Manual Tehnologie Generala Mecanica_2006

Tanaviosoft-2005

#

Tanaviosoft-2005

#

#

Tanaviosoft-2005

#

Manualul electronic Tehnologie mecanică este structurat pe 11 capitole care parcurg planul de învăţământ elaborat pentru anul şcolar 2004-2005(calificarea „lucrător în mecanica de motoare”).

#

Partea de început a manualului pune la dispoziţia profesorului de cultură tehnică documentele şcolare necesare desfăşurării activităţii: planul de învăţământ ,fişă tip pentru elaborarea planificării didactice semestriale,proiecte de tehnologie didactică, planificarea didactică semestrială,standardul de pregătire profesională SPP5.

#

Parcurgerea celor 11 capitole se face pe durata a 30 lecţii (lecţia 31 este pentru evaluare sumativă.Lecţiile sunt însoţite de animaţie (fişiere „avi”),de reprezentări ale diverselor scule,dispozitive,verificatoare,maşini-unelte,instalaţii.Lucrările de laborator şi testele corespunzătoare în format Word., pot fi accesate ,rezolvate şi apoi salvate pe dischetă în vederea evaluării.

#

Manualul de Tehnologie este însoţit de documentaţie tehnologica specifică:fişa tehnologică de asamblare,planul de operaţii de asamblare, fişa tehnologică de execuţie, planul de operaţii de execuţie.Acestea se vor utiliza pentru studiul de caz. Setul de plane de operaţii cuprinde lucrări practice care pot fi realizate în atelierul de lăcătuşerie.Acest set este însoţit de desenele de execuţie în format „drawin” AutoCAD 2000.

#

Manualul electronic mai prezintă fişe psihopedagogice pentru definirea individuală (elev) şi colectivă (clasa) a profilului psihopedagogic. Manualul de Tehnologie poate fi utilizat pentru desfăşurarea orelor în cadrul laboratorului de informatică în sistem AEL(Asistent Educaţional Liceu).

#

Realizarea manualului de TEHNOLOGIE MECANICĂ în format „pdf” prin programul ACROBAT WRITER,asigurã un acces facil la informaţii şi o anumitã continuitate a procesului de instruire.Calitatea echipamentului(hardware) influenţeazã calitatea manualului electronic(la imprimare).Imprimarea se poate realiza pe baza fişierelor tip „doc”.

#

Manualul este însoţit de fişiere Power Point,care competează materialul grafic, oferind prin facilităţile de animaţie şi sunet un cadru diversificat pentru formarea de competenţe. Tănase Viorel

Tanaviosoft-2005

#

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108 . 01 ŞI PHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUM ŞCOLAR pentru ŞCOALA DE ARTE SI MESERII NIVELUL 1 - CLASA a IX-a Domeniul MECANICĂ Aria curriculară TEHNOLOGII – Cultura de specialitate şi instruire practică

BUCUREŞTI, 2004 1

Colectiv de lucru: Hancea Gheorghe Bârlean Angela Chioseaua Vasile Dinu Daniela Ludmila Marin Ştefan Mladin Viorica Şerb Consuela Ştefan Adrian

- profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ,,Gheorghe Asachi”, Botoşani - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Construcţii ”Mihai Bravu” Bucureşti - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial Transporturi CF Bucureşti - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “D. Filipescu” Buzău - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ”Anghel Saligny „ Brăila - profesor grad didactic I, Liceul de Metrologie ”Traian Vuia „ Bucureşti - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ”Mihail Sturza „ Iaşi - profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ”Anghel Saligny „ Brăila

Asistenţă U I P Phare TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Şcoala de arte şi meserii clasa a IX a Aria curriculară Tehnologii Cultură de specialitate şi instruire practică Domeniul : MECANICĂ Modulul I

Elemente de concepţie a produselor

Total ore / an

4 ore / săpt.

ore de teorie laborator tehnologic

128 32 96

Modulul II Tehnologie generală mecanică Total ore / an Din care: ore de teorie laborator tehnologic instruire practică

352 64 96 192

11 ore / săpt.

64

2 ore / săpt.

120

30 ore / săpt.

Din care:

Curriculum în dezvoltare locală Cultură de specialitate Total ore / an Instruire practică comasată (4 săptămâni) Total ore/an

Nr. ore trunchi comun (modulele I şi II ): 15 ore/ săpt. x 32 săpt. =

480 ore

Nr. ore CDL : Cultură de specialitate Instruire practică comasată

64 120 ore / an

2 ore /săpt. x 32 săpt. =

Total ore/ an şcolar :

664

3

I. NOTĂ DE PREZENTARE 1. Domeniul de pregătire şi calificările Noul sistem na\ional al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de sectoarele economice şi de servicii. Angajatorii se vor implica în acest fel şi mai mult în parteneriatele şcoală - agent economic, ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice. Absolvenţii noului sistem de formare profesională, prin calificările profesionale obţinute, vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului. Calificările sunt menite a dezvolta o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul SPP-urilor. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât să dezvolte o arie extinsă de abilităţi transferabile – comunicare şi numeraţie, utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, igiena şi securitate a muncii, lucrul în echipă, organizarea locului de muncă şi rezolvarea de probleme. Acestea sunt abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie. Fiecare nivel parcurs în domeniul mecanic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care vor permite absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior. Sistemul naţional al calificărilor profesionale pentru domeniul mecanic, nivel 1 va furniza elevilor atât formare teoretică, cât şi practică în domeniul producţiei de bunuri materiale, a serviciilor de profil si pentru întreţinerea şi repararea maşinilor şi utilajelor din diferite ramuri ale economiei. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev. Pregătirea viitorilor absolvenţi ai şcolii de arte şi meserii în domeniul mecanic trebuie să ţină pasul cu cerinţele actuale, încercând şi o orientare către activitatea informaţională, asigurându-se iniţierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel. Elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 2, deşi unii absolvenţi ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. Angajaţii vor putea să desfăşoare activităţi de rutină şi predictibile sub supraveghere. Prin unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul 1, elevul va fi solicitat în multe activităţi practice care îi vor stimula şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

4

2. Agregarea unităţilor de competenţă în module. Pentru domeniul MECANICĂ, în clasa a IX-a vor fi dobândite următoarele competenţe individuale prevăzute în SPP:

Unitatea de competenţă 1

Comunicare şi numeraţie

Igiena şi securitatea muncii

Competenţe individuale 2

M1 Elemente de concepţie a produselor

M2 Tehnologie generală mecanică

3

4

Citeşte si utilizează documente simple Participă la discuţii pe un subiect simplu Elaborează o prezentare scurta pe un subiect dat Utilizează limbajul specific de specialitate Realizează calcule simple Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă Aplică regulile de igienă individuală a muncii Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor Acordă primul ajutor în caz de accident

CDL Cultura de spec. 5

CDL Instruire practică comasată

Obs.

6

7

9

9 9

* 9 *

9

9

9

9

5

Lucrul în echipă

Organizarea locului de muncă

Rezolvarea de probleme

Documentaţia tehnică

Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor Identifică probleme simple Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple Identificarea simbolurilor şi regulilor folosite la realizarea desenelor tehnice

9

9 *

9 9

9

9 9

9

9

6

Efectuarea măsurătorilor generale

Materiale specifice construcţiei de maşini

Stabileşte corespondenţe între documentaţie şi obiectul activităţii Efectuează reprezentări grafice simple Reprezintă organe de maşini şi asamblări Aplică datele din documentaţie pentru execuţia practică Corelează mărimile de bază din domeniul mecanic şi electric cu mijloacele de măsurare şi unităţile de măsură. Aplică metodele şi mijloacele de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric. Verifică precizia produselor executate Identifică proprietăţile materialelor metalice utilizate în domeniul mecanic. Recunoaşte simbolurile aliajelor metalice.

9

9 *

9

9

9

9 9

9

7

Lăcătuşerie generală

Descrie procedeele de elaborare a semifabricatelor Enumeră utilizările materialelor metalice în funcţie de proprietăţi Recunoaşte operaţiile de lăcătuşărie. Execută operaţii de lăcătuşărie pregătitoare. Execută operaţii de prelucrare. Realizează produse simple prin operaţii de lăcătuşărie.

9

9

9 9 9 9

*Competenţe individuale ce urmează a fi dobândite în clasa a X-a. 3. Descrierea rutei curriculare Şcoala de arte şi meserii este organizată ca parte a învăţământului obligatoriu care din punct de vedere educaţional se finalizează cu certificat de absolvire. Planul de învăţământ asigură prin ariile curriculare proiectate, dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice acestui nivel educaţional. Pentru asigurarea mobilităţii ocupaţionale, curriculumul pentru cultura de specialitate şi instruire practică este astfel structurat încât să asigure o parte comună formării iniţiale pentru mai multe calificări, precum şi consolidarea pregătirii prin curriculum modularizat. Astfel, modulele prevăzute în clasa a IX-a stau la baza formării profesionale pentru toate calificările din domeniul mecanic, elevii având posibilitatea să opteze în clasa a X-a pentru una dintre rutele curriculare specifice calificărilor: lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri, lucrător în prelucrări la rece, lucrător în prelucrări la cald, lucrător în obţinerea şi prelucrarea metalelor, lucrător mecanic montaj, întreţinere şi reparaţii, lucrător în mecanică de motoare, lucrător în mecanică fină, lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze, lucrător maşinist utilaje, lucrător în marină sau lucrător în mecanică agricolă. Modulele M1 (“Elemente de concepţie a produselor”) şi M2 (“Tehnologie generală mecanică”) fac parte din trunchiul comun. Ele se parcurg independent, pe tot parcursul anului şcolar, evaluarea competenţelor realizându-se conform programei.

8

Modulul I : Elemente de concepţie a produselor Total ore / an 128 Din care: ore de curs 32 laborator tehnologic 96

4 ore / săpt.

Modulul « Elemente de concepţie a produselor » are, în cadrul curriculum-ului clasei a IX-a SAM, domeniul Mecanică, o poziţie distinctă, se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar ( cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Elemente de concepţie a produselor » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind un limbaj specializat, specific activităţilor din domeniul mecanic. II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul): 9 Documentaţia tehnică 9 Materiale specifice construcţiei de maşini III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul « Elemente de concepţie a produselor » este construit pe baza agregării unor competenţe, felul cum acestea sunt agregate fiind prezentat în tabelul următor : Unităţi de competenţă

Documentaţia tehnică

Competenţe

Conţinuturi tematice

Identifică simbolurilor şi regulilor folosite la realizarea desenelor tehnice

Stabileşte corespondenţe între documentaţie şi obiectul activităţii

9

♦Reguli de : • dispunere a proiecţiilor • realizare a secţiunilor şi rupturilor cotare a desenelor ♦Simboluri folosite la : • Înscrierea cotelor şi prescripţiilor • Înscrierea rugozităţii • Notarea materialelor ♦ Identificarea proiecţiilor, secţiunilor, cotelor şi prescripţiilor tehnice ♦ Citirea şi interpretarea unor cote şi prescripţii tehnice : • Diametre, raze, lungimi suprafeţe •Unghiuri, găuri, conicităţi, înclinări, teşituri • Filete ♦ Citirea schiţelor şi desenelor de execuţie ♦ Interpretarea recomandărilor şi notelor tehnologice ♦ Completarea indicatorului, citirea şi interpretarea datelor înscrise

Unităţi de competenţă

Materiale specifice construcţiei de maşini

Competenţe

Conţinuturi tematice

Efectuează reprezentări grafice simple

♦ Reprezentarea în proiecţie ortogonală, în vedere şi în secţiune, a corpurilor geometrice simple şi a unor piese din domeniul mecanic ♦ Reprezentarea schiţei după model – aplicaţii de complexitate progresivă de întocmire şi citire a unor schiţe ♦ Reprezentarea desenelor la scară – aplicaţii de întocmire şi citire

Identifică structura şi proprietăţile materialelor metalice utilizate în domeniul mecanic

♦ Proprietăţile materialelor metalice feroase ( fizice, chimice, mecanice, tehnologice) ♦ Proprietăţile materialelor metalice neferoase ( cuprul şi aliajele sale, aluminiul şi aliajele sale ) ♦ Simbolizarea oţelurilor nealiate şi aliate, a fontelor, aliajelor cuprului, aluminiului, zincului ♦ Turnarea, forjarea, laminarea, sinterizarea ♦ Semifabricate folosite în construcţia de maşini

Recunoaşte simbolurile metalelor şi aliajelor . Descrie procedee de elaborare a semifabricatelor

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Elemente de concepţie a produselor » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: • modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare; • fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale; • modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse (respectiv în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente). În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: • elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. • elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

10

•

elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe diferite. • participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. • elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: ® diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; • fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite; • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; • prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic); ® diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: • abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); • formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; • utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu: ® diferenţierea răspunsului, prin: • utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriilor de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare recomandăm : • observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată. • investigaţia. • autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. • metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • fişe de observaţie • fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare • fişe de lucru • interviul • chestionarul • fişe de autoevaluare • miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport 11

•

portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

V. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 128 ore ( 4 ore pe săptămână ), defalcate după cum urmează: 32 ore –ore de curs (1 oră / săptămână) 96 ore – aplicaţii practice prin laboratorul tehnologic (3 ore / săptămână). Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare / predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi efectuarea de lucrări practice de laborator, citirea şi interpretarea desenelor simple, metode explorative (observarea directă, observarea independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea ). Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte câteva exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică şi alocarea numărului de ore pe teme de conţinut: Tema nr. 1: Reguli generale de întocmire a desenelor tehnice - Clasificarea desenelor tehnice - Materiale şi instrumente utilizate în desenul tehnic - Elemente de standardizare utilizate la realizarea desenelor tehnice (linii, formate, scriere, indicator) Tema nr. 2: Construcţii grafice - Racordări - Împărţirea cercului, înscrierea în cerc a poligoanelor regulate - Construcţia curbelor plane - Exerciţii aplicative Tema nr. 3: Elemente de desen proiectiv - Sisteme de proiecţie - Reprezentarea în dublă şi triplă proiecţie ortogonală a corpurilor geometrice - Aşezarea normală a proiecţiilor - Determinarea celei de-a treia proiecţii

12

Tema nr. 4: Reprezentarea formelor constructive în vedere şi în secţiune - Reprezentarea în vedere a formelor constructive - Reprezentarea în secţiune a pieselor - Reprezentarea rupturilor Tema nr. 5: Cotarea desenelor tehnice - Elementele cotării - Simboluri folosite la cotare - Reguli de cotare - Reprezentarea şi cotarea găurilor netede - Reprezentarea şi cotarea filetelor - Înscrierea pe desenele tehnice a datelor privind precizia prelucrării : - notarea stării suprafeţelor - dimensiuni, abateri dimensionale, toleranţe - abateri de formă - abateri de la poziţia reciprocă a suprafeţelor - Exerciţii de înscriere a cotelor şi citire a unor desene simple cotate Tema nr. 6 : Executarea schiţei după model - Fazele premergătoare executării unei schiţe - Etapele de execuţie a schiţei Tema nr. 7 : Desenul la scară - Scări de reprezentare utilizate în desenul tehnic - Fazele alcătuirii desenului la scară Tema nr. 8 : Noţiuni introductive de studiul materialelor - Clasificarea materialelor metalice - Structura cristalină a metalelor Tema nr. 9 : Proprietăţile şi încercările materialelor metalice Proprietăţile materialelor metalice -proprietăţi fizice şi chimice -proprietăţi mecanice -proprietăţi tehnologice Încercările mecanice ale materialelor metalice -duritatea -elasticitatea -plasticitatea -rezistenţa la oboseală Tema nr. 10 : Fierul şi aliajele sale - Clasificarea aliajelor fier - carbon - Oţeluri carbon -proprietăţi, modalităţi de modificare a proprietăţilor prin tratamente termice şi termochimice -simbolizare -utilizări - Fonte -proprietăţi 13

-simbolizare -utilizări - Fonte şi oţeluri aliate -proprietăţi -simbolizare -utilizări Tema nr. 11 : Semifabricate utilizate în construcţia de maşini - Metode de elaborare a semifabricatelor -semifabricate obţinute prin turnare -semifabricate obţinute prin forjare -semifabricate obţinute prin laminare Tema nr. 12 : Proprietăţile, simbolizarea şi utilizările metalelor şi aliajelor neferoase - Cuprul şi aliajele sale - Aluminiul şi aliajele sale - Magneziul şi aliajele sale - Zincul şi aliajele sale - Plumbul şi aliajele sale - Staniul şi aliajele sale Tema nr. 13 : Materiale sinterizate şi compozite -proprietăţi -simbolizare -utilizări Tema nr. 14 : Materiale nemetalice - Materiale semiconductoare şi electroizolante -clasificare -simbolizare -proprietăţi -utilizări - Lubrifianţi - Materiale de etanşare - Materiale abrazive - Degresanţi şi decapanţi Recomandări pentru aplicaţii practice şi lucrări de laborator : 1. Exerciţii practice de identificare şi utilizare a unor materiale şi instrumente utilizate în desenul tehnic 2. Aplicaţii practice de reprezentare în vedere şi în secţiune a formelor constructive pline şi cu goluri. 3. Exerciţii de înscriere a cotelor, de citire şi interpretare a unor desene simple, cotate. 4. Aplicaţii de întocmire, citire şi interpretare a unor schiţe din domeniul mecanic. 5. Aplicaţii de întocmire, citire şi interpretare a unor desene la scară din domeniul mecanic. 6. Vizualizarea microstructurilor cristaline cu ajutorul microscopului metalografic 7. Lucrări practice de sortare a metalelor şi aliajelor în funcţie de proprietăţile fizice, chimice, mecanice, tehnologice. 8. Lucrări practice de determinare a durităţii, elasticităţii, plasticităţii, rezistenţei la oboseală.

14

9. Lucrări practice de sortare, identificare, comparare şi marcare a metalelor şi aliajelor feroase şi neferoase. 10. Lucrări practice de sortare, identificare, comparare a semifabricatelor. 11. Lucrări practice de sortare, identificare, comparare şi alegere a materialelor nemetalice.

Modulul II:

Tehnologie generală mecanică

Total ore / an Din care: ore de teorie laborator tehnologic instruire practică II. -

352 64 96 192

11 ore / săpt.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Comunicare şi numeraţie Lucrul in echipă Documentaţia tehnică Efectuarea măsurărilor generale Materiale specifice construcţiei de maşini Lăcătuşerie generală

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţă

Competenţe individuale

Comunicare şi numeraţie

Citeşte şi utilizează documente simple

Documentaţia tehnică

Aplică datele din documentaţie pentru execuţia practică

Conţinuturi tematice Documente simple, familiare: note de informare, articole dintr-un regulament de ordine interioară scrisori, extrase din normele de protecţia muncii, prospecte, cataloage, pliante, bonuri, foi tipizate Informaţii necesare: date, termene, reguli, condiţii, forme de prezentare, parametri, evenimente Sintetizare: extragerea corectă a ideilor principale, realizarea unui rezumat clar Semifabricate: forjate, turnate, laminate, înscrise în indicatorul desenului S. D. V. -uri: din fişa tehnologică sau planul de operaţii Tehnologie: din planul de operaţii, fişa tehnologică şi desenul de execuţie

15

Unităţi de competenţă

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

Comunicare şi numeraţie

Participă la discuţii pe un subiect simplu

Subiectul în discuţie: teme familiare, din viaţa cotidiană sau referitoare la operaţiuni de lucru Pregătire: citirea convocatorului, a ordinii de zi, a notelor informative Intervenţie simplă: formularea unui subiect potrivit regulilor de conversaţie civilizată, ascultare activă, limbajul trupului, atitudine deschisă faţă de interlocutor Evaluarea intervenţiei: urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea răspunsurilor primite, înţelegerea poziţiei audienţei faţă de intervenţie

Materiale specifice construcţiei de maşini

Enumeră utilizările materialelor metalice in funcţie de proprietăţi

Materiale metalice: fonte cenuşii nealiate, oţeluri carbon pentru construcţii, alame, bronzuri Proprietăţi: mecanice, tehnologice

Comunicare şi numeraţie

Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat

Lăcătuşerie generală

Recunoaşte operaţiile de lăcătuşerie

Surse: cărţi, manuale, reviste, cataloage, Internet (b) Construirea unui text de prezentare pe un subiect dat Text de prezentare: prezentarea propriei persoane, prezentarea unui eveniment din viaţa personală, justificarea alegerii calificării, prezentarea şcolii, prezentarea familiei, prezentarea grupului de prieteni, prezentarea unei localităţi Audienţa familiară: colegi, profesorii clasei, părinţi, prieteni, vecini Expunere clară: indică sursele cercetate, foloseşte date, argumentează, contact vizual cu audienţa, accentuează ideile principale SDV-uri şi utilaje folosite la: îndreptare, trasare, debitare, decupare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare, nituire, sudare Operaţii pregătitoare: curăţare, îndreptare, trasare Operaţii de prelucrare: debitare, decupare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare. Scule folosite la: îndreptare, trasare, debitare, decupare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare, nituire

16

Unităţi de competenţă

Competenţe individuale

Comunicare şi numeraţie

Realizează calcule simple

Efectuarea măsurărilor generale

Corelează mărimile de bază din domeniul mecanic şi electric cu mijloacele de măsurare şi unităţile de măsură

Conţinuturi tematice Metode de calcul: operaţii aritmetice simple (adunare, scădere, înmulţire, împărţire), ridicări la putere, medie aritmetică, medie geometrică, exprimare procentuală Transformări: unităţi de măsură (multipli, submultipli), conversii între valori zecimale, fracţionare şi procentuale Estimare şi verificare: rezultatul să se încadreze între limite prestabilite, estimări în limite Mărimi de bază din domeniul mecanic şi electric: lungimea, unghiul, masa, timpul, intensitatea, tensiunea si rezistenţa electrică Unităţi de măsură pentru: lungimi, unghiuri, mase, timp, intensităţi, tensiuni, puteri si rezistenţe electrice Metode de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric: directe, indirecte, analogice, digitale Mijloace de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric: riglă, ruleta, şubler, micrometrul, raportorul mecanic, balanţă, cronometrul, ampermetrul, voltmetrul, wattmetrul, ohmmetrul

17

Unităţi de competenţă Lucrul in echipă

Competenţe individuale Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate

Lăcătuşerie generală

Execută operaţii de lăcătuşerie pregătitoare Execută operaţii de prelucrare

Lucrul in echipă

Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă

Lăcătuşerie generală

Realizează produse simple prin operaţii de lăcătuşerie

Efectuarea măsurărilor generale

Conţinuturi tematice Identificare: numeşte sarcinile proprii, numeşte obiectul de activitate al echipei Clarificări privind: atribuţii, relaţii de colaborare între membrii echipei, relaţii ierarhice Relaţia cu ceilalţi membri: sarcini realizate independent, sarcini realizate prin colaborare, sarcini realizate în comun prin intervenţii complementare SDV-uri şi utilaje folosite la: îndreptare, trasare, debitare Operaţii pregătitoare: curăţare, îndreptare, trasare, debitare SDV-uri şi utilaje folosite la: îndoire, pilire, găurire, filetare, finisare, polizare Operaţii de prelucrare: îndoire, pilire, găurire, filetare, finisare, polizare Pozitia individuala: inclus, exclus, subordonat Atitudini: sprijin, implicare, interes Actiuni: finalizare de sarcini, raportare de sarcini proprii, organizarea unor evenimente in grup Rezultate: succes, esec

Asamblări nedemontabile: prin nituire, prin sudare electrică, prin lipire Asamblări demontabile: cu şuruburi, şaibe, piuliţe, prezoane, ştifturi, pene, arcuri Resurse materiale necesare: riglă gradată, ac de trasat, punctator, dorn, burghie, mandrină, maşină de găurit, ciocan, trăgător, contracăpuitor, căpuitor, menghină, şubler, sursă electrică de sudare, cleşte port electrod, electrozi pentru sudare, echipament de protecţie specific Aplică metodele şi Lungimi şi unghiuri: rigle gradate, rulete, şublere, utilizează mijloacele micrometre, raportorul mecanic de măsurare a Mase: aparate de cânt`rit, balanţe mărimilor de bază din Timp: cronometrul domeniul mecanic şi Mărimi electrice: ampermetrul, voltmetrul, ohmmetrul, electric Precizia dimensională: dimensiuni minime, dimensiuni Verifică precizia maxime, abateri, toleranţe dimensională si de Abateri de formă: de la rectilinitate, de la planeitate, de formă a pieselor la circularitate, de la cilindricitate Simboluri pentru: ajustaje, abateri de la rectilinitate, de executate la planeitate, de la circularitate, de la cilindricitate

18

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Parcurgerea con\inuturilor este obligatorie. Se vor utiliza metode de învăţare cu caracter activ centrate pe elev: - Practica atelier / laborator - Teme / referate tematice - Vizite la expoziţii tehnice si la agenţi economici - Metode de comunicare: - Expunerea (descriere si explicaţie) - Conversaţia dirijată - Conversaţia pe fond de problematizare - Exerciţiul - Studiul de caz - Demonstraţia - Metode de explorare prin investigare directă si demonstrativă Se va avea in vedere utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor in cazul acelor elevi care prezintă deficiente integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare si de comportament. Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performantă si de condiţiile de aplicabilitate existente in standardele de pregătire profesională. Instrumentele de evaluare folosite vor trebui sa aprecieze toate etapele procesului tehnologic V. Sugestii metodologice 1. Explicarea corelaţiilor dintre competente si conţinuturi. Formularea competentelor a avut in vedere integrarea viitorului absolvent in cadrul economiei de piaţă. Acesta va trebui sa-si organizeze locul de munca, sa ia decizii si sa rezolve sarcini. Competentele vizate la modulul Tehnologie generala mecanica se realizeaza predominant prin activităţi aplicative. Pentru formarea deprinderilor se recomandă desfăşurarea lecţiilor in laboratoare si ateliere dotate corespunzător. Modulul II – Tehnologie generală mecanică se desfăşoară pe întregul an şcolar si are alocat numărul total de 352 ore (11 ore / săptămână x 32 săptămâni), din care: - Cultură de specialitate 64 ore (2 ore / săptămână x 32 săptămâni) - Laborator tehnologic 96 ore (3 ore / săptămână x 32 săptămâni) - Instruire practică 192 ore (6 ore / săptămână x 32 săptămâni) Recomandare Conţinutul in ordine cronologică ce urmează a fi parcurs in cadrul modulului si numărul de ore pe tipuri de activitati este: Tema 1 – Notiuni tehnice generale -

Organizarea secţiilor, atelierelor locurilor de munca (regulamente de ordine interioara), MTSM - Terminologie de specialitate: proces tehnologic, semifabricat, operatii, faze, manuiri, produs finit, rebut, materii prime, materiale, SDV-uri, masini-unelte. - Documentatie tehnica (desen de executie, fisa tehnologica, plan de operatii) - Materiale metalice (fonte ,oteluri , alame, bronzuri) specifice constructiilor de masini: simbolizare, clasificare, proprietati (mecanice si tehnologice) Tema 2 – Lacatuserie generala -

Operatii de lacatuserie: curatare, indreptare ,trasare, debitare ,indoire, pilire, gaurire, filetare , finisare, polizare (SDV-uri si utilaje, tehnologie, control, MTSM) Asamblare nedemontabila: lipita, sudata cu arc electric, nituita (SDV-uri si utilaje, tehnologie, control, MTSM) 19

-

Asamblare demontabila cu: suruburi, saibe, piulite, prezoane, stifturi,pene, arcuri (SDV-uri si utilaje, tehnologie, control, MTSM)

Tema 3 - Masurari tehnice -

Marimi fizice si unitati de masura utilizate in tehnica Sistemul international de unitati de masura (fundamentale, asociate, derivate); multipli, submultipli, transformari Procesul de masurare, metode de masurare si erori de masurare, indici metrologici ai mijloacelor de masurare Mijloace de masurare pentru : lungimi, unghiuri, arii, volume, mase, densitati, forte, turatii, viteze, presiuni, debite, temperaturi, marimi electrice (intensitate, tensiune, rezistenta, 0 putere) Precizie dimensionala: dimensiuni minime, dimensiuni maxime, abateri, tolerante Abateri de forma: de la rectilinitate, de la planeitate, de la circularitate, de la cilindricitate; Simboluri pentru: ajustaje, abateri de la rectilinitate, de la planeitate, de la circularitate, de la cilindricitate

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare-invatare Este bine ca profesorul sa aiba la dispozitie S.D.V.-uri si modele variate pentru exercitiile aplicative si pentru ilustrarea continuturilor. La tema “Masurari tehnice” se vor efectua exercitii de transformare, calcule de erori, exercitii de masurare. Caracterul aplicativ al invatarii trebuie valorificat prin orientarea pe exemple si cazuri preluate din universul familiar elevilor. Rezolvarea sarcinilor prin activitati de grup: simulare, joc de roluri, discuţie dezbatere, masa rotunda, vizionari video, favorizeaza formarea spiritului de echipa si a responsabilitatilor. Se poate folosi si portofoliul elevului, care să conţină: noţiuni de bază de tip „De reţinut!”, dicţionar de termeni de specialitate etc. 3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea urmareste masura in care au fost formate competentele propuse. Ea nu se rezuma la un control dimensional si de forma al produsului activităţii. Asemenea instrumente ar putea fi: fise de observatie, fise de evaluare si de autoevaluare, teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Evaluarea poate fi asociata cu autoevaluarea si coevaluarea. Autoevaluarea urmareste ca elevii sa devina capabili sa-si verifice fisele de lucru si sa constientizeze ca o buna pregatire profesionala ii va avantaja in realizarea sarcinilor.

20

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ 1. Cultură de specialitate În cadrul Curriculum-ului în Dezvoltare Locală, la nivelul şcolii se va elabora programa pentru Cultura de specialitate (2 ore/săpt.) în care se vor stabili conţinuturile corespunzătoare unităţii de competenţă “Rezolvare de probleme” din SPP prin care elevii vor dobândi competenţele cheie aferente, în concordanţă cu cerinţele agenţilor economici locali. 2. Instruire practică comasată II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Igiena şi securitatea muncii Organizarea locului de muncă III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr.crt.

1.

Unitatea de competenţă

Igiena şi securitatea muncii

Competenţa

1.Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă

2.Aplică regulile de igienă individuală a muncii

3.Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de PSI

21

Conţinuturi Factori de risc: agenţi patogeni, factori de climat, substanţe toxice, substanţe explozive, risc de inundare, prezenţa unor dăunători Boli profesionale: boli ale căilor respiratorii, ale pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne, Risc de practică: risc de îmbolnăvire, risc de accidente, risc de invaliditate Reguli de igienă: igiena corporală, igiena vestimentară, igiena alimentaţiei Materiale de întreţinere a igienei: materiale igienicosanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie Consecinţe: intoxicaţii, boli parazitare, toxiinfecţii alimentare, dermatoze, boli infectocontagioase Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate Echipament de lucru şi de protecţie: vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală, dispozitive de protecţie specifice,.

Nr.crt.

Unitatea de competenţă

Competenţa

4.Acordă primul ajutor în caz de accident

1.Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

2.Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă 2

Organizarea locului de muncă

3. Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

Conţinuturi Manifestări: stări de ameţeală, leşin, stop cardio-respirator, stări de greaţă, echimoze, hemoragii Materiale: targă, atele, feşe, dezinfectant, bandaje sterile, garou Măsuri: hemostază, resuscitare cardio-respiratorie, imobilizare, poziţionarea accidentatului, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor, transportul accidentatului la cea mai apropiată unitate medicală. Mijloace de muncă: materii prime şi auxiliare, echipamente şi utilaje, instalaţii, SDV-uri Ordonarea: respectă succesiunea operaţiilor de lucru Curăţenie: cu materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi )prin metode manuale, mecanice. Principii ergonomice: microclimatul, economia mişcărilor, poziţia de lucru Măsuri de reducere a efortului: poziţia de lucru, succesiunea mişcărilor, dozarea eforturilor. Menţinerea microclimatului: ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot. Instrucţiuni de lucru : fişe de lucru, regulamente, schiţe simple, explicaţii Verificare: compararea, măsurarea Corecţii de erori: repetarea operaţiei, ajustări

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul « Instruire practică comasată » face parte din Curriculum de dezvoltare locală. El poate fi parcurs independent de alte module de instruire, oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice privind organizarea locului de muncă specific domeniului de pregătire, cu respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii. În afara conţinuturilor prevăzute în modulul prezentat, catedra tehnică din fiecare unitate şcolară, de comun acord cu reprezentanţii agenţilor economici parteneri, va stabili teme complementare şi conţinuturi necesare dobandirii altor competenţe. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; 22

Este necesar ca strategiile didactice pe care cadrele didactice le vor aplica să le ofere elevilor posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede în nivele superioare de calificare, fie pentru a se integra eficient la locul de muncă. Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin: - gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; - fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite; - fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; Diferenţierea deprinderilor elevilor, prin: - formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; - utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător. Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriilor de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare recomandăm : - Observarea sistematică a comportamentului elevilor, permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată. - Investigaţia. - Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. - Metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: - Fişe de observaţie - Fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare - Fişe de lucru - Interviul - Chestionarul - Fişe de autoevaluare - Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport - Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

23

Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinşi în învăţământul de masă

Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi integraţi individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele condiţii: • • • • • • • • • •

Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate, aplicând metodologiile didactice şi psiho-pedagogice cerute Întocmirea fişelor medicale şi psiho-pedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale de către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină ( modul de specialitate) Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio- profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu nivelul elevilor fără deficienţe Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu instruirea practică, în vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională Pentru elevii deficienţi vizuali, surdo-muţi şi cu deficienţe motorii se pot utiliza planurile de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii cu adaptările necesare În perioada şcolarizării, elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele specifice de predare-învăţare, pentru ca la finalizarea profesionalizării să se integreze social şi profesional

Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare următoarele acţiuni: • consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă în pregătirea acestor elevi • prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea competenţelor descrise în standarde • înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă • folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive • întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării, atât in cadrul activităţilor la clasă şi ateliere, cât şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev, angajator-angajat, etc. • evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al elevilor Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin : • programe individualizate ( centrate pe elev) • programe pe grupe de nivel • programe interactive 24

•

• • •

programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea practică Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă: se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psihointelectuale ale elevilor se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu deficienţe uşoare şi medii calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.

V. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului de instruire practică comasată sunt proiectate pentru 120 de ore ( 4 săptămâni a cate 30 de ore pe săptămâna. ) şi vor fi programate, pentru a fi parcurse, de regulă, câte două săptămâni, în cea de a doua parte a semestrelor. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de : - dificultatea acesteia - nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit - dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri - ritmul de asimilare a cunoştinţelor - particularităţile de vârstă ale grupului instruit. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de instruire practică să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi : - efectuarea de lucrări practice - realizarea unor lucrări de laborator - joc de roluri, simulare La fel de utile şi recomandate pot fi şi unele metode: - explorative (vizite, observarea directă, observarea independentă ) - expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea ). Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte câteva exemple de activităţi de instruire care pot fi utilizate.

25

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108 . 01 ŞI PHARE TVET RO 0108 . 03

STANDARD DE FORMARE PROFESIONALĂ

5. LUCRĂTOR ÎN MECANICĂ DE MOTOARE

BUCUREŞTI, 2003 Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Autori: Ing. Marian Pavelescu – prof. grd.did.I - Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara Ing. Georgeta Bărbălău – prof. grd.did.I - Grupul Şcolar Industrial ”Dacia „ Bucureşti Ing. Corina Popovici – prof. grd.did.I - Colegiul Tehnic ”Matei Corvin„ Hunedoara Ing. Carmen Călinescu – prof. grd.did.I – Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa Bucureşti Ing. Angela Bârlean – prof. grd.did.I - Grupul Şcolar de Construcţii ”Mihai Bravu „ Bucureşti Ing. Monica Ceucă-Diaconescu – prof. grd.did.I - Grupul Şcolar Industrial Electroputere, Craiova Ing. Monica Giurescu – prof. grd.did.I –Colegiul Tehnic ,, Mircea Cristea” – Braşov Ing. Maria Cucean – prof. grd.did.I- Şcoala Naţională de Gaz – Mediaş Ing. Gheorghe Hancea - prof.grd.did.I - Grup Şcolar ,,Gheorghe Asachi” – Botoşani Ing. Carmen Mihăilescu – prof. grd.did.I - Grupul Şcolar ”Domnul Tudor „ Drobeta -Turnu Severin Ing. Elena Militaru – prof. grd.did.II - Grupul Şcolar Construcţii de Maşini Balş, Olt

Consultanţi: Referenţi:

Asistenţă U I P Phare TVET Dr. ing. Roşu Dorin

RO 0108.03

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

2. Definirea calificării

Calificarea Lucrător în mecanică de motoare asigură absolvenţilor capacitatea de a executa montarea, reglarea, întreţinerea şi repararea motoarelor termice (motoare cu ardere internă cu piston).

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ : 5.1. Comunicare interactivă la locul de muncă 5.2. Lucrul în echipă 5.3. Igiena şi protecţia muncii 5.4. Organizarea locului de muncă 5.5.

Documentaţia tehnică

5.6.

Utilizarea S. D. V. – urilor, echipamentelor şi instalaţiilor

5.7. Efectuarea măsurătorilor generale 5.8 Materiale specifice construcţiei de maşini 5.9. Asigurarea calităţii 5.10. Lăcătuşerie generală 5.11. Montarea şi demontarea motoarelor cu ardere internă 5.12. Diagnosticarea motoarelor 5.13. Efectuarea reparaţiilor curente la motoarele cu ardere internă 5.14. Reglarea motoarelor 5.15. Verificarea funcţionării motoarelor 5.16. Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei 5.17. Comunicare în limba modernă

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 1. COMUNICARE INTERACTIVĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 1. 1. Utilizează comunicarea verbală şi scrisă în funcţie de cerinţele activităţilor socio-profesionale 5. 1. 2. Formulează propoziţii simple într-o limbă de largă circulaţie 5. 1. 3. Citeşte cursiv texte şi documente tehnice simple 5. 1. 4. Utilizează date computerizate referitoare la aplicaţii în domeniul tehnic

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 1.: Comunicare interactivă la locul de muncă

Competenţa 5. 1. 1: Utilizează comunicarea verbală şi scrisă în funcţie de cerinţele activităţilor socio-profesionale

Criterii de Performanţă: (a)

Reproduce fraze cu conţinut tehnic

(b)

Formulează coerent fraze care respectă regulile gramaticale

(c)

Redactează documente tip

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Fraze legate de: Prezentarea şi organizarea locului de muncă, normele de protecţia muncii, activitatea echipei de lucru Documente tip: intenţie

Cerere, proces verbal, raport de activitate curriculum vitae, scrisoare de

Probe de Evaluare Probe scrise/probe orale prin care candidatul să demonstreze că este capabil să reproducă fraze cu conţinut tehnic, să redacteze un document tip (a), (b), (c)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 1.: Comunicare interactivă la locul de muncă

Competenţa 5. 1. 2: Formulează propoziţii simple într-o limbă de largă circulaţie

Criterii de Performanţă: (a)

Traduce propoziţii simple scrise într-o limbă de largă circulaţie

(b)

Formulează coerent fraze care respectă regulile gramaticale

(c)

Răspunde la întrebări simple într-o limbă de largă circulaţie

(d)

Stabileşte corespondenţe între termenii tehnici exprimaţi în limba română şi limba străină

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Propoziţii simple, întrebări: Formule de salut, formule de prezentare, descrierea profesiei Termeni tehnici uzuali din domeniu Probe de Evaluare Probe scrise/orale: prin care candidatul să arate că este capabil să formuleze propoziţii scurte şi să răspundă la întrebări într-o limbă de circulaţie internaţională (a), (b) Probe scrise/orale: prin care candidatul dovedeşte că este capabil să stabilească corespondenţe prin traducerea unor termeni tehnici din prospecte, cărţi tehnice, pliante (c)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 1.: Comunicare interactivă la locul de muncă

Competenţa 5. 1. 3: Citeşte cursiv texte şi documente tehnice simple

Criterii de Performanţă: (a)

Citeşte cursiv un text la prima vedere

(b)

Rezumă un text citit la prima vedere

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Text citit:

Cărţi tehnice, articole de specialitate, indicaţii tehnologice, norme de protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor

Probe de Evaluare Probe orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să citească cursiv un text şi să facă rezumatul acestuia (a), (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 1.: Comunicare interactivă la locul de muncă

Competenţa 5. 1. 4: Utilizează date computerizate referitoare la aplicaţii în domeniul tehnic

Criterii de Performanţă: (a)

Efectuează operaţii utilizând un computer

(b)

Efectuează operaţii de bază lucrând cu date şi utilizând un computer

(c)

Efectuează operaţii de bază lucrând cu date şi utilizând un computer

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Operaţii pentru utilizarea calculatorului:

pregătirea spaţiului de lucru, controlul cursorului, utilizarea fişierelor

Operaţii de bază utilizând calculatorul:

intrare date, editare, format, funcţii ale aplicaţiei WORD

Operaţii pentru a aduna informaţii:

poşta electronică, navigare Internet

Probe de Evaluare Probe practice/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze computerul pentru efectuarea unor operaţii de bază, de introducere/culegere a datelor (a), (b), (c)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 2. LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. .2. 1. Îşi asumă rolul în echipă 5. .2. 2. Are capacitate de adaptare la situaţii noi 5. .2. 3. Argumentează motivat rolul în echipă

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. .2.: Lucrul în echipă

Competenţa 5. .2. 1: Îşi asumă rolul în echipă

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică structura echipei

(b)

Recunoaşte sarcinile echipei

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Identificare prin:

dialog, discuţii de grup, fişa postului

Sarcini conform:

planului de lucru, ordinelor ierarhice

Probe de Evaluare Probe orale: teste psihologice de comunicabilitate

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. .2.: Lucrul în echipă

Competenţa 5. .2. 2: Are capacitate de adaptare la situaţii noi

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică elementele inedite în aplicarea unei tehnologii

(b)

Acţionează în sensul remedierii disfuncţionalităţilor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Elemente inedite faţă de ceea ce este precizat în: fisa postului, caracteristicile locului de muncă, mediul ambiant Remediere a disfuncţionalităţilor în sensul:

evaluării din punct de vedere al posibilităţii normalizării situaţiei

Probe de Evaluare Probe scrise în care elevul să ordoneze situaţiile după gravitatea disfuncţionalităţilor şi natura intervenţiilor (a), (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. .2.: Lucrul în echipă

Competenţa 5. .2. 3: Argumentează motivat rolul în echipă

Criterii de Performanţă: (a)

Cunoaşte fişa postului

(b)

Expune relaţiile de serviciu

(c)

Îşi justifică rolul în cadrul echipei

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Fişele posturilor:

specifice locurilor de munca din domeniul mecanic

Rol:

executant

Probe de Evaluare Probe orale prin care elevul dovedeşte că şi-a însuşit rolul şi sarcinile echipei (a), (b), (c).

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 3. IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 3. 1. Identifică factorii de risc în exercitarea meseriei 5. 3. 2. Foloseşte echipamentul de protecţie şi instrumentarul din dotare 5. 3. 3. Intervine pentru reducerea surselor de poluare 5. 3. 4. Recunoaşte prompt situaţiile periculoase, neprevăzute

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 3.: Igiena şi protecţia muncii

Competenţa 5. 3. 1: Identifică factorii de risc în exercitarea meseriei

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică cauzele care pot conduce la factori de risc

(b)

Aplică regulamentele specifice în acord cu legislaţia în vigoare

(c)

Asigură respectarea regulilor p

(d)

Participă la instructaje periodice

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Mijloace: instructaj

Normative specifice, echipamente şi dispozitive de protecţie, fişe individuale de

Factori de risc:

Accidente de muncă, incendii, poluarea mediului

Probe de Evaluare Probe scrise şi orale: identifică cauzele, sursele unor: accidente de muncă, incendii, accidente de mediu Demonstrează că este capabil să aplice regulamentele specifice de protecţia muncii şi P. S. I.

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 3.: Igiena şi protecţia muncii

Competenţa 5. 3. 2: Foloseşte echipamentul de protecţie şi instrumentarul din dotare

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică echipamentul de protecţie necesar specific operaţiilor şi lucrărilor

(b)

Foloseşte echipamentul de protecţie şi instrumentele specifice locului de muncă

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Echipamente: Echipamente de protecţie: salopetă, cască, mănuşi, bocanci, ochelari Control:

Diminuarea numărului de accidente

Probe de Evaluare Probe scrise şi orale: candidatul este capabil să stabilească echipamentul de protecţie a muncii necesar diferitelor operaţii de prelucrare a metalelor Demonstraţii prin utilizarea instrumentelor şi echipamentelor de protecţie din dotare

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 3.: Igiena şi protecţia muncii

Competenţa 5. 3. 3: Intervine pentru reducerea surselor de poluare

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică sursele de poluare a mediului de la locul de muncă

(b)

Acţionează pentru prevenirea accidentelor de mediu

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente: Normative, echipamente şi instalaţii specifice, pliante, afişe Control:

Diminuarea poluării apei, solului, fonică

Probe de Evaluare Probe scrise şi orale: identificarea principalelor surse de poluare a mediului

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 3.: Igiena şi protecţia muncii

Competenţa 5. 3. 4: Recunoaşte prompt situaţiile periculoase, neprevăzute

Criterii de Performanţă: (a)

Recepţionează cauzele care pot provoca accidente

(b)

Descrie măsurile de acordare a primului ajutor

(c)

Aplică măsurile de evacuare şi acordare a primului ajutor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente: Sisteme de alarmare, plan de evacuare, instalaţii şi echipamente de stingerea incendiilor Control: Probe de Evaluare Probe

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 4. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 4. 1. Enumeră factorii ergonomici care determină microclimatul locului de muncă 5. 4. 2. Stabileşte corelaţia între sarcinile de lucru şi timpul de muncă 5. 4. 3. Optimizează microclimatul la locul de muncă 5. 4. 4. Efectuează lucrările conform principiilor ergonomice pentru evitarea diminuării capacităţii de muncă

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 4.: Organizarea locului de muncă

Competenţa 5. 4. 1: Enumeră factorii ergonomici care determină microclimatul locului de muncă

Criterii de Performanţă: (a)

Defineşte termenul de „microclimat industrial”

(b)

Enumeră factorii care micşorează capacitatea de muncă

(c)

Aplică regulile cu privire la organizarea ergonomică a locului de muncă

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Factori:

Spaţiul, iluminatul, ventilaţia, zgomotul

Reguli:

Ordonarea şi păstrarea sculelor, curăţenia la locul de muncă, poziţia de lucru

Probe de Evaluare Probe orale prin care candidatul să definească termenul de microclimat industrial (a) Probe scrise/orale prin care candidatul să demonstreze că este capabil să enumere factorii care diminuează capacitatea de muncă şi că aplică regulile cu privire la organizarea ergonomică a locului de muncă (b), (c)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 4.: Organizarea locului de muncă

Competenţa 5. 4. 2: Stabileşte corelaţia între sarcinile de lucru şi timpul de muncă

Criterii de Performanţă: (a)

Recunoaşte sarcinile de lucru

(b)

Identifică timpii de muncă corespunzători etapelor de lucru

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Sarcini de lucru:

Conform documentaţiei tehnice

Timpi de muncă:

Timpii redundanţi

Probe de Evaluare Probă practică prin care candidatul dovedeşte că este capabil să coreleze prevederile documentaţiei tehnice de execuţie cu fişele de normare

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 4.: Organizarea locului de muncă

Competenţa 5. 4. 3. Optimizează microclimatul la locul de muncă

Criterii de Performanţă: (a)

Reglează spaţiul de lucru

(b)

Reglează iluminatul de la locul de muncă

(c)

Reglează ventilaţia

(d)

Limitează efectele poluării fonice în atelier

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Spaţiul:

Aşezarea bancurilor de lucru, eliberarea căilor de acces

Iluminat:

Natural, artificial

Ventilaţie:

Naturală, artificială

Poluare fonică:

Prin mijloace de protecţie individuală

Probe de Evaluare Probe scrise, orale, aplicative prin care candidatul demonstrează că şi-a însuşit regulile de optimizare a microclimatului la locul de muncă (a), (b), (c), (d)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 4.: Organizarea locului de muncă

Competenţa 5. 4. 4: Efectuează lucrări conform principiilor ergonomice pentru evitarea diminuării capacităţii de muncă

Criterii de Performanţă: (a)

Stabileşte înălţimea optimă a planului de lucru

(b)

Stabileşte zonele optime de lucru

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Plan de lucru:

în funcţie de înălţimea lucrătorului

Zonă optimă:

Câmp vizual pentru manevrarea sculelor

Probe de Evaluare Exerciţii prin care candidatul demonstrează că este capabil să stabilească înălţimea optimă a planului de lucru, câmpului vizual şi spaţiul necesar manevrării sculelor

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 5. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 5. 1. Stabileşte corespondenţe între documentaţie şi obiectul activităţii 5. 5. 2. Aplică datele din documentaţie pentru execuţia practică 5. 5. 3. Redactează documente tehnice

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 5.: Documentaţia tehnică

Competenţa 5. 5. 1: Stabileşte corespondenţe între documentaţie şi obiectul activităţii

Criterii de Performanţă: (a)

Defineşte planul de operaţii

(b)

Descifrează un desen de execuţie

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Planul de operaţii:

Ordonarea etapelor planului de operaţii

Desenul de execuţie: Citirea cotelor, rugozităţilor, abaterilor dimensionale, de formă şi de poziţie, note tehnologice, material de execuţie, tratament termic Probe de Evaluare Probe orale prin care elevul să demonstreze că este capabil să ordoneze datele cuprinse în planul de operaţii (a) Probe orale prin care elevul să demonstreze că este capabil să citească datele cuprinse în desenul de execuţie (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 5.: Documentaţia tehnică

Competenţa 5. 5. 2: Aplică datele din documentaţie pentru execuţia practică

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică semifabricatele

(b)

Localizează S. D. V. -urile

(c)

Identifică particularităţile tehnologice

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Semifabricate:

Din planul de operaţii

S. D. V. -uri:

Din planul de operaţii

Tehnologie:

Din planul de operaţii

Probe de Evaluare Probe practice prin care elevul să demonstreze că este capabil să identifice elementele documentaţiei tehnologice (a), (b), (c)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 5.: Documentaţia tehnică

Competenţa 5. 5. 3: Redactează documente tehnice

Criterii de Performanţă: (a)

Reprezintă în proiecţie ortogonală corpuri geometrice simple

(b)

Reprezintă schiţa după model

(c)

Citeşte ansambluri şi subansambluri simple

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Corpuri geometrice:

cilindru, paralelipiped, con, piramidă, trunchi de con, trunchi de piramidă, sferă

Schiţă:

piese simple din domeniul mecanic

Ansambluri, subansambluri: presă rulmenţi, cuplaje, asamblări nituite, asamblări sudate, asamblări filetate Probe de Evaluare Probe aplicative prin care elevul să demonstreze că este capabil să reprezinte în epură diferite corpuri geometrice simple (a) Probe aplicative prin care elevul să demonstreze că este capabil să reprezinte schiţe după model (b) Probe aplicative prin care elevul să demonstreze că este capabil să citească desene de subansambluri şi ansambluri (c)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 6. UTILIZAREA S. D. V. - URILOR

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 6. 1. Identifică S. D. V. – urile şi utilajele din dotarea locului de muncă 5. 6. 2. Explică construcţia şi funcţionarea S. D. V. – urilor şi utilajelor 5. 6. 3. Foloseşte S. D. V. – urile la lucrări specifice

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 6.: Utilizarea S. D. V. – urilor

Competenţa 5. 6. 1: Identifică S. D. V. – rile şi utilajele din dotarea locului de muncă

Criterii de Performanţă: (a)

Recunoaşte S. D. V. – urile necesare

(b)

Recunoaşte utilajele necesare

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: S. D. V. – uri pentru: Îndreptare, tăiere, îndoire, pilire, filetare, nituire, lipire Utilaje pentru:

Îndreptare mecanică, tăiere mecanică, îndoire mecanică, polizare

Probe de Evaluare Probe scrise, orale, aplicative prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice S. D. V. – urile şi utilajele (a), (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 6.: Utilizarea S. D. V. – urilor

Competenţa 5. 6. 2: Explică construcţia şi funcţionarea S. D. V. – urilor şi utilajelor

Criterii de Performanţă: (a)

Recunoaşte părţile componente ale S. D. V. – urilor şi utilajelor specifice

(b)

Explică funcţionarea S. D. V. – urilor şi utilajelor specifice

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: S. D. V. – uri pentru: Îndreptare, tăiere, îndoire, pilire, filetare, nituire, lipire Utilaje pentru:

Îndreptare mecanică, tăiere mecanică, îndoire mecanică, polizare

Probe de Evaluare Probe scrise şi orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să recunoască părţile componente ale S, D, V, - urilor şi utilajelor specifice (a) Probe scrise şi aplicative prin care candidatul demonstrează că este capabil să explice funcţionarea S, D, V, - urilor şi utilajelor specifice (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 6.: Utilizarea S. D. V. – urilor

Competenţa 5. 6. 3: Foloseşte S. D. V. – urile la lucrări specifice

Criterii de Performanţă: (a)

Alege S. D. V. – urile corespunzătoare unei lucrări

(b)

Aplică instrucţiunile de folosire ale S. D. V. – urilor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: S. D. V. – uri pentru: Îndreptare, tăiere, îndoire, pilire, filetare, nituire, lipire Instrucţiuni:

- de utilizare - de depozitare, păstrare, întreţinere şi protecţia muncii

Probe de Evaluare Probe practice şi aplicative prin care elevul să demonstreze că alege S. D. V. – urile corespunzătoare unei lucrări şi respectă instrucţiunile (a), (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 7. EFECTUAREA MĂSURATORILOR GENERALE

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 7. 1. Corelarea mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric cu mijloacele de măsurare şi unităţile de măsură 5. 7. 2. Aplică metodele şi mijloacele de măsură a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric 5. 7. 3.Verifică precizia dimensională şi de formă a pieselor executate

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 7.: Efectuarea măsurătorilor generale

Competenţa 5. 7. 1: Corelarea mărimilor fizice cu mijloacele de măsurare şi unităţile de măsură din domeniul mecanic şi electric

Criterii de Performanţă: (a)

Identificarea mijloacelor şi metodelor de măsurare pentru lungimi şi unghiuri

(b)

Măsurarea maselor

(c)

Măsurarea timpilor

(d)

Măsurarea intensităţii, tensiunii şi rezistenţei electrice

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Lungimi şi unghiuri: şubler, micrometru, raportor mecanic Mase:

balanţe

Timpi:

cronometru

Mărimi electrice:

ampermetru, voltmetru, ohmetru

Probe de Evaluare Probe practice, prin care elevul să demonstreze că este capabil să măsoare lungimi şi unghiuri (a), mase (b), timpi (c), intensităţi, tensiuni, rezistenţe electrice (d)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 7.: Efectuarea măsurătorilor generale

Competenţa 5. 7. 2: Aplică metodele şi mijloacele de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric

Criterii de Performanţă: (a)

Enumeră mărimile de bază din domeniul mecanic şi electric

(b)

Enumeră unităţile de măsură corespunzătoare mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric

(c)

Identifică metode de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric

(d)

Identifică mijloacele de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic şi electric

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Mărimi de bază:

lungimea, unghiul, masa, timpul, intensitatea, tensiunea, rezistenţa electrică

Unităţi de măsură pentru:

lungimi, unghiuri, mase, timp, intensităţi, tensiuni, rezistenţe electrice

Metode de măsurare:

directe, indirecte, analogice, digitale

Mijloace:

riglă, şubler, micrometru, raportor mecanic, balanţă, cronometru, ampermetru, voltmetru, ohmetru

Probe de Evaluare Probe scrise/orale prin care elevul să arate că este capabil să enumere mărimile de bază din domeniul mecanic şi electric, să enumere unităţile de măsură pentru aceste mărimi şi să identifice metodele şi mijloacele de măsurare (a), (b), (c) şi (d)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 7.: Efectuarea măsurătorilor generale

Competenţa 5. 7. 3: Verifică precizia dimensională şi de formă a pieselor executate

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică abaterilor dimensionale şi de formă

(b)

Verifică precizia de prelucrare a unei piese

(c)

Identifică simbolurile abaterilor de formă înscrise în documentaţie

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Precizia dimensională:

Dimensiuni minime, dimensiuni maxime, abateri, toleranţe

Abateri de formă:

De la rectilinitate, de la planeitate, de la circularitate, de la cilindricitate

Simboluri pentru:

Abateri de la rectilinitate, de la planeitate, de la circularitate, de la cilindricitate

Probe de Evaluare Probe scrise cu itemi obiectivi prin care candidatul să demonstreze că este capabil să identifice simbolurile preciziei dimensionale şi abaterilor de formă (a), (b) Probe practice prin care candidatul să verifice dacă dimensiunea după prelucrare a unei piese se încadrează între dimensiunea minimă şi dimensiunea maximă (a), (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 8. MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 8. 1. Identifică proprietăţile materialelor metalice utilizate în domeniul mecanic 5. 8. 2. Recunoaşte simbolurile aliajelor metalice 5. 8. 3. Enumeră utilizările materialelor metalice în funcţie de proprietăţi

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 8.: Materiale specifice construcţiilor de maşini

Competenţa 5. 8. 1: Identifică proprietăţile materialelor metalice utilizate în domeniul mecanic

Criterii de Performanţă: (a)

Expune proprietăţile materialelor metalice feroase

(b)

Expune proprietăţile materialelor metalice neferoase

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Proprietăţi:

fizice, chimice, mecanice, tehnologice

Materiale metalice feroase:

fierul, fonte cenuşii nealiate, oţeluri carbon pentru construcţii

Materiale metalice neferoase:

cuprul şi aliajele sale, aluminiul şi aliajele sale

Probe de Evaluare Probe scrise/probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să enumere proprietăţile materialelor metalice feroase şi neferoase (a), (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 8.: Materiale specifice construcţiilor de maşini

Competenţa 5. 8. 2: Recunoaşte simbolurile materialelor metalice

Criterii de Performanţă: (a)

Recunoaşte simbolurile materialelor metalice

(b)

Identifică proprietăţile materialele metalice după simboluri

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Simbolurile fontelor:

fonte cenuşii nealiate

Simbolurile oţelurilor:

oţeluri carbon pentru construcţii

Simbolurile aliajelor neferoase: alame, bronzuri Probe de Evaluare Probe scrise/probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să recunoască simbolurile materialelor metalice (a) Probe scrise/probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice proprietăţile materialelor metalice după simboluri (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 8.: Materiale specifice construcţiilor de maşini

Competenţa 5. 8. 3: Enumeră utilizările materialelor metalice în funcţie de proprietăţi

Criterii de Performanţă: (a)

Denumeşte materialelor metalice utilizate in domeniul mecanic

(b)

Ordonează materialelor metalice după proprietăţi

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Materiale metalice: fonte cenuşii nealiate, oţeluri carbon pentru construcţii, alame, bronzuri Proprietăţi:

mecanice, tehnologice

Probe de Evaluare Probe scrise/probe orale prin care candidatul să denumească materialele metalice utilizate în domeniul mecanic(a) Probe scrise/probe orale prin care candidatul să clasifice materialele metalice după proprietăţile mecanice şi tehnologice(b).

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii:

5. 9. ASIGURAREA CALITĂŢII

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 9. 1. Identificarea criteriilor de calitate ale reperelor 5. 9. 2. Recunoaşterea normelor de calitate, control şi recepţie

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 9.: Asigurarea calităţii

Competenţa 5. 9. 1: Identifică criteriile de calitate ale reperelor

Criterii de Performanţă: (a)

Enumerarea criteriilor de calitate a reperelor

(b)

Recunoaşterea normelor de calitate

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Criteriile calităţii:

Sociale, dimensionale, funcţionale

Norme de calitate:

Aspect, precizie, funcţionalitate

Probe de Evaluare Probe scrise şi orale prin care candidatul enumeră calitatea reperelor conform normelor de calitate (a) Probe scrise şi orale ,prin care candidatul recunoaşte normele de calitate (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 9.: Asigurarea calităţii

Competenţa 5. 9. 2: Aplică normele de calitate, control şi recepţie

Criterii de Performanţă: (a)

Recunoaşte normele de calitate ,control, recepţie

(b)

Recunoaşte abaterile de la normele de calitate

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Normative de recepţie ,control şi calitate: control specifice

Standarde de calitate ISO, normative de recepţie şi

Abateri:

De aspect, de precizie, de funcţionalitate

Probe de Evaluare Probe scrise prin care candidatul enumera normele de calitate, control, recepţie , la un produs dat (a) Probe aplicative de recunoaştere a abaterilor de la normele de calitate (b)

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5. 10.: LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5.10.1. Execută operaţii simple de lăcătuşărie 5.10.2. Execută operaţii simple de asamblare

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5.10 : Lăcătuşerie generală

Competenţa 5.10.1: Execută operaţii simple de lăcătuşerie

Criterii de Performanţă: (a)

Identificarea SDV-urilor şi utilajelor folosite la operaţiile de lăcătuşerie

(b)

Executarea operaţiilor pregătitoare , în condiţii de siguranţă , conform planului de lucru

(c)

Executarea operaţiilor de prelucrare prin tăiere, deformare plastică ,aşchiere, în condiţii de siguranţă , conform planului de lucru

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: SDV-uri şi utilaje folosite la: îndreptare, trasare, debitare , decupare, îndoire, pilire, polizare, pilire, găurire, filetare, nituire Operaţii pregătitoare:

curăţare, îndreptare, trasare

Operaţii de prelucrare : debitare, decupare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare, ________________________________________________________________________________ Probe de Evaluare:

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice SDV-urile si utilajele folosite la operaţiile de lăcătuşărie (a). Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să efectueze operaţii pregătitoare (b). Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să efectueze operaţii de prelucrare (c).

Domeniul: Mecanică Nivelul : 1 Calificarea: Lucrător în mecanică de motoare

Titlul Unităţii 5.10: Lăcătuşerie generală

Competenţa 5.10.2: Execută operaţii simple de asamblare

Criterii de Performanţă: (a)

Executarea îmbinărilor a doua table prin nituire manuală

(b)

Executarea asamblărilor demontabile a doua semifabricate utilizând şuruburi, prezoane şi piuliţe

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Nituire manuală:

riglă gradată, ac de trasat, dorn, maşină de găurit, ciocan, trăgător, contracăpuitor, căpuitor

Asamblare prin filet :

maşină de găurit, set tarozi, trusa chei fixe

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să execute îmbinări nituite si filetate, conform criteriilor (a) şi (b)

45

Titlul Unităţii:

5. 11. MONTAREA ŞI DEMONTAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 11. 1. Defineşte operaţiile de pregătire a locului de muncă 5. 11. 2. Identifică părţile componente ale unui motor cu ardere internă 5. 11. 3. Alege sculele şi dispozitivele necesare la operaţii de montare şi demontare a componentelor unui motor cu ardere internă 5. 11. 4. Respectă ordinea logică a operaţiilor de montare şi demontare la un motor cu ardere internă

46

Titlul Unităţii 5. 11.: Montarea şi demontarea motoarelor cu ardere internă

Competenţa 5. 11. 1: Defineşte operaţiile de pregătire a locului de muncă

Criterii de Performanţă: (a)

Alege punctul de lucru adecvat

(b)

Identifică S. D. V. – urile specifice montării şi demontării motoarelor

(c)

Reproduce componenţa locului de muncă după specificul sarcinilor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: (a)

Să aleagă punctul de lucru adecvat

(b)

Să identifice S. D. V. – urile specifice montării şi demontării motoarelor

(c)

Să reproducă componenţa locului de muncă după specificul sarcinilor

Probe de Evaluare Probe practice de pregătire a locului de muncă (a), (b) Probă orală de reproducere a caracteristicilor unui loc de muncă specific unei operaţii de montare/demontare a unui subansamblu (c)

47

Titlul Unităţii 5. 11.: Montarea şi demontarea motoarelor cu ardere internă

Competenţa 5. 11. 2: Identifică părţile componente ale unui motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Stabileşte corespondenţa între diferitele părţi componente ale motorului

(b)

Denumeşte părţile componente ale motorului

(c)

Reproduce rolul fiecărei părţi componente

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Desenele de execuţie ale reperelor

Control:

Fişele operaţionale ale subansamblurilor

Probe de Evaluare Probe orale prin care candidatul să arate că recunoaşte reperele motorului (a) Probe scrise prin care candidatul să arate că ordonează reperele motorului în subansambluri (itemi obiectivi) (b), (c)

48

Titlul Unităţii 5. 11.: Montarea şi demontarea motoarelor cu ardere internă

Competenţa 5. 11. 3: Alege sculele şi dispozitivele necesare la operaţii de montare şi demontare a componentelor unui motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Stabileşte corespondenţa între asamblările demontabile şi scule

(b)

Denumeşte sculele adecvate unei operaţii de montare/demontare

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Ansambluri şi subansambluri ale motorului S. D. V. - uri

Control:

Fişe operaţionale

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul demonstrează alegerea corectă a unui set de S. D. V. – uri, corespunzător unei anumite operaţii de montare/demontare (a), (b)

49

Titlul Unităţii 5. 11.: Montarea şi demontarea motoarelor cu ardere internă

Competenţa 5. 11. 4: Respectă ordinea logică a operaţiilor de montare şi demontare la un motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Reproduce ordinea logică a operaţiilor de montare şi demontare a motoarelor cu ardere internă

(b)

Stabileşte corespondenţa între diferitele subansambluri

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Piesele componente ale motorului

Control:

Fişe operaţionale

Probe de Evaluare Probe scrise prin care candidatul să stabilească corespondenţe între operaţii şi repere (a), (b)

50

Titlul Unităţii:

5. 12. DIAGNOSTICAREA MOTOARELOR

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 12. 1. Enunţă parametrii care se diagnostichează 5. 12. 2. Măsoară parametrii motorului 5. 12. 3. Compară măsurătorile efectuate cu valorile optime din cartea maşinii

51

Titlul Unităţii 5. 12.: Diagnosticarea motoarelor

Competenţa 5. 12. 1: Enunţă parametrii care se diagnostichează

Criterii de Performanţă: (a)

Reproduce parametrii din cartea tehnică

(b)

Expune modurile de măsurare a parametrilor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Instrumente de măsură

Control:

Atingerea parametrilor de funcţionare optimă

Probe de Evaluare Probe orale prin care candidatul enunţă parametrii motorului şi modurile de măsurare

52

Titlul Unităţii 5. 12.: Diagnosticarea motoarelor

Competenţa 5. 12. 2: Măsoară parametrii motorului

Criterii de Performanţă: (a)

Defineşte parametrii motorului

(b)

Defineşte metodele de măsurare

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Instrumente de măsură

Control:

Atingerea parametrilor de funcţionare

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul măsoară parametrii motorului

53

Titlul Unităţii 5. 12.: Diagnosticarea motoarelor

Competenţa 5. 12. 3: Compară măsurătorile efectuate cu valorile optime din cartea maşinii

Criterii de Performanţă: (a)

Expune măsurătorile efectuate

(b)

Stabileşte corespondenţa cu valorile optime din cartea maşinii

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Instrumente de măsură Cartea maşinii

Control:

Evidenţierea diferenţelor de valori

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul compară măsurătorile efectuate cu valorile din cartea maşinii Titlul Unităţii:

Asigurarea calităţii

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 4.Identifică criteriile de calitate ale reperelor 5.Aplică normele de recepţie, control şi calitate 6.Recunoaşte abaterile de la normele de calitate

54

Titlul Unităţii:

5. 13. EFECTUAREA REPARAŢIILOR CURENTE LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 13. 1. Enumeră reparaţiile curente care se fac la un motor cu ardere internă, conform normativelor 5. 13. 2. Interpretează şi utilizează fişa de lucru a unei operaţii curente 5. 13. 3. Execută lucrările de reparaţii curente la motoarele cu ardere internă 5. 13. 4. Îndeplineşte criteriile de calitate, cantitate şi timp pentru lucrările de reparaţii

55

Titlul Unităţii 5. 13.: Efectuarea reparaţiilor curente la motoarele cu ardere internă

Competenţa 5. 13. 1: Enumeră reparaţiile curente care se fac la un motor cu ardere internă, conform normativelor

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică reperele care pot avea defecţiuni

(b)

Enumeră reparaţiile necesare

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Reperele motorului

Control:

Ghidul reparaţiilor

Probe de Evaluare Probe orale în care candidatul expune defecţiunile unui reper şi remedierea lor (a), (b)

56

Titlul Unităţii 5. 13.: Efectuarea reparaţiilor curente la motoarele cu ardere internă

Competenţa 5. 13. 2: Interpretează şi utilizează fişa de lucru a unei operaţii curente

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică fişa de lucru corespunzătoare

(b)

Reproduce fazele tehnologice ale fişei de lucru

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Fişe de lucru ale motoarelor termice

Control:

Verificarea corectitudinii de execuţie

Probe de Evaluare Probe practice în care candidatul utilizează corect fişa de lucru (a), (b)

57

Titlul Unităţii 5. 13.: Efectuarea reparaţiilor curente la motoarele cu ardere internă

Competenţa 5. 13. 3: Execută lucrările de reparaţii curente la motoarele cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică S. D. V. – urile necesare reparării

(b)

Stabileşte corespondenţe între etapele de lucru

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Subansambluri ale motoarelor termice S. D. V. - uri

Control:

Verificarea tehnică a reparaţiei

Probe de Evaluare Probe practice în care candidatul execută corect reparaţia curentă (a), (b)

58

Titlul Unităţii 5. 13.: Efectuarea reparaţiilor curente la motoarele cu ardere internă

Competenţa 5. 13. 4: Îndeplineşte criteriile de calitate, cantitate şi timp pentru lucrările de reparaţii

Criterii de Performanţă: (a)

Stabileşte corespondenţe între criteriile de calitate, cantitate şi timp

(b)

Stabileşte modurile de realizarea reparaţiilor curente

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Normative pentru repararea motoarelor termice Fişe de lucru Truse de S. D. V. -uri

Control:

Criteriile normate de calitate, cantitate, timp

Probe de Evaluare Probe practice de reparaţii în care candidatul demonstrează că se încadrează în normative (a), (b)

59

Titlul Unităţii:

5. 14. REGLAREA MOTOARELOR

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 14. 1. Precizează reglajele care trebuie făcute la un motor cu ardere internă 5. 14. 2. Identifică şi interpretează fişa operaţională a unui reglaj 5. 14. 3. Execută reglajele necesare la un motor cu ardere internă 5. 14. 4. Verifică modul de funcţionare al unui motor cu ardere internă

60

Titlul Unităţii 5. 14.: Reglarea motoarelor

Competenţa 5. 14. 1: Precizează reglajele care trebuie făcute la un motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Enumeră reglajele curente

(b)

Stabileşte corespondenţa între reglaje şi subansambluri

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Truse de scule auto

Control:

Verificarea funcţionării corecte

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul precizează locul şi specificul unui reglaj (a), (b)

61

Titlul Unităţii 5. 14.: Reglarea motoarelor

Competenţa 5. 14. 2: Identifică şi interpretează fişa operaţională a unui reglaj

Criterii de Performanţă: (a)

Alege fişa operaţională a unui reglaj

(b)

Recunoaşte secvenţele de lucru

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Truse de S. D. V. - uri

Control:

Corespondenţa fişei operaţionale cu tema reglajului

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul descrie efectuarea unui reglaj cu ajutorul fişelor operaţionale (a), (b)

62

Titlul Unităţii 5. 14.: Reglarea motoarelor

Competenţa 5. 14. 3: Execută reglajele necesare la un motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Aplică conţinutul fişei operaţionale pentru efectuarea unui reglaj

(b)

Expune necesitatea reglării

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Truse de scule auto

Control:

Verificarea funcţionării corecte

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul demonstrează un reglaj (a), (b)

63

Titlul Unităţii 5. 14.: Reglarea motoarelor

Competenţa 5. 14. 4: Verifică modul de funcţionare al unui motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică parametrii de funcţionare a unui motor din cartea tehnică

(b)

Recapitulează etapele reglajului

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Truse de scule auto

Control:

Verificarea funcţionării corecte

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul demonstrează corectitudinea unui reglaj (a), (b)

64

Titlul Unităţii:

5. 15. VERIFICAREA FUNCŢIONĂRII MOTOARELOR

Nivel:

1

Valoare Credit:

1.0

Competenţe: 5. 15. 1. Enumeră parametrii de funcţionare ai unui motor cu ardere internă 5. 15. 2. Recunoaşte valorile optime de funcţionare 5. 15. 3. Verifică funcţionarea unui motor termic

65

Titlul Unităţii 5. 15.: Verificarea funcţionării motoarelor

Competenţa 5. 15. 1: Enumeră parametrii de funcţionare ai unui motor cu ardere internă

Criterii de Performanţă: (a)

Enumeră parametrii de funcţionare

(b)

Recunoaşte zonele de funcţionare optimă a motoarelor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Instrumente de măsură

Control:

Verificarea funcţionării corecte

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul demonstrează identificarea valorilor unui parametru (a), (b)

66

Titlul Unităţii 5. 15.: Verificarea funcţionării motoarelor

Competenţa 5. 15. 2: Recunoaşte valorile optime de funcţionare

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică parametrii de funcţionare ai motorului

(b)

Reproduce valorile optime de funcţionare ai motorului

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Cartea tehnică a maşinii

Control:

Încadrarea în parametri

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul recunoaşte valorile optime de funcţionare (a), (b)

67

Titlul Unităţii 5. 15.: Verificarea funcţionării motoarelor

Competenţa 5. 15. 3: Verifică funcţionarea unui motor termic

Criterii de Performanţă: (a)

Identifică parametrii de funcţionare a unui motor din cartea tehnică

(b)

Reproduce etapele reglajului

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă: Componente:

Motoare termice Instrumente de măsură

Control:

Verificarea funcţionării corecte

Probe de Evaluare Probe practice prin care candidatul evaluează corect parametrii de funcţionare (a), (b)

68

Titlul unităţii:

5.16. Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei Credite: 1 Nr. de ore aprox. 60

Competenţe: 1. Utilizează componente ale sistemului de calcul 2. Operează cu fişiere 3. Procesează text şi grafică 4. Comunică prin Internet şi procesează informaţii

69

Competenţa 1. Utilizează componente ale sistemului de calcul Descrie, explică si utilizează componentele unităţilor/sistemelor de calcul Criterii de performanţă: a. Definirea, identificarea şi rol unor componente fizice ale calculatorului b. Definirea, clasificarea şi identificarea componentelor software c. Operarea cu dispozitive periferice Precizări privind aplicabilitatea: - Procesor, memorie internă, memorie externă, dispozitive de stocare, dispozitive de intrare / ieşire; - Sistem de operare, elemente de interfaţă, accesorii de sistem; - Tastatura - utilizare - Mouse-ului utilizare - CD-ROM şi floppy-disk - utilizare Probe de evaluare: - Probe orale prin care elevul demonstrează că este capabil să definească componentele fizice ale sistemului de calcul conform criteriului de performanţă a. cuprinzând condiţiile de aplicabilitate -

Probe orale prin care elevul demonstrează că este capabil să definească şi să descrie rolul componentele software aşa cum se precizează în criteriul de performanţă b. conform condiţiilor de aplicabilitate

-

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice şi să utilizeze componentele software aşa cum se precizează în criteriul de performanţă b. conform condiţiilor de aplicabilitate

-

Probă practică prin care elevul demonstrează că este capabil să opereze cu dispozitivele periferice, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă c. conform condiţiilor de aplicabilitate

70

Competenţa 2. Operează cu fişiere Descrie , crează, şterge, caută fişiere.

Criterii de performanţă: a. Organizarea informaţiilor pe disc (partiţii, directoare, fişiere) b. Definirea, clasificarea şi specificarea fişierelor c. Copierea, mutarea , redenumirea, ştergerea şi căutarea fişierelor Precizări privind aplicabilitatea: - Fişiere – caracteristici (nume, extensie, dimensiune) - Aplicaţii fişiere - Comenzi: copy/paste, cut/paste, move, rename, delete

Probe de evaluare: -

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să definească şi să clasifice fişiere aşa cum se precizează în criteriile de performanţă a. şi b. conform condiţiilor de aplicabilitate

-

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să copieze, mute, redenumească, şterge şi căută fişiere, aşa cum se precizează în criteriului de performanţă c. conform condiţiilor de aplicabilitate

71

Competenţa 3. Procesează text şi grafică Editează texte şi reprezentări grafice Criterii de performanţă: a. b. c. d. e.

Operaţii de editare text Opertaţii de formatare la nivel de character, paragraph, document Inserarea şi formatarea unei imagini intr-un text Tabele – inserare şi formatare Crearea şi editarea unei imagi grafice Precizări privind aplicabilitatea: - Comenzi pentru crearea şi formatarea imaginilor - Operaţii de editare text - Opertaţii de formatare la nivel de character, paragraph, document - Tabele – inserare şi formatare - Crearea şi editarea unei imagi grafice

Probe de evaluare: -

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să editeze un text cu caracteristici predefinite şi să navigheze într-un text dat, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă a. conform condiţiilor de aplicabilitate

-

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să creeze, prelucreze şi salveze o reprezentare grafică, aşa cum se precizează în criteriului de performanţă b. conform condiţiilor de aplicabilitate

-

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să insereze, modifice, importe şi exporte o imagine, aşa cum se precizează în criteriilor de performanţă c. şi e. conform condiţiilor de aplicabilitate

72

Competenţa 4. Comunică prin Internet şi procesează informaţii Cunoaşte modalităţile de accesare a informaţiei pe Internet, utilizează serviciile de poştă electronică şi resursele paginilor web Criterii de performanţă: a. Pagini WEB: identificarea portalurilor, utilizarea Link-urilor şi preluarea informaţiilor b. Folosirea browserelor şi a motoarelor de căutare, preluarea informaţiei din Internet c. Transmiterea informaţiei sub formă de e-mail, creare unui cont şi folosirea de programe specializate pentru e-mail Precizări privind aplicabilitatea: - Internet şi servere web - Servicii de e-mail, creare cont, accesare cont, exploatare cont - Pagini,portaluri şi motoare de căutare web - Link-uri accesare - Selectarea, copierea şi salvarea informaţiei Probe de evaluare: - Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să utilizeze un browser şi un motor de căutare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă b., conform condiţiilor de aplicabilitate -

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să creeze un cont de email şi să folosească programe specializate, aşa cum se precizează în criteriului de performanţă c. conform condiţiilor de aplicabilitate

-

Probe practice prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice portaluri şi pagini web, să utilizeze link-uri şi să preia informaţii din pagini web, aşa cum se precizează în criteriului de performanţă a. conform condiţiilor de aplicabilitate

73

UNITATE DE COMPETENŢĂ

5. 17. COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ

NOTA: UNITATEA cu titlul COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ a fost elaborată în vederea certificării competenţelor de comunicare în limba modernă a absolvenţilor de la ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII corespunzător nivelului 1-2 de competenta şi a facilitarii mobilitatii lor pe piata europeana. Definirea acestei unitati standard se bazeaza pe achizitiile limbii a doua si a fost realizata in felul urmator: 1. A fost analizat CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINTA examinindu-se nivelul competentelor de receptare a mesajului oral si scris si al participarii la actiuni verbale. 2. S-a analizat continutul nivelului 1-2 de competenta pentru SCOALA DE ARTE SI MESERII Grupul de autori a fost de acord ca se poate asigura corespondenta dintre cele doua prin echivalarea nivelului 1-2 cu nivelele A1,A2 si partial B1 din CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINTA.

RECOMANDARE Pentru domeniile COMERT,TURISM,ALIMENTATIE ,care au in planul de invatamant atat doua ore pe saptamana limba moderna prevazute in aria curriculara LIMBA SI COMUNICARE cat si doua ore pe saptamana COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA prevazute la aria curriculara TEHNOLOGII, se vor studia ambele limbi moderne,utilizand programele de limbi moderne in vigoare la SCOALA DE ARTE SI MESERII. Pentru studierea limbii moderne in cadrul ariei curriculare TEHNOLOGII profesorul va face aplicatii specifice domeniului serviciilor.

74

TITLUL UNITATII:COMUNICARE IN LIMBA MODERNA NIVELUL:1 (LIMBA A DOUA) CREDITE:2 (120 ORE)

COMPETENTE: 1. ASCULTARE:obtine informatii utile din viata cotidiana ,din surse variate. 2. CITIRE : obtine informatii specifice din texte simple,de interes comun. 3. EXPRIMARE ORALA: cere si ofera informatii de ordin personal . 4. EXPRIMARE ORALA: cere si ofera informatii de ordin personal legate de activitati cotidiene 5. EXPRIMARE ORALA :cere si ofera ,oral,informatii de ordin social si profesional. 6.EXPRIMARE IN SCRIS :produce informatii scrise in contexte cotidiene, in format standard.

75

TITLUL UNITATII: COMUNICARE IN LIMBA MODERNA COMPETENTA 1: ASCULTARE:obtine informatii utile din viata cotidiana, din surse variate. CRITERII DE PERFORMANTA: (A) Confirmarea si clarificarea sensului informatiei. (B) Reactionarea in conformitate cu informatiile obtinute. (C) Folosirea contextului pentru clarificarea sensului cuvintelor necunoscute. CONDITII DE APLICABILITATE : *Surse emitatoare care utilizeaza un limbaj standard rostit clar,cu viteza aproape normala,lipsit de poluare fonica :TV,radio,telefon,interlocutor. PROBE DE EVALUARE : (A) Probe orale de intelegere (B) Probe orale de simulare (C) Probe orale de intelegere

76

TITLUL UNITATII:COMUNICARE IN LIMBA MODERNA COMPETENTA 2:CITIRE:obtine informatii specifice din texte simple de interes comun. CRITERII DE PERFORMANTA : (A) Obtinerea prompta si corecta a detaliilor cerute (B) Verificarea corectitudinii informatiei (cand aceasta se impune) (C) Obtinerea de informatii specifice din surse de referinta uzuala (D) Utilizarea informatiei pentru realizarea unei actiuni. CONDITII DE APLICABILITATE: *Tipuri de texte :propozitii simple din punct de vedere lingvistic,frecvent utilizate,in registrul standard. *Anunturi,inscriptii : -in locuri publice :pe strada,in gara, la restaurant. -la locul de munca :instructiuni.sarcini,avertizari. *Descrieri de bunuri si servicii :brosuri,pliante. *Articole scurte :descrierea unor evenimente cotidiene. *Documente pe teme familiare :scrisori standard,dispozitii de plata etc. PROBE DE EVALUARE : (A) Probe orale/teste grila (B) Probe orale (C) Probe orale/scrise (D) Simulare(proba practica).

77

TITLUL UNITATII:COMUNICARE IN LIMBA MODERNA COMPETENTA 3:EXPRIMARE ORALA :cere si ofera informatii de ordin personal CRITERII DE PERFORMANTA : (A) Utilizarea unor formule adecvate,clar exprimate,de adresare,salut,prezentare. (B) Solicitarea si furnizarea de informatii formulate clar si politicos (C) Formularea de intrebari pentru clarificarea informatiilor. CONDITII DE APLICABILITATE : *Tipuri de informatii personale :formulari simple,frecvent utilizate,in registrul standard,rostite cu viteza normala. *Formule de introducere si de incheiere a unei conversatii simple. *Coordonate biografice *Denumiri de profesii si de ocupatii *Probleme de interes personal *Preferinte PROBE DE EVALUARE : (A) Probe orale (B) Simulare (C) Probe orale

78

TITLUL UNITATII:COMUNICARE IN LIMBA MODERNA COMPETENTA 4:EXPRIMARE ORALA :cere si ofera informatii legate de activitati cotidiene CRITERII DE PERFORMANTA : (A) Utilizarea unor formule de adresare,salut,prezentare,adecvate contextului si culturii interlocutorului. (B) Solicitarea unor bunuri sau a unor servicii in mod clar si politicos. (C) Utilizarea unor formule politicoase si clare de raspuns la solicitari de bunuri sau servicii. (D) Clarificarea solicitarilor neonorate sau formulate neclar. (E) Furnizarea de informatii care faciliteaza schimbul comunicational. CONDITII DE APLICABILITATE : *Tipuri de informatii din activitati cotidiene:formulari simple,utilizate frecvent,in registrul standard,rostite cu viteza normala. *Fapte ,evenimente,date. *Operatii concrete. *Solicitari,explicatii si instructiuni simple. PROBE DE EVALUARE : (A) Probe orale (B) Simulare (C) Simulare (D) Probe orale (E) Simulare

79

TITLUL UNITATII:COMUNICARE IN LIMBA MODERNA COMPETENTA 5:EXPRIMARE ORALA :cere si ofera ,oral,informatii de ordin social si profesional CRITERII DE PERFORMANTA : (A) Solicitarea unor informatii practice simple (B) Comunicarea simpla de informatii practice,intr-o forma adecvata (C) Solicitarea unor clarificari legate de informatia obtinuta (D) Oferirea de clarificari legate de o informatie CONDITII DE APLCABILITATE : *Tipuri de informatii :propozitii simple,utilizate frecvent in viata sociala si profesionala ,in registrul sandard,rostite cu viteza normala. *Formule de confirmare sau de negare a informatiei. *Explicatii concrete :cine?ce?cand?cum?unde?de ce?. *Fapte si probleme de interes profesional PROBE DE EVALUARE : (A) Probe orale/simulare (B) Probe orale (C) Probe orale (D) Probe orale

80

TITLUL UNITATII:COMUNICARE IN LIMBA MODERNA COMPETENTA 6 EXPRIMARE IN SCRIS :produce informatii scrise in contexte cotidiene, in format standard CRITERII DE PERFORMANTA: (A) Transmiterea corecta a informatiei cerute (B) Utilizarea unei forme adecvate de prezentare a informatiei (C) Verificarea corectitudinii limbii folosite,prin utilizarea unor surse de referinta adecvate. CONDITII DE APLICABILITATE: *Tipuri de informatii transmise:propozitii simple,utilizate frecvent,in registrul standard *Informatii faptice,inclusiv biografice. *Instructiuni la locul de munca. *Tipuri si forme de prezentare a informatiilor : -personale :mesaje,note,corespondente informale,CV-uri. -profesionale :formulare,documente profesionale. *Dictionare,fragmente extrase din texte informative. PROBE DE EVALUARE : (A) Probe scrise (B) Probe scrise (C) Utilizarea dictionarului bilingv.

81

GRUPUL SCOLAR “N.BALCESCU” Catedra de cultura tehnica Profesor:TANASE N. VIOREL Disciplina: Clasa: Programa scolara: An scolar:

Aviz director, Aviz sef catedra,

PROIECTAREA DIDACTICA SEMESTRIALA Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

Strategii de evaluare

Observatii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

Strategii de evaluare

Observatii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

GRUPUL SCOLAR “N.BALCESCU” Catedra de cultura tehnica Profesor:TANASE N. VIOREL Disciplina:Tehnologie Clasa: IX-C Programa scolara: An scolar:2004-2005

Aviz director, Aviz sef catedra,

PROIECTAREA DIDACTICA SEMESTRIALA Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

1

2 Organizarea locului de muncă Tipuri de secţii Microclimatul industrial Principiile ergonomice de organizare Utilaje folosite

3 U5.1

4 C5.1.1 C5.1.1

5

U5.2

C5.2.1 C5.2.2 C5.2.3 C5.4.1

1

2

Presarea la rece a metalelor Pregătirea materialelor Scule si dispozitive Maşini si utilaje Operaţii de tăiere

U5.4

U5.6

C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

expunere conversatie problematizare

expunere conversatie demonstratie

Auxiliare didactice 6 atelier de lacatuserie diapozitive

stante matrite prospecte diapozitive epiproiector aspectomat

Nr. ore

Sapt.

7

8

3

1

3

2

Strategii de evaluare 9 examinare orala

examinare orala lucrare de laborator 28

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

Strategii de evaluare

Observatii

1

2 Operaţii de deformare Controlul pieselor presate

3

4

5

6

7

8

9

10

3

3

3

4

Procedee de elaborare a semifabricatelor Noţiuni generale Proprietăţile metalelor Tipuri de semifabricat Operaţii de lăcătuşerie 4.1. Noţiuni generale de lăcătuşerie Principalele operaţii 4.2. Curăţarea semifabricatelor -curăţarea manuală, mecanică, chimică, termică, hidraulică 4.3. Îndreptarea semifabricatelor Îndreptarea manuală Îndreptarea mecanică

U5.8

U5.6

C5.8.1 C5.8.2 C5.8.3

C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C5.7.3

expunere conversatie

expunere conversatie problematizare demonstratie

piese modele cutii de miez prospecte

examinare orala 3

4

dalti,perii de sârma planse

examinare orala 3

ciocane placa de îndreptat diapozitive

3

5

6

examinare orala lucrare de laborator 5

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

1

2 4.4. Trasarea semifabricatelor Rolul operaţiei de trasare. - Metode de trasare plană si în spaţiu. - Tehnologia de lucru la trasare. - NTSM la trasare. 4.5.Debitarea materialelor - Procedee manuale de debitare. - Procedee mecanice de debitare. - Procedee termice de debitare - Unelte si utilaje folosite. - NTSM la debitare 4.6.Indoirea semifabricatelor Îndoirea manuală. Îndoirea mecanică NTSM la îndoire

3 U5.6

4 C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C.5.7.3

U5.6

C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C.5.7.3

Strategii de comunicare-învatare 5 expunere demonstratie conversatie

expunere demonstratie simulare conversatie

expunere conversatie

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

6 ac de trasat punctator dispozitive epiproiector

7

8

3

7

foarfeca de mâna,de banc,ferastr au ,discuri abrazive diapozitive manual prospecte epiproiector

Strategii de evaluare 9 examinare orala lucrare de laborator 6

examinare orala 3

8

lucrare de laborator 7

3

9

examinare orala lucrare de laborator 8

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

1

2 4.7.Pilirea metalelor - Scule şi utilaje folosite la pilire - Pilirea manuală. - Pilirea mecanică - Controlul operaţiei de pilire - NTSM la pilire 4.8.Polizarea metalelor - Pietre de polizor - Polizoare - Tehnologia polizării - NTSM la polizare 4.9.Găurirea şi prelucrarea găurilor - Tipuri de burghie. - Dispozitive utilizate la găurire. - Maşini de găurit. - Tehnologia găuririi - Controlul alezajelor. - NTSM la găurire

3 U5.6

4 C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C5.7.3

U5.6

C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C5.7.3

Strategii de comunicare-învatare

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

5 expunere conversatie demonstratie problematizare

6 pile diapozitive aspectomat epiproiector

7

8

9 proba scrisa

3

10

lucrare de laborator 9

expunere conversa\ie problematizare simulare

discuri abra zive polizoare planse diapozitive epiproiector prospecte burghie masini de gaurit planse diapozitive prospecte epiproiector

expunere demonstratie conversatie problematizare

Strategii de evaluare

examinare orala 3

11 lucrare de laborator 10 proba scrisa

3

12

lucrare de laborator 11

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

1

2 4.10.Filetarea - Filetul, elementele filetului, clasificare, caracteristici. - Scule folosite la execuţia filetelor. - Tehnologia filetării exterioare şi interioare. - Controlul filetelor. - NTSM la filetare 4.11.Nituirea metalelor - Tipuri de nituri şi îmbinări nituite. - Nituirea manuală, scule folosite, tehnologia nituirii manuale. - Controlul şi recepţia îmbinarilor nituite.

3 U5.6

4 C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C5.7.3

U5.6

C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

U5.10

C5.10.1 C5.10.2

U5.7

C5.7.1 C5.7.2 C5.7.3

Strategii de comunicare-învatare 5 expunere conversatie problematizare

expunere conversatie demonstratie simulare

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

6 tarozi,filiere dispozitive set de suruburi,piulite standarde

7

8

9 examinare orala

3

13

lucrare de laborator 12

scule,dispozitive tipuri de îmbinari

Strategii de evaluare

examinare orala 3

14

lucrare de laborator 13

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

1

2 4.12.Lipirea metalelor - Lipituri moi, lipituri tari, tehnologia lipirii. - Echipamente folosite la lipire. - Operaţii de pregătire şi de prelucrare a tablelor înainte de lipire. - NTSM şi PSI la lipire

3 U5.8

4 C5.8.1 C5.8.2 C5.8.3 C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

5

4.13.Sudarea metalelor Sudarea metalelor. Notiuni de baza. Clasificarea imbinarilor sudate. Sudarea cu flacara oxigaz. Gaze utilizate. Genaratorul de acetilena. Metode de sudare

U5.6

U5.11

C5.11.1 C5.11.2 C5.11.3

U5.12

C5.12.1 C5.12.2 C5.12.3

expunere conversatie problematizare

expunere conversatie problematizare

Auxiliare didactice 6 aliaje de lipit pistol de lipit,letcon

manual prospecte epiproiector planse machete reductor de presiune arzator generator de acetilena

Nr. ore

Sapt.

7

8

3

15

3

16

3

17

3

18

Strategii de evaluare 9 examinare orala

proba scrisa examinare orala lucrare de laborator 2

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

1

2 Tehnologia sudarii cu flacara. Metode de sudare. Tipuri de flacara. Sudarea cu arc electric Aparate de sudura. Convertizorul de sudu ra. Transformatoare de sudura. Scule si dispozitive Tipuri de electrozi Tehnologii de sudare. Sudarea prin presiune Domenii de utilizare Sudarea in puncte. Masini de sudat in puncte. Sudarea prin presiune in linie. Domenii de utilizare. Masini de sudat prin presiune. Regimuri de sudare.

3 U5.11

4 C5.11.1 C5.11.2 C5.11.3

U5.12

U5.13

U5.14

C5.12.1 C5.12.2 C5.12.3

Strategii de comunicare-învatare 5 expunere conversatie problematizare

Auxiliare didactice 6 manual planse prospecte electrozi tipuri de îmbinari

Nr. ore

Sapt.

7

8

3

19

3

20

C5.13.1 C5.13.2 C5.13.3

Strategii de evaluare 9 examinare orala lucrare de laborator 15

lucrare de laborator 16 3

21

3

22

C5.14.3 lucrare de laborator 17

lucrare de laborator 18 3

23

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

1

2 Prelucrarea prin aşchiere 5.1.Definirea şi caracterizarea procesului de aşchiere - Formarea aşchiei şi tipuri de aşchii; - Mişcări necesare în procesul de aşchiere. 5.2.Scule aşchietoare - Clasificare; - Elemente geometrice şi constructive 5.3.Semifabricate utilizate prelucrarea prin aşchiere - Clasificare; - Caracteristici; - Criterii de alegere 5.4.Elementele regimului de aşchiere

3 U5.5

4 C5.5.1 C5.5.2 C5.5.3

U5.6

C5.6.1 C5.6.2 C5.6.3

5

U5.8

C5.8.1 C5.8.2 C5.8.3

U5.9

C5.9.1 C5.9.2 C5.9.3

U.14

C5.14.3

Strategii de comunicare-învatare 5 expunere conversatie problematizare

Auxiliare didactice

Nr. ore

Sapt.

6 planse prospecte diapozitive aspectomat epiproiector scule aschie toare machete de masini unelte

7

8

3

24

Strategii de evaluare 9 examinare orala probe scrise lucrare de laborator 19

lucrare de laborator 20 3

25

3

26

Observatii 10

Nr. crt

Modulul/ Capitolul

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

Auxiliare didactice

1

2 5.5.Operaţii de prelucrare prin aşchiere - Strunjire, frezare, rabotare, mortezare, broşare, găurire, adâncire, lărgire, alezare şi rectificare, (principiul de lucru, maşini-unelte şi SDV-uri folosite). 5.6.Operaţii de suprafinisare -Rodarea, lepuirea, vibronetezirea şi honuirea 5.7.NTSM specifice operaţiilor de aşchiere

3 U1.6

4 C1.6.1 C5.6.2 C5.6.3

5

U5.9 U5.14

C5.9.1 C5.9.2 C5.9.3 C5.14.3

6 machete de masini unelte prospecte materiale abrazive razuitoare piese lepuitor

U5.14

C5.14.3

expunere conversatie problematizare

expunere conversatie

Nr. Sapt. ore 7

8

3

27

3

28

Strategii de evaluare 9 examinare orala

examinare orala lucrare de laborator 32

Observaaii 10

Nr. crt 1

Modulul/ Capitolul 2 EVALUAREA SUMATIVA SEMESTRIALA Scule si dispozitive utilizate la presarea la rece Identificarea tipurilor de filete Instalatii utilizate la sudare Finisarea suprafetelor in domeniul motoarelor

Unit. comp.

Competente vizate

Strategii de comunicare-învatare

Auxiliare didactice

3

4

5

6

U5.5

C5.5.1

lucrul individual

U5.7

C5.7.1

lucrul individual

scule dispozitive prospecte planse

Nr. Sapt. ore 7

8

3

29

3

30

3

31

3

32

Strategii de evaluare

Observatii

9

10

teste

Tanaviosoft-2005

#

Nr.crt

Catalogul pentru notarea ritmica a elevilor clasei……….

Numele si prenumele elevului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 Data

ABSENTE

Semestrul I Semestrul al II- lea 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8

FISA Privind rezultatele la probele de control profesor Tanase Viorel OBIECTUL SCOALA CLASA

Nr. elevi prezenti Obiectivele instructive educative urmarite:

1. 2. 3. 4. REALIZAREA OBIECTIVELOR Nr. obiectivelor Nr. elevi realizare Nr. Elevi nerealizare

1

2

3

4

5

APRECIEREA CU NOTE Note Nr. Elevi

10

9

8

7

6

5

4

3

Media

SITUATIA LA INVATATURA PE SEMESTRUL ANTERIOR

Nr. elevi ramasi Inscrisi

Cu note de Promovare 5-6

GRESELI FRECVENTE:

Medii 6-7 7-8

Media Mediilor 8-9

9-10

Numarul curent

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 FISA COLECTIVA DE IDENTIFICARE A CAUZELOR IN INSUCCESUL SCOLAR Clasele: Semestrul: Sfarsitul anului scolar:

Numele si prenumele elevului Observatii

Alte cauze

Influenta de grup

Stabilitatea emotionala

Probleme sentimentale

Nivelul de pregatire curent

Motivatia invatarii

Probleme familiale

Nivelul de inteligenta

Nivelul de pregatire anterior

Comportamentul

Starea de sanatate

Absenteismul

Navetismul

Starea materiala

Tanaviosoft

Numarul curent

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 FISA COLECTIVA DE ANALIZA CAUZALA A SITUATIEI SCOLARE Clasa: Semestrul: Sfarsitul anului scolar:

Numele si prenumele elevului Observatii

Alte cauze

Influenta de grup

Stabilitatea emotionala

Probleme sentimentale

Nivelul de pregatire curent

Motivatia invatarii

Probleme familiale

Nivelul de inteligenta

Nivelul de pregatire anterior

Comportamentul

Starea de sanatate

Absenteismul

Navetismul

Starea materiala

Tanaviosoft

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Numele si prenumele elevului Observatii

Alte cauze

Influenta de grup

Stabilitatea emotionala

Probleme sentimentale

Nivelul de pregatire curent

Motivatia invatarii

Probleme familiale

Nivelul de inteligenta

Nivelul de pregatire anterior

Comportamentul

Starea de sanatate

Absenteismul

Navetismul

Starea materiala

Numarul curent

FISA COLECTIVA DE ANALIZA CAUZALA A SITUATIEI SCOLARE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Numele si prenumele elevului Observatii

Alte cauze

Influenta de grup

Stabilitatea emotionala

Probleme sentimentale

Nivelul de pregatire curent

Motivatia invatarii

Probleme familiale

Nivelul de inteligenta

Nivelul de pregatire anterior

Comportamentul

Starea de sanatate

Absenteismul

Navetismul

Starea materiala

Numarul curent FISA COLECTIVA DE IDENTIFICARE A CAUZELOR IN INSUCCESUL SCOLAR

Numarul curent

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Acordarea notelor de la 0 la 10

Numele si prenumele elevului TOTAL PUNCTE

Inteligenta si creativitatea,originalitatea lucrarii

Calitatea lucrarii(functionalitate, fiabilitate)

Calitatea materialelor grafice

Acoperirea elementelor majore de continut

Logica exprimarii

Prezentarea informatiilor si folosirea limbajului adecvat

Interpretarea si prelucrarea datelor

Gandirea divergenta pentru a gasi mai multe solutii la o problema

Interpretarea,ordonarea si valorificarea informatiei din documentatie

Identificarea si exploatarea surselor de informare

FISA COLECTIVA DE APRECIERE A ELEVILOR

Numele elevului...................................................... Clasa.....................

FISA DE APRECIERE A ELEVULUI

Nr crt 1. 2.

Criterii de evaluare Identificarea si exploatarea surselor de informare

Punctaj propus 10p 10p

3.

Interpretarea,ordonarea si valorificarea informatiei continuta in documentatia tehnologica,respectand cerintele procesului tehnologic Gandirea divergenta ,pentru a gasi mai multe solutii la o problema

4.

Interpretarea si prelucrarea datelor

10p

5.

10p

6.

Prezentarea informatiilor si folosirea limbajului adecvat(calitatea exprimarii). Logica exprimarii

7.

Acoperirea elementelor majore de continut

10p

8.

Calitatea materialelor grafice

10p

9.

Calitatea lucrarii(functionabilitate,fiabilitate)

10p

10.

Inteligenta si creativitate,originalitatea lucrarii

10p

TOTAL PUNCTE

10p

10p

100p

Punctaj obtinut

Numarul curent

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Acordarea notelor de la 0 la 10

Numele si prenumele elevului TOTAL

Stabilitate emotionala

Spirit organizatoric

Agresivitate

Autocontrol

Autoritate

Spirit de colaborare

Initiativa

Rezolvarea calitativa a sarcinii

Interesul in rezolvarea sarcinii

Constiinciozitate si responsabilitate

Detensionarea situatiilor conflictuale

Depasirea barierelor de comunicare

Logica exprimarii

Abilitatea de relationare si comunicare

FISA COLECTIVA DE OBSERVARE A ELEVILOR

Numele elevului.................................................. Clasa.................. FISA DE OBSERVARE A ELEVULUI

1. Abilitatea de relationare si comunicare...................................................................... 2. Logica exprimarii........................................................................................................ 3. Depasirea barierelor de comunicare............................................................................ 4. Detensionarea situatiilor conflictuale......................................................................... 5. Constiinciozitate si responsabilitate............................................................................ 6. Interesul in rezolvarea sarcinii.................................................................................... 7. Rezolvarea calitativa a sarcinii................................................................................... 8. Initiativa...................................................................................................................... 9. Spirit de colaborare..................................................................................................... 10. Autoritate................................................................................................................... 11. Autocontrol................................................................................................................ 12. Agresivitate................................................................................................................ 13. Spirit organizatoric..................................................................................................... 14. Stabilitate emotionala.................................................................................................

Nota: Observati elevul evaluat pe durata desfasurarii activitatii si acordati note de la 0 la 10.

Tanaviosoft-2005

#

PLAN DE OPERATII INTREPRINDEREA:

pentru Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

Denumirea piesei: Simbolul Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia

Nr. inventar Model

Masi na

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Denumirea fazei

Scule aschietoare Denumire Mat

Reper nr.: Operatia nr.: Pagina Pagini

Denumirea

Nr. dispozitive

Numele

Arhiva nr.:

Semnat

Timp

Aprobat

Data

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea

Nume

Timp baza ajutat

Numele

Semnat

Pag

Sectia:

Normator Sef sectie Repere si sub ansambluri Buc Nr. dimen

Utilaje,dispozitive,scule Denumirea

Nr des

Buc

Copie

Data

Control

Vize

Atelier

Executat Calculat Tehnolog

Semnat

Nr. muncit

Numele

Ansamblul nr:

Fabrica tip

Subansamblul: Denumirea ansamblului:

Categoria

Data

SUCCESIUNEA FAZELOR Faza

Operatia

Serviciul tehnologic

PLAN DE OPERATII PENTRU ASAMBLARE

Norma detimp

Intreprinderea:

Intreprinderea:

Nr.: Data:

FISA TEHNOLOGICA

Sectia:

Fila

Prelucrare mecanica Denumirea piesei PRODUSUL:

SCHITA

Reper nr.

Desen nr. poz. buc/produs Valabil pentru seria de bucati produse Intocmit Verificat Normat tehnolog

Numele

Valoare material Pret unit Pe buc

Cumul pies

Val manopera pe opera Unitar

Timp normat

Pregatire

Cat

Bucati prel

Indicatii teh

S.D.V

Masina

Atelierul

Numar

Des

Echipa

Operatia

Denumirea

Necesar pentru 1 bucata

Unitar

Sectiune

Pregatire

Cal

Materialul

Data si semnat U/M

Verificat norma

Unitar

Norma lei

% din lucrare

Normat de Timp nor mat masin

Pregatire

tehnolog

Unitar

Categorie

Deservire

Schita piesei: Valabil pentru seria de 4 bucati Intocmit Verificat

Pregatire

Val. mano Preg Buc

Echipa Buc. prelucrate simultan

Verificator

Indicatii tehnolog

Nec esar Scule

Masina

Atelier

Numar

Bucati: Val. mat. Pret Pe unit buc

Utilajul

ASAMBLARE GENERALA

OPERATIA

Uni tate

Cali tate

Nr. reper: Materialul:

PRODUSUL: Denumirea piesei: Desen: Pozitia:

Dispozitiv

FISA TEHNOLOGICA DE ASAMBLARE nr.:

Sec tiun

Sectia:

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Pătrat 100x100 Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Placa de îndreptat Masi na

Nr. inventar Model

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea operaţiei Verificarea dimensiunilor de gabarit-min 100x100 mm Îndreptarea manuală a tablei Alegerea suprafeţei de calitate superioară Curăţarea suprafeţei de grăsimi(degresarea) Curăţarea suprafeţei de oxizi Acoperirea suprafeţei cu emulsie de cretă(sulfat de cupru) Stabilirea succesiunii fazelor necesare trasării Trasarea pătratului cu latura de 100x100 mm Controlul operaţiei de trasare

Nr. dispozitive

Dispozitive

100 100

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea ciocan,placă indrep

solvent pile

cârpă uscată hârtie abrazivă cretă

punctator

ac de trasat,compas

1

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.: 1 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru riglă metalică

şubler,riglă metal şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Cerc r = 50 mm Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Placa de îndreptat

Nr. inventar Model

Masi na

□ 120

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor de gabarit 120x120 mm Îndreptarea manuală a tablei Alegerea suprafeţei de calitate superioară Curăţarea suprafeţei de grăsimi(degresarea) Curăţarea suprafeţei de oxizi Acoperirea suprafeţei cu emulsie de cretă(sulfat de cupru) Trasarea diagonalelor-determinarea centrului cercului Punctarea centrului cercului Se ia între vârfurile compasului de trasat r = 50 mm Se aşează vârful în centru şi se trasează cercul r = 50 mm Controlul operaţiei de trasare

Nr. dispozitive

Dispozitive

r = 50

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea ciocan,placă indrep

solvent pile riglă met. ciocan

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

cârpă uscată hârtie abrazivă cretă ac de trasat punctator compas de trasat compas de trasat

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.: 2 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru riglă metalică

şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Triunghi echilateral l=100mm Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Placa de îndreptat

l = 100

Dispozitive

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor de gabarit 300x200 mm Îndreptarea manuală a tablei Alegerea suprafeţei de calitate superioară Curăţarea suprafeţei de grăsimi(degresarea) Curăţarea suprafeţei de oxizi Acoperirea suprafeţei cu emulsie de cretă(sulfat de cupru) Trasarea liniei de bază şi un segment cu l = 100 mm Punctarea capetelor segmentului l = 100 mm Se ia între vârfurile compasului de trasat l= 100 mm Trasarea a două arcuri de cerc cu r = 100 mm Trasarea laturilor 2 şi 3 ale triunghiului echilateral Controlul operaţiei de trasare

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Timp

Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

cârpă uscată hârtie abrazivă cretă ac de trasat ciocan compas de trasat compas de trasat ac de trasat

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.: Aprobat

ciocan,placă indrep solvent pile

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:3 Operatia nr.: Pagina Pagini

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru riglă metalică

riglă,şubler punctator şubler riglă,şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Bară ø 10 mm ; l = 50 mm Simbolul OL50 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghină paralelă 2 Ferăstrău de mână

50

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

50

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor de gabarit ale barei ø 10mm Verificarea stării semifabricatului (capetele barei) Fixarea barei ø 10 în menghină (capătul liber>50 mm) Determinarea dimensiunii l=50 între ciocurile şublerului Aşezarea şublerului în raport cu capătul barei Trasarea unui reper corespunzător pentru l=50 mm Debitarea superficială cu ferăstrăul de mână Verificarea poziţiei tăieturii l>50 mm Debitarea piesei nr.1 ; ø 10mm l=50 mm Înlăturarea bavurilor rezultate la tăiere Debitarea piesei nr.2 ; ø 10mm l=50 mm (repetarea fazelor) Controlul pieselor debitate

Dispozitive

ø 10

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Fabricat tip: Bucati pe fabricat Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

menghina

ac de trasat

Nr. fisa

Denumirea metru,şubler metru şubler şubler şubler şubler şubler

ac de trasat

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control

ferăstrău ferăstrău pilă triun ferăstrău

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

2

Reper nr.: 4 Operatia nr.: Pagina Pagini

şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Ţeavă scurtată cu l=60 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghină paralelă 2 Ferăstrău de mână

ø 40

Piesa

60

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Fixarea semifabricatului în menghină (l> 60 mm) Aşezarea riglei gradate la faţa capătului liber al ţevii Trasarea unui reper corespunzător dimensiunii l=60 mm Debitarea superficială cu ferăstrăul de mână Verificarea poziţiei tăieturii Debitarea bucăţii de ţeavă în vederea scurtării Înlăturarea bavurilor rezultate la debitare Controlul operaţiei de debitare (scurtare)

Dispozitive

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Fabricat tip: Bucati pe fabricat Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea menghina ac de trasat ferăstrău de mână

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.: 5 Operatia nr.: Pagina Pagini

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea rigla gradată rigla gradată rigla gradată rigla gradată

ferăstrău de mână pilă triun rigla gradată

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru

0

Denumirea piesei: Îndoirea la 90 Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Masa de trasat

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Aşezarea platbenzii pe masa de trasat (200x50x2 mm) Determinarea dimensiunii l = 51 mm Trasarea liniei de referinţă pentru îndoire Fixarea platbenzii în menghină Verificarea poziţiei liniei trasate faţă de bacurile menghinei Îndoirea capătului platbenzii la 900 Controlul dimensiunii l = 50 mm şi a unghiului de 900

Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

50

50 2

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Reper nr.: 6 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Semnat

Arhiva nr.:

Timp

Tănase V Tănase V

Aprobat Tănase V

Data

Numele

Scule ajutatoare Denumirea masa de trasat masa de trasat ac de trasat menghina paralelă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea rigla gradată rigla gradată

ciocan echer,riglă gradată

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Ax filetat M10 Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Prisma unghiulară 3 Portfilieră

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Masi na

Nr. inventar Model

Denumirea fazei Verificarea diametrului barei ø 9,85 mm Teşirea capătului barei Trasarea reperului pentru l = 30 mm Fixarea barei în menghină Ungerea suprafeţei cu ulei mineral Identificarea filierei M10 Fixarea filierei M10 în portfilieră Aşezarea filierei pe capătul barei Filetarea capătului barei pe lungimea l = 30 mm Extragerea filierei de pe suprafaţa filetată Curăţarea suprafeţei filetate de aşchii şi urme de grăsime Controlul operaţiei de filetare

Nr. dispozitive

Dispozitive

M10

ø 9,85

30

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Scule aschietoare Denumire Mat pilă lată

filieră filieră filieră filieră filieră

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea menghina prisma unghiulară menghina ulei mineral

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.: 7 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler şubler

şubler portfilieră portfilieră portfilieră portfilieră şubler,lere filet

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Piuliţă pătrată M10 Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Porttarod Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea diametrului găurii ø 8 mm Ungerea suprafeţei interioare cu ulei mineral Fixarea piesei în menghină Identificarea setului de tarozi M10 Fixarea tarodului M10(nr 1) în dispozitivul porttarod Aşezarea tarodului în alezajul destinat filetării interioare Filetarea suprafeţei interioare cu tarodul M10 Extragerea tarodului de pe suprafaţa filetată Filetarea cu tarodul M10 (nr 2) -fazele 5,6,7,8 Filetarea cu tarodul M10 (nr 3) -fazele 5,6,7,8 Curăţarea suprafeţei filetate de aşchii şi urme de grăsime Controlul operaţiei de filetare interioară

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Nr. fisa

Rp1 Rp1 Rp1 Rp1 Rp1 Rp1 Rp1

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler

ulei mineral menghina paralelă tarod M10 tarod M10 tarod M10 tarod M10 tarod M10 tarod M10 tarod M10

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:8 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

şubler porttarod porttarod porttarod porttarod porttarod porttarod şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Ax filetat M8 Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Prisma unghiulară 3 Portfilieră Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea diametrului barei ø 8 mm Teşirea capătului barei Trasarea reperului pentru l = 30 mm Fixarea barei în menghină Ungerea suprafeţei cu ulei mineral Identificarea filierei M8 Fixarea filierei M8 în portfilieră Aşezarea filierei pe capătul barei Filetarea capătului barei pe lungimea l = 30 mm Extragerea filierei de pe suprafaţa filetată Curăţarea suprafeţei filetate de aşchii şi urme de grăsime Controlul operaţiei de filetare

Scule aschietoare Denumire Mat pilă lată

filieră M8 filieră M8 filieră m8 filieră M8 filieră M8

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea menghina prisma unghiulară menghina paralelă ulei mineral

Rp1 Rp1 Rp1 Rp1 Rp1

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:9 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler şubler

şubler portfilieră portfilieră portfilieră portfilieră şubler,lere filet

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Prezon M10 l = 200 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Prisma unghiulară 3 Portfiliera Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor barei ø 10 mm şi l= 200 mm Teşirea capetelor barei Trasarea lungimii filetului l = 20 mm Ungerea suprafeţelor de filetat cu ulei mineral Fixarea barei în menghină Identificarea filierei M10 Fixarea filierei M10 în dispozitivul portfilieră Filetarea capătului barei pe lungimea l = 20 mm Desprinderea barei şi fixarea sa invers în menghină Filetarea capătului opus al barei pe lungimea l = 20 mm Curăţrea suprafeţelor filetate de aşchii şi urme de ulei Controlul operaţiei de filetare

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:10 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler

pilă lată ac de trasat,prismă ulei mineral menghina filieră filieră filieră

Rp1 Rp1 Rp1

filieră

Rp1

portfiliera portfiliera menghina portfiliera

şubler

şubler şubler şubler,lere

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Ax ø 10 mm l = 198 mm Simbolul OL50 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Prisma unghiulară Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor barei ø 10 mm, l = 200 mm Aşezarea barei pe prisma unghiulară Trasarea reperului pentru adaosul de prelucrare de 2 mm Fixarea barei în menghina paralelă Înlăturarea adaosului de prelucrare prin pilire (l=2 mm) Desprinderea piesei din menghină Controlul operaţiei de pilire

Scule aschietoare Denumire Mat ac trasare pilă lată

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea prisma unghiulară prisma unghiulară menghina paralelă menghina paralelă menghina paralelă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:11 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler,riglă gradată şubler,riglă gradată şubler,echer şubler,echer

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Placă 100x100 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea G12 Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Masa de trasat 2 Mandrina Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor plăcii 100x100x10 mm Pregătirea piesei pentru trasarea centrului găurii Aşezarea piesei pe masa de trasat Trasarea diagonalelor pătratului 100x100 mm Punctarea centrului găurii ø 8 mm Verificarea poziţiei centrului găurii ø 8 mm Aşezarea piesei pe masa maşinii de găurit G12 Alegerea burghiului ø 8 Fixarea burghiului ø 8 în mandrină Executarea prin găurire a alezajului ø 8 Inlăturarea bavurilor cu burghiu ø 10 (fazele 7,8,9) Controlul operaţiei de găurire

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea

masa de trasat ac de trasat punctator,ciocan

burghiu burghiu burghiu burghiu

Rp3 Rp3 Rp3 Rp3

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:12 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea rigla gradată

rigla gradată şubler rigla gradată şubler

şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Gaură ø 6 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea G12 Firma Conditii de racire: lichid de răcire Pozitia Denumirea 1 Masa de trasat 2 Mandrina Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor platbenzilor 200x50x2 mm Pregătirea platbenzii 200x50x2 pentru trasare Aşezarea platbenzii pe masa de trasat Trasarea centrului găurii ø6 mm Punctarea centrului găurii ø6 mm Suprapunerea platbenzilor Fixarea platbenzilor pe masa maşinii de găurit Alegerea burghiului ø6 mm Fixarea burghiului în mandrină Executarea găurii ø6 mm Inlăturarea bavurilor prin teşire cu burghiu ø8 mm Controlul operaţiei de găurire

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea

masa de trasat ac de trasat punctator,ciocan G12 G12 burghiu burghiu burghiu burghiu

Rp3 Rp3 Rp3 Rp3

2

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:13 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea rigla gradată

rigla gradată şubler şubler

mandrina

rigla gradată,şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Imbinare nituită- 2 nituri Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea diametrului niturilor şi a alezajelor Suprapunerea platbenzilor cu găurile in poziţie coaxială Introducerea nitului nr 1 în alezajul comun Fixarea contracăpuitorului în menghină Rezemarea capului iniţial pe contracăpuitor Eliminarea jocului dintre table Realizarea formei brute a capului de închidere Realizarea formei finale a capului de închidere Imbinarea nitului nr 2 (fazele 3,4,5,6,7,8) Desprinderea contracăpuitorului din menghină Controlul operaţiei de nituire

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:14 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler şubler

contracăpuitor contracăpuitor trăgător ciocan căpuitor contracăpuitor şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Nituirea pe două rânduri Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Placă 2 Menghina paralelă Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Numele

Semnat

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Timp

Tănase V Tănase V

Aprobat Tănase V

Data

Reper nr.:15 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Numele

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Nume

Deoarece sunt nituri cu cap înecat,nu sunt necesare contracăpuitor şi menghină(eventual placă).

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea diametrului niturilor şi a alezajelor Suprapunerea platbenzilor cu găurile in poziţie coaxială Introducerea nitului nr 1 în alezajul comun Fixarea contracăpuitorului în menghină Rezemarea capului iniţial pe contracăpuitor Eliminarea jocului dintre table Realizarea formei brute a capului de închidere Realizarea formei finale a capului de închidere Imbinarea nitului nr 2 (fazele 3,4,5,6,7,8) Imbinarea nitului nr 3 (fazele 3,4,5,6,7,8) Imbinarea nitului nr 4 (fazele 3,4,5,6,7,8) Controlul operaţiei de nituire

Scule aschietoare Denumire Mat

Scule ajutatoare Denumirea

Scule de control Denumirea şubler şubler

contracăpuitor contracăpuitor trăgător ciocan căpuitor

şubler

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Nituirea pe două rânduri Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Placă 2 Menghina paralelă Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Numele

Semnat

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Timp

Tănase V Tănase V

Aprobat Tănase V

Data

Reper nr.:15_a Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Numele

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Nume

Deoarece sunt nituri cu cap înecat,nu sunt necesare contracăpuitor şi menghină(eventual placă).

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea diametrului niturilor şi a alezajelor Suprapunerea platbenzilor cu găurile in poziţie coaxială Introducerea niturilor (∅6 mm) în alezajele comune Aşezarea ansamblului pe placa metalică Eliminarea jocului dintre table Realizarea formei brute a capului de închidere al niturilor Realizarea formei finale a capului de închidere al niturilor Controlul operaţiei de nituire

Scule aschietoare Denumire Mat

Scule ajutatoare Denumirea

Scule de control Denumirea şubler şubler

placa metalică trăgător ciocan căpuitor şubler

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Lipirea suprapusă Simbolul Lp30 turnată Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Ciocan de lipit 2 Lampa de benzină Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor plăcilor 40x60x2 mm Curăţarea suprafeţelor de oxizi Acoperirea zonelor de imbinare cu flux(clorură de zinc) Aşezarea plăcilor în poziţie de asamblare Curăţarea ciocanului de lipit de oxizi Incălzirea ciocanului de lipit Decaparea ciocanului de lipit (clorură de amoniu) Topirea aliajului de lipit Lipirea plăcilor(realizarea îmbinării) Spălarea îmbinărilor lipite Controlul operaţiei de lipire

Scule aschietoare Denumire Mat pilă

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea alamă şmirghel clorură de zinc

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:16 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea rigla gradată

rigla gradată pilă

aliaj aliaj

Lp30 Lp30

ciocan de lipit lampa de benzină clorură de amoniu ciocan de lipit ciocan de lipit rigla gradată

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Îndreptarea tablei Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Masa de îndreptat Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor tablei 300x300x1,5 mm Aşezarea tablei pe masa de îndreptat Aplicarea loviturilor de ciocan (margini către centru) Controlul operaţiei de îndreptare

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:17 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea rigla gradată

masa de indreptat ciocan metalic rigla gradată

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Piesă concavă Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Masa de trasat 2 Menghina paralelă Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Aşezarea piesei pe masa de trasat Trasarea adaosului de prelucrare 1 mm Fixarea piesei în menghină Alegerea pilei (forma şi gradul de fineţe al dinţilor) Inlăturarea adaosului de prelucrare prin pilire Controlul operaţiei de pilire

Scule aschietoare Denumire Mat

pilă ovală pilă ovală

Numele

Reper nr.:18 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Semnat

Arhiva nr.:

Timp

Tănase V Tănase V

Aprobat Tănase V

Data

Numele

Scule ajutatoare Denumirea masa de trasat compas de trasat menghina paralelă menghina paralelă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler

şubler şubler,şablon

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Piesă convexă Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Masa de trasat 2 Menghina paralelă Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Aşezarea piesei pe masa de trasat Trasarea adaosului de prelucrare 1 mm Fixarea piesei în menghină Alegerea pilei (forma şi gradul de fineţe al dinţilor) Inlăturarea adaosului de prelucrare prin pilire Controlul operaţiei de pilire

Scule aschietoare Denumire Mat

pilă lată pilă lată

Numele

Reper nr.:19 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Semnat

Arhiva nr.:

Timp

Tănase V Tănase V

Aprobat Tănase V

Data

Numele

Scule ajutatoare Denumirea masa de trasat compas de trasat menghina paralelă menghina paralelă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler

şubler şubler,şablon

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Bucşă ø20 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor bucşei ø20 mm Trasarea adaosului de prelucrare 1 mm Fixarea bucşei în menghina paralelă Alegerea pilei pentru prelucrare Inlăturarea adaosului de prelucrare (1 mm) prin pilire Desprinderea bucşei din menghina paralelă Controlul operaţiei de pilire

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea ac de trasat menghina paralelă

pilă rot. pilă rot.

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

menghina paralelă menghina paralelă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:20 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler şubler şubler şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Asamblare şurub-şaibă-piuliţă Simbolul Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Banc de lucru Dispozitive

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea caracteristicilor filetului (şurub şi piuliţă) Verificarea diametrului alezajelor plăcilor şi a şurubului Verificarea lungimii filetate a şurubului şi a lungimii totale Aşezarea coaxială a alezajelor plăcilor Introducerea şurubului în alezaj Montarea şaibei pe tija şurubului Asamblarea piuliţei cu şurubul (contra) Verificarea poziţiei la asamblare a şurubului Strângerea definitivă a piuliţei Controlul operaţiei de asamblare şurub-şaibă-piuliţă

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Fabricat tip: Bucati pe fabricat Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler,lere şubler şubler

banc de lucru

chei fixe şubler cheie fixă cheie dinamometrică

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:21 Operatia nr.: Pagina Pagini

şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Gaură pătrată l=30 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea G40 Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Masa de trasat 3 Bucşă de reducţie Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Pregătirea suprafeţei piesei pentru trasare Trasarea unui pătrat cu latura l= 30 mm Punctarea centrului găurii(intersecţia diagonalelor) Alegerea burghiului ø28 mm Fixarea burghiului în axul maşinii Fixarea piesei pe masa maşinii Găurirea cu burghiul ø28 mm Desprinderea piesei de pe masa maşinii Fixarea piesei în menghină Alegerea sculei aşchietoare Prelucrarea găurii pătrate l=30 mm Controlul operaţiei de pilire

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Rp3 Rp3

burghiu

Rp3

pilă triun pilă triun

Timp

Aprobat Tănase V

Data

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

G40,con Morse G40 lichid de răcire G40 menghina paralelă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

ac de trasat punctator,ciocan burghiu burghiu

Reper nr.:22 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler,rigla gradată rigla gradată şubler rigla gradată

şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Trasarea unui dreptunghi Simbolul OL34 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Masa de trasat 2 Placa de îndreptat Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor de gabarit-min 100x50 mm Îndreptarea manuală a tablei Alegerea suprafeţei de calitate superioară Curăţarea suprafeţei de grăsimi(degresarea) Curăţarea suprefeţei de oxizi Acoperirea suprafeţei cu emulsie de cretă(sulfat de cupru) Stabilirea succesiunii fazelor necesare trasării Trasarea dreptunghiului cu laturile de 80,2x32,8 mm Controlul operaţiei de trasare

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea ciocan,placă indrep

solvent pile

cârpă uscată hârtie abrazivă cretă

punctator

ac de trasat,compas

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:23 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler riglă metalică

şubler,riglă metal şubler,echer

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Găurirea ø 8 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea G12 Firma Conditii de racire:lichid de răcire Pozitia Denumirea 1 Masa de trasat 2 Mandrina Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor de gabarit 60x60x20 mm Pregătirea suprafeţei piesei pentru trasare Aşezarea piesei pe masa de trasat Trasarea axelor de intersecţie pentru centrul găurii ø8 mm Punctarea centrului găurii ø8 mm Aşezarea piesei pe masa maşinii de găurit G12 Alegerea burghiului pentru găurire Fixarea burghiului în mandrină Realizarea operaţiei de găurire ø8 mm Desprinderea piesei de pe masa maşinii de găurit Inlăturarea bavurilor rezultate la găurire (ø10 )-fazele6,7,8,9 Controlul operaţiei de găurire

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea

masa de trasat ac de trasat punctator,ciocan G12 burghiu burghiu burghiu

Rp3 Rp3 Rp3

burghiu

Rp3

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:24 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler

subler,rigla metal şubler şubler

mandrina lichid de răcire G12 G12 şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei: Debitare cilindru l=50 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghină paralelă 2 Ferăstrău de mână

ф10

Dispozitive

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

120

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

50

Denumirea fazei Fixarea semifabricatului în menghină (l> 60 mm) Determinarea pe şubler a dimensiunii l=50 mm Aşezarea şublerului pe bară cu ciocul fix pe capătul barei Debitarea superficială cu ferăstrăul de mână Verificarea poziţiei tăieturii Debitarea barei cu lungimea l= 50 mm Înlăturarea bavurilor rezultate la debitare Controlul operaţiei de debitare

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Fabricat tip: Bucati pe fabricat Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea menghina

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:25 Operatia nr.: Pagina Pagini

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler şubler şubler

ferăstrău de mână ferăstrău de mână pilă triun echer,şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru

0

Denumirea piesei:Debitarea la 45 Simbolul OL42 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Menghina paralelă 2 Ferăstrău de mână

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor cornierelor Pregătirea semifabricatelor pentru trasare Fixarea cornierului nr 1 în menghină pentru trasare Aşezarea echerului la 450 pe latura cornierului Trasarea liniei înclinate la 450 Desprinderea cornierului din menghină Trasarea cornierului nr 2 la 450(fazele 3,4,5,6) Fixarea cornierului nr 1 în menghină pentru tăiere Tăierea cornierului după trasaj Inlăturarea bavurilor rezultate la tăiere Tăierea cornierului nr 2 la 450(fazele 8,9,10) Controlul operaţiei de tăiere

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

2

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru,şubler

menghina paralelă ac de trasat menghina paralelă

pilă lată pilă lată

Reper nr.:26 Operatia nr.: Pagina Pagini

menghina paralelă ferăstrău de mână menghina paralelă menghina,ferăstrău

echer la 450 echer la 450

metru,şubler

echer la 900

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Debitarea cu dalta lată Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Placa de trasat 2 Placa

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor tablei 130x40x1,5 mm Pregătirea tablei în vederea trasării Aşezarea tablei pe placă Determinarea dimensiunii de 65 mm pe şubler Trasarea a două repere la 65 mm Aşezarea riglei metalice pe tablă pentru trasare Trasarea liniei la 65 mm Aşezarea tablei pe placă pentru dăltuire Realizarea tăierii cu dalta lată Controlul operaţiei de dăltuire

Scule aschietoare Denumire Mat

daltă lată daltă lată

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

placa de trasat placa de trasat ac de trasat placa de trasat ac de trasat placa placa,ciocan

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

2

Reper nr.:27 Operatia nr.: Pagina Pagini

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru

şubler şubler rigla metalică rigla metalică

şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Imbinare sudată „ I ” Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea CS 350 Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Cleşte portelectrod 2 Clema de contact 3 Masa de sudat Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor plăcilor şi a rostului de sudare Aşezarea elementelor îmbinării în poziţie de sudare Fixarea clemei de contact de masa de sudat Alegerea electrodului în raport cu grosimea pieselor Fixarea electrodului în cleştele portelectrod Stabilirea parametrilor regimului de sudare Alegerea metodei de sudare Pornirea convertizorului de sudare CS 350 Prinderea provizorie a pieselor în puncte de sudare Realizarea cordonului de sudură pe lungimea prescrisă „ I ” Curăţarea cordonului de sudură Controlul operaţiei de sudare

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Semnat

Tănase V

Numele

Denumirea masa de sudat clema de contact electrod portelectrod

2

Timp

Aprobat

Scule ajutatoare

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

Reper nr.:28 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru,şubler şubler

convertizor convertizor convertizor ciocan,perie sârmă metru,şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Cadru sudat - bară ф 8 Fabricat tip: Simbolul OL37 Bucati pe laminat fabricat Starea Duritatea CS 350 Denumirea Nr. inventar Firma Model Conditii de racire: Pozitia Denumirea Nr. dispozitive 1 Cleşte portelectrod 2 Clema de contact 3 Dispozitiv de fixare 4 Masa de sudat Data Numele Semnat Arhiva nr.: Tănase V Conceput Tănase V Desenat Verificat Aprobat Normat Tănase V Aprobat Nr Modificari Data Numele Nr. fisa

Reper nr.:29 Operatia nr.: Pagina Pagini

Dispozitive

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor rostului de sudare şi a pieselor Aşezarea barelor în poziţie de sudare Fixarea clemei de contact la masa de sudat Alegerea electrodului în raport cu grosimea pieselor Fixarea electrodului în cleştele portelectrod Stabilirea parametrilor regimului de sudare Pornirea convertizorului de sudare CS 350 Prinderea provizorie a pieselor în puncte de sudare Sudarea în „Y” a celor patru îmbinări Desprinderea cadrului şi fixarea sa pe faţa opusă Sudarea în „Y” a celor patru îmbinări Curăţarea îmbinărilor şi controlul lor

Scule aschietoare Denumire Mat

Scule ajutatoare Denumirea dispozitiv clema de contact electrod portelectrod convertizor convertizor convertizor dispozitiv,CS 350 convertizor ciocan,perie sârmă

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan Timp efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru,şubler metru,şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Placă 100x50x3 mm Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Polizor Denumirea Firma Conditii de racire: lichid de răcire Pozitia Denumirea 1 Dispozitiv de fixare

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor plăcilor 100x5x3 mm(2 bucăţi) Curăţarea zonelor de îmbinare de oxizi şi impurităţi Ajustarea marginilor elementelor de îmbinare Aşezarea elementelor de îmbinare în dispozitivul de fixare Verificarea elementelor geometrice ale rostului de sudare Controlul poziţiei elementelor de îmbinare

Scule aschietoare Denumire Mat disc abraz

Numele

Semnat

Timp

Aprobat Tănase V

Numele

Scule ajutatoare Denumirea

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Arhiva nr.:

Tănase V Tănase V

Data

2

Reper nr.:31 Operatia nr.: Pagina Pagini

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea şubler

perie de sârmă polizor dispozitiv de fixare şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Lipirea tare Simbolul OL37 laminat Starea Duritatea Generator Denumirea Firma Conditii de racire: Pozitia Denumirea 1 Masa de sudat 2 Arzător de acetilenă 3 Dispozitiv de fixare Masi na

Nr. inventar Model Nr. dispozitive

Dispozitive

Data Conceput Desenat Verificat Normat Aprobat Nr Modificari

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Curăţarea suprafeţelor îmbinării de oxizi Curăţarea suprafeţelor îmbinării de grăsimi Prelucrarea marginilor îmbinării Stabilirea jocului între elemnetele îmbinării ( 0,25 mm) Aşezarea pieselor în poziţie de lipire tare Acoperirea zonei îmbinării cu flux Incălzirea pieselor cu flacăra oxiacetilenică Topirea aliajului de lipit Lipirea tare prin depunere Controlul operaţiei de lipire tare

Scule aschietoare Denumire Mat

Numele

Reper nr.:33 Operatia nr.: Pagina Pagini

Fabricat tip: Bucati pe fabricat

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Semnat

Arhiva nr.:

Timp

Tănase V Tănase V

Aprobat Tănase V

Data

Numele

Scule ajutatoare Denumirea perie de sârmă solvent

dispozitiv de fixare borax arzător aliaj tare (Cu-Zn) vergea,arzător

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan

Nr. fisa

efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea

şubler şubler

Nume

Timp baza ajutat

PLAN DE OPERATII pentru Denumirea piesei:Imbinare sudată „ Y ” Fabricat tip: Simbolul OL37 Bucati pe laminat fabricat Starea Duritatea CS 350 Denumirea Nr. inventar Firma Model Conditii de racire: Pozitia Denumirea Nr. dispozitive 1 Cleşte portelectrod 2 Clema de contact 3 Dispozitiv de fixare 4 Masa de sudat Data Numele Semnat Arhiva nr.: Tănase V Conceput Tănase V Desenat Verificat Aprobat Normat Tănase V Aprobat Nr Modificari Data Numele Nr. fisa

Reper nr.:35 Operatia nr.: Pagina Pagini

Dispozitive

Masi na

Material

INTREPRINDEREA: Gr. Şc. “N. Bălcescu” Olteniţa

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Denumirea fazei Verificarea dimensiunilor plăcilor şi a rostului de sudare Aşezarea elementelor îmbinării în poziţie de sudare Fixarea clemei de contact de masa de sudat Alegerea electrodului în raport cu grosimea pieselor Fixarea electrodului în cleştele portelectrod Stabilirea parametrilor regimului de sudare Alegerea metodei de sudare Pornirea convertizorului de sudare CS 350 Prinderea provizorie a pieselor în puncte de sudare Realizarea cordonului de sudură pe lungimea prescrisă „Y” Curăţarea cordonului de sudură Controlul operaţiei de sudare

Scule aschietoare Denumire Mat

Scule ajutatoare Denumirea masa de sudat clema de contact electrod portelectrod

Atelier: Sectia; Nr. de piese prelucrate simultan Timp efectiv Te adaos % unitar Tu pregatire Tp Modificari Data

Scule de control Denumirea metru,şubler şubler

convertizor convertizor convertizor ciocan,perie sârmă metru,şubler

Nume

Timp baza ajutat

Tanaviosoft-2005

#

Test Presarea la rece Subiectul 1 5p Precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate (A) şi care sunt false (F). 1. Presarea la rece este operaţia tehnologică de modificare a formei şi dimensiunilor semifabricatelor,cu ajutorul unor dispozitive numite ştanţe sau matriţe,pe maşini de presat. A / F 2. Operaţiile de fasonare fac parte din categoria operaţiilor de tăiere. A / F 3. Elementele active ale matriţelor sunt prevăzute cu muchii rotunjite. A / F 4. Preţul de cost al ştanţelor şi matriţelor este foarte ridicat. A / F 5. Ansamblul mobil al unei matriţe se fixează pe masa presei. A / F Subiectul 2 10p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Operaţiile de tăiere sunt: a) perforarea ; b) profilarea ; c) tunderea ; d) decuparea. 2. Operaţiile de fasonare sunt: a) reliefarea ; b) gâtuirea ; c) umflarea ; d) bordurarea. 3. Prin operaţia de ambutisare se obţin piese: a) cu diametrul mărit progresiv ; b) cave ; c) cu secţiunea transversală redusă. 4. Elementele active ale ştanţelor şi matriţelor se confecţionează din: a) OLC 45 ; b) 40C10 ; c) C120. 5. Placa de presiune are rolul de: a) aplicarea presiunii asupra poansonului ; b) aplicarea presiunii asupra materialului ; c) preluarea şocurilor datorate poansonului. 6. Presarea la rece se aplică în : a) producţia de serie mică ; b) producţia în masă ; c) producţia de unicat. 7. La ambutisare,între faze se aplică tratamentul termic de : a) recoacere de regenerare ; b) recoacere de recristalizare ; c) călire ; d) revenire. 8. Prin operaţia de tundere se înlătură : a) bavurile ; b) marginea deformată a pieselor ambutisate ; c) marginea pieselor bordurate. 9. Prin operaţia de bordurare: a) se evită accidente nedorite ; b) creşte rezistenţa piesei ; c) creşte duritatea piesei. 10. Prin ecruisare are loc: a) refacerea structurii poliedrice a metalelor ; b) durificarea stratului superficial de metal ; c) eliminarea tensiunilor interne. Subiectul 3 20p Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,notiunile introduse in tabelul de mai jos: A 1.Presarea la rece se realizează 2.Prin retezare 3.Ansamblul fix se montează 4.La perforare deşeul este 5.La decupare deşeul este 6.Elementele active ale ştanţelor şi matriţelor 7.La presare, se utilizează 8.Prin degresare se înlătură 9.Prin decapare se înlătură 10.Prin reliefare se obţin piese

B a.refacerea capacităţii de deformare plastică la rece b.masa presei c.se înlătură marginile deformate ale pieselor cave d.interiorul materialului e.se debitează tablele în benzi f.exteriorul materialului g.penseta de prindere h.cu dispozitive speciale numite ştanţe şi matriţe i.grăsimile j.oxizii k.cu diametrul interior mărit progresiv l..suprafaţa deformată superficial

Subiectul 4 20p Stabiliţi succesiunea corectă a fazelor necesare reglării unei prese. 9 se ung bucşele şi ghidajele şi se inchide matriţa; 9 se deplasează masa presei pe verticală până când cepul de prindere intră în berbecul presei; 9 se aşează un material subţire (preşpan) pe placa activă,se coboară poansonul ,se presează uşor şi se examinează uniformitatea amprentei. 9 se roteşte volantul până în punctul mort exterior; 9 se aşează matriţa pe masa presei; 9 se fixează placa de bază pe masa presei şi cepul de prindere în berbecul presei; 9 se reglează cursa berbecului în funcţie de grosimea materialului;

Subiectul 5

20p

Identificaţi părţile componente ale unei prese cu excentric,pe baza schiţei de mai jos:

1.batiu 2.

1

Subiectul 6 Identificaţi elementele componente ale unei ştanţe,pe baza schiţei de mai jos:

1

2 9

3

4

8

5

7

6

Se acordă 10 puncte din oficiu. profesor, Tănase Viorel

15p

TEST Pilirea metalelor Subiectul 1 5p Sa se completeze in mod corespunzator definitia de mai jos: Pilirea este operatia tehnologica de prelucrare...........................cu ajutorul unor scule .......................... numite................. Subiectul 2 20p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1.Operatia de pilire se aplica in urmatoarele scopuri: a)indreptarea suprafetelor; b) indepartarea adaosului de prelucrare; c) finisarea suprafetelor; d) inlaturarea bavurilor. 2.Adaosul de prelucrare are marimea de: a) sutimi de milimetru; b) zecimi de milimetru; c) milimetrii. 3.Precizia de prelucrare este de ordinul: a) milimetrii; b) zecimi de milimetru; c) sutimi de milimetru. 4.La pilire efortul fizic dezvoltat este; a) mic ; b) mijlociu; c) mare. 5.Pilirea necesita nivel de pregatire profesionala: a) ridicat; b) redus; c) mediu. Subiectul 3 24p a) Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: 1.Pilele se confectioneaza din otel carbon de calitate si se durifica prin calire; 2.Pilele se confectioneaza din otel carbon de scule si nu se durifica prin calire; 3.Pilele se confectioneaza din otel carbon de scule si se dirifica prin calire; b) Alegeti raspunsul corect: 1.Pilele se executa prin: a) polizare; b) frezare; c) daltuire 2.Dupa forma dintilor pilele sunt: a) cu dinti inclinati; b) cu dinti curbi; c) cu dinti in zig-zag. 3.In cazul pilelor cu taietura dubla,rolul lor este: a) o taietura produce aschia; b) ambele taieturi produc aschia; c) o taietura produce aschia,cealalta rupe aschia. 4.Dupa gradul de finete al dintilor pilele sunt: a) aspre ; b) semi dure; c) dure; fine ; dublu fine. Subiectul 4 32p Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,notiunile introduse in tabelul de mai jos: A B 1piesa se fixeaza in menghina a.se utilizeaza pentru materiale dure 2.pila se sprijina in timpul pilirii b.cu mana stanga,iar cu dreapta se prinde manerul 3.distanta intre picioare la pilire c.se utilizeaza pentru materiale moi 4.la pilirea de degrosare d.adaosul de prelucrare este mic 5.pilirea in cruce evita e.adaosul de prelucrare este mare 6.la pilirea de finisare f.accentuarea urmelor 7.metodele de pilire pentru finisare g.este egala cu latimea umerilor 8.la pilirea suprafetelor concave h.cat mai aproape pentru a evita vibratiile 9.la pilirea suprafetelor convexe i.longitudinala,transversala ,circulara 10.pilele aspre j.se utilizeaza pile late 11.pilele fine k.se utilizeaza pile rotunde,semirotunde Subiectul 5 9p Sa se completeze in mod corespunzator afirmatiile de mai jos: 1.La pilirea suprafetelor moi se utilizeaza.........................,iar la pilirea suprafetelor dure se utilizeaza.......... .............. 2.Pilele moi se utilizeaza initial..............................................si apoi pentru........................................................ 3.Pentru a evita incarcarea pilelor,acestea se....................................................................................................... Se acorda 10 puncte din oficiu. profesor Tanase Viorel

TEST Polizarea metalelor Subiectul 1 5p Sa se completeze in mod corespunzator definitia de mai jos: Polizarea este operatia tehnologica de .......................................................... cu ajutorul unor scule................. pe masini de................... Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1.Operatia de polizare se aplica in urmatoarele scopuri: a) inlaturarea grasimilor; b) finisarea suprafetelor; c) ascutirea sculelor aschietoare; d) inlaturarea bavurilor; d) indreptarea metalelor. 2.Pietrele abrazive sunt constituite din: a) nisip cuartos; b) granule abrazive; c) lianti; d) lubrifianti. 3.Precizia de prelucrare este de ordinul: a) milimetri; b) zecimi de milimetru; c) sutimi de milimetru. 4.Granulele abrazive se confectioneaza din urmatoarele materiale: a) sticla; b) corindon; c) carbura de calciu ; d) carbura de siliciu; e) oxizi de fier ,aluminiu. 5.Liantii utilizati sunt: a) pertrol; b) benzina; c) argila; d) cauciuc; e) bachelita. 6.Dupa forma,pietrele abrazive sunt: a) patrate; b) rotunde; c) disc; d) oala; e) bara; f) segment 7.Dupa natura liantului,pietrele abrazive sunt: a) ceramice; b) cauciucate; c) cu bachelita; d) cu magnezita. 8.Dupa modul de fixare ,pietrele abrazive sunt: a) cu gaura; b) fara gaura; c) cu alezaj; d) cu coada. 9.Dupa duritate,pietrele abrazive sunt: a) aspre; b) fine; c) moi; d) dure; f) extra dure. 10.Dupa structura,pietrele abrazive sunt: a) moi; b) rare; c) dese; d) dure; f) dublu fine. Subiectul 3 30p Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,notiunile introduse in tabelul de mai jos: A B 1.pietrele abrazive cu alezaj a.se face cu varf de diamant 2.pietrele abrazive cu coada b.se fixeaza in mandrina 3.daca pietrele abrazive au alezajul prea mare c.cu role din otel de scule calit 4.daca pietrele abrazive au alezajul mai mic d.se fixeaza pe axul masinii de polizat 5.strangerea pe ax se face cu piulita e.si saiba din carton ,cauciuc 6.la asamblare se verifica ca piatra abraziva f.se toarna bucsa din plumb sau din material plastic 7.vibratiile pietrei abrazive apar datorita g.se introduc fortat pe ax 8.verificarea integritatii pietrei abarazive h.sa nu prezinte bataie radiala si axiala 9.pietrele abrazive se indreapta i.prin lovire cu ciocan de lemn,vizual 10. ascutirea pietrelor abrazive j.nu se introduc fortat k.se face la turatie dubla Subiectul 4 10p Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate,notand cu A si care sunt false,notand cu F. 1.Ascutirea pietrelor abrazive se face cu alte pietre abrazive ,dar mai dure. 2.Operatia de polizare se utilizeaza la rectificarea cordoanelor de sudura. 3.Pentru a mentine capacitatea de autoascutire a pietrelor abrazive,se recomanda pietre abrazive moi la materiale moi si pietre abrazive dure ,la materiale dure. Subiectul 5 15p Pe baza desenului de mai jos,identificati partile componente si aduceti precizari suplimentare. 1.batiu 4.motor electric 7.pietre abrazive

2.ax 3.bazin 5.aparatori 6.suport 8.ecran de protectie 9.lampa

Se acorda 10 puncte din oficiu. profesor Tanase Viorel

TEST Gaurirea metalelor Subiectul 1 5p Sa se completeze in mod corespunzator definitia de mai jos: Gaurirea metalelor este operatia tehnologica de.............................................cu ajutorul unor.......................... ..........pe masini de ................ Subiectul 2 10p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1.Prin gaurire se obtin: a) suprafete exterioare; b) suprafete interioare; c)alezaje 2.Alezajele obtinute la gaurire sunt: a) cilindrice; b) conice; c) tronconice 3.La gaurire miscarile necesare sunt: a) rotatie; b) avans axial; c) rotatie si avans axial 5.Burghiele cu coada conica se fixeaza in: a) mandrina; b) bucsa de reductie Subiectul 3 35p Pe baza schitei de mai jos ,identificati partile componente ale uni burghiu:

Precizari suplimentare

Subiectul 4 Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,notiunile introduse in tabelul de mai jos: A B 1.burghiele late se utilizeaza 2.pentru oteluri unghiul la varf 3.pentru alame,bronzuri unghiul la varf 4.burghiele cu coada cilindrica se fixeaza 5.ascutirea burghiele se face 6.in timpul gauririi se recomnda 7.burghiele se confectioneaza din 8.prin tesirea cu burghiul 9.la gaurire calitatea suprafetei 10.la gaurirea tablelor subtiri

30p

a.oteluri rapide si mai rar oteluri carbon de scule b.cu burghiu cilindric se obtine gaura poligonala c.800-900 d.1160-1180 e.se inlatura bavurile f.prelucrarea tablelor subtiri g.mandrina h.pe fetele de asezare i.utilizarea lichidului de racire j.satisfacatoare k.bucsa de reductie l.1300-1400 m.pe fetele de degajare

Subiectul 5 Clasificati masinile de gaurit si precizati partile componente la masina de gaurit de banc. Se acorda 10 puncte din oficiu. profesor Tanase Viorel

10p

TEST Filetarea suprafetelor Subiectul 1 6p Sa se completeze in mod corespunzator definitiile de mai jos: 1.Filetarea este operatia tehnologica de..........................................,cu ajutorul unor.......................................... numite.........sau................. 2.Intre miscarea de ..........................si miscarea de ..................axial exista o legatura.......................data printr-o marime geomatrica numita.......... Subiectul 2 14p Pe baza schitei de mai jos ,precizati care sunt elementele geometrice ale unui filet:

Subiectul 3 Pe baza tabelului de mai jos,introduceti in casuta fiecarui criteriu,cifrele corespunzatoare fiecarui tip de filet: Criteriul de clasificare Elementele componente ale criteriilor de clasificare a destinatie 1 marit 13 dreptunghiular 2 cilindric 14 strangere b sistemul de masurare 3 conic 15 dreapta 4 forta 16 patrat c sensul de infasurare a spirei 5 toli 17 trapezoidal 6 fin 18 etansare d forma suprafetei de 7 un inceput 19 plan infasurare 8 miscare 20 mai multe inceputuri e forma in sectiune a spirei 9 stanga 21 metric 10 normal 22 rotund f marimea pasului 11 triunghiular 23 masurare 12 speciale 24 ferastrau Subiectul 4 Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,notiunile introduse in tabelul de mai jos: A B 1.inaltimea teoretica a filetului 2.filetul metric are unghiul la varf 3.filetul in toli are unghiul la varf 4.un inch are 5.filetul cu mai multe inceputuri 6.setul de trei tarozi 7.tarodul unu la serie 8.tesirea permite 9.tarodul 10.filiera 11.diametrul gaurii destinate filetarii Se acorda 10 puncte din oficiu

a.identic cu diametrul exterior al filetului b.se utilizeaza pentru filetarea alezajelor c.se utilizeaza pentru filetarea arborilor d.H=0,866p e.55o f.are conul de atac cu 10-12 spire tesite g.preia solicitari mai mari si se asambleaza mai rapid h.25,4 mm i.cuprinde tarod de degrosare,semifinisare si finisare j.60o k.egal cu diametrul interior al filetului l.asezarea optima a tarodului sau a filierei profesor Tanase Viorel

36p

34p

TEST DE EVALUARE Operatii de lacatuserie Subiectul 1 5p 1.a).Cititi cu atentie afirmatiile de mai jos.Daca considerati ca afirmatia este adevarata incercuiti litera A;daca considerati ca afirmatia nu este adevarata,incercuiti litera F. A F-Indoirea este operatia tehnologica de deformare plastica a unui semifabricat prin care se obtin piese cu indepartare de material. A F-Indreptarea la cald trebuie sa se faca in domeniul de forjabilitate al metalului. b) Daca considerati ca o afirmatie este falsa,transformati-o in una adevarata prin inlocuirea unui cuvant. Subiectul 2 15p Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect: 1.Indreptarea tablelor bombate la centru incepe: a) de la margini spre centru; b) de la centru spre margini; c) din partea bombata. 2.In vederea trasarii,suprafetele neprelucrate se vopsesc cu: a) sulfat de cupru; b) emulsie de creta; c) indigo 3.Barele cu grosimi de pana la 12 mm se debiteaza cu: a) cleste manual; b) cleste pneumatic; c) foarfece manual. 4.Curbarea la rece,la raze de curbura mici,se aplica: a) materialelor dure; b) fontelor si materialelor casante; c) materialelor moi. 5.Curbarea la cald a tevilor se face: a) numai cu tevile umplute; b) cu sau fara umplutura; c) fara umplerea tevilor. 6.Pilele noi se folosesc la inceput pentru pilirea: a) metalelor moi; b) metalelor dure; c)metalelor foarte dure 7.Pentru prinderea si fixarea burghielor se folosesc: a) mandrine si bucse de reductie; b) placi de strangere; c) menghine. 8.Lichidele de racire se folosesc: a) dupa ce s-a atins viteza maxima de aschiere; b) dupa ce s-a atins turatia maxima a burghiului; c) de la inceputul gauririi. 9.Pentru filetarea gaurilor se folosesc: a) filiere; b) tarozi; c) bacuri de filetat. 10.Asamblarea cu nituri cu diametrele tijei mai mari de 10 mm se realizeaza: a) manual; b) la rece c) la cald 11.Adezivii se folosesc pentru: a) dizolvarea oxizilor; b) protejarea piesei de baza; c) asamblarea pieselor. 12.Pentru scoaterea in relief a unor inscriptii se folosesc: a) stante; b) matrite; c) foarfece de retezat. 13.Imbinarile sudate cu arc electric se realizeaza: a) cu material de adaos; b) fara material de adaos; c) cu sau fara material de adaos. 14.Aschiile rezultate in urma gauririi se indeparteaza: a) cu mana; b) cu pensule; c) cu lavete. 15.In timpul pauzei masa se serveste: a) la bancul de lucru; b) in vestiar; c) in locuri special amenajate Subiectul 3 15p Uniti prin sageti sculele si dispozitivele prezentate in coloanele A si C si operatiile tehnologice corespunzatoare din coloana B. A B C burghiu debitare pile filiera curbare matrite ferastrau indreptare lampa de benzina punctator trasare portelectrod nicovala presare la rece dalta foarfece de mana pilire ac de trasat capuitor gaurire tarod filetare valturi nituire lipire sudare

Subiectul 4 25p Completati enunturile de mai jos: a) Iluminatul atelierului are drept scop.................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. b) Utilajele folosite la presarea la rece sunt............................................................................................ .................................................................................................................................................................. c) Procedeele de elaborare a semifabricatelor sunt................................................................................. .................................................................................................................................................................. d) Piesele calite se indreapta prin aplicarea de lovituri de ciocan...........................si.............................. in partea........................... a deformatiei e) Punctatorul se foloseste....................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... f) Procedeele de debitare sunt................................................................................................................. .................................................................................................................................................................. g) Raza minima de curbura la indoire depinde de.................................................................................... ................................................................................................................................................................... h) Pilirea de degrosare se executa cu pile................................................................................................. .................................................................................................................................................................. i) In timpul gauririi manuale,burghiul executa urmatoarele miscari........................................................ ................................................................................................................................................................... j) Tarozii de mana sunt fabricati in seturi de cate..........................pentru executarea............................... ................................................................................................................................................................... k) Sculele folosite la nituirea manuala sunt............................................................................................... ................................................................................................................................................................... l) Inainte de lipirea cu adezivi se executa urmatoarele operatii pregatitoare............................................ .................................................................................................................................................................... m) Trusa lacatusului se compune din......................................................................................................... ................................................................................................................................................................... n) Echipamentul de protectie individual se compune din.......................................................................... ..................................................................................................................................................................... Subiectul 5 30p a) Indicati etapele de lucru pentru realizarea unui coltar .Coltarul se executa din benzi de otel prin nituire cap la cap cu eclisa.Se folosesc nituri cu cap semirotund cu diametrul tijei de 5 mm. b) Sa se indice cinci norme de protectia muncii si cinci norme de protectia mediului ce trebuie respectate in timpul lucrului. Se acorda 10 puncte din oficiu. profesor Tanase Viorel

TEST 3 Sudarea metalelor si aliajelor Subiectul 1 5p Sa se completeze spatiile goale pentru definitia procedeului tehnologic de sudare: Sudarea este .........................................de asamblare nedemontabila a metalelor si aliajelor,prin...............locala cu, sau fara , metal................. Subiectul 2 30p Scrieti pe foaia de hartie litera corespunzatoare raspunsului corect. 1.Metodele de sudare care utilizeaza electrod fuzibil sunt: a) sudarea prin presiune in puncte; b) sudarea prin presiune in linie; c) sudarea cu arc electric; d) sudarea cu flacara oxigaz. 2.Metodele de sudare care utilizeaza electrod nefuzibil sunt: a) sudarea in mediu protector de gaz; b) sudarea automata sub strat de flux; c) sudarea prin presiune. 3.Metodele de sudare care utilizeaza electrozi neinveliti sunt: a) sudarea cu flacara oxigaz ; b) sudarea in puncte; c) sudarea automata sub strat de flux 4.Completati spatiile goale corespunzatoare fiecarui tip de invelis pentru electrozi: A.............. B................ C............... D............... M............... O................. R............... T................ V................ X.............. 5.Reprezentati urmatoarele tipuri de rosturi de sudare: H I K V

X

Y

Subiectul 3 1.Identificati componentele tabloului de comanda la convertizorul de sudare CS 350: CST.................................................................... CIP............................................................................................. CΦm............................................................................................. CΦdm............................................................................................. A..................................... V.....................................

10p

2.Indicati prin sageti pozitia caracteristicilor surselor de sudare: Convertizorul de sudura Transformatorul de sudura curent alternativ pret de cost mai redus nu utilizeaza electrozi bazici

curent continuu cordon de sudura de calitate scazuta nu necesita ungeri,intretinere

Subiectul 4 1.Identificati componentele instalatiei de sudare cu flacara oxiacetilenica:

10p

Subiectul 5 Precizati caror componente ale instalatiei de sudare cu flacara oxigaz le corespund functiile: reduce presiunea acetilenei si a oxigenului...................................................................... produce flacara oxiacetilenica.......................................................................................... produce acetilena............................................................................................................... elimina impuritatile si picaturile de apa............................................................................ evita intoarcerea flacarii oxiacetilenice............................................................................. mentine constanta presiunea oxigenului............................................................................ regleaza flacara oxiacetilenica........................................................................................... inmagazineaza oxigenul.................................................................................................... Subiectul 6 1.Precizati metodele de sudare evidentiate mai jos si indicati miscarile necesare la sudare:

2.Reprezentati cele doua metode utilixate la sudarea in curent continuu. Precizati cand se aplica. Sudarea cu polaritate directa Sudarea cu polaritate inversa

profesor Tanase Viorel

15p

20p

TEST 2 Operatii de finisare Subiectul 1 Subliniati care dintre operatiile tehnologice de mai jos,se utilizeaza la finisarea suprafetelor: sudarea,razuirea,pilirea,rodarea,lustruirea,polizarea,lepuirea,honuirea,suprafinisarea. Subiectul 2 Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,notiunile introduse in tabelul de mai jos: A B

10p

10p

1.razuirea a.robinete,supape,injectoare,batiuri masini unelte,cuzineti 2.rodarea b.probe metalografice,luciu oglinda 3.lustruirea c.cilindri,cuzineti 4.lepuirea d.piese de bicicleta,instrumente chirurgicale,probe metalografice 5.honuirea e.calibre,segmenti de pistoane,instrumente de masura,rulmenti 6.suprafinisarea f.pistoane,cilindri 7.polizarea g.canale de pana,ghidaje masini unelte,cuzineti,elice navale 8.pilirea Subiectul 3 10p Asociati in mod corespunzator,prin cifre si litere,sculele si dispozitivele utilizate la operatiile de finisare a suprafetelor: a b 1.razuirea a.cap de honuit,bare abrazive,lichid(petrol+ulei mineral) 2.rodarea b.razuitor,platou de tusat,vopsea indicatoare 3.lustruirea c.cap de lepuit,bare neabrazive,paste abrazive,lubrifianti 4.lepuirea d.paste abrazive,hartie abraziva,discuri de pasla,perii 5.honuirea e.paste abrazive 6.suprafinisarea f.bare abrazive,lubrifiant Subiectul 4 20p Stabiliti in mod corect,succesiunea operatiilor si fazelor,in cazul procesului tehnologic de rodare manuala a suprafetelor: 1. Se continua finisarea pana se obtine indicatorul de calitate; 2. Se asambleaza suprafetele; 3. Se executa miscari relative; 4. Se acopera una dintre suprafete cu pasta abraziva; 5. Se acopera una dintre suprafete cu vopsea indicatoare; 6. Se demonteaza ansamblul suprafetelor; 7. Se demonteaza suprafete care determina asamblarea; 8. Se asambleaza cele doua suprafete; 9. Se examineaza petele de vopsea; 10. Se executa miscari relative pana la incarcarea pastei abrazive; 11. Se spala suprafetele si se usuca Subiectul 5 20p Precizati care sunt deosebirile intre operatiile de lepuire si honuire,completand spatiile goale: HONUIREA 1.Capul de honuit este constituit din 3-12 ................................. 2.Barele honului se confectioneaza din ................................................................. 3.Miscarile capului de honuit sunt: .................................................................. 4.Honuirea se utilizeaza la finisarea de: .................................................................. ..................................................................

LEPUIREA 1.Capul de lepuit este costituit din 3-12...................................... 2.Barele lepuitorului se confectioneaza din................................................... 3.Miscarile capului de lepuit sunt: ............................................................. 4.Lepuirea se utilizeaza la finisarea de ............................................................ ...........................................................

Subiectul 6 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1.La care dintre operatiile de finisare a suprafetelor nu se utilizeaza material abraziv: a. honuire; b. lepuire; c. razuire. 2.La honuirea suprafetelor miscarile necesare sunt: a. de rotatie continua; b. de translatie alternativa; c. de rotatie continua si de translatie alternativa. 3.La lepuirea suprafetelor barele se confectioneaza din: a. material abraziv; b. lemn; c. aluminiu; d. fonta perlitica. 4.La care din operatiile de finisare a suprafetelor se utilizeaza vopsea indicatoare: a. razuire; b. rodare; c. lepuire; d. honuire. 5.La care dintre operatiile de finisare a suprafetelor se obtine „luciu oglinda”: a. razuire; b. rodare; c. lustruire; d. suprafinisare profesor

Tanase Viorel

20p

FISA DE LUCRU nr 4 Numele: Prenumele: Clasa:

MASURAREA PIESELOR

Sa se determine dimensiunile piesei.Sa se inscrie cotele pe desen. NOTA:

Tabel de rezultate a=

b=

c=

d=

e=

φ2

φ1

f=

φ3

φ4

a fx45

b

c

d

e

profesor:Tanase Viorel

φ5

φ6

FISA DE LUCRU nr. 5 Numele: Prenumele: Clasa: Masurarea pieselor Sa se determine dimensiunile piesei si sa se inscrie cotele pe desen.

NOTA: a=

b=

c=

φ2=

φ1=

φ3=

c

b a

profesor: Tanase Viorel

c

φ4=

φ5=

Numele elevului:............................................. Clasa:............... FISA DE LUCRU nr 7 Trasarea metalelor 1.Din notiunile prezentate mai jos,subliniati caracteristicile operatiei de trasare a metalelor: a. elimina aparitia rebuturilor; b. nivelul de pregatire profesionala poate fi scazut; c. reduce consumul de metal; d. adaosurile de prelucrare sunt mai mici; e. inlatura deformatiile permanente. 2.Identificati dispozitivele utilizate la trasare si precizati in mod corespunzator destinatia lor:

3.Identificati sculele de mai jos si precizati caracteristicile tehnice:

4.Asezati in ordine corespunzatoare operatiile pregatitoare in vederea trasarii suprafetelor acoperirea suprafetei cu emulsie de creta

indreptarea

curatarea de oxizi-decaparea

curatarea de grasimi-degresarea

trasarea propriu-zisa

alegerea suprafetei de buna calitate

masurarea dimensiunilor de gabarit

stabilirea ordinei la tarsare

Numele elevului..............................

Clasa.........

FISA DE LUCRU nr. 8 Comparatoare Subiectul 1 12p Sa se completeze in mod corespunzator definitia de mai jos: Comparatoarele sunt.....................................cu care se pot determina abateri...................... abateri de forma si de .................Abaterile de forma sunt:................................................... Abaterile de pozitie sunt........................................................................................................ Subiectul 2 18p Pe baza tabelului de mai jos,selectati in mod corespunzator abaterile de forma si de pozitie: Abateri Abateri de forma Abateri de pozitie circularitate planitate rectilinitate cilindricitate paralelism perpendicularitate Subiectul 3 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1.Dupa constructie,comparatoarele sunt: a) hidraulice; b) mecanice; c) optice; d) electrice 2.Comparatoarele cu precizia de masurare de 0,01 mm sunt: a) ortotest; b) pasametru; c) comparatorul obisnuit. 3.Comparatoarele cu precizia de masurare de 0,001 sunt: a) pasametru; b) ortotest 4.Elementele principale ale unui comparator sunt: a) palpatorul; b) rigla gradata; c) mecanismul de amplificare; d) mecanismul indicator. 5.Comparatorul obisnuit are precizia de masurare : a) 0.02 mm; b) 0,001 mm; c) 0,01 mm Subiectul 4 30p Pe baza schitei alaturate,identificati partile componente ale unui comparator: 1 2 3 4 5 6 7 Se acorda 10 puncte din oficiu.

profesor Tanase Viorel

Tanaviosoft-2005

#

Lucrarea de laborator nr. 1 MASURAREA

Numele: Prenumele: Clasa:

Tema lucrarii: MASURAREA CU SUBLERUL a.Consideratii teoretice Operatia de masurare aduce urmatoarele avantaje: • permite alegerea judicioasa a semifabricatelor; • reduce consumul de material pentru operatiile ulterioare de prelucrare; • stabileste adaosuri de prelucrare optime. Sublerul este un instrument de masura si control cu precizia de masurare de; 0.1 mm ; 0,02 mm ; 0,05 mm Sublerul de interior-exterior este constituit din urmatoarele parti componente: ciocuri fixe; ciocuri mobile; cursor; vernier; rigla gradata; tija de adancime; surub de blocare; mecanism de avans. Cu ajutorul sublerului de interior-exterior se determina dimensiunile liniare.Sublerul se executa in clasa a-2-a de precizie. b.Scule,dispozitive si verificatoare necesare. • set de piese numerotate; • sublere de 150 mm; • fise delucru. c.Modul de lucru. Se identifica piesa supusa operatiei de masurare si se stabilesc dimensiunile care trebuie determinate. Pe baza desenului de mai jos se face corespondenta intre dimensiunile piesei,cotele inscrise pe desen si cotele plasate in tabelul de lucru. Se inscriu cotele determinate prin masurare in tabelul de lucru.Se acorda cate un punct pentru fiecare cota determinata corect.Se admite eroare de masurare de ± 0,1 mm. Cote a= b= c= φ1= φ2= φ3 = φ4 = φ5= Efectiv Verificare

Piesa nr.

Se vor plasa pe desen indici la cele 5 cote pentru diametre. d.Concluzii

NOTA:

profesor Tanase Viorel

Lucrarea de laborator nr. 2 MASURAREA

Numele: Prenumele: Clasa:

Tema lucrarii: MASURAREA CU MICROMETRUL a.Consideratii teoretice Micrometrul de exterior este un instrument de masura si control care permite determinarea dimensiunilor liniare.Se executa in clasa a- 2- a de precizie.Precizia de masurare este de 0,01 mm ; 0,001 mm. Micrometrul de exterior este constituit din urmatoarele parti componente: potcoava; nicovala; palpator; parghie de blocare; bratul micrometrului; tambur; sistem de limitare: scara gradata liniara; scara gradata circulara. Uitlizarea micrometrului la masurarea unor dimensiuni asigura o precizie mai mare la masurare. b.Scule,dispozitive si verificatoare necesare. Pentru a realiza operatia de masurare cu micrometrul sunt necesare urmatoarele: • set de micrometre de exterior; • set de piese numerotate; • fise de lucru. c.Modul de lucru Se identifica piesa supusa operatiei de masurare si se stabilesc dimensiunile care trebuie determinate. Pe baza desenului de mai jos se face corespondenta intre dimensiunile piesei,cotele inscrise pe desen si cotele plasate in tabelul de lucru. Se inscriu cotele determinate prin masurare in tabelul de lucru.Se acorda cate un punct pentru fiecare cota determinata corect.Se admite eroare de masurare de ± 0,05 mm. Cota a= b= c= d= e= f= φ1= φ2 = φ3= φ4= φ5= φ6= Efectiv Verificat

Piesa nr.

Se vor plasa pe desen indici la cotele stabilite pentru masurare. d.Concluzii.

NOTA:

profesor Tanase Viorel

Lucrarea de laborator nr. 3 Numele: Prenumele: Clasa: Tema lucrarii: MASURAREA CU COMPARATORUL a.Consideratii teoretice Comparatoarele sunt aparate de masura si control utilizate pentru determinarea abaterilor de forma , de pozitie si mai rar pentru determinarea dimensiunilor liniare. Clasificare: • constructiv mecanice; optice; electrice; pneumatice; • precizie obisnuit(0,01 mm); ortotest,minimetru(0,001 mm) pasametru(0,02 mm); Partile componente ale unui comparator obisnuit se pot preciza pe baza schitei de mai jos. Se vor identifica prin linii si numere de ordine: MASURAREA

b.Scule,dispozitive si verificatoare utilizate. Pentru determinarea abaterilor de la paralelism,planitate si cilindricitate sunt necesare: • comparator obisnuit cu suport magnetic; • masa de masurat; • arbore asamblat in lagar; • set de ghidaje asamblate; • fise de lucru. c.Modul de lucru. Se monteaza ceasul comparator pe tijele de legatura in raport cu suportul magnetic.Se fixeaza suportul magnetic pe masa de masurare si se pozitioneaza suprafetele de masurare.Se pune tija palpator in contact direct cu suprafata de masurare si se regleaza comparatorul cu acul indicator la 0.Se ridica palpatorul si se deplaseaza suprafata de masurare in urmatoarea pozitie de masurare.Se inscrie in fisa de lucru marimea abaterii corespunzatoare determinarii.Se procedeaza in mod similar pentru cele 3 categorii de abateri. Sectiunea de masurare Abateri Paralelism Planitate Cilindricitate sectiunea I sectiunea II Concluzii d.Concluzii.

NOTA:

profesor Tanase Viorel

Lucrarea de laborator nr. 5 Numele: Prenumele: Clasa: Tema lucrarii: CONTROLUL UNGHIURILOR DREPTE a.Consideratii teoretice Metodele de indreptare manuala sunt: • Indreptarea manuala cu lovituri rare si puternice; • Indreptarea manuala cu lovituri dese si usoare; • Indreptarea manuala prin provocarea momentului de incovoire. Indreptarea manuala cu lovituri dese si usoare se aplica pieselor calite care in cazul unor socuri puternice au tendinta de a se fisura.Un exemplu, in acest sens,este reprezentat de un echer fara talpa, la 900. In urma tratamentului termic de calire,echerul la 900 ,poate prezenta abateri unghiulare,α ≠ 900 . INDREPTAREA

a.

b. Δα

Δα

a. α>900

b. α900

Proba nr.

Pozitia zonei supusa deformarii

Tipul de lovituri

αa4 datorită fenomenului de tasare a aşchiei.

D

Tipuri de aşchii. Forma aşchiilor este influenţată de următorii factori: ¾ natura materialului de prelucrat; ¾ forma geometrică a sculei; ¾ regimul de aşchiere. Sunt 3 tipuri de aşchii : 1. aşchii de rupere-prelucrarea materialelor fragile(fonte,bronzuri); 2. aşchii de fragmentare-prelucrarea materialelor dure şi semidure; 3. aşchii de curgere-prelucrarea oţelurilor moi,alamelor.

#

Tanaviosoft-2005

# 6.1.3.Mişcările necesare realizării procesului de aşchiere.

I

I Mişcarea principală de aşchiere. II Mişcarea de avans longitudinal. III Mişcarea de avans transversal. 1. Suprafaţa de aşchiere 2. Suprafaţa aşchiată

II III Fig.6.1.3.1.Mişcările în procesul de aşchiere Desprinderea aşchiilor ,în procesul de aşchiere,presupune o mişcare relativă între scula aşchietoare şi suprafaţa piesei. Mişcarea principală de aşchiere (I) este imprimată sculei aşchietoare(găurire,frezare) sau piesei de prelucrat(strunjire).Această miscare poate fi: ¾ mişcare de rotaţie-strunjire,frezare,găurire; ¾ mişcare de translaţie-rabotare,mortezare. Mişcarea de avans longitudinal (II) asigură prelucrarea prin aşchiere a unei suprafeţe pe o anumită lungime(continuitatea aşchiei). Mişcarea de avans transversal (III) asigură înlăturarea adaosului de prelucrare,dar şi prelucrarea suprafeţei piesei pe o direcţie perpendiculară mişcării de avans longitudinal.

#

Tanaviosoft-2005

Lecţia 25 # 6.3.Scule aşchietoare. # 6.3.1.Elementele geometrice. # 6.3.2.Geometria cuţitului de strung. # 6.3.3.Uzura sculei aşchietoare. # 6.3.1.Elementele geometrice.

1 B

2

1.Faţa de degajare. 2.Tăişul secundar. 3.Faţa de aşezare secundară. 4.Vârful cuţitului. 5. Faţa de aşezare principală. 6.Tăişul principal. A.Partea activă(aşchiere).

A

B.Partea pasivă(prindere).

3

4

6 5

Fig.6.3.1.1.Cuţitul de strung Faţa de aşezare are rolul de a reduce frecările între scula aşchietoare şi suprafaţa generată. Faţa de degajare are rolul de a înlătura aşchiile din zona prelucrării. Tăişul principal are rolul de a înlătura adaosul de prelucrare sub formă de aşchii.

#

Tanaviosoft-2005

# 6.3.2.Geometria cuţitului de strung. I

III

II

Fig.6.3.2.1.Cuţitul de strung Unghiurile cuţitului de strung sunt determinate de intersecţia următoarelor plane de referinţă: ¾ planul de bază determinat de direcţia avansului longitudinal şi transversal; ¾ planul de aşchiere,perpendicular pe planul de bază şi care trece prin tăişul principal; ¾ planul secant,perpendicular pe planul de bază şi pe tăişul principal; ¾ planul secant 2,determinat în raport cu tăişul secundar.

Fig.6.3.2.2.Geometria cuţitului de strung

#

Tanaviosoft-2005 Unghiurile cuţitului de strung sunt: ¾ ¾ ¾ ¾ ¾ ¾

unghiul de atac principal unghiul de atac secundar unghiul la vârf, unghiul de aşezare, unghiul de degajare, unghiul de ascuţire,

, ,

χ; χ1 ; ε; α; γ; β.

# 6.3.3.Uzura sculei aşchietoare.

Procesul de aşchiere este însoţit de următoarele fenomene specifice: ™ Căldura; ™ Depunerile pe tăiş; ™ Uzura sculei aşchietoare.

1.Căldura n procesul de aşchiere,o parte din lucrul mecanic se transformă în căldură,la care se mai adaugă căldura datorată frecărilor dintre scula aşchietoare,aşchie şi suprafaţa supusă prelucrării.Căldura dezvoltată determină dilatarea sculelor şi dispozitivelor utilizate,a maşinilor unelte şi va influenţa precizia de prelucrare.Pentru reducerea cantităţii de căldură dezvoltate se utilizează lichide de răcire şi ungere.

Î

2.Depunerile pe tăiş

Î

n cazul metalelor cu o bună plasticitate,pe suprafaţa de degajare,se depune un strat de metal dur,depunerea pe tăiş.Această depunere este de 1-3 mm şi are două influenţe: 1. protejează tăişul împotriva uzurii; 2. scade precizia de prelucrare.

3.Uzura sculei aşchietoare Uzura se materializează prin modificarea părţii active pe feţele de aşezare şi de degajare.Pe faţa de degajare,datorită frecărilor cu aşchiile produse,apare o adâncitură.Pe faţa de aşezare,datorită frecărilor cu suprafaţa piesei,apare o îndepărtare de material.

Fig.6.3.3.1.Depunerea pe tăiş

Fig.6.3.3.2.Uzura sculelor aşchietoare

#

Tanaviosoft-2005

Lecţia 26 # 6.4.Regimul de aşchiere. # 6.4.1.Elementele regimului de aşchiere. # 6.4.2.Forţele de aşchiere. # 6.4.3.Materiale utilizate pentru sculele aşchietoare. # 6.4.1.Elementele regimului de aşchiere. Regimul de aschiere reprezinta totalitatea parametrilor ce caracterizeaza desfasurarea procesului de aschiere. Parametrii regimului de aşchiere sunt: 1. Adâncimea de aşchiere. 2. Avansul de lucru. 3. Viteza de aşchiere.

1. Adâncimea de aşchiere.

di

df

Adâncimea de aşchiere este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată,măsurată în direcţie normală pe suprafaţa prelucrată.Se exprimă în milimetri.

Adâncimea de aşchiere se notează cu „t” . Se poate determina pe rază sau pe diametru. tr =

di − d f

2 td = d i − d f

adâncimea de aşchiere pe rază

Fig.6.4.1.1. unde: di-diametrul iniţial al semifabricatului; dfr-diametrul final al piesei.

#

Tanaviosoft-2005 2.Avansul de lucru.

Avansul de lucru s este spaţiul parcurs de scula aşchietoare pe generatoarea piesei (sau în direcţie radială),la o rotaţie completă a semifabricatului.Se exprimă în milimetri pe rotaţie. n

Fig.6.4.1.2.Avansul de lucru

s

3.Viteza de aşchiere. Viteza de aşchiere este spaţiul parcurs tăişul sculei aşchietoare în raport cu piesa de prelucrat,în unitatea de timp.Se exprimă în metri pe minut şi se notează cu „v” . Viteza de aşchiere se determină prin calcul sau se alege din normative.Turaţia piesei se determină cu relaţia:

1000v n= πd unde: v-viteza de aşchiere,în m/min; d-diametrul piesei de prelucrat,în mm; n-turaţia piesei,în rot/min.

[rot/min],

#

Tanaviosoft-2005

# 6.4.2.Forţele de aşchiere. n

Fx –forţa de avans; Fy –forţa radială; Fz –forţa tangenţială F-forţa principală de aşchiere.

st

sl

Fig.6.4.2.1.Forţele de aşchiere

F=Fx +Fy +Fz Forţa axială de aşchiere (de avans) Fx, are direcţia paralelă cu axa OX.Este generată de mişcarea de avans longitudinal. Forţa radială de aşchiere Fy, are direcţia paralelă cu axa OY.Este generată de mişcarea de avans transversal. Forţa tangenţială de aşchiere Fz,are direcţia paralelă cu axa OZ.Este generată de mişcarea de rotaţie. Între forţele de aşchiere există următoarele relaţii: Fx=(0,15-0,3) Fz Fy=(0,3-0,5) Fz

#

Tanaviosoft-2005

# 6.4.3.Materiale utilizate pentru sculele aşchietoare. Oţeluri carbon de scule

Tratamentul termic al oţelurilor pentru scule constă în încălzirea lor la temperatura de 760-8200C şi răcirea bruscă în apă,după care urmează o revenire joasă la temperatura de 1503000C cu răcire în aer. La temperatura de 200-2500C îşi pierd proprietăţile de aşchiere.

Oţeluri aliate pentru scule

Tratamentul termic constă în călire în băi de săruri urmate de răcire în apă sau ulei. La temperatura de 5000C îşi pierd proprietăţile de aşchiere.

Oţeluri rapide

#

Tanaviosoft-2005

Tratamentul termic constă în călire la 1250-12800C,urmată de revenire înaltă la 5505800C. La temperatura de 550- 7000C îşi pierd proprietăţile de aşchiere.

Carburi metalice

La temperatura de 900-10000C îşi pierd proprietăţile de aşchiere. Carburile metalice se obţin prin presare şi sinterizare din pulberi pe bază de carburi metalice. O categorie de materiale superioare carburilor metalice o reprezintă materialele mineraloceramice.

#

Tanaviosoft-2005

Lecţia 27 # 6.5.Prelucrarea prin strunjire. # 6.5.1.Maşini –unelte.Strungul normal SN 400. # 6.5.2.Scule aşchietoare.Cuţitele de strung. # 6.5.3.Dispozitive de prindere şi fixare. # 6.5.4.Prelucrări prin strunjire. # 6.5.1.Maşini –unelte.Strungul normal SN 400.

Fig.6.5.1.1.Strung multiax

Strunjirea esre operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de strung,pe mabini unelte numite strunguri.

Tanaviosoft-2005

Fig.6.5.1.2.Strung revolver vertical

Fig.6.5.1.3.Strung revolver orizontal

#

Tanaviosoft-2005

Strungul normal SN 400.

Fig.6.5.1.4.Strungul normal SN 400

Fig.6.5.1.5.Strungul normal SN 400

#

#

Tanaviosoft-2005 Părţi componente

1. Arborele principal. Este de construcţie tubulară.Pe arborele principal se montează universalul. 2. Carcasa rabatabilă. Permite accesul la roţile de schimb şi la transmisia cu curele 3. Capacul. Permite accesul la cutia de viteze pentru verificări periodice şi pentru eventuale ungeri. 4. Cutia de viteze. Este un subansamblu constituit dintr-un sistem de roţi dinţate baladoare care asigură 22 trepte de turaţii. 5. Manete. 6. Universalul. Se montează pe arborele principal.Este un dispozitiv de prindere şi fixare a semifabricatelor în vederea strunjirii . 7. Sania transversală. Are rolul de a deplasa scula aşchietoare în direcţie transversală(mişcarea de avans transversal).Asigură prelucrarea suprafeţelor frontale,a canalelor. 8. Dipozitivul portcuţit. Asigură fixarea cuţitelor de strung şi este prevăzut cu 4 posibilităţi de fixare(maximum patru scule aşchietoare). 9. Lampa de iluminat. 10. Pinola. Permite prelucrarea între vârfuri,fixarea filierelor şi a tarozilor prin intermediul unor dispozitive speciale. 11. Sania portcuţit. Se utilizează la prelucrarea suprafeţelor conice de lungimi mici. 12. Păpuşa mobilă. Se utilizează la prelucrarea între vârfuri,la prelucrarea suprafeţelor conice de lungimi mari. 13. Cremaliera. Asigură deplasarea manuală a căruciorului în direcţie longitudinală. 14. Şurubul conducător. Este prevăzut cu filet trapezoidal.Realizează deplasarea mecanică a căruciorului pentru filetarea cu cuţitul de strung. 15. Bara de avans. Asigură deplasarea mecanică a căruciorului în direcţie longitudinală. 16. Căruciorul. Asigură deplasarea în direcţie longitudinală (mişcarea de avans longitudinal). 17. Picior. 18. Tava. Are rolul de acumulare a aşchiilor rezulate la aşchiere şi de a dirija lichidul de răcire şi ungere. 19. Batiul. Se confecţionează din fontă prin turnare. 20. Maneta ambreiajului. Asigură pornirea-oprirea mişcării de rotaţie şi permite inversarea sensului de rotaţie. 21. Cutia de avansuri şi filete. Asigură gama de avansuri şi filete pentru prelucrarea prin strunjire. 22. Tabloul de comandă. Este prevăzut cu 3 comutatoare: a) lampa de iluminat b) pompa c) alimentare generală. 23. Comutatoare.

#

Tanaviosoft-2005

Fig.6.5.1.6.Batiu

Fig.6.5.1.8. Transmisia cu curele

Fig.6.5.1.10.Păpuşa fixă

Fig.6.5.1.7. Roţile de schimb

Fig.6.5.1.9.Motorul electric

Fig.6.5.1.11. Transmisia cu curele

#

Tanaviosoft-2005

# 6.5.2.Scule aşchietoare.Cuţitele de strung. Clasificarea cuţitelor de strung. ™ după construcţia capului: ¾ cu cap drept; ¾ cu cap cotit. ™ după poziţia tăişului principal: ¾ pe stânga; ¾ pe dreapta. ™ după poziţia suprafeţei prelucrate: ¾ de exterior; ¾ de interior; ¾ frontale. ™ după tipul operaţiei realizate: ¾ de filetat; ¾ de canelat-retezat; ¾ de strunjit longitudinal. ™ după precizia de prelucrare: ¾ de degroşare ; ¾ de finisare; ¾ de netezire. ™ după natura materialului: ¾ din oţel rapid; ¾ cu plăcuţe de carbură metalică; ¾ cu vârf de diamant.

Cuţit pe dreapta

Cuţit pe stânga

Cuţit cotit

Cuţit de filetat

#

Tanaviosoft-2005

Cuţit de canelat

Cuţit de strunjit la interior

# 6.5.3.Dispozitive de prindere şi fixare. Fixarea piesei Dispozitivele utilizate pentru fixarea piesei sunt: ¾ Universalul.

E

ste prevăzut cu trei bacuri,care realizează simultan centrarea şi fixarea pieselor. Bacurile se montează în ordinea cifrelor înscrise pe ele.Poate fi prevăzut şi cu patru bacuri. Universalul se montează pe capătul arborelui principal,având un sistem de asigurare. Fixarea pieselor cu diametru mare se face cu bacurile montate invers.

Fig.6.5.3.1.Universal Piesele cu lungime mare se fixează între vârfuri de centrare şi fixare,cu inimă de antrenare.Pentru fixarea între vârfuri, suprafeţele frontale ale arborelui sunt prevăzute cu găuri de centrare şi fixare.Vârfurile de centrare şi fixare sunt de 2 tipuri: fixe şi rotative. Piesele cu pereţi subţiri se fixează pe dornuri rigide sau elastice. Piesele tip bară cu diametrul mic se fixează în bucşă elastică.

#

Tanaviosoft-2005

n

Strunjirea longitudinală exterioară

st

sl

n

Strunjirea frontală exterioară

st

sl

#

Tanaviosoft-2005 n

Strunjirea de canelareretezare

st

sl

n

Filetarea exterioară cu cuţitul

st

sl

#

Tanaviosoft-2005

Lecţia 28 # 6.6.Prelucrarea prin frezare. # 6.6.1.Maşini de frezat. # 6.6.2.Scule aşchietoare.Freze. # 6.6.3.Prelucrări prin frezare. # 6.6.1.Maşini de frezat.

Fig.6.6.1.1.Maşina de frezat FV 32

Fig.6.6.1.2.Maşina de frezat FUS 22

Frezarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite freze,pe masini unelte numite masini de frezat.

#

Tanaviosoft-2005

Fig.6.6.1.3.Maşina de frezat verticală

n

sl st

sv

Fig.6.6.1.3.Maşina de frezat universală

#

Tanaviosoft-2005

1. Motorul electric. 2. Tabloul de comandă. 3. Cutia de viteze. 4. Batiul 5. Ghidaje. 6. Ghidaje. 7. Traversa. 8. Contra lagărul. 9. Masa superioară. 10. Masa inferioară. 11. Consola. 12. Tamburul de avansuri. 13. Placa de bază. Arborele principal. Lampa de iluminat. Instalaţia de răcire. Cutia de avansuri.

Părţi componente

Maşina de frezat universală este destinată pre lucrării suprafeţelor plane,profilate,a roţilor dinţate,a canalelor elicoidale. Scula aşchietoare se montează în arborele principal prin intermediul unui dorn care se sprijină într-un lagăr în traversă şi primeşte mişcarea de rotaţie de la motorul electric prin cutia de viteze. Piesa de prelucrat se fixează pe masa superioară care are mişcarea de avans longitudinală. Masa inferioară are mişcarea de avans transversală.Masa maşinii se deplasează împreună cu consola pe verticală(mişcarea de avans transversală). La maşina de frezat universală,masa superioară se poate roti cu 15-300.

# 6.6.2.Scule aşchietoare.Freze. 6

1

7

12

13

2 8 14

3

9 15

4

10

11

5

16

#

Tanaviosoft-2005

17

18

19

20

21

1. Freză cilindrică cu dinţi înclinaţi 2. Freză cilindro-frontală 3. Freză disc 4. Freză disc 5. Freză deget cu coadă cilindrică 6. Freză deget cu coadă conică 7. Freză deget pentru canale în T 8. Freză deget 9. Freză deget 10. Freză disc profilată-convexă 11. Freză disc (trei tăişuri) 12. Freză cilindrică cu dinţi curbi 13. Freză cilindro-frontală cu dinţi curbi 14. Freză modul-disc 15. Freză modul-melc 16. Freză disc profilată-concavă 17. Freză pentru canale „coadă de rândunică” 18. Freză pentru canale 19. Freză unghiulară 20. Freză biunghiulară 21. Freză profilată

Clasificarea frezelor ™ după modul constructiv: ™ freze monobloc; ™ freze asamblate. ™ după modul de execuţie: ™ freze cu dinţi frezaţi; ™ freze cu dinţi detalonaţi ™ după forma suprafeţei prelucrate: • freze cilindrice-suprafeţe plane; • freze cilindro-frontale; • freze disc; • freze deget; • freze unghiulare; • freze profilate.

#

Tanaviosoft-2005

Fig.6.6.2.1.Frezarea canelurilor

Fig.6.6.2.3.Frezarea canalelor de pană

Fig.6.6.2.5.Frezarea cu freză deget

Fig.6.6.2.2.Frezarea pinioanelor

Fig.6.6.2.4.Frezarea roţilor dinţate

Fig.6.6.2.6.Frezarea cu cap de frezat

#

Tanaviosoft-2005

Frezele se fixează cu ajutorul unui dorn care se introduce în alezajul conic al arborelui principal.Frezele cilindrice se montează pe un dorn care se sprijină pe arborele principal şi în contralagăr.Frezele cu dinţi elicoidale se montează astfel ca forţa de apăsare să fie orientată către arborele principal. Capul de frezat vertical se montează pentru fixarea frezelor cu coadă.

Fig.6.6.2.7.Roţi dinţate prelucrate prin frezare Suprafeţele plane pot fi prelucrate cu freze cilindrice pe maşini de frezat universale,cu freze frontale pe maşini de frezat verticale.Canalele având diferite forme pot fi prelucrate cu freze disc sau cu freze deget. Suprafeţele înclinate se pot prelucra cu freze unghiulare pe maşini de frezat universale. Canalele în T se prelucrează cu freze cilindro-frontale cu trei tăişuri. Prelucrarea prin frezare se poate realiza prin două metode: Frezarea în contra avansului

Frezarea în sensul avansului

#

Tanaviosoft-2005

Lecţia 29 # 6.7.Prelucrarea prin rabotare. # 6.7.1.Maşini de rabotat. # 6.7.2.Scule aşchietoare.Cuţite de rabotat. # 6.7.3.Prelucrări prin rabotare. # 6.7.1.Maşini de rabotat. Rabotarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de rabotat,pe masini unelte numite masini de rabotat . I

II

IV III

Fig.6.7.1.1.Maşina de rabotat transversal

#

Tanaviosoft-2005 1. Scula aşchietoare. 2. Suportul mesei. 3. Masa maşinii. 4. Dispozitivul portcuţit. 5. Sania portcuţit. 6. Maneta de blocare. 7. Traversă. 8. Berbecul maşinii. 9. Batiu. 10. Mecanismul cu clichet. 11. Placa de bază

Părţi componente

Mişcarea principală care este o mişcare rectilinie-alternativă,este executată de cuţit. Dispozitivul portcuţit este rabatabil pentru a se ridica la cursa pasivă a berbecului. Sania portcuţit ,prin maneta sa ,are mişcarea de avans vertical. Maneta de blocare asigură o poziţie fixă berbecului după reglarea mărimii cursei. Traversa se deplasează pe verticală,având rolul de poziţionare a mesei maşinii. Masa maşinii se deplasează longitudinal pe traversă. Berbecul are mişcarea principală de aşchiere.

Fig.6.7.1.2.Maşina de rabotat longitudinal

#

Tanaviosoft-2005

I. II. III. IV.

Mişcările necesare prelucrării prin rabotare sunt: Mişcarea de avans vertical a sculei aşchietoare (sania portcuţit); Mişcarea principală de aşchiere-mişcarea rectilinie-alternativă(berbecul maşinii); Mişcarea de avans vertical-deplasarea pe verticală a traversei; Mişcarea de avans longitudinal-deplasarea mesei maşinii.

# 6.7.2.Scule aşchietoare.Cuţite de rabotat. II

I

1.Cuţitul de rabotat(asemănător cuţitului de strung) 2.Piesa de prelucrat I.Mişcarea de avans vertical(adâncimea de aşchiere) II.Mişcarea rectilinie-alternativă(prelucrarea suprafeţei pe lungimea sa) IV.Mişcarea de avans longitudinal(prelucrarea suprafeţei pe lăţimea sa)

IV

Fig.6.7.2.1.Schema prelucrării La rabotare cuţitele lucrează în condiţii grele datorită şocurilor.Sculele aşchietoare se confecţionează din oţel rapid.Pentru a reduce influenţa şocurilor ,cuţitele pot avea formă cotită.

# 6.7.3.Prelucrări prin rabotare. Prin rabotare se prelucrează suprafeţe orizontale,verticale de lungimi mari şi foarte mari.Se pot prelucra canale de diferite profiluri,ghidaje la maşini-unelte(maşina de rabotat longitudinal.

#

Tanaviosoft-2005

# 6.8.Prelucrarea prin mortezare. # 6.8.1.Maşini de mortezat. # 6.8.2.Scule aşchitoare.Cuţite de mortezat. # 6.8.3.Prelucrări prin mortezare. # 6.8.1.Maşini de mortezat. Mortezarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de mortezat,pe masini unelte numite masini de mortezat . Mortezarea se aplică la prelucrarea canalelor de pană,a canelurilor,a danturilor,a alezajelor interioare.Procedul este specific prelucrării suprafeţelor interioare.La această metodă de prelucrare mişcările necesare sunt: I. Mişcarea principală de aşchiere-mişcare rectilinie alternativă.Este dată de scula aşchietoare; II. Mişcarea de avans longitudinal.Este dată de masa superioară; III. Mişcarea de avans transversal.Este dată de masa inferioară; IV. Mişcarea de avans circular.Este dată de masa rotativă.

1.Berbec 2.Batiu 3.Masa maşinii 4.Capul maşinii 5.Sania protcuţit

Fig.6.2.8.1.Maşina de mortezat

#

Tanaviosoft-2005

# 6.8.2.Scule aşchitoare.Cuţite de mortezat. I

III

Cuţitul de mortezat este asemănător cuţitului de strung,dar are geometria modificată: unghiul de aşezare α ,devine unghi de degajare γ , şi invers. Cuţitul de mortezat se confecţionează din oţel rapid deoarece prelucrarea este cu şocuri.

II

Fig.6.2.8.2.Schema prelucrării

# 6.8.3.Prelucrări prin mortezare.

Fig.6.3.8.1.Mortezarea cu cuţit roată

#

Tanaviosoft-2005

Lecţia 30 # 6.10.Prelucrarea prin rectificare. # 6.10.1.Maşini de rectificat. # 6.10.2.Scule abrazive.Pietre de rectificat. # 6.10.3.Prelucrări prin rectificare. # 6.10.1.Maşini de rectificat. Rectificarea este operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin aschiere ,cu ajutorul unor scule aschietoare numite pietre abrazive,pe masini unelte numite masini de rectificat.

3

10 9 2

1

Fig.6.10.1.1.Maşina de rectificat rotund

5 11

Tanaviosoft-2005

Fig.6.10.1.2.Maşina de rectificat rotund

Fig.6.10.1.3.Maşina de rectificat fără vârfuri

#

#

Tanaviosoft-2005

Fig.6.10.1.4.Maşina de rectificat rotund

Fig.6.10.1.5.Piese rectificate

#

Tanaviosoft-2005 Maşina de rectificat rotund Părţi componente

1. Batiu 2. Păpuşa portpiesă 3. Suportul pietrei abrazive 4. Disc abraziv 5. Păpuşa mobilă 6. Dispozitivul de susţinere 7. Ax 8. Piatra abrazivă 9. Dispozitivul pentru răcire 10. Masa superioară 11. Masa inferioară

Mişcarea principală de aşchiere şi avansul de pătrundere sunt date de pietrele abrazive 4 şi 8 Mişcările de avans circular sau longitudinal sunt date de piesa de prelucrat. Piesa se fixează în universal sau între vârfuri. Suprafeţele conice se prelucrează prin rotirea mesei superioare.Suprafeţele interioare se prelucrează cu piatra de rectificat 8,piesa fiind fixată în universal.Păpuşa mobilă se poate deplasa în lungul mesei 10.

# 6.10.2.Scule abrazive.Pietre de rectificat.

Pietrele abrazive sunt constituite din granule abrazive şi liant. Granulele abrazive sunt din următoarele materiale: ™ corindon; ™ carborund; ™ carburi de siliciu; ™ praf de diamant. Lianţii utilizaţi sunt: ™ lianţi organici-argilă,feldspat,caolin; ™ lianţi anorganici-bachelita,şelac,cauciuc. Pietrele abrazive prezintă patru grupe de duritate: 1. grupa I (a,b,c)-duritate moale; 2. grupa II (a,b,c)-duritate mijlocie; 3. grupa III (a,b,c)-duritate tare; 4. grupa IV (a,b,c)-duritate foate tare. Structura pietrelor abrazive prezintă următoarele grupe: ™ foarte deasă; ™ deasă; ™ mijlocie; ™ rară; ™ foarte rară; ™ poroasă. Pietrele abrazive se ascut cu vârf de diamant.

Tanaviosoft-2005

#

# 6.10.3.Prelucrări prin rectificare.

La rectificare se foloseşte o răcire abundentă. După forma suprafeţei prelucrate,rectificarea poate fi: ™ rectificare rotundă; ™ rectificare plană; ™ rectificare profilată. După mărimea adaosului de prelucrare: ™ rectificare de degroşare; ™ rectificare de finisare.

Rectificarea suprafeţelor cilindrice exterioare se poate face conform schemelor tehnologice de mai jos:

Fig.6.10.3.1.Rectificarea suprafeţelor exterioare

Fig.6.10.3.2.Rectificarea suprafeţelor interioare

Tanaviosoft-2005

#

# 6.11.Măsuri de tehnica securităţii muncii. n condiţiile prelucrării pieselor prin aşchiere pe maşini-unelte,existenţa pieselor şi a organelor de maşini,a aşchiilor,a conductoarelor electrice sub tensiune,a lichidului de răcire şi ungere se poate pune în pericol integritatea corporală a muncitorului. Pentru înlăturarea accidentelor,în timpul prelucrării prin aşchiere,trebuie respectate principalele măsuri de tehnica securităţii muncii: ‰ să se controleze starea maşinii înainte de începerea lucrului,verificându-se toate manetele de comandă,dacă ambreiajul mişcării principale şi mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla,instalaţia de răcire şi ungere; ‰ să se controleze instalaţia electrică a maşinii-unelte;îndeosebi legătura cu pământul a instalaţiei electrice şi integritatea izolaţiei conductoarelor,buna funcţionare a sistemelor de blocare şi siguranţă electrică a maşinilor; ‰ să se controleze buna fixare a piesei,a sculelor şi a dispozitivelor pe maşina-uneltă; ‰ să se folosească dispozitive de siguranţă şi de îngrădire a transmisiilor,a angrenajelor şi a altor organe de maşini în mişcare; ‰ în timpul lucrului să se folosească dispozitive de protecţie împotriva aşchiilor:ecrane,ochelari; ‰ nu se admite frânarea organelor în mişcare cu mâna; ‰ nu se admite îndepărtarea aşchiilor cu mâna,ci cu un cârlig sau cu o perie; ‰ controlul stării sculei aşchietoare şi controlul prelucrării piesei nu se admite a fi făcute în timpul funcţionării maşinii; ‰ în cazul rectificării se verifică integritatea dispozitivului de protecţie corespunzător unghiului de contact dintre piatră şi piesa care se prelucrează,funcţionarea exhaustorului de absorbţie a prafului ce se produce în timpul lucrului şi protecţia contra granulelor care se desprind în timpul lucrului; ‰ hainele de protecţie să fie încheiate la toţi nasturii,manşetele să fie strânse cu elastic,iar capul să fie acoperit; ‰ locul de muncă trebuie ţinut în curăţenie şi ordine.

Î

#

Tanaviosoft-2005

CUPRINS COPERTA

1

INTRODUCERE

2-3

 Capitolul DOCUMENTE ŞCOLARE Plan de învăţământ Standarde de Pregãtire Profesionalã 5 Proiectarea didactică semestrială 2004 Fişe psihopedagogice Documentaţia tehnologică Plane de operaţii Teste Fişe de lucru Lucrări de laborator

4-6 7-29 30-110 111-122 123-133 134-139 140-171 172-184 185-188 189-201

 Capitolul

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

 Capitolul

PRESAREA LA RECE A METALELOR ŞI ALIAJELOR (L2-L3)

205-228

 Capitolul

MĂSURAREA ŞI CONTROLUL PIESELOR

(L4)

229-247

 Capitolul

OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE

(L5-L15)

248-337

 Capitolul

SUDAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR

(L16-L23)

338-376

 Capitolul

PRELUCRAREA PRIN AŞCHIERE

(L24-L30)

377-415

CUPRINS BIBLIOGRAFIE

(L1)

202-204

#

Tanaviosoft-2005

Bibliografie 1.Lăcătuşerie generală

1977 E.Arieşan,Gh. Peptea

2.Cultură de specialitate-Domeniul tehnic

2004

Ion ionescu ş.a.

3.Pregatire de bază în domeniul tehnic-Laborator

2000

Gheorghe Coculescu ş.a.

4.Pregatire de bază în domeniul tehnic-Discipline tehnice 2000 Ion Ezeanu ş.a.

5.Tehnologia prelucrării metalelor

1978

N. Atanasiu ş.a.

6.Tehnologia asamblării şi montajului

1979

Gh. Ion ş.a.

7.Desen tehnic industrial C.Dale ş.a.

1990