia, ad ridicat maT multe cetatT $i orase, intre carT zidira si o cetate pe

malul sting al DunareT, aproape de gura riuld Ialomita, care dupa uniT istoricT, s'ar fi. numit Ziridava.

Pe la jumatatea secoluluT al cincelea, Dacia luT Traian fiind

eral:1 punctul cel mal populat de cotropitorT. Acestia era(' mg pu-

cut, miscarea comercialä a incetat si orasul a mers spre de-

tin dei cu cit se departad spre V, t'Ara lusa sa treaca dincolo de rlul Arges. De la dinsiT a ramas numirea de Ialomita ce

cadere, cAcT incetase de a mal fi capitala judetuluT. Incetul cu

cad, pl. Tazlaul-d.-s., com. Schitul-Frumoasa, din care izvoreste Tazlaul-Sarat.

DomnulMuntenier, dInd aj u tor luT Petre Schiopul ca sa ja tronul Mol-

populatie de 22 familif, sad 54 suflete.

Vite sunt : 29 vite cornute, 15 cal' $i 19 rImAtorT.

La 1573, Alexandru VodA, doveT, a fost batut la Rimnicul Sarat de loan I, Domnul Mol-

$i fugind dupä cimpul de lupta s'a adapostit in CetadoveT,

tea-de-FlocT.

La 1594, Mihaid-Viteazul, vo-

ind a curAti cu totul Tara de Turc1, trimise pe Banul Calom-

firescu cu un corp de armata ;

Floce§ti, sub-divizie a satulut Hirja, situata d'a dreapta Oitu-

acesta dupl ce batu pe TurcT, lua Cetatea-de-FlocT si if dadu foc ;

zuluT, jud. Bacäd.

apoi trecu Dunarea, bAtu

Floce§ti, mofie, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Javreni. Floce§ti, perdure, jud. Bacad, pl. Trotusul, com. Javreni, de 270 hect., amenajata (sistemul adoptat: cring compus). Esente: stejar si fag. Proprietar Alex. Iurascu.

Floci(Cetatea sad Ora§ul-de-), fost ora' $1 cetate, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe malul sting al riulaT Ialomita, in apropiere de DunAre.

mare miscare comercian ; se ex-

porta pentru Orient: bol, or, cal, sare, unt, seu, vin, pastramiere, piel de vite, vinaturT, lemne, etc. Era cea mal insemnata plata a TariT, unde se vindea multa Una, penlru care si orasul a luat numirea de Orasul-de-FlocT.

Flocea, virf de munte, jud. Ba-

Floce§ti, sat, jud. Bacad, plasa Trotusul, com. Javreni, situat d'a stinga TrotusuluT. Are o

port insemnat in tara, aicT era

cotropita de SlavI, orasul de Floci si locurile de prin prejur

s'a dat riuluT $i maT tirzid jud. intreg, precum si mal multe movile, ce se mal' conserva $i azi risipite pe cimpiile judetuluf.

Lovistea.

FLOCÌ (CETATEA SAU ORASUL-DE-)

soya si o 1111. La 1689, Häusler, general austriac, intrind in Bucuresti, Dom-

nul Tarif, Constantin H Voda Basarab Brincoveanu, a trimis dupa ajutor la TAtarT, carT ad

$i venit cu Galga, sultanul lor si la Orasul-de-FlocT s'ad unit cu Constantin-Vala, pornind catre Bucuresti in contra luT Hausien Orasul de-Flocr era cea maT principala localitate a judetuluT; avea 38 biserici, o capitanie

Pe la inceputul secoluluT tre-

incetul s'a parasit si din marele vestitul oras nu a maT ramas de cit o sili$te. Alexandru Ipsilante, Domnul MuntenieT, printr'un hrisov Cu data 1779, a donat manastireT Marcuta, de linga Bucuresti, mosia Domneasca (a statuluT), numita : cot oras sud Ialomitax., adica orasul cel.vechiu de FlocT, la gura Ialomiter, doul mil san-

jenT mosie, cu conditiune ca manastirea Marcuta, sá iea venit din ori-ce ar rodi pe dinsa, iar pe sateniT, citT vor mal local in vechea siliste a tirguluT orasuluT, sa nu-i mal supere declaca, ci sa dea numat dijma $i numaT manastirea sä alba dreptul sa Vinda vin si rachid. LocuitoriT citT se mal gasead

pe mosia daruita aü protestat contra aceluT legat al DomnuluT TareT, aratind ca dinsiT ad fost din vechime orasen!, $i nicT

°data nu au fost alcasi si nicT dijma n'ad plätit, ci s'ad bucurat pe mosie de toate drepturile ce le avead pe atuncT totT locuitorir din alte orase ale TIriT. La protestul facut, neobtinind niel o dreptate i nemultumitT Cu soarta ce li se crease prin acea donatiune, locuitorif

s'ad imprastiat prin satele de

militara si facea parte din pl.

prinprejur, unir purtind si pana

orasuluT, care avea 26 sate. Fiind

azT numele de OrasenT.

www.dacoromanica.ro

FLOCOASA

390

In hati-humaiunul intaritor vechilar privilegif ale TariI-Romi-

are, la N. de Golenti, plasa

nestI si MoldoveI, dat de Sultanul Selim IV in anul 1803, pe timpul domnid luI Constantin-Voild Ipsilante in Tara-Ro-

de 85 m.

ampul, jud. Dolj; are o inaltime

FLORANCIL

hect. 89 ariI panyint; lar stapinul mosid are 1366 hect. 31 arif cimp. Iaz este unul, numit al-luI-Flondor, pe o intindere de

Flocoasa, movilel, in jud. R.-

42 hect. 97 aril; contine pestT

Sarat, pl. Gradistea, com. S51-

si raer. Pe teritoriul satulur este:

mineasca, 'filtre altele se citeste :

cioara, in partea dc V. a e! ;

«Daca trebuinta ar cere ca O. se Innoeascd si sl se deschida ca maI inainte schelele vechi

locuitorif o ara necontenit, asa ca cu timpul o sa dispara.

o Evada. si 4 pog. vie. Piriul ce trece pe mosie este

ale TariI-Romanestr, precum Orasul-de-FlocI $i altele, pentru inlesnirea exportatiuniI produc-

Flocoasa, popind, jud. Brai/a, la I 1/2 kil. spre N.-E. de satul Ju-

telor tariI, sa alba drept locuitoril a le innoi si a se folosi de ele intru cit nu vor duce paguba inalteI mele imparatiro. ' Spre V. de satul Piva-Petre, pe partea stinga a soseleI dintre Piva-PetreI si Tandarei, pe o cimpie planA, se afla azI un

gureanu, pe lunca CalmatuiuluI.

Flocoasi(Magura-),meigurä, in jud. T eleorman, com. egarcea. din-Deal, numitä ast-fel din ca-

Volovdtul.

Drumurf principale sunt : acel de la Domosani, de la Liveni, de la $erpenita si de la Tescureni, cari toate, unindu-se la podul de pe Volovat, se duc la Saveni. Hotarele mosid sunt : Liveni,

erpenita, Domosani, Sirbi

si

uza ierber marl ce creste pe

Avrameni.

dinsa.

Ad e leaganul familid Flondor, una din cele mal' vechI famili! ale Moldover.

Flocosul, movild, pe domeniul

Toader Flondor era ArmasMare, in timpul Domnier a 3-a

bloc de zid de cal-druida, ultima

Giurgiuld, pl. Marginea, jud.

urma a aceita mare si vechiù

Vlasca,

oras.

pe dinsa, la toate rezbelele fil-

a luI Duca-Vodd, pe la

Este confirmat de cronicarT, el Mihaiti-Viteazul a fost fiul lui Patrascu-Voda-cel-Bun $i al DoamneI Tudora $i ca a fost ndscut in Tirgoviste la anul 1557; Cu toate acestea un istoric strain, scriind despre Mi-

tre Turd si Rus!, cind acestia

pana la 1684. Din porunca luT Vodä el tala capetele : VisterniculuI Vasile Gheuca, Jigniceruld Gheorghe Bogdan si Slu-

insemnata pentru ca

ati venit la Giurgiu, asezati aci un post de observatie.

Floco§anca, numire, ce purta in vechime mafia Elizabeta, jud. Teleorman,

haiti-Viteazul, zice, c5. pe timpul

domnid luI Patrascu-Voda, se afla in orasul de FlocI o femee

negustor trimis de Poarta a cumpara in tara oI, bucate, etc. Acea femee, dind nastere unur copil a dat fiuluI sal.' inel, si ducindu-se la Constantinopol,

a gasit pe tatd-sati devenit om puternic si avut, care recunoscind, dupd in el, pe fiul sati, a mijlocit pe Ruga Poarta, prin dare de banI si prin influenta ce avea, pentru a-1 face Domn In Muntenia.

gerulur Lupu Bogdan, dinaintea

porter Curtilor Domnestr din Iasi. Invinovatirea lor era ca, acuse cartI de pira asupra Dom-

Floco§eaua-Mare, mitgurd, pe mosia Furculesti, jud. Teleorman.

frumoasa, yac:luya, vinzatoare de

vinurI, care avea la casa eT pe un grec bogat, beilicciti, adica

1679

Floco§eaua-Mick mdgurä, in-

nuld, conspirind contra lui si atragind cu eI pe mal mulp boed. DenuntatI fiind de Hat-

tre mosiile Furculesti si ovaresti, jud. Teleorman.

manul Buhus, s'a insärcinat pe SardaruI Gheorghe Ciudin, de a-I prinde; aducindu-I la Ia$1,

Flondora, sat, la care este ali-

indata i-ati judecat Divanul Domnesc si i-ati condamnat la moarte,

pit si Domosani-Crupenschi, comuna Manoleasa, plasa Baseul, jud. Dorohoiti. Are o populatie de 83 familii,

sati 314 suflete. E situat pe malul Volovatuluf.

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de I preot, I cintaret si I pallmar ; este de lemn si tencuita, facuta la

Flocoasa, mitgurcl si punct trigo-

1804, de preotul Vasile Flondor.

nometric ele observa/le, linga Du-

Satenif inproprietaritl ati 82

www.dacoromanica.ro

macar ca sotia hl Gheuca era vara-primara cu Nastasia, Doam-

na luI Voda-Duca.

Flondora, ias, judetul Dorohoiti. Ved Flondora, sat.

Floranul, sat, pendinte de com. rur. Caciulatul, pl. Dumbrava-

d.-s., jud. Dolj, situat la o departare de 100 m. de Caciulatul,

unde e resedinta comuna

FLORANUL

FLORF4rt

391

Horanul, mofie, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Rachita, apartinind statulur impreung. cu

mita, plasa Ialomita-Balta, pendinte de com. Dormgrunt.

Floreiul, tiufor, izvoreste dintre muntir com. Sinaia si Tesila, plaiul Pelesul, jud. Prahova ; cur-

tubeiul. Este a-

Floreasca, lac, jud. Ilfov, la N.

rendata de la 1892-98 Cu 35050 ler anual.

de Bucuresti, litiga cat. Flo-

ge de la N.-V. catre S.-E. si se varsa in riul Doftana, pe

reasca, format de riul Colen-

malul drept, In raionul com. Te-

tina.

sila.

Vilcomul si

Florea, sat, cu ro fam., jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Bascovul-Flesti.

Floreasca, vechie numire a mofier Corbul, din jud. Buzad,

com. atina. Florea, deal, pe teritoriul satulur Härpasesti, com Popesti, plasa Cirligatura, jud. Iasi.

Floreasca, numire, ce se mal da mofier Gomoesti, din jud. Buzgil, com. Costesti.

Florentinul, insuld in Dunare, in apropiere de com. rur. Salcea, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Florentinul, pichet de gran4d, pe marginea Dunarer, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Florea, baltd, situata In valea Ursi, spre V. de com. Giuvaresti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.

Floreasca, numire, ce se mar da mofier i prIdurer Gura-Dimiener, jud. Buzad, dupa vechir proprietarr.

Romanati.

Florea-Mitroi (Magura-luI-), nurgurd, la Nordul mosier Rliosi, pl. Tirgulur, jud. Teleorman ;

serveste ca semn de hotar.

tindere de 3 kil.

Floreasca, sat, jud. Ilfov, plasa Dimbovita ; face parte din com. ,rur. Bdneasa-Herdstrag. Este si-

tuat la S.-E. de Bdneasa, pe malul drept al riulur Colintina, unde formeazg. lacul Floreasca. In

resedinta sub prefecturer.

Este situata parte, pe ;ralea

Floreasca, mofie, pe care s'au improprietärit la 1864 o parte din locuitorir comuner Tirlesti, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Florea-Savu (La-), loc izolat, pe mosia Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud. \alma, fost pendinte de mändstirea Bistrita si In in-

Flore§ti, com. rur., jud. Dolj, pl. pul-d.-s., la 46 kil, de orasitl Craiova si la 1 1 kil. de Filiasi, Arpadier, parte pe sesul Gilortullir si parte pe dealul Icleanul. Se margineste la N. cu com. Poiana, de care se desparte prin semne conventionale ; la S. se

Floreasca, fes, pe teritoriul sa-

Invecineste cu com, l'intareni

chiopeni, com. cu acelasr nume, pl. Mijlocul, jud. Falciu. Are o suprafata cam de 46 hect. O parte din acest ses, din cauza

si Cu com. Fratostita ; la E., Cu

tulur

locului accidentat, se numeste HIrtop u I.

Floreiul, localitate, In jud. Prahoya, plaiul Pelesul, coin. Tesila.

com. Valea-Boulur de care se desparte printeun drum ce merge pe dealul Icleanul ; la V. se mArgineste cu com. Branistea si Ionesti din jud. Gorj, de care se desparte prin riul Gilortul. Limita de N. incepe de peste Gilort, merge eind drept cind serpuind prin Valea-Gar-

Floreiul, munte, jud. Prahova,

dula, Valea-Budisoarer, culmea dealulur Icleanul si a dealultif

o populatie de

plaiul Pelesul, com. Tesila, acoperit peste tot cu verdeata.

Mallete'. Limita de S. incepe din riul Gilortul, merge cotind

D-na Elena Cornescu are no hect., din carr cultiva 6o hect., liar 50 sunt rezervate pentru izlaz. Locuitorir ag 43 hect. Comerciul se face de 7 circiumarr. S'el stabilit in sat 13

Floreiul, pddure particulara, supusa regimulur silvic inca din anul 1883, pe mosia Comarnicul, pendinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-

partea de N. satul e mlästinos. Se intinde pe o suprafata de 153 hect., cu 174 locuitorr.

strainT.

Floreasca, cdtun, in jud. Ialo-

ge asemenea cotind pe litiga dealul Icleanul, chiar pe muchea sa. Limita de V. merge aproape

pe malul sting al Gilortulur.

hoya.

Numgrul vitelor mur e de 131 si al celor micr de 5.

pe tinga comuna Tintareni, prin Valea-Epei pana in culmea dealulur Icleanul. Limita de E. mer-

Floreiul, phig, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Velesti, pe stinga riulur Geamartaluiul.

www.dacoromanica.ro

Comuna e accidentata de dealul Icleanul, care are o inaltime de 400 m. si prezintä. 2 virtud : al-Bobiceanulur si al-Cocosatu-

FLORETTI

392

FLORWI

se compune din 4 cAtune : Floresti, cAt. de resedintA, Arpadia, CApinteni si Chicioara. CA-

luT. Are cite-va cimpiT si anume : esul- Cdpintenilor, , $esul-ChicioareT si Cimpul.CerbuluT.

vale, coprins hl stinga si in

struit de comunl. In anul 1892-93 a fost frecuentatä de 57 bAetT si 3 fete. Suprafata com. este de 7000

dreapta intre dou1 sirurl de dealurr, acoperite cu pAdurT si cu pometurT. atunul Chicioara este

pogoane aproximativ, din care : pAmint arabil 2884 pog., fi. neatA 483 pog., izlaz 300 pog.,

asezat pe un deal, asa cA satul se vede de jos de la luna. CeleFalte dota cAtune sunt asezate

dure 3326 pog.

tunul Arpadia este situat pe o

Este udatá de riul Gilortul, a-

fluent din stinga JiuluT ; vine din com. Poiana, trece in com. Popesti pe la N., face in mare parte limita comuneT cAtre cele

vecine din Gorj si se varsa in Jiii, pe teritoriul acestei com. In dreptul com. TintAreni. Gilortul primeste in stinga urmAtoarele Odiase : Arpadia care izvoreste din dreptul cAtunuluT

pe sesul GilortuluT. CAt. Arpa-

dia este legat cu cAt. de resedintl printr'un drum de care, iar cele-l'alte sunt legate prin osea. In vechime comuna coprindea 6 cdtune : cele 4 de sus la carT se maT adaugä cAtunele : IstrA-

Floresti, curge cu directiunea E.-V. si se vars5 in Gilort, in dreptul 1351tiT EduluT ; ValeaLungA care izvoreste din dealul Icleanul, din cAt. Chicioara, curge pe Valea-Lungl de la E.-V.

1857. Localul este de birne, con-

lac si teren sterp 7 pog., pa Mosiile de pe teritoriul comuneT sunt mosia Arpadia, in cdt. cu acelasT nume, care apartine StatuluT si are un venit numaT

de 300 lel, de oare-ce toatä e pAdure ; mosia Chicioara, in cdt.

Cu acelasT nume, are o supra fatA de 200 pogoane si dA un

teanA Gilort-TirguJiul, de unde se IndrepteazA spre N.-V. pAnA

suflete.

ce se varsä in Gilort la Balta-

sunt imp5mintenitl 264 locuitorT.

venit de 5000 leT. Apartine D-lui Nicolae Mandrea, iar inainte luT Barbu BAlcescu. Mosia Floresti in cAt. cu acelasT nume apartine D-nuluT Mihail Sterie, alt5.-datA luT Cotofeanu ; are o

cu-Peste. Al 3-lea afluent al Gi-

In toatA com. sunt cu totul 365 case si douá bordee si

suprafatd de 600 pogoane si un venit de 15,000 leT. Mosia

merge aproape pe limita de S.

anume : Floresti, 142 case ; CApinteni, 137 case ; Chicioara, 49 case; Ar-

a comuneT, se varsA in Gilort,

padia, 37 case. Casele sunt fa-

D-luT Iancu UrdAreanu si a luT Miloteanu, altA-datA a luT loan Cerndtescu, cu 400 pogoane s'i 8000 ler venit. Mosia luT I. Con-

aproape de unirea acestuia cu Jiul. Cele treT girle curg toate pe vAile cu acelasT nume ; pe

cute parte din birne si

BITA acestea maï sunt in com.:

BAlcescu, alta de B. Ballnoiti si

Valea-GarduluT , Valea-BudulanuluT .si Valea - VirvoreanuluT. Peste 1.1111 Gilortul se afIl un

alta de D-na Anica Steni. In com. sunt 3 bisericT de lemn fondate de locuitorT. Una se af1ä in cAt. Arpadia, fondatl la anul 1805, cu hramul SI. Pa. raschiva ; a doua se afld in cát.

testi si Valea-Lungd, ast5.-zT p5.rAsite.

Are o populatiune de 1519

'Ana ce intilneste calea jude-

Dupä legea rur. din

lortulul este Valea-Epei ce ja na.stere din dreptul com. Fratostita, din Cimpul-CApintenilor,

pod si un vad, in dreptul moriT luT BAlcescu, care nu maT umbld. In com. sunt 3 bAltT : Balta-

1864,

numaT

stantinescu si Milian, ala datA

cite-va din zid. Intre aceste sunt

a luT Poenaru, cu 684 pogoa-

3 case vechT, una ziditä de B.

ne. Mosia locuitorilor ce are in total 1000 pogoane si un venit de 30000 leT, si care altA data apartinea proprietarilor de mal SUS. Pe toate aceste mosiT se

lingl Gilort se aflA smIrcurile GilortuluT.

Numele de Floresti al comu-

neT vine de la unul Florea ce a fost capul unel cete si care a stat aci pAnd la 1858, cind s'a

si rapitä. PAdurl : Pád mea Arpadia, pe

ambele ati hramul S tiT Voevoif;

mosia Cu acelasT nume, are o suprafatä de 863 hect. ; se gl-

cea din urmA este fondatà de BAlan Poenaru. Un preot oficiazà la biserica din Floresti si

seste pe mosia StatuluT ; aceastA pAdure este amenajatA. Pldurea Chicioara in clt. cu a-

unul la cele-l'alte doud. Fie-care bisericA are cite un cintAret.

celasT nume, are o intindere

Floresti si a treia in apinteni;

EduluT, Balta-cu-Peste si Cotul, carT sunt maT toatA vara secate. Sunt si 3 fintinT : Securea, Fintina-Rece si Fintina-Mare. Pe

seamAnä grill, porumb, orz, ovAz

Dupá legea ruralä din

1864,

mutat si mal departe de linde se

fie-care bisericl are cite 17 pog. pAmint arabil. In cAt. Floresti este o scoall

aflA acum comuna. AzT comuna

mixtá care functioneazA din anul

www.dacoromanica.ro

de 750 hect., se gáseste pe mosia D-lor Mandrea, a luT Mihail

Sterie, I. UrdAreanu, M. Miloteanu, G. Milian si I. Constantinescu. Cea a d-luT Mandrea apartinea rAposatuluT I. Cerni-

11,012EVrI

1'LORE1'1

393

tescu, asemenea $i a luT Milo-

la Frato:Aita este de 3 kil.; de

teanu. lar a luT Mujan $1 I. Con-

la Flore$ti la Filia$1, re$edinta

stantinescu, repausatulul Balan Poenaru $i a luT Sterie apartine

sub-prefecturel, este de ii kilVite cornute 240, oT 124, cal 40, porcT 82.

luT Cotofeanu. Padurea Flore$ti, in cät. Cu acela$T nume pe mo$ia D-luTMandrea. Lemnele, ce compun padurile sunt : cer, fag $1 stejar. In com. se gasesc poienele : TigAneasca, Cercel, Barbu, Poian a - GarduluT, a- luT- S em en e,

Pogoanele, Gadovan.

IzlazurT sunt patru, in com.: Flore$ti, Arpadia, Chicioara $i Cap in teni

Viile aü o intindere de 69 pog.,

din care 62 apartin locuitorilor, iar 7 d-luT N. Mandrea. Produc vin alb. Livezile de pruni sunt in intindere de 28 hect. $1 se gäsesc pe delimitarile locuitorilor. In cat. Flore$ti se aflá o mica

carlea de piatra. In Arpadia se afla un rotar $1 un zidar. In Chicioara, treT dulgherT. In Flore$ti, un rotar, treT lemnarT 11 un fierar. In apinteni : 2 lemnarl. aile de comunicatiune ce strabat com. sult cele urmatoare : Calea ferata

are statiede drum de fier in com. Gilort, departe de 3 kil, de com. Flore$ti ; statia Filia$1 este la IO kil. departare ; catea jude-

teana, lunga de 3 kil., numita. Gilortul, ce trece prin centrul

tanta de 32 kil. de ora$ul Turnul Severin, lar de Bro$teni, re $edinta pla$eT, de 6 kil. Este situat pe val, formeaza comuna cu catunele: Bisaci, CAlieni, Copacioasa, Flore$ti-d.-s., Gardoaia $i Moj-

Flore§ti, com. rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata pe malul sting

neni.

al riulul Rastoaca, spre V. de

Are o populatie de 700 lo-

Bucure$ti, 35 kil, departe de a-

cuitorT, din carT 121 contribua-

cest ora.

bilr ;

Se compune din satele : Flore$ti-d.-s. $1 cu o populatie de 1445 locuitorT, can locuesc in 370 case. Se intinde pe o suprafata de

locuesc in 170 case.

LocuitoriT posea : 23 plugurT,

37 care cu boT, 9 carute cu cal; 8o stupT.

Are o biserica, deservita de preot $1 ciuma.

1900 hect. D-ni! N. Negri $1 Gr. Porumbaru ati 1146 hect.

2

cintaretT ; o cir-

Budgetul comuneT are la veniturY 1270 leT, iar la cheltuelf

locuitoriT 754 hect. ProprietariT cultiva 970 hect. (30 sterpe, Ioo izlaz, 46 padure). Localtoril cultiva tot terenul, afard de

1032 leT.

Numarul vitelor este de ¡412: 500 vite mari cornute, 22 cal,

460 or, 8o capre, to

74 hect, carT rámin sterpe. Sunt 308 contribuabilT.

bivolT

340 rlinatorr.

Budgetul com. are la veni-

Prin com. trece $oseaua ju-

la cheltuelT

deteana. Severin-Tirgu -Jiul, din care, la Flore$ti, incepe $oseaua vecinall Flore$ti-Baia-de-Arama.

3986 le! 3947 leT.

turT

$1

Are o biserica (la Flore$tideservita de i preot ; o

Prin aceasta comuna. curge

d.-j.),

ptriul Pe$ceana.

$coalä mixta.; i ma$inä de treerat Cu abur!.

Numarul vitelor marT e de 1136 (163 ca! i epe, 5 arma: sarT, 426 bol, 462 vacT i viteT, 76 taurT, 4 bivolite) $1 al celor micT de 1728 (176 capre, 1552

Flore§ti, cont. rur., jud. Prahova, plasa Filipe$ti. Este situata pe malul riuluT Prahova, la 20 kil. departe de Ploe$ti, capitala judetuluT, $i la 7 kil. de re$edinta pla$ef.

o!).

Se compune din 2 cAtune:

nu mita

Dintre locuitorT, 374 sunt plugarT, 5 ati diferite profesiunT.

Pasul-Vulcanul, lunga de 2 kil.; 3 caT de 3 kil. lungime trec

Argtura se face cu 84 plugurT : 63 Cu bol 1 21 Cu cal.

prin centrul comuneT.

LocuitoriT ati : 252 care $1 ca-

meT, 47 familil de Tiganr $1

rute, zoo Cu bol $i 52 Cu cal.

fam. de NemtT. Sunt 117 contrib.

LocuitorT improprietaritY sunt

In comuna e o biserica, zidita

com.; calea n ati o nala,

Venitul com. pe 1893.94 a fost de 2359,58 leT

i

cheltu-

elile de 2355,71 leT.

Distanta la comunele vecine :

de la Flore$ti la Craiova este de 64 kil.; de la Flore$ti la Polana este de 13 kil.; de la Flore$ti la Tintareni este de 4 kil.,

de la Floresti la Valea-Bould este de 25 kil.; de la Flore$ti

252 $i neimproprietaritl, 131.

Comerciul se face de 4 cir-

Flore$ti $i Capul-Ro$u, cu o populatie de 139 familiT, sati 723

suflete, 365 barbatr si 358 fe3

intre aniT 1826-30 de repausatul Vornicul Grigore Cantacuzino $i care s'a rezidit in anul

ciumarT.

S'a(' stabilit in comuna 12 strainT.

Flore§ti, com. rur. i sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la dis-

cu cheltueala Doamnel Luxita Gr. Cantacuzino. E deservia de un preot si 2 cinta1888

retT, platitl de proprietarT $i de comuna. 50

39811. More* Dictionar Geogratio. Vol. 111,

www.dacoromanica.ro

FLOREM

394

Are o bisericä catolica, c15.dita in 1871 de locuitorT; doud

Pe iazul format de riul Prahoya sunt dota morT de mAcinat porumb i griii ; o fabrica de var hidraulic cu moara sa pentru macinat var.

FLORE§TI

rur. Floresti, pl. Filipesti, jud. Prahova.

circiumT.

Populatia este de 120 familiT, satI 542 suflete. Vite sunt : 19 cal, 236 vite

Sunt 86 locuitorT improprietAritT la 1864, pe mosiile Floresti si Capul-Rosu, cind li s'ati dat 289 hect. Vite sunt : 65 cal i epe, 86 yac!, 31 bivoll, 1821 of si 522

marT cornute, 140 porcI si 20 capre.

Flore§ti, cittun, al com. GuraDimieneT, jud. Buzar'; are 420 locuitorT si 54 case.

porci.

Flore§ti, sat, in jud. Putna,

co-

muna Pdtesti, pl. Girlele, asezat pe malul MilcovuluT, Intre Foc-

i Odobesti, la o distanta de 2 ore de orasul Focsani. Are o populatiune de 95 suflete, carT locuesc in 25 case. Este o biserica parohiala, cu hramul Sf. lije. sani

Scoala dateazd in comuna de

Flore§ti, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

la 1879. S'a frecuentat in anul trecut de 27 bactT si 7 fete, din numArul de 92 copii (60 baetT si 32 fete), cu virsta de scoala. Cu intretinerea perso-

d.-s., com. Floresti. Are 581 locuitorT, (295 barbatT si 286 femel); locuesc in 142 case.

In sat este o scoala mixta,

Flore§ti, sat, face parte din com. Colonesti, ¡ud. Tecucii. Situat pe coasta dealuluI Cu acela$T nume. AicT este resedinta co-

muna Teritoriul satuluf este de 506 hect.

nalului se cheltueste anual 1080

care functioneaza din 1857. Este

leT. Stii carte 95 barba! si 24

intretinutA de stat si comuna. Localul construit din birne este in buna stare. Este sub acelasi acoperis Cu primaria. In anta colar 1892-93, a fost frecuentatä de 57 bletT si 3 fete

Are o populatie de 42 familiT, sail 154 suflete, carT locuesc in 39 case.

(din : Arpadia 5 bAetr, Chicioara

sii fati); o biserica, cu hra-

8 baetT, Capinteni 18, Floresti 26 b5.etT si 3 fete). titi carte

mul Sf. Dimitrie, care este a-

femeT.

Comuna are o suprafata de 2659 hect. pamint de muna, izlaz, finete

padure.

Ad i e o frumoasa gradina si un castel ale proprietartilur mosieT.

Comerciul se exercita in comuna de 4 circiumarT.

40 locuitorT.

Budgetul comuneT pe anul 1893-94 avea la venituri 3214,17

le!, lar la cheltuell 3081,85 le!.

In Floresti sunt 3

drumurT

principale soseluite : soseaua na-

tionala Ploesti Predeal; drumul ce vine despre Cimpina si merge spre comuna Nedelea si Filipesti, pe marginea riuluT Prahoya i drumul ce vine de la com. Calinesti si trecind Prahoya merge la gara BAicoiul.

In partea de V. a comunei trece riul Prahova si iazul ce vine din Prahova. Se margineste Cu comunele : Nedelea, Bäicoiul, Magureni si CAlinesul si riul Prahova.

FlOre§ti, sat, jud. Bacai, plasa Bistrita-d.-j., lingA satul Valea,

Este o biserica de lemn, fondata de Balan Poenaru, cu hramul S-tuT VoevozT si posedind 17 pogoane plmint. Sunt 3 lemnarT si i fierar.

cuenta de 30 copiT (29

bAetT

cata la 1822 de locuitorT, cu ajutorul CatincAT Virnav, dupa cum

se vede din o inscriptie ce se af1i d'asupra u.sef, biserica care

s'a reparat la 1845. Flore§ti, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, pe piriul Sirnila, in mar-

Flore§ti, sat, jud. Dolj, pl. O-

ginea de N. a judetuluT. E si-

tuat inteo vale

imnicul. Are 545 suflete, (297 barbatT si 248 feme!). J,ocuesc in 209 case, con-

de jur imprejur de niste platoun frumoase acoperite ca pA-

struite din zid si birne. Copiil

durT. Are 769 locuitorT, din carT

din sat urmeazA la scoala mixta din satul lirmicul-d.-s., ce este

79 stii carte ; locuesc in 210

colul, com.

la 400 m. departare. In virsta de scoala sunt 30 copiI. Flore§ti, sat, face parte din com. rur. Vata, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 206 locuitorT. Este situat pe DealulCiurestilor.

din com. Valea-Seaca, la poalele dealulur Caz-unta.

In sat este o scoala mixta care dateaza de la 1867 si se fre-

Flore§ti, sat, face parte din com.

www.dacoromanica.ro

si inconjurat

case. Formeaza com. Floresti, Cu cit. Morile. In toata com. sunt 1227 locuitorr. Are 18 hect. vie, din carT 75 ariT necultivate si 7 hect. Locuitorif se ocupa Cu rotAria, lemnAria, fieraria i ciobotarla. Comerciul se face de I4 persoane, in 12 stabilimente co-

merciale, din carl 10 circiunii.

FLORETI

Aicr se face la 20 Iulie un iarmaroc anual.

Are un spital rural cu 48

395

FLOREM-DE-SUS

Flore§ti, izvor cu apel minerald (feruginoasa), in satul cu ace-

lasT nume, pl. Ocolul, jud. Dolj;

are o Inaltime de 212 m.

lasT nume, jud. Tutova.

de paturi ; o scoala de bdetT ; o biserica. Contributiunile directe ale lo-

Flore§ti, loc izolat, in jud. Ro-

Floresti-de-Jos (CAscioarele), sat, face parte din com. rur.

man, pl. Siretul-d.-j., com. Bah-

cuitorilor acesteT com. sunt de 4039 lel, 81 banT.

Floresti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.

na, pe pIriul Bahna, in apro-

Este situat spre V. de Bucu-

piere de satul Aramesti-RazesT.

jud. Dolj, pl. Ocolul, com. im-

resti, la extremitatea judetuluT, futre jud. Dimbovita si jud. Vlasca, pe malul sting al riuluT Rastoaca. Aci este resedinta

nicul, pe care se &este si pa-

primarieT.

dure.

Se intinde pe o suprafata de 1256 hect., Cu o populatie de

Prin aceste locurT TurciT, citT

aa maT scapat de sabia luT tefan-cel-Mare, in urma batalief de la Racova, ail facut intliul lor popas.

Floresti, sat, In jud. Tutova, pl. Simila, com. Bogdanesti, spre S. de satul Bogdanesti. Are 179 locuitorf si 57 case.

Flore§ti, mahala, din com. rur. Fometesti, pl. Horezul, jud. Vil-

cea. Are o bisericä, cu hramul Cuy. Paraschiva, fondata la anul 1750.

Floresti, Windstire, in jud. Tutova, pl. Simila, tom. cu acelasT nume, facuta din piatra si Intretinutá foarte bine. Are o gradina frumoasa cu pomI fructiferT si

o curte spatioasa, in

care se afla spitalul.

Flore§ti, deal, In jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti.

Floresti, deal, in jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Velesti si Balota; se tasa din Dealul-MuereT si desparte riurile ce se yarsa pe malul drept al eitiluT Geamar-

tul, de riurile ce se varsa pe malul sting al rIuluT Amaradia.

Floresti, mofie particulara,

in

Floresti,

vtofie particulara, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, satul Floresti ; apar-

hect. si locuitoriT 460 hect. Pro-

sine d-lui N. Mandrea si ina-

prietarul cultiva 680 hect. (20

inte era a luT Barbu Balcescu. Are

sterpe, 50 izlaz, 46 padure). Lo-

o intindere de 600 pogoane arabile. Pe &lisa se gäseste si padure.

cuitoriT cultiva tot terenul (48 hect. ramin sterpe). Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot si 1 cintaret ; o scoall mixta, frecuentata, de 15 elevT si I0 eleve,

intretinerea careia jud. si com. cheltuesc anual 1350 ler. Localul s'a construit de com. In anul 1882, cu ajutorul jud. coala e la un loc cu primaria. Comerciul se face de 3 circu

nual.

Flore§ti, pcidure particulark jud. Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Flo-

resti, satul Floresti, pe mosia

ciumarY.

Floresti. Are o Intindere de 50

S'ail stabilit In sat 12 stralni.

hect. Apartine d-luT N. Mandrea

Numarul vitelor marT e de 803 si al celor micT de 1299.

si inainte era a luT Barbu Bälcescu. Escote: cer, emita, fag si stejar.

Floresti-de-Jos, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d. s., com.

Flore§ti, pddure particularl, jud.

rur. Floresti.

Dolj, pl. Ocolul, com. Simnicul.

Floresti, ptidure, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Floresti, are aproape 763 hect., proprietatea

a com. Stoenesti, pl. Rahova, jud. Vasluia; face hotarul despre jud. Tutova.

Flore§ti, pirliaf, jud. Tutova, ce curge prin com. Floresti si

Floresti, izlaz, In jud. Dolj, pl.

Floresti, jtunct trigonotnetric de

Jiul-d,-s,, com. Floresti.

D-1 Gr. Porumbaru are 796

Floresti, mo,rie, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Floresti, proprietate a statuluT, arendata in ultimul period cu 6000 leT a-

statuluT.

Flore§ti, deal, In partea de S.

1093 locuitori.

se varsa In piriul Simila.

observafie, linga catunul cu ace-

Floresti - de - Sus (MAgureni), sat, face parte din com. rur. Floresti, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la N. de Floresti

d.-j., pe malul sting al riuluT Rastoaca. Sta in legatura cu cat. Stoenesti prin o osea vecinall si cu Poenari-Florescu, prin cat. Icoana. Se intinde pe o suprafata de 644 hect., ca o populatie de 352 locuitorT,

www.dacoromanica.ro

FLOREM-DE-SUS

396

FLORILOR (MOVILA-)

Florica, deal, In jud. Muscel, pl.

de mänästirea Banul, in corporata

cultiva 290 hect. (lo sterpe,

Riul-Doamner, pe mosia Florica, renumit pentru struguril saT cel

cu mosia Piclele si cu SforileBanulul, din com. Piclele.

50 izlaz). Locuitoril cultiva tot

bunT $i persicile sale cele gus-

terenul. Comerciul se face de i circiumar.

toase i marI. Spre E. de Flo-

Floricica, pdure, jud. Buz,

rica, sub deal, se afla o tintina,

divizata in dota par-1.: una in

Cu apa minerall, care este

Numarul vitelor marI e de 338 si al celor miel de 429.

proape necunoscuta. Virful dealuluI se afla la 429 m. d'asupra MariI-Negre si la

com. Policiori, cat. Plopeasa, cu 150- hect., si alta in com. Piclele, cat. Joseni, numita i Muchea-Aninoaser.

Floresti-de-Sus, sat, in jud. Me-

342 m. d'asupra Bucurestilor.

D-1 N. Negri are 350 hect. si locuitorit 294 hect. Proprietarul

hedinti, pl. Motrul-d.-s.,

COM.

rur. Floresti.

Florestilor (Valea-), vale,

si-

tuad. la V. de satul cu acelasI nume, merge in directie N.-S. si

continua pana. in com. Huruesti, jud. Tecucia.

Florestilor (Valea-), vale,

a-

In virful acestuT deal este mormintul luT I. C. Bratianu.

El iubea aceasta localitate pentru-ca ad i inmormintase pe primul säü copil, pe fetita Florica, al caruT nume a dat localitateT, si pentru-ca. aci si-a petrecut cu familia ce'i maT frumo$I anT al vieteI sale.

Floricul, loc izolat, jud. com. Cracova, pl. Ocolul.

FloriI (Dealul-), a'eal, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com.

Putrida; se desface din dealul Strejeni, si brazdeaza partea de

V. a comunef; e acoperit

cu

pa.$unT si pädurT.

in

com. Pausesti.Otaisaul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Florica, mofie, proprietatea fa-

Florii (Movila-), mozìilâ, in jud.

Florl (Piscul-cu-), pisc, In com.

milieT I. C. Brdtianu, com. Valea-Mare, pl. Riul-DoamneI, jud. Muscel. Pamin tul sla se cultiva

Rijletul-Vierosi, pl. Vedea-d.-s.,

in modul cel mar sistematic.

jud. Olt.

Arbori-cultura i Viti-cultura pe

Buzar', COMf

aceasta proprietate nu lasa

coperit cu fineata si padure.

Florl (Valea-cu-), vale, jud. Muscel, izvoreste dupd terito-

ni-

mic de dorit. Aci se afla casa lur I. C. Bratianu.

riul padureT Gradistea, proprie-

tatea statuluI, si se varsa in Riul-TirguluI, pe malul sting, dupa. ce uda com. Schitul-Golesti, pl. Riurile.

Florica, ccit., format din insurateI, pe mosia Znagoveanca, din com. Glodeanul-Sarat, jud. Buzati ; are 580 locuitorT i 130 case.

Florica, bala, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita.

Muscel, pl. Podgoria, com. tefanesti, pe linia Golesti-Cimpu-

Albulesti, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Floricelul, baltd, jud. Dolj,

pl.

Cimpul, com. Poiana.

cdtunulut Florica, din com. GIodeanul-Sarat, jud. Buzati.

Floricica, colina, în jud. Buzar',

lie 1887. Se afla. tare statille

com. Policiori, catunul Plopeasa-

Gole$ti, (4 kil. 842 m.) $i Gro-

d.-j., acoperita de vie si linead.

tieI pe anul 1896: 15258.2o leí.

FloriI (Poiana-), deal, in jud. i

cat. Calvini, a-

Florii .(Tufele-), p2/dure, in jud. Buzaii, com. Gheraseni, cat. Suditi. Are 240 hect. si se afla pe mosia Schei, proprietatea Bra-

§0V.

Florile-Albe, munte, jud. Gorj, plaiul Novaci, la S. munteluI Corne$iul si la N. comund Cernadia.

Florile-Albe, munte, despre mosia Radosi, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat 'filtre muntif: Plasala, Macaria, Baileasa, plaiurile

lung, pusa in circulatie la I Iu-

peni (3 kil. 638 m.) Inaltimea d'asupra niveluluI mariI: 257 m. 09. Venitul sta-

Gheraseni, cgt,

Suditi.

biserice SE Nicolae din

Florica, poiand, in com. rur.

Floricica, nume, dat de locuitorI

Florica, stafie de dr.-d.:f., jud.

Buzati, com.

Floricica, sloarli de mofie,

'in

¡ud. Buzaii, com. Piclele, fosa proprietate a statuluT, pendinte

www.dacoromanica.ro

FrunteI i Negrisorul.

Florilor (Movila-), movilit, spre N. de com. Orlea, jud. Romanati ; face parte din un lunpir de magure ce unnead paralel cu cursul DunareT,

FLORWRUL

Flori§orul, pirig, izvoreste din dealurile situate la V. de com. Sinesti, curge catre S.-E. pe teritoriul comuneI Florul, pl. Mij-

locul, jud. Olt, traverseaza comuna si da in riul Vedea pe dreapta luT.

Floriul, munte, la E. de catunul Posada, com. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova.

Caracostea, care fiind mare antreprenor al dijmarituluT Turcesc, din Constantinopole, avea ad i un conac mare s'i fruimos, inconjurat de marT si numeroase tire, carT s'ati transformat mal ttrziti in bordeie. Constantin Caracostea, negustor grec, avea marI relatiunT comerciale cu Constantinopole. Tudor Vladimirescu, socotindu-1 de iscoada

In tara, a pus de i-a pradat Floriul, vale, izvoreste de la poalele munteluf Floriul, com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-

hoya, curge de la N.-E. catre S.-V. si se varsa in riul Prahoya, pe malul sting, tot in raionul com. Comarnicul.

casa i jefuit averile. El a lasat o l'ata si do! fiT : Hristodor si George Caracostea. Fata deveni sotia luí Constantin 5 etrarul,

Vasluiii, pl. Stemnicul, com. Birzesti. VezT Lude-sti-Budaiul, sat.

Floroiul, "adure, pe mosia Hudesti, com. Hudesti, pl. Prutulde-Sus, jud. Dorohoiti.

pastor!, sunt RominT si se ocupa cu plugaria, afara de 4 BalgarT, gradinarT.

Slint 86 locuitorf improprietal-4T dupa legea rurall cu 286

O osea comunala leaga comuna la N. cu Icoana, la E. cu Tufeni din Teleorman si la S.-

V. cu 5erbanqti-d.-j. Teritoriul comuneT e udat la

E. de

meaza. In malul Vede o lipa foarte mare; iar pe luna este

un zavoiti, numit Cringul-MoreT,

Vite sunt: 30 cal, izo bol,

La S.-V. se malta dealul Albota, si aproape de ptriul Florisorul, la V. de satul Florul, se afla un helestei. Se margineste la N. cu com. Icoana, la E. cu rful Vedea, care serva de limita futre Olt si Teleorman, si o separa. de com. Tufani, la S. cu erbanesti si la V. cu Timpeni.

70 vacI, 600 oI si roo porcT. Teritoriul comuneT se intinde

etatI ale d-luT C. H. Guva. In com. sunt localurile de : scoall, primarie si biserica. Biserica a fost fondata. in satul Florul, de numitul C. Caracostea, la 1814,

si Jarcaleti, cu o populatiune

si

vr'o too axil'. Se zice ca s'a inAintat de un anume Constantin

cheltuelT 8643.

Caracostea, pradate de panduriT luT Tudor, la 1821.

diMa piase. Se compune din satele Florul

cuesc in 98 case si 4 bordee. Comuna are o vechime de

an financiar, prezinta la veniturT suma de B649 leT sl la

casa, din proprietatea d-luT Caracostea.

si reparata la 1836, de fiir sal' Hristodor si George C. Cara. costea. E deservita de i preot

de t'o familiT, sati 580 locuitorT, din carT 138 contribuabilT; lo-

de 2 circiu mar!. Budgetul camufle pe ultimul

si alte ruine. La V. Ruga catunul Jarcaleti se afta ruinele caselor d-lur C.

gradinarT specialT , sunt propri-

Ja 35 kil, departe de capitala judetuluT si la 13 kil, de rese-

Pamintul de caltura e maT mult ses si fertil. Comerciul se face in comuna

hect., afara de altI 12, lmproprietaritT numal cu locurT de

rohoiti.

Mijlocul, situata pe piriul Florisorul si malul drept al VedeT,

Sunt 30 stupt.

Florisorul. La N.-E. se intinde, cu directiunea N.-V. catre S.-E., DealulVedeT numit si Stircul, care for-

desti, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-

Florul, com. rur., jud. Olt, pl.

5

fu taiat de Turd, chiar in bratele sotie sale.

pe o suprafata de 2560 hect. In raionul camufle se afla o moarä ca aburr sistematica si o gralina foarte bine ingrijita, de

Floroiului (Hirtopul-), hirtop, pe naosia Hudesti, com. Hu-

sl

riul Vedea, In care da plriul

Floroiul, hirtop, pe mosia Oroftiana, com. Oroftiana, plasa Herta, jud. Dorohoiti.

$tid carte 30 barbatT fem eT.

proprietarul Stoicanestilor, care

LocuitoriI, la inceput mal totT

Floroaia-Arvinte, deal, in jud.

FLORUL

397

Florul, cdtun, pendinte de com. Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe 0.1111 Florisorul 0 ma-

lul drept al riuluT Vedea. E re-

sedinta camufle. Are o bise-

cintaret, platitT de enoriasT. 5 coala s'a infiintat aci la 1873.

rica cu urmatoarea inscriptiune :

Se frecuenta de 25 copa (top' ble0) din numarul de 97 (55 btietT si 42 fete) cu Virsta de scoala. Intretinerea er costa pe stat to8o Id anual.

slivestY pe ceY ce lubesc podoaba cascY tale si ltIcasul slaveY Sfintien'ale, primeste si acest sfint lacas, care Intfit siava

1

www.dacoromanica.ro

Doamne, cela co cu puterea ta pro.

si cinstea St. ImpIratY Constantin si E.

lena sí a lnaltuld mucenic ~ríe, s'ad zugrilvit si zidlt din temelte de D.luY Ju-

FLUERARULIA (MOVILA-) pin Constantin Ioanid Caracostea. la lea-

tul 1814 i In anul 1836 s'a reparat zugrilvit de fecioriT riiposatuluT C. I. Caracostea : Hristodor C. Caracostea, George Caracostea, in zilele Prea InfiltatuluT

Dotan Alexandru Dumitru Ghica Voevod, fiind Episcop Prea Sfintia Sa, Kir Ilarion Arge05, 1836, Octombre 24.

Fluerarului (Movila-), movi/d, pe teritoriul com. Tirgu$orulNoi.1, pl. Tirg$orul, jud. Prahoya, situatä. filtre Tirgusor si

FOCANI

398

LocuitoriT de aicT, se zice,

razasiT in trupul mo$ieT Malareni, apAtate In timpul HatmanuluT Costache Ghica.

Foca. VezT Bitca-Foca, jud. Suceava.

RominT, 39 GrecT, 48 Sirb1,32 Bul-

Foca, suburbie a ora$ului Tejud. Tecucia, in partea

Pe aceasta movilä, se cultiva

Fluerea, deal, in com. rur. Busesci, plaiul Cerna, satul Nadanova, jud. Mehedinti.

Fluturele, puna de hotar, in partea de V. a Arde Lozova, com. Brani$tea, pl. Siretul, jud.

laduluT.

catolicT, 462 armenT, 4259 mozaicT $i 18 lipovenT.

jud. Mehedinti, pl. Ocolul, corn. rur. Bresnita.

com. Cegani, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita ; are 13 m. time.

Foarfeca, loe igolat, la 4 kil. spre S.-E. de com. Brezoiul, pl. Cozia, jud. Vilcea.

Fochide, numire data uncT sfort de piel/ere, cam de 2 hect., din coin. Gura-Ni$covuluT, cat. Saseni-NoT, jud. Buzati.

Foca, sail Bordea, sat, in partea de N. a com. Lunca BanuluT, pl. Prutul, jud. D'aleja ; e a$ezat pe $esul riuluT Prutul, in loc mla$tinos.

Are o populatie de 22 familiT, saa 82 suflete, din carT 17 contribuabilf.

673

carte 6283 persoane

4152 bärbati, 213! femeT.

Leca.

Cultul. In ora $ sunt To biserie parohiale $i 14 filiale : Parohiale : Biserica Cuy. Pa-

Foca, deal, in partea de V. a com.

chiopeni, pl. Mijlocul,

jud.

Foca, poiand, jud.

Bacati, pl.

Bistrita-d.-s., com. Racova, din pädurea Racova.

raschlya (Domneascd), Sf. Gheorghe, Adormirea-MaiceT-DomnuluT (Donie), Sf. Mina, Na$te-

rea Sf. Ioan Botezatorul, despre care se vorbe$te $i in hrisovul Cu anul 7172, al raposatuluT Grigore - Ghica-Basarab-cel-

re$edinta

Batrin, prin care se dovede$te ca aceasta sfintà manästire este fondata de acest domnitor, cind a $i inzestrat-o cu mo$iile Pope$ti $i Barbule$ti, precum $i

prefecture jud. Putna, situatä, la limita jud. Putna, spre S.

Cu trupurile Cilnigele-Foc$eneanca, Buzaeneasca $1 Obileasca,

Distanta ora$uluT de capitala TäreT e de 198 kil. Altitudinea ora$uluT e de 85

din prejurul Foc$anilor.

tuluT Valea-Caselor, com. Lipova, pl. Racova, jud. F o C§ani, com. urb.,

Foamea, movild, pe teritoriul

tiü

ortodoxT,

retul-d.-j., de pe teritoriul com.

Foca, plata, pe teritoriul sa fosta mahala, in

27 ItalienT $11933 de alte nationalitatT ; 11627

Foca, deal, jud. Baca, pl. Si-

cereale.

garT, 43 Ru$T, 25 GermanT, 3360 Migad $i AnstriacT, i3 FrancezT,

de N.-E., pe malul drept al Bir-

TigAnia, pe malul sting al LeaotuluT.

ce$ti, Bote$ti $i PAte$ti, ce fac parte din comi Päte$ti. Populatiunea comuna, dupa cel din urma recensamint, e de 3819 familiT, sati 17039 suflete: 8272 barbatl, 8767 feme; 11516

m. deasupra niveluluT MariT-Ne-

Mo$iile Tätuleasca, RetezatiT, Budesti, Mindre$ti, Gole$ti, te$coiul $i Gatejul sunt donatiT,

o-re

falcute acesteT mandstirT, de mo$-

De jur-imprejurul ora$uluf se intinde o vasta cimpie, pe care sunt a$ezate la N. cät. FaureT, Precistanul $i Balta-Ratei, in partea dreaptä. a PutneT ; la E. cat. Jore$ti, VinAtori $i

neniT de pe Ruga aceste locurT. Mo$iile Dragosloveni, cu trupurile Virze$ti i Galado$ani, sunt donatiT facute manastireT de raposatul Grigorie-Ghica cel tinar $i de mo$neniT din partea

dre$ti din al care lac se scot pe$tT si se aduc in Foc$ani ; la S. e jud. R.-Sarat, de care se desparte prin riul Milcov, lar la V., Odobe$ti, pe a ca-

loculuT, cum se arata in hriso-

ruja osea se intinde, de la marginea Foc$anilor i pana la Odobe$ti, casele ce apartin catunelor Guge$ti, Flore$ti, Pinti-

trupul Olteni, sunt cumparate de Egumenul Filoteiü, ca $1

www.dacoromanica.ro

vul, din anul 7241, al acestul domnitor. Mo$iile Urse$ti, Codreni, Cu

trupul Tulaure$ti,- Zaboeni, cu alte petice, tot de el, de la mo$nenil razorenT pe seama ma-

F0qANI

ndstireI si Cu banil din veniturile mandstireT.

Intre hdrtiile acesteI mdrasUri, se maI afld si hrisovul luI Duca Bb., cu anul 7182, prin care zice cd de la locuitorir de pe mosia Retezati sd. ja mdndstirea numaI dijmd, oerit vindrit.

Tot asemenea dispoziVI se gdsesc luate si prin hrisovul Cu

anul 7223 al luI Nicolae Voevod pentru locuitoriI satuluI Golesti.

Cdtre acesta, prin cartea rdposatulta Grigore-Ghica cu anul 7243, se indatoreaza mdnd-

stirea a da cite 50 leI invdtdtoruluf scoalel din Focsani.

Osebit de acestea, se maï trecutd si china ce catd sa ia mdndstirea de la circiumele si casele de pe pdmingdseste

tul mandstireT, printre cdrtI dom-

ncstI a luI Const. Basarab, a luI Grigore-Ghica Bb. si a lui Const. Nicolae Bb., pdrtinind pe

mdndstire ca de la ceI ce vor vinde vinul sd ia chirle numaI bara 132, lar de la case numaI banI 32. Metanul bisericeI Udricanul

din Bucuresti, cu doud mosiI Frasinul si Netezesc, s'a inchinat mdndstireI de unul, Maxalatid, care n'a fost nici fondator flier trizestrdtor al acestei bisericI.

Iatd Hrisovul luI Io. Grigorie Ghica Vv., feciorul prea bunu, luT

batran Io. Gheorghe Gh.

Vv., asupra mandstireI Sf. loan din Focsani : Ca s'a fie domniet mele ocina din Bu-

tule;ti, din hotarul Vasintilor pan. la hotarul Gaurenilor, din cImp din Siliftea

satalul cu vie, cu pomet de preste tot hotarul, care eh se va alego, însä tInjen1 561, afara de patru funil de mina ce sunt ale lul Tallasie Capitanul, pentru câ o am cumpärat Domnia mea, de la Badili, ficiorul lui lona;cu Ciocan, ot Glrbovi 0 de la Roman ficic rul 13utel

FOCANI

399

ot Siclea 0 de la Avram, ficiorul doiultit et Budole0i 0 de la Radul, ficierul RaduluI .n Sam 0 de la Constan-

tin, ficiorul ßuteIui ot Sihle i de la Marina, fata lul Vladu ot cumplitul, de la Stana, fata Tomel ot Burle0i, drept

banI gata ugl S4; si iar sa fie Domniet mele un vad de moara gata In apa MilcovuluI la sat la V/rtescoiu, care vad Yarn cumparat Domnia mea de la popa

Misfire Domnia mea o am ficut din temelie, 0 le-am dat Domnia mea acestea toste care mat sus scrise, ca sii fie sfinteT ministirlf de tutarire i calugarilor de hranii; iar DomnieI mete i parin0-

lor Domniei mete de pomana la yea 0 de aimed sii nu fie clintit dupi cuvintul Domniet mele. Leat 7172 (1664) August 26. Grigore Ghica Vv.

Vasile din Ciorli0i, drept ballot gata 3600 ;

iar si fie Domniel male, 4 pogoane de vie ficatoare In dealul la jarizte care le am cumparat Domnia

Mar tirzid cu io anr, adecd in 7181 (1673), Aprilie 16, prin

mea de la popa Tudor din Virtecola,

un hrisov, acelasI Domnitor a

drept butt gata 7400; i iar sal fie Domniel mele, 4 pogoane de vie facitoare

facut danie aceleasI bisericd.:

luc 2 pogoane sterp In dealul Vir-

In satul Stanomire0i ot sud Slam Rim-

te,coiului, la Poenita, care le am cumparat Dumnia mea la Stan, feciorul lui Dumitru Cojocarul din Virtecoili, drept haul gata 6000 ; i iar sa fie Domniel mele, un pogon i jumatate s je ficatoare lui dcalul Virtescoiulul, in Jari0e, care cumparat Domnia mea de la Pacofeciorul Vladului din Virtqcoia, drept

nic, stinjenl 235 0 In Sili;tea Coianilor stinjeni 250, din amp din picture, din 2.0 0 din ederea satulut do poste tot hotarul verI eh se va alege. Pentru ca

baiii gata 'Soo;

j

iar si

fie

Domnief

mele, 2 pogoane de vie facatoare in dealul VIrtc;coiuluI la Jari0e, care le am cumparat Domnia mea de la Oancea cn Cec;ari, din VIrte:.coiii, drept banl gata 2760; i iar si fie Domniel mele 4 pogoalie de vie fäcatoare In dcalul VirtecoiuluI la Poenita, care le-am cumparat

Domas mea de la Stan 0 de la

frate-

shu Innaco, ficiorii InI lonaco din VIrte,,,coiu, drept half( gata 61So ; i lar sa fie Domniel mele, 5 pogoane de vie cu loc de casa, vie facatoare In dealul Cirligelor la Ilalgi, care le-am cumparat Domnia mea, de la Lazarul din Cirlige, drept bant gata 600o i iar sa fie Domuiei mele un pogon de vie ficatoare In jari0e, care le-am cumparat Domnia mea de la Dragan, feciorul HärliteT, din VIrte;coiu, drept bani gata i!oo ; i iar sa fie Domnid mele un pogon jumatate vie, facatoare, In dealul care l'am cumpirat Domnia mea de la popa Vasile, drept haul gata 1600, pentru ea aceste mo0I si vadurl de moara p3goane de vie, cumparatule-am Dom-

nia-mea tut pe baill gata de la stapiniI lor, vinzind de a lor buna.voe fara de nidio sua, Cu zapise 1 cu tirea tuturor boierilor, dinprejurul loculul, luind totI banil deplin la mlinele lor, ca sa fie Domniel mele tao0e statatoare In veer ; dect dupi aceasta data-le-am Domnia mea la sfinta si Dumnezeiasca minastire de la Foc0).ni, uncle este hramul Na0eret lut Sf. loan Betezatorul, care ma-

www.dacoromanica.ro

aceasta ce este mal sus ocini, din Stanomire;,ti ;.i din Coiani, fost-a a Jul Ghiorgh4a 0 a fratine-siii Cirstea, ficiorul tut' Gheor-

ghe Capitanu, din Richinet i toed a fost pe seama lar o aii tinut cu buna pace; iar chid au fost acum la zilele Domniel mele, iar Ghiorghitit ?i cu fratestili CIrstea, ficiorul luI Gheorghe Capital),

el de a lar bunii-voe ali venit la Domnia mea de au vindut din Stanomire0i stinjen'i 235 0 din Sili0ea Coianilor stinjen1 250, care fac Impreuni stinjent 485, stinjenul cite haul 30, care fac galbent 72 0 5 bani ; i le-am dat Domnia mea toff baniI gata i deplin In mhtile lor, dlnd zapisul lar de vInzare la mina Domniel mebeThil co to0 bocril eel marl*

al divanuld marturie, cart scat in zapis ca sii fie Domnief mole mo0a stiltitoare ; iarä dupii Reeca fiind aceasta

Anti miiniistire ce scrie mai sus Domniel mete, socotit-am Domnia mea de am dat 0 am adus sfintel manastirl cu aceastä ocinä co serie mai sus, ca sti fie sfintei mänistiri de ajutor 1 do intarire cilugiirilor de hranä i de Imbriciminte, iar Domniel mete 0 riposatilor Domniei mete de pomana In vecl 0 do nimeuea nectintitä dupä cuvintul Domniet mole.

(UrmeaLä iscaliturile martorilor).

Hrisovul sfinteI mdndstirT din

orasul Focsani, prin care i se incuviinteaz1 cs1 iae pe an bolovanT sare 200, i al zecelea ban din pIrcAlAbia de Focsanic Sfintet

i Dumnezeestel miniistirl din

armpit Domniel mete Foani, care este flouts si ini4ati din temelte de reposatul

FOCSANI

400

1w. Grigorc Voda, undo se priisnueste hramul sfintuluI pururca Inainte mergitoriu ;.i Botezatorului loan ti Parintelul Egumcn i tuturor parintilor calugarl 641' vor fi locuitorl la accasta sfinta manitstire,

lux si fie sfintel manästirl mili de la Demnia mea din Oath.' vama ti parcälähia tirgulta Focsanilor al jo-lea han,

care este data ti miluitä Inca ti de rilposatul Grigore Vodi, ctitor sfintei manästirl si sa MIA a pune cilugaril omul lor ispravnic, ca sä fie de-impreuna cu vamesil i cc s'ar stringe, mutt sail pusin, sa aiba a lua. vamesiI 9 Data ti ispravnicul sí. manastirI un ban, pentru cii r?fposatul Grigore Vocla cind ati fost lii domnia Domniel sale Inca d'intlia ail Inältat aceasta sfintä manastire ot Focsani si o all Intemciat i cu altele sunt Imprejur l cu a el stare ti a piirintilor chiverniseall o aii Intarit-o si o all adaus Cu motif, Cu TiganI i cu alte ce

trcbue Ante manastirI, precum i

alt1

pravostavnicl si milostivI domn1

mal

dinainte vreme art fost miluit a le lor

stint° si Dumuczeetti manästirl de aiei

din ;ark' ti de prin tara ti de prin alte partí Cu ale cinstite hrisoave cu obisnuitele mili, ca acestea statatoare ti veclnice

din venitul tireI care se tin de stint de ajutor sfinteI manastiri ti de hrana Orintilor ce sunt pana In ziva de astä-zI. Atitderea i riposatul Grigore Vodii, altele ce all dat si all adaus la acestii sfintii miniistire, all fost miluit i Cu aceasta

milä ca sa aiba a boa sfinta manastire din vama Focsanilor, din gem bani un ban, cum s'a scris mal sus, ti eft In urma riiposatulul Voda Grigore !nark-a mila aceasti i riposatul Duca-Vocla, i riiposatul ;.i riiposatul Serban-Vodl, Constantin-Voda BrIncoveanu ti riiposatul $tefan-Vodi i riiposatul Nicolae Von, pe tocmeala i atezilmitaul ce scrie mai sus; si iarati Ai fie mila sfin-

tel manastirl de la Domnia mea de la Dena ce se chiamii Telega, mertic de sare pe an bolovanl 200, sá aibii a loa

aceste mile sunt date si miluite la aceasti sfinti manästire Inca ti de la altY raposati domnI, precum am fizut Domnia mea hrisoavele Domniilor sale, Inca ti hrisovul Domniel sale Mihail RacovitaVoda, fácut i intärit unul dup1 altul PC aceste mile ale acesteI sfinte manas-

tia de la Foctant, cum scrie mal sus ; drept aceea i Domnia mea Inca am Inca ti am Intarit mita ti cu acest hrisov al Domniel mete, ca sa fie silotel manastirI aceste mili si veniturl de ti Intarire parintilor hranii ti Imbriicaminte, iar Domniel mete vcclnicii pomenire ; asisderea i In ajutor

urma DomnieY mete pe care va alege Domnul Dumnezeil a fi Duran si sta.

pinitor al acestul cinstit scaun al 'Ora Rominestl Inca II mein ti-1 poftim, pentru numele DomnuluI i MintuitoruluI nostru Lilts Iiristos, ce este In troitil slavit, ca sA. Innoiascli ti sa Intareasa

mila accasta ti veniturile ce sunt mal sus zise, ca sá fie pentru folosul ti iertarea picatelor luI i ca Domnul Dttmnezei pe acel blogocestiv Domn cinsteasca i sii-1 milueasca 'ham a sa stapinire lina pace ti Indelungata vista

ti In veacul ce va sl

fie, la repausul vecinic sufletul lul sa fie, ti am Intarit

Domnia Inca hrisovul acesta cu credintia DomnieI mete, 1w Alexandru loan lpsilante Voevod i c. credinta prea ittbititor DomnieI mete fir, Constantin-Voda ti

o vInzi miicar la orl-ce vad ar vrea vatnii si flea ghiumbruc, ti de catre, vametiI aceia ift ail pace ; iar sil fie sfintel mänästiri doul clreiuml In °rapt Domniel mete Foctani ca sa vinzA. vinut miniistirfi ti aceste doul circiumI &it fie In pace i iertate de fumarit, de caminarii ti de alte orbit:Inch.; de toate cite

ar mal eti pe thg, de nicY uncle nimic val sal bintuiala sA. nu alba, ca sii poatii fi de N./mare vinul mantistiriI pentru ca

Cu

sfatul cinstitilor si

credinciotilor boeti celor marl al diva-

nulul Domniel mete, Pan Dumitrache Ghica vol Ban, Nicolae Dudescu vel Vornic de tara de sus... (urmeaza celor-Palti boeri) ti s'ati scris

hrisovul acesta hum intliul an din domnia Domniel mete, aid In Tara Romlneascä., in ora.sul Bucuresti,

la miff de

la zidirea lumei 7283, iar de la natterea Domnulul Dumnezeil ti mintuitorulul nostru lsus Hristos, 1775, de Constantin Dascalul slovenesc ot Sfeti Gheorghc vechil.

parintil calugarl aceastil sare la vreinea

and jai ti alte maniístiri si sii o Incarce de la gura °met, si o duca sa

1'C10CANt

Parohiale mai sunt bisericiNa$terea - Make - DomnuluT (SApunarul), Bis. Profetul Sale :

muil care $i aceasta posedl hrisovul urmAtor : Diserica profetulta Samuil din Foctani

a fost ziditii din temelie de fericitul Intru amintire Mihal Cihan Racovitä. Vv. pe locul harilzit de Ionitil Zugravul, dug actul din 17 Octombrie 7252 ('744) ; Domnia sa le-a Inzestrat cu toate cele trebuincioase. adecii cu odajdil, vase,

www.dacoromanica.ro

tiganl,

etc. prin

hrisovul

din

7265

(1757) Ianuarie 20, hotariste ca biserica profetuluI Samuil din FOCalli sä. fie sucursala a manastirel Precista, adtiugind ca : Tustrele aceste sfinte locasurl fie una (adecl ti cu biserica de piatra

din I3odesti) adeca una pe alta sä. se ajute ti toate trebuintele ce vor avca dup. vreme, precum atit SI. Samuil, asa elt ti biserica de la Bodetti sa fie datoare Sfinta manastire Precista din Roman a le lnplini. Pentru mal bunä. stare si chiverniseala

acestar saute manastirl, n'am volt a le Inchina la alte manistirt strain° sal de tari, cii am asezat hotarind, ca nicaerI nicl odata inchinate sa nu fie, Ilea de cit manastirI dirt tara, sa. se tine tsca si slobod sit petreaca intru asezamintul tor ce mai sus aratam.

Dupd incetarea din viatA a fericituluI intru amintire ctitor, fratele sAti, Stefan Mihail Raco-

vitA Voevod ce era Domnitor in Valahia, prin hrisovul din 7272 (1764) Septembrie, dd inchinA spitalul din Ia$1 a mgnastirei sfintuluT Spiridon, ctitoreasca sa mAnAstire din Roman,

d'impreunl cu sucursalele el, orinduind ca sA fie supuse $i sub stApinirea acestuT spital d'impreunA cu toate daniile mi$cAtoare $i nemi$cAtoare. Asupra acestellinchinArf, Arhiereul Ionichie, Episcopul Epar-

hiei Romanuld, ce era tot odatl $i Egumen PrecisteI, a ,protestat la Domnitorul d'atuncl:Grigorie Alexandru Ghica Voevod, sub cuvint el mAnAstirea Precista este din temelie ziditA cu cheltuiala i osteneala sa fericitul intru amintire Constantin Mihail Cihan RacovitA Voe-

vod ar fi dat numaT 1275 lei inzestrind-o cu afierosirl nArl) din veniturile Domne$ti $i c5. A/aria Sa Stefan Voevod n'ar

fi avut drept de a inchina aceastA manAstire la spitalul Sf. Spiridon i intru sustinerea acestei protestatiT a infAtisat un hrisov al fericituluf intru amin-

FOCSAN1

POCAlqt

401

tire Mihail Cehan Voevod, cu

del, afara de cea din strada E-

PrincipatuluT : Botosani, Birlad,

data de 7265 (I 757),Ghenarie 3o. In urma acesteT protestarT Domnul Grigorie GhicaVoevod,

lisabeta (Ocol), care e de o constructie deosebita, dupd un sistem foarte bun si cea de pe soseaua TecuciuluT (a luT Puiu),

Galati i Focsani, din specialele mijloace ale acelor orase si. intru

prin hrisovul din 1764, Noembrie 20 decise ca : Pfinfi la sfiritul vieteI Sf. Sale, mi-

care e inteun local inchiriat. Invätamintul secundar se pre-

de banT din averea PrecisteY, facuta de Episcopul Ioanichie, prin

cia inteun liedi de baetT, cu 7 clase ordinare i 2 divizionare, situat intr'un local propria si I gimnazin de fete (cu 5 clase), situat inteun local inchiriat. Tot aci mal e o scoalá profesionall. de fete, care, de la Aprilie 1893, a intrat pe socoteala statului. Aceasta scoald a

hrisovul din 1765, Ianuarie r5,

fost fondata de societatea doam-

s'a dat aceasta manästire, cu

nelor din Focsani

nästirea Precista cu sucursalele ei s fie In seama i purtarea de griji a sfintiel sale; lar dupfi sivirOrea vietel sale, Miniistirea Precista cu metoacele el', va riminea cu purtarea de grijä a Epitropilor milnistirel Sf. Spiridon.

Dar In urma unor insträinarT

metoacele

eT,

in stapinirea bi-

i

acum e

situad: in& un local proprici, con-

struit in stil elvetian i situad

sericeT Sf. Spiridon.

Dupa trecerea de un an, va-

pe soseaua TecuciuluT.

deplinirea dupl trebuinte si din prisosurile veniturilor generalniculuT spital, lasind cea de aproape ingrijire epitropier generalniculuT spital din SE Spi-

ridon, numind pe acele de afard, partí' a generalniculuT spital».

In urma acestur inalt ordin, Epitropia case! SE Spiridon, luind IndsurT pentru aducerea luT la indeplinire, pe linga referatul No. 63, din io Martie 1838, ad inaintat, ComitetuluT Central, un proiect pentru chipul infiintareT unuT spital in Focsani, prin care, intre altele, se propune ca : «la Focsani gasindu-se biserica SE Prooroc Samuil, metohul Spiridon de aicT din Iasi, cu ale sale veniturT osebite, care de si

zindu-se cá veniturile eT nu in-

Tot in Focsani se mal afla

trec de loc cheltuelile fácute,

orfelinatul, care a fost pana aniT

tot Domnul Grigorie Ghica, prin hrisovul din 20 Maiti 1766, le-a dat iarAsT in stapinirea i pur-

trecutT in str. Teilor din Bucuresti, 2 co1i mixte izraelite 2 colf (r de baeti i i de fete)

se afiä data in posesie cu embatic 200 galbenT pe an (lero-

tarea de grijä a SE Sale Epis-

armenestI.

monahuluTIoachim Piru, pe vIea-

copuluT de Roman Chir Ioanichie. Cele-l'alte bisericT parohiale

sunt: Sf. Dumitru, Adormirea-

spi tale. In a.cest oras se afla

ta.), dar dupa tratatiile urmate

3 spitale, din carT : unul judetean,

s'ati desfiintat contractul incheiat i pentru cd aceasta bi-

trarea-in-Biserica (Tablean). Filiale: Sf. Dumitru, Sf. Nico-

CU 20 paturl, infiintat in 1867, spitalul Profetul Samuil, Cu 34 paturf, infiintat in 1838 i apartinind EpitropieT generale a bi-

lae (Nori), S-tul' ImparatI (Robes-

sericilor Sf. Spiridon din Iasi

MaieeT-DonmuluT

In-

Intrarea-in-Biserica (Gher-

unul izraelit (intretinut de co-

gheasa), Sf. Nicolae (Strola), S-tuT

VoevozT (StamatinestI), S-tir A-

munitate) cu 6 paturT, infiintat in 1871.

postolT, Adormirea-MaiceT-Dom-

La anta 1838, Principele Dom-

nuluT, Sf. Nicolae (Vechiti), Intrarea - in - Biserica (Vovidenia), SE Spiridon, SE Gheorghe (Sudic) Sf. Nicolae (Tablean), S-tuT

nitor, Mihail Grigorie Sturdza Voevod, avind in privire starea de prosperitate a casei SE Spiridon, constatad. din darea de seama pe anul 1837 i budgetul pe anul 1838 si conform

cu),

VoevozT.

Instructiunea publica.InvätAmintul se precia in io §colI primare, din carT 5 de baetT si

5 de fete. Sunt frecuentate de 1464 copiT (875 ladetT si 598 fete).

Numarul total al copiilor in virsta

de scoala e de 2106. Toate aceste scoll sunt construite de comuna, dupa un acelasT mo-

prescriptiunilor RegulamentuluT

Organic de la Cap. III, Anexa lit. F, sectia I, art. LX, att ordonat prin inalta rezolutie, pusa asupra anaforaleT comitetului central din anul citat : «se vor cladi i aseza spitale, pe la cele cinc! mal de capetenie orase ale

serica in a el °grada, are si putine acareturT, in care ingrijindu-se si meremetisindu-se, lucru

ce s'ari si pus in lucrare sA se aseze cite crivaturT ar incapea; socoteste cA veniturile acesteT biseric1, care dupl ta-

xim se socotesc a fi de

miT leT, bez venitul mosiilor a-

flatoare sub impresurare, sa se

sama cu totul din incarcaturile veniturilor SE Spirldon si sa se lase ea veniturT pentru cheltuelile bisericeT pomenite a spitaluluT ce se infiinteaza acolo». Si indicind masurile necesariT pentru zidirea unuT spi-

tal si reparatia a 3 odaT si o cuhnie, afincare atuncT in ograda aceleT bisericT, fixeaza

sumele anuale necesariT in tinerea bisericeT si a spitaluluT 51

80299 Alarde Dicjionar Geografic Vot. 111.

www.dacoromanica.ro

12

VoqAisli

FoCANI

.402

si anume : 3000 le! se socotesc pentru cheltuiala biserice! cu lefurile slujitorilor, 3000 leT pentru cheltuelile i leafa Egume-

nuluT, ce urmeaza a fi si purtator de grill spitaluluT, 6000

neral pe anul 1863 s'aii adaus incl. 7 crivaturi, in cit in prezent acel spital are 31 crivaturT.

Budgetul. Budgetul orasului atinge tifra de 3251451e! la ve-

nitur! si se compune din doul.

le! de un crivat, peste tot 12

zecimI aditionale asupra principalelor contributiunT catre stat si alte taxe comunale acordate

mi! le!.

prin diferite legT.

Acest proiect aprobat de catre Comitetul Central a fost supus intarireT DomnuluT, care o dete prin malta rezolutie din 8 Aprilie 1838. Epitropia locala compusa din

Cheltuelile orasuluT sunt repartizate ast-fel : Serviciul primariel cu casieria comunall, 72433 leT ; si siguranta publica, 32202 le1; subventia pentru intretinerea pompierilor, 38000 leT ; serviciul sanitar i salubritatea publica, 31500 leT ; instructiunea

leT pentru tinerea a 12 crivaturT

bolnavT, socotindu-se cite 500

arhimandritul Nectarie, camina-

rul stefan Dascalescu si negup.toril Hagi-Pavel i Hagi-Dimitriu, catre finele anuluT 1842

a si deschis spitalul, cu 12 crivate, lar la confectionarea budgetuluT general pe anul 1844 hotatindu-se la spitalul din Focsani un adaus de 12 crivaturT,

publica, 10101 leT ; cultul, 7120 le!; iluminatul, 28552 leT ; datoria comuneT (rate, procente, anuitat,i), 49750 le!; cheltuell

turile epitropieT aceluT spital, sub

Comuna, care ocupa un teritoritt prea mane in rap ort cu populatia,

151, se constata ca

se divide in 4 despartirI sari

unit' din boeril aceluT oras, aft

colorT, aviad 49 suburbiT si 125

dat un ajutor banesc de 3184 le!, ca care s'all adaus zidin-

strade. lata

La i Iulie 1858, se opri func-

tionarea spitaluluT pana cind succesiv se va face imbunatatirile necesariT, atilt la biserica Proorocului Samuil, in care nu se mal putea face serviciul divin, din cauza ca era crapata deteriorata, cit $i reparatiunile radicale necesariT la binalele spitalulul din cuprinsul ograze! aceleT biseria

La I Tulle 1860, s'a redeschis spitalul cu 24 crivaturT, iar Ja confectionarea budgetuluT ge-

Asanache, Grama, Robesti, Sirbeasca i Cotul-BumbaculuT. Stradele principale ale orasuluT, sunt : a) Strada Mare a Unirel, care incepe de la vechea bariera Bu-

curesti si se termina in N. ob) Strada GareT, prelungita cu strada Centrall, care merge de la Gard, trece pe dinaintea tribunalulur si se sfirrasuluT.

seste pe soseaua nationall ce merge spre Tecucia. Aceste 2 strade att fost pavate cu basalt 100000 leT, votat de comund si impart orasul in cele 4 color!. c) Calea Nationall, cu directia de la S. spre N.; pe ea

acest oras 2718 contribuabilT, iar In anul 1869 eratt 2300. Diviziunea aa'ntinistrativd.

trebuinta spitaluluT.

Bahnele, Cotul-OanceT, Balta-luy-

artificial, In urma credituluT de

se si aprobd, asa in &it de la Septembrie 1844, ail fost deja 24 crivate. La anul 1846, dupa rapor-

du-se din not' vr'o cite-va odaT In ograda aceleT bisericT spre

Mina, Sf. Dumitru (din Bahne),

Nuralsul contribuabililor e de

2[36. In anul 1886 se afla in

§i

ciarul Central si Stroia. Despartirea IV (coloarea albastra), la S.-E., cu suburbiile : Sa.punarul, Stamatinesti, Sf.

diverse, 554871e!. Total 3251451.

peste acele Infiintate acolo, care

No. 2

ApostolT, Ocolul-de-vite, Amortitul, Cazartna Unirea, Chiciorusul, Ionasesti, Pruncul, Peniten-

i

despartirile cu

suburbiile respective : D espartirea I (coloarea de rosu),

la S.-V., coprinzind suburbiile : Valcelele, Tabdeari, S-ti! VoevozT,Jälaboiul, Caramzulea, Ghergheasa , Stirber, EmancipatiT, PastiestiT, Vovidenie, Hanu-MutuluT, Precista, Grigoriand. si Sf. Nicolae-Vechiti.

Despartirea II (coloarea de verde), la N.-V., cu suburbiile : Cimitirul, Calieni, CasaApelor, Gherasim, Sf. Gheorghe, Ispirliul, Posta-Vechie, Lefteriul, Per-

joiul, Grigoriana i Domneasca. Despartirea III (coloarea galben1), la N.-E., cu suburbiile : Ovreiasca, Profetul-Samuil, Sf.

www.dacoromanica.ro

se face defilarea trupelor in zilele de sArbatorT. d) Bulevar-

dul Sf. loan, pe care e situat liceul «Unirea», teatrul Lupescu, grddina publica i catedrala Sf.

loan; incepe din soseaua Nationala, trece prin fata pietei si dä in strada Mare a UnireT. Ambele sale laturT sunt plantate inteun mod foarte regulat cu arborT. e) Strada Elisabeta sat*" Ocolul, care merge paralel

Cu strada Mare si care da In tirgul de vite (ocol). f) Buievardul Cazdxmer, de asemenea pavat cu basalt artificial, si care

e un fel de continuare a sta.de! Mare a UnireT ; Incepe din fata clubuluT sub-ofiterilor i dd afara din oras, la Milcov, trecind prin cele 2 rindurT de clzarmT. g) Ghergheasa, care trece bulevardul Cazarmer da in soseaua BraileT, etc.

FOCANI

Bari ere.

403

Din orasul Foc-

p.nI esim pe zece batiere: Bariera GdreT, la V., situatd

pe soseaua ce duce la Odobesti ; bariera Galati si BrAila, la E.; Bucuresti, la S.; Botesti

Corbul, la S.-V.; Odobesti, la i Amortitul, la N. N.-V. ; Vrancea.

Pie/e.

Orasul posea doud

piete si anume : una in fata bi-

Sf. loan, cate e mal mult de brinzeturT, pasad si sericei

alte mdruntisurf aduse de mocancele din satele invecinate care la serbdtorile nationale ser-

mare, palatal DivizieT si in fine cdzArmile, care populeazA toatä

cimpia ce se intinde la limita de S. a orasuluT, pand la tra-

seul ere/.

FOC4ANI

o judecdtorie de ocol si un tribunal de prima instantd, situat In strada Centran. Orasul posedd si un peniten-

ciar central, care servd ca inchisoare pentru prevenitiT co-

GrAdina publicd este situatd pe butevardul Sf. loan, este foarte frequentatd de locuitorT si posea un chiosc separat pen-

rectionalf i recluzionarT. La 187 t

tru muzia.

erad 33 (bArbatT), iar in 1896

Se maT afta incd o grAdind publicA, la N. orasuld, pe soseaua Tecucitl si in fata cAzdrmeT de vindtorl, numitd Paradis ; pe locul ei s'a clddit Or-

se aliad in el 38 condamnati (37 blrbati, I femee), in 1872 eraa 48 condamnatT (bArbat!). Serviciul tecnic. Judetul

Pana apartine, in cea ce prive$te serviciul tecnic al StatuluT, circumscriptieT a VII, cu re-

felinatul. Alimentarea cu apä a comunet

$edinta in Bacla. Consiliul ju-

se fAcea pana acum zece anT inteun mod foarte primitiv, din care cauzA si incendiile bintu-

special, compus dintr'un inginer$ef, dor conductor!, lid picherT

iati foarte des acest oras. Acum gra3ul are apd in abun-

dentä si de o calitate foarte bund. Ea a fost adusd din

Camera de Comercia a circumscriptieT a VIII, compusd din judetele : Putna Rimnicul-Sdrat, are resedinta in Foc-

muntf, din Babele si alte izvoare, prin olane de Lacill, fi-

sani. Serviciul silvic, circumscriptia

la N. orasului, la capAtul stradel Elisabeta (care se nutneste ast-fel, fiind-cd dupd incendiul din 1880, cate a consumat toatd

ind fie-care stradd prevAzutd cu

V, compusl din judetele Putna $i Rtmnicul-Sarat i$T are re$e-

mahalaua aceasta, augusta noastrd reglad a contribuit foarte mult pentru restabilirea el. In urma ordinulur primarulur acestur o-

Orasul Focsani Armatd fiind situat aproape de Siret si la jumAtatea distante! dintre Carpati si Dundre, este din punctul de vedere militar, unul din punctele cele mal strategice ale Rominiei, din cate cauzA In el se afld i foarte multA armatd in garnizond. Toatd aceastä armatd este asezatd in cazArmile situate la sudul ora-

vete pentru stabilirea frontuluf de soldati in fata catedraleT. Cea-l'altd, situatä lingd biserica Domneascd, este adevdratd plata ea a fost ziditd in 1891 in urma imprumutuluT de I00000

le/ fdcut de primdrie.

Afard de aceste piete, mal are 0. un obor (ocol) de vite, cereale, cherestea, etc., situat

ras, numal stradele Elisabeta Cotesti mal pot servi pentru depozitele de cherestea i lemndriT.

Tirg sAptaminal se face Dumineca, pe cele 2 piete ale orasului si Mercar! la obor i consista in vinzarea cerealelor, vite/or i lemndrief aduse de Vrinceni, mal ales de ceT de la Soveja.

Edificif publice sunt putin nu-

meroase in acest oras. MaT principale putem nota: Tribunalul, In strada Centran ; priliceul cUnirea» i teatral Lupescu, pe bulevardul Sf. loan, cele 8 edificif ale scoalelor pri-

una sati mal' multe cismele de fier,

robinete i guri de apä pentru cazurl de incendio'.

suluT, afarä de o mica parte, cate

este stabilitd in cazarraa Vindtorilor de pe soseaua Tecucili, in cazarma Cdlárasilor de pe bulevardul Sf. loan si cazarma din coltul stradeI Centrale.

Serviciul postal se face printr'un oficiti postal, telefonic telegrafie, al cdrul venit pe 1896

97 a fost de Yustilia.

leT 103.342.43.

Focsani posedä

www.dacoromanica.ro

detean are un servicia tecnic $i un secretar.

dinta in acest ora. Economia. Instrumentele agricole de care dispun cultivatoril orasului sunt : 6 magni de treerat cu abur!, 5 de batut porumbul cu abur! qi 2 cu manivela, 47 plugurT de lemn si 39 de fier $i 3 trioare (ma.ginf de ales 0.mintele). Viticultura.

Cultura vitel

In anul 1893 a fost 'pe 2280 hect., productnd 46000 le!. Apicultura. In acelasf an se aflail in comund 355 stupT de albine care aü produs 471 kilg. miere, si 39'/a kilg. ceard. Industria fi Comerciul. Situatiunea ora.sulul Focsani, in susul SiretuluT, in marginea munOlor si pe malul MilcovuluT, face

din el una din situatiunile cele maT favorabile pentru buna stare

sAndtatea locuitorilor pe de

o parte si pe de alta, situatia

FOCANI

F0qANI

404

Pacind din el cheia muntilor si fijad locuI de intilnire al oamenilor din muntl si din cimpie. E unul din orasele cu viitor co mercial foarte mare. Aceste imprejurArr ati contribuit a face

din Focsani un tirg comercial

si industrial; nu mal putin a contribuit incl si resursele ce le are in podgorii, precum si pozitiunea lui, de a nu fi prea departe de DunAre. Industriile cele maTinsemnate din Focsani sunt: tAbAcAria, olAria, cizmAria, cAlddrAria, argintAria, cojocAria, abageria, dar

jocArie, 74 de bAuturI si coloniale, 7 de bAuturI, coloniale si alte mAruntisurl, z de bAuturi si fA.inArie, t stabiliment de bluturI si macelArie, 1 de bAuturI si manufacturA, 2 de bduturi si pescArie, 5 de bdu-

turr si speculantI de vite,

1

de bAuturI si tAbIcArie, 7 de blu-

oale si var, I orzArie, 2 pAlArieri,

2 fabricI de periI, 9 pescárif, 1 pescArie si. mAcelArie, I pielArie si tAbAcArie, z magazin de portelanur!, 2 precupetT, 3 simigerif,

r prAvalle de sticle si porcelanurI, 2 tAbAcAriT,

5

tinichigir,

2 magazine de tinichigrerie, var si sticle, 3 tipografii, 2 prAvAIII

turl si alte mAruntisurI, 12 birturT, 4 blAnArlI, 6 boiangeriI, 2 boiangerii si pravAlii de cereale, 6 bogasen!, 4 bragagerii, 6 bra-

de trAsurT, 4 vArArii, 5 prAválil

sovenii, 2 prAvAliT de brasovenif si coloniale, 2 brinzArii, 12 bru-

Cele maT 1nsemnate fabrici

de var, gaz si alte märuntisuri, 2 de vinuri, 2 de vApsele, 14 pieldril.

sunt ale d-nilor Nicu M. Ata-

tAriI, 5 cafenele, 2 caretasI, 6

nasiu, de tAbAcAriI, In str. Uni-

mal de cApetenie sunt blAnAria

cAciulAriI, 5 ceasornicarl, 4 prA-

$i tAbAcAria.

vAlii de cereale, 12 de cherestea, 1 1 cizmarii, 6 cojocárii, 4

rea; cea de cherestea a d-nului Nicolae T. Nestor, pe Bulevar-

L ucrul pieilor se face in °grada fie-cArui tAbAcar, lar spAlatul lor

se face in Milcov. Sunt multT tlbAcari, chiar cu capitaluri insem-

nate, dar in genere, din cauza concurentei strAine, aceastä in-

dustrie descreste din zi in zi. Acum se aflA o fabrica de tábAcArie in str. Unirea, proprietatea d-lui Nicu M. Anastasiu.

Abageria se lucreazA foarte mult si bine in Focsani ; asemenea si blAnAria. Fabricarea luminArilor si a sdpunului a luat in ultimii ani o dezvoltare foarte

mare; se produce anual peste 50000 ocale sdpun de o calitate superioarl. Dupá ultimele date ale Camere! de Comercia se af1á in acest oras 600 comercianti si industriasT, din cari: 290 RominI, 245 MozaicI, 36 ArmenT,

3 Austriaci, 3 BulgarI, to German! si 13 Greci. Anume se allá. in Focsani : 1 abagerie, 1 abagerie si bogaserie, 1 fabricA de apl gazoasl, 2 argintAriI, 1 argintArie si bijuterie, 105 circiume, 1 stabiliment de bAuturY spirtoase si cArAmidärie, 2 de bAuturi si cereale, 1 de bAuturi si cofetAxie, 1 ele bAuturi si co-

cofetAriI, 22 bAcAniT, 4 prAvAliT

de coloniale si cherestea, 1 de coloniale si dogArie, de coloniale si lurnionArI, 1 de colo1

niale si precupeti, 2 de coloniale si tutun, 12 comisionar!, 3 croitorT, 2 cuferarl, 4 cure-

dul GàriI ; cea de fringhir O elpestre a d-luI Donig Teodor de

pe str. Unirea §i cea de teracote a d-luI Herman Iosef, din suburbia Amortitul.

Notzp istorice. Nu se stie ciad si de cine a fost fondat orasul Focsani. Cunostintele noas-

lar!, 4 dogArii, 1 stabiliment dogAtil si cherestea, 1 dricar, 2 droghisti, 4 fabricI de luminAri, 1 de luminArI si tricoterie, 7 flindrii, 3 farmacii, 2 fiel-di-ir, 3

stre despre acest oras, nu trec peste secolul al XV-lea. SA fie el vechiul Tiasum sati vre un

frizeri, 1 fabricd de fringhli, I

numele lui nu ne spune nimio. SA. fie el format din sufixul topic-anr, sat1 din numele Foca,

magazin de fructe si mezeluri, 1 galanterie, 6 hAinArii, 3 magazine de haine vechi, 5 hotelurl, 1 hotel si birt, 1 hotel cu

alt oras construit abia dupA descAlecare? Nu putem spune. Nid!

cum sustine Paharnicul Constantin Sion, in «Arhondologia Mol-

birt si cafenea, 4 zara% 4 li-

doveI» ?

brAriI, 3 lingerii, I magazin de lingerie si haine gata, 3 lipscA-

Paharnicul Constantin Sion, in a sa «Arhondologia Moldover» crede cA, numele de Focpni

ni!, 5 mAcelarT si tAetori de vite,

33 manufactgrieri, 3 magazine de manufacturd si bogasierie, 2 de manufacturl si coloniale, 1 de manufacturA si galanterie, ro de manufacturA si alte mlruntisurT, 6 marchidAnii, I marchidAnie si lingerie, 9 prAvAlif de mAruntisuri, 1 de masini de cusut si case de fier, 1 de mobile, 3 modiste, 3 magazine oIArii, coloniale si alte mAtunt4urr, 1

oldrie si marchidAaie, 3 de

www.dacoromanica.ro

se trage de la familia Foca, moldoved dreptl i vechT, incl din vremea luI Stefan-cel-Mare. Cdci dupa statornicia hotarului

l'Ara, prin gira ce ati

tras-o

prin Focsani, la intilnirea Dom. nulur acolo ail fAcut masa inane O la sfirsitul mese! ati ales doi

ostenf, unul Muntean si altul Moldovean, si i-ati pus la luptl cu paharele si a birult Moldoveanul, si pentru lauda luI, ati

FOCANI

dat numele tirguluT ce atund ail hotArtt 0.-1 infiinteze la hotarul Foc$ani, c5. osteamtl acela se

numea Foca. Aceasta este posibil. Un nume Foca, cu toate cA nu-1 intllnim prin cronicT sati in

vre-un document, a putut sA existe. El putea sA fie derivat intocmaI ca si numele Capa, Lupsa, Popa, Toma, etc., dintr'un nume Foc sati Foca, prin sufixul la. Si inteadevdr gAsim sate cu numele de Foca, unul In jud. Tecuciti si cel-l'alt in ju-

detul Mai. S'ar putea chiar ca numele de Focsani sl-T vie de la niste locuitorT venitT din aceste sate, cu numele de Focsa si stabilitT aci. LAsam ' istori-

cilor sarcina de a rupe vAlul

FOCANI

405

despre starea ValahieT, in care

tejer sale OA dupa ce ucise

a stat 22 de anT, Foc$ani (Zosciano), sunt descrisT ast-fel: ecitta nelli confinii di Vallahia e Moldavia, situata sopra d'un fiume :

25000 de Turd, se retrase Cu

la meth e sogetta al principe

infanterie.

di Vallahia, l'attra meth al quello di Moldavia». Cante mir, in «Descriptio Moldaviae» pomene$te de Focsani,

In anul 1568, Alexandru (fra tele lui Petru Schiopul), domnul MuntenieT, este lovit flrA de

In termeniT urmAtorT: am co

cAtre boerh moldovenr, venitl cu oaste asupra luT. In 1600 Simeon Movill e invins, aproape de Focsani, la

Focszanii oppidulum ad amnem Milcow, in Valachiae finibus situm, cujus starosta iliius provinciae rebus prospicit». In anul 1475, dupA invingerea

lur Radu-cel-Frumos de cAtre Stefan-cel-Mare, domnul MoldoveT, in urma cAreia hotarele MoldoveT se intinserA pana la

trupele sale pe cimpla Focsanilor, acoperitA azT cu noile elzirmT ale Divisiunel a VI-a de

veste $i invins la Focsani de

Milcovul-cel-Mare, de ostile luT Mihaiti-Viteazul. In 1615, boerh moldovenestT Beldiman Logofhtul, Stu rdza Hat-

manul cu Boul Vistiernicul, carT

plecase cu pirl in contra lul

Milcov, Focsani fur1 despArtitT in cloud printr'un canal tras din

tuia la Focsani. ET fuseserA pu$T

acest zit" (V. CAcaina si Milcovul).

in obezT din ordinul ViziruluT,

anir 1650-1660, gIsim urmA-

rAmiind o parte din Foc$ani in 'rara MunteneascA (jud. Rimnicul-SArat) si un alt Foc$ani in

era prieten cu Toma. Toma pune sA le taie capetele $i le aruncl trupurile in Siret.

toarea descriere a orasuldi Foc-

Moldova.

sani, in care numitul s'a oprit

Focsanil muntenestI sunt astfel descri$T de Fotino : «Focsanir, scaunul Ispravnicilor, prin

ne$te pe Vasile Lupul dincolo de Focsani.

care trece o gira din Milcov

pul silesc la Focsani, lingl p1riul CAcata, pe Dicul, spAtarul

care inconjoarl originea acestuT

ora. In relatiunea ce o face arhidiaconul Paul din Aleppo asupra caldtorieT sale prin Moldova si Tara-RomineascI, intre

timp de 31 zile. «JoT, in zr din Teshrin Alavval, sosirAm la Foc$ani. Toate aceste ttrgurT si sate

erati deserte, populatiunea fiind fugitA la muntT si pustietAtT si

drumurile devenind de tot periculoase. Foc..;ani e un oras intins, prin mijlocul cArula curge

un riulet; el este ultimul punct pe fruntaria MoldoveT, iar dincolo de !inlet e cel India punct de pe teritoriul TAreT-Romine$tr».

ce face hotar intre Moldova $i Tara Munteneasch.; acest oras se imparte in sapte suburbiT (mahalale) si are o mAnAstire a SfintuluT loan si $ase bisericT de piatrA». FocsaniT rAmaserä ast-fel impArtitT pAng in anul 1859, and Milcovul incetà de a maT forma

Stefan Toma, sunt adusT aces-

care

In 1639, Matehl Basarab, go-

In 1653, °stile luT Vasile Lu-

luT Mateiii Basarab, a se retrage

neavind ostenir acestuia arme de foc. (Miron Costin, «Opere complecte», I, 605-606). In anul 1685, in timpul domniel luT Constantin Cantemir, cete de tilharT, adunate de prin

Tara le$eascl si Ungaria, de

scriind nuntiuluT din Polonia,

hotarul intre cele 2 taxi surorl. IncA azT nu s'a $ters cu totul

cltre locuitoriT pribegitT sub a treia domnie a luT Duca-Vodh,

despre starea bisericilor catolice din Moldova, zice cu privire la

urma vecheI impArtirl a orasuluT,

prAdatI si jefuiau neincetat Foc-

numindu-se doul piete ale Foc-

$aniT.

Focsani ; «In Focsani vista un

sanilor, un piata Moldova si

Prete Ungaro, il P-re e la Madre

alta piata MuntenT. Printre evenimentele istorice

In 1687, Constantin Cantemir, domnul MoldoveT affind de intrarea luT loan Sobieski, craiul lesesc in Moldova, fuge din

La anul 1668, Vito Pilutio,

ono Luterani la Chiesa non ha niente, ha un tanto da gr huomini in tempo di sendemie, e vi sono da 230 anime». La 1687, in relatiuneapreotuluT Giovanni Batista del Monte,

petrecute in FocsanT, sail in care Focsanif joacl un rol mal insemnat, pomenim urmAtoarele:

Iasi si se aseazA, dupl povata boierilor, la Focsani.

In anul 1462, Vlad Tepes,

De oare-ce tara se umpluse

trecind PunArea in fruntea vi-

de tilharT, parte lesT si cazad,

www.dacoromanica.ro

FOCANI

FOqANI

406

parte de moldovenT pribegT, Con-

stantin Cantemir pune la Focsani pe logofatul Miron Costin, staroste de Putna, dindu-T volnicle pentru oamenT rAT de a-T in-

tepa acolo la margine, pe citl prindea i movile de &mil fama. Purtarea luT Miron Costin cu tilharif, o descrie si mar bine Neculcea «Asisderea si Miron Logoatul, fiind staroste la Pu tn a, aü facut SiImenT i HansarT

aü inceput i dintr'acolo a risipi

in manastirea Casinul, la asaltul Tatarilor. In 1774, se tine in Focsani o adunare a maT raultor boerT moldovenT i muntenT, prin care se decise compunerea si trimiterca arzurilor i al averilor mai

jos notate, alegind pe Spatarul Cuza si pe Pitarul Chirica, carr sa le duca la Nafta.. 'ata punctele principale ce se stabilira in arzul din Foc$ani :

talar% ca numaT o data la o

a) Alegerea DomnuluT sa fie fama de RominT, sA ramie sta-

batae, ati prins patru-zecT de

tornic la Domnie, pana la sfir-

tilharT,

i i-ati tot Wat cite in

patru bucatT, ati aruncat prepelece pe la drumurTz. Prinderea cetelor de tilharl, de Miron Costin, arderea lor in Focsani, e pomenita si de Nicolae Muste:

Birul tare sa fi 6 acel cum a fost stabilit sub sultanul Mehmed IV. TurciT n'ai1

fiind staroste la Putna

de T-ail omorit intepatT, tliati si arsT cu foc la erg la Focsani, unde si acum se cunoa$te movila peste oasele lor». In. 1695, Constantin Brincoveanu aduce apa pe scocurT in Focsanif muntenestr: «In Foc-

dreptul de a

avea proprietatT in tara.

prins pre unil cu

.mestesug Miron Costin LogofAtul,

situl vieteT sale.

Turca* n'ati voe a tine

tireT din Focsani, Mavrogheni

dete, in 9 Ghenarie 1788, un pitac prin care poruncelte AgaT

ca sA trimita grabnic tot de bacaniT la Focsani, pentru ca bacania ce s'a fost deschis, n'avea de vtnzare orez. Unir din boerT si chiar negutatorl din Focsani, totT trecura la muscalT. Domnitorul fu silit sa, le secuestreze averea i in Iulie 1788 &ami averea lor la Sf. Vlaherma de pe podul TirguluT-de - Mara. (A se vedea hrisovul fugarilor de la Focsani

de avutul lor ce

s'ati dat la sfinta VlahermA). In 1789, armatele Austro-Ruse, comandate de Principele Su-

varov, cistiga asupra Turcilor, Cu care era aliat Mavrogheni,

i slujnice din pamintenT, etc., etc. DeputatiT muntenT asteptara

batalla de la Focsani (i

45 de zile in Focsani pana ce

MuntenieT.

sosira ceT din Moldova.

1804 Aprilie, Constantin Alexandru Ipsilante, dumnul Mun-

slugT

In 1777 in Foc$ani s'a tinut conferinta plenipotentiarllor ImperiuluT Rus si celuT Otoman, asupra tractatulur incheiat dupa

sani aü adus apa de baut pe

razboiul de la Cuciuc-Cainargi

scocurf cale de dota ceasurr».

(1774), cind aü fost numitT domnI

La 170I, boeriT pribegitT din Moldova, sunt trimisT de Constantin Brincoveanul la Focsani, impreuna cu episcopul de Bu-

Grigore Ghica III in Moldova si Alexandru Ipsilante in Ro-

cu Cornea Brailoiul, banul de Craiova i cu spatarul Mihail Cantacuzen, carT IT Impac5. cu

nele lui. Pentru inlesnirea o§-

minia.

In Ianuarie 1788, Austria declarind razboiti, N. Mavrogheni, domnitorul de pe atuncT al Mun-

fäcind pe RusT stapini asupra Moldov eT

i AustriacT

asupra

incuviinteaza de a se aduce apa la cismelile din Focsani Moldover de la izvoarele din Pituloasa, de cea-l'alta parte, din Tara-Romineasca. In 1821, Mateiii Deleanu Cnea-

zul Gheorghe, venise la 1821 din Rusia in tara, impreuna Cu Ipsilante, ca sa darime imparatia turceasca. Dar abia ati sea-

pat de la Tirgoviste cu vr'o

tenle!, crezind ca va avea de

300 de volintirT i viind la Foc-

Constantin Duca, domnul Mol-

luptat mult timp numar contra

sani, ail ars tirgul, apor fuga-

dover.

Muscalilor, isr concentreaza cea

mal mare parte din ostire la Focsani, ca cu orl ce pret sa

rindu-T Skender-Aga, ce era cu TurciT, acolo, in manastirea SE Ion din MuntenT, aii apucat pe

savirsire de tatarT, de teama sa nu cada in roble, fug spre Focsani. TatariT nu pot veni ad i sa prade, fiind apele marT. Sub a treta domnie a luT Mi-

impTedice intrarea muscalilor in

Milcov in Vrancea. De acolo

Muntenia. Cu acest scop porni ostirea spre Focsani. Aceasta trimitere si a boerilor in tabara de la Focsani, era

Fati fugarit iconomul erban Cu

hail Racovita, cata.nele nemtestr, ale IuT Frenta (Ferent), se string

numaT o incercare a luT Mavrogheni sa vaza daca boerimea, 11-

la Focsani, dupa ce rezistara

masa in tara, asculta de ordi-

In 1711, locuitoriT din Birlad,

al caror tirg a fost ars cu de-

www.dacoromanica.ro

VrinceniT.

In 1829, a fost cea mal nenorocita epoca pentru Moldova mal ales pentru Focsani, cad acolo se aflati staburile ostilor Rusestr ; drumul ostilor erail pe

FO qANI

F0qANI

407

acolo; stational', prAdati i toatd

ver din Tara-Romineascd la Mol-

mers in gazda la casele apt-

lumea era la cheremul lor. Si pe lingl aceasta si o groaznicl ciumd pustii tot orasul, de fugiserd totr boeriT i ce r marr si cel micr ; populatiunea

dova ati purces din Bucuresti

tanestr. Chid ajungea la Focsani, Dom-

racd murea cu multimea, nimenr

nu se ingrijea de ea.

esit inainte la Focseni multi boerT

ezind

nul, fie cä intra in tara, fie ca

acolo trer zile». AcelasT : t Constantin - Vodd viindu-I veste de domnia TdreT Moldover, nu s'an bucurat, cdcl

pleca dinteinsa avea:obiceiul sa

cu

alaiü,

siunea centrall care ati stabilit

era deprins In Tara-RomineascA; ci, dupd. obicelii, aü repezit calmacamr alesT i gálindu-se pAnd

bazele fundamentale ale organizdrer Principatelor-Unite. Prin decretul, din IC) Iulie

a veni si Skimni-Agasi, Mdria Sa aü purces din Bucuresti, care viind la Focseni dupa o-

1862, dat de Cuza, Focsani s'a hotdrit a fi resedinta numar a judet ilul Putna, lar judetul Rimnicul-Sdrat sd aibä de resedint5. orasul Rimnic, avind fiecare autoritätT judiciare deose-

biceiù

Tot In Focsani sT-a avut resedinta (1858 pAnd la 186o) Comi-

bite.

La Focsani, ca punct de hotar, eseati boerir intru inthnpinarea noulur Domn i anume la Focsanir Moldover, cind Dom-

esit cità-va boeri-

me si slujitorT inainte ca la un Domn noti». Acsentie Uricariul, vorbind de strImutarea luT Nicolae Mavrocordat din scaunul Moldover la al Tdrer-Rominestr, in anul 7717, in locul lur Stefan Cantacuzino, zice: mergea spre Focsani pe Siret, dará nu erati conacele

Otte i grijite bine din soco-

nul venea sa ocupe scaunul

teala caimacamilor lui Mihaid-

acester tdrI ; lar la .Focsanir Muntenier cind Domnul era

VodA, pentru aceea nicr ad orinduit sl meargd. cu NicolaeVodA pAnA la margine vre-un

strAmutat din Moldova in Tara Romineascd. La plecarea DomnuluT din Moldova, boeril insoteail Cu alaiü cuvenit, pAnd la hotar la Focsani. Cronicele vorbesc in multe rindurT despre aceste ceremonir de primire sat de intovArdsire la granitd a Domnulur. Asa Nicolae Muste, vorbind de strAmutarea lur

din Tara Munteneascl in Moldova, zice : .20 aüesit tot1 boeril intru intimDuca-VodA

pinarea Ducdr-Vodä. la Focsani.» Enake KogAlniceanu : cviind Constantin - VodA Mavrocordat

feciorul lur Nicolae Vodd, cel mar mare, cu domnia Intuid a TArer Moldover, domn din TaraRomineascd, i-aO esit toatá boe-

rimea inainte dupd obiceiü, iar altil la BacAd, altiT la Roman». Acelasr: