Marea Carte A Copiilor Mofturosi

 

I

Uavea cavfe a copiif ov woCfurosi Pove?fi penfru evifarea isferi calelov

Aqwila

 

Nu ureau sd iau cinaf Ana-M arra o trase pe mama de mineci.:

-

Mami, mi-e foame

Mama tocmai terminase de pregatit cina, aga c5" se asezarilamasa. Vazind sandvisul pregatit de mama, fetiga incepu si. se smiorciie:

Nuuu vreaaaau sa manAnc ardei Nu-mi plac ardeii Ia-i josl Mama lua feliile de ardei, dar Ana-M arra continuS" cu smiorc aiaIa. Nuuu vreaaau sa manAnc castraveti Nici castravetii nu-mi plac Hai sa li luam jos ;i pe ei

-

ClitinAnd din cap, malna

se

lui

si rondelele de castraveti de pe pAine.

opri din viicareala:

insiAna-Maria nici de data

aceasra

nu

Nuuu vreaaaau

sa mi.nAnc salam si nici cascaval Dar daci lui,m de pe pAine salamul gi ca;cavalul, va rS"mAne doar pAinica goali, spuse marna. Dar nu-mi plac, si le luim jos insisti fetita. -Mama

lua de pe pAine feliile de salam gi bucitelele de cagcaval. singuratici de pAine goali.

in farfuria fetitei

mai

o feliuta

Nuuu vrreaaau si iau cina Nu imi mai este foame continuiAna-Maria cu bosumflarea. Insa in momentul acela se intAmpla un lucru ciudat: feliutele de salam, buci"gelele de caqcaval, rondelele de castraveti 9i feliugele de ardei incepuri. si. se legene, s5. topiie si si se invArti, dansd"nd inapoi pe feliuga de piine.

Surprinsi, Ana-Maria uiti. de bosumflare si urmi.rea cu gura ciscati ce se intAmpli. Pe farfuriaei apiru un sandvis ce zimbea calduros. Fel ia ceamare si   rotunda de salam deveni faqa sandvipului, rondelele de casrravere urechile, iar

-

resd parul.

Acum ma placi? o intreba sandvigul pe Ana-Maria.

Fetita aproba

din cap;i igi mAnca bucuroasi. cina.

,.i:i::-; ,;,,,i,i;1

;;ffi;.;;,-""J;,.;,";

 

Nu ureau sd-mi iau cdciulal Era toamni. Andrei si mama se pregiteau si. iasi la plimbare.

, '

-

i-am pregi.tit ciciuliga

de toamni, spuse mama in timp ce se

\a. $tii, cea pe care am cumpirat-o ieri impreuni. Nu, eu vreau si-mi iau gapca de baseball de var5.

incil-

Ia

impotrivi Andrei. din cap, mama se lisi. in genunchi in faga lui si incepu si-i explice civremea nu mai e atAt de frumoasi cayara;i ci. doar cu;apca de baseball ii va fi frig la cap 9i la urechiuge. De acum trebuie si poarte ciciuli de toamni. Nu vreau si iau ciciula de toamni incepu Andrei si dea din picioare. Vreau gapca mea de vari. si gata -Mama incerci si-gi convingi biiegelul, darAndrei era de neinduplecat. Afigand o fati bosumflati, lovi tare dugumeaua cu piciorul, igi tncrucisi bratele peste piept;i repeti tot mai tare: Nu vreau si iau ciciula de toamni Nuuu vreaaau -intr-ttn final mama cedi, puse in buzunarul hainei ci"ciula de toamnS";i porniri la plimbare. Imediat ce iegiri pe stradi, soarele se ascunse dupi un nor negru gi urAt. Andrei se uita in sus si aproape ci. se impiedici

ClitinAnd

vizindnorul

lucruri rele. in timp

se

lui

vari a lui Andrei. El fugi repede dupi ea si o puse inapoi pe cap, dar vAntul o lui din nou gi din nou. CAnd fugi a patra oari dupi gapca, auzi deasupra capului o voce groasS: Nu vrei nici acum ciciula de toamni? Nu Ei-e rece la cipgor? Nu gi-au inghegat inci. urechile? -Andrei se uiti in sus gi vizu deasupra capului norul urAt si cenu;iu cum sufli inci" o dati cu putere. Apoi se ftcu din ce in ce mai mare gi acoperi in intregime soarele, pAni. nu se mai vizu nici micar o ru25". Lui Andrei incepu si i se faci frig gi urechile i se inrogiri" intr-o clipa. Nici acum nu vrei caciula de toamni? Pot sufla ;i mai tare se pregiti norul cel urAt ; ,,..,,, ' :liffi noui reprizd.de vAnt. ;i cenqiu pentru o Mami, mi-e frica de norul acela urer Vrea sa sufe spre mine aer tot mai rece Unde care rinjea spre el, prevestind

mi-e caciula de toamni?

$

i'i#

imi place si mie sufla v6"ntul lui Andrei, de data aceasta mult mai blAnd decAt inainte, gi nici cu ciciula lui nu mai avu treab5,. Andrei se uita in sus citre nor, care acum nu mai era urat gi cenusiu, ci alb ;i pufos, permitd"nd trecere a razelor de soare. Andrei incepu sa zAmbeasca, iar soarele si norisorul

$a in urechea

zdmbira inapoi.

4

ai gi

EI

in

gapca de

vrea s-o iau acum

Mama scoase caciula de toamna din buzunarul hainei si i-o intinse lui Andrei. Acum e mult mai bine, nu imi mai este frig nici Ia cap si nici la urechi se cuibari Andrei linga mamica lui.

ii

ce se plimbau, vAntul

m

,

m(

$i

pu

 

Nu ureau sd plec de acasdl Bia si mama plecau zilnic de acasi..

in timpul siptimdnii in

fiecare di-

+iF

gri.diniti., iar dupi-masa la plimbare si la cumparituri. ,o. ' 'ii Iar la sfAr;itul siptimanii mergeau in viziti la bunici sau la fratii mamei si -r ai tatei, si uneori la prietenele mamei. Una dintre prietenele mamei avea mineatS. mergeau la

'i fetiti, pe care o chema Eliza, si de multe ori mergeau la ele in vizitd,. Era sambiti dupi-amiaza si telefonul mamei incepu sd" sune. Prietena ei, Elena, suna si inrebe daci Bia ar vrea si. meargi la ele si se joace. Iar mama accepti imediat, convinsi" fiind ci Bia se va bucura si se joace cu Eliza. Dar de aceasrS" dati Bia nu se bucuri" deloc. Nu vreau si plec de acasi Nuuu vreaaaau incepu Bia si. tropi.ie si isi incrucisi bratele la piept, dupi care imediat apiru si privirea bosumflati. Vreau si rimAn acasi Vreau sa mi joc cu juciriile mele Mamei nu-i plicu deloc aceasti atitudine. Cu doar cAteva sipti.mini inainte Bia nu fusese asa de incipiEAnati. Se xezi.pe covor ldngi. ea si incepu si-i vorbeasci: crezut ci te vei bucura daci mergem laEliza. Data trecutS" v-ati jucat asa de frumos iti amintegti? -Am Dar Bia nu voia si.-si aminteascS., doar repeta intruna: si ea o

-

Nu vreau si. plec de acasi

OftAnd, malna accepti hotirArea fetigei gi iegi si.-;i sune prietena si si-i spuni.

ci, din pi.cate, nu vor purea merge in viziti. Dar atunci se intA"mpli ceva straniu: pipusa preferati a Biei incepu si plingi: Eu q fi vrut a;a de mult si. merg la Eliza Are acea pipugi minunati" cu care ne-arn jucat data trecuti.. -acum, din catna ta, nu pot si mi intAlnesc cu ea. $i Bia rimase tare surprinsi ci. pipusa ei vorbise, dar se miri gi mai tare cAnd vdzu ci., urmAnd exemplul pipusii, celelalte jucirii ii intoarseri spatele gi refuzari si se joace cu ea. Nu ingelegea ce se intAmpld. in zadar intindea mana dupi orice jucirie, ci.ci roate se indepirtau de ea. in cele din urm5" ursulegul de plug ii spuse cirui fapt i se datoreazi.acesr comporrament straniu.

Ar trebui

s5.

accepti ca mami ca ta sa te duca sa te joci cu EItza.

Cu siguranle te-ai simti bine, la fel

;i

papuga ra. Le-ai sup irat foarte

tare pe amAndou";i eu cred ca gi pe Eliza. Sunt sigur c|.i-ar fi placut s5.

se ioace cu tine. Juci"riile tale

de

acasa

pot s5. mai a$repre. Cu noi re

poli juca si altadate., dar trIizate asteapta acum. Nu re-ai rizgindit? Bia se gAndi pugin la cele spuse de ursuletul ei, dup5, care se ridica gi

fugi dupa mama ei.

Maffii, vreau sa merg

Mama nu reu;ea /:"4r o, j::',

#'

-:-o

sa-gi dea seama de

ce se razgindise Bia arar de brusc, ;,ii:,.

dar se bucura tare mult. Nici nu isi imagina c5, ar fi ceva ne-

obisnuit la mijloc

- pina

nu intrarl din nou in camera

sa

fetitei ia pipusica, rar ursulegul de

plu; ii ftcu Biei cu ochiul. 5

l-___

 

Nu ureau sd mA trezescf Brr-brr

se auzi

din camera lui Felix. Brr-brr

-Dar Felix nu auzi nimic, asa ci marna intri. in carnera lui si opreas-

Apoi ii mAngAie obrijorii si nlsucul, incercAnd sal trezeasci. incetigor, dar Felix nici micar nu se clinti. Mama il mAngAie in

ci

ceasul degteptitor.

continuare gi, dupi un timp, Felix deschise ochii. Trezirea, somnorosule igi saruta mama baiegelul. Te agteapta gradiniga

-

Crezind ca Felix se trezise deja, mama iesi din camer" ;i se duse sa pregateasca micul dejun. Dar baiatul nu se trezise. Imediat ce mama iesi din camera, inchise din nou ochii, se intoarse pe cealalti parte si dormi mai departe. Felix apiru din nou lAngi el marna.

-Trczirea, Nuuu vreaaau si ma trezesc Nuuu

vreau si. mai dorm

vreaaau Felix aproape

ci

striga

-

ce-i drept cu ochii inchigi. Eu

inainte ca matna si apuce si spun5" ceva, toati catnera o lui" razna: ceasul degteptitor incepu si sune din nou zgomotos, iar perna, piturica gi cear;aful incepuri siJ zgAl,tAie pe Felix atAt de tare, incit acesta aproape cizu din pat. Bine, bine strigS. Felix. Ma trezesc, numai nu mi. aruncati din pat

Atunci piturica, perna;i ceargaful -

se

linigtiri si amuti chiar

gi ceasul degteptitor.

Mama;i Felix se priviri.

miragi, surpringi de ceea ce se intAmplase. Rispunsul veni de la ceasul degteptitor. Felix, toate isi au timpul si locul lor. Acum e timpul si te trezegti gi eu gi-am semnalat acest lucru. Dac5.

tu nu respecti asta, nu le faci bine pernei, pituricii si cearsafului. Deoarece

gi ele au nevoie de intervalul

dintre

dimineagi gi seari" pentru ca pe tine seara si te aftepte din nou un pat proaspit, moale si comfortabil. Felix pricepu;i

didu din

cap aprobator

cind auzi cuvintele ceasului de;tepti"tor. Apoi i;i lui. ri.mas-bun de

la camera sa si se duse impreune cu mama si" savu reze

micul dejun.

6

 

Nu ureau sh fu. ordinel Mama abia reugi si deschidi uga camerei Ninei. IntrAnd, aproape impiedici de sciunel, iar apoi

cilci

se

pe un cub de construit. Se opri in pal-

din toati. camera gi se uiti dupi Nina. Sunt aici, scoase Nina capul din culcugul construit din pituri. Vezi, mami, ce culcug super am? Intri gi tu? Mama se inghesui in culcug lAngi ea si examini spaEiul in care fetiga igi adusese aproape toate juciriile . Se jucari o vreme impreuni acolo * jucari ci4i, jocuri de memorie, puzzle, ba chiar gi gitiri, folosind setul de gitit priniit in dar de la bunica. Dupi un timp, mama o indemni si stringi juciriile, pentru ci se apropia seara. Nuuu vreaaau vocea Ninei umplu tot culcusul. Nu vreau s5" fac ordine. Eu vreau si. mi. mai joc -Dar mama nu ceda trebuia sa faci ordine. Degeaba o ajutd" marna, fetitei tot nu-i veni chefirl si puna la loc juciriile pe care le impristiase prin toati camera. Mama strAnse chiar si piturile culcusului, pe care le puse la locul lor. Nina ar fi trebuit si aranjeze juciriile, insi ea le impinse, le trAnti si le arunci. pe toate in faga dulapului. intre timp bombinea cu voce tare: Ordine, ordine si iar ordine Nuuu vreaaau si fac ordine -Dar jucariile parci nu se mai terminau. Nina se opri observS. ci toate juciriile pe care le impinsese, le 9i ma de loc ramasi.libera

pAni acumzilceau din nou in mijlocul camerei. Nu ingelegea cum de e posibil asa ceva, si arunci inci o dati. o carte de povqti in faga dulapului. Dar in urmi.toarea clipi" cartea de povesti era din nou Ia picioarele ei. Mai arunci in faga dulapului ;i o carte de joc, dar gi aceasta veni inapoi Ia ea- la fel gi pipuga, jocul de puzzle si cratita de jucirie. Nina rimase cu gura ciscati, uitAndu-se la jucirii, c6.nd, dintr-odati, cartea de joc ii spuse cu glas tare: Locul nostru nu e in faga dulapului A;azi-ne frumos la locurile noastre Stii, fiecare are locul siu, iar - ne acolo, daci pui vei gti intotdeauna unde ne pogi gisi. Eu, de exemplu, obisnuiesc si mi odihnesc in cutia de pe etajeri, printre celelalte cirEi de joc. Mie-mi place si. stau impreuni cu celelalte jucirii din setul pentru gitit, in cogul cel mare, spuse ceagca de ceai. Chiar ai putea si ne acorzi pugini atengie Daci vrei si te mai joci cu noi qi altidati, agazl-ne Ia locurile noastre cind ai terminat cu joaca. trAntise gi le aruncase

Nina rimase atAt de surprinsi, incit pentru inceput nici nu indrazni

sa se

migte, dar dupa cd"teva clipe incepu

s5,

aseze

toate jucariile la locurile lor.

Din toate

scena aceasta, mam a,, care re-

mlsese

in

prag, nu Yazu decit ch

Nina ia fiecare .iucarie in parte gi o pune la locul

ei

'':i,:,

-

pe etajeri, in cutie sau in cog - vorbind intre timp in cu ;oapta fiecare dintre ele.

 

Nu ureau sd mA opresc dinjoacdt in mijlocul camerei micile figurine $tefan ;i $erban tocmai isi scoseseri de plastic ale jocului de construit pentru a se juca cu ele, cand mama Ie strigi ci e pregititS" aPa pentru baie gi Pot merge si" se imbiieze'

-

\uurr

vreaaau

si merg si fac baie Eu vreau si mi mai joc

spuse

categoric $tefan. Du-te tu, $erban Dar nici eu nu vreau inci si fac baie $i ieri tot eu aln fost primul se boAm convenit ci intr-o zi eu, iar in cealalti zi tu mergi primul la baie sumfi $erban.

supirati. Cei doi biieti incepurS. si se certe. Chiar atunci marna deschise din nou uga;i ii privi altul De ce nu venigi si facegi baie? De cite ori si vi mai strig? Dezbricagi-v5. gi haidegi Unul dupi - Dar Astizi e rAndul lui si. meargi primul, spuse $tefan. $erban nu vrea si meargi - Nu-i adevSrat replici joci mai mult $erban. Doar ci tu vrei si te -M"'" se ginea deja de cap din cauza acestor certuri zilnice - in fiecare zi se confruntau cu aceea;i problemi. Mama se pregatea si pun5" la loc juciriile copiilor 9i astfel si-i forteze si plece la baie, cAnd figurinele de plastic o

porniri

spre uga.

Dar voi unde mergeli? intrebarS. in acela;i timp $erban 9i $tefan' - Ne muti.m rispunserS" micile figurine de plastic. Credem ci a;a e mai bine Pentru noi. E foarte obo- si vi ascultim cum vi certagi mereu din catzanoastri. Oricum trebuie si vi spalagi. De ce tot aminagi? sitor si vi jucagi cu noi' $i Cu certurile voastre permanenre irositi timpul degeaba, a;a ci vi rS.mAne mai pugin timp gi chiar ne forgati apoi mai suntegi gi maniogi unul pe celalalt ;i ne intiratagi gi pe noi unii impotriva celorlalti

si jucim jocuri violente. gi priveau doar tr\ti cum figurinele de plastic pe moment $tefan ;i $erban nici nu gtiuri ce shzich,stiteau iegeau pe rAnd pe ugi. $tefan reacgioni primul gi le spuse juciriilor: nu ne Ne cerem scuze Haidegi inapoi, vi rugim le rugi el frumos. Vb promitem ci de acum inainte

vom mai certa si ne vom juca cu voi doar jocuri frumoase. Nu-i asa, $erban? Atunci rimAnegi? $erban

didu;i

el din caP.

rugi;i

$erban pe micile figurine' -Auzind promisiunea scuzele copiilor, figurinele de plastic schimbari 9i intre ele priviri, du pa care mers erlfrumos inapoi la locurile lor, semnalAnd asdel ci ramAn. $tefan qi $erban incePura sa chiuie, Ve rug5.m, rlmAneti cu noi le

iar atunci cAnd mama ii chemi din nou' pornira spre baie fansi scoati o vorba, cz si se poata intoarce

cit mai

repede sa se joace cu figurinele

lor

preferate de plastic.

8

 

Nu ureau sd mA spdl pe dinfil Olivia stitea deja de o bun5" bucati de vreme in baie. Mama ii pregitise paharul cu api, ii pusese chiar si pasta pe periuga ei de dinti, dar Oliviei nu

:

\

ii surAdea ideea de a se spala pe dingi. ; Nuuu vreaaaau si md spil pe dinti se maimugiri ea in fata oglinzii. t -Mama incercS" s5"-si convingi fetiga explicAndu-i cu mult calm gi blAndege de ce este important spalatul dingiloa ci" toati lumea se spali. pe dinli, chiar gi malna si tata. Dar Olivia tot nu voia si. se spele pe dingi. Atunci marna o lisi singuri in baie, sperAnd sd" ii vini cheful. insi Olivia nu ft"cea nimic altceva decAt si se maimutS.reasci. in fata oglinzii, pAni cXnd periuta de dingi se prinse in dans cu tubul de pasti de dingi si cu paharul de cli.tit gura, care se legina gi se invArtea in jurul lor. Olivia incerci si apuce periuta de dinti, dar aceasta se indepirta de fiecare dati prea

in pagi de dans, gi chiar gi paharul si pasta de dingi erau mai rapide declt ea. Ce faceli?

intrebi Olivia.

- Dansim Ne place tare mult si dansi.m cAt suntem noi de veseli. Ai putea

ii rispunse periuta. Acum dansim penrru si fii 9i tu la fel de veseli daci ti-ai spila din;ii cu noi.

ca ru si" poti vedea

Daci nu te speli pe dingi, noi vom fi foarte tristi si nu vom mai putea dansa pentru dne, adi.ugi pasta vor mai fi frumosi si stralucitori, ci urAti si negri.

de dingi. Iar din;ii tii nu

$i dacivei avea dinlii stricali, nu vei mai purea -musca dintr-un mar ro$u si zemos, sau dintr-un corn proaspat gi moale, o arentiona ;i p"harul +* de clatit gura. Pe Olivia o ingr ozirS.aceste cuvinre. Nugi dorea deloc dingi negri si

stricafi,

aga ca se

apuca imediar sa se spele pe dingi. Deschise larg gura. Tubul de pasta de dinti dansa

pina la periuga, mai puse putina pasra pe ea, du pi care se intoarse la locul lui, rot in pagi de dans. Apoi periura incepu sa danseze in gura gi pe dingii Oliviei. Perie in pagi de dans toli dingii de sus, apoi gi pe cei de jor. Apoi Olivia zimbi Larg, asfel incAt periuta sa poara face cAtiva pagi de dans

;i pe dingii din Acum

faga.

e rAndul meu zise

paharul

de clatit gura, venind in pagi de dans in Oliviei. Dupa ce Olivia isi clati bine gura, periuta, pasta ;i p"harul dansara feri-

faga

cite inapoi la locurile lot, luAndu-si r5"mas-bun de la ea:

Acum cu siguranga dingii tai vor ramAne sanatosi Te asrepram gi mAine

 

Nu ureau sd plec de la locul dejoacAt jucaseri de ;i mama lui erau deja de ore bune la locul de joaci; se minune impreuni.. cand mama se uiti la ceas, observi ci se apropia ora Paul

cinei gi trebuiau si porneasci spre casi. lqa

c5. se

duse la Paul 9i

ii spuse

pe un

ton blind: Paul, puiule, trebuie s5" pornim spre casi. StrAnge-gi.repede jucariile cu care te-ai jucat la groapa de nisip -Dar Paul qi-ar fi dorit si mai rimAni, a;a ci se preftcu ci nici nu o aude pe mama. Degeaba repeta mama acela;i lucru iar gi iar, Paul nu se urni din loc. Supirata, marna il lui pe Paul de mAni, il privi drept in ochi ;i ii spuse Pe un ton hotirAt: spus de mai multe ori si igi stringi lucrurile, ca si putem porni Nu m-ai auzit?

-Ji-am Drept rispuns,

Paul incepu si. strige cAt il flnea gura: Nuuu vreaaau si plec de la locul de joaci. gi se intoarse la juciriile sale. Atunci se intimpli" un lucru ciudat. Juciriile cu care se jucase la groapa de nisip prinseri viagi ;i se migcara el, din loc. Imediat ce Paul intinse mAna spre ele si se joace, juciriile ftcuri un pas in spate, indepirtAndu-se de la ele. Paul le privi mirat si le

intrebi de ce nu mai vor

sa se joace cu el.

si nu poati ajunge incit biiegelul Mimica ta gi-a spus de mai multe ori ci trebuie si" plecagi ii rispunse gaietuga. - Nu e frumos si nu-gi asculgi piringii ;i si. mai si strigi pe deasupra zise lopi.gica' - Ne-am jucat deja destul gi gtii bine ci ;i mAine vom fi tot aici, ci doar venim zilnic la locul de joaci, adiugi si sita. oricum am obosit ;i noi deja gi am dori si mergem acasi. paul rimase mut de uimire cand igi auzi juciriile vorbind, iar mama profiti de aceasti clipi de linigte ca si adune impreuni juciriile. Paul se lisi condus de la locul de joaci ;i doar pe drumul spre casi o intrebi pe mama daci auzise 9i ea juciriile vorbind. La inceput marna se uiti putin ciudat la el, dupi care incepu si dea din cap cu multi seriozitate.

astfel

10

 

Nu ureau sd md imbrac singurdl Mama si Dora sti"teau impreuni" in fata dulapului care sa le imbrace Dora in acea zi. Thicoul roz si pantalonii scurti alba;tri vor

scotind

;i alegeau hainele

fi numai buni,

pe

zise Dora

din dulap doua obiecte vestimentare, iar mama dadu din cap.

Aleseri din sertar si chilogeii si sosetele, iar Dora stia ca tenisii cei noi o asteptau in hol. Nu mai rimisese nimic altceva de ft.cut decat si se imbrace. Mama se asezi, pe

Pat si" o astepte p6"ni se imbraci, dar Dora nu se apuci de

imbricat, ci se puse pe covor si se joace. Dora Ne imbricim o rugi mama. Ia uite, am pregitit deja totul. Tiebuie doar sa le iei pe tine Dar eu nuuu vreaaau si mi imbrac singurd. spuse Dora lovind dusumeaua cu piciorul. -Mama f5.cu ochii mari. Nu intelegea unde dispiruse fetita ei drigala;i si descurcir eati., cea care cu o zi inainte se imbricase singuri. atAt de repede, incAt ar fi putut cd;tiga si o competigie. Cu multi blAndete, marna incepu si o roage pe Dora si se imbrace, apoi o liudi, spunAndu-i ce fetiti mare si priceputi a devenit, iar fetitele mari 9i pricepute se imbraci singure. Dorei ii pli"cu tot ce auzea, pXnd" in momentul in care mama ii puse din nou hainele in fagi. Atunci se intoarse iar cu spatele si mai lovi o dati dusumeaua cu piciorul. Nuuu vreaaau si ma imbrac singuri - Atunci noi plecim si cautS.m o fetigi drigalasi, ci,reia ii face plS.cere si, se imbrace, grii pe neasteptare

pantalonul scurt de culoare albastru-deschis. Sigur existi pe undeva o fetigi care nu se incipitineazi. atitala o banali imbri.care, spuse tricoul de ;i culoare roz si o porni citre usi.

Mie imi plac fetigele c:re nu fac istericale si cirora la place

loc si chilorul.

:j..fl* -i

s5.

imbrace hiinute frumoase, o lui. din

Dora siri repede in picioare gi fugi dupi haine. StrAnse in brate chilotii, sosetele, fficoul, pantalonii scurti si cAt ai clipi se imbrici de una singuri.

Nu plecati, va rog Nu vreau sa figi imEu vreau sa fiu frumoasa imbra cat| cu voi spuse Dora speriar;..

bracate de o alta fetiga

11

i  

e Mama 9i George

se

josI

intorceau acasi. de Ia.magazin, pigind agale. Mama

iar George gopiia in jurul ei. Dupi un timp, biietelul plictisi de mers pe jos gi se opri in faga mamei: Mami, mi iei in brage? Nu mai vreau si merg pe jos cfua bagajele,

se

ga

PI

-

de duce pe George in brate pAni Mamei nu ii surAdea deloc ideea va fi nevoiti si tl care pAni acasi. pentru ci gtia cLdac| acum il ridici, al incerci si ii explice acest lucru si lui George, insi lui nu-i conveni deloc si incepu acasa,

din nou si protesteze, dar de data aceasta mai zgomotos: \uuu vreaaau si merg pe jos Tiebuie si mi duci in brage -Mama nu se lisi convinsi, ci il rugi" frumos pe George si se gribeasci pugin si in curAnd vor ajunge acasi. Dar George nu o asculti gi se arunci pe burt5, intinzindu-se in mijlocul trotuarului 9i continulnd si strige: Nuuu vreaaau si merg pe jos -Mama incerci toate metodele pentru a-l face pe biiegelul ei si se ridice de pe jos, dar nimic nu pirea si funcgioneze. Atunci ramurile, florile, frunzele ;i pietricelele aflate in jurul lor se aliniari pe trotuar in faga lui George, care stitea intins pe burti, 9i i se prezentari pe rAnd: Noi suntem ramurile pe care ai fi putut si le aduni daci ai fi mers mai departe. $tim cit de mult igi place si-gi- faci sibii din bete, spuseri crengile. Noi suntem florile pe care ai fi putut s5.le culegi gi si le mirogi daci ai fi mers frumos mai departe. $tim cAt de mult igi plac florile. Pe noi ai fi putut si sa ne duci acasi, strAnse intr-un buchet frumos, continuara florile. Noi suntem frunzele pe care ai fr purut sa Ie aduni daca mergeai

-

mai departe, adilugara si frunzele. Iar noi suntem pietricelele pe care ai fi putut

sa le strAngi in buzun ar ca sa le adaugi la colecgia ta de acasi. $tim cit de mult cu noi, inche iaripietricelele.

iti place sa. te ioci

George rimase atat de surprins, incAt se opri

din tipat si se ridica imediat de pe jos. Iar mama ilprivifericiti"cuma1earg";i9opaiepAnaaCaS5"' adunAnd crengi, floricele,

frunzesi pietricele.

d

nl

bz

nl Ii

 

Nu ureau sd dorml inainte de somnul de dupi-amiutil, mamaii citi Emiliei o poveste lun-

gi;i frumoasi. Apoi

uitari impreuni.la imaginile din carte, iar Emilia, privind imaginile, isi aminti detaliile povqtii. Iar acum e timpul si dormi, o siruti matna pe Emilia, dup5" care o se

-

piturica ei preferati. cu ursulegi. Nuuu vreaaaau si dorm Nuuu vreaaau se impotrivi Emilia gi arunci deoparte piturica, apoi se ridici in picioare gi incepu si sari pe pat. ClitinAnd din cap, mama igi privi fetiga care in ultima vreme'parci l-ar fi luat pe ,,nu" in brage. Pe moment nu avea idee cum si o potoleasci pe Emilia gi s5" o convingi si doarmi pugin. Dar nici nu a fost nevoie si-gi bati capul, pentru ci patul ftcu o sirituri brusci, se migci de la locul siu 9i o arunci pe fetigi jos. Dar Emilia nu se didu bituti. intr-o clipi fu din nou pe pat si incepu si sari. Dar patul o arunci din nou jos. CAnd Emilia incerci si. se urce din nou, patul se trase pugin mai departe, apoi inci pugin gi tot ata. Emilia se infurie tare. acoperi cu

Eu vreau si sar pe pat lovi o

un

dati din picior.

- mine pogi doar si Pe dormi, nu si sari, ii rispunse patul. Dar daci nu vrei si dormi, eu pot si gi plec. $tiu -loc copiii s-ar bucura foarte mult de mine, ar dormi pe mine, m-ar iubi gi nu mi-ar face niciodata riu. unde

Emilia rimase surprinsi. Nici nu ii trecuse prin minte ci patul ei ar avea propriile sale gAnduri gi sentimen-

si-l mangAie, apoi se a;ezi cu multi griji. Atunci patul vorbi din nou: Daca vrei, pot si te gi leagin putin, aga vei adormi mai u;or ;i mai repede. Vrei? Emilia didu din cap somnoroasa, dupi care se intinse pe pat gi adormi curAnd, chiar daci patul abia se apucase de leginat.

te. Se apropie de el ca

-

13

 

Nu ureau sd iau pietricelelel i , ,i. ;, ffi-'

A.x

si mama se gribiri spre locul de joaci din apropierea casei lor. Alex fugi de indati la tobogan, se urc5. repede pe scara acestuia si imediat

in

incepu sa se dea pe el, de cinci-gase ori consecutiv. Apoi se juca ln nisip in apropierea roboganului, dupi care aduni pietricele in galetusa lui. Mamei

Juci:

C c

A

T

ii crestea inima vizAnd ce frumos joaci biiegelul ei, dar bucuria ei nu duri mult, deoarece Alex risturni pietricelele pe care le adunase in galetugi. in partea

II balor

si se joace cu ele acolo. Alex, ia pietricelele de pe tobogan il apostroft marna pe biiegel. Nu acolo trebuie s5" te joci cu ele -DarAlex se prefrcu ci nu aude si continui s5" arunce pietricele gi chiar;i nisip in partea jos de a toboganului. inzadar il certi malna, el nu o asculta. Atunci marna se duse la el;i il lui de mAni, cu gAndul si il priveasci in ochi gi s5.-l roage din nou si curege toboganul. Dar Alex isi trase mAna, inroarse capul sfid5.tor 9i spuse: Nuuu vreaaau si" iau pietricelele de pe tobogan -inainte ca malna si apuce si-si foloseasci metoda de contraatac pentru astfel de iesiri, toboganul de langi

fetige

se

de jos a toboganului si incepu

t

iasa

L SOSit

ei prinse grai:

Mie nu-mi plac pietricelele. Nu cu mult timp in urmi" am fost revopsit, iar pietrele ascugite imi zgArie se va duce voi fi plin de deniveldri, nu se va mai putea aluneca bine pe mine, ii voi zgAria;i ii voi arunca pe togi cei care;ivor dori si se dea pe mine. Jie gi-ar pli.cea daci te-as scutura;i te-a; arunca de colo-colo in loc s5. aluneci frumos si lin? AIex scuturi din cap ci nu i-ar plicea, dupi care curigi" imediat toboganul. Apoi se mai didu multi, vreme pe el, dar cu mult mai mare atengie, ca acesta s5" nu se deterioreze.

it

stratul de protecgie. Vopseaua

danst

v

cade lv

v

rasa p

t*u

*t'r,

ffi

14

 

Nu ureau sd ies din apdt Ca in fiecare seari", cu greu reusi mama sa o

in cada.

-

Ia uite ce multa spuma este in cadil

Jucariile re a;reap

ta dejain apal

convirg" pe Evelina

sa

intre

Am pus si ratqca ta preferata

In cele din urma Evelina se lasa convinsa d, cin auzica i' cada se por face balonase de s5,pun. Mama suspina ugur atd., tarasa banuiasca mi"car c5" scoaterea fetigei din apise va dovedi a fi o sarcina ;i mai grea. Dupa ce Evelina se balaci in apesi cu ajutorul mamei se si spala, mama se gAndi ca ar fi timpul ca fetiga sa iasa din cadagi ii pregati prosopul. - Nuuu vreaaau si ies din api. risuni baia de vocea fetitei. La inceput mama ii explici frumos ci" apase ri.cise deja, ci,s-a spilat bine, ci s-a si jucat destul , iar acum a sosit vremea si iasi din api. Everina asculti rot ce avu marna de spus, dupi care incepu iar: Dar eu nuuu vreaaau

-

Poli

imbraci halatul tau cu iepuragi apela mama la argumentul care pAna acum daduse roade. rnsa de data aceasta nici acesta nu functiona. sa

?wll

o'T^tlt^t^tlTolu t:l1ttt?."t": dansez cat

vreau canti halatul

roz

halatul roz al Ewelinei siri de pe cuierul din baie si incepu

si cinte:

".u"t.,u1tffi;;fi;ffi; Pot

sa

in timp ce ii frcea cu ochiul mamei. intengii are halatul .u i.p,-rrqi. Iar Evelina se gandi mai bine rL or si iesi rlJt rurtrutal imediat clln din H*t:"::ltpt -Ttla.ei fl1t: si o repede ca si poati imbrica halatul ei preferat. Dar halatul roz nu se flt:t"*o-o lisi prins cu una cu doui si se mailearsi ju.i o vreme de-a prinsel." .., Ctg" pr; ;;; t

ct-Liepurasi

:.F*.,.,

e.^iry

ry#P

15

 

-

Nu ureau sd stau

ln(

in scaunul de maqinhf

cl fo

ase ,

Fl.r,, l*:.rl' '

Thta

;i mama hotirAri

care locuia

ca intreaga famile

si ii faci o vizitl. surorii tatei,

in provincie, destul de departe, deci trebuia

si" meargi.

cu magi-

r". Rizvan atrepra deja cu neribdare calitoria, ;tiind ci vor fi gi verigorii sii

acolo, cu care se distra de minune. Cind sosi ziua calitoriei, intreaga familie porni spre ma;ini. Tata ducea bagajele, iar mama il tinea pe Rizvan de mAni 9i intre timp ii povestea ci a primit un nou scaun de masini" pentru copii, pentru ci cel de dinainte ii rS"misese mic. Vei vedea ce frumos e noul scaun de ma;ini Tata a ales unul cu excavatoare, pentru ci" gtia ci excavatoarele sunt preferatele tale, adiugi matna cind ajunseri la ma;ini.. A;azi-te repede

Mama deschise uga din spate gi Rizvan vizu noul scaun de magini. $i in clipa aceea incepu s5" strige mAnios: Eu in scaunul ista nu vreau si mi a.qez Nu vreau -Piringii ascultari consternagi tipetele lui Rizvan. Nu ingelegeau care era problema, deoarece pini in acel moment, biiatul se afeza de fiecare dati ftri niciun fel de protest in scaunul de ma;ini. Dar inainte de a apuca

vreunul din ei si" spuni" ceva, Rizvan continui: excavatoarele,

il

da,

m2

iit

ln(

rid pe

vreaaau pe cel

vreaaau si m5. a;ez in el, il vreau pe cel vechi Nu-mi mai plac - Nuuu cu baloane flpi el, lovind cu piciorul in pimAnt. vechi, Mama gi tata incercari s5.J convingi, dar Rizvan nu se lSsi induplecat, repetind intruna ci nu vrea si a4eze. Atunci scaunul de ma;ini cu excavatoare siri de pe bancheta din spate a ma;inii, strigAnd uturat:

se

ast ,

S1

,

du

16

 

$tii ceva? Nici eu nu vreau sa te agezi pe mine Nu vreau s5. fiu scaunul de masina al unui biiegel atAt de indisciplinat Merg inapoi la magazin, ca si fiu scaunul de masini al unui alt copil, care se va bucura de mine, ciruia ii vor plicea excavatoarele mele si care se va aseza cu mult5, bucurie in mine. Drept risplati", eu voi avea

-

foarte mare

griji de el. Iar tu n-ai decd.t si

r5-mAi acasi de

unul singur, ci

frri

scaun penrru copii nu te poti

nu pogi si calitoresti cu paringii la verigorii tii Rizvan asculti cu gura ciscati vorbele scaunului de masini;i isi didu searna ci, de fapt, acesra are dreptate: daca nu are scaun, el nu poate sta in masini si atunci nu poate s5" meargS. la verisorii sii. Stai, nu pleca Te rog, vino inapoi se intinse Rizvan dupi scaunul care deja se pregitea de plecare. aqezain

ma;ini

gi

-

Dar scaunul nu cedi

de ugor si siri de citeva ori din fata biiatului. Nu se lisi prins si asezar inapoi in Rizvan isi ceru scuze de la el. Biiegelul recunoscu in cele din urmi ci de fapt chiar

atit

masina decAt atunci cAnd

ii plac excavatoarele, dupa care promise

ci

de acum inainte se va. aseza pe scaun

ftri

comentarii.

Cind vizu ci, s-a asezat, tata se apleci si ii prindi. centura de siguranti a scaunului de maEini. Dar Rizvan incepu si se impotriveasci iar: Nu vreau si. imi pui centura aceasta, tati Mie imi trebuie deja centura mare catata si apuce si.-i explice ci inci" mai trebuie si. foloseascS. cenrura in cinci puncre, scaunul ridici gi il arunci" pe Rizvan jos.

-Inainte

pe

se

Am stabilit ci nu vei mai opune rezistenti.;i ci.-gi va plicea si. stai in mine spuse scaunul jignit si aproadin nou din masini.. Rizvan isi reveni imediat.

ci si.ri

Ai dreptate, nu te supira spuse el intinzAndu-se repede dupi scaun.

-Dupa

aceea se

a;ezi din nou in el si isi puse singur

cenrura de siguranti, catatasi o inchidi. Scaunul de masini nu se mai zvdrcoli nici el, il ginu confortabil ;i in siguranti pe Rizvan, avAnd mare griji de el pe toata asteptend

durata

cilitoriei.

17

 

I

Nu ureau sd mA tundl Mamei tare ii mai plicea

si"

pieptene

pirul lzei, dar pe misurS.

ce

pirul

tot mai greu de pieptinat. \z[6[, nu m5" mai trage de pir striga Iza de fiecare dati cand malna bigi pieptenele in pirul ei. cogmar. De aceeamama lua decizia sa de deveni $i atunci pieptanad un mearga la salon, ca doamna coafeza sa ii tunda parul fetigei. Izafu de acord, ficrestea, devenea

ind ;i pugin curioasi", Pentru

c5.

foarfecl, il voi tiia a{a cum vrei tu. At6.t ii trebui Izei. incepu si plangi gi si gipe ca in gur5" de ;arpe: Nuuu vreaaau si-mi tai pirul gi lacrimile ii curgeau giroaie pe obraji.

-Pe moment mama nici nu gtiu ce si. faci., dar doamna coafezh o linigti, spunAndu-i ci 9i dgi copila;i se

comporti la fel. Doam na coafezd.ii ar5.t5" mamei un mic coll\or de joaci, unde pipugi cu pirul lung stiteau colligor pe scrune mici, iar langi ele era o misugi mici plini cu piepteni ;i foarfeci. Izei ii plicu tare mult acest jucirie, vorbind de joaci. i.r..pu imediat si pieptene una dintre pipugi, dupi care ii tiie pirul cu foarfeca de intre timp cu ele. La un moment dat una dintre pipqi prinse grai: Egti o coafezi,tare pricepurit Yezi, nici nu e chiar asa de riu si fii pieptinat gi si i se taie pdrul. Nici pe tine nu te-ar durea, cum nici noi nu plAngem din cauza asta. Eu mi bucur de fiecare dati cAnd am o coafuri noui. Nu vrei sa te atezi din nou in scaunul doamnei coafeze?

- salonul ^readreptate nu mai parea atat de ing fozitor. StrAnse piPuga la piept, IzarS"mase pe gAnduri. Papuga

in faga doamnei coafeze 9i ii spuse: Acum ai voie sa-mi tai Parul -incepAnd de arunci \za nu a mai PlAns

merse

.

18

sif

1n

nu stia cine este doamna coafezi.. insa cA"nd intrara

in salon, Iza se sperie de atitea persoane, zgomote si miresme noi' Nu vreau si intru rimas eIza. de neclintit in faga qii. Nu mai vreau si-mi tai pdrul -Mama se lisi jos lAngi fetigi. si o linigteasci, o conduse iniuntru 9i, in timp ce se apropiau de una dintre coafeze, ii explici: Coafezaaceea tocmai usuci pirul cuiva;i de aceea e atAt de mult zgomot. Dar tu cunosti deja uscitorul foarte puternic. de par, doar avem si noi unul acasi. Cealalti doamnivopsegte pirul cuiva;i mirosul vopselei e Iar noi ne vom duce la doamna aceea,ariti mama spre o doamni drigugi, la care ajunseri in doi pagi. Qum ylsi si-Ei ti.iem pirul, micugo? intrebi coafezacea driguga. il pieptinim frumos si apoi, cu aceasti

niciod atl la doamna coafezd'.

gat

dir

hc d.

vor

ci

spr

ca

 

Nu ureau sd mdnAnc cu

furculilal

Vladug era deja tare flamAnd, asa ci", arunci cAnd mama il anunta ca e gata prAnzul, el ajunse primul la masi.. Mama ii preg ati farfuria cu cartofi si

friptura si i-o puse Pofra buna

-

ii

in

faga.

spuse mama.

Vadug se apuca sa manAnce, do ar ci nu cu in farfurie si incerca sa apuce carrofii cu mAna. furcul it^, ci igi vAri mAinile

Vlidng, nu cu mAna, foloseste furculiga il certa mama. Nuuu vreaaau si folosesc furculiga E mult mai bine si minAnci cu mina replici Vlidug. Mamei nu ii plicu deloc rispunsul lui, asa cd" ii mai ftcu o dati observatie. Dar biiegelul nici de data aceasra

-

nu o asculti.

Nuuu vreaaau si minAnc cu furculita Nuuu vreaaau strigi Vlidug virAndu-si din nou mAna in farfurie. De data aceasta incerci si. prindi cu mana o buci.gici de fripturi., dar nu reusi, deoarece ci"rnita fugi repede din fa,ta degetelor lui. La inceput vlidug nu bigi de seami si intinse mana dupa o alta bucati, dar si aceasra ftcu la fel' BiieEelul incerci" iar si iar, dar bucitelele de carne reuteau si. se srrecoare cu multi. agilitate printre degetele lui. Miduq izbucni nervos: .\ lw Nu-mi faceti una ca astal I'q vrea sa va mananc De ce nu ma lasatlr

-

-

Nu ne place sa pui mdna pe noi si sa ne strivesti cu degerele Este nepoliticos fagade noi. pe deasupra vom fi obligate sa. o ascultam pe mami ca ta spunand ca ai miinile pline de grasime, raspunse o bucata de carnita. Mai bine folosesre-ri furculigal

-

$i ingepatura furculitei nu v5" doare? se uita Vladuf flemAnd si suparatla bucatile de carne. Furculita nu ne apasa si nu ne striveste. Ea gtie foarte bine cum si unde sa intepe ca si, nu ne doara, o alta carnit5,.

-

Ba mai

spuse

carnita

mult,

din farfurie.

aga

suntem si mai gustoase, ia vezi incerca sa

il convinge pe Vlad,t o a treia bucata

de

O vreme Vadut mai incerca sa inhate cu mAna bucatelele de carfle, care se strS,duiau si reugeau in continuare sa ii scape cu multa iscusinga dintre degete. Dar penrru

ci

flamind, suspina adinc si incepu sa manAnce cu furculita. itr felul acesra ma.ncatul

era deja prea

deveni floare la ureche. Bucatelele de carne si de cartofi aproape ca zburau singure spre furculiga gi apoi

in gura lui Vadug, asdel ca in doar cAteva minute baiegelul cel flamAnd termina de mAncar

rot din farfurie.

19

 

Nu ureau sd mA pozez Mama si tata se bucurari tare mult ci la gri.dinigi avea si

frri si stea pe gAnduri

vini un foto-

in ziua stabiliti pentru gedinga foto, mama gi tata merseri impreuni" la gri"dinigi", si duci rochiga cea mai frumoasi a Patriciei, primiti in dar de la bunica de ziua ei. graf gi comandari

o pozb.cu Patricia.

Patricia se bucuri. cend il vizu pe tatal ei gi ii siri imediat in bra;e. Era fericitS. qi ci mama o imbricase cu rochiga cea noui si frumoasa. insi nu era

ci trebuie si faci poza. Nu vreau si merg la domnul fotograf spuse ea. Nici micar nu il cunosc. Nu vreau si m5" fotografrezre -Altidati tata imi face poze. Acum de ce nu mi poate fotografia tot tata? isi enumeri. Patricia argumentele foarte incAntati

el

aproape pe nerisufate.

Mama gi tata nu

se

SE

bi

a\

1n

fc

afteptaseri la o asemenea impotrivire. in cele din urmi tata reugi si ii explice ci domnul

fotograf are un aparat mult mai bun gi poate si faci"pozr mult mai frumoase. Se duseri, 4adar, cu Patricia lAngi ceilaigi copii care i;i asteptau rindul lapozd.. Cind observi ci nu sunt ei primii ;i ci" trebuie si a;tepte, fetiga incepu din nou cu istericalele. Nu vreau si aqtept De ce nu urmim noi? Nuuu vreaaau si mi fotografreze domnul acela -Mama tata se uitari unul la altul. Dar inainte ca marna si apuce si spuni ceva pentru a o convinge inci Ei o dati pe Patricia, o fetigi veni lAngi ei ;i le ariti enuniasmati. o fotografie. (Jite, Patricia E poza pe care mi-a frcut-o acum domnul fotograf ,-M. Yezi cefrumoasi e? $i a fost gata pe loc. Mi bucur aga de mult ci a venit /.ffi Fetita se gabi sa arate fotogr afia si celorlalti, in timp ce Patricia

se

bi

uita dupa ea cu gura

c5,scat5".

Vreau si eu o asemenea fotografie. Cind vine in sfhr-

sit r6"ndul nostru? intreba Patricia pufin nerabdS"toare. Dar m5"car acum nu ugurare a parintilor ei.

se

mai opunea, spre marea

20

ol

VI

 

Nu ureau sd o fin pe rrtama de mdn6l a

David ii spunea mereu mamei

a i.

baiat mare doar

a

se

a

uita

ci

el e biiat mare. Bineinteles, se simtea

atunci clnd era vorba de ceva ce ii plicea, de exemplu cind

televizor,

sau alerga

mergea cu bicicleta situagii era - insiasemenea baiat mare. in schimb cAnd trebuia si se imbrace sau faci. ordine, era mic si avea

la

nevoie de ajutor.

il a )

/)

inainte.in

strigi mama in urma lui si se opreasci si si o aftepte, biiegelul continui si alerge. CAnd, la un moment dat, se indepirti foarte tare, marna fugi dupi el si il prinse de m6.ni.: David, da-mi mina Nu-mi place cAnd fugi a;a departe de mine - Nu vreau si te iau de mAni, eu sunt deja biiat mare igi trase David mAna din mAna mamei sale. $i, inainte ca marna siJ poati" prinde, o zbughi pani la ffecerea de pietoni. Acolo o agtepti pe mama, ca de obicei. Aceasta se gribi si. il ajungi din urmi;i intinse iar mAna dupi. manuga bliegelului ei. rog frumos si-mi dai mAna, trecem strada ii spuse mama. -Te Dar nuuu vreaaau si-ti dau mAna Sunt deja bi.iat mare, pot sa trec si singur pe zebri se indepirti David-de mama, vArAndu-si mAinile in buzunar. In clipa urm5"toare dungile albe ale trecerii de pietoni incepura sa faca valuri, iar David abia intr-r.tn" din zile, pe cAnd era impreuni" cu mama la plimbare, David fugi

zadar

reusi si" se tina pe picioare. isi intinse brate-

1., incercind sa-gi mentina echilibrul

nici

aga

, dar

nu reusi. Nu-i ri"mase altceva

de

fbcut decAt s5, se agate de mama. Imediat ce o lua pe mama de mAni, dungile incetara

si

valuri. David crenr ci acum poate si" mearyL singur gi o lasa din nou pe mama de mAni. Dar imediat ce ii didu drumul,

mai

faca

valurile se pornira din nou, si mai ametitoare decAt inainte. David o apuca iarasi pe mama de mAn5..

Maffii, mi tii de

mAn5", te rog?

E mult mai bine si. traversez srrada tinAndu-te de mAna

Mama se bucura tare mult cAnd vizu ca David nu se mai impotriveste gi traversara veseli strada impreuna.

21

 

Nu ureau sd mA incall singurdl .. i,, ,,,. # "

Carla, esti gata? Putem porni? intrebi mama pafind in hol, unde cu

cAteva minute in urmi o trimisese pe Carla

,,

-f-.1"

si. se incalte.

Dar Carla se juca linigtiti. cu pipuga pe covor, frrl si-i fi trecut micar prin minte si. igi incalge pantofii. CAnd mama o inrebi din nou daci s-a itt."lgat, rispunsul fetigei veni insotit de o bitaie din picior: Nuuu vreaaau si mi. incalt singuri incalgi-mi tu

-

Eu? se

nu te ajuti doamnele

uiti malna miratd" la fetiqa ei. O fetiEi descurcireati

se

incalti" singuri..

Nici la gridinigS" educatoare. Cum ar fi'daci fiecare copila; s-ar inci.pi.gina, spunAnd ci nu se incalti. singur, astfel incAt doamnele s5. fie nevoite si ii incalte pe toti? Ce zici? Dar Carla nu avea de gand si se lase convinsi. si repeta tntruna ci nu vrea si.-si incalte singuri pantofii. Atunci se intAmpli. un lucru cu totul neobisnuit. Pantofii, plictisigi de istericalele fetitei, se gAndiri si-i faci o farsi. Pantoful drept gopii pAni la piciorul stAng al Carlei si lncerci si intre singur pe piciorul fetigei. Hei, tu te potrivesti pe piciorul meu drept zise Carla apucAndu-l si punAndu-l lAngi piciorul drept. -Carla astepti ca pantofirl drept si se incalte singur pe piciorul potrivit, ins5" acesta gopii inapoi la piciorul std,ng;i incerci din nou si intre pe el. Carla apuci din nou pantoful drept gi de data aceasta il puse ea insaEi pe piciorul drept. aici igi locul ii -Yez| Carla crezu ci acum pantoful stAng va sti e

-

PCI

pri

pul CA

se

Mz int

ila

spuse.

pe care picior trebuie si intre. Dar acesra nu fr.cea decit si gopiie

in timp ce Carla astepta in zadar ca el si intre singur pe piciorul stAng. Tir te potrivesti pe piciorul meu stAng i se adresi Carla pantofului. De ce nu esri inci acolo? - Nu stiu ce si fac, se preftcu pantofi.rl stAng ci nu ingelege. - E simplu Cu multi griji. imi asez piciorul in tine, itjannjezlimba, fixez scaiul gi gata - Vai, ce fetigi descurcirea,ti. egti tu exclamari ambii pantofi in acela;i timp. incalgi-ne gi alti.dati cu tor atAta indemAnare gi atunci vom purea porni mai repede spre gridinigi Din toate acestea mamavizu doar ca pantofii sunt deja incaltafi pe picioarele Carlei, xga ca i;i saruta fetiga pe cregrer gi pornira impreuna spre gridini ". pe loc,

22

el,

pia

fo

nisi

sas

2Cer

 

Nu ureau sA salutl le cu

racar

i

s-a

Mihnea;i mama porniri spre locul de joaci, ducAnd cu ei si juciriile pentru nisip ale biiegelului. Pe drum se intAlniri cu mai multe cunogtinge, prima fiind o vecini care stitea la cAteva case distangS.. Buni zhnt o saluti mama cilduros pe vecina lor, iar doamna ii ris-

:

-

punse la salut zA,mbind.

Mama se 3Ura.

rd ca ii. r faca

uiti la Mihnea, a;teptind si

salute gi el, dar biiegelul intoarse

frri si scoati un cuvAnt. Mergind mai departe, se intAlniri cu un coleg de serviciu al mamei, apoi cu doamna bibliotecari si pe urmi cu malna unui coleg de gridinigS" al lui Mihnea. Mama ii saluti pe toti, dar Mihnea pe nimeni. Se vedea ci pe mama o deranjeazi acest lucru, iar cAnd se capul

intAlniri cu o prietenl. de-aei pe care Mihnea o cuno;tea bine gi totugi biiatul nu o saluti, mama se si,turi 9i il atentioni. Saluti frumos, Mihnea

lt.

iorul nsasi

)Dale I

u tot

-CAnd vazu ci nu se intAmpli nimic, ii mai spuse o dati: Nu ai de gand si salu , Mihnea? nu reactioni nici de aceasti dati, iar cAnd mama ii atrase atengia pentru Nuuu vreaaau si salut Acum nu atn chef si salut

-Biiatul

a treia

oari, incepu si tipe:

-Mama r5-mase foarte surprinsi de comportamentul lui Mihnea. Dupi ce igi lui rimas-bun de la prietena

si-i vorbeasci despre salut;i despre politete, insi Mihnea nu-i acordi nicio atengie. CXnd se aprola copacul lui preferat, copacul se feri de el. Cand incerci si culeagi piari de locul de joaci gi biiegelul "l.tg" fori, florile se feriri de el, la fel gi toboganul de la locul de joaci. Leaganul se invArti in direcgia opusi si chiar si nisipul se indepirti de el pe o adiere de vAnt. Mihnea deveni din ce in ce mai furios. CAnd se duse la o banci sa se aseze si banca se feri ;i ea de el, baiegelul izbucni: Ce se intA"mpla cu toate lucrurile? Azi nimeni nu vrea si se joace cu mine? - Facem cu tine doar ceea ce ai f5,cut si tu cu algii, ii rispunse banca. Pe drum n-ai salutat pe nimeni de 9i aceeaacum nici noi nu te salutam pe tine. Dar din cauza asta eu ma simt foarte trist, rispunse Mihnea pe un ton plAngacios. Mie imi place tare mult sa mi jo. cu voi

ei, incepu

-

Acum stii ce simt cei pe care nu ii salugi, ii raspunse banca. Mihnea se gAndi bine, dupa care recunoscu gi el ca banca are dreptate. Daca lui nu ii place atunci cAnd jucariile si lucrurile din parc nu il saluta si nu se joaca cu el, cu siguranla ca nici oamenilor nu le place atunci cAnd

ii saluta. Dupa ce ii spuse asta gi bancugei, jucariile de la locul d. joaci nu se mai ferira de el, iar dupa-amraza

el nu

rrecu plina de veselie.

drumul de intoarcere spre case, Mihnea fu primul care ii saluta pe toli cunoscutii cu care se Pe

intAlnirS". Mama zAmbea mAndra, cu toate ca nu

cirui fapt i se datoreaza aceasta schimbare brusci" in comportamend baiegelului ei. ingelegea

23

I

 

-

Nu ureau sh mA pieptdnl Lili era intotdeauna foarte ciufulir5", asa c5, mama incepe a fiecare zi cu pieptanatul parului fetitei. in timp ce Lili se uita pe o carte, mama ii descAlcea ;uvigele rebele. Dar lntr-o dimineata Lili gip" atit de tare, incAt mama isi pierdu rabdarea: CAnd se trezea,

Nici macar nu te trag de par Pofrim, piaptana-te singura -Nu vreau si. mi. pieptin, mie mi-e bine si a;a arunci Lili pieptenele frri si-i pese cdtugi de putin de pirul ei ciufulit. Mama termini. de pregi.tit micul dejun, dar parul lui Lili tot ciufulit era. o trimise inapoi in camera ei, fiindci nu se cuvenea si stea la masi ciufuliti. Lili o chemi pe mama si o ajute, dar ea ii reaminti fetigei ci de acum inainte se va pieptina singuri. Atunci Lili incepu si" tropi.ie cAt putu de tare. Nuuu vreaaau si mi. pieptin spuse ea si arunci pieptenele pe jos. -Dar nici mama nu cedi;i o lisa pe Lili singuri. in camera ei. Cindzawaprodusi. de Lili se mai potoli, se auzi o voce srranie: Fetiga aceasta nici nu stie cAt de frumoasi ar putea fi daci s-ar l5sa pieptinati -Lili se uit5. in jur si vizu ci pieptenele si peria ei de pir stS.teau de vorbi" pe masuga de toaleti". Pirul ei ar putea fi la fel de frumos si de stralucitor ca al unei pringese continui. peria de pir.lqa e doar un -ciufirlici, de parci ar fi un spiridug dezordonat. Poate ci pirul ei nici nu mai poate fi arar4at. vizut mai devreme cum m-a aruncat pe jos? Bine ci nu m-arn spart adi.ugi pieptenele. Mi-a trecut -Ai prin cap si plec in alti" parte, intr-un loc in care copiilor si.le faci plicere si se pieptene. Auzind aceste cuvinte, fetiga lua repede pieptenele ;i peria de par si se apuca de piepti.nat.

-

Nu

plecagi nicaieri Voi sunteti ale mele le spuse

Lili periei

si

pieptenelui, care se bucurar;, atet de mult, inc6"t trans-

formafi pirul ciufulit al fetitei in suvite strllucitoare si frumoase.

24

ma nit, ac

se(

urn

tlnl

int

gril

tinr

 

Nu ureau sd merg la grAdinifht Ia Ld,

ta

,

inci si"l ffezeasci. il l*n re mai doarmi cAteva minute si intre timp ii pregiti hainutele pentru gridinigi. ,\ezi lAngi ele gi cartea preferati cu tractoare a biietelului, pe care Cipri dormea adAnc, iar mama nu dorea

acesta o alesese Pe cAnd

le

i-

lr o

se

cu o seari inainte ca si o arate colegilor de grupi.

mama

de

totul,

incepu si

se

migte, deschi-

termini pregitit Cipri intrebl cu o voce somnoroasl: Mami, e deia dimineati? Mama didu din cap zAmbind, dupi care se a;ezi lAngi biieielul ei si incepu siJ mAngAie. somnorili Soarele stralucegte deja pe cer Te a;teapti gridiniga -Trezirea, Cipri insi nu reacgioni in modul siu obignuit, ci incepu si,tipe cAt il ginea gura;i s5. dea din picioare, in

ochii

Ei

timp ce mama se uita la el consternati.

-

Nuuu yreaaau si merg la gridinigi

bhnd, incercAnd si il linisteasci mAngAinduJ gi dezmierdAndul. Cipri, ru nu re porgi a;a de obicei. P6.ni. acum abia a;teptai si te duci la gridinigi. Ce s-a intAmplat? Vorbele blAnde ale mamei nu avur5" efectul dorit asupra comportamentului ciudat al lui Cipri, care continua si gipe 9i si dea din picioare. Cand strigS. pentru a cincea oard. cd. nu vrea si mearga la gradinita, se intAmpli un lucru surprinzitor: hainele ;i cirticica lui cu tractoare se ridicari gi se aliniari.in faEa bS"ieEelului. Nu pogi si-mi faci una cr asta, Cipri se risti la el cirticica cu tractoare. Mi-ai promis ci. azi m5. duci la gridinigi N-am dormit aproape nimic toati noaptea, atit de emo;ionati am fost ci in sfh.rsit pot si merg cu tine. Iar acum faci circ gi spui ci nu vrei si mai mergl la gridiniEi.? ceva, Cipri? adaug" ;i pantalonul. Daca nu vrei si mergi - la$tii gridinita, nicio problema Vom merge lari tine, doar pantofii stiu bine drumul. Vom duce cu noi gi o parte din jucariile tale, pentru ca noi vrem si mergem la gradinitS.. [21 ru n-ai decAt sa te plictisegti aici de unul Mama incepu si-i vorbeascS"

SC

Si , ISLte )

-

singur

ii

intoarse spatele

care pAna

;i

cagelusul de plug pe

acum Cipri il dusese in fiecare zi cu eI

la gradinita.

Cipri

se

holba cu gura ciscatalalucru-

rile lui' iar c6"nd carticica cu tractoare gi cagelqul de

plq

iesira din

camera impreun;. cu hainele, baiegelul sari din pat gi fugi

dupa ele.

-

Agteptali-mi", va rog Vreau si eu sa merg cu voi la gradiniga

25

-

 

Nu ureau sd stau pe scaunul acelal In

camera copiilor era o misugi qi

doui sciunele, unde Maia

Nati obisnuiau si deseneze ;i si coloreze. Misuga era plini cu hArtii, cirgi de colorat, creioane colorate si carioci. Maia se asezl. pe unul dintre scaune si se apuci de colorat. intre timp surioara ei, Nati, ft.cea un Enzlepe covor. Ei

Timpul se scurse frumos ce se 9i pa;nic pini plictisi de puzzle gi porni Nati ;i ea spre misuta la care stitea sora ei. Se opri lXngi Maia si vadi ce coloreazi, apoi cotrobii printre hArtii ;i gisi o carte de colorat cu un curcubeu. Stai odati jos, Nati se risti la ea surioara ei, Maia. -Dar Nati tropiia mai departe. La un moment dat se opri langi Maia si incerci si o impingi. de pe scaun: Du-te mai incolo, eu vreau si stau pe scaunul acesta - Dar eu stau deja aici, stai pe celalalt scaun nu se lisi Maia. -Nati continui si tropiie si si o impingi pe Maia, ba incepu si si. plAngi" gi si gipe din ce in ce mai tare. Nuuu vreaaau s5. stau pe celilalt scaun Eu vreau si. stau pe scaunul acesta -in timp ce scandalul continua, cele doui scaune incepuri si vorbeasci si ele intre ele: Eu nu mai suport spuse scaunul Maiei. Tot timpul numai scandal Asa m-am siturat, inc6.t ag prefera si mi" mut de aici. Tot timpul se cearti pe mine, iar data trecuti mi. si trigeau.

Ai dreptate Eu zic si plecim E o minune ci" nu m-am rupt.

zise scaunul ri"mas liber

pornind spre ugi. Pe mine ieri m-au gi risturnat.

Atunci scaunul Maiei o arunci pe fetigi jos, cu o miscare rapidi siri pe langi Nati si, impreuni cu celilalt scaun, se indreptari citre usi. Maia gi Nati nu observari ce se intAmpli decAt atunci cAnd sciunelele erau deja la ugi. Fugiri. dupi ele, le cirafi"inapoi in mijlocul camerei, dupi care se a;ezari pe ele. Dar cele doui scaune le aruncari. tnci o dati jos pe fetiEe gi porniri din nou citre u;i: Nu mai vrem si fim scaunele voastre, pentru c5" mereu vi certagi ;i vi" impingegi spuseri. in acelasi timp cele doui scaune. Maia;i Nati se uitari una la cedalti, apoi la cele doui scaune furioase, 9i li se ftcu rugine. Le rugari. frumos pe scaune si rimAni gi promiseri solemn ci de acum inainte se vor comporta frumos ;i vor avea grij5. de ele.

26

ln

se

u

ne

de

Pa

an

vis

fi,

nu

 

Nu ureau sd iau qoseteI intr-o dimineatS" ricoroasi de toamni, vocea mamei lui Alin in celmai dulce vis al

se

-Alin,

biiegelulul

micugul meu E timpul

mama mAngAindu-i cu bli.ndege

s5.

se

srrecuri

te trezesti, te asteapti gridinita

pirul.

.$

ffi

spu- ffi

i

agiti somnoros de gAtul mamei gi o ridice si si-l si.-l din pat lisi clzu pe hainele umple de pupici. Tare ii mai placea Apoi privireaii ce se odihneau pe scaun, pregi"tite de mama cu o seari inainte, ca dimineala si nu trebuiasci decAt si le imbrace. De obicei Alin se imbri.ca frri" si protesteze - mai singur, mai cu o m6.ni. de ajutor, fiindci pantalonii bucluca;i deseori ii jucau feste. Un crac futura gol in lateral, in timp ce in celalalt i se inghesuiau ambele picioare. Dar astfel de accidente erau tot mai rare, avAnd in vedere ci Alin devenea tot mai iscusit. Dar de aceasti. dati Alin se uita incruntat la gosetele care asteptau si ajunga pe picioarele lui. igi aminti de visul lui, in care alerga cu Petrica prin curtea bunicilor, incalgat in sandale. in acel moment decise c5", fie ce-o fr, elaziisi va lua incaltiminte de vari. $i fiindci ;osetele nu se potrivesc deloc la sandale, ii si spuse mamei ci nu le va lua. Mama isi privi biiegelul cu o fati nedumeriti, dupi care il lui de mAni si il conduse la fereastri. - Uite, puiule, afafi. e ricoare Toati lumea poarti geac5. ;i incaltiminte calduroasi, ca si. nu le fie frig. Dar ochii lui Alin se umpluri" de lacrimi si incepu si dea din picioare. Dar nuuu vreaaau Nu vreau si iau gosete Eu vreau si merg in sandale si in picioarele goale rA.nd, nu,,vreau", ci ,,mi-ar plicea", il dojeni marna cu blAndeEe. $i in al doilea rAnd, sandalele in - primul sunt incalgiri de vari., le purtim atunci cand gi degetelele ar vrea si. se aeriseasci. Dar acum e toamn5. tirziu ;i daca incalgi sandalele, degegelele se vor inghesui unul intr-altul de ftig. Degeaba vei incerca sa le inti nzi, ele se vor retrage zgribulite si vor cere plAngAnd sosete ;i pantofi cildurosi. $i pina nu le primesc iti vor ingreuna pina gi mersul. Ai incercar vreodata sa umbli cu Alin

se

degetele de la picioare strAnse?

Alin scutura din

cap incurcar.

A

IF spun eu, e foarte greu.

-

De unde ;tii? intreba suspinAnd Alin.

$tiu pentru

ca atunci

cind

eram mica, m-am

incalgat gi eu cu sandale intr-o

dimin eata ge-

ii

roasi de rarni., dezvalui mama

secrerul si ochii

stralucira streng;"reste.

27

ii

 

degetele tale nu au plAns? se

minunaAlin.

- $i Ba da, aproape ci le puteam auzillauiti"-te inghega afar5. in frig. Nu gi-e mili de ele?

la ale tale cAt sunt de mici gi de neajutorate Cu sigurangi ar

Alin, impresionat de cele avzite, i;i analizi degeEelele. $i i;i didu searna ci, intr-adevir, la cAt erau de mici 9i de goale cu sigurangi ar ingheta afari in frig. Ia ascult5. ... Daci facem lin\te, poate reugim si le auzim cum -Alin asculti cu risufareatliatl,si nu peste multi vreme la urechi ii ;ugotesc. ajunserS" n\te voci joase, alarmate. Ati auzit? Vrea si ne inghege spuse supirat degetul mic.

-

Vecinul s5"u, care se smiorciia incet, zise printre suspine: Sigur nu va face una ca asta Alin e bi"iat bun, nu ne vrea riul. O si vedeli voi

Mie mama

degegel,

data cu

atunci

ci mi.mica lui il va face

ori gi in

si ne lase goale in vremea asta ingroziLas' ci-i aritim noi cum e atunci cind nu ne supunem Si incerce numai si pedaleze bicicleta - mare ii va fi mirarea cand ii vom pune piedicS" Nu fi atAt de aspru, se rugari cele doui degete mijlocii, care erau foarte ingiduitoare si intodeauna de

cd. era n

-

Drt

si se rizgAndeascS"

toare

p6x11s bine se auzi vocea ferm5. a degetului mare. N-are decAt

acord cu orice. -

De ce nu? puse paie pe foc al doilea degegel. Nu poate si ne lase neprotejate pe a;a un frig. N-are decAt

-i Dar doua zi.

mama i T

si invege c5" nu poate face a;a ceva ftri si-l coste De mirare, Alin rS"mase Fari gru. Nici prin gAnd nu-i trecuse ci degegelele lui ar putea avea pireri proprii. I se fr"cu mili. de ele, dar in acela;i timp il gi speria gAndul ci micile pirgi ale corpului siu ar putea si refuze sI

nu mai

i

pantalo

se

supuni. Le mAngAie cu gingagie si le sopti: Bine, nu vi supiragi, aveli dreptate N-am si mai protestez

si-mi iau;osetele Degetele

il risplitiri cu un zAmbet de

mAngAie cipgorul cu un zAmbet

ugurare, iar mama

ingi"duitor.

Nu trebuie

neap

irat

sa le iei pe cele

pe care gi le-am pregatit eu.

Se dusera impreuna lenjeria lui

Alin

era

la sertarul in

care

impaturata ;i frumos

aranjati pe rAnduri. Se uitara si anal rzaril cu multa seriozitate si vada care sosete ar fi cele mai potrivite pentru aceasta dimineaga rS,coroasa de toamni,.

in

din urm5. Alin alese sosetele pe care era un soare zAmbitor si un crocodil in costum de baie care tocmai sirea in apa. igi viri fericit picioarele in ele, gAndindu-se ca daca nu a putut sa-gi cele

, .,--: . .

t:t trtj

ii .l

ceva, dragul meu? spuse mama. Alege tu ce sosete

- $tii ai vrea sa porgi

;i n-am si vi

i

"'

ia incalgari de var5,, mi"car

modelul gosetelor ii amintea de zilele calduroase

28

las dezgolite

in frig. Merg

-1

-T Dar

sa

o

lase

 

Nu ureau sd-mi tai unghiilef Miei nici cand era bebelq nu-i plicea cand mama ii tiia unghiile, desi mama md.nuia cu multi grijd"foaffecele, ca nici din grqeali si nu-i intepe

degetelele micure.

Operatiunea de tdiere a unghiilor se termina de fiecare dati cu plansete si din acest motiv marna nu ii mai tiia Miei unghiile decat atunci cand fetita dormea. Dar nici atunci nu era foarte ugor, pentru ci uneori si in somn isi smucea mAinile si picioarele. Dupi ce Mia a mai crescut, marna nu i-a mai putut tiia unghiile in somn, a9a ci era nevoiti" si le taie cand fetiqa entreaza. $i de aceasti dati" mama ii explici rca frumos ce va face. iti - apuc cu grija degegelul si, cu o miscare delicata, iti tai unghiuga. Dar Mia nu ii didu voie. Mama nu insisti., intentionAnd si incerce si in ziua urmd"roare. CAnd nici dupi doui zile fetita nu ii didu voie, mama recurse la o mici" gmecherie. Se asezari si se uite la povestea de seari si mama incerci si profite de moment. Chiar reusi si taie o unghiuli pAni s5. isi dea Mia seama ce face.

- Nu vreau si"-mi tai unghiile Nu vreauuuu - Dar Mia, trebuie si-ti tiiem unghiilel Nu doare. Uite, le tai gi pe ale mele si nici pe mine nu m; doare. Dar Mia nu se lSsi convinsi. de explicagiile mamei refuzi in continuare si. o lase si ii taie unghiile. Mama ;i nu mai stia ce si" faci, in schimb unghiile da. incepAnd din acea clipi se orice in sosete, cracul pantalonilor 9i al pijamalelor, ba chiar;i in ciorapi. Miei nu-i plicu deloc "g^luiin si se plAnse mamei, iar ea in ii sugeri sa o lase si ii taie unghiile. -

Nu vreau sa-mi rai unghiile Nici acum nu vreau Dar cAnd unghiile i se si rupser;,, Mia incepu sa plAnga. CAnd

prima lacrima

ii cizu

pe un

degegel, acesra prinse grai.

-

Noi tare ne-am bucura daci mama

tl-ar taia unghiurele, penrru ca ;i penrru

noi este foarte dureros cAnd se agaga de ceva sau se rup. Noi credem ca si pentru tine ar fr mai bine. Vrei sa o rogi pe mamica ra sa-ri taie unghiile?

Lacrimile Miei cadeau in continuare pe degetele cAnd se asezalAnga ea

mama, care igi dadu imediat seama care eraproblema.

Ce zici, acum putem sa-gi taiem unghiile? o intreba mama incetisor.

Mia dadu din cap suspinind gi din acel momenr acorda mult mai multa arenrie degetelelor si

unghiutelor ei.

29

 

Nu ureau sd dorm la prenz Dupi. o masi copioas5", Dani se lisi pe spate in scaun. RAzAnd, tata ii mAngAie burtica si ii spuse ci dupi atAtea paste milaneze ;i prijituri cu nuci, burtica lui semina cu un mic butoi.

.

Iar acum e ora de culcare spuse mama.

Dani

inchise ochii, iar Mos Ene arunc5" repede asupra magic de somn. Mihai c\zu intr-un somn adAnc,

lui praful

Ia capat la povestea lui preferatd..At" il pedepsi Mo; Ene pentru faptul ca in dupa- amiaza aceea il fbcuse sa agtepte. Dani se gindi bine la cele avzite gi i;i aduse aminte ca in acea sear5" aveau si me arga la cinema. Nu putea sa riste ca Mos Ene sa-l ia prin surs5"

se uite pAna

prindere tocm ailacinema ;i, oricum, pleoapele parca ii deveneau din ce in ce mai grele.

Thti,

incepu el

m5"

culci, te rog, in

timid. secretul nimanui

igi

promit

sa

pad

1

juru

de pe scaun si se

sfiditor spre camera de zi. siri si. dorm Dormindrepti Nu vreau suficient la gri.diniti. De ce mai trebuie si dorm gi acasi? protesti el in gura mare. Tocmai pentru ci dormi la gridinigi gi qti obisnuit'cu somnul de prinz, porni mama dupi el. - Nu vreau si" fiu obignuit ;istrigi Dani plangind. -Tata, auzind cearta din cameri, se gribi si vadi ce se petrece gi clitini din cap dezaprobator. Ce-i cu tonul acesta, tinere? il certi el. Dar apoi, vizAnd lacrimile biietelului siu, se calmi si se asez5. langi el pe canapea. il trr". spre el si il imbrigisi spunAnd: Vrei si-gi spun un secret, pe care nu l-am dezviluit pAni acum niminui? -Dani didu aprobator din cap, deoarece ii pli.ceau nespus de mult povestile tatei. Iar acum era vorba gi de un secret, ceea ce frcea si fie totul si mai palpitant. Tata incepu si povesteasci. Cand eram copil, trebuia gi eu si dorm la pr6.nz impreuni. cu fratele meu mai mare, Mihai. Mie imi plicea - si dorm, pentru ci intotdeauna visam ceva, iar visele mele erau frumoase si colorate si mi le aminteam apoi cu drag. Dar fratele meu, pe misuri. ce crestea, protesta tot mai mult inainte de somnul de prAnz. intr-o zi se incipi,tani gi nici in ruptul capului nu vru si inchidi ochii. Stitea intins cu ochii deschisi, iar Mog Ene aftepta degeaba lAngi. patul lui, nu reugea si ii presare peste pleoape prafirl lui magic. Cine este Mo; Ene? $i de ce n-a putut si-l dea pe Mihai cu praf magic pe la gene? il intrerupse Dani. nu stii cine este Mos Ene? se minunS. tata. El aduce somnul la toati lumea, dar numai pe pleoa-Tir pele inchise poate si arunce cu praf magic de somn. Altfel ar putea fi observat si asta nu i-ar pli.cea deloc. Asadar, dupi un timp Mos Ene se situri" s5" tot stea degeaba si iesi furios din camer;.. Dar se intoarse odati cu venirea serii, tocmai cAnd fratele meu se uita Ia povestea lui prefer atl. De data aceasta astepta rabdator si se parea ci. nu degeaba, fiindca Mihai, dupa un ci.scat enorm,

nemaiputAnd

-

meu?

nu spun

30

sing

I

Pov(

Pat,

picic

2

vede

t

nun

T

aceat

a alel F

accel F

zbur

 

Nu ureau sA mA uit

la pouestea aceastaI

ii

tata

rri cu

fugiri la mama ginAndu-se de mAni ;i, gopiind in jurul ei, ii sirird. in brate gi ii dS.duri o mulgime de pupici. Tamara si Olguga

fie .v

sa

-

Mami, putem si ne uitim la desene? Fiecare dintre noi a ales cAte o

singuri poveste

doui povegti, aprobi mama pornind DVD playerul. Mai intAi incepu povestea aleasi de Thmara. Cele doui Gtige se cocogari pe pat, de unde priviri fascinate povestea despre spiridugi. Fascinatia duri plni cAnd incepu cea de-a doua poveste. Atunci Thmara siri de pe pat, se posti in faga televizorului si incepu si plAngi zgomotos: vreaaau si mi uit la povestea aceasta gipi ea bitand din picior. Aleg una nouil - Nuuu $i mai inainte tu ai ales Acum e rAndul povegtii pe care am ales-o eu replici Olguga lovind si ea cu Bine, dar numai

-

ageza

-

piciorul in dusumea.

rside

Zawacrescu treptat in intensitate, pe mS"suri ceThmara gi Olguga incercau si-si

impuni

fiecare punctul de

vorbind una peste cealalti gi EipAnd una mai tare decAt cealalti. Dintr-odati in cameri se vizu o lumini puternici;i din ecranul televizorului iegi un spiridug care le spuse:

vedere

imi

ie

rteam

intt-o s,

Ene

)ani.

rleoaCeloc.

De vi comportati foarte nu mai jucim in povqtile voastre daci" nu vi putegi intelege. Fetitelor,

ur6.t

aceea, impreunS. cu celelalte personaje ale povegtii am

hotirAt si

il ascultari pline de uimire pe spiridqul care continui.: Eu ;i celelalte personaje ale povegtii aln vrea ca voi si vi petrece,ti in continuare timpul cu noi, dar aceasti cearti permanenti ne face riu. ingelegegi-vi, iar apoi ginegi-vi" de cuvAnt Acum, de exemplu, Thmara Thmara gi Olguga ticurS. si

a ales

prima poveste, iar Olguga pe cea de-a doua, nu?

diduri. din cap si ascultari mai departe spusele zAnei. Olguta, tu ai acceptat alegerea Thmarei ;i te-ai uitat la povestea ei. Thmara, ar trebui ca acum si tu si

Fetitele

-

accepti ceea ce a des Olguga.

aprobari speriate 9i promiserS" ca de acum inainte s5. nu se mai certe pe povegti. Atunci spiridugul zburi inapoi in televizor si incepu povestea Olgugei, care pAnS.la urmi ii plicu si Tamarei foarte mult. Fetigele

ir,

l i i L

i l ,,ii l i L l

ri

X

t : i 1 1 i:: i

+ J

r ,: i : l i l S

i\iiliilis iilii

31

 

Nu ureau sd ies din apdt Mama, tata, Raisa 9i Radu erau in concediu la mare. Copiii savurau fiecare clipi a vacangei. $i in momentul de fagi se baliceau in api. Ei il stropeau pe tata, apoi el ii prindea si ii arunca in api, iar Raisa si Radu chiuiau zgomotos. Mama ii privea de la distantS", pentru ci ei nu ii plicea marna si Raisa continuari. joaca fie cu api" in ochi. un si stropiti timp Dupi pe plaja cu nisip fin. impreuni construiri un uria; castel de nisip, iar apoi Raisa umplu piscina castelului cu ap5. adusi intr-o gileati mici. intre timp, Radu;i tata

incepuri si se joace cu mingea in apa mai adinci Tati, tati Ia uiti-te la castelul meu strigi. Raisa si intri mai adAnc in api. Are piscini - E superb, tu chiar te pricepi zise tata entuziasmat. Haide, Radu, si construim9isi noi un castel Veni 9i Radu pe girm ;i impreuni cu tata se apucari si construiasci un castel urias, sipAndu-i ;i un ;ant in jur. CAnd terminari, Radu intri inapoi in api., unde se mai bilici de unul singur. intre timp Raisa, mama gi tata obosiseri deja gi se odihneau doar pe malul mirii. Dupa un timp, mama incepu si strAngi bagajele. incet, incet ar trebui si pornim spre hotel, ii anunti. marna pe ceild;i. Haidegi si vi uscagi -Raisa fugi imediat la mama, in timp ce tata il urmirea pe Radu, si vadi daci are de gind si iasi. din apa. Dar lui Riducu nici prin gAnd nu-i trecea afa ceva. Radu, hai afari din api Tiebuie si pornim il somi tata pe biiegel. -Dar Radu se preftcu ci nu aude gi rispunse abia cAnd tata il chemi pentru a doua oari. Nuuu yreaaaatJsi ies inci nuuu vreaaau si plec Nuuu vreaaau gipi el si continui si se balS"ceasci in api gi si" gopiie, ignorinduJ pe tatal siu. Dar apa mirii nu frcu la fel. Dimpotrivi, si.ri in ajutorul piringilor. in jurul biiegelului apa se frcu tot mai rece gi apiruri valuri din ce in ce mai mari. Radu observi ci valurile mirii il duc tot mai aproape de girm. CAnd reugi sa-gi infigi bine picioarele in nisip si lovi puternic apa cu piciorul, ca valurile si nu-l duci mai departe, o voce groasi se auzi din api: Radu, asculta-ti piringii Te-ai jucat suficient in ap5. - Nu vreau si ies din api mormii Radu incipiginat. % Eu vreau si ma mai jo, multa vreme, pdna diseara Auzindu-l, marea continua sa facl"valuri, iar valurile il luar" p. Radu pe sus gi il dusera pAna la taticul lui. Tata nu vlzu valurile mari, ci il urmerea doar pe baiegelul sau cum se apropie. $i cind Radu iesi din apa, tatail lua in brage

;i il duse la mam a, ca si se poate usca.

Radu

Te agtept gi miine,

auzibaietelul u'v

vocea groasa a se

maill sr ea

o

intoarse spre cu privire usor incrun tatl..

32

-

I

culc

se j(

spur

I

sPus

si. st

l

Par ochi

in

cl

Sffi"I

(

si

nr

 

Nu ureau sA mA sp6l pe capl rau

Paulei

ii

plS"cea tare

mult si

se baliceasci

in cadi. Avea o giletqi

de

rdu

o rigugci galbeni. gi o stropitoare rogie cu care obisnuia si se joace in timp ce frcea baie. Tocmai igi umpluse galetuga cu api gi cu

rcea

spumi, cAnd mama

ii il

taca aisa

tata

culoare verde,

ii spuse zAmbind: pe cap

Azine spilim -La inceput Paula se prefrcu

ci nu aude cuvintele mamei. Dar cAnd mama ii spuse pentru a doua gi apoi a treia oari ci va trebui si se spele pe caP, Paula incepu sa

strige cAt

-

putu de tare:

Nuuu vreaaau si

mi

spal pe cap

si o linisteasci", spunindu-i ci nu va dura mult ;i ci dupi spalare pirul ei va fi frumos gi pufumat. E vorba doar de pugini. spumi, dar nu o va ustura pentru cd.va avea grij5. si nu ii intre sampon in ochi. Dar nimeni gi nimic nu reugi si o convingS. pe Paula. Veni gi tata in baie si vadi ce e cu atitea tipete, iar Mama incerci

,,

sant

lma

in clipa aceea auziri togi

f

apa.

Spilatul pe cap e uimitor, e uimitor, e uimitor De la el parul devine frumos si stralucitor, stralucitor, stralucitor cintau jucariile Paulei gi incepuri si danseze.

-

Galetuga se si nu ajunga

ra

trei nigte note muzicale:

umplu singuri cu api gi udi" cu griji pirul Paulei, in

aga fel

incit nici micar o singuri picS"turi

in ochii fetigei.

O picatura de gampon din sticla speciala cu gampon pen-

ln

tru copii isi croi drum spre pirul Paulei, si imediat cArliongii fetiEei se umplura de spum;". itttt. timp

mai

irm.

ratqc a

mai

cea

galbena inota vese-

la prin cada

ir jurul fetigei,

si fie atenta la ea, nu la ce se intAmpla in parul ei. Dupa ce samponul isi termica Paula

ni" treaba, stropitoarea cea rosie limpezi cu apa calduga

parul fetitei.

n i

Gata

minat ragugc

Am ter-

spuse vesela

a

cea galbena

f5,cAndu-i Paulei cu

ochiul.  

Si a fost tare

t,

distractiv Si altadata as

vrea sa ma spal aga

pe caP chiui Paula.

33

 

Nu ureau sd daujucdria inapoil Vali era adAncit in joaci la groapa cu nisip. Avea in jurul lui gilegi, forme si mai multe feluri de site, dar pe el il inreresau doar masinu,tele. Avea o betonieri, un excavaror, o macara gi diferite modele de autoturisme.

Uti-

lajele tocmai construiau o autostradi., iar autoturismele claxonau nervos din cauzafaptului ci traficul fusese deviat, iar circulagia era blocatd,. CAnd se intoarse, Vali vizu lingi el un camion de plastic.

Minunat zise el. Tocmai una ca asta imi lipsea, ca s5" transporte molozul. cu ele auzi vocea mamei. Aceea nu e a ta

Dragul meu, ai destule juci.rii, joac5"-te

- Lisagi-l si" se joace, spuse o doamna drigugi mimica biieEelului al cui era camionul. cAnd plecdm spre casi. Oricum, biiegelul meu se di acum pe leagin. lga ci Vaii

Ne-o

di inapoi

adlnci din nou in constructia autostrizii. Dar dupi scurt timp apiru Gabriel si ceru juciria inapoi, deoarece se pregiteau si meargi acasi. Vali se enervi. teribil, fiindci utilajul era in toiul celei mai grele activitigi, aga ci" incepu si strige la biietel: Nuuu vreaaau si gi-o dau inapoi Lasi-mi si. mi joc se

-

$i cu asta ii intoarse spatele lui Gabriel, care rimisese consternat, si continui constructia. Din fericire mama nu vizuse scena, pentru ci tocmai vorbea cu mi,mica lui Gabriel, altfel cu siguranti l-ar

fi certat pe biieEel pentru comportamentul siu. Dar din clipa aceea camionul parci se incipS.gAni si nu mai asculti comenzile lui Vali. inzadar incerca si, il indrepte spre autosffada pe jumitate terminati", ma;ina vira de fiecare dat5. in directia micului siu stapAn.

34

 

-

)il legi,

Ce ma;ini neascultitoare se enervi Vali gi

nisip.

for-

:le.

Avea

ne.

Uti-

I nervos CAnd

se

lozul.

I inapoi r jucaria

rai grele

-

de mdnie gi neputingi

Atunci se intimplS" un lucru surprinzitor: camionul porni drumul lui pentru a-i arunca o privire urAti" lui Vali gi ii spuse:

arunci asupra ei un pumn de

spre Gabriel, oprindu-se o

clipi in

atit de incipigAnat gi de nerecunoscitor poate si se joace cu mine? Ar trebui si-gi fie rugine $i ai face bine si imi asculgi sfatul: Fii recunoscitor daci primesti ceva imprumut Iar cind juciria e ceruti inapoi, mulgumegte frumos ;i di-o st5"pAnului, pentru ci altfel nimeni nu-ti va mai da nimic si nici parteneri de joaci nu vei mai avea.

-

Doar nu crezi ci. un copil

de

ruli pani

la picioarele lui Gabriel, care isi ridicS" recunoscitor ma;ina in brage. Surprins, timp citeva clipe Vali nu putu si scoati nici micar un cuvAnt, dar in cele din urmi fugi dupi Gabriel si ii spuse: Nu te supira, n-am si mi mai comport asa urAt imi pare riu ci. am fost nepoliticos cu voi

Dupi

aceea

-

in goapta: N-am mai vizut niciodatlo magina care si poata vorbi Camionul se uita la el mai ingaduitor, in timp ce Gabriel zambi misterios gi promise sa-i imprumute masina ;i data viitoare cAnd se vor intAlni. Aga i;i f5.cu Vali un nou prieten, cu care de atunci $i mai adaugi

in fiecare dupa-masa construiesc impreuna autost rada la groapa cu

mta l-ar

in vitezh.

-

nisip, iar camionul transporta

sArguincios molozul.

rcerca si"

tapin.

35

 

Nu ureau sd-mi impleteqti pdrull tropiia in faga oglinzii, in timp ce mimica ei stitea ribditoare cAgiva pa;i mai incolo, cu un pieptene in mAni. Nu vreau s5.-mi impletesti pi.rul Nuuu vreaaaau Mimica Rebecii auzise de multe ori aceste replici de la fetigi si spera ca

-

Rebeca

si

aceasta

se

s5"

intimple ca alte zile: Rebeca constientizeze catrebuie si-gi impleteasci pirul, deoareceinaltfel la ora de dans i se va incAlci foarte tare 9i va fi teribil de greu de pieptinat. Dar de aceasti dati fetiga se incapitAni atAt de tare, incAt nicio incercare de a o convinge nu didu roade. Nuuu vreaaau repeta intruna Rebeca gi faga i se inrogise de tot. -in cele din urmi mama puse pieptenele jos, lisAnd-o pe Rebeca sa meargi" la ora de dans cu pirul despletit. Mulgumiti" de ea insasi, Rebeca se duse lAngi celelalte fetige gi timp de o ori intreaga gopii ;i dansi, iar in final alergi impreuni cu ceilalgi copila;i. Mama o urmiri fericita, uitAnd si ea de pirul incAlcit. Dar seara isi amintiri amAndoui cAnd, inainte de culcare, mamei ii lui mult timp si descArlceasci pirul Rebecii. Ma.mi, ma tragi prea tare de pir se plAnse Rebeca. - Eu ti-am spus siJ impletim, ca si nu se incAlceasci, ii aminti marna fetigei. -Dar Rebeca nu inviti. nimic din aceasti intAmplare gi incepu si tropiie si inainte de urmS"toarea ori de dans, spun1nd ci nu vrea ca marna si ii impleteasci pirul. Atunci guvigele Rebecii incepuri si- se eneryeze. Ei bine, noi ii dim voie mi"micii tale si ne impleteasci" Pentru ci nu vrem sa mai trecem inci o dati prin experienta traumatizantd, de data trecuti. Eu mi-am si pierdut cAteva fire de pir, zise una dintre guvige. - Pe mine si a doua zi mi dureau toate, adauga si scalpul Rebecii. Auzind ci;uvigele ei de pir pot si vorbeasci gi chiar s5. simti, fetiga ramase cu gura ciscati de uimire. Nu-i trecuse prin minte ci descilcirea pirului ciufulit nu le face bine nici firelor de pir. $i, pe deasupra, a;a esti si mai frumusici, iar eu reupesc si ies mai bine in evidenti atunci cAnd mami ca ta igi impleteste pirul, auzi Rebeca

;i parerea

de data

si

fegigoarei sale.

Mama Rebecai profita de acest moment ca sa pieptene ;uvigele fetitei. Rebeca nu protesti si, docila,

mise mamei si

ii

faca o

ii per-

impletitura

superba. CAnd mama termin5,, fetita se uita in oglinda, iar cAnd mama o complimenti., spunan-

{,/,ffi

du-i ce frumoase e astfel fetiso ara ei, incepu sa z6"mbeasc5". Sper c;" acum sunteli

mulgumite

si putem merge la dans

le spuse Rebeca guvitelor sale de pir.

36

ca.

voi;

ma

PCS

Peg

cirl

cur

nea

ziu

Iar

riilr

poI

 

Nu ureau sA plecil in camera lui Beni, biiegelul gi prietena lui, Diana, erau adAncigi in joaci. Era destul de greu si. giseasci un joc care si le placi amAndurora. Diana

pipqile, iar lui Beni i-ar fr plicut sL-gi plimbe in cele din urmi, la sugestia mamei, au optat pentru jocul de-a

voia neapirat

si

se

joace cu

CA

ma;inugele.

rte

e-

pescuitul, care nu e nici de biiegei ;i nici de fetige. Amandoi voiau si prindi pestele cel mare cu be,tele lor de pescuit cu magneti;i rddeau cu poftd. cAnd in

tAt

cArlig

[1t. 1n

lsl )

de

cizmi de cauciuc, ba un facon de plastic. Timpul trecu repede si nu peste mult timp sosi mama Dianei si o duci pe fetigi acasi. Diana era un copil cuminte si incepu, ascultitoare, si-gi adune lucrurile, dar Beni i se puse in cale nervos. Nuuu vreaaau si pleci strigS" el. Ne jucam aga de bine De ce pleci acasi? Diana se opri nehotir6.ti. Pe moment nu stia ce si faci. Nu voia si-gi supere tovaragul de joaca, dar nici neascultitoare nu voia si fie. Dar, fiind o fetigi foarte isteagi, dupa o mici ezitare spuse aga: rimAn acum si ne jucim mai departe, nu vom purea si ne culcim la timp. MAine vom fi toati - Daci ziua obosigi gi mofturogi, iar spre seari vom fi foarte obosigi si nu vom mai avea chef si ne jucim tmpreuni. Iar eu a; vrea si vin si mAine si si aduc si noul meu joc de societate ca si pogi vedea ce interesant e Serios? Ce joc de societate, cum se joaci? intrebi Beni entuziasmat, deoarece ii plS"ceau tare mult juci"li

se agiga

ba o

-

riile qi jocurile noi.

ata

fue tot felul de animale, explici fetiga. Tir qti ecologistul gi din diferite figurine de domni si doamne poti alege cu care vrei si joci, iar sarcina pe care trebuie si o indeplinegti este si salvezi animalele. $i acum, cu cAt merg mai repede acasi,, cu atdt mai repede ma pot culca si cu

atit mai repede [u-i

se face mAine, cAnd

pot veni din nou la tine.

Fara sa stea pe gAnduri, Beni incepu sa o impinga pe

fetita afari din camera lui.

Bine, atunci grabegte-te, imbraci-te gi du-te Fac repede baie, ma spal pe dingi gi ma culc, iar cAnd ma voi trezi va fi deia mAine Mamicile copiilor urm arni zimbtnd scena, mandrindu-se amAndoua de cAt de ingelept se comporta copiii lor.

De atunci Beni ;i Diana s-au

mai jucat de multe ori impreun5., iar biiegelul nu s-a mai opus niciodata cAnd Diana trebuia sa plece.

De acum stia - cu cAt se culca mai repede, cu atit mai repede se fticea mAine, cAnd puteau sa incerce noi si noi jocuri.

37

 

-

Nu ureau sd mdndnc rnencareal in camera ei cu pipugile, cind simd dinspre bucitirie un miros tare plicut. La inceput doar adulmecS" aerul, apoi porni pe urma mirosului. Se opri in usa bucitiriei si intrebi": Mami, ce miroase atit de bine? Raluca se juca

-

Mencare a de mazilte pe care o vom avea la prinz, rispunse marna. Data -trecutS" ti-a plicut foarte mult. in curAnd vafi gata.

Raluca fhcu o grimasi si se intoarse

in camera ei, la pipusi.

s5"

vorbeasca:

Chiar atit de buni

e

min

Voua - chiar va place? Lizi si Mini dadura din cap. SuspinAnd, Raluca lua pufin

carea? ffi,

41:: //'

{ffi

pe lingura si gusta din m6,ncare.

Hm, nici nu-i a;a de rea

Dati-mi inapoi mAn carea,

nu vreau se ram6"n flaminda Raluca mAnca pina nu

mai rS.mase nimic in farfurie. Mama urmi.ri zimbind cum fetiga ei mesteci ultima

imbuc5,turi, iar apoi, drept mulgumire, mAngiie cipsorul papqilor Lizi gi Mini. 3B

cul

Pri

ate

Se adAnci atAt de

mult in joacd, incAt uiti. de mAncarea de mazdte. Cand mama o chem5" la masi, fugi la bucdtarie cu burtica chiorS"ind si lu5. cu ea si doui dintre pi"pugr, pe care le a;ezi lAngi" ea la masi.. Lizi gi Mini iau prAnzul cu noi anunti. Raluca, iar mama puse gi in faga pipugilor tacAmuri si farfurii. -Dar$icAnd vlzu mdncarea de mazilre, fetita strAmbi din nas si impinse farfuria din fata ei: Nu vreau mAncare de mazlre ii spuse ea mamei. Vreau altceva Nu-mi place mazlrea. -Mama nu o crezu, aga ci ii oferi din nou farfuria. Doar gust5", micu,ta mea E foarte buni. Uite, le-am pus gi pi.pqilor ale.Yezi, ele nu spun ci nu vor sa minnnce mazLre. Dar eu nu vreau si. mininc mAncare de mazire Nuuu vreaaau se incipi.gini mai departe Raluca. -Mama se glndi si o lase pe fetigi si mai faci. naztxi pugin, dupi care cu siguranti va gusra si va mAnca. A;a c5" mama se intoarse la propria farfurie. intre timp pipugile Lizi gi Mini schimbari. priviri. Ce bine ci" Raluca nu vrea si" mS"nAnce mAncarea chiui Lizi. A;a ne rimAne noui. mai mult - mie imi place foarte mult m6"ncarea, mai ales mAncarea de mazire, adiugi Mini. Hai si impirtim $i intre noi prAnzul Ralucii - ea n-are decit si rimAni flimAndi Cele doui. pipugi luari.lingurile si incepuri sa puna mAn carea din farfuria Ralucai in propriile lor farfurii. CAnd in farfuria Ralucai ramS,sese doar pufin, fetiga incepu

Mz

M

m( ac

aL

VTC

lui

-;

ad

dir

Vo

 

Nu ureau sA fu. baiel :irie rma

;i lua cina cu prietenul lui cel mai bun, Matei. Mama le pregitise o prijituri delicioasi cu dulceagi ;i o ciocolati cddi Sorin stitea la masi

faci. Biiegii se luari la intrecere, si vadi care reugegte primul si faci si dispari tot din farfurie. Mama lui Sorin a fost nevoiti si-i

cum doar ea qtia si"

ma.

si nu infulece cu atita pofti, ci nu Dupi cini, mama ii spuse biiegelului ei: Micugul meu, gi-am pregitit apa in cadi.

tde tica

se

atenlioneze

-

Matei, tu dezbrac5.-te si

va termina cu bine.

Pini cind eu il conduc

acasi pe

intri in cadi.

ldngi ei, a;a ci mi.mica lui nu trebuia si il conduci prea departe. in asemenea situagii nici uga de la intrare nu obisnuia si o inchid5. in urma ei. De obicei Sorin era ascultitor, dar de aceasti dati, spre marea surprindere a mamei, el reacgioni alGl. nu vreau si fac baie Nuuu vreaaau gipi el gi mai didu gi cu piciorul in pimAnt. - Dar eu Nu vrei si faci baie? intrebi Matei consternat. Dar voi avegi o cadi mare, a noastri e mult mai mici. $i ai o gramadi de figurine de dinozauri din cauciuc cu care te poti jucatarebine in api. N-ai incercat niciodati? Matei locuia in apartamentul de

urii.

vor

Nu, nu mi-a trecut prin minte, scuturi Sorin din cap' Atunci mi le imprumuti diseari? Mie mi-ar plicea tare mult si mi joc cu ele in timp ce fac baie $i a; vrea- si-gi cer gi crocodilul gi ;arpele spuse Matei plin de entuziasm, dupi care, ftri si mai a;tepte rispunsul lui Sorin, continui surescitat. O s5. mi joc cS.garpele sti la pindi dupi o stinci - piciorul meu va fi stAnca

-

Asa

lupti crAnceni, iar apava sPumega Chiar a;a, adiugi el, ca o paruntezl,voi pune in api gi spumant de baie, ca si fie foarte multi spumi. $i atunci vor veni

rtim ,

gi apoi se

va arunca asupra imensului crocodil. Vor duce o

intr-un grup mare, ca si sari in ajutorul crocodilului. Dar intre timp ii veni ;i lui Sorin chefi.rl de a face baie, fiindci entuziasmul prietenului siu era molipsitor. Voia neapirat si incerce ce auzise. Nu-gi putea da seama cum de nu-i venise lui ideea. Dar ca nici Matei si nu ramAn" p. dinafar5., o ruga pe mamica lui: -Mami, pot face astazi baie cu Matei? Ne-am juca aga de bine dinozaurii

Te rog se uita Sorin cu ochi imploratori.

zambind. - Nu ma deranj eaza, raspunse mama

ii

anunt pe paringii lui Matei ci in seara aceasta pot sa a;tePte acasi un baiegel

curat ca lacrima.

Copiii s-au simgit minunat gi atet de tare s-au adincit in ioacl,, incit nici n-au observat ca apa se ri.cise

intre timp.

" .. De atunci' Sorin merge placere in fiecare seari ".''''1, :" .;';'i"' sa faca baie, gi daca se plicti..

., .

.1 .....' .',

,.

...

,.1...' 1' .'

.l i

.-.1.

l

r' i ''

..1r'.ii'..i.1.t'.. '..i.1.t'..

t,I. ,..'

i.

i..;''.l.;

.i

i.ltl..f

'l

39

ii

segte de

i ,'

dinozaurl inventeaze

un joc nou.

 

-

Nu ureau sd mA duc la umbrdl Era o dimineagi frumoasi de vari, iar soarele strilucea din ce in ce mai tare. Dar pe Alexia asta nu o deranja cAtusi de pugin, deoarece locul de joa-

ci

,, I

de la gtrand

ii

oferea atitea de descoperit Balansoarul se legina imbie-

tor, delfinul cu arcuri parci

ii

zimbea, iar leaginul multicolor era la fel de

atrigi"tor. Alexia le incercS" pe toate pe rAnd ;i tocmai se dadea pe balansoar cu prietenul pe care gi-l frcuse recent, cind auzi vocea bunicii:

nu cumva si faci insolagie

Allexia, a trecut de ora unsprezece, iar soarele e foarte puternic Vino la umbri.,

ca

Dar Alexiei nici prin gAnd nu-i trecu si asculte indemnul bunicii.

Nu vreau si mi duc la umbri

spuse ea rS.spicat,

pornind citre groapa cu nisip, deoarece partenerul ;i fratele siu, iar de una singuri nu se putea da pe

ei de joaci se retrisese sub un copac impreuni. cu piringii

in nisip observa o formi. rogie de elefant. Ce coincidengi - tocmai elefantul era animalul ei preferat. Probabil fusese uitati de vreun copil gi micuga forma agtepta acum caAlexia s5" faci eleft.ntei de nisip cu ea. Se apleci si o ridice, dar i;i trase surprinsi mina inapoi cAnd elefantul incepu si se vaite. Ce mi doare -Auuuuu Vai Fetita se uiti speriati tn jur, dar se parea ci in afari de ea nu auzise nimeni suspinele zgomotoase. TL ai plans? tntrebi ea ghemuindu-se lAngi jtciriapentru nisip. - Da, rispunse elefantul cu o voce chinuiti. M5. dor cumplit toate - Dar de la ce? se interesi Alexia cu sinceri plrere de riu. - De azi-dimineagi stau in soarele acesta dogoritor, pentru ci biieEelul aI cui eram m-a uitat aici, in nisip. Razele soarelui m-au ars ;i de aceea sunt asa de rogu, vezi? Acum mi doare si daci mi atingi. Tir ai avut vreodati arsuri solare? o intrebi elefrngelul pe fetigi. Niciodati. rispunse surprinsi fetiga in timp ce o vizu cu coada ochiului pe bunica ei apropiindu-se. -Cind bunica ajunse in dreptul lor, elefantul amugi, t darAlexia vdzu ci.o privqte in continuare cu ochi trigti, k--@w/

lu

asl, Si ,

o

AC

balansoar.

m m 11

ut

vir

PC

co

lo

rL

C,

da

de par cL ar agtept a ca ea sa-i dimin ueze durerea.

$i aspru, dar cu och tt zdmbitori. Eu cu cine vorbesc? Vrei sa faci insolatie sau de ce nu vrei sa te ada-

CU

o

postesti la umbra in canicula asta?

Nu

af

a fost nevoie sa-i spuna inca o dati".

CA

Alexia porni in faga bunicii spre umbra

el

oferita de copacul cel mare, dar inainte

Sa

ridica cu bagare de seam;" elefand, avAnd grija sa nu-i amplifice durerea.

Ce faci cu jucaria

se interes;" bunica. -

Un copil uituc

ac

aceea, fetita mea?

a lasat-o aici,

de

in

in nisip.

O duc la umbra, iar apoi aduc apa rece in giletusa mea gi o pun in ea. $tii, buni, s-a parjolit foarte tare la soare - ia uite ce rosie e

1a

n

gr

40

 

Nu ureau sA merg la grddina zoologicAt

I

ce Je

mai joa-

imbiefel de

Sergiu era inca

lui si incerca

si-l

pierdut in lumea viselor cind malna

multi

trezeasca cu

se

furi;i in camera

delicatege.

ansoar

-Trezirea, somnorili ii gopti incet la ureche. A venit ziua pe care ai afteptat-o toati siptimana Te a;teapti gri.dina zoologici Cu sigurangi ci

bra, ca

si

animalele s-au trezit deja

ridice din pat. Era clad ;i bine sub piturica lui moale, iar vocea mamei, de bhnde ar fi fost, il chema si piriseasci tirAmul viselor. Era morocinos $i nici nu incerci si ascundi

Dar lui Sergiu nu-i venea oricAt

.enerul

rdape referat. t ea. Se

acest

si

se

lucru:

Nuuu vreaaau si merg la gridina zoologici Nu mai vreau si vizitez animalele Dar ieri abia agteptai si vini dimineaga se miri mama. $tii ceva? Eu mi" duc la bucitirie 9i ili pregitesc micul dejun. Daci nici dupi ce termini de mAncat nu vrei si. mergi, atunci ri.mAnem acas5". in acest caz nu mergem niciieri toat|ziua, pentru ci probabil nici in alti parte nu ai chef si mergi

-

in cameri. Dintr-odat5" urechile ii surprinsera niste gugoteli. Asculti cu inim a cit un purice, dar nu reu;i sa-gi dea seama de unde vin vocile. Se uita speriat de jtt imprejur, apoi Sergiu rimase singur

porni in vArful picioarelor

I nlslD. I

colgurile camerei

It Vreo-

lor. Ajungind lAnga cogul ramase

u-se.

-

fi

daca a; putea merge si eu

micar o

rudele uriase, elefangii

O, da se auzi raspunsul aprobator. sunt foarte curioasi

cum

arltin realitate.

Oare si girafa

adevaratl

getul asa de lung

ca al meu? Sau e

cu animale de plug,

Gradina zoologica se auzi un suspin visi.tor.

Si eu

are

cerc eteze toate

- de acolo veneau ;ugotelile.

data acolo, ca s5"-mi vad

-

s5"

in ciutarea sursei zgomote-

inmarmurit

Ce bin e ar

poate

puFn mai scurt?

Sau poate

b

'f .t I

-

mai lung?

Oare leul

adevarat e la fel de blAnd ca

mine?

intrebao atreiavoce.

-

Nici vorba striga

la ei o a patra voce.

nu vom ajunge

Noi

niciodata la

gradina zoologrcl,

nu

are rost

41

 

si visi"m Dar Sergiu ar putea si meargi, insi el s-a incS"pigAnat si nu vrea Si, vai, ce n-ag da si le vid micar o dati pe suratele mele, zebrele Micugul nostru stipAn nici nu stie ce pierde daci ri"mAne acum acasi Cu togii se declarari de acord ;i cine gtie cAt ar mai fi durat conversalia daci" Sergiu nu ar fi smuls agitat capacul cogului. Se uiti infrigurat in cog, dar animalugele lui de plq erau inerte si mute. Stiteau acolo exact a;a cum le aruncase in seara anrerioari, frri si se migte sau si vorbeasci. Biiatul se uiti la ele incurcat, fiind sigur ci nu-gi imaginase toati discu;ia. Dar nu apuci si se gindeas c5. prea mult la cele intAmplate, pentru cd" auzi vocea marnei chemAndul la micul deiun. in cAteva minute Sergiu stitea lAngi malna la masi, gata imbricat gi ugor

agStat, gata de plecare.

plq? intreba Sergiu intre doui imbuci"turi. - Bineingeles, accepti mama. Dar de ce nu te mulpmqti cu cea adevirati? Chiar daci nu se poate juca cu ele, micar $tii, cu sigurangi ii lipsesc surorile ei, zebrele, explici Sergiu. i le voi arita. Iar data viitoare o duc pe g|lra1ft., iar apoi pe leu gi pe elefant. Pot si-mi duc

Ei

zebra de

,,,;i,#'i

rf

.lr.{j

z'

"

42

cu

av

la

SU

tr(

A se

ele ,+

:::::).::::tr :i:::'tl :::,:

ce

itj:i

 

Iacar o

Nu ureau sA mA spdl pe meinil

; agitar

:act asa

J

sigur

:a auzi Lbracat

Ada astepta cu neribdare si. ajungi" acasd. de la ce

impreuni cu marna

si prepare deliciosul

cumpirituri ;i si se apu-

cozonac cu nuci. pentru care

cumpiraseri deja toate ingredientele. Era foarte emoEionati, avea

fiindci mama si ii dea voie si o ajute penrru prima dati de la inceput pani la s6rEit

la preparare si putea si cintireasci gi sa arnestece ingredientele. Bineinteles, sub supravegherea mamei. Mama o insircinase pe ea cu cea mai mare

parre a

macar

treburilor, ceea ce demonstra Ada de mAndrie.

Ajuti

ci o conside rd. dejamare, iar acest lucru o umplea

pe

la despachetat cu o seriozitate demna de noul ei statut, dar cAnd mama o atentiona se spele bine pe m6ini, brusc - nu stia nici ea de ce - i se schimbi dispozitia si incepu si troPaie zgomotos: Nuuu vreaa;ru si mi spal pe mAini - Dar de ce nu, fetiga mea? o intreba cu blindete mi.mica care observase schimbarea de dispozitie.

sa

-

Uite a;a raspunse Ada imbufn ati.. Inteleg, ii vorbi marna pe acelasi ron calm, studiind cateva momenre copilul ce privea podeaua. iF amintesti cind am cules asti.-vari. ci"pguni din gridini si le-am spilat pentru ci erau cu noroi?

-

ele

Da, rispunse Ada surprinsi., deoarece credea ci, mama se va supd.ra pe ea pentru ci. nu voia si. asculte. Binuiesc ci de acum inainte vei manca si cipsunile cu noroi, nu-i asa?

Nci gAnd protestiAda. -- chiar tu mi-ai

-

Mi-ar intra in guri nisipul si noroiul ;i a; inghigi o mul;ime de microbi de pe

spus Iar eu nu vreau si.

mi imbolnivesc

li spuse pe un ron mai moale mama. $i pe mainile tale sunt urme de la tot cee a ce ai atins in timp cumparaturile. Pe degegelele tale se laftie acum tor felul de microbi, doar ci. nu ii pogi vedea aga cum se vede mLzeria pe capsuni, pentru d, sunr mult

-Yezi?

ce fhceam

mai mici. Cu siguranfa ele asculta acum si sunt *=\ tare satisft.cute ca nu vrei sa te speli pe

& '. i"r '

.-,'

mAini, pentru ci" asfel vor putea intra in cozonacul cu nuca si de acolo in burtic a ta, unde isi

vor facede cap.

Cum arate acesri microbi? intreba - Ada consrernar;.. Mama lua o foaie si un creion si desena o pata mare si urAt a, farinicio forma, care aveanigte ochisori mici si

rinjea cu o gura imensa, plini cu dingi ascutiti. Pe Ada o rrecura fiorii cAnd i;i

nlr

imagina

ci mAinile

ei sunt pline de astfel

de indivizi. Brusc, simti o dorinta irezistibili

de a se freca bine cu sapun pe mAini , c?urareniile sa dispara in scurgerea de la chiuveti.. Fara s5. sco ata

un cuvant,

se

indrepta spre baie si se spala cAt puru mai

cum poate nu se spalase niciod aapAna arunci. De-atunci Ada n-a mai trebuit sa fie aveftizata sa se

bine

spele pe maini.

43 --- -

 

Nu ureau sd mA acopdrl Bogdinel ftcu baie si

se

spali chiar;i pe dingi singur, iar acum ascuha

cu multi plicere povestea de seari.

ii pli.ce" tare mult cum povesrea marna - vocea ei blandi si mAngAietoare il lin\tea si de multe ori se intA,mpla si adoarmi in mijlocul povegtii. Si de aceasti datl. auzi, pe jumitate adormir, cum la finalul povqtii mama ii uri noapte bun5., il sirutS" pe frunte si il acoperi cu pitura. Dar Bogdinel arunci jos pitura si incepu si se smiorciie:

-

Nu vreau si. mi. acopir, mi-e cald

Noaptea e ri.coare, micugul meu, igi va fi frig spuse inama. Lasi-mi si te acopir micar pAni la brA.u. Dar eu nu vreau, nuuu vreaaau repeta Bogdinel intruna.

- Bine, daci gi-e cald, fie cum vrei tu spuse malna, gAndindu-se adoarmi., va veni din nou la el sil acopere, gi iegi din camer5.. Dupi un timp Bogdinel

ci mai tdrziu,

cAnd puiutul ei avea si

auzi de la nivelul superior aI patului supraetajat vocea surorii lui mai mari, Lucica.

Bogdinel, vrei si rice;ti?

- Nici gind rispunse biiegelul. malelor, sigur va fi foarte interesant

Daci ricesc nu pot si merg la gridi si miine e ziua inernaEionali a ani-

il mustri. Lucica. CAnd eram pugin mai mici., cum esti tu acum, iar tu atAt de mititel incit nici nu-ti -Yezi, mai amintesti, nici mie nu-mi plS.cea si mi acopir. Mama imi explicase de multe ori ci. pot rici usor, asa c5" o l5sam si mi. acopere. Dar o dati m-am incipi"tdnat si, dupi ce mama a iegit din camer5", am aruncat jos piturica. Am dormit addnc pAni dimineaga gi am visat ci mi-e foarte frig, cS,sunt in mijlocul unei piduri dese, unde suf5. vAntul gi e frig de crapi. pietrele. Sigur imi era frigsi in realitate, deoarece dimineata picioarele imi erau reci ca gheatasi ma simteam riu. An racit urat de tot, mama a trebuit sa o cheme pe doamna doctor gi timp de o saptimAna n-am avut voie si mergl^ gradi, dqi era saptamAna sanatatii. Poate ci.

tu nu vei raci, dar

daca se intAmpla, cu siguranfa nu vei putea merge maine la gradi. Noapte buna incheie Lu cica

subiectul dar asculta cu respiragia taiata

gi

zimbi cind auzi de la nivelul inferior ni;te zgomote care o asigurau

fi,triii, ,ii,ii.,',l,,,,r,,,i*ifiii?1{ffir,i,

caBogdanelSeacoperea.',,.."=*'..,,ii.,.,.,i ,',,,

cAnd'Pesteputin CAnd, peste pufin

ffiffi

timp, mama intra in f , ."'..."..'m -.d& amera, gasi un baiegel '"" "--* i,L _. acoperit pAn ala git, & in visul caruia soarele $.

M

,

..;l'

sff5"lucea calduros,

iar el alerga pe un cAmp plin de flori,

printre multe animilute.

44

E

Lia

s

CAL

L

Iv

Dar

L colo

 

Nu ureau sA deschid umbrelal

rlta ma r

s5"

nit,

;i

:.

il

moho ritl., iar cerul era posomorAt si noros. Lia se trezise dis-de-dimin eati., ceea ce o mirase pe mama, avAnd in vedere Era o dimineaga cenusie gi

ca Liei

ii placea

-N-avem

sa

doarma mult.

o vreme prea frumoasa uzi,

ii

spuse ea fetitei. Sta sa ploua.

Lia se uita curioasi pe fereastrS".

J.

r si" ica.

Cine sta sa plou5,, mami? $i unde sta? Vreau sa vad si eu Mama o lamu rt rizind ca e doar o expresie.

-

Atunci sPunem ci sti sd" ploui clnd cerul e innorat si urmeazi si porneasca ploaia dintr-o clipi in alta. Dar acum imbraci"-te repede, ca si ajungem la gridiniti inainte si inceapi si plou5. de-a binelea Lia se imbrici repede si porniri" imediat. Iesi pe usi" bine dispusi, invArtindu-;i mAndri" noua umbreli colorati in toate culorile curcubeului si asezAndu-si-o apoi pe antebrat. i;i luase gi cizmuliqele de cauciuc cu

-

- care se porriveau de minune cu umbrela multicolo fi - si era ferm convinsa ca toare

buline

:ni-

prietenele

rici

ei

de la gradiniga o vor invidia.

Tocmai cAnd se gAndea cAt de bine arate, ii cazu pe nas un srrop de ploaie durduliu,

a9a

jot

apoi inca unul, de dat a aceasta pe ureche, urmat in scurt rimp gi de un al treilea - exacr in

lse,

imi

mijlocul fruntii. -

ir..pe

sa ploua

chizi umbrela,

ii

E timpul sa-gi des-

spuse mama.

Lia se uita Ia ea surprinsi":

Dar eu nuuu yreaaau sa-mi deschid umbrela Daca o deschid se va uda

Nu vreau

s5" se

strice

mai- pentru asdel de momenre a fost inventata: ca tu sa o gii deasup ra caDar, micuga mea, umbrela toc-

pului, ea sa se ude , iar ploaia sa nu cada pe rine ii explici. mama. Dar fetiga nu se lasa convinsi" cu

niciun chip, iar ploaia incepu

sa

tot mai tare. Chiar atunci le ajunse din urmi. $tefi, prietena Liei, impreuna cu mama ei. irt loc sa o priveasca plina de admiratie, cada

45

 

cum se astepta Lia, Stefi se uiti mirati la prietena ei. Nu inlelegea de ce se udi pAni la piele cAnd are o umbreli atAt de frumoasi pe bra9 Lia ii povesti repede de ce nu vrea si-gi deschidi umbrela. $tefi, auzind motivul,

izbucni in rAs si ii spuse: TL nu ;tii ci" umbrela atunci e fericiti cAnd e udi? Abia agteapt5" si inceap5. ploaia ca si. se poati bucura de puhoaiele de api ce cad pe ea. Cu cAt ploui mai mult, cu at6.t e mai fericiti. cine ti-a spus asta? intrebi" Lia cu ochii larg deschigi de uimire. - Jie Mi-a povestit ma.rna, deveni Stefi serioasi. Cend era mici., intr-o zi ploioasi a primit o vizitd. delazlna ploii, care i-a diruit o umbreli - dar numai cu condigia si o deschidi de fiecare dati cAnd ploui. Pentru ci umbrelele atunci se simt bine cAnd sunt ude, fard" ap| ar fi nefericite.

-

Serios? Vrei sa spui

ci minunata

mea umbreli.

multicolori

e

tristi. acum pentru ci. nu vreau si o deschid?

intrebi Lia uitAndu-se la umbreluta ei. intocmai ii rispunse mama lui dAnd din cap aprobator. -Dupi un scurt timp de gAndire, Lia$tefi igi deschise umbrela in toate culorile curcubeului si zAmbi cAnd cupola multicolori o acoperi. $i astfel isi continuari drumul spre gridinigi, cu umbrelele clitinAndu-se vesele deasu-

pra capetelor lor.

Dro

I

int,

care I

DOSI

mai

]

I

safi

poli

strir

SArCJ I

anul

46

 

rnbre-

rtivul, ucura

Nu ureau sA merg la ora de Eaht Dragog progresa destul de bine cu lecgiile de gah. profesorul de gah

t zina tru ci schid?

-

spunea

c5" se

Domnul Sandu

descurci remarcabil la activitigi si ci.

-

se

ingeleg foarte

bine. Dar intr-o zi doamna educatoare o a;tepti pe mama,

cue venise la

gridinigi. dupi biie,tel, si ii spuse:

-

Drago; nu a vrut si meargi azila ora de gah. Nu a spus de ce, doar se bosumfase si se impotrivea. Dar domnul Sandu ne-a spus ci in timpul orei n-a mai sesizat

nicio urmi de impotrivire, i-a plicut la fel de mult ca de fiecare dati.

vorbi cu biielelul. A doua zi dimineata pirea sa fie momentul potrivit pentru o mici. discugie. Dragog tocmai isi lua pantofii cAnd mimica lui aduse vorba: futizi ar trebui si" plitesc orele de ;ah. RemarcAnd ticerea biiegelului ei, adi.ugi zimbind: Daci vrei, poEi sa plitegti tu. CAnd ajungem la gridinigi iti dau banii, o ciutim pe doamna Mariana, care obisnuiegte si strAngi banii, ;i ii dai ei. Sigur va spune: ,,Ce biiat mare e deja Dragog Mimica lui poate si-i incredinteze o sarcini atAt de importanti " incerci. marna si ii redea biiatului increderea in sine. Dar se pare ci pe Drago; nuJ interesa cine ce crede despre el. Nu vreau si mai merg la gah spuse el hotirAt. Dar care e problema? se interesi mama. Pini acum mergeai cu atita plicere --Acum nu mi mai intereseazi" prostia aia de gah spuse Dragos imbufnat. Si doar a;a, frri niciun motiv anume, mai adiuga el cu multi. seriozitate. O, ce pacat spuse mama cu parere de rau. Atunci va trebui sa ii spun bunicii ca nu mai e nevoie sa iqi dea tabla ei de ;ah, care a fost a sffabunicului ti.u. Nuuu protesta Drago;. Nu-i spunel imi doresc tabla aceea de qah si bunica mi-a promis ca mi-o da mie Pentru ca bunica a crezut ci vrei sa inveti sa joci gah. Dar ce sa facem cu ea daca niciunul din noi nu gtie sa joace? Nici tata si nici eu nu ;tim s" jucim ;ah - noi a;tepram ca ru s5, ne inveri. Agteptam ca ru sa fii proMama i-a mulgumit doamnei educatoare si a decis si stea de

;upola leasu-

:'

fesorul nostru $i sa ne lnveti regulile jocului. Dar acum, continui mama cu faga intristata, din pacate nu ne-ar mai fi de niciun folos tabla de gah. Este mai bine dacarami,ne in dulapul bunicii. Dintr-odata Dragog se simti foarte important. Da, sigur c1 el trebuie sa-i invete pe pLrintii lui sa joace t"h De la cine altcineya ar putea invata? igi lua repede pantofii gi haina gi porni grabit spre gradini ", tragind-o pe mama dupa el. O cauta pe doamna Mariana si

47

ii spuse pe un ton hotarAt: Am venit

sa

platim orele de g"h

-

 

Nu ureau sA rnerg acasA de la grAdinitht mai ridicat' ca sa Thnia spuse doamna educatoare pe un ton pugin mimica ta dupi tine. strange se faci auzitb.peste zumzetul din sali. Avenit vino juciriile cu care te-ai jucat nu-i tfecea si se opreasci din jocul pe care il juca DarTaniei nici prin gind doctor la care Tania iEi cu Ioana, prietena ei cea mai buni. Ioana era doamna ei, care o aftepta in qi z6"mbind, 9i zise: dusese biiegelul ricit. Fetita se uiti la mimica cu cine si mi joc' Vreau si r5"mAn aicil acasi Acasi nu aln atAt de multe jucirii 9i nici 9i

\u

ylsxu

sa merg

-Dupi o clipi de ezitare, marna ii rispunse: -

pii, dacivrei neapirat, din partea

rimAn aici? pot si - Chiar cu ad.evirat, poti rimine, ii confirmi doamna Daci igi doregti stra.ngem juciriile educaroare. Doar ca peste noapre obignuim sa copil, dar si sa sringem lumina. La ora cinci pleaca si ultimul tn inainte se face ord.ine peste tor. Punem jucariile frumos portar dulap, dupa caresdngem lumina. Doar la domnul lumin eML o veio zd. mtca. AvAnd in vedere ca e iarni, inopteazl destul de repede, dar tu esti mare deja si sigur nu-ti va fi frtca- daci igi doregti a;a de mult

rimii

spuse cu o exPresie serioasa

doamna educatoare, dar la colgurile gurii

ii apiru un mic zAmbet,

rar mama se

striduia la rAn-

dul ei si nu rade. Tania nu-;i Putea imagina ce ar putea face ea singure

in gridiniga intune cata,

iar ideea de a rimine aici nu i se mai Piru deloc

atractivi. igi lui r5'mas-bun

dupi care se arunci recunoscd.toare in bratele marnei'

de la loana,

care o imbragiga

cilduros si Porniri

vesele citre casi.

,,,,,1

fa

sa

u

el

C(

pe doamna mea poti si ri"mAi 9i peste noaPte. Dar hai si o intrebi'm 9i

educatoare, si vedem ce Pirere are' cu ochiul doamna educatoare' vorbesc cu domnul Bineinqeles ci poate si rimani aici, ii ftcu mamei portar, el sigur va avea griji de tine la noapte' Tania' la un asemenea rdspuns' Thnia se uita incurcati la cele doui femei. Nu se agteptase

sa

ii

se

tr

d,

a( ',,,

t,-'.a.,

.t.'t", .,

,

4B

 

Nu ureau sd mA uit pe aceastd carte de poueEtit SA

ge

LCA

i;i SC:

ici rna

lul

Era sear atirziLLsi oaspegii se

pregateau de ple care, dar inainte de a porni

,Lamulgi ani" lui Marc, al carui zdmbet ii lumina toati fr[r. Dupa ce usa se inchise in urma lot, Marc fugi fericit inapoi in camera sa, unde cadourile abia a;teptau sa fie luate in primir.. itt mod special ii placea ii mai urara o data

inci in colectie unul atAt de mic. Dupi ce ftcu ordine in bucitirie, marna intri in carnera biietelului, se a;ezi lAnga elgise uita si ea curioasi la multimea de lucruri noi gi frumoase. Ochii ii canri. asupra unei ci4i cu Poze colorate si incepu si o risfoiasci, dupi care i se adresi lui Marc: ne ea impreuni. - O, uite ce carte frumoasi Ha| a;azi-te lAngi. mine si uitim pe Dar pe Marc il preocupa mult prea mult micugul camion si scuturi din cap vehement: vezi ci tocmai parchez camionul? in- Nu vreau si ma uit Acum am o treaba importantS" de frcut Nu trebi el. Semnalizeazi. senzorul de parcare, ffebuie si fiu foarte atent, adiuga apoi drept explicagie. Bine, spuse mama. Atunci o voi risfoi eu singuri. un camion

mic, deoarece nu avea

-

Timp de citeva minute nu se auzi dat mama rAse tare, aceasra

-

cu si

Ce

te

iar Marc

mai mare face sa

pofti

nimic altceva decAt glasul lui Marc bArAind si claxonAnd. La un moment

ridici privirea ;i

se

uita la ea intrigat. Apoi, cAnd malna rAse din nou, de data

decAt inainte, biiegelul deveni cu adevirat curios. Ce putea

razi a;a de bine? se interesi Beni gi incerci

fi atAt de amuzant?

si se apropie de cS"rticici.

Dar mama inchise cartea de pove;ti, marcAnd cu deged pagina: Tu parc| aveai ceva important de fbcut, nu? intreb i ea, cu ochii stralucind ;agalnic. Daca vad eu bine, tot mai multe ma-

sini agteapta ca, in sfr"rsit, camionul tau

s5"

reuseascS. sa par cheze.

Da, chiar aga, trebuie

sa

dau in marsarier, zise Marc intorcindu-se la masinute.

Mama deschise din nou carticica si incepu sa hohoteasc5. atat de tare, incAt Marc nu mai reziste si spuse hotarAt:

Vreau gi eu

si

;tiu -ce e aga de amvzantt Hai si ne uitam impreun ala carticica

Mama il lui in brate pe baiegelul revoltat ;i il imbraF;" cu multa caldur;", dupi care rasfoira impreunS" cattcica, razind copios de nazbAtiile ursuleqului.

49

----- r

 

Nu ureau sd pun foarfecajosl masi, ln faga Ramonei, erau niste coli de hArtie de mai multe culori, iar ea incerca si faci din ele diferite forme si animale. Dar colile se dovediPe

ri a fi mult prea mari, degeaba

"g"

.i

Ramona se hotiri si le taie in jumitate. Dar

ciuti, nu glsi niciieri

forfecula pentru copii.

in

cele

din urmi

1

lui

a

igi

aminti ci i-o imprumutase lui Petrici., biietelul din vecini. ,,Nu-i nimic. Sunt deja fetigi mare si stiu unde tine tata foarfeca cea mare. Cu siguranti mi voi descurca si tai hArtiile cu aceea", isi spuse Ramona. Deschise cu multi griji sertarul tatei, ca si ia de acolo foarfecace se dovedi a fi surprinzitor de mare;i grea. in hol se int6.lni insi cu marna, cireia nu-i plicu deloc ceea ce vizu in mAna fetigei sale. Ramonica mea, stii ci foarfeca lui tata nu are ce ciuta la tine in mAn5.. Pune-o frumos jos - Nu o pun A mea e la Petrici, iar hArtiile trebuie tiiate - in regul5., atunci gi le tai eu, bine? Apoi vom pune frumos foarfeca inapoi la locul ei. - Nu Nuuu vreaaau se incipi.gAni fetiga gi, ocolind-o pe marna, se pregiti si meargi inapoi ln camera ei. -Dar mama se posti cu multi delicatete in calea ei o ridici in brage, chiar daci. fetita protesta. ;i Hai si ne a;ezi"m pugin, si-gi povestesc ceva, zise mama ducAnd-o pe Ramona in camera ei;i a;ezAnd-o pe pat. Am citit cAndva o istorioari despre un biiegel ciruia ii plicea tare mult si se joace cu foarfeca. Dar nu

mici, lui ii trebuia intotdeauna foarfeca mare, pentru adulgi. Nu ingelegea nici de vorbi. buni, nici cu cearti, ;i doar de aceea nu se ti.ia niciodati" pentru ci foarfeca avea intotdeauna griji. de el. Dar inrr-o zi, o foarfeci bitrAni;i ingeleapti se s5.turi. gi se gandi ci e timpul si-i dea o lecgie copilului neascultS"tor. Dintr-odati prinse viali in miinile lui ;i didu iama in jucirii. Tiie urechea ursuletului siu preferat, decupi in stinga si-n dreapta prin cirgile lui, tiie codiga citelusului de plq gi frcu si in perdea nigte tiieturi

ora care

auto

4tel

remz

deoa

t

cu foarfeca

Fr

Porn

urmi

mera

de toata frumuselea.

Ramona isi desprinse speriatl" foarfeca de pe degetele, o puse in mAna mamei gi o intreba: Ce s-a int3"mplat apoi cu baietelul?

intr-r Y

IS A,

rnce

- Si-a invatat lectia si nu s-a mai atins niciod ata de foa rfeca pentru adulgi,

sa pl<

pentru ca gtia de acum

cont(

ci" oricAnd se poate repeta acea intAmplare.

Au pus impreuna foa{eca inapoi la locul ei $i au mers

pina acasi la Petric5". Acesta terminase dej a ce avusese de

ftcut si ii inapoie Ramonei foarfeca pentru copii. $i din acea zi Ramona nu s-a mai atins niciodat| de sertarul tatei.

50

 

Nu ureau sA urc in autobuzl rfl,

Thta gi Fabian

Ji-

-

Se pare

ci

stiteau in stagie agteptd"nd autobuzul. s-a

sirit

peste o cursi", rem arcl" tata. Conform programu-

si ajunga acum cinci minute, dar nu vad ci s-ar apropia.

)ar

lui ar fi trebuit

lSl ,

- Ce - Uite, pe aceasti tabli, zise tata aritAnd spre tabla de informare, scrie ora exacti la care ar trebui si soseasci fiecare cursi in aceasti stagie. Cursa pe

ic.

ni

inseamna ca s-a s5"rit peste o cursa?

il intreba Fabian mirat.

'lt-E$Hffiry

si se fi defectat am spus ci s-a sirit peste o cursi". A;a ca trebuie si o

rue o a;teptim noi din picate nu a sosit la ora precizati.. E posibil autobuzul, sau a;tepti"m pe

si fi intervenit alte probleme, de aceea

urmitoarea.

;i in curbi apiru autobuzul - exact la ora precizati pentru urmitoarea cursi. Fabian remarci imediat ci locul siu preferat era ocupat. Nu numai ch era ocupat, dar nu exista niciun alt loc liber, Nu trecu mult timp

deoarece

ei.

l-o nu rici i., o

Jarga

-

autobuzul era plin.

Nuuu vreaaau si urc in autobtrzul acesta se smiorcii el cu voce tare. Locul meu preferat este ocupat Dragul meu, arn afreptat atAt de mult dupi el, hai s5. nul lisim si plece ftri noi il rugi. tata.

Dar Fabian era de neclintit, iar gurila

i

se

schimonosi a plAns.

Si-l a;teptim pe urmitorul spuse el cu ochii in lacrimi. -- Bine, accepti tata. Dar daci nu vrei si urci, atunci mergem pe jos, adiugi pe un ton linigtit. Fabian se gandi ci mai bine se plimbi pugin decAt si urce intr-un autobuz in care e atAta lume.

lqa ci" porniri pe jos, dar biiegelul obosi destul de repede. Merseri pe jos o singuri stagie si ii ajunse din urmi cursa urmiroare. De dara aceasta Fabian il rugi" pe titicul siu si. urce, nemaipisAndu-i deloc ci autobuzul era aglomerat. Dar tata spuse cu multi viclenie: Eu nu vreau si urc Locul meu preferat este ocupat Mai bine merg mai departe pe jos decAt si urc intr-un autobuz unde nu mi pot atez.a. pe locul meu preferat igi lui de mAni biieEelul care protesta in gura mare gi porniri mai departe. Fabian se simgea tot mai obosit, incepuse si i se faci frig ;i tare ar fi vrut si fie deja acasi. ii trecu prin minte cL dacin-ar fi lisat primul autobuz

mult ar fi fost acasi, in bragele mamei. spuse el incet cAnd ajunseri la o noui stagie. Hai si a;teptim aici autobuzul urmitor Nu mai

si plece, deja de

conteazd.nici -Thti,

daci locul meu preferat e ocupat. A; vrea doar si ajung odati acasi

zimbi tata. autobuzvl urmetor)

- Sunt de acord cu tine,

MAna in mAna urcar| in unde - caprin minune - locul sau preferat era liber. Baietelul iqi invaqa lectia din aceasta experienta gi niciodati nu se mai opuse cAnd era vorba sa urce in autobuz nici chiar daca se intimpl" ca locul

lui preferat

sa

fie ocupat.

51

 

Nu ureau sd plec acasd de la bunical

-

Patricl

acase treb

Flavia

se simgea

vacangele la ea,

intotdeauna bine la bunica. De obicei fetiga i;i petrecea

fiindci piringii ei lucrau. Dar de fiecare dati

sosea ziua in

si-;i ia r5"mas-bun. Mama gi tataveniseri de vineri seara si acum, dupi-masa, se pregiteau si. plece acasi impreuni cu Flavia.

care trebuia

duminici Hai, Flavia, ajuti-mi si.-gi impachetez hiinutele spuse mama. Tiebuie si pornim ca si te poti culca la timp. MAine mergl la gr5.dinigi si trebuie si te trezegti devreme. Dar eu nu vreau si plec acas5" de la bunica se lSsari. in jos colgurile gurii fetigei. - Nici eu nu vreau si pleci, o imbri.tigi. bunica. Dar trebuie si o asculgi pe mama. Oricum in curAnd ne

-

vom vedea iar

-

Dar eu nuuu vreaaau si merg acasi Vreau si rimAn aici se smiorcii Flavia tot mai tare. Siracele jucirii suspini mama cu pirere de riu. Te agteptau deja cu atAta neribdare Care jucirii? se miri din spatele lacrimilor Flavia. Jucariile tale de acasi, din camera ta, rispunse mama. intr-o noapte, cAnd nu erai acasi gi nu puteam

dormi, arn mers pani in bucitlrie dupi. un pahar de api. ThecAnd pe langi calnera ta, aln auzit niste voci. Am crezut ci nu aud bine, dar am rimas si trag cu urechea. Juciriile se intrebau oare cAnd te vei intoarce acasi. Toate au spus ci" le lipsegti foarte mult ;i ci e tare plictisitor daci nu qti acolo, pentru ci. nu se joaci nimeni cu ele. IJna spunea ci mai trebuie si doarmi. de doui ori, o alta ci micar de patru ori pAni te vor revedea. Una dintre ele spunea ci cele patru zile sunt o eternitate si a inceput si. plAngi, iar celeldte nu reugeau si o consoleze. in cele din urmi aproape toate s-au pus pe plans. A;a mili mi s-a ftcut de ele Care a inceput si plAngi? intrebi Flavia, cu ochii larg deschisi de uimire. Se simgea tare bine si gtie ci jucariile ei tin atAt de mult la ea. Asta nu stiu sa-gi spun, raspunse mama.

Cum ti-am spus, le-am auzit doar vocile

;i

dupa voce nu mi-am

dat seama care din-

aga de mult la tine.

tre jucirii tine

-

{ ,i,,,,,,"""'

Sigur a

fost papqa mea, Bulinuga Hai

sa

pornim reped"e spre casa Trebuie

si o consol ez pe ea gi pe celelalte stabili

Flavia,

dupi

care incepu

sa-qi faca bagajele grabita.

mama obr

sa

-S.

fim foa

gi la dreap

vine nicio

lui Patricl

-Nu -Ec gi sa respe -Da Ifl Cllp  

l.

o m4ina

mama $ip Din ferici

din

cauza

-Yez

ci nu ap

-De

Mami, ch

52

 

Nu ureau sd rnA asigurl lui

n

gridinigi. Pentru a ajunge acasi trebuiau si traverseze strada, dar cind ajunsera la ffecerea de pietoni mama observi ci semaforul nu funqiona. situatii trebuie Se pare ci. s-a defectat semaforul, zise ea. i.t

I,

si fim foarte

Patrick venea cu mi,mica

'a

-

TI e.

[ri a.

o :a

"..m.t.a

prudenti. Tiebuie si ne uiti,m bine in ambele direcgii, la stXnga Daci e nevoie ne uitim de mai multe ori, ca si fim siguri ci nu vine nicio ma;ini gi putem si trecem strada in siguranti ii explici malna. Doar c5. luiPatrick nici prin gAnd nu-i rrecea si se asigure, ob\nuit fiind si'se bazeze pe culoarea verde a semaforului. si la

-

TI

spre cas5. de la

dreapta.

Nuuu vreaaau si ma asigur Asiguri-te tu gi pentru mine spuse el.

si invegi gi tu, fiindci mai tArziu, cind vei merge singur la gcoal5", va trebui si cuno;ti ;i sa respecgi regulile de circulagie, ca s5" nu suferi vreun accident il mustri" malna. invig regulile $i nici si" mi asigur se bosumfli in continuare Patrick. - Dar eu nu vreau si in clipa aceea in faga lor apirupariade niciieri o pisicu;i ce gAsni direct pe gosea. Se auzi un scrA;net teribil, o magini frAni brusc ;i in cele din urmi se opri. Patrick se sperie atAt de tare incAt isi acoperi ochii 9i chiar gi mama Eipi. Soferul cobori gribit ;i speriat pentru a se uita sub ma^;ini, de unde scoase un ghemotoc de blani. Din fericire pisicuta scipase nevitS"mati, dar acum tremura ca o frunzS. gi mieuna disperati. Oamenii strAnsi din cauza zgomotului produs de frina masinii suspinari cu togii ugurati. intrebi mama. Nici ea nu s-a asigurat inainte de a pigi pe sosea 9i ai vizut ce s-a intAmplat Noroc -Yezi? ci nu a pigit nimic, dar putea si se termine riu de tot. fiecare dati promise Patrick speriat, iar apoi continui mai incet. - De acum inainte mi" voi asigura de Mami, chiar ieri agi stabilit cu tata ci imi dati voie si am un animal. N-am putea si o ducem pe ea acasi? Mama tilcea, nehotardta, aga ca Patrick cauta un argument si mai convingitor. Aga m|.car imi voi aduce aminte intotdeauna sa nu trec niciodata drumul fari sa ma asigur NeavAnd cum se combata un asemenea argument, mama incuviinti". $oferul masinii ii intinse E ceva ce trebuie

zAmbind lui Patrick ghemotocul de blana, iar acesta il gi botezi pe loc. GAndindu-se la

modul miraculos in care

se salvase,

ii puse

numele Norocel.

Dar mAine primul nostru

- drum va fi la medicul veterinar spuse mama.

Bineinteles,

ii rispunse bi-

- iegelul, strangAnd fericit in brate pisicuta. Apoi adauga razdnd cu gura pd"na la urechi:

De acum inainte voi putea - intotdeauna ca am Noroc spune

53

---

 

Nu ureau s6-l tin

pe pominic de manAl

sap

mAni

Haidegi, aliniagi-vi Fiecare si. se aseze lAngi perechea sa gi Mergem in curte s5" ne jucim spuse doamna educaroare.

A fost nevoie de cateva minute pani cxnd copiii frcuri liniste ;i

in rind. insi cand Eu nu vreau

si.

sil

sil

ia de

se a;ezari

porneasci, Briana incepu si strige cit o ginea gura: iau pe Dominic de mini MAna lui e asa lipicioasi Nu vreau si"

si cu asra ii intoarse spatele sirmanului biietel.

fiu perechea lui RAndul se opri, iar Dominic stitea incurcat si cu ochii in pimAnt. Ridici privirea spre doamna educatoare

iip

op

inc

jo^

pisl

ci

mo

si spuse cu glas abia auzit:

Cu siguranti mi-au rimas mAinile lipicioase de la pAinea cu miere pe care am mAncar-o la micul dejun, aproape in soapti: Am uitat si, md" spal pe maini dupi micul dejun.

Apoi adi.ugi

Nu-i nimic, Dominic, il

lin\ti doamna educatoare. Fugi repede si te speli pe mAini

-P6.ni ce Dominic fugi ascultS.tor la baie, Briana isi

ci"uti repede alti pereche. Se asezi. lAngi Valentin, care era frri. pereche la capitul rdndului gi care in secret ii plicea foarte mult. Dupi ce se spali pe mAini, Dominic se intoarse si

observi

c5"

cu dezami.gire acum el era cel care ri.misese ftri pereche. Haidegi, grupa Ursule,tilor, pornim spre curte anungi" inci o dat5. doamna educatoare.

-Dar atunci se auzi vocea ofensati. a lui Valentin:

Doatnna educatoare, mAinile Brianei sunt lipicioase Eu nu vreau s-o tin de mAni cu ochii in lacrimi, privind in jos. Briana, te-ai spilat pe maini dupi micul dejun? intrebi. doamna educaroare.

-Fetita stitea rusinati",

-Briana scuturi. din cap si izbucni in plAns, dupi care fugi la baie. Doamna educatoare fl"cu semn grupei agttate de copii sa taca si se grabi dupa Briana. Fetita se spala pe meini, iar doamna educatoare se ghemui lAnga ea gi o mAngAie pe cap. Vezi, Briana, si Dominic a simgit mai devreme exacr

ce simti tu acum

Nu-i nimic daca observi

gi spui

mAinile lipicioase, atdtavreme cAt o spui frumos, incet, nu in gura mare gi pe un ton c5" are

ofensat, incA.t se auda toata lumea, pentru

ci

celuilalt nu-i pica bine. Cum nici tie nu gi-a picat bine cind Valentin a fb,cut a$a cu tine.

intoarserila grupa care agrepra deja cu multa nerabdare sa poata si iasa in sfrrsit in curte. Bri ana se duse lAnga Dominic afigind un zimbet timid. Vrei sa fii perechea mea? il intreba. Se

-

Bineingeles raspunse cu un zAmbet

fericit ti o apuca pe Bri anade mAna. -CeleDominic doua mAnute - acum curare se prinsere

laolalt" ;i coloana porni vesela spre curre.

Si-z ,

;aP

cAn

caf

nu

54

 

Nu ureau sd las pisica in pacel in persoana unei pisicuge de doar citeva siptimlni. Era un mic ghemotoc de blani, a;a ci" furi cu togii de acord si iipuni numele Ghemotoc. Mama ii arilti" unde sa meargi la todeti, apoi o puse in fatavasului de mAncat ;i de biut, din care aceasta plescii cu multi in casi sosi un locatar nou,

lipticul. Apoi, spre incintarea lui Gabriel, Ghemotoc incepu si se joace cu mingea pe care i-o cumpiraseri de la magazinul pentru animale. Dar pisicuta obosi destul de repede - gi pe deasupra ii mai lipsea si mS"mica ei - a9a ci incepu si miaune de gi se rupea inima. Mama o ridici. cu griji gi o puse in co;ulegul captugit cu o pernita incAntare

moale,

mingAind-o ca pe un copila; mic

pini

adormi.

intrebi Gabriel. Nu ;tiu, dosrl meu. Cel mai bine ar fi sa o lisim si. se odihneasci, pentru c5" a avut o zi foarte gea. $i-aschimbat ciminul gi s-a gi despirgit de mS.mica ei, ii explici marna. Dar Gabriel se furig5" neobservat pani la co;ul pisicutei si o lui in brage, ducAnd-o direct in carnera lui. Lui sapca gi pulovirul de pe ursuletul siu de jucirie si il imbrici pe Ghemotoc cu ele. incepu si rAdi in hohote cand micul animal se uiti nedumerit la hi.inuge, dupi care incerci si le dea jos. Mama, binuind ceva, intri in cameri gi, vazbrnd ce se petrece, i se adresi biiegelului pe un ton ferm: foarte mici inci, e ca un bebelus si trebuie si doarmi mult. Oricum, - Gabriel, lasa pisicuta in pace E nu te pogi juca aga cu ea, pentru ci o chinui rispunsul nervos. - Dar €u nuuu vreaaau si las pisica in pace veni Mama il lua hotarita pe Ghemotoc din mAinile lui Gabriel ;i ii didu jos hainugele, iar apoi duse pisicuga inapoi la locul ei. Gabriel se culca in patul sau, bosumflat. itt..t.tl cu incetul simgi ch i se face somn, ochii i se inchisera si era pe punctul de a pa;i pe tarAmul viselor cAnd cineva il lovi peste nas. Era Ghemotoc, cilreia ii pierise somnul si acum a'vea chef d. joace. in pace spuse Gabriel pe jumitate adormit. -Lasa-ma Dar Ghemotoc ba gopaia in sus ;i in jos pe pat, peste

-

CAnd se ffezeqre?

burtica lui, ba ii dezmierdea urechea. in zadar incerca Gabriel sa o indepfuteze, Ghemotoc nu-i dadea pace. Mami se plAnse Gabriel. Pisica nu ma

,

lasa sa dorm

Exact a;a cum nici tu

nu ai lasat-o pe ea, ri.spunse

mama rizind. Acum ingelegi cum s-a simtit ea? Nim5"nui nu-i place cAnd vrea sa doarma si nu e li.sat. De atunci Gabriel nu o mai siciie pe Ghemotoc cAnd vrea sa doarmi", iar noaptea adorm unul lAnga celilalt, in armonie deplina.

55

 

Nu ureau aceastd poueste de seardl Ela sti"tea in pat

-

in pijama si se spalase 9i pe dingi de una singuri. Acum o aftepta pe mama si vini si-i citeasci povestea de seari, afa ctrm frcea de obicei. Nu dupi mult timp, mama intri in cameri., se agezi langi patul fetigei sale, lui in mAni. cartea de povegti si

-

citi tidul:

Ursulegul cel ursuz

deja ft.cuse baie, apoi se imbricase

\

I

P

intr-

qac

pe d,

...

Tocmai cAnd voia si" lnceapi si citeascd, Ela interveni mofturoasi:

men

Nuuu vreaaau aceasti poveste de seari Nu vreau si aird despre cine stie ce ursuleg ursuz

- Dar nici micar nu gtii despre ce e vorba, spuse mama pe tonul care o linigtea pe Ela de fiecare dati. -insi de data aceasta vocea mamei nu avu efectul dorit, fiindci Ela se smiorcii in continuare: Nici nu vreau

s5"

stiu Hai si ci"utlm alti poveste ceru ea.

- Dar eu parci at vrea si gtiu din ce motiv este indispus acest ursuleg. Cauti" tu o carte de povegti cane crezi c5. gi-ar plicea, iar intre timp eu o citesc repede pe aceasta, in reguli? Ela

didu din cap

unei

si incepu

si cotrobiie printre cirtile ei de povqti, in timp

ce mama

risfoia cartea penrru

a afla de ce era prost dispus ursuletul.

ci daci ursuletul nu gisqte miere incepe

si. plAngi?

intrebi. marna

frri si ridice ochii din carre.

$tiaice? se intoarse curioasi Ela. - De - Hmm, mormii marna, de parci nici nu ar fi arnit intrebarea. futa a fost foarte frumos din partea ta - Ce a fost frumos din partea cui? se asezl"lingl,ea fetita tot mai curioasi. -Dar se pare ci malna;ise cufundase in poveste, pentru ci citi in continuare pentru sine: ft22, acum ingeleg

- Ce ingelegi, mami? De ce nu-mi spui? Citeste, te rog, cu voce tare ceru Ela, pentru ci" acum voia sa sue cu

mult mai

fiecar

evitS:

l1

gtJra se te

stomi

reugit

v.

,

orice pre povestea ursuletului ursuz.

Mama abia acum catadicsi sa ridice privirea

din carte gi o intreba: Th ar spus ca nu te interes eaz|

aceasta

- Ai gasit alta? Nu, dar acum nici nu mai vreau alta. Citeste-o pe asta o ruga Ela.

poveste.

lui

in brale ;i privira impreuni pozele. AcultAnd povestea, Mama isi

fetiga

Ela afla ci. ursulegul nu gasise mierea pentru ca albinele

se

mutaseri, dar ciocanitoarea i-a aritat drumul spre noul lor ci"min. $i in cele din urmi. s-au infruptat impreuna din desertul delicios. De atunci Ela nu a mai spus despre

nicio poveste ca nu vrea sa o asculte.

,

56

 

Nu ureau sd merg la storrratologl il durea miseaua. Nu foarte tare, dar suficient cxt si nu fie intr-o dispozitie prea plicuti. intreaga zi fusese posomorat si prost dispus, a;a ca spre seari. mama ii spuse: Pe Tomigi

l)

a

MAine va trebui

mergem la medicul stomatolog. Dimineati o sun pe doamna educatoare si ii spun ci. poti merge la gridiniEi". Tomigi nu mai fusese niciodati nu la stomatolog si nici nu dorea si experimenteze cum e acolo, asa ci incepu si plAngi zgomoros: - Nuuu vreaaau si merg Ia stomatolog Nu vreau si-mi scoati miseaua - Ce tot spui, Tomiti? se minuni mama. De ce crezi cI" gi-o scoate? Domnul doctor se uita la ea cu ajutorul uneiustensile cu oglindl gi daci giseste o mici gi.urici, o plombeazi. Si asta nu doare, crede-mi.

-

.si.

Crocodilului Cornel din poveste i-au scos-o isi sus;inu el punctul de vedere. Crocodilul Cornel gi-a neglijat foarte mult dintii, ii explici mama. Nu i-a spalat mult timp, a mAncat multe dulciuri si n-a mers la timp la stomatolog. Din acest motiv dintii i ,-"u stric"t atAt de tare, incAr n-au mai putut fi salvagi si a trebuit, intr-adevir, si fie scosi. Dar de dingii tii avem griji, ii spi.llm frumos dupi fiecare mas5" si nu minAnci prea multe dulciuri. Si tocmai de aceea trebuie ,e la timp la dentist, ca si

-

Ba da, gi

evitim stricarea lor pe mai departe. Ia

uiti-te la ursul Mormiili

-

-.ig.-

el nu are dinti.

Tomigi se uiti in gura juciriei sale preferate si, intr-adevir, nu v5.zu nici macar un d-intisor. De ce nu are? se interesd"Tomili.

-

Mormiili- e cu noi inci de cAnd erai tu foarte mic, de aceea nu iti amintesti ci pe vremuri si in gura lui se aliniau dingi. Dar intr-o zi am observat ci un dinte incepe si. i se strice. L-am dus la dentist, dar el se temea atAt de tare, incAt a fugit din sala de asteptare si a venit acasi. Altidati. a tulit-o chiar de pe scaunul stomatologului. De fiecare dati" cind am incercat si-l duc, a reusit cumva si scape. Cand in cele din urmi am reusit si-l picalesc, iar medicul stomatolog a putut in sfrrsit sL se uite in gura lui, s-a dovedit ci intre timp toti dingii i se srricaseri" atat de riu, incat a trebuit si fie scosi. De atunci ursul Mormi.ili nu mai are dingi si din acel moment nu a mai scos niciun cuvant. chiar atunci suni" telefonul, iar mama fugi in carnera de zi si rispundi". Ursul Mormiili profiti de ocazie, il privi pe Tomigi. gi ii spuse cu mare greutate: Da, da. Ag" a fost. Nu mai rrage de timp, - nu cumva si" pagegti si tu ca mine dup i carc Ursul

se

cufunda din nou in tacere.

Cind

se inroarse mama, Tomiga

eru chiar el sa mearga a doua zi Ia stomatolog.

$i nu l-a durut deloc. Abia daca i-a gaurit putin dintii domnul docror, si pentru curajul sau a primit chiar si un abribild. De arunci Tomiga nu

se

mai reme de stomatolog

57

 

Nu ureau sd-mi usuc pdrull Emei nu-i plicea si-;i spele pirul gi nici si se pieptene, dar cel mai mult ii displicea si si-l usuce. Avea pirul lung gi i se incAlcea cu uguringi, iar pieptenele o trigea tare atunci cAnd mama incerca sil descAlceasci. Cu toate acestea, nu protesta niciodati, pentru c5" era o fetigi ascultitoare. Dar intr-o seari, dupi spilarea pi.rului, o ;uvigi. si mai incAlciti ca de obicei in pieptene. Mama se gAndea cu groazl, ci va trebui si o taie, dar in

se incurcS"

din urma puse pugin ulei de intretinere a pirului pe guviga fetitei si a;a reqi si rezolve problema. Ema suspini cu ochii in lacrimi: Eu nu vreau si-mi usuc pirul Nu vreau uscitor de pir, se va usca de la sine -Mama incerci in zadar si o convingi spun6ndu-i ci, va rici, fetita nu se lisi induplecati. isi acoperi pirul cu prosopul si se uita la mama de sub acesta, repetAnd intruna, pe un ton din ce in ce mai ridicat: Nuuu vreaaaatJ, nuuu vreaaau -Auzi tata strigitele fetigei di.ndu-gi seama imediat care ar putea fi problema, intri gi el in baie. ;i 9i, Imagineazi-tj, tocmai zilele acestea am attzit la televizor, incepu el intorcAndu-se spre marna, ci unei fedte a inceput si-i cadi pirul, devenind din ce in ce mai rar. Se pirea ci daci nu aveau si giseasci motivul, avea si rimAni, flri par. PSlingii au dus-o de la un medic la altul, dar niciunul nu ptia si le spuni care ar purea fi problema. Peni cAnd un medic renumit si-a dat searna ci fetiga nu obiqnuia si-si usuce pi.rul, de aceea firelor de pir le era intotdeauna frig si tremurau arAt de tare, inc6,t nu se mai puteau tine gi cadeau. Imediat ce i s-a pus diagnosticul, fetiga a inceput s5" se usuce pe par dupa fiecare cele

spalare, iar problema ei s-a rezolvat, incheie el.

itt.a

aga ceva se

minuni mama.

Apoi tatase intoarse citre Ema, care il privea cu ochi mari si speriati.

--

Care e problema, micuga mea printesa?

intreba el zimbind cAn dvazu faqaingrozita a fetigei. De ce ai pe cap pro-

sopul acela? Ah, acum inteleg, rAse el c6"nd elibera guvitele

ude ale Emei. Pirul acesta

trebuie uscat de urgente, spuse tata si

porni

usci"-

torul de par. Mama se furiga afara din baie, lasindu-i sin.? guri. In seara aceea Ema st5.tu atat de cuminte la uscareapirului cum poate nu mai stS"tuse niciodatapAna atunci.

In

caldut

lutele

galetu

iar su

in ima ochilo

oprinc

-'T M

asculta

--

sa astel

conteal

u2, spu

Adi

si pe de

58

 

Nu ureau s5 rn6 Etergl in cadi plutea spumi. de baie, iar Adi stitea cam de

multi vreme in

apa

multi vreme dupi pirerea mamei. Se juca cu animi.lugele lui de plastic si cu cu gS.letuga si formele de nisip de asti-vari. Din cilduli

-

de prea

giletugi se putea face o pegteri subacvatici fantastici. pentru pestii abisali,

formele de nisip Adi ascunsese ricu;ori. Toate acestea se derulau doar in imaginagia lui, dar avea o imaginagie atAt de bogati, incdt vedea totul in fata iu

sub

ochilor de parci.ar

fi fost aievea. ins5. nu dup5" mult timp mama puse cap5.t jocului,

in m6.ni. Haide, micul meu biolog marin, ii spuse ea pe un ton glumet. E timpul si iesi din api;i si te gtergi Nuuu vreaaatr si. mi" sterg veni rispunsul miorliit al lui Adi. Nici pegtii si nici racii nu se ;terg, argu-

oprindu-se in faga cilzii cu prosopul

-

menti el.

el

il, 3a

-Ai dreptate, ei nu se gterg, dar copiii da rispunse mama in timp ce il ajuta pe Adi si iasi din cadi. - Dar eu sunt un copil care nu se sterge, replici Adi.

i;i didu searna ci nu are rost si continue discutia si se gAndi si-i dea o leqie biiegelului ei cam neascultitor. Zimbindin sinea ei, ii spuse strimbAnd din nas: intr-adevir, daca gindesc mai bine nu e un lucru prea bun si te gtergi. E mult mai bine ca omul - pini se usuci,mi astfel prosopul nu ii iriti pielea. Din picate uscarea dureaz| putin mai mult, dar nu sa a;tepte conteazi, eu oricum mai am pugini treabi la buciti.rie. Daci simgi ci te-ai uscat, strigi-mi si iti aduc pijamaua, spuse ea ieqind din baie si inchizand uga in urma ei. Adi stitu ce stitu, se privi indelung 9i vizu ci inci ii mai straluceau pe corp picituri de api. Era plictisitor ;i pe deasupra ii mai era ;i frig, cum abia iqise din cadi. Se chirci clinginind din dinEi gi se gAndi ce bine ar fi fost daci. mama l-ar fi gters cu prosopul moale de sus pAni jor, cum faceade obicei. Dar mindria nu-l lasi sa o Mama

strige, afa ca puse el insusi mdna pe prosop si incerca stingaci sa absoarba cu el pica-

rurile de apa de pe corp. Dura pufin

mai mult decAt daca ar fr ftcut-o mama, dar in cele din urmi. reugi.Thre mAndru de el insugi,

o striga pe mama, care aparu imediat si il intreba: , Te-ai

;i - Da, veni raspunsul.

-

tru cL m-am

uscat?

Pen-

sters

M"*" ii imbragb" pe A,Ci

cu mendrie, fiindca nu numai

ca intelesese ca dupa baie trebuie si

se

gteargl,, ciinvagase

gteargi" singur.

s5. se

59

 

Nu ureau sd strAng fr.rrrzel Era mijlocul lui octombrie. Dimineati vremea promitea a fi surprinzi-

tor de plicuti. avAnd in vedere anotimpul

-

numai buni pentru excursii.

Monica, ce pirere ai daci am face o plimbare prin pi.durea din o intrebi mama pe fetigi.

apropiere?

Monica didu din cap aprobator, a;a ci porniri. imediat dupi micul dejun. Pidurea era mirific5., invesmAntatS" in rosu, galben, portocaliu si ruginiu.

Hai si culegem fntnze coloratelpropuse mama. se plAnse Monica. Ele stau bine acolo, pe pimAnt

o rugi o alta. Da, chiar

c5. e

se

apropia

frumoasa Ia uite, buni o ari.ti. bunicii sale, care supraveghea

Da, e cu adevirat minunati, constati. bunica. Bravo voui, ati reu5it si adunati multe frunze deosebite. incetul cu incetul putem porni citre casi. Si ce vom face cu ele? se interesi. un biiegel slibug.

- Le lipim pe foi de hArtie, explici" bunica. Daci ne punem pugin imaginatia la contributie, putem si" creim din ele lucruri extrem de interesante. Uitagi-vi, de exemplu, la aceastS" ftunzl" micuti..Daci o intorc arati un arici. Vedegi? Putem si-i lipim picioare de hirtie, iar cu carioca purem si-i desenS"m ochii 9i e gat^. Sau privigi aceasti frunzuliti. rosie-portocalie am putea face din ea un pap€d sau chiar o flacful" de lumAnare Copiii chiuiau ;i abia asteptau s5" ajungi. acasi. pentru ca

a se putea apuca de treabi.

Mama observi ca Monica asculta cu mult interes discugia si nu se mira deloc cAnd fetita

ii propuse entuziasmati": Mami, ai auzit ce a spus doamna aceea Hai sa culegem si noi multe, multe frunze colorate Chestia asta cu poate

fi o distractie pe cinste

lipid

Entuziasmul Monicai se transmise si mamei, gi

impreuni adunara

o multime de fru nze.

Odati ajunse acas;", crearl din ele imagini care mai de care mai frumoase, pe care chiar si tata le privi cu admirafie cAnd ajunse acas;".

intreb

Lat

in

Vai, ia uitagi Am gisit una foarte frumoasi" se entuziasmi o fetigi.

ara1i,-mi -la mica ceati.

vizu

de exemplu,

N-am chef si mi aplec, gisi Monica o nou5" scuzi.. cAteva minute atentia le fu atrasi de vocile unor copii. Un grup mic de ele gi Monica observa ci strAng frunze uscate. Nu peste mult timp auzirS.si despre ce vorbesc.

-Mama nu mai insist5". Dupi

decAt

fii sing

Nuuu vreaaau si culeg fntnze

- Dar ia uite c6"t sunt de frumoase zise mama ridicand de pe jos o minunatS" frunzd..Aceasta, e multicolorS. si are si o formi interesantd..

In

fiecr

Ma

Laurer

mai frt

Du nira s mama

cumpa _a

60

 

Nu ureau sd sp6l mdrull intr-o frumoasi sAmbita de toamni, Laurengiu se trezi mai devreme decAt de obicei. Mama era deja treazl. gi trebiluia prin buci.tirie. CAnd il vizu venind spre ea zimtbi;i il imbra;igi strins. Buni dimineaga, dragul meu. Cum de te-ai trezit a;a de repede? il

-

intrebi ea. N-am mai putut dormi, explici Laurengiu,

-

fii singuri.

-

am venit la dne, ca

si nu

mi insogqti gi la piagi,, canici acolo si nu mi duc singuri? la piagi, pentru ci de obicei marna fLcea cumpiriturile de una singuri

Ce cavaler e biiegelul meu, rAse marna. Si

Laurengiu nu mai fusese niciodatS"

in fiecare

-

;i

simbiti

dimineaga, aga ci profitL de ocazie:

Da strigi el gi fugi repede si se imbrace.

Mama lui cosul pentru piagi gi

laurengiu

ci mai intAi

se

porniri. Piata nu

era departe, aga

ci ajunseri

repede. Mama

vor plimba peste tot, ca s5" evalueze ce si de unde meriti si cumpere

-

ii explici lui

unde sunt cele

fructe;i la ce preguri. Abia apoi incepuri. cumpiriturile propriu-zise. Dupa ce cumpirari legumele necesare pentru supi - morcovi, pitrunjel, telina, gulie gi ceapi rogie - por-

mai

frumoase gi mai proaspete legume gi

niri spre

-

tarabele

cu

fructe.

Ia uite ce frumos ne zimbesc toate fructele acestea frumos pArguite: pere, mere, struguri, prune, zise

impreuni cu Laurentiu cele mai frumoase mere si pere, pe care le a;ezari frumos in cosul de cumpirituri, alituri de legume. si minAnc un mir ii spuse Laurengiu mamei. -Vreau Aici nuJ putem spala, rispunse marna, si nu obisnuim sil mAncim nespalat. - Nu peste mult timp mergem acasi;i il vei putea m6.nca atunci. Dar eu nuuu vreaaau siJ spil deveni Laurengiu combativ. Eu vreau mama gi alese

-

sa-l manAnc acum

Mama nu isi pierdu rabdarea si nici nu se sinchisi de privirile dezaprobatoare pe care i le aruncara niste domni ;i doamne mai in vArst5". Ia uiti-te acolo, arlteea spre gramada de prune din fagalot,

-

pe care tocmai se asezase o musca.

-

O musci,

ce

vezi?

Laurenliu, neintelegAnd ce legatura ar putea exista intre mica insecta si dorinta lui de a mAnca un ma;. rS"spunse

IF aminte;ti

ce

ti-am spus eu despre muste? Pe unde se

plimba

ele?

61

 

Psslg tot, igi

N,

aminti Laurengiu'

- lqa e, aprobi marna. Dar cel mai bine se simt in preajma gunoiului ;i umbli .,t -tl.ti plicere Ptt:'j: alte lucruri aruncate la gunoi se mai a;azi' Ili alimentele aruncate, care s-au srricat deja. $i cine gtie pe cate

si cotrobii prin gunoi? il intrebi ea pe biiegel' scArbit' Nici pomeneali Gunoiul miroase urit si nu mi ating de el spuse Laurengiu se a;azi Pe mere 9i pe celelalte fructe' Ei bine, dupi ce se plimbi" prin gunoi, cu acelea;i picioare mugtele rost siJ speli? Iar tu vrei si mininci mirul afa. 9i acum mai crezi cbnu are gi tot felul de mizerii lipindu-i-se de Laurengiu igi imagini musca agezandu-se pe diferite lucruri scirboase mulgumiti picioarele pe care murdiria sti' picioare. Parcl vedea in fagaochilor cum mica insecti igi privqte cu un zAmbet perfid, igi ;terge picioarele de coaja lui' Laurengiu pe mir se

Giulia

place

pr..rr- o

cizmb.dupi" care

Pune se cutremuri, schimonosindu-se, si

placea tar(

-Giu _ llnl

-Ti-,

Giulia

9i,

ii spuse mamei: cAt mai repede Mai bine si-l spaliml Si ne gribim si terminim cumpiriturile, ca si ajungem hotirAt' si minAnc mirul spalat, mi spal bine de tot 9i pe mdini adiugi el inainte de a mi "ptr""

-Nu Giu -In zad

acasi $i

sa porneas

-Nu Mama In trmp Y

c(

prietenei

timp Giul

ajunse ldn

-Ce   Daj cumpdra,

,::"

62

 

Nu ureau sA merg la magazinl

:e

ri,

Giulia si mama pornira de acasi. Fetiga era foarte fericita, deoarece

ii

mult si" cutreiere pe strazi si intotdeauna gasea ceva interesant. Giulia, vino repede Trebuie si ne grabim spuse mama. Unde ne grabim? intreba Giulia. Nu-mi place sa ma grabesc

placea tare

le re

iu Si

Ji-am spus ca trebuie sa mergem la magazin, ii raspunse mama. -Giulia se bosumfla imediat gi se opri, lovind cu piciorul in pimAnt: -

Nu vreau si. merg la magazin

Giulia zise mama surprinsi. Am mai fost gi altidati lamaSazin, atunci n-ai avut nicio problemS.. inzadar incerci. mama orice metodi de convingere, Giulia nu se lisi. induplecati. Cand o apuci de mani

si porneasci,

-

fetita nici nu se clinti din loc.

Nuuu vreaaau si merg lamagazint Nu vreaaau repeta ea intruna, tot mai tare.

Mama incepea deja si se enerveze,

clnd

opri lAngi ele prietena mamei, Florina, si incepuri si" vorbeasca. in timp ce discutau, doamna Florina i;i lisi jos cogul plin cu tot felul de buniti.,ti. Mama incepu si. se plAngi prietenei sale ci nu o poate convinge pe Giulia si" porneasci spre magazin;i de aceea bat pasul pe loc. intre timp Giulia ajunse

;i ;

ili

if;i:

iii$

uiti

se

de bosumflare si incepu si" se joace,

ftri si-i pese ci

mama sti la discutii. in timp ce

lAngi cogul doamnei Florina si vizu in el un baton de ciocolati cu

se

juca,

de brAnzS. dulce.

Ce bine ar fi daci af avea si eu un baton de ciocolati cu umpluturi umpluturi de br6.nzi dulce - Dar tu nu vei avea rAse ci.tre ea sfiditor batonul din cos. Pentru ci. pe mine doar la magazin mi pogi cumpira, iar tu nu vrei si mergl lamagazint Giulia se uita contrariata la batonul de ciocolata care se bucura de raul altuia, dupa care mai dadu o data din picior. Daca doar stai aici si te incrunti, sigur nu vei putea mAnca baton de ciocolata cu umplutura de brdnza dulce Desi, hmmmm, sunt rare gustos rAse din nou batonul. Atunci Giulia se posta in faga ma-

mei si spuse cu voce tare:

Mami, hai si. ne grabim la magazin $i daca tot mergem, si" cumpiram gi baton de ciocolata cu umplu-

,i3ftr

tura de brAnzl dulce Mama, bucuroasi

r,

din

caJe-afari ca fetiga

ei igi schimbase atLtudinea, isi lua repede r5,mas-bun de la doamna

Florin" gi, luA"nd-o pe Giulia de mhi, pornira spre magazin.

63

 

Nu ureau sd fu. papuqi dtn castanel risturni pe masi

plini cu casrane

pe care o adusese

Geo

cu o zi inainte din parc impreuni cu Adam. Adunaseri castanele ca si faci

l\

din ele figurine. Tata pregi.tise deja pe masi. scobitorile si bet$oarele pentru

-I si o i-l

Thta

plasa mare

picioare gi m6.ini, foarfeca, precum si markerul cu care si. deseneze fegele figurinelor, ca acestea si nu

gteargi ulterior. insi Adam stitea plictisit pe scaun, privind

se

pregi.tirile asidue ale tatalui siu.

Dar

Eu nuuu vreaaau si fac figurine din castane incepu Adam smiorciiala.

- Cum asa? intrebi. tata surprins. Nu de aceea arn cules ieri atAtea castane, ca si" putem face figurine mai multe si mai frumoase?

cartea

cit

deschidi usa.

Adam r5-mase cuminte la masi, uitAndu-se pe fereastri. Dar observi cu coada ochiului o migcare si, indreptAndu-gi curios privirea intr-acolo, ri.mase cu gura clscati. de uimire. Doui castane mari gi frumoase se rosro-

goliri singure spre mijlocul mesei, in timp ce patru scobitori siriri pe una din ele;i una cAte una se si infipseri in ea. Pe cealalti markerul deseni ochi, apoi un nas mic si o guri ce rAdea vesel. Foarfeca scurti. o scobitoare care, cu multi pricepere, uni castanele una de cealalti. Adam isi didu searna ci cea scurti reprezenta gAtul figurinei din castane, iar cele patru mai lungi formau membrele. Copila;ul din castane incerci si se ridice, du nu putu si-si mentini" echilibrul pe picioarele lui ascutite. Foarfeca rezolvl,si aceasti problemi. tiind in doui o a treia castani., iar cele doui jumititi se infipseri pe post de pantofi in betisoarele figurinei. ,\a copila;ul din castane reusi in sfrrpit si se ridice in picioare. ii ,amUi prieteneste lui Adam, care urmirea cu un interes tot mai mare scena. Tocmai atunci se intoarse tata si exclama fericit: Vai, ce frumos ai lucrat AvAnd in vedere

c5"

n-ai avut chef

sa faci asta, ai realizat o figurina din castane foarte frumoasa

Figurina din castane ii fbcu complice cu ochiul lui Adam,

Mai intAi f}"cu o fetigd., tar apoi veni rindul animilugelor din castane. P6"ni seara ft"cu impre-

una cu tata o adevaratigradina zoologica:

cagelug

,

giraft., urs,

leu si chiar si un arici.

De atunci Adam abia asteapta sa vina toamna, ca

s;"

inceapa sa cada castanele, iar el sa poata crea din nou multe

lucruri interesante din ele.

il ajuta

d

a prelu

spunan(

in cl

Dar nu mai am chef, veni rispunsul lui Adam.

-Dezamhg,it, tata vru si" spun5" ceva, dar tocmai atunci se auzi soneria;i se gribi si

dupa care cizu pe spate. Rdzind, baiegelul si se ridice ;i se apuca cu multa sirguinta de confecgionarea unor noi figurine.

duci in

tv

v

se tasa p

camerei

Giorgiar

-it

64

 

Nu ureau sd duc cartea inapoi la bibliotecdl rizboinici. Nu vreau si duc cartea inapoi la biblioteci Nuuu vreaaau strigi ea.

Georgiana strAnse

35e

ICa

-

in

brage cartea de povegti cu o expresie

tru

o linigteasci. TLebuie neapirat si duci inapoi c rteala biblioteci. E deja de mult timp la tine. $i alt copilas ar dori

nd

si o imprumute gi sa o citeasca.

cit

a

ri-

Dar, Georgiana, incerci malna

s5"

Dar cuvintele mamei nu avuri niciun efect asupra Georgidnei, care ginea in continuare strAns la piept cartea de povqti si nu avea de gAnd si ii dea drumul prea curAnd. Mama gtia ci. nu mai au posibilitatea de

eP-

inci o dati durata de imprumut a cirtii de povegti, pentru ci doamna bibliotecari o sunase deja, spunAnd ci o alti fetigl. ar dori foarte mult si imprumute aceasti carte. in clipa aceea cartea siri din mAinile Georgianei. Fetiga vru si o prindi repede, dar nu reu;i. Cartea nu se lisi prins5., scipind iar ;i iar din faga fetigei. Cu o migcare iscusiti ajunse pani la fotoliu, apoi pAni la qa camerei, de acolo se rostogoli pe podeaua din hol, dupi care siri pe un scaun 9i de acolo in ghiozdanul roz al

;to-

Giorgianei, care atArna pe cuierul din hol.

;eri )are

itul dar

rio

din

prelungi

-

in sfrrgit am ajuns tn ghiozdan Mai trebuie doar si ajung pAni la biblioteci suspini. carteade povegti. Georgiana privi cu gura ciscati cartea zburitoare care gtia gi si vorbeascS.. Categoric nu era o carte obignuiti de povegti gi nu putea si o duci inapoi la

biblioteci. Se gAndi mult gi bine cum ar putea si. convingi" aceasti carte minunati si rimAni la ea, cAnd prinse grai gi ghiozdanul. Putem porni? intrebi el. Cartea de povegti e dej a atci, Ia fel ;i tu - doar mami ca ta lipseste. Abia a;tept sa ajungem la biblioted,. Sunt tare curios sa vad ce carte nou;" iti vei alege. Dar eu nu vreau alta carte O vreau pe aceasta ii

-

explica Georgiana ghiozdanului si se intinse dupa carte.

Dar ghiozdanul se inchise si nu ii dadu voie fetitei si scoati cartea din el. Georgiana, daca toati lumea ar gindi cum gindeqti tu acum, aceast;. carte nu at fi ajuns niciodata la tine. $i nici multe alte carti pe care le-ai rasfoit ;i pe care mami ca ta gi le-a citit deja. Trebuie sa duci cartea inapoi

la biblioteca, pentru ca gi algi copii si se poata bucura de ea,

incerci ghiozdanul

sa

ii

explice.

Georgiana igi aduse aminte de toate carlile de povegti pe care le imprumutase deja de la biblioteci. Tare

riu

i-ar fi parut daca n-ar fi avut ocazia sa le rasfoiasca

gi sa le citeasci. Dupa o scurt;" perioada de gAndire dndu dreptate ghio zdanului.

Marrli, putem porni citre biblioteca na. Abia agtept sa aduc acas;. noi carti de citit

ii

striga Georgia-

65

 

l

Nu ureau sh ocolesc baltoacal fuci observi

gi mama cd.

porniri

de la gri.dinigi. ci.tre casi. De

indati

ce iegiri.,

Rici

afafi. plouase.

(Jite, mami, e ud peste tot Nu mai putem merge la locul de joaci

Si mamei ii plrea riu, avAnd in vedere ci lui Rici ii plicea tare mult si se dea pe

-

tobogan gi pe leagin. Atunci doar ne vom plimba pugin, bine? zise mama luandul de mAni.

stradi tinAndu-se de mAni. Rici. observi. tot ce le iegea in gisi gi cS"teva castane ude ;i pline de noroi, dar mama nu il lasi. si le puni in buzunar. Se plimbari" pe

cale,

frrnzi frumoasi. si colorati., ii ariti. Rici mamei o frunzl, cdzuta pe jos. -Dar mama nu il lisi si duc5" nici frunza colorati acasi. Rici se intristi pugin, fiindci nu i se mai pirea chiar a;a de distractiv si iegi la plimbare dupi ploaie. in acel moment observa pe trotuar o balti mici, alerga intr-acolo 9i siri direct in ea. Cu toate ci balta era mici, apa siri peste tot, stropindu-l din cap pAni in picioare. Mama scuturi din cap ;i il privi dezaprobator. Ric5. reveni lAnga ea si porniri mai departe, dar atunci cAnd vizu o alti baltoaci., merse gi si.ri gi in aceea. La fel frcu gi cu a treia. Dupi aceea incepu s5. caute biltoacele gi nu-i pisa ci mama il atengionase dqa de mai multe ori: Nu mai sari in api. Te vei uda leoarci;i i1i va intra api, in pantofi Te rog frumos si ocolegti baltoacele - Nu vreau si ocolesc baltoacele Nuuu vreaaau strigi Rici si siri imediat in baltoaca urmitoare, dupi fa ulls ce

-

prin alte trei bilgi aflate una lAngi. alta. Soarele vant cAt de neascultitor e Rici si iegi de dupi nori, hotarAt se ii dea o lectie baiegelului. CAnd Rica vizu o noua biltoach gi fugi spre ea, pregatit si sar5., soarele usca repede baltoaca din faga lui. $i la fel fbcu soarele cu toate biltoacele in care Rica ar frvrut s5" sari.. Hei, de ce imi faci asta? il intreba care mai trecu gopaind

-

Rica pe soare.

Pentru

c5"

faceade

r

-Cr

pam d.

-Nt

departe c

Dar n

-Cr -Da Mama

din nou I si nici prir Cri

-Nu -Mi -$it Cele d

fiindca nu

Cri

_M_i

buie foart,

Cele d,

prima la t,

Apoi se s gi miinile gatitul in

nu o asculgi pe mama

ri.spunse soarele. ta, -

Mimica ta te-a

nu mai sari in baltoace, avAnd in vedere ca" nu rugat de mai multe ori

s5"

,.."'

'

+

d

,,",

cu cizme de cauciuc, iar asa te poli uda pe gosete gi pe pantaloni. Dar pentru ca tu nu o asculd pe mama ta, eu o ajut ;i usuc egti incaltat

,',,

/:4

toatebaltoaceledinfatata.: toatebaltoace ledinfatata.:::::::::::::,::,:: ::::::::::::,::,:: Rica nu avu ce s;. facd., fiindca nu reusi nici mi"car o data sa fie mai rapid

'''."';:t;ttin:i;

decAt soarele. Pe cAnd ajunseri cu mama acas;., soarele uscase

toate baltoacele.

Mamr

sJ razele lui

'"|"'i

66

 

Nu ureau sd merg la toaletdf a

Mama arunci o privire in camera de joaci., unde Cristinuga tocmai ftcea de mAncare pentru pipugile ei. Cristinuga, de la prinz nu ai mai fost la toaleti, vino repede si sci-

SE

pim de problema asta ii spuse mama fetigei.

CA

-

-

Nu vreau si merg la toaleti rispunse Cristinuga in timp ce gitea mai

departe concentrati. ^.

Dar mama nu cedi gi o mai

Ie,

rugi o dati.

Cristinuga, yino, re rog, la toaleti Sigur igi trebuie deja Te va durea burtica

- Dar nuuu vreaaau si merg la toaleti izbucni Cristinuga. Acum mi joc -Mama scururi din cap dezaprobator, dar hotiri si o mai lase pe fetigi si se joace pugin din nou peste citeva minute. Dar cand intri. gi

9i

si ii aminteasci

iar{i in camera ei, Cristinuga se juca in continuare

nici prin gdnd nu-i trecea si. meargi.la toalet5". Cristinuga, acum chiar ci" rebuie si" mergi la toaleti se auzi vocea

hotiriti

cu pi.pugile

a mamei.

Nuuu vreaaau se impotrivi Cristinuga zgomotos. - Mie deja tare imi trebuie la toaleti vorbi pe neafteptate pipuga Aurora. la intrecere cine ajunge prima la baie ne se pi"puga mie i alS.turi;i Camila. Hai si lui.m -Cele$idoui pipugi se ridicari de langi Cristinuga si porniri in fugi spre baie. Cristinuga rimase singura si,

fiindci nu-i plicu deloc, porni dupi pipugile ei. Cum ajunse la baie, cele dou5. pipugi o priviri" surprinse. Cristinuga, de ce ai venit gi tu la baie? Ai spus ci nu vrei si mergi la toaleti, spuse pipuga Aurora.

M-am rlzgdndit.Totugi trebuie si merg la toaleti, se smiorcii Cristinuga buie foarte tare Altadata n-o si mai agtePt atat de mult pipugi o lasara pe Cristinufa s5" mearya prima la toalet;., dupa care fetiga le aiuta gi pe ele. Cele doua

Apoi se spil"

p. mAini,

spala foarte bine

miinile papugilor, dupa care continuar5" gatitul in cam era copiilor. si

tropiind. Lisagi-mi, imi tre-

67

 

Nu ureau s6-mi cur6t cizrrtelel CAnd Madimir gi marna ajunseri acasi., bi.ietelul se descalti repede de ghetuge si fugi imediat in camera lui. Mama se uiti dupi el putin supirati si nu se putu abfne sa nu-i spuni:

Dari

Vladimir, gi-ai llsat ghetele murdare in mijlocul holului

-

nu am timp si le pun la loc strigi din carnera lui Madimir. -Acum vid daci Mo; Nicolae a rrecur cumva

Vreau si

pe aici.

Mot Nicolae?

ghetutele frumos

minunS" malna. Mogul vine doar la acei copila;i care isi pun

;i pe deasupra mai sunt gi murdare. chiar daci sunt murdare? intrebi Madimir cAnd vizu ci, intr-adevar,

Pot si-mi pun ghetele in fereastra

-

se

curi.tate in fereastri. Ghetele tale sunt inci aici, in hol,

la fereastri" nu era nici urm5" de cadouri.

-T Tal

ea ferici

saniqul pe deal

-it Tata

Nu, Wadimir. Ce ar spune Mosul dacd"ar vedea ghetele murdare? zise mama. Curiti.-gi frumos ghetele

gi puneJe asa la fereastri"

Nuuu vreaaau si-mi curig ghetele M-am comportat foarte frumos tot anul Ce mai conteazecum

ghetele mele?

Ba da, as vrea tare mult ri"spunse

-

din urma raspunse cel mai batrAn dintre Daci" nu te deranjeazl, sa primegd doar

cele

o nuia - de la

ghetugele

lui curate erau pline

de bunatati.

nu stiu ce

c

ii expl

-N

ei.

foarte bt

ochiul D la poalel

sa repete

La auzul cuvAntului nuia, Madimir fugi cAt putu de repede afari din cameri",

-

La in

Iar la po,

problema ca ghetele tale sunr murdare.

din nou vocea batrA.nului ren. CAnd privi din nou spre fereastri",

-N

repede c

ceva, san

Mo; Nicolae, atunci nu nicio

Da, ata mai merge auziMadimir

".

gi o gi ajr

e

isi lua ghetugele si se apuca sa le curere.

-N ir

impreun

Vadimir smerit.

Dar ghetele mele nu sunt curate. E vreo problema daca le pun murdare in fereastra? Auzind aceste cuvinte toli renii lsi incretira fruntile.

in

Dar:

arari.

Vladimir fugi inapoi in camera lui si se puse cu coatele pe pervaz, pandinduJ pe Mos Nicolae. Dar Mosul nu venea si, pe misuri ce timpul trecea, Madimir devenea mai trist. Dar nici prin gAnd nu-i rrecu si tot meargi si-si curege ghetele. Dintr-odat5" atengia ii fu atrasS. de clinchete de clopotei. Ridicand capul observi in fata ferestrei renii lui Mo9 Nicolae. Vladimir Venim deja pentru a treia oari la tine si inci nici acum nu-ti vedem ghetugele la fereastri, spuse unul dintre reni. Nu vrei si primegti cadou de la Mog Nicolae?

-t

coPii. N

ti

4t

lofoi i i i T . i :, i ii i : 1; ?i ":

tltaltl

Daria

oPus nic

ca impre

formau i

o perechr

68

 

Nu ureau sa rna dau singurd cu sania[ 1e

ta Dariana se uiti pe fereastri si rimase cu gura ciscata' Tati, ia uite ce multi zbpadb. a cizutt Hai si mergem la siniug strigi

ea

fericiti. -

ciuti siniula in garaj gi o rrase pe Dariana pe cel mai mare deal destinat alunecari impreuna siniugului. Ajuryi acolo, se agezi in spatele Darianei pe sanie 9i la ce trebuie si fie atenti in timp ce se di cu sania' pe deal in jor. intr. ti-p ii explici aminungit fetigei inci o datil strigi Dariana. Thti, hai si ne mai dim o dati - indeplini dorinla Darianei. Dar dupi a cincea turi tata ii spuse: Tata de una singur;", la fel ca ceil"lfl Deja g,ii ,l ,. dai foarte bine cu sania, Dari De acum pogi si cobori Thta

JN 'e.

ir,

-

Nu trebuie si-gi fie frici, sunt aici orice problemi ai avea' Dar Darianei nu-i plicu deloc ideea'

copii.

ata

[o-

in

s5"

se

Nu-gi fie fric5", Dariana, purem s-o facem si noi doui, te ajut eu - ".." deal in jos. Dariana

lse

iin

mi dau singurS"

smiorcai ea cu voce tafe. cu ea la vale. clipi sania Darianei ii didu fetigei un imbold, iar aceasta cazu pe sanie, care porni

Nuuu vreaaau

-

repede

cu

Pe

La inceput Dariana se sPerie foarte tare 9i pe

moment

aduse aminre de tot ceea ;tiu ce sa facd". Dar apoi igi coborau ce ii explicase mai devreme tata in timP ce

nu

impreuni. Sania asculta toate comenzile Darianei ajutifoarte mult. CAnd trebuia ocolit si o

;i

isi modifica imediat traiectoria. Iar la poalele dealului se oPri.

ceva, sania

Nu-i a;a ca formim o echiPa foarte buna? ii fbcu sania cu

-

ochiul Darianei cAn d ^iunseri la poalele dealului. Eu ztc sa repetim

coborA"rea

Dariana nu s-a mai opus niciodatl,

Pentru

sania formau intr-adevi,r o pereche pe cinste.

ca

'

impreuna cu

-j '

'

strigi sania in timp ce gonea tot mai

69

 

Nu ureau sdjoc cdrfit wt,'r,l,,,CYi :**r,'il

Riducu amesteca un pachet de ci4i de joc Picilici, pe care il primise de ziualui. Mai exacr ar fi vrut si le amestece, dar cumva cirtile nu voiau si-l asculte qi alunecau de fiecare dati din mdinile lui. l,asi-mi si te ajut, spuse rara. igi arat eu cum se face.

,ffii', ii#:,

N,

,.,

-

Dar lui Riducu nu-i pli.cea si fie ajutat atunci cind nu-i reugea ceva. Mai incerci de unul singur de cateva ori, dupi. care arunci. manios cirgile pe masi:

Nu vreau s5" joc cirgi

ce mult mi-ar fi pli"cut si joc o partidi buni de cirti 'zise tata. in sfrrgit s-au

$i faptul ci s-au impristiat le-a fost de mare ajutor, fiindci

sunt doui

cirti identice

una

lingi

alta. Le-am putea

s-au

impirti

putut

amesrecat gi cirEile

arnesteca si mai bine.

-

Acum sigur nu mai

de minune si s-ar anunra un joc foarte palpitant.

Riducu se mai bosumfli o vreme, dar dupi aceea se gandi ci tata de fapt il liudase. Chiar daci s-au impristiat cirgile, totusi reusise si le amestece cu multi indemAnare. lga ci se a;ezi din nou la masi. imparte-le tu, te rog il rugi pe tata, care indeplini cu cea mai mare bucurie rugimintea. -Ridicand cirEile, Riducu vizu cd. tata avusese dreptate - erau foarte bine amestecate. Totul merse foarre bine pAn5. in momentul in care Riducu ridici Pi.caliciul, care ri"mase la el pini la sfrrgitul jocului, asta insemnAnd ci. tata cXstigase runda respectivi. Atunci se infurie din nou: Riducu Nuuu vreaaau si mai joc cirgi -Tata se prefr"cu foarte speriat ci Riducu nu se va mai juca Pdcilici cu el. Rimase cu gura ciscati", iar ochii i se bulbucari si se uiti consternat la biie,telul lui nervos. Era foarte haios cu aceasri. expresie, iar Ri"ducu incerci din toate puterile si r5,mAni. furios. Nu reusi insi si izbucni in hohote de rAs. Vbzindul ci ride, tata i;i bulbuci si mai tare ochii, ca si cum ar intreba ce e atAt de amuzant. Riducu hohoti in continuare, apoi se duse la tata 9i il imbraliqi strAns. speriat ci nu voi mai juca cu tine ci.4i? intrebd. -G-ai Bineinteles, recunoscu tata. Pentru ci imi place foarte mult si joc Picalici cu tine sigur nu voi cfutiga 9i de fiec are data. Stii ce se spune, c;. norocul se invA"rt e ca roata. Asta ce inseamna? se minuna Raducu. - Pai, explica tata, inseamni" ca o data ai tu noroc gi cAgtigi, iar -altadata am eu gi atunci eu cAstig. Dar e posibil ca eu si. am noroc de doua ori consecutiv gi astfel sa ca;tig de doui" ori, iar tu eventual sa ai noroc chiar si de trei ori si sa cAstigi cu trei ocazh consecutive.

itr regula,

Se

linigti Raducu. Atunci hai

sa juc5"m mai departe

pina spre seari. si cd;tig" ba tata, ba baietelul lui. Iar cd"nd Riducu dadea Jucara

semne de enervare, erasuficient ca tata

si-gi bulbuce ochii gi buna dispozigie si rd"setele reapireau imediat.

And ni" a m

fetige se

err

vor

d

se bucu

planuri,

din

ce

s

irt r.

Poliricor Andrad:

-Lii

ei gi

c<

-B

musafirz

insa

Nici-N n-a

70

t

 

Nu ureau sA m6joc cu Andradat SC

lu

Andrada 9i mama ei a;teptau musafiri. DoamnaAdela, o veche prieteni a mamei, le ftcu o vizitd';i o aduse cu ea ;i pe fetiga ei, l,arisa. Cele doui fetile erau aproape de aceea;i varsti, a;".i mamele lor se gandiri ci fetele se

Iai

;i:

ral Lt.

n-

vor distra de minune impreuni

in timp ce ele stau de vorbi. Andrada

mult cAnd aAA. cedupS"-masa va avea o tovara;i de joaci. igi ftcu planuri, pregitind cu mare griji juciriile Pentru ca micuga ei musafiri si aibi din ce si aleagL: pipugi, jocuri de societate 9i cirgi de colorat. in ,..rrt timp se auzi soneria, iar mama deschise uga gi intri prietena ei, doamna Adela. Andrada saluti se imbritisari, politicos gi o ciuti curioasi pe Larisa, dar nu o vizu niciieri. in timp ce mamele se salutari si

se

bucura

Andrada arunci o privire Pe casa scirilor. Larisa, iegi te rog de acolo zise doamna Adela luAnd-o de

-

mdni pe fetita care stitea ascunsi in spatele

ii copia cu griji fiecare mi;care, ca nu cumva s5" fie observati. Buni, eu sunt Andrada gi te-am afteptat cu mare neribdare o saluti Andrada zimbind pe micuga ei musafiri. Am pregitit nigte jucirii grozave' vino si-1i arit

ei gi

rte m-

insi Larisa sritea cu capul plecat si privea podeaua, dupi care ridici ochii spre mS,mica ei gi spuse suparati:

- Nuuu vreaaau si mi Nici n-am vrut si venim aici I

ro

hrr tcu

Lta SC

rga t,

tl..

; .,.1 ;..j

iF

j

iii :..i

joc cu Andrada

71

 

Doamna Adela le arunci" gazdelor o privire plini de pirere de fetiga ei cea cuminte si asculti"toare. Dar Andrada nu se panici.

riu, fiindci nu intelegea ce se intAmpli cu

Bine, sPuse ea orgolioasi. Nici eu nu mi joc cu cei care nu vor si

ei cu fruntea sus. Larisa se

se

joace cu mine ;i pleci spre camera

bosumflati. pe podea gi refuzi cu inci.pi.gAnare si" reactioneznlacuvintele blAnde, dar ferme ale mamei si nici la cele pulin mai ,"pte. in cele din urmi mimica ei hotiri si-si lase copilul bosumfat si. se a;e25"

linisteasci singuq sperAnd ci a;a ii va trece mai repede. Cele doui mimici intrari in bucS"tirie si. stea de vorbi. Larisa stitu ce sti.tu, dar la un moment dat o cuprinse plictiseala. Pe deasupra, din camera Andradei se auzeaYocealinS" a acesteia cum vorbea cu pipqile ei. Iepura;ul Noni rocmai juca un joc de socierare cu ursuletul Mini, iar Andrada isi atribuise rolul de educatoare. Cand la sfrrsitul jocului cAstigi ursuletul Mini, iepurasul

Noni

supiri. si spuse hotiri,t: Nu mai vreau si mi joc cu ursulequl Mini -Andrada tocmai se pregitea si-i explice iepura;ului Noni ci daci. se comporti ata nu va mai avea niciun prieten si toati ziua se va plictisi, cAnd deodati" u9a scA4ii si se deschise, in cadrul ei ivindu-se faEa curioasi a larisei. Andrada se preftcu ci nu o vede gi isi continua jocul, asa ci Larisa indrizni si vini mai aproape. Apoi se

a;ezi lXngi. Andrada si o intrebi timid: Ce-ar fi dac5" ne-aln juca acum ci. eu gi fetiga mea venim in vizitS.la voi? Eu a; putea fi mama iepurasului Noni, iar tu a ursulelului Mini se

in reguli,

e o idee foarte

Nr

buni incuviingi. zimbind Andrada.

-Cele doui fetite se jucari in deplini armonie toati. dupi-masa si de atunci deveniri. prietene de nedespirgit.

Toni

lui

erau

cA.teva

fr

schimbi, -Pr pentru cl Dar s

camera lt

-Nt Francr

-Hcai

zise ea

Toni aProape

-Nu

France _ se

camera n(

*

aga? in

mi

hainele gi

Pe care tu

inauntru,

de animal

nu le pogi cu ochiul

72

 

Nu ureau s6-mi schimb hainelel Toni gi mama mergeau spre casi de la locul de joaci. Hainele lui erau pline de nisip, ba chiar de

pulovirul lui tricotat

cAtwa frunzulige.

Primul lucru pe care trebuie si

-

schimbi hainele. Pantofii,

ci

il faci cdnd

biiatu-

se prinseseri 9i

ajungem acasi e

si iti

pantalonii gi pulovirul le dim jos gi ne si spalim,

si te mdnjegti pani gi pe fagi, remarci malna zAmbind. Dar se pirea ciToni nu are chef de glume ;i cand ajunseri acasi se indrepti spre camera lui asa cum era, cu pantofi cu tot. Nuuu vreaaau si mi schimb fpi el alergAnd spre camera pe care o impirgea cu sora lui. Francesca era cu clgiva ani mai mare decXt el - 9i mai inteleapti - si ii tiie calea. Ho-ho, domnigorule, nici si nu te gAndqti Uiti-te bine ce chestii i;i cad din buzunare gi de pe haine,

pentru

-

ai reusit

aritAnd spre podea.

zise ea

Toni urmi,ri cu privirea locul indicat de degetul surorii sale si vizu

un pumn de nisip. Dar se incipagAna in continuare: Nu ma interes eazl, nici atunci nu-mi schimb hainele

aproape

-

Francesca nu se pierdu cu firea $i didu frAu Serios? Ai idee in ce s-ar transforma

-

camera a;a?

in

hainele pe care

noastri daca te-as lasa

;i pe incilgarile tale,

tu vrei sa le aduci

cu

tot felul

animaluge pe care

nu le

intri

mizertile care sunt pe

inauntru, triiesc de

sa

poli vedea

ochiul liber.

,

-

liber imaginatiei.

c5",

intr-adevar, din buzunare

ii cl"zuse

73

 

Daci nu le pot vedea, atunci nici nu mi. intereseaza rispunse Toni obraznic.

-Dar surioara lui continui:

Ziuanu le pogi vedea, dar noaptea, dupi ce adormi - ftcu o pauz.i"de ri.u augur, dupi care ;opti frcAnc - se miresc Sunt nigte vietigi hidoase si piroase, diforme, care i;i folosesc mAinile pe post de picioare ;i picioarele in locul miinilor. itr g.rt" lor imensi sunt doar dinti stricati, de pe care se prelinge mizeria. Distrug tot ce ating, murdiresc lucrurile in a;a fel incit niciodatS. nu mai pot fi curi.tate. Imagineazi-gi ci pun mAna pe toate juci.riile tale, ba pe cele mai mici chiar le minAnci - si toate acestea se intAmpli in timp ce tu dormi bqtean. Doar atunci poti vedea ce dezastru au provocrt cd"nd te trezesti dimineata. Dar atunci degeaba mai plAngi, spunind ci mai bine gi-ai fi schimbat hainele, a^ta cum te-a rugat marna. Atunci iti vei da seama ci toate acestea ar fi putut fi evitate daci o ascultai. Dar va fi prea t6,rziu Toni o privi consternat pe Francesca, apoi pe mama, care didu din cap aprobator. e, Francesca stie despre ce vorbegte. CAnd era mai mici nici ea nu voia si-gi schimbe hainele. -Toni$aavea el o imaginatie bogati. Parci. vedea deja cum aceste vietigi de murdiriei ii distrug carnera, ;i juciriile si toate lucrurile lui. Nu, asta chiar nu putea permite &".i sc5.p5" repede de hainele lui murdare, pe care malna le scuturi cu griji pe balcon inainte de a le pune in cogul de rufe murdare. Dupi aceea se spili pe mAini ;i pe fa1i, ftri si. mai astepte sd fie rugat. Apoi se imbri"c5. cu hainele curate pe care i le pregitise mama. incepA.nd din acea zi, niciodati nu a mai fost nevoie si fie rugat si-gi schimbe hainele atunci cAnd se inrorcea de la locul de joaci. Era suficient si-gi imagineze dezastrul pe care l-ar putea lisa in urma lor spiridusii mizeriei, ca el si meargi imediat si se spele ;i si-gi schimbe hainele.

ochii mari

lnc

Sofiei

in cior lucrt vindea i std"nd

ar putea

multe ori nu voia s Dar i incepu

sa

-Nu Nu-i c de mare,

-Eu Auzin

spuse mal

Bin

cealalri,

o

I

74

 

Nu ureau sA mA aEez

nd Pi-

in cdruciorul pentru cumphrdturil

'ia.

un

tu rba

ma

?ta,

,pe

Lp. ma. :cea

riei,

,$

mult ii plicea si se uite in stinga gi ln dreapta prin magazin, stind in ciruciorul pentru cumpirituri. in timp ce mama punea in ciru: se ce interes cu studia mult ea cumpirituri, lista de pe lucrurile ffecute cior vindea in imensul centru comercial. Pini atunci nu-i trecuse prin minte ci ar purea si se uite la rafturi si din afara ciruciorului, deoarece malna ii spusese de multe ori ci m5-mica;i copila;ul ei se pot pierde foarte ugor unul de altul in aceste magazine mari, iar Sofia nu voia si se piardi. Dar intr-o zi ca toate celelalte, cind mama incerci si o ridice si si o a;eze in scaunul ciruciorului, Sofia Sofiei tare

;$,.,',,,.

si se smiorciie: Nuuu vreaaau si stau in ciruciorul pentru cumparituri -Nu-i didea pace un gdnd: Oare cum ar fi daci s-ar plimba prin magazin ftri nicio opreligte? Era deja destul de mare, iar cu coada ochiului ar urmiri-o in permanengi pe marna, ca nu cumva si se piardi. Eu a; prefera si te a;ezi in cirucior. lq" q fi mult mai linistitS., pentru ci" te-ag putea vedea tot timpul,

incepu si dea din picioare gi

-

mama. Auzind cuvintele mamei, Sofia incepu si plAngi. Mama, dupi ce se gAndi pugin, spuse indulgenti: Bine, fie Dar mi gii in permanengi de mAni sau te $i de cirucior, ca nu cumva si ne pierdem una de

spuse

-

cealaltS.,

o atengioni ea.

75

 

mindri

ciruciorul de cumpiri"turi in timp ce marna o linea strAns de mAni. Dar cAnd lua produsele de pe raft era nevoiti si-i dea drumul. Atunci fetita se tinea de grilajul ciruciorului pentru cumpirituri. Dar dupi un timp se plictisi vizind c5" nu se poate depirta nici m5.car un pas, asa ci se tinu tot mai slab de cirucior si in cele din urmi ii didu drumul. ProfitAnd de un moment de neatentie al mamei, Sofia se duse si arunce o privire pe rAndul urm5.tor, unde pe raft se aliniau niste minunate cirticele cu imagini colorate. Priveligtea o atrase ca un magnet - lua pe rAnd de pe raft frumoasele cirgi gi le risfoia, delectAndu-se cu imaginile superbe. Brusc isi didu seama ci" nu o mai vede pe marna, se sperie gi fugi inapoi pe rAndul de unde plecase, dar pe marna nu o mai gisi acolo. Colprile gurii i se lisari in jos gi ochii i se umpluri, de lacrimi. Exact atunci veni spre ea o doamni,v?nzitoare intr-un sort frumos, verde. Cred ci. pe tine te caut5. mimica ta Am vdzut-o mai inainte, era cu doui rAnduri mai incolo si era foarte speriati ci ai dispirut. I-am promis ci o ajut si te giseasci. Haide, te conduc pAni la ea, spuse doamna vdnziltoase z6.mbind;i luAnd-o pe Sofia de mAni. Dupi cAfva pa;i o vlzurS. pe mama venind spre ele, iar Sofia ii siri imediat in brate. Mama, luptAnd la rAndul ei cu lacrimile, mAngAie pirul fetigei si ii sopti: Nu degeaba ti-am spus si te urci in ciruciorul pentru cumpirituri M-am speriat foarte tare Sofia pisea

si fericiti. pe lAngi

-Yezit

credeam ci" te-am pierdut

ii multumiri"

amabilei doamne vdnziltoarepentru ajutor, apoi Sofia, frri si mai astepte si fie rugat5., ridici bratele ca mama s5" o aseze in scaunul ciruciorului pentru cumpirituri.

Iulian creioane

cuziaie

gi el unul

-Dra

te asezi

pri al sau, br Pe

-Nt -Cu Gura

lui, acestu

-Ajr

iepuragul,

salbatic, i

mi-ar fi f( Iulian

_

Iar

sa-mi dai

ffi

d ia

W\

$ffi

W:

-ffi

ffi

'W ..l.t: . t:t

'Wi,,**,,

ffiffi

ffi

W'faii ..

E4"lil'4*SW5|& Prj;i;.ffi . s 4 'rffiM ,:,x;ffi

# l*

W/////////f/4 , wuki/1////////.

g/frl//ffi

W.q//,f,/B,

W/r.M:,i&

W//////l/l

@@s€Etrffi

wffffrn

gsierdr

76

 

Nu ureau sd colotez imagineaf Iulian primi cadou de la mama o frumoasi carte de colorat gi o cutie de creioane colorate. Cartea de colorat avea ;i o povestioara despre viaga de zi

iepurasului L5.bugi. Lui Iulian ii pliceau tare mult iepurasii - avea qi el unul, pe care il botezase Rongi, deoarece in permanenti rontiia ceva. Daci vrei, dupi cini igi citesc povestioara. PAni. termin, tu ai putea si te a;ezi aici la masa din bucatirie gi si colorezi imaginile, ii sugeri. mama. cu zi a

Pe

prima pagrni era Libugi, care

se

juca pe malul lacului cu cel mai bun prieten

alsiu, broscoiul Freddy. Iulian se uiti o vreme la ilustra;ie, Nuuu vreaaau si colorez aceasti' imagine

dupi

care incepu

s5.

se

smiorciie:

-

Cum vrei, spuse marna mirati, gtiind ci lui Iulian tare mult ii place si coloreze. Gura iepura.gului Libugi din imaginea din carte incepu atunci si se migte si, spre marea mirare a biiegelu-

lui, acesta prinse grai:

te rog lqa de mult mi-ar plicea si fiu un iepura; maroniu Sau nu, mai bine gri se rizgAndi -Ajuti-mi, iepura;ul, ezitltndapoi din nou. De fapt cea mai potriviti ar fi culoarea brun-cenusie. $tii, eu sunt un iepure ,ilbati., iar culoarea unui iepure silbatic e brun-cenusie, ca si fie mai greu de observat. Daci a; r5-mAne alb,

si mi" adipostesc pe pajigte. reveni bine din uimire, cAnd prinse grai 9i broscoiul Freddy: nu iqi Iulian nici Iar pe mine te rog si" mi colorezi in verde Togi broticeii care se respecti sunt verzi, nu albi. Dar te rog si-mi dai o nuanli diferiti de cea a ierburilor gi a frunzelor din copaci Imaginile nu pot si vorbeasca ingaima Iulian. Voi cum

mi-ar fi foarte greu

-de vorbigi?

-

Oh, cum sa nu poata si vorbeasca protesti Labugi. Doar ca nu toata lumea le intelege Ag mai vrea ca gi lacul nostru sa fie colorat

intr-un albasffu superb, intr-o nuan 5'

ase-

manitoare cu a cerului.

Iar soarele sa fie porrocaliu, broscoiul FreddY. Faci continui asta pentru noi? intreba el clipind cu dezinvolturS.. Iulian izbucni in rAs. CAnd mama aruncS" o privire in spate, vhzu un baiegel care muncea sarguincios. Creionul dansa in mAna lui, lasAnd culori superbe pe hirtie.

Dupi o siptamA.ni

terminase cu

toate imaginile Si, bineinteles, toate desenele etalau culorile cerute de iepuragul

Labuta qi de prietenii sii.

77

 

Nu ureau

sd

Era dis-de-dimineati si primele razn ale soarelui incercau - fhri prea mult succes - si risipeasci frigul si intunericul. Mama intri in cameri qi

lumina difrxzla zorilor. Se a4ezi langi patul fetitei sde si incerci si" o trezeasci, cu multi delicatete. De indati ce trase draperia, iar camera se umplu de

atinse fetisoam"Larei, mama se incruntd. ingrijorati si spuse: Draga mea, cred ci ai febri Te doare ceva?

-

Gitul

se auzi

rispunsul slab.

\I

fiu bolnauAt

-C

camere.

lui -N Catal

-$t Di-mi,

capul.

$i Nu avem ce face, trebuie si o chemim pe doamna doctor.'Esti bolnavd

;i nu po,ti merge a;a la gridinigil Dar eu nuuu vreaaau si" fiu bolnavi" se lisar5" in jos colturile gurii Larei. Nu-mi place si, fiu bolnava qi nu-mt place nici si vini doamna doctor la noi Din picate boala nu tine cont de a;a ceva - ci. noua ne place sau nu ne place, o mAngiie mama pe c5"pgor. De multe ori se imbolnivesc gi adulgii. Chiar si tata? se interesi Lara.

-N rn crll  

si cuptor

dupa car

-M -Su -Cr Atun<

- Da, chiar gi tata, rispunse mama zAmbind. - Chiar tu? - Da, Ei mea, chiar gi eu. niminui nu-i place si. fie bolnav. Dar in asemenea situatii nu avem alti - decAtdraga solulie si mergem la medic, $i care ne consulti si ne spune ce uebuie si facem ca si. ne vindeci.m repede. ce trebuie si. facem? dezvolta Lara mai departe subiectul.

- $i Depinde de boala pe care o constati. medicul, ii explici marna cu ribdare. atunci probabil iti va recomanda odihni si multe lichide. Dac5. te

Daci ai probleme cu burtica, doare gAtul gi ai febri, cum e cazul ti.u acum, atunci e nevoie si de medicamente pe langi odihni. Dar cu c6.t te consulti mai repede doamna doctor, cu atAt mai repede poate si inceapi procesul de vindecare, si peste cAteva zile vei fi iar sinitoasi". Atunci sun-o, te rog, pe doamna doctor si vin5. cit mai repede, ci" vreau si mi fac bine accepti.Lan. -Mama iegi gribiti din cameri ca si dea telefon. Nu peste mult timp veni doamna doctor, care ii era medic inci de Pe vremea cAnd Lara era bebelus. O consulti. ami.nuntit, ii asculti bitiile inimii, se uiti in gAtul ei gi chiar daci peLaranu o durea burtica, o palpi pugin 9i acolo * pentru siguranti. de-afacecu o mica riceaJa, puse intr-un final diagnosticul. Va -Avem trebui sa bei mult ceai, s5, te odihne;ti si sa iei medicamenrele pe care gi le prescriu, ii recomandl" ea Larei. Daca faci asta, peste citeva zile te vei vindeca complet. Mai schimba cAteva cuvinte cu mama, dupa care isi lua r5.mas-bun, urAndu-i insanatosire grabnica Larei, si pleca grabita

la urmatorul pacient.

Mama se aseza lAnga patul feti;ei: Deci, chiar asa de gro aznic a fost?

-

se interes5, ea

rizand.

Chiar deloc,

ii zimbtLaramamei.

Nici- acum nu vreau si fiu bolnavi", dar mi"car stiu ce e de f5"cut ca si ma fac bine

c6"t

mai repede

l.

-Ia Es -ci

privitt te uiti la

ca

sa faci ba

ne-a cufu

-

I.Jr

7B

 

Nu ureau sd sting tqlevizorull vino la baie sPuse mama intrAnd tn

;i fi ultimul desen animat la care te uigi. ci" acesta va cameri. Am stabilit C5"talin, stinge televizorul

lui

-

Nuuu vreaaau si sting televizorul se auzi rispunsul inci"pigAnat al

Citiiin. Vreau sa mi uit gi la urmitorul desen animat $tii bine ci nu-mi place cind nu te tii de cuvAnt, spuse mama fermi.

-

Di-mi, te rog, telecomanda

Nu protesti biiegelul. in clipa aceea, intreaga locuingi se cufundi in intuneric. Becurile se stinseri, ma;ina de spilat se opri, la fel gi cuptorul cu microunde, iar ecranul televizorului se intuneci brusc. Pentru citeva clipe se asternu ticerea, dupi care se auzi gipitul lui Cit5.lin.

-

-

Maaaaami

il linigti ea gi il strinse in brage. Ce-a fost asta, mami? intrebi Citalin printre suspine. Atunci risuni vocea tatei, cate venea bine dispus din bucatirie: Ia te uiti Am impresia ci aici e mAna StipAnului Televizoarelor. Sunt aici, nu-i nimic,

-

Cine mai e gi Stipanul Televizoarelor? intrebS. Citilin mirat. Este cel care vegheazi si nu stea copiii prea mult ln fatateletrizorului. Pentru ci este con;tient de faptul ci privitul prea mult la televizor strici ochii. $i, si fim sinceri, se pot gisi jocuri mult mai palpitante decAt si te uigi la relevizor, explici tata. Pe deasupra, copiii mai au gi unele indatoriri. A ta, de exemplu, este si mergl a si-gi dea o lecgie si $i pentru ci tu te-ai certat cu marna, Stipinul Televizoarelor probabil decis ne-a cufundat locuinta in bezn5". Unde locuieqte Stapinul TelevLzoarelor? se interese tot mai curios Catalin. Este exact acolo unde dore;te sa fie, sopti tata mis-

si faci baie.

terios. Dar nu vrea sa-gi dezvaluie identitateain faga

t,

copiilor. Daca imi promigi ca mergi sa faci baie si nu te mai certi cu mama, atunci ies pe casa scarilor sa-l caut. Am eu o banuial a ca e pe acolo pe undeva. Vorbesc cu el si

il rog si

reaprinda lumina.

iti promit,

tati spuse Catalin.

- itr regula, porni tata spre u;i. Atunci merg si-l caut. In scurt timp locuinga fu din nou

scal-

data in lumina si se trezka la viaqa qi apara-

tele electrocasnice.

Am reqit si vorbesc cu el, spuse tata la intoarcere. Dar a trebuit si-i promit ca tu insugi vei stinge televizorul, igi privi el baiegelul. Catalin apasa supus butonul de la telecomand";i fugi sa faca baie.

79

 

Nu ureau sd imbrac rochifa de oc aziel

\I

Livir-

intreba

Cora reusi foarte greu si adoarmi., atAt de emotionatd era de gedinqa foto de la gridinigi de a doua zi. Era curioasi ce fundal alesese domnul fotograf de aceasti dati. Pentru ci se apropia Criciunul, Cora se gAndi ci s-ar putea si foloseasci imaginea unui brad impodobit sau un peisaj de iarni. A doua zi o astepta pregititi pe sciunelul ei o minunati rochiti de ocazie din catifea albastri, ciorapi asortagi ;i un ;al de blinigi ilb cazilpada. Hiinugele erau alese de mama special pentru aceasti ocazie - doar nu putea face poze imbri"cati. oricum. Nu vreau s5. imbrac rochita de ocazie scinci Cora posaci. - Dar, Cora, trebuie si fii frumoasi, doar c5" azi faceti pozslagridinigi, spuse mama. igi pieptinim si - gi ti-l impletesc afa cum if place gie. ;tii pirul

-t

-P( -N acas:

stai

-N

Adulgii t

ne grabir

Liviu

ce isi lua

-N -$i -Tc -D

Bine, poti s5"-mi impletesti pirul, dar rochiga aceasta de ocazie tot n-arn si o imbrac. Eu nu sunt frumoasi. doar dac5" mi imbrac in rochigiJ adiugS. ea foarte siguri. pe sine.

E adevirat, zise malna riu;ind. Dar o fotografie este o amintire care if va rimane peste ani. Nu pogi si

apari in ea imbricati in trening.

A;a este, rispunse Cora. O si-mi iau blugii

bluza mea preferati. cu dungulite

9i - Bine, daci qti siguri, accepti malna. Dar vezi si" nu se termine copii in haine frumoase de ocazie o avertizd. ea.

cu plAns clnd

ii vei vedea pe ceilalli

Ajungand la gr5.dinigi., Cora dezbrilcd,paltonul gi incalgi pantofii de interior. igi lui repede ri.mas-bun de la mama si intri. veseli in sala de grupi. intre timp, marna ri-mase la ugi, trigAnd cu urechea. Prima veni si o

asa? nu-i-Ci

-Dr -Ve ce au tot

Pus ceea

intr-o minunati rochiti roz cuvolinage, si o intrebi mirati: Vai, Cora, unde ti-ai lisat hiinutele frumoase de ocazie? Ai uitat cd. azi facem poze? - Nici vorbi, rispunse Cora. Eu voi face pozd. ut hainele acestea. - Unde rochita de ocazie? intrebi siZoe, care eraimbricati intr-o superbd rochiti rosie din tul. fl-e -Cora incepu s5. se simta din ce in ce mai pugin convins5". Eu sunt frumoasa gi in hainele acestea .. .

salute prietena ei Adela, imbrS.cati

-

Se uita bine la

toti colegii de grupa.

Chiar gi baietii igi puseseri cele mai frumoase hainule

- ba unii aveau chiar si cravatI".

Ea era singura care nu se potrivea in peisaj.

Ochii Corei se umplura de lacrimi. O, daca ar fi ascultat-o pe mama Atunci observa ca mama statea inca in qa si scutura din cap zimbind, iar in mAna avea frumoasa ei rochita de ocazie. Mama intuise cum se va termina incapagAnarea fetigei ;i ii adusese fafi stirea ei rochita cea frumoasa de catlfea albastra. Cora ii sari recunosc5.toare in brate si o lasa pe mama sa o ajute sa-;i schimbe hainele. Dupa care se grabi sa intre inapoi in sala, urmS.rita de privirile pline de admiratie ale colegilor.

 

I

80 l-

 

Nu ureau sd mergi la seruiciul Liviu se imbrica imbufnat. intrebi morocinos: ta , UI CE

1n I.

Si )

in timp

ce igi

impiturea frumos pijamaua

De ce nu pot rimAne acasi?

- Pentru ci" nu are cine si aibi griji de tine, ii explicS. matna. Nuuu .vreaaaau si mergi la serviciu se puse pe pldns Liviu. Vreau si stai acasi gi si rimAn gi eu acasi cu tine

Nu e chiar asa de simplu, micugul meu, il imbrag$i cu pirere de riu malna. ;i in acest timp de copii au griji doamnele educatoare. Hai si ne gribim pugin, altfel voi int|lziagi voi fi certati foarte tare. Nu ai vrea si fiu certati, nu? Liviu scutura din cap, iar pe drum o tinu ascultitor pe mama de mini pAni ce ajunseri la gr5.dinili. ce igi lui. rimas-bun de la mama, Liviu incepu si se joace cu prietenul siu, Oliver, ciruia ii spuse:

Adulgii trebuie si lucreze

Nu e drept Eu am vrut si ri.mAn acasi cu marna, dar

tl-

-

Si

-

De

-

Da, noi intotdeauna platim ceea ce

.'lF

Si mama mea merge la serviciu

-Toti

ea a spus ci"

Dupi

trebuie si meargi la serviciu

cit timp eu sunt aici, spuse Oliver cu compasiune.

adulgii trebuie si lucreze, interveni doamna educatoare, care auzise discugia celor doi biiegi. ce?

intrebari in cor cei doi prieteni buni.

Cand merg la magazin, si faci cumpiraturi, trebuie si pliteasci atunci cAnd ajung la casa de marcat, nu-i- a;a? ii intrebi doamna educatoare.

cumpirim, dldu din cap Liviu.

continui doamna educatoare, de aceea lucreutAadul;ii: ca si aiba destui bani ca s5" poati" pliti ceea ce au pus in cosul pentru cumpirituri. Adulgii primesc bani pentru munca lor, iar din acegtia pot si cumpere ror ceea ce le trebuie gi ceea ce vi trebuie voui, copiilor. Daci nu ar munci, nu ar primi bani gi nu ar putea plati alimentele pe care le cumpar5.. Dar n-ar putea nici sa va surPrinda cu jucarii, pentru d" nu ar avea din ce si le plateasci. De aceea trebuie sa meargalalocul de

-Yezi,

de

io

munca

-

aga se numeste

-

ca sa cAgtige bani.

Liviu reflecti asupra celor avzite. itr capgorul lui se infiripa o legatura intre cele doua lucruri: mama merge la serviciu pentru ca

il iubqte. Acest gind il linigti ;i

dupa-masi., cAnd

veni mama dupa el, ii sari fericit in brate.

81

 

Nu ureau sd-mi iau

Nu

medicamenteleI

Cuo ani". il t

Daria nu dormi deloc bine in noaptea aceea. Mama veni de mai multe ori la ea in timpul nopgii s -i aranjezn piturica si si. verifice daci totul e in regul5..

Citre

dimineagS" fetiga

frcu febri" si incepu si o doari. gi gdtul.

adus medicamentele pe care

doi

baier

Intrd"nd

ti le-a prescris doamna doctor. Iale

- Ji-am repede, ca sd. te faci bine cAt mai curAnd, spuse mama c6.nd se treziDaria. Nuuu vreaaau si. iau medicamentele protesti

frumos

mod dec

priveasca

ea.

$tiu ci medicamentele nu au un gust prea bun, dar avem nevoie de ele ca si ne vindeci"m. Fii fetili cuminte asculti-mi daci vrei si te faci bine, spuse marna, dar Daria rimase de neinduplecat.

a

lui Der

uiti" mirati in jur, dar nu vizu pe nimeni niciieri.

-Nrit -insa I

-Vocea venea de undeva de foarte aproape, iar Daria constati. surprinsi ci" cel care vorbise nu era nimeni

explicatie

9i

Cand mama iesi putin,

Daiaatzi un zgomot ciudat.

Se

Hei, uiti-te incoace, aici sunt

altul

juciria ei preferati. cu care obisnuia si doarmi TL po1i si vorbesti? intrebd" Daria mirati.

dec6.t

- Dino, dinozaurul

de

plq

cu

git lung.

Da, bineingeles. De ce n-as putea? intrebi dinozaurul Dino, de parci acesta ar fi fost cel mai firesc lucru din lume. Dar acum nu asta conteazi.. Am auzit ci nu vrei si-gi iei medicamentele. Nu, nu vreau, fiindci nu au gust bun, spuse Daria.

$tiu. Odati, eu gi fratele meu mai mic ne-am imbolnivit in acela;i timp si domnul doctor ne-a prescris medicamente, la fel cum gi-a prescris si tie acum. Frigiorul meu a fost asculti.tor si, chiar daci a strAmbat din

putut convinge si le iau. Peste cAteva zile friforul meu si-a revenit si in scurt timp s-a vindecat complet. Dar starea mea nu s-a imbuniti.Eit deloc ;i in cele din urmi mi s-a ft.cut atAt de riu, incAt pirintii mei au fost nevoigi si. mi duci" la spital. acolo te-au vindecat? se interesi Daria speriatd.. - $i Da, rS.spunse dinozaurul Dino. Dar a durat mult mai mult pAna sa ma insanatosesc gi pe deasupra am mai primit si injeclii. Pe linga toate acestea, domnul doctor de la spital m-a si certat bine pentru c;" nu am fost ascultator. ii Mi-a parut si mie rau apoi, dar n-am mai putut face nimic. Arn hotarAt atunci ca daca ma voi imbolnavi din nou, sa iau de fiecare data medicamentele, indiferent ce gust ingrozitor ar avea. Ti-"- spus toate acestea pentru ca te iubesc si nu as vrea sa pagegti gi tu ca mine. Mama intra iar in camera fetigei sa vada cum se simte ;i daci nici acum nu vrea si ia medicamentele. in clip a aceea dino zautul amuri, de parci nici nu ar fr, vorbit , iar Daria spuse repede: Mami, imi iau medicamentele chiar acum. nas, le-a luat.

in schimb

eu aln protestat vehement si nu m-au

:,

]

:

-

As vrea sa ma fac bine cat mai repede

-Nr

Mirel intAmpl a-l

el.

piri

p

Apoi

-Po Dar n

-Hz Dar Ir

gazde sa s

cu macar,

-M.

82

L

 

Nu ureau

sA

imprurnut rnaqinufal

Cu ocaira onomasticii mamei, prietena ei veni si-i ureze ,,La multi

Mirel, care ob\nuia si se joace foarte frumos cu Denis. in timp ce mamele stiteau de vorbi in sufragerie, cei doi biiegei intrari in camera lui Denis si-gi petreaci timpul jucAndu-se. ani".

il

aduse cu ea gi pe biiegelul ei,

Mirel observi imediat multe iucirii interesante, dar in mod deosebit ii plicu un camion cu macara. il lua d. pe etajeri si incepu si.-l priveasci si sil risuceasci pe toate pirtile pini cAnd, deodati, auzi vocea tiioasi IntrXnd

a

in

camer5.,

lui Denis:

-

Nul

adnge, puneJ inapoi

i-prumuti-mi-1, te rog ceru politicos Mirel, afa cum il invi.;ase mi-mica lui. insi Denis ii smulse utilajul din mAni. Nuuu vreaaau si gi-l imprumut gipi el. Pentru ci e al meu gi doar eu mi" pot juca cu el, ad5.ugi. explicagie gi puse inapoi pe raft mult preguita comoari.

el drept

Mirel se simgi pugin intimidat, dar nu voia si se certe cu Denis. Rimase o vreme in picioare, dar dupi. cele intAmplate nu indrizni si" mai puni mAna pe nimic, a;a ci dupi cAteva minute merse in sufragerie. Nu pentru a;a ceva nu frcea niciodati - ci ca si ii ceari mamei buldo-excavatorul pe care il adusese cu interesul lui Denis: el, Apoi se intoarse in cameri, se a;ezi pe jos gi incepu si se joace. Utilajul stArni a-lpAri pe Denis

is

n

ile

sil

;i

intrebi el. Dar nu primi niciun rispuns. Mirel, adAncit in joc, impingea mai departe excavatorul. Haide, arati-mi insisti Denis qi intinse mina dupi jucirie. -Dar Mirel ii indepirti mAna ;i se intoarse in aga fel incit Denis si nu vadi vehiculul. Venise rAndul micii gzde si stea in picioare dezorientat si curios. Dupi un timp faga i se lumini 9i se duse la dulap. Lui camionul cu macara, se a;ezi" lAngi prietenul siu gi ii spuse: M-am gAndit, spuse el cu o atitudine de om mare, ci am putea si ne jucim de-a construcgiile. Eu ag fi cu excavatorul, iar tu cu camionul cu macara, iar apoi putem

-

Pot

vi"d?

Excavatorul sapa groapa pentru fundafie, iar camionul cu macara coboara

"

in

ea tevile grele,

planui el entuziast. Din acel moment se

jucara in deplinl. ar-

monie gi la final admirara amAndoi

turnul

pe care il construisera

impreuni. Iar Denis ii promise lui Mirel sa nu mai fie niciodata rautacios.

B3

 

Nu ureau .

sd

fu. liniEtel

Vctoria stitea foarte emotionati. pe scaun. Se afa pentru prima dati in viaga ei intr-o sali de spectacol ;i ochii ei cercetau frri oprire privelistea ce li se oferea. in sfrrsit, incepu si se ridice cortina si pe sceni. apiruri personajele: o zdnd"si un vrajitor. sunt ei, mami? Victoria. -NuCine stiu, nici eu nu am mai vizut spectacolul, rispunse mama. se interesS.

vegte in lin\te, te rog. in timpul reprezentagiei

nu esre frumos

sa

-

Daaazaa veni rispunsul in cor in regula, atunci ascultati-o:

-

chiar si din partea Victoriei.

Vrolo de spiridupi, licoare de zkne, faceli sd tdcd gtrd dcestei fetiye, Sa rarnkna tn linipte 5i sd wrrnareasca spectacolul pkna la cdpat.

In tot

timp o privi in ochi pe Vicroria, iar cu mAinile deseni. cercuri mici in aer, ca si cum ar yrea cu adevirat si o vrajeasci. Dupa care se intoarse spre zina: acest

Cred ca va

pAna la

line sfr"rsitul repr ezentatiei. Spectacolul continua

fh"ra

alte neplaceri, iar in rAndul

copiilor aceasta interventie se

bucura de un succes

imens . La final, un ropot

de apl auze risplati

eforturile actorilor, iar acestia ii fl"cura

Victoriei cu ochiul inainte de a iesi de pe sceni.

:

:::,i:

aYea ne

puna si Dar pri-

vorbesti

Dar eu nuuu vreaaaau si fac liniste spuse Victoria cu glai tare si didu frAu liber guvoiului de intrebiri. si bombineasci, deranjati. Mama se simrea foarte incomod, fiindci asupra Victoriei nu pireau si aiba efect nici vorba buna ;i nici atentionirile mai aspre. Brusc se frcu liniste pe sceni. ZAna gi vrijitorul se uitau insistent spre Victoria. ObservAnd, fetiga clipi intimidati". crezi, domnule vri.jitor, se intoarse zinaspre puternicul vrS"jitor. Ai putea s5. trimiti peste aceasti -Ce fetigS" o vraji.care sa o faci s5" taci? Vrajitorul se prefrcu ci se gAndeste intens, dupi care spuse: \ O incantatie mai mult ca sigur ar ajuta. Copii, se intoarse el citre public, vreEi si" rostesc lncantat'jJ.( t

-Toti spectatorii din jurul lor incepuri

Narc

-A

catelugu

_lr T

cS.telusu

-N

Marc m nu si-a

-IV de

turii

in tir -A

panra di

nita

se o

-V

te-ai lov:

mai tare

B4

 

Nu ureau sd-mi pun centura de siguranldt

tn /-a U\-

o-

in scaunul pentru copii. Nu mai avea nevoie de ajutorul mamei la urcarea in masini", fiindca invatase sa-gi Narcis deschise usa masinii gi se aseza

puna

:l-

-

singur centura de siguranta. Dar acum decise c5" nu are chef, Astazi nu vreau sa-mi pun centura de siguranga ii spuse el lui Bobi,

ca;elugul de

ri.

-

plug cu urechi lungi care st5.tea lAnga el in masina.

ingeleg. Dar pe mine leagi"-m5" neapirat E foarte periculos

si calitoregti

ftri

centura de sigurangi, spuse

CA

cigelugul Bobi.

)e

Nici vorbi De ce ar fi periculos? intrebi Narcis in timp ce cupla centura de siguranga a citelusului. Marc mi-a povestit la gridinigi ci;i-a desftcut centura de siguranti in timp ce mlmica lui conducea. Ea nici nu si-a dat searna, iar Marc n-a pi.tit nimic. - Marc a frcut o mare prostie scuturi. din cap cigelugul. Noroc c5" nu s-a intAmplat nimic riu Rolul centurii de sigurangi este si ne protejeze. Daci nu porgi centura, e suficienti o frAni ca si te poti rini Ce as putea pigi cand marna frdneazi? bagatelizi"Narcis.

ta

-

-Aiurea

in timp ce ei vorbeau, marna se agezi pe locul soferului, isi puse centura de sigurangi, apoi porni incet pe dintre g"t".l ;i poarti. Dar igi aduse aminte ci. ;i-a lisat po;eta in casi, apisi fr6.na, iar masina abia por-

panta

in

in fagi si lovi cu fruntea spitarul scaunului soferului. il privi mustri.tor cigelugul Bobi. Dqi ma;ina se m\ca foarte incet, cAnd mS"mica ta a aplsat frina -Yezi? te-ai lovit la frunte. Gindegte-te ce s-ar fi intAmplat daci" ar fi frAnat la o vitez6, mai mare Te-ai fi lovit mult niti se opri brusc.

mai tare gi

acel moment Narcis fu proiectat

poate ajungeai

;i la spital.

Recunosci"ndu-gi greseala, Narcis se intinse

dupa centura de siguranla gi o cupla.

CAnd ajung Ia gradiniga

ii voi spu;i ch

ne lui Marc ce mare prostie a fhcut

altadata sa nu-gi mai desfaca centura de

in timpul mersului pentru ca e foarte periculos, ii spuse el cagelusului de

siguranta

plq celui grijuliu. zAmbind.

itrtr. timp

se intoarse

;i mama

gi se

urci repede in masini., isi puse din nou centura de siguranfa, apoi se uita in spate la Narcis.

Vhd ca ai pus centura de siguran-

ga

-cagelugului Bobi

;i

Bravo Sunt foarte

mAndra de baietelul meu cel istet

B5

 

Nu ureau sd rfterg in drumefiel siptimini. cu vreme buni, desi era delaoctombrie. Ce-agi zice dacd,mAine am merge intr-o drumegie? Am purea urca pAni la telegondoli si admirim priveligtea, propuse marna. Nu vreau s5. merg in nicio drumetie protesta Nadia. Era un sfarsit de

,

e

-

- Vai $i de ce nu vrea printesa mea si meargi in drumetie? intrebi tata. -pgn11u ci. atunci trebuie si. ne trezim devreme, explici Nadia. Si mAine

duminici, ziua in care putem dormi mai mult.

[6s51a e un argument solid, declari" tata facAndu-i mamei cu ochiul. E in reguli", poti rimAne acasi", du eu cu marna vom merge. Nu te superi, nu? se uiti intrebitor spre fetila lui.

Voi

agi merge

ftri mine? ri"mase Nadia surprinsi.

- Sigur rispunse marna. in aceasti perioada natura e minunati si ar fi picat si rati,m ocazia. - Mai intAi ne dim cu telegondola, incepu tata si faci planuri cu voce tare. E o experienti. minunati si plutesti deasupra copacilor si a gridinilor privelistea e -

de-a dreptul de vis. CAnd eram copil mergeam adesea

imi pare foarte ri"u ci tu nu vei avea parte de o asemenea experiengi, ziseel uitAndu-se cu pirere de ri.u spre Nadia. Dupi aceea putem face o plimbare pAni la foigor, de unde se vede intreg orasul si acolo cu paringii mei.

mungii din apropiere. Privel$tea pidurilor invesmAntate in culorile toamnei igi taie risuflarea. Apoi am putea vizita locul de joaci din pidure, propuse si mama. - Vai, ce idee buni se entuziasmi. tata. Asta cu siguranti. gi-ar plicea foarte mult, zise el uit6.ndu-se din nou spre Nadia. Dar igi povestim noi cum s-au jucat ceilal,ti copii, pentru c5" tu vei fi la bunica. Putem incerca gi balansoarul, nu? se intoarse din nou ci,tre mama. Bineinteles, nu l-"g ratapentru

-

nimic in lume zimbi mama.

Vin

gi eu cu

brusc Nadia.

voi exclama

Dar ai spus ci at vrea

sa dormi miine pina tirziu spuse tatastupefiat.

Da, dar nu

aventuri

se

po

t rata atAtea

uita Nadia mustritor

spre panntrl el.

Si inteleg

dis-de-dimin

c5"

eata

trezitul

nu mai repre zintl"

o problema? se interese mama.

Oricum, sunt obisnuiti,

rS.spunse

Nadia gtrengi,reste. Mi trezesc devreme

cind merg la gradi, nu-i asa? $i noi ne-am gindit la fel, aprob arl parintii ei si, rizind, isi imbri.tisara fetiga si

cea incipatAnati..

Dir pul lui Paul,

c

joaca

c

Ma foarte

iam,

e

certat

tunelu

s-a izbi

ciai

piciort

86

L

 

Nu ureau s6 rnerg

la ziua de naqtere[ Dimineaga, cAnd Victoras si mama ajunseri la

gridinili, gisiri, in dula-

lui o scrisorici. Mama o citi biiegelului. Era de la colegul lui Victora;, la un loc de ziua Paul, care dorea si il invite la petrecerea de lui, organizati joaci din ora;. pul

Nuuu vreaaau si merg la petrecerea lui Paul se smiorcii Victoras. Mama se miri, gtiind ci cei doi biiegi sunt prieteni buni.

-

Care e problema, Victora;? De ce nu vrei si. mergi? Egti prieten bun cu Paul, iar la locul de

joaci ili place

foute mult. Ce e cu aceasti" lmpotrivire? se interesi mama.

Nu-i adevirat Nu mai sunt prieten cu Paul Ne-am certat. Ieri mi-a distrus tunelul pe care il construiam, eu l-am impins, el t cdzut;i a inceput si plangi. S-a dus si mi spuni doamnei educatoare, iar ea m-a ceftat pentru ci am fost violent. Desi nu eu aln inceput se plAnse Victora;' A, acum inteleg, spuse mama. Dar spune-mi, te rog, Paul a stricat intengionat ce construiai tu? Pii ... nu intengionat, recunoscu Victoras. Alerga ftri si se uite in fa;i 9i din grqeali s-a impiedicat in

-

-

tunelul meu, iar acesta s-a

dirimat.

intrebi mama. Da, rispunse Victoras hsand ochii in pi-mAnt, dindu-gi seama ci nu a fost frumos ce a frcut. Iar Paul s-a izbit de dulap 9i s-a lovit la cap. ingeleg, didu mama din cap in timp ce il ajuta pe Victora; si-gi incal;e pantofii de interior. Si tu crezi ca ai procedat corect cAnd l-ai impins pe Paul intengionat, in timp ce el doar din gregeali s-a impiedicat cu

-

$i tu l-ai impins intengionat?

tiu? Nu, recunoscu Victora;.

piciorul in tunelul

-

fu fi trebuit siJ rog si mi e,

il

ajute si reconstruiesc tunelul dirAmat din vina lui.

nu e tirziu si-gi ceri scuze nu vei mai avea niciun motiv sa nu

m6.ngAie mama pe cap. Inc5"

fua de la Paul. Iar dacava impacafi

mergi la ziua lui de nastere. Victoraq iqi lua rimas-bun de la mama si alerga spre intrarea in sala grupei lor. Se duse direct la Paul gi il stri,nse in brate: ,frT:ili,:ri-r''l',

Te rog sa ma ierti penrru

ieri te-am impins

c5,

il rug;". - Nu mai sunt suparat pe tine il linigti Paul. Iar tu te rog sa ma iergi ca din gregeala gi-am distrus tunelul. Chiar n-afost intengionat Vii la petrecerea de ziua mea? Bineingeles exclama Victo-

rag. Abia agtept

87

 

Nu ureau sd hranesc peqtiqoriif Pestisorii inotau de zor

in acvariu, simgind ci

apropie ora mesei. in fiecare dupi-masi in jurul orei cinci primeau de mancare atunci cand marna;i Dia ajungeau acasi de la gridinigi.. La inceput ii hrinise mama, dar mai tarziu Dia o rugase tot mai des si. o lase pe ea si" presare mancarea se

in acvariu. ii pli"..a si. vadi cum pe;tisorii infrrleci pofticiosi, impingandu-se unii pe dgii. De la o vreme hrinitul pegtilor devenise exclusiv sarcina Diei, iar

indeplinea cu multi. plicere aceastS. treabi importanti. Dar intr-o zi Dia se intoarse bosumflati. de la gridinigi. Se trezise din somnul de dupi.-am iazd. cu fatala ceargaf si, in plus, in drum spre casi se si certase putin cu mama. i;i arunci. pantofii si doar in urma atentionirii ferme a mamei ii puse in cele din urmi la loc - iar apoi se schimbi. in hainele de casi. ea

Nu fi

Nt

Tren,

Coborir

-4,

pupici s Dar

rile si bu

-N Chip -Bi -Br adinciti

imbritisi. mama. Mai bine du-te si hrdneste pegtigorii. zise Dia desprinzindu-se supirati din imbri.tisare. pe colpl canapelei. Mama o urmi. si se asezi.langi. ea. Ia uiti-te la sirmanii tii prieteni ci.t sunt de neribditori. Ei sebazeazipe tine, fiindci gtiu ci din mAinile tale primesc in fiecare zihrana. Stiu ci;i azi le vei da de mAncare, penrru ci qti o fetigi isteag; si responsabili

-D -Pe invidiez

pe chiar gi arunci ci.nd esti asa bosumflici adiugi marna zimbind. Mama o siruti pe crqtet gi iqi din tine cameri" si pregiteasci" cina. Fetita se gAndi la spusele mamei si privirea ii aluneci spre acvariu. Pqt\orii pluteau in coltul cel mai apropiat de Dia, iar fetita simtea ci se uiti insisrenr

-D -M intre tim

asa morocS"noasi", o

- Nuuu yreaaaart si" hrinesc pestisorii -Fugi in calnera ei si se ghemui

9i

iubegti pegtigorii. Iar eu te iubesc

la ea.

lr

citea rugi"mintea in ochi, de

parc||ar fi spus:

Ne e foame Di-ne si mAncim, micuta noastri" sti.pani

-Diei i se frcu brusc rusine gi fugi repede la Iertati-ma ii ruga

ea. Bineinteles

ca

..n---""

va dau de mAncare.

Cum am purur

fi atAt de lipsita de inima? si cu aceste cuvinte

presara mAn-

in apa Da cnlar putln mai muh decit cafea

ll

de obicei.

Am hranit fugi ea

pestisorii

in bucatarie si imbragiga piciorul nramei.

-

Bravo Iar acum eu

am si" te hranesc pe tine. Cina e gata spuse mama zimbind.

i

acvariu.

te intreb

88

 

Nu ureau sd-i dau pupic buniciil tenul bunicii intri in gard., iat Ianis si piringii lui

o a;teptau deja acolo'

in mAni. incepu si. imparti"

CoborAnd din tren, bunica se apropie fericita de ei cu bagajele

-

Mi-a;i lipsit atAt de mult spuse bunica, dupi care

imbrigigiri. Dar Ianis ftcu un pas in spate. Nu-i placea daci cineva ii deranja gandu-

pupici gi

rile Ei bunica

tocmai asta ftcuse acum.

Nuuu vreaaau si dau pupici spuse el morocinos, hsand capul in jos. Chipul bunicii se intristi putin din cauza comportamentului lui Ianis, dar nu vru sil foryezn. Bine, poate imi vei da pugin mai tirziu, zAmbi ea;i incepu si le povesteasci despre calitoria ei. Buni il saluti o fetigi pe Ianis in timp ce acesta stitea bosumfat lingi bunica ;i piringii lui, care erau - in conversagie. Numele meu este Erica. Am vlzut cl.nu vrei si-i dai pupic bunicii tale. Voiam doar si" addnciEi

-

te

intreb daci pot

s5"-i

dau eu in locul ti.u?

De ce ai vrea tu si o pupi pe bunica mea? se miri Ianis.

Pentru ci, din picate, bunica mea sti foarte departe;i o vid destul de rar. $i imi lipsqte aga de mult Te invidiez teribil ci. bunica ta a sosit acum la voi Asta inseamni ci locuiegte destul de aproape, a;a e? Px, aprobi Ianis. - Mi gAndeam eu, didu Erica din cap, apoi continui explicagia. M-am gindit cL daci. ii dau ei pupic gi la propria mea bunici, atunci e aproape ca si cum a; fi pupat-o pe bunica mea. mi

intre

timp

gindesc

Chiar atunci ajunseri lAngi ei piringii fetigei. Unde ai dispi"rut, Erica? De atiteaori ti-am spus sa nu te indepartezi de noi, fiindca te pofi pierde foarte usor pe peron o mustra mamica ei,

vizibil usurat;". Apoi, luA"nd-o de mAni, plecari grabigi. Ianis cazu pe gAnduri

;i ajunse

ci se poate consiparingii lui lucreazi, bunica

la con cluzia

dera norocos. Fiindca atunci cAnd

este cea care are gri ja de el gi care

il cons oleaza.

Ea este cea

ii face priljitura lui pre feratl., chiar daca este deja sean tirziu, cea care ii spune o multime de povegti gi in

care

bragele cilreia gasegte intotdeauna alinare

Ce ma bucur, buni, ca egri din nou

aici cu noi

exclama Ianis brusc,

in timp

ce se cuibari lAnga bunica.

Bunica igi imbrag\" fericita nepogelul, dupa care igi dadura mulgi pupici unul al-

tuia. Nici m5"car nu observarl ca Erica ii privegte de la distanfa cu un zimbet mul-

lumit pe chip.

89

 

Nu ureau sd mA qterg la gurifAt langi farfurie cAnd Laura se ridici. de pe scaun si, dupi ce multumi pentru masi, se pregi,ti si plece. Domnigoari, dupi masi. trebuie si.-gi stergi gurita o mustri. tata. - \uuu vreaaau si-mi sterg gurita riposti" Laura vehemenr. $ervegelul rimase neatins

si;tiu ;i - - $i q in oglindi. vei vedea ca ai o musrarS. rosie de toati frumusetea putea

rosii

Laurafugi la oglindi;i

-

de ce nu? se interesi" tata. Ia fugi

arunci" o privire de la supa

de

gi acela a fost felul intAi rAse el.

vizAndu-gi propria imdgine. p 1216 hazlie, spuse ea refuzd.nd categoric si se steargi.

nu va fi la fel de hazliu cAnd te veitrezi din somnul de dupi.-amiazd.givei -Dar pe ta, o atentionS. mama. Iar eu chiar mi voi sup5.ra, pentru

c5.

descoperi urme rosii

petele de rosii ies foarte greu la spalat,

adiugi ea pe un ton mai sever. Atunci se auzi soneria, iar Laura fugi a;a cum era, cu mustari rosie de la supi, si. deschidi. oaspetelui. in ql stitea prietenul ei de la gri"dinigi, Silviu, impreuni. cu tatal s5.u, care era prietenul cel mai bun al tatei si avea ceva important de discutat cu el. i;i adusese gi bi.iegelul, gAndindu-se ci se va juca frumos cu Laura in timp ce adultii stau de vorb5..

Buni, Silviu saluti

in timp ce musafirii intrari. -insi" zimbetul ii pieri de pe buze cAnd Silviu incepu si hohoteasci zgomotos ari.tind spre ea. l,aura il plicea tare mult pe biiegel si nu cu mult timp in urmi stabiliseri in secret ci atunci cind vor fi mari, Silviu o va lua de sotie. Din aceasti. cattzi. o deranja atAt de tare faptul ci acum rAde pe seama ei. Buni" ziua

respectuos Laura

.*o,n;,Tft:1fffi:ffif:* IntelegAnd in sfhrsit de ce radea prie-

tenul ei de ea, Laura igi lasa capul in jos gi fugi la baie sa faca sa disp are resrurile

ffi

ii inti"mpina

{ffiF;'..

si tata

pe oaspegi. Agi venir la tanc, altfel nu gtiu cAnd ar fi disparur urmele

prinzului de pe gurita prinresei mele rAse el.

intt. timp Laura se intorsese de la baie ;i ii dadu un pupic

zgomotos

lui Silviu,

care, rosind,

spuse doar atAr:

Acuffr imi place de tine

Cind voi fi mare te voi lua de sogie, isi

intari el promisiunea.

-Oa tot spe, -Nuii

fiiitri:r

fiil i 1..rt

t, '

e

Apoi o tura de

-Nu

o maimul Sig

E plin,pli _ Daj _sar Vocea

mulica de

Iu-l

am putea Ceilalti

co,

Rares

recunoscu

de alimente de pe faga ei.

Salut

s5"

spalat,

rAse zgomotos

Perna

Rares

90

\

 

Nu ureau sd-mi speli tricoul preferatl stitea lAngi" magina de spilat si o studia curios, intrebAndu-se: Oare cine locuieste aici ini.untru si ne spali hainele? Nu se plictisegte

Rareg

-

si tot spele haine? Sau poate iese uneori, spalat,

cind nul vede nimeni?

Nu locuieste nimeni in ea, e doar o masina. Aqa

se pi

numeqte: masini, de

ii explici. marna zAmbind.

Apoi deschise partea de sus a masinii de spilat si incepu si scoati hainele curate, dupa care mai introduse o turi de haine murdare, in timp ce Rares urmirea atent tot procesul.

Nuuu vreaaau sa-mi speli tricoul preferat strigi dintr-odati Rares si trase din mAinile mamei tricoul cu o maimutici ce urca sprinteni intr-un copac. Pe acesta arn vrut s5"l imbrac, dar nu l-am gisit niciieri.

-

ci nu l-ai gisit, fiindci era printre rufele murdare. Zllele trecute l-ai murdirit foarte tare. Vezi? E plin, plin de pete Aici e noroi, aici suc de piersici, iar uci l-ai pitat cu ciocolati, ii ariti marna. Dar eu tot nu te las siJ speli isi strAnse Rares tricoul la piept.

-

-

Sigur

Si nici nu o lagi se auzi o voce subqire, veseli. Cu cAt e mai murdar, cu atAt e mai distractiv

parci venea dintre mAinile lui Rareg. i;i despituri cu griji tricoul sifonat si - sa vezi minune Maitricoul lui rAdea cu gura pAni la urechi in timp ce alergain sus si in jos pe copac. Iu-hu Ce bine va fi Vom avea un tricou murdar ;i pitat Eopiia maimutica. Am o groazl. de idei cum

Vocea

mugica de pe

-

murdirim ;i mai tare. Ji-a; putea arunsr din mAni inghetata de ciocolati", ca si.-ti cadi" pe haine. Ceilalgi copii sigur vor ride de tine, isi vor bate joc si yor refuza si se mai joace cu tine, dar si nu-i bagi in seami Rares cizu pe gA"nduri in timp ce o asculta pe poznafa maimutici. igi mai privi o dati cu atentie tricoul ;i recunoscu in sinea lui ci e tare murdar. Indiferent cum il r5.sucea, peste ror se putea vedea cAte o pati. Apoi se gAndi cit de neplacut poate fi cAnd cineva e luat in derd.dere si copiii refuza sise joace cu el. Se cutremura si, indiferent ce ar fi spus maimufica, ideea nu ii placu deloc. intrc timp, mama terminase cu pusul hainelor am putea s5"l

'

in masina ;i adauga dejadetergenrul, cA"nd simti ca cineva o rrage de mAneci,.

Rarq stitea l|nga

ea,,

intinzAndu-i

tricoul murdar.

Maffii, te rog sa-l speli gi pe. xssS:\\\rr lrsrr-as p\bss qa" e\-

-

neva si rA"da de mine penrru

c5.

am tricoul murdar. Masina il spald", iar pe a doua

zi trrcoul preferat al lui Rares se si usce. in ciuda faptului ci" maimutica eta putin bosumflati", Rares il imbraca plin de mAndrie.

91

 

-

Nu ureau sd rrrerg cu liftull . ffi, "

Sorana mergea spre casi de la gridinigi. impreuni. cu bunica. Piringii ei lucrau pAni tArziu azi, asaci nu puteau veni dupi ea. Brusc, Sorana isi

aminti ca bunica

H.

&"-t,

srS.tea sus

de ror, la etajul opt, gi o

intrebi:

-

I

bunico, ci urc5.m pe sciri pAni sus la tine acasi?

- Cum s5" mergem pe sciri, micuta mea? protesti bunica. Stii ci pe bu, nica o doare piciorul si nu poate si urce atAt de mult. Dar eu nuuu vreaaau si merg cu liftul strigi. Sorana smulgAndu-si mAna din mAna bunicii si lovind nervoasi. pimAntul cu piciorul. Draga mea, crede-mi ci plni.la etajul opt ar fi mult de urcat chiar gi penrru tine. $i piciorugele tale ar obosi pAni si ajungem sus, ii explici bunica cu ri.bdare. insi cAnd ajunseri in casa scirilor, observari ci butonul liftului pAlpAia. Asteptari. cAteva minure, dar nu se int6"mpli. nimic, doar micutul buton rosu lumina neobosit. ci

indeplini doringa, spuse bunica resemnatS.. Se pare ci liftul s-a defectat - ledul e in permanenti" rosu, asa ci nu putem chema liftul, explicd, eavdzindprivirea intrebitoare a Soranei. Chipul fetitei se lumini gi o ;i zbughi in sus pe sciri. Biata bunici. porni cu greu in urma ei. Pe la etajui trei Se pare

gi se va

scizu si entuziasmul Soranei, iar la etajul patru gAfXia deja destul de tare. La etajul cinci se opri. Buni, am obosit Hai si mergem mai bine cu liftul o rugi cAnd bunica o ajunse din urmi.

- Nu se poate, Sorana, liftul e defect. Suntem nevoite si urcim scirile daci vrem si ajungem - Eu nu mai vreau si urc scirile se smiorcii din nou Sorana. dar nu avu incotro, trebuia sa porneasc;" din nou la drum.

boh

le st

SiR ,

cdt

dea

Pov,

rreb

cAn<

chiu acasi..

CAnd in sfr.rsit au ajuns la etajul opt, amAndoua au fost nevoite sa se odihneasca pugin. Aruncari, o privire incilrcatl" de resenrimente spre

lifr ;i

observari ca uga acestuia eraintredeschisa,

motiv pentru care ledul lumina ln permanenrS,. Sorana f},cu cei cigiva pa;i pAn ala lift gi inchise cu grija uga acestuia.

O inchid, cz si" nu pageasci

gi algii

ce am pagit noi, spuse ea ca o fetitS" mare si isteaga ce era.

Apoi adauga lasAndu-gi ochii in pam6"nt: Ai avut dreptate, buni Chiar ca e greu si urci p. scari pAna Ia etajul opt. N-am sa mai spun niciod ata ca nu vreau sa urc cu liftul. Si, ca o pisicuga, se cuibari lAnga

bunica ei, care ii raspunse cu multa dragoste la imbratisare.

a

92

I i

 

Nu ureau sd duc pisica t.J

la ueterrnar

tl1 ,

tsl ,

Miti, micuga pisicugi cireia ii plicea la nebunie si se ascundi, acum era mai torcea, doar vomita. MAngAierile bolnavi. Zfuceaintreaga zi si nici nu Mama le suporta, dar nu mai rS.misese nici urmi din lingusirile ei obignuite. Roni o priviri cu ingrijorare pe micuga bolnavi. ;i

Mili

laveterinar sPuse mama -Tlebuie Nuuu vreaaau si duc pisicu;a la veterinar spuse Roni speriat' Dar e bolnavi, domnul doctor o va ajuta si se faci bine, spuse mama surprinsi de reacgia lui. Nu-i adevirat, domnul doctor ii va face r5"u riposti Roni plAngand. Silviu mi-a povestit ci l-au dus pe in cabinet, iar Silviu a rlmas in sala cigelugul lor, Rex, la domnul doctor. Atunci cAnd titicul lui a intrat cu Rex s-o ducem pe

cu mimica lui, a auzit cigelqul plingend iniuntru. Sigur i-a ftcut riu domnul doctor bn, asra era problema igi imbri$;i mama biiegelul ce suspina amarnic. Am auzit, mama lui Silviu mi-a Rana era atAt de urAti' incAt a povestit si mie. Rex s-a bitut cu un alt ci"gelug, carcl-amugcat riu de ureche. te doare duca la domnul doctor. CAnd veteri nanl.uateazi,o rani, e posibil si doari, cum si pe tine

de agteptare

si-l cand igi dezinfectezchiar ;i o mici zgdrieturl.. Rex a plAns pentru ci il durea cAnd domnul doctor ii trata uresi asta, ci doar ci Rex a plAns' chiuga, dar altfel nu avea cum sil vindece. Silviu cu siguranti nu gi-a mai spus futa chiar ci nu mi-a spus, zise Roni pe o voce mai joasi. Pe pisicuga Migi o va durea? Nu cred, il linigti mama. Ea nu e r5.niti., pe ea trebuie doar s5. o consulte. Bine atunci, accepti Roni. Hai si o ducem, si se faci bine cAt mai repede iniuntru. Cand au aiuns, un domn doctor foarte amabil scoase capul pe uga cabinetului ;i ii chemi Intri si tu, tinere, i se adresi el lui Roni cAnd vizu ci

trebuit

-

doar mama porneste cu pisicuga Migi catre cabinet. Cu siguranga pfezenta ta o va calma pe pisicugi'

doar tu egti stipinul ei, nu-i asa? Da, dadu mAndru baiegelul din caP

-

si

intr" qi el grabit in cabinet. Domnul doctor o consulta Pe Pisici destul de repede, iar Roni vizu cu ochii lui ci pe Migi nu o doare deloc consultagia.

-

Din fericire, este vorba

despre o u;oara indigestie si nimic

mai mult. Pisicuga nu are nevoie nici

de medicamente, e suficient si respecte .ll reglmur. rlvi are voie sa bea doar apl, rat de mAine poate sa 9i minAnce, le spuse veterinarul.

Domnul doctor a avut drePtate. Dupa doua zileMigi eradin nou cea veche,

iar boal a r\masese doar o amintire trist5".

93

 

-_

Nu ureau

sd

\I'

fu. turt6 dulcel

Criciunul si sosise momentul preparirii turtelor dulci, la care ajuta;i Meli de fiecare dati. Mama ii diduse voie si intindi gi si deSe apropia

cupeze ea singuri. aluatul. De ani de zile lucrau cu acelea;i forme

-

aveau

doar int

ci formele sunt aceleasi, recunoscu marna, dar decbragiunile pot fi altele. Am cumpirat glazuri GAdqte-te, pogi si faci un urs rosu, sau chiar o vulpe albastril Dar eu nici asa nuuu vreaaaau se enervi tot mai tare Meli. - Bine. Eu merg acum si intind rufele, pentru ci aluatul oricum trebuie si mai stea putin la frigider. intre timp poate te rizgAndqti, o l5si. marna singurS. pe printesa ei cea morocinoasi. Meli rimase in picioare, privind la formele atAt de familiare. Am putea si ne juc5.m de-a v-agi ascunselea avzi ea atunci o voce poznasi. - Bine, ascundeti-vi, eu numir pani la zrce, fu de acord o alt5" voce, mai subtire. E drept

Dar si numeri incet, si. avem timp si" ne ascundem spuse o a treia voce. -Fetiga igi roti capul la stAnga si la dreapta, ftcu turul bucitiriei, dar nu avea nici cea mai vaga idee de unde

ar putea veni vocile. Apoi se atziri. nigte

tropiituri. Privireaii clzu pe blatul de bucitirie si rimase cu gura ciscati de surprindere cAnd vizu cum formele de cerb, urs, arici;i vulpe se ascundeau fiecare in alt loc, in timp ce forma de veveriti numi.ra intoarsi cu spatele. Nu observaseri ci Meli ri.misese in bucitirie, fiindci stitea in liniste, si, crezAnd c5" sunt singure, se jucau dezinvolte. Ce faceti voi aici? le lui la intrebiri feti,ta cAnd in sfrrgit putu si, vorbeasci". -Formele de animale iegira intimidate din ascunzitori. Si nu ne dai de gol, te rugim spuseri ele. - Nu vi facegi griji, nu spun nimic, le linisti Meli. Mama nici nu m-ar crede daci, i-a; povesti chicoti Voi nici nu sunteEi asa de plictisitoare cum mi-am inchipuit adiugi ea poznas.

-

ea,

Nu suntem plictisitoare deloc Ne-am si intristat pugin ci nu vrei si. ne revezi sub formi de turti" dulcel jignita forma de cerb. Desi tot anul agteptam sa vina Craciunul

Imi pare rau le spuse Meli.

Ma ajutagi sa decupez formele de turta dulce? Bineinteles raspunser;"

fericite formele de animale. Cind mama se intoarse in bucatarie, Meli astepta

deja cu nerabdare si, se apuce

de treabi".

cot

ea supirati". Formele acesrea de ani-

in mai multe culori, ca si le pogi face diferite.

adauga forma de arici.

gura

acolo, n

Nu vreau si. fac turti. dulce spuse

-

riturile

forme de cerb, urs, veveriti., arici si chiar si de vulpe. Mama pregitise deja totul, dar de aceasti dati lui Meli nu-i placuri formele obisnuite.

male sunt deja plictisitoare

spuse

Emil

dinoza

Man

-E, -N -N -D -N spunem exact ca

-D -C -P -Mt Copiii

pretuiasc

tiosi, ii

e

94

t

 

Nu ureau sd punjucdria la locl Emilian mergea in urma mamei prin imensul magazin. Ficeau cumpi-

lui Emilian nu-i plicea in mod deosebit. Singura consolare a biietelului era raionul de jucirii al magazinului. Ajungi acolo, mama il lisi si si se uite pugin. Emilian tinu in mAni o vreme un dinozaur de plug si in cele din urmi veni cu el la mama. Nu spuse nimic, ci doar intinse dinozaurul spre ea, cu ochii strilucind implorator. Mama intelese indati si ii rispunse scuturAnd din cap: pune-l frumos inapoi pe raft - Emilian, micugul meu,juciria la loc Hai s-o cumparim se auzi rispunsul baiegelului. - Nuuu vreaaau si pun Nu nici ziua ta ;i nici un alt eveniment special, zise mama. - Nu pogi primi de fiecare dati cAte cwa. e Emilian din ce in ce mai incipi.96.nat. - Dar eu vreau tot timpul si primesc cAte ceva deveni scrie o scrisoare in care s5. ii - Nu peste mult timp vine Mog Nicolae, spuse marna. Ce-ar fi daci i-am spunem ca tu ai vrea si primqti de la el acest dinozaur de plus? Si daci vei fi cuminte, poate iti aduce unul riturile saptaminale, ceea ce

exact ca acesta.

-

Dar eu il vreau acum Eipi" Emilian. si neascultitori Mog Nicolae le aduce doar o nuia, Copiilor Pentru ciindiritnici nu-i iubqte? se interesi Emilian.

Mogul ti iubegte pe togi copiii, dar biiegeilor gi fetigelor care sunt tot timpul nemulgumigi le di o lecgie.

preluiasci

si invege ci nu pot primi de fiecare dati tot

Daci ar fi asa, ar ajunge si nu mai nimic, n-ar mai face diferenta intre zilele de sirbitoare 9i cele ob\nuite gi ar deveni foarte preten-

Copiii trebuie giogi,

ii aminti mama.

ce isi doresc.

ii explici marna.

,o ru ""''k ', .1^

f,milian se gAndi cu gro aza cum ar fr, daca Mosul i-ar pune in cizmulige decit o nuia, din simplul modv c5. este un baietel prea pretentios. CAnd vine Mog Nicolae? se interes5" el dupa ce, ca un baietel cuminte ce era) puse ina-

poi pe raft dinozaurul de plq.

Nu mult timp, saptamAni, il linigti mama. peste

mai sunt doar trei

- Cit mai trebuie sa dormim pAna atunci? se interesa Emilian in continuare.

-

De exact douazeci si unu de ori.

Bine, se declara Emilian de acord. Dar ii scriem Mogului scrisoarea imediat ce ajungem acasi., nu?

Bineinteles, zimbi mama.

Emilian se linigti gi - si vezi minune dupa trei saptamAni, intr-o dimineala cu

multa zapada, deasup ra cizmuligelor pregatite de cu sear;", trona in toata splendoareasa

mult rAvnitul dtnozaur de plug.

95

 

Nu ureau sd urmdresc spectacolull Ana a;tepta cu neri"bdarc ziua de duminici. Cu cAteva zile inainte marna ii diduse vestea cea mare ci a cumpirat bilete la spectacolul circului care poposise gi in ora;ul lor. Circul nu era departe - mergAnd pe jos in zece minute au 9i ajuns. Ana nu mai fusese niciodati la circ si, vizAnd cortul urias, se simti ugor descumpaniti. Eu nuuu vreaaau si urmiresc spectacolul se smiorcii nesiguri. -Dar de ce nu? o strAnse marna in brate pe fetiga ei, care avea lacrimi in ochi. psn11u ci sigur sunt tot -felul de lucruri ingrozitoare acolo inS"untru, spuse Ana printre suspine. - Nici vorbi de a;a ceva Vor fi animde imblAnzite gi un clovn care cu siguranta va fi foarte amuzant. Vor mai fi gi acrobagi, care sar si se rotesc in aer incerci marna si o linigteasci.. Mai avem pufin timp, daci, vrei putem sa ne plimbim pugin in jurul circului zise ea vdzind nesigurangaAnei gi porniri tinAndu-se de mAni. in spatele cortului se aliniau garcuri in care se aflau cigelusi, porumbei, dar 9i ursuleti si chiar si un elefant. 12 ui1s, si animalul tiu preferat este aici arit5" mama ci"tre elefant. -Ana examini cu interes elefantul pentru ci, intr-adevir, acesta era animalul ei preferat. acasi dormea $i cu un elefant de plug. Tocmai atunci veni la animal dresorul qi ii scirpini urechea. Yazbnd ciAna priveste curioasi. elefantul, ii spuse: inainte de spectacol lntotdeauna dezmierd putin urechile lui Jumbo, a;a igi indeplineste sarcinile cu mai mult entuziasm, ii explici el z6"mbind. Poftim, zise el intinzAndu-i Anei un mir, pogi si i-l dai tu.

in

fa

zis fuses,

dar intre

Man -N -D tocmai

I

-D -it -St

-E, Cez intrezilr

mai md

-D -$i

vedea in

Nu-mi face nimic? intrebiAna agjtata.

Jumbo? se uiti la elefant cu prefrcuti uimire dresorul. Ai putea si te urci pe spatele lui si nu ti-ar clinti nici micar un fir de pir, o lin\ti el. Ana se apropie si intinse fructul catre elefant. Jumbo lua cu grija cu trompa fructul imbietor si cu o singura miscare il fl"cu sa disp arl in gura

lui. O privi p. Ana cu multa recunostinga, scuturAndu-si spre ea urechile, ca $i cum

ar frvrut sa-i multumeasc;,. $i acum du-te repede

-

iniuntru,

ca nu cumva sa intAruii

la spectacol. Primul numar va fi al lui Jumbo spuse dresorul. Ana fugi fericiti spre intrarea

cordui,

gasind loc chiar

in primul rAnd. in timpul spectacolului constati cu satisfacfie ca Jumbo ii arunca o privire, b" chiar dupa parerea ei ii fh"cu cu ochiul in timpul numS"rului - cu elefanti.

i1:/L:,il

:,::;:11

'

.:'4

96

 

Nu ureau sd mAnAnc supal lui Cezar se afa o farfurie cu supi de rosii aburindi. Mai bine zis fusese aburindi cu zece minute inainte, cind i-o pusese marna in fagi, du intre timp Cezar nici micar nu se atinsese de ea. in

faga

si"

supa repeta el incipi"gAnat.

minAnc gi se pregiteau si serveasci felul doi. -Mama gi tata terminaseri. deja De ce egti aqa incipi"gAnat? suspini mama. Am pregitit supi de rosii Nuuu vreaaau

-

tocmai pentru

ci gtiam ci

este preferata ta.

Dar acum nu vreau si o minAnc rispunse Cezar urAcios. inc5" nici nu ti-ai vizut noua farfurie, spuse malna. Ji-am cumpirat-o ieri. Serios? se lumini" faga lui Cezar. Unde e? Vreau s-o vid o rugi" el' E chiar in faga ta, ii ftcu marna cu ochiul. $i pe fundul ei e super-eroul ti"u preferat. Cezar examini surprins farfuria pe care pAni acum nici nu o remarcase. Marginile erau verzi si parci

-

se

figuri de super-erou e ascunsi sub supi, deoarece avea mai multi eroi preferagi. Nu putea ghici care dintre ei ar putea fi, iar mama refuzasS. ii dezvi.luie secretul. jos. Si cum o si pot vedea ce se ascunde pe fundul farfuriei? intrebi Cezar cu colgurile gurii lasate in intrez1reasi o sabie.

Cezx ar fi vrut tare mult

sa gtie ce

--

Doar mAncAnd supa, spuse marna. Daci minAnci toati supa, farfuria 9i se golqte 9i imediat se va putea vedea imaginea ciruia dintre eroii tii preferagi se ascunde pe fundul ei. VrAnd-nevrand, Cezar recunoscu c1 mama aYea

ii

prin care cerea ajutor, eventual sa vina el cu o alti idee. Dar si tata dadu din cap, sugerand ca acesta este singurul mod prin care poate sa vada fun-

dreptate.

"t,tttca

tatei o privire

dul farfuriei. Aqa cL Cezar

se apuca de

mAncat gi constat;. imediat ca supa era

ii placea lui. in cele din urm;" putu sa vad" p. chiar gustoasi, exact a;a cum

fundul farfuriei testoasa sa prefer atl din filmul de desene animate. Recunoscitor, siri in bragele mamei.

Mulgumesc frumos, mami

- sa stii ca si supa a fost delicioasa

$i

Pot

mai primesc o Portie? intinse el fericit farfuria

s5.

cu testoasa run]a spre mama.

97

 

Nu ureau sd strdnut in batist5l

1

Intr-o dimineati ri.coroasi" de toamni erau doar cativa copii in grupi, deoarece mul;i se imbolniviseri si rimiseseri. acasi.. in timpul micului dejun Mara strinuti puternic. Sinitate .spuse doamna educatoare, dupi" care ii intinse repede o batisti - de hArtie, deducand din strambaturile Marei ci in curand va srrinum din nou. Poftim, ai aici o batisti, data viitoare te rog si stri"nuti in ea. Dar Mara nu intinse mana dupi batisti gi urmi un nou hapciuputernic. Nuuu vreaaau si strinut in batisti., strigi. intre doui strinuturi. Spiridugul Hapciu nu imi va mai gAdila nisucul, explici ea dupi cel de-al treilea strd.nut. Cine e spiridusul Hapciu? se interesi. curioasi.Alinuta,

colega ei de gridiniti care acum sri"tea langi ea. - Cel care vine ne gAdili nisucurile ca si. strinutim. Iar el se distreaze bine cAnd ne strAmbim, explici ;i Mara. Mi-a spus mama, adiugi ea cu toati. seriozitatea.

-

Spiridqul Hapciu iti spune gi si nu folosesti batista? intreba doamna educaroare. Da se lumini faga Marei laawulexplicagiei neasreprare. Atunci acest spiridus Hapciu este o fiinti tare smecheri., clatini din cap doamna educatoare. Cu

rantd ar rdde daci agi fi gi mai putini aici la grS"dinigi, cit mai mulqi strS"nuri, o multime de microbi igi pi.risesc gura 9i nasul.

fiind

acas5.,

sigu-

bolnavi. Pentru ci atunci cAnd

Cum arati microbii? intrebi Mara.

- Microbii sunt atAt de mici, incAt nici nu pot fi vizugi cu ochiul mici ghemotoace p5"roase, care au

liber. Dar vi-i pute,ti imagina ca pe niste guri mari, cu dingi ascugigi gi gata de atac. Daci, nu ai o batisti in fata ta, atunci acesti microbi mititei se impristie in aer si se asazi pe cei care se afll in apropiere. in cazul in care in tine se ascunde o boala, pe care s-ar purea ca tu si nici nu o simgi,

s-au asezat. E posibil ca mAine si figi gi mai putini la gridinigi,

ei o transmit mai departe si

ii

infecteazi. pe cei pe care

I

,

iar mie asta nu mi-ar placea deloc.

vai Acum microbii srau aici, pe mine?

resa Alinufa ingrijorat"

incepu si. se

se

inre-

p.

faga.

;rearg" ;i din grupa se srergeau ir r.*rt timp rogi copiii

de zor pe faga,

i,,:,].

in timp ce doamna educaroare

incerca sa-i linisteasc;..

Calmad-va spuse ea rizdnd. Sa speram

ca de aceasta data nu s-a intimplat nimic ri.u, dar sper de asemenea ca de acum inainte

Mara sa foloseasc5" batista de hArtie atunci

,-ffi w

WW

*;

fir

^ffi*nffi

.a1d simte civa srrS.nura. Incet, incet spiritele se calma ri, iar dupa micul dejun Mara veni la doamna educatoare cu o rugi"minte. Va rog frumos sa imi dagi o batista de hArtie. E mai sigur sa am una in buzunar.

Cine gde cind ma viziteaza din nou spiridqul Hapciu?

v

I

I

cletz

juc

mea

si to

gim

care

cu

e:

t

inap

98

 

Nu ureau sh merg cu motocicleta ,\ v pana acasa-f Mama porni cu Robert spre parc.

-

Hai si ducem Ei motocicleta mea cea mici o rugi, Robert pe mama.

Mama se bucuri auzind ci Robert vrea si meargi" cu micuga motocicleti, deoarece ata puteau ajunge mai repede in parc, unde biiegelul se putea juca in voie. Dar cAnd sosi timpul si porneasci spre casi, Robert nu mai vru si meargS"

-

cu motocicleta.

Nu mai vreau si merg cu motocicleta se incip{ini el. Mami, adu tu motocicleta Dar, Robert, motocicleta e a ta il apostrofr marna cu fermitate. Eu nu ma pot asezape ea Tir ai adus-o

;i tot tu trebuie si" o gi duci inapoi

Nu mai vreau si merg cu motocicleta continui. Robert si strige gi porni spre casi intorcAndu-i mamei

qi motocicletei

spatele.

un vAnt puternic, care il sufli pe Robert pAni la motocicleta sa. Baiatul se scuturi, dupi care porni iar{i pe trotuar spre casi. Dar o alt6. rafall" de vAnt il duse inapoi pani la motocicleti. nu te a;ezi pe ea si pornegti si te voi trimite iar si iar inapoi la motocicleti, pini De atitea ori voi sufa - spre casi spuse vdntul. cu ea Lui Robert nu-i plicu deloc ce auzi, a;aci incerci din nou s5. inainteze ciliva pa;i. Dar deodatS.

se isca

Eu re-am avertizat spuse vAntul gi mai sufa inci o dati cu putere, trimigAndu-l din nou pe Robert

inapoi la motocicleta lui. Pot sufla;i mai tare

Robert mai incerca de citeva ori, dar cA"nd c\zu in fund din cauzavAntului puternic, renunfi. - Bine, merg acase cu motocicleta mormai baietelul qi se a$ez" p. motocicletS".

In

acea clipa vAntul se

linigti si se mai auzi doar o ;oapta:

Distractie pla-

cuta, Robert

Dupa toate acestea, mama si Robert ajunsera acasi des-

tul de repede.

99

 

Nu ureau ca tata sd mearga la antrenamentl Tata stitea in usi gata de plecare, cu geanra de sport pe umir.

Mi

gri.besc inapoi la voi spuse el dAndu-i mamei un pupic pe obraz

- Vivianei pe ;i unul

cregtet.

Unde merge tata? se intoarse Viviana spre mama dupi ce usa se inchise

in urma tatei. -Laantrenatnent,

o informa marna. Stii

ci

de trei ori pe siptam6.ni. merge la sali.

Nuuu vreaaaau catatasi meargi la antrenament

se lisari"

in jos colturile gurii Vivianei.

- Sportul e foarte important, spuse mama.'Iata are un loc de munci unde sti foarte mult tn fata calculatorului. Din aceasti cauzi" are nevoie ca de mai multe ori pe siptimAna si-si miste bine mAinile si picioarele,

pe care nu prea le foloseste in timpul zilei.

Dor

urma -t

Tat Dodo movila

-l Dar -,

imedia

Dar txteazl.la calculator, nu? Atunci isi foloseste mAinile rispunse Viviana.

Dor

- Omul nu-si consumi energia folosind calculatorul, incerci marna si ii explice. Pentru a-si obosi trupul si a-si deconecta gAndurile are nevoie de sport.

vizu tr

mie insisti Viviana. imi lipsqte tata nu vreau si - Dar Daci tata nu ar merge si" se antrenezei-ar lipsi foarte mult miscarea si ar fi tare neplicur pentru el. Sigur nu vrei ca tata si se simti r5.u, nu-i ala? intrebi, marna.

-l -l distrug

si aqa

si

plece

Viviana scuturi din cap.

Hai si facem si noi pugin sport aici in cameri pAni vine tata acas5" ii propuse marna. $i daci de siptimAna viitoare pogi si mergr si tu la ora de gimnastici de la gridinigS" Vivianei ii surAse ideea si mai tArziu, cind il auzi pe tata la us5., fugi siJ intimpine. Imagineaz|-Ei, tati Si eu cu mami am fbcut gimnastica ceva?

- $tii vrei, tncepdnd

acasa

$i de saptam ina

viitoare mama ma inscrie la ora de gimnastica de la gradi

ii dadu fericita vegdle Vviana.

$tii,

miscarea

necesari pentru toata lumea

': t :.l

e

La gtidiniga doar I I Oesenezr dofm Sl ma

jo.

cu papusile,

iar asta nu-mi face corpul si oboseasc;",

,':"i

"ir ''',.'l .:.::,.:::.|: iL.1. j//n

-"':i,N7,nffi

',tt,,t tttii;::l.1

't:t:t;:t:tiii

'"",;,,;i,iti , ,;i,iti

_l

Dor

-l

de aceea e nevoie de gimnastica.

4nn vv

 

L

_

r\u ureau sa ocolesc

muEuroaiele de cdrtitdt Dodo qi tata se plimbau tn parc.

-

Unde egti? fugi Dodo inainte. Eu sunt deja aici, iar tu ai r5"mas in

urma Eu am cA;tigat

urmiri zAmbind biiegelul care alerga vesel. Nu peste mult timp Dodo gisi un musuroi de cirtigi 9i siri pe el cu ambele picioare, nivelAnd mica Tata igi

movili de pimAnt. Cand Dodo siri chiuind 9i pe al doilea musuroi, tata il admonesta: Dodo, nu e voie si sari pe musuroaiele de cArtigi S-ar putea si fie acolo chiar atunci o cArtiti

-Dar inainte c

tatasi. isi poati" termina propozigia, Dodo gisi un alt musuroi de cArtigi gi siri gi pe acela.

Te opregti chiar

imediat spre casi

in

acest

moment ;i tmi promiti ci nu mai sari pe musuroaiele de cArtiga Altfel pornim

spuse tata nervos.

Dodo se sperie pugin si ii promise repede tatei ci nu va mai siri. igi tinu promisiunea pAn5" in clipa in care vizu trei mu;uroaie de cArti;i uriase, unul langi. altul. Ocoleste, te rog, muguroaiele de cArtigi

il prweni tata pe Dodo.

vreaaau si ocolesc muguroaiele de c6.rti9i se smiorci.i biiegelul. - Nuuu Degi ai face bine sa-ti asculti titicul auzi Dodo o voce de undeva de jos. Deja m-am siturat si-mi tot distrugi musuroaiele, iar eu si nu mai pot iegi la aer

Dodo privi cu atengie spre muguroi si vizu o clrtigi. micugi, dar foarte supirati".

-

Daci mai sari o dati pe muguroiul meu, o pigegti il atengioni cArtiga pe Dodo. Dar Dodo se gindi ci un animal atAt de mic nu are ce si-i faci;i nu lui in seami atengionS"rile cArtigei, sirind pe rAnd pe cele trei musuroaie. Dar cAnd si sari pe cel de-al treilea muguroi, Dodo se trezi deodati in*. Si.ie;. tr-o groapi mare. Cizu atXt de brusc, incdtarerizi,in fund, ftra *kh sa mai poata sa iasa din groapa.

-

Ti-am spus ca o pagegti daca mai sari pe mugu-

roaiele mele se uita cArtiga multumita spre Dodo. De acum inainte ocole;te-mi musuroaiele de departe daci nu vrei sa pagqti iar

aga

Inainte ca Dodo sa poata da

din cap, tataajunse lAnga el ;i isi qute baietelul sa iasa din groap;".

Promit ca de acum

inainte am sa ocolesc toate musuroaiele de cArtiga zise

Dodo intor-

cAndu-se spre tata, gi de data aceasta chiar avea de gAnd sa igi tina promisiunea.

101 :

I

 

-_

Nu ureau sd inchid robinetull Dupi

masa de

prinz Grupa Ursuletilor

pregitea de somnul de dupl-amiaz.i,. Copiii, sub supravegherea doamnei ingrijitoare, merseri" la baie ;i se spilari pe mAini penrru a purea dormi apoi linigtigi. se

Gelu

mult

ai<

sant cu

Cine a terminar si nu uite si inchidi robinetul li atentioni doamna

-

... mgrryltoare. n

Dar Lea, de parca nici n-ar fr auzit atenfionarea, lasa robinetul deschis dupa ce se spale pe meini. Se grabea deja spre sala de grupa cAnd Greta o rrase inapoi.

N-

ai auzit ce a spus doamna ingrijitoare? intreba ea pe un ton superior, penrru ca ii placea sa-gi dea

importanti.. inchide robinetul

o som i" eape Lea.

Dar eu nuuu vreaaau si inchid robinetul riposti. Lea. Dacd te deraryeazi aga de tare, inchidel tu

- Nu eu l-am deschis inchizi tu

certi. Greta in continuare cu ea. Eu l-am inchis pe aI meu, pe al ti"u trebuie

se

Lasi-mi-n pace, nul inchid

gata

i se adresS"

gi

Och

cul, iar

-F

si culese

sil

continui Lea cu obrizniciile.

-Renata, care asisrase la schimbul ;ide replici, se si.turd

-F

rele coal

veni lAngi ele.

-E

-t

culege

-b Lai

Si gtii c5" daci lasi robinetul deschis, spiridqul care produce apa

niciun

dupi un timp oboseste foarte tare si se supi,ri ci il pui s5" lucreze degeaba. Din aceasti cauz.i"s-ar putea ca data viitoare si nu mai producS" api si atunci nu vom mai putea si ne spalim pe mAini si nici pe dingi. futa vrei?

singur.

Q1s12 are dreptate,

-

ka

se

ea Leei.

uiti" la ea mirati., dar gi ochii Gretei se frcuri rotunzi de uimire. Despre spiridugul ce produce apa nu

mai auziserS..

Mamica mea mi-a povestir, explici Renatavazind nedumerirea lor. S-a intimplat de cAteva ori ca nici eu sa" nu inchid robinetul de acas;", si atunci mama mi-a explicat ce consecinte

-

poate avea acest lucru. Vorbea exact ca un om mare,

o crezuri. fugi speriata sa inchidl. apa,

a;a ca cele doua fetige Lea

dupa care intrebi. curioasa:

Ilnde produce spiridugul

apa?

- Asta nu stiu sa va spun, recunoscu Renata. Dar am sa o intreb pe mama.

Nu mai putura sa continue discugia deoarece doamna ing

riji-

toare le trimise cu blAndete inapoi la grupa. A;tepte pAna isi ocu pare

locurile in patuguri, dup i carc le ura somn u;or.

il visa pe spiridugul care produce apl si in somn ii promise ca nu-l va mai Lea

c

-S

se rosto

-E -\,

pune niciodate si" munceasca in zadar.

102

 

Nu ureau sd culeg ffreref Gelu igi perrecea fiecare vacanri" de vari. la bunicii lui. ii plicea tare mult aici, fiindci nu se plictisea niciodati si tot timpul gisea ceva interesant cu ce si-si ocupe timpul. Haide, Gelu Azi vom culege mere il chemi bunicul. Culegem merele coapte si gustoase, iar bunica ne face din ele o plicinti delicioasi. -

ochii lui Gelu sclipiri cand ar,,i deplicinta cu mere ;i fugi repede la bunicul, iar acesta ii didu un cosulet in care si poari culege merele. Hai si. incepem si le culegem, ca s5" poat5" prepara bunica plicinta cu mere

-

cAr mai repede spuse

bunicul

imediat doui mere rosii pe care le puse in cos. Eu nu mai vreau si culeg mere renungi, Gelu dupi cAteva minute. Dar abia ai cules vreo doui. se uiti bunicul la el. Din acestea n-o si avem prea mult5. plicinti. Ia mai

si culese

-

culege

citwa

Nu vreau si culeg mere izbucni Gelu. La inceput bunicul nu lui prea in serios istericalele lui Gelu, dar cAnd vizu ci. biiegelul chiar nu mai culege niciun mir, incerci si.J convingi. Gelu insi nu se lisi induplecat gi bunicul culese in continuare mere de unul

-

[a un moment dat alese unul si musci din el cu atAta pofti, incAr Gelu incepu si. saliveze gi el. Sigur e delicios mirul intinse Gelu m6.na dupi un mir rosu, dar nu reusi si-l prindi, deoarece se rostogoli. Unde te duci, mi.rule? Vreau si te minAnc Eu nu vreau si mi minAnci Nu aju$ la culesul merelor din copac dar vrei si" le minAnci? Mir vorbitor lqa ceva nu existi. zise Gelu cu ochii rotunzi de uimire. singur.

-

Ai

acesta

vrea sa manAnci si placinta cu mere,

-degi nu vrei sa ajugi la

prep ararea eil

il

cerra

in continuare m5.rul. - $i ce daca? veni raspunsul zeflemitor din partea lui Gelu, care inhaga repede marul si mugca din el. t.,

Pfui E plin cu viermi si nici mi"car nu e dulce Asta sigur ai ft"cur-o inrenrionat, marule

Marul dadu din

cap,

mulgumit de el insusi. Apoi sti"tu din nou de vorba cu Gelu, care de aceasta dati

il asculra. La ln-

demnul marului vorbi-

tor se apuca din nou de cules, deoarece intelesese

ci atunci

e cu

adevarar delicios marul si

placinta cu mere daca mun-

ceste mai intAi penrru ele

103

 

Nu ureau sd-mi ascut creioanelel

acum eu cu ce si. mai colorez?

Dori sti.tea la biroul ei si colora in cirticica pe care o primise cadou de zita ei. Thre mult ii mai plicea si. coloreze si era si foarte talentati. Mama o lauda de fiecare data, spunxndu-i ce frumoase sunt desenele si culorile alese. Dar cumintenia nu duri prea mult. Mama observi" ci fetiga incepe si arunce unul dupi altul creioanele, cateva dintre ele cizind pe covor. in timp ce arunca creioanele, Dori mormiia: Nici acesta nu e bun $i acestuia i s-a rupt varful Nici acesta n-are vd.rf $i

-

nu o auz Dar-H s5" n

-A(

de pe ca

_Di

Ascute-gi creioanele gi atunci poti continua si colorezi dup5. care ii intoarse spatele gi pleci de la birou.

Nu vreau s5"-mi ascut creioanele Atunci mai bine nu colorez impristiate pesre rot fiindci fetiga nu avea chef si le puni.la loc. Dar dupi un timp se plictisi gi de puzzle si se asezi. inapoi la birou. Mama consrari. cu bucurie ci se apuci" din nou de colorat, crezAndci Dori va incepe si-si ascuti creioanele.

-Dori se xeza pe covor s5" faci, un puzzle, creioanele rimAnind

Aceste creioane ;i acum au virfirl tocit, iar acestuia i s-a rupt de tot vArful le-a-ascugit nimeni Desi tare mult mi-aq dori si colorez

listi. AtAt

Mam

Mama urmiri o vreme comportamentul fetitei ei, dupi care ii spuse:

-Dori se uit5.la malna cu faga imbufnati,

Horar

-Nr Mam razgind

Bietel

pe Horat

nuiseft

mormli din nou Dori. Nu

ploaie, c:

tu singuri. o indemni mama pe fetigi. Nuuu s5"-mi ascut creioanele strigi. Dori lovind cu pumnul in masi. -Atunci imaginile din cirticica de colorat iesiri carte din si se asezarS. pe masi in faga fetiEei. Una dintre ele, o printesi in rochie cu volinase, prinse grai: Noui ne-ar plicea tare mult si fim frumos colorate Acum suntem sterse si rransparente Iar daci tu nu igi ascugi creioanele, a$a vom Ei rimAne. In timp ce vorbea printesa, celelalte desene dadeau gi ele din cap. Te rugam din suflet, ascute-ti creioanele gi colore aza-ne o ruga pe Dori si o calea;ca penrru prinrese.

Dar r

-Ascutele vreaaau

_N(

sti"tu pu casei

lui

Vei vede a ce dupa ce ne colorezi se va contura

o adevarat|poveste adaug"

;i printul.

Dori se minuna de desenele vorbiroare, iar apoi se apuci de ascutit creioane. Cand toate creioanele aveau vArf, continua colorad. itr scurr timp printesa, prinlul si caleasca isi etal arl. minunatele culori , Lar Dori le privi mulgumitS". Multumim frumos spuse printesa pe un ton satisfb,cur. Iar acum urmeaza povestea, fii atenta

,,.,::.:,.

Desenele

- acum colorate -

ii spusera minunata poveste a CenusS"resei, iar

Dori promise

ca de acum inainte igi va ascuri

q

de fiecare data creioanele.

104

___  

Nu ureau sd ud florilel Horatiu stitea in camera lui privind si aranjAnd cartonasele cu fotbal\ti. AtXt de concentrat era, incnt uiti. de orice altceva din jur. Aproape ci nu o auzi

nici pe marna cand il strigi.

Horatiu, am pus aici stropitoarea.Te rog si-gi uzi florile din cameri. Dar- si nu uiti

-

Acum nu vreau si ud forile spuse Horatiu

ftri

si-gi ridice micar ochii

de oe cartonase.

Mama se uiti surprinsi la biietelul ei, cS"ruia pAni acum

-

Dar, Horatiu, florile tale sunt insetate,

Nuuu vreaaau

s5"

il rugi mama.

ud florile repeti Horatiu smiorciindu-se.

Mama nu mai insisti", dar rugAndeasci" gi si-gi ude

flori

ii ftcea plicere si ude florile.

ii lisi

acolo stropitoarea, sperAnd ca mai devreme sau mai tArziu biiegelul

s5. se

florile.

una dintre ele suspini, dar nici acest lucru nu il impresioni. prea tare pe Horatiu. Arunci. doar o privire florii, dupi" care se intoarse la cartonasele sale. Vezfundci micului lor sti"pAn nu i se face mili de ele, florile se intoarseri spre fereastri si ciutara ajutor afari. Sus pe cer vdnx\. un nor de ploaie, care se apropie tot mai mult de fereastri. Norisorule, ud5"-ne, te rugim il implori o foare pe norisorul de ploaie. Dar norul stia ci" nu poate indeplini dorinta florii, pentru c5.l-ar fi impiedicat sticla din geam. Nor\orul stitu pugin pe gAnduri, apoi chemi in ajutor vAntul, iar ei doi impreunS" provocari o furtuni. mare chiar in faga casei lui Horatiu. Aceasta atrase si atengia biiatului, care fugi repede la fereastri., se uiti afari 9i se sperie putin de norul de ploaie ;i de vAntul puternic. Daci" nu uzi florile, atunci le voi uda eu striga norul de ploaie. - Nu te cred, pentru ci nu poti trece prin fereastri ii replica Horatiu, sigur pe el. Dar in clipa aceea vantul puternic scururi atit de tare fereastra, incAt Horafiu avu impresia ca in cAteva cliBietele

se ofileau deja de sete.

\

.M

pe va sparge geamul.

Ma

ajuta vAntul continua norul. Sigur

asta vrei? in locul tau eu ag uda repede forile. Ce de cizi?

Dupa ce norisorul termina ce avu de spus, vAntul puternic vui din nou, Lar

Horatiu se sperie gi mai tare gi intinse repede mAna dupa stropitoare.

mul

Mai bine ud florile decit sa spargi geaspuse Horatiu vAntului gi se gi apuca

de stropit. recunosc5.toare

catre noriFlorile zimbtri" gor si citre vant, iar Horatiu promise ca de acum inainte le va uda fari intdrziere de fiecare dati.

105  

Nu ureau sh merg cu bicicleta fara rofile qtutdtoarel bicicleta prin Tata stitea pe banci si o privea pe Bianca dAndu-se cu

Sir

-Thta faga

blocului lor. urmi.rind-o, tatei ii trecu prin minte ci ar fi timpul si dea jos da cu bicicleta pe rogile ajutitoare ale bicicletei, pentru ca Bianca si se poati doul rogi. Zis gi frcut. Tata didu jos rogile ajutitoare ;i le puse deoparte.

-HaisivedemcummergepedouS"rogi Thta ginea de bicicleti' iar Bianca pelingi bicicleti si se urci pe ea'ziseelginanddebicicleti. Bianca care tata didu drumul bicicletei, 9i in clipa urmitoare dala. Totul decurse perfect pani in ,.ro*.nttrl in se trezi la pi,mant cu bicicleti cu tot' Pune inapoi rofle ajutitoare Nuuu vreaaau si mi dau pe doui rogi declari fetiga imbufnati' -Dar cAnd Bianca didu fuga la locul unde pusese tata rogile ajutitoare, constati ci acolo nu se mai afla Deodati atengia ii fu atrasi de un zgomot ciudat nimic. Se uiti bine de jur-imprejur, dar nu revbzuniciieri. la rogi ajutitoare grd'bindu-se spre scara vecini' Fugi la cigiva pa;i distangn. S. ,ritnlrrtr-acolo gi vizu cele doui Bianca veni pugin speriati langi tata si

in faga lor 9i le apostrofl: mea, acolo unde vi este locul Voi incotro credegi ci merge$? Vb duc inapoi la bicicleta -Auzind acesre cuvinre, cele doui rogi ajutitoare se intoarseri, o ocoliri pe Bianca;i se grabiri mai departe de data aceasta le 9i prinse' citre destinatia lor. Dar Bianca ajunse din nou in faga lor;i dintre ele. Nu vrem si ne inroarcem la bicicleta ta, Bianca se frgai una cedalti' ci tu eqti deja mare isteagi si nu mai ai nevoie de noi, adiugi

ele, se opri

Ne bucurS-m

9i

- in scara vecina locuieste o fetiga mai mica decAt tine si ea nu are la bicicleti rori ajutitoare. Ea ar avea mai mare nevoie de noi, mai bine mergem acolo,

vorbi din nou Prima roate.

-

chiar sunt

isteaga? se

minuni Bianca.

am chzutcu bicicleta

Dar chiar adineauri Cele doui roli o laudaragi o incuraj,rfa

pe Bianca, spunandu-i ci in curand se va descurca si mearga cu bicicleta si fati ajuto-

rul

1or.

Atit de mult insis tata, incAt in cele

din urmi fetiga le crezu gi le lasa sa plece, rat eafugi inapoi la tatagi Ia bicicleta ei. Acum voi reugi singuri ii zise Bianca tatalui ei. Nu mai am nevoie de aiutorul

Dupi

cAteva

tiu

starflrri nereusite

si miscari nesigure, Bianca

si mea rgh cu bicicleta tara rogi ajutito are.

invaga

s

Sindel la

lapte abu apa gi se

-tu

incerc6"nr

-A -N -A -D Dar sPune

ce

-C

fierbinte -Sr

-C

Sindel

in ti

106 l

 

L

-

Nu ureau sd suflu crenuurgtiit -

Sandel, e gatacina striga mama

Thta stitea deja la

sindel la locul

din bucatarie.

masi, iar marna trebaluia pe

lui si astepti

ca mama

lingi aragaz. se a;ezi gi

si-i puni in fagi delicioasa cacao cu

lapte

aburindS" si cremrrrstii fierti cu musrar. cum vizu cina, ii lisi gura api gi se apuci imediat de mincat, dar se fripse cu cremrrstii fierbingi.

siri el si incepu si-si miste mana in sus si-n jos in fata gurii, incercAnd si aline durerea provocati de mdncarea fierbinte. sufli pe el spuse marna. -Atunci Nuuu vreaaau si sufu crenvurstii se smiorcii mai departe Sindel. Atunci asteapti pAni se rdcesc, ii propuse tata o alti soluqie. - Dar eu vreau si-i mininc acum Nu vreau si astept replici sindel. Dar atunci un crenvurst tusi incet gi i;i pironi ochii rugitori asupra lui Sindel, care tocmai voia si mai spuni ceva, dar cuvintele ii inghegari pe buze. - Ce ciudat, niciodati n-atn remarcat ca un crenvurst si. aibi ochi se minuni Sindel. Sufli pe mine, te rog il rugd, crenvurstul in soapti. Apa in care ne-a fiert mimica ta a fost fierbinte cumplit de - si mi-e tare cald inci;i acum M-ai ajuta foarte mult daci m-ai ricori pugin - Oricum urmeazi" si te minAn.. it .o-p"ratie cu asta, faptul ci ti-e cald e o nimici toata raspunse Sandel tot in goapra.

-fude

?

In timp ce vorbea isi ridica mAna la gura ca nu cumva parintii lui sa observe

c5"

vorbeste cu un crenvurst.

lnseli In burtica

-Tebine, stiind ci" am rafostmaurilvoisisimti foarte te-am hra-

nit. Dar caldura asra teribila o suport foarte greu spuse viitoarea cini.. Sandel, ce ror

;ugoresri lo? il intreba tata.

aco-

Eu ... nimic ... doar

-

nimic . . ., se belbai baiegelul, temAndu-se cS vor rAde de el daciva spune adevirul. Se

uita la cren-

vursrul abu-

rind si, ftcAndu-i-se mila de

 ''''

:.ri,r.:

el, incepu sa-l sufle

indelung gi sirguincios. se

pofta, apoi

in doar cA.teva minute cina raci, rar Sandel o inghiti cu se lasa

pe spate in scaun, cu

un zambet mulqumir pe buze. 107  

Nu ureau s6-mi las umbrela acasAl

In cr

-\ Dar

Florina igi zari in hol umbrela cu buburuze si hotari pe loc si o duca cu

-1

eala gridinig".

Nu ploua Nu avem nevoie de umbrela spuse mama. Dar Florina se fh"cu c5. nu aude. Am umbrela cu bub uruze Merg la gradi cu umbrela mea cu buburu-

ze

incepu ea sa cAnte.

Florina, n-avem nevoie de umbreli Nu ploui repeti marna. Si oricum nu

o pogi gine in mAni, avAnd in vedere ci vrei si-ti duci si gentuta gi pipugica. Florina continui si ignore cuvintele mamei.

Nu

ii

trebuiau si gentuta gi pipuga, dar voia neapirat si umbrela.

priceapi de ce nu ar putea si le duci. pe toate trei. $i la urma urmei ar putea si. o ajute si mama Doar c5" de data aceasta mama nu putea s5. o ajute, deoarece avea ambele mdini ocupate. Florina incerci si gini. in mAni in acelasi timp pipqa, gentuga si umbrela cu buburuze, dar nu reusi cu niciun chip. CAnd lua intr-o mini pi.puga si in cealalti" gentuta, atunci umbrela rimAnea pe dulipior. Iar cAnd lua umbrela intr-o mAni" gi pi"pqa in cealalti, ri"minea gentuta pe dulipior. nu e bine izbucni Florina, cu gentuta intr-o mAni gi umbrela in cealalti, in timp ce pipusa rimase pe

reusea nicidecum sa

dulipior. Nu le pot gine pe toate trei Dar eu vreau si le duc pe toate -,\aLasi umbrela acasi ii spuse mama deja pugin iritati.. Ar cam trebui si pornim - Dar nuuu vreaaau si-mi las umbrela acasi

-

T

-t

-(

mi"car r lv

Gen

areaga.

-F

cu tine. Flor dupa

c

-r

lua pe

nevoie,

Flori

-T

108

 

in cele din urmi reu;i cumva si le ,tini in brage pe toate trei in acelasi timp: pipuga, umbrela si gentuta. mami Am reusit o privi fericiti Florina pe mama gi didu si iasi pe qi. -Yezi, Dar in clipa aceea, cu o bufnituri mare, cAzuritoate din mAinile ei. Au, asta nu-mi place deloc se auzi mai intAi vocea gentu,tei. - Nici mie nu-mi place, zise pipuga. M-am gArbovit cu totul. lqa eu nu mai vreau si merg niciieri. ;i - Credeam ci mi va duce doar pe mine, adiugi gi umbrela. A;a nici mie nu imi mai convine. $i nici micar nu ploui", a;a ci nu ii va fi de niciun folos faptul ci mi duce cu ea. Genruta, pipuga;i umbrela Florinei se sfttuiri si stabiliri ci cea mai buni solutie ar fi si ii ceari fetilei si

&";i

aleagi.

ftcura.

Florina, trebuie si alegi spuseri intr-un glas pipuga, gentula si umbrela. Pe una din noi nu o pogi lua de care dintre noi ai mai mare nevoie azi

cu tine. Ginde;te-te

Florina ridica unul cAte unul lucrurile clzute pe jos, le

imbrig\i

pe

rind

pe fiecare, pe p5"pq5" o si pupi.,

dupi care incepu si gAndeasci cu voce tare. Pipqa vine in fiecare zi cu mine la gridi, pe ea nu o pot lisa acasi. in gentugi am fustiga pe care o voi -pe mine la gridi si in ea voi aduce acasi desenele pe care le voi face azi.Tnschimb de umbrela azi nu am lua nevoie,

pentru ci nu ploui.

Florina ridici

-

iari;i umbrela, dupi

care se intoarse sPre mama:

Mami, pun inapoi umbrela Azi nu am nevoie de ea. O voi lua cu mine atunci cAnd va ploua.

109  

Nu ureau sd stau la mas6[ GrupaAricilor se pregitea si. serveasci masa de prinz. Copiii se a;ezari frumos in jurul meselor si asteptari fimAnzi ca doamna ingrijitoare si le puni in fag| prinnrl delicios. Oliver era singurul care se foia. Se vedea pe el ci nu prea li convine faptul ci trebuie si stea intr-un loc. Dupi o scurti afteptare se si ridici ;i fugi la jucirii. Oliver, a.llaz5'-te inapoi la locul tiu $tii bine ci in timpul mesei nu e voie si te plimbi il mustri doamna educaroare. Doar aranjez ma;inuga, pentru ci. botul ii atdrni" de pe etajeri", explici Oliver. - p6il1s frumos din partea ta, dar ai fi avut timp si dupi prXnz, ii zAmbi doamna educaroare. -Oliver se a;ezi inapoi la locul siu gi incepu si minAnce supa. insi dupi cAreva minure se ridici" din nou, fugi la fereastri gi, trig6.nd perdeaua, se uiti afarl"pe geam. Auzise zgomotul frcut de masina de gunoi gi pentru nimic in lume n-ar fi ratat ocaziade a o vedea in actiune. Oliver, pani luim prAnzul ri.mAnem la masi., nu alergim de colo-colo il mustri" din nou doamna

educatoare.

Dar eu nuuu vreaaau

s5"

stau la mas5" izbucni

Oliver;i fugi la cealalti fereastri.

burti.

calea;i, impiedicandu-se de el, ateizd.din nou pe jos. Observ ci obiectele din grupi sunt gata oricind si. dea o mAni de ajutor. Cred renunti si si te asezi frumos la masi., spuse doamna educatoare. ,,Poate totugi ar trebui sa ascult

si iau prdnzul fbra sa ma tot plimb. AtAt ci,t dureaza si

masa cred ca pot si stau si eu intr-un

loc",

isi spuse in sinea

lui Oliver se aseza

si

ina-

poi la mas5,, mAngAindu-gi

coill pe care la ultima

cazaturi

il lovise destul de rau.

apoi o I

-t

Ajur

foarte b mamei

peste m

plini

de

-L N -I

in el gi biiegelul Se ridici neryos, ftre sl-i mai pese de masina de gunoi, gAndindu-se doar ci sigur nu se va mai aseza la masi". Porni citre ug5", dar sci.unelul siu ii apiru brusc in fagi. Oliver se impiedici de el gi cizu din nou. De data aceasta se ridici smerit, dar nici acum nu avea de glnd si indeplineasci rugimintea doamnei educatoare. Se indrepti. din nou c5.tre usi", insi pe la jumitatea drumului un ursuleg de plq de pe raft ii tiie

singur

aceea a

alte pap

-Mai exact ar fi fugit, dar covorul se ridici brusc, iar picioarele lui Oliver se impiedicara

aterizd. pe

Mar

t"'-tt'

:,

c5.

vor si te convingi si

-t

dorm ft

110

 

Nu ureau sd dorm fara papuga rneal Mama si tata isi luara ramas-bun de la fetiEa lot, Iulia, fiindca

in

seara

doarma la bunici. Mama o imbratisa si o saruta inca o data, in bratele bunicii.

aceea avea sa

apoi o puse

strigi Iulia in urma lor. Ajunsa in camer5., Iulia uitase deja de ffistetea despirEirii de piringi gi se distri foarte bine in compania bunicilor. impreunS" cu bunica se jucari de-a pringesele, asezind in cerc toate pipusile mamei din copilirie pentru a servi ceai gi prijituri. Apoi iqiri cu bunicul in curte si se jucari cu cigelugii. Nu peste mult timp se insera. Bunica pregiti pentru cini un delicios grig cu lapte, iar apoi Iulia se juci in vana plini de spumi. Totul decurse bine, pAnd" cand Iulia se puse in pat. - Unde e pipqa mea cu care obignuiesc sa dorm? intrebi Iulia cotrobiind prin tot patul. - N-ai adus nicio pipugi cu tine, micuga mea isi imbrigiga bunica nepotica. Dar ia uite, sunt aici atAtea alte papqi, pofi sa dormi cu oricare dintre ele. Dar mie lmi trebuie papusa mea, intotdeauna dorm cu ea incepu sa plAnga Iulia. Nuuu .vreaaau sa

-

-

Distracgie plicutS" la teatru, mami Pupici, tati

dorm larapapuga mea

111

 

Bunica incerci si o lin$teasci pe fetigi ari"tAndu-i toate pipugile, una mai frumoas| ca alta, dar Iuliei nu

ii trebui niciuna, o voia doar pe a ei. Cind bunica i-o intinse copilirie, Iulia o arunci gi pe aceea.

pe cea mai frumoasS. dintre pipugile mamei din

Eu nu mai vreau si dorm cu Iulia prinse glas pipuga aruncatS.. Iulia nu ne iubeste Desi ne-am jucat a;a

de bine impreuni in dupi-masa

Noi am fost preferatele mimicii ei Nici eu nu mai vreau si. dorm cu ea, mai bine merg intr-o alti cameri. VeniEi cu mine? spuse o alti pipugi pe care Iulia o aruncase pe jos. aceasta

Toate pipqile dS.duri din cap, porniri una in spatele celeilalte spre urma lor, Iulia incepu si plingi zgomotos.

qi

gi

iesiri. Dupi ce se inchise usa in

$uni66, ar fi buni, totugi, una dintre pipqile mamei Dar acum nu mai vid niciuna ...

- Cu siguranti s-au supirat. Le-ai jignit cand ai spus ci nu vrei si dormi cu ele, ii explici bunica. Eu zic ci ar trebui si-gi ceri scuze de la ele Iulia fugi dupi

pipqi,

le str6.nse in brage

;i le aduse inapoi in pat. Iertagi-m5", vi rog, pentru ce arn spus mai devreme Eram supirati pentru ci" pS"puga mea, cu care dorm de obicei, nu este aici gi nu at vrea si dorm singuri". Mi-ar plicea tare mult si dormigi cu mine Pipugile ii acceptari scuzele si, c6.nd Iulia le culci in pat cu ea, se cuibiriri fericite lAngi. ea. Pipqile mamei vegheari toati noaptea somnul Iuliei.

-I\

artificii PAna ac

de mare

-j\

zgomot(

curile dt

suporta.

incepu

Mutr<

Muki

c

pugin in

-N

va fi fric

-A\ -A\ -A timp ce

toate cu de la fe

112

 

Nu ureau sd fie Tteuelionl c6"reva artificii ca si ne putem lua rimas-bun asa cum se cuvine de la anul vechi. Pana acum ai sirbitorit trecerea in noul an dormind, dar acum esti destul -

MAine e Rwelionul

ii spuse

tata

lui Dorian. Am cumparar

i t 1

poti aftepta miezul nopgii ;i si privegti focurile de artificii. Nuuu vreaaau ca mAine si fie Revelionul Focurile de artificii sunt zgomotoase Silviu mi-a spus la gri.dinigi ci a plans cind a vizut asti-vari focurile de artificii. Zgomoai, a fost atAt de puternic, incAt urechile lui nu l-au putut de mare ca s5"

si vini Revelionul ;i nici ca urechile mele si nu suporte zgomotul focurilor de artificii incepu Dorian si plAng5", dupi care fugi in carnera sa si se ascunse sub piturici. Muki, micuta maimutici de plus cu care obisnuia si doarmi Dorian, se cuibiri lAngi el si-l consoleze. suporta. Eu nu vreau

Muki cunostea toate secretele biietelului, pentru ci. Dorian ii dezvaluia roate bucuriile si tristetile lui. Era pugin ingrijorati, fiindci" nu-i plicea si-gi vadi micugul stipAn pllngand.

MAine va fi Revelionul, se uiti Dorian la ea printre lacrimi. Si oamenii vor aprinde artificii. Iar mie tmi va fi frica pentru ci sunt foarte zgomotoase.

-

Ai mai vizut focuri de artificii? se inreresS" Muki. - Nu, inci nu amvlzut, recunoscu Dorian. PAn5" acum am dormit intotdeauna de Revelion. Atunci nici nu stii c6"t de frumoase pot fi spuse Muki visi"toare. Eu le-am urmarit de mai multe ori in timp ce tu dormeai E o priveligte de vis: pe cer explodeazi o ploaie de stele si oriunde te uigi vezi luminiqe in

curcubeului. Ar fi bine si nu-ti mai fie frici, pentru ci. atunci am putea si le urmirim impreuni de la fereastri E adevirat cd e zgomotos, dar privel\tea meriti., crede-ma toate culorile

Muki

cu atdta enruziasm, incat starni interesul lui Dorian. Deodatl auzira o bubuitura puternicd, urmar;. de zeci de mici pocniruri. Dorian rresari, dar Muki se povestea

duse repede

in

faEa

ferestrei, f}"cAn-

du-i semn cu mAna micutului

sau

st5"pin.

Vino repede

ca cineva tocmai

sa vezi Se pare

incearce sa vada

daci functi oneaz| artificiile cumparate

Dorian fugi la fereasrra si ramase fari cuvinre vazdnd priveligtea. isi lua maimu{ica in brate, o saruta

'.)

pe cregrer si apoi alerga la tatal sau.

Thti, tati Hai sa incercam

gi

noi artificiile il ruga el cu ochii srralucitori.

- itr regula. Dar numai una

Altfel

nu ne vor mai ramAne pe mAine, ii fhcu tata cu ochiul. 113

 

Nu ureau s6-mi aratf ezf"larull Intr-o dimineati senini de iarni, Manuela si rata deciseri ca dupi. micul dejun si. iasi pugin la plimbare. ?ta o ajuti pe fetiga si se imbrace, ii didu cizmele, ciciula, paltonul, insi Manuela dori si"-si ia singuri fularul, dar nu reugi si i;i acoperi cu el bine gAtul. Manuela, araryeazl-gi firlarul Ji-e gAtul dezvelit ;i igi va fi frig o aren-

tion5. mama pe fetiEi".

preftcu ci nu aude vorbele mamei. Atunci mama veni in fata fetitei gi ii gAdili in joaci partea gAtului rimasi neacoperiti igi va fi frig la gAt, micuEa meal $i partea aceasta trebuie acoperitd, ariti mama spre pamea cu pricina. Doar ;i-am ar5.tat zilele trecute cum ffebuie pus firlarul ca si-gi acopere tot gAtul. Arxrleazill, re rog. Nuuu vreaaau si"-mi aranjez fularul E bine 9i a;a lovi Manuela cu piciorul in podea fari. a aveade gand Manuela

se

si asculte vorbele mamei.

Inr

baiege

ii cun cesc,

s

voie

d

frunte T

IN

deven

siset

Bine, du-te a;a. Micar igi vei invi.ga lecgia pe propria piele renunli mama la cearti.

-Thta gi Manuela porniri la plimbare. Vremea era seninS. si aerul

proaspit, potrivit anotimpului. Dar dupa un timp simtiri;i frigul lafagi,si se bucurari ci s-au imbricat gros. Dar Manuelei nu ii era frig doar lafati, ci si la gAt, unde simtea

cAnd

in permanenti" un vint

rece.

Nici acum nu vrei si-ti aranjezi fularul? o intrebi vAnnrl

,ti-l vei acoperi bine cu frrlarul

Nu vreau nici acum si-mi

rece pe fetigi.

Si;tii ci igi voi gAdila gitul pani

fularul E bine gi a;a infrunti Manuela vAntul.

aran')ez

- Atunci mi voi distra foarte bine rAse vAntul. -Cu aceste cuvinte se intensifici deveni tot mai rece gi se cuibiri ;i

tot mai

strAns la gAtul gol al fetigei.

De cAte ori Manuela igi ducea mAinile inminqate la gAtul gol, de atdteaori vAntul rece incepea si" ridi. Eu ti-am spus si-ti acoperi gAtul se distra tot mai bine vlntul.

- Buna ta dispozitie nu va dura prea mult, se imbufna Manuela si incepu sa traga de fular.

imi

aranjez imediat fularul,

fi frig si niciun vdnt nu-mi va mai gidila gA"tul. Manuela isi aranji cum trebuie fularul, care dupa aceeaii tinu de cald la git pentru tot restul afa ci" nu-mi va mai

plimbirii.

:

,

i

Iar vAntul rece pleca mai

departe,

sa"

gAdile

"lgi

copila;t

care refuz\" sa-gi aranjeze

fularul sau c5.ciula.

bine

i

'i

durear

114

 

Nu ureau un pat noul Intr-o seari, in timp ce ii pregitea patul lui Laviniu, marna observi ci" biiegelul ei crescuse;i patul ii ri"misese mic. A;a ci ii propuse si meargi si ii cumpere unul nou. Nuuu vreaaau un par nou Eu il iubesc pe acesta Mai bine mi chircesc, - se smiorcii Laviniu. Bine. Mai devreme sau mai tiniuitivei da singur searna ci ai avea nevoie de unul mai mare. Acum culci-te Noapte buni zise marna sirutdnduJ pe frunte.

In

Laviniu avu un vis straniu. Stitea pe malul unui lac, ,tinAndu-gi picioarele in api.. Dar apa devenea din ce in ce mai rece si el simgea ci. mii de ace minuscule ii ingeapi piciorugele. Acest lucru il ftcu acea noapte

si" se trezeasci,

dar senzatia de intepd.turi nu dispiru. VbitXndu-se, o strigi" pe mama, care fugi la el speriati. Ce s-a intAmplat, scumpule, ai visat urAt? intrebi. mama.

- Da, suspini Laviniu. Am visat ci imi tineam picioarele in api. rece ;i-mi era ardt de frig, incit deja mi dureau. Atunci m-arn ttezit, dar durerea

nu a incetat.

dor piciorusele? intrebi marna ingrijorati. Da, mi inteapi, rispunse Laviniu. Acum nu asa de tare, dar mai inainte mi dureau foarte riu. --Te ingeapS"? Atunci inseamni ci doar au amonit, in curAnd id va trece, il liniqti mama. -Te ce inseamni ci. au amorrit? $i de ce au amorrit? intrebi Laviniu curios. Cand, dintr-un motiv sau altul, sAngele nu circula asa cum ffebuie in ,

fii

piciorugul r5,u, de exemplu daci il multa vreme indoit, arunci a;a igi semnal izeazl organismul ci" ceva nu esre in ordine, ti explica mama. cand re-ai invArtit in par probabil ai alunecat mai jos gi nu ai avur suficient spatiu ca si-ri intinzi picioarele gi de aceea au

. -i' f,.. .i'' .' ' ' :: r.

t','

,

amortit.

Laviniu igi aminri despre dis-

.ufia de dinainte de culcare. Dac5. as ayea un pat nou, atunci nu mi-ar mai amortl Ilicioarele? dezvolta el mai departe subiectul.

Probabil ca nu, ras-

punse mama, pentru ca ai avea mai

mult loc. Dar acum

culca-te, re rog MAine vedem ce pat de baiar mare sa-gi cumpari,m. ?.7

ln vis, Laviniu confortabil in

dormea intr-un pat

forma de masinufa gi i;i in-

tindea picioarele plin de satisfactie. 115

 

Nu ureau sd beau din paharl Mami, mi-e

>,IF -

sete

imi dai, te rog, pugini api? fugi Lori in bucatirie.

-Mama umplu un pahar cu api si i-l intinse.

Dar acesta este un pahar se revolti fetita. - Bineinteles Apa se bea din pahar. Sau poate ai vrea si bei dintr-o farfurie? - glumi mama. Nu, nu din farfurie. Dar nici din pahar, explici Lori. Eu vreau din biberon Din biberonul meu cel vechi. Dar deja de mai bine de un an bei din pahar zise mama sdrprinsi. - Dar acum nuuu vreaaau s5. beau din pahar se enervS" Lori. - Bine, cedi mama. Daci ti-l doresti aga de mult, iti dau biberonul. Poate igi vei da searna singuri ci pentru o fetigi mare si istea,ti, care merge la gridiniti, e mai comod si bea din pahar. Cu aceste cuvinte, marna umplu biberonul si i-l intinse. Lori ii mulgumi cu ochii sralucind gi fugi cu el in cameri. il invArtea mulpmiti in mAni. si privea cu satisfactie imaginea atit de cunoscuri" de pe el. Doi

M

Cei d

ii

duc

it timp

sisea

buzul

amdn

rimas

pinguini alunecau pe o panti inghegati - aceasti, imagine ii plicea foarte mult si cind era mici. in timp ce se uita la ea, pinguinii parci prinsera viagi gi incepuri si" se miste. Si nu numai ci se miscau, ci parci aratau spre ea, rdzAnd zgomotos intre timp. Ce e at6.t de amuzant? ii intrebi.

Lori mAnioasi., pentru ci nu-i plicea si rAdi cineva de ea. - Hi-hi-hi se rostogoleau de rAs pinguinii. Pai, faptul ci. qti o fetiti. asa mare si totusi bei din biberon - de ce e asta atAt de amuzant? intrebi fetiga putin mai calmd". - $i Biberonul e pentru bebelusi, zise un pinguin in timp ce isi stergea lacrimile ce ii curgeau pe obraji din cauza rAsului copios. Uit5.-te si ru in oglinda cit esri de caraghioasa: copil de gradiniga cu biberon in mAna Lori fugi la oglinda si se privi indelung. Yazindu-gi refl exia, o apuc" ;i pe ea rAsul. Era intr-adev5,r o priveliste

foarte amlJzantl: o fetiga asa mare cu un biberon in mAna. Apoi brusc deveni serioas;". Daca pina si ea

ei daca ar vedea-o? GAndul o inspiimint;,, aga ci se grabi inapoi in bucatarie si puse in fata mamei sticla cu pinguini. Nu vreau sa mai beau din biberon, spuse ea. De acum inainte vreau sa beau apanumai din pahar. rAdea, ce ar spune prietenii

Se

lopait

deloc

itt

siapr

celorl

Sebi ;

sara p

ca cei

aieir

de vo daca tON

I

se rid" .

. a

el sl ll

de ml

arezi ea.

T tn

ceilt

asezat

Thvi sara faga.

ridica

de ml

dar in 116

 

Nu ureau sd staujos ,\,ll ln autobuz Mama sti.tea in statia de autobuz impreuni. cu gemenii ei, Sebi 9i Thvi. Cei doi biiqei asteptau deja cu neribdare sosirea autobuzului care avea si ii duci la verisorii lor.

Mami, cAnd vine odati autobuzul? intrebi neribdS"tor Thvi.

- Imediat, rispunse mama. Mai aveti pugini ribdare -in cAteva minute sosi autobuzul, iar mama ii lui ;i

de mdni pe copii si urcari.

in

timp ce malna cumpira biletele, Sebi gi Tavi fugiri inainte s5" caute locuri libere. Mama ii ajunse din urml si se asezari. cu togii. Biiegii ocupari doui.locuri alS"turate, iar mama se a;ezi pe un loc din spatele lor. Autobuzul porni, iar cei doi micugi ndzArivani rS"maseri.linltigi pina cAnd pirisiri oragul. Dup5" aceea se ridicari, amAndoi de la locurile lor, ca si" se poati uita mai bine pe geam. Sebi se duse si la scaunele din fata lor, care ri.miseseri. neocupate, si tot urca si cobora, ca pAn5" la

urmi si urce iar si si priveasci de acolo pe geam. Sebi, vino inapoi il atentioni. mama pe biietelul cel neastAmpirat. -Sebi veni, dar nu se asezi., ci se urci cu picioarele pe scaun, sprijinindu-se de spitarul acesruia, si incepu si

gopiie. Iar Thvi il imiti" in tot ce {bcea. Stagi jos, copii se auzi din nou rugimintea mamei. Nu e voie si vi urcati pe scaun cu picioarele Nu deloc frumos si e periculos Autobuzul ia curbe, frineazl,, iar voi puteti cidea de pe scaun Nuuu vreeem si. ne asezS"m strigari. copiii in cor.

-in ciuda mustririlor

repetate de mamei

privirilor dezaprobatoare ale celorlalgi calitori din autobuz, gi a

Sebi gi Thvi conrinuara sa sar;" pe scaune.

ca cei

Yazind

doi nazdrivani

ai ei nu se potolesc nici de vorba

bun"

nici

daca le vorbeste;ipe un

ton mai ferm, mama se ridica de la locul ei si

il apuca frumos

Sebi, asezandu-l lAnga ea. insa in timo de mAna pe

 

ce

il tinea pe Seb

asezat pe

-f

scaufl,

Thvi continua

sa"

sari" pe scaunele

din

faga.Atunci mama se ridica din nou, il apuca

14 ) ::i:;l

tt:ii

'ii '.:

':,:,.ffi ,,,

e

de mAna pe Thvi gi

il

asezl,

dar intre timp Sebi se ridicase 117

 

si gopiie. in

din urmi mama renunle si se asezi obositi" inapoi pe scaunul ei. insi rdmase cu ochii pe ei, mereu atenti., ca nu cumva copiii s5. cad5. de pe scaun. Voi de ce nu ascultagi de mi.mica voastri.? se auzi dupi cXteva minute din difuzorul autobuzului. Vegi vedea ci se va termina cu plAns daci vegi continua si siriEi pe scaune Dar noi nu vrem s5. ne asezim zise Thvi cu putini intArziere, fiind luat prin surprindere. Nu vrem pregi.ti,ti-vi se auzi din difuzor o voce care nu promitea nimic bun. -Atunci Si in acea clipi" autobuzul incepu si ia viraje - un viraj periculos dupi dtul. Apoi frAni brusc, dar nici nu se opri bine c5" porni din nou in trombi gi apoi se nou. opri Viraj, frAni , viraj, freni - si continui tot ata din pani cnndThvi incepu si plangi. Eu mai bine mi. asez, se smiorcS.i Nici nu e aga bine si sari in autobuz. - Daci tu te a;ezi, atunci m5. asez si el. eu, se alituri Sebi fratelui siu. Nu e distractiv si gopii de unul singur. - in clipa aceea, dupi ce amAndoi se agezari, incetari gi frAnele si se terminari. ;i virajele. Aurobuzul igi $i continui. linistit drumul mai departe. Acum autobuzul nu mai iaviraje. Sirim din nou? il intrebi Sebi in goapri pe fratele si.u. - Nu, eu prefer si" stau jos, scuturS" din Thvi. -Restul drumului cei doi fragi il parcurseri.cap stand linigtigi langi mdmica lor, ridicandu-se doar cAnd isi vdzur6" verisorii in staqia de autobuz. si incepuse din nou

cele

mer$t

in

sfr

C,

plant albe,

imort

T( de

sa1

porni

d.pq de la

plant

118

 

Nu ureau sd rdmAn pe cdrarel M-am gAndit, spuse mama in timpul micului dejun, ci am putea deja de mult aceasti iegire. in sfrrgit, se prevede o vreme superbi de primivarS". Ce idee minunati incuviingi cu mult entuziasm tata. -Cezam-isi privi piringii cu ochi intrebitori: Ce e aceeao gridini botanici? intrebi ea. - Seami.ni cu gri.dina zoologcl,, doar ci in loc de animale aici poti vedea plante, explici tata. Acum, primivara, e deosebit de frumoasi Natura e in foare, arborii imbraci" straie roz qi albe, iar paj\tile se prezintS. in mii si mii de culori. Atunci saptimAna viitoare vom merge la o gridini de plante? trxe Cezara concluzia. - Da, putem spune gi asa, zise marna. Dar nu cumva si ne uitim acasi aparatul foto Altfel nu vom putea

merge la gradina botanici, pentru ci plSnuim

-

imortaliza privelistea extraordinari.

Toati siptamAna aceea Cezaraavu senzagia ci. fiecare zi dureaz| un an, cu atAta neribdare astepta sfrr;itul de siptimini.. in cele din urmi sosi ziua mult a;teptati. Sari sprinteni din pat si, dupi un mic dejun rapid, pornirS. la drum. Thta nu exagerase cAnd spusese ci gridina botanici este de-a dreptul superba - realitatea depaqi orice inchipuire a Cezarei.Topii si alergi fericiti admirand copacii, de la cirarea marcati, pa;ind veseli pe iarba moale si mitisoasi.

-

Cezara, cfurarea nu este la intAmplare aici, o atengioni mama.

plante ocrotite, pe care

pof si le calci din

pisirile

si miile de

in iarba de acolo

grqeali. daci nu mergi pe cirarea marcati.

flori.

Se abatu

infloresc tot felul de

119

 

Dar eu nuuu vreaaau si merg pe cirare strigi Cezara, indepirtindu-se tot mai mult de piringii ei. ei auzi plAnsete gi suspine dureroase. Se opri speriati si se uiti in urmi. Au Vai Cine m-a ci.lcat a;a brutal? se scururi binuqelul. - eu abia acum incep si.-mi revin vorbi ametit dedigelul de pidure. PAni acum am fost doar admirat, $i nu sunt obisnuit si fiu tratat cu piciorul. Topora;ul igi aranja petalele sifonate, incercA.nd in acelasi timp si. se indrepte.

-Dar de sub picioarele

-

Cine a iesit de pe cirare si a trecut peste noi cu atAta si.lbiticie?

se

plinse el.

Cezarase ru;ina foarte tare. Se apleci" spre ele ingrijorati si incerci si.le ajure, dupi. puterile ei, si-si indrepte coditele indoite gi si.-;i aranjeze petalele rivSgite.

vi

N

Tata

se ric

inapr

rog N-am frcut-o intentionat se scuzi. Cezara. N-am ascultat-o pe marna, degi m-a ci as putea si vi calc, zise ea uitAndu-se la ele rusinati gi o mici lacrimi. ii aluneci pe obraz si cizu

papu

Bine, te ierti.m, nu e nevoie si plAngi se imbunari florile viz?nd regretul ei sincer. Dar data viitoare si o sft.tuiri. ele.

io

ls1121i-rni,

atentionat

tocmai pe capul dedigelului.

fii mai atenti., sunrem foarte fragile

Chiar in aceastS. clipi mi intorc pe cirare, promise CezanmingAind pe rAnd peralele fiecirei foricele. O, ce senzatie plicuti inchise dedigelul ochii.

- Da, se legini toporasul aprobAndu-l si el. intr-adevir, e un sentimenr foarte, foarte plicut. - Mi-ar pli.cea si mai pot rimAne aici cu voi, dar acum trebuie si. plec pentru ci altfel mi va cerra marna, spuse fetita tristi. Dar vi promit ci de acum inainte

inde pe n

A

voi avea intotdeauna griji gi nu mi. voi mai abate de la

cirare le promise ea.

Floricelele isi fluturari frunzele in semn de ri.mas-bun, uitAndu-se cu drag in urma fetigei ce se indrepta spre pi.rintii care o asreprau zAmbitori pe ci.rare.

ffi l+:i::,,r'

{ ,@

ffi

D

R

firimi

120

 

Nu ureau sd-mi iau papuciit Mama muncea de zor in bucitirie, pregitind paine cu ou pentru cind". Tata gi Rudi se jucau in cameri. cand mama ii anunti ca e gatacina. Rudi se

ridici

degrabd. gi se

inft,tigi imediat in bucitirie. insi mama il rimise

inapoi in cameri si-si incalte papucii. Lui Rudi nu-i conveni deloc. Nuuu vreaaau s5.-mi iau papucii se opri el in mijlocul bucitiriei.

- Rudi, nu mai fi aga de incipigxnat papuci, altf.l igi

suspini mama. Du-te frumos dupi va fi frig la picioare sau poate calci pe ceva si te intepi la talpi Dar Rudi continui" si se uite la mama cu o privire incipiginatd, repetind intruna: Nu vreau Nu vreau Nu, nu pi nu -intre timp, cAteva firimituri de piine uscatS" de pe masa din bucitirie prinseri viagi. Firimiturile siriri cu indemanare pe podea, iar acolo porniri citre picioarele lui Rudi. Veniti dupa mine vorbi una dintre firimituri. Se mergem repede in faga picioarelor lui Rudi, ca sa calce pe noi , rar noi il vom intepa bine la talpi". Ce distractiv va fi Ag" se si intAmpl". Rudi mai fl"cu un pas ci"rre masi. si in clipa aceea o firimitura ascurira il intepa in talpa. Au Doare striga baiegelul. -- Hai, pa;egte cu incredere ftri papuci Pot intepa si mai tare spuse o alti firimiturd.. Rudi igi ridic5" picioarele, mai intAi piciorul drept, apoi stAngul. i;i privi tllpile si vadi daci mai sunt pe ele firimituri si constati. ci nu mai erau. Se bucuri", deoarece nu-qi dorea o alti ingepi.turi in talpd. Daci imi iau nu o si" mi mai putegi intepa? re intrebi Rudi pe - firmiturile papucii rizboinice.

-

Din pacate nu, nu putem intepa prin papuci, spuse una dintre firmituri cu regrer vizibil.

-

Vai, ce bine exclami Rudi si imediat fugi in camera dupa papuci.

De atunci Rudi n-a mai uitat sa-gi ia papucii cAnd mergea

in bucatarie.

$i daca torusi se intimpla sa uite, era sufi*:,.:

-l

:.,,tij,?-"

,.:iu ti,:,:L,:,tfo

t

,

,

,,,,r,"/t

.'l::n

?1

lo,"l,

cient ca cineva

si ii

aduca

aminre de ingeparura din talpa cauzate de firimituri

gi

alerga intr-un

suflet sa isi caute papucii.

121

 

Nu ureau sd cdnt la fluierl

'/4^ir**'"+"",

i;i inviti prietenii

impreuni si cinte fiecare la un instrument muzical si si formeze o mici orchestri. Mama Oanei le impirli copiilor instrumentele muzicale. MiEi primi toba, Gabriel trompeta, Alinuga xilofonul, Gloria tamburina, Laura cimbalul, iar Oana fuierul. Toati lumea se bucuri de instrumentul primit, in afari de Oana. Ceea ce nici nu se feri si" spuni" in gura mare. Nu vreau si. cAnt la fuier ii spuse ea mamei. Mie imi trebuie trompeta Oana, nu e deloc frumos si fii a;a de incipiganati Gabriel a primit trompeta, nu pot si o iau de la el -gi-a revenit acum fuierul, cAnti la acesta spuse mama cu hotirire. Jie Dar eu nuuu vreaaau si cAnt la fuier Nu vreau Nu incepu Oana si tropiie. -Dar mama nu o lui in seami si incepu si cAnte cu ceilalgi copilagi. Migi cAnta la tobi, Gabriel sufla in trompeti., Alinuga lovea xilofonul, Gloria scutura tamburina, iar l,aura lovea cimbalul. Oana era singura care nu i;i folosea instrumentul muzical. Nici micar nu ii urmiri pe ceilalti, pAni. in momentul in care i;i simgi mina pu,tin umedi. Atunci se uiti la mAna in care tinea fluierul gi observi" c5" acesta plingea. De ce plingi? il intrebi Oana. Oana

la ea acasi;i hotirArS.

-- psn11u c5.la mine nu cAnti nimeni, suspini fluierul si o lacrimi de-a sa cizu din nou pe mina Oanei. imi doream atit de mult si pot cinta Dar tu nu vrei si m5" la;i Sunt supirat pe tine m-am hotirAt si $i

$i vorbesc gi cu celelalte instrumente ca nici ele si nu mai c6.nte cu tine.

Nu-mi poti face una

ca asta

ii rispunse Oana scuturAnd furioasi fuierul.

- Nici eu nu m-arn gandit ci tu o si-mi faci una ca asta, Oana, gi totugi nu vrei si cAngi la mine. Iar un fuier e in viag5. de muzicl". Einut Oana se gAndi pugin la vorbele

fuierului, dupi

incepu si cAnte cu bucurie, piese care mai de care

sufli in el. Dupi aceea mai frumoase. Dupi un timp marna;i ceilalgi copilasi o priveau gi o ascultau doar pe ea, iar Oana care ridici. instrumentul la guri. gi

era foarte mAndra

de ea ins5.si.

#

,#

p;:;::,:

;*w ..&

Te

te: in

desen

ales jo

punea

din

a

mod pe m

U

rAdeat

Te,

apa gi

122

 

Nu ureau sd inchid robinetul in timp ce md spal pe dinfil Teo adora baia,

fiindci acolo putea face o multime

te: in fiecare seari se putea bilici in vana plini cu desene cu spumi pe faiangi,. spalatul mainilor

de chestii inreresan-

spumi, frcend intre timp

era-la fer de interesant - mai jocul cu recipientul pentru sipun. (Jneori, cand mama nu era acolo, Teo isi punea atAt de mult sd"pun pani igi umprea ciusul parmei. Apoi, cu pu|ini" apd., frcea din acest sipun multi, multi spumi", din care modela ,o, f.lrrl de figurine. Mamei jocul acesta nu-i plicea in mod deosebit. ales

vai' Tbo Iar te joci cu spuma Ji-am mai spus ci nu trebuie si folosesti atat de mult si.pun cand te speli

pe mAini

uneori cxnd il prindea asupra faptului mama doar zxmbea, apoi punea spumi pe nasul biiegelului ei si radeauimpreuni. Asa se int6,mpli si de data aceasra, apoi mama spuse: Si cum rimAne cu spalatul dingilor? Teo se si intinse dupi periu,ti, pahar si pasta de dind, apoi deschise robinetul penrru a umple paharul cu api gi incepu sd" se spele pe dingi.

-

Opregte apa, Go spuse mama. Nu trebuie si lagi apa si curgi in timp ce te speli pe din,ti. Dar eu nu vreau si inchid robinetul Mie asa imi piace se opuse

-Teo Asta

e

risipi Oprqte-l spuse mama rispicat.

Teo.

Dar eu nuuu vreaaau se robinetul in timp ce ma spal pe dinti se smiorcai Teo, repe_ tind inca de citeva ori ,,Nu vreau " in surdini.. Mama intinse mAna spre robi_ ner sa il lnchida, cind deodata se auzi o bubuirura purernici". in cli_ pa aceea din robinet gigni un suvoi de apa care il stropi pe Teo din cap pAna in picioare. Nici acum nu vrei sa inchizi robined? se auzi o voce manioasa din chiuveti..

inchid

Ba da, ba da, vreau se batbei

Teo ud leo arce,

scuipind apa care ii ajunsese si in guri. il inchid ime,ciat Teo opri robinetul si dupi aceasri. intAmplare nu mai lasa niciod ate apa sa curga degeaba.

123  

Nu ureau sd fu. linigte in timpul citirii pouegtiil avi

Era ora de culcare gi tata

lui in mAni

o carte de povegti din care fetiga

mare, Sara, alese povestea ei preferati. lui mai Ql1s51s-6 pe aceasta, tati ii ariti Sara si se cuibiri in bratele lui. Sonia, surioara mai mici a Sarei, se a;ezi in bratele mamei. Thta incepu si citeasci povestea, dar abia citi cAteva rinduri ca Sonia interveni.

arati-mi Nu vid imaginea

-Tati, Tata ii ariti

frur

;i

st

Da

pes

o imagine, apoi pe a doua;i pe a treia. Aceste intreruperi nu incurcari foarte mult citirea po-

vestii. Dar cAnd Sonia isi aduse aminte ce frcuse in ziua aceea la gridinigd. si incepu si-i povesteasci mamei, iar

apoi il

lui

la intrebi.ri pe tata despre cum isi petrecuse ziualaserviciu, situagia se schimbi.

Sonia, ft. liniste, nu aud povestea o admonestS" surioara ei, Sara.

- Nu vreau si fac linigte riposti Sonia. -Mama incerci si o faci pe fetigi si taci. vorbindu-i in goapti la ureche. Dar in zadar, fiindci Sonia se din nou gi astfel nici Sara nu putea si se concentrezelapoveste. Sonia, ft liniste o mustri. mama. Sara ar vrea si asculte povestea pAni" la sfrr;it. Nu o deranja - Nuuu vreaaau si. fac linigte in timpul citirii povestii Eu vreau si aleg povestea rispunse Sonia moroci.noas5" gi lu5" in mAni cealdti carte de povesti. Mama si tata schimbari priviri, gAndindu-se la aceeasi solugie: tata si ii citeasci Sarei, iar marna Soniei. Aga Sonia nu se va mai amesteca ln permanenti in povestea Sarei. Dar cAnd mama incepu si ii citeasci Soniei povestea, fetiga nu ingelese nimic din ea - auzeadoar cuvinte lipsite de sens. Atunci o zind, iegi din carte Soniei 9i prinse grai: Salut, Sonia Eu sunt zAna cirgilor Eu am griji. ca pove;dle sa ajunga la copii. $i nu-mi place cind cineva deranj eaza acest proces, aga cum ai deranjat tu in seara aceasta abginea citeva momente, iar apoi intervenea

(

il pr

cioa

I si"

s

min

(

nual sub

sa at

Gatz

$

povestea surorii tale. Daca se va mai intA"mpl" vreodat5., povestile nu vor

s5, va

mai ajunge niciodatala tine.

va in

-

Dar mie imi plac povegtile

fepet

Spre

lui,

exclami Sonia.

Atunci trebuie si,-mi promiti

ca altadata nu te mai amesteci

s

sem

iar C

in povestea surorii tale continul-

cont

zina cargilor.

sam

iti promit

micuEa Sonia.

accepta imediat

Ag" s-a gi intAmplat. Sonia niciodata nu s-a mai amestecat in povegtile

stAnr

pe

s

Sarei gi a ascultat intotdeauna cu atentie si propriile ei povesti.

124

 

Nu ureau Familia se pregitea

s5.

ia prAnzul. Mama asezase totul frumos pe masi.,

avAnd grryl" ca biie,telul ei,

-

sd stau pe scaunl

Ovidiu, si poati ajunge la toate cele necesare.

Aici e farfuria ta, lAngi

ea

frumos la locul tau.

lingura si furculita, explici mama. Asazi,-te

Ovidiu se asezl, ascultS,tor. Mama si tata erau foarte mAndri de el gi ii si spusera asta. Laudele il bucuraratare mult si era multumit de el insusi. Dar dupa o vreme nu mai putu si" stea locului si se tot foi pAna se urci" pe scaun cu picioarele. Mama interveni imediat: ovidiu, stai jos Nu e voie si stai cu picioarele pe scaun Ai putea si cazi masd" se manAnci. sezAnd pe scaun, nu ln picioare adiugi" si tata. -La Ovidiu se asezi", dar dupi. cAteva minute se ridici din nou in picioare pe scaun si mai lopai pe el. Mama il privea deja supirati si il mustri din nou. Nuuu vreaaau si mi asez pe scaun Nu vreau protesti Ovidiu. - Atunci nu poti si mai rimdi la masi PAni. la urmi vei cidea si te vei lovi Nu poti mAnca st6.nd in picioare Te rog si te asezi il atentioni nou si tata pe biiegel. din Dar Ovidiu tot nu se a;e25", ba dimpotrivi, incepu si. dea gi din mAini. La un moment dat scaunul incepu si se clatine pugin, iar Ovidiu se prinse repede de el, speriat. Egti sigur ci nu vrei si te asezi? se auzi o voce hArgAiti,. Pentru c5, dacl,vei continua si stai in picioare pe mine, asteapti-te la ce e mai rau Mi voi clitina atAt de tare, incAr vei c5.dea si te vei lovi r5.u de tot Ovidiu i;i dadu searna c5. scaunul era cel care ii vorbise, dar nu ii lui. in seamd cuvintele. Ri"mase in continuare in picioare si nu renunti. nici la gopiit. Dar cAnd se pregiti si sari din nou, scaunul se clitini primejdios sub picioarele lui. Se inclina atit de tare, incAt Ovidiu abia reusi sa atinga ;i apoi s5" se prinda de marginea mesei. Nu te rasturna, scaunule il ruga Ovidiu disperar. Gata, nu mai sar Si mi asez Si chiar asa si ft.cu. Se asezl repede pe scaun si astepta sa vadi" ce se

va intAmpla. Spre norocul

lui, scaunul nu se

mai cladna,

iar Ovidiu continuS" sa manance

stAnd frumos pe scalln.

125  

Nu ureau sd-mi duc eu gentufa de gr5dinilAt

Lz

prege

Veronica se pregitea

si meargi cu marna la gridinigi.

de una singuri, apoi frumos pulsrn

i;i

luase

chiar;i pantofii gi cardiganul.

posti ea lAngi qi. Deschid eu Desi abia reu;ea si ajungi pAni la clanti, fetiga deschise porni

cine

TL veni rispunsul

ili

se

Se imbricase

tele.

Cind c6"nd

uga.

duce gentula de gridinigS.? o intrebi. marna.

$i Veronicii. Vreau si alerg pe stradi gi cu geanta nu pot.

- Am si eu o geanti, eu o duc pe a mea. Du-o tu pe a ta ii intinse mama gentuta de gri.dinigi. ;i -Dar Veronica nu se intinse si o ia. Sti"tea in continuare la us5., ginand-o deschisi. insi cAnd mama puse jos gridinigi, spunAnd ci atunci aceasta va ri,mAne acasi, Veronica incepu si planga. Avea nevoie de geanti la gri.dinigi. De dus nu voia si o duci, dar nici si o lase acasi" nu voia. Nuuu vreaaau si-mi duc eu gentula de gridi Dar nici nu vreau s5" rimAni acasi suspini Veronica.

Ta

Dr

geanta de

Adu-o tu, mami in clipa

aceea gentuga se trezi la viagi si incepu

s5.

chiuie:

Vai, ce bine Voi fi geanta mamei A;a voi avea intotdeauna pe cineva care si

riu

SCAUN

mi duci cu ea. Mama

sigur

$i nici nu mi va da niciodati altcuiva De un sigur lucru insi imi cind nu voi mai fi gentuta Veronicii: nu voi mai putea sta la gridinitS. printre celelalte gentute si

nu voi mai auzi povestile lor despre locurile palpitante in care au fost duse de micutii lor stipAni. CAnd auzi cuvintele gentutei, \reronica rimase pe gAnduri: ,,Dac|gentula de gri.di vafr amamei, inseamni ci eu nu voi mai avea gentuli de gridi? Atunci in ce o si"-mi mai pun desenele? $i in ce imi voi duce la gridi ursulegul cu care dorm?"

-

cedez

si tata

nu mi va tdri prin noroi sau prin baltoace va pirea

mAna

$tii ceva, mami? Totugi, imi duc eu gentuga de gridi isi strAnse brusc Veronica la piept geanta. Tu n-ai

decAt si-gi duci propria geanti

Ta

adeva,

La

dupa,

de po,

iar

apr

joace

de co

nut"'"'tt'"

"""-t*o*****u********un*.'u.'u,'

126

 

Nu ureau

sd beau ap6t

l-apranz Sami ;i piringii lui stateau in bucitirie in jurur mesei. Mama pregitise mancarea preferati a intregii familii: mancare de mazire cu chif_ tele. Mdnc5.;i Sami cu pofti., iar cand farfuriai se goli mai ceru o portie.

termini cindvizu cAnd cu ce era

de m6.ncat intinse mana dupi p"h"., dar o retrase repede

umplut

acesta.

Nu vreau api", ci sirop de zmeuri se uiti Sami rugitor spre mama. u ap|in pahar, puiule, bea api, spuse mama. -Acum Dar eu nuuu vreaaau si beau api izbucni Sami. -Tata nu putu si ii treaci cu vederea obirznicia. Sami' nu e voie -Dar pe Sami nici si te comporgi a;a Daci,ti-e sete, arunci bea api E cea mai buni pentru sete. cuvintele tatei nu reugira s5-l s I convingi.. vv'v'r64' Statea rLdLsd" i? ?n lrn uurlllnuale continuare la fa locul IOCUI si"u, SaU, tafa farisa Sa intinda intindi p'i",.1cu coada ochiului rJi.l" d. sirop de zmeuri. spera ca mama;i   0r tata L@L4 si J< cedezt' 9i sa-i dea pugin din siropul de zmeuri viznndu-i feEigoara ,,.rpir"ti. insi nu se intampli a;a mama cu api, dupi care marna incepu si strangi masa. sami statea in.or,ri'u"r. p. ::^t:': farisa faca nimic. scaun, Sami, bea-,ti apa Dupi" aceea poti si mergi si te joci mai departe il ruga marna pe biie,telul ei. vreau si beau api ot:.:t beau nimic spuse Sami gise ridici de la locul lui, fugind in cameri. ;l: Yi Thta 9i malna se uitari unul la altul, gandindu-se la acela;i lucru: Sami igi va bea apa atunci cand ii va fi cu

-

:T:^i:ll,o** l*',:t-f

X"?t':i:lll_ld-d

adevarat sere.

La incepur Sami sr;"ru bosumflat in camera lui, dupa o vreme igi rasfoi cartile de povesti

cu dinozauri,

iar apoi incepu si" se joace cu cuburile de construit.

127

-

 

l i

La un moment dat arlzi un suspin adinc venind parci dinspre geam. Se uiti in jur, dar nu vizu nimic. Doar pisicuEa vecinilor stitea pe pervazul ferestrei. CAnd auzi si a doua oari suspinul, isi dddu sealna ci pisica era cea care suspina. Se

ridici

gi se duse la ea.

Pisicugo, de ce suspini? intrebS" el prin geamul intredeschis.

- Mi-e foarte sete Micugii mei sti.pAni au observat si mi-au dat;i mie din ceea ce au biut ei. Au turnat in l-am biut aproape pe tot, dar putin tot a mai rimas pe fundul vasului, vasul meu din siropul lor de zmeuri. $i

iar pe acela l-am risturnat din grqeali. O parte din el a ajuns pe blana mea gi acum sunt foarte lipicioasi.. Uite

bliniEa mea Nu stiu ce si fac, fiindci micutii mei sti"pAni au plecat la bunica lor, a;a ci ei nu mi pot ajuta, se plAnse pisicuta. Pe deasupra inci imi este sete. Siropul acela de zmeur| nu e bun deloc pentru

cum

arat5"

potolirea setei

Lui Sami i se frcu tare mil5" de pisicugS., asa ci di"du fuga si o caute pe mama si ii povesti toata tarigenia. Si mamei ii piru ri.u de pisic5., a;a ci" deciseri si o ajute. Mama o lis5" pe pisicugi si intre pe fereastri, puse api intr-un lighean ;i o spili bine, iar apoi Sami o ajuti si"-i usuce blinip. Mulgumesc frumos pentru biigi Dar inci mi-e sete si acum, mieuni pisica. Putegi si-mi dagi pufini api? Niciodati n-am si mai cer sirop de zmeuri Nu e bun de nimic Sami aduse din buci.tirie pugini ap5" intr-un bol, pe care il puse in faga pisicii. Aceasta biu pXni la ultima picituri, dupi care ii mulgumi lui Sami si mamei lui pentru ajutor gi se intoarse inapoi la casa ei. Sami o privi plecAnd, dupi care se intoarse spre mama: Mami, si mie mi-e sete Pogi si-mi dai pugini. api? -Mama didu din cap zimbind gi se duseri tn bucitirie, unde Sami bau un pahar mare de apa.

128