Maramures - Turism

Maramures - Turism si atractii turistice ale zonei

Spatiu de hotar, spatiu al muntilor, spatiu al vailor principale din bazinul superior al Tisei Iza, Viseul sau Mara, cea care a dat numele celei mai mari "tari" din Transilvania acoperind zece mii de kilometri patrati, alcatuita din "cnezatele de vale" din care a iesit voievodatul Maramuresului, devenit la 1368 comitat -, spatiu al genezelor statale si, nu mai putin, spatiu al unor noutati lingvistice si arhitectonice cu puternica relevanta simbolica, Maramuresul este una dintre emblemele Romaniei. "In Maramorisio" la 1199, "Silva Maramarosi" in 1271, "Terra Maramorus" la 1300 sunt primele mentionari ale acestei zone unde povestirile pastreaza amintirea viteazului Pintea, unde diplomele vechi de sute de ani - publicate de mult de catre Mihalyi de Apsa - dezvaluie viata din zecile de sate vechi ale acestui pitoresc tinut integral romanesc la inceputul evului mediu, populat treptat cu colonisti sasi si maghiari, cu ruteni - extrem de numerosi -, cu evrei din spatiul galitian - dintre ei s-a ivit, la Sighet, acel premiu Nobel pentru Pace care este Elie Wiesel, a carui casa memoriala s-a deschis recent -, Maramuresul este, prin forta lucrurilor, un tinut al tolerantei si al fratietatii. Asa s-au putut alatura aici, intr-un bogat tinut cu zacaminte de fier, de argint si de sare care au atras de timpuriu mineri de felurite origini - ca la Rodna si in alte parti -, artisti si carturari, celebri sau anonimi, de la Vida Gheza, sculptorul martirilor de la Moisei si Vasile Kazar, desenatorul taranilor maramureseni, la pictorii instruiti in Apus ai renumitei "Scoli de la Baia Mare", la zugravii unor lacasuri greco-catolice cu iconografie rurala si baroca totodata (sirul impresionant al bisericilor de lemn cu "sageti" impresionante la turle, de la sfarsitul secolului al XVII-lea, din secolul al XVIII-lea si de dupa 1800 - Rogoz, Poienile Izei, Rozavlea, Barsana - se randuieste, estetic, tot aici). In acest loc al mandriei si al demnitatii vietii de obste taraneasca - unde memoria dacilor liberi este atat de vie -, cu "campulunguri" ce unesc partile Tisei cu cele ale Bucovinei, vietuind potrivit unui stravechi "drept valah" - "jus valachicum" -, cu centre de spiritualitate precum manastirea de la Peri tinand, la 1391, de indepartatul Bizant, unde inainte si dupa 1500 au aparut primele texte romanesti, "rotacizantele" Psaltiri Hurmuzachi sau Scheianu, se afla o parte esentiala a inceputurilor istorice nationale. De aici a plecat, sa nu uitam, voievodul Dragos din Bedeu, apoi tot de aici a "descalecat" spre rasarit si miazazi, Bogdan de la Cuhea - creator, in 1359, al Moldovei neatarnate, cinstit de urmasul sau Stefan cel Mare prin stiuta pisanie funerara de la Radauti -, facand din Nordul romanesc o unitate care nu este doar a geografiei, ci si una a istoriei. Printr-o fericita potrivire ea poate deveni astazi si o unitate contemporana a turismului cultural, imbratisand cele doua mari grupuri de monumente vechi romanesti inscrise pe lista prestigioasa a Patrimoniului Mondial UNESCO, bisericile taranesti de lemn ale Maramuresului si cele senioriale, cu picturi exterioare, ale Bucovinei. Multe sunt locurile pitoresti din Carpatii Orientali care te captiveaza, dar cel din partea de nord, intersectat de apele Tisei, nu are asemanare. Zona Maramuresului sau Tara Maramuresului este alcatuita dintr-o combinatia extraordinara de folclor, datini si obiceiuri, peisaje fantastice si oameni pe masura. Maramuresul este o depresiune strabatuta de apele repezi ale Izei si Viseului. Aici se gasesc deopotriva campii, munti si dealuri - toate locuite de om din cele mai vechi timpuri. Astfel in zona aveti ocazia sa vedeti numeroase vestigii tracice sau geto-dace care au fost descoperite la Sapanta, Ieud, Dragomiresti sau Calinesti. Cetatea naturala a Maramuresului este inchisa de catre o zona muntoasa care are legaturi cu exteriorul prin pasuri ca Prislop (1416m), Setref (818m) sau Gutai (987m). Relatia om-

natura este foarte puternica pe aceste meleaguri, reflectandu-se in folclorul maramuresean. Cioplitorii in lemn din localitatile Vadu Izei, Mara sau Sapanta sunt renumiti in prelucrarea artistica a lemnului. La Sapanta se afla Cimitirul vesel, unic in lume pentru abordarea originala in sculptarea si vopsirea crucilor in culori vii. Mesterul Stan Patras a reusit sa surprinda, prin textele pline de umor, spiritul arhaic al poporului roman, care priveste moartea doar ca o continuare a vietii. Puteti observa mestesugul lor in vestitele porti maramuresene, deschise ca sufletul curat al localnicilor. Daca veti vizita localitatea Sacel, veti avea deosebita placere sa observati ceramica rosie nesmaltuita care aduce aminte de vechile vase dacice. Maramuresenii se remarca si prin alte mestesuguri traditionale ca: arta tesutului si a cusutului. Puteti pleca de aici cu adevarate opere de arta populara sub forma covoarelor, stergarelor sau traistutelor care se fac mai ales in Valea Coseului, Sapanta si Barsana. Numerosi turisti aleg sa viziteze Muzeul etnografic, Casa de cultura sau Scoala populara de arta, insa si Gradina Morii, un parc de pe malul Izei, unde se gasesc numeroase specii de arbori. Zona judetului Maramures este din punct de vedere turistic o adevarata atractie, cu posibilitati de agrement ce cuprind sporturi de iarna, drumetii montane sau vanatoare sportiva. Crestele muntilor sunt acoperite de zapada pana la inceputul verii, asa ca iubitorii de peisaje montane si de sporturi de zapada au aici locul ideal pentru petrecerea unei vacante memorabile. Borsa este o locatie excelenta pentru acestia, si ofera turistilor conditii pentru practicarea alpinismului, partii de schi pentru toate categoriile de schiori, funicular si skilift. Puteti gasi cazare in Borsa la numeroasele hoteluri si pensiuni,vile care sunt amenajate conform specificului traditional al zonei, cu decoratiuni populare, mancare traditionala si gazde primitoare care ofera conditii pentru cele mai pretentioase gusturi. Turistii care vor sa se destinda vizitand locatii laice sau culturale vor avea de unde alege. Iata cateva dintre acestea: Biserica de lemn din Surdesti, faimoasa pentru turla de lemn de 54 m, localitatea Ieud, unde a functionat prima scoala romaneasca si s-a descoperit Zbornicul de la Ieud, prima scriere romaneasca sau Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, cu sectiile de etnografie si arta populara

Maramuresul este leaganul culturii si civilizatiei romanesti. Incarcat de traditie, istorie si comori de arta populara, Maramuresul este in prezent impartit intre Romania si Ucraina. Partea care revine acum Ucrainei a fost detinuta anterior, mai exact dupa primul razboi mondial, de Cehoslovacia. Maramuresul istoric este o zona mirifica, fiind cunoscut si sub numele de „Taramul magic al Carpatilor”. Zona ofera importante atractii turistice si o atmosfera feerica. Spunem Maramures si ne gandim imediat la minunatia cantecelor populare de aici,la portul si traditiile morosene. Asculti muzica maramureseana si simti ritm si viata, vitalitate si pofta de a trai frumos. Sarbatorile sunt momentele in care muzica si voia buna in satele maramuresene descriu foarte bine spiritul acestei zone. Puteti admira arta populara in toate satele maramuresene. Veti remarca cu siguranta bisericile de lemn, frumos sculptate si impodobite cu elemente decorative pline de simbolistica.Un insemn al zonei este poarta maramuresana. Dupa traditia locului, aceasta poarta este simbolul sacrului, al delimitarii universului gospodariei si casei. Este asa-zisa bariera ridicata impotriva raului. Nu sunt simple elemente decorative, sunt simboluri importante pentru spiritualitatea maramuresenilor. Astfel de elemente decorative si totodata simboluri ale traditiei maramuresene mai sunt: coarda, care simbolizeaza dorinta de a atinge culmi inalte, nebanuite, rozeta, ca simbol al vietii, sarpele, ca simbol al protectiei. Toate aceste elemente se remarca in sculpturile portilor, fiind o caracteristica a zonei. Un loc de care veti ramane profund impresionat este Cimitirul Vesel de la Sapinta. Veti fi fascinati de acest obiectiv turistic. Aici lemnul ,caracteristic zonei, se transforma in arta, luand forma unor inedite cruci”vorbitoare”. Aceste cruci reprezinta simbolul legaturii dintre viata si moarte, reprezinta forma de comunicare intre cei vii si cei disparuti. In cateva cuvinte, cu umor dar si cu dramatism se povesteste viata celui trecut in nefiinta. Autoironia dar si dramatismul realizeaza mici texte foarte originale, care surprind foarte bine ceea ce a insemnat viata celor disparuti. Zona este una foarte atractiva, atat pentru turistii romani, dar si pentru cei straini, care vin sa descopere an de an mirificul tinut al Maramuresului, sa descopere traditiile si obiceiurile satelor, sa viziteze celebrul Cimitir Vesel de la Sapinta. Turismul cultural In acest domeniu se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora, conform studiului Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii din Bucuresti, care analizeaza produsele culturale, Judetul Maramures se claseaza prima intre judetele tarii in termeni de obiective de patrimoniu, numar de monumente Unesco (in anul 2004). In topul primelor 10 de destinatii culturale din Romania . Cele mai importante atractii culturale sunt :  Cetatile medievale: Baia Mare –Turnul Macelarilor, transformat in timpul lui Iancu de Hunedoara si cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfantului Stefan; Monetaria Imperiului (actualmente Muzeul Judetean Maramures)  Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in aer liber – Sighetu Marmatiei si Baia Mare  Monumente Unesco, biserici de lemn: Barsana 1720, Budesti-Josani, Desesti, Ieud, Biserica din vale, Sisesti, Plopis.  Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures)  Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramures  Orasele- târg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetu Marmatiei (Maramures)



Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, , Muzeul de istorie si arheologie Maramures,  Muzeul Rezitentei Anticomuniste - Memorialul Sighet Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu Marmatiei figureaza în agenda majoritatii turistilor care se îndreapta spre Maramures. Muzeul dedicat victimelor comunismului si al rezistentei a fost creat in anul 1993 in cladirea fostei inchisori comuniste de la Sighet. Aceasta inchisoare a fost folosita de comunisti ca lagar de exterminare si incarcerare a opozantilor politici ai vremii. Aici si-au gasit sfarsitul personalitati politice deseama ca Iuliu Maniu, Gheorghe I Bratianu si alte sute de persoane. Muzeul se compune din 50 de sali de expunere ilustrand rezistenta anticomunista si represiunea comunista din Romania, printe acestea remarcandu-se celulele in care au murit Gheorghe I Bratianu si Iuliu Maniu, expozitiile permanente dedicate acestora, sala dedicata regimului Ceausescu , sala de tortura si metodele de interogare ale securitatii. In curtea muzeului se afla un loc de reculegere si rugaciune in memoria sutelor de oameniexterminatidelagarelecomuniste. In cadrul muzeului functioneaza si Centrul International de Studii asupra Comunismului. Accesul se face de la Primarie prima strada la dreapta. (str.Corneliu Coposu nr.4); Institutia a ajuns la fel de cautata ca si Cimitirul Vesel din Sapânta, specialistii europeni au confirmat ca ocupa locul trei în topul muzeelor de istorie recenta de pe continent. Înaintea Memorialului din Sighet a fost plasat Memorialul victimelor nazismului din Auschwitz, urmat de Memorialul Pacii din Normandia. Fosta închisoare maramureseana a “concurat” cu institutii importante din Europa, cum ar fi Muzeul Terorii din Budapesta. S-a considerat, însa, ca trateaza mult mai bine problema sistemului totalitar la nivel european si ca face o geografie surprinzatoare a ceea ce a însemnat detentia politica în România.  Atractii urbane: Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu si Centrul istoric  Sighetu Marmatiei. Zonele etnografice si mestesugaresti Centre mestesugaresti :  in domeniul olaritului : Sacel, Baia Sprie  in domeniul textilelor de interior: Sapânta, Târgu Lapus, portile maramuresene – Tara Maramuresului vaile Cosau, Iza, Mara, Viseu; troite, artizanat... Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de podoabe populare. Castre, castele, conace, palate, cetati, biserici In judetul Maramures exista castele, conace, case memoriale, cetati mediavale, Printre cele mai importante obiective se numara:  Castelul de la Pribilesti , al contelui Teleki, castel in stil Renaisance si Baroc, castel care are un mare potential dar trebuie realizate lucrari de reabilitare,  Castelul din Satulung  Conacul Teleki de la Coltau care gazduieste Muzeul Petofi Sador  Cetatea Chioarului

Manastirea Sapanta-Peri In localitatea Peri din Maramuresul de pe dreapta Tisei (astazi in Ucraina), la mica departare de comuna Sapanta a existat o importanta manastire, ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Drag, sa intemeieze la Peri prima manastire din Maramures, in aceste locuri au existat, din vechi timpuri, comunitati isihaste; inca de la sfarsitul secolului XIII, luase fiinta aici o mica sihastrie, aflata in grija inaintasilor lui Dragos Voda, cu hramul "Sfantul Arhanghel Mihail", protectorul acestei familii. In prima jumatate a secolului al XIV-lea s-au adunat aici mai multi calugari, sfantul asezamant a fost inzestrat cu terenuri si constructii si astfel sihastria a devenit cu timpul o importanta manastire. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri, intinse terenuri si au ridicat o biserica din piatra, iar in 13 august 1391, la cererea lor, printr-o diploma a patriarhului Antonie al IVlea al Constantinopolului, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala, cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi. Incepand de la aceasta data, sediul central al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului s-a aflat, timp de 312 ani, cu mici intermitente, la Manastirea Peri. Dupa 1391, viata sihastra, aflata sub obladuirea egumenului Pahomie - exarh patriarhal peste Maramures si tinuturile invecinate: Arva, Bereg, Ugocea, Salaj, Ciceu, Unguras si Bistrita - cunoaste o dezvoltare fara egal. Egumenul Pahomie a incurajat dezvoltarea vechilor sihastrii Barsana, Cuhea si Biserica Alba, infiintand noi asezaminte. Tot el a pus bazele scolii de caligrafi de la Manastirea Peri unde au fost copiate si traduse in romaneste pentru prima data "Psaltirea", "Faptele Apostolilor" si "Evanghelia". Mare si sfanta ramane aceasta lucrare peste veacuri, pentru ca de atunci a inceput Dumnezeu sa vorbeasca in limba romana cu neamul nostru. La Peri a functionat o tipografie in care s-au tiparit carti de slujba si de invatatura crestina. Aici si-au avut resedinta zeci de episcopi ortodocsi ai Maramuresului, intre care si Iosif Stoica, intaistatatorul din anii 1690-1711. El a fost canonizat cu numele Sfantul Ierarh Iosf Marturisitorul din Maramures, praznuit de Biserica la 24 aprilie. Manastirea Peri a fost distrusa si desfiintata in 1703 in timpul rascoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Astazi, prin grija parintelui Grigore Lutai de la biserica din Sapanta, se doreste reinvierea vestitei manastiri. Ea va fi amplasata intr-un parc dendrologic, intr-un spatiu mirific dintr-o padure seculara. Biserica, asezata pe un soclu de piatra, va fi construita in stil maramuresean, din lemn masiv de stejar. Impresionanta turla ce se ridicata la aproape 78 m deasupra solului va transforma edificiul in cea mai inalta biserica de lemn din lume

Centre urbane istorice Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare si Sighetu Marmatiei. De remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente istorice datând din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al orasului complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XVII-XVIII, ce pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o succesiune de stiluri arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a fost ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii – vechiul Tintirim, este dominat de Turnul Stefan, ridicat din initiativa lui Iancu de Hunedoara, intre 1446-1468. In apropiere se gaseste si Turnul Macelarilor, monument de secol XV foarte bine conserva Sighetul Marmatiei, orasul muzeelor Sighetul este vechea capitala a Tarii Maramuresului, care apare in documentele cunoscute la 1199. Orasul, situat la confluenta raurilor Iza si Tisa poarta un nume ce se regaseste in limba stramosilor daci in forma "zeget" si inseamna cetate. De altfel cercetarile arheologice au pus in evidenta o asezare din perioada tarzie a bronzului cu continuitate in epocile urmatoare. Vestigii arheologice consemneaza in acest spatiu prezenta celtilor, dar si a romanilor, putandu-se vorbi aici de o simbioza dacoceltica-romana. De altfel, academicianul de Budapesta Szilaghi István, intr-un studiu privind biserica monumentala, azi reformata, fosta catolica, situata in centrul orasului, datata in secolul al XI-lea, afirma ca "ab-initio" ar fi fost de rit bizantin, iar pe baza cercetarilor efectuate pe zidurile originare aduce indicii si sustine ca este mult mai veche, argumentand ca a fost un templu dacic in care se oficiau "rituri pagane". Nu stim daca este asa, dar supozitia este interesanta. Sighetul fiind situat la circa 15-17 km de centrul geografic al Europei (marcat de o borna pusa de Societatea de Geografie a fostului imperiu la 1876) a evoluat de-a lungul timpului in specificul burgurilor central europene. Spre Sighet, de sute de ani au gravitat oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o mini-capitala. Aici au functionat institutiile voievodatului, mai tarziu ale comitatului, cele ecleziale dar si socialculturale: scoli (1560), care se vor dezvolta spre o universitate (1836)etc . Astazi, centrul civic al orasului s-a pastrat ca printr-o minune si chiar daca prin reforma nefasta din 1948 orasul si-a pierdut statutul de resedinta de judet, el ramane capitala culturala a Maramuresului. Aici, in muzee ce s-au creat in timp prin efort si sacrificii, cu daruire si pasiune, se adapostesc si sunt puse in valoare, la dispozitia publicului, prin mijloace specifice muzeologiei, valorile arheologice si istorice, patrimoniul etnografic dar si colectiile de botanica, vertebrate, mineralogie etc. In centrul orasului este situat Muzeul Etnografic al Maramuresului cu colectii de o valoare inestimabila, exceland cu cea mai mare colectie de masti din tara - masti folosite in practicarea obiceiurilor de iarna. Aici gasim icoanele cele mai vechi din tara (pictura neobizantina in tehnica tempera pe lemn) si desigur alte obiecte etnografice, inclusiv

ceramica de Sacel de factura dacica. Corp comun cu biserica romano-catolica, intr-o cladire datata 1730, este Muzeul de istoriearheologie care detine colectii impresionante prin bogatie si varietate, in special din epoca bronzului, dar si documente si obiecte medievale si din alte epoci. Tot in aceasta cladire este si Muzeul de stiintele naturii care adaposteste pe langa celebrul "Herbar ing. Coman Arthur" cu peste 16.000 de planse, colectii de flori de mina, mamifere, pasari etc. Langa biserica reformata este Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apsa, in care s-au adapostit colectiile primului muzeu sighetean (secolul al XIX-lea) si care la etaj pastreaza memoria acestui mare savant roman care a edificat o opera istorica si muzeologica unica. O expozitie de istoria culturii la etaj si colectii de arta la parter intregesc acest muzeu. In prelungirea cladirii primariei, in fosta "inchisoare politica" este amenajat Muzeul victimelor comunismului si al rezistentei Sighet, unde prin documente si fotografii, obiecte personale si mijloace grafice este pusa in evidenta jertfa si sacrificiul celor care au facut Romania mare si moderna: patru prim-ministri, 56 de ministri, academicieni si generali, dar si cei 12 episcopi martiri greco-catolici si sutele de preoti si alti oponenti ai ocupantului sovietic, care au fost inchisi aici. La 29 iulie 2002, in prezenta presedintelui tarii, Ion Iliescu, si a laureatului Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1986, scriitorul Elie Wiesel, si a multor demnitari romani si straini s-a deschis la Sighet un nou muzeu: Muzeul Culturii Evreiesti din Maramures - Casa Memoriala Elie Wiesel care prezinta viata acestui fiu al orasului, dar si tragedia celor 38.000 de evrei deportati si nimiciti de horthysti si fascisti in lagarele de exterminare. In sfarsit, nu putem omite poate cel mai important muzeu din aceasta parte a tarii si Europei: Muzeul satului maramuresean, care conserva case monument si vestigii specifice zonei ce poarta inscriptii in limba romana cu litere chirilice, in limba latina, cu datari certe pe parcursul secolelor XVII - XIX. Alaturi de monumentele romanesti prezentate in muzeu sunt restaurate si o casa maghiara, o casa ucraineana si doua case evreiesti, in felul acesta punand in evidenta fenomenul de interculturalitate ce s-a produs aici, la confluenta marilor culturi si civilizatii: cea orientala cu cea occidentala, dar si a celor doua mari ramuri ale crestinismului: catolicismul latin cu ortodoxia bizantina. Aici, in acest muzeu, in fiecare an de 18 mai - Ziua Internationala a Muzeelor – se organizeaza manifestari stiintifice si un festival folcloric la care participa sute de tarani in costume traditionale ce-si prezinta obiceiurile de primavara. Iarna, in 26-27 decembrie, de peste 35 de ani muzeul-sat este animat de sute de oameni veniti cu obiceiurile lor de Craciun si Anul Nou din toate colturile tarii, dar si de grupuri din tarile vecine. Dominante sunt jocurile cu masti, specifice acestor sarbatori. Astfel muzeul devine un sat viu cu specificul sau.

Sapanta Este una dintre cele mai cunoscute localitati in tara si peste hotare, atestata documentar inca din anul 1199, aflata la 20 km de centrul geografic al Europei. In sec XVIII-lea s-a format un composesorat al nobililor din Sapanta prin care familiile vechi din localitate aduceau in patrimoniul acesteia proprietatile lor imobiliare. Ca o dovada a constituirii si existentei acestui composesorat stau marturie si astazi stranele existente si astazi in Biserica din Sapanta apartinand acestor vechi familii precum si ramurilor acestora din care amintim: familiile Turda, Stan, Pop, Holdis sau Stetca. Sapantenii reprezentanti de frunte ai Maramuresului se remarca nu doar prin harnicie si seriozitate cat si prin costumul traditional format la barbati pe timp de vara din: clop, camasa,

cojoc, pantaloni (gati), opinci, iarna adaugandu-se lecrecul, cabatul si cioarecii. La femei costumul popular este alcatuit din: sarinca, camasa, catranta (fusta), cojoc sau lecrec. Puteti petrece cateva zile inedite in mijlocul obiceiurilor si traditiilor milenare ale localnicilor. Obiective turistice: Cimitirul Vesel, Casa Memoriala Ioan Stan Patras, Manastirea de la Peri, Cergi, Ape Minerale, Valtori, Palincie, Puncte Belvedere, Cascada, Pastravarie, Cimitirul Evreiesc, Stana de oi. Cimitirul vesel de la Sapanta

Adevarat muzeu in aer liber, Cimitirul Vesel din Sapanta se afla in centrul comunei, la biserica parohiala si cuprinde peste opt sute de monumente de arta populara, cu o infatisare si semnificatii cu totul aparte. El constituie opera de o viata a renumitului sculptor, pictor si poet popular Ioan Stan Patras, continuata de Dumitru Pop, unul dintre ucenicii sai. Timp de 60 de ani, mesterul Patras a faurit din lemn cruci funerare, insa a facut-o intr-o maniera cat se poate de originala, alungand din lucrarile sale tristetea si intunericul pe care le aduce moartea. El a reusit sa inlature dramatismul, a ironizat moartea cu luciditate si umor, punand accent pe triumful vietii. In Tara Maramuresului, civilizatia lemnului, prezenta la tot pasul, a cunoscut o remarcabila dezvoltare. Cimitirul Vesel se constituie el insusi intr-un remarcabil muzeu. Traditiile si vocatia artistica a locuitorilor, folosirea culorilor pure, calde, neamestecate, arta lucrului cu lemnul, toate acestea au fost reunite de Stan Patras intr-o opera plina de personalitate si originalitate, ce a dat Sapantei binemeritatul renume in randul etnografilor si turistilor. Ineditele monumente din acest cimitir sunt crucile sculptate in lemn de stejar, pictate si cu epitafe in versuri populare. Toate crucile sunt vopsite in nuante de albastru, cu ornamentatii realizate intr-o paleta cromatica de culori aprinse: rosu, negru, verde, galben. Deasupra fiecarui epitaf, ce surprinde in modul cel mai sugestiv, in versuri, momente din viata celui raposat, se afla chipul acestuia, pictat in culori vii, surprins intr-un moment esential al vietii sale. Majoritatea epitafelor au o nota de umor, fapt ce a atras si denumirea de Cimitirul Vesel. Aceasta, aparent surprinzatoare prin contrastul termenilor, exprima graitor semnificatia operei lui Stan Patras. Crucile sunt adevarate cronici vii ale unei comunitati vazute prin prisma succesiunii generatiilor. Desi simple la prima vedere, monumentele acestea vadesc o profunda filozofie a mortii si a vietii. Ceea ce da nota de unicitate locului este mesajul pe care aceste monumente il transmit unul in care nu moartea, ci viata, cu tot tumultul si frumusetea ei, ramane in prim-plan. Cimitirul bisericii din Sapanta ramane un loc de pelerinaj unic. Este un loc in care oamenii

vin sa se reculeaga si sa-si planga mortii, insa mai presus de toate este locul in care sunt exprimate profund sensurile si frumusetea vietii. Muzeul Casa Memoriala Ioan Stan Patras Muzeul Casa Memoriala Ioan Stan Patras Casa memoriala este situate la cca 200 m de Cimitirul Vesel, pe o straduta laterala si este formata dintr-o casa cu doua camere si curte in care este atelierul de sculptura si picture al mesterului dar si cruci realizate de acesta. In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tabouri pe lemn realizate de Ioan Stan Patras) precum si poze ale familiei acestuia. Puteti admira aici in prima incapere una dintre crucile realizate de Ioan Stan Patras care contine un epitaf vechi: “Sub aceasta cruce grea Zace biata soacra-mea Trei zile de mai traia Zaceam eu si cetea ea Voi care treceti pa aici Incercati sa n-o trezitiCa acasa daca vine Iarai cu gura pa mine Da asa eu m-oi purta ca-napoi n-a inturna”

Dragomiresti Localitatea Dragomiresti este asezata la confluenta raurilor Iza si Baciu, fiind atestata documentatr din anul 1405. De aici s-a extras si comercializat sarea.Din Dragomiresti au plecat spre Moldova alaturi de voievozii Dragos si Bogdan locuitori infiintand si acolo asezari cu denumiri similare cum ar fi Dragomiresti, astazi Rausor. Pe tot teritoriul localitatii a fost descoperit un deposit de arme , unelte si obiecte de podoaba din bronz sec XI i.Hr, colectie aflata in prezent la Muzeul National din Budapesta.

Ca obiective turistice amintim: Muzeul Tarancii Romane din Maramures, Manastirea cu hramul Sf.Ilie, Biserica Ortodoxa cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Biserica Greco Catolica, Biserica Greco Catolica cu hramul Preasfanta Inima a Lui Isus, din localitate se pot porni drumetii si se poate admira Muntele Tibles. Manastirea Dragomiresti Manastirea poarta hramul Sf.Ilie si este situata la iesirea din localitatea Dragomiresti pe drumul principal spre Salistea. Biserica dateaza din sec XVII-lea, fiind distrusa prima data in anul 1875 iar ulterior in anul 1949 in urma unui incendiu In cenusa manastirii s-a gasit o icoana din lemn reprezentand pe Fecioara Maria cu pruncul in brate datata din sec XVII-lea. Manastirea gazduieste icoana maicii Domnului- considerata icoana facatoare de minuni.Icoana este singurul obiect care a rezistat unui incendiu devastator. Manastirea a fost inchisa pana in anul 1990 cand reintra in circuit monahal. Manastirea ofera locuiri de cazare si campare.

Dragomiresti - Muzeul Tarancii Romane Muzeul este situat in localitatea Dragomiresti pe drumul principal, deschis in anul 2001.Acesta functioneaza intr-o casa specifica zonei Maramuresului, constuctie din piatra, lemn si chirpici avand o curte relative mica in care gasim adunate obiecte specifice muncii tarancii din zona Maramuresului. Apare aici copacul specific zonei in care sunt puse oalele pe care le are o familie in

gospodarie.Numarul oalelor arata bunastarea familiei si sunt de diferite culori. Oala rosie amplasata in varful copacului are rolul de a face cunoscut faptul ca fata familei respective este de maritat, traditie care se pastreaza pana in zilele noastre. Muzeul s-a infiintat din dorinta de a adduce un omagiu femeii ca mama, bunica, sotie, sora sau prietena pentru rolul important pe care l-a avut si il are in dezvoltarea vietii umane. Taranca maramureseana este cea care a pastrat peste veacuri credinta crestina, datinle si obiceiurile traditionale, portul popular si dialectal. In incinta muzeului obiecte ca: - fusul cu turgalau specific zonei care are o legenda: ca sa obtina iubirea unei fete un baiat din sat a facut cadou acesteia un fus spunandu-i ca daca va gasi piesa care odata scoasa din fus il destrama ei doi se vor desparti, cum fata nu a gasit nici pana astazi piesa respective, fata a inceput sa-l placa pe baiat si au ramas impreuna. - obiecte specifice obtinerii tesaturii din canepa, in si lana; - pomul cu oale. -colaci specifici anumitor sarbatori si obiceiuri, masti folosite la diferite sarbatori de flacaii satului. - zestrea necesara unei fete de maritat formata din cergi tesute la razboi, perini, cearceafuri, etc. in culori vii cu motive geometrice si florare specifice zonei Maramuresului. - cuptorul utilizat pentru gatit dar si pentru dormit. - modul interesant de a aseza oalele de luta pe grinda casei datorita spatiului mic al incaperilor. - costumul popular specific fiecarei localitati din Maramures. - artizanat (expozitie cu vanzare sau la cerere turistului i se ofera posibilitatea de a fi imbracat in portul specific zonei) .

In Borsa, la poalele Alpilor maramureseni

Borsa este situata in sudul Maramuresului istoric, la 81 km de Sighetul Marmatiei, pe DN 18. Orasul isi aliniaza casele pe 20 km de-a lungul vailor Viseului, Repedei, }aslei si Pietroasei. Bogatiile naturale ale zonei - zacaminte metalifere si lemn - i-au asigurat o rapida dezvoltare economica. Zona este de asemenea foarte bogata in izvoare de ape minerale cu compozitii chimice foarte diferite: carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, clorurosodice etc. In amonte pe valea Viseului, se afla statiunea Borsa, ale carei constructii au fost ridicate la confluenta Viseului cu paraul Fantana, la aproximativ 850 m altitudine. Prin prisma conditiilor naturale oferite, Borsa este, prin excelenta, in toate anotimpurile, o statiune de odihna apreciata de toti vizitatorii. Complexul turistic Borsa include mai multe hoteluri, cabane, restaurante, centre de informare turistica etc., tot aici turistii putand primi gazduire in numeroase case particulare si pensiuni agroturistice. . Statiunea Borsa este o destinatie foarte solicitata de amatorii

sporturilor de iarna. Exista mai multe partii de schi (cea mai cunoscuta este partia Runc-Stiol, cu o lungime de 2000 m si o diferenta de nivel de 500 m, dotata cu telescaun) in Borsa fiind si cea mai lunga trambulina naturala din Europa (90 m). Borsa este de asemenea poarta de intrare in Parcul National al Muntilor Rodnei - "Alpii Maramuresului" cum sunt denumiti la superlativ acesti munti -, intins astazi pe o suprafata de 46399 ha, extinzandu-se si pe teritoriile judetelor Bistrita Nasaud si Suceava. In 1932 a fost creata rezervatia naturala Pietrosul Rodnei in scopul protejarii numeroaselor specii floristice si faunistice de aici, unele extrem de rare sau chiar endemice. Dintre speciile de flora protejate se pot aminti: gusa porumbelului, floarea de colt, ghintura, crucea pamantului, rogozul alpin, smardarul, zambrul. In ceea ce priveste fauna, alaturi de ursul brun, rasul si cerbul carpatin, zona a fost repopulata cu capre negre, reintroduse in 1962 si marmote. Astazi, teritoriul din jurul Pietrosului Rodnei a fost declarat rezervatie a biosferei, in cadrul programului UNESCO"Omul si Biosfera". Din Borsa, spre Pietrosul Rodnei (2303 m) si creasta principala a Muntilor Rodnei pornesc numeroase trasee turistice marcate: Borsa (centru) - Valea Pietroasa - Piciorul Mosului - Statia meteo Iezer - Lacul Iezer (1786 m) - Zanoaga Iezerului - Varful Pietrosu; marcaj: banda albastra, durata: 4-5 ore; Borsa Fantana - Cascada Cailor - Poiana Stiol (1572 m) - Pasul Prislop (1416 m); marcaj: triunghi rosu, durata: 4-5 ore; este necesar un permis de acces care trebuie solicitat inainte de a intra pe teritoriul Rezervatiei, de la Ocolul Silvic din Borsa (strada Zorilor, telefon 0262342137); Borsa (Poiana) - Valea Negoiescu - caldarea Negoiescului Mare - Valea Cimpoiasa - Saua Galatului (1882 m); marcaj: triunghi albastru, durata 5-6 ore. Turismul de afaceri si evenimente Turismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona. In ultimii ani, o data cu intrarea pe piata româneasca a marilor companii straine, numarul celor care vin in România in interes de afaceri a crescut considerabil. Efectele pozitive se vad in special in marile orase. Conditiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, intalniri sunt asigurate in prezent de hotelurile si institutiile din orasele mari: Baia-Mare - Millennium Business Center (peste 80 de evenimente organizate in primele 8 luni ale anului anul 2006), Centrul marketing si expozitii al CCI Maramures, Biblioteca Judeteana cu spatii generoase de conferinte, dotate cu aparatura tehnica multimedia si cu facilitati de nivele european. Exista cateva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama larga de activitati muzicale, dansuri, si alte manifestari culturale: Sarbatoarea Castanelor de la Baia Mare. In judetul Maramures, manifestarile culturale traditionale, festivaluri folclorice si târgurile se desfasoara pe tot parcursul anului dupa un calendar stabilit în fiecare an,si atrag o multitudine de turisti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic, Udatorul _ Surdesti, Targul Cepelelor – Asuaju de Sus , Masurisul oilor – Târgu Lapus, Tânjeaua de pa Mare, Sânziene – Borsa, Festivalul Nuntilor Vadu Izei si Oncesti, Festivalul Stuparilor, - Cernesti, Roza Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borsa, Sarbatoarea castanelor Baia Mare, Festival International de poezie Sigeht , Festivalul Traditiilor de iarna Sighetu Marmatiei, scoala de vara Memorialul Sighetu Marmatiei.

Turismul balnear Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag, Costiui prezinta un potential excelent de atragere a turistilor din Maramures. In profil teritorial se remarca statiunile balneoturistice din Depresiunea Maramuresului, una binecunoscuta, cu potential de dezvoltare: Ocna Sugatag. La fel de importanta este statiunea de iarna: Borsa. In localitatile urbane mari este localizata o infrastructura alcatuita din unitati hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltarea pensiuni mici care folosesc oportunitatile atractiilor mediului in care sunt localizate. In conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localitati ar indeplini conditiile necesare declararii lor ca statiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunostinta autoritatilor locale, iar demersurile incepute de catre Consiliul Judetean Maramures s-au materializat in parcurgerea primei etape de atestare si obtinerea avizului ANT pentru urmatoarele locatii cu profil turistic: Cavnic, Izvoarele, Mogosa-Suior, Valea Vaserului. Urmeaza ca autoritatile locale sa elaboreze documentatia de urbanism pentru finalizarea atestarii. In judetul Maramures mai exista o serie de zone turistice balneare cu potential de dezvoltare: Costiui- ape sarate, Stoiceni-ape minerale, Danesti-ape sulfuroase. Turismul montan Practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu caracteristicile si peisajele sale. In muntii Maramuresului, Rodnei si Tiblesului se pot practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunitati excelente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adauga potentialul cinegetic. Zona Borsa, situata in Maramuresul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale României, (daca nu cea mai frumoasa, asa cum o considera localnicii). Borsa este situata in partea de nord-est a judetului Maramures, in partea de nord-vest a României, la frontiera cu Ucraina. Situata la extremitatea nordica a Carpatilor Orientali, zona Borsa are un relief foarte variat ca morfologie si complex prin alcatuirea sa geologica, compus din trei unitati: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Depresiunea Maramures. Muntii Rodnei conserva urme glaciare pe versantii nordici: creste înguste, caldari glaciale cu pereti abrupti si iezere alpine, vai salbatice cu povârnisuri aproape verticale. Fenomenele carstice sunt în prezent explorate si cartate. Relieful muntilor Maramuresului este extrem de variat: zone alpine cu bogat învelis vegetal, abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, vai vijelioase cu defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea Maramures este una din cele mai mari si mai interesante unitati naturale de acest gen din Carpatii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rara frumusete, padurile masive de conifere si foioase cu fauna de mare interes cinegetic, izvoarele minerale confera regiunii un grad ridicat de atractivitate turistica. Lacurile au în mare parte origine glaciara si sunt situate la altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atragând multi turisti. Clima este de tip temperat continental, cu temperaturi moderate în timpul verii si cu abundente caderi de zapada în timpul iernii, ceea ce ofera conditii favorabile excursiilor si practicarii sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o reprezinta cresterea

animalelor (ovine, bovine, cabaline si porcine). În munti se practica pastoritul de tip traditional: primavara si toamna pe pasunile si fânatele de la poale, iar vara cu stâna pe pasunea de munte. Principalele zone din Maramures unde se practica turismul montan în judetul Maramures sunt – mtii Gutin (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut), Tibles – Tg Lapus Rodnei – Dragomiresti, Moisei, Borsa Mtii Maramuresului – Viseul de Sus, Viseul de Jos, Borsa. Alte forme de turism Ar mai fi cateva tipuri de turism cu potential de dezvoltare in regiune, dintre care merita mentionata Mocanita de pe Valea Vaserului din Maramures, singura posibilitate de acces în Valea Vaserului, cea mai impresionanta vale cu habitat natural, foarte bine conservat din zona si care face parte din Parcul Natural Muntii Maramuresului Ea fost dezvoltata din sec.XVIII cand un Centru Forestier a fost fondat acolo. Cu mocanita pe Valea Vaserului-traseu

Cine nu a auzit sau nu a dorit sa calatoreasca macar odata cu mocanita? In trecutul nu foarte indepartat, trenuletele forestiere trase de locomotive cu abur erau prezente mai peste tot in Carpatii Romaniei, transportand pe vai lemnul din punctele de exploatare la gatere. Cu mai bine de un secol in urma, la Covasna era data in functiune una dintre primele cai ferate forestiere de la noi. Reteaua s-a extins treptat si in restul zonelor impadurite din Transilvania, Moldova si Banat, ajungand sa totalizeze in 1928 nu mai putin de 4350 km. Dupa al doilea razboi mondial reteaua trece sub administrarea Cailor Ferate Forestiere (CFF), companie de stat, iar in anii '60 dezvoltarea lor cunoaste maximul, in exploatare fiind nu mai putin de 6000 km. Declinul incepe odata cu inundatiile din 1970 si 1975 care au produs mari daune retelei. Mai mult, se trece treptat la utilizarea camioanelor pentru transport pe drumuri forestiere si a tractoarelor forestiere pentru exploatare. Pana in 1989 mai ramasesera in functiune in jur de

1000 km. Astazi, una din putinele linii functionale este cea de pe valea Vaserului, in inima Muntilor Maramures. Vechea mocanita mai circula inca, transportand bustenii pe calea ferata cu ecartament ingust (760 mm), construita intre anii 1930-1933, pe un parcurs de 60 km.

Sa pornim deci la drum din Viseul de Sus, localitate aflata la 125 km de Baia Mare si la 65 km de Sighetul Marmatiei, important centru al economiei forestiere. In fiecare zi, dimineata, la 7,45, mocanita porneste pufaind de la combinatul de prelucrare a lemnului. Pe primii 7 km linia serpuieste printre case si gradini, printre ulite colbuite si fanaturi. Curand, opintindu-se si gafaind, locomotiva ce duce vagoanele patrunde tot mai adanc in padure. Scutul padurii se desface pe alocuri lasand loc luminisurilor si poienilor smaltuite de flori. Molidul, bradul, fagul si paltinul sunt speciile care imbraca cu preponderenta pantele povarnite pe sub care se strecoara involburate, mugind, apele raului. Pe alocuri, valea se ingusteaza intr-atat incat calea ferata trebuie sa treaca prin tuneluri, doua dintre ele botezate in gluma de catre tipteri Simplon si Sankt Gothard. Locuitorii vaii Vaserului alcatuiesc un adevarat mozaic etnic, aici ducandu-si traiul romani, ucrainieni, maghiari, evrei si germani. Acestia din urma au ajuns aici pe la 1773 pentru lucrul la exploatari forestiere. Majoritatea colonistilor proveneau din zona Zips (Slovacia) si de aceea romanii le-au zis "tipteri". Cam in aceeasi perioada a aparut si un grup de evrei, refugiindu-se din Galitia de persecutiile la care erau supusi acolo. Ajungand la Novat, la 13 km de la plecare, linia face triunghi cu o ramificatie ce urca spre Izvorul Cailor, pe valea Novat. Pana la halta Faina (34 km din Viseu) sunt necesare cel putin doua opriri pentru alimentarea cu apa si incarcarea "tenderului" - vagonetul cu busteni pentru foc. Micile halte de pe parcurs - Novat, Novicior, Bardau, Cozia, Botizu, Faina - erau odinioara organizate ca districte silvice, insa astazi cabanele din lemn si dependintele sunt slab intretinute si nu pot oferi decat un precar adapost. La Faina exista cateva gospodarii, cabane silvice si un camping pentru turisti. Casutele ce alcatuiesc campingul sunt in numar de patru, cochete, facute trainic din lemn de brad, putand gazdui 3-5 turisti la parter, iar la etaj cam tot atatia. Sunt asezate pe malul stang al Vaserului, intr-o lunca plina de verdeata, strajuita de padurea de molid si de un palc de arini. In amonte de halta Faina linia continua sa urce inca 9 km, ajungand la nu mai putin de 2 km de granita cu Ucraina. Dupa 4 km de la halta Faina poposim la halta Macarlau. In apropiere se afla locul unde apele Vaserului erau zagazuite in trecut de un stavilar (sau hait), construit in 1780 de catre tipteri si deschis periodic pentru bustenii ce luau calea apei prin plutarit, pana la Viseu. De la Macarlau se poate continua calatoria fie pe ultimii 5 km, fie optand pentru una din potecile ce urca, spre sud, pe valea Mirajului, Macarlaului sau pe

muntele Catarama spre varful Toroiaga (1930), un excelent punct de belvedere asupra caldarilor glaciare ale Rodnei si culmilor Maramuresului. Alpinism – trasee / Zone unde exista trasee cu posibilitate de practicare a alpinismului in Judetul Maramures Creasta Muntilor Rodnei, parcursa iarna, este un traseu alpin destul de dificil, recomandat numai sportivilor avansati sau Creasta Cocosului – arie protejata din Maramures, cariera Limpedea Baia Mare.Parapantism se practica in zonele montane, mai ales pe Creasta Cocosului si Ignis. Vanatoare si pescuit Datorita diversitatii si faunei cinegetice, intregul judet poate fi considerat un mare parc de vânatoare. Vânatoarea de capre negre din Muntii Rodnei a fost drasnic limitata pâna la refacerea numarului de exemplare minim pentru protejarea speciei. Pe câmpie se vâneaza tap, vulpe, fazan, iepure si mistret. Se gasesc o multime de iazuri piscicole si helestee, iar râurile inca nepoluate sunt bogate in peste satisfacând pofta de pescuit a sutelor de pescari amatori din judet. În Maramures exista mai multe lacuri si râuri unde se poate practica pescuitul : Arinis, Firiza, Sacalaseni, râurile Lapus, Somes, Iza, Mara, Viseu, etc De asemenea o salba de pastravarii pe cele mai importante râuri din zona montana. Lostrita – Firiza, Blidari- Baia Mare. Turismul de vânatoare poate fi practicat in Muntii Oasului, Gutâi, Tibles si dealurile Codrului unde se poate vana mistret, caprior, fazan. Fotosafari Observarea animalelor salbatice si a plantelor, mai ales a raritatilor, monumente ale naturii, si capturarea unor imagini inedite in aparatul fotografic este o activitate turistica la fel de palpitanta si pasionanta ca si vânatoarea. Mai ales rezervatiile naturale si cele doua parcuri nationale / naturale ofea subiecte deosebite pentru camerele foto sau video ale iubitorilor naturii. Rafting si canioning Debitele constant crescute de pe unele cursuri de apa din zona montana, Somesul, Bistrita, Rebra, Salauta, ofera conditii bune pentru plutire cu obstacole si turbulente. Inca la inceput, acest sport câstiga tot mai multi adepti. În Maramures la Cheile Lapusului si Sapânta se poate de asemenea practica Raftingul. In ultimii ani, a aparut in România o moda a asa numitelor „sporturi extreme“ organizate de agentii specializate pentru angajatii firmelor cu bani, care isi petrec toata ziua la birou si simt uneori nevoia de miscare, de actiuni colective. Asa ca piata e deschisa. Cicloturism. O retea vasta si densa de drumuri si poteci de munte ofera variante infinite de parcurs pentru biciclistiii dornici de aventura si incercarea virtuozitatii. Automobilism de teren si motociclism off road Pe un traseu din Muntii Rodnei s-a organizat, in anul 2001, prima etapa a Campionatului National de Motociclism Off Road. Numeroasele drumuri forestiere si de caruta care strabat muntii nostrii ofera conditii ideale pentru practicarea sporturilor cu motocicleta sau masina de teren. O Etapa din Campionatul national de automobilism – Raliul Gutin (Siromex) – se desfasoara în judetul Maramures si de asemenea Raliul de tot teren Eurocarpatica - Baja pentru motociclete si masini. Motocros. Exista etape din Campionatul national de automobilism – Raliul Gutin (Siromex) – Maramures si Raliu de tot teren Eurocarpatica Baja pentru motociclete si masini

Circuite turistice - Excursii in Maramures 1. Baia Mare - Baia Sprie - Valea Marei - Sighet (DN 18) Baia Mare - Centrul vechi al orasului cu cladiri din secolele XV-XVIII. Mogosa - km 20, 750 m altitudine - Cabana Mogosa: partie de schi -2 km lungime, telescaun; lacul Bodi - pescuit, inot, canotaj. Pasul Gutin - km 27; 987 m altitudine - Hanul Pintea Viteazul; mormantul lui Pintea Viteazul; trasee turistice spre Creasta Cocosului (monument al naturii) si statiunea Izvoare. Valea Marei - o adevarata arta a portilor de lemn; zona cu pastrarea traditiilor populare. Desesti - km 43 -Biserica de lemn (1770) cu icoane pe lemn (secolul al XVIII-lea); traseu spre lezerul Mare (Piatra Tisei) Sat Sugatag - km 47- Biserica de lemn (1642), pictura murala-1783; 2. Baia Mare- Baia Sprie - Cavnic - Pasul Neteda -Budesti - Ocna Sugatag - Feresti Tautii de Sus DN 18, km 8 - Pe Dealul Budoaiei - cel mai batran castan comestibil, monument al naturii: 500 ani, 9 m circumferinta. Chiuzbaia - DN 18, km 9 - intersectie - 3 km, la poalele Ignis,ului -izvor mineral "La Groape"; rezervafie fosilifera de flora eocena, singura din Europa. Sisesti - DJ 184, km 15 - Casa Memoriala"Vasile Lucaciu". Surdesti - DJ 184, km 23 - Biserica de lemn Sfintii Arhangheli - 54 m inaltime, pana anul trecut cea mai inalta constructie de lemn din Europa. Budesti - DJ 109 F, km 83 - atestata documentar 1361; Biserica de lemn (1643); Camasa de zale a lui Pintea Viteazul (1860); arhitectura caselor si portilor - impunatoare. Ocna Sugatag - DJ 109 F, km 91 - singura localitate a Maramuresului amplasata pe o culme; statiune balneoclimaterica - apa sarata. Calinesti - statie meteo activa din secolul al XlX-lea; Biserica din Susani (1784) - singura in Maramures. cu plan treflat. Hoteni - DJ 185, km 2 - "Tanjaua de pe Mara" - obicei folcloric de primavara. 3. Sighet - Sapanta - Sambra oilor Sapanta - DN 19, km 61 - atestata in 13 73 - microexpozitii permanente de cergi, covoare, straiti; Cimitirul vesel - "Muzeu de arta populara" - fresca a vie|ii unei comunitati; casa lui Stan loan Patras; pastravarie; I zvor mineral Corona - amenajat din 1860; principalul punct de plecare pe traseele versantului nordic al Munjilor Gutai. Sarasau - DN 19, km 73 - atestata In 1370 - tezaurul de obiecte din aur descoperit In 1847; biserica de piatra cu altar pentagonal secolele XIV-XV. Pasul Sambra Oilor - DN 19, km 32, 586 m altitudine - Festivalul folcloric Sambra Oilor; hanul Sambra Oilor; limita intre Muntii Oasului si Muntii Gutai. 4. Sighetu Marmatiei - Costiui - Hera - ValeaViseului - Borsa -Pasul Prislop - Bistrita Aurie Coftiui - 3 km de Rona de Jos - Veche exploatare de sare -1353-1930; lacuri sarate, statiune balneoclimaterica; Castelul Apafi -secolele XV-XVIII. Popasul Hera - DN 18, km 90 - Rezervatia Ronisoara - arboret de gorun; izvorul mineral Ciuroi.

Bistro - DN 18, km 100 - loc de refugiu al lostritei - confluenta Viseu-Tisa; trasee spre Varful Paltinului, Valea Crasnei. Viseul de Sus - DN 18, km 125, atestat in 1363 - izvoare minerale -Valea Cvasnita; punct de plecare pe Valea Vaserului, traseu unde, pe 43 km, s-a pastrat calea ferata construita in perioada interbelica si unde transportul se face cu "mocanita". Moisei - DN 18, km 143 - Manastirea Biserica de lemn din Izvorul Negru - 1600; casa Martirilor; Monumentul Eroilor (Vida Geza). Borsa - DN 18, km 150 - trasee spre Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, Gura Noaselor, Saua Galatului, Puzdrele, Buhaescu, Cormaia; biserica de lemn (1700) - pictura pe panza (1769); complexul turistic Borsa - hoteluri, restaurante, partie de schi -1920 m lungime, diferenja de nivel 497 m, telescaun; izvor mineral - Izvorul cailor; Taul Haradau, lacul glaciar Bistricioara; avene; izbucul Fantana. Sesuri - DN 18, km 183 - trasee - Rezervatia naturala Lala - Inau -Bila; cabana Fantana Stanchii; abruptul Zimbroslavei (1603 m) -rezervatia botanica Salhoi; Pestera Comorii (Mofilor). 5. Sighetu Marmatiei - leud - Sacel - Izvorul Izei Barsana - DJ 186, km 11 - Biserica de lemn 1720 - singura cu acoperis cu poala dubla; Manastirea veche - 1390 - reconstruita si din 1996 cea mai inalta cladire din lemn din Europa - 62 m. leud - DC 18, km 4 - din 1787 pana in 1980 aici nu a existat nici un divort!; biserica de lemn Buna Vestire -1364 - aici a fost descoperita cea mai veche pravila in limba romana, scrisa de mana cu litere chirilice (1391) Bogdan Voda - DJ 186, km 36 - ruinele bisericii de piatra - secolul al XHI-lea. Dragomiresti - DJ 186, km 39 - Valea lodisor - "Ruptul Sterpelor" -in luna mai - eveniment traditional pastoral pentru adunarea oilor in turme si plecarea lor la munte. Sacel - DJ 186, km 51 - ceramica de Sacel, nesmaltuita, rosie, pictata, lustruita cu piatra. DN 17C - viaductul din tronsonul Salva-Viseu; cabanele de la Izvorul Izei. 6. Baia Mare - Carbunari - Copalnic - Manastur -Targu-Lapus Grosi - DJ 182, km 6 - stejar de 350 ani, ocrotit. Baile Carbunari - DJ 182, km 17 - ape sulfuroase, clorosodice. Cernesjti - DJ 182, km 28 - falia Prelucii, pe Valea Bloaja, la 9 km -Trestia - calcedonie albastra de Trestia (semipretioasa). Targu-Lapus - DJ 182, km 46, atestat in 1291 - centrul administrativ, politic si economic al Tarii Lapusului; 1622 - infiinfarea primei scoli; Parcul Orasului - monumentele eroilor de la 1918; Biserica Ortodoxa. 7. Targu-Lapus - Razoare - Coroieni - Baba (DJ 109 F, 21 km) Baba - km 21 - relief carstic; Rezervafia naturala Cheile Babei. Stoiceni - km 7 - izvoare de apa minerala; Festivalul cantecului, portului si dansului popular lapusan - anual. Manastirea Rohia - ctitorita in 1925; biblioteca - peste 50.000 volume, cu acces liber pentru vizitatori; carti rare - Biblia din 1858 tiparita de Andrei Saguna, Noul Testament de la Balgrad, Cazania mitropolitului Varlaam. 8. Targu-Lapus - Rogoz - Grosii Tiblesului (25 km) Rogoz - DJ 109 F, km 34 - biserici de lemn: 1695; 1661 - unicat: capul de cal de la imbinarea stalpilor cu barnele de sustinere; izvor mineral. Grosii Tiblesului - DJ 109 F, km 34 - Pestera cu oase - la 2 km pe drumul spre Poiana Botizii; calcare jurasice, cu schelete de Ursus spaelaeus.

9. Baia Mare - Somcuta - Mesteacan (DN 1 C, 39 km) Somcuta Mare - km 128 - pare dendrologic; Pestera de la Valenii Somcutei - calcare recifale; biserica de lemn - 1678. Valea Chioarului - km 18 - singurul zacamant de bentonita sodica din tara; biserica de lemn din 1846

Pensiunea CASA MUNTEAN VADU IZEI 2 ** O casa frumoasa din lemn, cu o superba priveliste asupra satului si a dealurilor acoperite cu livezi, situata la 6 km de Sighet, Maramures. Camerele sunt luminoase, cu tavane din lemn. Interiorul este placut, frumos amenajat. Mobilierul este confectionat din lemn natur, în stil rustic. Pensiunea dispune de un frumos loc pentru servit masa afara la umbra vitei de vie. Discretia si amabilitatea gazdelor este cu totul deosebita, si va pot ajuta in descoperirea acestor frumoase meleaguri. Stapana casei, va va delecta cu tot felul de specialitati culinare din Maramures. Pozitionare: venind de la Sacel pe valea Izei pe DJ 1 86, pensiunea se afla pe dreapta la 300 m de la intrarea in Vadu Izei. Venind de la Sighetu Marmatiei sau Baia Mare, pe DN 18, la intersectia din Vadu Izei cu DJ 186, o luati spre Sacel. Pensiunea se afla pe stanga, la 1,5 km de la intersectie si are un panou de semnalizare. Limbi straine vorbite : franceza, engleza Structura pensiunii Pensiunea este structurata pe doua etaje. La parter se gaseste o camera traditionala cu doua locuri si cu baie proprie, precum si un living cu posibilitate de servire a mesei. La etaj, construit in totalitate din lemn, se gasesc patru camere duble cu paturi simple, decomandate, 2 bai comune si hol cu loc pentru servirea mesei. Toate camerele au acces la terasa ce ofera frumoase privelisti asupra satului si regiunii deluroase din imprejurimi. Servicii oferite - cazare si servirea mesei in regim de demipensiune sau pensiune completa - vizitarea atelierelor mestesugaresti: covoare vopsite vegetal, cergi de lana - excursii scurte pe dealurile din imprejurimi - excursii pe valea Vaserului cu trenul forestier tras de singura locomotiva cu aburi din Romania si cu ecartament ingust - drumetii in m-tii Rodnei (vf. Pietrosu 2303 m – altitudinea maxima din Carpatii Orientali)

- plimbarii cu caruta si/sau sania trasa de cai; calarie - participarea la manifestarile locale prilejuite de sarbatorile cultural religioase - vizitarea bisericilor din lemn de pe valea Izei - excursii la izvoarele de apa minerala - excursii la stana cu mancaruri specifice: frigarui, balmos, jantita si serbarea campeneasca „Ruptul Sterpelor” 10-15 mai - campingcar – 10 EUR / persoana / zi - taxa campare – 3 EUR / persoana /

Program turistic de 6 zile

Ziua 1:Cazare intr-o pensiune agroturistica de pe Valea Izei. Cina . Ziua 2: Mic dejun. Excursie pe Valea Vaserului cu "mocanita". Cina. Ziua 3: Mic dejun. Vizita la "Cimitirul Vesel" din Sapanta si Casa Memoriala Stan Ioan Patras Sighetu-Marmatiei , Muzeul Etnografic al Maramuresului. Pranz. Vizita la Memorialul Durerii si al Rezistentei Anticomuniste. Intoarcere la Pensiunea agroturistica. Seara folclorica interactiva cu cantece si dansuri. Ziua 4: Mic dejun. Vizita la Bisericile din Ieud , "Biserica din deal" 1364, "Biserica din ses" si la complexul taranesc ( moara, piua, valtoare ) Borsa. Pranz. Excursie la Cascada Cailor. Complexul de ceramica Sacel. Cina. Ziua 5: Mic dejun. Vizitarea Manastirii de la Barsana si a casei mesterului Toader Barsan. Pranz. Deprinderea artei tesutului si a vopsirii naturale a lanii la Botiza. Cina. Ziua 6: Mic dejun. Plecare spre casa

Promovarea destinatiilor turistice

In promovarea destinatiilor turistice din Judetul Maramures se pot avea in vedere instrumente cum ar fi:  locatii ale administratiilor publice  participari la expozitii, reuniuni, seminarii de turism  ghiduri locale si nationale  retele private de reduceri pentru serviciile de cazare  puncte de informare in centrul oraselor si principalele porti de intrare (aeroport,gara)  panouri informative electronice/computerizate in statii de autobuz, benzinarii, piete etc.  publicatii, articole in presa de specialitate  tiparituri ale organizatiilor de turism ce ofera informatii referitoare la muzee, obiective turistice, agrement, spectacole  pliante, ilustrate si vederi, catoloage, fluturasi.  proiect integrat de branding Maramures Lipsesc produsele turistice care sa se poata vinde in pachete integrate, atat pentru servicii similare oferite de statiuni cat si pentru produse oferite de o aceeasi zona turistica. Este necesara si consolidarea marcii de destinatie Maramures precum si a brandurilor turistice regionale. Baia Mare si Sighetu Marmatiei ca zone urbane de traditie care au centre istorice – piete, cladiri rezidentiale, biserici pot fi reabilitate si incluse in circuite turistice. Acest lucru ar atrage un numar important de turisti straini. Se poate prevedea ca destinatiile deja consacrate vor avea concurenta puternica in viitor. Zonele cu potential pentru turismul rural nu sunt inca suficient dezvoltate dar vor fi promovate in viitor. Potential turistic important ar avea in acelasi timp valorificarea traditiilor mestesugaresti, arta populare, obiceiuri ale comunitatilor rurale.

Concluzii Asa cum rezulta din analize, Judetul Maramures prezinta un potential turistic ridicat,avand un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum si o varietate larga de vestigii si monumente istorice, obiective religioase si culturale, obiective si manifestari etnografice. Individualitatea regiunii este data in principal de resursele hidrominerale, cunoscute si apreciate de mult timp. Zona de muntoasa din judetul Maramures dispune deformatiuni vulcanice interesante (Oas, Gutai, Tibles). Potentialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice, pana la cetati din EvulMediu, la obiective religioase (Cimitirul vesel din Sapanta). Zone in care se pastreaza o civilizatie rurala cu accente arhaice, asa numitele tari sau tinuturi, veritabile insule turistice inca neexploatate: Tara Maramuresului, Lapusului, Chioarului si Codrului sunt areale distincte, individualizate in context european .

A fost identificata si necesitatea construirii unor branduri turistice de individualizarea a judetului cat mai ales promovarea brandurilor locale existente. Infrastructura de transport din Judetul Maramures nu este suficient dezvoltata si necesita investitii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. Investitiile trebuie indreptate spre drumuri judetene, sosele de centura ale oraselor congestionate de trafic, drumuri din mediul rural si cai de acces spre zonele cu potential turistic, mai ales zonele montane, balneare si de agro-turism. Datorita potentialului natural si antropic valoros si bazei materiale existente diversificate se pot dezvolta multe tipuri si forme de turism in judetul Maramures: turism balneaoclimateric (ape minerale in Depresiunea Maramuresului), turism montan(drumetii, cinegetic, fotosafari), turism cultural si turism rural-etnofolcloric (obiceiuri sitraditii specifice, de ex. in Tara Maramuresului, Tara Lapusului, Tara Chioarului, TaraCodrului ), turism de evenimente si afaceri, turism stiintific etc.