Manual Drept Procesual Civil

Prezenta lucrare cuprinde 0 expunere succintA a instinJtjUor pi!r1ii generale a drepwlui procesual civil. in corespundere cu JegisJapa in vigoare Ia 01.09.2007, expusA in ordinea ~i in confoonitate cu programul de stlJdiu al di5CipJjne~ aprobat la Facultatea de Drept a Universj~j de Stat din Moldova, destinatA stlJden~Jor ~i practicienilor. pentru 0 ins~re suficientA ~i rapidA a cun;ului. . Descrierea CIP a Camerei Nationale a CArtii Drept procesuai civil: Partea gen. : (Note de curs) / Centro I juridic "Dalini". - Ch. : S. n., 2007 (F.E.-P. "Tipogr. Centrala"). - 112 p, Bibliogr. p. 112 ISBN 978-99 75-78-547-1 500 ex. Tema I. Noţiuni introductive in studiul dreptului procesual civil 4 Tema n. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil 18 Tema llL Raporturile juridice procesuale civile..............31 Tema IV. Competenta generala a instanţelor judecătoreşti ~ 36 Tema V. Competenta jurisdictiona1a a instantelor judecatoreşti 4S Terna VI. Parţile in procesul civil......................................: 52 Tema vn. Participarea intervenienţlor in procesul civil...59 Tema vm. Participarea procurorului in procesul civil.....63 Tema IX. Participarea in procesul civil a autorităţilor publice, organizaţiilor ~ cetaţenilor pentru apărarea drepturilor şi intereselor altor persoane....................66 Tema X. Reprezentarea judiciara in procesul civil............" 69 Tema Xl Actele de procedura civila, rermeneJe ~ sancţiunile procedurale................75 Tema xu. Cheltuielile de judecata........................80 Tema XIn. AcJiunea civil1i. ;..............................85 Tema XIV. Probele ~ probaJillJ1eib1J peate fi orice persoana fizidi care ~-a dat consilJ1f1lmintuI ~i care, dupA pi!rerea

p3i1iIor. este competentA a soJutiona litigiul. Examinarea litigiilor are loe in confomIitate cu regulamentuI judecapi arbitraJe ~ cu regulile de examinare a litigiilor adoptate. Arl>itrajul are un izvor contractual. Convenpa arbiJraJIi (c1aum de 3IbitraJ) ~t1 acortIul de voinlA aI piIrtiIor in \eganri cu solu{ionarea diferenduJuj dintre ele pe ca\e arbitra1a. PaI1iIe pot transmite jtIcIecltii arbi1ra1e orice litigiu cu conditia exislentei c1auzei de arbitraj, fnsii existenta acestei clauze nu constituie impediment Ia adresarea in instanta de judecalA, in Conditille in care nu sint ridicate careva 00iecpi. Oriar ~ soIupooarea litigiului de ditre judecata arbittal! nu peate ingIMj accesuIla justipe. Astfe~ orice hotMre arbitraIA peate fi caliestatA in instanta de judecata de c3tre p'i11i, in decurs a 3 luni de 1a data primirii hotMrii. TotDdata, in caz de neexecutare a hotMrii unei jtxIecAp arbitrale, partea care a avut ~g de cauzA se poate adresa in instanta de judecata cu 0 cerere de eb'berare a titluhri executorilL in Republica Moldova functioneazA unniitoarele judedIp arbitraIe ca organe pennanente: J) Curtea de Albitraj Comen:ia1 International, de pe ling! Camera de Cornett ~ Industrie a R.M (RegulamentuJ pIblica1in MO. or. 131-132 din 31.10.200]); 2) Curtea de Arbitraj ~ Mediere, de pe IingA Uniunea Repub1icanA a AsOclatillor ProducatoriJor Agricoli "Uniagroproiea"; 3) AIbitrajul cu SI3Iut pennanent in sfera agran1, de pe IingA organizapa neguvemamentala "Agroconsu1tant". Pentru anumite categorii de litigii-Iegea prevede fonna privati (~) ca concJitie . obligatorie preaJabiJa sesi1Arii instantei de judecata. De exemplu, in cazuI conflictelor co1ective de munca, conform art. 359 Codul Muncii aI RM se constituie comisia de condliere, fonnat1 dintr-un nwnar egal de reprezentanp ai parpJor aflate in conflict, la initiativa uneia din e\e, in tennen de 3 zile de la data decl~ contlictului. in situapa in care parpJe nu ajung 1a 0 intelegere sat! nu sint de acord cu decizia coinisiei de conciliere, fiecare din ele este in drept sii depunA, in tennen de 10 zile ca1endaristice. 0 cerere de soJutionare a conflictuIui in instanta de jJdecat§. . Conform art. 10 alin. 2) Cod CJViI aI RM modJJJ de aplanarr a IiligiuJui ~ pdrfi pM fa adresarea in instanfa de jutkcatQ poate ji prevt'iW prin lege SGlI contract.. Astfel, soJutionarea litigiului intre ~ pe caJe amiabiJA poate fi caracterizatii ca 0 modaJitare de manifestare a fonnej private de soluponare a 1itigiilor. Jar, in cazuriJe in care Jegea sau contractuJ face referintA la ca\ea amiabil1i pentru anumite categorii de litigii, respectarea acesteia va constinri 0 conditie ob1igatorie preaJabila sesjzarii instantei de judecalA, in caz contrar, cererea de chemare in judecata fiind restituitaconfonn an. l70alin. 1) lit (a)CPC aI RM . in viitorul apropiat, este preconizata introducerea unei noi rnocIa1itati de soItJtionare a litigiilor dintre persoanele de drept privat - pe calealTU!dieri.

Astfel. potrivit art. J aI proiectului Legii cu privire fa metIiere: medierea reprezinta 0 moda/i1ate de so/u~ a Ii1igii1or pe caJe amiobil4, cu ajuJoru1 unei terte IN!1'SOtlM, speciaJkpJ4 In coJiJoJe de medioJor, In condifii de neuJraliJoJe, impar(ia1itote, confiden(ia/iloJe, conJradk:toriJJJiJoJ£ ~ egaJitoJe a piirfilor. Medierea se bazeaza pe increderea pe care p3rtile 0 acordA mediatorului, ca persoan1i apta sa faciliteze negocierile dintre ele ~ sa Ie sprijine in soluponarea litigiului, prin gasirea unei solu~i reciproc convenabiJe. eficiente ~ durabile. Medierea are un izvor contractual. in OIice convenpe, parple pot introduce 0 c/ouzii de mediere, validitatea c3reia este independenta de validitatea conventiei din care face parte. . De asemenea. medierea poart! un caracter facultativ ~i a1temativ fatA de celelalte forme de aparare a drepturilor. Organele judiciare ~ ~ittale, precum ~ alte autorit3~ cu atribupi jurisdicponale pot informa p3r1i1e asupra posibili~i ~ avantajelor folosirii procedurii de mediere ~i Ie pot indruma sa recurga la aceasta penttU soluponarea litigiilor dintre ele. Dadi legea nu prevede altfel, p3rti1e pot recurge la mediere benevol, inclusiv dup3 intentarea unui proces in instantele competente, in once fazii a acestuia. Mediator poote fi orice persoana care are capacitate deplina de exercipu, are stUdii supenoare, este apta din punct de vedere medical penttU d~ acestei activi~, nu are antecedente penale ~i se buct.ri de 0 bun! reputape, poseda limba de stat, a absolvit cursurile pentru pregAtirea mediatoriJor ~ a obtinut atestarea calitApi de mediator, in conditiile legii. PArtiIe pot conveni asupra soluponArii, pe ca\ea medierii, a litigiilor in cauzele civile, aparute intre eJe, cu privire la drepturiIe asupra aUora parpJe pot dispune, cu excep\ia litigiilor de muncA. Medierea poate avea ca obiect soJuponarea in totaIitate sau par1iaIa a 1itigiului. Procedura de mediere se poate fina1iza, dupAcaz : a) prin incheierea unei intelegeri intre pib1i. in unna soIuponarii 1itigiului; b) prin constatarea de cAtre mediator a ~ medierii; c) prin denuntarea contractului de mediete de ditre pIirti sau de d!tre una dintre ele. in uItimele doua cazuri partes interesal! se poate adresa instantei ju~ sau arbitrale competente in vederea aparnrii drepturiJor sale. in literatura de specia1itate mai este evidenpata ~ forma mixtii de apmare a drepIuriIor ~ intereselor legitime ale persoanei. Fomw mixtii reprerjntii DCetlformii de apiimre a drepturi/or ~ inJereselor /egiJime ale persoanei Ct1Tf! este reo/i:uJIQ de ciiJre mai muIte orgone, din codrul diferiJor forme de apiirare. Rei~d din faptul ca aceastA forrm se bazeazA pe existenta celor trei forme: judiciarli, administrativa ~ privata, reprezentind 0 combinare a formei judiciare cu una dintre ce1elalte douA fonne, forma mixta nu poate fi ~ca fiind una independenta, cu t:rasiibJri carncteristice propm. in marea majoritate a cazurilor, cu exceptia cauzelor date in competenta exclusivA a instantelor jud~ apararea drepturiJor ~ intereselor legitime ale

persoanei imbrncA forma mixta, gratie principiului garantiirii oa:esului liber fa justipe. Astfel, indiferent 1a care forma ar apela inipal persoana in vederea aparnrii dreptului siiu incaIcat (administrativA sau privata), posibilitatea sesizArii ulterioare a instantei judeditorr$i ii este garantat1i. 2. Trasaturile caracteristice si importanta formei judiciare de aparare. Din muItitudinea fonneIor de api!rare, fonna judiciari (pr"oc:esJakivila) ocupii Iocul dominant, fiind considerata ca cea mai prestigioasa ~ sigurA formA de apmare a drepturiIor ~ intereselor legitime ale persoanei. . Grape principiului garant3rii accesului liber 1a justitie. orice hotarire data cu privire la un litigiu in cadroI unei alte forme (administrativA sau ~) poate fi atacatJi in instanta de judecat.a. Specific penttU fonna judiciarli constituie faptul cA este muh mai perfectionat3 ~ muh mai detaliat reglemental!, dech celelalte fonne. Tr3s3turiIe caracteristice ale fonnej judiciare de aOOrare a dreDturilor si intereselor le2itime ale oersoanei: - este reaIizata in excJusjvitate de anumite institu~i de stat specializate, numite insfan!e de judecatii, care in ansamblu constiruie sistemul judiciar aI Republicii Moldova, - este reglcmentatA in exclusivitate de nonne juridiee concrete, numite lIonlle de procedllra cM/ii, care se contin cu preponderenIA in Codul de procedura civila $i alciituiesc in ansamblu 0 ramurii de drept distinctA numitA Drept procesual civil, - e!>1e realizatA intr-o ordine .111"ict-pre.ftabilitti de I1OIT11ele de procedura civila, dispunind de un caracter imperativ atil pentru in~1anta. dt $i pentru paI1icipantu la proces, - ~1e Ilnidi pentrlJ toate categoriile de cauze de un anumit gen. pan:urging succesiv maj multe etape numite faze ale procesului civil, - este ullil'ersa/ii, stabilind ordinea examinarii ~ soluponarii cauzelor civile in toate categortile de proceduri, la toate etapele procesului (examinare in fond, in apel, in recurs, in revizuire. executarea hotAririlor). - este realizata cu parricipareJl ill $edin/a de judecatii a persoaJ1elor illferesate, care sint inzestrate cu un $ir de drepturi $i obligapi procesuale, - con~1ituie un aJ1samblu de at:(iuni iptreprinse de clIre instanta de judecatA $i participanpi la proces. rei~ind din drepturile $i obligaliile procedurnle de care dispun, - se finaIizeazA cu emiterea unei hotMri, care trebuie sii fie intemeiatA pe circumstanJeIe care au fast dovedite prin probele examinate in $Cdinta de judecatii, Importanta $i sarcinile fonnei procesual-civile Ie deducem din prevederile art. 4 CPC aI

RM. $i anume: . I) judecarea justa $i in termen rezonabil a cauzelor de apW'are a drepturilor incalcate sau contestate, a libertaplor ~i intereselor legitime ale persoanelor fiziee $i jurldice, 2) apiirarea intereselor statului $i societAtii. 3) consolidarea legalitAtii $i a ordinii de drept $i prevenirea cazurilor de incaIcare a legii. ,. 3. Notiunea dreptuJuJ procesual dviL in literatura de specialitate notiunea "proces civil" este susceptibila de mai multe inJe~: . I. ca ramura de drept, -' 2. ca disciplina de swdiu. 3. ca activitatea a instantei de judecatA cu privire Ia examinareacauzelor civile. 4. ca prim civila concretA examinatA in instanta de jucIecatA. Pentru 0 maj buna intelegere a notiunii dreptului procesual civil urmeaza sa facem distinqia dintre OO\iunea de "drept procesuaI civil" $i "prcx:es civil". Procesul civil constituie 0 mOdaJitate de rea1izare a justipei. Continutul procesului civil este fOrmat din activitatea instantei de judecatA ~i a paI1icipantilor Ia proces. Cuvintul proces provine de la verbuI latin "procedere", care inseamnA a merge fnainte. a inainJa. Astfe~ procesul civil reprez.intA prin sine derularea sucx:esiw a unui 3nsamblu de aqiuni. numite ac{iwti procesuale, intreprinse de catre instanta de judecatA ~i participantii la proces, rei~ind din drepturile $i obligapile procedurale de care dispun. Existenta unui anumit drept procedural (de exemplu: dreptul de a pre:z.enta probe) nu presupune realizarea de la sine a aeeswi procedeu. ci este nevoie ca titularul, aceSUJi drept sa intreprinda careva ma.~uri prevAzute de nonnele procesuale in acest sens, adic!! sa intreprindJ! 0 ac~une proeesuaJa. De aceea. actiunile procesual-civile sint considerate ca mijloc de realizare in I prJctica a drepturilor ~i obliga~ilor procesuale. Ac(i1l11ile procemale di~"pun de uJ1Tl§toarele trasaturi caracteristiee: . PI\X'UC anumite consecin!c juridice ~i genereazA, apari~a, modificarea sau incetarea mportului juridic procesuaJ civil, . . deruleaz1i intr-o strictA consecutivitatc previizuta de nonnele procesual civile. . continu(uJ fiecarei actiuni este pre\'azut de nonnele procesuale. . se exercitf intr-o anumita forma procesuala. in cadrul realizarii actiunilor procesuale, intre instant tOlalitate de aqiuni procesuale intreprinse, se creaza condipi optirne de a t -ere de la 0 faza la alia. Proccsul civil in tOlalitatea sa parcurge doua stadii distincte ~i anurne: stadiuljudecdfii ~i stadiul de execlltare siliJii. I) stadiuljudecd(ii propriu-zise viz.eazA declan~ procesului civil ~i finaiizarea sa prin pronun!cut ~i sub denumirea de execurio. Executarea silitii este procedura prin mijlocirea ciireia creditorul. titular al dreptului recunoscut printr-o hotarire judeciitoreascii sau printr-un alt titlu executoriu. constringe. cu concursul organelor de stat competente pe debitorul siiu, care nu-~i executii de bunii voie obligatiile care decurg dintr-un a.c;ernenea titlu, de a Ie aduce la indeplinire in mcxI SiliL

Stadiul de executare silitii cuprinde. la tindullui, mai multe etape cum ar fi: I) efectuarea formalitiiplor prealabile ~i necesare executarii silite. 2) urmfuirea bunurilor, 3) sechestrarea ~i vinzarea bunurilor, 4) dbtribuirea surnelor obtinute. E~e important de rnenponat di parcurgerea tuturor fazelor procesului ci\'iI nu este necesarn pentru exarninarea unei cauze civile. Dupii piirerea mai multor autori, procesul civil consta din: faze obligatorii ~i faze facultative. F tllIl obligalorie a proce.~ului civil este ftllll pe care ineviJabil 0 parcurge orice cauzii civilii In cadtul desfi4urarii procesuJui, illdiferent de soliciJorea partidpan(i/Dr fa proces. Faze obligatorii ale procesului civil sint: 1) intentarea procesului civil (art. 7,166-173 CPC), 2) pregiitirea cauzei pentru dezbaterile judiciare (art. 183-191 CPC), 3) dezbaterile judiciare (an. 192-237 CPC), 4) executarea benevolii a hotaririi judedito~. FtllIlfaJ:Ultativii a procesului civil este ftllll pe care 0 poole parcurge examinarea unei cauze, In deperukn(ii de solil:iJorM partidpan(i/Dr l/l proces. Faze facultative ale procesului civil sint I) judecarea in ape1 (art. 357 - 396 CPC), 2) judecarea in recurs (an. 397 - 445 CPC), 3) judecarea in revizuire (art. 446 - 453 CPC). 4) executarea silitii a hotiiririlor judedito~ti (Codul de executare al RM. CaI1ea D. TEl\ fA n. PRINCIPIILE FUNDAMENf ALE ALE DREPTULUI PROCFSUAL CIVIL 1. ~O~ulX'3 ~i dasificarea pJincipiilor dreptului procesual chiL 2. Ptincipiile organlzaponal-functionale ale dreptului procesual civiL 3. Ptincipiile functionale ale dreptuIui prolice ~ face in \'inutciJ obliga~ilor funcponale. in ori\.'~ moment piniila pronuntarea hot.'lririi. precum ~i in instanta de apel (art. 74 CPO. Scopul depunerii concluziilor este de a apara drepturile. libeni1\ile. intere~l~ ale altoI' persoane. a intereselor statului ~i ale soci~li1\ii. A'tabilirea. modificarea ~u stingerea mponului juridic procesual civil. in general. prin forma a actului juridic se intelege felul de a fi aJ mari"lfestmii de vointa sau mijlocul de exleriori7..are a voinJei inteme. Forma actului de pl'CX.'edUltt include in sine re~pectarea unor formuliill\i prescrise de lege pentru manifesrarea de vointa ~i realizarea opemtiunii juridice concrete. Formalirailie constituie elemente de detaliu care compun actul de procedura. unele esen\iaJe. allele aocesorii. dar care toate luate in ansamblu alcatuiesc forma acrului. Fatii de aClele de pl'CX.'edura civila sin! inaintate urmatoarele condi~i de valabilitate: a) n:specatrea fonnei serise. Arele de procedura civila pot fi realizate in forma serisa, oralA sau materiala. Respecrarea ronnei scri-e rcprezinra regula genemlii. majoritatea actelor efectuate in cadrul procesului civil. liind intocl11ite in seris, deoarece principiul omlila\ii se aplica numai in faza dezbalerilor judiciare, in r.:st tiind aplicabila pl1x.'I..'dul inchciere definiti\'~ a fost admis1i renunJarea reclamantului la 0 actiune identicA elc. Obiec(iiJe 11U1IerioJ.e sint indreptale spre combaterea drepntllli fa admirerea ac(iUllii 1ii \;zeazA lemeiurile de fapt ~ de drept ale actiunii. Piritul afirmA ~ incearca sa dovedeasdi ca

preten!iiJe reclamanlUlui sint neinterneiate 1ii nelegitirne. adicA reclamantului nu-i aparpn dreplUriJe fa C'dTe prclinde ~ dovezile prezentate SIDI insuficiente sau impertinente. iar nonneJe jutidice care se invoca nu sint aplicate sau interpretate corect Potrivit art. 186 CPC, in cadrul preglltirii cauzei penbU dezbaterile judiciare. judedtorul propune pirilUlui sa prezinte in judecata in termen probele necesare ~ ii explicA obligaJia de a depune referillla impotriva aqiunii reclamanlUlui. Astfel. depunerea referintei este obligatorie penbU taote categoriile de cooze judecate in ordinea procedurii contencioase. in referinlA se iOOidi instanJa la care se depune, numele sau denumiTe'd reclamantului ~ revendicarile lui. obiecpile procesuale ~ maleriale penbU fiecare pretenlie in parte. probele care dovedesc acesre obiecpi. dernersurile piritului. precum 1ii alte date importante pcnbU solu!ionarea cauzei. La referinlA se anexeaz1l atitea copii de pe referinlA citi reclamanli 1ii intervenienJi sinl Neprezentarea in termen a probelor 1ii a referinlei de cAtre pirft nu impiedidi examinarea ~i soluponarea cauzei in baza materialelor din dosar, Ac!iunea reconvenlional~ este 0 modalitate mai complicata 1ii mai rar aplicata de aparare a piritului. ... AC'{illf/(!Q recollven{iona/ii coll.'ifii diIlJr-o preten{ie materitd-juridicii .~eparaJii a pirillilui illlpotriva redll/nantului ce unneazjj sii fie examinatii concomitent cu OJ:{iullea principalii. Ac!iunea reconven!ional~ are caracter inciJelllal. fapt care are importan~ la ~tabilirea competen\t:i jurisdictionaJe teritoriale. Potrivit art 172 CPC. ac!iunea reconvenlionalll poate fi inaintata pina la finisarea examinibii cauzei in fond, dad sint respectate conditiile prevAzule de art. 173 CPC. Accs1e condi!ii semnitidi lrei cazuri cind ac!iunea reconventional~ poate fi admisi'i spre examinare COI1\.'Omilent cu actiunea parincipaJa. judecalorul fiiOO in drept, ci nu obligat, sa 0 (aea. Accsle cazuri sint urrnatoarele: I. dJdi aCliunea reconventionalii urmlreSle comnensarea Drelentiei initiale. C'ompensarea se pmdUc.'e alunci cind acliunea principal~ poarti camc.'ler patrin1l)niaJ. in asernenea situatii Nt: facililata execut:\Te'J ho~rii. or, instal1!a va

elibcr.1 doar un titlu e"\.'CUtoriu (posibil compcnsarea sa slinga intcgml prelenliile p1\I1i1or in liligiu. silUa!i~ in care in gt'ncre nu se elibereazil titlul e"C\:uloriu). De exemplu: locatorul cere de la 1C\.':l!ar plaia ~ntrll chiria apartamenlUlui. iar acesta, la lindul sau, solicita costul repampei capitale ~ care a fik'Ut-o. 2. dac~ admilerea actiunii reconventionaJe exclude. total sau rortial. admiterea actiunii DrinciDale. in acest caz ac!iunile se exclud reciproc. fapt care face imposibila c"amin:lTe'.l !l)r sepamt3. or. astfel s-ar emite hotariri conttadictorii 1ii soar incalca principiul prejudiciabiliratii faptelor. in aces! C'cIZ ambele ac!iuni sint organic legate intre ele. de aceea, reiC1iind din art. 173 aJin. 2 CPC. actiunea reconventionaJ~ nu poate fi examinata sepamt. De exemplu: in cadrul examin~i acpunii de achitare a pensiei de intretinere penbU copilul minor pin"tul solicita CI.'I'Itestarea palcmitatii. sau in procesul de divort p"uitul solicita declararea nulitatii ~riei. on in acpunea de partaj a bunurilor succesomle piritul succesor legal conte~ Iegalitatea testamenlUlui. 3. dadi actiunea reconventionalll si rea initial~ sint in (,'()OC{iune. iar iudecarea lor simultanll ar duce la solutionarea raoi~ si iusta a litieiilor. De exemplu: in procesul de desfacerea a cAsatoriei pinw I cere partajul averii sau plata pensiei de intreJinere. 4. actiunea este inaintat~ in cadrul aceluiasi Iiti2iu intre aceleasi D~ni. Ponivit art 42 alin. 2) ac. actiunea reconvenponal~ se inainteaza. in instan\3 care judecA aCliunea initial1\, indiferent de care instan~ ar fi competentA s1i 0 judece. Cererea recon\'entional~ se intoc~e poni...it regulilor generate cu pri\;re la fotml ~ conpnurul cererii de chemare in jUdeC'dt3. 5. Actele de dispozltie ale pArtilor. Parplor Ie este recunoscut dreptul de a dispune de obiectul procesului ~ de mijloacele procesuale acordate de lege. De aceea, ele pot intaptui un ~r de acte de dispozitie, care pot fi definite ca manifestllri de voinlA ale p1\I1.ilor privind dreplUrile mareriale supuse jlldecApi ori mijloacele procesuale recunoscute'de lege. Rolul actelor de dispozipe ale p1\I1.ilor este. in primJl rind, de a pune ~t situapei litigioase 1ii a procesului diiltre ele in conditii care Ie mul\U~ deoponiv1\, iar in al doilea tind de a stinge orice posibilitate de litigiu pe viitor in leg~rii cu obieclUl cauzei respective. or, hotarireajudecAtoreasdi irevocabil~ va a\-ea puterea lucruluijudecat. Actele de dispozipe ale p1\I1.ilor sint drepturi speciale ale ace!.'tom (an. 60 CPC). Schimbarea obiectului sau terneiului ac)iunii nu poate avea Ioc la iniliati\'a instanJei de judecata. ci doar a reclamantului. ModIfkind obJectul actiunH reclamantul !oChimbii pretenpile initial inaintate. De exemplu: solicitind initial de.ifacerea cvnIrUctlllui. redaJl/iJ1It111 cere ulterior dcdararea llillilii{ii acestllia. Important este ca toate pretenpile care au suportat modificAri sa nu depii$easc1l cadrul mportului materiallitigios care s-a conlUrat inlTe pfu1i. De exemplu: rec/tll1llllrJul care a cenll ini{ial plata pensid de illtrelillere. iar Itllerior cere lip.5ilTa piritllJui de dreprul fa Jpa(illllocatil'. 1111 se cCJJlsiderii ca $ia l1Iocl(ficat (/C/iwl('(/. ci a iJla;IIfCII 0 nOlla ac(iwle. Moditkarea temelulul actiunll pn;:supllne schimbarea circum.'ianlclor de tapt sau de drept pe care Ie invocA reclamantul pentru a-1ii justifica prclen!iile. De excmplu: rc:jlierca allTicipalii a contractlllili de loca(illlle la illi(iatil'a lomlontllti poote Ji

C'UII::atii (Ie folosirca b,ullclili indliriat colltrur desrina(iei .mle (al1. ~~ Cod CMI) .~CIlI IIllerior ace.11a I'(JClle n!llllllla la aceastci COll:ii $; .wi illl'OCe lIeplara d,Mc', pe p(lInmml a 3 IlIIli dupe:; exp;T'CI1TCl (('17IIC!IIul"i de plalii. Nu se con:;iderii modificare a aC)iunii. completarea lemeiului acestcia. eXlinderea sau reducerea prelen!iilor pnncipale sau accesorii. solicilarea compcnsiirii vcilorii obia:tului pierdut sau distru~. inlocuirea aCliunii in c.'O!)!\1atare prin ac!iunc,in reali7m~ Can. 60 alin. 3 CPC). De de exemplu: ,\'oli(';tit,,1 r/'illleRran'(/ la ,I'c'I1'icill. n'c/cllllilllllli lIIai ,\'olidl(i $i plata dl',~piigllbirilo,. /lion/Ie 1/{!lI1nt (¥ II!H'diae nde1?itima. ori cerind desfacerea Cii'iiitOliei, ulrerior moi cere $i I'Cll1ajIl/Ol'crii. Reclamantul poate sa modifice acliunea, adica fie obiectul. tie temeiul acesteia. Schimbarea concomitenta a ambelor elemente semnifica inaintarea unei noi aC\iuni. care trebuie si! se supuna tunlJU premiselor ~i condi~ilor cerute de lege. Atunci clnd se completeazA obiectul acliunii. implicit se va impune ~i co~ temeiului 3Ce!.1eia. De exemplu: cererea de desfilccre a cii.'iiituriei .l"e ill1en1i!ia:a pe alU/mite fapre. iar (vmpletarofiind eu .folicitarea pensiei de intre(illere a so(ului illcapabil de mullCii. ~ mai bazeazii # pe a/te fapte juridice. Renun(l11m fa ac(inne ~1e un act de dispo;j{k uniloJeroJ a/ reelanwnJubJi care are drept scop Uu:etarea procesuJui in acest fel reclamantul renuntii la ac\iune atit in sens material. cit ~i in sens p~sual. Evident renunjarea poate fi 100II11 sau partiaJ1i. Motivele renunlMii pot fi diverse: nejustilicarea preteI1!iiJor. sau imposibilitatea de a Ie proba, precum ~i onorarea benevo]a a obliga\iiJor de caire pint . Nu urmeaza a confunda retragerea cererii de c1tre reclamant inainte de emiterea incheierii privind intentarea procesului. care conform an. ]70 alin. I lit (i) CPC este temei de restituire a cererii de chemare in judecala cu toate efectele juridice care rezult!, de renuntarea la ac\iune, admisi! de instanta de judecali, care conform an.26O lit c) CPC constituie temei de incetare a procesului. incetarea procesului face imposibila adresarea repetata cu 0 acpune identica. Renuntarea Ia a~une ca act unilateral de dispozipe 3p3r\ine' ~i persoanelor care pornesc p~sul in interesul altor titu]ari in condi{iile an. 71 ~ 73 CPC. insa admiterea acestei renun!3ri ilu duce la incetarea procesului atj)a limp cil reclamantul insu~ nu renunta.

~i reclamantul nu este obligat sa explice motivele renunfArii la aqiune. instanta este obligal3 sa-i explice consecin\C1e juridice ale respectivului act de dispozi\ie. pentru a verilica daca acesta i1 co~entiz.eaza ~i nu-i este viciata voin{a. Renuntarea la 8C\iune trebuie exprimata in cereri scrise, adresata instanJei. care se anexeaza la dosar. fapt menponat in procesulverbal aI ~intci (art121 CPC). Instanta de judecata poate ~i sa refuze printr-o incheiere motivata admiterea renunt3rii ]a actiune. daca acestaefectueaza drepturile ahor persoane. ReculUJt1$.erea ac(iunii me un act de t/ispo'd#e uniJatera14 a pUfJuhd prill care acesla 4i exprimii acordul cu pretenfile &winJa!e de ciiJre reclamant $i care, de regulii, COlu:1i(iOneazQ admiJJ!rm ac(iunii. in acest fel. pinrul rent.IJ!4 la apararea intereselor sale. Ca ~ in cazul renun!3rii la 3C\iunea. ~ acesreia poate fj integraJa sau partiala. se perfecteazA printr-o cerere scrisa anexata la materia!ele. dosarului. nu inai,* de a verifica dadi vointa pititului nu este viciata sau nu este exprimara cu rea-vointa. in camI admiterii de c1tre instan{4 a ~i 3C\iunii de catre pirit se va prmmta 0 hotWire de admitere a pretentiilor reclamantului (an. 212 alin. 5 CPC). Trrulzac(io tk impiit:are este un conJrru:t, care in FUrP dreptului procesuoJ civil, este numiJ lid de dispo:i(ie biJoJem/ii a plir(iJor prin care acesteo, fikind concesii reciproce, aplaJled litigiul $i sting prot%fU/ civil Motivele inLi1eierii unei tranzactii de imp1ica.re pot fi diverse. De regula, dilicu]tatea probarii ~ nedorinta de a fi implicat intr -un proces indelungat Plin incheierea unei tranzactii de imp4care pArple dispun nu numai de drepturile materiale ce Ie apaI1in. ci ~i de mijloacele procesuale. intrucit tranzacpa de impacare va inlocui hotarirea judeci1torea.-d. Drl'Ptul de a incheia trnnzac\ii de impacare apartine p4r\ilor raporrului material litigios. inclusiv intervenientii principali. iar persoane]e care pomesc procesul din nume propriu in interesele altor persoane (art 71 ~ 73 CPC) nu dispun de acest drept p~sual. Tr.mzaclia de impacare poate fi incheiata pe tot parcursul pn1Ce:;ului. chiar ~i la faza executarii 11l)tiiririi. 94

De regula, tranzaC\ia de impacare se negociaza in afara ~intei de judecata ~i in al aI ~dintei care se semneazll de ambele parp. Propunind pW1i1or sa se impace. judeci1torul trebuie sa Ie explice conSt.>cin\Cle juridk.'e ale acestui act p~suaJ. Conform an. 265 lit (d) cpc. instanta de jUdec-dta dispune incetarea procesului. daca confil1Tl3 0 tranzacpe de impacare mtre parp. Mai mull decil atit, judecatorul trebuie sa veritice dad prin traI1Z3C\ia de impacare nu sint afectate drepturile altor per;oane ~i daca trdl1Z8C\ia de impacare nu este expres interzisi! de lege. De exemplu: in cazurile de constatare a patemita{ii. de reparare a prejudiciului cauzat prin accidente de munca sau boli profesionale, de achitare a pensiei de intre~nere. Tr.mzac{iei Ii este re2.Crvat capitolul XX"V1l aI Cod Civil aI RM. Conform an. 1332 Cod Civil. nu se poate face tranzaqie cu privire la capacitatea persoanei sau la alte chestiuni care intereseaza ordinea publica. Tranzocpa de imp1lcare poate fi temei pentru eliberarea titlului de executare siJit!, daca ea a fOS! omo]ogata. Omo]ogarea semnifica admiterea ei de catre instanta de judecata ~i dispunerea incetarii procesului in temeiul acesteia. Dacii in baza art 133 I Cod Civil tranzactia a fost incheiata pentru a preveni un p~s, ea are puterea lucrului judecat. insa nu poate fi prezentata spre executare silitA. Daca una din pa'1i nu-~ va OIlora obligaPiJe care rezulta dintr-o astfel de tranzactie, atunci ea trebuie sa se adre