Manual desen tehnic de instalatii

P a r t e a a treia

d e s e n

DE

I N S T A L A Ţ I I C A P IT O L U L X I

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR PENTRU FLUIDE A. G E N E R A L IT Ă Ţ I

Desenul de instalaţii are ca scop reprezentarea in vederea execuţiei a instalaţiilor interioare şi ixti'-i'ioare aferente clădirilor civile şi industriale. Aceste instalaţii se reprezintă prin desen după m n c ip ii generale comune, stabilite p rin stanlarde de s t a t privind proiectarea şi execuţia lor. în general, pentru a exprim a prin desen o anu,ă concepţie referitoare la realizarea unor astfel ie instalaţii, este necesar să se realizeze: — planuri de s itu a ţii cu reţele exterioare sau lanuri coordonatoare, în cazul în care sîn t destiate diferitelor institu ţii ce. urmează a aviza şi xecuta proiectul feluritelor reţele ce apar într-o num ită lucrare; acestea cuprind obiectul proiecit în cadrul larg al vecin ătăţilor sale, cu reţelele dstente şi proiectate, cu dispoziţia lor în terenul iconj urător; pe acest plan se reprezintă şi arterele i circulaţie sau drum urile de acces cu reţelele âlitare (apă, canal, căldură, gaze, electricitate), care construcţia urmează să fie legată); — desene în plan, cuprinzînd vederi ale instaţiei din fiecare nivel al construcţiei (subsol, rter, etaj ele.), în care se va executa instalaţia spectivă; acestea se întocmesc pe p lanurile de hitecturu ale construcţiei; — secţiuni verticale şi scheme, prin care se prezintă, în general, p ă rţile sau elementele rticalc ale instalaţiei, care deservesc to ate nive! » clădirii (coloanele şi derivaţiile acestora); — desene dc detaliu, n um ite şi detalii de exeţie, întocmite, în general, pen tru a reprezenta scară convenabilă (1 : 10 ... 1 : 1 ), după regulile enului industrial (în triplă proiecţie ortogonală) anu;e părţi mai deosebi te ale unei instalaţii sau elemente amănunt care nu apar suficent de clar pe desenele nţionate mai înainte. P entru reprezentarea diferitelor p ă r ţi compoite ale unei instalaţii în desenele m enţio nate — olosesc semne convenţionale şi n o taţii specifice

A . GEN ERALITĂŢI. B. SEMNE C O N V EN ­ ŢIO NALE, SIMBOLURI Şl NOTAŢII COMUNE INSTALAŢIILOR PEN TRU FLUIDE. C. ÎN ­ TOCM IREA SCHIŢEI Şl A D ESEN ULU I INSTA­ LAŢIILOR PEN TRU FLUIDE

fiecărui elem ent conform stan dardelor specifice în rigoare. în cazul în care unele sim boluri utilizate nu sîn t cuprinse în aceste standarde, se p o t folosi semnele indicate în cataloagele de produse sau simbolurile s tab ilite de proiectanţi, cu explicitarea lor în legendă.

B. S EM N E C O N V E N Ţ IO N A L E , S IM B O L U R I SI N O T A T II C O M U N E IN S T A L A Ţ IIL O R P E N T R U FLUID E 1. Reprezentarea conductelor

Traseele conductelor se reprezintă p rin linii convenţionale, desenate în negru sau în culorile convenţionale. în tabela X I . l se indică liniile convenţionale utilizate în instalaţii conform STAS 185/1—73* în p lan urile generale de situaţie şi în planu­ rile comune m ai m u lto r instalaţii, pe traseul conductelor se intercalează simboluri literale reprezentînd iniţiale ale fluidului tra n s p o rta t (în tabela X I. 1, punctele 1, 2, 3). Desenele originale executate pe calc se trasează în negru. Dacă pe un desen se trasează reţele de conducte cu fluid de un a n u m it fel, deci prin un acelaşi semn şi culoare convenţională, dar avînd caracteristici diferite, spre a le deosebi, se po t face pe traseul lor * E .D .P .

Reprodus

In: Culegere de slandarde pentru desen,

TABELA X I.l Linii ţi culori convenţionale pentru conducte earc transportă fluide (extras din STAS 105/1— 73) Semn convenţional

N r.crt.

D estin aţia conductei

tn p la n u ri de construcţie

în p la n u ri generale de s itu a ţie , p la n u ri coordonatoare sau p la n u ri comune

D enumirea culorii conven­ ţionale

1. Instalaţii sanitare

Conductă de apă rece potabilă

■AR-

Conductă de apă caldă

■AC-

-ACC-

Conductă de circulaţie a apei calde

Conductă de apă pentru combaterea incendiilor (exclusiv)

Canale sau conducte de canalizare menajeră sau unitară (menajeră + pluvială)

Canale sau conducte de canalizare pentru ape fluviale

albastru

roşu-incliis

violet

roşu aprins

■CM'

• CU '

cafeniu deschis

’ CP

cafeniu Închis

•10 '

roşu aprins

2. In stalaţii dc încălzire centrală

1

Conductă de apă caldă de ducere

Conductă do apă caldă de Întoarcere

albastru

Conductă de apă caldă de Înaltă temperatură dc ducere

roşu Închis

Conductă de apă caldă de Înaltă temperatură de Întoarcere

violet

Conductă de abur

portocaliu

Conductă de condensat sub presiune atmosferică

verde

39 — D e s e n d e c o n s tr u c ţ ii ş i i n s ta la ţi i

& 305

T A B E L A X I . 1 (continuare) 0

1

3

2

.

7

Conductă de condensat sub presiune

verde Închis

8

Conductă de dezaerislre sau de adinlsie a aerului

ca fon iu

9

Conductă de golire (GG), drenaj (X D ), preaplin (CP)

- — ------- ■---- -—

-------------®

------------

10

Conductă de siguranţă a traseului de ducere

roşu aprins

11

Conductă de siguranţă a traseului de Întoarcere

albastru

3. Instalaltt de alimentare eu combustibil

,

7

Conductă de gaze

2

Conductă de combustibil lichid

n o taţii suplim entare. Astfel, conductele de apă rece, de diferite presiuni (4, 6, 10 at), notate cu A R pe figura X I . 1, p o t apărea diferenţiat după cali­ tatea fluidului, de exem plu; benzină de aviaţie şi benzină auto, care se indică prin cîte un simbol diferit — B A V, respectiv B A U , pe figura X I . 1. Semnificaţia acestei sim bolizări speciale trebuie să fie scrisă în legenda desenului. Conductele care se desfiinţează sau se înlocuiesc sînt reprezentate prin semnul convenţional prevă­ z u t pentru tipul respectiv, a d a p ta t prin simboluri suplimentare cerinţelor proiectării, de exemplu: ■ A fi ■ AR AR

galben deschis

.......... ..... /

A at Gat M at

negru

linioare scurte înclinate, semnul x etc.; în figura X I .2 se dă un astfel de exemplu pentru conduc­ tele de canalizare. Grosimea liniei pentru aceste conducte v a fi de 1 / 2 — 1/3 din grosimea liniei convenţionale a traseului conductelor proiectate (fig. X I.2 , n, h). R am ificaţiile de conducte se reprezintă ca în figura X I . 3, a şi b. L a încrucişarea a două conducte, fără legătură între ele, conducta care se află în spatele sau dede­ subtul unei alte conducte se reprezintă cu traseul întrerupt, în punctul de încrucişare; de exemplu, pe figura X I.3 , c traseul C — D este m o n ta t dea­ supra lui A — B , iar pe figura X I.3 , d traseul E —F deasupra sau în faţa lui G— H. y — *-

-CM~ ,y>

-Cu -

r 50 F75 F IOD

BAV BAU Fig. X I . 1. Simbolizarea literară a con­ ductelor transportînd acelaşi fluid.

306

~cuFig. X I. 2 . Reprezentarea conductelor: o — desfiinţate; b — înlocuite; c — noi proiectata: CM — pentru canalizare menajeră; CU — pentru canalizare în sistem unitar.

I, $ -0 .6 0

se indică prin semnele convenţionale în STAS 185/2-73*.

-0,60

a yOBO

K

^

0,50

$ - 0 ,6 0 /1 $-0,60

70

$-0,5 0/**

k t * 70

v r i .'0'30 \..W ,......

■hhîebmBei*.-»

/ $-0,50

f

9 76x3

h

G100 Fig. X I .3. Reprezentări de conducte: a — ramificaţie într-un plan orizontal; h — în plane orizontale; c şi d — încrucişări fără legă­ tură; e — schimbare la nivel oe traseu rec 111in iu ; f — reprezentare simplificată a conductelor pa­ ralele; g, h şi 1 — notarea materialelor şi a di­ mensiunilor conductelor; g — ţeavă neagră sau zincată pentru instalaţii; h — ţeavii de construc­ ţ i i ; i — tub din gresie.

P a n ta conductelor sau înclinarea lor — ce se va respecta la montaj — se indică printr-o săgeată, însoţită de valoarea p an tei; de exemplu: i — 2 % pe conducta de canalizare din figura X I.2, r, sau t = 0,02 pe figura X I.3 , d . în desenele de execuţie — desene în plan, secţiuni verticale, scheme — p rivin d instalaţiile pentru fluid e,aferente construcţiilor, conductele se reprezintă printr-o singură linie convenţională, în negru, ca şi în planurile generale de situaţie. T ip ul conductelor şi modul de îmbinare între ele

cuprinse

în detaliile de execuţie întocmite la scară mare, o conductă sau un subansamblu de instalaţie (un prefabricat, o poziţie de obiect m ai deosebită etc.) se p o t reprezenta şi printr-o vedere în proiec­ ţie ortogonală, ob ţin u tă , în general, prin două linii paralele continue, duse la o d istanţă egală cu dia­ m etrul conductei (v. fig. X I I . 1, a ). în acest caz, spaţiul dintre linii rămine alb, sau — spre a se deo­ sebi de alte conducte — se poate colora cu culoarea convenţională a fluidului ce se transportă: în acest caz, fitingurile şi arm ăturile nu se colorează. Simboluri şi natalii pentru conducte. Pe traseul conductelor ce alcătuiesc o instalaţie se indică, pe desenele de execuţie, unele specificări şi notaţii destinate a preciza caracteristicile acestora: tipul şi elementele dimensionale, m aterialul şi caracte­ risticile sale, standardele sau normele interne de bază, modul de asamblare sau cotele de m ontaj etc., adică mijloacele de identificare a m aterialelor şi de precizare a tehnologiei necesare execuţiei. în continuare se dau exemplificări privind simbolizarea şi notarea principalelor categorii de conducte şi tuburi. — Ţevile din oţel fără sudură pen tru instalaţii se reprezintă prin semne ce corespund fluidului tran spo rtat, diam etrul este e x p rim a t inch (in) sau ţoii; exemplu de notare in figura X I . 3, g. — Ţevile din oţel fără sudură laminate la cald, pentru construcţii se reprezintă prin seninul res­ pectiv: exemplu de notare; ţeavă OL 7 6 x 3 , STAS 404-71 (diam etrul nominal şi grosimea peretelui) (v. fig. X I . 3, li). — Ţevile de presiune, din fontă, cu mufă (M) sau cu L'lanşă (F) pentru reţele de alim entare cu apă sub presiune; se notează astfel: tub TM 1 5 0 x 4 000, STAS 1675-74 sau T F 1 5 0 x 4 000, STAS 1675-74, după cum tu b u l este cu mufă sau cu l'lanşă. — T ubu rile din fontă pentru scurgere, cu mufă, se reprezintă prin semnul din figura X I.2 ; exemplu de notare: tub de scurgere F 100 X 1 500. —■ Ţevile din plu m b folosite ca ţevi de scurgere şi ca ţevi de presiune se. notează astfel: o ţeavă de scurgere P b 30/34 STAS, 063-71, iar o ţeavă de presiune P b 20/28 (diam etrul exterior şi grosimea peretelui). — T uburile din beton sim plu pentru insta­ laţii de canalizare exterioare clădirilor se notează astfel: B03OO, sau la tu b u l din beton, ovoidal, T u b O 6 0 0 x 4 0 0 , STAS 816-71. — T ub urile din azbociment, de presiune, folo­ site în reţelele exterioare de alim entare cu apă se notează astfel: T u b Ac P n 100400, STAS 7345-75. * Reprodus In: „Culegem de standarde pentru desen“, E.D .P.

V

307

— T uburile de gresie ceramică^ an tiacidă se notează prin simbolul G (gresie) u rm a t de TM (pentru tu b u l cu m ufă), de T F (pentru tubul cu flanşă la ambele capete) sau de TM F (pentru tubul cu mufă şi flanşă); exemplu de notare: G-TM 100, STAS 4234/1-69 sau G-TF 150, STAS 4234/2-69 (v. fig. X I.3, i). — Ţevile din PCV neplastifiat, rigid, folosite în locul conductelor m etalice, de tip u l G, M, sau U, se notează prin indicativul m aterialului şi prin diam etrul lor; de exemplu: ţeavă PCV tip U 50 sau PCV tip M 32 etc. 2. Cotarea conductelor

Conductele reprezentate p rin liniile convenţio­ nale standardizate se cotează înscriindu-se dia­ m etrul nominal exp rim at în m ilim etri, u n ita te de m ăsură u tiliz a tă în cadrul Sistemului Inter­ naţional de u n ită ţi de m ăsură, sau în practică în ţol ("), inch (in), u n ita te de m ăsură to lerată ad­ misă; de exemplu, cota Dn ( 0 40) scrisă pe con­ ductă, care se referă la diam etrul său interior, m ai notează în practică Dn P/a“ ( 0 l 1/a") sau Dn P /2 in (Q P / 2in). 3. Reprezentarea pieselor speciale, a a rm ă ­ tu r ilo r şi a acceso riilo r

Semnele pentru fiting'uri şi piese auxiliare pentru conducte sîn t prevăzute în STAS 185/2-73*, iar cele pentru arm ă tu ri şi aparate pen tru con­ ducte şi instalaţii, prin semnele convenţionale pre-

văzute în STAS 185/3-73 (tabelaXI.3). Aceste semne se folosesc în alcătuirea schiţelor şi a desenelor de ansam blu sau de d etalia, a t î t în vederile în plan cît şi în secţiuni sau în schemele de in stalaţii; ele nu se desenează la scară, dar m ărim ea lor (lungi­ mea tuburilor şi a pieselor sau a arm ăturilor) ca şi grosimea traseului vor fi în ra p o rt direct cu mă­ rimea desenului, (tabelele XI 2 şi 3)

C. ÎN T O C M IR E A SC H IŢEI Şl A D E S E N U L U I IN S T A L A Ţ IIL O R P E N T R U FLUID E 1. Reguli generale d e co tare

P en tru ca un desen de instalaţii să corespundă scopului — acesta fiind, în general, execuţia in­ sta laţiei — el trebuie să cuprindă dim ensiunile elem entelor ce o compun şi a n u m ite date sau indi­ caţii scrise şi cotări p en tru m ontaj. Aceste elemente sc înscriu corect pe desenele de instalaţii astfel: — în planurile de situa[ie şi in cele de exccujie a instalaţiilor exterioare clădirilor se notează, de regulă, simbolul şi diam etrul nom inal al conduc­ telor. La nevoie se pot înscrie lungimea şi pan ta conductelor; în sfîrşit se dau cotele de poziţie ale traseului faţă de anum ite elemente fixe clin teren: repere fixe, clădiri, drum uri etc. (fig. XI.4); * Reproduse in: „Culegere de standarde petilrti desen“ E .n .p .

308

V

TABELA

XI.2

Semne convenţionale — fi11urniri şi piese auxiliare pentru eonriucto (conform STAS 285/2—72) Nr. crt

Semn convenţional

Denumirea

1. Felul îmbinărilor

1

îmbinare cu mufă

2

îmbinare cu flanşă la conductă

3

îmbinare cu filet la conducte (se Indică numai la schimbări de diametru)

-1

îmbinare prin sudură la conducte (se indică numai la schimbările de diametru

-------------’ ) -------------

2. F ltlngurl şl piese de legătură

5

M u fă dublă

6

Mufă de trecut pe tub

7

Reducţie (cu mufă)

—

'V —

--------\ —

8

.J —

^ ¡ r -

Cot sau curbă (cu flanşă) cu 0 < a < 0 0 °

Curbă cu etaj (cu mufă)

10

Teu (cu flanşc)

11

Cruce (cu flanşe)

'~ T * —

•■"T— i — eJss

12

Ramificaţie simplă avind 0 < * < 9 0 ° (cu mufă şi flanşc)

• \2

j

L

309

~...

Nr. c rt;

13

T A B E L A X I . 2 (continuare)

D en u m irea

Ramificaţie dublă (cu mufe) cu 0 < a < 0 0 °

Sem n conventional

-- m — ?(

2. Susţineri pentru conducte

14

Suspensie simplu

15

Suspensie simplă pentru montajul mobil al conductei

16

Suspensie elastică pentru montajul mobil al conductei

17

Suport simplu

18

Suport simplu pentru montajul mobil al conductei

19

Suport elastic pentru mon'.ajul mobil al conductei

20

Suport tip patină sau rolă

21

Punct fix

______

„L_

_______

«

î■ii.J

T

-f

— X— 4. Compensatoare de dilatare

22

Compensator tip

23

Compensator liră

310

U

Lf 11

T A B E L A X I . 2 (continuare) Nr. crti

Denumîren

24

Compensator telescopic simpW

25

Compensator telescopic dublu

20

Compensator cu burduf

Semn convenţional

-EE~™ÎXh 5. Piese diverse

2S

Capac (căciulă) la conducte

29

Dop

30

Flanşă oarbă

31

Teu de reglare sau curăţirc cu dop

32

Mufă de reglare cu dop

33

Piesă de curăţire

□

—

u

Racord olandez

t i !

27

-HI —

---- - —

? 34

35

Sifon U: a — in plan b — In schemă

Cruce de curăţire cu dopuri

---------

Y 3

-®OC b

a

HpC 311 'K

TABELA

X I. 3

Semne convenţionale pentru armături pentru conducte şi instalaţii (extras din STAS 185/3-73) Nr. crt.

Denumirea

0

1

Semnul convenţional 2

|

3

1. M oduri de îmbinare a armă/urilor cu conductele

1

îmbinare cu flanşe

2

Îmbinare cu mufe

- - IIX I— X

—

3

îmbinare cu filet

4

îmbinare prin sudură (sau lipire)

-

---C X b -

0 0

—

—

2. M oduri de acţionare a armăturilor

Acţionare cu arc

r ;J < i —

—

t ' ''

Acţionare cu membrană

10

i i

9

— s -i

A¿ 7

Acţionare cu plutitor

l 1

8

I 1

7

—

r*T \ /

Acţionare cu contragreutate

5— / Xs

6

V

Acţionare manuală (in mod curent nu se indică) 1 1

5

Cp—

Acţionare hidraulică

----------

312

w

TABELA 0

1

1

1

2

X I , 3 (continuare) 3

i

________

12

S

Acţionare cu electromotor —

1 1 I 1

^ 7

- .- î

Acţionaro cu cleclromagnet

"1 |---------

t

!

13

r-T-

T1 ?

Acţionaro pneumatică

1 !!

h ^ \f'jjr

11

3. Arm ături de închidere

14

Robinet cu ventil, drept

tx3

15

Robinet cu ventil, drept, cu dispozitiv de golire

D*q

16

Robinet cu ventil, do colţ

17

Robinet cu ventil, cu trei căi

18

Robinet cu ventil, cu tijă Înclinată

19

Robinet cu sertar (vană)

20

Robinet cu cep (cana) drept

21

Robinet cu cep (cana) drept, cu dispozitiv de golire

22

D>£ D*a IX ■A |

IXi

Robinet cu cop (cana) de colţ

40 — D e s e n d e c o n s tr u c ţ ii ş i in s t a l a ţ i i

313

T A B E L A X I . 3 (continuare)

23

Robinet ou cop (cana) cu trei căi

4. A rm ături de reglare

24

Robinet do reglare cu clapei à

25

Reglator (lc presiune cu acţiune directă: a — în amonte; h — in aval

> '< M b

5. A rm ături do siguranţă f i avarie

20

Robinet cu ventil do colţ, do siguranţă, cu contragreutate

27

Robinet cu ventil, do colţ, de siguranţă, cu arc

fs

L

-© 28

Robinet cil ventil cu trei căi, de siguranţă, cu contragreutate

20

Robinet cu ventil cu trei căi, de siguranţă, cu arc

30

Robinet cu ventil, de avarie, fără dispozitiv de blocare

31

Robinet cu ventil, de avarie, cu dispozitiv de blocare

l '- î p i

6. Arm ături de serviciu

314

\k

T A B E L A X I . 3 (continuare)

0..

.

1

—3— |

3 T%

?

T

1

2

33

B obinei cu ventil de dublu serviciu

34

Robinet cu braţ basculant

35

Baterie de amestec

36

Baterie de amestec cu braţ basculant

V

37

Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă fixă

ţl ţ

38

Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă flexibilă

/ 2— £— 5

39

Baterie de amestec numai pentru duş, cu tijă fixă

. />

40

Baterie de duş cu tijă fixă pentru cazane de bale

41

S ^"V fv

1 Robinet dublu reglaj pentru radiator a - drept — de colţ

b

I

^"T 1 !..... i

a

(i-------Jn— t, 1 b

7. Arm ături pentru combaterea incendiilor

42

Hidrant subteran de incendiu

/ 43

Robinet de incendiu in rotire

44

Hidrant de grădină

315 \X

T A B E L A X I . 3 (continuare 0

i

1

3

2

45

Sprincler

©

46

Drencer

© 8.

47

Reductor depresiu n e

•18

Robinet de reţinere a — cu ventil b — cu clapă

49

Ventil do dezaerisire automată

50

Diafragmă de reglaj

51

Separa lor de condens

53

Sorb simplu

53

A rm ături diverse

>

c «

—

r

---------

b

—

*^

--------

—

D 2 3 - -

—

III

c *3

Sorb cu elapetă

c “a 54

Sorb cu ventil

H 55

Separator de nămol

56

Filtru de impurităţi

316

rJ

-C > -

a.

A

Nefinisat

b

PCV/,0

l'Uin

Un

— pe desenele de execuţie ale in stalaţiilo r din clădiri — p lanuri şi secţiuni sau scheme — cotele de aşezare a conduclc.lpr.Jată de elementele con­ stru cţiilor (ziduri, planşee ele.) nu se înscriu, ele fiind cunoscute din prescripţiile de m o n ta ]; fac excepţie cotele de nivel la ram ificaţii ori la schim ­ bări de nivel” ale traseului unei conducte (fig. X I . 3, a şi b); — în detaliile de execuţie, conductele se prevăd cu indicaţiile dimensionale; la nevoie se indică cotele de poziţie ale plaselor sau grupelor de con­ ducte fa ţă de elementele construcţiei pe care vor fi sprijinite — stîlp i, grinzi, ziduri, nişe in zidă­ rie, canale de d istanţă nevizitabile etc. (fig. XI.5). în ceea ce priveşte piesele de legătură, piesele speciale şi arm ă tu rile ce intră în alcătuirea unei instalaţii, acestea se prevăd cu simbolurile şi dimensiunile caracteristice; în general, cotele de montaj nu s în t necesare penlru elementele uzuale, deoarece aceste cote s în t determ inate prin aşeza­ rea conductelor, conform prescripţiilor. în cazuri speciale, poziţia lor poate fi cotată; de exemplu: in cazul robinetului unui h id ra n t (fig. X I . 6) sau al unui nod prefabricat, ce necesită cote absolut ri­ guroase de m on taj, ori în cazul unor tipuri noi de arm ă tu ri introduse în alcătuirea instalaţiilor. Obiectele sanitare, corpurile de încălzire etc. se reprezintă prin semne convenţionale cuprinse 111 STAS 185/4-73; ele se prevăd cu sim bolul şi dim ensiunile lor caracteristice (v. cap. X II ). în afara desenelor de execuţie a oricărei insta­ laţii, cu prilejul în to c m im proiecte!or 7 se al&P"

/ 8.5

c

Fig. X I . 5. Cotarea detaliilor de montaj: a — faţă de sttlp; b — în nişă verticală; c — faţă de un colţ al construc» ţle i; d — în canal nevlzltabiI, de distanţă.

Fig. X I . 6. Cotarea poziţiei robinetului de hidrant. a — elevaţie;

b — secţiune

orizontala

(plan).

t.uieşt:e ţi o listă a m aterialelor necesare exe c u ţiei, în care se înscriu conductele, piesele auxiliare, arm ăturile, obiectele de utilizare, agregatele şi m aterialele ajutătoare (b răţări, console, şuruburi etc.). Această listă se asază pe desen în „tabela de com p one n tă“ , deasupra i n d i c a t o r u l u i ..Iar în docum entaţia scrisă a proiectului alcătuieşte „ex­ trasul de m ateriale“ .

2. în to cm irea schiţei

Orice desen în care se reprezintă o instalaţie se realizează pe baza unei schiţe; aceasta se întoc­ meşte fie ca schiţă de proiect — pentru lucrări noi, proiectate — , fie ca schiţă a unei instalaţii exis­ tente, ca relevcu — in vederea unor re paraţii sau modificări. In general, oiice schiţă a unei inst alaţii proiectale se desenează pe co pii, după p lanu rile de con­ strucţie (planurile de arhitectură) în tocm ite anume în acest scop, la scară convenabilă, de exemplu: 1 : 100 sau 1 : 50. Instala ţia se reprezintă p rin vederi în plan pentru fie.care nivel {subsol, p arte r, etaje), prin_sec;iunile necesare verticale sau orizon­ tale,— în cazul luiar instalaţii m ai complexe (staţii "de hidrotor sr ; de pom pare, puncte şi centrale termice, instalaţii de ven tilaţie şi de condiţionare) — sau prin anum ite scheme: se urmăreşte ca prin to ta lita te a reprezentărilor întocmite să se obţină o determinare completă a instalaţiei. a. Executarea relev cu Iui. P entru a se executa releveul, se începe printr-o recunoaştere a întregii instalaţii, spre a se observa configuraţia sa gene­ rală, a se stabili traseele sale principale — con­ ducte orizontale principale, coloane — agregatele instalaţiei etc., precum şi dispoziţia acestora fa ţă de feluritele p ă rţi ale construcţiei. Schiţele de relevcu, p riv ind p lan u l instalaţiei pe fiecare nivel, se execută pe copii heliografice ale p lan u ­ rilor construcţiei, începînd de la capetele instala­ ţiei care servesc drept puncte de utilizare (robinete de serviciu sau baterii, corpuri de radiator, arză­ toare de gaz), şi înain tînd către coloanele şi con­ ductele de distribuţie, iar de la aceasta spre legă­ tura (branşam entul) cu reţeaua publică sau către sursa proprie (centrala termică, centrala de con­ diţionare a aerului). Pe verticală, diferitele paliere se po t parcurge fie de sus în jos — de la ultim ul etaj către parter sau subsol, — fie de jos în sus. In aceeaşi ordine se schiţează şi secţiunile verticale sau schemele. Pe plan sîn t trasate, coloanele insta­ laţiei de alim entare cu apă rece şi caldă, a celei de canalizare, de încălzire centrală etc., grupate după aşezarea în construcţie şi n um erotate într-o an um ită ordine.

318

Deosebit de im p o rtan t este ca, în prealabil, după recunoaşterea instalaţiei, să se stabilească, un plan de m uncă, adică o an um ită ordine de în­ tocmire a releveelor (de exemplu, de la subsol la ultim ul nivel); această ordine trebuie să fie păs­ tra tă t o t tim p u l lucrării. în funcţie de ea, schiţele parţiale se vor prevedea cu indicativul palierului. ev e n tu al cu nişte numere de ordine — pe a p a rta ­ mente sau încăperi — în cadrul aceluiaşi palier; aceasta va perm ite apoi, prin alăturarea schiţe­ lor, să se întocmească uşor desenele definitive. Fiecare schiţă va p u rta intr-un colţ nomencla­ tu ra sp aţiu lu i respectiv (scara, nivelul, a p a rta ­ m entul, camera). în acelaşi fel se întocmesc şi schiţele schemelor desfăşurate, ori secţiunile verticale convenţionale sau ale perspectivelor axonometrice, p rin care se reprezintă pentru fiecare nivel coloanele, conducte­ le de legătură (derivaţiile) şi obiectele de utilizare sau punctele de consum. Pe schiţele acestor sche­ me, ca şi pe acelea ale reprezentărilor în plan se va acorda fiecărei coloane acelaşi indicativ sau num ăr de ordine de pe plan uri şi identic la toate, niveluri­ le; aşezînd apoi în birou schiţele acestor scheme, una în prelungirea alteia, în ordinea nivelurilor, şi alăturîndu-le în plan, în ordinea indicativelor acordate, se obţine schema (secţiunea verticală) a întregii instalaţii. b. Aşezarea coloanelor pe schiţă. Se respectă poziţia lor re lativă în alcătuirea fiecărui grup; în acest scop — spre a se obţine o reprezentare u ni­ formă — se presupune că persoana care întocmeşte schi ta priveşte pe rînd fiecare grupS de coloane din interiorul construcţiei, fiind aşezată cu faţa spre coloane şi spre obiectele pe care acestea le deservesc. D istan ţa reală între grupele de coloane SaîTîntre coloanele fiecărui grup nu se ia în consi­ derare; la întocmirea schiţei şi a desenului, coloa­ nele se trasează la distanţe alese după voie (2 — —5 cm), în funcţie de form atul hîrtiei, de num ă­ rul coloanelor şi de n um ărul obiectelor, care se figurează pe schemă între coloane. c. Reprezentarea instalaţiei pe schiţă. P entru această reprezentare se folosesc semnele conven­ ţi onale__s ta n dardizate, pentru toate elementele constitutive. Traseul instalaţiei în plan se reprezintă în creion, pe o direcţie paralelă cu aceea a zidurilor pe care instalaţia este aşezată, fie dispus în grosi­ mea acestora, fie pe suprafaţa podelei, la mică dis­ tanţă de linia zidurilor, ca în figura X I I .4 , a. Pe schiţă se înscriu: tip u l, caracteristicile şi dimensiunile, fiecărui elem ent al instalaţiei (con­ ducte, piese auxiliare, arm ătu ri, obiecte de u tili­ zare etc.), lungimea traseelor, cotele de poziţie (dacă acestea prezintă cazuri particulare faţă de normele uzuale, de montaj), pantele conductelor şi

165

680

min 250

t i*

OLZn 1/2in

IBS

515

Jg

PCV 620

Col f a O L ln fim -

Coi OLZnl/M h-%

pcv G20

rcv C

OLZn 1/2in

Teu 1/2in Miptu 1/ 2in

"Teu t/21n

Jr 'v

Robin et trecere 1/2 in

Robirsltrecem 1/2hL U ip tu l/2 in M ufa PCV 620

OL L >!Â

' PCV 620 Fig . X I . 7. Detaliu

de execuţie: subansamblu

prefabricat al conductelor pentru un lavoar şi o cadă de baie.

orice alte date care a ju tă la determ inarea precisă a instalaţiei. d. Executarea schiţelor de detaliu. în unele situaţii speciale, în care este necesar să se întoc­ mească şi schiţele de detaliu pentru anumite, po­ ziţii de m ontaj, conductele şi piesele auxiliare, se pot reprezenta prin linii duble, pentru ea poziţia respectivă să se poată cota cu precizia necesară; de exemplu: în cazul prefabricatelor de instalaţii (fig. X I . 7), al reţelelor de termoficare, al pozi­ ţiei de m ontaj pentru ventilatoare, aeroterme, pompe etc. Astfel de schiţe de detaliu se. întocmesc, de obicei, prin vederi, după caz (în plan, elevaţie şi profil), p entru a se putea reprezenta toate deta­ liile şi cota toate elementele necesare unei deter­ m inări complete, în vederea execuţiei. Fiecare din aceste detalii este p revăzut cu un indicativ, care se notează şi pe p lan ul de execuţie sau pe schema generală, pen tru a se identifica m ai uşor. Trebuie m en ţio n at că, la întocmirea schiţe­ lor unui releveu, instalaţia poate să nu fie accesi­ bilă vederii, fiind m o n ta tă p a rţia l sau în to ta lita te sub tencuială, în canale nevizitabile sau în p ă m în t. în cazul m o ntării sub tencuială, traseul ram ificaţii­ lor se stabileşte pornindu-se de la punctele de deservire sau de la obiectele de consum, ciocănindu-se peretele, care în dreptul conductei dă un su­ net de corp gol; diam etrul unor astfel de conducte se determ ină la capătul lor aparen t, la care sînt racordate robinetele de serviciu sau obiectele de consum. La nevoie, spre a determ ina unele trasee

ascunse sau diam etrul conductelor, se fac sondaje, spărgîndu-se tencuiala sau desfăcîndu-se ra b iţu l ce acoperă canalele în ziduri. Traseul conductelor de scurgere înclinate sau al coloanelor verticale îngro­ p ate sau mascate în zidărie se poate stabili după poziţia sifoanelor şi a tu burilo r de curăţire, sau t o t prin ciocănit, precum şi după punctele în care acestea p ă tru n d în subsolul clădirii sau după locul în care conductele de aerisire (ventilare) ies în podul sau pe acoperişul (terasa) clădirii.

3. E x e c u t a r e a d e s e n u lu i Desenul definitiv al instalaţiei se execută la planşetă, după schiţele întocmite aşa cum s-a ară­ tat m ai înainte, ca un desen original, pe hîrtie de calc sau pe copii heliografice ale planurilor de construcţii. De obicei, pentru fiecare fel de insta­ laţie se execută desene separate; pe acelaşi desen se obişnuieşte a se figura însă instalaţia de apă şi de canal; de asemenea, se poate reprezenta pe de­ senul centralei termice şi instalaţia de alim entare cu com bustibil (lichid sau gaze) ce deserveşte cazanele acestuia. P e desenul de ansam blu al unui complex de clădiri, ca şi pe desenele care cuprind canale de distan ţă între clădiri sau pe planul subsolului, se p o t reprezenta toate conductele diferitelor in­ stalaţii, pentru ca la execuţie să se poată cunoaşte

319

şi respecta poziţia lor relativă şi gabaritele nece­ sare fiecărui fel de conducte, eventual cu izolaţiile lor. P entru a se reprezenta prin desene definitive, complet determ inative, oricare din instalaţiile pentru fluide ale unei clădiri, este necesar a se întocm i, după schiţele executate în prealabil, următoarele tip u ri de desene: — un desen de ansamblu, la scară convenabilă, în cazul în care o instalaţie exterioară deserveşte un grup de construcţii (ale unui complex de locu­ inţe, microraion sau clădirile unui complex indus­ trial); — un desen de execuţie al vederii în plan, pentru fiecare nivel distinct al construcţiei, la scară con­ venabilă, 1 : 50 sau 1 : 100; pentru nivelurile identice se întocmeşte un singur desen, num it al etaju lui curent; — o schemă a coloanelor, desfăşurată pe un plan vertical, pentru fiecare construcţie (despărţită, la nevoie, în cazul instalaţiilor foarte m ari, în două sau trei secţiuni); pe schemă se reprezintă în mod convenţional toate coloanele instalaţiei pe to ată lungimea lor, cu subansam bluri sau obiectele uti­ litare ce s în t legate de coloane (de exem plu, cor­ p uri de încălzire, obiecte sanitare), precum şi con­ ductele de legătură dintre obiecte şi coloane; se p o t întocmi scheme deosebite pentru anum ite subansam bluri ale instalaţiei (staţie de hidrofor, vas de expansiune, depozit de com bustibil etc.); — o schemă a instalaţiei, executată după anum i­ te convenţii, uzual desenată în perspectivă axonometrică, în care se reprezintă întreaga instalaţie, presupus desprinsă de construcţia în care se află; această schemă permite să se obţină m ai uşor o imagine de ansamblu a instalaţiei, să se urm ă­ rească funcţionarea ei şi să se citească dimensiunile elementelor sale constitutive, în cursul execuţiei; astfel de scheme în perspectivă s în t obligatorii pentru instalaţiile de gaze combustibile naturale şi, uneori, sînt necesare pentru reţele complexe de apă-canal, reţele termice din centrale etc.; — desene de detaliu, numite şi detalii de exe­ cuţie, realizate la o scară convenabilă (1 : 50, 1 : 10, 1 : 5 sau 1 : 1 ) , care se întocmesc sub formă de vedere şi secţiuni ale unor p ă r ţi de instalaţie, fiind cotate corespunzător necesităţilor execuţiei (v. fig. X I.5 ); astfel de desene s în t necesare pen­ tru executarea şi m ontarea prefabricatelor şi a re­ zervoarelor, recipientelor de hidrofor, staţiilo r de pompare, a ventilatoarelor, pentru echiparea dife­ ritelor cămine sau puncte termice, s ta ţii de re­ glare etc. Secţiunile (cuprinse în desenele de detaliu) în­ tocm ite pentru ilustrarea modului de m ontare a unui agregat ori subansamblu de instalaţie m ai im p ortant se desenează ca secţiuni orizontale sau

verticale parţiale sau totale, prin clădirea care cuprinde instalaţia; traseul de secţionare, drept sau frînt, se indică pe desen prin linie în treru ptă şi se notează prin litere sau prin cifre.

4. C itirea desenului

Citirea corectă a desenelor unei instalaţii per­ m ite factorilor ce particip ă la ex e cu tarea,exploa­ tarea şi întreţinerea ei să-şi formeze o imagine clară şi precisă a acestei instalaţii; în acest scop trebuie să se cunoască to ate semnele convenţio­ nale stan dardizate, pentru domeniul instalaţiilor, m odul de întocmire a schiţelor şi desenelor de instalaţii, precum şi unele reguli ce uşurează citi­ rea desenului, şi anume: — instalaţia fiind reprezentată pe m ai m ulte desene, în plan şi schemă, aceste desene se citesc înlr-o an u m ită ordine a nivelurilor construcţiei — de la u ltim u l etaj către p arte r şi subsol sau invers; — se priveşte succesiv desenul in p lan al unui palier şi apoi schema sau secţiunea sa verticală, care cuprinde coloanele ce îl deservesc; — pe p lan ul unui palier se identifică grupele de coloane, adică apă rece, apă caldă, canalizare (pe apartam ente, pe grupuri sanitare etc.); sc por­ neşte apoi de la obiectele de utilizare pe care insta­ laţia le deserveşte, identificîndu-le într-o ordine aleasă (obiecte sanitare la instalaţia de apă-canal, corpuri de ra d ia to r la instalaţia de încălzire, guri de refulare sau aspiraţie la instalaţia de ventilare etc.); se parcurg apoi traseele conductelor ce por­ nesc de la aceste obiecte şi se opresc la coloane sau la conductele principale, citind pe parcurs dim ensiunile şi caracteristicile acestor conducte de legătură; — se Lrece apoi la schemă sau la secţiune; se urmăreşte pe rînd fiecare coloană şi se parcurg pe aceasta elementele deja citite pe p lan (derivaţii, obiecte de utilizare), pentru a completa imagi­ nea form ată deja p rin citirea p lanu lui cu elementele noi (de p a n tă , nivel, traseu, dimensiuni) prevăzute în schemă; — ajungindu-se cu identificarea instalaţiei la nivelul p arterului sau al subsolului, se urmăreşte modul cum elementele verticale ale instalaţiei (coloanele) se unesc în unul sau m ai m ulte elemente principale orizontale, care se leagă la reţeaua p u ­ blică sau la sursa proprie (captare de apă, p unct sau centrală term ică, centrală de condiţionare, staţie de reglare-gaz); aceste legături s în t repre­ zentate pe unul din planuri (ale subsolului sau par­ terului, după caz);

320

lA

are apt i şi

— în locurile în care apar agregate sau com­ plexe de instalaţii (de exemplu, grupări de pompe, hidrofor, cazane de încălzire centrală, s ta ţii de reglare-gaze, centrala de condiţionare a aerului etc.), acestea se analizează la sfîrşit, fiind citite separat pentru a putea fi înţelese în toate detaliile lor constitutive.

{ i /

sr-

/

>a-

K

in

ne

o

Li­

ii ă, le re rite 1.

e •s e

S

a \ .1 T \"

Fig . X I . 9. Trasee de conductă din ţeavă de oţel, filetată:

1. Pe figura X I.8 se află reprezentate cîteva con­ ducte pentru fluide prin semnul convenţional din standard, corespunzător destinaţiei fiecăreia. La cele două capete ale fiecărui traseu se află înscrisă cîte o notaţie, privind materialul conductei şl dimensiunile sale nominale. Una din aceste notaţii cuprinde o greşeală. Se cere a se copia desenul şl a se tăia cu creionul notaţia greşită, păstrîndu-se cea corectă. Rezolvare. Exemplu: Pe traseul de la litera o, conducta este din bazalt artificial; ea nu poate avea înscris diametrul în inel (ţoii), ci în milimetri, Indicaţia „Bz4 in"este deci greşită. 2. DIntr-o conductă principală (fig. X I.9, o) din ţeavă de oţel filetată se ramifică un traseu din acelaşi material, pentru distribuţia unui fluid, de exemplu apă rece. Traseul este alcătuit din elemente ce au specificaţia arătată în legendă. Să se traseze ca schiţă, folosindu-se semnele convenţionale standar­ dizate, toate elementele ce alcătuiesc acest traseu. Aceeaşi aplicaţie, se va executa pentru traseul din figura X I.9, b.

i> i-

d. Bz^tin

Bl *100

e e

b. ACPn1D 80*tt

ACPn Wr, de

te se ei u

4

C. 0TF150

Hh

V FilOO

PVCGiO

0LZn’/îi„

BTMJ50 V

d B &200

B60x3,75

e. Pb S'i* 2

PbZin

7 8

S

E

t f. OL Zn Sin

A— -Ar

Fig. X I . 8.

6 F i 100

Pb 60x3,75

i *0,02

n Fig . X I . 10.

41 — Desen de construcţii şi instalaţii

321 u

Otrirajic !q

r Y | \

na)

'/*//>

x.Ty rtiervor

' 0 I

A

jL

Ş ', Oerivot"

u ^ c fS s T j

Qenvot-t

,s

Io toruo~

J

lftm

h vce re p rm jtd

o R am tfcafie )C7~ fSO r

2/hio

s i® de ® 7 p/fsO ¿'j'tfr/?

Traversare Pten3 cu p)cntev

v /TS

ZZSQ ZS222 *(

D Ărmâturâ defnehtf o r t cu r s n til

Cântar Fig. X I . 11.

\

nuv ^ / FI00 / /"**\ ( j 8 aeducai tx / ri5Q ’

I n d i c a ţ i e . Consultînd la nevoie standardele cu semnele convenţionale indicate în acest capitol, se identifică fiecare reper întocmindu-se tabela de componenţă. 4. O parte dintr-o instalaţie din ţeavă de oţel filetată, trasată pe schema schiţată în figura Xl.11, a numai prin linie-punct, se află dispusă pe un singur plan vertical (un zid), Se cere ca, folosindu-se semnele convenţionale standardizate şi notaţiile uzuale, săse întocmească schiţa acestei instalaţii, înlocuindu-se reperele numerice prin elementele necesare: fitinguri, armături etc. 5. Se va executa aceeaşi aplicaţie pentru schema cu traseul din figura Xl.11, b presupunînd instalaţia executată din fontă de scurgere sau PCV tip U, şi dispusă într-un plan orizontal (cu panta cuvenită). 6. Se va întocmi schiţa de releveu, pe un plan ori­ zontal sau vertical, pentru conductele ce deservesc un obiect sanitar sau un grup de obiecte din şcoală, cămin sau cantina şcolii.

H

CA PITO LUL X li

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR T E H N IC O -SA N ITA R E DIN CLĂDIRI

A, P R IN C IP II G E N E R A L E Instalaţiile tehnico-sanitare din clădiri (insta­ laţiile dc alim entare cu apă p otabilă, de. canalizare şi de apă caldă pen tru trebuinţe menajare) avînd funcţiuni comune, se reprezintă toate, pe aceleaşi desene, pe baza principiilor generale şi a regulilor expuse în capitolul X I, cu p artic u la­ rităţile caracteristice.

1. Ssmne convenţionale Instalaţia de apă şi canalizare se reprezintă ne p lanurile de constm c h e J[a lo s .in il u-se semnele con­ venţionale generale indicate la capitolul X Î. Obiectele sanitare, se reprezintă în desen prin semne convenţionale stand ard izate; cele m ai des folosite sîn t indicate în tabela X I I . l , pentru desenul în plan şi în schemă, conform STAS 185/ 4-73. Semnele convenţionale ale obiectelor sanitare se desenează întotdeauna în negru, în creion sau în tuş, chiar şi în cazul reprezentării conductelor prin linii colorate. Pe desenele de execuţie la scara 1:100 sau 1:50 semnele convenţionale se desenează la scară. L a scări m ari se folosesc reprezentări grafice sim­ plificate ale obiectelor sanitare. Grosimea liniilor de reprezentare este egală cu jum ătate din aceea a conductelor. Tip u l şi caracteristicile lor, precum şi stan d ar­ dul fiecărui obiect se înscriu în listele de m ateriale ale proiectului (cuprinzînd conductele, piesele speciale, arm ăturile etc.); pe desenele de detaliu, de execuţie şi m o n taj, ale p u nctulu i s a n itar res­ pectiv, ele se explică în legendă sau se înscriu în tabela de componenţă.

2. în to cm irea schiţei şi a desenului

în unele îm prejurări, de exem plu, în vederea unor transform ări, ream enajări sau reparaţii im-

A . P R IN C IPII G EN ER A LE. B. R E P R E Z E N ­ TAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE DIN BLO CURILE DE LO CUIN ŢE. C. R E P R E ­ Z EN T A R EA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE UTILITARE D. REPREZENTAREA PRE­ FABRICATELOR PENTRU INSTALAŢII TEHNICOSANITARE.

p ortante în construcţii, este necesar a se întocmi schiţa de relevee şi apoi desenul unei instalaţii existente de apă-canal. Scliifa de detaliu. Schiţa unei instalaţii exis­ tente se întocmeşte pe baza principiilor şi regulilor expuse în capitolul X I, exccutîndu-se detalii ale instalaţiei aferente diferitelor ei p ă r ţi, ca: chiuvetă, lavoar, closet, cadă de baie etc. Schiţa de detaliu se întocmeşte, în general, printr-o vedere în p lan şi una în e le v a ţie; pe schiţă se figurează obiectu l s a n itar şi conductele ce îl deservesc, cu arm ăturile respective; schiţa este cotată corespun­ zător, p entru a se determ ina poziţia obiectului şi a conductelor faţă de. pereţi şi de pardoseala fin ită, felul sau tipul obiectului, felul şi dimensiu­ nile conductelor, ale. pieselor speciale şi arm ă­ turilor pe care instalaţia Ie cuprinde. Uneori, vederea în plan poate lipsi, dacă vede­ rea în elevaţie determ ină complet detaliul de in­ stalaţie respectiv, aşa cum se exemplifică în fi­ gura X I I . l , rr, pentru instalaţia unui closet. In stalaţia se consideră p riv ită , ca de obicei, din faţa obiectului san ita r; cele două coloane lîngă care se află m o n ta t vasul closetului. In figura X I I . l , b aceeaşi instalaţie este reprezentată în schema v erticală, o b ţin ută prin simplificarea vede­ rii în elevaţie, ale cărei elemente s-au desenat prin semne convenţionale; cotările s-au redus la diam e­ trele nominale ale conductelor instalaţiei. Lista m aterialelor necesare execuţiei acestei instalaţii poate fi cuprinsă în desen, în tabela de compo­ nenţă sau se poate extrage separat, de pe acesta. Schiţa unui grup de obiecte sanitare, ori a unui ansamblu funcţional, cum ar fi acela dintr-o ca­ meră de baie. a unei locuinţe, a unui grup sanitar dintr-un local de şcoală, cămin etc., se realizează analog întocmind vederi în plan pen tru fiecare astfel de grup; deosebit se execută secţiunea verticală,

323 ■A

TABELA' X ll.t aetune convenţionale pentru okieclc sanitare şl ile uz yospotlâresc (extras din STAS 185/4-73) S em n c o n v e n ţio n a l p e n tru v e d e re : N r. c r t.

D e n u m ire a

In p la n a

tn sc h e m ă

b

I. Obiecte sanitare Lavoar cu spătar

Chiuvetă dreptunghiulară

HO

Spălător dublu

Spălător cu platformă

J

Cadă de baie ovală

C

Cadă de baie dreptunghiulară (Inzidită)

'vi

Cadă pentru duş, de pardoseală

DO

Bideu

Pisoar individual

11

Pisoar cu celule, de perete

324

n

DHs)

Cazan de baie obişnuit, cu duş

10

7

X7 /////////////

o

s

9

\

T A B E L A X I I . t (continuare) S e m n c o n v e n ţio n a l p e n tr u v e d e re : N r. C ft.

D e n u m ire a

In p la n

tn ech em ă 6

12

Closet cu rezervor pe vas

7 7 7 7 ///

13

Vas de closet cu rezervor sus

O r /m i?

14

Fintină; — de perete — cu picior

15

Spălător comun

16

Sifon de pardoseală cu: ieşire in jos; lateral

17

Receptor de terasă pentru ape pluviale

18

Sifon de plită

©

©

^

I

X

r

■E II. U tilaje pentru bucătării 19

Maşină de gătit pentru alim entaţie publică

-

20

Maşină de gătit pentru apartament (de exemplu cu 4 ochiuri şi cuptor)

21

Marmită

□

—

O O

O o

325 w

T A B E L A X I I . l (continuare) S e m n c o n v e n ţio n a l p e n tr u v e d e re ;

Nr.

D e n u m ire a

c rt.

22

Grătar (.ie fript

23

Baterie, de căzânele basculante

24

Masă caldă

25

Maşină de spălat veselă

in schcm ă

Iu p la n

b

JZ L

Ioo o

□

O

III. U tilaje pentru spălătorii

26

Maşină de spălat rufe

27

Cazan de fiert rufe

28

Maşină de c.ăkat rufe (calandru)

29

Albie de spălat rufe

30

Centrifugă de slors rufe

31

Uscător mecanic rotativ

o

rn

±=E

Li

o O

326

u

ip je j

a

A-A

exterioare de dim ensiuni m ari, aşezate îngro­ p a t , se p o t întocm i la nevoie secţiuni verticale în lungul traseului, denum ite profil în lung; — planuri ale fiecărui nivel al construcţiei — subsol, p arte r, etaj curent etc. — la scara 1 : 50 ... 1 : 100, cu reprezentarea instalaţiei dispuse la nivelul respectiv; — o schem ă a instalaţiei, d en um ită şi schema coloanelor, desenată ca o secţiune verticală con­ venţională prin clădire, cu reprezentarea planşeelor ce separă diferitele niveluri, la o an u m ită scară a în ălţim ilo r, 1 : 50 sau 1 : 100. Pe schemă se dese­ nează num ai elementele instalaţiei aflate la fie­ care nivel (coloane, d erivaţii, obiecte sanitare), în mod schematic, adică prin semne convenţionale, cu trasee rectilinii şi fără ca lungimile să fie rapor­ tate la scară. Schema dă o imagine de ansamblu a dispoziţiei pe verticală a in stalaţiei; — detaliile de execuţie, la scară m are, sub for­ mă de vederi în p lan şi secţiuni — eventual sche­ me — pentru an um ite p ărţi sau subansam bluri ale instalaţiei (staţii de pom pare, instalaţii de hidrofor, noduri sanitare prefabricate, s ta ţii de decantare, separatoare de grăsimi etc.). în continuare este d a t un exemplu de reprezen­ tare a in stalaţiilo r tehnico-sanitare din clădirile de locuit.

2. C lă d ire de lo cu it, bloc P + 7

Fig. X I I. 3. Cameră de bucătărie: a — planj b — schemă.

Construcţia cuprinde un subsol tehnic sub o p arte a clădirii, p arte r şi şapte etaje; ea are două apartam ente pe fiecare nivel: un a p a rta m e n t cu două camere şi altul cu trei camere, v estibul, baie, bucătărie şi căm ară. Grupurile formate din baie şi bucătărie s în t identice la toate apartam en­ tele. Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alimentare cu apă p o tab ilă, de canalizare şi instalaţia de apă c a ld ă pen tru băi şi b u cătării. Construcţia este d o tată şi cu o instalaţie de stingere a incendiilor, care este m o n ta tă pe acelaşi traseu cu instalaţia tehnico-sanitară. în figura X I I . 5, a s-a reprezentat, la scara 1 : 200, desenul în plan al parte ru lu i, pe ju m ă ­ ta te din lungimea acestuia, în tru cît instalaţiile sînt simetrice. Pe desen sîn t figurate, prin semne convenţionale diferite, conducta de canalizare, de apă rece şi de apă caldă. Conducta de apă caldă izolată şi dispusă într-un canal exterior subteran este legată de centrala term ică — s itu a tă într-un alt bloc care deserveşte m ai m ulte construcţii. Aceste trei conducte ajung la cîte o coloană v e rti­ cală, desenată în plan prin cîte un cerc m ic;colo a-

42 — Desen de construcţii şi instalaţii

'A

329

uele, urcînd pînă Ia u ltim u l etaj al clădirii, sînt aşezate şi trasate într-o nişă verticală am enajată anume în acest scop, în zidărie, şi notată pe plan cu num ărul 2 încercuit. Conducta orizontală de apă caldă este aşezată sub nivelul planşeului p a r­ terului, într-un canal nevizitabil, figurai; prin linie în treru p tă . Instalaţia contra incendiului constă dintr-o reţea de conducte reprezentate în plan (fig. X I I . 5, a) prin semnul convenţional s ta n d ard iz at; ea s-a proiectat ca o instalaţie legată la reţeaua de ali­ m entare cu apă rece. In stalaţia are ca p u nct de început o piesă specială de racord (legătură) R aşezată în partea centrală a faţadei posterioare a clădirii, la o înălţim e de 0,50 m de la nivelul solului (fig. X I I . 5, c). Pe desenul plan p arte r (fig. X I I . 5, a) s-au trasa t conductele principale şi s-au n o ta t dim en­ siunile (diam etrul) acestora; s-au fig urat şi obiec­ tele sanitare din baie şi bucătărie, prin semnele convenţionale respective, fără a se indica însă şi traseul conductelor secundare, din cauza scării reduse. Conducta de canalizare este legată, într-un cămin de vizitare C 7, cu reţeaua exterioară a blo­ cului vecin. Deoarece num ărul apartam entelor pe etaj, distribuţia încăperilor şi instalaţia aferentă fie­ cărui ap a rta m e n t s în t identice la toate palierele, nu s-au m ai desenat şi planurile etajelor I —V II. în figura X I I , 5, b s-a reprezentat, la scara 1 : 50, o vedere în plan a băii şi bucătăriei a p a rta ­ m entului nivelului curent, cuprinzînd: obiectele sanitare din baie şi bucătărie, cu legăturile lor la coloanele: de scurgere S, de apă rece R şi de apă caldă C. Poziţiile principale ale instalaţiei s-au no tat cu repere, a căror semnificaţie este înscrisă în legendă. Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figurate pe desen. Poziţiile obiectelor în plan nu s-au cotat, ele fiind determ inate prin normele de m o n ta j. Pe desen s-au indicat, de asemenea, diametrele conductelor şi ale arm ăturilor. In figura X I I . 5, c este reprezentată schema coloanelor verticale, şi anume a grupei de coloane 2 şi a coloanei h id ran ţilo r de incendiu; coloanele 1, deservind cealaltă ju m ă ta te a imobilului, nu s-au m ai desenat. Din cauza scării reduse, obiectele sanitare ale fiecărui nivel nu s-au m ai desenat. Pe schemă s în t indicate derivaţiile fiecărei coloane, arm ăturile, tuburile de curăţire, iar la coloana con­ tra incendiilor, h id ra n tu l de la fiecare palier. Deosebit s în t notate diam etrele conductelor, precum şi cotele de nivel ale conductelor orizon­ tale, de alim entare, faţă de nivelul pardoselii p ar­ terului, considerat ca reper de nivel ± 0 ,0 0 .

C. R E P R E Z E N T A R E A IN S T A LA Ţ IIL O R T E H N IC O - S A N IT A R E U T IL IT A R E Instalaţiile tehnico-sanitare cu care sînt dotate unele complexe u tilitare, ca: b u cătării de cantine sau restauran te, spălătorii de rufe, băi publice, unele instalaţii din spitale etc., se proiectează corespunzător specificului lor funcţional şi se re­ prezintă în desen pc planurile de arhitectură după principiile expuse în capitolul X I , folosind semnele convenţionale comune in stalaţiilor pentru fliiideV Ta nevoie se p o t a dopta..semne convenţio­ nale adecvate, expl i c a t e J n . l e g e n d a desenului. în to ate cazurile, desenele întocm ite în vederea execuţiei cuprind p lanurile tu tu ro r nivelurilor pe care se desfăşoară instalaţia, precum şi schema desfăşurată întocm ită după aceleaşi reguli ca şi în cazul instalaţiilor din grupurile sanitare ale imobilelor de locuit. a. In sta la ţia unei eantine. Cantina unui grup şcolar — prezentată în figura X I I . 6, a, ¿> şi c — cuprinde parterul şi un subsol, s itu a t pe latura dinspre nord a construcţiei. Avînd capacitatea de a servi masa la 1000 de persoane, ea cuprinde depo­ zitele şi încăperile necesare şi este dotată cu u ti­ lajul corespunzător pentru prim irea, păstrarea, pregătirea alim entelor şi prepararea m încărurilor, pentru păstrarea şi curăţirea veselei, precum şi cu un oficiu, birou a d m in istrativ , vestiar, grup sanitar şi o sală de mese. Clădirea este înzestrată cu instalaţiile necesare: de apă caldă şi rece, de canalizare interioară şi exterioară, de gaze com­ bustibile la bucătărie (şi în altern ativ a pentru folosirea com bustibilului lichid), de încălzire cen­ trală cu ab ur de joasă presiune, de ventilare m eca­ nică şi cu instalaţiile electrice pentru ilu m in at şi forţă motrice. b. Instalaţia dc apă rece şi caldă. In figura X I I . 6, a se află reprezentat planul subsolului lim ita t la sala cazanelor, o încăpere învecinată folosită ca depozit şi coridorul de acces; de la nivelul acestuia ( —2,50 m) se coboară 11 trepte spre a se ajunge în sala cazanelor, a cărei podea se află la cota (—4,70). Pe acest p lan se află re­ ţeaua de apă rece şi aceea de apă caldă; avînd îh general un traseu comun, conductele s în t dispuse sub plafonul subsolului. R eţeaua de apă rece a cantinei este alim en tată de la instalaţia de hidrofor, în punctul A s itu a t deasupra boilerului (v. fig. X I I . 4, o); reţeaua dc apă caldă este alim en tată de boiler. De Ia cele două reţele — de apă rece şi caldă — aflate în planul subsolului, urcă la parter

330

3 JP

J\

f

coloane verticale, m arcate pe plan cu numerele 1 . . . G, înscrise în două cercuri concentrice. P la n u l p arte ru lu i se află reprezentat în p lan ­ şa cu figura X I I . (5, b şi cuprinde desenul tu tu ro r încăperilor destinate p reg ătirii m încărurilor, ofi­ ciul şi spălătoria de veselă, cu toate agregatele, utilajele şi obiectele sanitare necesare, cu conduc­ tele lor de legătură In reţeaua de apă rece. şi caldă care pornesc de la coloane. P la n u l parte ru lu i nu cuprinde sala de mese şi grupul s a n itar destin at '’elor ce. iau masa la cantină. Din schema verticală a instalaţiei (fig. X I I . 6, c) s-a desenat num ai secţiunea 1-1, prin p a r te r şi subsol; trecînd prin sala cazanelor, ea porneşte de. la boiler şi străbate în lung ambele încăperi ale subsolului, precum şi încăperile corespunzătoare de la p arte r, term inîndu-se la m aşina de cu ră ţa t cartofi S, iar în exterior la separatorul de nisip S N . A tît în vederile în plan cît şi pe secţiune s în t înscrise, indicaţiile dimensionale p rivin d conduc­ tele şi arm ăturile in stalaţiei. Sem nificaţia semnelor convenţionale folosite pentru traseul conductelor instalaţiei şi reperele u tilajelor s în t înscrise în legenda desenului. c. Instalaţia de canalizare. Aceasta este repre­ zenta tă pe aceleaşi desene ca şi aceea de apă rece şi caldă. Pe p lanu l subsolului este trasată cu linie plină reţeaua canalizării interioare din tu b u ri de fontă la care se află legate o parte din obiectele sanitare şi sifoanele de pardoseală, dispuse la p a rte r; ea iese din construcţie, intră în separatorul de nisip S N şi apoi în căm inul de vizitare C 1 aferent aces­ tu ia , unde este legată şi scurgerea sifonului din curtea de lum ină (v. plan subsol, fig. X I I . 6, a). R eţeaua exterioară s-a trasa t cu linie în treru ptă fiind îngropată în p ă m în t. Această parte a instala­ ţiei este v en tilată p rin coloana (T), care pe schemă — în secţiunea 1-1 — este figurată pînă deasupra clădirii. Pe planul parte ru lu i — planşa cu figura X I I . 6, b — ,reţeaua de canalizare interioară, din bucătărie şi anexele sale, este reprezentată prin linie în treru ptă, deoarece este îngropată sub p ar­ doseală, sub care — în această p arte a clădirii — nu se află subsol. R eţeaua de canalizare a acestei p ă r ţi a construcţiei constă din două conducte paralele cu direcţia generală N — S, care primesc legăturile diferitelor obiecte şi ale sifoanelor de pardoseală. Conducta care trece sub m ijlocul bucă­ tăriei începe la coloana (2), care se ventilează şi se term ină în separatorul de grăsimi SG, dispus la 3 m în afara clădirii. A doua conductă princi­ pală începe la spălătoarele din sala de mese, iar

la ieşirea din clădire intră în căm inul de vizitare CI şi aferent lui SG. Canalele colectoare exterioare pornin d din SG respectiv din CI sînt prevăzute din tu buri rotunde din beton (cu 0 150 mm). Pe schemă (fig. X I I . 6, c), reţeaua de canali­ zare se află figurată pe secţiunea 1-1 m en ţio n ată la instalaţia de alim en tare . Pe schemă ca şi pe p lan u ri, pe traseul conductelor sîn t figurate pie­ sele speciale care alcătuiesc instalaţia (coturi, reducţii, tubu ri de curăţire, sifoane etc.); sînt notate dimensiunile tu b u rilo r, pantele şi cotele de nivel la ieşirea din construcţie. Căminele de vizitare şi separatoarele de nisip şi grăsimi sînt prevăzute cu cotele generale şi de poziţie faţă de construcţie, spre a perm ite m ontajul conductelor.

D. R E P R E Z E N T A R E A PREFABRICAT ELO R PEN TR U INSTALAT!! TEHNICO-SANITARE

Procesul de industralizare a construcţiilor de clădiri creşte şi se diversifică to t m ai m u l t şi în domeniul executării instalaţiilor interioare al acestora.

1. NoduS sanitar prefabricat

N odul s a n itar prefabricat alcătuiesşte o u n itate de execuţie a instalaţiilor de baie simplă. N odul s a n itar este a lc ă tu it din: —blocul de conducte rigidizate într-un ansam ­ blu unic, în două v ariante: bloc normal N şi bloc scurt S; — acoperirea blocului de conducte, în fată şi lateral. Ansamblul coloanelor de apă caldă, rece şi de scurgere, inclusiv sifonul colector şi scurgerea de Ia lavoar, rigidizate prin bră ţă ri metalice, formează nodul s a n itar propriu-zis ( N sau S, fig. X I I . 7). P en tru executarea lucrării în atelierul de prefa­ bricate se întocmeşte o listă a m aterialelor necesare, cuprinzînd: specificaţia m aterialului, tip u l dc. formă, dim ensiuni şi num ărul de bucăţi. P entru rezolvarea diferitelor situ aţii ce se p ot ivi în practică, nodurile sanitare se po t executa în urm ătoarele v aria nte (fig. X I I . 8): — nod san itar dreapta; — nod san itar stingă; V\

331

Nivelpokloseală finita

Conducid apă rece

b Fig . X I I . 7. Nod sanitar prefabricat, tip normal N:

a — elevaţie; b —

plan: 1 — conductă de apă caldă; 2 derivaţii de apă caldă; 3 — conductă de apă rece; 4 — derivaţi! de apă rece; 5 — alimentare cu apă rezervor closet; 6— coloană de scurgere; 7— racord closet la coloană de scurgere; 8 — conductă de scurgere de la lavoar; 9 — conductă de scurgere de la baie; 10 — colector de apă de pe pardoseală; 11 — sifon colector; 12 — compensator; 13 — element de susţinere şi rigidizare; 14 — baterie pentru fixarea sifonului; 15 — baterie reglabilă; Î6 — consolă pentru lavoar; 17 — pliretă prefabricată; W — scîndurl laterale; 19 — cle­ ment de acoperire.

332

Fig . X I I . 8. Asamblarea P .C .— piesă de curăţire;

unei

coloane

într-o

construcţie;

P.F. — punct fix.

— nod sanitar normal N; — nod sanitar scurt S. 2. Cabina sanitară spaţială

Cabina sanitară spaţială (fig. X II.9 ) reprezintă cea m ai avansată formă de prefabricare a instala­ ţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit. E ste o încăpere prefabricată în uzină, cuprinzînd ele­ m entele de construcţii şi instalaţii aferente, înglo­ bate sau nu în acestea, precum şi obiectele sanitare m ontate în interior în poziţia definitivă.

1. Să se întocmească releveul (schiţa de pe obiec­ tul montat) pentru unul din următoarele obiecte sa­ nitare: chiuvetă, lavoar, closet, pisoar, cadă de bale, băiţă pentru picioare, baterie de duş, spălător de vase,

333

— cîte o derivaţie de 1/2 in, spre stingă, pentru alimentarea din aceleaşi coloane, a unei baterii de duş, cu tub flexibil, BD ; — o derivaţie de 1/2 in (sau echivalentul în PCV tip G) spre dreapta, din coloana C{1, pentru alimen­ tarea rezervorului de spălare a closetului Vs , aşezat sus; — obiectele sanitare şi armăturile ce le deservesc, prin semnele lor convenţionale. Pe schiţă, poziţia coloanelor, a obiectelor şi a ar­ măturilor este determinată prin cotele necesare.

Cc _X

o* —

/j ,5 0

*1..^ f f ri i 30 l/0i - 1—40■ t1 î 60

.

50 2.20

1

55

Jil

y .

rr~ ji [ ,1?

Fig. X li.1 0 .

cu legătura la conducta principală de apă rece, de apă caldă şi de canalizare. Schiţa se va întocmi ca vedere în plan şi în ele­ vaţie, prevăzută cu cotele de montaj ale obiectului sanitar şi cu cotele de poziţie ale conductelor, folosindu-se semnele convenţionale standardizate. I n d i c a ţ i e. Clasa se va împărţi în grupe de doi sau trei elevi atribuindu-se fiecărei grupe un alt obiect, sanitar. 2. După schiţa de releveu întocmită pe baza apli­ caţiei 1, se va executa desenul de execuţie la scară, cotat şi prevăzut cu indicaţiile necesare privind obi­ ectele sanitare, armăturile şi conductele. 3. în figura Xli.10 se află reprezentată ca schiţă, o parte din planul unei încăperi de baie. Se cere să se figureze pe o copie a acestei schiţe, întocmită cu mina liberă, următoarele elemente constructive ale instalaţiei: — în punctele Cc şi CH coloana de apă caldă, respectiv de apă rece, avînd fiecare diametrul de3/4 in (sau echivalentul pentru PCV tip G); —- cîte o derivaţie spre dreapta din fiecare coloa­ nă, de 1/2 in pentru alimentarea unei baterii stative de lavoar,

334

4. După schiţa întocmită în baza figurii Xli.10 din aplicaţia precedentă, se va întocmi desenul la scara 1 : 20 al planului încăperii de baie. De asemenea se va întocmi schema instalaţiei de apă rece şi caldă, cunoscînd că înălţimea liberă a încăperii este de 2,80 m, iar grosimea plăcii inferioare, ca şi a celei superioare— inclusiv podeaua ce o acoperă— , de 15 cm. Racordul vasului de spălare al closetului se află la 25 cm sub nivelul plafonului. 5. Pe traseul indicat prin punctele A-B-C-D din schiţa planului unei încăperi din subsol (fig. X II.11) trebuie montată, sprijinită pe ziduri, o conductă de canalizare — din fontă, de scurgere (0100 mm) sau PCV tip U ( 0 110 mm). în punctul 8 este legată la această conductă scurgerea din ţeavă de plumb de 54x2 (sau echivalentul său în ţeavă tip U 50) de la sifo­ nul de pardoseală 5, dispus în planşeul de deasupra subsolului; grosimea acestuia este de 15 cm. Pardo­ seala finită este considerată ca reper de nivel ¿0,00. Se cere ca, folosind semnele convenţionale şi notaţiile respective, să se întocmească desenul la scară al acestui traseu, în plan şi elevaţie. i n d i c a ţ i e . Sensul de curgere pe acest traseu fiind de la A spre D, conducta se va desena cu mufa din A la cota de nivel cea mai înaltă (—0,40); în punctul 8 este necesară o ramificaţie simplă de 45°, iar în punctul C, o curbă cu mufă la 90° sau două curbe la

"7"7"

8 :

1.50

;a

* /

2.00

1

2.25

§w

li1 Fig.

1 o.so'

A

X II.11.

S

r II

-0.40

Fig. X I I . 12. Nod sanitar pen­ tru bucătărie, simplă dreapta.

45°. Pentru restul traseului se trasează conducta cu mufă (din fontă, 0 100 mm, sau PCV U, 0110 mm) de lungime necesară, sub panta prevăzută de prescrip­ ţiile de execuţie (20 mm la metru). Traseul se dese­ nează în plan paralel cu zidurile, cu axa 'conductei ia circa 10 cm de faţa pereţilor. în elevaţie, conducta se trasează desfăşurată pe un singur plan frontal, începînd din punctul A ( —0,40). “ Se pot folosi scările 1 : 50 sau 1 : 25. 6. Să se execute — folosind planul subsolului şi al parterului din figura X II.6, o, şi b — schema in­ stalaţiei de apă-canal, aferentă parterului şi subso­ lului după traseul secţiunilor 2— 2 şi 3—3, cunoscînd că planşeul parterului este la cota de nivel ±0,00, iar cota acoperişului terasă este +3,60 m. Conducta principală de canalizare iese din clădire la cota de nivel —1,50 m. 7. în figura X II.12, se repiezintă un nod sanitar pentru bucătărie simplă dreapta. Se cere să se repre­ zinte detaliile de execuţie la scara 1 : 10 sub formă de vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:

1 — coloană din PCV greu cu liră pentru dilataţie la partea superioară, cu lungimea de 305 cm; 2 — teu din PCV greu lipit la coloană de PCV greu; 3 — teu zincat înşurubat la coloană; 4 — conductă din ţeavă zincată filetată la ambele capete, cu lungimea de 240 cm; 5 — mufă stînga-dreapta; 6 — bucată de ţeavă cu un filet la un capăt cu lungimea de 40 cm ; 7 — tub din PCV uşor de 050 sau 075 mm, cu lungimea de 194 cm, cu mufă; 8 — compensator din PCV uşor 0 50 sau de 075 mm lipit în piesa de curăţire; 9 — piesă de curăţire de 050 mm, lipită în tubul din PCV uşor de 050 sau de 075 mm; 10 — bucată de ţeavă din PCV uşor de 0 50 sau de 075 mm cu lungimea de 65 cm, lipită în ramifi­ caţie ; 11 — ramificaţie din PCV de 50—60—67° sau de 75—50—67°; 12.— consolă cu cleme şi bride pentru ansamblarea nodului, cu un capăt pentru împuşcat, iar cu celălalt capăt pentru fixat în zid; 13 — inele din PCV mediu de 0 50 sau de 0 75 mm, funcţie de diametrul scurgerii, care se introduc pe tub după ce au fost încălzite; 14 — brăţară de 1x/2" sau 21/2", funcţie de dia­ metrul conductei de scurgere, montîndu-se între două inele care sînt lipite pe tub. în acest fel se formează două puncte fixe prin fixarea brăţărilor în zid v 8. în figura XII.13 este reprezentată o derivaţie pentru bucătărie cu spălător şi baterie stativă. Se cere să se reprezinte detaliile de execuţie la scara 1 : 10 sub formă de vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile. 1 — bucată de ţeavă din PCV greu de 020 mm, cu lungimea de 53 cm, avînd o curbă de 90° şi una de 45°; 2 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet înşurubată la niplu de 01/2” ;

PCV //'ddebeton

Fig. X I I . 13. Derivaţie pentru rie stativă.

3 — niplu de 01/2" înşurubat la robinetul de trecere de 01/2"; 4 — robinet de trecere de 01/2” ; 5 — niplu de 01/2” înşurubat în mufă cu filet de 020 mm; 6 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet, lipită pe ţeavă de 020 mm; 7 — bucată de ţeavă din PCV greu de 020 mm, cu lungimea de 35 cm, avînd o curbă la 15° cu lun­ gimea de 12 cm; 8 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet; 9 — cot zincat de 01/2" nr. 92 înşurubat în mufă din PCV. 10 — niplu zincat de 01/2" care se înşurubează în teul din coloană, valabil numai pentru coloana de scurgere din PCV uşor de 075 mm; 11 — cot zincat de 01/2” nr, 90, înşurubat în niplu;

12 — bucată de ţeavă zincată de 01/2", cu lun­ gimea de 7 cm, pentru PCV uşor de 050 mm şi de 10 cm lungime pentru PCV uşor de 075 mm, filetată la ambele capete (fiind valabile pentru mon­ tarea derivaţiei aparente pe zid din beton iar în cazul în care se montează îngropată în zid de cără­ midă, lungimea creşte cu 3 cm); 13 — cot zincat de 01/2” , nr. 90, înşurubat în bucată de ţeavă de 01/2". 14 — bucată de ţeavă 01/2” , filetată la ambele capete cu lungimea de 30 cm, înşurubată în cot; 15 — robinet de trecere de 01/2” , înşurubat în bucată de ţeavă de 01/2” ; 16 — bucată de ţeavă zincată de 01/2” , cu lun­ gimea de 22 cm, filetată la ambele capete înşurubată în cot; 17 — cot zincat de 01/2” , nr. 90.

156

U

C A P IT O L U L X I I I

REPREZENTAREA REŢELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ Şl DE CANALIZARE A. G E N E R A L IT Ă Ţ I Reţelele exterioare de alim entare cu apă şi de canalizare se reprezintă prin urm ătoarele de­ sene: — un plan de situaţie, Ia scara 1 : 1 000 sau 1 : 5 000 privind încadrarea reţelei în sistemul general — oraş, sector etc. — , care poate fi un plan coordonator în cazul lucrărilor de o anum ită complexitate şi amploare; — un plan de execuţie, la scara 1 : 500 sau 1 : 1 000, cuprinzînd punctele de racord, reţeaua subterană de apă şi canal şi legăturile acestora cu clădirile din teren pe care le deservesc; acestea sînt figurate în plan prin suprafaţa lor construită; — secţiuni verticale, longitudinale, denum ite şi profiluri in lung, în care se reprezintă la scară toate elementele necesare pozării în p ă m în t a conductelor; acestea s în t neapărat necesare pen­ tru reţelele de canalizare; — sec(iuni verticale transversale, pentru anu» mite puncte caracteristice — traversări de dru­ m uri sau de alte reţele subterane, derivaţii de conducte, hidranţi de grădină sau de incendiu, fîntîni de b ă u t apă etc.; — scheme de montaj, cu precizarea tu tu ro r elementelor m ateriale ce alcătuiesc reţeaua; — detalii de execuţie şi montaj pentru cămine şi secţiunile de reţea aferente acestora, cu toate arm ăturile şi piesele speciale; — scheme In proiecţie axonometrică, pentru unele reţele de alim entare complexe, cuprinzînd şi rezervoare de înmagazinare, staţii de pompare sau de hidrofor; prin astfel de scheme se obţine o imagine completă şi mai sugestivă a întregii reţele exterioare. P entru întocmirea tuturor acestor desene se folosesc semnele convenţionale prevăzute în capi­ tolul X I , reţelele fiind, de obicei, trasate în negru. Pe planurile generale de situaţie şi pe p la­ nurile coordonatoare — cînd acestea sîn t nece­ sare — se folosesc şi liniile convenţionale colo­ rate, indicate în capitolul X I (din STAS 185/ 1-73). 43 — Desen de construcţii şi instalaţii

A . G EN ERALITĂŢI. B. REŢELE EX T ER IO A R E DE APÂ-CANAL (EX EM PLE DE R E P R E Z E N ­ TARE). C. REŢELE P U BLIC E DE ALIM EN TARE CU A PĂ Şl DE C A N A LIZA R E

B. R E Ţ E LE E X T E R IO A R E DE A P Ă - C A N A L (E X E M P L E DE R E P R E Z E N T A R E )

1. C lă d iri de locuit

în cazul construcţiilor mici sau m ijlocii, cu un teren aferent redus, reţeaua exterioară de apăcanal are o mică dezvoltare, de aceea desenele necesare execuţiei s în t şi ele reduse ca num ăr şi m ai simple. în figura X I I I . l , a este reprezentat planul terenului şi al construcţiei unei clădiri de locuit avînd num ai p arte r, construită în regim retras, R eţeaua de alim entare cu apă potabilă repre­ zen ta tă în plan cuprinde o conductă de 1 % in, în continuarea branşam en tului, din care este ali­ m e n ta t în exterior n um ai un robinet de serviciu de y2 in, cu racord pentru tub din cauciuc (gură de apă) pentru nevoi gospodăreşti. Cota de nivel pentru pozarea conductei este de —0 ,9 5 m . Apele meteorice clin teren se scurg prin gurile de scurgere GS. Conductele reţelei exterioare de canalizare, din tuburi de beton cu mufă, au traseul paralel cu zidurile construcţiei, la o distanţă de 2 m de aces­ tea, cu p a n tă 2 % ; cotele capetelor conductelor fa ţă de terenul presupus la cota ¿ 0 , 0 0 sîn t indi­ cate pe plan. D a to rită configuraţiei deosebit de regulate a acestei reţele, planul a p u tu t fi cotat cu toate elementele necesare execuţiei şi nu a m ai fost ne­ cesar a se întocmi un profil în Iting. 337

CV3

-1.60 Bpfontffl

/

h-0,02

CVi

Camera

Vestibul □

V

*200

Beton 'W j y f s f

\

Ciimarv Î ± = TT

€ '*MV/ ~

0/2

___________ 1A j.n f^\ Co.vTn

~\D \

S

___ "J

1],

Tfs De to csnductapuhtico Cutnin hpBt SMSMS-?3 ţi; de alitnentort ■1,80 Beton 1 1

W 1 L.

400

X I I I . 6. Reţea publică de canalizare: a — p la n ; b — p ro fil în lung ( r u b r ic a ţia a fe re n tă ): C,— C , Cp — c ă m in e d e .-izlcare; C d g. CdM. Cdt — c a p e te d e c o lo a n ă ; Rt — R, — r e c i p ie n t e a p e m e te o r ic e ; B,— 8 4 — b u r l a n e d e s c u rg e re .

jos a desenului, rubricaţia aferentă profilului in lung a conductei de canalizare, între căminele C,,— CP . Pe plan s-a figurat: conturul construcţiei, linia tro tu aru lu i, zonele verzi, carosabilul şi traseul reţelei de canalizare pro iec tat la 6 ,0 0 + 1 ,2 0 m de clădire; sîn t, de asemenea, reprezentate: conductele principale de ape uzate, pornind de la capătul coloanelor Cdx— Cd3, burlanele de scurgere B 1— B i ale apelor meteorice, legate de canalizare, reci­ pientele de colectare a apelor —JR2, proiectate conform tip u lu i stan dardizat. P la n u l este p re v ăzu t cu dim ensiunile conduc­ telor, cotele în plan şi de nivel, necesare execuţiei şi cu pantele aferente. Aceleaşi elem ente dimen­ sionale şi în plus adîncimea căminelor şi cota săpă­ tu rii pentru acestea s în t înscrise şi în rubricaţia aferentă profilului în lung (fig. X I I I . 6, b). Se observă că diferenţa între cota săp ă turii şi cota radier canal, pen tru fiecare căm in, reprezintă fun­ daţia căm inului; de exem plu, pentru C4 această grosime a fundaţiei este 2,531 —2 ,331 = 0,200 m. La recipientele apelor meteorice R 1— R a cota de nivel —l , 0 0 m reprezintă cota radier a canalului la ieşirea lui din cămin, d ată de lim ita de îngheţ; idîncim ea căm inului este însă cu 1,00—1,30 m m ai m are, spre a se avea garda h idraulică de 0,50—0,60 m necesară, precum şi un spaţiu pentru depunerile lăsate de apele pluviale (v. STAS 3272-70).

1. Se va întocmi profilul în lung al canalului cu­ prins între căminele CV 21—24, din figura XIII.4, pe baza cotelor înscrise în tabela acestei figuri, la scara lungimilor 1 : 500 şi scara înălţimilor 1 : 50; în acest scop se va lua ca plan de referinţă planul de cotă +195,00 m. De la această cotă în sus, întocmlnlu-se în stînga desenului o scară grafică pentru înăl­ ţimi, se vor putea măsura şi dispune cotele canalului şi căminelor de vizitare. 2. Pe baza elementelor din figura X III.6 şl a da­ telor cuprinse în tabela X III.1 , privind burlanele de

344

TABELA X l l l . l Conduct d e ca n a lu lu i S pccificarc

D iam etru l mm i.

Ba b3 B* Cdi Crf2 Cd3

100 125 125 100

Cota de nivel m

D is­ ta a (a p ln â la căm in iu

P an ta

Dur Iunc - 0 ,8 5 - 0 ,8 5 - 0 ,8 5 - 0 ,8 5

6 ,5 0 9 ,0 0 8 ,5 0 9 ,1 0

1% 8% 8% 1%

2 . Conducte canalizare Interioară 125 - 1 ,0 0 6 ,0 0 100 - 1 ,0 0 4 ,0 0 70 - 1 ,0 0 6 ,5 0

1% 2% 2 ,5 %

3. Recipiente ape meleorice

150

150 150

La pircare

La sosire

- 1 ,0 0 - 1 ,0 0 - 1 ,0 0

— 1 ,0 0

- 1 ,7 0 - 1 ,6 0

1 6 ,0 0 7 ,5 0 7 ,5 0

4% 8% 8%

scurgere Bx— B4 legate la canalizare, conductele prin­ cipale de ape uzate din clădire Cdx— Cd3, şl recipien­ tele de colectare a apelor meteorice, proiectate, Rj— R3, se cere a se desena: — secţiunile verticale (profilul în lung) pentru legăturile burlanelor Bx— B4 la căminul respectiv; — secţiunile verticale (profilul în lung) ale con» duetelor de ape uzate Cdx— Cd3; — secţiunile verticale (profilul în lung) prin reci­ pientele de ape meteorice, Rx— R3 (v. STAS 3272-70) şl conductele lor de legătură la căminul respectiv, Toate aceste desene se vor întocmi la scări diferite pentru lungimi şl înălţimi alese convenabil; desenele se vor raporta la cota de nivel ±0,00 a terenului; — un profil în lung pentru canalul dispus în axa străzii „A “ , pe toată lungimea sa, folosind elementele din plan (fig. XIII.6); — profilul în lung al conductei de canalizare C4, C5, c „ C7 şi C8, reprezentîndu-se atît conducta cît şi căminele la scări alese convenabil. Se va observa că C7 este un cămin de rupere de pantă, canalul de Ieşire fiind cu circa 2,80 m sub ni­ velul canalului de intrare; se va considera secţiunea transversală a căminului de 1,00x1,00 m, iar cota terenului la +0,00 m.

C A P IT O L U L X I V

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR PENTRU G AZE COM BUSTIBILE NATURALE

A. G E N E R A L IT Ă Ţ I în ţara noastră, la proiectarea şi executarea sistemelor de d istrib u ţie şi a instalaţiilor de u ti­ lizare a gazelor combustibile natura le trebuie respectate prescripţiile cuprinse în „N orm ativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi a instalaţiilor de gaze natu rale“ , avînd indicativul 1.6—76 (prescurtat N .P .G .N .) , precum şi preve­ derile cuprinse în „N orm ativul pen tru proiectarea şi executarea construcţiilor din p unctul de vedere al prevenirii incendiilor“ (prescurtat N .P .C .L ). Conform prevederilor n o rm ativ ulu i N .P .G .N ., la proiectarea unei reţele de d istribuţie sau a unei instalaţii de utilizare a gazelor naturale se întoc­ mesc piesele scrise sau desenate care sîn t prezen­ tate în continuare. Memoriul justificativ cuprinde prezentarea ju s­ tificată din p unct de vedere tehnico-economic a soluţiilor alese. Breviarul de calcul cuprinde elementele de cal­ cul principale, prin care s-au s ta b ilit dimensiu­ nile instalaţiei de gaze a obiectului proiectat. P lanu l de situafie a terenului cuprinde toate imobilele şi instalaţiile a căror alim entare cu gaze se proiectează. P la n u l permite să se studieze şi să se determine posibilităţile de alim entare (din reţeaua de presiune redusă, intermediară sau de presiune joasă) a viitorulu i consumator (bloc de locuinţe, industrie etc.). în cazul reprezentării unor terenuri întinse pe care urmează a se ex­ tinde o reţea publică de distribuţie a gazelor — de exem plu, pe un s e c t o r — , planul de situaţie cuprinde căile publice şi clădirile existente sau proiectate şi staţia sau sistemul de distribuţie de la care reţeaua proiectată se va alim enta. Avînd funcţia de plan coordonator, acest plan va cuprinde instalaţiile şi u tilită ţile deja existente sau proiec­ tate, ca: reţele de alim entare cu apă, de canalizare, reţele telefonice şi electrice, canale termice, linii de tram v a i sau trenuri electrice etc., precum şi reperele principale de orientare (trotuare, faţade ale clădirilor) şi cotele de nivel. în funcţie de mărimea terenului şi a construcţiei (sau construcţiilor) aferente, planu l de situaţie 44 — Desen de construcţii şi instalaţii

A . GEN ERALITĂ ŢI. B. SEMNE C O N V EN ­ ŢIO N A LE, SIM BOLURI Şl NOTAŢII. C . ÎN ­ TOCM IREA SCHEMEI IZOM ETRICE. D. R E ­ PR EZEN T A R EA INSTALAŢIEI DE G A Z E COM­ BU ST IBILE DIN CLĂDIRI

pentru instalaţii de utilizare a gazelor se execută la scara 1 : 500 sau 1 : 1 000, iar planul de s itu a ­ ţie al sistemelor de d istrib u ţie proiectate la 1 : Î 000 sau 1 : 5 000. Planurile de execuţie a instalaţiei de utilizare proiectate (a sistem ului de distribuţie) cuprind toate elementele instalaţiei cu cotele, notările şi indicaţiile necesare execuţiei acesteia. P en tru instalaţiile de utilizare din clădiri cu m ai m ulte niveluri, instalaţia de gaze proiectată se desenează pe planurile de arh itectură la scara 1 : 50 sau 1 :100. în afară de traseul conductelor în proiecţie ortogonală se reprezintă pe plan, în încăperi, toate obiectele care constituie puncte de consum pentru gaze natu rale, cum sînt: sobe de încălzit, m aşini de g ătit, cazane pentru baie, reşouri, încălzitoare de apă, crem atorii de gunoi, cazane pentru rufe, cazane ale in stalaţiei de încălzire centrală, utilaj medical sau acel folosit în bucătării, spălătorii, precum şi diferitele u tilaje industriale (forje, cup­ toare, cubilouri, prese etc.). Pe p lan se mai indică: dim ensiunile, volum ul şi destinaţia încăperilor, debitul orar de gaz al aparatelor de utilizare, locul robinetelor de incendiu şi de contor şi locul con­ toarelor. De asemenea se notează m aterialele folo­ site (conducte, a rm ă tu ri etc.) şi se dau indicaţii asupra m odului de execuţie, asupra v en tilării în­ căperilor şi a evacuării gazelor arse. în cazul in stalaţiilo r exterioare şi al reţelelor de distribuţie publică a gazelor, care au un .traseu comun cu alte u tilită ţi, este necesar să se întoc­ mească pentru punctele de intersecţie cu alte reţele, pen tru traversări de căi publice sau căi ferate, de cursuri de apă etc., pe lîngă desenul în p la n ,ş i profiluri transversale, iar la nevoie profiluri longitudinale, cotate corespunzător faţă de repere fixe, adică secţiuni prin plane perpendiculare pe traseul conductei, respectiv în lungul ei.

345 A

Schema instalaţiei este construită pe principiul perspectivei axonoinetrice (oblice) izomelrice, pen­ tru a se obţine o imagine de ansam blu a instalaţiei aflate pe toate nivelurile construcţiei şi dispusă pe cele trei direcţii din spaţiu. Această schemă trebuie să cuprindă: dispoziţia de aşezare a con­ torului; traseul conductelor cu indicarea diam e­ trului şi a lungimii fiecăreia, a debitelor orare de gaze, cum ulate între două ram ificaţii consecu­ tive: locul şi dimensiunea nom inală a fiecărui ro­ binet, traversări p rin ziduri sau planşee; adîncimea de îngropare a conductelor exterioare; tu b u ­ rile de protecţie; răsuflătorile; denum irea apara­ telor de consum; arzătoarele cu debitele lor orare şi rezervele prevăzute pentru utilizări viitoare, in alte etape de dezvoltare. P entru instalaţiile din posturile şi staţiile de reglare, căminele şi punctele de racord, se întocmesc sep arat scheme de m ontaj. Proiectul instalaţiei de gaze naturale cuprinzînd piesele m enţionate formează dosarul p reli­ minar al fiecărei lucrări noi; acesta sc depune, la întreprinderea locală de distribuţie a gazelor. în vederea aprobării lui şi a întocm irii studiulu i pentru alim entarea cu debitul de gaze necesar din reţeaua de distribuţie.

B. S E M N E C O N V E N Ţ IO N A L E , S IM B O L U R I Şl N O T A ŢII Pe plan şi în schemă, instalaţiile de gaze com­ bustibile — de distribuţie şi utilizare — se repre­ zintă cu ajutorul m ijloacelor generale de desen stan dardizate, comune tu tu ro r in stalaţiilor, care transportă fluide, arătate în capitolul X I. Deosebit de acestea, pentru elementele caro. intră num ai în alcătuirea sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor, se foloscsc mijloacele, do reprezentare specifice din tabela X IV .l (de exem plu, pentru sisteme de distribuţie şi instalaţii exterioare, pentru instalaţii de u tili­ zare, pen tru aparate de utilizare etc.). O categoric aparte, care trebuie corect însuşită şi deosebit de atent folosită, este aceea a semnelor de la poziţiile 20 — 23 din tabela X I V .l , prin care se reprezintă, în p lan şi schemă, schimbările de traseu ori ram i­ ficaţiile conductelor care urcă sau coboară pe ver­ ticală. De exemplu, semnul de la poziţia 20 (tabela X I V .l) arată că punctul de ram ificaţie a conductei orizontale pe direcţia verticală se află la 1,20 m deasupra pardoselii finite a încăperii şi la 1,80 m sub nivelul plafonului; se deduce că înălţim ea

346

liberă a încăperii şi deci lungimea traseului între aceste două suprafeţe este de 3,00 m . A lături de reprezentarea în p lan , spre dreapta, se află desenul în spaţiu al traseului în tocm it după regulile perspectivei axonometrice oblice şi prevăzut; cu semnul traversărilor prin ziduri sau planşee, cu cotele acestora şi cu sensul de scurgere a fluidului către consum ator (arzător); de exem plu, pe schema din poziţia 20 (tabela X I V .l ) apare pe conducta orizontală semnul de traversare a zidului exterior şi, apoi, pe fiecare ram ură verticală, semnul de traversare a plafonului, respectiv a podelei, la cotele înscrise; sensul de scurgere a gazelor este indicai prin săgeţi.

C. ÎN T O C M IR E A S C H E M E I

IZ O M E T R IC E

Pe planul fiecărui nivel al construcţiei, orice instalaţie apare num ai prin proiecţia ei orizontală; pe această proiecţie se pot observa numai porţiu­ nile orizontale ale traseului conductelor şi punc­ tele în care se proiectează, pe planul orizontal al nivelului respectiv, conductele verticale care urcă sau coboară. R ezultă că această reprezentare în plan a unei instalaţii este incompletă. O reprezentare completă presupune obţinerea a încă una sau două proiecţii ortogonale, pc a lte plane de proiecţie, ca în desenui obişnuit de proiecţie. E ste însă m ai p o triv it a folosi o reprezentare a instalaţiei folosind una din metodele proiecţiei axonometrice, de exemplu oblică frontală sau cea ortogonală — denum ite şi perspective convenţio­ nale — ambele in v a r i a n ta izomotrică (v. cap. III) în terminologia curentă se foloseşte expresia schema izomotrică a instalaţiei de gaze, fără a se m ai preciza sistem ul de proiecţie oblic sau ortogonal, ce se deosebeşte după unghiurile pe care le fac între ele direcţiile axelor de coordonate şi faţă de planul de proiecţie al desenului. Folosind o astfel de reprezentare în perspectivă izometrică a instalaţiei se obţin la o aceeaşi scară toate lungimile instalaţiei după oricare din cele trei direcţii principale, paralele cu axele de refe­ rinţă ox, oij şi 02 (fig. X I V .l ) . P en tru instalaţiile de gaze n aturale, schema se întocmeşte, de obicei, pe principiul perspectivei cavaliere, (oblice) izometrice, cu punctul de vedere în dreapta sau în stingă, după caz, adică după sensul în care se dezvoltă instalaţia fa ţă de bran-

T AB E L A X I V . l Somnc convenţionale pentru reprezentarea instalaţiilor de ¡jnze naturale (conform cu norm ativul 1 6-76) Nf. crt.

Semnti 1

Denumirea

I. R eţele Conducte de d istrib uţie sau branşamente: — proiectatc; — existente; — se Înlocuiesc, se suprimă (se indică diam etrul exterior şi grosimea, In mm)

Tub de proiecţie (se indică diam etrul interior, In mm, şi lungimea, In m)

X

P 2/9-6-L *500/7?

P unct de schimbare de diametru

p/33*5-L =0,60m R am ificaţie şi cap ăt de conductă (ia ramificaţie se indică diametrul exterior şi lungimea)

Curbă tn cute (guşi) executată pe şantier

Hu*_

-

Manşon de dilatare

Cămin cu vană (cu sertar)

m

m Răsuflătoare: — cu capac (pentru carosabil); — pentru spaţii verzi '

r\

r*

Oală de condensare

'“ O *

F iltr u pentru im pu rităţi

347

A

T A B E L A X I V . l (con tin u are)

Nr. crt.

D en u m ire«

10

S taţil de reglare: — de sector şi la co nsumator im p o rtan t, racordat la reţeaua de repa­ raţie;

Sem nul

— in consumator racordat la reţeaua de d istrib uţie;

----o

— post de reglare

11

R eg ulator de presiune

12

Contor Înregistrator, cu indicarea debitului

13

Manometru metalic, cu lichid, Înregistrator

0 ©

0

Îmbinare electroizolantă: 14

— iără prize; — cu prize

15

Punere la p ă m l u t; punere la masă

II. I n s la la \li 16

Conducte de in stalaţii interioare de gaze: f proiectate — aparate j existente 1 se Înlocuiesc, se suprim ă — subterane

f 1 (

17

Supapă de blocare

18

Contor volumetric

p roiectate existente se Înlocuiesc, se suprimă

— / —/ .../ ‘“■-7V — Ui— 177— - ¿ b — 777

— nT

X

348

A.

T AB E L A X I V . l (continuare) N r.

D en u m irea

crt.

19

P lacă de susţinere şi piesă de Înlocuire contor (loc de contor)

20

Conductă care urcă şi coboară (bifurcare verticală)

Sem nul

PJ/iin

r^

,

1m m 3/h 3/h

J s 2 m%

4 ^ K z $ & Y w

F i g . X I V . 2, b .

Instalaţie

de gaze

la so b e ; schem a ¡zom etrică.

coborîre în fiecare p u n c t din pricina spaţiului redus, disponibil pe desen. Pe desenele de proiect aceste cote trebuie înscrise. Traseul conductei se term ină în vecinătatea p u n ctului de consum, prin unul sau două organe de închidere, după cum pre­ vede n orm ativ ul în vigoare. Desenul instalaţiei este com pletat cu o serie de înscrieri ce caracterizează dimensiunile insta­ laţiei: — debitul maxim de gaze care se poate tran s­ porta pe fiecare porţiune de conductă, în m etri cubi pe oră; — lungimea po rţiu nilo r de conductă între două puncte caracteristice (de exem plu, lungimea unei derivaţii, lungimea unei conducte între două ra­ mificaţii etc.); — D e s e n d e c o n s tr u c ţ ii şi i n s ta la ţi i

— d iam etrul conductei, în inci, sau m ilim etri, corespunzător acestui debit. La fiecare p u n ct de consum se înscrie consumul m axim al acestuia, în m etri cubi pe oră, care este cel al arzătorului folosit în acel punct. De obicei, această valoare se înscrie cu cifre mai m ari sau încercuite, pentru a se deosebi de restul notaţiilor. D iam etrul robinetelor care deservesc punctele de consum nu este înscris pe plan, deoa­ rece fiecare robinet are aceeaşi m ărim e (diametru) ca şi conducta pe care este figurat şi pe care o deserveşte. P entru lucrările noi, aceste elemente s în t s ta ­ bilite de p roiectan t; dacă se întocmeşte un releveu, ele se măsoară pe instalaţia existentă. b. Planul etajului I şi II. Instalaţia acestor niveluri este reprezentată t o t prin figura X IV .2, a,

353 A

F ig . X I V . 3 .

Exemplu de in sta la ţie de gaze la un bloc de locuinţe cu c en trală term ică şi bucătărie:

a — v e d e r e în p l a n ; b — s c h e m a i z o m e t r i c ă .

deoarece alcătuirea instalaţiei ce deserveşte aceste trei niveluri, precum şi dim ensiunile elementelor sale sînt identice. c. Schema instalaţiei. Pe baza celor a ră tate şi folosind aceleaşi semne convenţionale care s-au u tiliz a t şi pe desenele instalaţiei de gaze în plan, s-a întocm it schema izometrică a acestei instalaţii, în perspectivă axonom etrică ortogonală izometrică, la scara 1 : 50. De asemenea, s-au no tat: diam etrul conduc­ telor, pe tronsoane, debitul la p u n ctu l de consum şi debitele tran sp o rta te de fiecare tronson al con­ ductei, cu lungimea respectivă a acesteia. Pe schemă nu s-a înscris diam etru! (mărimea) robinetelor de exploatare şi siguranţă pentru fie­ care arzător sau p u n c t de utilizare a gazelor, deoa­ rece fiecare rob inet dintre acestea are mărim ea (diametrul) conductei pe care o deserveşte. Pe schemă nu s-a m ai desenat scara grafică; schema este reprezentată la aceeaşi scară ca şi desenul în plan şi are cotate lungimile tu tu ro r conductelor. Se m enţionează că diferenţa de nivel între două paliere consecutive este 2,80 m , grosimea planşeului şi a podelei de 12 cm, deci înălţim ea liberă a încăperii este de 2,68 m. Desenul se citeşte cercetînd în acelaşi tim p planul şi schema instalaţiei, care alcătuiesc un singur t o t în operaţia de citire a unei instalaţii. în figura X IV .3, a şi b, se reprezintă în plan şi schemă izometrică in stalaţia de gaze combu­ stibile la o locuinţă cu centrală termică proprie.

„

Aplicaţii

[p ~ = ^ 1. Se consideră că în figura XIV.4, a este corect reprezentată în plan conducta cu traseul A—D şi se vor analiza schemele din figura XIV.4, b, c şi d, stabiIindu-se care este bine întocmită, din punctul de vedere al reprezentării axonometrice (fără a se face referire la scara desenului). R e z o l v a r e . Se consideră punctul de vedere spre dreapta şi în afara construcţiei. Pe desenul în plan, conducta AB este orizontală, paralelă cu axa oy, avînd sensul de scurgere astfel ca să se apropie de privitor; în cele trei scheme ea este trasată sub un unghi la 135° (45°) faţă de direcţia oz, deci corect. Dar în schema din figura XIV.4, d, sensul ei este ast­ fel îneît se îndepărtează de privitor, deci el este gre­ şit. Se continuă analiza fiecărui tronson şi se ajunge la concluzia că este complet corectă numai schema din figura XIV.4, b.

0

x

c

d

F i g . X I V . 4. R e p rez en ta rea unui t r a s e u de conductă: a — plan ; b, c şi d — s c h o m e ale c o l o a n e l o r ,

2. Se cere a se reprezenta, în perspectivă cavalieră izometrică, conductele instalaţiei de gaze combus­ tibile, a căror reprezentare în plan este dată în fi­ gura XIV,5, a; schema se va întocmi la scara planului, Conducta de gaz şi arzătoarele se află montate la co­ tele înscrise în secţiunea verticală A— A a construc­ ţiei din plan (fig. XIV.5, b). Se vor stabili şi înscrie pe schemă lungimile diferitelor porţiuni de conductă, iar în specificarea de materiale, fitingurile necesare execuţiei. I n d i c a ţ i e . Schema se reprezintă cu punctul de vedere în dreapta, după cum rezultă din poziţia axelor figurate pe plan şi secţiune, Trasarea ei se

i s '/ '/ y y / / / / / / / / / 1 l ' s s ; / / / / / / / / / / * *T'/ A

'/ /

j

R

j

¡K

i

!

¿ JF U

t:

»1

¡fin 1 &

’"¡¡ÎL

| 1

i

f - ........... i

1

a

>

aş

o

m

------ 1---«

j

-Ifc n

1

’ m

,

. i

,

l

'T * , ,

im

S //////M *2.60 P.M

H

, „

:

K

Ş_

4

1 CB r*4 j i

R

sr

+0,40 —Tt 0,00

b

F i g . X I V . 5.

355

4

■ESE

IE E r

MG

0

A

BAIC

fl Â

M £

rJ

CB

(-0

3L

=

vesr/BUL

□ ¡f

I

0.s 0

2

I

)

i

Sm

Uiuiui-I---I--- 1--- 1-- J--- 1__I__|__J__l_J

F i g . X I V . 7. I

0,5

i- 1 1 1 1 1 '

2m

O 1 1 1 1

S e v a î n t o c m i , a p o i , la o s c a r ă a l e a s ă , p e n t r u t r a ­ s e u l d e s e n a t p e p l a n , s c h e m a i n s t a l a ţ i e i în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă , în c a r e s c o p s e v o r a l e g e e l e ­ m e n t e l e p r e v ă z u t e în t a b e l a X I V . 2 , în o r i c a r e di n a l t e r n a t i v e l e p o s i b i l e , d e e x e m p l u : I A2b sau II C1a e t c . S e v o r î n s c r i e , a p o i , p e pl an şi s c h e m ă d e b i t e l e d e g a z t r a n s p o r t a t e şi l u n g i m e a c o n d u c t e i p e n t r u fiec are parte distinctă a ac es teia fînt re ramificaţii).

F ig . X I V . 6. f a c e î ncepTnd d e la r o b i n e t u l R. T o a t e c o n d u c t e l e se t r a s e a z ă f o l o s i n d u - s e s c a r a g r a f i c ă 1 : 50. 3. A c e e a ş i a p l i c a ţ i e p e n t r u i n s t a l a ţ i a di n f i g ur a X I V . 6 , c u n o s c î n d că: — înălţim ea încăperii este de 3,00 m; — c o n d u c t a o r i z o n t a l ă N— P— R s e a f l ă m o n t a t ă la 3 0 c m d e p l a f o n , Iar c e l e v e r t i c a l e la 5 c m d e p e r e t e ; — c o t e l e c elor trei arzătoare, deasu pra pardoselii f i n i t e , s î nt : p e n t r u m a ş i n a d e g ă t i t MG, 7 0 c m , p e n t r u c a z a n u l d e b a i e CB, 4 0 c m , i ar p e n t r u s o b a d e t e r a ­ c o t ă ST, 6 0 c m . 4. S e c e r e să s e d e s e n e z e p e p l a n u l c o n s t r u c ţ i e i

5. S e v a î n t o c m i v e d e r e a în e l e v a ţ i e , c a s c h e m ă , şi a p o i d e s e n u l d e e x e c u ţ i e la s c a r ă , p e n t r u un p o s t de reglare gaze, cuprlnzînd două regulatoare de pre­ s i u n e ( S T A S 9 96 - 71 ) , pentr u de bitul nom inal de 1 0 0 m 3/ h şi d i a m e t r u l n o m i n a l d e 1 x/ 4 in, 2 in, r e g l a t e p e n t r u p r e s i u n e a d e i e ş i r e d e 3 0 0 m m H 20 , cu d i s ­ t r i b u i t o a r e v e r t i c a l e ( o r i z o n t a l e ) , a v î nd d i a m e t r u l

di n f i g ur a X I V . 7 , p o r n i n d u - s e d e la r o b i n e t u l d e i n­ c e n d i u R, t r a s e u l i n s t a l a ţ i e i d e g a z e c a r e v a a l i m e n t a c e i t r e i c o n s u m a t o r i i n d i c a ţ i pr i n s e m n u l c o n v e n ţ i o ­ nal r e s p e c t i v .

n o m i n a l : la i n t r a r e 2 in, la i e ş i r e 3 i n ; s e v o r f o l o s i p e n t r u p i e s e şi a r m ă t u r i s e m n e c o n v e n ţ i o n a l e şi n o ­ taţiile uzuale. siunile

Nişa

pos tu lu i d e reg la re are d i m e n ­

di n f i g u r a X I V . 8,

a şi b. TA B ELA X IV .2

S p e c if i c a r c

A lter­ n a tiv e

Ip o teza

Ip o teza

I

2,80

-

a Il-a

Ip o te /a a IlI-a

3,00

3,20

înălţimea Încăperii, In m

Debitul nominal al arzătorului, !n m s/h

Cota de montaj a arzătorului deasupra pardoselii finite , în m

Cota de montaj a conductelor orizontale sub plafon, In cm

356

-

ST

CB

MG

ST

CB

MG

ST

CB

MG

A B C

0,6 1.0 0,6

1,0 1,0 0,1

0,6 0,9 0,7

1,0 2,0 1,0

2,0 2,0 2,0

0,8 0,6 0,9

2,0 1,0 2,0

1,0 1,0 1,0

0,7 0,8 0,6

0,20 0,40 0,35

0,20 0,40 0,35

0,60 0,85 0,70

0,40 0,35 0,20

0,40 0,35 0,20

0,65 0,70 0,70

0,35 0,40 0,20

0,35 0,40 0,20

0,70 0,65 0,60

1 2

3

*

20 21

18 22

26 30

|"

din

f ------1—

I _J _ l I ¡223 t teri l

1000 S--- \ b x~2/n F ig . X I V . 8.

7 . Să s e î n t o c m e a s c ă , c a s c h i ţ ă , s c h e m a d e m o n t a j a c o n t o r u l u i p e n t r u u n u l di n a p a r t a m e n t e l e di n f i g u r a X I V . 2 , o şi b, i n d i c î n d în s c h i ţ ă şi s p e c i f i c a ţ i a d e m a t e r i a l e , a r m ă t u r i l e şi f i t i n g u r i l e n e c e s a r e . 8. F o l o s i n d f i g u r a X I V . 2, b, să s e r e p r e z i n t e s c h e ­ m a în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă a i n s t a l a ţ i e i d e g a z e a u n u i a p a r t a m e n t d e la e t a j u I d o i , în u n a di n ipotezele următoare: — în c a m e r a d e b a i e nu e x i s t ă c a z a n u l d e î n c ă l ­ z i r e a a p e i şi n i c i a l i m e n t a r e a s a ; — în u n a di n c a m e r e nu e s t e s o b ă d e t e r a c o t ă , d e o a r e c e s o b a ar fi c o n s t r u i t ă în p e r e t e l e d e s p ă r ţ i t o r pentru a m b e l e încăperi. I n d i c a ţ i e . p e p l a n ; s e va ţ i n e perilor este d e 2 ,6 8 m e n t pe g r u p e de

L u n g im ile t r a s e e l o r se vor măsura se a m a că î n ă l ţ im e a liberă a înc ă­ m . S e p o a t e a t r i b u i c î t e un a p a r t a ­ elevi.

în t a b e l a d e c o m p o n e n ţ ă a d e s e n u l u i d e e x e c u ţ i e se vo r înscrie e l e m e n t e l e c o n st it u t iv e ne ces are m o n ­ tajului. 6. Să s e î n t o c m e a s c ă s c h e m a i n s t a l a ţ i e i d e g a z e , în p e r s p e c t i v ă i z o m e t r i c ă , p e n t r u u n u l di n a p a r t a m e n ­ t e l e d e la p a r t e r a l e c l ă d i r i i di n f i g u r a X I V . 2 , o şl b., ţ i n î nd s e a m a c ă î n ă l ţ i m e a l i b e r ă a î n c ă p e r i l o r e s t e 2 , 8 0 — 0 , 1 2 = 2 , 6 8 m. S e va j us t i f i c a s i s t e m u l d e p e r s ­

9 . S e v a î n t o c m i s c h e m a în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă izometrică a instalaţiei de gaze deservită de coloana di n f i g ur a X I V . 2 , o şi b, p e n t r u :

pe c tiv ă ales. I n d i c a ţ i e ,

de această coloană;

— a p a r t a m e n t e l e d e la p a r t e r d e s e r v i t e d e a c e a s t ă coloană; — apartam entele de

Pe g r u p e d e e l e v i s e v o r r e p a r t i z a

apa r ta m en te di f e ri t e din planul m e n ţ i o n a t . Lun gim ile o r iz o nt a le se vor măsura pe plan.

— laţ iei

la u n ul d i n e t a j e d e s e r v i t e

într eag a sc h e m ă pe c e l e trei a l i m e n t a t e d e c o l o a n a A.

niveluri a insta­

C A P IT O L U L X V

R E PR EZ E N T A R E A IN ST A LA Ţ IILO R DE ÎN C Ă L Z IR E C EN T R A LĂ

A. PRINCIPII GENERALE Instalaţiile de încălzire c e n t r a l ă se "r e p re z i n tă pe p lan u ­ rile de a r h i t e c t u r ă ^conform p rin c ip iilo r g e n e r a le şi folosind se m n ele convenţionale comune in sta la ţiilo r p entru fluid e — capitolul XI — p rin d e se n e pe planul o riz o n ta l şi prin scheme v e rtic a le desfăşurate.

1. Sem ne co n ven ţio n a le, elem ente de cotare şi rep rezen tări speciale

Semnele convenţionale specifice pentru elem en­ tele, agregatele şi subansam blurile instalaţiilor de încălzire centrală s în t prevăzute în STAS 185-73 şi cuprinse în tabela X V .1. Ele se reprezintă în negru, în creion sau în tuş, chiar dacă traseul re­ ţelelor şi al instalaţiilor se află desenat în culori. Pe desenele de execuţie — plan şi schemă — agregatele instalaţiei (cazane, boilere, aparate de contracurent, corpuri de încălzire etc.) se repre­ zintă prin semnele lor convenţionale, desenate la scară, ţinîn d seama de dimensiunile de gabarit; unele exemplificări p riv ind această reprezentare s în t a rătate în cele ce urmează. a. Reprezentarea conductelor. în plan ca şi în schema coloanelor, conductele de dus (ducerea m e­ diului cald) se desenează cu linie continuă groasă (CI) şi au simbolul / .D ,i a r conductele de întors (întoarcerea m ediului răcit) prin linie întreru ptă mijlocie (12) şi au sim bolul Î I , Se p o t folosi pentru aceste trasee culoarea roşie pentru apa caldă şi albastră pentru cea rece. Conductele astfel reprezentate se cotează înscriindu-se diam etrul nom inal ex p rim a t în inch (ţol) sau milimetri (fig. X V .1); de exemplu, cota 0 P /2 in sau 0 4 0 , scrisă pe o conductă, se referă la diame­ tru l său interior. Conductele instalaţiei, alcătuite din ţevi fără sudură, pentru construcţii, se cotează prin diam etrul lor exterior şi grosimea peretelui; de exem plu, 0 8 9 x 3 , 5 în figura X V .2, a repre­ zintă o ţeavă cu diam etrul exterior de 89 mm şi grosimea peretelui de 3,5 m m . Dacă pe traseul

! | ! i

A . PRINCIPII GENERALE. B. EXEMPLU DE REPREZENTARE A INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ. C . INSTALAŢII DE IN CĂLZIRE CU AEROTERME. D. REPREZEN­ TAREA REŢELELOR DE TERMOFICARE

I |

unei conducte secţiunea sa se reduce, reducţia se însemnează p rin tr-u n triu n g h i m ic, înnegrit şi se cotează pe desen, la dreapta şi la stînga reducţiei, diam etrul ţevii (fig. X V .2, a şi b). b. Reprezentarea coloanelor. Coloanele v e rti­ cale apar pe desenele în plan secţionate; ele se desenează ca un cerc mic înnegrit sau colorat în roşu aprins, pentru coloana de dus. şi ca un cerc de aceeaşi m ărim e, neînnegrit sau colorat în a l­ bastru, pen tru coloana de întors (fig. X V .1, b). P entru sistem atizarea desenului se atribuie pe planul fiecărui nivel, la fiecare grup de coloane, dus şi întors, cîte un n u m ăr de ordine înscris înlr -1111 cerc şi aşezat pe plan în afara perim etrulu i

l ’/itfDn ±0)

^

dus

1/2 @ Coloană dus % O Coloana întors F ig . X V . 1. Reprezentarea şi cotarea cond uctelor: o — în

p!sn;

$102x3,5 1% in

t.m * imjs» usaff» «cea

b — in ; c h e m ă .

^ 0 89x3,S .... n."-» a 3 rb »

.¿a

t u r«

uan

Un

ikibu waw

„ l

(J

F ig . X V . 2. Cot area secţiunii re du se a c o n d u c te lo r .

358

4

T AB E L A X V . 1 Senine oonventionale pentru instalaţii de încălzire centrală (extins din STAS 185-73) I

N r. ctt.

Sem ne c o n v en ţio n ale

D en u m irea

î n p ia n

|

în sc h e m ă

I. Corpuri de încălzire

Ţeovă Încălzitoare netedă, orizontală

TV- n x l -

Ţeavă Încălzitoare netedă, verticală

Serpentină de Încălzire din ţeavă netedă

Se se ei,

S t - n x l - I I

8.

Luîndu-se ca m od e l figura

XV.9, d

să se î n t o c ­

m e a s c ă p r o f i l u l l o n g i t u d i n a l al u n e i a d i n u r m ă t o a r e l e ramificaţii,

cuprinse

ramurii

C1-PT5; PT7-PT8 ; PT8-PT9 ; C5-PT10;

C 6 - C7 .

8:

D i a m e t r u l şi

e x t ra g din figura orizontal,

în

schema

termomecanică

lu n gim ea fi ecă rei c o n d u c t e se

XV, 9 , b şi

c ; te r e n u l se

presupune

a v î nd în p u n c t u l d e p l e c a r e a c o n d u c t e i

co t a de nivel ¿ 0 , 0 0 ; panta c o n d u c t e l o r se p o a te a leg e î n t r e 1 5 — 1 7 % , iar p r o f i l u l c a n a l u l u i t e r m i c c e l d i n f i g u r a XV.9, d.

9. S e v a î n t o c m i d e s e n u l la s c a r ă c u p r i n z î n d v e ­ d e r e a în pl a n a c a n a l u l u i t e r m i c c u c o n d u c t e l e p e c a r e a c e s t a le a d ă p o s t e ş t e , p e n t r u p o r ţ i u n i l e u r m ă t o a ­ re a l e r a m u r i i 8, di n f i g u r a X V . 9 , c:

L1-L9— N1-N8.

T i p u l d e c a n a l t e r m i c e s t e p r e z e n t a t în f i g u r a X V . 9, d.

!

| t

47 — Desen de construcţii şi instalaţii

t i

t

I

a

CAPITOLUL XVI R E PR EZ E N T A R E A IN ST A LA Ţ IILO R DE V E N T ILA R E Şl DE A ERULUI

A. REPREZENTAREA ÎN DESEN A ELEMENTELOR INSTALAŢIEI DE VENTILARE MECANICĂ

1. P rin c ip ii

generale

E xecutarea oricărei instalaţii de ventilare, indiferent de sistem ul aplicat, se. face pe baza proiectului de execuţie înto cm it de un in s titu t de specialitate; acesta cuprinde şi reprezentarea desenată a instalaţiei de ventilare. Instalaţiile de ventilare n a tu ra lă , alcătuite dintr-un sistem de canale în zidărie, se reprezintă în desenele proiectului de arhitectură al construc­ ţiei respective. Instalaţiile de ventilare mecanică, de orice fel, alcătuite din an u m ite agregate şi o reţea de canale de distrib u ţie a aerului, se dese­ nează pe p lan u ri ale construcţiei, anum e întocm ite în acest scop. P entru alcătuirea proiectului aces­ to r instalaţii, cuprinzînd desenele necesare exe­ cuţiei, se aplică regulile generale de reprezentare a tu tu ro r instalaţiilor, bazate pe principiile dese­ nului proiectiv şi expuse în capitolul X I. In stalaţia în ansam blul său se desenează pe planurile fiecărui nivel, la scara 1 : 100 sau 1 : 50, precum şi pe anum ite secţiuni verticale ale con­ s trucţiei, care apar necesare, sau scheme în pro­ iecţie axonometrică (izometrică). In acest scopse folosesc semnele convenţionale generale pre­ văzute în capitolul X I, precum şi semnele conven­ ţionale stabilite în STAS 185-73 pentru elemen­ tele, piesele şi dispozitivele specifice instalaţiei de ven tilare şi condiţionare a aerului (denumită şi instalaţie de climatizare), din care cele m ai utilizate sîn t cuprinse în tabela X V I .l . Pe desen se înscriu dimensiunile nominale sau de g ab a rit ale elem entelor şi agregatelor, precum şi cotele de poziţie necesare m o ntaju lu i. în legenda desenului sau în tabela de componenţă se înscriu:

C O N D IŢ IO N A R E

A

A . REPREZENTAREA ÎN DESEN A ELEMEN­ TELOR INSTALAŢIEI DE VENTILARE MECA­ NICĂ. B. REPREZENTAREA SUBANSAMBLURILOR. C . CENTRALA DE ÎNCĂLZIRE Şl CON DIŢIO NARE A AERULUI. D. INSTALAŢII DE VENTILARE MECANICĂ ÎN CLĂDIRI (EXEMPLU DE REPREZENTARE). E. INSTA­ LAŢII DE TRANSPORT PNEUMATIC

specificaţia tuturor reperelor, caracteristicile teh­ nice ale fiecărui agregat, standardul sau norma internă care îl determ ină etc.

2. L in ii fo losite

P entru reprezentarea instalaţiilor de ventilare şi condiţionare, a aerului pe p lan u ri generale şi în desen de execuţie s în t folosite tipurile de linii standardizate (STAS 103-G6). L inia CI se foloseşte pentru a se trasa: — conturul canalelor; — linia legăturii cu i'lanşe (poz. 1, din tabela X V I .l); — liniile de săgeată indicînd sensul scurgerii fluidului (poz. 2, tabela X V I .l). L inia C2 este u tiliz a tă pentru a se reprezenta: — m uchiile văzute la legătura cu falţ. a cana­ lelor (în detalii de execuţie); — conturul pieselor interioare a canalelor (poz. 11, din tabela X V I .l) ; — pompele şi ventilatoarele, aparatele de m ăsurat, de control şi autom atizare. Linia C3 se foloseşte pentru a se trasa: — desenul planului general; — liniile de indicaţie; — liniile pentru părţile curbate ale canalelor (fig. X V I .l ) ; — elementele interioare din desenul schemelor de ansamblu al centralei de condiţionare. L iniile I se folosesc pentru m uchii nevăzute sau situate înaintea planelor de secţionare, axe de simetrie şi orice fel de axe de rotaţie.

370

A

TABELA X V I.l S em n e c o n v e n ţ io n a le

Nr. ctl.

p entru In s ta la ţii dc v e n tila r e şi con d iţion are a a cru lu i (e x tr a s d in S T A S 185 -7 3 )

Denii tnirca

Semn convenţional

E A Canal de aer; a — p la n ; b — elevat 1p

Aer proaspăt sau tr a ta t :

a

a — admis (refulat) In Încăperi b — aspirat (evacuat) din Încăperi

b

— J \^ —

c — aer recirculal

,eh■ma Piesă de deviere (etaj): a — elevaţie

ire Şi

" 1 _____ i C

A -A

¿r " v b — plan

ii i

la

Curbă cu flanşe (secţiune circulară):

î: i-

a — plan b — elevaţie

200*100 Ram ificaţie din piese asamblate (de exemplu, pentru unghiul a şi secţiuni de 2 00 x 2 0 0 şi 400 X 200 mtn)

371

/

T A B E L A X V L I (continuare) N r.

crt.

D enum irea

Semn convenţional

800x * DO

400x300

Difuzor sau confuzor (de exem plu, de la sec­ ţiunea 4 0 0 x 3 0 0 la secţiunea 8 0 0 x 4 0 0 mm)

1)00x500

PWO Trecere de la secţiunea circulară la cea rectan­ gulară: a — plan (elevaţie) b — secţiune

Clapetă de reglaj fără manetă: a — plan b — elevaţie

Şibăr perpendicular: a — elevaţie b — plan

\ 1

1

r

____J i

L

t i

.

.

5 0 0 x2 5 0 ; 75%

10

i!

J ...........

500x250:

Gură de introducere (refulare) (de exemplu, cu secţiune to ta lă 5 0 0 x 2 5 0 mm , liberă 75%, debit 0,7 m 3/s, viteză 0,6 m/s)

/ Gură de evacuare (aspiraţie)

\

Acelaşi semn: se schimbă sensul circu laţiei aerului

372

/

are)

T A B E L A X V I . 1 (continuare) Nf.

D enum irea

c rt.

S e m n convenţional

800x800 (¡>i00

11

12

A nemostat cu ecran circular sau rectangular (dimensiuni; d e b it; viteză)

1.0M

mu

/

_ r r" L —~~~r

_JTE_ f '

——

F il tr u de aer, cu ulei, celular (de exemplu celule pe 2 coloane): a — plan b — vedere din fa^ă

c — vedere laterală

TT

13

Cameră de stropire (simbol general)

Mi

$500

14

500

Anemostat conic (de exemplu: 0 500 m m cu conurile in acelaşi plan şi în plane diferite)

/ /

15

Deflector (de exemplu 0 500 mm)

16

Separator de p icături:

\

W

a — în plan b — vedere din faţă

c — vedere, laterală

373

/

In general, desenele se execută în negru — în creion sau tu ş; pe p lanu ri generale de situaţie şi pe p lanuri coordonatoare se p o t folosi, pentru tra ­ seul conductelor, fie semnele de la poz. 2, tabela X V I .l , fie linii în culori, conform STAS 185/1-73, astfel: — verde, la canale pentru aer proaspăt; — roşu, la canale pen tru aer t r a ta t; — albastru, la canale pentru aer de evacuat (viciat); — violet, la canale pentru aer recirculat.

3. R eprezentarea c a n a lelo r de aer Canalele din tablă, de secţiune circulară, p ă ­ tra tă sau dreptunghiulară, se deosebesc în desen după forma secţiunii şi după îmbinarea lor — cu flanşă sau cu i'alţ. In desen ele p o t apărea în plan sau în secţiuni verticale, în vedere in lung. Aceasta se reprezintă la scara desenului, prin axa canalului şi două linii paralele de contur de tip CI. Flanşele duble, prin care se unesc două porţiuni de canal, apar în profil şi se trasează printr-o singură linie groasă perpendiculară pe axa canalului (v. poz. 1, tabela X V I .l) . Pe un traseu la oarecare lungime, distanţa între flanşe (sau falţurile) consecutive, egală cu lungimea tronsoanelor, se reprezintă la scara dese­ nului. Sensul de curgere a aerului şi n atu ra lui se indică p rin semne distinctive (poz. 2 , din tabela X V I .l). în secţiunea transversală, canalele se reprezintă prin linia de contur a secţiunii trasate cu linie groasă CI (poz. 1, din tabela X V I .l) . Canalele din tablă se cotează pe desenele de ansamblu prin n otarea d ia m e tru lu i sau a dim en­ siunilor secţiunii tra n sversale, precedată de grosim eăTăblei; dunensTuiiiie^sînt exprim ate în m ilinîelrT; de exem plu, 0,50—0 400 şi 0,50—4 0 0 X 250 pe poz. 1, din tabela X V I .l . L u n g iiîe a tro n­ soanelor, deşi este desenată la scară, nu se cotează decît pe desenele de detaliu. De asemenea, num ai pe aceste desene se înscriu şi cotele referitoare la flanşele canalului sau prinderea p rin falţ. Secţiunea canalelor dreptunghiulare se cotează înscriind’întîi dimensiunea care apare în vederea rcspectivă~^i7~li^bTr~5espărtit prin sem nul înmulfirii ( x Ţ a doua.dimensiune, perpendiculară pe. planul acestei vederi. De exem plu, în figura X V I . l , s-a cotat în elevaţie secţiunea transversală a cana­ lului de 4 0 0 x 3 0 0 , deoarece înălţim ea secţiunii canalului de. 400 mm apare văzută în elevaţie; pe vederea în plan acelaşi canal s-a cotat 300 X 400, deoarece în această vedere apare văzută lă­ ţimea secţiunii s a l e d e 300 m m . în dre ptul cotelor secţiunii canalelor se notează, de asemenea, obli-

374

B

A

F i g . X V I . l . Schimbarea d irec ţie i unui canal din tablă o — e le v a ţie ;

b—

plan.

gatoriu, valoarea debitului de aer ce trece prin ca­ nal, în m etri cubi pe secundă. Pe vederea în lung se trasează, pe direcţia axei, semnul sim bolizînd funcţiunea sa (poz. 2 din ta ­ bela X V I .l ) , pentru aer proaspăt, aer recircu­ lat etc. Schim bările de direcţie ale traseului unui canal

se realizează p rin curbe; acestea se reprezintă astfel cum a p a r în vederea respectivă, în proiecţie ortogonală, după principiile desenului proiectiv. în figura X V I . l , « şi b s-a reprezentat, prin vedere în elevaţie şi în plan , o parte a unui canal rectangular de 4 0 0 x 3 0 0 m m , pentru aer proaspăt, care îşi schimbă direcţia cu 90°. P orţiunile de canal rectilinii A şi C s în t legate cu o curbă (cot) de 90°, n o tată cu B , situ a tă — împreună cu yi şi C — în p lan v ertical; în vederea pe planul orizontal, această curbă apare ca un canal rectiliniu; haşurarea lui degradată dă imaginea curburii, aju tîn d citirea desenului. Canalul este p revăzut în curbă cu palete de dirijare a aerului (fig. X V I .l , a); desenul cuprinde cotele elem entelor sale necesare execuţiei. în cazul canalelor circulare, pe vederea cu­ prinsă în plan u l paralel cu planul curbei se tra­ sează — cu linie C3 — sectoarele din care este construită curba (v. lig. X V I.7, cotul C — B) . Canalele confecţionate din plăci de. diferite m a­ teriale (PCV, placaj din lemn, plăci din azboci­ m ent, beton cu zgură sau ra b iţ cu m o rtar de ipsos), a lătu rate de m ulte ori elem entelor de con­ strucţie (planşee, ziduri, grinzi etc.), au semnul convenţional pentru reprezentarea în vedere alC

,—

rVyi.

( M

(W b X

-------------- --------------

h V ) h

paralel cu acest ax (poz. 8 , b, din tabela X V I .l ) ; ele se p o t cota prin dimensiunile clapetei; de exemplu: C R 0 350 reprezintă o clapetă de reglaj pe un canal circular cu diam etrul 350 m m , iar CR 2 2 5 x 1 5 0 o clapetă pe un canal dreptunghiular cu dimensiunile de 2 2 5 x 1 5 0 m m . Clapetele cu j a ­ luzele reglabile se reprezintă analog. Căciulile de protecţie a coşurilor de ventilare cu secţiune circulară şi deflectoarele apar în desen prin vederi în elevaţie sau pe plan. în funcţie de tip u l lor, fiecare se reprezintă prin semnul conven­ ţional respectiv, iar cotarea prin diam etrul său. P en tru confecţionarea lor, dacă tipul necesar nu este stan d ard iz at, sîn t necesare desene de execuţie întocmite după regulile desenului industrial. Deflectoarele folosite la instalaţiile de v e n ti­ lare n atu ra lă pentru evacuarea aerului din încă­ peri (fig. X V I.3) se execută în mod obişnuit, pentru diam etre cuprinse între 100 şi 1 000 m m, avînd înălţim ea h de 240—2 400 mm. Construcţia deflectorului se compune dintr-un capac 1 din tab lă cu grosimea de 0 ,5 —1 m m , cu o deschidere rfa de 170— 1 700 mm şi înălţim ea h 5 de 60—300 m m ; o m a n ta cilindrică 3 din tab lă cu grosimea de 0,75-1 m m , a cărei înălţim e /ie variază între 120 şi 1 200 m m, este su sţin ută de p atru suporturi 4 executate din p la tb a n d ă de 25 ... 3 0 x 4 m m ; o apărăto are 5 din tab lă d e 0,75— 1 mm grosime, un tub central 6 din tab lă de 1 mm gro1 200 ?-------------- ’’

b

F i g . X V I . 2. Detalii d e p r i n d e r e a canalelor din PCV o — r i a n j e s u d a t e ; b — cu m u f ă d e m o n t a b i l ă .

c ă tu it din linia de contur exterioară (CI) şi o linie paralelă întreruptă interioară (12), indicînd gro­ simea peretelui lor; în secţiune transversală gro­ simea peretelui este h aşu rată (fig. X V I .2). în planuri de ansam blu şi in secţiuni verticale, astfel de canale se desenează aşa cum apar în ve­ dere. Se întocmesc şi detalii de execuţie din care rezultă: m aterialele folosite, m odul de execuţie şi îmbinarea lor, dispoziţia şi fixarea lor faţă de elementele construcţiei, cu cotele necesare. Ca exem plu, în figura X V I .2, se află reprezentate în secţiune două detalii de prindere a tronsoanelor de canale din PCV, cu flanşă sudată pe canal (fig. X V I.2, a) şi cu mufă dem ontabilă (fig. XV 1.2, b). 4. Reprezentarea a lta r clem ente co n stitu tive Clapefele de reglaj situate pe. canale rectilinii sau la ramificaţii se pot reprezenta, fie într-o vedere pe un plan perpendicular pe axul lor (poz. 8 , o, din tabela X V I .l), fie în vedere pe un plan

F i g . X I V . 3. Deflector.

375 / /

sime, avînd deschiderea superioară dL de 125 — —1250 mm şi înălţim ea p o rţiu n ii cilindrice a tu b u ­ lui h x între 70 şi 700 m m, iar înălţim ea p orţiu nii tronconice a canalului h 2 între 100 şi 1 000 m m. P a rte a interioară a m a n talei este prev ăzută cu o flanşe 7, care se îm bină cu flanşa prinsă în tu b u la ­ tu ră. M antaua este prevăzută cu clouă nervuri pe circumferinţă, iar capacul se solidarizează de suport p rin nitu rile 2.

5. Reprezentarea sistem elor de susţinere

Aceste sisteme se reprezintă prin detalii de execuţie şi m ontaj întocm ite după regulile dese­ nului industrial. Cîteva exemple m ai des întîlnite sîn t date în figurile X V I.4 —X V I .6.

B. REPREZENTAREA SUBANSAMBLURILOR P entru reprezentarea subansarnblurilor în de­ sen se folosesc semnele convenţionale descrise în acest capitol. Cîteva din situaţiile în care an u­ mite subansam bluri se p o t afla în construcţii şi reprezenta în desen sîn t exemplificate în conti­ nuare. 1. Canal cu secţiune c irc u la ră cu b ifu rca ţie

în figura X V I.7 se află reprezentat în vedere, în p lan , un canal circular ( 0 350 m m ) al cărui traseu A — B face un cot de 90° între secţiunile B şi C şi se ramifică din D ; cele două ramuri ale bifurcaţiei D — E şi D — E ' fac între ele un unghi

tt/o'

Fig. X V I . 4. a — su sţin ere a unul

canal

Colier din oţet

Sisteme de fixare : It n g â p e r e t e ; b — s u s p e n s i e rectangular 6 0 0 x 6 0 0 m m .

d e p lan şeu ;

c — consolă p e n tr u

canal

rectangular;

d — d e taliu de e x e c u ţie ; e -

susţinerea

de

pl an şe u

376

//

Tablă zincatfi

F!anş5 I L30x30x3

Rabit Zid de fundaţie Placa de beion arma/ Nivelulpardoselii

X Sfrai de aer 20m Pasia deipsos \cu zgura 3cm I Zid din 1/2 I cdrămidd

Slrat du aer ,

D istontier

'tOx 20mm

\ Tablă zincată 450*300 mm

F ig . X V I . S . Canal vertical m ascat în z id ă rie ; deta liu de montaj.

F i g . X V I . 6. Canal orizontal dispus sub pardoseala p a r t e ­ ru lui, a lă t u ra t zidului de fundaţie (detaliu de montaj).

de 90°, fiecare din ele tcrminîndu-se prin cîte o curbă la 45° şi o gură de aspirare, alcătuită din ram ă ( 0 250 m m ), cu grătar din plasă de sîrm ă. O clapetă de reglare cu m an etă , dispusă înainte de b i f u rc a re , perm ite reglarea debitului de aer admis. Subansamblul se află dispus într-un plan ori­ zontal, sub nivelul plafonului de care este susţinut.

are două ram ificaţii sub unghi de 90° m arcate cu 9 şi 10. Fiecare ram ificaţie şi tronsonul său final se term ină cu o gură de aspirare, cu grătar şi ramă cu jaluzele reglabile. Cîte o clapetă de reglare de 2 0 0 x 2 0 0 mm este prevăzută la fiecare ram ificaţie, întreg sistemul se află într-un plan orizontal, fiind dispus sub plafonul unei încăperi, dar are o derivaţie de traseu. în planul orizontal, după o direcţie paralelă cu cea iniţială ob ţin u tă prin două curbe la 30.

2. Canal cu secţiunea două ra m ific a ţii

d rep tu n g h iu lară

cu

în figura X V I.8 s-a reprezentat un canal din tablă cu secţiune dreptunghiulară, avînd traseul m arc at de numerele 1— 8, dispuse în cerc. Canalul

-A—

• 0,5 -