Marcel Proust in Cautarea Timpului Pierdut Guermantes

March 24, 2018 | Author: Anca Genoiu | Category: N/A

Short Description

Proust...

Description

Marcel Proust

à ñ

!"! #$%%$

u u tul de d eaţă al păsăr lor î părea aost Fra co se F ecare cuvît al ͣjupîeselor" o făcea să tresară ; coodată de paş lor, îş puea îtrebăr î legătură cu ele ; căc e utase F reşte, serv tor u forfoteau a puţ la al ͣşaselea" d fosta oastră locu ţă ; dar î cu oştea ; acel dutev o avea petru ea ceva pr eteos Acu dădea ch ar tăcer o ateţ e dureroasă Cu oul ostru cart er părea tot atît de l şt t pe cît de zgootos era bulevardul î care locu se pîă atuc , cîtecul (desluş t ch ar de departe , cîd este îcă slab ca u ochestral) al uu trecător storcea lacr d och Fra co se î ex l De aceea, dacă bătuse joc de ea care era adîc îh tă că trebu e să părăsească u ob l î care era ͣatît de st aţ de toţ ", ş îş făcuse bagaj ele plîgîd, potr v t r tur lor de la Cobray ş spuîd că fosta oastră casă era super oară tuturor celorlalte case, î sch b eu, care as la tot atît de lese lucrur le o pe cît de uşor le părăsea pe cele vech , aaprop at de bătrîa oastră serv toare cîd a văzut că stalarea îtro casă î care u pr se de la portarul careVu e cuoştea îcă, seele ,de respect ecesare buel sale hrae orale, aproape că o prăpăd se Nua ea ă p tea îţelege; f reşte, tîărul e lacheu ar f fost î stae ; petru el, care u era c decu de la Cobray, a ê uta, a locu î alt cart er era ca ş cu ş ar f luat "o vacaţă î care outatea lucrur lor oferea aceeaş t ha, ca ş cîd ar f călător t; se credea la ţară ; ş u gutu ra î dădu, ca ş o răceală cotractată î vagoul ude geaul ar f fost b e îch s, pres a uată că fusese pe alte eleagur ; or de cîte or străuta ş se bucura că găs se u loc atît de grozav, căc dor se totdea

ua să a bă stăpî care să călătorească ult De aceea, fără să ă gîdesc la el, a dus gloţ la Frafo se ; cu rîsese de lacr le e cu pr lejul ue plecăr care ă lăsase d feret, î îtîp cu răceală tr steţea, petru că o îpărtăşea Ego sul ervoş lor sporeşte pa ralel cu pret sa lor ͣses b l tate" ; e u pot sufer ca alţ săş a feste d spoz ţ le cărora e îş ş le acordă d ce î ce a ultă ateţ e Fraco se, care u lăsa eobservată cea a uşoară d spoz ţ e d cîte îcerca dacă suferea îtorcea capul ca să u a plăcerea dea vedea că sufer ţa ea era qopăt tă, ba ch a'r rear cată Făcu la fel, îdată ce ă vrut să vorbesc de oua oastră casă De alt ter , trebu d să se ducă după două z le să aducă şte ha e u tate î casa pe care o părăs se î t p ce avea îcă, de pe ura utăr ͣtepera tură", ar pe de altă parte, aseeea uu boa care toc a a îgh ţ t u bou, ă s ţea eplăcut deforat de u lug scr pe care vederea ea avea săl ,, stu e", Fraco se,' eîcrezătoare cu sît toate fee le, se î toarse spuîd că crezuse că avea să se îăbuşe pe fostul ostru bulevard, că se vzpc se" dea b elea î dru, că u văzuse c odată şte scăr atît de coode, că u sar a îtoarce să locu ască acolo, ch ar dacă s ar ofer ͣu per u" ş sar da l oae Ͷ poteze gra tu te Ͷ că (ad că cele î legătură cu bucătăr a ş cor doarele) erau a b e orîdu te î oua oastră casă Dar e t pul să spu că aceasta Ͷ ş e utase î ea petru bu ca educîdo prea b e cu săătatea, o t v pe pare e fer se să l vocă, avea evo e de u aer al curat Ͷ era u apartaet care făcea parte d palaţal Guerates vîrsta la care Nuele, ofer due ag ea ecu o/cutulu pe care l a turat î ele, î acelaş ' oet care deseează ş petru o u loc real e s lesc r asta să det f că ş pe uul ş pe altul, astfel îcît Dor îtro cetate î căutarea uu suflet pe care ea 'ul poate cupr de, dar pe care u a ave puterea săl el ă d uele e , ele u dau ua oraşelor ş fluv lor o d v dual tate aşa cu le o coferă p ctur le alegor ce, u îpuţ ează ua u versul f z c cu d fereţe ş l populează cu raculos, c ş u versul so

*

é al : atuc f ecare castel, f ecare palat sau casă are ves t tă are stăpîa sau zîa lu , după cu pădur le au ge le ş apele d v tăţ le lor Ueor , ascusă î adîcul uelu e , zîa se trasforă după capr c ul îch pu r oastre care o hrăeşte ; astfel, atosfera î care doaa de Guerates ex stă î e,' după ce fusese a dea rîdul ua reflexul u e st cle de lateră ag că ş al uu v tral u de b ser că, îcepea să at gă culor le, cîd cu totul alte v se o pregară cu uezeala spuoasă a toretelor uotuş , zîa d spare dacă e aprop e de f ţa reală căre a î corespude uele e , căc uele îcepe atuc să o reflecteze ş u a coţ e c d zîă ; zîa poate reaşte dacă e depărtă de persoaă'; dar dacă răîe lîr gă ea, zîa oare def t v1 ş îpreuă cu ea uele, ca acea f a l e de L us ga car e avea să se s t gă î z ua î care d spărea zîa Melus e Atuc uele, sub ale căru zugrăvel succes ve vo putea sfîrş pr a regăs la or g e portretul fruos al ue stră e pe care u vo f cuoscuto c odată, u este decît s pla carte fotograf că de det tate la care e raportă ca să şt dacă cuoaşte, dacă trebu e să salută sau u u trecă tor Dar dacă o sezaţ e d trecut Ͷ ca acele struete uz cale îreg stratoare care păstrează suetul ş st lul d fer ţ lor art şt ca au cîtat la ele Ͷ îgădu e eor e oastre să e facă să auz aceste ue cu t brul deo seb t pe carel îfăţ şa atuc urech oastre, ş acest ue î apareţă esch bat, s ţ d staţa are des parte uul de altul v sele care au îseat petru o rîd pe rîd s labele sale det c e Pute scoate^ pe tru o cl pă d c r p tul său d cutare t p îdepărtat pe carel auz arăş ,ca d acele c tubur de care te slujeşt î p ctură, uaţa justă, u tată, ster oasă ş proaspătă a z lelor pe care a crezut că lea a t t, cîd dădea, ca p ctor proşt , îtregulu ostru tre cut aşterut pe o aceeaş pîză, tour le coveţ oale ş toate la fel cu eor a volutară Or, d potr vă, f ecare d cl pele care hau alcătu t, folosea, petru o creaţ e or g ală, îtr o aro e u că, culor le epoc pe care u le a cuoaşte ş care, de p ldă, ă îcîtă îcă pe eaşteptate cîd, graţ e vreue îtîplăr , ue

ù

le Guerates, redobd du ş petru o cl pă, după atîţ a a , suetul, atît de deoseb t de cel de astăz , pe carel avea petru e z ua uţ do şoare Perce p ed, î redă acel ov atît de g gaş, prea străluc tor, prea ou cu care se cat fela cravata îfo ată a t ere du cese ş och e îsor ţ de u surîs albastru ca u bre beel re ul poţ culege Nuele Guerates de atuc este aseăător uu a d baloaşele î care a pus ox ge sau alt gaz : cîd reuşesc să l sparg, să fac să asă coţ utul, resp r aerul de la Cobray d acel a, d acea z , aestecat cu u parfu de rujă albă scutu rată de vîtul d colţul p eţe , vest tor al plo , care rîd pe rîd goea soarele, îl lăsa să se aşteară pe covorul de lîă roş e al sacr st e ş să se îveşîteze cu o car aţ e străluc toare, aproape roz, de uşcată ş cu acea g găş e, cu sar spue wager aă, care coferă fes t v tăţ atîta obleţe Dar ch ar î afară de rarele cl pe ca acestea, cîd pe eaşteptate s ţ et tatea or g ală tresăr d ş reluîduş fora ş c zelura pr tre s labele astăz oarte, dacă î v rtejul vert g os al v eţ curete, î care sît ua de u folos pract c, uele a p er dut or ce culoare ca o sfîrlează pr sat că ce se îvîr teşte prea ute ş pare ceuş e, î sch b cîd pe ar p le v sulu , ed tă ş îcercă, ca să e îtoarce la tre cut, să îcet , să aîă şcarea perpetuă î care sîte tîrîţ , revede puţ cîte puţ apărîd, alătura te, dar cu/totul d st cte uele de altele, uaţele pe car acelaş raue lea îfăţ şat rîd pe rîd dea lugul| v eţ oastre Fără îdo ală, u şt u ce forrhă lua î och e acest u de Guerates cîd do ca ea Ͷ care fără îdo ală gara, după cu eu îsu gor astăz î ooarea cu fu/ese copus Ͷ ă legăa cu acel vech cîtec :

sau cîd, peste cîţ va a , bă /rîul areşal de Guerates, copleş du boa de /îdr e, se oprea pe ChapsElysees, spuîd : ͣCe cop l fruos !" ş ,scotea d tro bobo eră de buzuar o past lă de c ocolată Aceşt a a pr e ele cop lăr u a sît î e, î sît exter or , u a pot afla c despre e , ca ş despre ceea ce a' avut loc îa te de aşterea oastră, d spusele altora Dar a tîrz u gă U

sesc rîd pe rîd î durata î e a acestu ue, şapte sau opt f gur d fer te : cele d tî erau cele a fruoase ; puţ cîte puţ v sul eu s l t de real tate să părăsească o poz ţ e ce u putea f ţ ută, se retraşă ceva a îapo , pîă ce fu obl gat să ,se retragă ş a ult î t p ce doaa de Guerates îş sch ba lo cu ţa, care proveea la rîdul e d acest ue pe carel fecuda d a î a cutare cuvît auz t care od f ca rever le ; această locu ţă le reflecta pîă ş î p etrele e care ajuseseră luc oase ca suprafaţa uu or sau a uu lac U fo şor îgust, care era ua o fîş e de lu ă portocal e ş de la a căru îălţ e se orul ş doaa sa hotărau asupra v eţ ş orţ vasal lor lor, făcuse loc Ͷ toca la capătul aceste ͣd recţ Guera tes", ude, î răst pul atîtor dupăa ez fruoase, ura cu păr ţ e cursul V voe Ͷ acelu ţ ut cu puhoa e î care ducesa ă îvăţa să pescu esc păstrăv ş să cuosc uele flor lor cu c orch v oleţ ş roş at c care îpodobesc z dur le joase ale îgrăd r lor îvec ate ; apo a urat ţ utul ered tar, doe ul poet c ude această trufaşă se ţ e a Gueraţ lor se r d ca deja deasupra Fraţe ca u tur îgălbe t ş îflor t care străbate veacur le, ch ar dacă cerul era gol, acolo ude âveau să răsară a tîrz u NotreDae de Par s £ Notre Dae de Chartres, cîd î vîrful col e de îa Lao aosul catedrale u se aşezase ca arca lu Noe pe vîrful utelu Ararat, pl ă cu Patr arh ş Drepţ aplecaţ cu are îgr jorare la ferestre ca să vadă dacă î a Doulu sa potol t, ducîd cu ea so ur le de vegetale care se vor îulţ pe păît, pl ă cu dob toace care scapă ch ar ş pr turur pe ale căror acoper şur bo pl bîdu se agale, pr veau de sus cîp a Chapag e ; cîd elăto ,rul care pleca pe îserate d Beauva s îcă u vedea cu îl urăreau, rot duse, ar p le egre ş e şcate ale catedrale desfăşurate pe ăfraa de azur a aurgulu Acest Guerates era ca u cadru de roa, u pe saj ag ar pe care l îfăţ şa aevo e ş s ţea cu atît a ultă plăcere descoper dul îch s tre oş le ş druur le reale care deodată se pregau cu uele c udăţe herald ce, la două poşte de o gară ; î aducea a te de uele local tăţ lor vec e ca ş cu

ţu rate | pro p c

veac

care ră le făcuse

î

de uele d

re

î ^"e

´ ´

××

apăruse î jurul doae de Guerates ͻ drept locu ţa e , palatul Guerates, l pede ca uele său, căc c u eleet ater al ul îtrerupsese ş u îtuecase traspareţa După cu b ser ca u îseaă u teplu, c ş aduarea cred c oş lor, acest palat Guerates cupr dea pe toţ ce ce îpărtăşeau v aţa ducese , dar aceşt a pe care u văzuse c odată, erau petru e ua şte ue celebre ş poet ce, ş cuoscîd ua şte persoae care 3a rîdul lor erau ua şte ue, ele u făceau decît să sporească ş să ocrotească sterul ducese , îvălu d o îtru b ît s care cel ult se estopa treptat Cu ocaz a petrecer lor pe care le orga za, cu u ag a, cîd era vorba de v taţ , c u trup, c o ustaţă, c o gheată, c o frază rost tă care să f fost baale sau ch ar or g ale îtru ch p oeesc ş raţ oal, acest vîrtej de ue troducîd a puţ ă a ter e decît ar f trodus u praz c de fatoe sau u bal de spectre, î jurul acele statuete de Saxa care era doaa de Guerates, îpruuta o traspareţă de v tr ă palatulu e de st clă Apo , cîd Sa tLoup î povest se şte aecdote î legătură cu capelaul, cu gră d ar ver şoare sale, palatul Guerates deve se Ͷ cu ar f putut f altădată u Luvru Ͷ u so de castel îcojurat, ch ar î jlocul Par sulu , de oş le sale, stpî t ered tar, î v rtutea uu drept at c, suprav eţu d î ch p c udat ş asupra cărora ea exerc ta îcă o seaă de pr v leg feudale Dar această d ură locu ţă d spăruse de la s e cîd a ve t să locu î ed ata aprop ere a doae de V llepar s s, îtruu d apartaetele îvec ate cu acela al doae de Guerates, îtro ar pă a palatulu e Era ua d acele locu ţe vech cu poate a ex stă îcă, ş î care dea ugul curţ de ooare, Ͷ f e aluv u aduse de valul uflat al deocraţ e , f e oşte r ale uor t pur străvech î care d fer tele eşteşugur erau grupate î jurul se orulu , Ͷ erau adesea şte prăvăl , şte atel ere, ba ch ar cîteo agher ţă de c zar sau de cro tor, ca acelea pe care le vez l p te de uele catedrale pe care estet ca arh tecţ lor u lea degajat, u portar c zar, care creştea gă ş cult va flor Ͷͻ şl î fud, î locu ţa ca

re alcătu a palatul, o ͣcotesă" care, cîd eşea î vechea e caleaşca cu do ca , expuîd pe pălăr e cîţ va călţuaş care parcă scăpaseră d grăd ţa portarulu (avîd lîgă v z t u u lacheu care cobora ca să îdoa e cărţ le de v z tă î faţa f ecăru palat ar stocrat c d cart er), îpărţea fără deoseb re surîsur ş salutur cu îa cop lor portarulu ş ch r aş lor burghez a ob lulu care treceau î acel oet ş pe care u deosebea î aab l tatea e d spreţu toare ş î orga e egal tară I casa î care ve se să locu , area doaă d fudul curţ era o ducesă, elegată ş ţcă tîără Era da de Guerates ş , graţ e Fraco se , a fost destul de repede forat asupra palatulu Căc Gueraţ (pe care Fraco se î desea adesea pr cuv tele ͣce de jos), erau preocuparea e costată, îcă de d eaţă, cîd, î t p ce o p eptăa pe aa, aruca î curte o pr v re rez st b lă ş fur şă ş spuea : ͣIată, două suror bue ; pesee se duc «jos»" sau ͣoh ! ce a faza fru oş î fereastra bucătăr e , c u e, evo e să îtreb de ude v , pesee că ducele a fost la vîătoare", pî ă seara, cîd, dacă î t p ce dădea lucrur le ele de oapte, auzea zgootul uu p a, ecoul uu cîtec, coch dea : ͣJos e lue, ce a vesel e" ; pe faţa e re gulată, sub părul e , care acu era alb, u surîs d t ereţea e , îsufleţ t ş cuv c os, î puea atuc t p de o cl pă f ecare d trăsătur la locul e , le acorda îtro rîdu ală eşteşug tă ş f ă, ca îa tea uu cotradas Dar oetul d v aţa Gueraţ lor care trezea teresul cel a v u al Fraco se , î pr leju a cea a are ulţu re ş pr c u a de aseeea ş cel a are ecaz, era acela cîd se ´ desch deau aîdouă caa tur le porţ ş ducesa se urca î caleaşca e Aceasta se îtîpla de ob ce ca îdată după ce serv tor oştr sfîrş seră dea celebra acel so de Paşte sole pe care e u trebu e săl îtrerupă, căru a se spuea prî zul lor, ş î t pul căru a erau atît de,ͣtabu", îr cît c ăcar tata u ş ar f îgădu t să sue, şt d de alt ter că c uul u sar f derajat a ult c după ce sar f suat a c cea oară decît după cea d tî , ş că ar f săvîrş t această ecuv ţă fără c u folos, dar u fără c o pagubă petru el Căc Fraco se (care de 12

cîd era o fee e bătrîă, îş făcea î or ce cl pă ceea ce se ueşte u cap de c rcustaţă), ar f îtîrz at să arate î t pul z le o faţă acoper tă cu c see cu e fore ş roş care expueau dar îtru ch p greu desc frab l, lugul eor u al doleaţelor sale ş ot vele ad e ale eulţu r e Ea le susţ ea de alt ter ca ş cîd ar f vorb t d cul se, fără să pute desluş b e cuv tele Ea botezase acest fel de a vorb Ͷ pe carel credea descurajat petru o , ͣj g tor", ͣvexa tor u" Ͷ a e spue toată z ul ca ͣl turgh c t te" După ce sprăv se cu ult ele r tur , Fraco se, care era î acelaş t p Ͷ ca î b ser ca pr t vă Ͷş preotul care slujea ş uul d cred c oş , îş tura u ult pahar de v , îş lua şervetul de la gît, îl îpăturea şter gîduş de pe buze u rest d e apă îroş tă ş de cafea, îl trecea pr tru el, ulţuea cu u aer leeş tîărulu ͣe " lacheu care, ca să se arate zelos, î spuea : Doaă, a serv ţ puţ strugur , sît del c oş " ş se ducea îdată să desch dă fereastra, sub pretextul că este prea cald ͣî bucătăr a asta zerab lă" Arucîd cu d băc e, î t p ce îtorcea erul ferestre ş lua aer, o pr v re dez teresată î fudul curţ , ea îş îsuşea pe fur ş s guraţa că ducesa u era îcă gata, sorbea o cl pă cu pr v r le e d spreţu toare ş pas oate trăsura îhăată ş după ce och e acordau această ateţ e de o cl pă celor păîteşt , î îălţa la cer a căru pur tate o gh c se d a te, preţu d aerul plăcut ş căldura soarelu ;' ş pr vea la colţul acoper şulu locul î care veeau î f ecare pr ăvară săş facă cu bul, toca deasupra horulu odă ele, şte porube seăîd cu ace a care ugu au î bucătăr a e , la Cobray Ͷ Ah ! Cobray, Cobray ! exclaa ea (Atît toul aproape cîtat pe care declaa această vocare, cît ş pur tatea arles aă a feţe sale, tear f putut îdea să bău eşt la Fraco se o or g e, sud că ş că patr a pe care o plîgea u era decît ua adopt vă Dar poate că te a f îşelat, căc parese că u ex stă prov c e care să uş a bă ͣSudul", ş cîţ Savoy arz ş Breto îtîl la care se găsesc toate traspuer le g gaşe, lug ş scurte, care caracter zează pe er d oal ) Ah ! Cobray, cîd te vo a revedea, scup păît ! cîd î vo a pu 13

tea petrece toată z ul ca sub rujele tale albe ş b etul ostru l l ac, ascultîd c tezo ş V voa care curge ca ururul cu va care ar şopt , î loc saud această blesteată soer e a tîărulu ostru stăpî care u stă c odată o juătate de oră loculu , fără să ă facă să alerg dea lugul ăstu cor dor afur s t N c uş dă vreodată seaa că erg destul de repede, ar trebu s auz soer a îa te de a f suat, ş dacă îtîrz u ut, îl apucă o fur e îgroz toare Va I săra Co bray J poate u te vo revedea decît oartă, cîd o să ă aruce ca pe o p atră î groapă Atuc o să a ros fruoasele tale ruje dalbe Dar cîd vo dor soul orţ , cred că o să a aud aceste tre cheăr ale soer e , care ă vor f blesteat îcă î v aţă Dar o îtrerupseseră cheăr le cro torulu d curte, acela care plăcuse 'atît de ult bu c cîd se dusese să o vadă pe doaa de V Uepar s s ş care u ocupa u rag a puţ îalt î s pat a Fraco se R d case ca pul cîd auz se că fereastra oastră se desch sese ş î cerca de cîteva cl pe să atragă ateţ a vec e sale ca să spuă buă z ua Cochetăr a t ere fete care fusese Fra co se af a atuc petru doul Jup e faţa orocăoa să a bătrîe oastre bucătărese îpovărată de vîrstă, de proastă d spoz ţ e ş de arş ţa cuptorulu ş adresa, cu u aestec ferecător de rezervă, de t tate ş de pudoare, u salut graţ os cro torulu , dar fără să răspudă cu vocea, căc dacă îfrîgea recoadăr le ae arucîduş och pr curte, u îdrăzea să le îfrute îtratît îcît să stea de vorbă la fereastră, ceea ce avea darul, după spusele Fraco se , să aducă d partea co ţe ͣo aspră ustrare" Ea î arăta caleaşca îhăată, avîd aerul că spue : ͣCe ca fruoş , u aşa !" dar ururîd î acelaş t p : ͣce a vech tură !" ş a ales petru că şt a că el avea să răspudă, ducîd îa la gură ca să f e auz t, deş vorbea î şoapte : Ͷ Ş aţ putea avea ua dacă aţ vrea, ş poate a ult decît au e , dar toate astea u vă plac Iar Fraco se, după ce făcea u se odest, evaz v ş îcîtat a căru se f caţ e era aprox at v : ͣF ecare cu felul său dea f ; la o e s pl tate", îch dea fereas tra de teaă că ar ve aa, ͣdueavoastră care aţ f putut avea a ulţ ca decît Gueraţ ", era o , ½

căc cu excepţ a uor au te plăcer pur persoale de aorpropr u Ͷ ca aceea, cîd tuşea fără îcetare ş cîd toată casa se teea să u se ol psească de la gutu ra ul e , deâ pret de cu u rîjet supărător că u e gu tuăr tă Ͷ aseeea acelor plate pe care u a al cu care sît pe deatregul îtovărăş te le hrăeşte cu al etele pecare le pr de, le ăîcă, le stu e petru ele ş le oferă sub fora uu ult rez duu coplet as lab l Ͷ Fraco se tră a î s b oză cu o ; cu v rtu ţ le oastre, cu averea oastră, cu felul ostru de v aţă, cu s tuaţ a oastră, trebu a să e luă sarc a de a ela bora sat sfacţ le de aor propr u d care era alcătu tă Ͷ adăugîdu dreptul recuoscut de a exerc ta î vo e cultul prîzulu potr v t vech ulu ob ce care coporta duşca de aer la fereastră după ce acesta se sfîrş se, o ho ăreală pe stradă cîd se d ucea săş facă tîrgu el le ş o eş re du ca, săş vadă epoata Ͷ partea de ulţu re d spesab lă v eţ Bale De aceea se îţelege că Fraco se putuse să se sto vească î pr ele z le, îtro casă ude toate t tlur le oor f ce ale tat u erau cuoscute îcă, pradă uu rău căru a ch ar ea î spuea pl ct seală, pl ct seală î acel îţeles eerg c pe carel are la Core lle sau sub paa soldaţ lor care sfîrşesc pr a se s uc de petru că se ͣpl ct sesc" prea ult lîg logod cele lor, î sat ul lor Pl ct seala Fraco se fusese repede v decată toca de Jup e, căc el î procură îdată o plăcere atît de v e ş a raf ată decît aceea pe care ar f pututo îcerca dacă ea f hotărît să ave o trăsură ͣOae foarte b e, aceşt Jup e , oae foarte de spravă, se vede pe faţa lor" Jup e şt u îtradevăr să îţeleagă ş să arate tuturor că u ave u ech paj petru că u vre Acest pr ete al Fraţo se u stătea prea ult acasă, căc obţ use u loc de fucţ oar la u ster C ro tor, la îceput ajutat de ,,puştaca" despre care bu ca, crezuse că e f ca lu , u a avea c u teres de a a exerc ta această eser e, cîd cuţa, care aproape îcă de cop l şt a foarte b r e să coase o fustă desfăcută, de pe cîd bu ca se dusese, od oară, să facă o v z tă doae de V llepar s s, se ded case cro tor e de dae ş ajusese cusătoreasă de fuste La îceput uce că la o cro toreasă, îtrebu ţată doar la lucrur ărute, să 15

pr dă u vola descusut, să coase u asture sau o cop că, să potr vească o tal e cu agrafe, îa tase repede la ragul de a doua lucrătoare, apo deve se ͣpre eră" ş , făcîduş o cl etelă pr tre doaele d luea cea a buă, lucra la ea acasă, ad că î curtea oastră, a adesea cu ua sau două d t erele e caarade de ate l er pe care le folosea ca uce ce De atuc , prezeţa lu Jup e fusese de a puţ folos Fără îdo ală, cuţa care crescuse, trebu a îcă adesea să facă j letce Dar aju tată de pr eteele e , u a avea evo e de e De aceea Jup e, uch ul e , sol c tase o slujbă La îceput fu l ber să se îtoarcă la prîz, apo , după ce îlocu se def t v pe acela pe care îl ajuta doar, u îa te de ora c e ͣu tular zarea" lu u se produse, d fer c re, decît după cîteva săptăî de la utarea oastră, astfel îcît get leţea lu Jup e se putuse exerc ta o bucată de t p ca să o ajute pe Fraco se să străbată fără prea ulte sufer ţe pr ele t pur grele Fără să esocotesc de alt ter faptul că fusese astfel de folos Fraco se , cu t tlul de ͣed caet de traz ţ e", trebu e să recu osc că Jup e u prea plăcuse d , capul loculu La o depărtare de cîţ va paş , d strugîd pe de atregul efectul pe care de al tfel lar f produs obraj să bucă îaţ ş teul său îflor t, och să copleş ţ de o pr v re copăt toare, dezădăjdu tă ş v sătoare te făceau să crez că era foarte bolav sau că îl lov se u dol u are, ceea ce u ua că u corespudea real tăţ , dar îdată ce vorbea, de alt ter foarte b e, era a degrabă rece ş batjocor tor D această epotr v re d tre pr v re ş felul său de a vorb , rezulta ceva fals care u era s pat c ş d pr c a căru a el îsuş avea aerul că se s te tot atît de st gher t ca u v tat î vesto la o serată ude toată luea e î frac, sau ca cel ce, trebu d să răspudă uu pr c pe, u prea şt e cu să se adre seze ş ocoleşte d f cultatea reducîduş frazele la aproa c Acelea ale îu Jup e Ͷ căc aceasta este ua o coparaţ e Ͷ erau d potr vă ferecătoare Corespu' zîd poate aceste avale a och lor asupra feţe (căre a u a dădea ateţ e cîd îl cuoştea ), a deoseb t îtr adevăr repede la el o rară tel geţă ş ua d ce le a atural l terare pe care a fost dat să le cuosc, î sesul că, pesee cult, poseda sau îş as lase, 16

×

ua graţ e uor cărţ răsfo te î grabă, îtorsătur le cele a ge oase ale l b Oae ce a îzestraţ pe care î cuoscuse ur seră foarte t er De aceea, era cov s că v aţa lu Jup e va lua repede sfîrş t Era bu, los, avea set ete d cele a del cate, d cele a geeroase Rolul său î v aţa Fraco se î cetase repede dea f d spesab l Ea îvăţase săl du bleze Ch ar cîd u fur zor sau u serv tor veea să e aducă vreu pachet, deş u avea aerul că se ocupă de el, ş d cîdu doar cu u aer epăsător u scau, î t p ceş cot ua lucrul, Fraşo se prof ta cu atîta d băc e de cele cîteva cl pe pe care acesta le petrecea î bucătăr e, aşteptîd răspusul ae , îcît rareor pleca fără să f ît păr t î el î ch p destruct b l cert tud ea că ͣu avea, petru că u vo a" Dacă ţ ea de alt ter atît de ult să seşt e că avea ͣba " (căc gora îtrebu ţarea a ceea ce Sa tLoup uea art colele part t ve, ş spuea : ͣsă a ba ", ͣsă aduc apă"), că era bogaţ , u era d pr c ă că bogăţ a, bogăţ a fără v rtute, era î och Fraco se avuţ a cea a de preţ, c v rtutea fără bogăţ e u era c ea u deal Bogăţ a era petru ea parcă o cod ţ e ecesară a v rtuţ , î l psa căre a v rtutea ar avea c er t c farec Le despărţea atît de puţ , îcît sfîrş se pr a atr bu f ecăre a îsuş r le cele la lte, pr a pret de de la v rtute u tra plăcut, pr a recuoaşte ceva îălţător bogăţ e După ce îch dea fereastra, destul de repede Ͷ alt ter parese că aa ar f ͣtrît t toate ocăr le ce se pot îch pu " Ͷ Fraşo se îcepea să strîgă oftîd asa d bucătăr e ' Ͷ Ex stă ş şte Gueraţ care locu esc î Cha se, spuea fec orul, avea u pr ete, care se bă gase la e ; era al do lea v z t u Cuosc pe c eva, dar acesta u era atuc caaradul eu, c cuatul său ceş făcuse arata la reg et cu u hă taş al baroulu de Guerates După toate astea u e tatăl eu ! adăuga fec orul care, aşa ou fredoa refreele la odă, ob şu a săş presare cuv tele cu glue o Cu och obos ţ de fee e acu vîrst că ş care de alt ter vedeau tot ce se petrecea la Cobray, îtro edesluş tă depărtare, Fraşo se u deoseb glua d 2 Ͷ Guerates

17

aceste cuv te, c desluş că eje trebu au să cupr dă vre ua^ căc u aveau legătură cu cele ce uraseră ş fuse seră arucate cu d băc e de c eva pe carel şt a pozaş De aceea, sur se cu u aer b evo tor ş u t, ca ş cu ar f spus : ͣV ctor e totdeaua acelaş '" Era de alt ter fer c tă, căc şt a că să auz îpusătur de acest so se leagă de deoparte cu acele plăcer ev ovate ale soc e tăţ de dragul cărora, î toate lu le, cîd te grăbeşt săţ fac toaleta, r şt să răceşt I sfîrş t, credea că fe c orul î era pr ete, căc u îceta să deuţe ou d gare ăsur le îgroz toare pe care Republ ca avea să le a îpotr va clerulu Fraco se îcă u îţelesese că adversar oştr ce a cupl ţ u sît ce ce e co traz c ş îcearcă să e cov gă, c ce ce exagerează sau ăscocesc şt r le ce e pot îh foarte, fer duse de or ce apareţă de just f care care poate ear îpuţ a supărarea ş e ar face să st ă îtrucîtva u part d pe care, spre desăvîrş tul ostru ch , ţ să l arate î acelaş t p f oros ş tr ufător $ Ducesa trebu e că se îrudeşte cu toţ ăşt a, spu se Fraco se reluîd coversaţ a de la Gueraţ d Cha se, aşa cu îcep d ou o bucată cu adatele Nu şt u c e a spus că uul d ăşt a se î surase cu o vară a ducelu î or ce caz, sît d aceeaş ͣparateză" Gueraţ sît o fa l e are ! adăuga ea cu respect, îtee d ăreţ a aceste fa l î acelaş t p pe uărul ebr lor e ş pe glor a e străluc toa re, după cu Pascal îtee a adevărul Rel g e pe Raţ u e ş pe autor tatea Scr ptur lor Căc d spuîd ua de acest s gur cuvît ͣare" petru abele oţ u , se părea că ele alcătu esc ua ua, vocabularul e îfăţ şîd astfel, ca uele p etre, pe alocur u defect care pro ecta îtuer c pîă ş î tea Fraco se $ Mă îtreb dacă u cuva e au castelul lor la Guer ates, la zece poşte de Cobray ; atuc trebu e să f e vreo rudă de a ver şoare lor d Alger Maa ş cu e ea îtrebat ult t p c e putea f această ve r şoară d Alger, dar a îţeles î sfîrş t că Fraco se îţelegea pr Alger oraşul Agers Ceea ce este depar te e poate f a cuoscut deeît ceea ce este aproape Fraco se, care cuoştea uele Alger dator tă curale lor îgroz toare pe care Je pr ea de Aul Nou, gora

18

uele Agers Gra ul e , ca ş îsăş l ba fraceză, ş a ales topo a e , era presărat cu eror uoca vre a să stau de vorbă î această pr v ţă cu lor Ͷ Cu îl cheaă ? se îtrerupse, ca ş cîd ş ar f pus o probleă de protocol ş îş răspudea e îsăş : ͣAh, da ! îl cheaă Ato", ca ş cu Ato ar f u t tlu Ͷ El ar f putut da desluş r , dar e u adevărat se or, u o foarte pedat, sar spue că sa tă at l ba sau că a u tat să îveţe să vorbească N c uţ dă vreu răspus cîd sta de vorbă cu el, adăuga Fraco se care spuea : ͣdă răspus" ca doaa Sev ge Dar, adăuga ea fără s cer tate, d oet ce şt u ce f erbe î oala ea, u a vîr asul acolo ude u f erbe, î or ce caz, u e catol c Apo , u e o curajos (această aprec ere tear f pututface să crez că Fraco se îş sch base părerea asupra curajulu care, după ea, la Co bray, cobora pe oae la teapa a alelor sălbat ce, ceea ce u era adevărat Curajos îsea ua uc tor) u Se spue că e ş hoţ ca o coţofaă, dar u trebu e să crez totdeaua or ce clevet re uoţ aplo aţ pleacă de a c d pr c a portar lor, care sît geloş ş o îtăr tă pe ducesă Dar se poate spue că acest Ato este u are leeş ş «Atoeasa» lu u e a brează ca el, adă uga Fraco se care găs se uelu Ato u fe care să o deseeze pe soţ a aftreulu î această pr v ţă u greşea De alt ter îţ oferea îdată alt exeplu al acestu t p de a fora fe ele, căc Fra co se adăuga : ͣdar e s gur că castelul Guerates e al Ducese Ea e pe eleagur le e doaa pr ăreasă, ceea ce u e puţ "' $ îţeleg că asta e ceva, sp uea cu cov gere fe c orul care u desluş se ro a $ Crez , bă ete, că e ceva ? dar petru şte oae ca e , a f pr ar ş pr ăreasă îseaă doar de tre or c Ah ! dacă ar f al eu castelul Guerates, u ar a vedea e prea des l a Par s Ce trebu e să le treacă pr cap uor stăpî , uor oae bogaţ ca coaşul ş co ţa, ca să locu ască î acest oraş bleste at, î loc să se ducă la Cobray, o dată ce sît l ber so facă ş ' e u opreşte Ce aşteaptă, ca să se re tragă, de vree ce u le l pseşte c ? Moartea ? Ah ! ăcar deaş avea ua pî e uscată ş lee ca să ă

19

îcălzesc ara, aş f îcă deult la e, î casa sără căc oasă a fratelu eu la Cobray Acolo s ţ cel pu ţ că tră eşt Nu a toate casele astea î faţa ta, e atrf de puţ zgoot, îcît auz oaptea broaştele orăcă d o depărtare de peste două poşte Ͷ urebu e să f e îtradevăr fruos, doaă, exl claă tîărul fec or cu etuz as, ca ş cu ace st d ură aăut ar f fost tot atît de part cular Cobray l ulu ca v aţa î godolă la Veeţ a De alt ter a ou î casă der t lacheul, vorbea cu Frajo Se despre l ele sub ecte care ul puteau te resa pe el, c ua pe ea Frafo se, care strîba d as cîd era tratată de bucătăreasă, a festa fec orulu care spuea, vorb d despre ea, ͣguverata", buăvo ţa deoseb tă pe care o arată u pr c p de ragul al do lea t er lor b e teţ oaţ care le dau t tlul de Alteţă $ Cel puţ şt ce fac ş î ce aot p tră eşt Nu e ca a c , ude ; u vez c ură de ugur de sf tele Paşt , de parcă ar f Crăc u, ş c u auz o toacă cîd î r d c bătrîele ele oase Acolo auz f e care oră, u e decît u b et clopot, dar îţ spu ͣ ată că fratele eu se îtoarce de la cîp", vez că se îserează, toaca suă petru buur le păteşt , a t pul să a fac ceva îa te de a apr de lapa A c , acu e z , acu e oapte, te duc să te culc ş c u eşt î stare, parcă a f o v tă, să spu ce a făcut $ Se pare că ş Mesegl se e foarte fruos, doaă, îtrerupse tîărul fec or, spre 1 placul căru a coversaţ a lua o îtorsătură puţ abstractă ş care ş a tea d îtîplare că e auz se vorb d f a asă de Mesegl se $ Oh ' Mesegl se, spuea Fra90 se cu surîsul larg pe carel trezea totdeaua pe buzele e cîd se rosteau aceste ue : Mesegl se, Cobray, uasov lle, care fă ceau î aseeea ăsură parte d propr a v aţă, îcît cîd le îtîJea afară, cîd l e auzea îtro coversaţ e, î cerca o vesel e îtrucîtva aseăătoare cu aceea pe care u profesor o streşte î clasa lu , făcîd aluz e la cutare persoaj cotepora, al căru ue elev ar f crezut că ar f putut f rost t vreodată de la îălţ ea catedre Plăcerea e se datora ş faptulu că s ţea că aceste e leagur îseau petru ea ceva ce u erau petru alţ , È

şte vech pr ete cu care petrecuse de ulte or ; ş le surîdea ca ş cu lear f găs t cu duh, căc regăsea î ele ult d ea îsăş _ Da, a dreptate, f ule, Mesegl se e foarte fruos, ura ea rîzîd cu ş rete e ; dar cu de a auz t vor b duse de Mesegl se ? $ Cu de a auz t vorb du se de Mesegl se ? Dar e u loc foarte cuoscut; sa povest t ş sa vorb t ch ar de ulte or , răspudea el cu acea v ovată exac t tate a forator lor care, or de cîte or îcerca să e dă seaa î ch p ob ect v de îseătatea pe care o poate avea petru alţ u lucru ce e pr veşte, e pue î pos b l tate de a reuş $ Ah ! îţ spu doar că e a b e acolo sub c reş decît lîgă cuptor Ea le vorbea ch ar de Eulal e ca de o f ţă buă Căc de cîd Eulal e ur se, Fraco se u tase cu desă vîrş re că u prea o> ub se î t pul v eţ sale, după cu u prea ubea pe e care u avea ce fîca la el acasă, care ͣcrăpa de foae" ş veea apo să ͣfacă oftur ", ca u o de c, dator tă buătăţ celor bogaţ Nua suferea de pe ura fap tulu că Eulal e se pr cepuse atît de b e să stoarcă î f ecare săptăîă cîte ͣo băcuţă" ătuş ele Iar aceste a, Fraşo se u coteea să aducă laude

Ͷ Atuc eraţ la Cobray, la o vară a co ţe ? î trebă tîărul lacheu Ͷ Da, la doaa Octave, ah ! o fee e foarte sfîtă, b eţ e cop , la care se găsea totdeaua cîte ceva, fruos ş bu, o fee e cusecade care u plîgea după potîr ch , c după faza , c după c, aţ f putut er pe eaşteptate la c ă, c c sau şase persoae, ş u l psea c carea, ş îcă de cea a buă cal tate, ş v alb, ş v roşu, tot d ch sul (Fraco se folosea verbul a plîge î acelaş îţeles ca La Bruyere) uotul era pe cheltu ala e , ch ar dacă fa l a stătea lu ş a la ea Ah ! vă îcred ţez că e^ u pleca flăîd de acolo După cu e a desluş t adesea păr tele, dacă poate f a fee e care poate crede că va ajuge de a dreptul î ra , apo cu s guraţă că asta e săraa co ţă ; 21

parcă o a aud spuîdu cu vocea e plăp dă :| ͣFrafo se, şt , eu u ăîc, dar vreau ca carea să f e tot atît de gustoasă petru toată luea ca ş cu aş ca" De buă seaă că u era petru ea Dacă a f văzuto, u, cîtărea a ult ca o legătură de c reşe ; c u cîtărea atît Auu vo a să ă asculte, u vo a c odată să se; ducă la ed c Ah ! acolo u se îca c odată la repezeală Ţ ea ca slug le e să f e b e hră te A c , d potr vă, ch ar» az d eaţă, c a avut t p să îbucă ceva uoate se fac la repezeală Era a cu seaă îtărîtată d pr c a peseţ lor de pî e prăj tă pe care îca tata Era cov să că el î îca ua ca să facă oftur ş să o facă ͣsă valseze" ͣPot spue, îcuv ţa tîărul lacheu, că a a văzut c odată aşa ceva !" Spuea acest lucru ca ş cu ar f văzut tot ş ca ş cu î el îvăţă tele ue expe r eţe leare ar f cupr s toate ţăr le ş toate ob ce u r le pr tre care u f gura că er acela al pî pră j te ͣDa, da, îgîa dar toate astea sar putea sch ba, uc tor urează să facă o grevă î Caada ş strul a spus a ser le trecute coasulu că a îcasat î acest scop două sute de de frac " era departe de a l îv u u petru că ar f fost el îsuş de o desăvîrş tă c ste, dar cre zîd că toţ oae pol t c sît veroş , cr a de delap dare se părea a puţ gravă decît cel a uşor del ct de furt N c u se îtreba dacă auz se b e acest cuvît stor c ş ul zbea ca everos l faptul că îsuş v o vatul lar f spus tat , fără ca acesta săl f dat pe uşă afară Dar f lozof a de la Cobray o îp ed ca pe Fra co se să poată ădăjdu că grevele d Caada ar f avut o repercus ue asupra folos r peseţ lor ͣAtît t p cît luea va f lue, vez dueata, spuea ea, vor ex sta s'tpî ca să e puă pe druur ş serv tor ca să le facă edrele" I c uda teor e acestor veş ce druur , îcă de u sfert de oră, aa care pes ee u se folo sea de aceleaş ăsur ca Fraco se ca să 'aprec eze cît de lug erau prîzur le aceste a, spuea : Ͷ Dar ceor a ' face, au trecut a b e de două ore de cîd sît la asă ÈÈ

×

Ea sua cu sf ală de tre sau patru or Frajo se, lacheul e , auzeau soer a ca o cheare ş fă«ră să se gîdească să dea urare, dar totuş ca cele d tî suete ale struetelor ce se acordează cîd u cocert va reîcepe îdată ş cîd îţ da seaa că pauza va a dura doar cîteva ute De aceea, cîd soer a îcepea să se repete ş să dev ă a stăru toare, slug le oastre apucau să dea ateţ e ş socoteau că u a d spu de ult t p, că rel uarea lucrulu era aprop ată, ar cîd soer a ţîrî a a soor ca î cele lalte rîdur , oftau ş , hotărîdu se, lacheul cobora să fueze; o ţ gară î faţa uş , Fraco se, după uele re ´ flecţ ^la adresa oastră, ca de p ldă, ͣ a apucat de buă seaă îcăr ea", urca săş rîdu ască lucrur le la al ͣşaselea", ar care se dusese să a hîrt e de scr sor î oda a ea îş exped a î grabă corespodeţa part culară Cu toată orga lor îcă d pr ele z le Fraco se fusese î stare să ă foreze că Gueraţ u locu au î palatul lor î tee ul uu drept eor al, c al ue locaţ u destul de recete, ar grăd a î care dădea de partea pe care u o cuoş tea era destul de că ş seăa cu toate grăd le îvec ate ; a aflat î sfîrş t că î ea u putea vedea c spîzurătoare se orală, c oară îtăr tă, c ga ler , c porubar clăd te pe stîlp , c cuptor ob şu t, c şură cu aos, c castel, c podur f xe sau d acelea ce se r d că sau zburătoare, după cu c vă , c acte, hr soave, urale sau orae de p etre î a t rea ue v ctor Dar după cu, cîd golful de la Balbec p erzîdu ş sterul, deve se petru e aue cat tate, care putea f sch bată cu or care alta, de apă sărată de pe glob, Elst r î cofer se deodată o d v dual tate, spuîdu că e golful de opal al lu Wh stler î aro le sale de albastru arg t u, tot astfel uele Guerates văzuse ur d sub lov tur le Fra fo se ult a locu ţă eş tă d el, cîd u vech pr ete al tat e spuse îtr o z vorb d de ducesă : ͣDeţ e cea a îaltă s tuaţ e î foburgul Sa tGera , are pr a casă d foburgul Sa tGera " Fără1 îdo ală, Èù

È

'

esc

u

×

cu o cov gere l ps tă de dedublare ş de ro e, cu pas ue, cu proastă d spoz ţ e, cu aor propr u, ca o re g ă care a pr t să îfăţ şeze o subretă îtr o coed e de Curte, acest rol, atît de fer or e , de fee e ele gată ; î u tarea tolog că a ăreţ e sale îăscute, cerceta dacă voaleta e era b e potr v tă, îş turtea ec le, ajusta atoul, dup ă cu lebăda d v ă face toate şcăr le spec e sale a ale, îş ţ e och p c taţ cu aîdouă părţ le ale c oculu fără să îsufle ţească cu pr v r ş se ăpusteşte deodată asupra uu asture sau a ue ubrele, ca o lebădă, fără să ş a aducă a te că este u zeu Dar după cu călătorul, decepţ oat de pr a îfăţ şare a uu oraş, îş spue că poate î va pătrude farecul v z tîd uzeele, făcîd cuoşt ţă cu poporul, lucrîd î b bl otec , î spuea că dacă aş f fost pr t la doaa de Guerates, dacă aş f uul d pr ete e , dacă aş pătrude î v aţa e , aş cuoaşte ceea ce, sub îvel şul său portocal u ş stră luc tor, uele e cupr dea cu adevărat, ob ect v, pe tru alţ , deoarece, î sfîrş t, pr eteul tat spusese că ed ul Gueraţ lor era ceva cu totul deoseb t î fo burgul Sa tGera V aţa pe care o presupuea acestu ed u avea cu totul alt zvor decît exper eţa, ş se părea că tre bu a să f e atît de deoseb tă, îcît u aş f putut î ch pu la seratele ducese prezeţa persoaelor pe care leaş f frecvetat altă dată, a uor persoae reale Căc eputîdu ş sch ba pe eaşteptate f rea, ele ar f rost t acolo cuv te aseăătoare celor ce le cuoaşte, parteer lor sar f îjos t poate să le răspud ă î acelaş gra oeesc ; ş î decursul ue serate î cel d tî salo d foburgul Sa tGera , poate ar f fost oete det ce cu acelea pe care le tră se : ceea ce u era cu put ţă Este adevărat că tea ea era' pusă î îcurcătură de uele d f cultăţ ş eseţa trupulu lu IsusCr stos î ost e u se părea o ta ă a obscură] decît acest d tî salo d foburg s tuat pe alul drept

½

Al See È

V

că

st e

Ρs al l

ù

tur r cerc s

sau al d t sal!" w

t Gera

"

'

ăt " do_

Pădu

« era lucru

× tot'atît de pos b l ca aţ face tab etul î oaza F gu g, fără să f totuş î Afr ca ? Nua ag aţ a ş cred ţa pot d fereţ a, uele de altele, au te ob ecte, au te f ţe, ş crea atosferă ! D păcate, fără îdo ală, u va f dat c odată să păşesc pr tre aceste pe saje p to reşt , aceste acc dete aturale, aceste cur oz tăţ locale, aceste lucrăr de artă ale foburgulu Sa tGera Mă ulţuea doar să tresar zăr d d largul ăr (fără, ădejdea dea ajuge vreodată la el) ca u aret îa tat, ca u pr pal er, ca îceputul dustr e sau al vegetaţ e exot ce, rogoj a uzată de pe al Dar dacă palatul Guerates îcepea petru e la uşa vest bululu său, deped ţele lu trebu au să se î t dă ult a departe după părerea ducelu care, co s der duş toţ ch r aş drept aredaş , oae d popor, cupărător de buur aţ oale, a căror părere u co tează, se bărb erea d eaţa î căaşă la fereastră ş cobora î curte după cu î era a ult sau a puţ cald, î vestă, î p jaa, î vesto scoţ a păros de o culoare rară, î paltoaşe de o culoare desch să a scurte ca vestoul său, ş puea pe vreuul d grăjdar său s pl be, ţ îdul de dîrlog , vreu cal ou pe carel cupărase Adesea calul str ca v tr a lu Jup e, carel d ga pe duce cerîdu o despăgub re ͣCh ar s ua d cos deraţ e faţă de tot b ele pe care doaa ducesă îl face î casa e ş î paroh e, spuea doul de Guerates, este o fa e d partea acestu f tec e să e reclae ceva" Dar Jup e u cedase, parcă c ar f şt ut ce ͣb e" făcuse vreodată ducesa, care făcea totuş , dar cu u poţ îpărtăş toată luea d el, a t rea de a f copleş t pe uul este u ot v ca să te abţ cîd e vorba de altul, căru a î trezeşt cu atît a are eulţu re De alt ter , d alte pucte de vedere decît acela al b efacer , cart erul u se părea ducelu Ͷ ş asta pîă la ar depărtăr Ͷ decît o prelug re a curţ sale, o p stă a are petru ca să După ce văzuse cu ergea u cal ou s gur la trap, puea săl îhae, să străbată toate străz le îvec ate, grăjdarul alergîd dea lugul trăsur ţ îd hăţur le, făcîdul să treacă ş să răstreacă d ou pr faţa È

ducelu care sa opr se pe trotuar, î p c oare, ur aş/ or, îbrăcat î ha e de culoare desch să, cu o ţ gară de fo î gură, cu capul î aer, ooclul cur os, pîă î oetul î care sărea pe capră, coducîd el îsuş calul ca săl îcerce, ş porea cu atelajul cel ou să ş îtîlească etresa la ChapsElysees Doul de Guerates dădea buă z ua, î curte, îa două perech oare făceau a ult sau a puţ parte d luea lu : ver să care, aseeea căs c lor de lucrător , u erau c odată acasă ca să îgr jească cop , căc soţ a pleca îcă de d eaţă la ͣSchola Catoru" ca să î veţe cotrapuctul ş fuga, ar soţul la atel erul său ude făcea sculptură î le ş î p ele ; apo baroul ş ba roaa de Norpo s, totdeaua îbrăcaţ î egru, soţ a ca o îgr j toare de scaue ş soţul ca u c oclu, care eşeau de a ulte or pe z ca să se ducă la b ser că Erau epoţ fostulu abasador pe carel cuoştea ş pe care tata toca îl îtîl se sub bolta scăr , dar fără să îţeleagă de ude veeau ; căc tata gîdea că u persoaj atît de cos derab l, care avusese legătur cu bărbaţ ce a de vază d Europa ş era pesee foarte d feret la deşartele d st cţ d ploat ce, u trebu a să frecveteze deloc pe aceşt ob l obscur ,' cler cal ş ărg ţ E locu au de curîd î această casă ; Ju p e, care ve se să spuă u cuvît î curte soţulu pe cale sl salute pe doul de Guerates, se adresă cu ͣdoule Norpo s", căc u şt a îtoca uele Ͷ Ah ! doule Norpo s, ah ! e îtr adevăr b e găs t ! Răbdare ' î curîd acest d v d vă va spue ͣcetă ţee Norpo s" exclaă îtorcîduse spre baro, doul de Guerates Putu, î sfîrş t, sş reverse supărarea îpotr va lu Jup e, care spuea ͣdoule" ş u ͣdoule Duce" îtro z cîd doul de Guerates avu evo e de o foraţ e î legătură cu profes uea tat , se prez tă el îsuş cu ultă graţ e De atuc avea să ceară adesea vreu serv c u de vec , ş îdată cel zărea coborîd scara cufudat î gîdur ş dor c să ev te or ce îtl re, ducele despărţ duse de grăjdar să , se îdrepta spre tata, î curte, î potr vea gulerul pardes ulu , cu serv ab l tatea foşt lor lache a regelu , î lua îa ş , ÈU

reţ do î a lu , o îgî a ch ar ca să dovedească, cu o eruş are de curtezaă, că uş precupeţea co ´ tactul căr sale preţ oase, îl purta de as, foarte pl c t s t ş gîd duse doar cu să scape, pîă d colo de poartă Ne făcuse şte salutur adîc îtr o z cîd e îcruc şase cu el î oetul î care eşea î trăsură cu soţ a lu , trebu e să f spus cu ă cheaă, dar ce sorţ avea ca ea săş f adus a te de uele eu sau de utra ea ? Apo ce recoadaţ e eoroc tă, să f deseat ua î cal tatea ta de ch r aş ! Ua a portată ar f fost să o f îtîl t pe ducesă la doaa de V llepar s s care toca î tr sese vorbă pr bu ca să ă duc să,o văd ş , şt d că avusese de gîd să fac l teratură, adăugase că vo t la ea şte scr tor Dar tata găsea că era îcă prea tîăr ca să ă duc î lue, ş cu starea săătăţ ele u îceta săl î gr j oreze, u ţ ea să ofere uele ocaz ut le de a eş Cu uul d lache doae de Guerates stătea ' ult de vorbă cu Fraco se, a auz t îş rîduse uele d saloaele ude se ducea ea, dar u le îch pu a: d oet ce alcătu au o parte d v aţa e , d v aţa e pe care u o vedea decît pr uele e , u erau ele oare de ecoceput ? $ Astăseară e o are serată de ubre ch ezeşt la pr c pesa de Pare, spuea lacheul, dar u e vo duce, căc la ora c c co ţa a treul de Chat lly, ca să se ducă să petreacă două z le la ducele'd'Auale, ar jupîeasa ş fec orul o îsoţesc Eu răî a c Pr c pesa de Pare u va f ulţu tă, a scr s de a b e de patru or ducese $ Atuc u vă a duceţ aul ăsta la caste lul Gu erates ? $ E îtî a oară că u vo erge ; d pr c a reu at selor doulu duce, ed cul l a opr t să se a ducă îa rate de a se f stalat u calor fer, dar pîă acu era acolo î f ecare a pîă î auar e Dacă ca lor ferul u e gata, poate va pleca co ţa cîteva z le la Caes, la ducesa de Gu se, dar u e îcă s gur $ Dar vă duceţ cuva la teatru ? $ Ne duce ueor la Operă, î z lele de aboaet ale pr c pese de Pare, î f ecare săptăîă ; pare se

ͻ'29

că tot oe se vede acolo e foarte ş c; p ese, operă, totul Doaa ducesă a vrut să a u aboaet, dar e du ce or cu, o dată î loja ue pr etee a do ţe , altă dată îtralta, adesea î beoarul pr c pese de Gu er ates, soţ a vărulu doulu duce, ş sora ducelu de Bavar a

$ Care va să z că, urcaţ la dueavoastră, spuea lacheul care, deş se det f case cu Gueraţ , avea totuş despre îdeobşte o oţ ue pol t că ce î gădu a să o tratez e pe Fraco se cu atît respect, ca ş cu ar f fost băgată la o ducesă Vă lăudaţ b e cu să ătatea, doaă ? $ Ah ! dacă ar f p c oarele astea blesteate ! Pe şes a erge îcă (pe şes vrea să spuă î curte, pe străz le pe care u d splăcea Fraco se să se pl be, îtru cuvît pe tere eted), dar a sît ş afur s tele alea de scăr La revedere, doule, poate că vă vo a vedea deseară Ea dorea cu atît a ult să stea de vorbă cu la cheul, cu c t î spusese că f de duc poartă adesea u t tlu de pr c pe pe care l păstrează pîă la oartea ta tălu lor Fără îdo ală, cultul ob l îb îdu se ş îpăcîduse cu u au t sp r t de răzvrăt re îpotr va e , zvorît ered tar d gl a fraceză, trebu e să f e foarte îrădăc at î poporul fracez Căc , dacă putea să vor beşt Fraco se de ge ul lu Napoleo sau de telegraf a fără f r fără să reuşeşt să atrag ateţ a ş fără să îce t ească o cl pă şcăr le pr care scotea ceuşa d că sau puea asa, î sch b, aflîd ua aceste part cular tăţ ş îprejurarea că f ul ez al ducelu de Guerates purta îdeobşte uele de pr c pe d'O lero, ea exclaa : ͣCe lucru fruos '" ş se ua ca î faţa uu v tral u Fraco se aflase, de aseeea, de la lacheul pr c pelu d'Âgr gete care se îpr ete se cu ea cîd aducea adesea scr sor ducese , că el auz se îtradevăr vorb duse foarte ult, î Hue, de căsător a arch zulu de Sa tLoup cu do şoara d'Abresac ş că lucrul era aproape hotărît Această v lă, acel beoar, î care doaa de Guer ates îş pr tocea v aţa u se păreau locur a ù

puţ feer ce decît apartaetele e Nuele Gu se, Par e', GueratesBav ere, deosebeau de toate celelalte, v leg atur le î care ergea ducesa, petrecer le z l ce pe care urele trăsur e la legau cu palatul său Dacă spueau că ex steţa doae de Guerates era alcă tu tă rîd pe rîd d , aceste, v leg atur , d aceste pe trecer , ele u o desluşeau deloc F ecare dădea v eţ ducese o deter are deoseb tă, dar u reuşeau decît să cofere alt ster fără ca ea să lase să se evaporeze ceva d al e , care se deplasa doar, ocrot t de u perete, îch s îtru vas, î v toarea v eţ tuturor Ducesa pu tea pr z pe alul Med terae î t pul Caravalulu , dar, î v la doae de Gu se, ude î roch a e de p , chet alb, pr tre ueroasele pr c pese, reg a soc e tăţ par z ee u a era decît o v tată ca ş altele,, ş astfel a eoţ oată petru e, a ult ea î săş pr faptul că se presch base ca o stea a dasulu care, î fatez a uu pas, a rîd pe rîd locul f ecăre a d tre baler e, suror le e ; putea pr v şte ubre ch ezeşt , dar a o serată a pr c pese de Pare Ͷ putea asculta o traged e sau ´ o operă, dar î beoarul pr c pe se de Guerates După cu local ză î trupul ue făptur toate pos b l tăţ le v eţ sale, a t rea f ţelor pe care le cu oaşte ş de care toca sâ despărţ t sau pe care se duce să le îtîlească, cîd Fraco se î spusese că doaa de Guerates se va duce pe jos să prîzească la pr c pesa de Pare, o vedea eoborîd de la ea î jurul ore prîzulu î roch a e de sat deasupra căre a teul î era de aceeaş uaţă cu aceasta, ca u or cîd soarele a asf ţ t, toca vedea îfăţ şîdu se toate plăcer le foburgulu Sa tGera , sub acest c volu, ca îtro sco că, ître acele gh ocur luc oase de s def roz uata avea la ster u pr ete, u oarecare A J Moreau, care, ca să se deosebească de ce lalţ Moreau, avea totdeaua gr ja să ş precedeze uele cu aceste două ţ ale, astfelͻîeît se spuea pe scurt A J Or, u şt u cu acest A J se poe posesorul uu fotol u la u spectacol de gală la Operă, pe carel tr se tat ş cu Bera pe care o a văzuse jucîd de la pr a 31

ea decepţ e ura să joace u act d bu ca îl cov se pe tata să dea acest Ioc La drept vorb d, u puea c u preţ pe această pos b l tate de a o auz pe Bera care pr leju se atta tulburare, a acu cîţ va a Ş a costatat, u fără oarecare elacol e, că era d feret faţă de ceea ce preferase od oară săătăţ , od he ele Nu d Of c ă că dorea cu a puţ ă pas ue ca atuc să pot cotepla de aproape părt celele preţ oase de real tate pe care îch pu rea ea le îtrezărea Dar aceasta u le a s tua acu î d cţ uea ue ar actr ţe ; de cîd îl v z tase pe Elst r, î îdreptase asupra uor tap ţer , asupra uor tablour odere crezul lăutr c pe carel avusese od oară petru acel joc, acea artă trag că a Bere ; crezul eu, dor ţa ea, u a acordau d cţ u ş at tud lor Bere u' cu lt ecurat, ͣcop a" lor pe care o adăpostea î ă d spăruse îcetul cu îcetul ca celelalte, ͣcop " ale răposaţ lor vech ulu Eg pt pe care trebu a să le hrăeşt ereu ca să le îtreţ v aţa Arta aceasta ajusese ărută ş vred că de lă N c , u suflet are u a slăşlu a î ea î oetul î care, prof tîd de b letul pr t de tata, urca scara are a Opere , a zăr t î faţă P u bărbat pe care l a cofudat îa îceput cu doul de Charlus, a căru ţ ută o avea ; cîd îtoarse capul ca să ceară o foraţ e uu plasator, a dat seaa că ă îşelase, dar a şovă t totuş să s tuez pe ecu oscut î aceeaş clasă soc ală, u ua după felul î oare era îbrăcat, dar a ales după acela î care vorbea cu cotrolorul ş plasatoarele carel făceau să aştepte Căc , î c uda part cular tăţ lor d v duale, î acea epocă stăru a îcă o foarte are deoseb re ître or ce bărbat goos ş bogat d acea parte a ar stocraţ e ş or ce bărbat goos ş bogat d luea f aţelor sau a ar dustr Acolo ude uul d aceşt a d ură ar f cre^ ´ zut căş poate af ra elegaţa pr tr u to prea bată ! tor la och , seeţ faţă de u fer or, arele se or bla j , surîzător, avea aerul de a cos dera, de a exerc ta ca u pr v leg u al bue sale creşter , exagerarea u l ţe ş a răbdăr , s ulacrul că este u spectator de rîd Pesee că văzîdul ascuzîd astfel sub u surîs pl de oe e pragul de etrecut al culu u vers spe È

c al pe carel purta î el, cîte u f u de bacher bogat, trîd î acest oet î teatru, ar f cofudat pe acest are se or cu u o de c, dacă ar f găs t că seaăă u tor cu portretul, reprodus de curîd de z arele lustrate, al uu epot al îpăratulu Austr e , pr c pele de Saxa, care toca se afla acu la Par s Şt a că era foarte bu pr ete cu Gueraţ Cîd eu îsu a ajus î dreptul cotrolorulu , l a auz t pe pr c pele de Saxa, sau bău t ca atare, spud surîzîd: ͣu şt u uărul loj , ver şoara ea a spus că a decît să îtreb de loja e " "Poate era pr c pele de Saxa ; poate că och să o vedeau î gîd pe ducesa de Guerates (pe care î acest caz aş puteao zăr tră d uul d oetele v e ţ e de eîch pu t, î beoarul ver şoare sale), cîd spuea : ͣVer şoara ea a spus că a decîţ să î treb de loja e ", astfel îeît această pr v re surîzătoare ş c udată, ş aceste cuv te s ple î îgî au a (cu ult a ult decît o rever e abstractă), cu ateele alterat ve ale ue fer c r pos b le ş ale uu prest g u es gur Cel puţ spuîd această frază cotrolorulu , îacepea, pe o seară vulgară d v aţa ea de toate z lele, o trecere evetuală către o lue ouă ; cor dorul care fu d cat după ce rost se cuvîtul beoar ş pe care se por , era ued ş crăpat ş parcă ducea la şte grote ar e, î regatul tolog c al felor apelor Navea î faţă decît u do î frac ce se îdepărta ; dar ca u reflector stîgac ş fără să reuşesc săl îdrept îtoca asupră , îl îvălu a î deea că era pr c pele de Saxa ş avea să o vadă pe ducesa de Guerates Deş era s gur, această dee exter oară lu , palpab lă, esă ş bruscă la fel ca o pro ecţ e, parcăl preceda ş Ͷ1 a ca acea D v tate, v z b lă restulu oae lor, care stă lîgă luptătorul grec A ajus la locul eu, î t p ce îcerca să rea tesc u vers d de care u a adu cea îtoca a te Aşa cu l rec ta, u avea uărul de s labe vo t, dar cu a îcercat să le u ăr, se părea că ître descupă rea lu ş u vers clas c u ex sta c o ăsură couă Nu ar f rat dacă ar f trebu t să stot a b e de sase s febo d G u er a tes

această frază ostruoasă, ca să fac d ea u vers de douăsprezece Dar deodată a adus a te de el, epotr v r le reduct b le ale ue lu euae se r s p ră ca pr ue ; s labele versulu uplură îdată ăsura uu alexadr , ceea ce pr sosea se despr se cu aceeaş uşur ţă ş supuere, ca o băş că de aer care toc a se sparge la suprafaţa ape Această eor tate ou care luptase u era, îtradevăr, decît o s gură s la'b U au t uăr de fotol de orchestră fuseseră puse î vîzare la b rou ş cupărate de sob ş cu r oş , care vo au să pr vească pe ce ce ar f avut altă ocaz e să vadă de aproape îtradevăr, putea pr v î publ c o f r tură d v aţa lor odeă de ob ce ascu să, căc îsăş pr c pesa de Pare plasase pr ete lor e loj le, balcoaele ş beoarele, astfel îcît sala era ca u salo î care f eoareş sch ba locul, se aşeza c sau colo, Jgă o pr eteă Lîgă e erau şte oae vulgar care, ecuos cîd pe aboaţ , vo au să arate că sît î stare să recu oască, s ueau cu voce tare, adăug d că aceşt aboaţ veeau a c ca î saloul lor, vrîd să spuă pr asta că u erau ateţ la p esele reprezetate Dar se î tîpla toca cotrar ul U studet ge al care a luat u fotol u ca să o audă pe Bera u se gdeşte decît să uş urdărească uş le, să uş st gherească, să se îpace cu vec ul pe care la dat îtplarea,' să urărească cu u surîs ter tet pr v rea fugară, să ocolească, cu u aer epol t cos, pr v rea îtl tă a ue cuoşt ţe pe care a descoper to î sală ş pe care, după de eduer r , se hotărăşte să se ducă să o salute î cl pa î care cele tre lov tur de gog, răsuîd îa te de a f ajus pîă la ea, îl s lesc să o a la goaă ca ebre pe Marea Roş e, pr tre valur le furtuoase ale spectator lor ş spectatoarelor, pe care lea sculat ş a căror roch le rupe sau ale căror ghete le calcă D po tr vă, toca petru că oae de lue erau î loj le lor (î spatele balcoulu î terasă), ca î şte saloaşe atrate cărora l sar f scos u perete, sau ca î c le cafeele ude te duc să e o prăj tură, fără să te t deze ogl z le îrăate cu aur ş scauele roş ale lo calulu de ge apol ta ; toca petu că pueau o î d feretă pe truch ur le aur te ale coloaelor care ù

susţ eau acest teplu al arte l r ce, toca petru că u eoţ oau oorur le succes ve pe care parcă l le aduceau două ch pur sculptate care ît deau şte cu u de laur spre loj , ua e ar f avut tea l beră ca să asculte p esa, dacă ar f avut îtradevăr te La îceput a fost decît u îtuer c edesluş t î care deosebea deodată, ea scl p rea ue p etre preţ oase pe care u o vez , fosforesceţa a do och celebr , sau ca u edal o al lu Her c al IV lea despr s pe u fod egru, prof lul aplecat al ducelu d'Auale căru a o doaă v z b lă î str ga : ͣMăr a sa să îgădu ască să scot pardes ul", î t p ce pr c pele răspudea : ͣDar cu e cu put ţă, doaă d'Abresac" I c uda aceste edesluş te oprel şt , ea u se lăsa bătută ş toată luea o v d a de aseeea c ste Dar, î celelalte beoare, aproape pretut de , dal bele ze tăţ care sălăşlu au î aceste locur îtuecoase se l p seră de pereţ îtuecos ş erau v z b le uotuş , pe ăsură ce spectacolul se desfăşura, forele lor e desluş t oeeşt se despr deau olatece uele după altele d adîcur le opţ pe care o tapetau ş se îălţau spre lu ă, lăsau să se vească trupur le lor pe juătate goale ş se opreau la arg ea vert cală ş la suprafaţa elarobscură ude ch pur l e lor străluc toare răsăreau de după desfăşurarea veselă, spuoasă ş spr teă a evatal lor lor de pee, sub părul lor de purpură, pre sărat cu perle pe care parcăl îcovo ase udu rea flu xulu ; apo îcepeau fotol le de orchestră, locul ur tor lor despărţ t pe vec de îtuecatul ş străvez ul re gat căru a c ş colo î slujeau drept frot eră, î supra faţa lor l ch dă ş etedă, och l pez ş răsfrîgător a ze ţelor apelor Căc strapot ele de pe al, forele o ştr lor d orchestră se1 ogl deau î aceşt och potr v t leg lor opt c s urîd ugh ul lor de c deţă, aşa cu se îtîplă cu aceste două părţ ale real tăţ exte r oare cărora, şt d că u au, or cît de rud etar ar f , u suflet aseăător celu al ostru, ea cos dera esăbu ţ dacă lea adresa u surîs sau o pr v re : eralele ş f ţele cu care u ave legătur D coace, spre deoseb re de l ta doe ulu lor, rad oasele f ce ale ăr se îtorceau î f ecare oet surîzîd către ù

tr to bărboş atîraţ de prăpăst le îtortocheate, sau vreuu se zeu acuat c avîd drept cra u o p etr c că » lustru tă pe care talazul adusese vreo algă etedă, ş drept pr v re u d sc de cr stal de stîcă Ele se aplecau spre e , le ofereau boboae ; ueor valul se desp ca î faţa v 'eue o ere de care, tîrz ată, surîzătoare ş îcur cată, toca se v se d adîcul ubre ; apo , după ce actul se sfîrş se, p erzîd ădejdea dea a auz sue tele elod oase ale pîtulu care Je atrăsese Ia supra faţă, scufudîduse toate deodată, d fer tele suror d s păreau î oapte Dar d toate aceste ascuz şur î al căror prag gr ja ărută dea zăr operele uor ur tor le aduceau pe aceste ze ţe cur oase, care u se lăsau aprop ate, cel a vest t era blocul de se îtuer c cu' oscut sub uele de beoarul pr c pese de Guer ates Ca o are ze ţă care prez dează de departe jocur le d v tăţ lor fer oare, pr c pesa răăsese de buăvo e ceva a î fud pe o caapea laterală, roş e ca o stîcă de ărgea, l gă o reverberaţ e st cloasă care era pesee o ogl dă ş te îdea să te gîdeşt la vreo secţ ue pe care o rază ar f tă ato, perped culară, ob scură ş l ch dă, î cr stalul îcree t al apelor uotoda tă paă ş corolă, ca uele flor ar e, o are floare albă, pufoasă ca o ar pă, cobora de pe frutea pr c pe se dea lugul uu obraz a căru flex ue o ura cu o supuere cochetă, îaorată ş v e, ş părea că o cu pr de pe juătate ca u ou tradaf r u î t ha uu cu b de alc o Pe părul pr c pese ş coborîd pî la sprîcee, apo cot uîd a jos, la îălţ ea gîtulu , se ît dea o reţea de sco c albe care se pescu esc î ue le ăr australe ş care erau îb ate cu ărgăr tare, o za c ar ab a eş t d , valur , care î uele oete era cufudat î ubra î fudul căre a o prezeţă oe ească era ch ar atuc destă u tă de ob l tatea scl p toare och lor pr c pese Fruuseţea care o s tua pe aceasta cu ult deasupra celorlalte fete de bas d pe ubră u era îscr să pe deatregul ater al ş clus v pe ceafa, pe uer , pe braţele, pe tal a e Dar l a ferecătoare ş edesluş tă a aceste a era toca puctul de plecare, oeala ev tab lă a l lor v z b le pe care och ul u se putea abţ e dea le prelug , ù

uate, ză sl te î jurul fee , ca spectrul ue f gur deale pro ectată pe îtuer c Ͷ E pr c pesa de Guerates, spuse vec a ea doulu care o îsoţea, avîd gr ja de a pue îa tea cuvîtulu pr c pesa a ulţ d cîd că această deu re era r d colă Na făcut ecoo e de perlele e M se pare că dacă aş avea atîtea, u le aş etala astfel ; u găsesc că e d st s Recuoscîdo totuş pe pr c pesă, toţ ce ce îcercau a şt c e era î sală, s ţeau îălţîduse î a lor troul leg t al fruuseţ îtradevăr, ceea ce îgădu a det f carea ch pulu ducese de Luxebourg, a doa e de Mor eval, a doae de Sa tEuverte ş a atîtor altele, era legătura strîsă d tre u as are ş roşu ş u bot de epure, sau a do obraj zbîrc ţ cu o ustaţă subţ re Aceste trăsătur erau de alt ter îdestulătoare ca să îcîte, căc , eavîd decît valoarea coveţ oală a uu scr s, îţ îgădu au să c teşt u ue vest t ş care se puea ; dar sfîrşeau de aseeea pr a trez deea că urîţe a are ceva ar stocrat c ş că u e ecesar ca ch pul ue doae ar să f e fruos, dacă este d st s Dar după cu u art şt care, î locul l terelor ce le alcătu esc uele, aşter î colţul de jos ţ tabloulu lor o foră fruoasă pr ea îsăş , u fluture, o şopîrlă, o floare, tot astfel pr c pesa aşeza pe colţul loj sale fora uu trup ş a uu ch p îcîtătoare, doved d astfel că fruuseţea poate f cea a ob lă seătură ; căc prezeţa doae de Guerates care u aducea la teatru decît pe ace a care făceau parte restul t pulu d t tatea e , era î och aator lor de ar stocraţ e cel a bu cert f cat de autet c tate a tabloulu pe carel îfăţ şa beoarul e , u so de evocare a ue scee d v aţa fa l ară ş deoseb tă a pr c pese î palatele e de la Muche ş Par s Iag aţ a oastră f d ca o flaşetă str cată care cîtă totdeaua altceva decît ar a d cată, or de cîte or auz se vorb duse de pr c pesa de GueratesBa v ere, a t rea au tor opere d veacul al XVI lea îcepuse să cîte î e urebu a 'să o despo de ea , acu cîd o vedea ofer d boboae zahar s te uu do gras î frac F reşte, departe de e gîdul de a ù

coch de că ea ş v taţ e ar f fost | aseăă toare cu alţ î dădea b e seaa că ceea ce ăceau a c u era decît u joc ş vr d să îcerce u prelud u al faptelor adevărate lor v eţ (a căre parte îseată fără îdo ală u o petreceau a c ), se îţelegeau î v r tutea uor r tur ecuoscut e e, se prefăceau că oferă ş refuză boboae, gest l ps t de se f caţ a lu ş rîdu t d a te ca pasul ue dasatoare care, rîd pe rîd, se r d că î vîrful p c orulu ş se îvîrte î jurul ue eşarfe C e şt e, poate î cl pa î care oferea boboaele e , Ze ţa spuea pe acel to ro c (căc o vedea surîzîd) : ͣDor ţ boboae ?" Ce portaţă avea ? Aş f găs t de u desfătător raf aet uscăc uea teţ oată, î geul lu Mer ee sau al lu Me lhac, al aces tor cuv te adresate de o ze ţă uu se zeu ce şt a gîdur le subl e pe care le rezuau aîdo , fără îdo ală petru oetul î care vor reîcepe săş tră ască adevărata lor v aţă ş care, potr v duse acestu joc, răspudea cu aceeaş ta că v cle e : ͣDa, vreau o c reaşă" Aş/f ascultat acest d alog cu aceeaş lăco e ca cutare sceă d î care l psa poez e , a gîdur lor îalte, lucrur ce erau atît de fa l are ş pe e^ re presupu că Me lhac ar f fost de de or capab l s le puă î ea, se părea ea s gură o elegaţă coyeţ oală, ş ca atare a ta că ş a struct vă / Ͷ Doul acela gras este arch zul de Gaacay, / spuse cu u aer forat vec ul oare u desluş se b e / uele şopt t î spatele lu / March zul de Pal ecy, cu gîtul ît s, cu capul aple cat, cu och ul său bulbucat l p t de st cla ooclulu , se şca aevo e î ubra trasparetă ş părea că u deo sebeşte a b e publ cul d orchestră, decît u peşte care trece, gorîd ulţ ea v z tator lor cur oş d colo de peretele de st clă al uu aeuar u D cîd î eîd se oprea, veerab l, răsuflîd ş acoper t cu uşch , jar spectator ar f putut spue dacă suferă, doare, îoată este pe cale dea oua sau resp ră doar N e altul u trezea atîta v d e ca el, d pr c ă că avea aerul că se ob şu se cu acest beoar ş a d fereţe cu care o lăsa pe pr c pesă să ofere boboae ; ea aţ tea atuc asupră o pr v re a och lor e fruoş , şlefu ţ îtr u d aat, pe care tel geţa ş pr ete a parcă ùU

î flu d f cau î aceste oete, dar care cîd se od h eau, reduş ua la fruuseţea lor ater ală, ua la scl p rea lor eralog că, dacă cel a c reflex î urea uşor d loc, ced au adîcul parterulu cu văpă le lor eoeeşt , or zotale ş spled de Itre t p, cu avea să îceapă actul d pe carel juca* Bera, pr c pesa se v î faţa beoarulu ; atuc ca ş cu ea îsăş ar f fost o apar ţ e teatrală, î zoa d fer tă de lu ă pe care o străbătu, a văzut sch bîduse u ua culoarea dar ş substaţa g uvaerur lor e Iar î beoarul uscat, care eş se la suprafaţă, care u a aparţ ea regulu apelor, pr c pesa îcetîd de a a f ere dă, se v cu u turba alb ş albastru ca vreo uată traged aă costuată î Zafre sau poate î Oros ae ; apo , după ce luă loc î rîdul îtî , a văzut că t h tul cu b de alc o care ocrotea cu du oş e s doful roz al obraj lor e era pufos, scl p tor ş cat fe lat, o esă pasăreparad s Cu toate acestea, pr v r le ele fură abătute de la beoarul pr c pese de Guerates de o fee uşcă prost îbrăcată, urîtă, cu och apr ş , care, urată de do t er , se aşeză la cîteva locur depărtare de e Apo cort a se r d că N a putut costata, fără elacol , că u a răîea c d d spoz ţ le ele de altă dată faţă de arta draat că ş de Bera cîd, ca să u p erd c d feoeul extraord ar pe care aş f dus săl coteplu la capătul păîtulu , î , ţ ea tea pregăt tă ca acele plăc ses b le pe care astro o le stalează # î Afr ca, î At le, î vederea ob servăr scrupuloase a ue coete sau a ue ecl pse ; cîd treura că vreu or (proasta d spoz ţ e a art ste , c dete î publ c), ar îp ed ca spectacolul să a bă Ioc î tes tatea sa ax ă ; cîd aş f crezut că aş as s ta, î cele a bue cod ţ , dacă u aş f dus ch ar la teatrul care era îch at ca u altar, d care se părea atuc că a fac parte Ͷ deş cu o a că î seătate, d ch ar apar ţ a e sub ca perdea roş e Ͷ cotrolor cu o garoafă albă, u ţ de ea, postaetul plafoulu deasupra uu parter pl de lue prost î brăcată, plasatoarele vîzîd u progra cu fotograf a « , casta d scuar, toţ aceşt tovarăş , aceşt cof deţ a pres lor ele de atuc ş care se păreau e 39

despărţ ţ de ea ͣscea declaraţ e ", Bera, aveau atuc î tea ea u so de ex steţă absolută S tua te îapo a lu exper eţe curete, ele ex stau pr ele Isele, trebu a să ă îdrept spre ele, vo îţelege d ele ce vo putea, ş desch zîd och ş sufletul ar , vo absorb îcă prea puţ d ele Dar cît de plăcută î apărea v aţa ! Neîseătate'a cele pe care o ducea avea c o portaţă, u a ultă decît oetele cîd te îbrac , te pregăteşt să eş , căc d colo de ea ex stau îtru ch p absolut, aevo e de aprop at, cu e put ţă de posedat pe deatregul, aceste real tăţ a tra ce, ch pul î care juca Bera Saturat de aceste rever I legătură cu perfecţ uea î arta draa t că d care a f putut extrage atuc o doză îseată, dacă a f aal zat î acel t p tea ea î or ce o et al z le ş poate al opţ , era ca o p lă careş dezvoltă electr c tatea Ve se u oet cîd ar f tre bu t să ă duc să o aud pe Bera, ch ar bolav, ch ar dacă aş f crezut că or d această pr c ă Dar acu, aseeea ue col e care de dep arte pare de azur, ar de aproape tră î v z uea oastră vulgară a îucrur lor, toate acestea d spăruseră d luea absolutulu ş u a erau decît u lucru det c cu celelalte de care Jua cuoşt ţă, f dcă era acolo, art şt f d de aceeaş eseţă cu ace pe care î cuoştea strădu duse să spuă cît a b e cu put ţă acele versur d care u a alcătu au o eseţă subl ă ş d v duală despărţ tă de or ce, c şte versur a ult sau a puţ reuş te, gata să tre d ou î esfîrş ta substaţă a versur lor fraceze cu care erau îb ate Ceea ce a pr leju t o descurajare cu atîta are cu cît, dacă ob ectul dor ţe ele îcăpăţîate ş act ve u a ex sta, î sch b stăru au aceleaş îcl ăr spre o rever e stator că ce se sch ba d a î a, dar care ă cală, uzea la o puls e bruscă, epăsătoare de pr ejd e Cutare seară cîd pleca bolav ca să ă duc să văd îtru castel u tablou de Elst r, o tap ţer e got că, seăa atît de ult cu z ua î1 care trebu se să plec laVeeţ a, cu aceea î care ă dusese să o aud pe Bera sau plecase la Balbec, îcît s ţea d a te că ob ectul prezet al sacr f c ulu eu ă va lăsa î curîd d feret, că vo putea trece atuc foarte aproape de el

fără să pr vesc acel tablou, acele tap ţer petru care as f îfrutat î acea cl pă atîtea opţ fără so, atîtea cr ze dureroase Dator tă stab l tăţ ob ectulu e , î dădea seaa de va tatea străda e ele, ş î acelaş t p de eor tatea e î care u crezuse, ca ace e uraste c cărora le dublez oboseala, cîd le spu că sît obos ţ Pîă atuc , rever a ea coferea u prest g u or căru lucru ce putea avea vreo legătură cu ea Ch ar î dor ţele ele cele a ca rale totdeaua îdreptate î au tă d recţ e, cocetrate î jurul acelu aş v s, aş f putut recuoaşte ca pr bold o dee, o dee căre a aş f sacr f cat v aţa ş al căre puct cetral, ca î rever le ele d a ez le cîd c tea I grăd ă la Cobray, era perfecţ uea Na a avut aceeaş dulgeţă ca altă dată pe tru teţ le juste de du oş e sau de î e pe care le deoseb se î deb tul ş î jocul Ar c e , Isee , al lu Hyppolyte Nu petru că aceşt art şt Ͷ erau ace aş ͻͶ ar f căutat totdeaua să dea cu aceeaş tel geţă, a c voc lor o flex ue îgî etoare sau o ab gurtate cal culată, colo gestur lor lor o aploare trag că sau o g găş e rugătoare Itoaţ le lor poruceau aceste voc : ͣF blîdă, cîtă ca o pr v ghetoare, îgî e" ; sau d potr vă : ͣF fur oasă", ş se ăpusteau atuc asupră , îcercîd să o îtreacă î freez a lor Dar, răzvrăt tă, vocea lor f rească stăru a exter oară, d cţ u lor, î od reduct b l cu defectele sau cu farecele e ater ale, cu vulgar tatea sau exagerarea e z l că, ş desfăşura ast fel u asablu de feoee acust ce sau soc ale pe care u le trasfora set etul versur lor rec tate Aş şder , gestul acestor art şt spuea braţulu , pe pluulu lor : ͣf ţ a estuoş " Dar ebrele esupuse lăsau să se îpăueze ître uăr ş cot u b ceps care habar avea de rol ; ele cot uau să expr e s g f aţa v eţ de toate z lele ş să puă î ev deţă şte coex tăţ usculare, î locul uaţelor rac ee ; ar draper a pe care o r d cau cădea d ou pe o vert cală, ude ua o lăd ere s p dă ş text lă o d sputau le g căder corpur lor î acest oet, o doaă ăru ţ că d aprop erea ea exclaă : _ Ͷ N c u aplauz ! Ce urît e îbrăcată ! E prea bă trîă, u a poate ; î aseeea caz trebu e să reuţ 1

î faţa şîşî el lor vec lor, ce do t er care o îso ţeau îcercară sa o potolească, ş fur a se a dezlăţu a Kua î och Aeeastă fur e u se putea adresa de alt ter decît succesulu , glor e , ce Bera care cîşt gase atîţ g ba avea decît dator F xîd totdeaua îtîl r de a lacer sau pr eteeşt la care u se putea duce, avea pe toate străz le co s oar care zoreau să o decoade, î toate hotelur le apartaete reţ ute d a te ş pe care u se ducea c odată să le ocupe, oceae de parfuur ca săş spele căţelele, despăgub r de plăt t tuturor d rector lor I l psa uor cheltu el a cos derab le, ea, a puţ voluptoasă decît Cleopatra, ar f găs t jlocul să toace prov c ş regate î telegrae ş î trăsur ale Copa e urbae Dar această doaă ăruţ că era o actr ţă care avusese oroc ş îch ase o ură de oarte Bere Aceasta toca trase î sceă Atuc , oh ! ue, ca acele lecţ pe care ea sle t î zadar îvăţîdule seara ş pe care le regăs o , şt ute pe d afară după ce a dor t, ca acele ch pur de orţ pe care s l ţele pas oate a!e eor e oastre le urăresc fără să le regăsească, ş care, cîd u e a gîd la ele, se îfăţ şează î faţa och lor, seăîd cu v aţa, taletul Bere care scăpase cîd căuta cu atîta lăco e să pr d eseţa, se puea cu forţa ev deţe , ad raţ e ele, acu, după aceşt a de u tare, î acest oet de d fereţă Vr d să îcerc altă dată să zolez acest talet, despărţea îtrucîtva rolul îsuş de ceea ce auzea, rolul, partea couă tuturor actr ţelor care jucau ş pe carel stud ase d a te ca să f u î stare săl sustrag, să culeg ca zgură ua taletul doae Bera Dar acest talet, pe eare îcerca săl deosebese î a ar de rol, era aa eu el După cu terpretarea uu are uz c a (parese că acesta era cazul lu V teu l cîd cîta la p a) este aceea a uu p a st atît de are îcît c u a şt dacă acest art st este ş p a st, petru că (e terpuîd î tot apa ratul de sforţăr ale degetelor, îcuuate pe alocur de efecte străluc te, toată această îproşcătură de ote î eare cel puţ ascultătorul care u se pr cepe crede că deosebeşte taletul î real tatea sa ater ală, tag b lă), această terpretare a ajus atît de străvez e, atît de pl ă de ceea ce terpretează, îcît ul a vez pe el care u a este È

decît o fereastră ce se desch de pe o capodoperă Iteţ le îpreju d ea u chear a estuos sau g gaş vocea ş ca Ar de , a Isee , a lu H ppolyt, putuse să le deosebesc ; dar Fedra ş le ter or zase, ar tea ea u reuş se să sulgă d cţ u ş at tud lor, să desluşească î zgîrc ta s pl tate a suprafeţelor lor u te, aceste ăsco c r , aceste efecte care u le depăşeau, atît de ad e se resorb seră î ele Vocea Bere , î care u a stăru a c ură de ater e ertă ş refractară ţ , u îgă du a să se deosebească î juru acel pr sos de lacr pe care le vez curgîd pe vocea de arură, căc ele u se putuseră îb ba pe voc le de arură ale Ar c e sau Isee , c se lăd aseră cu g găş e î celulele e cele a ărute ca struetul uu are v olo st la care, cîd spu că are u to fruos, u vre să lauz ua o part cular tate f z că, c o super or tate sufletească ; după cu î pe sajul at c ude î locul ue fe d spărute este u zvor eîsufleţ t, o teţ e care se poate deoseb ş care, cocretă, se trasforase a c îtro cal tate a t brulu , de o l pez e c udată, potr v tfe ş rece Braţele Bere pe care versur le îsele păreau că le r d cau pe p eptul e , îpreuă cu e s uea voc pe buzele sale, ca acele fruz şur pe care apa le ută d loc îprăşt du se ; at tud ea e î sceă, pe care ş o alcătu se îcet, pe care o va a od f ca îcă, ş care era copusă d raţ o aete de altă adîe e decît acelea a căror ură o ză rea î gestur le caaraz lor e , dar şte raţ oaete car e ş p er dus er ă or g ea vol utar ă, top te î tr u so de străluc re î care făceau să pîlpî e, î jurul persoajulu şte eleete bogate ş coplexe, dar pe care spectatorul fasc at u le cos deră o reuş tă a art ste c u dat al v eţ ; vălur le albe îsele, obos te ş cred c oase, păreau că sît o ater e v e ş că au fost ţesute d sufer ţa, î parte păgîă, î parte jase stă î jurul căre a se cotractau ca o cr sal dă f ravă ş fr gu' roasă ; toate acestea, voce, at tud e, gestur , vălur , u erau î jurul acestu trup al ue de care este u vers (corp care, spre deoseb re de trupur le oeeşt , u este u obstacol opac care te îp ed că săl zăreşt , c u veş ît pur f cat, sp r tual zat, pe care şte îvel şur supl etare care, î loc s o ascudă, îfăţ şau cu a ultă

spledoare sufletul ce ş le as lase ş se rspîd se î el, decît asa top tă a d fer telor substaţe deve te trasluc de, a căror suprapuere răsfrge cu ş a arc bogăţ e raza cetrală ş îcătuşată care le străbate ş dă a are ît dere, coferă a ult preţ ş a aro fruuseţe ater e îb bată cu flacăra de care e îvălu t Astfel, terpretarea Bere era, î jurul opere , o a doua operă, ş ea îsufleţ tă de ge u Ipres a ea, la drept vorb d, a plăcută, u se deosebea de aceea de altădată Dar u o a copara cu o dee prealab lă, abstractă ş falsă, a ge ulu draat c, ş dădea seaa că ge ul draat c era toca asta Mă gîdea a ad eaur că u îcercase plăcere îtî a oară cîd o auz se pe Bera, petru că o prea are dor ţă ă călăuzea îtru îtîp area e , ca od oară cîd o regăsea pe G lberte la ChapsElysees ître cele două decepţ poate u stăru a ua această aseăare, dar ş alta, a adîGă Ipres a pe care eo pr leju eşte o f ţă, o operă (sau o terpretare), puter c caracter zată, este deoseb tă A aΦus cu o de le de ͣfruus eţe", de ͣst l cupr zător", de ͣpatet c", pe care la evo e a putea avea luz a dea le recuoaşte î baal tatea uu talet, a uu ch p corect, dar tea oastră atetă are î faţa e stăru ţa ue fore al căre ech valet telectual ul posedă, d care trebu e să despr z ecuoscutul A auz t u suet acut, o toaţ e c udat terogat vă Se îtreabă : ͣEste fruos ceea ce s t ? Să f e oare ad raţ e ? Asta îseaă color t bogat, obleţe, putere ?" Ş răspude toca o voce ascuţ tă, u to c udat terogat v, pres a despot că pr leju tă de o f ţă pe care o cuoşt , ua ater ală, î care u e lăsat c u spaţ u l ber petru ͣlargă terpretare" D această pr c ă, toca operele cu adevărat fruoase, dacă sît ascultate cu s cer tate, trebu e să e dezaăgească cel a ult, căc î colecţ a de lor oastre u se găseşte c ua care să răspudă ue pres d v duale uoca asta vădea jocul Bere Asta era de buă sea obleţea, tel geţa d cţ u Acu î dădea seaa de er tele ue terpretăr larg , poet ce, puter ce, sau a degrabă aceste a se cove se să se cofere aceste t tlur , dar aşa cu se dă uele de Marte, Veus,

Satur uor stele care au c tolog c S ţ îtro lue, gîd îtralta, pute stab l o cocordaţă ître ele, dar u pute uple tervalul îtro oarecare ăsură acest terval, această fal e a trebu t so străbat î pr a z cîd ă dusese so văd jucîd pe Bera, ş t d, ascultîdo cu toată ateţ a, îtîp ase oarecare greutate să adu de le ele de ͣobleţe î terpretare*', de ͣor g al tate" ş u zbuc se î aplauze decît după u oet de l şte ca ş cu u le ar f stîr t îsăş pres a ea, c ca ş cu leaş f legat d ou de de le ele prealab le, de plăcerea ce îcerca spuîdu : ,l sfîrş t o aud pe Bera" Deoseb rea d tre o f ţă, o operă cu puter că d v dual tate ş deea fruosulu ͻ este tot atît de tare ître ceea ce e fac ele să s ţ ş deea de dragoste, de ad raţ e De aceea u le recuoşt Nu îcercase plăcere auz do pe Bera (după cu avusese c ua, pe vreea cîd o ubea văzîdo pe G lberte) î spusese : ͣAşadar o ad r" Dar totuş u ă gîdea atuc decît să adîcesc jocul Bere , u ă preocupa decît acest lucru, îcerca să desch d tea c t a larg cu put ţă ca să pr esc tot ce cupr dea el Acu îţelegea că toca asta îsea să ad r Acest ge u, a căru revelaţ e era doar terpretarea Bere era oare ua ge ul lu Rac e ? Aşa a crezut la îceput Avea să ă du resc cîd, după ce se sfîrş ' actul d după aplauzele publ cu lu , î t pul cărora bătrîa ea vec ă fur oasă, îdrep tîduş tal a usculă, aşezîduse p ez ş, îş ob l za uşch feţe ş ş îcruc şa braţele pe p ept ca să arate că u part c pă la aplauzele celorlalţ ca să scoată ş a ult î ev deţă o protestare pe care ea o cos dera se zaţ oală, dar care trecu eobservată P esa urătoare era ua d acele outăţ care, ef d celebre, se părea od oară f d ex stete, că trebu e să f e eîseate, cu excepţ a reprezetaţ e la care erau jucate Dar u îcerca, ca ş cîd ar f fost vorba de o p esă de c rcu staţă, acea dezaăg re de a vedea veş c a ue capodo pere ocupîd ua lug ea rape s durata ue re prezetaţ Apo adăuga f ecăre t rade care s ţea că plăcea publ culu ş care, î l psa fa e pe care u o putuse avea î trecut, va f cîdva celebră, aceea pe care ±

,

c

°st î at p ţ , cîf d t tl î £? Cap | pul t dată J u părea că or apar ţ , ´ trebu pe eare al auz seş c o u părea f că trebu e pus eîdva, cofudat îtr o aceeaş lu ă, alătur de acelea aJe celorlalt autorulu Acest rol f ş lu ă, ală o celea aJe autorulu ca Acest rol celorlalt va f gura eîdva pe ă acela al

= «5 de or » P'rsoa 5l

P ctorul

ta reva ce' e

' g t de ob ectul ad raţ e ele, f e că acesta era G lberte sau Bera, pret dea d a te pres e de î e plă cerea pe care o refuzase aceea d aju Fără să î cerc a ad e bucur a pe care toca o îcercase ş că re a aş f putut da o îtrebu ţare a rod că, î spu ea ca altădată u d caaraz e de coleg u : ͣîtr adevăr, o pu î rîdul îtî pe Bera", î t p ce dădea seaa, î ch p edesluş t, că ge ul Ber e poate u era tălăc t prea exact de această af raţ e a prefer ţe ele ş de acel loc de ͣ a îtî " pe care l acordase or cîtă l şte ar f pr leju t de

ad Poet c

Naş a f dor t ca altădată să pot ob l za at tu d le Bere , fruosul efect de culoare pe carel oferea ua o cl pă îtro lu ă eare d spărea îdată ş care u se a reproducea, c să o fac să repete de o sută de or u vers Îţelegea că dor ţa ea de od oară era a preteţ oasă decît vo ţa poetulu , a traged ae , a arelu art st decorator care era d rectorul e de sceă ş că acest farec r s p t î zbor peste u vers, aceste gestur stab le î veş că prefacere, aceste tablour succes ve erau rezultatul trecător, scopul oeta, capodopera ob lă pe care arta teatrală ş o propuea ş pe care ar d strugeo, vrîd so f xeze, ateţ a uu aud tor u prea îdrăgost t N c u a ţ ea să v îra altă z ca să o a aud pe Bera ; era ulţu t de ea ; căc atuc cîd ad ra prea ult, ca să u f u dezaă

« Place s?f ?

a Sa ^îtul cares v f3 av ^ cuv tele !u

alt ter "L uz c a îu

avît

îtrl aS

Modele

a Pe care' ,era

î oetul î care îcepu această dea doua p esă, ra araa u tat d recţ a doae de Guerates Pr tro şcare geeratoare a ue l g gaşe pe care tea ea o urărea î gol, pr c pesa toca îş îtoarse ca pal spre Judul beoarulu ; v taţ erau î p c oare, îtorş de aseeea spre uşă ş ître gardul dublu pe care l alcătu au, cu s guraţa v ctor oasă ş proporţ le ͻ e de ze ţă, dar cu o expres e de o g găş e ecuoscută f dcă sosea atît de tîrz u ş scula toată luea î to ul reprezetaţ e , tră, îvălu tă î usel e albe, duce sa de Guerates Se îdreptă spre vara e , făcu o adîcă plecăc ue uu tîăr blod care şedea î rîdul îtî ş , îtoreîduse spre oştr ar ş sf ţ care pluteau î fudul peşter , adresă acestor se ze de la Jocey

Club Ͷ care acest oet ş îdeoseb doul de Palacy erau bărbaţ care ar f plăcut cel a ult să f u Ͷ u salut fa l ar de veche pr eteă, aluz e la legătur le de z cu z cu e , de vreo c c sprezece a Îcerca sterul, dar u putea desc fra ta a aceste pr v r surîzătoare pe care o adresa pr ete lor e , î scl p rea albăstru e î care strălucea î t p ce ît dea îa uora ş altora, ş dacă aş f putut să descopu pr sa, să aal zez cr stal zăr le, ele poate ar f destă u t eseţa de v aţă ecuoscută care se veau î ele î acest oet Ducele de Guerates îş ura soţ a, reflexele vesele ale ooclulu său, rîsul d ţ lor să , albul, garoa fe ş al plastroulu său pl sat, îdepărtîdu sprîceele, buzele, fracul, ca să facă loc străluc r lor ; cu u gest al î sale ît se pe care o cobora pe uer lor, drept, fără să şte d cap, poruc să se aşeze tr to lor fer or care făceau loc, ş se plecă adîc î faţa tî rulu blod S ar f spus că ducesa gh c se că vara e , de ale căre exagerăr se spue căş bătea joc (cuvît care d puctul e de vedere sp r tual fracez ş foarte o derat, îl adoptau repede poez a ş etuz asul gera ce), va avea î seara aceasta ua d acele toalete î/ care du cesa o găsea ͣcostuată" ş că ar f vrut să dea o lecţ e de gust î locul peelor uate ş pufoase care coborau de pe capul pî la gîtul pr c pese , î locul reţele sale de sco c ş de ărgăr tare, ducesa avea î păr ua o s plă egretă care, do îdu asu coro at ş och uşor bulbucaţ , î dădea aerul ue păsăr Gîtul ş uer e se veau d tru val de usel ă ca zăpada de care se zbea u evata de pee de lebădă, apo roch a, al căre corsaj avea ca s gură podoabă euăratele pa ete, f e de etal, de baghete, de boabe, f e de br l ate, î scotea î rel ef trupul cu o prec z ue cu totul br ta că Dar or cît saf deoseb t ua de alta cele două toalete, după ce pr c pesa î ofer se ducese scauul pe carel ocupase ea pîă acu, fură văzute ´ îtorcîduse ua spre alta, ad r duse rec proc Poat că doaa de Guerates va surîde î e cîd va vorb de p eptăătura ca prea copl cată a pr c pese , dar va declara, cu s guraţă, că aceasta u era totuş a puţ îcîtătoare ş potr v tă de ue; ar ù

pr c pesa care, dator tă gustulu e , găsea ca rece, ca S ec ca cro toresc felul î care se îbrăca vara e , va descoper î această str ctă sobr etate u raf aet î ćîtător De alt ter , aro a, grav taţ a' u versală prestab l tă a educaţ e lor eutral za ître ele cotrastele u ua ale îbrăcă ţ dar ş ale at tud La aceste l evăzute ş aget zate pe care elegaţa a erelor le ît dea ître ele, aturaleţea expas vă a pr c pese se st gea, cîtă vree rect tud ea ducese se lăsa atrasă, dev ată spre ele, se prefăcea î g găş e ş farec După cu î p esa care toca se juca, petru a îţelege cîtă poez e persoală degt ja Bera, avea dec t să îcred ţez rolul pe carel terpreta, ş pe care ua ea îl putea terpreta, or căre alte actr ţe, spectatorul care ar f r d cat och spre balco ar f văzut, î două loj , u ͣarajaet" care ar f a t t pe cel al pr c pese î Guerates, dîd baroae de Mor eval u aer excetr c, preteţ os ş prostcrescut, ş văd d o s l ţă totu ată răbdătoare ş cost s toare ca să te toaletele ş ;egaţa ducese ele Guerates, făcîdo pe doaa Cabreer să seee cu vreo do şoară de pes o prov c ală, otată pe sîră, ţeapăă, uscată ş ascuţ tă, cu u paaş de dr car îf pt vert cal î păr Poate că locul aceste a d ură u era îtro sală ude loj le (ch ar cele de la etajele de a sus care păreau de jos şte coşur ar î care erau îf pte şte flor oeeşt ş agăţate de cupola săl cu pagl c le roş ale despărţ tur lor lor de cat fea), populate ua cu fee le cele a străluc toare ale aulu , alcătu au o paoraă trecătoare pe care oartea, scadalur le, bol le, certur le la vor sch ba î curîd, dar care î acest oet era ob l zată de ateţ a, căldura, aeţeala, praful, elegaţa ş pl ct seala, î acest so de cl pă veş că ş trag că de coşt etă aşteptare ş de l şt tă îţepe re care pare să f precedat retrospect v exploz a ue bobe sau cea d tî flacără a uu ced u Doaa de Cabreer era a c , petru că pr c pesa de Pare, l ps tă de sob s ca cea a buă parte d pr c pesele autet ce, dar î sch b stu tă de orgol u, de dor ţa de car tate care egala la ea îcl area petru ceea ce credea că sît Artele, cedase c colo cîteva loj Ͷ Gucatrs

D

9

uor fee ca doaa de Cabreer care u fSceatt parte d îalta soc etate ar stocrat că, dar cu care " treţ ea legatur petru operele e de b efacere Doa^ a de Cabreer u ş despr dea och de pe ducesa^ ş pr c pesa Guerates, cee a ce era cu atît a uşor # eavîd relaţ autet ce cu ele, u putea avea aerul că cerşeşte u salut Scopul pe earel urărea de zece a cu o eoste tă răbdare era acela dea f pr tă Ja două doae ar Socot se că va reuş , fără îdo ală, peste vreo c c a Dar u o boală care u artă ş al căre caracter eîduplecat credea al cuoaşte, că se pr cepe î ed c ă, se teea că u va a ajuge să tră ască Era cel puţ fer c tă seara aceasta la gîdul că toate aceste fee pe care u le cuoştea deloc o vor vedea î tovărăş a uu do, pr ete cu ele, tîărul arch z de Beauserget, fratele doae d'Argecourt, care frecveta deopotr vă soc etăţ le, ş cu a căru prezeţă fee lor d cea doa doua Io plăcea ult să se îpodobească sub och acelora d cea d tî El luase loc î spa ele doae de Cabreer, pe u scau aşezat dea curez şul, ca să poată pr v celalalte loj Cuoştea toată luea d ele ş , petru a saluta, cu îctătoarea elegaţă a îfăţ şăr sale fruoase, cu p eptul scos î afară, cu capul său f îcadrat de pr blod, îş îălţa, pe juătate, trupu drept, ar u surîs î care se îb a res pectul ş l psa de $ flutura och albaştr gravîd astfel cu prec z e, î dreptugh ul plaulu obl c î care era aşeza , ua d acele vech stape care îfăţ şează u are se or seeţ ş curteza Accepta astfel adesea să se ducă la teatru cu doaa de Cabreer ; o î tovărăşea curajos, î sală ş Ja eş re, î vest bul, pr tre ulţ ea de pr etee a străluc te pe care le avea acolo ş cărora ev ta să le vorbească, evrîd să le st gherească, de parcă ar f fost îtro tovărăş e copro ţătoare Dacă trecea atuc pr c pesa de Guerates, fruoasă ş u şoară ca D aa, lăsîd să atîre î ură u atou coparab l, făcîd să se îtoarcă toate capetele ş ur ată de toţ och (de ace a a doae de Cabreer a ult decît de toţ ce lalţ ), doul de Beauserget se adîcea îtr o coversaţ e cu vec a Iu , u răspudea

decît s l t ş costrîs surîsulu pr eteos ş ulu tor al pr c pese ş cu rezerva b ecrescută ş răceala car tab lă a cu va a căru aab l tate poate să f deve t deoca dată st gher toare Ch ar dacă doaa de Cabreer ar f şt ut că beoarul aparţ ea pr c pese ş tot ar f recuoscut că doaa de Guerates era v tată, după aerul pl de teres pe carel purta spectacolulu de pe sceă ş d sală, ca să f e aab lă cu af tr oaa Dar deodată cu această for';ă cetr fugă, o forţă cotrar e zvor d d aceeaş dor ţă de aab l tate îdrepta ateţ a ducese spre propr a toaletă, spre egreta, col erul, corsajul e ´ş de aseeea spre aceea a pr c pese , a căre supusă ş roabă parcă se proclaa vara e , ve tă dacă pe t tulara loj ar f apucato fatez a să plece, ş cos derîd restul săl alcătu tă ua d stră , pe care poţ pr v d cur oz tate, pr tre care uăra totuş ulţ pr ete î a căror lojă luase loc î alte săptăî ş la adresa cărora u îtîrz a să facă atuc dovada acelu aş leal s exclus v, relat v st ş săptăîal Doaa de Cabreer era rată că o vedea pe ducesă î seara aceasta Ea şt a că aceasta îtîrz a foarte ult la Gueraes ş pre supuea că a era acolo Dar se povest se că ueor , cîd avea loc la Par s vreu spectacol pe carel cos dera teresat, doaa de Guerates puea să se îhae ua d trăsur le e îdată ce luase cea ul cu vîător ş pe la asf ţ t porea î trap ît s pr pădurea crepus culară, apo pe şosea, să a treul de la Cobray ca să ajugă seara la Par s ͣPoate v e d ad s de la Guer ates ca să o audă pe Bera", îş spuea cu ad raţ e doaa de Cabreer îş a tea căl auz se pe Swa spuîd, î acel jargo ab guu, pe carel avea cou cu doul Charlus : ͣDucesa e ua d făptur le cele a ob le d Par s, d el ta cea a raf ară, cea a aleasă'' I ce ă pr veşte, eu care deducea d uele Guerates, d uele Bav ere ş d uele Code, v a ţa, gîd rea celor două ver şoare, (î ce pr veşte ch pur le lor u a era î stare, căc le văzuse), aş f preferat să cuosc părerea lor asupra decît aceea a celu a are cr t c d lue Căc î părerea lu aş f găs t decît tel geţă, o tel geţă super oară cele ale ele, îsă 51

de acelaş so Dar î îch pu a cu ajutorul uelu lor ceea ce gîdeau ducesa ş pr c pesa de Guerates ş părerea lor ar f ofer t u docuet epreţu t asupra f r acestor două poet ce făptur , căre a î presupuea u farec raţ oal ş cu setea ş ostalg a uu febr l, pret dea ca părerea lor despre să redea toc a farecul după a ezelor de vară cîd ă pl ba se î d recţ a Guerates Doaa de Cabreer îcerca să desluşească ce so de toalete purtau cele două ver şoare I ce ă pr veşte, u ă îdo a că aceste toalete u lear f fost part culare, u ua î îţelesul î care l vreaua cu gulerul roşu sau cu reverur albastre aparţ ea od oară ua Gueraţ lor ş fa l e Code, dar a degrabă aşa cu o pasăre are u aue peaj, care u e ua o podoabă a fruuseţ sale, c o ext dere a trupulu său uoaleta acestor două fee se părea ca o ater al zare albur e sau pestr ţă a act v tăţ lor lăutr ce, ş îtoca ca gustur le pe care văzuse că le avea pr c pesa de Guerates ş care u ă îdo se că ar corespude ue de ascuse, peele care coborau de pe frutea pr c pese ş corsajul orb tor ş presărat cu flutur al ver şoare sale păreau a avea o se f caţ e, a f petru f ecare d aceste două fee u atr but care u era decît al e ş a căru se f caţ e aş f vrut să o cuosc : pasărea parad sulu se părea edespărţ tă de ua, ca păuul de Iuoa ; u veea a crede că vreo altă fee e ar putea uzurpa corsajul presărat cu flutur al cele lalte, după cu c scutul scl p tor îpodob t cu c ucur al M erve C d î aţ tea och spre acest beoar, parcă aş f zăr t, graţ e ue desp căr raculoase a ob şu ţ lor or , a degrabă decît pe tavaul teatrulu pe care erau p ctate şte rec alegor , aduarea ze lor pe cale de a cotepla spectacolul oae lor, sub u velu ro şu, îtro rar şte lu oasă, ître do stîlp a cerulu Pr vea cu ad raţ e această apoteoză oetaă cu o tulburare pe care o îb a cu l şte set etul de a f gorat de eur tor ; ducesa ă văzuse de buăseaă odată, stîd de vorbă cu soţul e , dar cu s guraţă că uş a aducea a te, ş u suferea de pe ura faptulu că, dator tă loculu pe carel ocupa î beoar, È

se îtîpla s pr vească adrepor ao ş colect v ă publ culu d orchestră, căc d fer c re î s ţea f ţa top tă î a lor, cîd, î oetul î care î tee ul leg lor refracţ e se zugrăv , fără îdo ală, î curetul pas b l al celor do och albaştr , fora e desluş tă a protozoarulu l ps t de ex steţă d v duală care era eu, a văzut că lu ă o l căr re : ducesa, ze ţă deve tă fee e ş părîdu se deodată de o e de or a fruoasă, r d că spre e a îbrăcată îtro ăuşă albă pe care o spr j ea de arg ea loj , o ag tă î se de pr ete e, pr v r le ele se s ţ ră îcruc şate de cadesceţa volutară ş de văpa a och lor pr c pese care pr sese aceste pr v r , fără şt rea e , doar şcîdu ş och , îcercîd să vadă cu î dăduse ver şoara e buă z ua, ar aceasta, care ă recuoscu, făcu să plouă asupră potopul seîte etor ş ceresc al surîsulu e Acu, î f ecare d eaţă, cu ult îa tea ore cîd eşea, ă ducea pr tr u lug ocol să ă postez î colţul străz pe care o cobora de ob ce ş , cîd o etul trecer e se părea aprop at urca cu u aer d strat, pr v d îtro d recţ e opusă, ş r d ca och spre ea îdată ce ajugea î dreptul e , dar ca ş cu u aş f aşteptat deloc să o văd I pr ele z le, ca să f u a s gur că u o vo scăpa, o aştepta ch ar î faţa case Or de cîte or poarta se desch dea (lăsîd să treacă rîd pe rîd atîtea persoae care u erau c ua cea pe care o aştepta), uru tul e se prelugea apo î a ea, î osc laţ care se potoleau ua ae vo e Căc c odată faat cul ue ar coed ee pe care u o cuoaşte, ducîdu se s facă ͣtrotuarul" î " faţa eş r art şt lor, c odată ulţ ea exasperată sau dolatră aduată să sulte sau să ducă î tr uf pe codaat sau pe arele o pe carel crez pe puctul de a trece or de cîte or auz vreu zgoot ce se veşte d ter orul îch sor sau al palatulu , u fură atît de eoţ oaţ pe cît era eu, aşteptîd plecarea aceste ar doae care, î toaleta e s plă şt a, pr er sul e graţ os (cu totul deoseb t de acela cîd tra î tr u salo sau îtro lojă), să facă d pl barea e de d eaţă Ͷ petru e u era decît ea pe lue care ù

se pl ba Ͷ u îtreg poe de elegaţă ş cea a g gaşă podoabă, cea a c udată floare a t pulu fru os Dar peste tre z le, petru ca portarul să uş dea? seaa de stratagea ea, a dus cu ult a de parte, pîă la u oarecare puct al parcursulu ob şu t al ducese î îtîp area acestu spectacol de teatru, eşea astfel adesea îa te de prlz, cîd era vree fruoasă ; dacă plouase, îdată ce se lu a, cobora să fac cîţ va paş , ş deodată , pe trotuarul îcă ud, pre făcut de lu ă î lac de aur, î apoteoza ue răscruc prăfu te de o ceaţă argăs tă ş aur tă de soare, zărea o elevă urată de guverata e sau o lăptăreasă cu ec le albe, stătea loculu , dueîdu a À a' care se ş av ta spre o v aţă stră ă ; îcerca să a tesc strada, ora, poarta sub care fet ţa (pe care o urărea ueor , d spăruse fără să se a vească D fer c re, aceste ag care d spăreau repede, ş pe care le îgî a ş făgădu a să îcerc să le revăd, u pe pu'teau stator c prea ult î a t rea ea Nu c, era cu ult a puţ tr st dea f bolav, dea u f avut c odată curajul dea ă pue pe lucru, dea cepe o carte, păîtul se părea a plăcut de lo cu t, v aţa a teresată de st răbătut de cîd vedea că străz le Par sulu ca ş şoselele Bal'beculu erau î flor te de aceste fruuseţ ecuoscute pe care îcer case de atîtea or să le fac să se vească d pădur le de la Mesegl se, care trezeau f ecare o dor ţă volup toasă pe care ua ea părea capab lă să o potolească, îtoreîduă de la Operă, adăugase petru a doua z ag lor pe care îcă de ulte z le dorea să le îtîlesc pe aceea a doae de Guerates, îaltă, cu coafura e r d cată, de păr blod ş vaporos ; cu g gă ş a făgădu tă î sufîsul pe care l adresase d beoa rul ver şoare sale Vo ura druul pe care spuea Fraco se căl străbătea ducesa ş vo îcerca totuş petru ca să îtîlesc arăş cele două fete pe care le văzuse alaltă er , să u scap eş rea de la u curs ş de la u ca t eh s Da r to t aş t ep t î d d cî d î cî d s u rîsul scl p tor al doae de Guerates, ă cupr dea arăş sezaţ a de g găş e pe care ea o trez se Ş fără să dau seaa de ceea ee făcea, îcerca să 5

le rîdu esc (aşa cu o fee e, exa ează efectul pe "are l ar face pe o roch e, u au t so de astur de esteate care toca s au ofer t) alătur de de le ro aţ oase pe care le avea de ult t p ş pe care ră ceala Albert c , plecarea prea t pur e a G sele , ş , îa tea acestora, despărţ rea vo tă ş prea ult prelug tă a G lberte le l beraseră (de p ldă, deea dea f ub t de o fee e, de a avea o v aţă couă cu «a); apo aprop a ag ea ue a sau alte a d cele două t ere fete de aceste de cărora îcerca ua ţ ecît să le adaptez a t rea ducese Pe lîgă aceste g dur , a t rea doae de Guerates la Operă era a c, o steluţă alătur de coada lugă a coete sale scl p toare ; ba a ult, cuoştea prea b e aceste de cu ult îa te dea f cuoscut pe doaa de Guer ates ; a t rea, d potr vă, u o stăp ea depl ; î scăpa d cîd î cîd, î răst pul orelor cîd, după ce fluturase î e ca ş ag le altor fee fruoase, se trasforase îcetul cu îcetul îtr o asoc aţ e u că ͻş def t vă, Ͷ îlăturîd or ce altă ag e fe ă Ͷ cu de le ele roaţ oase atît de ater oar e e , toca î răst pul acestor cîteva ore cîd î aducea b e a te de ea, ar f trebu t să îcerc a şt ce' era ea ; dar u şt a atuc ce îseătate va avea petru e; era g gaşă ua ca o pr ă îtîl re cu doaa de Guerates î e îsu , era cea d ţ sch ţă, s gura autet că, s gura făcută după v aţă, s gura' care să f fost cu adevărat doaa de Guerates ; cu a vea fer c rea să o deţ ua î răst pul cîtorva ore fără să şt u să dau vreo ateţ e, această a t re trebu a să f e totuş foarte îeîtătoare, căc de le ele de dragoste se îtorceau totdeaua la ea, îcă es l te, î acest oet, fără grabă, fără oboseală, fără c ecesar c el şt tor ; apo , pe ăsură ce de le ele o f xară a def t v, ea dobîd pr ele o putere ş a are, dar ajuse la rîdul e a edesluş tă ; î curîd a a fost î stare să dau de ea ; ar î rever le e le o defora, fără îdo ală, cu totul, căc or de cîte or o vedea pe doaa de Guerates costata o ´ deoseb re de alt ter totdeaua alta, ître ce ag ase ş co vedea F reşte, î oetul î care doa

V

uu obraz roşu, străbătut de u och pătruzător, ca o d v tate eg pteaă ? îtr u rîd, a văzut ua o fee e cu u c oc de pasăre, dar ch ar o pasăre ; roch a s ch ar toca doae de Guerates erau de blaă ş u lăsau astfel să se vadă c o stofă, ea părea acoper tă de atură de blaă' ca u vultur , al căror peaj des, otova, ară u ş pufos are aerul uu so de blaă I v du'se d acest peaj atural, căpşorul î îcovo a c o cul de pasăre ş och bulbucaţ erau pătruzător ş albaştr î cutare z , ă pl base t p de a ulte ore j î lug ş î lat pe stradă, fără să o zăresc pe doaa de Guerates, cîd deodată, î fudul ue lăptar as 'cuse ître două palate î acest cart er ar stocrat c ş popular, se despr dea ch pul edesluş t ş ou al ue fee elegate care cerea să se arate şte turte de brîză albă ş , îa te dea f avut t pul să o deosebesc, ră zbea ca u fulger căru a ar f trebu t a puţ t p ca să se îdrepte spre e decît restul ag , pr v rea ducese ; altă dată, eîtîl do ş auz d cu suase a aza, î dădea seaa că u a avea de ce să aştept, î ura tr st druul spre casă ; cufudat î decepţ a ea, pr v d fără să văd o trăsură care se depărta, î dădea deodată seaa că seul d cap pe care o doaă îl făcuse de la uşa trăsur se adresa e ş că această doaă, ale căre trăsătur obos te ş pal de sau d potr vă îcordate ş apr se alcătu au, sub o pălăr e rotudă sau dedesubtul ue egrete îalte, ch pul ue stră e pe care crezuse că u o cuosc, era doaa de Guerates de care ă lăsase salutat, fără s f răspus ăcar Ueor o găsea cîd ă îtor cea, î colţul odă portarulu ude urîc osul portar a căru pr v re cercetătoare o ura era pe cale să facă teeele ş fără îdo ală să dea ş ͣraportul" Căc tot persoalul Gueraţ lor, ascus după perdelele de la ferestre, sp oa treurîd d alogul pe care ul auzea ş de pe ura căru a ducesa u îtîrz a să l psească de z ´l beră pe cutare sau cutare slugă pe care portarul o vîduse D cauza tuturor acestor apar ţ succes ve a uor feţe d fer te pe care le oferea doaa de Guerates,

feţe ocupd u spaţ u relat v ş var at, cîd îgust, cîcj vast, î asablul toalete sale, dragostea ea u erg legată de cutare sau cutare d părţ le ͻ sch bătoare de care ş de stofă, care luau, î uele z le, 'locul altora şj pe care ea le putea od f ca ş reîo aproape î î treg e fără să altereze tulburarea, căc pr ele, pr gulerul ou ş faţa ecuoscută, s ţea că era tot doaa de Guerates Iubea toca persoaa e văzută care puea toate astea î şcare, o ubea pe ea, a căre duşă e ă îhea, a căre aprop ere ă tulbura, a căre v aţă aş f vrut să o captez ş a căre pr ete aş f vrut să goesc Ea putea arbora o paa albastră sau arăta u te apr s fără ca faptele săş f p erdut portaţa î och e Dacă aş f s ţ t eu îsu că doaa de Guer ates era pl ct s tă peste ăsură îtîl duă î f e care z , aş f aflat d rect de pe faţa pl ă de răceală, de dezaprobare ş de lă a Fraco şe cîd ă ajuta ă pregătesc petru aceste pl băr at ale îdată ce cerea lucrur le ele, s ţea r d cîduse u vît potr v c pe trăsătur le zbîrc te ş obos te ale feţe sale N c u îcerca ăcar să cîşt g îcrederea Fraco ss , î dădea seaa că u vo reuş Avea o putere, a căre atură îr răăsese totdeaua obscură, de a şt îdată tot ce se putea îtîpla eplăcut, păr ţ lor e ş e Poate că u era o putere supraaturală ş sar f putut tălăc pr uele jloace de foraţ e care erau propr ; astfel, uele poulaţ u sălba t ce află uele şt r cu ulte z le îa te ca poşta să le f adus colo e europee ş care u leau fost tras se î real tate pr telepat e, c d deal î deal, pr jlo c rea uor focur apr se Astfel, î cazul part cular al pl băr lor ele, poate că slug le doae de Guera tes o auz seră pe stăpîa lor expr îdu ş pl ct seala de a ă găs ev tab l î calea e ş repetaseră aceste cuv te Fraţo se Este drept că păr ţ e ar f putut hotărî să ă servească altc eva decît Frafo se , dar tot u aş f ales cu c îtru ses, Frafo se era a puţ slugă decît celelalte î felul e de a s ţ , dea f buă ş loasă, de a f aspră ş seeaţă, de a f persp cace ş ărg tă, de a avea p elea albă şj U

'le roş , era do şoara de la ţară a căre păr ţ ͣb e de acasă", dar ru aţ , fuseseră s l ţ să o bage la stăpî prezeţa e la o î casă îsea aerul de ţară ş v aţa soc ală d tro feră, de acu c c zec de a , traspor tate la o , graţ e uu so de călător e versă î care v leg atura se duce î îtîp area călătorulu După cu v tr a uu uzeu reg oal este îpodob tă cu acele c udate lucrur de îă pe care tărăc le le a execută ş le a gar sesc cu ceaprazur î uele pro v c , apartaetul ostru par z a era decorat de cu v tele Fraşo se sp rate d tru set et trad ţ o al ş local, care ascultau de uele regul foarte vech , î care şt a să descr e parcă cu ar c de felur te culor , c reş ş păsăr le cop lăr e sale, patul î care ur se aa e , ş pe carel a vedea îcă Dar cu toate aces tea, îdată ce trase la Par s î serv c ul ostru, ea îpărtăş se Ͷ ş cu atît a vîrtos or care alta ar f făcut la fel î locul e Ͷ de le, jur sprudeţele de terpretare ale slug lor de la celelalte etaje, despgub duse de respectul pe care era obl gat să l a festeze, repetîdue oj c le pe care bucătăreasa de la catul a patrulea le spuea stăpî e , ş cu aseeea sat s facţ e de slugă, îeît s ţ d îtî aôară î v aţa oastră u so de sol dar tate cu ch r aşa urîc oasă de la etajul al patrulea, e spuea că poate îtr adevăr, era şte stăpî Această alterare a caracterulu Fraco seî era poate ev tab lă Uele ex steţe sît atît de aor ale, îeît trebu e să dea î ch p fatal aştere uor defecte, ca de p ldă v aţa pe care regele o ducea la Ver sa lles pr tre curte să , tot atît de c udate ca aceea a uu farao sau a uu doge, ş a stra e decît cea a regelu , era v aţa curte lor Aceea a slug lor este fără îdo ală de o c udăţe e îcă ş a ostruoasă ş ua ob şu ţa eo ascude Ch ar dacă aş f dat druul Fraco se , aş f fost codaat, pîă î uele araă l ute îcă ş a deoseb te, să ţ acelaş serv tor Căc felur ţ alţ putură tra a tîrz u î serv c ul eu ; îzestraţ cu defectele ob şu te ale slug lor, u e a puţ adevărat că sufereau la e o trasforare rap dă După cu leg le ataculu coadă pe acelea ale r poste , ca să u f e b r u ţ de aspr le caracterulu 59

$

eu, desch deau cu toţ î al lor u trîd det c ş î acelaş loc ; î sch b prof tau de lacuele ele ca să staleze î ele şte poz ţ îa tate Nu cuoştea aceste, lacue după cu u cuoştea c eş dur le pe care le pr leju au spaţ le d tre ele, toca petru că erau şte lacue Dar serv tor e , str cîdu se puţ cîte puţ , au îvăţat să' le cuosc Căc graţ e de fectelor lor dobîd te î od var ab l, a luat cuoş t ţă de cusurur le ele f reşt , ş var ab le, caracterul lor î îfăţ şa u so de ostră egat vă a eulu eu Od oară aa ş cu e e bătuse ult joc de doaa Sazerat, care spuea vorb d de' serv tor : ͣRasa asta, so ul ăsta" Dar trebu e să spu că ot vul pe tru care u dorea să o îlocu esc pe Fraco se pr tr o alta este că această alta ar f aparţ ut î aceeaş ă sură ş î ch p ev tab l spec e geerale a slug lor ş so ulu deoseb t a alor ele

sufer ţe, geea d cauza celor ce trebu se să tragă pe as îc'red ţîdu e că asta î ͣjuulea asul" ş că c u a şt ude să tră eşt ) Dar Fraco se î dădu cea d ţ p lda (pe care avea să o îţeleg ab a a tîrz u, cîd î fu d ou dată ş a dureros, cu se va vedea î ult ele volue ale aceste lucrăr , de of ţă care era a scupă), că u e evo e să spu adevărul, petru ca acesta să se a feste ş că poate f cules a s gur fără să aştepte cuv tele ş ´ să ţ seaă de ele, î de see exter oare, ch ar î uele feo ee v z b le, aseăătoare î luea caracterelor cu ceea ce sît, î atura f z că, sch băr le atosfer ce Poate aş f putut să bău esc aşa ceva, căc e îsu se îtîpla atuc adesea să spu uele lucrur fără ură de adevăr, cîtă vree îl a festa pr atîtea cof deţe volutare ale trupulu eu ş ale faptelor ele (pe care Fraco se le terpreta foarte b e), poate aş f putut să bău esc acest lucru dar petru asta ar f trebu t să şt u că ueor ţea ş îşela O r, c ua ş ş rete a erau d ctate la e, ca la toată lu ea, îtru ch p atît de ed at ş îtîplător, ş îtru apărarea lor, de u teres deoseb t îeît tea ea, aţ t tă asupra uu deal fruos, îgădu a caracterulu ' eu să îpl ească î ubră aceste evo urgete ş să răcăc oase ş u se îtorcea ca să le bage de seaă

Ca să ă îtorc la Fraco se, u îcercase c o dată î' v aţă vreo u l re fără să f găs t d a te pe ch pul Fraco se şte codoleaţe gata pregăt te : ş cîd î fur a ea de a f copăt t de ea, îcerca să pret d că, d potr vă, repurtase u succes, c u le ele se sfrîau fără folos de eîcrederea e respec tuoasă dar v z b lă ş de coşt ţa pe care o avea î fa l b l tatea e Căc ea şt a adevărul; dar îl trecea sub tăcere ş făcea doar o şcare d buze ca ş cu ar f avut îcă gura pl ă ş ar f sfîrş t să estece o bucăţ că bua II trecea sub tăcere, cel puţ aşa a crezut ultă vree, căc pe atuc î a Cîd Fraco se era seara drăguţă cu e, ş ce îch pu a că poţ face cuoscut altora adevărul, toca pr rea vo e să a loc î oda a ea, se părea că faţa e ' jloc rea cuv telor Ch ar acelea ce se spueau îş depueau atît de b e se f caţ a lor alterab lă î tea deveea străvez e ş desluşea î ea buătatea ş s ea ses b lă, îeît u credea că este eu put ţă ca c eva cer talea Dar Jup e, care îcl ăr spre d screţ e care spusese că ă ubeşte să u ă ubească, după cu pe care u lea cuoscut decît a tîrz u, destă u c Fraco se u sar f putut îdo de adevăr cîd c t se I cu t pul că ea spuea că u er ta c frîgh e ca z ar că u preot sau u oarecare do ar f 'î stare ca, î să ă spîzure ş că îcercase să fac toate ea jusur le cu put ţă Aceste cuv te ale lu Jup e î ura ue cerer adresate pr poştă, să e tr eată seară îdată î och e , îtro uaţă gratu t u leac fa l b l îpotr va tuturor bol lor sau u ecuoscută,, o^ dovadă a raportur lor ele cu jloc de a e îsu t ve tur le (î sch b, dacă ed cul Fraşo se atît de d fer tă de aceea pe care făcuse ostru î dădea cea a s plă al f e îpotr va gutura ulu , adesea plăcerea să od hesc pr v r le ş cîd Fraco se ea atît de rez stetă la cele a cupl te ă adora fără ură de şovă ală ş u p erdea ocaz a de a ă slăv , îeît a îţeles că u ua u versul f z c se deosebeşte de îfăţ şarea sub carel vede ; că or ce real tate poate se deosebeşte tot atît de ult de aceea pe care crede că: (

*

o percepe d rect ş pe care o copue cu ajutorul uor de ce u se arată, dar flueţează după cu arbor , soarele ş cerul ar f cu totul altfel de cu îj vede, dacă ar f cuoscuţ de şte f ţe avîd och altfel alcătu ţ decît a oştr , sau avîd acest scop alte orgae decît och , ş oare ar da arbor lor, cerulu şj soarelu alte ech valete decît cele v zuale Aşa cu fu sese, această bruscă perspect vă a lu reale pe care Jup e o desch se ă cutreură Ş îcă u era vor ba decît de Fraţo se, de care puţ î păsa Aşa s ar petrece oare lucrur le î toate raportur le soc ale ? Ş pî la ce dezădejde ar putea duce ele cîdva, dacă ace laş lucru s ar îtîpla ş î dragoste ? Asta era ta a v torulu Atuc , era vorba ua de Fraco se Gî dur le pe care le îpărtăş se lu Jup e erau oare s cere ? Sau le spusese ua ca să ă îvrăjbească cu Jup e, poate ca să u luă fata ca să o îlocu ască ? Or cu ar f , a dat seaa de pos b l tatea de a şt î ch p e jloc t ş s gur dacă Fraco se ţ ea Ia e sau u ă putea sufer uoca ea fu astfel cea d ţ care sp ră deea că o f ţă u este, aşa cu crezuse, se ă ş e şcată î faţa oastră, cu îsu ş r le, cusurur le, gîdur le, teţ le e cu pr v re la o (ca o grăd ă pe care o pr veşt , cu toat e răzoarelc e , pr tre zăbrele), c este o ubră î care u pute c odată pătrude, petru care u ex stă vreo cuoaştere d rectă, î legătură cu care face ueroase pre supuer cu ajutorul cuv telor ş ch ar ăl faptelor, care, ş uele ş altele, e dau ua foraţ eîdestulătoare ş de alt ter cotrad ctor , o ubră î care e pute, rîd pe rîd, îch pu cu aceeaş plauz b l tate că luceşte ura ş dragostea O ubea cu adevărat pe doaa de Cuerates Cea a are fer c re pe care aş f pututo sol c ta lu Duezeu ar f fost să reverse asupră toate eoro c r le, ş astfel ru ată, despu ată de toate pr v leg le care ă despărţeau de ea, eavîd c casă î care să locu ască, c oae care să cos tă să o a salute să v ă să ceară adăpost M o îch pu a făcîd acest lucru Ch ar î ser le î care vreo sch bare at osfecă sau î propr a ea săătate troduceau î È

co t ţa ea vreu sul u tat pe care erau îscr se pres de od oară, î loc să prof t de puter le îpros ătate care se trezeau î e, î loc să le folosesc ca să desc frez î e îsu gîdur le care de ob ce î scăpau, î loc să ă pu î sfîrş t pe lucru, prefera să vorbesc cu glas tare, să gîdesc îtru ch p îsufle ţ t exter or, care u era decît u d scurs ş o gest culare ut le, u îtreg roa de avetur , sterp ş l ps t de adevăr, î care ducesa, căzută î zer e, veea să ă plore pe e, care, î ura uor îprejurăr verse, ajusese bogat ş puter c Cîd petrecuse astfel ore îtreg să îch pu esc şte îprejurăr , să rostesc frazele pe care leaş spue ducese îtîp îd o sub acoper şul eu, s tuaţ a răîea aceeaş ; d păcate, î real tate, alesese ca ob ect al dragoste ele toca fee a care îtruea poate cele a deoseb te ava taje ; î a căre och , d această cauză, u putea ă dăjdu să a c u prest g u ; căc era atît de bogată ca cel a bogat o care ar f fost ob l ; fără să a pu l a socoteală acel farec persoal care o făcea să f e la odă, făcîd d ea u so de reg ă pr tre cele lalte fee î dădea seaa că d splăcea dueîdu ă î f ecare d eaţă î îtîp area e ; dar ch ar dacă aş f avut curajul să stau două sau tre z le fără să o vădy poate că această abţ ere, care ar f îseat petru e u sacr f c u atît de are, doaa de Guera tes c u ş ar f dat seaa de ea sau ar f atr bu to vreue îp ed căr depedete de vo ţa ea îtr adevăr, aş f putut reuş să îcetez de a eş î cale, decît potr v d astfel lucrur le ca să f u î pos b l tate de a o face, căc evo a ereu reăseîdă de a o îtîl ,, de a f t p de o cl pă ob ectul ateţ e sale, persoaa căre a se adresa salutul e , aceas tă evo e era a tare decît eplăcerea de a d splace Ar f trebu t să ă î depărtez petru cîtva t p ; dar u avea curajul Lu Cr u la care a gîd t cîteodată î spuea ueor traco se să facă bagajele, apo î porucea u a dec t să le desfacă, ceea ce u plăcea, spuea că sta u ͣî cupăă" căc ea folosea, cîd u vo a să r val zeze cu oder l bajul lu Sa tS o Ş f dcă

deoul past şe ş dor ţa de a u părea deodat, alterează forele cele a f reşt ş s gure, Fraco s f îpruutîd această expres e d vocabularul f ce sale spuea că sît ţ c t E adevărat că d splăcea îcă şj a ult, cîd î vorbea ca stpî Şt a că aceasta u stătea î f re ş u se potr vea, lucru pe careJ traducea spuîd că ͣlucrul vo t u ă pr dea" Nu aş f avut curajul să plec decît îhtro d recţ e care ar f aprop at de doaa de Guerates, ceea ce u era cu eput ţă Dacă u ar f , îtradevăr, doar ca să ă aflu a aproape de ea decît d eaţa î stradă, s gurat c, u l t, s ţ d eă c uul d gîrdur le pe care aş f vrut să le adresez u ajugea c odată pîă la ea, î acest tropă t pe loc al pl băr lor ele care ar f putut ţ e la f t fără c u rezultat Ͷ dacă aş duce la ulte poşte de doaa de Guerates, dar la c eva pe care săl f cuoscut, pe care sl f şt ut d f c l î alegerea pr ete lor să ş care ar f aprec at, care ar putea să vorbească de e, ş dacă u ar obţ e de la ea ceea ce vo a, cel puţ ar îpărtăş dor ţele ele, c eva graţ e căru a, î or ce caz, ua dator tă faptulu că aş d scuta cu el dacă sar putea sau u î sărc a cu cutare esaj petru ea, aş da rever lor ele s gurat ce ş ute o foră ouă, vorb tă, act vă, care sar părea u progres, aproape o real zare Căc ea terveea ch ar î v aţa ster oasă a ͣGueratc ", care era ob ectul rever e ele costate, parcă sar f folo s t de o p rgh e, recurgîd la c eva căru a u ar f terz se casa ducese , seratele e , coversaţ a prelug tă ću ea, u ar f u cotact a depărtat, c a efect v decît coteplarea ea de pe stradă î f ecare d eaţă Pr ete a, ad raţ a lu Sa t Loup petru e, se păreau eer tate ş fuseseră d ferete Deodată a pus preţ pe ele, aş f vrut ca să le f destă u t doae de Guerates, aş f fost î stare să l rog să o facă Căc îdată ce eşt îdrăgost t, a vrea să poţ destă u fee pe care o ubeşt toate c le pr v leg ecuoscute de care te bucur , aşa cu fac, î v aţă, dezoşte ţ ş oportu Sufer petru că u le cuoşt , cauţ să te îgî spuîdu ţ că toca petru că ele u

sît v z b le, ea îb ă poate cu deea pe care o are des pre t e această pos b l tate a u or avataje care u se văd Sa tLoup u putea ve de ult t p la Par s, f e după cu spuea d pr c a ex steţelor eser e sale, f e a degrabă d pr c a supărăr lor pe care le pr c u a aata sa de care fusese de două or pe puctul să se despartă î ărtur s se adesea b ele pe care laş face, dacă aş duce săl văd î această gar zoaă al căre ue a pr leju t atîta plăcere, a doua z după ce plecase d Balbec, cîd a c t to pe pl cul pr e scr sor pe care o pr se de la pr eteul eu Era, a aproape de Balbec decît e ar f putut face să crede pe sajul cu totul cot etal, uul d acele orăşele ar stocrat ce ş l tare, îcojurate de o cîp e ît să î care, î z lele fruoase, flutura adesea î depărtare, u so de abur ued soor ter tet care Ͷ aseeea uu ş r de plop deseîd pr s uoz tăţ le sale cursul uu rîu pe care ul vez Ͷ´ destă u eşte şcăr le u u r e g e t l a a e v r e î cî t î s ă ş a t o s fera străz lor ,a ale lor ş a p eţelor a sfîrş t pr a co tracta u so de perpetuă v brat l tate uz cală ş răz bo că, ar uru tul cel a feral al uu car sau al uu trava se prelugeşte î ea î cheăr edeslu ş te de tropetă, repetate la f t, î urech le haluc ate de tăcere Orăşelul u era prea departe de Par s, astfel îcît, dacă aş f coborît d accelerat, u aş f putut îtoarce acasă, ca să le regăsesc pe aa ş pe bu ca ş să ă culc î patul eu îdată ce a îţeles acest lucru, frăîtat de o dor ţă dureroasă, u a avut destulă vo ţă să ă hotărăsc să u ă a îtorc la Par s ş să răî î oraş ; dar c ăcar atîta ca să îp ed c u haal să ducă geaataul plă la o trăsură, ca să u adopt, păş d î ura lu , sufletul despu at al uu călător care ş supraveghează lucrur le ş pe care c o bu că ul aşteptă, ca să u ă urc îtro trăsură cu dez voltura cu va care, îcetîd dea gîd la ce vrea, are aerul că şt e ce vrea, ş ca să u dau b rjarulu adresa cazăr de cavaler e Credea ca Sa tLoup va ve să doară oaptea aceasta la hotelul ude vo trage, ca să facă a puţ ch u tor 5 Ͷ Guerates «

pr ul eu cotact cu acest oraş ecuoscut U soldat d gardă se duse săl caute ş a aşteptat la poarta ca zăr î faţa acestu are bast et ce răsua de vî tul de o ebr e, ş d care, î f ecare cl pă, căc era ora şase seara, eşeau soldaţ do cîte do î stradă, î plet c duse ca ş cu ar f coborît pe păît î vreu port exot c ude ar f staţ oat petru oet Sa tLoup sos şcîduse î toate sesur le, lăsîd să zboare ooclul ; u spusese c e sît, ardea de erăbdare să ă bucur de surpr derea ş de bucur a lu Ͷ Ah ' ee păcat, exclaă el zăr duă deodată ş îroş duse pîă la urech , a trat de serv c u petru o săptăîă' ş u vo putea eş decît peste opt z le ! Ş preocupat de deea de a ă vedea petrecîd s gur această d tî oapte, căc cuoştea a b e ca e el ştea ce ă cupr dea seara, pe care o obser vase adesea ş o al ase la Balbec, îş îtrerupse tî gu r le, ca să se îtoarcă spre e, adresîdu c surîsur , pr v r g gaşe egale, uele zvorîd de a drep tul d och , celelalte pr ooclul său ş care erau toa te o aluz e la eoţ a pe care o îcerca revăzîduă, o aluz e de aseeea la acel lucru de seaă pe care tot ul îţelegea, dar care ă teresa acu, pr ete a oastră Ͷ Doae fude a să te culc ? îtr adevăr, u te sfătu esc să te duc la hotelul ude trage de ob ce , e toca l gă Expoz ţ e ude vor îcepe serbăr le, va f foarte ultă lue Nu, ar f a b e la hotel de Fla dre, u c palat d veacul al XVIII lea cu tap ţer vech ͣFace" îtradevăr o locu ţă stor că Sa tLoup îtrebu ţa cu or ce ocaz e acest cuvît ͣface" î loc de ͣa avea aerul", petru că l ba orală, ca ş cea scr să, s te d t p î t p evo a acestor alteraţ ale îţelesulu cuv telor, ale acestor raf a ete î expres După cu gazetar gorează adesea d ce şcoală l terară' purced frazele d st se de care se folosesc, î acelaş ch p, vocabularul, ch ar d cţ uea lu Sa tLoup erau alcătu te d taţ a a tre esteţ deo seb ţ d care u cuoştea pe c uul, dar ale căror odur de l baj î fuseseră culcate d rect ͣDe alt ter , Jche e el, acest hotel este destul de b e adap

tat h perestez e du tale aud t ve Nu ve avea vec Recuosc că acesta este u avataj ărut ş cu, la ura ure , î e poate sos alt călător, u ar er ta osteeala să aleg acest hotel petru şte rezultate e s gure Nu, ţ Ͷ1 recoad toca d pr c a aspectulu Odă le sît destul de s pat ce, toate ob lele vech ş cofortab le, are ceva l şt tor" Dar î ce s ă pr veşte pe e, a puţ art st deeît Sa t Loup, plăcerea pe care o poate ofer o casă fruoasă era superf c ală, aproa pe ulă, ş u putea potol el ştea care se cu bărea î e, tot atît de eplăcută ca aceea care ă cupr dea od oară la Cobray cîd aa veea să spu ă oapte buă, la Balbec î caera ea prea îaltă ş care rosea a vet var, aceea pe care o îcercase î z ua sos r ele ; Sa tLoup desluş acest s ţăît d pr v rea ea f xă Ͷ Dar ult îţ a pasă, b etul eu a c, de acest palat fruos, eşt atît de pal d ; îţ vorbesc ca u dob toc, de şte tap ţer pe care c u ve avea a să le pr veşt Cuosc oda a î care ve f găzdu t î ce ă pr veşte o găsesc foarte veselă, dar î dau foarte b e seaa că atuc cîd e vorba de dueata, cu ses b l tatea du tale, lucrur le stau altfel Să u crez că u îţeleg, deş u îcerc acelaş set et, dar ă pot foarte b e pue î locul du tale U subof ţer care îcerca u cal î curte, î preocu parea lu de al face să sară şte obstacole, u răspu dea la salutur le soldaţ lor, dar îproşca cu rafale de îjurătur pe ce ce se aşezau î cale, adresă î acest oet u surîs lu Sa tLoup ş băgîd de seaă, 'ab a atu c că acesta stătea cu u pr ete, salută Dar calul său se r d că î toată îălţ ea, spuegîd Sa t Loup se ăpust asupră , îl luă de dîrlog , reuş să l potolească ş se îtoarse la e Ͷ Da, î spuse el, te îcred ţez că dau seaa că ceea ce îcerc ă face să sufăr ; sît eoroc t, adău gă el, puîdu afectuos îa pe uăr, gîd du ă că răîîd cu dueata, stîd cu dueata de vorbă Pîă d eaţă poate te aş f putut scăpa îtrucîtva de tr steţea du tale Ţ aş îpruuta şte cărţ , dar î starea î care te | ve putea să c teşt N c u vo

reuş să ă îlocu ască altc eva, a a două or , petru că ve se fet ţa'

făcut o de

Ş ş îcrută spr ceaa d pr c a pl ct sel c t ş d pr c a strădu ţe de a căuta, ca u ed c, ce leac ar putea apl ca bol ele Ͷ Dute de fă ua decît foc î oda a ea, spuse el uu soldat care trecea Ma repede, şcăte ! Apo se îtoarse d ou spre e, ar ooclul ş pr v rea sa făceau aluz e la area oastră pr ete e : Ͷ Nu e cu put ţă ' Dueata a c , î cazara asta ude a gîd t atîta Ia v z ta asta, u v e să "cred och lor, cred că v sez La ura urelor, u e £ că te s ţ a săătos ? A să vorbeşt îdată de toa te astea Vo urca la e, să u răîe prea ult t p î curte, e u vît atît de puter c, eu c u l a s t, dar du tale, care u eşt ob şu t, e teaă să uţ f e fr g uea pus pe lucru ? Nu ? Ce o c udat ! Dacă aş avea îcl ăr le du tale, cred că aş scr e de d eaţă pîă seară ue auză a degrabă să u fac c Ce eoroc re că oae ed ocr , ca e sît totdeaua d spuş să ucească, cîtă vree ce ce ar f î stare u vor N c u tea îtrebat ce face bu ca du tale Nu ă despart c odată de voluul de Proudho pe care la dăru t U of ţer, îalt, fruos, a estuos, se v cu paş îceţ ş sole de pe o scară Sa t Loup îl salută ş ş ob l za veş ca stab l tate a trupulu său î t pul ducea îa la ch p u Dar o dusese cu atîta putere, î dreptîduse cu o şcare atît de seacă, ar după ce ter ă salutul o făcu să cadă d ou pr tr o declaşare atît de bruscă, sch bîd toate poz ţ le uărulu , ale p c orulu ş ale ooclulu , îcît această cl pă u fu ua de e şcare c a degrabă ua de o tes ue v brată î care se eutral zau şcăr le exces ve care se produs es eră ş acel ea car e aveau să î ceapă Itr e t p, of ţerul, fără să se aprop e, l şt t, b evo tor, de, per al, îfăţ şîd î fod toca opusul lu Sa t Loup, r d că ş el, dar fără să se grăbească, îa spre ch p ul sau Ͷ urebu e să spu u cuvît căp taulu , î şopt Sa tLoup, f atît de drăguţ ş trec de ă aşteaptă î 68

oda a ea, a doua la dreapta, la etajul al tre lea, te ur ez peste o cl pă , Por d î pas de asalt, precedat de ooclul său care zbura î toate sesur le, se duse ţ tă spre căp taul de ş let, al căru cal fu adus î acest oet s care, îa te dea se pregăt săl îcalece, dădea cîteva ord e cu gestur de o obleţe stud ată ca îtr u ta blou stor c ş ca ş cu avea să plece la o luptă d t pul pr ulu Iper u, cît vree se îtorcea acasă, î locu ţa pe care o îch r ase pe t pul cît va ră îe la'Doc eres ş care era s tuată îtr o p aţă, u , tă, ca pr tro ro e at c pată adresată acestu a poleo d, P aţa Republ c ! îcepuse să urc scara, r s cîd să aluec la f ecare pas pe aceste trepte bătute cu cu e, zărea dor toarele cu pereţ go , cu îdo ta a , ere a patur lor ş a pachetajelor C eva a arătat oda a lu Sa tLoup A răas o cl pă î faţa uş î ch se, căc auzea şcîduse ceva ; u ob ect şca, altul cădea ; s ţea că oda a u era goală, că era c eva î ea Dar u era decît focul care ardea Nu putea arde l şt t, deplasa buşte cu ultă eîdeîare A trat; focul făcu să se rostogolească u buştea, î t p ce altul afua Ch ar cîd u şca, îtoca ca oae vulgar e tea tot t pul şte zgoote dator te foculu , dar care, dacă aş f aflat de cealaltă parte a peretelu , aş f crezut că erau scate de c eva careş ştergea asul ş ubla î sfîrş t, a luat loc î oda e N şte tapete ş şte stofe vech , gerae d veacul al XVIIIlea o fereau de rosul răspîd t de restul clă d r , ord ar, searbăd ş corupt b l ca acela de pî e u eagră A c , î această caeră drăguţă, aş f c at ş aş f dor t fer c t ş l şt t Sa tLoup parcă era prezet, graţ e cărţ lor de stud u care se îvec au pe asa lu cu o seaă de fotograf , pr tre care a recuoscut o pe a ea ş pe aceea a doae de Guerates, graţ e foculu care sfîrş se pr a se depr de cu că ul ş care, aseeea uu a al culcat îtro aşteptare pl ă de rîvă, tăcută ş cred c oasă, lăsa să cadă ua d ͻcîd î cîd cîte u tăc ue care se fărî ţa sau l gea 1

Efecte soldăţeşt

cu o flacără peretele că ulu A auz t t ctacul cea sor culu lu Sa tLoup' care u trebu a să f e departe de e Acest t ctac îş sch ba î f ecare oet locul, căc u vedea ceasor cul ; se părea că v e d spate, d faţă, d dreapta, d stîga, st gîdu se ueor ca ş cu ar f fost foarte departe Deodată a descoper t ceasor cul pe asă Atuc a auz t t c ta cul îtru loc f x, de ude u sa a şcat Cel puţ credea căl aud d acest loc ; ul auzea acolo, îl vedea acolo, căc suetele u pot f s tuate î spaţ u Cel puţ le legă de uele şcăr ş , dator tă acestu fapt, au ut l tatea de a le face pres ţ te, de a părea că le fac ecesare ş f reşt S gur, se îtîpl ueor că u bolav căru a s au astupat eret c urech le u ´ a aude zgootul uu foc ca acela care sporovă a î acest oet î că ul lu Sa tLoup, î t p ce se căzea să facă tăc u ş ceuşă pe care le lăsa apo să cadă î coşul său, u a aude c trecîd trava ele a căror uz că îş lua zborul, la tervale regulate, pe p aţa are d Doc eres Ch ar dacă bolavul ar c t , pag le sar îtoarce tăcute ca ş cu ar f fruzăr te de u zeu Vu etul îăbuş t al ue bă care se uple, se ateuează, se estopează ş se depărtează ca u c r p t ceresc Reculul zgootulu , aort zarea lu ; îl văduvesc de or ce putere agres vă la adresa oastră ; a ad eaur îebu ţ de şte lov tur de c oca care parcă zgu du au tavaul deasupra capulu ostru, acu e co plăce să le culege, uşoare, îgî etoare, depărtate ca foşetul uu fruz ş care se hîrjoeşte pe şosea cu zef rul Fac pas eţe cu şte cărţ pe care u le auz , astfel îcît crez că c u lea at s, că se şcă s gure, ş au îceput să se joace cu o preîtîp îdu e dor ţa dea e juca cu ele î această pr v ţă, e pute îtreba dacă, î ce pr veşte de Dragoste (să adăugă ch ar Dragoste , dragostea de v aţă, dragostea de glor e, căc parese că sît oae care cuosc aceste două se t ete), u ar trebu să e purtă ca ce ce, vrîd să se' ferească de zgoot î loc să se roage să îceteze, îş astupă urech le ; ş , tîdu , e îdreptă î o î ş e ateţ a, apărarea, edîdu le f ţa exter oară drept

ob ect v de îfrîat, c capac tatea oastră de a sufer d pr c a e Ca să ă îtorc la suet, dacă a a îgroşa uul d gheotoacele care astupă tubul aud t v, ele s lesc la u p a ss o pe fata care cîta deasupra capulu ostru o ar e zgootoasă ; dacă a uge uul d aceste gheotoace cu o substaţă grasă, toată casa s ar su pue despot sulu e , leg le e ext zîduse ch ar î afară P a ss ul u a e suf c et, gheotocul îch de stataeu p aul ş lecţ a de uz că a pe eaştep tate sfîrş t ; doul care păşea pe deasupra capulu ostru îş cură deodată rodul : c rculaţ a trăsur lor ş a trava elor e îtreruptă ca ş cu s ar aştepta sos rea uu şef de stat Această ateuare a suetelor tul bură ch ar soul, î loc săl ocrotească Nu a departe decît er , zgootele eîcetate, descr due îtru ch p cot uu şcăr le de pe stradă ş d casă, sfîrşeau pr a e ador ca o carte pl ct coasă ; astăz , la suprafaţa tăcer care e îvălu e, zb tură, a pu ter că decît altele, reuşeşte să f e desluş tă, uşoară ca u oftat, fără c o legătură cu alt suet, ta că ; ar cererea ue expl caţ pe care o degajă ajuge să e trezească Dacă scoţ petru oet bolavulu gheo toacele suprapuse pe t paul său, deodată lu a, soa rele pl al suetulu se arată d ou, orb tor, reaşte î u vers ; hoarda zgootelor ex late se îtoarce î graba are, as şt , ca ş cu ar f psalod ate de şte îger uz cal , la reîv erea voc lor Străz le goale se uplu o cl pă cu ar p le repez ş suces ve ale trava elor cîtătoare Iar bolavul u ză sleşte î oda a sa focul, ca Proeteu, c zgootul foculu îdes d, slă b d tapoaele de vată, e ca ş cu a acţ oa rîd pe rîd ua sau alta d cele două pedale pe care lea adăugat soor tăţ lu d afară Dar ex stă ş supr ăr de zgoote care u sît o etae Acela care a surz t dea b elea c u poate ăcar îcălz î aprop erea lu o ulc că cu lapte, fără să trebu ască să pîdească cu och , pe capacul desch s, reflexul alb, h perboreea, ca acela al ue v jel de zăpadă ş care este seul prevest tor de care e b e să asculţ scoţîd, ca Duezeu opr d valur le, pr za 71

electr că ; căc oul ascedet ş spasod c al laptelu ce f erbe se uflă î cîteva zvîcel p ez şe, ăreşte, ro tujeşte cîteva pîze î parte răsturate pe care le cutase ca acul, arucă î furtuă ua de s def ş pe care îtreruperea cureţ lor, dacă v jel a electr că este opr ta la t p, le va face să se îvîrtă toate î jurul lor ş le va abate d dru,trasforate î petale de agol a Dar dacă bolavul a luat destul de repede precauţ u le trebu c oase, î curîd cărţ le sale ş ceasor cul Sau, îgh ţ te, ab a se vor a v d tro are albă după acest puho lăptos, ar f s l t să chee î ajutor bătrîa lu serv toare care, ch ar dacă el ar f u lustru o pol t c sau u are scr tor, ar spue că are a ultă te decît u cop l de c c a î alte cl pe, î oda a ag că, î faţa uş îch se ş a făcut apar ţ a o persoaă care u era a c a ad eaur , u usaf r pe care u la auz t trîd, care face ua şte gestur ca îtruu d acele c teatre de păpuş , atît de od h toare petru ce ce s au dezgustat de l bajul vorb t Ş petru acest surd dea b elea cu p erderea uu s ţ adaugă tot atîta fruuseţe lu ca ş dobîd rea lu , el se pl bă acu cu del c u pe u păît aproape ede c pe care suetul îcă a fost creat Cele a îalte cascade, desfăşurîduş ua petru och să pîza de cr stal, a l şt te decît area e şcată, l pez ca şte cataracte ale ra ulu După cu zgootul era petru el, îa te de a f surz t, fora percept b lă a cauze ue şcăr , ob ectele şcate fără zgoot par a f şcate fără pr c ă ; despu ate de or ce îsuş re sooră, ele vădesc o act v tate spotaă, parcă tră esc ; se şcă, se ob l zează au foc d se Zboară d se ca şte oştr îar paţ a pre stor e I casa s gurat că ş fără vec a surdulu , serv c ul care, îa te ca bete şugul să f fost coplet, vădea a ultă rezervă, se făcea pe tăcute, este as gurat acu, îtrucîtva pe ascus, de şte uţ , aşa cu se îtîplă vreuu rege d base Ca pe sceă, ouetul pe care surdul îl vede aş şder de la fereastra lu Ͷ cazară, b ser că, pr ăr e Ͷ u este decît u decor Dacă acesta se ăru eşte cîdva' va putea e te u or de praf ş dărîătur v z b le ; dar îcă ş a puţ ater al decît u palat de teatru, ale È

căru d es u c u le are, el va cădea î u ver sul ag c, fără ca prăbuş rea p etrelor sale grele c o pl te să îtuece, cu vulgar tatea vreuu zgoot, cast tatea tăcer Aceea, cu ult a relat vă care doea î odă ţa l tară î care ă afla acu, fu tulburată Uşa se desch se ş Sa tLoup, lăsîd să cadă ooclul, tră 0 &

Ͷ Ah ! Robert, ce b e se s te oul la dueata ; ce b e ar f dacă ar f îgădu t s ă c eze, să doară ac îtradevăr, dacă acest lucru ar f fost opr t, ce od hă fără tr steţe aş f gustat a c , ocrot t de acea at osferă de l şte, de buă pază ş de vesel e pe ca re o îtreţ eau de l ps te de gr j , vo ţe rîdu te ş de ţ cou tate ca epăsătoare î acea are re este o fora acţ u , cazară ude, t pul luîd clopotul aceeaş fafară tr st al orelor era îlocu t de veselă a acelor cheăr a căror a t re sooră plutea veş c pe caldarîul oraşulu , făr ţată ş pulverule tă Ͷ´ voce s gură că va f ascultată, ş uz cală, căc u era ua poruca autor tăţ la ascultare, c ş a îţelepc u la fer c re $ Ah ! a prefera să te culc a c cu e, decît să te duc s gur la hotel, î spuse Sa t Loup rîzîd $ Oh ! Robert, eşt crud îtîpjîdu dor ţa cu ro e, a spus, de vree ce şt că este cu eput ţă ş vo sufer atît de ult acolo $ Mă ăguleşt , î spuse el, căc eu îsu a gîddt că a prefera să răî a c astă seară uoca ă dusese să sol c t această favoare căp taulu $ Ş ţ a îgădu t ? a exclaat $ Fără c o greutate $ Oh ! îl ador ! $ Nu, e prea ult Acu, lasăă să che ordo aţa, ca să se ocupe de c a oastră, adăugă el, î t p ce îtorcea capul ca să ascud lacr le De a ulte or trară uul sau altul d caa raz lu Sa tLoup, pe care puea pe goaă

Ͷ Ha de, ştergeo ! La rugat să u goească ö

ö

d x

Ê

$ uear pl ct s ; sît oae cu totul culţ , care u au sub ect de d scuţ e decît cursele ş pasajul M ar str ca ch ar ş e aceste cl pe atît de preţ oase pe care lea dor t atît de ult Bagă de seaă, dacă vorbesc de ed ocr tatea caaraz lor e , u vreau să spu că or ce l tar e l ps t de telectual tate Ba d potr vă Ave u a or, care e u o ad rab l A făcut u curs î care stor a l tară e tratată ca o deostra ţ e, ca u so de algebră Ch ar d puct de vedere es tet c, e de o fruuseţe r îd pe rîd duct vă ş deduc t vă, la care a f ses b l $ Nu e cuva căp taul care a îgădu t să ră î a c ? "Ͷ Nu, slavă Doulu , căc oul pe carel ͣador " petru atîta lucru e cel a are bec l pe care la răbdat cîdva păîtul Este foarte bu cîd e vorba să se ocupe de hraa ş de ţ uta trupe ; petrece ore îtreg cu pluto erul ajor ş cu aestrul cro tor As ta etal tatea lu D spreţu eşte de alt ter ult, ca toată luea, pe a orul ad rab l de careţ vorbesc, pe care e ul frecvetează, petru că este fracaso ş u se spovedeşte Pr c pele de Borod o ar pr c odată î casa lu pe acest c burghez Ceea ce este or cu are curaj d partea cu va al căru străbu c era plugar ş care, dacă ar f fost războa ele lu Napoleo, ar f pesee ş el tot plugar De alt ter , îş dă oarecu seaa de s tuaţ a lu ab guă î so c etate Acest pret s pr c pe ab a se duce la Jocey Club, atît de st gher t este, adăugă Robert care f d îp s de acelaş sp r t de taţ e dea adopta teor le soc ale ale dascăl lor ş prejudecăţ le odere ale pă r ţ lor să , îb a fără săş dea seaa dragostea pe tru deocraţ e cu d spreţul petru ob l ea Iper ulu Pr vea fotograf a ătuş sale ş gîdul că Sa tLoup, posedîd această fotograf e, poate s ar hotărî să o dea, ă făcu săl îdrăgesc ş a ult ş să doresc să fac de serv c care se păreau puţ î sch bul e Căc această fotograf e era ca o îtîl re a ult,adăugată acelora pe care le a avusese cu doaa de Guerates, ba a ult, o îtîl re pre lug tă, ca ş cu, dator tă uu progres eaşteptat al

relaţ lor oastre, ea s ar f opr t l gă e, purtîd o pălăr e de grăd ă, ş ar f lăsat îtî a oară să pr vesc î vo e ace! obraz, acel cot al cef , acel colţ al sprî ceelor (care fuseseră pîă acu ascuse de repe z c uea trecer e , de bu ăceala pres lor ele, de estator c a a t r ) ; ar coteplarea lor, ca ş aceea a gîtulu ş a braţelor ue fee pe care aş f văzuto c odată decît î roch e îch să pîă sus, era petru e o descoper re voluptoasă, o favoare Vo putea stud a acolo aceste l a căror pr v re se părea aproape terz să, ca îtru tratat a s gure geoetr care ar f avut valoare î och e Ma tîrz u, pr v dul pe Robert, a dat seaa că ş el era îtrucîtva ca o fotograf e a ătuş sale, ş dator tă uu ster aproape tot atît de eoţ oat petru e, căc dacă f gura lu u fusese reprodusă dea dreptul după f gura e , aî do aveau totuş o or g e couă urăsătur le ducese de Guerates îf pte î v z uea ea de la Cobray, asul ca pl scul uu şo , och v păreau că sluj se ră aş şder la cro ala Ͷ îtr alt exeplar aseăător ş plăpîd, cu o p ele prea f ă Ͷ ch pulu lu Robert care se putea cît peac suprapue acelu a al ătuş sale Pr vea cu v d e aceste trăsătur caracter st ce Gueraţ lor, a acestu ea care stăru e atît de deose b t î jlocul u e lu î care u se p erde, ş î ca re a răas zolat î uata lu glor e or tolog că, f dcă pare a purcede d epoc le tolog e , d u rea ue ze ţe cu o pasăre Fără să cuoască cauzele, Robert era şcat de îdu oşarea ea care sporea de alt ter graţ e t he pr leju te de foc ş de v ul de Chapage care îbroboea î acelaş t p frutea cu p cătur de su doare ş och cu lacr ; el stropea prepel ţele ; ar eu le îca cu uarea uu profa, de or ce so ar f , ca r e g ă s e ş t e î t r o a u t ă v a ţ ă p e car e u o c u o ş t e a c e e a ce cr e d e a c ă e a e x cl u d e ( d e p ldă ca a uu l ber cugetător căru a sar serv u prîz del c os îtru presb ter u) Iar a doua z d eaţa, cîd a trez t, a dus să aruc pe fe reastra lu Sa tLoup care, f d la are îălţ e, o ferea o pr vel şte a îtreg reg u , o pr v re pl ă de

cur oz tate ca să fac cuoşt ţă cu vec a ea, cîp a, pe care u o putuse zăr î aju, căc sos se prea tîrz u, la ora la care dorea dusă î oapte Dar or cît de devree sar f trez t ea, a văzuto totuş cîd a desch s fereastra, aşa cu o (vez de la fereastra uu castel, d spre u eleşteu, decît îcotoşă tă ş a cu î g gaşa ş dalba e 'roch e at ală de ceaţă, ca re u îgădu e să deosebesc aproape c Dar şt a că îa te ca soldaţ , care se ocupau de ca î curte, să f ter at pasajul, ea o va f dezbrăcat Pîă a tuc , u putea vedea decît u col c sterp, îălţîdu ş spre cazară sp area despu ată de ubră, p per c tă ş , zbîrc tă Nu a dezl pea och , pr per delele brodate cu prooroacă, de pe acest stră care ă pr vea îtî a oară Dar cîd a ob şu t să v la cazară, coşt ţe că acest col c era acolo, a real, aşadar, ch ar cîd ul vedea, decît hotelul Balbec, decît casa oastră d Par s, la care ă gîdea ca la şte abseţ , ca la şte orţ , ad că fără să a cred î ex steţa lor, se datora îprejurarea că, ch ar fără să f dat seaa, fora lu reverberată se pro f la totdeaua pe cele a ărute pres pe care lea îcercat la Doc eres ş , ca să îcep cu această d eaţă, pe bua pres e de căldură pe care o pr leju c ocolata pregăt tă de ordoaţa lu Sa tLoup î această oda e cofortab lă care avea aerul uu ce tru opt c er t petru a pr v col cul, gîdul de a face altceva decît de a l pr v ş dea ă pl ba pe el f d redus la eput ţă de îsăş această ceaţă care se lăsase Ib bîd fora col culu , asoc ată cu gustul c ocolate ş cu toată urzeala gîdur lor ele de atuc , această ceaţă, fără să ă gîdesc cîtuş de puţ la ea, î ăpăd toate gîdur le pe care le depaa pe a tuc , după cu de cutare aur alterab l ş as v răăseseră legate pres le d Balbec, sau după cu prezeţa aprop ată a scăr lor exter oare de gres e egr c oase î zugrăvea î ceuş u pres le d Cobray Ea u stăru de alt ter prea ult î acea d eaţă, soare le îcepu pr a zvîrl , fără folos, îpotr vă cîteva săgeţ careo îpodob ră cu br l ate, apo o b ru Col cul putu sş ofere crupa ceuş e rezelor care, peste

o oră, cîd a coborît î oraş, cofereau roşulu fru zelor copac lor, roşulu ş albăstru ul af şelor electorale l p te pe z dur , o exaltare care ă răscolea ş pe e ş jă făcea să tropă , cîtîd, pe pavajele pe care ă î frîa să u ţopă de bucur e Dar, îcă a doua z , a trebu t să ă culc la hotel Şt a d a te că î ch p fatal avea să ă cupr dă acolo tr steţea, ca o reasă de eresp rat pe care, îcă de la aşterea ea, o răspîdea petru e or ce oda e ouă, ad că or ce oda e : u era prezet î aceea pe care o locu a de ob ce , gîdul eu stăru a a urea ş tr tea î locul său ua ob şu ţa Dşr u putea îsărc a această slugă a puţ s ţ toare să poarte gr ja alor ele, pe u eleag ou, ude o preceda;, ude sosea s gur, ude trebu a să pu î cotact cu lucrur le acel ͣEu" pe care ul regăsea decît la răst pur de a , dar totdeaua acelaş , care u a evoluase de la Cobray, de la îtî a ea sos re la Balbec, plîgîd, fără să poată f cosolat, pe arg ea uu cufăr desfăcut Or, ă îşelase Na avut t pul să f u tr st, f dcă a fost o cl pă s gur Căc d vech ul palat răăsese u pr sos de lux, ce u putea f folos t îtr u hotel oder, ş care, despr s de or ce afectare pract că, dobîd se î huzurul său u so de v aţă : cor doare c r culare, al căror dutev o fără ,soop îl îcruc şa î or ce oet, vest bulur lug ca şte cor doare ş îpo dob te ca şte saloae care aveau a degrabă aerul că locu esc acolo decît că fac parte d locu ţă, pe care u le putea face să tre î c u aparta et, dar care dădeau tîrcoale celu al eu ş ofer ră ua decît tovărăş a lor Ͷ u so de vec trîdav dar c decu zgootoş , şte fatoe subaltere ale trecutulu cărora l se îgădu se să stea fără să facă zgoot la uşa odă lor care se îch r au, ş care, or de cîte or le găsea î calea ea, î a festau o pol teţe tăcută î fod, deea ue locu ţe, s plu coţ ut al ex steţe oastre actuale ş fer due ua de fr g, de vederea altora, u se putea c decu apl ca acestu locaş, asablu de odă , tot atît de reale ca o colo e de f ţe, cu o v aţă, este adevărat, l şt tă, dar pe care era s l t să o

*

tîleşt , să o ev ţ , să o îtîp , cîd te îtorcea acasă îcerca să u derajez , ş u putea pr v fără respect arele salo care, d veacul al XVIIIlea, luase ob ce ul să se ît dă, ître stîlp să de aur vech , sub or tavaulu său p ctat ue cupr dea o cur oz tate ş a fa l ară cîd era vorba de c le îcăper carel îcojurau, fără c o gr jă de s etr e, ueroase, rate, alergîd î dezord e pîă î grăd a ude cobo rau atît de lese pr tre trepte c ut te Dacă vo a să es sau să ă îtorc fără să folosesc ascesorul, c să f u văzut pe scara cea are, ua a că, part culară, de care u se a folosea e , î ît dea treptele e aşezate cu atîta îdeîare ua l gă alta, îcît se părea că î gradaţ a lor este o desăvîrş tă proporţ e d so ul acelora care, î culor , î parfuur , î gustur , aţîţa adesea î o o deoseb tă sezual tate Dar a trebu t să v a c ca să o cuosc pe aceea de a urca ş de a coborî pe eadupă cu a dus od oară îtr6 staţ ue alp ă ca să aflu că actul, de ob ce eperceput, dea resp ra, poate f o voluptate costată A fost scut t de această sforţare pe care eo acordă ua lucrur le de care ea folos t t p 'a îdelugat, cîd a pus îtî a oară p c oarele pe aceste trepte, t e îa te de a f cuoscute, ca ş cu ar f posedat, poate depuse, îcorporate î ele de eşter d trecut pe care îtîp au î f ecare z , g găş a at c pată a uor ob ce ur pe care îcă u le cotractase ş care ar putea decît să slăbească atuc cîd eu î su ă vo f ob şu t cu ea A desch s o oda e, dubla uşă se îch se î ura ea, draper a troduse o l şte pe ar p le căre a a îcercat" u so de do e aeţ toare ; focul ardea îtru» că de arură, îpodob t cu arăur c zelate despre care a f greş t crezîd că u şt a să îfăţ şeze decît arta epoc D rectoratulu , ş u fotol u c ş scud ă ajută să ă îcălzesc tot atît de cofortab l ca ş cu aş f stat c uc t pe u covor Pe reţ pr deau oda a îtr o strîsoare, despărţ do de restul lu , ş ca să lase să tre î ea, ca ea să cupr dă ceea ce o făcea copletă, se dădeau la o parte î faţa b bl otec , păstrau eat să îfudătura patulu de ale căru două părţ şte coloae susţ eau uşor tavaul a îalt al alcovulu Oda a era prelug tă î sesul U

adîc cu două cab ete tot atît de late ca ea, d care ce l deal do lea avea atîrat de perete u voluptos ş r de ătă d boabe de stîjeel, ca să î reseze re culegerea pe care o căuta ac ; dacă lăsa uş le desch se, î t p ce ă retrăgea î acest d ură refug u, ele u se ulţueau săl ître ască, fără să f îcetat dea f aro os, ş u pr leju au ua pr v r ele put ţa dea gusta plăcerea ît der după aceea a cocetrăr , dar a îb au plăcerea s gurătăţ ele care stăru a v olab lă ş îceta dea f îgrăd tă, cu set etul l bertăţ Acest colţ retras dădea îtro curte, fruoasă sol tară pe care a fost fer c t să o a vec ă cîd a descoper to a doua z d eaţă, capt vă ître z dur le e îalte d care u se vea c o fereastră ş avîd ua do copac îgălbe ţ care reuşeau totuş să co fere cerulu epr hă t o g găş e ov îa te dea ă culca, a vrut să es d oda a ea, ca să explorez doe ul feer c A păş t de a lugul ue lug galer care făcu rîd pe rîd oag ul a tot ce avea să ofere dacă u ar f so, u fo tol u aşezat îtru colţ, u clavec , pe o cosolă o oa lă de fa aţă albastră p l ă cu ceuşoase, ş îtr o ra ă veche fatoa ue doae d alte t pur , cu părul pudrat îpestr ţat cu flor albastre ş ţ îd î îă u buchet de garoafe Ajugd la capăt, perete le e pl î care u se desch dea c o uşă î spuse a v ͣacu trebu e să te îtorc , dar îţ da seaa, eşt la t e acasă", î t p ce covorul oale adăuga, ca să răîă dator, că dacă u vo dor la oapte vo pu tea ve foarte b e desculţ, ar f erestrele fără jaluzele care dădeau î cîp e ă îcred ţau că vor petrece o oapte albă ş că dacă aş ve la or ce oră aş vrea aş avea să ă te că aş trez pe c eva I dosul ue draper a descoper t dear u c cab et care, opr t de perete ş eputîd fug , se ascusese acolo, foarte ruş at ş ă pr vea spă îtat cu ferestru ca lu rotudă îalbăstr tă de clarul de luă Ma culcat dar p r ez e ţa pl ap u e d e pu f , a col o etel or , a culu că s tuîdu ateţ a pe o treaptă pe care o at gea la Par s, ă îp ed ca să ă las î vo a rostulu ob şu t al rever lor ele Cu toca această stare deoseb tă a ateţ e îvălu e soul ş acţ oează

asupră , îl od f că, îl pue la acelaş vel cu cutare sau cutare ser e a a t r lor oastre, ag le care^ uplură v sur le, î această d tî oapte, fură îpruutate de la o eor e pe de atregul deoseb tă de aceea pe ca re soul eu o puea de ob ce la cotr buţ e Dacă aş f fost sp t t, dor d, să a las tîrît d ou spre eor a ea ob şu tă, patul cu care u era ob ş u t, g gaşa ateţ e pe care era s l t să o dau poz ţ lor ele cîd ă îtorcea, reuşeau să îdrepte sau să eţ ă f rul ou al v sur lor ele Cu soul se petrece acelaş lucru ca ş cu perceperea lu exter oare Doar o od f care a ob ce ur lor oastre îl face poet c, este de ajus să f ador t, dezbrăcîdu e, fără să vre pe patul ostru, petru ca d es u le so ulu să se sch be, ar fruuseţea lu să f e s ţ tă ue trezeşt , ceasor cul arată că este ora patru, u e decît ora patru d eaţa, dar crede că toată z ua sa scurs, îtratît acest so de cîteva ute ş pe care u la căutat, sa părut că a coborît d cer, î v rtutea vreuu drept d v , eor ş pl ca globul de aur al uu îpărat D eaţa, pl ct s t la gîdul că bu cul era gata ş ă aştepta să por î d recţ a Mesegl se, a fost trez t de fafara uu reg et care trecea î f ecare z pe sub ferestrele ele Dar î două sau tre rîdur Ͷ ş ărtur sesc acest lucru, căc u poţ descr e cu se cuv e v aţa oae lor, dacă u o afuz î soul î care e cufudată ş care o oco leşte oapte de oapte ca o pe sulă îcojurată de are Ͷ soul terpus fu î e destul de rez stet ca să susţ ă şocul uz c , ş a auz t c I alte z le, ceda o cl pă ; dar cat felată îcă petru că dor se, coşt ţa ea, ca acele orgae î prealab l ae stez ate, care u percep o cauter zare, la îceput ses b lă, de cît la sfîrş tul e ş ca o uşoară arsură, era at să doar cu g găş e de vîrfur le ascuţ te ale t l c lor care o î gî au ca u edesluş t ş proaspăt zuzet at al ; du pă această îtrerupere scurtă î care l ştea se prefă cuse î uz că, ea cot ua îpreuă cu soul eu ch ar îa te ca drago să f trecut, răp du ult le jerbe ce îfloreau ale buchetulu ţîş tor ş soor Iar zoa coşt ţe ele, pe care lujerele sale ţîş U

are le at sese î treacăt, era atît de îgustă, atît de g tă de so, îcît cîd Sa tLoup ă îtrebă a trz u dacă auz se uz ca, u era s gur că suetul fafare u fusese tot atît de ag ar ca acela pe ca rel auzea r d cîduse z ua după cel a c zgoot deasupra caldarîulu oraşulu Poate că ul auz se decît îtru v s de teaă de a f trez t sau, d potr vă dea u f ş dea u vedea def larea Căc adesea cîd stă ador t, î oetul î care gîd se, d potr vă, că zgoptul ar f trez t, credea îcă t p de o oră că era treaz, î t p ce oţă a ş ju ca e îsu cu şte c ubre pe ecraul so ulu eu, felur tele spectacole la care ă îp ed ca să au parte, dar la care avea luz a că as st u se îtîplă îtradevăr ca, surpr s de so, să să vîrşeşt doar î v s ceea ce a f făcut î t pul z le , ad că după flex uea ador r , urăr d altă cale de cît dacă a f fost treaz Aceeaş poveste se sch bă ş are alt sfrş t Or cu,' luea î care tră eşt î t pul soulu este atît de deoseb tă, îcît ce ce ador ae vo e îcearcă îa te de toate să evadeze d tra oastră După ce au frăîtat cu dezădejde, ore îtreg , cu o ch îch ş , gîdur aseăătoare acelor a pe care lear f depăat cu och desch ş , redobîdesc curaj dacă ş dau seaa că utul precedet a fost pe deatregul îgreu at de u raţ oaet î cotraz cere forală cu leg le log c ş ev deţa prezetulu , această scurtă ͣab seţă" îseaă că este desch să uşa pr care vor pu tea scăpa ua dect de percepţ a realulu , erge să facă u popas a ult sau a puţ departe de el, ceea ce le va pr leju u so a ult sau a pu ţ ͣbu" Dar a făcut u pas are cîd îtorc spa tele realulu , cîd ajug la pr ele peşter ude ͣa utosugest le" gătesc ca şte vrăj toare gh vec ul fer al' al bol lor îch pu te sau al recrudesceţe bol lor ervoase ş pîdesc oetul cîd cr zele îv se î răst pul soulu coşt et se vor descătuşa cu des tulă putere săl facă să îceteze Nu departe de acolo este grăd a opr tă ude cresc, ca şte flor ecuoscute, sour le atît de deoseb te uele de altele, soul c uăfa e , al cîepe d ee, al ͻ~ G u e r a t e s

81

ueroaselor extrase ale eterulu , soul ătrăguej al op uulu , al valer ae , flor ce stau îch se pîă z ua cîd ecuoscutul predest at va ve să le at gă, să le facă să se desch dă, ş să r s pească ore îtreg reasa v sur lor lor deoseb te, îtr o f ţă surpr să ş u tă î fudul grăd se află îăst rea cu fe restrele desch se ude auz repetîdu se lecţ le îvă ţate îa te dea f ador t ş pe care u le ve şt dc cît cîd te ve trez ; cîtă vree, prevest re a trez r , acest deşteptător lăutr c pe care preocuparea oastră la potr v t atît de b e îcît cîd eajera oastră va ve să e spuă ͣe şapte d eaţa", e va găs gata, face să răsue t ctacul său De pereţ îtuecoş a aceste odă care se desch de peste v sur , ş ude se frăîtă ereu acea u tare a supărăr lor d dragoste a căre sarc ă ce reîcepe grab c este ueor îtreruptă ş slăb tă de u coşar pl de re sceţe, atîr, ch ar după ce tea trez t, a t r le v sur ler, dar atît de îtuecate îcît adesea le zăr îtî a oară ua î pl ă după a ază, cîd raza ue de aseăătoare le zbeşte îtîplător; uele de o l pez e aro oasă î t p ce dorea , dar ajugîd atît de erecuoscut îcît, deoarece u ea dat seaa de ele u pute decît să e grăb să le rest tu păîtuu, ca pe şte arţ care sau descopus prea repede sau ca pe şte ob ecte atît de greu lov te ş aproape făcute praf , îcîl cel a îdeîat c eşter u ar putea să dea o foră, să scoată ceva d ele Lîgă gr laj este car era ude sour le ad e v să caute substaţele care acoperă tea cu şte îvel şur atît de tar îcît, petru a l trez pe cel ce doare, propr a sa vo ţă este s l tă, ch ar îtro d eaţă îsor tă, să zbească cu lov tur puter ce de secure, ca u tîăr S egfr ed D colo de acestea sît coşarur le despre care ed c pret d, î od stup d, că obosesc a ult decît esoul, cîtă vree d potr vă, ele îgădu e gîd torulu să fugă de ateţ e ; coşarur le cu albuele' lor fatez ste, î care păr ţ oştr care au ur t, toca suferă u grav acc det care u exclude o grab că îsăătoş re Pîă atuc , î ţ e îtro cuşcă că de şoarec ude sît a c decît şor ce alb , ş acoper ţ cu şte co UÈ

j ar , roş , î care stă îf ptă cîte o paă, e' ţ f d scursur c cero ce Lîgă acest albu se află d scul 1 deşteptăr ce se î vîrte^ graţ e căru a îcercă o cl pă pl ct seala că trebu e să e îtoarce ua decît îtr o casă d strusă de c c zec de a ş a căre ag e e ştearsă pe

ăsură ce soul se îdepărtează,

de a ulte

' altele, îa te de a ajuge la aceea care se îfăţ şează ua cîd d scul s a opr t ş care co c de cu aceea pe care o vo vedea cu och desch ş Ueor u auz se c, f d cufudat îtr uu d acele sour î care caz ca îtro groapă d care eşt foarte fer c t că eşt scos ceva a tîrz u, greo , supra al etat, stu d tot ce eau adus, ca fele care hrăeau pe Hercule, acele îdeîat ce puter vegetat ve, a căror act v tate este îdo tă î t p ce dor Acestu a se spue so de plub ; parese că, la răspas de cîteva cl pe după ce aseeea so a îcetat, tu îsuţ a ajus u s plu o de plub Nu a eşt e Cu se face că atuc , căutîduţ gîdul, perso al tatea, aşa cu cauţ u ob ect p erdut, sfîrşeşt pr aţ regăs propr ul tău ͣeu" a degrabă decît pe or care altul ? De ce, cîd te apuc d ou să cuget , u se îcar ează î o altă persoal tate decît cea ater oară ? Nuţ da seaă ce aue d ctează alegerea ş petru ce, d tre l oaele de făpt ur oeeşt care a putea f , pu îa toca pe acela care era î aju ? C e e călăuzeşte oare, cîd a avut îtradevăr loc o îtrerupere (f e că soul a fost coplet, sau v sur le pe deatregul d fer te de o ) ? A fost oarte adevărată, ca ş cîd a a îcetat să a bată ş tracţ u le r tate ale l b e reîsufleţesc Fără îdo ală, ch ar dacă a f văzuto decît o dată, oda a trezeşte şte a t r de care atîră cele a vech ; sau doreau cuva vreuele î o îş e, despre care e dă seaa ? îv erea cu ocaz a deşteptăr Ͷ după acest b efăcător acces de al eaţ e tală care este soul Ͷ trebu e să seee la ura urelor cu ceea ce se petrece cîd da d ou de u ue, de u vers, de u refre u tat Poate că îv erea sufletulu după oarte poate f cocepută ca u feoe ál eor e Uù

u două tuse aer, î t r _0 ^

a er

û roz care

pr ves

c

alta decît j a p P

|

u b

Pe°c ev a de

Preocupăr le

le Şt a că dacă ele erau a tar decît e, el era tare decît ele ş ateţ a ea se despr dea de pe ele s s e îdrepta spre el, care avea să hotărască Ab a trase s ă îvălu se cu aerul curat î care desfăşura atîta act v tate îcă de d eaţă, ed u v tal foarte deoseb t de oda a ea ş cu care ă adapta ua decît pr reacţ u potr v te e

a

$ Nădăjdu esc că u tea supărat pe e că tea derajat, ă frăîtă ceva, trebu e să f gh c t $ Cîtuş de puţ , a gîd t doar că dorea să ă vez , ceea ce a găs t foarte drăguţ d parteţ A fost * îcîtat că a tr s după e Ce sa îtplat ? Nuţ sît bo acasă ? Cu eeţ pot f de folos ?

Asculta expl caţ le ele, răspudea cu prec z e ; dar ch ar îa te dea f vorb t, ă făcuse deopotr vă cu el ; puse faţă î faţă cu ocupaţ le sale portate carel fă ceau să f e atît de grăb t, atî t de spr te, atît de ulţu t, pl ct sel le care ă îp ed cau a ad eaur dea sta o cl pă fără să sufăr, se păreau, ca ş lu , egl jab le ; era ca u o care, eputîd desch de och de cîteva z le, cheaă u ed c care dă la o parte cu îdeîare ş g găş e pleoapele, î scoate ş arată u f r de s p ; bolavul e v decat ş l şt t uoate pl ct sel le ele se soluţ oau cu o telegraă pe care Sa tLoup îş lua îsărc area să o dea V aţa se părea atît de d fer tă, atît de fruoasă, era scăldat îtru belşug de putere, cît vo a să acţ oez Ͷ Ce fac acu ? îl îtreba pe Sa t Loup $ A s te părăsesc, plecă peste tre sfertur de *ră ş u pot l ps $ Atuc ,! tea îcurcat ult faptul că a ve t ? $ Nu, u a îcurcat cîtuş de puţ , căp taul a fost foarte drăguţ, a spus că de vree ce era petru du eata, trebu e să ă duc, dar, î sfîrş t, u vreau să a aerul că abuzez $ Dar dacă aş scula repede ş aş duce î d rec ţ a ude vă duceţ la aevre, ar teresa ult, ş Poate că a putea sta de vorbă î pauze $ Nu te sfătu esc, a stat treaz, ţ a bătut capul Petru ceva, care, te îcred ţez, are c o portaţă, U

dar acu cîd u te a frăîtă, îtoarcete la pera du tale ş dor , căc soul e u foarte bu leac îpotr va de eral zăr celulelor du tale ervoase ; u ador prea repede, căc blesteata oastră de uz că va trece pe sub ferestrele du tale ; dar îdată după aceea, cred că ve avea l şte, ş e vo îtîl d seară la c ă Dar ceva a , tîrz u, ă ducea adesea săl văd la reg et făcîd serv c ul î capa e, cîd a îceput să ă teresez de teor le l tare pe care le dezvoltau, la c ă, pr ete lu Sa tLoup ş cîd a deve t dor ţa z lelor ele dea vedea a de aproape pe d fer ţ lor coadaţ , ca c eva care face d uz că stud ul său de căpete e ş aud ază cocertele, îcearcă plăcerea dea frecveta cafeelele ude eşt î cotact cu v aţa uz caţ lor d orchestră urebu a să fac lug arşur ca să ajug la tereul de exerc ţ u Seara, după c ă, evo a de so făcea ueor s ă cadă capul ca o aeţeală A, 1 doua z , î dădea seaa că u auz se fafara, după cu la Balbec u auz se cocertul plaje a doua z după ser le î care Sa tLoup ă dusese să c ez la R vebelle Iar î cl pa î care vrea să ă scol, îcerca, cu desfătare, capac tatea dea o face ; ă s ţea legat de u păît evăzut ş adîc pr art culaţ le, pe care oboseala le făcea s ţ te, ale f r şoarelor usculoase ş hră toare Mă s ţea pl de putere, v aţa se aşterea a lugă îa te ; căc îdepărtase pîă ş obosel le zdravee ale cop lăr e ele petrecute la Cobray, î z ua urătoare acelora cîd q pl base î d recţ a Guerates Poeţ pret d că regăs o cl pă ceea ce a fost od oară, îtorcîdue î cutare casă, î cutare grăd ă, î care a tră t î t ereţe Acestea sît peler aje foarte r scate şî de pe ura cărora te aleg cu tot atîtea decepţ pe cîte succese E a b e să găs î o îş e locur le f xe, coteporae uor a d fer ţ , î care scop e poate sluj î oarecare ăsură oboseala care urează după o oapte b e dor tă Dar acestea cel puţ , ca să e facă să coborî î galer le cele a subterae ale soulu , acelea î care c o răsfrgere d aju, c o l căr re a eor e u a U

1 ează oologul lăutr c, ad ţîd că el îsuş u 'cetează, îtorc atît de b e solul ş tuful trupulu os tru îcît ^ pr leju esc regăs rea grăd î care a cop lăr t, acolo ude uşch oştr îş îf g ş ş răsu cesc ra f caţ le ş asp ră la o v aţă ouă Nu e ecesar să călător ca să o revede, trebu e să coborî ca să o regăs Ceea ce păîtul a acoper t u a este deasupra lu , c sub el, excurs a u a este îdestulătoare ca să v z tez oraşul ort, sît ecesare săpătur le Dar se va vedea ăsura î care uele pres fugare ş îtîplătoare te aduc arăş îcă ş a b e spre _ trecut, cu o prec z ue a f ă, îtru zbor a l , a eater al, a aeţ tor, a fa l b l, a eur tor, decît aceste d slocăr orga ce Ueor , oboseala ea era îcă ş a are ; urăr se, fără să ă f putut culca, a ulte z le î ş r a evrele Ce b ecuvîtată era atuc îtoarcerea la hotel ! Itrîd î patul eu, se părea că scăpase de şte vrăj tor , de şte vrac , ca ce ce populează ͣroaele" aprec ate d veacul al XVIIlea Soul ş trîdăv a ea tîrz e de a doua z u a erau decît u ferecător bas cu zîe îcîtător ; poate ş b efăcător î spuea că cele a cupl te sufer ţ îş au adăpostul lor, că, î l psă de a b e, poţ totdeaua afla od hă Aceste gîdur ă duceau foarte departe I z lele de repaus, dar cîd Sa t Loup u putea totuş eş , ă ducea adesea săl văd la cazară, care era departe ; trebu a să es d oraş, să trec v aductul, de ale căru aîdouă părţ se oferea o vastă pr ve l şte O br ză puter că ad a aproape totdeaua pe aceste locur îalte ş uplea clăd r le cart erulu care vîjî au ereu ca u sălaş al vîtur lor I t p ce el era ocupat cu vreu serv c u, îl aştepta pe Robert î faţa uş odă lu sau î sufrager e stîd de vorbă cu cutare d pr ete să cărora ă prezetase (ş pe care a dus apo săl văd ueor ch ar cîd el u ura să f e acolo), vă zîd pe fereastră la o sută de etr sub e cîp a golaşă, dar brăzdată c ş colo de seăătur o , adesea îcă udate de ploa e ş lu ate de soare, care alcătu au fl şt fîş verz de u luc u ş de o l pez e străvez e U

×

de eal u, se ît pla să aud vorb duse de el ; sj a putut da repede seaa cît era de ub t ş popular La u agajaţ , aparţ îd altor escadroae, t er bur ghez bogaţ care vedeau îalta soc etate ar stocrat c ua d afară ş fără să pătrudă ea, s pat a p e care o trezea î e ceea ce şt au e despre caracterul lu Sa tLoup, era spor tă/ de prest g ul pe earel avea och lor tîărul pe carel văzuseră adesea, sîbătă seara, cîd se duceau î per s e la Par s, c îd la Cafe de la Pa x cu ducele d'Uzes ş cu pr c pele d'Orleas D pr c a asta troduseseră, î ch pul său fruos, î felul său legăat dea ubla, dea saluta, î arucătura perpetua a ooclulu său, î ͣfa tez a" ch p ur lor sale prea îalte, a patalo lor să de u postav prea f ş prea roz, deea uu ͣş c" despre care spueau că erau l ps ţ of ţer ce a elegaţ d reg et, ch ar fal cul căp ta căru a î datora îprejurarea că dor se la cazară care părea, î coparaţ e, prea sole ş aproape vulgar Uul spuea că acest căp ta cupărase u cal ou ͣPoate cupăra toţ ca pe care doreşte La îtîl t pe Sa tLoup du că d eaţa pe aleea Salc lor, călăreşte cu alt ş c !" răspudea celălalt; ş î cuoşt ţă de cauză ; căc aceşt t er aparţ ea * ue clase care, dacă u frecvetează acelaş persoal ode, totuş u se deosebeşte, graţ e ba lor ş răgazulu , de ar stocraţ e, î exper eţa tuturor acelor elegate care se pot cupăra Cel ult, elegaţa lor era, de p ldă î ce pr vea îbrăcă tea, a stăru toare, a pecab lă, decît acea l beră ş egl jetă elegaţă a lu Sa tLoup care plăcea atît de ult bu c Aceşt f de ar bacher sau de ageţ de sch b, îcîd str d după teatru, îcercau o că eoţ e văzîd la o asă vec ă cele ale lor pe subof ţerul Sa tLoup Ş ce a povestea la cazara lu , cîd se îtorcea d per s e, uul care era d escadroul lu Sa tLoup ş căru a î spusese buă z ua ͣcu ultă aab l tate", altul care u era d acelaş escadro dar care credea că Sa tLoupj îl recuoscuse totuş , căc îş îdreptase de două sau de tre or ooclul î d recţ a lu UU

_ pa, fratele eu l a zăr t la Cafe de la Pa x, spu :

altul careş petrecuse z ua la etresa lu , parese "h ar că avea u frac prea larg ş care u cădea b e Cu era vesta lu ? _ Navea vestă albă, c ov cu u so de fruze, o ue ! Dacă ce a vech (oae d popor care gorau JoceyClubul ş carel rîdu au doar pe Sa tLoup î categor a subof ţer lor foarte bogaţ , î care î făceau să tre pe toţ ce ce, ru aţ sau u, duceau o au tă v aţă, aveau o c fră destu l de are de ve tur sau de dator s erau geeroş cu soldaţ ), u vedeau c ar stocrat c î ersul, ooclul, patalo , ch p ur le lu Sa t Loup, ele u ofereau totuş a puţ teres ş se f caţ e E recuoşteau î aceste part cular tăţ caracterul, geul pe carel atr bu seră o dată petru totdeaua acestu cel a popular d tre gradaţ reg etulu , purtăr care u seăau cu ale ău , d spreţ petru ceea ce ar putea gîd coadaţ ş care l se părea urarea f rească a buătăţ sale cu soldaţ Cafeaua de d eaţă î dor tor sau od ha de după a ază păreau a bue, cîd vreuul a vech servea căprăr e lacoe ş trî dave vreu aăut savuros despre ch p ul pe care l purta Sa tLoup $ Atît de îalt ca pachetajul eu $ Ascultă, vre să e e peste p c or, u putea f atît de îalt ca pachetajul tău, îtrerupse u tîăr l ceţ at î l tere, care, folos duse de acest d alect, îcerca să u a bă aerul uu răca ş îdrăz d această cotraz ce re să se cof re u fapt carel îcîhta $ Ah ! u e atît de îalt ca pachetajul eu L a ăsurat, poate Dacăţ spu că locoteetcoloelul îl f xa ca ş cu ar f 'vrut săl toare la zdup ! Să u crez că fa osul eu Sa tLoup dădea vreu se de rare, se pl ba î lug ş î lat, apleca ereu capul, îl r d ca, Ş tot cu ooclul la och 'O vedea ce va spue căp taul Ah ! se prea poate să u spuă c, dar cu s guraţă că asta u va face plăcere Dar ch p ul acesta are c ulu tor Se par e că la el acasă, î oraş, are b e de tre zec

89

u%

!a e ,

*%&Pavajul P et e Ca a

a clpîu

, se re fîtj

u]

P e pas

f fjecar

´ lapa care lupta s gură pe faţada hotelulu ^ 1 s de dragul căre a ă îtorcea, îa te G cd se 11 ^"optat dea b elea, d plăcere, aşa cu te îtorc J"aSă petru Se cea Păstra, î locu ţa ea, aceeaş ple tud e a sezaţ lor pe care o îcercase afară Ea boba ' aSa ch p heorocU apareţa suprafeţelor care se par adesea plate ş ( flacăra galbeă a foculu , h rt a groasă ş albastră ca cerul pe care seara zgăl se, ca u l cea, volutele uu cre oaj roz, covorul cu desee c udate a l ese rotude pe f e care u top de hîrt e de scr s şl o căl ară ă aşteptau d preuă cu u roa de Bergotte, îeît de atuc aceste lucrur au cot uat să se pară pl e de o ex steţă deoseb tă pe care se pare că vo st so scot d ele dacă ar f dat să le regăsesc Mă gîdea cu bucur e la acea cazară de care toca ă despărţ se ş a căre sfîrlează se îvîrtea î toate d recţ le Ca u scafadru resp rîd pr tru tub care se r d că pîă la suprafaţa ape , se părea că sît legat e de v aţa săătoasă, de aerul curat,' s ţ duă că a ca puct de legătură acea cazară, acel observator îalt care do a cîp a brăzdată cu caalur de eal u verde, s sub ale căre haga re ş î ale căre clăd r socotea drept u pr v leg u de preţ, pe care l dorea tra c, put ţa dea ă duce cîd vrea, dea f totdeaua s gur dea f b e pr t sIe

focu]

La ora şapte ă îbrăca ş eşea d ou ca să c ez cu Sa tLoup la hotelul ude trase î pes ue, ude î plăcea să ă duc pe jos Era foarte îtuer c ş îcă d a tre a z îcepu să sufle, cu se lăsa oaptea, u vît glac al care parcă vestea zăpada î t p ce ergea, parese că ar f trebu t să îcetez o cl pă de a ă gîd la doaa de Guerates ; căc ve se î gar zoaa lu Robert ua ca să f u a aproape de ea Dar o a t re, o îh re sît ob le Sît z le cîd e te se duc atît de departe îcît ab a le a zăr , le credea plecate Atuc dă ateţ e altor lucrur Iar străz le acestu oraş u erau îcă petru e, ca acolo ude ob şu să tră , doar şte jloace de a ă duce d tru loc îtraltul V aţa pe care o duceau locu tor aceste lu ecuoscute se părea că trebu e 91

să f e uată ş ferestrele lu ate ale vreue cu ţe ă reţ eau e şcat î oapte, puîdu och sceele ver d ce ş ta ce ale uor ex steţe î u pătrudea A c ge ul foculu î îfăţ şa îtr u tablou îroş t tavera uu egustor de castae î care do subof ţer careş puseseră cet roaele pe scaue jucau cărţ fără să a bă habar că u vrăj tor î făcea să rsară d oapte, ca îtr o apar ţ e de teatru, ş evoca aşa cu erau efect v ch ar î acel ut, î och uu trecător opr ţ pe care ul puteau vedea îtro că prăvăl e de ăruţ şur , o lu are pe juătate cosu ată, pro ectîduş l căr rea roş e pe o gravură, o tra sfora îtro sagu ă, î t p ce luptîd cu ubra, lu a ue lăp pîtecoase solea o bucată de p ele, îpodobea u pual cu pa ete scl p toare, aşterea pe şte* tablour care u erau decît şte cop proaste o pole ală preţ oasă ca pat a trecutulu sau salţul uu eşter, ş făcea, î sfîrş t, d această coc oabă ude u erau decît taţ ş p ctur proaste, u Rebradt e preţu t Ueor r d ca och pîă la vreu apartaet are ş vech ale căru jaluzele u era îch se ş î care şte bărbaţ ş fee af b , readaptîduse î f ecare seară să' tră ască î alt eleet decît z ua, îotau îcet î l ch dul gras care, la căderea opţ , ţîşeşte ereu d rezervorul lăp lor ca să uple odă le pîă la arg ea pereţ lor 1 lor de p atră ş de st clă, ş î sîul căru a, ,deplasîduş trupur le, răspdeau VÎrtejur octuoase ş aur î cot ua druul, ş adesea puterea dor ţe ele ă făcea să ă opresc î străduţa îtuecoasă care trece pr faţa catedrale , ca od oară, pe druul care ducea la Mesegl se ; se părea că o fee e avea să se vească ş să sat sfacă1 această dor ţă ; dacă, î îtu er c, s ţea deodată trecîd o roch e, îsăş v oleţa plăcer pe care o îcerca ă îp ed ca să cred că această at gere ar f fost îtîplătoare, ş îcerca să cupr d ͻcu braţele o trecătoare sper ată Această străduţă got că reprezeta petru e ceva atît de real, îeît dacă aş f putut să acostez ş să posed î ea o fee e, u ar f fost cu put ţă să u cred că at ca voluptate avea să :e uească, ch ar dacă această fee e ar f fost doar o

dee toare de bărbaţ postată acolo î f ecare seară r dar căre a ara, îstră area, îtuer cul ş Evul Med u ͻ a r f îpărtăş t sterul Mă gîdea la v tor : a î l erca să o u t pe doaa de Guerates se părea ceva îgroz tor, dar cu te ş , petru îtî a oară, pos b l,, poate ch ar uşor î l ştea desăvîrş tă a acestu cart er,, auzea îa te cuv te ş rîsete, pesee ale trecător lor pe juătate beţ care se îtorceau acasă Mă oprea s ă văd, î îdrepta pr v rea î partea de ude au zea zgootul Dar era obl gat să aştept ult t p, căc l ştea îcojurătoare era atît de adîcă îcît lăsase foarte puter ce zgootele îcă sa treacă desluş t ş îdepărtate I sfîrş t, trecător u ajugeau î faţă aşa cu crezuse, c ult î ura ea F e că îcruc şa rea străz lor, aprop erea caselor ar f pr leju t, pr re' fracţ e, această eroare de acust că, f e că ar f foarte greu să s tuez u suet al căru loc u e este cuoscut, ă îşelase atît î ce pr veşte d staţa c t ş d recţ a Vîtul se îteţea Era zbîrl t dea b elea ş gruţuros de aprop erea zăpez , ajuse d ou î stada are ş săr î cul trava de pe a căru platforă u of ţer, care parcă u vedea, răspudea salutur lor soldaţ lor oj c care treceau pe trotuar ş pe a căror faţă fr gul îş zugrăv se urele ; ea te îdea să te gîdeşt , î această urbe pe care saltul brusc al toae î acest îceput de ară parcă o tîrîse cu ult a spre ord, la faţa rueă ' pe care Breughel o pr ă ţăra lor să vesel , chefl şî îgheţaţ uoca î hotelul ude avea îtîl re cu Sa tLoup ş cu pr ete să ş ude sărbător le care îcepeau atră geau ultă lue d vec ătate ş ulţ stră , î t p ce străbătea dea dreptul curtea spre care se desch deau şte bucătăr îvăpă ate, ude se îvîrteau şte pu la fr gare, ude se fr geau şte porc , ude şte hoar , îcă v , erau arucaţ î ceea ce hotel erul uea ͣfocul veş c", era o aflueţă (deă de vreo $ ) aşa cu p ctau vech eşter flaaz ) de o sos ţ care se aduau î grupur î curte, îtrebîr d pe patro sau pe vreuul d ajutoarele lu (care le d cau, de prefer ţă, o locu ţă î oraş, cî d găseau că aveau o utră destul de s ad coasă) dacă 93u

ar putea f serv ţ ş găzdu ţ , î t p ce u rîdaş tre cea ţ îd de gît o pasăre care se zbătea Iar sufrager a cea are pe care a străbătuto î pr a z , îa te dea ajuge la ca îcăpere ude ă aştepta pr eteul eu, îţ a tea de aseeea u praz c d a( îfăţ şat cu a v tatea vech lor t pur ş cu exagerarea flaaz lor, dator tă uărulu are de peşt , de gă , de cocoş sălbat c , de becaţe, de porube , aduş îpo dob ţ ş fuegîd de cheler cu răsuflarea tă ată ce luecau pe parchet ca să c rcule a repede ş aşezau pe esa cosolă ude erau decupaţ îdată, dar ude Ͷ cu ulte ese erau pe sfîrş te cîd a sos t Ͷ se îgrăădeau ut l, ca ş cu r s pa lor ş graba celor ce aduceau corespudeau a degrabă decît coez lor cl eţ lor, respectulu textulu sfît urat cu scrupuloz tate î l tera sa, dar lustrat cu a v tate pr aăutele reale îpruutate v eţ locale ş gr j estet ce ş rel g oase dea îfăţ şa och lor străluc rea sărbător pr belşugul de er de ş sîrgu ţa serv tor lor Uul d e stătea pe gîdur , e şcat, la u capăt al săl , lîgă o etajeră ; vrîd săl îtrebe pe acesta, care se părea s gurul destul de cal î stare să răspudă, î ce oda e se pregăt se asa oastră, îa tîd pr tre reşour le apr se c ş colo ca' să îp ed ce răc rea îcăr celor ce îtîrz au (ceea ce u îp ed ca deloc ca î ͻcetrul sufrager e desertur le să f e ţ ute de î le uu ur aş, ueor spr j te pe ar p le ue raţe de cleştar după cu se părea, dar î real tate de gheaţă, c zelată î f ecare z cu f erul roşu de u bucătar sculptor îtru gust foarte flaad), a dus ţ tă, cu r scul dea f răsturat de ce lalţ , spre acest serv tor î care a crezut că recuosc u persoaj care f gurează, pr trad ţ e, î aceste sub ecte sf te ş a căru utră cîră, a vă ş prost coturată, a căru expres e v sătoare, pres ţ d î parte uea ue prezeţe d v e pe care ce lalţ au bău to îcă, o reproducea scrupulos urebu e să adaug că, fără îdo ală, î vederea sărbător lor aprop ate, aceste f guraţ se adăuga u supl et ceresc, recrutat î îtreg e d tru persoal de heru v ş seraf U tîăr îger uz c a, cu părul blod, care îcadra u ch p de pa sprezece a , u cîta la ͻ9

drept vorb d d c u struet, dar v sa î faţa? uu gog sau a ue grăez de farfur , î t p ce ş te îger a puţ cop lăroş zoreau pr spaţ le peste ăsură de ar ale sufrager e , bătîd aerul cu freaă tul ecurat al şervetelor care coborau dea lugul tru pur lor lor î foră de ar p de pr t v , cu vîrfur Je ascuţ te Fug d de aceste reg u prost def te, îvălu te c u o perdea de pal er , de ude slug le cereşt aveau de departe aerul dea purcede d ep reu, a cro t dru pîă î sala că ude era asa lu Sa t Loup, ş ude a găs t u d pr ete să care c au totdea ua cu el, ob l , cu excepţ a uu a sau a do oae de rîd, dar î care ob l ros seră îcă d coleg u şte pr ete , ş cu care se îpr ete seră de buă vo e,, doved d astfel că u erau, î pr c p u, potr v c bur ghez lor, f e ch ar republ ca , cu cod ţ a să a bă î î curate ş să se ducă la b ser că Îcă îtî a oară, îa te dea e aşeza la asă, l a dus pe Sa tLoup îtru colţ al sufrager e , ş a spus de faţă cu toţ ce lalţ , dar care u e auzeau : $ Robert, oetul ş locul sît rău alese ca să ţ vorbesc, dar u va dura decît o cl pă U t ereu să te îtreb la cazară : fotograf a de pe asa du tale u e cuva a doae de Guerates ? $ Ba da, e ătuşa ea , $ Ia te u tă, îtradevăr, sît ebu, altădată şt a, dar u ă gîd se c odată ; pr ete du tale tre bu e săş f p erdut răbdarea, să vorb repede, se u tă la o , sau atuc răîe pe altădată ; are, de alt ter , c o portaţă $ Ba da, dă druul, sît a c toca ca să e aş tepte $ N c decu, ţ să f u pol t cos ; sît atît de dră guţ ; şt , de altfel, că u ţ î ch p deoseb t la e Ͷ O cuoşt , aşadar pe această de treabă Or ae ? Această ͣde treabă Or ae", cu ar f spus această

ͣbuă Or ae", u vo a să spuă că Sa tLoup o co s dera pe doaa de Guerates ca pe o fee e îdeo seb de buă î acest caz, buă, exceletă, de treabă, sît şte s ple subl er ale prouelu ͣaceasta", de seîd pe c eva pe care aîdo o cuosc ş despre 95

care u prea şt ce să spu î prezeţa cu va care u ţ t?ste prea t ͣBuă" slujeşte ca aper t v ş ţ îgă du e să aştepţ u oet pîă ce a găs t ; ͣO vez ade sea ?" sau ͣNa a văzuto de u şt u cîte lu ", sau ͣO văd arţ ", sau ͣNu cred să f e prea tîără" $ Nu poţ săţ spu cît ă auză că e toca foto graf a e , căc locu acu î casa e ş a aflat des pre ea şte lucrur ea poe te (aş f fost foarte st gher t să spu care aue lucrur ) care ă teresează ult, d tru puct de vedere l terar, îţeleg , cu să ă expr , d tru puct de vedere balzac a, duea ta care eşt u o atît de tel get, îţeleg aseeea lucrur , dar să sprăv repede, ce o să gîdească pr e te du tale despre educaţ a ea ! $ Dar u se gîdesc la c ; le a spus că eşt subl ş sît cu ult a| t daţ decît dueata $ Eşt prea drăguţ uoca asta : doaa de Guer xates habar are că te cuosc, u aşa ? $ Nu şt u c ; a a văzuto d vara tre cută, de vree ce a a fost î per s e de cîd s a îtors ´Ͷ Vreau toca săţ spu că a fost îcred ţat că ă crede d ot dea b elea $ Nu cred aşa ceva ; Or ae u e u vultur, dar ͻor cu, u e stup dă, $ Şt b e că u ţ îdeobşte să trîb ţez buele ͻset ete pe care le porţ , căc a aor propr u De aceea regret că a spus lucrur plăcute despre e pr ete lor du tale (cărora e vo alătura peste două ͻsecude) Dar cîd e vorba de doaa de Guer'ales, u ar v face are plăcere dacă a putea spue, ch ar cu oarecare exagerare, ce crez despre e $ Cu foarte are plăcere, daqă u cer ' decît atît, u e prea greu, dar ce portaţă are ce poate gîd de dueata ? Presupu că c uţ pasă ; î or ce caz, dacă asta e tot, vo putea vorb despre acest sub ect de faţă cu toţ sau cîd vo f s gur , căc ă te ca u cuva să oboseşt stîd î p c oare ş îtr u ch p atît de cood, cîd ave de atîtea or ocaz a să f s gur

'(

uoca această cood tate î dăduse curajul să vorbesc lu Robert ; prezeţa celorlalţ era petru e u pretext care ă autor za să dau spuselor ele o u aţă scurtă ş coheretă, graţ e căre a putea să ascud a lese c ua cîd spuea pr eteulu eu că u tase că e rudă cu ducesa ş ca să u las ră gazul de a pue, î legătură cu ot vele ele de a dor ca doaa de Guerates să şt e că sît pr ete cu el, tel get etc, îtrebăr care ar f tulburat cu atît a ult cu cît u aş f fost î stare să răspud $ Robert, ă ră că dueata, care eşt atît de tel get, u ţ da seaa că u trebu e să d scuţ ce face plăcere pr ete lor, c să le fac plăcerea, î ce ă pr veşte, dacă a cere or ce, ş ch ar aş ţ e ult să fac asta, te îcred ţez că u ţ aş cere expl caţ Merg a departe decît e dor ţa; u ţ să o cuosc pe doaa de Guerates ; dar, ca să te pu la îcercare, ar f trebu t să ţ spu că aş dor să c ez cu doaa de Guerates, ş şt u că a f dat urare dor ţe ele $ Nu ua că ţ aş f îpl to, dar ţ o vo sa t sface $ Cîd ? $ îdată ce vo ve la Par s, peste tre săptăî , poate $ Vo vedea, de alt ter ea u se va îdo Nu pot săţ spu cît îţ ulţuesc $ Dar a petru ce, e o ca toată $ Să u spu ua ca asta, e foarte ult, căc acu î dau seaa cît î eşt de pr ete ; u tere sează dacă lucrul pe care ţ Ͷ1 sol c t e portat sau u, eplăcut sau u, dacă ţ la el î real tate sa u vreau ua să te pu la îcercare, spu că lve face ş astfel î dovedeşt ce tel geţă ş ce ă f ă a U pros tăac de pr ete ar f stat la d scuţ e uoca ce făcuse, dar poate vo a să at g ao rul propr u poate ş eu era s cer, căc se părea că s gura p atră de îcercare a er tulu era folosul de care putea f c eva î legătură cu u cul lucru ce se părea portat, dragostea ea Apo a adăugat, f e d dupl c tate, f e d tr u surplus autet c de du oŞ e produs de recuoşt ţă, de teres ş de tot ce atu

97 ' Ͷ Guerates

ra reproduce d îsăş trăsătur le doae Guerates î epotul e , Robert :

de

$urebu e să erge îtru îtîp area celorlalţ ş u ţ a cerut decît uul d cele două lucrur , cel a puţ portat, celălalt e ş a portat petru e, dar ă te că la refuza : tear supăra dacă ea tutu ? $Cu să ă supăr, uţ da seaa ! ) * ! ! $Cu săţ ulţuesc îţ ulţuesc După ce ve î îceput ! î face aşa de are plăcere, îcît, dacă vre , poţ să u fac c î ce pr veşte doaa de Guer ates, tutu rea î ajuge $Le vo face pe aîdouă $Ah ! Robert ! Ascultă ă, a a spus lu Sa tLoup î t pul c e Ͷ oh ! ce co că e această coversaţ e pl ă de cuv te fără ş r ş , de alt ter , u şt u î ce scop Ͷ şt , doaa despre care ţ a vor b t $Da $Şt de c e vreau să vorbesc $Doar a vrea să ă cofuz cu u cret d Vala s, cu u $Na vrea să da fotograf a e ? Avea de gîd săl rog să o îpruute doar Dar î cl pa cd să desch d gura, a îcercat o t d tate, a găs t că rugă tea ea e d scretă ş , ca să u dau pr lejul să o desluşească, a forulat o a brutal, ş a a ş uf ato, ca ş cu ar f fost foarte f rească Ͷ Nu, ar trebu să cer a îtî îgădu ţa, î răspuse el Se îbujora îdată A îţeles că avea u gîd as cus, că presupuea uul, că slujea dragostea u a pe juătate, sub rezerva uor au te pr c p o rale, ş la detestat Era totuş eoţ oat văzîd î ce ăsură Sa t Loup se vădea altul cu e, de cîd u a era s gur cu el, c î tovărăş a pr ete lor să Aab l tatea sa a are ar f lăsat d feret dacă aş f crezut că era vo tă ; dar o s ţea volutară ş alcătu tă ua U

d ceea ce trebu a să spuă despre e cîd era abset ş pe care o trecea sub tăcere cîd era s gur cu el î d scuţ le oastre ître patru och , f reşte că bău a plăcerea dea sta de vorbă cu e, dar această plăcere răea aproape totdeaua eexpr ată Acu pîdea cu colţul och ulu aceleaş cuv te ale ele pe care le gusta de ob ce fără să le subl eze, ca săş dea seaă dacă produceau asupra pr ete lor lu efectul pe carel aşteptase ş care trebu a să corespudă cu ceea ce le vest se Maa ue debutate u ş opreşte a ult ateţ a asupra repl celor f ce sale ş a at tud publ culu Dacă rost se u cuvît de care, dacă a f fost ua o do , ar f surîs doar, teîduse că ar f fost b e îţeles, î spuea : ͣCu cu ?" ca să ă facă să repet, ca să strească ateţ a, ş îtorcîduse îdată spre ce lalţ ş făcîduse, fără să' vrea, pr v du cu u hohot de rîs, atreorul rîsulu lor, î îfăţ şa îtî a oară deea pe care o avea despre e ş pe care, des gur, leo expr ase adesea Astfel c t eu îsu ă observa deodată d afară, ca c eva careş c teşte uele î z ar sau care se vede îtro ogl dă îtrua d aceste s er s a îtî plat să vr eau să stor sesc o poveste destul de hazl e despre doaa Blada s, dar a opr t îdată, căc a adus a te că Sa tLoup o cuoştea ş vrîd să o spu a doua z după sos rea ea, ă îtrerupse z cîdu : ͣM a a povest to la Balbec" A fost dec surpr s văzîdul pe Sa tLoup îdeîdu ă să cot u , îcred ţî duă că u cuoştea această poveste ş că lar auza ult I~a spus : A u lapsus de eor e, dar a so recuoşt î curîd ͣN c decu, îţ jur că fac o cofu z e Nu a spuso c odată Dă druul" Cît t p ţ u povest rea, îş aţ t cu îfr gurare pr v r le îcî tate, cîd asupră , cîd spre caaraz să A îţeles ua după ce a ter at î hohotele de rîs ale tuturor că se gîd se că ea ar da caaraz lor să o dee îaltă despre tel geţa ea ş toca de ace ea se prefăcuse că u'o cuoaşte Aşa e pr ete a I cea dea tre a seară, uul d pr ete să , cu care avusese ocaz a să stau de vorbă cu cele d tî două Pr lejur , d scută foarte ult cu e ; l auz t ăr 99

tur s du î şoaptă lu Sa tLoup plăcerea pe care o pr leju a această d scuţ e De fapt, a stat de vorbă î preuă aproape toată seara î faţa paharelor oastre de pe care u le golea, despărţ ţ , ocrot ţ de ce lalţ , de vălur le uate ale ue a d acele s pat ître bărbaţ , care, dacă u au la tee ul lor vreo atrac ţ e f z că, sît s gurele cu adevărat ster oase Astfel î apăruse la Balbec acest set et de atură e g at că pe care Sa tLoup îl îcerca petru e, care u se cofuda cu teresul coversaţ lor oastre, stră de or ce legătură ater ală, v z b l, tag b l ş a căru prezeţă o s ţea totuş î s ea lu , ca u so de flog st c, de gaz, îdeajus ca să vorbească de el su rîzîd Poate era ceva îcă ş a surpr zător î aceas tă s pat e ce se îf r pase a c îtr o s gură seară, ca o floare care sar f desch s î cîteva ute î căldura aceste c îcăper Nu a putut opr să ul îtreb pe Robert, cu î vorbea de Balbec, dacă era îtrade văr hotărît să se căsătorească cu do şoara d'Abresac î declară că u ua că u era c hotărît, dar că u fusese c odată vorba, că u o văzuse c odată, că u şt a c e era ea Dacă aş f tîl t î acest oet vreu d oae de lue care auţaseră această că sător e, e ar f auţato pe cea a do şoare d'A bresac cu c eva care u era Sa t Loup ş cea a lu Sa tLoup cu c eva care u era do şoara d'Abre sac Iaş f u t espus aducîdule a te de preves t r le lor cotrare ş îcă atît de recete Petru ca acest c joc să poată cot ua ş îulţ şt r le false, acuu lîd rîd pe rîd pe f ecare ue cel a are uăr cu put ţă, atura a dat acestu so de jucător o eo r e cu atît a scurtă cu c t credul tatea lor e a are Sa tLoup î vorb se de u alt caarad al său care era ş el de faţă, cu care se îţelegea foarte b e, căc erau î acest ed u s gur do part za a rev zu r L procesulu Dreyfus Ͷ Oh ! e u e ca Sa tLoup, este u săr t, î spuse oul eu pr ete ; u e c ăcar de buăcred ţ La îceput, spuea : ͣNave decît să aşteptă, aco lo e u o pe carel cuosc b e, pl de g găş e, de buătate, geeralul de Bo sdeffre, se va putea, fără şo 100

vă ală, accepta părerea sa" ; dar cîd a aflat că Bo sdef fre proclaa v ovăţ a lu Dreyfus, geeralul u a fu bu de c ; cler cal sul, prejudecăţ le statulu ajor îl îp ed cau să judece s cer, deş e u este sau cel puţ a fost îa tea zbuc r afacer Drey fus, atît de cler cal ca pr eteul ostru Atuc e a spus că, î or ce caz, se va cuoaşte adevărul, căc afacerea va f pe î le lu Sauss er, ar acesta, soldat republ ca (pr eteul ostru face parte d tro fa l e ultraoar h stă), era u o de broz, o coşt ţă eîduplecată Dar cîd Sauss er a proclaat ev ovăţ a lu Esterhazy, a găs t o expl caţ petru acest verd ct, defavorab le, u lu Dreyfus, c geeralulu Sauss er uoca sp r tul l tar îl orbea pe Sauss er (ş băgaţ de seaă că ş el este tot atît de l tar st pe cît de cler cal, sau cel puţ era ca atare, căc u a şt u ce cred despre el) Fa l a lu este dezădăjdu tă văzîd că îpărtăşeşte asee ea de Ͷ Vedeţ , a spus, îtorcîdu ă atît spre Sa t Loup, ca s u a aerul că ă zolez, cît ş spre caa radul său ş ca săl fac să a parte la coversaţ e, flu eţa atr bu tă ed ulu este a cu seaă valab lă cîd e vorba de ed ul telectual Eşt oul de tale ; sît cu ult a puţ e de decît oae , astfel c t toţ oae ue acele aş de sît la fel Cu ® dee are c ater al, oae care sît ua ater alete î jurul oulu ue de u o od f că îtru c I acest oet, a fost îtrerupt de Sa t Loup, căc uul d t er l tar toca ă sealase lu , spuîd : ͣDuroc, le t Duroc" Nu şt a ce vo a să spuă, dar î dădea seaa că expres a feţe t date era a ult decît b evo toare Sa tLoup u se ulţu cu această aprop ere îtr u del r de bucur e pe care o îteţea fără îdo ală aceea pe care o îcerca făcîduă să strălucesc î faţa pr ete lor să , î repeta cu o are volub l tate buşo îduă ca pe u cal care a ajus pr ul pe potou : Ͷ Şt , eşt oul cel a tel get pe carel cuosc Se corectă ş adăugă : Îpreuă cu Elst r Nu te super , u aşa ? Iţ da seaa, scrupul Coparaţ e : îţ spu aşa cu sar f spus lu Balzac : eşt cel a are ro

rr r $)$

ac er al veaculu , îpreuă cu Stedhal Exces de scrupul, îţeleg , î fod eărg tă ad raţ e Nu ? Nu eşt de părere cîd e vorba de Stedhal ? adăugă el cu o îcredere a vă î judecata ea, care se traducea pr tro îcîtătoare îtrebare surîzătoare, aproape cop lărească, a och lor să verz Ah ! b e, î dau seaa că eşt de părerea ea, Bloch ul poate sufer pe Stedhal, ceea ce găsesc că e d ot d parte este or cu, ceva eor ! Sît ulţu t că îpărtăşeşt părerea Ceţ place a ult î acest roa, răspude, î porucea el cu o petuoz tate t erească Iar forţa lu f z că, ae ţătoare, dădea îtrebăr sale o îfăţ şare aproape îspă îtătoare ͣMosca, Fabr ce ?" Răspudea sf os că Mosca avea ceva d doul Norpo s După care ură u hohot de rîs al tărulu S egfr ed Ͷ Sa tLoup Nu apucase b e să adaug : ͣDar Mosca e cu ult a tel get, a puţ pedat", cîd la auz t pe Robert str gîd ͣbravo" ş bătîd, efect v, d pale, rîzîd cît peac să se îece, ş exclaîd : ͣFoarte just ! M uat ! Eşt ea poe t" Cîd vorbea, pîă ş aprobarea celorlalţ se părea de pr sos lu Sa tLoup, care pret dea tăcere După cu u şef de orchestră îş îtrerupe uz caţ lov d d arcuş petru că c eva a făcut zgoot, ş l ustră pe tulburător Ͷ G bergue, spuse el, trebu e să tac cîd se vorbeş te Ve spue a tîrz u ce a de spus Cot uă, î spuse el A răsuflat, căc ă teuse că ar pue să re îcep ͣCu o dee, a urat, este ceva ce u poate part c pa la teresele oeeşt ş u sar putea bucura de avatajele lor, oae ue de u sît flueţaţ de teres"

$ Ce părere aveţ , parcă ţ îch de gura, cop , ex claă Ͷ după ce sfîrş se de a vorb Ͷ Sa tLoup care ă urăr se cu pr v rea cu aceeaş îgr jorată sol c tud e ca ş cu aş f ublat pe o şîră ît să Ce vo a să spu , G bergue ? $ Spuea că doul î a tea ult de a orul Duroc M se părea căl aud 1C2

Ͷ Ş eu a gîd t adesea, răspuse Sa tLoup, seaăă ult, dar ve vedea că ăsta are de lucrur care l psesc lu Duroc După cu u frate al acestu pr ete al lu Sa t Loup, elev la Schola Catoru, u gîdea, cîd era vor ba de or ce bucată ouă uz cală, la fel ca tatăl său, ca aa lu , ca ver lu , ca aproape toţ caaraz lu de club, c toca ca toţ ce lalţ elev a Schole , tot astfel acest subof ţer ob l (despre care Bloch îş făcu o dee extraord ară cîd a vorb t de el, petru că, f d şcat, aflîd că este d aceeaş tagă cu el, ş l îch pu a totuş , d pr c a or g sale ar stocrat ce ş a educaţ e rel g oase ş l tare, cu u se poate a deoseb t, îpodob t cu acelaş farec ca u băşt aş de pe şte eleagur depărtate) avea o ͣetal tate", cu îcepea să se spuă, aseăătoare acele a a tuturor drey fusarz lor îdeobşte ş a lu Bloch îdeoseb , ş asupra căre a trad ţ le fa l e ş teresele car ere sale u pu teau avea c u so de efect Astfel, u văr al lu Sa t Loup se căsător se cu o tîără pr c pesă d răsăr t ca re, spuese, scr a versur tot atît de fruoase ca acelea ale lu V ctor Hugo sau ale lu Alfred de V gy ş că re a, totuş , se presupuea alt sp r t decît c el ce se putea cocepe, sp r tul ue pr c pese or etale îch să îtr u palat d O £ Scr tor lor care avură pr v leg ul dea sta de vorbă cu ea le fu re zervată decepţ a sau a degrabă bucur a dea auz o coversaţ e care u dăde a deea ue Şeherezade, c a ue făptur ge ale de so ul lu Alfred de V gy sau V ctor Hugo î place a cu seaă să stau de Vorbă cu acest tîăr, ca ş de alt ter cu ce lalţ pr ete a lu Robert, ş ch ar cu Robert, despre cazară, despre of ţer d gar zoaă, despre arată îdeobşte Graţ e aceste scăr foarte ăr te la care vede lucrur le, or cît de ărute ar f ele î jlocul cărora îcă, stă de vorbă, e duce ' v aţa oastră reală, graţ e acelor ăr r pe care ele le îcearcă ş d pr c a cărora restul abset al lu u poate lupta cu ele ş dobîdeşte, alătur , cos steţa wu v s, îcepuse să ă teresez de d fer tele per soal tăţ ale cazăr , de of ţer pe care zărea î $)

curte cîd ă ducea săl văd pe Sa Loup sau dacă ă trezea cîd reg etul trecea pe sub ferestrele ele Aş f vrat să a aăute asupra coadatu lu pe care Sa t Loup îl ad ra atît de ult ş asu pra cursulu de stor e l tară, care ar f îcîtat ͣch ar d puct de vedere estet c" Şt a că u au t verbal s al lu Robert era ca adesea oarecu gău os, dar alteor îsea as larea uor de ad e pe care era foarte capab l să le îţeleagă D eoro c re, d puct de vedere al arate , Rob ert era preo cupat î acest oet a ales de afacerea Dreyfus, de care vorbea puţ , căc era s gurul dreyfusard de la asa Iu ; ce lalţ erau foarte potr v c rev zu r , cu excepţ a vec ulu eu de asă, oul eu pr ete, ale căru părer păreau de stul de şovă toare Ad ra tor cov s al coleelulu care trecea drept of ţer re arcab l ş care veştej se ag taţ a îpotr va arate î d fer te ord e de z carel făcuseră să treacă drept at dreyfusard, vec ul eu aflase că şeful său scăpase cî teva af raţ care făcuseră să se creadă că avea îdo el asupra v ovăţ e lu Dreyfus ş cot ua să l st eze pe P cquart I or ce caz, î ce pr veşte acest d ură puct, zvoul că acest coloel ar f dreyfus st u era îtee at, ca toate zvour le v te de u se şt e de ude care se scă î jurul or căre afacer ar Căc , peste puţ , acest coloel f d îsărc at să a u terogator u fostulu şef al B roulu de foraţ , trată cu o brutal tate ş u d spreţ fără seaă Or cu ar f fost ş deş u ş ar f îgădu t să a foraţ dea dreptul de ]a coloel, vec ul eu î făcuse lu Sa t Loup pol teţea de e spue Ͷ cu toul pe care o doaă catol că vesteşte ue doae evre ce că pre otul e veştejeşte asacrele evre lor î Rus a ş ad ră geeroz tatea uor srael ţ Ͷ că coloelul u era adversarul faat c, ărg t pe care ş l îch pu se al dreyfus sulu Ͷ cel puţ al uu au t dreyfus s Ͷ Nu ă ră, spuse Sa tLoup, căc este u o tel get Dar totuş , prejudecă ţ le de aştere ş a ales cler cal sul îl orbesc Ah ! î spuse el, a orul Duroc, profesorul de stor e l tară despre care ţ a vorb t, ată u o care pare se că erge pîă î oe $)*

zul de lor oastre Cotrar ul ar f rat de alt ter , u ua petru că are o tel geţă subl ă, dar e rad calsoc al st ş fracaso At t d pol teţe petru pr ete să cărora profes u le de cred ţă dreyfusarde ale lu Sa tLoup le erau eplăcute, cît ş petru că restul ă teresa a ult,, a îtrebat pe vec ul eu dacă este adevărat că a orul făcea d stor a l tară o deostraţ e de o a' utet că fruuseţe estet că ͣE î totul adevărat" Ͷ Dar ce îţeleg pr aste ?

$ De p ldă, tot ce presupue că c t ţ î povest r le uu arator l tar, faptele cele a ărute, î tîplăr le cele a eîseate, u sît decît seele ue de pe care trebu e să o despr z ş care acoperă adesea altele, ca îtru pal psest Astfel îcît aveţ u asablu tot atît de telectual ca or care altă şt ţă sau ca or care artă ş care sat sface tea $ Exeple, dacă u abuzez $ E greu săţ desluşesc, îtrerupse Sa tLoup C teşte, de p ldă, că cutare corp a îcercat îa te de a purcede a departe, uele corpulu , alcătu rea lu , u sît l ps te de îţeles Dacă operaţ uea a fost î cercată îtî a oară, dacă vede v du se alt corp pe tru aceeaş operaţ e, aceasta poate f seul că cele precedete au fost c te sau foarte păgub te de u ta operaţ e, că u a sît î stare să o ducă la bu sfîrş t Or, trebu e să cercetez care era acest corp as tăz c t ; dacă erau trupe de asalt ţ ute î rezer vă petru şte asaltur puter ce, u cor p ou de aî proastă cal tate are puţ sorţ să reuşească acolo u de ele u au avut succes Ba a ult, dacă u este vorba' de îceputul ue capa , ch ar acest corp ou poate f alcătu t d c urucur , ceea ce poate cost tu asupra forţelor de care a d spue bel geratul, asu pra aprop er oetulu î care ele vor f fer oare acelora ale adversarulu , şte d caţ care vor da î săş operaţ e pe care acest corp o va îcerca o se f caţ e d fer tă, petru că, dacă u a este î stare săş dreagă p erder le, îsăş succesele lu îl vor călăuz , ar t et c, ua spre c rea f ală De alt ter , u ărul carpulu de arată care este opus u este aî 105

| | | care a | portate ale adversarulu , îsăş operaţ a îş poate sch ba caracterul căc , ch ar dacă ar trebu să se sfîrşească pr p erderea poz ţ e pe care o ţ ea trupa î defe s vă, faptul că a ţ uto cîtva t p poate f u are succes, dacă a reuş t, cu forţe foarte c , să d strugă uele forţe foarte portate ale adversarulu Poţ săţ da seaa că dacă găseşt astfel de aăute de preţ î aal za corpur lor agajate, stud ul poz ţ e îsăş , al dru ur lor, al că lor ferate pe care le coadă, al aprov z oăr lor pe care le apără este de cea a are îse ătate urebu e stud at ceea ce aş u îtreg cotextul geograf c, adăugă el rîzîd (îtradevăr, fu atît de ul ţu t de această expres e, îcît, î ură, or de cîte or o îtrebu ţa, ch ar după a ulte lu , rîdea totdea ua la fel) î t p ce uul d bel geraţ pregăteşte operaţ a, dacă c teşt că ua d patrulele sale a fost c tă pr îprejur le poz ţ e de cealălalt bel gerat, ua d cocluz le pe care o poţ trage este că cel d tî îcearcă sş dea seaa de lucrăr le defe s ve pr care cel deal do lea are de gîd să zădăr cească atacul O acţ ue îdeoseb de o v oleţă îtru puct poate îsea dor ţa de a l cucer , dar ş dor ţa de a reţ e acolo pe adversar, de a u răspude acolo ude a atacat, sau poate f ua u s ulacru care să ascudă, pr îtreţ erea v oleţe , uele sch băr de trupe î acel loc (O s ulare clas că î războa ele lu Napoleo) Pe de altă parte, ca săţ da seaa de se f caţ a ue aevre, de scopul e pr c pal ş , pr urare, de ce fel de altele va f îsoţ tă sau urată, e a folos tor să cosulţ regulaetele l tare ale ţăr decît ceea ce auţă coadaetul ş care poate f e t să îşele pe adversar, să ascudă o îfrî gere pos b lă uotdeaua se poate presupue că aevra pe care a vrut să o îcerce o arată e aceea pe care » prescr a regulaetul î v goare î îprejură r le aseăă tore Dacă de p ldă, regulaetul prescr e să îsoţeşt u atac frotal cu uul de flac, dacă acest deal do lea atac f d zădăr c t coadaetul pret de că avea c o legătură cu cel d tî , ş u era decît o> 106

d vers ue, pesee că adevărul trebu e căutat î regulaet ş u î spusele coadaetulu Nu e vorba ua de regulaetele f ecăre arate, c de trad ţ le, de ob ce ur le, de doctr ele lor Nu trebu e egl jat c stud ul acţ u d ploat ce, totdeaua î perpetuă s tar e de acţ ue sau de r eacţ ue î fucţ e de acţ uea l tară Ic dete, î apareţă eîseate, prost îţelese la t pul lor, îţ vor expl ca cu că a cul, b zu duse pe u ajutor de care aceste c dete arată că a fost l ps t, a executat î real tate decît o parte d acţ uea sa strateg că Astfel îcît dacă şt să c teşt stor a l tară, ceea ce îseaă o povest re î cîlc tă petru oul de rîd este petru t e o îlă ţu re tot atît de log că precu u tablou petru aa torul careş dă seaa cu e îbrăcat persoajul, ce ţ e el î îă, cîtă vree v z tatorul ulu t al uzeelor este aeţ t ş l apucă durerea de cap d pr c a cule r lor pe car e u le poate deslu ş Dar după cu î u ele tablour u e deajus să bag de seaă că perso ajul ţ e u pot r, dar trebu e să şt petru ce p cto rul a pus î î u pot r, ce aue s bol zează a cesta, aceste operaţ u l tare, ch ar î afară de scopul lor ed at, sît călcate de ob ce , î tea geeralulu care coduce capa a, pe bătăl le a vech care sît, dacă vre , ca trecutul, ca b bl oteca, ca erud ţ a, ca et olog a, ca ar stocraţ a o lor bătăl Bagă de seaă că u vorbesc acu de de t tatea locală, cu să ă expr , spaţ ală, a bătăl lor, care de aseeea ex stă U cîp de luptă a fost sau u va f de a lugul vea cur lor decît cîpul ue s gure bătăl A fost cîp de luptă, toca petru că îtruea uele cod ţ î le gătură cu s tuaţ a geograf că, cu îsăş defectele î ă sură să st gherească pe a c (de p ldă, u fluv u ca rel ta e î două), care face d el u cîp bu de luptă A fost, dec , ş va a f Nu poţ face d or ce oda e u a tel er de p c tură, u poţ face d or ce loc u cîp de luptă Ex stă locur predest ate Dar îcă o dată, u vorbea de aşa ceva, c de t pul de bătăl e pe carel ţ de u so de t par strateg c, de past şă tact că, dacă vre : bătăl a de la Ul, de la Lod , de la Le pz g, de la Caae Nu şt u dacă vor a avea loc războa e, c aue ître 107

care popoare ; dar dacă vor' avea loc,f s gur că va f (ş cu buă şt ţă, d partea coadaetulu ), u Ca ae, u Austerl tz, u Rosbach, u Waterloo, fără să a vorb de altele, de care u u se sf esc să vor bească Mareşalul vo Schl effe ş geeralul de Fa ehause au pregăt t d a te, îpotr va Fraţe , o bă tăl e de la Caae, ge Ha bal, cu f xarea adversa rulu pe tot frotul ş îa tarea pe două ar p , a cu seaă pe oea dreaptă î Belg a, î t p ce Berhard preferă rîdu aîa obl că a lu Freder c cel Mare, a degrabă Leuthe decît Caae Alţ îş expu a pu ţ pe şleau părer le, dar îţ garatez, dragul eu, că Beaucose l, acel coadat de escadro căru a tea prezetat a z lele trecute ş care este u of ţer cu u foarte are v tor, a toc t cul său atac de la Pratze, îl cuoaşte î toate aăutele, îl ţ e î rezervă ş da că cuva are ocaz a săl execute, u va greş lov tura pe care eo va serv cît a aplă Bagă de seaă, străpugerea cetrulu de la R vol se va repeta, dacă vor a f războa e Nu e a per ată decît × Adaug că eşt aproape codaat la atacur frotale, căc e u vrea să căde arăş î greşeala de la 1870, c toată lu ea vrea ofes vă, ua ş ua ofes vă S gurul lucru care ă tulbură este că u ua şte ţ îtîrz ate se opu aceste doctr e uate, c ş uul d ce a t er dascăl a e care e u o de ge u, Ma g , ar dor să se facă loc, f reşte prov zor u, defes ve Eşt foarte îcurcat cîd trebu e să răspuz , cîd c tează ca p ldă Austerl tz ul, ude defes va u este de prelud ul ataculu ş al v ctor e Aceste teor ale lu ; Sa t Loup î suflau ă dejdea că poate u ă îşela î v aţa pe care o ducea la Doc eres, î ce pr veşte of ţer despre care auzea vorb duse î t p ce beau v de care pro ecta asupra lor răsfrîgerea lu îeîtătoare apl f cî du î aceeaş ăsură î care, eîd era la Balbec, regele ş reg a Ocea e , ca soc etate a celor patru cuoscă tor î ale gur , tîărul jucător, cuatul lu Legrad , sau părut eor ş acu erau cşoraţ î och e , astfel îeît se păreau ex steţ Ceea ce plăcea astăz poate u va f d feret î e, aşa cu se !"

ît plase totdeaua pîă acu, f ţa care era îcă î acest oet poate u era e tă ue d struger apro p ate petru că pr ceea ce spuea cu pr v re la arta războ ulu , Sa t Loup adăuga pas u îflăcărate ş fugare pe care o îch a î aceste cîteva ser tuturor lucrur lor î legătură cu v aţa l tară, u tee telec tual, de o atură peraetă, î ăsură să ă lege destul de puter c ca să pot crede, fără să îcerc să ă îşel, că lucrăr le pr ete lor e de la Doc eres vor cot ua să ă tereseze ch ar după plecarea ea ş u vo îtîrz a să ă reîtorc î jlocul lor Ca să f u totuş a s gur că această artă a războ ulu era îtr adevăr o artă î îţelesul sp r tual al cuvîtulu : $ Mă teresez espus, a z s lu Sa tLoup, dar spue , ă îgr jorează u puct î dau seaa că arta l tară ar putea pas oa, dar î acest scop ar trebu să u o cos der că se deosebeşte atît de ult de alte arte, că regula îvăţată u îseaă totul Î spu că bătăl le se cop ază îtoca Găsesc că este îtrade văr estet c, precu spuea , să vez dedesubtul ue bă tăl odere ua a veche, u pot să ţ spu cît de ult î place această dee Dar atuc , ge ul coa datulu u îseaă c ? Nu apl că îtr adevăr decît regul le ? Sau, îa şt ţă egală, ex stă ar geeral aşa cu sît ar ch rurg , car e, (eleetele fur zate de două stăr bolăv c oase f d acelaş d puct de vede re ater al), îş dau totuş seaa după u lucru de c, poate fapt al exper eţe lor, dar terpretat, că î cu tare caz trebu e să facă a degrabă cutare lucru, î cutare alt caz altul, că î cutare caz trebu e a degra bă să opereze, ar î cutare să se abţ ă $ ue cred Ve vedea că Napoleo u atacă atucî cîd toate regul le îl îdeaă să atace, dar o d v aţ e obscură 51 sfătu eşte să o facă De p ldă, cercetează bătăl a de la Austerl tz sau, î 1806, strucţ le pe care le dă lu Laes Dar ve vedea geeral care tă î ch p şcolăresc cutare aevră a lu Napoleo ş ajug la u rezultat d aetral opus Găseşt zece p lde de acest so î războ ul d 1870 Dar ch ar cîd e vorba de a terpreta ce face adversarul, ceea ce face u este decît u s pto care poate îsea ulte lucrur d fe

109

r te F ecare d aceste lucrur are tot atîţ a sorţ de a f cel autet c, dacă te ărg eşt la judecată ş la şt ţă, după cu î uele cazur coplexe, toată şt ţa ed cală a lu u ar ajuge să hotărăşt dacă tuoarea evă zută este f broasă sau u, dacă operaţ a trebu e sau u să f e făcută uoca ager ea, d v aţ a î geul doae de uhebes (ă îţeleg ), sît hotărîtoare la arele gee al ca ş la arele ch rurg Ca săţ dau o p ldă, ţ a spus ce ar putea îsea o recuoaştere la îceputul ue bătăl Dar ea poate îsea zece alte lucrur , de p ldă săl fac pe a c să creadă că ve ataca îtru puct, c tă vree vre să atac î altul, să ît z o perdea carel va îp ed ca să vadă pregăt r le operaţ e reale, săl s leşt să aducă trupe, să le f xeze, să le ob l zeze î tralt loc decît acolo ude ele sît ecesare, să ţ da seaa de forţele de care d spue, săl p pă , săl s leşt săş dezvălu e jocul Ueor îsuş faptul că agajez trupe eore îtro operaţ e e dovada că această operaţ e este cea adevărată ; căc o poţ executa dea b ~ elea, deş u este decît u s ulacru, toca petru ca acest s ulacru să a bă a ulţ sorţ dea îşela Dacă aş avea t pul săţ povestesc, d acest puct de vedere, războa ele lu Napoleo, te îcred ţez că acele s ple şcăr clas ce pe care le stud e, ş pe care e ve vedea executîdule î serv c ul î capa e, ua de dragul pl băr , (u, şt u că eşt bolav, arta ă !) e b e, îtru războ , cîd desluşeşt î dosul lor v o leţa, judecata ş cercetăr le adîc te ale îaltulu co adaet, eşt eoţ oat î faţa lor ca î faţa focur lor s ple ale uu far, lu ă ater ală, dar eaaţ e a sp r tulu , care scodeşte spaţ ul ca să sealeze vaselor pr ejd a Poate greşesc vorb du ţ ua de l tera tura de războ După cu î real tate, cost tuţ a solu lu , d recţ a vîtulu ş lu a arată de ce parte va cres te u copac, cod ţ le î care se face o capa e, carae ter st c le reg u î care aevrez , coadă îtrucîtva ş ărg esc plaur le ître care u geeral are de ales Astfel îeît poţ prevest ersul aratelor dea lugul uţ lor, îtru s ste de vă , pe cutare cîp , aproa pe paralel cu caracterul de eces tate ş de fruuseţe : grad oasă a avalaşelor

to

$ î coteşt acura l bertatea coadatulu , d v aţ a adversarulu care vrea să gh cească plaur le, pe care o acorda a ad eaur $ Cîtuş de puţ ! îţ aduc a te de acea carte de f lozof e pe care o c tea îpreuă la Balbec, bogă ţ a lu pos b lulu î raport cu luea reală ? E b e ! acelaş lucru se petrece ş î arta l tară îtro s tuaţ e dată se vor pue patru plaur ître care geeralul a avut de ales, după cu o boală poate ura d fer tele evoluţ la care ed cul trebu e să se aştepte Ş acolo, slăb c uea ş gradoarea oeească sît o cauze da cert tud Să presupue aşadar că ître aceste pa tru plaur , uele raţ u îtîplătoare (cu ar f uele ţ te accesor de at s, sau t pul care zoreşte, sau u ărul c ş proasta aprov z oare a efect velor sale) faa pe geeral să prefere plaul îtî care e a puţ perfeet, dar a căru executare e a puţ cost s toare, a rap dă ş avîd ca tere o reg ue a bogată petru hraa tru pelor sale Por d cu acest d tî pla, pe care a cul, la îceput es gur, îl va desluş , poate să u reuşească, d cauza p ed c lor prea ar , e toca ceea ce uesc eprevăzutul scat d eprevederea oeească dar îl poate părăs ş îcerca al do lea sau al tre lea sau al patrulea pla Dar se prea poate de aseeea să f î cercat pe cel d tî Ͷ ş toca a c se vădeşte ceea ce uesc gradoarea oeească Ͷ ua ca u s ulacru, ca săl f xeze pe a c, î aşa fel ca săl surpr dă acolo ude u se credea atacat Astfel la Ul, Mac, care aştepta pe a c la apus, fu îvălu t pe la azăoapte, ude se credea î s guraţă P lda ea u este de alt ter prea buă Ul este u t p a bu de luptă de îvălu re pe care v torul îl va vedea repetîdu se, căc u este ua o p ldă clas că d care se vor sp ra geeral , c o foră îtrucîtva ecesară (ecesară pr tre altele, pr faptul căţ oferă o var etate, pos b l tatea dea alege), ca t p de cr stal zare Dar toate astea u duc la c u rezultat, f dcă aceste cadre sît totuş tate Mă î torc la cartea oastră de f lozof e, e ca pr c p le raţ o ale sau ca leg le şt ţe , real tatea l se coforează cu aprox aţ e, dar adu ţ a te de arele ateat c a Po care care u e s gur că ateat c le ar f r guros

111

«exacte Iar regulaetele îsele, despre care ţ a vorb t, sît la ura urelor de o portaţă secudară ş de alt ter sît sch bate d cîd î cîd Astfel, o cava ler şt , lucră după d 1895, des pre care se poate spue că este per at, căc se îtee ază pe uoctr a veche ş per ată care cos deră că lupta de cavaler e are decît u efect oral pr spa a pe care şarja o produce asupra adversarulu Or, dascăl oştr ce a tel geţ , tot ce ave a bu î cavale r e ş a cu seaă a orul de careţ vorbea, cos deră d potr vă că dec s va va f obţ ută pr tro adevărată îvălăşeală ude e vo lupta cu lacea ş cu spada ş ude cel a teace va îv ge u ua oralete ş dator tă pres e de groază, dar ater alete Ͷ Sa tLoup are dreptate, pesee că v torul va îreg stra această evoluţ e, spuse vec ul eu $ Aprobarea ta u ă supără, căc părer le tale par căl pres oează a ult decît ale ele pe pr eteul eu, spuse rîzîd Sa tLoup, f1 e că această s pat e ce ´se îf r pa tre caaradul său ş e îl pl ct sea îtru cîtva, f e că găsea că se cuv e să o cosacre, costatîdo astfel of c al Apo , poate a cşorat, portaţa regula etelor, care se od f că, este adevărat Dar pîă atuc , ele coadă s tuaţ a l tară, plaur le de capa e ş de cocetrare Dacă ogl desc o falsă cocepţ e strate g că, ele pot f pr c p ul ţ al al îfrîger Lucrur le acestea sît îtrucîtva prea teh ce petru t e, î spus? ol La ura ure , să u u ţ că războa ele îsele grăbesc î cel a îalt grad evoluţ a arte războ ulu î cursul ue capa , dacă e ceva a lugă, v ez pe uul d bel geraţ prof tîd de lecţ le pe care le dau succesul ş greşel le adversarulu , perfecţ oîd etodele acestu a care, l rîdul său, supral c tează Dar astea sît de do e ul trecutulu Dator tă ar lor progrese ale art le r e , războa ele v toare, dacă vor a f îcă războa e, vor f atît de scurte, îcît pacea va f îche ată îa te dea te gîd să trag vreu îvăţăît d ele $ Nu f atît de suscept b l, a spus lu Sa tLoup, răspuîîdu la ceea ce spusese îa tea acestor cuv te uea ascultat cu destulă lăco e

Î12

´Ͷ Dacă ve b evo să uţ a sară uştarul ş ve îgădu , ură pr eteul lu Sa tLoup, vo adăuga celor ce a spus că bătăl le se tă ş se suprapu u ua d pr c a coadatulu Se poate îtpla ca o eroare a acestu a (de p ldă aprec erea sa suf c etă a valor adversarulu ), săl facă să ceară trupelor sale şte sacr f c exagerate, sacr f c pe care uele u tăţ le vor săvîrş cu o abega ţ e atît de subl ă, îcît rolul lor va f astfel aseăător acelu a al cutre alte u tăţ d cutare altă bătăl e ş vor f c tate î stor e ca şte p lde care pot lua ua locul alte a : ca să e ărg la 1870, garda prusacă la Sa t Pr vat, t ral or alger e la Froeschv ller ş la W ssebourg Ͷ Ah ! care pot lua ua locul alte a, foarte adevărat ! M uat ! Eşt tel get, spuse Sa tLoup Nu era d feret la aceste d ură p lde, ca ort de cîte or sub part cular se îfăţ şa ceea ce este geeral uotuş , toca ge ul coadatulu ă teresa, aş f vrut să dau seaa î ce costa, cu ar acţ oa coadatul ge al îtr o îprejurare dată, î care cel l ps t de ge u ar putea rez sta adversarulu , ca să restab lească bătăl a copro să, ceea ce, potr v t spuselor lu Sa tLoup, era foarte pos b l ş fusese real zat de a ulte or de Napol eo Ca să dau seaa ce este valoarea l tară, a îtrebat care d tre geer al al e căr or ue l e cuoş tea avea î cel a îalt grad o f re de coadat, talet de tact c a, cu r scul de a pl ct s pe o e pr ete , care de alt ter u lăsau să l se zugrăvească pl ct seala pe faţă ş răspudeau cu o eoste tă buătate: Mă s ţea despărţ t (u ua de area oapte îgheţată care se Ît dea î depărtare ş î care auzea d cîd î cîd flu eratul uu tre care u reuşea decît să e sporească plăcerea de a f a c , sau băta a ue ore care d fer c re era îcă îdepăr tată de aceea la care aceşt t er trebu au săş re a săb le ş să plece), dar ş de toate preocupăr le exter oare, cît pe a c ş de1 a t rea doae de Guerates, dator tă buătăţ lu Sa tLoup căre a aceea a pr ete lor să care se adaugă î dădea parcă a ultă ces steţă ; dator tă ş căldur aceste c sufrager , gustulu îcărur lor *ͶGuer

$$

raf ate care se serveau, care pr leju au tot atîta plă* cere ag aţ e cît ş lăco e ele ; ueor părt c ca de atură d ele care fuseseră sulse, agheasatarul zgruţuros al sco c î care a stăru e cîteva p cătur de apă sărată, sau curpeul oduros, v ţele îgălbe te ale uu c erch e de strugur , le a îcojura îcă^ coest b lă, poet că ş îdepărtată ca u pe saj, făcîd să ureze î cursul c e evocăr le ue s este sub o boltă de v ţă ş a ue pl băr pe are ; î alte ser , această part cular tate or g ală a felur lor era pusă î> ev deţă de bucătar, care le îfăţ şa î cadrul lor f resc ca o operă de artă ; ar u peşte f ert î zarzavat era adus pe o farfur e lugu aţă de păît, pe care, despr zîduse î rel ef pe şte grăez de erbur albăstr frag b l dar îcă răsuc te petru că fusese arucat v u î apa clocot tă, îcojurat de u cerc de sco c , de a acule satel te, crab , creveţ ş d , avea aeruj de a apărea îtro cera că dea lu Berard Pal ssy Ͷ Sît gelos, sît fur os, î spuse Sa tL©up, parte rl^îd, parte ser os, făcîd aluz e la coversaţ le fără sfîrş t, î şoaptă, pe care le îtreţ ea cu pr eteul său Găseşt oare că e a tel get decît e, ţ a ul t l a el ca l a e ? A tu c , u a e l o c decît petru el ? Bărbaţ care ubesc peste ăsură o fe e e, care tră esc î soc etatea uor bărbaţ cu succes la fee îş îgădu e uele glue pe care alţ , care le ar găs a puţ ev ovate, ar îdrăz să le facă îdată ce coversaţ a deveea geerală, ev ta cu toţ să a vorb de Dreyfus, de teaă să ul su pără pe Sa t Loup uotuş , peste o săptăîă, do d caaraz să făcură observaţ a cît era de c udat că, deş tră a îtru ed u atît de l tăros, era atît de dreyfusard, aproape at l tar st ͣIflueţa ed ulu are portaţa care se atr bu e", a spus, e vrîd să trau î aăute F reşte, avea de gîd să ă ărg esc la această observaţ e ş să u cot u cu reflecţ le pe care le îfăţ şase cu cîteva z le a îa te lu Sa tLoup Cu toate acestea, cu î spusese a proape textual cel puţ aceste cuv te, avea să ă scuz petru ele, adăug d : ͣE toca ceea ce spuea a z lele trecute" Dar u ţ use seaă de reversul 11

b evo toare ad raţ pe care Robert o arăta e ş altor cîtorva Această ad raţ e se copleta cu o as lare atît de desăvîrş tă a Me lor lor, c t peste patruzec ş opt de ore u ta că aceste de u erau ale lu î ce pr vea odesta ea teză, ca ş cu, ea ar f sălăşlu t totdeaua î tea lu ş eu aş f vîat doar pe oş le sale, Sa tLoup crezu de cuv ţă să ureze cu căldură bu sos t ş să ă aprobe : Ͷ F reşte ! ed ul are c o portaţă Ş ură cu aceeaş cov gere ca ş cu sar f te ut că laş îtrerupe sau u laş îţelege : Ͷ Adevărata flueţă este aceea a ed ulu telectual ! Eşt oul de tale !

Se opr o cl pă cu surîsul cu va care a stu t b e, lăsă să cadă ooclul, aţ t duş pr v rea ca u sfre del asupră : ~ uoţ ce ce îpărtăşesc aceeaş dee sît la fel, î spuse el, cu u aer de sf dare Fără îdo ală, uş a tea că spusese cu cîteva z le a îa te ceea ceş a t se î sch b at t de b e Nu sosea î f ecare seară la restauratul lu Sa t Loup î aceleaş toae Dacă o a t re, o îh re sît î stare să e părăsească, astfel îcît u e a dă seaa de ele, ueor rev ş ultă vree u e a părăsesc î uele ser , cîd străbătea oraşul îdrep tîduă spre restaurat, o regreta atît de ult pe doaa de Guerates, îcît ab a a putea răsufla: s ar f spus că o parte d p eptul eu ar f fost secţ oată de u aato st d bac , scoasă ş îlocu tă cu o parte egală de sufer ţă eater ală, c u u ech valet de ostal g e ş de dragoste Cusătura a fost î zadar b e făcută, tră eşt destul de aevo e cîd regretul ue f ţe sa subst tu t ăruta elor, are aerul că acupă a ult loc decît ele, îl s ţ ereu, apo ce ab gu tate să f s l t (£ o parte d trupul tău Dar parese că valoră a ult La cea a că ad ere, oftez d pr c a apăsăr , dar ş d pr c a sfîrşelu Pr vea cerul Dacă era se , î spuea : ͣPoate că e la ţară Ş pr veşte aceleaş stele", ş c e şt e dacă, ajugîd la restaurat, Robert u va spue : ͣO veste buă, ă 115

tuşa ea a scr s, ar vrea să te vadă, va ve a c " Nu aşterea ua pe f raet gîdul la doa a de Guerates O boare a g gaşă care ad a, parcă aducea vreu esaj d partea ca od oară de de G lberle, î laur le de grîu de la Mesegl se : oul u se sch bă, c troduce î set etul pe carel atr bu e ue f ţe ulte d eleetele aro te pe care ' le trezeşte, dar care sît stră e Apo ceva î o se ´ strădu eşte totdeaua să aducă aceste set ete deose b te la a ult adevăr, ad că să e uească cu u se t et a geeral, cou îtreg oe r , cu care d v z ş supărăr le pe care aceşt a le pr c u esc sît ua u pr lej de a e aprop a : supărarea ea se îb a cu oarecare plăcere petru că şt a că e o părt c că d dragostea u versală Fără îdo ală, pr ceea ce credea că recuosc d tr steţ le pe care le îcerca se î legătură cu G lberte, sau cîd aa u răîea seara, la Cobray, î oda a ea, cît ş a t rea uor pag de Bergotte, î sufer ţa pe care o îcerca ş de care doaa de Guerates, răceala, abseţa e , u se legau desluş t aşa cu e legată cauza de efect î tea uu savat, u coch dea că doaa de Guer atesc ar f această cauză Nu ex stă oare cutare durere f z că d fuză care se ît de pr îprăşt ere î reg u le exter oare părţ bolave, dar pe care o părăseşte ca să d spară dea b elea, dacă u pract c a at ge puctul d care purcede ? Ş totuş a îa te, ît derea eî î dădea î och oştr aseeea caracter edesluş t ş fatal, îcît ef d î stare de a o expl ca, dea o local za ch ar, credea că e cu eput ţă de v decat î t p ce ă îdrepta spre restaurat, î spuea : ,,Sît patrusprezece z le de cîd a a văzuto pe doaa de Guerates" patrusprezece z le, se pă rea ceva eor e, care, cîd era vorba de doaa de Guerates uăra cu ute?) N ua stelele ş ad erea, dar ch ar d v z u le ar tet ce ale t pulu luau î och e şte proporţ dureroase ş poet ce F ecare z era acu o creastă şcătoare a ue co l e es gure : de o parte, s ţea că putea coborî spre u tare, de al ta ă b c u a evo a de a o revedea pe ducesă Era a aproape cîd de ua, cîd de alta, 116

egăs d u ech l bru stator c Îtr o z a spus : Poate va sos o scr soare d seară" ş , ve d la c ă, a avut curajul de al îtreba pe Sa tLoup : Ͷ Na pr t, d îtîplare, şt r de la Par s ? ͶBa da, răspuse el, cu u aer orocăos, dar sît proaste Răsuflă, îţelegîd că ua el era îh t, ar şt r le pe care le pr se erau de la aata lu Dar a dat curîd seaa că ua d urăr le lor va f îpreju rarea că Robert va f ult t p îp ed cat să ă ducă la ătuşa lu A aflat că ître el ş aata lu zbuc se o ceartă, f e pr corespodeţă, f e că ea ar f ve t îtro d eaţă săl vadă ître două treur Ch ar certur le a puţ grave de pîă acu păreau îtotdeaua că sît solub le Căc ea era prost d spusă, se ag ta, plîgea, ͻd ot ve tot atît de greu de îţeles ca u cop care se îch d îtro oda e îtueco asă, u v la c ă, refuză or ce lăur re ş u fac decît să plîgă ş a tare cîd, ea putîd răbda, le da cîteva pale Sa tLoup sufer îgroz tor de pe ura aceste eîţeleger , dar aces ta este ua u fel de a vorb prea s plu ş care fal s f că dec deea pe care trebu e să eo face despre această durere Cîd se poe s gur, eavîd altceva a xbu de făcut decît să se gîdească la aata lu care plecase cu respectul pe carel îcercase petru el văzîdul atît de eerg c, el ştea carel tulburase î cele d tî ore luă sfîrş t î faţa reparab lulu , ş îce tarea ue el şt e u lucru atît de g gaş, îcît cearta dobîd î och lu , odată stab l tă puţ d farecul pe care lar f pr leju t o îpăcare Ceva a tîrz u, a îceput să sufere d pr c a ue durer , a uu acc det secudar, al căror flux zvora, fără îcetare, ch ar d «1, la deea că poate ea s ar f îvo t să se îpace, că ar f cu eput ţă ca ea să aştepte u cuvît d par tea , că pîă atuc ca să se răzbue poate, ea ar face î cutare seară, î cutare loc cutare lucru, ş ar f tre bu t doar să telegraf eze că soseşte petru ca acest lucru să u se îtîple, că poate alţ prof tă de t pul pe care el îl roseşte, ş că peste cîteva z le va f prea tîrz u ca să o regăsească, petru c va f ocupată 117

Nu şt a c de toate aceste pos b l tăţ , aata lu tă cea, ceea ee sfîrş pr a îebu durerea, astfel îcît îcepu să se îtrebe dacă u cuva era ascusă la Do e eres sau plecase î Id Sa spus că tăcerea este o forţă ; î cu totul alt î ţelee este ua d cele a ter b le la d spoz ţ a celor ce sît ub ţ Ea sporeşte el ştea celu ce aşteaptă N c u îdeaă atît la îpăcare cu o f ţă decît ceea ce e desparte de ea, ş ce p ed că e a greu de străbătut decît tăcerea ? Sa a spus de aseeea că tăcerea este u ch ş că î stare să îebuească pe cel ce e s l t la ea î îch sor Dar ce ch Ͷ a are decît acela de a tăcea Ͷ sl îdur d partea ce le pe care o ubeşt ! Robert îş spuea : ͣCe o f făcîd ea, de tace ? Fără îdo ală, ă îşală cu alţ " Ma spu ea : ͣCea făcut de tace astfel ? Poate ă urăşte, pe vec " Ş se îv u a uăcerea îl îebuea astfel cu ade vărat, d pr c a geloz e ş a reuşcăr lor Ma cupl tă de alt ter decît aceea a îch sor lor, această tăcere era ea îsăş o îch soare U ţarc eater al, fără î do ală, dar de epătrus, această fel e terpusă de at osferă goală, dar pe care razele v zuale ale celu pă răs t u le pot străbate Ex stă oare vreo lu ă a îgroz toare decît tăcerea care u e arată o abseţă, c o e, ş f ecare dedîduse alte trădăr ? Ueor Robert credea că această tăcere avea să îceteze ua decît, că scr soare aşteptată va sos O vedea, ea sosea, el pîdea f ecare zgoot, se a potolea, urura : ͣScr soarea ! Scr soarea !" După ce pres ţ se astfel o oază ag ară de du oş e, se poeea tropă d î deşertul real al tăcer fără sfîrş t îdura d a te fără să u te vreua, toate durer le ue despărţ r pe care î alte oete credea că o va putea ev ta, ca ce ceş rîdu esc toate afacer le î vederea ue expatr er care u va avea loc, ş a căror te, care u a şt e ude va trebu să se s tueze î e, se frăîtă oeta, despr să de e , ca acea ă pe care o sulg uu bolav ş care cot uă să bată, despărţ tă de restul trupulu î or ce caz, această ădejde că aata lu se va îtoarce î dădea curajul dea stăru î despărţ re, după cu cred ţa că te ve 118

putea îtoarce v u d luptă îţ îgădu e să îfruţ oar tea Cu d tre toate platele oeeşt ob şu ţa este aceea care are a puţ ă evo e de u sol hră tor ca să tră ască ş se veşte cea d tî pe stîca î apareţă cea a stearpă, poate pract cîd a îtî s ularea ue despărţ r , ar f sfîrş t să se ob şu ască s cer cu ea Dar es guraţa îtreţ ea î el o stare care, legată de a t rea aceste fee , seăa cu dragostea Se s lea totuş să u scr e, gîd d poate că era a puţ cu pl t ch ul dea tră fără aata lu decît cu ea î au te cod ţ , sau că, după ch pul î care se despărţ seră, ͻera ecesar să aştepte scuzele petru ca ea să păstreze ceea ce credea că avea petru el, dacă u dragostea, ćel puţ st a ş respectul Se ulţuea să se ducă la telefoul care toca se stalase la Doc eres ş să ceară şt r sau să dea strucţ u ue caer ste pe care o agajase la pr etea lu Aceste cou caţ erau de alt ter copl cate ş luau ult t p, căc urîd pă rer le l terare ale pr ete lor e î legătură cu urîţe a cap tale , ͻ dar avîd a ales î vedere a alele e , cî , a uţa, caar ş papagalul, ale căror ţ pete co t u propr etarul e de la Par s îcetase de a le a tolera, aata lu Robert toca îch ase o că pro pr etate î îprejur le Versa llesulu Iar el, la Do c eres, u dorea ăcar o cl pă oaptea Itru rîd, răpus de oboseală, aţ p puţ la e Dar deodată î cepu să vorbească, vo a să o a la fugă, să îp ed ce ceva, spuea : ͣAud a să a să" Se trez î spuse că toca v sase că era la ţară, la pluto erulajor, ca' re îcercase săl îdepărteze d tro au tă parte a ca se Sa tLoup gh c se că pluto erul ajor găzdu a pe u locoteet foarte bogat ş foarte v c os care o dorea ult pe pr etea sa Ş deodată auz se pe eaşteptate, ´desluş t î v sul său, str gătele ter tete ş regulate pe care aata lu ob şu a să le scoată î oetele de voluptate Vruse săl s lească pe pluto erul ajor săl ducă î oda e, ude acesta îl îp ed ca să ajugă, cu u aer j g t de atîta d screţ e, îeît Robert spu ea că ul va putea u ta c odată Ͷ V sul eu e d ot, adăugă el îcă gîfî d 119

Dar a dat scaa că î ora urătoare fu de a ulte ov pe puctul dea telefoa aate sale ca so roage să se îpace cu el uata stalase de curîd tele foul la o acasă, dar u şt u dacă această îprejurare lar f sluj t îtrucîtva pe Sa tLoup De alt ter u s e păr ea pr ea cu v c os s ă dau p ă r ţ l or e ,, ba ch ar ua uu aparat stalat î casa lor, a cest rol de jloc tor ître Sa tLoup ş aata lu , or cît de ob le ş de d st se ar f fost set etele e Coşarul lu Sa tLoup se r s p oarecu d tea lu Ve să ă vadă cu pr v rea d strată ş f xă răs t pul acestor z le cupl te" care, urîd ua alte a, au deseat petru e curba u ată a vreue rape făur te d greu de pe care Robert se îtreba ce hotărîre avea să a pr etea lu î sfîrş t, ea II îtrebă dacă el sar îvo să o erte, îdată ce îţelese că despărţ rea era ev tată, îş dădu seaa de toate eajusur le ue îpăcăr Suferea de alt ter a puţ ş aproape că acceptase o durere a căre uşcătură poate avea să o îcerce arăş peste cî teva lu , dacă legătura | ar f reîceput Nu şovă ult t p Poate u şovă toca petru că ea, î sfîrş t, s gur căş va putea redobîd aata, că va putea, dec că o va face Dar ea îl ruga, toca ca săş regăsească l ştea, să u v ă la Par s de îtî auar e Or, el avea curajul să se ducă la Par s fără să o vadă Pe de altă parte ea cos ţ se să călătorească cu el, îsă ar f trebu t u coced u pe care căp taul de Borod o u se îvo a să l acorde $ Mă st ghereşte d pr c a v z te la ătuşa ea, care e astfel aîată Mă vo îtoarce probab l la Par s de Paşt $ Atuc u e vo putea duce la doaa de Guer ates, căc vo f Ia Balbec Dar u face absolut c $ La Balbec ? Dar ab a a fost acolo î august $ Da, dar aul acesta trebu e să ă duc a devree, d pr c a săătăţ ele Se teea ca, după cele ce spusese despre ea, să u a o părere proastă de aata lu ͣE v oletă, toca petru că e prea s ceră, prea d tro bucată î set etele e Dar e o f ţă subl ă Nu ţ poţ îch pu

120

ce g găş e poet că are Se duce să petreacă î f ecare a z ua orţ lor la Bruges Nu aşa că e «b e» ? Dacă a să o cuoşt vreodată, ve vedea, are o gradoare" Cu era pătrus de u au t l baj ce se vcrbea î jurul aceste fee î cercur le l terare : ͣAre ceva s deral, ba ch ar ceva vat c, îţeleg ce vreau s spu, poetul care era aproape u profet" A căutat î t pul c e u pretext care să îgă du e lu Sa tLoup să o roage pe ătuşa lu să ă pr ească fără să aştepte ca el să v ă la Pas Or, acest pretext î fu pr leju t de dor ţa de a revedea tablour le Iu Elst r, arele p ctor pe care Sa t Loup ş cu e îl cuoscuse la Balbec Pretext care cupr dea de alt fel ş oarecare adevăr căc , dacă î v z tele pe care le făcuse lu E st r, pret sese p ctur sale s ă călău zească spre îţelegerea ş spre dragostea uor lucrur a bue decît ea, u dezgheţ adevărat, o autet că p aţă de prov c e, şte fee v pe plajă (cel puţ aş f co adat portretul real tăţ lor pe care u şt use să le adîcesc, ca o cărare cu ruje albe, u ca să coserve, c ca să descopere fruuseţea for), acu d potr vă, toca or g al tatea, seducţ uea acestor p ctur î stîr eau dor ţa ş ţ ea a cu seaă să văd alte tablour de Elst r M se părea că tablour le lu cele a eîseate erau altceva decît capodoperele p ctor lor ch ar a ar Opera lu era ca u regat îch s, cu gra ţele de etre cut, cu substaţa fără pereche Colecţ oîd cu lăco e rarele rev ste care publ caseră stud despre el aflase d ele că ua de curîd îcepuse să p cteze pe saje ş atur oarte, dar că îcepuse cu tablour tolog ce (văzuse fotograf a a două d ele î atel erul său), apo fusese ult t p pres oat de arta japoeză Uele d operele cele a caracter st ce ale d fer telor sale a ere se aflau î prov c e Cutare casă d Adelys, ude se afla uul d pe sajele sale cele a fruoase, se părea tot atît de preţ oasă, î stîr ea o d or ţ ă t o t a tî t d e v e d e a căl ă t or , ca u sat de Iî g Chartres î a căru p atră de oară e îcas trat u glor os v tral u ; spre posesorul aceste capodo pere, acest # ca |$ | 121

case sale grosolae, pe strada are, puea îtrebăr ue a d acele ogl z ale lu care este u tablou de Elst r ş care poate căl cupărase cu cîteva de frac , ă s ţea călăuz t de acea s pat e care ueşte pîă ş le, pîă ş caracterele celor ce gîdesc î acelaş ch p ca o despre u sub ect cap tal Or, ua d aceste rev ste a tea că tre opere de seaă ale p ctorulu eu preferat aparţ ea doae de Guerates De aceea a putut strecura î t pul c e , î faţa pr ete lor să , pe eaşteptate, dar s cer, î seara î care Sa t Loup î vest se călător a pr etee sale la Bruges : $ Ascultă, î îgădu ? Cea d ură coversaţ e cu pr v re la doaa de care a vorb t Iţ a teşt de Elst r, p ctorul pe care la cuoscut la Balbec ? $ Vez b e, f reşte $ îţ aduc a te că l ad ra foarte ult ? ´Ͷ Cu u se poate a b e, ş de scr soarea pe care a tr so $ Iată uul d ot vele, u d cele a portate, dar uu accesor u, petru care aş vrea să cuosc pa u ta doaă, şt despre c e e vorba $ Des gur, cîte ocolur $ Petru că are cel puţ u tablou foarte fruos de Elst r $ Ia te u tă, u şt a $ Elst r va f , fără îdo ală, la Balbec de Paşt , şt căş petrece acu aproape tot t pul pe această coastă Aş f ţ ut ult să văd acest tablou îa tea plecăr ele Nu şt u dacă eşt î tere destul de t cu ătuşa ta ; u cuva a putea, puîdu ă î ev deţă cu des tulă d băc e î och e ca să u r efuz e, să o rog să ă lase să văd tabloul fără t e, de vr ee ce u ve f acolo ? Ͷ S te îţeleş răspud de ea, au lucrul asupră ´Ͷ Robert, cît de ult ţ la dueata

Ͷ´ Eşt drăguţ că ţ la e, dar a f ş a drăguţ dacă a tutu , după cu a făgădu t ş îcepuseş să ă tutu eşt Ͷ Nădăjdu esc că u pueţ la cale plecarea duea voastră, î spuse uul d pr ete lu Robert Şt ţ , dacă Sa tLoup pleacă î per s e, aceasta u sch bă c, $++

sîte a c Poate că va f a puţ plăcut petru du eavoastră, dar e vo da toată osteeala ca să îcercă să vă face să u taţ l psa îtradevăr, toca î oetul cîd se credea că pr etea lu Robert se va duce s gură la Bruges, s a aflat că acel căp ta de Borod o, care fusese pîă acu de altă părere, acordase subof ţerulu Sa tLoup o lugă per s e ca să se ducă la Bruges Iată ce se îtîplase : pr c pele, foarte îdru de părul său bogat, era cl etul cred c os al celu a are coafor d oraş, care fusese od oară uce c la fostul coafor al lu Napoleo al IlI lea Căp taul de Borod o era î ter e foarte bu cu acest coafor căc 1, î c uda apucătur lor sale solee, era s plu cu oae de rîd Dar coaforul la care pr c pele avea o socoteală eplăt tă de cel puţ c c a , pe care flacoaele de ͣPortugal", de ͣApa Suvera lor ", f arele de odulat, br cele, curelele o uflau a puţ decît şapour le, tusor le etc, dădea a ultă cos deraţ e lu Sa tLoup care plătea peş , avea a ulte tră sur ş ca de călăr e Cuoscîd supărarea lu Sa tLoup că u putea pleca cu etresa lu , î vorb cu căldură de el pr c pelu ferecat cu u şervet alb î oetul î care bărb erul î dăduse capul pe spate ş ae ţa be regata Povest rea acestor avetur galate ale uu tîăr sulse căp taulu pr c pe u surîs de dulgeţă boa part stă E puţ probab l că se gîd la socoteala lu e plăt tă, dar recoadarea coaforulu îl făcea să îcl e atît spre bua cît ş spre proasta d spoz ţ e a uu duce Avea îcă bărb a pl ă de săpu cîd per s a era făgă du tă ş ea fu seată îcă î aceeaş seară Iar coaforul care avea ob ce ul dea se lăuda ereu ş ş atr bu a, toca ca să se poată lăuda, cu o capac tate dea ţ extraord ară, o flueţă pe deatregul ăscoc tă, de data aceasta, cîd î făcu lu Sa tLoup u serv c u se alat, u ua că u se lăudă cu el, dar, ca ş cu va tatea ar avea evo e să tă ş cîd u este cazul să o facă, cedează locul odest e , u vorb c odată de acest lucru lu Robert î spuseră cu toţ că atît t p cît vo f la Doc eres sau or cîd aş îtoarce a c , î l psa lu Robert, tră sur le, ca , casele, orele lor de l bertate, î vor sta la 123

d spoz ţ e, ş dădea seaa că aceşt t er îş pueau, d toată a luxul, t ereţea, v goarea î slujba slă b c u ele Ͷ De alt ter , urară pr ete lu Sa tLoup, după ce stăru seră să răî, de ce u vaţ îtoarce î f ecare a, vedeţ doar că v aţa de a c vă, place ! Ba ch ar vă teresaţ de tot ce se petrece la reg et, ca u fost ostaş al său Căc cot ua să rog, cu lăco e, să clas f ce pe d fer ţ of ţer ale căror ue le cuoştea, după ad raţ a a are sau a că pe care parcă o er tau, după cu od oară la coleg u puea pe caaraz e să purceadă la fel cu actor Coed e Fraceze Dacă î locul uu a d geeral pe care auzea c taţ totdea ua î frutea tuturor celorlalţ , u Gall ffet, sau u Negr er, uul d pr ete lu Sa tLoup spuea : ͣDar Negr er este uul d geeral ce a ed ocr ", ş ros tea uele ou, tact ş savuros al lu Pau sau al lu Gesl de Bourgoge, îcerca aceeaş fer c tă u re, ca od oară cîd uele epu zate ale lu uh ro sau Febyre erau refulate de revelaţ a eaşteptată a uelu euz tat al lu Aaury ͣE super or ch ar lu Negr er ? Aue î ce pr v ţă, daţ u exeplu ?" Vo a ca pîă ş ître of ţer subalter a reg etulu să stăru ască deoseb r adîc , ş ădăjdu a să despr d d ra ţ uea lor eseţa a ceea ce era super or tatea l tară Uul d tre ace a de care ar f teresat cel a ult să aud vorb duse era pr c pele de Borod o, toca petru că pe el îl observase de cele a ulte or Dar atît Sa tLeup, cît ş pr ete să , dacă recuoşteau î el u of ţer de valoare care as gura escadroulu său o ţ ută coparab lă, ul ubeau ca o Fără să vor bească de el, f reşte, pe acelaş to ca despre u of ţer prove ţ d trupă ş fracaso , care u frecve tau pe ce lalţ ş aveau î coparaţ e cu e o îfăţ şare cupl tă de pluto er ajor , parcă ul s tuau pe do ul de Borod o, î r îdul cel orlal ţ of ţer ob l , de car e, la dr ept vor b d, s e deos ebea ult pr at tud e ch ar faţă de Sa tLoup Aceşt a prof tîd de îprejurarea că Robert era doar subof ţer ş astfel fa l a sa fluetă putea f fer c tă că era v tat la şte 12

super or pe care alt ter ar f d spreţu t, u p er deau c o ocaz e de al poft la asa lor cîd aveau ca usaf r vreu persoaj de vază, capab l dea f de folos uu tîăr pluto er Nua căp taul de Borod o avea doar legătur de serv c u, de altfel d cele a bue, cu Robert Căc pr c pele, al căru bu c fusese făcut are şal ş pr c peduce de îpărat, cel cu a căru fa l e se îcuscr se apo pr căsător e, apo al căru tată se îsu rase cu o vară a lu Napoleo al IIIlea ş fusese de două or stru după Lov tura de stat, îş dădea seaa că, cu toate acestea,u îsea are lucru î och lu Sa t Loup ş î soc etatea Gueraţ lor, care la rîdul lor, cu u îbrăţ şa acelaş puct de vedere cu e , u aveau c o trecere la el Bău a că, î och lu Sa t Loup, u era Ͷ el, care se îrudea cu Hohezoller Ͷ u ob l autet c, c epotul de f u al uu fer er, dar î sch b îl cos dera pe Sa tLoup ca pe f ul uu a al căru co tat fusese cof rat de îpărat Ͷ cărora l se spuea, î foburgul Sa tGera , co tate refăcute Ͷ ş sol c tase de la el o prefectură, apo cutare altă slujbă î subord ea AS pr c pelu de Borod o, stru de stat, căru a te adresa cu ͣMose ore" ş care era e potul suveraulu Poate a ult decît u epot Se spue că cea dtî pr c p es ă d e Bo r o d o ar f a vu t u el e a a b l t ă ţ p e t r u N ap ol eo I p e car e l ur ă î s ul a Elba, ar cea dea doua petru Napoleo a III lea Iar dacă pe ch pul flegat c al căp taulu u regăsea trăsă tur le f reşt ale feţe , c cel puţ a estatea stud ată a ăşt lu Napoleo I, of ţerul avea a cu seaă î pr v rea elacol că ş blaj ă, î ustaţa pe oală ceva care te îdea să te gîdeşt la Napoleo al III lea ; ş îtru ch p atît de surpr zător, îcît cu sol c tase după Seda să se îgădu e săl îsoţească pe îpărat, ş f d refuzat de B sarc î faţa căru a fu dus, acesta r d cîd d îtîplare och asupra tîărulu care toca se pre gătea să plece, fu zb t deodată de această aseăare ş , răzgîd duse, îl cheă îapo ş dădu îcuv ţarea pe care toca o refuzase ca ş celorlalţ Pr c pele de Borod o u vo a să facă avasur lu Sa tLoup c celorlalţ ebr a soc etăţ d foburgul 125

Sa tGera d reg et (cîtă vree v ta deseor do locoteeţ , oae de rîd, dar agreab l ), toca petru că, pr v du pe toţ de la îălţ ea ăreţ e sale per ale, făcea, ître aceşt fer or , deoseb rea că u erau şte fer or care şt au că sît ş cu care era î cîtat să îtreţ ă legătur , f d sub apareţele sale de a estate, de o d spoz ţ e s plă ş jov ală, ar ce lalţ şte fer or care se credeau super or lu , lucru pe care el ul "ad tea Cîtă vree toţ of ţer reg etulu îl pr eau foarte b e pe Sa tLoup, pr c pele de Boro d o, căru a î fusese recoadat de areşalul de X, se ărg să f e îdator tor cu el î serv c ul î care Sa t Loup era de alt ter exeplar, dar ul pr la el acasă, cu excepţ a ue îprejurăr deoseb te cîd fu î trucîtva s l t săl v te, ş cu ea se prezetă î t pul /şeder ele, îl rugă să v ă cu e Văzîdul î acea seară pe Sa tLoup la asa căp taulu său, a putut deoseb lese, ch ar ş î a erele ş î elegaţa f e căru a d tre e , d fereţa d tre cele două ar stocraţ : vechea ob l e ş aceea a Iper ulu urăgîduse d tro castă ale căre cusurur , ch ar dacă le repud a cu toată tel geţa, trecuseră î sîgele său, ş care îcetîd de cel puţ u veac dea a exerc ta vreo autor tate reală, u a vede î aab l tatea ocr et toare c a re face parte d educaţ a pe car e o pr eşte, de cît u exerc ţ u, ca scr a sau călăr a, cult vat fără vreu scop ser os, de plăcere, spre deoseb re de burghez pe care această ob l e î d spreţu eşte îdeajus ca să creadă că fa l ar tatea e î ăguleşte ş l psa e de jeă ar oora Sa tLoup lua, cu pr ete e, îa or căru burghez care se prezeta ş al căru ue poate c ul auz se, ş stîd de vorbă cu el (fără să îceteze de a ş îcruc şa ş descruc şa p c oarele, se apleca pe spate, îtr o at tud e prea l beră, ţ îd p c orul cu îa) se adresa spuîdu ͣdragul eu" Dar d potr vă, făcîd parte d tro ob l e ale căre t tlur îş păstra se f caţ a după cu erau îzestrate cu ajorate bogate ca răsplata uor glor oase serv c , ş de îalte fucţ u î care coaz ulţ oae ş î care trebu e să cu oşt oae , pr c pele de Borod o îş cos dera ra gul, Ͷ dacă u î ch p deoseb t ş î coşt ţa sa 126

persoală ş l pede, cel puţ î trupul său care l vădea pr at tud ea ş apucătur le sale, Ͷ ca o prero gat vă efect vă ; se adresa aceloraş oae de rîd pe care Sa tLoup ar f at s pe uăr ş ar f luat de braţ, cu o afab l tate a estuoasă, î care o rezervă pl ă de ăreţ e tepera s pl tatea surîzătoare care era f rească, pe u to î care se ît părea î acelaş t p o buăvo ţă s ceră ş o truf e vo tă Asta se datora fără îdo ală faptulu că era a aproape de ar le abasade ş de Curte, ude tatăl său deţ use cele a îalte slujbe, ş ude apucă tur le lu Sa tLoup dea ţ e cotul pe asă ş p c orul î îă u ar f fost b e văzute,dar se datora a cu seaă faptulu că el d spreţu a a puţ această bur ghez e, căc ea era arele rezervor d care cel d tî îpărat îş luase areşal , ob l să , ar cel deal do lea găs se u Fould, u Rouher Fără îdo ală, f u sau epot de îpărat, care avea altceva de făcut decît să coade u escadro, preocupăr le tatălu ş ale bu culu său î l psa vreuu ob ect căru a să se apl ce, u puteau suprav eţu cu adevărat î tea doulu de Borod o Dar după cu sp r tul uu art st cot uă să odeleze, ulţ a după ce sa st s, statu a pe care a sculptato Ͷ ele se îtrupaseră, se ater al zaseră, s e îcar aseră î el, ş ch pul său le re flecta Adresa, cu v o c uea îtî ulu îpărat î voce, o dojaa uu br gad er, ar cu elacol a gîd toare a celu deal do lea răspîdea fuul ue ţ găr Cîd trecea îbrăcat c v l pe străz le d Doc eres, o au tă scl p re care l cărea de sub pălăr a sa tare făcea să strălucească î jurul căp taulu u cog to suvera ; cîd tra î b roul pluto erulu ajor, urat de adjutat ş de fu r er, treurau cu toţ , parcă ar f fost Berth er sau Massea Cîd alegea o stofă de patalo petru escadroul său, aţ tea asupra br gad erulu cro tor o pr v re capab lă de al deruta pe ualleyrad sau de al îşela pe Alexadru ; ş cîd specta ueor o stalare, se oprea, lăsa och uaţ ş albaştr să v seze, îş răsucea ustaţa, avea aerul dea clăd o Prus e sau o Ital e o Dar redeve d îdată d Napoleo al IIIlea, Napoleo I, observa că pachetajul u e lustru t ş ve a să guste d hraa trupe î v aţa lu part culară, la el 127

acasă, folosea cîd pr ea soţ le de of ţer burghez (cu cod ţ a să u f e fracaso ) u ua o veselă de Sevres albastră, deă de u abasador (dăru tă tatălu său de Napoleo, ş care părea î că ş a de preţ I casa prov c ală î care locu a pe proeada publ că, ca acele porţelaur rare pe care tur şt le ad ră cu a ultă plăcere î dulapul rust c al uu vech coac aeajat îtr o feră căutată ş prosperă), dar ş alte darur ale îpăratulu : aceste ob le ş îcîtătoare a ere care ar f făcut, la rîdul lor u î vreu post reprezetat v, dacă petru u faptul de a f de ͣea" ar f îseat să f sort t toată v aţa celu a edrept ostrac s, şte gestur t e, buătatea, graţ a ş , ascuzîd sub u eal u aş şder albastru, şto ag glor oase, răăş ţa ta că, lu ată ş suprav e ţu toare a pr v r Petru că ve vorba de relaţ le, burgheze pe care pr c pele le avea la Doc eres, trebu e să a t ur ătoarele : locoteetulcoloel cît uat la p a, soţ a ed culu şef cîta ca ş cu ar f obţ ut pre ul îtî a Coservatorulu Această d rt ură pereche c t ş locoteetu coloel ş soţ a lu c au î f ecare săp tăîă la doul de Borod o Erau de buaseaă ăgu l ţ , şt d că atuc cîd pr c pele se ducea î per s e la Par s, c a la doaa de Pourtales, la Murat etc Dar îş spueau : u este decît u căp ta, e prea fer c t că e duce la el Este de alt ter u adevărat pr ete al ostru Dar cîd doul de Borod o, eare făcea de ult t p deersur săţ ajugă a aproape de Par s, fu u t la Beauva s, se ută, u tă de a b elea de cele două perech ca ş de teatrul d Doc eres ş de cul restaurat de ude ş aducea adesea prîzul, îcît, spre area lor d gare, c locoteetulcoloel, c ed culşef, care c aseră de atîtea cr la el, u a pr ră, cît le fu dat să tră ască, c o veste d parte îtro d eaţă, Sa tLoup î ărtur s că scr sese bu c ele ca să dea şt r despre e ş să sugereze deea de a telefoa, de vree ce u ser v c u telefo c fucţ oa ître Doc eres ş Par s îtru cuvît, ea ura să ă chee î aceeaş z la aparat ş el ă sfătu să f u pe la patru fără u s fer t la poştă *+

I acel t p telefoul u era îcqj atît de folos t ca astăz Ob şu ţe î trebu e totuş atît de puţ t p ca să despoa e de ta a lor forulele sacre cu care sî te î cotact, îcît eobţ îd legătura ua decît, s gurul gîd care trecu pr te fu acela că lu crul este prea copl cat, foarte cood ş avea cît peac teţ a să fac o reclaaţ e : ca ş o astăz , u găsea după placul eu destul de ute, î sch băr le e eaşteptate, uata feer e căre a cîteva cl pe î ajug ca să se vească lîgă o v z b lă dar prezetă, f ţa cu care vrea să vorb , ş care stîd la asa e , î oraşul î care locu eşte (î cazul bu c , Par sul), sub u cer deoseb t de al ostru, ,pe u t p care u e obl gator u acelaş , şte îprejurăr ş preocupăr pe care le' goră ş pe care această f ţă le va spue, trasportată deodată la sute de poşte (ea ş toată ab aţa î care e cufudată), lîgă urechea oastră, î cl pa î care capr c ul ostru a poruc t Sîte ca persoajul d bas la a căru dor ţă o vrăj toare î îfăţ şează, îtro lu ă supraaturală, bu ca sau logod ca, fruzăr d o carte, vărsîd lacr , culegîd flor , foarte aproape ş totuş foarte departe de spectator, ch ar î locul ude se află î real tate Petru ca această ue să se îfăptu ască, ave decît să aprop e buzele de placa ag că, ş să o cheă Ͷ ueor t p prea îdelugat, recuosc Ͷ fec oarele v g lete a căror voce o auz z l c fără să le cuoaşte ch pul, ş care sît îger oştr păz tor , î îtuer cul aeţ tor ale căru porţ le străju esc cu geloz e ; atotputer cele dator tă cărora abseţ se vesc lîgă o , fără să e f e îgădu t să zăr ; Daa dele evăzutulu care golesc, uplu1 ş trec ereu altu a urele suetelor ; Fur le ro ce care î cl pa î care şopt o cof deţă ue pr etee, î ădejdea că e u e aude, e str gă pl e de cruz e : ͣAscult" ; sluj toarele veş c r tate ale M sterulu , preotesele bău toare ale Nevăzutulu , Do şoarele de la telefoae ! îdată ce aparatul ostru a răsuat, î oaptea pl ă de vede , asupra căre a ua urech le oastre se desch d, u jc zgoot Ͷ u zgoot abstract Ͷ acela al d staţe îlăturate Ͷ ş vocea f ţe drag se adresează /9Ͷ Guerates

129

E ea, e vocea e care e vorbeşte, care e acolo Dar cît de departe e ! De cîte or a fost î stare să o aud fără el şte, ca ş cu faţă de această pos b l tate de a o vedea, îa tea uor lug ore de călător e, pe aceea a căre voce era atît de 'aproape de urechea ea, î dădea a b e seaa cît de decepţ oată este apareţa aprop er cele a g gaşe ş la ce depăr tare pute f de f ţele ub te î cl pa î care se pare că a avea decît să ît de jîa ca să! le apucă Prezeţa" reală această voce atît de aprop ată Ͷ î despărţ rea efect vă ! Dar ş o at c paţ e a ue despărţ r veş ce ! Adesea, ascultîd astfel fără să o văd pe aceea care vorbea de atît de departe, s a părut că această voce str ga d adîcur d care u te a îtorc , ş a cuoscut el ştea ce av ea să ă cupr dă îtro z , cîd o voce va ve astfel (s gură ş ea aparţ îd uu trup pe care u a avea să l revăd vreodată), să şoptească î ureche şte cuv te pe care aş f vrut să le sărut, î trecere, pe şte buze pe vec î pulbere D păcate, î z ua aceea, la Doc eres, uea u avu loc Cîd a trat î cab ă, bu ca ă ş che ase ; a trat î cab ă, ´ l a era ocupată, vorbea c eva care probab l u şt a că u răspude e , căc aprop d receptorul de e, această bucată de le îcepu să vorbească ca Vas lache ; l a făcut să tacă, ca la teatrul de păpuş , puîdu l la loc, dar aseeea lu Sarsa lă, îdată cel aprop a de e, îcepea d ou să flecărească I d sperare de cauză, agăţîd def t v receptorul, a sfîrş t pr a îăbuş zvîrcol r le acestu crîpe soor care trăcă pîă î ult a cl pă, ş a dus să caut pe of c at care spuse să aştept u oet ; apo a vorb t ş , după cîteva cl pe de tă cere, a auz t deodată acea, voce pe care credea d «reşeală că o cuosc atît de b e, căc pîă atuc , or de cîte or bu ca stătuse de vorbă cu e, urăr se totdeaua ceea ce spuea pe part tura desch să a feţe sale î care och ocupau ult loc, dar astăz ascul ta îtî a oară ua vocea e A descoper t cît de blîdă era' această voce, toca petru că se părea" 130

sch bată î proporţ le e de vree ce era u tot ş parveea astfel s gură ş eîsoţ tă de ch pul e ; poate u fusese c odată atît de b'lîdă, căc bu ca, s ţ duă departe ş eoroc t, credea că se poate lăsa pradă ue efuz u de dragoste pe care, d ͣpr c p u" de educatoare, o îfrîa ş o ascudea de ob ce Era bla j ă, dar ş cît era de tr stă, a îtî ch ar d cauza buătăţ e aproape decatată, aşa cu puţ e voc oe eşt au putut f vreodată, de or ce aspr e, de or ce eleete de îpotr v re altora, de or ce ego s ; şubredă d pr c a g găş e , parcă era î or ce oet gata să se spargă, să sfîrşească îtru val pur de lacr , apo avîdo s gură lîgă e, fără asca feţe , a observat la ea îtî a oară ecazur le care o dog seră î cursult v eţ Era oare ua vocea care, petru că se îfăţ şa s gură, î dădea acea pres e ouă care ă sfîş a ? N"u ; dar această zolare a voc era a degrabă u s bol, o evocare, u efect d rect al alte zolăr , aceea a Du c , care se despărţ se îtî a oară de e Poru c le sau/ terd cţ le pe care le adresa or ce v aţa de toate z lele, pl ct seala dea asculta de ele sau fr gur le răzvrăt r care eutral zau dragostea ce o purta, erau supr ate î acest oet ş puteau f îlăturate ş î v tor (căc bu ca u a pret dea să ă ă a bă lîgă ea, sub legea e , era pe cale să expr e ădejdea că vo răîe totdeaua la Doc eres sau î or ce1 caz că vo prelug şederea î această local tate cît de ult> cu put ţă, căc ar putea pr săătăţ ş act v tăţ ele) ; astfel îc t ceea ce avea sub acest c clopot, aprop at de ureche era dezbărat de pres u le opuse care o ţ useră î f ecare z î cupăă, ş care, cu îcepere de atuc , ă răscol se rez st b l pe deatregul, îdu oşarea» oastră utuală Bu ca, spuîdu să răî la Doc eres, î trez o poftă răscol toare ş ebuă dea ă îtoarce Această l ber tate pe care o acorda de acu îa te ş la care u îtrezăr se c odată că ar putea cos ţ , sa părut ^deodată tot atît de tr stă cu ar putea f l bertatea ea upă oartea e (eîd aş a; ub o îcă ş ea va f reuţat pe vec la e) A str gat : ͣBu co,, bu co", 131

ş aş f vru ) să o sărut ; dar ua această voce era l gă e, fatoă tot atît de palpab lă ca aceea care poate va reve să ă v z teze cîd bu ca va f ur t ͣVorbeşte " ; dar atuc se îtîplă că lăsîduă îcă ş a s gur, a îcetat deodată să a percep această voce Bu ca u ă a auzea, u a era î legătură cu e, îcetase dea a f uul î faţa altu a, dea e putea auz uul pe altul, cot ua să" o terpele*z bîjbî d î oapte, dîdu seaa că ş cheăr le e trebu au să se p ardă Palp ta pradă ace le aş el şt pe care o îcercase od oară, îtro z cîd, cop l c, a p erduto î ulţ e, el şte care ă frăîta a puţ petru că u o găsea, cît pe tru că s ţea că ă căuta, că s ţea căş spuea că o caut ; el şte oarecu aseăătoare acele a pe care ' aş îcercao î z ua cîd te adresez celor ce u a pot răspude ş d partea cărora a vrea cel puţ să auz tot ce u lea spus, ş s guraţa că u suferă M se părea că toca lăsase să se p ardă o ubră scupă pr tre ubre, ş s gur î faţa aparatulu cot ua să repet î zadar ͣBu co, bu co", aşa cu Orfeu, ră as s gur, repeta uele oarte Ma hotărît să plec de la poştă, să ă duc să ă îtlesc cu Robert la restauratul său ca să spu că, poate urîd să pr esc^ o telegraă care ar s l să plec, aş vrea să cu osc, petru or ce îprejurare, orarul treur lor uotuş , îa te de a lua această hotărîre, aş f vrut să voc o ult ă oară pe F cele Nopţ , pe Vest toarele cuvîtulu , pe d v tăţ le fără faţă ; dar capr c oasele Paz ce u vrură sau u putură să a desch dă porţ le u ate ; î zadar vocară eobos te, potr v t ob ce ulu lor, pe veerab lul vetator al t parulu ş pe tîărul pr c pe aator de p ctură pres o stă ş şofer (care era epotul căp taulu de Borod o), Guteberg ş Wagra u răspuseră, rugă ţ lor lor ş a plecat, dîdu seaa că Nevăzutul sol c tat va răîe ,surd Cîd a dat de Robert ş de pr ete să , u lea ărtur s t că a ea u a era cu e , că plecarea ea era revocab l hotărîtă Se prefăcea că ă crede, dar a aflat a tîrz u că îcă d pr a cl pă îţelesese că es guraţa ea era ^s ulată, ş că a doua z u va 132

a da de e î t p ce Jăsîd îcarea să l se ră cească, pr ete să căutau, cu el, î ersul treur lor, pe acela pe carelaş putea lua ca să ă îtorc la Par s, ar î oaptea îstelată ş rece se auzea flu eratul loco ot velor, u a îcerca, f reşte, aceeaş l şte pe care o pr leju seră a c atîtea ser pr ete a uora ş trecerea î depărtare a altora î seara aceasta ele u l pseau totuş , sub altă foră, de la aceeaş îdator re Plecarea ea ă copleş a puţ cîd a a fost s l t să ă gîdesc s gur la ea, cîd a s ţ t că ceea ce se petrecea dădea de lucru act v tăţ a orale ş a săătoase a eerg c lor e pr ete , caaraz lor lu Sa tLoup, ş celorlalte făptur puter ce, treur le al căror dutev o d eaţa ş seara, de la Doe eres la Par s, fărî ţa retrospect v, î pos b l tăţ z l ce de î toarcere, ceea ce era prea copact ş de esufer t î luga ea zolare de bu ca Ͷ Nu ă îdo esc de adevărul cuv telor tale ş că u a îcă de gîd să plec , î spuse Sa tLoup rîzîd, dar fă ca ş cu ,a pleca, ş v o să ţ e răas bu de la e î e d eaţă foarte devree, altfel r sc să u te a văd ; toca prîzesc î oraş, căp taul a îvo t; dar trebu e să ă îtorc la ora două la cazară, căc por î arş petru toată z ua Fără îdo ală că se orul la care prîzesc, la tre loetr de a c , ă va aduce îapo la t p ca să f u la cazară la ora două Ab a rost se aceste cuv te, că u tr s al hotelulu ve să spuă că poşta ă chease la telefo, ude a dus îtru suflet, căc toca era să se îch dă Cuv tul terurba reveea ereu î răspusur le pe care le dădeau of c aţ Era î culea el şt , căc ă chea bu ca B roul avea să se îch dă I sfîrş t, sa dat legătura ͣuu eşt bu co ?" O de fee e cu u prouţat accet eglez î răspuse ͣDa, dar u vă recuosc vocea" N c eu u recuoştea vocea care vorbea, apo bu ca u " se adresa c odată la persoaa a doua a pluralulu î sfîrş t, totu] se expl că uîărul pe care bu ca lu îl chease la tele fo purta u ue aproape det c cu al eu ş locu a îtro aexă a hotelulu Cheîdu ă ch ar î aceeaş $

d

z î care vo se să telefoez bu c , u ă îdo se o s gură, cl pă că ea ă chease Or, pr tro s plă co c deţă, poşta ş hotelul săvrş seră o îdo tă eroare A doua z de d eaţă, a îtrz at, u I a a găs t pe Sa tLoup, care plecase să prîzească la ace] castel vec Către ora uu ş juătate, toca ă pregătea să ă duc, la îtîplare, la cazară ca să f u acolo î oetul cîd se va îtoarce ; cîd să străbat ua d ale le care duceau la cazară, a văzut, ch ar î d recţ a î care ă ducea, o cabr oletă care, trecîd pe lîgă e, ă s l să ă feresc ; o coducea u sub of ţer cu ooclu Ͷ Sa t Loup Lîgă el era pr e teul la care1 prîz s e ş pe car el a îtîl se o dată la bote !]! udo c a Kole t Na îdrăz t sI terpel ez pe Rober t, căc u era s gur, dar vrî d sl fac să se oprească ca să ă a cu el, a atras ateţ a pr tru salut ad e, ot vat de prezeţa e cuoscutulu Şt a că Robert e op, dar a crezut totuş că, dacă ar vedea, ar îtîrz a dea ă recu oaşte ; or, văzuse salutul ş l îtoarse dar fără să oprească ; îdepărtlduse î goaă are, fără c u surîs, fără să f cl t t u uşch pe faţă se ulţu să ţ ă două ute îa r d cată la cozorocul ch p ulu său, ca ş cu ar f răspus uu soldat pe care u lar f cuoscut A alergat pîă la cazară, dar ea era îcă departe ; cîd a sos t, reg etul se fora î curtea î care u s a îgădu t să răî, ş era dez ădăj du t că u a putus e l ua răas bu de la Robert ; a urcat î oda a lu , ude u a era ; a putut lua foraţ despre el de la u grup de sol daţ bolav , şte recruţ s^'tH de ar?;, u t î ăr bacalaureat, u soldat rrfa vech care pr vea cu se for ează reg etul Ͷ Nu laţ văzut pe pluto erul Sa tLoup ? a îtrebat $ A ş coborît, doule, răspuse soldatul a vech $ Nu la văzut, spuse bacalaureatul $ Nu la văzut, spuse soldatul a vech , fără să se a ocupe de e, a văzut pe vest tul ostru Sa tLoup, cu a face pe grozavul cu oul său u d r ! Cîd o vedea căp taul ce a postav of ţeresc !

13

$ Ah ! o brodeşt ş tu cîteodată, postav of ţeresc, spuse tîhărul bacalaureat, care, bolav î oda e, u se ducea î arş ş îcerca, u fără oarecare îfr gurare, să f e îdrăzeţ cu soldaţ a vech Acel postav of ţeresc e u postav ca ăsta $ Doule ! str gă fur os soldatul a vech care vorb se de ud r Era d gat că tîărul bacalaureat puea la î do ală că acel ud r eră de postav of ţeresc, dar f d breto, ăscut îtr u sat u t Peguer Sterede, îvăţas e fraţuz eşte tot atît de gr eu ca ş cu ar f fost eglezeşte sau eţeşte, cîd se s ţea cupr s de o eoţ e spu ea de două sau de tre or ͣdoule", ca să a bă t pul s ş găsească cuv tele, apo , după această pregăt re, se lăsa pradă elocveţe sale, ulţu du^se să repete cîteva cuv te' pe care le şt a a b e decît pe altele, dar fără să se grăbească, luîduş precauţ le îpotr va eob şu ţe salfe î prouţare $ Ah ! e u postav ca ăsta ? ură el cu o fur e care sporea progres v tes tatea ş îcet eala deb tulu său Ah ' e u postav ca ăsta ! cîd îţ spu că e postav of ţeresc, cîd îţ spu , toca petru că ţ spu, este că ştu ce spu Pe o u e duc cu ua cu două ' $ î cazul acesta spuse tîrul bacalaureat î v s de această arguetaţ e $ Iată, toca trece căp taul Dar a te u tă puţ la Sa tLoup ; cu îş arucă p c orul ; apo capul C e ar spue că e subof ţer ? Dar ooclul ; ah ' sare î toate d recţ le Ia rugat pe soldaţ , pe care prezeţa ea u st gherea să ă lase să ă u t ş eu pe fereastră N c u ă îp ed cară, c u se derajară L a văzut pe căp taul Borod o trecîd a estuos, î trapul calulu său, parcă avea luz a că se află la bătăl a de la Aus terl tz Cîţ va trecător se aduaseră î faţa gr lajulu cazăr ca să vadă reg etul care eşea la exerc ţ u u îduse drept pe calul său, cu faţa ca pl ă, cu obraj de o ple tud e îpărătească, cu och ul luc d, pr c pele pesee că era jucăr a vreuor haluc aţ aşa cu era ş eu or de cîte or , după ce trecea tra va ul, l ştea care ura uru tulu se părea stră

135

bătută ş vărgată de o edesluş tă palp taţ e uz cală Era dezădăjdu t că u luase răas bu de la Sa tLoup, dar or cu a plecat, căc s gura ea gr jă era să ă îtorc la bu ca : cîd ă gî dea pîă î z ua aceasta, î acest orăşel, ce făcea bu ca s gură, o îch pu a aşa cu era cu e, dar îlăturîdu ă fără să ţ seaa de efectele pe care această îlăturare o aveau asupră ; acu, avea să ă el berez cît a grab c, î braţele e , de fatoă ebău tă pîă atuc ş evocată pe eaşteptate de vocea e de bu că îtradevăr_ despărţ tă de e, reseată, avîd, ceea ce u şt use c odată cîd era vorba de ea, o vîrstă, ş care toca pr se o scr soare d parte î apartaetul gol î care o a îch pu se pe aa cîd plecase la Balbec D păcate, a zăr t toca această fatoă cîd, î trîd î salo fără ca bu ca să f fost îşt ţată de sos rea ea, a găs to c t d Era acolo, sau a de grabă u era acolo, căc ea u şt a ş era pradă uor gîdur pe care u le a festase c odată î faţa ea ca o fee e peste care da toca cîd este pe cale să facă u lucru pe carel ascude cîd tră c eva Dato r tă pr v leg ulu care u durează ş cîd, î răst pul cl pe scurte a îtoarcer , ave facultatea de a as sta pe eaşteptate la propr a oastră abseţă ͻ Ͷ d e era acolo ua artorul, observatorul, cu pălăr e ş ata de călător e, stră ul care u era al case , fotograful care v e să a u cl şeu al locur lor pe care u le ve a revedea Căc , î cl pa î care a zăr to pe bu ca, î och e se făcu î od eca c o fotograf e Vede totdeaua f ţele ub te ua î s steul îsufleţ t, şcarea veş că a eîcetate oastre dragoste, care îa te dea lăsa ca ag le pe care le îfăţ şează faţa lor să ajugă la o , le tîrăşte î vîr tejul lor, le arucă peste deea pe care eo face de totdeaua despre ele, le face să adere la ea, să co c dă cu ea Cu dădea fruţ , obraj lor, bu c se f caţ a a ceea ce era a g gaş ş a peraet î tea ea, cu or ce pr v re ob şu tă este o ecro aţ e ş f ecare ch p ub t ogl da trecutulu ,, cu să u f o s ceea ce ar f putut o îgreua ş ' sch ba, 136

cîtă vree ch ar î spectacolele cele a d ferete ale v eţ , och ul ostru, îcărcat cu gîdur , egl jează aşa cu ar face o traged e clas că, toate ag le care u cocură la acţ ue ş reţ e ua pe acelea carc pot face scopul uşor de îţeles Dar dacă î locul och ulu ostru a pr v t doar u ob ect v pur ater al, o placă fotograf că, atuc vo vedea, de p ldă, î curtea Ist tutulu , î locul uu acade c a care ese ş vrea să chee o trăsură, clăt area lu , precauţ u le sale ca să u cadă pe spate, parabola căder sale, ca ş cu ar f beat sau pavajul acoper t cu pole Acelaş lucru se îtîplă cîd vreo cupl tă v cle e a îtîplăr îp e d că dragostea oastră tel getă ş cucer că să so sească la t p ca să ascudă pr v r lor oastre ceea ce ele ar trebu să coteple c odată, cîd aceasta este îtrecută de ele care, ajugîd cele d ţ la faţa lo culu ş lăsate pe seaa lor, fucţ eează eca c ca o pel culă, ş e arată î locul f ţe ub te care u a ex stă deult, da ? a căre oarte a vrut să e c odată destă u tă, f ţa ouă pe care o îveşîtă de sute de or pe z cu scupa ş c oasa e ase ăare După cu u bolav care u se a pr v se deult ş ş alcătu eşte î or ce oet o faţă pe car e u o vede, după ag ea deală pe care o poartă î gîd despre s e, se dă îapo cîd zăreşte îtro ogl dă, î jlocul ue f gur sterpe ş ar de, îălţîdu se p ez ş ş roz u as g gat c ca o p ra dă d Eg pt, eu, pe tru care bu ca era îcă eu îsu , eu care o văzuse ua î sufletul eu, totdeaua î acelaş loc d tre cut, pr traspareţa a t r lor îvec ate ş supra puse, a zăr t pe eaşteptate, î saloul ostru care făcea parte d tr o lue ouă, aceea a t pulu , aceea î care tră esc stră despre care spu ͣde buă seaă că îbătrîeşte", îtî a oară ş doar o cl pă, căc d spăru repede, pe caapea, sub lapa roş e, greoa e ş vulgară, bolavă, v sîd, pl bîd deasupra ue cărţ şte och rătăc ţ , o fee e bătrîă, copleş tă, pe care o cuoş tea Cîd îl rugase să ă ducă să văd tablour le de Elst r ale doae de Guerates, Sa t Loup î 137

spusese : ͣRăspud de ea" Dar d eoroc re, ua el răspusese de ea Răspude lese da alţ c d, rî du d î gîd c le ag care îch pu esc, le a, evră după placul ostru Ţ e seaa, fără îdo ală, ch ar î acel oet de d f cultăţ le v te d f rea f ecăru a, deoseb tă de a oastră, ş u pregetă să re curge la cutare sau la cutare jloc de acţ ue care are flueţă asupră , terese, cov gere, eoţ e, care va eutral za îcl ăr le potr v ce Dar tot f rea oastră ag ează aceste deoseb r d tre ea ş altele, tot o r d că aceste d f cultăţ ; tot o doză aceste pr c ef cace Ş cîd vrea( să o pue să execute î v aţă şcăr le pe care lea făcut ca cealaltă persoaă să le repete î gîdul ostru, ş care o fac să acţ oeze după vo a oastră, totul se sch bă, e zb de şte îpo tr v r eprevăzute care pot f de eîv s Ua d cele a puter ce este fără îdo ală aceea pe care o poate sca îtro fee e careu ubeşte, dezgustul pe care l sp ră, de eîv s ş fet d, bărbatul care o ubeşte ; î răst pul ultor săptăî cîd; Sa t Loup tot u ve se la Par s, ătuşa lu , căre a u ă îdo a că scr sese ca să sol c te ceea cel rugase, u ă v tă c ăcar o dată să ă duc la ea ca să văd tablour le lu Elst r A îtîp at see de răceală d partea altcu va d casă : Jup e Poate găsea că ar f trebu t să dau buă z ua, cîd a îtors de la Doc eres, ch ar îa te dea urca la e ! Maa î spuse că u trebu a să ă r Fraco se î spusese că aşa era el, supus fără c u ot v, uor proaste d spoz ţ bruşte, car e se r s peau totdeaua destul de repede Itre t p, ara era pe sfîrş te îtr o d eaţă, după cîteva săptăî ' de lapov tă ş de furtu , a auz t î că ul eu Ͷ î locul, vîtulu for, elast c ş îtuecat care aţîţa pofta dea ă duce la are Ͷ ugu tul porube lor care se cu băreau î z d : r zat, eprevăzut, ca cea d tî zab lă, sfîş duş cu g găş e a hră toare ca d ea să ţîşească, ov ş sat ată, floarea e sooră, lăsîd să tre ca o fereastră desch să, î oda a ea îcă îch să ş îtuecoasă, îcropeala, aeţeala, oboseala pr e z le fruoase î d eaţa 138

aceea a trez t fredoîd u cîtec de cafe cocert pe carel u tase d aul î care trebu se să ă duc la Floreţa ş la Veeţ a Potr v t îtplăr z l ce, atosfera flueţează atît de puter c orga sul ostru ş scoate la veală d rezervele obscure î care le u tase, elod le îscr se pe care eor a oastră u le a desc frat U v sător a coşt et îsoţ curîd acest uz c a pe carel asculta î e, fără să f recu oscut ua dect S ţea de buă seaă că u erau au te ot ve la Balbec, petru care, cd sos se acolo, u a găs se că b ser ca avea petru e farecul pe carel avusese îa te dea o f cuoscut ; că c la Floreţa, la Para sau la Veeţ a, ag aţ a ea u sar putea subst tu och lor e ca să pr vesc S ţea acest lucru ; tot astfel, îtro seară; de 1 auar e, pe îserate, a descoper t î faţa ue coloae cu af şe luz a de a crede că uele z le de sărbătoare se deosebesc eseţ al de altele uotuş u putea să îp ed c ca a t rea t pulu î care crezuse că petrecuse Săptaîa Mare la Floreţa, să cofere î acelaş t p z le de Paşt u caracter floret , ş Floreţe uul pascal Săptaîa Paşt lor era îcă departe ; dar î ş rul z lelor care se ît dea îa te , z lele sf te se despr deau a l pez la capătul z lelor ob şu te At se de o rază ca uele case de la ţară pe care le zăreşt d depărtare îtru efect de ubră ş de lu ă, ele opreau asupră le tot soarele u pul se îu ase Ch ar păr ţ e , sfătu duă să ă pl b, î ofereau u pretext de a cot ua preublăr le de d eaţa, cărora vo se să le pu capăt, căc î decursul lor o îtîlea pe doaa de Guer ates Dar toca d această pr c ă ă gîdea tot t pul la ele, ceea, ce ă făcea să găsesc î f ecare o et u ou ot v dea le face, care u avea c o legă tură cu doaa de Guerates, ş ă cov gea lese că, dacă ea ar f ex stat, eu tot aş f pl bat la aceeaş oră D păcate, dacă ar f fost d feret să ă îtîl esccu or ce altă persoaă decît ea, î dădea seaa că e îar f fost a suportab l să se îtlească cu 139

or c e, afară de e I pl băr le at ale se î t pla să pr ească salutul ultor proşt ş pe care pr vea ca atare Dar cos dera apar ţ a lor, dacă u drept făgădu ala ue plăcer , cel puţ drept u efect al îtî plăr î oprea ueor , căc sît oete î care s ţ evo a dea eş d t e, dea accepta osp tal tatea su fletulu altora, cu cod ţ a ca acest suflet or cît de o dest ş de urît ar f , să f e u suflet stră , c tă vree ea s ţea, cu exasperare, că î a ea sar f regăs t tot pe ea De aceea, cîd por d pe acelaş dru, avea alt ot v decît dea o vedea, treura ca u v ova t î oetul cîd trecea ; ueor , ca să eutral zez ceea ce putea f exces v î avasur le ele, ab a răspudea salutulu e , sau o p roea cu pr v rea fără să o salut, reuş d doar să o aţîţ ş a ult, ceea ce o îdeă să ă socotească pe deasupra ş obraz c ş prostc'rescut Avea acu roch a uşoare sau cel puţ a desch se, ş cobora strada î care, ca şj, cu ar f fost pr ăvară, î faţa îgustelor dughee tercalate ître faţadele vech lor palate ar stocrat ce, pe streaş ă deasupra ferestre precupeţe de ut, de fructe, de zarzavatur , se trăseseră storur le îpotr va soarelu î spuea că fe e a pe care o vedea de departe păş d, desch zîd ubrela, traversîd strada, era, după părerea cuoscă tor lor, cea a are art stă actuală î arta dea îpl aceste şcăr ş dea face d ela ceva desfătător Ea îa ta totuş , gorîd această reputaţ e răspîd tă, trupul e îgust, refractar ş care u absorb se c d ea, era cabrat obl c sub o eşarfă de sur ah v olet : och e posac ş l pez pr veau d strat î faţă ş poate ă zăr seră ; îş uşca colţul buze ; o vedea îdreptîduş aşoul, dîd de poaă uu sărac, cupărîd de la V precupeaţă u buchet de cşuele, cu aceeaş cur o z tate cu care aş f pr v t u are p ctor p ctîd Iar cîd alug d la velul eu, î adresa u salut căru a ½ se adăuga ueor u c surîs, parcă ar î executat petru e, adăugîdu o ded caţ e, u lav u care era o capodoperă F ecare roch e a e se îfăţ şa ca o ab aţă f rească, ecesară, ca pro ecţ a uu aspect deo ssb t al sufletulu e A îtîl t o îtrua d aceste d

10

eţ d postul are, cîd se ducea să prîzească î oraş, îtro roch e de cat fea de u roşu desch s, uşor decol tată Sub părul e blod, faţa doae de Guerates părea v sătoare Era a puţ tr st ca de ob ce , căc elacol a expres e sale, acea zolare pe care v oleţa culor o aşterea ître ea ş restul lu , î dădea o î făţ şare eoroc tă ş s gurat că ce ă l ştea Această roch e j se părea ater al zarea î juru a razelor stacoj ale ue pe care u o cuoştea ş pe care, poate, aş f pututo cosola 5 refug ată î lu a st că a stofe cu luc r potol te ă făcea să ă gî desc la vreo sfîtă d cele d tî t pur creşt e Atuc era ruş e să îtr stez această art ră cu vederea ea ͣDar la ura ure , strada aparţ e tuturor" ͣStrada aparţ e tuturor", repeta, atr bu d acestor cuv te alt îţeles ş ad rîd că, îtradevăr, î strada populată, adesea udată de ploa e ş care deveea pre ţ oasă cu este ueor strada î vech le cetăţ d Ital a, ducesa de Guerates uea cu v aţa publ că oete d v aţa e ta că, arătîduse astfel or cu , ster oasă, î cotact cu toată luea, cu spled da gratu tate a a r lor capodopere Cu eşea d eaţa, după ce stătu se toată oaptea treaz, păr ţ î spueau să ă culc puţ după a aza ş să îcerc să dor Multă ch b zu re u e ecesară ca să poţ dor , dar ob şu ţa e foarte folos toare ş ch ar l psa or căru gîd Or, la aceste ore, aîdouă î l pseau îa te de a ador ă gî dea atît de ult că u vo f î stare, îeît ch ar după ce dor se, î răîea o ură de gîd Era doar o l căr re îtru se îtuer c, dar care era de ajus ca să' răsfrîgă î so, a îtî dee că u aş putea dor , apo , reflex al aceste răsfrîger , deea că toca dor d gîd se că u dorea, apo pr tro ouă refracţ e, ă trezea îtru ou so î care vo a să povestesc uor pr ete ce traseră î oda a ea că, ad eaur , pe cîd dorea, crezuse că u dor Aceste ubre erau ab a desluş te ; o are ş foarte zadar că g găş e ar f fost ecesară ca să le ses zez Astfel, a tîrz u, la Veeţ a, după ce soarele apusese de ult, cîd se pare că sa îoptat d'ea b elea, a văzut, graţ e ecoulu totuş v z b l al ue ult e ote de lu ă 11

ţ u tă la f t p e ca alu r p ar că su b efectu l vr eu e pedale opt ce, reflexele palatelor desfăşurate ca pe vec e, î tr o ca t fea a ea gr ă p e ce u ş u l cr ep u s cu la r al apelor Uul d v sur le ele era s teza a ceea ce î ch pu rea ea îcercase adesea* să ş îfăţ şeze, î t pul vegh e , d tr u au t p e saj ar ş d trecu tu l său ed eval î so ul eu ved ea o cetate got că î j lo cu l u e ăr cu valu r le e ş ca te ca p e u v tral u U b r a ţ a l ă r î p ă r ţe a o r a ş u l î d o u ă ; a p a ve r d e s e î t d ea la p c o ar ele e le; ea s căld a p e alu l opus o b ser că or e tală, apo şte case care dă u au îcă î vea cu l al XlV lea , a s tfel î eît a te î d r ep ta s p r e ele ar î' îseat să te îto rc cu cîteva veacur îapo M se p ărea că avu sese ad esea aces t v s î care atu ra î vă ţase arta, î care area deve se go t că, acest v s î care d o rea , î car e cr ed ea că a t g p o s b lu l Dar cu s e î tî p lă că to c a ce ea ce ţ î ch p u eş t î so să, se î u lţească î trecu t ş , d eş f d ou, să p ară cuoscu t, a crezu t că ă îşelase Dar a dat îtradevăr seaa că, d potr vă, avusese adesea acest v s îsăş îpuţ ăr le care caracter zează so ul se răsîr î gea u î tr a l eu , d a r î tr u ch p s b o l c : u putea d eslu ş î î tu er c ch pul p r ete lor care erau aco lo, căc dor cu o ch î ch ş ; eu, care făcea er eu ra ţ o a e te verb ale v sî d , î d ată ce vo a să ă ad resez aces to r p r ete , s ţea că su etu l se oprea î gîtlej, căc o ul u vorbeşte d esluş t î so ; Vo a să ă îd rep t sp re e , d ar u pu tea u r p c oarele, căc c u te j şt î so ; deodată, era ru ş e să ap ar î fa ţa lo r, că c d o r d ezb ră ca t A s tfel, cu o ch îch ş , cu buzele p ecetlu te, cu p c oarele u te, cu trupul gol, ch pul so ulu pe care l pro ecta îsuş , so u l eu avea ! aeru l acelo r ar f gu r alego r ce î ca r e G o tto a î fă ţ ş a t I v d a cu u ş a r p e î gu r ă , ş p e car e le d ăd u se Sw a Sa t L o u p ve la Pa r s u a p e tr u cîte va o r e M ă î cr ed ţa că u a vu s es e p r leju l s ă vo rb ea s că d e r e cu var a lu ͣ O r a e u es te cîtu ş d e p u ţ d r ă gu ţă, î sp u s e el, trăd î d u s e cu a v ta te, u a es te 12

Or ae a ea de altădată, u şt u c e a sch bato ue îcred ţez că u er tă să ta ocup de ea î fac prea ultă c ste Nu vre să te prez t ver şoare ele Po ct ers ? adăugă el fără să ş dea seaa că asta u ar putea face c o plăcere Iată o tîără fee e te l getă ş care ţ ar place Sa; ăr tat cu vărul eu, ducele de Po ct ers, care e u bă at de spravă, dar ca s plu petru ea I a vorb t de t e Ma rugat să te aduc E altcu a fruoasă decît Or ae ş a t ără E o persoaă foarte drăguţă, şt , e o persoaă foarte b e" Erau şte expres adoptate de cur î d Ͷ s cu atît a ultă rîvă Ͷ de Robert ş care îseau că avea o f re del cată : ͣNu spu că e dreyfusardă, trebu e să ţ seaa ş de ed ul e , dar, î sfîrş t, spue : «Dacă ar f ev ovat, ar f îgroz tor^ să stea pe sula Dra culu », îţeleg , u aşa ? Apo , î sfîrş t, a făcut ult petru fostele e st tutoare, a îgădu t să f e pr te pe scara de serv c u ue îcred ţez, e o persoaă foarte b e î fod, Or ae, u o ubeşte, petru că s te că a tel getă" Deş preocupată de la pe care o sp ra u lacheu al Gueraţ lor ´Ͷͻ, care u se putea duce săş vadă logod ca c cîd ducesa era plecată de acasă, căc por tarul lar f pîrît îdată Ͷ Fraco se: fu îh tă că u fusese acasă î oetul v z te lu ^ Sa tLoup, dar acu făcea ş ea la fel Ieşea regulat î z lele cîd avea evo e de ea, ca să se ducă să ş vadă fratele, epoata ş a ales propr a f că, care sos se de curîd la Par s Natura fa l ală a acestor v z te pe care le făcea Fraşo se î sporea pl ct seala dea f 'l ps t de serv c le e , căc prevedea că va vorb de f ecare v z tă ca de ceva de care u te poţ l ps , potr v t leg lor profesate la Sa tAdredesChaps De aceea u asculta c odată scuzele fără să pr c u ască, pe edrept, o proastă d spoz ţ e ş căre a î puea vîrf faptul că Fraco se u spuea : ͣa dus să văd fratele, a dus să văd epoata", c ͣa dus să văd alde frate u,a trat fug d să dau b'uăz ua alde epoată " (sau epoate , ăcelăreasa) Ar f vrut ca f ca e să se îtoarcă la Cobray Dar ea, folos duse ca o elegată de prescur 13

ţăr , vulgare îsă, spuea că sar părea foarte lugă săp tă a pe care ar trebu s o petreacă la Cobray, fără să a bă ăcar × *ul Cu atît a puţ vo a să se ducă la sora Fraco se care locu a îtro reg ue u toasă, căc ͣuţ , spuea f ca Fraşo se , u sît de loc teresaţ ", dîd acestu d ură cuvît u îţeles groaz c ş ou Nu se putea hotărî să se îtoarcă la Mesegl se ude ͣluea e atît de proastă", ude la p aţă, cuetrele, ͣţăracele", ar descoper vreo legătură de ru de e ître ea ş ele ş ar spue : ͣIa ,te u tă, u cuva o f fata răposatulu Baz reau ?" Ar prefera să oară decît să se îtoarcă să se stator cească acolo, ͣacu cîd a gustat d v aţa Par sulu ", ar Fraţo se, trad ţ oa l stă, îtîp a totuş cu buăvo ţă sp r tul de îo re pe carel îtruch pa oua ͣpar z aă" cîd spuea : ͣE , aă, dacă a z de eş re, a decît să tr ţ u È!" u pul se răc se arăş ͣSă es ? De ce ? Ca să crap", spuea Fra^ se care prefera să stea acasă î săptăîa î care f ca e , fratele ş ăcelăreasa se duseseră la Cobray De alt ter , ult ă sectată î care suprav eţu se edesluş t doctr a ătuş Leo e î ceea ce pr veşte f z ca, Fracb se adăuga cîd vorbea de acest t p care u se potr vea cu aot pul : ͣE o răăş ţă d î a lu Duezeu f" Dar răspudea vă cărel lor e ua pr tru surîs l ps t de v aţă, cu atît a d feret la aceste prevest r , cu cît, î or ce ch p petru e, va f fruos : vedea cu străluceşte soarele de d eaţă pe col cele d F esole, ă îcălzea la razele lu , tăr a lor ă obl ga să desch d ş să îch d pe juătate pleoapele, surîzîd t ş ele se upleau ca şte cadele de alabastru cu o l căr re roz Nu ua clopotele se îtorceau d Ital a, Ital a Ve se cu el Mî le eJe cred c oase u vor duce l psă de, flor ca să c stească a versarea călător e pe care ar f trebu t so fac od oară, căc de cîd t pul se răc se arăş la Par s ca 1

Z arul ×(

Poştă peuat că Ͷ corespodeţă exped ată pr tubur cu aer copr at $**

î alt a, î oetul cîd e pregătea de plecare spre sfîrş tul postulu are, î aerul l ch d ş glac al care v îbă a casta , plata de pe bulevarde, copacul d ćurtea case oastre, îş desch deau fruzele aşa cu lear f desch s îtro cupă de apă proaspătă, arc sele, ae oele de pe PoteVecch o uata e povest se că A J î spusese acurr, ude s e ducea doul de Norpo s cîd îl îtîlea casă Ͷ La doaa de V llepar s s, o cuoaşte foarte b e, habar avea Se pare că e o f ţa ferecătoare, o fee e super oară Ar trebu să te duc so vez , î spuse el A fost de altfel foarte rat M a vorb t de doul de Guerates ca de u o foarte d st s ; a crezut totdeaua^ că e o brută Se pare că şt e foarte ulte lucrur , că are u gust desăvîrş t, ua că e foarte îdru de uele său ş de rubede le sale Dar de altfel, după spusele lu Norpo s, arc o s tuaţ e grozavă, u ua a c , dar î îtreaga Europă Se pare că î păratul Austr e , îpăratul Rus e , îl tratează absolut ca pe u pr ete Bătrîul Norpo s a spus că doaa de V llepar s s ţ e ult l a t e ş î s aloul e a face 1 cuoşt ţă cu ulţ oae teresaţ M a făcut u călduros elog u al tău, îl ve putea îtîl la ea ş ch ar ţ ar putea f u bu sfătu tor, dacă trebu e să scr Căc î dau seaa că u ve face altceva Poate să f e car eră fruoasă, u e ceea ce aş f preferat petru t e, dar ve f î curîd bărbat, u vo f totdeaua lîgă t e ş u trebu e să te îp ed că săţ urez ͻvocaţ a Dacă aş f putut cel puţ să îcep să scr u ! Dar or care ar f fost cod ţ u le î care aş f abordat acest pro ect (la fel, d păcate ! ca acela, de a u a bea alcool, dea ă culca devree, dea dor , dea f săă tos), f e cu fur e, cu 'etodă, cu plăcere, l ps du ă de o pl bare, aîîdo sau rezervîdo ca o răsplată, pro f ţ d *de o cl pă, de săătate, folos d acţ uea forţată a ue z le de boală, d truda ea eşea totdeaua o pag ă albă, v rg ă de scr s, de eîlăturat ca acea carte ăslu tă pe care sfîrşeşt , î od fatal, să o trag ; î uele scaator , or cu a f aestecat î prealab l cărţ le de joc Nu era decît struetul ob ce ur lor 10 Ͷ Guerates

15

dea u lucra, dea u ă culca, dea u dor , care trebu au să se real zeze cu or ce preţ ; dacă u le rez sta,, dacă ă ulţuea cu pretextul pe carel găsea î pr a îprejurare pe care leo oferea z ua aceea, ca să le las să acţ oeze î vo a lor, ă descurca fără prea are pagubă, or cu ă od hea cîteva ore, la sfrş tul, opţ , c tea puţ , u făcea prea ulte excese, dar dacă vo a să le cotrar ez, dacă avea preteţ a să ă culc devree, să beau ua apă, să lucrez, ele se î au, recurgeau la arguete hotărîtoare, ă îbolă veau dea b elea, era evo t să dublez doza de alcool,, u ă culca două opţ , c u a putea c t , ş 'făgădu a să* f u altădată a rezoab l, ad că a puţ , cu te, ca o v ct ă care se lasă furată de teaă să u f e asas ată, dacă rez stă ître t p, tata se îtîl se o dată sau de două orî ou doul de Guerates ş acu, cîd doul de Norpo s spusese că ducele era u o rearcab l, dădea a ultă ateţ e cuv telor sale uoca statură de vorbă, î curte, despre doaa" de V llepar s s ͣM a spus că e ătuşa lu : prouţă V par s M a spus că e extraord ar do tel getă A adăugat ch ar că ţ e u + adăugă tata pres oat de edesluş tul aceste expres , pe care cu s guraţă o îtîl se o dată sau de două or î uele eor , dar căre a ,u atr bu a u îţeles prec s Maa îl respecta atît de ult,, îcît văzîd că el u găsea, că e d feret că doaa de V llepar s s ţ e u ͣb rou de sp r t", era de părere că acest fapt avea oarecare portaţă Deş şt a de ult, de la bu ca, c t valora arch za, îş făcu ua decît o dee a buă despre ea Bu căea, care era puţ sufer dă, u fu la îceput favorab lă v z te , apo se dez teresa de ea De cîd locu a î oul ostru apar taet, doaa de V llepar s s o rugase de a ulte or să se ducă să o vadă Bu ca răspusese totdeaua că u eşea î acel oet, îtrua d acele scr sor pe care, d tru ob ce ou ş pe care u l îţelegea, ea u le a l pea, c o lăsa pe Fraco se să le îch dă Iar eu, fără să dau prea b e seaa ce era acest ͣb rou de sp r t", aş f fost rat să o găsesc pe bă

trîa doaă d Balbec stalată î faţa uu ͣb rou", «ceea ee alt ter se ş îtîplă uata ar f vrut să şt e pe deasupra dacă spr j ul abasadorulu ar aduce ulte votur la Ist tut, ude avea de gîd să se prez te ca ebru l ber La drept vorb d, deş u' îdrăzea să se îdo ască de spr j ul doulu de Norpo s, u ayea totuş c o s guraţă Crezuse că avusese dea face cu şte gur rele, cîd se spusese la ster că doul de Norpo s dorea să f e s gurul care să reprez te sterul la Ist tut, că ar pue toate p ed c le cu put ţă cad datur sale care, de alt ter , l ar st gher îdeoseb î acest oet, j>cîct susţ ea pe altc eva uotuş , cîd doul Leroy Beaul eu îl sfătu se să se' prez te ş ş cupă se reu jş ta, tata fusese pres oat văzîd că pr tre coleg pe (ćare se putea b zu î această îprejurare, e etul («ecoo st ul c tase pe doul de Norpo s uata u lîdrăzea săl îtrebe d rect pe fostul abasador, dar 1 ădăjdu a că ă vo îtoarce de la doaa de V llepar s s l!cu alegerea sa as gurată

V z ta aceasta era etă

KPropagada doulu de Norpo s, care era îtradevăr l stare să as gure tat

două tre d Acade e,

Ise părea de alt ter cu atît a probab lă, cu cît buă Ivo ţa abasadorulu era proverb ală, ce care ţ eau, a (puţ la el recuoscîd că ău altu a u

plăcea

latît de ult să f e serv ab l Pe de altă parte, îl proteja |pe tata la ster îtr u ch p cu ult a prouţat ecît pe or care alt fucţ oar uata a îtîl îcă pe c eva, dar această tîl re 151 u , apo îl d gă la > cule urecu pe stradă pe llîgă doaa Sazerat a căre sărăc e relat vă î reducea I v aţa la Par s la şeder rare cîd o găzdu a vreo pr eteă ("N e ul pl ct sea pe tata a ult decît doaa lSazerat, astfel îeît aa era evo tă să spuă o dată Ipe a cu o voce g gaşă ş rugătoare :

ͣDragul eu, va ] trebu să o v t o dată pe doaa Sazerat, u va sta (prea ul t", ba ch ar : ͣAscultă, îţ vo cer e u ar e ] serv c u, dute să fac o v z tă scurtă doae Sazerat jŞt ' că u place să te pl ct sesc, dar ar f j atît de dră(guţ d partea ta" uata rîdea, se supăra puţ , ş se 1 ducea să facă v z ta Deş doaa Sazerat ul auza, 17

tata, îtîl do, se îdreptă spre ea descoper duse, dar spre adîca sa u re, doaa Sazerat se ulţu cu u salut rece, s l t de pol teţe, faţă de c eva care e v ovat de o faptă urîtă sau e codaat să tră ască de acu îa te îtraltă e sferă uata se îtoarse supărat, ulu t A doua z , aa o îtl îtr u salo pe doaa Saze rat, care u ît se îa ş sur se cu u aer vag ş tr st, ca ue persoae cu care te a jucat î cop lăr e, dar cu care a îcetat de atuc or ce legătur , pe tru că a dus o v aţă desfrată, sa ăr tat cu u ocaş sau, ş a rău îcă, cu u bărbat d vorţat Dar păr ţ e acordau ş sp rau de totdeaua doae Sazerat st a cea a adîcă îsă (ceea ce gora aa) doaa Sa zerat, s gură de felul e la Cobray, era dreyfusardă uata, pr ete cu doul Mel e, era cov s de v ovăţ a lu Dreyfus Refuzase d spus şte coleg care îl ru gaseră să seeze o l stă rev z o stă Nu adresă c u cuvît opt z le, cîd află că a urat o l e de co du tă d fer tă Părer le sale erau cuoscute Era c t peac tratat drept aţ oal st Iar bu ca, s gura d fa l e pe care parcă o îflăcăra o îdo ală geeroasă, or de cîte or se vorbea de ev ovăţ a pos b lă a lu Dreyfus, dădea d cap, gest al căru tîlc ul îţelegea atuc ͣ ş care seăa cu acela al cu va pe carel st ghereşt î gîdur le sale a ser oase Maa, şovă d ître dragostea ce o purta tat ş ădejdea că aş f tel get, se eţ " ea îtro ehotărîre pe care o traducea pr tăcere N I sfîrş t, bu cul, care adora arata (deş obl gaţ le W ebru al gărz aţ oale fuseseră coşarul vîrste sale ature), u vedea c odată, la Cobray, def lîd u reg et î faţa gr lajulu , fără să se descopere eîd tre ceau col oelul ş drapelul uoate acestea erau de ajus ca doaa Sazerat, care cuoştea tee c v aţa dez teresată ş oorab lă a tat ş a bu culu , să cos dere ca pe şte copl c a Nedreptăţ Cr ele d v duale se artă, dar î c u caz part c parea la o cr ă colect vă, îdată ce află că este at dreyfusard, puse ître ea ş el cot ete ş veacur Ceea ce expl că că, la aseeea depărtare î't p ş î spaţ u, salutul e păru percept b l tat ş că ea u s ar f gîd t să ît dă îa sau $*,

-

să spuă vreu cuvît, care ar f putut străbate lu le ce despărţeau Sa tLoup trebu d să v ă/ la Par s, î făgădu se 'ͻ', să ă ducă la doaa de V llepar s s ude ădăjdu a, ͻ' fără să f spus, că o vo îtîl pe doaa de Guera tes Mă rugă să przesc la restaurat cu aata lu pe care o vo coduce, a tîrz u, la o repet ţ e urebu a să e duce să o luă d eaţa de la locu ţa e , î îpre jur le Par sulu 11 rugase pe Sa tLoup ca restauratul î care ave să prîz (î v aţa t er lor ob l cheltu tor , restaura tul joacă u rol tot atît de portat ca lăz le cu stofă d poveşt le arabe), să f e de prefer ţă acela ude A e ă ves t s e că va tr a ca î aş teptar ea s ez oulu de la Bal bec Eu car e v sa la atî tea căl ător ş făcea atî t de puţ e, aş f fos t f oar t e î cî ta t s ă r evăd p e c eva ca r e f ăcea par te a ult d Balbec decît d a t r le ele, ch ar d Balbec îsuş , c eva care se ducea acolo î toţ a , care, cîd oboseala sau cursur le ă obl gau să răî la Par s, î răst pul sfîrş tur lor lug a după a ez lor de ul e, î aşteptarea cl eţ lor care aveau să v ă la c ă, cot ua să pr vească soarele ce apuea ş d spărea î are, pr paour le de st clă d sufrager a are, î dosul căre a, î cl pa î care asf ţea, ar p le e şcate ale vapoarelor îdepărtate ş albăstr seăau cu şte flutur exot c ş octur îtro, v tr ă Maget zat el îsuş de atracţ a puter că a Balbeculu , aeest deveea la rîdul său aget petru e Stîd de vorbă cu el, ădăjdu a să f u î legătură cu Balbecul, să real zez pe loc ceva d farecul călător e ' A plecat îcă de d eaţă de acasă, ude a lă sato pe Fraşo se geîd, petru că lacheul logod t u putuse arăş să se ducă aseară săş vadă logod ca Fraco se îl' găs se plîgîd, lacheul era cît pe ac să l pălu ască pe portar, dar se stăpî se, căc ţ ea la locul său ' ´ ' î a te d e a a ju ge la Sa t L o u p , ca r e tr eb u a s ă ă aştep te î faţa porţ sale, a îtîl t cu Legrad , p e car el 1 p erd u s e d ved er e î că d e la C o b ra y ş 19

care, deş îcăruţ se acu, ev ovat Se opr

îş păstrase aerul tfăr şî

Ͷ Ah ! Ia te u tă, î spuse el, ce bărbat ş c ş îcă î red gotă ! Iată o l vrea cu care depedeţa ea u sar acooda Este adevărat că trebu e să f ode,, să fac v z te ! Laval era ş vestoul eu u sît elalocul lor, ca să v sez, aşa cu fac î faţa vreuu orît pe juătate d strus Şt ţ că st ez fruoasele îsuş r ale sufletulu dueavoastră ; ceea ce îseaă că regret espus că le veţ reega pr tre Get l F d capab l să staţ o cl pă î atosfera greţoasă petru e, de eresp rat, a saloaelor, prouţaţ îpotr va v torulu dueavoastră, codaarea, blesteul Profetulu Văd cu se petrec lucrur le, frecvetaţ ͣ le uşurat ce", soc etate castelelor ; acesta e v c ul burghez e coteporae Ah ! ar stocraţ ueroarea a fost cu u se poate a v ovată că u le a tă at gîtul la toţ Sît cu toţ şte puşlaale s stre, cîd u sît ua şte d oţ desăvîrş ţ I sfîrş t, săraul eu cop l, dacă vă auză ! î t p ce vă veţ duce la vreu $bătrîul dueavoastră pr ete va f a fer c ţ decît dueavoastră, căc va pr v s gur, îtro ahala, cu se îalţă lua tradaf r e pe cerul v olet Adevărul este eă u aparţ de loc acestu păît pe care ă s t atît de ex lat ; toată forţa grav taţ e e ecesară ca să ă eţ e pe el ş ca să u evadez î altă sferă Sît d tr altă plaetă Ad o, u luaţ î ue de rău vechea s cer tate a ţăraulu de pe V voe care a răas î acelaş t p ţăraul de la Duăre Ca să vă dovedesc că vă preţu esc, vă vo tr te ult ul eu roa Dar o să vă placă ; u este destul de decadet, destul de ͣsfîrş t de secol" petru dueavoastră, e prea s cer, prea c st t ; după cu s gur aţ ărtur s t, vă trebu e Bergotte, ceva fezadat petru gustul blazat al desfrîaţ lor raf aţ , î grupul dueavoastră trebu e să f u cos derat ca o deşcă bătrîă ; greşesc puîd ă î ceea ce scr u, aşa ceva u se a poartă ; apo , v aţa ulţ u e destul de d st să ca să tereseze sob sele duea 1

150

ͻ

Pag

voastră îcercaţ să vă a t ţ ueor cuvîtul Mtu to rulu : ͣ Fă asta ş ve tră " Ad o, pr etee ! Ma despărţ t de el u prea d spus Uele a t r sît ca pr ete cou , şt u să îpace lucrur le ; arucat pr tre laur le presărate cu flor galbee, ude se îgrăădeau ru e feudale, podeţul de le e uea, pe Legrad ş pe e, aşa cu uea cele două a ur ale V voe După ce eş se d Par s ude, deş pr ăvara jea, copac bulevardelor ab a erau îpodob ţ cu pr ele lor fruee, cîd Sa tLoup ş cu e a eoborît d treul de cetură î satul d arg ea Par sulu ude locu a aata lu , a îcercat o are îcîtare, văzîd f ecare grăd ţă pavoazată cu esele altare albe' ale po lor î floare Parcă era ua d acele serbăr c udate, poet ce, trecătoare ş locale pe care v să le cotepl de foarte departe, la epoc f xe, dar aceasta era dată de atură Flor le de c reş sît atît de strîs l p te de raur , ca o teacă albă, îcît de departe, pr tre po care aproa pe c u erau îflor ţ , c îfruz ţ , a f putut crede, î z ua aceasta cu soare îcă atît de rece, că u erau flor , c zăpadă top tă a ure'a care răăsese îcă pe ar buşt Iar per ar îvălu au f ecare casă, f ecare curte odestă, cu u alb ş a vast, a otova, a străluc tor, ca ş cu toate casele, toate locur le îgrăd te d sat ar f fost pe cale să facă, la aceeaş dată, pr a lor îpărtăşa e

ð

La, porţ le acestor sate d îprejur le Par sulu sît îcă parcur d veacul al XVIIlea ş al XVIIIlea care au cost tu t aşau tele ͣfol es" ale tedeţ lor ş ale favor telor U hort cultor folos se ua d ele, s tuată sub velul şosele , petru cultura po lor rod tor (sau poate păstrase ua deseul ue l vez ese d acele t pur ) Cult vaţ î ş rur ce se îcruc şau, per aceşt a, a răr ţ , a puţ îa taţ decît ace a pe care văzuse, alcătu au şte patrulatere ar Ͷ despărţ te pr z dur joase Ͷ de flor albe, ar de| f ecare parte lu a se zugrăvea altcu, astfel îcît toate aceste odă Case de petrecere la ţară 151

fără tava ş î pl aer păreau că sît acelea d Palatul Soarelu , aşa cu a f putut să le regăseşt î Creta ; ele te îdeau să te gîdeşt ş la caerele uu rezer vor ş la cutare părţ d are pe care oul le subîparte petru pescu t sau ostre cultură, cîd vedea , după cu erau expuse, lu a după raur le pr ăvărat ce, desfă şurîd c ş colo, făcîd să scl pească pr tre paraclîcul cu gr laj ş pl de azur al raur lor, spua îălb tă a ue flor îsor te ş spuoase Era u sat vech , cu pr ăr a sa coaptă ş aur tă î faţa căre a î loc de stîlp îalţ î vîrful cărora se pue cîte u pre u, ş de drapele, tre per ar erau pavoa zaţ graţ os c t, sat alb, ca petru vreo serbare c v că ş locală Rabert u vorb c odată a cu drag de pr ete a lu ca î t pul acestu dru Î dădea seaa că ua ea avea rădăc î a lu ; v torul carel aştepta î arată, s tuaţ a lu odeă, fa l a lu , f reşte C Ă u erau d ferete, dar u valorau c pe departe cît lucrur le cele a ărute, legate de aata lu Era s gura care avea î och lu prest g u, f t a ult prest g u decît Gueraţ ş 'toţ reg de pe păît Nu şt u dacăş spuea î s ea lu că ea era de o eseţă super oară or cu , dar şt u că u avea luarea te, c gr jă decît petru ce o pr vea pe ea Pr ea, era î stare să sufere, să f e fer c t, poate să uc dă Nul teresa, ul pas oa îtradevăr c, decît ce vo a, ce ar face aata lu , decît ce se petrecea, ş se putea deoseb cel ult pr expres fugare, î spaţ ul îgust al feţe sale ş sub fru te e pr v leg ată El, atît de del cat cîd era vorba de or ce alt lucru, se gîdea la perspect va ue căsător străluc te ua ca să poată cot ua să o îtreţ ă, să o păstreze Dacă tea f îtrebat ar f preţu to, cred că u ţ a f putut îch pu vreodată u preţ destul de r d cat Nu se îsura cu ea d tru st ct pract c care îgădu a săş dea seaa că îdată ce ea u ar a avea c de aşteptat de la el, l ar părăs sau cel puţ ar duce v aţa care ar plăcea, ş că trebu a ţ ută î aştep tarea z le de î e Căc presupuea că poate ul u beşte Fără îdo ală că af ecţ uea geerală căre a se 152

spue dragoste trebu a săl s lească Ͷ aşa cu s leşte pe toţ bărbaţ Ͷ să creadă d cîd î cîd căl ubeşte Dar s ţul său pract c î spuea că această dragoste pe care ea o purta o îp ed ca să ul părăsească ua d pr c a ba lor să ş că î z ua î care u ar a avea c de aşteptat de la el, ea sar grăb (v ct ă a teor lor pr ete lor să , a l teratur ş cot uîd să l ubească totuş , gîdea el) să se despartă de el Ͷ î vo face astăz , dacă e drăguţă, î spuse el, u dar care va plăcea U col er pe care la văzut la Bouehe ro E ca scup petru e, î oetul de faţă tre zec de de frac Dar t t ca de ea are prea ulte plăcer î v aţă Va f foarte ulţu tă, î vorb se de acest col er ş spusese că cuoştea pe c eva care poate l ar ofer Nu cred să f e adevărat, dar f e ce o f , a îţeles cu Bouchero, care e fur zorul fa l e , ele, ca să l puă la o parte Sît fer c t la gîdul că a so vez ; are o utră extraord ară ( a dat b e seaa că gîdea toca cotrar ul, toca ca u rea ea să f e ş a are), dar are a cu seaă o judecată ulu toare, poate că î faţa ta u va îdrăz s ă vorbească ult, dar ă bucur d a te de ceea ce va spue î ură despre t e, şt că spue uele lucrur pe care le poţ adîc la f t, are îtr adevăr ceva pyt c î ea Ca să ajuge la casa î care locu a, a trecut pr faţa uor grăd ţe ş u ă putea îp ed ca să u ă opresc, căc îţ luau och cu c reş ş cu per lor îflo r ţ ; fără îdo ală, pîă a er goale ş elocu te ca o 'prop etate răasă eîch r ată, acu se populaseră pe eaşteptate ş se îfruuseţaseră cu aceste flor ce se v seră î aju, ale căror fruoase roch dalbe le zărea pr tre gr lajur î colţul ale lor Ͷ Ascultă, după cîte văd, vre să ad rj această ab ată, vre să f poet c, î spuse Robert, a şteaptăă a c , pr etea ea locu eşte foarte aproape, ă duc ş o au Aşteptîdul, a făcut cîţ va paş , a trecut pr faţa grăd lor odeste Dacă r d ca capul, vedea ueor şte fete la ferestre, ba ch ar î pl aer ş la îălţ ea uu etaj, c ş colo, lăd oase ş uşoare, î toaleta lor 153

d

proaspătă ş ov, atrate de raur , şte tufe t ere de l l ac se lăsau legăate de boare fără să se gîdească la trecătorul care r d ca och pîă la eza ul de verdeaţă Recuoştea î ele p lcur le v olete rîdu te la trarea parculu doulu Swa, î dupăa ezele calde de pr ăvară, o uată tap ţer e prov c ală A apucat pe o potecă ce ducea la o paj şte, ude sufla u aer ca la Cobray, dar u e a puţ adevărat că, pe păîtul gras, ued ş rural care ar f putut f pe ar r ,g ea V voe , se v se, puctual la îtîl re ca toată bada tovarăş lor să , u v pr are ş alb careş ag ta surîzîd ş opuîd soarelu , ca o perdea de lu ă ater al zată ş palpab lă, flor le sale frăîtate de ad ere, «dar etez te ş arg tate de raze Deodată se v Sa tLoup îsoţ t de aata sa ş a recuoscut, atuc î fee a care era petru' el toata dra gostea, toate g găş le pos b le ale v eţ , a căre perso al tate îch să ster os îtru trup ca îtru taber acol, era ob ectul asupra căru a se trudea ereu îch pu rea pr eteulu eu, pe' care s ţea că ul va cuoaşte c odată, despre care se îtreba eîcetat 'ceea ce este ea ca atare, d colo de vălul pr v r lor ş al căr , î fee a aceasta a xrecu scut îdată pe &,- ( + aceea care, acu cîţ va a (î luea aceasta fee le îş sch bă atît de repede s tuaţ a, cîd ş ro sch bă) spuea codoaşe : Ͷ Atuc , î e seară, dacă aveţ evo e de e petru c eva, aveţ decît să ă cheaţ Ş cîd îtradevăr se tr tea după ea ş era s gură î oda e cu c eva, şt a atît de b e de ce fusese cheată, îcît după ce îch dea uşa cu che a, d precauţ e de fee e prevăzătoare sau dator tă uu gest r tual, îce pea să se dezbrace repede, aşa cu te dezbrac î faţa uu ed c care te va asculta, ş u se oprea decît dacă acel ͣc eva", eplăcîdu ud tatea, î spuea că poate să răîă î căaşă, aşa cu procedează u pract c e care, avîd urechea f ă ş teîduse să u le răcească bolav , se ulţuesc să asculte resp raţ a ş bătă le prtro rufă D această fee e a căre îtreagă v aţă, toate gîdur le, tot t recutul, toţ bărbaţ de care $.*

putuse f posedată, î erau at t de d ferete îc t, dacă lear f povest t, aş f aseultato decît d pol teţe ş ab a aş f auz to, a s ţ t că îgr jorarea, ch ul, dragostea lu Sa tLoup se s l seră să facă Ͷ d ceea ce era petr u e o jucăr e eca că Ͷ u ob ect de sufer ţe eărg te, avîd valoarea ex steţe îsăş Vzîd aceste două eleete d soc ate petru că o cuoscuse pe &,- ( +îtro casă de toleraţă), î spuea că ulte fee petru care bărbaţ tră esc, suferă, se ooară, pot f ele sele sau petru alţ ceea ce Rachel era petru e Mă ulu a deea că v aţa e ar putea stîr o cur oz tate dure oasă I aş f putut povest lu Robert foarte ulte sprăv deale e , care se păreau faptele cele, a d ferete d lue Dar cît lar f îh t pe el ! Ş ce u dăduse să le cuoască, dar fără să reuşească ! Î dădea seaa de tot ceea ce o îch pu re oe ească poate presupue î dosul uu obraz ca acela al Rachele , dacă ag aţ a a cuoscut o a îtî ; ş vers, î ce eleete ater ale zerab le ş l ps te de or ce valoare, se putea descopue ceea ce era ţ ta atîtof v sur , dacă lucrul ar f fos t perceput îtralt fel, pr cuoaşterea cea a tr v ală Îţelegea că ceea ce se păruse că u făcea douăzec de frac , î casa de tole raţă ude eraţ petru e doar o fee e dor că să cîşt ge douăzec de frac , poate valora a b e de u l o, a ult decît toate s tuaţ le v d ate, ch ar decît dragostea de fa l e dacă a îceput pr aţ îch pu că este o f ţă ster oasă, teresată de cuoscut, greu de cupr s, de păstrat Fără îdo ală, Robert ş cu e vedea tot aceeaş f gură eîseată ş îgustă Dar ajusese la ea pe două că opuse care u vor cou ca c odată ş u vo vedea c odată aceeaş faţă F gura aceasta, cu pr v r le, cu surîsur le, cu şcăr le gur sale, a cuoscuto d afară, ca aceea a ue fee oarecare care ar face petru douăzec de frac tot ce aş vrea De aceea pr v r le, surîsur le, şcăr le gur î apăruseră ca îseîd ua acte geerale, fără c d v dual, ş sub ele aş f avut cur oz tatea să caut o f ţă Dar ceea ce se ofer se îtrucîtva la îceput, ' 155

această f gură care cos ţea, fusese petru Robert u puct de sos re spre care se îdreptase îfrutîd atîtea ădejd , îdo el , bău el , v sur ! Da, el dăduse peste u l o ca să obţ ă să u f e a altu a ceea ce se ofer se ca or cu , pe douăzec de frac Faptul că o avusese la acest preţ se poate datora îtîplăr ue cl pe, ue cl pe î t pul căre a aceea care părea gata să se dea, se sustrage, avîd poate o îtîl re, vreu ot v care o face a d f c lă î z ua aceea Dacă are dea face cu u set etal, ch ar dacă uş dă, ş a ales dacăş dă seaa, îcepe u joc îgroz tor Icapab l să ş îv gă decepţ a, să se l psească de această fee e, goeşte după ea, ea fuge de el, astfel îcît u surîs pe care u îdrăz ea săl ădăjdu ască e plăt t de o e de or a scup decît ar f trebu t să f e plăt te ult ele e favorur î acest caz se îtîplă ueor , cîd d pr c a 1, uu ra ţ oaet prea a v îb at cu o laş tate î faţa sufe r ţe , a săvîrş t, ebu a de a face d tr o tîrfă u dol acces b l, ca cele d ură favorur sau ch ar pr ul sărut să ul obţ c odată, c u a îdrăzeşt săl cer , ca să u dez ţ îcred ţăr le de dragoste plato că Ş este atuc o are sufer ţă să or fără să f şt ut vreodată ce poate f sărutarea fee pe care a ub to cel a ult' D fer c re, Sa tLoup reuş se totuş să obţ ă toate favorur le Rachele F reşte, dacă ar f şt ut acu că ele fuseseră ofer te or cu pe u pol, fără îdo ală că ar f f sufer t îgroz tor, dar u e a puţ adevărat că ar f dat acel l o ca să le păstreze, căc or ce ar f aflat u l ar f putut abate Ͷ căc ceea ce este portat la o u poate avea loc decît fără vo a lu , pr acţ uea vreue ar leg f reşt Ͷ d calea pe care se îdruase ş pe care f gura aceasta u se pu tea îfăţ şa decît pr v sur le pe care ş le făur se Iob l tatea' aceste feţe subţ r , ca aceea a ue fo de hîrt e supusă pres u lor colosale a două atosfere, se părea ech tab lă de două f tur care duceau la ea fără să se îtîlească, căc ea le despărţea îtradevăr, pr v do aîdo , Robert ş cu e, o vedea d aceeaş latură a sterulu > Nu pot spue c ă &,- ( + se părea prea eîseată, c găsea toca că puterea 156

îch pu r oeeşt , luz a pe care se b zu au durer le dragoste erau ar Robert văzu că avea aerul eoţ oat A îtors pr v rea spre per ş c reş d grăd a d faţă ca să creadă că ă eoţ oa fruuseţea lor Ş ea ă şca oarecu, î acelaş ch p, aprop d de e lucrur pe care u le vez ua cu och , dar pe care le s ţ î ă Cofudîd aceşt arbuşt pe care î văzuse î gră d ă, cu şte ze stră , u a îşelat oare ca Made le e care," î altă grăd ă, îtro z a căre a versare avea să a bă loc î curîd, văzuse o foră oeească ş ͣcrezuse că era grăd arul ?" Paz c a a t r lor d epoca de aur, chezaş a făgădu el că real tatea u e ceea ce crede, că spledoarea poez e , că uata ăreţ e a ev ovăţ e vor străluc î ele ş vor putea f răsplata pe care e vo strădu să o er tă, făptur le ar ş albe uat plecate deasupra ubre pr el ce s este , pescu tulu , lectur , u erau a degrabă şte îger ? A sch bat cîteva cuv te cu aata lu Sa t Loup A străbătut satul, ale căru case erau urdare Dar lîgă cele a sărăcăc oase, lîgă acelea care păreau că fuseseră arse de o ploa e de s l tră, u călător ta c care se opr se o z î cetatea blesteată, u îger strălu c tor sta drept, ît zîd larg deasupra lor orb toarea ocrot re a ar p lor sale de ev ovăţ e : era u păr îflor t Sa tLoup făcu cîţ va paş îa te cu e: Ͷ M ar f plăcut să o f aşteptat îpreuă, tu ş cu e, aş f fost ch ar a ulţu t să prîzesc s gur cu t e ş să f răas s gur îpreuă, pîă î oe tul plecăr la ătuşa ea Dar b ata fată, î face atîta plăcere, ş e atît de drăguţă cu e, şt , a pututo refuza De alt ter o săţ placă, e o fee e cultă, o f ţă care v brează ´ş apo e atît de plăcut să prîzeşt cu ea, e atît de agreab lă, atît de s plă, totdeaua foarte puţ preteţ oasă Cred totuş că Robert scăpă o cl pă, toca î d eaţa aceea ş pesee petru pr a oară, de fee a pe care, d g găş e î g găş e, o alcătu se îcet, ş zăr deoda tă, la oarecare depărtare de el, altă Rachel, u dupl cat al e ͣ dar cu totul d fer t ş care) îtruch pa o s plă fee e $.ö

uşoară După ce a părăs t fruoasa l vadă, ea dus să luă treul ca să e îtoarce la Par s, cîd î gară, Rachel, ergîd la cîţ va paş de o fu terpelată ş recuoscută de şte tîrfe ord are aşa cu era ş ea ş ćare, crezîd la îceput că era s gură, str gară : ͣRachel, v cu o , Luc ee ş Gera e sît î vago, a este îcă u loc, v o, vo erge îpreuă la (+ . ş ´se pregăteau să prez te do bă eţ de prăvăl e, aaţ lor care le îsoţeau, c d, văzîd aerul oarecu st gher t al Rachele , îş îdreptară pr v rea cu cur oz tate ceva af departet e zăr ră, ş scuzîduse, îş luară răas bu, pr d salutul e ca îcurcat, dar pr eteesc Erau două Hete fee de stradă cu gulere de taţ e de lutru, avîd ca aceeaş îfăţ şare ca Rachel cîd Sa t Loup o îtîl se îtî a oară Sa t Loup u le cuoştea, c u le şt a uele, ş văzîd că au aerul dea f bue pr etee cu pr etea sa, îl străfulgera deea că Rachel poate căş avusese locul, poatel avea îcă îtro v aţă ebă u tă de el, foarte deoseb tă de aceea pe care el o ducea cu ea, o v aţă î care putea avea o fee e pe u pol Pres ţ doar această v aţă, îch pu duş î cetrul e o Rachel cu totul alta decît aceea pe care o cuoştea, o Rachel, la fel ca cele două curv şt e, o Rachel de douăzec de frac î fod, Rachel se dedublase o cl pă, petru' el, zăr se la oarecare d staţă de Rachel a lu , pe Rachel ͻcurv şt a, pe Rachel cea reală, presupuîd că cea d tî ar f fost a reală decît cealaltă Poate că lu Robert î trecu atuc pr gîd că, d acest fer î care tră a ću perspect va ş eces tatea ue căsător bogate, cu e vo a de a ş v de uele ca să poată cot ua să dea o sută de frac pe a Rachele , s ar f putut sulge lese ş sar f putut bucura aproape pe c de favoru r le aate sale, ca aceşt bă eţ de prăvăl e de acelea ͻ ale tîrfelor lor Dar cu să purceadă ? Rachel u greş se cu c Ma puţ copleş tă cu darur ş ateţ , ar f a puţ drăguţă, u ar a spue, u ar a scr e acele lucrur carel eoţ oau atît de ult ş pe care le ć ta cu oarecare îdr e caaraz lor să , avîd gr ja să subl eze c t de drăguţ era d parte , dar o ţîd să P a t a j c u r o t l e

158

spuă că o îtreţ e fastuos, ba că această ded caţ e pe o fotograf e sau forula aceasta petru a îche a o telegraă era trasutarea aurulu sub fora e cea a redusă ş cea a preţ oasă Dacă se ferea să spuă că aceste rare | %# | f e drept, Ͷ deş aseeea raţ oaet s pl st e folos t pîă la absurd petru toţ aaţ care plătesc, petru atîţ a soţ , Ͷ să se spuă că o făcea d aor propr u, d va tate Sa tLoup era destul de tel get ca săş dea seaa că, graţ e uelu său are, a îfăţ şăr sale fruoase, ar f găs t lese ş gratu t îr lue toate volup tăţ le va tăţ , ş că, d potr vă, toca legătura sa cu Rachel îl pusese; oarecu î afară de lue ş făcea să f e a puţ cotat î ea Nu, acest aor propr u de t vo să par că deţ gratu t dovez le aparete de pred lecţ e ale acele a pe care o ubeşt , e ua u der vat al dragoste , evo aj de a ţ îfăţ şa ţ e îsuţ ş altora că eşt ub t, petru că ubeşt atît de ult Rachel se aprop e de o , lăsîd pd cele două tîrfe să urce î copart etul lor ; dar u ua gulerul de lutru fals al acestora ş aerul îţepat al bă eţ lor de prăvăl e, c ş uele de Luc ee ş Gera e o eţ ură o cl pă pe oua Rachel Sa tLoup îş îch pu o cl pă v aţa d Place P galle, cu pr ete ecuoscuţ , cu avetur sord de, cu dupăar eze de plăcer ev ovate î acel Pa*r s ude îsor rea străz lor por d de la ) de Cl chy u se) părea aceeaş ca lu a soarelu ude se pl fba cu aata lu , căc dragostea ş sufer ţa care se îb ă cu el au, ca beţ a, puterea să d fereţ eze lucrur le î tea oastră Bău cît pea c u Par s ecuoscut î jlocul Par sulu îsuş ; legătura lu î apăru ca ex ploatarea ue v eţ stra , căc dacă cu el Rachel î se ăa oarecu, ea tră a totuş o parte d v aţa e reală cu el, ch ar partea cea a de preţ d pr c a suelor eore pe care le dădea, partea care o făcea să f e atît de v d ată de pr etee ş care va îgădu să se re tragă la ţară sau să se laseze î ar le teatre, după ceş va f făcut sua Robert ar f vrut să o îtrebe pe Rachel c e erau Luc ee ş Gera e, ce aue ar f spus dacă sar f urcat î copart etele lor, cu ş ar f

petrecut îpreuă ea ş caaradele e o z care poate sar f sfîrş t ca d vert set supre, după plăcer le sa t gulu , la tavera Olyp a, dacă el, Robert, ş cu e a f fost de faţă Vec ătăţ le tavere , care pîă a tuc se păruseră esufer te, î trez ră cl pă cur oz tatea, sufer ţa, ş soarele aceste z le pr ăvărat ce care ´da î Cauart , ude, dacă u lar f cuoscut pe Robert, Rachel poate s ar f dus spre seară ş ar f cîş ;t gat u pol, î pr leju ră o edesluş tă ostalg e Dar la ce bu să puă îtrebăr Rachele , cîd şt a d a te ͻcă răspusul va f o s plă tăcere sau o c uă sau ceva foarte ´ pe b l petru el care u ar destă u c ? Dedublarea Rachele ţ use prea ult Fucţ oar «că lor ferate îch deau uş le, ea urcat repede îtru vago de clasa îtî , perlele uate ale Rachele î a t ră d ou lu Robert că este o fee e de are preţ, ó îgî e, q făcu să tre arăş î propr a lu ă ;ude o coteplă, ter or zată, aşa cu făcuse totdeaua pîă acu Ͷ cu excepţ a acele scurte cl pe cîd o văzuse pe o P galle de p ctor pres o st Ͷ ş treul plecă Era îtradevăr, o ͣl teratură" Nu cote vorb du de cărţ , de arta ouă, de tolsto s, decît petru al îv u pe Sa tLoup că bea prea ult v $Ah ! dacă a putea tră u a cu e, te aş face ͻsă be apă ş ţ ar erge a b e $Nea îţeles să plecă departe $Dar şt prea b e că a ult de lucru (căc lua î ser os arta draat că) Ce ar spue de alt ter fa l a ta ? îcepu să aducă îv u r fa l e lu Robert, îv u r care sau părut foarte îdreptăţ te ş la care Sa t Loup, deş o asculta pe Rachel î ce pr vea v ul, aderă pe deatregul Eu, care ă teea atît de ult de v cîd era vorba de Sa t Loup ş dădea seaa ´de flueţa buă a aate sale, era gata săl sfătu esc săş tr tă fa l a la pl bare Och t ere fee lăcr ară, cîd a avut prudeţa să vorbesc de Dre

160

$ B etul art r, spuse ea îfrîîdu ş u oftat, o să oară acolo d v a lor $ L şteştete, Zezette, se va îtoarce, va f ach tat, eroarea va f recuoscută $ Dar pîă atuc va ur ! I sfîrş t, cel puţ cop lu vor purta u ue epătat Dar cîd te gîdeşt c t trebu e să sufere, toca asta ă ooară ! Vă v e să credeţ că aa lu Robert, o fee e p oasă, spue că tre bu e să răîă î Isula Draculu , ch ar dacă e ev o vat, u îgroz tor ? $ Da, îtradevăr, aşa spue ea, af ră Robert E aa ea, a c de ob ectat, dar e foarte adevărat că are ses b l tatea Zezette I real tate, aceste prîzur ͣatît de ost e" decurgeau totdeaua î îprejurăr foarte eplăcute Căc îdată ce Sa tLoup se afla cu aata lu îtr u local publ c, îş îch pu a că ea se u tă la toţ bărbaţ de faţă, se îtueca ,ea' îş dădea seaa de proasta lu d spoz ţ e pe care poate se auza so aţîţe, dar pe care, j g tă de toul lu , u vo a ,a degrabă d tr u aor propr u prostesc, să a bă aerul că îcearcă să depuă arele; se prefăcea că uş despr de och de pe cutare sau cutare bărbat, ş de alt ter u era totdeaua ua u joc îtr adevăr, dacă doul care se îtîpla să f e vec ul lor la teatru sau la cafeea, dacă pîă ş v z t ul trăsur î care se urcaseră avea u ce plăcut, Robert, alarat îdată de geloz a sa, îl observase îa tea aate sale ; vedea ua decît î el ua d făptur le spurcate de care vorb se la Balbec ,care pervertesc ş ec stesc fee le ca să se auze, o ruga stăru tor pe Rachel săş îtoarcă pr v r le de la el ş pr aceasta ch ar î atrăgea ateţ a asupra lu Dar Rachel găsea ueor că Robert avusese u gust atît de bu î bău el le sale, îcît îceta de al a sîcî , ca el să se l ştească ş să cos tă să se ducă să facă u dru ca să lase t pul să tre î vorbă cu ecuoscutul, adesea să dea îtîl re, ueor ch ar săş sat sfacă u capr c u trecător

A desluş t îcă d cl pa cîd a trat î restau rat că Robert avea aerul îgr jorat Căc Robert băgase ua decît de seaă ceea ce e scăpase la Balbec, că, pr tre caaraz s vulgar , A e, cu o străluc re o 11 Ͷ Guerates

161

destă, degaja fără să vrea aerul roat sulu ,, care eaă de a ulţ a d părul îfo at ş d tru as grecesc,, graţ e cărora se deosebea de ulţ ea celorlalţ serv tor Aceşt a aproape toţ vîrst c , ofereau t pur extraord ar de urîte ş foarte prouţate de preoţ pocr ţ , de cofesor făţar c , a adesea de foşt actor co c a căror frute ţugu ată u o îtîleşt decît î colecţ le de portrete expuse î foa erul u l s stor c al c lor teatre u tate, ude sît îfăţ şaţ jucîd rolur de lache sau de ar pot f ş al căror t p sole, graţ e ue recrutăr selecţ oate ş poate uu fel de u re ered tară, acest restaurat părea căl păstrează îtru so de coleg u prevest tor D eoroc re, A e recuoscîdu e ve să a coada, î t p ce corteg ul de ar preoţ de operetă se scurgea spre alte ese A e se foră de săătatea bu c , ar eu a teresat de soţ a ş cop să î răspuse eoţ oat căc era o cas c Avea u aer tel get, eerg c, dar respectuos Aata lu Robert îcepu săl pr vească cu o ateţ e c udată Dar och îfudaţ a lu A e cărora o uşoară op e le dădea u fel de adîc e ascusă, u trădară c o pres e pe faţa sa e şcată I hotelul de prov c e ude serv se ulţ a îa te de a ve la Balbec, deseul fruos, puţ îgălbe t ş obos t acu, al feţe sale pe care o vedea î toţ a , ca cutare gravură îfăţ şd pe pr c pele Euge, totdeaua î acelaş loc, î fudul sufrager e , aproape totl deaua goală, u trebu e să f atras ulte pr v r cur oase Nu cuoscuse ult t p, fără îdo ală d l psă de cuoscător , valoarea art st că a feţe sale ş era de alt ter puţ d spus să o scoată î ev deţă, căc avea u teperaet rece Cel ult vreo par z aă î trecere, opr duse vreodată î oraş, r d case pr v rea asupră , poatel rugase să v ă să o servească î caera e îa te de a se duce la gară, ş ascusese î golul trasluc d ooto ş adîc al aceste v eţ de soţ bu ş de serv tor de prov c e, ta a uu capr c u fără urăr pe care e ul va descoper vreodată A e trebu e săş f dat totuş seaa de stăru ţa cu care och t ere art ste stăteau aţ t ţ asupr î or ce caz ea u scăpă lu Robert, pe a căru faţă a văzut adu duse o roşeaţă u a puţ v e decît aceea 162

carel îbujora cîd îcerca o eoţ e bruscă, dar slabă, d fuză Ͷͻ Acest e foarte teresat, Zezette ? o îtrebă pe aata lu , după cel coced ase destul de brusc pe A e Sar spue că vre săl aleg ca ob ect de stud u $ Iată că îcepe ar, era s gură ! $ Dar ce îcepe, cuţa ea ? Dacă a greş t, a de spus c, recuosc Dar a, or cu, dreptul să te feresc de această slugă pe care o cuosc de la Balbec (altfel puţ ar păsa) ş care e uul d ce a ar t căloş pe care a răbdat vreodată păîtul Rachel parcă avu de gîd să se supuă ş îcepu cu e o d scuţ e l terară la care luă ş el parte Nu ă pl ct sea d scutîd cu ea, căc cuoştea foarte b e toate operele pe ͻ care le ad ra ş era or cu de acord cu e î părer le e ; dar cu o auz se pe doaa de V llepar s s spuîd că u are talet, u dădea are portaţă aceste cultur Gluea cu f eţe pe seaa ue suede de lucrur ş ar f fost cu adevărat plă cută dacă ar f afectat î ch p atît de pl ct cos jargoul ceaclur lor ş al atel erelor îl îtrebu ţa de alt ter î toate ş , ob şu d, de p ldă, să spuă despre u tablou dacă era pres o st sau despre o operă dacă era wag er aă : ͣAh ! e +îtro z , cîd u tîăr o sărutase pe ureche ş eoţ oat că ea s ulase u f or, el făcu pe odestul, ea spuse : ͣBa da, ca sezaţ e găsesc că e + Dar ă ra a ales că ea îtrebu ţa î faţa lu , ar el î faţa e , uele expres propr lu Robert (pe care poate le adoptase d e la u l teraţ pe care cuoştea) ca ş cu aceasta ar f fost u l baj ecesar, ş fără săş dea seaa de c c a ue or g al tăţ care aparţ e tuturor

Mî le el erau atît de eîdeîat ce cîd îca, îcît te făceau să presupu că trebu e să f arătat foarte stî gace pe sceă cîd juca teatru îş regăsea îdeîarea ua î dagoste, pr acea preşt ţă eoţ oată a fe e lor cărora le place atît de ult bărbatul, îcît gh cesc de la îceput ceea ce va face a ultă plăcere acestu trup, totuş atît de deoseb t de al lor ½

A îcetat să au parte la coversaţ e cîd sa vorb t de teatru, căc î această ater e Rachel era pea răuvo toare O apără îtradevăr pe u to copăt tor Ͷ î potr va lu Sa tLoup, ceea ce dovedea că o ataca ade sea î £aţa lu Ͷ pe Bera, spuîd : ͣOh ! u, e o fee e rearcab lă F reşte, jocul e u e a eoţ o ează, u a corespude î totul cu ceea ce căută, dar trebu e să o s tuă î oetul î care sa v t, î dato ră foarte ult A făcut lucrur bue, şt Apo e o fe e e atît de spravă, are o ă a'tît de buă, f reşte uî plac lucrur le care e^ teresează, dar a avut,, pe lîgă f gura e destul de eoţ oată, o tel geţă de fruoasă cal tate" (Degetele u îsoţesc î acelaş ch p toate jude căţ le estet ce I p ctură, ca să arăţ că e vorba de u tablou bu, te ulţueşt să sco î ev deţă degetul are Dar ͣ tel geţa de fuoasă cal tate" e a ex getă, î trebu esc două degete sau a degrabă do uă ugh , ca ş cu a f fost vorba să spulbere u f r de praf) Dar Ͷ cu această excepţ e Ͷ aata lu Sa t Loup vorbea de art şt ce a cuoscuţ pe u to ro c ş super or care stîrea î a, deoarece credea Ͷ săvîrş d o eroare î această pr v ţă Ͷ că ea le era fe r oară, îş dădea foarte b e seaa că trebu a să o co s der o art stă ed ocră ş d potr vă să a ultă co s deraţ e petru ace a pe care d spreţu a Dar u se s ţ ofesată, căc arele talet îcă ecuoscut, cu era al e , or cît de s gur ar putea f pe el îsuş , are oare care u l tate, ş petru că u proporţ oă cos deraţ a pe care o pret de după taletele oastre ascuse, c după s tuaţ a oastră dobîd tă (Peste o oră avea s o văd,pe aata lu Sa tLoup a festîd la teatru, ultă deferetă aceloraş art şt pe care î judeca atît de aspru) Or cît de puţ e îdo el ar f trebu t să lase tăcerea ea, stăru să c ă seara îpreuă, as gurîduă că c o cov eţu re u plăcuse atît de ult ca aea Deş u era îcă la teatrul ude trebu a să e duce după prîz, avea aerul că e află îtru ͣfoa er" lustrat de portretele vech ale trupe îtratît cutre aveau utre d acele care parcă se p erduseră cu o îtreagă geeraţ e de art şt coparab l ; aveau ş aer de acade c e : uul, care se opr se î faţa uu bufet exa a 16

perele cu utra ş cur oz tatea dez teresată pe care ar f pututo avea doul de Juss eu Alţ , l gă el, arucau î sală pr v r le pl e de cur oz tate ş de răceală pe care ebr Ist tutulu ajuş le arucă publ culu î t p ce sch bă cîteva cuv te ce u se aud Erau şte f gur celebre pr tre ce ob şu ţ uotuş aceşt a îş atră geau ateţ a uul altu a asupra uu ou ales, cu asul zbîrc t, cu buza făţar că ş care, cu spuea Rachel î d alectul e , ͣare ceva popesc" ; f ecare pr vea cu teres pe oul ales Dar curîd, poate ca săl facă pe Robert să plece ca să f e s gură cu A e, Rachel îcepu să facă cu och ul uu tîăr o de bursă, care prîzea la o asă vec ă cu u pr ete Ͷ Zezette, te rog să u te u ţ astfel la acest tîăr, spuse Sa tLoup pe faţa căru a îbujorarea şovă toare de ad eaur se cocetrase îtru or sîgeros care d lata ş îtueca trăsătur le d st se ale pr eteulu eu ; dacă e vorba să e fac de rîsul lu , prefer să prîzesc s gur ş să ă duc să te aştept la teatru î cl pa aceasta c eva ve să spuă lu A e că u do îl ruga să v ă să vorbească la uşa trăsur sale Sa r tLoup, ereu îgr jorat ş teîduse să u f e vorba de u co s o aoros care trebu a tras s aate sale, se u tă pe gea ş zăr î fudul cupeulu pe doul de Charlus, cu ăuş albe, vărgate cu egru ş cu o floare la buto eră Ͷ Vez î spuse el, î şoaptă, fa l a ea ă ură reşte pîă a c ue rog, eu u pot, dar de vree ce l cuoşt b e pe care o să e vîdă cu s guraţă, spue să u se ducă la trăsură Cel puţ dacă ar f u cheler care u ar cuoaşte Dacă se spue uch ulu eu că e u ă cuoaşte şt u cu e, u va ve să ă caute î cafeea, u poate sufer aceste locur E or cu dezgustător ca u cra bătrî ca el, care a reuţat îcă la fee , să dea veş c lecţ ş să v ă să ă sp oeze ! A e, care pr se strucţ u le ele, tr se pe uul d cheler care trebu a să spuă că el u se putea deraja ş , dacă ar îtreba de arch zul de Sa tLoup, ura să răspudă că ul cuoaşte urăsura plecă e d at Dar aata lu Sa tLoup care u îţelese şopotel le 165

oastre ş crezuse că fusese vorba de tîărul despre care Robert o îv u a c face cu och ul, zbuc î sulte Ͷ Asta buă ! acu e vorba de tîrul acesta ? B e fac c ă prev ; oh ! e foarte plăcut să prîzeşt aseeea cod ţ ! Nul luaţ î seaă, e or cu puţ ţ c t, ş , adăugă ea îtorcîdu se spre e, spue asta crezîd că e elegat, că a u aer de are se or t d eşt gelos Ş îcepu să dea see de eervare, cu p c oarele ş ev; î le $ Dar, Zezette, e foarte eplăcut Ne fac de rîs î och acestu do care va f cov s că fac avasur , ş care are aerul că e tot ce poate f a ord ar $ M e, d potr vă, î place ult; a îtî are şte och ferecător , ş care au u fel de a pr v fee le, s ţ că trebu e să le ubească $ uac cel puţ pîă ce vo pleca, dacă eşt ebuă, exclaă Robert Cheler, garderoba ea Nu şt a dacă trebu e săl urez $ Nu, s t evo a să f u s gur, î spuse el pe ace laş to cu care vorb se cu aata lu , ca ş cu ar f fost tot atît de supărat ş pe e Mî a lu era ca o aceeaş frază uz cală pe care se cîtă îtr o operă a ulte repl c , al căror îţeles ş caracter î l bret e pe deatre gul altul, dar pe care ea le îb ă pr tr u acelaş se t et După ce plecă Robert aata lu îl cheă pe A e ş ceru d fer te foraţ Apo vo să şt e cu îl găsea $ Are o pr v re auzată, u aşa ? Vă daţ seaa că ar d stra aue să şt u ce poate gîd , să f u ser v tă adesea de el, săl au cu e î călător e Dar atîta tot La ura ure ar f destul de îgroz tor să f obl gată să ubeşt toată luea careţ place Robert greşeşte îch pu duş c e şt e ce uoate astea se asc ş se spră vesc î cazul eu, Robert ar trebu să f e foarte l şt t (Rachel cot ua săl pr vească pe A e) Iată, pr v ţ î och egr , aş vrea să şt u ce se ascude î dosul lor î curîd c eva ve să spuă că Robert o chea îtru cab et part cular t de, trecîd pr tr o altă trare, se dusese săş sfîrşească prîzul fără să străbată restauratul A răas astfel s gur, apo Robert tr se

166

ş după e A găs to pe Rache ît să pe o Caapea, r zîftd copleş tă de sărutăr le, de îgî er le cu care el răsfăţa Beau şapa e ͣBuă z ua, tu ! î spuea ea d cîd î cîd, căcî îvăţase de curîd această forul, care se părea ult a expres e a g găş e ş a sp r tulu ' Prîz se prost, u ă s ţea b e ş fără să ă f flueţat cuv tele lu Legrad , regreta gîd duă că îcep această d tî dupăa ază de pr ăvară îtru cab et de restaurat ş o vo sfîrş î cul sele uu teatru După ce se u tă la ceas ca să vadă dacă u îtîrz e, Rache î ofer o cupă de şapa e, î ît se ua d ţ ga retele e or etale ş despr se petru e u tradaf r d corsajul e M a spus atuc : u prea a de ce să regret această dupăa ază ; aceste ore petrecute lîgă această tîără fee e u sît p erdute petru e, de, oarece graţ e e , lucru g gaş ş care u se poate plăt destul de scup, a u tradaf r, o ţ garetă parfuată ͻo cupă cu şapa e î spuea asta, petru că se părea că îzestra astfel cu u caracter estet c ş dec just f ca, salva aceste cl pe de pl ct seală Poate ar f trebu t să ă gîdesc că îsuş faptul dea s ţ evo a uu ot v care să ă cosoleze de pl ct seala ea, î dovedea îdeajus că u s ţea c estet c Iar Robert ş aata lu aveau aerul că c uş a aduc a te de cearta care avusese loc cu cîteva cl pe a îa te, c că aş f as stat la ea Nu făcură c o aluz e la ea, u căutară c o scuză, după cu u căutară c ua felulu î care cotrasta cu ea purtarea lor de acu uot bîd şapa e cu e , a îceput să ă s t ca aeţ t, aşa cu ă s ţea la R vebelle Nu ua f ecare so de beţ e, îcepîd cu aceea pe care o dă soarele sau călător a ş sfîrş d cu aceea ce se datoreşte obosel sau v ulu , dar f ecare grad de "beţ e ş care ar trebu să a bă o ͣcotă" d fer tă ca acelea care ăsoară adîc ea apelor, scoate la veală, î o , toca la velul pe care la at s, u alt o Cab etul î care se afla Sa t Loup era c, dar s gura ogl dă care îl îpodobea era de aşa fel, îcît parcă reflecta î ea alte tre zec , dea lugul ue perspect ve esfîrş te ; ar becul electr c aşezat deasupra cadrulu , 167

seara, cîd era apr s, urat de proces uea a tre zec de reflexe aseeea lu îsuş , trebu a să dea ch ar băutorulu s gurat c pres a că spaţ ul î jurul său se îulţeşte paralel cu sezaţ le1 sale exaltate de be ţ e ş că, îch s s gur î această că îcăpere, do ea totuş peste u spaţ u cu ult a ît s î curba sa edef tă ş lu oasă, decît o alee d ͣJard de Par s" Dar cu î acel oet eu îsu era cel care bea, căutîdul deodată î ogl dă, l a zăr t pr v duă h dos, ecuoscut Bucur a beţ e era a pu ter că decît dezgustul ; îp s de vesel e sau vrîd săl îfrut, a surîs ş el a răspus Mă s ţea atît de stăpî t de cl pa trecătoare ş puter că î care sezaţ le sît atît de tar , îcît u dau seaa dacă s gura ea' aărăc ue u se datora gîdulu că eul eu îgroz tor pe care toca îl zăr se îş tră a poate cea d ură, z ş că u vo a îtîl c odată î v aţa ea pe acest stră Robert era supărat doar petru că u vo a să stră lucesc a ult î och aate sale $ Ha de, povesteşte ceva despre doul acela pe care la îtîl t az d eaţă ş care îb ă sob sul cu astroo a, u a aduc b e a te, ş o pr vea cu coada och ulu $ Dar, dragul eu, u e altceva de spus decît ceea ce a spus tu $ Eşt esufer t Atuc povesteşte îtîplăr le cu Fra9o se la ChapsElysees, o să placă atît de ult ! $ Da, da ! Bobbey a vorb t atîta de Fra^ şe ! Ş luîdul pe Sa tLoup de bărb e, eputîd ăscoc altceva, repetă, atrăgîdu bărb a la lu ă : ͣBuă z ua tu !" De cîd, î ce pr veşte d cţ uea ş jocul lor, actor u a erau petru e depoz tar exclus v a uu adevăr art st c, e ă teresau ca atare ; ă auzau, ca ş cîd avea î faţă persoajele uu vech roa co c ; î plăcea să văd, după utra ouă a uu tîăr se or care tra î sală, geua ascultîd d strat declaraţ a pe care o făcea juele pr î p esă, î t p ce acesta, î avîtul eîtrerupt al t rade sale de dragoste, aruca o pr v re îflăcărată ue doa

168

e bătrîe d tr o lojă vec ă, ale căre perle uate îl ulu seră ; astfel, graţ e a cu seaă foraţ lor pe care le dădea Sa t Loup despr e v aţa part culară a art şt lor, vedea jucîduse altă p esă ută ş expres vă sub p esa vorb tă, care de alt ter ă teresa, deş era ed ocră ; căc s ţea îcolţ d ş îflor d î ea t p de o oră, la lu a rape , alcătu te d aglut area pe faţa uu actor, al uu alt ch p de fard ş de carto ş pe sufletul său persoal cuv tele uu rol, aceste d v dual tăţ trecătoare ş v ce sît persoajele ue p ese, seducătoare ş care ţ plac, pe care le ad r , pe care le copăt eşt , pe care a vrea să le a îtleşt după ce a părăs t teatrul, dar care sau ş descopus îtru actor care u a deţ e s tuaţ a pe care o avea î p esă, îtr u text care u a îfăţ şează utra actorulu , î tro pudră colorată pe care o şterge bat sta, persoaje care s au trasfor at, îtr u cuvî t, î el eete ce u a au c a face cu ele, d cauza descopuer lor care are loc îdată după sfîrş tul spectacolulu , ş care te îdea ă să te îdo eşt de real tatea eulu ca ş de aceea a ue f ţe ub te, ş să ed tez asupra sterulu orţ U uăr d progra a fost extre de eplă cut O tîră f ee e pe car e o putea sufer Rachel ş a ulte pr etee ale e , trebu a să debuteze cu şte cîtece vech pe care îş îtee ase toate ădej d le de v tor Această tîără fee e avea o crupă prea eş tă î afară, aproape r d cată, ş o voce fruoasă, dar prea subţ re, a slăb tă ş de eoţ e ş care cotrasta cu usculatura e puter că Rac hel postase î sală u uăr de pr ete ş pr etee al căror rol era să zăpăcească pr sarcasele lor pe debutată care se şt a că era sf oasă, să o facă săş p ardă capul, astfel îcît ereuş ta să f e desăvîrş tă, după care d rectorul ar a agajao îcă de la pr ele ote ale eoroc te , cîţ va spectator , recrutaţ î acest scop, rîzîd, îcepură săş atragă ateţ a asupra şoldur lor e , cîte va fee care făceau parte d coplot hohot ră de rîs, f ecare otă p ţ gă ată sporea lar tatea care se trasfora î scadal Neoroc ta care asuda de durere sub 169

fardul e , îcerca o cl pă să lupte," apo arucă as ste ţe şte pr v r dezădăjdu te, d gate, care avură drept urare îdo rea hu du el lor Dator tă st ctu lu de taţ e, dor ţe dea se arăta sp r tuale ş cu rajoase, trară î joc ş alte actr ţe fruoase care u fuseseră preve te, dar care arucau celorlalte pr v r de răutăc oasă copl c tate, se strîbau de rîs î ho hote v olete, astfel îcît, după sfîrş tul cele dea doua bucăţ ş deş prograul cupr dea îcă alte c c , re g zorul poruc să se lase cort a Ma strădu t să u ă gîdesc la acest c det a ult decît la sufer ţa bu c , cîd uch ul eu, ca să o c călească, îl pu ea pe bu c să bea co ac, deea de răutate avîd pe tru e u efect prea dureros uotuş , după cu la pe care ţ o sp ră eoroc rea poate u e toca exac tă, căc pr ag aţ e creă d ou o îtreagă du rere de care efer c tul s l t să lupte îpotr vă u se gîdeşte să se îdu oşeze, tot astfel răutatea poate că are î sufletul oulu rău acea cruz e pură Ş vo luptuoasă care e pr leju eşte atîta durere cîd eo î ch pu Ura o sp ră, î a î dă o pas u e, o act v tate care u coţ c prea vesel ; ar trebu să f sad c ca să te bucur de ele, oul rău crede că a pr c u t sufer ţă altu o rău Rachel îş îch pu a de buă seaă că actr ţa pe care o făcea să sufere era de parte dea f teresată, că, î or ce caz, puîd hu du rea e la cale, ea îsăş răzbua buul gust, batjo cor d grotescul ş dîd o lecţ e ue caarade proaste uotuş , a preferat să u vorbesc de acest c det, avea c curajul, c puterea să l îp ed c, ar f fost prea eplăcut, vorb d v ct a de b e, să fac să seee cu sat sfacţ a cruz set etale care î sufleţeau pe călă aceste debutate Dar îceputul aceste reprezetaţ a teresat î alt ch p Ma făcut să îţeleg î parte atura luz e a căre v ct ă era Sa tLoup cîd era vorba de Rachel ş care săpase o prăpast e ître ag le pe care Ro bert ş cu e le avea despre aata lu , cîd o vedea î d eaţa aceasta sub per îflor ţ Rachel juca î ca p esă u rol aproape de s p lă f gura tă Dar văzută astfel, era altă fee e Rachel avea ua 170

d acele feţe pe care depărtarea Ͷ ş u î ch p e cesar aceea d sală la sceă, luea f d la ura ur e doar u teatru a are Ͷ o scot î rel ef ş care, văzute de aproape, se prefac î pulbere Cîd stătea lîgă ea, u vedea decît o ebuloasă, o cale lactee de p stru , de altceva La o d s taţă coveab lă, toate acestea îcetau de a se a vedea ş , de pe obraj e estopaţ , re sorb ţ , se vea ca u cor de luă, u as atît de f , atît de pur, î cît a f vrut să f ob ectul ateţ e Rachele , să o re vez cît de ult, să o a lîgă t e, dacă u cuva a văzuto altfel ş de aproape Nu era cazul eu, c fu sese acela al lu Sa tLoup cîd o văzuse jucîd î tî a oară Se îtrebase atuc cu sar putea aprop a de ea, cu ar putea s o cuoască, î el se desch sese u îtreg doe u uat Ͷ acela î care' tră a ea Ͷ d care eaau rad aţ ferecătoare, dar î care u putea pătrude Plecă de la teatrul d oraşul de pro v c e ude se petrecuseră acestea, cu a î ură, spuîduş că ar f o ebu e să scr e, că ea u va răspude, gata săş dea averea ş uele petru o făp tură care sălăşlu a î el îtro lue atît de super oară acestor real tăţ prea cuoscute, o lue îfruuseţată de dor ţă ş v s, cîd, la eş rea art şt lor văzu scurgîduse pe o uşă, trupa _ veselă ş plăcut găt tă a art şt lor care jucaseră ISJ şte t er care cuoşteau î aşteptau acolo Nuărul p o lor f d a puţ ueros decît acela al cob aţ lor pe care e le pot alcătu , îtro sală î care l psesc toate persoaele pe care lea f putut cuoaşte, seaflă ua pe care a f crezut c odată să a ocaz a să o revez ş care v e toca la t p, îeît îtîplarea pare prov deţ ală, căre a totuş or ce altă îtîplare s ar f putut subst tu dacă u ea f aflat î acest loc, c îtraltul, î care sar f ăscut alte dor ţ ş î care a f îtîl t altă veche cuoş t ţă care să o ajute Uş le de aur d luea v selor se îch seseră după Rachel îa te ca Sa tLoup să o f văzut eş d d teatru, astfel îeît p stru le ş coşur le u avură prea are îseătate, î d splăcură totuş , cu atît a ult cu cît, ea f d s gur, u a avea aceeaş putere dea v sa &

ca la teatru Dar, deş u a putea so zărească, ea cot ua să stăpîească actele ca acele astre care e coduc pr atracţ a lor, ch ar î orele cîd u pot f văzute de och oştr Astfel îcît dor ţa petru ac tr ţa cu trăsătur f e care c u erau prezete î a t rea lu , avu drept rezultat că se rep ez la fostul său caarad care era d îtîplar e acolo, ş reuş să f e prezetat persoae fără trăsătur ş cu p stru , de vree ce era aceeaş ş spuîdu ş că va ch bzu a tîrz u care d două era î real tate actr ţa Era grăb tă, c u adresă de data aceasta vreu cuvît lu Sa t Loup ş î sfîrş t reu ş să o vad ă p este cîteva z le, cîd ea se îvo să se despartă de caaraz e , să se îtoarcă cu el O ş ubea, dator tă evo dea v sa, dor ţe de a f fer c t graţ e acele a pe care a v sato, u ţ trebu e ult t p ca săţ pu to ţ sorţ de fer c re î aceea care a acu cîteva z le u era pe sceă decît o apar ţ e îtîplătoare, ecuoscută, d feretă Cîd, după ce căzu cort a, a trecut pe sceă u de ă pl ba t dat, a vrut să ă adresez cu vo c ue lu Sa t Loup; cu u şt a ce at tud e trebu a să adopt pe aceste o eleagu r , at tud ea ea ar f astfel pe deatregul acaparată de cover saţ a oastră ş luea ar crede atît de adîc t î ea, atît de d strat, îcît ar găs că e f resc să u a expre s a f z oo e pe care ar f trebu t s o a îtru loc î care, pr s de cele ce spuea, ab a aş f şt ut ude ă afla ; ş , folos duă cît a repede de pr ul sub ect ce ve î te : $ Şt , a spus lu Robert, a fost să au ră asbu de la t e î z ua plecăr ele, a avut c odată ocaz a să a vorb despre acest lucru uea salutat pe stradă $ Nu a poe de acest lucru, î spuse el, a fost dezolat; ea îtîl t î aprop erea cazăr , d ar a pu tu t să ă op res c, p e tru că era î î tîrz ere ue as gur că a fost foarte îh t Mă recuoscuse aşadar ! Revedea îcă salutul persoal pe care l adresase ducîd îa la ch p u, fără vreo pr v re care să f arătat că ă cuoaşte, fără vreu gest care să f a festat regretul că u putea

172

j

opr F reşte, f cţ uea aceasta pe care o adoptase î acea cl pă dea u ă recuoaşte trebu e să f s pl f cat ulte lucrur Dar era u t că şt use să se oprească la ea, îa te ca u refle x să f destă u t pr a pres e Observase îcă la Balbec că, pe lî gă acea s cer tate a vă a feţe sale a căre p ele lăsa să se vadă, pr traspareţă, afluxul brusc al uor eoţ , trupul său fusese ad rab l dresat pr educa ţ e la u au t uăr de prefăcător de buă cuv ţă, ş î v aţa sa de cazară, î v aţa sa odeă, putea juca, ca u desăvîrş t coed a, uul după altul, d fer te rolur îtruu ´ d acestea ă ubea foarte ult, se purta cu e ca ş cu ar f fost frate ; fusese fratel e eu, ş redeve se, dar fusese o cl pă alt persoaj care u ă cuoştea ş care, r d cîd hă ţur le, cu ooclul la och , fără vreo pr v re, c surîs, dusese îa la cozorocul ch p ulu său ca să îtoar că corect salutul l tar ! Decorur le îcă platate pr tre care trecea văzu te astfel de aproape ş despu ate de tot ce le adăuga depărtarea ş lu a pe care le calculase arele p ctor ce le sch ţase, erau sărăcăc oase, ar Rachel, cîd a aprop at de ea fu supusă acele aş puter d strugătoare Ar p le asulu e îcîtător răăseseră î perspect vă, ître sală ş sceă, ca ş rel eful decorur lor Nu a era ea, o recuoştea ua graţ e och lor e î care det tatea se refug ase Fora, străluc rea aceste t ere stele, a ad eaur atît de luc toare, d spăruse ră, î sch b, ca ş cu ea aprop at vederea de luă ş ea ar îceta să e a apară roz ş aur e, pe faţa e atît de etedă ad eaur , deosebea doar pro tuberate, pete, adîc tur Era îcîtat zăr d pr j tre z ar şt sau oae de lue pr ete a actr ţelor; care salutau, stăteau de vorbă, fuau ca î oraş, u tîăr cu tocă de cat fea eagră, î fustă de culoarea hortes e , cu obraj îj ţ cu roşu ca u paj d tr u albu de Watteau care, surîzîd, cu och spre cer, sch ţîd se e cu î le, făcîd saltur uşoare, părea că e de altă spec e decît oae cu ţ î vesto ş î red getă î jlocul cărora îş cot ua, ca u 17S

ebu, v su extaz at, atît de stră de preocupăr le v eţ , atît de ater or ob ce ur lor c v l zaţ e lor, atît de descătuşat de leg le atur , îcît era tot atît de o d h tor ş g gaş, ca ş cu a f văzut u fluture ră tăc t îtro ulţ e, ca ş cu a f urăr t cu pr v rea, pr tre fr ze, arabescur le aturale deseate de zbegu el le sale îar pate, capr c oase ş fardate Dar î aceeaş cl pă, Sa tLoup îş îch pu că aata lu dădea ateţ e acestu dasator repetîd o ult ă oară o f gur ă d d vert setul î care avea să apară, ş ,faţa se îtuecă Ͷ A putea să pr veşt î altă parte, spuse el, cu u aer posoor t Şt că dasator ăşt a u fac c cît frîgh a pe care ar face b e să se urce ca săş frîgă gîtul, ş sît oae î stare să se laude apo că lea dat ateţ e De alt ter cred că a auz t că ţ se spue să te duc î cab a ta ca să te îbrac Iar a să îtîrz ure do Ͷ tre z ar şt Ͷ văzîd aerul î fur at al lu Sa tLoup, se aprop ară auzaţ , ca să audă ce spue Cu se plata u" decor de partea cealaltă a scee , a fost îghesu ţ î e Ͷ Oh ! dar îl recuosc, e pr eteul eu, exclaă aata lu Sa tLoup, pr v dul pe dasator E u at, a te u tă utele astea care dasează ca tot restul f ţe ͣsale"" Dasatorul îtoarse capul spre ea, ş f ţa sa oe ească v duse î ch pul s lfulu pe care se s lea să l îfăţ şeze, pelteaua dreaptă ş ceuş e a och lor să tre ură ş luc pr tre geele sale îţepe te ş p ctate, ş u surîs se prel se de pe cele două părţ ale gur sale, pe faţa pastel zată cu roşu ; apo , vrîd să o auze, ca o cîtăreaţă de var eteu care, d cople zeţă, e îgîă ar a î care a spus că o ad ră, îcepu să repete şcăr le î lor sale, tîdu se pe el îsuş , cu o g găş e de tator ş o vo e buă de cop l $ Oh ! e prea drăguţ, îcercarea asta de a se ta pe s e îsuş , exclaă Rachel bătîd d pale $ ue rog, îcetează, î spuse Sa tLoup cu o voce dezădăjdu tă, vre să te fac de rîs, ă oor , îţ jur

17

că dacă a spu u cuvît, u te a îsoţesc î ca b a ta, ă duc ; ha de, u f r ea De ce s ta î fu ul ăsta de tutu, o săţ facă rău, adăugă Sa tLoup îtoreîdu se spre e cu acea sol c tud e pe care o a festa îcă de la Balbec $ Oh ! ce fer c re dacă plec $ ue prev că u ă vo a îtoarce $ Nu îdrăzesc să ădăjdu esc $ Ascultă, şt , ţ a făgădu t col erul dacă ve f drăguţă, dar d oet ce ă tratez astfel $ Ah ! asta u ă ră d partea ta Î făgă du eş t ceva, ar f trebu t să ă gîdesc că u te ve ţ e de cuvît Vre să te lauz că a ba , dar u sîr t teresată ca t e Puţ î pasă de col erul tău A pe c eva care l va da $ N e altul u va putea să ţ Ͷ1 dea, căc l a reţ ut la Bouchero ş a cuvîtul său că u l va v de decît e $ Atuc a vrut să ă şatajez , ţ a luat d a te toate ăsur le E toca ce se spue : ͣMarsates, Mater Se ta, se vede rasa", răspuse Rachel, repetîd o et olog e cere se b zu a pe o răstălăc re grosolaă, căc îseaă + ş u se t, dar pe care aţ oal şt o îtrebu ţau cî d era vorba de Sa tLoup d pr c a părer lor sale dreyfusarde, pe care le da tora totuş actr ţe (Ea era a puţ cal f cată decît or care alta să trateze drept evre că pe doaa Mar sates cărora etograf soc etăţ u reuşeau să gă sească evre esc decît rude a e cu fa l a Levy M re po x) Dar poţ f s gur, totul u s a sfîrş t îcă Cuvî tul dat î aseeea cod ţ are c o valoare A pro cedat cu e ca u trădător Bouchero va afla ş se va ofer u preţ îdo t F l şt t că î curîd a să a auz vorb duse de e Robert avea de o sută de or dreptate Dar îpre jurăr le sît totdeaua atît de îcîlc te, îcît cel ce are de o sută de or dreptate poate o dată să u a bă Ş u raa putut îp ed ca să aduc a te de acel cu vît pe care l spusese la Balbec : ͣî ch pul acesta, a ac de cojocul e " Drueag

$ö.

$ Na îţeles b e ce ţ a spus î legătură cu col erul Nu ţ Ͷ1 făgădu se î ch p foral De vree ce fac tot pos b lul ca să te părăsesc, e foarte f resc să u ţ Ͷ1 dau u îţeleg ude desluşeşt o trădare, c că sît teresat Nu se poate spue că ă laud cu ba , îţ spu totdeaua că sît u o sărac care are o leţca e Greşeşt cîd e lucrur le astfel, cuţa ea I ce ăsură sît teresat ? Şt b e că tu eşt s gu rul eu teres $ Da, da, a decît să cot u , î spuse ea ro c, sch ţîd gestul cu va care se bărb ereşte Ş îtoreîduse spre dasator : $ Ah ! îtradevăr, e straş c cu î le lu Eu care sît fee e aş putea face ceea ce face el Ş î toreîduse spre el, arătîdu trăsătur le cr spate ale u Robert : ͣPr veşte, suferă", î spuse ea îcet, î a vîtul oeta al ue cruz sad ce care u era de alt ter c decu î legătură cu adevăratele e s ţă te de afecţ ue petru Sa tLoup $ Ascultă, petru ult a oară, îţ jur că or ce a face, peste opt z le ve putea regreta aar, u ă vo , a îtoarce, paharul s a uplut, bagă de seaă, e re vocab l, ve regreta odată, dar va f prea tîrz u Poate era s cer ş ch ul de aş părăs aata se părea a puţ cupl t decît acela de a răîe cu ea î au te cod ţ

'Ͷ Dragul eu, adăugă el adresîdu se, de ce sta acolo, ţ a spus că a să îcep să tuşeşt ! Ia arătat decorul care ă îp ed ca să ă dau la o parte Duse îa la pălăr e ş spuse z ar stulu : Ͷ Doul eu, aţ cos ţ să vă arucaţ ţ gara ? Fuul î face rău pr eteulu eu Aata sa ea aşteptîdu l, se îdreptă spre ca b a e ş , îtoreîdu se : Ͷ Oare utele astea procedează la fel ş cu fe e le ? exclaă ea, adresîduse dasatorulu d fu dul teatrulu , cu o voce prefăcut elod oasă ş ev o vată de geuă ͻ uu îsuţ a aerul ue fee , cred că sar putea să e îţeleg cu t e ş cu ua d pr ete ele ele 176

Ͷ După cîte şt u, fuatul u este opr t ; c e e bol av are decît să stea acasă, spuse z ar stul Dasatorul sur se ta c art ste $ uac , ă îebueşt , î str gă ea, ce a part de a putea face ! $ î or ce caz, doule, u sîteţ prea aab l, sp u 'Sa tLoup z ar stulu , tot pe u to pol t cos ş blîd, cu aerul cu va care costată ş cos deră retrospect v u c det îch s I acel oet l a văzut pe Sa t Loup r d cîd braţul vert cal deasupra capulu său ca ş cu ar f fă cut se cu va pe care ul vedea, sau ca u şef de orchestră, ş îtradevăr Ͷ fără altă traspuere, după cu îtro s fo e sau îtru balet, la u s plu gest» d arcuş, şte r tur v olete urează după u graţ os adate Ͷ după cuv tele curte toare pe care le rost se, îa lu se prăvăl îtr o pală răsuătoare pe obrazul z ar stulu

Acu, cîd după coversaţ le cadeţate ale d plo aţ lor, artele vesele ale păc fură urate de avîtul fur os al războ ulu , lov tur le cheîd după ele lov tur , aş f fost rat văzîd adversar scăldaţ î sî gele lor Dar u putea îţelege (ca ce ce susţ că de regulă războ ul ître două ţăr u zbuceşte cîd u a fost îcă vorba decît de o rect f care de gra ţă, sau oar tea uu bolav u surv e cîtă vree u era vorba decît de o flaare a f catulu ), cu de putuse recurge Sa tLoup, după cuv tele care vădeau o uaţă de aab l tate, la u gest care u zvora c decu d ele, pe care ul prevesteau, gestul acelu braţ r d cat u ua î d spreţul dreptulu g ţ lor, dar ş al pr c p ulu cauzal tăţ , îtr o geeraţ e spotaă de î e, acest gest creat D fer c re, z ar stul care se îplet c sub v oleţa lov tur , păl ş şovă o cl pă, u r postă Iar î ce pr veşte pr ete să , uul îtaars' îdată capul, pr v d cu ateţ e îspre cul se pe c eva care des gur u era acolo, al do lea se prefăcu că trase u f r de praf î och ş îcepu să ş frece pleoa pa sch oos du se de durere ; ar al tre lea se repez exclaîd : 12 Ͷ Guerates

177

Ͷ Petru uele lu Duezeu, cred că se r d că cort a, e vo p erde locur le Aş f vrut să vorbesc lu Sa tLoup, dar d g area lu provocată de dasator era atît de are, îcît se ogl dea pe albul och lor să ; î îcorda obraj ca o arătură ter oară, astfel îcît tulburarea sa lăutr că traducîduse pr tro depl ă aov b l tate exter oară, c avea elast c tatea, ͣjocul" ecesar ca să î tîp e vreu cuvît ş să răspudă Pr ete z ar stulu , văzîd că totul se sfîrş se, se îtoarseră l gă el, îcă treurîd Dar ruş aţ că l părăs seră, ţ eau cu d ad sul ca să şt e că uş dăduseră seaa de c De aceea îcepură să vorbească, uul despre pra ful care trase î och , altul despre spa a eîtee ată , ͻîch pu du ş că se r d ca 'cort a, al tre lea despre a seăarea extraord ară a cu va care trecuse cu fratele său Ş a festară ch ar oarecare supărare, petru: că el u le îpărtăş se eoţ le $ Cu, u tea rat ? Aşadar u vez l pede ] $ Care va să z că, sîteţ cu toţ şte laş , îgîă: z ar stul pălu t Necosecveţ cu f cţ uea pe care o adoptaseră ş î v rtutea căre a ar f trebu t Ͷ dar c u se gîdeau la aşa ceva Ͷ să a bă aerul că u îţeleg ceea ce co legul lor vo a să spu e, rost ră o frază trad ţ oală î a ceste îprejurăr : ͣNuţ da seaa căţ eş d f re^ vre săţ sară uştarul, sar spue că a luato raza ! t

îţelesese de d eaţă î faţa per lor îflor ţ , luz a pe care se îtee a dragostea lu Robert petru &, - ( + ş tot aşa î dădea sea a de real tatea pe care, d potr vă, o coţ eau su fer ţele ăscute d această dragoste Puţ cîte puţ aceea pe care o îcerca de vreo oră, fără să îceteze,, se retracta, tră î el, ar î och lu se v o zoă d spo b lă ş lăd oasă A plecat de la teatru, Sa tLoup ş cu e, ş a por t pe jos Itîrz ase o cl pă îtru colţ de pe aveue Gabr el de ude od oară o vedea adesea pe G lberte sos d A îcercat cîteva cl pe să a tesc aceste pres depărtate ş era să l ajug pe Sa tLoup î pas ͣg ast c", cîd a văzut u do, destul de prost îbrăcat, care avea a 178

erul că vorbeşte ca de aproape A coch s că era u pr ete persoal al lu Robert ; totuş s a părut că se aprop au ş a ult uul de al tul; deodată, a şa cu se veşte pe cer u feoe astral, a văzut şte corpur ovo de adoptîd cu o repez c ue vert g oasă toate poz ţ le pe care le îgădu a să alcătu ască, î faţa lu Sa tLoup, o costelaţ e estab lă Arucate ca d tro praşt e, sau părut că erau cel puţ î uăr de şapte Nu erau totuş decît ce do pu a lu Sa tLoup îulţ ţ î v teza lor cu careş sch bau locul î acest asablu î apareţă deal ş decorat v Dar acest foc de art f c u era decît o burduşeală ad strată de Sa tLoup ş al căre caracter agres v ş c decu estet c, î fu destă u t a îtî de îfăţ şarea doulu îbrăcat sărăcăc os, care parcăş p er dea î acelaş t p cupătul, o falcă ş ult sîge Dă du expl caţ c oase celor ce se aprop au ca săl îtrebe, îtoarse capul, ş văzîd că Sa tLoup se îdepărta def t v ca să ă ajugă, stătu loculu , pr v dul cu u aer îc udat ş copleş t, dar c decu fur os Sa tLoup d potr vă, era, deş u p r se c o lov tură ; ş och să scl peau îcă de î e cîd ă aju se Ic detul u avea c o legătură, aşa cu crezu se, cu palele de la teatru Era u trecător pas oat care, văzîd ce l tar fruos era Sa tLoup, î făcuse propuer Pr eteul eu u se a du rea de îdrăz eala aceste ͣşleahte" care c u a aştepta ubra opţ ca săş a îdrăzeala, ş vorbea de propuer le care se făcuseră cu aceeaş d gare cu care vorbesc z arele de o tîlhăr e z uaa azaare, îtru cart er cetral d Par s uotuş , doul bătut era acuzab l, căc u pla îcl at aprop e destul de repede dor ţa de desfătare, astfel îcît s gură fruuseţea să apară ca o îvo re Or, fruuseţea lu Sa tLoup u a putea f pusă î d scuţ e Pu ca ace a pe care ad strase sît de folos oae lor de so ul celu ce l acostase ad eaur , ca să le dea ser os de gîd t, dar totuş prea puţ t p ca să se poată îdrepta ş să scape astfel de pedepsele judecătoreşt Astfel, deş Sa t Loup î trăsese chelfăeala fără să stea prea ult la gîd, toate 179

celelalte de acest so , ch ar dacă v î ajutorul leg lor» u reuşesc să ooge zeze oravur le Aceste c dete ş fără îdo ală acela la care se gîdea cel a ult, îl făcură pesee pe Robert să dorească să răîă puţ s gur Căc , peste o cl pă, ă rugă să e despărţ ş să ă duc s gur la doaa de V llepar s s ude ă va îtîl , dar prefera să u tră îpreuă ca să a bă a degrabă aerul că ab a so s se la Par s, decît să dea de gîd t că petrecuse o par te a dupăa eze îpreuă Aşa cu presupusese îa te de a o f cuoscut pe doaa de V llepar s s la Balbec, era are deoseb re ître ed ul î care tră a ea ş acela al doae de Guerates Doaa de V llepar s s era ua d acele fee care, ăscută d tro fa l e glor oasă ş trîd pr căsător e, îtr alta u a puţ glor oasă, u se bucură totuş de o are s tuaţ e odeă, ş cu excepţ a cîtorva ducese, epoatele sau cuatele lor, ş ch ar a uu a sau a două capete îcoroate, vech legătur de fa l e, au î saloul lor ua u publ c de îa a tre a, burgheze, ob l e prov c ală sau coruptă, a că re prezeţă a îdepărtat de ult luea elegată ş sob care u sît obl gaţ să le frecveteze d îda tor r de rude e sau d prea veche t tate După cîteva cl pe a îtîp at, f reşte, c o greutate ca să îţeleg de ce doaa de V llepar s s era atît de b e forată la Balbec, ş ch ar a b e decît o , de cele a c aăute î legătură cu călător a pe care tata o făcea atuc î Spa a î tovărăş a doulu de Norpo s Dar cu toate acestea, u era cu put ţă să ă f xez la deea că pr ete a de a b e de douăzec de a a doae de V llepar s s cu abasadorul ar f putut f cauza declasăr arch ze , îtro lue î care fee le cele a străluc te af şau aaţ a puţ res pectab l decît acesta, care de alt ter pesee că era de ult t p petru arch ză ua u vech pr ete Doaa de V llepar s s să f avut od oară alte avetur ? Avîd pe vreur u caracter a pas oat decît acu, cîd ajusese la o bătrîeţe cucer că ş l şt tă, care datora poate totuş ceva d poz ţ a e ace $,)

lor a îfocaţ ş cosuaţ , u şt use oare, î prov c a ude tră se ult t p, să ev te uele scadalur , ecuoscute de o le geeraţ care le costatau doar efectul î alcătu rea aestecată ş defectuoasă a uu salo de alt ter e t să f e uul d cele a pure de or ce aestec ed ocru ? ͣGura rea" pe care o atr bu a epotul e î atrăsese oare î aceste t pur duş a ? O îdease oare să prof te de uele succese la bărbaţ , ca să se răzbue pe uele fee ? uoate astea erau cu put ţă ; ar g găş a, ses b l tatea Ͷ uaţîd cu atît farec u ua expres le dar ş toaţ le Ͷ cu care doaa de V llepar s s vorbea de pudoare, de buătate, u puteau f ra aceast ă presupuere ; căc ce ce u ua că vorbesc b e de uele v rtuţ , dar ch ar le îcearcă farecul ş le îţeleg de ue (care vor şt să le descr e, î lor, îtro ag e deă) se trag adesea, dar u fac e îş ş parte, d geeraţ a ută, aspră, ec opl tă ş fără artă, care lea pract cat Aceasta se răsfrîge, dar u se cot uă î ' e î locul caracterulu cu care era îzestrată, găseşt o ses b l tate, o tel geţă care u slujesc acţ u Ş f e că au fost sau u î v aţa doae de V llepar s s scadalur pe care lear f îăbuş t străluc rea uelu « , toca această tel geţă, o tel geţă a degrabă de scr tor de îa a doua decît de fee e de lue, era cu s guraţă pr c a decăder e odee Doaa de V llepar s s pr oslăvea fără îdo ală a ales cal tăţ destul de puţ exaltate, ca cupătare ş tact ; dar ca să vorb de ăsură îtru ch p cu totul potr v t, ăsura u e de ajus ş sît ecesare uele er te de scr tor care presupu o exaltare puţ ă surată ; observase la Balbec că ge ul uor ar ar t şt răîea eîţeles doae de V llepar s s ; că u şt a decît săş bată, subţ re, joc de e , dîd l pse sale de îţelegere o foră sp r tuală ş graţ oasă Dar acest sp r t ş această graţ e, la velul pe carel at geau la ea, deveeau ele îsele Ͷ î alt pla, ş ch ar dacă lear f desfăşurat ca să coteste cele a subt le opere Ͷ adevărate îsuş r art st ce Dar aseeea cal tăţ exer c tă asupra or căre s tuaţ odee, o acţ ue bolă v c oasă elect vă, cu spu ed c , ş atît de c 181

toare, îcît ce cu u tee cît a tra c, cu greu pot rez sta cîţ va a Ceea ce art şt uesc tel geţă pa re pură preteţ e petru soc etatea elegată care, ca pab lă să se s tueze d s gurul puct de vedere d care judecă or ce, u îţelege c odată atracţ a deoseb tă că re a î cedează cîd alege o expres e sau face o aprop ere cu ea, îcearcă î tovărăş a lor o oboseală, o r tare d care zvorăşte foarte repede at pat a Cu toate aces tea, î coversaţ a e , ş acelaş lucru se poate spue ch ar despre eor le e care sau publ cat de atuc , doaa de V llepar s s a festa doar u so de graţ e cu totul odeă După ce trecuse pe lîgă lucrur le de seaă fără să le adîcească, ueor fără să le deo sebească, reţ use d a î care tră se ş pe care de scr a de alt ter cu ultă prec z ue ş farec, ua fr vol tatea pe care aceşt a o ofer seră Dar o lucrare, ch ar dacă pr veşte ua sub ecte care u sît te lectuale, este totuş o operă de tel geţă, ş ca să da îtro carte sau îtr o coversaţ e care se deosebeşte puţ de ea, pres a desăvîrş tă a fr vol tăţ , e ece sară o doză de ser oz tate de care o persoaă pur ş s plu fr volă ar f î stare î uele eor scr se de vreo fee e, ş cos derate ca o capodoperă, cutare frază care se c tează ca odel de graţ e uşoară a făcut totdeaua să presupu că petru a ajuge la aseeea spr teeală, autorul trebu e să f pos edat altădată o şt ţă puţ greoa e, o cultură rebarbat vă ş că, pe cîd era fată tîără, pesee că părea pr ete lor e o pedată esufer tă Iar ître uele cal tăţ l terare ş succesul ode, legătura e atît de ecesară, îcît c t d astăz eor le doae de V llepar s s, cutare ep tet just, cutare etaforă care se îlăţu esc, vor f de ajus c t torulu ca să recost tu e, cu ajutorul lor, salutul adîc, dar glac al pe care trebu a săl adreseze bătrîe arch ze, pe scara ue abasade, cu tare sob ca doaa Lero , care poate că« îdo a o carte de v z tă î dru spre ducesa de Guerates, dar care u tra c odată î saloul e , de teaă să u se declaseze acolo pr tre toate soţ le de ed c sau de otar Poate doaa de V llepar s s fusese o pedată î pr a e t ereţe, ş aeţ tă atuc de şt ţa sa poate u şt 182

sase săş stăpîească, îpotr va uor oae de lue a puţ tel geţ ş a puţ stru ţ , săgeţ le oţe l te pe care ră tul u le u tă Apo , taletul u e u aped ce fals pe care îl ada ug art f c al acelor felur te îsuş r care as gură reuş ta î soc etate, ca să real zeze cu restul ceea ce oae de lue uesc o ͣfee e desăvîrş tă" El este produ sul v u al ue au te îcl ăr orale, căre a îdeob şte î l psesc ulte cal tăţ ş ude predo ă o ses b l tate ale căre alte a festăr pe care u le pătrude tro carte, se pot face foarte puter c s ţ te de a lugul ex steţe , de p ldă cutare cur oz tăţ , cutare fa tez , dor ţa dea te duce a c sau acolo petru propr aţ plăcere, ş u î vederea spor r , eţ er sau ua petru s pla fucţ oare a re aţ lor odee O văzuse pe doaa de V llepar s s la Balbec îcojurată de slug le e ş earucîd c o pr v re asupra celor ce şedeau îr v holul hotelulu Dar avusese pres ţ rea că această abţ ere u îsea d fereţă, ş se pare' că u se îch sese îtotdeaua î ea Murea să cuoască cutare sau cutare d v d care vea c u t tlu ca să f e pr t î casa e , ueor petru că găs se că e fruos, sau ua petru că se spusese că e hazl u, sau petru că se păruse că se deosebeşte de oa e pe care cuoştea, care pe t pul cîd u aprec a îcă crezîd că u vor părăs c odată, ap arţ eau cu toţ celu a pur foburg Sa tGera Era obl gată săş adreseze boeulu , culu burghez jde carel deoseb se, v taţ le a căror valoare el u le putea aprec a, ou o stăru ţă care o deprec a puţ cîte puţ î och sob lor, ob ş u ţ să preţu ască u salo a degrabă după luea pe care stăpîa case o excludea, decît după aceea pe care o pr ea Dacă de buă seaă, la u oet dat d t ereţea e , doaa de V llepa r s s, blazată de ulţu rea de a face parte d crea ar stocraţ e , se ca auzase să scadal zeze luea î care tră a, săş zdruc e de buă vo e s tuaţ a, îce puse să acorde îseătate aceste s tuaţ după ce o p erduse Vo a să arate duceselor că îsea a ult ͻdecît ele, spuîd, făcîd tot ce u îdră zeau ele să spuă ş să facă Dar acu, cîd acestea, cu excepţ a 183

!

uora d rudele e aprop ate, u a veeau la ea, se s ţea cşorată ş tot a dorea să doească, dar altcu decît pr sp r t Ar f vrut să atragă pe toate acelea pe care avusese atîta gr jă să le îlăture Cîte v eţ de fee , v eţ de alt ter puţ cuoscute (căc f ecare are, după vîrsta lu , u so de lue deoseb tă, ş d screţ a bătrî lor îp ed că pe t er săş facă o dee despre trecut ş să îbrăţ şeze îtreg c clul), au fost astfel îpărţ te î per oade pl e de cotraste, cea d ură f d pe de atregul folos tă să recucereşt ceea ce cu atîta vo e buă a arucat î vît î cea de a doua ! î ce ch p arucată î vît ? u er ş l îeh pu esc cu atît a puţ , cu cît văd o bătrîă ş respectab lă arch ză de V llepar s s ş c au habar că eor al sta ser oasă de astăz , atît de deă sub peruca e albă, ar f putut f od oară o coeseaă veselă care poate a făcut atuc del c le, poate că a tocat averea uor bărbaţ care dor acu soul de vec ; ar faptul că sa căz t de aseeea să cească, cu o d băc e stăru toare ş f rească, o s tuaţ e pe care o datora obîrş e s ale ob le u îseaă c decu că î acel t p îdepărtat doaa de V llepar s s u puea are preţ pe s tuaţ a e După cu zolarea, acţ uea î care tră eşte u euraste c pot f urz te de el de d eaţa pîă seara fără să se pară suportab le ş se prea poate ca, î t p ce se grăbeşte să adauge u och ou reţele care l reţ e pr zo er, să v seze ua balur , vîător ş călător Ne strădu î or ce cl pă să e odelă v aţa, dar cop d fără vo e, ca u dese, tră sătur le celu ce sîte ş u celu ce ear f a plăcut să f Salutur le d spreţu toare ale doae Lero puteau expr a, î oarecare ăsură, adevărata f re a doae de V llepar s s, dar u corespudeau c de :u dor ţe sale Fără îdo ală, ch ar î oetul î care, potr v t ue îxpres drag doae Swa, doaa Lero ͣo desf ţa" >e arch ză, aceasta putea îcerca să se cosoleze adu îduş a te că reg a Mar eAel e î spusese cîdva ue ubesc ca pe o f că" Dar aseeea aab l tăţ regale, l ce şj gorate, ex stau ua petru arch ză, pl e s praf, ca d ploa uu fost pre at îtî al Coserva ½

torulu S gurele adevărate avataje odee sît acelea care creează v aţă, acelea care pot d spărea fără ca cel ce a beef c at de ele să f îcercat să le reţ ă sau să le d vulge, petru că î aceeaş z le succed o sută altele Aducîduş a te de aseeea cuv te ale reg e , doaa de V llepar s s lear f sch bat bucuros cu puterea per rteet de a f v tată pe care o poseda doaa Lero ,, d p cu îtru restaurat, u are art st ecuoscut,, aJ căru ge u u e scr s c pe trăsătur le feţe sale sf oase c pe cro ala îvech tă a vestoulu său jerpel t, ar prefera să f e ch ar tîărul cu s er1 de pe ult a treaptă a soc etăţ , dar care prîzeşte la o asă vec ă cu două actr ţe ş spre care zoresc îtro goaă slugar că ş eîcetată, patroul, cheler , p col ş p ă ş rîdaş care es d bucătăr e def lîd, ca săl salute ca î base, î t p ce chelarul, tot atît de prăfu t ca st clele sale, se îdreaptă ş el cu p c oarele strîbe ş orb t ca ş cu, ve d d p v ţă, ş ar f scrît t p c orul îa te de a urca la lu a z le urebu e să spue totuş că dacă abseţa doae Le ro î saloul doae de V llepar s s îhea espus pe stăpîa case , ea trecea eobservată î och uu are u ăr de v taţ , care gorau cu totul s tuaţ a deoseb tă a doae Lero , cuoscută ua de luea elegată, ş u se îdo au că recepţ le doae de V llepar s s u erau, aşa cu sît cov ş astăz c t tor eor lor e , cele a străluc te d Par s La această d tî v z tă pe care a dus so fac doa e de V llepar s s, după ce ă despărţ se de Sa tLoup, urîd sfatul pe care doul de Norpo s îl dăduse tat , a găs to î saloul e tapetat cu ătase galbeă pe care caapelele ş uatele fotol cu tap ţer e de Beauva s se despr deau îtro culoare roz aproape v oletă, de zeură coaptă Alătur de portretele Gueraţ lor, ale V llepar s şt lor, vedea portretele Ͷ ofer te ch ar de o del Ͷ al ree Mar eAel e, al res e Belg e , al pr ^'Delu de Jo v lle, pe cap cu o boetă de datelă ea^r de pe t pur (pe careo păstra cu acelaş st ct pr ceput al culor locale sau stor ce pe care u hotel er breto ca 1

Itered ar la bursă $,.

re, or cît de par z aă ar f deve t cl etela sa, crede că e a d bac ca cheler ţele sale să ş păstreze boeta ş îec le î o ate), stătea la u c b rou, ude îa tea e , alătur de pesule, de paletă ş de o acuarelă cu flor î cepută, erau î pahare, î farfur oare, î ceşt şte tradaf r spuoş , şte cîrc uărese ş ch ca vo culu , pe care !d pr c a aflueţe d acea cl pă a v z telor, se opr se :să le p cteze ş care aveau aerul că îpodobesc tejgheaua ue florărese d tro stapă d veacul al XVIIIle Cîd a trat î acest salo d ad s prea puţ îcălz t, petru că arch za răc se îtorcîduse de la castelul e , a găs t pr tre ce prezeţ u arh v st cu care doaa de V llepar s s clasase de d eaţă scr sor le autografe ale persoajelor stor ce adresate e ş care erau e te să f gureze î facs le ca p ese just f cat ve î eor le pe care toca le redacta, ş u stor c sole ş t dat care, aflîd că ea oşte se u portret al ducese de Motorecy, ve se să ceară vo e săl reproducă îtro plaşă î lucrarea sa asupra Frode , v z tator cărora l se a'dăugase fostul eu caarad Bloch, acu tîăr autor draat c, pe care ea se b zu a ca să procure art şt care să joace grat s la v toarele e at ee E adevărat că acest cale doscop soc al, era pe cale să se răstoare ş că afacerea Dreyfus avea să aruce pe evre pe ult a treaptă a scăr soc ale Dar, de o parte c cloul dreyfus st se dez lăţu a î zadar cu fur e, căc talazur le u at g la îceputul furtu î a lor cea a are Apo , doaa de V llepar s s, lăsîd o parte d fa l a e să tue ş să fulgere îpotr va evre lor, răăsese pîă atuc cu totul stră ă de acest proces ş u se s ch sea de el I sfîrş t, u tîăr ca Bloch, pe care e u l cuoştea, putea trece eobservat, î t p ce evre cu vază ş reprezetat v d part dul lor erau ae ţaţ Avea acu bărb a puc tată de u ͣc oc", purta ochelar , o red gotă lugă, ş o use, ca u sul de papyrus, î îă Eg pte ş turc pot detesta pe evre Dar îtru salo fracez d fereţele d tre aceste popoare u sît atît de percept b le ş u srael t careş face trarea ca ş cu ar eş d adîcul deşertulu , cu trupul aplecat ca o h eă, cu ceafa îcl ată p ez ş ş făcîd ͣsalaalecur ", sat sface, de buă seaă, gust de or etal s Dar petru asta e ecesar c a e $,/

vreul să u facă parte d ͣlue", altfel a uşor îfăţ şarea uu lord, ş apucătur le lu sît atît de frac zate, îcît asul său rebel, crescîd ca clţuaş î d recţ epre văzute, te face să te gîdeşt la asul lu Mascar lle a degrabă, decît la acela al lu Soloo Dar Bloch, ef d lăd at de g ast ca ͣfoburgulu " c îob lat pr tr o îcruc şare cu Agl a sau Spa a, răîea petru u aa tor de exot s, tot atît de c udat ş de savuros de pr v t, î c uda costuulu său europea, ca u ovre de Decaps, M uată putere a rase care d adîcul veacur lor î p ge pî î Par sul oder, pe culoarele teatrelor, î dosul gh şeelor b rour lor oastre, la o îorîtare, pe stradă, o falagă tactă, st l zîd coafura oderă, ab sorb d, făcîd să se u te, d sc pl îd red gota, care ră~ îe î fod î totul aseăătoare cu aceea a scr b lor as r e p ctaţ î costue de cereo e pe fr za uu o uet d Susa î faţa palatulu lu Dar us (Peste o oră, Sloch avea săş îch pu e că doul de Charlus se for a, d reavo ţă at se tă, dacă el purta u preue, evre esc, cîtă vree o făcea ua d cur oz tate estet că ş de dragul culor locale) Dar î fod, a vorb de per aeţa raselor tălăceşte greş t pres a pe care eo dau evre , grec , persa , toate acele popoare cărora e a b e să le laş var etatea Cuoaşte, graţ e p ctur lor vech , f gura vech lor grec , a văzut as r e pe frotoul uu palat d Susa Dar atuc cîd î tîl î lue şte or etal aparţ îd cutru sau cutăru grup se pare că sîte î prezeţa uor făptur supraaturale pe care puterea sp r t sulu lear f făcut să răsară Nu cuoaşte decît o ag e superf c ală; ată că a dobîd t adîc e, se desfăşoară î cele tre d es u , se şcă uîăra grecoa că, f ca uu bacher bogat ş la odă î acest oet, are aerul ue a d f guratele care s bol zează, îtru balet stor c ş estet c, arta el ă î care s oase; dar î teatru puerea î sceă baal zează aceste ag ; d potr vă, spectacolul la care e face să as stă trarea îtru salo a ue turcoa ce, a uu evreu, î sufleţ d f gur le, le face a stra , ca ş cu ar f îtra adevăr vorba de şte f ţe evocate pr tru efort e d u c E sufletul (sau a degrabă puţ ul la care se reduce, cel puţ pîă a c , sufletul î acest so de a 187

ter al zăr ), sufletul pe carel văzuse a îa te, î trea căt, ua î uzee, sufletul vech lor ele , al vech lor evre , suls d tro v aţă î acelaş t p fără îseătate ş trascedetală, care parcă ar executa î faţa oastră această că tulburătoare î zadar a vrea să îbră ţ şă î tîăra grecoa că, ce se sustrage, o f gură ad ra tă od oară pe pereţ uu vas M se părea că dacă laş f fotograf at pe Bloch î lu a saloulu doae de V llepar s s, ar f avut aceeaş ag e a lu Israel, atît de tulburătoare petru că u pare că eaă d u a tate, atît de decepţ oată petru că seaăă or cu prea ult cu ua tatea, pe care le îfăţ şează fotograf le sp r t ste îtru ch p a geeral, pîă ş cuv tele l ps te de or ce îţeles ale celor î soc etatea cărora tră e dau pres a supraaturalulu î luea oastră searbădă de toate z lele, ude ch ar u o de ge u de la care aşteptă, aduaţ ca î jurul ue ese ce se îvîrteşte, dezlegarea secretulu f tulu , rosteşte aceste cuv te Ͷ aceleaş care toca eşeau de pe buzele lu Bloch: ͣSă f ţ cu băgare de seaă cu jobeul eu" Ͷ Doae, ştr , scupe do, spuea toca doaa de V llepar s s, adresîduse îdeoseb fostulu eu caarad ş reîo d f rul ue coversaţ pe care trarea ea o trerupsese, e b e, e u vo a să vadă Or cît de că aş f fost, î aduc îcă a te de rege carel ruga pe bu cul eu săl v te pe doul Decazes la o redută la care bu cul trebu a să daseze cu ducesa de Berry ͣM aţ face plăcere, Flor od", spuea regele Bu cul eu, care era puţ surd, crezîd că ar f vorba de doul de Castr es, găsea rugă tea foarte f rească Cîd îţelese îsă că era vorba de doul Decazes avu u oet de revoltă, dar se îduplecă ş scr se î aceeaş seară doulu Decazes, rugîdul stăru tor să facă favoarea ş c stea de a as sta la balul său care avea loc î săptăîa urătoare Căc pe t pul acela luea era pol t coasă, doule, ş o cucoaă u s ar f ulţu t săş tr tă cartea de v z tă adăug d cu îa ͣo ceaşcă de cea ", sau ͣcea dasat" sau ͣcea uz cal" Dar dacă se şt a ce pol teţea, c pert eţa u era gorată Decazes pr , dar î ajuul balulu luea află că bu cul, es ţ duse b e, aase reduta Se supusese regelu , $,,

dar ul avusese pe doul Decaze la balul său Da, doule, î aduc foarte b e a te de doul de Mole,, era u o tel get, îsuş re pe care a doved to cîd l a pr t la Acade e pe doul de V gy, dar era foarte sole ş îl văd îcă coborîd la el acasă, la c ă, cu pălăr a î îă $Ah! sît lucrur ce evocă o epocă destul de pr ej d oasă pr f l st sul e , căc era fără îdo ală u ob ce u versal să ţ pălăr a î îă la t e acasă, spuse Bloch, ͻî dor ţa de a prof ta de această ocaz e atît de rară de a afla, de la u artor ocular, c udăţe le v eţ ar stocra t ce de altădată, î t p ce arh v stul, u so de secretar ter tet al arch ze aţ tea asupră şte pr v r î du oşate ş parcă e spuea : ͣAşa e ea, şt e tot, a cuoscut toată luea, puteţ să o îtrebaţ or ce, e extraord ară" $N c decu, răspuse doaa de V llepar s s apro p d de ea paharul î care se aflau şte ch ca vo culu pe care avea să cot ue îdată să le p cteze, era doar u ob ce al doulu de Mole Nu l a văzut c odată pe tata cu pălăr a î îă, b eîţeles afară de cazul cîd veea regele, deoarece regele f d pretut de la el aca să, stăpîul case u a este decît u s plu v z tator î; 'propr ul său salo

Ͷ Ar stotel e spue î cap tolul II, îdrăz doul P erre, stor cul Frode , dar cu atîta sf ală îcît e u fu atet Sufer d de cîteva săptăî de o so e ervoasă care rez sta or căru trataet, u se a culca ş , frît de oboseală u a eşea decît atuc cîd lucră r le sale îl obl gau să asă Icapab l să reîceapă deseor aceste exped ţ atît de s ple, petru alţ , dar carel obo seau atît de ult ca ş cu ar f coborît d luă, era surpr s găs d adesea că v aţa or căru o u era orga zată îtru ch p peraet ca să dea ax u de ut l tate avîtur lor ăpras ce ale v eţ sale Găsea ueor îch să b bl otecă pe care se dusese so vadă r d eîduse cu greu ş îtro red gotă u persoa d Wells D fer c re o găs se pe doaa de V llepar s s la ea acasă,, ş avea să vadă portretul Bloch îl îtrerupse : Ͷîtradevăr, spuse el rspuzîd celor ce spusese doaa de V llepar s s despre protocolul care rîdu a 189*

×

v z tele regale, habar avea de asta (ca ş cu ar f c udat că u cuoştea acest ob ce ) $ F dcă ve vorba de acest so de v z te, cuoas teţ glua stup dă pe care a făcuto er epotul eu Baz ? îtrebă doaa de V llepar s s pe arh v st î loc să se auţe, a tr s vorbă că reg a Sued e vrea să ă vadă $ Ah ! Va îşt ţat aşa, pur ş s plu ! Are haz ! exclaă Bloch zbuc d î rîs, î t p ce stor cul su rîdea cu o t d tate a estuoasă $ A fost destul de rată, căc ab a ă îtorsese de cîteva" z le de la ţară ; ca să f u a l şt tă, a ru gat să u se spuă ău că sît la Par s, ă ître ba cu de a putut afla reg a Sued e care u a ćorda ăcar două z le ca să răsuflu puţ , ură doa a de V llepar s s, stîr d u rea v z tator lor că o v z tă a reg e Sued e u ar îsea ca atare c aoral petru af tr oaa Hor Dacă doaa de V llepar s s cercetase de d eaţă, cu arh v stul, docuetele eor lor e , î acest docu et le îcerca de buăseaă, fără şt rea e eca sul ş farecul asupra uu publ c de jloc, reprezetat v petru acela d care se vor recruta c t tor e Saloul doae de V llepar s s se putea deoseb de u salo cu adevărat elegat d care ar f l ps t ulte burgheze pe care le pr ea ş î care a f văzut î sch b cutare d doaele străluc te pe care doaa Lero sfîrş se pr á le atrage, dar această uaţă u e percept b lă î e or le e , ude d spar uele legătur eîseate ale autoare , petru că au pr lejul de a f c tate î ele ; ar ´ v z tatoarele care ul frecvetau l psesc petru că î spaţ ul, pr f rea lucrur lor restrîs pe carel oferă aceste eor , pot f gura ua puţ e persoae ş da că acestea sît persoaje pr c are, persoal tăţ stor ce, pres a ax ă de elegaţă pe care eor le o pot da publ culu este at să Doaa Lero aprec a că sa loul doae de V llepar s s era u salo de îa a tre a ; ar doaa de V llepar s s suferea de pe ura a «eeste părer Dar e u a şt e astăz c e era doaa Lero , părerea e u a are c o trecere ş ´saloul doae de V llepar s s, frecvetat de reg a Su ed e , de ducele d'Auale, de ducele de Brogl e, de

J190

uh res, de Motalebert, de Mose orul Dupaloup va f cos derat drept uul d cele a străluc te d vea cul al XlXlea, de acea poster tate care u sa a sch bat de pe t pul lu Hoer ş al lu P dar, ş petru care ragul de de v d e era or g ea ob lă, regală ş quas regală, pr ete a reg lor, a căpete lor poporu lu , a oae lor luştr Or, doaa de V llepar s s avea cîte puţ d toate acestea î actualul e salo ş î a t r le, ueor uşor retuşate, cu ajutorul cărora îl prelugea î trecut Apo doul de Norpo s, care u era î stare să refacă o s tuaţ e autet că pr etee sale, î aducea î sch b băr baţ de stat stră sau fracez c are avea evo e de el ş şt au că s gurul ch p de a face curte era dea frec veta saloul doae de V llepar s s Poate ş doaa; Lero cuoştea aceste e ete persoal tăţ europee Dar cu era o fee e plăcută ş se ferea de toul celor pedate, ev ta să vorbească de chest uea Or etulu cu pr ştr , ş de eseţa dragoste cu roac er ş f lozof ͣDragostea ? răspuse ea odată ue doae preteţ oase care o îtrebase : «Ce credeţ despre dra goste» ? Dragostea ? Fac deseor dragoste, dar u vor besc c odată despre ea" Cîd pr ea la ea acasă cele br tăţ le l teratur ş ale pol t c , se ulţuea, ca ş du cesa de Guerates, să puă să joace poer Le plă cea a ult pocerul decît coversaţ le preteţ oase cu de geerale la care î costrîgea doaa de V llepa r s s Dar aceste coversaţ , poate r d cole î lue, au fur zat Ô doae de V llepar s s o seaă de fragete foarte bue, d acele d sertaţ cărora Ie sade' b e î eor cît ş î traged le î geul lu Core lle De alt ter , ua saloaele uor doae de V lle par s s pot trece î poster tate, petru că doaele Lero u şt u să scr e ş , ch ar dacă ar şt , ar avea t p Dacă îcl ăr le l terare ale ue doae de V llepar s s sît cauza d spreţulu ale ue doae Lero , la rîdul său,, d spreţul ue doae Lero slujeşte îdeoseb îcl ă r lor l terare ale ue doae de V llepar s s, dîd doa elor pedate răgazul pe carel reclaă car era l terară Duezeu, d vo a căru a sît cîteva cărţ b e scr se, sp ră î acest scop acel d spreţ î a ue doae L deoarece şt e că dacă ea ar v ta la c ă pe vreo 191

doaă de V llepar s s, aceasta s ar lăsa îdată păgu başă de scr s ş ar poruc ca trăsura să f e îhăată la ora opt seara După o cl pă tră păş d îcet ş sole o doaă bătrîă, îaltă ş care, sub pălăr a e de pa e, r d cată, lăsa să se vadă o ouetală coafură albă la Mar e Ato ette Nu şt a atuc că era ua d cele tre fee pe care putea să le a observ î soc etatea pa r z aă ş care f d ca ş doaa de V llepar s s de ea are, fuseseră s l te, d ot ve care se p erd î oaptea t pur lor ş pe care lear f putut desluş ua vreu bătrî cra d acea epocă, să pr ească doar droj d a celor ce u erau pr ţ î altă parte F ecare d a ceste doae îş avea ͣducesa e de Guerates", e poată străluc tă care veea să aducă oag , dar ar f reuş t să atragă la ea' pe ͣducesa de Guerates" a ͻcelorlalte două Doaa de V llepar s s era foarte t ă cu aceste tre doae, dar u le ubea Poate s tuaţ a lor destul de aseăătoare cu a e îfăţ şa o ag e care u era pe plac Apo îăcr te, pedate, căutd pr uărul c lor coed pe care le pueau să, se joace, săş dea luz a uu salo, ître ele stăru au r val tăţ pe care o avere destul de prăpăd tă de a lugul ue v etăţ puţ l şt te le s lea să ţ ă seaă, să pro f te de cocursul gratu t al uu art st, îtru fel de luptă petru ex steţă Ba, a ult, doaa p eptă ată ca Mar eAto ette, or de cîte or o vedea pe doaa de V llepar s s, u se putea abţ e de a gîd că ducesa de Guerates u se duce la v er le e Dar se cosola că la aceste v er u l psea c odată, ca rudă buă ce era, pr c pesa de Po x, care era ducesa de Guer ates a e , ş care u se ducea c odată la doaa de V llepar s s, deş doaa de Po x era pr etea t ă a ducese ´ Cu toate acestea, d casa de pe ua Malaqua s pîă î saloaele d uouro, d Cha s e ´ş d foburgul Sa tHoore, o legătură tot atît de pu ter că pe cît de esufer tă uea pe cele tre d v tăţ decăzute despre care tare aş f vrut să aflu, fruzăr d vreu d cţ oar tolog c al soc etăţ , d pr c a căre avetur galate, căre obrăz c eleg u te, fuseseră pe deps te Poate aceeaş or g e străluc tă, aceeaş decădere 192

actuală colr bu au ult la evo a care le îp gea acu să se frecvetez e, î t p ce se urau Apo f ecare găs ea î celelalte u jloc cood de a face o pol teţe v z ta tor lor e Cu să u f cr ezut aceşt a că tră î soc e tatea cea a îch să cîd erau prez etaţ ue deae pl ă de t tlur , a căre soră se ăr tase cu ducele de Sa ga s a u cu pr c p el e d e I g e ! C u a tî t a ul t, cu c t se vorbea ult a ult î z are de aceste pret se saloae decît cele autet ce Pîă ş epoţ d ͣso c eta t ea al ea s ă " p e car e u ca a r a d î r u ga s ă d u că î lue ( Sa t L oup cel d ţ ), spueau : ͣue vo duce la ătuşa ea V l epar s s sau la ătuşa ea X, e u s al o t er es a t" Şt au a cu s ea ă că l ucr ul aces ta l e va da a puţ ă băta e d e ca p d ecî t s ă tr odu că pe aceşt pr ete la epoatele sau la cuatele elegata ale acestor doae, Bărbaţ foarte vîrst c , fee le t ere care aflaseră aceasta de la e î spuseră că aceste fee bătrîe u erau pr te d pr c a purtăr lor destrăbălate, care, cîd a ob ectat că u cost tu e p ed că petru elegaţă, a fost îfăţ şată ca depăş d toate proporţ le cuoscute astăz Reaua purtare a aces tor doae solee care toate şedeau ţepee, căpăta î gur a cel or ce o poe eau ceva ce u putea î ch pu , pr o por ţ oat cu ăr eţ a epo c l or pr e s tor ce, cu vîrsta autulu Pe scurt, aceste tre parce cu părul alb, albastru sau roz, îcurcaseră ţele cu u uăr calcu lab l de do Mă gîdea că bărbaţ de ast ăz exage rează v c le d acele t pur tolog ce, după cu gre c plăăd ser ă pe Icar, pe uhes eu, pe Her cule d oa e care s e deosebeau puţ de ace care a tîrz u au d v zat Dar u fac socoteala v c lor ue f ţe decît cîd ea u a e î stare să le pract ce, ş asor , a g ez , exagerez portaţa cr e ce s a săvîrş t după ăr eţ a pedeps e soc al e, car e îcepe să s e î pl eas că ş pe care o costaţ s gur I această galer e de f gur s bol ce care e ͣluea", fee le cu adevăra t uşoare, Mesal ele desăvîrş te, prez tă totdeaua îfăţ şarea so îeă a ue doae de cel puţ şaptez ec de a , tru f aş ă, car e pr eş t e c t poat e, dar u p e c e vr ea, l a care u cos t s ă se ducă f ee l e a căror purtar e oferă c t de puţ pr l ej d e cr t că, căr e a Papa î dă totdeaua al s ău ͣ tr adaf r de aur " ş car e a s cr s ueor vr eo l u '

193

crare pre ată la Acade a fraceză despre t ereţea lu Laart e ͣBuă z ua, Al x", spuse doaa de V llepar s s doae cu părul alb, p eptăată ca Mar eAto ette, care aruca o pr v re pătruzătoare asupra aduăr , ca să descopere dacă î acest salo u era vreu exeplu ut l petru saloul e , pe ca re, î acest caz, trebu a săl descopere ea îsăş , căc era s gură că doaa de V llepar s s era destul de v cleaă ca să îcerce să l ascudă Astfel, doaa de V llepar s s avu are gr jă să ul prez te bătrîe doae pe Bloch, de teaă ca el să u orga zeze î palatul d ua Malaqua s aceeaş că p esă ca la ea Nu era, de fapt, decît o răzbuare Căc bătrîa doaă avusese î aju pe doaa Jt stor care rec tase versur , ş avusese gr jă ca doaa de V llepar s s, căre a î şterpel se a rt sta tal aă, să u afle eve etul îa te ca el să f avut loc Petru ca doaa de V llepar s s să ul afle d z are ş să u se s tă j g tă, toca l povest ca ş cu u sar f şt ut v ovată Doaa de V llepar s s, crezîd că prezetarea ea u îfăţ şa aceleaş eajusur ca aceea a lu Bloch, spuse uele eu Măr e Ato ette de pe ua Aceasta, îcercîd să facă cele a puţ e şcăr cu put ţă ca să păstreze la bătrîeţe acea l e de ze ţă de Coysevox care ferecase cu ulţ a î ură t eretul elegat ş pe care şte pret ş scr tor o celebrau î c poez Ͷ adoptîd de alt ter îţepeel tru faşe ş copesatoare, coue tuturor persoaelor pe care o aue d zgraţ e le s leşte să facă ereu avasur ͻͶ Sş îcl ă uşor capul cu o a estate glac ală ş îtorcîd aî altă parte, u se a ocupă de e ca ş cu aş f ex stat At tud ea e cu două feţe parcă î spuea doae de V llepar s s : ͣVedeţ că a să a eve e de act as a cuoşt ţă ş t er u teresează l c u puct de vedere, l bă rea ce eşt ' Dar cîd se retrase după u sfert de ceas, prof tîd de îvălă şeală, î şopt la ureche să v u v erea v toare î loja e , cu ua d cele tre al căre ue străluc tor Ͷ era de alt ter ăscută Cbo seul Ͷ făcu asupra ea u efect ulu tor Ͷ Doule, cred că vreţ să scr eţ ceva despre doa a ducesă de Motorecy, spuse doaa de V llepar s s stor culu Frode , cu acel aer ursuz care, fără să vrea, 19

ch rc se area e aab l tate, d pr c a zgîrc r î bufate, c ude f z olog ce a bătrîeţ , cît ş d dor ţa exagerată dea ta toul aproape ţărăesc al vech a r stocraţ O să vă arăt portretul e , or g alul cop e care e la Louvre Se r d că puîd pesulele l gă flor , ş şorţuleţul care se v atuc pe tal a e ş pe care l purta ca să u se îjeaseă cu culor , sporea ş a ult pres a a proape de ţăracă pe care le dădeau boeta ş ochelar ar , care cotrastau cu luxul slug lor e , cu care adusese cea ul ş prăj tur le, cu lacheul î l vrea pe carel suă ca să lu eze portretul ducese da Motorecy, stareţă îtr uu d cele a vest te c ur călugăreşt d Răsăr t uoată luea se r d case, ͣLucru foarte auzat, spuse ea, e că î aceste c ur î care ătuş le oastre au fost adesea stareţe, f cele regelu Fraţe ar f fost pr te Erau ord e foarte îch se" ͣDar de ce ar f fost pr te f cele rege lu ?ͻ îtrebă Bloch ulu t ͣPetru că acea Casă a Fra ţe u a avea destule cart ere de obleţe de cîd fă cuse uele ezal aţe" U rea lu Bloch sporea ͣCasa Frte a făcut ezal aţe ? Cu asta ?" Ͷ ͣîcuscr duse cu Med c ş , răspuse doaa de V llepar s s pe toul cel a f resc Portretul e fruos, u aşa ? Ş îtro stare de perfectă coservare", adăugă ea

$ Scupă pr eteă, spuse doaa p eptăată ca Mă r eAto ette, vă aduceţ a te că atuc cîd l a adus pe L szt a c , va spus că acest portret este o cop e $ Mă vo îch a î faţa ue părer a lu L szt î uz că, dar c decu î p ctură ! De alt ter , era ra ol t ş u aduc a te să f spus aşa ceva Dar u laţ adus dueavoastră A c at de vreo douăzec de or cu el la pr c pesa SayW ttgeste Lov tura Al xe u reuş se, tăcu, răase î p c oare ş e şcată Faţa e tecu tă cu stratur de pudră avea aerul uu ch p de p atră Cu prof lul era ob l, parcă era ze ţa roasă a uu parc, pe u soclu tr ugh ular ş acoper t cu uşch , ascus de ătăluţă Ͷ Ah ! ată alt portret fruos, spuse stor cul Uşa se desch se ş ducesa de Guerates tră 195

Ͷ Buă z ua, I spuse fră să facă vreu se d cap doaa de V llepar s s, scoţîd d tr u buzuar şorţulu o ă pe care o ît se o sos te ; ş îceta dea se a ocupa de ea ea să se îtoarcă spre stor c : ͣE portretul ducese de La Rochefoucauld '" U tfăr serv tor, cu aerul îdrăzeţ ş cu ch pul î cîtător (dar tă at atît de exact ca să rîă perfect ca ş asul puţ roşu ş p elea puţ apr să, ca ş cu ar ps ra ura vreue c z recete ş sculpturale), tră aducîd o carte de v z tă pe o tavă Ͷ E doul care a a ve t de cîteva or să o vadă pe doaa arch ză ´Ͷ Ja spuscă a usaf r ? $ A auz t voc $ Atuc , f e, trodu l E u do care a fost prezetat, spuse doaa de V llepar s s M a spus că ar dor ult să f e pr t a c Nu l a autor zat c odată să v ă Dar ată că se derajează a c cea oară, ş u trebu e să j c luea Doule, î spuse ea, ş du eavoastră doule, adăugă ea arătîdul pe stor cul Frode , vă prez t pe epoata ea, ducesa de Guer ates Istor cul se îcl ă tot at t de ad e ca ş e ş presupu d că vreo reflecţ e cord ală ar trebu să ur eze acestu salut, och ,se îsufleţ ră ş se pregătea să desch dă gura, cîd îl îgheţă îfăţ şarea doae de Guerates care prof tase de depedeţa bustulu e ca sxîl aruce îa te cu o pol teţe exagerată ş săl aducă îapo cu prer z ue, fără ca faţa ş pr v rea e să f părut că observă că c eva c î faţa lor ; după ce scoase u oftat uşor, se ulţu să a feste ul tatea pres e pe; care o produceau vederea stor culu ş a ea, executîd, cu ar p le asulu , şte şcăr de o prec z ue care cof ra erţ a desăvîrş tă a ateţ e saîe trîdave

V z tatorul supărător tră, îdreptîdu se spre doa a de V llepar s s cu u aer ev ovat ş fervet; era Legrad Ͷ Vă ulţuesc foarte ult petru că ă pr ţ , doaă, spuse el stăru d asupra cuvîtulu foarte; e o plăcere de u so cu totul rar ş subt l pe care o faceţ 196 ',

·· sît, 197

potr v t ue expres care cred că aparţ e lu Joubert, pr eteele eor e Nu l aţ c t t c odată pe Jou bert ? Oh! aţ f plăcut atît de ult! î vo îgădu să Vă tr t îcă î astăseară operele sale, foarte î dru dea vă recoada sp r tul său Nu avea taletul dueavoastră Dar avea ş el graţ e Aş f vrut să ă duc ua decît să spu buăzîua lu Legrad , dar se ţ ea ereu cît putea a departe de e, fără îdo ală î ădejdea că jru vo auz l guş r le cu care, cu u are raf aet î expres , u îceta să o copleşească, î or ce ocaz e, pe do şoara de V l epar s s Ea r d că d uer surîzîd, ca ş cu el ar f vrut săş bată joc de ea, ş se îtoarse spre tstorîc : Ͷ Aceasta e vest ta Măr e de Roha, ducesă de Chevreuse, care se ăr tase îtî a oară cu doul de Luyes Ͷ Draga ea, doaa de Luyes î aduce a te de Yolade ; a ve t er l a e, dacă aş f şt ut că u eraţ ocupată aseară, aş f tr s după dueavoastră Doaa R stor , care a ve t pe eaşteptate, a declaat î faţa aud tor ulu versur de reg a Care Sylva, o fruuseţe ! ͣCe perf d e ! îş spuse doaa de V llepar s s Cu s guraţă că toca de acest lucru vorbea î ta ă a z lele trecute, cu doaa de Beaula court ş cu doaa de Chapoay" ͣEra l beră, dar aş f ve t A auz to, pe doaa R stor î t pur le e bue, acu este doar o ru ă Apo , u pot sufer versur le Care Sylve Doaa R stor a ve t o dată, a c , adusă de ducesa d'Aoste să rec te u cîtec d ×u lu Date, î care e eîtrecută" Aî x rabdă lov tura fără să cl tească Parcă era de arură Pr v rea era pătruzătoare, asu arcu t cu obleţe Dar faţa se cojea Bărb a e era pl ă de şte c vegetaţ , c udate, verz ş roz Poate u va a rez sta îcă o ară Ͷ Iată, doule, dacă vă place p ctura, pr v ţ por tretul doae de Motorecy, spuse doaa de V lle par s s lu Legrad , ca să puă capăt copl etelor pe care acesta îcepea să î le adreseze d ou 198

'Prof tîd de faptul că acesta se depărtase, doaa de Guerates îl arătă ătuşe sale cu o pr v re ro că ş îtrebătoare $ E doul Legrad , spuse doaa de V llepa r s s î şoaptă, o soră de a lu poartă uele de doa a de Cabreer, ceea ce de alt ter u trebu e să ţ spuă a ult decît e $ Cu, dar o cuosc foarte b e, exclaă doaa de Guerates ducîdu ş îa la gură Sau a de grabă o cuosc, dar u şt u ce l a apucat pe Baz care se îtîleşte, Duezeu şt e ude, cu soţul e , să spuă aceste fee grase să v ă să ă vadă Nu pot săţ spu ce a fost v z ta e M a povest t că fusese la Lodra, a îş rat toate tablour le d Br t sh Mu seu Aşa cu ă vez , cîd vo eş de la dueata, ă vo duce să las o carte de v z tă acestu ostru Să u crez că este d cele a coode, căc sub pre textul că e pe oarte, e totdeaua acasă, ş dacă te duc a ea la şapte seara sau a ouă d eaţa, e gata să ţ ofere şte tarte cu căpşu B eîţeles, e u ostru, răspuse doaa de Guerates ue pr v r îtrebă toare a ătuş sale E o f ţă pos b lă : spue ͣplu t v", î sfîrş t, tot lucrur de so ul ăsta $ Dar ce îseaă ͣplu t v" ? îtrebă doaa da V llepar s s pe epoata e $ JMu şt u c eu ! exclaă ducesa cu o d gare prefăcută N c l vreau să şt u Nu vorbesc aseeea fraţuzească ! Văzîd că ătuşa e u şt a îtr adevăr ce îseaă cuvîtul plu t v, :ca să a bă ulţu re de 3 arăta că e tot atît de savată pe cît de pur stă, ş ca săş bată joc de ătuşa e după ceş bătuse joc de doa a de Cabreer : Ba da, spuse ea sch ţîd u surîs î frat de răăş ţele proaste sale d spoz ţ s ulate, toa tă luea şt e, u plu t v e u scr tor, c eva care ţ e tocul Dar e u cuvît îgroz tor, să ţ cadă ăselele de te, u alta ! N o să ă facă e săl rostesc vreodată Dec , ăsta e fratele e ! îcă u a du r t Dar la ura ure , u e greu de îţeles Are aceeaş u l tate de preş ş aceleaş resurse de b bl otecă tur ată E tot atît de l guş toare ca el ş tot atît de pl c t coasă Îcep să ă ob şu esc cu deea aceste îrud r

,199

Ͷ Ia loc, vo lua de V llepar s s doae gură, cred că u s ţ celor tale, le cuoşt

î curîd cea ul, spuse doaa de Guerates, serveştete s evo a să vez portretele străbu tot atît de b e ca ş e

Doaa de V llepar s s luă ş ea îdată loc ş îcepu să p cteze Musaf r se aprop ară u de alţ , a pro f tat de acest pr lej ca să ă duc spre Legrad ş , e găs d îtru c v ovat de prezeţa sa la doaa de V llepar s s, a spus, fără să ă gîdesc cît de ult avea totodată săl j gesc ş săl fac să creadă î teţ a de al j g : ͣDoule, sît aproape ertat că ă aflu îtru salo, de vree ce vă găsesc a c " Doul Legrad coch se d aceste cuv te (cel pu ţ aceasta fu părerea pe care o expr ă despre e peste cîteva z le), că era o făptură fuc arete rea, care se coplace ua J rău $ Aţ putea avea pol teţea dea îcepe pr a spue buă z ua, î răspuse el, fără să dea îa ş cu o voce îfur ată ş vulgară pe care u o bău a ş care, eavîd c o legătură raţ oală cu ceea ce spu ea de ob ce , avea alta a ed ată ş a surpr ză toare cu u lucru pe carel s ţea Căc , cu sîte totdeaua hotărîţ să ascude ce s ţ , u ea gî d t c odată la felul î care l a expr at Ş au z deodată, î o , o f ară spurcată ş ecuoscută, al căre accet poate erge ueor atît de departe, îeît să sp re acelu a care pr eşte o cof deţă volutară, el pt că ş aproape rez st b lă, a defectulu sau a v c ulu tău, aceeaş teaă pe care ar faceo ărtur s rea e aşteptată rost tă d rect ş î ch p c udat de u cr al care u sar putea îp ed ca să ărtur sească o cr ă de care ul şt a v ovat Şt a, f reşte, că deal sul, ch ar sub ect v, u îp ed că pe ar f lozof să f e 3a co sau să cad deze cu îdărăt c e la Acade e Dar des gur că Legrad u trebu a să ţ a tească atît d e des că aparţ e alte plaete, cîd toate por r le sale covuLs ve de î e sau de aab l tate erau cîru te de dor ţa dea avea o s tuaţ e buă pe această plaetă $ F reşte, cîd c eva ă persecută de douăzec de or î ş r ca să ă duc udev a, ură el îcet, deş a tot dreptul a l bertatea ea, u ă pot purta ca u bădăra +))

Doaa de Guerates luase loc îsoţ t de t tlul e , uele e adăuga persoae sale f z ce ducatul care se pro ecta î juru ş făcea să doească răcoarea u broasă ş aur e a pădur lor d Guerates, î jlocul saloulu , jurul scăuaşulu pe care se aşeză Mă ra doar că aseăarea lor u se putea c t a b e pe faţa ducese , care avea e vegetal ş pe care cel ult v şoarele roş de pe obraz Ͷ care parese că ar f trebu t să poarte blazoul uelu Guerates, erau efectul dar u ag ea lug lor cavalcade î aer l ber Ma tîrz u, cîd ea î deve d feretă, a cuoscut ulte part cular tăţ ale ducese , ş a ales (ca să ă rezu deocadată Ic ceea ce ă fereca atuc fără să f u î stare săl deosebesc) och e , ude era pr s ca îtru tablou, cerul albastru al ue după a ez d Fraţa, foarte se , scăldat de lu ă ch ar cîd această lu ă u a lucea ; ş o voce care la cele d ţ suese, a f crezut că e răguş tă, aproape vulgară', pe care se r s p se, ca pe treptele b ser c d Cobray sau ale cofetăr e d p aţă, aurul leeş ş gras al uu soare de prov c e Dar î această d tî z u deoseb se c, ateţ a ea îfocată volat l za îdată puţ ul pe care l aş f putut culege ş î care aş f putut regăs ceva d uele Guerates î or ce caz, î spuea că uele de ducesă de Guerates o desea f reşte aue pe ea, petru toat ă luea : v aţa de eîch pu t pe careo îsea acest ue, o coţ ea de buă seaă acest trup, care toca o trodusese î jlocul uor f ţe d fer te, î saloul acesta care cată să o îcolţească d toate părţ le ş asupra căru a exerc ta o reacţ ue atît de v e îeît credea că văd, acolo ude această v aţă îceta să se a desfăşoare, u c ucure de eferves ceţă del tîdu gra ţele : c reofer ţa pe care o descr a pe covor baloul fuste de pe albastru, ş î pup lele se e ale ducese , la îtretă erea preocupăr lor, a a t r lor, a gîdulu de ecupr s, d spreţu tor, auzat ş cur os care le uplea, ş a ag lor stră e care se reflectau î ele Poate că aş f fost a puţ eoţ oat dacă aş f îtîl to la o serată la doaa de V llepar s s, î loc să o văd astfel la ua d ͣz lele de pr re" ale arch ze , la uul d cea ur le +)$

×

care s t petru fee doar o scurtă haltă î răst pul dupăa ez lor pe care u le petrec la ele acasă ş ude, escoţîd pălăr a cu care ş au făcut cursele, aduc î lugul ş r de saloae cal tatea aerulu d afară ş dau a ultă lu ă asupra Par sulu la sfîrş tul dupa^ a ez decît ferestrele îalte ş desch se pr care se aude uru tul trăsur lor : da de Guerates avea u caot er îflor t cu albăstrele, care u evocau, pe brazdele de la Cobray ude le a cules adesea, pe taluzul îvec at cu tufa d uasov lle, soarele a lor îdepărtaţ , c rosul ş parfuul aurgulu , aşa cu erau a ad eaur , î cl pa cîd doaa de Guera tes le străbătuse pe Cu u aer surî zător, d spreţu tor ş elăur t, strîgîduş buzele, de sea, parcă ar f fost cea d ură ateă a v eţ sale ster oase, cu vîrful ubrele sale, şte rotocoale pe covor, apo cu acea ateţ e epăsătoare care îcepe pr a îlătura or ce puct de cotact ître ceea ce pr veşt ş tu îsuţ , pr v rea e e f xa rîd pe rîd pe toţ , apo specta caapelele ş fotolrîle, dar o îblîzea atuc cu acea s pat e uaă pe care o trezeşte prezeţa ch ar eîseată a uu lucru pe carel cuoşt , a uu lucru care e aproape o f ţă ; aceste ob le u erau ca o , erau îtrucîtva d luea e , erau legate de v aţa ă tuş e ; apo , de pe ob la de Beau va s pr v rea e se îdrepta asupra persoae care şedea pe ea ş ' redobîdea atuc acelaş aer de persp cac tate ş aceeaş dezaprobare pe care respectul doae de Guerates petru ătuşa e ar f îp ed cato să le expr a dar, pe care, î sfîrş t, lar f îcercat dacă î locul prezeţe oastre, ar f costatat fotol prezeţa ue pete de grăs e sau a uu strat de praf Itră exceletul scr tor G ; veea să facă doae de V llepar s s o v z tă pe care o cos dera ca o corvoadă Ducesa, care era îcîtată săl îtîlească,u făcu to tuş se, dar el se îdreptă foarte f resc spre ea, căc o cos dera fee e de duh, graţ e fareculu , tactulu , s pl tăţ sale De alt ter era o dator e de pol teţe să se îdrepte spre ca, căc , f d o agrea b l ş celebru, doaa de Guerates îl v tă adesea la prîz, cîd era ua ea ş soţul e , sau toaa la +)+

Guerates, prof ta de această t tate ca să l v te î uele ser la c ă cu uele pr c pese cur oase săl cuoască Căc ducese î plăcea să pr ească u băr baţ de seaă, cu cod ţ a îsă dea f burlac , cod ţ e pe care, ch ar cîd erau îsuraţ , o îdepl eau totdea ua petru ea, căc f dcă soţ le lor, totdeaua a ult sau a puţ vulgare, ar f fost elalocul lor îtru salo î care se aflau cele a elegate fru useţ ale Par sulu , e erau v taţ totdeaua fără ele ; ca să preîtîp e or ce suscept b l tate, ducele expl ca acestor văduv fără vo e că ducesa u pr ea fee , u suporta soc etatea fee lor, ca ş cu ar f prescr s ed cul ş ea ş cu ar f spus că ea u putea sta îtro caeră cu a ulte rosur , u putea îca prea sărat, călător sau purta corset E adevărat că aceşt oae de seaă îtleau la Gueraţ pe pr c pesa de Para, pe pr c pesa de Saga (căre a Fra fo se, auz d vorb du se totdeaua despre ea, sfîrş se pr a spue Sagata, crezîd că acest fe e ece s tat de graat că) ş ulte altele a căror prezeţă era just f cata spuîdu l se că fac parte d fa l e sau că sît pr etee d cop lăr e care u puteau f îlăturate F e că erau cov ş sau u de expl caţ le pe care du cele de Guerates le dăduse î legătură cu boala c u dată a ducese de a u putea frecveta fee , e le tras teau soţ lor lor Uele credeau că boala era ua u pretext ca să ascudă geloz a, petru că ducesa vo a să doească s gură asupra ue curţ de adora tor Altele îcă ş a a ve credeau că pesee ducesa avea u fel c udat de a f sau u trecut scadalos, că fee le u vo au să se ducă la ea, ş că lăsa să trea că eces tatea drept fatez e Cele a de spravă, au z d pe bărbaţ lor îdrugîd verz ş uscate despre deşteptăc uea ducese , erau de părere că aceasta era atît de super oară celorlalte fee , îeît se pl ct sea î soc etatea lor, căc ele u şt au să vorbească de c Este adevărat că ducesa se pl ct sea cu fee le, dacă îsuş rea lor pr c ară u le dădea vreu teres deo seb t Dar soţ le el ate se îşelau cîd îş îch pu au că u vo a să pr ească decît bărbaţ , ca să p oată d s cuta l teratură, şt ţă ş f lozof e Căc cel puţ cu +)

telectual de seaă u d scuta c odată aseeea su b ecte Dacă, î v rtutea acele aş trad ţ de fa l e da tor tă căre a f cele ar lor l tar păstrează î ezul preocupăr lor celor a va toase respectul a tot ce este î legătura cu arata, î cal tatea e de epoată a uor fee care fuseseră pr etee cu uh ers, Mer ee ş Aug er, credea ca îa te de toate, trebu e să rezerve î saloul e u loc oae lor de sp r t, dar avîd pe de altă parte î vedere codescedeţa ş t tatea cu care aceşt bărbaţ celebr fuseseră pr ţ la Guera tes, ea păstrase ăravul de a cos dera oae de ta let ca şte legătur fa l are al căror talet u te u lu eşte, cărora u le vorbeşt de operele lor, lucru care de alt ter u ar teresa Apo , sp r tul ge Mer ee ş Me lhac ş Halevy care era al e o îdea, î cotrast cu set etal sul verbal al ue epoc a ter oare, la u ge de coversaţ e care se fereşte de or ce fraze ar sau expres de set ete îalte, ş dato r tă lu recurgea la oarecare elegaţă, cîd era î so c etatea uu poet sau a uu uz c a, î faptul de a u vorb decît de felur le care se serveau sau de par t da de cărţ la care erau pe cale să se aşeze Această abţ ere cost tu a petru u terţ, u prea la curet, ce va tulburător care ergea pîă la ster Dacă doaa de Guerates îl îtreba dacă ar face plăcere să f e v tat îpreuă cu cutare poet celebru, ros de cur oz tate, sosea la ora d cată Ducesa aducea poetulu vorba de t p Apo se aşezau la asă ͣVă place acest fel de a găt ouăle ?" îl îtrebă ea pe poet î faţa aset etulu s ău p e car el îp ăr tăş ea, căc tot ce er a la ea se părea del c os pîă ch ar ş c drul groaz c pe carel aducea de la Guerates : ͣServeşte îcă o dată, doule, ouă", porucea ea cîtă vree cel de al tre lea, foarte el şt t, cot ua să aştepte ceea ce acesta ş ducesa avuseseră s guraţă î gîd săş spuă deoarece puseseră la cale să se îtîlească îa te de plecarea poetulu , î c uda greutăţ lor pe care lear f putut îtîp a Dar asa cot ua, bucatele se r d cau uele după altele, dîd doae de Guerates ocaz a uor glue sp r tuale sau uor stor oare f e Itre t p, poetul cot ua să ăîce, fă +)*

ră ca ducele sau ducesa să f avut aerul săş aducă a te că este poet Curîd, pr zul se sfîrşea ş luea îş luă răas bu, fără să f poe t vreu cuvît des pre poez e care totuş plăcea tuturor, dar despre care e u vorbea, dator tă ue rezerve la fel cu aceea cu care ă ob şu se la Swa Această se datora ua bue cuv ţe Dar dacă terţul ch bzu a puţ la ea, ea avea u z foarte elacol c, ş esele d ed ul Gueraţ lor te îdeau să te gîdeşt la orele pe care îdrăgost ţ sf oş le petrec adesea î preuă, vorb d baa l tăţ pîă î cl pa cîd se despart, ş fără ca, f e d t d tate, d pudoare sau d st găc e, area ta ă pe care ar f foarte fer c ţ să o ăr tur sească, să f putut trece vreodată d ă pe bu zele lor urebu e să adăugă de altfel că această tăcere, cîd e vorba de lucrur adîc , pe care aştepta totdeaua zadar oetul de a le vedea d scutate, dacă putea trece drept caracter st că ducese , u era absolută la ea Doaa de Guerates îş petrecuse t ereţea îtru ed u oarecu deoseb t, tot atît de ar stocrat c, dar a puţ străluc t ş a ales a puţ uşurat c decît acela î care tră a astăz , ş de are cultură, care tras sese fr vol tăţ e de az u so de tuf a tra c, î od v z b l a hră tor, î care ch ar ducesa căuta (foarte rar, căc detesta pedat sul), vreu c tat d V ctor Hugo sau d Laart e, foarte potr v t care, rost t cu o pr v re s ţ tă a och lor e fruoş , u putea să u te surpr dă ş să te farece Ueor ch ar, dădea vre uu autor draat c acade c a, fără preteţ , dar cu s guraţă ş s pl c tate, vreu sfat cu te, îl făcea să ateueze o s tuaţ e sau să sch be u dezodăît Dacă, atît î saloul doae V llepar s s, cît ş î b ser ca d Cobray, la uta do şoare Percep ed, regăsea aevo e pe faţa fruoasă, prea uaă a doae de Guerates, ecuoscutul uelu e , credea cel puţ că atuc cîd vorbeşte, coversaţ a e , adîcă, ta că, ar avea c udăţe a ue tap ţer ed evale, a ue v tral u got c Dar ca să u ă decepţ oeze cu v tele pe care le vo auz rost te de o persoaă care se uea doaa Guerates, ch ar dacă aş f ub to, ar f fost deajus ca ele să f e f e, fruoase ş adîc , +).

c ar f trebu t să reflecteze acel verde ca şt rul pe care ă rase îcă d pr a z că ul găs se î persoaa e , pe carel făcuse să se adăpostească î gîdul e Fără îdo ală, o auz se pe doaa de V llepar s s, pe Sa tLoup, oae a căror tel geţă avea c ex+ traord ar, rost d fără băgare de seaă acest ue de Guerates, ca ş cu ar f fost doar uele cu va ca re va ve î v z tă sau cu care avea să c ez , fără să a bă aerul că desluşesc î acest ue pr vel şt de pă dur îgălbe te ş u îtreg colţ ster os de prov c e Dar trebu e să f fost vreo afectare dea lor ca atuc cîd poeţ clas c u e vestesc teţ le adîc pe care to tuş leau avut, exagerare pe care ş eu îcerca să o t, rost d pe toul cel a f resc ducesa de Guera tes, ca u ue care ar f seăat cu celelalte uoată luea spuea de alt ter că este o fee e foarte te l getă, cu o coversaţ e sp r tuală, ş care tră eşte î tro că coter e d cele a teresate: cuv te ca re deveeau copl c v sur lor ele Cîd luea spuea coter e tel getă, coversaţ e sp r tuală, u îch pu a c decu tel geţa aşa cu o cuoştea, f e ch ar aceea a oae lor celor a tel geţ , u cre dea c decu că această coter e era alcătu tă d , oa e ca Bergotte Nu, pr tel geţă îţelegea o î suş re ce u se poate expr a pr cuv te, aur tă, pă trusă de o frăgez e de pădure Ch ar dacă ar f spus lucrur lor cele a tel gete (î îţelesul pe carel dă dea cuvîtulu tel get cîd era vorba de u f l© zof sau de u cr t c), poate că doaa de Guerates ar f dezaăg t îcă ş a ult aşteptarea ue î suş r atît de deoseb te, decît dacă s ar f ulţu t, î tr® coversaţ e eîseată, să vorbească de reţete de bucătăr e sau' de ob la uu castel, să c teze uele vec elor sau al rudelor, care ar f evocat v aţa e ;

$ Credea căl vo găs a c pe Bas , aveade gîd să v ă să vă vadă, spuse doaa de Guerates ă tuş sale ,, $ Nu la văzut de a ult z le pe soţul tău, răs puse doaa de V llepar s s cu u to suscept b l ş supărat Nu la a văzut sau, î sfîrş t, poate daar o s gură dată, de cîd cu acea uată gluă de a se auţa drept reg a Sued e +)/

Ca să surîdă, doaa de Guerates îş uşcă col ţul buzelor, de parcă ş ar f uşcat voalul

$A" c at er cu ea la Blache Lero , a a recuoaşteo, a ajus eoră, sît s gură că e bolavă $uoca spuea acestor do că găseşt că sea ăă cu o broască Doaa de Guerates lăsă să se audă u so de zgoot răguş t, care îsea că rîjeşte d scrupuloz tate e Nu şt a că a făcut această fruoasă copa raţ e, dar î cazul acesta broasca a reuş t acu să se u fle cît boul Sau a degrabă lucrur le u sau petrecut toca aşa, dar cu toată grăs ea sa îgrăăd t pe p tec, e a degrabă o broască îsărc ată

$ Ah ! găsesc ag ea ta foarte hazl e, spuse doa a de V llepar s s care î fod se îdrea espus î faţa usaf r lor e cu sp r tul epoate sale $ E a cu seaă răspuse doaa de Guerates, despr zîd cu ro e ep tetul pe care l a lesese, cu ar f făcut Swa, căc ărtur sesc că a văzut c odată o broască lăuză î or ce caz, broasca aceasta, care de alt ter u cere vreu rege, căc a văzuto c odată a ebuat că decît după oartea soţulu e , trebu e să c eze la e îtr ua d z lele sptăî v toare A spus că te vo preve , f e ce o f Doaa de V llepar s s lăsă să se audă u bobă t edesluş t $ Şt u că a c at alaltă er la doaa Mecîe burg, adăugă ea, ude era ş Ha bal de Breaute care a ve t să povestească, cu destul haz, trebu e să ăr tur sesc $ La c a aceasta a luat parte u usaf r cu ult a sp r tual decît Babal, spuse doaa de Guerates care, or cît de t ă ar f fost cu doul de Breaute Cosalv , ţ ea să subl eze acest lucru, ş recurgea la acest d ut v Era ş Bergette Nu ă gîdea că Bergotte ar putea f cos derat sp r tual ; ba a ult, se părea aestecat î ua tatea tel getă, ad că espus de departe de acel regat ster os pe carel zăr se sub pîza de purpură a ue loj î care doul de Breaute făeîd o să rîdă pe ducesă, purta cu ea, î l ba ze lor, acest lucru de +)ö

eîch pu t : o coversaţ e ître oae d foburgul Sa t Gera A fost adîc îh t văzîd ech l brul str cîduse ş pe Bergotte trecîd deasupra do ulu de Breaute Dar a ales a fost d sperat căl ev tase pe Bergotte î seara î care sa reprezetat că u ă dusese î îtîp area lu , cîd a auz to pe doaa de Guerates spuîdu doae de V llepar s s : Ͷ E s gurul o pe care doresc să l cuosc, adă ugă ducesa la care putea vedea totdeaua, ca î oetul ue aree sp r tuale, cu fluxul ue cur oz tăţ fa ţă de telectual celebr se îcruc şa cu refluxul so b sulu ar stocrat c M ar face atîta plăcere ! Prezeţa lu Bergotte lîgă e, pe care as f ob ţ uto atît de lese, dar care aş f crezut că e î stare să dea doae de Guerates o dee proastă despre e, ar f avut d potr vă drept rezultat că ar fî făcut se să v î loja e ş ar f rugat săl aduc îtro z la prîz pe arele scr tor Ͷ Se pare că a fost prea aab l, a fost prezetat doulu de Cobourg ş u a spus u cuvît, adăugă doaa de Guerates seal zîd acest aăute cur os, ca ş cu ar f povest t că u ch ez ş ar f suflat a sul î hîrt e Nu a spus ăcar o s gură dată ͣMo se ore", adăugă ea, cu u aer auzat de acest aăut, tot atît de îseat ca ş cu, î cursul ue aud eţe la Papa, u protestat ar f refuzat să îgeucheze Iteresată de aceste c udăţe ale lu Bergotte, u avea de alt ter aerul că le găseşte vred ce de bla, ş părea a degrabă să le cos dere u er t fără ca săş dea îtoca seaa de ce so î c uda acestu ch p eob şu t de a îţelege or g al tatea lu Bergotte, sa îtîplat a tîrz u să u găsesc că poate f trecut cu totul cu vederea faptul că, spre u rea ultora, doa a de Guerates îl găsea pe Bergotte a sp r tual decît pe doul de Breaute Aceste judecăţ subvers ve, zolate ş totuş juste sît astfel făcute î lue de uele rare persoae super oare altora, ude deseează cele d tî coturur ale erarh e valor lor, aşa cu o va stator c geeraţ a urătoare, î loc să se ulţuească veş c cu cea veche +)

Cotele d'Argecourt, îsărc atul cu afacer al Belg e ş văr pr al aţă cu doaa de V llepar s s, tră şch o ptld, urat de do t er , baroul de Guerates ş AS ducele de Chtellerault, căru a doaa de Guer ates î spuse :ͣBuă z ua dragul eu Ch tellerault", cu u aer d strat ş fără să se urească de pe scăua şul e , căc era foarte buă pr eteă cu aa tîărulu duce care, d această cauză ş îcă d cop lăr e, avea' are respect petru ea Îalţ , subţ r , cu p elea ş părul de t pul Guerates, ce t er aveau aerul ue co desăr a lu pr ăvărat ce ş de aurg care u da arele salo Potr v t uu ob ce la odă î acel oet, îş aşezară jobeele pe jos, lîgă e Istor cul Frode crezu că erau st gher ţ ca u ţăra care tră la pr ăr e ş u şt e ce să facă cu pălăr a Crezîd că trebu e să v ă d lă î ajutorul stîgăc e ş sf el pe care leo presupuea Ͷ Nu, u, le spuse el, u le a pueţ pe jos, le veţ str ca Pr v rea baroulu de Guerates dîd o îcl are plaulu och lor să desfăşură î e , pe eaşteptate, o culoare de u albastru crud ş tă os care îgheaţă pe b evo torul stor c Ͷ Cu îl cheaă pe acest do ? ă îtrebă ba roul, care fusese prezetat de doaa de V lle par s s $ P erre, a răspus cu juătate de voce $ P erre de ce ? $ Da, P erre, acesta e uele său, e u, stor c de are valoare Ͷͻ Ah ! uot ce se poate !

Ͷ Nu, e u ob ce ou de a ş pue pălăr le pe jos, expl că doaa de V llepar s s, ş eu sît tot ca du eavoastră, u ă ob şu esc Dar prefer acest ob ce acelu a al epotulu eu Robert, care ş lăsa totdea ua pălăr a î at caeră Or de cîte or îl văd trîd astfel î spu că are aerul uu ceasor car ş îl îtreb dacă v e cuva să îtoarcă ceasor cele de perete Ͷͻ Vorbeaţ a ad eaur , doaă arch ză, de pă lăr a doulu de Mole, vo ajuge î curîd să pur cede ca Ar stotel î ce pr veşte pălăr le, spuse sto M Ͷ C ucrwtes

209

r cul Frode , oarecu l şt t de terveţ a doae de V llepar s s, dar totuş cu o voce atît de slabă, îcît: afară de e e ul auz Ͷ M ca ducesă e îtradevăr u toare, spuse do ul d'Argecourt, arătîd o pe doaa de Guerates car e vorbea cu G îdată ce u bărbat cu vază s e află îtru salo, e totdeaua lîgă ea F reşte, u poate f decît arele pot f care se afla de faţă Nu poate f î f ecare z doul de Borell , Schluberger sau d'Aveeî Dar î acest caz va f P erre Lot sau Edod Rostad Ier seara, la Doudeauv lle ude, î tre o f e vorba, era uată cu d adea e de sa ragd e, îtr o r och e roz cu tre ă, avea d e o par te pe doul Deschael, ar de alta pe abasadorul Ger a e : î îfruta î chest uea Ch e ; arele pu bl c, la o d staţă respectuoasă ş care u auzea ce vor beau, se îtreba dacă u va f războ A f spus, î tr adevăr, o reg ă care făcea cerc uoată luea se aprop ase de doaa de V llepar s s ca să o vadă p ctîd Ͷ Flor le acestea sît de u roz îtr adevăr ceresc, spuse Legrad , vreau să spu de culoarea cerulu roz Căc ex stă u roz ca cerul, aşa cu este u albastru ca cerul Dar, urură el îcercîd să f e auz t u a de arch ză, cred că îcl a degrabă petru ătăsosul, petru stacoj ul v u al exeplarulu pe care l real zaţ Ah ! î lăsaţ ult î ură pe P saello ş pe Va Huyssu cu erbarul lor aăuţ t ş ort U art st, or cît de odest ar f , acceptă totdeaua să f e preferat r val lor să ş îcearcă doar să le dea dreptate :

$ Ceea ce cotr bu e la această pres e, este fap tul că p ctau flor d t pul lor, pe care u le a cu oaşte, dar aveau o şt ţă cu ult a are $ Ah ! flor d epoca lor, ce lucru ge os, ex claă Legrad $ P ctaţ îtradevăr şte fruoase flor de c reş sau şte tradaf r de a , spuse stor cul Frode , u fără şovă ală î ce pr veşte floarea, dar cu voce s gură, căc îcepea să u te c detul cu pălăr le 210

ͶNu, sît flor de ăr, spuse ducesa de Guera tes, adresîduse ătuş sale Ͷ Ah ! văd că eşt o adevărată fee e de la ţară ; şt , ca ş e, să deosebeşt flor le

$ Ah! da, e adevărat! dar credea sezoul er lor a trecut, spuse la îtîplare stor cul Frode , ca să se scuze $ N c decu d potr vă, u sît c ăcar î floare, vor îflor ab a peste două, poate peste tre şăp tî , spuse arh v stul care, ad str d îtr ţ fel propr etăţ le doae de V llepar s s era a la curet !;u aseeea problee Ͷ Da, ch ar ş î îprejur le Par sulu , ude sît foarte t pur De p ldă î Norad a, la tatăl tîr ă rulu , spuse ea arătîdu l pe ducele de Chtellerault, care are şte er uaţ pe alul ăr , ca u pa rava japoez, u îfloresc îtr adevăr decît după 20 a Ͷ Nu văd c odată, spuse tîăruî duce, petru : că dau fr gur de fî Ͷ Fr gur de fî, a auz t c odată vorb duse de aseeea boală, spuse stor cul

$ E boala la odă, spuse arh v stul $ Dep de, poate că u v ar pr cîu c îtru a cîd se fac ere Şt ţ , vorba oradulu î aul cîd se fac ere, spuse doul d'Argecourt care, e f d toca fracez getbeget, îcerca săş dea u aer par z a $ A dreptate, răspuse doaa de V epar s s,e poate sale, sît er d sud O florăreasă a tr s aceste raur , rugîduă să le pr esc Vă ră, do ule Valleereş, spuse ea îtoreîdu se către arh v st, că o florăreasă a tr s şte creg de ăr? D,eş sît fee e bătrîă, cuosc ş eu luea, a cîţ va pr e te , adăugă ea surîzîd d s pl tate cu sar f crezut îdeobşte, dar s a părut a degrabă petru Că găsea că e ost să se îdrească cu pr ete a, ue lorărese, cîd avea legătur atît de ar Bloch se sculă ca să v ă la rîdul său să ad re flor le pe care le p cta doaa de V llepar s s 211

Ͷ Nare a face, arch ză, spuse stor cul reluî duş locul, ch ar dacă sar îtoarce ua d revoluţ le care au îsîgerat atît de des stor a Fraţe Ͷ ş , Doae, î t pur le î care tră u se poate şt , adăugă el arucîd o pr v re c rculară ş prevăzătoare, ca ´ ş cu ar f vrut să vadă dacă u se afla î salo vreu ͣecofor st", deş u se îdo a de aceasta Ͷ cu aseeea talet ş c c l b pe care le vorb ţ , aţ l totdeaua s gură că veţ şt să vă descurcaţ Is tor cul Frode se s ţea oarecu od h t căc u tase de so le sale Dar îş aduse deodată a te că u dor se de şase z le, ş o oboseală grea, zvorîtă d te, î cotrop p c oarele, î îcovo e uer , ş faţa pust tă atîră, ca aceea a uu bătrî Bloch vru să facă u gest, ca săş expr e ad raţ a, dar doborî cu vasul î care se afla raura, ş toată apa se răspîd pe covor Ͷ Aveţ îtradevăr şte degete de zîă, spuse ar ch ze stor cul care, cu spatele îtors î acel oet,, u văzuse stîgăc a lu Bloch Acesta crezu îsă că aceste cuv te se adresau lu ş ca săş ascudă stgăc a pr tro obrăz c e : Ͷ Nare c o portaţă, spuse el, u a udat Doaa de V llepar s s suă ş u lacheu ve să şteargă covorul ş să adue c obur le Ea poft atît pe ce do t er la at eul e , cît ş pe doaa ducesa de Guerates căre a î recoadă : Ͷ Nu u ta să le spu G se e ş Rerthe (ducesele d'Auberjo ş de Portef ) să f e a c îa te de ora doua, ca să dea o ă de ajutor, aşa cu ar f spus uor agajaţ aue să v ă a devree, ca să pregătească copot erele Navea faţă de rudele e pr c are, c faţă de do ul de Norpo s, c ua d aab l tăţ le pe care le a festa stor culu ,lu Cottard, lu Bloch ş e, de parcă ace a u prezetau î och e alt teres decît acela de a ofer pradă cur oz tăţ oastre Petru că şt a că u trebu a să se jeeze cu oae petru care u era o fee e a uJt sau a puţ străluc tă, c sora suscept b lă ş cruţată a tatălu ş a uch ulu lor Nu ar f sluj t la c dacă ar f îcercat să strălu 212

ceaşcă faţa lor, care u puteau f aăg ţ de latura tare sau slabă a s tuaţ e sale, ş care cuoşteau a b e decît or c e povestea ş respectau eaul d ca re se trăgea Dar a ales e u a erau petru ea decît o răăş ţă oartă care u va a rod , e u vor face cuoşt ţă cu o lor pr ete , c u vor îpărţ cu ea plăcer le lor Ea u putea obţ e decît prezeţa lor sau put ţa de a vorb de e , la recepţ le de la ora c c , ar a tîrz u î eor le e , petru care acestea u erau decît u so de repet ţ e, de pr a lectură cu voce tare î faţa uu c cerc Se slujea de toate aceste ru de ob le ca să se tereseze, să u ească, să îcătuşeze tovărăş a uor Cottard, uor Bloch, a autor lor draat c otor , stor c a Frode de or ce so , î tovărăş a aceasta costa petru doaa de V lîepar s s Ͷ î l psa acele părţ d luea elegată care u se ducea la ea î v z tă Ͷ şcarea, outatea, petrecer le ş v aţa ; de pe ura acestora putea dobîd şte avataje soc ale (care er tau ca ea să le pr leju ască ueor vreo îtîl îre cu ducesa de Guerates fără so cuoască vreodată), o c ă cu oae de vază ale căror lucrăr o teresase, vreo operă co că sau o pato ă otată dea gata pe care autorul o reprezeta la ea, vreo lojă petru spectacole teresate Bloch se r d că, vrîd să plece Spuse cu voce tare că c detul cu vasul de flor avea c o portaţă, dar ceea ce spuea cu glas îcet se deosebea foarte ult, îcă ş a ult de ceea ce gîdea : ͣCîd a serv tor destul de b e st laţ ca să şt e ude să aşeze u vas fără să r şte să ude sau ch ar să răească usaf r , u te îcurc cu aseeea lux", urură el îcet Era d tre oae suscept b l ş ͣervoş " care u pot îdura să f săvîrş t vreo stî găc e pe care totuş o ărtur sesc, care e str că tot cheful Fur os, se s ţea ăpăd t de gîdur egre, u vo a să se a îtoarcă î lue Era oetul î care puţ ă d stracţ e pr de b e D fer c re, peste o cl pă, doaa de Vll epar s s avea săl reţ ă F e petru că gora părer le pr ete lor să ş valul de at se t s ca re îcepea să se ît dă, f e că fusese d strată, ul pre zetase persoaelor de faţă uotuş el, puţ ob şu t cu luea, crezu că la plecare trebu e să salute d pol +$

tete,; dar lr aab l tate ; îş plecă ue a ulte Orî frutea, cufudă bărb a bărboasă î guler pr v d rîd 1 pe rîd pe f ecare pr ochelar să , cu u aer rece ş eulţu t Dar doaa ,de V llepar s s îl opr ; avea săr a vorbească de u act care ura să f e repre zetat la ea, ş de altă parte, ar f vrut ca el să ple ce fără să f avut sat sfacţ a de al cuoaşte pe doul de Norpo s (pe care se ra că u l vede trîd) ş deş această pfezetare era de pr sos căc Bloch era ho trît să cov gă pe ce do actor de care vorb se, să v ă să cîte gratu t la arch ză, î teresul glor e lor, la ua d recepţ le frecvetate de el ta Europe Ba a ult, propusese ş o traged aă, ͣcu och verz , fru oasă ca Hera", care să rec te proză l r că cu s ţul fru useţ plast ce Dar auz d uele e , doaa de V lle par s s refuză căc era vorba de pr etea lu Sa t Loup $ A veşt d cele a bue, î spu se ea la u reche, cred că legătura lor e pe sfrş te ş u vor î tîrz a să se despartă, deş u of ţer a jucat u rol îr şav î această chest ue, adăugă ea (Căc fa l a luî Robert îcepea săl urască de oarte pe doul de Rorod o care, la stăru ţele fr zerulu , î îgădu se să ´ se ducă la Bruges ş Ͷ1 îv u a că favor zase o legătură faă) E u o foarte rău, î spuse doaa de V l lepar s s, cu accetul pl de v rtute al Gueraţ lor,, ch ar al celor a str caţ Foarte, foarte rău, ură ea, adăug d c te tre cuvîtulu foarte îţ dădea seaa că c u se îdo a că el ar f fost al tre lea parteer la toate org le Dar cu aab l tatea era v rtutea do ată a arch ze , expres a « de o aspr e îcrutată cîd aduse vorba de căp taul îgroz tor al căru ue îl rost cu o efază ro că : ͣpr c pele de Borod o", ca ua petru care Iper ul are c o valoare, se tra ( sforă îtru surîs blîd la adresa ea, cu o scl p re eca că de edesluş tă îţelegere cu e $ Ţ ea destul de ult la Sa tLoupeBray, spu se Bloch, deş e u d avol al ţ os, petru că e extre de b e crescut î plac ult oae foarte b e cres cuţ , sît atît de rar , ură el, fără săş dea seaa cît de ult d splăceau cuv tele lu , petru că el îsuş era foarte prost crescut Vo c ta o dovadă foarte zb

21

toare a educaţ e sale desăvîrş te L a îtîl t odată cu u tîăr, cîd da să urce î trăsura sa cu obez fru oase, după ce îhăase ch ar el ce do ca hră ţ cu ovăz ş cu orz, pe care u e evo e să aţîţ cu u b c scl p tor Nea prezetat, dar a auz t c odată uele celor cărora eşt prezetat, adăugă el rîzîd, f dcă era o gluă pe care o făcea tatăl său De Sa t JLoupeBray răase s plu, u făcu paradă de aa b l tate petru acel tîăr, u păru î c u ch p st gher t Dar a aflat d îtîplare, după cîteva z le, că tîărul era f ul lu S r Rufus Israel ! Sfîrş tul aceste poveşt păru a puţ ecuv c os decît îceputul, căc ce de faţă u l îţeleseră îtr adevăr, S r Rufus Israel care se părea lu Bloch ş tatălu său u persoaj aproape regal, î faţa căru a Sa tLoup ar f trebu t să treure, era d potr vă, î och Gueraţ lor u stră parve t, tolerat de lue, cu a căru pr ete e e ar f gîd t să se îdreas că, ba d potr vă Ͷ A aflat acest lucru de la procur stul lu S r 'Rufus Israel, care e pr ete cu tata ş u o cu totul extraord ar Ah ! u d v d cu totul c udat, adăugă el cu acea eerg e af rat vă, cu acel accet de e tuz as p e car e î l da ua co v ger l or pe ca r e u ţ l e a f or a t tu î s uţ Da r s pu e , ur ă Bloch, adresîdu se î şoaptă, ce avere poate avea Sa tLoup ? Dacă te îtreb acest lucru, îţ da seaa că puţ î pasă, dar d puct de vedere bal zac a, îţeleg N c u şt î ce e plasată, dacă sît valor fraceze, stră e, oş ? Na fost î stare să dau c o foraţ e Ice tîd de a a vorb îcet, Bloch ceru, cu voce tare, î gădu ţa să desch dă ferestrele ş fără să aştepte răs pusul, se îdreptă spre ele Doaa de V llepar s s spu se că u trebu esc desch se, că avea gutura ͣAh ! dacă ´"v face rău ! răspuse Bloch, decepţ oat Dar u se poate spue că u e cald !" Ş îcepîd să r da, cerş cu pr v r le care se îtoarseră spre ce de faţă, u aju tor îpotr va doae de V llepar s s, pe care ul găs pr tre aceşt oae b e crescuţ Och să apr ş care u reuş seră să adeeească pe e , îş relua 215

ră, cu researe, ser oz tatea ; ar ater e de î fr gere, spuse : ͣSît cel puţ douăzec ş două de grade, douăzec ş c c ! Nu ă ră Sît leoarcă Ş a, ca îţeleptul Ateor f ul fluv ulu Alpheo s, pu t ţa de a ă scălda î uda păr tească, ca să opresc sudoarea, îa te de a ă afuda îtr o ba e ş dea ă uge cu ule parfuat" Ş ură, îp s de evo a pe care o îcearcă oul dea sch ţa, î folosul altora, şte teor ed cale a căror apl care e ar favor za propr a oastră buă stare : ͣDe vree ce cre deţ că vă face b e ! Cred toca cotrar ul uoca de aceea aveţ gutura " Bloch se arătase îeîtat la gîdul de a l cuoaşte pe doul de Norpo s I ar f plăcut, spuea el, să l facă să vorbească de afacerea Dreyfus Ͷ E vorba de o etal tate pe care u o cuosc b e ş ar f ost să au u terv u acestu are d plo at, spuse el cu u to sarcast c, ca să u a bă aerul că se crede fer or abasadorulu Doaa de V llepar s s regretă că el rost se aceste cuv te cu voce prea tare, dar u le dădu portaţă, văzîd că arh v stul ale căru părer aţ oal ste o îcă tuşaseră la drept vorb d, era destul de departe ca să le f putut auz Dar se supară dea b elea cîd îl auz pe B och, îp s de deoul proaste sale creşter carel orb se î prealab l, rîzîd de glua păr tească : Ͷ Na c t t oare u stud u savat al său î care dovedea petru ot ve refutab le că, ră zbo ul ruso ja poez trebu a să se ter e cu v ctor a ruş lor ş î frîgerea Japoez lor ? Nu e ca raol t ? M se pare că la văzut toca pe el och d scauul, îa te de a se duce săl ocupe aluecd ca pe şte roţ Ͷ N c decu ! Aşteptaţ o cl pă, adăugă arch za Suă ş cîd serv torul tră, cu u ascudea, ba ch ar î plăcea să arate că vech ul e pr ete îş petre cea aproape tot t pul î casa e : Ͷ Dute de spue doulu de Norpo s să v ă, e toca pe cale să claseze şte hlrt î b roul eu, a spus că va ve peste douăzec de ute, ş ată că l aştept de o oră ş tre sfertur Vă va vorb de afacerea 216

Dreyfus, de tot ce veţ vo , spuse ca pe u to îbuf at lu Bloch, u prea de acord cu cele ce se îtîplă Căc doul de Norpo s u era b e cu actualul gu ver ş doaa de V l epar s s, deş el u ş ar f îgădu t să aducă î casă ebr a guverulu (îş păs tra or cu îdr a e de doaă d area ar stocra ţ e ş răîea î afara ş deas upra r elaţ lor pe car e el era s l t sa le cult ve), era graţ e lu , la curet cu tot ce se petrecea uot astfel, aceşt oae pol t c a re g ulu ar f îdrăz t sl roage pe doul de Nor po s să prez te doae de V l epar s s Da r u se duseseră sl caute la ea la ţară, cîd avuseseră evo e de cocursul său î îprejurăr grele Adresa le era cuoscută Se duceau la castel, ude castelaa u se ară ta Dar ea spuea la c ă : ͣDoule, şt u că aţ fost derajat urebur le erg a b e ?" $ Nu sîteţ prea grăb t ? îl îtrebă doaa de V l epar s s pe Bloch $ Nu, u, vo a să plec petru că u e prea b e, ch ar e vorba să fac o cură la V chy d pr c a vez cule elc b l are, spuse el, rost d aceste cuv te cu o sata că ro e $ Iată, tîărul eu străepot Chtellerault trebu e toca să se ducă ş el la V chy, ar trebu să vă ara jaţ să plecaţ îpreuă, să vă îţelegeţ E îcă a c ? E drăguţ, şt ţ , spuse doaa de V llepar s s, poa te de buăered ţă, gîd d ca oae pe care cuoştea aveau c u ot v să u se îpr eteească ître e $ Oh ! u şt u dacă ar face plăcere, ab a îl cuosc, e îcă a c , acolo, a î fud, spuse Bloch ruş at ş îeîtat u reuş se să execute pe dea tregul co s oul cu care fusese îsărc at Căc doul de Norpo s, ca luea să creadă că toca sos se ş o văzuse îcă pe af tr oaă, luă la îtîplare d at caeră o pălăr e pe care a avut pres a că o recu osc ş ve să sărute cereo os îa doae de V l epar s s, îtrebîdo ce face, cu acelaş teres pe carel a feşt după o lugă abseţă Igora că arch za de V l epar s s văduv se d a te de or ce apareţă de ade văr această coed e căre a î puse capăt dueîdu pe

217

doul de Norpo s ş pe Bloch îtr u salo vec ' Bloch care văzuse toate aab l tăţ le a festate acelu a despre care îcă u şt a că este Norpo s, ş salutur le ăsurate, graţ oase ş ad e cu care abasadorul I răspudea, Bloch s ţ du se fer or acestu cereo al ş j g t la gîdul că u sar adresa c odată lu , î spusese ca să a bă aerul că se s te b e : ͣC e e bec lul acesta ?" Poate de alt ter toca petru că toate salutur le doulu de Norpo s j geau ceea ce Bloch avea a bu, s cer tatea a d rectă a uu ed u oder, el le găsea î parte, î ch p s cer, r d cole, î or ce caz, ele îcetară să pară ca atare, ba ch ar îl îeîtară, d cl pa î care el, Bloch, fu ob ec tul lor Ͷ Doule abasador spuse doaa de V llepar s s, aş vrea să v l prez t pe doul Doul Bloch, doul arch z de Norpo s Deş îl bruftu a pe do ul de Norpo s, ea ţ ea să spuă : ͣDoul aba sador", d pol teţe, d cos deraţ e exagerată petru ragul de abasador, cos deraţ e pe care o suflase arch zul, ş , î sfîrş t, ca să folosească aceste a ere a puţ fa l are, a cereo oase cu u aue băr bat care, cotrastîd î saloul ue fee d st se cu l bertatea de care ea se foloseşte cu ce lalţ ob şu ţ a e , sealează îdată pe aat Doul de Norpo s îş îecă pf v rea albastră î barba albă, îş aplecă ad e trupu îalt ca ş cu lar f îcl at î faţa a tot ceea ce ar f reprezetat petru el otor u ş puător uele Bloch, îgîă ͣsît îeîtat", î t p ce tîărul său terlocutor, eo ţ oat, dar găs d că vest tul d ploat exagerat, rect f că cu grabă ş spuse ͻ N c decu, d potr vă, eu sît eîtat !" Dar această cereo e, pe care, d pr ete e petru doaa de V l epar s s, doul de Norpo s ͻo repeta cu f ecare ecuoscut pe care vechea sa pr e teă l prezeta, u se păru aceste a o pol teţe î destulătoare petru Bloch, căru a î spuse : Ͷ îtrebaţ l tot ce vreţ să şt ţ , luaţ l la o parte, dacă vă este a la îdeîă ; va f îeîtat să stea de vorbă cu dueavoastră, cred că vreţ să vorb ţ de afacerea Dreyfus, adăugă ea fără să se a preocupe 218

dacă făcea plăcere doulu de Norpo s, după cu u sar f gîd t s ceara părerea portretulu ducese de Motorecy îa te de a o pue să l lu eze pe ru stor c sau cea ulu , îa te de a ofer o ceaşcă

$ Vorb ţ a tare cu el, î spuse ea lu Bloch, e ca surd, dar vă va spue tot ce dor ţ , l a cuoscut foarte b e pe B sarc, pe Cavour Nu aşa, doule, spuse ea tare, laţ cuoscut pe B sarc ? $ Aveţ ceva pe şat er ? ă îtrebă doul de Norpo s, făc du se cu och ul ş strîgîdu cord al îa A prof tat de această îtrebare ca să l scap îdator tor de pălăr a cu care crezuse că trebu a să tre î so de cereo e, căc toca î dădu se scaa că o luase la îtplare pe a ea : M aţ arătat u fraget ca îzorzoat, î care tă aţ f rul î patru V a spus părerea ea s ceră ; u er ta să f e aşterut pe hîrt e Pregăt ţ ceva ? Sîteţ foarte pas oat de Bergotte, dacă aduc b e a te $ Ah ! să u vorb ţ de rău pe Bergotte, exclaă ducesa $ Nu cotest taletul de p ctor, e ar î drăz , ducesă Şt e să graveze cu dalta ş cu apă tare, dacă u şt e să p cteze ca doul Cherbul ez, o co poz ţ e are Dar se pare că epoca oastră îcurcă geur le, ar îsuş rea f rească a roac erulu este a degrabă să t clu ască o tr gă ş să îalţe le decît să execute aăuţ t, cu deseur del cate, u frot s p c u sau u oraet II vo vedea pe tatăl duea voastră du că la A J, adăugă el, îtoreîdu se spre e Văzîdul stîd de vorbă cu doaa de Guerates, a ădăjdu t u oet că poate ă va ajuta să ă troducă la ea, spr j pe care l refuzase cîd fu sese vorba de doaa Swa ͣAltul pe carel ad r foarte ult este Elst r Se pare că ducesa de Guera tes are şte tablour uate de el, a ales acea vest tă legătură de r d ch , pe care a zăr to la Expo z ţ e ş care ra ar plăcea atît de ult să o revăd, ce capodoperă, acest tablou !" 'îtradevăr, dacă aş f fost o cu vază ş dacă c eva ar f îtrebat care e ta bloul pe carel prefer, aş f c tat această legătură de

r d ch ͣO capodoperă ? exclaă dou! de Norpo s cu u aer u t ş de dojaa N are c ăcar prete ţ a că este u tablou, c o s plă sch ţă (avea dreptate) Dacă pret deţ că această sch ţă lucrată grabă e o capodoperă, ce veţ a spue de lu Hebert sau de DagaBouveret ?"

$ A auz t că o refuzaţ pe pr etea lu Robert, spuse doaa de Guerates ătuş sale, după ce Bloch îl luase la o parte pe abasador, cred că aveţ c de regretat, şt ţ că e o oroare, are c ură de talet, ba a ult, e ş caragh osă $ Dar cu de o cuoaşteţ , ducesă ? î trebă do ul d'Argecourt $ Nu şt ţ că a jucat la e îa te de or ude, lucru de care u sît de loc îdră, spuse rîzîd doaa de Guerates, totuş fer c tă că f d vorba de această actr ţă se putea lăuda cea d tî cu r d colul e E b e, u răîe decît sa plec, adăugă ea, fără să se şte uoca văzuse că soţul e trase ş pr cuv tele pe care le rostea, făcea aluz e la hazul că ar avea aerul de a face îpreuă o v z tă de t er căsător ţ , care u se potr vea c decu cu relaţ le adesea d f c le d tre ea ş acest vlăjga care îbătrîea, dar care ducea ereu o v aţă de o tîăr Pl bîd asupra uărulu are de usaf r d jurul ese de cea pr v r le afab le, ş rete ş îtrucîtva orb te de razele soarelu care apuea, a och lor să c , rotuz ş îf pţ ca ͣuştele" pe care şt a să le ochească ş să le erească atît de b e och torul uat ce era, ducele îa ta cu o îcet eală u tă ş prevăzătoare, ca ş cu, t dat de o aduare atît de străluc tă, s ar f teut să u calce pe rod ş să u tulbure coversaţ le U surîs peraet de rege bu d Yvetet uşor aghezu t, o îă pe juătate ît să care flutura ca ar p oara uu rech lîgă p ept, ş pe care o ît dea fără deoseb re vech lor' să pr ete ş ecuoscuţ lor care î erau prezetaţ , î îgădu au fără să trebu ască să facă u s gur gest, c săş ître rupă ra ta blaj ă, leeşă ş regală, să ulţuească rîv e tuturor, ururîd doar : ͣBuă seara, dragul eu, buă seara pr etee, îcîtat doule Bloch, buă seara, ÈÈ

doule d'Argecourt", ar r d ajuse la e, care a fost cel a favor zat, ş auz uele : ͣBuă seara, tîrul eu vec , ce face tatăl dueavoastră ? Ce o de spravă ! Şt ţ că sîte bu pr ete ", adăugă el ca o ăgul re Făcu apo gestur ar petru doaa de V llepar s s care dădu buă z ua cu u se d cap, scoţîd o ă d şorţuleţul e For dab l de bogat îtr o lue î care bogăţ a e d ce î ce a rară, as ld persoae sale îtr u ch p peraet oţ uea aceste aver eore, va tatea arelu se or era dublată la el de aceea a oulu bogat, educaţ a raf ată a celu d tî reuş d ab a să stăpî ească suf c eţa celu lalt Er a de alt ter de îţeles că succesele sale la fee , eoroc rea soţ e sale, u se datorau ua uelu ş aver sale căc era îcă foarte fruos, cu u prof l de o pur tate ş u cotur de grec $ Adevărat, a jucat la dueavoastră ? îtrebă do ul d'Argecourt pe ducesă $ Da, a ve t să rec te, cu u buchet de cr ă, ş cu alţ cr ͣpă roch e" (doaa de Guerates ob şu a, ca ş doaa de V llepar sLs, să rostească uele cuv te ca ţăra , deş u grase a de loc ca ătuşa e ) îa te ca doul de Norpo s, costr s ş s l t, săl f dus pe Bloch î ca îfudătură ude să poată d s cuta îpreuă, ra îtors o cl pă la bătrîul d ploat ş a strecurat u cuv t despre u loc la Acade e >etru tata La îceput vru să a e coversaţ a petru a tîrz u Dar a ob ectat că ura stl plec la BaJbetv ͣCu, vă duceţ d ou la Balbec ? Dar sîteţ u ade vărat (*+ Apo ă ascultă Cîd a rost t uele LeroyBeaul eu, doul de Norpo s ă pr v cu u aer bău tor M a îch pu t că poate vorb se do ulu LeroyBeaul eu î tere epol t coş despre tata ş că se teea ca u cuva ecoo stul să le f repetat Păru dată îsufleţ t de o adevărată afecţ ue petru tata Ş după ua d acele îcet r ale deb tulu î care deodată răsuă u cuvît, parcă î duda celu ce vorbeşte ş la care cov gerea rez st b lă îv ge sfor ţăr le sale gîgave ca să tacă : ͣNu, u, î spuse ; ol f

221

eoţ oat, tatăl dueavoastră să se prez te Nu trebu e, ch ar î teresul său, d respect petru valoarea sa, care e are, ş pe care ar eopro teo î aseeea avetură Mer tă a ult dedt atît Ch ar dacă sar alege, ar p erde totul ş , ar cîşt ga c Mulţuesc lu Duezeu, u e orator, ş acesta e s gurul lucru care are trecere la scup e coleg , ch ar dacă ceea ce se spue, ar f decît vorbe goale uatăl dueavoastră are u, scop îseat î v aţă, trebu e să eargă drept, fără să se lase aăg t ş să cutre ere crîgur le după vîat, ch ar dacă ar f vorba de crîgur de alt ter a ult sp oase decît îflor te, d gră d a lu Acadeus Nar îtru de altfel decît cîteva votur Acade e î place săl lase pe postulat să facă u stag u îa te de a l pr î sîul e Deocadată u e c de făcut Ma tîrz u, u spu u Dar trebu e ca îsăş Copa a săl sol c te Ea; profesează cu a ult fet ş s decît fer c re acel / 0 al vec lor oştr de d colo de Alp Leroy Beaul eu a vorb t da toate acestea îtr u ch p care u a plăcut M sa părut de alt ter cît de colo că e îţeles cu tatăl dueavoastră Poate că la făcut să s tă ca repede că f d ob şu t să, se ocupe de b ubac ş de etale u cuoaşte rolul poderab lelor, cu spuea B sarc Îa te de toate trebu e să ev tă ca tatăl dueavoastră să se prez te : / 0 Pr ete să sar afla îtro s tuaţ e del cată, dacă el ăr pue î faţa faptulu îpl t Iată, spuse el brusc cu u aer s cer, aţ t duş och albaştr asupră , vă vo spue u lucru care vă va ra d parte , dar ţ atît do ult la tatăl dueavoastră E b e, toca petru că ţ la el, toca (sîte ce do edespărţ ţ Ô1 petru că şt u serv c le pe care le poate aduce ţăr sale, pr ejd le pe care le poate îlătura dacă răîe la cîră, aş vota petru el, d dragoste, d area st ă ce o port, d patr ot s ! De alt ter cred că la făcut să îţeleagă (A crezut că desluşesc î och să prof lul as r a ş sever al lu LeroyBeaul eu) A da votul ar îsea aşadar d parte că aş dez ce" Doul de Norpo s îş trata î a ulte +++

rîdur coleg drept fos le î afară de alte ot ve, or căru ebru al uu club sau al ue Acade î place săş vestească coleg cu caracterul cel a deoseb t de al său, u atît petru ut l tatea de a spue : ͣAh ! dacă lucrul ar dep de ua de e !" cît petru ulţu rea dea îfăţ şa a d f c l ş a ăgul tor t tlul pe care la obţ ut ͣVo adăuga, îche e el, că, î teresul dueavoastră, al tuturor, prefer petru tatăl dueavoastră o alegere tr ufală peste zece sau c c sprezece a !" Cuv te pe care lea cos derat dacă u d ctate de geloz e, cel puţ de o desăvîrş tă l psă de serv ab l tate cărora îsăş îtîplarea lea dat a tîrz u alt îţeles Ͷ Naveţ de gîd să ţ eţ vreo cou care la Ist tut despre preţul pî î t pul Frode ? îtrebă sf os stor cul Frode pe doul de Norpo s Aţ putea avea, cu acest sub ect, u succes cos derab l (ceeaj ce vo a să spuă o reclaă ostră), adăugă el surîzîd cu b c s c e abasadorulu , dar ş cu o du oş e carel făcu săş r d ce pleoapele ş să ş descopere och ar ca u cer M se părea că a văzuse această pr v re, deş ul cuoscuse decît astăz pe stor c Deodată a adus a te că văzuse aceeaş pr v re î och uu ed c braz l a care pret dea că v decă sufocăr le de so ul acelora de care suferea, pr halaţ absurde de eseţe de plate Cu î spusese că l cuoştea pe profesorul Cottard, toca ca să ă îgr jească a b e, el î răspuse, că ş cu ar fî fost î teresul lu Cottard ͣIată u trataet, dacă aţ vorb de el, care ar fur za ater a ue cou căr răsuătoare la Acade a de ed c ă !" Nu îdrăz se să stăro asc, dar ă pr v se cu acelaş aer îtrebător, sf os, teresat ş rugător pe carel ad rase la stor cul Frode F reşte, aceşt do bărbaţ u se cuoşteau ş u seăau deloc, dar leg le ps holog ce ca ş cele f z ce sît îtrucîtva îrud te Iar dacă cod ţ le ecesare sît aceleaş , aceeaş pr v re lu ează a ale oeeşt d fer te, după cu u acelaş cer at al lu ează şte locur s tuate la are depărtare uul de altul ş care u sau văzut c odată Na auz t răspusul abasadorulu , ++

căc toate luea se aprop ase oarecu gălăg os de doarra de V lleparLs s, ca să o vadă p ctîd Ͷ Şt de c e vorb , Bas ? spuse ducesa soţulu e Ͷ´ F reşte, gh cesc, răspuse ducele $ Ah ! u e ceea ce u o coed aă de clasă are $ Nua cu greu îţ poî îch pu , ură doaa de Guerates adresîduse doulu d'Argecourt, ceva a caragh os $ Era ch ar co c, îtrerupse doul de Guerates, al căru vocabular c udat îgădu a î acelaş t p oae lor de lue să spuă că u e prost ş l teraţ lor să l cos dere drept cel a are bec l $ Nu pot îţelege, ură ducesa, cu dea putut so ubească Robert Oh ! şt u prea b e ,că aseeea lucrur u trebu esc d scutate, adăugă ea cu o utră drăguţă de f lozof ş de set etală dezaăg tă Şt u că or c e poate ub or ce Ş , adăugă ea, căc dacăş bătea îcă joc de l teratura ouă, dator tă acţ u de vulgar zare a z arelor sau graţ e uor coversaţ , aceasta se f ltrase puţ cîte puţ î ea, e tot ce poate f a fruos î dragoste, petru că e toca ceea ce o face ͣ ster oasă" Ͷ´ M ster oasă ! Ah ! ărtur sesc că e ca exagerat, scupa ea vară, răspuse cotele d'Argecourt

Ͷ Ba da, dragostea e foarte ster oasă, ură du cesa cu u sur s g gaş de fee e de lue aab lă, dar ş cu estrăutata cov gere a ue wager ee care af ră uu o de club că î ë u e ua zgo ot De alt ter , la ur a ure y u se şt e de ce o persoaă o ubeşte pe alta, poate u e de Iod petru ceea ce crede, adăugă ea sur zîd, resp gîd astfel categor c, pr terpretarea e , deea pe care o e sese ad eaur La ura urelor u şt c odată c, îche e ea cu u aer scept c ş obos t De aceea, vedeţ , ͻe a ͣ tel get" ; u trebu e să d scută c odată ale gerea pe care o fac aaţ Dar după ce spuse acest pr c p u, îl calcă îdată, cr t cd alegerea lu Sa tLoup ++*

Ͷ Vedeţ , or ş eu, ă r că o persoaă r d colă poate f cos derată seducătoare Bloch auz d că vorb de Sa tLoup ş îţelegîd că acesta este la Par s, îcepu săl bîrfească atît de rău, îct toată luea se revoltă Îcepea să urască ş s ţea că u sar f dat îapo de la c, ca săş potolească ura Por d de la pr c p u l că el posedă o îaltă va loare orală ş că so ul de oae care frecvetau la Boul e (cerc sport v care se părea elegat), er tau oca, toate lov tur le pe care era î stare să l le dea se păreau vred ce de laudă Odată erse atît de departe, îcît aduse vorba de u proces pe care avea de gîd săl teteze uu a d pr ete să , de la Boul e, î cursul căru a avea de gîd să depuă o ărtur e c oasă îsă a căre fals tate culpatul ar puteao doved Bloch, care de alt ter u ş puse pro ectul de apl care, spera î acest ch p săl dezădăj du ască ş săl îebuească ş a ult Nu era c u păcat dacă făcea ua ca asta, deoarece acela pe care vo a săl lovească astfel era uul care u se gîdea decît a elegaţă, uul de la Boul e, ar îpotr va uor asee oae or ce are sît îgădu te, a ales uu sfît cu era el, Bloch

$ uotuş , vedeţ cazul Swa, ob ectă doul d'Ar gecourt care, îţelegîd î sfîrş t sesul cuv telor ros t te de vara lu , era zb t de justeţea l or ş căuta î eor e p lda celor ce ub seră uele persoae care lu u ar f plăcut $ Ah ! Swa u e c decu acelaş caz, protestă ducesa Lucru or cu de rare, petru că ea era o d oată cusecade, dar u era r d colă, ş a fost atît de fruoasă $ Hu, hu, îgîă doaa de V l epar s s $ Ah ! u o găseaţ fruoasă ? Ba da, avea uele lucrur atît de ferecătoare, şte och foarte fruoş , u păr fruos, se îbrăca ş se îbracă îcă de ue Acu, recuosc, că e dezgustătoare, dar a fost o f ţă îctătoare Faptul că Charles s a îsurat cu ea u ă îheşte a puţ , căc era atît de ut l ! Ducesa u credea că spue vreu lucru rearcab l, dar, f dcă Ͷ Guerate»

++.

doul d'Argecourt îcepu să rîdă, ea repetă fraza, f e că o găsea hazl e sau ua petru că l găsea , drăguţ pe cete, pe care îcepu săl pr vească cu u aer al tat, ca să îb e farecul g găş e cu acela al sp r tulu Ură : ͣDa, u aşa, u er ta osteeala, dar î sfîrş t, u era l ps tă de farec ş îţeleg prea b e că putea f ub tă, cîtă vree do şoara lu Robert, vă as gur, te face să or de rîs Şt u că se va ob ecta vechea z cală a lu Aug er : «Puţ î pasă de st clă, dacă ar ales cu beţ a !» Poate că Robert sa ales cu beţ a, dar îtr adevăr a dat dovadă de gust î alegerea st cle ! Ma îtî , îch pu ţ vă, că a avut preteţ a să costru esc o scară toca î jlocul saloulu eu O ca toată, u aşa, ş ă vest se că ea va sta culcată pe burtă > pe trepte Dacă aţ f auz t de altfel ce spuea, u cu osc decît o sceă, dar u cred că c eva ş ar putea îch pu ceva aseăător : se spue £ + $ £ oh ! oh, oh, ce sob s ! exclaă doul d'Argecourt Ba da ! Aşteptaţ , cuosc toată p esa E scr să de uul d copatr oţ e A tr so regelu , care a îţeles c ş a rugat să o expl c $ Nu e cuva, d îtîplare, de Sar Pelada ? î trebă stor cul Frode cu teţ a de a' se arăta f ş actual, dar atît de îcet, îcît îtrebarea sa trecu ebă gată î seaă $ Ah ! cuoaşteţ £ ]răspuse ducesa doulu d'Argecourt Fel c tăr le ele ! Cuosc ua pe ua, care ~aj v decat de cur oz tatea de a face cuoşt ţă cu celelalte şase Dacă toate sît la fel cu aceea pe care a văzuto ! ͣCe toată, î spuea, îtărîtat de pr rea glac ală pe care o făcuse ducesa îcerca u so de sat sfacţ e v oletă, costatîd desăvîrş ta e eîţelegere a lu Maeterl îtradevăr, sît prea bu făcîd î f ecare d eaţă atîţ a loetr petru fee e ;ca dîsa Acu aş a vrea să aud de ea" Acestea erau cuv tele pe care e spuea, care erau toca cotrar ul gîdulu eu ; erau doar şte cuv te de coversaţ e, ++/

d cele ce e spue î cl pele î ,care, f d prea ag taţ ca să răîe ' s gur cu o , îcercă evo a, î l pse? altu terlocutor, dea sta de vorbă cu o îş e, fără s cer tate, ca cu u stră Ͷ Nu vă puteţ îch pu , ură ducesa, îţ veea să te strîb de rîs N c ; u e a abţ ut, ba ch ar a abuzat, ar t ere u a plăcut ş î îod, Robert s a supărat pe e / Fapt pe care ul regret, căc dacă lucrur le ar f luat altă îtorsătură poate că do şoara ar a f ve t ş ă îtreb pîă la ce puct ar f făcut plăcere Mar e Ayard Aşa se spuea î fa l e ae lu Robert, doaa def Marsates, văduva lu Ayard de Sa t Loup, ca să o deosebească de ver şoara e , pr c pesa de Guerates Bavar a, altă Măr e, la al căru preue epoţ , ver ş cuaţ e adăugau, ca să ev te cofuz a, f e preuele soţulu e , f e alt preue al e , astfel îcît se spuea, sau Mar eG lbert, sau Mar eHedw ge $ I aju a avut loc a îtî u so de repet ţ e, u lucru foarte fruos ! ură ro c doaa de Guer ates Ich pu ţ vă că spuea o frază, c ăcar u sfert de frază ş apo se oprea ; u a spuea c, dar u exagerez, t p de c c ute $ Oh, oh, oh exclaă doul d'Argecourt M a îgădu t cu toată pol teţea să s uez că poate acest lucru ar stîr u re Ea a răspus textual : ͣU lucru trebu e spus totdeaua ca ş cu a f pe cale săl copu tu îsuţ " Dacă staţ să ch bzu ţ , răs pusul acesta e ouetal $ Credea că rec tă destul de b e versur le, spuse uul d ce do t er $ Habar are de versur , răspuse doaa de Guer ates De altfel c a a fost evo e să o ascult M a fost de ajus cîd a văzut o sos d cu cr ! A; îţeles ua decît, cîd a văzut cr , că are talet !' uoată luea rîse

Ͷ Dragă ătuşă, cred că u vaţ supărat d pr c a glue ele de z lele trecute cu pr v re la reg a ͻSued e , vă cer ertare ++ö

Ͷ Nu, u sît supărată pe t e, îţ recuosc ch ar dreptul să guşt ceva dacă ţ e foae Ͷͻ Ha deţ , doule Valleeres, faceţ pe do şoara case , spuse doaa de V llepar s s, arh v stulu , potr v t ue glue cosacrate Doul de Guerates se îdreptă î fotol ul î care se îfudase ş lîgă careş pusese pălăr a pe covor, exa a cu u aer ulţu t farfur le cu prăj tur care se ofereau Ͷͻ Bucuros, acu cîd îcep să ă fa l ar zez cu această ob lă as steţă, vo accepta o savar ă, se par excelete Ͷ Doul îş îdepl eşte de ue rolul de do şoară, spuse d'Argecourt care, d sp r t de taţ e, repetă glua doae de V llepar s s Arh v stul prez tă farfur a cu prăj tur Frode

stor culu

Ͷ Vă ach taţ de ue de fucţ le dueavoastră, spuse acesta d t d tate ş îcercîd să cucerească s pat a tuturor De aceea, arucă pe ascus o pr v re de copl c tate celor ce a făcuseră această observaţ e

$ Spueţ , scupă ătuşă, îtrebă doul de Guerates pe, doaa de V llepar s s, c e e doul destul de b e care eşea toca cîd tra ? urebu e săl cuosc, de vree ce a salutat adîc, dar u l a tesc, şt ţ că u prea reţ uele, ceea ce foarte eplăcut, spuse el cu u aer ulţu t $ Doul Legrad $ Ah ! Dar Or ae are o ver şoară a căre aă, dacă u ă îşel, e ăscută Grad r Şt u perfect, de b e, d fa l a Grad de l'Eprev er $ Nu, răspuse doaa de V llepar s s, au c o legătură Aceşt a sît Grad sadea Grad ş c altceva Dar de buă seaă ar dor să f e or ce a vrea tu Sora lu se se ueşte de Cabreer $ Bas , şt prea b e de! c e vrea să vorbească ătuşa ea, exclaă ducesa d gată, e doar fratele acele eore erb vore, pe care a , avut deea stra e să o tr ţ să facă o v z tă a z lele trecute A stat ++,

urţ ceas, a crezut că îebuesc Dar a îceput să cred că ea era ebuă, cîd a văzut trîd î salo o făptură pe care o cuoştea ş 1 care seăa cu o vacă Ͷ Ascultăă, Or ae, a îtrebat ce z de pr re a , u putea totuş să fac o oj c e, apo , u aşa, exagerez , are aer de vacă adăugă el cu u to p î găreţ, dar u fără să f arucat o pr v re surzătoare ce lor de faţă Şt a că verva soţ e sale trebu a st ulată pr co traz cere, cotraz cerea buulu s ţ care protestează că, de p ldă, o fee e u poate f cofudată cu o vacă (toca exagerîd o pr ă pres e) (Doaa de Guerates reuş se adesea să facă uul d sp r tele e cele a fruoase) Iar ducele î veea, c u a v tate, î ajutor, fără ca să observe, ca să reuşească festa, aşa cu se Iveşte îtru vago copl cele eărtur s t al uu scaator Ͷ Recuosc că u seaăă cu o vacă căc aduce cu a ulte, exclaă doaa de Guerates Vă jur că era foarte îcurcată văzîd această c reada de vac ca re tra, cu pălăr a, î saloul eu ş ă îtreba de să ătate Pe o parte î veea să răspud: ͣB e, c reada de vac , greşeşt , u poţ f î relaţ cu e, de oarece eşt o c reada de vac " ş , pe de alta, cercetî du eor a, a sfîrş t pr a crede că Cabre er a ta era fata Dorothea, care spusese că va ve odată ş care este destul de astfel îcît era cît peac să spu alteţavoastră regală ş să ă adresez la persoaa a tre a ue c rez de vac Are o p potă de so ul reg e Sued e De alt ter , acest atac forţat fusese d a te pregăt t, pr tr u t r de la d staţă, du pă toate regul le arte Nu a ţ te de cît t p era bobardată cu cărţ le e de v z tă, pe care le gă sea pretut de , pe toate ob lele, ca prospectele Ig ora scopul aceste reclae Nu a vedea la e î casă decît ͣMarch zul ş arch za de Cabreer" ş o adresă de care u aduc a te ş de care sît hotărîtă să u ă slujesc c odată Ͷ Dar e foarte ăgul tor să see cu o reg ă, spuse stor cul Frode 229

Ͷ Oh f Doae, doule, î epoca oastră, reg ş reg ele u a îseaă are lucru ! spuse doul de Guerates, petru că avea preteţ a că are u sp r t l ber ş oder ş ca să u a bă aerul că face caz de relaţ le sale regale la care ţ ea ult Bloch ş doul de Norpo s se r d caseră ş se apro p ară de o Ͷ Doule, spuse doaa de V llepar s s, aţ vor b t de afacerea Dreyfus ? Doul de Norpo s r d că och la cer, dar surîzîd, ca ş cu ar f vrut să ateste eor tatea capr c lor ş dator a de a asculta pe care le puea Dulc eea lu uotuş stătu de vorbă cu Bloch, cu ultă afab l tate, despre a îgroz tor , poate ortal , pe care străbă tea Fraţa Cu asta îsea pesee că doul de Norpo s (căru a Bloch î spusese totuş că e cov s de ev ovăţ a lu Dreyfus) era u at dreyfusard îfocat, aab l tatea abasadorulu , aerul de a da dreptate terlocutorulu său, de a u se îdo că ar f de aceeaş părere, de a f îţeles cu el petru a îv u guverul, ăguleau va tatea lu Bloch ş trezeau cur oz tatea Care erau puctele portate pe care Norpo s u le spe c f ca, dar î pr v ţa cărora parcă ad tea pl c t că Bloch ş cu el erau de acord, ce părere avea el despre procesul, care lar f putut aprop a ? Bloch era cu atît a u t de acordul ta c care părea că ex stă ître el ş Norpo s, cu cît acest acord u se purta ua a supra pol t c , căc doaa de V llepar s s î vorb se ult lu Norpo s despre lucrăr le l terare ale lu Bloch Ͷ Dueavoastră u sîteţ oul vreur lor pe care le tră ţ , î spuse acestu a fostul a basador, ş vă fe l c t, u sîteţ d epoca î care stud le dez teresate u a ex stă, cîd u se a vîd publ culu decît ob sce tăţ sau epţ Străda ca ale dueavoastră ar trebu îcurajate, dacă a avea u guver Bloch era ăgul t de a plut s gur deasupra aufra g ulu u versal Dar î această pr v ţă ar f dor t pre c zăr , să şt e aue de ce epţ vo a să vorbească Norpo s Bloch avea set etul că lucrează pe ace laş tărî ca ulţ alţ , u crezuse că e atît de ex cepţ oal Reve asupra procesulu Dreyfus, dar u + )

reuş să desluşească părerea lu Norpo s îcercă săl facă să vorbească despre of ţer ale căror ue repetîduse adesea pr z are î acest oet streau a ultă cur oz tate decît oae pol t c aestecaţ î acelaş proces, petru ca u erau atît de cuoscuţ ca aceşt a, se veau doar acu ş vorbeau, îtru costu spec al, d adîcul ue act v tăţ d fer te ş d tr o tăcere păstrată cu evlav e, ca Lohegr care cobora d tro barcă trasă de o lebădă Bloch putuse tra la a ulte şed ţe ale procesulu Zola, pr buăvo ţa uu avocat aţ oal st Sosea la proces d eaţa ş u eşea decît seara, cu o prov z e de sadv c u r ş o st clă de cafea, ca la cocursul geeral sau la tezele, de bacalaureat, ş această sch bare de ob ce ur trez d exc tarea ervoasă pe care cafeaua ş eoţ le procesulu le poteţau la cule, eşea de acolo atît de îdrăgost t de tot ce se îtîpîase, îcît seara, cîd se îtorcea acasă, vo a să se cufude d ou î v sul fruos ş se grăbea săş îtlească, îtro cafeea frecvetată de aîdouă part dele, caaraz cu care stătea de vorbă la esfîrş t despre cele petrecute î răst pul z le ş copesa, pr tro c ă coadată pe u to poruc tor care dădea luz a puter , postul ş obosel le ue z le pe care o îcepuse atît de devree ş î t pul căre a u prîz se Oul, osc lîd ereu ître cele două plaur ale exper eţe ş ale ag aţ e , ar vrea să adîcească v aţa deală a celor pe care cuoaşte ş să cuoască f ţele a căror v aţă ş a ag ato Doul de Norpo s răspudea îtrebăr lor lu Bloch : Ͷ I procesul î curs sît aestecaţ do of ţer des pre care a auz t altădată vorb d pe u o a căru judecată î sp ra cea a are îcredere ş care fă cea are caz de e (doul de M r bel), este vorba de ocoteetulcoloel Hery ş locoteetuî coloel P cquart Ͷ' Dar, exclaă Bloch, d v a Atea, f ca lu Zeus, ͻa pus î tea f ecăru a cotrar ul a ceea ce este î tea celu lalt Ş e luptă uul îpotr va celu lalt ca do le Coloelul P cquart avea o s tuaţ e foarte are + $

î arată, dar lu la îdruat spre o parte care u era a lu Spada aţ oal şt lor î va sp teca trupul f rav ş va sluj drept hraă a alelor car vore ş păsăr lor care se hrăesc d grăs ea orţ lor Norpo s u răspuse

$ Despre ce vorbesc do ? îtrebă doul de Guerates pe doaa de V llepar s s, arătîdu l pe Norpo s ş pe Bloch $ Despre afacerea Dreyfus $ Ah î drace ! F dcă ve vorba, şt ţ c e e u part za turbat al lu Dreyfus ? Par ez ua cotra o ra e că u veţ gh c Nepotul eu Robert ! urebu e să vă spu» că, la Jocey Club, cîd sa aflat sprava lu , a zbuc t o răscoală, u adevărat scadal Cu cad datura lu va f prezetată peste o săptăîă $ F reşte, îtrerupse ducesa, dacă toţ sît ca G l bert, care a susţ ut totdeaua că toţ evre trebu esc tr ş la Ierusal $ Ah ! atuc pr c pele de Guerates î îpăr tăşeşte îtoca de le, îtrerupse d'Argecourt Ducele să fălea cu soţ a lu , dar o ubea Foarte ͣsuf c et", u putea sufer să f e îtrerupt, ar î căs c e ob şu a să f e brutal cu ea ureurîd de îdo ta î e de soţ rău căru a se vorbeşte, ş de bu vorb tor care u e ascultat, se opr brusc ş arucă ducese o pr v re care el şt pe toată luea Ͷ Ce tea apucat să vorbeşt de G lbert ş de Ier u sal ? spuse el î sfîrş t Nu e vorba de asta Dar, adău gă el pe u to îbufat, a să recuoşt că ar f cul ea ea uul dea oştr să cadă la JoceyClub, a cu seaă Robert, al căru tată a fost zece a preşed tele Clubulu Ce vre , draga ea, oae ăşt a au stat la îdo ală, au desch s och ar Nu pot spue că au dreptate; şt că persoal a c o prejudecată de rasă, găsesc că u se a potr veşte cu t pul î care tră ş a preteţ a că sît î r tul t pulu , dar î sfîrş t, ce dracu ! cîd te cheaă arch zul de Sa t Loup, u eşt dreyfusard, ce să a spu ! 1

+ +

D v tate" care, î r tolog ajgrcaca, perso f că desfrîul

Doul de Guerates rost cu efază aceste cu v te : ͣCîd te cheaă arch zul de Sa tLoup" Şt a totuş că era lucru ş a are să f : ͣducele de Guer ates" Dar dacă aorul său propr u t dea să exa gereze a degrabă super or tatea t tlulu de duce de Guerates asupra tuturor celorlalte, î sch b, la î jos rea acestu a ul îdea atît de ult regul le bu ulu gust, cît leg le ag aţ e F ecare vede a fru os ce vede de la d staţă, ce vede la alţ Căc leg le geerale care cîru esc perspect va î ag aţ e se a pl c atît duc lor cît ş celorlalţ ur tor Nu ua leg le ag aţ e dar ch ar acelea ale l bajulu Dar a c se putea apl ca ua sau alta d cele două leg ale l bajulu Ua vrea să te expr ca oae d cla sa ta tală ş u d casta d care t e trag I v rtutea e , doul de Guerates putea f , î expres le sale, ch ar cîd vo a să vorbească de obleţe, tr butar al c lor burghez care ar f spus : ͣCîd porţ uele de ducele de Guerates", cîtă vree u e cult, u Swa, u Legrad , ar f îtrebu ţat c odată a seeea expres e U duce poate scr e roae de bă ca, ch ar despre oravur le d luea are, hr soavele ef d î această pr v ţă de c u ajutor, ş ep tetul de ar stocraţ e poate f er tat de scr er le uu ple beu Fără îdo ală că î acest caz doul de Guera tes habar u avea de burghezul pe care îl auz se spu îd : ͣCîd te cheaă" Dar o altă lege a l baju lu e spue că d cîd î cîd, aşa cu îş fac apa r ţ a ş d spar uele bol de care u a a uz vorb duse î ură, se asc u se prea şt e cu, f e spota, f e d tro îtîplare aseeea acele a care a făcut să î colţească î Fraţa o buru aă d Aer ca a căre să îţă fusese luată cu pluşul ue cuvertur căzute pe taluzul că ferate, şte expres pe care le auz î aceeaş decadă rost te de oae care u sau îţeles î această pr v ţă Dar după cu l a auz t îtru a pe Bloch spuîd cîd vorbea de el îsuş : ͣOae ce a îcîtător , ce a străluc ţ , ce a ser oş , ce a d f c l , ş au dat seaa că u ex stă decît o s gură f ţă pe care o găsesc tel getă, plăcută, de care u se pot l ps ş aue Bloch" ş aceeaş frază î gura +

altor t er care ul cuoşteau ş care îlocu au ua pe Bloch cu propr ul lor ue, tot astfel avea să aud adesea ͣcîd porţ uele"

$ Ce vre , ură ducele, cu sp r tul care doeşte acolo, este foarte lese de îţeles $ E a cu seaă co c, răspuse ducesa, avîd î vedere de le ae sale care de d eaţă pîă seara e pl ct seşte cu u $ Da, dar u ua aa lu , u trebu e să e spu gogoş Ma este ş o da celă, o destrăbălată de ult a spec e care are a are flueţă asu pră ş care e toca copatr oata oorab lulu Dreyfus Ea a oculat lu Robert starea e de sp r t Ͷ Poate u şt aţ , doule duce, că ex stă o expre s e ouă petru aseeea so de sp r t, spuse arh v stul, care era secretarul co tetulu at rev z o st Se chea ă ͣetal tate" îseaă îtoca acelaş lucru, dar cel puţ e u şt e ce vrea să spuă E tot ce poate f a raf at ş , după cu se spue, ult a ͣodă" ! uotuş , auz d uele lu Bloch, îl vedea puîdu îtrebăr lu Norpo s cu o el şte care trez alta, tot atît de puter că a arch ze ureurîd î faţa arh v stulu ş făcîdo pe at dreyfusarda, se teea ca u cuva acesta să facă reproşur dacă ş ar da seaa că pr se î casa e u evreu a ult sau a puţ af l at ͣs d catulu "

$ Ah ! au act, o vo serv la rîdul eu altora, spuse ducele (Nu era o f gură, ducele avea u careţel pl cu ͣc tate" pe care le rec ta îa te de a se duce la c ele portate) î place Sît o seaă de cuv te o care se lasează, dar u durează Ma acu cîtva t p, de p ldă, a c t t că u scr tor ar f ͣtaletuos" îţeleagă c e o putea Apo , a a îtîl t c odată acest cuvît $ Dar e a îtrebu ţat decît spuse stor cul Frode , ca să se aestece î coversa ţ e Sît ebru al ue co s a M sterulu Istruc ţ e Publ ce, ude a auz t o îtrebu ţîdu se de a ulte or , ş ch ar la cercul eu, cercul Voley, ş ch ar la o c ă la doul E le OU v er + *

$ Eu care a c stea să fac parte d M sterul Istrucţ e Publ ce, răspuse ducele cu o u l ţă pre făcută dar cu o va tate atît de adîcă îcît gura lu u se putu îp ed ca să u surîdă ş och să să u aruce asupra celor de faţă şte pr v r scăpărătoare de bu cur e sub ro a cărora b etul stor c roş , eu care a c stea să fac parte d M sterul Istrucţ e Publ ce, ură ducele ascultîduş propr u glas, c d cer cul Voley (u sît ebru decît la U o ş la Joc ey) ; u cuva sîteţ ebru la Jocey, doule ? îl îtrebă pe stor c care se îroş ş a ult, ro s d o obrăz c e ş eîţelegîd o, îcepu să treure d toate ădularele Eu, care c u c ez la E le Oll v er, ărtur sesc că u cuoştea expres a Sît s gur că eşt î s tuaţ a ea, Argecourt Şt ţ de ce u se pot da pe faţă dovez le trădăr lu Dreyfus ? Parese petru că este aatul soţ e strulu de războ , lucrul acesta se spue pe ascus $ Ah ! credea că al soţ e preşed telu de Co s l u, spuse d'Argecourt $ Vă găsesc tot atît de pl ct coş ş pe u ş pe alţ cîd d scutaţ afacerea asta, spus e ducesa de Guer ates care, d puct de vedere ode, ţ ea totdea ua s ă arate că u s e lasă codusă de e Ea u poate avea vreo urare, î ce ă pr veşte, d puctul de vedere al evre lor, petru buul ot v că a pr tr e relaţ le el e evr e ş a de gîd să răî ş de acu îa te î această fer c tă goraţă Dar, pe de altă* parte, găsesc că e suportab l ca, sub pretextul că sît cofor ste, că u cupără c de la egustor evre sau că au scr s pe ubrelele lor ͣMoarte j da lor", o seaă de doae Durd ş Dubo s pe care u le a cuoaşte c odată, să e f e puse de Mar eAyard sau de V ctur ee A fost alaltă er la Mar eAyard Era foarte plăcut la dîsa od oară Acua îtîleşt acolo toate făptu r le pe care ţ a petrecut v aţa ev tî dule, sub pretextul că sît îpotr va lu Dreyfus, ş altele despre care habar a c e sît $ Nu, e vorba de soţ a strulu de Războ E u zvo care c rculă pe la toate răspît le, ură ducele care îtrebu ţa astfel, î coversaţ e, uele expres pe

235

care le credea de pe t pul vech ulu reg î sfîrş t, î or ce caz, se şt e că persoal de le ele sît cu to tul opuse celor ale vărulu eu G lbert Nu sît u feu dal ca el, aş pl ba cu u egru dacă ar f pr e te ş u aş s ch s de părerea cutăru a sau cută ru a, dar î sfîrş t, or cu, veţ f de acord cu e că atuc cîd te cheaă Sa tLoup u te d strez adop tîd cotrar ul de lor tuturor celor ce au a ult duh deeît Volta re ş ch ar decît epotul eu Ş a ales u te deda la ceea ce vo u acrobaţ de ses b l tate, cu opt z le îa te de a te prezeta la club ! E or cu prea d cale afară ! Nu, pesee că ca lu tîrfă a îpu at capul Lo f cov s că se va clasa pr tre ͣ telectual " Itelectual sît ͣprăj tura favor tă" a aces tor do De alt ter , asta a pr leju t u joc de cu v te destul de fruos, dar foarte răutăc os Ducele c tă î şoapte ducese ş doulu d'Arge court : care c rcula îtradevăr la Jocey, căc d tre toate grăuţele călătoare, glua este aceea de care sît pr se ar p le cele a tra ce care î îgădu e să f e îprăşt ată la o depărtare a are de locul ude a îcolţ t

$Ia putea cere expl caţ doulu , care are aerul erud t, spuse el, arătîdu l pe stor c Dar e a b e să u vorb de asta, cu atît a ult cu cît fap tul e cu desăvîrş re fals Nu sît atît de ab ţ os ca ve r şoara ea M repo s, care pret de că poate urăr f l aţ a eaulu e îa te de Isus Cr stos pîă la tr bul lu Lev , ş sît î stare să dovedesc că î fa l a oas tră curs c odată p c de slge evre esc Dar î sfîr ş t, or cu, u trebu e să exageră peste ăsură, cu s guraţă că s pat cele părer ale epotulu eu pot face destul zgoot î Ladereau Cu atît a ult cu cît Fezesac e bolav ş Duras va coduce totul ş şt ţ că place să facă oftur , spuse ducele care u reuş se c odată să cuoască îţelesul prec s al uor cuv te ş credea că a face oftur u îseaă aş da fose, c a copl ca lucrur le $î or ce caz, dacă acest Dreyfus e ev ovat, î trerupse ducesa, u face de loc dovada oceţe sale Ce scr sor d oate, uflate, scr e de pe sulă Nu şt u da + /

că doul Esterhazy valorează a ult decît el, dar are alt ş c î felul său de a îtoarce frazele, altă cu loare, care pesee u prea face plăcere part za lor doulu Dreyfus Ce eoroc re petru e , că u pot sch ba ev ovatul uoată luea zbuc î rîs ͣAţ auz t glua Or ae ?" îtrebă laco ducele de Guer ates pe doaa de V llepar s s ͣDa, o găsesc pl ă de haz" Ducele u se ulţu cu atîta : ͣEu, î sch b u găsesc c u haz ; sau, a degrabă, e totua dacă are haz sau u Nu pu preţ pe c u euvît de sp r t" Doul d'Argecourt protestă ͣNu crede c u euvît d cîte spue", urură d ucesa Ͷ uoca petru că a fost deputat ş a auz t d scursur străluc te care u îseau c Acolo a îvăţat să aprec ez a ales log ca uoca d cauza aceasta a a fost reales Lucrur le hazl ă lasă d feret

$ Baz , u fă pe Joseph Prudhoe ½şt prea b e că e u gustă a ult sp r tul ca t e $ Lasăă să sfîrşesc uoca petru că sît se s b l la u au t ge de glue, preţu esc adesea sp r tul soţ e ele Căc ea purcede îdeobşte de la o ob servaţ e justă Judecă îtoca ca u bărbat ş foru lează ca u scr tor Bloch îcerca săl facă pe doul de Norpo s să vor bească despre coloelul P cquart Ͷ Fără îdo ală, răspuse doul de Norpo s că de poz ţ a coloelulu era ecesară petru ca guverul săş dea seaa că ac se ascude ceva Şt u că susţ îd a ceastă părere, a ulţ coleg de a e au protestat v olet, dar după părerea ea, guverul avea dator a săl lase pe coloel să vorbească Nu eş d aseeea pas ua pr tro îtoarcere pe loc, sau atuc r şt să te îfuz îtr o d leă Această depoz ţ e a pro dus, la pr a şed ţă, ch ar petru of ţer, o pres e d cele a favorab le Nu se poate ega că pres a a fost adîcă, cîd a fost v ăzut î u fora lu fruoa 1 Persoaj car catural creat de Her Mo er, protot pul culu burghez prost ş îch pu t

+ ö

să de v ător care veea de ue, stor s d pe u to cu u se poate a s plu ş s cer ceea ce văzuse, ceea ce crezuse, spuîd : ,,Pe ooarea ea de soldat" (a c vocea doulu de Norpo s v bra cu u uşor tre olo patr ot c), asta cov gerea ea ͣDe buă seaă, e dreyfusard, u îcape c ură de îdo ală", îş spuse Bloch Ͷ Dar cofrutarea lu cu arh varul Gr bel a îstră at dea b elea s pat le pe care le cîşt gase la îceput : cîd a fost aud at acel bătrî slujbaş, oul care are u s gur cuvît (ş doul de Norpo s accetua cu eerg a cov ger lor s cere cuv tele ce urară), cîd a fost văzut u tîdu se î och super orulu său, frutîdu l fără teaă ş spuîdu pe u to care u ad tea repl că : ͣDar, doule coloel, şt ţ b e că a ţ t c odată, şt ţ prea b e că acu ca ş totdeaua spu ua adevărul", vîtul îş sch bă d recţ a, î zadar răsculă doul P cquart cerul ş păî tul î şed ţele urătoare, el dădu greş ͣNu, hotărît că e at dreyfusard, se vede cît de colo, îş răspuse Bloch Dar dacăl crede pe P cquart u tră dător c os, cu poate ţ e seaa de ărtur s r le lu ş a t de ele ca ş cu le ar găs ferecătoare ş lear crede s cere ? Ş dacă, d potr vă, vede î el u o curat careş despovărează coşt ţa, cu poate presupue că a ţ t î cofrutarea lu cu Gr bel ?" Poate ot vul petru care doul de Norpo s vorbea astfel cu Bloch, ca ş cu ar f fost de acord cu el, se datora faptulu că era atît de at dreyfusard, îcît gă s d că guverul u era îdeajus, î era tot atît de duş a ca ş dreyfusarz Poate petru că ob ectul de care se lega î pol t că era ceva a adîc, s tuat î alt pla, ş d care dreyfus sul se vea ca o odal tate fără îseătate ş care u er tă să reţ ă pe u patr ot gr jul u cu ar le problee extere Poate a degrabă petru că ax ele îţelepc u sale pol t ce apl cî duse ua uor chest u de foră, de procedeu, de oportu tate, erau tot atît de eput c oase să soluţ oeze chest u le de fod, după cu î f lozof e log ca pură e eput c oasă să soluţ oeze chest u le ex steţe , sau după cu îsăş această' îţelepc ue îl făcea să găseas + ,

că că e pr ejd os să trateze aseeea sub ecte ş că, d prudeţă, u vo a să vorbească decît de îprejurăr secudare Dar Bloch se îşela cîd credea că doul de Norpo s, ch ar dacă ar f avut caracterul a puţ pru det ş sp r tul a puţ exclus v foral, ar f putut, dacă ar f vrut, să spuă adevărul asupra rolulu lu P cquart, lu Hery, lu Paty du Cla, asupra tuturor latur lor procesulu îtr adevăr, Bloch u se putea î do că doul de Norpo s cuoştea adevărul asupra tu turor acestor lucrur Cu ar f putut săl goreze, de vree ce cuoştea pe ştr F reşte, Bloch îş spu ea că adevărul pol t c poate f recost tu t aprox at v de ţ le cele a luc de, dar îş îch pu a, ca ş gro sul publ culu , că el sălăşlu eşte totdeaua, d scuta b l ş ater al, î dosarul secret al preşed telu Repu b c ş al preşed telu de Cos l u, care l aduc la cu oşt ţa ştr lor Dar ch ar cîd adevărul pol t c e ces tă docuete, rareor se îtplă ca acestea să a bă a ^ are valoare decît u cl şeu rad oscop e î care o ul de rîd crede că boala pac etulu se îscr e î î treg e, cîtă vree î fapt, acest cl şeu dă ua u s plu eleet de aprec ere care se va adăuga ultor altora, asupra cărora se va trud raţ oaetul ed culu ş d careş va deduce d agost cul De aceea, adevărul pol t c îţ scapă cîd te aprop de oae foraţ ş crez că la putut at ge Ch ar a tîrz u, ş ca să răîe la afacerea Dreyfus, cîd se producea u fapt atît de zb tor ca ărtur s rea lu Hery urată de s uc derea sa, acest fapt a fost îdată terpretat î ch p opus de ştr dreyfu sarz , ş de Cavag ac ş Cu get care descoper seră e îş ş falsul ş coduseseră terogator ul ; ba a ult, ch ar pr tre ştr drey fusarz de aceeaş uaţă, care u ua că judecau după aceleaş p ese dar ş î acelaş sp r t, rolul lu Hery a fost tălăc t î ch p cu totul opus, u văzîd î el u copl ce al lu Esterhazy, alţ atr bu d, d potr vă, acest rol lu Paty du Cla, u du se astfel cu teza adversarulu lor Cu get, ş f d î desăvîrş tă opo z ţ e cu part zaul lor, Re ach uot ce putu scoate Bloch de la Norpo s este că dacă şeful de Stat ajor, doul de Bo sdeffre, ar f pus îtr adevăr să se facă o cou + %

care secretă' doulu Rochefort, aceasta ar f îseat ceva îdeoseb de regretab l

$Cos deraţ drept lucru s gur că strul de răz bo a trebu t săl dea pe şeful său de Stat ajor pe îa ze lor feral După părerea ea, o de zaprobare of c ală ar f fost de pr sos Dar, î aceas tă pr v ţă, strul de războ se expr ă cu u se poate a pe şleau Sît, de alt ter , u ele sub ecte despre care e foarte prudet să creez o ag taţ e pe care a tîrz u u o a poţ stăpî $Dar p esele sît văd t false, spuse Bloch Nbrpo s u răspuse, dar declară că u aprobă a festăr le pr c pelu Her d'Orleas Ͷ De alt ter , ele u pot decît tulbura se ă tatea pretor ulu ş îcuraja ag taţ le, îtr u ses sau altul F reşte că trebu e să se puă capăt uelt r lor at l tar ste, dar u e a puţ adevărat că e a l ps de u tărăbo îcurajat de acele eleete de dreapta care î loc să servească deea patr ot că îcearcă să se slujească de ea Slavă doulu , Fraţa u e o republ că sudaer eaă ş u se face s ţ tă evo a uu geeral de Bloch u reuş săl facă să vorbească despre v o văţ a lu Dreyfus, c să facă vreu proost c asupra hotărîr care ar f dată î procesul c v l, actualete î curs î sch b, lu Norpo s parcă făcea plăcere să dea aăute asupra urăr lor judecăţ

$ Dacă va f codaare, spuse el, ea va f des gur casată, căc se îtîplă rareor ca îtr u proces î care depoz ţ le artor lor sît atît de ueroase, să u fe v c de foră pe care avocaţ să u le poată voca Ca să sfîrşesc cu scadalul pr c pelu Her d'Orleas, ă îdo esc că ar f fost pe gustul tatălu său $ Credeţ că Chartres e petru Dreyfus ? îtrebă du cesa surîzîd, cu och rotuz , obraj rue , cu asul î farfur a e cu prăj turele ş cu aerul scadal zat $ N c decu, vreau să spu că toată fa l a deotă î această pr v ţă u ses pol t c al căru sa putut desluş la pr c pesa Cleet e ş pe care f ul e , pr c pele Ferd ad, l a păstrat ca o oşte re +*)

de preţ Pr c pele Bulgar e | | î braţe pe a orul Esterhazy

$ Ar f preferat u soldat de rîd, urură doaa de Guerates, care c a adesea cu bulgarul la pr c pele de Jo v lle ş căru a î răspusese o dată, cîd el o îtrebase dacă u cuva era geloasă : Ba da, ose ore, pe brăţăr le dueavoastră $ Nu vă duceţ astăseară la balul doae de Sa ga ? o îtrebă Norpo s pe doaa de V llepar s s, ca să reteze scurt coversaţ a eu Bloch Acesta u d splă cea abasadorulu , care e spuse a tîrz u, u fără a v tate ş fără îdo ală d pr c a uor ure care stăru au î l bajul lu Bloch d oda eo hoer că pe care o părăs se totuş : ͣE destul de auzat cu fe lul său de a vorb , oarecu de odă veche, oarecu prea sole Ar apue cît peac : « Suror le docte », ca La art e sau JeaBapt ste Rousseau, ceea ce a ajus lu cru destul de rar la t eretul de astăz ş era rar ch ar ş la acela care l a precedat No îş e era ca ro at c " Dar or cît de aparte se păru terlocutorul, doul de Norpo s găsea că îtrevederea durase prea ult $ Nu, doule, u ă a duc la bal, răspuse ea cu u surîs fruos de fe e e bătrîă Dueavoastră vă duceţ ? E de vîrsta dueavoastră, adăugă ea, î globîd î aceeaş pr v re pe doul de Chtellerault, pe pr eteul său ş pe Bloch Ş eu a fost v tată, spuse ea î gluă, afeotîd, că se îdreşte Ô ve t ch ar să ă v te #Ô era pr c pesa de Saga) $ Na v taţ e, spuse Blsch crezîd că doaa de V llepar s s î va ofer ua ş că doaa de Saga ar f fer c tă să pr ească î casa e pe pr eteul ue fee pe care se dusese să o v te î persoaă March za u răspuse c, ş Bloch u stăru căc avea de tratat cu ea o afacere a ser oasă petru care toca î sol c tase o îtîl re pe po î e Auz d pe ce do t er spuîd că ş dăduseră de s a de la clubul d Royale ude se tra ca la oară, vo a să o roage pe doaa de V llepar s s să terv ă să f e pr t 21

$ Oare aceşt Saga u sît de u fals ş c, oare cu sob pe de ătur ? spuse el cu u aer sarcast c $ N c decu, e tot ce ave a bu de acest so , răspuse d'Argecourt, care adoptase toate gluele pa r z ee $ Atuc , spuse Bloch, î parte ro c, e ceea ce se ueşte ua d ua d ar le £ ale sezoulu ! Doaa de V llepar s s se adresă vo oasă doae ' de Guerates : $ Ia şă vede, balul doae de Saga e ch ar o are sole tate odeă ? $ Nu trebu e să ă îtreb pe e, î răspuse ´ ducesa ro c, a ajus îcă să şt u ce este o sole tate odeă De alt ter u sît tare î lucrur le odee $ Ah ! credea toca cotrar ul, spuse Bloch, care îş îch pu a că doaa de Guerates vorb se s cer Cot uă, spre area dezădejde a lu Norpo s, să puă ulte îtrebăr î legătură cu a facerea Dreyfus ; acesta declară că se ͣvede cît de colo" că coloelul Paty du Cla face pres a uu cap u prea l pede, ş poate că u fusese prea fer c tă alegerea sa petru a coduce acest lucru del cat, care eces tă atît sîge rece ş d scerăt, o strucţ e : Ͷ Şt u că part dul soc al st cere î gura are capul lu ş el berarea ed ată a pr zo erulu de pe Isula Draculu Dar cred că a ajus îcă î halul să tre ce sub furc le caud e ale do lor Gerault R chard ş cosorţ Pîă acu, afacerea asta este doar o st clă cu cereală Recuosc că de o parte ş de alta sît de ascus lucrur destul de urîte Că u protector a ult sau a puţ teresaţ a cl etulu du tale pot avea teţ bue, u pret d cotrar ul, d ar şt ţ că ferul este pavat cu aseeea teţ , adăugă el cu o pr v re ş reată E eapărat ecesar ca guverul să dea pres a că u e î îa part delor de stîga ş că u trebu e să se prea dea legat cobză la soaţ le u şt u căre arate de p retor e , care, credeţ , u e ar ata Este de la s e îţeles că, dacă sar v u fapt ott sar recurge la o procedură de rev zu re Urarea e |( +*+

pede A reclaa acest lucru, îseaă a te lupta cu or le de vît I z ua aceea, guverul va şt să vor bească tare ş răsp cat, de u, ar da de rîpă toca ceea ce cost tu e prerogat va sa eseţ ală Cuv tele fără ş r u vor f de ajus Va trebu să dea judecător lu Dreyfus Ş u va f greu, căc deş î dulcea oastră Fraţă î care e place să e calo e pe o îş e, ea ob şu t să crede sau să½ lăsă să se creadă că e d spesab l să trece Mîeca doar ca să face să se audă vocea adevărulu ş a dreptăţ , ceea ce u este adesea decît u jloc ocol t ca să ajuge pe alur le Spree , căc u sît judecător ua la Berl Dar o dată pusă î şcare acţ uea guverulu , veţ şt să ascultaţ de el ? Veţ şt să daţ ascultare, să vă strî geţ î jurul său, cîd vă va chea să vă faceţ dator a c v că ? Veţ şt să u răîeţ surz la apelul său pa tr ot c răspuzîd : ͣPrezet !" ? Doul de Norpo s puea aceste îtrebăr lu Bloch, cu o veheeţă care, deş îl t da, îl ăgulea deo potr vă ; căc abasadorul avea aerul că se adresează pr el uu îtreg part d, căl îtreabă pe Bloch ca ş cu ar f pr t cof deţele acestu part d ş ar putea săş asue răspuderea hotărîr lor luate ͣDacă u de zaraţ , ură Norpo s fără să a aştepte răspusul colect v al lu Bloch, dacă, îcă îa te de a se f uscat cereala decretulu care ar st tu procedura de rev zu re, ăscultîd de u şt u ce cuvît de ord e v clea, u veţ dezara, c vă veţ retrage îtro opoz ţ e stear pă care petru u este a pol t c , dacă vă veţ retrage sub cort ş veţ da foc corăb lor, ar f spre area voastră pagubă Sîteţ pr zo er celor ce aţîţă la tulburăr ? Leaţ dat garaţ ?" Lu Bloch u veea să răspudă Doul de Norpo s c u lăsa răgaz ͣDacă cotrar ul este ade vărat, aşa cu vreau să cred, ş dacă aveţ cît de puţ d ceea ce, d păcate, se pare că le l pseşte uora d şef ş d pr ete dueavoastră, oarecare sp r t pol t c, ch ar î z ua î care Curtea Cr ală va f vest tă, dacă u vă veţ lăsa îreg etaţ de pescu tor î apă tulbure, veţ f 1

Marea Mîee +*

oîşt gat bătăl a Nu răspud că tot statulajor ar putea scăpa cu faţa curată, dar e destul de fruos dacă ce] puţ o parte ş ar putea salva obrazul fără să dea foc pulber ş să ste scadal E de la s e îţeles că gu verulu î rev e sarc a să rostească răsp cat set ţa ş să îche e l sta prea lugă a cr elor epedeps te, u, f reşte, fără să asculte de aţîţăr le soc al ste, de a şt u eu ce aţîţăr soldăţeşt , adăugă el pr v du l pe Bloch î och ş poate cu st ctul pe care l au toţ coser^, vator de aş rezerva u spr j î tabăra potr v că" Acţ uea guverulu trebu e să se exerc te fără să se s ch sească de supral c tăr , or de ude ar ve ele Slavă Doulu , guverul u este c la ord le colo elulu Dr at, c la celălalt pol, la acelea ale lu C e eceau Ag tator de profes e trebu esc dool ţ ş îp ed caţ să r d ce capul î esa e ajor tate, Fra ţa doreşte să ucească î ord e ! î această pr v ţă, î cuosc dator a Dar u trebu e să e tee să lu ă op a publ că ; ar dacă uele o , d tre ace ea pe care Rabela s lea cuoscut atît de b e, sar aruca î apă cu capul î jos, sar cuve să le arătă că această apă e tulbure, că a fost d ad s tulburată de o l ftă care u e a oastră, ca să ascudă şte dedesubtur pr ejd oase Ş u trebu e săş dea aerul că ese d pas v tate cu preţul v eţ sale, cîd îş va exerc ta drep tul său eseţ al de a o pue î şcare pe Doaa Jus t ţ e Guverul va accepta toate sugest le dueavoas tră Dacă se va adever că a fost o eroare jud c ară, va avea as gurată o ajor tate zdrob toare, care va îgădu săş a avît

$ Dueavoastră, doule, spuse Bloch îtord duse spre doul d'Argecourt căru a î fusese preze tat î acelaş t p cu alte persoae, sîteţ des gur dre yfusard : î stră ătate toată luea e dreyfusardă $ E o chest ue care pr veşte ua pe fracez ître e , u aşa ? răspuse d'Argecourt, cu acea soleţă deoseb tă care costă î a atr bu terlocuto rulu o părere pe care şt văd t că o îpărtăşeşte, petru că toca a e s ua cotrară Bloch se îroş ; d'Argecourt sur se pr v d î ju rul său ş dacă, î t p ce se adresa celorlalţ usaf r , +**

acest surîs fu răuvo tor petru Bloch, buăvo ţa îl po tel aţ t du se î cele d ură asupra pr eteulu eu ca să cure pretextul de a se supăra pe cuv tele pe care le auz se ş care, u e a puţ adevă rat, erau crude Doaa de Guerates spuse do ulu d'Argecourt la ureche ceva ce a auz t, dar care trebu a să f e î legătură cu rel g a lu Bloch, căc î acea cl pă l căr pe faţa ducese acea expres e căre a teaa de a f rearcat de persoaa despre care se vor beşte î dă ceva şovă tor ş fals ş î care se îb ă ve sel a cur oasă ş răuvo toare pe care o sp ră u grup de oae faţă de care e s ţ cu totul stră Ca sa se despăgubească, Bl och se îtoarse spre ducele de Chtellerau t : ͣDueavoastră, doule, care sîteţ fracez, şt ţ des gur că luea e dreyfusardă î stră ă tate, deş se pret de că î Fraţa u se şt e c o dată ce se petrece î stră ătate De alt ter şt u că se poate sta de vorbă cu dueavoastră, după cîte a spus Sa tLoup" Dar tîărul duce care s ţea că t»ată luea era îpotr va lu Bloch ş f dcă era laş, aşa ©ur eşt adesea î lue, folos du se de u sp r t preţ os ş uşcător pe care parcăl oşte se, pr atav sr, de la doul de Charlus : ͣScuzaţ ă, doule, că u d scut cu dueavoas tră Dreyfus, căc este ceva ½de care u vorbesc, d pr c p u, decît ître Jafet c " uoată luea sur se, afară ´de Bloch, u petru că ar f avut ob ce ul să ros tească fraze ro ce asupra or g sale evre eşt , asupra latur sale care ţ ea îtrucîtva de S a Dar î locul ue a d acele fraze, care fără îdo ală, u era pregă t tă, decl cul aş ter oare puse alta î gura Iu Bloch Ş a putut auz ua : ͣDar cu de aţ putut şt ? C e va spus ?" ca ş cu ar f fost f ul uu oc aş Pe de altă parte, dat f d uele său care u trece toca drept creşt , ş faţa lu , rarea lu dovedea oarecare a v tate Cuv tele lu Norpo s u îl sat sfăcuseră pe dea tregul ; se aprop e de arh v st ş l îtrebă dacă Paty 1 Jafet, al tre lea f u al lu Noe, despre care legeda spue că este străoşul raur dogera ce

25

××

du Cla sau Joseph Re ach veeau ueor la

e

de V llepar s s Arh v stul u răspuse ca ; era alj' ţ oal st ş u îceta să propovădu ască arch ze cl? î curîd va zbuc u războ soc al ş că ar trebu 2 f e a prudetă î alegerea relaţ lor e Se îtrebă? f dacă Bloch u era vreu e sar secret al s d catulu * :´ ve t să se foreze ş repetă îdată doae de V lle par s s îtrebăr le pe care le pusese Bloch Ea fu de pă rere că acesta era cel puţ prost crescut, poate pr ej : d os petru s tuaţ a lu Norpo s î sfîrş t, vo a să dea sat sfacţ e arh v stulu , s gura persoaă care s p ra oarecare teaă ş care o îdoctr ase fără succes (î c tea î f ecare d eaţă art colul lu Judeţ d * 1 Vru dec săl îşt ţeze pe Bloch că u tre bu e să a v ă ş găs foarte f resc î repertor ul e ode scea pr care o doaă are dă pe c eva afară, sceă care u coportă c decu degetul r d cat ş och apr ş , aşa cu îş îch pu esc u Cu B oc se aprop a de ea ca săş a răas bu, îfudată î fotol u e larg, ea păru pe juătate ador tă Pr v r le e p erdute avură doar l căr rea slabă ş ferecă toare a ue perle Despărţ rea de Bloch, descreţ d ab a pe faţa arch ze u surîs lîced, u sulseră c u cuvît ş u ît se îa Această sceă îl u la cule pe Bloch, dar cu u cerc de usaf r î jurul său era artorul e , îş spuse că u s ar putea prelug fără eajusur petru el, ş ca să o s lească pe ar ch ză, î ît se îa pe care ea u o luă Doaa de V llepar s s se supăra Dar deş ţ ea, fără îdo ală, să dea o sat sfacţ e ed ată arh v stulu ş claulu at dreyfusard, vo a totuş săş eajeze v torul, se ul ţu săş aplece pleoapele ş să îch dă och pe juă tate Ͷ Cred că doare, spuse Bloch arh v stulu care, s ţ duse susţ ut de arch ză, luă u aer d gat Ad o, doaă, str gă el March ză şcă uşor d buze ca o ur budă care ar vrea să desch dă gura, dar a căre pr v re u a re cuoaşte c Apo , copleş tă de o v aţă pe care o re găs se, se îtoarse spre arch zul d'Argecourt î t p ce Bloch se depărta cov s că era ͣraol tă" Pl de +*/

cur oz tate ş î scopul de a lăur u c det atît de stra u, reve după cîteva z le Doaa de V llepar s s îl pr foarte b e, petru că era fee e buă, arh v s tul u era de faţă, ţ ea la ca p esă pe care ESloch trebu a so reprez te la ea ş , î sfîrş t, jucase pe doa a are, joc la care ţ ea, care fu ad rat de toţ ş coetat î aceeaş seară î d fer tele saloae, dar î tro vers ue care u a avea c o legătură cu ade vărul

$ Vorbeaţ de £ ducesă, şt ţ (u sît a îdru d această pr c ă), că aut orul acestu cu să spu, a aceste scr er e uul d co patr oţ e , spuse d'Argecourt cu o ro e îb ată cu ulţu rea de a cuoaşte a b e decît alţ pe autorul ue lucrăr despre care fusese vorba Da, e "belg a de felul său, adăugă el $ Adevărat ? Nu, u vă acuză că sîteţ cîtuş de puţ v ovat de £ D fer c re pe tru dueavoastră ş petru copatr oţ dueavoas tră u seăaţ cu autorul aceste epţ Cuosc bel g e foarte aab l , dueavoastră, regele dueavoas tră care e ca sf os, dar pl de duh, ver e de L g e ş ulţ alţ , dar d fer c re u vorb ţ acelaş l baj ca autorul £ De alt ter , dacă vreţ să vă spu, vorb prea ult de această p esă, a ales că u e c de capul e U oae îcearcă să a bă aerul că sît obscur ş reuşesc doar să f e r d col ca săş ascudă l psa de de Dacă ar f ceva de capul e , vaş ărtur s că u ă te de uele îdrăz el , adăugă ea cu u to ser os, d oet ce ar co ţ e vreo dee Nu şt u dacă aţ văzut p esa lu B© rell ; a scadal zat pe ulţ ; ch ar dacă ar ura să f u bătută cu p etre, adăugă ea fără să ş dea seaa că u prea r sca ult, ărtur sesc că a găs to espus de or g ală Dar £ *Ch ar dacă ua d ele are slăb c u faţă de epotul eu, u pot er ge atît de departe cu set etele de fa l e Ducesa se opr brusc, căc toca tra o doaă, v cotesa de Marsates, aa lu Robert Doaa de Mar sates era pr v tă î foburgul Sa t Gera ca o f ţă super oară, de o buătate, de o capac tate de re +*ö

seare, îgereşt M se spusese acest lucru ş avea vreu ot v deoseb t să f u surpr s de el, deoarece u; şt a î acel oet că era sora ducelu de Guer 'l ates Ma tîrz u a rat totdeaua or de cîte or a aflat, î soc etatea aceasta, că şte fee elacol1 l ce, curate, sacr f cate, veerate ca şte sf te deale* de v tral u, îflor seră pe aceeaş raură geealog că cu fraţ lor brutal , desfrîaţ ş ră Cîd fraţ ş suror le seaăă atît de ult la ch p ca ducele de Guerat es ş doaa de Marsates se părea că e trebu e să a bă cou o s gură tel geţă, aceeaş ă, ca c eva care poate avea oete bue sau rele, dar de la care totuş u te poţ aştepta să a bă veder larg , dacă e ăr g t la te, ş o abegaţ e subl ă, dacă e es ţ tor Doaa de Marsates ura cursur le lu Bruet ere Ea etuz asa foburgul Sa tGera ş , pr v aţa e de sfîtă, îl povăţu a spre b e Dar legătura orfolog că d tre asul fruos ş pr v rea pătruzătoare te îde au să o clasez pe doaa de Marsates î aceeaş fa l e telectuală ş orală d care făcea parte ş fra tele e ducele Nu putea crede că ua faptul de a f fee e ş poate de a f fost eoroc tă, de a f b e văzută de toată lueaputea să te deosebe ască atît de ult de a tă , ca î acele (+* î care toate v rtuţ le ş graţ le sît îtru te î sora uor fraţ sălbat c M se părea că f rea, a puţ l beră decît bătrî poeţ , trebu a să se slujească exclus v de eleetele coue ale fa l e ş u putea să atr bu atîta putere de îo re îcît să facă cu ater ale a seăătoare celor ce trau î alcătu rea uu prost sau a uu toca, u o foarte deştept, fără ură de prost e, o sfîtă fără ură de brutal tate Doa a de Marsates avea o roch e de albă cu fruze ar , d care se despr deau şte flor egre de stofă Căc vărul e , doul de Motorecy ur se acu tre săptăî , ceea ce o îp ed ca să facă v z te, să se ducă la vreo c ă t ă, dar î dol u Era o cucoaă are Pr atav s, sufletul e era pătrus de fr vol tatea v eţ de curte, cu tot ce avea aceasta superf c al 1

+*,

Poee ero ce d Evul Med u

ş r guros Doaa de Marsates avusese tăr a săş regrete ult t p păr ţ , dar petru c î lue ar f purtat roch colorate a doua luă după oartea uu văr Fu a ult decît aab lă cu e, petru că era pr eteul lu Robert ş petru că u făcea parte d luea lu Robert Această buătat e era îso ţ tă de o sf ală prefăcută, de u so de cotractare ter tetă a voc , a pr rv r , a ţ pe care o trag spre t e ca o fustă d scretă, ca să u ocupe prea ult loc, ca să stea foarte dreaptă, ch ar cîd cade b e, aşa cu vrea bua creştere Bua creştere pe care u trebu e să o luă de alt ter î îţelesul r guros al cuvîtulu , căc ulte doae se lasă foarte repede pra dă oravur lor desfrîate fără să p ardă vreodată co rect tud ea aproape cop lărească a felulu lor de a f Doaa de Marsates era ca pl ct coasă î coversa ţ e, petru că or de cîte or era vorba de vreu o de rîd, de p ldă de Bergotte, de Elst r, spuea despr zîd cuvîtuî, puîdu l î valoare ş psalrod dul pe două tour d fer te îtro odulaţ e part culară Guer aţ lor : ͣA avut de al î tîlî pe doul Bergotte, de a face cuoşt ţă cu do ul Elst r", f e ca să se ad re u l tatea, f e d pr c a acele aş îcl ăr pe care o avea ş doul de Guerates de a se reîtoarce la forele îvech te, ca să protesteze îpotr va ob ce ur lor proaste educaţ de astăz , cîd u se arată destul cît eşt de ͣoorat" Or care ar f fost ot vul adevărat d cele două, îţ dădea or cu seaa că î cl pa î care doaa de Marsates spuea : ͣA avut area + credea că îpl eşte u rol, ş dovedea că şt a să îtîp e u ele oae lor cu vază ca ş cu ea îsăş ar f pr t î castelul e , dacă e s ar f aflat î vec ătate Pe de altă parte, cu fa l a e era ueroasă ş ţ ea ult la ea, expr îduse îcet ş plăcîdu expl ca ţ le, cu ţ ea să desluşească altora îrud r le, se î tîpla (fără să vrea să u ească ş deş u plăcea cu adevărat să vorbească decît de ţăra eoţ oaţ ş de pădurar subl ) să c teze or cîd toate fa l le e d at zate d Europa, ceea ce persoaele a puţ stră luc te u ertau, ş dacă erau cît de puţ telectu ale îş băteau joc de acest ob ce ca de u lucru stup d 29

La ţară, doaa de Marsates era adorată petru b ele pe carel făcea, dar a ales petru că pur tatea uu sîge î care de a ulte geeraţ u se îtîl ea decît ceea ce stor a Fraţe avea a de seaă, îdepărtase d felul e de a f tot ceea ce oae d popor uesc ͣa ere" ş dăduse o s pl tate desă vîrş tă Nu se teea să îbrăţ şeze o fee e săraă ş eoroc tă ş spuea să se ducă să a u car de le e d pădurea castelulu Se spuea că este o creşt ă desăvîrş tă Ţ ea ca Robert să se îsoare cu o fată co losal de bogată A f o doaă are îsea să joc pe area doaă, ad că, pe de o parte, să s ulez s pl c tatea E u joc care costă foarte scup, cu atît a ult cu cît s pl c tatea e îcîtătoare ua cu cod ţ a ca ce lalţ să şt e că a putea să u f s plu, că eşt ad că foarte bogat M sa spus a tîrz u, cîd povestea că o văzuse : ͣurebu e să vă f dat seaa că a fost îcîtătoare" Dar fruuseţea adevărată e atît de deoseb tă, atî t de ouă, îcît u trece drept fruuseţe, î z ua aceea, a: spus doar că are u as foarte c, och foarte albaştr , gîtul lug ş aerul tr st Ͷ Ascultă, spuse doaa de V llepar s s ducese de Guerates, cred că vo pr îdată v z ta ue fee pe care u vre so cuoşt , prefer să te prev ca să uţ f e eplăcut De altfel, poţ f l şt tă, u va a ve îcă o dată la e, dar trebu e să v ă totuş o s gură dată E vorba de soţ a lu Swa Doaa Swa, văzîd proporţ le pe care le lua afacerea Dreyfus ş teîdu se ca or g le soţulu e să u se îtoarcă îpotr vă , îl rugase să u a aducă c odată vorba de ev ovăţ a codaatulu î ab seţa lu Swa, ea ergea ş a departe ş profesa aţ oal sul cel a îfocat; î această pr v ţă, u făcea decît să o ureze pe doaa Verdur , î care se trez se u at se t s burghez latet, care at sese o adevărată exasperare Doaa Swa dobîd se, pr această at tud e, avatajul de a tra î uele d l g le fee lor de lue at se te care îcepeau să se foreze ş trase î legătură cu a ulte persoae d ar stocraţ e Poate să pară c udat că, departe de a le ta, ducesa de Guerates atît de buă pr eteă 250

cu Swa, rez stase d potr vă totdeaua dor ţe pe care acesta u o ascusese de a prezeta soţ a Dar se va vedea a tîrz u că se îpotr v se d pr c a ca racterulu e spec f c, căc era de părere că ͣu era e vo tă" să facă cutare sau cutare lucru ş puea, cu despot s, ceea ce hotărîse foarte arb trar ͣl berul e arb tru" ode

$ Vă ulţuesc că aţ preve t, răspuse du cesa M ar f îtradevăr foarte eplăcut Cu o cu osc d vedere, ă vo r d ca la t p $ ue îcred ţez, Or ae, că e foarte plăcută, e o fee e uată, spuse doaa de Marsates $ Nu ă îdo esc, dar u s t evo a să ă co v g persoal $ Eşt cuva v tată la lady Israel ? o îtrebă doaa de V llepar s s pe ducesă, ca să sch be co versaţ a $ Slavă Doulu , o cuosc, răspuse doaa de Guerates urebu e s o îtreb pe Mar e Ayard, care o cuoaşte ş a îtrebat totdeaua de ce $ A cuoscuto, îtradevăr, răspuse doaa de Marsates, î ărtur sesc greşel le Dar a hotărît să o a cuosc Se pare că e ua d cele a rele ş c u se ascude Dealtfel, a fost cu toţ prea î crezător , prea pr tor Nu vo a frecveta pe e d această aţ e Cîtă vree îch de uşa uor ver bătrî d prov c e, o desch de evre lor Ab a acu e dă seaa care lea fost ulţu rea Va ! a c de spus, a u f u adorab l ş care, ca tîăr ebuat c ce este, deb tează toate prost le cu put ţă, adăugă ea, auz d că d'Argecourt făcuse aluz e la Ro bert Dar f dcă ve vorba de Robert, u l aţ văzut ? o îtrebă ea pe doaa de V llepar s s ; az f d sî bătă, cred că ar f putut petrece douăzec ş patru de ore la Par s ş , î acest caz, ar f ve t, cu s guraţă, să ă vadă I real tate, doaa de Marsates credea că f ul e u va avea per s e ; dar cu şt a că dacă ar avea vre ua, ar f ve t î c u caz la doaa de V lle par s s, ădăjdu a, avîd aerul să creadă că l ar f găs t 251

a c , că suscept b la lu ătuşă î va erta toate v z tele pe care u le făcuse

$ Robert a c ! Na pr t ăcar u rîd d par te ; cred că u a a văzut de la Balbec $ Este atît de ocupat, are atîtea trebur , spuse doa a de Marsates U surîs percept b l udu geele doae de Gu erates, care pr v cercul pe care l desea pe covor cu vîrful ubrele sale Or de cîte or ducele îş egl jase prea pe faţă soţ a, doaa de Marsates luase, cu pas ue, partea cuate sale îpotr va propr ulu e frate Doaa de Guerates păstra aceste protecţ ͻo a t re recuoscătoare ş p zaşă ş u era decît î parte supărată de ştregăr le lu Robert î această cl pă, uşa desch zîdu se d ou, Robert tră Ͷ Iată, cîd vorbeşt de Sa tLoup, spuse doaa de Guerates Doaa de Marsates care stătea cu spatele Ia uşă uş văzuse f ul trîd Cîd îl zăr , bucur a zvîc î această aă ca o ar pă, trupul doae de Marsa tes se r d că pe juătate, faţa î palp tă ş aţ t asupra lu Robert och u ţ :

$ Cu, a ve t ? Ce fer c re ? Ce surpr ză ! $ Ah, £ îţeleg spuse d ploatul belg a rîzîd î hohote $ Ad rab l, răspuse sec doaa de Guerates care u putea sufer calaburur le ş u l r scase pe acesta decît av d aerul că ş bate joc de ea îsăş : $ Buă z ua, Robert, spuse ea, ată cu o u ţ pe ătuşa ta D scutară o cl pă îpreuă, ş fără îdo ală despre e, căc î t p ce Sa tLoup se aprop a de aa lu , doaa de Guerates se îtoarse spre e Ͷ Buă z ua, ce a faceţ , î spuse ea Lăsă să cadă asupră lu a pr v r e albastre, şovă o cl pă, desfăcu ş ît se lujerul braţulu e , îş îcl ă trupul care se îdreptă repede ca u arbust pe care la aplecat ş care, lăsat l ber, îş re a poz ţ a f rească Făcu acestea sub focul pr v r lor lu Sa tLoup care o observa ş făcea de Ia d staţă sforţăr dezădăj du te să obţ ă ceva a ult de la ătuşa lu ueî 252

duse ea u cuva coversaţ a să lîcezească, ve să o al eteze ş răspuse petru e î locul eu :

$ Nu se s te prea b e, e ca obos t; de alt ter poate sar s ţ a b e dacă tear vedea a des,, căc , uţ ascud, î place ult să te vadă $ Ah ! dar e foarte aab l, spuse doaa de Guer ates pe u to vo t baal, ca ş cu aş f adus atoul Sît foarte ăgul tă $ Iată, ă duc puţ lîgă aa, îţ cedez scauul eu, î spuse Sa tLoup, s l duă să ă aşed l gă ătuşa lu A tăcut aîdo $ Vă zăresc ueor d eaţa, î spuse ea, ca ş cu ar f dat o veste ouă ş ca ş cu aş f vă zuto ş eu Pl barea e foarte buă petru săătate $ Or ae, spuse doaa de Marsates î şoaptă* spuea că te duc să o vez pe doaa de Sa t Ferreol, a f atît de drăguţă să spu să u ă a aştepte la c ă, vo sta acasă de vree ce a ve t Robert Dacă aş îdrăz , teaş ruga să spu , î trecere, să se cupere îdată ţ găr le care plac lu Robert, l se spue ͣCo roa" ş u a ave î casă Robert se aprop ase, auz se ua uele doae de Sa tFerreol $ C e e această doaă de Sa t Ferreol ? îtrebă el pe u to rat ş hotărît, căc se prefăcea că go rează tot ce era î legătură cu luea $ Doar şt prea b e, dragul eu, spuse aa lu , e sora lu Verado s ; ea ţ a dat acel b l ard fruos, careţ place atît de ult Ͷ Cu, e sora lu Verado s, habar avea Ah f fa l a ea e u toare, spuse el îtorcîduse pe ju ătate spre e ş adoptd, fără săş dea seaa, toaţ le lu Bloch aşa cu î îpruuta ş de le, cu oaşte oae ea poe ţ , oae care se uesc a ult sau a puţ de Sa tFerreol (ş despr zîd ult a cosoaă a f ecăru cuvît), se duc la bal, se pl bă cu trăsura, duc o v aţă ca î poveşt E u tor Doaa de Guerates făcu, d gît, u zgoot scurt ş tare, parcă ar f fost u surîs s l t, pe careî îgh ţ ş care era e t să arate că, î ăsura î care 255

rude a o s lea, part c pa la sp r tul epotulu e U la cheu îl vest pe Norpo s că pr c pele de Faffehe MusterburgWe ge sos se Ͷ Duceţ vă, doule, spuse doaa de V llepar s s fostulu abasador, care por î îtîp area pr u lu stru gera Dar arch za îl oheă îapo :

$ Aşteptaţ , doule, să arăt oare atura î părătese Charlotte ? $ Ah ! cred că va f îcîtat, spuse abasadorul cu u to cov s ca ş cu l ar f v d at pe acest stru r orecos de favoarea carel aştepta $ Ah ! şt u că e foarte uspuse doaa de Marsates, ceea ce e lucru atît de rar la stră Dar sît forată E at se t sul î persoaă Dator tă felulu d rect cu care pr ele sale s labe erau Ͷ cu se spue î uz că Ͷ atacate, ş repetăr gîgave care le scada, uele pr c pelu păstra avî tul, a v tatea a erată, greoa ele ͣg găş " gera ce pro ectate ca şte raur verzu pe u ͣHe " de ea l u albastru îch s care desfăşura st c sul uu v tral u rea, î dosul pole el pal de ş f c zelate a veaculu al XVIIIlea gera Pr tre d fer tele ue d care era alcătu t, acest ue îl coţ ea pe acel al uu orăşel balear gera, ude fusese de c co p l cu bu ca, la poalele uu ute oorat de pl bă r le lu Goethe ş d ale căru v bea, la Kurhof, v ur le lustre cu ue grave ş răsuătoare ca ep te tele pe care Hoer le da ero lor să De aceea, îdată ce a auz t rost duse uele pr c pelu , î a te de a f adus a te de staţ a terală, s a părufc că el scade, că se pregează cu ua tate, că găseşte î eor a ea u locşor destul de are, de care aderă fa l ar, baal, p toresc, savuros, uşor cu u z de lu cru îgădu t, prescr s Ba a ult, doul de Guer ates expl cîd c e era pr c pele, c tă a ulte t tlur ale lu , ş a recuoscut uele uu sat stră bătut de u pîrîu, ude î f ecare seară, după ce ter ase cura, ă ducea cu barca, îfrutîd ţîţar , ş acela al ue pădur destul de depărtate, astfel îcît ed cul u îgădu se să ă duc să ă pl b acolo Îtradevăr, era de îţeles că suzera tatea se orulu È

se ît dea asupra locur lor îvec ate ş asoc a aş ş der î îş rarea t tlur lor sale, uele pe care le putea c t , uele l gă altele, pe o hartă Sub v z era de pr c pe al Sfîtulu Iper u ş de scut er al Fraco e sa arătat faţa uu păît ub t pe care se opr seră adesea, petru e, razele soarelu la or a şase, pe care la văzut, cel puţ îa te ca pr c pele, R graf ş Elector Palat să f trat Căc a aflat î cîteva cl pe că ve tur le pe care le scotea d pădure ş d pîrîul populat cu go ş cu od e, d utele fer ecat ude se r d ca u vech burg care păstrează a t rea lu Luther ş a lu Ludov c Gera cul, le folosea ca să a bă c c autoob le ͣCharro", o casă la Par s ş ua la Lodra, o lojă î f ecare lu la Operă ş ua ͣarţea" la Coed a Fraceză Nu se părea, ş c el parcă u credea, că sar deoseb de oae cu ace eaş avere ş de aceeaş vîrstă, dar de o or g e a puţ poet că Avea aceeaş cultură, acelaş deal ca e ,, se bucura de ragul său, dar ua dator tă avataje lor pe care acestea le dădeau ş avea doar o s gură ab ţ e î v aţă, aceea de a f ales ebru corespo det al Acade e de şt ţe orale ş pol t ce, ot v petru care ve se la doaa de V llepar s s El, a căru soţ e era î frutea coter e cele a îch se d Ber l , u sol c tase să f e prezetat arch ze petru că ar f îcercat, a îtî , această dor ţă Ros de ulţ a de ab ţ a de a tra la Ist tut, u reuş se, d eoroc re, să vadă r d cîduse peste c c uărul aca de c e lor d spuş săl voteze Şt a că s gur dou] de Norpo s d spuea de vreo zece votur cărora, graţ e uor trazacţ d bace, era î stare să le a adauge ş altele De aceea, pr c pele, care l cuoscuse î Ru s a pe cîd erau aîdo abasador la Petersburg, se dusese săI vadă ş făcuse tot ce putuse ca săl cîşt ge de parte Dar î zadar se îtrecuse î aab l tăţ , procurase arch zulu decoraţ ruseşt , îl c tase î ar t cole de pol t că exteră, avea î faţă u grat, u o petru care toate aceste ateţ aveau aerul că u valorează c, care u făcuse să progreseze cad datura cu u pas, c ăcar u făgădu se votul î Fără îdo ală, Norpo s îl pr ea cu o extreă pol teţe, dar 255

u vo a ch ar ca acesta să se derajeze ş ͣsă se oste ească pîă la uşa lu ", c se ducea el îsuş la hotelul pr c pelu , dar cîd cavalerul teuto c spuea îtr o deară : ͣAş vrea să f u colegul dueavoastră", răspu dea pe u to cov s : ͣAh ! aş f foarte fer c t ! ( Fără îdo ală că u a v, u doctor Cottard ş ar f spus : ͣSta puţ , e a c , la e, el a ţ ut să v ă petru că ă cos deră u persoaj a portat decît el, î spue că ar f fer c t să f u ebru al Acade e , cuv tele au or cu u îţeles, ce dracu, fără îdo ală u propue să dau votul, petru că c u se gîdeşte Vorbeşte" prea ult de area ea trecere, crede că vrăb le î cad fr pte dea gata, că a atîtea votur cîte vreau ş de aceea u l oferă pe al său, dar a decît săl îcolţesc, acolo, ître o ş să spu : «E î atuc votaţ petru e», ş va trebu să dea votul" Dar pr c pele de Faffehe u era a v, era ceea ce doctorul Cottard ar f u t ͣu f d ploat" ş şt a că Norpo s u este a puţ f , c oul care u ş ar f dat s gur seaa că ar f pe placul uu ca d dat să da votul î abasadele sale ş ca stru al Afacer lor Stră e, pr c pele dusese petru ţara sa, ar u ca acu, î propr ul său teres, coversaţ d acelea î care şt a d a te pîă ude vre să ajug ş ceea ce u te va obl ga e să spu Şt a că î l bajul d ploat c a sta de vorbă îseaă a ofer De aceea, jloc se ca Norpo s să capete cordoul Sfîtulu Adre Dar dacă ar f trebu t să dea socoteală guver ulu său de îtreved erea pe care o avusese după aceea cu Norpo s, ar f putut spue îtro telegraă : ͣA îţeles că a apucat o cale greş tă" Căc îdată ce îcepuse să aducă d ou vorba de Ist tut, Norpo s î răsposese : Ͷ M ar face are plăcere petru coleg e Cred că trebu e să se s tă îtradevăr ooraţ că vaţ gîd t la e E o cad datură cu totul teresată, ca î afara ob ce ur lor oastre Şt ţ , Acade a e ca îvech tă, se sper e de tot ce suă a lucru ou î ce ă pr veşte, o de zaprob De cîte or u sa îtîplat să dau coleg lor e să îţeleagă î Să ă erte Duezeu, dar c u 256

a şt u dacă cuvîtul ͣîbcs ţ " a ţîş t cîdva de pe' buzele ele, adăugase el cu u surîs scadal zat, î şoaptă, aproape a parte, ca îtru efect de teatru, aţ t d asupra pr c pelu o pr v re rap dă ş p ez şă, cu och ul său albastru, ca u actor bătrî care vrea săş aprec eze efectul Vă daţ seaa, pr c pe, că aş vrea să las o persoal tate atît de e etă ca a dueavoastră să se îbarce îtro part dă p erdută d a te Atît t p cît de le coleg lor e vor f atît de îapo ate, cred că este cu te să vă abţ eţ Credeţ ă de altfel, că dacă aş zăr vreodată sch ţîdu se u sp r t a ou, a v o î acest coleg u care t de să ajugă o ecropolă, dacă aş scota petru dueavoastră şte sorţ de zbîdă, aş f pr ul să vă auţ ͣCordoul Sfîtulu Adre e o eroare, îş spuse pr c pele ; egoc er le au făcut c u pas, a er t che a cea buă" Era u ge de raţ oaet de care Norpo s, forat la aceeaş şcoală ca ş pr c pele, ar f fost capab l Pu te lua î rîs pedater a egh oabă cu care d ploaţ ca Norpo s se extaz ază î faţa uu cuvît of c al, aproape s g f at Dar cop lăr a l or îş are cotra part da ; d ploaţ şt u că î balaţa care as gură acest ech l bru europea sau altul căru a se spue pacea, set etele bue, d scursur le fruoase, rugă ţ le cî tăresc foarte puţ ; că area greutate, cea adevărată, hotărîtoare, costă î altceva, î put ţa pe care o are adversarul, dacă e destul de tare, sau o are, de aş sat sface dor ţa pr tru ech valet Norpo s, pr c pele vo Faffehe luptaseră adesea cu această cate gor e de adevărur pe care o persoaă cu desăvîrş re de z teresată, ca de p ldă bu ca, ar f îţeleso Îsăr c at cu afacer î ţăr cu care era cît peac să ave războ , Norpo s, îgr jorat de îtorsătura pe care avea so a eve etele, şt a prea b e că ele u vor f ot f cate pr cuvîtul ͣPace", sau pr cuvîtul ͣRăz bo ", c pr traltul, baal î apareţă, îgroz tor sau b ecuvîtat ş pe care cu ajutorul c frulu său, d plo atul va şt săl c tească ua decît ş la care, petru a salva de tatea Fraţe , va răspu de pr tru cu vît tot atît de baal, dar dedesubtul căru a strul 17 Ͷ Guerates

+.ö

aţ u vrăjaşe ar vedea îdată : Războ Ş ch ar, potr v t uu vech ob ce , aseeea acelu a care dădea pr e aprop er a două f ţe făgădu te ua alte a for a ue îtîl r îtîplătoare la o reprezetaţ e latea trul Gyase, d alogul î care soarta ar d cta cuvîtul ͣRăzbo " sau cuvîtul ͣPace" avea îdeobşte loc î cab etul strulu , c pe baca uu ͣKurgarte" ude strul ş Norpo s se duceau să bea, la zvor, pahare cu apă curat vă Pr tr o îţelegere tac tă, se îtîleau la ora cure , făceau, la îceput, îpreuă cîţ va paş d tro pl bare pe care, sub îfăţ şarea e be gă, ce do terlocutor o şt au tot atît de trag că ca u ord de ob l zare Dar îtro afacere part culară ca prezetarea la Ist tut, pr c pele folos se acelaş s ste de ducţ pe carel adoptase î car era lu , aceeaş etodă de lec tură pr tre s bolur le suprapuse F reşte, u se poate pret de că bu ca ş rar e see ar f fost s gur care ar f gorat aceste soco tel I parte, jloc ul ua tăţ exerc tîd profes u d a te d cate, egalează pr l psa sa de tu ţ e, g oraţa pe care bu ca o datora are e dez teresăr urebu e să coborî adesea pîă la f ţele îtreţ ute, bărbaţ sau fee , ca să pute cerceta ob lul acţ u sau t l cuv telor î apareţă cele a ev ovate, î teresul, î evo a de a tră Care bărbat u şt e că atuc cîd o fee e pe care o va plăt î spue : ͣSă u vorb de ba ", acest răspus trebu e pr v t, aşa cu se spue î uz că, la fel ca ͣo ăsură fără rost", ş dacă ea î spue a tîr z u : ͣMa supărat prea ult, a ascus adesea adevărul, a ajus la capătul răb dăr ", trebu e să terpreteze : ͣalt protector î oferă a ult" Dar a c u este vorba decît de l bajul ue cocote îtrucîtva destul de aprop ată de fee le de lu e Apaş fur zează p lde a zb toare Dar Norpo s ş pr c pele gera, dacă u cuoşteau pe apaş , erau ob şu ţ să tră ască pe acelaş pla ca ş aţ u le care, or cît de ar ar f , sît ş ele făptur ego ste ş v clee pe care u le îblîzeşt decît cu forţa, ţ îd seaa de teresul lor, care poate îp ge pîă la asas at, ş acesta adesea u asas at s bol c, s pla şovă re sau refuzul de a se bate putîd îsea petru o aţ ue : +.,

ͣa p er " Dar cu î Cărţ le Gal bee sau î altele u se vorbeşte de aseeea lucrur , poporul e bucuros pac f st ; dacă e războ c, e ua st ct v, d ură, d p ză, u d ot vele care au deter at hotărî rea şef lor de stat, foraţ de oae ca Norpo s Iara urătoare, pr c pele fu foarte bolav, se v decă, dar a lu răase reed ab l at să ͣDrace ! îş spuse el, u trebu e să p erd t pul î legătură cu Ist tutul, căc dacă îtîrz e prea ult, r sc să or îa te de a f ales Ar f , îtr adevăr, eplăcut" Scr se u stud u petru , des pre pol t ca ult lor douăzec de a ş se expr ă, î a ulte rîdur , î tere ce a ăgul tor petru Norpo s Acesta se duse săl vadă ş ulţu , adăug d că u şt a cu săş expr e recuoşt ţa Pr c pele îş spuse î s ea lu , ca oul care îcearcă altă che e petru u lacăt : ͣNu e îcă cea buă", ş s ţ duse obos t recoducîdu l pe Norpo s, îş spuse : ͣDrace, oae ăşt a o să ă lase să crap îa te de a ă pr Să e grăb " ^ î aceea s ear ă, î l î tî l pe N or po s l a Op er ă : Ͷ Scupul eu abasador, î spue el, î spueaţ az d eaţă că u şt ţ cu să a festaţ recuoşt ţa dueavoastră ; exageraţ îtrucîtva, căc u dato raţ c ua, dar vo f atît de ed el cat îcît să vă cred pe cuvît Norpo s u preţu a a puţ tactul pr c pelu , de cît pr c pele pe al său Îţelese îdată că pr c pele de Faffehe u avea de gîd să foruleze vreo cerere, c o ofertă ş se pregăt să asculte cu o afab l tate su rîzătoare Ͷ Iată, o să ă găs ţ prea d scret Sît foarte legat de două persoae ş î ch p cu totul deoseb t, după cu veţ îţelege îdată, care sau stab l t de curîd la Par s, ude au de gîd să ş petreacă v aţa de acu îa te, soţ a ea ş area ducesă Jea Ele vor da cîteva c e, a cu seaă î c stea regelu ş a reg e Agl e ,' ş doresc să poată ofer usaf r lor lor o per soaă petru care, fără să o cuoască, utresc aîdouă o are ad raţ e Mărtur sesc că u şt a cu să le îpl esc dor ţa, cîd aflat, ad eaur , pr tro î 259

tîplare, că aţ cuoaşte acea persoaă ; şt u că tră eşte f oar te r etrasă, u vr ea să vadă decî t puţ ă l ue, $3 dar dacă aţ da spr j ul dueavoas tră, cu buăvo ţa pe care o arătaţ , sît s gur că ea ar îgădu să ă prezetaţ e , ca să tras t do r ţa are ducese ş a pr c pese Poate sar îvo să c eze cu reg a Agl e ş , c e şt e, dacă u o pl ct s prea ult v tîdo, să petreacă vacaţa Paşt lor cu o la Beaul eu, la areaducesă Jea Această persoaă este arch za de V llepar s s Mărtur sesc că ădejdea de a deve u d ob şu ţ uu aseeea b rou de sp r t ar cosola, ar face să reuţ fără supărar e dea a cad da la Ist tut Casa e este locul de î t l re a ue lu tel gete ş scapără de coversa ţ f e Pr c pele îş dădu seaa, cu u set et de plă cer e greu de expr at, că broasca u a rez sta, că î sfîrş t, che a aceasta se potr vea Ͷ Aseeea opţ ue e ut lă, scupul eu pr c pe, răspuse doul de Norpo s, c u se potr veşte a b e cu Ist tutul decît saloul de care vor b ţ ş care e o adevărată pep eră de acade c e "Vo tras te rugă tea dueavoastră arch ze de V lle par s s, care cu s guraţă va f ăgul tă î ce pr veşte c ele dueavoastră, ea ese foarte puţ , ş poate ar f a greu Dar vă vo prezeta ş vă veţ pleda s gur cauza Ma cu seaă "hu trebu e să reuţaţ la Aca de e ; prîz esc toca peste c c sprezece z le, ca să ă duc apo cu el la o şed ţă portată, la Leroy Beaul eu, fără care u se poate face c o alegere ; a rost t odată uele dueavoastră, pe carel cuoaşte, f reşte, de ue Făcuse oarecare ob ecţ u Dar toc a se îtîplă să a bă evo e de grupul eu petru o v toare alegere, ş a de gîd să stăru esc d ou ; î vo spue pe şleau legătur le foarte cord ale care e uesc, u vo ascude că, dacă vă prezetaţ , vo ruga pe toţ pr ete e să vă voteze (pr c pele oftă adîc, uşurat), ş şt e că a pr ete Cred că dacă vo reuş să as gur spr j ul său, sorţ dueavoastră de z 1

+/)

Aleş (egl)

bîdă vor deve foarte ser oş Ve ţ î seara aceea la ora şase la doaa de V llepar s s, vă vo troduce ş vă vo putea relata îtrevederea ea de d eaţă Astfel, pr c pele de Faffehe ajusese să se ducă î v z tă la doaa de V llepar s s A fost profud dez luz oat cîd îcepu să vorbească Nu ă gîd se că dacă o epocă are trăsătur spec f ce ş geerale a puter ce decît o aţ oal tate, astfel îcît îtr u d c ţ oar lustrat care publ că pîă ş portretul autet c al ÎVI erve , Le b z cu peruca sa ş gulerul pl sat ş scro b t v se deosebeşte puţ de Mar vaux sau de Sauel Berard, o aţ oal tate are trăsătur part culare a pu ter ce decît o castă Dar ele u se dezvălu ră pr tr u d scurs î care credea d a te că vo auz at gerea uşoară a elelor ş dasul Kobolz lbr, c pr tr o traspuere, care u adeverea a puţ această or g e poet că : faptul că aplecîdu se c, scud, roşu ş bur tos î faţa doae de V llepar s s, Rh graful î spuse : ͣPuă z ua, toaă arch ză", cu acelaş accet ca u portar alsac a $ Nu vreţ să vă dau o ceaşcă cu cea sau poate o tartă, e foarte buă, î spuse doaa de Guerates, dor că dea f cît a aab lă cu put ţă Fac ooru r le aceste case ca ş cu ar fj a ea, adăugă ea cu u to ro c care coferea ceva gutural voc sale, ca ş cu, ar f îăbuş t u rîs răguş t $ Doule, spuse doaa de V llepar s s lu Nor po s, gîd ţ vă că aveţ să spueţ pr c pelu ceva î legătură cu Acade a Doaa de Guerates plecă och ş îş rot îche etura î cu u sfert de cerc, ca să se u te la ceas

Ͷͻ Ah ! Duezeule ; e t pul să au răas bu de la ătuşa ea, trebu e să trec ş pe la doaa de Sa tFerreol ş c ez la doaa Lero So r d că fără săş a răas bu de la e O ză r se pe doaa Swa care păru destul de st gher tă că ă îtîl se a c Îş aducea, fără îdo ală, a te cS spusese, îa tea tuturor, că e cov să de ev ovăţ a lu Dreyfus Ͷ Nu vreau ca aa să ă prez te doae Swa, î spuse Sa tLoup E o fostă cocotă Bărbatul e e +/$

evreu ş ea face pe aţ oal sta Iată l pe uch ul Pa laede Prezeţa doae Swa avea petru e u te res deoseb t, dator t uu fapt care se produsese cu cîteva z le a î ură, ş pe care e ecesar săl po vestesc d cauza urăr lor pe care avea să le a bă a tîrz u ş pe care le vo urăr î aăutul lor, cîd va ve oetul Dec , cu cîteva z le îa tea aceste v z te, a pr t ua la care u ă aştepta de loc, aceea a lu Charles Morel, f ul, ecuoscut e, al fos tulu lacheu al uch ulu eu Acest uch , î casa că ru a o cuoscuse pe doaa î roz, ur se aul tre cut Lacheul său a f estase î a ulte rîdur teţ a să v ă să ă vadă ; u cuoştea scopul v z te sale, dar laş f pr t cu plăcere, căc aflase de la Fraco se că păstrase u adevărat cult eor e u ch ulu eu ş lua, cu or ce ocaz e, druul c t rulu Dar trebu d să se ducă să se îgr jească acasă, la ţară, ude socotea că va sta ult, î tr tea î delegaţ e pe f ul său A fost surpr s cîd a văzut trîd u bă at fruos de optsprezece a , îbrăcat a degrabă b e decît cu gust, care avea totuş a erul or cu , afară de cel de lacheu Ţ u de alt ter să rupă îcă de la îceput or ce legătură cu serv tor ea d care se tră gea, spuîdu cu u surîs ulţu t că este pre at îtî al Coservatorulu Scopul v z te sale era urră torul : pr tre a t r le uch ulu eu Adolphe, tatăl său pusese la o parte uele care crezuse că u se cade să le tr tă păr ţ lor e , dar care, gîdea el, erau de atură să tereseze u tîăr de vîrsta ea Erau foto graf le actr ţelor vest te, ale cocotelor ar pe care u ch ul eu le cuoscuse, ult ele ag ale aceste v eţ de bătrî ţîhefl u pe care o 'despărţea pr tr o perdea de estrăbătut, de v aţa lu de fa l e î t p ce tîărul Morel le arăta, î dădea seaa că se s lea să vorbească de la egal Spuîdu ͣdueavoastră" ş cît a cu puţ cu put ţă ͣdoule", îcerca plăcerea cu va al căru tată îtrebu ţase totdeaua ͣpersoaa "a tre a", cîd se adresa păr ţ lor e Aproape toate fotograf le purtau o ded caţ e ca : ͣCelu a bu pr ete al eu" O actr ţă a grată îdrăz se să scr e : ͣCe +/+

lu a bu d tre pr ete ", ceea ce îgădu a, aşa a fost îcred ţat, să af re că uch ul eu u era c pe departe cel a bu pr ete al e , c pr eteul care făcuse cele a ulte c serv c , pr eteul de care se slujea, u o excelet, aproape u cî e bătrî uîărul Morel căuta î zadar să scape de or g ea sa, se s ţea că ubra uch ulu Adolphe, veerab lă ş peste ăsu ră de are î och bătrîulu lacheu, u îcetase să pla eze, aproape sfîtă, asupra cop lăr e ş t ereţ f ulu său I t p ce pr vea fotograf le, Charles Morel î cerceta cu deaăutul oda a Ş cu ă gîdea u de leaş putea îch de : ͣDar cu se face, î spuse el (pe u to î care îv u rea u se cerea expr ată, căc re eşea cu pr sos ţă ch ar d cuv tele sale), că u văd ăcar ua s gură a uch ulu dueavoastră î oda a aceasta ?" A s ţ t că roşeaţa î cupr de faţa ş a bîlbî t : ͣCred că u a c ua" ͣCu, aveţ c o fotograf e a uch ulu dueavoastră Adolphe care vă u bea atît de ult! Vă vo tr teua d acelea pe ca re le are babacul ş ădăjdu esc că o veţ stala la loc de c ste, deasupra acestu scr pe care l aveţ ch ar de la uch ul dueavoastră" Este adevărat că eavîd î oda a ea c ăcar o fotograf e a tat sau a ae , u găsea cu c supărător faptul că avea vreua a uch ulu Adolphe Dar u era greu de gh c t că î o ch lu Morel, carel depr sese pe f ul său cu acest fel de a vedea, uch ul eu era persoajul portat al fa l e care răsfrîgea asupra păr ţ lor e doar o străluc re a că Eu era a b e văzut petru că uch ul eu spuea totdeaua valetulu său că vo f u so de Rac e, de Vaulabelle ', ş Morel ă cos dera aproape ca pe u f u adopt v, ca pe u cop l ales de uch ul eu M a dat ua decît seaa că Morel f ul era foarte ͣar v st" Astfel, î z ua aceea a îtrebat f d ş puţ copoz tor ş î star e s ă puă cî te va versur pe uz că, dacă u cuoştea vreu poet cu o s tuaţ e portată î luea ͣar stocrat că" Ia c tat uul Nu cuoştea operele ş u auz se c odată de uele său pe care ş l îseă Dar a aflat curîd 'Istor c ş o pol t c fracez (1799Ͷ1879) +/

că scr sese acestu poet ca să spuă că este u ad rator faat c al operelor sale, că o copus o ar e pe u soet al său ş ar f fer c t ca l bret stul să puă la ca le o aud ţ e la cotesa X Asta îsea că se ca grăb se ş ş dezvălu se plaul Poetul, [j g t, u răspuse De al ter pe lîgă ab ţ e, Charles Mprel părea să a bă o îcl are v e spre real tăţ le cocrete Obser vase î curte pe epoata lu Jup e care toca lucra la o j letcă ş , deş spuse că toca avea evo e de o j letcă ͣfatez e", a dat seaa că tîăra fată pro dusese asupră o pres e v e Nu se sf să ă roage să cobor ş săl prez t, ͣdar u î legătură cu fa l a dueavoastră, îţelegeţ , ă b zu pe d screţ a du eavoastră cîd e vorba de tata, spueţ doar că sît u are art st, u pr ete al dueavoastră, îţelegeţ , trebu e să fac pres e buă egustor lor" Deş s uase că, ecuoscîdul destul de b e ca să spu ͣscupe pr etee", ceea ce îţelegea, aş putea totuş săî prez t î faţa fete , u cu ͣscupe aestre, f reşte deş , dar dacă var cove : scupe are art st", cîd a ajus î prăvăl e a ev tat săl ͣcal f c" cu ar f spus Sa tS o, ulţu duă, să răspud la al său ͣdueavoastră", tot pr ͣdueavoastră" Pr tre cîteva bucăţ de cat fea, puse och pe ua de roşul cel a apr s ş atît de ţ pător, îcît, cu tot prostul său gust, u putu să poarte c odată a apo această j letcă Fata cot uă să lucreze cu cele două ͣuce ce", dar sa părut că pres a fusese rec procă ş că Charles Morel, pe carel crezuse ͣd luea ea" (dar a elegat ş a bogat), î plăcuse îdeoseb Cu fusese foarte rat găs d pr tre fotograf le pe care le tr tea tatăl său ua a portretulu lu ss Sacr pat (ad că Odette), de Elst r, a spus lu Chares Morel îsoţ dul pîă la poartă : ͣMă te că u aţ putea lăur : Uch ul eu o cuoştea b e pe această doaă ? Nu văd î ce epocă d v aţa lu aş puteao s tua ; ar teresa d pr c a doulu Swa" ͣuoca u ta să vă spu că tata a recoadat să vă atrag luareaa te asupra aceste doae îtradevăr, această de odeă a prîz t la uch ul dueavoastră toca ult a oară cîd laţ văzut uata u prea şt a dacă pu +/*

tea să vă lase să traţ Se pare că aţ plăcut ult a ceste fee uşoare, ş ea ădăjdu a să vă revadă Dar toca atuc uch ul dueavoastră sa certat cu fa l a sa, după cîte a spus tata, ş u l aţ a revă zut c odată" Sur se î acest oet ca, să ş a ră as bu d depărtare, de la epoata lu Jup e Ea îl pr vea ş ad ra, fără îdo ală, faţa slabă, dar regu lată, păru îfo at, och să vesel Strîgî du a, ă gîdea la doaa Swa ş spuea u t, atît de ult erau despărţ te ş se deosebeau î a t rea ea, că de acu îa te va trebu să o det f c cu ͣdoa a î roz" Doul de Charlus luă îdată Ioc l gă doaa Swa La toate reu u le ude se găsea el, d spreţu tor cu bărba ţ l guş t de fee , se grăbeasă facă trup cu cea a ele gată, de a căru toaletă se s ţea îpodob t Red gota sau fracul baroulu îl făcea să seee cu acele por trete reuş te ale uu are color st, care îfăţ şau u bărbat î egru, dar care avea lîgă el, pe u scau, o ata străluc toare cu care ura să se îbrace ca să se ducă la vreu bal costuat Această îtrevedere î do , de ob ce cu vreo alteţă, î procura doulu de Charlus acea vază care plăcea Ea avea, de p ldă, drept ura re că la o serbare af tr oaele î ofereau ua baro ulu u scau î faţă, îtr u ş r de doae, pe cîd ce lalţ bărbaţ se îghesu au î fud Ba a ult, foarte preocupat parese, de a stor s cu voce tare poveşt auzate doae îcîtate, doul de Charlus era scu t t de a se duce să dea buă z ua celorlalte, dec de a le prezeta oag le lu î dosul bar ere parfuate pe care o alcătu a fruuseţea aleasă, era zolat î j » locul uu salo ca î'tr o lojă d tro sală de spectacol, ´ ş cîd era salutat ,ca să spu astfel petru fruuseţea îsoţ toare sale, era scuzab l că răspudea foarte scurt ş fără să îtrerupă d coversaţ a pe care o îtreţ ea cu o fee e F reşte că doaa Swa u era c decu de ragul persoaelor cu care plăcea astfel să se af şeze Dar profesa ad raţ e petru ea, pr ete e petru Swa ş el îsuş era ăgul t să f e copro s de cea a fruoasă fee e care se afla acolo +/.

Doaa de V llepar s s u era de altfel decît pe ju ătate ulţu tă de v z ta doulu de Charlus, care, deş găsea că ătuşa sa avea ar defecte, ţ ea ult la ea Dar d cîd î cîd, sub pres a î e , a îv u r lor ag are, î adresa, fără să rez ste acestor î deur , scr sor d cele v olete, î care se lega de lucrur ă te pe care pare se pîă atuc u le observase Pr tre alte p lde, pot c ta acest fapt, căc şederea ea la Balbec a pus la curet cu el, do aa de V llepar s s te îduse că u luase cu ea destu ba ca săş prelugească v leg atura la Balbec ş eplăcî du , cu era zgîrc tă ş se teea de cheltu el de pr sos, săş aducă ba de la Par s, îpruutase tre de frac de la Charlus Acesta, după o luă, eulţu t de ătuşa lu d tru ot v fără îseătate, î reclaă pr adat telegraf c, ş pr două ouă sute ouăzec ş cîţ va frac Itîl do pe ătuşa lu peste cîteva z le, la Par s, ş stîd de vorbă pr eteeşte, cu ea, o făcu să rearce, cu ultă blîdeţe, eroarea să vîrş tă de baca îsărc ată cu re terea ba lor ͣDar u e c o eroare, răspuse doaa de V llepar s s, a datul telegraf c costă şase frac ş şaptezec ş c c " Ah ! d oet ce e teţ oat, e î regulă, răspuse doul de Charlus V a a t t ua î cazul î care l aţ f gorat, petru că atuc , dacă baca ar f procedat la fel cu persoae a puţ t e cu dueavoastră decît e, poate că v ar f fost eplăcut" ͣNu, u, u e c o eroare" ͣLa ura urelor, aţ avut perfectă drep tate", îche e vesel doul de Charlus, sărutîd dră gostos îa ătuşe sale îtradevăr, u era de loc su părat pe ea, c surîdea doar de această că esch ăr e *Dar peste cîtva t p, bău d că îtro chest ue fa l ară ătuşa lu vo se să ş bată joc de el ş ͣsă pu ă la cale u coplot îpotr vă ", cu ea se ascudea destul de prosteşte după şte oae de afacer cu care toca o bău se că se a ase cotra lu , î scr sese o scr soare pl ă de î e ş de obrăz c e ͣNu ă vo ulţu ua să ă răzbu, adăugă el îtr u vă vo face de rîs O să ă duc ch ar î e să stor sesc tuturor povestea cu adatul telegraf c de şase frac ş şaptezec ş c c pe c are aţ reţ ut 266

d ce tre de frac pe care v îpruutase, vă vo dezoora" Dar î loc să se ţ ă de cuvît, se du se a doua z să ceară ertare ătuş sale V llepar s s, regretîd o scr soare care cupr dea îtr adevăr uele fraze îgroz toare De alt ter , cu ar f putut sto r s povestea cu adatul telegraf c ? Nevrîd să se răz bue, c dor d o îpăcare s ceră, el îsuş ar f tre cut acu sub tăcere această po veste cu adatul Dar a îa te o povest se pretut de , deş era î tere ce a bu cu ătuşa lu , o povest se fără răutate, ca să facă haz, ş petru că era d screţ a perso f ca tă O povest se, dar fără ca doaa de V llepar s s să f avut habar Astfel îcît aflîd d scr soarea lu că avea de gîd so dezooreze, d vulgîd o îprejurare î care declarase ch ar e cît de b e făcuse, ea crezuse că o îşelase atuc ş ţea, prefăcîduse că o ubeşte Lucrur le se potol seră, dar c uul d do u şt a î toca părerea pe care celălalt o avea despre el F reşte că e vorba a c de u caz de ceartă ter tetă, oarecu spec al Certur le d tre Bloch ş pr ete să erau de altă atură, după cu se va vedea că de altă atură e rau ş acelea ale lu Charlus cu alte persoae decît doa a de V llepar s s Cu toate acestea trebu e să a tesc că părerea pe care o ave u despre alţ , legătur le de pr ete e, de fa l e au ua î apareţă u ca racter stator c, dar ş ele sît î veş că şcare ca a rea De a c atîtea zvour de d vorţ ître soţ care pă reau că se îţeleg atît de b e ş care, î curîd, vor besc cu dragoste uul de altul, atîtea fa spuse de u pr ete despre altul ; de care l credea edespărţ t s cu carel găs îpăcat îa te să f avut t pul să e trez d surpr derea oastră ; atîtea răsturăr de al aţe ître popoare îtr u t p atît de scurt Ͷ Doae se îgroaşe glua ître uch ul eu ş doaa Swa, î spuse Sa t Loup Ş aa care, î ev ovăţ a e , î derajează Celor fără pr haă o r ce lucru l se pare curat La exa at pe Charlus Moţul său îcăruţ t, och ul său a căru spîceaă era r d cată de ooclu ş surîdea, buto era cu flor roş , parcă alcătu au tre vîrfur ş cătoare ale uu tr ugh covuls v ş zb tor Nu îdrăz +/ö

se săl salut, căc u făcuse c u se Dar deş u pr v se î d recţ a ea, era cov s că ă vă zuse ; î t p ce deb ta vreo poveste doae Swa, al căre fruos atou de culoarea pasele flutura pîă la geuch baroulu , och rătăc tor a lu Charlus, aseeea celor a uu egustor abulat care se te e de sos rea pol ţ e , cercetaseră cu s guraţă f ecare colţ al saloulu ş descoper seră toţ usaf r care se aflau a c Doul de Ghtellerault se duse să spuă buă z ua fără ca c pe faţa baroulu să f trădat că l zăr se pe tîărul duce, îa te ca acesta să f ajus î faţă Aşa îcît, î reu u le a ar ca aceasta Charlus avea îtru ch p aproape stator c u surîs fără d recţ e hotărîtă c dest aţ e spec ală, ş care preex stîd astfel salutur lor usaf r lor ce soseau, cîd aceşt a trau î zo a lu era despu at de or ce se f caţ e aab lă pe tru e urebu a totuş să ă duc să dau buă z ua doa e Swa Dar cu ea u şt a dacă o cuoştea pe doaa Marsates ş pe Charlus, fu destul de rece, te îduse, fără îdo ală, că aş ruga o să ă prez te Ma îdreptat atuc spre doul de Charlus ş a regretat î curîd acest gest, căc deş trebu se să ă va dă, u arăta cîtuş de puţ că ă văzuse î cl pa î care a îcl at î faţa lu , a găs t departe de tru pul său de care ă îped ea să ă aprop cu toată lu g ea braţulu său, u deget văduv, a f spus, de u el ep scopal cu care avea aerul că oferă să se săru te locul cosacrat, ş pesee că a făcut pres a că pătrusese fără vo a baroulu ş pr tro spargere a căre răspudere o lăsa ecod ţ oat, î îprăşt e rea ao ă ş vacată a surîsulu său Această răceală u prea o îcuraja pe doaa Swa să reuţe la a e Ͷ Ce aer obos t ş ag tat a , spuse doaa de Mar sates f ulu e , care ve se să dea buă z ua lu Charlus îtradevăr, pr v r le lu Robert parcă at geau ueor şte adîc pe care le părăseau îdată, ca u îotător care a dat de fud Acest fud, care făcea atît de rău lu Robert cîd îl at gea ş l părăsea îdată ca să se reîtoarcă după o cl pă, era deea că se despărţ se de aata lu +/,

Ͷ Nu face c, adăugă aa lu , îgî du o braj , u face c, ce desfătare săţ vez bă eţelul Dar această îgî ere părîd căl pl ct seşte pe Ro bert, doaa de Marsates îl trase după s e î fudul saloulu , acolo ude îtr u ugher tapetat cu ătase galbeă, cîteva fotol de Beauva s îş îgrăădeau ta p ţer le lor v olacee ca şte stî jee îbujoraţ pe u cîp cu boboc aur Doaa S wa f d acu s gură ş îţelegîd că era pr ete cu Sa t Loup,î făcu se să v lîgă ea Cu o a văzuse de atîta t p, u şt a despre ce să vorbesc Nu p erdea d ve dere pălăr a, pr tre toate cele r s p te pe covor, dar ă îtreba cu cur oz tate cu putea aparţ e ua care u era a ducelu de Guerates ş î fudul căre a se de osebea u G cu o coroaă ducală Şt a c e erau toţ v z tator ş u găsea ăcar uul căru a af f putut aparţ e pălăr a $ Ce s pat c e doul de N orpo s, a spus doa e Swa, arătîdu l E adevărat că Sa tLoup î spue că e o c uă, dar $ Are dreptate, răspuse doaa Swa Văzîd că pr v rea e se referă la ceva ce ascu dea, a hărţu t o cu tot so ul de îtrebăr F d ul ţu tă că are aerul că este foarte ocupată cu c eva î acest salo ude u cuoştea aproape pe e , ă duse îtru colţ

Ͷ Iată, ceea ce cu s guraţă doul de Sa t Loup a vrut să vă spuă, î răspus e ea, dar u a re petaţ , căc ar găs d scretă ş ţ ult la st a lu , şt ţ că sît ͣu o foarte cusecade" Nu de ult, Charlus a c at la pr c pesa de Guerates ; u şt u cu, a ve t vorba de dueavoastră Doul de Norpo s lear f spus Ͷ e stup d, o să vă ecăj ţ petru a tîta lucru, de alt ter e u a dat c o por taţă, se şt a prea b e d ce gură eşea, Ͷ că aţ f u l guş tor, pe juătate ster c M a a festat cu ult a îa te u rea că u pr ete al tat ca doul de Norpo s sar f putut expr a astfel, vorb d despre e A îcercat ua ş a are şt d că pr c pesa de Guerates care cre dea că ă gorează, cuoştea eoţ a ea d acea 269

z depărtată, cîd vorb se de doaa Swa ş de G lberte F ecare faptă a oastră, f ecare cuvît, f ecare at tud e e despărţ tă de ͣlue", de oae care au perceputo e jloc t, pr tru ed u a căru perea b l tate var ază la f t ş ă răîe ecuoscut ; aflîd d exper eţă că cu tare cuvît portat care a f dor t espus să f e rspîd t (ca acelea atît de e tuz aste pe care le spuea altădată tuturor ş î or ce ocaz e despre doaa Swa, crezîd că pr tre atîtea grăuţe bue r s p te, ăcar ua va îcolţ ), a fost î dată ascus sub obroc, adesea dator tă ch ar dor ţe oastre, cu cît era aşadar a departe de a crede că cutare cuvît uscul, u tat de o , poate c odată prouţat, t clu t î dru de răsfrîgerea perfectă a altu a, va f trasportat, fără să se oprească î ers, la depărtăr esfîrş te Ͷ î speţă pîă la ducesa de Guerates Ͷ ş avea să desfete ospăţul ze lor pe seaa eaVec ul ostru cel a aprop at u şt e ceea ce e a t de purtarea oastră ; ceea ce a u tat că a spus, sau ch ar ceea ce a spus c odată, va sca lar tatea ch ar pîă ş î altă plaetă ş gestur le oastre u seaăă de loc cu aceea pe care e o face o despre o îş e după cu u seaăă cu u dese cu calc greş t î care c eolo o trăsătură eagră ar corespude uu loc gol, ar ua albă uu cotur expl cab l De alt ter se poate îtîpla că ceea ce a fost trascr s să f e vreo trăsătură ereală pe care o vedea decît d coplezeţă, ar ceea ce e pare adăugat să e aparţ ă, d potr vă, dar atît de eseţ al, îcît e scapă Astfel această probă stra e care se pare atît de puţ e aseăătoare cupr de ueor acel so de adevăr, f reşte puţ ăgul tor, al ue fotograf făcute pr jlo c rea razelor X Nu e c u ot v ca să e recuoaşte î ea Cel ce ob şu eşte să surîdă î ogl da capulu ş torsulu său fruos, dacă se arată rad ograf a lor, va îcerca î faţa acestor ătă osoase ce trec drept propr a ag e, aceeaş bău ală a ue eror ca ş v z tatorul ue expoz ţ care î faţa uu portret al ue t ere fee , c teşte î catalog : ͣDroader culcat" Ma tîrz u, de această d staţă d tre ag ea oastră după cu e deseată de o îş e sau de altc eva, avea +ö)

să dau seaa petru alţ decît e, care tră au î jlocul ue colecţ de fotograf ale lor făcute ch ar de e , î t p ce î jurul lor se sch ooseau şte ag îgroz toare, de ob ce v z b le lor, dar care cufu dau î u re dacă o î tîplare le arăta, spuîdule : ͣEşt ch ar dueata" Cu cîţ va a a îa te aş f fost foarte fer c t să f spus doae Swa ͣcu pr v re la ce sub ect" fusese atît de del cat cu Norpo s, deoacere acest ͣsub ect" era dor ţa dea o cuoaşte Dar acest sub ect u a ex sta, o a ubea pe G lberte Pe de altă parte u reu şea să det f c pe doaa Swa cu doaa î roz d cop lăr a ea De aceea, vorbea despre fee a care ă preocupa î acest oet Ͷ Aţ văzuto ad eaur pe ducesa de Guerates ? a îtrebato pe doaa Swa Dar cu ducesa o salută pe doaa Swa, aceasta vo a să a bă aerul că o cos deră ca pe o persoaă l p s tă de teres ş de a căre prezeţă c uţ da seaa Ͷ Nu şt u, a î răspuse ea cu u aer posac, îtrebu ţîd u cuvît tradus d eglezeşte Aş f vrut totuş să f u forat u ua asupra doae de Guerates, dar ş asupra tuturor f ţelor pe care le ad tea î t tatea e , ş aseeea lu tfloch, cu l psa de tact a celor ce u îcearcă să placă altora î coversaţ a lor, c să desluşească şte pucte care teresează, ca să îcerc să reprez t îtoca v aţa doae de Guerates, a îtrebato pe doaa de V llepar s s despre doaa Lero Ͷ Da, şt u, răspuse ea cu u d spreţ s ulat, f ca acelu are egustor de lee Şt u că frecvetează acu ultă lue, dar a să vă ărtur sesc că sît prea btrîă ca să fac cuoşt ţe o A cuoscut oae atît de teresaţ , atît de aab l , îcît cred că îtrade văr doaa Lero ar adăuga c a t r lor ele Doaa de Marsates, care făcea pe doaa de ooare a arch ze , c u sprăv se să ă prez te pr c pelu că Norpo s ă prez tă la rîdul său, î tere ce a călduroş Poate găsea că e a cood să facă o pol teţe care u at gea îtru c cred tul, deoarece 271

toca fusese prezetat, poate petru că se gîdea că u stră ch ar lustru, era a puţ la curet cu saloaele fraţuzeşt ş putea crede că se prezetase u tîăr d luea are, poate ca să exerc te ua d prerogat vele sale, aceea de a adăuga greutatea propr e sale recoadaţ de abasador, sau d îcl area spre arha s1 de a reîv a î c stea pr c pelu ob ce ul ă gul tor petru această alteţă, ca do aş să f e ecesar ca sa f prezetat Doaa de V llepar s s îl terpelă pe Norpo s, căc îcercase evo a să cou ce, pr el, că u regreta că u o cuoştea pe doaa Lero Ͷ Nu ' aşa, doule abasador, că doaa Lero e o persoaă l ps tă de teres, fer oară ch ar tuturor acelora care frecvetează această casă ş a avut dreptate că a atraso ? F e d sp r t de depedeţă, f e d pr c a obosel , Norpo s se ulţu să răspudă pr tru salut pl de respect, dar gol de or ce îţeles Ͷ Doule, î spuse doaa de V llepar s s rîzîd, sît ulţ oae r d col Credeţ ă, a pr t astăz v z ta uu do care a vrut să ă facă să cred că făcea a are plăcere să sărute e îa decît ue fee t ere A îţeles ua decît că era vorba de Legrad ´ Norpo s sur se cl p d uşor d och , ca ş cu ar f fost vorba de o cocup sceţă atît de f rească îcît u' putea f supărat pe cel ce o îcerca, de u îceput de roa pe care era gata săl erte, ba ch ar săl îcurajeze, cu o dulgeţă perversă de so ul lu Vo seso sau a lu Creb llof ul Ͷ Multe î de fee t ere ar f î stare să facă ceea ce a văzut a c , spuse pr c pele, arătîd acuarelele îcepute de doa t a de V llepar s s El o îtrebă dacă văzuse flor le lu Fat Latour care toca fuseseră expuse Ͷ Sît de îa îtî , ş aşa cu se spue astăz de u p ctor are, de uul d eşter palete , declară Norpo s, găsesc totuş că u pot f aseu te cu acelea ale doae de V llepar s s î care recuosc a b e color tul flor +ö+

Presupuîd ch ar că părt rea de vech aat, ob ce ul de a ăgul , părer le ad se îtro coter e, ar f d ctat aceste cuv te ale fostulu abasador, ele dove deau totuş pe ce eat de gust autet c se îtee ază judecata art st că a oae lor de lue, atît de arb trară, îcît o ca toată o poate duce la cele a ar ab surd tăţ , î a căror cale u îtîleşte c o pres e cu adevărat s ţ tă ca să o oprească Ͷ Na c u er t dea cuoaşte flor le, a tră t totdeaua pr tre ele, răspuse cu odest e doaa de V llepar s s Dar adăugă ea graţ os ad'fesîdu se pr c pelu , dacă a avut îcă d t ereţe oţ u ceva a ser oase decît alţ cop despre v aţa de la ţară, datorese acest lucru uu o foarte d st s al aţ u duea voastră, doul de Schlegcl L a îtîl t la Brogl e, ude ă dusese ătuşa ea Cordel a (areşala de Cas tellae) î aduc foarte b e a te că do Lebru, de Salvady, de Douda îl pueau să vorbească despre flor Era doar o fet ţă, u putea îţelege prea b e ce spuea Dar î plăcea cu ă juca ş ,îtorcîdu se î ţara dueavoastră, a tr s u erbar fruos a t rea ue pl băr pe care a făcut o î faeto la Val R cher, ude a ador t pe geuch ' lu A păstrat totdeaua acest erbar ş el a îvăţat să ob serv b e part cular tăţ le flor lor care, alt ter , u ar f zb t Cîd doaa de Barate a publ cat uele scr sor ale doae de Brogl e, fruoase ş afectate aşa cu era ş ea, ădăjdu se să regăsesc î ele uele d coversaţ le doulu de Schlegel Dar era o fee e care u căuta î atură decît arguete petru cred ţă Robe'rt ă cheă î fudul saloulu ude era cu aa lu $ Ce drăguţ a fost, a spus, cu săţ ulţuesc ? A putea c a î e îpreuă ? $ Mî e, dacă vre , dar î acest caz î tovărăş a lu Bloch ; la îtîl t î faţa uş ; după o cl pă de ră ceală, petru că fără să vreau u răspusese la două scr sor ale lu (u a spus că lucrul acesta îl j g se, ! ar a îţeles), a fost atît de drăguţ îcît u ă pot arăta grat cu u aseeea pr ete ître o f e spus, cel puţ î ceea cel pr veşte, cred că e pe vec e 13 Ͷ Guer ates

+ö

Nu cred că Robert se îşela eîtuş de puţ Poe gr rea fur oasă era adesea la Bloch efectul ue v s pat pe care o credea eîprtăş tă Cu u era prea î stare săş îch pu ască v aţa altora, u se gîdea că altul putea f bolav sau plecat î călător e etc o tăcere de opt z le se părea ua decît că purcede d tro răceală vo tă De aceea, a crezut c odată că por r le sale cele a v olete de pr ete, ş a tîrz u de scr tor, fuseser ă prea adîc Ele sporeau la cule dacă se răspudea pr tro de tate epăsătoare sau pr tro plat tud e carel îcuraja să^ş dubleze lov tur le, dar ceda adesea la pr a a festare de caldă s pat e ͣPret z că a fost drăguţ cu t e, ură Sa tLoup, dar a fost deloc drăguţ, ătuşa ea a spus că fug de ea, că u a spus c u cuvît, Se îtreabă dacă a ceva îpotr vă " D fer c re petru e dacă aş f fost v ct a acestor cuv te, plecarea oastră etă la Balbec ar f îp ed cat să îcerc dea o revedea pe doaa de Guerates, să o îcred ţez că avea c î potr vă ş să o s lesc astfel să dovedească toca că ea avea ceva cotra ea Dar a trebu t decît săî a tesc că c u ofer se ăcar să ă duc să văd tablour le Ceea ce u era de alt ter o decepţ e ; u ă aşteptase c decu ca să vorbească de ele'; şt a că u plăcea, că trebu a să reuţ la ădej dea deâ ă face ub t de ea ; cel ult, cu u a avea să o revăd îa t e de a pleca d Par s, aş f putut dor ca, gr aţ e buătăţ sal e, să a despr e ea o pres e cu totul g gaşă, pe care să o au cu e la Balbec, prelug tă la f t", tactă, ecl t tă, î locul ue a t r îb ate cu îgr jorăr ş tr steţe Doaa de Marsates îtrerupea îtrua coversaţ a e eu Robert, ca să spuă cît de des î vorb se el despre e, cît de ult ţ ea el la e ; î arătă o rîvă care era cî t peac s ă ă î heas că, petr u că o s ţea d ctată de teaa de a uş supăra f ul pe care îcă ul văzuse astăz , cu care era erăbdătoare să f e s gură ş asupra căru a credea că stăp rea pe care o exerc ta o egala pe a ea ş trebu a să ă eajeze Auz duă cu îl îtrebase a îa te pe Bloch +ö*

ce a face N ss Berard, uch ul său, doaa de Marsates se foră dacă e vorba de acela care locu se la N ce_ Ͷ î acest caz la cuoscut pe doul de Marsates îa te să se f căsător t cu e, răspuse ea Soţul eu a vorb t adesea de el ş spuea că e u o foarte b e, cu o ă del cată ş geeroasă ,,Cîd te gîdeşt că ăcar o dată a ţ t, e de ecrezut", ar f spus Bloch Aş f vrut să spu tot t pul doae de Marsa tes că Robert avea petru ea espus a ultă afecţ ue decît î purta e ş ch ar dacă ea ar f arătat vrăj ăş e u era î f re să îcerc săl aţîţ îpotr vă , săl despart de ea Dar de cîd plecase doaa de Guer ates, era a slobod săl observ pe Robert ş ab a atuc a dat seaa că u so de î e se trez s e d o î el, îăspr tă ş îtuecată Mă teea ca u cuva la a t rea scee de dupăa ază să se s tă u l t faţă de e, petru că se lăsase tratat cu atîta aspr e de aata lu , fără să răspudă Se sulse brusc de l gă aa sa care trecuse u braţ pe după gît ş îdreptîduse spre e, ă tîrî î dosul culu cotoar îflor t al doae de V llepar s s, ude aceasta se aşezase d ou, ş făcu se săl urez î saloaş, ude a îdruat destul de repede cîd doul de Charlus, care putuse crede că ă,ducea spre eş re, se despărţ brusc de Faffche cu care stătea de vor bă, ş se îvîrt repede pîă ce ajusese î faţă A costatat, cu îgr jorare, că luase pălăr a î fudul căre a era u G ş o coroaă ducală Î spuse, î pragul uş saloaşulu , fără să aruce ăcar o pr v re : Ͷ De vree ce văd că vă duceţ acu î lue, faceţ plăcerea dea ă v z ta Dar e destul de co pl cat, adăugă el cu u aer d strat ş calculat ş ca ş cu ar f fost vorba de o plăcere pe care se teea că o va a regăs dacă ar f lăsat să scape ocaz a de a pue, cu e, la cale jloacele dea o real za Nu stau prea ult acasă, ar trebu să scr eţ Dar aş prefera să vă expl c lucrul acesta a pe îdelete Vo pleca peste o cl pă Vreţ să faceţ do paş cu e ? N a să vă reţ decît o cl pă +ö.

Ͷ Aţ face b e să f ţ atet, do ule, a spus Aţ luat d eroare pălăr a altu v z tator Ͷ Vreţ să ă îp ed caţ să au pălăr a ? Presupuea, avetura îtîplîdu se ş e cu puţ îa te, că luîdu c eva pălăr a, och se ua la îtîplare ca să u se îtoarcă acasă cu capul gol, ş căl puea î îcurcătură dezvălu du ş retl cul Aşa îcît a s stat Ia spus că trebu e să spu a îtî cîteva cuv te lu Sa tLoup ͣuoca sta de vorbă cu d otul acela de duce de Guerates", a adăugat ͣCostat că deb taţ şte lucrur foarte plăcute pe care le vo tras te fratelu eu" ͣAh ! credeţ că asta lar putea teresa pe doul de Charlus ?" (î îch pu a că dacă are u frate, acesta trebu e să poarte tot u ele lu , aducă Charlus Sa t Loup î dăduse ,îa Balbec, uele lăur r î această pr v ţă, dar le u ta se) ͣC e vorbeşte de doul de Charlus ? î spuse baroul cu u aer obraz c Duceţ vă la Robert Şt u că aţ part c pat az d eaţă la uele d acele prîzur desfrîate cu o fee e carel ec steşte Ar trebu să folos ţ flueţa ce o aveţ asupră ca săl faceţ să îţeleagă supărarea pe care o pr c u eşte sărae sale ae ş ouă tuturor, tîrîdue uele î oro " Aş f vrut să răspud că la prîzul îjos tor u se vorb se decîf de Eerso, Ibser, uolsto ş că tîăra fe e e îl dăscăl se pe Robert să bea ua apă ; îcercîd astfel să aducă oarecare al are* lu Robert, a căru î dr e o credea j g tă, a îcercat să dezv ovăţesc aata Nu şt a că î această cl pă ş î c uda î e carel îtăr tă îpotr va , îş adresa s e îsuş îv u r Ch ar î certur le d tre u bărbat bu ş o fee e rea, ş cîd dreptatea este î îtreg e de o parte, se îtî plă totdeaua că u lucru de c poate da fee rele apar eţa că u gr eş eşte î au tă pr v ţă Ş cu ea egl jează toate celelalte, dacă bărbatul are c t de c t evo e de ea, dacă despărţ rea îl deoral zează, slă b c uea lu îl va face scrupulos, îş va aduce a te de îv u r le absurde care sau adus ş se va îtreba: dacă u cuva au vreu tee Ͷ Cred că a avut dreptate î chest uea cu co l erul, î spuse Robert De buă seaă că a avut +ö/

c o teţ e rea, dar şt u prea b e eă alţ u pr vesc lucrur le d acelaş puct de vedere ca o A avut o cop lăr e foarte grea Sît, or cu petru ea, bărbatul bogat care crede că ajuge or ude cu ba să ş î potr va căru a săracul u poate, lupta, f e vorba de al flueţa pe Bouchero sau dea cîşt ga u proces la tr bual Fără îdo ală a fost foarte e loasă, ar eu a căutat totdeaua ua b ele e Dar î dau seaa, crede că a vrut să o fac să s tă că aş putea să o păstrez ua dator tă ba lor, ceea ce u e adevărat Ea care ă ubeşte atît de ult, ce trebu e săş spuă ! Săraa de ea, dacă a şt cît e de del cată, u pot săţ spu, a făcut adesea petru e lucrur adorab le ! Ce eoroc tă trebu e să f e acu ! î or ce caz, or ce sar îtîrpla, u vreau să ă drept u bădăra, ă duc grabă la Bouchero să au col erul C e şt e, poate că văzîd că ă port astfel, îş va recuoaşte greşel le Vez , u pot îdura gîdul că suferă î cl pa de faţă Îţeleg, cel puţ să şt petr u ce sufer , u c Dar ea, să recuoşt că suferă ş să u f î stare săţ îch pu eşt ch ul e , cred că aş îebu , aş prefera să o a revăd c odată decît să o las să sufere Să f e fer c tă fără e dacă u se poate altfel, u cer decît atît Ascultă, şt î ce ă pr veşte, tot ce e î legătură cu ea capătă proporţ ese, cos ce, alerg la b jut er ş după aceea ă duc să cer ertare P ă ce vo ajuge la ea, oare ceo f î stare să gh cească despre e ? Dacă ar şt ua că vo ve ! A putea' să te duc la la ea ca d îtîplare ; c e şt e, poate sar a drege lu crur le Poate, spuse el cu u surîs, ca ş cu ar f îdrăz t să creadă î aseeea v s, e vo duce să c ă tustre la ţară Dar u p ute şt îcă ; u şt u să o au cu b şorul ; b ata cuţă, poate că o s o j g ec d ou Apo , poate că hotărîrea e este revocab lă Robert ă tîrî brusc spre aa lu Ͷ La revedere, î spuse el ; sît evo t să plec Nu şt u cîd o să ă îtorc î per s e, fără îdo ală u a devree de o luă O să ţ scr u îdată ce vo şt Des gur, Robert u era c decu d tre ace f care,' cîd sît î lue !;u aa lor, cred că o at tud e r tată faţă de ea trebu e să cupăească surîsur le ş sa +öö

lutur le pe care le adresează stră lor N c u e a răspîd t decît această răzbuare od oasă a celor ce parcă cred că oj c a cu a tă copletează, î ch p cu totul f resc, ţ uta de cereo e Or ce ar spue b ata aă, f ul e , ca ş cu ar f fost tîrît fără vo e ş ar f vrut să se plătească scup prezeţa lu , cobate îdată cu o cotraz cere ro că, prec să, crudă, af raţ a r scată1 sf os ; aa se alătură, fără săl dezareze, părer aceste f ţe super oare pe care e a va cot ua să o laude or cu î l psa lu , ca pe o f re ferecătoare ş care u cruţă totuş c ua d trăsătur le e cele a tă oase Sa tLoup era cu totul altfel, dar faptul că d d fer te ot ve u era a puţ aspru cu aa lu decît sît aceşt f cu a lor, se datora el şt pe care o pr c u a abseţa Rachele După cuv tele pe care le rost el, a văzut că aceeaş zvîc re ca aceea a ue ar p pe care doaa de Marsates o putuse îfrîa la sos rea f ulu e , o răscol toată ; dar aţ tea asuprăI o faţă îgr jorată, şte och îh ţ Ͷ Cu, Robert, plec , e ser os ? Cop laşul eu ! S gura z eîd te a putea avea ! Ş adăugă, aproape î şoaptă, Cu toul cel a f resc, cu o voce d care se s lea să aluge or ce tr steţe ca să u sp re f ulu e o lă care poate ar f fost cupl tă petru el, sau ut lă ş ua î ăsură să l aţîţe, ca u arguet ua de bus ţ : Ͷ Şt că u e drăguţ ce fac ? Dar îb ă această s pl c tate cu atîta sf ală, ca s arate că u uzurpa l bertatea, cu atîta dragoste ca să u f e îv u tă că stă î calea plăcer lor lu , îcît Sa tLoup u putu să u desluşească î s ea lu ăcar put ţa ue îdu oşăr , ad că o p ed că de a petrece seara cu pr etea lu De aceea se îîe : Ͷ E regretab l, dar drăguţ sau u, asta este î aduse ae lu îv u r le pe care, fără îdo ală, recuoştea că el le er tă ; astfel, ego şt au totdeaua ult ul cuvît ; por d d capul loculu de la pr c p ul că hotărîrea lor e e străutată, cu cît set etul î tee ul căru a î sol c ţ ca să reuţe la ea este a eoţ oat, cu atît găsesc că u e , care rez stă, sît codaab l , c ce care pu î s tuaţ a de a re z sta, astfel îcît propr a lor aspr e poate erge pîă la +ö

o cruz e extreă, ar lucrul acesta u face decît să agraveze cu atît a ult, î och lor v a f ţe des tul de edel cată ca să sufere, ca să a bă dreptate ş le pr c u eşte astfel durerea dea îfruta propr a lor co păt re Doaa de Marsates îcetă spota dea a stăru , căc îş dădu seaa că ul a putea reţ e Ͷ ue las, î spuse el, aă, u l ţ e prea ult, căc trebu e să se ducă să facă ch ar acu o v z tă S ţea că prezeţa ea u putea face c o plăcere doae de Marsates, dar a plecat cu Robert căc prefera să uş îch pu e că aş f avut vreu aestec î aceste plăcer tare o despărţeau de el Aş f vrut să găsesc vreo cauză purtăr f ulu e , a puţ d dra goste petru el, cît d lă petru ea Dar ea glăsu cea d tî : Ͷ Săraul de el, î spuse ea, sît s gură că la supărat Vedeţ , doule, aele sît foarte ego ste ; are totuş prea ulte plăcer , c el care v e atît de rar la Par s, Duezeule, dacă o f plecat îcă, aş f vrut săl ajug, u ca săl reţ , f reşte, dar ca să spu că u sît supărată pe el, că găsesc că a avut dreptate Nu vă supără dacă aruc o pr v re pe scară ? Nea dus pîă acolo : Ͷ Robert, Robert, str gă ea Nu, a plecat, e prea tîrz u Acu aş f pr t, cu tot atîta plăcere îsărc a rea de a l despărţ pe Robert de aata lu , după cu a acu cîteva ore aş f acceptat o pe aceea ca să se ducă să tră ască cu ea îtru caz, Sa tLoup ar f cos derat trădător, î altul fa l a ar f spus că sît ge ul său rău Era totuş acelaş , la u terval de cîteva ore Nea îtors î salo Văzîd că Sa t Loup u se îtoarce, doaa de V llepar s s sch bă cu Norpo s acea pr v re pl ă de îdo ală, batjocor toare ş care u deotă prea ultă copăt re, care l căreşte cîd vre să arăţ o soţ e prea geloasă sau o aă prea bătrîă (care se dau î spectacol), ş care îseaă ͣIa te u tă, pesee că sa lăsat cu furtuă !" Robert se duse la aata lu , cu uatul g uvaer pe care, după îţelegerea d tre e , ar f trebu t să l dea Dar de alt ter tot acolo ajuseră, căc ea îl re 279

fuză ş ch ar a tîrz u el u reuş c odată să o co v gă săl' pr ească U pr ete a lu Robert credeau că aceste dovez de dez teresare erau u calcul ca săl lege ş a ult de ea uotuş , ea u ţ ea la ba , afară ua poate petru a cheltu î eşt re A văzuto făcîd aladala suede e de acte de car tate esocot te faţă de oae pe care credea sărac ͣî oetul de faţă, î spueau lu Robert pr ete să ca să cupă ească pr clevet r le lor u act dez teresat al Racheîe , î acest oet trebu e să f e pe proeoarul de la Fol esBergeres, Rachel e o e gă, u adevărat sf x" De alt ter , cîte fee teresate, de vree ce sît î treţ ute, u pu ele îsele, dator tă ue g găş 'care îfloreşte î sîul aceste v eţ , suede e de c sta v le geeroz tăţ aatulu lor ! v Robert gora toate f del tăţ le aate sale ş ş "frăîta tea cu ceea ce u erau decît şte cur î coparaţ e cu adevărata v aţă a Rachele , v aţă care î cepea î f ecare z ua cîd se despărţea de ea Igora aproape toate f del tăţ le e A f putut să le îş r , fără să~ zdruc îcrederea î Rachel ; căc ex stă o lege ferecătoare a f r care se a festă î sîul soc etăţ lor cele a coplexe ş care îţ pue să tră eşt î g oraţa desăvîrş tă a ceea ce ubeşt Pe de o parte î drăgost tul îş spue : ͣE u îger, o să se dea c o dată, u răîe decît să or ş totuş ă ubeşte ; ă ubeşte atît de ult, îcît poate că dar u, u va f cu put ţă !" î exaltarea dor ţ sale, î el ştea aştep tăr , cîte g uvaerur pue la p c oarele aceste fee , cu aleargă să îpruute ba ca să ev te o gr jă ! Dar de cealaltă parte a peretelu de st clă pr care aceste co" vorb r u vor trece, după cu trec acelea pe care le sch bă ître e v z tator î faţa uu acvar u luea va spue : ,,No cuoaşteţ ? Vă fel c t, a furat, a ru at u şt u cîtă lue E o escroacă autet că Ce ş reată !" Poate că acest d ură ep tet u este absolut fals, căc îsuş bărbatul scept c care u e adevărat îdrăgost t de această fee e ş căre a ea doar î place, spue pr ete lor să ; ͣDar c poeeală, dragul eu, u e c decu o co cotă ; u spu că ar f avut vreo două, tre capr c , dar u e o fee e pe care s o plăteşt , sau, î cazul acesta +,)

ar f prea scupă Ua ca ea te costă sau c c zec de de frac , sau c" Dar el cheltu se c c zec de de frac cu ea, o avusese o dată, ar ea, găs d u copl ce ch ar î el, î persoaa aorulu său propr u, a şt ut să l cov gă că este d tre ace a care o avuseseră pe c Astfel î soc etate oul cel a deoch at, cu cea a proastă reputaţ e, u va f c odată cuoscut de altul decît pe fudalul ş sub ocrot rea ue g gaşe ş ferecă toare rar tăţ aturale La Par s tră au do oae cu se cade pe care Sa tLoup u a saluta ş de care u era î stare să vorbească fără să treure vocea, spu îd despre e că sît şte exploatator de fee : căc fuseseră ru aţ de Rachel Ͷ î reproşez u s gur lucru, î spuse doaa de Marsates î şoaptă, că a spus că u e drăguţ El, a cest f u adorab l, u c, cu u a sît alţ , s gura da tă cîd îl văd, să a ş spu că u e drăguţ ; aş pre fera să f pr t o lov tură de ăc ucă petru că sît s gură că or ce plăcere ar gusta astăşeară, el care are atîtea, î va f str cată de acest cuvît edrept Dar u vă reţ , doule, văd că sîteţ grăb t î tot ce spusese doaa de Marsates ş l pr vea pe Robert, era s ceră Dar îcetă dea a f ,' ca să de v ă ar cucoaă are : Ͷ A fost u ăgul tă dea f stat de vorbă cu dueavoastră Mulţuesc, ulţu esc ! ͻͻ Aţ t , cu u aer u l, asupă şte pr v r recuos cătoare, tulbur , ca ş cu coversaţ a ea ar f fost ua d cele a ar plăcer pe care lear f cuoscut î v aţă Aceste pr v r îcîtătoare se potr veau de ue cu flor le egre de pe roch a e albă cu fruze ; erau ale ue ar doae careş cuoştea eser a Ͷ Nu pot să plec ed at, trebu e să l aştept pe doul de Charlus ca să erge îpreuă Doaa de V llepar s s auz aceste d ură cuv te Ş păru cotrar ată Dacă ar f fost vorba decît de u lucru care ar f părut că lezează, î această cl pă, pu doarea doae de V llepar s s se alarase Dar această poteză c u a trecut pr te Era ulţu t de doaa de Guerates, de Sa tLoup, de doaa de 281

Marsates, de doul de Charlus, de doaa de V llepa r s s, u ă gîdea la c, era vesel ş vorbea verz ş uscate Ͷ urebu e să plecaţ cu epotul eu, Palaede ? ă îtrebă ea Gîd duă la faptul că era pr ete cu u epot pe carel preţu a atît de ult avea să producă o pres e foarte favorab lă asupra doae de V llepar s s : ͣMa rugat să ă îtorc cu el, a răspus vo os Sît îcîtat Sîte, de alt ter , doaă, a pr ete decît aţ crede, ş sît gata la or ce ca să f ş a bu pr ete " Cotrar etatea doae de V llepar s s se trasforă î îgr jorare : ͣNul a aşteptaţ , î spuse ea cu u aer preocupat, stă de vorbă cu doul de Faffehe N c u se a gîdeşte la ceea ce va spus Iată, plecaţ , pro f taţ de faptul că u că vede" Această îgr jorare a doae de V llepar s s ar f seăat, î alte îprejurăr , cu aceea pr leju tă de pu doare Dacă a f cosultat ua faţa, stăru ţa e , opu erea e , ar f putut părea d ctate de v rtute I ce ă pr veşte, u era grăb t să ă îtîlesc cu Robert ş cu aata lu Dar doaa de V llepar s s părea că ţ e atît de ult să plec, îcît gîd duă că poate avea de d s cutat afacer portate cu epotul e , a luat răas bu de la ea Lîgă ea, doul de Guerates, superb ş ol p c, se lăsase greu îtru fotol u A f spus că o ţ uea o prezetă î toate ădularele lu , a ar lor sale aver , î coferea o des tate deoseb t de are, ca ş cu ele ar f fost top te î crezet îtru s gur l gou oeesc, petru a dura pe acest o care valora atît de scup î cl pa î care a spus la revedere, el se r d că pol t cos d j lţul său ş a s ţ t asa ertă ş copactă a tre zec de l oae pe care vechea educaţ e fraceză le puea î şcare, o r d ca, ş care stătea î faţă M se părea că văd acea statu e a lu Iup ter Ol p cul despre care se spue că Ph d as ´ o făcuse toată d aur Aceasta era puterea pe care buacreştere pr tă la ezu ţ 1 , o exerc ta asupra doulu de Guerates, cel 1

Ord ul Iezu ţ lor avea şcol î caro crescuţ t er d ob l ea fraceză +,+

puţ asupra trupulu său, căc u doea ş asupra ţ ducelu Doul de Guerates făcea haz de cuv tele lu de sp r t, dar u se d spuea la acelea ale altora Pe scară a auz t o voce care spuea : Ͷ Aşa ea îţeles să ă aşteptaţ , doule ? ͻEra doul de Charlus $ Vă st ghereşte dacă a face cîţ va paş pe jos ? î spuse el cu răceală cîd a ajus î curte Vo u bla pîă ce vo găs o b rjă care să cov ă $ Vo aţ să spueţ ceva, doule ? $ Da, îtradevăr, avea să vă spu uele lucrur , dar u prea şt u dacă o să v le a spu De buă seaă, cred că ele ar putea f petru dueavoa stră puctul de plecare al uor avataje epreţu te Dar pres t că ele ar aduce î v aţa ea, la vîrsta ea cîd oul îcepe să dorească l ştea, ultă p erdere de t p, ulte dera jur , dar ă îtreb dacă er taţ ca să dau atîta oste eală cu du eavoastră, ş a plăcerea să vă cuosc îdeajus, ca să ă hotărăsc Va socot t destul de eîseat la Balbec, ch ar dacă îlătură stup d tatea separab lă de persoajul u t ͣV z tator" ş de portul acelor lucrur care se cheaă espadr le Poate că c du eavoastră, u dor ţ destul ceea ce aş putea face petru dueavoastră, ca să bat atît de ult capul, căc vă repet s cer, doule, spuse el scadîd cuv tele cu tă r e, petru e ar f decît o băta e de cap A protestat,, spuîdu că, î acest caz, ar trebu să se lase păgubaş Această curare a d scuţ e parcă u era pe placul său

Ͷ Pol teţea aceasta u îseaă c, î spuse el pe u to dur Nu e c a plăcut decît să ţ pr c u eşt ecazur de dragul cu va care le ar er ta Pe tru ce a bu d tre o , stud ul artelor, îcl area pe tru at ch tăţ , colecţ , grăd , u sît decît şte a şte îlocu toare, şte al b ur Ca ş D ogee, î fudul buto ulu o stru, căută oul Cult vă bego le ş c opl t se, î l psă de altceva, petru că bego le ş t sa e suportă capr c le Dar a prefera să e îch ă t pul uu arbust ua, dacă a f s gur că el er tă osteeala uoată chest uea se îvîrte î jurul +,

ue îtrebăr ´; trebu e să vă cuoaşteţ cît de puţ Mer taţ sau u ? Ͷ Naş vrea, petru c î lue, să f u petru dueavoastră pr lej de gr j , doule, a spus, dar î ce pr veşte plăcerea ea, credeţ ă că tot ce va ve de la dueavoastră î va face ua foarte are Sît ad e şcat că b evo ţ să daţ ateţ e ş să îcer caţ a f de folos ͻSpre area ea rare, î ulţu aproape cu efu z ue petru cuv tele ele Luîduă de braţ cu acea t tate ter tetă care ă zb se la Balbec ş care cotrasta cu aspr ea accetulu său, î spuse : Ͷ Cu esăbu ţa vîrste dueavoastră, aţ putea ueor rost cuv te î stare să sape o prăpast e de e trecut ître o D potr vă, acelea pe care le aţ rost t acu sît de so ul care e toca î stare să ă eoţ o eze ş să ă hotărască să fac ult petru dueavoastră I t p ce păşea la braţ cu e ş spuea aceste cuv te afectuoase, deş desluşea oarecare d spreţ î ele, doul de Char us, cîd îş aţ tea pr v r le asupră cu acea stator c e tesă, cu acea aspr e pătruză toare care ă zb se î cea d tî d eaţă cîd îl zăr se î faţa caz oulu la Balbec ş ch ar cu cîf va a î ură lîgă ărăc şul r oz, î tovărăş a doae Swa pe care o credea: atuc aata lu , î parcul de la uasov lle, cîd le lăsa să rătăcească î jurul său, cercetîd b rj le care treceau î uăr destul de are la această oră cîd se sch bau ca , cu atîta stăru ţă, îeît a ulte se opr ră, b rjarul crezîd că vo a săl a Dar doul de Char us î coced a îdată Ͷ N c uul u e pe plac, î spuse el, totul e b chest ue de latere, de cart erul î care se îtorc Aş vrea, doule, ca să u vă puteţ îşela asupra caracte rulu cu totul dez teresat ş car tab l al propuer pe care vo adresez Era zb t cît de ult seăa d cţ uea lu cu aceea a lu Swa, a ult îcă decît la Balbec Ͷ´ Sîteţ , presupu, destul de tel get, ca să u credeţ că ă adresez dueavoastră d ͣl psă de re laţ ", d teaă de s gurătate sau d pl ct seală Nu + *

este evo e să vă vorbesc despre fa l a ea, căc cred că u tîăr de vîrsta dueavoastră, aparţ îd c burghez (accetua acest cuvît cu sat sfacţ e), trebu e să cuoască stor a Fraţe Nua oae d luea ea u c tesc c ş sît'de o goraţă de slug Od oară, valeţ regelu erau recutaţ pr tre ce a ar se or , acua aceşt ar se or u sît a ult decît şte valeţ Dar t er burghez ca dueavoastră c tesc, cu oaşteţ des gur fruoasele rîdur scr se de M chelet despre a e : ͣI văd foarte ar , pe aceşt puter c Gueraţ Ce este, pe lîgă e , b etul, cul rege al Fraţe , îch s î palatul său de la Par s ?" Iar ceea ce sît eu persoal, este u sub efct, doule, de care u place să vorbesc, dar, î sfîrş t, poate aţ aflat, u art col destul de răsuător d ua făcut aluz e la acest fapt, îpăratul Austr e , care a oorat totdeaua cu buă vo ţa sa ş b evo eşte să îtreţ ă cu e legătur de rude e, a declarat od oară, îtro coversaţ e dată pu bl c tăţ că dacă doul cote de Chafbord ar f avut lîgă el u bărbat care să f posedat atît de tee c ca e dedesubtur le pol t ce europee, ar f fost astăz regele Fraţe Ma gîd t adesea, doule, că î e zace, u ulţu tă slabelor ele îsuş r , dar graţ e î prejurăr lor pe care poate le veţ afla cîdva, o cooară" de exper eţă, u so de dosar ta c ş fără preţ pe care ara crezut că e b e săl folosesc persoal, dar care ar f epreţu t petru u tîăr căru a aş ofer î cîteva lu ceea ce a trud t să dobîdesc î a b e de tre zec de" a ş sît poate s gurul carel posed Nu vorbesc de desfătăr le1 telectuale care de buăseaă vă aşteaptă luîd cuoşt ţă de uele secrete petru care vreu Gu zot d z lele oas tre ar f dat a d v aţa lu ca să le cuoască ş graţ e cărora uele îtîplăr ar căpăta î och să u aspect cu totul d fer t N c u vor besc de îtîplăr le ce au avut loc, dar de îlăţu rea î prejurăr lor (aceasta era ua d expres le favor te ale doulu de Charlus ş adesea, cîd o rostea, îş îpreua î le ca atuc cîd vre să te îch , dar cu degetele ţepee ş ca ş cu ar f tălăc t pr acest coplex, acele îprejurăr pe care u le spec f că ş îlăţu rea +,.

lor) Vă vo da o expl caţ e ecuoscută, u ua a tre cutulu , dar ş a v torulu Doul de Charlus se îtrerupse ca să puă şte îtrebăr cu pr v re la Bloch, despre care se vorb se la doaa de V llepar s s fără ca el să f avut aerul că aude Cu acest accet cu care şt a să despr dă atît de b e ceea ce spuea, îcît avea aerul că se gdeşte la cu totul alt ceva ş că vorbeşte aş al ; ua d pol teţe ă î trebă dacă pr eteul eu este tîăr, fruos etc Dacă Bloch lar f auz t, ar f 'fost ş a greu decît î faţa lu Norpo s, dar d ot ve foarte d fer te, să afle dacă de Charlus era petru sau îpotr va lu Dreyfus ͣDacă vreţ să vă stru ţ , î spuse el după ce puse aceste îtrebăr î legătură cu Bloch, u greş ţ că aveţ pr tre pr ete dueavoastră cîţ va stră " A răspus că Bloch e fracez ͣAh ! exclaă el, crezuse că este evreu" Subl erea aceste copat b l tăţ a făcut să cred că doul de Charlus eră a at dreyfusard de cît or ce altă persoaă pe care o îtîl se Protestă, d potr vă, cotra îv u r de trădare care se aducea lu Dreyfus, dar sub această foră : ͣCred că z arele spu că Dreyfus a săvîrş t o cr ă îpotr va patr e sale, cred că aşa se spue, u dau ateţ e z arelor ; le c tesc aşa cu ă spăl pe î , fără să găsesc că asta ar er ta să ă tereseze î or ce caz, cr a sa e ex stetă, copatr o tul pr eteulu dueavoastră ar f săvîrş t ua îpotr va patr e sale dacă ar f trădat Iudeea, căc c e are el a face cu Fraţa ?" A răspus că dacă ar zbuc vreu războ , evre ar f ob l zaţ la fel ca ş ce lalţ ͣSe prea poate, ş u e s gur dacă u este o prudeţă Dar dacă se aduc seegalez ş ălgaş , u cred că e vor pue ultă tragere de ă apărîd Fraţa, ceea ce e foarte f resc Dreyfus al dueavoastră ar putea f a degrabă co daat petru fracţ ue la leg le osp tal tăţ Dar să lăsă asta Poate laţ putea ruga pe pr eteul duea voastră să dea pr lejul să) as st la vreo serbare fru oasă la teplu, la vreo c rcuc z ue, la şte cîtece evre eşt Poate ar putea îch r a o sală ş să ofere vreu d vert set b bl c, aşa cu do şoarele de la Sa tCyr jucau scee extrase d de Rac e ca +,/

săl d streze pe Ludov c al XlVlea Poate aţ putea pue la cale şte şed ţe vesele De p ldă, o luptă ître pr eteul dueavoastră ş tatăl său î care lar ră aşa cu la ră t Dav d pe Gol ath Ar f o farsă foarte hazl e Ar putea ch ar să zbească stîrvul cu lov tur îdo te, sau, cu ar spue bătrîa ea serv toare, stîrvul e de aă Ar f o buă spravă ş u ear d splace, u aşa, pr etee, căc e plac spectacolele exot ce ş a zb această făptură extraeuropeaă ar îsea să apl c o pedeapsă er tată ue best bătrîe" Rost d aceste cuv te îgroz toare ş aproape esăbu te, doul de Charlus î strîse atît de tare braţul îcît a durut M aduse a to de fa l a sa care îş ra atîtea trăsătur uate de buătate ale baroulu , î legătură cu această bătrîă serv toare al căre d alect ol eresc îl a t se ş spuea că or cît de felur te ar putea f ele, ar f teresat de stab l t legătur le puţ stud ate d tre buătatea ş răutatea cu băr te î aceeaş ă Ia spus că, î or ce caz, doaa Bloch u a tră eşte, ar î ceea cel pr veşte pe doul Bloch, ă î treb pîă la ce puct ar plăcea u joc de pe ura că ru a ar putea prea b e să răîă fără och Doul de Charlus păru supărat ͣIată, spuse el, o fee e care a să vîrş t area, greşeală că a ur Iar cît pr veşte och scoş , toca s agoga e oarbă, ea u vede adevărur le a( I or ce caz, gîd ţ vă, î acest oet cîd toţ aceşt eoroc ţ evre treură î faţa fur e stup de a creşt lor, ce ooare ar f petru e văzîd u o ca e care b evo eşte să se auze de jocur le lor" I această cl pă la zăr t trecîd pe doul Blochtatăl, care se ducea fără îdo ală î îtîp area f ulu său Nu e vedea, dar ~a ofer t să l prez t lu Charlus Era s gur că avea să dezlăţu esc î a tovarăşulu eu : ͣSă l prezetaţ ! Dar pesee' că u prea aveţ set etul valor lor 1 Nu sît o care poate f cuoscut atît de lese I cazul de faţă, ecuv ţa ar f îdo tă, d pr c a t ereţ celu ce ar prezeta ş a ede tăţ celu prezetat Cel ult, dacă sar ofer cîdva spectacolul as at c pe care la sch ţat, aş putea adresa acestu caragh os cîteva cuv te pl e de blî +,ö

deţe Dar cu cod ţ a să se f lăsat burduş t d belşug de f ul său Aş erge ch ar a departe ş aş e'xpr a ulţu rea ea" De alt ter doul Bloch c u dădea ateţ e uoca adresa doae Sazerat şte salutur ad e , pe care ea le îtîp a cu are plăcere, ceea ce ă surpr dea căc , od oară la Cobray, fusese d gată că pă r ţ e îl pr seră pe Bloch, atît era de at se tă Dar dreyfus sul, ca o goaă după aer, îl făcuse a acu cîţeva z le pe doul Bloch să zboare pîă la ea uatăl pr eteulu eu găs se că doaa Sazerat e îeîtă toare ş era îdeoseb ăgul t de at se t sul aceste doae î care desluşea o dovadă a cred ţe e s cere ş a adevărulu pe care se îtee au părer le e , dreyfusarde, ş care dădea preţ v z te pe carel autor zase să o facă N c u fusese j g t cîd spusese, d zăpăceală, î faţa lu : ͣDoul Druot are preteţ a dea pue pe rev z o şt î aceeaş oală cu protestaţ ş evre Plăcută pro scu tate !" ͣBerard, spusese el îdru, cîd se îtoarse acasă, doulu N ss Berard, şt , doaa Sa zerat are prejudecăţ !" Dar N ss Berard u răspusese c ş r d case spre cer o pr v re îgerească Î tr stat de eoroc rea evre lor, adueîdu ş a te de pr ete să creşt , deve d a erat ş pedat pe ăsură ce îbătrîea d ot ve care se vor vedea a tîrz u, avea acu aerul ue larve prerafael te î care şte tule e s ar f îplîţat urda r, ca şte f re de păr îecate îtr u opal Ͷ´ uoată afacerea asta Dreyfus, ură baroul care cot ua să ă ţ ă de braţ, are u s gur eajus : d s truge soc etatea (u spu soc etatea buă, soc etatea u a er tă de ult t p acest ep tet de laudă), pr afluxul do lor ş doaelor du Chaeau, de la Chaeller e, de la Chaell ere, î sfîrş t a acestor ecuoscuţ pe careţ îtîlesc pîă ş la ver şoarele ele, petru că fac parte d l ga Patr e Fraceze, at evre ască,, a şt u eu ce, ca ş cu o părere pol t că ar îdr tu o cal f care soc ală Această fr vol tate a doulu de Charlus îl îrudea ş a ult cu ducesa de Guerates Ia subl at î ad s aprop erea Cu părea a crede că o cuoştea, +,,

-

a adus a te de seara de la Operă cîd se păruse că vo se să se ascudă de e î af ră, cu at ta v goare, că c u ă văzuse, îcît aş f sfîrş t pr al crede, dacă î curîd u c c det u ar f dat de gîd t că, poate prea orgol os, doulu de Charlus u plăcea să f e văzut î tovărăş a ea Ͷ Să reve la dueavoastră, î spuse doul de Charlus, ş la plaur le ele î legătură cu duea voastră Doule, ître u oae ex stă o fracaso er e, despre care u vă pot vorb , dar care uără ac tualete î rîdur le e patru suvera d Europa Or, ce d jurul uu a care este îpăratul Gera e vor săl v dece de h era lu Lucru foarte grav, care e poate duce la războ Da, doule, aşa stau lucrur le Cuoaşteţ povestea celu ce credea că ţ e îtro st clă pe pr c pesa Ch e ? Era o ebu e, de care a fost v decat Dar îdată ce a trecut ebu a, s a prost t Sît bol de care u trebu e să îcercă să e v decă, petru că e apără de altele a rele Uul d ver e suferea de o boală de stoac, u putea stuî c, Spec al şt ce a savaţ î bol de stoac lau îgr j t fără rezultat La dus la u ed c oarecare (ş ăsta u o foarte c udat, ître o f e spus, ş asupra căru a ar f ulte de z s) Acesta a gh c t ua decît că boala e ervoasă, la cov s pe bolav, a prescr s să ăîce fără teaă tot ce pofteşte ş care a fost totdeaua b e suportat Dar ' vărul eu suferea ş de efr tă R ch au sfîrş t pr a u a el a ceea ce stoacul stu a de ue, ş vărul eu, î loc să ajugă la ad e bătrîeţ cu o boală de stoac ag ară carel s lea să ureze u reg , a ur t la patruzec de a , v decat de stoac, dar cu r ch p erduţ Avîd u avas for dab l asupra pro pr e dueavoastre v eţ , a şt , poate că veţ ajuge ceea ce ar f putut f u o e et d trecut, dacă u ge u b efăcător ar f dezvălu t, î sîul ue oe r care le gora, leg le aburulu ş ale electr c tăţ Nu f ţ prost ş u refuzaţ d d screţ e îţelegeţ că dacă vă fac u are serv c u, u socotesc că aţ face uul a ă rut Oae de lue au îcercat de ult să ă a tereseze, u a a decît o pas ue, să caut să răs cupăr greşel le pe care lea săvîrş t î v aţă, făcîd să 289 19 Ͷ Guerates

prof te de şt ţa ea u suflet îcă v rg ş capab l sl îflăcăreze v rtutea A avut ar durer , doule, ş pe care poate v leo povest cîdva, a p erduto pe soţ a ea care era făptura cea a fruoasă, ͻcea, a ob lă, cea a desăvîrş tă pe care a f pututo v sa vreodată A rude t ere care u sît, u vo spue dee, dar capab le să pr ească oşte rea orală despre care vă vorbesc C e şt e dacă u sîteţ acela î ale căru î j ea sar putea duce, acela a căru v aţă aş puteao îdrua ş r d ca atît de sus A ea ar rîşt ga espus Poate că îpărtăş duvă ta ele ar d ploaţ , vo redobîd , d se , gustul e la care aţ f părtaş Dar îa te de a şt , ar trebu să vă văddes, foarte des, î f ecare z Vo a să prof t de aceste bue d spoz ţ u , la care u ă aştepta, ale doulu de Charlus, ca să l rog dacă u putea pr leju o îtîl re cu cuata sa, dar î acest oet braţul eu luă altă d recţ e, d cauza ue cooţ parcă electr ce Doul de Charlus îş tră sese î grabă braţul de sub braţul eu, petru ot v care se v se ş zădăr c se leg le ͣcos ce" petru care era cu o secudă îa te u profet sp rat Deş î t p ce vorbea îş rotea pr v r le î toate d recţ le, îl zăr se de ab a acu pe doul d'Argecourt care eşea d tr o stradă trasversală Văzîdue, strul Belg e păru cotrar at, arucă asupră o pr v re eîcrezătoare, aproape acea pr v re dest ată ue făptur de altă rasă pe care doaa de Guerates o arucase lu Bloch, ş îcercă să e ev te Dar sar f spus că doul de Charlus ţ ea să arate că u îcerca cîtuş de puţ să u f e văzut de el, căc îl cheă ca să spuă u lucru l ps t de or ce îseătate ueîdu se poate că doul d'Argecourt u, ă va recuoaşte, doul de Charlus î spuse că era bu pr ete cu doaa de V llepar s s, cu duceasa de Guerates, cu Robert de Sa tLoup, că el îsuş , Charlus, era u vech pr ete al bu c ele, fer c t să acorde epotulu o parte d s pat a pe care o avea petru ea A băgat totf ş , de seaă că doul d'Argecourt, căru a ab a î fusese prezetat la doaa de V llepar s s ş căru a doul de Charlus î vorb se atît de ult despre fa l a ea, fu a rsce cu e decît acu o oră, ş păstră t p îdelugat această răceală, or de cîte or ă î +%)

tîlea Mă observă î seara aceea cu o cur oz tate care avea c s pat c ş parcă avea de îv s o rez steţă cîd, despărţ duse de o , după o cl pă de şovă re, î ît se îa pe care o trase îdată îapo $ Regret această îtl re, î spuse doul de Char lus Acest Argecourt, de ea are dar prost crescut, d ploat a ult decît ed ocru, soţ esufer t ş u e rat c, şel cu îtîleşt doar î p esele de teatru, e uul d oae capab l să îţeleagă, dar î stare să d s trugă lucrur le cu adevărat ar Nădăjdu esc că pr e te a oastră va f u lucru îtradevăr are, dacă va trebu să se îtee eze cîdva, ş sper că veţ face ooarea să o ţ eţ ca ş e la adăpost de toate lov tur le de cop tă ale uu a d aceşt ăgar care, d l psă de ocupaţ e, d stîgăc e, d răutate, str vesc ceea ce parcă e făcut să dureze D păcate, ce a ulţ oae d lue sît cro ţ după acest calapod $ Ducesa de Guerates pare foarte tel getă Spuea ad eaur că u războ ar f pos b l Se pare că are î această pr v ţă au te părer $ Nare c ua, î răspuse aspru doul de Charlus Fee le ş ulţ bărbaţ de altfel, habar au de lucrur le despre care vă vorbea Cuata ea e o fee e plăcută careş îch pu e că tră eşte îcă î epoca roa elor lu Balzac, cîd fee le flueţau pol t caFrecve tarea e ar putea exerc ta actualete asupra duea voastră decît o acţ ue supărătoare, ca de alt ter or ce frecvetare oderă E toca uul d cele d tî lu crur pe care avea de gîd să v le spu, c îd a î trerupt acest prost Cel d tî sacr f c u pe care trebu e să l faceţ Ͷ ş vă vo cere tot atîtea cîte darur vă vo face Ͷ este să u a eş ţ î lue A sufer t a ad eaur petru dueavoastră văzîduvă' la acea reu ue r d colă Î veţ ob ecta că ş eu ă afla acolo, dar pe tru e u era o reu ue odeă c o v z tă î fa l e Ma tîrz u, cîd veţ f u o ajus, dacă vă auză să coborîţ o cl pă î lue, poate u vor a f eajusur Atuc u a e evo e să vă spu de ce folos vaş putea f Eu deţ ͣsesaul" case Guerates ş a tuturor ace lora care er tă ca uşa lor să se desch dă larg î faţa

291

dueavoastră Eu vo judeca, eu vo aprec a, ş îţeleg să hotărăsc cl pa Petru oet, sîteţ u catecue Prezeţa dueavoastră acolo avea ceva scadalos î a te de toate, trebu e ev tată deceţa v A vrut să prof t de faptul că doul de Charlus vorbea de această v z tă la doaa de V llepar s s ca săl îtreb exact ce fel de rude sît, cu este ăscut, dar î trebarea a eş t altfel de pe buze decît aş f vrut, ş a îtrebat ce era fa l a V llepar s s Ͷ Doae, răspusul u este uşor, î 'spuse doul de Charlus cu o voce care parcă alueca peste cuv te Este îtoca ca ş cu aţ îtreba c e e fa l a ͣ c" Mătuşa ea care poate să ş per tă or ce, a avut cheful să se' recăsătorească cu u oarecare do uh r o de c, ş astfel a dat de păît cu uul d cele a ar ue ale Fraţe Acest uh r o a crezu t că poate, fără să jefu ască pe e , săş a uele ar s tocrat c al ue fa l st se, ca î roae Istor a u e spue dacă a fost sp t t de La uour d'Auverge, dacă a şovă t ître uoulouse ş ; Motorecy î tot cazul, a ales altceva ş a deve t doul de V llepar s s Cu fa l a r u a ex stă d 1702, a socot t că vo a ua să arate că el este u do or g ar d V llepar s s, o că local tate l gă Par s, că are u c b rou de otar sau o fr zer e la V llepar s s Dar ătuşa ea a îţe les lucrur le astfel Ͷ de alt ter a ajus la vîrsta cîd u a îţeleg c Ea a pret s că acest arch zat ex stă î fa l e, ea scr s la toţ , a vrut să legal zeze lucrur le, u şt u de ce De vree cee e u ue la care u a dreptul, este a b e să u fac atîta lară, ca bua oastră pr eteă, care se pret de cotesă de M ş care, cu toate sfatur le doae Alphose de Rotsch ld, a refuzat să îgroaşe puga Sfîtulu Petru petru u t tlu care u avea să dev ă a adevărat pr aceasta' Ceea ce este a ost e că de atuc ătuşa ea a făcut u trust al tuturor portretelor adevăraţ lor V llepar s s cu care răposatul uh r o avea rţ c o legătură de rude e Castelul ătuş ele a deve t u fel de lăcaş de acaparare a acestor portrete, autet ce sau u, fluxul lor crescîd acoperă u Gueraţ ş u Code care 292

totuş u sît de lepădat Negustor de tablour î fabr că astfel de portrete î f ecare a Ea are ch ar î sufrager a e de la ţară u portret al lu Sa tS o d cauza pr , e căsător a epoate acestu a cu u do de V lle par s s, deş autorulMeoZor poate trez teresul u saf r lor pr alte t tlur decît acela de a f fost străbu cul doulu uh r o Doaa de V llepar s s f d ua doaa uh r o, copletă căderea pe care o îcepuse î tea ea, cîd văzuse; alcătu rea îpestr ţată a saloulu e Găsea edrept ca o fee e ale căre t tlu ş ue erau foarte re cete să poată da luz cotepora lor ş să trebu e să dea luz poster tăţ , graţ e pr ete lor e regale Doa a de V llepar s s redeve d ceea ce se păruse că este î cop lăr a ea, o doaă care are c ar stocrat c, sa părut că acele rubede ar care o îcojurau răîeau stră e de ea Nu îcetă c odată să f e dră guţă cu o Mă ducea ueor să o văd ş tr tea adesea cîteo a t re Dar avea de loc pres a că ea ar f făcut parte d fo burgul Sa tGera ş dacă ar f trebu t să cer vreo foraţ e, ar f fost ua d cele d ură persoae căre a aş f adresat Ͷ Ducîduvă actualete î lue, ură doul de Charlus, aţ face decît să vă copro teţ s tuaţ a, de forîduvă tel geţa ş caracterul Ar trebu să vă supravegheaţ a cu seaă pr ete le dueavoastră Puteţ avea aate, dacă fa l a dueavoastră u vede vreu eajus, c u ă pr veşte ş c u pot decît să vă îcurajez, tîăr ştregar, tîăr ştregar care o să tre bu ască î curîd săş radă barba, î spuse el, at gî du bărb a Dar alegerea pr ete lor ascul e are altă îseătate Opt d zece sît şte t căloş , şte ze rab l î stare să vă facă u rău pe care ul veţ putea drege c odată Iată, epotul eu Sa tLoup este, la r goare, u bu caarad petru dueavoastră D puct de vedere al v torulu dueavoastră, u v ar putea f îtru c de folos, dar eu sît ajus î această pr v ţă Ş la ura ure , după cîte cred, se pare că el u prez tă c u eajus dacă ar f vorba să asă cu dueavoastră, cîd veţ f sătul de e Cel puţ , e u băr +%

bat, u e uul d ace efe aţ cu îtîleşt atîţ a as tăz , care par a f şte t er şarlata î stare săş co ducă î e v ct ele ev ovate la eşafod Nu cuoştea îţelesul aceste expres de ͣargot" : ͣşarlata" Or c e ar f cuoscuto ar f fost tot atît de surpr s ca e Oae lor de lue le place adesea să vorbească îͣargot" ş celor ce pot f îv u ţ de au te lucrur le place să arate că u se te de loc să vorbească de ele Dovadă de ev ovăţ e î och lor Dar au p erdut ăsura, u ş a dau seaa de velul de la care o au tă gluă ar de ve prea spec ală, prea j g toare, ş vă f a degrabă dovada corupţ e decît a a v tăţ Nu e ca ce lalţ , e dră guţ, e foarte ser os Nu a putut abţ e să u surîd de acest ep tet ͣse r os" căru a toaţ a pe care o dădea doul de Charlus par că coferea îţelesul de ͣv rtuos", de ͣrîdu t", aşa cu se spue despre o tîără lucrătoare că e ser oasă I acest oet trecu u b rjar care îa d fudul tră sur ude luase loc pe per , cu aerul pe juătate beat Doul de Charlus îl opr repede B rjarul parlaetă o cl pă

$ î ce d recţ e erg ? $ I d recţ a dueavoastră (ceea ce a rat, căc doul de Charlus refuzase a ulţ b rjar cu latere de aceeaş culoare) $ Dar u vreau să ă a urc pe capră Vă supără dacă răî î trăsură ? $ Nu, dar dă jos coşul I sfîrş t, gîd ţ vă la pro puerea ea, î spuse doul de Charlus îa te de a e despărţ , vă las cîteva z le de gîd re, scr eţ Repet, va trebu să vă văd î f ecare z ş să pr esc garaţ de leal tate, de d screţ e pe care, de alt ter ărtur sesc, se pare că le ofer ţ Dar a fost atît de ult îşelat î v aţă de apareţe, îcît u a vreau să ă a îcred î ele Ce dracu, cel puţ a dreptul ca îa te de a ă despărţ de o cooară să şt u î î le cu o îcre d ţez î sfîrş t, aduceţ vă b e a te de ceea ce vă ofer, sîteţ ca Hercule Ͷ a căru uscu latură puter că, d păcate petru dueavoastră, u se pare că o posedaţ Ͷ la răscrucea a două druur , îcercaţ să u regretaţ toată v aţa că u laţ ales pe +%*

acela care ducea la v rtute Cu, spuse el b rjarulu , î că a coborît coşul ? Vo strîge ch ar eu arcur le Cred de altfel că ar trebu să î ca , dat f d halul î ca re se pare că eşt Ş săr lîgă b rjar, î fudul trăsur , care por î trap ît s I ce ă pr veşte, cu a ajus acasă a dat de o coversaţ e det că cu aceea care avusese loc puţ a îa te ître Bloch ş Norpo s, dar sub o foră a scurtă, tervet tă ş cupl tă: era o cea rtă ître ostru dreyfusard, ş acela al Gueraţ lor care era at dreyfusard Adevărur le ş cotraadevărur le care se c oceau sus, la telectual d L ga Patr e fraceze ş d aceea a Dreptur lor oulu , se răspîdeau î tradevăr pîă î stratur le ad e ale poporulu Doul Re acht aevra, pr set ete, oae pe care u văzuse c odată, cîtă vree petru el afacerea Dreyfus se puea ua î tea lu ca o teoreă refutab lă ş pe care o ͣdeostra", î adevăr, pr cel a u tor succes a pol t c raţ oale (succes îpotr va Fraţe , spu eau u ) care sa văzut vreodată I do a îlocu u guver B llot pr truul Cleeceau, sch bă pîă î teel e op a publ că, îl scoase d îch soare pe P c quart ca săl puă, grat, î frutea M sterulu de Războ Poate că acest raţ oal st care aevra ulţ le era la rîdul său aevra^ de ascedeţa sa Cîd s steele f lozof ce care coţ cel a ult adevărul sît d ctate autor lor lor, î ult ă aal ză, de u ot v set etal, cu să presupu că îtro s plă afacere pol t că aşa cu era afacerea Dreyfus şte ot ve de acest so u ar putea coduce judecata celu ce raţ oează fără şt rea lu ? Bloch credea că ş a ales dreyfus sul pe că log ce, dar şt a totuş că asul, p elea ş părul î fuseseră puse de rasa' lu Fără îdo ală, judecata e a l beră ; cu toate acestea ea ascultă de au te leg pe care totuş ş lea dat Cazul celor do al Gueraţ lor ş al ostru era deoseb t Valur le* celor două curete, dreyfus st ş at dreyfhs st, care d v zau Fraţa de sus î jos erau destul de l şt te, dar rarele ecour pe care le 295

stîreau erau s cere Cîd auzea î to ul ue d scuţ pe c eva care se depărta de buă vo e de Afacere vest d pe ascus o pol t că ouă, îdeobşte falsă, dar totdeaua dor tă, putea duce or etarea dor ţelor sale după ob ectul pred lecţ lor lu Astfel se îfrutau, î uele pr v ţ r de o parte u apostolat sf os, de alta o sfîtă d gare Ce do pe care a auz t cîd a îtors acasă făceau excepţ e de la regulă Al ostru dădea să se îţeleagă că Dreyfus era v ovat, al Gueraţ lor că era ev ovat, u ca săş ascudă cov ger le, c d răutate ş , d străş c a joculu ostru ef d s gur că rev zu rea va avea loc, vo a să răpească al Gueraţ lor bucur a de a crede că o cauză dreaptă fusese îfrîtă Maîtreul al Gueraţ lor credea că î cazul cîd sar resp ge rev zu rea, al ostru va f ş a ecăj t, văzîd că ev ovatul este eţ ut pe Isula Draculu Ma urcat la e ş a găs to pe bu ca îcă ş a sufer dă De cîtva t p, fără să prea şt e ce are, se plîgea că e bolavă Nua cîd sîte bolav e dă seaa că u tră s gur , c îlăţu ţ de o f ţă d tr u reg deoseb t, de care e desparte o pră past e, care u e cuoaşte ş de care e cu eput ţă să e face îţeleş : trupul ostru Or ce tîlhar a îtîl î cale, poate a reuş săl face ses b l la teresul său persoal dacă u la eoroc rea oastră Dar a cere lă trupulu îseaă să e adresă ue caracat ţe, petru care cuv tele oastre u pot avea a ult îţeles decît zgootul ape ş cu care e a îgroz dacă a f codaaţ să tră îpreuă Id s poz ţ le bu c treceau adesea ebăgate î seaă de ateţ a e îdreptat ă totdeaua spre o Cîd suferea prea ult de pe ura lor, se strădu a î zadar să le î ţeleagă, ca să reuşească să le îv gă Dacă feoeele bolăv c oase al căru teatru era trupul e răîeau ob scure ş u puteau f îţelese de tea bu c , ele erau l pez ş tel g b le făptur lor care făceau parte d acelaş reg f z c cu, ele, acelora cărora sp r tul oeesc a sfîrş t pr a l se adresa, ca să îţeleagă ceea ce spue trupul, după cu î faţa răspusur lor uu stră cauţ u copatr o t care va sluj drept tîlac Ele 296

pot sta de vorbă cu trupul ostru, spuîdu e dacă î a lu e are sau se va potol î curîd Cottard, care fusese cheat să o vadă pe bu ca ş e pl ct s se îtrebîdue cu u surîs steţ, îcă d pr a cl pă î care spusese că bu ca era bolavă : ͣBolavă ? Cel puţ u e o boală d ploat că ?" Ca să potolească ag taţ a bolave , Cottard îcercă reg ul lactat Dar veş cele supe cu lapte u făcură c u b e, bu ca puîd prea ultă sare î ele (W dal u ş făcuse îcă descoper r le, ale căre eajusur u se cuoşteau pe atuc ) Căc ed c a f d u coped u de eror suc ces ve ş cotrad ctor ale ed c lor, recurgîd la ce a bu a arele oroc de a plora u adevăr care va f recuoscut fals peste cîţ va a Astfel îcît a crede î ed c ă ar f suprea ebu e, dacă a u crede î ea u ar f ua ş a are, căc d această suprapuere de eror sau despr s, cu t pul, uele adevărur Cottard recoadase să se a teperatura A căutat u ter oetru uot tubul era aproape gol t de ercur Ab a deosebea , ascusă î fudul culu rezervor, salaa dra de arg t care părea oartă A trodus tubul de st clă î gura bu c , ude a trebu t săl lăsă ult t p ; ca vrăj toare u îtîrz ase săş tragă oroscopul A găs to e şcată, cocoţată la juătatea îălţ turulu e , de ude u se a urea, arătîdu e cu prec z ue c fra pe care o sol c tase ş pe care toate socotel le pe care le ar f putut face sufletul bu c î legătură cu ea ar f fost capab le să o fur zeze : 38,3 ó A îcercat îtî a dată oarecare îgr jorare A scuturat cu putere teroetrul ca să şterge seul prevest tor, ca ş cu a f putut scădea astfel î ace laş t p teperatura pe care o arăta Dar d păcate, era văd t că ca s b lă l ps tă de judecată', u dăduse î od arb trar acest răspus, căc a doua z , ab a a trodus d ou teroetrul î gura bu c , ş aproa pe stataeu, ca d tr u s gur salt, avîd s guraţa ş tu ţ a uu fapt pe care o u l putea desluş , ca profetă se opr î acelaş puct, îtr o e şcare eîduplecată, ş e arătă arăş aceeaş c fră 38,3 pe lujerul e scîte etor Nu spuea decît atît, dar or ce dor ţă, or ce vo ţă, or ce rugă te, ar f fost zadar +%ö

ce, parcă era surdă ; acesta era ult ul e cuvît pre vest tor ş ae ţător Atuc , ca să o s l săş sch be răspusul, ea adresat alte făptur d acelaş reg, dar a puter că ce u se ulţueşte să îtrebe trupul, c poate să po; rucească, u at p ret c de acelaş so ca ş asp r a, care u se îtrebu ţa îcă pe atuc Na reuş t să coborî teroetrul sub 37,5, î ădejdea că u va a urca A s l to pe bu ca să a acest* at p ret c ş a pus d ou teroetrul După cu u paz c eîduplecat căru a î arăţ poruca ue autor tăţ supe r oare pe lîgă care a pus o vorbă buă ş care găs do î ord e, răspude : ͣî regulă, a c de spus, de vree ce aşa stau lucrur le, puteţ trece", de data , aceasta paş ca v g leţă u se ur d loc Parcă spu ea orocăoasă : ͣLa ce var sluj ? De vree ce cuoaşteţ ch a, ea î va poruc să u ă uresc, o dată, de zece or , de douăzec de or Apo , va oste , o cuosc, vedeţ vă de treabă N o să dureze totdeaua Nu veţ f ajus la c u rezultat" Atuc bu ca îcercă î ea prezeţa ue f ţe care cuoştea a b e trupul oeesc decît bu ca ; pre zeţa ue coteporae a raselor d spărute, prezeţa celu d tî ocupat Ͷ cu ult ater or ză sl r oulu gîd tor ; s ţ acest al at lear care o p pă a, ch ar destul de tare, la cap, la ă, la cot, recuoştea locur le, orga zîd totul petru lupta pre stor că ce avu loc îdată După ce Pytho fu c t, febra fu îv să de eleetul ch c puter c, căru a bu ca ar f vrut să ulţuească, dea lugul regur lor, trecîd peste toate a alele ş vegetalele Era eoţ oată de această îtrevedere pe care o avusese î pof da atîtor veacur , cu u eleet ater or îsuş creăr platelor La rîdul său teroetrul, ca o Parcă petru oet îv să de u zeu a vech , îţ ţ ea e şcat fusul său de arg t Dar d păcate, alte făptur fer oare pe care oul lea dresat să goească aceste vîatur ster oase pe care u le poate'urăr î adîcul său, e adu ceau, e loase, z l c o c fră slabă de albu ă, dar destul de staţ oară, ca să pară că era î legătură cu o stare pers stetă pe care u o desluşea Bergotte j g 298

se î e st ctul scrupulos care subordoa tel geţa, cîd î vorb se de doctorul du Boulbo ca de u ed c care u ă va pl ct s , care va găs trata ete, î apareţă c udate, dar care sar adapta cu c u dăţe le tel geţe ele Dar de le se trasforă î o , ele îv g rez steţele pe care le opue la î ceput ş se hrăesc cu bogate rezerve telectuale gata pregăt te, care u ş t că sît făcute petru ele Cu se îtplă că de f ecare dată cuv tele, î legătură cu c eva pe care ul cuoaşte, au v rtutea de a trez î o deea uu are talet, uu so de ge u, î adî cul ţ ele îl făcea pe doctorul du Boulbo să be ef c eze de această îcredere pe care e o sp ră acel ce percepe adevărul cu u och a pătruzător decît al altcu va F reşte, şt a că era a degrabă spec al st î bol ervoase, cel căru a, îa te de a ur , Charcot î prevest se că va do asupra eurolog e ş ps h atr e ͣAh ! u şt u, se prea poate", spuse Fraşo se care era de faţă ş auzea îtî a oară uele lu Charcot ca ş pe acela al lu du Boulbo Ceea ce o îp ed ca de loc să spuă : ͣSe prea poate" I aseeea cazur , expres le e : ͣse prea poate", ͣpoate că", ͣu şt u", te scoteau d ţ Parcă ţ veea să răspuz : ͣF reşte că u şt , căc habar a de lucrul despre care e vorba ; cu se poate să spu că se prea poate sau u, atît t p cît u şt c ? I or ce caz, acu u a poţ spue că u şt ce a spus Charcot lu du Boulbo etc, acu şt , de vree ce ţ a spus, ş expres le du tale «poate că», «se prea poate», sît elalocul lor, de vree ce e lucru s gur" î c uda aceste copeteţe a oseb te î ater e cerebrală ş ervoasă, cu şt a că du Boulbo era u are ed c, u o super or, de o tel geţă vet vă ş pătruzătoare, a rugato pe aa săl chee ş ădejdea că, dîduş b e seaa de boală, poate o va v deca, sfîrş pr a îv ge teaa că a sper ao pe bu ca dacă a aduce u cosultat Maa se hotărî a ales petru că, îcurajată coşt et de Cottard, bu ca u a eşea d casă, c u se a dădea jos d pat î zadar e răspudea c t d scr soarea doae de Sev ge despre doaa de La Fayette : ͣSe spuea că 299

era ebuă că u a vo a să asă" Spuea celor prea grăb ţ î judecata lor ; ͣDoaa de La Fayette u e ebuă, ş ă ulţuesc cu atît ! A trebu t să oară ca să arate că avea dreptate cîd u a eşea" Du Bo ulbp, care fu cheat, dacă u se îscr se î fals î potr va doae de Sev ge pe care o cuoştea, u dădu dreptate bu c î loc s o asculte, deş aţ t spre ea pr v r le sale uate î care poate se ascudea luz a de a cerceta aăuţ t pe bolavă sau dor ţa de a da această luz e, care părea spotaă dar care deve se aş ală, sau ca să u o lase să vadă că se gîdea la cu totul altceva, sau ca să puă stăpî re pe ea, Ͷ îcepu să vorbească de Bergotte Ͷ Ah ! cred ş eu, doaă, e uat, aveţ drep tate să vă placă Dar care carte a lu o preferaţ ? Ah !" Adevărat ! Doae, poate că e îtr adevăr cea a buă E î or ce caz roaul său cel a b e copus :, Clara e foarte drăguţă ; ar d tre pers oajele bărbăteşt care vă e cel a s pat c ? A crezut la îceput că d scuta cu ea l teratură pe tru căl pl ct sea ed c a, poate ca să dovedească u or zot larg, ba ch ar, îtr u scop a terapeut c, ca să dea îcredere bolave , să arate că u e îgr jorat, să o d streze Dar a tîrz u a îţeles că f d îdeo seb rearcab l ca al e st ş î vederea v toarelor sale stud asupra cre erulu , pr îtrebăr le sale vruse să ş dea seaa dacă eor a bu c era eat să Apo î puse î s lă şte îtrebăr î legătură cu v aţa e , cu och ul îtuecat ş f x Apo , ca ş cu ş ar f dat de odată seaa de adevăr ş hotărît săl descopere cu or ce preţ, cu u gest prealab l care parcă ab a se l pezea, depărtîduse de valul ult elor şovă r pe care le pu tuse avea ş a tuturor ob ecţ u lor pe care le a f pu tut face, pr v do pe bu că cu u och luc d, estî ;}e t ş parcă î sfîrş t pe u tere sol d, puctîd cu v tele cu u suet blîd ş atrăgător căru a tel ge ţa î uaţa toate flex u le, (î tot t pul v z te vo cea lu stăru de alt ter aşa cu era totdeaua, î gî etoare, ar sub sprîceele sale foarte stufoase och să ro c scl peau de buătate) : ))

Ͷ Vă veţ v deca, doaă, spuse el a curîd sau a tîrz u, ş dep de ua de dueavoastră ca să vă v decaţ ch ar astăz , cîd veţ îţelege că aveţ c ş cîd vă veţ f reluat v aţa ob şu tă M aţ spus că u îcaţ ş u eş ţ Ͷ B e, doule, dar a puţ ă febră î p pă pulsul $ Nu acu, î or ce caz Apo , ce scuză uată Nu şt ţ că ţ e la aer, că supraal etă tuberculoş care au pîă la 39° $ Dar a puţ ă albu ă $ Nar trebu să şt ţ Aveţ ceea ce a descr s sub uele de albu ă tală Cu toţ a avut, î cursul ue d spoz ţ , ca oastră cr ză de albu ă pe care ed cul ostru, sealîdu eo, sa grăb t să o facă durab lă Paralel cu boala pe care ed c o v decă cu doctor (se spue cel puţ că lucrul acesta sa îtî plat ueor ), e produc zec de bol uor oae săă toş , oculîdu le acel aget patoge de o e de or a v rulet decît toţ crob , deea că este bolav Aseeea cred ţă, care acţ oează puter c asupra te peraetulu or cu , are o deoseb tă ef cac tate la er voş Spueţ le că o fereastră îch să sa desch s î spatele lor, îcep să străute, dacă lăsaţ să creadă că leaţ pus agez e î supă, î vor apuca col cele, dacă le spueţ că leaţ făcut o cafea a tare ca de ob ce , u vor îch de och toată oaptea Credcţ ă, doaă, u a ulţu t ua să vă exa ez och , să aud felul î care vă expr aţ , ce spu, dar a fost dea jus să văd pe f ca ş pe epotul d ueavoastră care vă seaăă atît de ult, ca să văd cu c e a a face $ Dacă doctorul î îgădu e, bu ca s ar putea du ce să a loc pe o alee l şt tă pe Chaps Elysees, lîgă as vul î faţa căru a te juca altădată, î spuse aa cosultîdul astfel d rect pe du Boulbo ş a căre voce luă d această pr c ă o flex ue atît de sf oa să ş de respectuoasă pe care ar f avuto dacă u sar f adresat ua e Doctorul se îtoarse spre bu căea ca ş cu u era a puţ cult decît sa vat : ' ,

301

Ͷ Duceţ vă la ChapsElysees, doaă, lîgă a s vul de daf care place epotulu dueavoastră Daf ul vă va f pr el c, pur f că După ce a exter at pe şarpele Pytho, Apollo ş a făcut trarea la Delph cu o raură de daf î îă Vo a să se ferească astfel de gere ortal a a alulu ve os Vedeţ că daf ul e cel a vech , cel a veerab l ş aş adăuga Ͷ ceea ce e de are preţ atît î tera peut că precu ş î prof lax e Ͷ cel a fruos at sept c Cu ed c îvaţă o buă parte d şt ţa lor de la bolav , e sît de ulte or îdeaţ a crede că această şt ţă a ͣpac eţ lor" este aceeaş la toţ , ş le place să u ească pe bolavul la al căru căpătî se află, cu vreo observaţ e pe care au îvăţato de la ce pe care au îgr j t î trecut De aceea, doctorul du Boulbo spuse bu c , cu acel surîs f de par z a, care stîd de vorbă cu u ţăra, ădăjdu eşte săl u ească ître bu ţîd o expres e d alectală : ͣPesee că vîtoasele reuşesc să vă adoară, pe cîd cele a puter ce h p ot ce dau greş" ͣD potr vă, doule, vîtul ă î p ed că dea b elea să dor Dar ed c sît suscep t b l " ͣAh !" urură du Boulbo, îcrutîdu ş sprîceele ca ş cu la f călcat pe bătătură, ar so le bu c pe t p de furtuă ar f fost petru el o jur e persoală Or ş cu, u avea prea ult aor propr u ş dat f d că era ş o ͣ te super oa ră", cre dea de dator a sa să u a bă prea ultă îcredere î ed c ă ş ş redobîd se ătatea f lozof că î dor ţa e pas oată de a f l şt tă de pr eteul lu Bergotte, aa adăugă, î spr j ul spuselor lu , că o vară pr ară a bu c care sufer se de o afecţ ue ervoasă, stătuse şapte a îch să î dor torul e de la Cobray, dîdu se jos d pat o dată sau de două or pe săptăă $ Vedeţ , doaă, u aăut pe care u l cuoş tea, dar pe care v laş f putut spue $ Dar, doule, u sî t c pe departe ca ea, d potr vă, ed cul eu u ă poate cov ge să stau cul cată, spuse bu ca, f e că teor le doctorulu o ca pl c t s seră sau d dor ţa de a supue ob ecţ le care sar f putut aduce, î ădejdea că el le ar cobate, ş )+

după ce va f plecat, ar at avea c o îdo ală î legătură cu fer c tul său d agost c Ͷ De buă seaă, doaă, ertaţ expres a, o ul u poate avea toate ţ cel le, dueavoastră aveţ altele, o aveţ pe aceasta Ier a v z tat o casă de săătate petru euraste c î grăd ă, u bărbat stă tea î p c oare pe o bacă, e şcat ca u fa r, cu gî tul aplecat îtro poz ţ e care trebu e să f fost foarte eplăcută Cu îl îtreba ce face, a răspus, fără să se şte, c să îtoarcă vreu p c capul : ͣDoctore, sufăr de reuat s ş sît expus gutura ulu , a şcat prea ult ş î t p ce ă îcălzea astfel pros teşte, gîtul eu era î cotact cu flaelele ele Dacă l aş depărta acu de flaele îa te de a ă răcor , sît s gur că ă aleg cu o îţepeeală ş poate ch ar cu o broş tă", îtradevăr, sar f ales cu ele ͣSîteţ u t p de euraste c", a spus Şt ţ ce ot v a vocat ca să dovedească cotrar ul ? î t p ce toţ bolav case , de săătate aveau a a să se cîtăreas că, astfel îcît d recţ a fu evo tă să puă u lacăt cî tarulu ca e să uş petreacă toată z ua cîtăr du se, el trebu a s l t să se urce pe basculă, căc u vo a c î ruptul capulu să se cîtărea scă Era foarte bucuros că avea a a celorlalţ , fără săş dea seaa că avea a a lu , carel ferea de alta Vă rog să u vă s ţ ţ j g tă de coparaţ e, doaă, căc acest bărbat car e u îdrăzea săş îtoarcă gîtul de fr că să u a u gutura este cel a are poet al t pulu E cea a are tel geţă pe care o cuosc Vă rog să îgădu ţ dea trece drept ervoasă Aparţ eţ aceste fa l ag f ce ş laetab le care este sarea păîtulu uoate lucrur le ar se datoresc ervoş lor E , ş u alţ , au îtee at rel g le ş au copus capodoperele Oe rea o să şt e c odată ce le datorează ş a cu seaă ce ş cît au sufer t e să e dea acest patr o u Gustă o uz că f ă, tablour fruoase, de g găş , dar u şt cît au costat pe ace a care leau vetat, cîte so , plîsete, rîsur spasod ce, ur' t cr , cr ze de ast, ep leps e teaă de oarte care e cea a rea decît toate astea, ş pe care poate că o cu oaşteţ , doaă, adăugă el surîzîd bu c , căc tre )

bu e să ărtur s ţ că la ve rea ea u prea eraţ l şt tă Credeaţ că sîteţ bolavă, poate pr ejd os de bolavă Duezeu «şt e s ptoele căre bol vă îch pu ţ că descoper ţ î dueavoastră Nu vă îşelaţ , le aveaţ Nervos sul este u tator ge al Nu ex s tă boală care să u se te de ue El tă d la tarea d spept c lor, greaţa sarc e , ar t a card ac lor, febr c tatea tuberculoş lor Aceste s ptoe î stare să îşele pe ed c, cu să ul îşele pe bolav ? Ah ! să u credeţ că vă au boala î gluă, u aş apuca să vă îgr jesc dacă aş şt că vă îţeleg Ş ca dovadă, ua spoveda a rec procă e c st tă Va spus că u ex stă ar t st care să a bă o boală ervoasă, ba a ult, adăugă el, r d cîd arătătorul, u ex stă savat are Vo adăuga că dacă el îsuş u este at s de o boală ervoasă, u ex stă, să u ă faceţ să spu e d c bu, c ed c corect de bol ervoase î patolog a ervoasă, u ed c care u spue prea ulte prost , e u bolav pe juătate v decat, după cu u cr t c e u poet care u a face versur ş u pol ţ st u hoţ care uş a exerc tă profes uea Eu, doaă, u ă cred ca dueavoastră albu ur c, a fob a ervoa să a hrae , a aerulu , dar u pot ador fără să ă scol de a b e de douăzec de or ca să văd dacă uşa e îch să Mă ducea să reţ o caeră î casa de să ătate ude a dat er de poetul care u ş putea şca gîtul, căc ître o f e spus, acolo î petrec vacaţa îgr j duă, cîd boala s a agravat ş a obos t prea ult v decîd pe alţ $ Doule, ar trebu cuva să fac o cură s lară ? spuse bu ca îspă tată $ Iut l, doaă Ma festăr le pe car e îe acuzaţ vor ceda î faţa cuv telor ele Apo , aveţ pe lîgă dueavoastră pe c eva foarte puter c pe carel vo u de acu îa te ed cul dueavoastră E boala dueavoastră, supraact v tatea dueavoastră ervoa să Şt u î ce ch p trebu e să vă v dec, dar ă vo fer de aseeea v decare M e de ajus să poru cesc Zăresc pe asa dueavoastră o carte de Bergotte Cîd vă veţ v deca de ervoz tatea dueavoastră, u vă va a plăcea Dar credeţ că aş s ţ îdr tu t )*

×

să sch b plăcer le pe care ea v le procură, cu o tegr tate ervoasă care ar f cu totul capab lă să v le ofere îsăş aceste plăcer sît u leac puter c, poate cel a puter c d toate Nu, eerg a dueavoastră ervoasă u ă supără, l cer ua să dea ascul tare ; vă îcred ţez e Nare decît să dea îapo Pu terea pe care o desfăşura îp ed cîdu vă să vă pl baţ , să îcaţ îdestulător, are decît să o folosească făcîduvă să îcaţ , să c t ţ , să eş ţ , să vă d straţ , î toate ch pur le Să u spueţ că sîteţ obos tă Oboseala e real zarea orga că a ue de precocepute urebu e să îcepeţ pr a u vă a g d la ea Dacă aveţ vreodată vreo că d spoz ţ e, ceea ce se poate tîpla or cu , e ca ş cu aţ aveao, căc va f făcut d dueavoastră o săăt'oasă ag ară, cu spuea ualleyrad Iată, a îceput să vă v dece, de o juătate de oră ă ascultaţ stîd dreaptă, fără să vă f spr j t ăcar o dată, cu pr v rea v oa e, cu a buă, ş c u vaţ dat scaa de acest lucru Doaă, a ooarea să vă salut După ce la îsoţ t pîă la uşă pe doctorul du Boul bo, a îtors î oda a î care aa era s gură, durerea care ă apăsa de a ulte săptăî se r s p , a' s ţ t că aa va zbuc de bucur e ş o va vedea ş pe a ea, a îcercat acea epăsare de a î dura aşteptarea cl pe v toare cîd, lîgă o c eva va f eoţ oat care, î altă ord e de de , este ca teaa pe care o îcerc cîd şt că c eva va tra ca să te sper e pe o uşă îcă îch să ; a vrut să spu ae u cuvît, doar vocea a auţ t ş au pod d t la cr le, a stat ult t p cu capul rezeat de uă rul e , plîgîd, gustîd, acceptîd, îdrăg d" durerea, acu cîd şt a că ea eş s e d v aţa ea, aşa cu s e place să e îflăcără cu pro ecte v rtuoase pe care îprejurăr le u se îgădu e să le pue î apl care Frafo se ă scotea d f re petr u că u lua parte a bucur a oastră Era foarte eoţ oată, căc zbuc se o sceă îgroz toare ître lacheu ş portar carel pîrîse pe acesta I buătatea e , ducesa terve , restab l u s ulacru de pace ş l ertă pe lacheu Căc 20 Ͷ Guerates

).

era buă ş casa e ar f fost u loc deal, dacă ea ar f dat ascultare ͣbîrfelor" Luea aflase de clteva z le că bu ca era bolavă S îcepuse să se tereseze de starea e Sa tLoup 3 scr sese : & u £ ( 4£ u u £ ££ + U pr ete f d de părere că bu ca era doar d spusă (luea u şt a că fusese bolavă), ă rugaseră să ă duc să tîleşc a doua z la Chaps EIysees, ca să e duce să face o v z tă ş să luă parte, la ţară, la o c ă care ă auza N avea c u ot v să reuţ la aceste dopa plăcer Cîd se spusese bu c că,' urîd să dea ascultare sfatur lor doctorulu du Boulbo, ar trebu să asă acu ult la pl bare, a adus ed at vorba de Chaps EIysees IVl ar f fos foarte uşor să o coduc acolo ; I t p ce sar aşeza să c tească, aş putea stab l , cu pr ete e , locul de îtîl re ,ş , dacă aş grăb , aş avea îcă t pul să apuc treul de V lle d'Avray La oetul cove t, bu ca s ţ du se obos tă, u a vru să asă Dar aa, stru tă de du Boulbo, avu eerg a să se supere ş să o facă să asculte Plî gea c t peac la gîdul că bu ca va cădea d ou pra dă acele slăb c u ervoase d care u s ar a sul ge Rareor t p aşa 'fruos ş cald se va er atît de b e petru pl barea e Soarele sch bîdu ş locul, tercala c ş colo, î tră c a frîtă a balcoulu , u sel ele sale estator ce ş dădea p etre c opl te o ep deră călduţă, u halo !de aur edesluş t Cu Fra fo se avusese t pul să tr tă u ͣtub" f ce sale,, e părăs după prîz A fost ch ar destul de fruos d parte că a b evo t să tre la Jup e ca săl roage să coase peler a pe care bu ca o puea la pl bare Eu îsu , îtorcîduă' de la pl barea ea de d ea ţă, a dus cu ea la cro tor ͣDueavoastră îl adu ceţ a c pe tîărul dueavoastră stăpî sau el vă aduce pe dueavoastră, sau vreu vît bu ş orocul vă )/

aduc pe aîdo ?" Deş u îvăţase prea ultă, carte, Jup e respecta, f reşte, s taxa pe care, î c uda stră da lor sale, doul de Guerates o v ola După ce Frajo se plecase ş peler a fusese reparată, bu ca tre bu să se îbrace Refuzîd, cu îcăpăţîare, ajutorul ae , î trebu ult t p săş facă toaleta, ş cu, cîd şt a că era săătoasă, ş cu acea c udată d fe reţă faţă de păr ţ oştr atît t p c t tră esc, dato r tă căre a e trec pe ult ul pla, a găs t că e foarte ego stă petru că u se grăbeşte ş r sca să îtîrz , deş şt a că a îtîl re cu pr ete e ş urează să c ez la V lled'Avray Nerăbdător, a coborît îa tea e , după ce se spusese de două or că era gata î sfîrş t, a ajus, fără să se scuze de îtîrz ere cu se scuza de ob ce î aseeea caz, roş e ş d strată ca oul grăb t care a u tat juătate d lucrur le sale, toc a cîd a ajus la uşa cu gealîc îtredesch să care, fără să le îcălzească cîtuş de puţ , lăsa să tre aerul l ch d, zuză d ş călduţ d afară ca £ cu c eva ar f desch s u rezervor ître z dur le îgheţate ale pala tulu ' Ͷ Duezeule, a u tat că a îtîl re cu pr ete tă , aş f putut să pu altă peler ă A u aer atît de eoroc t cu asta ´ ' A fost zb t că era atît de cogest oată ş a î ţeles că, îtîrz d, pesee se grăb se Cu cobora d b rjă la trarea ale Gabr el, la ChapsE ysees, a văzuto pe bu ca care se îtorsese fără să vorbească ş se îdrepta spre cul ş vech ul pav l o cu zăbrele verz , ude o aşteptase cîdva pe Fraco se Acelaş paz c de atuc era ş acu lîgă ͣarch ză", cîd, ur uîdo pe bu ca care, probab l petru că era greaţă, dusese a la gură, a urcat repede treptele culu teatru rust c, clăd t î jlocul grăd La cotrol, ca î acele c rcur de bîlc ude clowul, gata să tre î sceă ş pl cu fă ă îcasează el îsuş la uşă preţul locur lor, ͣarch za" percepîd trăr le era tot acolo, cu botul e eor ş eregulat, dat cu psos ord ar, cu o boetă cu flor roş ş datele egre peste peruca e roş e Dar u cred să ă f recuoscut Paz cul, reu )ö

ţîd dea a supraveghea verdeaţa cu a căre culoare se asorta u fora lu , stătea de vorbă cu ea

½

$ Va să z că, sîteţ tot a c N aveţ de gîd să e ş ţ la pes e ? spuea el $ De ce să es îa pes e, doule ? Vreţ să f ţ atît de bu ş să spueţ ude aş s ţ a b e decît a c , ude aş putea f a ulţu tă ş avea tot ͣcofor tul" ? Apo , ereu acest dutev o, u e, ş el o d strac ţ e ? E ceea ce uesc eu cul eu Par s ; cl eţ e ă ţ la curet cu tot ce se petrece Iat ă de p ldă, uul care a eş t d cab ă a acu c c ute, u ag s trat, tot ce poate f a suspus E b e ! Doule, ex claă ea ca ş cu ar f fost gata să susţ ă această af r aţ e pr v oleţă Ͷ dacă agetul autor tăţ ar f î cercat să coteste exact tatea Ͷ de opt a , auz ţ , î f ecare z de la Duezeu, cu a suat ora 3 e a c , tot deaua pol t cos, c odată u cuvît a tare decît altul, fără să urdărească vreodată ceva, stă a b e de o juătate de oră săş c tească z arele ş săş facă c le evo îtr o s gură z a ve t La îceput, u a dat seaa, dar seara a spus deodată : ͣIa te u tă, doul de la ora 3 a ve t, poate o f ur t" M a du rut, petru că ă s t legată, a ales cîd e vorba de lue buă Dar a fost foarte ulţu tă cîd l a re văzut a doua z , ş a spus : ͣDoule, u v s a î tîplat c er ?" Atuc a spus că lu u se îtîplase c, dar că soţ a lu ur se ş fusese atît de ͣîtors" îcît u putuse să v ă Avea, f reşte, aerul foarte tr st, vă daţ seaa, erau căsător ţ de douăzec ş c c de a , dar or cu avea aerul ulţu t că se îtorsese a c Se s ţea că de buăseaă fusese tulburat î c le sale tab etur A îcercat săl îbărbătez,, a spus : ͣNu trebu e să vă lăsaţ Ve ţ ca a îa te, veţ avea o că d stracţ e î durerea dueavoas tră" ͣMarch za" ură pe a blîd, căc îş dăduse seaa că protectorul as velor ş al peluzelor o asculta cu buăvo ţă, fără să se gîdeaseă să o cotraz că, păs trîd ofes vă, î teacă, o sab e care avea a degrabă aerul uu struet de x grăd ar e sau al uu atr but hort col

ù

Ͷ Apo , spuse ea, î aleg cl eţ , u pr esc pe f tec e î ceea ce uesc eu saloaele ele N au ele oare aerul de saloae, cu flor le ele ? Cu a cl eţ foarte aab l , u şt u cu se îtîplă, dar totdeaua uul sau altul vrea să aducă o raură de l l ac fru os, de aso e sau de tradaf r , flor le ele preferate Ideea că poate această doaă u va avea o părere buă despre o petru că u aducea c odată c l l ac, c tradaf r fruoş , a făcut să roşesc ş , £h cereîd să scap f z ceşte Ͷ sau să ă judece ua î cotuac e Ͷ cu o părere proastă, a îdreptat spre eş re Dar î v aţă u eşt îtotdeaua a aab l cu ce ce aduc tradaf r fruoş , căc crezîd că ă pl ct sesc, ͣarch za" se adresă : Ͷ Nu vreţ să vă desch d o cab ă ? Ş f dcă refuza : Ͷ Nu vreţ ? adăugă ea, surîzîd ; surîdea d toată a, dar şt u că sît evo pe care u e de ajus să u le plăteşt ca să îe îcerc î acest oet tră grăb tă o fee e prost îbră cată care parcă toca le îcerca Dar u făcea parte d luea ͣarch ze ", căc aceasta î spuse brusc, cu o fe roc tate de sob :

$Na c l ber, doaă $O să trebu ască să aştept ult ? îtrebă efer c ta doaă, roş e sub flor le e galbee Ͷ Ah ! Doaă, î îgădu să vă sfătu esc să vă duceţ î altă parte, căc vedeţ , a aşteaptă do do , spuse ea, arătîduă pe e ş pe paz c, ş a de cît u cab et, celelalte sît î reparaţ e ͣAre u cap de o care plăteşte prost, spuse «ar ch za» Nu e geul cl eţ lor e , u e curată, are res pect, ar f trebu t o oră ca să curăţ după doaa Nu regret ce ba a e " I sfîrş t după o juătate de ceas bu ca eş ş gî d duă că u va îcerca să şteargă, pr tru bacş ş, d screţ a pe care o a festase stîd atîta t p, a bă )%

tut î retragere ca să u au o parte d d spreţul pe care fără îdo ală lar a festa ͣarch za" ş a trat pe o alee, dar îcet, petru ca bu ca să ă poată ajuge cu uşur ţă ş să ş cot ue druul cu e Ceea ce se ş îtplă ua dect Mă gîdea că bu ca avea să spuă : ͣuea făcut să aştepţ ca ult, ădăjdu esc că u ţ ve scăpa pr ete ", dar u rost c u cuvît, astfel îcît, f d ca decepţ oat, a vrut să vorbesc eu cel d tî : î sfrş t, r d cîd och spre ea, a văzut că î t p ce păşea l gă e, î torcea capul î partea cealaltă Mă teea că î este îcă greaţă, a u tat a b e la ea ş a zb t er sul e sacadat Pălăr a e era îtr o parte, avea îfăţ şarea dezordoată ş eulţu tă, faţa cogest oată ş preocupată a uu persoaj care a fost răsturat de o trăsură sau pe care lar scos d tru şaţ Ͷ Ma teut ca u cuva săţ f fost greaţă, bu co ; te s ţ a b e ? a îtrebato (Fără îdo ală că se gîd că u se putea să u răspudă fără să u trezească îgr jorarea : Ͷ A auz t toată coversaţ a d tre ͣarch ză" ş paz c, spuse ea Era cu u se poate a ͣGuerates" ş ͣ c ucleu Verdur " Doae ! î ce tere galaţ erau îveşîtate aceste lucrur Ş adăugă cu sîrgu ţă, vocîd de data aceasta pe arch za e , pe doaa de Sev ge : ͣAscultîdu , credea că pregătesc desfă tăr le ue despărţ r " Iată cuv tele pe care lea spus ş î careş pusese toată f eţea, toată îcl area e petru c taţ , eor a clas c lor, ch ar a ult dect ar f spus de ob ce ş ca ş cu ar f vrut să arate că le stăpîea b e Dar gh cea a degrabă, decît auzea aceste fraze, căc le oră se strîgîd d d ţ cu a ultă putere decît ar f putut expl ca teaa de a vărsa Ͷ Ha de, a spus destul de l şt t, ca să a aerul că au d spoz ţ a prea î ser os, de vree ce ţ e puţ greaţă, dacă vre e vo îtoarce, u vreau să pl b pe ChapsElysees o bu că care suferă de d gest e

ao

Ͷ Nu îdrăzea săţ propu acest lucru d pr c a pr ete lor tă , î răspuse ea B et cop l! Dar de vree ce eşt d spus, e a cu te Ma teut ca u cuva să f observat ch pul î care rost se aceste cuv te Ͷ Ha de, a spus brusc, u te obos vorb d, de vree ce ţ e greaţă, e absurd, aşteaptă cel puţ să aju ge acasă Î sur se tr st ş strîse îa îţelesese că u a trebu a să ascudă ceea ce gh c se îdată, aue că avusese u c atac

Ô

PARuEA A DOUA

CAPIuOLUL ÎNuU

) Ͷ ) )( Ͷ 4 £ Ͷ 4 Ͷ A străbătut d ou Gabr el, pr ulţ ea care se pl ba A aşezat o pe bu ca pe o bacă ş ra dus să caut o trăsură Ea, î a căre a ă s tua totdeaua ca să judec cea a eîseată f ţă, era acu îch să, deve se o parte d luea extraord ară, ş a ult decît uor s pl trecător , era s l t să ascud ceea ce credea despre starea e , să ascud îgr jorarea ea, despre care u aş f pu tut vorb cu a ultă îcredere decît ue stră e Acu, î rest tu a gîdur le, durer le pe care îcă d cop lăr e le îcred ţase petru t deaua Nu u r se îcă Dar era de pe acu s gur Ch ar aluz le e la Guerates, la Mol ere, la coversaţ le oastre î legătură cu cul ucleu, aveau aerul că s t esusţ ute, fără pr c ă, fatast ce, căc eşeau d aceeaş f ţă care poate u va a ex sta î e, petru care u vor a avea c u îţeles, d acel eat Ͷ capa b l dea le cocepe Ͷ d care bu ca va face î curîd parte Ͷ Doule, u vă cotraz c, dar aţ luat oră la e, aveţ uăr De alt ter , u e z ua ea de cosultaţ e urebu e să aveţ u ed c al dueavoastră, căru a u ă pot subst tu , afară ua dacă ar che a î cosult E o chest ue de deotolog e $+

I cl pa î care făcea se ue trăsur , îtl se pe vest tul profesor, E oarecu pr ete cu tata ş cu bu cul, îtreţ îd î or ce caz legătur cu e , care locu a î Gabr el ş , cupr s de o sp raţ e su b tă, îl opr se toca cîd se îtorcea acasă, gîd duă că poate ar f de are folos bu c Dar cu era grăb t, după ce ş a luat scr sor le, ar f vrut să ă coced eze, ş u a putut vorb ^decît urcîdu ă cu el î ascesor, ale căru butoae ă rugă să l las să le aevreze, ceea ce era o a e a lu

$ Doule, u vă cer să o pr ţ pe bu ca, veţ îţelege după cele ce vreau să vă spu, că u e î stare, c , d potr vă, vă rog să treceţ peste o juătate de oră la o acasă, ude ea se va f îapo at $ Să trec pe la dueavoastră, doule ? N c să u vă gîd ţ C ez la strul coerţulu , îa te de c ă trebu e să a fac o v z tă, ă vo îbrăca u a decît ş , culea eoroculu , fracul eu s a rupt, ar celălalt are cheutoare petru decoraţ Faceţ î plă cerea, vă rog, dea u at ge butoaele ascesorulu , pe care u şt ţ să le aevraţ , trebu e să f prevăzător î toate Cheutoarea asta ă face să îtîrz a ult î sfîrş t, d pr ete e petru fa l a duea voastră, dacă bu ca dueavoastră v e îdată, o vo pr Dar vă îşt ţez d a te că u pot acorda de cît u sfert de oră A plecat ua deeît, c u eş se îcă d as cesorul pe care profesorul E, îl puse î şcare ca să cobor, u fără să ă f pr v t cu eîcredere Spue de buseaă că ceasul orţ u e s gur^ dar cîd af ră aseeea lucru, e îfăţ şă această oră s tuată îtru spaţ u edesluş t ş depărtat, u e gîpd că ar avea vreo legătură cu z ua care a ş î ceput ş că ar putea îsea că oartea Ͷ sau pr a er luare î poses e parţ ală a persoae oastre, după care u e va a da druul Ͷ se va putea produce ch ar î această dupăa ază, atît de puţ es gură, î această dupăa ază cîd îtrebu ţarea t pulu este d a te du tă Ţ la pl barea ta, ca sa a îtr o luă cat tateaJ de aer curat ecesară, a stat la îdo ală dacă să e paltoul, sau o trăsură, eşt î b rjă, a toată z ua $

îa tea ta, scurtă, căc vre să te îtorc la t p ca să pr eşt o pr eteă ; a vrea ca î e t pul să f e tot atît de fruos ; habar a că oartea care păşea î t e î alt pla, îtr u îtuer c de epătrus, a ales toca această z ca să tre î sceă, peste cîteva ute, aproape î cl pa î care trăsura va ajuge pe ChapsElysees Poate că ace a pe care urăreşte de ob ce spa a deoseb te c udăţe a orţ vor găs ceva l şt tor î acest so de oarte Ͷ î acest so de pr ćotact cu oartea Ͷ căc ea capătă o îfăţ şare cuos cută, fa l ară, z l că A precedat o u prîz bu ş aceeaş pl bare pe care o fac oae săătoş îtoar cerea î trăsură desch să se suprapue cu pr a e a t gere ; or cît de bolavă ar f fost bu ca, la ura ur elor a ulte persoae ar f putut spue că o salu taseră cîd trecea îtro trăsură desch să, pe u t p uat, la ora şase, îtorcîduse de la ChapsEly sees Legrad , care se îdrepta spre Place de la Co corde, e salută, opr duse cu u aer rat Eu, care u ă despr sese îcă de v aţă, a îtrebato pe bu ca dacă răspusese, aducîdu a te că e suscept b l Bu ca, găs duă fără îdo ală foarte t şuratec, r d că/ îa ca ş cu ar f vrut să spuă : ͣCe are a face ? N are c o îseătate" Da, ad eaor , pe cîd căuta o b rjă, s ar f putut spue că bu ca stătea pe o bacă, î Gabr el, ş că trecuse ceva a tîrz u îtro trăsură desch să Să f fost îsă adevărat ? Baca are evo e de eerg e ca să stea pe o alee Ͷ deş ea este supusă uor au te co d ţ de ech l bru Dar ca o f ţă v e să f e stab lă, ch ar cîd e spr j tă pe o bacă sau îtr o trăsură, e ecesară o tes ue de forţe pe care u le percepe de ob ce , după cu u percepe (petru că ea se exerc tă î toate sesur le) pres uea atosfer că Poate dacă sar face v d î o ş a f lăsaţ să suportă pres uea aerulu , a s ţ , î cl pa care ar preceda d struger oastre, greutatea ter b lă pe care c u ar a eutral zao uot astfel, cîd prăpăst le bol ş ale orţ se desch d î o ş u a ave c de opus tuultulu cu care luea ş propr ul ostru trup se ăpustesc asupra oastră, a susţ e atuc îsăş deea uşch lor oştr , îsuş 31

f orul care e pust eşte ăduva, atuc a sta ch ar e şcaţ î ceea ce crede că u este de ob ce decît po z ţ a egat vă a uu ob ect, eces tă, dacă vre ca pr v rea să stăru e l şt tă ş capul drept, o eerg e v tală,, ş dev e ob ectul ue lupte stov toare Legrad e pr v se cu acel aer u t, petru că atît lu cît ş trecător lor, î trăsura î care bu ca pă rea că sta pe bachetă, l se păruse că ea se prăbuşea, aluecîd îtro prăpast e, agăţîduse cu dezădejde de perele care ab a î a puteau reţ e trupul povîr t, cu părul răvăş t, cu och rătăc ţ , capab l de a a face faţă ureşulu ag lor pe care pup la lor u ra reu şea să le cupr dă Deş îtovărăş tă de e, parcă era cufudată î acea luea ecuoscută î sîtul căre a ş pr se lov tur le ale căror ure le purta cîd o văzu se a ad eaor pe ChapsElyees, cu pălăr a, faţa, atoul răvăş te de îa îgerulu evăzut cu care lup tase M â spus a tîrz u că acel oet al ataculu pesee că o surpr sese cu totul pe bu ca, că poa tel prevăzuse cu ult a îa te, că tră se î aştepta rea lu Fără îdo ală, u şt use cîd va ve acest o et fatal, es gură, ca ş aaţ pe care o îdo ală de acest so î îdeaă rîd pe rîd săş îtee eze ă dejd le esocot te ş bău el le edreptăţ te pe f del tatea etrese lor Rareor îsă se îtîplă ca aceste bol grave, ca aceea care toca o lov se pl , să uş aleagă cu ult îa te do c l ul la bolav îa te de al uc de ; ar acesta să u le cuoască destul de repede î acest răst p, ca pe u vec sau u ch r aş ͣîdato r tor" Este o cuoşt ţă îgroz toare, u atît dator tă sufer ţelor pe care le pr c u eşte, cît c udate outăţ a restr cţ lor def t ve pe care le pue v eţ Vez că or , î acest caz, dar u î îsăş cl pa orţ , c cu lu , ueor cu a a îa te, de cîd hîda a ve t să sălăşlu ască î t e Bolava face cuoşt ţă cu stră ul pe carel aude forfot d î cre erul e F reşte, ul cu oaşte d vedere, dar î deduce ob ce ur le după zgo otele pe care le aude făcîdule cu regular tate E u răufăcător ? îtro d eaţă, u l a aude A plecat Ah ! dacă ar f plecat petru totdeaua ! Seara, îsă, 315

sa reîtors Ce teţ are ? Med cul cosultat, căru a se pue îtrebarea, răspude' ca o etresă adorată pr jură te crezute î cutare z , puse la îdo ală î cutare alta Med cul joacă de alt ter a degrabă rolul serv tor lor îtrebaţ decît acela al etrese E u sît decît şte terţ Aceea pe care o zor , de care u şt că e pe puctul de a e trăda, este îsăş v aţa, ş , deş u o a s ţ aceeaş , a crede î ea, stă î or ce caz la îdo ală pîă î z ua î care ea părăs t î sfîrş t A urcato pe bu ca î ascesorul profesorulu E ş după o cl pă el ve î îtîp area oastră ş e troduse î cab etul său, ude, or cît de grăb t ar f fost, aerul său băţos se sch bă, atît de puter că este ob ş u ţa, ş el o avea pe aceea dea f aab l, ch ar b e d spus cu bolav Cu şt a că bu ca era foarte cultă ş el îsuş era cult, îcepu să c teze t p de două sau tre ute şte versur fruoase î legătură cu vara rad oasă de care e bucurase acu O aşezase îtru fotol u, ar el se retrase î ubră ca să o vadă a b e O exa a foarte aăuţ t ş ă rugă ch ar să las o cl pă s gur Cot uă să o exa eze, apo , după ce sfîrş , deş sfertul de oră era pe sfîrş te, îcepu s ă c teze d ou şte versur î adresă ch ar uele glue destul de f e, pe care aş f preferat să le aud î altă z , dar care ă l şt ră dea b elea, dator tă toulu vesel al ed culu M a adus a te că doul Fall eres, preşed tele Seatulu , avusese, cu ulţ a î ură, fals atac, ş că, spre dezădejdea cocureţ lor să , îş relua se peste tre z le fucţ u le ş acua pregătea, se spuea, o cad datură a ult sau a puţ depărtată la preşed ţ a Republ c îcrederea îtr o grab că îsăătoş re a bu c fu cu atît a depl ă* cu cît, î cl pa î care a tea p lda doulu Fall eres, u hohot de rîs care puse capăt ue glue a profesorulu E ă dezet c d gîdul aceste aprop er Apo , scoase ceasor cul, îcrută îfr gurat spr ceaa văzîd că îtîrz ase cu c c ute, ş , î t p ceş lua răas bu de la o , suă ca să se aducă îdată fracul A lăsato pe bu ca să treacă îa te, a îch s uşa ş l a rugat să spuă adevărul 316

´

Ͷ Bu ca dueavoastră e p erdută, î spuse el E u atac provocat de ure e Ure a u e î s e o boală ortală, dar cazul se pare d sperat Nu trebu e să vă a spu că ădăjdu esc să ă îşel Cu Cottard sîteţ pe î foarte bue Scuzaţ ă, î spuse el, văzîd că trase o caer stă care purta pe braţ fracul profesorulu Şt ţ că c ez la strul coerţulu , ş a a de făcut o v z tă Ah ! v aţa u e presărată ua cu tradaf r , cu cred u la vîrsta dueavoastră î ît se graţ os îa îch sese uşa ş u fec or e călăuzea î at caeră, pe bu ca ş pe e, cîd a auz t şte ţ pete de î e Caer sta u tase să gău rească cheutoarea petru decoraţ , ceea ce a eces ta îcă zece ute Profesorul cot ua să ţ pe î gura are î t p ce o pr vea î prag pe bu că ea care era p erdută Or ce o e foarte s gur A plecat spre casă Soarele scăpata ; se reflecta pe u z d fără sfîrş t dea lugul căru a avea să eargă trăsura oastră îa te de a ajuge î strada ude locu a, z d pe care ubra calulu ş a trăsur pro ectată de aurg se despr dea eagră pe fodul roşu cu u car fuebru pe o oală d? lut d Pope A ajus, î sfîrş t A aşezato pe bu ca î capul scăr , î vest bul, ş a urcat să dau de veste ae Ia spus că bu ca se îtorcea puţ sufer dă, î ura ue aeţel De la pr ele cuv te, ch pul ae at se parox sul ue dezădejd to tuş atît de reseată, îeît a dat seaa că o ţ ea pregăt tă î ea petru z ua es gură ş f ală Nu ă îtrebă c : după cu răutăţ î place să exagereze sufer ţele altora, se părea că, dator tă dragoste , ea u vo a să ad tă că aa e ar f prea greu lov tă, a cu seaă de o boală care poat e at ge tel geţa Ma a treura, plîgea fără lacr , poruc să se chee u ed c, dar cîd Fraţo se îtrebă c e este bolav, u putu răspude, vocea se opr î gîtlej Coborî î' ă cu e, ştergîduş de pe faţă susp ul care o cuta Bu ca aştepta jos, pe caapeaua d vest bul, dar îdată ce e auz , se îdreptă, se r d că ş făcu ae see v oa e cu îa î îfăşurase pe juătate capul 31?

cu u şal de datelă albă, ca să u f e fr g pe scară, după cu î spusese Nu vro a ca aa să observe prea b e faţa alterată, gura str bată ; precauţ uea ea era ut lă : aa se aprop e de bu ca, î sărută îa ca uu Duezeu, o spr j , o r d că pîă la ascesor, cu precauţ u f te, care, os eb t de teaa de a f eîdeîat că ş de a pr c u durer , zvorau d u l ţa celu ce se s te ede de a at ge ceea ce şt e a de preţ ca or ce, dar u r d că ăcar o dată och ş u pr v faţa bolave Poate petru ca aceasta să u se îtr steze la gîdul că vederea e ar putea pr leju el ştea f ce sale Poate de teaa ue durer prea puter ce, pe care u îdrăzea să o îfrute Poate d respect, petru că socotea că u ar f îgădu t să costate fără p etate ura vreue slăb r telectuale pe faţa veerată Poate ca să păstreze a b e, î ură, tactă, ag ea adevăratulu ch p al ae sale, scl p d de tel geţă ş de buătate Astfel urcară ua lîgă alta, bu ca pe juătate ascusă sub şalul e , aa îtorcîd pr v rea î acest t p, o f ţă u a desl p pe a e de ceea ce se putea gh c d trăsătur le sch bate ale bu c pe care f ca e u îdrăz se să le vadă, o f ţă care aţ tea asupră le o pr v re îărur tă, d scretă ş rău prevest toare : aceasta era Fraţo se Nu că ar f ub to s cer pe bu ca (ba ch ar fusese decepţ oată ş scadal zată de răceala ae , pe care ar f dor t să o vadă arucîduse plîgîd î braţele ae sale), dar éra oarecu îcl ată să se gîdească totdeaua ua la rău, păstrase d cop lăr e două îsuş r care parcă ar trebu să se excludă, dar care, cîd se îb ă, se îtăresc : l psa de educaţ e a oae lor d popor care u îcearcă să ascudă pres a ba ch ar groaza durer căşuate î e la vederea ue sch băr f z ce pe care ar f a del cat să pară că u o deosebesc, ş aspr ea ses b lă a ţărăc care sulge ar p le l belulelor îa te de a avea pr lejul să sucească gîtul pu lor de gă ă ş l psa de pudoare care ar îdeao să ascudă teresul pe carel îcearcă, la vederea căr care suferă Cîd, graţ e desăvîrş telor îgr j r ale Fraşo se bu ca fu culcată, ea îş dădu seaa că vorbea cu ult ½

a lese, ca rup tură sau astuparea vreue v şoare, produsă de ure e, fusese fără îdo ală foarte uşoară Atuc ea u vru să se a desl pească de aa, ca să o ajute î cl pele cele a cupl te pe care aceasta avea să le străbată Ͷ E ! fata ea, î spuse ea apuc îdo cu o îă ş ţ îdo pe cealaltă î faţa gur ca să atr bu e această cauză aparetă uşoare d f cultăţ pe care o a îtîp a rost d uele cuv te, ată cu îţ copăt eşt aa f A aerul să crez că o d gest e u e lucru eplăcut ! Atuc och ae se aţ t ră îtî a oară cu pas ue asupra och lor bu c , evrîd să vadă restul feţe sale, ş spuse, îcepîd să depee l sta acelor jură te false pe care u le pute ţ e : Ͷ Maă, te ve v deca î curîd, f e ta îş a o bl gaţ a asta ! Ş cupr zîd dragostea e cea a puter că, toată; vo ţa ca aa e să se v dece, îtr o sărutare căre a le îcred ţa ş pe care o îsoţ cu gîdul, d toată f ţa e , pîă î vîrful buzelor,' o depuse cu u l tate, cu cucer c e, pe f rutea adorată Bu ca se plîgea de u so de aluv ue de plăpu care se depuea tot t pul î aceeaş parte pe p c orul e stîg, pe care u reuşea săl r d ce Dar uş dădea seaa că ea îsăş era de v ă (astfel îcît pe edrept o acuza î f ecare z pe Frafo se că u ͣaşterea" b e patul) Aruca cu o» şcare covuls vă î acea parte ulţ ea acelor spu oase plăpu de lîă f ă care se îgrăădeau ca s pul uu al ce se trasforă repede î prud ş (dacă u se clădeşte pe el u d g), pr depuer le succes ve ale fluxulu Maa ş cu e (a căror c uă Fraco se, per sp cace ş ' j g toare o gh cea d a te), c u vo a s ă s pue că bu ca ar f gr av bol avă, ca ş cu asta ar f putut pr leju plăcere duşa lor pe care de alt ter u avea, ş ca ş cu ar f fost a afectuos să pret de că u era atît de bolavă, î fod d a celaş s ţăît st ct v care ă făcuse să presupu c ă Adree o plîgea prea ult pe Albert e ca să o u bească ult Aceleaş feoee se reproduc de la part cular la ulţ e, î ar le cr ze îtr u războ , cel ce 319

uş ubeşte ţara u o vorbeşte de rău, dar o crede p erdută, o copăt eşte, ş vede lucrur le î egru Fraţo se e era de are folos dator tă îsuş r e dea se l ps de so, de aş săvîrş lucrur le cele a grele Ş cîd se dusese să se culce după a ulte epţ de veghe, era s l ţ să o cheă ab a u sfert de oră după ce ador se, era atît de fe r c tă că putea face lucrur le cele a obos toare ca ş cu ar f fost cele a s ple, îcît, departe de a se strîba, ulţu rea ş odest a se ogl deau pe faţă Dar cîrud veea ora l turgh e ş aceea a pr ulu deju, ch ar dacă bu ca ar f fost î ago e, Fraco se ar f şterso la t p ea să u îtîrz e Nu putea, c u vo a să f e îlocu tă de tîărul e fec or d casă F reşte, ve se de la Cobray cu o părere foarte îaltă despre îdator r le f ecăru a faţă de o ; ar f tolerat ca uul d serv tor oştr să f fost ͣecuv c os" cu o Această îsuş re făcuse d ea o edu catoare atît de ob lă, atît de per oasă, atît de ef cace, îcît u avusese c odată serv tor or cît de str caţ care să uş f sch bat repede, să uş f c opl t co cepţ a lor de v aţă, ajugîd să u se a at gă de u ba ş să se repeadă Ͷ or cît de puţ serv ab l ar f fost pîă atuc Ͷ ca să a d î ş să uă lase să ă obosesc ducîd cel a c pachet Fraşo se co tractase tot la Cobray Ͷ ş portase la Par s Ͷ o b ce ul dea u putea îdura c u ajutor î uca e Parcă ar f ocărîto cel ce ar f vrut să dea o îă de ajutor ş u serv tor au pr t săptăî dea rî dul vreu răspus d parte la salutul lor at al, au plecat ch ar î vacaţă fără ca ea să ş f luat răas b u d e l a e ş f ă r ă ca el s ă f gh c t p e t r u c e, î real tate d s gurul ot v că vo seră să facă o par te d treaba e , îtro z cîd era bolavă I acest o fet, cîd bu c î era atît de rău se părea că treaba "î reveea îdeoseb Nu vo a, ea, care era t tulară, să lase să se fure rolul î aceste z le de gală De aceea, tîărul e fec or d casă, îlăturat de ea, u şt a ce să facă ş , eulţu t că, luîd p ldă de la V ctor , î lu ase hîrt a de scr s d b rou, se apucase, a ult, să a voluele ( de versur d b bl otecă Le c tea, o ju ătate de z , d ad raţ e petru poeţ care le scr se seră, ar î restul t pulu său, ca să presare cu c taţ +)

scr sor le pe care le scr a pr ete lor să de la ţară F reşte, credea că ulu eşte astfel Dar cu u prea avea ş r î de le sale, î el se cu băr se aceea că aceste poee, găs te î b bl oteca ea, erau lucrur pe care toată luea le cuoştea ş la care te poţ refer curet Astfel îcît scr d acestor ţăra a căror u re o scota, îş îb a propr le reflecţ cu versur de Laart e, ca ş cu ar f spus : c e va tră va vedea, sau ch ar : buă z ua D pr c a sufer ţelor care o ch u au, se îgă du bu c să a orf ă D eoroc re, dacă aceas ta le al a, ea sporea î acelaş t p ş doza de albu ă Lov tur le pe care le dest a bol care se cu bă r se î bu ca ereau î gol, toca ea, b etul e trup terpus le pr ea, fără ca să se plîgă decît pr tru geaăt slab Iar durer le pe care le pr c u au u erau cupă te de u b e pe care u l putea face Boala cupl tă pe care a f vrut so stîrp , ab a dacă o at sese uşor î treacăt, dar o exasperase ş a ult grăb d poate cl pa î care capt va va f sfî ş ată î z lele cîd doza de albu ă era prea are Cot tard, după o cl pă de şovă re, rdfuza orf a Acest o atît de eîseat, atît de cou, avea, î acele scurte răst pur cîd ch bzu a, cîd pr ejd le uu trata et sau al altu a se luau la îtrecere î el pîă ce se oprea la uul d ele, acea ăreţ e a uu geeral care, vulgar î restul v eţ , e şcă pr hotărîrea sa î cl pa î care soarta patr e este î joc, cîd, după ce a ch bzu t o cl pă, adoptă părerea care, d puct de ve dere l tar, e cea a cu te : ͣRez steţă la răsăr t" Or cît de puţ ă ădejde ar f stăru t d puct de ve dere ed cal de a pue capăt aceste cr ze de ure e, r ch u trebu au obos ţ Dar, pe de altă parte, cîd bu ca u lua orf ă, durer le e deveeau de esufer t; repeta îtr ua o au tă şcare pe care ua cu greu o făcea fără să geaă : î bua parte sufer ţa este u so de evo e a orga sulu de a deve coşt et de o stare ouă carel el şteşte, de a ob şu ses b l tatea cu această stare Poţ deoseb acest zvor al durer î cazul st gherel lor pe care u toată luea le pr veşte ca atare îtro oda e pl ă de u fu cu ros 21 Gue

321

pătruzător, do oae grosola vor tra ş ş vor vedea de treabă, al tre lea, de o plăadă a subţ re,, va trăda o turburare ecurată Năr le lu vor aduleca ereu, cu el şte, rosul pe care, parese, ar trebu să îcerce să ul s tă ş pe care se va strădu de f ecare dată săl facă să adere, pr tr o cuoaştere a exactă, la rosul său st gher t Acestu fapt se datoreşte fără îdo ală îprejurarea că o preocupare adîcă te îp ed că să te plîg de durere de d ţ Cîd bu ca suferea astfel, pe frutea e lată ş ov curgea sudoarea, ăclă du şuv ţele albe de păr ş , dacă credea că u era î oda e exclaa : ͣAh ! e îgroz tor !" dar dacă o ză rea pe aa, îş adua 'ua decît toată eerg a ca să şteargă de pe faţa urele durer sau, d potr vă, repeta aceleaş va ete, îsoţ dule cu expl caţ care dădeau retrospect v alt îţeles acelora pe care aa le putuse auz : ´Ͷ Ah ! fata ea, e îgroz tor să sta î pat pe soa rele ăsta fruos, cîd a vrea să te duc să te pl b , plîg de c udă îpotr va prescr pţ lor voastre , Dar u putea îfrîa geaătul pr v r lor e , sudoarea de pe frute, tresăr rea covuls vă, ua decît îă buş tă, a ebrelor e Ͷ Nu ă doare, ă plîg petru că u stau b e, î s t părul răvăş t, e greaţă, a lov t de perete Iar aa, la p c oarele patulu , ţ tu tă de această sufer ţă ca ş cu pătruzîd cu pr v rea această fru te îdurerată, acest trup care tă u a boala, ea ar f tre bu t ^să sfîrşească pr a o at ge, pr a o lua cu s e, aa spuea : Ͷ Nu, ă cuţă, o să te lăsă să sufer astfel, o să găs ceva, a rabdă o cl pă, î îgădu să te î brăţ şez fără să te şt ? Aplecîduse deasupra patulu , cu p c oarele îu a te, pe juătate îgeuch ată, ca ş cu pr u l ţă ar avea a ulţ sorţ de a zbut să se îpl ească darul pas oat al f ţe sale, ea pleca spre bu ca toată v aţa e , î faţa e , ca îtru cal c u pe care l ît dea, îpodob t cu rel efur de grop ţe ş de cute atît de pa s oate, atît de dezolate ş atît de g gaşe, îcît u şt a dacă erau săpate de dalta uu sărut , al uu susp sau ++

al uu surîs Ş bu ca, îcerca, la rîdul e , să ş î t dă spre aa faţa , care era atît de sch bată îcît, fără îdo ală, dacă ar f avut puterea să asă d casă, a f reeuoscuto decît după paa de la pălăr e ură sătur le e parcă se s leau îtro străda e care o îdepărta de or ce, să se potr vească, ca î acele şed ţe de odelaj, uu au t odel pe care ul cuoştea A ceastă ucă a sculptorulu se aprop a de sfîrş t, ş dacă faţa bu c , se îpuţ ase, î aceeaş ăsură se ş îăspr se V ele care o străbăteau parcă u erau acelea ale arure , c ale ue p etre a zgruţuroase Veş c aplecată îa te d pr c a greutăţ de a resp ra ş î acelaş t p îdo tă d cauza obosel , faţa e ec opl tă, redusă, cupl t de expres vă, parcă era, îtro sculptură pr t vă, aproape pre stor că, ch pul aspru, v olaceu, roşcova, dezădăjdu t al vreue sălbat ce paz ce de orît Dar opera u era îcă pe deatregul săvîrş tă î ură, va trebu să o sparg , apo să cobor î acest orît Ͷ pe care la păz t cu atîta greutate, cu acea zgîrc re cupl tă îtruu d acele oete cîd, potr v t expres e populare, u a şt căru sfît să te îch , f dcă bu ca tuşea ş străuta ult, a urat sfatul ue rude care susţ ea că, dator tă spec al stulu X, va f î tre z le î afară de or ce pr ejd e Oae de lue spu aseeea lucru despre ed cul lor, ş sît crezuţ , aşa cu Fraşo se credea î reclaele d z are Spec al stul sos cu trusa lu pl ă de toate gutura ur le cl eţ lor să , ca burduful lu Eol Bu ca refuză răsp cat să se lase exa ată Iar o , st gher ţ d pr c a spec al stulu care se derajase degeaba, ea supus dor ţe sale dea e v z ta asur le respect ve care aveau totuş c El susţ ea cotrar ul, spuîd că grea sau col cele, boala de ă sau d abetul sît o boală de as ed bu tă El spuea f ecăru a : ͣIată u coret pe care ar pl ăcea s ă l r evăd N u aş teptaţ pr ea ul t Vă vo scăpa de el cu cîteva pucte de foc" Ne gîdea, f r eş te l a cu totul al tceva uotuş , e î tr ebar ă : ͣSă e scape de ce ?" î puţ e cuv te, toate asur le oastre erau bolave ; el u se îşeală decît puîd lu crul la prezet Căc îcă a doua z , exaeul ş pasa +

etul său prov zor u îş îpl ră efectul F ecare a vea gutura ul ostru Cu îl îtîl pe stradă pe tata scuturat de accese de tuse, surîse la gîdul că u e şt utor ar putea crede că boala se datora terveţ e sale Ne exa ase î oetul î care era deja bolav Boala bu c pr leju ultora ocaz a să a feste o s pat e exces vă sau eîdestulătoare, care ea sur pr s tot atît de ult ca ş îprejurarea dator tă căre a u ş alţ e descopereau legătur de c rcustaţă sau ch ar de pr ete e pe care u le a f bău t Do vez le de teres date de ce ce veeau ereu să se foreze, e destă u au grav tatea ue bol pe care pîă acu o desluş se îdeajus, o despărţ se de le de pres dureroase îcercate î aprop erea bu c , îşt ţate telegraf c, suror le e u se ur ră d Cobray Descoper seră u art st care le oferea şed ţe de uz că de caeră exceletă, î aud ţ a căre a credeau că găsesc, a b e decît la căpătî ul bolave , o reculegere, o îălţare dureroasă, a căror foră avu darul dea se părea eob şu tă Doaa Sazerat scr se ae , dar ca c eva de care o logodă str cată pe eaşteptate (ruptura era dreyfus sul) ea despărţ t pe vec î sch b, Bergotte ve să petreacă z l c cîteva ore cu e î plăcuse totdeaua să se ac ueze cîtva t p î ace eaş casă ude u trebu a să facă efortur , altădată ca să vorbească fără să f e îtrerupt, ar acu ca să tacă îdelug, fără să f e sol c tat să vorbească Căc era grav bolav, u spueau de albu ur e, ca bu ca După spusele altora, avea o tuoare Slăbea văzîd cu och ; urca cu greutate scara oastră ş o cobora îcă ş a aevo e Deş se spr j ea de paraclîc, se pot c ea adesea ş cred că ar f stat acasă, dacă u s ar f t terrîut că ar p erde cu desăvîrş re ob ce ul, pos b l tatea de a eş , el, ͣoul cu bărbuţă", pe carel cuoscuse, u de ult, spr te Nu a vedea de loc ş se îp e d ca ch ar la vorbă Dar î acelaş t p, d potr vă, total tatea operelor sale cuoscute ua de l teraţ pe t pul cîd doaa Swa patroa sf oasele lor străda de îprăşt ere, acu spor te ş puter ce î och tuturor, dobîd se o +*

ea poe tă putere de expas ue î arele publ c Fără îdo ală, se îtîplă ca u scr tor să ajugă ce lebru ab a după oarte Dar el as stă îcă î v aţă ş î t pul îa tăr lu treptate, dar lete spre oartea pe care îcă o at sese, la aceea a operelor sale spre Keue U autor ort e cel puţ lustru fără oboseală Străluc rea uelu său se opreşte la p atra orîtulu Glor a u l pl ct seşte î surz ea soulu veş c Dar î pr v ţa lu Bergotte, at teza u era pe deatregul îpl tă El tră a îcă îdeajus ca să sufere de pe ura tuultulu M şcă îcă, deş cu greutate, î t p ce operele lu , zburdal ce ca şte f ce pe care le ubeşt , dar a căror t ereţe v e ş plăcer zgootoase te obosesc, tîrau z l c o ad rator la p c oarele patulu său V z tele pe care le făcea acu cădeau petru e cu cîţ va a prea tîrz u, căc ul a ad ra atît de ult Ceea ce u e î cotraz cere cu acea creştere a reuelu său O operă a rareor pe de a tregul îleasă ş v ctor oasă, fără ca aceea a uu alt scr tor, îcă obscur, să f îceput să subst tu e î cîteva ţ a d f c le u ou cult acelu a care aproape a sfîrş t să se puă I cărţ le lu Bergotte pe care le rec tea adesea, frazele sale erau atît de l pez î och e ca propr le ele de , ca ob lele d oda a ea ş trăsătur le* de pe stradă uoate lucrur le se desluşeau lese î ele, dacă u aşa cu le văzuse totdeaua, cel puţ aşa cu ob şu a dea le vedea acu Or , u scr tor ou îcepuse să publ ce şte opere î care raportur le d tre lucrur se deosebeau atît de ult de acelea care le legau de e, îcît u îţelegea aproape c d ce scr a Spuea de p ldă : ͣFurtuur le de strop t ad rau bua îtreţ ere a şoselelor" (ceea ce era uşor, lueca dea lugul acestor şosele) ͣcare poreau d c c î c c ute de la Br ad ş de la Claudel" Atuc u a îţelegea c, căc ă aşteptase la u ue de oraş ş el î dăduse uul de persoaă Dar s ţea că u fraza era prost alcătu tă, c eu u sît destul de tare ş de spr te ca să erg pîă la capăt î re lua avîtul, ă ajuta cu î le ş cu p c oarele ca să ajug la puctul de ude vo vedea raportur le o 325

d tre lucrur Dar de f ecare dată, cîd ajugea aproa pe la juătatea fraze , cădea d ou ca a tîrz u la cazară, cu pr lejul exerc ţ ulu căru a se spuea port c Nu e a puţ adevărat că avea petru oul scr tor ad raţ a pe care o are u cop l stîgac , căru a se pue ota zero la g ast că, faţă de altul a îdeîat c De atuc la ad rat a puţ pe Bergotte a căru l pez e sa părut că este o suf c eţă A fost u t p cîd recuoştea de buă seaă lucrur le cîd le p cta Froet ş u le recuoştea cîd le p cta Reo r Oae de gust e spu astăz că Reo r este u are p ctor d veacul al XlXlea Dar af rîd acest lucru, u tă u pul ş că a trebu t ult, ch ar î pl veac al XXlea, ca Reo r să f e socot t drept a rt st Ca să reuşească să f e astfel recuoscuţ , p ctorul or g al, ar t stul org al, procedează ca ocul şt urataetul cu p ctura, cu proza lor, u e totdeaua plăcut Cîd a ter at, spec al stul e spue : ͣPr v ţ acu Iată că lu ea (care a fost creată o dată, c de atîtea or de cîte ,or sa v t u art st or g al) se îfăţ şează cu totul deoseb tă de cea veche, dar foarte l pede N şte fee trec pe stradă, deoseb te de cele de altădată, deoarece sît şte Reo r, d ace a î care r efuza od oară să vede fee urăsur le de aseeea sît şte Reo r, ş apa, ş cerul : dor să e pl bă î pădurea care seaăă cu aceea care î pr a z se părea or ce afară de pădure, ş de p ldă o tap ţer e cu ulte, uaţe, dar î care l p seau toca uaţele propr pădur lor Aşa este u versul ou ş trecător, care toca a fost creat Va dura pîă la v toarea catastrofă geolog că, pe care o vor dezlăţu u p ctor ou sau u scr tor ou, or g al Cel cel îlocu se î och e pe Bergotte u ă obosea pr coereţa, c pr outatea, perfect coeretă, a raportur lor pe care u ă ob şu se să le urăresc Puctul, totdeaua acelaş , ude s ţea că recad, d ca det tatea f ecăre op t r p e care trebu a să o fac De alt ter , cîdo datăd tr o e putea ur ăr pe scr tor pîă la capătul fraze sale, ceea ce! vedea era~ totdeaua de u co c;de* u adevăry de u* +/

farec, aseeea acelora pe care le găs se od oară î lectura lu Bergotte, dar a desfătătoare Mă gî dea că, acu cîţ va a , Bergotte î ofer se o pr e re a lu aseeea cu aceea pe care o aştepta de la uraşul său Ajugea să ă îtreb dacă este oarecare adevăr î această deoseb re pe care o face totdeaua ître artă, care u este a îa tată ca pe t pul lu Hoer, ş şt ţa cu progrese cot u Poate că arta seaăă, d potr vă, î această pr v ţă, cu şt ţa ; f ecare ou scr tor or g al se pare î progres faţă de acela care l precedase ; ş c e spuea că peste douăzec de a , cîd vo şt să îsoţesc, fără să obosesc, pe oul scr tor de astăz u se va v altul, î faţa căru a actualul se va grăb să^l ajugă pe Bergotte? Ia vorb t acestu a d ură despre oul scr tor El ă dezgustă a puţ de el îcred ţîdu că arta lu e zgruţuroasă, uşoară ş goală, decît povest du căl văzuse, seăîd, le t cu Bloch Această ag e se prof la de acu îa te pe pag le scr se ş u a a socot t costrîs la osteeala de al îţelege Dacă Bergotte la vorb t de rău, cred că a făcuto a puţ d geloz e petru succesul său, decît d ecuoaşterea opere sale Nu c tea aproape c Aproape cea a are parte a gîd r lu trecuse d te î cărţ le sale Slăb se, ea ş cîd ar f fost operat de ele Ist ctul său de Reproducere ul a îdea la act v tate, acu cîd dăduse aproape tot ce gîdea Ducea v aţa vegetat vă a uu covalescet, a ue lehuzş ; och să fruoş stăru au e şcaţ , oarecu îărur ţ , ca och uu o ît s pe alul ăr care pr veşte îtro vagă rever e f ecare c val Nu îcerca c o reuşcare f dcă ă teresa a puţ decît od oară să stau de vorbă cu el Era î aseeea ăsură oul ob ce ur lor, îcît, o dată ce le adoptase, cele a s ple ca ş cele a luxoase î deveeau cîtva t p d spesab le Nu şt u cel îdeă să v ă îtî a oară, dar î ură veea î f e care z petru ot vul că ve se î aju Sosea l ; o acasă ca ş cu sar f dus la cafeea, ca să u se vorbească, ca să poată Ͷ rareor Ͷ vorb ,'astfel îcît a f putut, la ura ure , găs u se că îh rea oastră îl eoţ oează sau că place să stea de vorbă OÈ

cu e, dacă a f vrut să trag vreo cocluz e de pe ura ue aseeea as du tăţ , dar ea u era d fe retă ae , ses b lă la or ce putea f pr v t ca u oag u adus bolave sale Ş spuea I f ecare z : ͣNu u ta a cu seaă să ulţueşt " A pr t Ͷ ateţ e d scretă de fee e, ca cea ul pe care l serveşte, ître două şed ţe de poză, tova răşa uu p ctor Ͷ supl et gratu t la acelea pe care le făcea soţul e , v z ta doae Cottard Veea să e ofere ͣcaer sta" e , ar dacă prefera u bărbat, avea să ͣporească î căutarea" lu , ba a ult, î faţa refuzulu ostru e spuse că ădăjdu a cel puţ că asta u era d partea oastră o ͣscuză", cuvît care î luea e îseaă u fals pretext ca să u pr o v taţ e Ne îcred ţa că profesorul, care u vorbea c odată acasă de bolav lu , era atît de tr st ca ş cu ar f fost vorba de ea Se va vedea a tîrz u că dacă asta ar f fost adevărat, ar f îseat totodată prea pu ţ ş prea ult, d partea celu a ecred c os ş celu a recuoscător soţ Oferte tot atît de folos toare ş espus a eoţ o ate pr a era lu (care era o îb are a cele a îalte tel geţe, a cele a ar buătăţ ş a ue expres d cele a fer c te) î fură adresate de arele duce oşte tor de Luxeburg îl cuoscuse la Balbec ude ve se să o vadă pe ua d ătuş le lu , pr c pesa de Luxeburg, cîd era doar cote de Na ssau Se îsurase peste cîteva lu cu ferecătoarea f că a uu alt pr c pe de Luxeburg, peste ăsură de bogată, căc era f ca u că a uu pr c pe căru a î aparţ ea o îtrepr dere esă de fă ă I ura aceste căsător , areleduce de Luxeburg care avea cop ş l adora pe epotul său Nassau, ceru Caere să aprobe ş reuş ca acesta să f e recuoscut drept areduce oşte tor Ca î toate căsător le de acest so , or g ea aver este o p ed că, după cu este ş cauza ef c etă î a tea de acest cote de Nassau ca de uul d ce a rearcab l t er d cîţ a îtîl t, stu t îcă de pe atuc de o dragoste ohorîtă ş răsuătoare petru logod ca lu A fost foarte şcat de scr sor le pe care u îcetă să le s cr e cît t p bu ca fu bolavă, ş î +,

saş aa, eoţ oată, repeta, tr stă, o expres e a are sale : ͣSev ge u sar f expr at a b e" î z ua a şasea, aa, ca să asculte de rugă ţ le bu c , trebu să se despartă u oet de ea ş să s uleze că se duce să se od hească Aş f vrut ca Fra ţo se să u se şte, petru ca bu ca să adoară I c uda rugă ţ lor ele, ea eş d o da e ; cu steţ ea ş pes sul e o cos dera p erdută Ar f vrut dec să dea toate îgr j r le cu put ţă Dar se spusese că ve se u lucrător electr c a, foarte vech la f ra lu , cuatul patroulu său, st at î ob lul ostru, ude veea de ulţ a să lucreze, ş a cu seaă de Ju p e Acest lucrător fusese cheat îa te ca bu ca să se f îbolăv t M se pare că sar f putut să se spu ă să plece sau să aştepte Dar protocolul Fraşo se u îgădu a aseeea purtare, ar f fost cuv c oasă cu acest o de treabă, starea bu c u a avea c o portaţă Cîd, peste u sfert de oră, exasperat, a dus să o caut î bucătăr e, a găs to stîd de vorbă cu el pe pal erul scăr de serv c u, a căre uşă era desch să, procedeu care avea avatajul de a îgădu , dacă uul d o veea, de a s ula că toca avea să se des partă, cu eajusul dea pr c u şte curete îgroz toare Fraşo se se despărţ dec de lucrător, u fără să f str gat după el şte copl ete, pe care le u tase, petru soţ a lu ş cuatul său Gr jă caracter st că, de la Cobray, dea u f l ps tă de del cateţe, pe care Fraţo se o purta ch ar î pol t ca exteră Negh ob îş îch pu esc că ar le d es u ale feoeelor soc ale sît o uată ocaz e de a pătrude a adîc î su fletul oeesc ; ar trebu , d potr vă, să îţeleagă că toca coborîd î adîe ea ue d v dual tăţ , ar avea sorţ să pr ceapă aceste feoee Fraţo se repe tase de de or grăd arulu d Cobray că războ ul este cr a cea a esăbu tă ş c u preţu eşte a ult decît v aţa Or ", cîd zbuc războ ul rusojapoez, Şe s ţea st gher tă faţă de ţar, petru că u trase î războ ca să ajută pe ͣb eţ ruş ", ͣde vree ce e al eţaseră cu e ", spuea ea Nu găsea că e del cat faţă de N colae al IIlea care avusese totdeaua ͣcuv te atît de bue petru o " ; era u efect al acelu aş cod 329

care ar f îp ed cato să refuze de la Jup e u păhăruţ care şt a că va ͣzădăr c d gest a", ş dator tă căru a, î preaja orţ bu c , ar f crezut că săvîrşeşte u lucru tot atît de oralde care cos dera că Fraţa este v ovată f dcă răăsese eutră faţă de Japo a, dacă u sar f dus să se scuze î persoaă faţă de acest brav lucrător electr c a care se oste se atît de ult A scăpat d fer c re foarte repede de f ca Fra ͻţo se care avea să l psească a ulte săptăî La ob şu tele sfatur care se dădeau la Cobray fa l e uu bolav : ͣN aţ îcercat o călător e cît de că, sch barea aerulu , redobîd rea pofte de îcare" etc, ea adăugase deea aproape u că pe care aue ş o făur se ş pe care o ş repeta or de cîte or o vedea , fără să' obosească de fel ca ş cîd ar f vrut să o îf gă î capul altora : ͣAr f trebu t să se îgr jească îcă de la îceput" Ea u preco za u so de cură a degrabă decît alta, cu cod ţ a ca aceasta să f e Iar Frafo se vedea că se dădea prea puţ e doctor bu c Cu, după ea, ele u slujesc decît săţ str ce stoacul, era fer c tă, dar a ult îcă u l tă Avea î sudul Fraţe şte ver Ͷ relat v bogaţ Ͷ a căror f că îbolăv duse î pl ă adolesceţă, ur se la douăzec ş tre de a ; î aceşt cîţ va a , tatăl ş aa, se ru aseră cu doctor le, cu doctor , cu peregr ăr le, d tro ͣstaţ ue" terală îtr alta, pîă la deces Or , asta se părea Frafo se u so de lux d partea acestor păr ţ , ca ş cu ar f avut ca de curse, u castel E îş ş , or cît erau de îh ţ , se îdreau cu aseeea cheltu el Sărăc seră, p eduseră tot, a cu seaă averea cea a de preţ, cop lul lor, dar le plăcea să repete că făcuseră petru ea atît, ba a ult decît oae ce a bogaţ î ăgulea îdeoseb razele ultrav olete, la acţ uea cărora o expuseseră pe eoroc tă de a ulte or pe z , t p de a ulte lu uatăl, îgîfat î durerea sa de u so de glor e, apuca să vorbească ueor de f ca lu ca de o stea de Operă petru care se ru ase Fraco se u era ses b lă la~ atîta puere î sceă ; aceea care îsoţea boala bu c se părea ca săracă, buă petru o boală pe scea uu c teatru de prc*v c e , )

La u oet dat, ure a se răsfrîse asupra och lor bu c Cîteva z le, u a văzu deloc Och e u erau c decu ace a a ue oarbe c răîeau ace aş A îţeles că u a vede, ua după c udăţe a su pîsulu cu care te îtîp a cu desch dea uşa, pîă ce lua îa ca să spu buă z ua, surîs care îcepea prea de vree, ş stăru a e şcat pe buzele e , f x, dar totdeaua d faţă ş îcercîd să f e văzut d toate părţ le, căc u a avea ajutorul pr v r ca sl îdrepte, să d ce oetul, d recţ a, săl puă la puct, săL facă să var eze pe ăsură ce îţ sch ba locul sau cel ce tra îş od f ca expres a ; căc răîea s gur fără u surîs al och lor care ar f îtors oarecu de la el ate ţ a v z tatorulu , ş dobîdea astfel, î stîgăc a lu , o portaţă covîrş toare, dîd pres a ue aab l tăţ exagerate Apo vederea reve dea b elea ş boala ră tăc toare trecu de la och la urech Cîteva z le, bu ca fu surdă Cu î era teaă dea f surpr să de trarea eaşteptată a cu va, pe care u lar f auz t trîd (deş era culcată dea lugul peretelu ), îtorcea ereu brusc capul spre uşă Dar şcarea' gruazulu era stîgacer căc u te^ ob şu eşt î cîteva z le cu aseeea, răstur are a rîdu el , dacă u dea pr v şte zgoote, cel puţ dea asculta cu och î sfîrş t, durer le scăzură, dar greutatea dea se expr a spor Era s l ţ să o pue să repete aproape tot ce spuea Bu ca, dîduş acu seaa că o a îţelege, reuţă dea a rost u s gur cuvît ş stătea e ş cată Cîd ă zărea, avea u so de tresăr re ea ce că rora le l pseşte deodată aerul, vrea să vorbească, dar art cula doar şte suete care u se puteau îţelege Stăpî tă atuc de îsăş eput ţa e , lasă să cadă capul pe peră, se lugea î pat, cu faţa gravă, de ar ură, cu le e şcate pe cearşaf, sau ocupîdu se de u lucru cu totul ater al ca acela de a ş şterge degetele cu bat sta Nu vo a să gîdească Apo , îcepu o ag taţ e stăru toare Dorea ereu să se scoale Dar o îp ed ca eît putea, de teaă ca u cuva să ş dea seaa eă este paral zată îtr o z , cîd o lăsase o cl pă s gură, a găs to sculată, î căaşa de oapte^ îcercîd să desch dă fereastra ´ 331

Cîd o văduvă care se arucase î are fusese sal vată la Balbec, îpotr va vo ţe e , ea î spusese (îp să poate de ua d acele pres ţ r pe care le c t ueor î sterul totuş atît de edesluş t al v eţ oastre orga ce, dar î care parese că se răsfrîge v torul), că u poate f cruz e a are ca aceea de a sulge o dezădăjdu tă de la oartea pe care a dor t o ş dea o reda art r ulu e Ab a a avut t pul să o spr j pe bu ca, ea sus ţ u îpotr va ae o luptă aproape brutală, apo î v să, după ce o aşezase cu forţa îtru fotol u, îcetă dea a vrea, dea a regreta, faţa e deve epăsă toare ş îcepu să ş cureţe cu gr jă f rele de blaă pe care le lăsase pe căaşa e de oapte u atou cu care o acoper se Pr v rea e se sch bă cu totul, adesea el şt tă, du oasă, rătăc tă, u a era pr v rea e de altădată, c pr v rea ursuză a ue fee bătrîe care spuea prost uot îtrebîd o dacă u dorea să o p eptee, Fra co se sfîrş pr a se cov ge că bu ca î sol c ta acest lucru Ea aduse şte per , şte p epte , apă de colo e, u capot Spuea: ͣAsta o poate slăb pe doaa Ae dee, dacă o p eptă; or cît de slab a f , poţ f totuş p eptăat" Ad că, u e şt c odată prea slab astfel î cît altc eva, î ceea cel pr veşte, să u te poată p ep tăa Dar cîd a trat î oda e, a văzut î î le e loase ale Fraţo se , îcîtată, ca ş cu ar f fost pe cale să redea bu c săătate, sub revărsarea uu păr îbătrî t care avea puterea de a îdura cotac tul p epteulu , u cap care, capab l de a sta î poz ţ a care se dăduse, se ăru a îtru vîrtej eîcetat î care sle rea puter lor altera cu durerea M a dat seaa că se aprop e oetul î care Fraco se avea să sfîrşească această operaţ e, ş u îdrăzea să o zoresc spuîdu : ͣDestul", de teaă că u va da ascultare Dar a repez t î sch b cîd, cu o oceţă feroce, Fraţo se aprop e o ogl dă, ca bu ca să vadă dacă e b e p eptăată A fost a îtî fer c t că o putuse sulge la t p d î le e , îa te ca bu ca, d aprop erea căre a îdepărtase cu gr jă or ce ogl dă, să f zăr t d greşeală o ag e a e pe care u ş o putea +

îch pu Dar, d păcate, cîd a aplecat peste a cl pă spre ea ca să sărut această fruoasă frute pe care Fraco se o obos se atît de ult, ea ă pr v cu u aer u t, eîcrezător, scadal zat : u ă recuoscuse După părerea ed culu , era u s pto că coges t a cerebrală progresa Cre erul trebu a degajat Cottard şovă a Frafo se ădăjdu a o cl pă că se vor pue ve tuze ͣclar f cate", ale căror efecte le căută î d cţ oarul eu, dar u putu da de ele Ch ar dacă ar f spus sca r f cate î loc de clar f cate, ş tot ar f găs t adject vul, căc ul căuta c la l tera c, c la spuea, îtr adevăr, ͣclar f cate", dar scr a (ş credea pr urare că aşa se scr e) ͣesclar f cate" Cottard preferă l p to r le, ceea ce o decepţ o a Cîd a trat peste cîteva ore la bu ca, l p ţ de ceafa, de tîplele, de urech le e , c şerp egr se suceau î părul e îsîgerat, ca î acela al Meduze Dar pe faţa e pal dă ş îpăcată, cu desvîrş re e şcată, a văzut och e fruoş de altădată, desch ş , lu oş ş l şt ţ (poate ş a îcărcaţ cu tel geţă decît îa te de a se f îbolăv t, petru că, cu u putea vorb , u avea vo e să se şte, îcred ţa ua och lor gîdul e , gîdul care poate reîv a ca pr geeraţ e spotaă dator tă cîtor va p cătur de sîge pe care le scoţ ), och e blîz ş l ch z ca ule ul, pe care focul d ou apr s, care ardea, lu a î faţa bolave u versul recucer t L ştea e u a era îţelepc uea d sperăr , c a ădejd Ea îş dădea seaa că î este a b e, vo a să f e prevăză toare, să u şte, ş dăru ua u surîs fruos, ca să şt u că se s te b e, ş strîse uşor îa Şt a c t de dezgustată era bu ca văzîd uele a ale, cu atît a ult cîd ura să le îdure cotac tul Şt a că suporta l p tor le avîd î vedere u folos super or De aceea Fraco se ă exaspera cîd î repeta cu acel rîs pe care îl a faţă de u cop l pe care vre săl fac să se joace: ͣOh ! c le j god care şuă pe doaa", ceea ce îsea, pe deasupra, să te porţ fără respect cu bolava oastră, ca ş cu ar f căzut î co p lăr e Dar bu ca, a căre faţă adoptase v tej a l ş t tă a uu sto c, c avea aerul că aude

După ce l p tor le fură scoase, cogest a cot uă d păcate d ce ce a gravă Ma rat că toca acu, cd bu c era at t de rău, Frajo se d spărea or ce oet Îş coadase o toaletă de dol u ş u vo a sa o Iacă pe cro toreasă să aştepte, v aţa celor a ulte fee , totul, ch ar cea a are supărare, duce la o probă Cîteva z le a tîrz u, pe c d dorea, aa ă cheă to ul opţ , ş spuse cu eajaetele g gaşe pe care, î ar le îprejurăr , ce copleş ţ de ó adîcă durere le a festă ch ar faţă de cele a ă rute ecazur ale altora: ' $ Iartăă căţ turbur soul $ Nu dorea, a răspus, trez duă Era de buă cred ţă Marea sch bare pe care o pr leju eşte î o trez rea d so se datoreşte a puţ faptulu că e troduce î v aţa l pede a coşt ţe , cît acelu a de a e face să p erde a t rea lu a cerute î care od hea tel geţa oastră, ca î fudul opal al apelor Gîdur le, parte îvălu te pe care plutea îcă a acu o cl pă, îtreţ eau î o o şcare cu totul îdestulătoare, ca să le f pu tut desea cu uele de veghe Dar trez rea se poeeşte atuc î: faţa ue terfereţe a eor e Cur d, î spue so, căc u e a aduce a te de ea Iar cîd luceşte acea stea străluc toare care, î cl pa trez r , "lu ează î ura celu ce doare îtreg soul său, ea îl face să creadă, t p de cîteva secude, că u era so, c veghe ; stea căzătoare, la drept vor b d, care , a cu lu a e ex steţa c oasă, dar ş îfăţ şăr le v sulu ş îgădu e doar ca cel ce se trezeşte săş spuă: ͣA dor t"

Maa ă îtrebă cu o voce atît de g gaşă, îcît parcă se teea şă u facă rău, dacă u ar obos prea ult să ă scol, ş îgî e îa: Ͷ Săraul eu cop l, de acu îa te u te ve a putea b zu decît pe tatăl tău ş pe aa ta A trat î oda e îcovo ată î se cerc pe pat, altă f ţă decît bu ca, u so de a al care sar f îpodob t cu părul ş s ar f culcat î aşterutul e , gî fî a, geea, scuturîd plapua cu zvîrcolel le lu Pleoa *

pele erau îch se ş toca petru că u se îch deau b e, a degrabă decît petru că se desch deau, lăsau să se vadă u colţ d albul och ulu , turbure, urduros, reflectîd îtuer cul ue v z u orga ce ş a ue su fer ţe lăutr ce uoată această frăîtare u se adresa ouă, pe care u e vedea, c u e cuoştea Dar dacă u a era decît u a al care se şcă a c , ude era bu ca ? Recuoştea tot uş fora asulu e , care acu u a era proporţ oat cu restul feţe , dar pe al căru colţ stăru a o alu ţă, îa care dădea plapuele la o parte cu u gest care ar f îseat altă dată că ele o st gheresc ş care acu u îsea c Maa ă rugă să aduc puţ ă apă ş oţet ca s ude frutea bu c , s gurul lucru care o răcorea, credea ea, care vedea cu îcerca săş dea părul la o parte Dar se făcu se pr uşă să v Vestea că bu ca îş tră eşte ult ele cl pe se rspîd se ua decît î casă Uul d acele ͣsupl ete" pe care le aduc î oe tele excepţ oale ca să uşurez oboseala seator lor, da tor tă căru fapt ago le au ceva sărbătoresc, toca des ch sese ducelu de Guerates, care, răîîd î at ca eră, îtrebă de e; a putut scăpa de el Ͷ uoca a auz t, scupe do, aceste veşt a cabre Aş vrea să strîg, î se de s pat e, îa ta tălu dueavoastră Ma scuzat, vodd greutatea de a l deraja î acest oet Doul de Guerates p ca parcă î cl pa î care plec î călător e Dar era atît de pătrus de î seătatea pol teţe pe care eo făcea, îcît aceasta î ascudea restul ş vo a să tre cu or ce preţ î salo Ob şu a îdeobşte să ţ ă la depl ă îpl re a fora l tăţ lor cu care hotărîse să c stească pe c eva ş puţ î păsa dacă bagajele erau făcute sau s cr ul era gata Ͷ Laţ cheat pe D eulafoy? Ah! are greşeală Dacă at f spus, ar f ve t petru e, u refu ză c, deş a refuzato pe ducesa de Chartres Vedeţ , ă s tuez categor c deasupra ue pr c pese de sîge I faţa orţ , sîte de alt ter cu toţ egal , adăuga el, u ca să ă cov gă că bu ca deveea egala lu , dar poate dîdu ş seaa că o coversaţ e prelug tă cu pr v re la flue ţa lu asupra lu D eulafoy ş la îtî e .

tatea lu asupra ducese de Chartres ar f de prea bu gust De alt ter , sfatul lu u ă ră Şt a că î casa Gueraţ lor uele D eulafoy era totdeaua c tat (doar cu ceva a ult respect) ca acela al uu ͣfur zor" fără pereche Iar bătrîa ducesă de Morteart, ăscută Guerates (e cu eput ţă să îţeleg de ce îdată ce e vorba de o ducesă se spue aproape totdeaua: ͣbătrîa ducesă de", sau, d potr vă, cu u aer f ş ͣWatteau", dacă e tîără, ͣ ca ducesă de"), preco za aproape î ch p eca c, cl p d d och , î cazur le grave: ͣD eulafoy, D eulafoy", ca ş cu a avea evo ede îgheţata ͣPo re Blache" sau de prăj tur le ͣRebattet, Rebattet" Dar u şt a că tata toca îl chease pe D eulafoy î acest oet aa, care aştepta cu erăbdare şte baloae cu ox ge care aveau să îlesească resp raţ a bu c , tră î at caera ude u şt a că va da de doul de Guerates, Aş f vrut săI ascud or ude Dar cov s că c u este a eseţ al, u poate de alt ter ăgul a ult ş u este a d spesab l ca să eţ ă reputaţ a de desăvîrş t ge t lo, ă luă cu putere de braţ ş deş ă apăra ca îpotr va uu v ol, repetîd: ͣDo ule, doule", ă tîrî spre aa, spuîdu : ͣVreţ să faceţ area c ste de a ă prezeta ae dueavoastră?" dera d puţ cîd rost cuvîtul: are Era atît de cov s că c stea era de fapt petru ea, îcît u se putu opr de a surîde, î t p ceş lua o utră de c rcustaţă Na avut îcotro, la prezetat, ceea ce dezlăţu îdată d parte şte teeele, şte salutur ad e , ş era cît pe ac să îceapă toată cereo a copletă a salutulu Avea de gîd să tre ş î vorbă cu ea, dar aa, copleş tă de durerea e , î spuse să v îdată ş c u răspuse frazelor doulu de Guerates care, aşteptîduse să f e pr t î v z tă ş poe duse d potr vă, lăsat s gur î at caeră, ar f sfîrş t pr a eş , dacă î acelaş oet u l ar f văzut trîd pe Sa tLoup care sos se ch ar î acea d eaţă la Par s ş ve se î grabă să se foreze de starea bu c ͣAh! asta buă!" exclaă vesel ducele, pr zîduş epotul de u asture pe care era cît pe a c săl rupă, fără să /

se s ch sească de prezeţa ae care străbătea d ou at caera I c uda îh r sale s cere, cred că lu Sa tLoup u părea rău să ev te dea ă vedea, date f d set etele pe care le purta Plecă tîrît de u ch ul său care, avîd să spuă ceva foarte îseat, ş f d c t pe ac să plece la Doc eres d această pr c ă, u a putea de bucur e căş putuse cruţa asee ea deraj ͣAh! dacă c eva ar f spus că aş avea decît să străbat curtea ca să te găsesc a c , aş f crezut că este o are păcăleală; cu ar spue pr eteul tău Bloch, o festă î toată legea" Ş , î t p ce se depărta eu Robert pe carel ţ ea de uăr: ͣOr cu, repeta el, se vede că a pus îa pe fu a spzuratulu sau ca aşa ceva ; are oroc a" Nu că ducele de Guerates ar f fost prost crescut, d potr vă Dar era d ce ce u sît î stare să se puă î locul altora, ce seaăă î această pr v ţă cu ce a ulţ ed c ş c ocl care, după ce au adoptat o utră de c rcustaţă ş au spus: ,,Sît o ete foarte dureroase", te au îbrăţ şat la evo e ş teau sfătu t să te od heşt , pr vesc o ago e sau o î orîtare ca o reu ue odeă a ult sau a puţ restrîsă, ude, cu o jov al ta te u oet îă buş tă, caută cu och persoaa căre a î pot vorb de c le lor trebur , pe care o pot ruga să prez te alte a sau căre a pot ͣsă ofere u loc" î trăsura lor, ca ͣsă o ducă acasă" I t p ce se fel c ta de ͣvîtul bu" carel îp sese pîă la epotul său, ducele de Guerates fu atît de rat de pr rea totuş atît de f rească a ae , îcît declară a tîrz u că ea este tot atît de dezagreab lă pe cît este tata de pol t cos, că are ͣabseţe", î t pul cărora parcă c u aude ce se spue ş , după părerea lu , ea u este î apele e ş poate ch ar c î toate ţ le După cîte sa spus, b evo totuş să atr bu e asta î parte îprejurăr lor, ş să declare că aa se păruse foarte ͣafectată" de această îtîplare Dar avea îcă î p c oare tot restul salutur lor ş al plecăc u lor de adăratelea pe care fusese îp ed cat să le ducă la bu sfîrş t ş ş dădea de alt ter atît de puţ seaa de ceea ce era durerea ae , îcît îtrebă î ajuul îorîtăr , dacă aş vrea să îcerc să o d strez 22

Ͷ Guerates

ö

U cuat al bu c care era călugăr, ş pe care uI cuoştea, telegraf e î Austr a ude se afla căpete a c ulu său ş , dobîd d pr tr o favoare excepţ oală îgădu ţa, sos î z ua aceea Copleş t de tr steţe, c tea lîgă pat şte rugăc u ş ed taţ , fără săş despr dă totuş och sfredel tor de pe bolavă Îtru oet cîd bu ca era fără cuoşt ţă, vederea tr steţ acestu preot î făcu rău, ş la pr v t Copăt rea ea îl u , ş atuc se petrecu ceva c udat Îş îpreuă î le pe faţă ca u o absorb t îtr o ed taţ e dureroasă, dar dîduş seaa că vo abate och de la el, a văzut că lăsase u c spaţ u ître degete î oetul î care pr v r le ele îl părăseau, a zăr t och ul său pătruzător care prof ta de acest adăpost al î lor saleͣ ca să observe dacă durerea ea este s ceră Stătea acolo, la pîdă, ca la ubra uu cofes oal îş dădu seaa cl văd ş îch se îdată, eret c, gr lajul pe care l lăsase îtredesch s La revăzut a tîrz u, dar ître o a a fost c odată vorba de acest oet Cove se tac t ître o că u observase că ă pîd se Preotul, ca ş ed cul de ebu , are totdeaua o îcl are de judecător de strucţ e Care este, de alt ter ,, pr eteul, or cît de scu p ar f , î trecutul ostru cou, care să u f avut d acele oete despre care a găs că e a cood să e cov ge că lea u tat ? ' Med cul făcu o jecţ e cu orf ă ş ceru şte ba loae de ox ge ca să uşureze resp raţ a Maa, doctorul, sora le ţ eau î îă, ş îdată ce uul se golea, l se dădea altul Ieş se o cl pă d oda e Cîd a îtors, a aflat parcă î faţa ue u îsoţ tă î surd ă de u urur esfîrş t, bu ca parcă e adresa u lug; c tec de fer c re care uplea oda a, rap d ş uz cal A îţeles îdată că u era a puţ coşt et ş eca c,, ca ş horcă tul de a ad eaur Poate reflecta îtr o slabă; ăsură vreo al are provocată de orf ă Se datora a cu seaă, aerul ea trecîd î acelaş ch p pr broh , ue sch băr de reg stru a resp raţ e L berată de îdo ta acţ ue a ox geulu ş a orf e , răsuflarea bu c u se a trudea, u a geea, c lueca, v oa e, pat îd spre flu dul desfătător Poate că răsuflarea ses b lă, ca aceea a vîtulu î flautul ue trest , se îb a î acest ,

cîtec cu vreuele d acele susp e a oeeşt care, l berate la aprop erea'orţ , fac să bu eşt şte pres ! e sufer ţă sau de fer c re la ce ce u a s t c, ş adaugă u accet a 'elod os dar fără să sch be r tul, aceste lug fraze care se îalţă, se r d că ş a ult, apo cade d ou, ca să se avîte arăş , d p ep tul uşurat, î urăr rea ox geulu Apo , ajus la asee ea îălţ e, prelug t cu atîta putere, acest cîtec îb at cu u urur de rugă ser tă î voluptate parcă se oprea dea b elea î uele oete ca u zvor care seacă Cîd avea o are supărare, Fraco se îcerca evo a atît de ut lă, dar u poseda arta atît de s plă dea o expr a Cos derîdo pe bu ca dea b elea p erdută, Frajo se ţ ea să e îpărtăşească pres le e Nu şt a decît să repete : ͣî pare foarte rău", cu acelaş to cu care spuea cîd îcase prea ultă supă de var ză : ͣParcă s t o greutate la stoac", ceea ce î aîdouă cazur le era a f resc decît părea ea să creadă Atît de slab tălăc tă, durerea e u era a puţ puter că, agravată de alt ter de supărarea că f ca e , reţ ută la Cobray (căru a tîăra par z aă î spuea acu, cu d spreţ, ͣla ţară", ude s ţea că dev e ͣţăracă") u putea de buă seaă să se îtoarcă să as ste Ia cereo a fuebră, care pres ţea Fraco se că trebu e să f e ceva superb Şt d că u prea e desch de a, covocase d a te petru or ce îtîplare pe Jup e î toate ser le d t pul săptăî Şt a că el u va f l ber la ora îorîtăr Vo a cel puţ să o ͣpovestească", la îtoarcere uata, bu cul, uul d ver oştr stăteau de*veghe a ulte opţ ş u a eşeau d casă Devota etul lor sfîrşea pr a adopta o ască de d fereţă, ş esfîrş ta trîdăv e î jurul aceste ago î făcea să deb teze aceleaş cuv te ce sît edespărţ te de o şedere prelug tă îtru vago de dru de f er De alt ter , acest văr (epotul străătuş ele), î trezea atîta at pat e cît ş er ta, ş cît era îdeobşte de st at îl ͣgăsea " totdeaua î îprejurăr grele, ş era atît ´de el ps t de lîgă ur buz , îcît fa l le, pret zîd !" are săătatea şubredă, î c uda îfăţ şăr sale zdra vee, voc joase ş bărb de ge st, îl cojurau totdeaua

cu per frazele de r goare, să u v ă la îorîta re Şt a d a te că aa, care se gîdea la alţ î to ul durer e cele a eărg te, î va spue,, sub altă foră, ceea ce el se ob şu se să audă ereu spu du se : Ͷ Făgădu eşte că u ve ve ͣî e" Fo pe tru ͣea" Cel puţ u te du ͣacolo" uea rugat să u v I zadar ; el era totdeaua cel d tî ͣacasă", d care pr c ă se dăduse î alt ed u porecla pe care o go ra de ͣ c flor , c coroae" îa te de a se duce ͣpeste tot", ͣse gîd se totdeaua la toate", ceea c e atrase urătoarele cuv te : ͣDu tale u ţ se spue ulţuesc" $ Ce spu ? îtrebă cu voce tare bu cul care ca surz se ş u auz se ceva d ceea ce vărul eu toca î spusese tat $ N c, răspuse vărul Spuea doar că a pr t az d eaţă o scr soare de la Cobray, ude e u t p ͻ îgroz tor, ar a c u soare aproape prea cald $ uotuş baroetrul e destul de scăzut, spuse tata $ Ude spu că e t p urît ? îtrebă bu cul $ La Cobray $ Ah ! u ă ră, căc or de cîte or e u rît a c , e fruos la Cobray, ş vers Duezeule! vorb ţ de Cobray ; vaţ gîd t săl vest a pe Legrad ? $ Da, u vă a frăîtaţ , sa făcut, răspuse vărul eu, a căru obraj brozaţ de o barbă prea deasă sur seră percept b l, de ulţu re că se gîd se la acest lucru I acest oet, tata se repez , a îch pu t că starea bolave se îbuătăţ se sau se îrăutăţ se Era doctorul D eulafoy, care toca sos se uata se duse săl pr ească î saloul alăturat, ca pe actorul ca re trebu a să v ă să joace Nu fusese cheat să o îgr jească, c să costate, ca u so de otar Doctorul D eulafoy a putut f , îtradevăr, u are ed c, u uat profesor ; adăuga acestor felur te rolur î care era super or altora, u altul î care fu t p de patruzec de a fără pereche, u rol tot atît de or g al ca oral stul, caragh osul sau tatăl ob l, acela dea costata ago a sau oartea Nuele său prevestea deja de tatea cu care va deţ e rolul, ş cîd *)

serv toarea spuea : doul D eulafoy, te credea la Mo l ere La de tatea at tud cocura, fără să lase să f e văzută, lăd erea ue tal îcîtătoare O faţă prea fru oasă s e era aort zată de adaptarea la şte îpre jurăr dureroase I ob la sa red gotă eagră, profeso rul tra, tr st fără exagerare, u rostea u s gur cuvît de îgîîerecare ar f părut s ulată ş c u săvîrşea 'cea a că fracţ ue îpotr va tactulu La căpătî ul uu ort, el ş u ducele de Guerates eca arele se or După ce o pr v pe bu ca fără să o obosească, ş cu acel pr sos de rezervă care îsea o pol teţe la adresa ed culu curat, spuse î şoaptă cîteva cuv te tat , se îcl ă respectuos î faţa ae , căre a a s ţ t că tata se stăpîea să u spuă : ͣProfesorul D eulafoy" Dar acesta îtorsese deja capul, evrîd să supere ş eş î ch pul cel a fruos d lue, luîd fără îcojur oo rar ul care se îîă Navusese aerul căl văzuse ş o îş e ea îtrebat u oet dacă l îîase, atîta îdeîare de scaator folos se ca sl facă să d spară; fără să p ardă totuş c d grav tatea lu a degrabă, spor tă do are cosultat î red gotă lugă cu reverur de ătasă, cu capul său fruos pl de o ob lă copăt re, îcet eala ş v o c uea lu arătau că, dacăl a aş teptau îcă o sută de v z te, u vo a să a bă aerul grăb t Căc era îsuş tactul, tel geţa ş buătatea Acest o e et u a este Alţ ed c , alţ profesor lau putut egala, poate ch ar lau îtrecut Dar ͣrolul", î care şt ţa lu , îsuş r le sale f z ce, îalta sa educaţ e îl făceau să b ru ască, u a ex stă, d l psă de uraş care ar t şt ut săl deţ ă Maa c ul zăr se pe doul D eu lafoy, căc tot ce u era bu ca u ex sta petru ea î a tesc (at c pez a c ) că la c t r, ude a fost văzută ca o arătare supraaturală, aprop duse sf oasă de or rît parcă pr v d o f ţă careş luase zborul ş era de parte de ea, tata spuîdu : ͣbătrîul Norpo s a fost acasă, la b ser că ş la c t r, a scăpat o co s e foarte portată petru el, ar trebu să spu u cuvît, care lar şca espus", cîd abasadorul se îcl ă î faţa , aa u fu î stare decît săş aplece cu du oş e faţa care pu plîsese Cu două z le a îa te Ͷ ş ca să at c pez îcă,' o dată, îa te de a ă reîtoarce î aceeaş cl pă la *$

patul ude bolava ago za Ͷ î t p ce bu ca oartă era vegheată, Fraco se care u tăgădu a dea b elea ex steţa str go lor, se sper a la cel a c zgoot, spu ea : ͣM se pare că este ea" Dar î loc de teaă, aceste cuv te trez ră o eărg tă g găş e î aa care ar f ţ ut atît de ult ca orţ să se îtoarcă, să o a bă ue or pe aa e l gă ea Ca să ă îtorc acu la acele cl pe de ago e : $ Şt ce eau telegraf at suror le e ? îtrebă bu cul pe vărul eu $ Da, Beethove, sa spus, e de pus î raă, u ă' ră $ B ata ea soţ e care ţ ea atît de ult la ele, spuse bu cul ştergîduş o lacr ă Nu trebu e să f supăraţ pe ele A spus totdeaua că sît ebue de legat Ce s a îtîplat ? Nu a daţ ox ge ? Maa spuse :

Ͷ Dar atuc aa va îcepe arăş să răsufle greu Med cul răspuse : Ͷ Nu, efectul ox geulu va a dura îcă o bucată de vree, vo reîcepe îdată M se părea că aseeea cuv te u sar f rost t dacă arf fost vorba de o ur budă, că, dacă acest efect bu avea să dureze, se putea face ceva petru v aţa e Şu e ratul ox geulu îcetă cîteva cl pe Dar va etul fer c t al răsuflăr ţîşea ecote t uşor, ch u t, e sprăv t, re îcepîd ereu Ueor , se părea că totul sa sfîrş t, răsuflarea se oprea, f e pr acele sch băr de octavă care apar î resp raţ a celu ce doare, f e pr tro ter teţă f rească, u efect al aestez e , progresul asf x e ; vreo slăb c ue a Doctorul luă d ou pulsul bu c , dar, ca ş cu u afluet ş ar f adus tr butul ue ape secate, u cîtec ou se lega de fraza îtreruptă, care cot ua pe alt d apazo, cu acelaş avît es l t C e şt e dacă, fără ca bu ca să f fost coşt etă de ele, atîtea stăr fer c te ş du oase copr ate de sufer ţă u scă pau acu d ea, ca acele gaze a uşoare pe care le+aî îăbuş t t p îdelugat ! S ar f spus că tot ce avea ea să e spuă se revărsa, că se adresa ouă cu această prol x tate; cu această grabă, cu aceasta efuz ue Lap *+

c oarele patulu , zgudu tă de toată suflarea aceste ago , eplîgîd dar ueor scăldată î lacr , aa îcerca dezădejdea l ps tă de or ce gîd a uu fruz ş b c u t de ploa e ş îtors de vît M sa spus să şterg och îa te dea ă duce să o îbrăţ şez pe bu ca $ Dar credea că u e a vede, spuse tata $ Nu poţ şt c odată, răspuse doctorul Cîd buzele ele o at seră, î le bu c se fră îtar, u f or lug o străbătu toată, f e reflex,* f e că uele g găş au h perestez a lor care recuoaşte, pr vălul coşt eţ , ceea ce aproape au evo e de s ţur ca să îdrăgească Bu ca se r d că deodată pe juă tate, făcu o sforţare v oletă ca c eva careş apără v aţa Fra50 se u putu îdura acest spectacol ş zbuc î hohote de plîs Aducîdu a te de ceea ce spuse ed cul, a vrut să o goesc d oda e î acest oet, bu ca desch se och Ma repez t la Fraţo se ca să ascud lacr le, î t p ce păr ţ e sar adresa bu c Zgootul ox geulu îcetă, ed cul se depărta de pat Bu ca ur se

Peste cîteva ore, Fra5o se putu p eptăa, petru ul t a oară ş fără săl facă să sufere, acel păr fruos care îcăruţea doar ş păruse pîă acu a tîăr decît ea Dar acu, d potr vă, ua el puea cuua bătrî eţ pe faţa ît er tă de pe care d spăruseră zbîrc tur le, zgîrc reă, uflătur le, tes uea, îdo tur le, pe care de atîţ a a le adăugase sufer ţa Ca î t pur le îdepăr tate cîd păr ţ e î aleseseră u soţ, pur tatea ş supu erea î deseaseră cu g găş e trăsătur le, obraj strălu c d de o ădejde epr hă tă, de u v s de fer c re, ch ar de o ev ovată vesel e, pe care a le d struseseră îcetul cu îcetul V aţa retrăgîduse d e , luase cu s e dez lu z le sale Pe buzele bu c parcă se aşezase u surîs Pe acest pat fuebru, oartea, ca sculptorul d evul ed u, o culcase sub îfăţ şarea ue fete

CAPIuOLUL AL DOILEA V z ta Albert e Ͷ Perspect va ue căsător bogate petru u pr ete a lu Sa tLoup Ͷ Sp r tul Gueraţ lor î faţa pr c pese de Para V z tă c udată la doul de Charlus Ͷ îţeleg d ce î ce a puţ caracterul său Ͷ Patof roş a ducese " Deş era ua o du că de toaă, reăscuse, ex steţa era tactă î faţa , căc d eaţa, după o ser e de z le plăcute, fusese o ceaţă rece care u se r d case decît către a ază Or , sch barea t pulu e de ajus să creeze d ou luea ş pe o îş e Od oară, " cîd vîtul sufla î că ul eu, asculta, cu aceeaş eoţ e, lov tur le lu î chepeg ca ş cu, aseeea vest telor lov tur t de arcuş cu care îcepe S fo a î do or, ar f 'fost cheăr le rez st b le ale uu ta c d est Or ce sch bare văd tă a atur e oferă o trasforare aseăătoare, adaptîd dor ţele oastre aro zate odulu ou al lucrur lor Îcă d cl pa deşteptăr ele, pîcla făcuse d e, î locul f ţe cetr fuge cu eşt cîd t pul e fruos, u o retras î el, dor c de u colţ şor cu foc ş de u pat î care să u f s gur Ada fr guros î căutarea ue Eve sedetare, î această lue deoseb tă Itre culoarea ceuş e ş g gaşă a uu pe saj at al ş gustul ue ceşt de c ocolată, c upr dea toată or g al tatea v eţj f z ce, telectuale ş orale pe careo **

adusese a acu u a la Doc eres, ş care, blazoată cu fora prelugă a uu col c pleşuv, Ͷ totdeaua ch ar cîd u se putea vedea, Ͷ alcătu a î e o ser e de plăcer pe deatregul deoseb te de or care altele, care u se puteau ărtur s uor pr ete , î sesul că pres le' depăate d belşug uele î altele care le orchestrau, le caracter zau cu ult a puter c petru e ş fără şt rea ea, decît faptele pe care leaş f putut povest D acest puct de ve dere, luea ouă î care ă cufudase ceaţa de d eaţă era o lue pe care o cuoştea acu (ceea ce coferea ş a ult adevăr), ş u tată de cîtva t p (ceea ce dădea toată frăgez ea) Ş a putut pr v uele d tablour le cu bruă pe care eor a ea le dobîd se, a cu seaă şte ͣd eţ la Doc eres", f e îr pr a z la cazară, f e altă dată îtru castel îvec at, ude Sa tLoup ă dusese să petrec două zec ş patru de ore : de la fereastra, ale căre perdele le r d case î zor z le , îa te dea ă culca d ou, î apăruseră, î pr ul, u călăreţ, î cel: deal do lea (pej l z era subţ re a uu eleşteu ş a ue pădur al căror rest se p erduse î l ştea u foră s l ch dă a p ele ), u b rjar lustru d şte curele, ca acele rare persoaje care ab a se pot deoseb cu och ul, s l t să se adapteze elăur tulu ta c al peubrelor, care se vesc d tro frescă ştearsă Astăz pr vea aceste a t r d patul eu, căc ă culcase d ou ca să aştept oetul cîd, prof tîd de abseţa păr ţ lor e care plecaseră petru cîteva z le la Cobray, ă gîdea să ă duc ch ar î acea seară să ascult o că p esă ce se juca la doaa de V llepar s s După îtoarcerea lor, poate aş a f îdrăz t să ă duc ; scrupuloasă î respectul pe care] Purta a t r bu c , aa vo a ca seele de regret Şa se f a festat l ber, s cer u ar f opr t să e s, dar ar f dezaprobat Dacă, d potr vă, aş f co sultato, scr du la Cobray, u ar f răspus Pr tru tr st : ͣFă ce vre , eşt destul de are ca să Şt ce a de făcut", c sar f îv u t că a lăsat s gur a Par s, ş cîtăr du ş îh rea după a e , ar f *.

dor t să o u t î d stracţ pe care ş le ar f refuzat ş de la care îş îch pu a că bu ca, îa te de toate gr jul e de săătatea ea ş de ech l brul eu ervos, ar f sfătu t să u ă abţ Calor ferul cel ou cu apă fusese apr s de d eaţă Zgootul său eplăcut care scotea d cîd î cîd u so de sugh ţ avea c o legătură cu a t r le ele d Doc eres Dar îtîl rea lu prelug tă cu ele î e, avea săl facă să dobîdească î această după a ază" aseeea af tate cu ele, îcît or de cîte or (oarecu dezob şu t de el) vo auz arăş zgootul calo r ferulu , acestaî va aduce a te de ele Nua Fraco se era acasă Ceaţa se r d case Z ua ćeuş e cădea ca o ploa e f ă, ţesea fără îcetare şte reţele trasparete î care trecător de du că parcă se arg tau Arucase la p c oarele patulu z arul ( pe care puea să l cupere z l c, cu coşt c oz tate, de cîd î tr sese u art col care îcă u apăruse ; cu toată l psa soarelu , tes tatea lu î arăta că era ab a î to ul după a ez Perdelele de tul de la fereastră, vaporoase ş fărî c oase, aşa cu r ar f fost pe u t p fruos, cupr deau acelaş aestec de g găş e ş de aspr e ca ş ar p le de l belule ş st cla de Veeţ a S gurătatea ă apăsa cu atît a ult î această z de du că, cu cît tr sese d eaţa o scr soare do şoare de Sterar a Robert de Sa tLoup, pe care aăsa reuş se săl facă să se despartă de etresa lu , după uele dureroase îcercăr e zbut te, ş care d acel oet fusese tr s, î Maroc, ca să o u te pe aceea pe care o a ubea de cîtva t p, î scr sese cîteva rîdur , pe care le pr se î aju, pr care vestea aprop ata sa sos re î Fraţa, îtru coced u foarte scurt Cu avea să v ă ua î treacăt la Par s (ude fa l a lu se teea, fără î do ală, săl vadă reluîd legătur le cu Rachel), el ă îşt ţa, ca să arate că se gîdeşte la e, că a îtl t, la uager pe do şoara sau a degrabă p° doaa de Sterar a, căc ea d vorţase după tre lu de căsător e Robert, adueîduş a te de ceea ce spu' sese la Balbec, sol c tase t ere fee o îhtîl re d */

parte Ea răspusese că ar c a bucuros cu e, îtrua d z lele cîd, îa te dea se îtoarce î Bre tage, va trece pr Par s î spuea să ă grăbesc, scr duS doae de Sterar a, căc cu s guraţă că sos se Scr soarea lu Sa tLoup u a u t, deş u a pr se şt r de la el, de cîd, î oetul bol bu c , ă acuzase de perf d e ş de trădare Î dăduse foarte b e seaa, atuc , ce se petrecuse Rachel căre a î plăcea să aţîţe geloz a (avea ş ot ve lătural ce dea f supărată pe e), îş cov sese aatul că, î t pul l pse lu , făcuse îcercăr v clee dea avea relaţ cu ea Pesee că el cot ua să creadă că lucrul este ade vărat, dar îcetase dea a f îdrăgost t de ea, astfel îcît, adevărat sau u, î era perfect egal, £ ua pr ete a d tre o dă u a Cîd, după ce l a revăzut, a vrut să îcerc să vorbesc de îv u r le ]u , a desluş t pe faţa lu doar u surîs blîd ş du os pr care avea aerul că se scuză, apo sch bă coversaţ a Nu vreau să spu că u o a văzu pe Rachel, ceva a tîrz u la Par s Rareor se îtîplă ca făptur le care au jucat u rol are î v aţa oastră să asă d ea, deodată , î ch p def t v, c rev săş re a ueor locul (astfel îcît u cred îtro reîo re a dragoste ) îa te dea o părăs pe vec Despărţ rea lu Sa tLoup de Rachel î deve se î curîd a puţ dureroasă, graţ e plăcer potol toare pe care o pr leju a pr etea sa cerîdu ereu ba Geloz a, care e o prelug re a dragoste , u poate cupr de ult a ulte lucrur decît celelalte fore ale ag aţ e Dacă e cu t e, cîd plec î călător e, tre sau patru ag pe care le ve p erde de alt ter pe dru (cr sau ded ţe de pe Pote Vecch o, b ser ca persaă îvălu tă î pîclă etc), cufărul este destul de pl Cîd te desparţ de o etresă, de buă seaă că a vrea, pîă ce o ve f u tat, ca ea să ajugă ob ectul poses u a tre sau patru bărbaţ carear puteao îtreţ e, 1 ad că de care eşt gelos : toţ ce pe care u ţ îch pu eşt u îseaă c Or , faptul că o etresă de care tea despărţ t îţ cere adesea ba uţ oferă o dee a copletă a v eţ sale, decît ear da fo le de teperatură ale bol e Dar acestea *ö

d ură ar f or cu u se că este bolavă, c tă vree cel d tî pr leju eşte presupuerea, destul de e desluş tă, este adevărat, ca delăsata sau cea care te a lăsat u prea a găs t c e şt e ce protector bogat De aceea, sol c tarea este îtîp ată cu bucur a produsă de o acal e î sufer ţa gelosulu ş urată ua decît de tr terea ba lor, căc u( vre ca ea să ducă l psă de c, afară de aaţ (de uul d ce tre aaţ pe care ţ Ͷ ch pu eşt ), t pul ecesar de a te îtrea puţ tu îsuţ ş dea putea afla, fără slăb c ue, uele uraşulu Ueor , Rachel se îtorcea seara, destul de tîrz u, rugîdu l pe fostul e aat să îgădu e să doară cu el pîăl d eaţa Aceasta îsea o are îgî ere petru Robert, căc îş dădea seaa cît de t tră seră totuş îpreuă ua costatîd că, deş ocupa o buă juătate d pat, ,u st gherea cu c soul îş dădea seaaj că ea se s ţea lîgă trupul său de pr ete vech , a b e decît sar f s ţ t a urea, că se afla arăş lîgă el Ͷ f e ch ar la hotel Ͷ ca îtro oda e de ult cuoscută, î care tea ob şu t, î care dor a b e S ţea că uer , p c oarele, toată f ţa lu , erau petru ea, ch ar cîd se şca prea ult d pr c a so e^ sau a lucrulu ce avea de făcut, uul d acele lucrur atît de perfect uzuale, îcît u pot st gher , ş perceperea lor sporesc de aseeea se zaţ a de od hă Ca să e îtoarce îdărăt, scr soarea lu Robert tr să d Maroc ă tulbura cu atît a ult, cu cît c tea pr tre rîd r ceea ce el u îdrăz se să scr e a lăur t : ͣPoţ să o v ţ îtru cab et, par t cular, î spuea el £ o tîără ferecătoare, cu u caracter îcîtător, vă veţ îţelege de ue ş sît d a te s gur că ve petrece o seară foarte buă" Cu păr ţ e se îtorceau la sfîrş tul săptăî , sîbătă sau du că, ş apo vo f s l t să c ez î f ecare seară acasă, scr sese îdată doae de Sterar a, ca să propu z ua pe care o va alege, pîă v er sa răspus că vo pr o scr soare, către orele opt, î aceeaş seară Z ua ar f trecut destul de repede, dacă î t pul după a ez care ă despărţea de ea, o v z tă *,

ar f ve t î ajutor Cîd orele se îvălu esc î co vorb r t e, u le a poţ ăsura, c ch ar vedea, ele d spar ş t pul spr te ş escaotat se îfăţ şează pe eaşteptate d ou ateţ e oastre, foarte departe de puctul î care îţ scăpase Dar dacă sîte s gur , preocuparea, îtorcîd spre o oetul îcă depărtat ş ereu aşteptat,, cu frecveţa ş u for tatea uu t că t, îparte sau a degrabă îulţeşte orele cu toate utele pe care u le a f uărat dacă a f fost î tovărăş a uor pr ete Coparată, pr îtoarcerea eîcetată a dor ţelor ele, cu plăcerea arzătoare1 pe care, d păcate, o vo gusta decît peste cîteva z le cu doaa de Sterar a, această după a ază pe care o vo sfîrş s gur, se părea foarte deşartă ş foarte elacol că Auzea d cîd î cîd zgootul ascesorulu care urca, dar era urat de u al do lea zgoot, u acela carel ădăjdu a, opr rea la etajul eu, c altul foarte deoseb t pe carel făcea ascesorul urîduş calea avîtată spre catur le super oare care, petru că a î seat de atîtea or că fugea de al eu cîd aştepta o v z tă, a răas petru e a tîrz u, ch ar cîd u a dorea c ua, u zgoot î s e dureros, î care parcă răsua o set ţă de abado Obos tă, reseată, ocupată îcă ulte ore cu îdator rea e străveche, z ua ceuş e îş torcea ceaprazăr a de s def ş ă îtr sta gîd duă că avea să răî s gur faţă î faţă cu ea care u ă cuoştea, a b e decît o lucrătoare care, stalată' lîgă fereastră ca să a bă a ultă lu ă petru lucrul e , u se ocupă deloc de persoaa ce se află î oda e Deodată, fără să f auz t că suase, Fraco se desch se uşa, troducîdo pe Albert e, care tră surîzătoare, tăcută, ca grasă, cupr zîd î pl ă tatea trupulu e , pregăt te ca să cot u să le tră esc, ve d îtru îtîp area ea, z lele petrecute la acel Balbec ude u ă a îtorsese c odată Fără îdo ală, or de cîte or revedea o persoaă cu care legătur le oastre Ͷ or cît de eîseate ar f Ͷ sau Sc h bat, ave pres a că as stă la cofrutarea a uă epoc Ca acest lucru să se îtîple, u e ecesar 39

ë

ca o fostă etresă s^ v ă să e vadă ca pr eteă, e suf c etă v z ta la Par s a cu va pe care l a cuoscut È½ de z îtru aue so de v aţă, care a îcetat, f e ch ar ua de o săptăîă Pe f ecare trăsătură ve selă, îtrebătoare ş st gher tă a Albert e , putea c t urătoarele îtrebăr : ͣDar doaa de V llepar s s ͻ?´ Dar profesorul de das ? Dar cofetarul ?" Cîd se aşeză, sp area e avea aerul de a spue : ͣDoae, a c u e c o faleză, î îgădu să ă aşed or cu lîgă dueata, aşa cu aş f făcut la Balbec" Parcă era o vrăj toare care oferea o ogl dă a t pulu Seăa î această pr v ţă, cu toţ pe care revedea rareor , dar care au tră t od oară a î t tatea oastră Dar cu Albert e u se îtîpla ua ua ca asta F reşte, era totdeaua u t cîd o zărea, ch ar 1?! Balbec, î îtîl r le oastre z l ce, atît era de îdo el că Dar ab a o putea recuoaşte Despr se d aburul roz care Ic îvălu a, trăsătur le e eş seră î rel ef ca o statu e Avea alt ch p, sau a b e z s, avea î sfîrş t u ch p ; trupul e crescuse Nu a răîea aproape c d teaca ce o îfăşurase ş pe a căre suprafaţă v toarea e foră ab a se desea la Balbec De data aceasta, Albert e se îtorcea la Par s a devree ca de ob ce I ch p ob şu t, se îtorcea u a pr ăvara, astfel îcît, deja tulburat de cîteva săptă î de furtu le care se abătuseră asupra celor d tî flor , î plăcerea pe care o îcerca, u a despărţea îtoarcerea Albert e de aceea a aot pulu fruos Era de ajus să se spuă că ea este la Par s' ş că a trecut pe la e, ca să o revăd ca pe u tradaf r pe alul ăr Nu prea şt u dacă ă cupr dea atuc dorul de Balbec sau de ea, poate dorul de ea era el î suş o foră leeşă, fr coasă ş ecopletă dea poseda Balbecul, ca ş cu a poseda u lucru î ch p ater al, aţ face reşed ţa îtru oraş, ar ech vala cu al poseda sufleteşte De alt ter , ch ar î ch p ater al, cîd î ch pu rea ea u o a legăa î faţa or zotulu ar e stătea e şcată lîgă e, ea 1părea adesea u tradaf r ca f rav, î faţa căru a aş f vrut să îch d .)

och , ca să u văd cutare cusur al petalelor ş ca să jch pu că resp r pe plajă Pot af ra a c , deş u şt a atuc ceea ce avea să se îtîple doar a tîrz u, că, f reşte, e a cu te săţ sacr f c , v aţa fee lor, decît ărc lor poştale, ta bacherelor vech , ch ar tablour lor ş statu lor Dar p lda celorlalţ colecţ oar ar trebu să e îveţe să sch bă» să ave ua o s gură fee e, c a ulte Acele îb ăr îcîtătoare pe care le real zează o f ată cu plajă, cu părul îplet t al ue statu , cu o stapă, cu tot ce d a căru pr c ă ubeşt îtr ua d ele, or de cîte or ea tră, u tablou îcîtător, aceste îb ăr u sît prea stab le ură eşte de a b elea cu fee a, ş u ve a vedea c d ceea ce tea făcut so ubeşt ; f reşte, geloz a poate îpreua d ou cele două eleete/ dezb ate Dacă după u t p îdelugat de v aţă couă, trebu a să sfîrşesc pr a u a vedea î Albert e decît o fee e ob şu tă; vreo tr gă a e cu o f ţă pe care ar f ub t o la Balbec poate ar f fost de ajus să reîtrupeze î ea ş să aalgaeze cu ea, plaja ş ît derea ăr Dar aceste îb ăr secudare u e a îcîtă och , c sît ses b le ş fatale oastre Sub o foră atît de pr ejd oasă, u a poţ găs că reîo rea u e de dor t Dar at c pez asupra a lor urebu e doar să regret a c că a răas destul de cu te 1 ca să f avut ua colecţ a ea de fee , aşa cu a ua de lor ete vech , c odată destule î v tr a î care u loc gol aşteaptă ereu o Jor etă ouă ş a rară Spre deoseb re de ob şu ta r du ală a v leg atur lor e , aul acesta veea dea dreptul de la Balbec, ude îtîrz ase totuş a puţ ca de ob ce N o a văzuse de ult Cu u cuoştea c uele persoaelor pe care Ie frecveta la Par s, u şt a c de ea î răs t pul cîd u veea să ă vadă Acesta era adesea foarte îdelugat Apo , îtr o z , se vea pe eaşteptate Albert e ale căre apar ţ roz ş ale căre v z te tăcute ^ f or au des tul de puţ as upr a a ceea ce putus e a ce î răst pul lor, care stăru a cufudat î acel îtu 351

er c al v eţ sale pe care och e u prea se s ch seau săl pătrudă De data aceasta totuş , uele see parcă d cau că î această v aţă trebu e să se f petrecut o seaă do lucrur o , d care trebu a poate doar Idus că la vîrsta Albert e te' sch b foarte lese De p ldă, tel geţa e se vădea a b e, ş cîd a t t de z ua î! care pusese atîta rîvă ca săş puă deea de al pue pe Sofoele să scr e : ͣScupul eu Rac e", rîse cea d tî d toată a ͣAdree avea dreptate, era stup dă, spuse ea, Sofocle ar f trebu t să scr e : «Doule»" Ia răspus că acel ͣDoule" ş acel ͣscupe do" al Adree u erau a puţ hazl dec t al e ͣscupul eu Rac e" ş acel ͣscupe pr ete" al G sele , dar că, la ura ure , stup z erau ua profesor carel pueau pe Sofocle să adreseze o scr soare lu Rac e A c , Albert e u a fu de părerea ea Ea uş dădea seaa î ce ăsură lucrul acesta era o prost e ; tel geţa e se desch dea, dar u se dez voltase îcă I ea sălăşlu au outăţ a atrăgătoare; s ţea ceva deoseb t î aceeaş fată fruoasă care toca se aşezase lîgă patul eu, ar î aceste l care î pr v re ş î trăsătur le feţe expr ă vo ţa ob şu tă, o sch bare de frot, o se covers ue ca ş cu ar f fost d struse î ele acele rez steţe de care ă zb se la Balbec, îtro seară, acu depărtată, cîd alcătu a V pereche s etr că, dar opusă acele a d după a aza de astăz , căc atuc ea era culcată, ar eu stătea lîgă patul e Vrîd, dar eîdrăz d să ă îcr ed ţez dacă sar lăsa acu îbrăţ şată, or de cîte or se r d ca să plece, o ruga să a răîă Ceea ce u era prea uşor de obţ ut, căc deş avea c de făcut (altfel ar f zbugh to), era; o persoaă exactă ş de alt ter pu ţ aab lă cu e, parcă u ar a f plăcut tovără ş a ea uotuş , or de cîte or după ce se u ta la ceas, se aşeza d ou la rugă tea ca,astfel îcîţ petre cuse a ulte ore cu e ş fără să f cerut c ; frazele pe care le spuea se legau de acelea pe care ½ le spusese îrt orele precedete, ş u se jîtîleau cîtuş de puţ cu gîdur le, cu dor ţele ele care stă .+

ru au paralele la f t Nua dor ţăţ e î stare să p ed ce lucrur le pe care lea spus de a seăa î rruc tva "cu ceea ce,J gîdeşt u pul zoreşte ş parese uuuş că vre să cîşt g t p, vorb d de sub ecte cu totul stră e de acelea care e preocupă Sta de vorbă, c tă vree fraza pe care a vreo să o rosteşt ar ş f îsoţ tă de u gest, presupu d ch ar că a făcut acest gest petru ca să ţ ofer plăcerea lucrulu ed at ş s JJ ţ potoleşt cur oz tatea pe care o îcerc î legătură cu reacţîu lej pe care lucrul acesta le ar trez fără să ͻ ou u cuvît, fără să cer vreo îcuv ţare De buă seaă, p ubea de loc pe Albert e ; f că a p ele de afer, ea putea doar ulţu dor ţa ag at vă pe , care t pul cel( ou îl trez se î e ş care era u jloc tor ître dor ţele pe care le pot sat sface ar a cul ară ş aceeaa sculptur ouetale, căc ă făcea să v sez deopotr vă să aestec carea cu o ater e d fer tă ş caldă, ş să leg îtru puct, da trupul eu ît s, u trup d verget, după cu trupul Eve ab a at gea cu p c oarele şoldul ͣͣlu Ada, pe al căru trup e aproape perped culară î acele bassorel efur roae d catedrala de la Balbec care îfăţ şează îtru ch p atît de ob l ş paş c, ch ar ca o fr ză at că, crearea fee : Duezeu e pretut de urat î ea ca de do ştr , de do îgeraş î care recuoşt Ͷ aseeea acelor făptur îar pate ş îvolburate ale ver pe care ara^ lea surpr s ş lea cruţat Ͷ doj aoraş d Herculau, îcă î v aţă î pl veac a XHI lea, tîr du ş ult ul zbor, obos t, dar cărora u le l pseşte graţ a' la care te poţ aştepta de la e , pe toată faţada port culu Or , această plăcere, care, îpl du dor ţa, ar f scăpat de această rever e, ş pe care aş f căutato tot at t de bucuros Ja or care altă fee e dacă Ͷ î răs t pul aceste flecărel fără sfîrş t, cîd î ascudea Albert e s gurul lucru la care ă gîdea Ͷ aş f ost îtrebat pe ce se îtee ază poteza ea opt stă ' legătură cu coplezeţa e pos b lă, poate aş f răspus că ea se datora (î t p ce trăsătur le u tate ale voc Albert e deseau d ou petru e coturul Persoal tăţ e ) apar ţ e uor cuv te care u făceau .

parte d vocabularul e , cel puţ î îţelesul pe care l Ͷ1 dădea acu Cu î spuea că Elst r e prost, ş protesta :

Ͷ Nu îţeleg , răspuse ea surîzîd, vreau să spu că a fost prost î acea îprejurare, dar şt u prea b e că e u o foarte d st s După cu, î loc să spuă că golful dela Fota e bleau este elegat, declară : Ͷ E pur ş s plu o ͣselecţ ue" Ve d] vorba de u duel pe care l avusese, î spuse despre artor e : ͣSît artor de cal tate"', ş ărtur s , pr v duă, că ar plăcea să ă vadă ͣpurtîd ustaţă" Merse ch ar atît de departe, ş sorţ e sau părut atuc foarte ar , îcît rost , cuvît pe care aş f jurat că ul| cuoştea aul trecut, că trecuse oarecare ͣrăst p" de cîd o a văzuse pe G sele Nu vreau să spu că Alber t e ar f posedat îcă de pe t pul cîd era la Balbec u bagaj foarte potr v t d acele expres care destă u eso ua decît că te trag d tro fa l e ÎHstăr tă, pe care a cu a o aă le tras te f ce sale, aşa cu î dă, pe ăsură ce creşte ş î îprejurăr portate, propr le e g u vaerur Se s ţ se că Albert e îcetase dea a f u cop l cîd, îtro z , ulţu d petru u dar ce se făcuse, ea răspusese : ͣSît eoţ oată" Doaa Bo teps u se putuse opr de a aruca o pr v re soţulu e , care răspusese : Ͷ Doae, va îpl î cur d patrusprezece a Nub l tatea a accetuată se văd se cîd, vorb d de o fată cu apucătur rele, Albert e spusese : ͣN c u poţ deoseb dacă e fruoasă, are ( faţă" I sfîrş t, deş îcă fată tîără, adopta apucătur de fee e d ed ul ş de ragul e , spuîd, dacă c e va făcea gr ase : ͣNu pot săl văd, petru că v e ş e pofta 1 să le fac", sau dacă c eva se auzase tîd pe alţ : ͣCur os, cîd o ţ , î see " uoate astea se trag d cooara soc ală Dar toca ed ul Albert e u se părea că putea ofer ͣd st cţ a" î îţelesul î care tata spuea despre cutare coleg de al său pe care ul cuoştea îcă ş a căru are tel ge ţă o lăuda : ͣSe pare că e o foarte d st s" Ch ar des 35

pre golf, cuvîtul ͣselecţ ue" se părea tot atît de copat b l cu fa l a S oet, ca ş cu ar f îsoţ t de adject vul ͣaturală'* îtr u text ater or cu a ulte veacur lucrăr lor lu Darw ͣRăst p" se pă rea îsă de a bu augur I sfîrş t, ev deţa răstură r lor pe care u le cuoştea, dar î ăsură să îdr tu ască toate ădejd le, se îfăţ şă cîd Albert e î spuse cu ulţu rea cu va a căru părere u e d fe retă : Ͷ 4 u se putea îtîpla a b e Socotesc că e cea a buă, cea a elegată soluţ e Era u lucru atît de ou, o aluv ue dîd de bău t ch p atît de văd t, şte ocolur atît de capr c oase dea lugul uor tărîur od oară ecuoscute e , îcît după ce rost cuv tele ͣdupă părerea ea", a atraso pe Albert e, ş după ͣsocotesc", a aşezato pe paf Fără îdo ală, se îtîpla că uele fee puţ cult vate r tîduse cu u bărbat foarte cu lt, pr esc o dată cu zestrea lor aseeea expres Ş curîd după etaorfoza ce urează după oaptea uţ , cîd îş fac v z tele ş sît rezervate cu fostele lor colege, bag de seaă cu u re că au deve t fee , dacă decretîd că c eva este tel get, ele rostesc acest cuvît atr bu du do dar toca acesta e seul ue sch băr , ş se părea că deoseb rea era are ître expre s le o ş vocabularul Albert e pe care o cuoscuse Ͷ acela î care cea a are îdrăzeală era dea spue despre o f ţă c udată : ͣE u t p", sau dacă se pro puea Albert e vreu joc : ͣNa ba de p erdut", sau dacă cutare pr eteă a e î aducea vreo îv u re pe care ea o găsea îdreptăţ tă : ͣAh ! adevărat, găsesc că eşt uată !", fraze d ctate î acest caz de u so de tra d ţ e burgheză aproape tot atît de veche ca îsuş ( u ş pe care o fată oarecu î ată ş s gură pe dreptul e le foloseşte, cu se spue ͣî ch p foarte f resc", ad că petru că lea îvăţat de la aa e , aşa cu a îvăţat să se îch e sau să salute uoate acestea le îvăţase de la doaa Boteps, d preuă cu ura îpotr va evre lor ş respectul petru culoarea eagră î care eşt îtotdeaua cuv c oasă ş cu trebu e, ch ar ară ca să o f îvăţat foral, dar aşa cu scat de cu r îd ăscuţ tă c r p tul păr ţ lor lor, 'astfel îcît e 355,

îş ş dev şte scat autet c Or cu, ͣseleeţ ue" :sa părut aloge, ar ͣsocotesc" îcurajator ´ Albert e u a era aceeaş , aşadar poate u va acţ oa, u va reacţ oa î acelaş ch p Nu ua că o a ubea, dar c u a avea să ă te, cu aş f putut tee la Balbec, că aş,d s truge î ea o pr ete e care u a ex sta petru e Nu a îcăpea c o îdo ală că deve se de ult, t p foarte d feret î dădea seaa că petru ea u a făcea de loc parte d ͣ ca badă", î care altădată ă strădu a atît de ult ş fusese apo atît de fer c t că reuş t să f u ad s Apo , cu c u a avea, ca la Balbec, u aer de s cer tate ş de buă tate, u îcerca ar scrupule ; totuş , cred că ´ ceea ce a făcut să ă hotărăsc, fu o ult ă descoper re f lolog că Cot uîd să adaug o ouă ver gă laţulu ex ter or al cuv telor sub care î ascudea dor ţa t ă, î t p ce Albert e stătea acu pe colţul patulu , vorbea de ua d fetele d ca badă, a ărută decît celelalte, dar pe care o' găsea or cu destul de fruoasă ͣDa, î răspuse A bert e, are aerul ue c useu ' Nu îcape îdo ală că, atuc cîd a cuoscuto pe Albert e, cuvîtul ͣuse" î era ecu oscut E veros l că, dacă lucrur le ş ar f urat cursul lor oral, ea u lar f îvăţat c odată ş aş f văzut, î ce ă pr veşte, c u eajus, căc u cuosc altul a or p lat Cîd îl auz , îcerc o durere de d ţ , ca ş cu a f luat o bucată prea are de gheaţă î gură Dar la Albert e, fruoasă cu era, pîă ş cuvîtul ͣuse" u putea d splace î sch b, sa părut că destă u eşte, dacă u o ţ ere exter oară, cel puţ ua lăutr că D păcate, era ora la care ar f trebu t să au răas bu de la ea, dacă aş f vrut ca ea să ajugă la t p acasă petru c ă ş ca să ă scol destul de devree petru a ea, pe care o pregătea Fraşo se, căre a u plăcea să aştepte ş pesee că găsea potr v c uu a d art colele codulu e , faptul că, î l psa păr ţ lor e , Albert e î făcea o v z tă care se prelugea atît de ult ş care avea să îtîrz e F a t ă t ă r ă , ' Ja p o a

./

totul Dar aceste arguete căzură î faţa cuvîtult ͣuse" ş a grăb t să spu: $ Ich pu eşteţ că u sît de loc gîd l c os, a pu tea să ă gîd l o oră îtreagă ş c aş s ţ $ Adevărat ? $ ue as gur Ea îţelese, fără îdo ală, că af raţ a ea este expre s a stîgace :a ue dor ţ , căc , aseeea cu va careţ óferă o recoadaţ e pe care u îdrăzeşt să o sol c ţ , dar căru a cuv tele tale au doved t că ţ ar putea f de folos :

Ͷ Vre să îcerc ? îtrebă ea cu o u l tate de fee e $Dacă vre , dar atuc ar f a cood să te ît z 'ca luea pe pat $Aşa ? $Nu, vîrăte sub plapuă $Dar u sît prea grea ? Cu sfîrşea această frază, uşa se desch se ş Fra^ se tră aducîd o, lapă Albert e ab a avu t pul să se aşeze d ou pe scau Poate Frafo se alesese acest o et ca să e îfude, ş ascultase la uşă sau se u tase ch ar pe gaura che Dar avea evo e să fac aseeea presupuere, ea putuse reuţa dea se îcred ţa cu och de ceea ce st ctul e pesee că pres ţ se îdeajus, căc , tră d îtrua cu e ş cu păr ţ e , teaa, prudeţa, ateţ a ş ş rete a sfîrş seră pr a o face să e cuoască st ct v ş aproape d vîator, aşa cu cuoaşte ar arul area, vătorul, vîatul ş cel puţ , adesea, bolavul, dacă u ed cul, boala uot ce reuşea ea să şt e ,ar f putut ulu tot atît de ult ca ş starea îa tată a cuoşt ţelor celor d at ch tate, avîd î vedere jloacele aproape ex stete de, foraţ e de care d spueau aceşt a (ale e u erau a ueroase) ş se ărg eau la'uele cuv te, alcătu d ab a a douăzecea parte d coversaţ a oastră a c ă (culese î zbor de ş tras se deforate la bucătăr e) Iar eror le e ca Ş ale lor se datorau a degrabă, ca î basele î care Plato credea, ue false cocepţ a lu ş uor de precocepute, decît jloacelor ater ale eîdestulătoare Astfel, ch ar î z lele oastre, cele a ar descoper r ce pr veşte oravur le sectelor au putut f făcute

357

de u savat care u d spuea de c u laborator, de c u aparat Dar dacă st ghereala rezultîd d s tuaţ a e de slugă ar f îp ed cato dea dobîd o şt ţă d spesab lă arte care era scopul Ͷ care costa î a e îfuda cou eîdue rezultatul aceste acţ u Ͷ costrîgerea reuş se ş a b e ; p ed ca u se ulţu se ua să u zădăr cească avîtul, c cotr bu se foarte ult î această pr v ţă Fără îdo ală, Fraşo se ue gl ja c u eleet ajutător, acel al d cţ u ş al at tu d de exeplu Cu (căc u credea c odată ceea ce spuea ş o dorea ca ea să f crezut), ad tea fără ubră de îdo ală ceea ce or c e de cod ţ a e î povestea a absurd ş putea î acelaş t p să e j gească de le, î aşa ăsură felul e dea asculta aserţ u le oastre do " vedea eîcrederea e , accetul cu care povestea (căc vorb rea d rectă î îgădu a să e adreseze fără răutate cele a ar ofese) spusele ue bucătărese care sto r s se căş ae ţase stăpî ş obţ use de avataje tratîdu î faţa lu drept ͣbalegă", îcît vădea că asta era petru ea l teră de a( Fraco se adăugă ch ar : ͣDacă aş f fost stăpîă, aş f s ţ t j g tă" Deş a vea de la îceput prea ultă s pat e petru doaa de la etajul al patrulea, î zadar da d uer , ca la u bas everos l, la această poveste d e o p ldă atît de rea ; povest toarea spuîdo, şt a să adopte toul sobru ş tă os al cele a d scutab le ş a exasperate af r aţ ! După cu u scr tor ajug adesea la o putere de cocetrare de care ar f scut t reg ul l bertăţ pol t ce sau al aarh e l terare, cîd sît îcătuşaţ de t ra a uu oarh sau a ue poet c , de străş c a regulelor prosod co sau a ue rel g de stat, tot astfel Fraţo se, eputîdue răspude îtru ch p expl c t, vorbea ca u res as ş ar f scr s ca uac t Şt a să cupr dă î a puţ ch ar dedt o frază, îtro tăcere, î ch pul cu aşe za u ob ect, tot ce u putea expr a dea dreptul îtro frază, pe care o putea îcr a fără să e acuză Astfel, cîd sa îtîplat să las d ebăgare de seaă pe asă, pr tre alte scr sor , ua pe care ea ar f trebu t să o f văzut, de p ldă petru că se vorbea de ea cu o rea vo ţă care presupuea ua tot atît de are la adresa e d partea dest atarulu cît ş d aceea a expe 358

d torulu , seara, dacă ă îtorcea îgr jorat ş ă ducea dea dreptul î oda a ea, pe scr sor le ele b e rîdu te îtru teac perfect, docuetul copro ţător î ' zbea de la îceput och cu u putuse să u zbească pe ace a Fraf o se , aşezat de ea deasupra teaculu , aproape la o parte, îtro ev deţă care era u l baj, avea elocveţa lu , ş ă făcea să tresar îcă de la uşă, ca u ţ păt Ea excela î potr v rea acestor puer î sceă e te să foreze pe spectator, î l psa Fraco se , îcît el afla că ea şt e totul, cîd fee a îş făcea apo trarea Avea arta totodată ge ală ş răbdătoare a lu Irv g ş a lu Freder c Leaître, de a face astfel să gră ască u ob ect eîsufleţ t Ţ îd, î acest oet, deasupra Albert e ş a ea lapa apr să care u lăsa î ubră c ua d depres u le îcă v z b le pe care trupul t ere fete le săpase pe plapuă, Fraţo se avea aerul * ½ Faţa Albert e u era păgub tă de această lu ă, care destă u a pe obraj acelaş luc u îsor t ce ă îcîtase la Balbec Această faţă a Albert e al căre asablu avea ue or , afară, u so de paloare, vădea, d potr vă, pe ăsură ce lapa le lu a, şte suprafeţe colorate cu atîta străluc re ş atît de u for, atît de rez stete ş atît de etede, îcît le a f putut aseu cu caraţ a puter că a uor flor U t totuş de trarea eaş teptată a Fraco se , a exclaat : Ͷ Cu, a ş ve t cu lapa ? Doae, ce lu ă ve! Scopul eu era, fără îdo ală, de a ascude tur burarea pr cea dea doua frază ş de a scuza î tîrz erea pr cea d tî Fraco se răspuse cu o cu pl tă ab gu tate %

$ Să st g ? $ St g ? î strecură la ureche Albert e, fere cîduă pr v o c uea s plă cu care, luîdu ă î acelaş t p drept stăpî ş copl ce, s ua această afjraţ e ps holog că, pe toul îtrebător al ue pro blee graat cale J

uablou de la Luvru de p ctorul Prud'ho (1758Ͷ1823) .%

După ce Fraţo se eş se d oda e ş Albert e se aşezase d ou pe pat : Ͷ Şt de ce a teut, a spus, dacă cot uă astfel, u ă vo a putea opr să u te sărut Ͷ^ Ce are eoroc re ! Na dat îdată urare aceste v taţ , altul ar f pututô găs ch ar de pr sos, căc Albert e avea o pro uţ e atît de carală ş atît de g gaşă, îcît, doar vor b duţ parcă te săruta U cuvît al e era o favoare, ar coversaţ a e te acoperea cu sărutăr uotuş , această v taţ e era foarte plăcută M ar f fost ş dacă ar f făcuto altă fată fruoasă de aceeaş vîrstă ; dar faptul că Albert e era acu atît de acces b lă î pr leju ă a ult decît o plăc ere, o alăturare de a g purtîd pecetea fruuseţ M a adus a îtî a te de Albert e î faţa" plaje , aproape p ctată pe fodul ăr , eavîd petru e o ex steţă a re ală decît acele v z u de teatru ude u şt dacă a aface cu actr ţa care socoteşt că trebu e să se vească, cu f gurata care o îlocu eşte î acest oet, sau u a cu o pro ecţ e Apo fee a autet că se despr sese d fasc colul lu os, ve se spre e, dar ua ca să dau seaa că u era c decu î luea reală, atît de acces b lă dragoste pe cît presupuea î tabloul ag c Aflase că u e cu put ţă să te at g de ea, să o săruţ , că putea doar sta de vorbă cu ea, că petru e u era o fee e, după cu s trugur de jad, po doabă ecoest b lă a eselor de altădată, u sît stru gur Dar ată că, îtr u al tre lea pla, se îfăţ şa, reală ca a doua oară cîrsd o cuoscuse, dar acces b lă ca îtî a oară; acces b lă ş cu afît a del c o asă, cu cît crezuse ult t p că u era Pr sosul eu de şt ţă a v eţ (a v eţ a puţ otova, a puţ s plă decît o crezuse la îceput), ducea î od prov zor u la agos t c s Ce poţ af ra, cîfă vree ceea ce crezuse pro bab l la îceput, sa văd t fals î ură ş , î al tre lea rîd este adevărat D păcate, ajusese la capătul descoper r lor ele cu Albert e I or ce caz, ch ar dacă la jloc ar f fost atracţ a roaţ oasă a acele îvă ţătur a ue a ar bogăţ de plaur descoper te uul după altul de v aţă (acea atracţ e opusă acele a pe 360

care Sa tLoup o gusta î t pul c elor la R vebelle, dea regăs pr tre ăşt le, pe care ex steţa le suprapu sese pe u ch p l şt t, şte trăsătur pe care le ţ use od oară sub buzele sale), a şt că a săruta obraj A ber t e era u lucru cu put ţă, era petru e o plăcere poate îcă a are decît aceea de a săruta Ce deose b re ître o fee e de care ua trupul ostru se l p e şte petru că ea este ua o bucată de care, ş a poseda t ăra fată pe' care o zărea pe plajă cu pr eteele e , î uele z le, fără să şt ăcar petru ce a degrabă î aceste z le decît î cutare altele, ceea ce te făcea să tre' ur că o ve a revedea V aţa îţ destă u se, b e vo toare, tot roaul aceste fet ţe, îţ îpruutase ca să o vez , u struet opt c, apo altul, ş adăugase dor ţc carale acopa aetul careo îsuteşte ş o deo sebeşte de acelea a sp r tuale ş care se potolesc a aevo e, care u es d toropeala lor ş o lasă să rătă cească s gură, cîd u pret de decît să puă îa pe o bucată de care, dar care, cîd e vorba de poses uea ue reg u îtreg de a t r d care ele se s ţeau ostalg c ex late, se r d că parcă ar f o furtuă alătur de ea, o sporesc, o pot ura pîă la îpl re, pîă la as lare, pos b lă sub fora î care este dor tă, de o real tate erater ală, dar aşteaptă această dor ţă la ju ătate dru, ş î oetul îtoarcer o escortează d ou ; să sărut î locul obraj lor pr e ve te, or cît de proaspeţ ar f e , dar ao , fără ta e, fără prest g u, ace a la care v sase t p atît de îdelugat, ar îsea să cuosc gustul, savoarea ue culor pe care o pr v se adesea A văzut o fee e, s plă ag e î decorul v eţ , ca Albert e, prof lată pe are, apo poţ despr de această ag e, poţ să o aşez l gă t e ş poţ ve dea, îcetul cu îcetul, voluul, culor le, ca ş cu te a f u tat la e cu u stereoscop De aceea, fee le a puţ acces b le, pe care u le posez ua decît, despre care c u şt dacă le ve putea poseda vreodată, sît s gurele teresate Căc a le cuoaşte, a te aprop a de e le, a le cucer , îseaă să var ez fora, ăr ea ş rel eful ag oeeşt , e o lecţ e de relat v s î aprec erea uu trup, a ue v eţ de fee e, fruoasă, de revăzut cîd s a redobîd t s lueta zveltă î decorul 361

v eţ Fee le pe care le cuoşt a îtî la o codoaşă, u teresează, petru că u se sch bă Pe de altă parte, Albert e ţ ea, legate î jurul e , toate pres le ue ser ar t e care era deoseb t de scupă M se părea că aş f sărutat, pe aîdo obra j fete , toată, plaja de la Balbec Ͷ Dacă îgădu îtradevăr să te sărut, aş prefera să aî asta petru a tîrz u ş să aleg a b e oetul Dar ar trebu să u ţ atuc că a făgă du t Î trebu e u ͣbo de o sărutare" Ͷ´ Săl seez ? ͶDacă aş luao ua decît, aveavo or cu ua ş a tîrz u ? $ Mă auz cu bour le tale, ş ţ vo face d cîd î cîd altele $ Spue îcă u cuvît, şt , la Balbec, cîd u te cuoştea îcă, avea adesea o pr v re aspră, v cleaă, u poţ spue la ce te gîdea î acele oete ? $ Ah ! u a tesc ͶIată, ca săţ v î ajutor, îtr o z pr etea ta G sele a săr t peste u scau pe care şedea u do bă trî îcearcă deţ a teşt la ce tea gîd t î acel oet $ Pe G sele o frecveta a puţ , făcea parte d badă, dacă vre , dar u dea b elea Pesee că a spus că e foarte prost crescută ş vulgară $ Ah ! Asta tot! Îa te dea o săruta, aş f vrut să o pot uple cu tot sterul pe carel avea petru e, pe plaj ă, îa te să o f cuoscut, să regăsesc î ea eleagur le ude tră se a îa te ; dacă o cuoştea, putea strecura cel puţ î locul e toate a t r le v eţ d Balbec, zgoo tul valur lor dezlăţu te sub fereastra ea, str gătele co p lor Dar lăsîd pr v rea să aluece pe fruosul glob roz al obraj lor e , ale căror suprafeţe plăcute curbate p ereau la poalele celor d tî îcreţ r ale fruosulu e păr egru care curgea î laţur pl e de şcare, îş î ălţa cotraforţ povîr ţ ş odela odulaţ le vă lor lor, a trebu t să spu : ͣî sfîrş t, cu u reuş se la Balbec, vo cuoaşte gustul tradaf rulu ecuoscut care sît obraj Albert e Dar cu cercur le pe care pute /+

face să le străbată lucrur le ş f ţele, u sît prea u eroase î răst pul v eţ oastre, poate că aş putea o pr v pe a ea îtrucîtva îpl tă, cîd, după ca a scos d cadrul e depărtat obrazul îflor t pe care l alesese d tre toţ , îl vo f adus î acest pla ou, udel vo cuoaşte, î sfîrş t, pr jloc rea buzelor" î spuea asta, căc credea că ex stă o cuoaştere pr buze ; î spuea că avea să cuosc gustul acestu tradaf r caral, căc u ă gîd se că oul, făptură, f reşte, a puţ rud etară decît ar c ul de are sau ch ar decît balea, î l pseşte, totuş , u oarecare uăr de orgae es eţ ale ş u posedă a cu seaă c uul care să slujească la sărutare El îlocu eşte* acest orga abset pr buze, ş astfel poate ajuge la u rezulta t ceva a ulţu tor, decît dacă ar f s l t să ş îgî e ub ta cu şte colţ de cor Dar buzele făcute să ofere cerulu gur savoarea a ceea cel sp teşte, trebu e să se ulţuească, fără săş dea seaa de eroarea ş fără săş ărtur sească decepţ a, să plutească la suprafaţă ş să se z bească de îgrăd rea obrazulu de epătrus ş dor t De alt ter î acest oet, ch ar î cotact cu carea, buzele, ch ar î poteza că ar deve a cuoscătoare ş a b e îzestrate, ar putea fără îdo ală gusta a b e savoarea pe care atura le îp ed că acu să o ses zeze, căc î această zoă pust tă î care uş pot găs hraa, ele sît s gure, pr v rea, apo rosul le au părăs t deult Ma îtî , pe ăsură ce gura ea îcepu să se aprop e de obraj pe care pr v r le ele îş propuse seră să sărute, acestea, deplasîduse, văzură şte obraj o ; gîtul văzut a de aproape ş parcă cu lupa vădea, î por lu ar , o putere care sch ba caracterul feţe Î dau seaa ua că ult ele apl caţ u ale fotograf e Ͷ care aşter la poalele ue catedrale toate casele ce s au părut adesea aproape tot atît de îalte ca tur lele, aevrează aceleaş ouete, rîd pe rîd ca u reg et, î ş rur ,' î ord e îprăşt ată, î ase îde s te, aprop e ua de alta cele două coloae ale p aţete roa ad eaor atît de depărtate, îdepărtează tro ţa aproP ată ş reuşesc să cupr dă pe u fod spălăc t ş degradat u or zot es sub arcada uu p od, î pervazul ue ferestre, ître fruzele uu copac aşezat î pr ul /

pla ş cu u to a puter c, dau rîd per d acele aş b ser c drept cadru arcadelor tuturor celorlalte Ͷ î dau seaa că, îtoca ca ş sărutarea, ua asta ar putea face să se vească d ceea ce credea că este u lucru cu îfăţ şare def tă, celelalte o sută de lucrur care la uraure sît tot el, deoarece f ecare e î legătură cu o perspect vă u a puţ leg t ă Pe scurt, după cu la Balbec Albert e se păruse adesea alta, acu, ca ş cu accelerîd peste ăsură repez c uea sch băr lor de perspect vă ş de culoare pe care le oferă o f ţă î d fer tele oastre îtîl r cu ea, aş f vrut să le cupr d pe toate î cîteva secude ca să creez d ou, î od exper etal, feoeul care d vers f că d v dual tatea ue f ţe ş să scot, uele d altele, ca d tro cut e, toate pos b l tăţ le pe care le cupr de ; î acest scurt traect al buzelor ele spre obrazul e Y a văzut zece Albert e ; această s gură fată ca o ze ţă cu a ulte capete, dacă îcerca să ă aprop de aceea pe care o văzuse cea d ură, ea făcea loc alte a Cel puţ cît t p ul at sese, vedea acest cap, u parfu uşor ajugea de la ea pîă la e Dar d păcate Ͷ căc ăr le ş och s t tot atît de prost aşezaţ pe cît de prost sît făcute buzele oastre petru sărutare Ͷ och e îcetară deodată dea a vedea, la rîdul său asul eu, str v duse u a percepu c u ros, ş fără să cuosc a b e gustul lucrulu roz dor t, a aflat, dator tă acestor see eplăcute, că era pe cale de a săruta obrazul Albert e Oare petru că ´ juca (îfăţ şată pr rot rea uu sol d) scea versă acele a de la Balbec, oare petru că era culcat ş ea se r d case, capab lă să îlăture, u atac brutal ş să îdrueze plăcerea î felul e , ă lăsă să au cu atîta uşur ţă acu ceea ce refuzase ´ od oară, cu o utră atît de straş că ? (Fără îdo ală, expres a voluptoasă pe care o adopta astăz faţa e la aprop erea buzelor ele u se deosebea de acea îfăţ şare de altădată decît pr tro dev aţ e îf tes ală a l lor, dar î care poate f cupr să toată d staţa d tre gestul uu a care dă lov tura d ură uu ră t ş al altu a care dă o ă de ajutor, d tre u portret care dă o îă de ajutor, /*

d tre u portret subl sau îgroz tor) Fără să şt u dacă trebu e ͣsă c stesc sau să f u recuoscător de sch barea e de at tud e vreuu b efăcător fără vo e care lucrase petru e îtr ua d aceste d ură lu , la Par s sau la Balbec, î spuea că felul î care era aşezaţ era cauza de căpete e a aceste sch băr Albert e î fur za alta ; aue urătoarea : ͣAh î î acel oet, a Balbec, u te cuoştea ş putea crede că a teţ rele" Acest arguet a ulu t Albert e l dăduse, fără îdo ală, cu, s cer tate O fee e recuoaşte atît de aevo e î şcăr le ebrelor e , î sezaţ le îcercate de trupul e , î răst pul ue îtîl r ître patru och cu u caarad, greşeala ecuoscută î care treura că u stră ar preed ta să o facă să cadă ' î or ce caz, or care ar f fost sch băr le ce se v seră de cîtva t p î v aţa e ş care poate ar f lăur t că a f acordat atît de lese dor ţe ele oetae ş ua f z ce ceea ce refuzase, cu groază, dragoste ele lq Balbec, î Albert e se produse ua a u toare, ch ar î acea seară, îdată ce îgî er le e î dăduseră ulţu rea de care a trebu t săş dea seaa ş de care ch ar ă teuse să u pr c u ască uşoara por re de repuls e ş de pudoare ofesată pe care o adresa G lberte îtru oet aseăător, î dosul as vulu de da f , la ChapsElysees D potr vă Îcă d oetul î care o culcase pe ͻ pat ş îcepuse să o îgî , Albert e adoptase u aer pe care u l cuoştea, de ascultătoare buăvo ţă, de s pl c tate aproape cop lărească îlătur d toate preo cupăr le, toate preteţ le ob şu te, oetul care proce dează voluptatea, î această pr v ţă aseeea celu ce precedează oartea, parcă rest tu trăsătur lor e ît e r te ev ovăţ a cop lăr e Fără îdo ală, or ce f ţă al căre talet e pe eaşteptate pus la îcercare dev e odestă, s l toare ş îctătoare ; a cu seaă dacă Şt e să e ofere graţ e acestu talet o are plăcere, ea îsăş e fer c tă dator tă aceste a ş vrea să eo ofere de Pl ă Dar î această expres e ouă a feţe Albert e era ult decît dez teresare ş coşt ţă, o geeroz tate /.

profes oală, u so de devotaet coveţ oal ş eaş teptat ; d colo de propr a cop lăr e, ajusese la t e reţea rase sale Deoseb du se foarte ult de e care u dor se a ult decît o potol re f z că, î sfîrş t do bîd tă, Albert e parcă găsea că ar f o oj c e d parte să creadă că această plăcere ater ală ar f î soţ tă de vreu set et oral ş ar îche a doar o ac ţ ue Ea, a ad eaur atît de grăb tă, acu, ş petr u că găsea că sărutăr le pl că dragoste, ar că dragostea trece îa tea or căre îdator r , spuea, cîd a adus' a te de c a e : Ͷ Nu face c, a tot t pul Părea st gher tă să se scoale îdată după ceea ce făcuse, st gher tă d buacuv ţ, după cu Fraco se c'd, fără să f fost sete, crezuse că trebu e 'să pr eas că cu plăcere decetă, paharul de v pe care l ofe rea Jup e, ar f îdrăz t să plece ua decît ce bă use cea d ură îgh ţ tură, or ce evo e per oasă ar f cheato Albert e Ͷ´ poate acesta, d preuă cu altul care, se va vedea a tîrz u, era uul d ot vele care ă făcuseră să o doresc fără să vreau Ͷ era ua d îcaraţ u le ţărăcuţe fraceze al căre odel sta ăr tur e î p atră la Sa tAdredesChaps D îsuş r le Fraco se care avea totuş să ajugă duşaa e de oarte, a recuoscut la ea curte a cu usaf r ş stră , deceţa, respectul culcuşulu Fraco se caro după oartea ătuş ele, credea că poate vorb ua pe u to îdu oşat, ar f găs t î lu le care precedaseră ăr t şul f ce sale supărător ca aceasta să uş ţ ă logod cul de braţ, cîd eşea cu el la pl bare Albert e, îţepe tă lîgă e, î spuea : Ͷ A păr fruos, a och frt oş , eşt drăguţ Cu, atrăgîdu ateţ a că e tîrz u, a adăugat : ͣNu ă crez ?", ea î răspuse, ceea ce poate era ade vărat, dar ua după două ute ş ua petru cîteva ore Ͷ ue cred îtotdeaua î vorb de e, de fa l a ea, de ed ul eu so c al, î spuse : ͣOh ! şt u că păr ţ tă cuosc lue 366

foarte buă Eşt pr ete cu Robcrt Forest er ş cu Suzae Delage" La îceput, aceste ue u spuseră absolut c Dar a adus deodată a te că ă jucase îtr adevăr la ChapsElysees cu Robert Forest er, pe care ul a revăzuse c odată Iar Suzae Delage era epoţ ca doae Blada s, ş trebu se să ă duc odată la o lecţ e de das ş să susţ ch ar u c rol îtr o coed e de salo, la păr ţ e Dar teaa de a u f cupr s de u rîs ebuesc ş aceea că ar curge sîge pe as ă îp ed case, astfel că o văzuse c odată Cel ult crezuse a îţelege că guverata cu paă a G lberte fusese la păr ţ e , dar poate u era vorba decît de o soră sau o pr etea a aceste a Ia spus Alber t e că Robert Forest er ş Suzae Delage ocupau pu ţ loc î v aţa ea ͣSe prea poate, aele voastre sît pr etee, ceea ce îgădu e să te s tuez Mă îtîlesc ade sea cu Suzae Delage pe aveue de Mess e, are ş c" Maele oastre u se cuoşteau decît î îch pu rea doae Boteps care, şt d că ă jucase o dată cu Robert Forest er căru a, parese, î rec ta versur , co ch sese că e,legau c rte şt e ce relaţ de fa l e M sa spus că ea u lăsa c odată să treacă uele ae , fără să spuă : ͣAh ! da, ed ul Delage, Forest er" etc, acordîd păr ţ lor e o otă buă pe care e p e r tau Noţ u le soc ale ale Albert e erau de alt ter de o prost e fără arg Ea credea că ce ce purtau uele S oet cu do erau fer or u ua acelor S o et cu u s gur dar tuturor celorlalte persoae pos b le Faptul că c eva îţ poartă uele fără să facă parte d fa l a ta cost tu a u ot v ser os săl d spre ţu eşt F reşte, sît ş excepţ Se poate îtîpla ca do S oet (prezetaţ uul altu a la ua d acele reu u ude îcerc evo a de a vorb de or ce ş ude te s ţ de alt ter pl de set ete opt ste, de p ldă î corteg ul ue îorîtăr î dru spre c t r), costatîd că au acelaş ue, îcearcă să afle cu o bu ăvo ţă rec procă, dar fără rezultat, dacă u ueşte vreo legătură de rude e Dar asta u este decît o excep ţ e Mulţ oae sît oorab l , dar o u şt acest /ö

lucru ş c u e pasă Dar dacă d pr c a oo e se îîează ouă scr sor le adresate lor, sau v ceversa, sîte cupr ş de o eîcredere, adesea îdreptăţ tă, î ce pr veşte valoarea lor Ne tee de cofuz , le pre îtîp ă cu o utră dezgustată dacă se vorbeşte de e Cîd c t î z ar uele ostru purtat de e , se pare că lau uzurpat Păcatele altor ebr a corpulu soc al e sît d ferete, dar îcărcă a ab t r cu ele pe oo oştr Ura pe care o purtă celorlalţ S o et e cu atît a puter că cu cît u este d v duală, c oşte tă Ş după două geeraţ îţ a teşt ua de utra sultătoare a bu c lor oştr faţă de alţ S oet ; u cuoşt cauza; u tear ra dacă a afla că a îceput cu u asas at Pîă î z ua care u'e rară, cîd se sfîrşeşte pr to căsător e ître o S oet ş u S oet, c decu îrud ţ Albert e, u ua că vorb de Robert Forest er ş de Suzae Delage, dar î stor s spota, d tr o îdator re de cof deţă pe care aprop erea trupur lor o creează cel puţ la îceput, îtr o pr ă fază ş îa te să f creat o aue dupl c tate ş ta ă faţă de aceeaş f ţă, despre fa l ale ş u uch al'Adree , o poveste d care refuzase să spuă u s gur cuvît la Bal'bec, dar credea că ar trebu să pară că u a are secrete faţă de e Bacă cea a buă pr eteă ar f spus acu ceva îpotr vă ^ ea ar î cos derat că e de dator a e să povestească A stăru t să plece, sfîrş pr a pleca, daratît de ruş ată î locul eu de oj c a ea, îeît rîdea aproape ca să ă scuze, ca o af tr oaă la care tea dus î vesto, care te pr eşte ca atare, dar căre a lucrul ru este d feret Ͷ Rîz ? a îtrebato Ͷ: Nu rîd, îţ surîd, î răspuse ea du os C dte revăd ? adăugă ea, ca ş cu ar f ad s ca ceea ce toc a făcuse, f d de fapt îcuuarea e , sa uf e ă car prelud ul ue ar ;pr ete , a ue pr ete preex s tete ş pe care era dator să o descoper , să o ăr tur s ş care s gură putea expl ca lucrul căru a' e dedase ´ /,

Ͷ De vree ce ă autor z , cîd vo putea

vo tr te după t e,

Nu îdrăzea să ^pu că vo a să subordoez totul put ţ dea o vedea pe doaa de Sterar a $ D păcate, cîd u te ve aştepta, u şt u c odată d a te, a spus Ar f oare cu put ţă să tr t după dueata, seara, cîd vo f l ber ? $ î curîd va f foarte pos b l, căc vo avea o trare separată de aceea a ătuş ele Dar deocadată u se poate î or ce caz, vo ve la îtîplare, î e sau po î e dupăâ ază A să ă pr eşt ua dacă a să poţ Ajugîd î faţa uş , rată că u o luase îa te, î ît se obrazul, f d de părere că u era ecesară o dor ţă f z că grosolaă, ca să e f sărutat acu Cu scurtele legătur pe care le avusese a ad eaur erau d acelea care duc ueor la o t tate desăvîrş tă ş o alegere a , Albert e crezuse că trebu e să pro v zeze ş să adauge o cl pă, sărutăr lor pe care Ie sch base î pat, set etul'alcăror se ar f fost petru u cavaler'´ ş doaa lu , aşa cu le putea cocepe u : jogler got c

După ce se despărţ se' de e, tîăra p cardă pe ca re coarul b ser c 'Sa r tAr dredesChaps ar f 'pututo sculpta î t dă, Fraşo se î aduse o scr soare'care ă uplu de bucur e, căc era de la doaa de Sterar a, care se îvo se să c eze cu e ercur De la doaa de Sterar a, ad că, petru e, a ult decît de a adevărata doaă de Sterar a, de la aceea la care ă gîhd se toată z ua îa tea sos r Albert e Asta e groaz ca îşe ăc us a dragoste pe care ea îcepe să e facă sa o jucă, u cu o fee e d luea exter oară, c cu o păpuşă făur tă de tea oastră, s gura de alt ter pe care o ave totdeaua la d spoz ţ a oastră, pe care o vo poseda, pe care arb trarul a t r , aproape tot atîtde absolut ca al/ îch pu r , poate să o f făcut tot atît de deoseb tă de fee a reală, după cu fusese petru e Balbecul real de Balbecul v sat ; plăsu re art f c ală căre a vo s l fee a reală să seee, îcetul cu îcetul, spre sufer ţa oastră l

Ͷ Guerates

/%

Albert e ă făcuse să îtîrz atît de ult, îcît co ed a toca se sfîrş se cîd a sos t la doaa de V lle par s s ; puţ dor c să au î răspăr valul de v taţ ce se scurgea coetîd area outate, despărţ rea care se spuea că este u fapt îpl t d tre ducele ş ducesa de Guerates, aşteptîd pr lejul de a o putea saluta pe gazdă, ă aşezase pe o berjeră goală î al do lea salo, cîd a văzuto eş d pe duc esă d cel d ţ ude, fără îdo ală, stătea î pr ul ş r de scaue, a estoasă, pl ă ş îaltă, îtro roch e lugă de sat galbe de pe care se despr deau î rel ef şte ac egr , eor Vederea e u ă a turbura deloc Puîdu , îtro z î le pe frute (cu ob şu a ea cîd se teea că ar putea supăra), spuîdu : ͣNu a eş ca să o îtîleşt pe doaa de Guerates, eşt batjocura case Des alt ter , dăţ seaa c t de bolavă e bu ca ta, a îtr adevăr lucrur a ser oase de făcut decît să eş î calea ue fee careş bate joc de t e"^ aa ă trez se deodată d tr u v s prea lug, ca u h pot zator care reuşeşte să te îtoarcă d tro ţară depărtată udcţ îch pu eşt că eşt , ş desch z och , sau ca u ed c pare, a t du ţ de set etul dator e ş de real tate, te v decă de o boală îch pu tă î care te coplăcea Cosacrase z ua urătoare ca să au u ult ad o de la această boală la care reuţa ; cîtase ore dea r dul plîgîd acel Ôde Schubert : Ô ( u

( '

Apo totul se sfîrş îcetase dea a eş d eaţa, ş a fost atît de uşor, îcît a făcut proost cul care, se va vedea a tîrz u că a corespus real tăţ , că ă vo ob şu lese, î cursul v eţ ele, să u a văd o fee e Cîd Fra^ se î povest a tîrz u că Jup e, dor d săş dezvolte ooerţuJ, căuta o prăvăl e pr cart er, dor c să găsesc ua (prea fer c t să ho ăresc pe străz , cu atît a ult cu cît îcă d patul eu au 1

Ad o voc c udate, ue cheaă departe de e, cerească soră a îger lor

ö)-

zea str gătul lu os ca o plajă, ş să văd, sub obloa ele de f er ale lăptăr lor, şte t ere lăptărese cu îec albe), putuse reîcepe aceste pl băr Nest gher t, de alt ter ; căc era coşt et că u le a făcea scopul dea o vedea pe doaa de Guerates ; ca o fe e e care recurge la f te precauţ u cît t p are u aat, ar î z ua î care sa despărţ t de el î r s peşte scr sor le, cu r scul dea descoper soţulu ta a ue gre el de care a sfîrş t totodată să se îspă îte ş dea o svîrş Mă îhea faptul că aflase că a toate casele erau locu te de oae eoroc ţ A c , soţ a plîgea ereu petru că soţul e o îşela D colo se îtîpla cotrar ul, î altă parte, o aă har că, stîlc tă î băta e de u f u beţ v, îcerca săş ascudă sufer ţa î och vec lor Ma b e de juătate de oe re plîgea Cîd a cu oscuto, a dat seaa că era( atît de exasperată, îcît a îtrebat dacă soţul sau soţ a adulter păcă tu au ua petru că fer c rea l eg t ă le fusese refu zată ş se arătau îcîtător ş leal cu or c e altul decît cu soţ a sau cu soţul lor, care aveau dreptate Curîd, c a a avut ot vul dea f de folos lu Jup e ca să cot u pl băr le ele de d eaţă Căc a aflat că dulgherul d curtea oastră, ale căru atel ere erau despărţ te de prăvăl a lu Jup er pr tr u perete foarte subţ re, avea să f e dat afară de ad strator petru că făcea prea ult zgoot Jup e u se putea aştepta la a are oroc, atel erele aveau u subsol ude era depoz tată leăr a, ş care cou ca cu p v ţele oastre Jup e îş va depoz ta a c cărbu , va dăra peretele ş va avea astfel o s gură prăvăl e are Dar cu Jup e, găs d că preţul cerut de doul de Guerates este prea r d cat, lăsa ea prăvăl a să f e v z tată, petru ca, descurajat dea u găs ch r aş, ducele să se reseeze să scadă ch r a, Fraco se, băgîd de seaă ca portarul lăsa atîrat de uşa prăvăl e auţul ͣde îch r at" ch ar după ce trecuse ora v z te , ros o cursă ît să de portar ca să atragă pe logod ca fec orulu Gueraţ lor (ude dragostea lor ar găs u adăpost) ş sa surpr dă apo ö$

Or cu, deş u a căuta o prăvăl e petru Jup e, cot ua să es îa te de prîz î pl băr le ele îl îtîlea adesea pe doul de Norpo s Se îtîplaca, std de vorbă cu u coleg, să aţ tească asupră şte pr v r care,după ce ă cercetau dea belea, se îtor ceau spre covorb torul, său, fără să f surîs sau să ă f salutat, ca ş cu c u ar f cuoscut Căc î etal tatea acestor portaţ d ploaţ , o au tă pr v re are scopul să te facă să afl că teau văzut, c că u teau văzut ş că au de d scutat cu colegul lor o pro bleă ser oasă O a lă de, fee e pe care o îtîlear adesea lîgă casă era a puţ d scretă cu, e Căc , deş o cuoştea, se îtorcea spre e, ă aştepta Ͷ ut l Ͷ î faţa v tr elor egustor lor, î surî dea, ca ş cu ar f sărutat, făcea gestul de a se dăru îş lua u aer glac al, dacă îtîlea pe'c eva care o cuoştea Alegea, de ultă vree, î aceste curse at ale, po tr v t celor ce avea de făcut, f e să cupăr cel a e îseat z ar, druul cel a drept, fără să regret dacă el u făcea parte d parcursul ob şu t pe ͻ care îl ur au pl băr le ducese ş , dacă d potr vă făcea parte d el, fără scrupule c prefăcător e, căc u se a părea druul terz s cu a căru ocaz e sulgea ue grate favoarea dea o vedea fără vo a e Dar u ă gîd se că v decarea ea, rr jloc du o at tud e orală faţă de doaa de Guerates, ar săvîrş deo potr vă aceeaş operă î ceea ce o pr vea ş ar"face po s b lă o aab l tate, o pr ete e, care u ă a teresa Pîă atuc , străda le îtreg lu u te ca să ă a prop e de ea sar f sle t î faţa urs te rele,, care se da toreşte ue dragoste eoroc te N şte zîe a puter ce decît oul au hotărît că, î aseeea caz, c u va putea f de folos pîă î z ua î care vo' f rost t s cer î a oastră cuvîtul : ͣNul a ubesc" Mă supă rase pe Sa tLoup că u ă dusese la ătuşa lu Dar ca or care altul, c el u era î stare să r s pească o vrajă Cît t p o ubea pe doaa de Guerates, se ele de get leţe care le pr ea de la alţ , copl e tele, ă supărau, u ua petru că u veeau 1 d parte , dar petru că ea u le afla Or , ch ar dacă ar f ö+

avut cuoşt ţă de ele, asta u ar f fost de c u folos Dar, ch ar î aăutele ue afecţ u , o abseţă, refuzul ue c e, o sever tate volutară, coşt etă, slujesc a ult decît toate coset cele ş cele a fru oase ha e Ar f ulţ parve ţ , dacă arta de a par ve ar f profesată î acest îţeles I oetul î care ea străbătea saloul î care lua se loc, cu gîdul pl de a t rea pr ete lor pe care ud cuoştea ş pe care ea poate va îtîl î cur d la altă serată, doaa de Guerates ă zăr pe berjera ea, adevărat d feret care căuta să f e aab l, c tă vree, cîd o ubea, îcercase atît de ult să adopt, fără să reuşesc, u aer de d fereţă : ea îdreptă spre e ş regăs d surîsul d seara; de la Operă ş pe care ul a ştergea set etul dea f ub tă de c eva pe care ea ul ubea : Ͷ´ Nu, u vă derajaţ , î îgădu ţ să au o cl pă loc lîgă dueavoastră ? î spuse ea r d cîduş gra ţ os roch a esă care ar f ocupat alt ter îtreaga berjera Ma îaltă decît e ş a îpl tă de tot) volu ul roch e sale, uatul e braţ gol î jurul căru a u puf percept b l ş ueros parcă făcea să fuege eîcetat uabur roz, ş torsada blodă a părulu e ca re tr tea parfuul său, aproape că ă at geau D l psă de spaţ u, se putea îtoarce ua aevo e spre e ş s l tă să pr vească a degrabă î faţă decît spre e, adopta o expres e v sătoare ş blîdă, ca îtr u portret $ Aţ pr t şt r de la Robert ? ă îtrebă, ea Doaa de V llepar s s trecu î acest oet $ Aţ ca îtîrz at, doule ! Ͷ´ Dar băgd de seaă că stă de vorbă cu epoata e ş presupuîd poate că era a pr ete decît şt a :

Ͷ Nu vreau să vă st gheresc coversaţ a cu Or ae, adăugă ea (căc buele serv c ale jloc t6are fac parte d îdator r le ue af tr oae) Nu vreţ să c aţ er cur cu ea ? Era toca z ua î care ura să c ez cu doaa de Sterar a, a refuzat ö

Ͷ Dar s îbăta ? Maa îtorcîduse sîbătă sau du că, ar f fost puţ aab l d parte să u c ez î f ecare seară ea ; ar refuzat dec ş de data aceasta $Ah ! u sîteţ uşor de avut ca usaf r ! $De ce u ve ţ c odată să ă vedeţ ? î spuse doaa de Guerates după ce doaa de V llepar s s se depărta ca să fel c te art şt ş să îrr îeze d ve u buchet de tradaf r a căru îă care o oferea îfăţ şa s gură valoarea, căc u costase decît douăzec de frac (Era de alt ter preţul e cel a r d cat cîd c eva cîtase ua o dată Cele ceş dădeau cocursul la toate at eur le ş seratele pr eau tradaf r p ctaţ de ar ch ză) ͣCe pl ct seală, să te îtîleşt ua la alţ De vree ce u vreţ să c aţ cu e la ătuşa ea, de ce aţ ve să c aţ la e ?" U v taţ , răîîd cît a ult cu put ţă, sub felur te pretexte, dar care eşeau, î sfîrş t, văzîdo pe ducesă stîd de vorbă cu u tîăr, pe o berjeră atît de îgustă îcît u putea cupr de decît do , crezură că fu seseră prost foraţ , că u ducesa, c ducele cerea d vorţul d pr c a ea Apo se grăb ră să răspîdească această şt re Era a î ăsură decît or c e să cu osc adevărul Dar era surpr s că î' aceste oete d f c le î care se săvîrşeşte o despărţ re îcă eeosu ată, ducesa, î loc să se zoleze, v ta toca pe c eva pe carel cuoştea atît de puţ A bău t că ua du cele u vo se ca ea să ă f pr t ş că acu, cîd el o părăsea, ea u a vedea c o p ed că î a se îcojura de luea care place

Aş f îcree t cu două ute îa te dacă s ar f spus că doaa de Guerates avea să ă v te să o v z tez, ba a ult, să c ez la ea I zadar şt a că saloul Guerates u putea îfăţ şa îsuş r le pe care le scosese d acest ue, faptul că fusese! opr t să pătrud î el s l duă să atr bu acelaş so de ex s teţă ca ş saloaelor ale căror descr er lea c t to îtr u roa, sau a căror ag e o văzuse îtru v s, ă făcea să l îch pu cu totul altfel, ch ar dacă era s gur că seaăă cu toate celelalte ; ître e ş el era ö*

bar eră, ude realul lua sfîrş t A c a la Gueraţ era ca ş cu a îtrepr de o călător e de ult t p dor tă, ca ş cu aş strecura o dor ţă a ţ ele î faţa och lor e ş aş face cuoşt ţă cu u v s Cel puţ aş f putut crede că era vorba de ua d acele c e la care af tr o v tă pe c eva pe care u ţ săl arate, spuîdu : ͣVe ţ , vo f ua o ", prefă cîduse că atr bu e acelu par a teaa pe care e o î cearcă de al vedea aestecîduse cu pr ete lor, ş î cercîd ch ar să trasfore îtru pr v leg u de de v d at ş rezervat ua t lor, carat a celu ex clus, sabat c ş favor zat fără vo a lu M a dat d po tr vă seaa că doaa de Guerătes dorea să ă facă să gust ceea ce avea a plăcut cîd î spuse, îfăţ şîd de alt ter och lor; e parcă fruuseţea v olacee a ue sos r la ătuşa lu Fabr ce ş uea ue prezetăr cotelu Mosca Ͷ Nu sîteţ cuva l ber v er , î c co tet ? Ar f drăguţ Va f ş pr c pesa de Para, care e îcîtă toare ; c u vaş v ta dacă ar f vorba să îtîl ţ oae plăcuţ Dezertată î ed le odere tered are preocu pate de o şcare perpetuă de asces ue, fa l a joacă d potr vă u rol îseat î ed le ecl t te ca ca burghez e ş ca ar stocraţ a pr c ară care u poate î cerca să se r d ce căc d puctul e de vedere spec al, deasupra e u a e c Pr ete a pe care o ară taseră ͣătuşa V llepar s s" ş Robert poate făcuse d e, petru doaa de Guerătes ş pr ete e , tră d totdeaua ître e ş î aceeaş coter e, ob ectul ue ateţ cur oase pe care o bău a Cuoştea aceste rude îtru ch p fa l al, z l c, vul gar, foarte deoseb t de ceea ce e îch pu , ş î care, dacă sîte cupr ş , faptele oastre u sît c pe de Parte expulzate ca f rul de praf d och sau p cătura de apă d trahe aarteră, ele pot stăru ît păr te, pot ft coetate, povest te îcă ulţ a după ce o îş e lea u tat, î palatul ude sîte u ţ că le regăs ca o scr soare dea oastră îtro preţ oasă colecţ e de autografe ö.

Nua şte oae elegaţ pot terz ce uşa lor prea ăpăd tă Dar aceea a Gueraţ lor u r sca această pr ejd e U stră u avea aproape c odată ocaz a dea trece pr faţa e Cîd se d ca ducese vreodată uul, ea u se gîdea să se preocupe de valoarea odeă pe care ar aduceo acesta, căc ea o coferea ş o putea pr Nu se gîdea decît la îsuş r le reale, ar doaa1 de V llepar s s ş Sa tLoup î spuseseră că le avea Fără îdo ală, u lear f dat crezare dacă ar f băgat de seaă că e u puteau reuş c odată să ă facă să v cîd vo au, dec că u ţ ea la lue, ceea ce se părea ducese seul că u stră face parte d taga ͣoae lor plăcuţ " urebu a să o vez cîd vorbea de fee le la care u ţ ea deloc, cu îş sch ba faţa îdată ce se c ta î legătură cu ua, de p ldă uele cuate sale ͣOh ! e eîtătoare", spuea ea cu u accet f ş s gur S gurul ot v pe carel dădea, î această pr v ţă, era că această doaă refuzase să f e prezetată arch ze de Chaussegros ş pr c pese de S str e Nu adăuga că ´'ecastă doaă refuzase să f e prezetată ch ar e , du cese de Gucrates Fapt caro se petrecuse totuş ş , d acea z , tea ducese era frăîtată de ce se putea, petrece la această doaă greu de cuoscut Murea de dor ţa deu f pr tă Ia ea Oae de lue sît ştît de ob şu ţ să f e căutaţ , îeît cel care fuge de e se pare, o ue ş Je acaparează ateţ a Adevăratul o: v de ă v ta era oare î te doae Guerates (de cîd ro a ubea) că u ubla după rudele e , deş era căutat de ele ? Nu şt u î or ce caz, hotărîduse să ă v te, vo a să facă oorur le a ceea ce avea a bu îa ea ş să î depărteze pe ace pr ete a e care ar f putut îp e d ca dea reve , ace a pe care şt a pl ct coş Nu şt u se cu săatr bu sch barea de dru a ducese cîd văzus e că s e abate d ersul e stelar, că a loc lîgă e ş ă v tă la c ă, efect al uor cauze g orate ; d l psa uu s ţ spec al care să e foreze î această pr v ţă, e îch pu că ce pe care ab a î cuoştea Ͷ aşa Cu o cuoştea eu pe ducesă Ͷ se ö/

gîdesc la o ua î rarele oete cîd e văd Or , această u tare deală î care e îch pu că e ţ este cu desăvîrş re arb trară Astfel îcît, î t p ce î tăcerea ue s gurătăţ aseăătoare cu aceea a ue opţ fruoase, »e îch pu d fer tele reg e ale soc etăţ urîduş calea pe cer la o d staţă f tă, u pute îfrîa o tresăr re bruscă de el şte sau de plăcere dacă e cade de acolo, de sus ca u aerol t purtîd săpat uele, ostru pe carel crede ecuoscut î Veus sau î Cass ope, o v taţ e la c ă sau o b rfeală Poate ueor , cîd tîd şte p r c p persa care, după spusele a pueau să l se c tească re g strele ude erau îscr se uele acelor supuş a lor care e arătaseră rîvă, doaa de Guerates cosulta l sta oae lor b e teţ oaţ , îş spusese despre e : ͣUu pe carel vo v ta la c ă" Dar alte gîdur o #4 À $ 1 :

d straseră, pîă î cl pa î care ă zăr se s gur ca Mardoheu la uşa palatulu ; vederea ea, îprospătî du eor a, vo a, ca ş Assuerus, să ă copleşească cu darur uotuş , trebu e să spu că o surpr ză de alt so avea, să ureze acele a pe care o îcercase î cl pa î care doaa de Guerates a v tat Deoarece găs se că este a odest d parte ş recuoscător să u as cud această d tî surpr ză ş să expr , d potr vă, cu exagerare bucur a pe care o cupr dea, doaa de Guor raţes, care se pregătea să plece la o a doua serată, î spuse, aproape ca o just f care ş de teaă că aş f şt ut Prea b e c e avîd aerul atît de u t că fusese v tat e ea : ͣŞt ţ că* sî!: ătuşa lu Sa tLoup care ţ e ult la dueavoastră, ş de alt ter e văzut a c " Răspuzîd că şt a acest lucru, a adăugat căl cuoştea ş pe doul de Chrlus, care ,,fusese foarte fͣ" e la Balbec ş la Par s" Doaa de Guera tes pru u tă ş de pr v r le e parcă se îtorceau î ue ver f căr , la o pag ă a veche a reg strulu gr j îv olb ura t e u pr ţ es t e îc o j ura t lucrur o est e tîrît

#aRac e)

öö

lăutr c ͣCu ? îl 'cuoaşteţ pe Palaede ?" Acest pre ue fusese rost t cu o flex ue de o are g găş e d pr c a s pl c tăţ volutare cu care vorbea de u bărbat atît de străluc t, dar care u era petru ea decît cuatul e ş vărul cu care fusese crescută "î ceuş ul edesluş t care era petru e v aţa ducese de Guer ates, acest ue Palaede îcolţea ca lu a z le lor lug de vară, cîd ea, fată, se jucase cu el, la Guer ates, î grăd ă Ba a ult, î această parte a v eţ lor de ult trecută Or ae de Guerates ş vărul e Palaede se deoseb ră foarte ult de ceea ce ajuse seră de atuc ; doul de Charlus se lăsase, de p ldă, pe deatregul pradă îcl ăr lor sale art st ce pe care le îfrîase î ură atît de b e, îcît a fost u t aflîd că toca el p ctase arele evatal u cu stîjee gal be ş egr pe care ducesa îl desfăşura | acest o et Ducesa de Guerates ar f putut arăta ş o că soat ă pe care el o copuse altă dată petru ea Igora cu desăvîrş re că baroul ar f avut toate aceste talete de care u poeea c odată Să spu e î treacăt că doul de Charlus u era îcîtat că se spuea î fa l e Palaede Ar f fost lese de îţeles că de aseeea u plăcea să se spuă Mee Aceste prescurtăr stup de sît u se că ar stocraţ a are îţelegere petru propr a poez e (de care de alt ter ş juda sul dă dovadă, de vree ce uu epot al ladye Rufus Israel pe carel chea Mo se, se spuea îdeobşte î lue ͣMoo"), dar are î acelaş t p gr jă să a bă aerul că atr bu e are îseătate a ceea ce este ar stocrat c Or , doul de Charlus avea, î aceas tă pr v ţă, a ultă ag aţ e poet că ş a festa a ult orgol u Dar u acesta era ot vul petru care gusta destul de puţ uele Mee, căc el cupr dea ş fruosul preue Palaede Adevărul este că, socot duse ca făcîd parte, şt d că se trage d tro fa l e pr c ară ar f vrut ca fratele său ş cuata lu să spuă, vorb d despre el : ͣCharlus", aşa cu re g a Mar eAel e sau ducele d'Orleas puteau spue de f , de epoţ de f , de epoţ ş de fraţ lor : ͣJo v lle, Neours, Chartres, Par s" ö,

Ͷ Ce o ascus e Mee, exclaă ea Ia vorb t ult de dueavoastră, ea spus" că ar f fer c t să vă facă cuoşt ţa, ca ş cu u var f văzut c odată Mărtur s ţ c are haz ! Ş u e prea drăguţ d parte să spu despre u cuat pe carel ador ş a căru rară valoare o ad r, că este ueor ca ebu ´' Acest cuv t apl cat doulu de Charlus a zb t ş a spus că această se ebu e poate expl ca au te lucrur , de p ldă că păru at t de îeîtat de pro ectul de a propue lu Bloch s ş bată propr a aă M a dat seaa că doul de Charlus era ca ebu u ua dator tă celor ce spuea, dar ş felulu î care le spuea Cîd auz îtî a oară u avocat sau u actor, eşt surpr s de toul atît de deoseb t al coversaţ e lor Dar cu îţ , da seaa că toată luea găseşte acest lu cru foarte f resc, u spu c celorlalţ , uţ spu ţ e îsuţ c, te ulţueşt să aprec ez velul taletu lu Cel ult îţ spu despr e u actor de la Coed a Fraceză : De ce î loc să lase să cadă braţul r d cat la coborît pr c suc tur îtrerupte pr pauze, t p de cel puţ zece ute ? Sau despre Labor : de ce îdată ce a desch s gura a e s acele toaţ trag ce, eaşteptate, ca să spuă lucrul cel a s plu ? Dar cu toată luea ad te aseeea lucrur , ele u" te a zbesc Aş şder , ch bzu d, îţ spuea că doul Charlus vorbea de el cu efază, pe u to care u era c decu acela al deb tulu ob şu t Parcă ar f trebu t să spu î or ce oet : ͣDe ce ţ paţ atît de tare ? De ce sîteţ atît de solet ?" Dar toată luea parcă îgădu se tac t că aşa era b e Ş tra î hora celor cel sărbătoreau î t p ce el perora Dar de buă seaă că îtruele oete u stră ar f crezut că aude u s t t ţ pîd Ͷ Dar, adăugă ducesa, cu o uşurare pert eţă care se alto a la ea pe s pl c tate, sîteţ s gur că u ͻ aceţ vreo cofuz e, că vorb ţ , de buă seaă, de cu atul eu Palaede ? ^ Ia răspus că era foarte s gur, dar pese re că ôrul de Charlus u desluş se b e uele c

Ͷ Vă părăsesc, î spuse parcă cu regret doaa Guerates urebu e să ă duc o cl pă la pr c pesa 379

de L ge Nu ve ţ acolo ? Nu, u vă place luea ? Aveţ are dreptate, e esufer tă Dacă aş f obl gată ! Dar e vara ea, ar f prea aab l Regret ca ego stă ce sît, petru e, aş f vrut să vă coduc, sau să vă duc acasăAtuc vă spu la revedere ş ă bucur petru v er Că doul de Charlus roş s e d pr c a ea î faţa doulu d'Argecourt, treacăeargă Dar u pu tea îţelege că tăgădu a că ă cuoaşte faţă de pro pr a sa cuată care avea o părere buă despre el, fapt atît de f resc, deoarece, cuoştea deopotr vă pe ătuşa lu ş pe epotul său Vo îche a aceasta, spuîd că, d tr u au t puct de vedere, deosebea la doaa de Guerates o adevărată ăreţ e care costa î a da pe de atregul u tăr tot ceea ce alţ ar f u tat ua coplet Ch ar dacă u ar f îtîl t c odată hărţu d o, urăr do, alergîd după ea, cu ocaz a preublăr lor e z l ce, ch ar dacă u lar f tr t c odată la pl bare pe Sa tLoup cîd acesta o rugase să ă v te, ar f putut avea faţă de e o purtare de o aab l tate a ob lă ş a f rească Nu: ua că u se oprea la expl caţ re trospect ve, la cuv te elăur te, la surîsur ech voce, la subîţelesur , u ua ca î afab l tatea e actuală, fără îtoarcer îapo , fără ret ceţe, avea ceva ' de o îdr e rect l eͻ ca ş statura e aestuoasă, dar ch ar' eulţu r le care lear f putut îcerca îpotr va cu va î trecut se prefăcuseră pe deatregul î ceuşă, această ceuşă îsăş era îprăşt ată la aşa are depăr^ tare de eor a e sau cel "puţ de felul e de a f , îcît pr v du faţa or de cîte or avea de tratat pr cea a fruoasă s pl f care ceea ce ar f fost la atîţ a alţ pretext de răăş ţe de răceală, avea pres a uu so de pur f care Dar dacă ă u ea sch barea ce se operase î ea î ce ă pr veşte, era cu atît a surpr s deoseb d î e ua cu atît a are î ce o pr vea pe ea Nu fusese oare u oet î care u redobîdea v aţă sau putere decît dacă, t clu d ereu pro ecte o , căuta pe c eva care ar jloc să f u pr t de ea, ş care, după această d tî fer c re, ar pr leju a ulte altele ,)

ele d će'î ce a preteţ oase ? uoca e put ţa de a găs vreo soluţ e ă făcuse să plec la Do c rcs ca săl văd pe Robert de Sa t Loup Iar acu era el şt t d pr c a urăr lor ue scr sor a lu , dar d cauza doae de Sterar a, ar u a doae de Guerates ´ ´ ' ͻ' urebu e să adaug, ca să sfîrşcşc cu această serată, că, cu pr lejul e sa îtîplat u fapt, des ţ t peste cîteva z le, care avu darul dea ă u , ă îvrăjb c tva t p cu Bloch, ş care cost tu e î s e ua d cele a c udate cotrad cţ ale căre expl caţ se vor găs la sfîrş tul acestu volu # *×1 Aşadar, la doaa de V llepar s s, Bloch u îcetă, de a lăuda aerul de aab l tate al doulu de Charlus, care, cîd îl îtîlea pe stradă, îl pr vea ţ tă î och ca ş cu lar f cuoscut, dorea săl cuoască, şt a prea b e c e este La îceput ´ a surîs, căc Bloch se expr ase la Ealbec atît de v olet pe socoteala acelu aş do de Charlus Ş spuea doar că Bloch îl cuoştea pe baro ͣfără săl cuoască", î felul tatălu său cîd fu sese vorba de Bergotte Iar ceea ce cos dera el o pr v re aab lă era doar ua d strată Darîsfîrş t, Bloch erse atît de departe cu prec z u le ş păru atît de s gur că doul Charlus vo s e să l oprească î două sau tre rîdur , îeît a t du că vorb se de pr e teul eu baroulu care toca îtoreîdu se de la'o v z tă la doaa de V llepar s s, î pusese au te îtrebăr î legătură cu el, a presupus că Bloch u ţea, că doul de Charlus î aflase uele, şt a că e pr eteul eu, etc De aceea, după cîtva t p la teatru, la rugat pe doul de Charlus să îgădu e să l prez t pe Bloch ş , î ura îvo r acestu a, a dus săl caut Dar îdată ce doul de Charlus îl zăr , pe faţa lu se zugrăv o u re îdată îfrîată, căre a î luă locul o fur e ca re seîte a î och Nu ua că u ît se îa lu Bloch, dar or de cîte or acesta se adresă, î răspuse cu aerul cel a solet, cu o voce î ată ş j g toare Astfel îeît Bloch care, după spusele lu , u pr se pîă acu decît surîsur le d partea baroulu , crezu u ua că u l recoadase, dar căl deserv se, î răst pul scurte coversaţ , cîd, 381

ćuoscîd îcl area doulu de Charlus petru pro tocol, î vorb se de caaradul eu îa te de a l îfăţ şa Bloch e părăs , zdrob t ca c eva care a vrut să îcalece u cal tot t pul gata so a raza, sau să îoate îpotr va curetulu care te arucă ereu pe prud ş, ş u a vorb şase lu cu e

×

Z lele care precedară c a eat cu doaa de Ster ar a u fură îcîtătoare, c suportab le Căc îdeobşte cu cît e a scurt t pul care e desparte de ceea ce e propue, cu atît se pare a lug, petru că apl că şte ăsur a scurte sau doar petru că e gîd săl ăsură Se spue că papal tatea îl uără cu veacur le ş poate c u se gîdeşte săl uere, petru că ţ ta e este f tul A ea f d la o depărtare de ua tre z le, uăra secudele, ă lăsa pradă acelor îch pu r care sît îceputul uor îgî er , a uor îgî er pe care turbez că u le poate îcuua îsăş fee a (toca aceste îgî er , cu excepţ a tu turor celorlalte) La ura ure , dacă este adevărat că îdeobşte greutatea dea at ge ob ectul ue dor ţ o sporeşte pe aceasta (greutatea, u eput ţa, căc aceasta o îlătură), totuş , cîd este vorba de o dor ţă ua f z că, s guraţa că ea va f real zată îtru oet aprop at ş deter at, u e a puţ exaltată decît es guraţa; abseţa îdo el face aproape tot atît de tolerab lă aşteptarea plăcer fa l b le ca ş îdo ala pl ă de el şte, petru că face d această aşteptare o îpl re ce u se poate calcula, ş îparte, dator tă frecveţe reprezetăr lor at c pate, t pul î fel tot atît de subţ r ca ş el ştea S ţea evo a per oasă să o posed pe doaa de Sterar a : de cîteva z le, dor ţele ele pregăt seră, cu o act v tate ecurată, această plăcere î îch pu rea ea, ş ua această plăcere, căc alta (plăcerea cu o alta)r ar f fost gata, plăcerea ef d decît real zarea ue pofte prealab le ş care u e totdeaua aceeaş , care se sch bă î fucţ e de euăratele cob aţ ale rever e , de îtîplăr le a t te, de starea tepera etulu , de ord ea de d spo b l t ate o dor ţelor d ' l care cele d ură îpl te se od hesc pîă ce a a u tat ,+

puţ decepţ a îpl r ; părăs se druul are al do r ţelor obşteşt ş ă îdruase pe poteca ue do r ţ a au te, ca să rîvesc altă îtîl re, ar f trebu t să ă reîtorc de prea departe ca să da de druul are ş să apuc altă potecă Plăcerea pe car e o îch pu a î or ce cl pă era să o posed pe doaa de Sterar a pe sula d Bo s de Bouloge, ude o v tase la c ă Ea ar f fost, f reşte, spulberată dacă aş f c at pe această sulă fără doaa de Sterar a ; ş poate foarte cşorată dacă aş f c at, ch ar î tovă răş a e , dar î altă parte De alt ter , at tud le gra ţ e cărora îţ îch pu eşt o plăcere sît prealab le fe e , so ulu de fee cărora l se potr vesc Ele co adă plăcerea ca ş , de alt ter , locul : ş d această pr c ă, fac să rev ă alterat v, î tea oastră ca pr c oasă, cutare fee e, cutare pe saj, cutare oda e pe care lea f d spreţu t î alte săptăî F ce ale at tud , cutare fee se potr vesc ua îtr u pat are ude găseşt l şte lîgă ele, ar altele ca să f e îgî ate cu o teţ e a ta că, vor fruze î care să ad e vîtul, răcoarea ape , sît uşoare ş fugare ca ele Fără îdo ală, îcă cu ult îa te dea f pr t scr soarea lu Sa tLoup, ş cîd u era îcă vorba de doaa de Sterar a, sula d Bo s se păruse fă , eută petru plăcere, petru că se îtî plase să ă duc să gust acolo tr steţea de a u avea de adăpost t î ea c ua Pe alur le laculu care duc la această sulă ş dea lugul cărora par z eele care au plecat îcă se duc să se pl be î ult ele săptăî de vară, oa şt d ude să o regăseşt , ş ch ar dacă ea a plecat d Par s, rătăceşt cu ădejdea dea vedea trecîd tîăra fată de care tea îdrăgost t la cel d ură bal al aulu , pe care o ve a putea regăs î c o seară îa te de pr ăvara urătoare S ţ dute î ajuul, Poate ch ar a doua z după plecarea f ţe ub te, ură reşt pe alul ape treurîde acele fruoase ale ude 0 pr ă fruză roş e îfloreşte ca u ult tradaf r, c wcetez acel or zot ude, pr tr u art f c u cotra r u acelu a al acelor paorae sub a căror rotodă persoajele de ceară d plaul îtî dau pîze p ctate a udalulu apareţa aăg toare a ad e ş a volu ,

ulu , och oştr , trecîd fără traz ţ e de la parcul î gr j t la îălţ le aturale ale Meudoulu ş a e co l e Valer e, u şt u ude să puă u hotar ş ac să tre adevărata cîp e î opera de grăd ăr e al căre agreet art f c al îl pro ectează d colo de ea ; ca acele păsăr rare crescute î l bertate îtr o grăd ă bota că ce aşter z l c î vo a pl băr lor lor ar pate, o otă exot că î pădur le îvec ate ître ult a sărbătoare a ver ş ex lul er , străbaţ cu el şte acest rega, roaţ os al îtîl r lor es gure ş al elacol lor aoroase, ş a f a u t dacă el ar f s tuat î afara u versulu geograf c decît dacă a afla că, la Versa lles, pt> îălţ ea terase , observator î jurul căru a or se îgrăădesc spre cerul albastru î st lul lu Va ͻ der Meule, după ce s a îălţat astfel d colo de atură, acolo ude ea îcepe d ou la capătul arelu caa! satele pe care le poţ deoseb la or zotul orb tor c area se uesc Fleurs sau N egue După ce a trecut ult ul ech paj, cîd îţ da sea;: cu durere că ea u va a ve , te duc să c ez pe sulă ; deasupra plop lor treurător care a tesc ereu ta ele ser a ult decît lear corespude, u or roz aştere o ult ă culoare de v aţă pe cerul potol t Cîteva p cătur de ploa e cad zgootos pe apa at că, dar răasă î d v a^ e cop lăr e, totdeaua de culoarea t pulu ş care u tă î f ecare cl pă ag ea or lor, ş a flor lor După ce uşcatele, tes f eîdu ş lu atul culor lor, au luptat î zadar cu aurgul îtuecat, o pîclă îvălu e sula care adoare ; te pl b î îtue r cul ued dea lugul ape ude ce ult trecerea tă cută a ue lebede 5 te u eşte, ca îtru pat octur och care se cască o cl pă şLsurîsul uu cop l care u credea că se trez se Atuc , a vrea cu atît a vîrtos să f î tovărăş a ue îdrăgost te, cu cît te s ţ s gur ş te poţ crede departe Dar cu cît aş f 'a fer c t să o aduc pe doaa de Sterar a pe : această sulă, ude ch ar vara se lasă adesea ceaţă, acu cîd ve se aot pul urît, sfîrş tul toae Dacă t pul care se lăsase de du că ar î cofer t el îsuş o uaţă ceuş e ş ar t ă pe sajelor î care tră a ag aţ a ea Ͷ după cu alte ,*

aot pur le făceau să f e î resate, lu oase, ta l eeşt Ͷ ădejdea dea o poseda peste cîteva z le pe doaa de Sterar a ar f fost îdestulătoare să facă să se r d ce de douăzec de or pe oră o perdea de pîclă î îch pu rea ea ostalg c de ootoă î or ce caz, ceaţa care se r d case d aju ch ar la Par s u ă făcea să ă gîdesc ua la locul atal al t ere fae pe care toca o v tase, dar cu pesee că, îcă a deasă ca î oraş, trebu a să îvălu ască seara ş Bo sul ş a ales alul laculu , ă gîdea că ea trasfora oarecu petru e sula Lebedelor îtro sulă d Bretage a căre atosferă ar t ă ş ceţoasă îvălu se totdeaua î tea ea, ca u veşît, s lueta pal dă a doae de Sterar a F reşte, cîd eşt tîăr, la vîrsta cîd ă pl ba î d recţ a Mesegl se, dor ţa, cred ţa oastră' coferă veşîtulu ue fee o part cular tate d v duală, o eseţă ecl t tă Urăreşt real tatea Dar tot lăsîdo săţ scape, sf rşeşt pr a băga de seaă că pr tre toate aceste îcercăr zadar ce î care a dat de eat, stăru e ceva tra c, toca ceea ce căuta îcep să deos ebeş t , să cuoşt ceea ce ubeşt , cauţ sa ţ l procur , f e ch ar cu preţul uu art f c u Atuc , î l psa cred ţe d spărute, costuul îseaă îlocu rea aceste a pr tro luz e vo tă Şt a de buă seaă că la o juătate de oră de casă u vo găs Bretage Dar pl bîduă, strîgîdo î braţe pe doaa de Sterar a, î îtuer cul sule , pe arg ea ape , vo purcede ca alţ care, eputîd pătrude îtro îăst re, cel puţ îa te dea poseda o fee e, o îbracă î călugăr ţă Putea ch ar ădăjdu să ascult î tovărăş a fee cl poc tul ape , căc î ajuul c e se dezlăţu o furtu ă A îceput să ă rad ca să ă duc pe sulă ca să reţ u cab et part cular (deş î acel t p al aulu sula era goală* ş restauratul pust u) ş să îtocesc l sta de bucate petru c a de a doua z , cîd Frajo se r vest sos rea Albert e Ia spus să o troducă u fa deeît, epăsător că ă va vedea urîţ t de bărb a ea r , aceea petru care u găsea c odată că sît cjes 'ul de fruos la Balbec, ş care pr c u se tot atîta r el şte ş supărare ca acu doaa de Sterar a Ţ È

,.

ea de seara de î e să ofere aceste a cea a buă pres e cu put ţă De aceea, a rugat o pe Albert e să ă îsoţească îdată pe sulă ca să ă ajute să îtocesc l sta de bucate Aceea căre a î acorz totul este atît de repede îlocu tă cu alta, îcît tu îsuţ eşt u t dîd ceea ceţ aparţ e de a curîd, la f ecare oră, fără ădejde de v tor La propuerea ea, faţa surîzătoare ş roză a Albert e , sub căc ul tă plată aplecată pe och , parcă şovă Avea pesee alte plaur ; î,or ce caz, le sacr f că bucuros, spre area ea ulţu re, căc dădea are îseătate faptulu dea f î tovărăş a ue t ere gospod e care ar şt să coade a b e decît e c a De buă seaă că ea îfăţ şase cu totul altceva î och e la Balbec Dar t tatea oastră, ch ar cîd o cos deră atît de are, cu o fee e de care sî te îdrăgost ţ , creează ître ea ş o , î c uda su f c eţelor care e fac să sufer , şte legătur soc ale care suprav eţu esc dragoste oastre ş ch ar a t r aceste a Atuc , î aceea care u a este petru o decît u jloc ş o cale spre altele, sîte tot atît de u ţ ş auzaţ aflîd graţ e eor e oastre cît de or g al a părut uele e cele lalte f ţe, care' a fost o altădată, ca ş cu după ce a dat b rjarulu o dresă, Capuc es sau Bac, gîd due doar la persoaa pe care avea so vede acolo, e dă seaa că aceste ue au fost od oară, pr ul, al călugăr ţelor capuţ e a căror ăăst re se îălţa pe acel bulevard ş al do lea, al baculu care străbătea Sea F reşte, dor ţele ele d Balbec îpl seră atît de b e trupul Albert e acuulîd î el gustur atît de proaspete ş atît de g gaşe, îcît, î t pu l tra ectulu spre Bo s, î t p ce vîtul, ca u grăd ar gr jul u, scu tura copac , făcea să cadă roadele, ătura fruzele oar te, î spuea că, dacă cuva Sa tLoup sar f î şelat sau aş f îţeles b e scr soarea lu , ar c a ea cu doaa de Sterar a u ar duce la c u rezul tat, aş f dat îtîl re, î aceeaş seară, foarte tîrz u, Al bert e , ca să u t î răst pul ue ore voluptoase, ţ îd î braţe trupul ale căru farece, de care pr sosea ,/

0

acu, cur oz tatea ea le evaluase le ctăr se od oară, eoţ le ş loate tr steţ le acestu îceput de dra goste petru doaa de Şterar a Ş f reşte, dacă aş f ,putut presupue că doaa de Şterar a u va : a eorda c o favoare î această d tî seară, aş f î ch pu t seara petrecută cu ea îtru ch p destul de a ăg tor Şt a prea b e, d exper eţă, cu cele do uă stad care se succed î o , î aceste îceputur de dragoste petru o fee e pe care a dor to fără să o cuoaşte, ub d a degrabă î ea v aţa deoseb tă î care se scaldă decît pe ea îsăş , aproape ecuoscută îcă Ͷ cu aceste două stad se răsfrîg c udat î do e ul faptelor, ad că u ua î o îş e, dar î î tîl r le oastre cu ea Fără să f stat vreodată de vorbă cu ea, a şovă t, sp t ţ de poez a pe care ea o îfăţ şează petru o F va ea sau alta ? Iată că v sur le se stator cesc î jurul e , fac ua cu ea Cea d tî îtîl re cu ea, care va ura î curîd, va trebu să răsfrîgă a ceastă dragoste ăscîdă Dar u e c ser os Ca ş cu ar f ecesar ca ş v aţa ater ală săş f avut îtî ul e stad u, deş o ş ub , î vorb î ch pul cel a s g f at ͣVa rugat să ve ţ să c aţ î sulă, petru că a gîd t că acest cadru var plăcea Na să vă spu de alt ter c deoseb t Mă te să u f e prea ued ş să u vă f e fr g" ͣN c decu" ͣO spu eţ d aab l tate Vă îgădu , doaă, să a luptaţ îcă u sfert de oră cu fr gul, ca să u vă ch u esc, dar peste u sfert de oră vă vo coduce cu forţa acasă Nu vreau să vă s lesc să luaţ u gutura " Ş o coducea aca să, fără să f spus c, ea t du e c de ea, cel ult u au t fel dea pr v , dar cu gîdul dea o revedea Or , a doua oară (ea găs d aceeaş pr v re, s gura a t re, dar frăîtaţ totuş Ͷ ş ch ar a rult Ͷ ua de gîdul de a o revedea), pr ul sta d u e depăş t ître t p, u s a îtîplat c uotuş , î loc să vorb de cofortul restauratulu , spue, fără ca aceasta să u ească oua persoaă pe care o gă s urîtă, dar căre a a vrea să se vorbească despre o î toate utele v eţ sale ͣVo avea ult de lup tat ca să îv ge toate p ed cele acuulate ître le oastre Credeţ că vo reuş ? Vă îch pu ţ oa re ,ö

că e vo putea îv ge duşa , că vo putea ădăj du u v tor fer c t ?" Dar aceste coversaţ , la îce put eîseate, apo făcîd aluz e la dragoste, u vor avea loc, după cele ce putea crede d scr soarea lu Sa tLoup Doaa de Sterar a se va da îcă d cea d ţ seară, u va trebu dec să o covoc pe Albert e la e, ca, î cazul cel a rău, să petrec cu ea sfîrş tul ser Era ut l, Robert u exagera c odată ş scr soarea lu era l pede ! Albert e î vorb puţ , căc îş dădea seaa că sît preocupat A făcut cîţ va paş pe jos, sub grota ver zu e, aproape subar ă, a uu codru des pe a căru bol tă auzea vîtul vîjî d ş ploa a p curîd A str v t, pe păît, şte fruze uscate care se îfudau î el ca şte sco c ş a dat la o parte *cu bastoul şte cas tae îţepătoare ca ar c de are Ult ele fruze ce se zvîrcoleau pe raur urau vî tul ua dea lugul l bulu lor, dar ueor acesta rupîduse, ele cădeau pe păît ş l ajugeau î goa ă Mă gîdea cu bucur e că dacă acest t p ar ţ e cu atît a depărtată va f sula î e ş î or ce caz pe deatregul pust e Nea urcat d ou î trăsură ş , cu furtua se potol se, Albert e ă rugă să cot uă druul pîă la Sa tCloud Vîtul puea î ş care, jos fruzele oarte, sus or Iar şte ser călă toare a căror suprapuere roz, albastră ş verde putea f văzută graţ e uu so de secţ ue co că tă ată pe cer, erau dea gata pregăt te petru şte el atur a fruoase Ca să vadă a de aproape o ze ţă de arură care se avîta de pe soclul e , ş s gurat că îtru cadru care parcă era îch at, |1 uplea cu o teroare tolog că, î parte a ală, î parte sacră, a saltur lor e fur oase Albert e se urcă pe o ov lă, î t p ce aştepta pe cărare Ea îsăş , văzută astfel de jos, u a era durdul e ca z lele trecute pe patul eu, cîd por gîtulu e erau ăr ţ de lupa och lor e aprop aţ , c c zelată ş f ă, parcă era o statu e pe care cl pele fer c te de la Balbec îş aşteruseră pat a Cîd a poe t s gur acasă, aducîdu a te că făcuse u dru dupăa ază cu Albert e, că vo c a po î e cu doaa de Guerates ş trebu e să răspud ue scr sor a G l ,,

berte , tre fee pe care le ub se, a spus că v a ţa oastră soc ală este ca atel erul uu art st, pl de sch ţe lăsate î părăs re, î care a crezut u oet că ea putea f xa evo a ue ar dragoste, dar u a gîd t'că, ueor , dacă sch ţa u e prea veche, se poate îtîpla să o reluă ş să face d ea o operă cu totul alta ş poate ch ar a îseată decît aceea pe care o plau se la îceput A doua z era fr g ş fruos ; se s ţea ara (ş de fapt, aot pul era atît de îa tat, îcît a fost o u e că a putut găs î Bo sul de acu pust t cîteva cupole de aur verde) urez duă, a văzut ca pe fe reastra cazăr de la Doc eres, pîcla ată, otova ş albă care atîra veselă la soare, deasă ş dulce ca zahă rul tos Apo soarele se ascuse ş ea se îgroşă ş a ult dupăa ază Se îopta devree, a făcut toaleta, dar era îcă prea devree ca să plec ; a hotărît să tr ţt o trăsură doae de Sterar a Na îdrăz t să urc î ea ca să u o s lesc să fa că druul î tovărăş a ea, dar a îîat b rjarulu u b let petru ea, î care o îtreba dacă îgădu a să ă duc să o au de acasă I aşteptarea răspusulu , a ît s pe pat, a îch s o cl pă och , apo a desch s d ou Deasupra perdelelor era ua u chear sub ţ re de lu ă care se îtuecă d ce î ce a ult Recuoştea această oră ut lă, prag ad e al plăcer , al căru gol îtuecos ş desfătător îvăţase săl cu osc la Balbec, cîd f d s gur î oda a ea, ca acu, î t p ce toţ ce lalţ erau la c ă, vedea fără tr s teţe cu apue z ua deasupra perdelelor, şt d că, î curîd, după o oapte atît de scurtă ca opţ le de la Pol, ( avea să îv e a străluc toare îscîte erea R vebelle A săr t d pat, a pus cravata eagră, a p ep tăat părul, ult ele gestur ale ue rîdu el tîrz , e xecutate la Balbec cîd u ă gîdea la e, c la fee le pe care le vo vedea la R vebelle, î t p ce le ' surîdea d a te î ogl da p ez şă d oda a ea ş ca re au răas, d această pr c ă, seele prevest toare s ea ue petrecer cu lu ă ş cu uz că Ele o evocau, l^ a ult, o real zau, ca şte see ag ce ; graţ e °r avea o oţ ue tot atît de s gură a real tăţ e , 389

o bucur e atît d e d epl ă a far eculu e a eţ tor ş uşuratec, ca ş a celea p e car e le î cer ca la C o b ra y, î lu a ul e, cî d au zea lo v tu r le d e c o ca ale eş teru lu ce ţ tu a lăz le ş gu sta căldu ra ş so arele î răco area odă ele D e aceea, aş a f dor t să o văd p e do a a d e Ster a r a S l t acu s ă p etr ec cu ea sear a, aceas ta f d cea d u r ă î a tea î to arcer p ăr ţ lo r e ; aş f p refera t ca ea să f ră as l b eră ca să p o t î cer ca să revăd fe e le d R veb elle M a sp ălat p e tru o ult ă o a ră î le ş î p l b ar ea p e car e p lă cer ea ă î b a s ă o fa c p r ap ar ta e t, le a ş ter s î sufrager a î tu eco asă M s a păru t că ea era d esch să spre a t ca era lu ată, d ar ceea ce co fud ase cu crăp ă tu ra lu a tă a u ş , ca r e, d p o tr vă, er a î ch să, e ra d o ar răsfrî gerea alb ă a p ro so pu lu eu î o gl d a a ş e z a tă d e a lu gu l p er e te l u , ca r e a ş tep ta s ă f e p u s ă la lo c î a te d e î toarcerea a e M a gîd t d ou la toate rajele p e care le d escop er se astfel î aparta e tu l o stru ş care u era u a op t ce, căc î p r ele z le crezuse că vec a ea are u cî e, d cauza u u eh elălă t p r elu g t, ap ro ap e o e es c, al u e ţev d b u că tăr e, o r d e cîte o r s e d es ch d ea ro b etu l Iar u şa d sp re scară, d p r c a cu re tu lu d e p e tr ep te, u se îch dea î cet, d e la s e, d ecît execu tîd frî tur le d e fraze vo lu p to ase ş tî gu to ar e car e se su p rap u eau co ru lu p eler lo r d e la s fîr ş tu l u ver tu r la u Pe cîd pu ea pro sop ul la lo c, a a vu t d e alt ter p r leju l u e o au d ţ a acele u lu to a r e b u că ţ s fo ce, căc auz d soer a, a alergat să desch d uşa at ca ere b rjarulu care adu cea răspu sul î î ch pu a că va f : Doaa e jos" sau ͣBaa a vă aş teap tă " D ar ţ ea î î ă a s cr so ar e A şo vă t o cl p ă s ă a u cu o ş t ţă d e c u p r s u l s cr s o r d o a e d e S te r a r a , ca r e, a tî t t p cî t ţ ea to cu l î î ă a r f p u tu t f altu l, d ar car e a cu , d esp r s d e ea, er a u d es t ca r e ş u r a s gu r calea , ş p e car e ea u l a ´ pu tea sch b a cu c L a ru gat p e b rjar să co boa re ş să aştep te o cl p ă, d eş bo b ă ea îp o tr va cet , îd ată ce p lecă, a d es ch s p l cul Pe carto : À Ô I v ta ta ea s cr s es e : 390

) u o " À ,( + A răas e şcat, îcree t, ulu t de lov tura pe care o pr se Cartoul ş pl cul căzuseră la p c oarele ele ca u cartuş al ue are de foc după ce a por t glotele Lea r d cat, a aal zat această frază : ͣî spue că u poa te c a cu e la Bo s S ar putea coch de că ar pu tea c a cu e î altă parte Naş f atît de d scret îcît să ă due să o au de acasă ; dar, î sfîrş t, aşa sar putea îţelege" Dar cu gîdul eu se stalase d a te, de patru z le, cu doaa de Sterar a, pe această sulă d Bo s, u reuşea să l fac să se îtoarcă de acolo Dor ţa ea alueca volutar pe povîr şul pe carel ura de atîtea ore, ş î c uda aceste scr sor prea recetă ca să a bă îtî etate asupră , a pregăt t st ct v să plec arăş , după cu u elev care a căzut la u exae ar vrea să a răspudă la o îtrebare A sfîrş t pr a hotărî să ă duc să spu Fraco se să coboare ca să plătească b rjarul A străbătut cor do rul, egăs do, a trecut pr sufrager e ; deodată pa ş e îcetară dea a răsua pe parchet ca pîă a cu ş asurz ră îtro tăcere care, ch ar îa te de a f cuoscut pr c a, î dădu o sezaţ e de îăbuş re ş de claustrare Erau covoarele pe care, î vederea îtoar cer păr ţ lor e serv tor îcepuseră să le bată î cu e, acele covoare care sît atît de fruoase î d e ţ le fer c te, cîd, î dezord ea lor, soarele te aşteaptă ca u pr ete care a ve t să te ducă să prîzeşt la ţară, ş aţ teşte asupra lor pr v rea pădur , dar care acu, d potr vă, erau cea d tî orîdu re a îch sor era t ce d care, f d s l t să tră esc, să ăîc î fa l e, u vo a putea eş l ber Ͷ Coaşul să bage de seaă să u cadă, u sît î că bătute î cu e, î str gă Fraşo se Ar f trebu t să apr d Sîte la sfîrs tul lu z lele fruoase sau dus I curîd ara ; î colţul ferestre , o vîă de zăpa dă care sa pr s ca pe o st clă Galle ; ar la Chaps 391

Elysees, î locul fetelor pe care le aştepţ , ua vrăb s guratece Ceea ce sporea dezădejdea dea u o vedea pe doaa de Sterar a era faptul că răspusul e ă fă cea să presupu că deş tră se oră cu oră ua pe tru această c ă, ea u se gîd se fără îdo ală, ăcar o s gură dată la ea Ma tîrz u, a aflat că se căsăto r se Ͷ căsător e absurdă Ͷ d dragoste, cu u tîăr pe care pesee căl vedea î acel oet ş care fără îdo ală o făcuse să u te de v taţ a ea Căc dacă ş ar f a t t de ea fără îdo ală că ar f aşteptat trăsu ra pe care, de altfel, după cu e îţelesese, u tre bu a să o tr t, ca să ă vestească precu că u e l beră V sur le ele de tîără fec oară ed evală pe o sulă cu pîclă cro seră calea ue dragoste care u ex sta îcă Acu decepţ a, î a, dor ţa ea dezădăjdu tă de a pue d ou îa pe cea care ă refuzase, stîr du ses b l tatea, stator c aorul pos b l pe care pîă atuc ua îch pu rea ea l ofer se, dar cu ultă sf ală I a t r le oastre ş a cu seaă î u tarea oas tră, sălăşlu esc cîte d aceste ch pur de fete ş de t ere fee foarte felur te, cărora lea adăugat u far ec ş o dor ţă v oletă de a le revedea, ua petru că ele sau sustras î ult ul oet ? Lucrul era cu atît a adevărat f d vorba de doaa de Sterar a, ş acu era de ajus, ca ´să o ubesc, să o revăd, ca să se reîo ască acele pres atît de v dar prea scur te ş pe care eor a ar f avut altcu puterea de a le eţ e î l psă Îprejurăr le hotărîră î altfel, a a revăzuto Na ub to, dar sar f putut să o u besc Dar uul d lucrur le care făcură poate ş a cupl tă area dragoste pe care avea so îcerc î cu rîd, fu, aducîdu a te de această seară, acela de a spue că dacă uele îprejurăr foarte s ple sar f sch bat, ea, sar f putut îdrepta î altă parte spre doaa de Sterar a ; apl cată acele a care o sp ră a tîrz u, u era dec Ͷ cu aş f avut atîta poftă, atîta evo e să cred Ͷ cu totul ecesară ş predest ată Frafo se ă lăsase s gur î sufrager e, spuîdu că ar trebu să stau acolo, îa te ca ea să f apr s focul 392

Avea să pregătescă c a, recluz uea ea îcepea ch ar d acea seară, îcă îa te de sos rea păr ţ lor e A văzut î colţul bufetulu u vraf eor de covoare î că făcute sul ş ascuzîdu capul î ele, îgh ţ d praful lor ş lacr le ele, ca evre careş pueau ce uşă pe cap cîd ţ eau dol u , a îceput să plîg ureu ra, u ua petru că oda a era rece, dar petru că o s ţ toare coborîre a teperatur (îpotr va căre pr ejd ş , trebu e să o spue, a uşoare plăcer u îcerc reacţ oez ) este cauzată de uele lacr care curg d och oştr , p cătură cu p cătură, ca o ploa e ărută, pătruzătoare ş glac ală, ş care u îcetează c odată Deodată a auz t o voce : $ Se poate tra ? Fraco se a spus că trebu e să f î sufrager e Veea să văd dacă a vrea să er ge să c ă udeva îpreuă, dacă uţ face rău, căc e o ceaţă so ta cu cuţ tul $ Era Robert de Sa t Loup care sos se îcă de d eaţă, c tă vree îl credea î Maroc sau pe are A spus (ş toca Sa tLoup, fără să vrea, ă a jutase la Balbec să dau seaa de acest lucru) ce g desc despre pr ete e : aue că e lucru atît de ărut îcît ab a îţeleg că u oae de oarecare ge u, de p ldă u N etzsche, au avut a v tatea să atr bu e a u tă valoare telectuală ş s se l psească, pr urare de uele pr ete de care u ar f legat o st ă telectuală Da, a, rat totdeaua că u o care e xagera atît de ult s cer tatea faţă de el îsuş , îcît să se lepede, d scrupul de coşt ţă, d^ uz ca lu Wager, ş ar f îch pu t că adevărul se poate real za î acest od de expres e, pr f rea lucrur lor edesluş t ş eade cuat cu sît îdeobşte faptele ş îdeoseb pr ete le,, ş că ar putea avea vreo se f caţ e oarecare fap tul de aţ părăs lucrul ca să te duc s vez u pr ete Ş să plîg cu el, aflîd şt rea c oasă că a ars Lu vrul La Balbec ajusese să cred că plăcerea de a ă juca cu şte fete era a puţ fuestă v eţ sp r tuale, de care cel puţ rîe stră ă, decît pr ete a a căre îtreagă sforţare este de a e face să sacr f că s gu ra parte reală ş ecou cb l (altfel decît pr j loc rea arte ) d o îş e, uu eu superf c al care u ş

393

×$$

găseşte ca celălalt, bucur e î el îsuş , c află o îdu oşare edesluş tă s ţ duse susţ ut de şte proptele exter oare, găzdu t îtro d v dual tate stră ă, ude, fer c t de spr j ul ce se acordă, îş expr ă t ha î aprobăr ş se uează de îsuş r le cărora lear spu e cusurur ş ar îcerca să le îdrepte dacă ar f vorba de el îsuş De alt ter , defă ător pr ete e , fără luz dar u fără reuşcăr , pot f ce a bu pr ete d lue, după cu u art st purtîd î el o capodope ră ş care s te că dator a sa ar f dea tră ca să u cească, totuş , ca să u pară sau să u r şte dea f ego st, îş dă v aţa petru o cauză ut lă ş cu atît a are bărbăţ e, cu cît ot vele petru care ar f preferat să o dea erau d cele dez teresate Dar or care ar f fost părerea ea despre pr ete e, ch ar dacă ar f vorba decît de plăcerea pe care ea 6 pr leju a, de o cal ta te atît de eîseată îcît seăa cu ceva tered ar ître oboseală ş pl ct seală, u ex stă băutură atît de fatală care să u poată deve î au te oete a tît de preţ oasă ş îtăr toare, dîdue boldul ecesar, căldura pe care u o pute găs î o îş e Era, f reşte, foarte departe de a vo să l rog pe Robert, aşa cu dorea a acu o oră, să ă facă să revăd fee le d R vebelle ; dîra pe care o lăsa î e regretul doae de Sterar a u vo a să se şteargă atît de repede, dar î cl pa î care u s ţea î a ea c u ot v de fer c re, Sa tLoup trîd par că^ aducea o buătate, o vesel e, o v aţă, care erau fără îdo ală î afară de e, dar care se ofereau, u cereau decît să aparţ ă N c el u îţelesese str gătul eu de recuoşt ţă ş lacr le ele pl e de îdu oşare Ce este de alt ter a paradoxal de afec tuos decît uul d aceşt pr ete Ͷ d ploat, explo rator, av ator sau l tar Ͷ aşa cu era v Sa tLoup, ş care plecîd d ou a doua z la ţară, ş de acolo Duezeu şt e ude, parcă ar avea petru e îş ş , î seara pe care eo cosacră, o pres e care te r că poate, atît este de rară ş scurtă, să le f e atît de plă cută, ş d oet ce le place atît de ult, că u vez prelug do a ult sa,u repetîdo a des O asă luată cu o , lucru atît de f resc, oferă acestor 39

călător aceeaş plăcere stra e ş desfătătoare ca bu levardele oastre uu as at c A plecat îpreuă să c ă ş , î t p ce cobora scara, a adus a te de Doc eres, ude ă ducea î f ecare seară să l îtîlesc pe Robert la restaurat, ş de c le sufrage r u tate M a adus a te de ua la care u ă a gîd se c odată ş care u era a hotelulu ude c a Sa tLoup, c a uu hotel ult a odest, tered ar ître ha ş pes ue de fa l e, ude_ era serv t de patroaă ş de ua d serv toarele e Zăpada ă făcuse să ă opresc acolo De alt ter , Robert u ura să c eze î seara aceea la hotel ş u vo se să ă duc a departe M sau adus bucatele, sus, î tro odă ţă toată de le Lapa se st se î t pul c e , serv toarea apr se două lu ăr Prefăcîdu ă că u văd prea b e, ît zîdu farfur a î t p ce servea cartof , a apucat atebraţul gol ca ş cu aş f vrut să o călăuzesc Văzîd că ea u ş Ͷ1 trăgea îa po , la îgî at, apo fără să spu vreu cuvît, a traso toată spre e, a st s lu area ş a spus să ă scotocească, să facă rost de ceva ba î z lele urătoare, s a părut că plăcerea f z că, petru a f gustată, parcă avea evo e u ua de această serv toare, dar ş de sufrager a de le, at'ît de zolată uotuş , d ob şu ţă, pr pr ete e, ă îtorcea î f ecare seară pîă plecarea ea d Doc eres, la aceea ude c au Robert ş pr ete să uotuş , u a a gîd t ult t p, la acest l ote ude îca cu pr ete să Nu prof tă de v aţa oastră, lăsă e sprăv te, î aurgur le de vară ´ sau î opţ le t pur de ară, cl pele care se păruseră totuş că puteau cupr de puţ ă l şte sau plăcere Dar aceste cl pe u sît cu desăvîrş re p erdute î oe tul î care, la rîdul lor, cîta o cl pe de plăcere care sar scurge tot atît de f rave ş l are, ele le aduc te el a, cos steţa ue bogate orchestraţ Se desfăşoară astfel pîă ce at g ua d acele fer c r t p pe care o găseşt ua d cîd î cîd, dar care cot uă să ex ste ; ´ î p lda de faţă, era reuţarea la rest ca să c ez îtru cadru cofortab l care, dator tă îsuş r a t r lor, cupr de îtru tablou al atur făgădu %.

ala ue călător cu u pr ete care va răscol cu toată eerg a, cu toată dragostea sa, v aţ a oastră soo l etă, e va cou ca o pl ăcer e pl ă de eoţ e, foarte deoseb tă de aceea pe care a putea o datora propr e oastre sforţăr sau d stracţ lor odee ; vo f ua a lu , î vo face jură te de pr ete e care, zvorîte d t tatea ue ore, răîîd îch se î ea, poate u vor a f respectate a doua z , dar pe care le putea face fără scrupul lu Sa tLoup, căc , cu u curaj care cupr dea ultă îţelepc ue ş preset etul că pr ete a u poate f apr ofudată, î e va f plecat d ou A retră t ser le d Doc eres î t p ce cobora scăr le ; cîd a ajus deodată î stradă, oaptea aproa pe depl ă sau ceaţa care parcă st sese fel arele pe care u le deosebea , foarte slabe, decît de aproape, a a t t de u şt u care sos re, seară, la Cobray, cîd ora şul era îcă lu at doar d loc î loc, ş cîd bîjbî a pr el, îtru îtuer c ued, călduţ ş sfît, de esle, ab a presărat c ş colo cu u uc care u ardea a ult decît o lu are Ce deoseb r , ître acest a, de alt'ter es gur, de la Cobray ş ser le de la R ve belle revăzute a ad eaor deasupra perdelelor ! Per cepîdule, îcerca u etuz as care ar f putut f rod c dacă aş f răas s gur ş ar f îlăturat ast fel ocolul ultor a ut l pr care a avea să trec îa te de a se arăta vocaţ a v z b lă a căre poveste este această lucrare Dacă acest lucru s ar f îtîplat î seara aceea, această tră sură ar f er tat să răîă a eorab lă petru e decît aceea a doctorulu Percep ed pe a căre capră copusese ca descr ere Ͷ pe care toca o găs se u de ult t p, o rîdu se, ş o tr sese î zadar z arulu ( Ͷ a clo pot ţelor d Mart v lle Oare petru că u a re tră a oştr î ş rul lor cot uu, z cu z , c î a t rea ach lozată î răcoarea sau î îsor rea ue d eţ sau a ue ser , pr d ubra cutăru pe saj zolat, îgrăd t, e şcat, îţepe t ş p erdut, departe de tot restul ş astfel îeît sch băr le gradate, u u a î afară, c î v sur le oastre ş î caracterul os tru care evoluează, care e au călăuz t pe es ţ te d 396

×

v aţa uu t p î cutare altul foarte deoseb t, f d su pr ate, daca retră altă a t re extrasă d tralt a, găs ître ele, graţ e uor lacue, uor ese lapsu sur de eor e, parcă prăpast a ue d fereţe de al t tud e, parcă copat b l tatea d tre două atosfere resp rate ş două coloraţ ab ate de cal tăţ co parab le ? Dar ître a t r le pe care le îcercase rîd pe rîd, despre Cobray, despre Doc eres ş des pre R vebelle, s ţea î cl pă ceva a ult decît o d staţă de t p, d s taţa d tre şte u ver sur d fer te a căror ater e ar f aceeaş Dacă aş f vrut să t îtro lucrare substaţa, î care apă reau c zelate cele a ărute a t r d R vebelle, ar f trebu t să dau o uaţă roz, o îsuş re pe eaştep tate trasluc dă, copactă, răcoroasă ş sooră, substaţe care pî a acu seăa grez a ohorîtă ş aspră d Cobray Dar Robert, după ce sfîrş se să dea expl caţ b r jarulu , se urcă lîg e î trăsură Ide le care se îfăţ şaseră se r s p ră Sît ze ţe care b evo esc cîte odată să se arate uu ur tor s guratec, la cot tura uu dru, ch ar î oda a sa î t p ce doare, cîd î aduc î pragul uş bua lor vest re Dar îdată ce eşt î tovărăş a cu va, ele d spar, oae îsoţ ţ u le zăresc c odată Ma poe t arucat d ou î braţele pr ete e î oetul î care sos se, Robert ă vest se că afară este o ceaţă deasă, dar î t p ce stă de vorbă, ea cot ua să se îgroaşe Nu era ua egura subţ re pe care dor se să o văd r d eîdu se d sulă ş să e îvălu ască pe doaa de Sterar a ş pe e La do paş , fel arele se st geau ş atuc era u îtuer c atît de cupl t, ca î pl cîp, îtr o pădure sau tro olatecă sulă d Bretage spre care aş f vrut să ă îdrept ; a s ţ t p erdut ca pe coasta vreue ăr de la azăoapte uade r şt de douăzec de or oartea îa te de a ajuge la haul s guratec ; îcetîd de a a f u raj pe care l cauţ , ceaţa deveea ua d acele pr ejd îpotr va căre a lupţ , astfel îeît, ca să e găs druul ş să ajuge la l a, a îtîp at greutăţ le, el ştea ş î sfîrş t bu 397

½½

cur a pe care o dă s guraţa Ͷ atît de ses b lă ace lu a care u e ae ţat să o p ardă Ͷ călătorulu e duer t ş îstră at U s gur lucru era cît peac să copro tă plăcerea î t pul ra te oastre ave turoase, d pr c a u r supărătoare care ă cupr se o cl pă ͣŞt , a povest t lu Bloch, a spus Sa t Loup că u prea ţ la el, că l găseşt ca vulgar Aşa sît eu, î plac s tuaţ le l pez ", îche e el cu u aer ulţu t ş cu u to care u îgădu a răspus Era ulu t Nu ua că avea cea a desăvîrş tă î credere î Sa t Loup, î leal tatea pr ete e sale, ş el o trădase pr ceea ce spusese lu Bloch, ba a ult, se părea că ar f trebu t să facă aseeea lucru, atît d pr c a cusurur lor cît ş a îsuş r lor sale, dator tă acele educaţ extraord are ago s te, care pu tea exagera pol teţea pîă la au tă l psă de s cer tate Aerul său tr ufător era acela pe care l adoptă ca să ascude vreo îcurcătură, ărtur s d u lucru pe care şt a că a f trebu t săl face ; ex pr a el oare coşt eţă ? Prost e îălţîd la ragul de v r tute u cusur pe care u l cuoştea ? U acces de proas tă d spoz ţ e trecătoare îpotr vă îl îdea oare să ă părăsească sau îreg stra u acces de proastă d s poz ţ e trecătoare faţă de Bloch căru a ar f vrut să spuă ceva eplăcut, f e ch ar cu r scul dea ă co pro te ? î t p ce spuea aceste cuv te vulgare, pe faţa lu se ît părea de alt ter o s uoz tate î groz toare pe care a deoseb t o la el decît o dată sau de două or î v aţă, care, urîd la îceput ca jlocul feţe , după ce cobora pîă la buze, le strîba, le dădea o expres e hîdă, de jos c e, aproape de bes t al tate cu totul trecătoare ş fără îdo ală acestrală Pesee că, î aceste cl pe care v'fără îdo ală se repetau ua o dată la do a , avea o ecl psă parţ ală a pro pr ulu său eu, pr faptul că î el se strecura persoa l tatea vreuu străoş, care se reflecta î el Nu u a aerul ulţu t al lu Robert, dar ş cuv tele sale : ͣî plac s tuaţ le l pez ", puteau f atr bu te acele aş îdo el ş ar f trebu t să atragă aceeaş dojaa Vo a să spu că celu ce plac s tuaţ le l pez tre bu e să a bă accese de s cer tate î cel pr veşte,' ar 398

c decu o v rtute ce se' îduplecă prea lese pe sp area altora Dar trăsura opr se î faţa restauratulu a căru are faţadă cu gealîc ş străluc re reuşea s gură să pătrudă îtuer cul Dator tă lu lor co fortab le d ăutru, îsăş ceaţa parcăţ d ca pe trotuar trarea, cu bucur a acelor lache care reflectează d spoz ţ a stpîUlu ; ea se r za cu uaţele cele a g gaşe ş d ca trarea ca acea coloaă lu oasă care călăuz se pe evre A c erau de alt ter ulţ cl eţ evre Căc toca î acest restaurat, Bloch ş pr ete să popos ră ult t p, aeţ ţ de u post tot atît de îflăîz tor ca ş cel r tual, care cel puţ are oc ua o dată pe a, de cafea ş de cur oz tate po l t că, petru a se îtîl seara" Or ce exc taţ e tală ' dîd o valoare care pr ează, o cal tate super oară ob ce ur lor î legătură cu ea, u ex stă gust oarecu a v u care să u alcătu ască astfel î jurul sau o soc etate pe care o leagă ş î care cos deraţ a celorlalţ e br este aceea pe care f ecare o caută a cu seaă î v aţa lu A c , f e ch ar îtru c oraş de prov c e, veţ găs oae pas oaţ de uz că ; t pul lor cel a preţ os, baul lor cel ra de preţ e cheltu t î şe d ţe de uz că de caeră, î îtîl r l e ude se d s cută uz că, î cafeelele ude se îtîlesc ître aator ş ude v î cotact cu uz c e Alţ , etuz asaţ de av aţ e, ţ ,, să f e b e văzuţ de bătrîul chel er de la barul cu gealîc cocoţat î vîrful aerodrou lu ; fer t de vît, caî col v a de st clă a uu far, va putea urăr î tovărăş a uu av ator care u zboară î acest oet, evoluţ le uu p lot executîd loo p gur , î t p ce altul, v z b l a acu o cl pă, toc a ater zează brusc, prăbuş duse cu zgootul asurz tor al ar p lor păsăr Roc M ca coter e care se îtîlea îccrcîd să perpetueze, să adîcească eoţ le fugare ale procesulu lu Zola, atr bu a de aseeea o are îseătate aceste cafeele Dar ea era rău vă zută a c de t er ob l care alcătu au cealaltă parte a cl etele ş care aleseseră altă sală a cafeel , desPart tă de aceasta ua pr tru paraclîc îpodob t û verdeaţă E îl cos derau pe Dreyfus ş pe part za să drept trădător , deş peste douăzec ş c c de

399

a , de le avîd t pul să se rîdu ască ş dreyf' s s ul să dobîdească î stor e oarecare elegaţă, f b'ol şcv zaţ ş dasator a aceloraş ob l , vor spue răs p cat ͣ telectual lor" care îtrebau, că dacă ar f tră t î acea epocă, ar f cu s guraţă de partea lu Drey fus, fără să prea şt e a ult despre acest proces decît despre cotesa Edod de Pourtales sau arch za de Gall fet, alte spledor care se st seseră atuc cîd e se ăşteau Căc î seara cu ceaţă, ob l d cafeea care aveau să f e a tîrz u păr ţ acestor t er te lectual , dreyfusarz retrospect v , erau îcă flăcă F reşte că fa l le tuturor aveau î vedere vreo căsător e bpgat, care u fusese real zată de c uul îcă v r tuală, această căsător e bogată dor tă î acelaş t p de a ulţ (de buă seaă a ulte ͣpart de bogate" erau luate î cos deraţ e, dar, î sfîrş t, uărul zes trelor ar era ult a c decît acela al cad daţ lor) se ulţueau să seeze oarecare r val tate ître aceşt t er D eoroc re petru e, Sa tLoup îtîrz d cîteva ute ca să spuă b rjarulu să v ă să e a după c ă, a trebu t să tru s gur Or , ca să îcep, odată trat pe uşa ce se îvîrteşte cu care u era ob şu t, a crezut că u vo a ajuge să es d ea (Să spue î treacăt, petru aator uu vocabular a prec s, că, î c uda apareţelor* e paş ce, aceste uş îgrăd te se spue uşărevolver, de la expres a e gleză 3( $ î seara aceea, patroul eî drăz d să asă afară de fr că să u se ude, c săş părăsească cl eţ , stătea totuş l gă trare ca să a bă plăcerea dea asculta doleaţele vo oase ale cl eţ lor ce soseau îse aţ de ulţu rea oae lor care aju seseră aevo oşî ş cu teaa dea se rătăc uotuş , ve sela cord al tate a îtîp ăr sale fu r s p tă de vederea uu ecuoscut care u şt a să se descurce î uş ob lă de st clă Acest se flagrat de goraţă îl tăcu să îcrute d spr ceaă, ca u exa ator care u prea vrea să rostească acel ( Spre culea eoroculu , a dus să au loc î sala rezer ^vată ar stocraţ e , de ude ve să ă scoată cu v ole ""ţă, arătîdu cu o oj c e căre a se coforară î *))

dată voţ cheler , u loc î altă sală, care plăcu cu atît rq,a puţ cu cît caapeaua pe care se afla el era pl ă de lue (ş avea î faţa ea uşa rezervată evre lor care u se a îvîrtea, c desch zîduse ş îch zîduse î f ecare cl pă, î pr leju a u fr g îgroz tor; Dar patroul î refuză altul, spuîdu : ͣNu, doule, u pot st gher toată luea petru duea voastră" U tă de alt ter curîd de cl etul îtîrz at ş st gher tor ce era, capt vat de sos rea f ecăru ou sos t, care, îa te de a ş coada ţapul, copaul de pu rece sau grogul (ora c c trecuse de ult), trebu a săş plătească tr butul, ca î vech le roae, ş să ş povestească avetura î oetul cîd pătrudea î acest az l de căldură ş de s guraţă, ude, dator tă co trastulu cu ed ul d care scăpase, doea vesel a ş caarader a care gluesc î buă î ţelegere la focul uu b vuac Uul povestea că trăsură lu , crezîd că ajusese Ia Podul Cocord e , îcojurase de tre or Ival z , altul că a lu îcercîd să coboare ChapsEly sees, trase îtr u des ş d Rod, d care î trebu se tre sfertur de oră să se descurce Urau apo tîgu e l le îpotr va cet , a fr gulu , a tăcer orîtale a străz lor, rost te sau ascultate cu aerul excepţ oal de vesel careş avea expl caţ a î atosfera plăcută a să l ude, cu excepţ a, loculu eu, era cald, î lu a v e care făcea să cl pească och ob şu ţ să u a va dă ş î zgootul coversaţ e care react va urech le No sos ţ uş stăpîeau vorba C udăţe a per pe ţ lor care l se păreau u ce î ardea pe l bă ş cău tau d och pe c eva cu care să îceapă coversaţ a, îsuş patroul p erdea set etul d staţelor ş u se teea să spuă : ͣDoul pr c pe de Sa tFo x sa uatăc t de tre or ve d de la Pote Sa tMart ", rî z d ş arătîd î acelaş t p, ca la o prezetare, pe ce ebrul ar stocrat uu avocat zrael t de care, î or ce 9*tă z , l_ar fj despărţ t o bar eră cu ult a greu de trecut decît bolta îpodob tă cu verdeaţă ͣDe tre or , ^ă daţ seaa", spuse avocatul ducîd a la pălăr e, c pele u gustă fraza de aprop ere Făcea parte d r u grup ar stocrat c petru care exerc ţ ul pert

01

eţe , ch ar la adresa ob l e cîd aceasta u era de cea a îaltă treaptă, parcă era s gura îdelet c re A u răspude uu salut, dacă oul pol t cos re c d vează, a rîj cu u aer batjocor tor sau a ţ da ca pul pe spate cu u aer fur os ; a te preface că u recu oşt u o vîrst c care lea făcut u serv c u ; ' a re zerva îa ş salutul duc lor ş pr ete lor cu totul t a duc lor pe care aceşt a l prezeta ; aceasta era at tud ea acestor t er ş îdeoseb a pr c pelu de Fo x Aseeea at tud e era favor zată de zăpăceala pr e t ereţ (cîd par grat ş te ar ăţ toca ch ar î rîdur lo burghez e , petru că u tîd să scr de a ulte lu uu b efăcător căru a a ur t soţ a, uî a saluţ ca să s pl f c lucrur le), dar ea era sp ra tă a , cu seaă de u sob s de castă foarte ascu ţ tă Este adevărat că, î felul au tor afecţ u er voase ale căror a festăr se ateuează cu vîrsta, îdeobşte acest sob s îceta dea se a festa îtrurs ch p atît de ost l la ce ce fuseseră şte t er atît de esufer ţ După ce a trecut t ereţea, o ul stăru e rareor zolat î obrăz c e Credea că ua ea ex stăͣ ş descoper deodată, or cît a f de pr c pe, că a ex stă ş uz ca, l teratura, ch ar deputăţ a Astfel, rîdu ala valor lor oeeşt se sch bă ş tr î vorbă CLH oae pe care fulgera altădată cu pr v rea Mare oroc pe ce ceau avut răbdarea să aştepte ş ale căror caractere sît destul de bue Ͷ dacă se putea expr a astfel Ͷ ca să îcerce plăcere acceptîd la vîrsta de patruzec de a favoarea ş pr rea care le fusese refuzată cu aspr e la douăzec de a De vree ce se îfăţ şează pr lejul, se cuv e să spu, cu pr v re la pr c pele de Fo x, că făcea parte d tro coter e alcătu tă d do sprezece pîă la c c sprezece t er ş d tr u grup a restrîs de patru Ces d tî avea acea caracter st că ce l psea cred pr c pelu , că aceşt t er prezetau f ecare o' îdo tă îfăţ şare Putrez de dator , păreau şte oae *de c î och fur zor lor lor, d eş acestora le plăcea să le spuă : ͣDoul cote, doul arch z, doul duce * Nădăjdu au să asă d îcurcătură graţ e vest te ͣcă sător bogate", căre a se a spuea ͣsacul cel are" *)+

Iar cu zestrele ar la care rîveau se ărg eau doar la vreo patru sau c c , îş îdreptau, pe ascus bater le asupra acele aş logod ce Iar ta a era atît de : b e păstrată, îcît cîd uul d e , ve d la cafeea, spu «ea : ͣDrag e , ţ prea ult la vo ca să u vă vesteso logoda ea cu do şoara d'Abresac", răsuau a ulte exclaaţ ; ulţ d e crezîd că lucrul era pus la cale î folosul lor cu aceeaş do şoară, u aveau sîgele rece ecesar ca să îăbuşe î pr ul oet expres a fur e ş a u r lor ͣVa să z că îţ face plăcere să te îsor , B b ?" u se putea abţ e de a exclaa pr c pele de Chtellerault care lăsă să cadă furcul ţa d îă de u re ş de dezădejde, căc crezu se că aceeaş logodă, cu do şoara d'Abresac va f I curîd adusă la cuoşt ţă publ că, dar cu el, Ch tellerault uotuş , ua Duezeu şt e ce povest se tatăl său cu v cle e fa l e d'Abresac despre aa lu B b ͣVa: să z că îţ face plăcere să te îsor !" u se putea el opr să l îtrebe a doua oară pe B b , care, a b e pregăt t, căc avusese tot t pul săş aleagă at tud ea de cîd lucrul era ͣaproape of c al", răspu dea surîzîd : ͣNu sît ulţu t că ă îsor, lucru la care c u rîvea, c că ă îsor cu Da sy d'A bresac, pe care o găsesc del c oasă" î răst pul cît du rase acest răspus, doul de Chtellerault îş reve se î f re, dar se gîdea că trebu e să ş sch be cît îa ^repede ob ect vul î d recţ a do şoare de Ca ourque sau a lu ss Forster, ar le part de r 2 ş r 3, să sol c te îgădu ţa cred tor lor ce aşteptau căsă tor a d'Abresac, ş , î sfîrş t, să expl ce acelora căro ra le spusese ş el că do şoara d'Abresac este î «tătoare, că această căsător e este buă petru B b , dar că el sar f str cat cu toată fa l a lu dacă ar f luato î căsător e Avea să pret dă că doaa deSo leo ersese atît de departe îcît spusese că u l va za pr Dar dacă păreau şte oae de c î och fur zor lor, a patro lor de restaurate etc, î sch b, t' ţe duble, îdată ce se aflau î lue, u a erau ^ îtăr ţ după averea lor prăpăd tă ş după exper eţe le tr ste î vo a cărora se lăsau, îcereîd să o cîrpească *)

Deveeau arăş doul pr c pe, doul duce cutare^ ş erau eîtăr ţ ua după blazoaele lor de obleţe U duce aproape l ardar, ş care parcă îtruea toate îsuş r le, era rîdu t î ura lor, căc , cap de fa l e, fuseseră od oară pr c p suvera a ue ţăr şoare ude aveau dreptul de a bate oedă etc Adesea î această cafeea, uul pleca och cîd altul tra, ca sa ul s lească pe acesta săl salute Căc , î goaa sa ag at vă după avere, v tase la c ă u ͣbacher Or de cîte or u o de lue tră, î aseeea co d ţ , î legătură cu u bac her, acestal face să p ardă vreo sută de de frac , ceea ce u l îp ed că pe oul de lue să' îceapă d ou cu altul Cot u sa' arz lu ăr ş să cosulţ ed c Dar pr c pele de Fo x, el îsuş bogat, u făcea par te ua d această coter e elegată alcătu tă d vrec c c sprezece t er , c d tru grup a îch s ş e despărţ t de patru, d care făcea parte ş Sa t Loup Nu erau c odată v taţ uul fără altul, l se' spuea ce patru g golo, erau totdeaua văzuţ îpreuă la pl bare, cîd erau v taţ la vreu castel l se dădeau odă care cou cau ître ele, astfel îeît, cu atît a ult cu cît tuspatru erau foarte fruoş , suede e de zvo ur c rculau pe seaa t tăţ lor Lea putut dez ţ î ch pul cel a categor c î cel pr veav pe Sa t Loup Dar lucru cur os, cîd s a aflat a tîrz u că aceste zvour u erau eîtee ate î ce pr vea pe tus patru, î sch b f ecare d e le gorase cu desăvîrş re î legătură cu ce lalţ tre uotuş , f ecare îcer case să se foreze asupra celorlalţ , f e ca să potolească dor ţă, sau a degrabă o ură, să îp ed ce o căsăto r e, să a bă oarecare super or tate asupra pr eteulu dat de gol U al c c lea (căc grupur le de patru sît totdeaua alcătu te d a ulţ decît patru) se al p se celor patru plato c e , care era ş a plato c a decît ce lalţ Dar scrupulele rel g oase îl ţ ură î frîu ş după ce grupul celor patru se desb ase, ar el se îsurase, tată de fa l e, îch îduse la Lourdes petru ca vs e torul său cop l să f e bă at sau fată' ş , ître t p, dădea la l tar *)*

Cu tot felul de a f al pr c pelu , cuv tele rost te î faţa lu fără să f fost d rect adresate îl î aseră a puţ decît dacă ar f fost spuse dea dreptul Ba a ult, seara aceasta avea ceva excepţ oal î sfîrş t, avocatul avea a ulţ sorţ să facă cuoşt ţă cu pr c pele de Fo x decît b rjarul carel codusese pe acest ob l se or Iar acesta d ură crezu că poate răspude, cu u aer totuş băţos ş ca ue persoae care u este de faţă, acestu terlocutor care, graţ e cet , era ca u tovarăş de călător e îtîl t pe o plajă s tuată la capătul pătulu , bătută de vîtur sau î vălu tă î pîclă ͣuotul u e că te p erz , dar că u te a regăseşt " Justeţea aceste cugetăr zb pe patro petru că o a auz se expr ată de a ulte or î această seară îtradevăr, ob şu a să copare totdeaua ce auzea sau ce c tea cu u aue text cuoscut, ş s ţea trez du se ad raţ a cîd u desluşea vreo deoseb re Această stare de sp r t u poate f trecută cu vederea, căc apl cată coversaţ lor pol t ce, lectur z arelor, forează op a publ că, ş face astfel pos b le cele a ar eve ete Mulţ patro de cafeele ´ gera , ad rîduş doar cosuator sau z arul lor, cîd spueau că Fraţa, Agl a ş Rus a ͣaţîţau" Gera a, au făcut pos b l, î oetul Agad rulu , u războ , care de altfel a zbuc t Istor c , dacă, pe buă dreptate, au reuţat să expl ce actele popoarelor pr vo ţa reg lor, trebu e să o îlocu ască pr ps holog a oulu , a oulu ed ocru Patroul cafeel î care toca trase apl ca de cîtva t p, î pol t că, etal tatea sa de profesor de declaaţ e ua uu au t uăr de bucăţ î le gătură cu afacerea Dreyfus Dacă u recuoştea tere cuoscuţ î cuv tele uu cl et sau î coloaele uu z ar, spuea că art colul e pl ct cos, sau cl etul "ps t de s cer tate Pr c pele de Fo x îl uă d potr vă ; îcît ab a lăsa terlocutorulu său răgazul săş îche e fraza ͣFoarte b e, doule pr c pe, foarte b e c eea ce î fod vo a să spuă : rec tat fără greşeală), j^ta este, aşa este", exclaa el , d latat, cu s e expr a cele O £ ͣla l ta sat sfacţ e " *).

Dar pr c pele d spăruse î sala că Apo , cu v at» îş relua cursul ch ar după îtîplăr le cele a c udate, ce ce eşeau d area de ceaţă îş coadau, u co suaţ a, alţ supeul ; ar pr tre aceşt a, şte t er de la Jocey Club care d pr c a caracterulu aoral al z le u şovă ră să se staleze la două ese d sala are, ş fură astfel foarte aproape de e Catacl sul stator c se astfel d sala că î cea are, ître toţ aceşt oae st ulaţ de cofortul restauratulu după: lug le lor rătăc r , î oceaul de ceaţă, o fa l ar tate d care ua eu era exclus ş care seăa pesee cu aceea care doea î corab a lu Noe Deodată, la văzut pe patro făcîd teeele, pe cheler alergîd î păr, ceea ce îdeă pe toţ cl eţ săş îtoarcă* pr v r le ͣRepede, cheaţ l pe Cypr e, o asă petru doul arch z de Sa tLoup", exclaa patroul, petru care Robert u era ua u are se or bucurîdu se ch ar î och pr c pelu de Fo x de u adevărat prest g u, c u cl et care ducea o v aţă foarte largă ş cheltu a ulţ ba î acest restau rat Cl eţ d sala are pr v eau cu cur oz tate, ar ce d cea că îş lăudau care a de care pr eteul care sfîrşea săş şteargă p c oarele Dar î cl pa î care era să pătrudă î sala că, ă zăr î cea are ͣDu ezeule, exclaă el, ce fac acolo, cu uşa desch să î faţăţ ", spuse el arucîd o pr v re fur oasă patroulu care alergă să o îch dă, arucîd v a pe cheler : ͣLe spu totdeaua să o ţ ă îch să" Fusese s l t să derajez asa ea ş altele d faţa e , ca să ă îdrept 1spre el ͣDe ce a stat loculu ? Prefer să c ez acolo decît î sala că ? A să îgheţ , săraul de t e A să fac plăcerea să îch z uşa asta", spuse el patroulu ͣîdată, doule arch z, cl eţ care vor ve de acu îa te vor trece pr sala că, sa făcut" Ca săş arate ş a b e rîva» tr se petru această operaţ e după u ş după e ulţ cheler , î t p ce rostea, cu voce tare, şte ae ţăr grozave, dacă ea u va f dusă la bu sfîrş t î a festă şte see de respect exagerate ca să u t că ele u îcepuseră îcă de la sos rea ea, c ua după aceea a lu Sa t Loup ş , ca să u *)/

f crezut totuş că ele se datorau pr ete e pe care o arăta cl etul său bogat ş ar stocrat c, î adresă, pe ascus, şte surîsur î care parcă se vădea o s pat e seu totul persoală Cuv tele uu cosuator rost te î spatele eu făcură să îtorc o cl pă capul Auz se î locul cu v telor : ͣAr pă de pu , foarte b e, puţ ă şapa e, dar u prea seacă", pe acestea : ͣEu aş prefera şte ´gl cer a Da, caldă, prea b e" Vo se să văd c e era ascetul careş puea aseeea e u M a îtors repede capul î d recţ a lu Sa t Loup, ca să u f u recuoscut de c udatul usaf r Era u doctor pe carel cuoştea, căru a u cl et, prof tîd de ceaţă ca săl reţ ă î această cafeea, î sol c ta o cosultaţ e Me d c , ca ş oae de bursă, spu ͣeu" ître t p îl pr vea pe Robert ş ă gîdea la urătoarele : î această cafeea erau, cuoscuse î v aţă ulţ stră , telectual , p ctor de tot so ul, re seaţ la rîsul pe carel stîrea peler a lor prete ţ oasă, cravatele 1830 ş a cu seaă şcăr le lor stî gace, ergîd pîă la al provoca să arate că u se s ch sesc de el, ş care erau oae de o reală valoare telectuală ş orală, de o adîcă ses b l tate E d s plăceau Ͷ ra cu seaă evre , evre eas laţ b e îţeles, ar putea f vorba de alţ Ͷ celor ce u pu teau sufer o îfăţ şare c udată, s t tă (ca Bloch Al bert e ) îdeobşte, îţ dădea a tîrz u seaa că dacă îprejurarea că aveau părul prea lug, asul ş och prea ar , gestur teatrale ş bruşte se îtorcea îpo tr văle, era cop lăresc să judec d acest puct de vedere, căc aveau ult duh, ă buă ş erau, cîd î cuoştea a b e, şte oae la care putea ţ e îoarte ult î ce pr veşte îdeoseb evre , erau puţ á căror păr ţ să u f avut o ă geeroasă, o tel geţă îţelegătoare, o s cer tate, alătur de care a â lu Sa tLoup ş ducele de Guerates să u f fă ćut decît o zeră f gură orală pr uscăc uea, rel g oz tatea lor superf c ală care u îf era decît scada lur le, ş apolog a care o făceau uu creşt s ce du Ce a fa l b l (pe că le eprevăzute ale tel geţe a Presus de toate preţu tă), la o colosală căsător e de

teres Dar î sfîrş t, or cu sar f îb at cusurur le păr ţ lor îtro ză sl re ouă de îsuş r , la Sa tLoup doea cea a îcîtătoare îţelegere ş s cer tate Atuc , trebu e să o spue îtru glor a ͣeur toare" a Fraţe , cîd aceste îsuş r se găs es c la u fra cez sadea, f e că e ar stocrat sa u d popor, ele îflo resc Ͷ ar f prea exagerat să spue că îbobocesc, căc î ele ar stăru ăsura ş rez erva Ͷ cu o graţ e pe care stră ul, or cît de st ab l ar f , u eo oferă F reşte, alţ posedă de aseeea îsuş r telectuale s orale, ş dacă trebu e să trec la îceput pr ceea ce d splace ş ceea ce zbeşte ş ceea ce te face să surîz , ele u sît a puţ preteţ oase Dar e or cu lucru fruos ş poate exclus v fracez, că ceea ce judecata ech tăţ cos deră fruos, că aceea ce valorează ceva î perspect va ţ ş a să f e a îtî o îcîtare petru och , colorat cu graţ e, c zelat cu prec z ue, să real zeze ş î ater e ş î fora sa desăvîrş rea lăutr că îl pr pr vea pe Sa tLoup, ş spuea că e u lucru fruos cîd u ex stă d zgraţ e f z că să slujească drept vest bul graţ lor lăutr ce, ş că ar p le asulu sît del cate ş perfect deseate ca acelea ale uor fluturaş care se aşează pe flor le l vez lor î jurul Cobrayulu : ş că adevăratul u( a căru ta ă u sa p erdut îcă d veacul al XUIlea, ş care u va p er c cu b ser c le oastre, u sît îger de p atră de la Sa tAdredes Chaps, cît t er fracez , ob l , bur ghez sau ţăra , cu ch pul sculptat cu acea g găş e ş acea s cer tate care au răas tot atît de trad ţ oale ca pe port cul vest t, dar ş creatoare După ce se dusese o cl pă să vegheze ch ar el la î ch derea uş ş la coadarea c e (stăru ult să,luă ͣcare ăcelărească", păsăr le ef d, fără îdo ală, fa oase) ; patroul se îtoarse să e spuă că doul pr c pe de Fo x ar f dor t ca doul arch z să î gădu e să c eze la o asă lîgă a lu ͣDar toate sît ocupate", răspuse Robert văzîd esele care o blocau pe a ea,, Dacă vorba ua de asta, u face c, dacă ar f pe plac doulu arch z, ar f foarte uşor să rog pe aceşt do să se ute Sît uele lu crur ce se pot face petru doul arch z" ͣuu tre *),

&

bu esă hotărăşt , î spuse Sa tLoup, Fo x este u bă at bu, u şt u dacă te va pl ct s , e a puţ prost decît ;alţ " Ia răspus lu Robert că ar face de buă seaă plăcere, dar că de vree ce c a cu el ş ă s ţea atît de fer c t, aş f preferat cu atît a ult să f s gur ͣAh ! doul pr c pe are u palto foarte fruos", spuse patroul î t p ce del bera ͣDa, îl cuosc", răspuse Sa tLoup Vo a să po vestesc lu Robert că doul de Charlus ascusese cuate sale că ă cuoaşte ş săl rog să spuă care poate f pr c a Ve d să vadă dacă rugă tea lu eraacceptată, la zăr t opr duse la do paş de o Robert e prezetă, dar u ascuse pr eteulu său că, avîd de d scutat ceva cu e, prefera să f s gur Pr c pele se depărta, adăug d salutulu de ad o pe care l adresă, u surîs îdreptat spre Sa t Loup ş pr care vo a să se scuze d pr c a dor ţe aces tu a dea scurta o prezetare pe care ar f vrut o a lugă Dar î acest oet Robert, parcă fulger at de o dee sub tă, se îdreptă cu caaradul său, după ce spusese : ͣIa or cu loc ş îcep de c ează, ă îtorc îdată", ş d spăru î sala că Mau îh t adîc t er ş c pe care u cuoştea, stor s d poveşt le cele a r d cole ş cele a răuvo toare pe seaa arelu duce oşte tor de la Luxeburg (fost cote de Nassau), pe care cuoscuse ͻ la Balbec ş care dă duse dovez atît de g gaşe de s pat e î t pul bol Uul susţ ea că el spusese ducese de Guerates : ͣpret d ca toată luea să se r d ce cîd trece soţ a ea", ar ducesa răspuse (ceea ce ar f fost ua l ps t de tel geţă, dar ş de exact tatea că bu ca t ere pr c pese fusese totdeaua cea a c st tă fee e d lue) : ͣDacă trebu e să e sculă cîd trece soţ a ta, asta o va deoseb de bu că sa, căc petru ea bărbaţ s e culcau" Apo povest ră că areleduce ducîduse să ° vadă aul acesta pe ătuşa sa, pr c pesa de Luxe bourg, la Balbec, ş trăgîd la GradHotel, el se plî _Se se d rectorulu (pr eteulu eu), că u pusese să se alţe fa oul Luxeburgulu deasupra d gulu Or , a Ces t fa o f d a puţ cuoscut ş a puţ folo s t decît drapelele Agl e sau ale Ital e , a ulte z le 09

fuseseră ecesare pîă să ş le procure, spre area e ulţu re a tîărulu areduce N a crezut c ͻd această poveste, dar a făgădu t că, îdată ce ă vo duce la Balbec, săl îtreb pe d rectorul hote lulu , astfel îcît să ă îcred ţez că ea este doar o ăscoc re Aşteptîdul pe Sa tLoup, la rugat pe pa tro să puă să se servească pî e ͣNua decît, do ule baro", ͣNu sît baro", a răspus cu u aer de tr steţe luat î gluă ͣOh ! ertaţ ă, doule cote !" Na avut t p să fac să se audă o a doua pro testare, după care aş f ajus cu s guraţă ͣdoul ar ch z" ; Sa tLoup se v d ou, atît de repede după cu spusese, purtîd î îă paltoul de lîă al pr c pelu , căru a a îţeles căl ceruse ca să ţ ă cald î făcu se de departe să u ă derajez, îa ta, ar f trebu t să şc arăş asa sau să sch b locul, ca să se f putut aşeza După ce tră î sala are, se urcă uşor pe băc le de cat fea roş e aşezate de a lu gul pereţ lor ş pe care, î afară de e, şedeau u a vreo tre sau patru t er de la Jocey Club, cu oscuţ dea lu care u putuseră găs loc î sala că ître ese erau ît se, la oarecare îălţ e, şte f re electr ce ; Sa tLoup le săr cu îdeîare, fără să se s ch sească de ele, aşa cu ar f săr t cu u cal de curse u obstacol ; stîje t că el se strădu a ua petru e ş î scopul de a ev ta o şcare s plă, era î acelaş t p uat de sîrgu ta cu care pr eteul eu săvîrşea acest exerc ţ u de volt jă ; ş u era s gurul; căc deş ar f gustato fără îdo ală a puţ d partea uu cl et a puţ ar stocrat ş a puţ geeros, patroul ş cheler erau fasc aţ , ca şte cuoscător la peluză ; ca ş paral zat, u cheler stătea e şcat cu ó tavă pe care şte cl eţ de alătur o aşteptau ; ar cîd Sa tLoup, trebu d să treacă î spatele pr ete lor să se urcă pe arg ea speteze ş păş pe ea ţ îduş ech l brul, cîteva aplauze d screte zbuc ră d fudul săl Ajugîd, î sfîrş t, la velul eu, îş îfrîă pe loc avîtul cu prec z a uu coadat î faţa tr bue uu suvera, ş , îcl îdu se, î ît se cu u aer curte tor ş supus paltoul de lîă, pe care, î~ 10

dată!Je; luă loc lîgă e ş fără să f u evo t să fac o şeare, îl potr v , ca u şal uşor ş cald, pe uer e '__, Spue , pîă u u t, î z se Robert, uch ul eu Charlus are să ţ spuă ceva I a făgădu t că te vo tr te î e seară la el acasă $ uoca vrea săţî vorbesc despre el Dar î e seară c ez îa ătuşa ta Guerates $ Da, Or ae are î e cogea te za afet la care u sît v tat Dar uch ul eu Palaede ar vrea să u te duc acolo Nu te poţ sc uza ? I or ce caz, du te după petrecere la uch ul Palaede Cred că ţ e să te vadă uea putea duce la el pe la usprezece Nu u ta, la usprezece, ă îsărc ez săl prev E foarte sus cept b l Se va supăra pe t e, dacă u te duc la el Iar petrecer le la Or ae se sfîrşesc totdeaua devree Dacă te ărg eşt ua la c ă, poţ f foarte b e la usprezece la uch ul eu De alt ter ş eu aş f tre bu t să o văd pe Or ae, petru locul d Maroc, pe care aş vrea»săl sch b E atît de drăguţă î aseeea pr v ţe ş are are trecere la geeralul de Sa tJoseph de care dep de asta Dar u spue c u cuvît Ara vorb t cu pr c pesa de Para, lucrur le vor erge de la s e Ah ! Marocul, e foarte teresat Cîte ar f de spus ! Acolo sît oae foarte subţ r Desluşeşt pur tatea tel geţe $ Nu crez că gera ar putea ajuge pîă la războ petru Maroc ? $ Nu, ş pe e î pl ct seşte ş , la ura urelor, e foarte f resc Dar îpăratul e paş c Ne fac ereu să crede că vor războ , ca să e s lească să cedă Ca la pocer Pr c pele de Moaco, agetul lu W lhel al IIlea v e ş e spue î ta ă că Gera a se ă pusteşte pe o dacă u cedă Atuc , cedă Dar dacă a ceda, ar zbuc c u războ N a decît să te gîdeşt ce lucru cos c ar f u războ astăz Ma ca tastrofal decît £Ô ( Nua că ar f a scurt Î vorb de pr ete e, de pred lecţ , de regrete deş , ca toţ călător de so ul său, avea să plece a doua z Petru cîteva lu pe care ura să le petreacă la ţară Ş 1 să se îtoarcă ua petru vreo patruzec ş opt de

11

ore la Par s îa te dea se duce î Maroc (sau a urea) ; dar cuv tele pe care le aruca astfel î căldura care îcîta a î seara aceea apr seră î ea o g gaşă reve re Rarele oastre îtîl r î do , ş a cu seaă aceasta, îseaă de atuc o dată î eor a ea Petru el, ca ş petru e, fu seara pr ete e uotuş , aceea pe care o îcerca î acel oet (ş d pr c a asta u fără oarecare reuşcăr ), ă teea că u era de loc aceea care ar f plăcut să o sp re, îcă copleş t de plăcerea pe care o îcercase văzîdu îa tîd î galop c ş at gîd graţ os ţ ta, s ţea că această plăcere se datora faptulu că f ecare d şcăr le desfăşurate dea lugul peretelu , pe bacă, îş avea se f caţ a, cauza, poate î f rea d v duală a lu Sa tLoup, dar ş a ult î aceea pe care o oşte se pr aştere ş educaţ e de la eaul său U gust s gur î rîdu ala u a fruosulu , c a a pucătur lor î prezeţa ue îprejurăr o îgădu e bărbatulu elegat să ses zeze ua decît Ͷ ca u u z c a pe carel rog săţ cîte o bucată ecuoscută Ͷ set etul, şcarea pe care ea o reclaă ş să a dapteze eca sul, teh ca ce se potr vesc cel a b e, apo îgădu e acestu gust să se a feste fără costrîgerea c ue alte cos deraţ u de care atîţ t er burghez ar f fost paral zaţ , atît de teaa de a f r d col î och altora petru că ar f călcat cove eţele, cît ş de a părea prea preve tor faţă de pr ete lor, ş care era îlocu t la Robert cu u d spreţ pe care de buă seaă ul îcercase c odată î a sa, dar pe carel pr se oşte re î trupul său ş care lăd ase apucătur le străoş lor să îtro fa l ar tat3# care, credeau e , u poate decît ăgul ş îcîta pe acela căru a se adresează ; î sfîrş t, o ob lă l bertate care, eţ îd seaa de atîtea avataje ater ale (r s pa de cheltu el î acest restaurat sfîrş se pr a face d el, a c ca ş a urea, cl etul cel a la odă ş arele fa vor t, s tuaţ e pe" care o subl a rîva pe care o a festau u ua slug le, c tot t eretul cel a stră luc t), îl făcea să le str vească ca acele băc de purpură efect v ş s bol c călcate î pc oare, aseeea uu dru *$+

soptuos care u plăcea pr eteulu eu decît petru că îgădu a sa se îdrepte spre e cu a ultă graţ e ş repez c ue ; acestea era îsuş r le, cu totul eseţ ale ar stocraţ e , care, de după trupul u opac ş obscur cu ar f fost al eu, c se f cat v ş străvez u, scoteau la veală, ca pr tro operă de artă, puterea scus tă, ef c etă care a creato, ş făceau ca şcăr le aceste curse uşoare pe care Robert o desfăşurase dea lugul peretelu , să f e tot atît de tel g b lă ş îcîttoare ca aceea a uor călător sculptaţ pe o fr ză ͣD păcate, ş ar f spus Robert, er tă osteeala că a petrecut t ereţea d spreţu d aşterea, c st d ua d/eptatea ş tel get^ alegîd î afară de şte pr e te care erau puş , şte tovarăş eîdeîatec ş prost îbrăcaţ dacă erau elocveţ , petru ca s gura f ţă care se veşte î e, despre care păstrez a t re preţ oasă, să u f e aceea pe care vo ţa ea, strădu duse ş er tîd, a odelato după aseăarea u, c ua care u e opera ea, care c ăcar u este care a d spreţu to ş a îcercat totdeaua so îv g ; er tă osteeala că a ub t pr eteul pre 'erat aşa cu la ub t, petru ca cea a are plă cere pe care o află î e să f e aceea de a descoper ceva cu ult a obştesc decît e îsu , o plăcere care u e c decu aşa cu spue ş aş a cu u poa te crede s cer, o plăcere care să purceadă d pr ete e, c ua telectuală ş dez teresată, u so de plăcere art st că ?" Iată ce ă te că Sa tLoup gîd se de ulte or î acest caz, sa îşelat Dacă ar f ţ ut, aşa cu ţ use, la ceva a ăreţ decît lăd erea îăscută a trupulu său, dacă u sar f dezbărat atîta vree de orgol ul ob l ar, îsăş îdeîarea lu ar f fost a s l tă ş a greoa e, ar f avut şte apucătur do o vulgar tate îfuurată După cu doae de V l Itpar s s î trebu se ultă ser oz tate ca să dea î co versaţ e ş î eor le e pres a de fr vol tate, care este de ord telectual, tot astfel petru ca î trupul J u Sa tLoup să f sălăşlu t atîta ar stocraţ e, trebu a ca aceasta să se f depărtat d tea lu , îcordată spre t a îalte ş să se f stator c t, resorb tă î tru său, î şte l coşt ete ş ob le Dator tă a *$

ceste îprejurăr , d st cţ a ţ sale u era : l ps tă de o d st cţ e f z că ce ar f fost desăvîrş tă daca: cea d tî ar f l ps t U art st are evo e săş expr a dea dreptul gîdul î opera sa, petru ca aceasta, să resfrîgă cal tatea ; s a putut ch ar spue că cea a are laudă adusă lu Dueze u costă î egaţ a ate ulu care găseşte creaţ a destul de desăvîrş tă ca să se l psească de creator Şt a de aseeea că u ad ra ua o operă de artă î acest tîăr călăreţ desfăşurîd dea lugul prezetulu fr za curse sale ; tîărul pr c pe (coborîtor d Cateher e de Fo x, reg a Nayarre ş străepoata lu Carol al Vlllea) de care se despărţ se de dragul eu, obîrş a ş averea pe care le pleca î faţă , străoş d spreţu tor ş lăd oş care suprav eţu au î s gur aţa l u , s pr teea l a ş cur te a cu care toca î îfăşurase trupul v guros î paltoul de l ă, toate astea u erau oare parcă şte pr ete a vech decît e î v aţa lu , d pr c a cărora aş f crezut că ar trebu să f totdeaua despărţ ţ , ş pecare sacr f ca d potr vă, pr tro alegere pe care o poţ face decît de la îălţ ea tel geţe , cu acea l bertate suveraă a căre coaă erau şcăr le lu Robert ş î care se real zează desăvîrş tă pr ete e ? Na putut lua cuoşt ţă de orga vulgară a fa l ar tăţ uu Guerates Ͷ î locul d st cţ e pe care o adopta Robert, petru că d spreţul ered tar era la el ua veşîtul care se trasforase îtro graţ e coşt etă, al ue reale u l tăţ orale Ͷ la doul de Charlus, la care şte defecte ale caracterulu , pe care le îţelesese pîă acu greş t, se aşteruseră peste ob ce ur le ar stocrat ce, c la ducele de Guerates Ş . oferea totuş , î asablul ob şu t care d splăcuse atît de ult bu c cîd î îtîl se la doaa de V llepar s s, şte latur de o veche gradoare de care a dat seaa cîd a dus să c ez la el, adoua z după seara pe care o petrecuse cu Sa t Loup Ele u se îfăţ şaseră c lael, c la ducesă, cîd le văzuse a îtî la ătuşa lor, după cu u ͻdesluş se î cea d tî z deoseb r le ce o despărţeau pe Bera de caaraz e , deş la aceasta part cular tăţ le erau espus a zb toare decît la oae de lue, 1

căc se prec zează p e ăsură ce ob ectele sît a reale, a les e d e co cep u t tel ge ţe Dar, î sfîrş t, or cît d e eî s e ate ar f u a ţel e so c al e (as tf el î eît cî d u p ctor ver d c ca Sa teBeuve vrea să subl eze rîd pe rîd uaţele ce d eoseb esc saloul doa e Geo ffr , al do a e R eca er ş al d o a e d e Bo g e, el e p ar tot atît de aseăătoare îeît adevărul de căpete e care re ese, fără vo a autorulu , d stud le sale, este c c a v eţ d e salo) to tuş , î v rtu tea acelu aş o t v valab l p e tru Ber a, cîd Gu er a ţ î aju ser ă d fer e ţ ar ag aţ a ea u a vap o r za p cătu r ca o r g al tăţ lo r, a p u tu to culege d ou, o r cît de poderab lă era Cu ducesa u vorb se de soţul e la s erata ătuşe sale, a îtrebat dacă, avîd î ved er e zvour le care c rculau î legătură cu d vorţul, el va as sta la c ă Ma du r t îsă rep ed e, căc pr tre lach e care stăteau î p c oare ÎÎV at caeră ş care (deoarece pesee că ă cos deras eră pîă acu ca pe cop dulgherulu , ad că cu a u ltă s p at e d ecît p e stăp îul lo r, d ar cap ab l d ea f pr t î casa lu ), trebu au să cer cetez e cau za aceste revoluţ , la văzut strecurîdu se pe doul de Gu er a tes car e pîd ea so s rea ca să ă p r eas că î prag ş să scoată ch ar el pardes ul Ͷ Doaa de Guerates va f cu u se poate a fer c tă, î spuse el cu u to rep ed e co v găto r I gdu ţ să vă scap d e ţo alel e du eavo astră (găs ea că e î acelaş t p cu secad e ş hazl u să folosească l b aj u l p o p o ru lu ) So ţ a ea s e ca t e ea d e defecţ ue a dueavoastră, deş e acordaseţ z u a d u ea vo as tr ă N e sp u ea î că d e d eaţă u u l altu a: ,,Ve ved ea că u va ve " urebu e să ărtur sesc că do a a d e Gu era tes a vă zu t a b e d ecît e Nu sî teţ o les e d e avu t ş era co v s că e veţî trage ch ulul Se sp u ea că du cel e es te u so ţ atît d e rău, b a ch ar a tît d e brutal, î eît u putea d ecît să f recuoscăto r, a Şa cu eşt recuoscător oae lor ră petru g găş le ' o r , p e tru aces te cu v te ͣd o a a d e Gu er a tes " cu care avea aerul că ît de asupra ducese o ar pă ocrot toare, ca să facă ua ua cu el Apo , ă apucă î od" 15

fa l ar de îhă, îcepu să ă călăuzească ş să ă troducă î saloae Cutare expres e curetă poate plăcea î gura uu ţăra dacă dovedeşte suprav eţu rea vreue trad ţ locale, ura vreue îtîplăr stor ce, poate gorată de cel ce face aluz e la ea ; tot astfel această pol teţe a doulu de Guerates, pe care avea să o a feste tot t pul ser , a ferecat ca o răăş ţă de ob ce ur de a ulte or seculare, de ob ce ur îdeoseb d veacul al XVIIlea Oae t pur lor trecute s e par espus de departe de o Nu îdrăz să le presupue teţ profude d colo de ceea ce ele expr ă foral ; e ră cîd îtîl u set et aproape aseăător cu acela pe carel îcercă la u erou dea] lu Hoer sau o v cleaă s ulare tact că la Ha bal î t pul lupte de la Caae ude ş a lăsat flacul descoper t ca săş îvălu ască vrăjaşul pr surpr dere ; sar părea că e îch pu acest poet ep c ş acest geeral atît de departe de o , ca u a al văzut îtro grăd ă zoolog că Ch ar cîd găs , la cutare persoaje de la curtea lu Ludov c al XlVlea, şte see de curte e î scr sor le pe care le scr u cu va de rag fer or ş care u le poate f de c u folos, ele e surpr d pet ru că e dezvălu e, pe eaşteptate, la aceşt ar se or o lue îtreagă de cred ţe pe care u le expr ă c odată dea dreptul, dar care guverează, ş îdeoseb cred ţa că d pol teţe trebu e să s ulez uele set ete ş să exerc ţ , cu cel a are scrupul, uele fucţ u de aab l tate Această depărtare ag ară a trecutulu este poate uul d ot vele care îţ îgădu e să îţeleg că pîă ş u ar scr tor au găs t o fruuseţe ge ală operelor uor st f cator ed ocr ca Oss a Sîte atît de u ţ că şte barz depărtaţ pot avea de odere, îcît e uă cîd îtîl î ceea ce crede că este u vech cîtec gal c, vreua pe care a f găs to dec t ge oasă, la u cotepora U traducător de talet are decît să adauge uu at c, pe carel rest tu e a ult sau a puţ exact, şte bucăţ care, seate de u cote pora ş publ cate separat, ar apărea doar plăcute : el coferă îdată o ăreţ e eoţ oată poetulu său, care cîtă astfel pe clav atura a ultor veacur Acest tradu 16

ctor u era capab l să scr e decît o carte ed ocră, dacă ea ar f fost publ cată ca a lu Dar ca traducere, pare a f o capodoperă urecutul u e fugar, el stă pe loc Nu ua după cîteva lu de la îceputul uu războ , leg le votate fără grabă pot acţ oa î od ef cace asupră , u ua c c sprezece a după o cr a ce răăsese edescoper t u ag strat a poate găs eleetele ce vor sluj la lăur rea e ; savatul care stud ază îtr o reg ue , depărtată topo a, ob ce ur le locu tor lor, va putea desluş î ele după veacur ş veacur , cutare legedă cu ult ater oară creşt sulu , eîţeleasă, dacă u ch ar u tată pe t pul lu Herodot ş care, î deu rea ue roc , îtru r t rel g os, răîe î ezul prezetulu , ca o eaaţ e a dev ă, eor ală ş stab lă Dacă u î apucătur le adesea vulgare ale doulu de Guerates, cel puţ î sp r tul care le îa, era ua, cu ult a puţ at că, eaaţ a V eţ de curte Avea să o a gust ca u parfu vech , cîd la regăs t ceva a tîrz u î salo, ude u ă dusese ua decîf Ieş d d vest bul, î spusese doulu de Guera tes că era foarte dor c să văd Elst r ͣSît la ord ele dueavoastră Doul Elst r vă este cuva pr ete ? î pare foarte rău că a şt ut că vă teresează îtratît Căc îl cuosc puţ , e u o aab l, ceea ce păr ţ oştr uesc u o cusecade, aş f putut sol c ta favoarea de a ve , ş săl v t la c ă Ar f fost, cu s guraţă, foarte ăgul t să petreacă seara î tovărăş a dueavoastră" Foarte puţ ͣvech reg " cîd se strădu a astfel să f e, ducele redeveea fără să vrea Itrebîduă dacă doresc să arate aceste tablour , ă călăuz , dîduse la o parte graţ os î faţa f ecăre uş , scuzîduse cîd, ca să arate druul era s l t să treacă îa tea ea, că sceă care (de pe t pul cîd Sa t S o povesteşte că u străoş al Gueraţ lor î făcuse oorur le palatulu său cu aceleaş scrupule î îpl rea îdator r lor fr vole de get lo), îa te de a ajuge pîă Ia o , trebu e să f fost jucată de ulţ alţ Gueraţ î c stea ultor altor usaf r Ş cu î spusese duce 'ua că ar face are plăcere să răî o cl pă s gur î * ta tablour lor, el se retrase d scret, spuîdu că a î să v săl regăsesc î salo +ö1

2

*$ö

Dar îdată ce a poe t î faţă cu tablour le lu Elst r, a u tat cu totul ora c e ; avea ar î faţă ^ ca la Balbec, fragetele aceste lu î culor ecuoscute care u era decît pro ecţ a felulu oseb t de a vedea al acestu are p ctor ş pe care cuv tele sale ul traduceau deloc Părţ le peretulu aco'per te cu p ctur le lu , toate oogee, erau ca ag le lu oase ale ue latere ag ce care ar f fost, î cazul de faţă, capul art stulu ş a căru c udăţe e u a f putut o presupue cît t p a f cuoscut ua oul, ad că atît t p cît a f văzut decît latera acoper d lapa, îa te să f pus vreo st clă colorată Pr tre aceste tablour , uele d acelea care păreau cele a caragh oase oae lor de lue ă teresau a ult decît celelalte, pr faptul că creau d ou acele luz opt ce care e dovedesc că u vo det f ca ob ectele dacă u lăsă să terv ă judecata De cîte or , cîd sîte î trăsură, u descoper o lugă s radă lu oasă care îcepe la cîţ va etr de o , cîtă vree ave î faţa oastră ua o frîtură de z d v olet lu at care ea dat rajul adîc ! Nu e pr urare log c să reprezetă, u pr tru art f c u de s bol s, c pr tro îtoarcere s ceră la îsăş rădăc a pres e , u lucru pr cutare altul, pe care l a cofudat cu el î străfulgerarea ue d tî luz ? Suprafeţele ş voluele sît î real tate depedete de uele ob ectelor pe care eor a oastră leo pue cîd lea recuoscut Elst r îcerca să sulgă ceea ce şt a lucrulu pe care toca îl s ţ se, străda a sa fusese adesea să d zolve acel agregat de raţ oaete pe carel u v z ue Ce ce detestau aceste ͣoror " se rau că Elst r ad ra pe Chard , pe Perroeau, atîţ a p ctor care le plăceau lor, oae lor de lue E uş dădeau seaa că Elst r făcuse d ou, petru el, î faţa realulu (cu d cele deoseb t al îcl ăr sale petru au te îcercăr ), acelaş efort ca u Chard sau u Perroeau, ş că, pr urare, cîd îceta dea a lucra petru el, ad ra î e şte îcercăr de acelaş so , şte fragete at c pate ale uor opere ale lu Dar oae de lue u adăugau, cu tea, opere lu Elst r acea perspect vă a u pulu care le îgădu a să guste sau cel puţ să pr vească est gher ţ p ctura lu Chard Ce a bătrî ş ar f putut totuş 18

spue că văzuseră î cursul v eţ lor, pe ăsură ce a î îdepărtau de ea, scăzîd depărtarea de estrăbătut d tre ceea ce cos derau o capodoperă de Igres ş ceea ce credeau că trebu e să răîă pe vec o oroare (de p ldă : x de Maet), pîă ce abele tablour aveau aerul dea f geee Dar oul u prof tă de c o leţca e, petru că u şt e să coboare pîă la eleetul geeral ş ş îch pu e totdeaua că se găseşte î prezeţa ue exper eţe fără precedet î trecut A fost eoţ oat regăs d î două tablour (a real ste, acestea, ş de o a eră ater oară) acelaş do, o dată î frac î saloul său, altă dată î vesto ş cu jobe la o serbare populară pe alul ape , ude, f reşte, avea ce căuta, ş care dovedea că u era ua u odel ob şu t al lu Elst r, c u pr ete, poate u protector pe care plăcea săl fa să f gureze î p ctur le sale, cu proceda od oară ş Carpacc o cu cutare se or vest ţ Ͷ ş foarte aseăător Ͷ d Veeţ a, după cu ş Beethove afla plăcere să scr e î frutea ue lucrăr preferate uele scup al arh ducelu Rodolphe Această serbare pe alul ape avea ceva îcîtător Rîul, roch le fee lor, pîzele bărc lor, reflexele euărate ale uora ş ale altora se îvec au î acest tablou pătrat pe care Elst r îl cro se îtro dupăar ază uată Ceea ce îcîta î roch a ue fee care îcetase o cl pă să daseze d pr c a căldur ş a obosel era aş şder scl p tor, ş î acelaş ch p, î pîza ue bărc care se opr se, î apa culu port, î potoul de le, î fruz ş ş î cer După cu îtruu d tablour le pe c are le văzuse la Balbec, sp talul, tot atît de fruos sub cerul său de lap slazul ca ş catedrala îsăş , parcă cu a ultă îdrăzeală decît Elst r teoret c aul, decît Elst r oul de gust ş îdrăgost tul de EvulMed u, cîta : ͣNu ex stă got c, u ex stă capadoperă, sp talul fără st l face cît port cul got c", tot astfel auzea : ͣDoaa ca vulgară pe care u d letat î pl bare ar ev ta să o pr vească, ar exceptao d tabloul poet c pe care atura îl alcătu eşte î faţă , ?l această fee e e fruoasă, ^roch a e pr eşte aceeaş 'U ă ca ş pîza corăb e , ş u sît lucrur a ult Sa u a puţ de preţ, roch a couă ş pîza fruoasă c a atare sît două ogl z ale acele aş răsfrîger , toată 19

valoarea rez dă î pr v r le p ctorulu Or acesta şt use s oprească îtru ch p eur tor şcarea orelor î acea cl pă lu oasă, cîd doae î fusese cald ş îcetase să daseze, cîd copacul era îcojurat cu u chear de ubră, cîd pîzele parcă aluecau pe u lac aur u Dar toca petru că oetul apăsa asupra oastră cu atîta putere, acest tablou atît de îţepe t dădea pres a cea a fugară, îţ dădea seaa că doaa avea să se îtoarcă î curîd, că acele corăb vor d spare, că ubra îş va sch ba locul, că oaptea va ve , că plăcerea are sfîrş t, că v aţa trece, ar cl pele, îfăţ şate î acelaş t p pr atîtea lu care se îvec ează î el laolaltă, u se regăsesc Recuoştea îcă u aspect, cu totul altul, este adevărat, a ce este cl pa, î uele acuarele cu sub ect tolog c, datîd de la îceputur le lu Elst r ş cu care acest salo era îpodob t Oae de lue ͣîa taţ " ergeau ͣpîă la" această a eră, dar u a departe Nu era, f reşte, ceea ce Elst r p ctase a b e, dar totuş s cer tatea cu care sub ectul fusese gîd t î lua d răceală Astfel, de p ldă, uzele erau reprezetate aşa cur ar f fost îfăţ şate şte f ţe aparţ îd ue spec fos le dar pe care u rareor lea putut vedea î t pur le tolog ce, trecîd seara, cîte două sau tre , de a lugul vreue potec de ute Ueor u poet, de o rasă avîd aş jder o d v dual tate deoseb tă î och uu zoolog (caracter zată pr oarecare asexual tate), se preubla cu vreo uză, aşa cu se pl bă î atură şte făptur de spec felur te, dar pr etee, ş care se îtovărăşesc îtrua d aceste acuarele, vedea u poet stov t de u dru lug î uţ , pe care u cetaur îtîl t, şcat de oboseala sa, îl a î sp are ş l duce acasă I altele, pe sajul eărg t (î care scea t că, ero legedar ocupă u loc uscul ş sît parcă p erduţ ) este redat d cul pîă la are, cu o exact tate care redă a ult decît ora, ch ar ş utul, graţ e gradăr prec se a apusulu ' de soare, a f del tăţ fugare a ubrelor Pr aceasta c rt stul dă statae zîdul, u so de real tate' stor că tră tă s bolulu fabule , r îl p ctează ş l poyesteşte la perfectul s plu î t p ce pr vea tablour le lu Elst r, răsuaseră ecote t ş ă legaseră ch ar î ch p plăcut soer l *+)

e v taţ lor care soseau Dar l ştea care le ură ş care dura de a ult t p sfîrş Ͷ e drept a puţ repede Ͷ pr a ă trez d rever a ea, ca aceea care urează uz c t d L doro îl trezeşte pe Bartholo d soul său Ma teut că fusese u tat, că luea se aşezase la asă ş a îdreptat î grabă spre salo La uşa odă î care erau expuse tablour le lu Elst r, a găs t'u serv tor care aştepta, bătrî sau pudrat, u şt u, cu aerul uu stru spa ol, dar a festîdu acelaş respect pe care lar f depus la p c oarele uu rege A s ţ t, după aerul său, că ar f aşteptat îcă o oră, ş a gîd t cu groază la îtîrz erea pe care o pr c u se c e , a cu seaă, că făgădu se să f u la usprezece la doul de Charlus M strul spa ol (u fără ca eu săl f îtîl t î dru pe lacheul persecutat de portar care, străluc d de bucur e cîd la îtrebat de logod ca lu , î spuse că toca î e aveau aîdo z de eş re, că ar putea petrece toată z ua cu ea, ş Judă buătatea doae ducese), ă coduse î salo ude ă teea căl vo găs pe doul de Guerates prost d spus El ă îtîp ă, d potr vă, cu o bucur e de buă seaă î parte prefăcută ş d ctată de pol teţe, dar alt ter s î ceră, sp rată ş de stoacul său pe care aseeea îtîrz ere îl flăîz se ş de coşt ţa ue erăbdăr aseăătoare a tuturor v taţ lor să care upleau dea b elea saloul A aflat, îtradevăr, a tîrz u că fusese aşteptat aproape tre sfertur de oră Ducele de Guerates îş spuse pesee că prelug rea cu două ute a ch ulu obştesc u l ar agrava, Ş dacă pol teţea îl îdease să aîe atît de ult oetul de a se aşeza la asă, această pol teţe ar f a desăvîrş tă dacă, epuîd să se servească* ua der t, ar reuş să ă cov gă că u Jtîrz ase ş că u aşteptaseră d pr c a ea De aceea, ca ş cu ar f fost 0 oră pîă la c ă ş u v taţ c ar f sos t, ă îtrebă cu găsesc tablour le lu Elst r Dar î acelaş t p, ş fără să lase să se bage de seaă căl ta e stoacal, ca să u p ardă o cl pă a ult, purceda î îţelegere cu ducesa la prezetăr Nua atuc a dat seaa că toca se produsese î jurul eu, î jurul eu Car pîă î z ua aceasta Ͷ cu excepţ a stag ulu d sa *+$

Ioul doae Swa Ͷ fusese ob şu t la aa, la Cobray ş la Par s, cu apucătur le f e ocrot toare, f e de fes ve ale burghezelor posace care ă tratau ca pe u cop l, o sch bare de decor ca aceea cel troduce pe eaşteptate pe Pars fal î jlocul fetelor flor Cele ce ă îcojurau, pe deatregul decoltate (carea lor se vea de abele părţ ale ue raur s uoase de o za sau sub larg le petale ale uu tradaf r), u spu seră buă z ua decît scurgîd î d recţ a ea lug pr v r dez erdătoare, ca ş cu ua sf ala lear f î p ed cat să ă sărute Multe erau cu u se poate a c st te d puctul de vedere al oravur lor ; ulte dar u toate, căc cele a v rtuoase u aveau faţă de acelea care erau uşurat ce acea repuls e pe care ar f îcercat o a a Capr c le purtăr egate de uele pr etee cred c oase, î c uda ev deţe , parcă teresau a puţ î luea Gueraţ lor decît legătur le pe care se pr cepu seră să le păstreze A c se făceau a u şt că trupul ue af tr oae este p pă t ,de c e are poftă, cu cod ţ a ca ͣsaloul" să răîă eat s Cu ducele se jea foarte puţ cu v taţ să (de la ş pe care avea de ult c de îvăţat), c a ult cu e al căru so de super or tate f du ecu oscut, î pr leju a ca acelaş fel de respect pe carel trezeau ştr burghez la ar se or de la curtea lu Ludov c al XlVlea, era de buă seaă de părere că faptul d e a u cuoaşte usaf r avea c o îseă tate, dacă u petru el, cel puţ petru e ş î t p ce ă preocupa, d pr c a lu , efectul pe care laş face asuprăFe, el se s ch sea ua de acela pe care e l ar produce asupră La îcepu se îtîplă de alt ter o îdo tă îcur cătură, îtradevăr, ch ar î oetul î care trase î salo, doul de Guerates, fără să lase ăcar t pul să spu buă z ua ducese , ă coduse spre o doa ă destul de scudă, ca ş cu ar f vrut să facă o sur pr ză plăcută ş căre a parcă spuea : ͣIată, pr eteul dueavoastră, vedeţ că v la adus ferecat" Or , cu ult îa te dea f ajus î faţă îp s de duce, această doaă u îcetase să adreseze cu och larg ş ga leş le de sur sur pl e de îţeles pe care le adresă *++

ue vech cuoşt ţe care poate u e recuoaşte Cu aceasta era toca cazul eu ş u reuşea să a tesc c e era, îtorcea capul î t p ce îa ta, astfel jcît să u f u evo t să răspud pî ce prezetarea ar f scos d îcurcătură ître t p, doaa cot ua săş ţ ă îtru ech l bru stab l surîsu ce ͻera dest at Avea aerul că se grăbeşte să scape de el ş aştepta să spu, î sfîrş t : ͣAh ! Doaă, c u îcape îdo ală! Cît de fer c tă ar f aa să afle că ea re îtîl t!" Era tot atît de erăbdător să aflu uele pe cît era ş ea erăbdătoare să f văzut că o saluta î pl ă cuoşt ţă de cauză ş că surîsul e prelug t la f t ca u sol d ez putea, î sfîrş t, îceta Dar doul de Guerates fu atît de eîdeîat c, cel puţ după părerea ea, îcît sa părut că a rost t ua uele eu ş cot ua să gorez c e era pseudo ecuoscuta care avu sp raţ a săş spuă uele, atît de l pez î păreau ot vele t tăţ oastre, obscure e Itradevăr, îdată ce a ajus lîgă ea, u ît se a, c o luă cu fa l ar tate pe a ea ş se adresă pe acelaş to ca ş cîd aş f fost tot atît de la curet ca ş ea cu buele a t r spre care se îdrepta gîdul î spuse că Albert, care a îţeles că este f ul e , avea să regrete foarte ult că u putuse ve A căutat care d foşt e caaraz purta uele de Albert, la găs t pe Bloch, dar u putea avea î faţa ea pe doa a Blochaa, deoarece aceasta ur se de ult Mă strădu a î zadar să gh cesc acel trecut cou e ş e spre care îş îdrepta ea gîdul Dar u l zărea b e pr cărbuele trasluc d al och lor e larg ş galeş care lăsau } treacă doar surîsul, decît deosebeşt u pe saj s tuat î dosul uu gea egru ch ar apr s de soare Mă îtrebă dacă tata u se oboseşte prea ult, dacă u vreau să ă duc îtro z la teatru cu Albert, dacă şîfc a puţ sufer d, ş cu răspusur le ele bîjbî d beza tală î care orbecă a u deve ră a des'uş te decît ca să răspud că u ă s t b e astăseară, ea aprop e ch ar u scau petru e, făcîdu de aab l tăţ cu care ce lalţ pr ete a păr ţ lor e " ă ob şu seră c odată I sfîrş t, ducele î dădu e ge : ͣVă găseşte îcîtător", î urură el *+

la ureche, care fu zb tă ca ş cu aceste cuv te u ar f fost ecuoscute Erau acelea pe care doaa de V lle par s s le spusese, bu c ş e, cîd făcuse cuoş t ţă cu pr c pesa de Luxeburg Atuc a îţeles totul, doaa de faţă avea c cou cu doaa de Lu xeburg, dar desluşea spec a a alulu după l bajul celu ce o servea Era o alteţă Nu cuoştea de loc fa l a, c pe e, căc prove d d tro rasă d cele a ob le ş avîd cea a are a vere d lue, f că' a pr c pelu de Para, se ăr tase cu u văr aş jder pr c pe, î recuoşt ţa pe care o purta Creatorulu , ea dorea să arate aproapelu , de or g e or cît de săracă sau de u lă, că ul d spreţu eşte La drept vorb d, surî sur le ar f putut face să gh cesc, o văzuse pe pr c pesa de Luxeburg cupărîd pî şoare de secară pe plajă ca să le ofere bu c , ca ue c ute de la Jard d'Aecl atat o Dar u era decît a doua pr c pesă de sîge căre a era prezetat ş era scuzab l că îcă u desluş se trăsătur le obşteşt ale aab l tăţ celor ar N c ' e uş dăduseră de altfel osteeala să ă vestească să u ă prea b zu pe această aab l tate, deoarece du cesa de Guerates care ă salutase de atîtea or , eu îa, la Opera Co că, păruse îfur ată cîd o salutase pe stradă, ca ce ce, dîd cîdva u pol cu va, cred că s au ach tat cu el pe vec î cel pr veşte pe doul de Charlus, sch băr le î d spoz ţ a lu , bue ş rele, erau ş a cotrastate I sfîrş t, a cuoscut, se va vedea, şte alteţe ş şte a estăţ de alt so , reg e care fac pe reg ele, ş u cuvîtează potr v t ob ce ur lor seee lor lor, c ca reg ele lu Sardou Doul de Guerates se grăb se atît de ult să ă prez te, petru că faptul dea u f cuoscut la o reu ue de o alteţă regală este tolerab l ş u se poate pre lug o cl pă Aceeaş grabă o pusese Sa t Loup ca să f e prezetat bu c Dator tă ue răăş ţe oşte tă d v aţa Curţ lor căre a se spue pol teţea odeă ş care u e superf c ală, dar î care, pr tro răstălăc re d afară îăutru, suprafaţa dev e eseţ ală ş adîcă, ducele ş ducesa de Guerates cos derau ca o dator e, a eseţ ală decît acelea, adesea egl jate cel puţ de uul d e , a car tăţ , a cast tăţ , a le ş a dreptăţ *+*

aceea a eîduplecată, de a se adresa pr c pese de para ua la persoaa a tre a Cu u fusese îcă c odată la Para (ceea ce do rea de pe t pul uor îdepărtate vacaţe de Paşt ), faptul de a cuoaşte pr c pesa care, şt a, avea cel a fruos palat d această cetate u că ude de altfel totul trebu a să f e ooge, cu era zolată de restul lu ître pereţ lustru ţ , î atosfera îăbuş toare ca o seară de vară fără aer pe o p aţă a orăşelulu tal a, cu uele copact ş prea g gaş, ar f trebu t să îlocu ască deodată lucrul pe care îcerca să l îch pu esc, ceea ce ex sta î real tate la Para, pr tru so de sos re fragetară ş fără să f şcat; era, î algebra călător e î oraşul lu G org oe, parcă o pr ă ecuaţ e a aceste ecuoscute Dar dacă îcă de ulţ a , făcuse ca acest ue de Para să absoarbă parfuul a de v olete Ͷ ca u fabr cat de parfuur uu bloc otova de substaţe grase Ͷ î sch b, îdată ce a văzuto pe pr c pesă, care aş f fost pîă atuc cov s că este cel puţ Sasever a, o a doua operaţ e îcepu, care, la drept vorb d se sfîrş dea b elea ua peste cîteva lu ş care costa î a go r graţ e uor o aestecur ch ce, tot ule ul eseţ al de v olete ş tot parfuul stedhal a d uele pr c pese ş î a îcorpora î loc ch pul ue fee ărute ş oacheşe, ocupata cu opere de b efacere, de o aab l tate atît de u lă îcît îţ dădea ua decît seaa d ce orgol u seeţ îş trăgea obîrş a această aab l tate Seăîd, cu c deoseb r , cu alte cucoae ar , era tot atît de puţ stedhal aă ca, de p ldă, la Par s, î cart erul Europa, de Pare, care seaăă ult a puţ cu uele de Para decît cu toate străz le îvec ate ş te face să te gîdeşt a puţ la acea Chartreuse ude oare Fabr ce decît Ia sala paş lor p erduţ d gara Sa tLazare Aab l tatea e avea două cauze Ua obştească, aue educaţ a pe care o pr se această f că desuvera Maa e (u ua îrud tă cu toate fa l le regale d Europa, dar pe deasupra Ͷ spre deoseb re de casa ducală d Perra Ͷ a bogată decît or ce pr c pesă do toare) 11 săd se, îcă d cea a fragedă vîrst, preceptele, orgol os de u le, ale uu sob s evaghel c; ar acu *+.

f ecare trăsătură de pe obrazul f ce , curba uer lor, şcăr le braţelor e parcă repetau: ͣAduţ a te că dacă Duezeu ţ a hărăz t să te aşt pe treptele uu tro , u trebu e să prof ţ de aseeea îprejurăr ca să d spreţu eşt pe ce cărora Prov deţa d v ă a vrut (f e Ea lăudată petru acest lucru), să le f suprer oară pr aştere ş avere F , d potr vă, buă cu ce c Străoş tă erau îcă d 67 pr c p de Cleves ş de Jul ers; Duezeu, î area lu buătate, a vrut ca să deţ aproape toate acţ u le caalulu Suez ş de tre or a ulte acţ u Royal Dutch decît Edod de Rotsch ld; geealog şt ţ au stator c t f l aţ uea î l e d rectă îcă d aul 63 al ere creşt e, două îpărătese ţ s cuate De aceea, cîd vorbeşt , să a c odată aerul căţ aduc a te de aseeea ar pr v leg , u că ar f precare (căc u p oţ sch ba c d vech ea ue fa l , ar petrolul va f totdeaua căutat), dar e ut l să arăţ că eşt de ea a are decît or care altul ş că plasaetele tale aît de a îtî a, deoarece toată luea şt e Ajută pe eoroc ţ Dă tuturor celor cărora buătatea Cerulu ţ a făcut favoarea să ţ f e fer or , ce le poţ da fără să decaz d ragul tău, ad că ajutoare băeşt , ch ar îgr j r de f r eră, dar b e îţeles u v ta c odată la seratele tale, ceea ce u lear face c u b e, c , scăzîduţ prest g ul, ţ ar văduv de or ce ef cac tate faptaţ b efăcătoare" Astfel, ch ar î oetele cîd u putea face u b e, pr c pesa îcerca să arate sau a degrabă să te facă să crez , pr toate seele exter oare ale l bajulu ut, că u se credea super oară celor î jlocul cărora se afla Avea petru f ecare acea îcîtătoare pol teţe pe care o au cu fer or oae b ecrescuţ s , ca să f e de folos, îş îp gea ereu scauul ca să lase a ult loc, î ţ ea ăuş le î oferea toate aceste serv c , edee de burghezele ţaţoşe, ş pe care le fac bucuros suvera , sau st ct v ş d îcl are profes o ală, foşt serv tor Celălalt ot v al aab l tăţ pe care a a fes tato pr c pesa de Para era a deoseb t, dar c decu d ctat de o ster oasă s pat e petru e Dar a avut răgazul î cl pa aceea, săl ad cesc Ducele care *+/

părea îtradevăr grăb t să sfîrşească prezetăr le, ă ş tîrîse spre altă fatfloare Auz du uele, a spus că trecuse pr faţa castelulu e , u departe de Balbec Oh! ce fer c tă aş f fost să v l arăt", spuse ea aproape pe şopt te, ca să se arate a odestă, dar cu u to s ţ t, pătrus de regretul pr lejulu p erdut a ue plăcer cu totul deoseb te, ş adăugă cu o pr v re s uată: ͣNă dăjdu esc că totul u e p erdut urebu e să vă spu că v ar f teresat ş a ult castelul ătuşe ele Bracas, clăd t de Masard ; este perla prov c e " Nu ua ea ar f fost ulţu tă să arate castelul, c ş ătuşa e , Bracas ar f fost a puţ îr tată s# facă oorur le celu pe carel avea după cîte ă îcred ţa această doaă care gîdea de buă seaă că a ales îtru t p cîd păîtul t de să treacă î îa f ac ar lor care u şt u să tră ască, e ecesar ca ob l să păstreze îaltele trad ţ ale osp tal tăţ se or ale, pr cuv te care u a gajează la c Dar ş petru că ea căuta ca toţ ce d e d ul e să spuă lucrur le care puteau face cea a are plăcere terlocutorulu , să dea cea a îaltă părere despre el îsuş , astfel îcît el să creadă că ăguleşte pe ce cărora le scr e, căş c steşte af tr o care ardeau de dor ţa de al cuoaşte Dor ţa dea îpărtăş altora această dee plăcută despre e îş ş ex stă la drept vor b d ueor ch ar la burghez , la care îtîleşt această îcl are b evo toare, cu t tlu de îsuş re d v duală cupă d u cusur, dar d păcate u la pr ete ce a s gur , c cel puţ la cele a plăcute tovarăşe Ea îfloreşte, î or ce caz, foarte zolat La o parte îse ată d ar stocraţ e, d potr vă, această îsuş re a î cetat dea f d v duală; cult vată pr educaţ e, ître ţ ută de deea ue îdr propr care u se poate tee că sar u l , care u cuoaşte r vale, care şt e că pr aab l tate poate face fer c ţ ş se coplace să facă, ea a deve t caracterul geer c al ue clase Ch ar ce pe care şte cusurur persoale prea opuse î îp ed că să o păstreze î a lor, î poartă ura coşt etă î vocabularul ş î gest culaţ a lor Ͷ E o fee e foarte de spravă, î spuse doul de Guerates despre pr c pesa de Para, ş care şt e să f e ca e alta ͣcucoaă are" *+ö

î t p ce era prezetat fee lor, u do dădea see de ag taţ e: era cotele Ha bal de BreauteCo salv Sos d tîrz u, avusese t pul să se foreze de usaf r ş cîd trase î salo, văzîd î e uul care u făcea parte d soc etatea ducese ş care, pr ur are, trebu a să a bă şte t tlur cu totul extraord are ca să pătrudă ac , îş stala ooclul sub arcada bol t tă a spr ceelor sale, crezîd că asta lar ajuta a ult decît să ă vadă , să desluşească ce so de o era Şt a că doaa de Guerates avea, apaaj de preţ al fee lor cu adevărat super oare, ceea ce se ueşte u ͣsalo", ad oă adăuga ueor celor d luea e vreo o tab l tate care toca făcuse vîlvă cu descoper rea uu leac sau cu prezetarea ue capodopere Foburgul Sa t Gera răăsese îcă sub pres a şt r că la recepţ a dată î c stea regelu ş reg e Agl e ducesa u se teuse săl v te pe doul Deta lle Fee le deştepte d Foburg se cosolau cu greu că u fuseseră v tate, at t de ferecător lear f teresat să cuoască pe acest ge u c udat Doaa de Courvo s er pret dea că ş do ul R bot fusese v tat, dar era doar o ăscoc re e tă ca u să creadă că Or ae îcerca săl uească pe soţul e abasador I sfîrş t, culea scadalulu , do ul de Guerates se prezetase cu o galater e deă de areşalul de Saxe î foa erul Coed e Fraceze ş o rugase pe do şoara Re cheberg să v ă să rec te versur î faţa regelu , ceea ce se ş îtîplase ş cost tu a u fapt fără precedet î aalele petrecer lor Adu cîduş a te de atîtea fapte eprevăzute, pe care de altfel le aproba pe depl , el îsuş f d ca o podoabă | ş î acelaş ch p ca ducesa de Guerates, dar î rî '

dul sexulu ascul , o cosacrare petru u salo, do ul de Breaute îtrebîdu se c e putea f , s ţea u cîp foarte ît s desch s vest gaţ lor sale O cl pă trecu pr te uele doulu W dor ; dar fu de pă rere că era ult prea tîăr ca să f u orga st, ş do ul W dor prea puţ arcat ca să f e ͣpr t" I se păru a veros l să vadă pur ş s plu î e pe oul ataşat de legaţ e al Sued e despre care se vorb se; ş se pregătea să ceară veşt despre regele Oscar careI pr se foarte b e î a ulte rîdur ; dar cîd du *&+,

&3

cele, ca să ă prez te, î spuse uele eu doulu de Breaute, acesta vzîd că uele eu î este cu totul ecuoscut, u se a îdo c o cl pa că, ua pr faptul că ă aflu acolo, sît o celebr tate Or ae u făcea de buă seaă altele ş cuoştea arta dea atrage bărbaţ cu vază î saloaele e , î proporţ e de uu la sută b eîţeles, alt ter lar f declasat Doul de Breaute îcepu dec să ş l gă buzele ş să adulece cu ăr le sale poft c oase, aţîţate u ua de c a buă de care era s gur că se va ofer , dar ş de caracterul reu u pe care prezeţa ea trebu a egreş t să o facă teresată ş care fur za u sub ect de coversaţ e p cat petru a doua z la prîzul ducelu de Chartres Nu era îcă du r t dacă se exper etase serul eu îpotr va cacerulu sau îcepuse să se repete la Coe d a Fraceză v toarea ea p esă îtr u act, dar are telectual, are aator de ͣpovest r de călător e", u îceta săş îulţească îa te plecăc u le, seele de îţelegere, surîsur le f ltrate pr ooclu; f e d pr c a de greş te că u o de valoare l ar st a a ult dacă ar reuş să l cov gă că, petru el cote de BreauteCosalv , pr v leg le gîd r u sît a puţî dee de respect decît acelea ale aşter ; f e doar d evo a ş d f cultatea de aş expr a ulţu rea, eşt d î ce l bă să vorbească, la ura ure ca ş cu sar f aflat î prezeta vreuu a d băşt aş ue ţăr ecuoscute ude pluta lu ar f acostat ş cu care ar îcerca' î ădejdea uu prof t, î t p ce lear observa cu cur oz tate ob ce ur le ş fără să puă capăt deostraţ lor de pr ete e, ş c să u te să ţ pe cît lar t e gura ca e , să sch be şte ouă de struţ ş ro de p# şte cur de st clă După ce a răspus cît a b e bucur e sale, a strîs a ducelu de Ch tellerault pe carel a îtîl se la doaa de V lle bar s s despre care spusese că era o ş reată ş juătate Seăa foarte ult cu Gueraţ dator tă păru lu său blod, prof lulu coro at, puctelor ude p elea feţe se alterează, tot ce se vede î portretele aceste fa l pe care le au lăsat veacur le al XVI lea ş al XVIIlea Dar cu o a ubea pe ducesă, reîcar area e îtru tîăr u îfăţ şa c o atracţ e 29

C tea c rl gul pe carel desea asul ducelu de Chte llerault, ca seătura uu p ctor pe care l aş f stu d at t p îdelugat, dar care u ă a teresa de loc Apo a dat de aseeea buă z ua pr c pelu de Fo x ş , spre eorocul falagelor ele care eş ră str v te, lea lăsat să tre î cleştele ue strîsor , după apucătura geraă dea da a, îsoţ tă de u surîs ro c sau blaj al pr c pelu de Faffehe , pr eteul doulu de Norpo s ş căru a, d pr c a a e po reclelor propr acestu ed u, se spuea î ch p atît de u versal pr c pele Vo, îcît el îsuş sea pr c pe Vo, sau ua Vo cîd scr a uor t Dar această prescurtare era la r goare de îţeles, d pr c a lug uu ue copus Desluşea a aevo e o t vele petru care El sabeth era îlocu t cîd pr L l , cîd pr Bebeth, după cu î altă lue şuau su ede e de K îţ da seaa că u oae , destul de trîdav ş fr vol îdeobşte, au adoptat pe ͣ u ou" ca să uş p ardă t pul spuîd Motesqu ou Dar des luşeşt a aevo e ce c şt gau spuîd vu văr D ad, î loc de Ferd ad N ar trebu de al ter să se creadă că, atuc cîd era vorba să dea şte preue, Guer aţ procedau var ab l pr repetarea ue s labe Astfel, cotese de Motpeyroux ş v cotese de Velude care erau suror ş aîdouă eor de grase, l se spuea totdeaua, fără ca ele să se supere cîtuş de puţ sau fără ca c eva să se gîdească să surîdă, atît de vech era ob ce ul, ͣM cuţa" ş ͣDrăguţa" Doaa de Guer ates care o adora pe doaa de Motpeyroux, dacă aceasta ar f fost greu bolavă, ar f îtrebat o cu la cr î och pe sora e : ͣM se pare că ͣM cuţa," e foarte bolavă" Doae de l'Ecl , purtîd părul le gat care ascudea pe deatregul urech le, se spuea totdeaua ua ͣpîtec îflăîz t", ar u se ul ţueau ueor să adauge u a uelu sau preuelu soţulu , cîd vo au să deseeze soţ a Bărbatul cel a pgîrc t, cel a sord d, cel a eoeos d foburg avîd preuele Raphael, ferecătoarea lu , floarea lu care ţîşea ş ea d tro stîcă sea Raphaela, dar a cestea sît doar şte ostre ale uor ueroase re gul , d tre care a putea totdeaua tălăc vreuele dacă se îfăţ şează pr lejul * )

Apo la rugat pe duce să ă prez te pr c pelu d'Agr gete ͣCu, ul cuoaşteţ pe uatul Gr gr ", exclaă doul de Guerates, ş rost uele eu doulu d'Agr gete Acest Gr gr pe care Fraco se îl c ta atît de des, se îfăţ şa totdeaua ca u ob ect de st clăr e trasparet sub care vedea, zb te pe alul răr v olete de razele p ez şe ale uu soare ar , cu bur le roz ale ue cetăţ at ce, al căre pr c pe Ͷ î trecere pr Par s, pr tro scurtă ue Ͷ u ă îdo a că ar f fost ch ar el, atît de lu os s c l a ş pat at cu glor e, suveraul efect v D păcate, cărăbuşul vulgar căru a a fost prezetat ş care sevîrt pe | îtru călcî ca să dea buă z ua cu o greoa e de z voltură pe care o credea elegată, avea c dea face cu uele său, cu ar l avut c dea face cu o operă de artă pe care ar f posedat o, fără să poarte c u reflex al e , poate fără să o f pr v t vreodată Pr c pele d'Agr gete era pe deatregul atît de l ps t de or ce ar f fost pr c ar ş care tear f făcut să te gîdeşt la Agr gete, îeît îţ veea să presupu că u ele său, cu totul deoseb t de el, pr c legat de persoaa lu , avusese puterea să atragă spre el tot ce ar f putut f poez e edesluş tă î acest o ca ş la or care altul ş săl îch dă după această operaţ e î s labele ferecate Dacă operaţ a avusese loc, fusese î or ce caz b e făcută, căc u a răăsese u ato de farec î această rudă a Gueraţ lor Astfel îeît el reprezeta s gurul o pe lue care era pr c pe d'Agr gete ş poate, î acelaş t p, eul pe lue care era cel puţ aşa ceva Era fer c t de a f , dar ca u bacher care e fer c t că are ulte acţ u ale ue e, fără să se s ch sească dacă această ă răspude u elu fruos de a Ivahoe ş de a Pr erose, sau dacă o cheaă doar a Itî a Dar î t p ce luau sfîrş t prezetăr le atît de lug de povest t dar care, îcepute îcă d cl pa î care a trat î salo, du raseră ua cîteva cl pe, ar doaa de Guerates î spuea pe u to aproape rugător: ͣSît s gură că Bas vă oboseşte pl bîdu vă astfel de la uul la altul, vre să cuoaşteţ pe pr ete oştr , dar vre ales, să u vă obos , ca să ve ţ cît a des", du 31

cele, cu o şcare stgace ş sf oasă, dădu (ceea ce ar f vrut să facă îcă de o oră pe care o petrecuse co teplîd tablour le lu Elst r), seul că asa putea f serv tă urebu e să adaug că u v tat l psea, doul de Grouchy, a căru soţ e, ăscută Guerates, ve se s gură, soţul urîd să sosească dea dreptul de la vîă toarea udeş petrecuse z ua Acest do de Grouchy, cobortor d acela al celu d tî per u ş despre care sa spus pe edrept că l psa lu la îceputul bătă l e de la Waterloo fusese cauza de căpete e a îfrî ger lu Napoleo, era de o foarte buă fa l e, totuş suf c etă î och uor păt aş de obleţe Astfel pr c pele de Guerates, care avea să f e peste cîţ va a a puţ preteţ os cu el îsuş , ob şu a să spuă epoatelor lu : ͣCe eoroc re pe capul b ete doae de Guerates (v cotesa de Guerates, aa doa e de Grouchy), că u ş a putut ăr ta fetele" ͣU ch ule, dar cea a vîrst că sa ăr tat cu doul de Grouchy" ͣDar ce, ăsta bărbat ? I sfîrş t, se spue că uch ul Fraţo s a cerut o pe ez a, astfel îcît se va putea spue că u toate au răas eăr tate" îdată ce se poruc să se servească asa, îtru vast decl c rotat v, ult plu ş s ulta, abele caatur ale uş lor sufrager e se desch seră; u care avea aerul uu aestru de cereo se îcl ă î faţa pr c pese de Para ş vest : ͣDoaa e serv tă", pe u to ca acela cu care ar f spus: ͣDoaa e pe oarte", dar care u arucă c o tr steţe î aduare, căc pere ch le îa tară, cu u aer ebuatec ş ca vara, la Ro b so, ua după alta spre sufrager e, despărţ duse î dată ce ajugeau la locul lor, ude lache îp geau scauele după e ; cea d ură, doaa de Guerates îa ta spre e ca să o coduc la asă ş fără să f îtîp at ubra de sf ală de care aş f putut tee, căc ea f d o vîătoare căre a o are lăd ere a uşch lor î făcuse graţ a fac lă, văzîd fără îdo ală că apuca se să trec î partea opusă, se rot cu atîta prec z ue juru , îcît a poe t cu braţul e pe al eu s îcadrat cît a f resc îtr u r t de şcăr prec se ş ob le Ma supus lor cu atît a ultă uşur ţă, * +

cu cît Gueraţ u dădeau a ultă îseătate decît u savat adevărate şt ţe, faţa căre a eşt a puţ t dat decît î faţa uu gorat ; alte uş se desch seră pr care tră supa fuegîdă, ca ş cu c a ar f avut loc îtru teatru de cu d băc e aş at, ş ude sos rea tîrz e a tîărulu usaf r puea, ]a seul stăpîulu , toate roţ le î fucţ e Acest se al ducelu la care răspusese declaşa rea aceste vaste, ge oase, ascultătoare ş fastuoasă ceasor căr e eca că ş uaă fusese sf os ş c decu de o a estate suveraă î ce ă pr veşte, gestul e hotărît u str că efectul spectacolulu care era subor doat Căc s ţea că, toca teaa ca u cuva să f dat seaa că ua eu era aşteptat a c ă ş că ă aşteptaseră t p îdelugat, îl făcuse şovă tor ş îcurcat, după cu doaa de Guerates se teea ca u cuva, după ce pr v se tablour le, c eva să ă obosească ş să ă îp ed ce dea ă s ţ b e, prezetîduă î trua cîd uu a cîd altu a Astfel îcît toca d l psa de gradoare a gestulu se despr dea adevăra ta gradoare, acea d fereţă a ducelu faţă de pro pr ul său lux, ş d potr vă ateţ le sale cu u u saf r, eîseat ca atare, dar pe care vo a săl c stească Asta u vrea să spuă că doul de Guerates ar f avut uele părţ foarte ord are, ba ch ar uele apucătur r d cole de o prea bogat, orgol ul uu par ve t ce u era Dar după cu u fucţ oar sau u preot îş văd taletul lor ed ocru îulţ t la f t (ca u talaz îulţ t d e toată area care calcă î ura lu ) dator tă puter lor pe care se spr j ă, ad straţ a fraceză ş b ser ca catol că, tot astfel doul de Guer ates era călăuz t de cealaltă forţă, pol teţea ar sto craţ e cea a autet că Această pol teţe exclude ultă lue Doaa de Guerates ar f pr to pe doaa de Cabreer sau pe doul de Forchev lle Dar de vree ce c eva, cu era cazul eu, părea suscept b l dea f agreat î ed ul Guerates, această pol teţe «escoperea coor de s pl tate osp tal eră îcă ş a Mag f că, dacă e cu put ţă, decît acele uate o b le răase acolo 2a

G u er a t

*

Cîd vo a să facă plăcere cu va, doul de Guer ates avea, ca să facă astfel d el, î acea z , perso ajul pr c pal, o artă care şt a să* prof te de îpreju rare ş de loc Fără îdo ală, ͣd st cţ a" ş ͣprotecţ a" lu ar f luat altă foră la Guerates Ar f pus să s e î hae ca la tr ăs ur ă ca s ă ă ducă să fac cu el o pl bare îa tea c e Aşa cu erau, a erele sale cereo oase te eoţ oau, aşa cu te eoţ oează, c t d î eor le t pulu , acelea ale lu Ludov c al XlV lea, cîd răspudea cu buătate, cu u aer surîzător şî cu o juătate de plecăc ue, celu cel sol c tase Şl totuş , î abele cazur , trebu a să îţeleg că această pol teţe u erge a departe decît ceea ce acest cu vît îseează Ludov c al XlVlea (pe care cotepora să care ţ eau ult la obleţe îl îv u au totuş că u prea se s ch sea de et chetă, astfel îcît, spue Sa t S o,, a fost u rege foarte ărut petru rag, î coparaţ e cu Ph l ppe de Valo s, Carol al Vlea etc) pue să se redacteze strucţ le cele a aăuţ te petru ca pr c p de sîgef regal ş abasador să şt e căror suvera trebu e să le dea îa I uele cazur , î £aţa eput ţe dea ajuge la o îţelegere, se prefera să se ad tă ca f ul lu Ludov c al IVlea, Mose orul, să u pr ească la el cutare suvera stră decît afară, î aer l ber, ca să u se spuă că trîd î castel, uul la precedat pe celălalt ; ar electorul palat , pr dul pe ducele de Chevreuse la c ă, s ulează, ca să u dea îa, că e bolav, ş c ează cu el, dar culcat, ceea ce cură d f cultatea Doul duce ev tîd pr lejur le face de serv c u la Mos eur, acesta, sfătu t de rege, fratele său, earel ubeşte de alt ter foarte ult, găseşte u pretext, ca săl facă pe vărul său să urce la &+ lu ş săl s lească să ît dă căaşa Dar îdată ce e vorba de u set et adîc, deale , dator a atît de eîduplecată cîd e vorba de pol teţe, se sch bă cu totul Cîteva ore după oartea acestu frate, ua d f ţele la care a ţ ut cel a ult, cîdͣ potr v t expres e ducelu de Motfort, Mos eur ,,îcă u se răc se", Ludov c al XlVlea cîtă ar de operă,, se ră că ducesa de Bourgoge, careş ascude cu ae * *

vo e durerea, are aerul at t de elacol c, ş , vrîr d ca vesel a să reîceapă îdată, poruceşte ducelu de Bour goge să îceapă o part dă de brela astfel îcît curte să se hotărască să se apuce ar de joc Or , îtîlea aceleaş cotraste, u ua î a festăr le odee ş cocetrate, dar ş î l bajul cel a volutar, î preocupăr le, î felul cu îş petrecea t pul doul de !Juerates ; Gueraţ u erau a îdureraţ decît ce lalţ ur tor , ba se poate ch ar spue că adevărata lor ses b l tate era a redusă ; î sch b, le c tea î f ecare z uele î rubr ca odeă a z arulu d pr c a arelu uăr de îorîtăr la care s ar f s ţ t v ovaţ dacă u s ar f îscr s După cu călătorul regăseşte, aproape aseăătoare, casele acoper te cu păît, terasele pe care leau putut cuoa şte Xeofo sau Sfîtul Pavel, tot astfel a regăs t î apucătur le doulu de Guerates, bărbat de o get leţe îdu oşătoare ş deo aspr e revoltătoare, rob al celor a ărute obl gaţ ş dezlegat de pactele cele a sf te, îcă eat să, după a b e de două veacur ce se scurseseră, acea dev aţ e deoseb tă a v eţ de curte sub Ludov c al XlV lea care traspue scrupulele de coşt ţă d doe ul afecţ u lor ş al oral tăţ î cel al chest u lor ua de foră Celălalt ot v al aab l tăţ pe care o a festa pr c pesa de Para era a deoseb t Căc era d a te cov să că tot ce vedea la ducesa de Guerates, lu crur ş oae , era de o cal tate s uper oară a tot ce avea la ea acasă Este 'adevărat că se purta î toate fasele ca ş cu aşa ar f fost ; cîd era vorba de î carea cea a s plă, de flor le cele a ob şu te, u se ulţuea să se extaz eze, cerea îg'ădu ţa să tr tă îcă 1 a doua z să a reţeta sau să v ă bucătarul s au şeful e grăd ar să vadă speţa, persoaje cu lefur grase, care aveau trăsura lor propr e ş a ales pre teţ le lor profes oale, ş care se s ţeau foarte u l ţ cîd se duceau să se foreze de u fel de îcare d spreţu t sau să a odelul ue var etăţ de garoafă !âre u era c pe juătate atît de( fruoasă, atît de »î pestr ţată" cu ͣculor ", atît de are î ce pr veşte d es uea flor , ca acelea pe care le obţ use îcă de 35

ult la pr c pesa Dar dacă u rea pe care o a festa la toată luea î faţa lucrur lor celor a ărute, era art f c ală ş e tă să arate că u trăgea, d super or tatea ragulu ş } d averea e , vreu orgol u terz s de foşt e preceptor , ascus de aa e ş eplăcut lu Duezeu, î sch b pr vea, cu toată s cer tatea,, saloul ducese de Guerates drept u loc pr v leg at ude u putea păş decî ; d surpr ze î desfătăr Gueraţ se deosebeau î geeral, d ar îtro ăsură care ar expl ca foarte eîdestulător această, stare de sp r t, de restul soc etăţ ar stocrat ce, erau a preţ oş ş a rar La pr a îfăţ şare î dăduseră pres a cotrară, î găs se vulgar , deopotr vă cu toţ bărbaţ ş cu toate fee le, dar petru că văzuse î prealab l î e şte ue, ca î Balbec, î Floreţa, î Para F reşte, î acest salo toate fee le pe care le îch pu se ca pe şte statuete de Saxa seăau or cu a degrabă cu area ajor tate a fee lor Dar ca ş Balbecul ş Floreţa, Gueraţ , după ce aăg seră a g aţ a petru că seăau a ult cu see »; decît cu uele lor, puteau ofer î ură tel geţe , deş î a că ăsură, uele part cular tăţ care deose beau Dator tă îsuş f z culu lor, culor căr lor, de u roz spec al care bătea ueor ch ar î v ole't, băla ulu aproape scîte etor al părulu del cat, ch ar la bărbaţ , asat î socur aur ş g gaşe, juătate l che păre cher ţe ş ' blaă fel ă (străluc re lu oasă căre a :" corespudea o oarecare scl p re a tel geţe , căc dacă se spuea teul ş părul Gueraţ lor, se spuea aş jder ş sp r tul Gueraţl lor, ca sp r tul Mortearţ lor Ͷ au ta cal tate soc ală a f ă îcă îa te de Ludov c, al XlVlea Ͷ ş cu ; atît a ecuoscută de toţ , cu cît e îş ş o proulgau), toate acestea făceau ca î îsăş ater a, or cît de preţ oasă ar f fost, a soc etăţ ar sto crat ce î care găsea aestecaţ c ş colo, Gueraţ se puteau recuoaşte, erau lese de deoseb t ş de ur ăr t, ca f loaele al căror aur u îveează jaspul ş o xul sau a degrabă ca udu rea lăd oasă a acelu păr lu os ale căru f re desp eptăate se ît d ea şte raze flex b le î pereţ agate uşch * /

Gueraţ Ͷ cel puţ ce ce erau de de acest ue Ͷ u aveau ua carea, părul, pr v rea tras paretă, de b cal tate foarte aleasă, c ş u fel de a se ţ e, de a ubla, dea saluta, dea pr v îa te dea strîge îa, pr care se deosebeau tot atît de ult î aceste pr v ţe de u o de lue oarecare, ca ş acesta de u fer er î bluză: Ş cu toată aab l tatea lor, luea spuea : cîd e văd ubr d, salutîd, eş d, toate aceste lucrur care săvîrş te de e deveeau tot atît de preţ oase ca ş zborul rîduel sau îcl area tradaf rulu , au e îtradevăr dreptul, deş l ascud, să gîdească : sît de altă rasă decît o ş o , o sîte frutaş păîtulu Ma tîrz u a îţeles că Gueraţ ă credeau îtradevăr de altă rasă, dar care le stîrea v d a, căc poseda şte er te pe care le gora :ş pe care e ărtur seau că le cos derau s gurele portate Ma tîrz u îcă, a s ţ t că această profe s ue de cred ţă u era decît pe juătate s ceră ş că la e d spreţul sau rarea coex stau cu ad raţ a ş v d a Mlăd erea f z că eseţ ală Gueraţ lor era î do tă ; graţ e ue a, ereu î acţ ue, î or ce oet ş , dacă de p ldă, u Guerates, bărbat, avea să salute q doaă, obţ ea o s luetă a lu îsuş alcătu tă d ech l brul estab l al uor şcăr as etr ce ş co pesate ervos, tîrîd puţj u p c or, f e îad s, f e d pr c ă că ş l frîsese adesea la vîătoare, el pr a trupulu , ca să ajugă celălalt p c or, o dev ere cupă tă de r d carea uu uăr, î t p ce ooclul se stala pe och , r d ca o spr ceaă î aceeaş cl pă î care oţul de pe frute se apleca petru salut; cea laltă flex b l tate, ca fora talazulu , a vtulu sau a dîre pe care o poartă pe vec e sco ca sau vasul, se st l zase, ca să spue aşa, îtru so de ob l tate ţeapăă, îcovo d asul coro at care sub och albaştr bulbucaţ , deasupra buzelor prea subţ r , d care eşea, la fee o voce răguş tă, a tea or g ea fabuloasă hotăr tă î vea cul al XVIlea de buul plac al geealog şt lor paraz ţ ? ele zaţ , a aceste rase fără îdo ală veche, dar u atît de veche pe cît pret deau e , cîd î dădeau drept °r g e fecudarea tolog că a ue fe de către o Pasăre d v ă * ö

Gueraţ u erau a puţ deoseb ţ d puct de vedere telectual decît d acela f z c Cux excepţ a pr c pelu G lbert (soţul cu de îvech te al ͣMăr e G l bert" careş puea soţ a să stea la stga cîd se pl bau cu trăsura, petru că, deş de ea regesc, era de u rag fer or lu ), dar el era o excepţ e ş , î abseţăv era ob ectul batjocur lor fa l e ş al aecdotelor tot ´ deaua o , deş Gueraţ tră au î ͣcrea" cea a pură a ar stocraţ e , se prefăceau că u fac c u caz de obleţea lor ueor j le ducese de Guerates care, la drept vorb d, toca petru că era o Guerates, deveea î oarecare ăsură altc eva ş a plăcut, pu eau î aseeea ăsură deasupra or cu tel geţa ş erau î pol t că atît de soc al ste, îcît luea se îtreba ude se ascude, î palatul lor, ge ul e t să as gure eţ erea v eţ ar stocrat ce, oare totdeaua evăzut, dar ascus de buă seaă cîd î at caeră, cîd î salo, cîd î oda a de toaletă, a tea serv tor lor aceste fee care u credea î t tlur să spuă doaa ducesă, aceste f ţe căre a î plăcea ua lectura ş care u avea c ură de respect oeesc dea se duce să c eze la cuata e cîd sua ora opt ş să se decolteze î acest scop Acelaş ge u al fa l e îfăţ şa doae de Guer ates s tuaţ a ^duceselor, cel puţ a celor d tî d tre ele, ş ca ş ea ult l oare, jerf rea î folosul uor * cea ur pl ct coase, uor c e î oraş, uor petrecer , a orelor î răst pul cărora ar f putut c t lucrur te resate, ca şte eces tăţ eplăcute ca ploa a, ş pe care doaa de Guerates le accepta exerc td asu prăle verva e defă ătoare, dar fără să eargă atît de departe îcît să cerceteze ot vul acceptăr e Acel cur os efect al îtplăr graţ e căru a al doae de Guerates spuea totdeaua ͣdoaa ducesă" aceste fee care credea ua î tel geţă, u părea totuş că o j geşte JNuu se gîd se c odată săl roage să spuă ua ͣdoaă" îp gîd buă vo ţă pîă la l tele e extree, sar f putut crede că, d strată, ea auzea ua ͣdoaă" ş că u percepea aped cele verbal care era adăugat Dar, dacă se făcea că u aude, ea u era ută Ş de cîte or avea să tras * ,

t tă vreu co s o soţulu e , spuea ͣVeţ a t doulu duce" Ge ul fa l e avea de alt ter alte preocupăr , de p ldă aceea de a vorb de orală F reşte, u Guer aţ erau a cu oseb re tel geţ , alţ a cu ose b re oral , ş de ob ce u erau ace aş Dar ce d tî Ͷ ch ar u Guerates care săvîrş se falsur ş îşela la cărţ ş era cel,! a desfătător d tre toţ , acces b l tuturor de lor o ş drepte Ͷ tratau îcă a Ib e despre orală decît ce lalţ , ş î acelaş ch p ca doaa de V llepar s s, î oetele î care ge ul fa l e se expr a pr gura bătrîe doae I, oete de t ce, vedea deodată că Gueraţ adoptau u to aproape tot atît de bătresc, aproa pe tot^ atît de blîd, ş d pr c a fareculu lor a are, a îdu oşător decît acela al arch ze , ca să spuă despre o slugă : ͣSe s te că are o f re buă, e o fată oare u e vulgară, păr ţ e trebu e să f e şte oae b e ş ea a stăru t de buă seaă totdeaua pe druul drept" I acele oete, ge ul fa l e se făcea toaţ e Dar ueor era ş îfăţ şare, aer al feţe , acelaş la ducesă ca ş la bu cul e , areşalul, u so de covuls u de epătrus (ca aceea a şarpelu , ge ul cartag ez al fa l e Barca), ş d pr c a cărora ă) apucase î a ulte rîdur şte bătă de ă, î preublăr le ele at ale, cîd îcă îa te dea o f ' recuoscut pe doaa de Guerates, ă s ţea pr v t de ea d fudul ue c lăptar Acest ge u terve se îtro îprejurare care u fusese c decu d feretă u ua Guer aţ lor, dar ş fa l e Courvo s er, parte adversă a ´fa l e ş deş de ea tot atît de bu ca ş Gueraţ , î totul opuş lor (Gueraţ expl cau că deea precocepută a" pr c pelu de Guerates de a vorb totdeaua de fa l e ş de obleţe, ca ş cu acesta ar f fost s gurul lucru portat, se datora îsăş bu c sale, Courvo s er) Nu ua că fa l a Courvo s er u atr bu a tel geţe acelaş rag ca ş Gueraţ , dar aveau aceeaş părere despre ea Petru u Guerates (ch ar dacă era prost), a f tel get îsea să şt săs cr t c , să f î,* stare să spu răutăţ , să glueşt cu arcas, să poţ îfruta pe c eva atît î p ctură, î * %

uz că, î arh tectură, să vorbeşt eglezeşte Courvo s er avea o părere a puţ favorab lă despre tel geţă ş , dacă u era d luea lor, a f tel get putea să îsee că ͣpesee ţ a uc s tatăl ş aa" Petru e tel geţa era u so j de ͣşperaelu" cu care şte oae pe care u cuoştea c de la Eva, cl de la Ada, forţau uş le saloaelor celor a respectate, ş se şt a la e că sfîrşeau totdeaua pr a ţ o coace petru că a pr t aseeea ͣpraat " Courvo s er opueau o eîcredere s steat că celor a s g f ate af raţ ale oae lor tel geţ care u erau de lue C eva spuîd odată : ͣDar Swa e a tîăr decît Palaede" ͣCel puţ aşa af ră ; ş dacăţ spue ase eea lucru, f s gur că are vreu teres", răspusese doaa dq' Gallardo Ba a ult, cu ve se vorba de două stră e elegate pe care Gueraţ le pr eau, că se dăduse îtî etatea ue a petru că era a vîrst c : ͣDar cel puţ e îtradevăr cea a vrst că ?" îtrebase doaa Gallardo, u îtr u ch p poz t v ca ş cu acest so de oae ar avea vîrstă, dar ca ş cu ar f fost pe cît| se pare l ps te de stare c v lă ş rel g oasă, de trad ţ s gure, ar f fost a ult sau a puţ t ere, ca p s c le d tru acelaş coş pr tre care ua u veter ar sar putea descurca Ma ab t r decît Gueraţ , Courvo s er eţ eau de alt ter îtru ses tegr tatea obleţe , î acelaş t p graţ e sp r tulu lor îgust ş răutăţ lor După cu Gueraţ (î och cărora toţ ce s tuaţ î ura fa l lor regale ş a cîtorva altora ca fa l le L ge, La ureo lle etc, se cofudau cu o vagă pleavă) erau obraz c cu ce de ea vech care locu au î jurul Gueraţ lor, toca petru că u dădeau ateţ e acestor er te de ord secudar de care se ocupau foarte ult Courvo s er , l psa acestor* er te î teresa prea puţ Uele fee care aveau u rag prea are î prov c a lor, dar făcuseră căsător străluc te, erau bogate, fruoase, ub td de ducese, erau petru Par s, ude u prea eşt la curet cu ͣtaţ ş aele", u excelet ş elegat art col de port Se putea îtîpla, deş rareor , ca aseeea feef să f e pr te de u Gueraţ , pr jloc rea pr c pese de Para sau î v rtutea propr u **)

lu lor agreet Dar d garea Courvo s er lor u de zara c odată cîd era vorba» de ele îtîl rea, ître c c ş şase, la vara lor, cu oae pe ale căror rude u le plăcea ; rudelor lor să le frecveteze î Peree, deveea petru e u ot v de fur e creseîdă ş o teă esecată de declaaţ De p ldă, î', cl pa î care fer ecătoarea cotesă G tra la Gueraţ , faţa doae de V llebo, lua îtoca expres a pe care ar f trebu t so adopte dacă ar f fost s l tă să rec te versul : a- $ ½

vers pe care de alt ter ul cuoştea Această Courvo s er îgh ţ se î f ecare lu o prăj tură îcărcată cu fr şca la cîţ va paş de cotesa G, dar fără rezultat Ş doaa V llebo ărtur sea, pe ascus, că u poate îţelege cu vara e Guerates pr eşte o fee e care la Chteaudu u face parte c ăcar d soc etatea a doua ͣN c u er tă îtr adevăr osteeala ca vara ea să f e atît de d f c lă cu relaţ le e , pareă ş bate joc de lue", îche a doaa de V llebo cu o altă expres e a feţe , aceasta surzătoare ş răutăc oasă, î dezădejde, despre care u joc de gh c tor ar f recurs a degrabă la alt vers pe care cotesa de buă seaă ul cuoştea a b e : &5 4 + È

De alt ter , să at c pă âsupra eve etelor, spu îd, că ͣstăru ţa", rrîd cu speraţa î versul ur ător, a doae de V llebo de a o soba pe doaa G u fu deloc ut lă Ea o îzestra î och doae G pe doaa de V llebo cu aseeea prest g u, de altfel pur ag ar, îeît cîd f ca doae G care e ra cea a fruoasă ş cea a bogată fată care frec veta balur le epoc , fu de ăr tat^ luea se ră că e a refuza toţ duc , căc aa e , a t du ş de ea 1

Ş dacă u răîe decît uul, eu vo f acela (V Hugo) È

Graţ e ze lor, eoroc rea î depăşeşte ădejdea 1

jusur le săptăîale pe care le îcercase î Greelle, î a t rea Ghteauduulu , dorea îtr a devăr decît u s gur soţ petru f ca e : u tîăr d fa l a V llebo S gurul puct î care Gueraţ ş Courvo s er se îtîleau era arta, f t var ată, dea subl a d s taţele Apucătur le Gueraţ lor u erau pe de atregul u fore la toţ Dar de p ldă toţ Gueraţ , d ace a ͻcarej erau cu adevărat Gueraţ , cîd le era preze tat, procedau la u so de cereo e, ca ş cîd faptul că ţ au ît s a ar f fost tot' atît de cos derab l ca ş cu ar f fost vorba să te cosacre cavaler! I cl pa î care u Guerates (ch ar dacă ar f avut decît douăzec de a , dar ergîd de acu pe urele a vrst c lor să , auzea uele tău rost t de cel ce te prezeta, lăsa să cadă asupră ţ , ca ş cu ar f fost deloc hotărît săţ dea buă z ua, o pr v re îdeobşte albastră, totdeaua rece ca oţelul pe care parcă era gata să ţ o îf gă î cutele cele a ad e ale Gueraţ credeau îtradevăr că reuşesc acest lucru socot duse ps holog de îa îtî a Ba (a ult, credeau că sporesc pr această specţ e aab l tatea salutulu care avea să ureze ş care u ţ ar f fost adresat decît cu buă şt ţă uotul se petreceaj la o d staţă de t e care, că dacă ar f fost vorba de u duel, părea eoră petru o strîgere de îă ş l îgheţa î al do lea caz cu ar f îgheţat ş î cel d tî , astfel îeît cîd Gueratesul după o,,ra tă rap dă săvîrş tă î cele d ură ta ţe ale sufletulu tău ş ale oorab l tăţ tale, te cos dera/ de să se îtîlească de acu îa te cu t e, îa lu , îdreptată spre t e la capătul uu braţ ît s î toată lug ea sa, avea aerul căţ prez tă o floretă petru o luptă dreaptă, ş această îă era î fod plasată î acea cl pă atît de departe de acel Guerates, îeît, cîd îş îcl a atuc capul, era greu de deoseb t dacă te saluta pe t e sau propr a îă U Gueraţ l ps ţ de set etul ăsur sau capab l să u se repete ereu, exagerau reîcepîd această cereo e or de cîte or te îtîleau Dat f d că u a trebu au să purceadă, la acheta ps holog că **+

prealab lă petru care ͣge ul fa l e " le delegase pu~ ter le sale ş de a căror rezultate trebu au săş aducă a te, stăru ţa pr v r sfredel toare care preceda strî gefea de u se putea expl ca decît pr autoat s ul pe care pr v rea lor o dobîd se sau pr vreu dar de fasc aţ e pe care credeau căl posedă Courvo s er al căror f z c era deoseb t, îcercaseră î zadar săş î suşească acest salut cercetător ş se ăpust seră asupra îţepeel trufaşe sau a egl jeţe rap de î sch b, se pare că u foarte rar Gueraţ de sex fe îpruutaseră de la Courvo s er salutul doaelor î tr adevăr, î cl pa î care era prezetat ue a d aceste Guerates, ea făcea u salut are pr care aprop a de t e capul ş p eptul ca îtr u ugh de patruzec ş c c de grade, capul ş bustul, partea de jos a trupulu (care era foarte lugă pîă la tal a care p vota), răîîd e şcată Dar ab a pro ectase astfel spre t e partea de sus a persoae sale, că o aruca pe spate, d colo de vert cala, pr tro retragere bruscă deo lug e aproape egală Răsturarea cosecut vă eutral za ceea ce ţ se' păruse că ţ se acordase, tereul pe care crezuseş căl cîşt gaseş u rîea c ăcar cucer t ca î ater e de duel, poz ţ le pr t ve f d păstrate îsăş această aulare a aab l tăţ pr reluarea d staţelor (care era de or g e Courvo s er ş e tă să arate că avasur le făcute î pr a şcare u erau decît o s ulare de o cl pă), se a festau tot atît de l pede la Courvo s er ca ş la Gueraţ , î scr sor le pe care ţ le scr au, cel puţ î pr ele t pur cîd î cuoştea ͣCorpul" scr sor putea cupr de fraze care parcă s ar scr e u a uu pr ete, dar î zadar a f crezut că tea putea lăuda că eşt pr eteul doae , căc scr soarea î cepea Pr ͣdoule" ş sfîrşea pr ͣvă rog să credeţ , do ule, î set etele ele d st se" Astfel îcît ître acest îceput rece ş acest sfîrş t glac al care sch bau wţelesul îtregulu rest, puteau ura (dacă era u răs Pus la vreo scr soare de codoleaţe dea ta) cele a e oţ oate descr er ale durer pe care o îcercaseră Ûeraţ pr p erderea ue suror , a t tăţ d tre ele , a fruuseţ reg u ude ea se ducea î v leg atură,

a îgî er lor pe care le găsea î farecul cop laş lor e , toate astea u erau decît o scr soare aşa cu se gă sesc î culeger ş al căre caracter t u aducea cu s e a ultă t tate ître t e ş corespodetă, de cît dacă ea ar f fost Pl u cel tîăr sau doaa de S ae E adevărat că uele Guerates îţ scr au îcă îtî a oară ͣscupul eu pr ete", ͣpr etee", u erau totdea ua cele a s ple d tre ele, dar a degrabă acelea care tră d ua pr tre reg ş , de altă parte, f d ͣuşuratece", adoptau î orgol ul Io cert tud ea că tot ce veea d partele făcea plăcere ş î corupţ a lor ob ce ul dea u precupeţ c j o sat sfacţ e pe care o puteau ofer De alt ter , cu era de ajus să f avut o străbuă couă sub Ludov c al XlIIlea, petru ca u Guerates să spuă vorb d de arch za de Guerates, ͣătuşa Ada", Gueraţ erau atît de ueroş , îcît ch ar petru aceste r tur s ple, de p ldă acela al prezetăr , ex stau ulte var etăţ F ecare subgrup oarecu raf at avea r tul său, care era tras s d păr ţ î cop , ca o reţetă de vătăătură ş u fel deo seb t de a pregăt dulceţur le Astfel s a văzut că strîgerea de îă a lu Sa tLoup se declaşa autoat î cl pa î careţ auzea uele, fără part c parea pr v r , fără adăug rea salutulu Or ce b et o de rîd, care petru u ot v deoseb t Ͷ ceea ce se îtîpla rareor Ͷ era prezetat cu va d sub grupul lu Sa tLoup, îş spărgea capul î faţa acestu u atît de eaşteptat de buă z ua, îbrăcîd de buăvo e apareţele coşt eţ , ca să afle ce avea cu el bărbatul sau fee a d fa l a Guerates Ş era foarte u t aflîd că el sau ea crezuse de cuv ţă să scr e îad s celu ce te prezetase cît de ult î plăcuseş ş că ădăjdu a s ă te a vadă uot atîf de part cular zate, ca ş gestul eca c al lu Sa tLoup, erau săr tur le copl cate ş repez (pe care doul de Charlus le cos dera r d cole) ale arch zulu de F erbo s, paş grav ş ăsuraţ a pr c pelu de Guerates Dar u e cu put ţă să descr e a c această bogată coregraf e a Gueraţ lor, d pr c a ît der îsăş a corpulu lor de balet ***

Ca s e îtoarce la at pat a care îsufleţea pe Courvo s er îpotr va ducese de Guerates, ce d tî ar f putut avea cosolarea de a q copăt cît t p fusese fată, căc atuc ea era puţ avută D păcate, u so de eaaţ e fu g oasă ş ( ascudea de totdeaua, sustrăgea pr v r lor, bogăţ a Courvo s er lor care, or cît de are ar f fost, stăru a obscură I zadar făcea vreu Courvo s er, foarte bogat, o part dă bogată, se îtîpla totdeaua ca tîăra pereche să u a bă do c l u propr u la Par s, să ͣtragă" la socr să , ar restul aulu îl petrecea î prov c e, îtro soc etate desăvîr ş tă, dar l ps tă) de străluc re Cîtă vree Sa tLoup, care avea ua dator , ulu a Doc eresul cu ech pajele sale, u Courvo s er foarte bogat folosea totdeaua u a trava ul Ivers (ş de altfel u ulţ a î ură) doaa de Guerates (Or ae) care avea c e şt e ce, făcea să se vorbească a ult de toaletele e decît toate fee le d fa l a Courvo s er la uh loc Pîă ş scadalul scat de spusele sale făcea u so de reclaă felulu e dea se îbrăca ş dea se p eptăa îdrăz se să spuă areluî duce de Rus a : ͣMose ore, se pare că vreţ săl asas aţ pe uolsto ?" la o c ă la care Courvo s er u fuseseră v taţ , de alt ter pu ţ foraţ asupra lu uolsto Nu era a b e for aţ î ce pr veşte autor grec , dacă judecă după du cesa văduvă de Gallardo (soacra pr c pese de Gallardo, pe atuc îcă fată), care ef d oorată î c c a c ăcar cu o s gură v z tă a Or ae , răspuse cu va care o îtreba asupra ot vulu abseţe sale : ͣSe pare căl rec tă pe Ar stot (vo a să spuă Ar stofa) î lue Nu tolerez la e aseeea lucru !" E lese de îch pu t ăsura î care această ͣ eş re" a do şoare de Guerates î legătură cu uolsto , dacă d ga pe Courvo s er, ua pe Gueraţ ş pr aceasta u ua pe toţ ce ce erau aproape, dar ş de parte de e Cotesavăduvă d'Argecourt, ăscută Se e Port care e pr ea ca toată luea petru că era pedată, " Ş f ul e era îgroz tor de sob, povestea spusele Or ae î faţa uor scr tor , spuîd : ͣOr ae de Guerates, care e f ă ca ch hl barul, ş reat ca o a uţă, zestrată î toate pr v ţele, care face acuarele dee **.

de u are p ctor ş versur cu fac puţ ar poeţ , ş şt ţ , ca ea, e tot ce poate f a ob l, bu ca e era doaa de Motpes er, ar ea este a optsprezecea Or ae de Guerates fără c o ezal aţă, e sîgele cel a curat, cel a vech d Fraţa" De aceea ace falş l teraţ , ace se telectual pe care pr ea doaa d'Argeeourt ş o îfăţ şau pe Or ae de Guer ates pe care u vor avea c odată pr lejul să o cu oască persoal ca pe u lucru a uat ş a extraord ar decît pr c pesa Badroul Boudour, u se s ţeau ua gata să oară petru ea aflîd că o f ţă atît de ob lă îl slăvea a presus de or ce pe uolsto , dar îş dădeau seaa că î tea lor pr dea d ou rădăc o putere ouă, propr a lor dragoste petru uolsto , dor ţa lor dea rez sta ţar sulu Aceste de l berale putuseră să se sle ască î e , e putuseră să se îdo ască de prest g ul lor, ea îdrăz d să le ărtur sească, cîd pe eaşteptate îsă ş de la do şoara de Guerates, ad că de o fată d scutab l preţ oasă ş autor zată, ćare purta părul cu breto pe frute (lucru la care o Courvo s er ar f cos ţ t c odată) le veea u aseeea ajutor U oarecare uăr de real tăţ bue sau rele cîşt gă astfel ult pr d adez uea celor ce au autor tate asupra oastră De p ldă, la Courvo s er , r tur le aab l tăţ pe stradă erau alcătu te d tru aue salut, foarte urît ş puţ aab l ca atare, dar despre care se şt a că este felul d st s dea da buă z ua, astfel îcît toată luea îlăturîd de pe s e surîsul, îtîp area agreab lă, se strădu a să te această g ast că rece Dar Gueraţ , îdeobşte, ş îdeoseb Or ae, cuos cîd a b e decît or ce aceste r tur , u şovă au, dacă te zăreau d tro trăsură, săţ facă u salut drăguţ cu uîa, ar îtru salo, lăsîdu pe Courvo s er săş facă salutur le ef reşt ş ţepee, sch ţau şte plecăc u îeîtătoare, îţ ît deau îa ca uu caarad, surî cu och lor albaştr , astfel îcît, pe eaşteptate, graţ e Gueraţ lor, tra î substaţa elegaţe , pîă atuc oarecu găuoasă ş seacă, tot ceea ce ţ ar f plăcut î ch p f resc ş ceea ce alţ sau strădu t să aluge, buăve rea, revărsarea ue autet ce aab l tăţ , spotae tatea I acelaş ch p, dar pr tro reab l **/

tare de data aceasta) puţ îdr tu tă, ce ce poartă î e î ch pul cel a îalt gustul st ct v al uz c proaste ş al elod lor, or cît de baale, care au ceva îgî etor ş eft , reuşesc, graţ e cultur s fo ce, să cşoreze î e acest gust Dar o dată ce au ajus la acest puct, cîd pe buă dreptate uaţ de color tul or chestral al lu R ehard Strauss, e văd că acest uz c a îtîp ă cu o dulgeţă deă de Auber ot vele cele a vulgare, ceea ce le place acestora găseşte pe eaştep tate îtro autor tate atît de îaltă o just f care care uează ş se îeîtă fără scrupule, cu o îdo tă gra t tud e, ascultîd î ceea ce le era terz s să le placă î 4 Autet că sau u, apostrofa adresată de do şoara de Guerates ducelu , colportată d casă î casă, era pr lej să se povestească cu c tă elegaţă era îbrăcată Or ae la această c ă Dar dacă luxul (ceea ce îl făcea toca acces b l Courvo s er lor) u se aşte d bogăţ e, c d r s pă, cea dea doua durează t p a îdelugat dacă e î sf rş t susţ ută de cea d tî , care îgădu e atuc săş verse toate scl p r le Dar dat f d că pr c p le af şate desch s u ua de Or ae, dar ş de doaa de V llepar s s că obleţea u cotează, că e r d col să te preocup de rag, că averea u fer ceştepe o, că ua tel geţa, a, taletul au portaţă, Courvo s er puteau ădăjdu că, î v rtutea aceste educaţ pe care o pr se de la arch ză, Or ae sar ăr ta cu u bărbat care ar f de lue, u art st, uo certat cu just ţ a, u desculţ, u l ber cugetător, că ar tra def t v î categor a celor pe care Courvo s er î ueau ͣrătăc ţ " Cu atît a ult e puteau ădăjdu acest lucru cu cît doaa de V llepar s s care străbătea acu d puct de vedere soc al o cr ză d f c lă ( c ua d rarele persoae străluc toare pe care lea îtîl t î saloul e u se îtorsese îcă la ea) af şa o groază adîcă faţă de soc etatea care o ţ ea la o parte Ch ar cîd vorbea de epptul e , pr c pele de Guerates, pe care l vedea, u avea destule batjocur la adresa lu , Petru că era foarte îdru de eaul său are Dar J oetul cîd fu vorba să se găsească u soţ petru **ö

Or ae, afacerea u a fu călăuz tă după pr c p le af şate de ătuşă ş de epoată, c după ta cul ͣge u al fa l e " uot atît de fa l b l ca ş cîd doaa do V llepar s s ş Or ae ar f d scutat totdeaua ua de t tlur de relă ş de geealog e, î loc de er t l terar ş îsuş r sufleteşt ş ca ş cu arch za ar f fost oartă petru cîteva z le :Ͷ cu va f a tîrz u Ͷ ş expusă î coşc ug, î b ser ca d Cobray, ude f ecare ebru al fa l e u a era decît u Guerates, l ps t de d v dual tate "ş de preue, aşa cu dovedea pe ar le dra per egre u s gur G de purpură deasupra căru a se îălţa coroaa ducală, ge ul fa l e îş îdreptase ale gerea telectuale , opozate , evaghel ce doae de V llepar s s asupra bărbatulu cel a bogat, de cel a are ea, asupra cele a ar part de d foburgul' Sa tGera , asupra îtî ulu ăscut al ducelu de Guerates, pr c pele des Laues Ş î z ua uţ , doaa de V llepar s s avu la ea î v z tă t p de două ore toţ ob l de careş bătea joc, de careş bătu joc ch ar cu cîţ va burghez t pe care v tase ş cărora pr c pele des Laues; le depuse cărţ de v z tă îa te de ͣa tă a f rul" îcă d aul urător Spre culea e oroc r Courvo s er lor, ax ele care fac d tel geţă ş talet s gurele super or tăţ soc ale, îcepură să f e arăş deb tate la pr c pesa des Laues, îdată după ută I acesta pr v ţă, f e spus î treacăt, puctul de vedere pe carel apăra Sa tLoup cîd tră a cu Ra chel, frecveta pr ete Rachele , ar f vrut să se îsoare cu Rachel, coporta Ͷ or cîtă groază ar f sp rat fa l e Ͷ´ a puţ ă c uă decît cel al do şoarelor Guerates îdeobşte; lăudîd tel geţa, eîgădu d să se puă cuva la îdo ală egal tatea d tre oae , ͻc tă vree totul ducea toca la t pul său la acelaş rezultat ca ş cu ele ar f profesat ax ele cotrare, ad că să se ăr te cu u duce foarte bogat Sa tLoup proceda, d potr vă, potr v t teor lor sale, d care pr c ă se spuea că este pe calea cea rea F reşte că, d puct de vedere oral, Rachel era, îtradevăr, puţ sat sfăcătoare Dar1 u e s gur că doaa de Marsates ' ar f fost favorab lă căsător e , dacă ar f găs t alta **,

care ar f valorat a ult, dar ar f fost ducesă sau ar f avut ulte l oae Dar, ca să e îtoarce la doaa/ des Laues (î curîd ducesă de Guerates, î ura orţ socrulu e ), culea eoroc r puse Courvo s er lor, teor le t ere pr c pese, stăru d astfel î l bajul e u au călăuz t îtru c purtarea ; căc astfel, această f lozof e (dacă se poate spue astfel) a str cat c decu elega ţe ar stocrat ce a saloulu Gueraţ lor Fără îdo ală că toţ ce pe care doaa de Guerates u pr ea îş îch pu au că era d pr c ă că u erau destul de tel geţ , ş cutare aer caă bogată care u posedase c o dată altă carte decît u c exeplar vech , ş c odată desch s, d poez le lu Pary, pus, petru că era ͣvech ", pe o ob lă î saloaşul e , arăta ce portaţă dădea ea tel geţe pr pr v r le esăţ oase pe care le aţ tea asupra ducese de Guerates cîd aceast a tra la Operă Fără îdo ală că ş doaa de Guerates era s ceră cîd alegea pe c eva d pr c a tel geţe sale Cîd spuea despre o fee e, se pare că e ͣîcîtătoare" sau despre u bărbat că e tot ce poate f a tel get, credea că are alte ot ve ca să cos tă să pr ească, decît acest farec sau această tel geţă, ge ul Gueraţ lor e tefve d î acest d ură ut : a : adîc, s tuat la trarea obscură a reg u ude Gueraţ judecau, acest ge u v g let î îp ed ca pe Guerat să găsească cu că u bărbat e tel get sau o fee e ferecătoare, dacă e aveau o valoare odeă, actuală sau v toare Bărbatul era proclaat savat, dar ca u d cţ oar, sau, d potr vă, ord ar, cu o tel geţă de co svo ajor, fee a fruoasă avea u ge groaz c, sau vorbea prea ult Iar oae fără s tuaţ e, ce oroare, erau sob Doul de Breaute, al căru castel se îvec a cu acela al Gueraţ lor, u frecveta decît pr c p Dar îş bătea joa de e ş v sa să tră ască ua î uzee De aceea doaa de Guer ates era d gată cîd doul de Breaute era tratat de sob ͣBabal, sob ! Dar sîteţ ebu, dragă pr etee, e toca cotrar ul, u poate sufer oae străluc tor , u reuşeşt săl pu să facă cuoşt ţă cu c eva Ch ar 29

´ Guerates

9

la e, cîd îl v t cu u usaf r ou, u v e decît geîd" Ceea ce u vrea să spuă că, î pract că, Gueraţ j; ar f făcut alt caz despre tel geţă decît Courvo s er î ch p poz t v, această deoseb re d tre Gueraţ ş Courvo s er dădea roade bue Astfel ducesa de Guer ates, de alt ter îvălu tă îtru ster î faţa căru a v sau, de departe, atîţ a poeţ , dăduse acea serbare de care a a vorb t, ude regele Agl e se s ţ se a b e decît or ude, căc ea avusese deea, care u lear f trecut pr te, ş îdrăzeala, care ar f făcut să şovă ască curajul tuturor Courvo s er lor, de a v ta,, î afară de persoal tăţ le pe care lea c tat, pe uz c aul Gasto Lea re ş pe autorul draat c Gradoug Dar telectual tatea se făcea s ţ tă a ales d puct de vedere egat v Dacă coef c etul ecesar de tel geţă ş farec scădea, pe ăsură ce sporea ragul celu ce dorea să f e v tat la ducesa de Guerates, p ă a se aprop a de zero cîd era vorba de pr c palele capete îcoroate, î sch b, cu cît cobora sub acest vel re gal, coef c etul creştea cu atît a ult De p ldă, la pr c pesa de Para erau suede e de persoae pe caro alteţa le pr ea petru că le cuoscuse de cop l, sau pe tru că erau îrud te cu cutare ducesă, sau ataşate per soae cutăru suvera, ch ar dacă erau urîte, pl ct coase sau proaste ; or petru u Courvo s er ot vul ͣagreat de pr c pesa de, Para", ͣsoră de aă cu ducesa D'Arpajo", ͣpetrecîd tre lu pe a la reg a Spa e ", ar f fost îdestulător să facă să v te aseeea oae , dar doaa de Guerates care le pr ea cu pol teţe salutul de zece^ a la pr c pesa de Para u lăsase c odată să calce pragul, f d de părere că îtru salo, atît î îţelesul soc al cît ş î cel ater al al cuvî tulu , sît suf c ete ob lele pe care u le găseşt fru oase dar pe care le laş ca uplutură, ca săl fac î groz tor Aseeea salo seaăă cu o lucrare î care a te poţ abţ e să u rosteşt fraze care dovedesc şt ţă, străluc re, exper eţă Dar doaa de Guerates era cu drept cuvîl de părere că, aseeea ue cărţ , cal tatea uu ͣsalo" are drept p atră ugh ulară sacr ^ f c u J *.)

Multe d pr eteele pr c pese de Para ş cu care ducesa de Guerates se ulţuea de ulţ a să sch be acelaş salut cuv c os sau să le îtoarcă cărţ de v z tă, fără să le v te/ vreodată, c să se ducă Ia serbăr le lor, s au plîs d scret de acest lucru alteţe , care a strecurat u cuvît doulu de Guerates î z lele cîd acesta veea s gur să o vadă Dar ş retul se or, soţ rău petru ducesă îtrucît avea aate, dar tovarăş îcercat î ce pr vea bua fucţ oare a salou lu e (ş sp r tul Or ae , care alcătu a/ atracţ a lu de căpete e) răspudea : ͣDar soţ a ea o cuoaşte cuva ? Ah ' atuc , îtradevăr, ar f trebu t O să vă spu ade vărul, doaă, Or ae u place î fod coversaţ a fee lor E îcojurată de o curte tel geţe supe r oare Ͷ eu u sît soţul e , u sît decît pr ul e la cheu Fee le o pl ct sesc, cu excepţ a cîtorva care sît foarte sp r tuale E , doaă, alteţa voastră, care e atît de f ă, o să spuă că doaa de Souvre are duh Da, îţeleg, pr c pesa o pr eşte d buătate Ş apo o cuoaşte Spueţ că Or ae a văzuto, se prea poate, dar foarte puţ , vă îcred ţez Ţ să adaug, pr c pesă, că ş eu sît oarecu v ovat Soţ a ea e foarte obos tă, î place atît de ult să f e aab lă, îcît dacă aş lăsao î vo a e , u sar a ter a cu v z tele Nu a tîrz u decît er , avea teperatură, se teea să u o supere pe ducesa de Bourbo dacă u s ar f dus la ea A trebu t totuş să arăt colţ , a terz s să se îhae trăsura Şt ţ , doaă, aş prefera să u spu Or ae că aţ vorb t de doaa de Souvre ! Or ae ţ e atît de ult la alteţavoastră, îcît o va v ta* îdată pe doaa de Souvre, va f o v z tă a ult, vo f obl gaţ să tră î legătură cu sora al căre soţ îl cuosc foarte b e Cred că o să spu c Or ae , dacă pr c pesa î îgădu e, l vo ev ta astfel ultă oboseală ş ag tajţ e Ş vă îcred ţez că doaa de Souvre u va p erde c Se duce pretut de , î locur le cele a străluc te No , aproape c u pr , dă doar şte c c e, o ca toată, doaa de Souvre sar pl ct s de oarte" Pr c pesa de Para, cov să, cu a v tate, că ducele de Guerates u va tras te ducese rugă tea ş dezolată că u putuse obţ e v taţ a dor tă de doaa 51

de Souvre, era eu atît a ăgul tă că este ua d ob ş u tele uu salo atît de puţ acces b l Fără îdo ală, această ulţu re u era l ps tă de eplăcer Astfel, or de cîte or pr c pesa de Para o v ta pe doaa de Guerates, trebu a săş spargă capul ca să u a bă pe e care ar f putut d splace ducese ş ar f îp ed cato să a v ă la ea I z lele ob şu te după c e la care avea totdeaua (foarte devree, păstrîd vech le ob ce ur ), cîţ va usa f r , saloul pr c pese de Para era desch s ob şu ţ lor ş , îtru ch p geeral, îtreg ar ar stocraţ fraceze ş stră e Recepţ a costa î faptul că, după eş rea d sufrager e, pr c pesa lua loc pe o caapea î faţa ue ese ar rotude, sta de vorbă cu două d fee le cele a cu vază caref c aseră, sau îş aruca och asupra vreuu ͣagaz ", juca apo cărţ (sau s ula că joacă, urîd u ob ce de cu rte geraă), f e făcîd o pas eţă, f e luîd ca parteer adevărat sau presupus u persoaj cu vază Către ora ouă, abele caatur ale uş ar a saloulu u a coteeau desch zîdu se, îch zîdu se, desch zîduse d ou, ca să îgădu e trarea v z tator lor care c aseră la repezeală (sau dacă c aseră î oraş, d spăreau la cafea, spuîd că se vor îtoarce, avîd îtradevăr de gîd să ͣ tre pe o uşa ş să asă pe alta") ca să se adapteze orelor pr c pese Aceasta îsă, atetă la jocul e sau la d scuţ e, se prefăcea că u vede pe ce ce soseau ş , ua cîd erau la do paş de ea, se r d ca graţ os surîzîd cu buătate fee lor Acestea făceau î faţa alteţe care era î p c oare, o reve reţă care ergea pîă la îgeuch ere, astfel ca săş ducă buzele la îălţ ea velulu î fruoase ce atîra ş să o sărute Dar î această) cl pă, pr c pesa, ca ş cîd ar f fost surpr să de f ecare dată de u protocol pe care de alt ter îl cuoştea la perfecţ e, r d ca parcă cu forţa pe aceea care îgeuch ase, cu o graţ e ş cu o blîdeţe fără pereche, ş o săruta pe obraj Graţ e ş blîdeţe care sar spue că erau cod ţ oate de u l tatea cu care v z tatoarea îş îdo a geuch ul^ Parese fără îdo ală că îtro soc etate egal tară pol teţea ar d s pare, u cu se crede d l psă de educaţ e, c petru că la u ar d splace defereta ce se datoreşte prest g u 52

lu care trebu e să f e ag ar ca să f e ef cace, ş a ales la alţ aab l tatea pe care o r s peşt ş pe care o desăvîrşeşt cîd îţ da seaa că are petru cel ceo pr eşte u preţ" f t, care, îtro lue îtee ată pe egal tate, ar scade pe eaşteptate la c, ca tot ce are decît o valoare f duc ară Dar această d spar ţ e a pol teţ îtro soc etate ouă u e s gură ş sîte ueor prea d spuş să crede că actualele cod ţ ale ue stăr de lucrur sît s gurele pos b le M ţ foarte lu ate au crezut că o republ că ar putea avea o d ploaţ e ş al aţe, ar clasa ţărăească ar suporta separarea B ser c de Stat La ura ure , pol teţea îtro soc etate egal tară ar f o ue a are decît succesul că lor ferate ş îtrebu ţarea l tară a aeroplaulu Apo , ch ar dacă pol teţea ar d spărea, c u dovedeşte că asta) ar îsea o eoroc re I sfîrş t, o soc etate u sar erarh za î ta ă pe ăsură ce ar f de fapt a deocrată Se prea poate Puterea pol t că a Pap lor a spor t foarte ult de cîd u a au c stat, c arată ; catedralele exerc tau u prest g u cu ult a c asupra uu cred c os d veacul al XVIIlea decît asupra uu ateu d veacul al XX lea, ş dacă pr c pesa da Para ar f fost suveraa uu stat, fără îdo ală că ar f trecut pr te să vorbesc de ea ca aşa cu as f vorb t de u preşed te de republ că, ad că deloc După ce v z tatoarea fusese r d cată ş sărutată de pr c pesă, aceasta se aşeza d ou, îş relua pas eţa u fără să f stat o cl pă de vorbă cu ea, făcîdo să a loc îtru fotol u, dacă oua sos tă era fee e cu vază Cîd saloul se uplea prea ult, doaa de ooare îsărc ată cu serv c ul de ord e făcea loc îdruîd pe ob şu ţ îtr u hol es î care dădea saloul ş care era pl cu portrete, cu cur oz tăţ î legătură cu casa de Bourbo Musaf r ob şu ţ a pr c pese jucau atuc ću plăcere rolul de C ceroe ş spueau lucrur teresate pe care aveau răbdare să le asculte t er a ateţ s ă pr vească alteţele v (ş la evo e să se lase prezetaţ l! r de doaele ş de do şoarele de ooare) decît să pr vească rel cvarele suveraelor oarte Prea ocupaţ cu *.

cuoşt ţele pe care le puteau face ş cu v ta ţ le pe care poate lear pescu , u şt au absolut c, ch ar după a ulţ a , despre arh vele oarh e care se aflau î acest uzeu preţ os ş îş aduceau a te ua e desluş t că era îpodob t cu cactuş ş cu pal er ur aş , dator tă cărora acest loc de îtîl re al elegatelor seă a cu Palar uul d Jard d'Accl atat o Fără îdo ală, ducesa de Guerates veea ueor d ort f care să facă ueor , î aceste ser , o v z tă de d gest e pr c pese , care o ţ ea tot t pul lîgă ea, î t p ce gluea cu ducele Dar cîd ducesa veea la c ă, pr c pesa se ferea de ob şu ţ e , u a pr ea pe e după ce asa lua sfîrş t, de teaă ca u cuva v z tator prea puţ aleş să d splacă ex gete ducese î aceste ser , dacă u cred c oş epre ve ţ se îfăţ şau la uşa alteţe , portarul răspudea : ͣAlteţasa regală u pr eşte astăseară", ş plecau De alt ter , ulţ pr ete a pr c pese şt au îcă d a te că, î z ua aceea, u vor f v taţ Era o ser e deoseb tă, o ser e îch să atîtora care ar f dor t să facă parte d ea Excluş puteau c ta cu oarecare s guraţă pe ce aleş , ş ş spueau ître e pe u to îţepat r ͣŞt ţ doar că Or ae de Guerates u se ureşte c odată fără u îtreg statajor" Cu ajutorul acestu a, pr c pesa de Para îcerca să o îcojoare pe ducesă ca pe u z d ocrot tor îpotr va celor al căror succes ar f a îdo el c Dar pr c pesa de Para era st gher tă cîd era vorba să facă aab l tăţ ultora d pr ete pr eferaţ a ducese , ultor ebr a aces tu străluc t ͣstatajor", deoarece e erau foarte puţ aab l cu ea Fără îdo ală, pr c pesa de Para ad tea că putea săţ placă a ult soc etatea doae de Guerates decît a e Era obl gată să costa te că era str v t la ͣz lele de pr re" ale ducese ş că ea îsăş îtîlea la aceasta tre sau patru alteţe care e se ulţueau doar să depuă cărţ de v z tă I za dar ţ ea te cuv tele Or ae , î ta roch le, ser vea la cea ur le e aceleaş tarte cu frag , î uele z le răîea s gură cu o doaă de ooare ş u cos l er de legaţ e stră De aceea cîd (cu fusese de p ldă cazul lu Swa od oară) c eva u ş ter a c *.*

odată z ua fără să se f dus să petreacă două ore la ducesă, ş făcea la cîte do a o v z tă ducese de Par ,a, aceasta ave"a are poftă, ch ar ca să o auze pe Or ae, să facă acestu oarecare Swa ͣavasur ", săl v te la c ă Pe scurt, a o v ta pe ducesă era petru pr c pesa de Para u pr lej de perplex tate, atît o rodea teaa că Or ae u se va s ţ b e Dar î sch b, ş petru acelaş ot v, cîd pr c pesa de Para se ducea să c eze la doaa de Guerates, ͻera d a te s gură că totul va f bu, del c os, avea «decît o s gură teaă că u va putea îţelege, reţ e, că u va putea să placă, că u va putea să as leze de le ş oae Cu acest t tlu, prezeţa ea î trezea ateţ a ş lăco a, aşa cu ar f trez t o u ou ͻch p de a îpodob asa cu gh rlade de fructe, ef d s gură dacă ua sau cealaltă, decorarea ese sau prezeţa ea era a cu deoseb re uul d acele farece secrete ale succesulu recepţ lor Or ae , ş stîd la îdo ală, era foarte hotărîtă să î cerce să a bă la v toarea e c ă ş pe uul ş pe celălalt Acest eleet co c, pr ejd os, exc tat, î care pr c pesa se cufuda cu u so de teaă, de îf orare, de desfătar e (ca pe alul ăr î acele ͣbă de valur " a cărOr pr ejd e o sealează călăuzelebă aş , toca petru că c uul u şt e să îoate) d care eşea to f cată, fer c tă, ît er tă, ş căru a u se spuea sp r tul Gueraţ lor, îdreptăţea de alt ter pe depl cur oz tatea îeî tată pe care pr c pesa de Para o aducea la ducesă Sp r tul Gueraţ lor Ͷ et tate tot atît de ex stetă ca ş cuadratura cerculu , după ducesă care credea că e s gura care l poseda Ͷ era o reputaţ e ca fr ptura de porc de uours sau peseţ de Re s Fără îdo ală (o part cular tate telectuală efolos duse ca să se răspîdească, de aceleaş etode ca culoarea părulu sau a teulu ) u t a ducese ş care aveau sîge ob l ca ea, posedau totuş acest sp r t, care î sch b u putuse cotrop pe u Gueraţ , prea refractar or căru so de sp r t Deţ ător , eîrud ţ cu ducesa, a sp r tulu Gueraţ lor, aveau îdeobşte îsuş rea că fuseseră oae străluc ţ , îzestraţ petru o car eră că u e a, f e că erau artele, d ploaţ a, eloc ţa parlae 55

tară, arata, î preferaseră v aţa de coter e Poate că această prefer ţă s ar f putut expl ca pr oarecare l psă de or g al tate sau de ţ at vă, sau de vo ţă, sau de săătate, sau pr sob s Dacă petru u (trebu e de alt ter să recuoaş te că aceasta era excepţ a) saloul Guerat lor fu sese o p ed că î car era lor, asta se îtîplase îpo tr va vo ţe lor Astfel u ed c, u p ctor ş u d ploat de are v tor u putuseră reuş î car era lor petru care erau t otuş a străluc t îzestraţ decît alţ , petru că d pr c a t tăţ lor cu Gueraţ , pr do treceau drept oae de lue, ar al tre lea drept reacţ oar, ceea ce îp ed case pe tustre să f e recuoscuţ de egal lor Roba at că ş toc a roş e pe care o îbracă ş pe care o pu îcă pe cap coleg le electorale ale facultăţ lor u este, sau cel puţ u a era, îcă u de ult t p, decît suprav eţu rea pur exte r oară a uu trecut cu de îapo ate, a uu sectar s îch s Sub toca cu c ucur de aur, ca ar preoţ sub boetul co c al evre lor, ͣprofesor " erau îcă î a care au precedat afacerea Dreyfus, îbîcs ţ de de r guros far se ce Du Boulbo era î fod u art st, dar era salvat, petru că u plăcea luea Cottard frecveta pe Verdur Dar doaa Verdur era o cl etă, apo îl ocrotea vulgar tatea lu , î sfîrş t, u pr ea acasă decît Facultatea, î agape peste care ad a u ros de ac d fe c Dar corpur le puter c cost tu te î care de alt ter străş c a prejudecăţ lor u era decît cheză ş a cele a fruoase tegr tăţ , a celor a îalte de orale, care se cşorară î ed a tolerate, a l bere ş foarte rap d copte, u profesor î roba de sat stacoj u căptuş tă cu her ă ca aceea a uu doge (ad că a uu duce) al Veeţ e îch s î palatul său du cal, era tot atît de v rtuos, tot atît de legat de pr c p ob le, dar tot atît de e los cu or ce eleet stră , ca celălalt duce, excelet dar v olet, care era Sa t S o Stră ul era toca ed cul ode, care avea alte apucătur , alte legătur Ca să u greşească, eo roc tul despre care vorb a c , ca să u f e îv u t de coleg să că d spreţu eşte (ce dee de o de lue) dacă lear f ascus legătur le lu cu ducesa de Guer *./

ates, ădăjdu a să dezareze ©fer d uele c e xte, î care eleetul ed cal era îecat î cel o de Nu şt a căş scăleşte astfel p e rea sau a degrabă afla acest lucru, cîd co tetul celor zece (alcătu t d tru uăr ceva a are) avea de îpl t o catedră vacată, ş cîd eşea totdeaua d ura fatală uele uu ed c a oral, f e el ch ar a ed ocru, ş cîd ͣvetoul" răsua d vechea Facultate, tot atît de sole, tot atît de r d col, tot atît de ter b l ca ş ͣbles teul" sub care a ur t Mol ere La fel cu p ctorul, et chetat pe vec o de lue, cîd oae de lue car e se îdelet ceau cu arta reuş seră să se et cheteze art şt , la fel cu d ploatul care avea prea ulte legătur reacţ oare Dar acest caz era cel a rar u pul oae lor d s t ş care alcătu au teel a saloulu Guerates era acela al oae lor care au reuţat de buă vo e (sau credeau cel puţ ) la rest, la tot ce era copat b l cu sp r tul Guerat lor, cu pol teţea Gueraţ îor, cu acel farec de edef t od os or căru ͣcorp" cît de c t ͣcost tu t" , Iar ce ce şt au că altădată uul d aceşt ob şu ţ a saloulu ducese obţ use edal a de aur la Salo, altul, secretar al Cofer ţe avocaţ lor, avusese u de but răsuător la Caeră, că al tre lea sluj se cu d bă c e Fraţa ca îsărc at cu afacer , ar f putut'cos dera ca pe şte rataţ pe ce ce u a făcuseră c de douăzec de a Dar aceşt ͣ foraţ " erau puţ ueroş , ş îş ş ce teresaţ a/ f a t t ce d ură acest lucru găs d aceste t tlur fără c o va loare, î v rtutea acelu aş sp r t al Guerat lor : cu tare u taxa oare drept p sălog, drept toc tor, sau, d potr vă, drept bă at de prăvăl e, pe cutare ştr e eţ , uul ca sole, altul aator de calaburur , cărora z arele le aduceau laude, dar î tovărăş a căroFa doaa de Guerates căsca ş dădea see de e răbdare dacă prudeţa ue af tr oae î dăduse pe uul sau pe altul ca vec De vree ce cal tatea de bărbat de stat de a îtî u era c decu o re coadaţ e petru ducesă, pr ete e careş dăduseră de s a d ͣcar eră" sau d arată, care u se a *.ö

prezetaseră la aleger petru Caeră, cîd veeau î f ecare z să prîzească sau să stea de vorbă cu area lor pr eteă, sau o îtîleau arăş la vreo alteţă, pe care de alt ter prea o aprec au, credeau, cel puţ aşa spueau e , că aleseseră partea cea a buă, deş aerul lor elacol c, ch ar î to ul vesel e , cotraz cea îtrucîtva îdreptăţ rea aceste părer urebu e să a recuoaşte că del cateţea v eţ so c ale, f eţea coversaţ lor la Gueraţ aveau ceva real, or cît de ărut ar f fost N c u t tlu of c al u valora acolo c t agreetul uora d preferaţ doae de Guerates pe care ştr ce a puter c ar f reuş t să atragă la e Dacă î acest salo se îor îtează pe vec at tea ab ţ telectuale ş ch ar o b le străda , cel puţ d pulberea lor, acolo, se ăscuse cea a rară îflor re de ode tate F reşte, oae de sp r t, ca Swa de p ldă, se credeau super or uor oae de valoare pe care d spreţu au, dar ceea c e ducesa aşeza a presus de or ce u era tel geţa Ͷ era fora super oară după ea, a aleasă, a subt lă, a tel geţe r d cată p ă la o var etate verbală a taletulu Ͷ sp r tul Cîd altădată la Verdur , Swa era de părere că Br chot este u pedat, ar Elst r u bădăra, î c uda şt ţe uu a ş a ge ulu celu lalt, toca f ltraţ a sp r tulu Gueraţ lor îl făcuse să clas f ce astfel Nar f îdrăz t c odată săl prez te pe uul sau pe altul ducese , dîduş d a te seaa cu ce aer ar f îtîp at ea t radele lu Br chot, oftur le lu Elst r, sp r tul Gueraţ lor rîdu d cuv tele pre teţ oase ş prelug te d geul celor ser oase sau pozaşe î cea a tolerab lă bec l tate Iar dacă sp r tul Gueraţ lor u cîşt gase atît de depl pe Gueraţ autet c , aşa cu se îtîplă, de p ldă, î ceaclur le l terare ude toată luea are acelaş fel de a prouţa, de a euţa, ş pr urare gîdeşte î acelaş ch p, u e de buă seaă d pr c ă că or g al tatea ar f a puter că î cercur le odee ş ar îp ed ca taţ a Dar taţ a e cod ţ oată u ua de l psa ue or g al tăţ reduct b le, c ş de o f eţe relat vă a auzulu care îgădu e să se deosebească a *.,

îtî ce se tă apo Or , u Gueraţ erau pe dea tregul l ps ţ de acest s ţ uz cal, ca ş Courvo s er Ca să' luă ca p ldă exerc ţ ul căru a se spue, î alt îţeles al cuvtulu taţ e, ͣa face taţ " (căru a se spuea la Gueraţ ͣa exagera") î zadar î reuşea de ue doae de Guerates, Courvo s er erau tot atît de capab l să ş dea seaa de el, ca ş cu ar f fost o badă de epur , î loc de bărbaţ ş fee , petru că u fuseseră c odată î stare să rearce cusurul sau accetul pe care ducesa îcerca săl te Cîd îl ͣ ta'*' pe ducele de L oges, Courvo s er protestau : ͣOh ! u, or ş cu, u vorbeşte astfel, a c at doar aseară cu el la Bebeth, a vorb t toată seara, u vorbea astfel", cîtă vree Gueraţ oarecu cult vaţ exclaau : ͣDoae, ce ost ă este Or ae ! E grozavă, cîd îl tă parcă ş seaăă ! Parcăl aud Or ae, îcă puţ ; L oges" Or , aceşt Gueraţ (fără să a a t de ce cu totul rearcab l care, cîd ducesa îl ta pe ducele de L oges, exclaau cu ad raţ e : ,,Ah ! se* poate spue că la + sau ͣcă îl pr z ") deş erau l ps ţ de sp r t după părerea doae de Guerates (î care pr v ţă avea dreptate), tot auz d ş povest d spu sele ducese ajuseseră să te a b e ş a rău felul dea se expr a, dea gîd , ceea ce Swa ar f u t, ca ş ducesa îsăş felul e dea ͣredacta", reuş d să îfăţ şeze î coversaţ a lor ceva care l se părea Cour vo s er lor că seaăă îtru ch p îgroz tor cu sp r tul Or ae ş pe carel tratau drept sp r t al Guer aţ lor Cu aceşt Gueraţ u erau petru ea ua şte rude, c ş şte ad rator , Or ae (care de alt ter îş ţ ea fa l a foc rte la o parte ş răzbua acu, pr d spreţul e , răutăţ le pe care aceasta le a festase pe cîd era fată) se ducea ueor să vadă, ş de ob ce î tovărăş a ducelu , vara, cîd eşea cu el Aceste v z te erau u eve et I a pr c pese d'Ep ay bătea ceva a tare cîd o pr ea î saloul e are de la parter, cîd o zărea de departe, ca pr ele l căr r ale uu ced u ofes v sau ͣrecuoaşter le" ue vaz u eaşteptate Pe ducesa care străbătea îcet curtea, cu u ers p ez ş, °u o pălăr e ferecătoare ş îcl îd o ubrelă d care Ploua u ros văratec ͣIa te u tă, Or ae" spuea ea ca ş

59

cu ar f coadat ͣdrepţ ", îcercîd săş vestească usaf r cu prudeţă, ca să a bă t pul să asă î ord e, s ă se evacueze saloaele fără pa că Juătate d ce prezeţ u îdrăzeau să răîă, se r d cau ͣDar u, de ce ? Luaţ loc, sît îcîtată să vă a a l gă e", spuea pr c pesa cu u aer es l t ş la locul său (ca să facă pe cucoaa are), dar cu o voce care ajusese art f c ală ͣPoate aveţ să vă spueţ ceva" ͣAdevărat, sîteţ grăb te, atuc vo ve eu la vo ", răspudea af tr oaa celor pe care prefera să le vadă că pleacă Ducele ş ducesa salutau foarte pol t cos pe ace a pe care vedeau a c de ulţ a , fără' ca pr asta să cuoască a b e, ş care ab a le dădeau buă z ua, d d screţ e Cu plecau, ducele se teresa de e , ca să a bă aerul că se teresează de cal tatea tr secă a celor pe care u pr ea d pr c a soarte rele sau a stăr ervoase a Or ae căre a u pr a frecvetarea fee lor ͣC e era doaa ceea ărută cu pălăr e roz ?" ͣCu se poate, aţ văzuto adesea, e v cotesa de uours, ăscută Laarzelle" ,,Dar şt că e fruoasă, are aerul tel get : dacă ar avea u c cusur la buza super oară, ar f dea dreptul îcîtătoare Dacă ex stă u v cote de uours, u trebu e să se pl ct sească Or ae, şt la c e au făcut să ă gîdesc sprîceele ş părul e ? La ver şoara ta, Hedw ge de L ge" Ducesa de Guerates care tîjea îdată ce se vorbea de fruuseţea alte fee decît de a sa, lăsa să cadă coversaţ a Ea u ţ use seaa de gustul soţulu e dea arăta că era perfect la curet cu luea pe care o pr ea, graţ e căru fapt el credea că se arată a ser os decît soţ a lu ͣDar, spuse el deodată tare, aţ rost t uele Laarzelle î aduc a te că, pe t pul cîd era deputat, s a rost t u d scurs cu totul rearcab l" ͣEra uch ul t ere doae pe care aţ văzuto" ͣAh ! ce talet ! Nu, fet ţa ea, spuea el v cotese d'Egreot pe care doaa de Guerates o putea sufer , dar care u se urea de la pr c pesa d'Ep ay ude se îjosea de buăvo e la u rol de su bretă (ch ar dacă o bătea pe a e , cîd se îtorcea acasă), răîea loculu , îcurcată, gata să plîgă, dar răîea cîd perechea ducală era acolo, scotea paltoaele, îcerca să f e de folos, oferea, d d screţ e, să treacă î oda a */)

vec ă, să u faceţ cea petru o , să stă de vorbă l şt ţ , sîte oae s pl , desch ş De alt ter , a dăuga el, îtorcîdu se spre doaa d'Ep ay (lăsîd o pe doaa d'Egreot îbujorată, u lă, ab ţ oasă ş pl ă de rîvă), u pute să vă acordă deeît u sfert de oră" Acest sfert de oră era î îtreg e ocupat cu u so de îş rare a cuv telor cu haz pe care ducesa le rost se î cursul săptăî ş pe care ea îsăş u le ar f c tat, dar pe care ducele, cu are d băc e, o făcea să le repete ca ş volutar, av d aerul că o dojeeşte d pr c a c detelor care le pr du seră Pr c pesa d'Ep ay careş ubea vara ş şt a că avea o slăb c ue petru copl ete, se extaz a de pălăr a, de ubrela,! de sp r tul e ͣVorbeşte cît vre de toa leta e , spuea ducele cu' u to orocăos, pe careI adoptase ş pe carel tepera cu u surîs ro c petru ca eulţu rea sa să u f e luată î ser os, dar, petru uele lu Duezeu, u de sp r tul e , aş l ps foarte să a o fee e atît de sp r tuală Fac , pesee, aluz e la calaburul prost pe care la făcut despre fratele eu Palaede, adăugă el, şt d că pr c pesa ş restul fa l e gorau acest calabur ş îcîtat de aş pue î valoare soţ a Ma îtî găsesc ede de c eva care a spus, recuosc, lucrur destul de fruoase, să facă cala burur proaste, dar a ales a adresa fratelu eu, care e foarte suscept b l, ş asta ar a trebu ca acest calabur să ă facă să ă cert cu el" Ͷ Dar u şt c ! U calabur al Or ae ? ure bu e să f e desfătător Oh ! spue l $ N c decu, u, cot ua ducele tot îbufat, deş a surîzător, sît îcîtat că u l aţ aflat îtrade văr, ţ ult la fratele eu $ Ascultă, Bas , spuea ducesa căre a î ve se o etul să dea repl ca soţulu e , u şt u de ce spu că lar putea supăra pe Palaede, şt b e că e toca cotrar ul E ult prea tel get ca să se s tă j g t d pr c a aceste glue stup de, care are c su părător A să fac să creadă că a spus c e şt e ce răutate, a răspus doar ceva u prea hazl u, dar tu î da îseătate pr d garea ta Nu te îţeleg

61

$ Ne Ltr gaţ grozav, despre ce e vorba ? $ Oh ! f reşte, c grav ! exclaa doul de Guer jates Poate aţ auz t că fratele eu vo a să doeze Breze, castelul soţ e sale, sore sale Marsates $ Da, dar sa spus că ,ea ul doreşte, că u place reg uea, că u pr eşte cl a ! $ uoca c eva spuea asta soţ e ele, aue că fratele' eu dăru a acest castel suror oastre, u ca să

facă plăcere, e ca să o c călească Charlus e atît de c căl tor, spuea persoaa aceea Or , şt ţ , Breze, e regesc, poate valora a ulte l oae, e u fost doe u re gal, acolo e ua d cele a fruoase pădur d Fra ţa Mulţ ar vrea să f e tach aţ îrt acest ch p De aceea, auz d acest cuvît de tach ator care se apl ca lu Charlus petru că dăru a u castel atît de fruos, Or ae u sa putut îp ed ca să u exclae, fără să vrea, trebu e să ărtur sesc, a pus c o răutate, căc a ve t re pede ca fulgerul, ͣuach j, tach Atuc e uach u Superbul !" Îţelegeţ , adăugă el reluîdu ş toul o rocăos ş u fără să f arucat o pr v re c rculară ca să aprec eze efectul produs de sp r tul soţ e sale, ducele care era de alt ter foarte scept c î ceea ce pr veşte cuoşt ţele doae d'Ep ay despre stor a at că, î ţelegeţ , d pr c a lu uarqu u Superbul, regele Roe ; e stup d, e u joc de cuv te p rost, ede de Or ae "Eu sît a prevăzător decît soţ a ea, dacă a a puţ duh, ă gîdesc la urăr , dacă d eoroc re se va repeta fratelu eu, va eş o îtreagă poveste Cu atît ra ult, adăugă el, cu cît Palaede e foarte trufaş ş foarte suscept b l, foarte por t pe bîrfel , ch ar î afară de chest uea cu castelul, trebu e să recuosc că ͣuach u Superbul" se potr veşte de ue E toca ceea ce salvează cuv tele doae , ch ar cîd vrea să se co boare la aprox aţ vulgare, răîe sp r tuală or ce sar îtîpla ş descr e destul de b e oae Astfel, odată graţ e lu ͣuach u Superbul", altă da tă graţ e altu cuvît, aceste v z te pe care ducele ş ducesa le făceau fa l e Ier reîo au prov z a de poveşt , ş eoţ a pe care le pr c u seră dura ult t p după plecarea fee de sp r t ş a presarulu e Luea se desfăta îtî cu pr v leg aţ care as staseră la sărbătoarea */+

(persoaele care răăseseră acolo) cuv telor rost te de Or ae ͣNul cuoaşteţ pe «uach u Superbul» ?" î treba pr c pesa d'Ep ay ͣBa da, răspudea îbujorî duse arch za de Baveo, pr c pesa, de Sars a, La Rochefoucauld a vorb t de el, u toca î ace aşî tere Dar trebu e să f fost ult a teresat săl auz povest d astfel î faţa ver şoare ele", adăugă ea, ca ş cu ar f spus săl audă acopa at de autor ^Vor bea de ult ul sp r t al Or ae , care era a c a ad eaor ", se spuea ue v z tatoare, dezădăjdu tă că u ve se cu o oră a de vree $ Cu, Or ae a fost a c ? $ Des gur, dacă aţ f ve t a devree, î răspu dea pr c pesa d'Ep ay, fără să o îv hu ască, dar lsîd să se îţeleagă tot ce scăpase epr ceputa Ea era de v ă dacă u as stase la crearea lu sau la ult a repreze taţ e a doae Carvalho ͣCe spueţ de ult ul sp r t al Or ae , ărtur sesc că aprec ez espus pe «uach u Superbul»", ş ͣsp r tul" se îca îcă rece a doua z la prîz ître t v taţ îad s ş apărea d ou sub d fer te sosur î t pul săptăî îsăş pr c pesa, care făcea săptăîa aceasta v z ta e auală pr c pese de Para, prof ta de această ocaz e ca să o îtrebe pe alteţă dacă cuoştea sp r tul ş l povestea ͣAh ! «ua ch u Superbul»", spuea pr c pesa de Para, cu och zgî ţ de o ad raţ e a dar care cerea u supl et de expl caţ e pe care pr c pesa d'Ep ay u l re fuza ͣMărtur sesc că «uach u Superbul» î place e spus ca redactare", îche a pr c pesa I real tate, cuvî tul redactare u se potr vea de loc acestu calabur, dar pr c pesa d'Ep ay care avea preteţ a că as lase sp r tul Gueraţ lor, luase de la Or ae expres le ͣredac tat, redactare" ş le îtrebu ţa fără prea ult d seeră ît Dar pr c pesa de Para care o ubea prea ult pe doaa d'Ep ay pe care o găsea urîtă, o şt a zgîr c tă ş o credea rea, după spusele Courvo s er lor, recu oscu cuvîtul ͣredactare" pe carel auz se rost t de doaa de Guerates ş pe care ea ar f şt ut sI apl ce s gură Ea avu pres a că, îtr adevăr, redacta rea făcea farecul lu ͣuach u Superbul" ş fără să */

u te cu totul at pat a pe care o sp ra doaa urîtă ş zgîrc tă, uş putu terz ce aseeea set et de ad raţ e petru o fee e care poseda î aseeea ăsură sp r tul Gueraţ lor, îcît vru s o v te pe pr c pesa d'Ep ay la Operă A reţ uto ua gîdul că poate sar cuve să o cosulte a îtî pe doaa de Guerates Iar doaa d'Ep ay care, spre deoseb re de Courvo s er , făcea de graţ Or ae ş ţ ea la ea, dar era geloasă de legătur le e ş oarecu pl ct s tă de gluele pe, care ducesa le făcea pe socoteala e î faţa tuturor î legătură cu zgîrce a e , povest îtorcîduse acasă cît se ch u se pr c pesa de Para ca să îţeleagă glua cu uach u Superbul ş cît de soabă trebu e să f e Or ae ca să; "a bă î t tatea e aseeea gîscă ͣNaş f putut să o frecvetez vreodată pe pr c pesa de Para dacă aş f vrut, petru că doul d'Ep ay u ar f îgădu t c odată d pr c a oral tăţ e , spuea ea pr ete lor pe caretr avea la c ă, făcîd de buă seaă aluz e la uele desfrîăr pur ag are ale pr c pese Dar ch ar dacă aş avea u Soţ a puţ se ver, ărtur sesc că aş f putut Nu şt u ce face Or ae, de o vede ereu Eu ă duc la ea o dată pe a ş ab a reuşesc să ajug la capătul v z te " Iar pe ace Courvo s er care se aflau la V ctur ee î oetul v z te doae de Guerates, sos rea du cese î puea îdeobşte pe fugă, d pr c a exasperăr pe care leo pr c u au ͣsalaalecur le exagerate" care î se făceau Or ae Uul s gur răase î z ua cu ua ch u Superbul Nu îţelese pe deatregul glua, c ua pe juătate, căc era cult Iar Courvo s er repetau peste tot că Or ae îl porecl se pe uch ul Palaede, ͣuaqu u Superbul", ceea cel zugrăvea destul de b e după părerea lor, dar la ce bu atîtea stor cu Or ae ? adăugau e Nu s ar f făcut a ulte dacă ar f fost vorba de o reg ă ͣI fod, c e e Or ae ? Nu spu că Gueraţ ar f de ea are ş vech , dar Courvo s er u sît a prejos, c î ce pr veşte fa a, vech ea sau rubede le Nu trebu e u tat că î la Cp du */*

©

drapd'or ' regele Agl e îl îtrebă pe Frac sc I care este a ob l se or d tre ce de faţă : ͣS re, răspuse regele Fraţe , e Courvo s er" De alt ter , ch ar dacă f răas toţ Courvo s er , cuv tele de sp r t ar f lăsat cu atît a ses b l cu cît c detele care le dădeau îdeobşte aştere, erau pr v te dec d tr u puct de vedere cu totul d fer t Dacă de p ldă, se îtî pla ca o Courvo s er! să a bă destule scaue la o re cepţ e pe care o dădea, sau dacă greşea uele adresî duse ue v z tatoare pe care o recuoscuse sau dacă u serv tor î adresa o frază r d colă, acea Courvo s er, pl ct s tă la cule, îroş du se, treurîd de ag taţ e, deplî gea aseeea îtîplare eplăcută Iar cîd avea u usaf r ş Or ae trebu a să v ă, spuea pe u to el şt t ş per os îtrebător : ͣO cuoaşteţ ? teî duse că dacă usaf rul o cuoaşte, prezeţa lu ar face o pres e proastă Or ae Dar doaa de Guerates scotea, d potr vă, d aseeea c dete, pr lejul uor povest r care făceau pe Gueraţ să rîdă pîă la lacr , astfel îcît era evo t să o v d ez că l pseau şte scaue, că făcuse sau lăsase pe serv tor să facă o gafă, că avea la ea pe c eva pe care e ul cuoştea, după cu eşt obl gat să te fel c ţ că ar scr tor au fost ţ uţ la d staţă de bărbaţ ş trădaţ de fee , cîd u l r le ş sufer ţele lor dacă au fost boldul ge ulu ,, au fost cel puţ substaţa operelor lor Courvo s er u erau c ăcar î stare să se îalţe pîă la sp r tul de ovaţ e pe care ducesa de Guera tes îl troducea î v aţa odeă ş pe care, adaptî dul cu u st ct s gur eces tăţ lor oetulu , făcea d el ceva art st c, acolo ude apl carea pur raţ oală a regul lor r g de ar f dat tot atît de proaste rezultate ca uu a care vrîd să reuşească î dragoste sau î pol t că ar reproduce îtoca î propr a sa v aţă sprăv le lu Bo ssy d'Abo se Dacăj Courvo s er dădeau o c ă de fa l e sau o c ă petru u pr c pe, adăug rea uu o c u duh, a uu pr ete al f ulu lor, l se părea o aoal e 1 Reg ue d PasdeCala s ude Frac sc I sa îtîl t cu ´Her c al VI[Ilea al Agl e îtru cort d pîză de aur 0

Ͷ Guerates

65

î stare să producă cel a prost efect O doaă Cour vo s er al căre tată fusese stru al îpăratulu , orga zîd u at eu î ooarea pr c pese Math lde, de duse, d sp r t geoetr c, că u putea v ta decît bo apart şt Dar u cuoştea aproape pe c uul uoate fee le elegate pe care le cuoştea, toţ bărbaţ agre ab l , au fost daţ la o parte fără l ă petru că, avîd părer sau legătur leg t ste, după log ca Courvo s er lor, ar1 f putut d splace alteţe per ale Aceasta, care pr ea la ea crea foburgulu Sa tGera , fu destul de rată cîd îtîl la doaa de Courvo s er ua pe o l gebl de celebră, văduva uu fost prefect al per ulu , pe văduva d rectorulu poştelor ş cîţ va cuos cuţ pr cred ţa pe care o păstrau lu Napoleo al IIIlea, prost a ş pl ct seala lor Nu e a puţ adevărat că pr c pesa Math lde revărsă d belşug străluc rea geeroasă ş g gaşă a graţ e sale suverae asupra acestor urîţe de restr şte pe care doaa de Guerates se fer să le v te cîd î ve rîdul să o pr ească pe pr c pesă, ş pe care le îlocu , fără părer a pr or asupra boapart sult , ou cel a bogat buchet al tuturor fru useţ lor, al tuturor valor lor, al tuturor celebr tăţ lor,, pe care u so de persp cac tate, de tact ş de s ţ al ăsur o făceau să s tă că trebu e să f e pe placul e poate îpăratulu , ch ar dacă erau d îsăş fa l a regelu Nu l ps c ducele d' Auale ş cîd, retrăgî du sc, pr c pesa o r d că pe doaa de Guerates care făcea revereţa ş vo a să sărute a, o săruta pe aîdo obraj , ş putu să o îcred ţeze d adîcu l că u petrecuse c odată o z a buă, c u as stase la vreo serbare a reuş tă Pr c pesa de Para era o Courvo s er pr capac tatea de a ova î a ter e soc ală, dar spre deoseb re de Courvo s er , sur pr derea pe care o pr leju a ereu ducesa de Guera tes u dădea aştere at pat e , c uăr Această u re era îcă spor tă d pr c a cultur foarte îapo ate a pr c pese ^ Doaa de Guerates era ea îsăş cu ult a puţ îa tată decît o credea ea Era de ajus să f e a îa tată decît doaa de Para ca să o u ească pe aceasta, ş cu f ecare geeraţ e de cr t c se *//

ărg eşte să adopte; cotrar ul adevărur lor ad se de predecesor lor, ea avea să spuă decît că Flaubert, acest duşa al burghez lor, era îa te de toate u bur ghez sau că opera lu Wager cupr de ultă uz că ta l aă, car să ofere pr c pese , cu preţul uu sureaj totdeaua ou, ca uu a ce îoată pe furtuă, şte or zotur care se păreau ea poe te ş care stăru au edesluş te U re de alt ter î faţa paradoxur lor rost te u ua î legătură cu operele art st ce, c ch ar cu persoaele cuoscute ş cu acţ u le odee Fără îdo ală, capac tatea doae de Para dea despărţ adevăratul sp r t al Gueraţ lor de forele rud etare îvăţate de acest sp r t (ceea ce o făcea să creadă î îalta valoare telectuală a uor ş a ales a uora d tre Gueraţ , despre care era apo u tă cîd o auzea pe ducesă spuîdu că erau doar şte ă tără ) : aceasta era ua d tre cauzele u r pe care pr c pesa, o îcerca cîd o auzea pe doaa de Guerates judec d luea Dar a era ş alta ş pe care eu, care cuoştea î această epocă a ulte cărţ decît oae ş a b e l teratura decît luea, o expl ca gîd duă că ducesa tră d această v aţă odeă a căre trîdăv e ş ster l tate sît de o act v tate soc ală autet că ceea ce este î artă cr t ca î raport cu creaţ a, ext dea asupra persoaelor d jurul e stab l tatea puctelor de vedere, setea esăătoasă a uu cotraz cător care, ca săş potolească sp r tul prea sec, caută or ce paradox îcă oarecu proaspăt ş u se s te st gher t susţ îd părerea potol toare că cea a fruoasă ×u(e aceea de Pu ş u aceea de Gluc, ar la evo e că adevărata a aceea de Prado Cîd o fee e tel getă, cultă, sp r tuală, se ăr tase ou u bărbat sf os pe carel vedea rar ş ul auzea c odată, doaa de Guerates îş ăscocea îtr o buă z o* voluptate sp r tuală, u ua defă îd fee a, dar ͣdescoper d" pe bărbat De p ldă, î căs c a Cabreer, dacă ar f tră t atuc î acest ed u, ar f decretat că doaa de Cabreer e stup dă ş , î sch b, c ă persoaa teresată, ecuoscută, g gaşă, sort tă tă de către o fee e trăcă toare, dar valorîd de o */ö

e de or a ult decît ea, este arch zul, ş ducesa ar f îcercat spuîd acest lucru acelaş so de uşurare ca acel cr t c care, î c uda celor şaptezec de a de cîd l e ad rat, î preferă ( D pr c a acele aş evo bolăv c oase de outăţ arb trare, da că u odel de fee e, o adevărată sfîtă era cupăt tă că fusese îcă d t ereţe ăr tată cu u t călos, îtro z , doaa de Guerates af ra că acest t călos e u bărbat uşuratec, dar pl de ă, pe care aspr ea eîpăcată a soţ e sale îl îp gea la adevărate fapte esocot te Şt a că cr t ca îcearcă să cufude d ou î ubră, u ua ceea ce strălucea" î opere, î ş rul lug al veacur lor, dar ch ar ceea ce este cupr s î ezul acele aş opere, ş să despr dă d ele ceea ce părea sort t uu îtuer c def t v Nu văzuse ua că Bell , W terhalter, arh tecţ ezu ţ , u tîplar d t pul Restauraţ e luaseră locul ge lor despre care se spusese că erau obos te, ua petru că trîtor telectual se pl ct s seră de e , cu sît totdeaua obos ţ ş sch băc oş euraste c Văzuse preferîduse î Sa teBeuve, rîd pe rîd, cr t cul ş poetul, Musset reegat î ce pr veşte versur le sale cu excepţ a uor c p ese foarte eîseate ş r d cat î slavă ca povest tor Fără îdo ală că u ese şt greşesc puîd deasupra sceelor celor a celebre d sau d cutare t radă d care dă ca u pla vech cîteva foraţ asupra Par sulu d acel t p, dar pred lecţ a lor îdreptăţ tă, dacă u d ot ve de fruuseţe, cel puţ de u teres docuetar, este îcă prea raţ oală petru cr t ca esăbu tă Ea dă toate operele lu Mol ere petru u vers d ş ch ar găs d că u de Wager e pl ct s tor, va salva d el ͣo otă fruoasă cîtată de cor", î oetul î care trece vîătoarea Această depravare 1 ] a ajutat să o cuosc pe aceea de care dădea dovadă doaa de Guerates cîd hotăra ca u bărbat d luea lor, recuoscut că are ă buă, dar prost, era u ostru de ego s, a ş ret decît sar f crezut, că u altul cuoscut pr dăr c a lu putea , să s bol zeze zgîrce a, că o aă buă u ţ ea la cop e ş că o fee e care trece drept v c oasă are se */,

t etele cele a ob le Ca ş cu ar f fost str cate de ul tatea v eţ odee, tel geţa ş ses b l tatea doae de Guerates erau prea şovă toare petru ca dezgustul să u ureze destul de repede la ea ad ra ţ e exces ve (cu r scul dea se s ţ d ou atrasă de geul de sp r t pe care rîd pe rîd îl căutase ş l pără s se) ş petru ca farecul pe carel găs se uu bărbat de a să u se sch be, dacă o frecveta prea ult, căuta î ea prea ulte d recţ pe care era capab lă să le dea, îtro pl ct seală care credea că e pr c u tă de ad ratorul e ş u era decît produsul eput ţe de a găs plăcere cîd te ulţueşt să o cauţ Var aţ le de părer ale ducese u cruţau pe e , cu excepţ a soţu lu e Nua el o ub se c odată ; î el s ţ se ea totdeaua u caracter de f er, d feret capr c lor e , ´d spreţu du fruuseţea, v olet, de o vo ţă care u se îcovo a c odată ş sub a căre s gură lege ervoş pot găs l ştea pe de altă parte, doul de Guerates, urăr d acelaş t p de fruuseţe fe ă, dar căutî dul î aatele pe care le sch ba adesea, după cele părăsea ş ca săş bată joc de ele, avea decît o asoc ată det că, durab lă, carel r ta adesea cu trăcăel le e , dar despre care şt a că toată luea o cos dera drept cea a fruoasă, cea a v rtuoasă, cea a tel getă, cea a cultă d ar stocraţ e, drept o fee e pe care el, doul do Guerates, era prea fer c t că o găs se, care acoperea toate destrăbălăr le, pr ea ca e alta ş eţ ea saloulu lor ragul de cel d tî salo d foburgul Sa tGera El îsuş îpărtăşea această părere a altora : adesea d spus pe soţ a lu , era raîdru de ea Dacă, atît de avar pe cît de ub tor de fast, î refuza cea a că suă petru opere de car tate, petru serv tor , pret dea ca ea să a bă cele a uate toalete ş ce a fruoş ca î sfîrş t, el ţ ea să puă î valoare sp r tul soţ e sale căc or de cîte or doaa de Guerates veta vreu paradox ou ş gustos î legătură cu er tele sau cu defectele, brusc tervert te de e a, a uu a d pr ete lor, ea ardea de erăbdare săl îcerce î faţa uor persoae î stare săl guste, să savureze or g al tatea ps holog că ş să scl pească de rău 69

tate lap dară Fără îdo ală, aceste părer o u coţ eau de ob ce a ult adevăr decît cele vech , adesea a puţ ; dar toca ceea ce era arb trar ş eaşteptat la ele le coferea ceva telectual care le făcea eoţ oate de îpărtăş t Dar pac etul asupra căru a se exerc ta ps holog a ducese era îd eobşte u t despre care ace a cărora ea dorea să le tras tă descoper rea gorau £U desăvrş re că el u a este î culea favoare : de aceea, reputaţ a doae de Guerates de easeu tă pr eteă set etală, g gaşă, devotată, îgreua îceputul ataculu ; ea putea' terve cel ult a tîrz u, ca ş cîd ar f costrîsă ş forţată, dîd răspusul să se potolească, ca să cotraz că î apareţă, ca să spr j e de fapt u parteer care luase asuprăş provocarea lu ; toca aceasta era rolul î care excela doul de Guerates î ee pr veşte acţ u le odee doaa de Guera tes îcerca îcă altă plăcere î ch p arb trar jteatrală, e ţîd asupra lor judecăţ eprevăzute care b c u au pr esfîrş te ş ferecătoare surpr ze pe pr c pesa de Par a Dar a îcercat să îţeleg a degrabă graţ e v eţ pol t ce ş a cro c parlaetare decît cu ajutorul cr t c l terare care putea f această plăcere a ducese Ed c tele succes ve ş cotrad ctor pr care doaa de Guer ates răstura fără îcetare rîdu ala valor lor îa oa e d ed ul e , eajugîd să o d streze, ea îcerca ş î felul î careş îdrua propr a purtare soc ală, î care dădea socoteală de cele a ărute hotărîr o dee ale e , să guste aceste eoţ art f c ale, să ascul te de* aceste îdator r ef reşt care stîresc ses b l tatea aduăr lor ş se pu sp r tulu pol t c e lor Se şt e că atuc cîd u stru expl că la Caeră că a crezut că a procedat b e urîd o l e de purtare care pare îtradevăr foarte s plă oulu de bu s ţ care c teşte a doua z darea de seaă î z arul său, acest c t tor de bu s ţ se s te totuş deodată frăîtat ş e parcă se îdo eşte că aş f avut dreptate aprobîdul P stru văzîd că d scursul acestu a a fost ascultat î jlocul ue v ag taţ ş puctat cu expres de bla, ca : ͣE foarte grav", rost te de u deputat al căru ue ş t tlur sît atît de lug ş urate de şcăr atît de *ö)

accetuate, îcît î toată ît reruperea lu , cuv tele ͣe foarte grav", ocupă a puţ loc decît u e st h îtr u alexadr De p ldă, cîd doul de Guerates, pr c pe des Laues, fusese deputat, c tea , ueor î z arele d Par s, deş erau dest ate a ales c rcuscr pţ e Mesegl se s ca să arate alegător lor să că e uş dădu seră votur le uu adatar eact v ş ut : (Doul de GueratesBou llo, pr c pe des Lau es : ͣLucrul e foarte grav !" ͣFoarte b e ! Foarte b e !" la cetru ş pe uele băc de la dreapta, exclaaţ a ͻextrea st gă) C t torul cu bu s ţ păstrează îcă o l căr re de cre d ţă strulu îţelept, dar a lu e zgudu tă de alte bătă , la pr ele cuv te cu care oul orator răs pude strulu : ͣM rarea, u rea, u e c decu exagerat so spu (are sezaţ e î partea dreaptă a he c clulu ) pe care leau pr leju t cuv tele celu ce presupu că este îcă ebru al guverulu (ropote de aplauze Cîţ va deputaţ ro esc î jurul băc ster ale ; doul sub secretar de stat la Poşte ş uelegraf face de pe locul său u se de aprobare cu capul) Acest ͣropote de aplauze" îv ge cele d ură re z steţe ale c t torulu cu bus ţ, găseşte sultător petru Caeră, ostruos, u fel de a proceda care î s e este l ps t de îseătate ; la evo e va găs sca dalos u fapt oral ; să vre ca bogaţ să plătească a ult decît sărac , să fac lu ă î jurul ue edreptăţ , să prefer pacea războ ulu , ş va vedea î asta o ofesă adusă uor au te pr c p la care îtradevăr u sa gîd t, care u sît îscr se î sufletul oulu , dar care eoţ oează puter c d pr c a aclaaţ lor pe care le dezlăţu e ş a ajor tăţ lor copacte pe care le îtru esc urebu e de alt ter recuoscut că această subt l tate a oae lor pol t c care a sluj t să expl c Med ul Gueraţ lor ş a tîrz u alte ed soc ale, u u decît pervers uea ue f eţ de terpretare adese; d cată pr cuv tele ͣa c t pr tre rîdur " Dacă î a duăr doeşte o absurd tate dator tă pervers u aceste f eţ , î sch b se costată o stup d tate d l psa aceste f eţ î rîdul publ culu care a to *ö$

tul î îţelesul str ct al cuvîtulu , care u bău eşte o revocare cîd u îalt de tar e desărc at ͣla cerere" d fucţ u le sale ş care ş spue : ͣNu e revocat, de vree ce el a cerut", o îfrîgere cîd ruş se retrag pr tro şcare strateg că î faţa japoez lor pe poz ţ a tar d a te pregăt te, u refuz cîd o prov c e care sol c tase depedeţa îpăratulu Gera e , acesta î acordă autoo a rel g oasă Ca să e îtoarce la aceste şed ţe ale Caere e pos b l ca atuc cîd ele se desch d, îş ş deputaţ să f e deopotr vă cu oul cu bu s ţ care va c t darea de seaă Aflîd că lucrător î grevă ş au tr s delegaţ la u stru, poate se îtreabă cu a v tate : ͣAh ! ceor f d scutat, să ădăjdu că totul sa arajat", î cl pa î care strul se urcă la tr buă îtro tăcere adîcă stîreşte gustul eoţ lor art f c ale Pr ele cuv te ale strulu : ͣNu trebu e să a a tesc Caere că a u set et foarte îalt al îdator r lor Guverulu ca să f pr t această delegaţ e pe care autor tatea cu care sît vest t u era copetetă să o cuoască", sît o lov tură de tea tru, căc era s gura poteză pe care buul s ţ al de putaţ lor au făcuto Dar toca petru că este o lov tură de teatru, e îtîp ată cu ase eea aplauze, îcît strul u va putea să se facă auz t decît peste cîteva ute ş , cîd se va îtoarce pe baca sa, va pr fel c tăr le coleg lor să Eşt tot atît de eoţ oat ca î z ua î care el a egl jat să v te la o are serbare of c ală pe preşed tele cos l ulu coual care a făcut opoz ţ e ş se spue că ş îtr ua ş î cealaltă îprejurare a acţ oat ca u adevărat bărbat de Btat Spre arele scadal al Courvo s er lor, î acea epocă a v eţ sale, doul de Guerates se alăturase adesea coleg lor care se duceau săl fel c te pe stru A auz t povest duse a tîrz u că îtru oet cîd juca u rol destul de are la Caeră ş era vorba să se ofere u ster sau o abasadă, cîd u pr ete veea să ceară u serv c u, era cu ult a s plu, juca pol t ceşte cu ult a puţ pe arele persoaj decît or care altul care ar f fost duce de Guerates Căc dacă spuea că obleţea era u lucru de c, că ş cos dera coleg ca pe şte egal , u credea c u cuyît Ubla după, se prefăcea că aprec ază, dar d spreţu a s tuaţ l e *ö+

pol t ce ş cu răîea î s ea lu doul de Guera tes, ele ul îcojurau cu acel ͣscrob t" al ar lor sluj be care fac pe u de u te a poţ aprop a de e Dato r tă acestu fapt, orgol ul său î ferea de or ce at gere u ua a erele sale de o fa l ar tate af şată, dar ş s pl c tatea autet că de care era capab l Ca să e îtoarce la hotărîr le e art f c ale ş eo ţ oate ca ale pol t c e lor, doaa de Guerates ză păcea îdeajus u ua pe Gueraţ , pe Courvo s er , tot foburgul a ult ca pe or c e, pe pr c pesa de Para, pr tro seaă de hotărîr eaşteptate dedesubtul cărora se s ţeau şte pr c p care loveau cu atît a puter c cu cît u te aştepta la ele Dacă oul stru al Grec e dădea u bal costuat, f ecare îş alegea u costu ş se îtreba cu se va costua ducesa Uul credea că avea să apară î duces ă de Bourgoge, alta dădea ca probab lă travest rea e î pr c pesă de Du jabar, o a tre a î Psyche î sfîrş t o doaă Courvo s er îtrebîdo : ͣî ce a să te travesteşt , Or ae ?" pro vocă s gurul răspus la care u tea f gîd t : ͣî c" ş care dădu ult de lucru l b lor ca să dezvălu ască părerea Or ae asupra adevărate poz ţ odee a oulu stru al Grec e ş asupra purtăr pe care trebu a să o adopţ faţă de el, ad că părerea pe care ar f trebu t sd prevez , so şt , că o ducesă ͣ avea ce căuta" la balul costuat al acestu ou stru ͣNu văd evo a dea ă duce la strul Grec e pe care u] cuosc, u sît grecoa că, de ce aş duce acolo, ude a c de făcut", spuea ducesa $ Dar toată luea se duce, pare se că va f u bal uat, exclaa doaa de Gallardo $ Dar e de aseeea uat să răî la gura sobe , răspudea doaa de Guerates Courvo s er u se a du reau, dar Gueraţ fă ră să o te, aprobau ͣF reşte, u toată luea e î s tu aţ a Or ae de a rupe cu toate ob ce ur le Pe de o parte, u se poate spue că greşeşte vrîd să arate că exage ră u l due î faţa acestor stră despre care u P°ţ şt c odată de ude v "

F reşte, cuoscîd coetar le pe care ar îtîrz a ă le provoace o at tud e sau alta, doaa de Guera s

*ö

tes îcerca aceeaş plăcere făc duşî apar ţ a la o petre cere ude u îdrăzea să crez că v e, cît ş răîîd acasă sau petrecîduş seara cu soţul e la teatru, î sea ra cîd avea loc o petrecere ude ͣse duce toată luea", sau cîd credea că va ecl psa cele a fruoase d aa te pr tro d adeă stor că, de a tra fără c u g u vaer ş îtraltă ţ ută decît aceea pe care greş t o cre dea de r goare Deş era at ^dreyfusardă (cu toate că credea î ev ovăţ a lu Dreyfus, după cu îş petrecea v aţa î lue deş u credea decît î de ), produsese o sezaţ e eoră la o serată a pr c pese de L ge, a îtî petru că u sa r d cat cîd toate doaele sau sculat la trarea geeralulu Merc er, apo r d cîdu se ş tr ţîd ostetat v după serv tor e cîd u orator aţ oal st îcepuse s ţ ă o cofer ţă, arătîd pr ͻaceasta că u era de părere că luea fusese făcută ca să vorbească pol t că ; toate capetele se îtorseseră după ea la u cocert î V erea Mare ude, deş era volta r aă, u răăsese petru că găs se că e decet ca Hr stos să f e pus î sceă Se şt e ce îseaă, ch ar petrucele a ar odee, oetul d a cîd îcep petre cer le ; astfel îcît arch za d'Aocourt care, d evo e de a vorb , d a e ps holog că ş ch ar d l psă de ses b l tate, sfîrşea adesea pr a spue prost , pu tuse să răspudă cu va care ve se s prez te codoleaţe petru oartea tatălu e , doul de Motore cy : ͣPoate e ş a tr st că ţ se îtîplă aseeea eoroc re î cl pa î care a î ogl da ta sute de v taţ !" E b e, î acest oet al aulu cîd o v ta la c ă pe ducesa de Guerates, grăb dute ca să u f e ͻcuva reţ ută, ea refuza petru s gurul ot v la care u ode u s ar f gîd t c odată : avea să plece î tro croaz eră ca să v z teze f ordur le Norveg e care o teresau, ceea ce ulu oae de lue care fără să se s ch sească să o te pe ducesă, îcercară totuş d pr c a fapte sale acea uşurare pe care o a c t du l pe Kat, cîd, după deostraţ a cea a r guroasă a deter sulu , descoper că d colo de luea eces tăţ , se află aceeea a l bertăţ Or ce veţ e de care u ţ a f dat c odată seaa aţîţă tea, ch ar celor ce u pot prof ta de ea Aceea a av gaţ e cu abur era o ca toată pe lîgă aceea de a te folos de av gaţ a cu abur *ö*

-

î epoca sedetară a Ideea că putea reuţa de buă vo e la osută de c e sau prîzur î oraş, la două sute de ͣcea ur ", la tre sute de serate, la cele a străluc te lu de la Operă ş arţ de la Coed aFraeeză, ca să te duc să v z tez f ordur le Norveg e u păru Courvo s er lor a expl cab l decît : 4 ( dar le îpărtăş aceeaş sezaţ e de depedeţă ş de farec De aceea u era z î care să auz spuîduse u ua ͣcuoaşteţ ult ul cuvît de sp r t al Or ae ?" c ͣAţ aflat ult a poză a Or ae ?" Ş luea repeta ͣult a poză" a Or ae ca ş ult ul ͣcuvît de sp r t" al Or ae : ͣE îtradevăr Or ae" ; ͣAsta cu adevărat Or ae", ͣAsta Or ae sadea" Ult a poză a Or ae era de p ldă că avîd să răspudă î uele ue soc etăţ patr ot ce card alulu X, ep scop de Mco (căru a de ob ce doul de Guerates, cîd vorbea de el, î spuea ͣdoul de Masco", petru că ducele găsea că asta avea u aer de veche Fraţă), cu f ecare caută sş îch pu ască cu va f t clu tă scr soarea ş găsea lese pr ele cuv te : ͣE eţă sau Mose ore", dar era îcurcat î ce pr veşte restul, scr soarea Or ae , spre rarea tuturor, îcepea cu ͣdoule card al" d pr c a uu vech ob ce acade c sau cu ͣvere", acest cuvît f d folos t ître pr c p B ser c , Gueraţ ş suvera care se rugau lu Duezeu să a bă pe u ş pe ce lalţ î ͣsfîta ş dea sa pază" Ca să se vorbească de ͣult a poză a Or ae ", era destul ca la o reprezetaţ e ude era tot Par sul ş ude se juca P p esă foarte fruoasă, cîd o căuta pe doaa de Gu erates î loja pr c pese de Para, a pr c pese de Guerates sau a at tor altora care o v taseră, să o găseşt s gură î egru, cu o pălăr oară, îtru fotol u, ude sos se îa te dea îcepe spectacolul ͣSe aude a b e cîd e vorba de o p esă care face să o auz ", expl ca ea spre scadalul Courvo s er lor ş spre u rea Guer aţ lor ş a pr c pese de Para, care descopereau pe eaşteptate că ͣgeul" dea asculta îceputul ue p ese e â a ou, vădea a ultă or g al tate ş tel ge te* (fceea ce u te putea u d partea Or ae ) decît să v ua la ult ul act după o are c ă ş o apar ţ e la or serată Acestea erau d fer tele geur de a u pe* u care pr c pesa de Para şt a că se putea pregăt *ö.

dacă puea vreo îtrebare l terară sau odeă doae de Guerates ş d pr c a cărora alteţa u se avetura î t pul acestor c e la ducesă î cel a eîseat sub ect decît cu prudeţa îgr jorată ş ulu tă a fee care face ba e ş ese la suprafaţă ître două ͣtalazur " Pr tre eleetele care, l ps d d douătre alte sa loae aproape ech valete care erau î frutea fobur gulu Sa tGera , deosebeau de ele saloul ducese de Guerates, după cu u Le b tz ad te că f e care oadă reflectîd tot u versul î adăuga ceva de oseb t, uul d cele a puţ s pat ce erau de ob ce fur zat de ua sau două fee fo arte fruoase care aveau alt t tlu dea f acolo decît fruuseţea lor, fo losul pe carel trăsese d ea doul de Guerates, ş a căror prezeţă destă u a îdată, ca î alte saloae cutare tablour eaşteptate, faptul că î acesta soţul era u preţu tor zelos al graţ lor fee eşt uoate seăau puţ ua cu alta, căc ducelu î plăceau a lele de fee , totodată a estuoase ş degajate, de u ge tered ar ître À ş À adesea blode, rareor brue, ueor roşcate ca cea a recetă care era prezetă la această c ă, acea v cotesă d'Arpajo pe care o ub se atît de ult îeît o s l ultă vree să tr eată pîă la zece telegrae pe z (ceea ce o pl ct sea oarecu pe ducesă), corespoda cu ea pr porube călător cîd era la Guerates ş de care î sfîrş t fusese ult t p atît de capab l să se l psească, îeît îtr o ară pe care trebu se so petreacă la Para, veea î f ecare săptăîă la Par s,, călăto r d două z le ca so vadă De ob ce aceste fruoase f gurate fuseseră dar u a erau aatele sale (acesta era cazul doae d'Ar pajo) sau erau pe puctul de a îceta de a a f Poate totuş prest g ul pe carel exerc ta ducesa asupra lor ş ădejdea dea f pr te î saloul e , deş ele îsele aparţ eau uor ed foarte ar stocrat ce dar de îa a doua, le hotărîse a vîrtos decît fruuseţea ş geeroz tatea acestu a, să cedeze dor ţelor ducelu De alt ter ducesa ar f opus o rez steţă absolută ca ele să f trat î casa e ; şt a că dobîd se î a ult de *ö/

cît ua o al ată graţ e căre a obţ use de lucrur la care rîvea ş pe care doul de Guerates le refuza fără lă soţ e sale, atît t p cît u era îdrăgost t de alta De aceea faptul că ducesa le pr ea ua cîd legătura lor era foarte îa tată, se datora a degrabă îprejurăr că ducele, or de cîte or se îbarcase î tr o are dragoste, crezuse că era vorba ua de ceva trecător ,î sch bul căru a credea că e are lucru să f v tat de soţ a lu Dar se îtîpla să l ofere pe ra puţ , pe o pr ă sărutare petru că se produceau rez steţe de care u ţ use seaă, sau, d potr vă, u îr tîp ase c ua î dragoste, adesea, recuoşt ţa, dor ţa dea face plăcere, te fac să da a ult decît ceea ce făgădu se ădejdea ş teresul Dar atuc rea l zarea aceste oferte era îp ed cată de alte îprejurăr Ma îtî , toate fee le care răspuseseră dragoste do ulu de Guerates ş ueor ch ar cîd u cedaseră, fuseseră rîd pe rîd sechestrate de el Nu le îgădu a să a vadă pe e , îş petrecea aproape toate orele cu ele, se ocupa de educaţ a cop lor lor, cărora se îtîpla să le dăru ască cîte u frate sau o soră, dacă ar trebu să judecă a tîrz u după uele aseăăr elocvete Apo dacă, la îceputul legătur , prezetarea doae de Guerates, c decu luată î cos deraţ e de duce, jucase u rol î tea aate , îsăş legătura trasforase puctele de vedere ale aceste fee ; ducele u era petru ea ua soţul cele a elegate fee d Par s, c u bărbat pe care oua aată îl ubea, u bărbat care dăduse adesea jloacele ş gustul uu lux ra are ş care tervert se rîdu ala ater oară î portaţa chest u lor de sob s ş de teres ; î sf rş t, ueor aatele ducelu erau îsufleţ te de o geloz e de toate felur le pe doaa de Guerates Dar acest caz era a rar ; de alt ter cîd z ua preze tăr sosea î sfîrş t (îtru oet î care ea era de ob ce destul de d feretă ducelu , ale căru fapte, ca Ş acelea ale lu îtreg , erau de cele a ulte or coadate de faptele ater oare decît de pr ul îde care u a ex sta), se îtîpla adesea ca doaa de Guerates să f e aceea care căuta să pr ească pe a ata î care ădăjdu a ş avea atît de are evo e *öö

să găsească o al ată de preţ, îpotr va soţulu e ter b l Nu se poate spue că, î afară de uele rare oete, acasă, sau cîd ducesa vorbea prea ult ş el lăsa să scape cuv te ş a ales tăcer care fulgerau, doul de Guerates ar f egl jat faţă de soţ a lu ceea ce se uesc forele Ce ce u cuoşteau se puteau îşela î această pr v ţă Ueor toaa, ître cursele de la Deauv lle, staţ u le baleare ş plecarea la Guerates ş vîător le, î cele cîteva săptăî care se petrec de ob ce la Par s, cu ducese î plăcea cafecocertul, du cele se ducea să petreacă acolo cu ea o seară Publ cul zărea îdată îtrua d acele c loje descoper te ude îcap ua două persoae, pe acest Hercule î ͣsraoc g" (deoarece î Fraţa se dă or căru lucru a ult sau a puţ br ta c uele pe care hul are î Agl a), cu ooclul la och , ţ îd î îa sa groasă dar fru oasă, î al căre elar strălucea u saf r, o ţ gară de fo d care trăgea d cîd î cîd u fu, cu pr v r le î dreptate ob şu t spre sceă, dar cîd le lăsa să cadă s pr e par ter ude u cuoş tea de al t ter pe e , le ateua pr tr u aer pl de g găş e, de r e zervă, de pol teţe, de cos deraţ e Cîd u cuplet se părea hazl u ş u prea decet, ducele se îtorcea su rîzîd spre soţ a lu , îpărtăşea cu ea, pr tr u se de îţelegere ş de buătate, vesel a ocetă pe care o pr leju a cîtecul ou Ş spectator puteau crede că u éx sta soţ a bu decît el, c o f ţă a de v d at decît ducesa 'Ͷ această fee e î afara căre a stă ru au toate teresele de v aţă ale ducelu , această fee e pe care o ubea, pe care u îcetase so îşele ; cîd ducesa se s ţea obos tă, vedeau că doul de Guera tes se r d ca, î ţ ea ch ar el atoul, potr v du co l erele ca să u se pr dă căptuşeala ş cro a dru pîă la eş re cu o gr jă preve toare ş respectuoasă pe care ea o îtîp a cu răceala odee care u des luşeşte î asta decît depr derea cu luea, ş ueor ch ar cu aărăc uea oarecu ro că a soţ e dezaăg te care u a are c o luz e de p erdut Dar î c uda acestor apareţe, altă latură a aceste pol teţ dator tă căre a îdator r le trecuseră d adîc la suprafaţă, la o au tă epocă a veche, dar care a durează petru su *ö,

prav eţu tor , v aţa ducese era grea Doul de Guer ates redeveea geeros, ua, ua cu o aată ouă care, aşa cu se îtîplă de cele a ulte or , lua apărarea ducese ; aceasta vedea că dev d ou po s b le petru ea geeroz tăţ le faţă de fer or , car tatea faţa de sărac , ch ar petru ea îsăş , a tîrz u, u auto ob l ou ş uat Dar persoaele care erau prea supuse, aatele ducelu , u erau scut te de îtărîtarea care se trezea destul de repede î doaa de Guerates Curîd ducesa se dezgustă de ele Or , î acel oet, legătura d tre duce ş doaa d'Arpajo se aprop a de sfîrş t Altă aată jea Fără îdo ală, dragostea succes vă a doulu de Guerates petru toate reîcepea să se facă s ţ tă îtro z ; a îtî această dragoste st gîduse, le lăsa oşte re ca pe şte statu fruoase Ͷ statu fruoase petru ducele care ajusese astfel î parte art st, petru că le ub se ş era acu ses b l la l le pe care u lear f aprec at dacă ar f ub t Ͷ care îş juxtapueau, î saloul ducese , forele lor ultă vree îduşă te, ăc ate de geloz ş certur ş , î sfîrş t, îpăcate î l ştea pr ete e ; apo îsăş această pr ete e era u efect al dragoste care l făcuse pe doul de Guerates să desluşească la acelea care erau aatele sale, şte v rtuţ care ex stă la or ce f ţă oeească, dar pot f percepute ua de voluptate, astfel îcît fosta aată ajugîd o ͣexceletă caaradă" care ar face or ce petru o , este u cl şeu ca ed cul sau tatăl care u sît u ed c sau u tată, c u pr ete Dar î t pul ue pr e epoc , fee a pe care doul de Guerates îcepea să o părăsească, se plîgea, făcea scee, se arăta ex getă, părea d scretă, trăcă toare Ducele îcepea să pr dă ură pe ea Atuc doaa de Guer ates avea pr lejul să puă î ev deţă cusurur le adevărate sau presupuse ale ue persoae care o pl ct sea Reputată petru buătatea e , doaa de Guerates Pr ea telefoaele, cof deţele, lacr le cele părăs te ş u se plîgea de acest lucru Rîdea de ele cu soţul e , a Po cu cîţ va t Ş crezîd că pr la e , pe care ? arăta eoroc te ea avea dreptul să o c călească, ch ar l prezeţa e , or ce ar f spus aceasta, cu cod ţ a ca 79

c căleala să poată tra î cadrul caracterulu r d col pe care ducele ş ducesa l fabr caseră recet, doaa de Guerates u se sf a să sch be cu soţul e pr v r ro ce de îţelegere I t p ce e aşeza la asă, pr c pesa de Para îş aduse a te că vo a să v te la Operă pe doaa d'Heud court ş do r d să şt e dacă acest lucru u ar f plăcut doae de Guerates, îcerca să o sodeze î această cl pă tră doul de Grouchy al căru re îtîrz ase o oră d pr c a ue dera er Se scuză cu putu Soţ a lu , dacă ar f fost o Courvo s er, ar f ur t de ruş e Dar doaa de Grouchy u era Guerates ͣde flor le ărulu " Cu soţul e se scuza de îtîrz ere : $ Costat, spuea ea luîd cuvîtul, că pîă ş î lucrur le ărute, a îtîrz a e o trad ţ e de fa l e $ Ia loc, Grouchy, u te lăsa deotat, spuse ducele $ Deş erg î pas cu t pul, sît evo tă să recu osc că lupta de la Waterloo a avut u rezultat bu, deoa rece a îgădu t resturarea Bourbo lor ş îcă îtr u ch p care a făcut epopular Dar costat că sîteţ u adevărat N rod ! $ A adus, îtradevăr, cîteva exeplare fruoase î vo îgădu să tr t î e ducese o duz ă de fa za Pr och doae de Guerates, parcă l căr o dee Stăru ca doul Grouchy să u se osteească să tr tă faza Ş făcîd se lacheulu logod t, cu care stătuse de vorbă cîd părăs se sala î care erau expuse tablour le lu Elst r : $ Poulle , spuse ea, te ve duce să e faza do ulu cote ş l ve aduce ua decît, căc u aşa Grou chy, î îgădu să fac uele pol teţ Nu vo îca do sprezece faza î do , Bas ş cu e $ Dar po î e ar f îcă t p, spuse doul de Grouchy $ Nu, prefer î e, stăru ducesa Poulle se făcuse alb ca varul ; p erdea îtîl rea cu logod ca lu Asta era de ajus petru d stracţ a ducese , care ţ ea ca totul să păstreze u aer de oe e *,)

Ͷ Şt u că c z ua du tale de eş re, spuse ea lu Poulle , a decît să sch b cu Georges, care va eş î e ş va sta acasă po î e Dar a doua z , logod ca lu Poulle u va f l beră î era tot ua dacă va eş sau u îdată ce Poulle eş d oda e, f ecare copl etă pe ducesă petru buă tatea pe care o a festă serv tor lor e $ Mă port cu ej aşa cu aş vrea ca luea să se poarte cu e $ uoca ! se pot lăuda că au dat de u loc bu la dueavoastră $ Nu atît de extraord ar pe c t sar crede Dar socot că ţ la e Acesta e ca pl ct cos, petru că e îdrăgost t, crede că trebu e să se adopte u aer ela col c î acest oet, Poulle se îtoarse $ îtradevăr, spuse doul de Groufchy, are aerul de o b e d spus urebu e să f bu cu e , dar 'u prea d cale afară $ Recuosc că u sît rea ; are c de făcut toată z ua decît să se ducă să a faza de la duea voastră, să stea a c fără să facă c ş săş ăîee porţ a $ Mulţ ar vrea să f e î locul său, spuse doul de Grouchy, căc v d a e oarbă $ Or ae, spuse pr c pesa de Para, a z lele tre cute a v z tat ver şoara du tale d'Heud court ; f reşte, e o fee e de o tel geţă super oară ; e o Guera tes, cu asta a spus tot, dar se z ce că e clevet toare Ducele aţ t asupra soţ e sale o pr v re lugă de u re teţ oată Doaa de Guerates îcepu să rîdă Pr c pesa sfîrş pr a ş da seaa

Ͷ Aşadar u eşt de părerea ea ? îtrebă

ea

îgr jorată Ͷ Doaa e prea buă că se ocupă de utrele lu Bas Ha de, Bas , de ce a aerul că s uez lucrur e P ăcute pe seaa rudelor oastre ? ͻͶ O găseşte prea rea ? îtrebă cu teres pr c pesa s

Ͷ Oh ! c ^cu, răspuse ducesa Nu şt u c e a Pus alteţe vore că ar f clevet toare D potr vă, e Ͷ G frt a t o

81

0 făptură uată, care a vorb t c odată pe e de rău, c a făcut ău vreu rău Ͷ Ah ! spuse doaa de Para uşurată ! N c eu u dăduse seaa Dar cu şt u că adesea e greu să u f c t de puţ răutăc oasă, cîd a ult duh $ Ah ! asta e destul de l ps tă de duh ! $ E l ps tă de duh ? stăru pr c pesa u tă $ Ha de, Or ae, îtrerupse ducele pe u to p î găreţ aruc d î jurul său la dreapta ş la st gă şte pr v r hazl , auz doar că pr c pesa îţ spue că e 0 fee e super oară ! $ Ş oare u e ? $ E cel puţ super or de grasă $ Ah ! ul ascultaţ , doaă, u e s cer ; e proastă (h) ca o gîscă, spuse cu o voce tare ş răguş tă doaa de Guerates care, f d îsă de u ş a ͣvech re g " decît ducele cîd u îcerca să f e, căuta adesea să f e, dar îtru ch p opus geulu jabou de datelă ş , corupt al soţulu e ş î real tate cu ult a f ă, da tor tă uu fel de a prouţa, aproape ţărăesc, cu u z de gl e, aspru ş ferecător ͣDar e cea a buă fee e d cîte a îtîl t Ş c u şt u dacă î acest grad 1 se a poate spue prost e Nu cred să f cuoscut vreo dată' aseeea făptură ; e u caz teresat petru u ed c, are ceva patolog c, e u so de «ev ovată», de cret ă, de «ar erată», ca î elodrae sau î Ô Mă îtreb totdeaua cîd e a c , dacă a sos t oe tul cîd tel geţa se va trez , ceea ce ă îfr coşează totdeaua" Pr c pesa se ua de aceste expres , cîtă vree set ţa o ulu a ͣM a c tat, ca ş doaa d'Ep ay, cuvîtul du tale de sp r t cu uarqu u Su perbul E îeîtător", răspuse ca

Doul de Guerates a expl cat sp r tul Avea pofta să spu că fratele său, care pret dea că u ă cuoaşte, ă aştepta ch ar î seara aceea la ora uspre zece Dar ul îtrebase pe Robert dacă putea să vorbesc de această îtîl re ş cu faptul că doul de Charlus o f xase era î cotraz cere cu ceea ce spusese ducese , a gîd t că e a b e să tac Ͷ uaqu u Superbul, u e rău, spu e doul de Guerates, dar doaa d'Heud court va povest t *,+

×

pesee, u cuvît de sp r t ş a bu pe care l a făcut Or ae a z lele trecute, drept răspus la o v taţ e la c ă Ͷ Oh ! u ! Spueţ l ! Ͷ Ha de, Bas , te rog să tac , a îtî sp r tul e stup d ş dator tă lu ducesa ă va cos dera ş a fer oară toate de varăea N c u şt u de ce spu vara ea E vara lu Bas Or cu, se îrudeşte puţ ş cu e Ͷ´ Oh ! exclaă pr c pesa de Para la gîdul că ar putea să o găsească proastă pe doaa de Guerates ş protestîd ebueşte că c ar putea face ca ducesa să decadă d ragul pe carel ocupa î ad raţ a e ͣŞ apo , a ş retras îsuş r le de sp r t ; cu acest sp r t t de să coteste uele cal tăţ ale , se pare oportu" $ Să coteste ! oportu ! ce b e se expr ă ! spuse ducele cu o ro e prefăcută ş ca ducesa să f e ad rată $ Ha de, Bas , u ţ bate joc de soţ a du tale $ urebu e să spu alteţe voastre regale, ură du cele, că vara Or ae este o fee e super oară, buă grasă, tot ce vreţ , dar u e toca , cu să ă expr îă spartă $ Da, şt u, e foarte zgîrc tă, îtrerupse pr c pesa $ Nu aş f îgădu t expres a, dar aţ găs t cuvî tul potr v t Lucrul se traduce pr felul cu îş ţ e casa ş îdeoseb pr bucătăr a e , care e exceletă, dar ă surată $ Ceea ce dă loc ch ar la uele scee destul de haz l , îtrerupse doul de Breaute Astfel, scupul eu Bas , a petrecut o z l a Heud court, cîd eraţ aştep taţ , Or ae ş dueata Se făcuseră pregăt r sop tuoase, cîd, dupăa ază, u lacheu a adus telegraa că u veţ a ve $ Asta u ă ră ! spuse ducesa care u ua că era greu de avut ca usaf r, da r î plăcea să se şt e acest lucru $ Vara du tale c teşte telegraa, se îheşte foarte, apo , fără săş p ardă cupătul ş spuîdu ţ că u trebu au făcute cheltu el ut le petru u do l p *,

s t de îseătate ca e, tr te după lacheu : ͣSpu e şefulu bucătar să scoată pu ul", î str gă ea Iar seara a auz to îtrebîdul pe : ^Nu e serveşt restur le de fr ptură de er ?" Ͷ De alt ter trebu e să recuoaşte că buca tele sît foarte bue la ea, spuse ducele, care credea eă îtrebu ţîd această expres e se arăta ͣvech re g " Nu cuosc altă casă care să se ăîce a b e $ Ş a puţ , îtrerupse ducesa $ Lucru, foarte săătos ş foarte suf c et petru ceea ce se ueşte u ţăra de rîd ca e, ură du cele ; u te scol sătul $ Ah ! dacă e vorba de o cură e altceva E f reşte a ult g e c, decît fastuos De alt te r , u e atît de bu pe cît sar crede, adăuga doaa de Gueratcs, căre a u plăcea să se spuă că cea a buă asă d Par s este alta decît a e Cu vara ea se îtîplă acelaş ? lucru ca ş cu u autor cost paţ care clocesc cîte c c sprezece a o p esă îtr u act sau u soet E ceea ce se uesc şte c capodopere, şte cur care sît şte g uvaerur , îtr u cuvît, lucrul de care a cea a are groază Bucătăr a Zea de u e rea, dar a găs o a oarecare, dacă ar f a puţ zgîrc tă Sît lucrur pe care şeful e bucătar le face b e, ş altele pe care le greşeşte A c at la ea, ca pretut de , ueor foarte prost, dar a făcut a puţ rău decît î altă parte petru că stoacul e la ura ure a ses b l la cat tate decît la cal tate Ͷ I sfîrş t, ca să ter , îche e ducele, Zea da stăru ca Or ae să v ă la prîz, ş cu soţ e ele u prea place să asă, ea re z stă, se foră dacă, sub pre textul ue ese t e, u va f îbarcată î ch p eleal îtr u are ba ra, ş îcercă să afle, î zadar, ce usaf r vor a f ͣV o, v o, stăru a Zea de, l udîd lucrur le bue pe care avea să le servească la prîz ; ve îca u p ure de castae, u spu decît atît, ş vor f şapte prăj tur " ͣŞapte prăj tur , exclaă Or ae I cazul acesta, îseaă că vo f cel puţ opt la asă !" *,*

După cîteva cl pe, pr c pesa care îţelesese sp r tul zbuc îtru rîs ca u tuet $ Ah ! vo f opt, e uat ! Ce b e e redactat ! spuse ea găs d îtro supreă sforţare expres a de care se sluj se doaa D'Ep ay ş care se potr ve a a b e de data aceasta Or ae, este foarte fruos ce spu e pr c pesa, spue că e b e redactat $ Dar, pr etee, u spu c ou, şt u că pr c pesa e foarte sp r tuală, răspuse doaa de Guer ates care gusta cu uşur ţă u s p r t cîd era rost t de o alteţă ş lăuda propr ul e duh Sît foarte îdră că doaa aprec ază odestele ele redactăr De alt ter , u aduc a te să f spus ua ca asta Iar dacă a spuso, vo a să o ăgulesc pe ver şoara ea, căc dacă avea şapte prăj tur , uărul gur lor, aacă îdrăzesc să ă expr astfel, ar f depăş t duz a I t pul acesta cotesa d'Arpajo care îa te de asă î spusese că ătuşa e ar f fost atît de fer c tă să arate castelul său d Norad a, î spuea, peste ca pul pr ţulu de Agr gete, că ar dor să ă* pr ească a ales î Cote d'or petru că acolo, la Pot leDuc, este la ea acasă $ Arh vele castelulu var teresa Sît acolo co respodeţe foarte c udate ître oae ce a de seaă d secolele XVII, XVIII ş XIX Petrec acolo ceasur uate, tră esc î trecut, as gură cotesa despre care doul de Guerates î spusese că este foarte tare î l teratură $ Posedă toate auscr sele doulu de Bor er, ură vorb d de doaa d'Heud court, pr c pesa care vo a să îcerce să just f ce ot vele tee ce care o făceau să se îpr eteească cu ea $ urebu e să f v sat, cred că c ul cuoştea spuse ducesa $ Ce e a ales teresat, este că aceste scr sor sît scr se de oae d d fer te ţăr , ură ducesa d'Arpajo care, f d îrud tă cu pr c palele case du cale ş ch ar suverae d Europa, era fer c tă să a tească această îrud re *,.

:Ͷ Ba da, Or ae, spuse doul de Guerates u fără teţ e, îţ 'aduc a te de c a aceea la care era vec a doulu de Bor er ? Ͷ Dar, Bas , îtrerupse ducesa, dacă vre să spu că la cuoscut pe doul de Bor er, a drep tate, a ve t ch ar de a ulte or să c vadă, dar u a putut hotărî c odată să l v t, petru că aş f fost evo tă să pu să se dez fecteze de f ecare dată cu forol Iar î ce pr veşte acea c ă, î aduc foarte b e a te de e, u era c decu la Zea de, care u la vă zut c odată pe Bor er ş care trebu e să creadă, dacă vorbeşt de , că e vorba de o pr c pesă Boaparte despre care se pret de că e logod tă cu f ul regelu Grec e ; u, era la Abasada Austr e Fer ecătorul Hoyos crezuse că face plăcere aşezîd pe u scau, Jîgă e, pe acest acade c a îpuţ t M se părea că a lîgă e u escadro de jadar A'fost evo tă să astup asul cu putea, î tot t pul c e ş a îdrăz t să resp r decît cîd s a sev t brîza ! Doul de Guerates care ş at sese scopul ta c cercetă pe ascus pe feţele usaf r lor pres a pro dusă de spusele ducese Ͷ Găsesc, de altfel, că scr sor le au u farec deo seb t, ură, cu toate ca f gura pr ţulu de Agr gete se afla ître o , doaa tare î l teratură care avea scr sor atît de c udate î castelul e Aţ observat că de ulte or , scr sor le uu scr tor sît super oare ope re sale ? Cu se ueşte oare acel autor care a scr s ] Aş f dor t să u răspud ca să u prelugesc această coversaţ e, dar a s ţ t că laş f supărat pe pr ţul de Agr gete, care se prefăcuse că şt e perfect de b e de c e este ş că d s plă pol teţeî lasă e plăcerea de al u , dar care era îtro cupl tă îcurcătură Ͷ Flaubert, a spus î cele d ură, dar seul de aprobare pe care pr ţul îl făcu d cap, acoper răs pusul eu, astfel îcît terlocutoarea ea u îţe lese exact dacă a spus Paul Bert sau Fulbert, ue care u dădură c o sat sfacţ e *,/

$ î or ce caz, ură ea, ce teresată este cores podeţa sa ş cu cît super oară cărţ lor sale ! Se expl că de alt ter , căc se vede d tot ce se spue cu cîtă greutate făcea o carte, că u era u adevărat scr tor, u o îzestrat $ Vorb ţ de corespodeţă, găsesc că scr sor le lu Gabetta sît uate, spuse ducesa de Guerates ca să arate că u se teea teresîduse de u pro letar ş de u rad cal Doul de Breaute îţelese tot sp r tul aceste îdrăzel , pr v î jurul său cu u och î acelaş t p ca beat ş îdu oşat, după care îş şterse ooclul $ Doae, ce pl ct cos lucru e , spuse doul de Guerates care răăsese la doul de Bor er, cu ulţu rea pe care o dădea set etul super or tăţ sale asupra ue opere la care se pl ct s se atît de ult, poate ş d pr c a acelu ( pe carel îcercă î to ul ue c e bue, e vorba să e aduce a te de şte serate atît de îgroz toare Are totuş cîteva versur fruoase, u se t et patr ot c A s uat că ul ad r de loc pe doul de Bor er

Ͷ Ah ! aveţ să 'aduceţ vreo v ă? ă îtrebă pl de cur oz tate ducele care credea totdeaua, cîd * era vorb t c eva de rău, că asta sar datora uu reset et persoal sau dacă se spuea ceva bu despre o fe e e, că era îceputul ue dragoste Văd că aveţ ceva îpotr va lu Ce va făcut ? Povest ţ e ! Ba da, trebu e să f o u cadavru ître dueavoastră; de vree cel poegr ţ , este o lucrare lugă, dar ´destul de s ţ tă $ S ţ tă e foarte b e spus petru u autor atît de ros tor, îtrerupse ro c doaa de Guerates Dacă tîărul a st at vreodată î aprop erea lu , este les e de îţeles căl are î as $ urebu e de alt ter să ărtur sesc doae , ură ducele adresîdu se pr c pese de Para că, lă sît la q parte , î l teraură ş î u 1

Pe plăcuta are ît să (lat) *,ö

z că sît de odă veche, u e pasăre, or c t de bătrîă, care să u placă Poate o să ă credeţ , dar seara, cld soţ a ea se aşază la p a, se îtîplă să o rog să cîte o ar e de Auber, de Bo eld eu, ch ar de Boethovc ! Iată ce place î sch b, Wager ă adoare ua dec ţ Ͷ Na dreptate, spuse doaa de Guerates, Wager are ge u, cu toate lug le lu suportab le ( e o capodoperă Ch ar ş î u găseşt c colo o pa g ă teresată Iar u d À $ e o adevărată îc tare Ͷ Nu aşa, Babal spuse doul de Guerates adres duse doulu de Breaute, o preferă : &u £ +1 , E ceva ferecător ş u ş ş ( ş 4 ată adevărata uz că î l teratură, acelaş lucru As tfel, . ador pe Balzac, ) Ͷ Ah ! dragul eu, dacă poreşt la războ cu Bal zac, a ter at îcă, aşteaptă z ua care Mee va f a c El e ş a reuş t, îl şt e pe d afară Supărat de îtreruperea soţ e sale, ducele o ţ u cîteva cl pe sub focul ue tăcer ae ţătoare, ar o ch să de vîător parcă erau două p stoale îcărcate, î acest t p, doaa d'Arpajo sch base cu pr c pesa de Para şte părer asupra poez e trag ce ş altele, pe care u lea desluş t, cîd a auz to pe doa a d'Arpajo rost d urătoarele : ͣOh ! tot ce vreţ , doaă, sît de acord că e face să vede luea sub aspectul e urît petru că u şt e să deosebească ître urît ş fruos, sau a degrabă petru că va tatea lu esufer tă îl face să creadă că tot ce spue e fruos, recuosc îpreuă cu alteţa voastră că î p esa cu pr c a sît lucrur r d cole, de eîţeles, greşel de gust, că o greu de îţeles, că e tot atît de greu de c t t ca ş cu ar f scr să î ruseşte sau î ch ezeşte, căc , f reşte, e or ce, ua fraţuzească u, dar după ce ţ a D de Herald (1832)

*,,

luat această osteeală, cît eşt de răsplăt t, are atîta ag aţ e !" Nu auz se îceputul acestu c d scurs A sfîrş t pr a îţelege u ua că poetul capab l de a deoseb fruosul de urît este V ctor Hugo, dar ş că poez a careţ dădea atîta băta e de cap să o îţeleg , ca ş cu ar f fost scr să î ruseşte sau î ch ezeşte era : &- À$ u ( poez e d pr a epocă a poetulu ş ca re e a aproape de doaa Deshoul eres decît de V c tor Hugo d ( Departe dea o găs r d colă pe doaa d'Arpajo (cea d tî , de la această asă atît de reală, atît de f ecu, la care ă aşezase cu atîta decepţ e), a văzuto cu och ţ sub acea boetă de datele d care es cîrl oţ rotuz a buclelor pe care le purtau doaa de Reusat, doaa de Brogl e, doaa de Sa t Aula re, toate fee le atît de d st se care î scr sor le lor îcîtătoare c tea ză, cu atîta şt ţă ş la locul lor, pe Sofocle, pe Sch ller ş × dar cărora pr ele poez ale roat c lor leau pr c u t acea groază ş acea oboseală edespărţ te petru bu ca de ult ele versur ale lu Stephae Mal re Ͷ Doae d'Arpajo î place ult poez a, spuse pr c pesa de Para doae de Guerates, pre s oată de toul sufocat cu care s rosteşte d scursul Ͷ Nu, u îţelege c î ater e de poez e, răs puse î şoaptă doaa de Guerates care prof tă de faptul că doaa d'Arpajo, răspuzîd ue ob ecţ a geeralulu de Beautr ell s, era prea ocupată cu pro pr le e cuv te ca să le audă pe acelea pe car e le şop tea ducesa Are af tăţ cu l teratura, de cîd e părăs tă Alteţea voastră trebu e să şt e că eu duc toată gre utatea asta, petru că v e să se plîgă or de cîte or Bas u s a dus să o vadă, ad că aproape î f ecare z Or cu, u e v a ea, dacăl pl ct seşte ş ul pot s l să se ducă la ea, deş aş prefera să f e a cred c os, petru că î acest caz aş vedea o a rar Dar ea O pl ct seşte la cule, ceea ce u e extraord ar Nu e A ' Cîd cop lul apare, cercul fa l e se bucură zgootos #À ( V Hugo)

*,%

o f ţă r ea, dar e pl ct coas ă î tr u gr ad pe car e u v l puteţ îch pu î pr c u eşte z l c atîta dur er e de cap, î cî t s ît evo ta să au de f ecar e dată u p ra do Ş toate astea, petru că a plăcut lu Bas să ă îşele de u a cu ea Ş să a a ş u lacheu care e îdrăgost t de o tîrfă ş care face utre dacă u o rog pe această tîără să părăsească o cl pă trotuarul e rod c ca să v ă să a cea ul cu e ! Oh ! v aţa e pl ct coasă la cule, îche e galeş doaa de Guerates Dar doaa d'Arpajo îl pl ct sea la cule a a les pe doul de Guerates, petru că acesta era de eurîd aatul alte a, care a aflat că era arch za Surg sleDuc uoca servea lacheul care fusese l ps t de z ua lu de eş re Ş a gîd t că, îcă tr st, servea foarte ag tat, căc a băgat de seaă că trecîd săl ser vească pe doul de Chtellerault, se ach tă cu atîta stîgăc e de sarc a sa îcît cotul ducelu lov de a ulte or cotul slug uîărul duce u se supără c decu pe lacheul care roş se ş îl pr v d potr vă, rîzîd cu ©ch să albaştr ş l pez Vo a buă sa părut că este d partea usaf rulu o dovadă de buătate Dar rîsul ,său stăru tor a făcut să cred că era la cu ret cu decepţ a serv torulu ş poate îcerca, d po tr vă, o bucur e răutăc oasă Ͷ Scupa ea, şt că u fac c o descoper re vorb due de V ctor Hugo, ură ducesa adfesîdu se doae d'Arpajo pe care o văzuse îtorcîd capul cu u aer îgr jorat Nu ădăjdu că l ve lasa pe acest debutat uoată luea şt e că are talet Ceea ce e de testab l, este acel V ctor Hugo de la sfîrş tul car ere sale, ( u a ţ te t tlur le Dar ( sît scr se adesea de u poet autet c Ch ar î adăugă ducesa pe care terlocutor e u îdrăz seră să o co traz că, ş u fără ot v, sît îcă lucrur fruoase Dar ărtur sesc că prefer să u ă aveturez după Ô ( Apo , î poez le fruoase ale lu V ctor Hugo găseşt o dee, o dee adîcă Ş cu u set et just, făcîd să re asă gîdul tr st d toate puter le toaţ e sale, po zîdul d colo de vocea e , ş aţ t d î faţă o pr v re v sătoare ş ferecătoare, ducesa spuse îcet : Iată : *%)

u 4 u ' sau : l . - + ; Ş î t p ce u surîs dezaăg t î îcreţea gura îdurerată cu o s uoz tate graţ oasă, ducesa aţ tea a supra doae d'Arpajo pr v rea v sătoare a och lor e l pez ş îcîtător Îcepea să cuosc, ca ş vo cea e , tărăgăată atît de greo , de o savoare atît de as pră Regăsea î och e ş î această voce ult d atura d Cobray F reşte că î afectarea cu care a ceastă voce făcea ueor să apară o aspr e de gl e, se îb au ulte : or g ea ua prov c ală a ue sp ţe a fa l e Guerates, care răăsese ult t p loca l zată, a îdrăzeaţă, a sălbat că, a provocatoare ; apo ob ce ul oae lor cu adevărat d st ş ş al oae lor de sp r t care şt u că u este d st s să vorbeşt d vîrful buzelor, ş al ob l lor care frater zau cu a ultă plăcere cu ţăra decît cu burghez ; part cu lar tăţ pe care s tuaţ a de reg ă a do ae de Guer ates î îgădu se să le a feste a lese, să le dea î v leag cu toate pîzele sus Se pare că aceeaş voce se îtîlea la suror le e , pe care u le putea sufer , ş ca re, a puţ tel gete ş ăr tate aproape burghezeşte, dacă se poate folos acest adverb cîd e vorba de că sător cu ob l obscur , ascuş î prov c a lor sau Par s îtru foburg Sa tGera fără străluc re, ş ele aveau această voce, dar o îfrîseră, o corectaseră, o îdulc seră pe cît putuseră, după cu rareor uul d o are îdrăzeala or g al tăţ sale ş u se strădu eşte să seee cu odelele a lăudate Dar Or ae era cu atît a tel getă, a bogată, a ales cu atît 1

Durerea este u fruct Duezeu ul face' să rodească Pe u ra prea f rav ca săI poată purta

È

Morţ u ţ ult

D păcate, î s cr le e se prefac î pulbere Ma îcet decît î le oastre 91

a la odă decît suror le c , ,avusese, ca pr c pesă des Laues, atîta trecere la pr c pele de Galles, îcît îş dă duse seaa că această voce d scordată era o îcîtare, ş că făcuse î rîdu ala lu , cu îdrăzeala or g al tăţ ş a succesulu , ceea ce o Rejae sau o Jeae Gra er (de alt ter , f reşte, fără c o coparaţ e ître valoarea ş taletul acestor două actr ţe) făcuseră î ater e de teatru cu a lor, ceva uat ş deoseb t, pe care poate suror le Rejae sau ale Jeae Gra er, pe care e u lea cuoscut, au îcercat să ascudă ca pe u cusur La atîtea ot ve de aş desfăşura or g al tatea e locală, scr tor preferaţ a doae de Guerates ; Mer ee, Me lhac ş Halevy adăugaseră, cu respectul lucrulu ͣf resc" o dor ţă de proza s pr care ea a t gea poez a ş u sp r t ua de soc etate care re îv a î faţă uele pe saje Ducesa era de alt ter foarte capab lă, adăug d acestor flueţe u eş teşug de art st, să f ales petru cele a ult cuv te prouţarea care se părea a ×a deoarece folosea, poate u toca î gradul î carel folosea cuata e de Marsates, ua voca bularul cel a pur de care s ar f putut sluj u autor vech fracez Ş cîd era obos t de l bajul oder, îpestr ţat ş bălţat, îcerca , deş şt a că expr ă a puţ e lucrur , o are od hă ascultîd coversaţ a doa e de Guerates Ͷ aproape aceeaş , dacă era s gur cu ea ş dacăş cşora ş ş l pezea îcă fluxul, ca aceea care te farecă atuc cîd auz u cîtec vech Pr v do, ascultîdo pe doaa de Guerates, vedea, pr zo er î după a aza veş că ş od h toare a och lor e , u cer d sau d ( care se aşterea, albăstru , p ez ş, cu acelaş ugh de îcl are pe carel avea ş Sa tLoup Astfel; doaa de Guerates expr a pr aceste felur te foraţ u î acelaş t p cea a veche Fra ţă ar stocrat că, apo , ult a tîrz u, felul î care du cesa de Brogl e l ar f putut gusta ş blaa pe V ctor Hugo sub oarh a d ul e, î sfîrş t o îcl are foar te v e petru l teratura lu Mer ee ş a lu Halevy Cea d tî d aceste foraţ u î plăcea a ult decît *%+

cea dea doua, ă ajuta a degrabă să îdrept decep ţ le călător e ş ale sos r î acest foburg Sa tGer a , atît de deoseb t de ceea ce crezuse, dar prefe ra a cu oseb re pe cea de a doua cele de a tre a Dar î t p ce doaa de Guerates era Guerates aproape fără să vrea, Pa llero sul ½ e , îcl area e petru Duasf ul erau precugetate ş vo te Cu a ceastă îcl are era opusul cele ale ele, ea fur za ţ l teratură cîd î vorbea de foburgul Sa t Gera ş u se părea c odată îtru ch p atît de stup d foburg Sa tGera , decît atuc cîd d scuta cu e l teratură Eoţ oată de ult ele versur , doaa d'Arpajo ex claă : Ͷ Aceste rel cve ale au ş ele colbul lor ! Doule, va trebu să le scr eţ pe evata ul eu, spuse ea doulu de Guerates $ B ata fee e, î sp ră lă ! spuse pr c pe sa de Para doae de Guerates $ Nu, rog pe doaa să u ă îdu oşeze, are decît ce er tă $ Dar u artă ă că ţ o spu, îl ubeşte totuş cu adevărat!

Ͷ N c decu, e capab lă să ubească, crede căl u beşte cu crede î această cl pă căl rec tă pe V ctor Hugo, petru că a spus u vers de Musset Iată, adăuga ducesa pe u to» elacol c, e a ult decît e ar putea f eoţ oată de u set et autet c Vă vo da o p ldă Ier a făcut o sceă îgroz toare lu Bas , alteţavoastră crede poate petru că ubeşte pe altele, petru că o a ubeşte ; c decu, c petru că u vrea să prez te f la Jocey Club ! Doaa o de părere că asta e faptă de îdrăgost tă ? Nu, ba a ult, adăugă doaa de Guerates cu prec z ue, e o f ţă de o rară ses b l tate Doul de Guerates o ascultase cu och scl p d de ulţu re pe soţ a lu vorb d pe ͣeaşteptate" de V ctor Hugo ş c t d aceste versur ale lu Cu toate 1

a autor draat c fracez (183Ͷ 1899) *%

că ducesa îl pl ct sea adesea, î aseeea cl pe era î dru de ea ͣOr ae e îtr adevăr extraord ară Poate vorb despre or ce, a c t t tot Nu putea gh c că astă seară va f vorba de V ctor Hugo Asupra or căru su b ect a scod o, poate ţ e p ept celor a savaţ uî ărul acesta trebu e să f e subjugat" $ Ar f a b e să sch bă coversaţ a, adăugă doaa de Guerates, căc este foarte suscept b lă urebu e să ă găs ţ foarte deodată, ură ea adre sîdu se, şt u că astăz e pr v t ca o slăb c ue fap tul căţ plac de le î poez e, poez a î care se găseş te o cugetare $ E deodat ? îtrebă pr c pesa de Para cu u şoara tresăr re pe care o pr c u a acest val ou la care u se aştepta, deş şt a că coversaţ a ducese de Guerates î rezerva totdeaua acele lov tur succe s ve ş ferecătoare, acea spa ă care tă a răsuflarea, acea oboseală săătoasă după care se gîdea st ct v la evo a de a face o ba e de p c oare îtr o cab ă ş să uble repede ca să ͣprovoace reacţ uea" $ î ce ă pr veşte, u, Or ae, spuse doaa de Br ssac, u sît supărată pe V ctor Hugo că are de , ba d potr vă, c că le caută î ce este ostruos La ura urelor, el ea ob şu t cu urîţe a î l teratură Sît destule lucrur urîte î v aţă De ce să u le, u tă cel puţ cît t p c t ? V ctor Hugo e atras de spectacolele pe b le de la care a îtoarce capul î v aţă $ Or cu, V ctor Hugo u e atît de real st ca Zo la ? îtrebă pr c pesa de Para Nuele lu Zola u' făcu să se şte c u uşch de pe faţa doulu de Beautre ll s At dreyfus sul geeralulu era prea îrădăc at ca să îcerce săl ex pr e Ş tăcerea sa b evo toare cîd se at geau aceste sub ecte eoţ oa pe profa pr aceeaş g găş e de care dă dovada u preot ev tîd săţ vorbească de îdator r le rel g oase, u f ac ar, căz duse să u recoade afacer le pe care le coduce, u hercule, arătîduse blîd ş fără să se repeadă să ţ dea pu

Ͷ Şt u că sîteţ rudă cu a ralul Jur e de la Grav ere, î spuse cu u aer copl ce doaa de, Va 9

rabo, doaa de ooare a pr c pese de Para, fee e exceletă, dar ărg tă, pe care aa ducelu o procurase od oară p r c pese de Para Nu se adresase îcă ş eu toate adoestăr le pr c pese de Para ş propr le ele protestăr , a putut î ură să scot d cap deea că a vreo legătură cu a ralul acade c a care e cu totul ecuoscut, îcăpăţîarea doae de ooare a pr c pese À Par a dea vedea î e pe epotul a ralulu Jur e de la Grav ere avea î s e ceva r d col pr vulgar tatea e Dar greşeala pe care o săvîrşea u era decît t pul exces v ş of l t al atîtor eror a uşoare, a b e uaţate, fără vo e sau cu vo e, care e îsoţesc uele î ͣf şa" pe care luea o îtoceşte despre o î a tesc că u pr ete al Gueraţ lor a fes t d foarte ult dor ţa de a ă cuoaşte, î da ca ot v faptul că o cuoştea foarte b e p e vara lu ,, doaa de Chaussegros, ͣe 'ferecătoare, ţ e ult la dueavoastră" M a făcut u scrupul dea stărur asupra faptulu că este o eroare, că o cuoştea pe doaa de Chaussegros ͣAtuc o cuoaşteţ pe sora e , e acelaş lucru Va îtîl t î Scoţ a" Nu fusese c odată î Scoţ a ş a dat osteeala ut lă săl forez, d oest tate, pe terlocutor de acest fapt Îsăş doaa de Chaussegros î spusese că ă cuoaş te, ş credea, fără îdo ală, de bucred ţă, că ă cu oaşte, î ura ue d tî cofuz , căc u îcetă c odată să ît dă îa cîd ă zărea Ş cu î fod soc etatea pe eare o frecveta era toca aceea a doae de Chaussegros, u l tatea ea avea c o o ă Faptul eă aş f t cu fa l a Chaussegros era l teralete o eroare, dar d puct de vedere so c al u ech valet al s tuaţ e ele, dacă se poate vorb de s tuaţ e cîd e vorba de u o atît de tîăr ca e Pr eteul Gueraţ lor putea î zadar să spuă lucrur exacte despre e, u ă cobora, c u ă îălţa (d puct de vedere ode) î deea pe care cot ua să ş o facă despre e Ş , la ura urelor, petru ce ce u joacă coed e, pl ct seala dea tră totdeaua î acelaş persoaj e r s p tă o cl pă ca Ş cu tea urca pe sceă, cîd altc eva îş face o 95

dee falsă despre t e, crede că sîte pr ete cu o doaă pe care o cuoaşte ş pe care sîte de seaţ că a cuoscuto î răst pul ue călător plăcute pe care a făcuto, c odată Eror ult pl catoare ş aab le cîd au r g d tatea eîduplecată a acele a pe care o săvîrşea ş o săvîrş toată v aţa e , cu toate tăgădu el le ele, bec la doaă de ooare a pr c pese de Para, îţepe tă pe vec î cred ţa că sît rudă cu pl ct cosul a ral Jur e de la Gravî ere ͣNu e prea tare, î spuse ducele, ş apo u trebu esc prea ulte l baţ u , o cred îtrucîtva sub flueţa lu Bachus" î real tate, doaa de Varabo băuse ua apă, dar ducelu î plăcea săş plaseze loeuţ u le favor te $ Dar Zola u e u real st, doaă, e u poet, spuse doaa de Guerates, sp rîdu se d stud le cr t ce pe care le c t se t î aceşt d ură a ş a daptîdule ge ulu e persoal îb rîc tă plăcut pî ă a c î cursul bă de sp r t, o ba e ag tată petru ea, pe care o făcea astă seară, ş care credea că trebu e să f e îdeoseb de folos toare, lăsîdu se tîrîtă de paradoxele care se desfăşurau uele după alt ele, î fa ţa acestu a a eor decît celălalte pr c pesa de Par a săr de teaă să u f e răsturată Ş spuse cu o voce îtretă ată, ca ş cu ş ar f p erdut răsuflarea : $ Zola, u poet ! Ͷ´ F reşte, răspuse rîzîd ducesa, r tată de acest efect de îăbuş re Alteţa vo'astră să rearce ce pro porţ a or ce lucru de care se at ge î veţ răspu de că pue îa toca pe ceea ce aduce oroc ! Dar face d el ceva es ; are bălegarul ep c E ´ Hoe rul hazalelor ! ½Nare destule ajuscule ca să scr e cu vîtulCabroe

î c uda ar obosel pr c pesa era îcîtată, b e N ar f sch bat cu tuş s gurul lucru care o

pe care îcepea s o îcerce, c odată u se s ţ se a o şedere la Shoebru, to ăgulea, aceste c e d v e

1 Cabroe, geeral fracez care, la Waterloo, soat de eglez să se predea, a răspus pr tro vorbă de ocară

96

ale doae de Guerates, atît de p cate dădeau putere

îcît îţ

$ l scr e cu u C are, exclaă doaa d'Arpajo $ Cred a degrabă cu u M are, cuţa ea, răspuse doaa de Guerates, u fără să f sch bat cu soţul e o pr v re vo oasă care vo a să spuă : ͣCe d oată !"

Ͷ Iată, î spuse doaa de Guer ates, îdrep tîd spre e o pr v re surzătoare ş blîdă ş petru că î cal tate de af tr oaă desăv rş tă vo a să ş ara te şt ţa e î ce pr veşte art stul care ă teresa î deoseb ş să dea la evo e pr lejul de a o arăta pe a ea, ată, î ,spuse ea, fluturîd uşor evata ul de pee, atît era de coşt etă î această cl pă că ş exer c ta pe depl îdator r le e de osp tal tate, ş ca să u scape c ua, făcîd ş se să se servească îcă o dată sparaghelul cu sos ouse l e, ată, cred că Zo la a scr s u stud u despre Elst r, acel p ctor ale căru tablour leaţ pr v t al ad eaur , de alt ter s gurele care plac, adăugă ea î real tate, u putea sufer p ctura lu Elst r, dar era de părere că tot ce are î casă este de o cal tate rară L a îtrebat pe doul de Guerates dacă şt e uele doulu cu jobe care f gurează î tabloul popular ş pe care l re cuoscuse ca f d acelaş cu cel ce f gura î portre tul popos pe care Gueraţ îl posedau alătur , da tîd aproape d aceeaş epocă î care persoal tatea lu Elst r u se despr sese îcă cu desăvîrş re ş se sp ra oarecu d Maet ͣDoae, î răspuse el, şt u că u este u bărbat ecuoscut, c u bec l î spec al tatea sa, dar sît certat cu uele î stă pe l bă, doul, doul," î sfîrş t, puţ tere sează, u a şt u Swa vă va spue, eî a pus o pe doaa de Guerates să cupere aceste fleacur , ea care e totdeaua prea aab lă, care se tee totdeaua să u cotraz că dacă cuva refuză ceva ; ître o f e spus, cred că ea strecurat şte zgăl tur Ceea ce pot spue, e că acest do este petru doul El st r U so de Mecea care l a lasat ş la scos adesea d îcurcătură, coadîdu tablour D recuoşt ţă Ͷ ùÈ

97

dacă u ţ aceasta recuoşt ţă, dep de de gustur Ͷ la p ctat î acest loc, ude cu aerul său de o gă t t î ha e de sărbătoare face u efect destul de haz l u Poate să f e u pot f foarte pr ceput dar gorea ză de buă seaă' î ce îprejurare se poate purta jobeul Cu jobeul său, î jlocul acestor fete cu capul gol, are aerul uu c otar de prov c e cu chef Dar spueţ , se pare că sîteţ foarte pr ceput î a ceste tablour Dacă aş f şt ut, aş f luat foraţ , ca să vă răspud De alt ter u e evo e să ţ sparg capul ca să răscoleşt p ctura doulu Elst r, ca ş cu ar f vorba de × lu Igres sau de a de Paul Delaroche Aprec ez la ea că are u sp r t de observaţ e f , auzat, par z a, apo trec a departe Nu trebu e să f erud t ca să o pr veşt Şt u b e că slt şte s ple sch ţe, dar cred că u sît îdeaj us de lucr ate Swa a avut îdrăz eala să vrea să cupără o ( ( Ô ş răas cîteva z le a c uabloul cupr dea ua atît, legătură de sparaghel, aseăătoare cu acelea pe care sîteţ pe cale să le îgh ţ ţ Dar eu a refuzat să îgh t sparaghelul Soulu Elst r ! î cerea tre sute de frac petru o legătură de sparaghel ! Nu face de cît u pol, ch ar dacă e trufada ! A găs t glua prea sărată îdată ce ad ăugă acestor lucrur şte persoa je, p ctura lu are ceva deşucheat, pes st, care d splace Mă r că cu u sp r t f , cu o te d s t să ca a, dueavoastră, vă place aseeea lucru" $ Dar u şt u de ce spu ua ca asta, Bas , spu se ducesa, căre a u plăcea ca c eva să deprec eze ob ectele d saloul e Departe de e gîdul de a ad ra or ce fără deoseb re, î tablour le lu Elst r ' Sît ş bue ş rele Dar u sît c odată l ps te de ta let Ş trebu e să ărt ur seşt că acelea pe care le a cupărat sît deo rară fruuseţe $ Or ae, î acest ge prefer de o e de or cul stud u al doulu V bert pe care l a" văzut la expoz ţ a acuarel şt lor Nu e c, dacă vre , l a pu tea ţ e î podul pale , dar este pl de duh pîă î vîrful ugh lor : acel s oar descărat, urdar, î *%,

faţa acelu prelat del cat, care se joacă cu d ele său, e u poe de f eţe ş ch ar de adîc e $ Cred căl cuoaşteţ pe doul Elst r, î spu se ducesa Oul e plăcut $ E tel get, spuse ducele, ş eşt u t cîd sta de vorbă cu el că p ctura lu e atît de vulgară $ E a ult decît tel get, e ch ar foarte sp r tual, spuse ducesa cu u aer de gustător, al uu a ce pr cepe ´Ͷ Na îceput cuva u portret al du tale, Or ,ae ? îtrebă pr c pesa de Para $ Ba da, î roşu stacoj u, răspuse doaa de Gu erates, dar u cu acesta va trece îr poster tate E o oroare, Bas vo a săl d strugă Doaa de Guer rrtates rostea adesea această frază Dar alteor , apre c erea e era alta : ͣNu place p ctura lu , dar od oară a făcut u portret fruos" Ua d aceste părer se adresa de ob ce celor ce aduceau ducese vorba de portretul e , cealaltă celor ce u vorbeau de el ş pe care vo a să facă să şt e de ex steţa lu Cea d tî era sp rată de cochetăr e, cea de a doua de va tate $ Să facă o oroare dîtru portret deal du ta le ! Dar atuc u e u portret, c o c uă ; eu, care ab a şt u să îu esc o pesulă, se pare că dacă teaş p cta, redîd ua ce văd, aş face o capodoperă, spuse a v pr c pesa de Para $ Pes ee că el ă vede aşa cu ă văd eu, a d că l ps tă de agreet, spuse doaa de Guera tes cu pr v rea totodată elacol că, odestă ş l gu ş toare care se părea cea a er tă ca să pară alt îel decît o îfăţ şase Elst r $ Acest portret u trebu e să d splacă doae de Gallardo, spuse ducele $ Petru că u se pr cepe î p ctură ? îtrebă pr c pesa de Para care şt a că doaa de Guerates îş d spreţu a espus vara Dar e o fee e foarte buă, u aşa ? Ducele adoptă u aer de adîcă u re $ Dar u vez , Bas , că pr c pesa îş bate joc de t e (pr c pesa c u se gîdea la ua ca asta) Şt e tot atît de b e ca ş dueata că Gallardoette este o

99

bătrîă ură doaa de Guerates, al căre vocabular de ob ce ărg t la toa te aceste expres vech era savuros ca acele felur de îcare pe care le 1 poţ descoper î cărţ le desfătătoare ale lu Pap lle, dar care î real tate au ajus atît de rare, î care pel teaua, utul, sosul, carea de pateu sît autet ce, u coportă c u aestec ş ch ar ude se aduce sarea d laşt le sărate d Bretage : după accetul, după alegerea cuv telor, se s ţea că tee ul coversaţ e ducese zvora d rect d Guerates Ducesa se deo sebea î această pr v ţă foarte ult de epotul e Sa t Loup, ăpăd t de atîtea de ş expres o ; cîd te frîta de le lu Kat ş ostalg le lu Baudela re, e greu să a scr fraţuzeasca ferecătoare a lu He r c al IVlea, astfel îcît îsăş pur tatea l bajulu du cese era u se de ărg re ş că î ea tel geţa ş ses b l tatea răăseseră îch se or căror outăţ A c îcă sp r tul doae de Guerates î plăcea toca petru că d această pr c ă, putuse păstra acea v goare seducătoare a trupur lor lăd oase pe care c o, gîd re stov toare, c o gr jă orală sau o tul burare ervoasă au alterat o Sp r tul e , de o for aţ e atît de ater oară sp r tulu eu, era petru e ech valetul a ceea ce ofer se ersul fetelor d ca badă de pe alul ăr Doaa de G'ra tes î oferea, doest c tă ş rob tă de aab l tate, de respectul faţă de valor le sp r tuale, eerg a ş farecul ue fet ţe crude d ar stocraţ a de l gă Cobray care, îcă d cop lăr a e , călărea, frîgea şalele p s c lor, scotea och epur lor ş aşa cu răăsese o floare de v rtute, ar f putut, îtr adevăr avea aceleaş elegate, cu puţ a a îa te, să f e cea a străluc toare etresă a pr c pelu de Saga Dar era capab lă să îţeleagă ceea ce căutase î ea Ͷ farecul uelu Guerates Ͷ ş puţ ul pe care l găs se, u rest prov c al d Guerates Legătur le oastre erau îtee ate pe o eîţelegere care u putea îtîrz a să se a feste îdată ce oag le ele, î loc să se adreseze fee relat v super oară ce se credea că este, sar îdrepta spre altă fee e tot atît de ed ocră ş răs pd d acelaş farec volutar Neîţelegerea atît .))

de f rească ş care va dă u totdeaua ître u tîăr v sător ş o fee e de lue, dar care l tulbură adîc, t p a recuoscut îcă atura facultăţ lor lu de ag aţ e ş u sa reseat la decepţ le de eîlă turat pe care trebu e să le îcerce î tovărăş a f ţe lor, ca la teatru, î călător e ş ch ar î dragoste Doul de Guerates spuîd (urare la spara ghelul lu Elst r ş celu ce fusese serv t după pu ul ͣa la f ac ere") că sparaghelul verde care creşte î aer l ber, cu spue cu atît haz autorul desfătător care seează E de Clerotuoerre ͣare r g d tatea pres oată a fratelu său", ar trebu îcat cu ouă: ͣCe place uora d splace altora, ş vers", răspuse doul de Breaute î prov c a Cato d Ch a u ţ se poate ofer u ospăţ a ales decît ouă de gagur putrez te dea b elea Doul de Breaute, autorul uu stud u asupra Moro lor apărut î , 4 u frecveta decît soc etatea cea a ar stocrat că, dar d rîdur le e ua pe ce ce aveau oarecare fa ă de tel geţă Astfel îcît recuoştea după pr ezeţa lu , cel puţ stăru toare, la o fee e, dacă aceasta avea u salo Pret dea că u poate su fer luea ş îcred ţa î parte pe f ecare ducesă că căuta tovărăş a toca d pr c a sp r tulu ş a fru useţ e uoate erau cov se de spusele lu Or de cîte or se resea, cu oartea î suflet, să se ducă la o are serată la pr c pesa de Para, le covoca pe toate ca să dea curaj ş apărea astfel ua î jlocul uu cerc t Petru ca reputaţ a lu de telectual să suprav eţu ască ode tăţ sale, apl cîd uete ax e d sp r tul Guerat lor, pleca îtovărăş t de doae elegate să facă lug călător şt ţ f ce î epoca balur lor, ş cîd u sob, pr urare o persoaă fără s tuaţ e îcă, îcepea să frecveteze tot locul, desfăşura o îcăpăţîare feroce ca să u vrea săl cuoască, ca să u se lase prezetat Ura lu îpotr va sob lor decurgea d sob sul său, dar î făcea să creadă pe a v , ad că pe toată luea, că u este sob Ͷ Babal şt e totdeaua tot ! exclaă doaa de Guerates Găsesc ferecătoare ţara î care vre să f s gur că lăptarul tău îţ v de ouă putrede de a b .)$

eîea, ouă d aul coete Mă văd de pe acu îu du ezul de pî e us cu ut urebu e să spu că la ătuşa Madele e (do şoara de V llepar s s), se îtîplă să se servească lucrur putrez te, ch ar ouă (ş cu doaa d'Arpajo protesta), ͣDar b e, Ph l , şt tot atît de b e ca ş e, pu ul e deja î ou Nu şt u cu de sît atît de cu te să rez st acolo Nu e o oletă, c u coteţ, dar cel puţ u e d cat î eu B e că aţ fost alaltă er la c ă, s a serv t rea de a c d fe c ' Navea aerul uu serv c u de asă, c a u u serv c u de cotag oş ! îtr adevăr, Norpo s îp se cred ţa pîă la ero s : a serv t îcă o dată ! $ Cred că va văzut la ea î z ua cîd a avut e ş rea aceea faţă de doul Bloch (poate ca să dea uu ue zrael t u aer a stră , doul de Guerates u prouţă d ftogul d Bloch ca u c ca u î l ba geraă) care spusese despre u şt u ce poet că este subl î zadar Chtellerault î sfărîa t b a lu Bloch, acesta u îţelegea ş credea că lov tu r le de geuch ale epotulu eu se adresau ue t ere fee care şedea l p tă de el (A c doul de Guer ates se ca îbujora) Nu ş dădea seaa că o pl c t sea pe ătuşa oastră cu ͣsubl ele" sale date, vre , atăle Pe scurt, ătuşa Madele e care u ş ţ e l ba î buzuar, a răspus : ͣIa ascultă, doule, ce a păstraţ atuc petru doul de Bossuet ?" (Doul de Guerates credea că î faţa uu ue celebru, doul urat de o part culă erau pr f rea lucrur lor ͣvech reg ") îţ veea săţ plăteşt locul $ Ş cea răspus acest do Bloch, îtrebă doaa de Guerates d strată, care, l ps tă de or g al tate î acel oet, crezu că e b e să cop eze prouţarea geraă a soţulu e $ Ah ! te as gur că doul Bloch a spălat put a ş a aleargă îcă ! $ Ba da, î aduc foarte b e a te că v a vă zut î z ua aceea, î spuse pe u to apăsat doaa de Guerates, ca ş cu d partea e această a t re avea ceva care ar f trebu t să ă ăgulească ul t La ătuşa ea e totdeaua foarte teresat La ult a serată la care toca v a tîl t, vrea să vă îtreb

502

dacă acel do bătrî care a trecut pe lîgă o u era Frafo s Coppee urebu e să cuoaşteţ toate uele, î spuse ea cu o v d e s ceră pe relaţ le ele po et ce ş de aseeea d aab l tate faţă de e, ca să acorde a ultă vază î och v taţ lor e uu t ăr atît de pr ceput î l teratură A îcred ţat o pe ducesă că u deoseb se c o f g ură celebră la serata doae de V llepar s s ͣCu, î spuse fără să ch bzu asc doaa de Guerates, ărtur s d pr aceasta că respectul pe carel purta l teraţ lor ş d spreţul e de lue erau a superf c ale decît spuea ş poate ch ar decît credea, cu ! u erau scr tor ar ? Mă u ţ , erau totuş atîtea capete caragh oase !" Î aducea b e a te de seara aceea, d pr c a uu c det cu totul eîseat Doaa de V llepa r s s îl prezetase pe Bloch doae Alphose de Rot sch ld, dar caaradul eu u auz se uele ş cre zîd că are a face cu o bătr ă eglezoa că ca ebu ă, u răspuse decît pr oos labe cuv telor prol xe ale foste fruuseţ , cîd doaa de V llepar s s, pre zetîdo altcu va rost o*e data aceasta foarte răsp cat : baroaa Alphose de Rotsch ld Atuc trară pe e aşteptate î arterele lu Bloch ş deodată atîtea de le gate de l oaele ş de prest g ul care ar f trebu t să f fost subîpărţ te cu prudeţă, îcît parcă pr o lo v tură la ă sau o cogest e la cap ş exclaă î pre zeţa aab le bătrîe : ͣDacă aş f şt ut î" exclaaţ e a căre stup d tate îl îp ed case să doară opt z le A cest cuvît al lu Bloch era puţ teresat, dar î a ducea a te de el ca o dovadă că ueor î v aţă, sub per ul ue eoţ excepţ oale, oul spue ce gî deşte

$ Cred că doaa de V llepar s s u e absolut orală, spuse pr c pesa de Para care şt a că luea o frecveta pe ătuşa ducese ş petru că, dator tă celor spuse de aceasta, îş dădea seaa că putea vorb l ber Dar doaa de Guerates, eavîd aerul că ͻsprobă, ea adăugă : $ Dar î acest grad, tel geţa şterge or ce $ Vă faceţ despre ătuşa ea deea care ş o fa °e îdeobşte luea, răspuse ducesa, ş care, î fod, .)

e falsă E toca ceea ce spuea Mee, u a tîr z u ca er (Ea se îroş , ,o a t re ecuoscută e î uez och A presupus că doul de Charlus o rugase să ă poftească să u a v , aşa cu ă ru gase pr Robert să u ă duc la ea A avut pre s a că roşeaţa ducelu Ͷ de alt ter de eîţeles pe tru e Ͷ cîd vorb se u oet de fratele său pu tea f atr bu tă acele aş cauze) Săraa ea ătuşă Ͷ va păstra reputaţ a ue fee d vech ul re g , a ue ţ ulu toare ş a ue destrăbălăr eîfrîate Nu ex stă o tel geţă a burgheză, a ser oasă, a ştearsă; va trece drept protectoarea artelor, ceea ce vrea să spuă că a fost aata uu are p ctor, dar care a putut so facă să îţeleagă vreodată ce este u tablou ; ar î ce pr veşte v aţa e , departe de a f o destrăbălată, îtradevăr ăscută petru căs c e, era atît de cojugală 1 , îcît eput du ş păstra soţul, care era de alt ter o caal e' a avut c odată o legătur ă pe car e să o f luat î ser os ca ş cu ar f fost o legătură leg t ă, c^ aceleaş suscept b l tăţ , aceleaş î , aceeaş f del tate Vă rog să costataţ că ueor sît cele a s cere, de fapt sît a ulţ aaţ decît soţ cosolab l $ uotuş , Or ae, gîdeştete toca la cuatul du tale Palaede, de care vorbeşt ; u ex stă aa tare care să poată v sa să f e plîsă cu a fost plîsă b ata doaă de Charlus $ Ah ! răspuse ducesa, rog pe alteţavoastră să îgăduîască să u f u îtoca de părerea e Nu pla ce or cu să f e plîs î acelaş ch p, f ecare are prefe r ţele lu : Ͷ I sfîrş t, a îch at u adevărat cult după oartea e E adevărat că se fac ueor , petru orţ , lucrur pe care u le a f făcut petru ce v

Ͷ Ma îtî , răspuse doaa de Guerates, pe u to v sător care cotrasta cu teţ a e glueaţă, te duc la îorîtarea lor, ceea ce u fac c odată cu ce î v aţă ! Doul de Guerates pr v cu u aer glueţ pe doul Breaute ca ş cu ar f vrut să l provoace să rîdă de sp r tul ducese Dar, î sfîrş t, ărtur sesc s cer, ură doaa de Guerates, că felul î care aş !)

f u plîsă de u bărbat pe care l aş ub u este acela al cuatulu eu Faţa ducelu se îtuecă Nu plăcea ca soţ a lu săş dea părer aladala, a ales asupra doulu de Charlus ,Eşt d f c lă Regretul său a ed f cat pe toată luea", spuse el pe u to băţos Dar ducesa avea cu soţul e acel so de îdrăzeală a îblîz tor lor sau a celor ce tră esc cu u ebu ş care u se te săl aţîţe : $ E b e, u, ce vre , e ed f cator, u spu u, se duce î f ecare z la c t r să povestească cîţ usaf r a avut la prîz, o regretă eor, dar ca pe o vară, ca pe o bu că, cape o soră Nu e, u dol u de soţ E adevărat că erau do sf ţ , ceea ce pr ă acestu dol u o pecete deoseb tă (Doul de Guerates, pl ct s t de trăcă tul soţ e sale, aţ tea asupră cu o ob l tate îgroz toa re, şte och îcărcaţ ) Nu vreau săl vorbesc de rău pe b e tul Mee, care î treacăt f e spus, u era l ber astă seară, e ferecător, are o g găş e, o ă cu u au îdeobşte bărbaţ Mee e o ă de fee e ! $ Ceea ce spu e absurd, îtrerupse cu v o c ue do ul de Guerates, Mee are c fee esc, e u e a bărbat decît el $ Dar u spu c decu că ar f efe at ue rog să îţeleg cel puţ ceea ce spu Ah ! îdată ce vre să te at g de fratele lu , a foc, adăugă ea, îtorcîduse ´spre pr c pesa de Para , $ Lucru foarte drăguţ, foarte îcîtător de auz t N c u e a fruos decît do fraţ care se ubesc, spuse pr c pesa de Para, cu ar f spus ulţ oae d popor, căc poţ aparţ e ue fa l pr c are pr sî ge ş , pr sp r t, ue fa l foarte populare $ De vree ce vorbea de fa l a du tale, Or ae, spuse pr c pesa, l a văzut pe epotul du tale Sa t Loup ;; cred că vo a săţ ceară u serv c u Ducele de Guerates îş îcrută spr ceaa de Iup ter Cîd u plăcea să facă u serv c u, u vo a ca soţ a lu şă se îsărc eze cu el, şt d că ar îsea acelaş lucru ş că ce cărora ducesa ar f obl gată să l Ͷî ceară lar îscr e î deb tul cou al perech , ca ş cu ar f fost sol c tat de soţ

Ͷ De ce u l a cerut ch ar el ? îtrebă ducesa, a stat a c două ore, er , ş ua Duezeu şt e cît a pu .).

tut f de pl ct cos Nu ar f a stup d decît altul, dacă ar f avut, ca atîţ a oae de lue, tel geţa de a şt să răîă prost Dar toca această spo ală de şt ţă e îgroz toare Vrea să a bă o te desch să desch să or căru lucru pe care ul îţelege îţ vorbeşte de Maroc, e îgroz tor $Nu vreau să se a îtoarcă î Maroc d pr c a Rachele , spuse pr c pele de Fo x $Dar de vree ce sau despărţ t, îtrerupse doul ´de Breaute $Sa despărţ t atît de puţ , îcît a găs t o acu două z le î garso era lu Robert, ş vă îcred ţez că avea aerul uor oae certaţ , răspuse pr c pele de Fo x căru a î plăcea să răspîdeasca toate zvour le care far f putut face pe Robert să scape o căsător e ş care de alt ter putea f zădăr c tă pr reluăr le ter tete ale ue legătur care luase cu adevărat sfîrs t $Rachel a vorb t de dueavoastră, o văd ue or trecîd d eaţa pe Chaps Elysees, e u so de eva porată, cu spueţ dueavoastră, ceea ce u ţ o descopc ată, u so de ͣDaă cu cael ", b eîţele? Ja f gurat (Acest d scurs l tura pr c pele Vo care ţ ea să a bă aerul că e la curet cu l teratura fraceză ş cu f eţele par z ee) $E toca î legătură cu Marocul exclaă pr c pesa, prof tîd repede de pr lejul aceste adăug r $Ceo f vrîd î legătură cu Marocul ? îtrebă cu sever tate doul de Guerates ; Or ae u poate ab solut c î această pr v ţă, ş el şt e prea b e ! Ͷ´ Crede că a vetat strateg a, ură doaa de Guer ates, apo îtrebu ţează şte cuv te pos b le cîd vorba de lucrur le cele a ărute, ceea ce ul îp ed că să facă greşel î scr sor le sale Ma z lele trecute a spus că a îcat şte cartof ş că a găs t pos b l tatea să îch r eze o lojă $Vorbeşte lat eşte, exagera ducele $Cu, lat eşte ? îtrebă pr c pesa $Pe cuvîtul eu de ooare ! Doaa ăre decît so îtrebe pe Or ae dacă exagerez $Da, doaă, a z lele trecute a spus îtro s gură frază, d tro dată : ͣNu cuosc p ldă a eoţ O' ată de ( + repet fraza alteţe

506

voastre, petru că după douăzec de îtrebăr ş fcîdl apel la (£ arh ajus s o recost tu , dar Robert _a dat druul fără să a răsufle, ab a a putea deoseb dacă cupr de ceva lat ească ea, avea aerul uu persoaj d ) * uotul se referea la oartea îpărătese Austr e ! $ *| pr c pesa, ce f ţă fere cătoare era $ Da, răspuse ducesa, ca ebuă, ca esăbu tă, dar era o fee e foarte buă, o ebuă drăguţă foarte aab lă, a îţeles c odată de ce u ş a cupărat o datură care să ţ ă, a e se despr dea totdeaua îa te dea sfîrş frazele ş era s l tă să le îtrerupă ca să o îgh tă $ Rachel a vorb t de dueavoastră, a spus că Sa tLoup var adora, var prefera ch ar e , î spuse pr c pele Vo, î t p ce îca îtoca ca u căpcău cu teul rue ş al căru rîs ecote t î descoperea toţ d ţ $ Dar atuc trebu e să f e geloasă pe e ş să ă urască, a răspus $ N c decu, a vorb t foarte b e de duea voastră Aata pr c pelu de Fo x poate ar f a ge loasă dacă var prefera e Nu îţelegeţ ? Dacă vreţ să plecă îpreuă, vă vo expl ca totul $ Nu, u pot, ă duc la d oul de Charlus la ora usprezece $ Ia te u tă, a rugat er să c ez la el ast"seară, dar să u v după usprezece fără u sfert Dacă ţ eţ să vă duceţ la el, ve ţ cel puţ cu e pî la Coe d a Fraceză, veţ f î per fer e, spuse pr c pele care credea fără îdo ală că aceasta îsea ͣî aprop ere" sau poate ch ar ͣî cetru" Dar och să d lataţ pe faţa lu grasă, fruoasă ş roş e î sp rară teaă ş a refuzat, spuîd că u Pr ete avea să v ă să ă a Acest răspus u se Părea j g tor Fără îdo ală că pr c pelu î făcu altă ! pres e, căc u s a a adresat c odată

Ͷ urebu e să ă duc să o văd pe reg a Neapolulu , supărată trebu e să f e, î spuse sau cel puţ â părut că spusese pr c pesa de Para Căc cuv tele e îr ajuseseră ca edesluş te pr tre cele a apro ce

.)ö

p ate pe care le adresase totuş foarte îcet pr c pele Vo care fără îdo ală se teea să u f e auz t de doul de Fo x, dacă ar f vorb t a tare $ Ah ! u, răspuse ducesa, cred că u e de loc supărată $ De loc ? Iţ plac totdeaua extreele, Or ae, spu se doul de Guerates reluîduş rolul de faleză ca re, opuîduse talazulu , îl s leşte săş aruce a sus paaşul de spuă $ Bas şt e îcă a b e decît e că spu ade vărul, răspuse ducesa, dar se crede obl gat săş a aere severe d pr c a prezeţe dueavoastră ş se tee că vaş scadal za $ Oh ! u, te rog, exclaă pr c pesa de Para, tel îduse ca u cuva d cauza e să se deatureze î trucîtva aceste ercur ferecătoare ale ducese de Gu erates, acest fruct opr t d care c ch ar reg a Su ed e avusese îcă dreptul să guste $ Dar a răspus ch ar lu , cu î spuea cu u aer tr sf ş baal : Dar reg a e î dol u ; care e cauza supă răr ajestăţ voastre ? ͣNu e u dol u are, e u dol u l c', u dol u foarte c, e vorba de sora ea" Este ade vărat că e îcîtată, Bas şt e prea b e, e a v tat la o petrecere ch ar î ac eeaş z ş a dat două perle Aş vrea să p ardă cîte o soră î f ecare z ! Nu plîge oartea sor e rîde de ea cu hohote Spue pesee ca Robert că î sfîrş t u a şt u, adăugă ea d odest e, deş şt a prea b e De alt ter , doaa de Guerates făcea ua î această pr v ţă u sp r t, ş uul d cele a aa poda, căc reg a Neapolulu , ca ş ducesa d'Aleco, de cedîd ş ea îtru ch p trag c, avea ă buă ş a' plîs s cer pe a e Doaa de Guerates cuoşt ea prea b e pe ob lele suror bavareze, ver şoarele e , ca să goreze acest lucru : $ A f vrut să u se a îtoarcă î Maroc, spuse pr c pesa de Para apucîd d ou uele lu Robert pe care l ît dea fără să vrea doaa de Guerates ca o îă de ajutor Cred căl cuoaşteţ pe geeralul de Motserfeu l $ Foarte puţ , răspuse ducesa, care era foarte bua pr eteă cu acest of ţer Pr c pesa expl că ce dorea Sa t .),

L p ͣDoae, dacă îl văd, se poate îtîpla săl îtîl esc", răspuse ducesa ca să u a bă aerul că refuză ş relaţ le e cu geeralul de Mohtserfeu l parcă se răr se ră de cîd era vorba să ceară ceva Această es guraţă ul ulţu pe duce care, îtrerupîdu ş soţ a : $Şt b e că a săl vez , Or ae, spuse el ş apo _a a cerut două lucrur pe care u ţ lea făcut Soţ a ea are a a să f e aab lă, ură el d ce î ce a fur os, ca să o s lească pe pr c pesă săş retragă cererea fără ca să se puă la îdo ală aab l tatea ducese ş pe tru ca doaa de Para să puă aceasta pe seaa pro pr ulu său caracter pl de toae Robert poate să obţ ă ce vrea de la Motserfeu l Dar cu u şt ce vrea, for ulează cererea pr o , petru că şt e că u este alt ch p ca lucrul să u reuşească Or ae a cerut prea ulte serv c lu Motserfeu l O ouă cerere a e acu, e l ot v so refuze $Oh ! î aceste cod ţ , e a b e ca ducesa să u a facă c, spuse doaa de Para $F reşte, îche e duce e $B etul geeral, ar a căzut î aleger , spuse pr c pesa de Para, ca să sch be coversaţ a $Oh ! u e lucru grav, e ua a şaptea oară, spuse ducele care f d el îsuş s l t să reuţe la pol t că, gus ta îdeajus succesele electorale ale altora $Sa cosolat, vrîd să facă îcă u cop l soţ e sale $Cu ! b ata doaă de Motserfeu l e arăş îsăr c ată ? exclaă pr c pesa $Des gur, răspuse ducesa, e de alt ter s gurul 1 î care b etul geeral a dat c odată greş Ma tîrz u a îcetat să f u ereu v tat, f e u f a cu cîteva persoae, la acele ese a căror usaf r ro îch pu se altădată ca pe apostol d Sfîta Ca Pel Se aduau îtradevăr acolo ca pr creşt , u tura ca să îpartă o hraă ater ală de alt ter de l c oasă, dar îtru so de C ă soc ală ; astfel îcît îtr u uăr redus de c e a as lat cuoşt ţa tu turor pr ete lor af tr o lor e , pr ete cărora ă Prezetau cu o uaţă de buăvo ţă atît de prouţată ´ Joc de c uv t e : î s ea ă s ec t or ş r ot u j r e

509

^ca pe c eva pe care d totdeaua l ar f preferat, îcî rtu era uul care să u f crezut că e ecuv c os cu du cele ş cu ducesa dacă ar f dat u bal fără să ă facă sf f gurez pe l sta v taţ lor lu , ş t p ce bea uul d v ur le Yque pe care le ascudeau p v ţele Guer aţ lor, savura ortola găt ţ după felur te reţete î toc te ş od f cate cu gr jă de duce uotuş , cel ce luase loc de a ulte or la asa st că, u trebu a să ă îce eapărat ortola U vech pr ete a doulu ş doae de Guerates veeau să vadă după c ă ͣca scob toarea" ar f spus doaa Swa, fără să f e aş teptaţ ş luau ara o ceaşcă de cea de te la lu le saloulu celu are, vara u pahar de orajadă î îtu er cul colţulu d grăd a dreptugh ulară î aceste v z te de după c ă, care aveau loc î grăd ă, e u cuoscuse vreodată la ͣGueraţ altceva decît orajada, care avea u caracter oarecu r tual A adăuga alte răcor toare ar f îseat să deaturez trad ţ a, după cu u are foburgul Sa tGera u a era uul dacă, era îsoţ t de o coed e sau de uz că urebu e să f cos derat că v ua Ͷͻ ch ar dacă ar f fost c c sute de persoae Ͷ să fac o v z tă pr c pese de Guerates de p ldă Iflueţa ea fu ad rată, petru că a reuş t să pu să se adauge orajade o ca rafă de zeaă de c reş coapte, de pere coapte D pr c a asta, a pr s duşă e pe pr c pele d'Agr gete care, ca toţ oae l ps ţ de ag aţ e, dar u de zgîr ce e, se uează de băutura pe care o be ş ţ cer vo e să servească ş e puţ Astfel îcît, de f ecare dată, pr c pele d'Agr gete, scăzîdu porţ a, î str ca plă cerea Căc această zeaă de fructe u e c odată ser v tă î cat tate destul de are ca să te răcorească N c u pl ct seşte a ult dec t această traspuere î gust, a culor uu fruct, care copt ar da îapo spre ao t pul flor lor îpurpurat ca o l vadă pr ăvara, sau color ş proaspăt ca zef rul sub po fruct fer , zeaa se lasă sorb tă ş pr v tă p cătură cu p cătură, ş doul d'Agr gete ă îp ed ca regulat să ă satur de ea Fă ră să ţ ă seaa de aceste copotur , orajada trad ţ e Petrecere (egl) .$)

lă dă u e ca ş cea ul de te Sub aceste fore coue, u este a puţ adevărat că cou uea soc ală avea totuş loc Fără îdo ală că ş î această pr v ţă, pr e te doulu ş doae de Guerates ră ăseseră, cu îch pu se la îceput, or cu a deoseb ţ decît ar f îdeat să cred îfăţ şarea lor aăg toare Mulţ bătrî veeau să pr ească la ducesă, îpreuă cu băutura esch bată, o îtîp are adesea destul de puţ aab lă Dar u d sob s, e îş ş f d de u rag căru a e u era super or ; c d dragoste de lux ; poate că le plăcea luxul, dar î cod ţ soc ale a ărute ar f putut cuoaşte u lux spled d, căc aceleaş ser soţ a îcîtătoare a uu f ac ar foarte bogat ar f făcut or ce ca să a bă la vîător le ulu toare pe care le orga za t p de două z le petru regele Spa e Refuzaseră totuş ş ve seră la îtplare să vadă dacă doaa de Guerates este acasă N c u erau s gur să găsească acolo părer cu totul aseăătoare cu ale lor sau set ete deoseb t de călduroase ; doaa de Guerates făcea ueor asupra afacer Dreyfus, as'upra Republ c , asupra leg lor at rel g oase, sau ch ar cu juătate de voce asupra lor îş le, o seaă de reflecţ pe care trebu au să se prefacă cu că u le bagă î seaă Fără îdo ală, dacăş păstrau acolo tab etur le, o făceau d cauza educaţ e raf ate a cuoscătorulu ode de lucrur alese, d cauza cuoaşter depl e a desăvîrş te ş cele d tî cal tăţ a căr soc ale, cu gust fa l ar, l şt tor ş gustos, fără aestec, edres, a căre or g e ş stor e o cuoşteau tot atît de b e ca ş aceea oare leo servea, răîîd astfel a ͣob l " î aceasta pr v ţă decît şt au îtîplarea făcu ca pr tre aceşt v z tator cărora lea fost prezetat după c ă, să se afle Ş geeralul de Motserfeu l de care vorb se pr c pesa de Para ş despre care doaa de Guerates, deş era uul d ob şu ţ saloul u e , u şt a că avea să v ă ' acea seară Se plecă î faţa ea, auz du uele, Ca Ş cu aş f fost preşed tele Cos l ulu super or de r azbo Crezuse că ducesa aproape că refuzase săş recoade epotul doulu de Motserfeu l ua d Pr c a ue eserv ab l tăţ fuc are, petru care ducele era ca ş cîd era vorba de sp r t, dacă u de dragoste, a

511

copl cele soţ e sale Ş vedea î asta o d fereţă cu atît a v ovată cu cît se păruse că îţelesese d cele cîteva cuv te care scăpaseră pr c pese de Par a, că postul lu Robert era pr ejd os ş că era prudet să f e utat îtraltul Dar a revoltat adevărata rău tate a doae de Guerates, ,cîd pr c pesa de Para propuîd sf oasă să vorbească ea îsăş ş pe seaa e cu geeralul, ducesa făcu tot ce fu cu put ţă ca să o abată de la hotărîrea e $ Doaă, exclaă ea, Motserfeu l are c u so de trecere c de putere î oul guver Ar f o lo v tură î vît $ Cred că s ar putea să e audă, îgîă pr c pesa poft do pe ducesă să vorbească a îcet Ͷ: Alteţavoastră să u se teaă de c, e surd tu, spuse fără să coboare glasul ducesa, pe care geeralul o auzea foarte b e

Ͷ F dcă sît cov să că doul de Sa tLoup u e îtru loc prea_s gur, spuse pr c pesa ´Ͷ Ce vreţ , răspuse ducesa, e î s tuaţ a tuturor, cu deoseb re că el a cerut să se ducă acolo Apo , u, u, e pr ejd os ; altfel vă rog să credeţ că aş avea gr jă Iaş f vorb t lu ´ Sa t^Joseph î t pul c e E ult a fluet ş are o putere de ucă ! Vedeţ , a ş ple cat De alt ter , ar f a puţ del cat decît cu acesta care toca are tre f I Maroc ş care a vrut să le ceară utarea ; ar putea ob ecta acest lucru De vree ce alteţavoastră ţ e eapărat, vo vorb cu Sa t Joseph dacăl văd, sau cu Beautre ll s Dar dacă u văd, să ul plîgeţ prea ult pe Robert N sa expl cat a z lele trecute î ce loc se află Nu cred că î altă parte ar putea f a b e $ Ce floare fruoasă, a văzut c odată ua a fruoasă, ua dueata, Or ae, a aseeea u ! spuse pr c pesa de Para, care de teaă ca u cuva geeralul de Motserfeu l să o f auz t pe ducesă, îcercă să sch be coversaţ a A recuoscut ua d platel e pe care Elst r le p ctase î faţa ea $ Sît îcîtată că vă place ; sît uate, pr v ţ cal c ul lor de cat fea ov ; dar, aşa cu se poate ît pla ş uor persoae foarte fruoase ş foarte b e îbră cate, au u ue foarte urît ş ros urît C u toate aces

512

tea, î plac ult Dar ceea ce e ca supărător, e că vor ur Ͷ Dar sît puse î glastre, u sît flor tă ate, spuse pr c pesa $ Nu, răspuse ducesa rîzîd, dar e tot ua, de vre e ce sît şte doae Sît u so de plafe î care doaele ş do u cov eţu esc pe aceeaş tulp ă Eu sît ca ce ce au o căţea M ar trebu u bărbat pe tru flor le ele Altfel u vo avea pu ! $ Ce lucru cur os Dar atuc , î atură $ Da, sît uele secte care ş au sarc a să j locească uta, parcă ar f vorba de şte suvera , pr procură, fără ca logod cul ş logod ca să se f văzut vreodată De aceea vă jur că recoad serv torulu eu să puă plata la fereastră cît a ult cu put ţă, cîd spre curte, cîd spre grăd ă, î ădejdea că va ve secta d spesab lă Dar asta u poate f decît d îtîplare Gîd ţ vă, ar trebu ca ea să f v z tat toc a o persoaă de aceeaş spec e ş de alt sex ş să trea că pr gîd să v ă să depuă cărţ de v z tă la o aca să Pîă acu a ve t, cred că plata ea tot a e deă de a dobd u pre u de v rtute, ărtur sesc că aş prefera a ultă destrăbălare Iată, ca acel copac fruos d curte, care va ur fără cop , petru că e o spec e foarte rară pe eleagur le oastre I cel pr veş te pe el, e dator a vîtulu să opereze îperecherea, dar z dul e ca îalt $ îtradevăr, spuse doul de Breaute, ar f tre bu t săl coborîţ ua cu cîţ va cet etr , ar f fost de ajus Sît operaţ pe care trebu e să şt să le fac Parfuul de va l e care î resa uata îgheţată pe care eaţ serv to ad eaor , ducesă, se trage d tr o plată căre a se spue va l er Ea produce flor î ace laş t p ascul e ş fe e, dar u so de perete tare, aşezat ître ele, îp ed că or ce cou caţ e De aceea, u se puteau obţ e c odată fructe pîă î z ua cîd u tîăr egru ăscut î sula Reu o, u t Alb s, ceea ce î treacăt f e spus e foa rte hazl u cîd e vorba de u egru, deoarece îseaă alb, a avut deea dea pue î legătură orgaele despărţ te pr aju torul uu c vîrf $ Babal, sîteţ d v , şt ţ de toate, exclaă ducesa 33 Ͷ Guer ates

513

$ Dar dueata îsăţ , Or ae, a îvăţat o sea ă de lucrur de care c avea habar, spuse pr c pesa $ Vo ărtur s al tete voastre că Swa a vor b t totdeaua ult de bota că Ueor , cîd e pl ct sea prea ult să érge la vreu cea sau la u at eu, pleca la ţară ş arăta căsător extraord are ître flor , ceea ce e cu ult a auzat decît căsător le d tre oae , fără za afet, fără b ser că N avea c odată t pul să e duce prea dep arte Acu, cîd sa vetat autoob lul, ar f uat D păcate, ître t p, el îsuş a făcut o căsător e ult a u toare ş care îgreu ază totul Ah ! doaă, v aţa e u lucru îgroz tor, îţ petrec t pul făcîd lucrur ce te pl ct sesc, ş cîd cuoşt d îtîplare pe c eva cu care a putea să te( duc să vez lucrur teresate, trebu e să se îsoare aşa cu s a îsurat Swa Itre reuţarea la pl băr le bota ce ş obl gaţ a de a frecveta o per soaă dezoorată, a ales ce a d tî d cele două pa coste De alt ter , la ura ure , u ar f ecesar să erg atît de departe Parese că pîă ş ' î bucăţ ca ea de grăd ă se petrec, î pl ă z , a ulte lucrur e cuv c oase decît oaptea î Bo s de Bouloge ! Dar asta u se observă petru că ître flor lucrur le se petrec foarte lese, vez o că ploa e portocal e sau o uscă foarte prăfu tă care ş şterge p c oruşele sau a u duş îa te dea tra îtro floare Ş totul e cosuat ! $ Ş scr ul pe care e pus ă plata e uat, cred că e î st l Ep re, spuse pr c pesa care ef d la cu ret cu lucrăr le lu Darw ş a uraş lor să u prea desluşea îţelesul gluelor ducese $ Nu aşa că e fruos, sît îcîtată că place doa e , răspuse ducesa E u exeplar uat Mărtur sesc că a adorat todeaua st lul Ep re, ch ar atuc cîd u era la odă î aduc a te că la Guerates ă ocăr se soacra ea petru că poruc se să f e coborîte d pod toate ob lele spled de î st l Ep re pe care Bas le oşte se de la rudele sale Motesqu ou, ş a ob lat cu ele ar pa î care ocu a Doul de Guerates sur se urebu a totuş să ş f adus a te că lucrur le se petrecură î cu totul alt ch p Dar gluele pr c pese des Laues î legătură cu prostul gust al soacre sale f d trad ţ oale î scurtul

51

răst p c t pr c pele fusese îdrăgost t de soţ a lu , dra goste sale petru cea dea doua î suprav eţu se u oare care d spreţ petru fer or tatea de sp r t a cele d tî , d spreţ de alt ter îb at cu ultă dragoste ş ult respect lea au acelaş fotol u cu îcrustăr de Wedgwood, e foarte fruos, dar îl prefer pe al eu, spuse ducesa cu acelaş aer de epărt re ca ş cu ar f posedat c ua d aceste ob le, recuosc de alt ter că e au şte lucrur uate pe care u le ave Pr c pesa de Para tăcea Ͷ Să f e oare adevărat, alteţavoastră u le cuoaşte colecţ a ? Oh ! ar trebu eapărat să v ă o dată cu e E ua d u le Par sulu , parcă ar f u uzeu v u Ş cu această propuere era ua d îdrăzel le cele a Guerates ale ducese , petru că lea erau î och pr c pese de Para şte ad evăraţ uzurpator , f ul lor purtîd ca ş e t tlul de duce de Guastalla, doaa de Guerates strecurîdo astfel, u se opr (căc dragostea pe care o purta propr e sale or g al tăţ îtrecea ´ î aseeea ăsură d fereţa pe care o purta pr c pese de Para) să aruce şte pr v r auzate ş surîzătoare asupra celorlalţ usaf r , care se strădu au să rîdă î acelaş t p sper aţ , uaţ ş a cu seaă îcîtaţ la gîdul că erau artor ͣult e " a Or ae ş ar putea so povestească ͣcaldă îcă" Nu erau decît pe juătate ulu ţ , şt d că ducesa era ob şu tă să u facă caz de toate prejudecăţ le Courvo s er lor petru u succes î v aţă a ost ş a plăcut Nu îpăcase ea î cursul acestor d ură a pe pr c pesa Math lde ş pe ducele d'Auale, care a scr s propr ulu frate al pr c pese fa oasa scr soare : & u $££u+]Dar pr c p răîîd curajoş ch ar î cl pa î care parcă ar vrea să u te acest lucru, ducele d'Auale ş pr c pesa Math lde se s ţ ră atît de b e la doaa de Guerates, îcît se duseseră î ură uul la altul, euâcea îsuş re de a u ta trecutul pe,care a doved to Ludov c al XVIIIlea cîd îl luă de stru pe Fouche care votase oartea fratelu său Doaa de Guerates făurea acelaş pro ect de aprop ere ître pr c pesa Murat ş reg a Neapo .$.

lulu Pîă atuc , pr c pesa de Para părea tot atît de îcurcată cu ar f putut f oşte tor coroae Ţăr lor de Jos ş a Belg e , respect v pr c pele d'Orage ş du cele de Brabat, dacă c eva ar f vrut să le prez te pe doul de Ma lly Nesle, pr c pe d'Orage, ş pe doul de Charlus, duce de Brabat Dar a îtî ducesa, pe care Swa ş doul de Charlus (deş acesta era hotă rît să goreze pe soţ lea) o făcuseră cu are greu tate săl placă st lul Ep re exclaă : $ Doaă, s cer vorb d, u pot spue ce fruoa se vă vor părea ! Mărtur sesc că st lul Ep re a pre s oat totdeaua Dar, la soţ lea, acolo, parcă ar f o haluc aţ e Acest so , cu să vă spu, de reflexus al exped ţ e d Eg pt, ş apo acea îtoarcere a at ch tăţ , toate ob ectele astea care e ăpădesc casele, sf cş ca re se aşază la p c oarele fotol lor, şerp care se îcolăcesc pe cadelabre, o uză ur aşă careţ ît de o că făcl e î ch p de îcălz toare sau care e otată, î t hă, pe că ul tău ş ş reazăă cotul de pedula ta, apo toa te lăp le pope ae, patur le c ca şte vapoare ca re parcă au fost găs te pe N l ş d care te aştepţ să vez v du^se u Mo se, acele care roae at ce care galopează lugul eselor de oapte $ Nu prea sta cood î ob lele Ep re, îdrăz pr c pesa $ Nu, răspuse ducesa, dar î place, adăugă ea stă ru d cu u surîs, să stau cood pe aceste j lţur de aho îbrăcate cu cat fea roş e sau cu ătase verde I place acea l psă de cofort a războ c lor care se ulţuesc cu scauul urul ş îăuchează fasc ş strîg laur î jlocul saloulu celu are Vă as gur că la soţ lea, u te gîdeşt o cl pă la ch pul î care sta , cîd vez î faţa ta o praat e de V ctor e p ctată, frescă, pe perete Soţul eu va găs că u sît buă re gal stă, dar sît foarte ecofor stă, şt ţ , vă as gur că la aceşt oae reuşesc săţ placă toţ ace N, toate al b ele Doae, de vree ce sub reg a fost răsfă ţaţ o buă bucată de vree î pr v ţa glor e , aceşt războ c care se îtorceau cu atîtea cuu îcît le pu eau pîă ş pe braţele fotol lor, găsesc că lucrul are oarecare ş c ! Alteţavoastră ar trebu să v e !

516

$Doae, dacă sîteţ de părere, spuse pr c pesa, dar se pare că u va f prea uşor $Dar doaa va vedea că totul se va araja foarto b e Sît oae foarte cusecade, u sît şte proşt A duso la e pe doaa de Chevreuse, adăugă ducesa cuoscîd puterea exeplulu , a fost îcîtată F ul e ch ar plăcut Ceea ce vo spue u prea e cuv c os, adăugă ea, dar are o oda e ş a al es u pat î care a vrea să dor Ͷ fără el ! Lucru ş a puţ cuv c os, a dus săl văd odată cîd era bolav ş culcat Ală tur de el, pe speteaza patulu , este sculptată o lugă s reă lug tă, îctătoare, cu o coadă de s def ş care ţ e î îă u so de lotus Vă îcred ţez, adăugă doa a de Guerates îcet du ş deb tul ca să scoată îcă a b e î ev deţă cuv tele pe care avea aerul că le odelează cu o şcare a buzelor e fruoase, cu fuselajul î lor e l ug ş expres ve, î t p ce aţ tea asupra pr c pese o pr v re bldă, ţeapăă ş adîcă, îct, îpreuă cu oraetele î foră de fruză de pal er ş coroaa de aur de alătur , era eoţ oat ; e toca arajaetul d u £de Gustave Moreau (Alteţavoastră cuoaşte cu s guraţă această capodoperă) Pr c pesa de Para care gora pîă ş uele p c torulu , făcu şcăr v olete cu capul ş sur se cu rîvă ca săş a feste ad raţ a petru acest tablou Dar tes tatea ce sale u reuş să îlocu ască acea lu ă care stăru e absetă d och oştr atît t p cît u şt despre ce se vorbeşte $Cred că e u bă at fruos ? îtrebă ea $Nu, căc are aerul uu tap r Och sît oarecu ace a a ue reg e Hortese petru abajur Dar s a gîd t pesee că poate ar f r d col petru u bărbat să desfăşoare această aseăare, îcît ea se p erde î obraj lustru ţ care dau u aer ca de aeluc îţ da seaa că lustrag ul trebu e să treacă î f ecare d eaţă Pe Swa, adăugă ea, aducîd ar vorba de patul tîărulu duce, l a zb t aseăarea aceste s ree cu de Gustave Moreau Dar de alt ter , adăugă ea pe u to a v o ş totuş ser os ca să pro 517

voace a are haz, u trebu e să e face gr j , că:' era vorba doar de u gutura , ar tîărul e săătos tu $ Se spue că e sob ? îtrebă doul de Breaute cu u aer răuvo tor, apr s ş aşteptîd î răspus a ceeaş prec z e ca ş cu ar f spus : ͣM s a spus că ar avea ua patru degete la îa dreaptă, e adevă rat ?" $ D o a, e, uu răspuse doaa de Guer ates cu u surîs de o blîdă dulgeţă Poate e o dee, sob î apareţ ă, petru că e foarte tîr, dar ar ra să f e î real tate, căc e prea tel get, a dăugă ea, ca ş cu, după părerea e , ar f ex stat vreo copat b l tate ître sob s ş tel geţă E f , la văzut ş hazl u, spuse ea rîzîd cu u aer laco ş cuoscător ca ş cu a ş da părerea că c eva e hazl u ar f cerut au te expres de vesel e sau ca ş cu ş ar f a t t î acea cl pă de gluele ducelu de Guastalla Cu de alt ter , u e pr t, acest so b s areNpr lejul să se a feste, ură ea fără se gîdească că u dădea astfel are curaj pr c pese de Para $ Mă îtreb ce va spue pr c pele de Guerates, dacă află că a dus la ea Ͷ Cu, exclaă cu o v o c ue extraord ară du cesa, şt ţ că toca o a cedat lu G lbert (ea se ca a aar astăz ) o oda e îtreagă de joc î st l Ep re pe careo avea de la o ou u ou ş care e o uăţ e ! Navea loc a c , ude totuş găsesc că sar f potr v t a b e decît la el E u luert de toată fruuseţea, juătate etrusc, juătate eg ptea

Ͷ´ Eg ptea ? îtrebă pr c pesa căre a cal tatea de etrusc u spuea a c Ͷ Doae, cîte puţ d aîdouă, Swa e spuea asta, el a expl cat, şt ţ doar că sît o b ată eşt utoare Apo , î fod, doaă trebu e să ăr tur sesc că Eg ptul d st lul Ep re are c o legă tură cu Eg ptul autet c, c roa lor cu roa , c Etrur a lor ͻ Ͷ Adevărat, spuse pr c pesa Ͷ Des gur că u, e ca ş ceea ce trecea drept costu Ludov c al XVlea sub al do lea Iper u, î t ereţea 518

Ae de Mouchy sau a ae scupulu ostru Br gode Ad eaur Bas vă vorbea de Beethove N sa cîtat a z lele trecute ceva foarte fruos de el, ca rece ş î care e o teă rusească E eoţ oat cîd te gdeşt că el credea că bucata avea ceva rusesc La fel p ctor ch ez au crezut că l au cop at pe Bell De alt ter , ch ar î aceeaş ţară, or de cîte orî c eva pr veşte lucrur le îtr u ch p oarecu ou, patru sfertur d lue u desluşesc c d ce vrea să îse'e acel lucru Patruzec de a sît cel puţ ecesar ca şl desluşească $ Patruzec de a , exclaă pr c pesa îspă î tat $ Des gur, ură ducesa, adăug d d ce î ce a ult cuv telor (care erau aproape cuv tele ele, căc toca e sese î faţa e o părere aseăătoare), gra ţ e prouţăr e , ech valetul a ceea ce cîd e vorba de l terele t păr te se uesc ͣcurs ve", e ca u so de pr d v d ' zolat al ue spec care u ex stă îcă ş care va şua, u d v d îzestrat cu u fel de pe care spec a oeească d t pul său u l posedă Nu ă pot c ta c decu, petru că, d po tr vă, a festăr le teresate, or cît de o ar f fost, au plăcut totdeaua îcă de la îceput Dar î sfîr ş t, a z lele trecute a fost cu area ducesă la Lu vru, a trecut pr faţa x de Maet A cu e u se a ră de ea Are aerul ´ că e p ctată de Igres ' Ş ua Duezeu şt e cîte lăc a trebu t să frîg petru acest tablou care u place tot, dar care de buă seaă e de c eva Poate că locul lu u é toca la Luvru $ Marea, ducesă e 'săătoasă ? îtrebă pr c pesa de Para, care era cu ult a ob şu tă cu ătuşa ţarulu decît cu odelul lu Maet $ Da, a vorb t de dueavoastră î fod, ură ducesa care ţ ea la deea e , este adevărat, aşa cu spue cuatul eu Palaede, că ître t e ş or care altul se r d că z dul ue l b stră e De alt ter , recuosc că lucrul acesta u e a valab l petru e ca petru G lbert Dacă vă auză să vă duceţ la soţ lea, sîteţ ult prea tel getă ca să faceţ 519

×

ca faptele dueavostră să atîre ceea ce ar putea să g dească acest b et o, care e o făptură scupă ş ev ovată, dar care are, î sfîrş t de d altă lue Mă s t a aproape, a cosîgeaă cu v z t ul eu, cu ca e , decît cu oul acesta care se gîdeşte tot t pul la ce ar f spus luea sub F l p cel îdrăzeţ sau Ludov c cel Gros Gîd ţ vă că atuc cîd se pl bă la ţară, dă la o parte ţăra cu u aer blaj , cu bastoul, spuîd ͣHa de, plecaţ oj c lor !" Sît î fod tot atît de u tă cîd î vorbeşte ca ş ' cu aş auz că se adresează statu le de pe jvech le or te got ce Deş această p atră v e e vărul eu, ea î s p ră', teaă ş a decît u s gur gîd, săl las î Evul Med u al lu Cu această excepţ e, recuosc că a asas at c odată pe e $ uoca a c at cu el la doaa de V llepar s s, spuse geeralul, dar fără să surîdă ş c să adere la gluele ducese $ Doul de Norpo s era acolo ? îtrebă pr c pele Vo, care se gîdea ereu la Acade a de Şt ţe Mo rale $ Da, spus geeralul Ch ar a vorb t de îpăra tul dueavoastră $ Se pare că îpăratul W lhel e foarte tel get, dar u place p ctura lu Elst r Nu spu asta îpo tr va lu , răspuse ducesa, îpărtăşesc felul său de a vedea Deş Elst r a făcut u portret fruos Ah ! ul cuoaşteţ ? Nu seaăă cu e, dar e cur os E teresat î t pul pozelor A făcut d e u so de bătrîă Asta tă ,( de Hal^ Cred că cuoaşteţ aceste lucrur subl e, ca să adojbt o expres e scupă epotulu eu, spuse ducesa îtor cîduse spre e ş şcă uşor evata ul e de pee egre Ma ult decît dreaptă pe scauul e , ea îş aruca cu obleţe capul pe spate, căc deş era totdeaua cocoaă are, ca făcea pe cocoaa are A răspus că fusese cîdva la Asterda ş la Haga, dar că t pul eu f d ăsurat ş ca să u Ie aeslee pe toate, lăsase Haarleul la o parte ' Ͷ Ah ! Haga, ce uzeu ! exclaă doul de Guer ates Ia spus că ad rase fără îdo ală À .+)

4ude Vereer Dar ducele era a pu ţ cult de cît orgol os De aceea se ulţu să răspudă c u aer suf c et, ca or de cîte or se vorbea de o o peră d tru uzeu, sau de Salo ş el uş aducea a te : ͣDacă era de văzut, a văzuto !" Ͷ Cu aţ călător t î Olada ş u vaţ dus la Haarle, exclaă ducesa Dar ch ar dacă aţ f avut decît u sfert de oră, trebu a să f văzut tablour le lu Hals Aş spue bucuros că c eva care u le ar putea vedea decît de la îălţ ea ue per ale de trava fără să se oprească, dacă ele ar f expuse afară, ar trebu să desch dă och foarte ar Aceste cuv te au d splăcut, căc dovedeau că u cuoaşte ch pul î care se alcătu esc î o pres le art st ce ş petru că îseau că och ul ostru este î acest caz u s plu aparat de îreg strare' care a stataee Doul de Guerates, fer c t că soţ a lu î vorbea cu atîta copeteţă de sub ecte care ă teresau, co tepla vest ta e prestaţă, asculta ce spuea de Fratz Hals ş ş spuea : ͣE foarte tare î toate uîărul eu v tat îş poate spue că are î faţa lu o doaă de altădată î toată accepţ a cuvîtulu , căre a u se a găseşte az pereche" Aşa î vedea pe aîdo scoş d acel ue Guerates î care, od oară, îch pu a ducîd o v aţă de ecoceput, acu aseeea celor lalţ bărbaţ ş celorlalte fee , îtîrz d doar puţ asu pra cotepora lor lor, ca atîtea căs c d foburgul Sa tGera î care fee a a avut arta să se oprească la epoca de aur, ar bărbatul eorocul să coboare la vîrsta grată a trecutulu , ua răîîd îcă Ludov c al XVlea cîd soţul este popos Ludov c F l p Faptul că doaa de Guerates seăa cu alte fee fusese a îtî petru e 6 decepţ e ş era aproape, pr reacţ ue, cu ajutorul atîtor v ur bue, o îcîtare U Do Jua de Austr a, o Isabelle d'Este, pe care s tuă î luea uelor, cou că atît de puţ cu stor a cea are ca ş d recţ a Mesegl se cu d recţ a Guerates Isabelle d'Este a fost fără 'îdo ală î real tate 0 pr c pesă foarte ărută, seăîd cu acelea care u obţ eau sub Ludo v c al XlVlea c u rag deoseb t la curte Dar, pă 521

rîdu se de o eseţă u că ş , pr urare, co parab lă, o putea cocepe de o proporţ e a că decît el, astfel îcît o c ă cu Ludov c al XlV lea sar părea că oferă a oarecare teres, cîtă vree î Isabella d'Este a crede că, pr tro îtîl re su praaturală, vede cu och oştr o ero ă de roa Dar, după ce stud do pe Isabella d'Este, traspla tîdo cu răbdare d această lue feer că î aceea a stor e , a costatat că v aţa, gîdul e , u coţ c d acea c udăţe e ta c ă pe care eo sugerase v uele e , după cosuarea aceste decepţ , sîte espus de recuoscător aceste pr c pese că a avut despre p ctura lu Matega cuoşt ţe aproape deopo tr vă cu acelea, pîă atuc d spreţu te de o ş pe ca re lea f cos derat, cu ar f spus Fraşo se, a prejos de oY ce, ale doulu Lafeestre După ce urca se îălţ le acces b le ale uelu Guerates coborîd versatul lăutr c al v eţ ducese , îcerca, găs d î el uele de alt ter fa l are, al lu V ctor Hugo, al lu Fratz Hals, ş , d păcate, al lu V bert, aceeaş rare pe care o îcearcă u călător, după ce a ţ ut seaa ca săş îch pu ască c udăţe a oravur lor d tr o vale sălbatecă d Aer ca Cetrală sau d Afr ca de Nord, de depărtarea geograf că, de c udăţe a uelor, de floră, descoper d, după ce a străbătut o perdea de aloeş ur aş sau de arbor orţ , şte locu tor care (ueor ch ar î faţa ru elor uu teatru roa aau a ue colue îch ate Veere ) sît pe cale să [c tească sau Ô½ Deş atît de departe, atît d'e zolată, atît de super oară burghezelor culte pe care le cuoscuse, cultura s lară pr care doaa de Guerates se strădu se, fără teres, fără ot v de ab ţ e, să coboare la velu l celor pe care u le va cuoaşte c odată, avea caracterul er tuos, aproape eoţ oat d pr c ă că era ut l zab lă, al ue erud ţ î ater e de at ch tăţ fe c ee la u bărbat pol t c sau la u ed c Ͷ Vaş f putut arăta, î spuse cu aab l tate doaa de Guerates vorb du de Hals, pe cel 1

.++

uraged de Volta re

a fruos după cu pret d u , pe care l a oş te t de la u văr gera D păcate era ͣîfeudat" î castel, u cuoaşteţ această expres e, ş c eu, a dăugă ea cu acea îcl are de a face glue (pr care se credea oderă) pe seaa ob ce ur lor vech , dar de care era atît de coşt et ş de puter c legată ͣSît ulţu tă că aţ văzut tablour le ele de Elst r, dar ăr tur s esc că aş f fost ş a ulţu tă dacă vaş f putut face oorur le tabloulu eu de Hals, ale a celu tablou « straş c »" $ îl cuosc, spuse pr c pele Vo, e acela a l a relu duce de Hessa $ îtoca , fratele său sa îsurat cu ver şoara ea, spuse doul de Guerates, ş de alt ter aa lu era vară pr ară cu aa Or ae $ Dar î ceea cel pr veşte pe doul Elst r, adău gă pr c pele, aş îgădu să spu că, fără să a vreo părere asupra operelor sale pe care u le cuosc, ura cu carel urăreşte îpăratul u se pare că ar trebu reţ ută îpotr vă îpăratul e de o te l geţă ea poe tă $ Da, a c at de două or cu el, o dată la ă tuşa ea Saga, altă dată la ătuşa ea Radz w ll, ş trebu e să ărtur sesc că l a găs t c udat Nu l a găs t s plu ! Dar are ceva auzat, ceva ͣdobîd t^ (spuse ea despr zîd acest cuvît) ca pe o garoafă verde, ad că ceva care ă ră ş d splace espus, ceva care e de rare că a putut să l facă, dar care sît de părere că ar f putut tot atît de b e să u l f făcut Nădăjdu esc că u vă ͣj gesc" $ îpăratul e de o tel geţă ea poe tă, ur ă pr c pele, ubeşte cu pas ue arta ; are î ater e de artă u gust fa l b l, u se îşeală c odată ; dacă u lucru e fruos, îl recuoaşte îdată ca atare ş l urăşte dacă u place ceva, u îcape îdo ală că este u lucru excelet ! uoată luea surîse

Ͷ Mă l şt ţ , spuse ducesa Ͷ Să aseu cu plăcere ^pe îpărat, ură pr c pele care eşt d să rostească cuvîtul arheolog (ad că .+

aşa cu sar f scr s eolog) u p erdea c odată pr lejul să se slujească de el, cu u bătrî arheolog (ş pr c pele spuea arşeolog) pe care la cuoscut la Berl Bătrîul arşeolog plîge î faţa vech lor o uete as r ee´'ͻtOar dacă e vorba de u ouet oder trucat, dacă u e cu adevărat foarte vech , u plîge Atuc , dacă vre să şt dacă o p esă arşeolog că e cu adevărat veche, o prez ţ bătrîulu arşeolog Dacă plîge, p esa e cupărată petru uzeu Dacă och să răî uscaţ , o tr ţ îapo egustorulu ş Ͷ1 urăreşt petru fals E b e, or de cîte or c ez la Potsda, toate p esele despre care îpăratul î spue : ͣPr c pe, trebu e să o vedeţ , e pl ă de ge u", au otă ca să ă feresc să ă duc să o văd, ar cîd îl aud tuîd îpotr va ue expoz ţ , alerg să o v z tez îdată ce este cu put ţă Ͷ Doul de Norpo s u e oare petru o apro p ere aglofraceză ? îtrebă doul de Guerates Ͷ La ce var sluj ? îtrebă cu u aer î acelaş t p r tat ş ş ret pr c pele Vo, care u putea sufer pe eglez Sît atît de proşt Şt u prea b e că u var putea da vreu ajutor l tar Dar poţ or cu să judec după prost a geeral lor lor Uul d pr ete e a stat de curîd de vorbă cu Botha, şt ţ , căpete a boer lor ½ î spuea,: ͣO arată ca asta e îspă îtătoare I ubesc de* alt ter pe eglez , dar, î sfîrş t, gîd ţ vă că sît doar u ţăra ş a burdu ş t î toate luptele Iar î cea d ură, cu ă co pleşea u uăr de duşa de douăzec de or supe r or, î t p ce ă preda petru că era evo t, tot a găs t jlocul să a fac două de pr zo er ! Asta sa îtîplay petru că era doar o căpete e de ţăra , dar dacă bec l ăşt a ar trebu să se ăsoare cîdva cu o arată europeaă, treur petru e gîd dute la ce sar îtîpla !" De altfel aveţ decît să vedeţ că regele lor, pe carel cuoaşteţ ca ş e, trece drept o are î Agl a 1

Boer (bur ) colo oladez d sudul Afr c care au luptat îpotr va Agl e petru depedeţa lor .+*

Ab a asculta aceste poveşt de so ul acelora pe care doul Norpo s le stor sea tat ; ele u aduceau c v săr lor care plăceau; ş ch ar dacă ar f pose dat îsuş r le de care erau l ps te, ar f trebu t să f e de o cal tate a exc tată, astfel îcît v aţa ea lău tr că să se f putut trez î aceste ore cîd locu a î ep dera ea, î părul eu b e p eptăat, î p ep tarul căăş ele, ad că acolo ude u putea î cerca c d ceea ce era î v aţa ea, plăcere $ Ah ! u sît de părerea dueavoastră, spuse doaa de Guerates care găsea că pr c pele ger a este l ps t de tact, găsesc că regele Edouard e fer ecător, atît de s plu, ş cu ult a f decît s ar crede Ş reg a este, ch ar acu, tot ce cuosc a fruos pe lue $ Dar, doaă ducesă, spuse pr c pele aţîţat ş care uş dădea seaa că d splăcea, dacă pr c pele de Galles ar f fost u s plu part cular, ar f fost club care să ul f îdepărtat d rîdul ebr lor să ş e u s ar f îvo t să dea î a Reg a e îcî tătoare, peste ăsură de blîdă ş ărg tă Dar î sfîrş t, e ceva supărător î această pereche regală care e l teralete îtreţ ută de supuş e , care pue pe seaa ar lor f ac ar evre toate cheltu el le pe care ar trebu să le facă ea, ş î sch b î ueşte baro eţ E ca pr c pele de Bulgar a $ E vărul ostru, spuse ducesa, e pl de duh $ E ş vărul eu, spuse pr c pele, dar u sît de părere că ar f u o de spravă Nu, ar trebu să vă aprop aţ de o , e cea a are dor |ţă a îpăratulu , dar vrea ca aprop erea să v ă d ă ; spue : vre o strîgere de îă, u u s gur sch b de salutur ! Astfel veţ f de eîv s Ar f a pract c decît apro p erea aglofraceză pe care o propovădu eşte doul de Norpo s $ Şt u căl cuoaşteţ , î spuse ducesa de Guer ates, ca să u ă lase î afara coversaţ e Aducî du a te de doul Norpo s spusese că a avut aerul de a vo să sărut îa, gîd duă că, fără îdo ală, povest se acest lucru doae de Guera tes ş că, î or ce caz, u putuse să vorbească despre .+.

e decît cu răutate, deoarece, cu toată pr ete a pe care o purta tat , u şovă se să ă facă atît de r d col, a făcut ce ar f făcutu o de lue U 6 de lue ar f spus că l detestă pe doul de Norpo s ş că la făcut să s tă acest lucru ; ar f spus ua ca asta ca să a bă aerul că este pr c a volutară a cle vet r lor abasadorulu , care ar a f fost decît şte represal c oase ş teresate A spus, d potr vă, că, spre arele eu regret, cred că doul de Norpo s u ţ e la e ͣVă îşelaţ , î spuse doaa de Guerates Ţ e foarte ult la duea voastră Puteţ săl îtrebaţ pe Bas Dacă se spue despre e că sît prea aab lă, el u e aab l Vă va spue că u la auz t c odată pe doul de Nor po s vorb d de c eva a drăguţ decît de duea voastră Iar î ult ul t p, a vrut să vă ofere u loc uat, la ster Cu a şt ut că sîteţ bolav ş u aţ putea să l pr ţ , a avut del cateţea să u vorbească de bua lu teţ e, c ăcar cu tatăl du eavoastră, pe carel aprec ază espus de ult" Do ul de Norpo s era ult ul de la care aş f aşteptat vreu serv c u Adevărul este că f d batjocor tor, ba ch ar destul de răuvo tor, ce ce se lăsaseră îşelaţ , ca e, de apareţele sale de SfîtLudov c îpărţ d' dreptatea sub u stejar, de flex u le voc sale uşor îdu oşate care eşea d gura sa ca prea aro oa care parcă ş pusese a î spusele sale Aceste cle vet r e î l egătur ă cu e , ve d d partea uu o ćare parcă ş pusese a î spusele sale Aceste cle vet r erau destaj de frecvete la el Dar ele ul î p ed cau să a bă s pat , să laude pe ce la care ţ ea s să placă să se arate serv ab l cu e Ͷ Nu ă ră că vă aprec ază, î spus e doa a de Guerates, e tel get Ş îţeleg prea b e, adăugă, ea petru ce lalţ ş făcî d aluz e la u pro ect de căsător e pe carel gora, că ătuşa ea care ul auză prea ult oa aată bătrîă î pare ut lă, ca soţ e ouă De alt terL/Cred că u a este de ult t p aată, ea esîe d ce î ce a b ser coasă BoozNorpo s poate spue ca î versur le lu V ctor Hugo : .+/

&À ( - - $ ( - + îtradevăr, b ata ea ătuşă este ca art şt de avagardă care au lov t toată v aţa lor î Acade e ş care, la bătrîeţe, îş îtee ază ca lor Acade e ; sau ca ace răspop ţ careş cofecţ oează o rel g e per soală Atuc , era a b e să ş păstrez e rasa sau să u se îcurce Ş c e şt e, adăugă ducesa cu u v sător, poate o face î vederea văduv e N c u e a tr st decît dol ul pe care ul poţ purta Ͷ Ah ! dacă doaa de V llepar s s ar ajuge doa r,a de Norpo s, cred că vărul ostru G berr s ar î bolăv , spuse geeralul de Sa tJoseph Ͷ Pr c pele de Guerates este ferecător, dar e îtradevăr foarte legat de chest u le de aştere ´ ş de et chetă, spuse pr c pesa de Para A fost să petrec două z le la el la ţară, î t p ce, d eoro c re, pr c pesa era bolavă Era îsoţ tă de M cuţa (porecla doae , d'Huolste , petru că era eoră) Pr c pele a ve t să ă aştepte la capătul peroulu , a ofer t braţul ş se făcea că o vede pe M cuţa A urcat la catul îtî pîă la trarea î saloae ş , cîd a ajus acolo, dîdu se la o parte ca să ă lase să trec, a spus : ͣAh ! buă z ua doaă d'Huolste s" (î spue totdeaua ua aşa, de cîd cu d vorţul e ) r prefăcîduse că o zăr se ab a atuc pe M cuţa, ca să arate că u trebu a să v ă să o salute jos Ͷ Nu ă ră de loc Nu e evo e să vă spu, spu se ducele care se credea extre de oder, d spreţu tor a ult ca or care altul cîd era vo rba de obîrş e ş ch ar republ ca, că a ulte de coue cu vărul eu Doaa poate să ş dea seaa că e îţe lege aproape î toate pr v ţele ca z ua cu oaptea Dar trebu e să spu că* dacă ătuşa ea sar ăr ta cu Norpo s, aş f ăcar odată de părerea lu G lbert Să f fata lu Flor od de Gu se ş să fac aseeea căsător e, ar îsea, cu se spue, să rîdă pîă ş curc le, ce vreţ să a z c ?´´ (Aceste d ură cuv te 1 De ultă vree, Doae, aceea cu care a dor t, a părăs t culcuşul eu petru al tău !

.+ö

×

pe care ducele le prouţa îdeobşte, î jlocul ue fraze, erau a c cu totul ut le Dar s ţea o evo e eîcetată să le spuă, care l ar f făcut să le trîtească la sfîrş tul ue per oade dacă u leâr f găs t î altă parte loc Asta era petru el pr tre altele,, ca o probeă de etr că) Notaţ , adăugă el, că fa l a Norpc s este o fa l e de get lo cusecade, de ea bu $ Ascultă, Bas , u face săţ baţ joc de G lbert ca să vorbeşt ca el, spuse doaa de Guerates pe tru care ͣso ul" ue obîrş u a puţ decît acela al uu v se îtee a îtoca , ca ş î och pr c pelu ş ducelu de Guerates, pe vech e Dar a puţ s ceră decît vărul său ş a f ă decît soţul e , ţ ea cîd vorbea să u des tă sp r tul Gueraţ lor ş d spreţu a ragul ch ar dacă l ar f c st t pr fap tele e $ Dar u cuva sîteţ ver ? îtrebă geeralul de Sa tJoseph M se pare că Norpo s să căsător se cu o La Rochefoucauld $ N c decu, î felul acesta Ea era d sp ţa du c lor de La Rochefoucauld, b u căea este d aceea a duc lor de Doudeauv lle E ch ar bu ca lu Edouard Coco, bărbatul cel a îţelept d fa l e, răspuse ducele care avea părer ca superf c ale despre îţelep c ue, ş aîdouă sp ţele u s au a îrud t de la Ludov c al XlVlea ; ar f o rubede e ca de departe Ͷͻ Ia te u tă, ce teresat, u şt a, spuse gee ralul

Ͷ De alt ter , ură doul de Guerates,' cr^d ͻcă aa lu era sora ducelu de Motorecy ş se ăr tase a îtî cu u La uour d'Auvprge Dar cu aceşt Motorecy ab a sît Mot orecy, ar aceşt La uour d'Auverge'u sît î c u ch p La uour d'Auverge, u văd că asta ar f a portat că se trage d Sa tr a lles, ş cu o sîte uraş acestu a î l e d rectă La Cobray era o stradă Sa tra lles la care u ă gîd se c odată, ş care ducea d Breto er e î l'O seau Cu Sa tra lles, acest to varăş al Ioae d'Arc, căsător duse cu o Guerates, .+,

troduse î această fa l e co tatul de Cobray, arca lu îpărţea î patru părţ blazoul fa l e Guerates î jocul, v tral ulu d b ser ca Sa t H la re A revăzut treptele de gres e egr coasă, î t p ce, graţ e ue odulaţ , acest ue de Guerates reveea pe toul u tat î care l auzea od oară, atît de deoseb t de acela î care îsea pe af tr o aab l la care c a astăseară Nuele de ducesă de Guerates era petru e u ue colect v, u petru că î stor e pr aduarea tuturor fee lor carel purtaseră, dar ş dea lugul scurte ele t ereţ care văzuse suprapuîdu se de pe acu ua î această s gură ducesă de Guerates atîtea fee deoseb te, f ecare d spărea cîd urătoarea dobîd se destulă cos steţă Cuv tele u sch bă atîtea se f caţ t p de veacur , sch bă î tea oastră uele, î răst pul cîtorva a Meor a şî a oastră u sît destul de ar ca să poată f cred c oase Nave destul loc, î tea oastră actuală, ca să păstră orţ alătur de ce v Sîte s l ţ să costru pe ceea ce a precedat ş pe care u l găs decît la îtîplarea ue săpătur de so ul acele a pe care o real zase u ele Sa tra lles A găs t ut l să expl c toate astea ş ch ar ceva a îa te, ţ se pl c t erăspu zîd cîd doul de Guerates î spusese : ͣNu cuoaşteţ sătucul ostru ?" Poate că şt a ch ar căl cuoştea ş u a stăru d buă cr eşter e Doaa de Guerates ă trez d rever a ea Ͷ Găsesc că toate astea sît d cale afară de pl c t coase Ascultaţ , la e u e totdeaua aşa are pl c t seală Nădăjdu esc că veţ a ve la c ă, ca o co pesaţ e, de data aceasta fără geealog e, î spuse du cesa cu juătate voce capab lă să îţeleagă geul far eculu pe carel putea găs la ea ş să a bă u l ţa de a place ua ca u erbar pl de plate de odate , Ceea ce doaa de Guerates credea că aă gea aşteptarea era d potr vă, ceea ce la sfîrş t Ͷ căc ducele ş geeralul cot uară să vorbească geealo Ͷ Guerates

529

g e Ͷ î salvă seara de o decepţ e desăvîrş tă Cu să u f îcercat ua pîă acu ? F ecare d v taţ la c ă, acoper d cu uele ta c sub carel cuoscu se ş l v sase ua de la depărtare, u trup ş o tel geţă aseeea sau fer oare acelor pe care cu oştea, î dăduse pres a de plată vulgar tate pe care o poate da trarea î portul daez Elseeur or căru c t tor îfr gurat al lu Halet Fără îdo ală, a ceste reg u geograf ce ş acest trecut vech care le îpodobea uele cu codr ş cu clopot ţe got ce, le foraseră îtro oarecare ăsură faţa, sp r tul ş pre judecăţ le, dar u dă u au î ele decît aşa cu dă u eşte cauza î efect, ad că poate că tel geţa le putea despr de lese, dar u erau îtru c ses b le a g aţ e ͻ Ş aceste prejudecăţ de od oară rest tu ră deodată pr ete lor doulu ş 'doae de Guerates poez a lor p erdută F reşte, oţ u le posedate de ob l ş care fac d e l teraţ , et olog şt l be , u a cu v telor, c a uerelor (ş ua î coparaţ e cu e d a gorată a burghez e , căc dacă la ed ocr tate e gală u cred c os va f a capab l săţ răspudă ceva despre l turgh e decît u l ber cugetător, î sch b u arheolog at cler cal va putea adesea să arate parohu lu său'tot ce este î legătură cu îsăş b ser ca acestu a), aceste oţ u , dacă vre s ă e ărg la adevăr, ad că la sp r t, c ăcar aveau petru aceşt ar se or farecul pe care lar f avut petru u burghez Poate că şt a a b e decît e că ducesa de Gu se era pr c pesă de Cîeves, d'Orleas, de Porc e etc, dar cuoscuseră, ch ar îa tea apestor urr e, faţa ducese de Gu se, pe care de acu îa te l ogl dea acest ue Eu îcepuse cu zîa, ch ar dacă ea trebu a să p ară curîd ; e cu fee a î fa l le burgheze, vez scîduse ueor geloz dacă sora ez ă se ăr tăîa tea cele a vîrst ce Astfel luea ar stocrat că1 , a Courvo s er lor , dar a ales a Gueraţ lor, îş reducea ăreţ a ob l ară u a la şte s ple super or tăţ cas ce, î v rtutea ue cop lăr pe care o cuoscuse a îtî (care cost . )

tu a î och e s gurul e farec) î cărţ ualle at des Reaux are oare aerul că vorbeşte de Guer aţ î loc de Roha, cîd povesteşte cu o văd tă ul ţu re că doul de ^[îueeee str ga fratelu său : ͣPoţ tra a c , a c u e Luvrul !" ş spuea, despre cavalerul de Roha (petru că era f ul atural al du celu de Clerot) : ͣEl, cel puţ este pr ţ !" S gu rul lucru care a îh t î această coversaţ e este v că a văzut că poveşt le absurde î legătură cu fer ecătorul areduce oşte tor de Luxebourg găseau crezare î acest salo, ca ş la caaraz lu Sa tLoup Hotărît, era o ep de e care poate va dura ua do a , dar care cupr dea pe toţ Sau reluat aceleaş false poveşt ş l sau adăugat altele A îţeles că îl saş pr c pesa de Luxebourg, avîd aerul că ş apără epotul, fur za are ca săr atace Ͷ Naveţ dreptate, luîdu apărarea, î spuse doul de Guerates, aşa cu î spuea Sa tLoup Iată, să lăsă la o parte pîă ş părerea rudelor oastre, care e ua ă ! Vorb ţ cu serv tor lu de el, care sît de fapt oae care e cuosc cel a b e Doa a de Luxebourg dăduse pe cul său egru epotu lu său Negrul s a îtors plîgîd : ͣMare duce bate la e, eu u caal e, are duce rău, e îcîtător" Ş pot vorb î cuoşt ţă de cauză, e u văr al Or ae De altfel u pot spue de cîte or , î această seară, a auz t cuv tele de văr ş vară Pe de o parte, do ul de Guerates, aproape la f ecare ue care se uostea, exclaa : ͣDar e u văr al Or ae !" cu aceeaş bucur e cu care u o care sa p erdut îtro pădure, c teşte la capătul a două săgeţ aşezate î ses cotra r u pe o placă d catoare ş urate d e o c fră foarte că î loetr : Belvedere Cas rPer er" ş ͣCro x ! u GradVeeur", ş îţelege pr aceasta că e pe druul bu Pe de altă parte, aceste cuv te de văr'ş ver şoară érau îtrebu ţate cu o teţ e cu totul alta (care r ăcea a c excepţ e de abasadoarea uurc e , care ve se după c ă Măc ată de ab ţ e odeă ş îz es trată cu o reală tel geţă as latoare, ea îvăţa cu aceeaş 531

uşur ţă stor a retrager celor Zece sau pervers uea sexuală la păsăr N ar f fost cu put ţă să o pr z cu vreo greşeală î legătură cu cele a recete lucrăr gerae, f e că tratau %spre ecoo e pol t că, despre ebu e, despre d fer tele fore ale oa e , sau despre f lozof a lu Ep cur Era de alt ter o fee e pr ejd oasă de ascultat, căc plut d ereu î eroare, îţ desea drept fee foarte uşoare acelea de o v r tute fără pr haă, te sfătu a să te păzăşt de u do îsufleţ t de teţ le cele a corecte, ş stor sea poveşt care parcă eşeau d tro carte, u d pr c a ser oz tăţ , c a everos lulu lor I această epocă era puţ pr tă Frecveta t p de cîteva săptî fee cu totul străluc te, cu ducesa de Guerates, dar îdeobşte răăsese, pr forţa lu crur lor, î ce pr veşte fa l le foarte ob le, la şte sp ţe obscure pe care Gueraţ u le a frecvetau Ea ădăjdu a să a bă î totul aerul că e pr tă î lue, c tîd cele a ar ue de oae puţ pr ţ care erau pr ete e Nua decît, doul de Guerates, crezîd că este vorba de oae care c ează adesea "a el, treura vo os regăs duse pr tre cuoscuţ ş scotea str gătul de ral ere : ͣDar e u văr al Or ae ! îl cuosc ca pe buzuarul eu Locu eşte î Vaeau Maa lu era do şoara D'Uzes" Abasadoarea era obl gată să ărtur sească cu căş scosese p lda d rîdul uor a ale a c îcerca săş aprop e pr e te de ace a a doulu de Guerates, ajugîdu l pe acesta pe cale ocol tă : ͣŞt u prea b e ce vreţ să spueţ Nu, u sît aceşt a, c şte ver de a lor" Dar această frază de reflex arucată de b ata abasa doare exp ra foarte repede Căc doul de Guerates, dezaăg t, răspudea : ͣAtuc u văd la c e faceţ aluz e" Abasadoarea u răspudea c, căc cu oştea totdeaua ua ͣver " acelora care ar f tre bu t, ş adesea aceşt ver c u se îrudeau Apo , deosebea d partea doulu de Guerates u flux ou de : ͣDar e o ver şoară dea Or ae ", cuv te care parcă îfăţ şau petru doul de Guerates, î f e care d frazele sale, aceeaş ut l tate ca uele ep tete . +

coode, petru poeţ lat , petru că le fur zau u dact l sau u spodeu petru hexaetrele lor Cel puţ exploz a : ͣDar e vara Or ae ", s a părut foarte f resc apl cată pr c pese de Guerates, care era îtradevăr rudă foarte aprop ată a ducese Abasadoarea avea aerul că plăcea această pr c pesă, î spuse î şoaptă : ͣE stup dă Ba u, u e atît de fruoasă E o reputaţ e uzurpată De alt ter adă ugă ea cu u aer î acelaş t p ch bzu t, resp gător, ş hotărît, e foarte at pat că" Dar adesea 'îrud rea se ît dea ult a departe, doaa de Guerates ăcîdu ş o dator e să spuă ͣ ătuşa ea" uor persoae cu care u s ar f găs t vreu străoş cou fără să e urcă cel puţ pîă la Ludov c al XVlea, după cu or de cîte or , eoroc r le t pulu făceau ca o l oară să se ăr te cu vreu pr c pe dl căru al tre l ea străbu c se îsurase, ca acela al doae de Guerates, cu o f că a lu Louvo s ; ua d desfătăr le Aer cae era de a putea spue, că de la pr a v z tă î casa Gueraţ lor, ude de alt ter era a prost sau a b e pr tă ş a b e sau a prost scărăată, ͣătuşa ea" doae de Guerates care o lăsa să spuă astfel, cu u surîs de aă Dar puţ î păsa ce îsea ͣobîrş a" î och doulu de Guerates sau a doulu de Beauserfeu l; î coversaţ le lor avîd acest sub ect, u căuta decît o plăcere poet că Fără şt re lor, o procurau aşa cu ar f făcut plugar sau ar ar vor b d de cultură ş de flux, real tăţ prea puţ zolate de e îş ş ca să poată gusta î ele fruuseţea pe care h a sarc a să o extrag persoal d ele ͻ Ueor u ue î a tea a degrabă u fapt deoseb t, o dată, decît o rasă Auz dul pe doul de Guerates a t d că doul de Breaute era Cho seul ş bu ca lu Lus ge, sa părut că văd, sub căaşa baală cu astur s pl de perlă, sîgerîd î ͻdouă globur de cr stal aceste auguste rel cve : a doae de Prasl ş a dt celu de Berr ; altele erau a voluptuoase, părul lug ş f al doae uall e sau al doae de Sabra .

Cîteodată u vedea ua o s plă rel cvă Ma la curet decît soţ a lu cu faptele străoş lor lor, do ul de Guerates avea a t r care dădeau cover saţ e sale u aer fruos de locu ţă veche l ps tă de adevărate capodopere, dar pl ă de tablour autet ce, ed ocre ş a estuoase, al căror asablu are u aer d st s Pr c pele d'Agr gete îtrebîd de ce pr c pele de X, vorb d de ducele d'Auale, spusese ͣuch ul eu'!, doul de Guerates răspuse : ͣPetru că' fratele ae sale, ducele de W rteberg, s a îsurat cu f ca lu Ludov cF l p" Atuc a coteplat o îtreagă raclă, aseeea acelora pe care le p ctase Car pacc o sau Mel g, de la pr ul copart et î care pr c pesa apărea la uta fratelu e , ducele d'Orleas, îbrăcată îtro roch e s plă de grăd ă ca săş arate proasta d spoz ţ e căş văzuse resp ş abasador care se duseseră să ceară petru ea îa pr c pelu de S ra cuza, pîă la ult ul ude toca aşte u f u, pe du cele de W rteberg (propr ul uch al pr c pelu cu care c ase), î acel castel Fatez a, uul d acele locur tot atît de ar stocrat ce ca uele fa l : ş ele văd adăugîdul se, dea lugul ue geeraţ , a ult de o persoal tate stor că ; î acesta, cu deoseb re, tră esc laolaltă a t r le argrave de Bayreuth, ale cele lalte pr c pese puţ ca capr c oasă (sora ducelu d'Orleas) căre a se spuea că uele castelulu so ţulu e plăcea, ale regelu Bavar e , ş î sfîrş t ale pr c pelu X, a căru adresă, la care îl rugase pe du cele de Guerates să scr e, toca era î oetul de faţă, căc îl oşte se ş Ͷ1 îch r a ua î t pul reprezetaţ lor operelor, lu Wager, pr c pelu ' de P l gac, alt ͣcapr c os" ferecător Cîd doul de Guer ates, ca să expl ce cu se îrudeşte cu doaa d'Arpajo, era obl gat să se îtoarcă atît de departe ş atît de s plu, cu ajutorul laţulu ş al î lor îpre uate a tre sau c c bu c , la Mar e Lou se sau la Colbert, era acelaş lucru î toate aceste cazur , u are eve et stor c u apărea î treacăt decît ascat, de aturat, restrîs, î uele ue propr etăţ , î preu . *

ele ue fee alese ca atare petru că e epoata Iu Ludov cF l p ş a Mar e Ael e, cos deraţ u ca rege ş reg ă a Fraţe , c ua î ăsura î care, î ca l tate de bu c , au lăsat vreo" oşte re (Se vede d alte ot ve, îtfu d cţ oar al opere lu Balzac, î care persoajele cele a lustre f gurează ua î le gătur le lor cu că Napoleo ocupă u loc cu ult a eîseat decît Rast gac ş asta ua petru că a stat de vorbă cu do şoarele de C qCyg e) Astfel ar stocraţ a, î costrucţ a e greoa e, cu puţ e fereşt , lăsîd să tre puţ ă lu ă, văd d aceeaş l psă de avît, dar ş aceeaş putere, as vă ş orb tă ca arh tectura roaă, cupr de toată stor a, o îpreju eşte cu u z d, î dă îfăţ şare tr stă Astfel spaţ le eor e ele se acopereau puţ cîte puţ cu ue care, rîdu du se î ea, potr v duse ue le cu altele, ţesîd ître ele legătur d ce î ce a ' ueroase, tau acele opere de artă ter ate î care c o uaţă u este zolată, î care f ecare parte pr eşte, rîd pe rîd, de la altele, raţ uea de a f , aşa cu leo pue pe a e Cu uele doulu de Luxebo rg reve se î d scuţ e, abasadoarea uurc e povest că bu cul t e re fee (acela care avea avere esă prove tă d fă ă ş paste fă oase), v tîdu l pe doul de Lu xebourg la prîz, acesta refuzase, puîd să se scr e pe pl c ͣDoulu de X, orar", la care bu cul răspu sese : ͣSît, cu atît a dezădăjdu t că aţ putut ve , scupe pr etee, cu cît aş f putut bucura de duea oastră î t tate, căc , era î c co tet, la asă ar f luat parte ua orarul, f ul său ş dueavoastră ] Această poveste u ua că era od oasă, căc cuoş tea pos b l tatea' orală ca scupul eu do vo Nassau să f scr s bu culu soţ e sale (pe care de alt ter şt a că avea săl oşteească), spuîdu ͣorar", dar a ales stup d tatea ţîşea îcă de la pr ele cu v te, cal f cat vul de orar f d pus văd t ca să a tească t tlul fabule de La Fota e Dar î foburgul 1

Aluz e Ia fabula : u £ (

. .

×

Sa tGera doeşte aseeea egh ob e cîd reaua vo ţă o agravează, îcît f ecare găsea că este b e z s ş că bu cul, despre care toată luea spuea cu toată cov gerea că este u o rearcab l, văd se a ult duh decît g erele său Ducele de Chtellerault vru să prof te de acest pr lej ca să povestească aceea pe care o auz se la cafeea : ͣuoată luea se culca", dar îc la pr ele cuv te ş după ce povest se preteţ a doulu de Luxebourg ca doul de Guerates să se r d ce î faţa soţ e sale, ducesa îl opr ş protestă : ͣNu, e foarte r d col, dar totuş u î aseeea ăsură '" Era adîc cov s că toate poveşt le î legătură cu doul de Luxebou rg erau deopotr vă false ş or de eîte or ă vo afla î prezeţa uu a d actor ' sau artor , vo auz aceleaş dez ţ r Ma îtrebat totuş dacă aceea a doae de Guerates se datora gr je de adevăr sau aorulu propr u î or ce caz, aceasta d ură cedă î faţa rele vo ţ , căc adăugă rîzîd : ͣDe alt ter , a îtîp at ş eu cul eu eajus, căc a v tat la cea , dor d să o cuosc pe area ducesă de Luxebourg, aşa a avut el buul gust să o uească pe soţ a lu , scr du ătuşe sale Ia tras s regretele ele ş a adăugat : ͣI ce pr veşte «area ducesă de Luxebourg», ître gh l ele, spue că dacă v e să ă v z teze, sît acasă î f ecare jo , după orele 5 A îtîp at ch ar al do lea eajus F d la Luxeburg, a telefoat să v ă să vorbească la aparat Alteţasa se ducea să prîzească, prîz se,*au trecut două ore fără rezultat ş a folos t de alt jloc : «Vreţ să spueţ cotelu de Nassau să v ă să vorbească ?» Adîc j g t, a ve t î grabă ua decît uoată luea rîse de povest rea ducese ş de altele aseăătoare, ad că, sît cov s, de şte c u , căc a îtîl t c odată o a tel get, ja bu, a f ş , ca să scurtă vorba a ferecător decît acest LuxeburgNassau Urarea vă va arăta că a avut dreptate urebu e să recuosc că pr tre toate aceste ͣîţepătur ", doaa de Guerates avu totuş o frază drăguţă . /

$ Na fost totdeaua astfel, spuse ea, îa te de f p erdut ţ le, îa te de a f ca oul d cărţ crede că a ajus rege, u era prost, ş ch ar î pr ele t pur ale logode sale vorbea de ea îtr u ch p atît de s pat c, ca de o fer c re eaşteptată ͣE" u adevărat bas, va trebu să fac trarea î Luxe burg îtro caleaşca de «feer e»", spuea uch ul său d'Oressa care răspuse, căc şt ţ că Luxeburgul u e are : ͣO trăsură de feer e, ă te că a putea tra ueaş sfătu a degrabă să e o trăsură trasă de capre" Nu ua că Nassau u s a supărat, dar a fost cel d tî care e a povest t cuvîtul de sp r t ş a făcut are haz de el $ Oressa e pl de duh, are de la c e să l f oşte t, aa lu e Motjeu N u prea o duce b e cu săătatea, b etul Oressa Acest ue avu darul să puă capăt răutăţ lor sear bede care sar f depăat la f t Îtr adevăr, doul de Guerates expl că cu că străbu ca , doulu d'Oressa era sora Măr e de Cast l a Motjeu, soţ a lu u oleo de Lorrea ş , pr urare, ătuşa Or aeL Astfel îcît coversaţ a se îvîrt d ou î jurul ge ealog e î t p ce bec la abasadoare a uurc e î şopt la ureche : ͣAveţ aerul că sîteţ foarte b e văzut de ducele de Guerates, fer ţ vă", ş cu a cerut expl caţ : ͣVreau să spu, veţ îţelege ch ar dacă ă expr pe ocol te, că e u bărbat căru a s ar putea îcred ţa fără pr ejd e f ca, dar u ş f ul tău" Or , dacă d potr vă, u bărbat a ub t cu pas ue ş exclus v fee le, acesta este cu s guraţă ducele de Guerates Dar eroarea, lucrul cotrar adevărulu crezut cu a v tate, erau petru abasadoare u so de ed u v tal î afara căru a u se putea şca ͣFratele său Mee care uî e de alt ter , d alte ot ve (o saluta), foarte at pat c, e foarte îh t d pr c a ob ce ur lor duce a Aş şder ş ătuşa lor V llepar s s Ah ! o ador Iată o fee e sfîtă, t pul adevărat al cucoaelor ar de od oară Nu e ua v rtutea perso f cată, c d s creţ a îsăş Ea î a spue îcă : «Doule», aba a_ş ca re

. ö

×

sadorulu Norpo s pe care l vede î f ecare z ş care f e vorba ître o , a lăsat o foarte, buă a t re fo 'uurc a" N c a răspus abasadoare , ca să pot auz ge ealog le Nu toate erau portate Se îtîplă ch ar că, î cursul coversaţ e , ua d îrud r le eaşteptată pe care o afla d gura doulu de Guerates, era o ezal aţă, dar u l ps tă de farec, căc , u d sub oarh a d ul e, pe ducele de Guerates ş pe du cele de Fezesac cu două f ce îeîtătoare ale uu lustru av gator, ea dădea astfel celor două ducese p catul eprevăzut al ue graţ exot ce burgheze, lu ͻdov cof l po d aă Sau u Norpo s ce se căsător se sub Ludov c al XVlea cu f ca ducelu de Morteart, al căru t tlu lustru zbea d depărtarea aceste epoc , î uele lu Norpo s pe carel găsea şters ş l putea crede recet, ş c zela adîc î el fruuseţea ue e dal , î aceste cazur , u ua uele cel a puţ cuoscut beef c a de această aprop ere : celălalt, care ajusese baal de atîta străluc re, ău ea ş a ult' sub această îfăţ şare ouă ş a obscură, după cu pr tre portretele uu color st, cel a surpr zător este ade sea uul făcut ua î egru Mob l tatea ouă cu care se păreau îzestrate aceste ue, adăugîduse altora de care leaş f crezut atît de departe, u se datora u a goraţe ele ; u efectuaseră şcăr le pe care le făceau acu î tea ea, cu a are greutate, î acele t p ur cîd u t tlu, legat to td eau a d e o oş e, o ura d tr o fa l e îtralta, astfel îcît de p ldă, î fruoasa costrucţ e feudală care e t tlul de duce de Neours sau de duce de Chevreuse, putea descoper rîd pe rîd, îghesu ţ , ca î locu ţa 'pr toare a uu Berard l'Her te, u Gu se, u pr c pe de Savo a, u Orleas, u Luyes U eor , a ulţ stăru au î copet ţ ue petru aceeaş găoace : petru pr c patul Orage fa l a regală d Ţăr ledeJos ş do de Ma llyNesle, petru ducatul de Brabat, ba roul de Charlus ş fa l a regală belg aă, ş atîţ a alţ petru t tlul de pr c pe de Neapole, de Para, de duce . ,

de Regg o Ueor , d potr vă, găoacea era de atît t p care ur seră de ultă vre elocu tă de propr etar e, îcît u dăduse c odată seaa că cutare ue de cas tel ar f putut f î tr u t p de f apt foarte puţ depărtat, u ue de fa l e Astfel, cu doul de Guerates răspudea ue îtrebăr a do ulu de Motserfeu l : ͣNu, vara ea era o regal stă îfocată, era f ca ducelu de Fetere, care a jucat u oarecare rol î răscoala Choua lor" ½ văzîd că acest ue Fetere care de la şederea ea la Balbec era petru e u ue de castel, ajusese ceea ce u crezuse' c odată că ar putea f , u ue de fa l e, a îcercat aceeaş u re ca îtr o feer e, ude turlele ş peroul se îsufleţesc ş se trasforă î şte persoaje, î acest îţeles se poate spue eă stor a, ch ar ua cea geealog că, îsufleţeşte p etrele vech î soc etatea par z aă au fost bărbaţ care au jucat u rol tot atît de covîrş tor, ca ducele de Guerates sau ducele de la ureo lle, care' au fost căutaţ petru elegaţa sau petru sp r tul lor, e îş ş f d de o fa l e tot atît de lustră Dar az sît daţ u tăr , petru că, cu au avut uraş , uele lor pe care ul a auz c odată, suă ca uul ecuoscut ; cel ult, u ue de ob ect, sub care u e a dă î gîd să descoper ue de oae , suprav eţu eşte î vreu castel, îtru sat îdepărtat îtrua d z lele v toare, cîd călătorul care se va opr î fudul Bourgoge î cătuul Charlus ca să v z teze b ser ca, dacă u e destul de stud os sau va f prea grăb t ca să cerceteze p etrele fuerare, va gora că uele Charlus a aparţ ut uu bărbat care era deo seaă cu ce a ar Acest gîd a adus a te că trebu e să plec ş , î t p cel asculta pe doul de Guerates vorb d geealog e, se aprop a ora cîd avea îtîl re cu fratele său C e şt e, î spuea a departe, dacă u cuva îtro z îsuş Guerates u va părea altceva decît u ue de lo c, exceptîd arheolog care se vor opr d îtîplare la 1 Răsculaţ d Vedeea ş Breta a î t pul revoluţ e fra' ceze (1789)

539

Cobray ş care vor avea răbdarea î faţa v tral ulu lu G lbertcelRău să asculte vorbele uraşulu l U uheodore sau să c tească gh dul #| t p cît u ue are u sa st s, păstrează î pl ă lu ă pe ce cel poartă ; ş , fără îdo ală, acesta era î parte teresul pe carel oferea och lor e celebr tatea aces tor fa l , pe care, por d de as tăz , le poţ urăr îtorcîdu te treaptă cu treaptă pîă d colo de veacul al XlVlea ş să găseşt eor le ş scr sor le tuturor ascedeţ lor doulu de Charlus, a pr c pelu d'Agr gete, a pr c pese de Para, îtru trecut î care u îtuer c de epătrus ar acoper or g le ue fa l burgheze, ş î care, sub protecţ a lu oasă ş retrospect vă a uu ue, deoseb or g ea ş stăru ţa uor caracter st c ervoase, a uor au te v c , a eorîdu el cută ror sau cutăror Guerates Seăîd aproape patolog c cu ce de az , e trezesc d veac î veac teresul alarat al corespodeţ lor lor, f e că sît ater or pr c pese Palat e sau doae de Mottev lle, sau poster or pr c pelu de L ge De alt ter , cur oz tatea ea stor că era slabă î coparaţ e cu plăcerea estet că Nuele c tate aveau drept rezu,ltat să dez careze v taţ ducese pe care asca lor de care ş de l psa de tel geţă, coue, î sch base î oae oarecare, astfel îcît de fapt e r se pe rogoj a vest bululu , u î pragul, cu cre zuse c la capătul lu ferecătoare al uelor î suş pr c pele d'Agr gete, îdată ce auz se că aa lu era Daas, străepoăta ducelu de Modee fu el berat ca de u tovarăş ch c estab l de faţa ş de cuv tele care te îp ed cau săl recuoşt , ş avea să alcătu ască ću fa l le Daas ş Modee, care ş ele erau ua şte t tlur , cob aţ e espus a seducătoare F e care ue deplasat de atracţ a altu a cu care u bă u se vreo af tate, părăsea locul uab l pe carel ©cupa î tea ea, î care ob şu ţa îl îtuecase, ş ducîduse să ajugă pe Mortearţ , pe Stuarţ sau pe Bourbo , desea cu e şte raur de efectul cel a g gaş ş de u color t scl p tor îsuş uele Guer ates pr ea de la uele fruoase st se ş apr se .*)

u atît a ultă îfocare, de care afla acu că este legat, o deter are ouă, pur poet că Putea cel ult s ă o văd la capătul f ecăre uflătur a tulp e seeţe cu îflorea î vreo f gură de rege îţelept sau de pr c pesă lustră, ´ ca tatăl lu Her c al IVlea sau ducesa de Loguev lle Dar cu aceste feţe, î acest îţeles deoseb te de acelea ale usaf r lor, u erau îgroşate î och e de c o zgură de exper eţă ater ală sau de ed ocr tate odeă, ele stăru au î fruosul lor dese ş î reflexele sch bătoare, oogee cu aceste ue, care, la tervale regulate, f ecare de o culoare oseb tă, se despr deau d arborele geealog c al Gueraţ lor ş u turburau cu c o substaţă stră ă sau opacă, ugur trasluc z , alterîd ş ut color , oare îfloreau de o parte ş de alta a arborelu de st clă, aşa cu îfloreau pe v tral le vech d Jesse străoş lu Cr stos c

Vo se să ă retrag î a ulte rîdur ş a ult decît petru or ce alt ot v, d pr c a eîse ătaţ pe care prezeţa ea o puea aceste îtru r , totuş ua d acelea pe care o îch pu se ultă vree atît de fruoasă ş care fără îdo ală aşa ar f fost, dacă ar f avut artor st gher tor Plecarea ea a,vea să îgădu e cel puţ v taţ lor, o dată ce profaul u va a f acolo, să se cost tu ască, î sfîr ş t, î co tet secret Puteau să celebreze sterele pe ' tru a căror sărbător re se îtru seră, căc de buă sea ă u se aduaseră ca să vorbească de Fratz Hals sau de zgîrce e ş ca să d scute aseeea sub ecte î ace laş ch p ca burghez Vorbeau ua cur , fără îdo ală petru că era de faţă, ş avea reuşcăr , văzîd toate aceste fee fruoase despărţ te, îp e d cate, pr prezeţa ea, să ducă, î cel a preţ os d tre saloae, v aţa ster oasă a foburgulu Sa tGer ra Dar doul ş doaa de Guerates îp geau sacr f c ul atît de departe îcît ă reţ eau, vrîd să arîe plecarea pe care vo a s o efectuez î f ecare cl pă Lucru ş a c udat îcă, ulte d doaele care ve seră grăb te, îcîtate, îpodob te, costelate c u g uvaerur ca să as ste, d v a ea, ua la o 51

petrecere care u se deosebea a ult de cele ce se dădeau ş î altă parte decît î foburgul Sa tGera după cu u te s ţ la Balbec îtru oraş care se de osebeşte de ceea ce och oştr sît ob şu ţ să vadă Ͷ a ulte d aceste doae u sau retras decep ţ oate, cu de fapt ar f trebu t să f e, c ulţu duj cu îsufleţ re doae de Guerates petru seara uată pe care o petrecuseră, ca ş c u î celelalte la acelea la care u lua parte, u s ar f petre cut altceva Să f e oare adevărat că d pr c a uor aseeea ese toată luea asta se gătea ş refuza să pr ească pe burghez î saloaele lor atît de îch se, de dragul uor ospăţur ca acestea ? La fel cu acesta dacă aş f fost abset ? A avut o cl pă această bău ală, dar ea era prea absurdă S gur buul s ţ î îgădu a să o Îlătur Ş , la ura ure , dacă aş f ad so, ce ar f răas d uele de Guerates, atît de degradat de la Cobray ? De alt ter , aceste feteflor erau îtro ăsură c udată uşor de ulţu t de altă persoaă, sau dor ce să o ulţuească, f dcă a ulte cărora le adresase, toată seara, ua două sau tre cuv te a căror stup d tate a făcut să roşesc, îa te dea părăs saloul 've ră să spuă, aţ t d asupră och lor fruoş ş îgî etor , î t p ceş potr veau gh rladele de orh dee care le îcojurau p eptul, ce plăcere tesă îcercaseră cuoseîdu ă, ş să vorbească Ͷ aluz e îvălu tă la o v taţ e la c ă Ͷ de dor ţa de ͣa pue ceva la cale", după ce se vor f îţeles cu ´doaa de Guerates N c ua d aceste doaeflor u plecă îa tea pr c pese de Para Prezeţa aceste a Ͷ u e îgă du t să plec îa tea ue alteţe Ͷ era Uul d acele ot ve pe care u le gh c se, petru care ducesa stă ru se atît de ult ca să răî îdată ce doaa de Para se r d că, toată luea răsuflă uşurată uoate ^doaele îgeuch d î faţa pr c pese care le r d că, pr ră d parte o sărutare ş ca o b ecuvî tare pe care ar f cerut o î geuch , îgădu ţa să ş : .*+

ceară atoul ş săş chee slug le Astfel îcît î fa ţa uş se auz parcă o, rec tare str gată de ue ar j stor a Fraţe Pr c pesa de Para î terz se doae de Guerates să coboare ca să o îsoţească pîă î vest bul, de teaă să u răcească ş ducele a dăugase : ͣHa de, Or ae, de vree ce doaa îgădu e, aduţ a te ce ţ a spus doctorul" Ͷ Cred că pr c pesa de Para a fost u să c eze cu dueavoastră Cuoştea forula Ducele străbătuse tot saloul ca să o rostească î! faţa ea, cu u aer îdator tor ş pătrus, ca ş cu ar f re s o d ploă sau ar f ofer t pr ăj tur Ş a s ţ t, după plăcerea pe care parcă o îcerca î această cl pă, ş care dădea petru oet o expres e atît de blîdă feţe sale, că geul de ateţ pe care aceasta o îfăţ şa î och să era d tre acelea de care se va ach ta pîă la sfîrş tul v eţ sale, ca de fucţ le oor f ce ş uşor de îdepl t pe care le păstrez ch ar cîd eşt raol t î cl pa î care era să plec, doaa de ooare a pr c pese se îtoarse î salo, căc u tase să a garoa fele uate aduse de la Guerates , pe care ducesa: le dăduse doae de Para Doaa de ooare era destul de îbujorată, s ţea că fusese bruftu tă 1, căc pr c pesa atît de buă cu toată luea, u putea sş îfrîeze erăbdarea î faţa egh ob e îsoţ toare sale De aceea, aceasta goea îtru suflet ducîd garoafe le, dar ca să ş păstreze aerul dez volt ş v o , î arucă trecîd pe lîgă e : ͣPr c pesa găseşte c a îtîrz at, ar vrea să f pleca ş sa a bă î acelaş t p ş garoafele Doae! u sît opăsăr că, u pot f î acelaş t p î a ulte locur " D păcate, ot vul de a u te r d ca îa tea ueî alteţe u era s gurul N a putut pleca îdată, căc â stăru a uul : petru că luxul vest t ecuoscut Courvo s er lor, cu care Gueraţ , opuleţ sau pe Juătate ru jaţ , se pr cepeau de ue să ş Pr ete să se bucure de el, u era ua u lux a ter al, c , cu îl exper etase adesea _cu Robert de

"Sa tLoup, ş u lux de cuv te plăcute, de fapte dră guţe, o îtreagă elegaţă verbală, al etată de e ade vărată bogăţ e lăutr că ; dar cu, î trîdăv a o deă, această bogăţ e răîe fără îtrebu ţare, ea se !revarsă ueor , caută u der vat v îtr u so de efuz ue fugară, cu atît a el şt toare, ş care ar f putut să te facă să crez d partea doae de Guerates că e afecţ ue Ea o îcerca de alt ter î cl pa î care o lăsa să se reverse,căc găsea atuc , î soc etatea pr eteulu sau a pr etee î tovărăş a căru a se afla, u so de beţ e, c de cu sezuală, aseăătoare cu aceea pe care uz ca o pr leju eşte uora; se îtîpla să despr dă o floare d corsajul e , u edal o ş să le dea cu va cu care ar f vrut să prelugească seara, î t p ce s ţea cu elacol e că aseeea prelug re ar f putut duce la altceva decît la o sea, de d scuţ ut le î care c ar f trat d plă cerea ervoasă a eoţ e trecătoare, aseăătoare pr elor căldur de pr ăvară pr pres a de oboseală ş de tr steţe pe care le lasă Iar pr eteu l u trebu a să se lase prea ult îşelat de făgădu el le, a îbătătoare decît or care pe care le auz se, rost te de aces te fee care, petru că îcearcă cu atîta tăr e g gă ş a ue cl pe, fac d ea, cu o g găş e, o obleţe gorată de făptur le orale, o capodoperă îdu oşătoare ͻde graţ e ş de buătate, ş u a au c de dat d «ele îsele după sos rea alte cl pe Afecţ uea lor u ´suprav eţu eşte exaltăr care o d ctează ; ş f eţea de sp r t care le făcuse să gh cească toate lucrur le pe care dorea să le auz ş săţ f e spuse, le va îgădu tot atît de b e, peste cîteva z le, să ses zeze r d colul tău ş să se auze de el cu alţ v z tator cu care ele vor f pe cale să guste uul d acele ͣoete uz cale", atît de scurte î vest bul ude a cerut lache lor şoşo e pe care pusese d prevedere, ca să ă apăr de zăpa ´ da d care căzuse cîţ va fulg care se trasforaseră repede î oro , fără să dau seaa că lucrul u este elegat, a îcercat, d surîsul d spre ţu tor al tutu ror, o ruş e careş at se gradul cel a îalt cîd art .**

văzut că doaa de Para u plecase îcă ş ă vedea îcălţîdu şoşo aer ca Pr c pesa se îdrep tă spre e : ͣOh ? ce dee buă, exclaă ea, ce prac t c sît ! Iată u o tel get, doaă, ar trebu să e cupără ş o ", spuse ea doae de ooare, î t p ce ro a lache lor se trasfora î respect, ar v taţ se grăbeau î jurul eu ca să se tereseze ude putuse găs aceste u ͣGraţ e^ lor, u tre bu e să vă teeţ , ch ar dacă ar ge d ou ş aţ avea de făcut druur lug : cu e u a s ţ aspr ea aot pulu ", î spuse pr c pesa

$ Oh ! d acest puct de vedere alteţa voastră re gală poate f s gură, îtrerupse doaa de ooare cu u aer f , u va a ge $ Ce şt ţ dueavoastră, doaă, îtrebă aspru exceleta pr c pesă de Para, căc ua prost a doae e de ooare reuşea so supere $ Pot so af r alteţe voastre, u va a putea să gă, e ater alete cu eput ţă $ Ş de ce, ă rog ? $ Nu a poate ge, s au făcut cele de cuv ţă : sa arucat s"are ! Na va doaă u ş dădu seaa de î a pr c pese ş de vesel a celorlalţ căc , î loc să tacă, î spu se cu u surîs pol t cos, fără să ţ ă seaa de tăgădu r le ele î legătură cu a ralul de Jur e de la Gra v ere ; ͣDe alt ter are c o portaţă, doul trebu e să f e ob şu t cu apa Aşch a u cade departe de po" După ce o îsoţ se pe pr c pesă, doul de Guer ates î spuse luîdu pardes ul : ͣVă vo ajuta ca să traţ î zdreaţă dueavoastră" N c u a surîdea îtrebu ţîd expres e, căc cele a vulgare deve seră ar stocrat ce toca d pr c a s pl c tăţ exagerate a Gueraţ lor O exaltare ducîd ua la elacol e, petru că este art f c ală, e toca ceea ce a îcercat, deş î cu totul altfel decît doaa de Guerates, după ce a eş t de la ea, î trăsura care avea să ă ducă la doul de Charlus Pute să e lăsă î seaa ue 35 Ͷ Guerates

.*.

a sau alte a d cele două puter , după alegerea oas tră, ua zvorăşte d o îş e, purcede d pre s le oastre adîc , cealaltă e v e d afară Cea d tî e îsoţ tă î ch p f resc de o bucur e, aceea pe care o degajă v aţa creator lor Celălalt curet, cel ce îcear că să troducă î o şcarea care frăîtă persoaele d afară, u e îsoţ t de plăcere ; dar pute să adăugă ua, pr r coşar e, îtro beţ e atît de art f c ală îcît se trasforă repede î pl ct seală, î tr steţe, de ude faţa atît de îtuecată a atîtor ode ş átîtea stăr ervoase pot erge pîă la s uc dere Dar î trăsura care ă ducea la doul de Charlus era pradă acestu deal do lea fel de exaltare, foarte deose b tă de aceea pr c u tă de o pres e persoală, ca aceea pe care o îcercase î altă trăsură, od oară la Cobray î car ola doctorulu Percep ed, d care ar văzut deseîduse î aurg clopot ţele d Mart v lle, îtro z la Balbec, î caleaşca doae de V llepar s s, îcercîd să desluşească re sceţa pe care o oferea o alee de copac Dar î aceasta dea tre a trăsură, avea î faţa och lor ţ coversaţ le care se păruseră atît de pl ct s toare la c a doae de Guerates, de p ldă poveşt le pr c pelu Vo despre îpăratul Gera e , geeralul Botha ş arata egleză Le strecurase î stereoscopul lăutr c pr care, îdată ce u a sîte o îş e, îdată ce îzestraţ cu u suflet ode, u a vre să pr v aţa oastră decît de la alţ , cofer oarecare străluc re celor ce au spus, celor ce au făcut Mă ua, ca u o beat b e d spus faţă de chelerul care l a serv t, de fer c rea pe care o îcerca, e adevărat, î cl pa aceea, de a f c at cu c eva carel cuoştea atît de b e pe W lhel al IIlea ş povest se despre el, pe c stea ea, aecdote foarte sp r tuale Aducîdu a te o dată cu accetul gera al pr c pelu , de povestea cu ge eralul Botha, rîdea tare, ca ş cu acest rîs, asee ea uor aplauze care sporesc ad raţ a lăutr că, era ecesar aceste povest r ca să af re co cul î do sul let lelor, ch ar acele părer ale doae de Guer .*/

ates care se păruseră prosteşt (de p ldă aceea despre Fratz Hals pe care ar f trebu t să l vez d tr u trava ), dobîdeau o v aţă, o adîc e extraor d are Ş trebu e să spu că dacă această exaltare s a r s p t reped J : $ u era pe deatregul a t tă Du pă cu îhtro z pute f fer c ţ să cuoaşte persoa a pe care o d spreţu a cel a ult, petru că e pr eteă cu fata pe care o ub , căre a e poate pre zeta ş e oferă astfel ut l tate ş plăcere, lucrur de care a f crezuto pe vec l ps tă, u e cuvît după cu u e relaţ ue de care să u poţ f s gur că ve trage vreodată folos Ceea ce spusese doaa de Guerates despre tablour le care ar f teresate de văzut ch ar d tru trava era fals, dar coţ ea o parte de adevăr care a fost a tîrz u de preţ De aseeea, versur le lu V ctor Hugo pe care le c tase, trebu e să ărtur sesc că erau d tro epocă ater oară acele a î care ajusese a ult decît u o ou, cîd a făcut să apară î evoluţ e o s pec e l te rară îcă ecuoscută, îzestrată cu orgae a co plexe, î aceste d ţ poee, V ctor Hugo, cugetă î că, î «loc să se ulţuească, ca atura, să dea de gî d t Expr a atuc ͣcugetăr " sub fora cea a d rectă, aproape î îţelesul pe care ducele îl dădea cu vîtulu , cîd, găs d că e prea deodat ş supărător ca v taţ ar lor sale petrecer de la Guerates săş copleteze seătura lor, pe albuul castelulu , cu o reflecţ e f lozof copoet că, vestea pe o ve ţ pe u to rugător : ͣNuele dueavoastră, scupul eu, dar fără cugetare !" Dar aceste ͣcugetăr " ale lu V c tor Hugo (aproape tot atît de absete î ( ca ş ͣar le", ͣelod le" î a era a două wager aă) î plăceau doae de Guerates î pr ul Hugo Dar u fără oarecare dreptate Ele erau eo ţ oate ş î jurul lor, fără ca fora să f avut îcă adîc ea la care avea să ajugă doar a tîrz u, re vărsarea de cuv te ueroase ş de r e art culate cu bogăţ e le făceau eas lab le acelo r versur care se pot descoper de p ldă la u Core lle, ş î care u roat s ter tet, reţ ut, ş care e eoţ oează 57

cu atît a ult, a pătrus totuş pîă la zvoarele f z ce ale v eţ , a od f cat orga sul coşt et ş gee'ral zab l î care se adăposteşte deea De aceea, greş se rg duă ua la ult ele culeger de poez ale lu Hugo F reşte că ua o parte foarte că d cele d tî îpodobea coversaţ a doae de Guerates Dar toca c t d astfel u vers zolat î îzeceşt puterea de atracţ e Acelea care traseră sau re traseră î eor a ea la această c ă, aget zau la rîdul lor, atrăgeau spre ele cu aseeea tăr e versur le î jlocul cărora aveau ͣ ob ce ul să f e cu pr se, îcît î le ele electr zate au putut rez sta a ult de patruzec ş opt de ore forţe care le co ducea spre voluul î care erau legate x £ ( A blesteat pe lacheul Fraţo se că dăru se păîtulu său atal exeplarul eu d ş la tr s fără să p erd o cl pă să cupere altul A rec t t aceste volue d scoarţă î scoarţă ş a aflat l şte decît cîd a găs t deodată, aşteptîduă î lu a î care le cu fudase, versur le pe care le c tase doaa de Gu erates D aceste ot ve, d scuţ le cu ducesa seă au cu acele cuoşt ţe pe care le scoţ d b bl oteca uu castel, îvech tă, ecopletă, capab lă dea for a o tel geţă, l ps tă aproape de tot ce e place, dar ofer due ueor vreo foraţ e c udată,ch ar c ta rea ue pag fruoase pe care o cuoştea ş de care î ură sîte fer c ţ să e a t că dato r cuoaşterea ue uate case se orale Găs d prefaţa lu Balzac la sau scr sor le ed te ale lu Joubert, sîte atuc îdeaţ să exageră preţul v eţ pe care a dus o acol® ş a căre fr vol tate stearpă o u tă graţ e aceste îtîplăr fer c te pr leju tă de o seară D acest puct de vedere, dacă această lue a putut, d pr ul oet, să răspudă la ceea ce aş tepta ag aţ a ea ş trebu a pr urare să ă z bească a îtî pr ceea ce avea cou cu toate lu le a de grabă decît pr ceea ce o deosebea de ele, 58

ea sa destă u t totuş , puţ cîte puţ , ca foarte d fer tă Mar se or sît aproape s gur oae de îa care îveţ tot atît ca de Ia ţăra ; coversaţ le lor se îpodobesc cu tot ce pr veşte păîtul, locu ţele aşa cu erau locu te altă dată, vech le ob ce ur , tot ce luea baulu gorează adîc Presupuîd că ar sto cratul cel a oderat pr ăzu ţele sale a sfîrş t pr aş ajuge epoca î care tră eşte, aa lu , uch să , ătuş le sale îl pu î legă tură, cîd îş aduce a te de cop lăr a lu , cu tot ce putea f o v aţă astăz aproa pe ecuoscută I oda a ortuară a uu ort de az , doaa de Guerates ar f făcut observaţ , dar ar f ses zat îdată toate îcălcăr le aduse ob ce ur lor Era j g tă văzîd la îorîtăr cu fee le se aes tecau cu bărbaţ , cîtă vree o au tă cereo e tre bu e să f e celebrată petru fee Iar î ce pr veşte baldach ul despre care Bloch ar f crezut de buă sea ă că îtrebu ţarea lu este rezervată î orrîtăr lor, d pr c a pagl c lor lu despre care 'se vorbeşte î dăr le de seaă, doul de Guerates putea sş aducă a te de pe t pul cîd era îcă cop l că l vă zuse la căsător a doulu de Ma llyNesle t p ce Sa tLoup vîduse preţ osul său ͣarbore geealog c", şte vech portrete ale fa l e de Bou llo, scr sor le lu Ludov c al XlIIIea, ca să cupere tablour de Car r ere ş ob le î st l oder, doul ş doaa de Guerates, îp ş de u set et î care dragostea arzătoare de artă juca poate u rol a eîseat ş care lăsa pe e îş ş a ed ocr , păstrară ob lele lor uate de Boule, care ofereau, u asablu alt ´ 'urr seducător petru u art st U scr tor ar f fost 1 , acelaş ch p îcîtat de coversaţ a lor, care ar f fost petru el Ͷ căc flăîdul are evo e de alt f ă'd Ͷ u d cţ oar v u al tuturor acestor expres care se u tă pe z ce trece : cravata ͣ la Sa tJoseph", cop îch aţ albăstru ul etc, ş pe care u le a gă seşt decît la ce ce se fac păstrător aab l ş de buă vo e a trecutulu Plăcerea pe care o îcearcă î jlo cul lor, a ult decît pr tre alţ scr tor , u scr tor, această plăcere u e | + căc el r scă .*&%

să creadă că lucrur le trecutulu au u farec pr ele îsele, să le trasporte ca atare î opera sa, ăscuta oartă î acest caz, degajîd o pl ct seală de care se îgjje, spuîduş : ͣE fruos petru că e adevărat, aşa se spue" Aceste coversaţ ar stocrat ce aveau de alt ter la doaa de Guerates farecul că erau ţ ute îtro fraceză exceletă D această pr c ă, ele îdreptăţeau lar tatea ducese î faţa cuv telor ͣvat c", ͣcos c", ͣpyt c", ͣsuprae et", pe care le îtrebu ţa Sa tLoup Ͷ ca ş î faţa ob lelor sale d? la B g toate acestea, poveşt le pe care le auz se la doaa de Guerates, î această pr v ţă foarte *' os 'b tă de ceea ce fusese î stare să s t î faţa ru jelor albe sau gustîd o adele ă, erau stră e I d o cl pă î e care era posedat ua f z ceşte de ele, sar f spus că (de atură soc ală ş u d v duală) erau erăbdătoare să asă d e Mă ag ta î trăsură ca o P t e Aştepta o ouă c ă î care să pot ajuge eu îsu u so de pr c pe de X, doae de Guerates ş să le povestesc Pîă atuc , d pr c a lor î treurau buzele care îgîau ş î cerca î zadar să adu tea cupr să vert g os putere cetr fugă De aceea, a suat la uşa deulu de Charlus cu o îfr gurată erăbdare ca să u le a port ult t p povara s gur îtr o trăsură, r) c re de alt ter aăgea l psa de coversaţ e vorb d cu voce tare, ş a petrecut tot t pul cît a stat / saloul î care a făcut să tru u lacheu pe care era prea ag tat ca să ă u t la el, î oologur lug cu e îsu , î care repeta tot ce avea să povestesc ş u ă a gîdea de loc la ce avea să spuă Avea aseeea evo e ca doul de Charlus să asculte poveşt le pe care ardea de e r bdtt/e să le spu, îeît a fost crut decepţ oat la gîdul că poate stăpîul case dorea ş că ar trebu să ă îtorc, ca să clocesc acasă beţ a de cuv te, î dăduse îtradevăr seaa că trecuseră douăzec ş c c de ute, că fusese poate u tat î acest salo, dtspre care, î c uda aceste aşteptăr , aş f putut ..)

*:el ult spue că era es, verzu , cu cîteva portrete Nevo a dea vorb u ua că te îp ed că să asulţ , c er să ş vez , ş î acest caz l psa or căre descr er ed ulu exter or este deja o descr ere a ue stăr lăutr ce Era să es d salo ca să îcerc să che pe c eva ş , dacă aş f găs t pe e , să regăsost: calea pî î at caeră' ş să pu să se desc da, cîd, ch ar î cl pa cld ă r d case ş făcuse cîţ va paş pe parchetul oza cat, ră u la cheu, cu aerul preocupat: ͣDoul baro a avut ît r pîă acu, î spuse el îl a aşteaptă îcă vreo cîteva persoae Vo face tot pos b lul ca săl pr ească pe ooul, a telefoat de două or secretarulu său !"

$Nu, u te deraja, avea îtîl re cu doul baro, dar e foarte tîrz u ş de vree ce este ocupa; astă seară, ă vo îtoarce î altă z $Nu, doul să u plece, exclaă lacheul Do ul baro ar putea f eulţu t Vo îcerca d ou M a adus a te' ceea ce auz se povest duse despre serv tor doulu de Charlus ş devotaetul pe carel purtau stăpulu lor Nu se putea spue au e despre el ca despre pr c pele de Coţ că îcerca să placă î aceeaş ăsură lacheulu ca ş strulu , dar şt use să facă atît de b e d lucrur le cele a ărute pe care le sol c ta u so de favoare îcît seara, cîd spu ea lache lor să aduaţ î jurul său la d staţă respec tuoasă, după ce parcursese cu pr v rea : ͣCo get, sfeş cul !" sau : ͣDucret, căaşa !" ce lalţ , oră d de v d e, se retrăgeau, p zaş pe cel ce fusese d st s de stăpî Do care se urau, îcercau f ecare să răpească fa voarea celu lalt, ducîduse, sub pretextul cel a absurd, să facă u co s o baroulu , dacă se urcase a de vree, î ădejdea că va f vest t î seara aceea cu sarc a dea aduce sfeş cul sau căaşa Dacă se adresa dea dreptul uu a d e petru vreu lucr u care u făcea parte d serv c u, ba a ult, dacă ara î gră d ă, şt d că uul d v z t e răc t, î spuea după zece ute : ͣAcoperăte", ce lalţ u a vorbeau c c sprezece z le, d geloz e, d pr c a favoare al căre ob ect fusese ..$

A aşteptat îcă zece ute ş după ce ă rugă să u stau prea ult t p petru că doul de Charlus, obos t, fusese s l t să coced eze a ulte persoae portate cu care f xase o îtîl re de a ulte z le, a fost trodus la el Această puere î sceă î jurul do ulu de Charlus sa părut ît păr tă cu ult a puţ ă gradoare deeît s pl c tatea fratelu său Guer ates, dar uşa se ş desch se, zăr se pe baro, î ha lat ch ezesc, cu gîtul gol, ît s pe o caapea î aceeaş cl pă a fost zb t de vederea uu jobe pe u scau cu o blaă, ca ş cu baroul sar f îtors acu Lacheul se retrase A crezut că doul de Charlus va ve î ît p area ea Fără să facă c o şcare, aţ t asu pră şte och eîduplecaţ M a aprop at de el, a spus buă z ua, u ît se îa, u răspuse, u ă poft să au loc După o cl pă la îtrebat, aşa cu a spue uu ed c prost crescut, dacă este e cesar să stau î p c oare A făcuto fără vreo teţ e răutăc oasă, dar aerul de î e aspră al doulu de Charlus parcă se îăspr ş a ult De alt ter go ra că la el, la ţară, la castelul Charlus, ob şu a după c ă, î aseeea ăsură î plăcea să facă pe regele, să se ît dă îtr u fotol u î fuoar, lăsîd pe v taţ să stea î p c oare î jurul său Cerea u foc, oferea al tu a o ţ gară, apo spuea după cîteva cl pe : ͣArgecourt, luaţ loc, luaţ u scau, scupul eu" eţc, ţ îd să prelugească şederea lor î p c oare, ua ca să arate că el le îgădu a să se aşeze ͣLuaţ loc î j lţul Ludov c al XlVlea" î răspuse el cu u aer poruc tor ş a degrabă ca să ă s lească să ă depărtez de el decît ca să ă v te să ă aşed A pus îa pe u fotol u care u era departe de el ͣAh ! ată ce u ţ j lţ Ludov c al XlVlea ! Văd că sîteţ u tîăr cult vat", exclaă el î derîdere Era atît de ulu t îcît u a şcat c ca să plec, cu ar f trebu t, c ca să sch b scauul, cu ar f vrut el Doule, î spuse el cupă d toate cuv tele, precedîd pe cele a obraz ce pr tro îdo tă pereche de cosoate, co versaţ a pe care a codesc s să v o acord Ia rugă tea ue persoae care u doreşte să o uesc, va îse ..+

a puctul f al al legătur lor oastre Nu vă vo ascude că a aşteptat la a b e ; poate aş s lu puţ îţe lesul cuv telor, ceea ce u trebu e ch ar cu c eva care le gorează valoarea ş d s plu respect petru e îsu , spuîduvă că a avut s pat e petru duea voastră Cred totuş că «buăvo ţă» î îţelesul e cel a ef cace protector ar depăş c ceea ce s ţea, c ceea ce propuea să a festez îcă de la î toarcerea ea la Par s, va făcut să aflaţ la Balbec că puteţ să vă b zu ţ pe e" Eu, care aducea a te cu ce sultă esăbu ta se despărţ se doul de Char lus de e la Balbec, a sch ţat u gest de tăgădu re ͣCu ! exclaă el î os ş , îtradevăr, faţa lu co gest oată ş albă se deosebea tot atît de faţa sa ob şu tă ca area pe care zăreşt ître d eaţă de furtuă î locul ob şu te suprafeţe, de şerp de spuă ş de bale, pret deţ că aţ pr t esajul eu Ͷ aproape o declaraţ e Ͷ că trebu e sa vă aduceţ a te de e ? Cu era îpodob tă cartea pe care va tr so ?"

$Cu şte f gur e foarte fruoase, a răspus $Ah ' răspuse el cu u aer d spreţu tor, t er fra cez u pr«a cuosc capodoperele ţăr oastre Ce s ar spue despre u tîăr berl ez care ar cuoaşte ë" ]De alt ter , trebu e să aveţ och ca să u ve deţ , de vree ce aţ spus că aţ petrecut două ore î faţa aceste capodopere Văd că u vă pr cepeţ a b e la flor decît la st lur ; să u protestaţ , î ce pr veşte st lur le, exclaă el pe u to î os supraacut, c u şt ţ pe ce vă aşezaţ Ofer ţ poster orulu du eavoastră u scăuel D recto re î locul uu j lţ Lu dov c al XlVlea îtrua d aceste z le veţ cofuda geuch doae de V llepar s s cu u lavabou ş u se şt e ce veţ face cu el Aş şder , c aţ recuoscut pe legătura cărţ de Bergotte gr da îpodob tă cu a b ser c d Balbec Se putea oare cocepe ch p a l pede dea vă spue : ͣNu ă u taţ !" îl pr vea pe doul de Charlus De buăseaă, ca pul său ag f c ş resp gător îtrecea totuş capetele alor să ; sar f spus u Apollo îbătrî t; dar o zea ă ăsl e, hepat că, parcă era gata să ţîşească d gura sa rea ; î ce pr veşte tel geţa, u se putea ega ..

că a lu , pr tro vastă desch dere de copas, vedea ulte lucrur care vor răîe totdeaua ecuoscute ducelu de Guerates Dar cu or cîte cuv te fruoase ş ar f colorat ura, s ţea , ch ar dacă era î ea cîd u orgol u ofesat, cîd o dragoste decepţ oată sau o p ză, u sad s, o c căleală, o dee f xă, acest o era î stare să asas eze ş să dovedească pr log că ş vorbă fruoasă că avea ot v să asas eze, era totuş super or cu o sută de coţ fratelu său, cuate sale, etc, etc ͣCa î lu Velasquez, ură el, îv gătorul îa tează spre cel a u l, ş aşa cu trebu e să facă or ce f ţă ob lă, deoarece era totul ş dueavoastră c Eu era acela care făcea pr paş către dueavoastră Aţ răspus prosteşte la ceea ce u se cade să uesc ăreţ e Dar u a lăsat descurajat Cred ţa oas tră e propovădu eşte răbdare Răbdarea pe care a avuto cu dueavoastră va f ţ ută î seaă, ădăjdu esc, precu ş că a surîs la ceea ce putea f socot t o obrăz c e, dacă var sta la îdeîă dueavoastră să f ţ obraz c cu c e vă îtrece cu atîţ a coţ ; dar, î sfîrş t, doule, de toate acestea u a e vorba V a supus îcercăr pe care s gurul o de seaă d luea oastră o ueşte cu duh proba aab l tăţ prea ar ş pe care, pe buă dreptate, o declară cea a grozavă d tre toate, s gura care poate despărţ grîul de egh ăAb a vaş îv u că aţ îdurat o fără succes, căc ce ce tr ufă sît foarte rar Dar cel puţ , ş aceasta este îche erea pe care vreau so trag d aceste d ură cuv te pe care le sch bă pe păît, îţeleg să f u la adăpostul scor r lor dueavoastră calo oase" Nu ă gîd se pîă acu că î a doulu de Charlus ar f putut f pr c u tă de vreu cuvît eplăcut care sar f repetat; a îtrebat eor a ; u vor b se c de el cu e Vreu răutăc os îl t clu se dea b elea La îcred ţat pe doul de Charlus că u spusese absolut c despre el ͣNu cr ed că vaş f putut supăra spuîd doae de Guerates că sît pr ete ou dueavoastră" Sur se cu d spreţ, r d că vo cea pîă î reg strele cele a acute ş atacîd acolo, uşor, ota cea a acută ş cea a pert etă : &..*

ͣOh ! doule, spuse el reve d cu are îcet eală la o toaţ e f rească ş parcă îcîtîdu se î trecere de c udăţe le aceste gae coborîtoare, cred că v aţ făcut u rău dueavoastră, acuzîdu vă că aţ spus că a f «pr ete » Naştept prea are prec z ue verbală d partea cu va care ar cofuda lese o ob lă Ch ppe dale cu u scau rococo, dar î sfîrş t, u cred, adăugă el, cu îgî er vocale d ce î ce a răutăc oase ş care făceau să fluture pe buze ch ar u surîs îcîtător, u cred că aţ spus, c că aţ crezut, că sîte * Iar î ce pr veşte faptul că vaţ lăudat că aţ fost că că ă £ puţ , că aţ obţ ut aproape fără să f sol c tat să puteţ f îtro z $ eu, găsesc, d potr vă, că e foar te f resc ş tel get că aţ spus aseeea lucru Marea deoseb re de vîrstă d tre o î îgădu e să recuosc, fără să cad î r d col, că această aceste acest vag îceput de erau petru duea voastră, u e rostul eu să o spu, o c ste, dar î sfîr ş t, cel puţ u avataj, ş sît de părere că aţ făcut o prost e d vulgîdul, c eşt d săl păstraţ Aş adăuga ch ar, spuse el, trecîd brusc ş petru o cl pă de la î a trufaşă la o g găş e atît de pl ă de tr steţe, îcît a cre zut că va îcepe să plîgă, că atuc cîd aţ lăsat fără răspus propuerea pe care va făcuto la Par s, lucrul acesta sa părut atît de eaşteptat d partea du eavoastră, care aţ părut b e crescut ş d tro bu ă fa l e ( (pe acest adject v a deoseb t î vocea lu o că flu erătură pl ă de obrăz c e), îcît a avut a v tatea să cred î toate fleacur le care u se îtîplă c odată î scr sor le care ajug la dest aţ e, î adrese greş te Recuosc că era d parte o are a v tate, dar sfîtul Boaveture prefera să creadă a degrabă că u bou zboară decît că fratele său te I sfîrş t, toate acestea sau sfîrş t, lucrul u va plăcut, u a e vorba de el M se pare doar că aţ f putut (ş a desluş t îtradevăr u plîset î vocea lu ) să scr eţ dacă ar f fost decît d respect petru vîrsta ea Cocepuse petru dueavoastră o seaă de lu crur espus de seducătoare pe care a fer t să v ...

le spu Aţ preferat să refuzaţ î ecuoşt ţă de cauză, treaba dueavoastră Dar cu va a spus, oul poate or cîd să I locul dueavoastră ş ch ar locul eu, aş f scr s De aceea prefer d această pr c ă locul eu loculu dueavoastră, petru că sît de pă rere că toate locur le sît egale, ş a a ultă s pat e petru u lucrător tel get decît petru ulţ duc Dar pot spue că prefer locul, petru că şt u că aş f făcut c odată ceea ce aţ făcut, î v aţa ea ca re îcepe să f e lugă" (Capul său era îtors î ubră, u putea vedea dacă och să lăcr au, aşa cu î dădea de bău t vocea lu ) ͣVă spuea că a făcut o sută de paş î îtp area dueavoastră, ş asta a avut drept efect că vaţ dat îapo cu două sute Acu e rîdul eu să ă îdepărtez, ş u e vo a cuoaşte Nu vo reţ e uele, c cazul dueavoastră, petru ca atuc cîd vo f îdeat să cred că oae au ă, pol teţea, sau ua tel geţa ca s ă u scape u oroc fără pereche, să aduc a te că asta îseaă să s tuez prea sus Nu, u pot găs decît foarte f resc faptul că aţ spus că ă cuoaşteţ , cîd era adevărat Ͷ căc acu va îceta să a f e adevărat Ͷ ş l cos der u oag u, ad că u lucru plăcut D eoroc re, aţ rost t î alte locur ş î alte îprejurăr , lucrur cu totul altele"

$ Doule, vă jur că a c care var f putut ofesa $ Ş c e vă spue că au ofesat ? exclaă el fu r os, îdreptîdu se v olet de pe caa peaua pe care stă tea pîă acu e şcat, î t p ce şerp pal z ş spu oş a feţe sale se cr spau, vocea sa deveea rîd pe rîd p ţ gă ată ş gravă, ca o furtuă asurz toare ş dez lăţu tă (Puterea cu care vorbea de ob ce , ş d pr c a căre a ecuoscuţ îtorceau capul, era îsut tă ca u ucare î loc să f e cîtat de p ao e cîtat de orches tră, ba a ult, se trasforă î udoul de Charlus urla) Credeţ că vă stă la îdeîă să ă ofe saţ ? Nu şt ţ cu c e vorb ţ ? Credeţ că sal va îve a tă a c c sute de pr ete ăruţ a dueavoastră co coţaţ u peste alţ , ar reuş să urdărească ăcar augustele ele degete de la p c oare ? ../

De o cl pă, dor ţe de al cov ge pe doul de Charlus că ul vorb se c odată de rău, c auz se că fusese vorb t de rău, î urase o fur e ebuă, pr c u tă de cuv tele pe care după părerea ea le d cta orgol ul său eărg t Poate de al t ter erau, cel puţ î parte, efectul acestu orgol u Aproape tot res tul se datora uu set et pe carel gora îcă ş căru a u era dec v ovat că u făcea parte î l p sa set etulu ecuoscut, aş f putut cel puţ adăuga orgol ulu puţ ă ebu e, dacă aş f a t t cuv tele doae de Guerates Dar î această cl pă, deea ebu e c u a ve t î te După părerea ea, îl stăpîea ua orgol ul, ar eu era sub per ul fu r e , pe care (î cl pa î care doul de C harlus îceta să urle ca să vorbească de augustele sale degete de la p c oare, cu o a estate îsoţ tă de o gr asă, cu o re vărsare de dezgust Ja adresa bîrf tor lor să obscur ), a a putut so stăpîesc Cu o şcare puls vă, a vrut să lovesc ceva, dar u rest de judecată făcîdu ă să respect u bărbat cu atîta a vîrst c decît e, ba ch ar, d pr c a de tăţ lor lu art st ce, porţela ur le gerae aşezate î jurul său, a ăpust t asu pra jobeulu ou al baroulu , l a arucat pe jos, la călcat î p c oare, a îverşuat săl desfac dea b elea, a suls fudul, a desp cat î două coroaa, fără să ascult voc ferăr le doulu de Charlus care co t uau ş , străbătîd oda a ca să plec, a desch s uşa Spre area ea u re, de aîdouă părţ le e stăteau do lache care se depărtară îcet, ca să a bă aerul că se aflau acolo ua î trecere, petru serv c u (A aflat a tîrz u uele lor, pe uul îl chea Bur er, pe ce lălalt Charel) Nu a îşelat c o cl pă expl caţ a pe care ersul lor trîdav părea să o propuă Era everos lă ; alte tre sau părut a puţ everos le ; ua, că baroul pr ea ueor usaf r îpotr va cărora putea avea evo e de ajutor (d ar de ce ?), ş de aceea credea că e ecesar să a bă u post de ajutor apro p at Alta, era că atraş de cur oz tate, trăgeau cu ure chea, ebău d că vo eş atît de repede A tre a, că toată scea pe care o făcuse doul de Charlus f d pregăt tă ş jucată, ch ar el le poruc se să tragă cu ure ..ö

chea, de dragul spectacolulu căru a poate se adăuga u & +½ d care f ecare va trage u folos Mî a ea u potol fur a baroulu , eş rea ea d oda e parcă î pr c u se o are durere, ă cheă îapo , tr se după e ş , î sfîrş t, u tîd că vorb d cu o cl pă a îa te de ͣaugustele sale degete de la p c oare" gîd se că face d e artorul propr e sale ze f căr , alergă cît îl ţ ură p c oarele, ă ajuse î vest bul ş îch se druul uş ͣHa deţ , î spuse el, u faceţ pe cop lul, îtoarceţ vă o cl pă ; cel ce ubeşte cu pas ue, pedepseşte cu pas ue, ş v a pedeps t cu pas ue toc a petru că ţ ult la dueavoastră" Mî a ea se r s p se, a trecut peste cuvîtul ͣpedeps ", Ia urat pe baro care, cheîd u lacheu, puse, fără ură de aorpropr u, să f e r d cate răăş ţele pălăr e d struse care fu îlocu tă pr tralta

$Dacă vreţ să spueţ , doule, c e a calo at cu perf d e, a spus doulu de Charlus, ră ca să aflu ş săl îfud pe postor $Ce ? Nul cuoaşteţ ? Nu vă aduceţ a te de ce spueţ ? Credeţ că ce ce fac serv c ul să ă for eze de aseeea lucrur u îcep pr a sol c ta secretul ? Ş credeţ că o să ă ţ de cuvîtul pe care îa dat ? Ͷ Doule, u e oare cu put ţă să spueţ ? a îtrebat, căutîd petru ult a oară î capul eu ( care a găs t pe e ) cu c e putuse vorb despre doul de Charlus $ Naţ auz t că a făgădu t d catorulu eu să păstrez secretul ? î spuse el cu o voce pl ă de fose Văd că îb aţ îcl area spre cuv tele abjecte cu a ceea spre stăru ţele deşarte Aţ trebu să aveţ cel pu ţ tel geţa să prof t aţ de o ult ă îtrevedere ş să desch deţ gura ca să spueţ ceva care să u îsee toca c $ Doule, a răspus, îdreptîdu ă, ă sul taţ , sît dezarat deoarece sîteţ cu atît a vîrst c 1

558

Acu [vaţăă (lat)

decît e, part da u e egală, pe de altă parte u vă pot cov ge, v a jurat că a spus c

$ Atuc t eu ! exclaă el pe u to îgroz t ş făcîd aseeea salt îcît a poe t cu el la do paş de e $ Aţ fost îşelat ' Atuc , cu o voce blîdă, afectuoasă, elacol că, la fel ca î s fo le care se cîtă fără îtrerupere ître d fer tele părţ ş î care u scherzo plăcut, d l c, ur ează uor lov tur de trăset d partea îtî a : ͣuot ce e cu put ţă, î spuse el I pr c p u, u cuvît re petat e rareor adevărat E v a dueavoastră, dacă, eprof tîd de ocaz le dea ă vedea pe care v le o fer se, u aţ dat pr lejul, pr acele cuv te des ch se ş z l ce care creează îcrederea, pavăza u că ş absolută îpotr va uu cuvît care vă îfăţ şa ca pe u trădător I or ce caz, fals sau adevărat, cuvîtul ş a făcut efectul Nu ă a pot despărţ de pres a pe care a produso N c u a pot spue că c e u beşte cu pas ue pedepseşte cu pas u e, căc va pe deps t, dar u a ţ la dueavoastră" Spuîd a ceste cuv te, ă obl gase să au loc ş suase Alt la cheu tră ͣAdu ceva de băut ş spue să îhae cu peul" A spus că u este sete, că e foarte tîrz u ş că de alt ter a o t răsură ͣA fost probab l plă t tă ş sa dat druul, î spuse el, u vă a ocu paţ de ea Pu să se îhae, ca să vă ducă acasă Da că vă teeţ că ar f prea tîrz u aş putea să vă ofer o oda e a c " Ia spus că aa ar f îgr jorată Ah ' da, adevărat sau u, cleveteala ş a făcut efectul S pat a ea oarecu preatură îflor se prea de vree,, ş aseeea er lor de care vorbeaţ atît de poet c la Balbec, a putut rez sta la pr ul îgheţ" Dacă s pat a doulu de Charlus ar f fost d strusă, el ar f putut proceda alt ter , deoarece, î t p ce spuea că sîte certaţ , î spuea să stau, î dădea de băut, î oferea să dor la el ş ve a să puă la d spoz ţ e trăsura lu ca să ă ducă acasă Avea aerul că parcă se teea de cl pa î care se va despărţ de 559

e ş va răîe s gur, acel so de teaă ca el ş t tă pe care se păruse că o îcercase cuata ş va ra sa Guerates, acu o oră, cîd vo se să ă s lească să răî, cu u so de aceeaş îcl are trecătoare pe tru e, de aceeaş sforţare ca să prelugească o cl pă ͣD eoroc re, a darul dea face să reîflorească ce a fost d strus odată S pat a ea petru du eavoastră a ur t N c u o a poate îv a Cred că u e ede de e să ărtur sesc că regret acest lucru Mă s t totdeaua ca s gur ca Booz al lu V c tor Hugo : ćJe £ u$ £ d d

A străbătut arăş , îsoţ t de el, arele salo ver zu Ia spus, cu totul la îtîplare, cît de fruos îl găsea ͣNu e aşa ? î răspus! el urebu e să ţ pla că ceva Leăr a e de Bagard Ceea ce e destul de fru os, vedeţ , e că leăr a e oarecu făcută petru j l ţur le de Beauva s ş petru coso le Băgaţ de seaă că acestea repetă aceleaş ot ve decorat ve ca ş acelea IMa sît două case ude se găsesc aseeea lucrur : Luvrul ş palatul doulu de H sdal Dar, f reşte, îdată ce a vrut să locu esc î această stradă, sa găs t u vech palat Ch ay pe care e u l a văzuse, petru că e a a ve t pe a c , afară de La ura urelor, e b e Ar putea f ş a b e, dar, î sfîrş t, u e rău Nu aşa, sît lucrur fruoase ; portretul uch lor e , regele Polo e ş regele Agl e , de M gard Dar ce să vă a povestesc, şt ţ tot atît de b e ca e, deoarece aţ aşteptat î acest salo Nu ? Ah ! ´Poate aţ fost trodus î saloul albastru, spuse el, cu u aer f e obraz c la adresa l pse ele de cur oz tate, f e d tru set et de super or tate persoală ş de a u f îtrebat ude fusese trodus ca să aştept Iată, î această oda e sît toate pălăr le pe care lea purtat adae El sabeth, pr c pesa de Laballe ş reg a Nu vă teresează, sar spue că u vedeţ Poate sîteţ at s de o afecţ ue a ervulu opt c Dacă vă place a 1

$

!

ult acest so de fruuseţ , ată u curcubeu de uurer care îcepe să strălucească ître aceste două tablour de Rebradt, î se al îpăcăr oastre Auz ţ : Be ethove se alătură" îtradevăr, deosebea pr ele acordur ale părţ a tFe a d u ͣBu cur a după furtuă", executată u departe de o , la pr ul etaj fără îdo ală, de şte uz caţ A î trebat cu a v tate, pr ce îtîplare se cîtă această bucată ş c e erau uz caţ ͣNu şt u Nu poţ şt c odată Sît şte uz c v z b le E fruos, u aşa ? î spuse el, pe u to uşor pert et, dar care to tuş a tea îtrucîtva flueţa ş accetul lu Swa Dar puţ vă pasă, după cu u peşte u se s ch seş te de u ăr Vreţ să vă duceţ acasă cu r scul de a f erespectuos cu Beethove ş cu e Vă judecaţ s vă codaaţ s gur", adăugă el cu u aer afectuos ş tr st, cîd ve oetul plecăr ele ͣMă veţ acuza că u vă îsoţesc, aşa cu ar obl ga buacuv ţă, î spuse el Dor c de a u vă a revedea, puţ î pasă dacă vo petrece c c ute a ult cu du eavoastră Dar sît obos t ş a ult de lucru" uo tuş , băgîd de seaă că t pul era fruos : Ba da, vo urca î trăsură E u clar de luă uat, pe care ă vo duce săl pr vesc la Bo s după ce vă vo f recodus Cu, u şt ţ să vă radeţ , ch ar î seara î care c aţ î oraş a aveţ cîteva f re, spuse el, apucîduă de bărb e cu două degete ca să spu aşa aget zate, care, după ce rez stară o cl pă, urcară pîă la urech le ele, cu' degetele uu bărb er Ah ! ce plăcut ar f să pr vesc acest «clar de luă albastru* la Bo s cu c eva ca dueavoastră", î spuse el cu o g găş e sub tă ş parcă volutară, apo cu aerul tr st : ͣCăc sîteţ drăguţ or ş cu aţ putea f a drăguţ decî t or c e, adăugă el at gîduă păr teşte pe uăr Altădată, tre bu e să ărtur sesc că vă găsea foarte s g f at" Ar f trebu t să adaug că tot ă a găsea ca atare N avea decît să aduc a te de fur a cu care vor b se, ab a acu o juătate de oră Cu toate acestea, a vea pres a că era s cer î această cl pă, că a sa bue b ru a ceea ce cos dera că era o stare aproa ,3S Ͷ Guerates

561

pe del rată de suscept b l tate ş orgol u Cîd trăsu ra ajuse î faţa oastră, el prelug coversaţ a ͣHa deţ , spuse brusc, urcaţ vă ; peste c c ute vo f la dueavoastră Ş vă vo spue u buă seara care va cura scurt ş pe vec relaţ le oastre E a b e aşa, ş cu trebu e să e despărţ pe vec , să o face ca î uz că, pe u acord perfect" I c uda acestor af raţ solee că u e vo revedea c odată, aş f jurat că doul de Charlus, pl ct s t că ş eş se d f re a ad eaur ş teîdu se că a ecăj t, u sar f supărat dacă ar f văzut îcă o dată Nu ă î şela, căc după o cl pă : ͣHa deţ , spuse el, ată, a u tat lucrul de căpete e I a t rea doae , bu ca dueavoastră, a dat la legat petru dueavoastră o ed ţ e c udată a doae de Sev ge, ceea ce va îp ed ca această îtrevedere să f e cea d ură urebu e să e cosolă spuîdu e că l ch dă rareor îtro z trebur le copl cate Gîd ţ vă c t a ţ ut Cogresul de la V ea" $ Dacă aş tr te după ea, fără să vă derajez, a spus îdator tor $ Vă rog să tăceţ , prostuţ c, răspuse el î osͣ s să aveţ aerul grotesc de a pr v ca u lucru de c ooarea de a f pr t probab l (u spu cu s gu raţă, căc se poate ca lacheul eu să vă îîeze vo luele), de e îş ve î f re ͣNu vreau să ă despart de du eavoastră cu aceste cuv te N c o d soaţă ; îa tea tăcer veş ce, acordul de do ată" Se teea, toca d pr c a propr lor să erv , de îtoarcerea sa îdată după aceste cuv te aspre de supărare ͣNu vreţ să ergeţ pîă la Bo s, î spuse el pe u to u îtrebător, c af rat v ş , după cîte sa părut, u petru că u vo a să ofere acest lucru, c petru că se teea ca u cuva aerul său pr opr u să îcerce u refuz Iată, î spuse el, tărăgăîd ş a ult, e cl pa î care, cu spue Wh stler, burghez se îtorc acasă (poate vo a să facă apel la aorul eu propr u) ş cîd se cuv e să îcepe să pr v Dar u şt ţ c

562

e e Wh stler" A sch bat coversaţ a ş l a ître bat dacă pr c pesa de lea este tel getă Doul de Charlus ă opr ş adoptîd toul cel a d spreţu tor pe care l cuoscuse : Ͷ Ah ! doule, faceţ a c aluz e la u ord de o eclatură cu car e u a c a face Poate ex s tă o ar stocraţ e la tah t e , da ărtur sesc că o cu osc Nuele pe care l aţ rost t, lucru c udat, a răsu at a acu cîteva z le î urech le ele A ître bat dacă codesc d să f e prezetat tîărul duce de Guastalla îtrebarea a rat, căc ducele de Guas talla are c o evo e să f e prezetat, petru o t vul că e vărul eu ş ă cuoaşte de totdeaua ; e f ul pr c pese de Para ş , ca rudă tîără ş b ecrescu tă, u u tă c odată să v ă să ă fel c te de Aul Nou Dar, după ce a luat foraţ , a aflat că u este vorba de ruda ea, c de u f u al persoae care vă teresează Cu u ex stă pr c pesă cu acest ue, a presupus că este vorba de o săracă ce doare sub podul lea ş care a luat î ch p p toresc t tlul de pr c pesă de lea, aşa cu se spue Patera d Bat gol les sau Regele Oţelulu Dar u, era vorba de c eva bogat ale căre ob le foarte fruoase le ad rase la o expoz ţ e ş care au asupra propr etarulu super or tatea că u sît false Iar pret sul duce de Guastalla trebu e să f e agetul de sch b al secretarulu eu, ba procură atîtea lucrur ! Dar u ; pare se că îpăra tul sa auzat să dea acestor oae u t tlu toca d spo b l Poate e o dovadă de putere, sau de goraţă, sau de răutate, găsesc a ales foarte proastă glua pe carea făcuto acestor uzurpator fără vo e Dar, î sfîrş t, u vă pot da lăur r î toate aceste pr v ţ , copeteţa ea se ărg eşte la foburgul Sa tGera ude pr tre toţ Courvo s er ş Gallardo , dacă a^ jugeţ să găs ţ pe c eva care să vă troducă, veţ afla şte c ue bătrîe scoase d ad s d Balzac ş ca re vă vor auza F reşte, acest lucru are c a fa ce cu prest g ul pr c pese de Guerates, dar fără r e ş Sesaul eu, casa e e acces b lă ./

$ Palatul pr c pese de Guerates e îtr adevăr foarte fruos, doule $ Oh ! u e foarte fruos E tot ce este a fru os, dar după pr c pesă $ Pr c pesa de Guerates e super oară duce se de Guerates ? $ Oh ! are c o legătură (urebu e observat că îdată ce oae de lue au oarecare ag aţ e, î cuuează sau detroează, după s pat le sau certur le lor, pe ce a căror s tuaţ e părea a tra că ş a b e stator c tă) Ducesa de Guerates (poate că espuî du Or ae vo a să puă o d staţă a are ître ea ş e) e del c oasă, îtr adevăr super oară după cîte vaţ putut da seaa Dar, î sfîrş t, u se poate ă sura cu vara e Aceasta e toca ceea ce oae de la Hale îş pot îch pu că era pr c pesa de Metter ch, dar pr c pesa de Metter ch credea căl lasase pe Wag er, petru căl cuoştea pe V ctor Maure Pr c pesa de Guerates sau a degrabă aa e , la cuos cut pe cel autet c Ceea ce e u prest g u, fără să a vorb de fruuseţea ea poe tă a aceste fee Ş dacă ar f decît grăd le Esthere ! $ Nu pot f v z tate ? $ Nu, trebu e să f v tat, dar u v tă pe afară ua dacă terv eu Dar retrăgîd îdată oeala aceste oferte după ce o arucase, î ît se îa, căc ajusese acasă Ͷ Rolul eu a luat sfîrş t, doule ; adaug ua aceste cîteva cuv te Poate că îtr o z altc eva vă va ofer s pat a, aşa cu va ofer to eu P lda de as tăz să vă slujească drept îvăţăt N o egl jaţ O s pat e e totdeaua preţ oasă Ce u poţ face s gur î v aţă, petru că sît lucrur pe care u poţ c să e cer , c să le fac , c să le vre ) c să le îveţ pr t e îsuţ , le poţ face dacă eşt cu a ulţ ş fără să f e evo e să f e tre sprezece ca î roaele lu Bal zac, c patru ca î £ Ad o urebu e să f fost obos t ş să f reuţat la deea să se ducă să vadă clarul de luă, căc ă rugă să spu ./*

v z t ulu să se îtoarcă acasă Făcu îdată o şcare bruscă ca ş cu ar f vrut să cot ue Dar tras sese deja ord ul ş ca să u îtîrz a ult, a dus să su la poartă, fără să ă f gîd t că avea de vor b t cu doul de Charlus despre îpăratul Gera e , despre geeralul Botha, o seaă de lucrur atît de ob sedate ad eaur , dar pe care îtîp area lu eaştep tată ş fulgerătoare le făcuse să zboare foarte departe de e îtorcîduă aoasă, a văzut pe b roul eu o scr soare pe care tîărul lacheu al Fraco se o scr sese u u pr ete al său ş pe care o u tase acolo De cîd a a era plecată, elu se da îapo de la c o eruş are ; a făcut v ovat de a c t scr soarea fără pl c, larg desch să, ş care, s gura ea scuză, avea aerul că se oferă & £

$ £ £ u * u u u u£ £ ( £ u 4 £ £ u ' u ( u ( . ( u 4 ' u £ 4 £ u u u £ ( £ £ 4 u u 4 u ( ./.

£ £ a 4 $ ( ( 4 ,Àl ( Pag alese Ôu £ £ ( u £ £ ( £ u £ , 4 %Et Rose elle a vec 1 que ce que v vet Ies roses2 , £ À l ( Ô Ôu ( u ( £ * Ô Ô£ £ u (* +

Ne atrage or ce v aţă care e îfăţ şează u lucru e cuoscut, pr tro ult ă luz e pe care trebu e să o d s truge Multe lucrur pe care le spusese doul de Char lus î b c u seră puter c ag aţ a ş , făcîdo pe a ceasta să u te cît o decepţ oase real tatea la ducesa de Guerates (cu uele persoaelor se îtîpla acelaş lucru ca ş cu uele de ţr ), o îbold seră spre vara Or ae Doul de Charlus u a îşelat de alt ter cîtva t p asupra valor ş var etăţ ag are a oae lor de ͻ lue, decîţ petru că el îsuş se îşe la Ş aceasta poate petru că el u făcea c, u scr a, u p cta, c ăcar u c tea c îtr u ch p ser os ş profud Dar, super or cu cîteva trepte altor oae ,de lue, dacă trăgea d e ş d îfăţ şarea lor a ter a coversaţ e sale, u era totuş îţeles de e Vor b d ca art st, putea cel ult să degajeze farecul a 1 Ş Roza a tră t decît atît cît tră esc rozele (Fraţo s de Malh'erbe, 1555Ͷ1628)

.//3

g tor al oae lor de lue, dar săl degajeze ua petru art şt , faţă de care ar f putut juca rolul reu lu î raport cu esch oş ; acest a al preţ os rupe petru e , pe stîc sterpe, l che , uşch pe care e ar f î stare să le descopere, c să le îtrebu ţeze, dar care, odată d gerate de re , dev petru locu tor d extreul ord u al et as lab l La care vo adăuga că aceste descr er pe care doul Charlus le făcea despre lue erau îsufleţ te de ultă v aţă, pr îb area ur lor sale feroce ş a s pat lor sale cucer ce Ͷ ur le îdreptate a cu seaă îpotr va t er lor, adoraţ a stîr tă îdeoseb de uele fee Dacă pr tre acestea, doul de Charlus o aşeza pe pr c pesa de Guerates pe troul cel a îalt, cu v tele sale ster oase despre ^palatul acces b l al Iu Alad " pe care l locu a vara lu , u reuşesc să j expl ce u rea urată î curîd de teaa de a f v ct a ue farse proaste pusă la cale de c eva care ar f vrut să ă facă să f u dat afară d tr o casă î care aş f dus fără să f u v tat, cîd, aprox at v după două lu de la c a la ducesă ş î t p ce aceasta era îa Caes, desch zîd u pl c a căru îfăţ şare u vestea c extraord ar, a c t t urătoarele cuv te t păr te pe u carto : ͣPr c pesa de Guerates, ăscută ducesă de Bavar a, va f acasă la X" Fără î, do ală, că a f v tat la pr c pesa de Guerates poa î te u era d puct de vedere ode u lucru a d ; f c l decît a c a la ducesă, ş slabele ele cuoşt ţe herald ce î arătaseră că t tlul de pr c pe u era su per or celu de duce Apo , î spuea că tel geţa ue fee de lue u poate f de o atură atît de e terogeă faţă de aceea a see lor e , după cu sus ţ ea doul de Charlus Dar ag aţ a ea, aseă ătoare acele a a lu Elst r redîd u efect de perspec t vă fără să ţ ă socoteală de oţ u le de f z că pe ca re le putea poseda, î îfăţ şa u ceea ce şt a, dar ce ea ce vedea ea ; ceea ce vedea ea, ad că ceea ce îfăţ şa uele Dar, ch ar atuc cîd o cuoştea pe duce să, uele Guer'ates precedat de t tlul de pr c pesă, ca o otă sau o culoare sau o cat tate adîc o ./ö

d f cată de valor le îcojurătoare pr ͣseul" ate at c sau estet c care este dest at, î evocase tot Meaua ceva cu totul deoseb t Cu acest t tlu îl îtîlest a ales d epoca lu Ludov c al XIII lea ş Ludov c al XlVlea ; ş îch pu a palatul pr c pese de Guerates a ult sau a puţ frecvetat de ducesa de Loguev lle ş de arele Code, a căror prezeţă făcea foarte veros lă îprejurarea că aş pătrude vreodată î el î c uda celor ce dep d de d fer tele pucte de ve dere sub ect ve despre care vo avea pr lejul să vorbesc, u e a puţ adevărat că, ăr te art f c al, î toate aceste f ţe dă u eşte o real tate ob ect vă ş pr ur are o deoseb re ître ele De alt ter , cu ar putea f altfel ? Oe rea pe care o frecvetă ş care seaăă atît de puţ cu v sur le oastre este totuş aceeaş ca î eor le, î scr sor le oae lor rearcab l , pe care a văzuto descr să ş pe care a dor t să o cuoaşte Bătrîul cel a s g f at cu care c ă este acela a căru scr soare pl ă de îdr e adresată pr c pelu Freder cCarol a« c t to cu eoţ e îtro carte despre războ ul d 1870 ue pl ct seşt la c ă, petru că ag aţ a este absetă ş te auz cu o carte, petru că e ţ e tovărăş e Dar e vorba de aceleaş persoae Near f plăcut să o f cuoscut pe doaa de Popadour care a ocrot t atît de b e artele ş e a f pl ct s t tot atît de ult î to vărăş a e ca aceea a Eger lor odere la care u e pute hotărî să a erge, atît sît de ed ocre Nu e a puţ adevărat că aceste deoseb r dă u esc Oae u sît c odată la fel u cu alţ , felul de a se purta cu o , sar putea spue la pr ete e egală, tră dează deoseb r care, la ura urelor, se copesează Cîd a cuoscuto pe doaa de Motorecy, a făcut plăcere să spuă lucrur eplăcute, dar dacă avea evo e de u serv c u, ea puea la cotr buţ e ca săl obţ ă cu ef cac tate, toată trecerea de care se bu cura, fără să cruţe c I t p ce cutare alta, ca doaa de Guerates, care ar f vrut c odată să pr c u ască vreo supărare, spuea despre e ua ./

ceea ce putea face plăcere, ă copleşea cu toate aa b l tăţ le care alcătu au bogatul od de v aţă oral al Gueraţ lor, dar dacă, î afară de asta, aş f cerut u lucru de c, ar f făcut u pas ca să l pro cure, ca î acele castele ude a la d spoz ţ e u auto ob l, u lacheu, dar ude u e cu put ţă să obţ u pahar de c dru, petru că u e prevăzut î rîdu ala za afetur lor Care d două era adevărată pr eteă, doaa de Motorecy, atît de bucuroasă să ă j g ească ş totdeaua gata să ă servească, sau doaa de Guerates care suferea de pe ura cele a c eplăcer care sar f pr c u t, dar era capab lă de cea a că străda e ca să f e de folos ? Pe de altă parte, se spuea că ducesa de Guerates vorbea despre fr vol tăţ , ar vara e , cu tel geţa cea a ed ocră, spuea lucrur totdeaua teresate Forele tel geţe sît atît de felur te, atît de opuse, u ua î l teratură, dar ş î lue, îcît u ua Baudela re ş Me r ee au dreptul să se d spreţu ască rec proc Aceste part cular tăţ alcătu esc, la toate persoaele, u s s te de a pr v , de a vorb , de a acţ oa, atît de îchegat, atît de despot c, îcît cîd sîte î prezeţa lor se pare super or restulu La doaa de Guerates, cuv tele e deduse ca o teoreă d geul e de tel geţă se păreau s gurele care ar f putut f rost te Ş , la ura urelor, era de părerea e , cîd î spuea că doa a de Motorecy este stup dă ş are tel geţa desch să tuturor lucrur lor pe care u le îţelege, sau cîd, aflîd vreo răutate dea e , ducesa î spuea: ͣŞ pret deţ că este o fee e buă, eu susţ că ua ca asta este u ostru" Dar această t ra e a real tăţ care se îfăţ şează, această ev deţă a lu lăp care face ca aurora deacu depărtată să pălească îtoca ca o s plă a t re, d spăreau cîd era departe de doaa de Guerates ş cîd altă doaă î spuea so c ot duse pe acelaş pla cu e ş sust îd că e ducesa cu ?ult sub velul ostru: ͣOr ae u se s ch seşte la ura" urelor de c, de e ", ba ch ar (ceea c î prezeţa' doae de Guerates ar f părut Pos b'I de crezut, î aseeea ăsură ea îsăş proclaa 569

×

cotrar ul) : ͣOr ae e soabă" Cu c o ateat e u ear f îgădu t să le trasforă de doaa d'Ar pajo ş pe doaa de Motpes er î cat tăţ oogee ar fost cu eput ţă să răspud, dacă aş f fost î trebat care d ele se pare super oară cele lalte Dar pr tre trăsătur le deoseb te ale saloulu pr c pese de Guerates, aceea c tată de cele a ulte or era u exclus v s dator t î parte or g regale a pr c pese ş a ales r gor sulu aproape fos l al prejudecăţ lor ar stocrat ce ale pr c pelu (prejudecăţ de care, de altfel, ducele ş ducesa u sau abţ ut săş bată joc î faţa ea) ş care, f reşte, trebu au să ă facă să cos der ca ş a everos l faptul de a f v tat de acest o pet care cotau ua alteţele ş duc ş la f ecare c ă făcea tăbălău petru că u se dădu se la asă locul la care ar f avut dreptul sub Ludov c al XlVlea, loc pe care, graţ e are sale erud ţ î ater e de stor e ş geealog e, îl cuoştea ua el D această pr c ă, ulţ oae de lue se prouţau î favoarea ducelu ş a ducese cîd era vorba de deose b r le care despărţeau de ver lor ͣDucele ş ducesa sît ult a oder , ult a tel geţ , u se ocu pă, ca ce lalţ , ua de uărul blazoaelor de o bleţe, saloul lor e cu tre sute de a a avasat decît acela al vărulu lor", erau fraze ob şu te a căror a t re ă făcea acu să treur pr v d v taţ a căre a /l acorda ult a ulţ sorţ să f fost tr să de vreu st f cator Dacă ducele ş ducesa ar f fost la Caes, aş f putut îcerca să aflu, pr e , dacă v taţ a pe care o pr se era autet că îdo ala care ă cupr sese u era de loc, cu ă aăg se să cred o cl pă, set etul pe care u o de lue u l ar îcerca ş pe care, pr urare, u scr tor, ch ar dacă ar face parte î afară de aceasta d casta oae lor de lue, ar trebu săl repro ducă petru a f ͣob ect v" ş să descr e f ecare clasă î alt ch p Îtradevăr, a găs t de curîd îtru uat volu de eor , îsearea uor cert tud aseă ătoare cu acelea pr care ă făcea să trec v taţ a .ö)

pr c pese de Guerates ͣGeorges ş cu e (sau Hely ş cu e, a cartea la î deî casă ver f c), ardea atît de ult de dor ţa să f ad ş î saloul doae Delessert, îcît pr d o v taţ e d parte , a crezut că e prudet să e îcred ţă, f ecare la rî dul ostru, că u sîte v ct ele ue păcălel de 1 apr l e" Or povest torul u e altul decît cotele d'Hausso v lle (cel ce sa îsurat cu f ca ducelu de Brogl e) ş ce lălalt tîăr care se duce la rîdul său să se îcred ţeze că u e v ct a ue st f căr , este, după cu îl cheaă Georges sau Hely, uul sau altul d ce do pr ete edespărţ ţ a doulu d'Haussov lle, doul d'Har court sau pr c pele de Chala s I z ua î care trebu a să a bă loc această serată la pr c pesa de Guerates, a aflat că ducele ş ducesa se îtorseseră d aju la Par s ş a, hotărît să ă duc să văd de d eaţă Dar e eş seră devree ş u se îtorseseră îcă A pîd t a îtî d tro odă ţă, care credea că e u loc bu de pîdă, sos rea trăsur I real tate, u alesese b e observatorul eu de ude ab a deosebea curtea oastră, dar a zăr t ulte altele, ceea ce a d strat o cl pă, fără să f e de vreu folos Aseeea pucte d care se poate vedea peste a ulte case î acelaş t p ş care au sp t t pe p ctor , u se găsesc ua la Veeţ a, dar ş la Par s Nu spu Veeţ a la îtîplare Uele cart ere sărace d Par s te fac să te gîdeşt la acele cart ere d Veeţ a, d eaţa, cu horur le lor îalte ş larg , pe care soarele le colorează cu rozul cel a apr s, cu roşul cel a desch s ; deasupra caselor îfloreşte o adevărată grăd ă cu uaţe atît de var ate, îcît a spue că sa platat pe oraş grăd a uu aator de lalele d Delft sau d Haarle De alt ter , aprop erea foarte are d tre casele cu ferestre care dau î aceeaş curte d f ecare fereastră cadrul î care o bucătăreasă v sează cu och plecaţ , sau a departe o fată căre a o bătr ă cu faţa de vrăj toare, care ab a se poate desluş î ubră î p ap tăă părul ; astfel f ecare curte, supr îd zgootul d tervalul e , lăsîd să se vadă gestur le tăcute îtr u 571

dreptugh aşezat sub st clă pr îgrăd rea ferestre este petru vec ul case o expoz ţ e de o sută de tablo ur oladeze suprapuse F reşte, palatul Gueraţ lor uţ oferea acelaş so de vedere, dar totuş uele c udate, a ales d stra ul puct tr gooetr c î care ă aşe zase ş ude c u îp ed ca pr v rea pîă la îălţ le depărtate pe care le alcătu au tereur le relat v e desluş te care precedau f d î pată are, palatul pr c pese de S l str e ş al arch ze de Plassac, ver şoare foarte ob le ale doulu de Guerates, pe care u le cuoştea Pîă la acest palat (acela al tatălu lor, do ul de Brequ gy) ua şte corpur de clăd re puţ r d cate, or etate î ch pur le cele a felur te ş care, fără să îp ed ce vederea, prelugeau depărtarea cu pla ur le lor obl ce uurul de ţ gle roş al re ze î care arch zul de Frecourt îş gara trăsătur le, se ter a pr tru vîrf a îalt, dar atît de subţ re, îcît u ascu dea c, ş te făcea să te gîdeşt la acele costrucţ fruoase ş vech d Elveţ a, care se îalţă zolate la poalele uu ute Dator tă tuturor acestor pucte e desluş te ş d vergete pe care od heau och , ' palatul doae de Plessac, î real tate destul de îvec at, dar la o depărtare h er că îtoca ca u pe saj alp , părea a depărtat decît dacă lar f despărţ t de o a ' ulte străz sau ueroş cotraforţ Cîd ferestrele sale larg , pătrate, st cl d de soare ca şte fo de cr stal de stîcă erau desch se, cîd se scutura pr casă, îcerca aeeeaş plăcere urăr d la d fer tele etaje pe lache care u se puteau deoseb b e, dar care băteau covoarele, ca ş cu a vedea îtr u pe saj de uurer sau de Elst r u călător î d l getă sau o călăuză, la d fer tele îălţ ale Sfîtulu Gothard Dar d acest ͣobservator" î care ă aşezase aş f r scat să u văd îtorcîduse pe doul ş doaa de Guerates, astfel îcît cîd a avut dupăa ază răgazul să re au pîda, a su t doar pe scară, de ude putea vedea desch zătura porţ , ş a postat pe scară, deş de a c u sau a îfăţ şat fruuseţ le alp e ale palatelor Brequ gy ş ureses, atît de orb toare cu lache lor reduş la proporţ .ö+

uscule de depărtare ş făcîd curăţe e Or , această aşteptare, pe scară, avea să a bă petru e urăr atît de cos derab le ş să descopere u pe saj care u a era turer a, c atît de îseat d puct de vedere oral, îcît e preferab l să aî cu cîteva cl pe povest rea, precedîdul a îtî de aceea a v z te ele la Gueraţ , cîd a aflat că se îtorseseră Ducele a pr t s gur î b bl otecă; I cl pa î care trase î b bl otecă, eşea u bărbat ărut cu părul alb, cu aerul sărăcăc os, cu o cravată că, eagră, cu purtau otarul de la Cobray ş a ulţ pr ete a bu culu , dar cu o îfăţ şare ş a sf oasă ş care, adresîdu salutur ar , u vru să coboare îa te să f trecut eu Ducele î str gă d b bl otecă ceva ce a îţeles ş celălalt răspuse cu o salutur adresate pere telu , căc ducele u putea săl vadă, dar or cu repetate fără sfîrş t, ca acele surîsur ut le ale celor ce vorbesc cu t e la telefo ; avea o voce p ţ gă ată ş ă salută d ou cu u l ţa uu o de afacer De alt ter , putea f u o de afacer d Cobray, căc avea aerul foarte prov c al, deodat ş blîd al oae lor ăruţ , al bătrî lor odeşt de pe acele eleagur Ͷ O veţ vedea îdată pe Or ae, î spuse ducele cîd a trat Cu Swa trebu e să v ă d tro cl pă îtralta, ca să aducă corectur le stud ulu său despre oetele Ord ulu de Malta ş ceea ce e a grav, o fo tograf e esă pe care a pus să se reproducă abele feţe ale acestor oete, Or ae a preferat să se îbrace a îtî , ca să poată sta cu el pîă la c ă Sîte copleş ţ de atîtea ob ecte îcît u a şt ude să le pue, ş ă îtreb ude vo a aşeza ş această fotograf e Dar a o soţ e prea aab lă, care u a şt e cu să facă plăcere A crezut că e aab l săl roage pe Swa să arate, aduaţ laolaltă, toţ aceşt ar aeştr a Ord ulu ale căror edal lea găs t la Rodos Deş spuea Malta, e Rodos, dar e vorba de acelaş Ord al Sfîtulu Io d Ierusal î fod, o teresează acest lucru ua petru că Swa se ocupă cu aşa) ceva Fa l a oastră u e de loc stră ă de această stor e, fratele eu, 573

pe carel cuoaşteţ , este actualete uul d ce a îalţ de tar a Ord ulu de Malta Dacă aş f vorb t de toate acestea Or ae , c u ar f ascultat I sch b, a fost de ajus ca cercetăr le lu Swa asupra uepl er lor (căc e ea poe tă fur a cu care u oae de o rel g e stud ază rel g a altora) să l f co dus la × , oşte tor ue pl er lor, petru ca Or ae să vrea ua decît să vadă utrele acestor cavaler Erau şte cop alătur de Lus g a , reg Cyprulu , d care coborî î l e d rectă Dar pîă acu Swa u sa ocupat de e , aşa îcît Or ae u vrea să şt e c de Lus ga Na putut să spu ua decît ducelu petru ce ve se îtr adevăr, cîteva rude sau pr etee, ca doaa de S l str e ş ducesa de Motrose, ve ră să facă o v z tă ducese care pr ea adesea îa te de c ă, ş egăs do, răaseră u oet cu ducele Cea d tî d aceste doae (pr c pesa de S l str e), îbră cată cu s pl tate, uscată, dar cu aerul aab l, ţ ea î îă u basto M a teu t a îtî să u se f ră t cuva sau să f e f ră Era, d potr vă, foarte spr teă Vorb cu tr steţe ducelu de u văr pr ar al său Ͷ u d partea Gueraţ lor, dar ş a străluc t dacă era cu put ţă Ͷ a căru săătate, foarte proastă de cîtva t p, se agravase sub t Dar era văd t, că ducele, î t p ce copăt ea soarta vărulu său repetîd : ͣB etul Maă ! u bă at atît de bu", pue? u d agost c favorab l îtradevăr, c a la care duce de Guerates ura să a parte îl auza, area serată la pr c pesa de Guerates ul pl ct sea, dar a ales trejau a să se ducă la uu oaptea cu soţ a lu la u are supeu ş bal costuat î vederea căru a stăteau pregăt te u costu Ludov c al Xllea petru el şd al Izabelle de Bavar a petru ducesă Ducele îţelegea " sufer ţa buulu Aa e d'Osod să u turbur aceste ult ple petrecer Alte două doae eu basto, doaa de Plessac ş doaa de ureses, aîdouă f cele cotelu de Brequ gy ve ră apo să facă o v z tă lu Bas ş declarară că starea vărulu Maă este .ö*

dezădăjdu tă După ce dădu d uer ş ca să sch be d scuţ a, ducele le îtrebă dacă aveau de gîd să se ducă d seară la Mar eG lbert Răspuseră egat v, d cauza stăr lu Aa e care era pe oarte, ba ch ar se decoadaseră de la c a ude se ducea ducele ş a căre usaf r î îş rară, fratele regelu uheodose, fata Mar eCocept o etc Cu arch zul d'Osod se îrudea a de aproape cu Bas decît cu ele, ͣde fecţ uea" lor se părea ducelu ca u so de dojaa d rectă la adresa purtăr sale, aşa îcît el u se arată prea aab l De aceea, deş ele coborîseră de la î,l ţ ea palatulu Brequ gy ca să o vadă pe ducesă (sau a degrabă ca să vestească caracterul alarat ş copat b l, petru rude, cu reu u le odee, al bol vărulu lor), u răăseseră ult t p, ş , îar at* cu bastoul lor de alp st, Walpurg a ş Dorothea (acestea erau preuele celor două suror ) o luară îa po pe calea povîr tă a p sculu lor Nu a gîd t c odată să îtreb pe Gueraţ la ce corespudeau aceste bastoae atît de ob şu te îtru au t foburg Sa tGera Poate petru faptul că pr veau toată paroh a drept doe ul lor ş eplăcîdule să a vreo trăsură, făcea druur lug , petru care vreo veche fractură datorată dedăr ecupătate la vîătoare ş a căder lor de pe cal pe care aceasta le coportă adesea, sau ua reuat selor pr c u te de uezeala cart erelor de pe alul stîg a See ş a caselor vech , bastoul le era ecesar Poate că u por seră, î cart er, îtro exped ţ e atît de depărtată, c , coborîd doar î grăd a lor (puţ depărtată de aceea a ducese ) ca să culeagă fructele ecesare copotur lor, îa te de a se îtoarce acasă, se duceau să dea buă seara doae de Guerates, la care, totuş , u ergeau atît de de parte îcît să v ă cu vreo foarfecă de grăd ar sau cu vreo strop toare Ducel e păru şcat că ve se î v z tă ch ar î z ua îtoarcer sale Dar faţa se îtuecă cîd a spus că a ve t să o rog pe soţ a lu să se foreze dacă vara e ă v tase cu adevărat Adusese vorba 575

de uul d serv c le pe care doul ş doaa de Guerates u le făceau cu plăcere Ducele î spuse că este prea tîrz u, că dacă pr c pesa u tr sese o v taţ e, el ar avea aerul că sol c tă ua, că ver să î ş refuzaser ă cîdva ua ş că u vo a să a bă aerul că ͣse aestecă" c de aproape, c de departe î l stele lor, î sfîrş t, că c u şt a dacă el ş soţ a lu care c au î oraş, u se vor îtoarce îdată acasă, că, î acest caz, cea a buă scuză că u s au dus la serata pr c pese era să ascudă îtoarcerea la Par s, că fără îdo ală, dacă lucrur le ar sta astfel, s ar f grăb t d potr vă să f adus la cuoşt ţă îtoarcerea, tr ţîdu o scr soare sau dîdu u telefo cu pr v re la e, ş f reşte prea tîrz u, căc î or ce poteză, l stele pr c pese erau cu s guraţă îche ate G sîteţ î tere ră cu ea", î spuse el cu u aer bă u tor Gueraţ teîdu se totdeaua că u sît î curet cu ult ele eîţeleger ş ca u cuva să îcerc să te îpac pe sp area lor I sfîrş t, cu ducele ob şu a să a asuprăş toate hotărîr le care puteau părea puţ aab le : ͣIată, dragul eu, î spuse el deo dată, ca ş cu deea ar f ve t brusc î te, parcă c u v e să spu Or ae că aţ vorb t de acest lucru Şt ţ cît este de aab lă, apo ţ e eor la dueavoastră, ar vrea să tr eată la vara e or ce aş f î stare să spu, ar dacă e obos tă după c ă, u va a f c o scuză, va f evo tă să se ducă la serată Nu, hotărît lucru, u vo spue c De alt ter , o veţ vedea îdată N c u cuvît, vă rog Dacă vă hotărîţ să vă duceţ la serată, u trebu e să vă spu ce bucuroş vo f să petrece seara îpreuă" Mot vele ua tar ste sît prea sf te petru ca acela faţă de car e sît vocate să u s e îch e î faţa lor, f e că le crede s cere sau u ; u vo a să a ăcar o cl pă aerul că pu î cupăă v taţ a ea ş oboseala pos b lă a doae de Guerates, ş a făgădu t să u poeesc de scopul v z te ele, ca ş cu aş f lăsat îşelat de ca coed e pe care o jucase doul de Guerates L a îtrebat pe duce .ö/

dacă crede că vo avea oarecar sorţ de a o vedea pe doaa de Sterrr ar a la pr c pesă Ͷ N c decu, spuse el cu u aer de cuosător ; cu osc uele pe care l rost ţ petru căl văd î aua rele clubur lor, dar u e î c u caz so ul de lu e pe care o pr eşte G lbert Veţ vedea acolo ua oae d caleafară de spravă ş foarte pl ct coş , ducese purtîd t tlur pe care le crede st se ş scoase Ia veală de c rcustaţă, toţ abasador , ulţ Co bourg , alteţe stră e, dar c *ăcar ubră de Ster ar a S pla dueavoastră presupuere lar îbolăv pe G lbert Iată, dueavoastră căru a vă place p ctura, trebu e să vă arăt u tablou superb pe care l a cupărat de la vărul eu, î parte î sch bul Elst r lor care, hotărît, u e plac M a fost vîdut drept u Ph l ppe de Chapage, dar cred că e a de va loare Vreţ să cuoaşteţ părerea ? Cred că e u Velasquez ş d cea a fruoasă epocă, î spuse du cele pr v duă ţ tă î och , f e ca să cuoască pres a, f e ca so sporească U lacheu tră $ Doaa ducesă îl îtreabă pe doul duce, dacă doul duce vrea săl pr ească pe doul Swa, petru că doaa ducesă u e îcă gata $ Pofteştel pe doul Swa, spuse ducele după ce se u tase la ceas ş Ͷş dăduse seaa că a are cî teva ute îa te dea se duce să se îbrace F reşte, soţ a ea care la cheat, u e îcă gata Iut l să vorb î faţa lu Swa de serata Mar e G Lbert î spuse ducele Nu şt u dacă e v tat G lbert ţ e ult la el, petru căl crede epotul atural, al ducelu de Berr , e o îtreagă poveste (Altfel, vă îch pu ţ ! vărul eu pe care l loveşte dablaua cîd zăreşte u evreu la o sută de etr ) Dar î sfîrş t, acu toate s au îră t d pr c a afacer DreyfusSwa ar trebu să îţeleagă că, a ult decît or care altul, ar f cazul să îceteze or ce legătur cu oae aceşt a ; dar, d po tr vă, spue lucrur supărătoare Ducele cheă pe lacheu ca să afle dacă se îtoarse cel pe carel tr sese la^ vărul său d'Osod Plaul 37 Ͷ Gueratcs

.öö

ducelu era, îtr adevăr, urătorul : cu credea cu drept cuvît că vărul său e pe oarte, ţ ea să a bă veşt îa te dea f ur t, ad că îa tea dol ulu for ţat Odată acoper t de s guraţa of c ală că Aa e este îcă î v aţă, se va duce la c ă, l a serata pr c pelu , la petrecerea ude va f costuat î Ludov c al Xl lea ş ude avea îtîl rea cea a p cată cu o ouă a ată, ş u va a tr te după şt r îa te de a doua z , cîd plăcer le vor f luat sfîrş t Atuc va lua dol u, dacă vărul său va f ur t î t pul ser ͣNu, do ule duce, u s a îtors îcă" ͣPetru uele Iu Duezeu, a c toate se fac ua î ult ul oet", spuse ducele la gîdul că Aa e avusese t pul să ͣplesească" petru u z ar de seară, făeîdul să p ardă petr ecer ea Ceru să se dea z arul u care u era c Nul a văzuse de ult pe Swa ş a î trebat o cl pă dacă altădată îş tă a ustaţa, sau u purta părul tus î per e, căc îl găsea ca sch bat ; era, îtradevăr, foarte ͣsch bat", căc era foarte su fer d, ş boala produce pe faţă trasforăr atît de a dîc ca ş cu tea apuca să porţ barbă sau să ţ sch b locul cărăr (Boala lu Swa era aceea car e o doborîse pe aa lu ş de care ea fusese lov tă toc a la vîrsta lu de acu Dator tă ered tăţ , ex ste ţele oastre sît, î real tate, tot atît de pl e de c fre cabal st ce, de zarur arucate, ca ş cu vrăj toarele ar ex sta cu adevărat Ş cu ex stă o au tă durată a v eţ petru oe re îdeobşte, ex stă ua ş petru fa l îdeoseb , ad că petru fa l le a căror ebr seaăă ître e ) Swa era îbrăcat cu o elegaţă care, ca ş aceea a soţ e sale, asoc a ceea ce era cu ceea ce fusese Strîs îtro red gotă ( care puea î valoare tal a îaltă, zveltă, cu ăuş albe vărgate cu egru, purta u jobe ceuş u de o oră lărg tă pe care Del o o făcea ua petru el petru pr c pele de Saga, petru doul de Charlus, petru arch zul de Modee, petru doul Charles J aas ş petru cotele Lou s de uuree A fost surpr s de .ö,

surîsul ferecător ş de strîgerea de î afectuoasă cu care răspuse salutulu eu, căc credea că după atîta t p u ar a f recuoscut îdată ; a î părtăş t rarea ea ; o îtîp ă cu hohote de rîs, oar ecu d gar e ş o ouă s trî ger e de î ă, ca ş cu faptul dea presupue că u ă recuoaşte ar îsea că pu la îdo ală tegr tatea ţ sau s cer tatea afecţ u sale Ş totuş ăsta era adevărul ; a aflat cu ult a tîrz u că u a det f cat decît după cîteva ute, cîd a auz t uele Dar c o sch bare pe faţa lu , î cuv tele sale, î lucrur le pe ͻcare le spuse, u trădară descoper rea pe care o făcu u cuvît al doulu de Guerates, î asee ea ăsură d spuea de stpî re ş s guraţă î jo cul v eţ odee, î care aducea ch ar acea spota e tate î a ere ş acele ţ at ve persoale, ch ar î ater e de îbrăcă te, care caracter zau geul Guer aţ lor Astfel, felul cu ă salutase, fără să ă re cuoască, bătrîul cluba u era salutul rece ş ţea pă al oulu de lue ua foral st, c u salut pl de o aab l tate reală, de o graţ e adevărată, aşa ca de p ldă ducesa de Guerat es (ergîd atît de departe, Icît ţ surîdea cea d ţ îa te să o f salutat dacă te t lea), spre deoseb re de salutur le eca ce, ob ş u te ale doaelor d foburgul Sa t Gera Ast fel îcă, pălăr a lu pe care după u ob ce care t dea sa d spară, o pusese jos lîgă el, era căptuş tă cu p ele verde, ceea ce u se făcea de ob ce , dar petru că (după cît spuea el) se urdărea ult a puţ , î real tate petru că stătea foarte b e $ Iată, Charles, dueata care eşt are cuosc xor, v o să vez ceva, după asta, drag e , vă vo ćere îgădu ţa să vă las o cl pă îpreuă î t p ce o să pu fracul ; cred de alt ter că' Or ae o sa ît rz e Ş arătă lu Swa ͣVelasquezul" său ͣDar se pare că l cuosc", spuse Swa cu gr asa ce lor sufer z , petru care a vorb cost tu e o oboseală $ Da, spuse ducele, pus pe gîdur de îtîrz erea cu oscătorulu de a ş expr a ad raţ a Laţ văzut pe see la G lbert 579

$ Ah ! îtradevăr, î aduc a te $ C e credeţ că este ? $ E , a fost la G lbert, pesee că e uul d £ spuse Swa cu u aestec de ro e ş de deferetă faţă de o ăr e pe care ar f găs t c e epol t cos ş r d col să o esocoteşt , dar despre care u vo a să vorbească decît ͣjucîdu se", toca ca să f e cuv c os $ De buă seaă, spuse ducele cu v oleţă E Bo so, u a şt u care uăr d tre Guerates Dar puţ î pasă Şt ţ că u sît atît de feudal ca vărul eu A auz t rost du se uele lu R gaud, al lu M gard ş ch ar al lu Velasquez ! spuse ducele aţ t d asupra lu Swa o pr v re de ch z tor ş de călău, vrîd să îcerce totodată să c tească gîdul ş să flueţeze răspusul î sfîrş t, îche e el (căc atuc cîd puea î s tuaţ a să provoace î ch p ar t f c al o părere pe care o dorea, avea cîteva cl pe fa cultatea de a crede că ea fusese e să spota ), daţ î druul, fără ăgul re Credeţ că ar f de uul d a r pot f pe care a c tat ? $ Nuuu, răspuse Swa $ Dar atuc , î sfîrş t, u ă pr cep, u e rostul eu să hotărăsc de c e e tabloul acesta Dar duea voastră, u cuoscător, u eşter î ater e, cu îl atr bu ţ ? Swa şovă o cl pă î faţa acestu tablou pe care văd t îl găsea îgroz tor : ͣRele vo ţe ?" răspuse el rîzîd ducelu , care u putu îfrîa o por re de î e După ce se potol : ͣSîteţ aîdo foarte get l , aş teptaţ o pe Or ae o cl pă, ă duc să pu poalele lug ş ă îtorc Vo pue să se spuă cosoarte ele că o aşteptaţ aîdo "

A d scutat o cl pă cu Swa despre afacerea Drey fus ş la îtrebat cu se face că toţ Gueraţ sît at dreyfusarz ͣÎa te de toate petru că, î fod, sît cu toţ at se ţ ", răspuse Swa care şt a to tuş d exper eţă că u u erau, dar care, ca toţ oae care au o părere dîrză preferă ca să expl ce că .,)

uele persoae u o îpărtăşeau, să le presupuă u ot v precoceput, o prejudecată îpotr va căre a u era c de făcut, a degrabă decît şte ot ve ca re sar putea d scuta Ajus de alt ter la capătul pre atur al v eţ sale, ca o v tă obos tă pe care o hîrţu eşt , u putea sufer aceste persecuţ ş se îtorcea la că ul rel g os al păr ţ lor să $ ce pr veşte pr c pele de Guerates, este a devărat, a răspus, sa spus că e at se t $ Oh ! de acesta c u a vorbesc E atît de î verşuat, îcît cîd era of ţer ş l a apucat o durere de d ţ îgroz toare, a preferat să rabde decît să cosulte s gurul det st d reg ue care era evreu, ş a tîr z u a lăsat să ardă o ar pă a castelulu care luase foc petru că ar f tr ebu t să ceară şte pope la castelul vec care era al Rotsch lz lor $ Vă duceţ d îtîplare d seară la el ? $ Da, î răspuse el, deş ă s t foarte obos t Dar a tr s o depeşă pr care ă vesteşte că ar avea să spuă ceva S t că vo f prea sufer d z lele acestea ca să ă duc la el sau săl pr esc, ar turbura, prefer să scap îdată de această chest ue $ Dar ducele de Guerates u e at se t Ͷ Vez b e că este, deoarece e at dreyfusard, î răspuse Swa, fără săş dea seaa că făcea o

pet ţ ue de pr c p u Asta u ă îp ed că să pa ră rău că la decepţ oat pe acest o Ͷ ce spu ! pe acest duce Ͷ ead rîd pret sul său M gard, sau a şt u eu ce

$ Dar, î sfrş t, a urat reîtorcîdu ă la afa cerea Dreyfus, ducesa e tel getă $ Da, e ferecătoare După părerea ea, a fost ş a ferecătoare pe t pul cîd era pr c pesă des Laues Itel geţa e a deve t a colţuroasă, toate astea erau a del cate î tîăra cucoaă a re Dar, î sfîrş t, a ult sau a puţ t er , bărbaţ ş fee , ce vreţ , toţ oae ăşt a sît de altă rasă, u poţ avea o e de a de f eudal tate î sîge ş să răî epedeps t F reşte e cred că acest lucru u le flue ţează cu c părerea

581

$ Dar Robert de Sa tLoup e totuş dreyfusard $ Ah ! cu atît a b e, cu atît a ult cu cît şt ţ că aa lu e foarte at dreyfusardă M s a spus că el este dreyfusard, dar u era s gur î face are plăcere Nu ă ră, e foarte tel get Ceea ce e ult Dreyfus sul îl făcuse pe Swa de o a v tate ex traord ară ş pr ase felulu său de a vedea u bold, o dera ere a otor e decît od oară căsător a lu cu Odette ; această ouă declasare care trebu a u tă a b e reclasare era oorab lă petru el', deoa rece îl făcea să apuce d ou calea pe care ve seră a să ş d care îl abătuseră frecvetăr le sale ar stocra t ce Dar toca î îsăş cl pa î care, atît de luc d, î era dat, graţ e celor oşte te de la îa taş să , să vadă u adevăr îcă ascus oae lor de lue Swa

se vădea totuş co c î orb rea lu Işî puea la î cercarea uu cr ter u ou, dreyfus sul, toate ad ra ţ le ş toate d spreţur le sale Că at drevfus sul doa e Boteps îl făcea să o găsească proastă u era a de rare decît că ar f găs to tel getă cîd s a î surat N c u era prea grav faptul că valul cel ou a t gea î el ş părer le pol t ce ş l făcea să u te că tra tase e drept o de afacer , u sp o al Agl e (ceea ce era o absurd tate a ed ulu Guerates), pe Clee ceau despre care spuea acu căl cos deraseră tot deaua ca u caracter, u o de f er, ca ş Corely ͣNu, u va spus c odată altceva, cofudaţ " Dar, depăş d părer le pol t ce, curetul răstură la Swa părer le l terare ş ch ar felul dea le expr a Barres p erduse or ce ură de talet ş ch ar lucrăr le lu d t ereţe erau slabe, ab a putea f rec t te ͣîcercaţ , u veţ putea ajuge pîă la capăt Ce deoseb re ître el ş Cleeceau ! I ce ă pr veşte, u sît at cler cal, dar alătur de el îţ da b e seaa că Barres u are ch ag ! Bătrîul Cleeceau e u o foarte rearcab l Ce b e îş cuoaşte l ba!" At dreyfusarz ar f avut de alt ter dreptate să cr t ce aceste ebu E expl cau că eşt dreyfusard petru că eşt de or g e .,+

evre ască Dacă u catol c pract cat ca Sa ette era ş el petru rev zu re, aceasta se datora faptulu că era pus la cale de doaa Verdur , care act va ca o rad cală cov să Ea era îa te de toate îpotr va ͣb ser co ş lor" Sa ette era a prost decît rău ş u şt a ce are rău î făcea Patroaa Dacă se ob ect a că Br chot este tot atît de bu pr ete al doae Verdur ş î acelaş t p ebru al ͣPatr e fraceze", aceasta se î tîplatoca petru că este a tel get $ l vedeţ ueor , l a îtrebat pe Swa, vorb d de Sa tLoup $ Nu, c odată M a scr s a z lele trecute ca săI rog pe ducele de Mouchy ş pe alţ să voteze petru e la Jocey Club, ude de alt ter a trecut ca o scr soare pe la cut e $ î c uda afacer Dreyfus ? Ͷ Nu sa r d cat chest uea urebu e să adaug că | de cîd cu toate astea, u a calc pe acolo

Doul de Guerates se îtoarse ş î curîd tră ş soţ a lu gata, îaltă ş superbă, îtr o roch e de sat roşu cu fusta bord s tă cu pa ete Avea î păr o paă ar e de str uţ purpur e ş pe uer o eş ar fă de tul de acelaş roşu ͣCe b e fac că ţ căptuşeşt pălă r a cu verde, spuse ducesa căre a u scăpa c De altfel, la dueata, Charles, totul e fruos, atît ce porţ c t ş ce spu , ceea ce c teşt ş ceea ce fac " ître t p, Swa care avea aerul că o aude, o ad ra pe du cesă ca pe u tablou p ctat de u eşter ş căută a po pr v rea, făcîd cu gura gr asa care vo a să spu ă: ͣDrace !" Doaa de Guerates hohot î rîs ͣuoaleta ea îţ place, sît îcîtată Dar trebu e să ărtur sesc că u prea place, ură ea cu u aer posac Doae, cît e de pl ct cos să te îbrac , să eş , cîd a prefera să sta acasă !" Ͷ Ce rub e uate ! Ͷ Ah cul eu Charles, se vede că cel puţ dueata te pr cep , u eşt ca bruta aceea de Mot serfeu l care ă îtreba dacă sît ver tab le urebu e să ărtur sesc că a văzut c odată altele a fruoase E u dar al are ducese î ce ă pr veşte, sît prea .,

ar , ca ca u pahar de bordeaux pl p îă sus, dar lea pus petru că e vo îtîl d seară cu area ducesă la Mar eG lbert, adăugă doaa de Guerates fără să se gîdească că af raţ a aceasta aula pe aceea a ducelu Ͷ´ Ceo să f e la pr c pesă ? îtrebă Swa $ Aproape c, se grăb să răspudă ducele pe care îtrebarea lu Swar îl făcu să creadă că acesta u era v tat $ Dar cu se poate, Bas ? uoată ob l ea e co vocată Va f o îghesu ală, o pl ct seală ! Ceea ce va f fruos, adăugă ea pr v du l pe Swa cu u aer del cat, dacă furtua care pluteşte î aer u zbuceşte, vor f grăd le acelea uate Le cuoşt ? A fost acolo acu o luă, atuc cîd l l acul îflor se, u ţ poţ îch pu cît de fruos putea f Apo jo cul acela de ape î sfîrş t, cu adevărat Versa llesul la Par s $ Ce so de fee e e pr c pesa ? a îtrebat eu $ Şt ţ doar, de vree ce aţ văzuto a c , că e fru oasă ca lu a z le , că e ş ca d oată, foarte dră guţă î c uda truf e sale gera ce, pl ă de suflet ş de gafe Swa era prea f ca să u vadă că doaa de Guerates îcerca î această cl pă să reproducă ͣsp r tul Gueraţ lor'" ş fără prea ăre trudă, căc ser vea doar sub o foră a puţ desăvîrş tă şte vech glue ale e Ca să dovedească totuş ducese că îţe lege teţ a de a f hazl e, ş ca ş cu ea ar f fost cu adevărat, el sur se cu u aer oarecu s l t, pr c u du , pr acest so deoseb t de l psă de s cer tate, aceeaş st ghereală pe care o îce rca od oară cîd î auzea pe păr ţ e vorb d cu doul V teu l despre corupţ a uor ed (cu toate că şt au prea b e ca acea corupţ e care doea la Mojouva era ult a are, sau ua cîd, î lue, îl auzea pe Legrad uaţ du ş deb tul petru proşt , alegîd ep tete g gaşe care şt a b e că u puteau f îţelese de u publ c bogat sau ş c, dar cult

Ͷ Ce tot spu , Or ae, spuse doul de Guera tes Măr e e proastă ? A c t t tot, e uz c aă ca v oara .,*

3 Ͷ Dar b etul eu Bas , eş t u cop l ou ăs cut I Ca ş cu a putea f c t tă ş uz c aă ş ca d oa I tă ! Jd oată e de alt ter exagerat, u, e ebuloasă, e j HesseDarstadt, Sfîtul Iper u ş olî e Prouţa I r ea e ă eer vează î deos eb Dar r ecuos c, că e o I s t tă s pat că Ma îtî , doar deea de a f coborît I de pe u tro gera ca să se ăr te burghezeşte cu u I s plu part cular Adevărat, că l a ales ! Ah ! dar e a I deyărat, spuse ea îtorcîd use spre e, ul cuoaşI teţ pe G lbert ! Vă vo da o dee despre el : odată s a I îbol ăv t petr u că a depus căr ţ de v z tă doa I e Carot Dar, dragul eu Charles, spuse ducesa ca 1 să sch be coversaţ a văzîd că povestea cu cărţ le de I v z tă parcăl supără pe doul de Guerates, şt că jt u a tr s fotograf a cavaler lor oştr de Rodos ´ care plac toca d pr c a du tale ş cu care a Batîta poftă să fac cuoşt ţă B

ître t p, ducele u îcetase săş f xeze soţ a

´

Ͷ Or ae, cel puţ a trebu să spu adevărul ş

Rsă ul ăîc pe juătate urebu e să spu , rect f că Rel adresîduse lu Swa, că abasadoarea Agl e d Racea epocă, care era o fee e foarte de spravă, dar Rcare tră a î luă ş ob şu a aseeea stîgăc , avu ´Jsese deea esăbu tă să e v te cu Preşed tele (Re publ c ) ş soţ a lu A fos,t, ch ar ş Or ae, foarte Rsurpr ş , cu atît a ult cu cît abasadoarea cu 3oştea destul de b e aceeaş lue ca ş o ca să R u e v te toca la o reu ue atît de stra e Era I acojlo u stru care furase, î sfîrş t, trec cu bure 1 tele, u fusese îşt ţaţ , a fost pr ş î cursă ş I trebu e să reduosc că toată luea asta a fost foarte 1 pol t coasă Dar atît era destul, Doaa de Guerates, I care u face totdeaua c stea să ă cosulte, a * crezut că trebu e să depuă o carte de v z tă î cursul săptăî la Elysee G lbert a ers poate prea departe, văzîd î aceasta parcă o pată pe uele ostru Dar u trebu e să u tă că, lăsîd pol t ca la o parte, doul Carot careş ţ ea cu ultă cuv ţă locul, era epo tul uu ebru al ur bualulu revoluţ oar care a codaat usprezece d tre a oştr , îtro s gură z .,.

$ E , Bas , atuc de ce te ducea să c ez î? f ecare săptăîă la Chat lly ? Ducele d'Auale e to tuş străepotul uu ebru al ur bualulu revolu ţ oar, cu deoseb rea că Carot era u o de spravă,, ar Ph l ppe Egal te o caal e îgroz toare $ Vă cer ertare că vă îtrerup ca să vă spu că a tr s fotograf a, spuse Swa Nu şt u de ce" u va fost îîată $ Pe e ă ră ua pe juătate, spuse du cesa Serv tor e u spu deeît ce cred de cu v ţă Pesee că u le place ord ul Sftulu Ioa Ş suă $ Şt , Or ae, că ă ducea s ă c ez fără c u etuz as la Chat lly $ Fără etuz as, dar cu o căaşă de oapte pe tru cazul cîd pr c pele te ruga să petrec oaptea a colo, ceea ce de alt ter făcea rareor , ca perfect ă tărău ce este, ca toţ Orlea Şt cu c e c ă la doaa de Sa tEuverte ? îtrebă doaa de Guer ates pe soţul e

Ͷ î afară de usaf r pe care şt , î ult ul o et a fost v tat fratele regelu uheodose Auz d această veste, trăsătur le ducese văd ră ul ţu re, ar cuv tele e pl ct seală ͣAh ! Doae, ar pr ţ " $ Dar acesta e get l ş tel get, spuse Swa $ Dar or ş cu u pe deatregul, răspuse ducesa avîd aerul căş căuta cuv tele ca să cofere a ultă outate gîdulu e Aţ băgat de se aă că pr tre pr c p , ce a get l u sît cu totul get l ? Ba da, vă as gur ! urebu e să a bă totdeaua o părere î or ce pr v ţă Atuc , cu au c ua, îş petrec partea; d ţ a v eţ ca să e ceară păre r le oastre, ar cea dea doua ca să le servească d ou urebu e să spu ă eapărat că asta a fost b e jucată, ar cutare alta a fost a prost jucată Fără c o deoseb re Iată, acest uheodose Ju or (u aduc a te de uele său) a îtrebat cu se spue uu ot v de orchestră ' Ia răspus, spuse ducesa cu och străluc tor ş îce pîd să rîdă cu buzele e ferecătoare : ͣI se spue u ot v de orchestră" E b e ! la ura urelor, tot a .,/

fost ulţu t Ah ! dragul eu Charles, ură doaa de Guerates fără vlagă, ce pl ct cos este sa c ez î oraş ! Sît ser cîd aş prefera să or ! E adevărat că a ur e tot atît de pl ct cos, căc u şt ce îseaă U lacheu apăru Era tîărul logod c care se c o r ovă s e cu por tar ul pî ă ce, î buătatea e , duces a î îpăcase î apareţă $ Să ă forez î astăseară de starea săătă ţ doulu arch z d'Osod ? îtrebă el $ N c decu, c pîă î e d eaţă ! N c u vreau să sta a c deseară Lacheul său pe carel cu oşt , ar putea să v ă să te foreze ş săţ spuă să te duc după o Ieş î oraş, du te ude vre , fă u chef, dor î oraş, dar u vreau să aud de t e pîă î e d eaţă

O bucur e fără arg se revărsă de pe faţa la cheulu Putea î sfîrş t petrece ceasur îtreg cu lo god ca lu pe care aproape u o a putea vedea, de cîd î ura ue recete eîţeleger cu portarul, du cesa î expl case, cu duhul blîdeţe , că este a b e să a asă, ca să îlăture or ce o cofl cte La gîdul că deseară va f l ber, îota îtr o fer c re pe care ducesa o observă ş o îţelese Ea îcercă u so de strîgere de ă ş de îcăr e î toate ebrele, luîd act de această fer c re gustată fără şt rea e , ascuzîduse de ea, care o r ta ş o făcea geloasă ͣNu, Bas , să stea a c , d potr vă, să u se urească de acasă" Ͷ Dar, Or ae, e absurd, toţ serv to r tă sît a c , ar la ezul opţ ve avea pe deasupra fee a care te va ajuta la îbrăcat ş costu erul petru pe trecerea ostră Nuţ poate f de c u folos, ş cu ua el e pr ete cu lacheul lu Maă, prefer de o e de or săl îdepărtez de a c Ͷ Ascultăă, Bas , lasăă, vo putea să spu ceva toca î t pul ser , u şt u prec s la ce oră Să u te şt de a c c o cl pă, spuse ea lacheulu desperat Dacă c orovă el le u a coteeau ş dacă se stă tea puţ la ducesă, persoaa căre a trebu a să atr bu acest războ costat era aov b lă, dar u era portarul ; des gur, petru uc le grele, petru art r ul a obos tor de pus ; petru certur le care se ter au ' 587

cu bătă , ducesa î îcred ţa lu grelele struete % de alt ter , îş juca rolul fără să bău ască c fusese îcred ţat Ca ş ce lalţ serv tor , ad ra bu ătatea ducese ; ar după plecarea ducese , lache prea puţ pătruzător veeau adesea să o yad pe Fraô se, xpuîd că palatul ducelu ar f fost cel a bu loc d Par s, dacă ar f fost loja portarulu Ducesa fo losea loja aşa cu erau folos te od oară cler cal s ul, fracasoer a, pr ejd a evre ască etc, otc Alt lacheu tră

$ De ce u a adus pachetul pe care l a tr s doul Swar ? Dar î legătură cu asta (şt că Maa e foarte bolav, Charles) Jules, care s a dus să se foreze de starea doulu arch z d'Oso d, sa îtors ? $ A sos t ch ar ac , doule duce Se aşteaptă d tro cl pă îtralta oartea doulu arch z $ Ah ! tră eşte îcă, exclaă ducele oftîd uşurat Se aşteaptă, se aşteaptă ! Să te a dracul ! C t t p e î v aţă, sît ădejd , e spuse ducela cu aerul vo os Nu a şt u c e la descr s ort ş îgropat, Peste opt z le va f a zdravă decît e ! $ uoca doctor au spus că u a apucă seara Uul d e vo a să se îtoarcă la oapte Şeful lor le a spus că e ut l Do ul arch z ar trebu să f ur t; a suprav eţu t ua graţ e spălatur lor cu ule caforat $ uac , dob tocule, î str gă ducele î culea fur e C e tea îtrebat aseeea lucrur ? Na îţeles c d ce ţ sa spus $ Nu sa spus e, c lu Jul es $ Nu vre să tac ? urlă ducele ş , îtorcîdu se spre Swa : ce fer c re că e îcă î v aţă ! Îş va redabîd puţ cîte puţ puter le E î v aţă după aseeea cr ză Ce lucru uat! Nu poţ cere totul deodată Nu trebu e să f e eplăcută o că spălătur cu ule caforat, spuse ducele frecîdu ş î le : E î v aţă, ce vreţ a ult ? După ce a trecut pr cîte a trecut, e foarte fruos E ch ar de v d at, căj are aseeea teperaet Ah ! bolav ! a cu e u ele ateţ pe care u ţ le îgădu cu t e Az d eaţă, o praat e .,,

de bucătar a făcut u g gou cu sos beara se, reuş t de ue, recuosc, dar toca d această pr c ă a îcat atîta, îcît îl s t îcă î stoac Dar cu toate acestea, e u va| ve să se foreze de starea ea, ca de scupul eu Aa e U ar ch ar prea ulte foraţ , ceea cel oboseşte urebu e lăsat să răsufle îl uc d, tr ţîd tot t pul după veşt la el Ͷ E b e, spuse ducesa lacheulu , care se retrăgea, ceruse să se urce fotograf a îpachetată pe care a tr so doul Swa Ͷ Doaă ducesă, e atît de are îcît u şt a dacă o să îcapă pe uşă A lăsato î vest bul Doaa doreşte să o aduc ? $ Nu, ar f trebu t să " se f spus, dar dacă e atît de are, o vo vedea a tîrz u, cîd vo cobor $ A a u tat să spu doae ducese că doaa cotesă de Mole a lăsat az d eaţă o carte de v z tă petru doaa ducesă $ Cu, az d eaţă ? spuse ducesa cu u aer e ulţu t găs d că o fee e atît de tîără u ş putea îgădu să lase cărţ !de v z tă d eaţa $ Către ora zece, doaă ducesă $ Arată cărţ le de v z tă $ I or ce caz, Or ae, cîd spu că Măr e a avut » dee c udată r tîduse cu G lbert, ura ducele care se îtorcea la pr a lu coversaţ e, a u fel c udat dea scr e stor a Dacă c eva a fost u prost î această căsător e, apo toca G lbert a fost prost'; petr ?ă sa căsător t cu o rudă atît de aprop ată a recelu Belg e care a uzurpat uele de Brabat, care e aparţ e ouă ! Itru cuvît, ave acelaş sîge ca ş fa l a de Hesse ş d tro sp ţă a vîrst că E totdeaua lacru stup d să vorbeşt de t e, spuse el adresîdu se, dar, î sfîrş t, cîd ea dus u ua la Darstadt, dar s la Cassel ş î toată Hessa electorală, ladg av au avut totdeaua gr jă, cu aab l tate, să e acorde ît etatea ş pe pr ul loc, toca petru că e trage d sp ţa pr ulu ăscut $ Dar, î sfîrş t, Bas , a să spj că această persoaă care era a or î toate reg etele d ţara sa ş pe care au logod to cu regele Sued e

589

Ͷ Oh ! Or ae, e prea d cale afară, s t r spue că t u şt că bu cul regelu Sued e îş vedee de ogoare la Pau, pe cîd o de ouă sute de a ocupa u rag îseat î toată Europa $ Ceea ce u îp ed că dacă s ar str g:) pe stradă : ͣIatăl pe regele Sued e ", toată luea sa alerge săl vadă pîă î P aţa Cocord e , ar dacă a r spue : ͣIatăl pe doul de Gueratjs", e ar şt despre c e e vorba $ Halal arguet $ De altfel u pot îţelege :ă d tjufc t ce t tlul de duce de Brabat a trecut î a l a regală a Bdg e , a poţ avea preteţ e la el Lacheul se îtoarse cu cartea de v z tă cotese ͻMole sau a degrabă cu ceea ce lăsase drept carte de v z tă Pret zîd că avea a ea c ura scoase d buzuar o scr soare pe care o pr se ş , păstr v co ţ utul, îdo se colţul pl culu pe care era ser ? trr ele : cotesa Mole Cu pl cul era destul de are, după for atul ahrt e de scr s, la odă aul a>"ela, această ͣcarte scr să cu îa era aproape de Jcuă or a are decît o carte de v z tă ob şu tă

ͣE ceea ce ueşte s pl c tatea d;*a c :e Mole, spuse ducesa ro c Vrea să e facă să crede că avea cărţ de v z tă ş săş arate or g al tatea Dar cuoaşte aseeea apucătur , u aşa 'cupul u Charles, o îş e sîte oarecu destul de bătrî ´' or g al ca să face cuoşt ţă cu sp r tul : ue c cucoae care ese ab a de patru a E îeî tătare, dar u se pare căj are totuş destul volu ca săş îch pu e că poate u luea cu lucrur atît de a e ca lăsarea u:u pl c drept carte de v z tă ş îcă ; a ͣ a zece d eaţa Hs trîa e şor c oa că de aă î 1va arăta că şt e ş ea tot atît de ult î această pr vu ţq ' Swa u putu săş îfrîpze rîsul, gîd duse că ducesa care de altfel era ca geloasă, pe succesul doa e Mole, va găs , des gur, î ͣsp r tul Gueraţ lor" vreu răspus obraz c la adresa v z tatoare Ͷ I ce pr veşte t tlul de duce de Brabat, ţ a spus de o sută de or , Or ae, ură ducele, căru a du cesa î tă e vorba, fără săl asculte 590

$ Dar dragul eu Charles, ă pl ct seşte fotograf a: du tale $ Ah ! Ô .spuse N Swa $ Da, e aşa de fruos ce a spus î această pr v ţă, î coparaţ e cu Sa G org o d Veeţ a Dar u îţeleg de ce Aub s $ Cu, e acela care e străoşul lu Babal ? îtrebă, ^doul de Guerates $ A vrea să vez babacul, spuse doaa de Guer ates cu u aer aspru, ca să arat e că ea îsăş d spre ţu a acest calabur Aş vrea să văd pe toţ $ Ascultă Charles, să coborî o cl pă î aşteptarea trăsur , spuse ducele, e ve face v z ta î vest bul, petru că soţ a ea o să e lase î pace atît t p cît a văzut fotograf a du tale La drept vorb d, sît a puţ erăbdător, adăugă el cu u aer ulţu t Eu sît u o l şt t, dar ea poate să te ooare $ Sît cu totul de părerea du tale, Bas , spuse ducesa, ha deţ î vest bul, şt cel puţ de ce c oborî ͻ d cab etul du tale, î t p ce u vo şt c odată de ce coborî d coţ de Brabat $ Ţ a repetat de o sută de or cu a trat t tlul' î casa de Hessa, spuse ducele (î, t p ce e ducea să vede fotograf a ş ă gîdea la acelea pe care le aducea Swa la Cobray), pr căsător a lu Bra bat î 121 cu f ca ult ulu ladgraf de uhur g a ş Hessa, astfel îcît a degrabă a trat t tlul de pr c pe de Hessa î casa de Brabat, decît acela de Bra Ͷ bat î casa de Hessa îţ aduc de altfel a te că ser gatul ostru de războ era acela al duc lor de Brabat : ͣL burgul celu ce la cucer t", pîă ce a sch bat blazoaele Brabaţ lor cu acelea ale Gueraţ lor, î> care pr v ţă de alt ter cred că a greş t, ş p lda Gueraţ lor u poate sch ba părerea $ Dar, răspuse doaa de Guerates, cu l a: cucer t regele Belg e De altfel, oşte torul troulu Belg e poartă t tlul de duce de Brabat 1

Aub s, c torul balaurulu lătrător (lat) 591:

Ͷ Dar, draga ea, ceea ce spu u sta î p c oare ş e greş t d teel e Şt tot atît de b e ca ş e ćă uele dreptur de preteţ e dă u esc ch ar cîd ter tor ul e ocupat de u uzurpator De p ldă, regele Spa e se t tulează duce de Brabat, vocîd pr aceasta o stăpî re cu ult a recetă decît a oastră, dar a veche decît aceea a regelu Belg e îş spue ş duce de Bourgoge, rege al Id lor Occ detale ş Or etale, duce de M la Or , u stăpîeşte c Bourgoge, c Id le, c Brabatul, după cu c eu u stăpîesc Brabatul, după cu ul stăpîeşte c ducele de Hessa Regele Spa e se proclaă ş rege al Ierusal ulu ca ş îpăra tul Austr e , ş c uul c altul u stăpîesc Ierusa l ul ´ ͻ ' Se opr o cl pă, jeat că uele Ierusal ulu lar f putut st gher pe Swa, d pr c a ͣafacer lor î curs", dar ură totuş î grabă Ceea ce spu î această pr v ţă poate f af rat î toate A fost duc d'Auale, ducat care a trecut pe cale regulată î casa Fraţe , după cu Jo v lle ş Chevreuse au trecut î casa lu Albert Nu forulă a ulte re ved căr asupra acestor t tlur decît asupra acelu a de arch z de No rout ers, care a fost al ostru ş care a ajus î ch p oral î poses a case la ureo lle, dar d faptul că uele ces u sît valab le u urează că toate sît, la fel De p ldă, spuse el îtorcîduse spre e; f ul cuate ele poartă t tlul de pr c pe de Agr gete pe care l a oşte t de la Ioaa Nebua, aşa cu au oşte t la ureo lle, pe acela de pr c p de uaret Dar Napoleo a dat acest t tlu de uaret uu soldat care putea f foarte bu ostaş, dar î această pr v ţă îpăratul a d spus de ceea ce aparţ ea îcă a puţ decît lu Napoleo al III lea t tlul de Motorecy, care a creat u duce de Motorecy, dar u Per gord avea cel puţ ca aă o Motorecy, cîtă vree ua retul lu Napoleo I avea alt uaret decît vo ţa lu Napoleo ca să f e uaret Asta u la îp ed cat pe Cha x d'EstAge, făcîd aluz e la uch ul du tale ͻCode, săl îtrebe pe procurorul per al dacă culesese t tlul de Motorecy d şaţur le d V cees 592

!

$Ascultă, Bas , sît de acord să te urez î şa ţur le d V cees ş ch ar la uaret I această pr v ţă, dragul eu Charles e toca ceea ce vo a să ţ spu î t p ce vorbea de Sa G org o al du tale a Veeţ a uoca avea de gîd Bas ş cu e, să petrece pr ăvara v toare î Ital a ş î S c l a Dacă v cu o , gîdeştete cu sar sch ba lucrur le! Nu vorbesc ua de bucur a de a te vedea, dar îch pu eşteţ , cu cele ce a povest t adesea î legătură cu a t r le cucer r lor orade ş a t r le at ce, î ch pu eşteţ ce ar îsea o călător e făcută î tovărăş a du tale! Ad că îsuş Bas , ce spu, G lbert! ar pro f ta, petru că dau seaa că pîă ş preteţ le asupra coroae de Neapole ş toate aceste drăc ar teresa dacă lea expl ca dueata î vech le b ser c roae sau î satele cuţe cocoţate ca î tablour le pr t v lor Dar să vede fotograf a du tale Desfă pl cul, spuse ducesa uu lacheu $Or ae, u astăseară! O ve ad ra î e, o ploră ducele care, yăzîd proporţ le fotograf e , î ş adresase şte see de groază $Dar ă auză să o văd î tovărăş a lu Charles, spuse ducesa cu u surîs totodată art f c al, cocup scet s f ps holog c, căc î dor ţa e de a f aab lă cu ´, Swa, ea vorbea de plăcerea pe care ar îcercao pr v d fotograf a ca de aceea pe care u bolav s te că o va avea îcîd o portocală, sau ca ş cu ar f pus î acelaş t p la cale o escapadă cu pr ete ş ar f destă u t uu b ograf uele gustur care o ăguleau $E b e, va ve să te vadă ua petru asta, spuse ducele căru a ducesa fu s l tă să cedeze Veţ petrece tre ore î faţa e , dacă vă auză, spuse el ro c Dar ude a să pu o jucăr e de această d es ue ? $î oda a ea, u vreau să o scap d och $Ah! a decît, dacă e î oda a ta, a orocul să o văd c odată, spuse ducele fără să se gîdească la destă u rea pe care o făcea cu atîta l psă de ch bzu ţă asupra caracterulu egat v al raportur lor lor cojugale Ͷ Atuc a să desfac cu gr jă fotograf a, poruc doaa de Guerates serv torulu (sporea recoadă 38 Ͷ Guerates

593

le d aab l tate petru Swa) Nu cuva să str c pl cul $ urebu e să respectă ş pl cul, î spuse ducele la ureche, r d cîd braţele spre cer Dar Swa, adăugă el, eu care u sît decît u b et soţ proza c, ad r că a putut găs u pl c de aseeea d es u Ude l a descoper t? $ F ra de fotogravur face adesea aseeea expe d ţ Dar e u toca, căc văd că e scr s: ͣducesa de Guerates", fără ͣdoaa" Ͷͻ II ert, spuse d strată ducesa care, parcă sp t tă pe eaşteptate de o dee care o îvesel , îş îfrîă u surîs uşor, dar îtorcîdu se repede spre Swa: E , u spu dacă ve ve cu o î Ital a? $ Doaă, cred că u va f cu put ţă $ Atuc doaa de Motorecy are a ult o roc A fost cu ea la Veeţ a s la V ceza M a spus că î tovărăş a du tale se văd lucrur pe care alt ter u lea vedea, de care e a vorb t c odată, că a arătat şte lucrur ea poe te, ba ch ar cîd era vorba de lucrur cuoscute, a reuş t să îţeleagă uele aăute î faţa cărora, fără dueata, ar f putut trece de douăzec de or , fără să le obse rve vreodată Hotărît, a fost favor zată decît o Ve lua pl cul es al fotograf lor doulu Swa, spuse ea serv torulu , ş te ve duce săl depu îdo t la colţ, d partea ea, astă seară la ora zece ş juătate, la doaa cotesă Mole Swa zbuc î rîs $ Aş vrea or cu să 'şt u, îl îtrebă (doaa de Guerates, cu poţ şt cu zece lu a d a te că va f cu eput ţă $ Scupă ducesă, vă vo spue dacă ţ eţ , dar a îtî daţ vă seaa că sît foarte sufer d $ Da, dragul eu Charles, găsesc că arăţ de loc b e, u sît ulţu tă de teul du tale, dar u ţ cer asta peste opt z le, c peste zece lu Iar î zece lu a tot t pul să te îgr jeşt , să şt I această cl pă tră u lacheu vest d că trăsura trăsese la scară ͣHa de, Or ae, pe cal", spuse ducele care tropă a de o cl pă, de erăbdare, ca ş cu ar f fost el îsuş uul d ca care aşteptau .%*

$ Atuc ," îtru cuvît ot vul care t0 d ca să v î Ital a? îtrebă ducesa, r d cîdu ^ a răas bu de la o $ Dar scupă pr eteă, f dcă vo f ort de a ulte lu După ed c pe care a cosultat la f ele aulu , boala de care sufăr, ş care ă poate uc de e d at u dă î or ce caz a ult de tre sau patru lu de tră t, ş acesta este îcă u tere ax al, răspuse Swa surîzîd, î t p ce lacheul desch dea uşa cu gealîc a vest bululu ca să o lase pe ducesă să treacă $ Ce tot spu ? exclaă ducesa opr du se o cl pă î druul c spre trăsură, r d cîd och e fruoş ş e lacol c , dar pl de eîcredere Pusă să aleagă îtî a oară î v aţă ître două îdator r atît de deoseb te, au e să urce î trăsură ca să c eze î oraş ş să a fes te copăt re faţă de u o care va ur , ea u găsea c î codul cove eţelor care să d ce jur spru deţa de urat ş , eşt d pe care să o prefere, crezu că trebu e să se prefacă a u, crede că alterat va a doua sar f putut pue, astfel îcît să asculte de cea d tî care cerea î acest oet a puţ e sforţăr ş socot că cel a er t ch p de a soluţ oa cofl ctul era de al tăgădu ͣVre să glueşt ", î spuse ea lu Swa $ Ar f o gluă de u gust ferecător, răspuse Swa ro c Nu şt u de ce vă spu ua ca asta, pî acu u va vorb t c odată de boala ea Dar cu aţ îtrebat ş cu s ar putea să or d tr o z îtr a ta Dar a ales u vreau să îtîrz aţ , c aţ oraş adăugă el, petru că şt a că, î och altora, propr le lor obl gaţ odee au îtî etate asupra orţ uu pr e te ş graţ e pol teţe! se puse astfel î locul lor Dar aceea a ducese î îgădu a să ş dea edesluş t seaa că c a la care se ducea trebu a să coteze a puţ î och lu Swa decît propr a lu oarte De aceea, î t p ceş cot ua druul spre trăsură, ea îş plecă uer , spuîd : ͣNu te ocupa de această c ă N are c o portaţă!" Dar aceste cuv te stîr ră proasta d spoz ţ e a ducelu , care exclaă: ͣHa de, Or ae, ce sta la ta fas ş te tîgu eu Swa, şt prea b e că doaa de Sa t Euverte ţ e să e aşeză la asă la .%.

cpt prec s urebu e să şt ce vre , sît c c ute de cîd aşteaptă ca Iţ cer ertare, Charles, spuse el îtor cîduse spre Swa, dar e opt fără zece Or ae e tot deaua î îtîrz ere, e trebu e a ult de c c ut* ca să ajuge la bătrîa Sa tEuverte" Doaa de Guerates îa ta hotăr tă spre trăsură ş adresă u ult răas bu lu Swa ͣŞt , vo vorb d ou despre asta, u cred c u cuv t d cîte spu , dar trebu e să stă de vorbă îpreuă ueau sper at prosteşte, vo să prîzeşt cîd ve vo {doaa de Guerates soluţ oa or ce pr tru prîz), a să cou c z ua ş ora du tale", ş r d cîdu ş roch a roş e puse p c orul pe scară uoca era să tre î trăsură cîd, văzîd acest p c or, ducele exclaă cu o voce î groz toare : Ͷ´ Dar b e Or ae, ce avea de gîd să fac , eo roc to ? Na sch bat patof egr ! Cu o toaletă roş e! urcă repede săţ pu patof roş , sau, se adresă el la cheulu , spue caer ste doae ducese să' coboare cu patof roş $ Dar, dragul eu, răspuse blaj ducesa st ghe r tă văzîd că Swa, care eş se cu, e dar vo se ca trăsura să treacă îa tea oastră, auz se, de vree ce sîte î îtîrz ere! $ Nare c o portaţă, ave tot t pul Este doar opt fără zece, o să e trebu ască zece ute ca să ajuge pî la parcul Moceau Apo , î sfîrş t, ce vre , ch ar dacă ar f opt ş juătate, au decît să aş tepte, u te poţ duce cu roch e roş e ş cu patof egr De alt ter o să f ce d ură, v ş soţ Sas Fpae, care, şt , u sosesc c odată îa te de ouă fără douăzec Ducesa se urcă î oda a e $ E , e spuse doul de Guerates b eţ bărbaţ îţ baţ joc de e , dar ş e sît or cu bu la ceva Fără e, Or ae sar f dus la c ă î patof egr $ Nu e lucru urît, spuse Swa ş băgase de seaă patof egr care u ă zb seră de loc Ͷ Nu te cotraz c răspuse ducele, dar e a ele gat să f e de aceeaş culoare cu roch a Apo , f l şt t^ cu ar f ajus ş ar f dat seaa ş aş f fost s l t să

596

ră îtorc ca să aduc patof Aş f c at la ora ouă Ad o, cop , e spuse el îp gîdue blaj , duceţ vă, îa te să f cobbrît Or ae Nu vreau să spu că u j face plăcere să vă vadă D potr vă, toca petru că place prea ult să vă vadă Dacă v a găseşte a c , va sta ar la ta fas, e deja foarte obos tă, va ajuge s tov tă la c ă Ş eu vă ărtur sesc s cer că sît ort de foae A prîz t foarte prost az d eaţă, cobo rîd d tre A fost u blesteat de sos beara s dar, ttuş , u ar supăra de loc dar de loc, să ă aşed 1^ asă Opt fără c c ! Ah! Fee le! O să e provoace durer de stoac aîdorura Nu e atît de zdravăă pe cît se crede Ducele u era c decu st gher t vorb d de d s poz ţ le soţ e sale ş de ale lu uu ur bud căc cele d tî îl teresau a ult, se păreau a portate De aceea, ua d buă educaţ e ş d spoz ţ e veselă, / după ce e go cu elegaţă, str ga cu o voce de stetor, d uşă, lu Swa care ajusese acu î curte: ͣŞ dueavoastră, u vă lăsaţ pres oat de prost le e d c lor, ce dracu! Sît şte ăgar Sîteţ săătos tu Ne veţ îgropa pe toţ !"

ó p rec s

_

O&4O 4(& 5'3+67

ar

596

f

%×xÔ,ÔÔ4× ÔÔÀ,Ô u%×lÔ½)!*4a× Bu de t par : 20121991 Forat 16/5X8 Col t po : 37,5 u ½È &4u+ Ô ×£ u ×Ô ×,x7 ×Ô

Marcel Proust in Cautarea Timpului Pierdut Guermantes

Short Description

Description

Comments

We need your help!