Maramures Ghid Turistic al Judetului.pdf

run»Hi GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf laiii iiDastre pe cale de dispari{ie, cum ar fi acvila rus sibirica) s.a. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A

v

j

^

1

,

/

-

.

t

f

*

.

11

OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT

' 'ki,i>ni), crucea pamintului (lieradeum carpati"i H ..ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5.3. Avind valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures.eni —, dar si peisagistica deosebita, in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat, de crca Parcul national al Munplor Rodnei. incontestabil interes $tiintific si peisagistic. Dealtfel, rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci — Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i , iiv.crvap'e faunistica, creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos.es.ti, a o ol u) tic- mestcacan ajuns la limita critica. Suprafa^a ceiurilor, folclorului §i artei populare. • > - iijiri este tie 800 ha. ,,Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai • i n l i p I'e/.crvatiile floristice, arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica, ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva], din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii), rcprczinia o deosebita valoare ecologica, cu intreaga ambian^a ecologica naturala. >• lie rcDiumiica si peisagistica aparte. Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii, din care un numar de i i i , niicroclimatul caracteristic fiind decisiv. rezervapi naturale, in suprafata totala de 5 002 ha, care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice, mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei, precum §i aproa H I ! tic turisti, este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti, din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii, care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic. Peretii sint dantelap, obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli, priipiistios.1, pe alocuri avind o linie verticala. 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice, peisagistice (,,Creasta Cocos.ul Mia (laeile Tatarului, de pe platoul Izvoare, Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia), rezervapi de •• i dc pc rlul Lapu§, Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru), rezervatii floristice, pejteri I I H , l.iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb, lacuri ocrotite. i' .ivintl regim de protectie. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v . n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p, rezervapi naturale din {ara, Pietrosul Rodnei, care, di • suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/.inta o incontestabila valoare stiinp'fica, din M I (It- vcdere paleobotanic, numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes, in anul 1970, acp'unea de i u n p i n i.uite obiective de acest gen din Europa, conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra), care di •. UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare. In urma cu cip'va ani, a fost colonizata §i marmi ( i i n i din pliocen. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota), din familia rozatoarelor, o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita, efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra, iar citeva I'l-nini stiinta, -. plare. Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx), acvila de stinca (At " l i i i i naturii, in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos), cocos.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix), i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice", bucurincosul de munte (Tetrao urogallus). In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor. o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene, care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura, paralel cu dezvoltarea acfice, neafectate de interventiile omului. Dintre aceste n.iia cronomico-sociala, imbunatatirea calitapi mediuIr vi.nii. ,,Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis), pirli^a (Veronica, baumgartenii), mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

649326

13

Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V

Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e minereunlor neferoase, urbanizarea, precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului, apei si solului /• nomen este caracteristic mai cu seama • '•"' Baia Mare,_ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J . pentr.i

I ilr din istoria judetului

in '.ill, unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l . i , ,i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta, cores-' >• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran.ii la sfirsitul secolului al XH-lea e.n. (1199), • • . m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma. d maramuresean Dragos. '.iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise, prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n — a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro-

montoriu, ce se ridica deasupra vaii Izei. Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares.te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures,eni deoarece ea flecta, pe linga forma de organizare politico-administ tiva, unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij vodat, tendinta de a se pastra $.1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramure§eni a noilor autoritati. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?, comi tul — institute administrativa specifica regalita^ii t. ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea), feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului. Paralel dezvoltarea for^elor de productle, vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare, ceea ce a dus la inflorirea oras,elor mediev; Acum iau fiinta oras.ele Baia Mare, Baia Sprie, Sigh Marmatiei. De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor rate in regatul feudal maghiar, datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale, regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare, pastri du-?i secole de-a rindul autonomia. De exemplu, chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar, iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului. In aceasta perioada, dezvoltarea economica a jude^u, se intensifica; ocupapa de baza a maramure§enilor o stituie agricultura, accent deosebit punindu-se pe create: animalelor; exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde, create numarul breslelor, iar comer^ul ia a ploare. Pentru imbogatirea grabnica, noii stapini — s tul feudal maghiar, iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel, se emit regulamente severe si ordine; sint adi specialis.ti germani, slovaci §i italiem; se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului. In afara de nj talele neferoase, intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos.tiui, care lua drumul spre alte ,,parti" i coroanei $i, mai tirziu, a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa.

alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei, Baia Sprie ?i altele, care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori . t i n din Transilvania, Moldova $i Tara Romaneasca. i |i i i u r i l c economice, comerciale §i culturale dintre ro||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-.it in decursul secolelor, cu toate ca vicisitudinile • ' i .in obligat sa traiasca desparpti, pina la implii i i l i - . i l u h i i lor de unitate na^ionala. 'i M.M.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n , i, .iicstat prin Codicele de la leud (datat ,,valeat .pcctiv 1391 — 1392), continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes,ti ale maramui n l i ' i .ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor, prin texi/.ante, cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies,ite din teascurile tipograf iilor moldovene, si ardelene. Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures,. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S.I teritorii maramure?ene, iar pentru coni noii stapiniri, voievodul a lasat in Chioar pe |,ecca. i l i u m spre Polonia, cronicarul moldovean Miron ..1 poposit §i in Maramure?, intarindu-$i convinge.!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania. Intr-una din It n l r :.\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume• • i uiiRurii, incepind din Bacica sirbilor timis,oreni, i Mure$ul, in Hateg, in jurul Balgradului, in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". sociala •?' §i >-»"• cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C.1 »- — ..... MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii. Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania, la Bobilna, in anii 1437 — 1438, la care 1 1 parte $i iobagii unguri, apasati de povara aceluias,! a fost precedata s,i in Maramure? de puternice i i . ud.il, u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele

CHID TURISTIC AL JUDEJULUI

lANAMURE?

I i MM! putin de un secol dupa aceea, cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|.i, ;Sranii maramures,eni s,i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate. 19

On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea, perioada dominata, pe p! nul luptelor sociale, de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul), conducatorul haiducilor din Maramures. Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r.1 a trait jeenerapa sa. Prin faptele, lupta si nazuintele s; a devenit un erou al poporului, iubit de acesta si teni de asupritori. Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor. Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii. Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita, sfatul orasului Baia '. hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en ,,s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi, ba chiar si minica". Tn aceasta atmosfera agitata, izbucneste, in anul 1 7 0 in partile Tisei, rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz — 1699, Transilvania. inclj siv Maramu^esul, trece sub austrieci. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori'). Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti. rascoala se raspindeste cu repeziciune. La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai. In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare, orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl. a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703. Documentul din 14 august 1703 arata, printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare, „. . . alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess; loan Lantos, Ursu Bella cu doua comoanii, precum acel vechi si vestit ,,tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . . .". Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul, se schimba o tateci, cei din oras ofera strainUor hrana si bautura, d la un moment dat apare incaierarea, poana exterioa este zdrobita . . . ,,printre ei, primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea, care el insusi a luat partatacul portii, cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras. Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri, la insistentele ostatecilor au fost ., GHID JURISTIC AL JUDETULUI

iuna mina pe arme s/i in- timpul atacului, amin.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii, iar trupul lui a i inintat, fara cinste linga zidul cetatii, in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus.ianu sa-1 nu.. Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea". iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l.iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare. Prezen^a unei cete de hai- I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare, i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. De asemenea, conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare, da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci, care i§i luasera numele k-gcndar maramure^ean, ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea. H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. popuvc!itcs,te cu nespusa mindrie (in doine, balade, leic.) despre ispravile lui Pintea, iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri, mai multe locuri ii nimiele: «Piatra Pintii", »Poiana Pintii", ,,!>atra ?*» ,,l/.vorul lui Pintea" etc. '.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures, rascoala 1,1 din 1784—1785, condusa de Korea, Cloaca s,i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s,i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici. In ciuda maln.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus,it sa niua pe arme; au avut loc razvraiiri locale, care au •,A iuabus.ite de for^ele de ordine. ,i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima ilc a secolului al XlX-lea, semnele crizei teudalis•par tot mai vadit, iar germenii capitalismului suit >,u cvidenti, fapt ce se resimte in Maramures, mai u doineniul mineritului. Create numarul proprietarimiculari, care iau in arenda mine pentru exploatare; , in anul 1800, numai in jurul oras.ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!. Totodata, se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie, se 81

introduc tipuri noi de steampuri si ,,masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine, adincind mizeria muncitorilor minieri, mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848. "° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures. ului gata de a se riclic.t lupta pentru emanciparea nap'onala, sociala s,i poliili Maramures.enii, alaturi de populapa Transilvaniei — majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare, precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl.i nationalita^i, in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului, 1867. Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic, in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s,i al marii nap'onale, a gasit masele populare din actualu de^ Maramures, gata de lupta pentru emancipare so s,i politica. Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri, nu a avut in vedere tocmai m populare, pentru care a fost inipata. Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare, maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni, iar de acolo spre Blaj, unde prograi din 16 puncte, aprobat de cei peste 40000 de dele; din toate parple Transilvaniei, la 3—15 mai 1848, s facea revendicarile romanilor maramure?eni, chioreni lapuseni, insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s,i naponala, pentru unire cu ;ara. Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului, Cosaului si Lapujului, impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate, pentru a le p fica. In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului, unde in fruntea poporului rasculat s-a GRID JURISTIC AL JUDETULUI

in Cliioar unde acjiona capitanul raporta, din Sighet, Ministerului arile populapei romane din plasa . .uuoriia\ile comitatense tnmit uni.1 rc/.isientei popula;iei din Bors.a, '.us, care, dupa cum se precizeaza in. i vicniii, s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > . i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas , 'iiseiii, aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn.ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu), de ilc in-iramuresene, un mare numar de ^arani , 'i ul Bail Mari s,i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania. Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n . i i i . i l e , peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|;,i Uaia Mare. • I n '.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia, tovara^ul Nicolae • ir.emna urmatoarele: . . . ..Plamadita in conn.iu.iioare, desfa^urindu-se in aceea^i perioada, u l icluri comune, revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr.iluri supreme, desfiin^area servitu^ilor feudale ilin.iic.t varanimii iobage, cucerirea de libertap demo.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte,i i ; i i . nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor, in pofida i I . . i tlespar^itoare artificial s.i vremelnic". i i c ca a fost inirinta, revolupa de la 1848 a des\n inliagia, a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti. Ideea de unitate na^ionala va strabate "i;iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i.ua, pina la infaptuirea ei. i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului, de unde cu 500 de ani in , I plccase maramures.eanul Bogdan Voda pentru a in.i.ttul independent Moldova. M.ii tirziu, un document oficial din 1863 ni-1 prezinta AKAMURES

23

pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas, adi Bogdan Voda (n. n.). Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures, iar daca au patruns sa fie confiscate aceste ,,m, nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m; ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej ,,intemeierea unei Romanii Mari". Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic, in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848, situatia interna, precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional;!, decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un ,,Regim liberal". In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural, pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli, as cia^ii culturale, biblioteci etc. Printre act,iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional, realizate in aceasta epoca, un loc de seama ocupa infiintarea ,,AsodafMnii pentru cultura, popor roman din Maramure}" (1861), concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862), care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare, a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale. Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara, in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania, culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892, la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr. Vasile L\ caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919), eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman. Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom. OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

— 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar, sperant,a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor .igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri — ' patria-mama. De aceea, alaturi de ac^iunile inin . i n Iransilvania, Banat, Bucovina etc. pentru i Irontului — prin voluntari, sume de bani, mai n n.ir, imbracammte s.a. — si pe teritoriul de azi iurcs,ului au tost organizate astfel de ac^iuni. nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare, acesta i?i indeamna colegii .nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. '.isi timp preotul loan Georgiu, in numele ,,Comi•M I ' l - n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde. anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini. Asemenea men^iuni pot fi gasite frec•msa §i documentele maramuresene ale vremii. ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures, 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a. La 1 mai 1890, Mare are loc o demonstrate muncitoreasca; un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat,iei, organizap de sociali^tii din IIIj| . declanseaza o greva. .1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '. ndata cu infiintarea primelor sindicate. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei . minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari §i agricoli din Sighet, in 1907 o aha i bazinul minier baimarean, iar in septembrie, ace| i n . i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor • .1 u i l o r . • la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din .•i n n . i . iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii. .n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili.il, i/bucnind miscari in aproape toate centrele in• In.ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere.

Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita i . n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare, Sighet, Somcuta, Costiui, Viseu, prin ] n c a Partidului Comunist Roman, la care represe cereau incheierea pacii, libertap democratice, demil rizarea intreprinderilor etc. nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a, a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I - i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod • i M - n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare, prin alegerea unei condu t i n , i i.ulicala, in care se inscrie §i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918. in n.unure§ene. Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918, grevele genei l ' ' i i . i Sprie, Sighetu Marmapei, din principalele exmarile miscari populare, au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva, demonstrate sau miscare de (31 oct. 1918), ,,unicul for care reprezenta vointa pop< i, pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n. n.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys.ti §i hitleri?ti. la scurta vreme, sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si, respectiv, sccretarul general al partidului, tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i, a apreciat: ^Partidul nostru comunist, miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918,' i . H I n i) intensa activitate". numar de peste 100000, veniti din toate colturile Traj • nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei, au hotarit implinirea idealului de veacuri al • 11.ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925; procesele porului nostru — desavirsirea statului national ron ic comunis,tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc acunitar. Din Marele Sfat al Tarii, ales in aceeasi zi, fa• doua municipii: Baia_Mar.e — res,edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori, fara localita^ile me, si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui i.ici cu o populate de 38 937 locuitori, iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori, cinci ora^e: •>29

Borsa (25467 loc.), VIseu de Sus (20818 loc.), Baia I (16666 loc.), Tjrgu La>u$ (13144 loc.), Cavnic ( P> de a fugi, sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ « ' iinu l la r u, caz « care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu

b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor ,Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele ...

'

nil este r: Mara, Marfi, rtu ';„ aceasta mtndra zi, SpaVi toate relele Si 7ie ada binele, ji ac e-n lw»e Koade bune, jjine-n fara Criu varu...t.Ttu 1° la vara...

^

^

1

Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice,| intrarea in zona respcc:liv;l. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

o»

Sarbatoritul mul$umes.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s.i bautura. Dupa ospa^ : ncinge M giocul". Petrecerea s.i voia buna continua pij seara tirziu. Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s.i pri tigiu deosebit in sat. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna. M Tinjaua", obicei stramos,esc de primavara, care o giaza munca/s.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. Un obicei pastoral frecvent, practical pe intreg teri riul Maramures,ului este ,,ruptul sterpelor", amasuri$u, sau ,,la stina", care atesta oieritul, indeletnicire strav ce se bucura s.i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc suratul laptelui. Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj cei in prima jumatate a lunii mai, undeva la margi satului, unde fiecare familie aduce mincare s,i bautura. i se intinde o grandioasa petrecere populara, cu cintec, ji §i veselie. Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare. Se pregate§te, dupa anumite reguli, urda, cas,ul balmosul, apoi ciobanii urea turma la munte, unde v constitui stina. I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis,eului, Izei s,i Marei, numit ,,Faclii s,i sinziene". In ajui I acestei sarbatori (23 iunie), fetele aduna flori de sinzi Idar s,i bulbuci, pe care le pun deasupra ujilor, ferestreli Jla grinda. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene. *"•"- Tot in ajunul acestei sarbatori, seara, vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s,i ,,coconilor". Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat, unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar; aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ ,,cercuri de foe", oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: ,)Faclia maaa, faclia maaa...". Batrinii sustin ca ,,se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile...". Probabil ca| origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta, dintr-un munte in altul. Intregul sat asista la acest spectacol. Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in ,,holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi: OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe, peste care i ' i n n i " s,i ,,cocoane" in semn de purificare. jr.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de ,,cununa griului". Este mariu-1 terminatul secerijului, cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu, purtata de una din ai frumoase fete. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa, n c l u le. Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului, unde se va in-recerea. Cununa se pastreaza pina toamna, cind ma griul, fiind acoperita sub ultima brazda. \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui. ' d, pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului), la care in unele sate participa doar femeile. ' i v i i a rudele, vecinele, prietenele. Nici tatal copilului • .ic admis. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii, petrec cum numai ele s,tiu, joaca ,,horea femeilor" 'mi.]Citeva versuri sint semnificative: ,,Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune, Sa se-adune, sa petreaca Voia buna sa ji-o faca. Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc. Ca barbatu-i ca cucu, Se duce-n lume la coasa, Grija casii-n cap f-o lasd, Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare"... i $i alte asemenea obiceiuri, ,,botejunea" este o create lica spontana, unde cintecul, poezia populara, jocul icuria se revarsa ca un torent, subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut. , nitre cele mai grandioase manifestari populare este .',ur nuntaj, **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc. Se r.c ,,pe vazute", sau ,,pa ospa^". Primul care face r.tli vizita este feciorul cu parinui lui. Se stabilejte i logodnei, care are loc acasa la fata. Cu acest prilej, 'D/entantul mirelui spune: 35

,,5ara buna, gazdd mare, Rogu-te de ascultare, Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat, In patru zari o sunat, Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat, Pin-aid la dumneavoastra Sa caute — sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna, fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind. N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca, Mai frumos sa infloreascd, , Sa se inmulfeasca, Coconi so, creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . . ." Tatal miresei raspunde: ,,Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd. Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo. Sau pa asta so. v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: ,,Da, pa aiasta o caut&m Ne-o daft, ori o lu&m?"

Ajung la invoiala. Ceterasii cinta, cei prezenti se as! la masa, maninca s.i beau, voia buna si veselia ii cuprirj pe top. Se poarta discutii asupra datei nuntii, se stabilJ nanasii, bucatareasa (,,cotelnica"). In duminica ce precede nunta, mireasa poarta cunij pe cap, plimbindu-se prin sat, ceea ce inseamna invita la nunta. De asemenea, mirele, insopt de 2 stegrai, plimba in acelasi scop. Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac, m dobit cu multe margele, flori, verdeaja, oglinzi. Gateala capului miresei cere multa indemmare. I spate se impletesc doua cozi, in care se prind panglil

miiliciale si naturale. In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (,,corai"), astazi intilnit din ce in ui i.n. . 1 1 . 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i.i de certa valoare artistica — ,,steagul". Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K - ' i iii prezenta fetelor, feciorilor, care cinta si • I M | sc face dintr-o bita de 1,5 m, ornamentat, inU i , dc el se leaga panglici multicolore, naframe cololluri, verdea^a, clopo^ei. Virful, in forma de suli^a, turii. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi . Irumos impodobrfi, cu tot felul de elemente flo•niorfe, impletite din aluat. Mirele sau mireasa se .idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. Stetimpul joaca steagul. Un moment solemn este .1 |i i i.irilor, cind se spune: ,,Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi, Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca..."

i plecarea la cununie, care se face separat. i din alaiul mirelui, avind in mina sticle cu {uica, uiga: ,,/eyi mireasa •pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu. Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi..."

1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se • i M spre locul unde este pregatita nunta. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune: ,,Noroc, noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi

satraifi

nuiri TI IP»»""— -

GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

MIUKI;,

37

$i coconi mart fi sS.nato?i sa dobindifi HoldS. mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie, ?i in casa bucurie. Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa "

Dupa ce nuntasii se asaza la masa ,,steagul" este a jat pe );ruda", iar in unele cazuri, la sfirs.itul nuntii m il rupe. Mesenii se veselesc, iar strigaturile adresate mirelui, resii si nanasilor nu contenesc. Asa, spre exemplu: ,,Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit. Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie. S& traiasca mireasa • de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele ..."

Veselia este molipsitoare. Se maninca, se bea, se ,,gioaj apoi se prezinta cadourile. Spre mijlocul noptii urmd ,,giocul miresii", cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile. Dupa acest moment sosesc socacitele (,,cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii: a¥aceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf. S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa, S-o mincat malai din sita, Si-o ramas necocosita ..."

Mireasa intre timp dispare. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa. Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap, dar acestea sint o fetitj respectiv, o baba. Dinspre usa se aude vocea unei fete: ,,Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure, Facefi-mi loc cetera$i GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

So ma due printre nunta$i, Mireasa s-o ttrguiesc. Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata ..."

i in r,ul rascumpara mireasa, iar fata incheie: ,,Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj, Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti".

' H I M miezul nop^ii are loc ..imbaltuitul" miresii. Cu• i « ic ridicata de pe cap, i se pune ,,bal{ul", peste care . i - i cununa. Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor. Se cmtS ,,horea li", plina de jale si melancolie. Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. •—I I i o regmne la alta s.i chiar de la o localitate la aha inHY.istreaza elemente noi, dar in general momentele lin i|i.ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri, fapt care aminteste de contractul Ie casatorie, obicei care se pastreaza, dupa toate !• il'ilitavile, doar aici. 1 cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de i l e de iarna. In Maramures, majoritatea colindelor '' I n c, fiind asemanatoare cu doinele, baladele, cirrtei- |Hi|Hilare. Unele exprima veselie, bucurie, optimism.in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte, care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare. O parte sint variante ale Miori^ei, Irci pacurarei", ,,Colinda pacurarului". Altele sint i li uc din balade si legende, sau sint urari de fericire, u in- si belsug. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma• Mi i artistice populare, jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant, practical mai cu seama pe 1 l.-.i, Mara, Cosau ^i Vi^eu, dar este prezent §i in " • I -''iielor etnografice, el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal — capra, oaie — MC elemente ornamentale, panglici, ciucuri etc., o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale. M i i u i i de majti, unii colindatori fac pe ,,dracii", pur1 |ic cap a$a-numitele j.cu^me de draci", ce au rolul 39

^

mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif. Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e, pe~uTneri, avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor, ia rest urechi de iepure, coarne de berbec, o imiiap'e ghioasa la nas, o limba lunga, fiecare element al avind o anumita semnificatie. Astfel, coarnele insea putere demonica, limba indecenta etc. yDracii" imbraca de obicei un. cojoc inters pe dosj sint echipati in negru, dar cit mai caraghios. In orice) acest soi de ,,draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir. Un spectacol unic, de o rara frumuset.e, din care nuj sesc aceste elemente, sau dimpotriva sint elementele dau culoare, poate fi urmarit la sfirs.itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei, unde se desfasoara ,,Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna", manifestare ce a de de mult granitele judepilui. ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului, cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta. Obicei frecvent este si plugusornl, cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de ,,buhai", ceea ce in limbaj lo inseamna laur, bour, avind la origine bourul salbatic zimbrul, animal care popula odinioara padurile noa s.i simbolizeaza puterea $i virilitatea. In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita, pe pun doua perechi de desagi, una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor. Grupul astfel organj strabate satul, oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala, sau ale bunei cuviinte, menindu-se aceste fapte. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris. Nu sint ornis.! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului, constituind un del pentru ceilalti, aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire, sanatale si mull spor in no an ce vine. Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat", practical in noaplea de Anul Nou. In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun •'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

l1

• ,'", l u l estf cunoscut m ,,„„,, dacilor liberi; ei au

M.UIII

baimarean ^mca a Uul

49

impotnva regeJui.

*

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti, la Baia Mare $i in alte localitafi se cre.m'zatii ale P.C.R. care vor conduce, in anii uruiscarile democrat-revolutionare. tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925, 1926, ' < 6 ; grevele si demonstra^iile de la Heria (1930), Me manifestari antifasciste, antirazboinice de la ''39 $i multe altele. itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august , a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri- A ii, nationaliste a guvernului horthyst. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve, demonstrani, • • si miscari de partizani. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza con•ntru trecerea la industrializarea socialista. locnl atelierelor s,i intreprinderilor slab utilate si-au .iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a._da.venlLastfeLeel mai important^ • i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase

in \.irS. GHID JURISTIC AL JUDET.ULUI

53

ale orasului sCj „_. ^ metalurgiei nef| .._. mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I.M.I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura; j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I.M.M.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U.U.M.R.); MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto, utilaj •transport (I.M.R.A.U.T.) .s.a.

v

In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare. Astfel, se pot aminti: brica de confectii, Intreprinderea de masini-unelte, si accesorii (I.M.U.A.S.), o fabrica de faianta, o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n, o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente. In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: ,,Progresul", ..RepubhV ,,Sasar", MDecebal", ^jTraian", ,,Bogdan Voda", car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre.

Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati. In munfi exista peste 30 de scoli generale, 8 licee de specialitai scoli profesionale. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean, Biblioteca jude^eana, cinematografia, Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian. 1980), impreuna cu comunele suburb^n^. ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori.

POPAS IN CENTRUL NOU Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d .arta populara, cu peisajul incintator, propunem un tur d orizont turistice.al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil( *, La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej, actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza, frumusejea magazinelor, armon^

' .i.cstei zone o nota de distinc^ie. Singura }|li> i n . i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase, in fa|a caruia se afla statuia , V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant ,,Bucuresti" .1 I nitina arteziana. Mill ..llucuresti" (cat. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri). Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon, iar 80 pe terasa acoperita. |U >i un restaurant cu iinie de autoservire. .ere se afla sediul Oficiului judet.ean de turism, , lie inatematica-fizica nr. 1 si cinematograful cu 800 de locuri. Din fa^a cinematografului, pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne, Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa ..lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul ..Carpa^i" •me incadrate in complexul arhitectural al cenn.irean. M lie cultura, in ansamblul ei, reprezinta o sinteza in .un specitica zonelor etnografice maramuresene, i i i c de construcpe si decorate locale, proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu. Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri, la care se mai adauga sala de •lliilc de 200 de locuri. Alte spa^ii sint destinate pen•lilrnic cercuri de amatori, sali pentru repeti^ii, bibiio. >.a. ,i distincta se remarca spapile largi, aerate, fa^a| (Ir '.iicla, monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '.pectacole, toate tiind argumente in plus pentru ..ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll.ua Mare. i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai1 tp de r.aran" —opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser, precum h. leusite opere plastice ale generate! tinere din re.11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura. l.i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. I) situat pe nl drept al riului Sasar, unitatea cea mai moderna de I lei dial oras. Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i - presta^ii de serviciu suplimentare. -H.ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/.ne in marmura. Tavanul holului are doua lambriuri

GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI »"-" OHIO TURfSTIC •lAMURES

57

din lemn masiv. Mobilierul simplu dar elegant estj cutat, de ascmenea, din lemn de stejar. In acelaji c cladire se afla barul de zi, care se distinge prin c originala. Salonul mare al restaurantului asigura !• locuri, iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri. Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene, grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s.ului. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate, medieval. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului, precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis.urilor altor c \echi din oras. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice, iar acoperis,ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s.J eel nou. Are patru facade, iar in pariea de est un turn, ell de simbol al oras.ului, o replica in viziune modcq| Turnul Stefan". Foarte reu^ita este sala mare, cu lumina directa, pr s.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale. Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari, fara a o insa. Dealtfel, construcjia, in intregimea sa, nu coj ceva anume, ci, prin impresia de for^a, de masivitat care o degaja, creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene. Frumuse^ea s,i originalitatea celor ficii, proiectate de arhitecui M. Alifanti, T. Benedek Panaitescu, a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania .(1970). In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in;elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs,tea. Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului. Ne indreptam pe str. 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi, partea stmga apare Banca de investipi, Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e; ocrotit, foarte rar, Koelrettteria paniculata, originar OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

ni spate este cladirea Posts! Centrale, apoi Cluctului, Militia municipiului, iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche, Lkeul »Gheor.ii", care a primit acest nume in 1919, data pina ici funcpona un glmnaziu. * so ingusteaza vizibil, dovada ca ne apropiem de uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in. \S IN CENTRUL VECHI "in'.i de patrulater (150/74 m), vechiul centru — ibertaui — a inceput sa se contureze inca din vV-lea, dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482. Cu•JL 20 de construe^! vechi. Suferind distrugeri rinduri, datorita unor incendii pustiitoare, actuala dateaza din secolele XVII—XVIII. constructive de aici • au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala, declarat monument istork. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i,i\a veche chiar s.i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile. " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica, precum > i i MI! din colijul strazii, pe stinga, sint construite la ccolului trecut. Prima, denumita inainte n $tefan" . 't azi hotelul (106 locuri cat. I) §i cinematograful ", restaurantul s,i barul, precum 51 Centrul de c a creapei populate s,i a mi^carii artistice de •a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata), ar' nlit. 11,ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a, minortfilor, construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741. La parter se gaseste Codlea, un magazin de artizanat ^.a. oi-vil cladirii care adapostes.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\,imint ,,Schola Rivulina". Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l.iclirea care, in secolul al XVIII-lea, gazduia 59

^ orasului, iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului, Notariatul de star, Colegu avocau). O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici, in septfl 1847, poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei, in calatoria lor de nunta, in drunj Coltau. Pe Jatura de est a Piefii Libertafii, la nr. 20, nil cladirii descrise anterior, se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite, astazi fiind sediuJ £• tecii judefene. La nr. 18 este ,,Casa lancu de Hunedfl (sec. XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM dupa mamei Jui Matei Corvin. Aici se organ]H diferitenumele expozini. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul ,,Ignis", M najat in stil maramuresean, cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica, de la nr. 15, are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay, nascut aici in 1807 — noiembn'e, • Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. 14, 13, J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. A de la nr. 14, se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean. In cladirea dc la nr. 13 funep'omH $coala populara de arta. Imobilul de la nr. 9, care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici. In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii, amenajata pentru parcafH autoturismelor. De aici, prin str. 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic, in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice, dominate de impunatoarfl silueta a turnului ,,§tefan", cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru, flancat de 4 turnule^e. Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l ,cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf. §tefan, a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. Aceasta dadire mareata.l asemanatoare cu biserica Sf. Mihai din Cluj-Napoca, era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului.l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii, lasata apoi degradarii. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

au drept ,,cariera de piatra", pina cfnd ^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . i i r i i.ilul rezultat. Ruinele pori;ii sale se mai vad I In .iprnpierea monumentului. .1 J ' ; . i a suferit nenumarate avarii, a rezistat fiind mai solida. Prin construcua sa, el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga, avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta. • fltiyirul turnului cu coloane de piatra, de la inalIfflur 50 m, se poate admira panorama atragatoare . i i l m M a imprejurimilor. De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi lui.

i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. Treime, i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil i M . c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j . i t a in jurul anului 1700 — actualmente sediul icrale nr. 1. Ulterior, in aceasta cladire a func•unnaziul baimarean, iar in 1869, se creeaza ,,Sor.i ilc biblioteca", cu scopul ,,de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l - istorie nanonala". Aici isi face dcbutul literar si I Milfu. l i n i l c care inconjurau odinio.ira orasul aveau forma 1 1 . 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa te defin| orasul, adeptii lui au intemeiat ,,Scoala libera de pictu si ,,Societatea pictorilor din Baia Mare". Mai tirziu, Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent ,,atcli« prin activitatea artistilor care au Iticrat aici. Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe, Romulus dea, Alexandru Ciucurencu, Lucian Grigorescu, Teoa Horsia $i muln al;ii. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis,ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp, Alexandru 7jj fer, Andrei Mikola, iar mai tirziu Vida Gheza, VasJ Kazar, losif Klein, Petre Abrudan, Eugen Pascu, Tr;' Bildu-Dancus s.a. O parte din acestia continua sa luc si azi, unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

i t , Lidia Agricola, carora li s-au alaturat noua de piotori, dirvtre care se remarca Nioolae Apostol, ', sculp tori, care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari. itla Victoriei, la nr. 18, intilnim un exemplar din • steampuri lucrau 12 on 1 , sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva, sulicjil) majorarea salariilor. Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean, mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 20—28 tombrie 1920. In Piat? . Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri, monumenta arhitectura, printre care serica romano-catolicB. secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U

de mincreuri neferoase; apa i. M-i-olul al XVlI-lea, are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric, dar mai . ales ioni de cupru, sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru, din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra. •lii"i ,(- ale unei vietl noi. Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere. La el H|, »-a construit un mose poate ajunge urmjnd dru •drtior, cu blocuri immul spre ,,borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure, de unde, ^^•rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est, •1 citeva cSsu^e mici, apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie, j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex- caro, frecvent, emana gaze si ! miniere (Baia Sprie, vapori calzi, datoritS izvoa- ! '/.inn pentru prepa- rrlor termale ce se af!5 in suhteran. In apropiere, pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei, ob, Intreprinderea de rvicii, Intreprinde- sorvam ..gura" unui tunel. Pe o lungime de circa 9 km, el nnteriale de construel' liaza de transport, face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea, miniera Suior — Cavnic, de unde zScSmintul de mineredo piine s.a. uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte, pina lc unita^i social-cultula silor.urile de descarcare si de cultur&, cluincarcare a mineroului. innritoresti, biblioteca, La km 15 pSrasim drumui i f , liceu, spital s.a.). ."-,urirnile orasului Ba- national si ne angajSm pe it deosebit de pi- drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu- din dreapta, nrina 5uior, loc unde extraircam .pejilul Migorea minorcului s-a realizat, ) care, din centrul in prima etapS, la suprafatS. ul, apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam , ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. Ea versantul cMir. la circa 3 km, se tul sudic al Muntflor Gutii, 1 •! A';> >,stru", unic pe un drum pietruit. DupS A atit pvin oricirea sa, citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei. mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi,'la circa_730 m • unei vechi mine 77

1

altitudine, unde se va construi un hotel. Cadrul pitorosc ¥i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti, in special pentru sporturile de iarna. r La sud de lac se malta U muntele Mogosa, din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' £irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d™ J500 .m. Telescaunul, care f a . ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei.

j .,

A/