Manual de viticultura - cu 77 figuri în text - V. S. Brezeanu (1902).pdf

MANUAL DE

VITIVETIMA CU 77 FIGURI IN TEXT DE

V. S. BREZEANU EFUL SERVICIULUI AGRONOMIC

DIRECTOR AL REVISTEI VITICOLE §I HORTICOLE

BUCURESCI

TIPOGRAFIA (tGAZEITI SATEANULTA» 146

Calea Victoriel 1902

www.dacoromanica.ro

146

Dedic aceasta lucrare znult veneratulul

si

ilustrulul met2 Yost director i profesor:

Q7CD.j(aelezw--0

In semn de cea mal Malta stima, respect

si

recunosci.n0.

V. S. .Brezeanu Vecip elev al Scoaler de la ditertYstrau.

Asolvent al Scooter Xalionale de Xgricullura de la grignon.

www.dacoromanica.ro

grefarci Cultura vita de vie a fost din timpurt destul de vechr, una din ramurile de bogótie nationalei ale Wei noastre. Rind' la ivirea filoxeret aceastei culturei se conducea in ma-

rea majoritate a casurilor de vechea rutinei. Expresiunea romeineascei cpune vitä bea virlitch ne aratei Mt de simplei se credea la not cultura viet. Filoxera a tulburat liniscea de odinioarcl a podgoreanulut. Sciinta a trebuit sei caute mijloacele de luptet contra acestur pagel, p6het &Ind, in lipsei de alt ce-va mal bun, s'a recurs la vitele americane ca prin altoirea vitelor noastre pe cele americane sei se poatet pcistra varietätile indigene de vil e. Odatei cu introducerea in culturei a vitelor americane altoite, ail eqit la luminei qi alte chestiuni ca : resistente 1, adaptatiune, tratamentul boalelor cryptogamice etc., pe care podgoreanul luminat este dator sei le cunoascd pe viitor.

Trebue set recunoascem inset, cei chiar dacei nu s'ar fi ivit filoxera, lupta pe terenul economic, deschisei tntre diferitele natiunt producétoare, ne-ar fi silit f i pe not a imbuneiteiti sistemul de culture'', pentru ca ast-fel set' ne punem pe un picior egal de luptei cu celelalte tat viticole ale Europa. Cultura via este basatei astei-glt pe o practicó rationalet, care la réndul et este resultanta sciintei fi a practicef.

www.dacoromanica.ro

2

In lucrarea noastrei, am cdutat a trata toate chestiunile de care are nevoe podgoreanul, de la infiintarea Liner vir pd nei la cules §i ingropat, in modul cel mal practic, agi ca sel putem fi folositorr nu numar podgoreanulur mare, dar sei servim de ceilduzei §i celur mic. Chestiunile de sciintd purd, pe cdt ne-a fost posibil, le-am

iratat mar mutt din punct de vedere practic. Dacei am rewit sad nu a atinge scopul ce ne-am propus, cetitorit voqtri o vor judeca. Vom fi inset' satisfäcutr dacei prin publicarea acester lucr(111 vam putea contribui cu o parte cdt de modest& la respdndirea cunoscintelor viticulture' moderne in masa populatiuner §i la pro gresele culturer vier la nor. Profiteim de aceastd ocasiune spre a multumi tutulor acelora ce ne-ad dat concursul la aceastei lucrare.

V. S. Brezeanu. Bucuresct, Septembrie 1902.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE $ciinta viticulturei are de scop de-a areta mijloacele cele mal sigure pentru a obtine din cultura viei cel mal mare profit, far& sa saraceasca paminti1l sail sa slabeasca puterea vitei. Acest scop indoit nu se poate ajunge de gat printr'o cultura ingrijita si conforma cu principiile stabilite de sciinta si practica.

In Romania, cultura viel este una din cele mal

Tech', si a fost in tot timpul una din cele mai ma-

noase. PAna in anil din urma, se poate insa dice ca. cultura la noi se facea dupe rutina mostenita de la predecesorii nostri.

lncontestabil ca o parte din practica veche, a remas si asta-di buna, cad ea a fost resultatul Meercarilor a (Jecl si sute de am:. Sunt insa multe opera. tiuni, care ati absoluta nevoe de a fi indreptate. Tara noastra, are varietatl de vitd foarte bune atAt pentru vin cilt si pentru masa, insa nu se scie sa se ingrijeasca, sail nu li se da toast& atentiunea pe care o merita. Asta-di pentru a sustine concurenta streina, podgoreanul trebue sa produca mult, bun §i eftin. Numal

atingénd acest intreit scop se va putea sustine ca si in Romania, care din punct de vedere al importantei sale viticole in Europa este intre cele di'ntai WI, se lace o cultura rationala si sistematica.

www.dacoromanica.ro

CAP. I Biologia vitei de vie ca toate plantele aproape, are o epoca cand nu da ;lid un semn de viata, ea se odihnesce nu este moarta, dar are o vial ascunsa sail !atenta. O alta parte a vietel viteT se manifesta prin semne exterioare ca : -productinne de fol, florT, lastarT etc. aceasta constitue viata

gita,

activa.

Trecerea de la viata ascunsa la cea activa Marfil de gradul de caldura al pamIntuluT i al aerulut Gradul de caldura trebuincios care_ sa sileasca vita a trece de la somn la viata activa, adeca pentru a se desmuguri depinde de felul viteT. La unele vite mugurele salí capu§a (ast-fel se numesce mugurele In termen popular) da mal de vreme de cat la altele. Cele drntaiil sunt varietatY timpurif ; lar celealalte VarietatT tardiI.

Din cercetarile facute de d-1 E. Durand, profesor la scoala de viticultura din Ecully resulta, ca la varietatile timpura, capina Incepe sa dea atuncT cand caldura mijlocie a dileT se ridica la 100 sati aproape de 10°. Primavara cand sunt maLmulte dile cu o caldura mijlocie de 10° salí mal mult, vita trece de la viata ascunsa la cea activa, lemnul vitel se Imbibeaza cu apa, radacinile Incep a lucra luand sucurY din pamint §i clandu-le plantel. Aceste prime sucurY, Imping pe acelea ce erari in planta din timpul erneT, cAtra muguff pe care-Y desfac.

www.dacoromanica.ro

6

La Inceputul vegetatiund IgstariT cresc !met ; maT tar-. treptat cu ridicarea temperatureT, crescerea lastarilbr se maresce, 'Ana la un moment cand devine maxima. Dup6 cercetarile d-luT E. Durand, cea mal mare crescere o all lastariT cand temperatura este de 25°. MaT tarçlid, crescerea lastarilor se micsoreaza pana ce se opresce aproape cu totul, desi temperatura este destul de ridicata. In aceastA .periodA o parte din sucurile plantel se indrepteaza catrA florT si fruct. Cu cat crescerea lastaruluT scade cu atat se duc mal multe sucurT In florT sad rod. Inflorirea viteT se face and temperatura este mal mare de 15°, aded de la 17° In sus pana la 35°. Conditiunile cele maT bune pentru Inflorire sunt : o caldura de 20-25°, Ohl si

aerul mal mult umed de cat uscat

si un parnint jilav. Floarea se deschide dimineata de la 7-11 ceasurY, tot a-

tuncT se face

si

fecondarea.

Cand fecondarea e facuta se (lice ca floarea a legat. Dupé legat, ploaia este trebuincioasa pentru ca bobul sa poata cresce ; pana cand a ajuns la complecta desvoltare. In momentul cand boabele de strugurY, trec de la starea verde se qlice ca sunt In Varga. De la parga si pana cand struguriT sunt coptT pe deplin este epoca de maturitate sail de coacere. In aceasta perioda vita Inceteazä de a maT cresce, sail cresce foarte putin ; atund se produc mal mult schimbarT Inlauntrul plantel.

Coacerea strugurilor se cunoasce prin anume semne exterioare: bobul se Inmoae, devine translucid, pielita se subliaza

si Ingalbenesce la struguril albT, iar la struguriT negri pe pielita sa ivesc nisce puncte colorate. Aparitiunea materieT colorante este semnul cel maT bun al maturitateT. Pe timpul cand se v6d aceste semne exterioare, Inlauntrul bobuluT sa fac importante schimbarT chimice. Gratie cercetarilor d-lor Lindet si Girard schimbarile ce se produc la coacerea strugurilor sunt bine cunoscute

asta-41.

La Inceputul coacereT In ciorchinul proprid 4is apare zaharul, care 014 atuncT nu exista. Cantitatea de zahar merge crescênd pana la jumètatea periodeT de coacere, apoi dispare Incetul cu incetul spre a trece In bob. Acest zear este acela ce se form eaza In foT, st in mersul luT catra boabe trece prin ciorchine. Alte elemente cum este www.dacoromanica.ro

7

bitartratul de potasa (tirighia) i taninul, care inainte de coacere se gasesc in cantitati mad, In perioda coacerei sea& Cele me importante schimbad ail loc In bobul de strugure. Greutatea lid' se märesce pana la coacere. Cantitatea de zahär, care inainte de coacere era foarte mica, de la parga 'Ana la complecta coacere se maresce. Acidil scad In timpul coacerei. Materiile minerale, azotoase §i tirighia se inmultesc. Aceste modificari constituesc coacerea. In timpul cand aceste schimbari se produc In strugud, coardele Incep a se coace §i ele lemnificandu-se. Coacerea coardelor se face de jos In sus. Dupä ce fructul s'a copt, materiile elaborate nu se mal

duc in el, ci se retrag In lemn, formand o reserva pentru primele qlile ale anului viitor. Atunci foile rolul 41' schimba coloarea i cad. Pentru indeplinirea tutulor fenomenelor ar6tate, adeca de la desfacerea capu§ei, pana la caderea foilor, unele varietati ail nevoe de 160 vile, ins/ cele mg multe de 180-190 t;lile. D-I E. Durand Imparte aceasta perioada ast-fel : 1-a perioada : Infoitul . 72 la 75 (Me . 2-a 3-a 4-a

infloritul

20

.

: crescerea bobului : coacerea strugurilor Total

.

40 la 45 48 la 50

.

180 la 190

2, 2.

Daca sunt varietati timpurit, care se multumesc cu o perioda mal scurta, periodele a 3-a §i a 4-a sunt acelea care se scurteaza. Este de remarcat ca varietatile a§a numite targlii, n'aii perioda de vegetatiune mal lunga. Daca strugurii se coc cu cate-va aile mal tarsliil, In schimb aceste varietati îl Incep vegetatiunea lor in urma. In timpul perioder de 180-190 c,lile, ca vita sa-§T coaca

iodul are nevoe de 3-4000 grade de caldura. Cea mare cantitate de caldur . este trebuincioasa In timpul desvoltarei §i al coacerei strugurilor. In resumat, vita se

poate cultiva peste tot unde In timp de 6 luni gasesce gradele de caldura trebuincioase. Pentru ca sa produca Insa cantitate qi calitate, intervin §i alte elemente.

www.dacoromanica.ro

8

elementele cari contribue la producfiunea vinului 0,rT unde cresce via si se coc struguril, se poate face vin. Insa cata deosebire Intre vinurile a 2 podgoriT deosebite ; fie-care podgorie IsT are vinul sù, i chiar In aceea-s1 podgorie se gasesc vinurT deosebite. Sunt uniT carT sustin cd totul depinde de felul viteT, altiT afirma ca depinde de pamInt, In realitate elementele care contribuesc la calitatea si cantitatea vinuluT sunt : clima, felul viteT, pamIntul i expositiunea. 1) Clima. Este iesultatul mal multor elemente: caldura,

lumina, ploaea etc. Daca se tine seamä de caldura trebuincioasa pentru desvoltarea i coacerea strugurilor, clima treT noastre ar fi .favorabila peste tot afara de munte. Vita este o planta de climele temperate dulcT, pe and la noT este clima femperatä cu extreme de caldura si frig destul de departate. Toamna este scurta i iarna grea. Primavara se Incalglesce brusc. Fatä cu o asemenea clima varietatile timpuriT sunt cele mal de recomandat. De alt-fel experienta de sute de anT, a dovedit ca la noT clima cea maT favorabila cultureT vieT este In regiunea

dealurilor sail a podgoriel cad acolo lumina este mal vie. Chiar i In regiunea dealurilor, cultura vieT nu este de recomandat peste tot. Cele maT bune locurl sunt cele expuse spre miaza-ci, adeca fetele. In al doilea rand vin do-

surile unde caldura si lumina sunt mal micT, zap& se topesce mal anevoe, struguril. se coc mal greil. De aceea este de recomandat ca la dosuri sa se aleaga numaT varietatT timpurif.

Valle din regiunea podgorieT nu sunt de recomandat a se planta cu vie, ci de preferinta se pot pune prunT. Aceste localitatT sunt expuse la IngheturT tarc;liT de primavara i toamna la bruma. Daca asemenea locurT trebue sa

fie plantate cu vite atuncT se vor alege vatietatT targliT. In fine fie clima cat de favorabila Inteo localitate, daca ea este des batuta cu grindina trebue Inlaturata cultura vieT, cacT acest element vatamator poate compromite recolta pe 2 anT.

www.dacoromanica.ro

9

2) Felul viteT. Calitatea unul vin depinde In prima linie de felul viteT. Calitatea unei vise este insa mal tot-deauna relativa. Gordinul de Dealul mare, Crampo§ia de Draga§ani sunt varietatT de prima calitate daca se judecg dupé vinul obtinut In regiunea convenabila lor. Indata 'MA ce

aceste vite se planteaza pe §es ele dart un vin mult slab.

Acela-§1 lucru se Intimpla cu Grasa de CotnarT, care dä renumitul vin de desert. Aceia-§T varietate dusa In Boto§anT sag chiar in podgoriilé secundare ale jud. la§T da un vin bun, care e Insa departe de a- avea calitätile vinulul de CotnarT. Din contra adtisa In Dealul mare, o regiune mal sudicä i proprie vie se coace cu o lung mal Inainte ca In Cotnari (land calitate bung de vin. Prin urmare calitatea uneT varietati este relativa. Sunt varietati cu o valoare Intrinseca §i din care singure se pot fabrica vin bun ast-fel se pot cita di'ntre varietatile romAnesci : Grasa, Gordinul, Gordanul, 13A§icata, Tamaioasa, Negru Vértos etc.; altele din contra pentru a

da un vin bun trebue amestecate;

ast-fel

sunt Negru

moale, care trebue amestecat cu Negru vértos sail Corbul de Mehedinti ca sa dea un vin de Intaia calitate. La Infiintarea unei vil este de recomandat a se intrebuinta pe cat e posibil numal varietatt ce pot da fie-care separat vin de calitate buna. Daca InsA viticultorul e nevoit a planta mg multe varietAtT atund va fine seamA de regulele urmgtoare: 1) sa reduca numérul varietatilor la minimum posibil ; 2] SA caute a planta varietati, cari se coc la epoca, pentru ca sa poatA face culesul odata peste tot §i pentru ca amestecur varietatilor sa'l faca chiar de la cules ; 3] Fie-care varietate sa o planteze deosebit, pentru ca sa poata face la fie-care modul de taere care 'T convine. Modul de Mere are de asemenea InrIurire asupra can-tit:Ate §i calitatei vinulut Cu taerea scurta In general, cantitatea e mal mica dar calitatea e mal buna ; din contra prin taerea lunga se obtine o mal mare cantitate dar de o calitate maf inferioara.

Mara de aceasta unde vite ail muguriT de rod mal mult in partea de jos a coardei §i pentru acestea este In-tru cgt-va vétérriAtor a se face taerea lunga. Altele din conwww.dacoromanica.ro

10

trA ail muguriT de rod mg mult spre vérful coardeT, si la acestea tAerea lungA este impusA. In fine alte varietAtT ail muguriT de rod rèspAnditT de o potrivA, pe toatA Intinderea coardeT.

Modul de culturA i Ingrijirile date vieT ati de asemenea multA Intiurire asupra cantitAteT i calitAteT vinuluT.

3) PAmintul. Servesce vite1 pe de o parte sA o sustink iar pe de altA parte ca o magasie de hranA. CAnd vita gAsesce ìn aceastA magasie hrana sa in cantitate indestuIAtoare ea prospereazA ; si din contrA dad IT lipsesce toatä sad numaT parte din ea, vita suferA. Iirana viteT se compune din toate elementele care compun vita si produsele eT, 'MA din toate acestea numaT 3 sunt mal importante : azotul, potasa si acidul fosforic. Mal este un al 4-lea element tot atAt de important : acidul carbonic. Acesta InsA il gAsesce vita tot-d'auna In abondentA In pAmInt

i

aer.

Dad podgoreanul nu trebue sä* se IngrijeascA de acid carbonic, el este InsA dator a cAuta ca, pAmIntul viel sä aibA tot-d'auna celelalte 3 elemente In cantitAtT Indestull; toare. Fie-care din aceste elemente are un rol deosebit: Azotul contribue atAt la vegetatiune Cat si la productiune. Se intImplA InsA ca el sA fie In cantitate prea mare pe and celelalte douA sA nu fie de ajuns, in acest cas devine v6témAtor productiuneT prin faptul cA via cresce prea mult In lemn i dA rod putini In acest cas se dice cA via este buiacd. ConsecintA a acestuT fapt este d ingrAsAmintele azo-

toase se dati viel In cantitate mid, mal cu seamA dad se cautA calitatea lar nu cantitatea Vinulur.

Acidul fosforic este elementul cel mal important pentru rodire, el contribue la formarea zahlruluT ; cu alte cuvinte el' secondeazA actiunea soareluT. Potasa ca i acidul fosforic, contribue mal mult a da calitatea vinuluT. Ea mal are un avantagiil CA favoriseazi coacerea lemnuluT.

Pentru ca un 'Arrant sA fie bogat, este neapèrat trebuincios ca sA coprindA cele 3 elemente In cantitAtT convenabile. IndatA ce unul din ele lipsesce, viata viteT se resimte.

www.dacoromanica.ro

11

Din punct de vedere al nature( pArrantuluT sunt putine

plante, care O. se acomodeze asa de bine in toate terenurile ca vita romaneascd. Ea merge si produce In pdmInturile pietroase, nisipoase, lutoase sail humease, vdroase, In pdminturile marl si negre. Ea merge chiar si In pdmInturile umede, insd este prea expusd la boale. Pe Cat se acomodeazd de usor vita româneascd cu toate pdminturile, pe atdt se potrivesc de greil vitele americane, care astd-di sunt basa reconstituirel viilor distruse de filoxerg.

Vitele americane sunt calcifuge, adecd plante care fug de pdminturile väroase. Sunt insd anume varietAtT, care merg In asemenea pgminturT. La alegerea lor trebue sa fie podgoreanul cu cea mal mare bdgare de seamd. Se va cluta In primul loc la reconstituire ca vita americand sd se potriveascd pämintului In care se planteazd, adec.1 sd se adapleze la sol. Dacd vita americand nu se potrivesce pdmintuluT, toate cheltuelile sunt zadarnice, cdci vita dupd un timp relativ scurt, va muri fie de gAlbenare, fie din causa filoxereT, cacT intr'un pdmint In care nu-T priesce, ea IsT pierde din resistenta sa. Dacd din contrA vita americand se potrivesce pgmintuluT atuncT, chiar de va fi mal slat:4, ea tot resistd. Afard de natura sa, pdmintul, mal influenteazd asupra productiuneT prin : Proprietei(ile fisice. Coloarea pdmintului are cea mal

mare importantd. PdmInturile negrit sail de coloare inchisd se incdiqesc mal usor si sunt mal potrivite ca pAmInturile deschise, care sunt red. Pdminturile sdnAtoase, care pdstreazd tot timpul o cantitate indestulAtoare de umedeald, adecd pdmInturile ieavAne sunt cele mal bune pentru cultura vieT. In pdminturile uscate, bobul strugurilor rmane mic. PAmInturile impermeabile sail cu subsol impermeabil,

care nu lag sd fie pdtrunse cu usurintd de apk nu convin culture( vieT, cdcY chiar dacd cresce in asemenea pdmInturi

e foarte mult expusd la boale. Elementele minerale i organice ale pcInfintului. Pentru a obtine vinurT de calitate superioard, este neap6rat trebuincios ca pdmIntul sl coprindd 4 substante si anume : www.dacoromanica.ro

12

nisip, var, lut sail argilA §i oxyd de fer. Fie-care din aceste substante ail influenta asupra calitAter vinulur. Lutul sail argila dA corpul vinulur. Nisipul §i varul mar cu seaml In bucAtT mar marl, ail puterea de a atrage cAldura soarelur. Prin acest fapt ele ajutg planta la formarea zahArulur In foae, §i prin urmare la formarea alcoolulur In vin. Oxydul de fer, fiind de coloare ro§ie este neap6rat necesar pentru formarea coloarer la strugurr. Afarg de acesta pArranturile, cad sunt bogate In oxyd de fer se IncAlc;lesc

iute, cea ce este folositor pentru yip. Tot In acest sens lucreazA §i materia organicA a pAmIntulur, adecA humusul. El atrage cAldura .soarelur in pAmInt §i dA mare parte din

hrana vita c) Exposifiunea. Tara noastrA fiind la limita de Nord a regiuner unde merge via, se Intelege u§or a ,expositiunea §i situatiunea uner vir ail mare influentA asupra cantitAter, dar mar cu seamA asupra calitAter vinulur.

Cea mal bunA expositiune la nor este aceea de mia0-4i, fiind cA soarele bate aproape toatA 4iva. Viile situate pe dealurf §i al/end aceastA expositiune dail vinurile cele mar bune, dar sunt i mar scumpe asemenea vil. DupA aceastA expositiune vin cele mijlocir Intre rAsArit §i miazA-gli, §i intre apus §i miazA-4i. Cea mar rea expositiune la nor este aceea de miazA-noapte. In ceca ce privesce situatiunea : pantele inclinate de pe dealurr sunt cele mar bune pentru cultura vier. Acolo dA o cantitate relativ mar micA dar de calitate superioar5. Wile nu sunt recomandabile pentru cultura vier, pentru

a pe de o parte nu sunt expuse destul la soare; iar pe de alta *vita este expusA la Ingheturile de primAvarS si brumele de toamnA. Via se poate cultiva i la yes, cu conditiune ca sl fie

deschis. In asemenea locurr via produce mult, dar este mar expusA la boale ca pe dealurr, vinul este putin al: coolic, se limpeclesce greti §i nu se poate pAstra. De multe orT nu poate. resista sAnAtos flier panA primAvara.

www.dacoromanica.ro

CAP- IX Vilele Romanesci bate vifele romanescT ca si cele francese, germane si

unguresct cu un cuvênt toate vifele din Europa aparfin uneT singure speciT: Vila de .vie, vita europeand (vitis vinifera). Aceasta singura specie a dat nascere la mil de felurT sail varietafT, asa ca am putea dice ca fie-care tara din Europa si fie-care podgorie IsT are varietafile sale proprit Nu este aci locut a descrie toate varietafile romanesct Ne vom margini a resuma pe cele mal principale, Imprumtitând parte din descrierea lor, dupé ampelografia d-luT G. Nicoleanu.

Bdficata, build atat ca strugurT de masa cat si pentru vin. Foile ail 5 loburT, din care 3 maT bine desvoltafT, de o culoare verde Inchisa pe partea superioara, iar fafa inferioara este pufoasa. Bobul este rotund, cu pelifa subfire si transparenta, avênd pe suprafafa sa micT puncte negricioase. StruguriT se prajesc la soare. Miedul bobuluT dulce si nu prea tare. Strugurele confine 18.5% zahar [fig. 1]. Basicata

este o varietate me mult proprie

DealuluT

Mare si dealttrilor din Muscel si Dambovifa.

Bilbeascd, cunoscuta si sub numele de Creicand sail Crdcdnatd, are dou6 sub-varietaff: Beibeasca neagrd §i albd. Cea di'ntaiil mult maT rspandita ca cea de a 2-a. Aceasta varietate este maT mult proprie MoldoveT, si Cu de-

osebire Babeasca neagra este foarte respandita In podgoria Nicorescrlor unde se stimeaza pentru vinurile rossiT ce da. Foile ail 5 loburT. Coloarea foeT verde deschisa. www.dacoromanica.ro

14

Ciorchinul este mare, Insa boabele sunt rarT si aseqlate pe codite lungl si ramificate. Bobul mijlociil, negru, Vértos,

cu pielita groasa si mieglul &mos. Mustul confine 20% zahar. Este o varietate buna pentru vin. Trebue a-T aplica taerea lunga, alt-fe! Cresce mult In lemn. De alt-fel chiar ca productiune nu poate fi considerail de cat ca mijlocie.

Fig. 1. - .134icatcl.

3) Berbecelul este propri0 Oltenia si MuntenieT pana la Prahova. Strugure alb si bun pentru vinurile fine. Foaia are 5 loburT, este maT mult lunga de cat lata, de culoare verde deschisa si lipsita de puf. De-alungul nervulelor principale se gasesc nisce perisorT. www.dacoromanica.ro

15

Strugure mic, cilindric, adese-orT trAcartat ; boabele ro-

tunde, micT si strinse. Pielita subtire, la maturitate ea devine galbena pi-6PM Mieçlul nu tocmaT cantos dar are tin gust fin. 100 kilogr. strugurT ail dat : 57 must si 43 tescovina. Mustul contine 18% zahar. Produce putin Ca cantitate Irma dA vin de calitate buna. Se coace catra finele ha Septembrie.

LOAARVAN.

Fig. 2. - Braghincl.

4) Braghina numita si Vulpe, este mal mult cultivata In DrAgasanT si Dealul Mare. Braghina este una din cele mal bune varietatT, atat pentru cantitate cat si penfru cantatea strugurelta. Are dou6 sub-varietätT : Braghina cu bobul mare si Braghina cu bobul mic. Corespunde cu varietatea ungureasca Bakatov. www.dacoromanica.ro

16

Braghina cu bobul mare [fig. 2] are foaea Cu 3 lobT, asa cA pare aproape rotundA. Chiorchinul are boabele pufin strinse, este cilindric, cu boabele de culoare rosie deschisA, pielifa tare, mieglul nu e tocmaT cArnos. 100 kgr. strugurT ail dat : 72% must si 28% tescoving. Mustul are 17% zahAr. Braghina de DrAgAsanT este expusA la meiat, InsA maT pufin ca cea cu bobul mic. AceastA varietate impreunl cu Cramposia dA vinul de DrAgAsanT. Ea se poate Intrebuinfa si singurl, dAnd un vin superior ca calitate, dar puf in ca cantitate In aniT In care meiazA. Este bunA i ca strugure de mas5. Braghina cu bobul mic se deosebesce de cea de DrAgAsanT prin foaea care are 5 lobT foarte bine pronunfafT. StruguriT ail boabele mal strInse, de culoare rosie mal Inchisà. Ca calitate de vin este superioarA celeT diintAiti, 'Mg ca cantitate dA mal pufin, fiind mal expusä meiatuluT. AceastA varietate se cultivA de preferinfA In MehedinfT Doljiii, unde dA parfumuT vinurilor de Golul-DrAnceT, Rogova, Orevifa etc. Mustul este mal bogat In zahAr, confine 21%.

Coarna albá, roqie fi neagrei, cultivate In toatA tara InsA In cantitAff micT, sunt mal mult varietAfT de mask ail pielifa bobuluT groasA, mieul cArnos, dar nu tocmal zAhAros. Coarna rosie i neagrA este me bunA ca cea albA. Crtimpoqie sail Ca'rlogancei [fig. 3] este principala varietate a podgorieT Dr5g5sanT. Probabil cA acesteT vife se datoresce cel putin o parte din renumele acelef podgoriT. De alt-fel aceasta este una din pufinele variet0 care e bunA pentru masA i pentru vin, and chiar singurA un vin excelent.

Foile sunt dinfate, iar lobil prea pufin pronunfafT. Foaea are suprafafa superioarA de un verde gAlbuT ; iar cea interioarA alburie din causa pufuluT. Ciorchinul mare, conic sati aripat, boabele nu tocmaT strInse, pielifa groas5 si se prAjesce la soare, miequl bobuluT cArnos i zAhAros. Ea dA la sutA 65-70 must, 30-35 % bosting. Mustul confine 18-23 0/0 zahAr. CrAmposia are destulA afinitate cAtre vifele americane.

Aceast5 varietate este prin urmare de recomandat din toatepunctele de vedere. www.dacoromanica.ro

17

7) Feteascei alba' sail poarncl prisëreascei, [fig. 4] cunoscuta In limba germana sub numele de Madchen Traube,

este o varietate care se gasesce mal mult in Moldova. Feteasca, impreuna cu Grasa si Francusa formeaza cele mal bune varietatT in Moldova pentru vinurile albe. La CotnarT ea este mal abondenta si se gäsesce plantata in amestec cu Grasa sf cele-l'alte varietatt.

Fig. 3. - CrcImpo§ie.

Foile ati-5 loburT foarte bine distinse, avnd sinusurile pana aproape de nervura mediana. Foaia are o coloare verde Inchisa si lucitoare pe partea superioara lar pe partea inferioara putin mal deschisa si prevèçluta cu perl pe langa nervure numat

www.dacoromanica.ro

18

CiorchiniT micT cilindro-conicT, boabele nu sunt indesate, ele sunt fnicT si sferice, pielita putin cam groask coloarea galbena aurie. Mieglul carnos suculent si dulce. Feteasca dA 30 % bostinA si 70 % must continênd 23 % zahgr. Ea are o vegetatiune viguroasA si prin urmare se impune tgerea lungg ca sa produca. Ea nu meiazg sí strugurif s'él nu putrezesc ca la Grasg.

Fig. 4. - Feleascli albti.

Fiind experimentatg In Francia la scoala de la Ecully d-1 E. Durand, o laudg si atrage atentiunea viticultorilor

asupra el, ça una ce se coace de timpuriil, nu putre4esce pe butuc si acolo a dat 21.5% afar sail 12°6 alcool. PArerea acestuT viticultor este a prin selectiune ar putea dewww.dacoromanica.ro

19

veni una din cele mal superioase varietatY, daca s'ar putea ajunge sa, fie mal productiva. 8) Feteasca neagrei, se gasesce tot In Moldova si este stimata pentru vinurile negre ; Insa produce mal putin chiar de cat Feteasca alba.

Fig. 5. - GalbencI. CiorchiniT micT, rotunc;11, boabele Indesate, rotunde micT,

§i de coloare neagra Inchisa batênd In violet. Ea da 34.5%

botina si 65.5% must, care contine 22

23% zahar.

Taerea lunga IT convine. 9) Galbena [fig. 5] este o varietate rUpandita In toata Mol+Joya si chiar prin R.-Sarat. Ea formeaza basa podgoriilor din

-OdobescT, Panciu si HusT. Galbena este cea mal producwww.dacoromanica.ro

20

'Uva drntre varietatile albe romanescY, exceptand Plavaia sari

Plavana. Ea a dat pana la 2000 decalitri la hectar In anul 1900. De alt-fel tot d'auna produce mult si, relativ destul de bun. Ea produce impreuna cu Plavaia vinurile usoare de masa; 11 este lusa mult superioara PlAvaeY.

Fig. 6. - Gordin.

Foile sunt Aproape torunde, cu 5 loba( putin distinse. Coloarea foeT este verde deschisa, iar cea inferioara puna de puf si batad in al,. Aspectul vitel este cam galbuT. CiorchiniT mijlociT si putin aripatT. Boabele galbene auriT, sferice. Piafa subtire, Mieqlui 2emos. Ea da 28% bo.stiha si 72°/0 must, confinad 18'4 t ahar. Este o varietate de recomandat, fdesi cam tan*. www.dacoromanica.ro

21

10) Gordinul [fig. 61 cu 2 sub,varietgtl: Gordin gurguiat

In Dealul mare sag Timpuria ;

i

Gordinul metrunt sari

Mierlifa. Foaia mare cu 3 lobl bine distinsT, de o coloare verde inchisä pe partea superioarg, mal deschis6 i cu putin puf pe partea inferioar5.

Fig. '7. -

conicT. Boabele albe putin transparente sferice [rotundeb nu tocmaT Indesate, se prAjesc la maturitate de soare. Se coace de timpuriii. Gordinul d'a" ca i Galbena 28% bostink si 72% must continénd 19.2% zahAr. CiorchiniT marT

i

www.dacoromanica.ro

22

Este o varietate cAutatA §i pentru. masA, dar excelentA §i pentru vin. Gordinul era altA datA principala varietate pentru Dealul mare. Di'ntre cele 2 sub-varietAti Gordinul gurguiat sari Tim-

puria este mal buril. Boabele strugurilor sunt me marl; pielita mal groasA i se coace mal de timpuril Grasa [fig. 7] numitA pe alocurea Armaqiu, este una din cele mal bune varietAtT pe care le posedAm pentru vinurile albe. Ea este varietatea principalA in CotnarT, dAnd renu-

mitele vinurT de CotnarT. Dup6 eat se crede ea a fost introdusA din Ungaria de Stefan ce! mare. In Ungaria se numesce Furmint PAnA acuma era mar mult respAnditA in judetul 14. AstA-c;IT and i se cunosc calitAtile superioare, i cAnd experienta a dovedit cA ea merge tot ap de bine i in Dealul mare, unde se coace cu o lunA inainte, ea este foarte mult cAutatA in reconstituire. De sigur cl in scurtA vreme ea va fi principala varietate §i pentru alte podgoriT, nu numaT pentru CotnarT.

Se coace de timpuriil §i in aniT ploio§T struguril sunt atacatT de Botrytis, aded de putreqliciunea nobilà. TheatA

lung cuin se obidnuesce in Moldova dA o productiune destul de mare [50 hectoll i de o calitate superioarA pentru vin. Ea este 'MA bunA §i pentru masA. Grasa dA 63% must §i 37% boOnA. Mustul contine 24% zahAr. DulA cum vedem este una din cele mal bogate varietAtT in zahAr ap cA d'A vinurf cu 12, 13 §i uneorT chiar 14% alcool. Grasa, Feteasca §i cu FrAncu§a trebuesc considerate ca primere vite ale MoldoveT pentru vin alb. Iordano, varietate albA bunA. Se gAsesce in Moldova §i in amestec cu celelalte varietAll.

Mustoasa sail poama mute, poamcl creafd, vinoascl, este o varietate albA apartinénd MoldoveT. Ea se gAsesce in amestec cu alte varietAtT §i produce vinurT bune de masA.

Ciorchinul mijlocift, cu boabele rotunde. Pielita boabelor subtire §i OtatA cu puncte negriT. La maturitate se prAjesce bobul ingAlbenind. DA pAnA la 70% must, continénd

18% zahAr. Ea are ca defect a strugurele putrelesce jute_ toamna.

www.dacoromanica.ro

23

14) Negru moale, numitA pe alocurea Seind, are foile verq11 deschise, cu 5 loburT putin aparente la foile tinere. Nervurele foilor pe partea inferioarA, care este pufoasA, sunt ro§cate. Aspectuf viteT IntregT este verde deschis ; lar cAtrA

toamnA foile se Inrwsc. NVAIPIVJ

Fig. 8.

Mustoascl.

Ciorchinul mare, adese-orf ramificat. Bobul sferic, negru §i moale la pipAit. Pielita subtire.. StruguriT putrecksc

u§or In anti' ploio0. DA pand la 76% must dar coprinde abia 14% zahAr, a§a cA singur Negrul moale nu dA un vin destul de alcoolic. Aceastryarietate are o vegetatiune foarte viguroasA §i produce foarte mult IntocmaT ca Galbena. Cu o tAere lungi www.dacoromanica.ro

24

si Intr'un teren si o positiune, care sA-T conving, poate da 700 decalitri la hectar. Ea este foarte expusa boalelor cryptogamice. Negru vérios numit Ind : Negru bdtut (Moldova) Beilar Cherasi (Dobrogea), Corb (Tutova si Braila) si Gordan negru (Muscel), este principa.la varietate pentru vin negru. Ea se gasesce in toata tara. Foaia are 5 lobT, dar, numaT 3 sunt bine. pronuntatT. Foile tinere sunt aproape rotunde. Coada lungl si batênd In rosu. Foaia are fata superioara de verde Inchis; iar cea inferioara mg deschis si foarte pufoasa, cu nervule bine pronuntate. Strugurele este mare, cilindric, cu boabele tail la pipait, rotunde, pielita groasa si neagra violeta ca pana corbuluT, mieglul camas. Boabele foarte still-Ise. Strugurele acoperit de roua. Boabele desi foarte stranse, cu toate acestea strugurele resista la boalele cryptogamice. Ea da pana la 75% must, copringl6nd 18-2070 zahar. Ea se poate tAia lung sail scurt cum se obicInuea in MehedintI. In acest cas, da un vin alcoolic, care une-orT remane dulce, mal cu seama dad se lasA struguriT multa vreme pe butuc In care cas se stafidesc. Varietate recomandabila pentru calitAtile sale.

Pldvana sail pldvae, bdland sari bdlae, este tot asa de respandita In Moldova ca si Galbena, cu care da vinurile de masa de la OdobescTsi Panciu. Foaia mare si numaT cu 3 lobT aparentl, suprafata superioara este verde Inchisa dar nu e lucitoare; suprafata inferioara este mal deschisa si foarte pufoasa. CiorchinT marT, cu boabele stranse. Pielita bobuluT mal tare ca la Galbena, deschisa ca culoare si avend puncte negriT pe ea. Mieglul suculent. PlAvaia dA pana la 74X must continênd Insa numaT 17.2% zahAr. IT place taerea lungl si sufere de boalele cryptogamice. Dei este bine vègluta in podgoriile Panciu si Odobesci, insA nu poate fi recomandatd de cat ca vita de productiune.

Razachia olbd, roOe sail neagrd, cultivata numaT ca strugure pentru masa, cacT se conservA bine panA www.dacoromanica.ro

25

lama, avénd pielita bobuluT tare, miedut cArnos i maturitatea tANlie. Ciorchinui este mare, avend boabele ovoide nu sunt strAnse. Foaia are 5 loburT din care, ceT 3 supe.

non mal bine pronuntatT. Foaia este de un verde deschis, §i fArA puf pe_ partea inferioarA.

wrqiv Aw.

. A-4

Fig. 9.

Negra verlos.

8) Tdmdioasa albd, roqie sati neagrd, varietAff excei foarte clutate, atAt ca strugure de masA cAt §i pentru vin. In Moldova se nutriese Busuioace. Sunt putin reslente

pAndite, §i tot-deauna le gAsim in amestec cu alte varietAtT. Pe lAngA parfumul strugureluT, el mal este foarte bogat in zahAr a§a cl din TAmAioasl singurA se poate obtine

www.dacoromanica.ro

26

un vin de desert parfumat si foarte alcoolic. Ea este expusa la boalele cryptogamice, si prinderea la vitele americane este foarte slaba. Ca cantitate produce putin. In afará de varietatile descrise pana aci, mal sunt In tall o multime de varietaff, unele din ele sunt prea restranse In cultura, altele n'ati calitatl spre a putea fi recomandate. Ast-fel sunt : 1] Alb mare i alb mic ; 2] Albci verde sari Voiculeascci ; 3] Boganatd neagrd f i albd, cunoscuta mal mult In Dobrogea. E productiva; 4] Bambal ; 51 Gärgdundrifa Boereascd, Ochiul Boului" sad Wirateca, varietate. timpurie dar putin productivä ; 6] Ceau$ sail Ciomeag, este excelent ca strugure de masa, avênd bobul cat-nos, Indesat, pielita groasa si bobul mar mare ca la Razachie; 7] Cionicd, respAndità mal mult In R.-Sarat, Buzeil si Braila ; 81 Cimighera, respandita mal mult In Husi si Bacati, varietate productivä Insa mediocra ca calitate ; 91 Cornifa ; 101 Crdifa ; 11] Creala, numita Inca si Seina sad Fränma este respandita cu deosebire In partea de sus a MoldoveT. Este o varietate excelentá pentru a da vinurT fine, continea panä

la 22-23% zahar, Insa ca cantitate lasa de dorit Ea este buna si pentru masa. Resista bine la boale cryptogamice, dar toamna putreqlesce usor. Varietate de respandit ; 121 Cruciulifa se gäsea odinioará mar mult respandita prin Dealul mare, unde da buchetul vinuluT. Asta-dl aceasta varietate aproape a disparut Struguril mid, bobul mic si galben, sem6nand cu Berbecelul de Mehedintl. Aceasta varie-

tate dei e putin productiva, tug ar merita sa fie respandita pentru calitatea fina a vinuluT ce poate da ; 13] Can-

ghios alb (Dobrogea); 14] Diminichiu (Dobrogea); 15] Epuroaicd sati llama Neamfuluï, Pistruluicif ; 16] Firfigae, curioscuta mal mult la HusT ; 17] Focqeneancd, varietate rara si secundara chiar In judetul Putna ; 181 Gordanul este varietate principalä In Valcea, secundará In Mehedintl si Doljiri ; 19] Mischet cultivat mal cu seama imprejurul Capitalef. Este un strugure excelent de masä, se coace de timpuria ; 20] Negru bulgar, pentru masa e stimat cad* se pastreaza !Ana ¡ama; 21] PM reascei neagrei fi albd ; 22] Ovis, varietate respandita numaY In Muscel si Dambovita. Varietate foarte productivá dar lasä de dorit calitatea ; 231 www.dacoromanica.ro

27

Pcircid ; 241 Plop ; 251 Poamd roqie ; 26] Puruioasd ; 27] Sculurdtoarea ; 28] Tirtdrd ; 29] Tidvd ; 30] Tiganca ; 31] Verdea si 32] Sghilzard saa Ghihard.

Vi/ele aniericane De la ivirea filoxereT In Europa s'ail incercat foarte multe mijloace de combatere dar fara sa se ajunga la vr'un resultat practic. La catr-va anT dupa aparitiunea filoxereT s'ati Inceput experientele reconstituireT cu vite americane In Francia. Resisten ta acestor vite la filoxera este explicata. Ca prima proba este faptul ca ele traesc In patria lor de sute de anT fail sa le fi omorlt filoxera. AmericaniT pana la descoperirea filoxereT de pe radacinT In Europa, nu cunosceail de cat filoxera galicicola (adica de pe foaie). Inca de pe la 1620, AmericaniT s'art Incercat sall amelioreze viile lor, introduand vitele de Europa. Toate Incercarile lor ail r6mas zadarnice, cacT orT dé cate orT se plantail vitele de Europa nealtoite, dupa catT-va anT mureail. ET 'Mg atribuiati acesie nereu0e climel §i terenuluT pe and in realitate era filoxera, care distrugea vitele noastre, dar nu le distrugea pe ale lor. Resistenta vitelor americane se datoresce constitutiuneT lor §i putereT lor de vegetatiune. La vitele americane radAcinele se Inmultesc foarte iute. Mara de aceasta filoxera atacand radacinele vitelor europene, Intepaturile lor strabat une orT pang In inima lor §i galcile, care se produc In urma acestor IntepaturT provoaca moartea radkineT. Din contra vitele americane avénd lemnul radacineT maT tare, Intepaturile sunt mult maT rarT §i ele nu ating deck coaja salí prea pullin din lemn. Mile produse se vindeca §i coaja bolnava cade. Resistenta vitelor americane este sigura daca se potrivesce pamIntuluT vita care-T convine.

Cu toate ca vitele americane ail calitatea de a resista atacurilor filoxerel, totu§T s'ail gasit foarte multI °ameni de sciinta ehiar, care sa combata la Inceput intrebuintarea lor www.dacoromanica.ro

28

In reconstituire, si multT podgorenT care sa le fie frica a le Intrebuinta.

La Inceput lumea viticola s'a Ingrozit gandindu-se la numèrul mare de vite altoite ce trebuiail ca sa reconstituiasca podgoriile Europe. In a doua linie se observase ca unele vite americane dail vin cu un gust foarte urn (miros de plo§nite) i de aci lumea s'a Infricosat gandindu-se ca acest gust se va transmite vinulut facut din vite altoite. Amêndouë obiectiunile ail cAlut, cad experienta, facutd mal Intaitl in Francia si apol In toate cele-l'alte tèrT bintuite de filoxera, a dovedit ca vitele americane nu transmit

gustul lor urit altoilor de Europa. Din contra prin altoire calitatea fructuluT se Imbunatätesce si cantitatea se maresce.

Cat pentru cea l'alta obiectiune se Intelege a trebue sa cada din momentul ce sciinta nu gasise si n'a gasit nicT pana icuma un mod maT practic pntru mentinerea varietatilor de vite de Europa. Varietatile de vite americane sunt foarte numeroase, dar toate se pot Imparti In 2 marT grupe : a) Vile americane produaloare direct §i b) Vile americane port-altoï. a) PRODUCETORII DIRECT!

Sunt acele vite, care posedand un grad de resistenta la filoxera si la boalele parasitare destul de mare pot dail un vin bun fail a fi altoite. MIA asta41 cu toate sfortarile omenescT nu sa gasit produceorul direct, care sa Indeplineasca toate aceste conditiunT. In adev6r e foarte grea problema aceasta dar oameniT n'ail pierdut speranta cu totul. Daca nu sciinta atuncT hasardul, care a facut atatea descoperirT, va da pod-, gorenilor aceia ce cauta spune d-I Durand. ProduatoriT directI existentl asta-gIT In cultura pe o scara mal mare sail maT mica pot fi clasatT In 2: produc6torT directI vechT, si produatorT direct! nuoT. La 1889, cand s'ail adus pentru prima oat% vitele ame-

ricane In tara pentru Incercare, maT mult de jumeate din varietätT erail produc&orT directI ; cad la aceasta epoca producaoriT directT In Francia erail la favoare sail mal bine 44is la moda. Putin in urma, parerile In Francia s'ail schim-

www.dacoromanica.ro

29

bat ras

i

produceoriT directi all fost aproape cu totul pa-

La noT dup6 o experienta de 3 anT, facutä in pepinierile Statulul si la cciff-va particulurT, s'a vNut ca ceT mal multi din producaoriT directi importaff la 1889, nu aù nici un viitor in tara. La particularT cu deosebire Incepura a se clorosa slabi Inca de la 1891 si 1892, ast-fel ca Statul a oprit respandirea lor In tara.

Fig. 10. - Jacquez.

Asta-4T nu s'ar putea recomanda pentru reconstituire di'ntre produceoriT vechT, de cat aceia ce n'ail murit In pepinierele StatuluT si la particulurT de la 1889 pana acuma. Chiar si la alegerea i plantarea lor, sa se observe cu 131.gare de seama, ca natura pamêntului sa se potriveasca.

www.dacoromanica.ro

30

Pentru proprietarii marl', çu dare de mana este prefesalt' reconstituiasca cu vile altoite. Producètoril directi existentT, a caror cultura nu reclama atatea cheltuelT, sa se reserve pe seama t6ranuluT.

Tabil

Produc6toril directf, care art dat pana asta-q1T oare-carT resultate la noT sunt : 1) Jacquezul. El a fost la inceput intrebuintat ca port-altoiti, fiind-ca altoiul se prinde mal u§or ca la ceTport-altot Dui-A scurta vreme s'a parasit aceasta intrebuintare fiid cA prin altoire el mal pierde din resistenta sa la filoxera, care §i nealtoit e mijlocie. Singura intrebuintare ce i se

poate da este ca produator direct. Jacquezul are coartiele lungl, groase, de culoare brunavioleta and lemnul e copt §i vin61 la nodurT. Distanta intre cäpu§e (campul) este mare. Foaia seam&fa' .putin cu a smochinuluT, ea are 5 loburi bine deosebite (fig. 10) n'are pert'. Coloarea foieT este verde inchis pe faja §i putin mal palida pe dos. Pe vinele foilor sunt buchete de peri mataso§T.

Un defect al JacquezuluT este cA formeaza foarte anevoe radacini. Strugurele este cilindric sari cilindro-conic.

Boabele se despart u§or de coadele lor lasand o bucatica de *NA neagra-violeta. Boabele nu sunt tocmaT stranse, forma lor este rotunda, iar coloarea neagra-violeta, mieqlul este colorat in rou-violetiri. Jacquezul da un vin negru foarte colorat, baténd chiar In violet. La noT n'are nicT un gust particular. Este foarte bogat In tanin, extract sec, in alcool (12-14°). Lasêndu-1 sa se invecheasta, vinul se roade, obtinênd coloarea vinulul de Madeira. Vinul de Jacquez, poate fi considerat ca cel &TIMM vin pentru amestecurf, In vederea colorei §i a taninuluT.

Jacquezul este considerat ca o corcitura de Vitis aesti-

valis cu vita de Europa. Este foarte expus la a. ntracnosa sail bubat; din contra resista foarte bine la galbenare. Jacquezul este cel mal u§or atacabil de mana, care prapadesce nu numai foile dar §i struguril, din aceasta cauza cultura jacquezulta fArà tratamente dese devine imposibill El e considerat ca barometrul boalelor. Cand recolta scapa de aceste boale el este destul de productiv. www.dacoromanica.ro

31

Ca resistentA la filoxerA el este considerat ca mijlocie, se crede cl este bun chiar pentru pAminturT putin vAroase [panA la 19Y. val.]. Nu se poate recomanda pentru asemenea terenurT ; dar poate fi cultivat in pAmInturT, bogate §i sA-

nAtoase, Mud o expositiune bunA. Pe vAT sail la locurT umbrite cultura 'IuT nu este recomandabilA cAcT ar fi In totT aniT bolnav de manA. Herbemont, este o varietate pur americanA, are cam aceia§T resistentA la filoxerA ca i Jacquezul. Tulpina viguroasA, coardele lungT, §i rose deschis.când sunt coapte. Muguril micT de coloarea rugineT deschisA §i

cu putin puf pe eT. Foaia mare cu 3 sail 5 loburT, verde Inchis pe fatA, de un verde me deschis §i cu peri§orT tarT pe fata inferioarA sail pe dos. Ciorchinul mijlociil cilindro-conic cu boabele dese, micT sari mijlociT, de o coloare ro§ie InchisA §i bAtend In negru Inchis pe partea expusA la soare. Miec,lul nu e colorat. Pielita subtire. Mieglul zernos.

El merge bine In pAmInturile ro§il pietroase §i bine expuse. Este mal putin expus cu Jacquezul la boale. DA un vin ro§u, mal putin alcoolic ca Jacquezul. Buta§iT

sail cioacele formeazA rAdAcinT mal cu Inlesnire ca

jacquezul. Cunningham, este o vitA curat americanA, originarl din partea de sud a Statelor-Unite. Vita viguroasA, cu coarde lungT §i groase, de coloarea pruneT maT cu seamA la nodurT. Lemnul copt este ropviolet deschis: Foaia mare, IntreagA, puf in cam b4icatA intre vine (nervurele el). Verde Inchisl la fata superioarl ; putin cam pufoasA §i de un verde alburiil pe fata inferioarA (dos).

Ciorchinul mijlociii, cilindro-conic sail cilindric neregulat. Boabele mijlociT sail micT, rotunde sail putin turtite

din causA a sunt dese. Boabele ail coloarea violetA deschisg, mie4u1 necolorat. Pielita mijlocie ca grosime, mieqlul zemos §i dulce. Vinul este alcoolic i putin cam parfumat, InsA nu este tocmaT bine colorat. Se coace tfirqIiil. Resistent6 mijlocie la filoxerA. Expus la manä, Tug nu In a§a grad ca Jacquezul. Ca i ceTlaltT produatorT descri§T, poate

www.dacoromanica.ro

32

fi recomandat pentru pAminturi sAnAtoase, bogate, adand si WA var. Hibridul Terras No. 20, obtinut de d-I Terras, viticultor in Pierrefeu (Var) In anul 1880, din vita francesA Alicanthe Henry Bouschet cu Rupestris ; din care causA se mg numesce Alicante et Rupestris No. 20.

El a fost introdus In tarA pentru prima oat% in via D-neT O. Bengescu din SArataBuzal la 1895, unde prospereazd destul de bine. El este mult recomandat In Francia si se crede cA i la noT va avea viitor. Dintre top producaoriT directi, acesta pare a avea cea mai mare resistentA la filoxerA. Dupë pArerea autorilor francesT, el resistA binisor la boalele cryptogamice, dar nu se coace bine lemnul toamna struguriT sunt supusi la putredire. DA un vin slab In alcool si In aciditate. El a fost plantat la noT In pArninturi bune nevAroase. Gamay Coudere, este una din vitele cu viitor pentru

tarA noastrA, fiind a este un bun producètor direct, dar In acala-s1 timp este si excelent port-altoiti, maT cu seamA pentru pAmInturile care confin var (30-50%).

Acest hibrid a fost obtinut de d-I Couderc in 1882, din hibridarea luT Rupestris-Martin cu vita francesA Colombaud.

Dup6 d. Fax el este foarte resistent la filoxer5, dup6 d. Ravaz i alfil el are o resistentA mediocrA, dar suficientA mal cu seamA In terenurile bune. Este de aseminea resistent la manl. La noT dui-A puterea sa de vegetatiune, care

e foarte mare, se poate deduce cl este resistent. Foaia seamënA mal mult cu a viteT de Rupestris (fig. 11), are cobarea verde-gAlbue i fArA peri sari puf pe ambele fete. Coardele destul de lungi i da numerosi copili. La maturitate coaja lemnului este de un t galben caracteristic. C.IorchiniT sunt mid si cilindro-conici. Boabele de asemenea mërunte rotunde, negru inchis, and un vin destul 4e alcoolic i fArA nici un gust WI. Boabeie nu sunt indesate pe ciorchini fund cA -aceastA varietate meiazA.

Dupl unif autori francesi, aceastA vitA nu este recomandabilA ca producëtor direct din causA cA nu produce mull. Dui:4 d. Foëx, productiunea sa este satisfAc6toare. La ndf In tarA, ciorchiniT sunt mid dar multi ast-fel cA (IA o productiune multumitoare.

www.dacoromanica.ro

33

Prinderea din butasl la Gamay-Couderc este wall; Ing afinitatea la altoit pentru vitele romAnescT este mijlocie. Dui-A pArerea noastrA acest hibrid e recomandabil pen-

tru cA poate fi Intrebuintat si ca produceor direct si ca port-altoitl, maT cu seamA pentru pAmInturile vAroase umede, unde nu IngAlbenesce. In afarA de acest1 cAtT-va produatorT directT maT sunt

si alfil, InsA maT toll sunt InC,A In studiil si nicT nu se gA-

sesc la noT In farA. Intre acestia se pot cita : hibridul Id

Fig. 11. - Gamay-Couderc.

Couderc No. 4401 sail Chasselas rose & Rupestris ; hibridul Seibel No. 1; hibridul Franc ; Auxerois & Rupestris ; _Plant de Cannes ; care dupë descoperitorul el pare a fi Clinton & Rupestris, precum 0 Le plant Jouffreau. Din IncercArile, care s'ail fAcut, dar care InsA nu sunt definitive, se poate spune cA acestT produatorT an un viitor oare-care.

Coala 3.

www.dacoromanica.ro

34 b) VITE AMERICANE PORT-ALTO!

Vite americane port-altoiT sunt acelea, care nu pot fi Intrebuintate in reconstituire de cat altoite cu vile de Europa. Conditiunile ce trebue sa Indeplineasca, un port-altoT bun sunt : 1) sa fie resistent la filoxera; 2) sa se adapteze adeca, sa se potriveasca terenuluT In care se planteaza ; 3) sa fie destul de viguros pentru a d; putere altoiuluT sa creasca si sA produca ; 4) sA formeze usor radacinT din carlige sail butasT si sa se prindA la altoire, si 5) sa aiba oare care afinitate pentru altoire. Resistenta la filoxerA. In principiù toate vitele ameri-

cane sunt resistente la filoxera, and sunt puse In conditiunT identice ca acelea din tara lor de origina. Indata Insa ce le schimbAm din tara lor de origina, resistenta se schimbA si nu mal este aproape nicT o vita, care sa ODA o resistentA intrinseca si absoluta. Ceea ce trebue sA se caute la o vita americanA este ca resistenta relativa, care se schimba dup6 teren si clima sa fie mare. 0 vita americana foarte resistenta, cum este

de ex. Rupestris, poate foarte usor A fie atacata de filoxera, daca se duce Inteo clima ce nu-T convine si dad se vor planta inteun pamInt ce nu-T priesce. De asemenea pu-

nênd o vita slaba ca resistenta Inteun pamInt si o clima convenabila, aceste conditiunT .vor face ca resistenta sa fie cel putin multumitoare. Resistenta intrinseca a vitelor americane depinde de

numsérul, grosimea si vérsta radacinilor, de adancimea la care perund, si de desorganisarea mal ¡met sail mal jute i a lor. Cu determinarea acestel resistente s'a ocupat, atat d-1 Millardet, cat §i d-niT Vialla si Ravaz, stabilind fie-care cate o scarA de resistenta. lata scara de resistenta Intocmita de d-I Millardet, si In care imunitatea filoxerica este insemnata cu 10 : 95 Unele, RipariT, Rupestris si Cordifolia. 8.5 Cele mal multe RipariT, Rupestris si Cinerea. 8. Multe Riparia si Rupestris. 7.5 Riparia Gloire, Aramon Rupestris si Rupestris de Lot. 7. Berlandieri Davin, Ripariile si Rupestfisurile moderne.

www.dacoromanica.ro

35

Solonis §i York-Madeira. Herbeniont 45 Jacquezuf. 6. 5.

4.

ViaIla.

3.5 Taylor. 0. Varietatile Europene. D-niT Vialla i Ravaz, clasifica vitele pana la 20 In ordinea urmatoare : 20. Vitis rotundifolia.

195 V. Cordifolia; V. monticola; Rupestris Mission ; Rupestris de Lot ; Rupestris Ganzin ; Rupestris Martin ; Rupestrie métalica. 19. Berlandieri ; Riparia gloire ; R. grande glabre ; Rip. Baron Perrier ; Rip. tommenteux §i Rip. Ramond. 185 Rupestris Ecole. 15. Solonis. 13, Jacquezul. 12. 11.

Vialla.

Taylor §i York-Madeira.

Dupé cum se vede chiar Mire aceste 2 scarT sunt nepotrivirT bat6toare la ochT. Aceste scarT dail o idee, pana la un punct care-care de resistenta fie-carei vile, se poate lua aceasta resistenta ca punct de plecare dar nu trebue luat ca ce-va hotaritor §i absolut Clima maT calda sail mal rece a uneT Ort sail localitall ; puterea pamIntuluT de a se Incalgli ; afinitatea sail gradul de rudenie al port-altoiuluT catre altoiil, pot marl sad mic§ora resistenta uneT vite.

Din cele arètate mal sus, reese ca nu exista o resistenta absoluta, dar exista o resistenta la filoxera relativa sail practica, care intereseaza In primul rand pe podgorean. Un exemplu din tara noastra e urmatorul : In ambele scarT de resistenta de mal sus, Solonisul este trecut inaintea JacquezuluT ca resistenta. Cu toate acestea in tara noastra Jacquezul plantat la 1889 traesce §i astA4I, pe c'and Solonisul, plantat tot atuncT, a pierit atacat de filoxera de la

totT proprietaril aproape. Aceasta ne dovedesce ca in clima noastra, resistenta SolonisuluY s'a mic§orat ResiStenta vitelor americane fiind ce-va relativ nu se

poate pronunta cine-va cu toata siguranta (lad o vita este destul de resistenta sail nu. www.dacoromanica.ro

36

Dup6 o experienta ling de 12-13 aril, facuta in tara cu vitele americane §i tinend seama de resultatele dobè'ndite, se poate spune ca In pepinierele Statulta, §i in cele romanescI particulare sunt vite destul de resistente §i care se potrivesc pentru toate felurile de parnint, ce se gasesc la noT.

Potrivirea saa adaptarea la painful. Este una din conditiunile principale pentru ca o plantatiune sa reu§easca. Nu este destul sa se scie d. ex. a vitele de Riparia sail de Rupestris sunt resistente, pentru ca sa fie sigur cine-va de reu§ita plantatiunel, mal trebue Inca, ca fie-care din aceste feluri de vite sa se planteze In pamintul care-I priesce. and se potrivesce pamintul pentru vita plantata, chiar de ar fi mal slabg ca resistenta la filoxera, totu-§T va lupta. Cand vita se potrivesce pamintulul, ea se cunoasce dup6 vegetatiunea el puternick lastaril frumo§T, foile verT, cu un

cuvént se vede ca vita este sanatoasa. Daca din contra se planteaza o vita americana cat de resistenta inteun parnint ce nu-I convine, vita la inceput cauta a vegeta cu putere, insa dup6 cati-va anI, crescerea se mic§oreaza, lastariT r&nan mal piperniciti, foile pot sa se ingalbeneasca §1 filoxera o ataca. Adaptarea vitelor americane la pamint este influentata de mal multT factorT, dar acela care hotaresce daca o vita' poate sail nu conveni pilmintuluT este varul. lnfluenta varuluT. Vitele românescI merg in toste pa-

minturile, fie ele cat de varoase, çu singura conditiune ca pamintul sil fie sanatos. Mal mult Inca, In parnInturile varoase ele dati un vin de calitate superioara. Din contra vitele americane, numai unele din ele pot merge In asemenea paminturi, pe and majoritatea lor se imbolnavesc de galbenare §i dure un timp mal scurt saü mal lung pier. Se credea chiar, acuma 10-15 anI, aceasta va fi cea mal serioasa piedeca pentru reconstituirea viilor. De atuncl s'a0 format vite americane prin incruci§are, care merg chiar in päminturile cretoase.

Varul din pAmint lucreaza asupra vita prin cantitatea

sa §i prin iuteala cu care acest var poate fi atacat §i dat raclacinilor vita www.dacoromanica.ro

37

Primul lucru ce-1 are de facut un proprietar inainte de a incepe reconstituirea este ca sa cerceteze cat var contine pamIntul sail. Sunt mai multe aparate, care servesc la acesta, dar cel mal simplu si de care se poate servi ori cine este calcimetru Bernard (fig. 12). In cate-va minute se poate sci, cat var contine pamintul.

Pentru acest scop se usud pamintul si se trece prin o sita avénd gaurile de 1 mm. Se cantaresce 1 gran; de pamint, care se pune in sticla A. Intr'un tub

mic se pun 4 cm. cubi de acid clorhidric; iar tubul se baga fiamos in sticla A, ca acidul sa nu se verse. Prin palnia B se toarna

apa pana se urca In tubul CD. la 0, adeca pana In punctul C. Se ia atunci sticla A si se r6stoarna putin ca acidul clorhidric

din tubul J sa curga in sticlä. Acest acid ataca indata varul care

se gasesce in pamInt si incepe a se degaja un gaz (acid carbo. ni,c), care apasa asupra apei din Fig. 12. Calcimetru Bernard.

punctul C si o face sa scoboare.

In timpul and gazul se degajaza din tub, palnia B se la din lantul sail si se scoboara ast-fel ca apa din palnie sa fie la aceia-0 Ina'time cu apa din tubul C.D. Cand se observa ca apa din tubul C.D. nu se mal scoboara, atunci se citesce pe tub num&ul la care s'a oprit apa. Acest num& se inmultesce cu 0.4 si num&ul obtinut este cantitatea de var continua in 100 parti de pamint. Acest aparat foarte simplu da cantitatea totala de var, dar nu da niel o indicatiune asupra iuteleT cu care acest var poate fi atacat de ape in pamint. Pentru a se cunoasce si acestea sunt aparate mal complicate, cum este acela al d-lor Houidaille si Sémichon, dar acest aparat e mal mult pentru laborator. Proprietarul se poate multumi cu sciinta data de calcimetru Bernard, pe langa care va mal cerceta daca varul www.dacoromanica.ro

38

In pamint este In pietre marT sad in praf mèrunt. Cu cat varul este in praf mal m6runt, cu atat se absoarbe mal usor de vite i prin urmare este mal vèt6mator. Cand varul se AA In pamint sub forma de mama (marga) sail ca creta fina este mult mal periculos de cat atuncT dud este In pietre mart In tara noastra mal toate pamInturile de podgorie sunt lipsite de var sail asa de putin varoase (1-16%) cA proprietariT n'ad a se teme de acest element. Sunt Irma in unele partT ale 13ealuluT mare, ochiurT marnoase, care apar cand pamIntul e uscat, ca nisce pete albicioase, de forma rotunda. Aceste pete marnoase pot contine 30-4096, var, i prin urmare la plantarea lor, proprietarul sa fie cu mare bagare de

seama, mal cu seama cá varul se gasesce In praf eat de fin ca frecand pamintul, varul remane lipit pe degete. Apa qi lutul sati huma. Aceste elemente Influenteaza asupra atacului varulul din pamint. Apa din pamint Incarcata cu acigli disolva varul si-1 duce In planta. In pamInturile reavâne varul se topesce mal usor de cat In paminturile uscate. Daca apa disolva varul, huma sail lutul dup6 observatiunile d-luT Chauzit il impiedica de a se disolva. Prin urmare in pamInturile argilo-varoase, varul nu este asa periculos ca în pamInturile nisipo-varoase. In aceste din urma paminturT, varul este liber si pus imediat la dispositiunea

plantel. Tot ca urmare a acestuT fapt se poate spune ca aceiall vita se va bolnavi maT curend de galbenare sail dorosa intr'un pamint nisipo-varos de cat inteunul argilo-varos, améndouè avénd cantitate de var. Dad tinern seama cA pamInturile podgoriilor la noT sunt prea putin varoase, ci din contra argiloase i uscate este usor de Inteles cd si putinul var ce se gasesce In pamint se pune cu gred la dispositiunea viteT. Inriurirea altoitulul asupra galbenareI. Cand vitele altoite nu se potrivesc pamIntuluT In care se planteaza, ele se bolnavesc mal Intaid de galbenare si apoT mor. GAlbenarea se mal poate produce si prin altoit, care släbesce de regula puterea de resistenta a viteT americane. Cand intre aItoi f port-altoid nu este de loe afinitate sad rudenie,

vita se cloroseaza. De asemenea s'a observat de totl www.dacoromanica.ro

39

ce ail plantatiuni maT vechT, cA gAlbenarea se maT produce atuncT and lipirea s'ati fiertura altoiuluT de port-altoiri

nu este bine fAcutA. Cum acest mod de gAlbenare n'are nicT un leac, este mal bine a nu se planta de cat vite alto¡te bine lipite.

S'a maT observat cA altoirea pe loc inlesnesce ivirea boaleT. De asemenea adancimea la care se infig rAdAcinile influenteazA. In pAminturile mArnoase sail la care varul se gAsesce la o micA adancime este recoMandabil a planta vile altoite cu port-altoT scurfi, pentru ca rAdAcinile vite1 sA nu

fie direct In contact cu varul. Influenta port-altoiuluT. bate vitele americane afarA de Berlandieri sunt calcifuge, adicA nu iubesc varul inteun grad mal mare sail mal mic. Gratie însä sfortArilor facute de mariT viticultorT francesT prin alegere i mal cu searnA prin corcire s'a obtinut vile pentru toate felurile de p'ämint orT cat de Oros ar fi. Cum am mal spus la noT se gAsesc prea putine plminturT vAroase, la a cAror reconstituire trebue sA dea o deosebitA atentiune la alegerea port-altoiuluT. Din punct de vedere al resistenteT lor la clorosA in pAminturile vAroase, vitele americane incercate In tara noastrA se pot impArti ast-fel

I. Vile mergend in terenurt cretoase cu peste 50% carbonat de calct var asimilabil., Chasselas & Berlandieri .No. 4-1 al d-luT Millardet. Mourvèdre & Rupestris 1202 al d-luT Couderc. H. Vite pentru terenuri continend 35-50 % carbonat de calce amestecat cu argil& Mourvèdre & Rupestris 1202. Aramon & Rupestris Ganzin .No. 1 corciturA al d-luT V. Ganzin. Pinot & Rupestris No. .1305, corciturA creatA de d. Couderc. Colombaud & Rupestris No. 3103, al aceluia-s1 viticultor, cunoscut mal cu seamA sub num. ele de Camay Couderc.

Bourisquou & Rupestris No. 601 si 603 tot al*

d-luT

Couderc.

III. Vile pentru terenurt calcare mijlocit adicA pentru acelea In care varul asimilabil poate merge panA la 35% dar poate fi orT-cat var tare incatacabil. www.dacoromanica.ro

40

Jacquezul (e recomandabil ca productor direct). Riparia & Rupestris, No. 3309 si 3306 aT d-luT Couderc.

Rupestris de Lot. Solonis & Riparia No. 1615 i 1616 al d-luT Couderc. Aramon & Rupestris Ganzin No. 2 al d-luT V. Ganzin. IV. Vile con venind terenurilor pu fin vciroase sail de loc vAroase cum sunt marea majoritate a terenurilor noastre.

Riparia gloire ; Rip. grande glabre ; Rip. tommenteux ; Rupestris Martin ; Rip. Ramond ; Rupestris & Riparia No. 108 sari maT bine cunoscut sub numele de hibridul Millardet 108.

Fig.. 13. - Chasselas & Berlandieri No. 41 a I. VITE PENTRU VÄMINTURI CU PESTE 50 % VAR

Chasselas & Berlandiere No. 41 B. a clruT foae seamèn1 cu a viter de Berlandiere (fig. 13), este considerat ca avénd aceia-sT resistentà filoxericA ca Rip. grande glabre. Plan-

tatà In terenurT cretoase ea resistà foarte bine la clorog. lubesce terenurile cretoase uscate, putin adâncT si cam tarT, se prinde cu usurintA din butasT, and panA la 80%, de asemenea prinderea la altoit este destul de bung. www.dacoromanica.ro

41

Mourvedre & Rupestris 1202 corciturA creatA la 1883 de d. Couderc. Vitä viguroasA ; coardele ro§iT gAlbuT, foile cam micT, WA perT (fig. 14), putin lucitoare, dobéndesc toamna de tim-

purill o coloare r4e-violetA. Dupé d. Viala i Ravaz nu ar fi resistentA la filoxerA. Adevérul este a se gAsesc gA1cT pe rAdAcinele sale datorite filoxereT, dar in toate locurile unde a fost plantat In terenurT ce-T convin, ea a arétat o resistentA practicA IridestulAtoare.

Fig. 14. - Mourvedre & Rupestris No. 1202.

El merge bine In pAmInturile cretoase, i noroioase. Este un port-altoin excelent pentru pArnInturile argilo-vAroase avénd rAdAcinT adAncT

i puternice. Este bun §i ca

produator direct. Se prinde cu uwrintA din buta§T sail cArlige. De asetnenea prinderea la altoit este multumitoare. In Francia prin-

-derea la altoit a mers pana la 45-50%. www.dacoromanica.ro

42 II. V1TE PENTRU TERENURI VAROASE $1 MARNOASE CONTINÈND 35-50010 . CARBONAT DE CALCE, AMESTECAT CU ARGILX

In aceste pamInturT merge cat se poate de bine §i Mourvèdre & Rupestris 1202, descris mal sus. Aramon dc Rnpesiri& Lanzin Na 1 este unul din

ceT mal de recomandat pentru tara noastra. LastariT tinerT sunt nete4T i lucitorT, pe cand la Aramon port-altoiT

Rupestris No. 2, care este mal putin recomandabil, are pert albT Intepatort Foile de la Aramon & Rupestris No. 1.spre toamna se Inrwsc. Ele ail forma din fig. 15.

Fig. 15. - Ammon 8c Rupestris eranzin No. 1.

Resistenta sa la filoxera este une-orl contestata. La noT Ina cresce cu atata putere ca se poate spune ca are o resistenta practica suficienta. Poate a este tocmaT natura terenuluT de la noT, care II face sa fie a§a de viguros:; cad Aramonul & Rupestris No. 1 este prin excelenta port-altoiul parnInturilor compacte, umede §i marnoase. Aceasta vità are radacinT groase §i puternice. www.dacoromanica.ro

43

El are o mare afinitate pentru vitele europene ceea-ce este Inca o calitate. D-1 E. Durand, dup6 toate cercetarile claseaza aceasta planta ca cea di'ntaiii din punct de vedere al afinitateT. Tot du0 acest autor el nu da nicT o data o prindere mal mare la altoirea la masa ca 28%. Pinot & Rupestris 1305. Obtinut de d-1 Couderc In 1882. Are o resistenta practica la filoxera suficienta. Este viguros. Se prinde bine la altoire. Formeaza cu uprinta radacinT din butd§T. Resista bine §i la clorosa.

Fig. 16. - Riparia & Rupestris No. 3309.

Tot In aceasta clasa infra §i hibridul Colombaud & Rupestris No. 3103 sail Gamay-Couderc, descris la produatoriT directT. Aceasta plantä impreuna cu Aramon & Rupestris No. 1, sunt suficiente pentru terenurile varoase ale tèreT noastre. VITE CONVEN1ND TERENURILOR CU 15-30% CALCAR

In aceasta clasa sunt coprinse Jacquezul §i Solonis. Cel din urma a disparut la noT chiar In terenurT nevaroase;

iar Jacquezul dei este o planta pentru terenurT destul de www.dacoromanica.ro

44

vAroase poate fi recomandat In tara noastrA ca productor direcl pentru pAminturile adAncT, si bine expuse. Ca port-alto! Jacquezul nu este de recomandat fiind

are ô resiste* la filoxerA mijlocie i aceastA resiste* inpracticA prin altoire se maT micsoreazA, asa cä moare dup6 cAtT-va anT.

Tot in aceastA clasA sunt coprinse vitele: Riparia & Rupestris 3309 [fig. 161, Riparia & Rupestris 3300. bri4i1 obtinutt d-e d-I Couderc. Aceste douè plante putin cunoscute la noT, provin din corcirea a 2 vite americane ail calitAtT pe care nu le gAsim la pArintiT lor. Asa ambele varietAtT ati o mare resistentA la clorosA desi provin din pArintT care n'ail aceastA calitate.

Fig. 17. - Rupestris de Lot.

Sunt resistente la filoxerg. Se adapteazA maT bine ca pArintil lor. Se altoesc bine. Prinderea din butasT este insi mediocrA. Sunt de recomandat cu seamA pentru pAmInturile ce confin 15-30% carbonat de calce si In acela-sT timp sunt sArace.

Rupestris de Lot, sail: Rup. Monticola, Rup. renomen ; Rupestris Richter, Rup. Si/as etc. este o vitA foarte www.dacoromanica.ro

45

viguroasa, ca la 4oate felurile de Rupestris lemnul are mervalele scurte §i de coloare ro§cata. Foaia [fig. 17] este

foarte caracteristica ; ea este mal larga de cat lunga §i la coada are forma de acolada. Vita are radacinT groase §I puternice. Resistenta sa la filoxera se considera mal ca slaba, insä asta-41 dui:16 cercetarl minutioase, ea se considera mal resistentä chiar de cat Riparia. Ea se adapteaza bine ; resista la clorosa ca §i Riparia & Rupestris ; da IT este superior In pamInturile sal-ace, pietroase i chiar compacte. Se altoesce bine. In Francia a dat pana la 45-60% ca prindere pe port-ala Lemnul se Ingrow §i nu se formeaza gala sail burelet la partea altoitä. Are desavantagiul ca lastaresce foarte mult din radacina a§a a in primiT anT trebue sa taem foarte des ace§tT lastarY.

I se mal reprwaza ca da prea multa putere alioiuluT vi-1 expune la meiat. Acest defect se poate corecta lasandu-se la taere cepl mal multf ca de obiceiti, saü intrebuintand taerea Iunga cu mal mult! ochT §i coarde ca de obiceiil. Aramon et Rupestris No. 2. Este maT putin recomandabil ca fratele s66 No. 1. Se deosebesce de No. 1 prin varful lastarilor care are nisce perl Intep&orT. Foile sale au un aspect mal galben. N'are aceeall resistenta la clorosa ca fratele sal; este resistent la filoxera. IV. VITE PENTRU PiMiNTURi NEVAROASE

Aceasta clasa de päminturT gasindu-se aproape totdeauna în tara noastra, este evident ca vitele coprinse In aceasta categorie sunt cele mal importante pentru tara noastra, mal cu seama cA du0 experientele de pang asta-çll dat dovada cA poseda toate calitätile. In aceasta categorie infra Ripariile, care vor forma basa reconstituirel viilor noastre. In adevèr unele RipariT i cu deosebire Ripariile gloire,

tommenteux §i grande glabre, ail la nol In tara o vegetatiune luxurianta. bate Ripariile aü o resistenta la filoxera practica destul de mare, cad la noT de 12 an,T nu cunoascem un singur cas unde sa fi dat semne de slabiciune. www.dacoromanica.ro

46

De asemenea prinderea la altoire a vitelor romAnesd este In general superioarA celor !al« port-alto? din Rupestris sail hibricT.

In pAmInturile noastre nu s'el' clorosat. Ele InsA sunt atacate u§or de manA.

Fig. 18.

Riparia Gloire de Montpellier.

Riparia Gloire sail Riparia Portalis se distinge prin o tulpinA foarte viguroaa Vita are In general tulpina mijlocie ca grosime din care causA se formeazA gAlcA la punctul de altoire. Coardele lungT §i ajungênd la o crescere a-

nuall de 8 m. Ele sunt de grosime mijlocie. Foile foarte marT, foarte putin trilobate cu marginile recurbate §i vérful foaeT de asemenea intors adese orT In jos. Foaia este b4i-

catA intre nervule care sunt rwate pe fata superioarA a foaeT (fig. 18), sinusul petiolar In formA de U. Foaia este verde inchisl pe fatA, mal deschisA pe dos, unde are nisce

peri§orT pe nervule.

www.dacoromanica.ro

47

Riparia tommenteux, la noT In tara cresce cu aceea-v1 vigoare ca vi Riparia Gloire vi am putea (lice chiar a une orT 11 este superioar5.

Tulpina este mijlocie sail cam groasA, insA tot se formeazA gAlcA la punctul de altoire. Riparia tommenteux are coardele tot ava de lungT vi groase ca Riparia Gloire. Coaja se descojesce cu uvurintA In vuvite lungT. LAstariT vi coardele verçlT ail perivorT scurff, tarT vi dei, regulat distribuifT. La maturitate coardele sunt de o coloare mal InchisA ca la Riparia Gloire.

Fig. 19. - Riparia Tommenteux.

Foaia este mare cu sinus petiolar deschis. Foaia are o coloare verde InchisA pe partea superioarA ; iar dosul foaeT este de un verde maT deschis, cu nervulele evite afarA vi avend 2 seriT de dintI In formA de pene. (fig. 19). Petiolul sail coada foaeT de lurIgime mijlocie vi cu pea. www.dacoromanica.ro

48

Riparia Tommenteux nu este pretentioasa In ceea ce privesce natura pamIntuluT. Intru cat el nu e prea Aros, ea merge. In pamInturile bogate predispune §i altoiul la o vegetatiune puternica, ca §i Riparia Gloire. Riparia Grande Glabre. Vita puternica. Coardele lungT -WA perT §i ro§cate la maturitate. Foile tinere netede pe fata superioara §i lucitoare ; lar pe nervuiele dulA dosul foaeT an perT tarT i numero§T. Foile adulte de marime mijlocie, cordiforme, foarte putin trilobate, verde inchis pe fata superioara i de un verde putin mal deschis pe fata inferioara Cu numero§T perT tarT pe nervule. Aeeasta varietate are acelea-§1 calitatT i defecte ca i celelalte varietatT de Riparia.

Riparia Baron Perrier. Vita mal putin viguroasa ca cele precedente. Coardele lungT, drepte §i de un r4u ruginit inainte de coacere. Foile de marime mijlocie aproape IntregT, cu 2 serif de diniT ascutitT. Coloarea foaeT este de un verde deschis. Pe dosul foaeT nervulele an perT tarT,

care la despärtirea nervulelor sunt w4at1 In buchete. In afara de aceste felurT de RipariT, mal gasim In tara Riparia .Marlin de Pallier's §i Riparia Ramond, care de asemenea sunt bune ca port-altoae, Trig nu le ajunge ca vigoare pe Riparia Gloire §i Riparia Tommenteux, care sunt cele maT bune RipariT.

Ripariile an In general radacinT multe, a§a a daca le convine terenul cresc cu putere chiar din primul an §i dad putere altoiuluT. Dup6 parerea d-luT E. Durand, din punct de vedere al vegetatiuneT i al productiuneT Ripariile sunt ceT dintäin port-altoT. Vitele altoite pe Riparia I§T coc rodul maT de timpurin ca pe ceIlalt1 port-altof §i ca consecing struguriT sunt maT bogatf in zahar. Aceasta precocitate este datorita &Ice'', care se for-

meaza la punctul de altoire, §i care jenand circulatiunea mazgeT, are acelea-§1 efecte ca taetura melará. Aceasta gala care devine foarte mare la RipariT, are ca efect sigur a va scurta viata plantel. Aceasta Insa nu trebue sa descurajeze pe podgorenT, cad In Francia stint viT altoite pe RipariT,

frumoase §i In puna productiune care sunt de peste 25 anT, far la noT de 12 anT, fara sa dea vr'un semn de sta. biciune.

www.dacoromanica.ro

49

Ripariile aii fost pAnA acuma §i vor fi §i de ad Inainte principalele varietAtT In reconstituirea podgoriilor romAnescT unde avem pAmInturT argilo-nisipoase sari nisipo-argiloase, cum §i pentru pAminturile marT de cAmp. Pentru pAmInturile uscate, pietroate, dar nevAroase, se

pot intrebuinta.

Fig. 20. - Rupestris Martin.

Rupestris Martin introdus In culturA pe la 1874. Foaia ca la toate Rupestrisurile are forma foaeT de plop, avénd sinusul de la coadA In formA de V. (Fig. 20). Coardele unghiuroase de coloare ro§ie InchisA §i avénd cAmpurile mid. Rupestris Martin este foarte resistent la filoxerA ; dar

e putin adaptabirFormeazA rAdAcinT din buta0 cu greutate §i prinderea la altoirea pe buta§T este de asemenea slabg. AltoiT prin§T sunt viguro0 i dari o productiune abondentg. Tot In aceastA clasA mal intrA §i varietAtile de Rupes-

tris Metalic §i Ganzin, care sunt mal calcifuge de cAt Rupestris Martin §i dupé pArerea d-luT E. Durand sunt infeferioare luT Rupestris Martin chiar In acelea-§T terenurT.

www.dacoromanica.ro

4

CAP. III Jnmultirea vitei Vita se poate Inmulti prin : 1] seminfe, 2] marcotagiu sail potopni(cl, 31 prin butag, cioace sail ceirlige ;i 4] prin altoire. 1) INMULTIREA PRIN SEMINTA

Se intrebuinteazA rar fiind a nu suntem sigurY a din semintele ce semènAm fésar vite, care sA se asemene viteT care a dat semintele. Sunt 2 casurT and se poate Intrebuinta cu folos semènatul : 1] and voim a obtine o varietate nou6 si 21 and voim sA obtinem varietAtT corcite Tntre vitele romAnescT si cele americane.

Ca sA fie bune, semintele se vor lua din ultima recoltA si din strugurT bine coptf. Semintele se pot lua si din tescovinA proasp6tA, acT experienta a dovedit cA si acestea Tncoltesc tot asa de bine ca semintele din strugurT. Semintele de vitA avénd coaja tare, Incoltesc gre'5 si fteregulat. Pentru a inlesni Incoltirea, se pun peste iarnA o lunA sail dou6Inaintea sem'énatuluT In nisip umed si la un

loc cald. Dad nu se pot prepara ast-fel atuncT, se tin cel putin 3-4 ;lile, Tnaintea sem6natuluT in apA curatA. CAnd numaT sunt de temut gerurile de primAvarA, a-

dic4 prin Aprilie, semintele se seamèn1 la o adAncime de 3-4 cm., In rAndurY depArtate unul de altul de 30- -40 cm.

si la o distantA de 10-15 cm. pe and punênd 3-4 semi* la un loc. Dupè resArit se lasA numaT vitele cele mar puternice.

www.dacoromanica.ro

51

In timpul vereT parniintul se plivesce de buruenT si se sapg °data sari de 2 orT. Toamna se acopera vitele cu gunoi6 sail pae, sail le Mani la catT-va ochT (3-4) de la suprafata parnIntuldf, Ingropandu-le In pamInt.

De obiceiil o vita din s6mInta nu rodesce de cat In anul al 5-lea sail al 6-lea. 2) INMULTIREA PRIN BUTASI, CIOACE SAU CARLIGE

Prin batasT, cloaca sail carlig se Intelege o bucata din o coardg de un an. Pang la introducerea filoxereT In ¡ark plantarea viilor prin cioace era practica cea mal obicinuita. Asta-q11 nsi se poate Intrebuinta de cat pentru viT romanescT saìí pentru plantatiunT de vite americane nealtoite. Cioacele sail butasiT trebuesc alesT de cu toamng, cand

vitele sunt cu rod, Insemnand fie-care varietate cu un semn deosebit. Vitele de unde luam butasil sa fie sanatoase; lar bu-

tasif sa nu fie bAtutT de grinding, cad lemnul se poate rape la local ande este lovit de piatrg. ButasiT se aleg din coardele mijlociT, cu ochiT apropiatT cad acestea se prind mal usor i dati tulpine roditoare. Coardele prea subtirT nu sunt bune sa serveasca ca butasT fiind a ele sunt de multe orT necoapte, set se pot usca Inainte de a se prinde. De asemenea coardele groase aü prea multa mècluva i vitele esite din asemenea coarde sunt putin roditoare. ButasiT sa6 cioacele se fac numaT din coarde de un an. La butasiT romanescT, se las/ une-orT la basa cioaceT o

mica bucata de lemn de 2 anT, Si In acést cas butasul se 44ice cu cölcâiú sail cu scaun. Lgsarea lemnuluT de 2 aril' se face, pentru ca butasul sa se prinda maT usor, fiind

la unirea lemnuluT de un an cu cel de 2 anT este o umflatura, de unde dail radacinile mal usor. Plantarea acestor butasT cu plantatorul este mal anevoioasa. Cand voim a Inmulti o vita rara, atuncT luam un bu-

tasi6, care sa aibg un singur ochiil (mugure sari came) cate Win lemn de o parte si de alta a ochiuluT. Punênd acest butasiil Intr'un !Arrant gras, si uclandu-1, el poate cla o vita puternica i cu raclacinT adand ; pe and la cele din carlig raclacina e taratoare. www.dacoromanica.ro

52

In ceea ce privesce lungimea butasuluT, ea variazd dup6 natura pdmintuluT unde se planteazd si dure gradul s66 de umegleald. ButasiT lungi fac rAddcinT la toate nodurile Insd nicT una din aceste rAddcinT nu prinde putere ; cu toate a-.

cestea pentru pdminturile prea uscate but*" se pot face de 60-70 cm. pentru ca sd poatA gdsi umeqleald. In pdmInturile tarT de la noT butasiT se fac de 30-35 cm. iar pentru pdminturT mijlociT de 40-45 cm. La partea de jos butasul se tae dedesubtul unuT

drept, lar la partea de sus pieçli§ §i d'asupra unta Pentru a Impedica uscarea butasilor plantatT si mal cu seamA pen tru a grAbi formarea rAddcinelor, inainte de a planta butasir se : aJ Stratificd, adicd se pun peste iarnd in pdmint sail In nisip putin umed, Inteo pivnitd sari inteun alt loc cald

pentru ca in acest timp butasui sd se prepare all forma rAdAcint.

ID] In loc de stratificat, butasiT se pot tine putin timp in apd. Nu trebue sd stea prea mult In apA cAcT atuncT butasiT se pot strica. cl UniT aü obiceiul a jupui de coaje butasul la partea de jos, pentru cd la locul ast-fel rdnit se formeazd mal curênd rAddcinT.

dj Un procedeü bun constd In a forma din balegd de vite sari din pdmint de grAdind amestecat cu balegd de

vite, o mocirld, in care inmuem butasiT cu capetele de jos cel putin ;- se lasd sA se usuce mocirla pe el si apoT se planteazd.

ButasiT pdatA ast-fel preparatT se pot planta sail Intr'o scoald sari d'a dreptul vie. Plantând butasiT In scoald,

se tin acolo un an, si apoT se aleg ceT mal frumosl si se planteazd In vie.

Plantarea butasilor d'a dreptul In vie costd mar putin, dar butasiT nu se prind asa de bine ca atuncT and se planteazA butasT cu rAdAcinT. Prin urmare via va fi neregulatd In ceT anT.

In ceea ce privesce plantarea buta§ilor si ingrijirea lor

in scoald, se face la fel ca pentru vitele altoite. La altoiri se va at-Ma atAt operatiunea cfit si ingrijirile.

www.dacoromanica.ro

53

3) MARCOTAGIUL SAU POTOPNITA

Potopnita constA, In a forta o coardA de vitA nedeslipitA de la butuc ca sA formeze rAdAcinT. Acest mod e maT sigur de cat butà§itul fiind cA potop-

nita nu se desparte de la vita beranA de cat dupA ce i-a format rAdAcinT.

Potopnita a inceput a fi IntrebuintatA in Francia

i

la

vitele americane altoite ; dar numai pentru a Implini golu-

rile de prin vie. In acest cas fiind cA rAdAcinile ce se formeazA pe potopnitA pot fi distruse de filoxerA, vita potopnitatA nu se desparte nicT odatA de la vita mamá. Pentru vitele altoite acest procedeil e putin recomandabil, fiind cA ajunge un timp când o singurA rAdAcinA e nevoitA sA hrlneascA 2 vite deosebite. La vitele romanescT potopnita se maT poate intrebuinta §i pentru a forma vite nuoT, care apoT se scot i se planteazA In alt loc. Cele mal principale felurT de marcote sunt : marcota-. giul simplu, 2) preibuqirea 3) marcotagiul multiplu. 1] Marcotagiu7 simplu se face ast-fel : se alege o coardA de un an de la butucul ce urmeazA a se jnmulti ; iar in dreptul locultff gol ce este de implinit se face un §ant de 30 cm. adancime §i in acest ant se culcA coada aleasA ast-fel ca sA rèThanA afarA varful. Santa se umple cu pAmInt ; iar Val.-

ful rftas afarA se tae la 2 ochT §i, se leagA de un mie arac.

Ochiul ramureT culcate, care ar fi pe partea di'ntre butuc §i pAmint se suprimA. Toamna sail primAvara viitoare

dup6 ce a format rAdAcinT, marcota se desparte de planta mumA. DacA potopnita servesce pentru a umplea un loc gol, e bine sA nu se despartA de la butucul mamá, de cat dup6 2 anT, ca sA nu slAbeascA vegetatiunea. In loc s'A se ia coarda coaptA, se poate intrebninta pentru potopnitA coarde vergIT care se culcA In pAmInt prin lulie i panA toamna, ea poate forma rAdAcint Se face un §ant de 25 cm. 2) Marcotagiul multiplu. adancime §i In el se culcA coarda fArá a lAsa verful afarA. DupA ce s'a culcat coarda in pAmint, se suprimA ochiT coardeT de la butuc panA la locul uncle intrA In §ant. Se www.dacoromanica.ro

54

arunca apol peste coarda din §ant un strat de panfint, ca de

6-8 cm., se bate pamintul §i se uda putin. De la fie-care timp radämugure al coardei va da un %tar i in cini. and ace§ti lastarT ati 25 cm. lungime se umple antul cu parnInt, §i apoi toamna ori primavara se tae coarda culcata In atatea vite cap' lastarT a dat. 3] Prcibuqirea. Consta in a face o groapa larga de jur imprejurul butucului. Dupä aceea se tae radacinile, care Impiedeca culcarea butucului §i apoi se cula cu totul, Indreptandu-T coardele anuale In diferite directiuni. Vérful ramurilor se tae la 2 ochT d'asupra pamIntului ca §i la potopnita simpla punénd cate un mic tutore la fie-care çoarda. Groapa se astupa cu pamInt. Cel mal bun anotimp pentru facerea marcotagiuluT pare a fi toamna, cacT atuncT coardele stand iarna In parnint se pregatesc a forma radacini ca §i cand ar fi puse In stratificatiu ne_ 4) ALT01 REA

Inaintea filoxerel, altoirea se intrebuinta prea putin In viticultura §i mal mult pentru a Intineri o vita saú pentru a schimba felul el, Astä-df altoirea este aproape singurul mod de inmullire In toate partile unde a patruns filoxera. Inteo vita americana altoitä sunt 2 part!: vita atnericana numita sujet saù port-aloiti §i vita romaneasca numita altoiti. In ori-ce fel de altoire ca sa se poata prinde, prima

conditiune este ca zona generatrice a celor 2 vite sa corespunda cel putin inteun punct §i sa existe afinitate intre cele 2 vite. Despre afinitate. Prin afinitate se Intelege gradul de rudenie, ce exista intre cele 2 parti ale unei plante altoite. Daca nu exista un grad de rudenie Mire partite altoite, ori ce ingrijirl s'ar da sunt de prisos cAcT planta nu se prinde. Chiar daca intimplAtor s'ar prinde ea nu poate trAi. Vitele formeazA genul Viti, cu mal multe speciT di'ntre care vita EuropeanA, In care intrA i vitele romAnescT, formeazA specia Vitis vinifera; iar cele americane formeazA alte speciT. Apartinênd la un singur gen toate vitele, este un grad de rudenie Mire cele romAnescT §i cele americane. www.dacoromanica.ro

55

Altoirea viteT americane cu romaneasca este basata pe

urmatorul principit : Altoirea se poate face mire 2 varietcift aparfinénd la 2 specif botanice diferite, ale aceluia-§1 gen ; Wei nu putem fi sigurt de o prindere mare ;i de o duratei la in finit. Vita romaneasca apartine specieT : Vitis vinifera, pe când vitele americane speciilor: Vitis Aestivalis, Vitis Riparia ; V. Rupestris, Vitis monticola etc. Prin urmare altoind vitele romanescT pe cele americane, prinderea va fi mal

mica ca In casul and s'ar altoi vita romaneasca pe vita romaneasca.

Cu cat o vita americanä' este mal sèlbatica, mal viguroasa, mal putin roditoare, cu alte cuvinte cu cat tipul ce se departeazà mal mult de al vile! europene, cu atat rudenia e maT departata, prinderea la altoire mal mica; Insa o data altoite i prinse datl rod mal mult. lata cum se explica acest faRt : vita romaneasca se prinde pe cea americana fiind ca o silesce omul prin altoire, Insa aceasta nu le Impiedeca ca traind Impreuna fie-care sa caute a se desparti de cealalta. Altoiul (vita romaneasca) cautä asigura viitorul luT, and rod mult si bun ; iar port-altoiul se forteaza a da lastaff, pe care omul iT su prima prin anumite lucrarT de cultura, asa a ea da radacinT puternice.

Prin aceasta lupta intre cele 2 vite, ele slabesc maT usor ca când ar fi cultivate fie-care deosebit, dar pritr aceasta sfortare vita altoita produce mal mult. Timp,u1 cat vor trai vitele americane altoite, nu se poate fixa. Cele maT bètrane vil altoite art ajuns la 30 de anT, sunt viguroase si puternice, ceea ce dovedesce ca ele sunt Inca departe de a muri. Din experientele fäcute pana acuma s'a dovedit ca vitele de RipariT, RUpestris, precum si hibrigliT Aramon-Rupestris No. 1 si 2, Mourvèdre-Rupestris, Bourisquou-Rupestris, Millardet 101 si 108, etc. art o afinitate i decT o prindere multamitoare . Din contra, vitele Berlandieri se prind cu cea mal mare anevointa, de aceia nicl nu se recomanda pentru tara noastra. Vitele cu o resistenta mica la filoxera dart In general o prindere maT mare la altoire. www.dacoromanica.ro

56

Facultatea vifelor americane de a da rcidacint. Toate vitele americane puse In pamInt ca butasf sad cioace fac radacinT, daca sunt tinere (de un an) §i gasesc destula umegeala i caldura. Unele din ele dail frisk mal uwr cum sunt Riparia, Rupestris etc., altele I§T formeaza cu mare greutate radacinT, cum este d. ex. Berlandieri la care nu putem compta pe o prindere maT mare de 5-6% ; de asemenea

Jacquezul formeaza cu gren radacinf, dar In tot casul mult mal u§or ca vita Berlandieri. Vérsta sujetulut de altoit. Vita americanä §i cea romaneasca se prind cu atat maf uwr cu cat sunt mal tinere. Cele me adese-orl Vita americana are vérsta de un an cand se altoesc i and prinderea e mare. Cate o data se IntrebuinteazA la altoire lästarif Inca verqlf al vitel americane. In acest cas prinderea altoiuluf este mal sigura, dad altoirea se face cu ingrijire. Vita americana poate fi altoita §i la o vérsta mal Inaintata, Insa cu cat este mal brânA cu atala re4ta la prindere e mal mica. Unele vite americane cum sunt Ripariile, altoindu-le

cand ail vèrsta de 1-3 anT se prind u§or; de aci inainte prinderea devine nesigura.

Culesul sujeturilor. and se altoesc vitele americane In stare de buta§T, el trebuesc mal Intain recoltatT, prima-

vara sag mal bine toamna §i apof pastrall 'Ana primavara cand se vor altoi. Taerea sujeturilor sail a port-altoilor se face primavara inainte de a incepe sä circule seva, adeca cam pg la Triceputul lunef Martie. Toamna se culeg dujA ce cad foile sail cel puf in dup6 ce se ingalbenesc. Recolta sujeturilor se face ast-fel: coardele vitel americane se tac chiar din fata parnIntuluT, wolandu-se In grameglI pe varietaff ; se curata coardele de carcei §i de lemnul vechin, lasandu-se numaT lemn de un an, §i apof se tac

lungT de 1 m. pastrandu-se ast-fel pand primavara In momentul altoireT, and fie-care coarda de un metru se tac In tref bucatl. Coardele de un metru se fac toamna, In pachete de 50 san 100 i se leaga cu sirma saù cu rachita. www.dacoromanica.ro

57

Coardele trebue luate din o plantatie, care sa aiba cel putin vèrsta de 4 anT ; Inlaturandu-se vérfurile care sunt une-orT necoapte, coardele bune de altoit fiind acelea care ail de 1a 6 mm.lØ mm. diametru. Coardele mal groase de 10 mm. aü mècluva prea mare §i e greri de gasit altoT care sa se potriveasa Coardele de altoit sa fie drepte, i sa nu fie atacate de boare ca mana, antracnosa, etc. in loc ca sa se tae coardele toamna de un metru §i apoT se tae primavara Inca °data In 3 bucAtT ; ele se pot tala de

cu toamna lungT de 28-30 cm., sa se faca pachete de cate 100 §i sa se pastreze pana primavara. In acest cas se va observa ca täetura de jos sa se faca imediat de desubtul unuT ochiú, iar la' partea de sus sa alba un camp sari meMall Se crede ca aceasta procedare este mal bunk cad altoiT tliatT se pregatesc peste iarna. Recolta altoilor. Altoiul este o parte a coardeT de vita romaneasca de un an, cu unul sari me multI ochT, destinat a Inmulti felul viteT din care se ia. Prin urmare, Intaia conditiune ce trebue sa se caute la o coarda destinata a servl ca altoiri, este ca sa OA bine pronuntate caracterele varietateT. AltoiT se recolteaza de la vitele bètrane. AltoiT sa. fie sanAtoV, lemnul bine copt, m'éduva mica §i blonda. Coardele

cu mèduva multä nu sunt bune, fiind cA lemnul lor crapa u§or ; iar acelea care ari mècluva neagra sunt degerate. Altoif cel mal bunT, sunt cer din partea mijlocie a coardeT

groV de 6 mm. panä la 10 mm. Se va maT cauta ca °chit coarder sa fie aproplatI unul de altul, sa fie bine desvoltatT ; verglI, iar nu negril ; cacT atuncT sunt degeratT. Lem-

nul sa fie sAnatos, adica sa fie verde §i umed cand 11 gem. Coaja coardeT sa fie neteda §i de aceia-§1 coloare. Pentru a avea vite care sa produca mult, se recomanda ca sa se ja coardele de altoT de la vite bètrane §i slabite din causa productiuneT. Coardele se culeg toamna sail primavara. Acolo unde se

tae via toamna, sari unde rèmane neingropata peste iarna, e bine sa se culeaga coardele de altoit de cu toamna. Pentru aceasta, and strugurit sunt coptf, se insemneaza cu lana de diferite colorT, saü cu alte semne deosebite, butuciT cel mal bunT. Dui:16 caderea foilor sari cel putin cand foile sunt uscate, se tae coardele de un an fall carcahl §i se a§eada

www.dacoromanica.ro

58

pe varietAfT, In gramea Se ia apoT din gramecg coarda cu coarda, se curafa de camel, se tae verful §i baza coardeT,

care nu sunt bune la altoit §i se lasl ca de 1 m. lungime. Se leagä apol cu sIrma in pachete de cate 50 sail 1.00, punéndu-T o etichetä.

Culesul coardelor pentru altoit primavara, sa se faca de Um puriti, OM nu Incepe vita sa planga: Daca coardele culese trebue trimese la departarT me mall,

ele se Invelesc cu pae sail cu mu§chill §i se pun In rogojinT. Cand caldura e mare, atuncT atat coardele cat §i paele In care se invelesc, se stropesc Cu puling apa. Peistrarta altoilor qi sujeturilor. Coardele romanescI cat §i cele americane trebue ferite de Inghef, uscaciune sail caldura prea mare, din momentul culesuluT pana In momentul

altoiret Pentru acest sfar§it se pa8treaza Inteun loc cu o temperatura mica, constanta. Locul sa aibä §i pufina umeOeala ; cum e de ex. : o pivnip sail un bordeia. Cel mal bun mijloc de pastrat este ca toamna sa se ingroape atat vifele americane cat §i cele romanescl §i sa se tae primavara. Fiind ales localul, se a0erne mal Inlaid un strat de nisip de 15 cm. grosime, peste el punem un strat de snopT, peste eT un strat de nisip i ap mal departe pana ajungem la Inalfimea de 1 m. 50. Nisipul Intrebuinfat la stratificafiune sa nu fie nicT prea ud, nicT prea uscat (10 0/0 apa este Indestulatoare). Cel mil bun nisip e cel de ail Ultimul rend de snopT se acopera cu un strat de nisip de cel pufin 30 cm. gro-

sime pentru ca sa nu pätrundl la snopT aerul §i caldura. Daca se Intrebuinfeaza acelall nisip mal mulfT anT d'a

réndul, atuncl vara se scoate din pivnifa sari bordeia se cerne pri'ntr'un ciur, ca sa se curefe de resturile de vita ce le-ar confine §i apol se stropesce cu o solufiune de 1% calaican. Dad nisipul e destul de umed, atuncT In 1pc de solufiune se Intrebuinfeaza 1 kgr. de calaican praf pentru 1 m. cub de nisip. Calaicanul distruge semi* boalelor parasite ce ar exista In nisip. Dad pivnifa sari bordeiul n'are o temperatura constanta atuncT se face In pivnifä sail In bordeiil un §anf antic de 1 m.-1 m. 50 §i apoT se a§eaçlä legaturile In coarde ca mal sus. In lipsa de pivnifa i bOrdeia, se cauta un loc maT Inalt, expus spre mia4A-noapte i pe acest loc facem un §anf de

1 m. 50-2 m. adancime cel pufin. In acest §anf se pun www.dacoromanica.ro

59

coardele ca mal sus, panA ajung inAltimea pamintuluT. Peste

coarde se pune un strat grog de pae si apoT unul de nisip, fAcén du-I in forma de acoperis. Peste stratul de nisip se mal

pune unul de pAmInt bine batut si pe d'asupra un strat de pae. Ca sA nu strAbatA apele de ploT si zapecjI la coarde, se face de jur Imprejurul groapeT cu coarde un sant, druia i se dA o scurgere In afarA. In tot timpul erneT coardele trebuesc visitate de 2-3 orT,

spre a vedea dad nu cum-va temperatura s'a ridicat prea mult, si coardele s'ar putea incinge. Cand coardele nu sunt bine Ingrijite In timpul erneT, ele pot incepe sA vegeteze inainte, pe dud sunt Inca In stratificatiune. Dad se observA rail la Inceput, atuncT se poate indrepta, schimband nisipul si punênd altul mal uscat. De asemenea cand nisipul e prea uscat sail aerul pAtEunde

la coarde, ele se pot usca. DacA se observa aceasta ¡ama, se schimbA nisipul, punadii-se altul mal umed. Daca se observa primAvara, coardele se pun maT Intain In apa cateva ceasurT, ca sa-sT redobêndeascA frAgeglimea si numaT dad si-an recapélat umeqleala, t e altoesc.

Dad se culeg coardele primAvara si trebue pAstrate cate-va ;lile, atuncT aceasta se face, punêndu-le In o apA

curetoare, sari se IngroapA In pamént. Recunoascerea butaqilor bunt' de altoit. Inainte de a altoi, coardele americane si cele romanescT se cautA ca sA nu fie degerate. Coardele care all mugurif negriT Inauntru nu sunt bune, dcl ochil sunt degeratT. Un alt proceden de a constata vitalitatea constA In a sgaria coaja si cand stratul erbos e verde, coarda e bung ; dad e negru, coarda e degeratA. De asemenea coloarea bruna, spalacitä a lemnuiuT,

e un semn a e degerat. D-I Viala, recomandA urmAtorul proceden de recunoascere :

sA se ia cate un butasiti din diferite pachete si sA se punA

cu un cap In apA si la un loc cald. DupA 3-4 qlile muguriT Incep a st umfla, sail cel putin apa apare la suprafata

dud facem o taeturA la partea de sus. Acesta e un semn sigur cA butasiT sunt bunT de altoit. Epoca altoird. Altoitul se poate face toamna, primAvara sail vara. OrT-cand s'ar putea altoi, unirea trebue sa se facA cur&KI, pentru care scop are nevoe de cAldurA si umeqleall destula.

www.dacoromanica.ro

60

La. nol altoitul se face numaT primavara, insa, In unele casurT se poate face i vara, cum e altokrea In ochiii sail In verde.

Pentru altoirile facute pe vite americane neprinse In pamint (aceste altoirl se numesc la masci) altoirea se face de la inceputul lui Martie, i poate dura pana aproape de MaiCt, and nu se maT pot pastra vitele americane fArà s vegeteze. Altoirile fäcute pe vite prinse in pamint se Incepe dup6

ce vita americana a inceput sä planga (sa vegeteze), adica pe la Inceputul lui Aprilie inainte. Starea timpulut In momentul altoirei are multa knriurire asupra prinderel. Un cer noros, fara multa umegleala In atmosfera, este cel maT favorabil. Ploile indelungate sunt defavorabile la alloirile pe loc,

penttu cá apa prea multa Impiedia unirea celor 2 partI. Marl de aceasta altoirea se face mal greti, pentru cA omul trebue sa stea in genunchill. Vênturile ca §i aldura mare sunt Vétèmatoare In timpul altoitului pentru cA usuca täeturile. Fie liniOit sail vént, taeturile atat la altoirl cat i la p-ort-altoT sa fie proaspete. Pentru aceasta, din and in and se stropesc cu apa curata. Daca se poate, e mai bine a se face altoirea la un loc umbrit §i ferit de vénturl. S1STEMELE DE ALTOIRE

La vita se pot Intrebuinta toate sistemele de altoire cunoscute in gradinarie, dar putine din ele dati resultate practice multamitoare. Chiar §i In viticultura aü fost multe sisteme, care la inceput aú facut oare-care sgomot, dar mal tarditi

parasit.

Di'ntre sistemele descrise malla vale nu sunt de at 2-3, care se pot dice generale. Celelalte sunt anumite ImprejurarT In care podgoreanul este chemat sa le aplice. Altoirile se impart In altoirt pe loc i altoirr la mascl. Altoirile pe loc sunt acelea in care vita americana este prinsa in pamInt, pe and la altoirile la masa nicT una din vite este prinsa. Améndou6 felurile de altoirl aü avantage §i desavantage. La altoirea pe loc prinderea poate merge pana la 90-95%

and altoitorul se pricepe s'o faca bine §i and timpul este www.dacoromanica.ro

61

prielnic. Ca sa fie prinderea mare la altoirea pe loc, primavara trebue sa fie secetoasa. Daca sunt ploT multe primavara, apa infra Intre altoT i port-altol, impiedicand prinderea. La altoirea la masa daca toate conditiuniie sunt favorabile,

se poate ajunge la 50% si chiar 60%. La noT, MO, clima t6reT nu este tocmaT favorabila, din care causa nu se poate socoti ca prindere mijlocie de cat 25-30%. Rare orT se obtine 40% vite bine prinse. Pentru ca altoirea la masa sa dea 50-60% prindere, In earl de calitatea 'Duna a portaltoiulur i altoiulur, mal trebue ca altoitul sa fie bine facut, ca primavara sa fie lunga cu putina umelleala, vara de asemenea sa fie lunga si cam umeda ; ast-fel ca altoiul pus In pamInt sa alba 7-8 lurif de vegetatiune. La noT primavara e foarte neregulata, scurta, si vara adese-orT e secetoasa cu caldurT excesive, lar toamna scurta, asa cá altoiul nu are de cat 5-6 lunT de vegetatiune. Altoind pe loc vita, da rod cu un an inainte, Insa, o sa al altoireT, fie neregulata, cad vitele neprinse in anul In al 2-lea an se altoesc mal greil. La altoirile pe loe podgoreanul trebue sa se multumeasca si cu vite defectuos prinse, pe când cu altoiT facutT la masa,

nu se planteaza In vie de cat vile bine fierte (prinse) peste tot, si daca plantarea se face In bune conditiunT, se poate obtine o prindere de 97-98%, asa a via, e regulata de la Inceput.

La unele altoirT %cute pe loc rèman ranT deschise prin Wet, care ranT sunt un isvor de boale pentru vita. 'La altoirea la masa,' din contra, se altoesc numaT vite de aceia-si

grosime, ast-fel a nu rftan rant' deschise. In resumat, altoirea la masa este de preferat orT de cate orT se poate face. a) ALTOIREA IN CREPiTURÀ SAU DESPICATURÀ

Este cel mal vechiri sistem de altoire nu numai In gradinarie, dar si In viticultura. Asta-glI este aproape parAsit, cacT sunt alte sisteme mult maT bune. Altoirea In crapatura, ca si toate altoirile pe loc, se face primavara, dup6 ce a incetat scurgerea prea mare a seveT. Nu se face cand planstrl viteT este abondent, fiind cA poate Ineca altoiul. www.dacoromanica.ro

62

Altoitul se face In modul urmgtor : Butucul de altoit se

sapg de jur imprejur, scoténd pgmintul, asa ca tulpina sg r6mAng liberg !AM la locul unde sunt rAdAcinT groase. Cu 3-4 dile Inaintea altoireT se reteazg butucul de la o Ingltime oare-care de la suprafata pAmIntuluT. AceastA tgere are

de scop de a !Asa mAzga prea multg sA se scurg5, pentru ca sA nu inece altoiul. Aceastg operatiune se face la toate altoirile pe loc. In momentul altoireT, se tae butucul din noù orizontal dreptul suprafetel pAmIntuluT, sart de la 2 cm. maT jos de suprafata luT, cu un ferestrAg. (Fig. 21).

Fig. 21. Altoirea in crcIpeiturcl

Nu numaT la altoirea In .crApAturg, dar la toate altoirile

fgcute pe loc, ingltimea la care se tae butucul, trebue bine observan Dad se tae butucul prea jos, altoiul pus In butuc va cAuta tot-d'auna sg-sT formeze singur rAdAcinT i aceastg ten-

dintA o combatem cu

Dacg din contra se tae butucul prea sus, altoiul poate fi expus la degergturT i vita Intreagg poate fi pierdutg. Pentru a InlAtura inconvenientele tgereT prea sus sail prea jos, procedgm In modul urmAtor :

Pe dealurT bine expuse la soare, inalte, unde vita romAneascA nu degerg neIngropan se tae butucul american chiar din fata pAmIntuluT.

Pe sesurT, ve, sail pe dealurile expuse la miadg-noapte,

unde vita poate degera, butucul american se tae orizontal Ja 1

2 cm. cel mult, dedesubtui suprafeteT pArrantuluT.

www.dacoromanica.ro

63

Butucul american fiind taiat cu ferestraul, taetura se ne-teçlesce cu cutitul de altoit. Neteçlirea se poate face numaT

In partea unde se pune altoiul, dar mal bine este sa se fad peste tot. ()data neteglitä taetura, se crapa butucul fie peste tot, adica prin m6duva, saü numaT *IA la mècluva, pe o intindere in lungime de 4-5 cm. Crapatura sa nu fie prea &land, cacT daca e prea adanca, dup6 ce se Infige altoiul,

ranane o parte din cräpatura deschisa §i apa de ploae inhand, butucul incepe a putreçli. Dad tulpina americana e prea groasa, crapatura formata ar strivi altoiul. Pentru a Inlatura aceasta, inainte de a Infige altoiul, se ia de o parte i de alta e crapatureT cate o bucatica de lemn. Pregatirea altoiuluT se face In modul urmator : Luarn o coardI romaneasca, pe care alegem 2-3 ochT bine formatT. "Bern coarda cu un secator (foarfecT de gradinarie) imediat d'asupra celuT d'al treilea cchia, apoT o Wain i dedesubtul ochiuluT, lasandu-T Eneritala sail dmpul. Prin urmare, altoiul

-r-

p

Fig.[22. Alloirea in crepäturd a Erne vite

are un camp i 2-3 oat Câmpul trebue ascutit in forma de panä c/a ,sa intre in crapätura butuculuT american. Pentru

aceasta se tine altoiul In mana stanga §i apoT cu un cutit de altoit se face 2 täeturT piegliqe, ca sa obtinem un fel de pana triunghiulara, ca ascuti§ul unuT cutit. La facerea peneT vom observa ca m6duva viteT sa apara numaT pe o singura fata a peneT. Cand m6duva altoiuluT r6mane la v'Mul penel, altoiul se poate crapa, trifiendu-l. Alwww.dacoromanica.ro

64

toiul ast-fel preparat, se infige in crApAtura butucului american panA la primul ochig.

Infiend altoiul, trebue observat ca sA nu se rupg, lar zonele generatrice a altolului i butucului american sA corespundA peste tot sail cel putin la un loc, alt-fel altoiul nu se prinde. Pentru ca sA fim siguri cA zonele generatrice corespund cel putin la un loc, e bine sA nu ne luAm dup6 scoartA, maT cu seamA când se altoesce un butuc 136trin, cAcT acesta poate fi mal subtire la altoT ca la butuc. Afar'A de aceasta, dup6 ce am infipt altoiul, aplecAm putin vérful altoiului spre centrul butuculut DacA butucul nu strAnge bine altoiul, atuncl Il mal legAm cu rafie ; in cas contrar 11 lAsAm nelegat §i II mu§uroim panA d'asupra altoiului.

obiceiul sl ungA rana deschisA cu mastic format din argilA i balegA. Când tulpina e prea groasà, facem crApAtura In tot bu-

tucul §I punem 2 altoT In 2 pArtl. [Fig. 22]. DacA se prind améndouT, dupl un an, tAi'Am unul, lAsand pe cel mal puternic. b) ALTO1REA IN DESP1CATURA PUNA

Se poate face §i pe loc §i la masA, InsA, fiind cA ca altoire la masA se IntrebuinteazA numaT cea englezA, altoirea

Fig. 23. Altoirea in despicdturcl

in despicAturA plinA nu poate fi recomandatA

toire pe loc §i intre vile de aceia-0 grosime. www.dacoromanica.ro

de at ca al-

65

Modul de procedare e urrnatorul: se copcesce vita Oa la locul unde sunt radacinele groase. [Fig. 23.] Se tae tulpina americana In dreptul pamintului sail la 2 cm. sub pamInt. E bine ca dedesubtul taetureT, la 2-3 cm. sa fie un nod, care sa Impiedice tulpina americana sa se despice prea mutt and se Infige altoiul. Dup6 ce s'a (Mat tulpina, se crapa prin mijloc cu briceagul de altoit ca de 1-2 cm. ast-fel ca restul crapaturef de va mg fi nevoe sa se faca singura prin introducerea altoiuluT. Altoiul nu are de cat clout ochT. El se tae in forma de

pana ca aceia, care servesce la despicarea lemnelor. Se va ingriji ca mècluva altoiuluT sa nu rèmâna In vêrful penef. Se desface crapatura de la tulpina americana cu ajutorul cutitului de altoit, se introduce v8rful penel altoluluT in crapatura, se scoate cutitul §i apoT se infige altoiul, pana and ochiul de jos ajunge In dreptul taetureT tulpineT. Dup6 aceasta se leagascu rafie. La aceasta altoire améndo0 vitele trebue sa aibl tocmaT aceea-§T grosime §i prin urmare cand infigem altoiul In crapatura pentru ca zonele generatrice sa corespunda, lucratorul se poate conduce i dup6 scoarta. Aceasta altoire da resultate bune ca prindere, dar nu se poate recomanda, ca §i altoirea in despicatura, fiind ca r&nâne la tulpina americana (sujet) lemn Mat neacoperit. c) ALTOIREA IN CRAPtTURA" SCOBITÀ

Numitä de francesT greffe en [ente évidée, este mal buna de cat cele dou6 antaiil. Ea se face intre vite de aceea-§T grosime, fie 4 vitele americane ar fi plantate sail neplantate ; prin urmare se poate face pe loc sail la mask Altoirea In ciapatura scobita nu e de cat o altoire in crapatura piing, putin schimbata. Altoiul se face In forma de pana ca §i la altoirea In crapatura piing.

Sujetul american se crapa mal MUM prin mijloc ca §i la altoirea In crapatura puna §i apol se scobesce crapatura -de o parte §i de alta a§a ca sa se formeze In loc de era-

www.dacoromanica.ro

5

66

patura un loc gol [fig. 24] In forma de V. DujA cum vedem, pana altoiuluT trebue facuta intocmaT cat este la sujet locul gol In forma de V.

-

427i,

Fig. 24. Altoirea In crdpdturd scobitd

Pentru inlesnire s'a inventat un fel de foarfece speciale cu cioc (fig. 25) §i cu 2 täiu§urT puse In unghia. Cu aceste foarfecT taeturile se fac maT uor. Scobitura se face la sujetul american ; lar pana la altoiul romanesc (fig. 26).

-

-*-

Fig. 25. Foarfece pentrn altoirea In despicdturd scobitd

Neajunsul acesteT altoirl este ca, cele 2 limbI de la sujetul american, sint une orT subtirT §i se pot usca Inainte de a se lipi altoiul. Un alt neajuns e ca foarfecele trebue fie tot-deanna bine ascutite §i ascutitul se face greil. d) ALTOIREA ENGLESA.

In gradinarie sub numele de altoirT englese, se inteleg bate acelea /a care atat sujetul saú port-altoiul cat §i altoiul se tae In modpiei [oblic] i In sens invers a§a ele se potrivesc prin apropiere. www.dacoromanica.ro

67

Sunt mal multe felurt de altoirT epglese, dar la vie nu se IntrebuinteazA de cAt acela descris mal la vale. Din causa u§urinteT §i a resultatelor bune ce dl aceastA altoire e cea mal principall §i aproape singurA IntrebuintatA astA-OT. Altoirea englesA se poate face fie pe loc fie la masA ; InsA numaT 'futre vite tinere de aceeall grosime, prin urmare se pot altoi vite amcricane de un an satt cel mult de 2 anT. -

Fig. 26. Practica altoird in despicäturci scobitei

Timpul cand se Incepe altoirea englesä variazA dupé vitele ce avem de altoit. Dacä sunt de altoit vite americane cu rAdAcinT prinse In pAmInt, atuncT se Incepe altoirea dup6 ce a Inceput sA plängA vita, adecA sA circule seva. Aceasta

are loc la noT de pe la jum'étatea lunel artie Inainte,

§i

poate dura päril la Inceputul luneT luT Maiil.

Cu 2-3 çlile mal Inainte de a proceda la altoire se tae vitele americane de la cAtf-va centimetri d'asupra pAmIntuluT §i se lasA ast-fel ca mäzga sA curgA aceste 2--3 dile §i apoT altoim. Nu trebue tAiatA vita americanA chiar In momentul altoireT, fiind c'ä mazga In primele çlile este foarte abundentA §i ar putea Ineca altoiul. www.dacoromanica.ro

68

In momentul altoireT se tae Ind o datA vitele de altoit din fata pgmIntuluf sail cu vre-o 2 cm. mg jos IntocmaT ca la celelalte altoirT pe loc. Inainte Insl de a le tgia din nail, vitele trebue copcite pentru ca lucrAtorul sd poatA lucra maT cu inlesnire. De aci inainte toate operatiunile sunt la fel ca la altoirea engles1 la masg. Dad. sunt de altoit vite cu rAclAcinT neprinse In pgmint, atuncT se altoesc la masA sail In atelier In momentul cand incepe sg circule mazga In ele, adecg la Inceputul luT Aprilie §i imediat se §I planteazA In §coalg.

Practica altoirek. Altoirea cioacelor americane sari a port-altoilor cu vile romanescI se poate incepe de la inceputul luT Martie §i une orT chiar din Februarie, fiind cA altoil fAcutT se pot pgstra In nisip panA la plantat. Cioacele sail port-altoiT bunT de altoit trebue sA aibA o grosime mijlocie, aded de la 6% la 10% mèsuratT la diametrul cel mare. Sujeturile mal groase de 10% ail mècluva prea mare §i nicT nu se pot gAsi altoT bunT a§a de gro§T. Dad sunt maT subtirT de 6% se altoesc cu mare anevointA §i prinderea e maI nesigurA. Butai1 se tae lungl de 28-30 cm. adecA la 2-3 ochT, dud e vorba de altoae pentru pAmInturT ware, portaltoiul poate avea §i 35 cm. Thetura de jos se face dedesubtul unuT °chill, pe dud tgetura superioarg trebue fAcutg dedesubtul ochiulul al 3-lea sail al 4-lea. Cu modul acesta port-altoiul are 2-3 ochT §i un camp unde are sA se facA alto i rea.

Din ace§tT ochT nu se pAstreazg de cat cel de jos, iar ceTlaltT

se tae cu cutitul. and se altoesc vite de Rupe-

stris sail din hibriçliT de Rupestris, se suprimg §i ochiul

de jos, fiind cA aceste varietAtT lAstaresc mar u§or de cat celelalte.

Fiind cA altoiul §i port-altoiul trebue sA fie de o potrivA de gro§T Inainte de a fi tgiatT mal departe, adecA dup6 ce li s'ail suprimat mugurif, port-altoiT §i altoiT se m6soarA

§i totT de aceea-§T grosime se pun lute° cutie. Pentru m6suratul port-altoilor §i altoilor, se fac nisce instrumente simple numite jaugeuse. Acestea sunt nisce ta- ble lungf §i Inguste de lemn tare sail maT bine de metal. Pe marginea scandureT sail a fieruluT se face o crestAturA www.dacoromanica.ro

69

de 6% [fig. 27], alta de 7, alta de 8, si tot ast-fel pana la 10 satí 11. Acest instrument se prinde de masa de altoit cu 2 surupuff. Pentru fie-care crestatura este cate o cutie In care punem port-altoiT si altoiT de aceeall grosime. NI& suratul se va face tot-deauna dupé acelall diametru san dupé cel mare, sail dupé cel mic.

-1 El o

oi

Fig. 27. Jaugeuse

Dupé ce s'ail ales altoiT si port-altoil de aceia-sT grosime,

IT luAm si IT spAlam bine, ca sA se ducä tot nisipul dupé el, cacl nisipul stricä instrumentele de alai. OdatA spalatl, port-altoil trebuesc Mal pieqlis la partea superioara. Taetura sa fie netedà si putin scobitä, adica concavA.

Pentru a da mal multa soliditate altoiuluT si tot-d'odata

pentru a mari suprafata de contact se face o crapatura de 4-5 mm. la 2/3 din Inaltimea suprafeteT oblice, adica d'asupra méduveT si paralel cu ea. [Fig. 28J.

Fig. 28. Facerea tcleturilor oblice 0 verlicale

Altoiul se pregatesce ca si port-altoiul : pe o coarda se

alege un mugure bine desvoltat, se tae coarda d'asupra acestuT mugure si de desubt i se !asa campul sail meritala. Se spala altoiT, se m ésoara, si pe urma se tae oblic ca si port-altoiT. Suprafata oblica se face In dosul mugureluT. D'asupra méduveT se face o crapatura verticalA ca si la portaltoiil. [Fig. 30]. Dupé cum se vede, atat la sujet cat si la altoiil este suprafala oblica si o crapatura verticala, ce urmeazA a se Imbina unul cu altul. Pentru aceasta se ia port-altoiul In mana stanga si II jinem cu taetura spre noT. Altoiul II finem In mana dreapta www.dacoromanica.ro

70

sI cu ochiul spre noT. Apropiind altoiul de port-altoiti cele 2 suprafete oblice se suprapun. RidicAm atuncT altoiul ast-fel ca vêrful suprafeteT oblice sA vinA in N'él-fui suprafeteT oblice a port-altoiuluT si Tmpingênd altoiul contra port-altoiuluT crApAturile se desfac.

Fig. 29. Facrea teleturilor oblice ji verticale

Tinênd crApAturile deschise facem ca altoiul sA alunece pe suprafata port-altoiuluT pana ce limba formará' la altoiii intrA in crApAtura deschisA a sujetuluT etc. AltoiT imbinatT se leagA cu rafie sail cu sarmä (fig. 31). Cate odatA inainte de legat partea operatA se invelesce Cu o foae de plumb si apoT se leagA cu rafie. AltA datA

Fig. 30. Facerea tefeturilor oblice §i verticale

se pune mal intaiii imprejurul pArteT operate un dop gAurit si apoT se leagA cu sarmg. Atat dopul cat si foaia de plumb ail cate odatA avantagiT InsA fiind scumpe in practicA in cele mal multe casurT nu se pune nimica. IndatA ce s'a imbinat altoiT se leagA cu rafie si partea legatA se unge www.dacoromanica.ro

71

cu o mocirlA fAcutA din pAm1nt galben lutos, care se lasA sl

se usuce putin pe el. In aceastA stare altoiT facutT se leagA in pachete de cate 50 si se pun In nisip !Ana cand le va veni vremea de plantat.

Observagua Desi se vede cA altoirea engles1 este foarte usoarl pentru ca sa reuseascA trebue s'A tinern seamA de unele amènunte.

CrAp'Aturile verticale sA fie de 4-5 %, d'asupra mèduveT si paralel cu ea. FAc8nd crApAtura prin m6duvA, lem-. nul crapA usor i limba se .rupe. AfarA de aceasta pArtile tAiate prin Imbinare nu se acoperA bine. CrApAturile sA nu fie nicT prea adand nicT prea micT.

Fiind prea adâncT dui-A Imbinat rémane un loc gol prin care strAbAfénd usor apa, altoiul se stricA. Dad crApAturile sunt prea micT la Imbinat limbile se pot rupe.

Fig. 31. Altoirea englescl

TAetura oblicA la altoiil sA fie scobitA putin, asa cA dui:16 desfacerea crApAturilor suprafetele sA

devinA plane (drepte) pentru ca lipirea sA se fad usor. Dad suprafetele oblice sunt drepte la tAiat, dui:16 ce se desfac crApAturile, suprafetele devin bombate, i pentru ca pArtile Mate sA se lipeascA una de alta trebue strânse cu rafia prea tare si atuncT prinderea este nesigurA. La masinA un altoitor poate face 200-300 altoae pe. i. Cu briceagul se poate face acela-sT num6r. Sunt, InsA, lucrAtorT experimentatT, carT pot face 600-700 altoae pe c;1i. el ALTO1REA ENGLESX IN VERDE

Este foarte mult IntrebuintatA In Ungaria i Serbia; ea se mal numesce si altoirea de Maiti fiind cA se face primAvara. La noT a fost IncercatA In ultimil anT i credem cl ea poate reusi tot asa de bine si la noT fiind cA avem aceia-si

www.dacoromanica.ro

72

climA ca Ungaria. Din putinele IncercArT %cute la noT s'a obtinut pAnA la 97U/ Altoirea aceasta se face pe lAstarT verdT datT chiar In anul altoirel. Pentru aceasta primAvara se tae vita americanA din fata pArnintuluT. Din tulpinA d'A o multime de lAstarT.

O parte din acestia se suprimA Inca de la Inceput lAsAnd la fie-care butuc 4-6 lästarf sail coarde. In luna Maiil saü inceputul luT lunie cAnd (seva) mAzga e In plinA activitate i atund and coarda nu e nicT prea fragedA nicT prea lemnificatk se tae coardele americane la o InAltime de 70 cm. de la pArnInt. La fie-care coardA se face cAte o täeturA oblicA si una verticalA IntocmaT ca la altoirea englezA In lemn uscat. OdatA t'Aeturile fdcute se aleg lAstariT romAnescT, care sA aibA aceia-sT grosime ca coardele americane ce voim sA altoim. Se tae acestI lAstarT saù subtiorT oblic, se face crApAtura verticalA, apol se tae foile pe jurnètate si sA Infigem altoiul pe port-altoiil legAndu-1 la partea operatA cu o legAturA de cauciuc, !Ara sail la nevoe chiar cu rafie. E preferabilA cAcT lAstaril fiind verdT legAtura trebue sA fie moale. Se leagA de arac cu rafie,

coarda americanA ca sl nu se poatA mica. Amé'ndof lAstariT pusT In contact fiind formatf din tAsAturT tinere, dacA altoirea e bine fAcutä, prinderea se face

foarte usor i dup6 4-5 dile se cunosc aceT ce s'ail prins dup6 foile lAsate la altoT i dup6 mugurele de la.subtioara foaeT lAsate, care Incepe sA creascA Ora la prindere i chiar

mal târiü trebue curAtate odatA saù maT de multe orT vitele americane altoite de lAstarif datT dup'd altoire. CAnd coarda americanA Incepe a se lemnifica, sA curAtA bine de cArceT, foT i subtiorT i sA culcA In pArnInt asa c'd pAnA toamna ea formeazA rAdAciFa. AtuncT se deslipesc Cu

totul de la butucul american si se planteazA la loc definitiv. DacA coarda nu se poate culca In parriint chiar in anul altoiref, atuncT se pot tAia toamna de la butucul american si planta chiar atuncl In vie ca cioace altoite, dar WA rAdAcinf sari IT plantAm In primAvara urmAtoare In scoalk pentru a forma rAdAcinT. In scoalA se poate obtine o prindere de 90-95%, cAcT altoiul in verde are numaT sA-sT formeze rAdAcinf.

www.dacoromanica.ro

73

f) ALTOIREA IN ()CHIC

Se face IntocmaT ca la pomil roditorT, de care nu se deosebesce de cAt prin faptul cA atAt altoiul cAt si sujetul sunt veKIT, din care causA se numesce si altoirea erboasA (fig. 32). Altoirea se poate face in tot timpul vegetatiuneT dar maT preferabil este a se face In luna Maiù. Altoiul este un mugure desvoltat de 15-20 mm. asa cA se poate Intrebuinta subtiorile. ET se recolteazA de la basa saii mijlocul coardelor, ca fiind maT bunT. La luarea altoilor se va avea grije cA la basa fie-cAruT altoiil .sä fie o micA bucAticA de lemn din coardA. OdatA tAiat ast-fel, foile de la altoT se tae pe jum6tate si se pun altoiT ast-fel preparatI intr'un vas cu apA curatA.

Fig. 32. Altoirea in ochiù

Sujetul este de asemenea o coardA americanA datA 'In acel an. La basa unuT ochiii, adicA pe un cAmp se face o tAeturA In lungul coardeT pAnA la lemn si lungA ca de vr'o

2 cm. Dup6 aceasta, cu spatula de os de la cutitul de altoit se ridicA coaja de la améndouè buzele tAetureT, se Introduce altoiul cu cAlcAiul sub coaja sujetuluT si il leagA cu lAnA. Une-orT se pune mal IntAiil putin bumbac si apoT se leagA cu lAnA. CAnd lemnul este bine copt tApm coarda de la sujet de la 15 cm. d'asupra altoiuluT. Dup6 cum se vede pe o singurA coardA americanA

putem face 2-3 si chiar maT mult! alta Primul se face la www.dacoromanica.ro

74

35 cm. de la pamint, i apoT ceTlanT tot la 35 cm. unul de altul. Toamna, o coarda altoita se desparte In me multe cioace altoite.

Dac'ä s'a facut la coarda un singur altoiü i daca altoirea s'a facut in luna Mani, atuncT coarda poate fi culcata chiar in anul altoireT in pamint spre a forma rädäcinT. Daca s'a altoit mal târiù atuncT sail se tae de la butti se pune in scoala spre a forma radacinl sail se trage coarda altoita In anul urmator in pamint. Acest din urma metod nu se intrebuinteaza de cat pentru umplerea golurilor din vie. Altoirile descrise pang aci. putine la num6r sunt singu-

rele la care poate recurge podgoreanul roman. In strAinatate cu deosebire in Francia altoirile se fac dui-A un num6r mult me mare de felud, dar toate cele nedescrise nu sunt de cat sistemud locale, care presinta destule neajunsurT spre a nu fi recomandate. Intre ele se pot cita altoirile laterale sistemele Cadellac, Gaillard si Dauty. Altoirea Champin, Fermand etc. g) ALTOIREA IN OCHle PE OCHIÙ

Este un mod de altoire, care se face la masa. Se procedeaza In modul urmator : Port-anon se fac de 30-40 cm. taindu-se ast-fel ca sa ail:4 la ambele capete cate un ochiil. OchiT intermediad intre acestea 2 se tae.

Ochiul de sus, se scoate in modul urmator : se face o taetura in lemn d'asupra ochiuluT cam pana la y3 din grosime. Tot cu cutitul incepèndu-se de la partea inferioara se scoate ochiul american. Altoiul este un ochiil singur care se scoate dup6 o coarda romäneasca, cautandu-se ca suprafata de la port-altoT sa corespunda cu a altoiuluT. Se pune altoiul ochiil peste taetura facuta la port-altoia si se leaga bine cu rafie. Se unge cu mastic si se pun in stratificatie sail in scoala d'a dreptal. In teorie, la aceasta altoire prinderea trebue sa fie mal mare ca la altoirea englesa, cad altoiul se pune chiar in locul ochiuluT american unde mazga vine in cantitate mal mare.

Acest sistem trebue Inca experimentat. www.dacoromanica.ro

75

LEGATURILE $1 MASTICUR1LE

0 materie ca sa fie bung la legatul altoilor trebue sa fie flexibila, sa produca o presiune egala peste tot §i In fine sa aibg o durata mijlocie. Materiile care dureaza prea mult nu sunt de recomandat fiind ca ele pot sugruma altoil daca nu se suprimA legaturile la timp ; iar cele putin durabile pot putreçli Inainte de vreme. Materiile -maT des Intrebuintate sunt : sfoara, sarma, cauciucul, otelul i rafia. Sfoara dA o soliditate mare legatureT. In aniT secetoV dureazg destul, dar In ceT ploioV putreqlesce de vreme.

Cauciucul este foarte bun, dar costa scump. Ofelul se Intrebuinteaza sub forma de inel desfAcut la un loc. Nu se poate recomanda din causa ca costa scump. Strma nu se Intrebuinteaza nicT °data singura la legat, dar se leagA une-orT altoil facutT §i cgrora se pune un dop, iar sirma strange dopul. Ast-fel Intrebuintata, e bine dacA se desface la vreme.

Rafia este materia care se Intrebuinteaza aproape exclusiv In viticultura §i chiar .la pomT. Ea Indeplinesce conditiunile cerute uneT bune materil §i nicT nu costa scum p, (1 leil 50-2.50 kgr). Cu un kgr. de rafie se pot lega 15002000 altol. Rafia provine din foile unuT palmier numit Sagus raphia sail Raphia taegidera. In comerciil se gasesce subt forma de panglicT subtirl i lungT.. Ea este foarte tare, galbena ca paiul, flexibila §i dulce la pipit. La aer liber dureaza multa vreme, In pamint umed putreçlesce iute. Cand Intrebuintam la legat altoiT ce vor fi pu§T In §coala sail la vitele ce vor fi puse In stratificatie In nisip, este bine sa sulfatara rafia, cacT prin sulfatare ea dureaza mal mult. Sulfatagiul rafiel consta In a tine cate-va minute In o solu-

tiune de 1-2% piatrg viata. Tot ca legaturT la altoirile In verde se Intrebuinteaza Idna, care e mal elasticA i nu strange ap mult altoiul. Dacg in gradindrie masticul joaca un rol important la

altoire, In viticultura el nu are importanta mare de cat In altoirile unde rèmane o rana deschisa. In asemenea casurT, masticul pAçlesce rana de intemperiT, pana ce se vindeca.

www.dacoromanica.ro

76

Cel mal de recomandat mastic este pArnIntul argilos, (lutos), care se curAfA de pietre, se udA, ca sl formeze o mocirlA groasA §i Cu acesta ungem partea operatA rAnile r6mase deschise.

Tot ca mastic se pot considera foile de plumb §i dopurile, care se intrebuinfeazA une-orf la altoire. Am&Klouë aceste materif sunt folositoare, cAcT apérA partea altoitA de uscAciune i de umellealA prea multA §i ast-fel prinderea la

altoae este ma/ mare. DacA cu toate acestea nu se ?titrebuinfeazA mult, causa este scumpetea acestor substanfe, care ridicA In mod considerabil costul altoilor. STRATIFICAREA ALTOILOR

Altoif fäcufï primAvara de timpurig pe buta0 simpli nu pot fi plantafT indatA In coaiä, fiind cA pArrantul e prea rece

umegleala prea mare, ap cA altoiul se poate strica inainte chiar de a Incepe vegetafiunea. De obiceiil plantarea altoilor In

coalA nu se poate face de cat de la 25 Martie saü 1

Aprilie, adecA atuncf and pAmIntul s'a IncAlqlit destul, pentru ca punênd altoif In el, sA-T forfeze a intra imediat In vegetafiune. Toff altoiT fAcuff panA atund trebue pAstraff in nisip,

operatiune cunoscutA sub numele de stratificarea altoilor. Stratificarea altoilor nefinênd multA vreme, nu este nevoe numaT de cat ca localul unde se pAstreazA s'A fie pivnifA.

craml saü chiar un opron expus la mia4A-noapte este de ajuns. La stratificatul altoilor se IntrebuinfeazA tot nisipul care a fost Intrebuinfat la pAstratul buta§ilor americanT §i al coar-

delor romanescr peste junk numal a se curAtA de resturile de vifA ce ar confine §i se udA bine ca sA fie maT reavAn, pentru ca sA forfeze altoiT puV In el sA intre In vegetafiune. AltoiT fAcuff la atelier se leagA In pachete de cate 50 cu rafie sulfatatA, ca sA nu putreqleascA Inainte de a-T scoate

din nisip. Ast-fel legafT, se aduc la locul de conservat. Aci

se pune mal Intaiti un strat de nisip gros ca de 10 cm., apoT se a§eazA pachetele de altoT unul langA altul, In picioare

§i cu altoiul in sus. Peste altoiri se presarA nisip ca sA umple toate golurile rèmase Intre vile §i apot se pune un strat www.dacoromanica.ro

77

de nisip tot ca de 15-20 cm. pe d'asupra. In aceasta stare el pot fi pastratT 3-4 s6ptmani. Nisipul pus d'asupra se -uda la fie-care 3-4 4ile cu o stropitoare de gradina spre a nu se usca. Neapërat ca altoiT trebuesc s'A fie etichetatT asa ca sa nu se incurce la scos din stratificatie. Stratificatiunea in nisip este cea mal economica. Sunt, i alte modurT de stratificat, cum e In muschiti saü in ferestraitura de lemn. Ambele aceste sisteme dati resultate Insa,

bune, dar nu se pot Intrebuinta pentru cantitatl marl de altoT, asa cä sunt mal mult de domeniul horticultureT de ,cat de al viticulture/. INSTRUMENTELE NECESARE LA ALTO1RE

Pentru altoirile pe loc inventat maT multe masinT, dar ele n'ati dat nicT o data un resultat practic i favorabil. Din aceasta causa este mal de recomandat a se Intrebuinta instrumentele de mana obicinuite i anume : secatorul

Mr-

fecele de gradinarie ; serpeta, care nu e de cat un briceag ordinar, bine ascutit ; ferèstraul de mana si cutitul de altoit. Pentru altoirea la masa, [altoirea englesä] sunt o multime de tnasinT de altoit. Cele maT bune sunt sistemul Faucher de la casele Trabuc din St. Hypollite du Fort (Francia). Ultima perfectiune a acestor masinT consta intr'o parghie, cu ajutorul careia tAetura oblica a suprafeteT ese scobita. Manipularea acestor masinT este foarte uoará. Lucratorul

trebue sa baute ca toate incheeturile masineT sa fie bine unse i cutitele de Mat sa fie bine ascutite. Aceste masinT sunt excelente pentru acel ce nu se pot obicTnui a face altoirea cu briceagul, care neapèrat este cea

mal bung. Un altoitor bun poate face cu masina 300-350 altoT pe cji ; pe and un altoitor bun cu mana poate face chiar i num6rul Indoit. Mara de aceasta o masina costa

cel putin 45 leT, pe cand omul sat= î1 poate procura un cutit dé altoit cu 2 leT 50.

www.dacoromanica.ro

78

Scootla ae rite $coala de vite este o bucatI de pArnint bine desfundat si ingrAsat, bine expus si usor de udat, in care se pun altoil fäculT la masA ca sl se prindA si sA formeze rAdAcinT. Este bine ca locul de scoalA sA fie aproape de locuintA, ca sA fie supraveghiat tot timpul.

Trecerea altoilor prin scoala de vile este de o importanta netAgAduitä. In scoalA altoiT sunt pul aproape unul lAngA altul si se pot uda cu usurintA, lucrArile de intretinere se fac usor, tAerea rAdAcinilor date din altoiil se face cu in-

lesnire si In fine din altoiT pul in scoalA se aleg numal ceT mal frumosT si bine prinsT, spre a-T planta In vie. Terenul coalet. In ceea ce privesce natura terenuliff sunt autorT carT sustin ca scoala de vite sA aibA tocmaT acela-sT pArnint ca in vie, asa ca altoiT sA se deprindA chrar de la Inceput cu natura pAmintulul, unde ati sA trAiascA. AceastA teorie nu poate fi admisA pentru cA e greil sA se gAseascA pentru scoalA un pAmint identic cu al vieT. Afarl

de aceasta, chid pAmintul viel este slab si putin adenc, ar fi cea maT mare gresalA a pune altoiT ca sA-sT formeze rAdAcinT si sA se lipeascA In ast-fel de pAmiint. Chiar dad s'ar

pune si s'ar Ingriji cat de bine, prinderea va fi micA si altoil slat:A.

Ca teren de scoalA este ma bine a se alege o bucatA de pArnint bogat, adenc, mobil, usor de udat, cu o pantA usoarA pentru scurgerea apelor ; un pAriiint usor, cAlduros si WA pietris sail bolovanT. Intrun asemenea pArnint, dAnd ingrijirile cuvenite altoilor, prinderea este tot-d'auna mal mare, altoiY mg frumosT, cu rAdAcinT maT puternice si prin urmare capabilT a se prinde

usor si a da vile puternice. Prepararea pcinfintulut. $coala trebue desfundatA de cu toamna la o adencime de cel putin 50 cm. P.Arnintul rernAnend expus peste iarnA Ingheturilor si zApeqleT, se finbogAtesce si se mAruntesce singur.

Desfundatul se poate face cu plugul de desfundat, cu 2 plugurT unul dupe altul sail maT bine cu casmaua (hArletul),

www.dacoromanica.ro

79

cacT cu casmaua panfintul se lucreazà peste tot la aceia-§T adencime §i In momentul desfundareT se curata de pietri§ §i buruenT.

Pentru desfundatul cu casmaua se procedeaza ast-fel : La capatul loculuT de §coala se face un §ant lat de 1 m. §i ad'ènc de 0 m. 50; lar pamIntul din §ant se pune la marginea luT. Du0 aceasta se sapa mal departe, !Wand In adéncime 2 casmale de pamint. Prima casma de pamint, adica cea d'atupra se arunca. In fundul §antuluT, iar casmaua a 2-a peste cea drntaiti, a§a cA pamintul de d'asupra dup6 desfundat e de desubt. Procedand ast-fel, lucratorul are totdeauna inaintea sa un §ant. Cand ajunge la marginea loculuT II r6mane un §ant pe care It umple cu pämintul scos la celalalt cap6t al loculuT.

Dad panlintul §coaleT nu e destul de gras, el trebue Ingra§at cu bAlegar de vite bine descompus, socotind ca can-

titate 'Ana. la 40-50.000 kgr. la hectar. Gunoiul se intinde pe suprafata §coaleT inainte de desfundat §i apoT se amesteca cu parnIntul In momentul desfundarei. Daca facem bilioane inalte, atuncT este bine sa se faca de cu toamna, fail a se grebla parnIntul. Pärnintul desfundat rèmane nenivelat pana primavara. Scoala nu trebue lasata pe acela-§T loc maT mult de 4-5 anT. OrT-cata Ingrijire s'ar pune la scosul §coaleT, tot rèman

resturT de vite pe care se desvolta diferite boale cryptogamice, a§a ca trebue lasat cat-va timp sa se odihneasca pamIntul.

c] Plantarea altoilor in fcoalcl. Primävara de timpuriil se trece cu o grebla prin §coalä, pentru a nivela pamIntul. Daca §coala a fost bilionatä de cu toamna, bilioanele stricAndu-se de geruri §i zapada, frebue refacute din nog. Plantarea altoilor In §coalä nu trebue Inceputa de cat atund cand temperatuia exterioara este destul de ridicata, a§a cA gerurile de primävara sä nu mal fie de temut §i cand pamIntul singur s'a incak;lit destul, ast-fel cA plantând altoil caldura pämIntuluT sA sileasca altoiT plantatT a intra indata

In vegetatiune. Plantand altoiT prea de vreme pina ce pämintul nu este destul de cald, altoiT I§T pot Intrerupe vegetatiunea Inceputd In stratificatiune. Mara de aceasta,.altoiul stand In peactivitate cata-va vreme, apa din pamint poate

www.dacoromanica.ro

80

strabate intre geturile facute la punctul altoit §i atund prinderea devine anevoioasa. Cele maT multe §anse de prindere le-ar avea altoii atuncI

and sco§T din stratificatiune, capup altoiului sa fie deja data, §i apol pul In §coala, el sa continue fail intrerupere vegetaliunea din stratificatiune.

Pentrn motivele artate mal sus, nu este bine la nol In ¡ara ca plantarea altoilor sa Inceapa inainte de 25 Martie sari

1

Aprilie.

Parrfintul In momentul plantard sa fie reavan fara ca sa fie prea umed. Daca este prea umed, se batatoresce §i altoil nu sunt pu§i in bune condifiunl. Cand este uscaciune plantarea se face, dar trebue uda¡I altoii foarte bine, inainte chiar de a fi inveli¡I cu pamint. Plantarea altoilor se face In 2 moduri : 1) pe bilioane formate in §coalä mat dinainte §i 2) In §anturi mid, form'andu-se bilioanele dui-A plantare cu pamInt scos di'ntre rênduri.

Fig. 33. Plantarea altoilor in ;coal&

Ori-care ar fi sistemul de plantare, altoil trebue feri¡I de soare §i vént pang in momentul plantard. Pentru aceasta lucratorul insarcinat cu aducerea altoilor de la locul de stratifica¡ie la §coala II va inveli cu un sac sari pAnza umeda. Tot pentru a feri altoiT de uscaciune, °data plantatl, nu trebue lasa¡T multa vreme descoperilf. Gaud sunt bilioanele formate mal di'nainte, in momentul

plantarei se sparg intr'o parte, se pun altoil la distanta de 5-6 cm. unul de altul, se bat bine, se pune nisip §i gunoiii cum se va vedea la cel-l'alt procedeti §i apol se refac bilioanele, cautand ca d'asupra capetelor altoilor sa fie un strat de parnint de 10-12 cm. Bilioanele sunt facute la 0 m. 80-1 m. unul de altul. www.dacoromanica.ro

81

Al doilea mod de plantare este urmatorul : Locul de §coala nivelat §i curatat de buruenT §i pietre se Oru§eaza la latul luT punendu-se tèru0 pe atnêndotA laturile la distanta de 0. m. 80-1 m. Daca §coala este mare, atuncT se Imparte maT Intairt In tarlale §i se téru§eaza fie-care tarla. Se ia o sfoara saù franghie §i se Intinde de la un téru§ la celalalt, apoT se procedeazä la facerea §antuluI. Pentru a ceasta e nevoe de doul lucratorl cu casmaua saü harletul. Unul din eT Infige casmaua drept In jos pe langa sfoara §i o mica Inainte i InapoT ast-fel ca sa fixeze unul din perefiT §antuluT. Celalalt lucrator face §antul cu casmaua avénd

grija a nu strica peretele format §i a scoate pdmIntul din §ant. Santul se face lat de o easma §i adanc de 25 cm. Se aduc altoit §i se pun lipiff de peretele §antuluT la distanta de 5-7 cm. unul de altul (fig, 33). Cat pentru adancimea la care se pun altoiI se va cauta ca altoiul propriil gis §i partea altoita sa fie d'asupra niveluluT pdmintuluT.

La basa altoilor se pune putin gunoiil bine descompus amestecat cu nisip, apol putin pamInt §i se udd bine ca parnIntul sa se lipeasca bine de altoiù. Tot pentru acest scop, dup6 udat parrantul se calca putin cu picioarele. ApoI

se pune un alt strat de pAmInt m6runt, care §i el se Indeasa bine i ast-fel se urmeaza pana se umple §antul. Fiind ca lucratoriT InsärcinatT cu baterea pamIntuluT nu

sunt tot-d'auna consciincio0 §i fiind cd de la batätorirea pámîntulúl depinde In parte reu§ita altoilor, este de recomandat ca partfintul din §anturT sä se bata cu nisce maie de lemn. Pentru aceasta lucrare se vor pune 2 sail 3 oamen1 cu maiele, care vor bate panfintul pe lana altoT pe mèsurä ce alp' lucratorT vor trage pdmIntul In §ant. Dup6 ce s'a umplut antul se formeaza bilionul, luand parrant mèrunt scos din améndouè partite altoilor. Bilionul se face ap de mare ca altoiT sa fie acoperitT cu un strat

de pamInt gros de 10-12 cm. Pentru a Impiedeca pämIntul de pe coama bilioanelor sk formeze coaje, care este o piedeca la e§irea altoilor din bilioane, este bine ca pe coama bilioanelor sa se punk

un strat de nisip. www.dacoromanica.ro

6

82

La plantarea altoilor fAcutT pe vite cu rddäcinf se Intrebuinteazd al doilea sistem. Plantarea butasilor americanT nealtoitl se face tot dui-A al doilea sistem ; Insd Inainte de a se planta se zdrelesce Cu un cutit ordinar sail cu un instrument special cu dintI (décortiqueur). De asemenea e de recomandat ca altoiT In-

nainte de a fi plant* sl se bage intr'o mocirlá de balegA de vacd.

Plantarea butasilor simpli se face cu ajutorul plantatoruluT In care cas nu se mal face sant, nicT nu se mal pune gunoiù sail nisip.

Lucrdrile de intrefinere in $coald, 0 §coard de vile care nu are apd destuld nu poate da resultate bune. d)

Cand MA apa e prea multd ea devine v6t6mätoare pentru a Impiedecd lipirea altoiuluT de port-altoiti. Scoala de vite trebue sd contind tot timpul o cantitate Indestuldtoare de umeileald. Prin urmare chiar de la Inceput dad nu ploud, scoala trebue udatd bine odatá la o s'épt6mand. Aceastd operatiune este necesard In timpurT secetoase

pand and altoiT es din bilioane. Udatul se face spre seard sail cel mult dimineata, ca apa sd aibd timpul sä intre In pdmInt. Ca sd foloseasa altoilor, apa nu trebue aruncatä pe bilioane, din contra trebue turnatd pe canalete formate Intre bilioane. Apa inted ast-fel la partea de jos a altoilor si favoriseazd desvoltarea rAddcinilor si crescerea plantelor; WA' sd ajungd pand la partea altoità unde ar putea face !And la un punct rai. Intr'o scoall de vite, pdmintul trebue sä. fie tot-d'auna curat. Prin urmare Indatd ce se ivesce buruiana, scoala trebue plivitd si prdsitd prin fundul santurilor unde buruiana e mal mare. Cand se observd a pdmIntul scoaleT a prins o coaje pe d'asupra, trebue sfdramatA cu grebla, fdrd sd se misce pAmIntul din loc.

Dad. bilioanele se stria ele trebuesc refácute, asa .ca capètul altoilor sd nu rèrndnd dud. Plivitul si sparOrea coajeT In scoald se va face de ate orT trebuinta va cere, ast-fel ca pdmIntul sa fie tot-d'auna Cu rat.

www.dacoromanica.ro

83

AltoiT din scoala, dup6 ce strabat bilionul i aù o Innaltime ca de un lat de mana, trebuesc tratatT contra maneT (mildewuluT) cu zeama bordelesa. Pentru tratamentul vitelor In scoala se poate Intrebuinta 1 klgr. de piatra vIn6ta, 1 klgr. var la 100 litri de apa. In timpul vereT acest tratament se repeta de 2-3 si

chiar de 4 oft märind progresiv proportia de piatra vin6ta si var pana la 2 klgr., cad zeama bordelesa nu numaT ca combate mana si black-rotul, dar ajuta si la coacerea !Asiarilor datT din allot Tratamentul cu zeamä bordelesa se face stropind Toile si lastariT cu un pulverisator, saü In cas de lipsa cu o stropitoare de gradina saú cu o matura. Operatiunea se face pe un timp frumos, cand nu e semne de vr'o ploae, astfel ca apa sa se evaporeze i sulfatul sa r6mana lipit pe foT si lastarT.

Dou6 operatiunl de mare importanta In scoala sunt : §i tderea rddeicinilor

suprimarea ldstarilor americani date din allot

La facerea altoilor, dup6 cum s'a spus, se suprima ochil de la port-altoiil. Cu toate acestea, vita avend ochiT multipli (ochT mal multT ascunsT) foarte adese-orT da lastari americani. Acesti lastarT nu trebue lasatT pentru ca el Impieded lipirea si crescerea altoiuluT. Prin urmare Indata ce apar lästaril americanT, el trebgesc suprimatT, ceea ce are loc In lunile lunie i Iulie. La aceasta epoca lastaril daft din altohl sunt foarte fragegll si nu se pot desface bilioanele cad s'ar oparis lastarii altoilor de arsita soarelul; prin urmare suprimarea lastarilor americanY trebue facuta fail a desface bilioanele. Lucrätorul Insarcinat cu aceasta lucrare baga degetul arëtator pe langl lastar pária ajunge la locul de unde ia nascere i apoT II rupe, ap'e'sand In jos. Daca in timpul vereT maT apar i altY lastar'T s'élbatecY, atuncl se repeta lucrarea orl de cate orT cere trebuinta. A doua operatitIne este taerea radacinilor date din altoT. Cioaca altoita fiind !Apia cu totul In parnInt, vita romdneasca (altoiul propriil çlis) se gasesce In conditiunT prielnice

pentru a forma singura

radacinT.

Radacinile date

din vita romaneasca, pot sa provoace d eslpirea *) Pentru %urea zemel a se vedea Mana sati Mildewul.

www.dacoromanica.ro

si

sa

84

-omoare port-altoiul. Cum insá aceste radacinT de vita romAneasca nu resistä la filoxera trebue suprimate (tAiate). nu numaT and \Mete sunt In scoalä, dar chiar In vie catlva anT d'a re'ndul. In scoala de altoT, radacinile se tae odata, adeca pe la Inceputul lunel August, sail maT bine de douè orT; intaia data In luna luT [Ellie, pe la sfarsit si a doua oará In Septembrie. Odata cu taerea a doua a radacinilor trebuesc ta¡ate si legaturile de rafie dad n'atí putreçlit pana atuncl. Pentru taerea radacinilor, bilioanele trebue neap6rat desfacute. Cum 'MA In luna August, lastariT romanescI sunt

Inca prea fragedf, nu se pot lasa multa vreme expusl la soare si luniiná. Pentru a ,nu expune altoiT, se desfac +Dandle pe portiunT mid de 2-3 m. lungime, 'MA cu bagare de seama O. nu se loveasa altoiT, se curata bine pamIntul, Imprejurul pärfei altoite i apoi cu un cutit bine ascutit se tae radäcinile date din altol chiar din fatä. Taerea sa se faca de sus In jos, iar nu de jos In sus, acT se pot deslipi, fertura nefiind Ina bine lemnificatä.

Dup6 ce se tae radacinele date din altoae, bilionul trebue reacut la loc cu parnint märunt, cat maf curénd avênd grija a nu lasa lastariT romanescT descoperitl si expusl

la vênt si la soare cel putin atat cat sunt albl. Dup6 ce s'a terminat taerea radacinilor, sail mal bine In fie-care seara se uda bine partea unde s'ail täiat rat:Melnile peste di. Umedeala IT este necesara atuncT maT mult de

at orT and scoaleT, fiind ca prin ea se formeazä rädäcinile rèrnase a da tirana destula. Neap'erat a' daca dup6 taiat vine o ploae nu mal este nevoe a se uda scoala. Dup6 taerea radacinilor o parte din vite care nu se nutreati de at prin rädkinile românesd se ofilesc i mor ; o alta parte se ofilesc mal putin i dup'e" 2-3 dile IsT revin. Acestea se nutreati atat prin radacinl americane cat si prin cele romanescT.

In momentul and se tae vinele date din altohl la fiecare vita este de recomandat a se scurta si lästarul verde dat din altoiti. Scurtarea va fi cu atat mal mare cu cat -vita a avut rädacinT romanesd mal multe. Prin scurtarea JastaruluT se restabilesce equilibrul Intre radacinile l foile r6mase, equilibru ce se stricase prin suprimarea radacinilor romanescI.

www.dacoromanica.ro

85

In cursul lunei Septembrie, bilioanele trebue ddramate spre a obicinui ldstarul altoiului si spre a ajuta atat lemnificarea Idstarulia din altoiil at si a pArtel altoite. Mamarea bilioanelor se va face treptat in 2-3 randuri, la interval de 10 le, spre a nu desveli prea mull Idstarul, care este Ina erbos. De asemenea este bine a alege pentru därâmarea bilioanelor un timp noros pentru a nu expune Idstarii fragecji in mod brusc la arsita soareluT, care in luna Septembrie este destul de arcgtor la noT. Scoaterea altoilor, alegerea i peistrarea lor. Proprietarul care are scoald face bine sd nu scoatä altoiT din

scoald de at in momentul plantdrei lor, acT acolo musuroitT se pdstreazd mal bine de at orl unde. Cdnd insd nu poate face ast-fel atunci poate proceda la scoaterea lor and fruglele ingAlbenite incep a adea, adecd spre sfirsitul ÍuT Octombre. In anii cu toamna lung-A foile cad foarte târiú. Scoaterea altoilor se face atunci dup6 o brumd groasd, care ofilind foile intrerupe vegetatiunea exterioarä a viteT.

Scoaterea se face in modul urrnAtor : paralel cu rAn-

durile de altoiT se face un sant adanc pand sub

rAddci-

nile vitelor, din care se scoate pdmIntul. DulA aceasta lucrätorul continud a sdpa pärnintul cu casmaua aruncand pdmintul in santul format inaintea sà, pand ce se apropie de randul de vite. Atunci trece In partea cea-l'altd a randului Infigénd casmaua addnc, ddramd pdmintul cu vile cu tot In sant.

Atunci se scot altoil si se aleg, cei bun! de cei rn. De obiceiil se pot face 4 categoriT de altoT i anume:

bate vifele a aror fierturd la punctul altoit este perfectd, care aù %tar puternic i rddicini viguroase vor forma vitele de calitatea 1-a. Un altoiti este bine fiert, and lipirea s'a fdcut peste tot si and cdutând a räsuci altoiul in mAnd nu se deslipesce de la punctul de altoire. Vitele de calitatea 1-a sunt vifele de viitor i proprietarul care-0 cunoasce interesele trebue sd caute a-si planta via numaT cu asemenea vite.

Vifele de calitatea 2-a sunt acelea la care fiertura la punctul de altoire este bine acutd ca i la vitele de calitatea 1-a, dar la care 'Asian:11 altoiulia este maT mic www.dacoromanica.ro

i

rä'dd-

86

cinile maT putin viguroase. Aceste vite se pot planta In vie

ca §i cele de calitatea I-a, dar pentru ea sA le dm putere de la inceput este bine a le pune in groapA gunoid mal mult [3 kgr. cel putin]. Vitele de calitatea a 3-a sunt acelea la care fiertura s'a fAcut cel putin pe 3/4 din intindere, dar nu s'a fAcut peste

tot. Aceste vite nu pot fi plantate in

vie

i proprietarul,

care planteazA asemenea vite face o greplA pe care mal tAKliti o plAtesce ccl asemenea vite dupé cAtl-va anT se ingAlbenesc §i mor. Locul rèrnas nelipit In partea altoitA este un focar de boale i de insecte. mal bun Incru de fAcut, este ca vitele de calitatea a 3-a sA se pAstreze peste iarnA la un loc cu cele-l'alte vite. PrimAvara prin Martie and vita americang, a cAreT vegetatiune Incepe mal de vreme, dA semne de viatA, se reinoesce cu un briceag de altoit geturile fe'mase nelipite. Se leagA din nod, se scurteazA vinele, se tae lAstarul romAnesc la un ochiti

§i se pun din noti In §coalA. and sunt In bune

din aceste vite se pot fierbe bine conditiurif 50-60 peste tot. In fine vitele de calitatea a 4-a sunt toate rele §i tre-

bue aruncate. LucrAtorul insArcinat cu alegerea altoilor, In momentul alegereT va tAia rAdAcinile ce intimplAtor ar fi dat din altoiti ar fi netAiate. DacA pArnintul vieT este pregAtit pentru plantare altoiT de calitatea 1-a §i a 2-a sunt plantatl indatA la locul lor definitiv, cAcT Aide se pAstreazA mal bine punêndu-se fie-care la locul el. and plantatia urmeazA a se face mil tArc;litl sati primAvara, atuncT vitele altoite se pot pAstra : 1) in §coalA nescoase §i bine mmiroite, acoperind i o parte din lAstarul

anual, 2) la un loc deschis, fAcênd un §ant i punênd pachete cu vile in §ant §i acoperindu-le cu pAmint §i o parte din lAstarul anual ; sail 3) In pivnitA in nisip, avénd grija ca nisipul intrebuintat sA nu fie prea uscat (12-15° ume4ealA este suficientA) §i invelind altoiT bine peste iarnA cu un strat bun de nisip. and altoiT urmeazA sA fie bine pAstratl In timpul erneT, se fac mal IntAiti in pachete de cAte 25 pentru ca sA www.dacoromanica.ro

87

nu se incalgleasca si raclacinele sa nu fie prea multe la un loc ca sa nu muce4easca. Legatura se face cu richita si la fie-care pachet se pune o etichetd cu numele viteT romanescT si al celeT americane.

In cela ce 'privesce rentabilitatea: Pentru ca altoiul sa se prinda bine pe langa afinitate, altoire bine facuta, plantarea Ingrijiia in scoala si intretinerea lor, are nevoe de o perioda de vegetatiune de 6-7 lunt. In afara de aceasta trebue o primAvArà dulce cu umeckaiä potrivita, o vara calda

si toamna destul de lunga. Cum Insa la nol nu se indeplinesc maT nicT odata aceste conditiunT numeroase, putem

socoti ca mijlocia prindereT este de 20-25 °X. 0 prindere de 30-35 %, este excelenta. De aci se poate deduce ca costul de productiune a 1000 vile altoite este In termen mijlocit1 de 150-180 leT. Ingrijirea altoilor facuti pe loc. Vitele altoite la loc definitiv se musuroesc indata punênd la fie-care. In timpul vegetatiuneT la acest1 altoT trebue sd se suprime lastaril dati din vita americana, orT de Cate off cere trebuinta. De asemenea prin lulie sati la Inceputul luT August, vitele se copcesc [cotprasc] si se tae vinele date din altoiil. In casul cand lastarul altoiuluT este bine lemnificat, vitele altoite pe loc se pot rasa copcite pana toamna fait a le tnaT musuroi.

Daca lastarul dat din altoin este mare atuncT chiar In timpul vegetatiuneT se leagä de un arac, ca sa nu deslipeasca vintul vita de la puuctul de altoire. Parrantul trebue tinut curat prin prasile toata vara. Toamna vitele altoite pe loc se Ingroapa Wend numaT un musuroiù mare la basa in anul IMAM. Coarda nu trebue culcata cum se obicTnuesce la vitele bètrane cacT fiertura la punctul de altoire fiind fiffe'ra s'ar putea desface.

www.dacoromanica.ro

CAL». INT

Xuctuirile de rnfiintare ale viei UniT autorT considerA ca lucrArl de infiintare numal acelea din anul Hit Dupè pArerea noastrA insA lucrArile de

infiintare sunt toate acelea ce se fac la o vie

tine'rA

pAnA

In momentul cAnd se pune pe rod, adicA pAnA la Inceputul anuluT al 4-lea.

Alegerea pclmtniului% In RomAnia via poate fi cultivatA in toate locurfie incepênd de la DunAre §i OM aproape de regiunea muntoasA precum §i de la Severin la Dorohoin. Prin urmare ea se poate cultiva pe §esurl sari in regiunea dealurilor. Pe §esurT, ca §i pe väl vita cresce cu o putere extraordinarA, a§a in cat de multe orT devine buiacl (cresce prea mult in lemn färA a da rod). PrimAvara vegetatia incepe mal tArqlitt, §i este expusA ingheturilor de primAvarA. Toamna

vegetatiunea se prelungesce "Ara tArqIiii, ap cA de multe ori se ingroapd via fArA sA cadA frungla. Pe esurT i pe väT via este mal expusA boalelor cryptogamice ca pe dealuri. In asemenea regiunl via produce foarte mult ca cantitate, dar vinul este slab, expus la boale, putin alcoolic, ap 0 nu se poate pAstra multA vreme. Dealurile constituesc adeverata regiune unde se poate culliva via cu succes. Sunt terenurT in regiunea colinelor, sArace, pietroase §i care nu pot fi Intrebuintate la alte culturf, dar sunt propriT cultureT vieT.

www.dacoromanica.ro

89

Fetele dealurilor si cu deosebire cele expuse spre miagld-ili sunt- cele maT bune fiind cd sunt Véglute toatd qliva

de soare. In asemenea positiunT Inalte si bine expuse, productiunea este mal micd ca la ses sail pe poale, dar se obtin vinurile cele me tarT, mal alcoolice si mal bune pentru pdstrat.

Pe dealurile Inalte expuse la miacg-4i, vita dd rod mar putin ca pe yes, are Insd o vegetatiune destul de frumoasd, nu este expusd la ingheturile de primgvard, ba din contrd

poate resista chiar iarna neIngropatd dad nu este gerul prea mare si umed. Afard de aceasta, nu se poate o altd destinatiune mal bund acestor pAmInturT de cdt pentru vie. Neplantate aceste pdminturT ail o valoare foarte micA. Pregätirea pcirnintulut Una din lucrArile cele mal importante si de la care atArnd viitorul vie este pregAtirea sail desfundarea pAmIntuluT. Va fi desfundat pdmIntul addric

la Infiintarea vieT, plantele vor avea putere; din contrd se va sgdria numaT, cum se obicInuesc din nenorocire une-orT la noT, viitorul yid este compromis de la Inceput. Este o idee foarte gresitd cd vita poate trAi inteun pd-

mint nedesfundat. Ea poate vegeta Insd cum o IngrijescT ap te r6splAtesce. Desfundarea cere o cheltuiald destul de mare insd este pldtitA maT tdriliil tot de vie prin productiunea el. PAmIntul nelucrat, bdtut de ploT in decursul vremeT se Intdresce chiar prin propria luT greutate, ast-fel cd rAddcinele tinere ale vitelor plantate nu-1 pot strAbate cu usurintd. Din contrd Intr'un pdmInt desfundat si mAruntit bine rAdAcinele vitelor strAbat cu usurintA peste tot si ocupd un volum de pdmInt mare din care se poate hrAni cu Inlesnire si din belsug. Din cercetdrile d-luT P. P. Déhérain, mg resultd a

desfunclatul are si o actiune chimicd asupra pAmIntulul : fermentul nitric transformA mal cu usurintd o parte din materille organice ale pdmIntuluT In azot nitric usor asimi-

labil. Aceastd transformare e cu atat mal mare cu at se mdruntesce si se lucreazd pAmintul mal des. Desfundarea addncd mal are si alte avantagiT In pdminturile noastre tail si humoase. In pdmInturile desfundate www.dacoromanica.ro

go

apa din ploT nu stA prea mult la suprafata lor, ci se respAndesce In pAmInt; pe timp de secetA vitele suferA mal putin de lipsa de apA fiind cA rAdAcinele se infig adAnc gAsesc apA; iar apa din straturile adAncl se urcA pAnA la suprafatA rnaT cu Inlesnire.

In fine pArranturile lutoase saú argiloase prin desfundat i lucrArT dese IsT pierd din puterea lor de lipire, se mAruntesc si se pot lucra cu inlesnire atAt pe secetà cAt si and este umed fArA sA fie !Altos. Toate aceste avantagiT ale desfunddreT, aratA pentru ce In pAmInturile desfundate vita vegeteazA mal cu putere cel putin in ceT di'ntAT 4-5 anT pAnA se InfiinteazA vita.

Cea mal bunA derfundare a pArifintuluT este atund cAnd se face peste tot. Desfundarea numaT In parte prin santurT saü prin gropT este maT putin cbstisitoare, dar rAdAcinele viteT nu se pot desvolta usor de cat atAt cAt pAmIntul e desfundat. IndatA ce rAdAcinele ajung la partea nelucratA, o strAbat cu greutate i atunci vegetatiunea viteT se maT micsoreazA. Sunt InsA casurT cAnd desfundarea partialA a pAmIntuluT se impune ast-fel and pAmIntul vieT este In pantA prea repede asa cA desfundAndu-I ploile II pot MI la vale, atu.pc1 se desfundA numal partial prin santurT paralele, duse d'a curmeqlisul panteT dealuluT. Anotimpul desfunddret. FArA IndoialA cA pentru pAmInturile noastre tarT, anotimpul cel mal bun pentru desfundat este toamna, ast-fel ca plantatiunea sA se facA primAvara. In acest cas pAnfintul rémAne desfundat, peste iarnA expus la zApegIT i IngheturT. ZApada ImbogAtesce pAmIntul ; iar Ingheturile sfArAinä bulgAriT si mAruntesce pAmIntul reducéndu-1 In térInA.

Desfundarea se poate face si primAvara, dar atuncT pe de o parte pAmintul trebue mAruntit de om chiar In mo-mentul desfundAreT ; iar pe de altA parte sA se aleagA timpul atuncT cAnd pAmIntul nu este prea IncArcat cu apA. DesfundAnd pAmIntul eAnd e prea umed, dacA vin cAldurile si vénturile IndatA usucA si il IntAresce. De multe orT alegerea anotimpuluT desfundArel nu este la vointa podgoreanulul, cAcT atAt desfundarea cAt i. plantarea cea mal bunA se fac toamna si prin urmare nu se pot face améndouè lucrArile de odatA, ca pAmIntul sA prowww.dacoromanica.ro

91

fite de Imbunatatirile de iarna. Podgoreanul poate face si peste vara desfundatul, Insa este bine ca intre dèsfundat si plantat sa treaca cel putin dou6 sail treT lunT, In care timp parnIntul r6mane expus la ploT i arsita soareluT pana In momentul and trebue plantat. AtuncT se trece cu . grapa peste el °data sail de me multe orT, ca sa se marunteasca sa se niveleze i apor se picheteaza. Adeincimea. In principiù cu cat un pamint este mg adanc desfundat, cu atat radacinele vitelor ail putinta de a se deSvolta si a se Imputernici maT bine. Cu toate acestea adâncimea la care trebue desfundat, atarna si de la natura soluluT

i subsoluluT.

In pamInturile adancT, bogate, bine expuse la soare si unde subsolul este tot ca solul saü maP bogat, se poate desfurida la 50-60 cm. Adancimea de 40 cm. trebue privita ca cea mal mica In acest cas. Daca patura soluluT e mica, si de desubt se afla un strat subtire de pietre varoase, atund e bine ca sa se sparga acest strat. Cand subsolul este maT sarac ca patura superioara, färà ca subsolul sa fie varos, atuncT se poate amesteca solul cu subsolul desfundându-se la 50-60 cm. si Ingrasandu-se bine parnIntul. Daca patura infe'rioara sail subsolul este marnos, \faros sail cretos, ast-fel ca prin amestecul ei cu patura arabila s'ar

Imbogati In var, atuncT nu se va amesteca cu solul. Se poate desfunda si subsolul dar se Ina pe loc, fall a se aduce la suprafata. Pentru a desfunda pamintul la 50-60 cm. adancime se pot Intrebuinta : casmaua, plugul cu vitele, plugul cu manegiil i plugul cu aburT. Desfundatul cu casmaua se face In modul urmätor:D'a lurigul parnIntuluT de desfundat se face maT Intaiil un sant larg de 60-80 cm. si adanc atat cat va merge Intreaga sapatura. PAmIntul scos din acel sant se pune afara din parnintul de desfundat sail se duce lmediat la capul cel l'alt al loculuT.

Lucratorul apoT ia 2 casmale de patnInt In adancime. Casmaua de parnInt luata de la suprafatd se arunca In fundul santulul care este Inaintea lucratoruluT (fig. 34), www.dacoromanica.ro

92

iar casmaua a doua de pAmInt o aruncA d'asupra celeT drntAT. Ast-fel merge pAnA la capul loculuT unde If r6mâne un sant pe care-I umple cu pAmIntul scos din santul format la Inceput.

05*-* Fig. 34. .Desfundatul.cu casmaua

Cu modul acesta pAtura de pArnint .maT bogatä, mal aeratA, care Inaintea desfundAreT era d'asupra dui-A desfundat este dedesubt si raddcinele viteT, care vor veni in aceastA

pAturd se vor gäsi In conditiunT bune de a se hrAni. tura de dedesubt formatä din pAmInt sèlbatec neaerat se gAsesce dupè desfundat d'asupra In contact cu aerul spre a se imbunAtAti de ploT, aer, prin IngräsAminte si prin diferitele lucrArT culturale.

CAnd aruna lucrAtorul casmaua de pAmInt In santul dinaintea sa are grije de a sfäräma bine pAmintul si de a-I curäti de pietre, rAdAcinT etc.

FArA indoialA cA desfundatul cu casmaua este cel mal bun, dar in acela-si timp cel maT costisitor. Un pogon desfundat ast-fel, poate costa intre 300-400 leT, dup6 vrednicia lucrAtoruluT, Oda pAmIntuluT etc. Dui-A d. Durand, un lucrAtor nu poate desfunda la 50 cm. adâncime, maT mult

de 15-20 m. pe di. La noT lucrAtoriT nefiind obicTnuiff a lucra cu casmaua

preferA a lucra cu sapa. Lucrarea se poate face la fel ca cu casmaua numaT cA lucrAtorul calcl pAmintul odatA säpat. Desfundarea cu plugul cu vite este mal eftinA. Se poate

Intrebuinta un plug pentru arAturl adânci cu care se arA pAnA la 25 cm. adAncime; iar in brazda trasA de plug se trece

cu o rarità, care mobiliseazd Ind 10-15 cm. de pAmint. AceastA desfundare este une-orT IndestulAtoare. Sunt i plugurT de desfundat, care pot merge la 40-45

adâncime, cum sunt plugurile Sack si Eckert si carT www.dacoromanica.ro

93

costd cel putin 120-140 lel unul. Aceste plugurl merg cu 6-8 perechT de bol. Cu un asemenea plug costul desfundatuluT se reduce la 150-200 le pogonul mare. Dei plugul cu vite nu merge la 50-60 cm. adancime, totu-sl cand proprietarul are de desfundat o suprafatd maT mare sati un pdmInt usor, sail In fine cand vrea sd fad o vie pentru vin obidnuit in care nu poate bAga capital prea mare, se poate multumi cu desfundarea cu plugul. Cand proprietarul are o suprafatA mare de desfundat cu plugul, si nu-T convine a lua vitele cu chirie, dacd In acelall timp are nutreturl de ajuns, el poate cump6ra boil necesarl pentru desfundat, si dup6 ce isprAvesce arAtura IT poate revinde. Cu acest proceden, costul desfunddreT se micsoreazd mult.

Plugul cu manegiil desfundd bine pdmIntul, Insd nea-

junsul este cd costA un asemenea plug 2000-2500 Id si lucreazd Meet. Cu un plug cu manegiil pus In miscare de 3 perechT de bol se poate ara 2000 metri pAtratT pe ti. Plugul cu aburT, de asemenea merg-e la adancime si lucreazd bine pAmintul dar costd 20,000-25,00010, si prin urmare nu poate fi intrebuintat de cal de mariT proprietarT de viT si mosil, care sd cumpere plugul pentru mosie si atuncl cand la mosie plugul e liber sA-1 Intrebuinteze pentru desfundat via. Ingrolqarea peintintulut. MIA la rod vita la substante pentru formarea si IntArirea el. IngrAsarea In momentul plan-

Wei' are un Indoit scop si anume: SA-T dea pArratuluT In casul cand e s'Arac de la inceput nu numal elementele de care are nevoe pentru a deveni bun ; dar sd-T dea si o reservA de hrand pentru vitA. In casul cand pdmintul e deja bogat, i se dA pArrantuluT IngrdsAminte numal ca sd-T serveascd de reservd, adicd

sl ia de unde sd creaseä vita pand la rod. Cu cat un ptimint este me bogat In principiT hrdnitoare cu atat prinderea vitelor plantate e mal sigurd si (AMA prinse vitele cresc cu putere, se desvoltd In rAddcini me mult de cá't Inteun *flint sdrac si rAddcinile fiind astfel rèspandite In o masd mal mare de patrant vita se va hrdni cu usurintd. In o culturd rationald cu cat se vor pune mal multe Inwww.dacoromanica.ro

94

la plantare si la cultura In primiT anT cu atat viitorul vieT va fi asigurat. grijirT

Vita fiind o planta care traesce tot d'auna In acela-sT parnint e de recomandat a I se da Ingrasaminte care sa contina cele 3 elemente (azotu), acidul fosforic si potasa) In cantitatT Indestulatoare si In ast-fel de conditiunT ca planta sa le ia treptat, adica sa-1 ajunga pentru mal multf anT. Ounoiul sail baligarul de vite bine format, Indeplinind aceste

conditiunT este cel mal bun de Intrebuintat. Gunoiul mal are avantagiul pentru parninturile grele ca mal departeaza moleculele din carT e format si panfintul devine mal mobIL Cu cat se va ingrasa pämintul la Inceput mal tare cu atat va fi mal bine. Daca nu se poate mal mult o cantitate de 40-50,000 klgr. la hectar, pentru 4-5 anT e trebuincioasa.

Jumaate din acest gunoiil se poate Intinde pe d'asupra pamintulni Inainte de desfundat si in momentul desfundard se amesteca cu pamintul. Cea l'alta jurn'étate se va pune la radacinile vitelor In gropT In mornentul plantareT. Cand nu dispune cine-va de o cantitate Indestulatoare

de gunoill pentru a proceda ca mal sus atuncT se recomanda ca sa. se faca Ingrasarea partial punêndu-se numal In groapa fie-careT vite cate 4-5 Klgr. gunoiil bine facut. In nicT un cas nu e bine a se Intrebuinta la Ingräsat, sail ce! putin In gropT, gunoitl Ojos, cad vita poate lua

boale cryptogamice pe care apoT le transmite vitelor.

Diferite modurt de plantare. In tara noastra rare orT s'a plantat vita in mod regulat. Singurele plantatiunT vechl mal regulate sunt cele fäcute In liniT. Intro cultura rationala si In o administratie ' bine conclusa, totul trebue facut In

ast-fel de mod ca sa corespundä mal bine scopulul urmarit. Plantarea vitelor dupë anumite figurl regulate n'are

nurnaT avantagiul a este pläcut ochiuluT si usor de administrat, dar mal presinta avantagiul ca se Intrebuinteaza terenul cat mal bine posibil. Plantarea vitelor se poate face In patrat, triunghitl (quinconze), in liniT si rspandita. Orl de cate oil Irisa positiunea terenuluT permite e de recomandat a se Intrebuinta plantarea In patrat sail In triunghiti. In plantatiunile In patrat, aerul si lumina sträbat cu Inlesnire si via se poate lucra cu animalele In 2 directiunT. www.dacoromanica.ro

95

Acest sistem e de recomandat pentru esurr sag pentru pante putin Inclinate. Fie-care vita ocupl vérful until patrat sail formeaza vérful until unghiti drept-unghin (fig. 35). Plantatiunea In quinconze are tot acelea-§T avantagir, adeca ca soarele, lumina §i aerul sträbat uwr prin vite. Via se poate lucra In 3 directiunT cu plugurile cu animale. Mar preshita Insa avantagiul ea pe aceialf suprafata infra mar multe vite ca In pätrat, MCA ca vitele sa se supere una pe alta.

Plantatiunea In quinconze este mar buna chiar de cat aceea In patrat cand terenul vier este yes, putin Inclinat, sail chiar cu o panta de mijloc. In acest din urtna cas, pena evita scurgerea pamIntulur, liniile se fac perpendicular pe x.

bt

'Fig. 35.

Planta(iuttea In pcItrat.

panta dealulur. Fie-care vita dintr'un rénd vine Intre doué vite din réndul imediat superior §i inferior §i servesce pamintulur de proptea (parapet). Plantarea In linif se face ca §i In *rat. Deosebirea consta numar In aceea CA, de obiceiù distanta Intre réndurr

este mar mare ca In celelalte sisteme, pe cand distanta Intre vite este mar mica. Lucrul ca animalele se face mimar Inteo singura directiune. Acest sistem nu e de recomandat de cat pentru fa§iile de pamint lungf §i Inguste, In care s'ar pierde prea mult teren Intrebuintand unul din cele 2 sisteme.

Plantarea réspandita sail WA de !lid o regula nu este bunà pentru a atat aerul cat i lumina nu pot strabate cu wrinta. Lucrul, cu animalele nu e posibil, i lucrul cu oamenir chiar se face mar grea, ca In plantatiunile regulate. Acest sistem este Intrebuintat in multe pArtr din Moldova. www.dacoromanica.ro

96

Se poate Intrebuinta In pgminturile prea repecji, unde vita este destinatä In primul rénd sg fixeze pAmintul. Distanta tritre vite. Distanta Intre rAndurT i Intre vite variazà dupè climat, sistemul de tgere intrebuintat, dup6 varietate, dup6 natura si bogAtia pAmintulut Pe längg aceste consideratiunT, dup6 observatiile fgcute pAng astg-gli vitele americane ati o crescere mal puternicà de cAt vitele romAnescl. In RomAnia pArninturile sunt bogate, clima priincioasg

culturel vieT, asa cd pentru vitele altoite distanta de 1 m. si 50 intre vite i Intre rAndurT trebue consideratA ca cea maT micà. Pentru dealurl aceastä distantA poate fi luatA ca generalg, pentru poale e bine sA se pung la 1 m. 75 In toate Orille si la sesurT la 2 m., fArg ca prin aceastA sporire de distantA sä se micsoreze prpductiunea.

In nid un cas vitele altoite sA nu se punä la distantl maT micg de 1 m. 50, cAcT neavénd destulA luming i aer cresce mult in coarde, adicâ devin buiace. La plantatiunile

In {inri, distanta intre vite poate fi de 1 m. 25, dad In acest cas se va mAri distanta Intre liniT la 1 m. 75-2 m. Ca o urmare a crescerel viguroase, vitele altoite trebuesc cultiVate pe arac. Pentru vitele americane produc6toare direct sail pentru vitele port-alto!, distanta minimg este de 1 m. 75, iar dis-

tar* de 2 m. poate fi consideratä ca obicTnuitä. Pichetarea loculut. Inainte de a Incepe plantarea, dacA Intinderea VieT este mare, se Imparte In tarlale tinénd searng

de diversele naturi de pAminturl, de varietAtT si dad nu se

poate de toate cel putin e bine sA se despartg varietAtile albe de cele negre. Pe lAngä aceste consideratiunT se va mal avea in vedere ca drumurile ce vor rèmänea Intre tarlale sg inlesneasd administratia vieT. La transporturT de arad, de IngrAseminte, la cules si In o multime de alte ocasiuni drumurile ati o mare importantä. OdatA locul ImpArtit In tarlale trebue nivelat si pichetat. Primul rAnd trebue pus in marginea tarlalel la X din distanta ce va separa randurile, adicg dad. randurile sunt a 1 m. 50, cel di'ntAirr va fi la 75 cm. de marginea drumuluT. Pichetarea se face intinOnd o fránghie InsemnatA cu nodurT la fie-care 1 m. 50, sail maT bine cu o sirmg groasA Insemnatä.

www.dacoromanica.ro

97

In dreptul fie-caruT nod sail semn §i de aceia-§1 parte a fringhieT sail a sIrmeT se Infige un teru§. Pentru a trage celelalte rêndurT se procedeaza diferit dup6 cum se face plantarea In patrat saü chinconze. In patrat (fig. 37) se face

la primul teru§ a se trage o linie perpendiculara ac pe unja 1-a de teru§T ab. Pentru aceasta se ia o fringhie de 12 m. cu care se face un triunghiil cu laturile de ast-fel :

priCM

Fig. 3'7.

3, 4 §i 5 ni. Unghiul format Intre laturile de 3 §i 4 m. este un unghiil drept. Pentru a gäsi laturea ac punem triunghiul de fringhie cu vérful unghiuluT drept a §i ast-fel ca laturea de 3 sati cea de 4 m. sa cagla pe unja teru§ata ab ; unde va veni cealalta lature acolo Insemnäm. Aceasta e linia perpendiculara pe ab. Pe aceasta se mésoara §i §e Insemneaza Cu teru§T la 1 m. 50. Tot ast-fel se procedeaza §i la cealalt cap6t. .0-

e

-

-0- -

e

--- ..

Fig. 38.

Pentru plantarea In chinconze se trag 2 perpendiculare,

una in ptinctul a §i alta la X distanteT Intre primele 2 teru§e ad, adica in e formand perpendiculara ef. A 2-a linie de teru§T se trage Incepênd din perpendiculara ef, a 3-a din

ac, a 4-a din ef etc. (fig. 38). In ceea ce privesce directiunea de dat rêndurilor de vite se va cauta ca sa fie cat maT mult v6glute de soare. In pamInturile inclinate, rêndurile se fac In sensul panteT ; iar In fa§iile lungT réndurile se fac In sensul lungimeT fa§ieT.

www.dacoromanica.ro

7.

98 PLANTAREA VITELOR IN VIE

Epoca : Plantarea se poate face toamna sati primavara. Plantatiunea de toaninä Incepe indata ce a cacjut foile vitelor §i fine !Ana &A Inghetul, adica din Octombrie pana la Noembrie.

Plantatiunile de toamna sunt mal bune ea cele de prirnavara, §i prinderea la % este me mare. Vitele puse fiecare In groapa el §i acoperite cu pamInt se pastreaza mg bine peste iarnä, ca in legaturY In pivnita. Mara de aceasta pamIntul In timpul erneT fiind ajutat §i de ploT se a§eaza mal bine pe langA radacinI, ast-fel ca venind primavara caldurT, vitele sunt In bune .conditiunT de a se prinde. De la aceasta regula fac Insa exceptiune anil cu toamna secetoasa. Cand se IntImpla ca toamna sa fie secetoasa §i parnIntul uscat, a§a ca nu se poate a§eza bine pamIntul pe langa radacinT, este de preferat a se amana plantatul pana primavara. Plantand pe seceta toamna §i neudand vitele In momentul plantare rèman o multime de locurT goale pe unde

strabate véntul uscat de toamna, care usuca

§i

rädacinile

compromiténd ast-fel plantatia.

Cand nu se poate face plantatia, toamna, atuncT se pastreaza altoiT In nisip pana primavara. In acest anotimp plantarea poate Incepe Indata ce timpul nu mal este friguros §i cand pamIntul viel este destul de svantat spre a permite muncitorilor sa-1 lucreze. De obiceiri plantatiunile timpuriT de primavara sunt mal bune ca cele tarcliT. Sunt uniT chiar, earl sustin a plantatul In mustul zapeglel este

mal bun chiar de cat cel de toamna. Neaparat a atuncT pamIntul este In bune conditiunT, fiindca pe de o parte este maruntit de IngheturT, lar pe de alta panfintul s'a mal Imbogatit din zapada §i In fine are destula apa. Plantatia propriti disci. In dreptul fie-cäruT teru§ se

face cate o groapa de 30 cm. de lature §i tot atata adancime. Adancimea gropilor poate merge pana la 40-50 cm. adancime, Insa parnIntul de la 30 cm. In jos nu se me scoate din groapa ci se maruntesce bine acolo ParnIntul scos din, 2 gropT vecine se pune Intre gropT.

Inainfe de a se aduce altoiT trebue adus gunoiul §i pus pe langa gropT In cantitate de 2-3 kgr. de fie-care groapa.

www.dacoromanica.ro

99

DacA pAmIntul din natura luT e prea argilos, se aduce si nisip care se amestecl cu gunoiul In proportiunT egale. Se aduc atuncT altoiT, se tae lästarul la un ochiù, precum pArtile uscate, se aseacild In groapA lAngA terus resfirAndu-T bine rAdAcinefe. Peste rAdAcinT se pune un strat sub-

tire de pArnint märunt scos din partea de sus a groapeT; apoT se calcA bine cu piciorul ; dup6 aceasta se pune gunoiul singur sail gunoiul amestecat cu nisip, se bAtAtoresce

din noil cu piciorul (fig. 39) In fine se umple groapa cu pAmint si se musuroesce. Cea mal mare bAgare de seamA trebue sA se dea li bAtAtorirea pAmIntuluT pe lAngA rAdAcin1 cácT de la aceasta depinde In parte prinderea altoiuluT. CAnd terusul dup6 musuroit este adAnc si nu se mg vede, atuncT se mg scoate putin afarg.

Fig. 39.

Plantarea altoilor.

CAnd se face plantarea toamna atuncT se pune vita cu vr'un deget mal sus ca de obicein, pentru cA pAmIntul se maT lasA peste iarnA.

In ceea ce privesce positiunea ce trebue sA ocupe partea operatA a altoiuluT In raport cu suprafata pAmIntuluT, sunt 2 casurT: DacA se face plantatiunea pe dealuff Malle i cu fata spre mia4A-gli, acolo unde via nu este expusA la degerAturT,

atuncT partea altoitA de la vitä se va pune la nivelul pAmintuluT. Cu modul acestd partea altoitg, fiind expusA la aer i lumink nefiind mult in contact cu pAmIntul umed ,nu mal dA rAdAcinT, sail dA prea putine.

www.dacoromanica.ro

100

DacA se face plantarea pe vAT, sesurl sart pe dealuri unde via poate degera, partea altoitA a altoiulul se pune ast-fel ca sA vinA cu 1-2 cm. de desubtul suprafeteT pamIntuluT. Chiar InamplAndu-se sA vie gerurT, aceastA parte va fi feritA i ast-fel nu se va pierde toatA vita. CAnd s'a fAcut plantatiunea toamna, atuncT primAvara de timpuriii, e de recomandat a se revisui Incá. odatA bilioanele si a se face la loc acolo unde le-a spAlAt apa, iar musuroaele prea marT se me dArAmA. PAmintul sA fie d'asupra capuluf vitel altoite, de 5O cm. grosime. In casul cAnd plantatiunea altoilor se face primAvara, atunci, Inainte de a face musuroiul la vite, e foarte bine a se uda vitele plantate. AceastA udare aseazA pAmIntul pe lAngA rAdAcinf i asigurA prinderea vitelor. Plantarea vitelor nealtoite se face la fel cu a vitelor altoite numaT aci nu se mai tine seamA de partea altoitä. Vita nealtoitA se pune In pAmInt pAnA la nivelul unde a fost In scoalA.

Unif ati obiceiul de a ala vêrfurile rAdAcinilor la vite inainte de a le planta. AceastA practicA are de scop de a forta rAdAcinile rèmase sA se ramifice. Cum InsA vita se hränesce tocmaT prin vérfurile subtirT ale rAdAcinilor, credeni

cA e mult mal avantagios a se tala numal rädäcinile sdrelite san rupte si cele prea lungT. In cas cAnd se tae rAdácinile, tAetura trebue fAcutá ast-fel cA dupè ce se planteazA vita, partea tAiatA a rAddcinei sA se lipeascA de pAmInt bine,

pentru ca rana sA se poate vindeca. Un om poate planta 300-400 altoT pe

.7ntrefinerea viei pánd in anul al 4-lea Anal I. In primiT ani toatA atentiunea podgoreanuluT trebue sl se indrepteze maT mult u mobilisa pchnintul qi a imputernici In anul 141 dacA plantatiunea altoilor s'a fAcut de cu toamnA, prima lucrare este sA se tae altoif fAcêndu-se musuroaele mal miel, pentru ca cApusa sA poatá esi. Un strat www.dacoromanica.ro

101

qe pAmInt de 4-5 degete grosime d'asupra capului altoiuluY este de ajuns spre a-I feri de arsita directA a soareluT pAnA and va Incepe vita sA vegeteze. Refacerea musuroaelor se face la Inceputul luT Martie.

De ad Inainte trebue sA prAsim de 2 sat de 3 off In timpul vereT pentru ca pArnintul sA fie curat, cAcT buruiana ImpiedicA desvoltarea viteT.

La prasila a 2-a san a 3-a, care se face pe la X luneT luT August se desfac toate vitele Ora subt punctul de altoire (operatiunea aceasta este cunoscutA In Moldova sub numele de copcit saù cotorAt) i apoT se tae cu un briceag saü cutit bine ascutit, toate vinele san rAdAcinile care ail dat din altoin ; se astupA groapa la loc cel putin pAnA la locul unde Idstarul altoiuluT este alb.

In primul an cal lAstarul tin& este alb, nu trebue lasat expus la soare, cAcT cAldura fiind Ina mare In August soarele II arde si o parte din altol pot muri.1 TAiatul rAdAcinelor san al vinelor date din altal trebue fActit pAnA In fata butuculuT i täetura se face de sus

in jos pentru a nu scoate vita altoitA din pAmInt. In timpul vereT, vitele trebue tratate contra maneT, cu zeatra bordelesA. Toamna dup6 cAderea foilor sail cel pufin cAnd foile sunt bine IngAlbenite vitele trebuesc Ingro-

pate spre a le pAçli de degerAturA peste iarn1 Fiind cA In anul viitor nu este treb.uintA de tot lAstarul dat In anul 1-itt

ci numaT de 2-3 ochl, Ingropatul vitelor de un an se face musuroindu-le pAnA la 4-5 ()chi al lästaruluT. IngropAnd vita de tot prin culcarea lAstaruluT se InfimplA ca unele vite sA se rupA de la punctul de altoire. Este de recomandat a musuroi saù Ingropa vitele toamna inainte de a Incepe epoca ploilor.

Anal al II-lea. Prima lucrare In anul al 2-lea este desgropatul saü mal bine çlis spargerea musuroaelor. AceastA lucrare -se poate face pentru dealurile Inalte si fetele bine expuse, unde vita nu este supusA la degerdturT, pe la sfirsitul luT Februarie saü Inceputul luT Martie. La viile joase sail din vAT, unde via poate degera, desgropatul e bine sA se amAne pAnA dupè 15 Martie. Dup6 desgropat, via trebue tAiatA. TAerea o vom arAta-o odatA pentru ceT trer anT.

www.dacoromanica.ro

102

Tot atund este bine a inlocui tëru§iI micT din anul 1-ia cu altT tutorT mal lungT sail chiar se pot pune arad fiindca vita in anul al 2-lea cresce destul de lunga spre a fi nevoe sa-T legarn lastariT.

Dui:A Mat se da sapa mare. Cu aceasta ocasiune sail cel mult la 1-a pra§ila este bine ca vitele sa se copceasca, &lid' sä se lase desvelite de parnint pana sub punctul de altoire. Vita va sta así-fel desvelitä pana toamna. Copcitul vitelor altoite sail cotoratul, are de scop de a lasa partea altoita expusa la ar§ita soareluT spre a se I'mb6trani fara vreme, pentru ca ast-fel sA-0 piara maI curênd facultatea de a da vine sail radacinT din altoiti. In primif anT trebue mare bagare de searna ca sa nu r6rnana netahte radacinele date din altoiil, cad acestea ar avea ca resultat ca s'ar desvolta foarte mult radacinile altoiuluT care ar lua puterea port-altoiulta §i cu timpul l'ar omori r'émanénd numaT vita romaneasca curata. Aceasta la randul eT ar fi mal curend salí mal tarqIiii atacata de filoxera §i omorita. In colo sunt acelea-§T operatiunl adeca : tratarea vitelor °data, de 2 orT sail chiar de mal multe ori contra maneT.. De asemenea 2-3 pra§ile sunt necesare pentru a mentine parnintul tot d'auna curat. In timpul vereT dud vedem ca lastariT ail luat o desvoltare prea mare, se leaga. de tutorT sail arad. Cu aceasta ocasiune se copilesc §i daca sunt vite al cAror lastarT ail crescut prea mult li se pot ciupi vêrfurile spre a impiedica

crescerea lor in lungime §i a le sili sa se ingroa§e

§i

sa

prinda maT multa putere in radacinT.

Toamna se ingroapa vita, ca §i in anul 1-ill, adica facêndu-se mwroae marl. Anul al Hl-lea. Se urmeaza intocmaT acelea-§T operatiunl

ca in anul al 2-lea. Singura deosebire este ca maT trebue data o plevila sail 2 cu copilit, lar coardele nu se ciupesc. de cat cand ail ajuns la vèrful araculuT, cacT la inceputul anuluT al 3-lea trebue neapèrat pu§T arad, daca el nu ail fost pu§I la inceputul anulul al 2-lea. Toamna in loc de mu§uroit se ingroapa vita.

www.dacoromanica.ro

CA 1P. V jlfifloacele ae sus /117

a vier

In tara noastra ca In toate Wile viticole, via se poate .cilltiva pe arac, adeca sustinutä si libera, adeca oloaga. Cultura oloaga a vieT se practica la noT Inainte de aparitiunea filoxereT In cate-va regiunl adeca In Doljiti, Mehedintl si o

parte din Constanta. Pentin aceasta cultura, care e maT economica, trebue neapèrat varietätT care sa produca mal mult la basa coardeT.

Acest sistem de cultura nu pote fi Intrebuintat de cat pentru regiunT ugcate si calduroase. In asemenea casurT IdstariT anualT, acoperind parnintul IT tin umbra si ap6ra In acela-sT timp struguril de arsita soareluT. In regiunile mal umede, acest sistem de cultura nu poate.

fi recomandat, cad acolo parnintul trebue sä fie descoperit spre a se putea Incalgli ; iar struguriT ridicatT de la pamint sä nu putrefleasca si expusT la soare ca sä se poata coace bine. In aceste regiunT vita trebue sustinutä fie pe arad fie pe sIrma, boite etc. In cultura vitelor altoite, din experientele facute pana asta-dl la mg, resulta ca port-altoil americanT silesc vita romaneasca sä creascä foarte mult, asa el cultura vieT oloaga nu o mal credem posibila sa se faca in bune conditiunT. AraciT. In Moldova fäcêndu-se taerea in u, ibrela se Intrebuinteaza aracY. subtirT, de 1 m. 20-1.50 lungime sail maT

propriil ois nuele, c,are nu fin mal mult ca 2--3 anT si trebuesc Inlocuite. De alt-fel In fie-care an proprietaril din Mol-

dova Inlocuesc mare parte din arad. www.dacoromanica.ro

104

In Muntenia si Oltenia se Intrebuinteazd arad mail de 2 m.-2 m. 50 lungime si 4-6 cm. diametru. Aracif ceT me bunT se obtin din lemn de stejar si salcam. El pot sd fie roturug, adicd formatf din lemn fin& In care cas se lic oblil sari pot sd fie arad provenitl prin despicarea lemnelor groase, In care cas se numesc arad despicar sati de fandeird. Aracil rotunglf sunt inferiorT aracilor despicatT fiind formatf din lemn alb tinèr. Durata aracilor de tandArd variazd dupé cum sunt formatT din inima lemnuluT sail din lemnul alb, dui:16 felul lem-

nuluT si al pdmIntuluT. AraciT de inimd de stejar pot dura

12-15 aril, pe and din lemn alb de stejar dacd dureazd 6

8 an!.

Conservarea aracilor. Fdcênd socoteala cd 1000 arad de tandard costA la nol 60-100 leT si cum la un hectar de

vie merg 4500 arad, vedem a numaf pentru arad trebue un capital de 360 lel pe hectar ; ceea ce revine la o cheltuiald anuald de 40-50 lel. Cand vitete sunt plantate mal des, aceastd cheltuiald se mdresce si poate ajunge la 50 leT la hectar pe an. Pentru a mdri durabilitatea aracilor, inainte de a fi Infipti In pdmInt sunt supusI unor operatiunT si anume : a] Pcirlzrea aracilor sari carbonisaFea, care este procedeul cel me des Intrebuintat la noT. El consistd In a Warn sari arde putin v'èrful aracilor, care va intra In pdmInt. AceastA

operatiune e dreptul a Intdresce tesaturile lemnuluT si omoarä principiile fermentescibile pe care le confine lemnul, dar nu-T asigurd o duratä mare, ca celelalte mijloace de preparare.

1-,) Sulfatagiul. Consa In a pune araciT intr'o solutiune de 4-5% piatrd Vinad la 100 litri apd si a-1 tine In aceastd solutiune cate-va Ilile, In care timp lemnul se Imbibá de solutiune si se formeazd In interiorul lemnuluT un compus, care Impiedecd lemnul sd putregleas.cd. AraciT vergIT

pentru a se Imbiba cu aceastd solutiune e destul sd stea 4-5 glile; pe and araciT uscatl ail nevoe de cel putin 8 pänä la 10 qlile. AceastA operatiune mAresce foarte mult durata aradlor, mg cu seamd a celor de lemn alb. Ast-fel araciT de salcie, care nesulfatatl nu pot dura de cat mult 4-5 aril, Indatd ce se sulfateazd dureazd 12-15 anT.

www.dacoromanica.ro

105

Este bine ca dup6 7-8 anY, aracil sa se sulfateze Inca odata. Aceasta operatiune ridica pretul aracilor cu 6-7 lei la mie.

c) Gudronagiul. Gudronul lucreaza asupra lemnuluT ca antiseptic, dar In acela-si timp intaresce lemnul. El poate fi Intrebuintat cu succes pentru a marl durata aracilor uscatl, dar nu trebue Intrebuintat si pentru arad l veNIT, cacl la acestia le inlesnesce putreszjirea In loc sa le mareasca durata. Gudronul se IncalOesce intr'o caldare mare pentru a-1 face mal liquid si a-Y inlesni patrunderea In lemn. °data gudronul cald, se baga araciT de tot sail numal cu vérful

ce va sta In pämInt, se lasa In gudron 4-5 minute si apol se scot si se pun fie-care deosebit sd se usuce. Tot pentru marirea durate aracilor se mal poate Mirebuinta creosotul, care este un mijloc excelent, cad chiar lemnul alb creosotat, dureaza 20 de anf. Tot pentru acest scop se mg recomanda, lysolul. Pluntarea aracilor. La plantarea sail Infigerea aracilor, sa avem grija, ca el sa. fie bine intepenitI ca sa nu fie doboratT de vént. Ef trebuesc pul in dreptul butucului, si sa nu fie nicl prea departe nicI prea aproape de el. Fiind prea departe nu se poate lega bine coardele viteI de arac, si la Incordat nu putem intoarce coardele lungT pe dupé arac. Infigênd aracif prea aproape de butuc pot lovi si rupe rädacinele viteI.

In unele localitaff, aracii se planteaza ()data peutru tot

d'auna, si nu se scot de cat and sunt putreçII pentru a fi InlocuitI sail' ascutiff din non si plantatl a 2-a oara. In alte localitatI aracif se scot In fie-care toamna si primavara se Infig din not( In acest cas el se pastreaza peste lama, for-

mandu-se glue, acoperite cu pae sail cocenI; sail se pot pune sub un sopron etc. Scoaterea si punerea aracilor In fie-care an reclama o cheltuiala destul de mare, si aracif pästratl stibt sopron sail In glue, nu dureaza mult mal mult ca cel lasatl pe loc. De aceia este recomandabil a se lasa araciT infiptI In vie. lnfigerea aracilor se face in Moldova, cu ,mana, apasand aracul prin greutatea corpulul. Operatiunea aceasta facuta WA

nicT un instrument este foarte obositoare. www.dacoromanica.ro

106

In Francia, instrumentul cel maT recomandat pentru in-

figerea aracilor este un fel de potcoava [fig. 40] inventatl de d. Dugay, cu care se infig aracil. Aceasta potcoava se Intrebuinteaza de mult si In Dealul mare, cu singura deosebire ca potcoava la noT In partea unde prinde aracul este prevNuta cu dint1 atat la potcoavI cal si la carlig facutT. In sens invers. Cu ajutorul acesteT potcoave se Infig foarte usor araciT

daca potrivim momentul ca pamIntul sa nu fie prea uscat si prea bätatorit. In acest cas pentru a infige bine aracii trebue falcutä mat 'MUM o gaura cu o pana si apor se Infig cu potcoava.

'Fig. 40. - Po/roo va perfc clionalci

Mará de araciT marT carT se bat la fie-care butuc, se mal intrebuinteaza la fie-care vita' Cate unul sail 2 arad mal micT de care se leaga coardele de rod. AcestT arad micT se numesc cordarT sail mijlocasT. Stabilirea spalierului pentru vita% Cultura viteT pe spa-

lier sail pe sirtnci are avantagele si desavantagele sale. Caratul gunoiuluT, ridicarea recoltef cer rrtaT multI muncitori ca In cultura pe arac fiind a, lucratoru I nu poate merge

de cat In directiunea rêndurilor. Legatul necesita mar mult timp. In fine la taiatul vier, inaintea lucratorilor InsarcinatT cu aceasta operatiune trebuesc pusT copil sa desprinda coar-

dele vitelor de pe sIrma prinse prin came vita Pe langA aceasta, stabilirea unuT spalier de lemn sail de fer cu lemn, reclama la Inceput un capital mal mare ca pen-

www.dacoromanica.ro

107

tru arad. °data Insa stabilit el dureaza 20-30 an!, asa ca cheltuiala anuall pe hectar este maT mica ca In cultura cu arad. Aceste inconveniente se pot usor inlatura cacT nu a-

vem de cat sa facem rêndurile scurte de 75 m. sail maximum de 100 m. Cultura In spalier are insa avantagiul ca soarele i aerul pot patrunde cu usurinta la vita i lucrul vieT cu animalele este mult mal usor de facut. Pe langa aceasta In 1900, la pepinierea Istrita, productiunea vitel cultivata pe sirma a fost mal mare ca la cea pe arac.

Directiunea de dat rêndurilor este me adese ori indicatä de inclinarea terenuluT. In casul Insa dud suntem In

o regiune cu vénturT puternice cum ar fi la noT Crivètul, atuncT se dispun rêndurile chiar In directiunea vêntuluT ast-

fel ca struguriT sa fie me putin expusr. In cultura in spalier, cea mal buna distanta Intre rêndurT

este de 2 m. sail 1 m. 75 si minimum 1 m. 50. Numal aceste distante lucrul cu animalele este posibil. Spalierul se poate face de lemn curat ; de lemn cu sIrma numal de fier curat. Cum In tara nu gasim stalpl de fier fabricatl i costul lor, adusT din streinatate, devine enorm, din causa taxelor vamale, nu ne 1.01-lane de intrebuintat de cat spalierul de lemn saü maT bine spalierul de lemn cu sirma. Spalierul de lemn cu sirmid. Este recomandabil In unde se poate gäsi lemnul eftin i cu usurinta. Un spalier, orT care ar fi el se compune din stalpT verticali sail parT si din 2 sail 3 rêndurI orisontale de latT sail de sirma. PariT sail stalpiT trebue sa fie din un lemn tare, de

obiceiil stejar, ciopiifi in 4 muchl i avénd o innaltime de 1.75-2 m., afarä de partea care trebue bagata In pamInt de veo 50 cm. Grosimea stalpilor trebue sa fie de minimum 8 cm. diametru i poate merge pana la 12 cm. De obiceiil stalpiT de la capete trebue sa fie maT grosT si bine IntepenitT.

PariT sail stalpiT de lemn, pentru a avea o durata mal mare, este bine a se arde la capètul ce se baga In pamInt sail mal bine. sal se sulfateze. Pentru fixarea cat mal bine a parilor de la capul rendurilor, IT putem pune drept i mal adénc In pamint. In acest cas Insa, el trebuesc mentinutT cu altT parT pusl oblic servind de proptele. www.dacoromanica.ro

108

In loc sg se pung pariT drept se pot pune oblic In pg.mint, asa cum se aratg in figurg (fig. 41) sg se menting cu sirmg. Pentru acest scop se ingroapg in pgmint o bucatg

Fig. 41. -- Fixarea bulamacilor din cap

{le lemn, salí un bolovan de care se leagg sirmg galvanisatg

No. 18 care ese pang la 10 cm. d'asupra pdmintulul terming cu un ochiii.

i

se

Se ja o sirmg galvanisatg tot de No. 18 §i parul de la cap fiind ?

Fig. 42.

bggat oblic in pgmint se leagg cu sirma de la virful paruluT de la mijlocul luT, trecéndu-se prin ochiul sirmei din pgrnint (fig. 42).

StAlpiT de lemn se pun de obiceiù din 6 in 6 metri, adecA tot la 4 vite. Rêndurile de sirmg sunt in nurnèr de 3 §i anume: cel maT de jos la 0.25-0.30 cm. de la pgmtnt; al 2-lea la 25 cm. de ce! drntAiii §i al 3-lea la virful stAlpuluT. In viile unde gerurile tArdiT de primgvarg sunt de te-

muti primul rênd de sirmg se pune de obiceiii la 60-70 cm. de la pgmint. Sirma de intrebuintat la rénduri e bine sg fie galvanisatg. Sirma No. 14-16, adecg care intrg de la 24 m. la 35 m. la un kilogr. Pentru economie se poate intrebuinta sirma de la telegraf GcoasA din us. www.dacoromanica.ro

109

Pe Ian& sIrmá, la stabilirea spalieruluT me avem nevoe de scoabe mici In'adins facute, cu care se prinde sIrma de stalpT dupe ce a fost mal MVO Intinsa. Firele de strma trebue bine intinse. Pentru acest scop s'a imaginat diferite sisteme de Intin1;letorT. Unul din cele mar simple IntincgtorT este

acela al 10 Collignon (fig. 43) din care punem la fie-care cap& si la fie-care rend de sirma Cate unul. Acest procedeil e bun, 'MA are inconvenientul ca fie-care Intingletor costa 15 banT si re- Fig. 43. mane acolo fixat.

D-1 Cazenave, a imaginat un alt sistem de Intinletór, care In definItiv nu e de cat un scripete cu 2 roate (fig. 44). La fie-care din roatele scripeteluT este fixat cate un cleste cu care se a1 puca sirma. Pentru a intinde un rend de sit-ma, care este deja fixat de ceT 2 parT de la capul renduluT, se fixeazà solid la un punct oare care al renduluT cele 2 cleste la 80 cm. unul de altul, apoT blend de franghia scripeteluT Intindem sarma atat de tare cat dorim. Dacä réndul este lung si sirma

nu s'a Intins destul de bine din o singura data, atuncT Indoim sirma in °chin, ast-fel dupe cum a fost obtinutá la 1-a strangere, desfacem unul din scripete, II mufti la 80 cm. sari 1 m. de celalt si strangem scripetele din nor'.

Cand nu punem pe spalier de cat 2 rendurT de slrma atuncT este indiferent daca' Intindem mal MUM réndul

de sus sail cel de jos. Daca Insa sunt 3 rendurT de sirma, cea ce e preferabil,

atund se inunde mal Intaiti rêndul de sus, apoT pe cel de jos, si In urmä pe cel de la mijloc, avend Insa grija a nu Fig. 44. Intinde pe cel din mijloc maT mult de Scripelele Cazenave cat pe celelalte 2 rendurf. www.dacoromanica.ro

110

°data intinse sIrmele le fixAm dup6 cum am cps de stalpiT de lemn cu cate o scoabA. Pentru complectarea spalieruluI este bine ca la *le care n'ati stalpT, adicA la fie-care 3 vite din 4 cat sunt co-

prinse intre 2 stalpT sA punem si Cate o sirmA verticalA, care sA serveascA vitei respective ca un fel de arac. AceastA

sIrmA se fixeazA In pAmint de un lemn sail de o piatrA. 0 asemenea instalatiune poate costa pang la 700-800 lef de pogon, dar dureazA 20-30 ant Spalierul fAcut numaI de lemn nu se deosebesce de cel descris. de at prin aceia cA In loc de sIrmA, se Intrebuin-

leazA lag de brad sail de un lemn usor ; si In loe de 3 rêndurT se pot pune numal; 2 rêndurT orisontale ca sA fie mal usor. Neap6rat cA e bine ca latiI si stalpiT sd fie sulfatag sail gudronag. De alt-fel acest sistem este mal scump

ajar de cat cel descris mal sus.

www.dacoromanica.ro

C A 13'. VI.

a- cierea vie; Intre lucrarile de la care atarna viitorul und ' vil este si taiatul.

In cele me multe casurT, la noT täerea se face fail nicl

o regula si nu se are In vedere alt ce-va de cat a lisa cat mal multe coarde de rod pentru anul In care se face tAerea. NumaT daca lucratorul vede ca vita este prea slaba se Indura a läsa putine coarde. Alt-fel lacomia face ca lucratoril sa lase mil multe coarde de cat trebue. In unele podgorii din tarä se da asa de putina atentiune la täere, ca se Intrebuinteaza la aceastä lucrare de aria lucratorT earl nu cunosc cultura vieT. In asemenea casurY este usor de Inteles ca taerea nu poate fi bine facuta.

rierea vier este o operatiune de artä, ea cere lucratoruluT Insarcinat cu facerea taerei sa cunoasa cerintele vitel si scopul taeref. Therea vieT este basata pe anume regull generale, Insa. In multe casurT lucritorul chiar daca cunoasce regulele, se gasesce In fata unor vite a caror taere Marna de inteligenta lucratoruluT.

La Mere este de recomandat de a nu se Intrebuinta de cat oamenT exercitatT cu aceasta lucrare. Omul InsArci-

nat cu taerea, Inainte de a pune foarfeca sa tae, trebue sa. observe vita, daca e puternica sail nu, ce coarde va tala si ee coarde va lisa. NumaT dup6 ce s'a fixat asupra acestor puncte va face taerea, Incepénd cu suprimarea uscaturilor si a coardelor bètrane. www.dacoromanica.ro

112

Cand taerea se face In timpul vegetatiunel atunci se face tderea In verde ; daca din contra se face In timpul repausului vegetatiunei atuncT se dice taerea In uscat. Scopul tderei. Prin täerea viel se urmaresc me multe scopurT si anume : SA asigure viter o productiune anuala, abondenta regulata si a o mari pe cat e posibil. De a obtine strugurl marl, bunl si timpuriT. De a da viteT o forma mal regulata. De a mentine prin taere equilibrul ce trebue sa existe Intre coarde i radacini si De a forta sa produca vitele putin dispuse la aceasta. 0 vita lasata netaiata cresce mult in coarde i foT, and putinT struguri cu boabe mid. La aceste vite equilibrul Intre radacinT i ramurl este stricat, cad radacinele fi-

id prea puthre nu mal pot hrani in deajuns boabele. Cand o vita are coarde multe, ea va avea neapèrat fol multe, cart pot elabora cantitatl marl de materiT hrainitoare.

Insa. s'a observat ca atuncl and o vita cresce prea mult In coarde, materiile hranitoare din foae se .duc maI mult In coarde lAstan i foae; lar vita produce putin rod. 0 asemenea vita se dice buiacd. CS.nd lucratorul se gasesce In fata unel vite buiace, trebue ca sa-1 lase mal multe coarde de rod ca de obiceiti pentru a o mal slabi. Din contra vitele cu vegetatiune slat* coarde micT saü mijlocil, vitele bolnave ali tendinta de .a produce rod mult. Aceasta ar Insemna ca pentru a produce mult, ar trebui s'A se caute a se slabi vitele. [ma o productiune mare de maT multl anT d'aréndul slabesce atät ie mult vita a

la urma moare. Prin urmare la o taere rafionald a viet trebue sd se collie a se fine millocul mire vita buiacd vita sliibtId. MaT sunt i alte principil ce trebue avute In vedere la taerea uneT vii ast-fel : vifa nu produce rod de Mt pe

coarde de un an. De ad i ar urma cA cu cAt se lasa maT multe coarde de un an, cu atat productiunea se maresce. In realitate insa daca se lasa coarde prea multe, vita dA ciorchinT multi dar rèrnAn micT poate chiar sA nu se coaca. Prin urmare nurn6rul coardelor de lasat la o vita a¡Arita de la puterea pe care o are fie-care vita In Madill. www.dacoromanica.ro

113

Principiul de mal sus mal are Inca o aplicare practica: la taere, lucratorul se va Ingriji ca pe langa coardele de rod sa lase si allele din care sa dea coardele de rod ale anuluf viitor. Coardele micT, care se lag In vederea producereT coardelor de rod ale anuluT viitor, art de obiceid 2 sad cel mult 3 ochT (mugurT) si se numesc cept. Directiunea coardelor ,influenteaza asupra productiuneT; Mazga din firea eT naturala tinde a se ridica drept In sus, asa ca. lastarul sad coarda verticala va cresce me puternice ca una Inclinata, orizontala sail aplecata. Cu cat Insä se aplead( me milt o coarda, cu ate puterea de crescere scade

Tug da rod me mutt. Acest principiù are In practica 3 aplicatiunT : 1) LastariT anualT ce urmeaza a fi lasa

anul vi-

itor ca coarde de rod se leaga de arac drept In sus pentru a cresce cu putere ; 2) Coardele de rod nu e bine sa fie puse vertical pe arac, ci oblic, orizontal sad chiar aplecate In jos pentru a le sili sa produca rod ; 3) Tot pentru acest scop Incordarea in viile Inclinate este de recomandat a se face la vale, lar nu la deal. Felurile de Mere. Dup6 felul coardelor, care se lasa la o vita, se deosebesc trel felurT de täerT : a) scurtd, dud la

vita taiata nu se lag de cat cepT In num6r de 3-4 sail mal multT, avénd fie-care ate 2-3 ochl ; b) mixtd, dud se lasa la vita atat cepT, destinel a da coarde de Inlocuire pentru anul viitor, cat si coarde de rod, avénd fie:care 6-8 ochT. Tot Mere mixta se me numesce atuncl dud pe langa cepT si coarde sad punff (cacT ast-fel se me numesc coardele de rod) se mal lasa si coarde mijlociT, cu 4-5 ochT numitT cei1dra§1. Acest sistem de taere mixta cu callrasT se obicTnuesce imprejurul Bucurescilor. Calarasil sunt destinatT

a produce Mat coarde cat si rod ; c) iderea lungd se nu-

mesce atuncT and nu se lag de cat coarde de rod. De obiceid la noT, fie-care podgorie are sistemul sad de taere, care se aplica la toate varietätile de vita. Alegerea

unuia sari altuia din cele fret felurT de Oa; ar trebtii sa se fad dup6 cum produce vita. Din acest punct de vedere, unele varietaff produc rod maT mult la basa coardeT; la acestea taerea scurta este indicata. Altele din contra, produc me mult spre %/Hui coardelor ; la acestea tlerea lunga este impusa. In fine cele me multe felurT de vita dart rod de o www.dacoromanica.ro

8

114

potriva pe toata lungimea coardelor ; la acestea se alege Mel-ea care convine maT bine podgoreanului. Dintre cele 3 feluri de taeri, cea maT preferabilä ar fi cea lunga, fiind ca dä' o productiune maT mare. Cum Insa, prin o productiune prea mare in fie-care an, via se slabesce, chiar la taerile lungi se lasa unul sari dou6 cepl ca sa dea coarde pentru anul urrnator. In practicci se obicinuesce mar mult Merea mixtcl i mal putin cea scurta. Alegerea punjilor §i a cepilor trebue facuta cu regula.

Ca punfr sad coarde de rod, se vor alege coardele setneítoase, de grosime mijlocie f i bine coapte. Coardele prea slabe n'ail destula putere, iar cele prea groase tind a produce me multe foi §i rod putin. Ca cepT se vor alege pe cat se poate coardele cele mar apropiate de pclmint sail de punctul de altoire. Nebagênd in seama aceasta regula prin Write din fie-care an ciorchinul sag lemnul bètran se lungesce §i coroana viteT se ridica mult de la pamint. Lemnul b&ran devine unghiuros, mazga nu maT circull cu Inlesnire §i vita slabesce. Daca din neurmarea regulei de maT sus s'a format la vre-o vita ciorcanul lung, atunci e bine sa i se faca

teterea de sigurantà. Aceasta gere consta In a suprima pentru un an toate coardele de rod, lasandu-T flume un cep. Foile i lastariT ce vor da din acest cep nu pot lua toata mazga din vita §i atunci Incep a se desvolta mugurii ascun§T de pe ciorcan. In anul urmätor se suprima ciorcanul panä la lastaril ceT mg de jos. De asemenea trebue ales locul unde se tae coardele *i cepil. Locul unde se face taerea Marna de lungimea campuriloy de la coarde. Dacd câmpurile sunt lungi atunci taetura se face oblic i la mijlocul campuluT, cautând pe cat se poate ca oblicitatea taetureT O. fie de partea °pug celui din urmä ochig. Daca câmpurile sail meritalele sunt scurte, atunci taerea se face prin mijlocul ochiuluT, a§a ca apa de ploae sa nu poata patrunde In coarda. Anotimpul tderei. In principiù, taerea vie se poate face in tot timpul . cat vita nu da semne exterioare de viatd, adeca de toamna ¡Ana prittiavara. La noT Insä, In timpul eme!, gerurile sunt marT §i taind coardele pe ger ele plesnesc, prin urmare in Romania, taerea se va face numaT toamna sail primavara. www.dacoromanica.ro

115

La alegerea anotimpuluT este bine a ne orienta dup6 obiceiul local; cacT obiceiul este resultatul experientelor de mal multe secole. In afara de obiceiti se va maT tine seama de clima localitatel §i de positiunea vieT. Urmatorul principiù trebue de avut in vedere la alegerea anotimpuluT taereT : Cu Mt o vilet are coarde fi odd

mar pulini Cu ated va intra primcivara mai curénd in vegetafiune. De aci resulta ca o vie taiata toamna va incepe sa planga i sa-T dea capu§a primavara mal de vreme ca o vita taiata primavara. Ca regula se poate spune ca : in dealurile inalte, expuse la mia4A-0i, unde nu degera via primavara, §i unde ae ingroapa, taerea se va face toamna, cacT atuncT se gasesc brate mal multe, mal eftine §i vita se pregatesce peste lama a intra in vegetatiune primavara mal curend. Din contra pe vAT, in

locurile joase, pe dealurile cu expositia la miall-noapte unde via poate fi expusa la degeraturT de primavara, Melva se va face primavara i atuncT chiar cat de tarc)iii spre a amana intrarea In vegetatiune a viteT. Imprejurul Bucurescilor taerea se face primavara foarte

tarqliii, adeca and incep primele capu§e, adeca cele de la verful coardelor a se umfla. Tot primavara MO. foarte de timpuriù adeca de pe la jumaatea luneT luT Februarie sail Inceputul luI Martie Inainte, se face taerea §i in podgoria Draga§anilor. In Dambovita, Muscel, Dealul Mare, taerea se face primavara maT tarsliri; pe cand In Moldova de sus mal cu seama, taerea se face toamna. In viile marT, taerea se poate face parte toamna §i parte primavara. Pentru aceasta se tae de cu toa:nna via, %an-

du-se mal multe coarde de cat este regula, spre a avea coarde de reserva in casuri de degeraturt Primavara se tae coardele de prisos, lasate la täerea de toamna. Acest procedet1 este Intrebuintat In multe vil din streinatate, precum §i In unele pepiniere ale statuluT. Acest sistem are avantagiul de a mal uwra multiplele lucrar ce le are podgoreanul de facut intr'un timp scurt. Taerea de toamna este bine a se face dup6 ce ail caglut .toate foile. Cum Insa nu se poate a0epta mal nicT o data ca sa cada toate foile, cad toamnele la nol sunt scurte, Mel-ea se poate incepe and foile ail ingalbenit.. Daca taerea www.dacoromanica.ro

116

se face primAvara, atund se va a§tepta sa treaca perioada gerurilor tfirliY, §i de regula este mal bine a se Incepe taiatul dui:16 o ploae care spall coardele de pamInt. Primavara se poate Incepe taerea la nol de la 1 Martie, iar toamna de la 15-20 Octombrie. TXEREA VIEI IN PRIMII TREI ANI

.

De§i vita produce rod pe lemn de un an, cu toate acestea nu se tae In vederea producerd roduldf, de cat la anul al IV-lea. Pana atuncT vita trebue cultivata ast-fel ca

sa prinda 61 mal multa putere. Puterea vitel ca i a orf carel plante este In raport cu radacinile : o planta cu MAcinT puternice va trai mal mult §i va produce mal bine ca una slaba ; fiind ca cea me mare parte din hrana o ia din pamInt prin radacint Principiul de care trebue sei se conducd un podgorean lurninat este ca in prima' ani sd imputerniceascd vita, ceea ce se face prin o hiere scurtd. Sunt proprietarT, call din lacomie, nesciinta sail fiind

ca se in§ala asupra puteret viter, o pun pe rod sail fac taerea lungl din anul al 3-lea. Aceasta este o grepla, cad vita tIn6ra taiata prea lung, släbesce dup6 un an sail douT i atuncT pentru a Indrepta fe'uf trebue taiata scurt de tot. Ca regula generala: o vita care vegeteaza bine se pune pe rod In anul al 4-lea ; pentru vitele slabe 'MA, trebue amanata tlerea lunga In anul al 5-lea. Chiar in primir anT taerea viteT atarnà de vêrsta, puterea i forma viteT. Ast-fel in :

Anul I-id. Cind se scoate din coald §i se planteaza la loc definitiv, ea trebue Wald la un singar °chid, fi numar cdnd are reidacini fi leistar puternic &and i se lasd 2 odd. Vita de un an In momentul taere, are In cele mal multe casurT un lastar, Ind se poate Inttmplg sa alba §i dol. In al 2-lea cas, lastarul cel mal slab se suprima cu totul, iar cel mal puternic se tae la un ochiti sail cel mult la 2 °chi' (fig. 44). 0 data cu taerea lastarulur se suprima lemnul vichitl uscat, care lasandu-1 constitue un focar de boale.

www.dacoromanica.ro

117

Sunt unele vite, la care ochiul este foarte departat de basa lastarulul, Irma lastarul la bag pare a ar fi inelat. In aceste inele sunt mugurT dorminOT, asa a lastarul se poate taia WA nicT un ochitl aparent fiind ca ochiT de la basa lastaruluT se vor descepta si vor cresce. Anul II-lea. Daca la vita de un an nu s'ar desvolta de cat ochiul visibil la taerea din anul HO, atuncT nu ar trebui sa aiba In anul al 2-lea de cat un lastar. and Insä vita este puternica In radacinT, si plantata In pamint bine desfundat si gunoit, atund pe langA ochiul lasat la taerea din arm!. 1-iti se mal desvolta si unul sail mg multT ochT dorminqlT, de la basa lastaruluT. Prin urmare o vita In anul al 2-lea se poate presenta cu unul, doT sail mal multY lastarT.

Fig. 44.

Vila in anul al 2-lea se va &do la 2 sail cel mult la 3 acid aparen fi lar daca este prea slaba este recomandabil a se tala la un singur ()chit'.

and vita are 2 %tall In forma de furca, atund, se tae fie-care lastar la cate un ochiil sail daca vita este puternica un lastar se tae la un ochiil si altul la 2. Daca lastariT sunt amêndol pe o parte si unul din eT este pipernicit. se lasa numaT cel maT puternic.

and vita are mal mult de 2 lastarT se suprima cel slabT cu totul, lasandu-se numaT unul sail 2 din ceT mal puternicT, carT sewww.dacoromanica.ro scurteaza la cite un ()chit'.

118

In afarA de vigoarea lästaruluT, maT trebue scl se caute

ca cepit ce se vor palm sti

fie

c6t mai aproape de

punctul de altoire. Acest principiä se va avea In vedere, orl-ce vérstA ar avea vita. NeurmAnd aceastA regulA, ciorcanul berAn se lungesce die putin In fie-care an, a§a cA ajunge un timp cAnd coroana viter se ridicA prea mult §i atund trebue recurs la Intinerirea vitel cu ajutorul tderef de siguranici. Anul al 111-lea. La inceputul anulul al 3-lea, o vitA altoitA sail nealtoità poate avea 2, 3 sail maT multT lAstarT. De

§i In anti'. al 2-lea i s'a tAiat numal 2 sail 3

ochT, totu§T i ochiT

dad vita este puternicA In rAdAcinT i se desvoltA

dorminll de la subtiori. Din aceastA causl ea poate avea la inceputul anuluT al 3-lea maT mult de 2 lAstarl.

0 vitA In anul al 3-lea trebue sl aibA 3 sail 4 oclif lAsatT pe unul sail maT bine pe 2 cepl, ale0 dad

visibilT

se poate in formA de furcA. Este de observat cA tAerea In anul al 3-lea are un Indoit .

scop: pe de o parte se face scurtA pentru a Imputernici rAdAcinile; iar pe de alta se face §i In vederea anuluT al 4-lea cAnd va fi pusA pe rod. Cum atuncT va trebui sA se tase viteT atAtea coarde pentru rod (puntT) cAt §i un cep la tAerea din anul al 3-lea se va avea grija a se !Asa ceT 3-4 ochT pe 2 cepT cel putin. Se IntimplA ate odatA ca unele vite plantate In conditiunT escelente, sA aibl la inceputul anuluT al 3-lea coarde puternice, care dovedesc cl vita s'a Imputernicit bine In rAdAcinT. In acest cas exceptional, dar flume In aceasta, se

pot lAsa la asemenea vite 5-6 ochl visibilT, pe 2 sad 3 cepT. In acest cas vita va da in anul acela §i putin rod. DacA o vitA este slabl §i pipernicitA In anul al 3-lea, atuncT este de recomandg a se tAia §i In acest an tot scurt, la 2 sail 3 ochT ; cAcT este o gre§all a pune pe rod §i vitele slabe In anul al 4-lea. DacA pentru vitele prea puternice Ind din anul al 3-lea se poate admite o Mere cu putin rod, pentru cele slabe este preferabil a amAna punerea pe rod cu un an. -

www.dacoromanica.ro

119

FORMELE DATE VITEI PRIN TAERE

OrT care ar fi forma ce se a viteT, se va tine socotealA cà struguriT sunt ajutatT In coptul lor i de cAldura soareluT, care se intoarce de la pAmInt Inapol. Prin urmare In localitAtile unde sunt de temut gerurile de primAvarA,

coroana viteT se va forma at mal jos. In locurile joase §i expuse la ingheturT, coroana tulpineT se va ridica

mal sus. Cat pentru forma de dat vifel prin Mete, se poate spune cA, fie-care podgorie IV are forma sa stabilitA incA din vechime. Ast-fel In DrAg4ant se obicInuesce tAerea mixtA Cu coarde i cepT; In Oltenia la viile românesd nealtoite tAerea scurtA numaT cu cepT and viteT forma de tufA

lat.. In Moldova se obidnuesce mal mult forma de umbrelA. Aceste sisteme sunt vechT in fie-care podgorie §i ar fi greil sA se schimbe. Podgoreanul va cAuta InsA a intrebuinta in reconstituire varietAtT carT pot suporta modul de tlere obicInuit In localitate sad In cas contrar a aplica fie-

cAreT vite forma ce-Y convine. La tAerea in umbrelA d. ex. vor trebui vite cu vegetatiune puternicA.

Sunt unele forme tipice pe care podgoreanul dad nu le poate imita In totul, dar este bine ca in tlere orT care ar fi forma adoptatA, sA aibA In vedere principiile pe care sA baseazA formele tipice.

1) Una din cele mal rationftle Merl este aceia a D-rulul Guyot, care se baseazA pe toate principiile sciinteT. Scopul acesteT tlerT ca a ori-cArer alta, este de a asigura butuculuT o fructificatiune abundentA §i regulatA In fie-care an ; MA a slAbi puterea viteT. TAerea Guyot este o Mere mixtA cu o coardA lungA

pentru rod sau o punte §i un cep scurt destinat a produce lemnul anuluT viitor. D-rul Guyot pentru tAerea sa a adoptat plantatia vitelor

la 1 m., distantA care In tara noastrA devine cu totul ins.uficientA dacA considerAm puterea de crescere a viteT. La noT

se poate adopta tderea Guyot pentru plantatiune la 1 m. 50 sau 1 m. 75, dar cu oare cad modificArl. www.dacoromanica.ro

120

Pentru a forma tulpina, In primiT 3 anT se tae toate coar-

dele afarA de una cea mai viguroasA §i mal apropiatA de 'Arrant Aceasta se tae In primul an la un ochiti, In anul al 2-lea la 2 ochT §i In anul al 3-lea la 3 ochT. De la anul al 4-lea se incepe tAerea normall In anul al 4-lea la fie-care butuc se pAstreazA un cep (c) §i o coardA lungl cu 7-10 ochT (fig. 45). LángA butuc se infige un arac lung de 1 m. 30

afarA din On-ant, 0 la mijloc Intre fie-care 2 butucT se In fige un mijloca ca de 35 cm. afarA din pArnint. De la un cap la celAlalt al rinduluT de vile se Intind o sirmA cam la 35 cm. de la pAmint. Coarda de rod dup6 cum se vede In figurA (fig. 45) se leagA de mijloca§, inteo positiune orizontall.

Fig. 45. - Teierea D-ruluf Guyot.

Presupunênd cA top muguril dup6 coardA se desvoltA, uniT din eT dati lAstarT cu rod, AltiT lAstarY fArA rod. D-rul Guyot recomandA a nu se pAstra de cAt lAstaril cu rod; iar ceT sterilT se suprimA cu totul. LAstariT cu rod se lasA sA creascA, §i dui:A ce sunt destul de marl se leagA de sirmA §i apoT se ciupesc la 2 ochT d'asupra ultimuluT ciorchine. LAstariT, carT

dati din cep se leagA de arad (fig. 46)

dAnduli-se directiunea verticalA pentru a favorisa ast-fel desvoltarea lemnuluT. and ace0T lAstarT, aü ajuns la inAltimea araculuT se ciupesc de la aceastA InAltime.

In anul al 5-lea tAerea este identicA cu acea din anul al 4-lea. Mal IntAiti se suprimA cu totul coarda de rod din anul al 4-lea. Din coardele date din cepul anuluT al 4-lea se pAstreazA 2 cele mal viguroase §i mal bine situate. Din aceste 2 coarde

www.dacoromanica.ro

121

una pe cea mal de jos se tae la 2 ochl facênd'o cep ; iar cea de d'asupra se tae ca coarda de rod, la 8-10 ochT. Daca din causa taerilor succesive ciorcanul [butucul

b6tran] se ridica prea mult si coarda de rod e prea sus atuncT din lastariT adventivT, carT dail pe ciorcanul beta!'

se alege unul cat mal aproape de punctul de altoire, pe care 'I taem la unul sau 2 ochT, pentru ca din el sa dea 2 ramurT. Cand avem aceste 2 ramurT suprimam ciorcanul bnin i lasam cele 2 ramurT tinere una pentru rod si alta ca cep. In resumat, taerea Guyot, consta In a forma pentru fiecare an o coarda de Inlocuit si o coarda de rod si In a suprima lastariT neroditorT.

.44

,

N

Fig. 48.

Daca aceasta Mere este basata numaT pe sciinta din causa multelor operatianT ce reclama nemodificata este putin Introdusa chiar In Francia. Legatul lastarilor roditorT pe slirma e bine dar costa banT; suprimarea lastarilor neroditorT nu numaT ca reclama cheltuelT, dar une-orT poate fi chiar vat&natoare fiind ca se suprima d parte din foT i expune struguril prea mult arsiteT soarelul.

2] Tarea Guyot tnodificatcl. In pepinierele StatuluT, sistemul de taere Intrebuintat este tot acela al D-ruluT Guyot www.dacoromanica.ro

122

dar cu oare carT modificArl ap d. ex. sIrma este suprimatA. Suprimarea lAstarilor neroditorT i ciupirea lAstarilor de rod

nu se mal face ci se plivesce via ca de obiceiù. In loc de o singurA coardA de rod, une orT se lag douè, avend fiecare 6-8 ocht Coardele lAsate se leagA la InAltimT diferite de un mijloca sau cordar, dAnduli-se directiunea In partea de la vale a panteT terenuluT. Acest sistem, care de alt-fel a Inceput a se 1Ati In tug, este cel mal recomandat, cAcT este basat pe principiile sciinteT.

Fig. 47. - Tderea de Moldova.

3) Tderea din Drägdfanr. In aceastA podgorie tlerea este mixtA, lAsAnduse 2 coarde lungT, care se leagA la dreapta

§i la stAnga pe 2 arad. Lungimea coardelor depinde de vi-, goarea tulpineT. Pentru productiunea lemnuluT anuluT urmA-

tor se lasA 2-3 cepT cu 3 ochl alegêndu-se din ceT mal aproape de pAmInt.

Acest sistem dup6 cum se vede este sistemul Guyot modificat.

www.dacoromanica.ro

123

4] Tderea din Odobesci i Cotnart. In]Moldova afar& de Podgoria Huvilor, ;precum vi In jud. R.-Sat-at se Intrebuinteaza taerea lungl In umbrela. In acest sistem scheletul viteT se formeazd din 3-6 coarde mal bètrane i lungT, carT se fixeaza pe arad micT jur Imprejurul butuculul ca oasele uneT umbrele. Fie-care vita poate ocupa pana la 15-20 m. p. suprafata [fig. 471. In taerile de primavara se suprima toate uscaturile, top. lastariT carT nu sunt bine coptT, precum i coardele b6trane

prea mult departate de butuc. LastariT sail coardele anuluT trecut de la basa butuculuT se scurteaza In fie-care an la 4-5 ochT vi pe fie-care coarda

b6trana- se lasa 3-4 salí mal multe coarde de rod de la care nu se tae de cat vèrfurile.

C

. Fig. 46.

l'derea de Moldova perfeciionata.

Aceasta taere 'mina pentru unele varietatl cu productiune mare cum e galbena, verdea, negru moale etc. are desavantagiul cá struguril sunt umbriff prea mult; cantitatea mare de rod poate adese orT slabi butucul vi In fine productiunea primuluT an urmator nu este asigurata. 5) Therm de Moldova perfectionatd. D-1 M. Viorescu, veful pepiniereT Vivan, a imaginat vi pus In practica un mod de Mere al viteT In umbrelä mal perfectionat. lag cum procedeaza: Pentru scheletul viteT se pastreaza 3-4 coarde care toate pleaca de la tulpina mama A (fig. 48) vi care se fixeaza de araciT micT In num6r de 4-6 (dup6 num6rul www.dacoromanica.ro

124

coardelor) pusi de jur Imprejurul butuculta. Din ochiT cei maT apropiati de vérful coardelor vor cresce lAstarT, carT In

anul urmAtor se lasA pentru rod fixandu-se In positie orizontalA de aracul vecin. [h, i, k). In timpul cat coardele h, i, k, produc rod, de la cotiturile coardelor, adicA din punctele a, b, h, dail alti lAstarT, care vor forma coardele de rod ale anului urmAtor, suprimandu-se cele ce ail dat deja rod. Acesti lAstarT verdi se leagA drept in sus de aracul cel mal apropiat. DacA IntimplAtor din tulpina mamá A sail din coardele 136trane dart lAstari vigurosi atunci se suprimA atatea coarde

bètrane cate coarde tinere se lag.. Dupè cum se vede aceastA tAere este mal rationalA de cat tAerea obicinuitA, cAcT struguril prin modul de aranjare

al coardelor sunt la exterior si decT pot fi vèduti de soare, pe cand la sistemul obicinuit din Moldova ei sunt adese ori prea umbriti. Acest sistem mal are avantajul, cA prin indoirea puntelor pe lfingA arad se asigurA mal bine producerea de lemn roditor pentru anul urmAtor. Acest sistem ca si cel precedent nu poate fi intrebuintat cu succes de cat pentru vite cu productiune mare si cu vegetatiune puternicA.

6) Tclerea scurtif Se Intrebuinta me cu seam5 la viile romanesd In unele pArti ale OltenieT si in judetul Constanta. Toti lAstaril sail coardele anuale se tae la 3-4 ochT, lAsandu-se la fie-care butuc, 6, 7 sail chiar mal multi cepT. De obiceiti acesti cepT de rod nu se lasA pe veo coardA b6tranA ci chiar pe capul butucului. Cu modul acesta cAOtana butucului se lärgesce pe fie-care an, si pe langA cepit de rod une orT ee'man si cepT uscati. TAerea scurtA descrisA mal sus nu este recomandabill clef dA o productiune mai mid. ; reInoirea lemnului de rod nu este sigurA, si In fine la vitele americane altoite aproupe nu este posibilA fiind cA acestea ail o putere de Vegetatiune mare, ast-fel cA ar cresce prea mult In coarde .

si ar da putin rod. Observatiuni asupra Merel vitelor altoite §i a produato. rilor directif. Thate sistemele de tgere, aplicate In vechile vil

romAnesd, se pit aplica si In viile altoite, Ira se va tine seamA de urmItoarele observatiunT:

www.dacoromanica.ro

125

Vitele altoite pe vite americane ad o putere de vegetatiune mult mal mare ca viile vechT romAnesa Prin urmare este necesar pentru a stabili armonia ce trdbue sA existe intre vegetatiune §i productiune, cA vitele altoite scr le tclern mar lungr ca pe cele romdnescr. Aceasta aratA cA in sistemul de gere Guyot modificat, cAnd se lasA 2 coarcle lungT de 6-8 ochT, lemnul de productiune nu este prea mult lAsat. Nu trebue insA, nicT sA se abuseze de aceastá putere de vegetatiune a viteT americane, cAci incArcand prea mult un butuc cu rod se slabesce si poate muri. Trehue Mate me lungT viile altoite ca cele nealtoite, dar nu trebue abdsat de aceasta. Trebue sA se mentinA la mijlocie, cAcT numaT ast-fel

se poate asigura o fructificatiune multumit6are cu o vegetatiune frumoasà. Nu trebue sA uitAm cA tAerea este regu-

latorul productiuneT, cu conditiune ing ca sA o facem in mod rational. In aceastA privintA Msg. nu este o regulA absolutA.

nerea fie-ccirur butuc depinde de vigoarea sa. Acesta este pricipiul cel maT important de care trebue sl se conducA in primul r&KI lucrAtorul. AplicAndu-1 cu strictetA,

via poate nu va fi tocmal regulat tAiatA ca lungime §i frumusete, insA acest defect va fi cu sigurantA compensat cu un spor de productiune. DacA In loc de o tAere mixtA facem in o vie altoitA tlerea scurtA, atuncT num6rul cepilor lAsatT va fi in raport cu vigoarea fie-cAruT butuc. Cutare butuc e slab, i se lasA 3 cepT ; un altul este maT puternic, i se lasA 5-6 cepT ; in

fine un al 3-lea este mal viguros se lasA 7-8 0 chiar mg multI cepT.

La tAerea viilor altoite .mal trebue sl tinem seamA de fertilitatea pe care o transmite port-altoiul american viteT indigene. Vitele altoite pe RipariT sunt mal productive ca cele nealtoite ; din contrA cele altoite pe Rupestris sunt mal putin productive §i tind a forma maT mult lemn. Pentru a indrepta rail vitelor altoite pe Rupestris, le vom tgia maT lungr, IAsAndu-le maT multe coarde §i cepT. In ceea ce privesce producètoriT americanT directI vechT, eT sunf prea putin r6spAndiff §i cultivatl in RomAnia, cel putin pAnA astA-41. Abia dacA se gAsesc cultivatT 2-3 prowww.dacoromanica.ro

126

duatorT, cum este: Jacquezul, Cunningham si GamayCouderc. (Acestea din urma si ca port-altoii1). Dintre ceT nuoT gasim, si mal putin r6spAnditT pe Alicante-Terras No.

20 si Seibel No. 1. Vitele producètoare direct pot fi supuse la acelea-sT sistemc de tgerT ca vitele romAnescT. In principiù, taerea trebue

facuta mal lunga ca de obicelil ; fati Insa sa mergem prea departe, cacT se poate slabi vita. In tot casul, fie la o vita indigena, altoita sail produatoare direct, trebue sa tinem seama de efectele produse de Mema din anul trecut si daca aceste efecte al fost rele, sa cautarn prin taere sa le indreptam. Asa d. ex. daca se observa ca din causa taereT scurte a anuluT trecut, vita a crescut prea mult In coarde si a dat rod putin, atuncT se vor l'Asa la taere coarde mal multe spre a mal slabi putin puterea de vegetatiune. Din contra dacA se observa a o %lita din causa ca In trecut i s'ail läsat coarde prea multe de rod si nu a maT putut da coarde din cepiT de jos, atuncT se va aplica o tgere maT scurta. CAnd din diferite ImprejurarT se observa ca ciorcanul bètrAn al viteT se lungesce prea mult, atuncT trebue recurs

la gema de sigurantA ; dei prin aceasta Mere se pierde rodul unuT an.

7derele in verde Sub numele de taerT In verde se Inteleg diferitele operatiunT de Mere facute In timpul vegetatiuneT asupra coardelor cum sunt: ciupirea, plivitul, desfoiatul, taerea melará etc. 1) PLIV1TUL

Plivitul este operatiunea destul de cunoscuta In practica care consista in a suprima lastaril inutill atuncT cAnd incep

a se desvolta. Aceasta operatiune are de scop de a Ostra pentru coarde si strugurT o parte din materiile hranitoare pe carT lastariT netrebuinciosT le-ar fi consumat fara folos. www.dacoromanica.ro

127

Lastaril netrebuinciosT la o vita altoita sunt mal Intain totT %tuff americanT, carT ar da din port-altoae si carT lasatT

ar putea slabi vita. 0 parte din lastariT romanescT de la basa butuculuT care nicT nu sunt fertilT si nicT nu sunt trebuinciosT pentru anul viitor. Subtiorile date de pe coardele aceluia-sT an

sunt de asemenea inutile. hr fine netrebuinciosT mal sunt lastarif datT din cepT, In afara de ceT destinatf pentru anul viitor. Toff acestf 1:1starT trebue suprimatT. Plivitul nu trebue facut la toate vitele de o potriva. Daca

lucratorul este In fata uneT vite Milne, care abia are atata putere de vegetatie ca sa dea rod, si coardele pentru anul viitor, atund va plivi via In mod radical suprimand totT lastariT inutilT aratatT mal sus.

Daca din contra avem de a face cu o vita tIn6rA, puternica, plantata intr'un parrant bine gunoit si desfundat, care poate hrani mal multe coarde de cat IT sunt trebuincioase, plivitul se va face moderat. In acest cas, facêndu-se plivitul In mod radical, prisosul de hrana trece In ramurile pastrate si le-ar da acestckra o putere de vegetatiune prea mare, ceia ce ar predispune planta la meiat. In asemenea casurT, pentru a evita meiatul, este bine sa se lase si catT-va lastarT netrebuinciosT pentru ca sa ia acel exces de hrana de la a 2-a sail a 3-a foae lastariT cart ail rod. Tot la plivit se ciupesc cu deosebire lastariT de la vérful punteT sail al cerculuT, care de obiceiil sunt mult mal lungT, se vor scurta pentru a da putere lastarilor de la basa butuculta. Prin urmare, plivitul nu e o operatiune asa de simpla cum se crede de obiceitl la noT, si trebue IntrebuintatT oamenT bine instruitT.

La plivit este bine sä Intrebuintam aceia-s1 oamenT, care vor fi IntrebuintatT si la tlerea vieT. Daca e vorba de o vie In formatiune, un lucrator experimentat pus la plivit, va observa imediat %tuff trebuinciosT pentru a forma In

anul urmator scheletul vita Dad din contra e vorba de o vita 136trana, lucratorul bun cunoasce nevoia de intinerire a vitel si daca la plivit gasesce lastarT bunT pentru Intinerire IT pastreaza.

Plivitul trebue facut cat se poate de timpuriil pentru a nu !Asa seva sa IsT creeze un drum gresit. Este bine ca www.dacoromanica.ro

128-

plevila 1-a sa se dea Indata du0 legatul bobuluT gre0t. Dad nevoia se simte, plivitul §i cpilitul trebue acute §i de 2 orT In ace1a-0 an. Copilitul consta In ruperea copililor sad subtiorilor §i se face °data cu plivitul ; de aceia se confunda cu aceasta operatiune. Cu ocasiunea plivituluT, lastariT care , sunt pastratT se

leaga de arac sail mijboca, ca sa nu fie ruptT de vênt. 21 CIUPITUL LASTARILOR

Ciupitul consta in a suprima Orful lastarilor roditorT, la 2 ochT d'asupra ultimuluT ciorchin. Prin ciupit nu numal a se reguleaza vegetatiunea; dar asigura o burl organisatiune a planteT i favoriseaza Ingroprea la basa a lastarilor.

Ciupitul mal favoriseazà desvoltarea ciorchinuluT.

Ciupitul, care la noT nu se practica, trebue facut de timpuriti ca sa se traga tot profitul. D-I Gazeaux-Cazalet, crede cA ciupitul trebue facut atuncl and cele 2 foT superioare ultimulul ciorchin art marimea uneT piese de 5 leT. Indata dui-A ciupit, muguriT de la subtioara ultimeT foT

pastrate se desvolta. Lastaril datT din ace0T mugurT trebuesc ciupitT.

Tot Intre täerile In verde mg avem i täerea lastarilor, care vor forma coardele de rod ale anuluT viitor de la trialtimea araculuT. Oprirea crescereT acestor lastarT are de scop de a lasa In coardele r&nase o parte din hrana i de a face

ca ele sa se coaca mal de vreme §i sa fie mal groase. 3) TALTURA INELARÀ

Este o operatiune Inca necunoscuta In viticultura ro-

mana; cu toate acestea da resultate bune and se face la coardele de rod. De obiceiil se repropza tlerilor lung1 de a slei butu-

cul 0 de a nu da strugurT tot a§a de bogatT In zahar copt1 la timp ca taerea scurta. Coacerea strugurilor se poate grabi aplicand incisiunea melará.

www.dacoromanica.ro

129

TAetura melará se face la basa coardelor cu rod din acela-§T an, [fig. 49 a] cu ajutorul unor clesce speciale cu care se poate scoate un inel de scoartA lat de 2-6 mm. (fig. 49 b) FAc6nd Mema melará puterea de vegetatiune a lAstari-

lor ce se gAsesc d'asupra tAeturel se micpreazA, struguril se mAresc §i se coc mal de timpuri6.

4

Fig. 49 a). - Ramard ceireia i s'a fdcat tclerea. Dup6 d-I A. Durand, dac'ä pe acela-§T butuc avem 2 coarele

cu rod, una la caro s'a fäcut täetura melará §i la cealaltA nu s'a fAcut, va fi o diferentA de coacere la struguriT de pe cele 2 coarde, de 8-15 Ole §i analisAnd mustul vom gAsi superior pe cel obtinut din struguril de pe coarda operatA.

Fig. 49 b). - Clesce pentra facerea täerei.

TAetura melará presintA InsA §i un inconvenient, cA coardele operate se rup In urmA foarte uv:or de vé'nt. Trebue, prin urmare, ca IndatA dup6 ce s'a fäcut operatiunea, sA se lege bine toate coardele operate. TAetura melará trebue fácutA In momentul cAnd incepe Infloritul viteT i ea trebue sA se mArgineascA numaT la vitele puternice. Doè cum se vede tAetura melará ca toate operatiunile complimentare este utilg, InsA va fi greil sA fie Introdusl In cultura mare ; ar fi bine Ing sá. se aplice la struguriT de masA.

www.dacoromanica.ro

9

130 4) TAEREA VIILOR DEGERATE

Via poate degera : toamna, ¡ama sail primavara. In general degeraturile de toamna sunt foarte rari si putin periculoase daca se ingroapa la timp via. Gerul de lama poate atinge vita neingropata mal puf in sail maT mult. NeaOrat ca pentru a feri via de psemenea degeraturi se ingroapa peste iarna. Ingropatul vieT Insa daca are avantagiul de a feri vita de inghet, are insa 2 desavantagii : ca reclama cheltuiala si trivata via delicata si plapanda.

Gerul de iarna este mal periculos pentru lemnul tin& de cat pentru ce! bètran ; de asemenea este periculos pentru vitele altoite tinere cad partea altoita este mai subreda si se ataca mai iute. De aceea se recomanda pentru aceste vite a se ingropa, sail cel putin a se musuroi pana d'asupra pärtei altoite. OrT cat ar fi atinsa via de Ingheturile de toamna, in principiù toata partea atinsa trebue suprimata. Daca inghetul a atacat lemnul pana la radacinT atunci vita trebue scoasa sail taiata de dedesubtul partei bolnave si altoita din noil. Daca din contra gerul nu a atacat de cat ochiT cari s'ail tnegrit, atunci muguriT ascunsT se pot desvolta in primavara si numal recolta sail parte din ea este pierduta. In acest cas este bine a se taia primal/ara mai scurt ca de obiceiil. Cand gerul ataca cepiT sail coardele, atunci trebue taiata de dedesubtul pale degerate. De obiceiil MA lemnul bine copt resista destul la Inghet, mal cu seama daca nu sunt ingheturi umede. Gerurile carT vin In urma ploilor si produc poleiil sunt cele mal periculoase. Dacä via este atacata de boale In cursul anului si lemnul nu se coace bine, atuncT e preferabil a se taia via de cu toamna suprimand toate pArtile bolnave, chiar cu riscul de a nu urma un an principiile rationate ale taerei. Gerurile de primavara fie produse de un inghet, fie numai de o bruma sunt maT temute de viticultor fiind ca vin la o epoch' cand via est'e intrata In vegetatiune. and gerurile de primavara ail loc la inceputul vegetatiuneT, atunci rèul se poate indrepta usor, cad muguriT dormingli sé pot desvolta. Une orT chiar ochiT de la basa coar-

delor de rod, care se desvoltä cei din urma pot scapa de inghet, si In acest cas o scurtare A coardelor de rod e operatiunea cea mal nimeritä. www.dacoromanica.ro

131

Dad gerul vine tArc)iil de tot and ramurile sunt In desvoltare, atuncT imediat trebue sl se procedeze la tAerea

in verde, suprimandu-se *tile atinse de Inghet, adid IAstaril vercA cel mult pAnA d'asupra primuluT ochiil. Cu mo-

dul acesta dad se pierde o parte din recoltA cel putin se formeazA un lemn bun pentru anul viitdr. In localitAtile expuse Ingheturilor de pritnAvarA, cum este pe VAT sail pe dealurile cu expositiune nordid, este de recomandat a se amAna tAerea vieT primAvara at de tArgliil.

Cu at o vità va avea coarde mal multe i ochT mal multT, cu atAt ea va Incepe sA vegeteze mal târiü. AmAnAnd vegetatia de primAvarA vita este mal putin expusA la IngheturT 5) TAEREA VIILOR BATUTE DE GRINDINA

Grindina produce la vil pagube variabile dup6 epoca la care vine si dupè mArimea si desimea el. Epoca cea mal frequentA a grindineT este In Maiù i lunie, insA ea poate veni chiar pAnA Ja Sf. Maria Mare (15 August).

Dad grindina cade In Aprilie sail Mairt cAnd lAstariT sunt Ind ver4I i frageglI, trebue sA se procedeze imediat la tAerea In verde suprimAndu-se totT

1-2 °chi de la basA. Cu modul anuluT este pierdutA, dar cel pu ti urmAtor, cAcl In acelall an se di

lAstariT atinsT, de la '1 o parte din recolta

-if,rurà lemnul anuluT '1,14 1

guril carT trebuiall

a se desvolta In anul viitor. Dad grindina cade la o epo

istariT sunt lemnificatT, atuncT recolta este pierduta t sail In parte, dar a tArglie Impedid r6mAne lemnul .pentru anul viitor. G coacerea lemnulul ; de aceea e bine sa se trateze via chiar

in urmà cu zeamA bordelesA pentru a ajuta coacerea lemnuluT.

Pentru combaterea grindineT, de cAtT-va anT se fac experiente cu ajutorul unor tunurT speciale in Austria, Italia si Francia. Rezultatele obtinute sunt destul de Incurajatoare

si e posibil ca in scura vreme sA vedem Introduse

i

in

tarA statiunT pentru spargerea norilor de grindinA cu ajutorul bubuituluT tunurilor. Ar fi in adevér o fericire pentru podgorenT, carT nu se pot asigura la societätT, sA se poatA ap6ra sir .urT. www.dacoromanica.ro

CAE. VII .Cucrul pcimintului In timpul vegetatiuneT vier se dail pamintuluT diferite sape care ad anumite scopurT si poarta anume numirT. Ast-

fel sapa 1-a care se da Indata dui-A legatul viel de arad sail de sIrma se numesce sapa mare ; pe and cele ce se dati In timpul vereT, de obiceiri mg putin aclaneT se numesc prasile. 1) SAPA MARE

Scopul pe care'l urmaresce podgoreanul and sapa mare este de a mobilisa parriintul si de a-1 aerisi.

Panfintul de la suprafata, care In timpul emeT a fost maruntit de IngheturT si imbogatit In azot se pune desubt, iar cel de jos se aduce la suprafata. Aerisirea pamIntuluT este de cea mat mare importanta fiind ea azotul organic se preface de catre fermentul nitric numal In presenta aeruluT. Daca pamIntul nu e aerisit, un fe. nomen contrar se produce. Radacinile viteT sufera si nu pot hrani in de-ajuns planta. In pamInturile arate adanc apa de plol se Inmagasineaza mal bine si prin urmare niel vita nu sufere de seceta. Sapa mare sail sapa 1-a se poate face cu oameniT sari cu animalele.

OrT cum s'ar face, este bine ca sapa sa se faca cat mal adanc, ca pämintul dintre 2 rindurT sa fie pus In forma de bilion la mijloc. In fine e de recomandat ca sapa uneT

vil sa se termine maT inainte de a da capusa (muguriT), cacT In momentul cand da capusa, el se rup cu usurinta; www.dacoromanica.ro

133

afara de aceasta prin sapa ce se da, apa de la suprafata pamIntuluT se evaporeaza si produce o r6ceala, care poate fi daunatoare mugurilor tinerT. Sapa mare ca i prasilele urmatoare, la noT se fac cu

sapa. Ar putea Insa sa se faca cu casmaua cad pamintul se poate lucra mal adanc i odata sapat nu se mal bata.toresce cu picioarele ca atund and se lucreaza cu sapa. OK care ar fi instrumentql ce se Intrebuinteaza, este bine ca sa aruncam panfintul sapat In spre mijlocul rIndurilor, ast-fel ca In dreptul vitelor sè r6mana un fel de sant. Acest sant servesce pe de o parte pentru ape ; iar pe de alta partea altoita, fiind ast-fel scoasa afar0 din pamInt, este

mal putin dispusa a da radacinT din altoiti. Tot cu ocasiunea sapeT marT, daca pamIntul are pir sa se cur* bine pirul sa se puna la gunoiil sari sa se arda. Sapa cu plagaL In streinatate, lucrul vieT se face In multe partT cu animalele Inca dinaintea ivireT filoxera La Inceput chiar podgoreniT micT era(' contra IntroducereT instrumentelor Cu animalele pentru cA credeati cA aceste in-

strumente if vor inlocui. AstA4T se scie ca aceste instrumente nu fac de cat sa Inlesneasca lucrul podgoreanuluT sa faca lucrul mal economicos. S'a mal imputat pluguluT ca tae radacinele vitelor. In realitate la adancimea de 10-15 cm. la care merg aceste plugurT nu pot sa Intalneasca de cat radAcinT mid care n'ail o mare importanta pentru existenta viteT. In fine s'a mg dis, ca cu plugul, lucrul nu este asa de

bine facut ca cu sapa. Adev6rul asa este. Insa plugul nu poate merge de cat pana aproape de butucul viteT, asa pamIntul de langA vita si cel dintre vite trebue lucrat cu sapa. Prin urmare sapa cu plugul este In realitate mixta. Ea este 'Mg destul de buna and e facuta In conditiunT bune,

mal cu seama a este si mal eftina. Introducerea pluguluT, .care s'a facut si la noT la catTva proprietarT, ar fi de dorit sa se Intinda, pentru ca la noT lipsesc bratele muncitoare In podgoriT. Introducerea In cultura vieT a pluguluT nu e recomandabila peste tot. TèraniT care ail cate-va prajinT de vie, pe care le lucreaza tatal cu copiiT, n'ati nevoe de plug. Acest instrument, ca i prasitoarele, sunt recomandabile www.dacoromanica.ro

134

numaT pentru viile, care ail cel putin o Intindere de 10 pogoane i mide se poate procura nutretul vitelor eftin i cu Inlesni re.

Pe de alta parte se Intelege ca via trebue sA fie plantata In randurl §i la distantä de cel putin 1 m. 50-1 m. 75 Intre randurT, pentru ca animalul §i plugul sA poata trece cu u§urinta. In fine terenul vieT sA nu aibA o panta prea repede. Pana acuma In cele mal multe partf In streinAtate §i la noT proprietaril, care ad Intrebuintat plugul se servesc de

cal pentru tractiune, un cal de tale mijlocie poate trage un asemenea plug care are o greutate de 40-50 Klgr. La Inceput panA se Invata animalul, un copil duce calul de capastru, iar un om conduce plugul. Daca calul la Inceput voesce a manca §i a rupe lastaril 0 frunqlele viteT i se poate pune o botnita. De obiceiil calul ne'nvAtat la aceastA munca nu infra printre randurile de vita. Ca sa se obicTnueasca se plimba mal intal, singur printre randurT, panA se obicTnuesce a intra pe rand. ApoT se obidnuesce cu plugul . nelucrand 0 numaT cand s'a obicInuit se Incepe arAtura. In putine localitAtI din Francia i In unele pArIT din Ungana, a Inceput a se intrebuinta vaca la lucrul vieT. Neapèrat a daca s'ar putea Introduce §i la noT boul sail vaca, ar fi mult maT folositor, fiind cA boul cand nu mal este bun pentru lucru se poate IngrA§a §i vinde pentru mAcelArie.

Un plug cu un cal poate ara Ora la 3/4 de pogon pe qIi.

Sistemele de plugurT intrebuintate In streinAtate sunt foarte multe. La noT Insa !Ana acuma nu este introdus de cat plugul Vernette cu saii fara rotilA §i care se mal deosebesce de plugul Intrebuintat In agriculturA prin aceia ca nu are cutit (fig. 50). Aceea ce trebue sA se caute la un plug vieresc este: 1). sa fie u§or; 2) sA Intoarca bine brazda de pAmInt ; 3) sa se reguleie cu wring adancimea §i lAtimea brazdeT ; 4) corpul, adicA brAzdarul §i cormana sA fie date In partea stanga a grindeiuluT, ast-fel ca plugul sA se poata apropia cat maT mult de randul de vita; 5) coarnele pluguluT, sail sA fie mobile, sail

sA fie ast-fel construite, ca sa permita apropierea plugului de randul de vite. www.dacoromanica.ro

135

ArAtura cu aceste plugurT se Incepe trAgênd prima brazdA la mijlocul rinduluT i apoT celelalte brazde peste cea ast-fel ca pArnintul dupè arAturA sA aibA forma de bilion.

Sapa 1-a sail sapa mare se face dup6 cum s'a maT areat, IndatA dup6 incordatul sail legatul vitel, Insl In tot casul se va alege un timp cAnd pAmIntul nu este prea umed, cAcT atund se poate IntAri.

Fig. 50. - Plagui Vernette. 2) PROILELE VIEI

In general, toate sapele ce se dail vieT dup6 sapa mare, se numesc pra0e §i poArtA denuniirea de pra0a 1-a, a 2-a etc. Intel) vie bine :intretinutA, numsérul pra§ilelor In timpul vereT nu trebue sA fie limitat la una sail 2, ci sA fie subordonat graduluf de curAtenie a pAmIntulut In principiri pAmIntul uneT vil trebue s'A fie tot-d'auna curat cAcT vita este o plantA care poate folosi singurA pAmIntul ce ocupA. Prin urmare, dacA primAvara §i vara nu sunt ploioase, numèrul pra0elor poate fi redus la cele 2 ce se fac de obiceiti, una Inaintea inflorituluT §i a doua dup6 plivealA din lulie sail August. Pra0a nu este de at o sapA obicInuitA, datA InsA superficial §i, care are de scop de a mobilisa pAmintul, de a distruge buruenile §i de a pAstra pAmIntuluT umeleala. www.dacoromanica.ro

136

Cu deosebire la noT unde in general verile sunt foarte secetoase, dad pArrtintul nu e präsit se pierde din el foarte multA apA prin evaporare sail In basa capilaritAteT. In virtutea principiuluT capilaritAteT, apa din straturile inferioare ale pAmIntuluT se urd din moleculA In moleculA, ca prin nisce canale pAnA la suprafatA evaporAndu-se. Prin prasilele ce se daù pArnIntuluT se strid aceastA continuitate i apa rètnAne cea mal mare parte In pAntint.

De obiceiil se dar' vieT 2 prasile: una prin luna Maitl tare trebue 'Mg terminatA Inainte de a Inflori vita. In timpul InflorituluT nu trebue sApat, pAmIntul, cAcT prin sApat

stratul de aer ce este In apropierea pArnintuluT se rkesce contribue la meiatul viteT.

, Fig. 51.

,

.., s...

.

r

Pra$iloare coada rd redartelei.

A doua sapA se dA dup6 plivitul vieT, adid In perioada

de crescere a bobulta. Tot In aceastA perioadA, dad pAmIntul se umple de buruenT se va da a 3-a prasilA. Prasilele se pot face cu sapa saù cu plugurile prAsitoare. Dintre plugurile prAsitoare 3 tipurT sunt introduse la noT In pepinierele statuluT si In viile particulare. Cel di'ntAT este plugul coada rAnduneleT [fig. 51] compus ca i plugul Vernette, din un grindeitl, coarne i cu o rotilA. In loc de cormanA i brAzdar plugul prAsitor are un cutit triunghiular lung sf cu 2 ramurT sem&And cu coada rAnduneleT de unde i s'a dat i numele. www.dacoromanica.ro

137

Al 2-lea tip este plugul prAsitor Th. Pilter cu mal multe cutite late de formA triunghiularA. Corpul pluguluT este de asemenea triunghiular si se poate lArgi saú ingusta brazda dup6 trebuintA cu ajutorul uneT manivele. Al 3-lea tip Intrebuintat este scarificatorul Vernette cu 5 sail 7 brAzdare In .61-ma labeT de giscA, acest din urmA mal greil si nu lucreazA bine In pAminturile tarT. Pretul acestor plugurT variazA ¡titre 40-70 leT. In toate ocasiunile unde se poate Introduce prasila cu animalele e bine sA se facA, cAcT este mult mal eftinA. Lucrarea cu vitele trebue complectatA luAndu-se pAmIntul cu sapa

printre vite si In apropierea butucilor unde instrumentul nu poate ajunge.

www.dacoromanica.ro

CAP- VIII

.7ngrd,sarea viel IngrAsarea vieT este aproape complect neintrebuintatA la noT, cAcT din nenorocire se crede ca si pentru celelalte plante cA via poate trAi la un loe fArA ingrAsAminte. AceastA

credintA este gresitk cAcT dad poate trAi, fug neingrAsand pAmintul ea nu poate da maximum de productiune. Dupè cum comparA foarte bine d-1 I-I. Durand, via este vaca podgoreanuluT, ea constitue pentru multT existenta, plAcerea si veselia. Scopul final care-I urmAresce podgoreanul, este ca s5

produd vin mult si de bunA calitate. Sad dad toate viile produc vin, nu toate dail mult si de calitate. Facultatea de a da recolte abundente, depinde in prima linie de varietAtile, carT constituesc via, insA aceastA facultate

se poate modifica de pAmint. PAmintul poate influenta asupra cantitAtel de yin maT mult prin proprietAtile fisice de cit prin compositiunea chimick Inteun pAmint care nu sufere niel odatA de uscAciune via produce tot d'auna maT mult. Calitatea vinuluT dintr'o vie depinde de varietate, de pAmint, de climA si de expositiune. Elementele minerale ale pAmtntuluT, cum este varul, nisipul, argila, ferul, influentead asupra varietAteT si o pun in mèsurA a produce vinurile fine si bune de pAstrat. Elernentele chimice ca acidul fosforic, potasa si azotul nu influenteazA aproape de loc asupra calitAteT vinuluT in mod direct. Cu toate acestea sunt necesare pAmintuluT pen-

tru d aceste elemente sunt absolut indispensabile pentru viata tuturor plantelor. www.dacoromanica.ro

139 NECESITATITE VITEI IN MATERII INGRASETOARE

Prin recolta se ia In fie-care an cate o cantitate oare care din elemente, a§a ca la urma urmelor parnintul saracesce. In ceea ce privesce elementele minerale, podgoreanui nu are a se ingriji cad vita le gasesce tot-d'auna In cantitat! Indestulatoare. Ceea ce poate sa-T lipseascg, sail poate

sa le aiba chiar Insa In ast-fel de stare ca vita nu poate profita bine de ele, sunt tocmaT cele 3 elemente chimice :azotul, acidul fosforic §i potasa. Dup6 d-I Miintz, care a studiat aceasta chestiune pentru fie-care regiune viticola a FrancieT, trebuinta pentru aceste 3 elemente variaza dulA clima §i felul viteT. Dup6 acest autor, In termen mijlociti un hectolitru de vin ia din 'Arrant 1 klgr. 075 azot ; 0 klgr. 315 acid fosforic §i 1 klgr. 259 potasa.

Tot dup'e' cercetarile d-lul Miintz, mal resultä ca cele 3 elemente fertilisante se repartiseaza In modul urmator In diferite partT ale vile : Azotul se gasesce In vin mal putin de o decime din

cantitatea absorbitä;)1,10 2ho In bo§ting (prastina); 5/10-6/10 adica me mult de jumeate din cantitatea absorbita se gasesce In foae; iar diferenta de o 4ecime este In coarde. Prin urmare, azotul contribue mal mult la desvoltarea vieT. Acidul fosforic. In vin, une oil se gasesce mal puf in de 1/10 dar alte orl se g'äsesce 2/,0. In foT de asemcnea se gasesce can titatea cea maT mare adica/ 4,10 5/10. Celelalte 2/10-3/10 le gasim In coarde. Prin urmare se vede ca §i acidul fosforic influenteaza me mult asupra plantel i indirect asupra recolteT. El favoriseaza coacerea lemnuluT, desvoltarea radäcinelor §i pare cä ajutá coacerea roduluT. 3] Potasa se repartiseaza aproape egal, 2-3 deciml In vin, boOing, foT §i coarde. Prin urmare, potasa este un agent impartial al fructificatiuneT. Cantitatile de elemente fertilisante. Cantitatea de elemente

Ingra§etoare se poate determina prin cantitätile pe carT le ia vita anual din pamInt; subt forma de vin, botina, foT §i coarde.

Din aceste produse, vinul §i botina iati maT putine din aceste elemente ; pe and foile §i coardele lag cea mal mare parte.

www.dacoromanica.ro

140

Cu toate acestea and este vorba de a restitui pAmintuluT prin ingrAsAminte, materiile luate prin recoltg, va trebui sA-T dAm in cantitate mal mare cAcT, o parte din elementele pe carT le dArn prin ingrAsAminte nu sunt in stare solubilA si asimilabilA pentru plante. Dup6 d-I Durand ar trebui sA dAm pAmintului prin IngrA-

sAminte, in fie-care an la hectar 50 klgr. azot asimilabil cel putin ; 15-20 klgr. acid fosforic asimilabil si 50-60 klgr. potasA.

Pentru pAminturile sArace, sail de fertilitate mijlocie aceste cantitAtT sunt indestulAtoare. In pAminturile bogate, trebue sA dAm mal putin azot, fiind cA ast-fel vita, din causa vegetatiunel prea viguroase, este expusA la meiat. Pentru a

inlAtura aceasta, este mal bine ca podgoreanul, sA se con-

dud dup6 starea de vegetatiune a viet Dad vegetatiunea este puternicA se va abtine de a o me ingrAsa cu materiT azotoase; dad din contra este mijlocie sail proastA, atuncT va da parnintului in fie-care an, cel putin cantitAtile de elemente indicate mal sus. IngrAsAmintele cele mal intrebuintate in viticulturA sunt :

gunoiul, compostul, botina si coardele, precum si IngrAsAmintele comerciale. BAlegarul saii gunoiul de vite este ingrAsAmintul cel mal r6spandit si in acela-sT timp foarte economic. La noT in farA

el va fi Ind multA vreme aproape singurul ingrAsAmint ce se poate intrebuinta cu usurintA, atat de agricultor Cat si de podgorean. . BAlegarul Intrebuintat poate fi fAcut sail jumètate fAcut. BAlegarul jumètate fAcut sari jum6tate fermentat, care mal confine pae neputreqlite, este bun pentru pAminturile compacte sail tarT. BAlegarul fAcut sail fermentat este mal bun pentru pAminturile uscate, pietroase, cAcT el aduce pAmintuluT nu numal materiile ingrAsAtoare, dar si putinA umeqleall

Compositiunea si greutatea bAlegarului este foarte variabilA dup6 animalele care II produc, precum si dupé natura asternutului intrebuintat la vite. BAlegarul normal sail mixt, compus din bAlegarul tuturor vitelor este cel maT bun. Dup6 d-I Miintz, compositiunea mijlocie a gunoiuluT este urmAtoarea :

www.dacoromanica.ro

191

Apa Azot Acid fosforic

766°/,o 4 7°/00

3 0/00

Potasa 5 2Voo -Conducendu-ne de aceste cifre, vedem ca o cantitate de

12-15,000 klgr. la hectar i pe an este suficienta pentru a asigura fertilitatea vieT.

Cum gunoiul se gasesce la noT cu u§urinfa peste tot 0 aproape nu costa nimic, vedem ca introducerea luT In cultura vieT ar fi un progres Insemnat. Singura dificultate ce .o intAmpinam este caratul, cacT mal toate viile noastre sunt 'pe dealurT 0 nu avem tocmg drumuri bine Intrefinute. Un bun gospodar Insa alege momentul cel mal oportun §i I§T duce gunoiul la vie. Compostul. Sub numele de compost se Infelege IngraOmintul compus din diferite materiT vegetale §i animale. Podgoreanul, care de obiceiti are pufine vite trebue &A caute toate mijloacele pentru a-0 inmulfi cantitatea de gunoiù, fac'èrui o groapa sail o mica platforma pe care arunca tescovina destilata, curafiturile de pe drumurT i de prin curte, coardele sdrobite, cenu§a, funinginea §i oil ce alte materiT confinénd elemente fertilisAtoare §i carT se pot descompune prin putreqlire. Aceste materiT se a§eaza in straturl §i din timp In timp se udA cu urina sail chiar §i cu apa. Dup6 cAt-va timp aceasta amestecatura se preface Inteun Ingra0mint destul de bun. In Francia, acest Ingra§anfint se !titrebuinfeaza numaT In viiie carT produc vihuri fine. Botina §i coardele de vil e. Tescovina r6masa de la fabricarea vinuluT se Intrebuinfeaza pentru facerea rachiulul de tescovina. Botina care fémAne se poate intrebuinfa ca ingra0mInt la vie, cacT mal confine o parte din materiile fertilisante luate de vita. De alt-fel nu i se poate da o alta Intrebuinfare.

Coardele de vita rèmase de la taerea vieT, de obiceiii se pun pe foc sail pe gard, Insa cea mal buna intrebuinfare ar fi sa se Intrebuinfeze ca Ingra0mtnt tot la vie, cAcT confin In cantitafT destul de mari: azot, acid fosforic 0 potasa. Dup6 parerea d-luT profesor Durand, cea mal buna forma sub care se pot intrebuinfa, este sa se tae in bucafT micT, sa se puna sub picioarele vitelor ca sa se Imbibe cu urinä i apol sa se amestece cu var In celalalt compost. www.dacoromanica.ro

142

Ingr4Amintele comerciale. In tara noastrA, cel mal eftin IngrA§Amint este bAlegarul de vite,. Ing se poate intrebuinta §i Ingr4Amintele comerciale dacA se gAsesc eftine. BAlegarul, compostul i celelalte IngrA§Aminte organicA sunt necesare pentru a pAstra pAnfintuluT cantitatea necesarà de humus sail materie organicA. BAlegarul de vite bine descompus are o actiune inceatà

§i dA elementele fertilisante vita In timp de 4-5 ant IngràOmintele comerciale atl marele avantagiii, cA se dati vileT elementul hrAnitor chiar In anul intrebuintAreT lor. Ingr4Amintele comerciale sunt de 3 felurT : azotoase, fosfate §i potasice. Trebue insA sl IntrebuintAm IngrA§Amintele comerciale ce convin fie-cArd pAmint, cAcT dacA un pàmint are destul azot, este inutil a-1 mal da pAmintuluT sub formA de ingrA§Amint.

Intre IngrA0mintele azotoase cele me recomandabile sunt :

Turtele de plante uleioase, care contin 4 70/0 azot organic. Trebuesc In sA 1200 1500 klgr. turte la hectar §i pean. SAngel6 uscat i carnea uscatà sunt mal bogate In azot, de sunt uor asimilabile, bune pentru pAminturile vAroase sari argilo-väroase. Intre IngrA§Amintele minerale azotoase avem nitratul de

sodà §i sulfatul de amoniac. Ambele se IntrebuinteazA de preferintà In pAminturile In care nu se poate face u§or nitrificatia, fie din causa lipseT de var, fie din causa compacitAtei pArnintuluT.

Cantitatea de nitrat de sodà la hectar este de 350-400 klgr., continênd 15-16°/e azot. El se poate intrebuinta pentru toate pArnInturile, insA de preferintà pentru cele compacte. Sulfatul de amoniac, contine 200/0 azot §i se Intrebuin-

teazA In cantitate de 250-300 klgr. la hectar. Nu trebue intrebuintat in pAminturile vAroase, fiind cA se pierde o parte din azot. Convine cu deosebire pentru pArninturile nisipoase, argiloase saù nisipo-argiloase. Intrebuintarea Ingr4Amintelor fosfatice este de mare folos, cAcT In pAmInturile bogate In fosfate vinul este me alcoolic §i productiunea mal inare. Dintre Ingra§Amintele fosfatice, suprafosfatele sunt cele me bune, cAcT ele art dat

resultatele cele mal bune la vie. www.dacoromanica.ro

143

Ca Ingrasaminte potasice se recomanda : sulfatul de potasA

i clorurul de potasa. In cantitate de 100-150 klgr. la

hectar sunt suficiente. lOspandirea ingrasamintelor. Ingrasamintele se rèspandesc toamna sail primavara. Toamna se pun Ingrasamintele carT se descompun anevoe cum este balegarul, compostul, botina i Ingrasamintele fosfatice. Din contra nitraturile Ingrasamintele potasice, carT se disolva imediat si se pun la dispositiunea plantelor, trebue r6spandite primavara Inaintea sapeT marT, Aka in momentul and vita incepe a vegeta. Aceste Ingrasaminte Intrebuintate prea de vreme primavara pot fi pierdute In parte, In pamInt. La Infiintarea vieT, Ingrasamintele se pun la fie-care butuc. In alte timpurT, gunoiul saü orI care alt IngrasamInt se respandesce pe intreaga suprafata, pentru cA radacinele viteT se gasesc In toata patura arabila a parrantului. and vitele sunt plantate In randurT prea departate, Ingräsamintele chimice mal cu seam. A, se pot pune In 2 san-

tuff de o parte si de alta a rindulul de vita. UniT recomanda ca gunoiul sa se puna la radacina fie-arel vite copcindu-se toamna sail iarna i punendu-se balegarul, apoT se acopera cu pamint. Acest procedeil este cel maT putin recomandabil fiind cà radacinile miel prin care se hranesce vita sunt mal departe de butuc si ele nu pot profita de gunoiul pus. CULE$

V1E1

Culesul vieT se Incepe atuncT and struguriT sunt coptI

ceea ce are loc In Septembrie sail Octombrie. and vasrietätile de vita sunt plantate deosebit, atuncT culesul se face regulat pen4ru fie-care fel de vita. Fie-care podgorie la nol IsT are epoca sa de la care se lncepe culesul. Neal:A-at cA aceasta epoca a fost fixatä de practica veche, Insa este maT bine a incepe culesul atuncT

and struguril sunt bine coptI de cat a ne conduce dup6 Aceasta practica este cu atat mal de recomandat, cA acuma In fie-care podgorie se Introduc i varietatT straine podgorieT.

www.dacoromanica.ro

144

Sunt anume semne dupé care se poate cunoasce dint struguriT sunt coptT ; el îl pied acreala ce o aveail ca aguridA §i devin duld. Bobul se desface cu u§urintA dup6 codita ciorchinuluT i la struguriT negri coloarea bobuluT a luat coloarea varietAteT. CeT albT devin translucilT sail prA-

jig pe partea expusA la soare. CAnd podgoreanul voesce a obtine vinurT de desert §i foarte alcoolice atuncT poate sA amAne culesul toamna tArgliil, cAnd cade bruma §i cAnd struguriT incep a se stafidi chiar pe butuc. Prin aceastA amAnare se pierde din cantitate, cAcT o parte din apa continutA In strugurT se evaporeazA, dar se *HO in calitate, cAcT zahArul din struconcentrAndu-se, vinul va e0 mal alcoolic. Aunt/ amAnare este avantagioasA atuncr cAnd prin pretul vinuluT s'ar c4tiga aceea ce se pierde prin cantitate.. La cules este recomandabil a se despArti struguril albT de ceT negriT ; afarA de casul cAnd proprietarul voesce a face vin profir, In care cas toll struguriT se amestecA la un loc. Se va depArta de la cules, ciorchiniT muceglitT sail putre4itT, cAcT ace§tia confin germenT de boale pe care le poate transmite vinuluT. NumaT la varietatea OrasA de CotnarT, care putreçlesce foarte 4or insA, la cate putreOirea constitue o calitate, cAcT la aceastA vadetate putreçlirea este aa numitA nobilei, nu se v:lespart boabele mucegAite. Struguril se culeg rupéndu-se ciorchiniT cu mAna

tAindu-se cu un cosor. Este preferabil a se Intrebuinta cosorul sail] nisce foarfecT speciale pentru ca sA nu se sgu-

due 0 sA se evite scuturarea boabelor. OdatA tAiatT ciorchiniT se pun In vase care se duc de culeetorT la cramA. In unele pArtY se IntrebuinteazA ca vase

de cules coprT de rAchitA. Este mil bine a se Intrebuinta hArdae micT sail alte vase de lemn, pentru ca mustul ' din strugurT sA nu se scurgA i punèndu-1 jos sA nu se ump I struguriT cu pAmint. 1NGROPATUL $1 DESGROPATUL VIE1

In multe pArtT din podgoriile noastre existA obiceiul

vechiil de a se Ingropa toamna via spre a o feri de Inwww.dacoromanica.ro

145

gheturile de peste iarna. Vita de vie poate resista la frig pana la un anumit grad, care variaza dup6 ,felul viteT 0 dui:16 felul geruluT. Sunt unele vite mal plapande, altele mal

rustice. Mara de aceasta vita resista mal bine la ger uscat de cat la ger umed, §i cu deosebire gerurile cu poleitt IT sunt vat6matoare.

De asemenea s'a me observat a vita nelegata de arac resista mal bine la frig, ca vita legata. In fine lemnul tIn6r, este mal plapand §i resista mal putin la ger de cat lemnul baran. Pe dealurile inalte cu expositiune spre mia4A-gli vita poate resista mal bine de cat pe vAT. Din cele expuse, resulta ca este foarte greil de a forma regule daca vita trebue sail nu sa fie Ingropata. Neap6rat a prin Irigropat proprietarul este mal la adapost de orT ce pericol; dar Ingropatul reclama o cheltuiala In plus de 15-20 leT la pogon. Fie-care podgorean se va conduce In localitatea sa dupe vechiul obiceiil al localitatei, tinênd Insa seama de urmatorul fapt.

Vitele altoite sunt mal putin resistente i decT mal expuse la degeraturT la locul de altoire §i prin urmare vitele altoite tinere flea exceptiune i pentru siguranta proprietaruluT se vor Ingropa; iar la vitele altoite bètrane daca nu se Ingroapa cel putin sa se mwroiasca partea altoita. Ingropatul se face toamna dup6 ce ail cklut toate foile sail cel putin mare parte din ele. Ingropatul se va face pe un timp uscat §i cand pamintul nu este prea umed cAcT atuncT este posibil sa villa un ger, 0 Inghetand pamintul ud facut mu§uroae, inghetul poate atinge i coardele ingropate.

La vitele altoite tinere de un an sari doT, coardele nu se culca la Ingropat. La asemenea vite Ingropatul consta In a le mu0troi bine, Wend mu§uroiul mare, ast-fel ca sa adaposteasca cel putin 4-5 °chi' a! lastaruluT. Cu modul acesta chiar daca peste iarna vor fi gerurT marT, vor remanea neatacatT atatia ochT catT trebue lAsatT la taerea din primavara anuluT urmator. La Ingropatul vitelor altoite 136trane

se vor avea In

vedere urmatoarele observatiunT : Vita se va culca pe pawww.dacoromanica.ro

10

146

mint in partea In, care se indoesce mg usorn Dup6 ce se tae teiul, achita sail rafia, care leagO vi ta de arac, se strang toate coardele In mAnunchiii, si se intind pe pämint WA k cluta sA se forteze parte a bètranl a viteT prea mult a se incovoia. De asemenea trebue opriti lucrAtorn a cAlca vita cu piciorul si mal cu seamg partea 136tranA a viteT spre a o

culca, act prin aceasta pot rupe vita de la punctul de altoire. Dup6 ce s'a culcat vita bine pe pOmint se acoperg. cu un strat de 8-10 cm. pAmint coardele subtirt La 'lacing, acolo unde este altoiul fAcut, se musuroesce bine; pentru ca sá fie si aCeastI parte feritg de ingheturi. Ingropatul la nol nu se poate incepe inainte de 15 20 Octombrie ; iar desgropatul de la 1 Martie sail de la 9 Martie inainte adicl dup6 ce trec babele. Desgropatul se face ca si Ingropatul cu sapa, luandu-se mal Intaiil o parte din pAmintul pus pe coarde cu sapa, si apoi apucAnd coardele cu marine sail cu sapa de dedesubtul lor.

www.dacoromanica.ro

CAP. IX

viei a) Accidente

Accidentele contrare vegetatiund vieT sunt: gerurile, grindina, meiatul, etc. Gerurile de toamncl i iarncl. Vita este o planta din climele temperate dulcT, cu toate acestea resista bine la frig

de 8-100. Rare orT se intampla ca sa vina gerurT ap de marT in cat sa degere vita. MaT adese orT gerul poate ataca peste iarna .viile neingropate. In acest anotimp sunt mult maT periculoase gerurile umede de cat cele uscate. In timpul ernd pot degera muguriT, coardele anuale i chiar butucul pana la suprafata pAmintuluT. and via este degerata, ea se tae pana la partea sanatoasa.

Pentru a feri via de ingheturile de iarna nu este alt mijloc de cat a o Ingropa, cad pamintul mobilisat coprinde un strat de aer, care constitue un media rèti conductor de caldura §i feresce via de Inghet. Gerurile de primcivarci. Sunt mal vat&natoare de cat cele de iarna, fiind ca vita este intrata in vegetatiune. Gerul de primAvara poate produce inghet sail sa cada numaT bruma.

Inghetul se produce prin o rècire generala aeruluT, chiar

la inceputul vegetatiuneT vita Daca sunt muguriT dap sail sunt lastarT, din causa inghetuluT el pot degtra. Pana asta-og nu se cunoasce nici un mijloc de lupta direct. Aceia ce se recomanda in localilAfile unde se ivesc asemenea fenomene www.dacoromanica.ro

148

este ca sA se tae via mal tArditi, pentru ca ast-fel sA se intArdieze Inceperea vegetatiunef.

In luna Marne

i

chiar In Aprilie, In noptile senine

linistite, pArnIntul se rècesce lAsAnd ca cAldura sa, sA se ri-

dice In aer. Din causa acesteI r6cirT a pAmIntulta se formeazA bruma pe pArnInt i stratul de aer din apropierea pArnIntuluT se rècesce. PArtile cele mal expuse la brumA sunt vAile joase i umede.

Stridciunile causate de brumg sunt variabile cAcT ele depind, de grosimea brumeT si de Inaintarea vegetatiuneT. Therea tArdie recomandatA pentru Ingheturile de primA-

varA se poate Intrebuinta cu mult folos In vAile umede expuse la brumA. Cel mg bun lucru ar fi sl nu se cultive via de at pe dealurI bine expuse; iar vAile sA se cultive cu alte plante.

De asemenea e bine ca In vAile joase via sA se lege mal sus pe arac i cordar, pentru a o depArta de stratul de aer rece. Toate mijloacele de luptA imaginate pAnA astA-dl, con-

start In a forma un paravan care sA opreascA rsécirea mintulut D-rul Guyot, a recomandat sA se fad bilioane d'alungul rêndurilor de vitä si pe aceste bilioane, pe d'asupra vitef sA se punA un acoperis de rogojinf de pae (o strasing. de pae). Acest procedeil este bun, InsA foarte costisitor, trebuind mal mult de 500 lef la hectar. Mijlocul ce! mal Intrebuintat sunt nuorif artificialf, care de alt-fel este cunoscut din vechime, cAcT indienif II Intrebuintan ; de asemenea Pliniu si Olivier de Serres II recomandan. NoriT artificiall se produc ardênd materiT, care dart mult

fum, cum sunt : gunoiul de vite, erburile, foile uscate, care se pun pe lemne saü surcele. De obiceitt peste aceste materiT se mal toarnA titein satt pAcurA, rAsinA, gudron alte maten! care prin ardere dart fum gros. CAnd serile de primAvarA sunt frumoase i linistite se fac grAmedf din aceste materif, la distantA de 15-20 m. una de alta. Peste noapte i mal cu seamA cAtrA dita (cAcT cea mal mare rècealA In noptile de primAvarA este Intre orele 4-5%) and aerul se rècesce, apropiindu-se de puncwww.dacoromanica.ro

149

tul de Inghet al apeT (09 se aprind de o datA toate grAme-

Ole de lemne. Prin arderea lor se produce o pAturA de fum gros, care rmâne ca un fel de nor aproape de pAmInt. Focul trebue tinut pAnA la rsArirea soareluT. Pentru a economisi mtaerialul de ars, focul se poate aprinde In 2 tindurT : 1) in momentul apropiereT InghetuluT i 2) cu 112 oil lnainte de a i- sAri soarele. Pentru ca noriT sl-§1 producA efectul, trebue ca toate focurile sA se aprinciA de o datg. Pentru acest scop s'ail inventat termometre electrice. CAnd rkeala a ajuns la un anumit grad, aceste termometre electrice pun In miFare o sonerie electricA, care deVeaptA pe vier.

.inventat chiar aparate, cu care focul se aprinde singur de o datA la toate grAme(Ple. bate aceste aparate sunt costisitoare.

Viile bAtute de brum5, dacA nu s'a putut face nimic pentru scAparea roduluT, trebue cel putin sA fie bine lucrate In timpul anuluT, ca sA fie cAt mal frumoase In anul viitor. De obiceiil InsA pentru motivul cA nu dail rod sail dail mal putin se neglijeazA. AceastA practicA e gre§itA, fiind bine

constatat cA via I§T plAtesce singurA In anul urmAtor cheltuelile fAcute cu ea. Grindina. Poate cAdea aproape tot cursul vereT. Se Oice InsA cl dacA nu a cAlut pAnA la Sf. Maria mare (15 August) via e scApatA. Este sigur InsA cA sunt localitAtT bantuite mai des de grindinA, §i din contrA sunt altele unde grindina nu cade mal nicT o datà. Din causa neregularitAteT cAdereT grindineT i din causa pagubelor marT pe care le causeazA, societAtile de asigurare nu asigurA pang acuma viile.

Grindina poate causa pagube, mal marT saü mal micT, dup6 epoca la ,care cade, dupè mArimea grindineT §i desimea el. Cand cade la finele luT Aprilie sati Maiil, sdrelesce sail rupe lAstariT, atuncT imediat trebue sA se tae In verde ca sA se asigure cel putin rodul anuluT viitor. Dacl vine grindina dup6 15 lunie, tAerea In verde poate da une orT resultate bune, alte orT nu, de aceea e bine ca podgoreanul sA se multumeascA, fAcend o tAere moderatA. Meiatul este un accident, care provine din diferite cause i anume: www.dacoromanica.ro

150

Reaua conformatkine a floareT. Sunt unele varietatI

la earl o parte din florT nu ail organele barbatescI sail femeescT de reproductiune, §i prin urmare nu se pot fecunda bine. La alte varietatI floarea are toate organele de Inmu1tire, dar nu se pot fecunda bine. Cel mal bun mijloc pentru a Indeparta acest fel de meiat, este ca sa se departeze vitele bolnave.

Timpul nefavorabil. Pentru ea fecondarea sa se faca regulat, trebue o caldura de ce! putin 150 §i un timp lini§tit saù u putin ve'nt. Meala In timpul Infloritului provoaca meiatul, de a-

ceia se recomanda ca In acest timp sa nu se fad sapa saì

pra0a, cad aceste lucrar rècesc aerul din apropierea

solulul §i poate provoca meiatul. De asemenea ploile marT in timpul InflorituluT spall polenul i provoaca meiatul. Venturile marY de asemenea sunt vat6rnatoaie. Pentru combaterea acestuT fel de meiat se pot ciupi lastaril cu florT Inainte de deschiderea floareT, sail se face lletura melará la basa lastaruluT, sail in fine se trateaza via cu cate-va cjile Inainte de inflorit cu floare de pucioasa. Starea de vegetatiune a vitef. Vitele bolnave, reil adaptate la parnInt saù prea slabe din causa sAracieI panfintuluT, adesea orT meiaza. Pentru remedierea rètiluT se poate ingra§a bine cu gunolü saù mal bine cu IngrA§aminte chi!ice al caror efect este imediat. De asemenea cand din causa ca parnIntul este bogat, vita cresce prea mult In coarde §i foT, atuncT legatul floreT se face anevoe §i vita melaza. Asemenea vite se numesc In Moldova buiace. Pentru indreptarea rèuluT cel mal bun mijloc este de a tala vita maT lung de cat trebue ; de a Indoi coardele la incordatul vieI, de a ciupi lastarif cu rod §i In fine de a face Meru inelara. b) BOALELE CU CARACTER FISIOLOGIC

1) Clorosa, geilbenarea sail anemia.. Clorosa viteT se poate compara foarte bine cu anemia sa0 lipsa de sange la animale. Dup6 cum este sfingeie la animale tot ast-fel este §i -coloarea verde a foilor. O foae cand Ingalbenesce www.dacoromanica.ro

151

flea de Vreme este bolnava, ea nu mal poate functiona bine si planta sufera. Clorosa este foarte usor de recunoscut : foile vitel se Ingälbenesc in timpul vereT; lastariT r6nian mid si piperlemnul nu se coace bine toamna, de asemenea nicT struguriT. Ingalbinarea Incepe tot-deauna de la foile tinere si ea se poate intinde chiar i la lastariT tinerT. Daca se lasa vita bolnava. mal multa vremd si nu se cauta a se Inlatura causa, care a dat nascere atuncT planta moare. Causele, care pot provoca clorosa sunt foarte multe. lh general orT ce causä, care face ca raclacinile sa nu functioneze regulat, are ca urmare ivirea cloroseT. Principalele cause insa sunt urmatoarele : o primavara umedä i ploioasa, natura impermeabila saü varoasa a patnIntuluT lipsa de afinitate Intre altoiil i port-altoitl, o lipire saü fiertura defectuoasa a altoitflul si In fine nepotrivirea port-altoiuluT la pánfinf.

Pnd primavara este umeda i ploioasä cum a fost d. ex. In 1902, atund parnIntul fiind prea saturat de apa, aerul nu mal poate patrunde la radacinT si atuncT foile ingalbenesc. Acest cas de clorosa nu este periculos, fiind ca boala dispare singura Indata ce pämIntul se svanteaza bine si functiunea radacinelor se restabilesce. In viile romanescl vechl, clorosa nu se ivesce de cat atund and radacinile suferä de o altä boala currl este d. ex. filoxera sail putre4irea radacinilor sad In fine chid vita este plantata In locurf joase, impermeabile si baltoase. primul cas, boala nu dispare de cat atuncT and radacinite sunt vindecate de boala de care suferä. Daca clorosa se datoresce loculuT baltos, cas care se cunoasce usor,fiind cA boala nu se intinde de cat atata cat pamintul este baltos si In general clorosa apare ca o pata rotunda. Clorosa in acest cas se poate vindeca, InsanAtosind pämintul. Dup6 drenare pämIntul trebue bine Ingrasat dandui-se Ingrasaminte jut( cum este gunoiul de oae, de cal sail Ingrasaminte chimice. Nu este 1.65 ca pe langa acesta sa se maT Ingroape la radacina fie-caref vite bolnave Cite 0 kgr. 300-0 kgr. 350 calaican. In fine pe langA toate acestea sa se facif lucrarile vieT cu Ingrijire si la &tip, fiind ca ele grabesc vegetatiunea.

www.dacoromanica.ro

152

La vitele americane altoite, clorosa se poate ivi cand altoiul nu este bine lipit de port-altoiil. Dad fiertureT nu-T lipsesce mult ca sa fie completa in primiT anT nicT nu se observa, 'cAcT vita are o vegetatiune normala. Pentru acest cas ni este nicT un remediil, vitele nelipite bine trebue scoase §i puse altele In loc, cacT chiar daca se vor 'Asa ele mor dujA cat-va timp. Cand clorosa este provenita din aceasta causa, atunci ea apare numaT pe vile singure ; iar nu sub forma de pete.

Clorosa se me ivesce atuncl and nu este afinitate (rudenie) Intre altoid §i port-altoiti sail In fine cand portaltoiul nu se potrivesce parnIntului In care este plantat. De la inceputul reconstituirei cu vite americane, s'a observat ca aproape toate varietatiie americane curate, fug de paminturile varoase §i daca se pun in asemenea paminturT ele se cloroseaza cati-va anT, apoT mor. In podgoriile noastre nu sunt pamInturT multe varoase, dar pe icT §i

colea, se vècl pete rotunde de var marunt §i fin, care frecat intre degete se sfarama prefackdu-se in Mina. Este de notat ca varul este cu atat maT periculos, pentru vitele americane cu cat este mal fin, caci atunci I' absoarbe planta mal cu inlesnire Cel mal bun lucru de %cut este ca cu ocasiunea reconstituireT sa se puna cea mal mare bagare de seama, la felul port-altoiuluT ce se planteaza In parnInturile varoase §i sa nu se planteze de cat varietatile recunoscute ca bune pentru asemenea pämInturl. Pri'ntre aceste varietati sunt : Rupestris Monticola; Ararron Rupestris No. I; Mourvèdre Rupestris ; Ga:nay-Couderc etc.

Daca cu bate acestea se observa ca dup6 cati-va aril se ivesce clorosa §i cautand vitele bolnave, pioprietarul se convinge ca clorosa nu provine din causa relei lipiri a al-

toiuluT, sail din causa ca s'a neglijat a se taia radacinile vitelor date din altoiti a§a ca vita indigena sa se fi emancipat, ci din causa parnintului sail a lipsei de afinitate, atunci trebue sa trateze via cat maT neintarcjiat. Asemanandu-se galbenarea sail clorosa viteT cu anemia sail lipsa de sange la animale, Inca de mal multa vreme se Intrebuinteaza sulfatul de fer sail calaicanul pentru vindecarea boalei. Calaicanul se poate intrebuinta sub forma de praf, pun'esndu-se primavara odata cu sapa mare cate o canwww.dacoromanica.ro

153

litate de 250-300 gr. de calaican 4a fie-care butuc i IngropAndu-se In pAmInt. OdatA cu aceasta vifele bolnave trebue gunoite. Calaicanul me poate fi Intrebuintat disolvat In apA In proportiune de 4-5%. Se face la fie-care vitA bolnavA ate 0 copcA, In care se toarnA ate 10 litri de solutiune. DacA boala se observA la inceputul vereI, atund calaicanul 'se poate Intrebuinfa tot ca solutiune de 2-3% stropind bine vitele bolnave cu un pulverisator IntocmaT ca cum se trateazA contra mane'''. Acest procederi produce o reInveNire a foilor InsA flume pentru at-va timp. Agest tratament poate fi prin urmare considerat ca provisoriil pAnA toamna and se aplicA vitelor bolnave tratamentul D-ruluT Rassiguier, care este cel mal bun. D-rul Rasiguier a dovedit cu experiente, cA ungênd sari vApsind tleturile proaspete fAcute la cepT i coarde, cu o solutiune de 50% calaican la 100 apA, a readus In stare normalA vite foarte mult clorosate. Experientele fAcute In aniT din urmA, ail dovedit a solutiunea de 50% este prea concentratA, i une orT poate chiar fi vètèmAtoare, causAnd moartea vitelor' tratate. Solutiunea cea mal bunA pentru acest tratament va confine 25-30% calaican. Tratamentul ca sA reu§eascA bine trebue fAcut toamna In momentul cAderel foilor sail putin mal inainte de aderea lor. Prin urmare chiar daa In localitate se obicTnuesce a se tAia via primAvara, vitele bolnave de clorosA se vor tAia toamna, putin mal Inainte de a le cAdea foile. OdatA cu tAiatul, acela-§1 lucrAtor unge fdeturile fAcute §i cepil 'Asap' cu solu-

tiunea de 25-30°. Ochif sunt bine apèrati de solçliT carT 'T acoperA §i nu sunt vètèrnatl de solutiune. Dui-A tratament, lemnul se inegresce putin, dar aceastA inegrire este putin adAncA, a§a a nu trebue sA ingrijascA pe podgorean. Acest procedet" d'A resulfate foarte bune, dei pAnA acuma nu se scie In mod positiv, care din elementele ce constituesc sulfatul de fer, vindecA clorosa, cAcT ferul pro-

babil a nu este, fiind a la analisele fAcute s'a constatat cA foile bolnave de clorosA sunt mal bogate In fer de Cal cele sAnAtoase.

www.dacoromanica.ro

154

2) Apoplexia este o boala sail accident ce t e observa mal rar. Primavara si o parte din vara vitele vegeteaza foarte bine pana In lulie sad August. AtuncT de o data si fail ca.

vt'un alt semn exterior sa se observe mal Inainte, foile pierd luciul ce'l ail c'and sunt sanatoase, se vestejetc ,si se usuca repede. Coardele incep si ele a se usca de la verf spre radacinT si In timp foarte scurt vita Intreaga se usucl cu rodul pe ea. Cate o data aceasta depericiune este maT Inceata si In primul an nu se usuca, de cat o parte din vita. R6u1 Trig este destul de mare, cad vita nu maT scapa. S'a observat ca boala apare mal cu searna In pAminturile bogate si adancT si in care apa este la o mica adancime, sail dup6 un an ploios. Pana acuma nu se cunoasce cu siguranta causele care provoaca aceasta boall si nicl remedid contra eT nu se scie.. c) BOALELE CRYPTOGAM10E

In afara de filoxera, ceT maT periculosT inamicT at vieT sunt boalele prosocate de plantele cryptogamice sail parasite.

Aproape toate boalele cryptogamice sunt introduse de putin timp In Europa, din noul continent. Inainte vreme podgoreanul european nu cunoscea de cat putrec;lirea rada.-

cinilor si cuscuta; asta-01 aproape a uitat de acestea si de filoxera, cad trebue sa combata: mana [Mildewul], antracnosa (Sancarul), oidium sail fama strugurilor, black-rotul. Mara de cuscuta, celelalte boale parasitare sunt foarte periculoase pentru ca acestl parasitf se inmultesc foarte iute si se propaga cu mare usurinta di'ntr'un loc intealtul. Oidium sad Minarea strugurilor

Oidium s'a descoperit pentru Intaia oara la 1845 de

catre un anume Tucker de unde i s'a dat si numele de Oidium Tuckeri. La noT In tara dupd pärerea d-luT O. Nicoleanu, boala exista de mult, cu toate acestea nu este Inca r6spandita. Tot dup6 parefea acestu1 viticultor, tèraniT o numest mana, Insa pentru a o deosebi de o alta boala, mana viilor

Wildetvug s'a adoptat numirea de Fdinarea strugurilor D-1 Ch. Drutzu o numesce Fama foilor. www.dacoromanica.ro

155

Dei exista de mult In tara, Insa. pana astA-41 nu a fa-cut striaciunl ap de marl, ca sa atraga atentiunea podgorenilor i a-I determine a tua trI surT de combatere. Boala este causata de o ciupera parasita Oidium Tuckeri sail Erisgphe Tucked, Aceasta ciupera nu patruhde Inauntrul organelor pe care le ataca, dar le acopera cu nisce firi§oare albe, care ail un fel de sugeoare. Numal ace§tI

sugétorT infra in epiderma

foilor,

lastarilor ti-

ned, a strugurilor §i omoara celulele ce formeaza epiderma.

Fig. 53. - Miceliul Mind struguritor.

Dupe cum se vede In figura [fig. 53] ciuperca are 2 felurT de firi§oare, unele care se lipesc pe organele viteT [n] avénd un fel de sugétorT [s] prin care se hranesce §i care se aseam&la cu radacinile de la plantele marT. Alte fi-

ti§oare [f] care pleaa din cele di'ntaiil mal mult sati mal putin perpendiculare sunt organele de Imultire ale ciuperceT. Aceste firi§oare albe Invelind diferitele organe ale vit ei

le da o coloare alba fainoasa §i cu miros de mucegaiti. Fainarea ataa toate pärtile verdf ale viteT. Foile atacate la inceput sunt cenu§il murdare, mal targifi par a fi afumate tarl. StruguriT la inceput sunt plinT de Mina, mal targliil se Inegresc §i crapa daca boala i-a atacat In timpul crescereT lor. Daa struguril In momentul and IT ataca boala sunt complect desvoltatT, atuncT el nu mal crapa ci numal pelita lor se Inegresce. Pe langA 1.6111 ce produce boala, roduluT dar nicT las-

tariT anualT nu se pot coace bine. Pentru combaterea boalet, se intrebuinteaza pucioasa In praf sail floare de pucioasa. Aceasta substanta lucreaza asupra ciuperceT In 2 modurf diferite : prin contactul sal www.dacoromanica.ro

156

,cu ciuperca, ea o desorganiseazg, pe de altA parte floarea de pucioasg oxidAndu-se dA nascere la un corp care omoarg ciuperca la distantg. De obiceiti cAnd boala a luat un caracter epidemic, atund trebue date vieT 3 tratamente: cel dintAii.1 atuncT cAnd lAstarif vitel ail 15-20 c. m. lungime; al 2-lea In timpul InflorituluT i al 3-lea and struguriT intrA In pArgA. Nu trebue amAnat al 3-lea tratament i In nicT un cas nu trebue fAcut tratamentul cAnd struguriT sunt coptT, cAcT o parte de pucioasA rèmAne pe strugurT §i dA nascere la hidrogen sul-

furat (miros de oti clocite) care se poate transmite §i vinuluT.

DacA 'Mg boal*pare dupe 1-iul sat! al 2-lea tratament, trebue fAcut imediat un alt tratament WA a ascepta epoca fixatg.

Fig. 54.

Foqle.

Tratamentul se poate face In tot cursul OileT and nu ploug. Este preferabil a se face dimineata sari seara. CAnd sunt cAldurT marl In timpul Ole, tratamentul trebue intrerupt cAt arde soarele, fiind cA sA pot pArli struguriT. Conditiunile cele mal bune pentru a trata, sunt : o qli cu cel putin 250 cAldurg, putin vént i un timp uscat.

Cantitatea de floare de pucioasA variazg foarte mult. Ea depinde de aparatul cu care se ImprAscie, de epoca tratamentuluT §i de gradul boaleT. In mijlocie se poate socoti 10-15 kgr. la pogon pentru un singur tratament. Aparatele de aruncat pucioasa sunt : 1) Foalele care sunt Intrebuintate mal de mult. %le sunt compuse din nisce foale obicinuite ca cele de care se servesc feraril §i tiganii. La mijlocul fold este pusA o cutie A. B. (fig. 54) care este impArtitA In 2 prin o pAnzA de sitA.

Pucioasa se toarnA In cutie pe sus §i se cerne prin sità, www.dacoromanica.ro

157

intrand Incetul cu Incetul In partea de jos a cutia Acolo o apuca curentul de aer si o arunca afara cu putere. Acest instrument este simplu si bun insa se cheltuesce maT multa pucioasa de cat trebue. Mara de aceasta obosesce lucratorul.

2] Tor pila Vermorel este forrnatd de tinichea albd §i putend fi pusa In spatele lucratoruluT (fig. 55) prin forma el se aseamana foarte mult cu 'pulverisatorul Vermorel. Inauntrul cutieT se gasesce un reservoriti pentru pucioasa

o .11:111,

4 ntif110,,

:r

Fig. 55. - Torpila Vermorel.

pretum i foalele care sunt puse In miscare cu ajutorul uneT parghiT. Capul foalelor pe undeq ese aerul, are un tub de cauciuc, care se adapteaza la un tub de tinichea cu gura intoarsa. Acest aparat e foarte bun. 2) Mana sari Mildewul

O boala relativ foarte node', dar care a cotropit toate podgoriile Europe. In Francia a fost semnalata pentru intaia coati la 1878 de Planchon. Pierre Vialla afirma ca aceasta boala ar fi existand In Romania, Ungaria, Grecia, Turcia de pe la 1881. Nimenea insa din Romania nu a mentionat'o la aceasti epoca.

www.dacoromanica.ro

158

TocmaT In 1887, d-1 G. Nicoleanu a descoperit-o jusi. Buzal, iar in 1888 pe lângA jud. Buz611 si in judeful MehedintT pe o mare intindere.

De atund boala s'a intins In toate podgoriile Ord si in uniT anT cum a fost anul 1898 si 1901, a produs pierderl det milioane de let In afarA de filoxerA, astA-41 se poate spune cu drept cuvént c cel mal mare inamic al viilor îri Romania este Mana sail Mildewul [Peronospora viticola]. ConsiderAnd pagubele ce aceastA boalA aduce f6reT, este In interesul podgorenilor ca sA-sT trateze viile contra mane.

Fig. 56. - Aspectul mane pe fa(a inferioarei a uncí for.

Mana apare si atacA toate organele verdT ale vil e, frunde, coarde verdT i strugurT. MaT de preferintA atacA la ince-

put foile unde se poate observa cu mare usurintA. Caractere de deosebire. Pe partea inferioarA [dosul foeT] dar maT cu seamA d'alungul vinelor foieT se observA

nisce pete albicioase, pare ca ar fi un puf alb sail un praf de zahAr. Aceste pete albicioase corespund la partea superioarA a foaeT cu nisce pete galbene-untdelemniT, dar care mal tArditi devin cArAmidil Inchis, si In fine lag coloarea foilor moarte (fig. 56). www.dacoromanica.ro

154

Foile atacate nu mal functioneaza regulat si el cad mg de vreme toamna, ast-fél ci daca struguriI nu sunt si el atacatf ca sa cada, in tot casul el rèman acril. De asemenea lemnul nu se mal poate coace bine toamna. Acei ce nu cunosc mana proprig çlis o pot confunda. laInceput, cu erineum sari basicarea foilor. Erineum sail basicarea sunt un fel de umflaturl, care apar pe foile vile( de cu primavara, la partea superioara sail pe fata, foile sunt basicate, iar pe dos in dreptul umflaturilor sunt nisce Our! In carT se gasesce un puf alb. Aceste basici se datoresc intepaturilor until paiangen (insect) (Fitoctus vitis). Deosebirea ¡titre o board si alta sunt urmatoarele : Fata superioara a vitel atacata de mana rèrnane neteda, pe and la foaia atacata de erineum fata este basicatä, de unde i s'a dat numele popular de basicare. La basicare, bäsicutele rërnan tot timpul verdf, pe and la mana, petele superioare se inrosesc si mal tardiil devin rosil caramidii. Perisorif de la foile atacate de basicare sunt lipitf;

pe &rid la mana el se deslipesc cand se freaca cu mana. In fine o alta deosebire este urmätoarea : La erineum basicutele reman tot timpul verdl pe cand perisorif din launtrul basicutelor se Inrosesc. Fpaia insa nu cade de cat la epoca normala. La mana sail mildew, din contra petele se intind si se Inrosesc, foaia se usuca si cade mult mal de vreme. Ea poate cadea chiar In August. Indata ce foile sunt bolnave, ele nu mal functioneaza regulat si cadênd de vreme toamna toata vita sufera. Struguril rëman saracT In zahär si acid tartric, si se incarca mult In materiT azotoase si albuminoase. Din aceasta causa vinul ese putin colorat, slab In alcool, une-ori chiar acru, se limpedegce cu greil si este predispus la boale. Lemnul vitelor atacate de mana nu se coace bine si d egera usor peste lama. De asemenea nicI muguriI nu sunt bine formarf, asa ca si recolta anuluI urmator se resimte.

and boala se ivesce cu furie, ea poate ataca si coardele viteI Inainte sail dupë Inflorire. Coardele atacate presinta pete albicioase rail; coardele vestejesc si putredesc In locurile atacate.

www.dacoromanica.ro

160

De asemenea, mana poate ataca §i struguriT ver(gIT in crescere. In cele mal multe casurl InsA pe boabe nu se ved de cat pete albicioase pe intinderT limitate; alte-orT boabele sunt albe de tot. Pelita moale, se sbarcesce, dobandesce ocoloare cenu§ie InchisA §i boabele atacate cad. Cate odatA, spune d-I G. Nicoleanu in lucrarea sa «Mil-

dewul» putin Inaintea parguireT, bobitele bolnave, presintA o coloare gAlbue §i cam ve§tejitA imprejurul coditeT ; pelita se cam ridicA i mieqlul se moae. Stricarea miecjuluT progreseazA putin ate putin cltrA verful bobiteT, land progresiv colorT maT Inchise, in rov.fcArAmbliil ; strugurif se sbarcesc devin de un ro§u-cArAmic,lirt §i cad putin maT inainte de maturitate, MA ca ciuperca s'A trAdeze presenta sa prin vr'o fructificare albA In gall.

Conditiud favorabile desvoltäref boalet Conditiunile priincioase desvoltArd boaleT sunt : umeqleala §i aldura. Cu deosebire ploile intermitente §i aldurile marT favoriseazA boala. Cetele de asemenea favoriseazA boala. In aniT ploio§T cum a fost 1901, boala se ivesce cu mal

multA furie ca In anil seceto§T, and poate nicT sA nu aparA.

Din cele spuse se intelege wr a viile dupe vAT, de pe langA UAW §i locurile umede sunt tot d'auna mal mult bantuite de cat viile de pe dealurT §i bine expuse. DacA Intr'un an, cum a fost 1901, boala s'a ivit cu furie, In anul urmAtor ea va reapare cu sigurantA §i cu atat mal mare furie. cu cat conditiunile de desvoltare '1 sunt mal prielnice.

Dupe pArerea d-lul Prillieux, bogAtia pAmintuluf influenteazA asupra desvoltAreT boaleT. In pAmInturile sArace boala

se ivesce cu maT multA furie ca In pAmInturile bogate. Nu toate vitele sunt de o potrivA atacate de manA. TAmaiosa §i varietAtile negriT dupe pArerea d-luT G. Nicoleanu sunt atacate maT putin de cat varietAtile albe. Chiar di'ntre vitele americane unele sunt maT resistente la boale de cat altele. Vitele americane producetoare direct §i Cu deosebire cele vechT ; cum este Jacquezul, Saint Sauveur, Herbemont sunt mult me expuse maneT de cat vitele americane port-altoiT. Jacquezul este de alt-fel cea maT atacabilA dintre toate vitele, el este considerat ca cbarometrul boalelor cryptogamice».

www.dacoromanica.ro

161

Vnil sustin a vitele americane sunt mar atacabile de mana de cat cele romanescI. Este adevèrat ca vitele americane ail adus cu ele boala din America ; dar daca ele sunt mal putin resistente, este o chestiune de discutat. In anul 1901, In toata tara, mana a atacat cu mar multa furie vitele romanescT de cat cele americane. Combaterea amid'. Boala se trateaza dui:16 ce apare,

In care cas se face tratamentul curativ sari se face inainte de a apare, adeca se previne boala, facêndu-se tratamentul prevéntiv. Este trig mult mal folositor a se trata via preventiv contra manel, cad tratamentul acesta este mal usor si tot d'auna sigur. Mara de aceasta, tratamentul curativ este mal

greil si prin el nu se face de cat sa se opreasca mersul boald, fail a Indrepta rèul facut de mildew panä atund. Mal toate tratamentele intrebuintate asta-41, ail ca basa piatra Vin'éta sail sulfatul de cupru. Pentru a se combate

bbala, este nevoe de o cantitate foarte mica de piatra vinètà. Conditiunea principala este ca sa fie i- spandita pe toata suprafata organelor vergll ale vItel, dar me cu seama pe

fata superioara a fod. Sunt o multime de formule si compositiunI sub care se Intrebuinteaza sulfatul de cupru, dar toate tratamentele se pot Imparti In tratamente liquide si solide. Pri'ntre tratamentele liquide cel mal important este zeama bordelesei, dup6 care vin zacharatul de cupru, apa cereascd. Printre tratamentele intrebuintate sub forma solida se pot cita : sulfosteatita ; praful Podechard ; Sckawinscky. Tratarnentele liquide. a) Zeama bordelesa. In Bordeaux struguriI avénd valoare mare, Inca de. mal multa vreme

podgoreniI aveail obiceiul de a stropi rândurile de vite de pe marginea drumurilor cu piatra vInta si var disolvat In apa pentru a se apèra de furt. La inceput s'a observat ca vitele tratate ast-fel, IsI pastrail toamna foile mil targliil de cat celealalte vite. Dup6 ivirea mand s'a observat ca aceste randurI nu eratt nicT ()data atacate. De atuncl s'a dovedit ca aceasta zeama careia i s'a dat numirea de zeamd bordelesei este eficace. Zeama bordelesa a ajuns sa fie asta-glI cea mal Intrebuintata, gratie eficacitateT sale, a eftinatatel si

a usurinte cu care se poate prepara. www.dacoromanica.ro

11

162

Ea se Intrebuinteaza asta-g11 nu numaT pentru combaterea mane! la vil, dar §i pentru combaterea altor perono-

spore, call atacA cartofiT §i patlagelele ro§iT.

Zeama bordelesa este compusa din piatra vInéta, var §i apa. Proportiunea celor 2 elemente variaza dupé tratament ;

In nici un cas nu se va trece peste 3% piatra vinéta. 0 nu se va scoborl maT jos de 11/4 % Facerea zemet bordelese. Ca sa fie bun sulfatul de cupru sad piatra vInéta trebue sa fie In cristal! purT 0 sa nu contina maT mult de 2% necurateniT. De asemenea varul

sa fie gras §i alb. Varul slab e cenu§iti contine pietricele §i pot strica aparatele de stropit. lata cum recomanda d-I G. Nicoleanu In lucrarea sa Mana sail (Mildewul», modul cum sa se prepare zeama bordelesä §i regulele ce trebue neapèrat observate spre a obtine o zearna bordelesa bine facuta: Tot-deauna topirea sulfatuluT de cupru §i stingerea varuluT sa se faca deosebit. SA se toarne laptele de var in sulfat de cupru Incet, Incet, amestecAndu-se bine.

A nu face contrariul, adica a turna sulfatul In var. Trebue ca laptele de var sa se lase sa se réceasca bine §i pe urma sa se verse In solutiunea de sulfat de cupru.

Dupé amestec, daca se observa la suprafata zemeT

un strat de lichid mal albastriii, sí se me adauge putin lapte de var, pentru a reduce tot sulfatul de cupru. Laptele de var trebue strecurat prin un ciur, ca pietricelele, paele sail alte murdariT sa nu se introduca In solutiune.

0 data solutiunea preparata §i mal Innainte de a ne servi de ea, trebue Incercata cu hartie de turnesol pentru a-T vedea aciditatea, cad, fiind acida, poate arde foile. Daca hartia rémane albastra, solutiunea este bu.na; daca se ro§esce, mg trebue adaugat putin var pang la saturatiune.

Netinénd socoteala de aceste regulT se poate ajunge ca preparatiunea nu numaT sA nu fie eficace, dar poate arde foile.

Epoca tratamentelor. De obicein se del 2 tratamente In timpul vegetatiuneT, Insa daca vara este ploioasa 0 spala www.dacoromanica.ro

163

zeama de pe foT nu trebue neglijat a se da si a1,3-lea tratament.

Primul tratament se face atuncT and lastariT NriteT ati ajuns de 15-20 cm. adica la inceputul luT Maiil sati Inaintea InflorireT. Pentru acest tratament se intrebuinteaza o zeama maT slaba, adica : 1 V, kgr. piatra vinètà. 1 kgr. var alb gras nestins la 100 litri apa. Al 2-lea tratament se da catre sfarsitul luneT luT Maid sari la inceputul lui lunie, adica in timpul legatuluT bobuluT. Boala apare mal cu furie in lunie, daca conditiunile de desvoltare 'T sunt favorabile.

Fig. 57. - Pulverisatorul Vermorel.

Al 2-lea tratament se face intrebuintand 2 kgr. piatra Vinètä. 1%-2 Kgr. var alb gras nestins la 100 litri apa. Cand vara este secetoasa aceste 2 tratamente sunt suficiente pentru a preserva vita de mana. Daca frig vara e ploioasa atuncr se da si un al 3-lea tratament Intrebuintand tot formula de la tratamentul al 2-lea.

Cantitatea de zeama bordelesa de intrebuintat este foarte variabilti du0 tratament, gradul de vegetatiune si dup6 intensitatea boalet Pentru 1-iul tratament organele viteT fiind putin desvoltate se poate socoti, 300 litri la hectar sail 150 litri la pogon. La al 2-lea tratament trebue 4-500 litri la hectar si in fine la al 3-lea tratament merge pana la 700 litri la hectar. www.dacoromanica.ro

164

Aplicarea tratamentuld. Zeama bordelesa trebue r6spandita pe foT sub forma de ploae fina. Pentru aceasta se Intrebuinteaza aparate numite Pulverisatoare, pri'ntre carT se pot cita pulverisatoarele Eclair No. 1 a luT Vermorel (fig. 57), pulverisatorul Bernard etc. Pulverisatoarele orT care ar fi sistemul, ca sa fie bune trebuesc sa fie solid construite, cat se poate de simple, din material, care sa nu fie atacat de zeama. Aparatele micT sunt toate compuse: dintr'un reservoriù In care se Introduce zeama bordelesa, trecêndu-se prin o sita, care se afla la gura aparatuluT §i dintr'un corp de pompa

care presênd liquidul 11 Impinge cu putere pe un tub de cauciuc, care se terming cu un mic aparat, avênd de scop de a rèspandi zeama sub forma' de ploae. Pulverisatoarele sunt facute ast-fel a se pot pune In spinare ca ranita militgreasca.

Pentru exploatatiunile marl sunt pulverisatoare puse pe roate §i trase de un cal. Pulverisatoarele trebue bine Intretinute. De 2 orT pe se ung regulat la toate Incheeturile; iar seara cand se opresce stropitul trebue umplute cu apa curata §i spalatas tot prin stropire. La Intrebuintare orT de cate orT voim sa umplem pulverisatorul, se amesteca maT 1ntaiù bine zeama bordelesa In vasul In care s'a facut, apoT se ia cu un vas mic §i se toarna Incet In aparat prin sita aparatuluT. Tratamentul e bine sa se faca pe un timp lini§tit, frumos §i dup6 ce s'a ridicat roua. Cand vine ploaia Indata dup6 tratament, ea spala foile cacT zemel bordelese Il trebue 2 çlile ca sa se lipeasca bine pe foT. In acest cas se va reincepe fratartientui.

Zeama bordelesk devi cea mal Intrebuintata In toate tenle, are Insa un mic inconvenient ca nu se lipesce bine §i iute pe foae. Pentru a Inlätura acest incenvenient s'a recurs la alte compositiunT, frig pana asta-g1T tot ea a rètnas basa tratamentelor contra mallet 1ntre aceste compositiunT sunt :

Zeama zacharatei saü Procedeul lid Michel Perret_ Este compusa din : 2 klgr. sulfat de cupru 2 » var nestins 2 litri melasg 100 litriT

www.dacoromanica.ro

165

Este cu alte cuvinte, o zeamA bordeles1 la care se mal adaogl melasa [zahAr brut], care mAresce aderenta pe foae. Ea se preparà de alt-fel In tocmaT ca zeama bordelesA adaogandu-se melasA pe urmA. Motivul pentru care nu se 'MirebuinteazA mult acest procederi, de§i superior zemel bordelese, este cA melasa sad zahArul brut costà scump §i nu-I are fie-care la Ind&nang. Zeama Bourgonienci sail Berichonci compusA din : 2 klgr. piatrA Vinètà 2 » carbonat de sodà i 100 litri apà. Se disolvA piatra vInêtà

§i carbonatul separat turnandu-se apoT solutiunea de carbonat in solutiunea de piatrA vinètg. Are aceia-§T eficacitate ca zeama bordelesA, dar se lipesce mg bine de fol. Apa cereascci, compusA din 1 klgr. piatrà Vinel

11/2 litru amoniac, Beaumé 220

100 litri apà este putin IntrebuintatA astà-c;IT din causa arsurelor ce produce la foT cand sulfatul de amoniac se concentreazA prin evaporatiune.

Zeama de verdet sail Acetatul bibasic de cupru de asemenea dà resultate bune, nu produce arsurT, se lipesce pe foae §i se preparà qor. Pentru 1-iul tratament se pune 1 klgr. verdet la 100 litri apA; lar pentru al 2-/ea se pune 2 klgr. verdet. Pentru prepararea solutiuneT se ia acetatul de cupru Cu 3-4 glile mal Inainte de Intrebuintare §i se pune de se disolvA In 5-10 litri de apà, apoT amestecându-se bine se toarnA §i restul de apà spre a complecta cantitatea. Tratamentele solide. Cele mal Intrebuintate sunt tratamentele liquide descrise panA acuma; cu toate acestea s'ail inventat o multime de prafurT, care toate ad ca bag sulfatul de cupru. Printre acestea se pot cita: Sulfosteatita Baronulur Chefdebien ; Pucioasa precipitatcl f i sulfatatei a lui Schloesing ; Praful Scawinscky etc. Prafurile dacA sunt bine fAcute sunt bune, Ing nu sunt atat de eficace ca liquidele, §i nu se lipesc pe foT ap de bine. Ele sunt ing un compliment al tratamentelor liquide, §i se pot Intrebuinta cu succes la tratamentul al 3-lea sad al 4-lea, cAcT ele pAtrund mal bine printre fol. www.dacoromanica.ro

.

166

Prafurile se aplicA la aceleall epocT ca liquidele,InsA pe

cAnd liquidele se apila mal bine In timpul dilet duLA ce s'a ridicat roua : prafurile trebuesc date dimineata sart seara cAnd foile ati rouà pe ele. Tratamentele cuprice sunt taItëméloare? La inceput s'a credut cA strugurif stropitl cu sulfat de cupru nu sunt bunT pentru mAncare ci sunt otrAvitorl. AstA-01 aceastA idee a dispkut In Germania, Italia, Francia, cAct toate experientele ati dovedit a tratamentele nu sunt vAtftAtoare. Din aceastA causA nu numat cA nu sunt

interdise dar din contra sunt recomandate In mod oficial. Cel din urrnA tratament se facé atuncT cAnd struguril infra In pArgl si pAnA la coacerea lor complectä mal trece o lunA de dile, In care timp strugurif sunt spAlatt de cuprul ce s'ar gäsi pe el.

Fig. 58. - Antracnosa panda:d.

DacA InsA se IntImplä ca sA mal fie piatrA vinètA pe strugurt In momentul recoltel lor, si daca sunt destinatt a fi consumatt ca strugurt de masä, se recomandA a se spAla mal IntAiii. DacA din contra se face vin din strugurl, experiente recente fAcute In Francia, ail dovedit cA piatra vInètA ce-ar mal fi pe strugurT se descompune chiar In momentul fermentatiunel si nu mal r6mAne In vin nict urtnA de piatrA

Anal 3) ANTRACNOSA

Antracnosa sail cArbunele viteT este o boalA veche In Europa si prin urmare si la noT. Dad.' cu toate acestea, la noT nu s'II luat m6surT de combatere este cA boala n'a produs atatea stricAciunT ca sA IngrijeascA pe podgorenT. Sunt 3 felurT de antracnosA : punctatii, maculatcl §i deformantcl, toate putênd ataca lAstariT, folie si strugurit vitel.

Antracnosa punctatet este cea mal usoarA din cele 3 felurT de antracnosA. Ea se manifestA prin nisce puncte brune

www.dacoromanica.ro

167

roscate pe ramurile tinere, putin umflate, care mal tarditi devin negri [fig. 581. Aceste puncte inflamate In momentul coacereT lemnuluT se deprima rémanénd nisce gaurele micT negri. Antracnosa aceasta ataca rare orT foile. Cand ataca florile acestea se melaza.

Antracnosa tnaculatcl este forma cea mal periculoasä a boaleT. Ea manancà si roade ramurle tinere, foile, florile si fructele. Cand ataca cu furie ea poate provoca pierderea recolteT si chiar moartea a o parte din vite. La lästariT verglI ea apare la Inceput sub forma unor mici puncte de culoare cenusie. Aceste puncte mal targliti se maresc, elevin nkri, apoT gris-roscat la centru, scobin-

du-se lemnul mal mult sail mal putin, pana In momentul coacereT luT. Atunci rana seamènä cu sancarul pomilor, avénd marginile rättilor ridicate, iar fundul este acoperit cu fibre

lemnoase si uscate [fig 59]. Aceste ranT pot merge cate odata pana la jumétatea lemnuluT. 1

Fig. 59.

Antracnosa maculatel.

Ramurile sail vitele bolnave réman pipernicite, foile sunt

mal putin vergll ca de obiceiti, si une orl struguriT dei nu sunt atinsT totu-s1 réman micT, cate o data. boala ataca si foile

si florile. De asemenea poate ataca rodul cand este In perioada de crescere. Boala apare pe rod sub forma unor pete micT cenusiT Inconjurate de un cerc negru. La Inceput aceste pele sunt micT Irisa mal tardiil marindu-se se Impreuna unele cu altele si fructul se usuca (fig. 60). Antracnosa deformantä numita ast-fel din causa deformatiunilor pe care le produce pe foae. Boala ataca cu deosebire nervulele de pe dosul foeT sub forma unor pele evite afara, de coloare cenusie sail de coloarea cafeleT cu lapte. Nervulele atacate nu se mal lungesc, pe cand mijlocul foaeT fiind sanatos se intinde si foaea se bIsica si se dewww.dacoromanica.ro

168

formeag. LastariT tinerT, primavara de asemenea pot fi atacap. LastariT sunt acoperitT cu o coaje r4etica, care IT opresce crescerea gi 1f deformeaza. Cand insa daù caldurile de vara §i se formeaza alte for tinere I§T reiaa vigoarea. Antracnosa este provocata de o ciuperca parasita : Sphaceloma ampelinum, care pentru a se desvolta are nevoe ca toate ciupercile de alt-fel, de caldura §i umeleala, dar mar cu seama de umeqleala. Pentru combaterea boaleT se recomanda tratamentul preventiv §i curativ. Tratamentul preventiv consta In a spoi vitele, ¡ama saü primavara dupè täere §i cand gerurile nu

mal sunt de temut cu o solutiune de: 50 kgr. Calaican (sulfat de fer) . Acid sulfuric vèrsat peste calaican 1 » ApA

.

.

100 litri.

I I

Fig. 60.

Boabe atacate de antracnosa.

Aceasta solutiune se inti-ebuinteaza calda. Ea nu este vat&natoare vite1 chiar cand via este intrata In vegetatiune. Aceasta operatiune distruge germeniT boaleT §i intarqliaza vegetatiunea cu 10-15 4ile, ceia ce poate fi Wall un bine In localitatile expuse gerurilor de primävarä. Tratamentul curativ este acela, care se face In timpul vegetatiuneT dup6 ce a aparut boala. El nu este insa de bun ca cel preventiv, insa 11 poate complecta pe acesta. Tratamentul curativ consta In a trata via din 8 In 8 iie cu pucioasa amestecata cu praf de var alb nestins pana ce boala dispare. Proportiunea de var este cu eat mal mare cu cat boala este mal Inaintata.

Primul tratament dup6 d-1 G. Fax se face cu un amestec de pucioasa i var In proportiune de 4 pucioasa §i 3 var ; al 2-lea tratament : 3 pucioasa §i 2 var ; al 3-lea tratament: 2 pucioasa §i 3 var. Aceste tratamente aù dat resultate bune cand aü fost aplicate In bune conditiunT. Daca Insa boala este prea .intinsa ele mic§oreaza reul fall sa-1 poata distruge cu totul. www.dacoromanica.ro

169

4) PURID1A SAU PUTREZIREA RADRINILOR

Dup6 cum o aratA numele chiar aceastA boalA este caracterisatA prin putre4irea rAdAcinilor. In afard boala apare

sub forma unor pete rotunde, care se mAresc din ce In ce si In aceste pete vegetatiunea este foarte mult InapoiatA. Vitele bolnave nu mal dail coarde sAnAtoase ci nisce lAstarT subtirT si pipernicitT, dar In cantitate foarte mare. In mijlocul focaruluT, rAdAcinile sunt complect putreglite, asa cA vi-

tele se pot scoate cu mAna din pAnfint. La vitele bolnave rAdAcinile gunt negri, spongioase ca buretele, putreqlite i acoperite ca o ciupercA parasitA. AltA datA rAdAcinile sunt crèpate, si pe fundul cr6pAturilor sunt nisce perisorT aT uneT ciupercl, care a provocat boala. D-I Viala a demonstrat cA aceastA boalA este datoritA une! ciupercT: Dematophora necatrix care se desvoltA In rAdAcinile viteT. AceastA ciupera parasitA are organele asa de tarT cA p'étrund *IA In mijlocul tesAtureT lemnoase a rAdAcineT si o omoarA. Pe de altA parte ciuperca prin firisoarele sale se Intinde prin pAmInt din ce In ce pAnA ce ajung la rAdAcinile butuculuT vecin pe care 'I nApAdesc. Ast-fel se explia pentru ce boala apare IntocmaT ca filoxera Inteun punct, i apoT se Intinde de la acest punct In toate pArtile formAnd pete rotunde. Conditiunea favorabila pentru desvoltarea boaleT este umegleala pesie mèsurg. Din aceastA causA se vede cA boala apare maT cu searnA In pAmInturile cu sub-sol impermeabilA i Imbibate de apA, sari unde apa stagneazA. La desvoltarea acesteT boale cAldura joacA un rol cu totul secundar.

Vitele atinse de puridie nu se mal pot vindeca, pentru cA boala pAtrunde pAnA In inima lemnuluT. Ceia ce se re-

comandA In asemenea casurT este de a se scoate toate vitele bolnave si de a se arde pe loc ca sA se distrugA semi* boaleT. Locul unde aù fost vitele bolnave trebue InsAnAtosit prin drenare, desfundat adAnc, tratat cu o dosA mal mare de sulfur .de carbon (250 gr. la metru patrat) apoT lAsat cAtT-va anT sA se odihneascA; dup6 care se poate

pune din noil vie pe el. www.dacoromanica.ro

170

5) BLACK-ROTUL sail PUTREZICIUNEA NEAGRÀ

Black-rotul a fost constatat pentru 1-a oarA in Francia, In August 1885, In Departamentul Herault, unde rémase cast-va timp, dupé care apoI se respandí si in alte departamente ale Francief. La 1894-95 el a causat viilor francese stricAciunI foarte marT, din care causA mal toate Statele Europene si-ail luat mésurT de apèrare. RomAnia de la 1895, a interlis cu desAvarsire importul vitelor din Francia, tocmaT pentru a evita introducerea black-rotulut La nof In tarA nu existA pAnA acuma. D-1 G. Nicoleanu afirmA cA ar fi existand in Basarabia i prin urmare di'ntr'un

an la altul se poate ivi si la noT. Prin mésuff de prohibitiune se poate amfina Introducerea black-rotulta, dar nu se poate opri pentru tot-deauna. Este InsA In interesul téreT de a evita pe at va fi posibil introducerea luT, cAcT este o boalA cu consecinte mult mal grave de cAt mildeiwul mana viilor. Pe and la maná se poate opri ré'ul aproape in orT-ce epocA a anuluT, la black-rot dacA nu se iail mé-

surf de combatere din vreme el poate distruge recolia 1ntreagA a viel III 3-4 çlile. Black-rotul saú putreçliciunea neagrA a strugurilor se poate cunoasce foarte usor si se deosebesce de toate celealalte boale ale viteT. Black-rotul se ivesce pe bate organele viteT, pe foT, 1AstarT, ciorchinT sí pe strugurT. Réul cel mal mare If face stru-

gurilor nimicind recolta, fArä sA aducA veun neajuns vitaladle vitel. latA cum descrie d-1 H. Durand, caracterele black-rotuluT i modul de apérare In lucrarea sa «Manuel de viticulture pratique»: «Pe fol boala se aratä sub formA de micT pete, cu marginele rotunjite, i avénd dimensiunT de la cAtTva milimetri panA la 1 cm. de diametru. Aceste pete apar de odatA sail in mod brusc, ele ail coloarea foilor moarte. Putin timp dupé aparitiunea acestor pete, se ivesc in interiorul lor un numér foarte mare de puncte mici negri StrAlucitoare

i putin esite afar5. Aceste puncte sunt mal

dese cAtre periferia petelor de cat la centru. (fig. 61). www.dacoromanica.ro

171

Acelea0 pete de pe foT pot sA aparà i pe carceT,

1A-

starT sail pe ciorchinT purtând struguriT. Dacl petele se ivesc pe coditele boabelor, atuncT ele se usucA; daa apar pe coada principal a ciorchinuluT, chiorchinul Intreg este °moral.

Boala este mal rea cand nefiind combAtul de la inceput apare pe boabele de strugurT. La Inceput boala apare sub forma uneT micT pete, pare cA ar fi lovit bobul cu ce-va.

O a"

Fig. 61.

- Foae atacatd de black-rot.

ApoT boala nApAdesce tot bobul care devine brun spAlAcit, se sbArcesce i la urmA ia coloarea ceruseT [cenu0e-neagrà]. Pielita bobuluT crapà i numaT are suprafata netedg. [fig. 62).

In 4 glile ciuperca poate aduce bobul In aceasl stare. Black-rotul este datorit une ciupercT parasite : Guignardia Bidwellii, care pentru a se desvolta §i Inmulti arenevoe de cAldurà i ume4eal. Dup6 observatiunile d-luT G. Fax, black-rotul a causat cel mare ral viilor situate In locurT umede, prea udate sail In aproprierea cursurilor de apg. Ciuperca pAtrunde In diferitele organe ale viteT la anume epoce i le omoarA. D-1 A. Prunet, a studiat In toate

www.dacoromanica.ro

172

am6nuntele eT aceasta boala. Din experientele facute de acest viticultor, resulta ca sporiT de iarna sunt In struguriT atacatT, carT r6man In vie. Primavara gasind conditiunT favorabile [caldura $i umeolealal ataca foile tinere precum $i celelalte organe tinere ale

viteT $i atuncT apar primele pete. Pe aceste pete apar punctele negrlI despre carT s'a spus mal sus, si carT nu sunt alt-ceva de cat culcu$ul sail locul unde se desvolta sporiT.

Aceasta constitue prima generatiune a ciuperceT $i ea da nascere la invasiunea primará.

Fig. 62. - Stragurt atacaft de black-rot.

SporiT sail semintele atat de la generatiunea 1-a, cat $i de la celelalte generatiunT, sunt invelite Inteo materie mucilaginoasa sail cleioasa. Cane' timpul este uscat, materia cleioasa retine sporiT In culcupl lor; daca timpul este umed materia cleioasa absoarbe umeoleala, se umfla $i ese afara scotend cu ea $i sporiT. 0 data e$itT din culcupl lor [picnide), sporilor le trebue tot umeqleala pentru a se 'spala de mucigaiti. Daca timpul este uscat atuncT sporiT r6man fixatT pe suprafata corpuluT unde se gasesc. Dupè cum se vede materia cleioasa, care invelesce sporiT are de resultat de a le asigura conservarea lor; dar In acela-$1 timp ea constitue un obstacol pentru propagarea boleT la distante marT. Aceasta boall are prin urmare mal mult un caracter endemic $i se propaga atat de Incet ca. In primul an de invasiune, nu are o mare intensitate. www.dacoromanica.ro

173

Tot de aci mal resulta, ca pe and la boalele cu caracter epidemic §i care se Intind iute, cum sunt mana §i Mina strugurilor, tratamentele trebue sa se fad In totT anil §i In toata via, la black-rot nu se trateaza de cat focarele. PrimAvara black-rotul ataca primele foT i apoT apar punctele negri pe petele de foT atacate. In momentul acesta boala se observa la exterior dar In interior ea exista cu

15-20 'Pe. In timpul vegetatiuneT [Martie-August] black-rotul produce cel putin 8 generatiunT de sporT salí seminte. Generatiunile pot Insä ajunge i la 32, cacT Inmultirea black-rotuluT depinde de caldurä §i mal cu seama de umeqleala. Daca

primavara §i vara sunt ploioase, ,a§a ca sa umfle materia cleioasa ce tine sporiT sail semintele, acestea vor e§i din culcupl lor indata ce ajung la maturitate, se spala de materia cleioasa ce le mal Invelesca §i apoT ataca alte organe. Daca din contra timpul este uscat, atuncT materia cleioasa care Invelesce sporiT sail semintele, le tine In culcu§ul lor, §i num6rul generatiunilor de sporT este foarte restrans. In focarele de black-rot, parasitul ataca primele foT §i apoT prin invasiuiff succesive ataca diferitele organe de vegetatiune. Din observatiunile acute, s'a constatat ca numaT organele de vegetatiune tinere pot fi atacate de black-rot.

Organele de vegetatiune cu cat Imberinesc cu atat sunt mal putin atacabile de black-rot. Struguril Insa pot fi atacatT la orT-ce varsta,

§i

In viile netratate de loc sail fell

tratate, eT pot fi In fie-care an maT mult sari mal putin distru§T. In consecinta, tratamentul black-rotuluT de§i trebue Inceput de cu primavara, are Mg de scop pastrarea fructelor. Primele invasiunT de primavara sunt datorite sporilor sail semintelor de vara, care se formeaza In fructe ; ele ail loc Mg Inaintea ivireT fructuluT. Fructul nu este expus de cat la invasiunT secundare datorite sporilor nascutT In black-rotul care ataca. foile §i axele florale.

S'ar crede ca primele invasiunT de primavara pot fi neglijate §i tratamentele sa nu se faca de cat la invasiunile 7 secundare In scop de a proteja fructul. Din experientele facute In decursul celor din urma 5

www.dacoromanica.ro

174

aril de d-1 A. Prunet, care a studiat in toate am6nuntele el aceasta boala, s'a dovedit cà acest mod de a proceda este foarte costisitor, presinta greutatT de aplicare din causa sistemulul foios prea desvoltat, da resultate partiale In mil secetosT si resultate desastroase in aniT ploiost Acelea-sl experiente att dovedit pana la evidenta ca atacul fructelor provine din semintele boaleT dup6 foT din cele &Mai(' ivivasiunl de primAvara i prin urmare pentru a [Ali recolta trebue fäcute tratamentele de prima-liar& asupra foilor.

Primi! sporI de primavar'ä sunt adusT de vént saú exista In mare num6r In focarele de black-rot, in momentul desfacereT foil ; si pot fi consideratI ca terminatT in momen-

tul Inflorire. Ca regula, tratamentul contra black-rotuluI se incepe la Inceputul vegetatiund si se termina la Inflorit. lnvasiunile primare pot fi In num6r de 2 sail 3, si fiecare napadire trebue combatuta cu un tratament. D-1 Prunet a mal dovedit ca fie-care invasiune este datorita une! perioade de ploT destul de lunga i tratamentele Mute isolate Insa cu cate-va iie Inaintea ploilor preservä via de invasiune.

Cum 'Mg nu se poate prevedea cand are sa vina ploaia, d-1 Prunet recomanda ca In viile mid, unde tratamentul se poate termina inteo gli, sa se ascepte cu facerea ILA pana

and se observa cA timpul se schimba in spre ploae atuncl sa. se Inceapa tratamentul, chiar daca ar trebui terminat pe ploae. In viile marl; tratamentul nu se poate termina trite() cp. Pentru aceste vi! se va face cate un tratament la fie-care 10 aile, de la Inceputul vegetatiune !Ana la Inflorire. Este de remarcat Insa ca tratamentele contra blak-rotuluT nu trebue %cute In fie-care an, cad daca s'art facut tratamentele bine Intr'un focar, sporiT sunt omorItY innainte de a ataca rodul si atuncl focarul este stins. Pentru combaterea blak-rotuluT, tot acest autor mal recomanda ca: Tratamentele &A se faca cu bagare de seama la foile tinere, fie ca ele s'ar gasi la vèrful lastarilor principal! sail al subtiorilor si se acopere bine foile ca cu o coaja. Boabele bolnave de blak-rot trebue strInse cu Ingrijire dup6 ciorchinl toamna si arse. In viile mult atacate

www.dacoromanica.ro

175

s'ar putea tab de ca toamnA si pune pe foc atat coardele dt si ciorchiniI; lucrarea InsA trebue %cull de vreme Inainte

de a se deslipi boabele boinave de la ciorchint FAcênd aacestA lucrare la focare uoT, dad nu se distruge cu totul 1.611, In tot casul contribue mult a impiedica progresul boaleT.

StrIngerea foilor bolnave este eficace, cu condifiune ca lucrarea sA fie fAcutä de vreme, adicA mal Inainte de a esi sporil dirt petele bolnave. Diversele zeme care confin 2 % piatrA vin6tA sail sulfat de cupru cum sunt : zeama bordelesA, burgonienA, verdet neutru, zeama ca sApun, cu sack, s'ail afétat eficace pentru combaterea blak-rotulut Zemele a dror lipire pe foil se mAresce prin adAogire de sApun, sack, uleifi de in, sunt preferabile zemeT bordelese.

Cea mal mare Ingrijire trebue pusA la prepararea zemelor. In aceastA privinfA se scie cA zeama preparatA de curênd se lipesce maT bine pe organele vifeT si confine mal mult cupru solubil de cAt zeama veche. Prin urmare e bine ca zeama sA se prepare treptat cu trebuinta. Formulele cele mal recomandabile sunt urmAtoarele :

Zeaml bordelesA: 2 kgr. sulfat de cupru 1 kgr. var alb gras la 100 litri apA. ZeamA bourgonienA: sulfat de cupru 2 kgr. carbonat de sodA 1100-1200 gr. apA 100 litri ZeamA Cu sApun : sulfat de cupru de la 1-114 kgr. sApun . . 1 kg. 400-2 kg. 100 apA . . , 100 litri

ZeamA cu sack [formula J. Perraud] sulfat de cupru . . . 2 kgr. sacAz 0 kgr. 500 carbonat de sodA In cantitate suficientA spre a neutralisa liquidul. 6) PUTREZIREA STRUGURILOR

Putrec;lirea strugurilor se observA mal cu seamA In

toamnele umede si ploioase. StruguriT cu pielifa subfire si Cu mieçlul apos sunt mal expusl la putreglire. Se mg IntimplA sA putreqleasd struguriT din viile dui:16 vAl, and struguril sunt prea apropiafT de pAmInt. www.dacoromanica.ro

176

PutrecArea strugurilor este ajutatA si de !Anne fAcute de insecte la strugurT dar si de ciupercT cunoscute In limba poporulta sub numele de mucegaitl. Ciupercile care se gAsesc mal cu seamA sunt 2 si anume : Botrytis cinerea saù putreliciunea cenusie si Penicillium crustaceum sad putreçlirea verde. Putreçlirea cenusie este cea mal frequentA. Dad toamna

este uscatA, si ciuperca apare and struguriT sunt aproape cop% atund efectele sale sunt bune, ea se numesce putreçlirea nobilA care se produce numaT la vita grasA din CotnarT. DacA ciuperca cresce Inaintea coacereT atund ea causeazA pagube simtitoare.

Putreglirea verde este rea orT in ce moment s'ar ivi. DacA putreçlirea se produce regulat In fie-care an, din causa umeckleT pAmIntuluT, atuncT pAmIntul trebue InsAnA-

tosit prin drenare; lar coardele sA se incordeze mal sus ca de obiceiil pentru a depArta struguriT de pArnInt. CAnd putreçlirea este accidentalA din causu lipseT de soare la strugurT, sail din causa timpuluT piojos, atuncT Inainte cu cate-va glile de coacere se rup o parte din foile vita Desfoitul se va face pe un timp Inchis si nu se vor

rupe foile care sunt d'asupra strugurilor si pe care le atinge direct soarele, ci foile de sub ciorchinT. Cu modul acesta strugurif vor fi supusT la curentul de aer de pe dedesubt si se vor IncAlçli mal cu Inlesnire de cAldura pe care o lasA pAmIntul. d) PARASITH ANIMAL!,

Sunt putine plante care sA mal aibA atAtia inimicT printre animate ca visa de vie. Sunt poate peste 100 speciT care se nutresc In detrimentul el, altele care-sl cautg culcus. AfarA de filoxerA, aproape pentru toate insectele podgoreanul are la IndemAnA mijloace maT mult sad mal putin practice de ap6rare. AfarA InsA de filoxerA, mid una din celealalte insecte nu a adus i nicT nu aduce atAtea pagube ca parasitiT vegetall.

Nu este aci locul sA se trateze toate insectele pe larg. Se vor mentiona Insl numaT cele mal principale ar6tAndu-se mijloacele de combatere. Hymenoptere. Vespa [Vespa vulgaris] este aceia care causeazA mal multe pagube, strugurilor coptT mal cu seamA.

www.dacoromanica.ro

177

Pentru a se scápa de aceastA insectl, trebue distrus vesparul care este in pAmInt. In timpul sereT .cAnd vespele sunt InAuntru se injecteazA cu sulfur de carbon. Coleoptere. In aceastA clasA sunt insectele cele mal numeroase :

11 Masa [Altica ampelofaga] [fig. 63] este o insectA cu pántecele negru §i In partea superioarl a corpuluf albastru

inchis. Ea sare de la un loc la altul cu mula u§urintA producênd un mic sgomot. Insecta mAnAncA foile. Ea depune ou6le sale de coloare gálbue pe fata inferioarA a foilor celor

Fig. 63. - Altisa.

mal apropiate de pAmint. Din aceste ou6 es nisce larve tpicT negri, care rèmAn tot pe partea de jos a foeT, pentru ca sA se pAgleascA de soare. Larvele se hrAnesc din parenchimul foeT, pe care-1 mAnAnd fArA a-1 strAbate pAnA la partea de sus. Larvele ajunse In mArime normalA intrA In pArrant spre

a se preface In insecte. Ele pot avea 3 4 §i chiar 5 generatiunT pe an.

Fig. 64.

Insectele trebue prinse de dimineatA pAnA sunt amor¡He de r6coarea noptel. Se IntrebuinteazA pentru acest scop un fel de pAlnie [fig. 641, la care e legat un sac. PAInia mal are o scobiturA pe unde se Introduce In butucul vitel. CAnd se bagA pAlnia, insectele sar, Ing cad In pAlnie i de-acolo

In sac unde se pot distruge cu u§urintl. www.dacoromanica.ro

12

/ 78

Scriitorul (Adoxus vitis). Aceasta insecta lunga de 5-6 mm. are aripele de coloarea cafeleT, insecta e neagra acoperita cu un puf cenu§itl. Pantecele §i capul sunt punctate. Antenele §i picioarele negri. Scriitorul apare sub forma de insectä perfecta prin lunie. Insecta e femee. Ea se Inmultesce rara a se Imperechea sal cel putin nu se cunoasce insecta barbateasca. lnsecta face nisce anturT micT pe foT, semènand Intru cat-va cu literile, din care causa i s'a dat i numele de sgriitorul. Pagube mal marT le face sub forma de larva, care seamèna cu a cArabuuluT, Tusa este mult mal mica. Larva sa roade radacinde viteT facend §anturT longitudinale in care se ascunde. Larva este une orf atat de abundenta cà omoara vitele, formand ca un fel de focar, care pe din'afara s'ar parea ca e o pata filoxerica. In stare de insecta este greti de prins fiind ca la cel mal mic sgomot I§T strange picioarele §i se lasa s'A cagla jos facênd pe mortul. Pentru a o prinde se Intrebuinteaza cartoane de hartie alba, care se apropie cate 2 de butuc, de o parte §i de alta.

Fig. 65. - Tigdrarul. Se mal poate Intrebuinta un sac, sail ne putem servi de palnia Intrebuintata pentru prinderea altiseT. Cel maT bun mijloc de starpire este sulfurul de carbon. Tigclrarul. (Rhynchites betuleti) [fig. 651 este de coloare verde aurie, lunga de 5-6 mm. Corpul e fara perT, de coloare verde stralucitoare pe d'asupra; ciocul este de coloarea bronzuluT §i lung. Labele ca §i abdomenul de coloare verde bronzata. El are obiceiul de a Invarti foile plopuluT §i ale vitel In forma de tigare (fig. 66). In aceasta tigare femeea I§T pune ouèle In numls de 6, dup'd ce a avut mal

Intaiti grija d'a taia petiolul foeT pentru ca ea sa se vestejasa, i pentru ca larvele la nascerea lor sá gaseasca in aceste foT o hrana. Ajunse la complecta lor maturitate, larvele parasesc tigarile de foT, se scoboara In pamInt, unde se metamorfoseaza In stare de insecta perfecta.

www.dacoromanica.ro

179

Tigararul este rare orT asa de numeros ca sa devinä vat6mator. De alt-fel el se starpesc usor, avénd grija de-a strange si a arde foile facute in sul, unde sunt ouèle. Operatiunea trebue facuta de vreme, mal inainte ca larvele sa .paraseascA f o i le.

Fig. 66. - Foae invärlitá de ligaran

4) Cdreibuqul sail Gändacul de Majá. [Meloionta vulgaris] cunoscut de toata lumea. Dup6 ce sta In parnIut sub forma de larva 3-4 anT, primavara ese si ataca foile difetelor speciT de arborT precum si vita. Stricaciunile sale nu sunt marT ca insecta perfecta, fiind 6 traesce foarte putin, abia o luna.

Fig. 67. - Oug, larve ;i nimte de ceirdbuO.

Putin timp du0 esirea lor din pamint, el se imperecheaza, dup6 care bärbatul moare. Femeia la randul sal face o gaura In parnint unde depune 60-80 ou6., si apol moare si ea. Ou6le clocesc foarte iute si es larvele cunoscute sub numele de viermele alb. Viermele alb sta In pamInt In stare de larva si de nima

(fig. 67) 3-4 anT, bagandu-se peste lama foarte adanc in parnInt si stand acolo amortit. Peste vara si toamna ese in www.dacoromanica.ro

180

straturile superioare ale pamIntuluT si roade radacinele vitelor tinere mal cu:seatna. Cand acestf vierml sunt In num6r mare

el produc pagube destul de marT. Pentru starpirea lor s'a propus diferite mijloace : SA se are pamIntul In lulie, Indata dup6 ce a esit larvele din ou6.,

del atund sunt la o mica adancime [15 cm.] si se scot a-rara prin araturT.

S'a propus de asemenea ca printre randurile de vita sa se planteze carta; pe care de asemenea IT ataca viermele alb cu multa placere. Dup6 cat-va timp .se scot cartofil i atuncT se gasesc cu usurinta viermiT albl care se distrug. Cel maT bun lucru este s'A se trateze pamIntul cu sul-

fur de carbon, Intrebuintand o dosa de 350-400 klgr. la hectar. Pentru ca procedeul se reuseasea cu siguranta, este

bine ca mal Intaitl s'A se caute prin sapatura adancimea la care sunt bagatT viermiT albf, si apoT sa se injecteze sulfurul

la 5 cm. d'asupra lor.

Fig. 68. - Pirata.

Larva piralei.

In ordinul coleopterelor mal sunt si alte insecte carT ataca via, Insa mal putin r6spandite ea cele precedente. Astfel gasim ; Otiorhgnchus ligustici, Peritelus griseus; Opatrum sabulosum ; Asida grisea ; Cetonia hirtela. La noT

se gasesce Cetonia sgnalida, anomala vitis ; Lethrus cephalotes; etc. Lepidoptere. 1] Pirala vileY (Pyralis vitana) [fig. 68] este

un mic fluture a caruT larva se numesce vermele cu capul negru. FluturiT avênd aripele aurite apar In vil In luna luT tulle. ET se Imperecheaza i depun ouéle pe foile viteT, grupate ca o placa, si de coloare verde deschisa, ast-fel ca se confunda cu coloarea foeT. Clocirea ouèlor se face repede; www.dacoromanica.ro

181

aparênd larvele. Acestea se !asa atarnate de marginea une foT cu un fir si ventul venind o duce sad la arac saü la butucul cel gros, unde se baga Intel) cr6paturA a araculuT sub scoarta butuculuT. Acolo se imbraca cu o carnw alba m6tasoasa §i stag toata ¡ama In amortire. Primavara de§teptandu-se se urca pe lastariT linen i le mananca folie. Ele mänânca cu atat mg( mult cu cat sunt mal marT. La renvierea lor primavara, abia all 2 mm. de lungime, pe and In lunie cand larvele all ajuns In stare adulta ele ail 25, cm. Corpul larveT este atuncT verde deschis pe spate, verde galbuT pe laturT, capul i primul inel al 'AnteceluT sunt negri. In lunie el iT torc o gogoa§e mètasoasa alba Inlduntrul careia se metamorfoseaza In crisalida, §i apoT

In lulie ¡es sub forma de insecta perfecta (fluture).

Fig. 69. - Fluture de coehylis.

Dei larvele piraleT all multi inimicT, totu-0 se Infimpla une orT ca fac stricaciunT marT. Pentru starpirea lor, larvele trebue oparite In timpul erneT cu apa fiarta la 990; iar araciT trebue trecutT la vaporT. Se mal Intrebuinteaza §i pucioasa, aril'endu-se. Se pune

un clopot mare sail alt vas peste vita se aprinde pucioasa si se lasa 5 minute sail maximum 10 minute. Nu trebue sata pucioasa mal mult, cacT ataca cu u§urinta muguril. 2] Cochylis [Cochylis roserana] [fig. 691 este un mic fluture Cu aripele galbene avénd o banda tranversala bruna. FrancesiT numesc larva : verm ele cu capul rofiii, are 2 generatiunT pe an : 1-a apare catre fine!e luneT luT Mala. FluturiT se Impreuna i femeia îT depune otféle pe ciorchinul

de strugure nedeschis Ina Indata ce se nasc larvele, strang ciorchinul Inteo cama§e de matase (fig. 70), iar ele rèman tnauntru §i devasteaza florile. Daca sunt multe larve se poate

IntImpla sa manance toate florile. In tot casul rail este cu atat mal mare cu cat Inflorirea se face mal incet. Aceste larve du0 ce ajung la complecta desvoltare se metamorfoseaza transformandu-se in crisalida din care apare o nouè generatie de fluturT. Ace§t1 fluturT ¡es tocmaT atuncT eAnd boabele de strugurT sunt bine formate.

www.dacoromanica.ro

182

Ca si prima generatiune el se impreunA, femeia IV depune ouèle chiar pe boabele de strugurT. Larvele, care ¡es din aceste ou6 IndatA ce se nasc, intrA In boabele de stru-

Fig. '70. - Floare atacatd de cochylis,

gurT mAncAnd miedul [fig. 71]. CAnd bobul este aproape complect mAncat, larva II pArAsesce si se duce la altul. Boa-

bele atacate de cochylis, se putreglesc. Ele se recunosc usor

Fig. 11. - &rayare atacat de !arad.

pentru eA ail pe suprafata lor o gaurA pe unde a intrat larva, §i une orT la gura gAureT se gAsesc si excrementele larveT.

www.dacoromanica.ro

183

Larvele din a 2-a generatiune sunt ajunse la complecta lor desvoltare inainte de a fi coi* struguril. Ele ¡es atuncl din boabele de strugurT §i se baga sub scoarta butuculul sati In crèpaturile aracilor unde stail pana ¡ama cand se transforma in crisalida §i a§teapta in stare amortita primavara cand ¡es din no5 ca fluturT. In timpul erneT crisalida este imbracata intr'o gogone de matase cen4e. NicT unul din mijloacele recomandate pentru distrugere nu este destul de eficace. Mijlocul cel mal simplu este ca sä se stranga in luna luT August top' struguriT gauritr §i sa se d:struga larva din ea. D. Jean Dufour, directorul statiuneT viticole din Lausanne, recomanda urmatorul procedefi : se ia 5 kgr. sapun negru, se pune inteun vas in care se toarna apä ferbinte O se amested pana ce se topesce sapimul, se pune 1 kgr. 200 praf de piretru i se amesteca din noti bine, apoT se adaoga apa ca sa fie in cantitate de 100 litri. Cu aceasta solutiune se stropesc vitele cu un pulverisator, cand larvele primeT generatiunT sunt inca tinere.

Fig. 72. - Noclizelele.

Se mal recomanda a se omori larvele primeT generatiunT cu mana. AraciT §i tulpinele O se opareasca toamna dup6 recolta

cand omida se gasesce ascunsa. 3) Noctuelele [Agrotis] compun un grup intreg, din care unele sunt vAtmatoare vieT. FluturiT ati corpul scurt §i Oros. Aripile ad mal multe bande transversale In zig-zag, li avênd o pata speciala in forma ochiuluT sal"' a unuT punct de exclamatiune (fig. 72). Larvele sA omidele sunt cenu§il, corpul lustruit §i lucitor. Ele stail in pamint incolacite. www.dacoromanica.ro

184

Omidile In timpul dileT stag' ascunse la call-va centimetri In pamInt bine marunfit iar seara les §i tae lastariT tinerT puténd causa pagube destul de mart mal cu seama In pepeniera. Cel mal bun mijloc de a se scapa de vermele cenu05, este a-T cauta In parnIntul marunfit u:a apropierea lartarilor taiafT. Se mal pot face cuiburT cu iarba In'adins unde cauta a se adadosti §i de unde se prind §i se omoara. In afara de aceste 3 specil mar sunt 0 alte insecte din lepidoptere dar de mal putina importanfa. Diptere. Cecidomia oeno fila este o insecta foarte mica care Infeapa foaia vieT pentru a depune in fie-care Infepaturà un oil. Aceasta Intepatura se Inchide In scurtä vreme

avénd oul In ea §i producénd o mica galä lenticulara de 3-4 mm. i care se observä pe amendouè fefele. In lunie fie-care umflaturä sail gala confine o mica larva ro0e, lunga de 2 mm. care parasesce locuinfa sa prin lulie §i infra In

parnInt spre a se metamorfosa. Ea nu produce marl' pagube vieT.

Hemiptere. Sunt mal multe insecte din clasa aceasta, care ataca via, Insa nic una din ele nu causeaz'ä marl stricaciunl afara de filoxera. Filoxera. A fost constatata In mod oficial In fail pentru 1-a oara In vara anuluT 1884, In com. Bucov, catunul Chitoranil, In via fostuluT profesor de sciinfe naturale Ananescu. Probabil Insä ca ea fusese introdusa In fara cu COva anT inainte, pentru ca un an In urma descoperireT el s'ail gasit peste 1000 hectare vil filoxerate In podgoriile DealuluT mare.

Cu toata lupta dusa pe toate caile contra el; stricaciunile el ail mers progresénd. Paul acuma sunt In fail peste 60,000 hectare vil filoxerate §i aproape toate podgoriile prin-

cipale 0 secundare ale Ord sunt contaminate. De ad Inainte ea va devasta Incetul cu Incetul i viile ce-ail maI r&nas In picioare. De0 conditiunile pentru Inmulfirea §i crescerea el nu-T sunt tocmaT favorabile, tot se poate dice ca In mijlociil ea distruge 7-8000 hectare vil pe an.

Filoxera teste de alt-fel cel mal mare inimic al yid din toff inmicif call II are pana asta-dl. Sunt §i alte insecte care ataca via, Insa toate se localiseaza §i toate la un loc Imwww.dacoromanica.ro

185

preuna Cu celealalte boale adus atatea pugube cate aü adus filoxera, viticultureT europene.

Sciinta viticulture! IntregT n'a %cut a se strica alta ,cerneala cata a facut sa se verse scrierile asupra filoxereT. Fie-care viticultor savant sati nu, a cautat daca nu e vr'un mijloc sigur de combatere; cu toate acestea ultimul resultat al munceT de peste 30 anT a altor InvetatT a fost ca : trebue sa traim cu filoxera, cAcT ea este atat de bine constituita ca nu s'a putut gasi nicT un remedia sigur, eftin aplicabil In toate conditiunile. Filoxera a adus ruina In casa multor téranT al caror singur venit era produsul viisoareT luT. Filoxera este de altfel admirabil facuta pentru ca sa devasteze viile i sA se Inmulteasca foarte iute. Filoxera are maT multe forme :

VNutit pe spinare VNutii. pe pantece Fig. 72. Filoxera sublerand.

1) Forma subterancl [fig. 73] compusa numaT din femeT ou'étòare fara a se Imperechia si nefacênd din ele de cat tot femeT, carora le transmite o parte din feconditatea lor. Aceste femeT, subterane fac ouè din care se nasc alte filoxere tot femeT care dup6 20 (lile sunt si ele adulte ouè putênd face fie-care din ele cate o suta ouè. Ast-fel se explica foarte usor, cum se Inmultesce filoxera asa iute pe radacinele viteT.

Filoxera subterana are un cioc sari suetor pe care-I infige In radacinele viteT luandu-T seva eT, care constitue hrana filoxereT.

Aceste IntepaturT provoad nisce escrescente a caror forma i importanta variaza pe radacinT. Deformatiunile facute

pe radacinele mid i sub[irT se numesc nodositAtT, iar cele dulA radacinele mar! tuberositatT. www.dacoromanica.ro

186

Deformatiunile pot fi simple sail compuse, dup6 cum la Intepatura a fost una set dou6 insecte. Deformatiunile, adica acne sail nodositätile si tuberositatile sunt Intovarasite de o hipertrofie a lemnulul. Coaja radacinelor si lemnul lor crapa si atuncT descompunerea sail putredirea lemnului e usoara, cacT In pämint se gasesc desttif agentl de distrus. Galcile sail nodositatile sunt foarte numeroase pe IAdacinele mid de la suprafata pamintulul. De obiceiil InsA aceste gala se formeaza vara, lar toamna radacinile pe care sunt formate putredesc. La vitele de Europa, aceste galcT sunt mult mal numeroase si mal marl de cat la cele americane, de obiceiil Irma la vitele europenescl, nodositatile sunt

mal abondente pe radacinT de 1-3 ant Daca Intepatura provocata de filoxera ajunge pana la jum6tatea radacinel, atuncl toata partea de sub Intepatura moare, Ast-fel se explica, cum la unele vite sunt putine nodositatI, cu toate acestea vitele mor. Tuberositatile se formeaza pe.radacinT de orT-ce varsta. La vitele americane resistente aceste tuberositatf sunt mal putin numeroase si intepatura insecteT nu trece de coaje.

Cum Insa coaja se despoae si cade, °data cu ea cade si rana formata de insecta. La vitele europenescT nu se IntImpla acest lucru. Resistenta vitelor americane se explica din causa putinelor galcT sail nodositatT, si din causa putinelor tuberositat'', care daca se si formeaza ele ating mal mutt coaja, care cade singura. In timpul cand filoxera formeaza pe radacinile viteior

aceste gala, pe din'afara vitele se cunosc prin o släbire a vegetatiuneT. Vitele rèman pipernicite, lastaril micT si foile Ingalbenesc de timpurin. 0 vie atacata de filoxerä la Inceput pare ca o haina pètata cu unt de lemn. In mijlocul petel

filoxerice, care de obiceiii este rotunda la margine, vitele sunt Inca In toata puterea lor. Daca InsA cercetärn radacinile, vom vedea ca pe vitele moarte din mijlocul petef filoxerice, filoxera nu mal este sail se afla In num& foarte restrain; din contra pe radacinele vitelor din marginea peteT filoxera va fi In num& foarte maree Vita, gratie putereT el,

va mal trai un an, 2 sail 3, dar la urma va pieri sub intepaturile insecter.

www.dacoromanica.ro

187

Filoxera atad rAdácinile une vite si se inmultesce pe ea, pariA and vita are cu ce sl se brAneasd. In momentul InsA cand nu mal gAsesce hranA, adid cAnd vita este moartA

sail numaT In agonie, o pArAsesce pentru a se duce la alte vite ce se aflA de jur Imprejur. Acest fapt explica pentru ce in viile distruse de filoxerA pAráginite, desfundandu-se paragina dupe cátT-va anT

mal dat pe icT pe colea dte o vil romaneasd. Aceste vite sunt din rAdAcinele pe care le-a lAsat filoxera In agonie. Tulpina s'a uscat, dar rAdAcina lAsatA de filoxerA si-a mal pAstrat din vitalitatea sa i IndatA ce a Osa conditiunT favorabile aú inceput a se desvolta. Neapérat cA -In viitorul acestor vite nu se poate pune mult temeiti, cAcT

IndatA ce va veni filoxera le distruge din noil. 2) Filoxera aripalei derivA din filoxera subteranA prin transformarea unor filoxere.

Fig. '74.

Nimfd de filoxerd.

Cercetând In timpul veré( generatiunile de filoxere, se va vedea cA unil individT tinerl In momentul de a-si lAsa ul-

tima piele spre a deveni mame oueoare IsT lasI o piele maT mult i devin nimfe [fig. 74] avend pe corp 2 midf InceputurT de aripT. Aceste nimfe niaT sunt supuse uneT transformatiunT, a-

did IsT mal lasA o ultimA piele

i devin filoxere aripate

[fig. 75].

bate filoxerile aripate sunt femeT destinate a propaga rèul Ja distante mal marT. Filoxera aripatA nu este formatA ca, sA distrugA ci l'urnal pentru a Inmulti specia. Ultima transfomare a niinfel se face afarA din pArnint la arsita soareluT, unde nimfa IsT lasA ultima piele transfor-

www.dacoromanica.ro

188

mandu-se ln filoxera aripata. Aceasta Indata ce i se svanta aripile se Incearcd a sbura, de si nu pot sbura departe Insa sunt ajutate de vent si de alte corpurT, care le duce la dis-

tante marr. Acolo unde se opresc ele fac doue felurl de oue, unele mal mal-1 altele mal micT, din care vor esi filoxetele sexuale.

Fig. 75.

Filoxera aripald.

3) Filoxera sexuatd se nasce din ouele depuse de filoxera aripata. Filoxerele sexuate sunt mult mal tuja de cat celelalte. BArbata n'ail In el de cat organele de reproductiune. Indata ce se nasc, el se Impreuna cu femeile si Indata mor. Femeia de asemenea dupe Imperechiat, depune un singur oil si moare indata chiar ranga oul ce l'a facut [fig. 761.

Biirbat Femee Filoxera sexual& Fig. 16.

Acest oil numit oil de iarnd este pus de filoxera sub scoarta viteT de 2-3 anT unde sta tot timpul erne. Primavara din acest oil ese o singura filoxera femeiasca subterana, lusa cu o fecunditate foarte mare, care fecunditate se transmite partial la celealalte filoxere.

www.dacoromanica.ro

4) Filoxera galicicolci este ngscutg tot din oul de iarng al filoxerilor sexuate. La inceputul existen[eT sale filoxera e aeriang. Ea se pune pe foT pe care le Inteapg. In locurile intepate se produc nisce umflAturT pe dosul foeT numite gale filoxerice. Femeile ngscute din oul de iarng I§T depun In aceste gale filoxerice ouèle lor In numér foarte mare. Din aceste ouè es alte filoxere care la réndul lor formeazg gale [fig. 77]. Cgtre toamng toate filoxerile pgrAsesc galele filoxerice spre a se duce In pAnfint, ca sl mgreascg contigentul filoxereT de acolo.

Fig. 11

Rornurd alacora de filexero galicicold.

Filoxera din pAnfint ca sg se Imulleascg §i sg distrugg are nevoe de cAldurg l'§i uscgciune. In aniT ploio§T filoxera din pAmInt se Imultesce anevoe. Filoxera galicicolg este foarte rug pe vitele europene ; ea Insg se -observg In cantitate mal mare tocmaT In aniT ploio§T and filoxera din pAmInt se Inmultesce anevoe. Se vede a natura s'a Ingrijit, ca sg nu se distrugg specia i sg. se poatg Inmulti fie pe o cale fie pe alta. Lupta contra filoxeret. Incg de la ivirea filoxerel toate mijloacele s'at.i Incercat pentru a se distruge filoxera. Cum este InsA formatg filoxera, modul cum se Imultesce §i locul unde trgesce este lesne de Inteles cg lupta contra filoxereT www.dacoromanica.ro

190

este foarte grea. Din aceasta causa toate mijioacele propuse 0 Intrebuintate chiar n'ail fost destul de energice. Mijloacele de lupta se impart In 2: lupta directa contra filoxerel §i lupta indirecta. In lupta directa sunt coprinse urmatoarele mijloace : Submersiunea, Sulfurul de carbon, Sulfocarbonatul de sulfur de potasium, Plantatiunea in nisipurr. Prin lupta indirecta se Intelege a trai Impreuna cu filoxera daca un se poate distrugeceea ce se face prin plantatiunile cu vite americane producètoare direct sari altoite. Submersiunea s'a arètat tot-d'auna eficace. Experienta facuta In pepiniera de la Strehaia Inca' de la 1889, §i care a reu§it pe deplin este o dovada despre eficacitatea acestuT procedea.

Prin Incercari facute In Francia, s'a dovedit a se pot mentine viile europene .in stare bun'a' daca se mentin timp

de 45-60 dile sub un strat de apa. Tinêndu-se via atata timp sub apA, filoxera in parte este asfixiata 0 cea care r6mane nu este In conditiunT favorabile de a se Inmulti. Acest procedeil poate fi bun Irma la nol nu este aplicabil pentru 2 motive : 1] fiind a viile noastre sunt mal toate pe deal uncle submersiunea nu se poate face, §i apa lipsesce ; 2] epoca and trebue Inceputa submersiunea este pe la 15 lanuarie. La aceasta epoca a anuluT la noT sunt gerurT, i ne expunem a Ingheta vita. Intrebuintarea sulfuruluT de carbon dateaza Inca de la 1872. Dintre bate mijloacele de lupta directa el a fost §i este Inca cel mal recomandat. Sulfurul de carbon lasat In libertate se volatisiseaza, 0 vaporiT luT omoara filoxera ca §i toate fiintele micY vietuitoare, dar In cantitate mare omoara vita precum i celelalte plante pe care le Intalnesce.

Sulfurul de carbon s'a Intrebuintat la no! In tara In 2 modurT : In tratamentul extinctiv sail pentru stingerea focarelor §i In tratamentele culturale. Pentru tratamentul extinctiv sail de distrugerea focarelor filoxerice, in Francia s'a Intrebuintat In cantitate de 150250 gr. la metru patrat. In ¡ara noastra, fie din causa vigoarel vieT fie din causa naturel argiloasa a pamIntuluT, aceasta dosa a fost constatata ca neindestulatoare §i a fost nevoe a se urca

dosa la 300 §i chiar 350 gr. la metru patrat Se fac 6 sat] www.dacoromanica.ro

191

8 gaurT imprejurul butuculuT de tratat In care se pune sulfurul de carbon, astupandu-se imediat gäurile. Inainte de tratat cu sulfur de carbon, vitele se tae din fata parnintuluT. Dupè cate-va (Pe se pot scoate buturugile si arde Impreuna cu celealalte OAT ale viteT. Prin acest procedeil se omoara mare parte din filoxerele aflate in pamint Insa se dis-huge si via. Desi tratamentul extinctiv nu vindeca ci distruge, Insa gratie luT s'a oprit In cate-va podgoriT ca Odobescii gasanii, distrugerea prea repede a podgoriilor. In Francia s'a Intrebuintat si se Intrebuinteaza Inca si asta-q11 de unil podgorenT tratamentul cultural cu sulfur de carbon. Scopul tratamentuluT cultural este de a se omorl

pe cat este posibil filoxera Mt a se °mod vita. Pentru acest scop se aplica o dosa de 30-35 gr. de sulfur la metru pfitrat, punêndu-se tot In 6-8 gauff facute la distanta de 0.50-1 m. Imprejurul butuculul. Tratamentul cultural se aplica primävara Inainte de a incepe vegetatiunea. Nu trebue O. se depaseasca dosa, cad sulfurul de carbon fiind un insecticid puternic poate °mod vita. Cu dosa de sulfur de carbon aplicata In tratamentul cultural nu se bmoara filoxera, ci ca sa ne exprimam astfel, ametesce i Impiedeca In o mesura oare care inmultirea peste mèsura a filoxereT. Du0 tratament, trebue gunoit bine pamIntul fiind cA-I saracesce sulfuruf de carbon.

Tratamentul cultural, este recomandabil numaT In pamInturile ande volatilisarea sulfuruluT poate sa se faca bine. Iii parnInturile usoare, sulfurul de carbon se. volatiliseaza prea iute nu-sT produce efectul. Din contra, In parnInturile impermeabile argiloase, volatilisarea nu se poate face si sulfurul nu are nicT un efect. TocmaT pentru acest motiv, tratamentele culturale reusit In tara la noT fiind cA pa-

minturile sunt tart Suifocarbonatul de potasium este mal putin Intrebuintat de cat sulfurul, pentru ca. el reclama instalatiunT costisitoare, o mare cantitate de al-A care este gret1 a si-o procura cine-va In dealurT si In fine pentru cA in pamInturile usoare el n'a dat resultatele dorite. SPoitul tulpinelor recomandat de Balbiani, pentru distrugerea ouluT de iarna, este excelent pentru cA ataca filowww.dacoromanica.ro

192

xera In unul din mijloacele sale de regenerare, si prin acesta se micsoread num6v1 filoxerelor subterane. Aplicarea tratamentuluT se face ¡ama. Balbiani recomanda formula urmatoare :

Uleiù greil Naftalinä Var .

Apà.

.

20 klgr.

.

.

60

.

. 120

»

.400

»

Inainte de a se aplica acest tratament, vita trebue decorticata pentru ca solutiunea sa strabata peste tot. Pentru decorticare se servesce de o manuse metalica. Un alt procedert pentru pastrarea viilor europene este. plantatiunea In nisipurile sburätoare. Inca de multa vreme s'a dovedit ca In pamInturile nisipoase filoxera nu poate tràisi nu se poate Inmulti. Pentru aceasta trebue ca pamIntul sa contina mininnun 65°A, nisip. Experienta fAcuta la noT In nisipurile de la CiupercenT,

a dovedit cA tiisipurile sburatoare de care sunt In tara 40-50.000 hectare pot fi utilisate cel putin In parte cu folos la cultura vieT indigene. Aceste pamInturl sunt sarace cu

desavarsire, cad dui:A analisele Matte contine peste 98% nisip fin, care n'all aproape nicT o valoare se pot utilisa. In nisipurile sburatoare de la CiupercenT vita merge, dar In nisipurile rosiT ea r6mfine mica si vegetatiunea eT este slaba, In nisipurile negre din contra' via are o vegetatiune destul de puternid. Vinurile obtinute In asemenea pamInturT sunt slabe In alcool, Insa foarte parfumate. Inconvenientul ce-I are cultura viteT indigene In nisipurl, este ca ea este atacata de

mar toate boalele si de foarte multe insecte. Dintre toate mijloacele de lupta Incercate pana acuma tot lupta indirecta, adica altoirea viteT romanescT pe vite americane resistente, este cel maT practic cu toate ca este destul de. costisitor. Pentru aceasta Insa trebue dutat tot d-auna ca vita americana sa se potriveasca pamIntuluT In care se planteaza, i sa alba oare-care afinitate pentru vita româneascO.

Arachnide. Belqicarea (Phytoptus vitis). AceastO mid in-

secta produce la foile de vita boala cunoscuta sub numele de basicare. Foile bolnave art din primavara chiar, nisce bawww.dacoromanica.ro

193

sicT pe fata superioarg, datoriteintepAtuirlor acestor insecte.

Pe foile tinere, aceste bAsicT att coloarea cam violetA pe and la foile marT ele sunt veNIT. BAsicile fpilor ail pe partea

goal, adicA pe dosul foieT, un puf rosiu la foile iinere, alb la cele adulte, si ruginiti cAtre toamnA. Acest puf este foarte aderent si nu se poate lua frecAndu-1 orT-cast de tare cu degetul.

AceastA boalA nu face rèri viteT, sail in tot casul este asa de mic cA nu trebue sA IngrijeascA pe viticultor.

www.dacoromanica.ro

CAV. X

.A. p .-sr.,T ID I o VARIETXT1 DE V1TE STRE1NE

Filoxera a ajuns sa distrugA pana asta-4T o bulla parte din podgoriile principale de odinioarl, si ea a atacat multe din celelalte. Pana acuma 4-5 anT, reconstituirea cu vite americane altoite mergea foarte Incet, pe de o parte din causa CA multT podgorenT nu aveail credinta In resultatul ce vor

da \d'ele americane; lar pe de alta pentru ca importul vitelor din strainatate era cu desavarsire interqlis. Pe ranga aceasta mal este de adaogat ca pana atuncT si chestiunea adaptatiund si a resistentel port-altoilor americanT era Inca In studiti la noT. Incurajatf de primele resultate obtinute cu cultura vitelor americane altoite, iar pe de alta deschiglêndu-se granitele noastre pentru importul vitelor din Ungaria; podgoreniT ají dat n'Avala la vitele din Ungaria. AstA-OT importul este liber din Ungaria, Algeria, si In mod provisoriil din Spania si Portugalia. Prin urmare, este Invederat cA, numèrul varietatilor ce se vor introduce In tara va fi foarte mare; dar proprietarul care are interese cu totul contr.are de ale pepinieristuluT, va trebui s'A caute pe aceiea care-T convine. In afarA de chestiunea foarte importanta a adaptatiuneT si resistente!' port-altoiuluT american, podgoreanul se va fixa Inainte de a face comanda de vite daca urmaresce a obtine calitate superioara sail cantitate mare. Va maT trebui InsA sA tina seamd de o chestiune foarte importanta ca vitele ce le va introduce O se coad In tara la noT si anume In via sa. www.dacoromanica.ro

195

Studiul coacereT varietAtilor strAine In tara noastrA a fost Inceput In pepiniera StatuluT de la Pietroasa, IncA de la 1896-97, dar pAnA acuma ehestiunea nu este complect resolvatA. Totu0 ne putem conduce pAnA la un punct oare dat vitele strAine la acare, dup6 resultatele pe care ceastä pepinierä sati In viile particulare din tarA. Din punct de vedere al latitudinel la care se cultivA via, tara noastrA este situatA la extremitatea nordicA a acesteT latitudinT; aa cA pentru ca vitele sA se coacl cu sigurantä In orT ce situatiune le-am pune, va trebui sA se aleagA numaT varierätT foarte timpuriT saü timpuriii. Vitele, din punct de vedere al epocei coacereT fructuluT ImpArtit de V. Pulliat In 4 categoriT raportate la epoca

de coacere a vitelor de Chasselas. Aceste 4 grupe sunt : 1) vite de 1-a epocA saü foarte timpuriT; 2) vite de a 2-a epocA sati timpuriT ; 3) vite de a 3-a epocA saù tArqliT §i 4)

vite de epoca 4-a saù foarte tärglit DacA se considerAs Ing cA vitele de Chasselas In Francia se coc la finele lui lulie sail la Inceputul luT August; pe cAnd acelea-§T vite se coc la noT spre sfAritul luneT August, adicA In a 2-a epocA de coacere, atuncT putem admite cA coacerea strugurilor la noT este arnAnatd cu o epocA.

Tinênd seamA de bate consideratiunile de maT sus, putem recomanda podgorenilor, urmAtoarele : Pentru toate viile bine expuse spre miaqlä-q1i §i in a-

farA de cele din Moldova de sus, se pot introduce vite foarte timpuriT, timpuriT §i chiar tArçliT, adicA de epoca a 3-a.

Pentru viile de dos sati expuse la expositiunT intermediare, ca spre r6sArit saú apus, precum §i pentru viile bine expuse spre miaq1A-Oi diPi Moldova de sus, este bine a se aduce maT bine vite foarte timpuril sail timpuriT. In asemenea casurl, vitele de epoca a 3-a nu credem cA se pot coace bine In totT aniT. Ast-fel se poate observa cl varietatea Aramon, care este o vitA de a 3-a epocA, la noT nu se coace bine aproape nicT o datA, de cál In viile de pe dealurf expuse la mia0-4i. VarietAtile vitelor din Europa sunt foarte numeroase ; de cate-va miT, a§a cA nu poate intra In cadrul acesteT lucrArT de a le descrie pe toate. Vom indica InsA principalek varietAtT duiA Ampelografia generalä ce se publIcA acuma www.dacoromanica.ro

196

sub direcliunea d-lor P. Viala si V. Vermorel,- precum dup6 Viticultura d-luT G. Fax, fost director al scoaleT deviticulturA din Montpellier. VARIETATI DIN FRANCIA

Francia este hitAia farA viticolA din lume, asa a este usor de Tildes cA acolo se gAsesc varietAff multe i bune. Dei importul vifelor din Francia este interdis la noT, totusl varietAfile francese cele mal bune ail fost introduse In toate Odle viticole din lume. Chiar la nol, multe din vatietAfT atl fost introduse de reposafiT 1. C. BrAtianu si D. G. Simulescu, precum i acuma 12 anT de Stat si maT In urml de D-na O. Bengescu. Principalele varietAfT francese sunt : 1) Pinot noir. Vifele de pinot formeazA un grup cu mal multe varietAfT, frig cea mal importantä este Pinot noir, din care se fac renumitele vinurl de Bourgogne. AceastA varietate se gAsesce ré'spAnditA mal In toate regiunile Franck!, dar a fost introdusA In Germania, Elvefia, Algeria, RomAnia Austro-Ungaria, unde se gAsesce sub denumirea de Burgunder. Dup6 pArerea d-luT E. Durand, aceastA varietate este o vifl

de climele temperate red. La noT In fail, ea se coace destul de bine chiar pe sesurile di'mprejurul MiziluluT. IT trebue pentru complecta sa coacere 30590 pe care le gAsesce la noT. Foile sunt de mArime mijlocie, mal adese orI cu 3 loburl la butud fertilT i cu 5 loburT la butucil steriT. Foaea este bAsicatA, dar fArA perT, de un verde litchis pe fafA i maI deschisA i cu perT pe dos. Ciorchinul e mic saù mijlociti. Boabele micT de 10-12 mm. sferice sari ovoide, stränse, d'e culoare neagrA-violetä acoperite cu brumA. Pielifa bobulta e subfire si bogatA In materiT colorante. Miedul bobuluT nu e tocmaT tare, InsA este foarte suculent, in.color i foarte dulce. Fertilitatea sa este mijlocie, variind de la 120 decalitri la 450 decalifri la hectar ; dar vinul este excelent §i confine 11 13d alcool. Vinul prin invechire îY mal pierde din coloarea sa ruginindu-se, lnsl i se desvoltA buchetul. Vinul

nu este apus la boale. www.dacoromanica.ro

197

Vita este supusa in Francia, cand la taerea scurta and la cea lunga. Primavara îT desface capu§a de timpuriil, ca poate fi expus la degeraturT, maT cu seama itt locurile joase. De asemenea este foarte simtitor la frig in timpul inflorituluT. Este simtitor la clorosa sari gälbenare §i prin urmare trebue altoit pe vite americane foarte resistente. Avênd In vedere calitatile acesteT vite, ea este una din acelea ce pot fi recomandate pentru tara noastra. 2) Cabernet Sauvignon. Aceasta varietate este aceea care predomina In renumitele viT de Bordeaux. Cabernet Sauvignon, impreuná cu alte 2: Cabernet franc §i cu Merlot formeaza basa viilor din acea regiune. Din causa calitatilor sale aceasta varietate a fost rèspandita in toata lumea Inca de mal mult'A vreme. Dup6 sciintele ce le avem, la noT in Ord a fost introdusa de regretatul viticultor D. G. Simulescu in podgoria Draga§anilor, Tot el a introdus'o i la CotnarT. Asta-al varietatea Cabernet Sauvignon, Cunoscuta la noT In tara maT mult sub denumirea de vita de Bordeaux, se gasesce in toate podgoriile principale ale t6reT. Aceasta varietate ca i Cabernet franc merge excelent in tara noastra,: ea IV coace rodul perfect In toff aniT, d'A o productiune destul de abondenta, vinul de o calitate superioara. Dup6 sciirtiele ce le avem, ea resista foarte bine la boalele cryiitogamice §i da o prindere mare la altoire. Prin urmare este o varietate de recomandat din toate punctele de vedere.

Cabernet Sauvignon are foaia de marime mica sad mijlocie cu 5 loburT. Sinusurile adancl §i rotunde, iar loburile laterale ale foeT se acopera unul pe altul, aa ca foaea véOVA de departe seam&la cu o foae Intreaga presentand 3 gaurT. Foaea este fail perT, de coloare verde Inchisa i ba§icata.

Ciorchinul mic saü mijtociìí, mal mult lung de cat larg, de forma cilindro-conica. Boabele rnicT, rotunde §i stranse pe ciorchin. Pielita bobuluT groas'a, de coloare neagra-violeta §i cu bruma pe ea. Resista bine la putreflire. tare §i carnos, mustul gros, dulce §i cu un parfum special acesteT varietatT.

www.dacoromanica.ro

198

Vinul este negru fin cu un buchet desvoltat. La inceput vinul noil este cam aspru ; dar prin invechire, care se face anevoe, vinul se roade. Vinul vechiil se pAstreazA multi' ant Vita de Cabernet Sauvignon intrA primAvara tarqIiil In vegetatiune, asa cA nu este expusA degerAturilor. De obiceiri ea nu dA rod din ochil de jos aI pnlilor sail coardelor, asa cA trebue sA i se aplice gerea lungA. Se poate cultiva Orin' si In locurile umede, dar resistA foarte bine si la secetA. Cabernet franc. De multe oil este confundatA cu cea drntaiil, InsA are destule caractere de deosebire. Ast-fel foaia este mg micA si mal putin bAsicatA ca la Cabernet Sau-

vignon. Ea are numaT 3 loburT, care nu se acoperA ca la cea di'ntAiil.

Ciorchinul este maT mic, ramificat sail aripat si boabele

nu sunt asa stranse ca la cea di'ntAiti. Boabele sunt mal marl, dar inegale si cu patA mal subtire. Miegul dulce InsA nu are atat de pronuntat parfumul. Dup6 cum se vede, este o varietate inferioarl celeT drntaiil, dar totu-si o varietate bung.

Syrah este cunoscut In Francia prin vinurile renumite de la Hermitage. Dup6 pArerea d-luT G. Foëx, ea hierge In clime foarte variate. Este o vitA destul de productivA,

mal cu searra cand a fost bine selectionatA si and se cultivg intriun pAmInt destul de bogat, In care se puate da 500-600 decalitri la hectar. Desmugurirea se face primAvara tamp, asa cl nu suferA de tngheturile de primAvarA. IT convine tAerea lungA. Foaea are 5 loburT bine deosebite. Ciorchinul de mArime mijiocie. Bobul mijlocitl, rotund, cu pielita finA, dar resistentA, de coloare neagrA InchisA si LrumatA. Mieqlul nu

e tocmaT tare, mustul dulce si plAcut ca aromA.

In Francia se coace o datA cu Cabernet Sauvignon si prin urmare se poate coace si la not Gamay de Beaujolais este una din viteie cele mal rèspandite In Francia. Se socotesce cA numaT cu aceastä varietate sunt plantate 150-160.000 hectare. In Beaujolais, este aproape singura varietate care se IntrebuinteazA, dar ea este rèspanditä si In alte regiunT ale Franciel. Ea mal este introdusA In Italia, Elvetia, Austro-Ungaria, RomAnia si Crimea.

www.dacoromanica.ro

199

Foaia ' are 3 loburT si une orT 5 loburT, de mArime mijlocie. Foaia se pAteazA in timpul vegetatiuneT, dar maT cu

seaml la maturitate. Aceste pete sunt t. spandite peste tot dar maT cu seamA pe cel 2 dintT lateralt aT foeT. Foile cad targliti toamna.

CiorchiniT numerosT. Boabele mijlocil (11-16 mm., putin ovoide si foarte steal-Ise pe ciorchin. Coloarea bobuluT negru-violet si acoperit cu brumA albAstrue. Pielita subtire si finA, mieglul nu este tocmaT tare, dar e suculent si de-

stul de dulce. Este o plantA de vigoare mijlocie si decT cere o tAere scurtA. TO muguriT sAT fiind fertilT, tAerea scurtA nu face r6t1 recolteT.

Productiunea variazI dup6 tren si dupé cum s'a fAcut Ea poate ajunge pentru vitele fertile panA la 1300 decalitri la hectar, InsA se poate scoborl si la 350-400 decalitri. Fiind una din cele me timpuriT, ea convine si pentru regiunile mg friguroase. PrimAvara mugurif se deschid foarte de timpuria, asa cA este expus la degerAturT. Acest defect se compenseazA prin calitatea ce o are ca In asemenea casurT sA se desvolte muguriT dormin41, care pot da o recoltA multumitoare. selectiunea.

La Carignane este o varietate viguroaa Foile marT bA-

sicate si cu 5 loburT, de un verde maT inchis pe partea superioarA si verde mal deschis si cu putinT perT pe dosul foeT. Ciorchinil marl si ramificatT, avênd boabele lunguqe negri si de mArime mijlocie. Coacerea aproape In perioada a 3-a. Coacerea nu e tot-deauna'regulatA ; une orT r6man boabe rosil. AceastA varietate este expusA la boalele cryptogamice. De alt-fel este una din vitele cele maT cAutate atat pentru cantitate cat si pentru calitate. Productiunea sa se poate

ridica panA la 2000 decalitri la hectar, eland un vin cam aspru dar alcoolic. PrimAvara cApusa dA tarilitl ast-fel cA nu e expusA la degerAturT. Unsaid, este o varietate de vigoare mijlocie. Fol marT cu sinusurT adancT ; de coloare verde deschisA la partea su-

perioarA si pufoasA pe dosul foieT. Ciorchinul mare si ne bAtut, de formA cilindro-conicA putin ramificat. Boabele marl

negri brumAril la maturitate si tarT, se coc destul de timpurin pentru ca sA poate fi cultivat si la noT. www.dacoromanica.ro

200

AceastA varietate este bunA §i ca strugure de masO, ca

vin poate da de la 300-600 decalitri la hectar. Vinul este excelent §i cu un buchet plAcut. Primävara capu§a se deschide tar6iil ap a vita nti este expusA la degerAtutT, cea ce constitue IncA o calitate pentru noT. Petit Bouschet, este o varietate care se coace de timpuff' §i resistA bine la boale, a§a cA ar putea merge §i la noT. Nu poate fi recomandat de cat ca colorant, fiind cA

vinul sal nu este alcoolic §i nu are destul gust. Alicante Bouschet, este o vitA destul de viguroasA. Foile mijlociT aproape IntregT, groase i cu marginele intoarse cAtre dosul foeT. Fata foeI este de un verde Inch's. Foile iaù cAtre toamnA Q coloare ro§ie inchisA, caracteristicA

tuturor hybrililor luT Bouschet. Ciorchinul este mijlocia, de formA cilindrico-conicA nu este aripat. Boabele mijlociT, rotunde saù putin deprimate, negri i avénd mieglul ro§iti §i dulce. StruguriT se coc

de timpurii aa cA retwsce, dupé experientele fAcute In pepinierele StatuluT, destul de bine §i la not DA un vin bun,

de un roiù strAlucitor care Ing prin Invechire se .ruginesce curénd. Este o varietate fertilA. Pulsart noir, este o varietate viguroasA, avénd folk mid* cu 5 loburT, loburile terminate in varf. Améndoué fetele foeT sunt ver61 fArA perT. Ciorchinul mijlocia lunguet §i ramificat. Boabele de asemenea mijlociT, lunguete §i de culoare violeta. InchisA. Pielita finä. Mie6u1 suculent, dulce plAcut la gust. StruguriT se coc In a doua epoca, a§a cA credem cA se

coc §i la noT. Aceasta este una din cele mal bune varietall francese. ReclarnA 6 tAere lung5, In care cas productiunea sa este destul de mare. Merlot, este o vitA maT mult réspAnditA In regiunea

Bordeaux unde se cultivO cu cele 2 varietAll de Cabernet. Este o varietate viguroasA. Foile sunt mat mult largT de cat lungY, cu 5 loburl i avénd coloarea verde inchisA pe fatA §i verde maT deschisA §i pufoasA pe dos. Toamna foaia se Inro§esce.

Ciorchinul este lunguet ramificat. Boabele micT sari mijlociI, sferice de coloare neagrA violetA cu o brumA groasA pe ele. Mie6u1 cArnos §i dulce. Este o varietate foarte

www.dacoromanica.ro

201

productivä. Are Trig defectul cg struguriT se muceggesc curaid dup6 coacere. Vinul este bun si parfumat, Insä inferior aceluT obtinut din Cabernet Sauvignon. StruguriT se coc odatg cu aceT de Cabernet si prin urmare poate fi Introdus In tara noastrg. Cot sari Malbeck, este una din cele mg rèspAndite varietAtT negriT. Varietate viguroasg. Foile marl, largf, groase avénd 3 loburT. Fata superioarg a foeT de un verde deschis i pgtatg cu rositl ; lar foaia inferioarg a foeT de un verde deschis i acoperitg cu puf. Ciorchinul mare si rgmuros. Boabele marl rotunde, de

un negru violet si brumate. Plata bobuluT nu e tare. Mieflu! e dulce si pläcut. Este expus la meiat si la putreqlire. Este produc6tor. Cere o tgere lungg. Este expusg la degerAturile de primgvarg, Insg are avantagiul cg dacg a pierdut primiT IgstarT el dg alfil pe lemnul bargn, care dart rod. Aceastg varietate este timpurie, asa cg se poate recomanda si pentru tara noastrg. Afarg de aceste varietAtT, Francia mal are o multime de varietAtT negri destul de bune ; dar In tot casul inferioare

celor descrise pang ad ; care toate sunt pentru vin. Pri'ntre varietätile albe de vin, cele mal importante sunt : Folle blanche, este cea maï cgutatA varietate pentru

vinurile destinate fabricgref cognaculta. Ea se cultivg de multä vreme In regiunea Cognaculul hnpreung cu alte 2 varietglf Colombard si St. Emilion. Primävara vita il desface capusa de timpurill din care causä este expusg la degeräturT. Este o varietate a cgreT coa-

cere se face In epoca a 2-a si nu se poate cultiva In regiunile red. La noT credem cA se poate coace dacg via este bine expusä. Ea poate fi suping atät la täerea scurtg cAt si la cea lungg, fiind cg dä rod din toff ochiT; dar tgerea lungg este preferabilg.

Este o varietate de productiune mare. Este expusg la boaiele cryptogamice. StruguriT sunt expusf toamna la putrellire din causa peliteT lor subtirT i neresistente. Acesta constitue un defect al varietAteT. Ea &A' urt vin verde, con-

tinénd 8-10% alcool i fparte Inarcat In acid tartric. primul an vinul nu este tocmaT cgutat. www.dacoromanica.ro

In

202 Colombard, este varietatea cea mal buna ce-o are regiunea CharentuluT, pentru vinurT de mask si in acela-sT timp bun pentru fabricarea cognaculuT. Cognacul obtinut

din acest vin este destul de bun. Primavara muguriT se deschid tarçai asa a vita nu este expusa la degeraturT. Fiind insa o vita de epoca a 2-a credem cá va merge bine si la noT. MuguriT de la basa coardelor fiind pu fin fertill este neapèrat necesar a i se aplica taerea lunga sail cel putin mijlocie. Ea fiind o vita puternicA suporta foarte bine aceasta taere.

Dup6 gradul de bogatie al pämtntulur In care se plan-

teaza, ea poate da de h 650-1800 decalitri vin la hectar. Vinul are o boggle de 10-12° alcool, si este foarte cautat mg cu searna el une orT IsT pästreaza putinä dulceata. Foaia nu este regulata : une orT are numaT 3 loburT, alte oil 5 loburl, din care cele 2 inferioare mg putin pronuntate. Fata superioara de un verde deschis, lar aosul

foaeT alburiti din causa pufuluT ce se afla pe ea. Ciorchinul mare, lung si ramificat. Boabe mijlocil, lunguete, pielita subtire verçlue si devenind prajitá la maturitate. Mieqlul suculent, dulce si batênd putin In acdsor. Este o varietate de recomandat. Semillon. Dupè d-1 G. Cazeau-Cazalet, sunt 2 varietatt de Semillon : le gros si le petit semillon. NoT vom descrie pe cel di'ntaiti. Vita aceasta ocupa aproape 8/4 din viile din Sauternes si Bergerac si ca V2 din viile de la Gironde si Lot et Garonne, de asemenea se mal gasesce si In alte regiunT. Mas si Puliat ail numit aceasta varietate «marea varie-

tate alba francesa» denumire pe care o merita cad nicT o alta varietate nu indeplinesce ca aceasta, toate conditiunile de cantitate si calitatea produselor. Primavara desfacerea mugurilor Incepe foarte de vreme Irma nu isT desvola totT muguriT de o data ci succesiv asa

a chiar daca ar veni vr'un ger tarçliii tot sunt mugurT de rezervä. Este putin expus la meiat. Este una din varietatile pe care se desvolta Botrytis cinerea [putreçliciunea nobila], ceea ce constitue o calitate ca si pentru Grasa noastra de CotnarT. Taerea lunga i se poate aplica, dar daca este vorba a se mentine calitatea produselor, aceasta taere nu trebue facuta Cu reserva. www.dacoromanica.ro

203

Dup6 modul de taere se poate obtine de la 300-1200 decalitri la hectar. Vinul de Semillon este fin, are buchet,

de o coloare aurie, si poate avea In anil bunT 16-18° alcool, conservandu-sT In acelall fillip putin zahär, care-I da

dulceata vinuluT. Cu un cuvInt, este un vin cu totul superior. Foile sunt marT, mal mult largT de cat lungf, groase,

ovale cu 3 sari 5 loburl. Faja foeT de un verde Inchis si lucioasa luand o coloare verde galbue spre toamna, iar dosul foeT de un verde mal deschis si cu putin puf. CiorchiniT situatT de la al 4-lea ochia inainte sunt marT aripatl. Boabele marl si stranse, aproape sferice, tarl auriT si translucide. Mieqlul carnos si colorat In galben. Pielita

groasa pana la maturitate cand se subtiaza sub influenta putrecjiciuneT nobile [Botrytis cinerea]. Mustul abondent foarte

dulce si parfumat. Dui-A experientele facute de d-I C. I. C. Bratianu, a-

ceasta varietate se coace foarte bine la noT si prin urmare ca varietate alba este una din cele mal preferabile. Sauvignon din care rde asemenea sunt 2 varietätT : gros sauvignon si petit sauvignon. Cele ce urmeaza se raporta la petit sauvignon. Aceastä varietate este mult mal restransä ca culturä chiar In Francia. Ea se cultiva mal mult pe acolo unde cautä ca prin amestec cu alte varietatT sa se obtinä un vin fin si parfumat. Varietate viguroasa si decT IT este necesara täerea lung'ä.

Cu toate acestea din causa vigoareT este expusa la meiat. Ea da o productiune mica ca Semillon. Virful este foarte fin de coloare aurie si cu o aroma speciala, care une off nu e placuta consumatoruluT.

Muscadelle este putin réspandita In Francia dar se vede trecuta In cataloagele pepinieristilor ungurl, are caracterele urmatoare: foile foarte marI si mar largT de cat lungI cordiforme, une orT IntregI alte orT cu 3 loburT si rare off cu 5 loburf. Foaia groasä, faja de un verde deschis primavara si mal deschisa spre toamna; lustruita si WA perT, dosul foaeT are perT. Ciorchinul mare si ramificat, boabele nu sunt tocmal

stranse si cu boabe micT nedesvoltate printre celelalte. Boabele sunt marT, rotunde, pielita groasa si resista bine la putreqlire.

Pielita de coloare verde batênd In prajit In partea www.dacoromanica.ro

204

expusa la soare. MieOul tare colorat In galbuT, mustul foarte

dulce si cu putin gust de tamaioasa. Vita este foarte simtifoare la atacul insectelor. Primavara, capusa se deschide targlig, dar vegeteaza In urma repede,

asa a este o varietate timpurie ce se poate coace

foarte bine la noT. Ea este o vitä de productiune mare, mal cu seama de cand se altoesce. Ea poate da pana la 500-600 decalitri la hectar, pe cand nealtoita nu da de cát 250-300 decalitri.

Este o varietate de recomandat, maT cu seama pentru tara noastra unde sunt cautate vinurile parfumate, ca acela de Muscadelle. Clairette. Este o varietate foarte r6spar.ditä si stimata in Francia, pentru calitatea vinurilor ce da. Ea a fost Incercatä si in pepinierele StatuluT unde se coace bine si prin urmare poate fi recomandatä. Ugni blanc sail Trebbiano, dupè una autorT ar fi de origina italiana, Irisa d-I G. Foëx o elaseaza intre vitele de origina francesa. Ea se mal numesce In Charentes St. Emilion. Varietate puternica a carel capuse se deschide pri-

m'Avara t'ANEO. Strugurele mare si putin expus la putreqlire din causa pielitel groase. StruguriT ajung une orT pana la

20-30 cm. lungime. Este o varietate de mare productiune, puténd da In pamInturile bogate pana la 1000 decalitri la hectar. Vinul confine 8-100 alcool. Este o varietate cam tly;lie si nu ar putea fi recpmandata In tara noastra, de cat in viile cu expositiune spre mim;16-q1i. In Francia, pe langa varietatile maT sus citate, maT sunt

multe varietatT, destul de burle, dar cadrul acesteT lucrad e

prea mic spre a le cita pe bale. Vom descrie la urma cate-va din varretätile de masa. VARIETATI DIN UNGARIA

Ungaria nu este o tara tocmaT bogata In varietatT de vite. Multe din varietat1 qlise ungurescI se gasesc si la noI sub alte denumirT, asa ca nu am putea spune cu siguranta daca vitele ungurescT isi ati origina In Ungaria sail In Romania. Singura vita pentru care se scie a a fost introdusa din Ungaria de Stefan cel Mare, este Grasa de CotnarT, care corespunde cu una din varietatile de Furmint din Ungaria. www.dacoromanica.ro

205

Vitele din Ungaria care 41 aü sinomine la noT sunt urmAtoarele :

Lehnko Sz6116 numild In Germania Mädchentraube si care nu e alta de cAt Feteasca de CotnarT. Mustafèr, este Mustoasa de CotnarT. lordahn, care este lordana. Slankamenka, dup6 unil selectionatA se aseamAnd Cu seina romAneascd. E o varietate tArc,lie, dar productivd.

Kadarka, este o vitd care are bobul ca negru vértos românesc 1nsA mal mare ciorchinul., nu e bAtut ca negru vértos. Varietate bund atAt pentru cantitate cAt i pentru calitate. Este una din varietAtile ungurescT cele mal de recomandat.

61 Bakator, este ca l braghina romdneascd. O varietate bund. 7] Furmint, este varietatea cea maT build ce o are Ungana pentru vinurT albe de desert. Aceastd varietate are singurA multe sub-varietAtT cum e Madarkas furmint furmintul cu boabele mid i rarT ; Liget furmint saù furmin-

tul cu boabe inegale

i

In fine cel mal stimat

i

cel maT

bun .este : Holyagos furmint saù furmintul cu boabele strAnse egale i umflate. Este o varietate de epoca a 2-a care merge foarte bine la noT. Foile sunt mijlociT cu 3 loburY si rare orT cu 5 loburT putin tdiate. Foaia groasd i netedd, lustruitA pe fata supe-

rioard ; de un verde me deschis i acoperitd cu un puf cenusig pe dos. Ciorchinul este mic si rare orl ramificat. Boabele mid sail mijlociT, ovoide si une orT rotunde, strAnse de mdrime egalA cAnd nu meiazd. Bobul este mal 'MUM verde, apol la coloarea galbend-aurie, cu o brumd groasd, pielita groaa elasticd, avènd Re ea nisce puncte negriT. Miegul cArnos suculent,. dulce i foarte bogat In zandr. In Ungaria, fUrmintul reclamd o tdere scurtA sari

lungd.

El 1sT desface muguriT primdvara de timpuriri lar ¡ama suportd foarte bine gerul. Este varietatea cea mal de recomandat.

www.dacoromanica.ro

206 VARIETATI DIN AUSTRIA

Portugais bleu, cunoscut In Austria de unde se crede originar sub numele de: Blauer portugiser ; iar in Ungaria sub numele de Oporto. Primavara capusa se deschide tarqliil, asa el nu este expus la degeräturT, lima coacerea fructuluT este timpurie. Se coace foarte bine si la noT. Aceasta varietate este foarte productivä. Cu destulä usurinta poate da pana la .1000 decalitri la hectar si in Austria dup6 cum arata d-niT E. si R. Salomon, a ajuns In casuri exceptionale a da mal mult de 2000 decalitri la hectar. Dacd ca cantitate este una din varietatile cele mal pro-

ductive, ca calitate lasa de dorit. Vinul negru ce dä este spalacit si nu contine de cat 6-8% alcool si continénd 5 gr. aciditate. Ca strugure de vin nu poate fi recomandat de cat pentru cantitate; el Insä fiind timpuriil se poate cultiva ca strugure de masä. Este o vita viguroasa, avénd foaia cu 5 loburi ; groasä, fata foei de un verde inchis si lucitoare, iar dosul mal deschis. Catre toamna toile In parte se inrosesc. Ciorchinul mijlociil si aripat avénd boabe de 2 marimi mijlociT si mid ; rotunde, negrii albastre si putin bru mate. Boabele Indesate si putin tarT. Pielita bcbuluT putin groasa, elastica si continénd un must abundent, necolorat si dulceag.

Sylvaner sail gruner sylvaner. Ampelografil admit ca aceastà varietate este originara din Transilvania. Dup6 parerea d-lui Franz de Nagy, ea n'ar fi introdusa In Transilvania, pe la Cluj, de cat de veo 30 anT, prin urmare cu mal multa siguranta se poate considera Austria de patria sa. In nordul EuropeT, este o varietate foarte stimata fiind ca merge la InältimT marT si se coace la expositiuni defavorabile. IT convine Melva mijlocie sail mixta. In conditiuni favorabile poate produce ¡Ana la 600 decalad la hectar ; and un vin alb-veriluia. Mustul nu fermenteaza complect, ci mal tot d'auna rètnane zahár nefermentat, asa ca vinul este expus la Moshe. In anii mijlociT, mustul

contine 19-20% zahar si 5-6% acide. www.dacoromanica.ro

207

Foile mijlocil ca marime, groase, rotunde, de un verde galbuT pe fata si mal deschise pe dos ; toamna ail pete galbene. Foile cad tardin si lemnul de asemenea se coace tarditt. Ciorchinul mic, scurt, cilindric, boabele stranse pe ciorchinl. Boabele rotunde dar mal adese orT turtite din causa stransoareT, verdI punctate. Pielita groasa. Mustul lipicios, foarte dulce si pläcut. VARIETAT1 GERMANE

1) Riesling recunoscut de top' ca originar de la Rin. Primavara capusa se deschide tardiil ; nu este expus la meiat si resista bine peste jarra Vita la inceput e vigurosä dar mg tardiù IsT pierde din vigoare, asa ca devine chiar slaba. Foile micT groase si aspre, cu 5 boburT foarte adancI. Ciorchinul mic, batut si cilindric. Boabele miel rotunde galben e deschise si cu puncte negri ; la complecta lor coacere

sunt transparente si brumate. Bobul cantos, pielita groasa. Miedul dulce parfumat si cu buchet special acestei varietatT. Se coc tardia si strugurii se pot Ostra multa vreme din causa pieliteT groase. La noT aceasta varietate se coace

destul de bine. Ea a fost Introdusa de mult :In podgoria Drägasanilor.

Ea este supusä la putrediciunea nobila ca si grasa de CotnarT. Bogatia vinuluT In alcool nu trece peste 11% ; are aciditatea ridicatä de 8-11 grame pe litru. Vinul de Rin pe care-I da aceasta varietate nu este bun a fi pus In sticle

de cat dup6 5-6 anT ; ca cantitate da putin, dar vinul este foarte fin si decT poate fi recomandata aceasta varietate pentru calitate. VARIETXT1 SPAN1OLE

Spania este una din cele drntaiil t6rT viticole ale EuropeT.

Se gasesc multe varietatl dar principalele sunt : Pedro Ximènes. CiorchiniT mijlocil de forma cilindro-co-

flia.' si numerosT pe butuc. Boabele de märime mijlocie, de coloare galbena aurie, foarte transparente. Boabele moT, pielita subtire si foarte fina, miedul foarte dulce. www.dacoromanica.ro

208

Maturitatea este tardie dup6 francesT ; iar dutA ampelografiT spaniolT, timpurie.

Aceasta varietate produce vinurile dulcT de liqeur renumite In Spania. Ea da vinul cunoscut sub numele de Xérès, si intra In mare parte In fabricarea vinuluT de Malaga. Mara de aceasta mal sunt si alte varietatl bune cum sunt: Almunecar, Mantuo Castellan, Mantuo Perruno, Ferrar etc. VARIETATI ITALIENESCI

Nebbiolo *montes. Varietate viguroasa. CiorchiniT marl JungT si cracanat!. Boabele mijlocif, putin ovoide, negrif. Matu-

ritatea in perioda a 2-a. Este .decT destul de timpuriii, dar sufere la frig si umedeala. Aceasta varietate da un vin fin. Dolcetto. Varietate viguroasa si foarte rspandita In Italia. Strugure negru, se coace foarte de timpuriù si resista bine la putredire. Vinul de Dolcetto este negru placut la lAut, dar nu tocmaT alcoolic. Barbera este o varietate neagra, destul de fertila si se coace In epoca a 2-a. Este o varietate foarte rèspandia In Italia.

Fresa, este tot neagrä si se coace In epoca a 2-a. Este o varietate care dä mal mult ca cantitate de cat ca calitate. San Gioveto grosso. Varietate neagra, de vigoare mijlocie, se coace In epoca a 2-a. Tot ca varietätT principale se pot cita : Lacrima, Balsamula nera; iar ca varietal! albe : Vernaecia, Catarattu §i Nocera. Amêndoue din urma. tardit VARIETITI DIN PORTUGALIA

1) Alvarelhao, are 2 sub varietatT din care: alvarelhao pied de perdrix, este una din cele mal bune varietatT din Portugalia. Foaia are 5 loburT, ciorchiniT rarnurosT, boabele mijlocif, negriT si nu tocmal tarT. In tara eT se coace catre

sfarsitul luneT Jul August, asa ca se poate coace si In Romania. StruguriT resista bine la putredire. Cele mal multe din renumitele vinurT de Porto sunt formate din aceasta varietate Impreuna cu o alta numita Bastardo.

www.dacoromanica.ro

209

Bastardo, este ca i cea di'ntAiil, una din principalele varietAtl ale Portugalid. Bastardo este o varietate foarte

timpurie, asa cl se coace cu sigurantA si la noT. Este bun atat ca strugure de masA i excelent pentru vin. Ciorchinul mic, cilindric sail cilindro-conic, simplu, boabele mijlociT, negriT, stranse. Bobul are pielita subtire, este

arms si foarte dulce, continénd panA la 29 se coc de vreme i sunt supusT mucegAireT.

zahAr. ET

Verdelho, este de asemenea o varietate reputatA In tara eT. Ea are 2 varietAtT, verdelho alb si verdelho colorat. Ciorchinul e mijlocifi si de formA conicA. ET sunt numerosT pe butuc. Boabele mijlociT, eliptice, avénd pielita resistentA transparentA, de coloare galbenA verdue la varietatea albA si maT InchisA la varietatea coloratA. Miedul bobuluT este tare, dulce i foarte parfumat. Este unul din strugurir eel mal gustosi al PortugalieT. Mind o varietate foarte timpurie, ea se coace i la noT bine. VARIETATI DE MASA

Neapérat cA toate vitele de vin pot fi Intrebuintate si

ca strugurT de mask precum se poate tot asa de bine sl se facA vin din toate varietAtile de masA. Sunt InsA anume

calitAtT, care se cer unora si sunt altele care sy cer celoralalte.

La un strugure de masA nu se cere tot d'auna sa fie de o dulceatA mare. Cea di'ntAiil conditiune care i se cere, este sA atragA privirea, sA fie bun la gust si dacA se poate parfumat. In afarA de aceasta se maT cautA la struguriT de masA sA fie timpuril de tot si In fine sA se poatA pAstra multA vreme. NumaT indeplinind toate aceste conditiunT se

poate spune a o varietate este excelentA ca strugure de mask Numérul varietAtilor de masA este atAt de mare astA-dT, cA se pot forma numaT din descrierea lor volume. In cadrul restrAns al acesteT lucrArT, ne vom mArgini a enuméra varietAtile cele mai renumite. Chasselas. In primul loc sunt toate varietAtile de Chasselas care sunt cele maT respandite In toatA lumea, si awww.dacoromanica.ro

210

ceasta din causa productiuneT lor, din causa a sunt timpuriT si din causa calitatilor Ion ca strugurf de masa. Vitele de Chasselas se gasesc peste tot, atat in climele calde cat si in cele red. Dui:16 parerea d-lui Salomon, toate varietatile de Chasselas deriva In mod direct sail indirect din Chasselas doré. In toate varietatile create din aceasta unele caractere s'ari mentinut, ast-fel sunt : coacerea timpurre, forma sferica a bobului si märimea bobuluT care e suculent ; coloarea tipica de bronz a foilor tinere. Chasselas doré, se mal gasesce sub denumirile urmatoare : Chass. de Fontainebleau, Chass. de Montauban,

Chass. de Thomery, Chass. de Florence, aass. de Pondichery ; Gutedel In Austria si Germania. Din ea s'a nascut sub-varietatile de Chass. Coulard. Pri'ntre sub-varietatile mal importante sunt: Chass. blanc royal avénd foile mal verçli ca varietatea tip si Chass. Ciotat,

care se deosebesce foarte usor, cad foaia eT este atat de taiata ca seanféna cu foaia de patrunjel. In Moldova chiar i s'a dat numirea de patrunjel. Chasselas doré este o vita foarte timpurie, are foile ti nere de coloare bruna deschisa, foarte adulte, mijlociT cu 5 loburT si de coloare verde deschisä. Ciorchinul de marime mijlocie cilindro-conic. Boabele nu sunt stranse pe ciorchin, sferice, mijlocil, mieglul dulce. Pielita subtire alba ca mar-

mora si peata cu un ruginiil in partea expusa la soare. Chasselas gros coulard, dupé cat se crede are ca ori-

gina tot pe Chasselas doré. Se deosebesce Insa de acesta prin foile sale mal groase si mal tail, boabele ciorchinuluT mal marl; pielita groasa si nebrumata, mieçlul carnos. Este ce-va mal timpurie de cat cea di'ntaill. Chasselas violet numit Kömgs gutedel in Germania si Rother Verwandler in Austro-Ungaria. Este o varietate productiva si tot asa de timpurie ca Chasselas doré. StruguriT sunt bunt' si se conserva foarte bine. Este o vita viguroasa. Capusa se desface primavara tarqlitl. IT convine taierea scurta. Ciorchinul mijlocitl si cilindric, putin ramificat. Boabele

de marime mijlocie si rotunde, nu tocmaT stranse intre ele, Indata dup6 trecerea floareT, bobul ia o coloare rosie violacee, trecénd apoT la matUritate la coloarea rosa-violet. Pielita fina

dar resistenta. Mieçlul tare si dulce. www.dacoromanica.ro

211

4) Chasselas rose de Falloux sail Chasselas rose du Pò

este o yip de vigoare mijlocie si timpurie, ciorchinul mic sail mijlocia cu boabele strAnse Intre ele. Ele sunt de tnArime mijlocie, de coloare rosA spAlAcitg, adese orT pAtatA cu cenusiti si une orT rosA deschist Pielita finA elastict mieqlul

foarte dulce si foarte gustos. 5) Chasselas musqué, este o vitA de vigoare mijiocie, si In acela-s1 timp de o productiune mijlocie. ResistA bine la boale;

iar struguriT la putreOire si se pot pAstra mult ca si struguril de Chasselas doré, asa cA poate fi considerat ca vità bunA de mast Ciorchinul de mArime mijlocie, nu are boabele strAnse. Boabele mijlociT si rotunde foarte putin turtite la v'èrf. Pielita bobuluT este subtire si elastict la inceput verde Inchis apoT trece la coloarea gAlbue si apoT la alb si prAjit In partea despre soare. Mie4u1 moale, suculent, dulce si cu putin parfum de fAmAioasA. Este o varietate timpurie si de recomandat.

In afarà de aceste cAte-va varietätT de Chasselas, care sunt cele mal principale, maT sunt si altele. Un al 2-lea grup de vite foarte stimat si cAutat ca vite de mask' sunt varietAtile de tämAioasA (Muscat), care de asemenea sunt foarte multe la numér, dar cele mg principale sunt : 6) Muscat d'Alexandrie, care se maT Osesce sub diferite nume cum sunt : Muscat of. Alexandrien, Muscattl'Espagne, Pause Musqué, Muscat Boowod, Muscat Escholata etc. este originar din2Africa, ins6 ea s'a introdus si se introduce peste tot unde se poate cultiva. Este o varietate tArslie, asa cA la nor pentru a se coace trebue pus la expositiunea cea maT bunt Chiar ast-fel pus la noT se coace tArqliti. IT trebue o cAldurà mare la inflorit din care caug meiazA cu usurintA. Este o vitA foarte viguroasA si foarte productivA cAnd se face legatul bobuluT In bune conditiunT. Foile sunt marT, groase, mal mult largY de cat lungT si nu sunt simetrice. In Mile mijlocil, cele 2 loburT superioare ale foief abia sunt pronuntate. In foile mail sinusurile supe-

rioare sunt mal adAncT dar tot d'auna unul mg mare ca celAlalt. Toamna foile se ingAlbenesc tAKIiil, devin gAlbue pe margin! pe 'cAnd restul rémAne verde deschis si cu pete galbene.

www.dacoromanica.ro

212

CiorchiniT marT se gäsesc cAte 3-4 pe aceiall coardl. ClbrchiniT sunt putin rAmurosT, lungi i regulatT. Boabele marT i elipsoide regulate, de coloare galbenA verdue l cu putin5 brumA. Plata une orT prAjitä. Mieçiul cArnos, nu e prea

dulce dar cu un gust de tAmAioas1 foarte fin. AceastA varietate este una din vitele cele mal bune pe care le putem avea ca strugurT de masA. Muscat 'Alexandriner. Din Ungaria ne vine In fie-care an o vitA cu aceastA denumire, care desi bunA însä este departe de a avea frumusetea tAmaioasel de Alexandria. TAmAioasa Alexandriner se deosebesce de cea drataiil prin foT, fruct i prin epoca coacereT. TAmaioasa Alexandriner este o varietate timpurie, se coace Intre cele di'ntAill vite. Foaia el nicT nu seam6nA cu foaia de tAmAioasA ci cu foaia de Chasselas. Ciorchinul este mal mic. Bobul de asemenea mal mic si de formA ovall ca la coarnA. Are gustul de tAmAioasg. Bobul este maT mult verduiti. TAmäinasa de Hamburg, poate fi consideratA cu drept cuvint ca una din cele mal bune tAmAioase negriT ce existA. Frumuseta ciorchinilor, usurinta cu care se pAstreazA pe butuc i cu care pot fi expediatt la distante marT fArA sA sufere mult, sunt calitAtT care o fac sA fie foarte cAutatA. IT convine tAerea scurtA. ResistA bine la boale. Singurul defect ce'l are este cA i se usucA usor coditele care fin boabele de strugurT. Este o vitA puternia Foile destul de marT, lobate. Ele sunt primAvara verdT, negricioase, iar toamna,fgalbene. LobiT superiorT sunt putin desvoltatT pe and ceT inferiorT sunt mal .desvoltatT. Ciorchinul destul de mare. Se gAsesc 2, rare orT 3 pe aceia-sT coardA. Ciorchinul este de formA cilindricA si totd'auna ramificat. Ciorchinul nu e bAtut. Boabele, unele sunt mad, altele putin mal miel si mal putin numeroase ca cele drntAiil. Cele marT .sunt ovoide si cele micT mal rotunde. MOO groasA. Mieqlul tare si lipit de pielita, care e brumat5., Miedul suculent si tAmAios. Ingram's Muscat este o tAmaioasa neagrA, de originA englez6, care cere putinA cAldurà pentru a se coace, a§a ar reusi si la noT. Are gustul de tAmAioas1 putin desvaltat,. poate suporta bine transportul,

www.dacoromanica.ro

213

Ciorchinul mare §i boabele nu sunt strAnse. Ciorchinul este cilindro-conic, lung §i rAmuros. Boabele marT, elip-

soide negriT, rwate. Pielita neagrA acoperità de o brumA negricioasA groasA. Mieçlul tare, dulce i putin tAmAios. Este

o vitA de recomandat. Muscat Madresfied court este ca §i Ingram's muscat de originA englezA §i o tAmAioasA neagrA excelentA. Este destul de timpuriel de vigoare miilocie §i produce bine. ResistA la boale, dar strugurele suferA de putreçliciune §i niel nu poate fi pAstrat pe butuc mult timp dupè coacerea sa, cAcT bobul plesnesce. El suportA bine transportul i odatA cules In bune condititinT el se poate pAstra multA vreme. Ciorchinul mare i lung atingènd pAnA la 27 cm. putin ramificat, cilindric, §i pe fie-care coditA se igAsesc cAfe 2 boabe marl salí foarte marl [28 mm. 36 mm.] ovoide. Pielita resistentA §i acoperitA cu o brumA groasA negricioasA. Mie01 tare, verçluitl, dulce i cu gustul tArnAios. Varietate de recomandat. Muscat rouge de Madère, este o varietate maT putin recomandabilA ca celealalte, pentru cA vita este supusA meiatuluT §i struguriT sunt supti0 la putreçlire. In afarA de aceasta nicT nu e tocmal roditoare. De alt-fel are eiorchinul mare §i putin bAtut. Boabele de coloare ro0e sunt de 3 mlrimT, micT, mijlociT

sail mart Ele sunt totunde sail putin

turtite.

Muscat blanc, numit Ind §i Muscat de Frontignan sail Muscat de Lunet, are ciorchiniT mijlociT lungT, aproape cilindrid §i bAtutT. Boabele mijlociT 0 rotunde, dar adese-orT

turtite din causa desimeT lor. Mieslul tare alb Wend putin In albAstritl, foarte dulce, cu gustul de tAmAioasA foarte pronuntat ; pielita groasA 0 tare, la inceput de coloare verde gAlbue apoT galbeng aurie i prAjitA In partea expusl la soare

§i la urmA acoperindu-se cu un praf 0 punctatA cu negru. Foaia are 5 loburT InsA pare a avea numaT 3 din causa desvoltAreT loburilor inferioare. Foaia este de mArime mijlocie, subtire §i ftetedA pe amèndouè fetele. Muscat noir are acela-0 aspect. Ciorchinul este me mic §i nu e bAtut, de mArime rnijlocie at'i mic. Boabele rotunde, putin cArnoase, de eoloare ro0e-neagrA 0 nelustruitA. Este o varietate recomandabilA ca -§i tAmAioasa albA.

www.dacoromanica.ro

214

Muscat Canon Hall, este dup6 at se crede derivata din tamaioasa de Alexandria. Foile marl sail mijloCiT, cele mijlociT ail 4 loburT aparente iar cele marT 5 loburT. Ciorchinil 2 sail rare orT 3 pe aceia-s1 coarda ajung a fi foarte marl si rarnurosT, de forma cilindria si mi sunt batutT. Boabele foarte marl. Cele mal marT ce s'ail obtinut pana

acuma atingênd 8-10 cm. de circonferenta si 4-5 cm. lungime. Boabele ail forma elipsoidala si putin turtite la vérf. Boabele verdr cu o bruma groasa. Miedul cu must abundent, dulce, fin, pläcut si cu un gust pronuntat de tatnaioasa. Aceastä varietate, care ar fi cea mal frumoask este puf in

cultivata din causa a floarea nu leaga bine si meiaa. Mara de aceasta IT trebue aldura ca sa poata reusi. Dup6 cum varietatile de Chasselas sunt asta-OT foarte numeroase si toate recomandabile ca strugurl de masa, tot ast-fel varietatile de tamaioasà sunt foarte multe. In general, varietätile de tamaioasa sunt toate de recomandat Intru

cat ele se coc In tara noasträ. Ast-fel se pot cita varietatile urmatoare : Muscat otonel, Muscat passatuti, Muscat aufidius, Muscat Bife re, Muscat caminada cu bobul mare, Muscat Clairette Talabot foarte bung ; Muscat de Bordeaux

rouge, Muscat de Calabria ; de Jesusalim ; Muscat de Jesus ; M. Noir hatif ; etc. In a 3-a grupa ca strugurT de masa ar intra toate varietatile care nu sunt nici chasselas si nicT tämaioase. Cele mal principale sunt : Malingre precoce, este unul din struguriT ceT mal timpuriT. Chiar la noT In luna August este copt. Desi el s'a

cultivat si se cultiva Ina mal mult ca strugure de mask dar poate fi intrebuintat si pentru vin acT da pana la 110 alcool. Este o vita foarte productivk asa a ar putea ocupa pri'ntre cele cli'ntaiil locurT ca strugure de vin. Ea are Insa 2 defecte si anume: vespile si pasèrile prada acestI strugurT si °data coptT el trebue imediat culesT cacT ajunge o di sail 2 de ploae pentru ca strugurile sa putredeasa. Ca varietate timpurie Insa nu aree rivalT de cat varietatile : Madeleine Royale si Madeleine angevine. Foile ail 5 loburT foarte bine pronuntate prin nisce sinusurT adand si sunt foarte lucitoare. Ciorchinul cilindroconic, mic de 8-10 cm. cu boabele cam stranse. www.dacoromanica.ro

215

Boabele putin elipsoide, cu o pielita foarte subtire, verqlue si batênd In galben. Boabele sunt strInse pe ciorchinT.

Bobul bogat In must foarte dulce si cu un gust placut. Madeleine angevine este o varietate alba foarte timpurie ca si cea precedentg. Ea melaza usor. CiorchiniT destul de marT si de forma particulara. Boabele de 2 marimT : mijlociT si marT de forma elipsoidala, si de culoare galbena aurie la maturitate. Pielita fink mieglul tare si dulce. Varietate de recomandat. Madeleine Royale, este un strugure foarte timpuriii. Se

coace In August. Rana acuma s'a cultivat maT mult ca strugure de masa. In Francia a Inceput cultura sa si pentru vin.

Ea are nevoe pentru a se coace de 27440 adult Este una din varietatile care meiaza mal pup. StruguriT avénd pielita

subtire nu suporta bine transportul si sunt expusT la putret;Iire. De alt-fel este o varietate care produce bine, asa a

este de recomandat, mat cu seama and se fine seama ca struguriT sal sunt Intre ceT di'ntAiii coptT. Ciorchinul mijlocia si boabele de aseménea mijlociT si strAnse pe ciorchint Pielita

maturitate este galbena verglue §-i acoperita de puncte negriT. Mieqlul foarte dulce si pläcut la gust. Golden Champion dup6 cum II arata chiar numele la

de origind englesa. Strugure alb cu boaba mare, de forma ovoida si une-orT chiar rotunda. Pielita subtire de culoare cenusie spalacita si devenind galbena spälacita la maturitate. Mieglul tare. Varietate buna. Schiradzuli varietate alba cu ciorchinul mare, bobul de asemenea mare si lunguet. Pielita groasa, seamèna la bob

cu coarna romAneasca, dar este de coloare mal galbena. Varietate !mina.

Tot ca varietatT excelente de masa si ce pot fi recomandate cu staruinta podgorenilor sunt urmatoarele : Withe Tokay, varietate alba, ciorchinul foarte mare, bobul mare si rotund sail puf in ovoid. Ciorchinul nu e batut. Ribier varietate neagra, avénd ciorchinul mare si boabele de asemenea marT, carnoase si lunguete, se coace la noT.

Panse jaune, strugure alb batênd In galben auriti. Ciorchinul mare cilindric conic. Boabele destul de marT. Se coace bine In tara noastra. Amokrane, strugure alb cu ciorchinul foarte mare. Bobul mare si oval. www.dacoromanica.ro

216

Dattier de Beyrouth, care sunt struguriT marT de Con-

tantinopol ce ne vin in fie-care an; Bicane; Frankenthal ; Black-alicanthe ; Gradiska ; Dodrelabi; 50] Sicilien ;

Duc de Magenta ; Teneron ; 01ivette noire ; Lady downes Directeur Tisserand.

FINE

www.dacoromanica.ro

NEB DE KEE

www.dacoromanica.ro

TABELA DE MATERIE Pag. 1

3

Pretafd Introducere

CAP. I 5 8 8 9 10 11

11 12

Biologia vitei de vie Elementele care contribue la produc(iunea vinutui 1. Clima

2. Felul vita 3. Pitmlntul a. Propriettitile fisice b. Elementele minerale §i organice ale p&mIntulul c. Expositiunea

CAP. II 13 13 13 14 15 16 16 P7 19 19 21

22 22 22 23 24

24 24 25 27

Vilele romeinescl 1. Bit§icata 2. B6.beasca

3. Berbecelul

4. Braghina 5. Coarna 6. Crampo§ia sab. Cirloganca 7. Feteascit albtt 8. Feteascg neaget 9. Galbena 10. Gordinul 11. Grasa 12. Jordana 13. Mustoasa 14. Wegru moale 15. Negru v6rtos 16. Plitvana

II Razachia 18. Titmetioasa

Yiple americane

28

a. Producetoril direcil

30 31

1. Jacquezul 2. Herbemont

www.dacoromanica.ro

H

Pag. 31

32 32 34

34 36 36 38 38 39 40 40 41 42

42 43 43 44

44 45 45 46 47 48 48 49

3. Cunningham 4. Hibridul Terras No. 20 5. Gamay-Couderc

b. Vise americane port-altot Resistenta la filoxerit Potrivirea sall adaptarea la pitmint Influenta varulul

Apa 0 lutul saa huma Inriurirea altoitulul asupra gillbenitrel Intime* port-altoiulul L Vite pentra peitninturt ca peste 50% var Chasselas & Berlandieri No. 41B Mourvèdre & Rupestris 1202 II. Vile pentru terenurt conSinend 35-50% var Aramon Rupestris Ganzin No. 1 Pinot Rupestris 1305 HI. ViSe convenind terenurilor ca 15-30% var Riparia & Rupestris 3309, 3306, Solonis Riparia Rupestris de Lot Aramon Rupestris No. 2 IV. Vile pentru piimInturt nevärdase Riparia gloire Riparia tommenteux Riparia Grande Glabre Riparia Baron Perrier Rupestris Martin CAP. 111

:0

Inmultirea viel

50

1. Inmultirea prin graintit

51 53

2. Iumultirea prin buta§1 3. Marcotagiul sat. potopnita 4. Altoirea Afinitatea Facultatea vitelor americane de a da ritditcin! V8rsta sujetulul Culesul sujeturilor Recolta altoilor Plistrarea altoilor §"i sujeturilor Recunoascerea buta§ilor bunl de altoit Epoca altoirel Sistemele de altoire a. Altoirea in critpitturi saA despicitturit In despicitturi plinit i b. in critpitturtt scobitit i c.

54 54 56 56

56 57 58 59

59 60 61 64 65 66 71

73 14

d. e. f.

g.

i D

englesit

in verde In ochiA in ochiti pe ochiü.

www.dacoromanica.ro

III

Pag. '75

'76

77 78 '78 '78 '79

82 85 87

Legtiturile §i masticurile Stratificarea altoilor Instrumentele necesare la alto ire

Seoala de v.ife a. Terenul §coa1e1

b. Prepararea ptimintulul c. Plantarea altoilor in §coalit d. Lueritrile de intretinere in qcoalit e. Scoaterea altoilor din Icoalit Ingrijirea altoilor fticut1 pe loe

CA!. IV 88

88 89 93 94 96 96

98 100

Lucriirile de Inffintare ale vid Alegerea piimintulul Pregittirea pitmtutulul Ingr4area plimintulul Diferite modur1 de plantare Distanta futre vite Pichetarea loculul Plantarea vitelor in vie Intretinerea vid plIntt in anul al 4-lea

CAP. V 103

Mijloacele de sustinere a viel

103.

AraciT

106

Stabilirea spalierulul pentru vitti.

111

Mema vid

112 113 114 116 119 119 122 122 123 123 124 124

Scopul titerel Felurile de tiiere Anotimpul titierel

126 126 128 128 130 131

Medie in verde

CAP. VI

l'hiena vid in primi1 3 ala Formele date vitel prin Miere 1. Titierea D-rulu1 Guyot 2. 3. 4. 5. 6.

1

) » D D

Guyot modifica% de Driigii§anl

din Odobescl 0 Cotnarl de Moldova perfectionatit scurtli,

Observatiun1 asupra titerel vitelor altoite qi a produatorilor direct1

1. Plivitul 2. Ciupitul litstarilor 3. Titietura inelarti Taierea viilor degerate

Mema viilor Mute de grindinii

www.dacoromanica.ro

IV

CAP. VII

Pag. 132

Lucrul pitrutntululf

132 135

1. Saps mare 2. Prasilele yid

138 139 139 140 141 142 142 143 143 144

Ingritsarea yid Necesitatea vitel in materil hritnitoare Cantitfitile de elemente fertilisante

CAP. VIII

Billegarul Compostul

Botina Ingrttsemintele comerciale RespAndirea Ingrtistimintelor Culesul yid

Ingropatul si desgropatul vieI

CAP. fx 147 147 14'7

147 149 149 150 150 154

154 154 157 166 169 170 1'75

176

176 177 178 178 179 180 181 183 184 184 192

Inimicil vie a. Accidente 1. Gerurile de toamni£ O. iarnit 2.

)

11

primitvarlt

3. Grindina 4. Meiatul 5. Boa/ele cu caracter fisiologic 1. Clorosa sat. gitlbenarea 2. Apoplexia c. BoaIele crgptogamice 1. Oidium sail fttinarea strugurilor 2. Mana safi Mildewul 3. Antracnosa 4. Puridia sati putredirea rltditcinilor 5. Black-rotul sail putrediciunea neagrit 6. Putredirea strugurilor

d. Parasitil animart Himenoptere: Vespa Coleoptere: Altisa Scriitorul Tigitrarul

aritbusul Lepidoptere : Pirala vitiel Cochylis Noctuelele

Diptere: Cecidomia oenofila Hemiptere : Filoxera Arachnide: Bltsicarea

www.dacoromanica.ro

V

CAP. X Pag. 194 194 196

Apendice : VarietittY .de vita streine i din Spania

204 206 207 207 208 208

Ungaria Austria Germane Spaniole ItalienescI din Portugalia

209

de masit.

3

FINE

www.dacoromanica.ro