Manual de Protectie Civila

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Lt. col. NICULAE STAN

PENTRU PERSONALUL CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL

PROTECŢIEI CIVILE DE LA LOCALITĂŢI, LOCALITĂŢI, INSTITU II PUBLICE ŞI AGEN I ECONOMICI

Editura M.A.I. 2005 1

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 13. 14. 15. 16. 16. 17. 18. 19. 19. 20. 21. 21. 22. 23.

24.

Cuvânt înainte PREGĂTIRE TEHNICĂ DE SPECIALITATE

Pag. 4 Pag. 5 Pag. 6 Sistemul Naţional de Management al situaţiilor de Urgenţă Pag. 16 Protecţia Civilă în România Protecţia populaţiei şi a salariaţilor prin măsuri specifice Pag. 25 Asigurarea înştiinţării, avertizării şi alarmării Pag. 26 26 Protecţia salariaţilor şi bunurilor materiale prin adăpostire Pag. 45 Protecţia N.B.C. şi asigurarea medicală Pag. 59 Protecţia salariaţilor şi a bunurilor materiale prin evacuare Pag. 76 Protecţia împotriva efectelor dezastrelor Pag. 84 Principalele tipuri de dezastre şi caracteristicile acestora Pag. 85 Mijloace de intervenţie Pag. 93 PREG PREGĂT ĂTIR IREA EA TACTI ACTICĂ CĂ ŞI MET METODIC ODICĂ Ă DE DE PRO PROTE TECŢ CŢIE IE CIVI CIVILĂ LĂ Pag. Pag. 113 Clasificarea şi conţinutul documentelor de protecţie civilă Pag. 114 Principii şi reguli de intervenţie Pag. 128 Disp Dispoz ozit itiv ivul ul de inte interv rven enţi ţiee Pag. Pag. 134 134 Modele de documente Pag. 136 Principii generale privind metodologia pregătirii şi desfăşurării Pag. 143 exerciţiilor, antrenamentelor şi aplicaţiilor de protecţie civilă Clas Clasif ific icar area ea şi conţ conţin inut utul ul exer exerci ciţi ţiil ilor or şi apli aplica caţi ţiil ilor or de prot protec ecţi ţiee civ civil ilăă Pag. Pag. 144 144 Documente necesare pregătirii şi conducerii exerciţiilor şi aplicaţiilor  aplicaţiilor  Pag. 147 de protecţie civilă Meto Metodo dolo logi giaa desf desfăş ăşur urăr ării ii exe exerc rciţ iţii iilo lorr şi apl aplic icaţ aţii iilo lorr de pro prote tecţ cţie ie civ civil ilăă Pag. Pag. 148 148 Tendinţe şi orientări privind organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor şi Pag. 151 aplicaţiilor de protecţie civilă SCHEME Pag. 152

Structura organizatorică a Sistemului Naţional de Management al Pag. 154 Situaţiilor de Urgenţă şi a Protecţiei Civile

25. Surse de risc 26. Variante ale dispozitivului de intervenţie 27. Bibliografie

Pag. 158 Pag. 166 Pag. 168

3

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

CUVÂNT ÎNAINTE

Amplul proces de modernizare şi operaţionalizare a stru strucctur turilor ilor prot prote ecţie cţieii civi ivile le,, odat odată ă cu cre creare area Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi lipsa unor instrucţiuni şi regulamente de spec specia ialit litat ate, e, cond conduc uce e la nece necesi sita tate tea a impl implem emen entă tări riii unor

noi

manuale

de

specialitate

care

să

fund fundam amen ente teze ze inst instru ruir irea ea,, cond conduc ucer erea ea,, dota dotarrea şi modul de acţiune al formaţiunilor de intervenţie. Manualul de faţă, reprezintă un ghid pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, oferind aces acesto tora ra info inforrmaţi maţiil ile e de bază bază priv privin ind d gest gestio iona narrea situaţiilor

de

protecţie

civilă

şi

menţinerea

capabilităţilor de intervenţie ale formaţiunilor, pentru  îndeplinirea misiunilor. Manualul se constituie într-o lucrare, care am dori să contribuie la dezvoltarea orizontului de acţiune  în planificarea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de

intervenţie,

documentelor

precum

şi

pentru

exerciţiilor

de

protecţie

întocmirea civil vilă

şi 4

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

elab el abor orar area ea docu docume ment ntel elor or de cond conduc ucer ere e la nive nivell de localitate, instituţie publică şi agent economic. Autorul

5

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

6

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

I. GENERALITĂŢI Având vând în vede vedere re exis existe tenţ nţa, a, în dome domeni niul ul mana manage geme ment ntul ului ui prev preveeniri niriii şi gestio gestionăr nării ii situaţ situaţiil iilor or de urgen urgenţă, ţă, a unui sistem sistem instit instituţi uţiona onall parţi parţial al încheg închegat, at, cu funcţionare funcţionare temporară temporară şi care se activează activează abia la momentul momentul producerii situaţiilo situaţiilorr de urgenţă şi pentru a asigura instituirea în cel mai scurt timp a unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar şi  profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor  materiale şi culturale importante importante pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă, urgenţă, care să   permită restabilirea rapidă a stării de normalitate, Guvernul României a adoptat Ordo Ordona nanţ nţaa de Urge Urgenţ nţăă (nr (nr. 21/ 21/ 15.0 15.04. 4.20 2004) 04) prin prin care care a fost fost înfi înfiin inţa ţatt Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,  pentru asigurarea resurselor şi coordonarea acţiunilor în situaţii de urgenţă. Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă , denumit în continuare continuare Sistem Sistem Naţional, Naţional, se înfiinţe înfiinţează, ază, se organizează organizează şi funcţionează funcţionează pentru  prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor  uman umane, e, mater ateria iale le,, fina financ ncia iare re şi de altă altă natu natură ră nece necesa sare re rest restab abil ilir irii ii stăr stării ii de normalitate. Sistemul Naţional este organizat de autorităţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructura şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în ordonanţa de urgenţă menţionată. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt: ♦  previziunea şi prevenirea; ♦  prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor; ♦ respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; ♦ asumarea responsabilităţii gestionarii situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; cooper erar area ea la nive nivell naţi naţion onal al,, regi region onal al şi inte intern rnaţ aţio iona nall cu orga organi nism smee si ♦ coop organizaţii similare; ♦ transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; ♦ continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nive nivelu lull auto autori rită tăţi ţillor admi admini nist stra raţi ţiei ei publ public icee loca locale le până până la nive nivelu lull 7

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

autori autorităţ tăţilo ilorr admini administr straţi aţiei ei public publicee centra centrale, le, în funcţi funcţiee de amploa amploarea rea şi de intensitatea acestora; ♦ operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor  Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru: ♦ avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de  pericol; ♦ declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă; pun unere ereaa în apli aplica care re a măsur măsuril ilor or de prev preven enir iree şi de prot protec ecţi ţiee spec specif ific icee ♦  p tipurilor de risc si, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau  parţial afectată; ♦ intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; ♦ acordarea de ajutoare de urgenţă; ♦ instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; ♦ solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; ♦ acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice; ♦ alte măsuri prevăzute de lege. ♦ Autorităţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional cooperează, în exercitarea atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii şi organisme din afara acestuia, din ţară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

II. ORGANIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL Sistemul Naţional are în compunere (schema nr.1 din capitolul scheme): ♦ comitete pentru situaţii de urgenţă; ♦ Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; ♦ servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă; ♦ centre operative pentru situaţii de urgenţă; ♦ comandantul acţiunii. Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt: ♦ Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; ♦ comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţă; ♦ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă; ♦ comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă; 8

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului şi se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia impune. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet Naţional, se constituie şi funcţionează sub conducerea nemijlocită a Ministrului Administraţiei şi Internelor şi sub coordonarea primului-ministru. Comitetul Naţional este un organism interministerial format din persoane cu   puter puteree de decizie, decizie, experţi experţi si specia specialiş lişti ti desemnaţ desemnaţii de minist ministere erele le cu atribu atribuţii ţii complexe în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Organ Organiza izarea rea şi funcţi funcţionar onarea ea Comite Comitetul tului ui Naţional Naţional a fost fost stabil stabilită ită prin Hotărârea de Guvern nr. nr. 1489/09.09.2004. 1489/09.09.2004. Comitetul naţional se compune din: -  preşedinte: ministrul administraţiei şi internelor; vicepr preş eşed edin inte te:: un secr secret etar ar de stat stat din din Mini Minist ster erul ul Admi Admini nist stra raţi ţiei ei şi - vice Internelor; - membri: un secretar de stat de la fiecare minister sau un adjunct al conducătorul conducătorului ui fiecărei fiecărei instituţii instituţii publice centrale prevăzute prevăzute în anexa nr.1 a HGR nr. 1489/09.09.2004; - consultanţi: câte 1 – 2 experţi şi /sau specialişti din fiecare minister şi instituţie publică centrală prevăzute în aceeaşi anexă. Secretari Secretariatul atul tehnic permanent permanent al Comitetulu Comitetuluii Naţional Naţional funcţionează ca un compart compartime iment nt specia specializ lizat at în cadrul cadrul Centru Centrului lui Operaţ Operaţion ional al Naţion Naţional al din din Inspectorat Inspectoratul ul General General pentru Situaţi Situaţiii de Urgenţă Urgenţă, aşa cum este prevăzut în HGR. nr. 1940/09.09.2004. Comitetul Naţional asigură îndeplinirea atribuţiilor specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiei internaţionale de reducere r educere a dezastrelor. La ministere şi la alte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă se constituie şi funcţionează sub conducerea miniştrilor, respec respectiv tiv a conduc conducător ătorilo ilorr insti instituţ tuţiil iilor or public publicee central centrale, e, comite comitete te minist ministeri eriale ale  pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete ministeriale. Comitetul Comitetul ministeri ministerial al se cons consti titu tuie ie pri prin ordi ordinn al mi mini nist stru rulu luii ori ori al conducătorului instituţiei publice centrale, după caz, şi are în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă. În componenţa comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv,  pot fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniu. La nivelul municipiului Bucureşti se constituie, sub conducerea prefectului, Comite Comitetul tul Munici Municipiu piului lui Bucur Bucureşt eştii pentru pentru Situaţ Situaţiiii de Urgenţ Urgenţăă. Din Din aces acestt comitet comitet fac parte primarul primarul general, general, primarii de sectoare, sectoare, şefi de servicii servicii publice deco deconc ncen entr trat ate, e, desc descen entr tral aliz izat atee şi de gospo gospodă dări riee comu comuna nală lă,, mana manage geri ri ai unor  unor  instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici ♦

9

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului se stabilesc prin ordin al  prefectului municipiului Bucureşti. La nivelul judeţelor  se consti constitui tuie, e, sub conduc conducere ereaa prefec prefecţi ţilor  lor , comitete  judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene. Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii servicii deconcentrat deconcentrate, e, descentraliz descentralizate ate şi de gospodărie gospodărie comunală şi alţi manageri manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor  econom economici ici care, care, prin prin specif specificu icull activi activităţ tăţii, ii, consti constitui tuiee factor factorii de risc risc potenţ potenţial ial generatori de situaţii de urgenţă. Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor judeţene se stabilesc prin ordine ale prefecţilor. prefecţilor. La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea primarului şi cu avizul prefectului, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete locale. Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor  instit instituţi uţiii şi agenţi agenţi econom economici ici din unitat unitatea ea admini administr strati ativ-t v-terit eritori orială ală respec respectiv tivă, ă,  precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor  ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Insp Inspec ecto torat ratul ul Gene General ral,, ca orga organn de spec specia iali lita tate te din din subo subord rdin inea ea Mini Minist ster erul ului ui Admi Admini nist stra raţi ţiei ei şi Inte Intern rnel elor or,, asig asigur urăă coor coordo dona nare reaa unit unitar arăă şi perm perman anen entă tă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. În cadrul Inspectoratului General se organizează inspecţia de prevenire, centrul operaţional naţional şi alte alte struct structuri uri adecva adecvate te pentru pentru manage managemen mentul tul situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice. Cent Centru rull oper operaţ aţio iona nall înde îndepl plin ineş eşte te perm perman anen entt func funcţi ţiil ilee de moni monito toriz rizar are, e, eval evalua uare, re, înşt înştii iinţ nţare are,, aver averti tiza zare, re, prea preala larm rmare are,, aler alerta tare re şi coor coordo dona nare re tehn tehnic icăă operaţională la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă. Inspectoratul General prin centrul operaţional naţional, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Naţional, preluând în acest sens, la data desf desfii iinţ nţăr ării ii Comi Comisi siei ei Guve Guvern rnam amen enta tale le de Apăr Apărar aree Împo Împotr triv ivaa Deza Dezast stre relo lorr, secretariatul tehnic permanent al acesteia. Inspectoratul General asigură coordonarea şi controlul de specialitate al serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, profesioniste şi voluntare asigură asigură şi potriv potrivit it competen competenţel ţelor or legale legale,, cooper cooperare areaa şi reprez reprezent entare areaa la nivel 10

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

naţional în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare servicii de urgenţă profesioniste, constituite ca servicii deconc deconcent entrat rate, e, care care funcţi funcţionea onează ză ca inspec inspector torate ate judeţe judeţene ne si al munici municipiu piului lui Bucureşti, asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. În cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste se organizează inspecţii de   prev preven enir ire, e, cent centre re oper operaţ aţio iona nale le şi alte alte stru struct cturi uri adec adecva vate te pent pentru ru gest gestio iona narea rea situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice. Centrele operaţionale îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute pentru centrul operaţional naţional, la nivelul judeţelor, judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti. Serviciile de urgenţă profesioniste, prin centrele operaţionale, asigură secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene şi al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Serviciile publice de urgenţă asigură, potrivit competenţelor legale în unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează, cooperarea în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionarii situaţiilor de urgenţă. La nivelul ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestio gestionar narea ea situaţ situaţiil iilor or de urgen urgenţă, ţă, al munici municipii piilo lorr - cu excepţi excepţiaa munici municipiul piului ui Bucureşti, al oraşelor şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre operative. La ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, prevăzute în anexa nr. 1, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr 21, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă. Centrele operative îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute pentru centrele operaţionale, în domeniile de competenţă, ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective. Centrele Centrele operative operative se constituie constituie din personalul personalul aparatului propriu al autorităţii autorităţii respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituţiei publice centrale sau  prin dispoziţie a primarului. Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităţilor publice centrale sau locale. În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară la locul producerii evenimentului excepţional a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie se realizează de către o persoană împuternicită, după caz, de către Comitetul Naţional, ministerial,   jud judeţ eţea eann sau sau al muni munici cipi piul ului ui Bucu Bucure reşt ştii, în func funcţi ţiee de natu natura ra şi grav gravit itat atea ea even evenim imen entu tulu luii şi de mări mărime meaa cate catego gori riil ilor or de forţ forţee conc concen entr trat ate, e, denu denumi mită tă comandantul comandantul acţiunii. acţiunii. Comandantul acţi acţiuni uniii poat poatee fi ajut ajutat at în înde îndepli plinir nirea ea sarcinilor sarcinilor de către grupa operativă operativă şi punctul punctul operativ operativ avansat, avansat, constituit constituitee potrivit potrivit reglementărilor în vigoare. 11

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Struct Structura ura organi organizat zatoric orică, ă, atribu atribuţii ţiile, le, funcţi funcţiona onarea rea şi dotare dotareaa comite comitetel telor or,, centrelor centrelor operaţionale operaţionale şi centrelor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă urgenţă se stabilesc stabilesc  pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului. Sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi de stocare a datelor necesare funcţionării Sistemului Naţional se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, ale celor din dotarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnolo ehnologie gieii Informa Informaţie ţiei,i, Servic Serviciul iului ui de Telecom elecomuni unicaţ caţii ii Specia Speciale le şi ale altor  altor  componente ale sistemului naţional de apărare.

III. ATRIBUŢIILE COMPONENTELOR SISTEMULUI NAŢIONAL Comitetul Naţional are următoarele atribuţii principale: ♦ examinează şi propune spre adoptare Guvernului Planul naţional de asigurare cu resurse resurse umane, umane, materi materiale ale şi finan financia ciare re pentru pentru gestio gestionar narea ea situaţ situaţiil iilor or de urgenţă; analiz izea ează ză şi supu supune ne spre spre apro aprobar baree Guver Guvernu nulu luii Regu Regula lame ment ntul ul - cadru cadru de ♦ anal organ organiz izar are, e, func funcţi ţiona onare re şi dota dotare re a comi comite tete telo lorr, cent centrel relor or oper operaţ aţio iona nale le şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, precum şi fluxul informaţional decizional; declară, cu acordul acordul primului - ministru, ministru, starea de alertă alertă la nivel naţional sau la ♦ declară, nivelul mai multor judeţe, coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă şi declară încetarea stării de alertă; ♦ hotărăşte, cu acordul primului - ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, judeţene sau al municipiului Bucureşti; ♦  propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele României a "stării de urgenţă" în zonele afectate, în baza solicităril solicitărilor or primite primite de la comitetele comitetele judeţene judeţene sau al municipiului municipiului Bucureşti, Bucureşti, şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens; ♦  propune Guvernului solicitarea/acordarea de asistenţă umanitară internaţională în cazul situaţiilor de urgenţă cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor  întocmite de Inspectoratul General; ♦ coordonează, pe teritoriul naţional, activitatea forţelor internaţionale solicitate   pentr pentruu rezolv rezolvarea area situaţi situaţiil ilor or de urgenţ urgenţă, ă, îndeose îndeosebi bi în domeni domeniul ul înlăt înlăturăr urării ii efec efecte telo lorr dist distru ruct ctiv ivee ale ale deza dezast stre relo lorr, în conf confor ormi mita tate te cu preve prevede deri rile le legi legiii române; ♦  propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare   pentr pentruu gesti gestionar onarea ea situaţ situaţiil iilor or de urgen urgenţă, ţă, inclusi inclusivv pentru pentru operaţ operaţion ionali alizare zareaa Sistemului Sistemului Naţional Naţional şi a structurilor structurilor de intervenţie intervenţie în afara frontierelor frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaţionale cu atribuţii în domeniu; 12

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

stab stabil ileşt eştee repa reparti rtiza zarea rea prin princi cipa pale lelo lorr func funcţi ţiii de spri spriji jinn pe care care le asig asigur urăă ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind  prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului; ♦ iniţiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le aviz avizea ează ză pe cele cele elab elabor orat atee de comi comite tete tele le mi mini nist ster eria iale le,, jude judeţe ţene ne şi al municipiului Bucureşti; ♦ analizează şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor unor prod produs usee şi bunu bunuri ri mater ateria ialle nece necesa sare re spri spriji jini niri riii auto autori rittăţi ăţilor  administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de urgenţă; stabil ileşt eştee modu modull de coop coopera erare re a struc structu turi rilo lorr Sist Sistem emul ului ui Naţi Naţiona onall cu alte alte ♦ stab auto autori rită tăţi ţi şi orga organi nism smee ale ale stat statul ului ui român român sau sau inte interna rnaţi ţiona onale le abil abilit itat atee în managementul stărilor excepţionale; ♦ coordonează informarea opiniei publice privind managementul situaţiilor de urgenţă; ♦ îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite potrivit legii. Comi Comite tete tele le mi mini nist ster eria iale le,, jude judeţe ţene ne,, al Munic Municip ipiu iulu luii Bucu Bucureş reşti ti şi loca locale le au următoarele atribuţii principale: ♦ informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General (comitetele locale  prin Centrul Operaţional Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti) privind stăril stărilee potenţ potenţial ial generat generatoare oare de situaţ situaţii ii de urgen urgenţă ţă şi imi iminen nenţa ţa amenin ameninţăr ţării ii acestora; ♦ elaborează regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc din domeniile de competenţă ale ministerelor şi celorlalte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le  prezintă spre avizare Inspectoratului General şi Comitetului Naţional (numai la nivelul ministerelor); ♦ evaluează situaţiile de urgenţă produse în domeniile de competenţă, respectiv   pe supraf suprafaţa aţa unităţ unităţii ii administ administrat rativiv-ter terit itori oriale ale şi stabil stabilesc esc măsuri măsuri şi acţiuni acţiuni specifice specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv inclusiv privind privind prealarmarea prealarmarea serviciilo serviciilor  r  de urgenţă din domeniile de competenţă ale ministerelor, şi propun, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă; ♦ analizează şi avizează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionarii situaţiilor de urgenţă; informeaz eazăă Comite Comitetul tul Naţio Naţional, nal, colegi colegiile ile minist ministerel erelor or,, respec respectiv tiv Consil Consiliil iilee ♦ inform Judeţeane (al Municipiului Municipiului Bucureşti) şi locale asupra activităţii desfăşurate; ♦ îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege, de Comitetul Naţional sau de organele abilitate. ♦

Inspectoratul General are următoarele atribuţii principale: 13

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evoluţiei acestora în scopul identificării stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, propunând totodată măsuri pentru avertizarea populaţiei şi  prevenirea agravării situaţiei; ♦ asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire si gestionare a situaţiilor de urgenţă; asigurăă inform informarea area operat operativă ivă a minist ministrul rului ui admini administr straţi aţiei ei şi int interne ernelor lor şi a ♦ asigur instituţiilor interesate asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgentă sau producerii situaţiilor de urgenţă în teritoriu, printr-un sistem informaţional  propriu; ♦ coordonează derularea programelor naţionale de pregătire în domeniul apărării împotriva dezastrelor; coordonează activităţile activităţile de prevenire prevenire şi de intervenţi intervenţiee desfăşurate desfăşurate de serviciile serviciile ♦ coordonează   publice comunitare profesioniste, precum şi constituirea grupelor operative  pentru coordonarea şi sprijinul răspunsului în situaţii de urgenţă în zonele grav afectate; ♦ transmite şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Comitetului Naţional; ♦ asigură informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţării ori  producerea situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora; ♦ asigură coordonarea tehnică şi de specialitate a centrelor operaţionale şi a centrelor operative şi asigură menţinerea permanentă a fluxului informaţional cu acestea; ♦ cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor  la care statul român este parte, şi urmăreşte respectarea acestor convenţii în domeniul situaţiilor de urgenţă; avizea ează ză şi prop propun unee Comi Comite tetu tulu luii Naţi Naţion onal al,, spre spre apro aproba bare re,, plan planur uril ilee de ♦ aviz intervenţie, de cooperare sau de asistenţă tehnică cu alte structuri ori organizaţii internaţionale, în vederea îmbunătăţirii managementului situaţiilor de urgenţă; constituie şi gestionează gestionează baza de date cu privire privire la situaţiil situaţiilee de urgenţă urgenţă şi pune ♦ constituie la dispoz dispoziţi iţiaa instit instituţi uţiil ilor or int intere eresat satee datele datele şi inform informaţi aţiile ile solici solicitat tatee pentru pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţă; avizează ză regulam regulament entele ele privin privindd gestio gestionare nareaa situaţ situaţiil iilor or de urgenţ urgenţăă specif specifice ice ♦ avizea tipur tipuril ilor or de risc risc,, elabo elabora rate te de comi comite tete tele le mi minis niste teri rial ale, e, şi le prez prezin intă tă spre spre aprobare; ♦ acordă asistenţă tehnică de specialitate autorităţilor publice centrale si locale  privind gestionarea situaţiilor de urgenţă; ♦  propune ministrului administraţiei şi internelor participarea cu forţe şi mijloace la înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă în afara teritoriului ţării, potrivit tratatelor, acordurilor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte; par te; ♦ coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional şi elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru astfel de situaţii; ♦

14

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Comitetului Naţional,   pri primu mului lui-m -min inis istr tru, u, Consi Consili liul ului ui Su Supr prem em de Apăr Apărare are a Ţării Ţării,, Preşe Preşedi dint ntel elui ui României şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului; ♦ cooperează cu celelalte organe ale statului abilitate în managementul stării de urgenţă, stării de asediu sau al altor stări excepţionale; funcţio ione nează ază ca punc punctt naţi naţion onal al de cont contac actt în rela relaţi ţiil ilee cu orga organi nism smel elee şi ♦ funcţ orga organi niza zaţi ţiil ilee inte intern rnaţ aţio iona nale le guve guvern rnam amen enta tale le şi negu neguve vern rnam amen enta tale le cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă; ♦ elaborează Regulamentul-cadru privind organizarea, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; ♦ informează Colegiul Ministerului Administraţiei şi Internelor asupra activităţii desfăşurate; ♦ îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Comitetul Naţional sau de primulminist ministru ru privin privindd manage managemen mentul tul situaţi situaţiil ilor or de urgenţ urgenţăă şi prin prin regula regulamen mentul tul  propriu de organizare şi funcţionare. ♦

Serviciile de urgenţă profesioniste au următoarele atribuţii principale: organizea zează ză şi desfăş desfăşoară oară activi activităţ tăţii specif specifice ice de preveni prevenire re a situaţ situaţiil iilor or de ♦ organi urgenţă; partic icip ipăă la iden identi tifi fica care rea, a, înre înregis gistr trare areaa şi eval evalua uarea rea ti tipu puri rilo lorr de risc risc şi a ♦   part factorilor determinanţi ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenţă, pe care le supun aprobării prefecţilor; exerci cittă coor coordo dona nare rea, a, îndr îndrum umar area ea şi cont contro rolu lull tehn tehnic ic de spec specia iali lita tate te al ♦ exer activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă; acordăă asis asiste tenţ nţăă tehn tehnic icăă de spec specia iali lita tate te priv privin indd gesti gestion onar area ea situ situaţi aţiil ilor or de ♦ acord urgenţă; monitori orizea zează ză prin prin centre centrele le operaţi operaţional onalee evoluţ evoluţia ia situaţ situaţiil iilor or de urgen urgenţă ţă şi ♦ monit informează operativ prefecţii şi Inspectoratul General; plani nifi fică că,, organ organiz izea ează ză şi desf desfăş ăşoar oarăă preg pregăti ătire reaa pent pentru ru răspu răspuns ns,, în cazu cazull ♦   pla situaţiilor de urgenţă, a subunităţilor de intervenţie din subordine; subo rdine; ♦ fac propuneri comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi Inspectoratului General  privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă; ♦ urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a  planurilor de intervenţie şi de cooperare specifice tipurilor de riscuri; ♦ asigură transmiterea operativa a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăresc menţinerea legăturilor de comunicaţii între centrele operaţionale şi operative impli implicat catee în gesti gestionar onarea ea situaţ situaţiil iilor or de urgenţ urgenţă, ă, precum precum şi cu dispec dispecera eratel telee integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop; 15

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici ♦

♦

♦

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează organismelor şi organelor  abilitate; gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă din zonele de competenţă; îndepl îndeplin inesc esc orice orice alte alte atribu atribuţii ţii şi sarcini sarcini privin privindd gesti gestionar onarea ea situaţ situaţiil iilor or de urgenţă, prevăzute de lege sau stabilite de organismele şi organele abilitate.

Centrele operative cu activitate permanentă au următoarele atribuţii principale: centraliz lizeaz eazăă şi transm transmit it operat operativ iv la centru centrull operaţi operaţional onal al Inspec Inspectora toratul tului ui ♦ centra Gene Genera rall date date şi info inform rmaţi aţiii privi privind nd apari apariţi ţiaa şi evol evoluţ uţia ia stăr stăril ilor or pote potenţ nţia iall generatoare de situaţii de urgenţă; monitori orizea zează ză situaţ situaţiil iilee de urgen urgenţă ţă şi inform informează ează Inspect Inspectorat oratul ul Genera Generall şi ♦ monit celelalte centre operaţionale şi operative interesate; ♦ urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a  planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri; ♦ asigura transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop; ♦ centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor; ♦ gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă; ♦ îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul - cadru menţionat la art. 17. Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare celor menţionate anterior. anterior. Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective. Instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice si siguranţei naţion naţionale ale au obliga obligaţia ţia,, potriv potrivit it compet competenţ enţelo elorr lor, lor, să transmi transmită tă Inspec Inspector toratu atului lui General General sau, după caz, direct ministrulu ministruluii administra administraţiei ţiei şi internelor internelor ori primuluiprimuluiministru datele şi informaţiile referitoare la situaţiile potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, precum şi despre evoluţia şi consecinţele acestora. Inspectoratul General asigură transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Naţional către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în vederea gestionării, în mod unitar, a situaţiilor de urgenţă. 16

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN ROMÂNIA 1. Definiţie şi principii generale Protecţia civilă este o componenta a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, masuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publica,  planificate, organizate şi realizate potrivit legii, in scopul prevenirii şi reducerii r educerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii  persoanelor afectate. Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autorităţilor  administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice jur idice de drept public şi  privat romane, precum şi persoanelor fizice. Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii. 2. Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele: a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României; b) cule culege gere rea, a, prel preluc ucra rarea rea,, stoc stocar area ea,, stud studie iere reaa şi anal analiz izare areaa date datelo lorr şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă ; c) informarea şi pregătirea preventiva a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de  protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce ii revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenta; d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de inte interve rvenţ nţie ie opti optime me a serv servic icii iilo lorr pent pentru ru situ situaţi aţiii de urgen urgenţă ţă şi a celo celorl rlal alte te organisme specializate cu atribuţii in domeniu; e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei in situaţiile de urgenta; f) prot protec ecţi ţiaa popu popula laţi ţiei ei,, a bunu bunuri rilo lorr mate materi rial ale, e, a valo valori rilo lorr cult cultur ural alee şi arhi arhivi vist stic ice, e, prec precum um şi a medi mediul ului ui îm împo potri triva va efec efecte telo lorr deza dezastr strel elor or şi ale ale conflictelor armate; g) asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict armat; h) organ organiza izarea rea şi execut executarea area int interv ervenţ enţiei iei operat operative ive pentru pentru reduce reducerea rea   pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civila şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; i) limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor şi a efectelor atacurilor din aer   pe timpul conflictelor armate; 17

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

j) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; k) participarea la misiuni internaţionale specifice; spec ifice; l) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice in situaţii de urgenţă sau de conflict armat. ar mat. Aceste atribuţii se completează cu cele cuprinse in alte acte normative inci incide dent ntee sau cone conexe xe,, precu precum m şi cu prev prevede ederi rile le acte actelo lorr inte intern rnaţ aţio iona nale le in domeniu, la care România este parte. Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă sunt constituite,  potrivit legii, servicii de urgenta profesioniste şi voluntare. În condiţiile legii se pot constitui şi alte structuri de urgenta publice sau private. In funcţie de tipurile de riscuri specifice, unităţile administrativ-teritoriale, locali localită tăţil ţilee compon componente ente,, instit instituţi uţiile ile public publice, e, agenţi agenţiii econom economici ici şi obiect obiective ivele le se clasifica, din punct de vedere al protecţiei civile.

3. Organizarea protecţiei civile Organizarea Organizarea protecţiei protecţiei civile civile la nivelul nivelul unităţilor unităţilor administra administrativ-te tiv-terito ritoriale riale,, al instituţiilor publice, al agenţilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează in raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi consta in: a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă; b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenta; c) încadrarea inspectorilor si/sau a personalului de specialitate in domeniul  protecţiei civile; d) întocmirea planurilor de analiza şi de acoperire a tipurilor de riscuri in teritoriul de competenta sau in domeniul de activitate; e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă ; f) organizarea evacuării in caz de urgenta civila; g) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă ; h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a)-c),  precum şi pentru realizarea masurilor stabilite in planurile prevăzute la lit. d). Schema cu organizarea protecţiei civile în România este prezentată în capitolul „scheme”. Activitatea de protecţie civilă din România România este coordonata de primulministru, care conduce aceasta aceas ta activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, in calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta. La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale , activitatea de protecţie civi civilă lă este este cond condus usaa de cătr cătree preşe preşedi dinţ nţii ii comi comite tete telo lorr pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urge urgent nta, a, constituite potrivit legii, iar la nivelul agenţilor economici, de către conducătorii acestora. La toate nivelurile de competenta, in structurile cu activitate  permanenta sau temporara din d in Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă se constituie structuri specializate in domeniul protecţiei civile. 18

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice şi al agenţilor economici cuprinşi in clasificarea din punct de vedere al  protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii in domeniul  protecţiei civile. Personalul de specialitate cu atribuţii in domeniul protecţiei civile se  încadrează la: a) ministerele şi instituţiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanenta; b) serviciile publice deconcentrate la nivel judeţean, la nivelul municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, din subordinea ministerelor care, potrivit legi legii,i, cons consti titu tuie ie cent centre re oper operat ative ive pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urge urgenţ nţăă cu acti activi vita tate te  permanenta; c) regiile regiile autonome, autonome, companiile companiile naţionale naţionale şi societăţil societăţilee comerciale comerciale care, prin specificul activităţii lor, pot crea stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă civilă sau sunt expuse unor riscuri majore; d) consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale in care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către inspectoratele  pentru situaţii de urgenta, exista pericolul potenţial de producere a dezastrelor  naturale provocate de cutremure, inundaţii şi incendii de pădure. Persona Personalul lul de specia specialit litate ate cu atribu atribuţii ţii in domeni domeniul ul protecţi protecţiei ei civile, civile, de la municipii, oraşe, comune, instituţii publice şi agenţi economici, asigura permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor şi masurilor de protecţie civila,   participa la pregătirea serviciilor de urgenta, a salariaţilor si/sau a populaţiei şi asigura coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenta, respectiv a celulelor de urgenta. La instituirea masurilor excepţionale, precum şi in situaţii de conflict armat, structurile existente pe timp de pace, ca şi cele care se completează sau se  înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile şi Atribuţiile pe linia protecţiei civile prevăzute de lege, având în vedere respectarea prevederilor protocoalelor adiţionale la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, privind protecţia civilă. Activitatea de prevenire in domeniul protecţiei civile si/sau al intervenţiei operative se asigura de către serviciile de urgenta, prin structuri specializate, in confor conformit mitate ate cu compet competent entele ele şi Atribu Atribuţii ţiile le stabil stabilit itee potriv potrivit it legii. legii. Servic Serviciil iilee de urgenta profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate spec ializate pentru intervenţie şi acţiune in situaţii de urgenţă(inclusiv serviciile de urgenta private), constituite de către autorităţile abilitate in condiţiile legii, cuprind personal şi formaţiuni instruite in specialităţi necesare protecţiei civile.

19

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

4.Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice Auto Autori rită tăţi ţile le admi admini nist stra raţi ţiei ei publ public icee cent central ralee şi local localee asig asigura ura stabi stabili lirea rea şi integrarea masurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora. Guvernul exercita următoarele atribuţii principale: a) aproba strategia naţionala a protecţiei civile şi actele normative specifice,  potrivit competentei; b) analizează periodic şi ori de cate ori situaţia o impune activitatea de protecţie civila; c) aproba planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare  pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; u rgenţă; d) propune, potrivit legii, Preşedintelui României instituirea şi încetarea stării de urgenţă în zonele afectate; e) încheie acorduri internaţionale in domeniul d omeniul protecţiei civile; f) adopta hotărâri prin care se acorda ajutoare de urgenta şi despăgubiri  persoanelor fizice şi juridice afectate; g) aproba planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de protecţie civilă cu caracter  internaţional; h) solicita, la nevoie, sprijin internaţional; i) aprob roba acordarea rea de ajutor, in urma soli liccitărilor, statelor afectate de dezastre. j) asigura gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de spri spriji jinn prin prin struc structu turi ri spec specif ific icee dome domeni niil ilor or de comp compet eten enta ta,, potr potriv ivit it legii legii.. Orga Organi niza zarea rea şi func funcţi ţiona onare reaa aces acesto torr stru struct cturi uri se stab stabil iles escc prin prin hotă hotărâ râre re a Guvernului. Ministerul Apărării Naţionale planif planifica ica şi execut executaa masuri masurile le de protec protecţie ţie civila, potrivit organizării şi planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere. Ministerul Administraţiei şi Internelor exercita, prin Inspectoratul General  pentru Situaţii de Urgenta, următoarele atribuţii principale: a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţionala a protecţiei civile; b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice; c) coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite; d) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; e) analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării masurilor necesare a fi luate in situaţii de protecţie civila; f) elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenta interna şi externa a agenţilor economici; 20

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

g) organizează şi conduce exerciţii şi aplicaţii de specialitate; h) coordonează acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă; i) colaborează cu organisme internaţionale de specialitate. Insp Inspec ecto tora ratu tull Gene Genera rall pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de urge urgenţ nţăă este este auto autori rita tate te de reglementare in domeniul protecţiei civile. Controlul de stat in domeniul protecţiei civile se realizează prin activităţi de avizar avizare, e, autori autorizar zare, e, atesta atestare, re, recuno recunoaşt aştere ere,, verific verificare are,, contro controll şi se exercit exercitaa prin prin Insp Inspec ecţi ţiaa de Preve Preveni nire re din din stru struct ctur uraa Insp Inspec ecto torat ratul ului ui Gene General ral pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urgenta, respectiv prin inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, in scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întreg teritoriul României. Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă îndeplineşte rolul de punct naţional de contact in relaţiile cu organisme internaţionale de profil. Consil Consiliil iilee judeţene judeţene, Cons Consil iliu iull Gene Genera rall al Muni Munici cipi piul ului ui Bucu Bucure reşt şti,i, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale: a) aproba organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adopta masuri pentru îmbunătăţirea acesteia; b) aproba planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; c) participa, potrivit legii, la asigurarea finanţării masurilor şi a acţiunilor de  protecţie civila, precum şi a serviciilor de urgenta şi a structurilor care au atribuţii legale in acest domeniu; d) stabilesc, in condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; e) înfiinţează, in condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta; f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigura conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile ser viciile specializate din subordine; g) asigura spatiile necesare funcţionarii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie. Prefectul are următoarele atribuţii principale: a) aproba planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi   planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; c) dispune, potrivit legii, instituirea stării de alerta, activarea sau folosirea, după caz, a formaţiunilor de intervenţie; d) aproba schema cu riscurile teritoriale teritoriale întocmită întocmită de inspectorat inspectoratul ul pentru pentru situaţii de urgenţă; 21

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

e) asigura condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor  de intervenţie din alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite in unitatea administrativ-teritorială in scopul limitării şi înlăturării efectelor  dezastrelor; f) prezintă consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte masuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului; g) exercita controlul aplicării masurilor in situaţiile de protecţie civila. Primarul are următoarele atribuţii principale: a) propune consiliului local structura organizatorica de protecţie civila; b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local in domeniul protecţiei civile; c) aproba planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; d) propune fondurile necesare realizării masurilor de protecţie civila; e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă ; f) coordonează activitatea serviciilor de urgenta voluntare; g) aproba planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale; h) dispune masuri şi controlează modul de întreţinere a spatiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora; i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor  de înştiinţare şi alarmare in situaţii de protecţie civila; j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de  protecţie civila; k) solicita asistenta tehnica şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de  protecţie civila; l) exercita controlul aplicării masurilor de protecţie civilă in plan local; m) asigura evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri in situaţii de protecţie civila, precum şi distribuirea celor primite; n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civila; o) stabileşte masurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentarii cu energie şi apă a populaţiei po pulaţiei evacuate; p) dispune masuri pentru asigurarea ordinii publice in zona sinistrata; q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, in probleme de interes comun; r) gestio gestioneaz nează, ă, depozi depozitea tează, ză, înt întreţ reţine ine şi conser conserva va tehnic tehnica, a, aparat aparatura ura şi materialele de protecţie civila, prin serviciile de specialitate subordonate.

22

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Conducă Conducător toriiii instit instituţi uţiilo ilorr public publice, e, patro patronii nii şi manage manageri riii agenţi agenţilor lor economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele obligaţii principale: a) asigura identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase; b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea masurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, in funcţie de încadrarea in clasificarea de protecţie civila; c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanta elaborate de Inspec Inspectora toratul tul Genera Generall pentru pentru Sit Situaţ uaţii ii de Urgen Urgenta, ta, servici serviciii sau formaţi formaţiuni uni   proprii de urgenta şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora; d) participa la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor  situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii; e) asigura gratuit forţelor de intervenţie chemate in sprijin in situaţii de urgen urgenţă ţă echipam echipament entele ele,, substa substanţe nţele, le, mij mijloa loacel celee şi antido antidoturi turile le adecva adecvate te riscurilor specifice; f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat in munca privind  protecţia civilă ; g) asigura alarmarea populaţiei din zona de risc creata ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate; h) prevăd, anual, in bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă; i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, semnalează, de îndată, cu privire privire la iminenta iminenta producerii sau producerea unei situaţii de urgenţă civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic; j) stabil stabilesc esc şi transmi transmitt către către transpo transporta rtator torii, ii, distribu distribuit itorii orii şi uti utiliz lizato atorii rii   produselor regulile şi masurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile  previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare; k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţa profesioniste sau voluntare; l) menţin in stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spatiile de adăp adăpos osti tire re şi mi mijl jloa oace cele le tehn tehnic icee prop propri rii, i, dest destin inat atee adăp adăpos osti tiri riii sau sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifica v erifica periodic; m) îndeplinesc alte obligaţii şi masuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate. Persoanele fizice sau juridice care deţin imobile in indiviziune sau le utilizează in comun sunt obligate sa coopereze pentru îndeplinirea masurilor de protecţie civilă  pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile. Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii au următoarele obligaţii: d) sa prevadă prevadă in documen documentaţ taţiil iilee tehnice tehnice ale invest investiţi iţiil ilor or masuri masurile le specif specifice ice,, echipamentele şi dotările necesare, conform normativelor in vigoare, şi sa asigure realizarea lor înainte de darea in exploatare a investiţiei; 23

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

b) sa obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă ,  prevenirea şi stingerea incendiilor şi de mediu, conform legii, şi sa urmărească realizarea masurilor stabilite in cuprinsul acestora; c) sa evalueze riscul seismic al zonei in care se executa lucrările şi sa întocmească proiectul, respectiv sa execute construcţia sau instalaţia conform gradului de risc seismic evaluat. Persoanele care concura la proiectarea, realizarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, postutilizarea construcţiilor, a echipamentelor şi a instalaţiilor  tehnologice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor prevăzute de lege, le vor  examina sistematic şi calificat pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, in condiţiile prevăzute de reglementările specifice. Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii: d) sa beneficieze, in mod gratuit, de echipament de protecţie individuala, de tratament medical şi antidoturi, daca sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic; b) sa beneficieze de masurile de protecţie sociala prevăzute prin lege pentru  perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civila; c) sa respecte normele, regulile şi masurile de protecţie civilă stabilite; d) sa participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifica.

5. Pregătirea pentru protecţia civilă Pregătirea pentru protecţia protecţia civilă cuprinde pregătirea populaţiei şi a salariaţilor, salariaţilor, pregătirea serviciilor de urgenta, pregătirea pregă tirea personalului cu funcţii de conducere pe linia protecţiei civile, precum şi a personalului de specialitate. Pregătirea profesionala a serviciilor de urgenta şi a altor forte cu care se cooperează se realizează pe baza programelor anuale de pregătire, aprobate de şefii acestora. Planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de cooperare privind protecţia civilă la care participa, potrivit specificului acestora, serviciile de urgenta, forţele de protecţie şi sprijin şi populaţia se aproba de prefect, primar sau de ministrul administraţiei şi internelor, internelor, după caz. Exerciţiile de cooperare interjudeţene/regionale şi cele cu caracter internaţional se aproba de Guvern, Gu vern, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor. În documentele documentele de planificare planificare a pregătirii privind privind protecţia protecţia civilă se prevăd şi resursele materiale şi financiare necesare, precum şi cine le asigură. Iniţie Iniţierea rea,, califi calificar carea, ea, perfec perfecţion ţionar area ea sau specia specializ lizar area ea conduc conducător ătorilo ilorr structurilor specializate de protecţie civilă şi a şefilor serviciilor de urgenta, a  personalul  personalului ui de specialitate, specialitate, precum şi a altor persoane cu atribuţii atribuţii in acest domeniu se realizează prin cursuri, convocări sau instructaje şi se desfăşoară in Centrul   Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de urgenţă şi in centrele zonale ale acestuia, precum şi in Institutul Naţional de Administraţie sau in alte instituţii de învăţământ de profil. 24

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Pregăt Pregătire ireaa pentru pentru protecţi protecţiaa civilă civilă in instituţ instituţiil iilee de învăţă învăţămân mântt mil milit itar ar este este obli obliggator atoriie şi se desf desfăş ăşoa oară ră pe baza aza temat matici icilor elab elabor orat atee cu consu onsulltarea area Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta. Formar Formarea, ea, perfec perfecţio ţionar narea ea şi specia specializ lizar area ea person personalu alului lui servic serviciil iilor or de urgenta profesioniste şi al structurilor componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă se realizează in instituţiile de învăţământ de  profil din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării  Naţionale, precum şi in alte unităţi abilitate din tara şi din străinătate. Pregătirea populaţiei şi a salariaţilor Informarea Informarea şi educarea preventiva preventiva a populaţiei populaţiei privind privind protecţia protecţia civilă sunt obligatorii şi se asigura prin: instituţiile de învăţământ şi educaţie de toate gradele, mijloacele de informare in masa şi serviciile ser viciile profesioniste pentru situaţii de urgenta. Minist Ministerul erul Educaţ Educaţiei iei şi Cercet Cercetării ării,, in colabo colaborare rare cu Inspec Inspector toratu atull General General   pentru Situaţii de Urgenta, stabileşte, prin protocol, temele şi activităţile practicaplicative de educaţie privind protecţia civilă , care se includ in programele de învăţământ, precum şi in planurile activităţilor extraşcolare. Societăţile publice şi private, naţionale şi locale, de radio r adio şi televiziune, precum şi presa scrisa sunt obligate sa asigure prezentarea in emisiunile, respectiv in ştirile şi reportajele acestora, a riscurilor potenţiale, masurilor preventive şi a modului de acţiune şi comportare a populaţiei pe timpul situaţiilor de urgenţă civila. La informarea şi educarea preventiva a populaţiei privind protecţia civilă   participa şi organizaţiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor şi specificului activităţilor acestora. Instruirea Instruirea salariaţilor salariaţilor privind privind protecţia protecţia civilă se asigura sistematic, sistematic, de regula împreuna cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor, in condiţiile stabilite  prin dispoziţiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă şi aproba aprobate te de minist ministrul rul admini administr straţi aţiei ei şi int intern ernelo elorr. Partic Participa iparea rea salari salariaţil aţilor or la instruire constituie sarcina de serviciu.

6.Termeni 6.Termeni şi expresii folosite în Legea 481/2004, privind protecţia civilă a) dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale medi mediul ului ui si care care,, prin prin ampl amploa oare re,, inte intens nsit itat atee si cons consec ecin inţe ţe,, atin atinge ge ori depă depăşe şeşt ştee nivelu niveluril rilee specif specifice ice de gravit gravitate ate stabil stabilite ite prin prin regula regulamen mentel telee privin privindd gestio gestionare nareaa situaţiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii; b) situaţie de protecţie civilă - situaţia generata de iminenta producerii sau de  producerea dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, gravitate, pun in pericol pericol sau afectează afectează viaţa, viaţa, mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu; c) înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenta  producerii sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, in scopul evitării surprinderii si al realizării masurilor de protecţie; d) avertizare - aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre; 25

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; g) adăpostire - măsură specifica de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor  atacurilor aeriene ale adversarului. Adăposturile de protecţie civila sunt spatii special amenajate pentru protecţia personalului in situaţii de urgenta, proiectate, executate, dota dotate te si echi echipa pate te potr potriv ivit it norm normel elor or si inst instru rucţ cţiu iuni nilo lorr tehn tehnic icee elab elabor orat atee de Insp Inspec ecto tora ratu tull Gene Genera rall pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgent ntaa si apro aproba bate te de mi mini nist stru rull administraţiei si internelor; h) asanare - ansamblul de lucrări si operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate si dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publica si securitate naţională. (2) Termenii Termenii si expresiile referitoare la situaţii de urgenta, factori si tipuri de riscuri, stare de alerta, intervenţie operativa si evacuare au înţelesurile prevăzute la art. 2 din Ordo Ordona nanţ nţaa de urge urgenţ nţăă a Guve Guvern rnul ului ui nr. nr. 21/2 21/200 0044 priv privin indd Sist Sistem emul ul Naţi Naţion onal al de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

26

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI A SALARIAŢILOR  PRIN MĂSURI SPECIFICE

27

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII, ÎNŞT IINŢĂRII, AVERTIZĂRII AVERTIZĂRII ŞI ALARMĂRII ALARMĂRI I 1. Defini Definirea rea înştii înştiinţă nţării rii,, avertiz avertizări ăriii şi alarmă alarmării rii;; Princi Principii piile le înştii înştiinţă nţării, rii, avertizării şi alarmării la localităţi, instituţiile publice şi agenţii economici.

Înştiinţarea este activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie. Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la  populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc. Avertizarea este activitatea de aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor  necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre. Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice cent central ralee sau sau loca locale le,, după după caz, caz, prin prin mi mijl jloa oace cele le de avert avertiz izare are speci specifi fice ce,, în baza baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Prealarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General şi de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens. Alarmarea reprezi reprezintă ntă transm transmite iterea rea mesaje mesajelor lor/se /semna mnalel lelor or de averti avertizar zaree a  populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Alar Alarma mare reaa popul populaţ aţie ieii se reali realize zeaz azăă de autor autorit ităţ ăţil ilee admi admini nist stra raţi ţiei ei publ public icee centrale sau locale, după caz, prin mijloace specifice pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Înştiinţarea şi avertizarea de protecţie civilă şi în situaţii de urgenţă cuprinde: - înştiinţarea şi avertizarea despre pericolul atacului din aer; - înştiinţarea şi avertizarea despre executarea loviturilor şi efectelor unui atac cu Armele de Distrugere în Masă (Nucleară, Biologică şi Chimică) şi/sau emisiilor altele decât atacul (EADA), sau convenţionale; - înştiinţarea şi avertizarea despre desp re pericolul producerii dezastrelor. În cazul unui atac iminent, în situaţia în care nu sa declarat starea de război,   primele mesaje de prealarmă şi de alarmă se transmit cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, pe baza înştiinţărilor Statului Major General şi structurilor  specializa specializate te din cadrul categoriil categoriilor or de forţe armate, conform planurilor planurilor de cooperare cooperare întocmite în acest sens. Mesa Mesajel jelee de înşt înştii iinţar nţaree desp despre re peri perico colu lull atac atacur uril ilor or din din aer aer, se refe referă ră la introducerea situaţiilor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei aeriene. 28

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Prealarma aeriană se transmite transmite când ţint ţintele ele aeriene aeriene se găsesc la o distanţă distanţă corespunzătoare unui timp de zbor, faţă de frontiera de stat a României sau de limita grupurilor de judeţe, care să asigure informarea autorităţilor despre pericolul atacului aerian şi să le permită acestora luarea măsurilor şi desfăşurarea activităţilor ce se impun pentru declanşarea în bune condiţiuni a semnalului de alarmă aeriană, dacă este cazul. Alarma aeriană se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare unui timp de zbor, faţă de frontiera de stat a României României sau de limita limita grupurilor de judeţe, care să permită populaţiei realizarea măsurilor de protecţie împotriva loviturilor din aer prin adăpostire sau alte mijloace specifice. Atât pentru prealarmă cât şi pentru alarma alarma aeriană, aeriană, timpul de zbor, zbor, în minute, se va prec preciz izaa (dac (dacăă se va cons consid idera era nece necesa sar) r) ulte ulteri rior or în „Ins „Instr truc ucţi ţiun unil ilee priv privin indd înştii înştiinţar nţarea ea şi alarma alarmarea rea”, ”, elabor elaborată ată de Inspect Inspectorat oratul ul General General pentru pentru Sit Situaţ uaţii ii de Urgenţă. În cazul unui atac iminent, atunci când nu s-a declanşat starea de război, primele mesaje mesaje de preala prealarmă rmă şi alarmă alarmă aeriană aeriană se transm transmit it cu aproba aprobarea rea Inspec Inspector toratu atului lui General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor furnizate de Statul Major  General (pe bază de Protocol). Pe timp de pace înştiinţarea despre producerea sau pericolul producerii accidentului nuclear şi chimic se realizează la ordinului ministrului administraţiilor şi internelor internelor de către Inspectorat Inspectoratul ul General pentru pentru Situaţii de Urgenţă, Urgenţă, la propunerea propunerea Comit Comitetu etului lui Naţio Naţional nal pentru pentru Sit Situaţ uaţii ii de Urgen Urgenţă, ţă, comite comitetel telor or mi minist nisteri eriale ale pentru pentru situaţii de urgenţă şi ale altor instituţii publice centrale. Încetarea alarmei aeriene aeriene se transmite când ţintele aeriene s-au depărtat de frontiera de stat a României sau de limita grupurilor de judeţe şi existenţa pericolului atacului aerian nu există. Mesajul de prealarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, al municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, unităţilor militare de protecţie civilă, şefilor inspectoratelor judeţene ale Ministerului Administraţiilor şi Interne Internelor lor,, direcţ direcţii iilor lor region regionale ale,, staţii staţiilo lorr şi noduri nodurilo lorr de cale cale ferată ferată import important ante, e, cent central ralel elor or nucl nuclea earoro-el elec ectri trice ce,, term termoc ocen entr tral alel elor or şi hidro hidroce cent ntral ralel elor or elec electr tric ice, e, instituţiilor publice şi agenţilor economici importanţi (cu producţie de apărare; apărare; care folosesc în procesul de producţie surse radioactive sau substanţe toxice etc.). Organele la care se transmit mesajele de prealarmă aeriană se stabilesc prin plan de şefii inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă de la municipii şi oraşe cu aprobarea preşedinţilor comitetelor   pentru situaţii de urgenţă. Mesajul de alarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi comitetelor pentru situaţii de urgenţă, cât şi personalului care acţionează sistemele şi mijloacele de avertizare şi alarmare. Mesajul de încetare a alarmei aeriene se transmite tuturor organelor la care s-a introdus alarma aeriană şi prealarmă aeriană. La localităţile şi agenţii economici care au suferit lovituri din aer, semnalul de încetarea alarmei aeriene se declanşează la 29

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ordinu ordinull preşedi preşedinte ntelui lui comite comitetul tului ui pentru pentru situaţ situaţii ii de urgenţ urgenţăă al locali localităţ tăţii ii sau de conducătorul agentului economic respectiv, după ce s-a raportat eşalonului superior. Responsabil Responsabilitat itatea ea înştiinţă înştiinţării rii şi avertizării avertizării despre pericolul pericolul contaminării contaminării radioactive, cu substanţe toxice şi agenţi patogeni, revine conducătorului de la sursele de risc şi staţiilor de măsurare mă surare a radioactivităţii rad ioactivităţii mediului. Aceştia au obligaţia de a înştiinţa inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, urgenţă, toate toate locali localităţi tăţile le dispuse dispuse şi agenţii agenţii economici economici pe direcţia direcţia de propagare propagare a norului nuclear, nuclear, chimic sau biologic. Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei şi salariaţilor. salariaţilor. Oportunitatea alarmării alarmării constă în avertizarea avertizarea populaţiei populaţiei şi salariaţil salariaţilor or în timp scurt şi se realizează realizează prin prin asigurarea asigurarea unor sisteme sisteme şi mijloace mijloace de alarmare care să  poată fi acţionate imediat. Autenticitatea alarmării constă în transmiterea unor semnale de alarmare, destinate prevenirii populaţiei şi salariaţilor care să nu creeze confuzii. Stabilitatea alarmării constă în avertizarea populaţiei şi salariaţilor în orice situaţie creată şi se asigură prin : menţin inere ereaa în perm permane anent ntăă stare stare de func funcţi ţiona onare re a fiec fiecăru ăruii mi mijl jloc oc de • menţ alarmare ; • folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcţionare(electrică, aer comprimat, abur, carburanţi etc.); asigurarea area conti continuit nuităţi ăţiii legătu legăturil rilor or necesa necesare re acţion acţionări ăriii mij mijloa loacel celor or de • asigur alarmare ; • restabilirea în timp scurt a mijloacelor şi sistemelor afectate ; • utilizarea judicioasă a forţelor şi mijloacelor de alarmare în sectoarele şi raioanele de intervenţie ; asigur urare areaa unui unui înal înaltt nive nivell de preg pregăt ătir iree a perso persona nalu lulu luii ce dese deserve rveşt ştee • asig mijloacele de alarmare ; Avertizarea populaţiei în bune condiţii se obţine prin organizarea alarmării corespunzător caracteristicilor mijloacelor de alarmare instalate în localităţi, instituţii  publice şi agenţi economici, astfel încât intensitatea semnalelor acustice emise de acestea să fie cu cel puţin 6-10 decibeli mai mare decât zgomotul de fond, dar nu mai mult de 123 decibeli.

30

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

31

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII Inspec Inspectora toratul tul General General pentru pentru Sit Situaţi uaţiii de Urgenţă Urgenţă organ organize izează ază şi execut executăă înştiinţarea la: - comi comite tete tele le mi mini nist ster eriiale ale şi stru struct ctur uril ilee de spec speciialit alitat atee ale ale admi admini nist stra raţi ţiei ei  publice centrale care dispun de legături proprii; - inspec inspector torate atelor lor judeţe judeţene ne pentru pentru situaţi situaţiii de urgen urgenţă ţă şi unităţil unităţilee subordonat subordonate, e,  pe zone şi grupe, ţinând seama de organizarea teritorial-administrativă a ţării, zonele de operaţii şi direcţii probabile operative şi tactice, astfel încât transmiterea mesajelor să se facă în cel mai scurt timp posibil. Comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţă care dispun de reţele proprii de legături, înştiinţează organele şi agenţii economici importanţi subordonaţi (dispeceratele acestora) în timp de 1-2 minute din momentul primirii mesajelor de înştiinţare. Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, înştiinţează pe grupe şi trepte comitetele pentru situaţii de urgenţă de la municipiile, oraşele şi comunele din judeţ , cu prioritate localităţile mai importante, în timp de 1-6 minute din momentul primirii pr imirii mesajelor de înştiinţare. Comitetel Comitetelee pentru situaţ situaţii ii de urgenţă urgenţă de la municipii municipiile le reşedinţă reşedinţă de judeţ judeţ şi comitetele pentru situaţii de urgenţă de la celelalte municipii şi oraşe înştiinţează comunele, instituţiile publice şi agenţii economici subordonaţi acestora precum şi unele comune stabilite de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, în 1-4 minute din momentul primirii mesajului de înştiinţare. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă de la comune înştiinţează satele din compunerea lor teritorial - administrativă. Celulele de urgenţă de la agenţii economici organ organize izează ază înştii înştiinţa nţarea rea person personalu alului lui cu atribu atribuţii ţii de acţio acţionare nare a mij mijlo loacel acelor or de alarmare şi de cercetare-observare. Insp Inspec ecto torat ratel elee jude judeţe ţene ne ale ale Mini Minist ster erul ului ui Admi Adminis nistr traţi aţiil ilor or şi Inte Interne rnelo lor  r  organ organize izează ază înştii înştiinţa nţarea rea unităţ unităţilo ilorr şi formaţ formaţiun iunilo ilorr subord subordona onate te pe baza baza datelo datelor  r   primite de la eşaloanele superioare şi a inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgen urgenţă ţă confor conform m “Metod “Metodolo ologie gieii transmi transmiter terii ii mesaje mesajelor lor de înştii înştiinţa nţare re a unităţ unităţilo ilor  r  Ministerului Administraţiilor şi Internelor despre despr e situaţii de urgenţă”. u rgenţă”.  Înştiinţarea unităţilor şi formaţiunilor militare militare aparţinând Ministerului Apărării   Naţionale Naţionale se organizeaz organizeazăă şi execută atât de către către eşaloanele eşaloanele superioare superioare cât şi la ordinul comandantului garnizoanei. Pentru transmiterea transmiterea mesajelor în timp util , inspectorate inspectoratele le şi comitetele comitetele pentru situaţii de urgenţă care au atribuţii de înştiinţare întocmesc scheme de înştiinţare care cuprin cuprind: d: eşalon eşalonul ul superior superior,, marile marile unităţi unităţi şi unităţ unităţile ile militar militaree de la care care primes primescc mesa mesaje je de înşt înştii iinţ nţar are, e, orga organe nele le,, loca locali lită tăţi ţile le şi agen agenţi ţiii econo economi mici ci prev prevăz ăzuţ uţii a fi înştiinţaţi, organizate pe grupe şi trepte de înştiinţare ; mijloacele de transmisiuni folosite pentru înştiinţare, precum şi alte date utile necesare asigurării înştiinţării. Numărul grupelor de înştiinţare se stabilesc astfel încât să se asigure înştiinţarea în cel mai scurt timp timp şi o bună recepţie a mesajelor mesajelor în situaţiile situaţiile când când acestea sunt 32

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

transmise simultan pentru toţi corespondenţii. Fiecare grupă de înştiinţare va fi compusă, de regulă din 6-8 corespondenţi. Schemele de înştiinţare vor fi aprobate de preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă de la structurile cu atribuţii de înştiinţare. Pentru realizarea înştiinţării se folosesc : echipamentele de înştiinţare tip - F1001A şi B, aparate telefonice telefonice conectate la sistemul sistemul de telecomunicaţii teritorial; teritorial; căi şi circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar din sistemul de telecomunicaţii teritorial ; căi şi circuite telefonice ale Serviciului de Telecomunicaţii Speci Sp ecial ale; e; staţ staţii ii şi rece recept ptoa oare re radi radioo de ti tipp mi mili lita tarr, recep recepto toar aree cu frecv frecven enţe ţe fixe fixe,, radiotelefoane din înzestrarea protecţiei civile sau a unor agenţi economici, mijloace mass media şi poşta electronică. Mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de Insp Inspec ecto tora ratu tull Gene Genera rall pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgenţ nţăă şi de serv serviiciil ciilee de urge urgenţ nţăă  profesioniste. La primirea primirea ordinului ordinului de trecere trecere la realizarea realizarea treptei a II-a , echipamente echipamentele le de înştiinţare tip F-1001 se mută şi se instalează în punctele de comandă, unde se asigură din timp de pace condiţiile tehnice şi circuitele necesare. Echipamentele de înştiinţare înştiinţare tip F-1001A sunt destinate să asigure şi acţionarea  pe judeţe sau grupuri de judeţe, a sistemelor centralizate de alarmare din municipii şi oraşe. Pentru realizarea realizarea centraliza centralizată tă a înştiinţării înştiinţării prin fir, fir, este organizat organizat sistemul sistemul automat de înştiinţare în situaţii de urgenţă din România, dotat cu echipamente de înştiinţare şi alarmare tip F-1001 A şi B, căi şi circuite telefonice de interconectare. Sistemul cuprinde următoarele subsisteme de înştiinţare : - subsistemul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în care sunt incluse şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale care dispun de legături proprii, inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi comitetele pentru situaţii de urgenţă de la municipii şi oraşe precum şi unităţile militare subordonate; - subsistemele Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, în care sunt incluse incluse comitetel comitetelee pentru pentru situaţii situaţii de urgenţă urgenţă de la municipiile, municipiile, oraşele (comunele) (comunele) şi unităţile dispuse pe teritoriul judeţelor. judeţelor. Aparatura de înştiinţare urbană - centrale telefonice operative- sunt destinate să asigure înştiinţarea centralizată din punctele de comandă judeţene, municipale şi orăşeneşti a preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă, şefilor inspectoratelor   judeţene ale Ministerului Ministerului Administraţiei şi Internelor, comandanţilor de garnizoane, şi conducătorilor celulelor de urgenţă de la agenţii economici importanţi care dispun de legături proprii de înştiinţare, precum şi a staţiilor meteo, staţiilor de control a radioact radioactivi ivităţ tăţii ii mediul mediului ui înconj înconjurăt urător or,, a labora laboratoa toarel relor or de igi igiena ena radiaţi radiaţilo lorr şi a comunelor conectate la centralele telefonice automate. Pentru transmiterea şi recepţionarea mesajelor de înştiinţare prin radio se folo foloses sescc auto autost staţ aţii ii (sta (staţi ţii) i) radi radioo de ti tipp mi mili lita tarr, rece recept ptoa oare re şi radi radiot otel elef efoan oanee cu frecvenţe fixe, organizate în direcţii şi reţele radio de înştiinţare, potrivit prevederilor  Dispoziţiilor de comunicaţii elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. 33

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Statul Major General asigură caracteristicile de lucru radio în reţelele de înştiinţare centralizate şi direcţiile de cooperare proprii, cu Inspectoratul General  pentru Situaţii de Urgenţă. Inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă asigură pregătirea punctelor  de comandă pentru primirea mesajelor de înştiinţare şi transmiterea acestora la structurile prevăzute a fi anunţate. În punctele de comandă de protecţie civilă, la introducerea treptei a II-a, se asigură personal operativ şi tehnic de specialitate. Personalul operativ răspunde de  primirea şi transmiterea transmiterea mesajelor de înştiinţare şi de darea semnalelor de alarmare, cu aprobarea preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Data, ora şi minutul  primirii şi transmiterii mesajelor de înştiinţare şi semnalelor de alarmare se înscriu în  jurnalul acţiunilor de luptă. Personalul tehnic răspunde de verificarea, acţionarea şi repararea mijloacelor de înştiinţare şi alarmare , aflate în punctele de comandă.

ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ALARMĂRII Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit  prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a şefilor structurilor de protecţie civilă. Semnalele de alarmare a populaţiei şi salariaţilor sunt : alarmă aeriană; alarmă chimică ; alarmă la dezastre şi încetarea alarmei. Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat (dinamice) la care durata este este un minut. Semnalul “ALARMA AERIANĂ “  se compune compune din 15 impuls impulsuri uri a 4 secunde secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele. Semnalul “ALARMA CHIMICĂ “  se compune compune din 5 impulsu impulsuri ri a 16 secunde secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele. Semnalul “ALARMA LA DEZASTRE”  se compune din 5 impulsuri a 15 secunde fiecare cu pauză de 15 secunde între ele. Semnalul “ÎNCETAREA ALARMEI“  se compun dintr-un semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute. Pentru avertizarea-alarmarea populaţiei şi salariaţilor, la localităţi şi agenţi economici, se asigură din timp de pace sisteme şi mijloace de alarmare. Sistemul de alarmare al unei localităţi sau agent economic poate cuprinde : centrale de alarmare; mijloace de alarmare acţionate centralizat; mijloace de alarmare acţionate local; staţii de televiziune locale şi staţii de radioficare.

34

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

MIJLOACE DE ALARMARE După principiul de construcţie şi funcţionare mijloacele de alarmare se clasifică în : mijloace acustice şi mijloace optice. Mijloacele de alarmare acustice asigură: 1. transmitere transmitereaa de mesaje verbale verbale în direct direct sau preînregis preînregistrate trate prin prin intermediul intermediul sirenelor electronice; 2. emiterea emiterea de sunete sunete acustice acustice cu frecvenţ frecvenţee de 200-500 200-500 Hz prin prin mijloace: mijloace: - speciale : sire sirene ne elec electtrice rice de dife diferi rite te pute puteri ri,, sire sirene ne dina dinami mice ce cu aer  aer  comprimat, motosirene, şi sirene de mână. - obişnuite : fluiere cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc. Mijloacele de alarmare optice asigură emiterea de semnale luminoase şi pot fi :  panouri sau dispozitive luminoase. Numărul, tipul mijloacelor de alarmare şi locurilor de instalare a acestora, pentru asig asigura urare reaa alarm alarmăr ării ii loca locali lită tăţi ţilo lorr şi agen agenţi ţilo lorr econo economi mici ci se stabi stabile lesc sc de cătr cătree inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă, împreună cu comisiile de transmisiuni-alarmare, pe baza normelor de înzestrare şi în raport cu caracteristicile tehnice ale mijloacelor, cu condiţiile locale de propagare a sunetului produs de acestea şi cu nivelul zgomotului de fond existent în zonă, astfel încât să se acopere întreaga zonă populată. Pentru alarmarea localităţilor şi agenţilor economici se folosesc sirene electronice, electrice de 5,5 KW şi de 3 KW, cu aer comprimat (dinamice) şi motosirene. Alarmarea interioară a halelor de producţie, complexelor comerciale, sălilor de spectacole şi de sport, staţiilor de metrou etc. cu nivel de zgomot ridicat, r idicat, se realizează cu mijloace acustice care să producă un semnal sonor mai mare decât zgomotul de fond, precum şi cu mijloace optice. Sirenele electronice şi electrice se instalează la : construcţiile industriale, hidrot hidrotehn ehnice ice,, social social-cu -cultu ltural rale, e, econom economico ico-adm -admini inistr strati ative, ve, şcoli, şcoli, clădi clădiri ri de locuit locuit,, agenţi economici cu grad de risc, instituţii publice, unităţi şi formaţiuni militare. Caracteristicile generale pe care trebuie să le îndeplinească sirenele electronice sunt: trebui uiee să perm permit ităă ca, ca, din din punc punctt de vede vedere re al pute puteri riii acus acusti tice ce şi al - treb caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare (trepte de putere, orientare). acust ică ce trebuie să le realizeze sirenele: - Valorile minime de presiune acustică

Putere (w) 1200 1800 2400

Nivel acustic la distanţa de 30 m (Db) I = 111

I = 112,50 I = 117

-Puterea lor va fi adaptată fiecărui punct de sirenă în în parte, pentru a se obţine o dimensionare optimă. 35

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-Tensiunea de alimentare a sirenelor: 220V/50Hz. Sirenele trebuie  prevăzute obligatoriu şi cu baterii de acumulatori care să le asigure funcţionarea independentă pentru o perioadă de timp determinată. -În amplasamentele de montaj ale sirenelor: - există suporţi de susţinere; - există alimentare cu energie electrică - comunicaţia radio terestră este posibilă posibilă între între toate toate amplasamentele amplasamentele şi centrul de comandă prin intermediul repetorului de la Plaiul Balbea, executantul urmând a întocmi proiectul radio pentru a obţine avizele necesare procurării echipamentului radio şi a frecvenţelor; - comunicaţia radio prin sateliţi de joasă altitudine este posibilă prin reţelele de sateliţi existente (ORBCOMM, INMARSAT INMARSAT, IRIDIUM etc.) Sirenele cu aer comprimat se asigură în două variante : tip uzinal şi tip independent. Sirenele cu aer comprimat de tip uzinal se instalează la agenţii economici importanţi care folosesc în procesul de producţie aer comprimat şi asigură debitul de aer necesar funcţionării acestora. Sirenele cu aer comprimat de tip independent, se instalează în zonele centrale ale municipiilor, precum şi în cartierele de locuinţe ale acestora dens populate unde nu sunt sirene de tip uzinal. Acestea se instalează de regulă pe cele mai înalte construcţii construcţii existente în localitate : hoteluri, blocuri turn etc. Distanţa între două sirene cu aer comprimat trebuie să fie de regulă de cel puţin 2 Km. Asigurarea cu mijloace de alarmare se realizează, de regulă din timp de pace, iar  deficitul se completează pe timpul realizării măsurilor pentru asigurarea treptei a II-a. Instalarea mijloacelor de alarmare se execută în conformitate cu normele, regulament regulamentele ele şi instrucţiunil instrucţiunilee în vigoare referitoare referitoare la proiectarea, proiectarea, executarea executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice şi cu aer comprimat. Centralele de alarmare sunt destinate pentru acţionarea centralizată a sirenelor  electronice, electrice şi a celor cu aer comprimat din municipii, oraşe şi agenţi economici care au instalate mai mult de 5. Centralele de alarmare se instalează în punctele de comandă de protecţia civilă ale localităţilor şi agenţilor economici în încăperi amenajate şi destinate acestui scop, care să îndeplinească condiţii tehnice de funcţionare corespunzătoare. În localităţile şi la agenţii economici unde nu sunt amenajate puncte de comandă de protecţie civilă, centralele de alarmare se instalează la sediile comitetelor pentru situaţiilor de urgenţă ale acestora. Încăperile în care se instalează centralele de alarmare se prevăd cu instalaţii electrice electrice şi de telecomuni telecomunicaţii caţii necesare acţionării acţionării sirenelor, sirenelor, mijl mijloace oace de prevenire prevenire şi stingere a incendiilor, instrucţiuni de exploatare a centralelor de alarmare şi de  protecţie şi securitatea muncii, planul localităţii şi agentului economic cu amplasarea mijloacelor de alarmare şi tabloul cu chei de la toate cofretele sirenelor. 36

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Centralele de alarmare trebuie să asigure pe cât posibil acţionarea centralizată a tuturor sirenelor electronice şi electrice existente şi care se prevăd a fi instalate la  primirea ordinului de trecere la realizarea treptei I şi treptei a II-a, sirenelor cu aer  comprimat şi a centralelor de alarmare care se telecomandă. Municipiile care au în subordine oraşe, trebuie să asigure telecomanda centralelor de alarmare ale acestora. La municipiile reşedinţă de judeţ, centralele de alarmare se instalează în  punctele de comandă de protecţie civilă judeţene şi municipale, astfel încât , în cazul scoaterii din funcţiune a uneia din acestea, să se asigure alarmarea corespunzătoare a localităţii. Centralele de alarmare de la punctele de comandă de protecţie civilă ale municipiilor şi oraşelor trebuie să fie telecomandate de la punctele de comandă de  protecţie civilă judeţene. În municipiul Bucureşti, centralele de alarmare se instalează în punctul de comandă al acestuia şi în punctele de comandă ale fiecărui sector. Centralele de alarmare ale sectoarelor sunt telecomandate de la punctul de comandă al municipiului Bucureşti. La centralele centralele de alarmare alarmare instalate instalate în punctul punctul de comandă al municipiul municipiului ui Bucureşti se conectează 10-15% din sirenele existente în fiecare sector, pentru a se asigura acţionarea acestora în cazul în care punctele de comandă de protecţie civilă respective au fost scoase din funcţiune în cazul atacului din aer sau al producerii unui dezastru. În punctele de comandă de protecţie civilă ale agenţilor economici importanţi se asigură centrale de alarmare cu o capacitate care să acţioneze centralizat toate sirenele sirenele electronice, electronice, electrice electrice şi cu aer comprimat comprimat existente, existente, precum şi cele care se  prevăd a se mai instala. Aceste centrale de alarmare se telecomandă de la punctele de comandă ale localităţilor în care sunt dispuşi respectivii agenţi. Centralele de alarmare instalate în punctele de comandă de protecţie civilă   jud judeţ eţen ene, e, muni munici cipa pale le,, orăşe orăşene neşti şti şi ale ale sect sectoar oarel elor or muni munici cipi piul ului ui Bucu Bucureş reşti ti se conectează la echipamentele de înştiinţare tip F 1001A , în scopul acţionării lor  centralizate de la Punctul de Comandă Operativ sau de la inspectoratele judeţene  pentru situaţii de urgenţă. Mediul de propagare al mesajelor de la punctul de comandă la sirene trebuie ales în funcţie de fiabilitatea reţelei, rezistenţa reţelei în cazuri de dezastre, costurile de infrastructură şi periferice, dar şi timpul de propagare al mesajului în reţea . Acţionarea mijloacelor de alarmare clasice de la centralele de alarmare se asigură pe circuite telefonice urbane şi interurbane proprii protecţiei civile, sau închiriate din sistemul de telecomunicaţii teritorial. Circuitele telefonice de la punctele de comandă de protecţie civilă ale localităţilor, folosite pentru acţionarea centralelor şi mijloacelor de alarmare instalate la agenţii economici se închiriază de către aceştia. Celelalte circuite telefonice de acţionare se închiriază închiriază de către consiliile consiliile locale ale fiecărei localităţi. Pentru telecomanda centralelor de alarmare se folosesc circuite sau căi telefonice urbane şi interurbane. 37

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Pentru un grad ridicat de siguranţă în funcţionare se va alege o reţea de comunicaţii de bază şi o reţea de rezervă: o reţea radio de bază pentru comanda sirenelor sirenelor (cu elemente elemente de rezervare rezervare automate) automate) şi o reţea de rezervă pe bază de linii linii închiriate . Reţeaua radio are o configuraţie configuraţie de tipul : - la punctul de comandă este instalată o staţie radio pentru tot sistemul; - in funcţie de nivelul de propagare radio se instalează staţii de retranslaţie; - se instalează câte o staţie radio pentru fiecare sirenă din amplasamente . Circuitele telefonice urbane şi reţelele radio pentru acţionarea centralelor şi mijl mi jloa oace celo lorr de alarma alarmare re se asigură asigură la pace pace în limit limitaa norm normel elor or în vigo vigoare are şi a fond fondur uril ilor or apro aproba bate te.. La intr introd oduc ucer erea ea trep trepte teii a II-a II-a sau sau la ordi ordin, n, se asig asigur urăă centralizarea tuturor sirenelor din municipii şi oraşe. Pentru celelalte mijloace de alarmare se asigură personal de serviciu din cadrul echipelor de alarmare. La introducerea treptelor I şi a II-a se asigură reţele radio şi circuite sau căi telef telefon onic icee inte interu rurba rbane ne pent pentru ru acţi acţiona onarea rea din din punc puncte tele le de coma comand ndăă jude judeţe ţene ne a centralelor de alarmare de la municipiile şi oraşele subordonate precum şi personal de serviciu la toate mijloacele de alarmare. Pentru acţionarea în timp oportun a mijloacelor de alarmare mobile sau dispuse în unel unelee zone zone ale ale muni munici cipi piil ilor or şi oraşe oraşelo lorr unde unde nu sunt sunt asig asigur urat atee legă legătu turi ri de comunicaţii, echipele de alarmare se dotează cu radiotelefoane care se vor prevede în normele de înzestrare. În funcţie de importanţa localităţii, pe timpul realizării măsurilor pentru asigurarea treptei a III-a, se constituie rezerve în depozitul consiliului local judeţean, de sirene electronice, electronice, electrice electrice şi motosirene motosirene în procent de 5-10% iar în centralele centralele de alarmare de 20-25%, faţă de cele existente. Studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi televiziune, societăţile de televiziune   prin prin cablu, cablu, indife indiferen rentt de forma de propri proprieta etate, te, trebuie trebuie să asigur asiguree transm transmite iterea rea semnalelor şi comunicărilor de protecţie civilă pe p e programele lor, potrivit legii, printrun protocol stabilit între Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Consiliul  Naţional al Audiovizualului. În punctele de comandă de protecţie civilă ale localităţilor şi agenţilor economici care dispun de staţii de radioficare, radioficare, respectiv respectiv radioampli radioamplificar ficare, e, pe timpul aplicării aplicării măsurilor pentru asigurarea treptei a II-a se pregătesc instalaţiile necesare pentru trans transmi mite tere reaa semn semnal alel elor or şi comu comuni nică căril rilor or de prot protec ecţi ţiee civil civilă. ă. De asem asemen enea, ea, se instalează difuzoare în locurile aglomerate şi pe arterele cu circulaţie intensă. Se va trece la implementarea noului sistem de avertizare verbală a populaţiei cu sirene electronice. Organizarea sistemelor de alarmare se realizează de inspectoratele şi comitetele  pentru  pentru situaţii de urgenţă, urgenţă, iar asigurarea asigurarea cu mijloace de alarmare alarmare (pentru localităţi) localităţi) revine consiliilor locale de la municipii, oraşe şi comune.

38

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Pentru agenţii economici responsabilitatea revine ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale precum şi conducătorilor  acestora. Agenţii economici la care se pot produce evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător şi populaţiei , asigură mijloacele de alarmare  pentru prevenirea salariaţilor şi a populaţiei din zonele de risc. Comitetele pentru situaţii de urgenţă asigură alarmarea populaţiei din localităţile cuprinse în aceste zone. De regulă, sirenele electronice, electrice sau dinamice cu aer comprimat se activează centralizat din punctele de comandă de protecţie civilă sau de la dispecerat (locul unde îşi desfăşoară activitatea ofiţerul de serviciu). Zonele Zonele de risc (probabile (probabile a fi afectate afectate de eventual eventualee evenimente evenimente cu urmări deos deosebi ebitt de grave grave)) se stab stabil iles escc de celu celule lele le de urge urgenţ nţăă de la respe respect ctivi iviii agen agenţi ţi economici, cu acordul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă. Avertizarea şi alarmarea populaţiei din localităţile dispuse în zonele din aval de  barajele hidroenergetice se asigură prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice, sirene cu aer comprimat şi electrice. Mesajele verbale şi semnalele acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie să acopere întreaga zonă inundabilă. Pentru noile lucrări hidrotehnice , sistemele de alarmare se realizează o dată cu exec execut utare areaa aces acesto tora ra prin prin grij grijaa bene benefi fici ciari arilo lorr, care care răspu răspund nd şi de într întreţ eţin inere erea, a, menţinerea în stare de funcţionare şi acţionarea la nevoie nevoie a mijloacelor de alarmare. Acţionarea Acţionarea centralizată centralizată a mijl mijloacelo oacelorr de alarmare alarmare instalate instalate în aval de barajele barajele hidroenergetice, se realizează cu centrale de alarmare care se dispun în dispeceratele hidr hidroe oener nerget getic icee sau sau în alte alte locu locuri ri stab stabil ilit itee de orga organel nelee tute tutela lare re,, prin prin li lini niii de transmisiuni cu fir sau radio. Centralele şi mijloacele de alarmare destinate avertizării şi alarmării zonelor din aval de de barajele barajele hidroener hidroenergetic geticee trebuie trebuie să asigure asigure toate semnalele semnalele de alarma alarmare re a  populaţiei şi salariaţilor. salariaţilor.

INST INSTAL ALAR AREA EA,, VERI VERIFI FICA CARE REA, A, ÎNTR ÎNTREŢ EŢIN INER ERE EA, REP REPARAR ARAREA EA FOLOSIREA MIJLOACELOR DE ÎNŞTIINŢARE ŞI ALARMARE

ŞI

Instalarea, Instalarea, verificarea, verificarea, întreţiner întreţinerea ea şi repararea repararea mijl mijloacel oacelor or de înştiinţare înştiinţare şi de comuni comunicaţ caţii ii folosi folosite te pentru pentru acţionar acţionarea ea centra centralel lelor or şi mij mijloa loacel celor or de alarmar alarmaree se execută de către unităţile subordonate Ministerului Comunicaţiilor (sau alte societăţi specializate), pe bază de contracte contracte încheiate cu beneficiarii. Instalarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor electronice, electrice şi electromecanice de alarmare se execută de către unităţi de specialitate, de pe plan local, pe bază de contracte încheiate cu beneficiarii. Agenţii economici care au personal tehnic de specialitate, pot executa instalarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor proprii de înştiinţare şi alarmare. 39

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

În scopul pregătirii pregătirii populaţie populaţieii şi salariaţilor salariaţilor pentru a trece în timp scurt şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie la dezastre ori în situaţii speciale, precum şi pentru verificarea sistemelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare, periodic potrivit legii se execută exerciţii exer ciţii de alarmare publică. După primirea ordinului de trecere la realizarea măsurilor pentru asigurarea treptei a II-a şi treptei a III-a, se interzice executarea executarea exerciţiilor de alarmare publică. Verificarea funcţionării fiecărui mijloc de alarmare este admisă numai prin impulsuri scurte. În scopul evitării declanşării accidentale a sistemelor şi mijloacelor de alarmare, inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă, împreună cu comisiile de transmi transmisiu siuni ni alarma alarmare re iau măsuri măsuri pentru pentru:: asigura asigurarea rea securi securităţ tăţii ii mij mijloa loacel celor or sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare, instalarea filtrelor electrice de siguranţă la circuitele telefonice de acţionare a mijloacelor de alarmare ; aprobarea unui număr strict limitat de persoane care să acţioneze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea şi întreţinerea periodică a sistemelor şi mijloacelor de alarmare,  precum şi înlăturarea operativă a deranjamentelor apărute; cunoaşterea şi respectarea întocmai a prevederilor instrucţiunilor şi a regulilor de exploatare de către personalul care acţionează sau întreţine sistemele sau mijloacele de alarmare. Sistemele şi mijloacele de alarmare de protecţie civilă se folosesc, la pace, cu aprobarea şefilor protecţiei civile, pentru avertizarea populaţiei şi salariaţilor în cazul  producerii unor dezastre sau evenimente cu urmări deosebit de grave asupra acestora, sau mediului înconjurător. înconjurător. Sistemele şi mijloacele de alarmare de protecţie civilă se folosesc în caz de conflict armat, pentru avertizarea populaţiei şi salariaţilor privind pericolul iminent ale atacurilor din aer a er.. Inspectorii de protecţie civilă raportează imediat eşaloanelor superioare despre executarea alarmării populaţiei şi salariaţilor, cât şi despre pericolul sau producerea unor unor deza dezast stre re ori ori eveni evenime ment ntee cu urmă urmări ri deose deosebi bitt de grav gravee asup asupra ra acest acestor oraa sau mediului înconjurător. înconjurător. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru situ situaţ aţii ii de urge urgenţ nţă, ă, muni munici cipi piul ul Bucu Bucureş reşti ti şi sect sectoa oare rele le aces acestu tuia ia,, îndr îndrum umăă şi coor coordon donea ează ză acti activi vita tate teaa de înşt înştii iinţ nţare are -ave -avert rtiz izar aree şi alarm alarmar aree a popul populaţ aţie ieii şi salariaţilor.

40

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

CARACTERISTICI TEHNICE Denumirea mijlocului Sirena dinamică cu aer  comprimat

Putere 6 atm

Sirena electric rică de 5,5kw mare putere

Destinaţie

Raza de acţiune (m.)

Alarmarea exterioară a marilor localităţi urbane şi obiectivel obiectivelor or cu înti întindere ndere mare şi 2000-2500 a zonelor dispuse în aval de marile baraje hidrotehnice

Pent Pentru ru alarm alarmar area ea exte exteri rioar oarăă a oraşe oraşelo lorr, obiectivelor cu întindere mare, comunelor  300-800 şi halelor halelor cu zgomot puternic

41

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Sirena electrică 3kw. de putere medie

Alarm Alarmar area ea inte interi rioa oară ră a obiec obiecti tive velo lorr în hale halele le cu zgom zgomot ot pute putern rnic ic şi alarm alarmar area ea 250-500 exterioară a satelor 

Sirena electrica 0,75kw de putere mică

Pentru alarmarea exterioară a obiectivelor  cu exti extind ndere ere mi mică că şi a hale halelo lorr cu zgom zgomot ot 100-200 mediu

Sirena Pent Pentru ru alar alarma mare reaa cine cinema mato togr graf afic icel elor or,, electrica, marilor magazine , teatrelor etc. Sirena de mâna 0,37kw 50-100 de putere foarte mică

42

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Motosirenă

7,5-6 CP

Pentru alarmarea alarmarea exterioară a oraşelor oraşelor şi a obiect obiective ivelor lor import important ante, e, se foloseş foloseşte te ca 350-500 mijloc de alarmare.

\

SCURTA SCURTA DESCRIERE DESCR IERE A SISTEMULUI SISTEMUL UI DE AVERTIZARE-ALARMARE VERTIZARE-ALARMA RE SONORA HÖRMANN

Sistemul are capacitatea de a emite semnalele de alarma cerute, cu frecvenţele  prestabilite după cum urmează: Alarma aeriană (15 sunete de 4 sec. cu 4 sec. pauza) Alarma chimică (5 sunete de 15 sec. cu 10 sec. pauza) • Calamitate naturală (3 sunete de 32 sec. cu 12 sec. pauza) • Încetarea alarmei (un sunet continuu de 2 minute) m inute) • •

Adresare publica (text vorbit memorat în prealabil sau adresare în direct d irect de la un microfon local, cu durata de 340 sec.) Media timpului de buna funcţionare pentru componentele sistemului este mai mare de 1 an. Sistemul oferit se compune din următoarele: •

43

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Echipamentele de sirene electronice in gama 600-3000W; Echi Echipa pame ment ntul ul de coma comand ndăă şi supr suprav aveg eghe here re a sist sistem emul ului ui la punc punctu tull de • comandă; Echipamentele pentru transmisia prin fir si radio (modemuri fir şi radio, rad io, staţii • radio emisie recepţie, interfeţe, antene surse de alimentare retranslatoare etc.); Software pentru gestionarea si comandarea sistemului de alarmare; • Echipamente pentru întreţinerea si depanarea sistemului de alarmare. • •

1. ECHIPAMENTELE ECHIPAMENTELE DE SIRENE ELECTRONICE a. Capul sirenei: format dintr-un număr de difuzoare corespunzător puterii cerute într-un anumit punct si montanţii care asigura asamblarea difuzoarelor între ele. De asemenea capul de sirenă cu o putere mică se poate transforma uşor intr-unul de putere mare şi invers.  b. Dulapul de acţionare al sirenei: este confecţionat din metal si este prevăzut cu o uşa etanşa si încuietoare cu cheie. Cuprinde următoarele module: Sursa de alimentare (de la reţea – 220V/50Hz respectiv două • acumulatoare de 12V); Generatorul de ton; • Placa de comandă a sirenei; • Preamplificator pentru microfon şi microfon; • Amplificatoare finale; • Placa cu procesorul de comunicaţie; • Modulul de interfeţe pentru comunicarea prin fir sau radio; • Placa de memorare mesaje; • Panoul pentru comenzi locale; • Staţia de radio emisie-recepţie; • Protecţia la supratensiuni atmosferice are următoarele funcţii: • Asigură difuzarea alarmelor programate; • Asigură difuzarea de texte vorbite de la microfon sau înregistrate în •  prealabil, cu durata maximă a înregistrării de 340 sec.; Asigură difuzarea a 7 semnale de alarmare diferite programate după • dorinţă; Asigură funcţionarea în cazul întreruperii alimentarii de la reţea; • Asigură activarea semnalului de sirena sau a unui un ui anunţ cu durata de 2 • minute şi după o întrerupere alimentarii de la reţea timp de 7 zile; Asigura încărcarea acumulatorilor complet descărcaţi, până la nivelul • care permit emiterea unei alarme cu durata de 2 min în timp de max. 6 ore; Asigură funcţia de autotest si transmisia la punctul de comandă şi se • afişează local pe monitor; 44

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Sirenele se pot adapta în mod optim la condiţiile de teren şi de zgomot de fond al zonei atât în ce priveşte puterea acustica, caracteristica de radiaţie sonoră cât şi a direcţiilor preferenţiale de emisie a semnalului. 2. ECHIPAMENTUL DIN PUNCTUL DE COMANDĂ a. se compune din: Calculator cu perifericele aferente; • Centrala de comandă a sistemului, aptă să conecteze până la 50 de • sirene; Staţia de radio emisie-recepţie si instalaţia de antenă; • Sursa de alimentare compusă din placa de alimentare de la reţea şi • alimentarea de rezervă din acumulatorii cu gel.  b. realizează următoarele funcţii: Activarea si dezactivarea din funcţiune a sirenelor; • Autotestul continuu al sistemului; • Transm ransmit iter erea ea text textel elor or preî preînr nreg egis istr trat atee şi a text textel elor or în direc directt de la • microfon; Acces cu parolă la comanda sistemului; • Protecţia semnalelor către sirene, asigurate prin software; • Posibilitate de integrare-comunicare cu un sistem de monitorizare zonal • sau naţional; • Memorarea evenimentelor si activităţilor efectuate şi generarea de rapoarte la cerere Configurarea nelimitată a sirenelor care participă la alarmare (o sirenă, • un grup de sirene sau toate sirenele); Selectarea prin software a tipului de alarmă ce urmează a fi emis; • •

3. Echipamentele pentru transmisia prin fir si radio Comunicare pe fir se va realiza pe circuitele proprii sau închiriate Rom• Telecom; Comunicarea radio va fi asigurată cu staţiile radio. Se va opera în benzile de • frecvente alocate în sistem Half-Duplex; 4. Software pentru gestionarea şi comanda sistemului; Software pentru cod de securitate. • 45

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Funcţii: • • •

Schimbul de informaţii cu alte sisteme informatice; Extinderea numărului de sirene acţionate; Stocarea de date si obţinerea de rapoarte.

46

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

47

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PROTECŢIA POPULAŢIEI, SALARIAŢILOR  ŞI BUNURILOR MATERIALE MATERIALE PRIN ADĂPOSTIRE 1.CONCEPŢIA ŞI PRINCIPIILE ADĂPOSTIRII 1.1 CONCEPŢIA CONCEPŢIA ADĂPOSTIRII: ADĂPOSTIRII: Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi adăposturi pentru pentru puncte de comandă comandă destinate destinate Sistemului Naţional Naţional de Management Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de agenţii economici şi  proprietarii de imobile. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile de urgenţă de la toate nivelurile de competenţă vor identifica şi vor stabili posibilităţile de utilizare   pentru adăpostire a unor galerii de mină, tuneluri, peşteri, grote etc.existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevăzute pentru amenajare de tabere de sinistraţi, evacuaţi sau refugiaţi. -Adăposturile de protecţie civilă pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale  persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. -Adăposturile publice de protecţie civilă – aflate în administrarea organelor  administraţiei publice locale – sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale. Adăposturile publice de protecţie civilă se execută în: - Subsol Subsoluril urilee constru construcţi cţiilo ilorr indust industria riale le sau ale ale anexelo anexelorr acestor acestora; a; - Su Subs bsol oluri urile le cons constr truc ucţi ţiil ilor or soci social al-c -cul ultu tura rale le,, admi adminis nistr trati ative ve,, inst instit ituţ uţii iilo lorr de învăţământ, spitalelor; - Su Subs bsol oluri urile le clădi clădiri rilo lorr de de locu locuit it;; - Spaţii Spaţii llibe ibere re (parcu (parcuri, ri, grăd grădini ini etc.) etc.) ca adăp adăpost osturi uri indep independ endent ente. e. În cazuri deosebite, se admite folosirea demisolurilor şi chiar a parterului unor  construcţii. Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi  proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se avizează tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de cătr cătree Inspe Inspect ctor orat atel elee pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgenţ nţăă ale ale jude judeţe ţelo lorr şi al muni munici cipi piul ului ui Bucureşti, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobată de ministrul administraţiei şi internelor. Confor Conform m prevede prevederil rilor or legale legale,, autori autorităţ tăţile ile admini administr straţi aţiei ei public publicee central centralee şi locale, instituţiile publice, agenţii economici precum şi proprietarii de imobile pentru locuit, au obligaţia să prevadă la noile investiţii în construcţii sau la extinderile imobilelor existente, adăposturi de protecţie civilă, în limita a 5% din valoarea investiţiei (construcţii-montaj ). 48

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Criteriile ce determină obligativitatea proiectării şi realizării adăposturilor de  protecţie civilă în cadrul noilor construcţii sunt precizate în „Instrucţiunile tehnice  privind avizarea investiţiilor în construcţii pe linii de protecţie civilă”. Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi  publice de protecţie civilă, precum şi adăposturile care se amenajează ca puncte de coma comand ndăă se apro aprobă bă prin prin hotă hotărâ râre re a Guve Guvern rnul ului ui,, la prop propun uner erea ea Mini Minist ster erul ului ui Administraţiei şi Internelor. Gradul de protecţie al adăposturilor de protecţie civilă se asigură în mod dife difere renţ nţia iatt şi se stabi stabile leşt ştee în func funcţi ţiee de im impo port rtanţ anţaa loca locali lită tăţil ţilor or şi unit unităţ ăţil ilor  or  econ econom omic ice, e, conf confor orm m prev preved eder eril ilor or Legi Legiii priv privin indd Prot Protec ecţi ţiaa Civi Civilă lă şi conf confor orm m „Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor noi. 1.2. REGULI ŞI CRITERII DE AMPLASARE A ADĂPOSTURILOR. La amplasarea adăposturilor de protecţie civilă se ţine seama de următoarele condiţii: - Să nu depăşea depăşească scă 300 m de locuin locuinţă ţă sau 5 min. min. de mers. mers. - Să fie distan distanţa ţate te de depo depozit zitel elee de mater materia iale le explozi explozive ve şi infl inflam amabi abile le,, de rezervo rezervoarel arelee cu substa substanţe nţe toxice toxice,, astfel astfel încât încât distru distrugere gereaa sau avarie avarierea rea acestora să nu pună în pericol viaţa ocupanţilor. - Se interzi interzice ce amplas amplasarea area în în terenuri terenuri inun inundab dabile ile (cu (cu ape freati freatice ce de supraf suprafaţă aţă)) sau expuse pericolului de alunecări de teren, în zone cu pericol exploziv şi de incendiu, în terenuri în care se concentrează S.T.L. şi radioactive), în văi sau viroage etc; - Pereţi Pereţiii exteri exteriori ori ai adăpo adăpostu stului lui să fie fie cât mai mai mult posi posibil bil în în contact contact direc directt cu pământul; - Adăp Adăpos ostu tull să fie fie situ situat at la part partea ea cea mai mai masi masivă vă a clăd clădir irii ii sau sau cea cea mai mai rezistentă, care asigură un grad de protecţie sporit şi la lovitura directă a  bombelor explozive; - Să se asigu asigure re realiz realizare areaa ieşi ieşiri riii de salv salvare areaa în afara afara zonei zonei de dărâm dărâmăt ătur uri,i, reprezentând 1/3 din înălţimea construcţiei din beton sau 1/2 din înălţimea clădir clădirilo ilorr din cărămi cărămidă; dă; În cazuri cazuri excepţi excepţional onalee sau pentru pentru adăpost adăposturi urile le familiale aflate la subsolurile cu destinaţie de locuinţă, ieşirea de salvare  poate fi asigurată de un al doilea acces care să fie dispus diametral opus accesului în adăpost. - Nu se admi admitt spa spaţi ţiii goa goale le sub sub adă adăpos post; t; - Adăp Adăpos ostu turi rile le treb trebui uiee să fie, fie, de regu regulă lă,, comp comple lett îngr îngrop opat atee în pămâ pământ nt,, cu nivelul inferior al planşeului la nivelul terenului; - Nu se admi admite te trece trecere reaa cond conduc ucte telo lorr de canali canaliza zare re prin prin adăp adăpost osturi uri (se admit admit numai sub pardoseala adăposturilor), în cazuri deosebite, pentru reţelele de apă şi de încălzire se admite trecerea conductelor de oţel cu diametrul până la 70 mm, dar prevăzute la intrare şi la ieşire cu robinete. - La agenţ agenţii ii econo economi mici ci se va evit evitaa amen amenaj ajare areaa adăp adăpost osturi urilo lorr sub sub secţ secţii ii cu riscuri deosebite, în apropierea depozitelor şi magaziilor cu riscuri precum şi în apropierea conductelor ce transportă substanţe periculoase. 49

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

1.3. RESONSABILITĂŢI PRIVIND CONSTRUIREA ŞI CONSERVAREA ADĂPOSTURILOR  La eliberarea autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri noi se obţin obligatoriu şi avizele Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratelor Judeţene  pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, astfel încât să fie respectată obligativitatea proiectării şi executării de adăposturi de protecţie civilă în subsolul acestor clădiri . Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comandă şi a adăposturilor  de protecţie civilă se realizează pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice aprobate de şeful protecţiei civile din România. Baza legală pentru acordarea avizelor de specialitate o constituie art. 45 din Legea Protecţiei Protecţiei Civile nr. nr. 481/2004 481/2004 şi Ordinul Ordinul Ministrului Ministrului Administ Administraţiei raţiei şi Internelor Internelor nr. nr. 602/02.12.2003 care aprobă „Normele privind avizarea pe linie de protecţie civilă a documentelor de investiţii în construcţii”. În cele ce urmează sunt prezentate cele mai importante prevederi ale acestor  norme. Avizul de specialitate pentru documentaţiile de investiţii în construcţii, în înţelesul Legii nr. 481/2004, cu modificările ulterioare, se acordă de către personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă , al Inspectoratelor  Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, împuternicit prin ordin de zi pe unitate în acest sens şi  potrivit atribuţiilor de serviciu. Criteriul general de stabilire a obligativităţii de a executa un adăpost de  protecţie civilă este cel prevăzut la art. 45 (2) din Legea privind Protecţiei Civile nr. 481/2004, 481/2004, iar cheltuieli cheltuielile le pentru realizarea realizarea adăpostului adăpostului nu trebuie trebuie să depăşească depăşească 5% din valoarea de construcţii-montaj a investiţiei. În articolul 4, alin.2 al prezentelor norme sunt specificate obiectivele, de investiţii investiţii care care primesc avizul de protecţie protecţie civilă fără obligativi obligativitate tateaa de a prevedea adăpost de protecţie civilă. Emiterea de autorizaţii de construire fără avizul Inspectoratului General pentru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgenţ nţăă , al Inspe Inspect ctora orate telo lorr Judeţ Judeţen enee pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgenţ nţăă şi Insp Inspec ecto torat ratul ul pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgenţ nţăă al Muni Munici cipiu piulu luii Bucu Bucure reşt şti,i, după după caz, caz, contravine prevederilor art. 45 din Legea privind Protecţiei Civile nr. 481/2004 şi se sancţionează potrivit art. 75, coroborat cu prevederile art. 76 lit.g, i, j şi t. din aceeaşi lege. În vederea obţinerii avizului de specialitate solicitantul va prezenta obligatoriu, în copie, următoarele documente: certificat de urbanism;  plan de situaţie situaţie vizat de către serviciul urbanism urbanism al emitentului emitentului autorizaţiei autorizaţiei de construire;  plan de arhitectură al celui mai de jos nivel (subsol, demisol sau parter, după caz), în două exemplare; 50

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

 plan cu secţiunea secţiunea prin prin care se intersectează intersectează în mod obligatori obligatoriuu cel mai de jos nivel al construcţiei, în două exemplare; memoriu tehnic general (care poate include şi memoriul de specialitate de  protecţie civilă, când este cazul); memoriu tehnic de specialitate, inclusiv schema instalaţiilor electrice şi de filtroventilaţie din adăpost (dacă acest memoriu nu este inclus la pct..e) fişa tehnică în vederea emiterii acordului unic. Pent Pentru ru apli aplica carea rea unit unitară ară a preze prezent ntel elor or norm normee de aviz avizar aree se vor vor respe respect ctaa următoarele: 1. prin prin spaţ spaţiu iu de adăp adăpos osti tire re se înţe înţele lege ge supr supraf afaţ aţaa şi volu volumu mull came camerel relor  or  destinate efectiv acestui scop; nu se includ spaţiile tehnice, spaţiile de acces şi ieşirile de salvare aferente adăpostului; 2. la veri verifficar icarea ea dime dimens nsiionăr onării ii supr supraf afeţ eţel elor or şi vol volumel umelor or spaţ spaţii iillor  (încăperilor) de adăpostire se va ţine seama (cumulativ) de următoarele cerinţe: 2.1. suprafaţa minimă alocată = 1 mp/ persoană 2.2. volum minim alocat : 2,5 mc/persoană spaţiu minim pentru un adăpost trebuie să aibă aibă suprafaţa de 9 mp (volumul = 22,5 mc) 3. avizul se înscrie pe original şi pe cel puţin o copie din următoarele piese desenate: 4.1) plan de arhitectură al subsolului/adăpostului; 4.2) plan de arhitectură parter, la construcţiile fără subsol; 4.3) plan cu secţiunea prin care se intersectează în mod obligatoriu cel mai de jos nivel al clădirii; 4.4) schema instalaţiei de filtroventilaţie (când este cazul); 4.5) schema instalaţiei electrice a adăpostului; adăpo stului; avizul va avea conţinutul şi forma următoare şi va purta ştampila unităţii în partea dreaptă jos: INSPECTORATUL PENTRU STUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEŢULUI………….. AVIZ Nr……………………. Ziua……Luna………..Anul…………….. Semnătura………………………………..

Ştampila

memoriul tehnic de specialitate va cuprinde, obligatoriu, următoarele date: - date generale generale despre adăpost, dacă este cazul (necesar (necesar de persoane persoane de adăpostit, adăpostit, echipare cu instalaţii, utilaje, tâmplărie, grupuri sanitare, descriere accese, grosimi  pereţi şi placă, sistem de armare, pardoseli, finisaje, încălzire, etc) - determinarea valorii de construcţii-montaj adăugate investiţiei, în ipoteza în care se prevede prevede adăpost adăpost de protec protecţie ţie civilă civilă şi a valorii valorii procen procentua tuale le a lucrăt lucrători orilor lor de construcţii-montaj ale adăpostului faţă de valoarea de construcţii-montaj a investiţiei. 51

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Verificarea documentaţiei de investiţii în construcţii şi eliberarea avizelor se face în maximum 15 zile de la data înregistrării de depunere a documentaţiei. Acest termen se poate prelungi cu 5 zile, în cazul înregistrării unor construcţii din partea solicitanţilor avizelor. Pentru obiectivele de investiţii avizate cu obligativitatea executării de spaţii de adăpostire se reţine de către cel care a acordat avizul, câte un exemplar, în copie, al certificatului de urbanism, al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului tehnic general şi al tuturor pieselor desenate (menţionate anterior). Pentru obiectivele de investiţii la care nu se justifică obligaţia de a se proiecta şi executa adăposturi de protecţie civilă se va reţine de către cel care a acordat avizul câte un exemplar, în copie, al certificatului de urbanism şi al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului tehnic general. Obiectivele de investiţii avizate se înregistrează, de către persoana care acordă avizul, într-un registru special întocmit în acest sens, care trebuie să cuprindă mai multe rubrici, menţionate în prezentele norme. Pers Persoa oana na care care acor acordă dă aviz avizul ul,, în cola colabo bora rare re cu serv servic iciu iull de urba urbani nism sm al emitentului autorizaţiei de construire, va urmări periodic respectarea, pe timpul execuţiei, a documentaţiei avizate şi va solicita investitorului participarea la recepţia, la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală în cazul în care investiţia este prevăzută cu amenajare de adăpost de protecţie civilă . Pent Pentru ru obie obiect ctiv ivel elee de inve invest stiţ iţii ii în cons constr truc ucţi ţiii de inte interes res naţi naţion onal al sau sau de complexitate mare (inclusiv ansamblurile de locuinţe noi cu mai mult de 50 de unităţi locative), locative), analizarea analizarea şi avizarea documentaţii documentaţiilor lor pe linie de protecţie civilă civilă se face numai prin serviciul specializat al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Lista cu aceste obiective este specificată în prezentele norme, iar avizele se tran transm smit it,, după după caz, caz, Insp Inspec ecto tora rate telo lorr Jude Judeţe ţene ne pent pentru ru Situ Situaţ aţii ii de Urge Urgenţ nţăă sau sau Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Urgenţă al Municipiului Municipiului Bucureşti, în vederea luării în evidenţă şi urmăririi realizării noilor capacităţi de adăpostire. În timp de pace, adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor  amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum de 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste. Adăposturile amenajate ca puncte de comandă nu pot primi altă destinaţie. Trecerea la construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face odată cu punerea în aplicare a acestor   planuri. Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia de a depista toate spaţiile ce pot fi folosite ca adăposturi, de a le lua în evidenţă şi de a întocmi documentaţia tehnică.

52

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

1.4. PRINCIPII DE REALIZARE A ADĂPOSTIRII Adăpostirea populaţiei şi a bunurilor materiale se găseşte şi se planifică de la  pace şi se realizează în funcţie de fondurile aprobate, atât la pace cât şi la război, în două variante: - Pentru Pentru atacu atacull prin surpri surprinde ndere re – nu sunt realiz realizate ate adăpo adăpostu sturil rilee prevăzu prevăzute te în  planurile de mobilizare şi nici cele familiale nu sunt amenajate – personalul şi salariaţii se vor adăposti în funcţie de adăposturile existente şi în funcţie de teren, se pot folosi şi culoarele sau parterul clădirilor; - Pent Pentru ru atac atacul ul anunţ anunţat at – după după decr decret etar area ea stăr stării ii de răzb război oi – pers person onal alul ul şi salariaţii se vor adăposti în: adăposturile existente; adăposturile construite conform planului de mobilizare; adăposturile simple, amenajate pe plan local; subso ubsolluri urile cons constr truc ucţi ţiiilor (pe (pe baz baza proi proiec ecttelor elor de amenajare); adăposturi individuale la locul de muncă (unde procesul de producţie nu se întrerupe). Măsurile privind adăpostirea populaţiei se cuprind în planurile de protecţie civilă, civilă, în care se întocmesc întocmesc grafice ale sistemului sistemului de adăpostire adăpostire care se realizează la război. - la ampla amplasar sarea ea adăpost adăposturil urilor or în teren teren se vor vor avea în în vedere vedere ca distan distanţa ţa dintr dintree adăpost şi locuinţă sau locul de muncă să permită adăpostirea în ele în timp oportun. - pentru adăpostirea adăpostirea personalului personalului şi a bunurilor bunurilor materiale materiale se iau iau în în considerar consideraree următoarele criterii: a. adăp adăpost ostur urii de prot protec ecţi ţiee civi civilă lă spec specia iall const construi ruite te din din ti timp mp de pace pace (terminate sau neterminate); b. subsolurile construcţiilor, terenurile tehnologice, galeriile edilitare şi de termoficare şi alte lucrări subterane; c. adăpost adăposturi uri din din P.B.A. .B.A. d. adăpost adăposturi uri simple simple independ independent entee din materia materiall lemnos lemnos sau cu schele schelett metalic; e. adăpost adăposturi uri individ individual ualee la locul locul de muncă unde procesu procesull de produc producţie ţie nu se întrerupe; f. adăp adăpost ostur urii de tip tip fam famil ilia ial; l; g. tranşe nşee.

53

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2. ADĂPOSTURI DE PROTECŢIE CIVILĂ 2.1 DESTINAŢIE.

Adăposturile pentru protecţia civilă reprezintă totalitatea construcţiilor special executate executate sau amenajate amenajate care au capacitatea capacitatea să reducă acţiunea acţiunea de distrugere distrugere a armelor de nimicire în masă şi să asigure protecţia persoanelor adăpostite împotriva dărâmăturilor provocate de explozii. 2.2. CLASIFICAREA ADĂPOSTURILOR ADĂPOSTURILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ: a) după după sursa sursa de finanţ finanţare are:: - adăposturi publice - adăposturi ale instituţiilor şi agenţilor economici econ omici - adăposturi ale persoanelor fizice  b) după după gradul gradul de de reziste rezistenţă nţă:: 2 - I P = 1,0 daN/cm – la clădiri în industria de apărare - II P = 0,5 daN/cm 2 – la clădiri din municipii şi de la agenţii economici - III P = 0,3 daN/cm 2 – la clădiri din oraşe şi comune c) după după destina destinaţie ţie şi modu modull de realiz realizare are:: - adăposturi special construite (realizate ca lucrări independente sau înglobate în subsolurile construcţiilor dotate cu mijloace şi instalaţii speciale; - adăposturi simple (ce pot fi amenajate în timp scurt şi cu mijloace reduse) d) după amplasar amplasarea ea faţă faţă de cota cota „0” a terenului: terenului: - adăposturi subterane - adăposturi semiîngropate - adăposturi supraterane e) după după modul modul de amplasa amplasare re faţă faţă de clădiri: clădiri: - adăposturi în subsolul clădirilor  - adăposturi independente f) după după materi materiale alele le din din care sunt sunt exec executa utate: te: - adăposturi din beton armat - adăposturi din PBA (prefabricate) - adăposturi din material lemnos - adăposturi din resurse locale (tip tranşee). 2.3. COMPARTIMENT COMPARTIMENTAREA AREA ŞI DOTAREA DOTAREA ADĂPOSTURILOR: ADĂPOSTU RILOR: Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi cele care au suprafaţa de adăpostire mai mare de 100 m2 se prevăd cu: - sas de acces - încăperi de adăpostit - grup sanitar  54

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- ieşire de salvare. În alcătuirea adăposturilor intră următoarele elemente: - o intrare protejată printr-o încăpere tampon (SAS) cu o suprafaţă de 2-2,5 m.p.. Sasul de acces este o încăpere tampon cu suprafaţa minimă de 2 m.p., având goluri de trecere şi canate de 90 0 pentru uşi metalice etanşe; - 1-3 încăp încăperi eri de adăpo adăposti stitt cu capaci capacitat tatea ea până până la 100 perso persoane ane fieca fiecare, re, fără fără a fi prevăzute cu uşi, şi care comunică între ele prin golurile trecere (0,80 x 1,80 m.p.); - un grup sanitar compus din cabine pentru WC, cu o suprafaţă minimă. Accesul în cabine se face printr-o încăpere tampon, iar numărul de cabine se stabileşte în funcţie de capacitatea adăpostului, prevăzându-se câte o cabină  pentru 50 persoane; - o ieşire de salvare salvare care se execută execută din beton armat armat cu secţiunea secţiunea pătrată pătrată de 1,00 x 1,00 m sau circulară cu diametrul de 1,00 m, care comunică cu exteriorul în afara afara zonei de dărâmături printr-un puţ vertical prevăzut cu scări de pisică în interior, capac carosabil în partea superioară şi cu oblon de  protecţie etanş cu deschidere spre exterior. Ieşirea de salvare se foloseşte şi ca  priză de aer pentru instalaţiile de ventilare. Subsolurile Subsolurile amenajate amenajate ca adăposturi adăposturi familiale familiale sau care au suprafaţa suprafaţa mai 2 mică de 100 m se pot executa fără sas şi grup sanitar, ieşirea de salvare fiind considerată al doilea acces. Încăperile de adăpostit se dimensionează pentru o capacitate de până la 50 pers persoan oanee ţi ţinâ nând nd seam seamaa de comp compart artim imen enta tare reaa im impu pusă să de struc structu tura ra de rezistenţă. 2.4. DOTAREA ADĂPOSTURILOR cuprinde: - instalaţii de ventilaţie (filtroventilaţie); - instalaţii electrice; - instalaţii sanitare; - bănci şi scaune; - trusă de deblocare-salvare; - rezervă de apă; - mijloace de iluminat cu baterii; - instalaţii de telecomunicaţii.; -afişe cu reguli de comportare. Condiţii de microclimat necesare a fi asigurate în adăpost: - temperatura 18-24 0C; - umiditatea 70%; - aerul pentru respiraţie: - nivel maxim CO2 - 1%; - nivel minim O 2 - 19%. 55

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Condiţii minime: 3 o aer proaspăt de pătrundere în adăpost 0,75 m /h; o apă 2 l/24h; o O2 nivelul minim 18%; o CO2 nivelul maxim 3%. - Cond ondiţi ţiii norm ormale: 3 o aer proaspăt 5-7 m /h ; o O2 nivel minim 20,9%; o CO2 nivel maxim 3%. Schema compartimentării unui adăpost de protecţie civilă: 4.

OME

OME

1.

U ME

U ME

2.

2.

3.

Legendă: 1. SAS acces; UME – uşă metalică etanşă; 2. încăperi încăperi de adăpost; adăpost; OME – oblon met. etanş; 3. grup grup sani sanita tar; r; 4. ieşire de salvare; 2.5. 2.5. ADUC ADUCER EREA EA ÎN STAR STARE E COMP COMPLE LETĂ TĂ DE FUNC FUNCŢI ŢION ONAR ARE E A ADĂPOSTULUI DE PROTECŢIE CIVILĂ. • Pentru fiecare adăpost se numeşte o echipă de adăpostire care ia în  primire adăpostul; • Se evacuează materialele din adăpost care s-au păstrat pe timp de pace; • Se pun în funcţiune toate instalaţiile existente; • Se verifică etanşeitatea uşilor; • Se dotează adăpostul cu materialele enumerate mai sus şi se verifică acestea; • Se umple rezerva de apă; actual ualize izează ază înscr nscriisuri surile le din din adăp adăpos ostt (cu (cu alb alb sau sau cu vops vopsea ea • Se act fluorescentă; 56

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici •

Se afişează vizibil regulile de comportare în adăpost.

57

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2.6 GRADUL DE PROTECŢIE A ADĂPOSTURILOR PE CATEGORII DE LOCALITĂŢI

Localităţi (Municipii) şi oraşe

Categoria I-a Categoria a IIa Categoria a III-a

Gradul de protecţie a adăposturilor în daN/cm2 Adăposturi Adăposturi pentru Adăposturi  pentru puncte de salariaţii din  pentru salariaţii comandă la unităţile din unităţile ministere, economice economice departamente, categorisite din necategorisite şi celelalte organe  punct de vedere al  pentru populaţie. centrale şi locale.  protecţiei civile. 3 1 1 2 1 0,5 1

0,5

0,3

 NOTĂ: La alte localităţi se amenajează adăposturi numai pentru P.C. sau în unităţi economice importante. 1. Capacitatea de adăpostire în cadrul construcţiilor noi se stabileşte astfel: a. la unităţile economice pentru construcţiile noi şi în cazul extinderii celor existente în funcţie de specificul acestora şi de posibilităţile de amen amenaj ajare are până până la asigu asigura rarea rea adăp adăpost ostiri iriii sala salari riaţ aţil ilor or stab stabil iliţ iţii pent pentru ru schimbul maxim în timp de război;   b. b. în cart cartie iere rele le de locui ocuitt cât câte 1 m2 supraf suprafaţă aţă uti utilă lă pentru pentru fiecar fiecaree apartament; c.la construcţiile spitaliceşti câte 1 m 2 suprafaţă utilă pentru fiecare pat; d. la construcţiile social-culturale, administrative, şcoli de toate gradele, suprafaţa totală utilă până la 2/3 din capacitatea acestora; e. la construcţiile subterane, metrou, garaje, pasaje, depozite, tuneluri,   până la întreaga suprafaţă care se amenajează considerându-se 1 m2 suprafaţă utilă de persoană adăpostită; f: la stabilirea capacităţilor noi de adăpostire suprafaţa utilă este de 1 m 2  pentru fiecare persoană adăpostită; g. la unităţile, instituţiile şi formaţiunile militare potrivit necesarului stabilit de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 2. În subsolurile subsolurile clădirilor clădirilor de locuit locuit proprietate proprietate particulară particulară se prevăd aceleaşi adăposturi ca şi în clădirile proprietate de stat, cheltuielile suplimentare pentru   partea de construcţii-montaj privind amenajarea adăposturilor în subsol se suportă de către proprietari şi nu pot depăşi 5% din valoarea de construcţiimontaj a acestora. 58

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

3.CALCULUL NECESARULUI DE ADĂPOSTIT Capacitatea de adăpostire în cadrul construcţiilor noi se stabileşte astfel: - la unită unităţi ţile le econom economic ice, e, pentr pentruu const constru rucţi cţiii noi noi şi în cazul cazul extin extinde derii rii celor  celor  existente, în funcţie de specificul acestora şi posibilităţile de amenajare,  până la asigurarea adăpostirii personalului stabilit pentru schimbul maxim în timp de război; - la constr construcţ ucţiil iilee cu destin destinaţie aţie de de locuinţ locuinţă, ă, câte câte 1 m.p. supra suprafaţ faţăă utilă utilă pentru pentru fiecare persoană dar nu mai puţin de 9 m.p. suprafaţă totală; - la const construc rucţii ţiile le spita spitalic liceşti eşti,, câte câte 2 m.p. supra suprafaţ faţăă utilă; utilă; - la construc construcţiile ţiile social-cult social-culturale, urale, administrat administrative, ive, şcoli de toate toate gradel gradele, e, câte câte 1 m.p. m.p. supr supraf afaţ aţăă uti utilă lă pent pentru ru fiec fiecar aree perso persoan anăă adăp adăpos osti tită tă.. Numă Număru rull de  persoane se determină considerând 2/3 din personalul administrativ şi elevi; - capa capaci cita tate teaa de adăp adăpos osti tire re la adăpos adăpostu turi rile le public publicee se stabi stabile leşt ştee func funcţie ţie de numărul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocându-se 1 m.p. suprafaţă utilă pentru fiecare persoană. - Adăp Adăpos ostturi urile din din cadr cadrul ul cons constr truc ucţi ţiiilor lor cu dest destiinaţi naţiee de locui ocuinţ nţăă sunt sunt considerate adăposturi familiale; - Capaci Capacitat tatea ea adăpost adăposturi urilor lor de prote protecţi cţiee civilă civilă ce se amena amenajea jează ză în subsol subsolul ul clădi clădiri rilo lorr se dete determ rmin inăă în func funcţi ţiee de nece necesa saru rull de adăp adăpost ostit it,, supra suprafa faţa ţa disponibilă şi ţinând seama de volumul necesar unei persoane; - În subs subsol olul ul unei unei clăd clădir irii se pot pot amen amenaj ajaa mai mult multee adăp adăpos ostu turi ri sepa separa rate te,, despărţite printr-un perete comun de aceeaşi grosime şi rezistenţă ca şi   per pereţ eţii ii de prot protec ecţi ţiee exte exteri rior ori. i. Capa Capaci cita tate teaa aces acesto torr adăp adăpos ostu turi ri să nu depăşească 150 de persoane. Fiecare dintre aceste adăposturi trebuie să asigure condiţii tehnice şi constructive prevăzute în instrucţiuni. Capa Capaci cita tate teaa adăp adăpos ostu turi rilo lorr se dete determ rmiină în func funcţi ţiee nece necesa saru rull de adăpostire, de tipul adăpostului şi de gradul de protecţie (se ia de regulă pentru 100-300 persoane), socotindu-se în medie o suprafaţă de 1 mp. pentru fiecare  persoană adăpostită. Stabilirea necesarului de adăposturi prevăzute a fi construite la război se face de către şeful I.J.S.U. împreună cu ofiţerul de geniu şi se face astfel: -Pentru oraşele de categoria I şi a-II-a Din totalul populaţiei oraşului se scad: o mobilizaţii (10% din populaţie); o evacuaţii (nu au procent pentru evacuare, se stabilesc în funcţie de condiţii) maxim 20% din populaţie; o salariaţii din schimbul maxim de lucru de la agenţii economici ( 2/3 din numărul acestora); o  populaţia din cartierele periferice (maxim 20% care se adăpostesc pe cont propriu). -Pentru oraşele din categoria a-III-a La fel ca mai sus, cu singura deosebire că procentul de populaţie din cartierele  periferice se ridică până la 40%. -Pentru agenţii economici 59

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

 Numărul de adăpostiri este calculat pentru schimbul maxim de lucru, după  punerea în aplicare a planului de mobilizare (2/3 din numărul salariaţilor).

4. PUNCTE PUNCTE DE DE COMAND COMANDĂ Ă DE DE PROTECŢ PROTECŢIE IE CIVILĂ CIVILĂ DESTINAŢIE, DESTINAŢIE , COMPARTIMENTARE COMPARTIMENTARE ŞI Ş I DOTARE 4.1. DESTINAŢIE Punctele Punctele de comandă comandă sunt adăposturi adăposturi speciale speciale destinate destinate pentru pentru conducerea conducerea acţiunilor în situaţii de urgenţă ( protecţie civilă ). Punctele de comandă de protecţie civilă sunt construite şi amenajate la judeţe, municipii, oraşe şi agenţi economici. Spre Sp re deos deoseb ebir iree de adăp adăpos ostu turi rile le pent pentru ru popu popula laţi ţiee care care pot pot fi subt subter eran ane, e, semiîngropate sau chiar supraterane, punctele de comandă nu pot fi decât construcţii subterane. Gradu radull de prot protec ecţţie pe care care trebu rebuie ie să-l să-l ofer oferee punc puncte telle de coma comand ndăă 2 2 (suprasarcina de calcul) este de 1 kgf/cm sau 2 kgf/cm în funcţie de categoria localităţii în care sunt amenajate. 4.2. COMPARTIMENTAREA PUNCTULUI DE COMANDĂ Compartimentarea unui punct de comandă cuprinde următoarele încăperi: - sas de acces; - punct de decontaminare personal; - camera preşedintelui preşed intelui comitetului pentru situaţii de urgenţă;; - camera de operaţii; - încăperea (încăperile) pentru membrii comitetuluii; - camera pentru centrala de alarmare şi centrala telefonică; -camera D.S. ; - centrala de filtroventilaţie; - camera pentru acumulatori; - încăperea grupului electrogen; - camera pentru alimente; - camera pentru odihnă; - grupuri sanitare; - încăpere pentru rezerva de apă; - magazie de materiale; - ieşire (ieşiri) de salvare; - alte încăperi; Accesul în punctul de comandă este strict limitat şi se face numai cu  prezentarea legitimaţiei de serviciu a persoanelor care, conform legilor în vigoare, au atribuţii în acest sens. 60

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

4.3. DOTAREA PUNCTULUI DE COMANDĂ Dotare Dotareaa puncte punctelor lor de comandă comandă cuprin cuprinde de următo următoarel arelee materi materiale ale,, aparat aparatee şi instalaţii: Compartimentul de comandă: • harta de protecţie civilă; •  planul de protecţie civilă; • tabel cu mijloace fir şi radio; • interfon; • telefoane; • aparat radio. Compartimentul operaţii: hartaa jude judeţu ţulu luii (mun (munic icip ipiu iulu lui, i, oraş oraşul ului ui,, agen agentu tulu luii • hart economic) ; interv enţie; • tabel cu forţe şi mijloace de intervenţie; •  planşă cu situaţia meteo; act ivităţi; • tabel cu principalele activităţi; major. • instrumente pentru lucru de stat major. Instalaţiile din punctul de comandă sunt de următoarele tipuri: filtroventilaţie; • instalaţii de filtroventilaţie; • instalaţii sanitare; • instalaţii electrice; • instalaţii de telecomunicaţii. Instalaţiile de filtroventilaţie funcţionează în trei regimuri: a) Regim de ventilare mecanică normală, în care aerul introdus în punctul de comandă este curăţat de praf şi impurităţi;   b) b) Regi Regim m de filt filtro rove venti ntila lare re,, în care care aeru aerull intr introd odus us este este cură curăţa ţatt de praf praf,, impurităţi, substanţe toxice, radioactive şi agenţi patogeni;  b) Regim de recirculare şi regenare a aerului din interior cu izolare totală de exterior (absorbţia aerului viciat din încăperi, filtrarea acestuia în filtrele reţinătoare de CO2 şi vapori de apă şi completarea cantităţii de oxigen). Instalaţiile sanitare cuprind: • instalaţii de alimentare cu apă; • instalaţii de canalizare; grupuri sanitare (1WC pentru 25 persoane) prevăzute cu • lavoare; • instalaţie de încălzire. 61

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Instalaţiile electrice au ca scop asigurarea iluminatului interior şi a energiei necesare pentru instalaţiile de forţă (motoare ( motoare ventilatoare, pompe, etc.). Alimentarea se poate face de la reţeaua electrică exterioară sau de la tabloul general de distribuţie. Pentru asigurarea independenţei energetice se foloseşte grupul electrogen care este preferabil să intre automat în funcţiune. Pentru iluminatul de siguranţă, alimentarea becurilor din circuitul respectiv se face de la bateria de acumulator care se află într-o încăpere separată. Instalaţiile electrice cuprind: - tabl abloul oul de de al alim imen enttare are; - corpuri ddee ililuminat; - corp corpur urii pent pentru ru ilu ilumi mina natt de de sigur siguranţ anţă; ă; - grupul el electrog rogen. Instalaţiile de telecomunicaţii asigură legăturile telefonice atât în interiorul cât şi în exteriorul P.C. Schema unui punct de comandă de protecţie civilă:

2. .

3.

4.

5.

6. .

1.

8. 14 7

9. 1. S.A.S.; 2. Cameră acumulatori; 3. Magazie materiale; 4. Camera de lucru; 5.Centr. 5.Centr. trs. alarmare.; 7. Biro Birouu D.S. D.S.;; 8. Ieşi Ieşire re de salv salvare are;; 9. P.D.P .D.P.; .; 10.Grup sanitar;

10.

7.

11.

12.

13.

11. Sală operaţii + membrii comitet; 12. Camera preşedinte comitet.; 13. Inst. de filtro-ventilaţie; 14. Câmp de trecere.

62

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PROTECŢIA N.B.C. ŞI ASIGURAREA MEDICALĂ. I. Concepţia realizării protecţiei N.B.C.

1. GENERALITĂŢI Protecţia N.B.C. (nucleară, biologică şi chimică ) reprezintă acţiunea de ocrotire a salariaţilor pe timp de conflict armat împotriva efectelor A.D.M. (armelor  de distrugere în masă), iar pe timp de pace împotriva E.A.D.A. (emisii altele decât atacul atacul cu arma nucleară, nucleară, biologic biologicăă sau chimică chimică ) şi S.C.T S.C.T.I. .I. (substanţel (substanţelor or chimice chimice toxice industriale). Armele de distrugere în masă sunt acele arme care, folosite de agresor, determină un volum mare de distrugeri de bunuri materiale (distrugeri de clădiri, construcţii, utilaje, instalaţii, mijloace de transport etc.) precum şi un număr mare de victime în rândul salariaţilor şi animalelor neprotejate. Alt Altfel fel spus pus, prot protec ecţţia N.B. N.B.C. C. repr reprez eziintă ntă acţi acţiuunea nea de ocro ocroti tire re a salariaţilor(populaţiei) împotriva contaminării radiologice, biologice şi chimice şi se asigură prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice tehnice şi organizatorice organizatorice,, care se realizează realizează din timp de pace, cu prioritat prioritatee în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic. Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de   pro prote tecţ cţie ie nece necesa sare re,, de a asig asigur uraa înşt înştii iinţ nţar area ea auto autori rită tăţi ţilo lorr publ public ice, e, alarm alarmare areaa şi  protecţia populaţiei afectate. Dacă posibilitatea contaminării radiologice, biologice şi chimice ca urmare a întrebuinţării A.D.M. este în mod curent condiţionată de existenţa unui conflict armat, a unui război, accidentul nuclear, chimic, poluarea accidentală, izbucnirea unor  epidemii sau epizootii, constituie evenimente imprevizibile cauzate de avarierea sau deteriorarea unor instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport etc. sau intenţionat de către terorişti terorişti şi duc la eliberarea eliberarea în mediul înconjurăt înconjurător or a unor substanţe care pot avea impact deosebit de grav asupra populaţiei cât şi asupra mediului. Pentru a diminua efectele unor astfel de evenimente este necesar a se realiza un ansamblu de măsuri şi acţiuni, unele de specialitate care intră în competenţa 63

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

organismelor militare, de protecţie civilă şi unor instituţii civile de specialitate şi altele care trebuie cunoscute şi respectate de către populaţie. Conform Conform Legii Protecţiei Protecţiei Civile Civile cap. VI „prevenire „prevenireaa şi protecţia protecţia populaţiei şi bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenţionale, nucleare, biologice sau ale dezastrelor dezastrelor se asigură asigură printr-un printr-un ansamblu de măsuri constând constând din: înştiinţare înştiinţare şi alarmare, evacuare, adăpostire, protecţie nucleară biologică şi chimică (N.B.C.), mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice”.

2. PROTECŢIA N.B.C. ÎN SITUAŢII DE CONFLICT ARMAT 2.1. 2.1. PRO PROTEC TECŢIA ŢIA NUCLEA CLEARĂ RĂ Protecţia nucleară se impune ca urmare a întrebuinţării de către agresor  armei nucleare. Arma nucleară se bazează pe acţiunea distructivă a imensei cantităţi de energie care se degajă în timpul exploziei nucleare. Efectul ei vătămător poate  întrece  întrece de sute de mii de ori efectul vătămător vătămător al celei mai puternice puternice muniţii muniţii  încărcate cu substanţe explozive obişnuite. Arma nucleară este cel mai puternic mijloc de distrugere în masă, capabil să producă într-un timp scurt, pierderi mari în oameni, distrugeri la construcţii, bunuri materiale, materiale, distrugeri distrugeri şi blocări blocări de adăposturi, adăposturi, distrugeri distrugeri şi avarii la reţelele reţelele electrice, electrice, de gaze gaze,, apă, apă, term termofi ofica care re,, cana canal,l, tele teleco comu muni nica caţi ţii,i, cont contam amin inare are radi radioa oact ctivă ivă pe suprafeţe de teren foarte mari. Aceste distrugeri se produc datorită acţiunii factorilor  dist distru ructi ctivi vi ai expl explozi oziei ei nucl nuclea eare: re: unda unda de şoc, şoc, emis emisiu iune neaa de lumi lumină nă,, im impu puls lsul ul electromagnetic, radiaţia penetrantă şi contaminarea contaminarea radioactivă. Pent Pentru ru prot protec ecţi ţiaa îm împot potriv rivaa efect efectel elor or fact factori orilo lorr dist distru ruct ctiv ivii ai expl explozi oziei ei nucleare trebuie să reţinem următoarele : • Împotriva armei nucleare ne protejăm prin adăpostire; •  Nu trebuie să privim spre sfera de foc; •  Ne adăpostim numai după construcţii solide sau obstacole naturale; •  Nu stăm în picioare, expuşi la explozie; • Orice obstacol micşorează sub limitele periculoase acţiunea factorilor  distructivi ai exploziei nucleare; Împotri triva va cont contam amin inăr ării ii radi radioa oact ctive ive ne prot protej ejăm ăm dacă dacă îm împi pied edic icăm ăm • Împo contactul prafului radioactiv cu organismul. 2.2. PROTECŢIA CH CHIMIC IMICĂ Ă Protecţia chimică se impune ca urmare a întrebuinţării de către agresor a armei chimice. Arma chimică este tot un mijloc de distrugere în masă care se bazează pe folosirea S.T.L. (substanţelor toxice de luptă) în scopul nimicirii în masă a oamenilor  (salariaţilor) şi animalelor. animalelor. Substanţele toxice de luptă sunt compuşi chimici care folosiţi în luptă  pot vătăma oamenii (salariaţii) şi animalele neprotejate şi contaminează aerul, 64

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

terenul, construcţiile, îmbrăcămintea, produsele alimentare, furajele, apa, făcându-le  periculoase pentru viaţă. După modul cum acţionează asupra fiinţelor vii S.T.L. S.T.L. sunt: S.T.L. neuroparalitice – acţionează asupra sistemului nervos şi sunt cele mai periculoase pentru că produc moartea în cel mai scurt timp (sarin, soman, tabun, Vx.); S.T.L. vezicante – atacă pielea şi produc răni greu vindecabile (iperita, • S.T.L. levizita, azotiperita); S.T.L. toxice generale - atacă unele tipuri de celule vitale şi sisteme • S.T.L. enzimatice (acid cianhidric, clorcian); S.T.L. sufocante - atacă căile respiratorii producând sufocarea oamenilor  • S.T.L. (fosgen, difosgen, clor); S.T.L. iritante - care după organele pe care le afectează sunt iritant iritant • S.T.L. lacrimogene (CS, cloracetofenona, cloropicrina) şi iritant strănutătoare (adamsita, difenilcianarsina); S.T.L. psihochimice - acţionează asupra psihicului p sihicului uman (L.S.D.-25, BZ. • S.T.L. mescalina). Ca atare, populaţia (salariaţii) poate fi afectată pe trei căi: pe cale respiratorie, pe cale cutanată, (prin căderea substanţei toxice pe pielea descoperită sau contactul cu materiale contaminate) şi prin ingerare odată cu produsele alimentare sau apa contaminată. Protecţia salariaţilor(populaţiei) cât şi a bunurilor materiale de orice natură împotriva acţiunii vătămătoare a substanţelor toxice de luptă constă în evitarea contactului direct cu acestea. Aceasta se poate realiza prin izolarea la locul de muncă, camere de locuit (birouri) şi adăposturi etanşe, a căror atmosferă să rămână nepoluată cu substanţe toxice. Adăpostirea Adăpostirea în spaţii închise ermetic rămâne o măsură absolut utilă. ut ilă. Protecţia persoanelor este eficientă dacă: S.T.L. de pe piele, îmbrăcăminte • Din primele minute se îndepărtează S.T.L. etc, efectele lor fiind reduse, se atenuează sau nu mai apar; S.T.L. ne echipăm imediat cu masca mas ca contra gazelor şi ne • La atacul cu S.T.L. adăpostim; d e intoxicaţie acordăm primul ajutor  • Dacă la apariţia primelor semne de imediat, viaţa persoanei poate fi salvată; • Apa şi alimentele nu se consumă fără controlul şi avizul organelor de specialitate. •

65

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2.3. 2.3. PRO PROTE TECŢ CŢIA IA BIOL BIOLOG OGIC ICĂ Ă Protecţia biologică se impune ca urmare a întrebuinţării de către agresor a armei biologice. Arma biologică face parte din A.D.M. A.D.M. şi include include agenţii agenţii patogeni patogeni utili utilizaţi zaţi în scop scopuri uri agres agresiv ive, e, care care în urma urma răsp răspân ândi dirii rii prin prin dife diferi rite te mi mijl jloa oace ce tehn tehnic icee şi  procedee, pot determina îmbolnăviri în masă a salariaţilor(populaţiei) sau animalelor   precum şi distrugerea unor culturi vegetale, cu scopul scăderii capacităţii economicosociale şi de apărare a ţării. Pentru a se descoperi la timp folosirea armei biologice de către agresor şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie, fiecare salariat trebuie să cunoască  bine semnele folosirii acestei arme caracterizate prin: ş i proiectilelor de artilerie; • Exploziile înfundate ale bombelor de aviaţie şi • Zborul avioanelor la joasă înălţime şi apariţia unor nori de fum sau ceaţă în urma lor ; Aruncar area ea din din avioan avioanee a dife diferi rite telo lorr obie obiect ctee (lăz (lăzi,i, cuti cutii) i),, urma urmată tă de • Arunc apariţia la cădere a unui număr mare de insecte şi rozătoare care nu se întâlnesc în mod obişnuit în zonă; • Prezenţa unui număr mare de cazuri de boli contagioase printre salariaţi; • Îmbolnăvirea în masă a animalelor domestice şi sălbatice precum şi a  păsărilor. Agenţii patogeni care pot fi utilizaţi în producerea armei biologice sunt: • Bacterii care produc boli cum ar fi: antrax, ciumă, holeră, febră tifoidă,  botulismul; • Viruşii ce produc: encefalita, gripa, variola; • Rickettsi care produc: tifosul exantematic, febra japoneză; Protecţia împotriva armei biologice constă în luarea din timp a unor măsuri de prevenire care pot scădea mult acţiunea vătămătoare a acesteia. Una dintre cele mai eficiente măsuri este es te vaccinul şi anatoxinele. Vaccinurile sunt preparate medicale care conţin microbi (inerţi sau mult atenuaţi) care introduşi în corp determină răspunsul imunologic al organismului făcând ca rezistenţa acestuia să crească. Preve Prevenir nirea ea şi comb combat ater erea ea efec efecte telo lorr provo provoca cate te în rând rândul ul sala salari riaţi aţilo lorr,  populaţiei (sau animalelor), prin răspândirea în scopuri agresive a agenţilor patogeni, se realizează prin măsuri cu caracter antiepidemic (antiepizootic), care urmăresc înlăturarea sau modificarea în sens favorabil a factorilor principali care alcătuiesc verigile lanţului epidemiologic şi anume: • Sursele de infecţie: oameni sau animale bolnave; Căilee de tran transm smit itere ere a infe infecţ cţie iei: i: aerul aerul,, apa, apa, alim alimen ente tele le,, inse insect ctel elee şi • Căil rozătoarele (vectori), obiectele contaminate; • Masa receptivă: oamenii sau animalele pentru îmbolnăvirea cărora se difuzează agenţii patogeni. Întreruperea Întreruperea chiar a unei singure verigi a lanţului lanţului epidemiologic epidemiologic împiedică împiedică apariţia epidemiei (epizootiei). În acest scop se întreprind măsuri de lichidare a sursei 66

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

de infecţie şi a căilor de transmitere şi se urmăreşte creşterea rezistenţei masei de salariaţi. Măsurile care se întreprind faţă de sursa de infecţie constau din: • Respectarea de către salariaţi(populaţie) a obligaţiilor ce le revin în cadrul stării de carantină; • Sprijinirea activităţilor de depistare şi izolare a bolnavilor cu semne de  boală infecto-contagioasă şi sesizarea organelor sanitare; • Respectarea măsurilor de izolare şi supraveghere a celor ce au venit în contact cu bolnavii infectaţi; Măsurile care se întreprind împotriva transmiterii infecţiei constau în: Protej ejar area ea căil căilor or resp respir irat ator orii ii,, a piel pielii ii şi muco mucoas asel elor or,, cu ajut ajutor orul ul • Prot mijloacelor speciale sau simple de protecţie individuală; • Ermetizarea uşilor şi ferestrelor la locuinţe; • Evitarea consumării apelor din surse necontrolate de organele sanitare. Până la avizarea calităţii apei, se va bea apă fiartă şi răcită sau apă îmbuteliată; • Executarea indicaţiilor organelor sanitare privind dezinfecţia surselor de apă potabilă (fântânilor); Respec ecta tare reaa indi indica caţi ţiil ilor or orga organe nelo lorr sani sanita tare re priv privin indd cons consum umar area ea • Resp legumelor, fructelor, produselor de origine animală; animală; • Asigurarea colectării şi evacuării în mod igienic a gunoiului menajer; • Executarea indicaţiilor organelor sanitare privind autocontrolul preventiv al corpului şi îmbrăcămintei, demuştizarea şi distrugerea rozătoarelor din d in locuinţe (loc de muncă), magazii etc. Princi Principal palele ele semne semne înt întâln âlnite ite la majori majoritat tatea ea bolilo bolilorr infect infectoo contagi contagioase oase  provocate de un atac cu arma biologică sunt: temperatură ridicată, tulburări digestive (greţuri, (greţuri, vărsături, diaree), tulburări respiratorii, respiratorii, dureri de cap, senzaţie de ameţeală, ameţeală, stare de agitaţie şi apariţia unor pete caracteristice pe corp.

3. PROTEC PROTECŢIA ŢIA NUCLEA NUCLEARĂ RĂ ÎN SITUA SITUAŢII ŢII DE E.A.D E.A.D.A. .A. 4. ( emisii altele decât atacul). 3.1 PROTECŢIA ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR ŞI URGENŢĂ RADIOLOGICĂ. Accidentul nuclear se consideră consideră a fi evenimentul evenimentul care afectează instalaţia instalaţia centralei nuclearo-electrice sau reactorul nuclear permiţând difuzarea în atmosferă a radiaţiilor nucleare şi a produşilor de reacţie a combustibililor nucleari şi provoacă iradie iradierea rea sau contam contamina inarea rea salari salariaţi aţilor lor şi a mediul mediului ui înconj înconjură urător tor peste peste lim limite itele le maxim admise. Putem spune că, în cazul unui accident nuclear există trei tipuri de riscuri: 67

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

a) Riscul inhalării aerului contaminat radioactiv, se datorează atât gazelor  emise cât şi transportului substanţelor radioactive, ceea ce duce la manifestarea efectului conjugat al inhalării şi iradierii. Risc Riscul ul im imed edia iatt se prod produc ucee dato datori rită tă inha inhală lări riii iodu iodulu luii radi radioa oact ctiv iv care care acţionează asupra tiroidei precum şi inhalării altor produse de fisiune.  b) Riscul rezultat rezultat din radioactivitatea radioactivitatea depusă. Aprecierea Aprecierea riscului se face  prin determinarea nivelului de radiaţie (raportul dintre doza de ioni şi timpul de iradiere), şi stabilirea radionuclizilor prezenţi. De timpul de care se dispune pentru controlul radioactivităţii produselor  alimentare alimentare depinde depinde riscul ingerării ingerării acestora, acestora, pericolul pericolul cel mai mare provenind provenind din depunerile radioactive pe alimentele ce pot fi consumate fără a fi spălate: legume, fructe, apă potabilă, furaje etc. Indirect prezintă pericol consumul de lapte şi unele alimente ce nu sunt consumate fără a fi verificate, inclusiv carnea şi organele de la păsări şi animale. c. Riscul rezultat din acumularea lentă a radioactivităţii. În acest caz atenţia trebuie trebuie concent concentrat ratăă asupra asupra produselo produselorr alimen alimentare tare destina destinate te omului, omului, care pot fi cont contami aminat natee cu radi radionu onucl cliz izii ii cei mai mai peri pericu culo loşi. şi. De asem asemen enea ea,, se va cont control rolaa  permanent radioactivitatea aerului şi precipitaţiilor pr ecipitaţiilor atmosferice. Dacă efectul inhalării se produce destul de rapid, pericolul datorat depunerilor radioactive este de durată medie şi mare, ceea ce impune măsuri pe termen lung privind consumul de apă, alimente şi furaje. Urgenţa radiologică este cauzată de deplasarea în spaţiul aerian al ţării, sau al unei zone din ţară a norului radioactiv rezultat în urma unui accident nuclear   produs pe teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasării unui asemenea nor radioactiv rezultă o urmă , o zonă contaminată ca urmare a depunerilor radioactive din nor pe direcţia d irecţia de deplasare a vântului, contaminarea fiind mai puternică în zonele unde cad precipitaţii. Vorbim tot despre urgenţă radiologică şi în situ situaţ aţia ia căde căderi rilo lorr de obie obiect ctee cosm cosmic icee radi radioa oact ctiv ive, e, acci accide dent ntee pe ti timp mpul ul trans transpo port rtul ului ui şi depo depozi zită tării rii deşe deşeuri urilo lorr radi radioac oacti tive, ve, acţi acţiun unii tero terori rist ste, e, sau sau alte alte eveni evenime ment ntee care care duc duc la cont contam amin inar area ea radi radioa oact ctivă ivă şi irad iradie iere reaa pers persona onalu lului lui şi salariaţilor. Protecţia, în cazul unui accident nuclear şi urgenţă radiologică reprezintă un ansamblu de măsuri care se realizează prin: Executarea cercetării de radiaţie, care începe imediat după înştiinţare şi • alar alarma mare, re, de cătr cătree elem elemen ente tele le preg pregăti ătite te din din zonă zonă şi se cont contin inuă uă cu cercetarea aeriană şi cu cercetarea de către elementele specializate din afara zonei. Delimitarea sectoarelor contaminate radioactiv, stabilirea şi înştiinţarea • localităţilor din care se face evacuarea populaţiei; Izolarea sectoarelor contaminate, (circulaţia publică rutieră se interzice, • trenurile nu mai fac staţie în zonele contaminate, produsele alimentare şi apa nu se mai folosesc decât pe bază de aviz); Evacuarea salariaţilor (populaţiei) prin organizarea unui serviciu de • ordine. 68

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- ţinerea rea eviden denţie nominale a perso rsoanelor eva evacuate în vederea supravegherii medicale ulterioare. -executarea controlul contaminării radioactive a populaţiei (salariaţilor) şi a  bunurilor care se evacuează şi se organizează unul sau mai multe puncte (centre)  pentru decontaminarea acestora. -organizarea prin sondaj a controlului contaminării radioactive a populaţiei (salar (salariaţ iaţil ilor) or) în locali localită tăţil ţilee (agenţi (agenţiii econom economici ici)) din care care s-a făcut făcut evacua evacuarea rea iar  decontaminarea bunurilor materiale se execută pe urgenţe Asigurarea tratamentului medical persoanelor afectate de iradiere. •

4. PROTECŢIA CHIMICĂ ÎN SITUAŢII DE ACCIDENT CHIMIC ŞI POLUARE ACCIDENT ACCIDEN TALĂ Accide Accidente ntele le chimic chimicee repre reprezi zint ntăă elib eliber erar area ea necon necontr trol olat atăă în mediu mediull înconjurător a unor substanţe chimice toxice industriale (S.C.T.I.) în concentraţii mai mari decât cele admise, (în incinta agenţilor economici, pe timpul transportului acestora, pe timpul depozitării, pe timpul descărcării substanţelor din / în cisterne, pe timpul folosirii lor în procesul de producţie, nerespectării normelor de protecţie a muncii şi P.S.I.), P.S.I.), punând astfel în pericol sănătatea personalului şi salariaţilor. Substanţele chimice toxice industriale (S.C.T.I), sunt produsele chimice care care dato datori rită tă prop propri riet etăţ ăţil ilor or fizi fizice ce,, chim chimic icee şi toxi toxice ce îşi îşi mani manife fest stăă acţi acţiun unea ea contaminantă şi vătămătoare, în concentraţii mici pe distanţe foarte mari, ce depăşesc limitele agentului economic sursă toxică, ce creează zone de acţiune ce pot cuprinde localităţi întregi şi unităţi economice izolate. Pe timpul transportului cu mijloace auto, problemele pot să apară ca urmare a unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare şi transport sau a altor factori neprevăzuţi. Ca urmare a acestor accidente se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândire de substanţe toxice pe sol şi în mediu. Substanţele periculoase se transportă în cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje (în stare de gaz comprimat, gaz lichefiat, lichid sau solid). Mijloacele care transportă aceste substanţe trebuie să fie marcate cu etichete şi indicatoare de avertizare. Principalele substanţe chimice toxice industriale (S.C.T.I.) care prezintă  pericol pentru salariaţi (populaţie) şi cele mai des folosite sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, acidul sulfuric, monoxidul de carbon carb on etc. La producerea unui accident cu implicarea unor asemenea substanţe, se creează o zonă letală (mortală) şi o zonă de intoxicare. Dimensiunile acestor zone depind depind de cantit cantitatea atea de S.C.T S.C.T.I. .I. eliber eliberată ată în mediul mediul înconj înconjurăt urător or,, concen concentra traţia ţia acesteia, timpul până la remedierea avariei şi punerea în aplicare a măsurilor ce se impun. Este Este deos deosebi ebitt de im impo port rtan antt ca în mome moment ntul ul produ produce cerii rii unui unui astf astfel el de eveniment salariaţii (populaţia) (populaţia) să se adăpostească în clădiri, asigurând asigurând rapid primele 69

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

măsuri de etanşeizare a uşilor şi ferestrelor utilizând pentru izolare materiale aflate la îndemână (produse textile, bureţi, chit, etc.). Se va opri orice instalaţie de aer condiţionat sau de ventilare şi nu se va  părăsi clădirile decât la încetarea alarmei transmisă prin mijloacele specifice de către  personalul de conducere. Pent Pentru ru preve prevenir nirea ea şi prot protec ecţi ţiaa popu popula laţi ţiei ei îm împo potr triv ivaa efec efecte telo lorr aces acesto tor  r  subs substa tanţ nţee lege legeaa obli obligă gă agen agentu tull econ econom omic ic care care deţi deţine ne,, depo depozi zite teaz ază, ă, folo folose seşt ştee în   procesul procesul de producţie S.C.T S.C.T.I., .I., să întocmească întocmească plan de protecţie protecţie şi intervenţie, intervenţie, să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene referitoare la protecţia mediului (H.G. nr.95/2003 privind controlul activităţii care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase), să facă publice următoarele date: • care este unitatea sursă de pericol chimic; • tipul de substanţă toxică industrială pe care îl deţine; • caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice; zona de risc în care v-aţi putea afla; • • măsuri de protecţie specifice zonei; • locul în care se asigură protecţia prin adăpostire sau izolare; • locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare temporară. În locuri locurile le de adăpos adăpostir tiree – izolar izolaree pentru pentru salari salariaţi aţi (popul (populaţi aţiei ei)) trebui trebuiee asigurate măsurile de siguranţă prin: •  procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă izolantă, bureţi izolatori,  purfix etc.); • asigurarea mijloacelor de protecţie individuală speciale (mască contra gazelor, aparat de respiraţie, costume de protecţie) sau improvizate; • realizarea unei truse de prim – ajutor medical; •  pregătirea unei rezerve permanente de apă şi alimente; • asigurarea unui radioreceptor cu baterii. Salariaţii (populaţia) trebuie să-şi însuşească: • cunoştinţele necesare în vederea realizării măsurilor de protecţie; • regulile de comportare la accident în zona norului toxic.

5. PRECIZĂRI GENERALE COMUNE PROTECŢIEI NUCLEARE, BIOLOGICE SAU CHIMICE Indi Indife fere rent nt de situ situaţ aţia ia în care care se prod produc ucee o cont contam amin inare are radi radioa oact ctiv ivă, ă,  biologică sau chimică – conflict armat, situaţii de pace sau evenimente teroriste la descoperirea contaminării prima măsură care se aplică de către organismele de  protecţie civilă este alarmarea salariaţilor folosind sistemul propriu de înştiinţarealarmare. Semnalul de “ALARMĂ CHIMICĂ” (5 impulsuri a 16 secunde cu  pauză de 10 secunde timp de 2 minute) este obligatoriu şi se înştiinţează toţi agenţii economici, economici, instit instituţiil uţiilee publice publice şi populaţ populaţia ia din din zona de de intoxicar intoxicare, e, pe direcţia direcţia de 70

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

deplasare a norului radioactiv sau contaminat chimic şi în zona unde s-a descoperit contaminarea. Se introduc măsuri de restricţie a circulaţiei şi limitarea accesului în zonele afectate cu excepţia forţelor de specialitate care intervin. Cercetarea de specialitate, marcarea zonelor interzise, intervenţia propriuzisă precum şi alte măsuri specifice se vor executa numai de către formaţiuni de specialitate militare, ale protecţiei civile şi ale instituţiilor de profil din zonă, care trebuie dotate cu echipament de protecţie, aparatură, materiale specifice şi care să le  permită acţiunea în zonele contaminate R.B.C. (radioactiv, biologic şi chimic) fără ca viaţa să le fie pusă în pericol.

Protecţia N.B.C. se realizează prin: • mijloace individuale de protecţie: a. speciale : -  pentru organele respiratorii: - masca masca contra contra gazel gazelor or (agenţi (agenţiii econom economici ici deţin deţinăto ători ri de substa substanţe nţe toxic toxicee să aibă cartuşe specifice); - măşti izolante; - aparat rate izolante; - pentru protecţia pielii: - comp comple lette de de pro prote tecţ cţie ie;; - comp comple lete te de de prot protec ecţi ţiee de uni unică că fol folos osin inţă; ţă;

-

b. improvizate: pentru organele respiratorii: masc mascăă de tifon tifon sau pânză pânză supra suprapu puse se,, între ntre care care se intro introdu duce ce vată, vată, se umezesc şi se aplică peste nas şi gură legându-le la ceafă; proso prosopp unde unde în în inte interi rioru orull cărui căruiaa se int intro rodu duce ce vată vată,, se umez umezeş eşte te şi se leagă la ceafă peste gură şi nas; batistă; dife diferi rite te mat mater eria iale le din din pânz pânză. ă. pentru protecţia pielii: cost costum umee de de luc lucru ru din din pânză pânză cauci cauciuc ucat ată; ă; pelerine de pl ploaie ; peleri pelerine ne şi şi costum costumee din din mater material ialee plasti plastice ce rezis rezisten tente; te; hain hainee din din piel pielee sau sau pânz pânzăă ţesu ţesută tă foa foart rtee des des ; fol folie de poli poliet etil ilen enă; ă; hain hainel elee se vor închei încheiaa până până sub gât, gât, se vor lega lega cu sfoară sfoară sau sau elasti elasticc la manşete şi mâneci ; pentru protecţia capului : - eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi

de plastic; - pentru protecţia picioarelor: 71

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- cizme de cauciuc, cizme şold de pescar, galoşi, şoşoni, bocanci de schi sau de iarnă, cizme şi ghete de piele. - pentru protecţia mâinilor şi palmelor : - mănuşi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele. • mijloace de protecţie colectivă: - adăpo adăpost stur uril ilee de la agenţ agenţii ii econo economi mici ci;; - adăpo adăpost stur uril ilee din din subso subsolu luri rile le clăd clădiri irilo lor; r; - galerii rii subterane ane; - tuneluri; - spaţii naturale.

mijloace pentru combaterea contaminării: - truse sanitare N.B.C.; - antidoturi; - radi radiooprot rotectori; - alte mijloace specifice pentru decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport etc. - reţeau reţeauaa zon zonal alăă de de săn sănăt ătat atee pub publi lică că,, - reţeau reţeauaa zona zonală lă sanit sanitar ar-v -vet eter erin inară ară - labo laborat ratoa oare re de spec specia iali lita tate te:: de igie igiena na radi radiaţ aţii iilo lorr, chim chimic ice, e, sani sanita tare re şi toxicologice; protecţia bunurilor materiale se realizează prin: • - evacuare; - adăpostire; - vopsire; - ignifugare; - containeriz rizare - crear crearea ea de per perdel delee de de apă, apă, spum spumă, ă, etc. etc. •

Forţele de protecţie N.B.C. I. Aceste forţe prin modul în care acţionează, prin promptitudinea descoperirii începutului atacului cu arme de distrugere în masă sau despre începutul contaminării R.B.C. (radiologice, chimice sau biologice), de înştiinţarea şi alarmarea la timp a salariaţilor pentru a se proteja, de cunoaştere a regulilor ce trebuie respectate în mome moment ntul ul prod produc ucer erii ii unor unor aseme asemene neaa evenim evenimen ente te prec precum um şi de resp respec ecta tarea rea lor lor, depinde evitarea apariţiei unui număr mare de victime şi/sau salvarea celor care au fost surprinse de eveniment. Forţ Forţel elee şi mijl mijloa oace cele le de prot protec ecţi ţiee N.B. N.B.C. C. sunt unt dest destin inat ate: e: pentru execut executarea area acţiun acţiunilo ilorr de decont decontami aminare nare a person personalu alului lui (P.D. (P.D.PP.), echipa echipamen mentul tului ui (P.D.E.), (P.D.E.), terenului, clădirilor, utilajelor, mijloacelor tehnice şi de transport (P.D.M.T (P.D.M.T.) .) şi pentru executarea cercetării chimice şi de radiaţie a zonei contaminate. Aceste acţiuni sunt executate de: • formaţiunile militare de specialitate; 72

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

formaţiunile de specialitate ale agenţilor economici sursă de risc nuclear,  biologic sau chimic; • instituţii teritoriale cu atribuţii în domeniu: nuclear, chimic, biologic,  protecţia mediului, sănătate, sanitar-veterinare etc. formaţiuni iuni de Protec Protecţie ţie Civil Civilăă (echip (echipe, e, grupe, grupe, detaşa detaşamen mente te tip tip.. I, şi • formaţ detaşamente tip. II): - de la age agenţ nţii ii econ econom omiici; ci; - de la la eşalo eşaloane anele le superio superioare are (munic (municipi ipiuu şi judeţ) judeţ);; • alte formaţiuni cu care cooperează (M.AP.N, pompieri, de ordine şi pază etc.) •

Formaţiunile de protecţie N.B.C. şi punctele de decontaminare sunt organizate, dotate şi asigurate din timp de pace conform normelor Protecţiei Civile. La un agent economic se poate organiza următoarele formaţiuni: -det -detaş aşam amen entt de deco decont ntam amin inar are, e, comp compus us dint dintrr-un -un numă numărr vari variab abil il de formaţiuni, echipe, grupe cu un efectiv de până la 95 de persoane pregătite pregătite în aceeaşi specialitate sau în specialităţi diferite: -echipă C.N.C. compusă din 5 persoane pregătite în aceeaşi specialitate -2 grupe C.N.C.(Cc. Obs.) În funcţie de caracterul de distrugere, formaţiunile de protecţie N.B.C. pot îndeplini următoarele misiuni principale: - cercetarea cercetarea chimică chimică şi de radiaţ radiaţie ie a personalului personalului,, terenul terenului, ui, clădirilor clădirilor,, etc. etc. - deco decont ntam amin inar area ea tere terenu nulu luii şi clăd clădir iril ilor or pent pentru ru acţi acţiun unil ilee de salv salvar aree a răniţilor; - deco decont ntam amin inar area ea căil căilor or de acce access cătr cătree agen agenţi ţiii econ econom omic icii, depo depozi zite te de alim alimen ente te,, de mate materi rial ale, e, inst instit ituţi uţiii publ public icee şi cătr cătree locu locuril rilee unde unde îşi îşi desfăşoară acţiunea formaţiunile de intervenţie; - decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport, (în P.D.P., .D.P., P.D.E. P.D.E. şi P.D.M.T.), P.D.M.T.), utilajelor utilajelo r şi instalaţiilor; instala ţiilor; - determ determina inarea rea cantit cantitativ ativăă şi calitat calitativă ivă a probelo probelorr contami contaminat natee radioact radioactiv iv sau chimic; Mai poate participa la acţiunile de salvare, de prim ajutor şi transport al răniţilor, de aprovizionare cu apă sau alte bunuri materiale necesare în zona de distrugeri. Îndepl Îndeplini inirea rea la tim timpp a misiun misiunilo ilorr forma formaţiu ţiunil nilor or de protec protecţie ţie N.B.C N.B.C.. se realizează printr-o organizare judicioasă a acţiunilor de decontaminare, în funcţie de: - natura raionului contaminat; - posibil posibilit ităţi ăţile le de acţiun acţiunee ale forma formaţiu ţiunil nilor or de protecţi protecţiee N.B.C.; N.B.C.; - situaţia situaţia concretă concretă în în care care se se desfăşoar desfăşoarăă acţiunil acţiunilee formaţ formaţiunil iunilor or N.B.C N.B.C.... SUBSTANŢE DE NEUTRALIZARE: 73

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- pentru pentru amoni amoniac ac – soluţ soluţii ii de de acid acid clorhid clorhidric ric sau sau aceti aceticc în diver diverse se concentraţii. Diminuarea emisiei se realizează prin stropirea cu apă sau  prin crearea unei perdele de apă. Pentru a diminua evaporarea se acoperă substanţa toxică -amoniacul- răspândită pe teren cu nisip, pământ sau granule din materiale plastice adecvate. - pentru clor – soluţii soluţii de bisulfi bisulfitt şi sulfat sulfat de fier, fier, hiposulfi hiposulfitt de sodiu în soluţii concentrate, lapte de var, terci de var stins, apă amoniacală, soluţii de sodă calcinată şi hidroxid de sodiu; c ianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf –  -  pentru acid clorhidric, acid cianhidric, soluţii alcaline de hidroxid de sodiu, lapte de var, sodă calcinată sau apă amoniacală. De asemenea se pot folosi următoarele substanţe solide: praf  sau pietriş de calcar, praf de var nestins; - pentru pentru sulfur sulfuraa de carbon carbon – sulfu sulfura ra de carbon carbon împr împrăşt ăştiat iatăă se absoarb absoarbee în nisip sau pulbere şi se acoperă cu apă, materialele absorbante impregnate cu substanţă se colectează în butoaie de tablă, se etanşează şi se transportă în locaţii special amenajate unde se aprind de la distanţă. Se arde cu grijă. În acţiunea de neutralizare şi colectare a deşeurilor  rezultate se vor folosi unelte care nu produc scântei. - pentru pentru acidul acidul sulf sulfuri uricc – se va înlăt înlătura ura acidu acidull cu multă multă apă apă sau cu lapt laptee de var. Pe locul respectiv se poate pune nisip sau cenuşă. Acest amestec după ce a absorbit acidul se îngroapă în pământ. Este interzisă folosirea cârpelor, rumeguşului sau altor materiale absorbante combustibile. - pentru pentru cianuri cianuri – la neutr neutrali alizar zaree se foloseşt foloseştee hipoclo hipoclorit rit de sodiu sodiu,, clor sau sau apă oxigenată. Limita de expunere acută exprimată în ppm (1m3 de aer conţine 1 cm3 de gaz) gaz) este este doza doza de abso absorb rbţi ţiee la o sing singur urăă expu expune nere re care care nu prod produc ucee vătă vătămă mări ri ireversibile sănătăţii umane. Limitele specificate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se bazează pe expunerea timp de 60 de minute. Ca şi în situaţiile reale, timpul de expunere trebuie să fie cât mai scurt decât cel planificat. Această valoare trebuie  privită ca o limită de expunere de siguranţă. Concentraţia maximă admisă (CMA) este concentraţia maxim admisă a unei substanţe prezente în aer (la locul de muncă), sub formă de gaz, vapori sau materie suspendată, care, în lumina cunoştinţelor actuale, nu este vătămătoare pentru sănătatea salariaţilor şi nu constituie o jenă nerezonabilă, chiar şi în cazul unei expuneri prelungite şi repetate (8 ore pe zi la o săptămână medie de muncă de 40 de ore). - ppm – pă părţi rţi pe per mi milion - 1 ppm de gaz înseamnă că 1m3 de aer conţine 1 cm3 de gaz, prin urmare  ppm-ul este echivalentul mg/m 3.

Câteva exemple

74

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

CMA Concentraţia maximă admisă

Substanţa

3

Acrilonitril Amoniac Benzen Acid cianhidric Clor Acid clorhidric Clorurura de alil Etilenoxid Acid fluorhidric Formaldehi dă Hidrogenul sulfurat Fosgen Fosfin Tetraclorura de carbon Dioxid de sulf  Sulfură de carbon Xilen

L imita de expunere A cută Pp m

mg/m

Pp m

20 30 50 10

9.20 42.30 15.65 10

30 5 00 5 00 35

2 7

0.67 5

20 90

6

1.86

6

60 2

33 3

4 00 30

4

3.26

10

15

10.65

40

0.5 0.5 10 0

0.125 0.33 16

2 5 1 000

15

5.70

30

50

16

5 00

400

92

1 000

6. ASIGURAREA MEDICALĂ 1. CONCEPŢIA CONCEPŢIA ASIGURĂRI ASIGURĂRIII MEDIC MEDICALĂ ALĂ Asigurarea medicală cuprinde totalitatea măsurilor şi activităţilor care se iau  pentru păstrarea sănătăţii personalului cuprins în structurile de protecţie civilă (militar  75

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

şi civil); prevenire prevenireaa apariţiei sau răspândirii răspândirii bolilor; bolilor; acordarea acordarea la timp a primului primului ajutor, ajutorului medical şi tratamentului de urgenţă răniţilor (contaminaţilor) şi  bolnavilor rezultaţi în urma acţiunilor adversarului sau dezastrelor; evacuarea la unităţile medicale, spitalizarea şi tratarea răniţilor (contaminaţilor) şi bolnavilor până la vindecare. Organizarea transporturilor (evacuării) răniţilor, contaminaţilor contaminaţilor şi bolnavilor  se execută cu mijloacele sanitare proprii (civile şi militare), şi cu cele primite ca întărire de la formaţiunile medicale teritoriale. Transporturile (evacuarea) se poate face şi cu mijloacele nespecializate, proprii sau rechiziţionate, conform legii. Măsu Măsuri rile le igie igieni nico co-s -san anit itar are, e, anti antiep epid idem emic icee şi prof profil ilac acti tice ce spec specia iale le cuprind: -executarea recunoaşterii şi controlului sanitar-epidemiologic a raioanelor  (obiectivelor) de intervenţie; -vaccinarea profilactică a personalului încadrat în structurile de protecţie civilă; -introducerea carantinei în focarul (raionul ) de intervenţie; -aplica -aplicarea rea măsuri măsurilor lor de dezinfec dezinfecţi ţie, e, dezinse dezinsecţi cţiee şi derati deratizar zaree în raionu raionull (focarul) de intervenţie când situaţia impune acest lucru; -respectarea strictă a regulilor de igienă personală şi menţinerea unei stări igienico-sa igienico-sanitare nitare corespunzătoare corespunzătoare în raionul (sectorul) (sectorul) de intervenţi intervenţie, e, sau de primire primire evacuaţi; -organizarea supravegherii medicale şi evidenţa personalului din protecţia civilă şi a cetăţenilor care au fost supuşi iradierii peste dozele admise; -supravegherea sanitară a aprovizionării cu apă, a păstrării şi transportul alimentelor; -depistarea bolnavilor din rândul personalului încadrat în protecţia civilă, izolarea imediată a celor cu boli transmisibile; -fol -folos osir irea ea medi mediccamen amente telo lorr şi anti antido dotu turi rilo lorr care care măre măresc sc rezi rezist sten enţa ţa   pper erso sona nalu lulu luii la im impac pactu tull cu radi radiaţ aţii iile le şi subst substanţ anţel elee toxi toxice ce de lupt luptăă sau sau toxi toxice ce industriale. Formaţiunile de asigurare sanitară sunt destinate pentru: Menţin iner erea ea capac apaciităţii ăţii de acţi acţiuune a pers person onal alul ului ui com comisii siilor lor şi o Menţ formaţiunilor de protecţie civilă prin acordarea asistenţei medicale de urgenţă; - Preveni Prevenirea rea apari apariţie ţieii sau răspâ răspândi ndirii rii bolil bolilor or transm transmisi isibil bile; e; o Acordarea la timp a primului ajutor, ajutorului medical şi tratament de urgenţă a răniţilor şi bolnavilor rezultaţi în urma atacurilor din aer, calamităţilor sau catastrofelor; o Evacuar Evacuarea ea la unităţ unităţile ile sanita sanitare re şi tratar tratarea ea răniţi răniţilo lor, r, contam contamin inaţi aţilo lorr şi  bolnavilor până la vindecare. Misiunile formaţiunilor sanitare sunt: - Acor Acorda dare reaa pri primu mulu luii ajut ajutor or;; - Strâng Strângerea erea răniţil răniţilor or,, contamina contaminaţil ţilor or şi bolnavi bolnavilor lor din raionul raionul (obiect (obiectiv ivul) ul) de intervenţie şi evacuarea lor la formaţiunile sanitare încadrate cu medici; 76

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Acordarea primului ajutor medico-chirurgical de urgenţă şi ajutorului medical specializat; - Organizarea şi exec xecutarea măsuril rilor san sanitaro-an -antiepidemi micce şi  profilactice speciale; - Supra Suprave vegh ghere ereaa respe respect ctări ăriii cu rigu riguro rozi zita tate te a măsu măsuril rilor or sani sanita taroro-ig igien ienic icee  pe timpul asanării teritoriului din raioanele rezultate r ezultate în urma atacurilor; - Depl Deplas asar area ea,, dis dispune punere reaa şi funcţi ncţion onar area ea unită nităţţil ilor or şi forma ormaţţiuni iunilo lor  r  sanitare. La acordarea primului ajutor trebuie respectate următoarele reguli: - Se îndepă îndepărte rtează ază persoan persoanele ele din jurul jurul răniţil răniţilor; or; - Se exa exami mine neaz azăă comp comple lett şi şi rapi rapidd răni rănile le;; - Cel care care dă primu primull ajutor ajutor va avea avea grijă grijă să nu nu agrave agraveze ze starea starea răniţ răniţil ilor or.. Categoriile de triaj în urma unui dezastru. În urma unui dezastru, dacă resursele sunt diminuate, categoria de răniri mortale (albastru), va primi doar un tratament paliativ, dacă există resurse adecvate, aceşti răniţi vor putea primi tratamentul necesar, doar după ce răniţii grav (roşu) au fost trataţi. Triajul va trebui să delimiteze de la folosirea resurselor de tratament, doar  răniţii din categoria galbenă şi verde. Evit Evitar area ea dece decesel selor or nece necesit sităă cuno cunoşt ştin inţe ţe apro aprofu fund ndat atee asupr asupraa exis existe tenţ nţei ei resurselor şi a sistemului medical de urgenţă. -

Nr. crt. Grup 1 Pri Priorit oritat atea ea 1/extremă urgenţă 2 Pri Priorit oritat atea ea 2/urgenţă

Culoarea Roşie Galbenă

3 Pri Priorit oritat atea ea 3/neurgenţă

Verde

4 Prior rioriitat tate 2 sau 3

Albastru

5 Nici una

Negru

Tipul rănirilor   Deosebit de grave: pot supravieţui, doar dacă se aplică măsurile salvatoare de viaţă. Pot su supravieţui, da dacă se se ap aplică metode simple de tratament, în decurs de ore. Minore: îngrijirea poate fi întârziată, până alte victime mai grave sunt tratate. Catastrofale: victime care nu vor  supr suprav avie ieţu ţui, i, dacă dacă nu se apli aplică că îngrijiri intensive, în decurs de minute. Decedaţi, sau foarte grav răniţi, care nu au şanse de supravieţuire.

Identificarea şi clasificarea victimelor În toat toatee cazu cazuril rilee posib posibil ilee vict victim imel elee trebu trebuie ie iden identi tifi fica cate te în mome moment ntul ul triajului. Pentru aceasta se vor marca răniţii cu etichete de culori diferite în funcţie de gradul de gravitate al rănirilor şi de prioritatea de evacuare. 77

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Eticheta

roşie

Această etichetă corespunde priorităţii de evacuare celei mai înalte şi este rezervată victimelor ce necesită ajutor imediat din următoarele motive: - proble probleme me respi respirat ratori oriii ce nu pot pot fi fi rezol rezolvat vatee pe loc; loc; - stop stopul ul card cardiiac conf confir irma mat; t; - hemorag hemoragii ii grave grave cu pierde pierderi ri de de sânge sânge de pest pestee 1 litr litru; u; - inco inconş nşti tien enţa ţa,, obn obnub ubil ilar area ea;; - perforaţ perforaţii ii toraci toracice, ce, sau răniri răniri abdomi abdominal nalee profu profunde nde;; - fractu fracturi ri grave grave de bazin, bazin, torac torace, e, de verteb vertebre re cervic cervicale ale,, ca şi fractu fracturile rile sau sau luxaţiile ce jenează perceperea pulsului sub zona luxaţiilor sau fracturilor; - comoţii gr grave; - arsuri arsuri comp complic licate ate cu leziu leziuni ni ale ale căil căilor or respi respirat ratorii orii..

78

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Eticheta galbenă Această etichetă determină a doua prioritate de evacuare. Victimele Victimele ce necesită ajutor dar a căror viaţă nu este în pericol imediat vor fi marcate cu această etichetă: - arsuri arsuri de gradul gradul II pe mai mult mult de 30 30 % din din supraf suprafaţa aţa cutanat cutanată; ă; - arsuri arsuri de de gradu gradull III III pe 10 % din suprafa suprafaţa ţa cutanat cutanată; ă; - arsuri de gradul gradul III în în locuri locuri critice critice cum ar fi fi mâinil mâinile, e, picioarele picioarele şi faţa, faţa, dar fără complicaţii respiratorii; - arsuri arsuri compli complicat catee de leziu leziuni ni grave grave ale ale ţesutur ţesuturilo ilorr moi sau sau cu fract fracturi uri minore; - hemo hemorag ragii ii mode moderat ratee (de (de la 500 500 ml ml la 100 10000 de ml) ml);; - leziuni leziuni dorsal dorsalee cu sau sau fără fără atinger atingerea ea coloa coloanei nei vert vertebr ebrale ale;; - victim victimee ce prezin prezintă tă leziuni leziuni crani cranio-c o-cereb erebral ralee (sufici (suficient ent de grave grave pentr pentruu a cauza un hematom subdural sau stare de confuzie) ce se caracterizează  prin: o scurgeri de LCR pe nas sau prin urechi; o creşterea rapidă a presiunii sanguine sistolice; o vărsături în jet; o modificări de ritm respirator; o  bradicardie sub 60/minut; o tumefacţii sau hematoame suborbitare; o anizocorie pupilară; o colaps; o răspuns motor nul sau scăzut (ROT); o reacţii scăzute la stimulente senzoriale (stupoare profundă). Eticheta

verde

Această etichetă va marca răniţi ce prezintă a treia prioritate de evacuare, ale căror leziuni sunt minore şi nu necesită o îngrijire deosebită: - frac fractu turi ri ale ale deg deget etel elor or sau sau dinţ dinţil ilor; or; - exco excori riaţ aţiii, cont ontuzii uzii;; - arsuri minore; - arsuri arsuri de de gradu gradull II de până până la 15 15 % din suprafa suprafaţa ţa cuta cutanat nată; ă; - arsuri arsuri de de gradu gradull III III pe cca. cca. 2 % din suprafa suprafaţa ţa cuta cutanat nată; ă; - arsuri arsuri de grad gradul ul I acope acoperin rindd mai puţi puţinn de 20 % din din supra suprafaţ faţaa cutana cutanată tă cu excepţia mâinii, picioarelor şi a feţei.

Eticheta

neagră

Este rezervată decedaţilor sau celor cu leziuni fatale şi fără speranţă. Se consideră decedate victimele care nu respiră şi au pulsul oprit de cca. 20 de minute şi a căror stare nu permite aplicarea în continuare a tehnicilor de resuscitare. De asemeni va fi aplicată şi următoarelor categorii de victime fără speranţă: 79

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- arsuri arsuri de gradul gradul II şi III acop acoperi erind nd mai mai mult mult de 40 40 % din din supraf suprafaţa aţa corporală considerate că iremediabil mortale; - arsuri de gradul II şi III acoperind mai mult de 40 % din suprafaţa corporală însoţite de leziuni majore cum ar fi: - fracturi importante; - leziuni cranio-cerebrale importante; - leziuni toracice; - leziuni craniene ce lasă ţesutul cerebral descoperit şi sunt însoţite de inconştienţă; - leziuni cranio-cerebrale însoţite de fracturi majore; - leziuni ale coloanei vertebrale cu absenţa sensibilităţii şi motricităţii; - leziuni grave la victimele peste 60 de ani.

80

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PROTECŢIA SALARIAŢILOR ŞI A BUNURILOR MATERIALE PRIN EVACUARE 1. Princi Principii pii gener general alee Evacuarea, ca măsură de protejare a vieţii şi bunurilor materiale a fost folosită, sub diferite forme, de la începuturile societăţii umane. Istoria a consemnat numeroase astfel de cazuri dintre care amintim doar câteva: - plecar plecarea ea evreil evreilor or din Egipt Egiptul ul Antic Antic către către Ţara Ţara Sfântă Sfântă (consem (consemnat natăă de Biblie ca „Exodul”); - retrage retragerea rea la la sud de Dunăre Dunăre a admin administ istraţ raţiei iei şi arma armatei tei roma romane ne din Dacia Dacia,,  pe timpul împăratului Aurelian; - evacuar evacuarea ea preven preventiv tivăă a unor zone zone din din terito teritoriul riul naţi naţional onal în în pericol pericol de de a fi ocupate de diverşi invadatori (turci, tătari, polonezi, ruşi etc.) de-a lungul istoriei noastre; - trimit trimitere ereaa tezauru tezaurului lui naţio naţional nal şi a bunuri bunurilor lor casei casei regale regale la Moscov Moscovaa în timpul primului război mondial; - retragerea retragerea populaţiei populaţiei şi a bunurilor bunurilor sale materiale materiale din zona Cadrilaterul Cadrilaterului ui în Dobrogea, înainte de declanşarea celui de-al doilea război mondial Prima mărturie scrisă românească, care atestă preocuparea pentru necesitatea realizarii evacuării o întâlnim în Învăţăturile lui Neagoe Basarab-domn al Ţării Româneşti (1512-1521) către fiul său Theodosie: „Pentru aceea te învăţ fătul meu: feciorii şi fetele şi femeile boiarilor şi slugile tale să fie mai îndărăt, iar războiul să-l faci să fie în faţă”. O dată cu apariţia societăţii industrializate, în scopul asigurării protecţiei  populaţie, a bunuilor materiale şi a valorilor culturale pe timp de război sau în alte situaţii speciale activitatea de evacuare a căpătat un caracter organizat, reprezentând una din sarcinile umanitare ale protecţiei p rotecţiei civile. Principalele forme de realizare a evacuării de protecţie civilă sunt: - refugi refugiere ereaa (autoeva (autoevacua cuarea rea populaţ populaţiei iei din terito teritoriul riul ocupa ocupat/c t/cala alamit mitat at sau din zona în care este iminentă apariţia unor pericole grave. Acţiunea este acceptată şi sprijinită de stat, dar se realizează opţional, în principal prin efortul persoanl al celor aflaţi a flaţi în pericol); - transferul transferul tempora temporar, r, organizat organizat de stat stat realizat realizat de instituţ instituţii ii abilit abilitate, ate, în scopul scopul   pro prote tecţ cţie ieii popul populaţ aţie ieii şi bunu bunuri rilo lorr îm împo potri triva va acţi acţiun unil ilor or dist distru ruct ctiv ivee de amploare (de natură militară sau generate de dezatre). În cele ce vor urma, referinţele se vor face la a doua formă de realizare a evacuării de protecţie civilă. În acest sens se poate da următoarea definiţie: Prin evacuare, ca măsură de protecţie, se înţelege scoaterea organizată din municipiile reşedinţă de judeţ, precum şi din alte localităţi, la nevoie, în timp de război sau în caz de dezastre, a unor instituţii publice şi agenţi economici, categorii de populaţie şi bunuri materiale, în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie 81

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

a personalului, de funcţionare a instituţiilor publice, a agenţilor economici respectivi  precum şi pentru protejarea valorilor materiale şi culturale. Evacuarea, în caz de război, urmăreşte descongestionarea unor localităţi  prin scoaterea acelei părţi din bunuri materiale care nu fac obiectul acţiunilor de apărare şi care prin păstrarea lor ar spori atât pierderile umane cât şi distrugerile de  bunuri materiale. În acest caz, evacuarea se face înainte de declanşarea ostilităţilor (în 1939-1940, în Anglia, au fost evacuaţi copii din marile zone urbane în cele rurale), sau pe timpul desfăşurării acestora (evacuarea celei mai mari părţi din populaţia Prusiei Orientale, în 1944-1945, din faţa trupelor sovietice ). În mod asemănător, în funcţie de tipul de dezastru, evacuarea se poate face înainte de declanşarea dezastrului (evacuarea populaţiei dintr-o zonă inundabilă se face înainte de ajungerea undei de viitură în acel loc) sau după declanşarea acestuia (evac (evacua uarea rea popu popula laţi ţiei ei din din satu satull Pârco Pârcova vaci ci,, jud jud Iaşi Iaşi,, în 1997 1997 după după decl declan anşa şarea rea alunecărilor de teren din zonă). Principalele caracteristici ale evacuării sunt: - vize vizeaz azăă num numai depl deplas asar area ea excl exclus usiv ivăă a pers persoa oane nelo lorr neim neimpl pliicate ate în ostilităţi; - măsuril măsurilee de evacu evacuare are sunt sunt organ organiza izate te de structu structuril rilee de stat; stat; - evacu evacuar area ea se plan planif ific ică, ă, organi organize zeaz azăă şi execu execută tă numai numai pe baza baza estimă estimării rii riscurilor şi analiza posibilităţilor de acţiune; - evac evacua uare reaa prot protej ejea ează ză cet cetăţea ăţeanu null fără fără a face ace ati atinger ngeree dre dreptur pturil ilor or şi libertăţilor acestuia. 2. Cond Conduc ucere ereaa evac evacuă uării rii În situaţii de conflict armat, acţiunea de evacuare se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (C.S.A.T.) (C.S.A.T.) , la propunerea ministrului apărării apără rii naţionale. Potrivit prevederilor legii protecţiei civile (Legea Nr. 481/2004) evacuarea se execută, pe baza planurilor întocmite în acest scop, în caz de război sau de  producere a dezastrelor. Planificarea tuturor acţiunilor de evacuare (la război sau în caz de dezastre) se realizează de comitetele pentru situaţii de urgenţă şi se avizează de Comite Comitetul tul Naţion Naţional al pentru pentru Sit Situaţ uaţii ii de Urgenţ Urgenţă. ă. Aceste Aceste organ organism ismee conduc conduc şi acţiunile de evacuare în caz de război. Evacuarea în cazul produceri dezastrelor se execută în funcţie de tipul de deza dezast stru, ru, în conf conform ormit itat atee cu prev preved ederi erile le lega legale le în vigo vigoare are.. Hotă Hotărâr rârea ea pent pentru ru executarea evacuării este luată, în funcţie de situaţia creată, de către primar sau de  prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent. Evacuarea se execută ţinând seama de: prevederile legale şi măsuril rile stabilite referitoare la pregătirea  populaţiei, a economiei şi teritoriului pentru apărare; particularităţile de relief, dispunerea geografică, importanţa economico-socială şi militară a judeţelor, localităţilor, instituţiilor   publice şi agenţilor economici; 82

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

asi asigur gurarea area fun funcţ cţiionăr onării ii ins insti titu tuţi ţiiilor pub publlice ice şi nec neces esiitatea atea con conti tinu nuăr ării ii  producţiei de apărare şi a unor activităţi economico-sociale pe timp de război sau în caz de dezastre; posibilităţile de care dispun localităţi ţille pentru a sigura protecţia   pop popul ulaţ aţiei iei şi a bunu bunuril rilor or mate materi rial alee îm împot potri riva va armel armelor or NBC NBC şi convenţionale; amploarea distrugerilor produse de atacurile adversarului sau de dezastre; evoluţia acţiunilor militare. 3. Organiza Organizarea, rea, pregăti pregătirea rea şi executar executarea ea evacuării evacuării

Evac Evacua uare reaa se execu xecuttă în loca locali littăţi ăţi care care pot pot să asig asigur uree cond condiiţii de supravieţuire a populaţiei evacuate, precum şi funcţionarea normală a agenţilor  economici, pe toată durata războiului (respectiv a dezastrului). De regulă, evacuarea se execută din: localităţi urbane de mare importanţă (municipiul Bucureşti şi municipiile reşedinţă de judeţ); localităţi aflate în zonele de frontieră; raioanele pro probabile de de desfă sfăşura urare a ac acţiunilor de lu luptă; local ocaliităţ tăţil ilee di dispuse puse în zon zonel elee de de ri risc major ajor (nuc (nucle lear ar,, chi chimi micc, ava avall de de construcţii hidrotehnice etc.). În funcţie de situaţiile create evacuarea se poate face: simultan sau succesiv; parţial sau total; din una sau mai multe localităţi; Insti Institu tuţi ţiil ilee publ public ice, e, cent central ralee şi loca locale le,, prec precum um şi agen agenţi ţiii econ econom omic icii se evacuează pentru a asigura continuarea activităţilor specifice ale acestora în condiţiile unui risc minim. În general, la stabilirea populaţiei care trebuie să se evacueze, se au în vedere acele categorii care nu pot participa la acţiuni de luptă şi anume, copii, bătrâni şi bolnavi. Pentru a evita neajunsurile cu privire la transport, aprovizionare şi cazare în caz de război, evacuarea se execută de regulă, pe teritoriul judeţului respectiv. Fac excepţie de la regulă, capitala şi localităţile aflate în zona de frontieră sau din zonele acţiunilor de luptă, care se evacuează în adâncime pe teritoriul altor judeţe aflate în afara direcţiilor direcţiilor probabile de ofensivă ale agresorului. Acţiunile de evacuare trebuie să se execute în mod organizat, evitându-se  pericolul de a fi ţinta atacurilor aeriene sau terestre şi în timp oportun. Timpul maxim pentru executarea evacuării este stabilit la: 3 zil zile, e, pent pentru ru auto autori rittăţil ăţilee ad admi mini nist stra raţţiei iei ppub ubllice, ce, ce centra ntrale le şi loca localle; 6 zi zile, le, pe pentru ntru insti nstittuţi uţiil ilee pub publi lice ce,, age agenţ nţii eco econo nomi mici ci şi popu popullaţia aţia din din  judeţe; 8 zil zile pen pentru ins instituţiile pub publi licce, age agenţi ec economici şi şi pop populaţia din din Bucureşti. 83

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

În caz de dezastre evacuarea se execută în afara zonei afectate, în localităţi care oferă condiţii de cazare şi hrănire pentru populaţie şi de depozitare pentru bunuri materiale importante. Pentru a asigura coordonarea acţiunilor de evacuare în mod unitar, încă din timp de pace toate localităile care fac obiectul evacuării trebuie să fie avizate de către Ministerul Apărării Naţionale. Evacuarea se organizează pe baza unui plan de evacuare, la întocmirea cărui căruiaa part partic icip ipăă inspe inspect ctora orate tele le jude judeţe ţene ne pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urge urgenţ nţăă îm împr preu eună nă cu comitetele pentru situaţii de urgenţă. Organizarea evacuării se asigură de către fiecare autoritate administrativă, instituţie publică şi agent economic cu sarcini în acest sens. Pentru organizarea acţiunilor de evacuare a salariaţilor din instituţii (agenţi economici) şi a populaţiei se stabilesc din timp de pace, iar la ordin, se aduc în stare de funcţionare : - punctel punctelee de adunar adunaree a salari salariaţil aţilor or şi a popu populaţ laţiei iei evac evacuat uate; e; - punctele punctele de de îmbarcare îmbarcare a salariaţi salariaţilor lor şi şi populaţi populaţiei ei care care se se transport transportăă pentru pentru evacuare pe calea ferată; - punc uncte de de de debarca rcare; - puncte puncte de primi primire re şi repar repartiţ tiţie ie a salari salariaţi aţilor lor şi a popul populaţi aţiei ei evacua evacuate te Punctul de adunare este locul în care se prezintă salariaţii din instituţii (agenţi economici) cu membrii de familie, sau populaţia din cartierele localităţii,  pentru luarea în evidenţă repartizarea şi mijloacele de transport sau localităţi, în vederea evacuării, când transportul populaţiei se efectuează cu mijloace auto, acestea se organizează şi funcţionează ca punct de adunare şi îmbarcare. În funcţie de categoriile de cetăţeni se organizează puncte de adunare la instituţii (agenţi economici) pentru salariaţii şi membrii de familie, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să nu nu stân stânje jene neasc ascăă proc procesu esull de produ producţ cţie ie;; - să fie fie situ situat atee pe direc direcţi ţiil ilee de evacu evacuar aree în prin princi cipi piuu cătr cătree punc puncte tele le de îmbarcare pe calea ferată, la distanţe corespunzătoare faţă de obiectivele importante; - să asigur asiguree condiţi condiţiii pentru pentru staţio staţionare nareaa tempora temporară ră a persona personalul lului ui pe orice orice stare a vremii; - să ofere ofere posibili posibilităţi tăţi pentru protecţia protecţia personalului personalului în cazul cazul atacului atacului din din aer  şi a contaminării radioactive, chimice şi biologice; - să disp dispun unăă de legăt egătur urii şi cond condiiţi ţiii core coresp spun unză zăto toar aree de lucru ucru pent pentru ru  personalul care încadrează punctul respectiv. respectiv. Punctele de adunare pentru personalul instituţiilor (agenţi economici) se organizează la sediul acestora în clădiri sociale (cluburi, cantine), iar cele pentru  populaţia  populaţia din cartierele cartierele localităţii localităţii în localuri localuri publice publice (şcoli, (şcoli, săli de cinema, cinema, hoteluri) hoteluri) care dispun de spaţii pentru următoarele destinaţii: - luar luarea ea în evi evidenţ denţăă a popu popullaţie aţieii; săl săli de aşt aştept eptare; are; încă încăpe pere re pent pentru ru acordarea primului ajutor; încăpere pentru persoanele cu copii mici; 84

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

came cameră ră pent pentru ru şefu şefull punc punctu tulu luii şi ajut ajutoa oare rele le aces acestu tuia ia;; săli săli pent pentru ru distribuirea produselor de strictă necesitate; - să asigure asigure protec protecţia ţia antichi antichimic micăă şi şi adăp adăposti ostirea rea.. Puncte Punc tele le de îm îmba barc rcare are se orga organi nize zează ază în locu locuri rile le unde unde se const constit itui uiee garniturile de cale ferată şi la care afluiesc pentru îmbarcare salariaţii din instituţii (agenţi economici) şi populaţia care se evacuează. Punctele de îmbarcare se pot organiza în staţii mici de cale ferată, halte, pe linii uzinale sau de garare, cu respectarea următoarelor condiţii: - să asigu asigure re îmbarc îmbarcar area ea în scurt scurt timp timp a popu popula laţi ţiei ei care care se evacue evacueaz azăă şi să nu împiedice circulaţia trenurilor; - să nu fie situ situate ate în în apropie apropierea rea obiect obiective ivelor lor impo importa rtante nte ce pot pot fi lovit lovitee din aer; - să fie fie asig asigur urat atăă masc mascar area ea activ activit ităţ ăţii ii şi prote protecţ cţia ia popul populaţ aţie ieii în cazu cazull atac atacuri urilo lorr din din aer aer îm împo potri triva va conta contami mină nării rii radi radioa oact ctive ive,, chimi chimice ce şi  biologice. La punctele de îmbarcare se destină încăperi pentru acordarea primului ajutor şi staţionarea temporară a persoanelor cu copii mici. Punctul de debarcare se constituie în staţia (halta) în care se efectuează debarcarea debarcarea populaţiei populaţiei evacuate. evacuate. Când condiţiile condiţiile permit, debarcarea debarcarea personalului personalului se  poate efectua pe linii de garare, în afara staţiei de cale ferată. Depl Deplas asare areaa evac evacua uaţi ţilo lorr din din punc puncte tele le de deba debarc rcare are până până la punc puncte tele le de  primire-repartiţie, se poate executa cu mijloace auto, hipo sau pe jos. Populaţia care se transportă pentru evacuare cu mijloace auto debarcă în  punctele de primire şi repartiţie. Punctul de primire şi repartiţie se constituie în locul de afluire a salariaţilor  şi a populaţiei populaţiei evacuate evacuate pentru luarea luarea în evidenţă evidenţă şi repartizarea repartizarea pe spaţii de cazare. Aceasta Aceasta se organizează organizează pe localităţ localităţii sau cartiere, iar când este posibil pe comună, de regulă, în localurile publice (şcoli, unităţi culturale). Acestea trebuie să asigure condiţii pentru desfăşurarea următoarelor activităţi: a ctivităţi: - luar luarea ea în în evid eviden enţă ţă a cet cetăţ ăţeni enilo lorr evac evacua uaţi ţi;; - acordar acordarea ea primul primului ui ajutor ajutor şi efect efectuar uarea ea triaju triajului lui epidem epidemiol iologi ogic; c; - staţio staţionar narea ea temporar temporarăă a popula populaţie ţieii evacuate evacuate până până la realiza realizarea rea reparti repartiţie ţieii  pe spaţii de cazare; - staţ staţio iona narea rea persoa persoane nelo lorr cu copi copiii mic mici.i. Punctel Punct elee de aduna adunare re,, îm îmba barc rcar are, e, debar debarca care re,, primi primire re şi repar reparti tiţi ţiee se înca încadre dreaz azăă cu pers persona onall cores corespu punz nzăt ător or spec specif ific icul ului ui aces acesto tora ra,, pent pentru ru a asig asigur uraa desfăşurarea următoarelor activităţi: - anun anunţa ţare reaa şi îndr îndrum umar area ea aflu afluir irii ii popu popula laţi ţiei ei în locu locuri rile le de aduna adunare re,, îmbarcare, primire şi repartiţie; - înt întocm ocmire ireaa documen documentel telor or de eviden evidenţă ţă pentru pentru salar salariaţ iaţii şi populaţ populaţia ia care se evacuează; 85

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- repartizarea repartizarea salariaţil salariaţilor or şi a populaţiei populaţiei pe mijl mijloace oace de transport, transport, localităţ localităţii de evacuare şi spaţii de cazare; - cons consti titu tuir irea ea garn garnit itur uril ilor or de tren tren sau sau a col coloane oanelo lorr de tran transp spor ortt auto auto şi organizarea operaţiunilor de îmbarcare şi debarcare; - acordarea acordarea primulu primuluii ajutor ajutor,, efectua efectuarea rea triaj triajului ului epidemiol epidemiologic ogic şi urmărirea urmărirea respectării regulilor de igienă colectivă; - îndr îndrum umar area ea sala salari riaţi aţilo lorr şi a popula populaţi ţiei ei din din locuri locurile le de de debarc debarcar aree spre spre  punctele de primire-repartiţie; - real realiz izar area ea măsur ăsuriilor de pază pază şi ordi ordine ne în local ocalur uriile şi pe terit eritor oriu iull  punctelor respective; - aproviz aprovizion ionarea area cetăţ cetăţeni enilor lor evacua evacuaţi ţi cu produse produse alimen alimentar taree şi industri industriale ale de primă necesitate; - real realiz izar area ea măsu măsuri rilo lorr de prot protec ecţi ţiee a popu popula laţi ţiei ei adun adunat atee în punc puncte tele le respective. Punctul de adunare se încadrează cu personal în funcţie de destinaţia acestuia, astfel: - punctul punctul de de adunare adunare a salar salariaţ iaţilo ilorr din inst institu ituţie ţie (agen (agentt econom economic) ic);; - şeful punctuluiui-persoană cu funcţie de conducere din sectorul administrativ; - ajutor ajutor pentr pentruu pază, pază, ordine ordine şi eviden evidenţă-l ţă-lucr ucrăto ătorr de poliţi poliţiee sau persoan persoanăă din compartimentul de personal; - ajutor ajutor pentr pentruu asistenţ asistenţăă medical medicalăă- persoa persoană nă cu pregăti pregătire re medie medie sanitară sanitară;; - pers person onal al pent pentru ru acor acorda dare reaa prim primul ului ui ajut ajutor or;; evid eviden enţă ţă,, pază pază şi ordi ordine ne,, transport şi aprovizionare. Instituţiile (agenţii economici) care evacuează un număr mic de salariaţi şi membrii de familie, nu destină personal pentru încadrarea punctului de adunare. În acest caz, atribuţiile personalului punctului de adunare se execută de comisia de evacuare cu sprijinul altor persoane numite în acest scop. Acti Activi vită tăţil ţilee în punc puncte tele le de adun adunar are, e, îm îmba barca rcare re,, deba debarca rcare, re, primi primire re şi repartiţie se desfăşoară după următoarele reguli: - baza baza o constitu constituie ie sarci sarcinil nilee precizat precizatee prin extra extrasul sul din din planul planul de evacu evacuare are,, sau din hotărârea preşedintelui comisiei de evacuare, care se înmânează şefului de punct; - evit evitar area ea aglo aglome meră rări rilo lorr mari mari de popu popula laţi ţiee în punc puncte tele le resp respec ecti tive ve prin prin efectuarea în timp scurt a operaţiunilor de evidenţă şi organizarea afluirii   populaţiei populaţiei în raport cu ritmul ritmul de asigurare asigurare a mijl mijloacelor oacelor de transport. transport. Afluirea Afluirea populaţiei populaţiei la punctele punctele de adunare şi punctele punctele de îmbarcare îmbarcare se va face pe măsura constituirii coloanei de autovehiculelor şi garniturile de tren, iar staţionarea în aceste puncte se va limita la durata executării operaţiunilor de îmbarcare; - personalul personalul unită unităţilor ţilor de învăţăm învăţământ, ânt, precum şi altor altor instit instituţii uţii pot aflui din   pun punct ctel elee de deba debarc rcar aree dire direct ct la unit unităţ ăţil ilee şcol şcolar aree sau sau locu locuri rile le de 86

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

func funcţi ţion onare are,, urmâ urmând nd ca acti activi vită tăţi ţile le de evide evidenţ nţăă şi repa repart rtiţ iţie ie să se realizeze în aceste locuri; - înca încadr drar area ea cu pers person onal al ajut ajutăt ător or a punc puncte telo lorr de adun adunar are, e, îm îmba barc rcar are, e, debarcare, primire şi repartiţie se asigură pe două schimburi, unde este cazul, din formaţiuni formaţiuni sanitare sanitare de protecţie protecţie civilă şi formaţiuni formaţiuni sanitaresanitarevolun volunta tare re ale ale Cruci Cruciii Roşii Roşii,, prec precum um şi din din popul populaţ aţia ia neîn neînca cadra drată tă în câmpul muncii; - în puncte punctele le de adunare adunare,, îmbarc îmbarcare, are, debar debarcare care,, primire primire şi repar repartiţ tiţie ie se iau măsuri pentru pentru asigurarea protecţiei protecţiei populaţi populaţiei ei împotriva împotriva atacurilor atacurilor din aer şi a contaminării radioactive, chimice şi biologice pe toată durata acţi acţiun unil ilor or de evac evacua uare, re, core corespu spunz nzăt ătoar oaree situ situaţi aţiei ei în care care aces aceste teaa se execută, repartizându-se în acest scop spaţii de adăpostire, iar la nevoie, se amenajează lucrări simple de adăpostire sau se folosesc proprietăţile naturale de protecţie ale terenului; - locu locuri rile le sau local localuri urile le în acre acre se orga organi nize zeaz azăă aces aceste te punct punctee treb trebui uiee să dispună de surse sau rezervă de apă potabilă, grupuri sanitare, mijloace de iluminat, materiale de camuflare a luminilor pe timp de noapte; - asigu asigurar rarea ea mate materia rială lă pent pentru ru desf desfăşu ăşura rarea rea acti activi vită tăţi ţilo lorr în cadru cadrull aces acesto tor  r   puncte se realizează de regulă, din baza materială existentă, iar la nevoie, aceasta se completează prin grija primăriei. Se const constit itui uiee de asem asemen enea ea stru struct ctur urii de evac evacua uare re de cătr cătree auto autori rită tăţil ţilee administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de către instituţiile şi agenţii economici care au sarcini de evacuare. Aceste structuri asigură conducerea evacuării  pe baza planurilor de evacuare întocmite din timp şi a deciziilor luate în acest scop. Pentru agentul economic se emit dispoziţii de evacuare (de primire şi repartiţie) către localitatea în care agentul economic îşi desfăşoară des făşoară activitatea. La nivel de agent economic, structura de evacuare este compusă din 5-9  persoane cu funcţii de conducere pe următoarele specialităţi (sau similare): 1. orga organi niza zarere-per perso sona nal.l. 2. plan plan-d -dezv ezvol olta tare. re. 3. planif planifica icarere-pro produc ducţie ţie.. 4. tran transp spor ortu turi ri.. 5. prod producţ ucţie ie spe speci cial ală. ă. 6. inspec inspector torul ul de prote protecţi cţiee civil civilă. ă. Şeful structurii de evacuare este un director adjunct al agentului economic. Datele privind evacuarea instituţiilor şi agenţilor economici sunt cuprinse în  planurile proprii şi ale localităţilor, precum şi în cele ale judeţelor, în mod centralizat. Pentru cazurile de agresiune armată se întocmesc planuri de evacuare de către: autorităţile publice centrale şi locale; oraşele, com comunele, inst instiituţiile şi age agenţii ec economi micci apr aprobaţi pen pentru evacuare. Planu Planuri rile le de evac evacua uare re ale ale auto autori rită tăţi ţilo lorr admi adminis nistr trat ativ ivee publ public icee loca locale le,, instituţiilor publice şi agenţilor economici se avizează de către inspectoratul judeţean  pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către prefect. 87

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

În plan planif ific icar area ea şi orga organi niza zare reaa evac evacuă uări riii treb trebui uiee să se aibă aibă în vede vedere re următoarele: categ ategor orii iille de popu popullaţie aţie şi de bunu bunuri ri mater ateria iale le care care se evac evacue ueaz ază; ă; punctele de adun dunare şi de îmbarca rcare care se se pot organiza; mij ijlloace oacele le de trans ranspo port rt aut auto şi de cal cale fer ferat atăă car caree pot pot fi folos olosiite; te; interdi rdicţiile de itinerare şi de timp impuse use de armată; durata unui transport şi nr. de transporturi; asigurarea măsurilor de siguranţă pe timpul transportului şi în  punctele de adunare şi îmbarcare. De menţionat că, în caz de război din rândul cetăţenilor neîncadraţi în muncă, a căror protecţie este greu de realizat în localităţile respective, se evacuează, în mod obligatoriu, următoarele persoane: a) persoan persoanele ele interna internate te în cămine cămine (case) (case) de copii copii şi bătrâni, bătrâni, împreun împreunăă cu  personalul încadrat în aceste unităţi;  b) elevii din din clasele V-VIII, V-VIII, împreună împreună cu unitatea unitatea şcolară sau cu unul dintre dintre membrii de familie; c) elevii elevii de liceu, liceu, împreună împreună cu unitatea unitatea şcolară şcolară şi o parte parte a persona personalul lului ui didactic. 4. Asigurarea Asigurarea acţiunil acţiunilor or de evacuare evacuare şi reguli reguli de comport comportare are Pentru a se realiza toate condiţiile de protecţie a personalului şi bunurilor  evacuate, este foarte important ca în toate zonele de evacuare să fie cuprinse măsuri viabile de asigurare a acestei activităţi. Dintre aceste măsuri de asigurare, cele mai importante sunt: a) executarea executarea recunoaşteri recunoaşterilor lor pe itinerarel itinerarelee de evacuare şi în localit localităţile ăţile în care urmează să fie executată evacuarea;   b) b) stab stabil ilir irea ea punc puncte telo lorr de adun adunar are, e, îm îmba barc rcar are, e, deba debarc rcar aree şi prim primir ireerepartiţie; c) cercetare cercetare permanentă permanentă a itinerarului itinerarului pe timpul timpul efectuăr efectuării ii transportului transportului;; d) aprovizionare aprovizionareaa populaţiei populaţiei în punctele punctele de adunare adunare cu apă şi alimente; alimente; e) asig asigur urar area ea asis asiste tenţ nţei ei medi medica cale le în punc puncte tele le de adun adunar aree şi pe ti timp mpul ul transportului; f) asig asigur urar area ea paze pazei, i, ordi ordini niii şi a evid eviden enţe ţeii popu popula laţi ţiei ei pe toat toatăă dura durata ta acţiunilor de evacuare; g) asigurarea asigurarea mijloacelo mijloacelorr şi a măsurilor măsurilor de protecţie protecţie a populaţiei populaţiei împotriva împotriva acţiunilor agresorului. Aceste Aceste măsuri se realizează realizează prin comitetel comitetelee pentru situaţii situaţii de urgenţă, urgenţă, care cond conduc ucee evac evacua uare rea, a, care care disp dispun unee de forţ forţel elee prop propri riii sau sau soli solici cită tă ajut ajutoru orull alto altor  r  formaţiuni. În cazul în care trebuie să vă evacuaţi, evacuaţi, trebuie să urmaţi următoarele următoarele reguli de comportament: respectaţi ordi ordinnea de eva evaccuare stab stabiilită pen pentru per persoane anele afl aflate în zonele periclitate: copii, femeile, bolnavi şi bătrâni; înai nainte nte de păr părăs ăsiirea rea loc locui uinţ nţei ei înt între reru rupe peţţi fu funcţi ncţion onar area ea ins insta tallaţii aţiillor de de alimentare cu apă, gaze, energie electrică. De asemenea, închideţi ferestrele; 88

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

la păr părăsirea locuinţei lua luaţi doc documentele per personale, o rezervă de alimente, alimente, apă, apă, trusă sanitară, sanitară, un mijloc mijloc de iluminat, iluminat, un aparat de radio şi îmbrăcăminte de schimb corespunzătoare anotimpului; îmbrăcaţi-vă corespunzător anotimpului; scoateţi ani animalele din din gosp gospoodărie rie şi di dirij rijaţi ţi--le căt către lo locuril rile car care sunt amenajate pentru a oferii protecţie; calma almaţi ţi pers persoa oane nele le int intrate rate în pani paniccă sau sau sper speriiate, ate, în spe speci cial al copi copiii; la lo locul de de re refugiu (t (tabără de si sinistraţ raţi, să săli de de sp sport, rt, et etc) ocupaţi locurile stabilite, protejaţi şi supravegheaţi copii, respectaţi măsurile de comportare şi igienico-sanitare stabilite. stab ilite.

Dezastrele şi protecţia împotriva acestora

89

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE CARACTERISTICILE ACESTORA Prin dezastre se înţelege:

1. Gene Genera rali lită tăţi ţi

a)

fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, teren, inunda inundaţii ţiile le şi fenome fenomenel nelee meteoro meteorolog logice ice pericul periculoase oase,, epidem epidemiil iilee şi epizotiile; b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente. În aces acestă tă cate categor gorie ie sunt sunt cupri cuprinse nse:: accc acccid iden ente tele le chimi chimice ce,, biol biolog ogic ice, e, nucl nuclea eare re,, în subt subter eran an,, avar avarii ii la cons constr truţ uţii iile le hidr hidrot oteh ehni nice ce sau sau cond conduc ucte te magistrale, incendiile de masă şi exploziilor, accidentele majore la utilaje şi instal instalaţi aţiii tehnol tehnologi ogice ce pericu periculo loase, ase, căderi căderile le de obiect obiectee cosmic cosmice, e, accide accidente nte majore şi avarii mari la reţelele r eţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. Dezastrele se pot clasifica clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice). O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: Vulnerabilităţi = ur urbanizare, de degradarea me mediului, lilipsa de de ed educaţie, creşt creştere ereaa popu popula laţi ţiei ei,, frag fragil ilit itat atea ea econ econom omie iei,i, sărăc sărăcie ie,, stru struct ctur urii de urgenţă birocratice etc. Hazard = fe fenomen ra rar sa sau ex extrem de de na natură um umană sa sau na naturală ca care afectează viaţa, proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere  poate duce la dezastre; hazard = geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări de teren); climat climatice ice (cicl (cicloane oane,, inunda inundaţii ţii,, secetă secetă); ); de mediu mediu (polua (poluarea rea mediului, epizootii, deşertificare, efrişare păduri); epidemii şi accidente industriale; războiul (inclusiv terorismul). teror ismul). Conform acestei terminologii, se mai definesc: 90

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

criza = situaţie internă sau sau ext externă a cărei evo evoluţie poa poate gen genera o amenin ameninţare ţare asupra asupra valori valorilor lor,, int interes ereselo elorr şi scopuri scopurilo lorr priori prioritar taree ale  părţilor implicate (separat sau împreună); accident = întâmplare nep neprevăzută ven venită pe nea neaşteptate, cur curmând o situaţie normală, având drept cauză activitatea umană; accident com complementar= acc accident car care are loc loc pe ti timpul sau sau dup după desfăşurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.

2. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor  munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor  lucrări de îmbunătăţiri funciare; cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcăr mişcării ii plăcil plăcilor or tecton tectonice ice,, care care generea generează ză o mişcar mişcaree vibrat vibratorie orie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale; epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale; fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând  pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant; inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distruge distrugeri ri materi materiale ale ce deregl dereglează ează buna buna desfăş desfăşura urare re a activit activităţi ăţilor  lor  social-economice din zona afectată.

-

-

-

-

-

3. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia; accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia; accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi   poat poatee prov provoc ocaa irad iradie iere reaa şi cont contam amin inare areaa pers person onal alul ului ui aces aceste teia ia,,  populaţiei sau a mediului înconjurător, peste limitele admise; accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale, în aval de locaţia acesteia; accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea distrugerea sau avarier avarierea ea unor uti utila laje je tehnol tehnologi ogice, ce, datori datorită tă neglij neglijenţ enţei ei umane, umane, ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale; 91

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circul circulaţi aţiei, ei, care care generea generează ză distru distruger gerea ea acesto acestorr căi de comuni comunicaţ caţii ii,, victime umane, animale, cât şi pagube materiale; avar avarii ii majo majorre la reţel eţelel elee de ins instala talaţi ţiii şi tele teleco comu muni nica caţi ţiii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale; căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor  sateliţi, meteoriţi sau comete; incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de d e vieţi umane, animale, precum şi  pagube materiale. Apărarea împotriva dezastrelor comportă: măsuri de pr prevenir nire şi de de pregătire pe pentru in intervenţie; măsuri operati ative ur urgente de de in interve rvenţie dup după de declanşa nşarea fe fenomene enelor   periculoase cu urmări deosebit de grave; măsuri de in interve rvenţi ţiee ul ulterio rioară pe pentru re recuperar rare şi şi re reabili littare. re. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: reducerea (pe cât cât pos posibil evi evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre; asig sigurare area une unei as asiste stenţe pr prompte şi ca calificate a victimelor; real realiz izar area ea unei unei ref refacer acerii econ econom omic icoo-so soci cial alee cât cât mai rapi rapide de şi dura durabi bille. Etapele apărării împotriva dezastrelor: pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor; declanşarea dezastrelor; alarmare; intervenţia; rea reabil bilitarea rea facili littăţilor econom nomico sociale afectate; dezvoltarea societăţii; continuarea pregătirii. a) Principale Principalele le măsuri măsuri de prevenir preveniree a dezastrelor: dezastrelor: includerea problematicii privind apărarea împotriv riva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii, soc ietăţii, la nivel central şi local; rea realizarea rea lu lucrărilor de ap apărar rare sp specifice fi fiecărui tip de de ha hazar zard; optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire; dezvoltarea ce cercetării ştiinţifice în în do domeniu.  b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru; exer exerci ciţi ţiii şi şi apl aplic icaţ aţii ii cu forţ orţele ele şi şi mi mijloac loacel elee des desttinate nate int interve ervenţ nţiiei; ei; pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie; rea realizarea rea uno unor aco acorduri in internaţ naţional nale pri privind asi asiste stenţa uma umanitară în în caz de dezastre. -

92

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

c) Principale Principalele le măsuri măsuri de interven intervenţie ţie în caz caz de dezastr dezastre: e: cercetare zonei afectate; coordo rdonare ac acţiunil nilor de că căutarere-sal salvare (de (deblocarere-salvare în ca caz de război), acordarea asistenţei medicale de urgenţă, etc.; evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu; crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi; distribuirea ajutoarelor umanitare. 4. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii spe cialiştii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. -

-

-

-

-

4.1. Cutremur cauza fenomenului: vezi definiţia. cara caract cter eriisti stici gene genera rale le:: mi mişcar şcaree vi vibrat brator orie ie gene genera rată tă de unde undelle sei seism smiice care care poat poatee gene genera ra prăb prăbuşi uşiri ri de teren teren,, repli replici ci seism seismic ice, e, tsuna tsunami mi,, lichefieri ale terenului şi alunecări de teren. pred redictibil bilitate: se se pot pot realiza pr prognoze pe pe te termen lu lung şi şi m meediu diu cu cu o mare mare prob probab abil ilit itat atee de reuşită reuşită.. Pe termen termen scurt scurt prog progno noze zele le au o   pro proba babi bili lita tate te de reuş reuşit ităă redu redusă să.. Pred Predic icti tibi bili lita tate teaa se baze bazeaz azăă pe monitorizarea activităţii seismice, istoricul acesteia şi observaţii în teren. factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seis seismi micc ridi ridica cat; t; clăd clădir irii cu stru struct ctur urii de rezi rezist sten enţă ţă anti antise seis ismi mică că neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse; informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. efec efecte te:: dis disttruge rugeri ri mater ateriiale ale (di (dist stru ruge gere reaa sau sau avar avarie iere reaa uno unorr clă clădi diri ri sau sau a alto altorr ti tipu puri ri de infr infras astr truc uctu tură, ră, ince incend ndii ii,, acci accide dent ntee hidr hidrot oteh ehni nice ce,, alunecări de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale, contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conf conform orm norm normel elor or de zona zonare re seis seismi mice ce;; info informa rmare rea, a, preg pregăt ătir irea ea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei, întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. 93

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

-

-

-

măsu măsuri ri post post-d -dez ezas astr tru: u: eval evaluuarea area dist distru ruge geri rillor şi pier pierde deri rilo lorr, căut ăutarearesalv salvar are, e, asis asiste tenţ nţăă medi medica cală lă de urge urgenţ nţă, ă, reabi reabili lita tare reaa faci facili lită tăţi ţilo lor  r  economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare. instrum rumente nte de de ev evaluare a im impactului: sc scările de de ev evaluare a ef efectelor  generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

4.2. Alunecare de de te teren cauza fenomenului: vezi definiţia. caracteris ristici gen generale: prezintă mai mul multe forme de man manifestare sau  pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomen fenomenee meteor meteorolo ologice gice pericu periculoa loase, se, erupţi erupţiii vulcan vulcanice ice,, etc.), etc.), fiind fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. pred redictibil bilitate: dup după fre frecvenţa nţa de apa apariţie, ext extinderea rea fen fenome omenului şi şi consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice. factori ori de vu vulnerabilitate: clă clădiri co construi ruite pe ve versanţii dea dealuril rilor şi şi munţilor munţilor,, drumuri şi lini liniii de comunicaţi comunicaţiii în zone muntoase, muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate. efec efecte te:: di distru struge geri ri mater ateriiale, ale, bloc blocar area ea drum drumur uril ilor or,, di distru struge gere reaa lilinii niilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane. măsuri de re reducere a riscului: rea realizarea hărţilor cu zon zone de ris risc, real realiz izar area ea unei unei legi legisl slaţ aţii ii în dome domeni niu, u, asig asigur urar area ea bunu bunuri rilo lorr şi  persoanelor. măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efec efectu tuat ată, ă, reali realiza zare reaa unui unui sist sistem em de moni monito tori riza zare, re, înşti înştiin inţa ţare re şi evacuare. măsuri pos post-dezastr stru: căutare-sal salvare, re, asis sistenţă medic dicală, adă adăposti stirea rea de urgenţă a persoanelor sinistrat. instrumente de de ev evaluare a impactului: ec echip hipe de de ex experţii. 4.3. Inundaţii cauza fenomenului: vezi definiţia. cara caract cter eriisti stici gene genera ralle: vite viteza za de depl deplas asar aree a vii viitu turi riii, în înălţ ălţimea mea vii viitturii urii,, durata şi frecvenţa acesteia. predictibilitate: pro prognoze met meteo pe te termen lun lung, med mediu şi sc scurt, în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. factori ori de vu vulnerabili littate: clă clădiri co construit uite în zo zona inu inundabilă, lip lipsa sistemului de avertizare a populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de alimente neprotejate. efec efecte te:: dist distru ruge geri ri mater ateriiale, ale, pier pierde deri ri uma umane şi cont contam amiinare nareaa sur surse selo lorr de de apă. 94

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

-

măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. măsu măsuri ri de preg pregăt ătiire spec speciifice: ice: sist sistem emee de de det detec ecţţie şi şi al alarm armare are, edu educa care reaa şi part partic icip ipar area ea comu comuni nită tăţi ţii,i, plan planif ific icar area ea exec execut utăr ării ii lucră lucrări rilo lorr de apărare. măsuri post-dezastr stru: evaluarea rea efectelor dezastrul rului, ui, căutare aresalvare, asistenţă medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente, purificarea apei şi adăpostire temporară. instrum rumente nte de de ev evaluare a im impactului: mon moniitorizarea efect ectelor. 4.4. Secetă cauza fenomenului: def deficit fluv fluviiometric ric, degradarea solului ului,, cre creşterea temp temper erat atur urii ii apei apei ocea oceanel nelor or,, creş creşte tere reaa conc concen entra traţi ţiei ei de diox dioxid id de carbon în atmosferă. caracteris ristici gen generale: dezastru cu efe efect tem temporar, mai ale ales asupra agriculturii, a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii, etc.). pred redictibil bilitate: per perioadele ele de pre preccipitaţi ţiii red reduse sun sunt nor normale pen pentru toate toate sistem sistemele ele climat climatice ice.. Progno Prognozel zelee meteor meteorolo ologic gicee fac posibi posibilă lă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. factori ori de vu vulnerabili littate: sta stabilirea rea de ha habitate ate în zo zone ari aride, tere terennuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei  planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc. efe efecte: scă scăderea pro producţiei ag agric ricole, vit viticole şi zoot zooteehnice, cre creşterea rea   preţur preţuril ilor or,, creşte creşterea rea ratei ratei infla inflaţiei ţiei,, reduce reducerea rea stării stării nutriţ nutriţion ionale ale a  populaţiei, îmbolnăviri, criza energetică, etc. măsuri de re reducere a riscului: sis sistem de mo monitorizare şi în înştiinţare imediată. măsu măsuri ri de preg pregăt ătir iree spe speci ciffice: ce: dezv dezvol olttarea area unui unui plan plan inter nterde depa part rtam amen enttal de apărare împotriva efectelor dezastrului; măsuri pos post-dezastru: menţinerea rea stabilităţii preţ reţuril rilor, dist distri ribbuirea centralizată a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apă, etc. instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice, nutriţionale şi economico-sociale.

4.5. Poluarea me mediului cauza fenomenului: poluarea aerului, ui, pol poluare marină, pol poluarea apei  potabile, creşterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon. pred redictibil bilitate: pol poluarea est este con consid siderată şi ra raportată la co consum sumul pe cap de locuitor, astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere. factori ori de vu vulnera erabilitate: ind industr strializarea şi şi lip lipsa le legil gilor în do domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului. 95

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

-

-

-

efec efecte te:: di distru struge gere reaa rec recol olttelor elor agri agriccole, ole, pădu păduri rillor şi sist sistem emul ului ui acvi acviffer, er, distr distrug ugeri eri mate materi rial ale, e, înrău înrăută tăţi ţirea rea stăr stării ii de sănă sănăta tate te a popul populaţ aţie iei,i, creşterea temperaturii etc. măsuri de re reducere a riscului: sta stabilirea uno unor sta standarde de ca calitate a medi mediul ului ui,, prom promov ovare areaa de polit politic icii pent pentru ru prom promov ovar area ea şi prot protec ecţi ţiaa surselor de apă, controlul producerii de aerosol şi produselor de freon, etc. măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguran siguranţă ţă a mediul mediului ui la nivel nivel naţion naţional, al, includ includerea erea proble problemel melor or de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. inst instru rum ment ente de eval evaluuare are a im impa pact ctul ului ui:: sist sistem emee de supr suprav aveg eghe here re tere terest stră ră şi aeriană a solului şi apei, evoluţia climei, etc.

4.6. Defrişare pădu ăduri cauza fenomenului: incendiile de masă, boli ale masei lemnoase, exploatare neraţională. caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului, masa lemnoasă moartă. predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi exis existe tenţ nţaa unei nei baze baze de dat date priv privin indd modu modull de mani maniffesta estare re al fenomenului. factori ori de de vul vulnerabili littate: sub subdez dezvoltare, dep depende ndenţa de le lemn ca su sursă de ener energi gie, e, lips lipsaa unei unei poli politi tici ci de expl exploa oata tare re,, creş creşte tere reaa rapi rapidă dă a  populaţiei etc. efe efecte: dis distrugerea rea culturilor tra tradiţi ţioonale şi cre creşte şterea necesităţilor de import, inundaţii, secetă, foamete etc. măsuri de de pre pregătire sp specifice: ed educarea com comunităţii, pro promovarea uno unor  alternative la folosirea lemnului ca combustibil. instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reîmpăduriri. 4.7. Epizootiile

cauze: vezi definiţia. caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei şi migrarea animalelor. animalelor. predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor. factori ori de de vu vulnerabili littate: nu numărul mare şi şi va variat de de an animale ale, lilipsa de de control asupra importurilor etc. efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii, foametea etc. măsu măsuri ri de preg pregăt ătiire spec speciifice: ice: elab elabor orar area ea unui nui plan plan naţi naţion onal al de apăr apărar aree,   pro progr gram amee de preg pregăt ătir iree a resp respon onsa sabi bili lillor guve guvern rnam amen enttali ali şi a fermierilor, etc. 96

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

-

-

instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei.

4.8 Epidemii cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei şi alimentelor etc. carac racterist ristiici ge general rale: posibi sibillitate rid ridicată de răs răspândire, re, exi existenţa unor dezechilibre economice şi sociale, lipsa personalului specializat, etc. predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie, etc. factori ori de vu vulnerabilitate: sarc sarciina, lip lipsa de de imu imuniz nizare la la bol boli, nut nutriţ riţie deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc. efe efecte: bolnavi şi morţi rţi, pierderi eri economice, pani paniccă etc. măsu măsuri ri de redu reduce cere re a risc riscul ului ui:: moni monittori orizare zareaa ev evoluţ oluţie ieii fact factor orul ului ui de risc risc medical de urgenţă, elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei cazurilor, etc. măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă, ajutor medical. instrum rumente nte de ev evaluare a imp impactului: sup supraveghere ep epidemiologică, evaluarea periodică a eficienţei serviciului ser viciului medical de urgenţă. 4.8. 4.8. Acci Accide dent nt chi chimi micc şi şi ind indus ustr tria iall cauza fen fenome omenului: gre greşeli de ex explo ploatare a instalaţiilor, ner nerespectare area regulilor de depozitare, manipulare şi transport, accidente pe căile de comunicaţii, etc. pred predic icttibili bilita tattea: ea: si sistem stemee de de mon moniitoriz orizaare, re, deo deoar arec ecee ind induustri strial aliz izar area ea va creşte incidenţa acestora. factori ori de vu vulnerabili littate: lip lipsa si siste stemului de de ave avertizare şi al alarmare, re, nein neinst stru ruir irea ea popu popula laţi ţiei ei posi posibi bill a fi afec afecta tată tă,, necu necuno noaş aşte tere reaa şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. efec efecte te:: ddiistru struge geri ri ale ale ins insta tala laţi ţiil ilor or şi stru struct ctur uril ilor or ind indus ustr triiale, ale, gene genera rare reaa unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului şi aerului, morţi, răniţi, etc. măsu măsuri ri de redu reduce cere reaa a risc riscul ului ui:: dezv dezvol olttarea area unor nor pl planur anurii de preg pregăt ătiire şi intervenţie la nivel local. măsuri de de pre pregăti tirre spe specif cifice: ide identificarea rea materia rialelor periculoase ase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie, etc. 97

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-

măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate şi a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.; instrum rumente nte de de ev evaluare a im impactului: sis sistem de moni onitorizare. re.

98

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

MIJLOACE DE INTERVENŢIE INTERVENŢIE

A. MIJLOACE MIJLOACE DE CERCET CERCETARE ARE N.B.C. N.B.C. AUTOTURISMUL AUTOTURISMUL PENTRU CERCETARE CERCETARE DE RADIAŢIE ŞI CHIMICĂ (A.R.C.) Autoturismul pentru cercetarea de radiaţie şi chimică (A.R.C.) este destinat   pentr pentruu execut executarea area cercetări cercetăriii de radiaţie radiaţie şi chimic chimicee a zonelo zonelorr (raioa (raioanel nelor or,,   porţi porţiuni unilor lor)) de teren teren contam contamin inat at radioa radioacti ctivv sau chimic chimic,, de asemene asemeneaa este este destinat şi pentru înştiinţarea trupelor proprii şi a populaţiei civile referitor la contaminarea radioactivă sau chimică; şi pentru transmiterea la distanţă a datelor privind cercetarea de radiaţie şi chimică. 1.1 DESCRIEREA ŞI AMENAJAREA AUTOTURISMULUI AUTOTURISMULUI Autoturismul pentru cercetarea de radiaţie şi chimică A.R.C. se compune din compartimentul de conducere şi de lucru. Materialele cu care este utilat autoturismul sunt dispuse astfel: A. În comparti compartimentu mentull de conducere conducere:: a) la bordul bordul autotu autoturism rismulu ului: i: - pano panoul ul de com comandă andă al apar aparat atul ului ui de plan planta tare re aut automat omatăă a semnelor de marcare; - pano panoul ul de semn semnal aliz izar aree deta detaşab şabil il al averti avertizo zoru rulu luii auto automa matt de substanţe toxice de luptă neuroparalitice: ASTN-1; - roen roenge geno nome metr truu de de bor bord: d: AD-3 AD-3;;  b) pe suporţii suporţii metalici metalici din din spatele spatele scaunelor scaunelor:: - pano panoul ul de încă încărca rcare re dist distrib ribuţ uţie ie.. B. În compart compartiment imentul ul de lucru: lucru: a) pe masa masa de lucr lucru: u: - detect detectorul orul semiau semiautom tomat at de subs substan tanţe ţe toxic toxicee de luptă luptă:: DSSTL; DSSTL; - avertizorul automat de substanţe toxice de luptă neuroparalitice: ASTN; - radi radiom omet etru ru-r -roe oent ntge geno nome metr tru; u; - staţ staţiie de de rad radio io R-10 R-1070 70;; - cuti cutiaa cu cu muf mufee asa asamp mpllată. ată. În sertarul mesei de lucru se găsesc instrucţiunile de exploatare şi formularul tehnic al acestor aparate precum şi cutia cu accesorii, inclusiv piese de schimb  pentru roentgenometrul de bord.  b) în cutia cutia de sub sub scaunul scaunul din dreapta: dreapta: - trusa trusa cu piese piese de de schimb schimb şi şi compl completu etull cu mijl mijloac oacee indica indicatoa toare re  pentru avertizorul automat de substanţe toxice de luptă. 99

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

c) în cuti cutiaa de sub sub scaunul scaunul din din stâng stângaa - comp comple letu tull de masc mascar aree nr nr. 1; 1; - geanta ra radistu stului. d) în dulapul dulapul din stânga stânga:: - com complet pletul ul de luat uat pro probe be;; - radio radiome metr tru-r u-roe oent ntge geno nome metr truu AD-1 AD-1111; - comp comple letu tull met meteo eorol rologi ogicc de de com compa pani nie; e; - dete detect ctoru orull de subs substa tanţ nţee toxic toxicee de lupt luptăă DSTL; DSTL; - sirena de de al alarmă; - trus trusel elee cu steg stegul uleţ eţee pent pentru ru marc marcar area ea manua anuală lă a tere terenu nulu luii contaminat radioactiv şi chimic. e) în dulapul dulapul din dreapt dreapta: a: - comp comple letu tull dozi dozime metri tricc AD-2 AD-233 (24 (24); ); - pach pachet etel elee de deco deconta ntami mina nare re indi indivi vidu dual ală. ă. f) pe pode podeau auaa autot autoturi urism smul ului ui:: - acumulatoarele DK-77. În exteriorulul autoturismului pe peretele din spate-dreapta este montat pe un suport, aparatul pentru plantarea automată a semnelor de marcare. 1.2. ROENTGENOMETRUL DE BORD A.D.-3. 1.2.1. DESTINAŢIE Roen Roentg tgen enom omet etrul rul de bord bord A.D. A.D.-3. -3. este este dest destin inat at pent pentru ru măsu măsurar rarea ea valo valori riii nivelurilor de radiaţie gama din zonele de teren contaminate, pe direcţia de deplasare a mijlocului de transport pe care este montat aparatul. 1.2.2. DESCRIEREA DESCRI EREA APARA APARATULUI TULUI Roentgenometrul de bord A.D.-3. se compune din: - apar aparat atul ul prop propri riuu-zi zis; s; - sonda de det detecţi ţiee; - suport suportul ul de de fixar fixare-am e-amort ortiza izare re al aparat aparatulu uluii propri propriu-zi u-ziss - suport suportul ul de fixa fixare-a re-amot motiza izare re al al sond sondei ei de de detec detecţie ţie;; - cabl cablur uriile de de alim alimen enttare; are; - comp comple letu tull cu pies piesee de schi schimb mb şi şi acce acceso sori rii.i. Aparatul propriu-zis se compune din: - carca rcasa apa aparat ratului; - panoul de comandă; - şasi şasiul ul cu sche schema ma elec electr tron onic ică. ă. Pe panoul de comandă se află montate: instrumentul de măsură protejat cu un geam din plexiglas; - dulia dulia becului becului de ilumi iluminar naree a scalei scalei inst instrum rument entului ului şi a scale scaleii de poziţie; - scala scala de pozi poziţie ţie (ilumi (iluminată nată)) a subgame subgameii conec conectar tare; e; 100

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- lentil lentilaa colorat coloratăă a beculu beculuii de semna semnaliz lizare are optic opticăă a prezen prezenţei ţei radiaţiilor nucleare; - buto butonu null comu comuta tato torul rului ui de subg subgam ame; e; - scurte scurte instru instrucţi cţiuni uni de expl exploat oatare are a apar aparatu atului lui;; - siguranţe fuz fuzibile; - buto butonu null ”VE ”VERI RIFI FIC CARE” ARE”.. 1.3. RADIOMETRU-ROENTGENOMETRUL A.D.-111 M. 1.3.1. DESTINAŢIE Radiometru-roentgenometru A.D.-111M A.D.-111M este destinat pentru pe ntru măsurarea nivelurilor de radiaţie gama şi a gradului de contaminare radioacivă a terenului , lichidelor, şi a diferitelor obiecte. o biecte. 1.3.2. DESCRIEREA DESCRI EREA APARA APARATULUI TULUI Radiometru-roentgenometrul A.D.-111M A.D.-111M se compune din: - apara aparatu tull propr propriu iu-zi -ziss (cu son sonda da de de detec detecţi ţie); e); - casca telefo efonic nică; - prelu prelung ngit itor orul ul sonde sondeii de de dete detecţ cţie ie;; - regleta regleta pentru pentru alimen alimentar tarea ea de la acumul acumulato atoare are;; - husa husa de purt purtar aree a apar aparat atul ului ui;; - prepar preparat atul ul radio radioac activ tiv de cont contro rol; l; - acce accesor sorii ii şi lădi lădiţa ţa de trans transpo port rt.. Aparatul propriu-zis se compune din: - carcasa carcasa apara aparatul tului ui pe pe care care este este mont montat at panou panoull de coma comandă ndă;; - şasiul şasiul asambla asamblat,t, cu o parte parte din din schem schemaa elec electro tronic nică; ă; - cabl cabluu de de legă legătu tură ră al al sond sondei ei de det detec ecţi ţie; e; - şasiul asamb amblat al sondei de detecţie prevăz văzut cu ecran exterior mobil. Pe panoul de comandă se află montate: - inst instru rum ment entul de măsur ăsură; ă; - disp dispoz ozit itiv ivul ul de regla reglare re zero zero mecan mecanic ic acop acoperi eritt cu un capac capac de  protecţie; - buto butonu null comu comuta tato torul rului ui de subg subgam ame; e; -  butonul potenţiometrului de reglare ”U b”; - butonu butonull de zero zero pentru pentru anular anularea ea indica indicaţii ţiilor lor inst instrum rument entulu uluii de măsură; - înt întreru rerupăt pătoru orull ilumin iluminări ăriii scalei scalei inst instrum rument entulu uluii de măsură măsură;; - mufa mufa de raco racord rdar aree a căşt căştii ii tele telefo foni nice ce prev prevăz ăzut utee cu piul piuliţ iţăă oarbă şi lănţişor; - cabl cablul ul de de legă legătu tură ră al al sond sondei ei de de dete detecţ cţie ie..

101

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

1.4. AVERTIZORUL AVERTIZORUL AUTOMAT AUTOMAT DE D E SUBSTANŢE TOXICE DELUPTĂ  NEUROPARALITICE A.S.T.N.-1 1.4.1. DESTINAŢIE Avertizorul automat de substanţe toxice de luptă neuroparalitice A.S.T.N.-1 este este destin destinat at pentru pentru contro controlul lul perman permanent ent al aerului aerului în scopul scopul descope descoperiri ririii  prezenţei vaporilor de substanţe toxice de luptă neuroparalitice. 1.4.2. DESCRIEREA DESCRI EREA APARA APARATULUI TULUI Avertizorul automat de substanţe toxice de luptă neuroparaltice A.S.T.N.-1 se compune din: - apar aparat atul ul prop propri riuu-zi zis; s; - panou panoull de semnal semnaliz izar aree la dist distanţ anţă; ă; - bateri bateriii de acum acumul ulat atoa oare re 12 DS-70 DS-70;; - compl complet etee cu cu mi mijl jloa oace ce indic indicat atoar oare; e; - cabl abluri de de le legătură ură; - trus trusaa cu scul sculee şi pies piesee de schi schimb mb.. Aparatul propriu-zis se compune din două compartimente: a) compartime compartimentul ntul superior superior cu panoul de comandă; comandă;  b) compartime compartimentul ntul infeior infeior cu cu incinta incinta termostat termostatată. ată. Panoul de comandă are montate pe partea frontală următoarele: - într întrer erupă upăto torul rul ”POR ”PORNIT NIT-O -OPR PRIT IT”; ”; - înt întreru rerupă păto toru rull ”CON ”CONTR TRUL UL “U - MĂSURĂ SURĂ”” (con (conttrol rol tensi ensiun uneemăsură); - într întrer erup upăt ătoru orull ”GA ”GAMA MA 1-GA 1-GAMA MA 2”; 2”; - într întrer erup upăt ătoru orull ”REG ”REGLA LARE RE-LU -LUCR CRU” U”;; - într întrer erup upăt ător orul ul ”ÎN ”ÎNCĂ CĂLZ LZIR IRE” E”;; - într întrer erup upăt ătoru orull ”PRE ”PREÂNC NCĂL ĂLZI ZIRE RE”; ”; - într întrer erup upăt ător orul ul ”ACU ”ACUST STIC IC”; ”; - înt întreru rerupă păto toru rull ”RAD ”RADIO IO”; ”; - buton butonul ul pot poten enţi ţiom omet etru rului lui ”REG ”REGLA LARE” RE”;; - inst instru rum menul enul de măsu ăsură; ră; - contorul contorul pentru pentru măsura măsurarea rea numărul numărului ui ciclur ciclurilo ilorr de lucru; lucru; - buton butonul ul pote potenţ nţio iome metr trul ului ui ”DEB ”DEBIT IT AER” AER”;; - becul becul de semn semnal aliz izar aree gabe gabenn ”PE ”PERI RICO COL” L”;; - becul becul de semn semnal aliz izar aree roşu roşu ”BAN ”BANDĂ DĂ”” - beurile beurile de semna semnaliz lizare are verzi verzi ”GAMA ”GAMA 1” şi ”GAMA ”GAMA 2”; - becul becul de semn semnal aliz izar aree ”AN ”ANTR TREN ENAR ARE” E”;; - becul becul de sem semnal naliz izar aree ” PRE PREÂN ÂNCĂ CĂLZ LZIRE IRE”; ”; - becul becul de semn semnal aliz izar aree ” ÎNCĂL ÎNCĂLZI ZIRE” RE”;; - sigu sigura ranţ nţăă fuz fuzib ibil ilăă de 3 A; - indi indica cato toru rull debi debitu tulu luii de aer aer.. 102

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

În interiorul compartimentului inferior este fixat la aparat, panoul asamblat al aparatului prevăzut pentru închidere cu un şurub tip prezon. Pe partea din faţă a panoului asamblat se găsesc: - capac capacul ul rol rolei ei de ava avans ns al ben benzi ziii ridi ridica cato toare are;; - capacul capacul rolei rolei de recepţi recepţiee al al benzii benzii ridicat ridicatoare oare;; - capac capacul ul de de recep recepţi ţiee al ben benzi ziii indi indica cato toare are;; - şurub şurubul ul de reg regla lare re a mări mărimi miii pic picăt ături urii; i; - tamb tambur urul ul de de antre antrena nare re al ben benzii zii ridi ridica cato toar are; e; - rola rola dinţ dinţat atăă de pres presare are a benz benzii ii ind indic icat atoa oare; re; - role rolele le de ghida ghidare re a benz benzii ii indi indica cato toare are;; - bloc blocul ul cu foto fotore rezi zist sten enţe ţe;; - doza dozato toru rull mar marca catt cu o dun dungă gă roş roşie ie;; - doza dozato toru rull m mar arca catt cu cu o dung dungăă albă albă;; - suban subansa samb mblu lull de pres presar aree al benz benzii ii idi idica caoa oare; re; - col colect ectoare oarele le de de pică picăur urii; - rezi rezist steenţa nţa de înc încăl ălzi zire re;; - cart cartuş uşul ul de abso absorb rbţţie. Pe partea posterioară a panoului asamblat se află axul cu came pentru microîntrerupător, siguranţa de avarie, termistorul. În interiorul compartimentului inferior se află placa cu unele elemente ale schemei electronice, pompa rotativă şi dispozitivul dispoz itivul de captare al aerului. 1.5. 1.5. DETE DETECT CTOR ORUL UL SEM SEMIA IAUT UTOM OMA AT DE SUBSTANŢE TOXICE DE LUPTĂ 1.5.1. DESTINAŢIE Detectorul semiautomat de substanţe toxice de luptă este destinat pentru identificarea substanţelor toxice de luptă aflate în aer, pe teren, pe tehnica de luptă, pe echipament şi alte materiale precum şi pentru luarea probelor de fumuri toxice sau de mascare (neutre). 1.5.2. DESCRIEREA DESCRI EREA APARA APARATULUI TULUI Detectorul semiautomat de substanţe toxice de luptă se compune din: - pom pompa cu cu în încălzit zitor; - ajut ajutaj ajul ul pomp pompei ei (prel (prelun ungi gito torul rul); ); - compl complet etul ul de tubu tubuşoa şoare re indic indicat atoa oare re;; - cart cartuş uşel elee de de pro prottecţi ecţie; e; - fil filtre anti antiae aero roso solli; - comp comple letu tull cu pies piesee de schi schimb mb şi şi acce acceso sori rii; i; - inst instru rucţ cţiu iuni ni de expl exploa oata tare re;; - form formul ular ar teh tehni nicc şi lădi lădiţa ţa de tra transp nspor ort.t. Încălzitorul serveşte pentru încălzirea tubuşoarelor indicatoare în cazul când temperatura temperatura aerului la sol este scăzută (-400 C la +150 C) în scopul de a grăbi reacţia dintre SUBST S UBSTANŢELE ANŢELE TOXICE DE LUPTĂ şi reactivul din tubuşor. 103

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

1.6 COMPLETUL DOZIMETRIC TERMOLUMINISCENT A.D. – 24 Comp Comple letu tull dozim dozimet etri ricc term termol olum umin inis isce cent nt A.D. A.D. – 24 este este desti destinat nat pent pentru ru înregistrarea şi măsurarea dozelor de radiaţii gama şi de neutroni primite de  personal. Principalele caracteristici tactico-tehnice - aparat aparatul ul măsoar măsoarăă dozele dozele de radi radiaţi aţiii gama gama şi de neutr neutroni oni în în interva intervalul lul cuprins între 10 şi 1500 R (0,1 – 15 Gy); - eroarea eroarea tota totală lă de măsur măsurare are a compl completu etului lui în în condiţ condiţii ii de lucru lucru norm normale ale este de +_25% +_25% pentru radiaţii gama şi +_35% +_35% pentru neutroni; neutroni; - fadin fadingul gul (pierd (pierdere ereaa inform informaţi aţiei ei în timp) timp) a dozim dozimetr etrului ului nu nu depăşeşt depăşeştee 10% pe săptămână sau 20% pe lună; - apar aparat atul ul func funcţţione ioneaz azăă norm normal al înt între – 300 C şi + 400 C. Eroarea suplimentară de măsurare nu depăşeşte +_10%; - alim alimen enta tarea rea cu ener energi giee elect electric ricăă a apar aparat atul ului ui se face face de la surs sursee de curent de 12V şi 30V sau reţeaua de curent alternativ de 220V +_10% folosind adaptoare speciale; - greuta greutatea tea anal analizo izorul rului ui de termol termolumi uminisc niscenţ enţă… ă… 18,00 18,0000 kg; kg; - tim timpul pul maxim maxim de preg pregăti ătire re pentru pentru lucru…… lucru…….5 .5 mi min. n. Descrierea aparatului Comp Comple letu tull dozi dozime metri tricc term termol olumi umini nisc scen entt gama gama-ne -neut utro roni nicc A.D. A.D. – 24, 24, se compune din: - anal analiz izat ator or de term termol olum umin inis isce cenţ nţă; ă; - adap adapto toru rull de la reţe reţea; a; - dozi dozime metr trul ul term termol olum umin inis isce cent nt;; - adap adapto toru rull de de la la sur surse se mobi mobile le;; - accesorii. Analizatorul de termoluminiscenţă se compune din: - carcasa ap aparatului; - panoul de comandă; dă; - sist sistem emul ul de amor amorttizar izare; e; - sert sertar arul ul pent pentru ru acce acceso sori rii. i. Pe panoul de comandă se găsesc: - elementul de semnalizare „DT” (doză totală); - born bornaa încăr încărcă căto toru rulu luii de stil stilod odoz ozim imet etre; re; - elem elemen entu tull de semn semnal aliz izar aree a radia radiaţi ţiil ilor or gama gama;; - numă numără răto toru rull cic ciclu luril rilor or de măsur măsurar are; e; - blocu blocull de afi afişa şare re nume numeric ricăă a infor informa maţi ţiil ilor or;; - trad traduc uctor torul ul lumi luminoz nozit ităţi ăţiii amb ambia iant ntee - ghidu ghidull de de lum lumin inăă pent pentru ru loc locul ul de luc lucru ru,, - uşa uşa inc incin inte teii de de acc acces es a dozi dozime metr trel elor or;; - butonul butonul înt întreru rerupăt pătorul orului ui de punere punere în funcţi funcţiune une;; 104

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- but butonul onul „A” (an (anul ular are) e);; - but butonul onul „S” (ser (serta tar) r);; - but butonul onul „C „C” (cal (caliibrar brare) e);; - algor algorit itmu mull de de lucr lucruu al al apa apara ratu tulu lui.i. În spatele aparatului se găsesc butonul de programare pentru citirea dozei totale şi rozeta pentru deblocarea sertarului. Pe blocul de afişare numerică a informaţiilor sunt montate şase LED-uri (diode luminiscente) care semnalizează: - în st stânga ânga:: - „ST „STAR ART” T”;; - „FUNCŢIONARE”; - „DTL” (măsurare dozimetre); - în drapta: - „R” (roentgeni); 1R=258x10-6 C/kg=0,877 rad.; - „Gy” (Gray); 1Gy=100 rad.=1 joule/kg; - „CONTROL TENSIUNE”. I.7 APARA APARATUL TUL DE PLANTARE PLANTARE AUTOMATĂ AUTOMATĂ A SEMNELOR DE MARCARE 1.7.1. DESTINAŢIE Aparatul de plantare automate a semnelor de marcare este destinat pentru deli delimi mita tare reaa porţ porţiu iunil nilor or de tere terenn cont contam amin inat atee radi radioa oact ctiv iv sau sau chim chimic ic,, prin prin  plantarea automată a semnelor de marcare. De asemenea se poate folosi şi  pentru delimitarea câmpurilor de mine şi fugase chimice. 1.7.2. DESCRIERE Aparatul de plantare automate a semnelor de marcare se compune din: - pan panoul de comandă; - corp orpul apa aparatului; - cabluri cabluri elect electric ricee pentu pentu racorda racordarea rea apara aparatul tului ui la pano panoul ul de coma comandă ndă şi a panoului de comandă la bateria de acumulatoare a mijlocului pe care este montat; - semne semne de marca marcare re (ţăruşi (ţăruşi metali metalici ci cu stegu steguleţ leţee din pânz pânzăă galbenă galbenă sau sau roşie); - amor amorse se ele elect ctric ricee PPPP-99 A sau PP PP-9 -9 RO. RO. Aparatul este alimentat de la reţeaua de bord a mijlocului de transport cu tensiunea de 12 V. Pe panoul de comandă se găsesc pârghiile a 20 de întrerupătoare basculante.

105

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

B. MIJLOACELE MIJLOACE LE DE DECONTAMINARE AUTOSPECIALA PENTRU DECONTAMINAREA PERSONALULUI 1. DEFI DEFINI NIŢI ŢIE: E: Autosp Autospeci eciala ala pentru pentru decont decontami aminare nareaa persona personalul lului ui (ADP-8 (ADP-80), 0), este este destin destinată ată  pentru executarea deontaminării totale a personalului contaminat radioactiv cu substanţe toxice de luptă sau cu agenţi patogeni, ni, după upă executare area decontaminării personale. 2. CARACTERIS CARACTERISTICILE TICILE TEHINCO-T TEHINCO-TACTICE ACTICE PRINCIP PRINCIPALE ALE 2.1. 2.1. ALE ALE UT UTILAJ ILAJUL ULUI UI SP SPEC ECIA IAL L - posi posibi bili lită tăţi ţi de îm îmbă băie iere re:: - pe ti timp mp căld călduro uross ………… ……………. …... 140 140 oamen oameni/ i/h; h; - pe ti timp mp frig frigur uros os ……… ……………. ……..... 84 oamen oameni/ i/h; h; - debi debitu tull con conti tinu nuuu de de apă apă cald caldă: ă: - pe timp călduros …………….. max. 2800 l/h; - pe timp friguros ……………... min. 1700 l/h; - temp temper erat atura ura apei apei cal calde de la la duşu duşuri ri …… …… +38 +380 C…….. +400 C; - tim timpul pul de obţi obţinere nere a apei apei calde calde …… …… cca. cca. 15 min.; min.; - nr. nr. de de duş duşur urii ……… …………… ………… ………… …….. 14: 14: - 7 pentru săpuniri; - 7 pentru limpeziri; - autonom autonomia ia de de funcţi funcţionar onaree a încălzi încălzito torul rului ui cu un un plin plin … min. min. 10 ore; ore; - timp timpul ul de des desfă făşur şurar aree a aut autosp ospeci ecial alei ei : - cu corturi-90 min; - fără corturi-60 min; - tim timpul pul de strâng strângere ere al al autos autospec pecial ialei ei cu corturi corturi 60 min. min.;; - tim timpul pul de strâng strângere ere al al autos autospec pecial ialei ei fără fără cortu corturi ri 40 min.; min.; 2.2. DIMENSIUNI - lungi lungime meaa aut autos ospe peci cial alei ei ………. ………. 9012 9012 mm; mm; - lăţi ăţimea mea aut autospe ospeci cial alei ei:: - în poziţia de marş ………. 2720 mm; - în poziţia de lucru: - fără corturi …… 5130 mm; - cu corturi ……… 10130 mm; - lung lungim imea ea caro carose seri riei ei …. 5625 5625 mm. mm. 2.3. CONSUMURI - de apă apă cal caldă dă …… min 20 l/om /om; - cons consum umul ul de apă cald caldăă pe li lini niii de de duşu duşuri: ri: - pentru săpunire …. 5 l/om; - pentru limpezire limpezire … 15 l/om; l/om; - consum consumul ul de de petrol petrol al al celor celor două două arzăto arzătoare are … max 16 l/or l/oră; ă; - consum consumul ul de de combu combusti stibil bil al al aerot aeroterm ermei ei ”SIMU ”SIMUM” M” … 1,2 l/ l/oră; oră; - cons consum umul ul de de solu soluţi ţiee de săpu săpunn … max max 6 l/ l/oră oră;; 106

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

DESCRIERE GENERALĂ Autospeciala pentru decontaminarea personalului pers onalului ADP-80 ADP-80 se compune dintr-un autoşasiu autoşasiu DAC-665 G (T) amenajat, pe care este montat montat şi transportat transportat utilajul utilajul special. 2.4. UTILAJUL SPECIAL Utilajul special al autospecialei A.D.P.-80 A.D.P.-80 este compus din: A. – caroseri caroseriee metalic metalică; ă; B. – insta instalaţ laţii ii fixe fixe;; C. – mobi mobili lieru erul; l; D. – accesoriile accesoriile şi şi piesele piesele de schimb. schimb. A. CAROSERIA METALICĂ METALICĂ este de tip compartimentată, cu pereţi extensibili la care distingem: baza caroseriei, două podele rabatabile, două platforme rabatabile, doi pereţi laterali rabatabili, stânga şi dreapta, cu uşa de acces, patru  pereţi rabatabili faţă şi spate, stânga şi dreapta şi anexele caroseriei (montaj aerotermă, lăzi metalice, scări de acces, apărători de nori). B. INSTALAŢII FIXE: a) instalaţi instalaţiaa de alimentare alimentare cu combusti combustibil; bil;  b) instalaţi instalaţiaa de alimenta alimentare re cu aer comprimat comprimat;; c) instal instalaţi aţiaa de aliment alimentare are cu petrol petrol;; d) instalaţi instalaţiaa de alimentare alimentare cu apă caldă caldă la duşuri; duşuri; e) instalaţi instalaţiaa de alimentare alimentare cu săpun săpun lichid lichid;; f) instalaţi instalaţiaa de aliment alimentare are cu apă rece; rece; a autospecial autospecialei; ei; g) instalaţi instalaţiaa hidrauluică hidrauluică de rabatare rabatare a podele podelelor; lor; h) sistemul sistemul de de evacuare evacuare a apei de la duşuri. 3. -

ECHIP ECHIPAJU AJUL L SE SE COMPU COMPUNE NE DIN DIN com comanda andant ntul ul de grup grupă; ă; şof şofer şi şi elec electtrom romecan ecanic ic;; fochist; motopompist; dozimetrist; sanitar.

107

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

AUTOSPECIALE PENTRU DECONTAMINAREA TEHNICII ŞI TERENULUI TIP 4 (A.D.T.T. – 4) 1. Destinaţi Destinaţiee , descriere, descriere, caracterist caracteristici. ici. 1.1 . Destinaţ Destinaţie: ie: Autospeciala de decontaminare deco ntaminare şi transvazare A.D.T.T A.D.T.T.-4 .-4 este destinată pentru: - decont decontami aminare nareaa tehni tehnicii cii de lupt luptăă şi a tere terenul nului; ui; - încăl încălzi zire reaa apei apei nece necesa sară ră pent pentru ru prep prepara arare reaa susp suspen ensi siei ei de deco decont ntam amin inar aree chimică, biologică sau radioactivă; - încăr încărca carea rea com compl plet etel elor or de deco decont ntami aminar nare; e; - prepara prepararea rea suspens suspensiei iei de decon decontam tamina inare re biologi biologică că de 2% hipoclo hipoclorit rit de alciu alciu;; - transpo transportu rtull şi păstrare păstrareaa temporar temporarăă a suspensie suspensieii şi soluţie soluţieii de deconta decontamin minare are chimică, biologică sau radioactivă. Auto Autosp spec ecia iala la de deco decont ntami aminar naree A.D. A.D.T T.T.4 .T.4 va fi util utiliz izat atăă numa numaii pent pentru ru  prepararea şi folosire suspensiilor de hipoclorit de calciu 2/3 bazic. Se interzice  prepararea şi folosirea în A.D.T.T.4 a soluţiilor de decontaminare pe bază de soluţii organice. 1.2. Caracteristicile tehnico-tactice principale. - gaba gabarit ritul ul autosp autospec ecia iale leii A.D.T A.D.T.T .T.4 .4:: - lungim gimea-8000 mm; - lăţimea-2500 mm mm; - înălţ nălţim imeea max max..-300 -30000 mm mm; - gaba gabari rittul cist cister erne nei: i: - lungim gimea-3100 3100 mm; - lăţimea-1650 mm mm; - înălţimea-840 mm; - capa capaci cita tate teaa tota totală lă a cis ciste tern rnei ei-3 -3800 800 l; - capa capaci cita tate teaa de lucru lucru a cist cister ernei nei-3 -350 5000 l;l; - greu greuta tate te totală totală a auto autospe speci cial alei ei,, cu plinur plinuril ilee făcu făcute te şi cu echipa echipaju jull comp comple lett 15250 kgf; - debitul debitul pomp pompei ei centr centrifu ifuge ge la 1450 1450 rot/ rot/min min,, 400-50 400-5000 l/min l/min;; - debitul debitul pomp pompei ei centr centrifu ifuge ge la 2900 2900 rot/ rot/min min,, 800-10 800-1000 00 l/min l/min;; - înălţi înălţime meaa de aspiraţ aspiraţie ie a pompei pompei centrif centrifuge uge 4,5 m; - durata durata de de încărc încărcare are cu apă, apă, a cist cistern ernei ei de la la adânci adâncimea mea de de 4,5 m, m, maxim maxim 12 min; - debi debitu tull pom pompe peii man manua uale le 65 l me me min minut ut;; - comb combus usti tibi bill folo folosi sitt moto motori rină nă;; - cons consum um de de comb combust ustib ibil il 32, 32,44-49, 49,33 l pe 100 100 km; km; - capa capaci cita tate teaa rezer rezervor vorul ului ui de mot motor orin inăă 220 l.l. 108

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Autospeiala de decontaminare A.D.T.T.4 se compune din autoşasiul DAC-665 T, utilajul fix, utilajul montabil şi accesoriile: - autoşas autoşasiul iul DAC-66 DAC-6655 T are are un moto motorr diezeldiezel-66 cilind cilindri ri în li linie: nie: - vite viteza za max maxim imăă pe şose şoseaa 85 85 km/o km/oră ră;; 0 - rampa maximă 30 ; - dist distan anţa ţa de de frâ frâna nare re la la 40 km/o km/oră ră:: - 17 m frână rece; - 19,9 m frână caldă; - adân adânci cim mea vadu vadullui 1,2 m ; - pute putere re maxi aximă 215 215 CP. CP. - utilajul fix: - cisternă; - schi schimb mbăt ător or de căldu ăldură ră;; - inst instal alaţ aţie ie de ali alime ment ntar aree cu aer aer compri comprima mat; t; - inst instal alaţ aţie ie de pom pompare pare;; - platformă rmă lat lateral rală; - pompă ma manuală; - sist sistem em de fixa fixare re fur furtu tunur nurii de de cau cauciu ciuc; c; - tamb tambur ur pent pentru ru fix fixare are furt furtunu unuri ri de de cauci cauciuc uc;; - cuti cutiee pent pentru ru bat baterii erii;; - uti utila lajul jul demont demontabi abill şi accesor accesoriil iilee se se compu compunn din: din: - pri priza de îm împă păm mânta ântare re;; - patr patruu linii nii de duşu duşuri ri;; - opt opt furtu furtunu nuri ri de cauc cauciu iucc cu diame diametr trul ul inte interi rior or 25 mm. mm. şi 20 m lungime; - cort cort pentr pentruu dec decon onta tami mina nare re perso personal nal;; - 240 240 săcul săculeţ eţii pent pentru ru doc docum umen ente te per perso sona nale le;; - furt furtun un de cauc cauciuc iuc arma armatt cu diame diametr trul ul inte interi rior or de 80 mm. mm. şi 6m. lungime.

109

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

C. MIJLOACE DE DEBLOCARE - SALV SALVARE AUTOSPECIALE ŞI UTILAJELE FOLOSITE ÎN ACŢIUNILE DE DEBLOCARE – SALVARE Înze Înzest strat ratee cu tehn tehnic icăă adecv adecvat atăă şi avân avândd o orga organi niza zare re eter eteroge ogenă nă,, unit unităţ ăţil ilee (subu (subuni nită tăţil ţile) e) de prot protec ecţi ţiee civi civilă lă dispu dispunn de mari mari posi posibi bili lită tăţi ţi de acţi acţiun une, e, mobilitate şi capacitate de manevră. Ele pot duce acţiuni de intervenţie de lungă lungă dura durată tă în local localit ităţ ăţi,i, indi indife fere rent nt de condi condiţi ţiil ilee mete meteor orol olog ogic ice, e, ziua ziua şi noaptea, în sectoare şi raioane (obiective) de distrugeri, contaminate chimic,  biologic sau radioactiv. radioactiv. Form Fo rmaţ aţiu iune neaa de debl debloc ocar aree – salv salvar aree are are în comp compun uner erea ea sa plut plutoa oane ne de deblocare – salvare, o grupă autostaţie de filtrare a apei şi execută următoarele misiuni: Înlăturarea dărâmăturilor şi crearea căilor de acces printre/peste dărâmături, Întreruperea imediată a alimentării cu gaze, curent electric şi apă, Deblocarea adăposturilor şi salvarea răniţilor, Deblocarea persoanelor surprinse de alunecări de teren sau cutremure de pământ, Asigurarea cu apă şi aer a personalului blocat în adăposturi, Salvarea persoanelor surprinse la etajele superioare ale clădirilor avariate, Localizarea şi limitarea avariilor la reţelele de utilitate publică, Evacuarea apei din subsolul subso lul clădirilor, Iluminarea punctului de comandă şi a locurilor locurilor de intervenţie, intervenţie, Asig Asigura urare reaa cu ener energi giee elec electri trică că a util utilaj ajel elor or şi apara aparatu turii rii de inte interv rven enţi ţiee din din înzestrare, Asigura Asigurarea rea cu apă potabi potabilă lă a subunit subunităţi ăţilo lor, r, formaţ formaţiu iunil nilor or de protec protecţi ţiee civil civilă, ă, subunităţilor primite ca întărire precum şi a populaţiei, Prez Prezin intt în cont contiinuar nuaree câte câteva va date date tehn tehnic icee şi posi posibi bili lită tăţi ţile le mi mijl jloa oace celo lor  r  mecanizate.  BULDOZERELE: Se întrebuinţează pentru săparea şi transportul pământului pe distanţe mici,   pentr pentruu execut executarea area terasam terasament entelo elorr, taluzu taluzuril rilor or şi nivelă nivelăril rilor or,, amenaj amenajare areaa şi între ntreţi ţine nere reaa drum drumur uriilor lor, execu xecuttarea area ram rampelo pelorr de acce acces, s, înlăt lăturar urarea ea dărâmăturilor, dezactivarea terenului. BULDOZERUL BULDOZERUL Caracteristicile S 1500 LS SA 800 LS Puterea materialului (C.P.) Greutatea totală (kgf) Lungimea lamei Săpat rampe de acces şi gropi Transport pământ şi nivelat  Nivelat drum şi culoar în teren infectat

150 20.800 3.890 PRODUCTIVITATE 120 m3/h, 720 m3/10 ore 200 m 3/h (la 10 m)

180 18.060 3.8090 120 m3/h, 720 m3/10 ore 200 m3/h (la 10 m)

10.600 m2/h

12.800 m2/h 110

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

 EXCAVATOARELE:

Se înt întrebu rebuin inţea ţează ză pentru pentru săpătu săpături ri la decoper decopertăr tări,i, debloc deblocare areaa drumur drumuril ilor or şi înlăturarea dărâmăturilor, săparea puţurilor, executarea drenajelor la lucrări de încărcarea materialelor şi ca macarale pentru ridicarea de greutăţi. CARACTERISTICI Puterea motorului (C.P.) Raza posterioară de rotire (mm.) Capacitatea cupei (m 3) Adâncimea maximă de săpare (mm.) Raza maximă de acţiune la nivelul solului (mm.) PRODUCTIVITATEA 3 Pe oră (m ) În 10 ore (m3)

EXCAVATOR   60 2462 0,35 – 0,70 4820 8150 84 504

MOTOCOMPRESOARELE:

Se într întreb ebui uinţ nţea ează ză pent pentru ru furn furniz izar area ea aeru aerulu luii comp compri rima matt pent pentru ru acţi acţiona onare reaa disp dispoz ozit itiv ivel elor or şi unel unelte telo lorr pneu pneum matic aticee şi pent pentru ru dife diferi rite te alte alte inst instal alaţ aţii ii tehnologice. CARACTERISTICI Puterea motorului (C.P.) Presiunea (kgf/cm 2) Capacitatea recipientului (l) Debitul nominal (m3/min)

M.C. - 10 105 7 170 PRODUCTIVITATEA 10

M.C. – 5 105 7 235 10

 AUTOMACARALELE:

Se întrebuinţează pentru executarea lucrărilor de încărcare – descărcare a sarcinilor (încărcăturilor izolate, manipulări de materiale grele şi dărâmături). CARACTERISTICI Puterea motorului (C.P.) Încărcătura maximă (kgf) Greutatea totală (kg) Acţionarea Unghiul de rotire ( 0) Înălţimea de ridicare (m)

AUTOMACARA AMT – 125 215 13.900 18.400 Hidraulică 360 8, 9, 15, 18, 22

111 111

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

GRUPURILE ELECTROGENE DE CURENT ALTERNATIV  ALTERNATIV 

Se întrebuinţează pentru alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de iluminat şi forţă, de putere mică. Se mai întrebuinţează în autoatelierele mobile  pentru alimentarea uneltelor electrice şi a instalaţiilor de iluminat, precum şi a grupei de intervenţie, în locurile în care este posibilă întreruperea alimentării cu energie electrică. CARACTERISTICI Puterea motorului (C.P.) Putere (KVA) Tensiune (V) între faze Intensitatea (A)

G.T.E. 5/400 TS 7 5 400 7,2

G.T.E. 38/40 TS 50 38 400 55

 AUTOSTAŢIA ELECTRICĂ DE ILUMINAT DE 5 KVA: Este Este dest destin inat atăă pent pentru ru il ilum umin inare areaa în cond condiţ iţii ii de camp campan anie ie a punc puncte telo lorr de comandă şi a altor obiective, pentru alimentarea cu energie electrică trifazată a diferiţilor constructori precum şi pentru încărcarea bateriilor de acumulatori. CARACTERISTICI Viteza de deplasare 50 km/h R eţea trifazică 750 m Lungimea totală a reţelei de cablu Reţea monofazică 270 m Numărul corpurilor de iluminat cu lampă şi reflector 81 buc. Instalare 50 – 60 minute Timp necesar pentru Strângere 80 – 90 minute Echipa de deservire 1 – 3 militari Are în compunere 2 grupuri electrogene electr ogene de 4 (5) KVA KVA

 AUTOSTAŢIILE ELECTRICE DE ILUMINAT DE 30 ŞI 38 KVA:

Sunt destinate pentru iluminarea în condiţii de campanie a diferitelor obiective, alim alimen enta tarea rea cu ener energi giee elec electri trică că trif trifaz azat atăă a unor unor consu consuma mato tori ri de cure curent nt alternativ şi încărcarea bateriilor de acumulatoare. Are în compunere un grup electrogen de 30 sau 38 KVA. CARACTERISTICI Viteza de deplasare Lungimea totală a r eţelei de cablu Lungimea reţelei principale trifazice Lungimea reţelei secundare monofazice De 40 W  Numărul locurilor de De 60 W lampă De 100 W Instalare Timp necesar pentru Strângere Echipa de deservire

80 km/h 3305 m 1330 m 1975 m 111 buc. 111 buc. 74 buc. 180 – 210 min. 210 – 240 min. 1+6 112

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

 AUTOSPECIALA PENTRU FORMAŢIUNILE DE APĂRARE CIVILĂ  (A.F.A.C.):

Este destinată destinată pentru pentru executarea executarea unor intervenţii intervenţii de urgenţă urgenţă în zonele afectate afectate de deza dezast stre re,, în scop scopul ul li limi mită tării rii şi înlă înlătu turăr rării ii efec efecte telo lorr prod produse use de acest acestee fenomene şi asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor materiale. Inte Interve rvenţ nţiia auto autosp spec ecia iale leii poat poatee fi util utilăă pent pentru ru comb combat ater erea ea unor unor efec efecte te distructive distructive produse de cutremure, cutremure, inundaţii, inundaţii, alunecări alunecări de teren, teren, avarii ale unor  lucr lucrări ări de artă artă (pod (podur uri,i, bara baraje je hidr hidrot oteh ehni nice ce,, etc. etc.)) expl explozi oziii la obie obiect ctiv ivel elee economice, accidente majore pe căile ferate şi rutiere, precum şi în cazul   producerii unor accidente care prezintă pericol de contaminare chimică şi nucleară a mediului. Condiţii de utilizare: 0 0  temperatura aerului: între - 30 C şi + 40 C, 0  umiditatea relativă a aerului: maxim 98 % la + 35 C, 3  conţinutul de praf în aer: maxim 0,1 g/m , altitudinea de lucru: maxim 1.000 m, viteza vântului pe timpul lucrului: maxim 10 m/s. Pe timpul timpul intervenţii intervenţiilor lor,, autospecial autospecialaa poate executa cu aparatura aparatura şi mijl mijloacele oacele din dotare, următoarele misiuni: cercetarea chimică şi de radiaţie şi determinarea nivelurilor de contaminare a aerului, apei şi solului, determinarea caracteristicilor meteo şi întocmirea prognozelor de propagare a contaminării mediului, delimitarea şi marcarea zonelor contaminate, avertizarea populaţiei asupra pericolului de contaminare, cercetarea terenului, depistarea supravieţuitorilor şi protejarea acestora pe timpul executării lucrărilor de salvare, efectuarea unor lucrări pentru recuperarea persoanelor sinistrate şi a bunurilor  materiale afectate, acordarea primului ajutor persoanelor traumatizate fizic şi psihic şi celor aflate în stare de şoc, stabilirea stabilirea şi menţinerea menţinerea legăturilor legăturilor radio cu eşalonul eşalonul superior superior şi cu celelalte celelalte forţe  participante la intervenţie. Caracteristici: lungime: 8730 mm, lăţimea: 2500 mm, înălţimea: 3345 mm, garda la sol: 390 mm, viteza maximă (pe şosea): 80 km/h, raza de acţiune: 800 – 1000 km, consumuri:  pentru deplasare: 113

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

 pe şosea: 52 l/100 km, în teren: 88 l/100 km.  pentru lucru: la antrenarea generatorului electric: 6 l/oră, la funcţionarea instalaţiei de încălzire: 2 l/oră. de ener energi giee elec electtrică rică:: 25 KW în situ situaţ aţia ia în care are toţi oţi cons consum umat ator orii ii autospecialei ar funcţiona în acelaşi timp, masa totală: cu plinuri şi echipaj: 15.400 kg, fără plinuri şi echipaj: 14.500 kg. Durata normată de utilizare: 10 ani. Autospeciala este deservită de un echipaj compus din 5 persoane, unele cu mai multe calificări, care îndeplinesc următoarele funcţiuni: Sanitar şi şef de echipaj, Şofer şi electromecanic, Cercetaş de protecţie civilă şi chimist – dozimetrist, Lăcătuş mecanic şi sudor, Genist.



Pe timpul intervenţiei, autospeciala poate asigura: Recoltarea a 30 de probe de aer, apă şi sol (câte 10 din fiecare), efectuarea analizelor pentru punerea în evidenţă a prezenţei şi concentraţiilor unor substanţe toxice toxice indust industria riale, le, S.T.L. S.T.L. şi S.R. S.R. şi determ determina inarea rea nivelu niveluril rilor or de contam contamina inare re chimică şi nucleară a mediului în zona de intervenţie, Determinarea unor caracteristici meteo în următoarele limite: temperatura aerului  – 300 C şi + 50 0 C, viteza vântului între 0 şi 20 m/s şi direcţia vântului faţă de direcţia nord: între 0 şi 360 0 C. Delimitarea şi marcarea cu steguleţe galbene şi roşii a perimetrelor contaminate chimic şi nuclear în lungime de maxim 5 km, Avertizarea populaţiei din zonă asupra pericolului de contaminare chimică şi nucleară prin transmiterea unor semnale optice şi acustice de avertizare şi a unor  mesaje verbale, pe o rază de circa 100 m, Cercetarea terenului în zonele construite, afectate de seisme sau explozii, în vederea depistării cu ajutorul aparaturii de detecţie a supravieţuitorilor aflaţi sub dărâmături sau în clădirile avariate, Protejarea supravieţuitorilor, pe timpul executării lucrărilor de salvare, împotriva electrocutării, asfixierii şi înecului, prin întreruperea curentului electric, gazelor  natu natura rale le şi apei apei din din im imob obil ilel elee afec afecta tate te şi prin prin evac evacua uare reaa apei apei infi infilt ltra rate te în adăposturile din subsolurile unor construcţii, Asigurarea condiţiilor minime de viaţă pentru un număr de circa 150 de persoane  blocate în adăposturi, prin alimentarea cu aer proaspăt şi apă potabilă, Iluminarea zonei de intervenţie, în scopul asigurării condiţiilor de lucru pe timpul nopţii şi susţinerea moralului persoanelor sinistrate, 114

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Efectuarea unor lucrări specifice pentru degajarea terenului, deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor aflaţi sun dărâmături sau în construcţiile afectate de seisme şi explozii, explozii, cum ar fi: tăierea tăierea şi perforarea elementelor elementelor din beton, beton, tăierea tăierea şi sudarea unor profile şi armături metalice, retezarea unor obiecte din lemn şi mase plastice, ridicarea şi deplasarea pe distanţe reduse a elementelor de construcţii, Salvarea supravieţuitorilor de la etajele inferioare ale unor construcţii avariate, Salvarea supravieţuitorilor aflaţi în clădirile în care s-au semnalat focare de incendii, Salvarea supravieţuitorilor din zonele afectate de inundaţii, Asigurarea asistenţei sanitare şi acordarea primului ajutor persoanelor recuperate, accidentate sau aflate în stare de şoc, Stabilirea legăturilor radio cu eşalonul superior şi a legăturilor dintre membrii echipajului prin intermediul radiotelefoanelor portabile. Descrierea elementelor componente:  Instalaţia de alimentare cu apă  se compune din 2 rezervoare, o nişă cu robot, 1 lavoar cu conductele aferente aferente şi robinet montat pe podea, o electropomp electropompăă şi 1  buton de comandă a electropompei. Cele 2 rezervoare (100 l fiecare) servesc pentru depozitarea apei potabile necesară pentru persoanele sinistrate din zona dezastrului. Umplerea cu apă se  poate executa de la orice hidrant.  Instalaţia de avertizare a şoferului (sonerie montată în caroserie şi 1 buton de acţionare) serveşte pentru avertizarea şoferului pe timpul deplasării de către  persoanele care se transportă în caroserie.  Instalaţia pentru iluminatul exterior  serveşte pentru iluminarea zonei din jurul autospecialei. Se compune dintr-un catarg prevăzut cu 2 proiectoare cu lămpi cu halogen cu putere de 500 W fiecare, alimentate la 220 V. V. Mijloace de avertizare şi alarmare: Girofarul, Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare (A.D.A. – 05) are posibilitatea de a amplifica şi transmite semnale acustice şi mesaje verbale, în vede vedere reaa aver averti tiză zări riii part partic icip ipan anţi ţilo lorr la traf trafic ic şi alar alarmă mării rii popul populaţi aţiei ei din din zona zona de intervenţie a autospecialei pe o rază de circa 100 m. Mijloace de cercetare chimică şi de radiaţie: ra diaţie: Completul pentru recoltat probe (30 de probe de aer, apă şi sol – 10 de fiecare) în vederea efectuării analizelor specifice şi determinării gradului de contaminare a mediului, Pomp Po mpaa dete detect ctoa oare re de gaze gaze Drag Drager er Accu Accurd rd (poat (poatee dete determ rmin inaa prez prezenţ enţaa unor  unor  substanţe toxice industriale şi condiţiile acestora în aer): hidrogen sulfurat, clor, fosgen, acid cianhidric, amoniac, Detectorul de S.T.L. model 1979 cu tubuşoare indicatoare este destinat pentru identificarea S.T.L. aflate în aer, pe teren, pe tehnica de luptă, pe echipament şi pe diferite alte materiale, 115

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Exploz Explozime imetru trull portab portabil il EGP – 2 măsoară măsoară concent concentraţi raţiil ilee gazelo gazelorr natura naturale le sau gazului metan în amestec cu aerul, indicând în acest fel posibilitatea apariţiei  pericolului de explozie, Expl Exploz ozim imet etru rull port portab abil il EGP EGP – 3 dete detect ctor or de ames ameste tecu curi ri de gaze gaze şi vapo vapori ri combustibili în aer, amestecuri care într-o anumită concentraţie prezintă pericol de explozie, Radi Radiom omet etru ru – roen roentg tgen enom omet etru ru mi mini niat aturi uriza zatt RRM RRM – 80 este este desti destinat nat pent pentru ru măsu măsura rarea rea nive nivelu lulu luii de radia radiaţii ţii gama gama,, indi indică cări riii prez prezen enţe ţeii radi radiaţ aţii iilo lorr beta beta şi măsurării gradului de containere radioactivă a terenului, lichidelor şi diferitelor  obiecte, începând de la valoarea fondului natural de radiaţie între 0,01 mR/h şi 600 mR/h, Monitorul portabil pentru detectarea radiaţiilor alfa, beta şi gama cu cuptor, tip MABG – 83, Dozimetrul semnalizator individual digital DSID – 1 avertizor de radiaţii gama absorbite de purtător. purtător. Mijloace pentru determinarea caracteristicilor meteo: Completul meteo pentru autospeciale CMA – 1, Busola tip IOR. Mijloace de marcare a zonelor contaminate: Truse de steguleţe galbene, Truse de steguleţe roşii. Mijloace de transmisiuni: Radiotelefonul fix VHF – 9100 V – IEMI Bucureşti (destinat pentru legătura cu eşalonul superior), Radiotelefonul portabil VHF 901 V – IEMI Bucureşti (destinat pentru menţinerea legăturii audio între membrii echipajului şi dintre aceştia şi autospecială pe timpul intervenţiei). Mijloace de detectare şi de protejare a supravieţuitorilor din construcţiile avariate sau distruse: Detectorul acustic DA – 01: aparat portabil care detectează cu ajutorul unor  genofoni de mare sensibilitate şi traductori de sunet transmise de eventualii supravieţuitori blocaţi în clădirile avariate sau surprinşi sub dărâmăturile clădirilor   prăbuşite, Electropompa submersibilă portabilă ET – 32 (destinată pentru evacuarea apei infi infilt ltra rate te în adăp adăpos ostu turi rile le de la subs subsol olul ul unor unor clăd clădir irii, în scop scopul ul prot protej ejăr ării ii  persoanelor până la deblocarea şi salvarea acestora): 3  Debit 12 m /h, Înălţime de refulare de 6 m coloană de apă, entila lato toru rull port portab abil il dest destiinat nat pent pentru ru asig asigur urar area ea cu aer aer proa proasp spăt ăt a  Venti supravieţuitorilor blocaţi în adăposturile de la subsolul unor clădiri avariate: debit de 400 m3/oră. Mijloace de intervenţie pentru deblocarea şi recuperarea supravieţuitorilor din clădirile avariate: 116

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Polizorul de colţ PCM – 8000 destinat pentru tăierea elementelor din beton şi a armăturilor metalice sau altor materiale de construcţii, co nstrucţii, Maşina de găurit repercutantă MGR . 22 este destinată pentru executarea găurilor  în elementele din beton şi în alte materiale dure de construcţii, prin rotaţia şi  percuţia sculei de lucru, Ciocanul percutant GSH 10 – C BOSCH destinat pentru găurirea elementelor de  beton prin percuţie, Redresorul de sudură trifazat RST – 200 destinat d estinat pentru tăierea şi sudarea manuală cu arc electric în curent continuu a profilelor şi armăturilor metalice cu grosimi de  până la 10 mm, utilizând electrozi de calitate şi diametre corespunzătoare, Complet portabil de tăiere şi sudură oxiacetilenică model KR 63/A – HORNUNG Gmbh este destinat pentru tăierea şi sudarea autogenă a profilelor şi armăturilor  metalice, Foarfeca hidraulică tip 20090 HOLMATRO HOLMATRO serveşte la tăierea armăturilor din oţel de construcţii, Electr Electrofi ofieră erăstră străul ul “Elect “Electron ronic ic 1600” 1600” HUSQV HUSQVARN ARNA A este este uti utiliz lizat at la reteza retezarea rea diferitelor obiecte de lemn, Vinciul manual de 5 Tf asigură ridicarea pe verticală a unor sarcini cu masa maximă de 5 Tf, Vinciul inciul hidraulic de 12,5 Tf asigură ridicarea pe verticală verticală a unor sarcini cu masa maximă de 12,5 Tf, Cricul pneumatic de 12 Tf permite amplasarea în spaţii înguste şi ridicarea pe distanţe reduse a sarcinilor de până la 12 Tf., Berbecul hidraulic 20005 U – HOLMATRO Olanda permite deplasarea unor  sarcini maxime de 16,5 t pe o distanţă maximă de 500 mm, Pompa hidraulică FTW 1800 BU – HOLMATRO HOLMATRO Olanda pentru acţionarea celor 2 utilaje: foarfeca hidraulică şi berbecul hidraulic, Tambur pentru furtune 2014 AU – HOLMATRO Olanda folosit la acţionarea foarfecii hidraulice şi berbecului hidraulic, Aparatul de tracţiune TIRFOR de 1,5 Tf utilizat la deplasarea pe orizontală a unor  sarcini de până la 1,5 Tf. Mijloace de intervenţie pentru recuperarea persoanelor din imobilele afectate de incendii:  Costumul anticaloric aluminizat tip PN destinat pentru protecţia anticalorică a celui care pătrunde în imobilele în care s-au semnalat focare de incendii în scopul căutării şi salvării persoanelor izolate şi a bunurilor materiale rămase în acestea (maxim 2500), Aparatul de respirat izolant, autonom, cu aer comprimat tip RA 60 – este un mijloc individual de protecţie a respiraţiei în cadrul intervenţiilor în medii cu atmosfera toxică sau în care procentul de oxigen este sun 17 %. Mijloace de intervenţie la inundaţii: Barca pneumatică (se umflă cu compresorul maşinii), Costum de înot modernizat (11 kg), Mijloace pentru acordarea primului ajutor: 117

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Aparat pentru administrat oxigen cu masca flexibilă, Aparat pentru măsurat presiunea arterială, Instrumentar sanitar, Materiale sanitare, Soluţii şi medicamente. Mijloace de protecţie a echipajului şi autospecialei.  Instalaţia electrică: Generatorul electric, Redresor de încărcare monofazat RIM 24/18, Cabluri de alimentare, distribuţie şi împământare.

118

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PREGĂTIREA TACTICĂ ŞI METODICĂ DE PROTECŢIE CIVILĂ

119

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

CLASIFICAREA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR DE PROTECŢIE CIVILĂ CLASIFICAREA DOCUMENTELOR DOCUMENTELOR DE PROTECŢIE CIVILĂ: Documentel Documentelee de protecţie protecţie civilă se întocmesc întocmesc în vederea conducerii conducerii acţiunilor  acţiunilor    pen pentr truu reali realiza zarea rea măsu măsuril rilor or stab stabil ilit itee la capa capaci cita tate teaa de prot protec ecţi ţiee civi civilă lă,, executarea evacuării şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie. După destinaţia lor, documentele de protecţie civilă se clasifică în : A. documente documente pentru conducere, conducere, B. documente documente pentru informare. informare.

 A. Documentele pentru conducere cuprind:  planul de protecţie civilă;  planul de evacuare;  planul de protecţie civilă şi intervenţie în caz de dezastre; decizia (concepţia acţiunii) pentru realizarea capacităţii de protecţie civilă; decizia (concepţia acţiunii) pentru executarea evacuării; decizia (concepţia acţiunii) pentru intervenţie; ordinul pentru deplasare; ordinul de intervenţie; dispoziţiunea de intervenţie; dispoziţiunea preliminară;  planul de activitate;  planul de control;  planul de pază a punctului de comandă.

 B. Documentele pentru informare cuprind: raportul de intervenţie (informare);  jurnalul acţiunilor de protecţie civilă; registrul de evidenţa mesajelor de protecţie civilă; documente diferite.

120

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

CONŢINUTUL ŞI FORMA DOCUMENTELOR DE PROTECŢIE CIVILĂ: A. DOCUMENTE PENTRU CONDUCERE: 1. PLANUL DE PROTECŢIE CIVILĂ (partea de text) cuprinde: • scopul şi concepţia asigurării măsurilor de protecţie civilă - protecţia cetăţenilor şi valorilor materiale; - pregăti pregătirea rea populaţ populaţiei iei,, teri terito toriu riului lui şi economi economiei; ei; - asigur asigurare areaa desfăşur desfăşurării ării activit activităţi ăţilor lor econo economic mico-so o-socia ciale; le; - conc concen entr trare areaa efort efortul ului ui prin princi cipal pal.. • situaţiile de protecţie civilă - stare stareaa de urge urgenţ nţăă şi stare stareaa de ased asediu iu;; - mobi mobili liza zare reaa parţ parţia ială lă sau sau gen genera erală lă;; - starea de de război; - alar alarma ma şi încet ncetar area ea alar alarme meii; - modul modul de de trece trecere re la la aplica aplicarea rea planul planului ui de protec protecţie ţie civi civilă. lă. • modul de realizare diferenţiată a măsurilor de protecţie civilă pe linia: -înştiinţării - orga organi niza zare reaa înşt înştii iinţ nţăr ării ii;; - grup grupel elee şi şi ti timp mpii ii de înşti înştiin inţa ţare re;; - asig asigur urar area ea stabi stabili lită tăţi ţiii înşti înştiin inţă ţării rii;; - prio priori rittăţi ăţi la la înş înşti tiiinţar nţare. e. -alarmării - organ organiza izarea rea alar alarmăr mării ii prin prin dife diferit ritee siste sisteme me de de alarma alarmare; re; - ti tipul pul,, număr numărul ul mij mijlo loace acelor lor şi tim timpii pii de ala alarmar rmare; e; - asigur asigurare areaa alarm alarmării ării în zonel zonelee cu pericol pericol de dezas dezastre tre.. -cercetării - mi misi siun unii şi dire direcţ cţii ii de cerc cercet etare are;; - orga organi niza zare reaa sist sistem emul ului ui de cerc cercet etar are; e; - coop cooper erar area ea cu alte alte elem elemen ente te.. -adăpostirii - realiz realizare areaa adăposti adăpostirii rii în în localit localităţi ăţi şi agenţ agenţii economi economici ci pe tipuri tipuri de de adăposturi; - capa capaci cittatea atea aces acesttora; ora; - ti timp mpii ii de rea reali liza zare re a adăp adăpos ostu turil rilor or.. -evacuării - categoriile categoriile de popula populaţie, ţie, bunurile bunurile materi materiale, ale, colectivit colectivităţile ăţile de animal animalee ce se evacuează; - rai raioane oane unde unde se se evac evacue ueaz ază; ă; - orga organi niza zare reaa acţ acţiu iuni niii de evac evacua uare re.. 121

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-protecţiei nucleare, biologice şi chimice - gradul gradul de asigu asigurare rare cu cu mijloac mijloacee de protecţ protecţie ie indiv individu iduale ale şi cole colecti ctive; ve; - determ determina inarea rea efectel efectelor or şi urmăril urmărilor or acestor acestora; a; - măsu măsuril rilee de prot protec ecţi ţiee spec specif ific ice; e; - asig asigur urar area ea cu cu deco decont ntam amin inat ator ori. i. -asigurării legăturilor - mi mijl jloa oace ce fir fir şi şi radi radio, o, - folosi folosirea rea circui circuitel telor or din siste sistemul mul de telec telecomun omunica icaţii ţii terit teritori orial. al. -asigurării medicale şi sanitar veterinare - reor reorga gani niza zarea rea reţel reţelei ei sani sanita tare; re; - consti constitui tuirea rea formaţ formaţiun iunilo ilorr sanita sanitare re de specia specialit litate ate;; - asig asigur urar area ea spit spital aliz izăr ării ii;; - asigura asigurarea rea mijl mijloac oacelo elorr de tran transpor sportt şi a medic medicame amente ntelor lor;; - asigurarea asigurarea protecţiei protecţiei şi asistenţei asistenţei sanitar-vet sanitar-veterinar erinaree a animalelor animalelor.. -asigurării tehnice - forţe forţe şi mij mijloa loace ce pentru pentru într întreţi eţinere nere şi repa reparaţi raţii; i; - surse surse de de aprovi aprovizio zionar naree cu materi materiale ale şi pies piesee de schimb schimb.. -aprovizionării şi transporturilor - surs sursee de de apr aprov oviizion zionar are; e; - felu felull mat materi erial alel elor or şi cant cantit itat atea ea;; - când când se pun pun la la di dispoz spoziiţi ţie; e; - mij mijlo loace acele le şi şi modul modul de exec executa utare re a trans transpor porturi turilo lorr. -asigurării hidrometeorologice şi protecţiei mediului - modul modul de obţi obţiner neree a datelo datelorr şi infor informaţ maţii iilor lor despr despree situaţ situaţia ia hidrologică şi meteorologică; - măsuril măsurilee pentr pentruu preve prevenir nirea ea şi combat combatere ereaa poluă poluării rii.. -asigurării topogeodezice - acţiun acţiunile ile ce se execut executăă pentru pregăti pregătirea rea şi transmit transmiterea erea la timp a documentelor şi datelor topogeodezice. -asistenţei religioase - modul de desfăşurare a acţiunilor specifice. -asigurării cu personal - măsurile adoptate pentru completarea necesarului de personal. -asigurării măsurilor specifice de protecţie - măsuri pentru ducerea acţiunilor de intervenţie. -activităţii de informare, relaţii publice şi protecţia informaţiilor - organizarea activităţii de informare şi relaţii publice; - controlul informaţiilor destinate publicului. -conducerii acţiunilor şi organizarea cooperării - orga organi niza zare reaa condu conduce ceri riii; - punc puncte te de coma comand ndăă şi şi con condu duce cere re;; - orga organi niza zare reaa coope cooperă rări rii. i. 122

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-modului de realizare a măsurilor destinate asigurării stabilităţii economiei la război - asig asigura urare reaa cont contin inui uită tăţi ţiii prod produc ucţi ţiei ei;; - asigura asigurarea rea şi prot protecţ ecţia ia mater materiil iilor or prime prime şi a produs produselo elorr finite finite;; - funcţi funcţionar onarea ea neînt neîntreru reruptă ptă a siste sistemul mului ui energe energeti ticc naţiona naţional; l; - funcţi funcţionar onarea ea reţele reţelelor lor de gospod gospodări ăriee comu comunal nală. ă. -graficului aplicării măsurilor principale de protecţie civilă (măsuri; cine le realizează; timpi de executare). Planul de protecţie civilă (partea grafică) cuprinde: • harta de protecţie civilă; • harta cu organizarea o rganizarea înştiinţării şi alarmării; • harta cercetării de protecţie civilă; • harta cu asigurarea legăturilor; • harta cu asigurarea adăpostirii; • harta cu asigurarea protecţiei N. B. C.; • harta cu asigurarea medicală şi veterinară; • harta cu aprovizionarea şi transporturile. Graficul aplicării măsurilor principale de protecţie civilă (anexă la planul de protecţie civilă) cuprinde: • înştiinţarea şi aducerea personalului la unitate; • ocuparea şi aducerea în stare de pregătire şi funcţionare a punctelor de comandă. • constituirea, completarea (subunităţilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă prevăzute în planurile de mobilizare; • asigurarea funcţionării sistemelor de transmisiuni şi alarmare; • organizarea şi aplicarea măsurilor de mascare; • asigurarea medicală şi veterinară; • asigurarea protecţiei N.B.C.; • organizarea prevenirii şi stingerii st ingerii incendiilor, incendiilor, • asigurarea şi realizarea pazei şi ordinii; • asigurarea capacităţii capac ităţii de intervenţie a subunităţilor şi formaţiunilor de  protecţie civilă; • intensificarea instruirii subunităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă şi a populaţiei; • organizarea aprovizionării şi transporturilor; • conducerea şi controlul executării măsurilor prevăzute în Planul de  protecţie civilă.

123

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

tabel  ) Graficul aplicării măsurilor principale de protecţie civilă ( formă ( formă de tabel ) cuprinde: activităţile şi măsurile principale (grupate pe capitole); termenele de executare (ziua, săptămâna); executanţi; documentele ce se folosesc; asigurarea materială.

Harta (schema) cu organizarea  înştiinţării şi alarmării cuprinde: schema de înştiinţare, pe grupe şi termene de înştiinţare, pe categorii de legături; sistemele de alarmare centralizata şi necentralizată; numărul mijloacelor de alarmare pe localităţi; dispunerea formaţiunilor de alarmare; dispunerea staţiilor radio şi televiziune locale; o sub formă de tabel: • situaţia mijloacelor de înştiinţare şi alarmare; • repartiţia formaţiunilor pentru îndeplinirea măsurilor stabilite.

Harta (schema) cercetării de protecţie civilă cuprinde: locul punctelor de comandă; locul punctelor de comandă cu care se cooperează; dispunerea subunităţilor şi formaţiunilor de cercetare, precum şi a altor forţe şi mijloace ce participă la cercetare; misiunile subunităţilor(formaţiunilor) de cercetare subordonate, precum şi a altor forţe şi mijloace puse la dispoziţie pentru îndeplinirea misiunilor de cercetare; locul posturilor de observare; organizarea legăturilor fir şi radio pentru conducerea cercetării; zonele de observare; obiectivele şi direcţiile de cercetare; reperele; schema cu organizarea cercetării de protecţie civilă şi cu circuitul fluxului informaţional; o sub formă de tabel: • subunităţile şi formaţiunile de cercetare de protecţie protecţie civilă şi circuitul fluxului informaţional; 124

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

• repartiţia forţelor pe elemente de cercetare.

125

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Harta (schema) cu asigurarea legăturilor cuprinde: locul punctelor de comandă şi a locurilor de conducere; dispunerea formaţiunilor de transmisiuni; dispunerea şi capacitatea centralelor telefonice interurbane, urbane, rurale şi de protecţie civilă; reţeaua de telecomunicaţii judeţene şi capacitatea de încărcare cu legături; varianta asigurării legăturilor în cazul scoaterii din funcţiune a principalelor  centrale telefonice de pe teritoriul judeţului, localităţii ) agentului economic); schema transmisiunilor cu fir şi radio de protecţie civilă; o sub formă de tabel: • situaţia mijloacelor şi tehnicii de transmisiuni; • repartiţia formaţiunilor pentru îndeplinirea măsurilor stabilite.

Harta (schema) cu asigurarea adăpostirii civile cuprinde: adăposturile de protecţie civilă de toate tipurile; dispunerea formaţiunilor de adăpostire; spaţiile naturale de adăpostire (peşteri, (peşter i, galerii, mine, grote, tuneluri); trase traseul ul condu conduct ctel elor or de tran transp sport ort prod produs usee petr petrol olie iere re şi din din reţe reţeau auaa de gospodărire comunală (electrice, apă, gaze, canal, termoficare); trecerile peste principalele cursuri de apă. o sub formă de tabel: • situaţia adăpostirii personalului; • repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor măsurilor stabilite. stabilite. Harta (schema) cu asigurarea protecţiei N.B.C. cuprinde: agenţii economici şi instituţiile care sunt surse de risc nuclear, chimic şi  biologic; cant cantit itat atea ea subs substa tanţ nţel elor or noci nocive ve şi limi limite tele le raio raioan anel elor or prob probab abil ilee de contaminare; disp dispun uner erea ea subu subuni nită tăţi ţillor (for (forma maţi ţiun unil ilor or)) de cerc cercet etar aree N.B. N.B.C. C. şi de decontaminare;   punct punctele ele (locur (locurile ile)) de decont decontami aminare nare a person personalu alului lui,, echipam echipament entului ului şi mijloacelor de transport; locu locuri rile le unde unde simt simt depo depozi zittate ate subs substa tanţ nţel elee ce pot pot fi folo folosi site te pent pentru ru decontaminare, pe categorii; staţ staţii iile le de cont control rol a radio radioac acti tivi vită tăţi ţiii medi mediul ului ui înco înconj njur urăt ător or şi staţ staţii iile le meteorologice; laboratoarele de specialitate de protecţie civilă. o sub formă de tabel: • principalele formaţiuni şi mijloace de protecţie N.B.C: şi gradul de dotare a acestora; 126

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

• repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor măsurilor stabilite. stabilite.

Harta (schema) cu asigurarea medicală şi veterinară cuprinde: cuprin de: spitalele de profil şi numărul de paturi; dispun dispunere ereaa dispen dispensare sarelor lor,, policl policlini inicil cilor or,, detaşa detaşamen mentel telor or de prim prim ajutor  ajutor  medico-chirurgical, punctelor de ajutor medical şi a staţiilor s taţiilor de salvare; staţiunile balneoclimaterice şi numărul de paturi; dispunerea unităţilor sanitar-veterinare şi laboratoarelor de profil; dispunerea formaţiunilor sanitare şi veterinare; itinerarele de evacuare; sursele de aprovizionare cu medicamente şi instrumentar medical. o sub formă de tabel: • situaţia forţelor şi mijloacelor specifice; • repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor măsurilor stabilite. stabilite. Harta (schema) cu aprovizionarea şi transporturile cuprinde: sursele de aprovizionare (depozite, capacităţi de producţie); sursele de aprovizionare cu apă; dispunerea formaţiunilor de logistică; drumurile de aprovizionare şi evacuare; elemente elemente privind privind realizarea realizarea asigurării asigurării tehnice (locurile (locurile de aproviziona aprovizionare re cu C.L., materiale şi piese de schimb, precum şi de realizare a reparaţiilor). sub formă de tabel: • principalele principalele materiale materiale existe existente nte la pace şi cele prevăzu prevăzute te în planul planul de mobilizare pentru primul an de război şi repartiţia lor pe formaţiuni şi mijloace de transport; • repartiţia repartiţia materi materialelor alelor din sursele sursele de aprovizio aprovizionare nare pe subunităţil subunităţilee şi formaţiunile de protecţie civilă. o

2. PLANUL DE EVACUARE cuprinde:

scopul acţiunii de evacuare: • persona personalul lul şi bunuril bunurilee materi materiale ale din minist ministere, ere, insti instituţ tuţii ii publice publice,, agenţi agenţi economici (cu producţie de apărare) subordonaţi, care se evacuează; • variantele, urgenţele, succesiunea şi durata evacuării; • locurile (localităţile, raioanele) şi itinerarele de evacuare; • modalităţile de trecere la executarea acţiunilor de evacuare. asigurarea acţiunilor de evacuare: • execut executarea area recunoa recunoaşte şteril rilor or căilor căilor de comuni comunicaţ caţie, ie, raioane raioanelor  lor  (localităţilor) în care se va executa executa evacuarea; 127

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

• cercetarea şi siguranţa transportului pe timpul executării acţiunii de evacuare; • punctele de adunare, de îmbarcare, debarcare, de primire şi repartiţie; •   protecţia populaţiei pe timpul evacuării împotriva atacurilor din aer  şi a contaminării radioactive, biologice şi chimice; • măsuri de pază şi ordine; • ţinerea evidenţei populaţiei; logistica acţiunilor de evacuare: • aprovizionarea cu produse industriale de primă necesitate, produse alimentare şi de altă natură; • asigurarea cu mijloace de transport; • asigurarea medicală; • asigurarea căilor de comunicaţie şi asigurarea financiară. conducerea acţiunilor de evacuare; • modalităţile de asigurare a conducerii, locul de conducere, organizarea cooperării, mijloacele şi căile de legătură care se folosesc; • anexe care se întocmesc sub formă de tabele sau grafic pe hărţi şi trebuie să cuprindă: • situaţia evacuării personalului şi membrilor de familie; • situaţia evacuării unor categorii de bunuri materiale importante; • planul planul cu principa principalel lelee activi activităţ tăţii pentru pentru conduc conducere ereaa acţiun acţiunilo ilorr de evacuare; • tabel nominal cu componenţa comisiei de evacuare; • schiţa localităţii cu dispunerea personalului şi a bunurilor materiale evacuate (se trec grafic principalele date care privesc evacuarea); • alte documente. 3. PLANUL DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZ DE DEZASTRE cuprinde: scopul aplicării măsurilor de protecţie şi intervenţie; interv enţie; situaţiile şi modul de aplicare a planului: • situaţiile de dezastre; • introducerea stării de urgenţă; • transmiterea ordinului pentru aplicarea măsurilor din plan; • principalele măsuri de protecţie; • principalele măsuri de intervenţie. logistica acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre: • situaţia asigurării cu tehnică şi materiale a forţelor de intervenţie; • asigurarea şi depozitarea materialelor de intervenţie; • asigurarea fondurilor băneşti; • păstrarea şi depozitarea materialelor de intervenţie; • asigurarea condiţiilor de cazare şi hrănire. conducerea acţiunilor de protecţie şi intervenţie: 128

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

• organizarea fluxului informaţional; • principalele activităţi desfăşurate de comisie pe tipuri de dezastre; • responsabilităţile în luarea deciziilor de alarmare şi evacuare;

129

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

sub formă de anexe se întocmesc: • planuri de protecţie şi intervenţie pentru fiecare tip de dezastru ce se  poate produse pe teritoriul judeţului, localităţii (agentului economic) care să cuprindă o parte text şi o parte grafică; • schema cu organizarea fluxului informaţional; • componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi a secretariatului tehnic permanent; • situaţia asigurării cu tehnică şi utilaje de intervenţie; • situaţia forţelor de intervenţie de d e pe teritoriul judeţului (municipiului); • situaţia cu posibilităţile de spitalizare de pe plan local; • situaţia cu posibilităţile de cazare a sinistraţilor; • harta cu principalele surse de risc şi efectele probabile; • alte documente. 4. CONCEPŢIA ACŢIUNII PENTRU ASIGURAREA CAPACITĂŢII CAPACITĂŢII DE PROTECŢIE CIVILĂ cuprinde: concluzii referitoare la acţiunile probabile ale adversarului sau la urmările dezastrelor; concepţia acţiunilor în care se arată: - modificările şi completările în conţinutul planurilor de protecţie civilă şi planului de evacuare; - succesiunea executării acţiunilor; - procedeele de executare a acţiunilor; - unde şi pentru ce să se concentreze efortul principal; misiunile subunităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă şi a altor organe care participă la asigurarea capacităţii de protecţie civilă; modul de organizare, realizare şi menţinere a cooperării între comisiile, unităţile (subunităţile) şi formaţiunile de protecţie civilă, între acestea şi alte elem element entee din din cadr cadrul ul sist sistem emul ului ui naţi naţion onal al de apăr apărare are care care part partic icip ipăă la realizarea măsurilor pentru asigurarea capacităţii de protecţie civilă;  principalele măsuri de asigurare a acţiunilor de intervenţie; orga organi niza zarea rea cond conduc uceri eriii şi modu modull de coord coordona onare re şi cont contro roll a real realiz izăr ării ii măsurilor stabilite; 

harta cu concepţia acţiunii pentru asigurarea capacităţii de protecţie civilă cuprinde: o elemente reprezentate grafic pe harta de protecţie civilă; o acţiunile probabile ale adversarului; o modificările aduse planului de protecţie civilă; o întrebuinţarea forţelor în caz de atac sau dezastru; 130

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici o

sub formă de tabel: repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru realizarea măsurilor privind capacitatea de protecţie civilă.

5. DECIZIA (CONCEPŢIA ACŢIUNII) PENTRU EXECUTAREA EVACUĂRII cuprinde: conc concep epţi ţiaa acţi acţiun unii ii de evacu evacuar aree în care care se arat arată: ă: succ succes esiu iune neaa exec execut utăr ării ii,, urgenţele, concentrarea efortului principal, durata; misi mi siun unil ilee memb membri rilo lorr comi comite tetu tulu luii pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urge urgenţ nţăă pe li lini niee de evacuare, localităţile din (şi în) care se execută evacuarea, numărul populaţiei (salari (salariaţil aţilor) or) iti itiner nerarel arelee folosi folosite, te, mij mijloa loacel celee de transpo transport, rt, data data începe începerii rii şi terminării, punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire şi repartiţie; modul de cooperare; asigurarea acţiunilor de evacuare; organizarea conducerii; 

harta cu concepţia acţiunii pentru executarea evacuării cuprinde: o localităţile din care se evacuează, numărul populaţiei şi cantitatea de  bunuri materiale; o localităţile unde se evacuează, numărul populaţiei care locuieşte în aceste localităţi şi al celor care sosesc; o acţiunile adversarului; o locul punctelor de comandă; o adăp adăpost ostur uril ilee exis existe tent nte, e, adăp adăpost ostur urii şi tran tranşee şee care care urme urmeaz azăă a se construi în raioanele unde se evacuează populaţia; o mijloacele de alarmare; o itinerarele de evacuare; o  punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire şi repartiţie; o traseul reţelelor electrice şi conductelor de apă; locul surselor de apă; o unităţile sanitare care asigură asistenţă evacuaţilor; o  principalele depozite de produse alimentare şi industriale destinate  pentru aprovizionarea populaţiei.

6. DECIZIA (CONCEPŢIA ACŢIUNII) PENTRU INTERVENŢIE cuprinde : concluzii despre urmările atacului adversarului sau dezastrelor; concepţia acţiunilor în care se arată: sectoarele, raioanele (obiectivele) de intervenţie, succesiunea şi procedeele de îndeplinire a misiunilor, unde se concen concentre trează ază efortu efortull princi principal pal;; iti itiner nerarel arelee de deplas deplasare are şi int introdu roducere cereaa subunităţilor şi formaţiunilor; aliniamentele de desfăşurare; 131

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici



dispozitivul de intervenţie; itinerarele de evacuare a răniţilor, intoxicaţiilor  (contaminaţilor) şi a sinistraţilor; manevra de forţe şi mijloace; misiunile subunităţilor şi formaţiunilor subordonate şi a celor primite ca întărire; repartiţia acestora pe sectoare şi raioane (obiective) de intervenţie; modul de cooperare;   principalele măsuri de asigurare a acţiunilor de intervenţie şi protecţie a formaţiunilor; logistica acţiunilor; organizarea conducerii; harta cu decizia decizia (concepţia acţiunii) pentru intervenţie cuprinde: • locul punctelor de comandă; • dispunerea subunităţilor şi formaţiunilor de protecţie civilă; • mijloace de alarmare; • situaţia adăpostirii; • localităţile localităţile (raioanele) în/din care s-a executat evacuarea; • dispunerea spitalelor şi a altor structuri sanitare organizate la nivelul  judeţului (municipiului); • locul surselor de aprovizionare; • traseul reţelelor electrice şi conductelor de apă şi produse petroliere; • punctele punctele de decontamina decontaminare re a personalului personalului,, echipament echipamentului ului,, tehnicii tehnicii şi mijloacelor de transport; • staţiile de decontaminare a personalului, echipamentului, tehnicii şi mijloacelor de transport; • staţiile de control a radioactivităţii mediului înconjurător; • raio raioane anele le de distr distrug uger ere, e, de cont contam amin inare are radi radioa oact ctiv ivă, ă, chimi chimică că sau sau  biologică şi limitele probabile de deplasare; • pierderile şi distrugerile produse; • dispozitivul de intervenţie; • manevra de forte şi mijloace pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor  atacurilor adversarului; • raioanele de adunare după îndeplinirea misiunilor; o sub formă de tabel: • situaţia pierderilor şi distrugerilor; • repartiţia forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie. 7. ORDINUL PENTRU PENTRU DEPLASARE cuprinde: date despre urmările atacului adversarului sau dezastrelor; misiunile formaţiunilor; locul şi misiunile altor elemente din cadrul sistemului naţional de apărare care pot asigura deplasarea; măsurile de asigurare şi asistenţă tehnică a deplasării; 132

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ora începerii şi terminării deplasării; şeful coloanei şi locul acestuia în dispozitivul de deplasare:

133

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

8. ORDINUL DE INTERVENŢIE cuprinde: scurte concluzii asupra urmărilor atacurilor adversarului sau dezastrelor; misiunea comitetului pentru situaţii de urgenţă şi concepţia acţiunilor; misiunile subunităţilor şi formaţiunilor; misiunile vecinilor; organizarea cooperării; logistica acţiunilor; data şi ora începerii terminării intervenţiei; termenele şi procedeele de prezentare a rapoartelor; locul punctelor de comandă. 9. DISPOZIŢIUNEA DE INTERVENŢIE cuprinde: scurte concluzii asupra urmărilor atacurilor adversarului sau dezastrelor; misiunea subunităţii sau formaţiunii căreia i se adresează dispoziţiunea; data şi ora începerii misiunii; locul punctelor de comandă. 10. DISPOZIŢIUNEA PRELIMINARĂ cuprinde: date sumare despre urmările atacului adversarului sau dezastrelor; indicaţii asupra modului de începere a acţiunilor; locurile punctelor de comandă şi modalitatea menţinerii legăturii. 11. PLANUL DE ACTIVITATE cuprinde: activităţile ce se desfăşoară de preşedintele comitetului pentru situaţii de urge urgenţ nţăă şi de spec specia iali lişt ştii pent pentru ru preg pregăt ătir irea ea şi duce ducere reaa acţi acţiun unil ilor or de intervenţie; cine execută sau participă p articipă la aceste activităţi; termenele când se execută. 12. PLANUL DE CONTROL cuprinde: subunităţile şi formaţiunile ce se controlează şi procedeul de executare a controlului; obiectivele (problemele) ce se controlează;  persoanele care execută controlul; mijloacele de transport şi de transmisiuni folosite pe timpul controlului; termenul de executare; modul de raportare a rezultatului. 134

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

13. PLANUL DE PAZĂ A PUNCTULUI DE COMANDĂ cuprinde : subunităţile (formaţiunile) destinate pentru paza punctului de comandă şi misiunile acestora; variante posibile de atac terestru ale adversarului şi modul de acţiune pentru respingerea acestuia; măsurile de asigurare şi protecţie la punctul de comandă; semnalele de înştiinţare şi alarmare şi modul de acţiune la aceste semnale; organizarea conducerii forţelor şi mijloacelor pentru respingerea atacului adversarului; compunerea şi misiunile echipelor de stingere a incendiilor; măsurile împotriva inundaţiilor. inundaţiilor.

B. DOCUMENTELE PENTRU INFORMARE : RAPORTUL DE INTERVENŢIE: • rezultatele îndeplinirii misiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor  atacurilor adversarului sau a dezastrelor; • situaţia subunităţilor şi formaţiunilor subordonate, a celor primite ca întărire şi a celor cu care cooperează; • măsurile luate pentru continuarea continuarea îndeplinirii misiunilor; • modul cum terenul, detaliile de planimetrie, planimetrie, când este cazul, au influenţat desfăşurarea acţiunilor; • cererile adresate eşalonului superior. superior. • raportul se transmite eşalonului superior la sfârşitul fiecărei zile, după finalizarea unor acţiuni importante sau când intervin modificări ale acţiunilor  de protecţie civilă. •

JURNALUL ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ: • înca încadr drar area ea pe func funcţi ţiii a comi comite tetu tulu luii şi a form formaţ aţiu iuni nillor subo subord rdon onat atee nemijlocit; • urmările atacului adversarului sau dezastrelor; • situaţia subunităţilor şi formaţiunilor ă înainte de producerea atacului sau dezastrelor şi după îndeplinirea îndeplinirea fiecărei misiuni; • concepţia ducerii acţiunilor de intervenţie; • misiunile subunităţilor şi formaţiunilor ; • desfăşurarea acţiunilor de intervenţie pe zile şi rezultatele lor; • documentele trimise (primite) la (de la) eşalonul superior, respectiv la (de la) subordonaţi, denumirea şi conţinutul pe scurt; • cereri de forţe şi mijloace şi modul de cooperare cu acestea; • organizarea conducerii şi a cooperării; • conc conclu luzi ziil ilee cu priv privir iree la acţi acţiun unil ilee într întrep epri rins nsee în ulti ultime mele le 24 de ore, ore, însemnătatea lor, cauzele succeselor sau insucceselor; 135

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

• recompensele propuse a fi acordate celor care s-au distins în acţiunile de intervenţie.

REGIS REGISTRU TRUL L CU EVIDEN EVIDENŢA ŢA MESAJE MESAJELOR LOR DE PROTEC PROTECŢIE ŢIE CIVILĂ: • indicativul telefonic al unităţii care transmite şi al unităţii care primeşte; • data transmiterii (ziua, luna, anul, ora o ra şi minutul); • textul mesajului; • numele şi prenumele celui care transmite şi al persoanei care primeşte. DOCUMENTE DIVERSE Aceste documente nu au forme prestabilite şi pot fi scheme, calcule, fotografii şi alţi suporţi. •

136

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PRINCIPII ŞI REGULI DE INTERVENŢIE  PRINCIPIILE DUCERII ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE  I NTERVENŢIE  • •

•

•

• •

• •

• •

 pregătirea şi conducerea într-o concepţie concepţ ie unitară a acţiunilor de intervenţie; întrebuinţare întrebu inţareaa judicioasă şi eficientă eficien tă a forţelor forţelo r şi mijloacelor potrivit scopului, scopulu i, destinaţiei şi misiunile acestora; concentrare concen trareaa şi intensificarea intensi ficarea efortului efortulu i pentru salvarea oamenilor, bunurilor  bunur ilor  materiale şi valorilor culturale mai importante şi la obiectivele de maximă importanţă; organizarea şi menţinerea unei strânse cooperări între forţele care participă la intervenţie; conducerea conduc erea continuă, continuă , fermă, suplă şi operativă operati vă a acţiunilor; acţiunilo r; repartizarea în timp scurt a misiunilor în raport cu înzestrarea, capacitatea şi  posibilităţile de acţiune ale forţelor şi mijloacelor la dispoziţie; d ispoziţie; liberta lib ertatea tea de acţiu ac ţiune ne; luarea tuturor măsurilor de asigurare a acţiunilor de intervenţie a forţelor şi mijloacelor participante; logistica logist ica acţiunilor de intervenţie interv enţie potrivit situaţiei create; constituirea unei rezerve de forţe şi mijloace pentru intensificarea efortului şi realizarea manevrei. Pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, teritoriul unei localităţi (unui agent economic) se împarte în sectoare, raioane şi obiective (puncte) de intervenţie. Sectorul de intervenţie este o parte din teritoriul unei localităţi, stabilit în cazul întrebuinţării de către adversar a armei nucleare, a cărui delimitare trece prin epicentrul acesteia, pe anumite aliniamente caracteristice. Sectorul de intervenţie se poate stabili şi în cazul întrebuinţării de către adversar a armelor convenţionale, chimice sau biologice, precum şi în cazul dezastrelor de mari proporţii, propor ţii, în funcţie de amploarea şi complexitatea urmărilor.  Raionul de intervenţie reprezintă o parte din sectorul de intervenţie. Numărul raioanelor de intervenţie se stabileşte în funcţie de amploarea urmărilor atacurilor  adversarului sau dezastrelor, mărimea localităţii(agentului economic),  particularităţile sistematizării, dispunerea căilor de acces, precum şi de forţele de  protecţie civilă destinate pentru intervenţie. Obiectivul(punctul) de intervenţie este o parte din raionul de intervenţie (locul) în care se află clădiri, instalaţii sau alte construcţii distruse sau blocate.

137

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

REGULI SPECIFICE CE TREBUIESC RESPECTATE ÎN RAIOANELE AFECTATE AFECTATE CA URMARE A AT ATACURILOR ACURIL OR ADVERSARULUI ADVERSA RULUI (DEZASTRELOR) (DEZAS TRELOR) Pentru îndeplinirea misiunilor de intervenţie subunităţile şi formaţiunile trebuie să respecte următoarele reguli: a) În raionul de distrugeri cu arme convenţionale şi mijloace incendiare: Forţele şi mijloacele de intervenţie vor fi precedate de formaţiuni din specialităţile cercetare şi deblocare salvare. Acestea vor executa: - subu subuni nită tăţi ţile le şi form formaţi aţiuni unile le de cerc cercet etar aree vor vor exec execut utaa cerc cercet etar area ea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de pericol,  prin semnalizarea vizibilă şi organizarea accesului şi ieşirii din acestea sub control strict; - subunităţile şi formaţiunile de deblocare salvare în cooperare cu alte formaţiuni vor acţiona pentru deblocarea căilor de acces, a adăposturilor  şi cu cele sanitare pentru salvarea răniţilor, asigurarea primului ajutor, triajul medical şi transportul acestora la spital; - subunităţile şi formaţiunile(grupe, echipe) specializate - vor acţiona în vederea localizării şi înlăturării urmărilor avariilor la reţelele de utilitate  publică şi pentru stingerea incendiilor incend iilor,,  b) În raionul lovit cu arma nucleară Principalele forţe şi mijloacele de intervenţie ce vor acţiona fac parte din specialităţile: cercetare, decontaminare, deblocare–salvare şi sanitare. Acestea vor  executa: -delimitarea şi marcarea nivelurilor de contaminare radioactivă maxim admise pentru intervenţia pe jos (fără / cu mijloace de protecţie) şi pe autovehicule; -monitorizarea scăderii în timp a nivelurilor de radiaţie şi a contaminării radioactive a personalului; -depl deplasa asare reaa forţ forţel elor or în/şi în/şi din din raio raionu null de inte interve rvenţ nţie ie pent pentru ru salv salvar area ea răniţilor, contaminaţilor, acordarea primului ajutor, triajul şi evacuarea acestora se va executa numai pe itinerariile stabilite şi decontaminate anterior; -pe timpul deplasării se va păstra între autovehicule o distanţă optimă   pen pentr truu reduc reducer erea ea cont contam amin inări ăriii reci recipr proc ocee a util utilaj ajel elor or şi se va evit evitaa deplasarea prin locurile cu vegetaţie înaltă şi deasă; -pe timpul intervenţiei se va evita contactul inutil cu obiecte şi părţi ale autovehiculelor contaminate precum şi staţionarea îndelungată în terenul contaminat cu niveluri ce depăşesc normele admise; -decontaminarea personalului, echipamentului, materialelor şi tehnicii se va executa în afara raionului contaminat; -toate forţele participante la intervenţie vor avea în dotare mijloace de  protecţie individuale;

138

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

În raionul (focarul) contaminat biologic se va executa: În acest raion vor acţiona cu precădere forţe şi mijloace din specialităţile cercetare şi sanitar-veterinare. Acestea vor executa: -participarea la cercetarea, delimitarea zonei contaminate şi la analiza aplicării măsurilor profilactice; -stabilirea locului de producere a atacului, a mărimii aproximative a raionului şi a mijloacelor folosite pe timpul atacului (bombe, containere,  pulverizare); -prelucrarea datelor iniţiale prin cercetarea de specialitate în teren şi analiza de laborator în vederea stabilirii tipului de agenţi  patogeni(vectori) întrebuinţaţi; -monitorizarea populaţiei (salariaţilor) contaminate; -participarea la depistarea bolnavilor şi persoanelor contaminate şi la aplicarea măsurilor generale şi speciale de supraveghere medicală şi carantină ;

c)

În raionul contaminat cu arma chimică se va executa: vor acţiona forţe şi mijloace din specialităţile cercetare , decontaminare şi sanitare. Acestea vor executa: -formaţiunile de cercetare vor executa cercetarea raionului contaminat, identi identifi ficare careaa naturii naturii şi concen concentra traţi ţiei ei substa substanţe nţelor lor toxice toxice,, delimi delimitar tarea ea raionului, a zonelor cu concentraţii ridicate şi grad ridicat de pericol, prin semnalizare vizibilă şi marcarea căilor de ocolire a acestora; -pe timpul intervenţiei se va evita contactul inutil cu obiecte şi părţi ale autovehiculelor contaminate chimic precum şi staţionarea îndelungată în terenul contaminat ; -dec -decon onta tami mina nare reaa căil căilor or de acce access şi a locu locuri rilo lorr de acţi acţiuune pent pentru ru formaţiunile de intervenţie se va executa în primă urgenţă; -decon -decontam tamina inarea rea parţial parţialăă a persona personalul lului ui se va execut executaa imedia imediatt după după  producerea contaminării de către fiecare persoană cu ajutorul mijloacelor  din înzestrare, fără a se înceta îndeplinirea misiunilor; -decontaminarea personalului, echipamentului, materialelor şi tehnicii se va executa în afara raionului contaminat, de regulă, după îndeplinirea misi mi siun unil ilor or sau sau im imed edia iatt ce situ situaţ aţia ia perm permit ite, e, în func funcţi ţiee de natu natura ra contaminării şi modul în care s-a produs aceasta; -toate forţele participante la intervenţie vor avea în dotare mijloace de  protecţie individuale; -evacuarea persoanelor contaminate şi aplicarea măsurilor generale şi speciale de supraveghere medicală se va executa în cooperare cu alte forţe specializate;

d)

139

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

e) În raionul raionul creat ca urmare urmare a produce producerii rii dezastr dezastrelor  elor  o o

o o o

o o

•

•

•

•

• • • • •

-în cazul producerii unui cutremur se va executa: -formaţiunile de cercetare vor executa cercetarea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de pericol; -amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor bu nurilor materiale se va executa de către formaţiunile de deblocare-salvare în cooperare cu cele sanitare şi alte formaţiuni specifice ; -participarea la amenajarea şi asigurarea funcţionării punctelor de adunare sinistraţi; -participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi medicamente;  –formaţiunile (grupe, echipe) specializate - vor acţiona în vederea localizării şi înlă înlătu tură rării rii urmă urmări rilo lorr avari avariil ilor or la reţe reţele lele le de util utilit itat atee publi publică că şi stin stinge gerea rea incendiilor precum şi reabilitarea zonei; -pe timpul intervenţiei se va avea în vedere permanent existenţa pericolului apariţiei unui dezastru complementar. complementar.  –celelalte reguli de intervenţie sunt similare raionului creat ca urmare întrebuinţării armelor convenţionale. -în cazul accidentelor chimice (la obiective industriale sau pe căile de comunicaţii) se va executa: form formaţ aţiu iunil nilee de cerc cercet etar aree vor vor exec execut utaa cerc cercet etar area ea raio raionu nulu luii cont contam amin inat at,, identificarea naturii şi concentraţiei substanţelor toxice industriale, delimitarea raionului, a zonelor cu concentraţii ridicate şi grad ridicat de pericol, prin semnalizare vizibilă; izolarea sursei contaminării se va realiza numai de către specialişti, echipe cu costume de protecţie, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei; realizarea unui perimetru de securitate prin măsuri de restricţie a circulaţiei şi limitarea accesului în zonă; aplicarea primelor măsuri de prim ajutor persoanelor contaminate sau rănite, într-un loc special amenajat, astfel amplasat încât să fie fie la la o distanţă mai mare de 100 m de sursa toxică şi în direcţie opusă celei în care bate vântul; luarea măsurilor de protecţie a personalului de intervenţie; limitarea extinderii contaminării se va efectua prin realizarea perdelelor de apă. decontaminarea se execută din partea opusă vântului;  punctele de decontaminare se amenajează în afara zonelor contaminate; utilajele care au fost folosite pentru acţiuni de intervenţie în interiorul raionului contaminat execută decontaminarea totală după ce se scot din raion şi au executat decontaminarea iniţială; 140

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici •

•

•

•

•

•

•

•

•

 personalul care a executat decontaminarea, execută decontaminare proprie după terminarea misiunii.

-în cazul accidentelor nucleare se va executa: se execută cercetarea de radiaţie, care începe imediat după înştiinţare şi alarmare, de către elementele pregătite din zonă şi se continuă cu cercetarea aeriană şi cu cercetarea de către elementele specializate din afara zonei. în baza rezultatelor cercetării de radiaţie se delimitează sectoarele contaminate radioactiv radioactiv,, se stabilesc stabilesc şi se înştiinţe înştiinţează ază localităţi localităţile le din care nu se face evacuarea  populaţiei; sectoa sectoarel relee contam contamina inate te se izolea izolează, ză, (circu (circulaţ laţia ia public publicăă rutier rutierăă se int interzi erzice) ce) trenurile nu mai fac staţie în zonele contaminate, produsele alimentare şi apa nu se mai folosesc decât pe bază de aviz; pent pentru ru evac evacua uare reaa popul populaţ aţie ieii se orga organi nize zeaz azăă un servi servici ciuu de ordin ordinee pent pentru ru reglementarea mişcării populaţiei la unul sau mai multe puncte. se organizează ţinerea evidenţei nominale a persoanelor evacuate în vederea supravegherii medicale ulterioare. se exec execut utăă cont contro rolu lull cont contami amină nării rii radio radioac acti tive ve a popul populaţ aţie ieii (sala (salari riaţ aţil ilor) or) şi a  bunurilor care se evacuează şi se organizează unul sau mai multe puncte (centre)  pentru decontaminarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor care se evacuează. se organizează prin sondaj controlul de contaminare radioactivă a populaţiei (salariaţilor) în localităţile (agenţii economici) din care s-a făcut evacuarea, iar  decontaminarea bunurilor materiale se execută pe urgenţe se asigură tratamentul medical persoanelor afectate de iradiere. o o

o o

-în cazul producerii unor incendii şi explozii se va executa: -pe timpul intervenţiei se va ţine cont de tendinţa de propagare a incendiilor  avându-se în vedere pericolul apariţiei unor noi incendii (explozii);  participarea în cooperare cu formaţiunile P.S.I. P.S.I. şi alte forţe specializate pentru: stingerea incendiilor, coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei medicale; salvarea şi/sau protejarea oamenilor o amenilor,, animalelor şi bunurilor aflate în pericol; acordarea primului ajutor medical, trierea şi evacuarea populaţiei  precum şi a bunurilor materiale; limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor  consec inţelor  acestuia cu mijloacele din dotare; asigurarea asistenţei medicale de urgenţă; -în cazul producerii inundaţiilor se va executa: evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor materiale afectate ca urmare a  producerii inundaţiilor; relocarea persoanelor sinistrate; 141

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici o o o

o o o o o

acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;   participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi medicamente; formaţiunile de protecţie civilă vor interveni, în cooperare cooperar e cu alte formaţiuni specializate, pentru limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor acestuia cu mijloacele din dotare;

-în cazul alunecărilor (prăbuşirilor) de teren se va executa: evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale; relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate; măsuri de căutare salvare a eventualelor victime; acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate; evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.

142

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

DISPOZITIVUL DE INTERVENŢIE DEFINIŢIE Dispozitivul de intervenţie este gruparea de forţe şi mijloace desfăşurate corespunzător concepţiei de acţiune în vederea limitării şi înlăturării urmărilor  atacurilor din aer executate de către adversar, a acţiunilor teroriste sau a dezastrelor. •

•

• •

• • • • • •

• • • • •

STRUCTURA DISPOZITIVULUI DE INTERVENŢIE INTERVENŢIE cuprinde: subunităţi şi formaţiuni de protecţie civilă şi de pompieri; -organice; -cu care se cooperează; -ale eşalonului superior. subunităţi şi formaţiuni aparţinând celorlalte elemente ale S.N.Ap.( armata,  poliţia, jandarmeria, poliţia de frontieră, aviaţia etc); formaţiuni voluntare de Cruce Roşie şi serviciul de ambulanţă; detaşamente (grupe, echipe) cu destinaţie specială organizate permanent pentru acţiuni de intervenţie la: reţele electrice; centrale electrice; reţele şi noduri de telecomunicaţii; căi ferate; drumuri şi poduri; reţele de transport gaze, aburi, petroliere; mine, etc.  puncte de comandă; aliniamente de desfăşurare; itinerarii de introducere a forţelor şi mijloacelor; subunităţi şi formaţiuni logistice;  posturi de observare;  puncte de decontaminare; P.D.P. P.D.E P.D.M.T.  puncte de adunare răniţi;  puncte de adunare contaminaţi; spitale; depozite de C.L.; depozite de materiale;

143

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Dispozitivul de intervenţie se stabileşte de către cătr e preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă urgenţă (conducătorul instituţiei instituţiei publice sau agentului agentului economic) în Decizia pentru intervenţie şi trebuie să asigure: -cercetarea şi stabilirea rapidă a amploarei şi caracterului atacurilor  adversarului, teroriste sau a dezastrelor; -realizarea în timp scurt a unei grupări suficiente de forţe şi mijloace; -concentrarea efortului principal în raioanele cu cel mai mare grad de distrugeri; -conducerea fermă a acţiunilor de intervenţie; -realizarea conducerii unitare; -întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor potrivit destinaţiei şi posibilităţilor de acţiune ale acestora; -folosirea eficientă şi cu randament maxim a tehnicii din dotare; -stabilitatea şi caracterul activ al acţiunilor; -posibilităţi rapide de schimbare a efortului e fortului principal; -menţinerea permanentă a unei înalte capacităţi de intervenţie a forţelor de  protecţie civilă; -o rezervă de forţe şi mijloace necesare pentru acţiuni neprevăzute, manevre în raioanele (obiectivele) cele mai afectate, refacerea capacităţii de acţiune; -protecţia forţelor şi mijloacelor împotriva atacurilor repetate a contaminării  N.B.C., pericolului de explozii, dărâmături etc.; -măsuri de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale; -organizarea şi menţinerea neîntreruptă a cooperării şi legăturii lor; -continuitatea executării cercetării generale şi de specialitate pe tot timpul intervenţiei; -posibilitatea executării controlului asupra modului de îndeplinire a misiunilor; Dispozitivul de intervenţie se poate modifica în funcţie de situaţie, pe măsura ducerii acţiunilor de intervenţie, în cazul repetării atacului adversarului sau amplificării efectelor dezastrelor.

144

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

MODELE DE DOCUMENTE CE SE ÎNTOCMESC DE MEMBRII COMISIEI DE PROTECŢIE CIVILĂ ÎN VEDEREA LUĂRII DECIZIEI PENTRU INTERVENŢIE ŞI PENTRU CONDUCEREA ACŢIUNILOR 

145

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

  ___________________________________ Denumirea agentului economic (majuscule) Exemplar unic

APROB PREŞEDINTELE COMITETULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEŢULUI (oraşului) ______________  ______________   ______  ________________________ 

DECIZIA PREŞEDINTELUI COMITETULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (CONDUCĂTORULUI) AL ________________________ (localităţii, (localităţii, Ag.Ec.) PENTRU LIMITAREA ŞI ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR DEZASTRULUI (AT (ATACULUI DIN AER EXECUTAT EXECUTAT DE CĂTRE ADVERSAR ADVERSA R CU C U ARME CONVENŢIONALE ŞI MIJLOACE INCENDIARE sau a ATACURILOR  TERORISTE) P.C.(locul)– (data şi ora) Planul ag.ec. 1:1.000

1) În urma ……. (dezastrulu (dezastrului,i, atacului atacului aerian executa executatt de către adversar adversar cu arme conven convenţiona ţionale le sau al atacurilor teroriste) la orele _______ teritoriul judeţului (municipiului, oraşului) a fost f ost afectat, rezultând importante pierderi umane şi distrugeri materiale. Ca urmare a producerii dezastrului (..................) teritoriul localităţii ………….. (în incinta ag.ec. _________________), _________________), au rezultat următoarele: -.......(n -.......(nr. r.)) clădiri (secţii (secţii de producţie) producţie) avariate avariate (distruse).. (distruse)....... .......... ....... (locul şi denumirea denumirea acestora şi gradul de avariere) -.......(nr. -.......(nr. aprox.) răniţi, (contaminaţi, intoxicaţi) -.......căi de comunicaţii (rutiere şi feroviare) distruse şi / sau blocate ..............(locul şi lungimea acestora) -.......avarii la reţelele de gospodărie comunală (apă, gaze, canal, electrice, termoficare)....... (locul, nr. / lungimea acestora) -.......(nr.) adăposturi distruse / blocate ..........(locul, tipul şi nr. persoanelor surprinse în acestea) -.......poduri rutiere sau C.F. C.F. (dacă este cazul) distruse / avariate; -.......(nr.) -.......(nr.) sirene distruse / avariate..........(locul avariate..........(locul şi tipul); -.......recipienţi (cisterne, butelii, tancuri, rezervoare, etc.) cu conţinut toxic afectate (fisurate / distruse / avariate) - dacă este cazul................(locul, natura substanţei, mărimea recipientului ); -.......(nr.) -.......(nr.) incendii de masă / izolate............(locul şi amploarea); -.......(nr.) -.......(nr.) bombe neexplodate (dacă este cazul)..............(locul); cazul)..............(locul); Pierderi şi distrugeri mai importante s-au produs în secţia (secţiile)______________unde au rezultat:__ morţi: ___răniţi,____ adăposturi blocate, _____ m.l. avarii la reţele_______________, etc. 146

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Am hotărât ca teritoriul agentului economic să se împartă în (nr.)........raioane (obiective) de intervenţie, delimitate astfel: -......................... -......................... -......................... 2) Limita Limitarea rea şi înlătur înlăturare areaa urmărilo urmărilorr ………. (dezastr (dezastrulu ului,i, ataculu ataculuii – aerian aerian / terori terorist) st) se va executa cu forţele şi mijloacele proprii, astfel: În urgenţa întâi până la orele ______ se va acţiona pentru: -cercetarea generală şi de specialitate a zonelor afectate în urma dezastrului (atacului); -stingerea incendiilor şi limitarea avariilor la reţelele utilitare; -deblocarea (decontaminarea) căilor de acces spre locurile la care se impun intervenţii imediate pentru salvarea persoanelor afectate; -salvarea răniţilor (contaminaţilor / intoxicaţiilor), acordarea primului ajutor şi transportul acestora la spital; -luarea măsurilor urgente în vederea înlăturării avariilor la reţelele afectate pentru evitarea extinderii efectelor complementare ale acestora; -limi -limita tarea rea acce accesu sulu luii în zone zonele le cu grad grad ridic ridicat at de peric pericol ol (bom (bombe be neex neexpl plod odat ate, e, zone zone contaminate, clădiri care ameninţă cu prăbuşirea etc. precum şi marcarea căilor de ocolire ale acestora; -alte activităţi urgente ce se impun. În urgenţa a doua, până la orele _______(terminarea intervenţiei), se vor continua acţiunile desfăşurate în urgenţa I şi vor fi finalizate toate celelalte acţiuni de limitare şi înlăturare a dezastrului (atacului). Efortul principal va fi concentrat în..............(raionul, secţia de producţie, obiectivul etc.) (funcţie de volumul de acţiune şi amploarea urmărilor) pentru.........................(măsuri urgente ce se impun) 3) Repartiţia Repartiţia a forţelor forţelor şi mijloacelo mijloacelorr este următoare următoarea: a: - în raionu raionull ( la obiect obiectivul) ivul) numărul numărul 1 (secţia (secţia _____ _________ ______) __) vor intervenii: intervenii: -........................................ -........................................ -......................................... (număr (numărul, ul, denumi denumirea rea formaţ formaţiun iunii, ii, itinera itinerarel relee de depla deplasar sare, e, misiun misiunile ile fiecăreia şi modul de îndeplinire a acestora) - în raionu raionull ( la obiect obiectivul) ivul) numărul numărul 2 (secţia (secţia _____ _________ ______) __) vor intervenii: intervenii: -........................................ -........................................ -......................................... (număr (numărul, ul, denumi denumirea rea formaţ formaţiun iunii, ii, itinera itinerarel relee de depla deplasar sare, e, misiun misiunile ile fiecăreia şi modul de îndeplinire a acestora) - în raion raionul ul ( la obiecti obiectivul vul)) număru numărull 3:.....e .....etc. tc. Acţiunile de intervenţie se vor desfăşura în următoarea ordine: - înl înlătu ăturar rarea ea avariil avariilor or la gaze, gaze, electr electrice ice,, apă; apă; - stingerea stingerea incendiilo incendiilor, r, concomite concomitent nt cu cu salva salvarea rea răniţilor răniţilor (contamin (contaminaţilor) aţilor),, - debloc deblocare areaa adăpost adăposturi urilor lor şi asigura asigurarea rea acesto acestora ra cu aer, aer, acordare acordareaa primului primului ajutor sanitar şi transportul răniţilor la spitale, deblocarea căilor de acces, înlăturarea pericolului de dărâmături, - desf desfăş ăşur urar area ea celo celorl rlal alte te acti activi vită tăţi ţi de asan asanar aree a tere terennului ului şi trec trecer erea ea la repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie. 147

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Forţele şi mijloacele primite în sprijin din partea localităţii .................. (enumerarea acestora) vor interveni................(locul, misiunea), în cooperare cu ......................(denumirea formaţiunilor   proprii) Spita Sp itali liza zarea rea răni răniţil ţilor or se va asig asigur uraa la spit spital alul ul ____ ______ ____ ____ ____ ____ __ cu (nr)_ (nr)___ ____ ____ ____ ____  __  autosanitare. Punctele de adunare a răniţilor (contaminaţiilor) se vor organiza la ..............(locul) şi vor fi deservite de către.................(personal către.................(personal sanitar). Am stabilit următoarele itinerarii de evacuare a răniţilor (contaminaţi, intoxicaţi, sinistraţi): -.................... -.................... Şefii raioanelor (obiectivelor) de intervenţie sunt: - nr. nr. 1 – ___ _____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ___; _; - nr. nr. 2 – ___ _____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ___. _. După terminarea misiunilor, forţele şi mijloacele se vor aduna în raionul de adunare dispus la  ________ (locul). 4) Cooperare Cooperareaa între formaţiuni formaţiuni se va organiza organiza în raioanele raioanele (obiective (obiectivele) le) de intervenţie intervenţie de către şefii acestora, pentru: - înlă înlătu tura rare reaa avar avarii iilo lorr şi sting stinger erea ea incen incendii diilo lorr ( pe misiu misiuni ni şi înca încadr drat atee în timp); - înlăturare înlăturareaa dărâmăt dărâmăturilor urilor şi salvarea salvarea răniţilor răniţilor,, etc( etc( pe misiuni misiuni şi încad încadrate rate în în timp. 5) Pe timpul timpul desfăşurării desfăşurării acţiunilo acţiunilorr de intervenţie intervenţie se vor lua următoarele următoarele măsuri măsuri de protecţie protecţie : - cercetare cercetareaa continuă continuă a locurilo locurilorr cu cu pericol pericol de explo explozie zie şi conta contaminare minare;; - marc marcare areaa locu locuril rilor or peric pericul uloa oase se;; - interzicer interzicerea ea accesulu accesuluii pe aleea ________ __________ şi şi dirijar dirijarea ea circulaţiei circulaţiei  pe _________  - inst instal alare areaa paze pazeii la ___ _____ ____ ____ ____ ____ ____ ___. _. - etc. etc. ( alte alte măsuri măsuri speci specific ficee de int interv ervenţ enţie) ie).. 6) Pu Punc nctu tull de apro aprovi vizi zion onar aree cu mate materia riale lele le pent pentru ru inte interv rven enţie ţie intr intrăă în func funcţi ţiun unee la orele orele  ______în (locul) ______________  ______________  7) Conducerea acţiunilor se asigură din P.C. (locul de conducere) folosind  ______________(mijloacele  ______________(mijloacele cu fir, radio etc.), începând cu orele _____________.

PREŞEDINTELE COMITETULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (conducătorul Ag. Ec.) AL …………………………………….  _________ 

__________________ 

148

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

  ___________________________________ Denumirea (localităţii) agentului economic (majuscule) Exemplar unic

RAPORTUL CU DATE CONCLUZII ŞI PROPUNERI AL ______________ (specialistului, membrului comitetului) PENTRU LIMITAREA ŞI ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR DEZASTRULUI (AT (ATACULUI DIN AER EXECUTAT EXECUTAT DE CĂTRE ADVERSAR ADVERSA R CU C U ARME CONVENŢIONALE ŞI MIJLOACE INCENDIARE sau a ATACURILOR  TERORISTE) 1. În urma urma …… (dez (dezaastru strulu lui, i, atac atacul ului ui aeri aerian an exec execut utat at de cătr cătree adve advers rsar ar cu arme arme conv conven enţio ţiona nale le sau sau al atac atacur uril ilor or tero teroris riste te)) la orel orelee ____ ______ ____ teri terito tori riul ul jude judeţu ţulu luii (municipiului, oraşului) a fost afectat, rezultând importante pierderi umane şi distrugeri materiale. Pe teritoriul teritoriul (În incinta) localităţii localităţii (ag.ec.) (ag.ec.) __________ ______________ _______, ___, au rezultat rezultat următoarele următoarele  pierderi şi distrugeri : -.......(n -.......(nr. r.)) clădiri clădiri (secţii (secţii de producţi producţie) e) avariate avariate (distruse (distruse).... )......... ......... .... (locul (locul şi denumire denumireaa acestora şi gradul de avariere) -.......(nr. -.......(nr. aprox.) răniţi, (contaminaţi, intoxicaţi) -.......căi de comunicaţii (rutiere şi feroviare) distruse şi / sau blocate ..............(locul şi lungimea acestora) -.......avarii la reţelele de gospodărie comunală (apă, gaze, canal, electrice, termoficare)....... (locul, nr. / lungimea acestora) -.......(nr.) adăposturi distruse / blocate ..........(locul, tipul şi nr. persoanelor surprinse în acestea) -.......poduri rutiere sau C.F. C.F. (dacă este cazul) distruse / avariate; -.......(nr.) -.......(nr.) sirene distruse / avariate..........(locul avariate..........(locul şi tipul); -.......recipienţi (cisterne, butelii, tancuri, rezervoare, etc.) cu conţinut toxic afectate (fisurate / distruse / avariate) - dacă este cazul................(locul, natura substanţei, mărimea recipientului ); -.......(nr.) -.......(nr.) incendii de masă / izolate............(locul şi amploarea); -.......(nr.) -.......(nr.) bombe neexplodate (dacă este cazul)..............(locul); cazul)..............(locul); Pierderi şi distrugeri mai importante s-au produs în secţia (secţiile)______________unde au rezultat:__ morţi: ___răniţi,____ adăposturi blocate, _____ m.l. avarii la reţele_______________, etc. Pentru Pentru limitarea şi înlăturarea înlăturarea urmărilor…….. urmărilor…….. vă propun propun ca teritoriul teritoriul localităţii localităţii (agentulu (agentuluii economic) să se împartă în (nr.)..... ( nr.)........raioane ...raioane de intervenţie, delimitate astfel: -......................... -......................... -......................... 2. Limitarea şi înlăturarea urmărilor ……… (dezastrului, atacului – aerian / terorist) să se execute cu forţele şi mijloacele proprii, pe următoarele urgenţe: În urgenţa întâi până la orele ______ vă propun să se s e acţioneze pentru: -cercetarea generală şi de specialitate a zonelor afectate în urma dezastrului (atacului); - stingerea incendiilor, incendiilor, 149

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

-deblocarea (decontaminarea) căilor de acces spre locurile la care se impun intervenţii imediate pentru salvarea persoanelor afectate; -salvarea răniţilor (contaminaţilor / intoxicaţiilor), acordarea primului ajutor şi transportul acestora la spital; -luarea măsurilor urgente în vederea înlăturării avariilor la reţelele afectate pentru evitarea extinderii efectelor complementare ale acestora; -limi -limita tarea rea acce accesu sulu luii în zone zonele le cu grad grad ridic ridicat at de peric pericol ol (bom (bombe be neex neexpl plod odat ate, e, zone zone contaminate, clădiri care ameninţă cu prăbuşirea etc. precum şi marcarea căilor de ocolire ale acestora; În urgenţa a doua, până la orele _______(terminarea intervenţiei), vă propun să se continue acţiunile desfăşurate în urgenţa I şi să se finalizate toate celelalte acţiuni de limitare şi înlăturare a dezastrului (atacului). Propun ca efortul principal să fie concentrat în..............(raionul, secţia de producţie, obiectivul etc.) - (funcţie de volumul de acţiune şi amploarea urmărilor) pentru.........................(măsuri urgente ce se impun) 3. Pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrului (atacului) vă propun următoarea repartiţie a forţelor şi mijloacelor: obiecti vul) numărul 1 (secţia ___________) să intervină:  în raionul ( la obiectivul) -........................................ • -........................................ • -......................................... • (numărul, denumirea formaţiunii, itinerarele de deplasare, misiunile • fiecăreia şi modul de îndeplinire a acestora) obiecti vul) numărul 2 (secţia ___________) să intervină:  în raionul ( la obiectivul) -........................................ • -........................................ • -......................................... • (numărul, denumirea formaţiunii, itinerarele de deplasare, misiunile • fiecăreia şi modul de îndeplinire a acestora) l a obiectivul) obiectiv ul) numărul 3: .....etc. .....et c.  în raionul ( la Acţiunile de intervenţie, vă propun, să se desfăşoare în următoarea succesiune: înlăturarea avariilor la gaze, electrice, apă; • stingerea incendiilor, concomitent cu salvarea răniţilor (contaminaţilor), • debloc deblocare areaa adăpo adăpostu sturilo rilorr şi asigur asigurare areaa acesto acestora ra cu aer, aer, acord acordare areaa •  primului ajutor sanitar şi transportul răniţilor la spitale, deblocarea căilor  de acces, înlăturarea pericolului de dărâmături, desfăşurarea celorlalte activităţi de asanare a terenului şi trecerea la • repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie. Spit Sp ital aliz izar area ea răni răniţi ţilo lorr, vă prop propun un,, să se real realiz izez ezee la spit spital alul ul ____ ______ ____ ____ ____ ____ __ cu (nr)___________ autosanitare. Punctele de adunare a răniţilor (contaminaţiilor) să se organizeze la ..............(locul) şi să fie deservite de către.................(personal către.................(personal sanitar). Pentru evacuarea răniţilor (contaminaţi, intoxicaţi, sinistraţi) vă propun următoarele itinerarii: -.................... -.................... -.................... 150

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

Propun ca după terminarea misiunilor, forţele şi mijloacele să se adune în raionul de adunare dispus la ________ (locul). 4. Cooperarea între formaţiuni să se organizeze astfel: ……. (pe obiective, misiuni şi încadrate în timp). • 5. Pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie vă propun luarea următoarelor măsuri de  protecţie: cercetarea continuă a locurilor cu pericol de explozie şi contaminare; • marcarea locurilor periculoase; • interzicerea accesului pe aleea _________ şi dirijarea circulaţiei • •  pe _________  instalarea pazei la ________________. ________________. • alte măsurilor specifice de protecţie (pe obiective şi misiuni, încadrate în • timp) etc.(funcţie de situaţie) • 6. Punctul de aprovizionare cu materialele pentru intervenţie propun să intre în funcţiune la orele  ______în (locul) ______________  ______________  7. Conducerea acţiunilor de intervenţie să se asigure din P.C. (locul de conducere) folosind  ______________(mijloacele  ______________(mijloacele cu fir, radio etc.). 8. Vă propun să interveniţi la eşaloanele superioare în vederea sprijinirii cu următoarele forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor în timp oportun: ii. .......... ............... ........ ... (enumerar (enumerarea ea acestora acestora))

MEMB MEMBRU RU AL COMI COMITE TETU TULU LUII (CEL (CELUL ULEI EI)) PENT PENTRU RU SITU SITUAŢ AŢII II DE URGE URGENŢ NŢĂ Ă (specialitatea ) AL …………. (localitatea, ag.ec.)  _________  __________________ 

151

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PRINCIPII GENERALE PRIVIND METODOLOGIA METODOLOGIA PREGĂTIRII ŞI DESFĂŞURĂRII EXERCIŢIILOR, ANTRENAMENTELOR ŞI APLICAŢIILOR DE PROTECTIE CIVILĂ

152

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

1. CLASIFICAREA ŞI CONŢINUTUL EXERCIŢIILOR ŞI APLICAŢIILOR  DE PROTECŢIE CIVILĂ. 1.1. Exerciţiile şi aplicaţiile de protecţie civilă (antrenamentul de stat major): definiţie, caracteristici. Aplicaţia (exerciţiul) de protecţie civilă constituie forma superioară, inte integr grat atoar oare, e, comp comple lexă xă şi dina dinami mică că de preg pregăt ătir iree şi inst instrui ruire re a orga organe nelo lorr de conducere şi formaţiunilor de protecţie civilă de la judeţe (municipiul Bucureşti), localităţi şi agenţi economici. Aplicaţia se desfăşoară în principiu cu eşaloanele „judeţ”, „municipiu”, „agent „agent economi economic” c” şi diferă diferă de exerci exerciţiu ţiu prin prin amploa amploare, re, durată, durată, partici participan panţi ţi şi scopuri. Periodicitatea de desfăşurare a aplicaţiilor şi exerciţiilor de protecţie civilă va fi revăzută în „Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii  pentru protecţia civilă în România”- emise de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Aplicaţia (exerciţiul) de protecţie civilă constă în rezolvarea practică a unor  situaţii ipotetice de intervenţie în cazul unui conflict armat, atacuri teroriste,  producerii unor dezastre sau alte situaţii speciale (starea de urgenţă/asediu). Aplicaţiile permit dezvoltarea analitică, perceptivă si unitară în rezolvarea corectă a situaţiilor de protecţie civilă între subunităţi si formaţiuni de diferite specialităţi, dar şi între acestea şi celelalte forţe care intervin în sprijinul protecţiei civile. Totodată, ele reprezintă o modalitate de verificare a nivelului de pregătire  pentru protecţia civilă a participanţilor. Antrenamentul de stat major este forma de pregătire a organelor de conducere ale protecţiei civile, care se desfăşoară în scopul creşterii coeziunii şi oper operat ativ iviităţ tăţii aces acesttora, ora, opt optim imiz izăr ării ii sist sistem emuului lui de lucru ucru pe ansa ansamb mbllu şi compar compartim timent ente, e, aplică aplicării rii unor unor proced procedee ee eficie eficiente nte de planif planifica icare, re, coordon coordonare are,, control şi evaluare a acţiunilor de intervenţie, întrebuinţării mijloacelor de legătură şi a celor de calcul. Prin scopurile stabilite, se va urmări ca majoritatea activităţilor să fie desf desfăş ăşur urat atee in ti timp mp opera operati tivv. Antr Antren enam amen entu tull de stat stat majo majorr poat poatee prec preced edee desfăşurarea unei aplicaţii având ca scop pregătirea acesteia.

1.2. Clasificarea şi conţinutul aplicaţiilor de protecţie civilă. În funcţie de scopuri, participanţi şi locul de desfăşurare, aplicaţiile de  protecţie civilă se clasifică astfel: a) aplicaţii tactice cu trupe (formaţiuni), b) aplicaţii de comandament cu transmisiuni în teren, c) aplicaţii de comandament pe hartă, 153

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

d) aplicaţii asistate de calculator, e) aplicaţii combinate, f) aplicaţii de mobilizare. Se mai pot desfăşura: -aplicaţii experimentale, -aplicaţii metodice, -aplicaţii demonstrative. a) Aplicaţia tactică cu trupe (formaţiuni)-este caracteristică Unităţii Speciale de Intervenţie. La aplicaţiile Unităţii Speciale de Intervenţie participă subunităţile acestuia, alte formaţiuni de protecţie civilă, de pompieri pompieri şi alte categorii de forţe. Aplicaţia poate să fie simplă, complexă sau cu dublă acţiune. În general se execută aplicaţii tactice complexe, cu simplă acţiune. Conducerea aplicaţiei se exercită de către eşalonul imediat superior şi trebuie să urmărească permanent ca aplicaţia să se desfăşoare în situaţii complexe, să fie create cele mai dificile situaţii de intervenţie. Toate activităţile se vor desfăşura conform prevederilor regulamentare şi a  planului întocmit de conducerea aplicaţiei.  b) Aplicaţia de comandament cu transmisiuni în teren-se desfăşoară, de regulă, cu participarea unui judeţ sau a unui grup de judeţe. Scopul aplicaţiei este de a antrena şi perfecţiona, deprinderile Inspectoratelor, comandanţi comandanţilor lor de subunităţi subunităţi şi formaţiun formaţiunii precum şi a membrilor membrilor comitetel comitetelor or pentru pentru situaţii de urgenţă, pentru elaborarea în timp oportun şi în mod corect a deciziilor, întocmirea şi transmiterea ordinelor (dispoziţiunilor) şi a rapoartelor de intervenţie folosind mijloace de transmisiuni. Astf Astfel el se înch închea eagă gă coezi coeziun unea ea de acţi acţiun unee a Insp Inspec ecto torat ratel elor or subor subordo dona nate te  judeţului (judeţelor) care participă la aplicaţie. Pe timpul aplicaţiei se desfăşoară activităţi practice, creându-se situaţii pentru diferite categorii de forţe de protecţie civilă care intervin, în cooperare cu alte elemente ale Sistemului Naţional de Apărare. Aplicaţia se conduce de regulă din P.C. al judeţului. Pe timpul aplicaţiei,  punctul de comandă se poate schimba, pentru a aduce în stare de pregătire cât mai multe puncte de comandă co mandă (P.C. (P.C. de rezervă). c) Aplic plicaţ aţiia de coma comand ndam amen entt pe har hartătă-are are ca scop scop îmbun mbunăt ătăţ ăţiirea rea meto metodo dolo logi giei ei de elabo elabora rare re a deci decizi ziil ilor or comi comite tete telor lor pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urge urgenţ nţă, ă,   per perfe fecţ cţio ionă nări riii depr depriinder nderil ilor or insp inspec ecto tora rate telo lorr pent pentru ru situ situaţ aţii ii de urge urgenţ nţăă şi a comandanţilor de subunităţi (formaţiuni) în redactarea documentelor şi aplicarea metodelor expeditive în lucrul de stat major. major. Aplicaţiile de acest tip se execută, în principiu, cu comitetele pentru situaţii de urgenţă de la municipii, oraşe şi agenţi economici. eco nomici. 154

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

De regulă, aplicaţiile de comandament pe hartă se desfăşoară în P.C. al  judeţelor  judeţelor şi municipiil municipiilor or.. Funcţie Funcţie de scopurile scopurile de învăţământ învăţământ,, ele se pot desfăşura în săli de pregătire sau puncte de comandă. Pe timpul aplicaţiei nu se folosesc decât mijloacele de transmisiuni necesare conducerii şi desfăşurării activităţilor prevăzute în planul de desfăşurare. Pentru creşterea eficienţei aplicaţiei, unele activităţi complexe de protecţie civilă se vor executa practic in teren. d) Aplicaţia asistată de calculator-constituie o formă de pregătire a organelor de conducere ale protecţiei civile şi constă în simularea programată şi dinamică a situaţiilor specifice acţiunilor de intervenţie, precum şi a deciziilor pentru rezolvarea acestora. Ea repr reprez ezin intă tă moda modali lita tate teaa care care apro apropi piee cel cel mai mai mult mult pe part partic icip ipan anţi ţi de condiţiile reale în care este posibil să acţioneze. Aplicaţia asistată de calculator permite: -verificarea unor ipoteze de folosire a forţelor şi mijloacelor, -eliminarea aprecierilor subiective privind rezultatele deciziei, -identificarea şi verificarea diferitelor variante de acţiune, analizarea şi, în final, selectarea variantei optime care să asigure creşterea eficacităţii intervenţiei, -obţinerea unor rezultate cât mai apropiate de realitate şi creşterea viabilităţii deciziilor adoptate. e) Aplicaţia combinată-întruneşte caracteristicile proprii celorlalte tipuri de aplicaţii referit referitoare oare la comple complexit xitate ateaa temei, temei, scopuri scopurilor lor urmări urmărite, te, partici participan panţi ţi şi locul locul de desfăşurare. f) Aplicaţia de mobilizare-are ca scop verificarea viabilităţii planurilor de mobilizare şi a gradul gradului ui de pregăti pregătire re a Inspec Inspectora toratel telor or pentru situaţi situaţiii de urgenţ urgenţăă judeţ judeţene ene (municipiului Bucureşti) în aplicarea acestora în condiţiile şi la termenele prevăzute. Aplicaţia se organizează şi se desfăşoară potrivit instrucţiunilor şi ordinelor elaborate în acest sens. Aplicaţiil Aplicaţiilee de mobilizare sunt conduse conduse de către Inspectoratul Inspectoratul General pentru Situaţii Situaţii de Urgenţă. Pe timpul acestora se antrenează toate nucleele de mobilizare şi pot fi chemaţi şi rezervişti. Unele dintre problemele de urmărit se vor executa în timp operativ.

Aplicaţiile experimentale, metodice sau demonstrative se execută numai la ordin. Ele se pot desfăşura fie cu trupe (formaţiuni) , fie cu transmisiuni în teren. În cadrul acestor aplicaţii nu se execută, în timp operativ, decât o anumită parte dintre  problemele de urmărit.

155

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2. DOCU DOCUME MENT NTELE ELE NECE NECESA SARE RE PREG PREGĂT ĂTIR IRII II ŞI COND CONDUC UCER ERII II APLICAŢIILOR APLICAŢIILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ 2.1. *Concepţia şi planul de desfăşurare (text ), 2.2. *Concepţia aplicaţiei(grafic), 2.3. Tema Tema tactică (scenariul, situaţia la dezastre), 2.4. Planul de pregătire a aplicaţiei, 2.5. Dispoziţiunea de pregătire a aplicaţiei, 2.6. Planul cu organizarea arbitrajului, 2.7. Planul unic de difuzare a informaţiilor, informaţiilor, 2.8. Situaţia cu efectivele şi tehnica întrebuinţate în aplicaţie, a plicaţie, 2.9. *Planul cu marcarea lucrărilor de distrugere, 2.10. Planul transmisiunilor trans misiunilor,, 2.11. Costul estimativ al aplicaţiei, 2.12. Bilanţul aplicaţiei. *) =se prezintă pentru aprobare eşalonului superior.

2.1. Concepţia şi planul de desfăşurare a aplicaţiei(text). Se redactează într-un document unitar, se aprobă de către eşalonul superior şi în  principiu cuprinde: A. CONCEPŢIA: -Participanţi, -Tema, -Etape, -Timp (operativ şi astronomic), -Adversar /situaţia la dezastre, -Forţele proprii (2 eşaloane superioare şi eşalonul executant). B. PLANUL DE DESFĂŞURARE: (sub formă de tabel, cuprinzând activităţile desfăşurate de către conducerea aplicaţiei şi participanţi – încadrate pe etape şi timp - din momentul începerii aplicaţiei şi până la terminarea acesteia) C. SCOPURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ÎNVĂŢĂMÂNT: D. PROBLEME DE URMĂRIT: URMĂRIT: 2.2. Concepţia aplicaţiei (grafic pe hartă). Trebuie Trebuie să redea dispozitivul dispozitivul şi acţiunile acţiunile de intervenţie intervenţie desfăşurate desfăşurate în timp operativ la nivelul eşalonului executant, detaliat cu două eşaloane mai jos. Documentul se aprobă de către eşalonul superior şi cuprinde: -elemente din situaţia eşalonului superior care interesează pe executanţi şi  permit pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie; -situaţia inspectoratelor, comitetelor şi formaţiunilor de protecţie civilă  participante la aplicaţie (cu două eşaloane mai jos); -sit -situa uaţi ţiaa adve advers rsaru arulu luii (com (compu puner nerea ea şi conc concep epţi ţiaa acţi acţiun unil ilor or avia aviaţi ţiei ei adve adversa rsaru rului lui): ): urmă urmări rile le lovi lovitu turil rilor or din din aer aer exec execut utat atee asup asupra ra loca locali lită tăţi ţilo lorr, 156

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

agenţi agenţilor lor econom economici ici,, noduri nodurilor lor de comuni comunicaţi caţii,i, distru distrugeri gerile le provoc provocate ate de grupurile grupurile de cercetare cercetare –diversiune –diversiuneaa sau urmările provocate în urma producerii unor dezastre; -misiunea şi concepţia eşalonului superior (atât cât este necesar pentru desfăşurarea aplicaţiei); -elementele principale care se dau prin misiune de către eşalonul superior  inspec inspector torate atelor lor pentru situaţi situaţiii de urgenţ urgenţăă subord subordonat onate: e: dispun dispunere ere,, grad grad de asigurare, zonele din care se evacuează unele categorii de populaţie şi bunuri materi materiale ale,, raioan raioanee şi comuni comunicaţ caţii ii int interzi erzise, se, reţele reţele de gaze, gaze, apă, electri electriceceavariate, raioane contaminate chimic şi cantităţi de noxe chimice, situaţia  protecţiei prin adăpostire, asigurarea cu mijloace de alarmare şi altele; -loc -locul ul punc puncte telo lorr de coma comand ndăă (inc (inclu lusiv siv ale ale eşal eşalon onul ului ui supe superi rior or şi ale ale vecinilor – unde este cazul). Pe hartă se vor trece de asemenea principalele elemente din decizia probabilă a eşalonului executant, sub forma reprezentărilor grafice. Harta cu concepţia aplicaţiei se semnează de către conducătorul aplicaţiei.

2.3. Tema Tema tactică (scenariul, situaţia la dezastre). Este Este un docu docume ment nt spec specif ific ic tutu tuturo rorr apli aplica caţi ţiil ilor or (exe (exerc rciţ iţii iillor) or) prin prin care care cond conduc ucer erea ea aces acesto tora ra înca încadr drea ează ză pe exec execut utan anţi ţi într într-o -o situ situaţ aţie ie vero verosi simi milă lă,, corespunzătoare caracterului acţiunilor de protecţie civilă desfăşurate, în mod cronologic, ce au avut loc sau sunt în curs de desfăşurare până la o anumită dată (ziua, luna şi ora) de intrare (punere) a participanţilor într-o situaţie iniţială care marchează, de regulă, primirea unei misiuni . Tema tactică cuprinde: a) Situaţia generală, b) Situaţia specială, c) Probleme diverse, Situaţia la dezastre cuprinde: a) Situaţia generală de dezastre;  b) Situaţia organelor de conducere ale al e protecţiei civile; c) Situaţia forţelor şi mijloacelor de protecţie civilă; d) Probleme diverse; Tema tactică (situaţia la dezastre) mai cuprinde cup rinde 2 anexe: -Situaţia forţelor şi mijloacelor; -Situaţia pierderilor şi distrugerilor.

157

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2.4. Planul de pregătire a aplicaţiei . Cupri Cuprind ndee tota totali lita tate teaa acti activi vită tăţi ţilo lorr ce urme urmează ază a se desf desfăş ăşura ura,, incl inclusi usivv elaborarea documentelor şi conţine rubricile : -denumirea -denumirea activităţi activităţiii (executarea (executarea recunoaşteri recunoaşterilor lor,, elaborarea elaborarea concepţiei concepţiei aplicaţiei, a temelor tactice (situaţiilor la dezastre), a ordinelor de intervenţie, a cont contro rolu lulu luii preg pregăti ătiri riii part partic icip ipan anţi ţilo lorr pent pentru ru apli aplica caţi ţiee şi a mi mijl jloa oace celo lorr de intervenţie folosite pe timpul acesteia, etc.), -termenul de îndeplinire, -cine desfăşoară activitatea (elaborează documentul), -cu cine colaborează, -cine conduce activitatea. La redactarea planului, conducătorul aplicaţiei trebuie să aibă în vedere timpul tim pul necesa necesarr pentru pentru înt întocm ocmire ireaa ,verif ,verifica icarea rea şi aproba aprobarea rea docume documente ntelor  lor   precum şi pregătirea organelor de conducere şi formaţiunilor care vor participa la aplicaţie. Planul de pregătire a aplicaţiei se întocmeşte de către conducătorul aplicaţiei şi se aprobă de către şeful protecţiei civile. 2.5. Dispoziţiunea de pregătire a aplicaţiei Se elaborează de către conducătorul aplicaţiei, se trimite (comunică) organelor  de conducere participante în părţile cei privesc şi cuprinde: -felul şi tema aplicaţiei; -durata şi perioada de desfăşurare; -participanţii şi exerciţiile practice ce se prezintă în teren; -peri -perioa oada da în care care se va desf desfăş ăşura ura antr antrena ename ment ntul ul şi se vor vor verif verific icaa concepţiile exerciţiilor practice; -modul -modul de pregăt pregătire ire a partici participan panţil ţilor or la aplica aplicaţie ţie (studi (studiuu indiv individu idual, al, antrenamente pe specialităţi, vizionarea unor exerciţii şi aplicaţii desfăşurate anterior, discuţii, verificări, etc.); -măsuri de siguranţă pentru prevenirea evenimentelor deosebite; -semne distinctive de recunoaştere; -ţinuta aplicaţiei (exerciţiului). 3. METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII EXERCIŢIILOR ŞI APLICAŢIILOR  DE PROTECŢIE CIVILĂ Perioada participării la aplicaţie se consideră de la data introducerii indic indicati ativu vulu luii de înce începe pere re a apli aplica caţi ţiei ei şi se term termin inăă odat odatăă cu tran transm smit iter erea ea semnalului de încetare. Participanţii la aplicaţie intră în situaţia iniţială pe baza temei tactice ( scen scenar ariu iulu lui, i, situ situaţ aţie ieii la deza dezast stre re)) şi prim primes escc ordi ordine ne sau sau disp dispoz oziţ iţiu iuni ni,, conc concomi omite tent nt sau sau succ succesi esivv, în rapo raport rt de ti tipu pull apli aplica caţi ţiei ei şi scop scopur uril ilee de învăţământ. 158

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

De regulă tema tactică (situaţia la dezastre) se înmânează organelor de conducere conducere participant participantee cu 10-20 de zile înaintea înaintea începerii începerii aplicaţiei, aplicaţiei, urmând a se difuza extrase subordonaţilor în părţile ce-i privesc. Deciziile şi măsurile luate de către comitetul pentru situaţii de urgenţă,   pe pe baza baza situ situaţi aţiil ilor or prim primit ite, e, treb trebuie uie să fie fie real realiz izat atee în ti timp mp scurt scurt,, lăsân lăsândd  participanţilor cât mai mult timp la dispoziţie pentru pregătirea acţiunilor de intervenţie. Pe ti timp mpul ul elabo elaboră rări riii prop propun uner eril ilor or şi luări luăriii deci decizi ziil ilor or,, cond conduc ucere ereaa aplicaţiei urmăreşte activitatea participanţilor pentru pregătirea acţiunilor de intervenţie. Ascultarea rapoartelor cu date concluzii şi propuneri, în vederea luării deci decizi ziei ei pent pentru ru inte interv rven enţi ţie, e, se face face de cătr cătree cond conduc ucăt ător orul ul apli aplica caţi ţiei ei cu  participarea unui număr restrâns de persoane din partea organelor de conduce ale protecţiei civile. După ascultarea deciziei conducătorul aplicaţiei o aprobă şi dacă este necesar aduce unele modificări. O atenţie deosebită se va acorda pregătirii acţiunilor practice în teren. Conducerea aplicaţiei va urmării realizarea scopurilor de învăţământ  propuse şi respectarea succesiunii activităţilor de prezentare a propunerilor şi de ducere a acţiunilor de intervenţie. În vederea pregătirii şi desfăşurării unei aplicaţii (exerciţiu) de protecţie civilă se desfăşoară următoarele activităţi: • Stabilirea datelor de bază pentru desfăşurarea aplicaţiei -tema -participanţii -scopurile aplicaţiei -logistica • Elaborarea documentelor aplicaţiei, • Calculul consumului minim de carburanţi – lubrifianţi, materialele şi mijloacele tehnice, Trimiterea dispoziţiunilor privind pregătirea şi desfăşurarea des făşurarea aplicaţiei, • Trimiterea • Constituirea conducerii aplicaţiei şi realizarea pregătirii acesteia, Execut utare areaa recun recunoaş oaşte teri rilo lorr şi preg pregăti ătire reaa locu locuril rilor or de desf desfăşu ăşurar raree a • Exec aplicaţiei, • Pregătirea sistemelor de înştiinţare - alarmare, a locurilor de adăpostire, a  protecţiei N.B.C. şi sanitare, • Asigurarea cu hărţi (planuri) şi alte ustensile necesare, • Întocmirea cererilor de transport, • Organizarea logisticii aplicaţiei, • Verificarea pregătirii participanţilor.

159

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

•

•

•

•

Datel atelee de bază bază nece necesa sare re preg pregăt ătiirii rii apl aplicaţ caţiei iei se stab stabiilesc lesc de către ătre conducătorul acesteia, respectând următoarele principii de bază: Pregătirea şi desfăşurarea aplicaţiei conform prevederilor regulamentare în vigoare, Realizarea Realizarea unui cadru de desfăşurare desfăşurare a aplicaţiei aplicaţiei cât mai apropiat apropiat de situaţiile situaţiile reale, Sist Sistem emat atiz izar area ea şi cont contiinui nuitatea atea inst nstruir ruiriii orga organe nellor de condu onduce cere re şi formaţiunilor de protecţie civilă, Inte Interde rdepe pend nden enţa ţa într întree scop scopur uril ilee de învă învăţă ţămâ mânt nt,, prob proble leme mele le de urmă urmărit rit şi conc concep epţi ţiaa ducer ducerii ii acţi acţiun unil ilor or de inte interv rven enţi ţiee ca urmar urmaree a atac atacur uril ilor or din din aer  aer  executate de către adversar, a acţiunilor teroriste sau a producerii unor dezastre.

4. TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESF DESFĂŞU ĂŞURA RARE REA A EXER EXERCI CIŢI ŢIIL ILOR OR ŞI APLI APLICA CAŢI ŢIIL ILOR OR TACTI ACTICE CE DE PROTECŢIE CIVILĂ Dacă Dacă în ulti ultim ma peri perioa oadă dă majo majori rita tate teaa exer exerci ciţi ţiil ilor or şi apli aplica caţi ţiil ilor or tact tactic icee desf desfăşu ăşura rate te de NATO NATO avea aveauu scen scenar arii ii de deza dezast stre re,, după după atac atacul ul teror teroris istt din din 11 septembrie 2002 asupra SUA şi celelalte care au avut loc în lume, toate aplicaţiile şi exerciţiile tactice ale NATO, NATO, sau ale ţărilor partenere, se desfăşoară după scenarii care cuprind şi atacuri teroriste. Memb Membră ră a NATO NATO,, dato datori rită tă peri perico cole lelo lorr real realee şi ampl amploa oare reii pier pierde deri rilo lorr şi dist distru ruge geril rilor or ce pot pot fi prov provoc ocat atee de atac atacuri urile le teror teroris iste te,, ţara ţara noas noastr tră, ă, în speci special al Comandamentul Protecţiei civile şi acum Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate au trecut la organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor  şi aplicaţiil aplicaţiilor or tactice tactice de protecţie protecţie civilă, civilă, conform conform standardelor standardelor NATO, NATO, după scenarii scenarii  bazate pe atacuri teroriste, sau care să cuprindă şi atacuri teroriste. Experienţa acumulată de participanţii la aplicaţiile internaţionale desfăşurate pe teri terito tori riul ul naţi naţiona onall şi în afar afaraa ţări ţăriii se va conc concre reti tiza za într într-o -o „Ins „Instru trucţ cţiu iune ne privi privind nd organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor şi aplicaţiilor de protecţie civilă”, elaborată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ultimele aplicaţii organizate şi conduse de Comandamentul Protecţiei Civile s-au desfăşurat conform standardelor NATO şi au avut rezultatele scontate, toate obiectivele fiind atinse. Adoptarea metodologiei NATO trebuie percepută ca o metodologie serioasă, în care care toat toatee acti activi vită tăţi ţile le şi acţi acţiun unil ilee sunt sunt foar foarte te bine bine plan planif ific icat ate, e, orga organi niza zate te şi desfăşurate, cu un sistem eficient de evaluare a activităţilor, astfel încât să se ştie exact care este gradul de îndeplinire al obiectivelor aplicaţiei. Acest lucru presupune: - Real Realiz izar area ea de scenari scenariii cred credib ibil ile, e, care ar putea putea fi posibi posibile le (prepon (preponde dere rent ntee fiind atacurile teroriste), - Antr Antren enar area ea şi perfe perfecţ cţio iona narea rea tutu tuturo rorr struc structu turil rilor or im impli plica cate te în rezol rezolva vare reaa situaţiilor de protecţie civilă, - Rezolv Rezolvarea area tut tuturor uror situaţ situaţiil iilor or în în timp timp oper operati ativv, 160

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

- Preg Pregăt ătir irea ea apli aplica caţi ţiei ei (doc (docum umen ente te şi acti activi vită tăţi ţi)) de cătr cătree un cole colect ctiv iv de  planificatori, care, pe lângă scenariu, evenimente (situaţii), etc, va elabora inst instruc rucţi ţiun unii pent pentru ru toat toatee cate categor gorii iile le de part partic icip ipanţ anţi,i, astf astfel el încâ încâtt la începerea activităţii, să nu fie nevoie de alte precizări, - Înainte Înainte de începerea începerea aplicaţ aplicaţiei iei se se va face instruirea instruirea participanţ participanţilor ilor,, care care vor    pri primi mi docu docume ment ntel elee apli aplica caţi ţiei ei,, în părţ părţil ilee ce-i ce-i priv privesc esc;; se va înce încerc rcaa reducerea reducerea la maximum maximum a confuziilo confuziilor, r, astfel încât aplicaţia aplicaţia odată începută începută să-şi urmeze cursul conform scenariului, - Evenim Eveniment entele ele (situ (situaţi aţiile ile tacti tactice) ce) vor fi aduse aduse la cunoştin cunoştinţa ţa partici participan panţi ţilor  lor   prin diferite mijloace, din diferite surse, - Se va urmă urmări ri flux fluxul ul info inform rmaţi aţiona onall într întree dife diferi rite tele le stru struct cturi uri partic particip ipant ante, e, operativitatea deciziilor, ordinelor şi dispoziţiunilor de intervenţie, precum şi coope coopera rarea rea într întree dife diferi rite tele le stru struct cturi uri pent pentru ru rezol rezolva varea rea situ situaţ aţie ieii de  protecţie civilă, Deşi e mai greu, la început, se va adopta şi varianta în care o parte (cea mai mare) dintre participanţi să nu fie anunţaţi despre data şi ora începerii aplicaţiei astfel încât evenimentele să-i surprindă pe timpul desfăşurării activităţilor cotidiene; atunci se va evalua corect viabilitatea planurilor şi operativitatea structurilor.

161

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

SCHEME

162

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

1. STRUCTURA STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ORGANIZATORICĂ A SISTEMULUI NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR  DE URGENŢĂ ŞI A PROTECŢIEI CIVILE

163

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

SISTEMUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

PRIMUL MINISTRU

MINISTERUL MINISTERU L ADMINISTRAŢIEI ADMINISTR AŢIEI ŞI INTERNELOR 

COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT COMITETE MINISTERIALE PT. SITUAŢII DE URGENŢĂ SECRETARIAT TEHNIC SECRETARIAT TE HNIC CENTRE OPERATIVE MINISTERIALE (A. 1)

SECRETARIATUL TEHNIC PERMANEN CEN ENTR TRE E OPE OPERA RA IO IONA NALE LE JU JUDE DE EN ENE E (al (al M . INSPECTORATE JUDEŢENE (al Mp. BUCUREŞTI) PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ (SERVICII PUBLICE COMUNITARE PROFESIONISTE   PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ)

COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SECRETARIAT TEHNIC SECRETARIAT TEH NIC CENTRE OPERATIVE LOCALE

COMITETE JUDEŢENE (Mp. BUCUREŞTI) PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PERSOANE desemnate să gestioneze baza de date şi documentele centrelor operative cu

STRUCTURI SPECIALIZATE PENTRU INTERVENŢIE ŞI ACŢIUNE • SUBORDONATE M.A.I. • SUBORDONATE M.Ap.N. • SUBORDONATE ALTOR MINISTERE • SEVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE • O.N.G. • ALTELE

164

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PROTECŢIEI CIVILE

-PRIMUL MINISTRUPrin M.A.I. COMITETUL NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ SECRETARIAT TH. PERM. C.O t. INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

JUDEŢE ( MUNICIPIUL BUCURESTI) - PREFECTUL-

MINISTERE SEFUL PR. CIV. -MINISTRUL-

Dir. Pr. Civ.

U . S I F O R  M . D E P R 

CENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGEN Ă UNITATEA SPECIALĂ DE INTERVENŢIE

INSPECTORAT PENTRU SITUAŢII DE UR URGE GEN N Ă SECRETARIAT TH. PERM. (C.Opt.)

C.J.M.S.U

CENTRUL DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ DEPOZITE DE PROTECTIE CIVILA

Structuri specifice om ie ieri rilo lorr

-PRIMARUL-

C.L.M.S.U SECRETARIAT TEHNIC (C.Op.)

C.M.M.S.U.. I.J.S.U. FORMATIUNI DE PR.CIV.

SECRETARIAT TEHNIC

ORASE SI COMUNE -PRIMARUL--PRIMARUL

INSPECTOR-

AGENTI EC. -MANAGERUL-MANAGERULINSPECTOR-

FORMATIUNI (pe specialităţi) INSPECTORFORMATIUNI (voluntare-private)

C.L.M.S.U

INSPECTOR -

SECRETARIAT TEHNIC

165

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

2. SURSE DE RISC

166

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ACCIDENT NUCLEAR CUTREMURE ACCIDENT CHIMIC INUNDAŢII

ALUNECĂRI DE TEREN LUCRĂRI HIDROTEHNICE

167

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ZONAREA SEISMICĂ A ROMÂNIEI

168

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PRINCIPALELE ZONE AFECTATE DE INUNDAŢII PLUVIALE

169

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ZONE DE RISC LA ACCIDENT NUCLEAR 

170

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

ZONE DE RISC LA ALUNECĂRI DE TEREN

171

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PRINCIPALELE SURSE DE RISC CHIMIC

172

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

PRINCIPALELE LUCRĂRI HIDROTEHNICE CU RISC RIDICAT

173

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

3. VARIANTE ALE DISPOZITIVULUI DE INTERVENŢIE

174

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

175

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

176

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

BIBLIOGRAFIE: 1. Legea nr.481/ nr.481/08.1 08.111 2004, privind privind protecţi protecţiaa civilă; civilă; 2. Ordonanţa Ordonanţa de Urgenţă Urgenţă nr.21/2 nr.21/2004, 004, privind privind Sistemul Sistemul Naţional Naţional de Managemen Managementt pentru Situaţii de Urgenţă. 3. Hotărârea Hotărârea Guvernulu Guvernuluii României nr.149 nr.1490/20 0/2004, 04, privind organiz organizarea area şi funcţionarea funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de urgenţă; 4. Hotărârea Hotărârea Guvernul Guvernului ui României României nr.1491/2 nr.1491/2004, 004, pentru pentru aprobarea aprobarea Regulamen Regulamentului tului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 5. Hotărârea Hotărârea Guvernul Guvernului ui României României nr.1492/2 nr.1492/2004, 004, privind privind principiile principiile de organiza organizare, re, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; 6. Col. dr. dr. Ştefan Geantă, Protecţia civilă-dimensiune civilă-dimensiune a securităţii securităţii Naţionale, ed.Telegrafia, ed.Telegrafia, Bucureşti 2004; 7. Col. dr. dr. Florea Dan, Dan, Manage Management mentul ul Sistemulu Sistemuluii de Protecţie Protecţie Civilă Civilă pentru pentru prevenirea prevenirea şi şi înlăturarea efectelor dezastrelor, pe timp de pace, criză sau război, ed. Spirit Românesc, Craiova 2003; 8. Dr. Nicolae Ştainer, Ştainer, Ing. Radu Radu AndriciucElemente fundamentale ale managementului managementului Crizelor şi urgenţelor civile din perspectiva protecţiei civile, Ed. Mpm Edit Consult, Bucureşti 2004; 9. Ing. Sever Sever Emil Georgesc Georgescu, u, Ghid practic practic pentru pentru pregătirea pregătirea populaţiei populaţiei în vederea vederea protecţiei protecţiei antiseismice, 10. Ministerul Industriei chimice şi şi petrochimice, Instrucţiuni Instrucţiuni departamentale pentru pentru elaborarea planului de alarmare şi intervenţie în caz de pericol chimic şi de explozie, 1987; 11. Col.drd. Liviu Viorel Viorel Nemeş, Managementul Protecţiei Civile în România, ed. M.A.I. 2003; 12. Popa I. şi Epure M. Laura, Managementul Managementul Dezastrelor, Dezastrelor, Compania INEDIT S.R.L., Bucureşti 2001; 13. *** Manual tehnic tehnic de Apărare Civilă, Bucureşti Bucureşti 1983, 14. *** Apărarea Apărarea Civilă în sprijinul pregătirii formaţiilor de Specialitate, personalului personalului muncitor  şi a populaţiei, Bucureşti 1981; 15. ***Generic crisis management handbook, NATO/EAPC, NATO/EAPC, 1997; 16. *** Cooperation Activities în Civil Emergency Planing, CEPD/NATO, CEPD/NATO, 1996;

177

Manual de protecţie civilă  pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici

178