Manual de Agricultura Pt Scolele Normale 1891(1)

BROCA CIATIVATOR111,111 ROMANI]

.

MANNA DE AGRICULTURA PENTRU

COALELE RURALE

COALELE NORMALE $1 DE

P. S. AURELIANU Agricultorii

EDITIUNEA A EAPTEA Rev61util si in totul prefacutil

Carte autorisata de Consiliul permanent alit instrucliunei publice pentru Iscó lele rurale.

BUCURESCI EDITURA LIBRARIEI SOCECe & COMP. 21, CALEA VICTORIEI, 21

1891

Pretul 1 left 50 bani.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA CHTIYATORM ROMANt

MANUALU DE AGRICULTURA PENTRU

COALELE NORITALE

I CsOitLELE MALE DE

P. S. AURELIANU

--.

Agricultorii

EDITIUNEA A 4EAPTEA Reirqutet §i in tntul prefacutit

Carte autorisatd de Consiliul permanent ali instructiunef pubZice pentru fccilele rurale.

BUCURESCI

ti)ITURA LIBRARIE1 SOCECt & Comp. 18 1 www.dacoromanica.ro

PREFATA. LA EDITIUNEA A DOUA

Editiunea ant6ia a acestel publicatiuni a e§it la lu-

mina in anulti 1869. Se pare a articica a röspuns unei trebuinte simtita, de ore-ce s'a desfacut cu multa inlesnire. Deosebite imprejurari nu mi-a% ingaduit sa retiparescil

alta editiune pin& in anul acesta. Acum doul ani recitinda manualult meU, m'am incredintata c trebue prefacutt. Amil pus dal% la o parte editiunea primitiva, amti facut% alta articia de agricultura elemental% potrivita nu numal cu trebuintefe cultivatorilor ronlani, dara §i cu intelegerea copfilort din rile le rurale. Eh Bunn incredintatti c un manualil de agricultura este o _articica neaparat a. pentru copia Vranilor cad umbla in §cOla rurala. Chiar ca o carte de lecturä, u. asemenea carticica va fi citita, maI cu placere §i mal cu folost de cat ori-care alta. Acum, daa manualula acesta instlesce cualitätile cerute pentru ua ast-fel de carte, dspre ac6sta vox% judeca aceia earl vat bine-voi sa,-1%

citesca- Ea mi-amt pus tab, silina pentru a face ca articica acésta sä fie cuprinQtOre, u§Ora de intelesii pe can se pOte potrivita cu trebuintele t6rani1oril no§tri.

Voiti fi pe deplint resplatitil and mö voit intredinta ea

acésta articia ejuta, §i dénsa, orl-catt de putinii

art fi, la inaintarea agriculturei §i la imbunatatirea sta. rei neobositilorti i multa induratorilora nqtri Vrani. www.dacoromanica.ro

4

FREFATA

pranii ca cetäteni i agricultura ca profesiune, este temelia cea mai tare pe care se Ole reqima Romania. In t6ran1 §i in cultura pamêntului strAmoesc 'V-a

afiatt saparea n6mult romanesca in vechime; ton prin ei i prin agriculturA ne vomt putea intari §i ajunge la marire in viitorime. Pentru a ajunge la acesth

sfagitt, eautA ea cu totii st ne punem a lucra din rësputeri, spre a face WA inainteze agricultura i sã se

inbuneze starea Vranilort. La ac6sta m'amit gandit candti amit scrish ac6sta cM-ticicA ; dea Domnulti s. fi fostci intermit c6sti bunt' 1 FerSstaal In 25 Augustii, 1880. P.

8. AURELIANU.

www.dacoromanica.ro

MANUALO DE AGRICULTURA

PARTEA INTRIt AGRICULTURA.

PLANTELE.

VIATA PLANTELORt

CAPITOLULTJ I. AGRICULTURA

Agricultura este arta de a lucra pamentula pentru a produce plantele cu cari se hränesce omulg i animalele domestice, precum li alte plante pentru trebuintele industriei. TOte artele suntu trebuinciOse, dar agricultura este

in fruntea tutulorti, fiind-ca omulil nu 'Ate vietui de catii lucrandil pam6ntulti.

Dad, omula a ajunsa atata de departe cu sciinta ; dad, a fácutil atatea descoperiri minunate, este datoril sa multumësca agriculture, fiind-ca numal atunci a putun sa se indeletnicOsca cu asemenea lucrarl *cand a

putun saV asigureze hrana

i imbracamintea. Agricultura este temelia cea mai trainica pentru viata

unei Vri ; de aceea toti locuitorii, de la mare pana la midi, suntt datori sa, iubOsca pamentult stramosescil li sa caute alti face sa dea rode can mai multe §i mai bune. TOra !Astra, Romania, traiesce numal dln agricultura, fiind-ca pina asta-zi noi ne Indeletnici.mil prea putinil cu artele §i meseriile. Dara chiar cand amu ajunge sa a-

vemb. In tera ton felulg de meserii, tottli agricultura www.dacoromanica.ro

6

mArruALi7

va fl celt mai mare isvort de avqe, flind-ca nici ua meserie din lume nu va produce atatt can pat produce intinsele i roditOrele campii ale Romania Cu tote acestea pentru ca manósele nOstre campii §i coline sa produca, holde frumóse, trebue sa le lucramti fara pregett ; sa ne silimt a introduce instrumentele uneltele cele mai bune ; sa avemil vite multe qi frumOse,

cazi intealt-felt de chipt pamentult celti mai roditort se umple de burueni, saracesce pina candu ajunge de nu'ti mai da nici söménta. CAPITOLULU II. PLANTE. - GERMINATIUNEA SAt iNCOLTIREA SEMENTELORU. NUTRITIGNEA §1 RESPIRATIUNEA.

Tote corpurile cad se afla pe fata panAntuluT §i in launtrulti s6t, se deosibesct in trei clase marl cad suntii : Aninzalele, coprinclêndt omult i tOte cele-l'alte flinte vietuitOre.

Plantele sat vegetale, copringendt tOte plantele, dela

cea mai mica iarba pina la celt mal mare copacit. Mineralele, coprinVndii petrile, pam6nturile, sarurile metalurile. Animalele i plantele suntii inzestrate de natura cu viata ; ele traiesct, se imultesct i molt ; aceste flinte

se numescu corpuri organice. Mineralele suntt neinsufletite, adic fãr via i se numescu corpuri neorganice. Plantele. Plantale suntt flinte vietuitOre cari se nu-

tresct, crescu §i se imultesct, insa nu se pott mi§ca din loct prin sine-le ca animalele. Ca sa se nasca, s träiasc i sa crdsca, plantele at trebuinta de aert,.de caldura §i de hrana pe care o gasesct in pamëntti, in apa §i In atmosfera. Planta suge sat absórbe hrana sa prin radarind, www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

7

trunchiii i for, treI partI ale sale cari se nurnescil or-

gane de nutripune.

Planta se imultesce sat se prasesce prin //ore, din care se nasce fructuN sat rodult §i s6ménta. Acestea se numescil organe de reproducliune.

Rideicina.Radacina este acea parte a plantei care se Infige in pamentt §i se intinde dreptil in jost sail in laturi. Ea suge din sénnlil pamentului mustulii care

nutresce planta. Acestt mustil se urea in susil in trunchit i se impraltie In tOte ramurele, in muguri, in foi, in flori §i in fructe. Mustul pam6ntului este compus din apa, deosebite saruri §i alte substage call se topesct intr'énsa. Vérfult must-a:Won't care se aflt pe radacinI este ca un felt de burete care suge din pam6ntil mustult ; aceste sugatori se numescil spongiole. Unele radacini in loct sa se infiga in pam6ntil se infigt In trunchiurile copacilort i sugt dintr'6nse1e mus-

tult ; ast-felü suntu radäcinele plantei numite sesc4. Radacinele n'at tOte aceia0 forma; ast-felt sfecla nu se asëmana cu crumpenele sat cartofult ; radacina porumbului nu se asemana cu a morcovului; de aceea se deosebesct urmatOrele feluri de rädacini : Reiddcinele firdse sail mustdcidse, suntt compuse din-

teua mulVme de fire §i firiVre care se impr4tie In päméntil in tOte partile; ast-felt sunt radacinele gram lui i altort grane, ale läptucei, §. alt. (Fig. 1). Raddcinele pivotante, care suntt lungI i se infigil dreptt in paméntt ; astil-feill suntt : sfecla, morcovuit, patrunjelult, pastarnacult, §. al. (Fig. 2). Raddcinile tdrdtdre, care se intindt in laturi i pana in fata pamentului precum suntil radacinele ulmului, ale pirulut Raddcini tuberculdse precum suntil cartofii si napiI porcesci.

www.dacoromanica.ro

8

LisruAL-Cr

liciddoia bulbo-se sail cepdse precumil suntti cépa, us. turoiulti, prazulti.

I.

Fig. 1RaclacinA finis&

Fig. 2Racracina% pivotanth.

TrunchiuN.Trunchiult este paftea plantel care incepe de la rädäcinA §i cresce gait din p6,m6ntfi qi. ma)"

adesea dreptil in sust.. Pe trunchia. se afia mugurii, foile,. florile §i. fructele.

Trunchiula erbositi este fragedt, mole, precum este trunchiulti sat paiult granelort, lujerullegumelort, firul erburilort de fdnete, . alt. Trunchiulti lemnosii se numesce acela care este tare, precum este trunchiulti tutulorti_copacilort. Se numesce trunchit acciporii acela care se ura pe www.dacoromanica.ro

DE AGRICT.TLTUEA.

9

copact sat pe prajini de care se acata, prin carceele sale ;

ast-felt este vita, curpenele, aguridarulb, si alt. Trunchit volubilii este acela care se urea §i -se incolacesce pe copael i pe prajini, preening este mazërea, fasolea, zoréua, §. alt. Trunchiult sat lujerula care se intinde pe pam6nta, precumt este fragult, se numesce tiritorit. In trunchiult until copacia se deosibesea mai multe straturl. Mind un ulmil de a curmezi§ult, voma vedea ca. in afara se afla, un strata care se numesce coja sat scdrid; dupa dOnsa vine IA parte de lemna care este alba,

numitt alburnii ; dupa alburna vine unt strata de lemna cam ro§cata care se numesce inima lemnului; in sfir§itt in mijlocult trunchifflui se afla m6duva ; din mad uva phka,

ua multime de racie earl se numesca raze medularii. Uitandu-se cine-va cu bagare.de-sdma, la taietura curmedi§a a crampeiului de lemnii, vede ca incepénd de la maduva i pana la scOrta, sunta o multime de straturi de lemnii ca nisce cercurl §i earl se deosibesct fOrte bine unele de altele. In fie-care ant cresce cate nal asemenea strata : de aceea, num6randll tOte straturile de la m6duva pana, la scOrta, aflämt vérsta copaciului.

Foile. Rifle sat frunzele sunt acele partl ale plan-

tel alipite de trunchit sat de ramuri; ele se tin de copacit printeua, codid carel '1 se dice petiolii. Prin fol asudOza, i rösufla plantele ; ele absorba aerult i umezOla pentru a o da plantelort. Cu drepta cuvOnta se, numesca foile plumonii plantelor. MugurilMuguril (ochil) se afla mai cu sOma, la subti Ora foilor ; el desvoltandu-se forméza ramurile, foile i florile.

Muguril din earl daa florile sunta mai ascutitl; iar muguril care product Urea i prin urmare rodult, sunta mai rotundi. Gradinaril cunoscénda acOsta, ciupesca parte din muguril de roda canda voesca s aiba, pOrne marl. Flo'rea.FlOrea este organula reprodustiunei fiind-ca,

www.dacoromanica.ro

10

MANI:ULU

dinte6nsa se face s6m6nta i rodult. U flOre de trandafir, spre exemplu, cuprinde pärtile urmatOre : pe din afar& nisce foite care se numesct calief 1. ; dup 6. aceste

vint fbile cari ati fata rovat5, sat alburie, sat ro0e, care se numesce corola ; ace§tia

'1

se clice obicinuitt

n sfir§itt, la mijloct se an nisce firiOre ale arort vOrfuri sunt acoperite de un praf galbent ; flOre;

aceste firiOre se numesct stamine. In miglocult staminelort se af16, un flit mai grosciorti care se numesce pistilti.

Candt a infloritt 1A, plant6, prafult celt galbent art staminelort sat polenulti, se scuturti, peste pistilt ; acésta se numesce fecondapunea plantei. Cultivatoril gicti

c5, légci planta axial se face fecondatiunea. Dup6, ce lègä planta, de desubtul pistiluluT sat la fundult flOrei cresce unü ou§orti de forme diferite qi in intrult ca-

ruia se forrnég.sementele; acest ourrt se chianA. ovara Dup5, legatt flOrea se trece, ovariult cresce, face

rodt, precumil este rnörult, para, castravetele, pepenele, 0 alt. acesta este fructutil. Unele fructe suntt cdrno'se, precumt este cire§a, m6rult, para, §. alt. ; in intrult lort se afla. samburi. Alte fructe suntt useate i cuprindt una sat mai multe b6be; ast-felt suntt teca de fasole, de maz6re, de nAutil, §. alt. In cele din urma, fructult se cOce, se usuca, i sernêntele care se aflä in Muntru se implAstie de sine-le, cum se imprAtie tOte sem6ntele s6lbatice ; sat le cultiv6, omult si le intrebuint6za, dup6, cum se face cu grault, po-

rumbult, fasolea §i alte plante. Griluntele este s6m6nta din care se präsesce plata. Un grAunte oil care coprinde mai intêiil o parte miecjOs6, care este mai tare sat mai mOle, durA, plante ; ast-felt este partea MinOs6, la grAuntele de grail, de porumbt, la bobult de fasole, de linte, q. alt. Dup6, acea in ori-ce graunte se aflA unt cop sat germine care se chiamö, embrionii. Embrionulii este la s6m6n0 ceea

www.dacoromanica.ro

DE AGMCULTURA

11

ce este plodul'a la ouhle pasorilor ; dintr'ênsult iese planta.

De aceea cultivatorult trebue sh phstreze bine s6mënta,, fiindt-ch claca o tine la umeq616, sat la caldura prea mate, pe uâ sobh, enbriomult mdre i s6m6nta numai ineoliesce. Germinatiunea saü, Incoltirea semdnielor. -LTA s6ménth

cOpth push inteunt pamentt in care se eh umeOlh, chid ur i aert, se umfla §i'l plesnesce posghita; duph aceea ineollesee adich dä dintr'énsa ut mich rhdhcióra care seinfige in phm6ntt pi dou6 foite numite cotileddne, care ies

afarh ;

acestea

nutresct planta, (Fig. 3.)

Duph ce rdcinacrescei prinde putere, cotiledOnele se much, pi atund incollirea plantei s'a stirs, it.

Sunt plante a dzora somenth candti incoltesce are numai unt co-

tiledont ; ast-felt este s6mênta de grail, de porumb, de cépa, qi alt.

Fig. 3,

fasolel.

Nutritiunea saü hrana plantelorii. Planta indath ce a incoltitt incepe sh se nutrésc i sh cr6sch; ea nu se 'Ate nutri de catt cu mustun sat zemun, adicA cu substage licuide, precum este apa, §i cu gazun, precum este aerult.

Baligarult care se ingrOph in phméntt pentru ingrhsa se preface in licuidt, adich apa topesce IA parte dinte6n. suit, ca cum art topi sarea, i ac6sth aph sail mustg nu-

www.dacoromanica.ro

MARUALt

12

tresce planta. Multe sdruri care se afla in parnêntü le topesce apa care dupa aceea absorbita de radacini, se urca in sust §i nutresce planta. Acésta apa se nurnesce melsgd sat sevci.

Masga se urea. §i se scobOra in plante precum umbla

sangele in animale; ea strabate in tote Därtile plantel

pana_ce ajunge in fru* undo da de aert prin nisce gurite numite atomate. Dupa aceea masga incepe a se cobori in jost spre radacini §i nutresce planta in trécëtult sët. Masga care se cobOra se numesce cambium. Plante le respiret sat rësufla ca li anirnalele. In timpult 4i1ei prin foile lort absorbii aert §i oprescii dintr'ensult carbonulii §i lasa sa iasa afara oxigenulg; iar miptea, din potriva, opresct oxigenulu §i del Mara gazult carbonict.

Gazult carbonict este fOrte vatamatorti sanaaV. De aceia nu este bine sa se lase preste nOpte flori multe

i Vane in camerile de dorrnitt. CAPITOLULt III. CALDURA. - LUMINA. AGENTIf VEGETATIUNEI. - AERULt. APA. - PAMENTULt.

S'a Tel maT sust cá plantele sunt finite cu viata, care se nutresct §i respira. Ca sa pOta vietui, ele at trebuinta mai en sOma de aerii, de ceildurd, de lumintt, de apet §i de pamenta ; fail aceste elemente planta nici nu pOte incolti nici nu pOte vietui. Aerulii. Aerult este una gazzi care umple tott vas-

duhult §i. fail care nu pote trai nici ua flinta. Cand se qice a unt omt a murita nabu§itt, acésta vrea sa Oca, ca n'a maT pututt rösufla, sat respira, adica ca n'a pututt sa, mai absOrba, aert. Aerult este compust din dou6 gazuri, unult, numitt oxigenii, li altult azotil Afara de aceste gazuri se maT www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

13

afla, umezelci formata din aburil care se inalta de pe fata pamOntului de pe maxi §i de pe riuri; unt gaza numita acidii carbonica produsti prin rösuflarea animalelort i de catre foile plantelorti in timpult noptei, 0 alte substage in catatime mai mica. Fie-care din partile din care este compusti aerult este neaparata pentru vietuirea plantelort. Fara aeril nu numaI a nu pOte trai nici ua planta, dara nici focult nu arde, nici sömégele nu incoltescU, nici vinurile nu fern, nici painea nu se dospesce. De aceea, pentru ca plantele sa cr6sca cu putere, trebue sa aiba aerti. In livali §i in grädini se punt pomi mai departatl ca sa pita aerult sa trëca, mereil printre den§ii; legumele se presadescil mai departate totu pentru ace1a§1 sfir§itti, caci dad, s'ar lasa indesate, lipsindu-le aerulil, ingalbenescd 0 pierii. Cu privire la omt aerulil este atatt de trebuinciosü in att. cand 'I lipsesce se inabiqesce §i mOre. De aceea casele trebuescil facute ali se pOte mai inalte 0 mal mari. Premenirea aerulul, deschitêndil ferestrele vara ca §i. iarna, este neaparata pentru sanatatea omulul. Caldura.Caldura sOrelui este isvorulti vietii vegetale. T6mna cand se rOcoresce timpult, crescerea plantelort incepe §i d6nsa a inceta pana ce cadil foile. Iarna, lipsindil caldura, plantele stall In amortire, §i incept vietuirea numai prima-vara cand bine-facatOrele rale ale sOrelui incalqescu atmosfera 0 pamentult. Pentru a pastra iarna flori, copacei i alte plante,

gradinarii le t6nti in flordrii, unt felt de case acoperite cu stela 0 incalgite. Pentru a avea rösaduri de plante mal de timpuriii, se facti prima-vara straturi calde, puindu-se baligara prOspött inteua, grOpa, i pe d'asupra pamenta §i acoperindu-se cu gthnuri. Baligarulii dospindu-se, lash sa iasa caldura dintr'ènsulli care, trec6ndil fa pamOn. www.dacoromanica.ro

MANuAlt

14

tult In care s'a semanatt plantele, la incaNesce 0 face sa, IncoltOsca,

i

sa. vegeteze sem6naturile.

TOte plantele n'at trebuinta de aceiall catatime de caldura, pentru a se cOce ; ast-fel graului 'I trebue mai pgina. caldura de eatti porumbului 0 vitei. De aceea and este tOmna rece 0 ploiOsa, se IntOmpla ca porum-

burile sa nu se Oa 0 strugurii sa r6maie acri§ori. Lumina. Lumint, care ne vine, ca 0 caldura, Ott de la sOre, este tat atatil de trebuinciósa pentru vegetale. Pune plante Inteua pivnita ; ele cresc, Irma at o fata alba,

sunt delirate §i dupa cat-va timpt pier fara sa rodOsca. Omenil earl traesct In locuinte IntunecOse sunt galbinicio§i §i supql la multe bOle. De aceea casele trebuescil sa fie luminOse ; fia-care incapere sa aiba. ferestre

cu gOmuri, iar nu cu hartie sat Vpla, dupa cum se vede la atatea case Vranesci. Apa.--Apa este Impra§tiata peste tota, fata pamOntului 0 in atmosfera; da viata §i san6tate plantelort ca 0 animalelort. Plantele nu pott incolti nici cresce Para apa, fie pamOntult catt de grasti 0 timpult catt de priinciosii. Cand este seceta, adica lipsa, de apa, sem6naturi1e se palescil §i chiar se usuca. Apa se afla in tOte plantele i afara de acOsta ea topesce tote sarurile §i alte substage pe care le abscript radacinile pentru nutrirea vegetalelort. In Wile pustii, unde se afla campil nisipóse in care nu cresce unt firt de iarba, pe data ce se face o fontana omult p6te sa traiasca, fiind-ca prin udatura pOte sa intretina semënaturile. Apele nu suntt total una de bune ; apa curgatóre este cea d'antait pentru trebuigele easel, fiind-ca este aerata. Legumile 0 carnea ferbt bine Intr'Onsa ; este buna i pentru spalatt. Apa de plOie este fOrte buná pentru udatil, fiind-ca str6-

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

16

baténda atmosfera topeste mai multe gazuri care suntt priincióse crescerei plantelort.

In localitatile unde nu se afla isvOre, se strange apa de plOie In citerne, un felt de gropi de piatth sail chiaril de lut, acoperite. . Ape le statatOre, precuma este apa de lact, de smar-

curl nu suntt bune pentru Mutt ci numai peutru udatt gradinile. Apa de isvort este cam grea pentru b6util. Fiinda

prea rece, nu este buna pentru udatt de catil dupa ce a statil cate-va qile sa se mai Incalci6sca.

Apa de putt trebuia sa stea, ca i cea de isvort, si apoi sa se Intrebuinteze In gradina. Plante le neputéndt vietui ma apa, li in timpa de seceth sem6naturile fiindt supuse a peri, cultivatorii care at. la Indemana isvOre, ape curg6tOre, iazuri sat elqtaie sa se deprinda a iriga semönaturile, adica a le uda. Facènd §anturi pe la capataile locurilora la porumba §i aduandil apa Inteftsele, apa se scurge printre rindurile de porumbt si le da umezeala trebuinciOsa. PamEntu10.Cultura pamêntului este temelia pe care se réclima viata societatilora omenesci si inaintarea omulul In civilisatiune. Numai cultivénd tarinele omula

p6te sa produa lucrurile trebuinciOse pentru hrana, pentru irnbracaminte. Panea, carnea, laptele, untult, branza, lana, bumbacult, Muhl §i canepa, peile, uleiupi

rile, li alte multe obiecte, nu le pOte avea omult de catt lucranda paméntula si crescênda vitele. U. tara nu pOte fi avuta §i locuitä de populatiune numerOsa §i vértOsa de catt av6ndil cu ce sa'i Internpine trebuintele. A avut mare dreptate inv6tatu1 care a Ilisil a lcingci o paine se nasce un omil ; téra care produce paine mai multa aceea va fi mai populata pi mai puternica. Petm'entulic arabilii. Se numesce pamentic saapeimêntii

www.dacoromanica.ro

16

MANUAL1)

airabilii orl pcingntii vegetalft, stratult de d'asupra alt pämêntuluT pe care'l intOrce plugult silt lucrOzA. alto instrumente agricole §i in care cresct plantele cultivate.

Indata dup6, acestt stratt vine altult care nu se lucrëzA, darn in care strnatt rAdäcinile unora dintre plante; acestuia 'I se zice sub-solii sat sub-pdméntg. De multe orl este de trebuintA. sA, se rup 6. cu plugult IA parte din acestü pAme'ntt viil adéncindt al-A:tura. Elementele peimentulid arabila.PAmêntult este corn-

pust din dout feluri de elemente : elemente minerale §i elemente organice.

PArtile minerale, care se aflA in mare atatime in paméntt, sunt : niszpulii, argila i calcarulii. AfarA de acestea se mai gasesce in pam6ntt gypsfi, fer §i altele. Substagele organice care se afiA, in pAinthltt suntt

de tot felul de animale care putreqesct pe d'esupra sat in intrul pa,méntului; astfelt bäligarult cu care se ingrale pAmentult este IA rAmAsitele de erburT

i

substaga organicA.

Pentru ca ptmentult 0, fie roditort, trebuesce sá cuprin0 substage minerale i organice. DacA, ar cuprinde numai nisipt, oil argilä sat calcart, pärnéntult

ar fi neroditort. Cftnd se clice a s'a slAbitt sat s'a mancatt pAm6ntu1t, aceasta vrea sa TO, cA nu maT cu.

prinde indestule substage organice, §i de aceia se li ingra§4.

Sunt mai multe feluri de Om 'entt, din care treT se deosibesct : pa9natultinisiposti, In care se aflA mai multti nisipt ; paméntulU" argilosii, care cuprinde argila, maT multA, i peimentulu calcaros21 in care se afl . mai multti

calcart. Cultivatorii nurnesct pAinènturile nisipOse chifaig iar pe cele argildse pdmenta mare. Nisipult este unt pA.m6ntii törinost, albt si une-orl negru, orl rovatt. Mai -Lae pämemturile coprindti nisipt.

www.dacoromanica.ro

17

DE AGRICULTURA

Argila sat lutula este unt pämèntt tare, cum este pam6ntu1t de oale; are unt mirost alt söt ca acela ce simte cine-va cand plouo, dupa seceta. Calcarult este unt pamOntt albt sat vênAtt. Petri le

din care se face varult, creta sat tibi§irult, petrile de ziditt sunt calcardse. Pcimênturile nisipóse, cand coprindt prea multt nisip

sunt sterpe, nu le pqi semöna 'Ana ce nu le ingra§i. Lucrult colt mal bunt este sa le la0 pentru pasciune mai multi ani de-a-randult apoi sa. le arT. In pamenturile nisipóse sterpe se sém6na padure de pini, de salcami §.1 alti copaci. Plopil, salciile, aninil, richita cresc bine in asemenea paménturi cand se afla pe Vrmuril vre-unei ape.

Dna paméntult nisipost nu este saract, se pOte sem6na intr'ènsult secara, porumbt, cartofi, meit, rapitä §i sfecla. Asemenea pamènturi sunt pripelnice ; granele §i ori-care alte plante se coca mai de timpurit ca in alte pamOnturi.

Se gAsesce nisipt in cenup tuturort plantelort, dara mai cu s6ma in cenu§a de paie de grafi, de orqt, de ovözt §1 de secara. Cand ploa, apa trece curèndt prin pAménturile nisi-

§i de aceia se §i pott lucra pe ori-ce timpt. Pamênturile nisipOse se ara mai rart de catt celel'alte, fiind VrinOse de felult lort. pOse ;

Pamenturile argilose sunt ro§cate sat gälbul cand cu.

prindt felt, §i negre cand se afla intr'ênsele substage organice. Sunt tarT, se lucréza cu gret pe usatura ; iara pe umeVla sugü apa multa §i o pastrézA ; de aceia pe timpt de seceta sem6nAturilort le merge mai bine in asemenea Omenturi de can in cele nisipose. Mina ca gerult törinéza pamenturile argilose, cultvatorult sa le are tOmna ca sa degere peste iarna. Cand este seceta p6mêntult argilost se intaresce §i 33,0.13.

2

www.dacoromanica.ro

18

ma1cuAL.6

crapa. Aratil cand este umedt, se face bulgari marl ; de aceia se ara dupa ce s'a sventat. In asemenea pamenturi, and sunt lucrate bine, se face grault celt mai frumost, ovNult, trifoiult, sfecla, mazarichea, bobult i rapita. Pamënturile calcardse sag cretdse sunt bune cand nu cuprindt prea multt calcart ; se lucreiza lesne, apa le strèbate cu inlesnire. Grault, orzult, porumbult, rapita, tutunult, trifoiult, visdeiult i sparceta, cresct bine §i dat recolte frumOse in pame,nturile calcarOse. Viile sadite pe cOste calcarOse product vint fOrte bunt. Pa»zéntur'i de lunca sunt acelea earl se afla pe mar-

ginea riurilort. Mai tete luncile sunt vestite pentru rodnicia lort ; ba unele sunt atatt de grase in catt nu poti sa semenl grail pe densele fiindt ca cade. Asemenea

päménturi product chiar cand este seceta, pentru CA fiindt apa aprOpe sunt in tot-d'a-una revene. Orl care ar fi natura pamantulul se cumisce a este bunt cand copacil cresct cu putere i at cója fins& §i curata. Dintre tOte soiurile de paménturi cele mai bune sunt pamenturile negre.

PARTEA A DOUA

LIICRKRILE AGRICOLE CAPITOLULU IV I.MBUNATATIREA PAMENTULUI.

iNGRA§AMINTE MINERALE.

iNGRAVCAINTE ORGANICE.

ImbundtAtirea parnentulu1.PAm6ntulil roditort din fi-

rea lui este cea mai mare avutie pentru o t6ra ; lucratt bine produce holde frumOse. Lucrulii de capetenie este ca cultivatorult sa voiasca a'l pastra ac6sta insu§ire

i pentrn acestt scopt este de ajunst sat salt ingrap la cate catl-va ani odata, sat salt lase sa se firOsca ;

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

19

Intelineze. Nu sunt hist tote ptménturile grase; unele sunt strace din firea lort, precum sunt nisipurile sterpe locurile petrOse; altele se sleiesct, fiind-ct at fostil semtnate färt crutare ani indelungatt Pentru ca asemenea ptmenturi st se indrepteze trebuescii ingrtsate. A ingräsa pt,mêntult vrea st qicA ant amesteca cu substage minerale §i organice care sunt neaparate pen-

tru nutrirea plantelort. Fie paméntult atll de bunt, totusi fiind-ct semëntturile ca st crésa sugt dinte6nsult hrana trebuinciOst, vine unt timpt cand sträcesce §i incepe a produce holde slabe §i pline de burieni.

De aci urmézt, ct cine voesce stV tie ptmentult roditort, trebue Wit ingrase. Dupa natura lort substagele intrebuintate pentru a ingräsa paméntult Bunt minerale sat organice. Ingrafaminte minerale. Materiile minerale intrebuintate pentru a imbunättti pärnêntult sunt : varult, marga, gipsult, cenu§a, sarea §i altele. Tarulii este una dintre substantele neapërate pentru crescerea plantelort. Granele, trifoiult, visdeiult, maztrichea n'ar putea cresce cu putere inteunt ptine'ntil care 'ear coprinde calcart. Pentru a da ptmêntului cal-

cart trebue st'lli amesteamt cu vart. Varult se face din petre arse in cuptOre Pacute anume pentru acestil sfir§itt in partea muntelul. In ptmênturile clisOse care nu cuprindt vart, se pune

de la 200 pant la 300 de bAniti pe unt pogont, iar in

ptmênturile nisipóse numaI 100 pant la 150 WT. Varult se pune vara pe locuri arate ftcéudu-se grämacliOre de aceiasi mtrime §i la aceiaqi deptrtare unele de altele. Dupt ce se impräscie cu lopata de ut potrivt

peste tott locult, se db. cu grapa cu dintI de fort §i apoi se art ptmêntult. GrAmeclile de vart se acopere cu päm6ntt si se last pint ce se Vrinézt ; diipt aceea se amestect bine si la urmt se impräscie pe loct. www.dacoromanica.ro

20

NANUALIT

Locurile pe care s'at pust varttrebuesct ingrälate, fiind-ca varult nu este de ajunst pentru crescerea plantelort.

Marga,Marga este unt felt de pamentu mai adeseoff verde la fata, li care se amesteca cu pam6nturile clisOse si nisipOse spre a le indrepta. Marga se cart pe locuri de cu t6mna si se face gramecp ; peste iarn b.. degera, se Vrine,za §i in primavara,

cum se svêntéza locurile, se intinde cu lopata si se ingr6pa cu plugult. Locnrile margate se ingra0, cu btligart.

Gipsichl este unt felt de pail care, dupa ce se arde, se macina spre a se marunti. Prafult de gipst se irnprascie primavara peste titbit §i peste videit, puindu-se patru pana la sOse baniti pe pogont. Trifoiult gipsuitt cresce mai mare si mai frumost de catt celt negipsuitt. Cenu§a ingra0, tat soiult de pamentt §i de sem6naturi, maT cu osebire insa fènete si locurile cam umede in care cresce rogozt, sovart li alte plante de felult acesta.

Cenusa din care s'a facutt lesie este tat atatt de buna, daca nu mai buna de can cenusa curata. Sarea este esemenea bunt pentru ingralarea Omentului cand se intrebuintéza cu bagare-de-sOma ; se imprascie primavara de la 120 pint, la 140 kilogr. pe po-

gout pentru grane, si pe jum6tate pentru trifoit, visdeit, mazariche §i alte nutreturi. Ingripminte organice. Se numesct ingrqdminte organice substage aMmale li vegetale call se intrebuinVza pentru a ingrala parn6ntult. Cele mai cautate li cele mai la indemana cultivatorului sunt baligarult li ingrAlamintele vegetale.

Baligarulg.Cultivatorula care doresce st ail% holdele frumOse, sa produca grane multe §i bune, §i tot-

de-odata sa ail% in tott-de-una unt pamentt grast, trebue sa stranga can se pOte mal multt baligart. www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTIJEA.

21

Baligarult este avutia plugariei. In qiva de astall agricultura cea mai inaintata §i cea mai banOsa se rézima pe ingra§area paméntului cu baligart. Baligarult sat gunoiult este o amestecatura de pae §i de baliga de vite. Baligarult de calt, de catart, de asint, de oi §i de capre incAlqesce mai mult de cat gunoiul de boT §i de

vaci ; pentru aceea se i intrebuint6za mai cu séma in locurile care suntt umede §i tail, precum sunt paménturile argilOse sat clisOse. Baligarult de boa este bunt pentru locurile nisipOse §i. pcntru ori-ce pam6ntil tarênos de firea lui ; el tine mal multt §i se pOte in-

trebuinta pentru oni-ce felt de pamênturi. Candt se tint vitele la iarba, vacarult sä risip6sca baligile peste tail locult fiind-ca altmintrelea iarba cresce mare in pilcuri §i. vitele nu o pasct_ Baligarult ca sa ingrap cu folost pam6ntult, trebue

adunatt §i facutt cu ingrijire. Pen tru acestt sfir§itt in tOte qilele se Werne sub vite unt strati de paie. DiminOta se strange baligarult i se duce la gramada cu o rOba. In grajdiurile de bol se 'Ate sc6te la dou6 §i la trei dile, numai sa se acopere in tOte Vele baliga cu pae prOspete. In saelele de (if se lasa cu saptamanile.

Baligarult se a§6zä la unü locii adapostitt. Se face gramada regulata, mai lunga de catt ingusta. Locult unde se face gramada se batatoresce bine. Candil s'a facutt grarnada de 12 palme inaltime, se pune pamèntil pe d'asupra §i se incepe alta alaturi. Se pOte 'Astra baligarul §i in gropi facute in forma unei pivnite cu garligit pe unde sa se pOta intra pl qi cu rObe. Gropile se ardt pana ce se rolesct paretii. In lipsa de pae se pOte aiterne sub vite trestie eosin verde, rogozt, papura, frunze de copaci . alt. Pe unt pogont de loot se pune cand se ingrap, 15 www.dacoromanica.ro

22

MANUALU

care de gunoiti cu doui boi. In pgmênturile slabe se 30 cgrute pe pogon. pune pgn6, la 25 13g1igaru1ti se card, pe locuri canal nu are cultivatorult lucid care gräbesce : iarna este timpult celti mai priinciosti. Spre mai mu1t6, reguld bgligarulil se face grámNiOre

inalte ca de patru palme, la aceiasi depgrtare unele de altele, apoi se impräscie cu furca de o potrivä peste tad loculti ; dupg aceea se ingrOpg printr'o ardturg adêncd. Ingr4eminte vegetale. Se numesc ingreieminte vegetate tote rëmäsitile de plante care se intrebuintezg pentru a ingrgsa pamêntulU. Intre acestea se deosibesc asa numitele ingnigeminte yell. Prin ingrälemént verde se intelege plante vercp ce se ingrOpg in pam6ntu dupg ce inflorese. Ingra§emintele vercIT nu tint tota atgtii de multd

ca bgligarult, insd suntt fOrte bune, mai cu sérng pentru pgm6nturi1e nisipOse, pentru locurile departate unde este cu greg sg, se care bgligarulti. CAnd voesce cine-va sg ingrase pgmentuld cu plante verql iatg cum urmOzg : arg pgmentulii pe care vrea sg'l ingrase, s6mäng pe dansult rapitg, mustard, riscg, bobti, mgzgriche ; 1as5. ping ce a inceput sa inflor6scg

aceste plante apoi le cula la pamdritt cu un tavglugil sail cu disa, asa ca s6, fiie impräsciate de o potriva peste totu locult si la uling arg tota locul adelicti. La trel söptämani dupg acésta se pOte sem6na grgul sad altä plantg. CAPITOLULTJ V LUCRARILE PAMENTULUI. - ARATURA. - PLUGULTY. - GRAPAREA. GRAPA. - TAVALUGITULU. - TAVALUGULU.- PLEVILA.PRA ,ILA. - CUIBARITULU.

Lucrárile pamentulul.

Ori cgtil ar

de bunt dug nu este lucratt bine www.dacoromanica.ro

si

fi

pdméntulii

la timpti, nu

DE AGRICULTURA

25

produce holde frumOse. Aruncä graul tn bulgUri, in nisce pem6ntU plini 1e 0,16,midA, §i de piri i cu tOta gräsimea. 114 nu te vei alege cu vre-unii folost. lucrarea pam6ntului coprinde mai cu s6mA, araturA, grAparea, tAvalugitului §i pr4itult. Se arti päméntult pentru ca sA -se WIArdtura neze, sadt p6trunzA mai bine plóia, znpada. gerult, cöta i aerult §i pentru a stArpi dintr'ênsult buruie. nile vëta.mAtóre. Tat prin arAturi se IngrOp6, bliga rult, ingra§emintele verqi i unele dintre seminte. ArAtura päméntului se face cu -instrumentult nu. mitt plug& Suntfi clou6 feluri de pluguri s ,plugul cu

rotile (fig. 4) §i rarip, sat plugult -far6, rotile. Plugult cu rotile este celti mai -intrebuin Vitt.

Plugul se compune din buatile urmWire : Grindeiulic este partea a. ceea care tine tOte cele-alte budti ale pluguIui §i-care se prinde de rotile sail de jugult boilort la unele raritl. Cuptulit sat ferulti lung4

este unt felt de cutitt mare care taie pämêntult dreptt in jost : elt tale §i ra,däcinile pe cari le IntêmpinA inaintea sa i Inlesnesce cu acesta

lucrarea plugulul. Cutitult se face de fail otelitti. Brolsdarula sat ferulti celiZ

latii, este o bucatA de felt otelitt si ascutitt la ul lature; taie brazda de pe desubtt. www.dacoromanica.ro

24

MANUALt

Cormana sag urechia, intórce, frange i resterna brasda Man de brasdart. i cutitt. La plugurile de rãndü cormana este ua scandurica de lemnt ; iar la cele bune este facuta de tabla de felt sail de tucit, (schije). Cdrnele, sunt prinse de grindeit i de densele se tine plugulit, se infige in pamentil sat se scete din brasda.

Plasul sat talpa este partea aceea care se imbuca cu brasdarulil i aluneca pe fundult brasdei pentru ca

plugul sa stea mal bine. In plugurile de rindil plasult este de lemur', iar in cele mai bune este de fer sati de tuciii. .136r1a, se compune din doue stinghii care léga grindeiulti cu plasult.

.Rotilele sat Cotiuga, sunt doue rotile pe care se

aéz grindeiulti plugulut Regulatorula este partea plugulul cu care putem sa

luam brasda mal lat

sati ingusta, mai adena sail

mai afara, dupa trebuinta.

Raria intrebuintata la nol este una instrumentii compusil dinteunt grindeit lungil care se prinde de jugulti viteloril, dinteunil brasdaril in forma de lance cu doue tai§uri i din doue scandurele sati urechi, la drepta i la stanga. Raritele cele nuoi suntil facute ca §i plugurile numal ca, le lipsescil rotilele; ele lucréza pamantulii forte bine.

Se ara pamentult mai d'asupra sail mai adencil, dupa trebuinta. Obicinuitti aratura d'antélil se dä mai adduct ; insä daca pamantul este tare, se ara mai afara §i la adoua aratura se mai adencesce. Pamenturile nisipOse se ara mai mill, i pamenturile mari mai desil pentru ca sa se térineze. Cele d'anteiil se pot lucra pe usc.tur i pe umeqela ; cele-l'alte

nu se pat ara pana ce nu ploua. Araturile obicinuite se fact adênci de o palma §i cand se Intorct miriscile, ca sa incoltesca semenwww.dacoromanica.ro

25

DE AGRICULTUR1,

tele de buruieni, se ara §i a o jumötate palma. Cu tote acestea la ate patru sat cinci an! locurile trebue arate la o palma i jum6tate aancime. Aratara adênca este o lucrare dintre cele mai folositOre; Intr'dnsa sem6nAturi1e crescii cu putere i rabda mai

multt la seceta, pentru c pamentult matt adênct pastr6za apa mai multt i rad6cinile plantelort se infigt mai adênct unde suntt ferite de seceta. Araturile aclénci se fac tónana pentru ca sa degere pamentulü peste iarna. In prima-v,ara se ara maUn fata.

La no! se art prea In

fat6,

§i de aceea semöná-

turile se palescd 'pe data ce seceta tine mai multt. Chiart pe timpt priinciost nu le merge In destul de bine fiind-c6, radacinile se grarnadesct pe d'asupra, de

ore-ce nu pott ströbate in pam6ntult nelucratt.

Se art, pamesntult d'a curmeiult, adica daca s'a aratt locult In lungt, la a doua aratura se lucréza pam6ntult d'a curmeqist, ffindt-ca, se tërine.za i se amesteca

mai bine. Locurile de

pe deur! se art. numai In curmeqist, pen-

tru ca sa nu têrasca apa paniftntult la vale.

Graparea.Graparea sat boronitult se face cu instrumentult numitt grape& sat borond.

La no! se Intrebuintea mai cu séma grapa de nuiele i de maracini un felt de gratie imple-

1

I

1

1 I

1 1

4

Fig. 5.Grapa cu coltil de Peru.

www.dacoromanica.ro

26

MANUALO

tita, cu maracini. Grapa de lemnti cu colV de ferti sat chiar de lemnii tare este mai buna, pentru c coltii se infiga adénct. §i sfarama bulgaril. (fig. 5.) Cu grapa se tërinéz pmëntu1ü si se potrivesce ; se smulgt radacinile de pirti §i de alte buruieni si se ingrópa s6mOnta.

Paméntulb se grap6za la cate-va qile dupa, ce s'a aratt. Nu se grapéza locurile dupa, ce ploua fiind-ca le batatoresdi vitele cu piciórele, Did candt este pamèntulb. uscatil, fiind-ca, nu se gamma bulgriL Távälugirea. Se tavalugesce pamen turn cu instrumen-

tulti care se numesce telvilugg. Tavalugult esre un sulti de lemnti grosti ca de doug palme in curmeqisti si lringa de optil pana la qece palme ; se mai face de

fer §i de para. Se tavaluesce ton felulti de pamênturi dupa, ce se se ail; in pilm6nturi1e argilOse tavalugulti sparge bul grii iaril in cele nisipóse batatoresce locult.

Prima-vara este bine sa se tavalugsca granele de tOmna. Plevila, Prafila i Cuibaritulti. Nu este de ajunsti sa ari §i sä semeni, trebue sa §1 ingrijesci de sem6naturi dui:A ce r6sara plantele. Grault §i alte sernènaturi se plivescü primavara, adica se smulge sat se taie dinteensele palamida, neghina, boziult, mu§tarul, maculti , scaetii i alte burieni. Plivitult se face cu ua sapaliga drepta §i cu coda ; se infige in pamOntil spre a se taia buruiana catt mai

ad èncii.

Se pralescil ori se sapa plantele semanate in rancluri sat in cuiburi, precum suntti porumbula, cartofult, fa, solea i altele. Prasirea se face cu sapa sat cu instrumentult numitu pragore cAtü mai de timpuriti pina ce buruienile nu nabusesca semönaturile. Prasiturile dese suntt fOrte priinciOse plantelort

www.dacoromanica.ro

27

DE AGRIandraa.

nu numal curätA pArantult de buruieni, dark 'Id si maruntesce. Planthle prglite rabd4 mai multil la secetá. Pe a locurea se pesoü porumburile cu rarita, dandu-se cu safiind-c

pa numai Intro cuiburi. uys f.1

Candü se dä sapa din urma. se grArn6.-

o' desce

"

pärnèntult pe

lauga cuiburi; de aceia aceStA .lucrare se

numesce cuThrt at 4 muguroitil CuibAritult nu numai c dA mai mu1t6. thrie rädacine0

kilt, dar4 §i tine mal mult a. umeclelä impre-

jurult planteloriA 1.

,,i, 'F=4

Se musuruiesct plan-

tele cu sapa sat cu unt felt de taritA care are douë cormene, si care senumesce mu-

pruitorii. (Fig. 6).

CAPITOL= VI SOURGEREA. SAtt SVENTAREA P.IMENTIILUI.IIDAREA SAt IRIGAttONEI. TREERASEMtNATULt. SECERATULt.

-

-

-r VENTURATULt St PASTRAROA. GRINELORt

Svêntarea pamentula

Plantele cultivate nu pott s6,

cr6sca. In locurile care 'Bunn prea umede, precum suntt rovinele i pAmenturile smircdse. Afar6, de acésta

Omenii care traiesct in vecinëtatea smircurilort si a www.dacoromanica.ro

28

MANUALt

lacurilort zact de friguri i suntt subredi. De aceea pe catt este cu putinta O. se scurga asemenea locuri, facdndu-se santuri prin care sa scurga apa. Udarea saü irigatiunea. Apa este neap6ratt trebuinciósa pentru crescerea plantelort. Candil este seceta, semänäturile se pälesct, §i dna, uscaciunea tine timpt indelungatt, plantele piert. Odinidra candt se intampla sa fie seceta, Omenii pereat de fOme, i botranii nostril' at apucatt acele timpurl de feimete cand erat nevoiV sa se nutrésca cu scOrta de copaci macinata. In diva de asta-di and este seceta, agricuitorult aduce apa pe locuri i pe f6nete i scapa sem6naturi1e de peire.

Apa de rit, de isvdre, de iazuri este c6 mai buna pentru udatt plantele. Ca sa udi porumbult, fasolea, cartofii i alte plante

care se pralesct qi care suntt semenate in randuri, se face cu sapa sat cu rarita ca unt felt de §entulete ;ntre randuri ; se aduce apa la capult locului in-

tr'unt sant anume facutt i dinteacestt §ant curge de sine printre randurile de porumbt. Séra este timpult cel mai priinciost pentru udare, fiindt-ca apa are timpt sa. patrunza peste mipte in pamêntil. Livedile de Mit se uda mai lesne cand se intémpla sa fie apa in apropiere. Se_ aduce apa inteunt antft

sapatt de la unt capatt papa la altult alt

;

umplandu-se §antult, apa da peste dénsult §i curge ca u panza pe d'asupra ierbel. Cate-va dile dupa ce s'a cositt fènulft se uda livedea nciptea. Legumele cultivate in gradinile de langa, casa se ucla sera cu o stropitdre. Semènatulti.

Se lucréz a.

i

se ingrase parnéntult

peetru ca sëménta aruncata intr'ênsult sa pOta cresce cu putere §i sa dea producte care sa rèsplatésca munca cultivatorilort. De aceea sëmenta trebue alés i seméwww.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

29

natn, cu cea mai mare ingrijire. Multi" dintre cultivatut ptstrezt pentru sërndnt6, grault celd mai frumost

pe care 'It last st se cOca bine s'apoi 'lt secert. S6mênta se pAstrezt in loct uscatt, feritt de ume(pm li curttita cu ciurult bine, ast-felt ca st ramaie numal bobt li bobt. In unele tört este obiceit st se mOie grault de sonAritt in lapte de varii Inainte de a se sernOna. Pentru acestt sfirsitt se tórnt apa caldt peste veal pint ce se face ca unt felt de lapte ; cu acestt apa se uda sOrnênta, se face apot grAmadt pe unt loct bttttoritt,

se arunct pe d'asupra sare, se amestect cu lapte §i la mint se semOnt. In loct de vart se 'Ate intrebuinta calaican topitt in apa. SOmOnta veche nu r6sare tat ; de aceea este de trebuinta ca cultivatorult st-11 fact sOmOnta in tott anulti.

SOrn6nta de grail se acopere cu grapa, si cu plugult candt s'a intarcliatu semOnatult.

Semëntele mid, precumt suntil cele de trifoit, de visdeit si altele, se ingropt mai d'asupra, iart cele marl mat ade'nct.

Se pune sementa mat putint candt se sOmant la timpt si mat multt cand s'a intarziatil cu sernOnatult. In ptminturile roclitOre si. lucrate bine se intrebuin-

tézt semintt mat putint de catt In locurile strace si lucrate rOt.

Unele plante, precumt este tutunul, se prestdesct. Pentru acestt sfirsitt ae face o rasadnitt in grädint, se sernOnt de timpurit, si candt s'a 11141-M räsadult se mite si se prestdesce pe Inca. Dact este cam secett se uda, rasadult, cad alt-mintrelea nu se prinde. Seceratu10. Granele de vincltre si de macinatt se secera in parga, edict cand incepe bobult sa, se hittwww.dacoromanica.ro

30 MANUALI;7

t and)). patuld, de§l . Ingilibinith, tot pat este

11144'4

SLIV4rmr,...

lazikriarfik

'AMU 144,11a4m5E4,

II toiF'

31r 0

N

)cd

ria

rO

Cr3

....

-,..) .01 0 h).3

0 ois a5 o ca, xd o

cd

a) )0 cd

CFI

cyj

4,

crn

czj

0 004 °0 c0

CL)

al

CD

t.8 O0 )0 ce 0

O sr12