MANUAL Inventarul de Personalitate DA 2013 A

1 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

MANUALUL Inventarul de personalitate

DA

©13profile

(draft)

2012

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

2 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

CUPRINS

1. Descrierea modelului teoretic al „personalităţilor accentuate” …………………………... 4 1.1. Normalitate – personalitatea accentuată – tulburare de personalitate ……………………….. 5 1.1.1.Personalitatea normală …………………………………………………………………………………………. 5 1.1.2.Tulburarea de personalitate …………………………………………………………………………………. 5 1.1.3.Personalităţi dizarmonice ……………………………………………………………………………………… 6 1.2. Modelul « Personalităţilor Accentuate » în viziunea lui K. Leonhard …………………………... 7 1.3. Chestionarul PA «Personalităţi accentuate » (H. Schmieschek (1970) ………………………….. 10

2. Descrierea Inventarului de personalitate DA©13profile…………………………...………………….. 11 2.1. Etape în construcţia Inventarului DA13profile …………………………...……………………….……….. 11 2.1.1.Factorii Inventarului de personalitate DA©13profile …………………………...……………… 14 Demonstrativitate……………………………………………………………………………………. 14 Hiperexactitate ……………………………………………………………………………………….. 14 Hiperperseverenţă …………………………………………………………………………………… 15 Nestăpânire …………………………………………………………………………………..………… 15 Hipertimie………………………………………………………………………………………………… 15 Distimie …………………………………………………………………………………………………… 16 Labilitate .………………………………………………………………………………………………… 16 Exaltare……………………………………………………………………………………………….…… 16 Anxietate ………………………………………………………………………………………………… 17 Emotivitate ……………………………………………………………………………………………… 17 Dependență …………………………………………..………………………………………………… 17 Dezirabilitate …………………………………………………………………………………………… 18 Nevozism …………………………………………………………………………………………………. 18 2.2. Ce aduce în plus Inventarul DA©13profile? …………………………...…………………………………………. 19 2.2.1.Procesul de evaluare psihologică şi evaluarea trăsăturilor accentuate ………………… 19 2.2.2.Adaptarea şi integrarea socio-profesională raportată la conduita personalității accentuate ……………………………………………………………………………………………….…………… 22

3. Caracteristici psihometrice ale Inventatului de personalitate DA13profile 3.1. Analiza consistenţei interne a Inventarului DA13profile …………………………………………………… 25 3.1.1.Lotul investigat ……………………………………………………………………………………………….……. 25 3.1.2.Metodologia cercetării ……………….……………………………………………………….……………….. 25 3.1.3.Consistenţa internă a celor două probe ……………………………………………….………………. 25 3.2. Verificarea fidelității test-retest a Inventarului de personalitate DA13profile …………………… 26 3.3. Verificarea validităţii concurente a Chestionarului DA13profile ……………………………………….. 28 3.3.1.Lotul investigat ……………………………………………………………………………………………….……. 28 3.3.2.Metodologia cercetării ………………………………………………………………………………….…….. 28 3.3.3.Corelaţii DA©13profile (Constantin et al. 2008) - P.A. (Schmieschek, 1970) ……………….. 29 3.4. Structura factorială a Inventarului DA13profile ……………………………………………………….………… 32 3.4.1.Analiza factorială exploratorie de ordinul I. ……………………………………………….…………. 32 3.5. Concluzii privind calităţile chestionarului DA13profile ……………………………………………….……… 33 Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

3 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

4. Administrarea chestionarului DA13profile ……………………………………………….……………….. 36 4.1. Consemn şi mod de administrare ……………………………………………….…………………………………. 36 4.1.1.Consemn varianta creion hârtie ……………………………………………….…………………….…….. 36 4.1.2.Consemn varianta on-line……………………………………………….…………………………………….. 36 4.1.3.Consemn varianta MAI, cotare rapidă ……………………………………………….…………………. 37 4.2. Scorarea şi principii de interpretare ……………………………………………….…………………………….. 38 4.2.1.Scorare varianta on-line ……………………………………………….………………………………………. 38 4.2.2.Scorare varianta MAI, cotare rapidă ……………………………………………….……………………. 38 4.2.3.Principii de interpretare a rezultatelor ……………………………………………….………………… 38 4.3. Scala de validare ……………………………………………….……………………………………………………….….. 40

5. ANEXE ……………………………………………………………..………………………………………………...………………… 41 5.1. Anexa 1 – Chestionarul DA13profile varianta MAI ………………………………...…………………………. 42

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

4 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

1. Descrierea modelului teoretic al „personalităţilor accentuate”

În anul 1968, prof. dr. Karl Leonhard, directorul clinicii de psihiatrie şi neurologie a Universităţii Humboldt din Berlin, publică o lucrare extrem de interesantă atât pentru psihologi şi psihiatri, cât şi pentru criticii literari sau publicul larg: „Akzentuierte Persönlichkeiten"1 (Personalităţi accentuate2). Autorul prezintă o tipologie particulară - cea a personalităţilor accentuate – şi o ilustrează cu numeroase personaje celebre din literatura universală, predilecţie având pentru personajele create de Dostoievski. Modelul nosologic propus de K. Leonhard nu este unul care să fi fost uşor acceptat la nivel internaţional, fiind respins la acea dată de jurnalele vestice, în principal, pentru că nu era în acord cu standardele practicate în spaţiul anglosaxon (H. Beckmann, 1999) şi nici nu a fost propus ca un standard în psihiatria mondială (celebrele deja DSM, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders şi ICD, International Classification of Diseases s-au impus ca sistem de clasificare), În ciuda acestui fapt, perspectiva oferită de Leonhard este una deosebit de incitantă. Dacă facem referire numai la categoria „personalităţi accentuate”, marele avantaj al acestui model este că nu se referă nici la personalitatea „normală”, explorată deja de sute de chestionare/ inventare de personalitate, nici la personalitatea „patologică” vizată de interviurile clinice sau de scalele de evaluare psihiatrică, ci se referă la personalitatea care are caracteristici particulare, situate undeva la graniţa dintre normalitatea „banală”, care ne caracterizează pe mulţi dintre noi şi personalitatea dizarmonică, fascinantă şi, deseori, dezadaptată. Această lume fascinantă a personalităţilor „accentuate”, a celor care ies mereu în evidenţă, fie în sens negativ fie în sens pozitiv, a celor care captează atenţia, trezesc interesul şi nevoia de a le urmări, este cea pe care o descrie K. Leonhard şi asupra căreia neam concentrat atenţia în cercetările noastre din ultimii ani (Constantin et all. 2010) Karl Leonhard în 1968 descria personalitatea accentuată ca fiind reprezentată de o serie de însuşiri speciale sau trăsături a căror intensitate depăşeşte media, determinând apariţia unor structuri de personalitate care se pot adapta în medii favorabile, dar care se decompensează în condiţii solicitante sau stresante (spre deosebire de personalităţile patologice care se pot decompensa în orice situaţie). Autorul german postulează astfel un continuum între personalităţile normale, cele accentuate şi cele patologice fără o netă delimitare între ele. Prin urmare, în viziunea lui K. Leonhard (1972) putem situa personalităţile accentuate în zona incertă dintre normalitate şi patologie psihică, acestea fiind, în viziunea autorului menţionat, rezultanta unui cumul de factori, pe de o parte constituţionali, pe de altă parte sociali (educaţionali, culturali, legaţi de experienţa de viaţă etc.).

1

Leonhard K, (1968), Akzentuierte Persönlichkeiten, Verlag Volk und Gesundheit, Berlin. Lucrarea a fost tradusă în limba română în 1979 sub titlul „Personalităţi accentuate în viaţa şi literatură” (1979), Editura Enciclopedică Română, Bucureşti. 2

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

5 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

1.1. Normalitate – personalitatea accentuată – tulburare de personalitate

Pentru a permite o înţelegere mai bună a Inventarului DA©13profile, în continuare vom face scurte referi conceptele de personalitatea „normală”, tulburare de personalitate şi personalitate dizarmonică pentru a prezenta apoi conceptul de personalitatea accentuată. Termenul personalitate este folosit de obicei pentru a descrie trăsături distinctive sau obişnuite, caracteristici sau proprietăţi ale comportamentului unui individ. Personalitatea unui individ poate fi definită ca „pattern-ul total (schema) al modurilor sale caracteristice de a gândi, simţi şi de a se comporta şi care constituie modalitatea distinctivă a individului de a relaţiona cu mediul (Colle C. A., 1995). Aşa cum am mai argumentat (Constantin T., 2003), deşi nu există o definiţie pe deplin acceptată pentru personalitate, se consideră că personalitatea poate fi analizată în termeni de trăsături de personalitate iar oamenii de ştiinţă par să fie de acord cu privire la două aspecte definitorii: a) existenţa unei relative stabilităţi a trăsăturilor de personalitate pe parcursul existenţei individuale; b) existenţa unei constanţe a conduitelor individuale în faţa unor situaţii similare. Există şi un anumit acord în a accepta că, în majoritatea aspectelor comportamentului uman, factorul înnăscut şi cel dobândit sunt prezenţi, ambii influenţând simultan şi în mod continuu comportamentul individual.

1.1.1. Personalitatea normală Pentru Manualul de Psihiatrie Oxford (2005, p. 440), sintagma de personalitate "normală" desemnează o stare ideală sau statistic normală ce presupune o bună adaptare şi un răspuns flexibil la stres, conflicte interpersonale, cu un bun control al impulsurilor, capacitate satisfăcătoare de implicare în activităţile cotidiene, de a stabili şi menţine relaţii cu cei din jur. Atunci când această unitate descrisă mai sus, numită personalitate, devine instabilă, se vorbeşte de tulburare de personalitate, personalitate dizarmonică sau de personalitate accentuată. Toate aceste manifestări subclinice se detaşează printr-o trăsătură comună: un oarecare grad de imprevizibilitate în tipul raportării la norme, la ceilalţi şi la propria persoană, dublat de generarea, aproape în toate cazurile a unei impresii globale de inadecvare sau de insolit. Aceşti indivizi trezesc chiar de la primul contact chiar şi superficial - atracţie, respingere, curiozitate. Ei sunt persuasivi, seducători sau inflexibili şi, deşi de cele mai multe ori sunt destabilizatori ai conjuncturilor în care se găsesc, G. Ionescu îi numeşte „sarea şi piperul societăţii” (1997, p. 8).

1.1.2. Tulburarea de personalitate Aşa cum sublinia Stricker şi Widiger (2003), o tulburare de personalitate este un pattern durabil de experienţă internă şi de comportament care deviază considerabil de la cererile culturii în care trăieşte individul, şi se manifestă în două sau multe din următoarele domenii: cognitiv (ex. modul în care individul se percepe sau interpretează pe sine, pe alţii sau evenimentele), afectiv (ex. intensitatea, labilitatea şi adecvarea răspunsurilor emoţionale), funcţionarea interpersonală şi controlul impulsului. Totodată acest pattern este pervasiv şi inflexibil, apare într-o gamă largă de situaţii sociale şi personale. El are debutul în adolescenţă sau precoce în perioada adultă, şi determină o detresă sau deteriorare în funcţionarea socială, profesională sau în alte arii importante ale vieţii. (Stricker şi Widiger, 2003). Datorită polimorfismului tulburărilor de personalitate şi a insuficientelor delimitări teoretice, Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

6 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA fidelitatea diagnosticului clinic este slabă iar clasificarea categorială este, deseori, lipsită de validitate. În ultimii ani s-a pus accentul din ce în ce mai mult pe o abordare dimensională, care plasează tulburările de personalitate pe continuum-ul sănătate psihică – patologie, abordare care a câştigat tot mai multe dovezi în vederea validării sale empirice prin studii biologice care reflectă modificări neurofiziologice şi cognitive pentru tulburările de personalitate într-o formă atenuată dar calitativ similară celor care sunt prezente în tulburările omonime (schizofrenia are drept corespondente tulburările schizotipale şi schizoidă, paranoia – tulburarea de personalitate paranoidă etc.) (Millon, 2000; Feist & Feist, 2006; Groth-Marnat, 2003 ).

1.1.3. Personalităţi dizarmonice Mallinson a descris personalităţile vulnerabile sau cu trăsături accentuate ca fiind acele personalităţi care se află într-o poziţie intermediară între personalităţile normale şi cele patologice (Mallinson, apud Lăzărescu, 2007). La aceeaşi categorie se referă şi Constantin Gorgos, care descrie personalitatea dizarmonică ca fiind „un rezultat al tulburării trăsăturilor de personalitate, cu predominanţa unora dintre ele. Efectul este disfuncţionalitatea întregului ansamblu, iar consecinţa, incapacitatea de integrare armonioasă în mediul social” (Gorgos, 1989, pag. 441). În accepţiunea sa termenul de dizarmonie se afla în zona de trecere dintre patologic şi normal, de exemplu, personalitatea de tip paranoic se caracterizează prin orgoliu excesiv, neîncredere în oameni şi neînţelegerea motivaţiei lor psihologice, psihorigiditate, suspiciozitate. Personalitatea de tip afectiv e caracterizată prin existenţa în decursul întregii vieţi a unei predispoziţii în general inadecvate, care poate fi orientate fie spre polul pozitiv, fie spre cel euforic, sau o alternanţă între aceştia. În aceeaşi ordine de idei, personalitatea de tip schizoid se caracterizează în special prin incapacitatea individului de a forma relaţii sociale, indiferenţa la aprecieri pozitive, la critică sau la sentimentele celorlalţi în timp ce personalitatea structurată dizarmonic de tip exploziv se caracterizează prin înclinarea deosebit de pronunţată către descărcare brutală şi primitive a afectelor în mod zgomotos, la incitaţii de mică intensitate (Gorgos, 1985). O combinaţie de factori accentuaţi de personalitate cumulaţi cu o evoluţie a persoanei într-un context socio-profesional negativ, care favorizează accentuarea trăsăturilor deja existente, poate duce la formarea unei personalităţi de tip dizarmonic. Într-o analiză mai recentă, Lăzărescu şi Nireştean (2007) ordonează aceste tendinţe şi manifestări patologice pe un continuum, în care se întâlnesc patru etape succesive: „1. persoane normale care au un stil caracterial specific, particular; 2. persoane cu trăsături accentuate şi probleme interpersonal-sociale în diverse momente şi contexte; 3. persoane cu tulburări de personalitate constante, cu permanente probleme de adaptare şi comportament disocial, care uneori, în anumite circumstanţe pot fi parţial, dar niciodată complet compensate; 4. persoane cu grave tulburări de personalitate, constant perturbatoare sau problematice pentru cei din jur” (Lăzărescu şi Nireştean, 2007). În psihiatria modernă se utilizează din ce în ce mai rar conceptul de personalităţi dizarmonice, iar atunci când este amintit face trimitere la diferite entităţi subclinice care au precedat categoriile aflate în DSM şi ICD. În cărţile de psihopatologie şi de personologie de exemplu, nu se mai aminteşte, decât cu interes istoric, de tulburările de tip dizarmonic, în special clasificările lui Schneider şi Kraepelin din care au luat naştere apoi tulburările care sunt menţionate acum în cele două taxonomii, din DSM şi ICD). În practica psihiatrică acest concept mai este utilizat în cazurile în care clinicianul nu poate aplica orice alt diagnostic dar nici nu poate încadra pacientul în sfera normalităţii (Constantin et all 2008).

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

7 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

1.2. Modelul « Personalităţilor Accentuate » în viziunea lui K. Leonhard

Aşa cum am precizat deja, conceptul de personalitate accentuată a fost introdus prima dată de către neuropsihiatrul Karl Leonhard în 1972. În opinia sa ceea ce îi deosebeşte pe oameni între ei este, în mare măsură, rezultatul dezvoltării lor diferite în cursul vieţii, şi nu felul lor de a fi înnăscut. Autorul menţionat crede că mediul social şi experienţa de viaţă formează personalitatea individuală şi nu o anumită moştenire genetică. Două persoane cu firi înnăscute asemănătoare pot ajunge în felul acesta cu totul diferite una de cealaltă, în timp ce o asemănare a destinului exterior poate avea drept rezultat că persoane foarte diferite ca structură psihică să înceapă să semene una cu cealaltă (Leonhard, 1972). Trebuie subliniat faptul că personalitatea de tip accentuat, în accepţia modelului propus de Leonhard şi acceptat de noi drept cadru de referinţă, nu este o personalitate de tip dizarmonic. La personalitatea de tip accentuat acel echilibru al trăsăturilor de personalitate de care vorbea Gorgos, se păstrează, chiar dacă apar accentuări ale uneia sau a mai multora dintre ele, spre deosebire de personalitatea de tip dizarmonică la care acest echilibru se rupe afectând capacitatea persoanei de integrare socială şi profesională. În cartea sa (1968) Karl Leonhard prezintă zece tipuri de trăsături accentuate (numite de el “ firi “), descrise sintetic astfel: 1

Firea demonstrativă – caracterizată printr-o tendinţă de autocompătimire, o capacitate anormală de refulare, o grabă în luarea deciziilor, o abilitate de a se transpune în modul de a gândi sau simţi al altcuiva, laudă de sine şi agreabilitate. Hipertrofierea acestor trăsături duce la o fire isterică.

2

Firea hiperexactă - contrariul firii demonstrative, este caracterizată de lipsa capacităţii de refulare, dificultăţi în luarea deciziilor, meticulozitate, o grijă excesivă, manifestată prin verificări repetate, un ataşament faţă de locul de muncă; hipertrofierea acestor trăsături duce la psihopatie anancastă (concept abandonat de psihiatria modernă) sau tulburare de personalitate de tip obsesiv-compulsiv după DSM IV.

3

Firea hiperperseverentă –poate evolua în sens pozitiv, când ambiţia, setea de prestigiu personal, dorinţa de a-şi atinge interesele duc la câştigarea stimei din partea celorlalţi, dar şi în sens negativ, când egoismul (mai intens decât la celelalte persoane), susceptibilitatea, suspiciunea, predispoziţia de a se simţi uşor jignit, persistenţa ecoului afectiv pot determina persoana respectivă să recurgă la discreditarea şi înlăturarea oamenilor în care văd posibili concurenţi, reacţionând cu duşmănie; hipertrofierea acestor caracteristici duc la o personalitate paranoidă.

4

Firea nestăpânită - dominată de impuls, sub toate formele acestuia, individul fiind iritabil, uneori agresiv, capabil să comită un act necinstit sau violent, nestatornic în viaţa profesională, acţionând după sentimente, instincte, şi mai puţin după considerente raţionale; o intensitate mai mare a firii nestăpânite conduce spre psihopatia de tip epileptoid.

5

Firea hipertimică – se caracterizează ‚în principal, printr-un surplus de energie care se cere a fi utilizată şi se manifestă ca o combinaţie de veselie, optimism, cu dorinţa de a acţiona şi nevoia de a vorbi; o accentuare negativă duce spre agitaţie sterilă, superficialitate, iritabilitate, digresiuni în gândire etc.

6

Firea distimică – caracterizează persoanele inerte, extrem de serioase, cu principii etice ferme şi solide; evenimentele zguduitoare le accentuează starea de seriozitate până la o depresie reactivă, ceea ce se întâmplă mai ales atunci când starea de depresie este foarte clară şi de lungă durată. Imboldul spre acţiune este diminuat, iar gândirea este mai lentă decât la ceilalţi indivizi.

7

Firea labilă – apare ca o succesiune de stări pur hipertimice cu stări totalmente distimice; aceste

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

8 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA alternanţe afective pot avea cauze externe, vizibile de cei din jur, dar şi cauze interne, neevidente, ceea ce le fac mai de neînţeles; evenimentele fericite nu produc numai bucurie normală, ci întregul tablou al hipertimiei, din care face parte şi dorinţa de a acţiona şi de a vorbi, precum şi tendinţa către digresiuni în gândire; evenimentele triste nu declanşează numai depresie, ci în acelaşi timp şi o încetinire în gândire şi acţiune. 8

Firea exaltată - reacţionează mult mai intens la diferitele întâmplări, prin entuziasm sau disperare de cele mai multe ori, cauzele fiind mai degrabă nobile, superioare şi altruiste, decît egoiste; frica şi grija pentru propria persoană pot deveni excesive; se descurcă greu în viaţă, deoarece reacţiile lor deosebit de sensibile îi fac mai puţin apţi să înfrunte dificultăţile brutale ale existenţei; de obicei firi artistice (mai ales cu înclinaţii poetice).

9

Firea anxioasă – la adulţi anxietate nu mai exercită o influenţă dominatoare cum se întâmplă în copilărie, adultul anxios fiind adesea timid şi docil, incapabil să se afirme în cazul divergenţelor de opinie; se poate produce însă şi o supra-compensare, timiditatea exagerată având ca rezultat o atitudine aparent sigură de sine, plină de încredere, sau chiar aroganţă.

10 Firea emotivă - se caracterizează prin reacţii de mare sensibilitate şi profunzime în sfera sentimentelor subtile; trăirile emoţionale se exteriorizează prin expresivitatea mimicii (de exemplu, plâng la filme sau romane, la despărţiri sau revederi); traumele psihice sunt greu suportate, deşi nu are o predispoziţie specială pentru depresie şi nu se lasă contaminat de o societate veselă, ca hipertimicul.

În descrierea dimensiunilor accentuate, Leonhard utilizează sintagma „trăsături ale firii” (Wesenszuge), denumire din care se pot deriva o serie de caracteristici ale conceptului: sunt principale, ocupă un rol definitoriu în structura personalităţii, sunt profunde şi au rădăcini înnăscute. Astfel, vorbim de „asocieri de trăsături caracteristice şi persistente, predominant cognitive, afective sau relaţionale ilustrabile printr-un comportament ce deviază în măsură mai mare sau mai mică de la normele grupului din care face parte individul” (Leonhard, 1972). Aşa cum am mai afirmat (Constantin şi colab., 2008), termenul de „accentuat” se suprapune parţial peste cele de „pregnant”, „atipic” sau „extravagant” şi nu peste cel de „anormal”, fiind vorba de un cumul de aspecte ce reliefează puternic caracterul unei persoane, fără a o face neapărat şi dezadaptativă. Aşa cum observa C. Gorgos, accentuarea se poate produce în sens pozitiv sau negativ, presupune o manifestare de intensitate ce depăşeşte limitele normale şi apare în mod constant, în situaţii de viaţă diferite. În general, o trăsătură accentuată evoluează în direcţie negativă atunci când individul trece prin momente de viaţă critice sau dificile. În condiţii nefavorabile, cum ar fi un mediu nestimulativ sau un cumul de stresori psiho-sociali, un consum cronic de substanţe sau apariţia unei boli organice detrimentale sistemelor neuro-endocrine (ex.: scleroza multiplă, tumori sau traumatisme cerebrale, tulburări ale funcţiei tiroidiene sau adrenale etc.), pot să apară condiţiile agravării acestor tendinţe şi evoluţia lor spre dobândirea unui caracter patologic, dezadaptativ. De exemplu, un hiperexact poate deveniobsesiv, hiperperseverentul evoluează ca asocial iar demonstrativul poate ajunge/se poate transforma într-un permanent nesatisfăcut (Gorgos, 1985). Astfel, pe baza unei personalităţi accentuate se poate dezvolta o personalitate dizarmonică care îl împiedică pe individ să se adapteze corespunzător la realitate, perturbează funcţionarea sa socială şi profesională şi creează un disconfort psihologic permanent. Limitele între accentuat şi dizarmonic sunt vagi, flexibile, delimitările realizându-se în funcţie de intensitatea şi constanţa manifestării ca expresie a unei trăsături, indiferent de situaţie. (Constantin et all 2008) După cum se observă din cele descrise mai sus, personalităţile accentuate conţin elemente ce nu se suprapun perfect pe unul sau mai multe din elementele definitorii ale normalităţii. Cu toate acestea, studiul lor intră sub umbrela personologiei şi nu a psihiatriei deoarece descrierea lor nu se conformează nici modelului medical, în sensul că nu prezintă nici unul din elementele definitorii pentru aplicarea etichetei de entitate nosografică: un debut care să poată fi delimitat în timp, o perioadă de maximă manifestare, o remisiune sau vindecare. Cu alte cuvinte, vorbim de aspecte „permanente”, prezente în structura individului încă din copilărie, elemente care se cristalizează şi stabilizează în adolescentă şi pot fi atenuate sau compensate într-o măsură mai mare sau mai mică, dar în majoritatea aspectelor ele continuă să însoţească individul în decursul existenţei sale. Trebuie să mai subliniem faptul că nu există o graniţă bine delimitată între oamenii medii, obişnuiţi – Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

9 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA personalităţile „comune” şi personalităţile „accentuate”. Dimensiunile accentuate ale personalităţii pot coexista atât oamenii obişnuiţi, la care se pot manifesta doar anumite tendinţe, mai slabe sau mai bine conturate, cât şi la „personalităţile accentuate” în adevăratul sens al cuvântului, acele persoane la care există un patern de factori accentuaţi bine structurat şi manifest. Altfel spus, când ajung la anumită intensitate, dimensiunile accentuate îşi pun amprenta pe personalitatea omului, iar când se accentuează şi mai mult, ajung să perturbe structura personalităţii devenind astfel disfuncţionale sau dezadaptative. În cadrul literaturii asupra personalităţii normale şi patologice, această viziune este susţinută de interpretările dimensionale (Costa şi Widiger, 2002) ale patologiei personalităţii, în care simptomele se plasează pe un continuu, de la normal la patologic, trăsăturile disfuncţionale fiind o exagerare a celor normale. Pe de alt parte, deşi există studii care încearcă să elucideze relaţia dintre trăsăturile normale şi cele patologice ale personalităţii (pentru detalii vezi metaanaliza lui Saulsman şi Page, 2004), ele nu oferă suficiente dovezi privind ipoteza continuităţii, datorită designului transversal folosit, în care trăsăturile modelului Big Five sunt corelate cu patologii de personalitate. Fiind un teren mereu oscilant, imprecis conturat, domeniul personalităţii accentuate este greu de ancorat, mai ales datorită greutăţii cu care se poate opera o definire a „normalităţii”. Prezentarea de concluzii şi tablouri clare, cu largă răspândire printre specialişti a fost îngreunată de ezitările în delimitarea domeniului normalităţii de cel al bolii. În principiu, ceea ce este accentuat devine dizarmonic în momentul în care previzibilul devine imprevizibil, iar raportarea la norme, la ceilalţi şi la sine tinde să ia proporţii deosebite în sensul determinării unui oarecare grad de invalidare profesională sau socială, fapt greu de stabilit în cadrul tulburărilor de personalitate. Pentru a înţelege mai bine distincţia dintre trăsătură accentuată şi celelalte două tipuri de tablou clinic (nevroze sau psihoze) trebuie subliniat faptul că primele sunt stabile în timp ce ultimele sunt mai degrabă instabile înregistrând fluctuaţii şi evoluţii în timp. Astfel, pe primele le putem numi, preluând distincţia realizată de G. Ionescu, „dezvoltări”, pe când celelalte sunt „reacţii” (nevrozele) sau „procese” (psihozele) (Constantin et all 2008).

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

10 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

1.3. Chestionarul PA «Personalităţi accentuate » (H. Schmieschek (1970)

Modelul propus de Karl Leonhard în 1068 a fost operaţionalizat doi ani mai târziu de H. Schmieschek în cadrul unui chestionar standardizat. Chestionarul ”Personalităţi Accentuate” (P.A.) realizat de Schmieschek (1970) a fost tradus şi adaptat în România în anul 1975, de Nestor (apud Minulescu, 2004). Chestionarul cuprinde 88 de întrebări, la care o persoana poate răspunde cu DA sau NU. Întrebările randomizate, cotează pentru zece grupe ale trăsăturilor care pot fi accentuate în personalitatea unui individ: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, impulsivitate, hipertimie, distimie, labilitate, exaltare, anxietate şi emotivitate. În cadrul chestionarului P.A. se poate vorbi de accentuarea propriu-zisă a unei trăsături, atunci când numărul de răspunsuri semnificative sau simptomatice dintr-o grupa (prestabilite de autor) trece de 50%. Descrierea detaliată a acestor trăsături accentuate poate fi găsită într-un articol anteriora acestor trăsături accentuate pe care am realizat-o într-un articol anterior (Constantin şi colab., 2008). Modelul personalităților accentuate a fost preluat atât de cercetători din străinătate cât și de cei din România. Din păcate, însă, modelul nu are aceași acceptare ca alte modele iar studiile se găsesc în număr mic. Așadar, în România, Ifrim E. realizează un studiu comparativ pe populația de adolescenți aflați în stare de libertate și cei care au fost privați de libertate pentru a analiza efectele pe care mediul penitenciar le poate avea asupra dezvoltării tinerilor. Cercetarea încearcă să sprijine perspectiva lui Leonhard conform căreia mediul poate avea un impact mult mai mare asupra modelării personalității decât orice alt factor. Cei 120 de tineri participanți la studiu au completat chestionarele referitoare la Nevrozism (Eysenk), Personalități Accentuate (Leonhard), Anxietate (Cattell) și testul ostilității (Durkee și Buss). Rezultatele comparării profilelor de personalitate indică, într-adevăr, că subiecții care au avut probleme penale și au experimentat mediul penitenciar au tendința de a obține medii mai ridicate la variabilele evaluate decât subiecții care aparțin populației generale. Un alt studiu românesc realizat de Filimon a urmărit să identifice dacă persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială diferă în mod semnificativ de persoanele care nu sunt diagnosticate în privința dimensiunilor chestionarului ”Personalități accentuate”. Rezultatele cercetării sale indică faptul că subiecții din grupul hipertensivilor sunt persoane mai anxioase, iritabile și mai puțin stabile emoțional. Ambele studii prezentate mai sus au o serie de limite cu privire la numărul de subiecți și controlul unor potențiale variabile parazit, astfel încât rezultatele trebuiesc interpretate cu o oarecare precauție. Chestionarul construit de autorii germani a fost aplicat pe populaţia romanescă mai ales în context clinic. Din păcate modul de formulare a itemilor şi slaba rezistenţă la tendinţa de faţadă a făcut din acestasă fie destul de vulnerabil. Nefiind recomandat pentru a fi utilizat în context organizaţional, în procesele de selecţie profesională, am considerat oportună construirea unei probe de evaluarea a trăsăturilor accentuate, pornind de la modelul propus de Leonhard, probă definită şi validată pornind de la realitatea românească şi adaptată contextului organizaţional.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

11 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

2. Descrierea Inventarului de personalitate DA©13profile

2.1. Etape în construcţia Inventarului DA13profile

În demersul de construire a Inventarului DA13profile am urmărit crearea și validarea unui instrument care să fie aplicabil atât în context organizaţional, în cadrul examenelor de evaluare psihologică sau în procesele de orientare şi selecţie profesională, cât şi în context clinic. Pentru atingerea acestui obiectiv, în intervalul septembrie 2005 – iunie 2006, am analizat modelul propus de K. Leonhard în cadrul grupului de cercetare E-team7 şi am construit itemi cu răspuns dihotomic, itemi care să surprindă toate aspectele semnificative ale celor 10 dimensiuni accentuate. A rezultat astfel o primă versiune a Inventarului DA13PROFILE având 203 de itemi dihotomici cu variante de răspuns de tip adevărat / fals, chestionar care a fost aplicat după pretestare pe un lot de 524 de subiecţi pentru analiza consistenţei interne, izolarea şi descrierea dimensiunilor / factorilor finali şi analiza relaţiilor semnificative stabile cu alte variabile ale personalităţii. În următorii ani (2006 – 2008), trecând prin numeroase studii de calibrare şi prin două versiuni intermediare, am ajuns la o primă forma stabilă a Inventarului DA13PROFILE(DA13PROFILE2 2006), inventar evaluând 10 factori: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, nestăpânire, hipertimie, distimie, labilitate, exaltare, anxietate şi emotivitate. Din 2008 am început să lucrăm cu noua versiune a chestionarului DA13PROFILE(DA13PROFILE3) propunându-ne să îi aducem o serie de îmbunătăţiri pe trei direcţii. În primul rând, am urmărit introducerea unui set suplimentar de itemi în scopul conturării mai precise ariei de semnificaţie a fiecărei dimensiuni accentuate evaluate de varianta anterioară a chestionarului, în acord cu modelul propus de K. Leonhard. Pornind de la concluziile analizei datelor statistice obţinute prin aplicarea versiunii 2 2006 a chestionarului DA13PROFILE (semnificaţii neacoperite prin itemi în cadrul unei dimensiuni, supra-reprezentarea unor faţete, repetiţia unor idei, itemi ambivalenţi etc.), am eliminat o serie de itemi şi am construit itemi noi care să completeze şi să optimizeze modelul iniţial. Am inclus astfel itemi care să completeze acei sub-factori ai celor 10 dimensiuni accentuate, sub-factori care, după o analiză a datelor empirice obţinute anterior, am constatat că sunt insuficient conturaţi sau absenţi. Am obţinut sub-factori de tipul celor descrişi în Tabelul 3. În al doilea rând, în noua versiune a chestionarului DA am introdus trei noi dimensiuni (asocialul, dependentul şi dezirabilul), dimensiuni neacoperite de modelul propus de K. Leonhard şi pe care leam considerat relevante pentru evaluarea personalităţilor accentuate (Constantin et al. 2009). Cei trei noi factori au fost incluşi în noua formă a chestionarului DA pentru a le fi probată consistenţa internă (Alpha Cronbach) şi validitatea concurentă (corelaţiile semnificative cu variabile cu care este logic să coreleze). Din analiza factorială a itemilor chestionarului a mai rezultat şi un factor secundar numit de noi „nevrozism”, factor care se formează pe baza itemilor extraşi din factorii distimie, 7

E-team este o echipă de cercetare mixtă studenţi - cadre didactice – absolvenţi, cu peste 45 de membri, echipă care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

12 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA exaltare, anxietate şi emotivitate. Cu excepţia factorului „asocialul”, la care am obţinut o consistenţă internă scăzută, ceilalţi trei factori au fost incluşi în formele ulterioare ale chestionarului DA, acestea evaluând în final 13 factori / dimensiuni accentuate de personalitate. 13profile

Tabelul 3. Trăsături accentuate şi faţete (sub-factori) ale acestora în cadrul Inventarului DA 2006), analize realizate pe un lot de 762 de subiecţi (5 sau 6 itemi în cadrul fiecărui sub-factor)

Trăsătura accentuată

Alpha Cronbach

DEMONSTRATIV

.753

LĂUDĂROS / INFATUAT

OPORTUNIST / PROFITOR

PERFECŢIONIST / RIGUROS

IMPREVIZIBIL

AMBIŢIOS OSTIL

EXPRESIV / SURESCITAT

IMPULSIV / NECONTROLAT CONFLICTUAL / IRITABIL

ÎNGRIJORAT /ANGOASAT

.715 .471

HIPERTIMIC ÎNCREZĂTOR / OPTIMIST

DISTIMIC RIGID / PRUDENT

.561 .455

.744 .718

DEPENDENT

.748

INDECIS /DEPENDENT DECIZIONAL SUPUS/ CONFORMIST

.701 SERIOS / POSOMORÂT

.802

EMOTIONAL /LACRIMOGEN

.648 .495

.661 .600

EMOTIV MILOS /MILOSTIV

.719 DINAMIC / ACTIV

.755 COMPLEXAT /DEFENSIV

.735

.654 .615

ANXIOS

.605 .654

NESTĂPÂNIT

.766

SENSIBIL / IMPRESIONABIL

.705

.702 .690

EXALTAT

.504 .716

HIPERPERSEVERENT RĂZBUNATOR / SUSPICIOS

.773 INSTABIL / LABIL AFECTIV

.765

Alpha Cronbach

LABIL

.663 .556

HIPEREXACT OBSESIV/ PREOCUPAT

Trăsătura accentuată

(versiunea 2

NEVROTIC DEZIRABIL

.640 .616 .801 .755

Cele trei noi dimensiuni accentuate adăugate Inventarului DA13profile – asocialul, dependentul şi nevoricul – pentru ca sunt factori suplimentari modelului definit de Karl Leonhard, merită dezvăluită în câteva cuvinte descrierea iniţială care a stat la baza definirii lor ca dimensiuni accentuate. Asocialul a fost definit iniţial de noi ca fiind o persoana extrem de pretenţioasă incapabilă să accepte „banalitatea” atât la el cât şi la ceilalţi. Extrem de critic şi exclusivist vede la ceilalţi în special defectele, neavând nici un fel de toleranţa faţă de defectele firii umane. Consideră că profunzimea gândirii si bunele maniere sunt cele mai importante calităţi a unui om, preferând singurătatea ca singură armă împotriva „superficialităţii şi prostiei”. Pentru că foarte puţine persoane se ridică la standardele lui intelectuale şi morale, evită „să se amestece cu gloata” şi preferă izolarea de ceilalţi. Dependentul este parţial opus asocialului. Daca asocialul îşi are propriul etalon în a-i judeca pe ceilalţi şi a lua decizii, de cele mai multe ori în opoziţie cu marea majoritate, dependentului îl lipseşte şi un elementar sistem de referinţă intern în luarea deciziilor. Mereu indecis, este dependent de sfaturile şi suportul celorlalţi pentru toate deciziile pe care trebuie să le ia. Nu poate face aproape nimic fără suportul, sfatul, prezenţa sau aprobarea celorlalţi, indiferent dacă este vorba de decizii minore sau majore. Deciziile şi imaginea de sine rezultă dintr-o continuă „negociere” pentru obţinerea confirmării din partea celor din jur. Din analiza factorială a itemilor chestionarului am mai izolat un factor secundar (trăsătură accentuată) numit de noi „nevrozism”, factor care se formează pe baza itemilor la factorii distimie, exaltare, anxietate şi emotivitate. Nevroticul defineşte o personalitate vulnerabilă, emotivă, complexată şi anxioasă. Uşor de afectat de remarcile negative ale celorlalţi şi de evenimente Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

13 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA negative, „se pierde” în situaţiile dificile. Cu o părere proastă despre sine, este nesigur de deciziile pe care le ia. Evită sarcinile cu o răspundere ridicată şi se teme să îşi susţină punctul de vedere în faţa celorlalţi. Centralizator privind consistenţa internă a chestionarului DA13PROFILE- forme intermediare

Versiunea de chestionar DA Nr de subiecţi

DA1.2006

DA2.2006

DA 3

(203 itemi)

(203 itemi)

(187 itemi)

(151 itemi)

(151 itemi)

272 s

762 s

431 s (I)

112 s

DA 307 test DA 307 retest

DA 409 (100 itemi)

0.753

0.748

0.743

431 s (II) 0.747

Demonstrativitate

0.753

524 s 0.722

Hiperexactitate

0.807

0.803

0.765

0.769

0.816

0.816

Hiperperseverenţă

0.716

0.752

0.705

0.763

0.789

0.788

Nestăpânire

0.765

0.804

0.735

0.798

0.819

0.824

Hipertimie

0.695

0.746

0.719

0.760

0.737

0.771

Distimie

0.709

0.705

0.701

0.703

0.713

0.733

Labilitate

0.846

0.832

0.773

0.812

0.871

0.837

Exaltare

0.800

0.813

0.766

0.765

0.790

0.789

Anxietate

0.777

0.776

0.755

0.775

0.814

0.789

Emotivitate

0.793

0.809

0.802

0.810

0.834

0.828

Dependenţă

0.748

0.824

0.843

0.806

Dezirabillitate

0.755

0.701

0.740

0.727

Nevrozism

0.801

0.799

0.825

0.813

Asocial

0.504

-

-

-

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

14 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

2.1.1. Factorii Inventarului de personalitate DA©13profile Inventarul de personalitate DA©13profile a fost construit în intervalul 2005 – 2009 după modelul dimensiunilor accentuate propus de Karl Leonhard (1970). Forma finală a inventarului conţine 151 de itemi cu răspuns dihotomic (Da/Nu) şi permite evaluarea a 13 dimensiuni accentuate ale personalităţii: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, nestăpânire, hipertimie, distimie, labilitate, exaltare, anxietate, emotivitate, dependentă, nevrozism şi dezirabilitate. Dacă primii 10 factori sunt destul de aproape ca arie de semnificaţie de cei 10 factori propuşi de K. Leonhard, ultimii trei factori sunt factori originali, proprii inventarului DA©13profile. Demonstrativitate Persoanele care obțin scoruri ridicate la factorul demostrativitate au obiceiul să acapareze atenția celor din jur de cele mai multe ori monopolizând complet conversațiile, având tendinţa de a ieşi mereu evidență. Le place „să joace teatru” și să interpreteze diverse roluri deoarece astfel pot ieși din anonimat și pot da frâu liber imaginației inventând, îmbogățind sau chiar denaturând realitatea. Deoarece intuiesc foarte repede intențiile și nevoile celor din fața lor, știu cum să se prezinte, cum să îi captiveze și să-i convingă, cel mai frecvent obținând ceea ce își doresc în relaţiile cu ceilalţi. Demonstrativii ştiu cum să își flateze interlocutorul sau cum să își accentueze reușitele atunci când e nevoie, chiar dacă acest lucru înseamnă să le exagereze, mințind cu o deosebită naturalețe. Au tendința de a fi impulsive atunci când cred că au ceva de câștigat și de multe ori ajung să ia decizii pe care le regretă mai târziu. (scoruri mari extreme). Poate avea o dorinţă excesivă, de multe ori deranjantă, de a se remarca şi impune, de a demonstra cu orice preţ competenţa sau alte trăsături dezirabile. Uneori este percepută ca o persoană profitoare şi oportunistă. Poate fi un/o lăudăros(oasă) sau, atunci când situaţia îi este nefavorabilă, îi place să pozeze în postură de victimă. Nevoia de a lăsa o impresie bună poate sabota îndeplinirea obiectivelor grupului de lucru din care face parte.

Avantaje: empatic, se face uşor plăcut de cei din jur, se adaptează rapid la interlocutor; bun negociator, animator sau “agent de vânzări”. Riscuri: lăudăros, nesincer sau chiar mitoman; abandonează dacă nu este admirat; poate dezvolta tendințe spre exhibiţionism sau excrocherie.

Hiperexactitate Persoanele care obțin scoruri mari la acest factor sunt perfecţioniste, cu o nevoie care ar putea fi considerată exagerată de a-şi planifica orice activitate în detaliu, cultivând ordinea în orice sector al vieţii. Disciplinate şi meticuloase, au tendinţa de a verifica de nenumărate rezultatul muncii lor până când sunt convinse că nu s-a strecurat nici o greşeală. Din acest motiv amână deseori luarea unor decizii importante sau întârzie cu finalizarea sarcinilor. Nu suportă incertitudinea, preferă programele fixe după care se ghidează încercând să parcurgă fiecare etapă întocmai după cum şi-au stabilit și resimt un disconfort acut atunci când nu reușesc să respecte programul pe care și l-au propus. (scoruri mari extreme) Dispoziţia sa analitică, manifestată prin concentrarea excesivă pe detalii, îl/o poate face să piardă din vedere obiectivul major, imaginea de ansamblu. Obsesional(ă) şi perfecţionist(ă), poate avea dificultăţi în finalizarea la timp a sarcinilor presante, neprevăzute. Situaţiile de criză sau cele dominate de incertitudine ii pot amplifica această tendinţă.. Avantaje: disciplinat şi foarte conştiincios, ordonat, perfecţionist; de încredere.

planifică eficient activitățile; meticulos şi

Riscuri: rigid sau nehotărât, amână luarea unor decizii importante sau nu finalizează la timp; tensionat. Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

15 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

Hiperperseverenţă Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea hiperperseverență sunt ușor de jignit și uită greu un conflict sau o jignire, evenimentele negative având un ecou afectiv mult mai îndelungat la ele. Consideră că este corect ca cei care le-au greșit să fie pedepsiți iar când vine vorba de răzbunări și pedepse, le planifică în amănunt și nu ezită să le aplice fără să ierte pe nimeni. Sunt deosebit de ambițioși și obțin de obicei numeroase succese profesionale dar de cele mai multe ori au probleme cu cei din jur deoarece le place să câștige și nu pun preț pe corectitudinea mijloacelor sau pe sentimentele celorlalți. Le este greu să se încreadă în oameni deoarece trăiesc mereu senzația că nu sunt agreați, că cei din jur au ceva împotriva lor și se simt frecvent nedreptățiți. (scoruri mari extreme) Poate fi o persoană supra-motivată, dornică de prestigiu personal şi dominată de sentimentul valorii proprii. Are tendința de a se raporta egocentric la sarcinile pe care le are de îndeplinit, punând obiectivele personale înaintea intereselor grupului. Firea suspicioasă, uneori ostilă şi răzbunătoare, îi conferă adesea o reputaţie de persoană „de temut”, simpla sa prezenţă punându-i în gardă pe cei din jur.

Avantaje: ambiţios, reuşeşte să îşi atingă obiectivele indiferent de consecințe şi este capabil de numeroase realizări pozitive; curajos şi revendicativ, cu un simţ accentuat al dreptăţii.

Riscuri: vindicativ, ranchiunos, nu uită şi nu iartă uşor; suspicios, neîncrezător; face orice pentru a-şi atinge scopurile personale.

Nestăpânire Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea nestăpânire, sunt persoane caracterizate mai ales prin impulsivitate. Se supără foarte repede, se simt jignite foarte ușor și izbucnesc indiferent de situație și fără să țină cont că ar putea deranja pe alții. Nu suportă amânarea în satisfacerea propriilor nevoi și dorințe și găsesc ca fiind foarte dificil controlul propriilor impulsuri. Îşi impun cu agresivitate punctele de vedere, suportând cu greu replicile sau persoanele care i se opun. De cele mai multe ori iau decizii pripite, sub impulsul momentului, fără să analizeze foarte bine situația. (scoruri mari extreme) Poate fi perceput(ă) ca o prezenţă incomodă, greu de controlat, care trece cu vederea starea de bine a celor din jur. Într-o dispoziție iritabilă sau certăreaţă, simpla sa prezenţă îi poate face pe ceilalţi să se simtă ameninţaţi, afectând climatului grupului din care face parte. Poate fi predispus(ă) la comportamente riscante sau deviante, sub forma actelor antisociale sau diverse tipuri de dependenţe..

Avantaje: harnic, rezistent la muncă fizică, se avântă cu impetuozitate spre scopurile pe care le consideră atractive pentru el; franc, direct în relaţiile interpersonale.

Riscuri: impulsiv, nerăbdător, își controlează cu greu trăirile și dorințele; se enervează foarte repede; irascibil şi conflictual.

Hipertimie Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea hipertimie sunt persoane dinamice și volubile, molipsindu-i pe cei din jur cu optimismul şi energia lor. De obicei văd partea bună a vieții și a situațiilor, animă întâlnirile prin glume și teme noi de discuție Nu ezită să se implice în foarte multe activităţi în acelaşi timp, trecând prea uşor la acţiune atunci când le vine o idee nouă. Astfel de persoane simt mereu nevoia de a fi implicate în ceva, riscând să se împrăştie în prea multe direcţii şi să nu îşi canalizeze efortul pe ceea ce este esenţial. Deşi sunt pline de idei şi iniţiative, entuziasmul lor poate fi adesea doar un „foc de paie”. (scoruri mari extreme) Resursele sale de energie, aparent inepuizabile ii pot transforma uşor activitatea în agitaţie sterilă. Poate fi nerealist(ă) şi superficial(ă) în stabilirea şi urmărirea obiectivelor personale, iar pentru cei din jur poate părea obositor(oare) şi neproductiv(ă).

Avantaje: dinamic, plin de energie, optimist, prompt în a trecere la fapte; implicat; cu multe idei şi iniţiative.

Riscuri: pripit, agitat şi împrăştiat, se iroseşte în acţiuni neesenţiale (agitaţie sterilă); superficial. Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

16 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

Distimie Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea distimie sunt persoane apatice, reţinute, timide, puţin sociabile, comunicând adesea doar în limita schimbului formal de informaţii. Cu principii foarte solide, calme şi extrem de serioase, iau foarte în serios sarcinile și îndatoririle, achitându-se mereu de obligații. Le este greu să construiască și să mențină relații sociale datorită nivelului ridicat de inactivitate si a evitării de a se implica. Lucrează bine în linişte, nu agreează glumele şi le irită „neseriozitatea” şi „superficialitatea” celor cu care lucrează. (scoruri mari extreme) Poate apărea celorlalți ca fiind apatic(ă), sobru(ă) şi retras(ă). De cele mai multe ori preferă liniştea şi solitudinea, adaptându-se greu mediilor zgomotoase sau dinamice, în continuă schimbare. Uneori este perceput fiind ursuz(ă) şi inflexibil(ă) cu o atitudine sever(ă), lipsit(ă) de simţul umorului şi critic(ă), descurajându-i sau negativându-i şi pe cei din jur.

Avantaje: serios, cu principii solide, calm, evită riscurile şi nu tolerează “superficialitatea” colegilor; constant în ceea ce face.

Riscuri: apatic, lent, fără energie, neimplicat; taciturn.

Labilitate Persoanele care obțin scoruri ridicate la factorul labilitate sunt imprevizibile și îşi pot modifica starea de spirit de nenumărate ori în decursul unei zile. Pot trece cu uşurinţă de la veselie la tristeţe, de la exaltare la deznădejde, de la activism la lentoare și au dificultăți în recunoașterea și exprimarea propriilor emoții precum si a surselor stărilor lor afective. Fluctuațiile lor dispoziționale pot sau nu să aibă vreo cauză externă ușor identificabilă și îi fac să apară în ochii celorlalţi ca fiind superficiali, inconstanți şi greu de înţeles. (scoruri mari extreme) Uimeşte prin rapiditatea şi profunzimea schimbărilor stărilor afective. Imprevizibilitatea sa îl/o face un coechipier dificil, ceilalţi simţind nevoia de a îl/o menaja sau de a îl/o evita. Pe plan individual, mobilitatea afectivă se poate reflecta şi asupra motivaţiei şi randamentului, afectându-i consecvenţa implicării în sarcini.

Avantaje: mobil emoţional, rezonează rapid la trăirile celorlalţi sau la întâmplări fericite sau nefericite. Riscuri: imprevizibil, inconstant şi greu de înţeles datorită reacţiilor emoţionale contradictorii; labil emoţional.

Exaltare Persoanele care obțin scoruri ridicate la factorul exaltare, reacţionează extrem (pozitiv sau negativ) chiar și la evenimente pozitive sau negative minore, afișând o reacție cu mult mai intensă decât ar fi fost de așteptat. Trăiesc intens fiecare clipă, savurând din plin momentele fericite și dau dovadă de cea mai sinceră compasiune în faţa nefericirii altora. Se exteriorizează vizibil sau chiar zgomotos. Trăiesc intens formele de artă cum ar fi muzica, filmele, cărţile sau alte teme sensibile (scoruri mari extreme) Reacționează extrem (pozitiv sau negativ) chiar și la evenimente pozitive sau negative minore, iar reacţiile sale excesive pot crea impresia de falsitate, neseriozitate sau imaturitate. Starea de surescitare şi entuziasmul exagerat pe care îl trăiește frecvent, îi pot deranja sau extenua pe cei din jur sau îi poate secătui rezervele personale de energie.

Avantaje: entuziast, înflăcărat, militează intens pentru cauze nobile, superioare şi altruiste; trăieşte intens; plin de compasiune.

Riscuri: nerealist şi supra-optimist, nu vede toate datele problemei; face faţă greu dificultăţilor; exagerat în reacţii, surescitat.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

17 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

Anxietate Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea anxietate trăiesc emoţii puternice şi disproporţionate de frică faţă de lucruri concrete sau faţă de necunoscut, de situaţiile noi, având adesea sentimentul că ceva rău este pe cale să se întâmple. De cele mai multe ori, ca și adulți sunt incapabili de a se afirma în cazul unui conflict de opinii și, din această cauză preferă în general să accepte opinia generală. Aceste persoane îşi imaginează adesea cele mai nefericite scenarii, făcânduşi griji exagerate pentru orice. (scoruri mari extreme). Poate fi ezitant(ă) şi excesiv de precaut(ă), făcându-şi griji exagerate chiar şi pentru situaţii benigne, lipsite de riscuri. Atitudinea temătoare îi poate afecta randamentul, cu precădere în circumstanţele dominate de incertitudine. Starea sa de alertă şi tensiunea permanentă se poate transmite celor din jur, afectând moralul grupului din care face parte.

Avantaje: prudent, evită disputele şi conflictele; conformist, se aliază opiniei majorităţii; bun coechipier; docil.

Riscuri: temător; evită să îşi spună opinia; îi este greu să se afirme.

Emotivitate Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea emotivitate sunt persoane sensibile, ușor impresionabile, deosebit de empatice, foarte uşor de afectat mai ales de evenimentele nefericite. Despărţirile şi revederile îi emoţionează profund, sunt impresionate de filmele romantice, muzica puternic încărcată emoţional sau de persoanele nevoiaşe. Deşi consumă în interiorul lor majoritatea acestor trăiri, străduindu-se să nu le exteriorizeze, sunt trădate de mimica lor extrem de mobilă care reflectă cu acuratețe ceea ce simt. (scoruri mari extreme) Poate fi o persoană extrem de sensibilă, atentă la trăirile interioare proprii şi ale celor din jur. În special în situaţiile cu încărcătură afectivă, poate ceda uşor la solicitări intense şi stres prelungit, devenind dezorganizat(ă). Emoţiile puternice de factură negativă o pot destabiliza şi demobiliza pentru perioade îndelungate. Se poate bloca în dispoziţii negative, având dificultăţi în depăşirea evenimentele traumatice.

Avantaje: sensibil, empatic, cu reacţii de mare sensibilitate în sfera sentimentelor subtile, spirituale; inimă sensibilă.

Riscuri: timid, impresionabil, uşor de destabilizat; suportă greu traumele.

Dependență Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea dependență sunt persoane ce pot fi considerate indecise, dependente de sfaturile şi suportul celorlalţi pentru toate deciziile pe care trebuie să le ia. Se hotărăsc foarte greu, sunt nesigure pe deciziile luate şi nu le place să decidă singure, având permanent nevoie de suportul suportul, sfatul, prezenţa sau aprobarea celorlalţi, indiferent dacă este vorba de decizii minore sau majore. (scoruri mari extreme) Poate fi incapabil(ă) să ia decizii de unul/una singur(ă) şi poate declina poziţiile şi rolurile ce implică responsabilitate ridicată. Nevoia de a verifica în permanenţă corectitudinea alegerilor pe care le are de făcut, precum şi modul de execuţie al sarcinilor, cerând aprobarea celor din jur, îi poate obosi pe cei din anturaj. Colegii şi prietenii dependentului/ei se pot simţi agasaţi de faptul că sunt puşi mereu în situaţia de a-şi dedica din timp şi resurse pentru a îl/o „dădăci”.

Avantaje: supus, maleabil şi ascultător, respectă opinia celorlalţi şi se conformează sarcinilor trasate de alţii; bun executant.

Riscuri: indecis, nesigur pe deciziile luate; dependent de sfaturile şi suportul celorlalţi.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

18 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA Dezirabilitate Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea dezirabilitate tind să exagereze modul în care se percep și se prezintă celorlalți, afișând o fațetă deosebit de pozitivă. Sunt convinși că acţionează întotdeauna altruist, corect, fără să supere pe alţii, fără să încalce normele scrise sau nescrise. De obicei cred că se regăsesc în cele mai altruiste şi gratificate comportamente sociale sau mint pentru aşi proteja imaginea pozitivă despre sine pe care și-au construit-o. (scoruri mari extreme) Poate manifesta o tendinţă exagerată de a-şi afirma o imagine de sine pozitivă, care este mai puternică decât nevoia de a se cunoaşte pe sine în mod autentic, sincer. Se poate autoamăgi în măsură mai mare decât o fac ceilalţi, raţionalizându-şi cu uşurinţă faptele şi deciziile îndoielnice. Dorinţa sa de a ieşi într-o lumină pozitivă, adesea nerealistă, poate sacrifica şi onestitatea în relaţiile sale interpersonale, precum şi corectitudinea modului de îndeplinire a sarcinilor de lucru.

Avantaje: prezentabil; impresionează ușor şi ştie să se facă perceput drept o persoană onestă, valoroasă, de încredere.

Riscuri: tendinţă de faţadă; nerealist în autoevaluare; crede despre sine şi afirmă că este mult mai bun decât este în realitate.

Nevozism Persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea nevrozism sunt persoane care sunt vulnerabile, emotive, complexate şi anxioase, uşor afectate remarcile negative ale celorlalţi şi de evenimente negative, „pierzându-se” în situaţiile dificile. Cu o părere proastă despre sine, sunt nesigure de deciziile pe care le iau. Evită sarcinile cu o răspundere ridicată şi se tem să îşi susţină punctul de vedere în faţa celorlalţi. (scoruri mari extreme) Poate avea o constituţie psihică fragilă, vulnerabilă. Tensionat(ă), lipsit(ă) de asertivitate, tinde să se auto-deprecieze. Se poate dezorganiza uşor sub influenţa reacţiilor emoţionale supradimensionate şi incontrolabile şi a lipsei de încredere în forţele proprii. Emoţionalitatea puternică se poate manifesta adesea şi pe plan somatic prin simptome deranjante şi semne fizice evidente pentru cei din jur. Poate fi profund afectat(ă) de evenimentele negative şi sunt situații când face faţă cu greu stresului.

Avantaje: atent, nonconflictual şi prevenitor în relaţiile cu ceilalţi; om de echipă dacă îi sunt respectate sensibilităţile.

Riscuri: vulnerabil, complexat, emotiv şi anxios; uşor afectat de remarcile negative sau de evenimente negative; indecis, stimă scăzută.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

19 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

2.2. Ce aduce în plus Inventarul DA©13profile?

2.2.1. Procesul de evaluare psihologică şi evaluarea trăsăturilor accentuate De cele mai multe ori un examen de selecţie profesională se concentrează pe identificarea aptitudinilor personale şi competenţelor profesionale, cele care sunt estimate de către experţi ca fiind necesare pentru realizarea cu succes a atribuţiilor unui post. Aceste două aspecte sunt urmărite în analiza documentelor solicitate la depunerea candidaturii (CV, scrisoare de motivaţie, chestionare de angajare, recomandări etc.), în analiza răspunsurilor la întrebările din cadrul interviului semistructurat sau în ierarhizarea performanţelor la probele de competenţe profesionale. Rareori se recurge la evaluarea trăsăturilor de personalitate pentru a vedea care este „profilul personalităţii” care stă în spatele acestor aptitudini şi competenţe profesionale. (Constantin et all 2009) Dacă se face evaluarea trăsăturilor de personalitate, principalul scop al evaluării personalităţii în context organizaţional este cel de identificare a acelor dimensiuni psihologice care pot constitui „atuuri” (sunt recomandate pentru ocupantul unui post) sau „vulnerabilităţi” (sau contraindicate pentru ocupantul unui post) prin raportare la solicitările unui anumit loc de muncă. De exemplu, cel puţin la o primă estimare, extraversiunea este o caracteristică psihologică indicată în vânzări şi relaţii publice, conştiinciozitatea este recomandată în special pentru activităţile ce presupun rutină, respectarea procedurilor şi o planificare riguroasă, în timp ce stabilitatea emoţională este evaluată în special pentru locurile de muncă care presupun solicitări emoţionale deosebite (medic psihiatru, pilot, poliţist, asistent social etc.). Destul de rar însă se urmăresc, în mod explicit, surprinderea unor aspecte negative ale personalităţii, a unor vulnerabilităţi care, deşi nu sunt evidente în timpul interviului sau din analiza documentelor, pot avea un impact major asupra performanţei viitorului angajat. (Constantin et all 2009) Inventarul DA©13profile permite evaluarea a acelor trăsături de personalitate care pot fi considerate ”accentuate” sau chiar la limita între normalitate și patologie (vezi secțiunea 2.1.2 Adaptarea şi integrarea socio-profesională raportată la conduita personalității accentuate). Altfel spus, un prim atuu al acestui inventar este dat faptul că se centrează pe surprinderea a ceea ce ar putea fi disfuncțional în personalitatea unui angajat (prin raportarea la solicitările locului de muncă) și la identificarea unei posibile personalități dificile. Valoarea acestui instrument este dată și de faptul că el poate fi aplicat în context organizațional fiind destul de rezistent la tendința de fațadă și asigurând obținerea unor profiluri de personalitate descriptive și discriminative în context profesional (selecție profesională și evaluarea psihologică periodică). În plus, scala de dezirabilitate socială inclusă în structura factorială a probei ne poate atrage atenția asupra unor posibile tendințe de falsificare (conștientă sau inconștientă) a rezultatelor finale. Pe de altă parte, un candidat care poate face o impresie deosebită la interviu, prezentând dezinvolt realizările sale deosebite şi eventualele motive ale demisiilor anterioare (justificate frecvent de nevoia lui de a-şi face treaba cât mai bine, nevoie care a intrat in conflict cu „mentalitatea” colegilor şi şefilor…), nu este uşor de identificat o trăsătură accentuată de personalitate, de exemplu, de tipul „hiperperseverenţei”. Hiperperseverentul, în viziunea lui Leonhard (1972), este o persoană vindicativă şi ambiţioasă la care egoismul (mai intens decât la celelalte persoane), susceptibilitatea, suspiciunea, predispoziţia de a se simţi uşor jignit, persistenţa ecoului afectiv îl pot determina să recurgă la discreditarea şi înlăturarea oamenilor în care vede posibili concurenţi, reacţionând cu duşmănie; dezvoltarea /accentuarea acestor caracteristici duc la o „personalitate paranoidă” (Leonhard, 1972). Problema este că, persoanele la care această trăsătură de personalitate este Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

20 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA accentuată, fac o impresie deosebita (pozitivă) la un interviu, au capacitatea de a argumenta deosebit de convingător conduitele lor anterioare şi au o capacitate mare de disimulare astfel încât doar cei relativ apropiaţi (rude, prieteni colegi), după o perioadă îndelungată de timp îşi pot a seama de aceste „calităţi” ale colegului, prietenului sau rudei lor. Nu cred ca mai trebuie argumentat de ce un astfel de angajat poate fi o achiziţie extrem de nocivă pentru un colectiv. În mod similar putem cădea în capcana de a angaja pe un post de contabil şef, un candidat extrem de bine pregătit profesional dar care are o uşoară timiditate (scuzabilă mai ales dacă este o persoană tânără!) şi scoruri mari la dimensiunea hiperexactitate. La prima vedere, faptul că are tendinţa de fi extrem de meticulos, cu o grijă excesivă pentru exactitate şi certitudine, manifestată prin verificări repetate a tot ceea ce face, par a fi un atuu important pentru un contabil! În realitate personalitatea accentuată de tip hiperexact are mari dificultăţi în luarea deciziilor mai ales în situaţii de ambiguitate sau incertitudine (activitatea financiar-contabilă presupunând deseori interpretarea legilor şi multă incertitudine sub aspectul corectitudinii deciziilor). O astfel de persoană, independent de motivaţiile şi de nivelul ei de inteligenţă, poate bloca efectiv activitatea unei companii datorită inflexibilităţii, toleranţei scăzute la incertitudine şi incapacităţii sale de a decide în situaţii în care faptele sau datele pot fi interpretate diferit de o alta autoritate. (Constantin et all 2009) Am dat doar două exemple de trăsături (accentuate) de personalitate care ar trebui să fie luate în calcul în orice evaluare psihologică care are legătură cu domeniul profesional. După cum o sa vedem, numărul acestor dimensiuni accentuate, definind „aspecte vulnerabile ale personalităţii”, este de 10 în modelul propus de Leonhard si de 13 în modelul trăsăturilor accentuate propus de noi. În opinia noastră, în evaluările psihologice de medicina a muncii şi în evaluările psihologice de angajare este esenţială aplicarea unei astfel de probe pentru a putea identifica posibile tendinţe sau aspecte „ascunse” ale personalităţii individuale, cele care nu pot fi decelate din analiza documentelor, în timpul interviului sau prin aplicarea probelor clasice, generale de evaluare a personalităţii şi care, trecând neobservate, ar putea avea efecte negative asupra întregii organizaţii. Dacă considerăm cadrul actual al legislaţiei muncii, foarte favorabil angajaţilor, identificarea acestor vulnerabilităţi devine cu atât mai necesară. (Constantin et all 2009). Evaluarea trăsăturilor accentuate ale personalităţii este un bun mijloc de a estima probabilitatea ca individul analizat să evolueze (a) ca personalitate „normală” bine integrată social, (b) ca personalitate accentuată, cu aspecte particulare (vulnerabilităţi şi atuuri) în efortul ei de integrare socio-profesională sau (c) ca personalitate care are un anumit tip de personalitate dizarmonică / tulburare de personalitate. Se ştie faptul că o combinaţie de factori accentuaţi de personalitate cumulaţi cu o evoluţie a persoanei într-un context socio-profesional negativ, care favorizează accentuarea trăsăturilor deja existente, poate duce la formarea unei personalităţi de tip dizarmonic. Deoarece prezenţa concomitentă a mai multor factori accentuaţi în cadrul structurii unei personalităţi este mai degrabă o regulă decât o excepţie, C. Gorgos şi echipa sa descriu (1989) modul în care se pot combina unii factori accentuaţi de personalitate, caracteristicile acestor combinaţii şi o estimare a frecvenţei lor de apariţie (Tabelul 1). Tabelul 1 . Factori accentuaţi de personalitate în combinaţii pe perechi; probabilitatea şi caracteristicile acestor combinaţii (apud Gorgos 1979). COMBINAŢII ALE TRĂSĂTURILOR DE

PROBABILITATE

CARACTER ACCENTUATE

A COMBINAŢIEI

demonstrativitate + hiperexactitate

imposibilă

demonstrativitate +

posibilă

hiperperseverenţă Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

CARACTERISTICI

Hiperperseverenţa compensează slăbiciunea istericului

21 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA hiperperseverenţă + nestăpânire

posibilă

Suspiciune, gelozie, reacţii afective violente

demonstrativitate + hipertimie

relativ frecventă

Activitate creatoare: scriitori, ziarişti, actori

demonstrativitate + exaltare

frecventă

Profesiuni artistice, în special actori

hiperexactitate + hipertimie

rară

Frecvent, efecte pozitive, evoluţie socială bună

hiperexactitate + distimie

relativ frecventă

Complexe de inferioritate; potenţare reciprocă a trăsăturilor, evoluţie spre dizarmonia psihastenică

anxietate + hiperperseverenţă

relativ rară

Anxietate marcată, susceptibilitate, ambiţie; evoluţie spre dizarmonic

distimie + hiperperseverenţă

rară

Manifestări depresive, disforice, asociate cu tendinţe paranoide, gelozie, zgârcenie, evoluţie spre dizarmonic

introversiune4 + hipertimie

rară

Mobilitate psihică, relaţii interpersonale stabilite cu uşurinţă, opinii proprii, înclinaţii spre filosofie

În cazul agravării motivaţiilor, cauzelor şi manifestărilor asociate trăsăturilor accentuate de personalitate, nu în sensul evoluţiei în timp ci al constelaţiei simptomatice, corespondentul unei personalităţi accentuate de un anumit tip este dictat de caracteristicile categoriei sau liniei de evoluţie morbidă din care face parte. Tabelul de mai jos ilustrează corespondenţe cu tulburări specifice de personalitate pentru fiecare tip de personalitate accentuată. Denumirile acestor categorii nosologice sunt cele utilizate de sistemul european de diagnostic clinic pentru clasificarea tulburărilor mentale şi de comportament ICD-10, iar în paranteze sunt trecute codurile acestor tipuri de tulburări.

Tabelul 2 Tulburări de personalitate şi alte tulburări psihice corespunzătoare fiecărui tip de personalitate accentuată

Tipul de personalitate accentuată

Tulburări specifice de personalitate

Alte categorii diagnostice

Demonstrativ

Tulburare de personalitate histrionică (F60.4)

Tulburări disociative / de conversie(F 44)

Hiperexact

Tulburare anankastă de personalitate (F60.5)

Tulburare obsesiv-compulsivă (F42); Tulburări somatoforme ( F45)

Hiperperseverent Tulburare paranoidă de personalitate (F60.0) şi Tulburare anankastă de personalitate (F60.5)

Tulburare delirantă persistentă(F22); Tulburări psihotice acute şi tranzitorii(F23);

4 In viziunea lui Leonhard firea introvertită se caracterizează prin preponderenţa reprezentărilor faţă de percepţii cu o mai scăzută influenţă a evenimentelor exterioare faţă de propriile gânduri. Prin opoziţie, firea extravertită se evidenţiază prin orientarea dominantă spre lumea percepţiei şi nu a imaginaţiei, individul fiind mereu în căutarea unor expresii exterioare (Gorgos, 1979) .

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

22 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA Tulburare delirantă indusă (F24);

Nestăpânit

Hipertimic

Tulburare disociala de personalitate (F60.2) si Tulburări ale obişnuinţelor şi impulsurilor( Tulburare instabil-emoţională de personalitate F63) (F60.3) Alte tulburări specifice de personalitate (include personalitate ezitantă, excentrică, imatură, narcisică, pasiv-agresivă) (F60.8)

Episod maniacal (F30); Tulburare schizoafectivă (F25)

Distimic

Tulburare dependentă de personalitate (F60.7) Episod depresiv (F32); Tulburare depresivă şi Alte tulburări specifice de personalitate recurentă (F33); Tulburări persistente ale (include personalitate ezitantă, excentrică, dispoziţiei afective (F34); Tulburare schizoimatură, narcisică, pasiv-agresivă) (F60.8) afectivă (F25)

Labil

Tulburare instabil-emoţională de personalitate Tulburare afectivă bipolară (F31) Tulburare (F60.3) şi Alte tulburări specifice ale schizo-afectivă (F25); personalităţii (include personalitate ezitantă, excentrică, imatură, narcisică, pasiv-agresiva) (F60.8)

Exaltat

Tulburare de personalitate histrionică (F60.4) şi Alte tulburări specifice de personalitate (include personalitate ezitantă, excentrică, imatură, narcisică, pasiv-agresivă) (F60.8)

Episod maniacal (F30)

Anxios

Tulburare de personalitate anxios-evitantă (F60.6)

Tulburări anxioase (F41); Tulburări fobicanxioase (F40); Tulburare obsesivcompulsivă (F42)

Emotiv

Tulburare instabil-emoţională de personalitate Tulburări persistente ale dispoziţiei afective (F60.3) si Tulburare de personalitate anxios(F34) evitantă ( F60.6)

2.2.2. Adaptarea şi integrarea socio-profesională raportată la conduita personalității accentuate În analiza relaţiei dintre normalitate şi patologie pornim de la premisa că elementul definitoriu de clasificare a diferitelor categorii nosologice, în trecerea lor de la normalitate la patologie, este criteriul capacităţii de adaptare şi integrare socio-profesională. Dacă la personalitatea normală există un echilibru al trăsăturilor interne, acestea dezvoltându-se integrat şi armonios şi determinând o capacitate de adaptare şi integrare socio-profesională „normală” (cu mici variaţii inerente diferenţelor inter-individuale), la personalitatea de tip accentuat acest echilibru al trăsăturilor interne este afectat de faptul că apar anumite trăsături extrem de dezvoltate, dimensiuni psihologice pregnante, dominate, cu o vizibilitate ridicată în conduita individuală. De exemplu, o trăsătură accentuată de tip hiperexact se manifestă prin tendinţa unei anumite persoane de a fi extrem de meticuloasă, cu o grijă excesivă pentru exactitate şi certitudine, manifestată prin verificări repetate a tot ceea ce face, cântărire atentă şi repetată a alternativelor, toate conducând la probleme în luarea deciziilor personale sau profesionale. Pentru o astfel de personalitate sunt potrivite funcţiile de supervizare/ supraveghere tehnică a unor instalaţii complexe, controlor de trafic, inspector de calitate etc., toate acele locuri de muncă în care există Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

23 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA algoritmi clari de luare a deciziei pentru fiecare tip de combinaţie de stimuli. În celelalte domenii profesionale, situaţii în care individul trebuie să ia decizii in situaţii de incertitudine, personalitatea de tip hiperexact poate avea probleme de adaptare şi de randament profesional. Plasarea unui hiperexact în posturi de decizie (contabil şef, şef de proiect, medic generalist), poate provoca blocarea întregului lanţ decizional datorită incapacităţii hiperexactului de a se decide, în condiţiile în care are sentimentul că nu controlează toate datele problemei sau că probabilitatea de apariţie a diferitelor alternative nu îi este bine cunoscută. Pentru o personalitate de tip demonstrativ însă, în funcţie şi de celelalte dimensiuni ale personalităţii (inclusiv inteligenţa!), debuşeul profesional poate merge de la „comis voiajor” sau „animator”2 până la „scriitor” (este cunoscută personalitatea de tip demonstrativ a lui Karl May) sau „politician” (avem destule exemple de politicieni de acest tip). Explicaţia acestor preferinţe este dată de caracteristicilor unui astfel de tip accentuat de personalitate: nevoia acută de a fi în centrul atenţiei, „pe scenă”; empatia ridicată şi o bună capacitate de adaptare la alţi oameni; tendinţa de a exagera, minţi sau confabula; capacitatea de a face abstracţie de propria lor fire şi de a juca acel rol care corespunde aşteptărilor celorlalţi şi nu neapărat realităţii sau adevărului. Dacă o astfel de personalitate nu are şansa de a găsi un post cu vizibilitate socială, care să îi ofere recunoaşterea celorlalţi şi „publicul” de care are nevoie, ea demobilizează rapid sau trece în extrema de autocompătimire, pozând ca victimă a răutăţii sau ingratitudinii oamenilor. După cum se poate deduce şi din exemplele de mai sus, sunt necesare trei condiţii pentru ca o trăsătură accentuată a personalităţii să nu aibă un efect disfuncţional: a) să se manifeste la intensitate minimă, manifestându-se doar ca tendinţă mai puţin pregnantă a personalităţii individuale; b) să fie conştientizată de individ, percepând caracterul „exagerat” ale tendinţelor individuale şi având capacitatea de o controla, tempera sau re-direcţiona; c) să existe contextul socio-profesional optim de „exploatare” a atuurilor acestei caracteristici accentuate, găsindu-i utilitatea socială. Dacă aceste trei condiţii sunt îndeplinite, avem de a face cu o personalitate (accentuată) care iese în evidenţă printre ceilalţi, având ceva atipic sau fascinant prin ceea ce face sau prin felul ei de a fi, dar care este bine integrată social şi profesional. Uneori o astfel de personalitate accentuată, beneficiind de supradezvoltarea unei trăsături psihologice, sparge şabloanele şi patternurile sociale sau profesionale acceptate, forţând limitele, contestând status quo-ul sau propunând altceva. Poate că a exagerat într-o oarecare măsură, dar K. Leonhard afirma că deschizătorii de drumuri în ştiinţă, artă, politică sau filosofie au fost personalităţi accentuate, că mari lideri ai omenirii, indiferent de domeniul de excelenţă, au avut trăsături accentuate, istoria fiind scrisă de astfel de oameni. Oriunde ar fi, chiar dacă nu ating excelenţa sau dizarmonia, personalităţile accentuate ies în evidenţă, fie in sens pozitiv, fie în sens negativ, fie pur şi simplu prin caracterul lor deosebit, prin faptul că sunt altfel decât marea majoritate a oamenilor (Constantin et al. 2009).

2

Urmărim cu fascinaţie animatorii din hotelurile marilor destinaţii de vacanţă cu servicii all inclusive. De dimineaţă, în compania copiilor, până noaptea târziu, în serviciul adulţilor, ei sunt mereu „pe scenă”, jucându-şi rolul, plini de vervă, energie, bună dispoziţie, zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună, pe întreg sezonul turistic. Un om „normal” nu poate rezista unui asemenea efort, mereu cu zâmbetul pe buze … Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

24 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

3. Caracteristici psihometrice ale Inventatului de personalitate DA13profile

Inventatului de personalitate DA13profile a fost utilizate în numeroase cercetări , unele dintre ele intre ele publicate și altele nu. In cele ce urmează prezentăm doar o parte dintre rezultatele analizate îi ultimii ani, rezultate relevante din perspectiva evaluării caracteristicilor psihometrice ale probei.

3.1. Analiza consistenţei interne a Inventarului DA13profile În unul dintre studiile realizate de noi obiectivul nostru a fost analiza indicatorilor de fidelitate atât a chestionarului DA13profile, cât şi a chestionarului P.A. Am ales să analizăm aceşti indicatori şi pentru chestionarul P.A. deoarece este proba la care ne-am raportat pentru analiza validităţii concurente din primul studiu, singura probă similară existentă în România.

3.1.1. Lotul investigat Cercetarea s-a realizat pe un lot panel de 431 de subiecţi. Prima aplicare a chestionarelor a avut loc în lunile noiembrie - decembrie 2007 iar cea de a doua aplicare, pe aceiaşi subiecţi, a avut loc în intervalul decembrie 2008 – ianuarie 2009. Caracteristicile lotului panel de 431 de subiecţi au fost următoarele: vârsta cuprinsă între 18 si 76 de ani, (SD= 10 ani), media de vârstă de 35.6 de ani; 23.6% de subiecţi cu funcţii de conducere, 76.4% fără funcţie de conducere; 40.5% de subiecţi de gen masculin, 59.4% de gen feminin; 43.2% dintre subiecţi cu studii universitare, 54.7% cu studii liceale şi 2.1% cu studii gimnaziale.

3.1.2. Metodologia cercetării Pentru verificarea validităţii concurente am luat în calcul compararea Chestionarului „Dimensiuni Accentuate” – DA13profile (Constantin et al. 2008) cu Chestionarul „Personalităţi accentuate” - P.A. (Schmieschek, 1970). Inventarul DA©13profile (Constantin et al. 2008) a fost aplicat în versiunea sa finală (151 de itemi cu răspuns dihotomic de tip Da/Nu) . Chestionarul „Personalităţi accentuate” - P.A., construit în Germania în anii ’70 de (Schmieschek, 1970), a fost tradus şi adaptat pe populaţia românească de Nestor (1975). Chestionarul cuprinde 88 de întrebări cu răspuns dihotomic (Da/Nu), întrebări care permit evaluarea a 10 grupe ale trăsăturilor care pot fi accentuate în personalitatea unui individ: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, impulsivitate, hipertimie, distimie, labilitate, exaltare, anxietate şi emotivitate (Minulescu M., 2004). În cadrul chestionarului P.A. se poate vorbi de accentuarea propriu-zisă a unei trăsături atunci când numărul de răspunsuri semnificative sau simptomatice dintr-o grupă (prestabilite de autor) trece de 50%. Aşa cum am mai afirmat (Constantin et al., 2008), din păcate Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

25 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA modul de formulare a itemilor, slaba rezistenţă la tendinţa de faţadă şi lipsa unui eşantion adaptat populaţiei româneşti a făcut acest chestionar să fie destul de vulnerabil.

3.1.3. Consistenţa internă a celor două probe Pentru probarea consistenţei interne a factorilor celor două chestionare am utilizat coeficientul Alpha Cronbach, deşi în general, în calculul consistenţei interne pentru factorii compuşi din itemi cu răspuns dihotomic se recomandă analiza coeficientului Kuder-Richardson (K 20 sau K 21). În statistică însă, formula şi indicele Kuder-Richardson Formula 20 (KR-20) sunt văzute ca fiind derivate din indicele şi formula Alpha Cronbach, ca o excepţie pentru itemii cu răspuns dihotomic. Astfel, formula Kuder-Richardson poate fi folosită numai pentru analiza consistenţei interne a factorilor compuşi din itemi cu răspuns dihotomic, în timp ce coeficientul Alpha Cronbach poate fi folosit atât pentru itemii cu răspunsuri dihotomice, cât şi pentru cei cu răspunsuri în mai multe trepte. Din 1951 când a fost publicată pentru prima dată formula de calcul al coeficientului Alpha Cronbach şi până în prezent nu s-au raportat avantaje sau diferenţe semnificative în precizia de evaluare a consistenţei interne cu cele două formule de calcul, pentru factorii compuşi din itemi cu răspuns dihotomic (Cortina, 1993). Poate acesta este şi motivul pentru care formula şi indicele Kuder-Richardson Formula 20 nu este inclus în kitul de analiză statistică SPSS. În Tabelul 6 sunt raportaţi coeficienţii de consistenţă internă pentru cele două probe, pe lotul panel final de 431 de subiecţi. După cum se poate observa coeficienţii de consistenţă internă la factorii PA sunt toţi inferiori pragului de 0.70, ceea ne face să ne întrebăm despre calităţile psihometrice ale probei P.A. În schimb, pentru Inventarul DA©13profile toţi coeficienţii de consistenţă internă sunt superiori pragului de 0.70, 7 din cei 13 coeficienţi fiind superiori pragului de 0.80. În toate studiile anterioare (vezi Anexa 1) am obţinut coeficienţi de consistenţă internă superiori pragului de 0.70. Tabelul 6. Coeficienţi de consistenţă internă pentru factorii chestionarelor DA13PROFILE3 07 şi P.A. SCALA

Alpha Cronbach (431 s. etapa re-test) P.A. (Schmieschek, 1970) 0. 49

D. A. (Constantin et al. 2008), 0. 74

Hiperexactitate

0. 64

0.81

Hiperperseverenţă

0.43

0.78

Nestăpânire

0.57

0.81

Hipertimie

0.54

0.73

Distimie

0.55

0.71

Ciclotimie

0.59

0.87

Exaltare

0.43

0.79

Anxietate

0.68

0.81

Emotivitate

0.63

0.83

Demonstrativitate

Dependenţă

0.84

Dezirabilitate

0.74

Nevrozism

0.82

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

26 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

3.2. Verificarea fidelității test-retest

a Inventarului de personalitate DA13profile

Metoda test-retest permite aprecierea stabilităţii rezultatelor unei probe de evaluare psihologică şi constă în aplicarea iniţială a probei pe un număr de subiecţi, urmată de aplicarea aceleaşi probe după un interval de timp (de un an sau peste un an) şi verificarea concordanţei dintre scorurile de la prima evaluare cu cele obţinute la cea de-a doua evaluare. Pe lotul panel de 431 de subiecţi, coeficienţii de corelaţie între scorurile obţinute pe factori la cele două aplicări (test şi re-test) sunt prezentaţi în Tabelul 7. După cum se observă, majoritatea acestor coeficienţi sunt superiori pragului de 0.70, pe care îl considerăm un prag bun de demonstrare a stabilităţii rezultatelor. Singurele excepţii se înregistrează pentru factorii labilitate şi dezirabilitate, factori la care între cele două aplicări există corelaţii mari, apropiate de 0.70 (r = 0.67 şi r = 0.66). Considerăm că ipoteza a fost confirmată şi credem în continuare că pe un lot sau un eşantion mai bine controlat, coeficienţii de corelaţie vor fi mult mai mari (vezi nota de subsol nr. 9). Tabelul 7. Tabelul corelaţiilor între scorurile obţinute la cele două aplicări ale chestionarului DA©13profile Corelatii Pearson Correlation DA_ demo nstrati vitate1

DA_ hiper exacti tate1

DA_ hiperp erseve renta1

DA_ nestap anire 1_

DA_ hiper timie 1_

DA_ disti mie 1_

DA_ labil itate 1

DA_ exalt are 1_

DA_ anxi etate 1

DA_ emoti vitate 1_

DA_ depen denta 1_

DA_ dezira bilitate 1_

DA_demonstrativitate2

.754

DA_hiperexactitate2

-.037

.738

DA_hiperperseverenta2

.285

.099

.761

DA_nestapanire2

.300

.074

.572

.726

DA_hipertimie2

.474

.030

.115

.120

.705

DA_distimie2

-.177

.483

.114

.045

-.249

.725

DA_labilitate2

.210

.144

.393

.491

.033

.173

.675

DA_exaltare2

.115

.246

.138

.309

.053

.309

.462

.736

DA_anxietate2

-.044

.383

.231

.243

-.168

.504

.394

.402

.799

DA_emotivitate2

-.069

.331

-.030

.161

-.064

.404

.304

.585

.545

.779

DA_dependenta2

.042

.282

.116

.205

-.091

.359

.332

.456

.559

.452

.708

DA_dezirabilitate2

-.122

.297

-.113

-.131

.057

.276

-.055

.153

.154

.265

.168

.666

DA_nevrozism2

-.043

.320

.238

.269

-.209

.435

.420

.418

.720

.493

.578

.107

DA_ nevro zism 1_

.763

Cu caractere îngroşate sunt trecute corelaţiile semnificative la un p < .01.

În ceea ce priveşte valorile fidelităţii test re-test pentru Chestionarul P.A. (Schmieschek, 1970), coeficienţii obţinuţi, în marea lor majoritate, se află sub pragul de 0.70, patru dintre aceştia aflânduse sub pragul de 0.60. Prin urmare, cel puţin din punctul de vedere al stabilităţii rezultatelor, Inventarul DA©13profile pare să fie mult mai stabil, comparativ cu omologul său, chestionarul P.A. Tabelul 8. Tabelul corelaţiilor între scorurile obţinute la cele două aplicări ale chestionarului P.A. Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

27 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA C ore la tii Pear s on C or relation PA_ demon s tr ativ itate PA_d emons tativ itate

PA_ PA_ hiper ex ac hiper pers titate ev er enta

PA_ nes tap a nire

PA_ hiper ti mie

PA_ dis ti mie_

PA_ c ic loti mie_

PA_ ex alta re _

PA_ anx ieta te_

.538

PA_h ip erex a c titate

-.130

.698

PA_h ip erper s ev e renta

-.078

.291

.516

PA_n es tapanire

-.208

.309

.237

.664

.469

-.123

.153

-.072

.667

PA_d is timie

-.311

.269

.080

.256

-.351

.547

PA_c ic lotimie

-.204

.385

.213

.515

-.243

.392

.655

PA_e x alta re

-.120

.363

.222

.401

-.110

.204

.443

.540

PA_a nx ietate

-.174

.381

.089

.308

-.186

.313

.418

.291

.742

PA_e motiv itate

-.028

.312

.094

.113

-.092

.095

.188

.250

.413

PA_h ip ertimie

PA_ emoti v itate _

.741

Cu caractere îngroşate sunt trecute corelaţiile semnificative la un p < .01.

În concluzie, analiza consistenţei interne şi a fidelităţii test-retest a celor două probe ne permite să afirmăm că proba DA©13profile (Constantin et al. 2008) are o bună consistenţa internă pe factori şi stabilitate test-retest, în timp ce proba P.A. (H. Schmieschek, 1970) are probleme atât în ceea ce priveşte consistenţa internă cât şi în ceea ce priveşti fidelitatea test-retest. Conform acestor date, calităţile psihometrice ale chestionarului DA©13profile sunt superioare celor evaluate de chestionarul P.A.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

28 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

3.3. Verificarea validităţii concurente a Chestionarului DA13profile

Fiind vorba de un chestionar autohton, construit pe realitatea românească, dincolo de aspectele legate de validitatea de conţinut şi de cele vizând validitatea convergentă şi de diferenţiere (Constantin et al. 2008, Constantin et al. 2009), trebuie să facem dovada validităţii concurente a chestionarului DA©13profile. Spre deosebire de validitatea convergentă care vizează în special compararea rezultatelor la probe psihologice care au factori evaluaţi din arii similare de semnificaţie (cum ar fi compararea rezultatelor la probele de evaluare a diferitelor faţete ale motivaţiei), validitatea concurentă se referă la măsura în care două probe, care sunt extrem de similare ca valenţă a factorilor componenţi, corelează între ele (de exemplu probele construite după modelul Big Five).

3.3.1. Lotul investigat Cercetarea s-a realizat în intervalul noiembrie - decembrie 2007, pe un lot de 762 de subiecţi. Aplicarea chestionarelor s-a realizat în varianta creion-hârtie, fără limită de timp pentru finalizarea completării. Caracteristicile lotului iniţial au fost următoarele: vârsta cuprinsă între 16 şi 76 de ani (SD= 10,02), media de vârstă de 35,6 de ani ; 32,1% de subiecţi cu funcţii de conducere, 62,8% fără funcţie de conducere (5,1 % non-răspunsuri); 41,0% de subiecţi de gen masculin, 59,0% de gen feminin; 46,5% dintre subiecţi cu studii universitare, 50,8% cu studii liceale şi 2,7% cu studii gimnaziale.

3.3.2. Metodologia cercetării Pentru verificarea validităţii concurente am luat în calcul compararea Chestionarului „Dimensiuni Accentuate” – DA13profile (Constantin et al. 2008) cu Chestionarul „Personalităţi accentuate” - P.A. (Schmieschek, 1970). (detalii la pagina 24).

3.3.3. Corelaţii DA©13profile (Constantin et al. 2008) - P.A. (Schmieschek, 1970)

Pentru analiza validităţii concurente am folosit corelaţiile de tip Pearson între factorii omologi din fiecare din cele două chestionare. Corelaţiile dintre factorii chestionarului D.A 3.07 (Constantin et al. 2008) şi cei ai chestionarului P.A. (Schmieschek, 1970), atât în etapa de testare (762 subiecţi), cât şi în etapa de re-testare /panel (431 subiecţi) au fost similare, în Tabelul 4 fiind redate corelaţiile de pe lotul panel final (431 subiecţi). După cum se poate observa avem corelaţii superioare pragului 0,700 între factorii emotivitate şi între factorii labilitate / ciclotimie de la cele două probe, corelaţii cuprinse între .60 şi .70 pentru factorii omologi ai celor două probe hiperexactitate, nestăpânire, hipertimie, exaltare şi anxietate şi corelaţii inferioare pragului de .60 pentru alţi 3 factori din ele două probe: demonstrativitate, hiperperseverenţă şi distimie. Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

29 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA Tabelul 4. Corelaţii dintre factorii chestionarului DA©13profile (Constantin et al. 2008) şi cei ai chestionarului P.A. (Schmieschek, 1970). C ore lat ie Pear s on C orr elation PA_ demons tr ativ itate D A_demon s tr ativ itate

PA_ PA_ PA_ hiper ex ac hiper pers e nes tapa titate v er enta nire

PA_ hiper ti mie

PA_ dis ti mie

PA_ c ic loti mie

PA_ ex alta re

PA_ anx ie tate

.448

D A_hiper ex ac titate

-.013

.653

D A_hiper pers e v eren ta

-.010

.179

.467

D A_nes tap anir e

-.070

.230

.442

.628

.422

-.093

.120

.044

.634

D A_dis timie

-.105

.530

.261

.147

-.205

.290

D A_labilitate

-.017

.373

.274

.630

-.117

.309

.721

D A_ex a ltar e

-.003

.431

.296

.423

-.013

.160

.513

.601

D A_anx ietate

-.189

.598

.231

.376

-.311

.436

.543

.458

.688

D A_emotiv itate

-.107

.519

.253

.290

-.184

.192

.450

.512

.586

D A_hiper timie

PA_ emoti v itate

.718

Cu caractere îngroşate sunt trecute corelaţiile semnificative la un p < .01.

Primul set de corelaţii între factorii celor două probe (peste .70) după cum observăm, se situează peste pragul optim care confirmă faptul că cele două probe evaluează dimensiuni similare. Cu referire la cel de al doilea set de corelaţii (între .60 şi .70), o primă concluzie ar fi aceea că cele două probe evaluează dimensiuni uşor diferite, analiza semnificaţiilor acordate factorilor de la cele două probe confirmând acest lucru. Factorul hiperexactitate al chestionarului DA©13profile este mai saturat în itemi care merg pe ideea de preocupare excesivă pentru planificare şi ordine, definind un individ perfecţionist şi riguros, spre deosebire de factorul omolog din PA care insistă doar pe conştiinciozitate şi seriozitate exagerată. În mod similar, factorul nestăpânire al chestionarului DA 3 07 este mai saturat în itemii care insistă pe caracterul impulsiv şi slabul control al impulsurilor individuale, spre deosebire de omologul său din P.A. care insistă mai mult pe indispoziţie şi irascibilitate. Similar este şi cazul corelaţiilor factorilor hipertimie a celor două probe (r =.63), unde diferenţele dintre factori se pot datora faptului că în varianta P.A. accentul cade pe locvacitate ca mod de manifestare a hipertimiei în timp ce în versiunea DA13profile hipertimia este evaluată prin componentele sale dinamism (activism), încredere în sine şi optimism. Factorul exaltare, în varianta DA surprinde atât caracterul extrem sensibil şi impresionabil al persoanei evaluate (mai ales în domeniul emoţiilor subtile, artistice), cât şi surescitarea şi modul de manifestare (vizibilă şi uneori zgomotoasă) a acestor trăiri, spre deosebire de P.A. care se rezumă la surprinderea manifestărilor intense la cei doi poli extremi (fericire şi descurajare). În fine, factorul anxietate al chestionarului DA surprinde atât anxietatea, îngrijorarea şi angoasa (similar cu P.A.), cât şi consecinţele acestora exprimate în conduite defensive şi complexe psihologice. Aceste diferenţe sunt mici şi pot fi uşor corectate dacă proba P.A. se condideră a fi un standard, reper pentru validarea chestionarului DA. Dar, după cum o să vedem din rezultatele studiului II, chestionarul P.A. are mai multe probleme de validitate de conţinut, consistenţă internă şi fidelitate test – retest, ceea ce îl fac să apară, din punctul de vedere al caracteristicilor psihometrice, ca fiind inferior chestionarului DA.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

30 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA Tabelul 5. Cei patru factori secundari obţinuţi în urma analize factoriale exploratorii Rotated Component Matrix Component 1

2

DA_emotiv itate

.825

DA_exaltare

.821

PA_anxietat e

.740

DA_nevrozism

.735

PA_emotiv itate

.710

DA_dependenta

.706

DA_anxietate

.704

PA_exaltare

.700

DA_labilitate

.655

.549

PA_ciclotimie

.606

.562

DA_hiperpersev erenta

.845

DA_nestapanire

.791

PA_nest apanire

.708

PA_hiperpersev erenta

.567

3

DA_hipertimie

.829

PA_hipert imie

.816

PA_demonstativ itate

.727

DA_demonstrativ itat e

.695

PA_distimie

4

-.530

DA_hiperexactitate

.812

DA_dezirabilitat e

.696

DA_distimie

.672

PA_hiperexactitate

.613

Metoda de extractie: Analiza Component elor Principale Metoda de Rotire: Varimax cu Kaiser Normalization.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea set de corelaţii, cele inferioare pragului de .60, cel puţin pentru factorul distimie este evident faptul că modul de operaţionalizare a celor doi factori omologi este diferit. Dacă în P.A itemii insistă pe ideea de seriozitate exagerată, posomorâre permanentă şi pesimism, descriind mai degrabă un individ (sub)depresiv, în DA©13profile itemii descriu atât un individ extrem de serios, posomorât şi apatic, cât şi unul retras, rigid, cu principii fixe şi prudent în relaţiile cu ceilalţi. Poate şi de aici corelaţia medie a factorului distimie din DA 3 07 cu factorul hiperexactitate din P.A. (r =.50). În mod similar putem explica şi corelaţiile medii între ceilelalţi factori omologi. Corelaţiile medii dintre factorii demonstrativitate ai celor două probe (r =.45) se datorează faptului că, în timp de în DA©13profile factorul demonstrativitate merge pe subdimensiunile lăudăros / infatuat şi oportunist / profitor, la omologul său din P.A. apar în plus mai bine conturate şi aspectele ce ţin de autocompătimire ca strategie de a atrage atenţia celor din jur. Similar este şi cazul corelaţiilor factorilor hiperperseverenţă a celor două probe (r =.47), unde în varianta P.A. se insistă pe susceptibilitatea şi ambiţia exagerată a persoanei evaluate, în timp ce în versiunea DA©13profile hiperperseverenţa este evaluată prin componentele sale suspiciune, resentiment, neîncredere, tendinţa de răzbunare şi ambiţia exagerată, nevoia de a învinge prin orice mijloace. Pentru sistematizarea multiplelor corelaţii descrise mai sus, am recurs la metoda analizei factoriale exploratorii, identificând o soluţie în patru factori secundari care grupează factorii chestionarului construit de noi. Este important de subliniat faptul că, exceptând factorul distimie, ceilalţi factori Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

31 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA omologi ai celor două probe se grupează exact în aceeaşi configuraţie pe sub-factori, fapt care confirmă similitudinea dintre cele două probe şi, indirect, validitatea de construct a chestionarului D.A. În concluzie, cu excepţia factorului distimie, corelaţiile dintre factorii celor două probe sunt suficient de puternice ca să ne permită să afirmăm că cele două instrumente evaluează dimensiuni similare. Pentru optimizarea chestionarului DA13profile am constatat că putem merge pe două direcţii: (a) fie modificăm factorii DA13profile la are am obţinut un coeficient de corelaţie sub pragul de .70, astfel încât DA13profile să fie mai apropiat de semnificaţie cu omologul său P.A. (dacă luăm în considerare P.A. ca fiind o probă validă); (b) fie păstrăm această formă a chestionarului şi încercăm probarea validităţii concurente / convergente prin evidenţierea unor corelaţii înalte cu factori similari ai altor probe standardizate valide. Având în vedere rezultatele obţinute am decis introducerea unui nou set de itemi in variantele ulterioare (itemi suplimentari) cu care credem că vom reuşi recalibrarea factorului distimie şi asocierea lui (în sens negativ) cu factorii hipertimie şi demonstrativitate.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

32 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

3.4. Structura factorială a Inventarului DA13profile

3.4.1. Analiza factorială exploratorie de ordinul I.

Analiza factorială exploratorie de ordinul II, ne arată faptul factorii inventarului DA13profile pot fi reuniţi în patru metafactori. Un prim factor secundar (numit de noi „emotivitate negativă”) grupează dimensiunile emotivitate, exaltare nevrozism, anxietate, dependenţă şi labilitate; cel de al doilea factor secundar („impulsivitate conflictuală”) grupează dimensiunile hiperperseverenţă, nestăpânire şi labilitate; factorul trei („rigiditate comportamentală”) reuneşte dimensiunile hiperexactitate, distimie şi dezirabilitate în timp ce ultimul factor („energie narcisistă”) grupează dimensiunile hipertimie şi demonstrativitate. Cei patru factori secundari explică în total 71,5 din varianţă (34,2 % primul factor, 17,5% cel de al doilea factor, 11,5% factorul trei şi 8,2% ultimul factor). Cercetarea de la care raportăm aceste date s-a realizat în 2009 pe un lot de 431 de subiecţi. Rezultate similare am obţinut într-o cercetare anterioară realizată în 2007 pe un lot de 524 subiecţi Deşi este plină de semnificaţii gruparea pe factori, în descrierea profilurilor individuale nu vom insista pe analiza caracteristicilor celor patru factori secundari; vom reveni asupra lor într-un studiu ulterior realizat pe un alt lot de subiecţi în condiţiile în care vom găsi aceeaşi structură factorială.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

33 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

3.5. Concluzii privind calităţile chestionarului DA13profile

În formularea concluziilor finale privind calităţile psihometrice ale Inventarului DA13profile 07, nu putem să nu facem referire la Chestionarul P.A. (Schmieschek, 1970). Aceasta pentru că este o probă de evaluare psihologică construită pe baza aceluiaşi model teoretic (cel propus de K. Leonhard), este singura probă similară validată în mediul românesc şi este cea pe care am folosit-o ca reper pentru testarea validităţii concurente a chestionarului D.A. Aşa cum am precizat chestionarului P.A. a fost construit pe populaţia germană în anii ’70 fiind tradus şi adaptat în Romania cinci ani mai târziu (1975), de psihologul I. M. Nestor. Din păcate nu avem date despre procedura de adaptare pe populaţia românească a acestui chestionar, despre indicatorii de consistenţa internă, validitate sau fidelitatea test - retest sau despre eşantionul pe care s-a făcut verificarea calităţilor psihometrice a chestionarului (dacă s-au făcut astfel de studii!). Prin urmare comparaţia între cele două probe psihologice, cu evidenţiere avantajelor /atuurilor probei D.A., o vom face pornind de la conţinutul celor două chestionare şi de la analiza indicatorilor statistici obţinuţi de cele două probe pe lotul panel format din 431 de subiecţi. O primă diferenţă se referă la validitatea de conţinut a celor două chestionare. Spre deosebire de P.A. care a fost construit şi validat într-o altă cultură, destul de diferită de cea românească, Inventarul DA13profile a fost construit pe populaţia românească. Aceasta îi oferă avantajul de fi compus din fraze şi expresii familiare românilor, construite şi validate în acord cu mentalitatea şi patternurile locale de gândire. În opoziţie, chestionarul P.A. a fost tradus şi adaptat din limba germană, procesul de traducere şi adaptare provocând inevitabil schimbări în logica şi semnificaţia întrebărilor şi, indirect, în semnificaţia scorurilor finale. Poate de aceea consistenţa internă pe factori este destul de redusă pentru chestionarul P.A. O a doua diferenţă vizează domeniul de aplicabilitate a celor două probe. Chestionarul P.A a fost construit pentru a fi utilizat în evaluarea personalităţii în context clinic, situaţii în care se presupune că persoana evaluată are tot interesul să fie sinceră, fiind beneficiarul într-o relaţie de ajutor (clinic sau terapeutic). Aplicarea aceluiaşi chestionar în context organizaţional, în examenele de evaluare psihologică în cazul evaluărilor periodice legate de medicina muncii sau în cazul proceselor de selecţie profesională, este inadecvată deoarece prin modul lor de formulare, întrebările sunt prea directe, intruzive, obligând la o conduită defensivă din partea persoanei evaluate. Altfel spus, subiecţii evaluaţi în context profesional vor avea tendinţa să dea răspunsuri dezirabile social falsificând astfel rezultatul final. În Inventarul DA13profileam urmărit atât reducerea efectului intruziv al întrebărilor directe (formulând întrebări indirecte mai bine calibrate), cât şi controlul tendinţei de a da răspunsuri dezirabile cu ajutorul unei scale de control: factorul „dezirabilitate”. Aceste inovaţii, rezultat al testării itemilor în diferite versiuni şi în aplicaţii pe mii de subiecţi, alături de formularea unui număr mare de întrebări din contextul muncii, fac Inventarul DA13profile apt de a fi folosit în context organizaţional, în situaţii de evaluare psihologică. Aplicarea Inventarului DA13profile în contracte de consultanţă, în cadrul examenelor de evaluare psihologică cu miză mare (poziţii de management), ne-a confirmat capacitatea discriminativă excelentă a probei, capacitatea ei de a Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

34 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA surprinde tendinţe accentuate marcante chiar in situaţiile în care persoanele evaluate aveau tot interesul să îşi ascundă astfel de caracteristici. O a treia diferenţă face referire la calităţile psihometrice ale celor două probe. Aşa cum am văzut, cu excepţia factorului distimie, care trebuie reanalizat în varianta DA 07, corelaţiile dintre factorii omologi ai celor două probe sunt suficient de puternice ca să ne permită să afirmăm că cele două chestionare evaluează dimensiuni similare. Dar, din datele celor două studii prezentare anterior, calităţile psihometrice ale chestionarului DA©13profile par să fie superioare celor ale chestionarului P.A., primul având o consistenţa internă pe factori foarte bună şi o stabilitate test-retest mult mai bună decât a celui din urmă. Nu am identificat studii realizate pe populaţia românească, studii care să ofere informaţii privind validitatea de construct a chestionarului P.A. prin eventualele corelaţii cu dimensiuni psihologice semnificative. În schimb pentru DA13PROFILE deja am realizat o serie de cercetări distincte (Constantin et al., 2008; Constantin et al., 2009) prin care am probat capacitatea factorilor DA13PROFILE de a stabili relaţii logice şi semnificative statistic cu alte variabile psihologice relevante. O a patra diferenţă este legată de numărul şi calitatea factorilor evaluaţi de cele două instrumente. Aşa cum am văzut P.A. permite evaluarea a 10 factori /dimensiuni accentuate ale personalităţii. În variantele ulterioare versiunii DA am propus evaluarea a trei factori suplimentari, ceea ce permite trasarea unui profil individual pe 13 dimensiuni. În pretestare se află şi ideea de a introduce alte două dimensiuni accentuate – infatuare şi autodepreciere – dimensiuni derivate din formele extreme ale stimei de sine care şi-au dovedit calităţile de trăsături accentuate (Macarie, Constantin, Iliescu, Fodorea, Prepeliţă, 2008). Este posibil ca într-o versiune ulterioară a DA13PROFILEsă putem oferi posibilitatea de evaluare a 15 dimensiuni accentuate de personalitate. În plus, aşa cum rezultă şi din analiza prezentată în secţiunea care tratează intercorelaţiile D.A 3.07 - P.A., conţinutul factorilor în chestionarul DA. 3.07 este mult mai complet şi mult mai apropiat de descrierea acestor factori propusă de către K. Leonhard (o validitate de conţinut mai bună) comparativ cu chestionarul P.A. în care itemii surprind doar anumite faţete ale celor 10 factori descrişi de K. Leonhard. O a cincea diferenţă este legată de evoluţia şi optimizarea probei. După cum se poate observa din activitatea ultimilor ani, urmărim o continuă reactualizare şi optimizare a probei D.A., trecând prin

variante succesive, testând şi adăugând noi factori, realizând studii de verificare a calităţilor psihometrice ale probei, analizând şi reformulând itemii astfel încât noile variante să încorporeze cât mai multă precizie şi cât mai multe avantaje în evaluarea şi interpretarea profilurilor individuale. În acest sens construim o reţea de colaboratori (care obţin dreptul de a utiliza gratuit chestionarul în evaluarea psihologică individuală cu condiţia să ne ofere bazele de date, nenominale, obţinute), cu ajutorul cărora dorim să realizăm verificarea şi validarea chestionarului în diverse contexte organizaţionale şi clinice. Inventarul DA13profile poate fi deosebit de util în diferite domenii ale activităţii psihologului în firmă / instituţie: în evaluarea psihologică periodică ce ţine de medicina muncii (identificarea posibilelor aspecte vulnerabile ale personalităţii în vederea explorării lor aprofundate cu ajutorul scalelor clinice sau a interviului clinic), în procesul de selecţie profesională (evidenţierea atuurilor şi a punctelor slabe ale candidaţilor prin raportare la solicitările locului de muncă), în activitatea de orientare vocaţională sau consiliere profesională (orientarea persoanei evaluate spre categorii de activităţi, filiere de dezvoltarea profesională compatibile cu structura personală) sau în cele în care se urmăreşte optimizarea satisfacţiei profesionale şi a performanţei colective (gestionarea relaţiilor cu Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

35 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA personalităţile „accentuate” dificile pentru a nu perturba activitatea grupului şi direcţionarea acestor personalităţi spre activităţi în care atuurilor lor pot fi folosite în mod optim). Lăsând deschisă lista opţiunilor legate de procesul de optimizare a chestionarului DA13PROFILE nu dorim altceva decât să oferim psihologilor practicieni o probă utilă în evaluarea personalităţii, o probă capabilă să surprindă ceea ce căutăm de fapt atunci când trasăm un profil individual: aspecte particulare, accentuate, cele care diferenţiază net persoana evaluată de toate celelalte persoane evaluate.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

36 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

4.

Administrarea chestionarului DA13profile

4.1.

Consemn şi mod de administrare

4.1.1. Consemn varianta creion hârtie În afară de consemnul general specific procesului în care este inclusă procedura de evaluare (evaluare psihologică la angajare, evaluare periodică, evaluare clinică, evaluare în vederea consilierii psihologice/ profesionale etc.) consemnul specific aplicării chestionarului DA13profile este unul scurt:

Vă rugăm să citiţi următoarele afirmaţii şi să evaluaţi dacă ele sunt adevărate (A) sau false (F) pentru dumneavoastră. De fiecare dată vă rugăm să alegeţi varianta care vă caracterizează cel mai bine, cea care se potriveşte cel mai bine cu felul dumneavoastră de a fi sau cu modul în care gândiţi, simţiţi sau acţionaţi de obicei.

4.1.2. Consemn varianta on-line (accesibilă pe www.psihologi.ro) Pentru varianta on-line, consemnul oferite persoanelor evaluate este cel de mai jos. ”Vă rugăm să citiţi următoarele afirmaţii şi să evaluaţi dacă ele sunt adevărate (A) sau false (F) pentru dumneavoastră. De fiecare dată vă rugăm să alegeţi varianta care vă caracterizează cel mai bine, cea care se potriveşte cel mai bine cu felul dumneavoastră de a fi sau cu modul în care gândiţi, simţiţi sau acţionaţi de obicei. NU EXISTĂ RĂSPUNSURI BUNE SAU RELE, CI DOAR OPINII ȘI PUNCTE DE VEDERE DIFERITE! De exemplu, in situația A de mai jos, aveți o astfel de afirmație. A. Evit să salut persoanele care îmi sunt antipatice.  Adevărat  Fals În acest caz, dacă sunteți o persoană care, de cele mai multe ori, nu salută persoanele care îi sunt antipatice, atunci alegeți varianta ”Adevărat” . În schimb, dacă de regulă salutați altfel de persoane chiar dacă nu le simpatizați, alegeți varianta ”Fals”. Pentru a alege variata de răspuns dorită, îndreptați cursorul mouse în acea zonă și dați clic sau apăsați tasta ”1” pentru varianta ”Adevărat” sau tasta ”2” pentru varianta ”Fals”.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

37 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA Vă rugăm să exersați alegerea uneia dintre cele două variante de răspuns pe exemplu de mai sus! Vă rugăm să alegeți și varianta de răspuns preferată și pentru afirmația de mai jos! B. Mă înroșesc dacă cineva mă laudă în prezența altor persoane.  Adevărat  Fals Dacă ați înțeles ce aveți de făcut, vă rugăm dați clic pe butonul de mai jos”

4.1.3. Consemn varianta M.A.I., cotare rapidă Pentru varianta imprimată (creion hârtie), pusă la dispoziția Ministerului Administraţiei şi Internelor – (beneficiar şi garant al respectării legii copyright-ului şi al administrării corecte a probei), consemnul oferite persoanelor evaluate este următorul:

Vă rugăm să citiţi următoarele afirmaţii şi să evaluaţi dacă ele sunt adevărate (A) sau false (F) pentru dumneavoastră. Pe foaia de răspuns alăturată, vă rugăm să puneți un ”X” pe varianta A (A= Adevărat) dacă se potriveşte cu felul dumneavoastră de a fi sau cu modul în care gândiţi, simţiţi sau acţionaţi de obicei sau un ”X” pe varianta F (F= Fals) dacă acea afirmație nu se potriveşte cu felul dumneavoastră obișnuit de a fi, gândi, simţi sau acţiona. NU EXISTĂ RĂSPUNSURI BUNE SAU RELE, CI DOAR OPINII, PUNCTE DE VEDERE DIFERITE!

În varianta pusă la dispoziția Ministerului Administraţiei şi Internelor chestionarul va fi administrat în varianta imprimată (Anexa 1), variantă în care nu sunt vizibile coloanele de marcare a răspunsurilor. În această variantă, răspunsurilor persoanelor investigate la itemii Chestionarului DA13profile vor fi date pe o Foaie de răspuns distincta.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

38 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

4.2.

Scorarea şi principii de interpretare

4.2.1. Scorare varianta on-line Calculul valorilor obținute pentru factorii Inventarului DA13profile și generarea Raportului de evaluare se realizează de către sistemul software integrat în platforma PsihoProfile (www.psihologi.ro), pe baza unor algoritmi specifici. Valorile finale raportate pe o scală în 10 trepte se calculează, după recodificarea răspunsurilor cotate invers, prin însumarea numărului de răspunsuri afirmative și raportarea lor la valorilor etalonului. Gruparea itemilor pe factori si sistemul de scorare nu vor fi detaliate în acest manual.

4.2.2. Scorare varianta M.A.I., cotare rapidă Pentru calculul valorilor obținute la factorii Inventarului DA13profile în varianta pusă la dispoziția Ministerului Administraţiei şi Internelor , cheia de scorare va fi ofertă într-un document separat.

4.2.3. Principii de interpretare a rezultatelor În interpretarea rezultatelor la DA13profile sunt semnificative doar scorurile care depăşesc pragul de 7 (etalon in decile). Valorile sub acest prag nu au nici o relevanţă (nu ne spun nimic despre subiect) ! 

Valorile de nivel 7 sau 8 ne indică o tendinţă “accentuată”, observabilă în comportamentul persoanei evaluate mai ales de către cei apropiaţi (rude, prieteni, colegi). Aceste manifestări accentuate pot avea o rol adaptativ, pot „da farmec” personalităţii unui angajat şi pot funcţiona ca atuuri personale sau profesionale. Ele pot avea, în egală măsură şi o valenţă dezadaptativă. Pană la nivelul 8 (inclusiv), scorurile pot fi interpretate ca tendinţe, fără fi considerate în mod cert disfuncţionale, dacă nu sunt confirmate de rezultatele la alte probe sau evaluări!



Valorile de nivel 9 sau 10 semnalează o dimensiune „accentuată”, vizibilă în comportamentul zilnic al persoanei evaluate. O astfel de dimensiune, de cele mai multe ori, funcţionează ca un factor perturbator al activităţii personale şi profesionale. Valenţa dezadaptativă a unei astfel de dimensiuni accentuate depinde atât de specificul profesiei cât şi de capacitatea persoanei de a conştientiza şi supracompensa acea tendinţă.



Valorile apropiate de 10 la două sau mai multe dimensiuni pot indica şi o „personalitate accentuată”, etichetată deseori ca fiind şi „dificilă”, cu dominate de personalitate particulare sau cu „probleme comportamentale” evidente. ATENŢIE, indiferent de scorul obţinut şi de prezumţiile care pot fi formulate din interpretarea acestor scoruri, nu putem formula un diagnostic în termeni de „tulburare de personalitate” sau concluziona că o astfel de persoană are deficienţe grave socio-profesionale. Astfel de concluzii pot fi formulate numai după conformarea datelor obţinute cu ajutorul Inventarului de personalitate DA©13profile prin aplicarea altor probe de evaluare psihologică sau realizarea unor interviuri aprofundate.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

39 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA Așa cum am mai precizat, în multe situaţii pot funcţiona mecanisme compensatorii care pot atenua sau anula potențialul disfuncțional al unor posibile trăsături accentuate. Pentru ca o trăsătură accentuată a personalităţii să nu aibă un efect disfuncţional, sunt necesare trei condiţii care, cumulate pot reduce sa anula aspectul disfuncțional: a) să fie prezente la o intensitate minimă, manifestându-se doar ca tendinţă mai puţin pregnantă a personalităţii individuale; b) să fie conştientizate de individ, percepând caracterul „exagerat” ale tendinţelor individuale şi având capacitatea de o controla, tempera sau re-direcţiona (mecanisme compensatorii); c)

să

existe

contextul

socio-profesional

optim

de

„exploatare”

a

atuurilor

acestorcaracteristici accentuate, găsindu-i utilitatea socială.

De analizat de către experții psihologi ai M.A.I. – Poliția de Fontieră: a) care sunt dimensiunile accentuate ale personalității acceptabile/ tolerabile pentru acest domeniu; b) care sunt valorile considerate valori critice pentru a solicita investigații psihologice suplimentare (pe baza unui ghid de interviu structurat); c) care sunt valorile considerate valori prag pentru a acorda calificative de tip respins (număr de trăsături accentuate și valori maximale pentru aceste trăsături)

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

40 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

4.3.

Scala de validare

Inventarul de personalitate DA13profile conține și o scală de control – factorul DEZIRABILITATE. Dacă o persoana obține scoruri mari la factorul Dezirabilitate (valori > 8 pe intervalul în 10 clase) profilul de personalitate descris în raportul de evaluare trebuie pus sub semnul întrebării el putând fi distorsionat de aceste tendințe de auto-prezentare într-o lumină exagerat de pozitivă. Aceasta pentru că persoanele care obțin scoruri ridicate la dimensiunea dezirabilitate tind să exagereze modul în care se percep și se prezintă celorlalți manifestând o tendinţă exagerată de a-şi afirma o imagine de sine pozitivă, care este mai puternică decât nevoia de a se cunoaşte pe sine în mod autentic, sincer. O astfel de persoană se poate autoamăgi în măsură mai mare decât o fac ceilalţi, raţionalizându-şi cu uşurinţă faptele şi deciziile îndoielnice. Dorinţa sa de a ieşi într-o lumină pozitivă, adesea nerealistă, poate sacrifica şi onestitatea în relaţiile sale interpersonale, precum şi corectitudinea modului de îndeplinire a sarcinilor de lucru. În astfel de situații se poate solicita fie o aplicare a unor probe psihologice alternative fie realizarea unui interviu structurat focalizat pe identificare trăsăturilor accentuate.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

41 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

5. ANEXE

Anexa 1 – Chestionarul DA13profile varianta MAI

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

42 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA

Anexa 1 – Chestionarul DA13profile varianta M.A.I. Vă rugăm să citiţi următoarele afirmaţii şi să evaluaţi dacă ele sunt adevărate (A) sau false (F) pentru dumneavoastră. Pe foaia de răspuns alăturată, vă rugăm să puneți un ”X” pe varianta A (A= Adevărat) dacă se potriveşte cu felul dumneavoastră de a fi sau cu modul în care gândiţi, simţiţi sau acţionaţi de obicei sau un ”X” pe varianta F (F= Fals) dacă acea afirmație nu se potriveşte cu felul dumneavoastră obișnuit de a fi, gândi, simţi sau acţiona. NU EXISTĂ RĂSPUNSURI BUNE SAU RELE, CI DOAR OPINII, PUNCTE DE VEDERE DIFERITE! NU NOTAȚI NIMIC PE ACEST FORMULAR! 1.

Îmi este uşor să interpretez roluri dramatice.

2.

Îmi place să planific, în cel mai mic detaliu, activităţile zilnice sau săptămânale.

3.

Mă înfurii atunci când îmi reamintesc conflicte sau jigniri din trecut

4.

Adesea fac mari eforturi să fiu tolerant şi calm.

5.

Prefer un loc de muncă în care sa lucrez pe îndelete, fără să mă limiteze cineva.

6.

Cred că ceilalţi mă consideră o persoană retrasă, închisă.

7.

Dacă îmi amintesc un detaliu neplăcut, pot deveni brusc posomorât(ă).

8.

Când aflu de un premiu sau de o mărire a salariului sunt în stare să sar în sus de bucurie.

9.

Locurile necunoscute îmi provoacă o stare de nelinişte.

10.

Îmi dau lacrimi de bucurie când am un succes neaşteptat.

11.

Pentru a fi sigur ca voi lua decizia corectă, trebuie neapărat să mă consult cu cineva.

12.

Întotdeauna înapoiez restul pe care îl primesc în plus, din greşeala, la cumpărături.

13.

Îmi place să fiu mereu în centrul atenţiei.

14.

Am mereu grijă ca nici un amănunt să nu strice buna desfăşurare a unor activităţi

15.

Mi-e foarte greu să am încredere in oameni.

16.

Dacă ceva nu îmi convine, spun asta indiferent de consecinţe.

17.

Într-un grup, reuşesc să le transmit celorlalţi dinamismul meu.

18.

Mi se reproşează că sunt prea serios chiar şi în momentele relaxante.

19.

Îmi modific uşor starea de spirit în decursul unei singure zile.

20.

Trăiesc foarte intens melodiile preferate.

21.

Consider că e mai bine să stau în banca mea decât să mă expun criticilor.

22.

Ceilalţi îşi dau uşor seama când mă emoţionez.

23.

Când nu pot cere sfatul cuiva apropiat, mă hotărăsc foarte greu.

24.

Chiar şi într-un loc plin de gunoaie eu caut un coş pentru a arunca ambalajul de la îngheţată sau biletul de tramvai.

25.

Ştiu cum să-i stârnesc interesul sau simpatia oricărei persoane.

26.

Îmi vine greu să închei o lucrare, fără a o verifica de mai multe ori.

27.

Consider că scopul scuză mijloacele.

28.

Când îmi doresc foarte mult ceva, nu am răbdare până nu obţin acel lucru.

29.

Îmi place să mă implic în cât mai multe activităţi deodată.

30.

Nu-mi voi schimba principiile solide in care cred.

31.

Ceilalţi mă consideră o persoană imprevizibilă.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

43 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA 32.

Am tendinţa de a mă entuziasma foarte repede, chiar şi atunci când nu cunosc toate detaliile situaţiei.

33.

De obicei mi-e teamă să nu mi se întâmple ceva rău.

34.

Mă impresionează profund persoanele care nu au ce mânca.

35.

De cele mai multe ori, sunt nesigur de deciziile pe care le iau.

36.

De fiecare dată când am găsit bani i-am înapoiat proprietarului.

37.

Este foarte important să vorbeşti despre calităţile tale celorlalţi.

38.

Suport cu greu situaţiile neclare şi lipsa unui program strict.

39.

Nu uit când cineva mă supără.

40.

În general, mă enervez uşor atunci când lucrurile nu merg aşa cum îmi doresc.

41.

Ceilalţi mă cunosc ca fiind o persoană foarte veselă şi încrezătoare în viitor.

42.

Prefer să stau de o parte atunci când ceilalţi devin prea gălăgioşi.

43.

Stările mele de bună dispoziţie alternează deseori cu cele de tristeţe.

44.

Mă afectează profund durerea cuiva.

45.

Dacă cineva la care ţin întârzie la o întâlnire, mă gândesc la ce e mai rău.

46.

Se vede uşor pe chipul meu când sunt supărat(ă).

47.

Ţin cont de părerea celorlalţi chiar şi atunci când iau decizii puţin importante.

48.

În activităţile colective recunosc greşelile chiar dacă ceilalţi nici nu le-au observat.

49.

Dacă este nevoie să mint, o fac cu mare seninătate şi uşurinţă.

50.

Îmi place să fac planuri detaliate şi să urmez strict fiecare etapă.

51.

Le-o plătesc cu prima ocazie celor care îmi pun "beţe în roate".

52.

Explodez foarte uşor, când vine vorba de prostiile spuse de unii.

53.

Îmi place să mă implic în mai multe activităţi simultan.

54.

Sunt o persoană pesimistă

55.

Pot trece foarte repede de la stări de tristeţe la cele de veselie.

56.

Când am o satisfacţie, o trăiesc din toată fiinţa mea.

57.

Mă feresc de departe atunci când trec pe lângă un câine vagabond sau o persoană dubioasă.

58.

Când urmăresc un film trist, de obicei îmi dau lacrimile.

59.

Marile hotărâri din viaţa mea nu le-am luat niciodată singur(ă).

60.

Traversez mereu pe zebră chiar dacă trebuie să ocolesc 100 de metri.

61.

Îmi place să atrag atenţia celorlalţi asupra mea.

62.

Resimt un disconfort puternic când nu duc un lucru la bun sfârşit.

63.

Am deseori senzaţia că cei din jurul meu au ceva împotriva mea.

64.

Mă contrazic destul de des cu colegii sau cu cei din familie.

65.

Se poate spune despre mine că "debordez de energie".

66.

Mi se întâmplă rar să fiu exuberant şi voios.

67.

Uneori mi se reproşează că sunt superficial, alteori că mă implic prea mult în ceea ce fac.

68.

Mă înduioşează vizibil persoanele suferinde.

69.

Mă trezesc adesea din somn neliniştit, fără să am un motiv clar.

70.

Mi-e greu sa refuz un copil care cerşeşte.

71.

Nu îmi plac situaţiile în care trebuie să decid singur(ă) o schimbare importantă în viaţa mea.

72.

Îmi cer scuze tot timpul chiar dacă trebuie să-mi calc pe orgoliu.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

44 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA 73.

Pentru a anima grupul în care sunt, inventez uneori povestioare amuzante.

74.

Nu reuşesc să adorm, până când nu îmi schiţez în minte sarcinile pe care le am de realizat a doua zi.

75.

Îmi vine greu să iert pe deplin pe cineva care m-a jignit.

76.

Am avut deseori de suferit de pe urma propriei impulsivităţi.

77.

Mă entuziasmez uşor şi trec la acţiune când cred că am găsit o soluţie la o problemă.

78.

Nu pot lucra cu oamenii delăsători sau superficiali.

79.

Pot trece foarte uşor de la o stare negativă la veselie intensă.

80.

Mă îndurerează cruzimea lumii.

81.

Mi-e greu să-mi găsesc curajul să mă afirm când aş avea ocazia.

82.

Mă emoţionez foarte uşor când ascult muzică sau când vizionez un film sentimental.

83.

Obişnuiesc să mă consult cu prietenii, înainte de a lua o decizie.

84.

Chiar dacă este târziu şi nu trece nici o maşină pe stradă, aştept culoarea verde pentru a traversa.

85.

Mi se întâmplă des să fiu invidiat pentru ideile mele foarte bune.

86.

Nu prezint rezultatul muncii mele înainte de a mă convinge că nu s-a strecurat nici o greşeală.

87.

De obicei îi pun la punct pe cei care o merită.

88.

Izbucnesc imediat, când cineva mă insultă.

89.

Simt nevoia de a fi mereu în mişcare.

90.

Prefer oamenii sobri, rezervaţi şi cu principii solide.

91.

Mi-e greu să-mi menţin o stare afectivă constantă un timp îndelungat.

92.

Reacţionez mult mai intens decât alţii la diferitele întâmplări plăcute sau neplăcute.

93.

Am un somn foarte agitat, fără sa mă culc îngrijorat de ceva anume.

94.

Mă identific uşor cu durerea altor persoane.

95.

Părerile celor din jur contează enorm pentru mine.

96.

Pe stradă îmi arunc mereu guma de mestecat / ţigara la coşul de gunoi chiar şi când nu mă vede nimeni.

97.

Deşi îmi face plăcere să ascult, prefer să vorbesc..

98.

Atunci când am de realizat o sarcină importantă, în final o verific de multe ori.

99.

Important este să îţi atingi obiectivele, chiar dacă îi superi pe alţii.

100. Deseori îmi e greu să îmi controlez supărarea. 101. În fiecare dimineaţă sunt plin de energie şi dispus să fac o mie de lucruri diferite. 102. Viaţa este destul de grea. 103. Uneori mă miră cât de repede trec de la o stare afectivă la alta. 104. Mă simt profund nefericit, când un prieten îmi povesteşte o întâmplare nefericită. 105. Mă sperie conflictele deschise cu alţi oameni. 106. Persoanele sau animalele "bătute de soartă" mă înduioşează foarte mult. 107. Aprobarea sau dezaprobarea celor din jurul meu mă ajuta sa iau deciziile bune. 108. Sufăr de fiecare dată când nu reuşesc să-mi respect cuvântul dat. 109.

La petreceri, deseori, sunt în centrul atenţiei generale.

110. Mă irită în mod deosebit ca oglinzile sau geamurile să fie murdare. 111. Îmi place să câştig, indiferent de mijloace. 112. Prefer să trântesc o uşă în urma mea, decât să discut la infinit cu cineva care mă supără. Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN

45 MANUALUL ©13profile Inventarul de personalitate DA 113. Mi s-a spus că în munca mea depun prea multă energie. 114. De multe ori simt că mă apasă ceva ce mă împiedică să fiu prea vesel. 115. Zilnic pot avea ore de intensă bucurie dar şi ore de profundă tristeţe. 116. Trăiesc cu mare entuziasm sau disperare întâmplările fericite sau nefericite din viaţa mea. 117. Nu-mi place să stau pe întuneric. 118. Îmi dau lacrimile cu uşurinţă la despărţiri sau revederi. 119. Nu m-aş putea descurca, fără încurajările celorlalţi. 120. În tramvai compostez biletul chiar dacă ştiu ca nu este un controlor. 121.

Dacă nu face rău nimănui, îmi place să exagerez atunci când vorbesc despre mine.

122. Prefer să îmi ţin lucrurile întotdeauna aranjate într-o ordine exactă. 123. Cred că este corect să pedepseşti pe cel care te trădează. 124. Mi se spune adesea că mă înfurii prea repede. 125. Mi se spune că am prea multe idei şi iniţiative. 126. De cele mai multe ori, găsesc că glumele celorlalţi sunt deplasate sau seci. 127. Îmi trebuie puţin să mă simt nefericit şi la fel de puţin să mă simt fericit. 128. Deseori mă las cuprins de exaltare. 129. Prefer să mă aliez opiniei celorlalţi, decât să intru într-o dispută. 130. Filmele sau romanele romantice mă emoţionează profund. 131. Este foarte important să fiu acceptat si apreciat de ceilalţi 132. Evit să mănânc pe stradă oricât de foame mi-ar fi. 133.

Iau rapid hotărâri, dacă văd că am de câştigat.

134. Mi se spune adesea că sunt prea meticulos şi perfecţionist 135. Dacă mă hotărăsc să pun la punct pe cineva, planific bine mica răzbunare. 136. Mă enervez atunci când cineva îmi blochează drumul. 137. Ceilalţi se simt un pic frustraţi că nu pot realiza la fel de multe lucruri ca mine. 138. Când sunt cu ceilalţi, prefer să stau deoparte şi să ascult 139. Când este vorba de emoţii sau sentimente, uneori nici eu nu mă înţeleg prea bine. 140. Mă bucur şi sufăr mai repede şi mai intens decât alţii. 141. În general, pun mai degrabă răul în faţă. 142. Trec greu peste întâmplările nefericite din viaţa mea. 143. Prefer sa fiu însoţit(ă) mereu de cineva în care am încredere 144. Nu vorbesc niciodată despre un lucru pe care nu-l cunosc. 145. Pică cerul pe mine când mă confrunt cu situaţii dificile. 146.

Evenimentele negative din trecut mă afectează profund.

147. De multe ori nu îmi expun punctul de vedere de frica de a mă simţi ridicol. 148. Nu mă consider o persoană veselă. 149. De cele mai multe ori, sunt nesigur de deciziile pe care le iau. 150. Evit sarcinile care implică răspundere ridicată. 151. Câteodată îi exasperez pe ceilalţi cu lamentările mele.

Copyright © 2012. Prof. univ. dr. Ticu CONSTANTIN