Mara fisa de lectura

February 13, 2017 | Author: sashmecka05 | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Download Mara fisa de lectura...

Description

Fisa de lectura Am inceput la data de: Am terminat la data de Titlul operei literare: Mara Autorul: Ioan Slavici Opera face parte din volumul :Mara Editura : Herra

Anul aparitiei: 2006

Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic Specia literara: Roman realist- obiectiv Opera este structurata In :capitole Opera este scrisa in:proza Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea Naratorul : omniscient si omniprezent Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia Tipul personajului : Citate

Trasaturi

Principal • Mara saraca,cu doi copii,

staruitoare, priceputa, avara

“A ramas Mara, Saracutii

de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ” • Persida mai scurt cel din

chibzuita, credincioasa, puternica

“Persida stia ca e

stanga, dar nu stete nicio clipa pe ganduri, apoi, fara voie, apuca la dreapta spre macelarie”

Momentele subiectului : •

Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal, Mara Bârzovanu, \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să- se petreacă acţiunea, caracteristici specifice romanului tradiţional. Mara rămăsese văduvă cu doi copii, \"sărăcuţii de ei\", dar era încă tânără, voinică, harnică şi nu se plângea de noroc.



Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl, feciorul lui Anton Hubăr, măcelar la Lipova, declanşând intriga romanului



Desfasurarea actiunii : Romanul consacră

un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida, care , iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat, Naţl, îl alege pe acesta din urmă. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului, care îi uneşte, Presida şi Naţl, sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena , nevoiţi să-şi părăsească locurile natale, unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi, în primul rând a părinţilor. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena, precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. Situaţia se îmbunătăţeşte, relativ, o dată cu naşterea copilului , când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul. •

Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează, romanul se

încheie, brusc şi brutal, cu uciderea bătrânului Hubăr, de către fiul său natural, dementul Bandi.

Moduri de expunere: Naratiune: DA Monolog: DA

Descriere :DA

Dialog : DA

Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara , ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei, Persida, totuşi , figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei, prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. Mara este un presonaj, la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate, stabilitate: "Muiere mare , spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt, Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc, dragostea faţă de familie şi patima , cele două sentimente nu intră în conflict atunci, când este vorba de Mara. Inventivă, aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile, în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială, determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis, iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. Simbolică pentru echilibrul

afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi, în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare, altul pentru Persida, şi al treilea pentru Trică." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă, cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş, Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei, ilustrând astfel o anume zgârcenie, vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici, Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie, şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul, şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv, apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl , în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este, Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi, pătimaşă, puternică, lacomă, rea, generoasă, vorace şi darnică ; animată de tensiinile cele mai obscure, dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile ; neiertătoare, aspră, severă şi blândă. Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei, dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata.

Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei, desi fara de vina ei, omul acela isi va pierde rostul, se va nenoroci si va strica viata parintilor sai, si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Sfanta Marie, Maica Preacurata! Bata-va sa va bata, copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are”

Note de lectura: •

Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei.



Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei.



Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal, apoi rade diabolic spre Persida.



Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare.



Am admirat : forta de munca a Marei.



Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu.



As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca :



Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata,

Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a « fortat mana » ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost

View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF