Marea Caspica

Marea Caspică este cel mai mare lac de pe Pământ, așezat la hotarul dintre Europa și Asia și este numit ’’mare’’ datorită dimensiunilor sale vaste.

Marea Caspică reprezintă un lac, lipsit de scurgere, dar cu apa sarata

Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind de aproximativ 28 m sub nivelul Oceanului Planetar.

Suprafața Mării Caspice măsoară 371.000 km².

Poziția fizico-geografică Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părți ale Eurasiei: Europa și Asia. După formă amintește de litera latină "S". Marea Caspică se întinde de la Nord la Sud pe aproximativ 1200 km (36°34' - 47°13' lat.N); de la Vest la Est - de la 195 la 435 km, în medie, 310 - 320 km (46° - 56° long.E). Marea Caspică se împarte, după proprietățile fizico-geografice, în 3 părți: Caspica de Nord, de Mijloc și de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insulei Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe linia insulei Jîloi - promontoriul Gan-Gulu.

Caspica de Nord – 25 % Caspica de Mijloc – 36 % Caspica de Sud - 39 % din suprafața totală a mării.

Țări riverane : V si SV Linia tarmului – 695 km

SV Linia tarmului – 955 km

S Linia tarmului -724 km

N, NE si E Linia tarmului – 2320 km

SE Linia tarmului – 1200 km

Țărmul Lungimea liniei de țărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 - 6700 km; până la 7000 km dacă luăm în considerare și insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice sunt joase și netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga și Ural , sunt joase și mlăștinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufișuri și verdeață.

Delta Volgai

Delta Uralului

Țărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se întind pustiuri și semipustiuri. Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe țărmul de vest în regiunea peninsulei Absheron și pe țărmul de est în regiunea golfului Kazah și „Kara-Bogaz-Gol”-ului.

Regiunea Absheron

Kara Bogaz Gol

Peninsule

Astrakhan Abșeron - situată pe țărmul vestic pe teritoriul statului Azerbaijan, la hotarul de NE al Marelui Caucaz; -pe teritoriul ei se află orașele Baku și - Sumgait Buzaci Mangâșlac -situată pe țărmul estic pe teritoriul statului Kazahstan; - pe teritoriul ei se află orașul Aktau Tub-Karagan

Insule

În Marea Caspică se găsesc cca 50 insule de dimensiuni relativ mari, suprafața totală a cărora este aprox. 350 km². Cele mai mari insule: Așur-Ada Garasu Gum Daș Zira Zeanbil Qur Dașî Hara-Zira Senghi-Mugania Cecenia Ciâgâl

Golfuri Cele mai mari golfuri ale Mării Caspice: Argahanski Komsomoleț Mangâșlac Kazah Turkmenbașî Gâzâlagaci Astrahani Gâzlar Girkan Enzeli

Kara Bogaz Gol Pe țărmul estic se află un lac salin, Kara-BogazGol, care până în 1980 era un golf-lagună a Mării Caspice, unită de ea printr-o strâmtoare îngustă. În anul 1980 a fost construit un dig care despărțea Kara-Bogaz-Gol-ul de Marea Caspică, iar în 1984 - o construcție de evacuare a apei, în rezultatul căreia nivelul apei în Kara-Bogaz-Gol a scăzut cu câțiva metri. În 1992 strâmtoarea a fost restaurată, dar prin ea din Marea Caspică curge o cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-BogazGol 8 - 10 km³ de apă și circa 150 mii tone de sare.

Lacul Kara Bogaz Gol

Râurile In Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt: Volga Terek - Rusia Ural Emba - Kazahstan Kura - Azerbaijan Samur - la granița dintre Rusia și Azerbaijan Atrek - Turkmenistan Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării Caspice 88 – 90 % din totalul volumului de apă pe care marea o primeste de la râuri.

Bazinul

Suprafața bazinului Mării Caspice este cca. 3,1 - 3,2 milioane km², ceea ce alcătuiește aproximativ 10% din suprafața totală a bazinelor inchise de pe Pământ.

Bazinul Mării Caspice se întinde de la nord spre sud pe aproximativ 2500 km, iar de la vest la est – pe aproximativ 1000 km și ocupă teritorii ale statelor Armenia, Azerbaijan, Georgia, Iran, Kazahstan, Rusia, Turcia, Turkmenistan și Uzbekistan.

Orase pe mal Azerbaidjan: Baku - Cel mai mare oraș-port de pe malul Mării Caspice, capitala Azerbaidjanului, care se află în partea sudică a peninsulei Abșeron și care numără 2,07 milioane locuitori. Sumgait - care se află în partea nordică a peninsulei Abșeron Lenkorani - care se află nu departe de granița sudică a Azerbaijanului Rusia: Mahacikala - capitala Daghestanului Derbent - cel mai sudic oraș rusesc, ambele așezate pe țărmul vestic. Astrahan - se considera oraș-port al Mării Caspice , desi nu se află pe țărmul mării, ci în delta Volgăi, la 60 km de țărmul nordic al Mării Caspice. Kazahstan - Aktau - mai la sud de Kara-Bogaz-Gol Turkmenistan - Turkmenbași Iran - cel mai mare oraș aflat pe țărmul mării este Enzeli.

BAKU

Suprafața, adâncimea și volumul apei Suprafața și volumul apei Mării Caspice variază mult în dependență de variația nivelului apei.

Suprafața este egală cu aproximativ 392,6 mii km² Volumul apei – cu cca 78648 km³, ceea ce alcătuiește în jur de 44 % din rezervele totale de apă dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se semnalează în depresiunea Sud-Caspică, la 1025 m de la suprafața apei. Adâncimea medie a mării alcătuiește 208 m. În același timp, partea nordică a mării este de mică adâncime: adâncimea maximă alcătuiește 25 m, iar cea medie – 4 m.

După adâncime,Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1620 m) și Tanganyika (1435 m).

Temperatura apei Temperatura medie lunară a apei: • 0 °C în partea N, • +10 °C în cea sudică; Lunile de vară - t° apei pe toată suprafata este +23 – +26 °C. La adâncimi mari temperatura apei este de aprox. +6 – +7 °C, fiind practic constantă în toate anotimpurile. În timpul iernii o bună parte a Mării Caspice îngheață. În partea de nord marea este acoperită de un strat de gheață de o grosime până la 2 m. Procesul de înghețare începe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfârșește la finele lunii februarie.

Salinitatea

Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, în cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 – 13,2 ‰. Iarna, datorita înghețarii Volgăi, salinitatea crește în regiunea nordică.

Lumea animală: -1809 specii -415 vertebrate -101 specii de pești Aici este concentrat cel mai mare număr de pesti cartilaginoși, dar și de pesti de apa dulce , precum crapul sau șalăul. Marea Caspică servește ca mediu de viață unor specii binecunoscute ca scrumbia, plătica, somonul, bibanul, știuca ș. a. Marea Caspică mai adăpostește și o specie marină de mamifer – foca caspică.

Lumea vegetală Lumea vegetală a Mării Caspice și a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roșii, cafenii etc., urmate de plantele cu flori.