Manual de Sah

ING. DEM. URMA PREŞED.

CERC. DE

ŞAH

C.P. R.

,

MANUAL , DE

ŞAH Ca 32 dep a r t I d e , I

e.ple diferit. ,1 e u

".gulame.lul Ollcl.1 de Joc al Pederatlel Roml.e de Şa.

OORJAN

Ing. DEM. URMĂ Pre,edlntele Cerului de

Şah

MANUAL DE

C. F. R.

ŞAH

cu 31 de partide ,i exemple dUerite ,1 cu Regulamentul oficial al jocului de Ş a b Intocmit de Federaţia RomAnă de ti 8 h

(lORJAN

'.

A ceastă broşurd după

a fost In

manualul de

bună

şah

parte

pre/uerată

al lui R. Anton.

I

CoP,rflbt b, Edllutll Qol'jan Sir. Poet". Ma«do nKb', 3 _ 811.(ure,11 III Nr.

:lO(tf

(1.22.

paJ.

45)

.

1. INTRODUCERE S A II U L, JO C U L fi E G I I. O Il

1. LEGENDE Origine şa hului se pierde in noaptea legen-

-delor. Cel dintar, cdruia i se a tribue inventia a cestu i nobil joc, este Palamede, regele Eubeei şi un ul din condu că tori i greci in războ iul T raiei -(1193-1184 i . d. H.). Pent", a distra pe răz­ boin ici i g reci in timpul Jungului asediu de 10

fi

an i al Treiei , Palomede ar

inventat nu numai

'ŞOhul, dar ch iar jocul cu zarurile şi cu discul.

Acestui ingenios născocilor i se mai atribue in ventia ca'enda :u'ui, a monede!or şi a g re\ltăti [or pentru cântar ; el ar mai

fi

fost şi poet, astro-

nom, organiza :or militar ş i reformato r in arta navigatiei! . Mai ocredi lată este însă altă legendă, care ră mâ ne lo : uş i legendă . După aceasta din urmă, şahul a r fi un joc de origine or ientală, persan ă , indiană sau chior chineză. Cuvântul şah înseamnă rege in limba persan ă şi sa n sc r ită , incâl

jocul nostru este jaGUI regilor. Iotă acum ce spune această legendă. La incepulu! veacului al V-lea era la gurile Gangelui, fluviul sfânt, un

5 g ele trebue să se afle totdeauna in armonie cu săi, in vederea scopului comun, core . .este victoria. Că toti supuşii au În sfat valoarea lor, mai mică sau mai mare, de core trebue să :se t i nă seamă, etc. CI;[ alegori i de felul acestora , -şi ret ul Sissa pulu să focă cunoscute regelui acele Jdei de dreptate şi de echitate, care pe alfii îi ·co slaseră viata. legenda nu ne mai spune da că regele asu'Pri :o~ a devenit jnte~ept. Nid nu ne interesează iOcest lucru . Ne spune Însă că el s'o arătat entuzia smat de frumusetea noulu i joc şi a intrebat pe brahman ce recompensă vreo. Sissa a răs­ 'P'U ns aşa : să i .se dea un bob de grau pentru 'Pri ma pă i rătîcă a tablei de şah , do uă pentru a ·doua , patru pentru a treia, opt pentru a patra -şi aşa mai departe, adică îndoind numărul boa'be!or pentru fiecare pătrăfică, pănă la ultima, o şaize.:i şi pa:ro . Mirai şi înveselit pentru modesta recompensă ce : u!ă, rege~e a dat ime.cIiot ordin de executare, fără să se gândească - sla b ma 'emalieian - unde avea să ojungă . 'Când s'au fă :ul soco:e ~ife cu precizie, s'a văzut -că " modeslul Sissa" t:ebuio să primească atâta '9rau co l nu producea pămantul intreg! In adevă r , este uşOr de vazut că, dacă pentru ""'prima căsu& a tapJei de şah llebu Lsă se dea 'Un bob şi pentru a doua 2, pentru a cincea se vor d~ 16 boabe, pentru a zecea 512, pentru a cincisprezecea 16 .384 şi pentru o douăzecea .3.24.288 de boabe. Pen tru a fre izecea numorul :supuşii

6 de boabe

VQ

avea nouă cifre. Pentru

Q

patruzecea:

. 12 cifre. Pentru a dncizecea 15 cifre. Pentru: ult ima căsută regele ar fi trebuit să dea lui Sissa. nu mai putin ca :

9.223.372.036.854.775 .808 boabe de grâu ! Intr'un gram intră 20-25, boabe. Intr'un kg să zicem 25.000. Intr'un va gon vor intra 250 de milioane de boabe de. greu. Productia mondială de grâu a anului 1937 o fost de circa f O milioane de vagoane. Fă ­ când calcule!e necesa re, găsim că Sisso ar fi trebuit să primească productia de gr6u a pămân­ tuJu i pe aproape

3700

de ani!

Toale aceste sunt în să legende, care nu pol fi controlate. Ori cum, dacă de f;ecare inventie: . ne place să leg ăm un n ume, să legăm ş i de şah nume~e lu i Sissa. Din otienl ul indepărtat, jocul de şah Q ajuns întâi la Arabi şi a trecut odatâ cu ei in Spania,. prin cuceriri le Maurilor. In cuprinsul Europei, şahul s' a răspândit de pe la anul 1100, cu ocozia prime!or cruciade, care, limp de două sute de ani , ou apropiat orientul de occident. Să moi spunem că şahul ' ore şi el zeita lui, numită Caissa. Nu este a zeită din mitologie , ceea ce ne arată că - chiar dacă şahul a fost inventat de regele Palamede nu a avut la Greci atâta vază Încât să i se atribue - o zei ta~ e protectoare, Numele zeiţei noastre a fost dat de un şohist englez, autor 01 unui mic poem. asupra ;.ahului, intitulat tocmai Caissa.

7

2. JOCUL

ŞI J U C ĂTO R II

Frumuse!ea şahului stă in aceasta: pentru amândoi . adver~arji n umăru l pieselor şi valoarea lor 'sunt obso ~ u t egafe. Câmpul de băta i e este un iform ş i oferă şi A!bului şi Negrului absolut acel e aşi pos i bil ităţi de a tac şi de apărare. Regulile jocului sunt precise şi clare. Nimic nu este l ăsai la întâmplare; neprevăzulul şi norocul sunt cuvinte pe care vocabularu l şahis ­ tu lui nu le c unoaş: e. V ictoria depinde numai de un singu r factor , cel moi nohil al jucătorului: mintea sa, care se manifestă prin ştiinţă ş i prin artă . (ăci şohul este şi ştiinţă şi " arlă in acelaş i timp. Pen tru moHvele de mai sus, acest joc pur cerebral este mai precis şi mai matematic decâJ acel complex de notiuni şi regU :i care formează doctrina milit a ră, De aceea, in p radică este mai uşor să devii înv i ngător la şah decât in război. Arhiduce~e Carol îl bătea la şah aproape totdeauna pe Napoleon, dar , când trebuia să - I Înfrunte pe adevă ratul câm p de bă ~aie, el incasa regulat şi solid". Fiind ş ' i infă prin vaslitatea cunaştinfe~or precise necesare şi fiind a rtă prin modul superior personal În care cunoştinţele pot fi intrebuinţate, şahul nu ar trebui să fie considerat ca un joc , ci ca o subti~ă şi inal t ă gimnastică a mintii, capa b ilă de a procu ~a cele mai frumoase satis, lactii inte!edua!e. Ver bul a juca a r trebui să fie reLe.vat incepă ' orilor, core, în t ra d evă r se joacă,

8 Iar nu creează. Să spunem deci că începători; şi cei slabi joacă o partidă de şah, pe când maeştrii fac o partidă. Când spunem fac, atribuim acestui cuvânt intelesul cuvânlului grec poiein (a face, a creea), dela care a venit şi cuvântul poet. In literatura şahistă există partide nemuritoare, făcute de cei mai mari jucători ai lumii, care sunt creatii sublime, adevărate opare

de artă şohistă. In frunte- stau cele trei partide nemuritoare, C1eeafe de acesle trei perechi de maeştri: Anderssen - Kieseritzky, C/emenz - Eisenschmidt şi Peissig - Sch!ech~er. Fiecare jucător de şah care a studiat ceva teorie le cunoaşte bine, unii chiar pe din ofară, mai ales prima partidă, jucală la Londra, in 1851. In afară de partea de pură conceptie, de cunoştinte intinse şi de realizare artistică, şahul poa~e avea, ca orice artă, şi o latură ocrobatică. Au. fost şi sunt maeştri core pot juca şah fără să v.o da tabla cu piese. Portidele,jucate astfel se chiamâ oarLe. Fieca~e căsută a tablei d2 şah fiind insemnată, ca pe hărti, cu o cifră (dela 1 la 8) şi cu o literă (dela a la ~) jocul merge astfel: - Jucătorul de partide oarbe (core de obicei are albele) spune; tare: calul g1 merge În . f3 . - Adversarul răspunde: pionul d7 merge

In d5. Albul scrie pe hârtie mişcările şi prepară a doua mişcare. Şi aşa mai departe. Cine cunoaşte cât de pufin şohul, Îşi dă seama de imen-

9 'S€ ~e dificultăti core se aşterri in colea cui ar vrea 'SO joace o partidă oarbă: el trebue să aibă in fata ochilor inchişi fo~ografiile mintale ale tuh.roi pozilii~or schimbă~oare din cursul partizii! Dacă ni se pare imposibil a juca o partidă oarbă, ce vom spune de acrobatia mintală uimitoare şi spectaculoasă a unor maeştri ca: Horwitz, Morphy, Philidor, Ogorin, Mieses, Losker, Pillsbury , T arrasch şi multi altii, care puteau juca d in! rodată, cu 20 de -jucători, douăzeci de partide' oarbe, învingând pe cer mar multi. Un :i ou ' jucat ş i peste 20 de partide oarbe simultane . . Această grandioasă puf era de concentrare a spiritului omenesc Întrece de o mie de 'ori pe aceea a dictatorului roman Cezar, core se zice că in acelaşi timp scria, citea, asculta şi moi dicta incă patru scrisori. E de sigur păcat că oame,ni ca jucătorii de mai sus nu şi-au intre~u in tat minuna~ul lor dor natural in câmpuri de a ctivitate mai folositoare omenirii inheg i, S'ar pu ' ea întâmpla insă ca facultatea de a putea juca simultan 20 de partide oarbe să fie o Însuşi - e mintală specifică şi aplicabilă numai combinatii lor şahiste, ' in care caz ea nu ar avea cum să fie valorificată În afara şahului.

3. METODELE $AHULUI Scoţ; ul urmăJit de fie care jucător este acela de a da mat, adică de a a~aca pe Regele adversa r astfel Încât acesta să nu poată evita de o

10 m i şcări le fă cute la şah, toate p[anUli fe, !oate operatiile au acea s tă t i n!ă supremă: s;apl urareo Regelui ina mic. In vederea atingerii

fi luat. Toate

acestui rezultat, princi~i:le sfra!egiei milita re se pot aplica în mod perfect strategiei şahiste. Aceste prinei ţ ii su nt pe scurt următoarele: 1 . Obied ivul princ i ţ a l al unei armate este masa princ i J:olă a armalei inamice. 2 . Vidolio este decisă de ciocnirea maselor,

trebuind o fi moi tari decât adversa ru l .pcolo unde se Încearcă (] lovi:ură decisivă. Modul deo-

sebit de a i n!erp re ~ o şi de (] aplica aceste principii stra!egice la ş.ah , a dat naştere la două me~ode princij:ole de j oc: jocul de pozitie şi jocul de concepti~.

Jocul de pozitie (jocul şislematic) . J ucătorul mişcă pie~e!e cu ma re pru dentă, strid după teo-

rie , ~entru a ocupa pozitia care să nu prezinte niciun j: und s!ab şi ca re să-i ţe r milă, aştcptond cu răbdare, să poată profita de vreo mişcare inu t i l ă sau greşită a adversar ului , penf ru a- I a loca. Ju că:o~ u l de pozilie i naintează incet cu pionii, bine apărat;, tine regele departe de picse~e străin~ şi sub bu nă escortă j este vesel cond câştigă un pion şi mai-moi că din acest moment ar vrea să schimbe loate piesele, pentru ca, fă­ când regină din pionul ce-i rămâne, să coşfige partida! EI nu riscă ni mic niciodată , nu ştie ce este un sacrificiu genial şi nu se depărtează de căile cunoscute şi sigure ale teoriei. Jocul său este patral, so!id, sigur, dar adese:l monoton şi

I l> fă ră originalitate , fără lu mina scân~eii geniu lui. Jocu l de pozitie a avu~ campioni mari printre persani şi arabi, in frunte stând arabii Adali (sec. 10) şi Ali Satrangi (sec. 14). Despre acesta din urmă - socotit ca unu l din cei mai mari jucă t o ri ai futuror timpurilor se zice că nimeni nu ar fi pufut vreodată să-i inte l eagă scopul unei mişcări sau să-i prevadă mişca rea următ oa re. Mai târziu, fa im oşi jucători de pozitie au fost francezii Phi ~ ido r şi Des Chapel!es (sec. 18), apa; La,ke, ş ; P;lIsbu,y (sec. 19-20), etc. J u că'o ' ii mari mode:ni sunt, in general, jucători de poziţie. Jocul de conceptie Qo(ul de c()mbinali.e) este fată de primul ca ... şampania fafă de vin. Spumos, scdnteiefor, dinamic, fantastic, ingenios ~ art ist ic. Jucă:o: ul incej:e tol cu mişcările impuse de leorie, dar abia aşteaptă să prindă prilejui de a părăsi căile bătute de altii pentru a s? arunca in câmpul deschis al combinatiilor de miş­ c ări ingenioase ş i neprevăzu:e, pe care .fantazio w fert i [ă i le sugerează: Dacă ocazia întârzie , o creează singur, printr'un sacrificiu, o inaintare indrăsneată sau o cursă abil intinsă. Adversarul nu moi are teor ia În ajutorul său, se zăpăceşte ş i ade~ea se Iasă prins În capcana unu i profit molerial imediat, cu efecte dezastruoase , pe care nici nu le bănueşte (vezi partida Gudju-Johnet pag 81 - şi cele' 3 partide nemuritoare, 10": fine!e cărti i.

Din această metodă de joc se nasc partidele 'nemuritoare, adevărate capod'opere de ştiw.fă şi de artă. Printre adeptii jocului de conceptie numim pe 5alvio şi Greco (sec. 18), Anderssen şi Mo,phy (sec. 19) Capoblanca, K.,.s (sec. 20), ,elc. Morphy, care juca şi 30 de partide simul":' tane oarbe, a fost maestru neîntrecut in arfa de a aplica sacrifîcii geniale pentru a ocupa pozitii de - rapide şi strălucite vidorii. Dăm la sfârşit -o partidă jucată de Morphy, din care se vede bine stilul său . Adversar ii este celebrul Bird, ,autor al deschiderii ce-i moartă numele,

S'.inHz (1836-1900) -

timp d. 28 d.

ani campionul rumu - a fost poate cel mai mare jucător de şah din toate timpurile , EI o inventat gambi'ul care ii poartă numele, aplicilnd în mod perfect ideea că, in final, locul cel -mai bun pentru Rege este cen trul tablei de şah. Chiar dela a cincea mutare, Regele alb se aşam in fato Reginei sale , lucru de neconceput in ' 1870, când Steinilz a cilştigat turneul dela Baden-Baden, grafie gambitului său! Seco!ul tre:ut a fost secolul suprematiei judtari for de conceptie, Partizanii jocu lui de pozitie au fost de aceea obligati să perfecponeze 'o~ mai mult teo~ia şahu'ui - numită analită ' singurul lor mijloc de a rezista tăvălugului mae- ştri~o~ car.e aduceau În joc geniu şi adă. Urmarea a fost că teoria şahului a fost împinsă ' ..:ătre înălţimi greu de ajuns de cine nu are o ' mem o~ie prodigioasă şi o vo :ntă de fier. Marii ,

13 maeştri şi-au însuşit noile cunoştînte şi, in şec ..

20, le-ou intrebuintat deseori cu succes in contra adeptilor şcolii brilante. Poate că la aceasto o · contribuit. -şi faptul Că scânteia geniului~ care . luminase jocul lui Morphy ş~ al lui Steinitz, trecea printr' o fază de eclipsă parţială. Nicio flacără nu esTe eternă. Astfel, şcoala de pozitie o devenit mai Iare decât aceea de conceptie .. Când va apare geniul care să răstoarne balanta în favoarea jocului strălucitor şi artistic? In orice coz, el nu Pare să facă parte din jucătorii mari de astăzi. In jocurile lor hotărHoare, aceştia preferă jocul de pozitie, care se dovedeşte a fi moi uşor de jucat- şi mai la indemâno celor lipsiti de sublimul foc sacru 01 celor mai glorioş(' maeştri din veacul trecut.

11.

NOŢIUNI

FUNDAMENTALE. JOCULUI ·

LEGILE

1. IN CE CONSTA JOCUL Jocul de şah se desfăşoară in tre două partide ( de obicei fiecare partidă e compusă din eate o singură persoană !. .. ), pe o masă corelată, numită

•• 10 de şah, folosindu-se onumi:e piese sau fi guri : piesele de şah. In tocmai ca in cazul unei luple intre d ou ă ar,m ale inomice, vom avea pe l uptători, cei dintr'o tabără imbrăcati in alb, cei din tabă ra adver să îmbrăcati in negru şi pe generalii lor con ducă !ori: cei doi jucători. Scopu l mişcărilor ordonate pieselor du pă normele stricte ale jocului de că tre fiecare din cei doi jucă tori , a fost definit in introducere: prindeiea rege'ui din tabăra adversă: " motul" , "şohul mo'" i cel care a realizat acest lucru, a cd ştigat partida . Nu este Însă totdeauna cu putinţă ca regele advers să fi e făcu t mat; in asemenea conditiun i, pa rtida rămăne nedecisă (remis), şi nu avem nici in v ingă : or nici invins,

16

,

2. TABLA DE

ŞAH

Tabla de şah e o scândură, un carton, o mufOmo etc., de formă patrată, divizată in 64 de pătrăte!e (că sute) ego[e Între ele, vopsite alt-ernativ in alb ~i negru sau intr'o coloare deschisă şi una tnchisă (fig. 1).

:::::::-

:;:;:;:3 Fig. I

3. PIESELE DE

ŞAH

Fiecare din cei doi jucători dispune de un grup de 16 piese. Piesele unuia din jucăto ri nu ~ deosebflsc de ale c.elui!olt decât prin coloarea. Jar ; una din grupe e vopsită in alb (deschis), cea!el'ă

in negru (inchis). Toemei din această

cauză jucătorul care

la dispozitie piesele albe. • numit, pe scurt , "Albul", ior cel care ar, pe ce!e negre e numit .,Negru''' , Piese!e .de care dispune fiel A 11""

5

4

3 2

IIU 00 'I! i l 1l11 !IU -g !IU b!ri • 00

11"]11. ' il! llII i, ~d !III 3 . 11 !III IIAU 2 ~ III III W; a bcde l g h Al b

Fig. 22

28 . 16 t ! Decisiv 29. TfS 30. T X gs ti .

28. Rg8 29 . .Th7 30. Rh8.

Dacă sacrificiul e primit, urmează mat.

31. Tf1 !! (apără 16) 31. cs 32. Tf3! 32 . c x d4? 33 . Tg3. Negrul cedează. in lafa am."lntării de mat imparobil la 98 .

144

33. JOCUL PIONULUI REGINEI Dacă după,

Alb 1. d2-d4

Negru

1. d7-dS

Albul la a doua mutare nu joacă c2-c4, ca in gamhilul reginei, tratat mai inainte, numim această deschidere jocul pionului reginei. Dacă ulterior se va mu:a c2~d, se aj•.mge de multe ori la si/ualii identice cu acelea rezultate di n gombilul reginei.

2. 411-13 3. c2-c4

2.418-16 3. c7-c5. După

3. c7-c6 obtinem apărarea slavă la gambitul

(v. pag. 140). 4. c4 x d5 5. Ddl x d4 6. Cb l-c3 7. .2-..4 B. Nfl-b5 9. Dd4-a4 10. Nb5 Xa4, cu jocuri

reginei

2. Cg1-13 3. Ncl-i4 4. • 2-a3 5. ,2-c3 6. Nll-d3

4. c5 x d4 5. Dd8 x d5 6. Dd5-o5 7. CbB-c6 B. NcB-d7 9. Da5 Xo4 egola.

2. •7-e6 3. ,7-c5 4. CbB-.:6 5. CgB-16 6. NIB-d6

cu perspective egale.

,

145

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Cb 1-d2 e2-e3 ,2-03 f2- f4 Cgl-f3 03-e5 Nfl-d3 Ddl-f3 O-O

2. Cg8- f6 3. ,7-·,5 4. Cb8-d7 5. b7-b6 6. N,8-b7 7. e7-e6 8. Nf8-d6 9. Dd8-e7 10. O-O

Jocurile stau corn /0 fel. Acestea ar fi cCiteva dintre cele moi utilizate jocuri ale pianului reginei, dar posibilitătile de jocuri sunt foarte numeroase .

34. PARTIDA INDIANA Alb 1. d2-d4

Negru

1. (g8-16

Aceste două mutări de deschidere reprezintă parlido indiană. Dacă in cursul jocului Negrul i.-şi desfăşoară nebunul În 97 numim aceasta ,ocul indian 01 regelui j dacă Negrul "fiancheteaw" (v. pog. 136) nebunul reginei, vor~im de jocul indian '01 reginei. I

2.

.

Cgl-f3 Negrul ad7-d5. După (1. d2-d4 1. (g8-f6, 2. (gl-f3) 2. e7-e6, 3. ,2-,4 3. ,7-,5, 4. d4-d5 4. b7-b5! (Gambilullui Blumenfeld), 5. d5 Xe6? 5. f7 x e6, 6. ,4 x b5 6. d7-d5, Negrul obline un junge

10

,2-,4. După . 2. egalitate prin 2.

joc excelent i dimpotrivă, refuza rea

gambitului

C. I0

146

prin

5.

Nc1-g5! af putea să confere Albului

o situatie mai bună. -

Dacă Negrul continua

.1. d2-d4 1. (g8-16, 2. (gl-13 2. _7-_6, 3. c2-c4) cu 3. b7-b6 (;nd;ono

(după

,eginei),

VQ

rezulta pentru el u'n joc multumitar

pr;n 4. g2-g3 4. Nc8-b7, 5. Nl1-g2 5. NI8-_7, 6. Cbl-c3 6. O-O, 7. O-O 7. d7-d5, 8. Cf3-.5 8. Od8-c8! 2. •7-.6 3. Cb1-c3 3. N18-b4 4. 02-03! 4. Nb4 x c3t cu un joc ceva mai bu n penhu Alb . Albul s tă

b;n_

4. ( gl-13 (;n loc d_ 02-03), Nc1-g5 şi e2-e3. Dimpotrivă, fa" 4. Od1-e2 , Neg ul _go l.e,ă pr;n 4. d7-d5 . ş ; du pă

-cuplat cu

N'ar fi re :omandabil pntru Alb nici 4 . Dd1b3, d;n e~uzo 4. e7-e5, 5. d4 Xe5 5. Cb8-

c6, 6. (gl-13 6. Cf6-_4, 7. Nc1-d2 7. (_4 Xc5, 8. Ob3-.e2, 17-15 sou d7-d5 .

(1. d2-d4 1. ( g8- [6, 2. c2-c4) 2. g796 (indiana regelui) .

3. (b1-c3. D upă 3.' Cg1 -13 , pr;n mu3. N18-g7, 4. (b1 -c3 4. d7-d5 t, 5. e4 x d5 5. Cf6 x d5 , 6. _2-_4 6. Cd5 xd, 7. b2 x c3 7. e7-e5 !, ajungem [o opăra ~eo lui tăr; '_

Grunfeld,

avan tdj oasă ţe ntr u Neg ru .

In loc de

5. c4 X d5, ma; b;n_ _ r_nh u Alb 5.• 2-03. 3. N18-g7 .4. g2-g3 C~O ma i btmă mula re 4. O-O

147

s . d7-d6 5. Nfl-g2 6. Cb8-d7 6. Cgl-f3 7. e7-es 7. O-O 8. b2-h3 8. Tf8-e8 9. Ncl-e3 9. h7-· h6 10. Ddl-c2 . Albul poate fi considera! in avantaj.

2. .7-.5. Pr;n aceasta ·rezultă (după 1. d2-d4 1. Cg8-f6, 2. c2- c4) aşa numita vOlianlă o Budapeslei ca re, fa un eontrajoc cored. trebue să ducă pe Alb la avan taj, de ' ex . in chipul următor : 3 .

d4 X es 3. Cf6-g4, 4. Ncl-14! (cont;nuorea , 4. e2-04! 4. Cg4 X es , s . f2 - 14 5. Ce5 - ,6 ! ~ favowbilă m al de grabă pentru Negru) 4. Cb8-c6, s . Cgl - 13 s . NI8-b4t 6. Cbl-c3 6. Dd8-e7, 7. Ddlds 7. Nb4 x c3t, 8. b2 x c3 8. De7-a3, 9. Tol-cl 9. 17-16 (Da3 X02 e desavantojos d;n coma h2-h3), 10. es x f6 10. Cg4 Xf6, 11. Dds-d2 11. d7 -d6, 12. Cf3-d4 12. O-O, 13. 12- 3 13. Nc8- d7 , 14. e2-e4 14. T08- e8, 15. Nfl-":'e2 precum ş; O-O. 35 . PARTIDA OLANDEZA E cara ct e r i zată prin mutările :'

Alb 1. d2-d4

Negru 2.

/7-/5.

Albul răspunde cel mai bine prin : 2. e2- e4!, o m i şcare de gambit recomand a tă de defunclul şohist englez Staunton.

148

Un răspuns bun e şi 2 . g2-gJ, de ex.: 1. Cg8-f6, 3. Nf1-g2 3. 07-06, 4. Cg1-13 4. d7-dS, S. o-o S. Nf8-d6, 6. e2-e4 6. e7-e6, 7. Cb1-c3 7. Cb8-d7, 8. Dd1e2 8. Cf6-64, 9. Rg1-h1 9. Dd8-f6, 10. Ne1-f410. Nd6xf4, 11. g3: Xf411. Df6h6, 12. e2-e3 cu un joc ceva mai bun pen-

tru Alb. 2. fS x o~. 3. Cb1-c3 3. Cg8-f.(' 4. e7-e6·. 4. Ne1-gS La 4. (b8-c6 urmează 5. f2-f3, cum se vede mai jos. -

Pentru Negru ar

fj

d~sa von­

tajas 4. d7-dS, căd S. NgS x f6 5. 07 6. Dd1-hSt 6. 97-96, 7. DhS x dS .

ăluf se pregătea să deze. -Mai jucă Într'o doară

ce-

d4-03 şi

-1u6

formu!arul de joc să-I semneze. 'In culmea veseliei Ică işi zise: - "in fine 00dează j hai să-i mO'j dau un ' şah, ultimul, de adio _". jucă:

Si

c2xd3t fn

acest moment se întâmpla ceva ce nu vor uita multă vreme şohiştii din . _. eşti. Groză- "

veicu juo/l, ·

1111 repede campionu l oraşului, ojungând, in ac~ coleg cu G rozQvescu. În marea fam ilie de tol felul de campioni ai oraşului. .. (Adaptare de S. Samarian după ,,64", mareleziar rusesc de şah ).

mod

5. DIVERSE

- ANu ar fi drept să incheiem seria otât de

variată o partidelor transcrise fără o da şi ~ceo

perlă a li :era turii noastre, core este parlido neIIIIIrfloare a fahului românesc.

P.rtid.32 Atacu l Max Long e Jucată la concursul de campionat

01

Ce rculu~

"Cigorin" din Pa'is, la 5.11.1936.

Alb , Cpt. 1. Gudju 1.e4 2. 03 3. Nc4 4. d4 5. o-o 6. Tel

7.

Neg'u. V. Bogdonovschi 1.e5 2. Cc6 3. 06 4. e X d4 5. CXe4 6. d5

Cc3. Lovilură paradoxală, datorată pe-

ruvianului Esteban Canal, in 1923. 7. Ne6. Cea mai

\00

bunii mulare.

Dacă

1. dx c3; 8. Nx dS, 8. fS ;

• . ( 95 , cu alac repede decisiv. D acă 7. d X c4 ;

8. TXe4t, 8. No6 ; 9. CXd4, 9. C,d4; 10. TXd4, 10. Dc8 ; 11. NgS, cu avantaj pentru a ~ b.

.

8. C Xe4. Alni

preferă

9. CegS

N d S. 8. dXc4 9. DdS. Aici

T artokower re:omondă Ne?

10. CXll l' 11. Cgs + 12. CXe6

10. Rx fl 11. Rg8 12. Tc8

Dacă T e8, urmează sch imbu ri, Albul r ă m ân6nd cu initiativa. 13. Nh6! ! Lovi/ură de t răsnet. bine calculală. Dacă Neg/ul ia, u rmează Dg4 t , etc.

13. Nb4. Cantraotaco.

14 . C X gl !l AI . ă surpriză. D acă Negrul ia Te1. vine Dg4, e k.

15. Te2

14. CeS 15. d3 p li nă de tensiune dra-

16 . d . O lovitură matica ş i de sânge rece magnifi c,

16. Cfl 11. Chs 1 Amen intă Cf6+, cu luarea Reginei. 11. Dfs 18. Te8+ II 18. TXe8 . 19. Dg4 + I 1 Cedează. Dacă Negrul ia Dame aibă, primeşte mat cu Cf6 -=.

~AR T I D~,

Bt: 1 B ::

COI11 IletHoriÎ titluhli de c,\tn pil1II mondi a l de ş ah

.~~

"E

ii'.

.~

10

I5

'5 1 ~

1886 1889

St e lnitz

1890 1894 . Lasker 1800

. Zuckerto rt Ci,gorill GUlISbcrg Steinit %

.

Mîlrslw l l Ta rrasch ,1,1novski Schlcch tcr

F I07

' 008 1909 19 10

1927

J. R. Cap abia nea Laskcr Altohin Cn pa blil ilcil

19!Y

Dogoliuhov

1\:121

.

19J' 1935

1 1"37

Euw e

Aliohi n

Allohln

Euwc

,

ta

, fi

I~ r O2 10 R

O 3 I 1 O

" , , 7 1

6 11

B

5 3

,

9 R \O ,

O'

,! o I • • 1 N I

I 5' I

'1

i

5 5 7 5" 2

R \O

25 9 15 ' 13 9

Co mpiono :ul mondial , competitie a~â t de pasion antă , o fost intreru pt a tâtia an i din cauz9 ră sboju~ui. Să sperăm că în curând S~ va tn", din nou .

-cSAHUL LA NOI Pa n ă spre fine!e se co~ ulu i trecul nu se pool'('

vorbi despre o mişcare şahisl ă 10 noi in to ră : . Ju(ă:o~ii erou ):ujin i, izo!ali j nu existau cercuri •. nu se tinea u concursu ri. An i ma ~or u l care trebtll'Q

203 · pe cele mai reprezen'a~jve, regretând că vom fi omis, fă ră intentie, pe cineva: Ing. ŞI. Er-

.I,i, Ing. R. TauLm.mn (Toma), 1. linlia, G. AJo.andreseu, E. Eduard, Kapucinski, Dr. O. Traianovschi, Df. P. Bohosieviei, 1. Halic, G.

c.l.iaglia, T. Popa, Ing. M. Riidulescu, S. 1.... loviti, Tr. Ichim, E. Zelinski, A. Pichler, H. SiIlJennan, P. Seimeanu. S. Samarian, etc. Ultimul -

cel mai tană r, paSionat şi adenc cun oscăto r a l

teoriei -

s' o impus in ultimij ani printr'o foarte

fecundă activi~aie de cronicar şahist. M ai sunt desigur şi alti jucători de primo '

fortă in fară, omişi de noi in enumerarea de mai sus. Le cerem iertare ş i sper ă m să ni-i amin -

tească viitoarele concu rsuri. Ele se vor fine de aici Înainte desigur că 101 mai des, când soarele păci i va risipi inl u necimile grele ale atâtor ani de ' ră sboi îngrozitor, care o parali zat mu lte nobi le activ i t ăti omeneşti .

Să te rminăm a răt ând Campionii României la · şah , dela data de când 's 'au ti nur concursurileoficiale pe ntru a cest litlu , sub auspiCiile Federatiei Române de şah : '

AI.,. Tyroler 1926-1927-1928 Dr. L Bo'ogh 1929 Ing. Ş I. Erdelyi 1930-1931 H. Silbermon 1935 loon Halic 1936 Petre Seimeanu 1943 , După cum vedem , au fost a fa tia an i co nd'

concursu rile pentru desemnarea titlului nu s'a u

tinut. - Lucru core poate părea curios: acela care este azÎ Coinandorul 1. Gudju nu a reuşit. să .obtină lliciodată titlul oficial de campion al României, deşi a fost fost considerat otăto timp ca jucătorul cel mai reprezentativ de şah de la noi.

,

•

-.

ANEXA II FEDEHAŢ[A

( Persoană

nOMANĂ

juridici1

DE

fondală

ŞA H

in 1924)

REGULAMENTUL OFICIAL AL JOCULUI DE ŞAH (Acest rCi,fUlamcn t fiind adoptat de adunarea generalii de cOllsHtuirc legalli a F. n.Ş. , a del'enit Regulam ent oHeial al României). Dcliniti~ $i

Art. t . -

Jeo"

,. Jocul de şah este un joc lilrll hazaru, car c se ' joacă tnlre doi parteneri, dispunAnd fiecare de cale 16 piese, albe pentru unul şi negre penlrn

. ccUIIalt. Se joacll pe un patrat cu 64

c3suţe,

alter·

nariv albe şi negre, denumit " şah" _ 2. Scopul jocului este de a fa ce mat Regele ' Cimpului opus. Jucăto rul Cllre face mat, cAşli gii. a!tfel partida . Art. 2. -

, 3 .. Tabla de-

şah

Tab la fle

şah

trebue sA fie plasaU

to.c4!. ti~ar~_juc!to Uli tihun dmp. alb.

aşa

fel

la -ool~l .

(abiel · d~ ,dreapla. sa. t. ~Ie 8 linii verticale se numesc coloane, cele orizonl ale se "nUmesc linii.

206 Descrierea pir'selor

ArI. 3 -

5. P iesele s unl: Al ue: u n Hege ( Il ), o Dum ă ( U) , d ouă Turnu ri ( T ), d oi :'\:ch lmi ( N ), tloi Cai ( e ), opl Piani ( P) .

Negl"c . un nege ( fi ), o Damă ( O), d ouă "fUi'· )lud ( T ), doi Xchllni ( x ) , doi Cai (C), o pl Pioni ( P). Al"1. 4. -

l'o:i{ia pieselor

li. La i n('cpuiui partidei, piesele lI'clmesc pc labla d e

aşezate

şah

precum IIflllca:d'i: ( rig. 2, pug. 17) . 7. Albc!c incep loldc:lulla jocul. adică rac prima mulare în part i dă. 8 Fier;)rc Jl:'lrlcncl' mută pc nim! ş i 1lI1111ui efi !c o !;iugu ra lllutM'C de fiecare daUi.

9, Par:cncrul la l1lu lare se chinmă ,,;UCăfO/"1I1 ", iar ("ci care nu esle [a mulare, .~c chia mn " ad. ·lwrS(,r ur. .\1'1

:; . -

XOla (illllea

tu. - Hcgulanll'lllul F.I. D.E. ( Fcdcl"ution In \el'uuliollulc d es !::chccs) recunoaşte d ouă sisteme d& no ta re mai ră s plin d il e, - descriplil' şi algeiJric lot u şi Iasii la lalitud inea fi ccă re i a federalii n aliou alc a filiate, alegerea llotat iu nii pe care o prclera: J 1. F ederatia română de şah rec u noaşte şi recOl nand ă Ilumai sistcm ul d e Jl ota ţ iullc al gebl'ic, Sislcnw l algebric

12. Pic.selc .sunt indicate pl"in initiala lor, P ionii nu sun t indica ti În mod speCial. Celc 8 coloane (d ela 'stAnga la dreapta, pen tru al b ) sunt desem nate prhl literele d ela .lI" la "h", Cele 8 linii transversaJe, sun t numerotate cu d fre dela ,,1" la ,,8", lulad ca bază albelc. ( In pozitia Iniţ ia l ă, figprile al,be -se găse sc prin u rm al'e pc l inii le 7 ş i 8) ,

207 Fiec:u'c c1l),II I:t este deci definiLil dis tinei, pri • .t:ombinarca unei coloane CII o linie (o lit era CII o dfră ).

La lite ra inilÎ In'i uri , acclaşi judUo r fiilll l la 1J11l1:lL'C, In .u'est scop, 1lL1 eslf' nm rl Si'i ,~e facă VL'eo distinc tie inl re celc d o uă '1'111'miri. l'ci doi Cai şi rci doi Ne bun i, şi uici În fiuc, ii n IL'\' douit figtl ri , din cm'e una ,\ rezultat pl'in IJ'allsfOJ'llL:rrca IIlIu i Pioll. - .\'ufilul c.L 11'd1Ul' I'celalltal1i în acesl Illomenl şi '1lLI ma i po.lle fi imorali! dn pă ce S',l modi fi ct\1 pozi lili llea . .l I. (1) I'rin ('om'l'u ti llIIe JIlu ltmlil; dupii Il 30-3 mulare a IICgl'ului , 55, c) Pa rlida va pulea fi tleciarată Il\l!ii dac.) u n jucător va d l' IllO,l1stm cii. s'au fă c u t d eoplu'le ş i lI,- alta ClltC 50 mull1ri, Ură s~1 fi intcl"\'el1il ma lul ,~ i făril. să fi avuI loc 1) ca plurl1 tie picsi1 saLI o deplasare de Pioll. 5V, / ) Fil-c arc jucă10r pOlite prdimlc ccluilall, intlile1"cllL h L c e mo mcnt al p.'It'tidei , să-l facil. m a l in 50 llI u lări, in condi tiil c al'iilute mai sus, la 55, tj ])ac1i matul nu poa l(' fi dat in 50 llI ut ă r i , par, tida "a fi llel'laralil nulil. . To lu ş i , se va rclncepe cu n um1tl,.u'ca Il1 U :ă ri !OL' lot(l ca ulla, dlll)ă fiecare cap. Lm'arC de pkSi'i şi tlupil. fiet:aL'c lIlu hu'c de pion, Se v a.luce_c:l1n11 la sosi ,"ca sa, va fi \ol"otil f u ti mpul d e g.\ndil"c" 68. 5. J lu·ăIOl" ul ("arc, f1lră mo l i\" valahil, sQst'ş l r la lucul fixal pe ntru jur-area parlidei c u 1ntâ'·i': iere de Jleslc O or1l:, p irl.'dc parti{la " 6\1. G. Dacii cei d oi parlc llcri so sesc CII pes le o o,"ă de inhil"7.iel"c. r1l1·i:t 1ll01Î\' WI.!rlbil , prll"li ria va fi dec lm"ali:t ca pierdută pentru rlmâ ndoi.

2 17 AI'J. 21. -

Pa rlide ill /reruple

7U. 1. efj ' lI l se suspeml:1 o pal'Ud!! , CII SIlU lăl'~ lÎluila d e tim Jl, dre pt ul d e a (];1" Illulal't;:a , a par \i no acel uia CI\I'!' se n(l.l l a mu lare in mOlll t'll tul s us· tlcnri1i riL

i l. 2. Ju d Hol"'u l 1l'c!lIlc si! snie el ln s llşi ulIIla ,'ca şi sii o pun ii imediat Într' un p lic C;t I'C \'11 fi lipil. UUII:i ce. va l i semnul p'tic nl , il va "rl'da imediat dirc d m"ului concursului. c.:C;ISU[ 1111 va fi

o pri t at, in ca l'l' ('al , am bii jKu' icllcr i sunt Ii ll uli a at't'cpla ho t:'l l'il'ca aces:uia, cal't' csle r!lră d repl de apel. !)O, 2 , Cimd este \,OI'U1\ lk~Jlfl' 1111 cal. s Jlcl'i nl şi lIt' prc\':'I wl dc I'cgulau\t'n lul de ra lii, S;lll c:llld ,'xislil d('zaco l'll illln.' pal'lcllt'l'i , cu Jld dl' c la apliC:lrC:I

fi

şi

il l l CJ'pl'cl aJ'ca 1'('SUl amcl l lului, ('hcl>tillllt'a \'a

,upusă:

a; IIllui ;lrl,ill'l1 cal'C \',1 I"icdtlc pc loc şi fill'1t Hpcl: b) \'oll1i:eI1l1ui dir('dor , ,Iad! Imdid u al'C loc inII"un co nC\lI'!>.

f n mnhe~e cazu r i. pal'l ida \'a li su~pcn!luli1 jI.ill:1, nlml ,sl' va da lleci zia al'hitl'ului sau a ('ol11ill'lullli \liL'l'clul', I n/!'rllrell/fl'a şi Ufllicarl'a r/'!J1l1Ilm,'lIfllllli" !11 111 ·cal. de i ll doial ă c u p ri\'ire la oi. se ad uce 'fumu l, lângii !lege, in sl;lllga lui , la fi (f8) pentru ( O- O) ; iar pen lnl rocH da maro ( O-O-U, Iti- l , ; c8, se dC)Jlascazii la ci (cS), itlt' Turnu l se (adu ce la dl (d8). ( 4). De ax.: illll'C lIege ( el) şi Turn ( ti t ) se afl ă. ~CI.HIIlU I

CU ). (5) . De- l'X. pe laiJl :I diagonala Xg4- dl este lihcdÎ; Îll acc~ l ca;,. 0- 0 - 0 n u mai esle pos ibil ti., deom'CCC Xehunu l , hale dis u\a dI.

(6). D.ulla fiind d e cx. Ia 04, poal e m u la pc "dec dsul ii ali ată P(~ coloana C (c l - e8), pc linia. " ( iI I- hol) şi pc diuyol!ultl h ! aS s'au 11 1- 117. ( i ) De l'X. TdG, Illu li'i pc ..:%ana d1- lIS, şi pe

pc linia aG- hG (8) Ik CX. :-.itl·1 se joadl pc (/iagol/ala a l - hS

şi.

:17-gl. ( 9) . D o.: cx.; Cal u l !i.r1at la 05, pOOlle mu h! h\: ri, gli, g4, !J, d3, c', cG, d 7. ( 10). Alli dl, i'Ci poate mllta la incepu t la fG sau · (5 ; pc urm ii Illl !Ilai poate inaln t:l d ecât cu o c:lsu~1i . l\ i dodală n u mută Inapoi. ( 11 ). EtiminAnd-o de pc tabl ă. \ 1:l ). De CX ., dacă la g6 se arlll o pies1i albii,. Pionlll negl'lI dela 17 o poa!e ·Iua , trecând 'in locul· ci, ÎII loc de ti Înainta (g6 ÎI1 loc d e f6 sau f5). ( 13). Sunt pc tablă d e C-'I":.: Pc2. (al b ) şi P C4 (ncgru ). Pe:.! poate mula la e3 sau e4. In acest dÎ..lt. . m·lml C.1Z ci poate fi lovit d e PU, d iruia nu i se poate răpi dl'ep tn l de a-I lovi, în trecerea lu i pcste cllsula e3, blll u lii diago nat de Pf4. ( 14). Dacă un Pion alI> a atins d e ex. căsn l a . c8, el treb ue sit fie transCormat tnlr'o figură aib ă, oriCllI'e ar fi ca, arar!!. de Rege, chiar dacă prin aceas t ă trans rormare numirul figurilor de aceeaşi calilil le deduc mai mate decât cel initial. Se poate asUel ajunge să fie pc tabIlI. 2- 3 Da.,me, Cai, etc.

222 1,) , ,\I1 IL Ulal'{'U nlal'ului DUllIci alh'Ct'Sill'C nil este ::orceln. Tl'c huc p1i.r!isit obieei ul , '.'ec\'cnt la noi , de a se s pline .. gard ~ " - la lhlll~, 16 , Dt ('X ' B alb tiind la c3, nu 1'0;lh: ri d e , ' ula,al la r,l, dae-ii la g;; c un Pion ucgl'U, sau dacii la gli UII Cal lIel:ll'll, S:III la h6 un N, :sali la bS, D1Hlla llt'agl'j Ili ll).!ona lelc IlG fi şi hS- lI riind lihl' l'l') c te, , I i ) , !\ tlidt. dOIcă HegcJe :llh l'slc la bJ Ul h,:; ) iar cel ncgl'll la u5, ( Ru5), uid ull ul diu c i nu pol mula III {'I , c;; sa u eG , 18 !'ri n IIIlIlarea I'c,.:ellli pc o uită d \s lI[i'i; prin . c aplu rarc:'! piesei cal'c d i'i "şa h " sau prin inlcrca, la n,>a IIl1ei piesc pc coloana, linia sali lliayonala pc (':'!l'{' !)'a daI " şah la n ege", , 1\1), Ik (,x ,' d llC:1 se conl ra\'i nc cOlllii li ll1l0i elin a t I. 2, (l iU'U).!I', ;1, î n collul d in dt'eapla al tablei fiin d o l'ibil iii Ilcagri'i ( ÎII loc O C al bit;, 20 .\llid : r cmisii - ,lIllLlu UI - IIcdcdsll. (l/ ~ pl. r, 21 ;'. Lu intrl'rU lwrca partidei. ,22" La (' OIll'IIl's \ll' i Obişnuit e, ItŞOiU' C, de Ilnll'cuameni, S(' ohişlIucşll' ca ULun1iru! Illllti'iri lo r !lC'IlII'U pl"imel~ 2 on' să se- fi:H'Z(' la 40, NOI'mal , la cam~ pionatc se lllih-azii 36 sau 32 lllut1iI'j pcn t l'll primele JOII:! ore, .23). Adid r2 pl'ntl'lI il lb şi fi pentnl negru,

CUPRINSUL Pag.

I. -

!:\THO OI'CE llE I.egendl' - jocul

Saltuf, joclIl f('yilor jud\loJ'ii - 1l1(' t o( I('I~'

şi

şahului

II. -

1.1'9'-/(> jOl.:llill i 1l1l'rsul 101' -

S()(iuni /lIndllllll'll!ale - pozitia 101' -

l'ie~clc

lan-a dlmp u rilol" h)l" - roc.ld a paiul

Il'an:-fol"mal'{'u şa h ul

rem isa -

la

I"t'~c

-

p îon i~

ma lul -

termeni spcci:11i -

plclan'a rrl.tu lclol" de joc -

1:; ll()~

1.:0111-

ceasu l tIc COJl-

traI. JIl. - lJeschideri de jocuri

;:;0

.locu l pion ului regel ui - gamhilllt'j - jO('ul pionul u i cal u lui - tl cs{'hidcl'j şi llplirild Ilijeri tc jocul pionu lui !·C!.!iIH'Î. I V. ,·Jocuri finalt' Ikl-i:l' şi d irf'rilc piese contra rege' - I'cgC' ~i pioll ('onlnl rege. A\"EX .\ r 1. l'arliuc 1>('lLl'lc, cu (')'(JI'[ 1'lcmCIlI;u'('

2 Par titie celeb re .:1.

cele 3 nem Ul"itoarc

C u ri ozb'lţi şa hi stc

L Dis lt'acjii şa h i s l c .:i" IJ h"cl'sC (pal'lida ucm urilo ar"c I'omducascil ("lIrll pi.oll ii mondia li ni şa hul ui Ş:lh ul la lIoi\ A:\EX ,\ II Hegu lamcnlu l u ri dal Ul' joc il l Fcdcraj ici Hom!l nc de

ş:l h

\ :;3

!i3

177 189 192

198

205

124

IN lOC DE ERRAT A Cu foată atentia noaslră, depusă intr' o corectură atât de migiiloasă ca aceea a unei lucrări

de şah, observiim că s'au mai strecurat' tetuşi unele mici erori În transcrierea mişcărilor. Cei mai multi dintre inc:apătorj vor găsi repede mutăr;!e corecte. analizând mersul general al jocului} Cei!alfi sun' rugati a oeJle ajutorul şahişti­ le, avansati. aco!o unde nu pol găsi singuri tră­ siluriie jusle sau li S~ pare că "nu poate să fie aşa!", Chiar mulările just făade şi franscnse. apar uneori, începătorilor J ca imposibile ...

Aulorul ar fi foarte rewnoscălor celor ce ar

binevoi să-i comunice erorile şi lacunele detoo,erife, in BUaJrepi 2, str. Ale.. Consfantinescv

Nr. 8, pentru eventualitate(! unei alte editii.

T ipărit

.'

Calea

la 8-111·1945 de Tip. G ori a n N" 318 R. C. 635/941

MOşilor

Ca o completare la "Manualul de Şah"_ va apArea de acela!}i autor, tn Editura Gorjao i' . PIUCTICA ŞAHULUI. cu următorul conţinut : :'. - critica dcschiderilor ,1 a apArArllor . . - tendinţele moderne in Şah analiza a 20 de partide celebre curse faimoase despre probleme şi studii, cu exemple.