Manual clasa a X a

Manual clasa a X a După manualul de clasa a X a, Ed. Corint CUPRINS 1. Revolutia glorioasa .................................. ............................................ p. 3 2. Epoca luminilor ................................. .................................................. p. 5 3. Organizarea statelor moderne ............................................................... p. 8 3.1. Constituirea SUA ............................................................................ p. 8 3.2. Revolutia franceza .......................................................................... p. 10 3.3. Franta napoleoniana ........................................................................ p.13 3.4. Relatiile internationale in secolul al XIX-lea .................................. p.15 4. Ţările Române şi problema orientală…… ........................................... p. 17 4.1. Secolul fanariot. Anul 1821 ........................................................... p.17 4.2. Războaiele ruso-austro-turce. Regulamentul organic .................... p.19 5. Anul 1848 în Europa ………….. ......................................................... p.21 5.1. Aspiraţii liberale şi naţionale în Europa ......................................... p.21 5.2. 1848 în spaţiul românesc ................................................................ p.23 6. Revoluţia industrială ............................................................................. p.27 6.1. Ştiinţa şi tehnica ............................................................................. p.27 6.2. Economia şi societatea ................................................................... p.28 7. State naţionale şi multinaţionale în a doua jumătate a sec. XIX .......... p.30 7.1. România …………………………………………………………. p.30 7.2. Germania şi Austro-Ungaria …………………………………….. p.33 8. Lumea la cumpăna secolelor XIX – XX .............................................. p.36 8.1. Civilizaţiile asiatice si africane şi modernitatea ………………… p.36 8.2. SUA. Sistemul de alianţe ……………………………………….. p.37 9. Marile conflicte ale secolului XX ....................................................... p.40 9.1. Primul razboi mondial. Marea Unire ............................................. p.40 10. Tratatele de pace si relatiile internationale interbelice ...................... p.46 10.1. Tratatele de pace. Relatiile internationale interbelice .................. p.46 11. Lumea in perioada interbelica ............................................................ p.49 11.1. Economia si viata cotidiana ......................................................... p.49 11.2. Miscarea feminista si Romania in perioada interbelica ............ p.51 12. Regimuri politice in perioada interbelica .......................................... p.52 12.1. Comunismul si nazismul ............................................................. p.52 12.2. Regimuri democratice si fascismul ............................................ p.54 13. Marile conflicte ale secolului XX .................................................... p.56 13.1. Al doilea razboi mondial. Holocaustul ....................................... p.56 14. Relatii internationale postbelice ....................................................... p.62

1

14.1. Organizatii internationale. Razboiul rece si prabusirea comunismului ......................................................................................................... ........ p.62 15. Regimuri politice postbelice .............................................................. p.65 15.1. Regimuri politice democratice si totalitare .................................. p. 65 16. Lumea postbelica ................................................................................ p.66 16.1. Reconstructia economica. Revolutia tehnico-stiintifica. Societatea civila, minoritatile si drepturile omului ............................................................... p.66 17. Religia in lumea contemporana .......................................................... p.69 17.1. Crestinism, Islam, Budhism. Ecumenismul religios .................... p.69 18. Romania si integrarea euroatlantica ................................................... p.71 18.1. UE si NATO ................................................................................ p.71 19. Societatea la inceputul mileniului III ................................................. p.73 19.1. Globalizare, terorism, viata cotidiana .......................................... p.73

2

1. ``Revolutia glorioasa`` Cauzele revolutiei engleze Incepand cu secolul ala XVI-lea Anglia cunoaste o dezvoltare treptata a unei economii bazate pe initiativa individuala, concurenta si profit ce permite aparitia unei noi nobilimi, interesata in manufacturi, ferme capitaliste si comert maritim. Impreuna cu burghezia in formare ei incep sa controleze viata economica a tarii si doresc sa obtina si puterea politica. Ei erau larg reprezentati in Parlament, institutie ce smulsese regelui dreptul a aviza politica fiscala si legislativa a acestuia si incearca sa impuna libertati conforme cu interesele lor. Pe de alta parte de bunul plac al suveranului depind brevetele pentru infiintarea intreprinderilor comerciale si industriale, o frana in fata cresterii productiei si schimburilor, accentuand opozitia rege-parlament. Divergentele sunt accentuate si de situatia religioasa unde regele conducea Biserica anglicana, iar majoritatea burgheziei si noii nobilimi era puritana. Acestia cereau ``purificarea`` bisericii de urmele ei catolice si contestau inca o data puterea regelui. In 1628 Parlamentul adreseaza lui Carol I Stuart ``Petitia dreptului`` in care-i atrageau atentia asupra limitelor puterii regale si asupra prerogativelor parlamentare, iar regele dizolva adunarea si guverneaza singur intre 1629-1640. Razboiul cu Scotia a epuizat resursele financiare si l-a obligat pe Carol sa convoace Adunarea in speranta votarii unor noi impozite. Parlamentul refuza si emite Mustrarea ce Mare in care se enumera abuzurile acestuia, se cere demiterea si condamnarea colaboratorilor cei mai apropiati ai regelui si anularea impozitelor adoptate in ultimii zece ani. Regele refuza si incearca sa-i aresteze pe liderii miscarii, aparati de populatia Londrei si astfel se declanseaza razboiul civil (1642-1649). In prima parte cavaleria regala obtine cateva victorii in fata armatei parlamentul, beneficiind de sprijinul marii nobilimi si liderilor bisericii. Situatia se schimba atunci cand Thomas Fairfax si mai ales Oliver Cromwell reorganizeaza armata dupa modelul unitatilor de elita ``coastele de fier`` si obtin victoriile decisive de la Marston Moor, Preston si Naseby. Carol I este prins, judecat si executat la 1649, iar parlamentul proclama republica (Commonwealth). Puterea reala era exercitata de armata condusa de Oliver Cromwell ce inabusa miscarile regaliste din Scotia si Irlanda si emite Actele de navigatie (16501651), lovind puternic in Olanda si flota ei comerciala. In 1653 Cromwell dizolva parlamentul si se proclama Lord Protector cu atributii sporite ce impun 3

practic dictatura militara in Anglia. La moartea lui Cromwell (1660) armata in invita pe fiul lui Carol I sa ocupe tronul, marcand astfel revenirea monarhilor pe tron, in connditiile in care majoritatea dorisera desfiintarea absolutismului si nu monarhiei. Carol II (1660-1685) si Iacob II (1685-1688) ignora lectiile razboiului civil si incerca sa reinstaleze absolutismul si biserica catolica. Opozitia parlamentara, noua nobilime si burghezia il cheama la tron pe Wilhelm de Orania, ginerele lui Iacob al II-lea, dupa ce in prealabil acesta acceptase ``Declaratia drepturilor`` in care se precizau drepturile si datoriile poporului si regelui, infaptuind astfel revolutia glorioasa. EXERCITII 1. Petitia dreptului (1628) : ``1. Lorzii ecleziasticii si mireni si comunele, intruniti in Parlament, aduc la cunostinta cu toata smerenia suveranului si stapanului nostru, regele, ca printr-un statut intocmit sub domnia lui Eduard I ... s-a declarat si statornicit ca Regele si mostenitorii sai nu vor impune, nici nu vor incasa tallia sau ajutoare in acest regat fara consimtamantul arhiepiscopilor, episcopilor, comitilor, baronilor, cavalerilor, burghezilor si altor oameni liberi din comunele regatului ; iar prin autoritatea Parlamentului s-a declarat si stabilit ca nimeni, in viitor, nu va putea fi constrans sa imprumute bani regelui fara voia sa, deoarece o asemenea obligatie era contrara ratiunii si libertatilor tarii ... 3. Prin statutul numit Marea Charta a Libertatilor Angliei, s-a hotarat si statornicit, de asemenea, ca nici un om liber nu va putea fi arestat si intemnitat, nici lipsit de libertatile si drepturile sale, nici pus in afara legii sau exilat, nici molestat in orice alt chip, decat in baza unei sentinte legale din partea egalilor sai sau a legilor tarii. 10. In aceste privinte, ei se roaga cu smerenie, Prea Inalta Voastra Maiestate, ca nimeni, in viitor, sa nu fie silit sa faca vreun dar gratuit, imprumut de bani sau dar de bunavoie, nici de a plati vreo taxa sau impozit fara consimtamantul comun votat de Parlament`` (p. 8 st) a. Identificati drepturile si libertatile obtinute de-a lungul timpului. b. Enumerati membrii Parlamentului britanic. 2. Alegeti principala cauza a revolutiei engleze. 3. De ce parlamentul revine in 1660 la forma monarhica de guvernare ? 4. ``Pentru multe generatii viitoare, revolutia din 1688-1689 a fost numita de stramosii nostri glorioasa revolutie. Gloria ei nu a constat in vreo fapta de arme, in vreun act exceptional de eroism din partea englezilor, nici din faptul ca o intreaga natiune s-a dovedit mai puternica decat un rege foarte necugetat ... Adevarata glorie a revolutiei britanice sta in faptul ca a fost facuta fara varsare de sange, fara razboi civil, fara masacre sau proscriptii si mai presus de toate, ca 4

s-a ajuns la o reglementare prin consimtamantul mutual al diferendelor religioase si politice, care despartisera atat de multa vreme si atat de cumplit oamenii si partidele. Reglementarea constitutionala din 1689 a rezistat incercarii timpului`` (G.M. Trevelyan, Istoria ilustrata a Angliei) (p. 9 dr) a. De ce s-a adoptat denumirea de revolutia glorioasa? b. Faceti o paralela intre conflictul rege-parlament din 1642-1649 si cel din 1689. Evidentiati diferentele! 2. Epoca luminilor Iluminismul este marea miscare filozofica a secolului al XVIII-lea ce vedea in ratiune, educatie si spirit inventiv mijloacele prin care se putea construi calea spre realizarea fericirea umana. Noi principii si valori in societate - Credinta si fericirea omului : pe plan religios iluministii pleaca de la premisa lui Diderot conform careia ``nu exista decat o singura datorie a omului, aceea de a fi fericit``. Ideea era in contradictie cu cea a bisericii catolice, ce vedea in viata o simpla trecere spre cele vesnice si nega revelatia divina si traditiile Bisericii. Iluministii cred in existenta Domnului, dar refuza sa accepte amestecul lui in evolutia ulterioara a universului ce functioneaza in baza unor legi naturale, conceptie denumita deism. Religia era acceptata doar ca un garant al ordinii sociale, necesara oamenilor in lipsa unei educatii rationaliste. - Un nou model de putere : Montesquieu si Voltaire sprijina monarhia constitutionala, bazata pe separarea puterilor in stat, egalitate in fata legilor si respectarea drepturilor cetatenesti. Republica era, in conceptia lui J.J. Rousseau, o societate aparuta ca urmare a unui contract incheiat intre oameni liberi si egali, contract prin care puterea era exercitata de reprezentanti in numele poporului. In paralel, Rousseasu credea insa ca republica si democratia sunt posibile doar in statele mici, iar proprietatea privata este o cauza a inegalitatii intre oameni. - Munca, sursa bogatiei : munca era considerata unica sursa a bogatiei si progresului, chiar daca unii inclinau spre agricultura si altii spre industrie si comert. Adam Smith sustine ca industria si comertul prospera doar atunci cand sunt indeplinite trei conditii si anume libertate individuala, exprimarea interesului personal si existenta cererii si ofertei pe piata. Absolutismul luminat Filozofia iluminista a fost adoptata de cativa monarhi absolutisti ce doreau sa evite conflictele interne si contestarea propriei puterii prin reforme partiale care sa imbunatateasca situatia populatiei. Frederic II al Prusiei, Iosif II al Austriei si 5

Ecaterina II a Rusiei corespondeaza cu iluministii si modernizeaza legislatia, sprijinind eliberarea si improprietarirea taranilor, dezvoltarea comertului si industriei, desfiintarea torturii si cenzurii, etc. Politica lor a esuat, in final, deoarece reformele erau, prin natura lor, inutile intr-un stat unde regele, nobilii si biserica detineau puterea, refuzand sa o imparta cu ceilalti cetateni si respingeau evolutia economica naturala de la agricultura la industrie si comert ca ramuri predominante. Raspandirea si influenta iluminismului Iluminismul se raspandeste prin intermediul cartilor, fie el brosuri sau Enciclopedia (35 volume) editata de Diderot si D`Alembert, ziarelor, societatilor stiintifice si culturale, saloanelor de lectura si lojilor masonice si mai ales prin intermediul francezei, folosita de elitele Europei. Literatura si muzica includ o serie de oameni de cultura prestigiosi cum ar fi : - Voltaire abordeaza epopeea istorica, poemul eroi-comic si filosofic, satira, pamfletul, tragedia clasica si romanul, dar este, in esenta, un regalist, chiar daca unul constitutional. - J.J. Rousseau introduce tema contemplarii melancolice si solitare a naturii ca refugiu in fata nelinistilor umane si romanul pedagogic, bazat pe apropierea de natura prin intermediul educatiei, instinctelor si calitatilor morale innascute ale omului. - Literatura engleza este reprezentata de Daniel Defoe (Robinson Crusoe) si Jonathan Swift (Calatoriile lui Gulliver) ce critica subtil intoleranta si prejudecatile societatii timpului. - In plan cultural ia nastere curentul german Sturm und Drang (Furtuna si avant) ce respinge invazia literaturii franceze si suporta cultura germana bazata pe sublim ca valoare estetica. Sublimul este rezultatul liberului exercitiu al emotiilor si imaginatiei, chiar daca rezultatul este suferinta, uratenie, uimire sau groaza. Pe de alta parte, J.W. Goethe creaza Faust, un rebel care se opune tuturor formelor de intelepciune si in special celor obtinute prin formule matematice ori stiintifice. - In muzica W.A. Mozart vine cu opera Don Giovanni unde eroul sfideaza toate convenientele si regulile sociale si se ridica singur impotriva lumii in cautarea adevarului, sfarsind, ca si Faust, prin a fi distrus. Opinia publica Statul modern aduce cu sine ideea separarii vietii private de viata publica, iar probleme de interes general (economie, politica, diplomatie, finante, etc.), discutate pana atunci doar de rege si ministrii sai, intra in dezbatere publica, antrenand un numar din ce in ce mai mare de oameni. Astfel iau nastere idei noi, pareri diferite de cele oficiale, uneori radical diferite, dand nastere opiniei publice de care regele si guvernul invata sa tina seama, indiferent ca se manifesta in biblioteci, cafenele sau cluburi. 6

Spiritul public i-a indemnat pe membrii societatii sa se reuneasca in actiuni comune pentru binele public, creand societati de ajutorare a saracilor si celor fara adapost, iar statul s-a implicat prin crearea unor stabilimente pentru saraci si cersetori, considerati indivizi periculosi ce trebuiau pusi la munca fortata. In paralel, Biserica Catolica foloseste confrerii, pelerinaje si misiuni de binefacere pentru a-i educa pe oameni in spirit comunitar si intrajutorare. EXERCITII 1. ``In fiecare stat exista trei feluri de puteri : puterea legislativa, puterea executiva si puterea juridica sau judecatoreasca. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepseste infractiunile sau judeca diversele conflicte dintre cetateni. Atunci cand puterea executiva si cea legislativa se reunesc intr-o singura persoana, nu mai exista libertate deoarece ne putem teme ca aceasta persoana ar putea face legi tiranice si apoi sa le puna in practica abuziv. Daca puterea juridica ar fi detinuta impreuna cu puterea legislativa, controlul asupra vietii si libertatii cetatenilor ar fi arbitrar deoarece judecatorul ar fi si legislator. Daca puterea juridica ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea detine forta unui opresor`` (Montesquieu, Despre spiritul legilor) (p. 14 st) a. Identificati principiul sustinut in organizarea statului. b. Alegeti trei argumente in sustinerea principiului. c. La ce principiu face aluzie documentul ? 2. Identificati in textul lectiei patru elemente care marcheaza schimbari fundamentale in evolutia societatii. 3. ``Libertatea de care nu au parte majoritatea oamenilor ramane in Europa idealul spre care gandirea, dar si istoria inainteaza lent. Este una din tendintele majore politice si filosofice ale secolului al XVIII-lea. Libertate sau cautarea egalitatii ? Napoleon credea ca francezul nu dooreste libertatea, ci egalitatea, adica egalitatea in fata legilor, abolirea drepturilor feudale, pe scurt sfarsitul libertatilor particulare, adica a privilegiilor`` (Fernand Braudel, Gramatica civilizatiilor, 1963) (p. 16 st sus) a. Ce doresc oamenii de rand – libertate sau egalitate ? b. Pentru ce militeaza iluministii – libertate sau egalitate ? 4. ``Un harnic furnicar muncind senin, De oameni liberi, pe un pamant eliberat. Atunci da, as spune clipei : Mai stai, acum sunt fericit`` (J.W.Goethe, Faust, 1790) a. Analizati gandurile lui Faust si identificati sursa fericirii personajului. 5. De ce ia nastere opinia publica ? 7

3. Organizarea statelor moderne 3.1. Constituirea SUA Nasterea SUA este considerata, simbolic, sosirea vasului Mayflower cu 102 pasageri la 1620 in regiunea devenita ulterior Noua Anglie. Treptat apar pe coasta de est 13 colonii unite prin religia protestanta si independenta. Cauzele razboiului de independenta - Coloniile nu au cunoscut feudalismul si s-au concentrat pe industrie cu muncitori salariati si mica proprietate agricola in nord si plantatii bazate pe munca sclavilor negri in sud. Cu timpul coloniile intra in concurenta cu metropola ce incearca sa le limiteze dezvoltarea industriala si comerciala. - Colonistii au mostenit drepturile de cetateni englezi si si-au afirmat dorinta de a se autoguverna deoarece nu erau reprezentati in parlamentul londonez. Acesta ia, insa, o serie de masuri nepopulare, cum ar fi interzicera colonizarii la vest de Muntii Alegani, taxe pentru zaharul si ceaiul importat, redactarea actelor pe hartie timbrata (Legea timbrului, 1765), ignorand calitatea lor de cetateni englezi. - Refuzul de a accepta calitatea de cetateni pentru americani Conflictul cu Anglia Taxa asupra ceaiului din 1773 duce la un conflict direct deoarece colonistii din Boston arunca in apa lazile cu ceai, refuzand sa accepte nouul impozit in asa numita ``partida de ceai din Boston``. Autoritatile inchid portul si impun noi taxe pentru intretinerea armatelor engleze, iar reprezentantii coloniilor organizeaza primul congres la Philadelphia (1774) unde decid boicotarea marfurilor engleze si respingerea autoritatii parlamentului. Ambele parti se pregatesc de razboi prin recrutarea de mercenari germani (Anglia) si inarmarea militiilor (SUA), prevestind Declaratia de Independenta (1776) redactata de Thomas Jefferson in spiritul luptei pentru independenta si libertate. Congresul mobilizeaza armata de voluntari si foloseste diplomati pentru a atrage sprijinul Frantei, Spaniei si Olandei, dar initial sufera grele infrangeri in fata armatei engleze profesioniste ce reuseste sa ameninte Philadelphia si independenta. Situatia se modifica datorita consilierii militare franceze si numirii ca general a lui George Washington ce obtine victoriile decisive de la Saratoga (1777) si Yorktown (1781). Pacea se incheie la Versailles in 1783 si recunoaste independenta SUA, devenita republica prezidentiala. SUA 8

Anii 1783-1787 sunt definiti de lupta dintre republicanii adepti ai independentei fiecarei colonii si federalistii, conndusi de Washington, ce doreau un stat federativ, compus din cele 13 colonii, organizat pe principiul separarii puterilor in stat. Federalistii au castig de cauza si elaboreaza Constitutia din 1787 pe baza urmatoarelor principii : - Separarea puterilor in stat intre puterea legislativa (Congresul), formata din Senat si Camera Reprezentantilor, puterea executiva (presedinte si guvern) si puterea judecatoreasca. Senatul include doi reprezentanti din fiecare stat, iar Camera Reprezentantilor deputati alesi in numar proportional cu numarul locuitorilor in fiecare stat. Puterea judecatoreasca apartineCurtii Supreme, iar presedintele exercita functiile de sef al statului si conducator al executivului. - Libertatea presei, dreptul de petitie si adunare - Garantarea drepturilor cetatenesti - Interzicerea acordarii de titluri nobiliare, onoruri ereditare si privilegii exclusive EXERCITII 1. ``Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, in temeiul legilor eterne ale naturii, al principiilor Constitutiei engleze.. au urmatoarele drepturi : 1. Sunt indreptatiti la viata, libertate si proprietate si niciodata n-au cedat, in favoarea nici unei puteri suverane, dreptul de a dispune de vreuna din acestea, fara consimtamantul lor. 2. Stramosii nostri, care au intemeiat din prima data aceste colonii, erau la data Emigrarii lor din tara mama, partasi la toate drepturile, libertatile si imunitatile unor supusi nascuti liberi inauntrul regatului Angliei. 3. Prin emigratia lor, ei in nici un chip nu au renuntat la nici unul ... din aceste drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendentii lor astazi, indreptatiti sa exercite toate acele drepturi si sa se bucure de ele ... 4. Fundamentul libertatilor engleze si al oricarui guvern liber este dreptul poporului de a participa la adunarea sa legislativa; intrucat colonistii englezi nu sunt reprezentati intransa, ... urmeaza de aici ca sunt indreptatiti la libera si exclusiva putere legislativa in cadrul diverselor lor adunari provinciale, singurele organisme in care dreptul lor de organizare poate fi realizat`` (Din Declaratia si Rezolutia Primului Congres Continental American din 14 octombrie 1774) a. Identificati doua temeiuri juridice care justifica reunirea locuitorilor intr-un congres continental. b. Mentionati argumentele aduse in favoarea libertatii coloniilor. c. Enumerati doua scopuri pentru care luptau americanii.

9

2. `` Noi consideram adevaruri evidente prin sine ca toti oamenii au fost creati egali, ca sunt inzestrati de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, ca printre acestea se numara viata, libertatea si cautarea fericirii. Ca, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne, a caror justa autoritate deriva din consimtamantul celor guvernati. Ca, ori de cate ori o forma de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului sa o schimbe sau sa o abroge, instituind un nou guvern bazat pe acele principii si organizat in acele forme care-i vor parea mai potrivite pentru a-i garanta siguranta si fericirea ... Dar cand un lung sir de abuzuri si incalcari ale drepturilor, toate urmarind invariabil acelasi scop, pun in evidenta planul de a-i supune sub un despotism absolut, este dreptul lor, este datoria lor lor sa rastoarne un asemenea guvern si sa ingrijeasca de noi garanti ai securitatii lor viitoare. De aici suferinta rabdatoare a acestor colonii, si tot de aici, acum, necesitatea care le obliga sa schimbe vechiul lor sistem de guvernamant. Istoria actualului rege al Marii Britanii este un sir de repetate nedreptati si abuzuri, toate avand ca obiect direct statornicirea unei tiranii absolute asupra acestor state`` (Fragment din Declaratia de Independenta a Statelor Unite al Americii, 4 iulie 1776) a. Identificati acele drepturi naturale ale omului mentionate in text. b. Mai sunt aceste drepturi naturale valabile si in ziua de astazi ? 3. De ce Constitutia SUA se bazeaza pe principiul separarii puterilor in stat? 3.2. Revolutia franceza Cauzele revolutiei - Taranimea reprezenta 85% din populatie si platea majoritatea taxelor, desi nu avea pamant si depindea de nobilul local, Stat sau Biserica, fiind afectata de saracie, boli si foamete. - Starile privilegiate (nobili, cler) erau scutite de la plata taxelor si reprezentate la curtea regala, mostenind pozitia sociala si functiile administrative, militare, juridice si religioase. - Burghezia este nemultumita de restrictiile impuse industriei si comertului si doreste sa obtina putere politica pentru a-si apara interesele economice. - Regele detine putere absoluta in teorie, impartita in realitate cu starile privilegiate ce profita de haosul in care functionau institutiile statului. - Exercitarea justitiei de catre mai multe instante ce apartin functionarilor regali, seniorilor si bisericii - Existenta vamilor interne ce gatuiesc comertul si circulatia monedei - Cheltuielile exagerate ale Curtii regale

10

Franta cunoaste o criza puternica intre 1782-1788 ce loveste agricultura, unde seceta afecteaza recolta si produce foamete, industria textila si comert, incapabile sa tina pasul cu cele engleze si nivelul de trai al omului de rand ce trebuia sa supravietuiasca cu 18 sous [moneda franceza a timpului era livra, impartita in sous] pe zi. Regele Ludovic al XVI-lea convoaca Adunarile Generale pentru a vota noi impozite si le permite sa-i adreseze asa numitele ``Caiete de doleante`` unde sa formuleze revendicari sub forma unor cereri. Cele trei clase (nobilii, clerul, starea a treia – burghezie), electrizate de posibilitatea unor schimbari, solicita desfiintarea absolutismului, reforma fiscalitatii si justitiei si formarea unei adunari reprezentative care sa decida asupra legilor si impozitelor. Revolutia Constienti ca regele nu doreste reforma, membrii starii a treia solicita votul individual in parlament si se proclama Adunare Nationala, beneficiind de sprijinul unei parti a clerului, la care regele raspunde chemand trupe din provincie. Parizienii formeaza municipalitatea (comitet permanent ales) si militia burgheza ce isi procura armele de la Hotel des Invalides si solicita guvernatorului inchisorii Bastilia sa cedeze rezervele de praf de pusca si sa retraga tunurile indreptate impotriva multimii. Militarii trag in multime, act soldat cu peste 150 de morti si raniti, iar populatia ataca, cucereste si darama Bastilia. Ecoul luptelor din orase se face simtit si la sate unde taranii doreau o impartire echitabila a granelor, stergerea impozitelor catre stat si desfiintarea obligatiilor feudale. In consecinta vara lui1789 marcheaza declansarea unor rascoale ce distrug arhivele cu datorii si incendierea a numeroase castele nobiliare. Speriata de anarhie, Constituanta desfiinteaza pe 4 august 1789 toate privilegiile feudale, proclamand egalitatea tuturor cetatenilor. Pe 26 august este adoptata ``Declaratia drepturilor omului si cetateanului``, ambele acceptate de rege sub presiunea parizienilor ce il obliga sa locuiasca in palatul Tuileries din Paris. Anii 1789-1791 marcheaza lupta politica intre doua grupuri de revolutionari si anume Clubul Iacobinilor (Societatea prietenilor revolutiei), dominat de Maximilian Robespierre si Clubul Cordelierilor (Societatea amicilor drepturilor omului si cetateanului), frecventat de Danton, Marat sau Desmoulines, apreciat de mica burghezie, meseriasi si muncitori. Regele decide sa fuga din Paris si este prins la Varennes, iar revolutionarii impun Constitutia din 1791 bazata pe separarea puterilor in stat si negarea absolutismului. La randul sau, regele negociaza pe ascuns cu Austria si Prusia ce trimit trupe impotriva Frantei. Armata dezorganizata si prost condusa este infranta si Parisul este asediat de armata prusaca condusa de ducele de Brunswick. Adunarea cheama in capitala 20.000 de soldati ai garzilor nationale, iar parizienii impun arestarea regelui pe 9-10 august 1792 si adoptarea unei serii de decizii impotriva dusmanilor revolutiei. Pe 20 septembrie armata obtine 11

prima victorie la Valmy in fata dusmanilor si Conventia desfiinteaza monarhia si proclama republica ce cunoste urmatoarele guvernari : Conventia girondina (1792-1793) este obligata sa-l execute pe rege, provocand nasterea unei coalitii (Austria, Prusia, Anglia, Rusia) ce dorea sa restaureze vechiul regim. Republica recruteaza 300.000 soldati pentru razboi si se confrunta cu rascoalele taranilor din Vendeea si deteriorarea situatiei economice, ascutind conflictul cu iacobinii ce decid la 2 iunie 1793 sa-i aresteze si ghilotineze pe girondini. Conventia montagnarda sau iacobina (1793-1794) ajunge la putere cu sprijinul maselor si recurge la urmatoarele masuri pentru a restabili ordinea : - Taxarea tuturor veniturilor - Preturi maximale pentru combaterea speculei - Reorganizarea armatei si promovarea ofiterilor fideli revolutiei - Executarea dusmanilor revolutiei in baza legii suspectilor, adoptata la 15 septembrie 1793, cifrati la aproape 5.000 in Paris si 1.600 in provincie - Controlul statului asupra economiei - Calendar si educatie laica Pe masura ce ordinea se restabilea liderii iacobinilor intra in conflict sub presiunea lui Robespierre ce dorea sa obtina un control absolut asupra tarii si nu va ezita sa execute grupurile conduse de Hebert si Danton. In ciuda inaspririi terorii, situatia econommica incepe sa se deterioreze datorita inflatiei, proastei aprovizionari cu alimente si cresterii preturilor. La sfarsitul lui iulie 1794 Robespierre tine un nou discurs amenintator, iar soldatii Conventiei il aresteaza si ghilotineaza, punand capat terorii. Conventia thermidoriana (1794-1795) este formata de sustinatorii moderati ai intereselor burgheziei, numiti dupa noua luna iulie a calendarului laic. Ei reusesc sa respinga invaziile externe si dau o noua constitutie ce restabilea separarea puterilor si votul cenzitar. Legislativul era alcatuit din doua Camere (Consiliul celor 500 sute si Consiliul Batranilor), iar 5 directori constituiau executivul, marcand sfarsitul revolutiei propriu-zise. EXERCITII 1. Identificati principala cauza a revolutiei franceze. 2. De ce reprezentantii starii a treia refuza sa-l asculte pe rege la 1789 ? 3. `` Reprezentantii poporului francez, constituiti in Adunarea Nationala, considerand ca ignorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului sunt singurle cauze ale nefericirii publice si ale coruptiei guvernelor, au hotarat sa expuna intr-o declaratie solemna drepturile naturale, inalienabile si sacre ale omului ... I. Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi. 12

II. Scopul oricarei asociatii politice este conservarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea si rezistenta la agresiune. III. Natiunea este sursa esenntiala a principiului oricarei suveranitati; nici o grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care sa nu emane de la ea. IV. Libertatea consta in a putea face tot ceea ce nu dauneaza alltuia. V. Legea nu are dreptul sa interzica decat actiunile vatamatoare societatii. VI. Legea este expresia vointei generale : toti ... au dreptul sa contribuie ... la alcatuirea ei; ea trebuie sa fie aceeasi pentru toti, fie ca apara, fie ca pedepseste ... `` (Din Declaratia drepturilor omului si cetateanului) (p. 27 dr) a. Cautati si definiti doi termeni cheie ai documentului. b. Comentati, pe scurt, principalele doua idei. c. Care sunt drepturile naturale ale omului ? Argumentati 4. Care este cea mai importanta conventie ce guverneaza Franta revolutionara ? 5. Ce anume provoaca executia liderilor girondini si iacobini ?

3.3. Franta napoleoniana Directoratul Teoretic Constitutia se baza pe separarea puterilor in stat, cele doua camere erau alese liber si se garanta libertatea cuvantului, dar in realitate armata a fost folosita pentru a elimina majoritatea regalista din Consiliul celor 500 sute la 1797, iar in 1798 s-au anulat alegerile datorita succesului previzibil al iacobinilor. Inflatia, specula, cresterea preturilor, drumurile distruse, alimente pe cartela, imposibilitatea platii salariilor pe care le sufereau oamenii de rand erau in contradictie cu viata luxoasa a noilor imbogatiti, generand ample miscari sociale. ``Conjuratia egalilor``, condusa de Gracchus Babeuf, propune o societate egalitara si este rapid lichidata, la fel ca si miscarile regaliste, oferind prilejul remarcarii tanarului ofiter Napoleon Bonaparte. El recucerise orasul Toulon, ocupat de englezi si infrange miscarea regalista din Paris, motiv pentru care Directoratul, in parte speriat de faima sa, il pune in fruntea armatei din Italia. Desi slab dotata, armata este rapid reorganizata de Napoleon ce obtine 12 victorii in fata austriecilor timp de un an (1796-1797) si impune Tratatul de la Campo Formio prin care Austria cedeaza malul stang al Rinului, Belgia si o parte a Italiei. Urmatoare expeditie il poarta in Orient unde cucereste Egiptul, desi pierde flota si termina indecis atacul asupra Siriei si de aici in Franta, aflata intr-o situatie critica. 13

Consulatul (1799-1804) Cu ajutorul armatei Napoleon da o lovitura de stat pe 9 noiembrie 1799 si impune consulatul. In fruntea tarii se aflau 3 consuli, Bonaparte avand rolul principal, iar noua Constitutie permite amestecul executivului in treburile legislative. Tara este impartita in departamente, conduse de prefect numiti de prim-consul, politia cenzura activitatile politice periculoase, presa, teatrul sau cartile, in timp ce educatia scolara interzice libertatea de gandire in favoarea unei programe ce punea accent pe obedienta. In paralel, Napoleon permite revenirea emigrantilor regalisti, creeaza o patura de privilegiati ce-i datoreaza bogatia si se impaca cu Biserica Catolica al carui papa Pius al VII-lea decide ca democratia si crestinismul sunt compatibile in schimbul recunoasterii religiei catolice si deschiderii bisericilor. Finantele publice se redreseaza sub coordonarea Bancii Frantei, cresc investitiile si se dezvolta manufacturile, iar in plan juridic apar Codurile penal, civil si comercial ce imbina drepturile democratice cu prevederi depasite ca reintroducerea sclaviei in colonii si mentinerea autoritatii barbatului asupra familiei. Pozitia consulului este consolidata si de victoriile militare impotriva celei de-a doua coalitii antifranceze (Anglia, Rusia, Austria, Imperiul Otoman), formata in 1799, la Marengo si Hohenliden. Victoriile permit incheierea pacilor de la Luneville si Amiens ce ii recunosc dominatia asupra Belgiei si pacea cu toti vecinii. Imperiul (1804-1815) Constient de forta sa, Napoleon este ales consul pe viata in 1802 si imparat in 1804, pe fondul unor conspiratii regaliste si redeschiderii conflictului cu Anglia. Politica interna este definita de urmatoarele trasaturi : - Controlul politienesc asupra societatii, marcat de existenta tribunalelor speciale, reintroducerea practicii trimiterii la inchisoare fara judecata si a arestului la domiciliu. - Formarea unei nobilimi supuse imparatului ce primeste functii si domenii - Reorganizarea armatei in unitati flexibile de maximum 30.000 de oameni, dublate de corpuri de cavalerie, artilerie, geniu si Garda Imperiala. Ofiterii sunt promovati din randul trupelor, exclusiv pe baza meritelor si priceperii, iar Marea Armata din 1805-1806 numara 600.000 de oameni condusa de maresali celebri ca Murat, Lannes, Ney, Soul sau Bernadotte. Politica externa vizeaza conflictul cu cea de-a treia alianta, compusa din Anglia, Rusia, Austria si Prusia, Desi englezii raman stapanii marilor, datorita victoriei decisive a amiralului Nelson la Trafalgar in 21 octombrie 1805, francezii sunt imbatabili pe uscat in luptele de la Ulm, Austerlitz, Iena, Eylau si Friedland. Pacea de la Tilsit si alianta cu Rusia ii permit lui Napoleon sa impuna blocada economica asupra Angliei in perspectiva unei invazii prin Canalul Manecii. Blocada esueaza, au loc rascoale populare in Prusia, Spania, 14

Portugalia si criza economica isi arata coltii in conditiile recoltelor slabe din 1811 si lipsei entuziasmului pentru noi conflicte a unei noi nobilimi si burghezie ce avea nevoie de timp sa ``digere`` bogatiile aduse de imperiu. Conflictul cu Rusia se transforma in campania nereusita din 1812-1813 in care marea parte a armatei dispare in zapada si frigul rusesc, iar tarul Alexandru formeaza a patra alianta ce obtine victoriile de la Leipzig (1813) si Waterloo (1815), punand capat imperiului francez al carui lider este exilat pe insula Sf. Elena. EXERCITII 1. Alegeti principala masura a politicii interne din timpul consulatului. 2. De ce doreste Napoleon sa se proclame imparat ? 3. ``Adresandu-se unui apropiat in timpul campaniei din Italia, Napoleon Bonaparte spunea urmatoarele : Ceea ce am facut pana acum nu inseamna mare lucru. Nu sunt decat la incepuutul carierei mele. Credeti ca m-am luptat pentru victorie in Italia pentru a aduce glorie avocatilor Directoratului? Credeti ca am facut toate astea pentru a fonda republica? Ce idee! O republica de 30 milioane de oameni, cu moravurile noastre, cu viciile noastre. Este oare posibila? Este un vis de care acum francezii sunt entuziasmati, dar care va trece ca atatea altele. Lor le trebuie glorie si satisfacerea vanitatii. Din libertate nu inteleg nimic.`` (p. 34 st) a. Ce doreau francezii in opinia lui Napoleon ? b. De ce republica nu se potrivea cu Franta, in opinia sa? 4. Alegeti principala masura a politicii interne din timpul imperiului. 5. Care este cauza principala a infrangerii lui Napoleon Bonaparte ?

3.4. Relatiile internationale in secolul al XIX-lea Revolutia franceza si razboaiele napoleoniene modifica atat harta Europei cat si mentalitatea locuitorilor. Reformele moderne demonstreaza posibilitatea functionarii statelor democratice, bazate pe libertate, egalitate si drepturi cetatenesti, idei ce negau autoritatea absoluta a monarhilor si privilegiile nobilimii si clerului. Marile puteri sunt obligate sa limiteze pagubele produse de aceste evenimente si idei, motiv pentru care organizeaza Congresul de la Viena (1815). Conferință a statelor europene, desfășurată la sfârșitul războaielor napoleoniene cu scopul de a restaura ordinea conservatoare existentă înaintea izbucnirii Revoluției 15

Franceze, avea drept obiective restabilirea vechilor regimuri absolutiste și înlăturarea, prin stabilirea de noi granițe, urmările ocupației franceze în Europa. Preocupările majore ale participantilor au fost : - realizarea unui echilibru al relațiilor de forțe între state, fără a ține seama de particularitățile lingvistice, religioase, de tradiții ale teritoriilor pe care și le împărțeau; - favorizarea autorității tradiționale, adică forțele feudale, conservatoare și clericale. Cuvintele cheie ale Congresului au fost „restaurație“ și „legitimism“. Restaurația consta în readucerea pe tron a dinastiilor care fuseseră îndepărtate în urma unor revoluții sau a altor evenimente cu rezonanță, iar legitimismul era o teorie monarhică ce considera drept principiu fundamental al statului dreptul la tron al dinastiilor legitime și puterea absolută a acestora. Franta a fost redusa la teritoriul din 1789 si obligata sa plateasca despagubiri de razboi, fiindu-i blocat drumul spre Anglia de crearea Regatului Unit al Tarilor de Jos ce unea Olanda si Belgia de astazi. Prusia si Austria isi recapata teritoriile pierdute si obtin altele in plus, Rusia ocupa 2\3 din Polonia, iar Anglia pastreaza Gibraltar si statutul de putere navala. Congresul de la Viena a instituit o nouă ordine în care Europa era sub controlul unui ansamblu de patru puteri: Austria, Prusia, Rusia și Anglia. Pentru a păstra vechile regimuri dinastice, neluând în seamă dorințele și aspirațiile națiunilor care doreau să-și creeze state proprii, naționale, monarhii Prusiei, Austriei și Rusiei creau, în 1815, Sfânta Alianță, un pact de asistență mutuală între monarhii absoluți europeni îndreptată împotriva frământărilor revoluționare, și care, până în 1823, a permis împiedicarea tuturor mi șcărilor liberale sau naționale europene. Congresul de la Viena si Sfanta Alianta s-au lovit la scurt timp de o serii de miscari revolutionare in Spania (1819), Italia (1820 – 1830), Grecia (18211828), Polonia (1830-1831), Franta (1830) si tarile latino-americane (18201831). Revolutionarii doreau sa-si creeze state nationale libere, republici sau monarhii constitutionale, bazate pe egalitatea in drepturi, libertate si reforme moderne, respingand complet amestecul marilor puteri in treburile lor interne. Cu exceptia Frantei, unde este instaurat regele Ludovic Filip I, Greciei independente in 1828 si zonei sud americane, celelalte revolutii sunt infrante datorita interventiilor militare franceze, austriece si rusesti, pregatind insa drumul catre revolutia de la 1848. EXERCITII 1. Ce rol avea Congresul de la Viena ? 2. De ce marile puteri doresc sa se reintoarca la situatia dinainte de revolutia franceza ? 16

3. Pe de o parte avem nobilimea si clerul, iar pe de alta parte burghezia si noua nobilime. Cine sprijina autoritatea traditionala si cine suporta reformele moderne? 4. Identificati scopul principal al formarii Sfintei Aliante . 5. Ce doresc in primul rand revolutionarii ce se ridica impotriva Sfintei Aliante ? 4. Ţările Române şi problema orientală 4.1. Secolul fanariot. Anul 1821 Secolul fanariot marchează perioada cuprinsă între 1711 (Moldova)/1716 (Muntenia) şi 1821 în care sultanii otomani impun domni fanarioţi în locul celor pământeni pentru a accelera integrarea lor economică şi politica la periferia Imperiului. Problema orientală este, pe scurt, decăderea treptată a Imperiului otoman şi luptele politice, diplomatice, economice şi militare între marile puteri pentru a obţine cât mai mult din eventuala prăbuşire a turcilor. Secolul fanariot este definit de următoarele trăsături : - instabilitatea domniei permite celui ce oferă mai mult să cumpere tronul la 1-3 ani, motiv pentru care am avut 36 de domni în Moldova şi 39 în Ţara Românească - origini etnice diverse ale domnilor : greci (Caragea, Şuţu), români (Racoviţă), albanezi (Ghica), turci (Hangerli) - dispariţia armatei naţionale - cumpărarea funcţiilor - impunerea boierilor greci în funcţii de conducere - taxe şi impozite numeroase - putere politică, legislativă, juridică, militară, economică şi fiscală absolută a domnilor, asimilaţi de turci cu dregătorii otomani În ciuda faptului că erau în slujba Imperiului turc, marile familii greceşti ce domină Ţările Române se simţeau mai degrabă legate de tradiţia bizantină şi doreau reconstituirea Bizanţului ca un imperiu multinaţional ortodox condus de greci. Comportamentul, ceremonialul de la curte, luxul ostentativ şi dispreţul indiferent arătat localnicilor demonstrează cât de rupţi de realitate erau în visurile lor în faţa cărora stăteau toate marile puteri şi interesele lor. Reformele fanariote Domnii fanarioţi au dorit să modernizeze Ţările Române pentru a-şi exercita mai eficient stăpânirea şi mai ales colectarea taxelor. De aceea, unii fanarioţii îşi propun modernizarea instituţiilor statului şi structurilor sociale. Cel mai important reformator a fost Constantin Mavrocordat ce a obţinut 6 domnii muntene şi 4 moldovene pe o perioadă cumulată de 25 de ani. Prima reformă a fost recensământul populaţiei (1740) pentru ca statul să poată evalua 17

precis impozitele ce urma să le strângă. De asemenea, a impus un impozit fix, anual, pe cap de locuitor şi a numit doi ispravnici la conducerea fiecărui judeţ care să controleze funcţionarii locali. Reforma justiţiei a permis crearea unor instanţe de judecată la nivel local, controlul statului asupra procedurilor şi înregistrarea scrisă a activităţilor. Cea mai importantă măsură rămâne cea socială (1746-1749), tradusă prin desfiinţarea şerbiei (legarea de pământ a ţăranilor) ce se răscumpărau cu 10 taleri pe cap de om şi deveneau clăcaşi, muncitori pe pământul boierilor. Alexandru Ipsilanti va iniţia reforme în domeniile fiscal, judecătoresc, poştal şi educaţie şi va sprijini dezvoltarea meseriilor şi comerţului. La Bucureşti este construită o nouă curte domnească, începe regularizarea râului Dâmboviţa şi se construiesc primele cişmele cu apă de izvor adusă de la 20 km distanţă. Mişcarea lui Tudor Vladimirescu (1821) La începutul secolului al XIX-lea popoarele balcanice ortodoxe (greci, bulgari, sârbi, români) îşi pun speranţele de independentă în politica Rusiei. Imperiul turc, blocat în corupţie şi birocraţie, era incapabil să administreze viabil Ţările Române, iar marea boierime contestă, în pamflete şi broşuri, prezenţa elementului grec. Pe acest fond apare o revoltă antiotomană condusă de Eteria, o mişcare greacă pornită din Rusia şi sprijinită indirect de ţar. Ea atrage suportul negustorilor şi boierilor greci, a domnilor fanarioţi şi a unui mic boier din Oltenia Tudor Vladimirescu. Intenţia eteriştilor, conduşi de Alexandru Ipsilanti, era de a folosi Ţările Române ca trambulină a operaţiilor militare şi de a coopera cu trupele de panduri împotriva turcilor. Planurile erau superficiale şi prost coordonate, în condiţiile în care cei doi lideri nu aveau încredere unul în altul. Proclamaţia de la Padeş (23 ianuarie 1821), emisă de Tudor, justifica acţiunea ca fiind ridicată împotriva fanarioţilor şi a unei părţi din nobilime, nu a turcilor. Ajuns cu armata la Bucureşti Tudor guvernează ţara două luni în baza unui program generos (reforme în armată, administraţie şi educaţie ; desfiinţarea privilegiilor), dar lipsit de instituţiile capabile să-l pună în aplicare. Conştient de lipsa de susţinere a boierimii şi duşmănit de eterişti, Tudor părăseşte capitala şi este ucis de eterişti pe 27 mai, care la rândul lor sunt lichidaţi de turci. Mişcarea lui Tudor a avut două urmări importante şi anume revenirea la domniile pământene şi a atras atenţia marilor puteri asupra Ţărilor Române. EXERCIŢII 1. `` Prin secolul al XVIII-lea, o parte dintre greci obţinuseră un statut privilegiat în Imperiul otoman, în comparaţie nu numai cu alţi creştini, dar şi cu majoritatea musulmanilor. Poziţia cu adevărat privilegiată era deţinută însă nu de negustorii greci şi nici măcar de înalţii oficiali ai Bisericii ortodoxe, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. 18

Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creştinilor ortodocşi şi unde se afla sediul Patriarhiei ortodoxe, erau în mare parte de naţionalitate greacă, dar el includea şi italieni elenizaţi, români şi familii de albanezi. Influenţa fanarioţilor deriva din marea lor bogăţie. Fiind cel mai bine educaţi dintre popoarele balcanice, grecii au ocupat în Imperiul Otoman posturile de dragomani. De-a lungul secolelor XIV-XVIII, Moldova, Ţara Românească şi, din secolul al XVI-lea, Transilvania nu au fost incorporate în sistemul imperial otoman, ci au fost provincii autonome, având propriile lor instituţii. Imperiul otoman nu dorea să incorporeze direct aceste ţinuturi, întrucât avea nevoie de provincii tampon, care să constituie un bloc eficient de apărare împotriva puterilor învecinate. După Tratatul de la Karlowitz, Poarta era preocupată de stabilitatea politică a cestor provincii de graniţă. Într-o perioadă de retragere din faţa marilor puteri europene, ea avea nevoie de conducători pe care să se poată bizui şi care să nu conspire cu duşmanii ei. Domnitorii autohtoni nu mai păreau de încredere. Deoarece grecii fanarioţi se dovediseră slujitori capabili, numirea lor în cele mai înalte poziţii în Principate părea să fie acum cea mai recomandabilă alegere`` (Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor) (p. 42 st) a. Precizaţi cel puţin trei motive pentru care turcii apelează la fanarioţi. b. Care a fost statutul Ţărilor Române în secolele XIV-XVIII ? 2. Cum explicaţi atitudinea reformatoare a domnilor Constantin Mavrocordat şi Alexandru Ipsilanti. 3. Care este cea mai importantă reformă fanariotă ? 4. Sunt comune scopurile Eteriei şi cele ale lui Tudor Vladimirescu ? 5. Care este visul domnilor fanarioţi ? 4.2. Războaiele ruso-austro-turce. Regulamentul organic Războaiele ruso-austro-turce Înfrângerea otomanilor sub zidurile Vienei la 1683 deschide drum tendinţelor marilor puteri de a se substitui turcilor în Balcani şi Orientul Apropiat. Pe de altă parte, popoarele balcanice îşi manifestă dorinţa de independenţă, primul succes fiind al grecilor în 1828-1829. Cei mai prezenţi în zonă au fost ruşii ce lansează idee unirii tuturor slavilor sub conducerea lor, urmaţi de austrieci ce doreau sa ajungă, ca şi ruşi, la strâmtori şi Constantinopol. De aici rezultă următoarele conflicte ce afectează direct şi provinciile române : 1. 1683-1699 : Pacea încheiata la Karlowitz în 1699 consfinţea ruperea echilibrului politico-militar din SE Europei şi trecerea Transilvaniei sub control austriac. 19

2. 1716-1718 : Pacea de la Passarowitz aduce Banatul şi Oltenia sub autoritate austriacă. 3. 1736 – 1739 : Pacea de la Belgrad readuce Oltenia sub dominaţie turcă. 4. 1768-1774 : Pacea de la Kuciuk Kainargi aduce Ţările Române sub protectorat rusesc sub forma protecţiei acordate creştinilor ortodocşi şi Bucovina cade în mâinile Austriei. 5. 1787-1792 : Prin tratatele de pace de la Şiştov (1791) şi Iaşi (1792) turcii cedează Rusiei teritoriul dintre Bug şi Nistru. 6. 1806-1812 : Pacea de la Bucureşti oferă ruşilor Basarabia, desprinsă din trupul Moldovei 7. 1828-1829 : Pacea de la Adrianopol consolidează poziţia de protector a Rusiei, în timp ce turcii rămân putere suzerană. Regulamentul organic Ocupaţia militară otomană, necesară lichidării mişcării eteriste şi a pandurilor revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi numirea de domni pământeni a nemulţumit Rusia ce dorea să se amestece în viitorul Ţărilor Române. Convenţia de la Akkerman din 1826 recunoştea statul de putere protectoare al Rusiei şi alegerea domnilor de către Divan (boieri) pe o perioadă de şapte ani. Tratatul de la Adrianopol (1829) aduce ruşilor şi şansa unei ocupaţii militare ce le permite reorganizarea administrativă a ţărilor sub bagheta generalului Kiseleff. În consecinţă apar Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1831 (Ţara Românească) şi Moldova (1832) modifică fundamental organizarea internă datorită următoarelor prevederi : - separarea puterilor în stat - înfiinţarea unui parlament boieresc - reforme in administraţie, justiţie si educaţie - eliminarea vămilor interne - impozit unic Regulamentele organice au înzestrat practic Moldova şi Ţara Românească cu instituţii aproape identice şi au acordat cetăţenie comună locuitorilor lor, grăbind astfel unirea celor două ţări. EXERCIŢII 1. `` Ruptura cu Estul, decisă de elita secolului al XIX-lea, s-a tradus printr-o puternică devalorizare şi culpabilizare a unor popoare şi culturi care până atunci oferiseră românilor mai curând modele decât motive de lamentare. Primele victime au fost grecii. Bălcescu a dat tonul în articolul Românii şi fanarioţii, subliniind starea de jale la care cei din urmă aduseseră ţara. Eminescu are fobia grecilor : < Şi dacă s-a stricat rândul şi tocmeala acestor ţări, dacă am pierdut provincii, dacă am înlăturat cu uşurinţă obiceiuri bune şi vechi, 20

dacă au intrat corupţia şi laşitatea în clasele vechii societăţi româneşti, totdeauna izvorul acestor rele se va găsi c-a fost un grec sau o mână de greci> Nici D. Drăghicescu nu se prezintă mai conciliant faţă de greci în încercarea sa de psihologie a poporului român : < Grecii ne-au lăsat ceva din duplicitatea, ceva din perfidia dezbinătoare, cu echivocul zavistnic şi corupt, cu lipsa de demnitate şi cu linguşirea dublată de un orgoliu bolnav cunoscut al Bizanţului> Turcii au şi ei partea lor de vină în evoluţia românilor : < Şalvarii, nişte pantaloni, precum se ştie, foarte largi, antereul cu mâneci lungi şi plutitoare, peste care se punea o altă haină cu mâneci despicate, sau giubeaua cu mânecile largi şi scurte, toate acestea poartă pecetea unei vieţi de lene şi trândăvie>`` (Lucian Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească, 1997) (p.47 dr) a. Formulaţi două argumente pro afirmaţiilor lui Eminescu şi Drăghicescu cuprinse în text . b. Formulaţi două argumente contra afirmaţiilor lui Eminescu şi Drăghicescu cuprinse în text . 2. Ce urmăreau Austria şi Rusia în conflictul cu Turcia ? 3. Precizaţi numele documentului ce reglementează organizarea internă a Ţărilor române. 4. Identificaţi principala modificare adusă de Regulamentele Organice. 5. De ce Rusia dorea să se amestece în organizarea Ţărilor Române ? 5. Anul 1848 în Europa 5.1. Aspiraţii liberale şi naţionale în Europa La jumătatea secolului al XIX-lea ordinea Sfintei Alianţe părea neclintită, unicele oaze de democraţie fiind Anglia, Belgia şi Franţa către care se îndreptau sute de refugiaţi politici. Liberalismul şi naţionalismul erau însă active şi se afirmă pe fondul crizei economice dintre 1845 – 1848 ce loveşte agricultura (recolte slabe de cereale şi îmbolnăvirea cartofului, aliment de bază) şi industria unde se înregistrează numeroase falimente, mari reduceri salariale, creşterea şomajului şi reducerea masivă a puterii de cumpărare. Franţa În februarie 1848 regele Ludovic Filip este obligat să abdice după ce mari manifestaţii de stradă sunt reprimate brutal. Republicanii constituie un guvern provizoriu ce decretează vot universal şi dreptul la muncă, înfiinţând Atelierele Naţionale pentru angajarea şomerilor. Alegerile din aprilie 1848 sunt câştigate de moderaţi (500 din 900 deputaţi) ce desfiinţează Atelierele scoţând în stradă mulţimile între 23-26iunie. Generalul Cavaignac restabileşte ordinea cu preţul a 3.000 de morţi, 25.000 arestaţi şi 11.000 de persoane închise sau deportate şi 21

este ales ca preşedinte al republicii Ludovic Napoleon Bonaparte, sprijinit de burghezia conservatoare, ce va deveni împărat mai târziu. Imperiul habsburgic Imperiul era un mozaic de popoare (cehi, români, unguri, sârbi, italieni, croaţi) condus de cancelarul Metternich, creatorul Sfintei Alianţe. Revolta antiabsolutistă din 13 martie 1848 îl alungă pe cancelar şi împăratul, constrâns de mişcările naţionale din Ungaria şi Italia, este obligat să acorde libertatea presei şi întrunirilor şi să promită o Constituţie. Textul ei a nemulţumit populaţia ce a ridicat sute de baricade în Viena, obligând familia regală să se refugieze în provincie şi să accepte o Adunare Constituantă aleasă prin vot universal. Succesul a generat revoluţii în toate provinciile imperiului. Ungurii solicită abolirea privilegiilor şi desfiinţarea caracterului oficial al Bisericii, reforme şi drepturi cetăţeneşti, dar doreau practic să se substituie austriecilor într-un regat maghiar ce nega orice drepturi românilor din Transilvania, croaţilor, cehilor şi slovacilor. Românii din Ardeal cer drepturi egale şi împroprietărirea ţăranilor, menţinându-şi însă loialitatea faţă de împărat şi luptând, în frunte cu Avram Iancu, împotriva armatelor ungare ce atacau provincia. In paralel rusii si austriecii incheie o conventie militara la Varsovia ce permite Moscovei sa trimita trupe impotriva ungurilor ce vor capitula la Komorom in septembrie 1849. Dupa aceea, Ungaria este impartita de austrieci in 13 districte conduse de comisari imperiali. Germania şi Italia Programul razvratitilor germani include cereri privind libertati politice si unitate nationala. La Berlin, regele Prusiei promite o Constitutie pe 18 martie 1848 in timp ce armata si demonstratii se confrunta dur pe strazi provocand moartea a 200 de manifestanti. Frederic Wilhelm anunta convocarea unui parlament ales prin vot universal, iar un grup de intelectuali propune proiectul unei parlament care sa pregateasca unificarea statului. Parlamentul unificat de la Frankfurt hotareste constituirea unui stat federal (Imperiul german) si ofera coroana regelui prusac pe 28 martie 1849, fiind insa refuzati. Congresul de la Viena a impartit Italia in sapte parti distincte conduse de regimuri absolutiste sprijinite pe aristocratia funciara. In nord, doar regatul Piemontului si Sardiniei, ce dispunea de o burghezie comerciala si industriala puuternica, rezista Austriecilor. Alegerea ca papa al lui Pius al IX –lea, un liberal recunoscut, a declansat mari demonstratii antiabsolutiste si antihabsburgice in Italia. Neapole, statul papal, Toscana si Piemont capata constitutii, Venetia si Milano se proclama independente, iar regele piemontez Carol Albert primeste voluntari si se pregateste de razboi.Revolutionarii sunt insa infranti la Custozza, pierd nordul Italiei si Venetia si miscarea ia sfarsit. EXERCITII 22

1. Identificati asemanarile dintre revolutiile europene. 2. Identificati diferentele dintre revolutiile europene. 3. ``Cetateni, fara arme ati pus in deruta o armata care se bucura de o veche reputatie de indeletniciri razboinice si de disciplina militara . Guvernul austriac a disparut pentru totdeauna din minunatul nostru oras; ddar trebuie luata decizia energica de a invinge peste tot, de a dobandi emanciparea Italiei intregi, ffara de care nu exista emancipare posibila numai pentru voi. Traiasca Italia !`` (Proclamatia Guvernului provizoriu din Milano, martie 1848) (p. 49 dr jos) a. Formulati doua argumente prin care sa sustineti afirmatia guvernului. b. De ce este infranta revolutia italiana ? 4. De ce esueaza revolutia ungara ? 5. Cine invinge in revolutia franceza ? 5.2. 1848 în spaţiul românesc Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra întregii Europe. Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de aici a avut un predominant caracter social, pe când în celelalte țări a luat diferite forme, după necesitățile locale. Astfel că, principiul libertăților cetățenești cerute de revoluționarii francezi a evoluat și sa transformat în libertăți naționale pentru popoarele supuse, iar peste revendicările sociale s-a suprapus ideea de unitate națională. Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în condițiile în care păr ți din teritoriul național se aflau în stăpânirea imperiilor vecine ( Transilvania, Bucovina), în timp ce Moldova era constrânsă să accepte protectoratul Rusiei țariste, iar Muntenia, suzeranitatea Imperiului Otoman. În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic, ea mai fiind denumită în epocă și revolta poeților și s-a concretizat printr-o petiție în martie 1848 și printr-un program în august 1848. Petiția cuprindea 16 de puncte și a fost redactată, de catre Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturdza, în data de 27 martie. Aceasta "petițiune a boierilor și notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorită atitudinii rezevate a principelui Sturdza, care era presat de prezenta trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate 23

cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Aceștia urmau să fie trimiși în Turcia, însă au reușit să-i cumpere pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea, ajungând la Brăila. De aici au reușit să plece în Transilvania, de unde au trecut în Bucovina. În vara lui 1848 se aflau în Bucovina - și mai ales în Cernăuți - circa 50 de fruntași ai tineretului revoluționar moldovean, printre care: Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adăugat și Mihail Kogălniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, care a fost publicat de Kogălniceanu sub titlul "Dorințele partidei naționale din Moldova". Acest program se deosebea radical de petiția din martie, fiind împotriva Regulamentului organic și a protectoratului țarist. Se cereau, printre altele: egalitate politică și civilă, instrucțiune gratuită, împroprietărirea țăranilor și se încheia cu o dorință arzătoare: unirea Moldovei cu Muntenia[4] [5]. În Țara Românească, revoluția s-a bucurat de mai mult succes decât în Moldova, deoarece tinerii revoluționari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au încercat traducerea ideilor în fapte. În acest scop i-au atras în tabăra lor pe intelectualii mai de seamă din acea vreme, precum și o parte a administrației și armatei. Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Costache Romanescu alcătuiesc, în ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar si decid pe 9 iunie 1848, pentru a evita conflictele militare, sa citeasca proclamația revoluționara la Islaz. Sub oblăduirea lui Ioan Maiorescu și Nicolae Pleșoianu va fi organizată de către Popa Șapcă, o mare adunare populară la Islaz. Stiind că a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semnează, la București, proclamația de la Islaz care va deveni noua constituție. A doua zi, rușii au protestat prin consulul lor și au amenințat că vor invada țara. În aceste condiții, Gheorghe Bibescu abdică. Guvernul adoptă ca steag național, tricolorul revoluționarilor. Pe 16 iunie 1848 revoluționarii ajung la București în frunte cu membrii guvernului provizoriu. Sunt întâmpinați cu entuziasm de populația Bucureștiului. De teama represiunilor celor două imperii se retușează guvernul provizoriu care va cuprinde nu numai aripa radicală a revoluționarilor ci și o aripă moderată. Noul guvern provizoriu va fi condus de mitropolitul Neofit și va avea ca membri pe: Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Ștefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu și Ion C. Bratianu. Urmare a înțelegerii ruso-turce, rușii vor invada Moldova iar turcii vor pătrunde în Țara Românească. Guvernul revoluționar trimite o delegație la cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Pașa, asigurându-l de relațiile cordiale ale guvernului revoluționar față de turci. Soliman cere dizolvarea guvernului care își schimbă denumirea în locotenență domnească având în frunte pe Ion Heliade Rădulescu, Cristian Tell și Nicolae Golescu, noua formulă păstrând membrii guvernului, dar punând în față trei persoane considerate moderate pentru adormirea vigilenței turcilor. Soliman este bine 24

primit în București, nu intră cu armata, se dau reprezentanții în cinstea lui iar acesta recunoaște locotenența domnească drept guvern legal. Urmarea acestei recunoașteri va fi recunoașterea legalității guvernului de către toate guvernele europene cu excepția rușilor. Rușii reclamă mituirea lui Soliman și incapacitatea acestuia de a pricepe ce se întâmplă în țară și cer sultanului înlocuirea lui Soliman cu Fuad pașa, omul măsurilor dure. În Transilvania mișcarea românească a avut un caracter preponderent național. O parte din români au aderat la revoluția burgheză maghiară. Dieta de la Cluj a avut în componența ei și câțiva români, iar apoi cea de la Debre țin ceva mai mulți. Burgezia maghiară revoluționară, care a pus pe picioare o armată bine organizată, a căutat să-și impună controlul asupra întregului Ardeal. În acest context au fost reprimate toate mișcările de împotrivire ale românilor, sașilor și ungurilor rămași fideli Casei de Habsburg. La 29 mai 1848 Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a nemulțumit deopotrivă părți importante ale românilor transilvani, ale sașilor și maghiarilor. Însuși poetul Sandor Petöfi se ridicase împotriva hotarârii unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia se aflaseră din 300 reprezentanți numai 3 români si 24 de sa și. În martie 1848 izbucnise revoluția la Viena, mișcare care a pătruns mai apoi în Ungaria, unde intelectualitatea liberală maghiară dorea să impună stat național independent de Austria. Ideea de libertate și de unitate națională era înțeleasă de burghezia maghiară în sensul formării unei națiuni civice maghiare după modelul preconizat de Revoluția franceză, adică neținând seama de componența etnică eterogenă a țării, ba tocmai prin asimilarea etniilor diferite de cea maghiară și omogenizarea forțată a specificului diferitelor regiuni și prin impunerea unei singure limbi oficiale, adică maghiarizare. Liderii românilor din Transilvania nu au împărtășit ideea creării unui stat național maghiar de acest tip unde românii ardeleni, majoritari în Ardeal, ar fi urmat să rămână mai departe fără drepturi politice egale cu ale maghiarilor, minoritari în Transilvania și au convocat o adunare proprie în care să discute problemele care îi preocupau. Adunarea românilor transilvăneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind cunoscută istoriografic, ca Adunarea de la Blaj. Se formează în Mun ții Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatulAvram Iancu. Aceștia reușesc două victorii importante împotriva armatelor revoluționare maghiare, la Abrud și Mărișel. Pe lângă români, se ridicaseră la luptă în Croația și croații, fiindcă nici ei nu doreau să facă parte din statul național ungar, preconizat de revoluționarii maghiari ai lui Kossuth. Nicolae Bălcescu s-a dus chiar la Budapesta pentru a încerca aplanarea conflictului revoluäionar româno-maghiar, dar Kossuth și membrii nobilimii maghiare au refuzat în context să acorde drepturi egale românilor transilvani, încercând doar să câștige timp. În lupta de la Șiria lângă Arad, armatele revoluționare ungurești fură cu totul zdrobite de 25

ruși, iar Ungaria și Transilvania (Ardealul) vor fi predate de ru și austriecilor potrivit prevederilor Sfintei Alianțe. EXERCITII 1. ``Natiunea romana, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si fraternitatii, pretinde independenta sa nationala ... Natiunea romana pretinde ca biserica romana ... sa fie si sa ramana libera, independenta ... egala in drepturi cu celelalte biserici din Transilvania ... Natiunea romana ... cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire ... Natiunea romana cere infiintarea scoalelor romane pe la toate satele si orasele ... precum si a unei Universitati. Natiunea romana pofteste sa se faca o Constitutie noua pentru Transilvania`` (Cererile romanilor la marea adunare de la Blaj, 3/15 mai 1848) ``Pe scurt poporul roman recapituland decreta: 1. Independenta sa administrativa si legislativa 2. Egalitatea drepturilor politice 3. Contributie generala 4. Adunarea generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor 5. Domn responsabil, ales pe cinci ani si cautat in toate starile societatii ... 13. Emanciparea clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire ... 22. Convocarea ... unei adunari generale ... care va fi datoare a face Constitutia tarii`` (Proclamatia de la Islaz, 9/21 iunie 1848) (p. 50 st ) a. Cautati in texte cel putin doua programe sociale. b. Identificati problema nationala si doua modalitati de a o rezolva. c. Stabiliti valorile pentru care s-a luptat la 1848. Cate dintre ele sunt valabile si astazi ? 2. ``Conceptia lui Wesselenyi Miklos despre natiunea de tip nobiliar : Daca aristocratia noastra de astazi piere, nu-i mare paguba, pentru ca nu valoreaza prea mult. Va veni alta in loc, dupa pricepere, bani sau mosie, care va fi desigur mai numeroasa decat cea de acum si poate va fi, si e de crezut ca va fi mai buna, mai inteleapta. Dar maghiara, nu ... Aici, daca s-ar pune capat importantei materiale si juridice a nobilimii maghiare de acum, printr-o revolutie in care ar curge fie nummai cerneala, fie sange, urmasii ei ar fi : sarbul, valahul, slovacul si din acestia s-ar forma natiunea celor ce ar dispune de drepturi si de proprietate ... `` (Scrisoare catre Kossuth Lajos, 1 august 1846) `` Manifestul lui Simion Barnutiu : Noi, romanii, nu vrem pana atunci despre unirea asta cu ungurii a vorbi, pana cand nu se va pune natia romana iar la vrednicia acea politica, de care o ati dezbracat voi, ungurii, secuii si sasii ... Fara natie si republica e numai un despotism afurisit; stergerea iobagiei, natia romana ca natie romana, congres national in care sa ne intelegem noi intai despre dobandirea acestora. Afurisit sa fie in veci oricare roman va indrazni a face vreo 26

unire pana nu va fi proclamata natia romana ... `` (Dupa Istoria Romaniei in texte) (p. 51 dr) a. Explicati diferenta intre conceptia nationala a lui Wesselenyi Miklos si cea a lui Simion Barnutiu. b. De ce romanii refuza unirea Transilvaniei cu Ungaria ? c. Care este principala cerinta a romanilor ardeleni ? 6. Revoluţia industrială 6.1. Ştiinţa şi tehnica Valul înnoirii adus de revoluţiile secolului al XVIII – lea s-a resimţit şi în economie. Civilizaţia umană s-a dezvoltat prin utilizarea intensivă a forţei fizice umane sau animale şi a energiei naturale (apă, vânt), situaţie schimbată de introducerea motorului cu aburi, creata de James Watt, ce transforma energia aburului în energie mecanică continuă. Maşina cu aburi a fost introdusa rapid în industria textilă, minerit, metalurgie şi transporturi, provocând dispariţia manufacturilor şi apariţia fabricilor. Producţia de fabrică necesita existenţa unor condiţii socio-culturale, politice şi economice favorabile, regăsite în Anglia secolului al XVIII-lea : - liberalism şi iniţiativă individuală - resurse minerale bogate - mână de lucru numeroasă şi ieftină, dislocată din mediul rural ca urmare a apariţiei fermelor şi folosirii zilierilor - sector financiar-bancar eficient şi puternic În 1815 George Stephenson introduce locomotiva, permiţând răspândirea cailor ferate, iar folosirea surselor de energie specifice (cărbune, ulei) a permis răspândirea civilizaţiei industriale în Franţa, SUA, Belgia, Elveţia şi statele germane. A doua revoluţie industrială Industrializarea este un proces lent, marcat de prezenta unui număr mare de mici întreprinderi slab mecanizate şi de persistenţa transportului animal la 1870. Treptat, îşi fac apariţia noi invenţii : - Mendeleev, Tabloul periodic al elementelor - Volta, Pila electrică - Ampere, Curentul electric - Graham Bell, Telefonul - Marie Curie, Radioactivitate De asemenea se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural şi energia electrică. Toate acestea conduc către a doua revoluţie industrială. Becul, automobilul şi telefonul devin imaginea tipică a începutului de secol XX. Oţelul 27

înlocuieşte fierul în construcţia căilor ferate, a vapoarelor sau în domeniul construcţiilor. Invenţiile permit transportul energiei electrice la mari distanţe şi folosirea sa în zona casnică, industrială şi chimică ce produce primele produse de sinteză. Creşterea capacităţii economice a puterilor industriale duce la o concurenţă acerbă pentru materii prime şi pieţe de desfacere, naşterea burselor de valori la Londra, New York, Anvers, Lyon, Hamburg şi creşterea rapidă a reţelei de căi ferate şi drumuri. În ultimul domeniu se afirmă Orient Expresul pe traseul ParisConstantinopol şi Transsiberianul ce lega Moscova de Vladivostok pe 7.000 km. EXERCITII 1. „Principiul meu este să scad preţurile, să extind operaţiile şi să perfecţionez maşinile noastre. Trebuie notat că reducerea preţurilor vine pe primul loc. Nu am considerat niciodată costul de fabricaţie ca un lucru fix.... Din fericire, salariile mari au contribuit la scăderea costului de fabricaţie, muncitorii au devenit din ce în ce mai industriali odată scutiţi de preocupări exterioare muncii lor” (Henry Ford, My life and my work, 1925) a. Analizaţi principiul economic pe care s-a bazat succesul lui Henry Ford. b. De ce primesc muncitorii salarii mai mari ? 2. Care sunt sursele de energie în prima fază a revoluţiei industriale ? 3. Care sunt sursele de energie în a doua fază a revoluţiei industriale ? 4. Identificaţi asemănările între cele două faze ? 5. Identificaţi deosebirile între cele două faze ? 6.2. Economia şi societatea Efecte ale revoluţiei industriale Revoluţia industrială şi invenţiile au produs modificări importante la nivel social, economic şi mintal. Evoluţiile economice sunt cele mai evidente şi se circumscriu următoarelor fenomene : - Organizarea producţiei : Adam Smith impune principiul diviziunii muncii, potrivit căruia lucrătorul bun la toate este înlocuit de muncitori specializaţi în realizarea unei singure operaţii. De asemenea, Taylor propune înlăturarea gesturilor inutile, concretizată în banda de producţie folosită în uzinele Ford. - Creşterea producţiei : progresul tehnologic şi organizarea muncii duc la creşterea productivităţii muncii şi producţiei în industria textilă, minerit, constructoare de maşini şi metalurgie. Creşterea nu este continuă, fiind 28

marcată de crize economice şi politice generate de scăderea preţurilor la produsele agricole şi industriale, concurenţă acerbă pentru noi pieţe şi diferenţele între nivelul de dezvoltare economică. Cea de-a doua fază aduce în prim plan industriile oţelului, automobilului, transporturilor şi rafinării petrolului, sprijinite de un sector bancar şi al serviciilor în plină expansiune. - Concentrarea producţiei : Crizele generează apariţia marilor concerne industriale cum ar fi US Steel, Standard Oil, Ford, General Motors (SUA), Krupp, Siemens, I.G. Farben (Germania) sau British Petroleum şi Shell (Anglia). Multe dintre ele sunt întreprinderi multinaţionale, capitalul fiind deţinut de acţionari de diferite naţionalităţi şi având filiale în mai multe ţări, proces întâlnit şi la nivel bancar. - Structura economică : industria şi comerţul iau locul agriculturii în prima fază, pentru ca în cea de-a doua poziţiile lor să fie ameninţate de servicii şi IT. - Urbanizarea : Industrializarea determină explozia urbană, deoarece oraşele atrag forţă de muncă şi capitaluri. Dominate de industrie, comerţ şi bănci, oraşele evoluează de la insalubritatea începuturilor la sistematizare şi servicii publice, edificii impunătoare şi centre culturale şi politice. Evoluţiile sociale se împletesc cu cele economice, influenţându-se reciproc : - Sporul demografic rezultă din introducerea medicinii moderne şi educaţiei sanitare, modificării alimentaţiei şi a gradului de civilizaţie. - Structura socială : aristocraţia şi marea burghezie, implicată în special în cultivarea pământului, pierde teren în faţa celor activi în domeniile bancar, industrial, comercial şi imobiliar şi a unei pături mijlocii unde intrau avocaţi, medici, ingineri, profesori, jurnalişti şi funcţionari ce se conduc după valori proprii (individualism, progres, ştiinţă, ascensiune socială prin muncă şi competenţă) - Drepturi şi libertăţi : iniţial muncitorii şi ţăranii fugiţi la oraş muncesc 16 ore pe zi în condiţii grele şi sunt prost plătiţi, pe lângă exploatarea minorilor şi lipsa oricăror drepturi. Sub o puternică presiune socială se adoptă legislaţia muncii ce asigura repaosul duminical, ziua de muncă de 8 ore şi sistemul de pensii pentru boală, vârstă şi invaliditate. De asemenea, cetăţenii se bucură de libertatea de întrunire şi asociere, acces liber la educaţie şi cultură, libertatea credinţei, dreptul la vot sau proprietate, etc. EXERCIŢII 1. Care este principala trăsătură a evoluţiilor economice ? 2. Care este principala trăsătură a evoluţiilor sociale ? 3. Evoluţiile economice le determină pe cele sociale sau invers ? 29

4. `` Treizeci-patruzeci de fabrici se înalţă ... În jurul acestora sunt presărate la întâmplare locuinţele fragile ale săracilor. ... Străzile ... prezintă imaginea unei lucrări ... incomplete. ... Unele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt denivelate şi noroioase, înghiţând piciorul trecătorului sau căruţa călătorului. Grămezi de murdărie, dărâmături de clădiri, ochiuri de apă stătută şi rău mirositoare se ivesc din loc în loc ... Ridicaţi-vă privirile şi de jur împrejurul acestei pieţe veţi vedea înâlţându-se imensele palate ale industriei. Veţi auzi zgomotul furnalelor, şuierul aburului. Aceste clădiri uriaşe împiedică pătrunderea aerului şi a luminii în locuinţe ..., învăluindu-le într-o veşnică ceaţă. ... Un fum des şi întunecat acoperă oraşul. Printr-însul, soarele se vede ca un disc fără raze. În mijlocul acestei zile neîmplinite se zbat fără răgaz 300.000 de fiinţe omeneşti ...`` (Oraşul Manchester descris de Alexis de Tocqville, 1835) (p. 57 dr) a. Evaluaţi calitatea vieţii urbane la începuturile epocii industriale şi decideţi dacă aceasta reprezintă un progres faţă de epoca anterioară. b. Comparaţi imaginea oraşului de acum o sută de ani cu cel de astăzi. Menţionaţi trei deosebiri; argumentaţi-vă punctul de vedere. c. Ce factori economici şi sociali contribuie la imaginea prezentată în text. 7. State naţionale şi multinaţionale în a doua jumătate a sec. XIX 7.1. România Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. După Convenţia de la Paris din 1858, marile puteri au lăsat guvernul fiecărui principat în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuţie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii. Unioniştii moldoveni au putut impune cu uşurinţă candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean şi la Bucureşti a fost oficial sugerată muntenilor de către delegaţia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunţa rezultatul alegerii de la Iaşi. În Ţara Românească, adunarea a fost dominată de conservatori, care erau însă scindaţi. Neputându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfârşit prin a se ralia candidatului Partidei Naţionale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al Ţării Româneşti. Astfel, românii au 30

realizat de facto unirea, punând la 24 ianuarie 1859, bazele statului naţional modern român. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opoziţiei Turciei şi a Austriei faţă de dubla alegere, astfel că la 1/13 aprilie 1859 Conferinţa de la Paris a puterilor garante dădea recunoaşterea oficiala a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859. Pentru a asigura modernizarea ţării, A.I. Cuza şi Mihail Kogălniceanu iniţiază o serie de reforme: a. Secularizarea averilor mănăstireşti - în timpul lui Cuza unele mănăstiri şi schituri au fost desfiinţate total sau transformate în biserici de mir şi se instituie un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mănăstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistenţă socială etc. Legea secularizării a fost adoptată în 1863 cu scopul de a confisca averile pe care le aveau unele mănăstiri din Sfântul Munte Athos şi pe care le-au primit cu mult timp înainte de la alţi domnitori (Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul etc,) pentru ca monahii din Sfântul Munte să se roage pentru bunăstarea domniilor lor. b. Reforma fiscală - Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului personal şi a contribuţiei pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaţilor majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar şi alte măsuri care au făcut ca la sfârşitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. c. Reforma agrară - Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern şi majoritatea adunării. A urmat dizolvarea adunării, pe calea loviturii de stat. Aceasta din urmă a sporit puterea domnitorului Cuza, şi totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorităţii în adunare. Sancţiunea poporului prin plebiscit şi recunoaşterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană şi puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului paşoptist, desfiinţându-se relaţiile feudale în agricultură şi procedându-se la o împroprietărire a ţărănimii clăcaşe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alţi 60.000 de săteni au primit locuri de casă şi de grădină. Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorinţa de pământ a ţăranilor, a desfiinţat servituţile şi relaţiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului. Monarhia străină Cuza este obligat să abdice în 1866, în urma alianţei împotriva sa dintre conservatori şi liberali. După exilarea lui Alexandru Ioan Cuza ţara era în plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseseră unirea principatelor Moldovei 31

şi Ţării Româneşti, iar acum ţara risca să ajungă la dizolvarea acestei uniri. Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito (pe traseu a fost nevoit să apeleze la experienţa dobândită de Brătianu şi Rosetti pe parcursul revoluţiei paşoptiste; astfel el, practic, s-a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Düsseldorf - Bonn - Freiburg - Zürich - Viena - Budapesta, datorită conflictului care exista între ţara sa şi Imperiul Austriac. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în Bucureşti. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf şi a fost întâmpinat de o mulţime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. La Băneasa i s-a înmânat cheia oraşului. Şi-a rostit jurământul în limba franceză: "Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială". Domnia lui Carol I a început, de fapt, în aprilie 1866, odată cu intrarea sa în ţară. Proclamat domnitor al Principatelor Române în ziua de 10 mai 1866, rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. A fost primul monarh din dinastia HohenzollernSigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu Regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române în 1947. Peste 10 ani se declanşează o nouă criză orientală şi un nou război ruso – turc, devenit pentru români războiul de independenţă (1877-1878). În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relaţiile dintre Imperiul Rus şi Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea războiului, guvernul român a apreciat că era imperios necesar să se ajungă la o înţelegere cu cel dintâi. Cu toate insistenţele Domnitorului Carol şi ale marelui om politic Ion C. Brătianu de a încheia un tratat general care să cuprindă nu numai probleme militare, ci care să asigure şi recunoaşterea independenţei României şi să garanteze integritatea tuturor fruntariilor ţării, dorinţa Rusiei a fost de a semna doar un tratat limitat care să evite chestiunile politice şi să permită armatei ţariste să traverseze teritoriul României, ceea ce a dus la încheierea Convenţia din 4/16 aprilie 1877, care obliga guvernul imperial să respecte „integritatea existentă” şi „drepturile politice” ale României. La 9 mai Adunarea Deputaţilor a votat actul Independenţei, iar a doua zi, la 10 mai 1877, aceasta a fost proclamată prin sancţionarea de către domnitor şi promulgarea în Monitorul Oficial. În urma bătăliilor de la Plevna, Vidim, Rahova etc. independenţa este recunoscută prin tratatele internaţionale încheiate la San Stefano şi Berlin. EXERCIŢII 1. „Eu însă, credincios misiunii ce mi-aţi dat şi cunoscând statornica voinţă a românilor de a rămâne pururea uniţi, am proclamat, atât înaintea domniilor voastre, cât şi înaintea ţării, Unirea definitivă a Principatelor. 32

V-am zis, ea va fi precum România o va dori şi o va simţi. Nu mă îndoiesc, domnilor, că nici Înalta Poartă, nici puterile garante nu vor cugeta a desfiinţa în viitor Unirea ce au recunoscut-o atât de necesară pentru fericirea Principatelor” (Discursul lui A.I. Cuza în faţa Adunării legislative a României, 1862) a. Prezentaţi două măsuri prin care Cuza a realizat „unirea definitivă a Principatelor” b. De ce doreau românii să fie uniţi ? 2. De ce doresc românii unirea ? 3. Precizaţi două consecinţe ale reformei agrare emisă de A.I. Cuza. 4. Alegeţi principala reformă aplicată de A.I. Cuza. 5. Ce anume oferă independenţa României ? 7.2. Germania şi Austro-Ungaria Germania Constituția Regatului Prusia din 1850, editată de Frederic Wilhelm III, a dus la formarea unei monarhii constituționale și la creerea unui parlament bicameral: Landtag, ales de plătitorii de taxe și Herrenhaus ("Camera Lorzilor"), numită de rege. Regele era singura autoritate executivă iar miniștrii erau responsabili doar în fața acestuia. Mai tarziu imparatul Wilhelm I si cancelarul Bismarck actioneaza pentru a crea un imperiu autoritar, excluzand Austria. Argumentele lor se bazau pe economia in crestere, industria grea, comertul, caile ferate si uniunea vamala cu celelalte state germane. Bismarck va cheltuie sume importante pentru armata, necesara celor trei razboaie considerate esentiale in atingerea scopulrilor : - Pentru a gasi un pretext de cearta cu Austria, Bismarck deschide chestiunea ``ducatelor daneze`` si se aliaza cu Viena impotriva Danemarcei (1864), obtinand Holstein si Schleswig prin Conventia de la Gastein din 1865. - Ulterior,Bismarck si-a acuzat partenerii ca nu au administrat cum trebuie ducatele daneze si a invadat Austria (1866). Prusia, aliații din nordul Germaniei si Italia au zdrobit coaliția Austriei la Sadova. O serie de state au fost anexate de Prusia: Hanovra, Schleswig-Holstein, Hessa, HessaKassel, Nassau și Frankfurt. Acest lucru a permis realizarea continuității teritoriale dintre Renania și restul regatului, ajungând astfel la întinderea maximă a regatului. De asemenea Confederația Germană a fost dizolvată iar în jurul Prusiei s-a format o nouă federație, Confederația Germană de Nord în 1867. Constituția acesteia, redactată de Bismark a pus bazele viitorului Imperiu German. Aceasta a creat postul de președinte al confederației, deținut ereditar de regele Prusiei si postul de cancelar, deținut de prim-ministrul Prusiei. A creat de asemenea un parlament 33

bicameral format din Reichstag, ai cărei membri erau aleși prin sufragiu universal masculin, și Bundesrat ai cărei membrii erau numiți de guvernele statelor componente. - Razboiul cu Franta era necesar pentru a anexa statele din sud, in special Bavaria, ce vedeau in imparatul francez protectorul lor. Francezii au reactionat violent la provocarile germane si au fost invinsi intre 1870-1871, pierzand 5 miliarde marci aur si provinciile Alsacia si Lorena. Pe 18 ianuarie 1871, in ``Sala oglinzilor`` din Versailles, se proclama Imperiul german, principalul rival al Angliei la dominatia continentala. Dupa 1890 Wilhelm II il inlatura pe Bismarck si actioneaza pe trei directii pentru a contracara influenta engleza : - Sprijina o crestere economica bazata pe resursele bazinului minier Ruhr, industrie si comert. - Formeaza un imperiu colonial in Africa si Asia - Isi extinde influenta in Balcani, Turcia si Orientul Apropiat Pentru a stăpâni clasa muncitoare și pontru a slăbi influența grupurilor socialiste, crearea de către Bismark a unui stat cu sistem de ajutor social gratuit a atras clasa muncitoare de partea naționalismului german. Sistemul asigurărilor sociale inițiat de Bismark – asigurările de sănătate în 1883, asigurările de accidente în 1884, asigurările de invaliditate și de pensie în 1889 – au fost cele mai avansate din lume la vremea respectivă și continuă să existe și în ziua de azi în Germania. Austro-Ungaria Dupa revolutia din 1848 a fost restabilit absolutismul ce permite imparatului sa numeasca ministri, inalti functionari, guvernatori de provincie, sa instituie starea de urgenta si sa respinga legile ce contraveneau intereselor statului. Puterea sa era sprijinita de armata, birocratie, biserica si politie, dar era mereu contestata de burghezia liberala si natiunile ce doreau libertate sau drepturi. Pe fondul infrangerilor cu Franta (1859) si Prusia (1866), imparatul introduce un regim liberal (1860-1866) definit de alegeri libere si autonomie culturala. Constient de problemele interne, noul imparat Franz Iosif se aliaza cu nobilimea maghiara pentru a tine sub control restul natiunilor, dand nastere Imperiul Austro-Ungar. Din punct de vedere economic, imperiul este inegal dezvoltat, deoarece industria era avansata in Austria si Cehia, iar restul provinciilor sunt dominate de agricultura si mari proprietari. Ungaria incorpora si teritorii locuite majoritar de slavi, italieni si romanii din Transilvania si Banat. Puterea era detinuta de aristocratie si doua camere ale parlamentului (magnati si deputati), ultimii alesi prin vot cenzitar. Romanii din Transilvania au protestat impotriva incorporarii la Ungaria (mai 1868) si vor sprijini Partidul National Roman din Transilvania (1881), adeptul pasivismului in politica [refuzul acceptarii autoritatii maghiare si participarii la alegeri]. In 1892 o delegatie PNR aduce in fata imparatului un Memorandum 34

unde solicita drepturi egale si incetarea exploatarii, iar liderii partidului vor primi ani grei de inchisoare. In 1895, regele Carol I al Romaniei si aliat cu Austria , solicita imparatului gratierea liderilor miscarii. Mai complicate sun relatiile cu slavii din imperiu, ``protejati`` de Rusia. Tarul acceptase, in schimbul neutralitatii Austriei in razboiul ruso-turc din 1877-1878, sa cedeze Bosnia-Hertegovina, greseala la care se adauga relatiile proaste cu Serbia. EXERCITII 1. ``Viziunea lui Bismarck asupra unificarii : Prusia trebuia sa-si adune fortele si sa le mentina in vederea unui moment favorabil, care a fost lasat pana acum sa treaca de cateva ori ... Marile chestiuni ale epocii noastre nu se vor rezolva prin discursuri sau hotarari ale majoritatii, cum gresit s-a facut in 1848-1849, ci se vor decide prin fier si sange ... O unificare mai puternica a majoritatii germanilor nu se poate realiza decat prin violenta sau, in cazul in care ar exista o primejdie comuna ... printr-un razboi national impotriva poporului vecin care era secularul nostru agresor ... Admitem ca absolut sigura ... necesitatea de a face razboi impotriva Frantei ... Nu m-am indoit niciodata ca restabilirea imperiului german trebuia precedata de o victorie impotriva Frantei`` (Otto von Bismarck, Ganduri si amintiri, 1878) (p. 63 dr.) a. Comentati opiniile lui Bismarck asupra unificarii. b. Precizati doua cauze care-l impingeau spre razboiul cu Franta. c. Numiti cel putin o consecinta a unificarii Germaniei. 2. ``Germanii si-au facut o regula din a multumi toate gusturile clientilor lor. Putin ii intereseaza daca acestea sunt barbare, inexplicabile sau irationale : se vor supune intotdeauna oricarei cereri. Ei au plata pentru orice marfa trimitand-o fara alte cheltuieli la domiciliul cumparatorului, fara a solicita altceva nimic pentru plata cumparatorului, in moneda tarii respective si la cursul pietii. El menajeaza buzunarul tuturor, se deranjeaza pentru cea mai mica comanda, incep cu mici afaceri si mici profituri, coboara preturile pe masura beneficiilor, inceara so ofere fiecaruia ceea ce acesta poate plati`` (Dupa V. Derald, Anglia si imperialismul, 1901) (p. 64 I st) a. Identificati cel putin trei aspecte ale unei noi atitudini in comertul international. b. Cautatii trei cuvinnte prin care sunt definite unele reguli ale comertului exterior impuse de negustorii germani. 3. ``Procesul memorandistilor : Fata de toti acuzatii condamnati, (se constata) caracterul periculos al delictului de agitatie, atacandu-se valabilitatea puterii obligatorii a uneia din cele mai cardinale legi fundamentale ale Ungariei, a legii numita Legea Uniunii, prin care s-a decretat unirea vechiului Ardeal cu Ungaria 35

propriu-zisa ... Instanta a gasit ca pedeapsa aplicata acuzatiilor este in consonanta cu gravitatea infractiunii comise`` (Sentinta de condamnare a fruntasilor Partidului National Roman, 25 mai 1894) (p. 65 dr) a. Formulati doua argumente prin care sa sustineti ca Memorandumul era un atac la Legii Uniunii. b. Ce doreau romanii din Transilvania ? 8. Lumea la cumpăna secolelor XIX – XX 8.1. Civilizaţiile asiatice si africane şi modernitatea Ţările şi popoarele din Asia şi Africa au suferit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea efectele colonialismului, văzut de europeni ca un mijloc de a aduce progresul indigenilor. Societăţile asiatice sunt profund bulversate de rapiditatea cu care creste influenţa europeana, în special după cucerirea Indiei (1757-1857) de către Anglia. Civilizaţiile asiatice India Introducerea tehnologiei moderne şi exploatarea sistematică a Indiei stârneşte nemulţumirea ţăranilor, nobililor, soldaţilor şi a unor regi ca prinţesa Rani Lakshmibai ce se implică în răscoala şipailor dintre 1857-1859. După înfrângerea şipailor, India este declarată posesiune a Coroanei Britanice şi guvernată de un vicerege în numele reginei Victoria. Noua guvernare ia măsuri de modernizare a administraţiei şi căilor de comunicare, construieşte 50.000 de km de drumuri şi căi ferate şi ridică numeroase şcoli, colegii şi cinci universităţi. Agricultura este eficientizată prin lucrări de irigaţie şi introducerea unor noi culturi (grâu, bumbac, iută, orez). Se fac progrese în domeniul metalurgiei, minerit şi producţiei de iută, bumbac şi hârtie. Modernizarea parţială contribuie la apariţia burgheziei naţionale şi a Partidului Congresului Indian (1885) ce luptă pentru independenţa Indiei sub conducerea lui Rabindranath Tagore şi Mahatma Gandhi. China China a fost multă vreme închisă ``barbarilor`` europeni, unicele schimburi având loc prin porturile Macao şi Canton. În urma războaielor opiumului (18401842, 1856-1860) Anglia obţine Hong Kong, principala sa bază militară şi comercială şi cinci porturi pentru schimburi. Doi ani mai târziu, SUA, Franţa şi Rusia obţin concesiuni asemănătoare, la care se adaugă după 1861 o politică vamală favorabilă, scutiri de taxe şi impozite şi drepturi de concesiuni ce transformă ţara într-o semicolonie. 36

Ameninţat, guvernul chinez recurge la reforme economice si militare. Numeroşi tineri sunt trimişi la studii în Europa şi SUA, se construiesc întreprinderi moderne sau la răscumpărarea unor mine şi căi ferate. Naşterea burgheziei naţionale va permite doctorului Sun Yat-Sen să declanşeze revoluţia burgheză din 1911-1913 ce proclamă republica. Japonia Japonia evită regimul dominaţiei străine printr-o transformare politică şi economică rapidă. Împăratul şi armatele sale moderne înfrâng trupele şogunatului, instaurând Era Meiji la 1868, caracterizată de următoarele acţiuni : - modernizarea legislaţiei după model francez şi german - prefecţii înlocuiesc vechea administraţie feudală şi răspund direct în faţa guvernului - învăţământ obligatoriu (1871) - fondarea de întreprinderi industriale şi comerciale noi şi moderne în ramurile minieră, metalurgică, armament, căi ferate şi textilă, cedate ulterior particularilor. - serviciu militar obligatoriu şi o armată modernă, bine instruită şi dotată - construirea de arsenale şi şantiere navale necesare fabricării cuirasatelor Modernizarea a transformat Japonia într-o mare putere ce declanşează războaie victorioase cu China (1875-1894) şi Rusia (1904-1905). Civilizaţiile africane Până în secolul al XIX-lea prezenţa europeană se reduce la comerţul cu sclavi ce costă continentul 150 milioane oameni, fragmentarea sau dispariţia unor state cu excepţia unor etnii mai avansate (bantu, zulu, ashanti, benin, sokoto). La 1900 existau doar două state independente (Etiopia, Liberia), cele mai multe colonii aparţinând Angliei, Franţei, Germaniei şi Belgiei. Metropolele impun o exploatare economică sistematică a resurselor, bazate pe tehnologia modernă folosită în agricultură, mine de diamante (Congo, Rhodesia), căi ferate şi drumuri, navigaţie fluvială şi construcţia Canalului Suez (1859-1869). EXERCIŢII 1. Identificaţi asemănări în procesul de modernizare a Indiei şi Chinei 2. Identificaţi deosebiri în procesul de modernizare a Indiei şi Chinei 3. Care este principala trăsătură a Indiei sub dominaţia engleză ? 4. Care este principala trăsătură a Chinei în secolul al XIX-lea ? 5. Identificaţi motivele pentru care Japonia rezistă presiunii europene ? 6. Ce asemănări există între situaţia civilizaţiilor asiatice şi africane ? 7. Care este principala trăsătură a Africii în secolul al XIX-lea ? 37

8.2. SUA. Sistemul de alianţe european SUA SUA devine o mare putere la 1918 datorită următoarelor fenomene : Expansiunea teritorială se desfăşoară pe parcursul anilor 1803–1903 şi implică : - cumpărarea de teritorii, cum ar fi Louisiana (Franţa), Florida (Spania), Oregon (Anglia) şi Alaska (Rusia) - alungarea triburilor indiene în rezervaţii, în ciuda rezistenţei militare a triburilor sioux (Bătălia de la Little Bighorn, 1876) şi a apaşilor conduşi de Geronimo. - războaie cu Mexicul (1846-1848) şi Spania (1898) în urma cărora se obţin California, Noul Mexic şi Texas, respectiv Filipine, Puerto Rico, Guam şi Hawai. Emigrarea masivă a europenilor permite creşterea populaţiei de la 4 milioane (1790) la 100 milioane (1914). Majoritatea erau englezi, irlandezi, germani şi scandinavi, la care se adaugă chinezi, români, indieni, evrei, etc. Atraşi de pământul distribuit gratuit sau febra aurului din California (1848) ei împing triburile indiene spre apus. Doctrina Monroe, formulată de preşedintele Monroe în faţa Congresului la 1823 dorea să împiedice revenirea europenilor în America şi descurajarea acţiunilor Sfintei Alianţe. Dezvoltare economică explozivă, datorată resurselor de materii prime, forţei de muncă ieftină, rezultat al emigraţiei şi concentrării capitalului în firme mari ca Standard Oil, fondată de John Rockefeller, ce controlează 90% din producţia petroliferă şi Carnegie Steel Company, ce deţinea monopolul producţiei de oţel. În agricultură creşterea producţiei a permis ca imense cantităţi de cereale americane să invadeze lumea, provocând crize în ţările agrare. Războiul de Secesiune (1861-1865) este declanşat de prezenţa sclavilor negri în special în sudul SUA. În statele nordice, favorabile desfiinţării sclaviei, se dezvoltă o largă mişcare aboliţionistă [mişcare pentru desfiinţarea sclaviei] susţinută prin presă, literatură, discursuri şi o mişcare clandestină ce transporta sclavi pe ascuns spre libertate. Alegerea ca preşedinte a lui Abraham Lincoln, adversar declarat al sclaviei, va duce la secesiunea statelor sudice ce formează Statele Confederate ale Americii cu capitala la Richmond. Folosind raidurile de cavalerie sudiştii obţin unele succese la început, dar superioritatea umană şi materială a nordului îşi spune cuvântul. Flota nordistă blochează eficient porturile sudiste, iar armata obţine victoriile de la Gettysburg şi Vicksburg (1863) şi asediază Atlanta şi Richmond, obligându-i pe rebeli să capituleze în 1865. Războiul provoacă moartea a sute de mii de oameni şi ca are ca efecte abolirea sclaviei, transformarea plantaţiilor în ferme şi împroprietărirea soldaţilor gratuit în Vest. 38

Sistemul de alianţe european În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Europa era un continent divers, unde coexistau regimuri liberale în Anglia şi Franţa cu imperii absolutiste gen Rusia, Austro-Ungaria şi Germania. Diversitatea politică este dublată de una economică, deoarece continentul era împărţit între zona industrială, bogată şi dominantă din nord şi centru şi cea săracă, predominant agrară, în sud şi est. Marea Britanie pierde întâietatea economică în faţa Germaniei, dar continuă să domine din punct de vedere naval şi colonial lumea. Franţa republicană dorea să-şi ia revanşa în faţa Germaniei după înfrângerea de la 1871, în timp ce Germania cunoaşte un progres economic, militar şi politic rapid. Populaţia germană creşte de la 41 milioane la 1871 la 70 milioane în 1913, iar industria ajunge pe locul doi în lume după SUA, la care se adaugă influenţa din Balcani şi coloniile africane şi asiatice ce ofereau o parte a resurselor necesare. Austro-Ungaria se confruntă cu probleme naţionale, iar Rusia ţaristă îşi reia expansiunea spre Balcani şi Extremul orient, chiar dacă rămâne o ţară feudală şi agricolă. Italia se implică în cursa pentru colonii în Africa, în timp ce Imperiul otoman rezistă cu greu mişcărilor naţionale sau atacurilor ruse şi austriece. În acest context se formează două alianţe politice şi militare. Ameninţate de Rusia, Germania şi Austro-Ungaria semnează un tratat de alianţă ce prevedea ajutor reciproc în cazul unui atac rusesc (1879). La 1882 intră în alianţă Italia, urmată de România (1883) în ceea ce se va numi Tripla Alianţă. O primă reacţie la această alianţă o reprezintă acordurile dintre Franţa şi Rusia, semnate la 1891-1893, prin care cele două îşi promit ajutor în cazul unui atac al Triplei Alianţe (Puterile Centrale). Nemulţumită de creşterea potenţialului economic şi militar german, Anglia şi Franţa formează Antanta Cordială (1904) la care aderă în 1907 şi Rusia. Cele două alianţe provoacă alocarea unor mari sume de bani pentru înarmare de care profită mari companii (Krupp, Vickers, Skoda, Schneider-Creusot) ce lansează pe piaţă tunurile cu tragere rapidă, mitraliera, submarinul, tancul şi diferite tipuri de blindaje. Ţarul Nicolae al II-lea ia iniţiativa organizării a două conferinţe la Haga în 1899 şi 1907 unde se propune umanizarea războiului prin respectarea drepturilor prizonierilor şi interzicerea fabricării şi folosirii gazelor toxice. EXERCIŢII 1. `` Valurile de emigranţi se scurgeau fără încetare pe marile artere ce duceau spre pământurile fabuloase de dincolo de Ohio în vest. Cu puşca în mână, emigrantul se afunda în pădurile fără sfârşit; ridica o colibă, defrişa câţiva acri, făcea ceva semănături, hrănindu-se aproape numai din vânat şi pescuit. Cel mai adesea era … fără titlu de proprietate, pe care îl va cumpăra mai târziu, dacă îl va cumpăra. Când vânatul se rărea îşi vindea drepturile şi îşi relua drumul spre Vest`` (Al. Vianu, Istoria SUA) (P. 74 st) 39

a. Precizaţi câteva etape din viaţa de emigrant. b. La ce fenomen al istoriei SUA se referă documentul ? 2. Analizaţi textul lecţiei şi identificaţi zona dezvoltată economic şi dominantă a Europei. 3. Analizaţi textul lecţiei şi identificaţi zona săracă şi dominată a Europei. 4. Stabiliţi cauzele ce au dus la formarea Triplei Alianţe. 5. Stabiliţi cauzele ce au dus la formarea Antantei. 6. Care este caracteristica relaţiilor internaţionale după 1871 ? 9. Marile conflicte ale secolului XX 9.1. Primul război mondial. Marea Unire Primul război mondial – un nou tip de război Planurile strategice ale marilor puteri erau adaptate unui razboi scurt ce presupunea mijloace umane si materiale uriase aruncate asupra inamicului pentru a-l distruge. Planul strategic german, elaborat de generalul Alfred von Schlieffen, avea in vedere razboiul pe doua fronturi impotriva Frantei si Rusiei. O parte a fortelor urmau sa-i blocheze pe rusi, in intarziere cu mobilizarea, iar grosul fortelor atacau prin invaluire Franta prin Belgia si dupa victorie toate rezervele erau aruncate pentru o victorie decisiva asupra rusilor. Francezii prevedeau o puternica ofensiva in Lorena, cu ruperea rezistentei germane intr-o mare batalie si inaintarea rapida spre Berlin, in timp ce rusii planuiau pentru un conflict simultan cu germanii in Prusia Occidentala si austriecii in Carpati. Marea Britanie luase in calcul debarcarea pe coastele Iutlandei, in vederea atacarii Germaniei dinspre nord, decizie schimbata ulterior pentru o debarcare apropiata de frontul de vest. Razboi total Primul razboi mondial a fost un nou tip de conflict deoarece tarile angajate isi vor folosi toate resursele economice si umane disponibile. Mobilizarea intregii populatii devenise un factor indispensabil in obtinerea victoriei. Femeile si adolescentii preiau locul de munca al barbatilor plecati pe front, fiind integrati in industrie, agricultura si birouri, iar muncitorii din tarile neutre si colonii devin din ce in ce mai numerosi pe fondul utilizarii efective a prizonierilor de razboi in diferite activitati. Propaganda de razboi (presa, afise, carti postale, filme) urmarea cresterea moralului si a capacitatii de rezistenta, iar cei cu talent in aceasta directie erau mobilizati sa stimuleze sentimentele patriotice. O data cu reducerea resurselor, tot populatia din spatele fronturilor era cea care suporta rationalizarea bunurilor de consum si rechizitie. Tot statul intervine si in cenzurarea informatiilor, vestile 40

rele sunt suprimate, comunicatele militare redactate pe un ton entuziast, iar atrocitatile inamicului exagerate. Interventia statului in economie va determina existenta unui razboi industrial in spatele frontului. Economia este adaptata pentru a produce exclusiv pentru razboi : cercetarea stiintifica producea arme noi, fluxul fortei de munca era asigurat printr-un control permanent ce includea integrarea in productie a ranitilor si mutilatilor, trecuti prin scoli profesionale, sunt fixate preturile produselor de prima necesitate (zahar, grau, carne, faina), era controlata aprovizionarea cu materii prime si organizate restrictiile si rationalizarile. Razboiul economic este o alta forma de slabire a capacitatii de lupta a adversarului. Antanta, superioara naval si ca numar de colonii, avea resursele necesare unui razboi economic eficient. Ea realizeaza blocada maritima a Germaniei, cu sprijinul Italiei si SUA, blocand importurile acesteia. Puterile Centrale vor fi obligate sa raspunda prin razboiul submarin, iar pe uscat prin demontarea si transferul instalatiilor industriale din teritoriile ocupate. Razboiul naval urmarea distrugerea convoaielor de nave ce aduceau materii prime, de obicei apartinand Antantei, prin razboiul submarin, la care Anglia raspunde prin baraje de mine si controale navale in Marea Manecii si Marea Nordului. Conflictele militare Progresele în tehnologia militară au înclinat balanța pe câmpul de luptă în favoarea apărării, cauzând un număr enorm de pagube, deoarece tacticile contemporane deveniseră arhaice în noile circumstanțe. Sârma ghimpată a fost utilizată într-un mod eficient, pentru a încetini atacurile infanteriei; artileria, care devenise mai eficientă decât în deceniul 8 al secolului XIX 1870–1880, împreună cu mitralierele și arma chimică, aveau un efect extrem de distructiv împotriva infanteriei, pe un teren neted. Mulți din ofițerii țărilor europene ignoraseră învățăturile războiului civil american și erau de acord să accepte pierderi mari. După succesul lor inițial în Prima bătălie de la Marne, Antanta și forțele Puterilor Centrale au început o serie de manevre de încercuire, pentru a forța inamicul să se retragă, în așa numita "Întrecerea la mare". Forțele franceze și britanice au descoperit rapid pozițiile defensive germane, care se întindeau de la Lorraine până în Flandra. Marea Britanie și Franța au încercat să treacă la ofensivă, pe când Germania apăra teritoriile ocupate. Tranșeele germane erau construite mai bine decât cele ale dușmanilor săi: tranșeele anglo-franceze erau concepute doar ca bariere "temporare" până când forțele lor o să treacă prin liniile germane. Unii sperau că situația incertă va lua sfârșit cu ajutorul tehnologiei. În aprilie 1915, germanii au realizat, pentru prima oară, o breșă de șase kilometri în liniile Aliaților, când soldații francezi s-au retras. Această breșă a fost acoperită de soldați canadieni, la Ypres. Nici unul din oponenți nu a fost 41

capabil să inițieze un atac hotărâtor, cu toate că acțiunea germană în Bătălia de la Verdun, în 1916, și eșecul Antantei în Bătălia de pe râul Somme, din vara anului 1916, aproape au distrus armata franceză. Încercările zadarnice ale francezilor de a lansa atacuri puternice și directe contra liniilor germane s-au terminat cu pierderi enorme pentru infanteria franceză și au cauzat acte de insubordonare, care au pus în pericol integritatea frontului francez după Ofensiva Nivelle, în primăvara anului 1917. Noutatea revoluției ruse, Revoluția Rusă din 1917, a intensificat sentimentele socialiste. Steaguri roșii au fost ridicate și, cu mai multe ocazii, a fost cântată "Internaționala". Până la sfârșitul rebeliunii, au participat la aceasta între 30.000 și 40.000 de soldați francezi. Pe parcursul perioadei 1915-1917, Imperiul Britanic și Franța au suferit cu mult mai multe pierderi decât Germania, însă ambele părți au pierdut milioane de soldați din cauza rănilor și a bolilor. România în primul război mondial Neutralitatea (1914-1916). Inca de la inceputul ostilitatilor, Germania si Austro-Ungaria au cerut Romaniei sa intre in conflict, onorand alianta incheiata in 1883, dar majoritatea politicienilor si populatia respinge ideea, obligandu-l pe regele Carol I sa proclame neutralitatea. In timpul neutralitatii Antanta ne ofera provinciile romane din Austria, iar Puterile Centrale Basarabia, folosindu-se si de serviciile politicienilor germanofili (Constantin Stere, Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Alexandru Marghiloman) sau antantofili (Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Filipescu. Guvernul român a semnat un tratat cu Aliații pe 17 august 1916, după care a declarat război Puterilor Centrale pe 27 august. Armata română era destul de mare – 500.000 de militari, organizați în 23 divizii. Din păcate, era încadrată cu puțini ofițeri profesioniști, slab pregătită, iar dotarea era insuficientă. Operatiuni militare (1916-1917). Pe 27 august 1916, trei armate române au trecut la atac traversând Carpații Meridionali, după care au intrat în Transilvania. Primele atacuri au fost încununate de succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă, dar, la mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Rușii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar acești militari nu au fost aprovizionați corespunzător. Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August von Mackensen, care a coordonat o armată multinațională formată din trupe germane, bulgare și otomane. Atacul a fost declanșat din Bulgaria pe direcția nord pe 1 septembrie. Atacul a fost îndreptat dinspre pozițiile de pe Dunăre spre Constanța. Garnizoana de la Turtucaia, împresurată de trupele bulgaro-germane, s-a predat pe 6 septembrie Pe 15 septembrie, Consiliul român de război a hotărât să suspende ofensiva în Transilvania și să se concentreze pe distrugerea grupului de armate Mackensen în schimb. Planul, cunoscut sub numele de Ofensiva Flămânda, presupunea 42

atacarea forțelor Puterilor Centrale printr-o lovitură de flanc și spate, după traversarea Dunării pe la Flămânda, în timp ce, pe linia principală a frontului, trupele româno-ruse trebuiau să lanseze o ofensivă spre Cobadin și Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii românești au forțat cursul Dunării la Flămânda și au creat un cap de pod lat de 14 kilometri și adânc de 4 kilometri. În aceeași zi, diviziile româno-ruse au declanat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a înregistrat succese limitate. Eșecul incercării de spargere a frontului germanobulgar din Dobrogea, combinată cu furtuna puternică din noaptea de 1/2 octombrie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunăre, l-a făcut pe Averescu să anuleze întreaga operațiune. Consecințele acestui eșec au fost uriașe pentru tot restul campaniei. Generalul rus Andrei Medardovici Zaioncikovski și trupele sale au sosit în grabă pentru a întări frontul aliat româno-rus, în încercarea de oprire a armatei lui Mackensen mai înainte ca acestea să cucerească calea ferată București – Constanța. Au urmat lupte grele, cu atacuri și contraatacuri viguroase până pe 21 septembrie. Comanda trupelor germano-austriece din Transilvania era acum asigurată de Falkenhayn (demis din fucția de șef al Statului Major). El a declanșat propria ofensivă pe 18 septembrie. Primul atac a fost declanșat împotriva Armatei I română lângă orașul Hațeg. Atacul a oprit avansarea românilor. După opt zile, două divizii de vânători de munte germani aproape că au reușit să taie coloanele române în marș lângă Sibiu. Trupele române au fost nevoite să se retragă în munți, iar germanii au reușit să ocupe Pasul Turnu Roșu. Pe 4 octombrie, Armata a II-a română a atacat forțele germane la Brașov, dar a fost respinsă, fiind nevoită să se retragă. Armata a 4-a, care ac ționa în nordul țării sa retras în condițiile în care armata austriacă exercita o presiunele moderate asupra sa, astfel că, pe 25 octombrie, armata română se afla cu toate efectivele înapoi în interiorul granițelor naționale. În Dobrogea, generalul Mackensen a lansat o nouă ofensivă pe 20 octombrie, după o lună de pregătiri atente, și a trupele amestecate de sub comanda sa au reușit să învingă pe cele ruse. Rușii au fost forțați să se retragă din Constanța spre Delta Dunării. Armata rusă era nu doar demoralizată, dar și cu proviziile pe sfârșite. Mackensen a ales să transfere în mare secret o jumate din armata sa lângă orașul Sviștov(Sistova) din Bulgaria, pregătindu-se să forțeze cursul Dunării. Romanii pierd Muntenia si capitala (6 decembrie 1916) in urma bataliilor de la Neajlov si Arges, iar regele, armata si parlamentul se refugiaza in Moldova unde se stabilizeaza si frontul. Cu ajutorul specialistilor militari francezi, armata romana este reorganizata si obtine o serii de victorii in 1917 la Marasti, Marasesti si Oituz, fara a putea profita datorita iesirii Rusiei din razboi. In consecinta Romania incheie Pacea de la Buftea Bucuresti (7 mai 1918) unde pierde Dobrogea si crestele Carpatilor, iar economia era infeudata pentru 90 de ani Germaniei. Tratatul nu este sanctionat de regele Ferdinand I, iar in conditiile 43

victoriilor aliatilor din 1918, Romania intra din nou in razboi si denunta pacea de la Bucuresti la sfarsitul lunii octombrie. Marea unire Între 1917 şi 1918 românii, în ciuda războiului şi înfrângerilor, reuşesc, pe fondul prăbuşirii marilor imperii, să-şi asigure independenţa şi unirea cu provinciile aflate sub stăpânire străină. a. Basarabia - Declanşarea revoluţiei ruse din februarie 1917 a însemnat şi începutul destrămării Imperiului, naţionalităţile ne-ruse revendicând autonomia. Lovitura de stat din octombrie 1917 când partidul bolşevic a preluat totalitatea putereii în Rusia, mulţumită înţelegerii dintre comunişti şi germani, a dus la armistiţiul şi apoi pacea de la Brest-Litovsk, prin care Lenin le ceda germanilor ţările baltice, Bielorusia şi Ucraina. În acest context, liderii din Sfatul Ţării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea civilă şi recoltele în Basarabia, decât pe armata română, care, rămasă singură pe frontul de est după retragerea Ruşilor, fusese şi ea nevoită în cele din urmă să accepte armistiţiul cu germanii la 9 decembrie 1917. Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a început să jefuiască, să violeze şi să omoare populaţia civilă băştinaşă, fruntaşii basarabeni fiind asasinaţi de către organizaţiile comuniste. În aceste condiţii la 22 decembrie 1917, Sfatul Ţării a cerut guvernului român aflat la Iaşi să trimită armata să restabilească ordinea. Trupele aliate, conduse de generalii Broşteanu (român) şi Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie 1918 reuşind eliberarea Chişinăului de jefuitori la 9-16 Ianuarie 1918 pentru ca în câteva zile să elibereze complet Basarabia. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Dar în lunile ce urmează, pe lângă atacurile bolşevice venite din teritoriul de peste Nistru controlat de germani, apar şi pretenţii teritoriale din partea Ucrainei, şi ea proclamată independentă. Sfatul Ţării începe atunci să manifeste intenţii de unire cu România, care sunt exprimate şi prin "moţiuni de unire votate de diferite judeţe (Soroca, Bălţi)". Până la urmă, unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi contra 36 (pentru menţinerea independenţei) şi 3 abţineri. b. Bucovina - După prăbuşirea monarhiei austro-ungare, Consiliul Naţional al Bucovinei, întrunit la 28 noiembrie 1918, hotărăşte în majoritate unirea cu România. Voturile majoritare au venit din partea românilor, germanilor, evreilor şi polonezilor, iar cele împotrivă, doar din partea minorităţii ucrainiene. Trupele române intră în teritoriu, consfinţind actul şi zădărnicind manevrele militare ale Galiţiei ucrainiene. Unirea Bucovinei cu România este astfel recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de la Saint Germain. c. Transilvania - La încheierea Primului Război Mondial, în contextul prăbuşirii Dublei Monarhii, Ungaria îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional 44

Român şi românii din Partidul Social Democrat înfiinţează Consiliul Naţional Român la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta, fixând o linie de demarcaţie, care lăsa sub controlul Ungariei nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi. La adunarea au aprticipat aproximativ 100.000 de persoane şi s-a desfăşurat într-o atmosferă decentă si festivă. Adunarea Naţională hotărăşte unirea cu România a teritoriilor locuite de români. După unirea din 1918 cu România, timp de un an şi jumătate, Transilvania rămâne autonomă în cadrul statului roman, fiind condusă de un Consiliu Dirigent. Hotărârea Adunării este transmisă Regelui Ferdinand care la data de 11/24 decembrie sancţionează unirea cu România a "ţinuturilor cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia." Cu toate acestea, autorităţile române nu exercită controlul asupra tuturor teritoriilor respective. Armata română se oprise pe linia Mureşului, iar la nord de aceasta nici Consiliul Dirigent, nici cu atât mai puţin Regatul României nu exercitau o autoritate efectivă. Puterile Antantei ordonaseră încetarea oricăror operaţiuni militare în vederea negocierii păcii cu Ungaria. EXERCIŢII Analizand planurile strategice ale marilor puteri, stabiliti urmatoarele : 1. Pentru ce fel de razboi erau elaborate aceste planuri ? 2. Care dintre ele prevedeau un razboi pe doua fronturi ? 3. Care dintre fronturi credeti ca era mai important ? Pornind de la textul lectiei, formulati cateva argumente prin care sa sustineti urmatoarele : 4. Mobilizarea barbatilor in armata perturba economia tarilor beligerante 5. Acest nou tip de conflict avea consecinte asupra populatiei din spatele fronturilor. 6. Mentionati 5 domenii economice in care statul intervine pentru a face fata razboiului. 7. De ce recurg cele doua aliante la razboiul economic ? 8. Precizati prin ce mijloace au pus in practica razboiul economic. 9. Comentati metodele utilizate in razboiul naval. 10. De ce Romania se declara neutra la 1914 ? 11. Care sunt motivele infrangerii Romaniei la 1916 ?

45

12.„Pe temeiul dreptului firesc, că fiecare naţiune poate dispune, hotărî singură şi liberă de soarta ei, - un drept care este acum recunoscut şi de către guvernul ungar prin propunerea de armistiţiu a monarhiei, - naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte acum să facă uz de acest drept şi reclamă în consecinţă şi pentru ea dreptul, ca liberă de orice înrăurire străină să hotărască singură plasarea ei printre naţiunile libere, precum şi stabilirea legăturii de coordonare a ei cu celelalte naţiuni libere” (Declaraţia Comitetului executiv al Partidului Naţional Român, 29 septembrie 1918) a. Analizaţi principiile care au fost invocate în realizarea Marii Uniri b. Prezentaţi organismele reprezentative ce au realizat Unirea 10. Tratatele de pace şi relaţiile internaţionale interbelice 10.1. Tratatele de pace. Relatiile internationale interbelice Conferinta de pace de la Paris (1919-1920) a reunit peste 1.000 delegati din 27 tari, fiecare grup avand sute de colaboratori (militari, diplomati, juristi, istorici, oameni de stiinta si tehnicieni). Nu au fost invitati reprezentanti ai tarilor invinse sau ai Rusiei comuniste, Conferinta fiind gandita si organizata de ``Consiliul celor zece``, format din sefii de guvern si ministrii de externe ai celor 5 puteri (SUA, Marea Britanie, Franta, Italia, Japonia). Organul de decizie principal era insa ``Consiliul celor patru``, format din Woodrow Wilson, presedintele SUA, Georges Clemenceau, presedintele guvernului francez, Lloyd George, primul ministru britanic si Vittorio Emanuele Orlando, presedintele guvernului italian. Conferinta este rezultatul duelului dintre Clemenceau si Wilson, politicieni cu vederi diferite. Tratatele de pace au pornit de la Cele 14 puncte emise de Wilson, interesat ca popoarele sa aiba libertatea de a-si alege soarta si crearea unei Ligi a natiunilor. Clemenceau dorea ca securitatea Frantei sa fie asigurata, motiv penntru care cere ca Germania sa plateasca despagubiri de razboi si sa fie adusa in situatia de a nu mai putea provoca un nou razboi, in timp ce Lloyd se temea de cresterea influentei franceze, iar Orlando era preocupat doar de interesele Italiei. In consecinta se incheie tratatele de pace cu Germania (Versailles), Austria (Saint Germain), Bulgaria (Neuilly), Ungaria (Trianon) si Turcia (Sevres). Cel mai important, semnat cu Germania pe 28 iunie 1919, prevedea urmatoarele : - restituirea Alsaciei si Lorenei catre Franta, cedarea a doua districte Belgiei si a Schleswig-ului de nord catre Danemarca, in urma unui plebicist. - cedarea provinciilor poloneze ale Prusiei si a orasului Danzig catre Polonia - regiunea miniera Saar era incredintata spre administrare Frantei pentru 15 ani sub egida Societatii Natiunilor. 46

- Preluarea tuturor coloniilor de catre puterile invingatoare sub mandat al Societatii Natiunilor. - Suprimarea serviciului militar obligatoriu si interdictia de a mai avea artilerie grea, tancuri, submarine, aviatie militara sau marina de razboi - Despagubiri in valoare de 132 miliarde marci aur Ca rezultat al celorlalte trate dispar imperiile austriac, rus si otoman, fapt ce permite aparitia sau cresterea teritoriala a mai multor state nationale cum ar fi Romania, Cehoslovacia, Yugoslavia, Polonia, Italia, Estonia, Letonia, Finlanda, etc. Rusia sovietica nu a fost recunoscuta datorita revolutiei comuniste din 1917 si primejdiei ce o reprezenta pentru democratie, iar Turcia pierde teritoriile din Orientul apropiat, puse sub mandat francez (Liban, Siria) si engglez (Palestina, Iordania, Irak). Bulgaria cedeaza o parte din Macedonia Yugoslaviei si Tracia Occidentala catre greci, pierzand accesul la Marea Egee. Prin tratatele cu Austria si Ungaria, Romaniei i se recunosc drepturile asupra provinciilor Transilvania, Bucovina si Banat, la care se adauga judetele Caliacra si Durostor in pacea cu Bulgaria si, independent de pretentiile Rusiei, unirea Basarabiei cu tara mama. Relatiile internationale interbelice Pacea de la Paris era, in ansamblu, un compromis ce nu multumea pe nimeni in final. Franta era dezamagita de esecul stabilirii frontierei pe Rin, Italia nu obtinuse Istria, Dalmatia si alte teritorii promise la 1915, iar SUA se izoleaza pentru a nu fi atrasa din nou in probleme europene si refuza sa semneze tratatele. Germanii din Cehoslovacia si croatii din Yugoslavia se adapteaza cu greu in noile state unde erau doar niste simple minoritati, iar Germania si Rusia nu se vor impaca cu pierderile umane si teritoriale uriase aduse de razboi si tratatele de la Paris. In consecinta isi face aparitia revizionismul, sprijinit de Germania si satelitii sai, ce urmarea modificarea sau anularea tratatelor. Germanii vor incalca prevederile pacii de la Versailles una cate una, profitand de conflictele dintre marile puteri, incapabile sa sesizeze ascensiunea si pericolul reprezentat de nazism si Adolf Hitler. Societatea Natiunilor si politica securitatii colective Societatea, fondata in cadrul Conferintei de pace, avea misiunea de a dezvolta colaborarea dintre state si promovarea pacii si securitatii internationale. Noul for includea Adunarea generala, organ de conducere format din reprezentantii tuturor membrilor si care se intrunea in sesiuni anuale, Consiliul, organ executiv ce se intrunea de 3-4 ori pe an si Secretariatul, condus de un secretar ggeneral pe 10 ani. Statele mici si mijlocii puteau participa in conditii de egalitate la dezbaterile politice si diplomatice importante, dar organizatia nu dispunea de mijloace practice cu ajutorul carora sa impuna pacea. Sanctiunile morale si economice erau insuficiente in conditiile in care SUA nu este membru, Germania, Italia si 47

Japonia se retrag, iar URSS vroia doar sa promoveze propriile interese. In plus, marile puteri obtin in 1932 paritate in domeniul armamentului, ignorand cererile de dezarmare sau limitare a inarmarii ale tarilor mici. De aceea, Societatea nu a putut opri agresiunile Japoniei in China (1931), a Italiei in Etiopia (1936) sau anexarea Austriei de catre Germania (1938). Securitatea colectiva a cazut in seama unor aliante regionale si de protectie. Franta, interesata in izolarea Germaniei si URSS-ului, incheie pacte cu Polonia (1921), Cehoslovacia (1924), Romania (1926) si Yugoslavia (1927). La randul lor Romania, Yugoslavia si Cehoslovacia incheie Mica Intelegere in 1921, indreptata impotriva pretentiilor ungare, iar Intelegerea Balcanica din 1934 (Romania, Yugoslavia, Turcia, Grecia) urma sa oofere ajutor reciproc impotriva Rusiei, Bulgariei si Ungariei. Apogeul securitatii colective l-a reprezentat Pactul Briand-Kellogg (1928) prin care statele semnatare se angajau sa nu recurga la razboi in relatiile dintre ele, chiar daca nu prevedea masuri concrete impotriva celor ce nu-si respectau angajamentele. EXERCITII 1. Cum a fost organizata Conferinta de la Paris ? 2. Precizati care erau opiniile celor patru conducatori ai conferintei referitor la organizarea pacii. 3. Ce obtine Romania in urma semnarii tratatelor de pace ? 4. ``... Inaltele parti contractante, considerand ca, pentru a dezvolta cooperarea intre natiuni, pentru a le garanta pacea si siguranta, este necesar sa se accepte anumite obligatiuni, de a nu recurge la razboi, sa se respecte la lumina zilei relatii internationale bazate pe justitie si onoare, sa se observe riguros prescriptiile dreptului international, recunoscute de aici inainte ca regulile de conducere efectiva a guvernelor, sa se faca sa domneasca dreptatea si sa se respecte cu sfintenie toate obligatiile tratatelor, in raporturile mutuale dintre popoarele organizate. Adopta prezentul pact, care instituie Societatea Natiunilor`` (p. 88 st sus) a. Identificati scopul constituirii Societatii Natiunilor b. Identificati 5 principii de baza care trebuiau sa actioneze in relatiile internationale. 5. Precizati doua cauze ale politicii revansarde germane 6. Din ce motive recurg noile state europene la securitatea colectiva ? 7. Numiti acordul international ce exclude razboiiul din rezolvarea problemelor intre tari. 8. Care era aliantele de tip regional ? Ce scop aveau ? 9. De ce esueaza Societatea Natiunilor in apararea scopurilor proprii ? 48

11. Lumea in perioada interbelica 11.1. Economia si viata cotidiana Economia Primul razboi mondial a ruinat economia multor state beligerante, adaugand la pierderile materiale 20 milioane de morti, raniti, disparuti si mutilati. Inflatia creste constant, fortand tarile europene sa sprijine exportul pe fondul indatorarii fata de SUA si pierderii unor piete de pe alte continente. Criza anilor 1918-1921 a lovit puternic micii proprietari, obligand statele sa intervina in economie, sa creeze noi locuri de munca si sa asigure conditii minime de existenta victimelor razboiului. Era prosperitatii americane Situatia economica a SUA era incomparabil mai buna deoarece au intrat in razboi de-abia in 1917 si nu au suferit pierderi materiale pe teritoriul propriu. SUA devine prima economie a lumii, cel mai mare exportator industrial, de produse agricole si capital, datorita urmmatoarelor cauze : - Concentrarea productiei in intreprinderi gigantice - Masinism si folosirea bandei de productie - Salarii bune si preturi reduse - Standard ridicat de viata - Credite ieftine pe termen indelungat SUA, interesata in depasirea crizei, investeste in tarile occidentale, iar la Geneva se decide in 1922 convertibilitatea monetara cu aurul si devizele puternice (dolar). In Germania iau nastere ``konzernuri`` in siderurgie si inndustria chimica, iar la nivelul continentului se extinde standardizarea si gestiunea americana, pubblicitatea, lucrul pe banda. In paralel, tarile agricole din centrul si estul Europei au ramas departe de prosperitatea occidentala datorita preturilor scazute la produsele agricole. Marea criza ``Joia Neagra`` din 24 octombrie 1924 aduce cu sine crahul bursei americane din New York, partial datorita cresterii numarului de credite neperformante, ce provoaca micsorarea brutala a cantitatii de bani lichizi si paralizia productiei/consumului. Automat, dau faliment zeci de mii de banci si fabrici si sute de mii de ferme provocand aparitia a 17 milioane someri in SUA, 5,5 milioane in Germania si 2-3 milioane in Anglia si Franta, respectiv 100.000 de mii in Romania. 49

In consecinta statele folosesc politica de dirijare a economistului britanic Keynes expusa in Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor (1936). Presedintele american Roosevelt (1933-1945) pune in aplicare urmatoarele masuri drastice : - Devalorizarea monedei pentru a stimula exporturile - Crearea unor mari santiere publice care sa absoarba forta de munca - Asigurari sociale si pensii pentru pensionari, invalizi si saraci - Desfiintarea bancilor si fabricilor neviabile In 1937 economia SUA isi revine, producand mai mult decat in 1929, iar europenii preiau ideile lui Keynes cu succese diferite de la tara la tara. Viata cotidiana Supravietuitorii intorsi de pe front erau decisi sa schimbe lumea, intrand in conflict cu autoritatile si vechile sisteme politice. Taranii, avantajati de cresterea veniturilor de pe urma improprietaririlor masive din estul si centrul Europei, nu si-au modificat modul de viata, dar au fost implicati de partide diferite in politica. Clasa muncitoare includea categorii sociale diferite, de la simpli meseriasi si lucratori calificati pana la muncitorii specializati, angajati in fabrici noi dupa model american. Burghezia a ramas legata de vechile idealuri de ascensiune sociala si intregire a averii mostenite. Totusi, primul deceniu de dupa razboi marcheaza o sete de viata tradusa prin distractii ce includ teatru bulevardier, baruri, jocuri de noroc, pictura avangardista si petreceri in lumea buna. Tehnologia modifica radical viata de zi cu zi odata ce automobilul, trenul, avionul, telefonul, radioul devine lucruri comune. Orasele isi maresc suprafata, casa cu 5-6 camere, confortabila si dotata cu apa curenta si electricitate devine preferata clasei de mijloc, iar numarul analfabetilor si a bolilor mortale scade datorita raspandirii educatiei si medicamentelor moderne. EXERCITII 1. `` Germania dupa razboi : La 9 noiembrie 1918, Germania, privata de o mana ferma si de orice vointa, care-si pierduse printul, se prabusea ca un castel de nisip. Tot pentru ceea ce noi traisem si varsasem sangele nostru timp de patru lungi ani disparuse. Nu mai aveam o patrie de care sa fim mandri. Ordinea publica si ordinea sociala erau spulberate. Orice autoritate disparuse. Haosul, bolsevismul si terorismul, aceste lucruri straine Germaniei de fapt si de drept, au intrat in patria germana`` (E. Ludendorff, Amintiri din razboi) `` Germania in anii relansarii economice : In 1933-1934, circa cinci miliarde de marci s-au cheltuit pentru lucrari publice : constructii de drumuri, de autostrazi, regularizarea si ameliorarea retelei navigabile, intretinerea retelei ferate, ameliorari funciare. Pana in 1936, aceste cheltuieli au continuat sa 50

creasca, pe urma au trecu pe planul doi. Din 1936, comenzile de armament au contribuit la relansarea siderurgiei ; ele erau din ce in ce mai mari, atingand 15 miliarde in 1937-1938, 18 miliarde in anul urmator, adica 25% din venitul national`` (C. Bettelheim, Economia germana sub nazism) (p. 90 st) a. Stabiliti 3 aspecte ale crizei Germaniei in primul text. b. Stabiliti cauza revenirii economice a Germaniei conform celui de-al doilea text. c. Precizati doua directii in care s-a realizat relansarea economica a Germaniei conform celui de-al doilea text. 2. Caracterizati situatia economica din Europa in primul deceniu interbelic. 3. Precizati o cauza si o consecinta a stabilizarii economiei pe continent. 4. Stabiliti doua metode de iesire din marea criza si consecintele lor. 5. Stabiliti douua motive pentru care saracia a regresat in SUA interbelica. 11.2. Miscarea feminista si România in perioada interbelica Miscarea feminista Miscarea feminista ia nastere la sfarsitul secolului al XVIII –lea, actionand in plan social-familial si mai ales politic unde lupta pentru integrarea in viata publica, egalitate cu barbatii si dreptul la vot. Dupa 1919 femeile intra in viata politica si legislatia le recunoaste drepturi egale la munca egala. Feministele occidentale ii considerau pe barbati dusmani si refuzau feminitatea ca pe un handicap, dar militantele din Romania isi asuma diferenta, considerand feminitatea un motiv de mandrie. Feminismul romanesc se remarca in lumea artistica unde se afirma Elena Vacarescu, membru de onoare a Academiei Romane , implicata in protectia familiei si copiilor si pictorita Cecilia Cutescu Storck, membru al ``Asociatiei pentru emancipare civila si politica a femeilor romane`` (Iasi, 1918). România in perioada interbelica In 1918 Romania se uneste cu provinciile istorice aflate sub dominatie straina, iar economia avea sanse mari de dezvoltare datorita resurselor suplimentare si fortei de munca calificata capabila sa le valorifice. Romania a cunoscut criza postbelica, scurta refacere de la mijlocul anilor `20 si marea criza din 1929 ce a lovit taranimea si exporturile de cereale. In perioada 1918 – 1930 tara a fost condusa de un monarh constitutional si o regenta ce mentin cu dificultate regimul democratic. Odata cu 1930 revine pe tron Carol II, adept al monarhiei autoritare, ce foloseste partidele extremiste pentru a pune presiune asupra partidelor istorice si a-si consolida puterea. In 1938 el da o lovitura de stat, legalizata printr-o noua Constitutie ce desfiinta partidele politice si ii permitea sa se amestece in atributiile parlamentului. 51

Primul an al monarhiei autoritare coincide cu o crestere economica semnificativa. In agricultura Romania era al patrulea producator de porumb din lume si al treilea din Europa, aducand, imppreuna cu silvicultura, 38,6% din venitul statului. Interventia directa in domeniul industriei extractive (petrol, gaze naturale, minereuri) si prelucratoare (metalurgie, electrotehnica, chimica) a facut ca peste 78% din necesarul de produse industriale sa fie satisfacut pe plan intern. Consumul de petrol si gaze naturale era asigurat integral pe plan intern (unde ocupam locul 6 in lume si primul in Europa, respectiv al doilea) si eram pe locul 2 pe continent la productia de aur. Totusi, putine intreprinderi (Malaxa, IAR, Resita, Titan-Nadrag-Calan) dispuneau de utilaje moderne, iar exportul se baza pe cereale si petrol. Noua situatie consolideaza pozitiile burgheziei, permitand cresterea ponderii celei aflate in zona mica si mijlocie. EXERCITII 1. ``Prin educatie si scoala se constituie stereotipurile feminitatii, ale idealului feminin. `` (www.wikipedia.ro) a. Cum explicati torturile comise de nazisti ? b. De ce evreii si rromii sunt principalele tinte ale Holocaustului ?

61

14. Relatii internationale postbelice 14.1. Organizatii internationale. Razboiul rece si prabusirea comunismului O.N.U. In 1941 Roosevelt si Churchill semneaza Carta Atlanticului unde se pune in discutie crearea unei organizatii internationale care sa asigure mentinerea pacii si securitatii in lumea postbelica. Pasul decisiv este facut la San Francisco in 1945 cand 51 de state semneaza pactul, dand nastere unei organizatii formata din : - Adunarea Generala este forumul de conducere formata din 1 reprezentant al fiecarui membru. - Consiliul de Securitate, esential functionarii optime a ONU, este format din 5 membrii permanenti (SUA, URSS-Rusia, Anglia, Franta, China) si 10 membrii nepermanenti, alesi o data la 2 ani. Membrii permanenti beneficiaza de dreptul de veto, putandu-se opune oricarei initiative a Consiliului, fapt ce neaga ideea egalitatii. De la infiintare ONU s-a implicat in prevenirea si controlarea coonflictelor pe glob, folosind trupe sub egida proprie. Razboiul rece SUA propunea lumii modelul democratiei occidentale si egalitate intre natiuni, iar URSS dorea sa previna o noua invazie prin crearea unei centuri de securitate formate din statele cucerite in timpul razboiului. In consecinta, profitand de hotararile Conferintei de la Ialta si prezenta propriilor armate pe teritorii strainne, Moscova refuza sa accepte alegeri libere in zona sa de influenta si imooune comunismul in Romania, Yugoslavia, Cehoslovacia, RDG, Albania, etc. In replica, presedintele american Truman lanseaza in 1947 doctrina indiguirii prin care statele europene primeau sprijin economic si financiar american in cadrul Planului Marshall, iar Stalin constituie Kominform pentru a consolida dominatia rusa asupra partidelor comuniste din lume si interzice comunicarea terestra intre zona sovietica si cele anglo-americane din Germania. In 1949 SUA si aliatii sai formeaza NATO, o alianta militara menita sa-i protejeze de URSS ce creaza, la randul ei, o organizatie similara denumita Tratatul de la Varsovia (1955). Dupa victoria comunismului in China (1949), razboiul rece se extinde si in Asia. Primul conflict ia nastere in Coreea, impartita la 1945 intre sovietici si americani. Nordul comunist ataca in 1950, ofensiva 62

oprita de americani si conflictul, marcat si de prezenta trupelor chineze, dureaza trei ani. Al doilea conflict se declanseaza in Vietnam, impartit similar la 1954, unde gherile comuniste din sud ataca cu sprijinul nordului, dizlocand trupele franceze din zona. Conflictul se acutizeaza odata cu interventia masiva a americanilor (1964-1973), ce pierd cca 58.000 de oameni si 30 miliarde dolari pe an, starnind largi miscari de protest ce vor duce la retragerea lor. Momentul de varf al razboiului rece l-a constituit criza rachetelor cubaneze. In complicitate cu Fidel Castro, Nikita Hrusciov instaleaza pe ascuns rachete nucleare in Cuba, fapt ce atrage ultimatumul SUA si o intelegere secreta de evitare a unor situatii asemanatoare. Anii 1950-1979 sunt martorii conflictului indirect dintre blocurile capitalist si comunist. Rusii inabusa revolutiile din Ungaria (1956) si Cehoslovacia (1968) si folosesc CEKA si KGB pentru a controla populatia si distruge opozantii. La randul lor, americanii declanseaza, la inceputul anilor 50, o ``vanatoare de vrajitoare`` impotriva comunistilor, adevarati sau suspectati, careia ii cad victima numerosi liberali si luptatori pentru pace. Pericolul razboiului nuclear, cheltuielile militare uriase si presiunea opiniei publice obliga cele doua tabere sa ajunga la o intelegere. In 1963 se instaleaza o linie telefonica directa intre cei doi lideri si in 1972 se semneaza un acord de limitare a armamentului nuclear (SALT1), apogeul destinderii fiind atins la Conferinta de la Helsinki (1975) unde se recunosc frontierele stabilite la sfarsitul razboiului si posibilitatea comertului si respectarii drepturilor omului. Destinderea nu este insa lipsita de probleme, generate de rachete nucleare moderne ruse SS20, sprijinul oferit de Moscova regimurilor comuniste din Asia si Africa si invazia rusa in Afganistan (1979-1989). Infrangerea in Afganistan si imposibilitatea de a raspunde eficient programului american spatial ``Razboiul stelelor`` il obliga pe presedintele Gorbaciov sa accepte distrugerea rachetelor SS20 si sa initieze o reforma a sistemului comunist. Prabusirea comunismului in Europa Gorbaciov lanseaza perestroika (reconstructia economica) si glasnost (transparenta politica) ce permitea, in teorie, tuturor tarilor comuniste sa decida asupra propriei forme de guvernamant. Anul 1989 aduce revolutiile din tot blocul comunist si demolarea zidului Berlinului. In Polonia initiativa apartine sindicatului Solidaritatea, sprijinit de Biserica Catolica, ce organizeaza mari demonstratii si greve ce paralizeaza activitatea sociala si economica. Alegerile din 1989 dau castig de cauza fortele democratice si este ales ca presedinte Lech Walesa. In Ungaria regimul capituleaza si accepta deschiderea granitei cu Austria, iar de aici revolutia se muta in Republica Democratica Germana unde sute de mii de germani trec granita, Bulgaria sau Romania. In 1990 devin libere tarile baltice, iar anul urmator Gorbaciov demisioneaza si este ales Boris Eltin, ce pune capat existentei fostei URSS. 63

EXERCITII 1. ``Art. 1 Scopurile Natiunilor Unite sunt : 1. Sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop : sa ia masuri colective eficiente pentru a impiedica amenintarile la adresa pacii ... si sa aduca prin mijloace pasnice ... rezolvarea disputelor internationale sau a situatiilor care ar putea viola pacea. 2.Sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni bazate pe respectul principiilor drepturilor egale si autodeterminarii popoarelor. 3. Sa obtina cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale economice, sociale, culturale sau cu caracter umanitar ... 4. Sa fie un centru pentru armonizarea actiunilor natiunilor in atingerea acestor finalitati comune. Art.2. Principii ... 1. Organizatia se bazeaza pe principiile suveranitatii si egalitatii. 2. Toate statele se vor abtine in relatiile internationale de la amenintare sau folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui stat ...`` (Carta Natiunilor Unite) (p. 112 st) a. Mentionati principalul scop al ONU. b. Explicati motivele pentru care ONU s-a propus aceste scopuri. c. Comparati scopurile ONU cu cele ale Societatii Natiunilor d. Identificati mijloacele prin care ONU isi propune sa-si atinga scopurile. e. Comparati aceste mijloace cu cele ale ale Societatii Natiunilor. 2. ``Politica Statelor Unite trebuie sa fie aceea de a sustine popoarele libere ccare rezista tentativelor de aservire venite din partea minoritatilor inarmate si a presiunii externe ... Cred ca ajutorul nostru trebuie sa se concentreze in special pe sustinerea economica si financiara indispensabila stabilitatii economice si unei vieti politice coerente ... Am declarat in fata Congresului ca fiecare natiune se gaseste astazi in fata unei alegeri decisive intre doua moduri de viata opuse. Unul din acesta se bazeaza pe vointa majoritatii si este caracterizat de institutii libere, guvern reprezentativ, alegeri libere, garantii ce asigura libertatea individuala, libertatea cuvantului si religiei, precum si absenta oricarei represiuni politice. Celalalt ... se sprijina pe teroare si opresiune, pe controlul presei si al radioului, pe alegeri trucate si pe suprimarea libertatii personale. Semintele regimurilor totalitare sunt hranite de mizerie si lipsuri`` (Doctrina Truman, 1947) (p. 113 I dr) a. Precizati care erau minoritatile inarmate si presiunile externe de ccare vorbeste presedintele Truman. b. Identificati mijloacele preconizate pentru limitarea influentei sovietice. 64

3. ``Vom plati orice pret, vom suporta orice dificultate, vom infrunta orice suferinta, vom sustine orice prieten, ne vom opune oricarui dusman pentru a asigura supravietuirea si succesul libertatii`` (Presedintele J.F. Kennedy, 1961) ``America nu poate si nu va imagina toate planurile, construi toate programele, executa toate deciziile si prelua apararea natiunilor libere ale lumii`` (Presedintele Nixon, 1972) (p. 115 dr sus) a. Explicati diferenta dintre pozitiile celor doi presedinti. b. Reprezinta pozitia presedintelui Nixon o abandonare a principiilor libertatii si democratiei ? c. Ce rol joaca astazi SUA in lume ? 4. Identificati principala cauza a prabusirii comunismului. 15. Regimuri politice postbelice 15.1. Regimuri politice democratice si totalitare Regimuri politice democratice Regimurile politice din SUA si statele occidentale au fost regimuri constitutionale, democrat-liberale, intemeiate pe principiile suveranitatii poporului, separarii puterilor in stat si respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Ele respectau libertatile individuale, politice si economice. Un stat in care democratia este stabila si complet este capabil sa organizeze alegeri libere si corecte, partidele ce participa la alegeri sunt democrate, guvernele respecta legea si isi asuma responsabilitatea si institutiile civile sunt active si independente. Pe de alta parte, acceste regimuri sunt capabile sa creeze o cultura pluralista, bazata pe comunicare, dialog, diversitate si schimbare. SUA cunoaste o forma de guvernare republicana, la fel ca si Germania sau Franta, in timp ce Anglia dezvolta un regim politic bazat pe traditie si democratie. Planul Marshall, insumand 13 miliarde dolari, a salvat economic si politic tarile occidentale, ce formeaza mai tarziu U.E. si intra in competitie cu SUA si URSS. Regimuri politice totalitare – comunismul La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial URSS-ul avea 27 milioane morti, 30% din bogatiile naturale pierdute si 70.000 de sate, 1700 orase, 65.000 km cale ferata si 1135 mine distruse. In paralel, rusii executa ofiterii polonezi la Katin, 380.000 germani pe Volga, 124.000 kalmuci, 408.000 ceceni, 92.000 ingusi si 300.000 tatari in timpul razboiului si impun cu forta comunismul in tarile ocupate. 65

Trasaturi generale ale regimurilor comuniste - Partidele comuniste se infiltreaza in structurile de putere ale statului pentru a elimina celelalte partide politice si prelua controlul - Concentrarea puterii in mana unei singure persoane ce controla tara si partidul - Nationalizarea industriei, bancilor, transporturilor si surselor de energie si colectivizarea agriculturii - Limitarea si incalcarea drepturilor cetatenesti - Supravegherea populatiei - Torturarea, executarea si deportarea dusmanilor de clasa (anticomunisti), printre care se numara taranii, burghezia si intelectualitatea - Desfiintarea organizatiilor publice (sindicate, partide, asociatii profesionale, culturale si religioase) - Eradicarea religiei si a Bisericii, in anumite limite - Deculturalizarea minoritatilor etnice - Amestecul in viata de familie (interdictia avortului, ingreunarea procedurii de divort, ruperea legaturii intre generatii) - Construirea omului nou prin intermediul propagandei la toate nivelele, om ce accepta ideile comuniste si calitatea sa de instrument. EXERCITII 1. Care este principala trasatura a regimurilor democratice ? 2. Care este principala trasatura a regimurilor totalitare ? 3. De ce sunt cele doua regimuri in conflict ? 4. Identificati principalele asemanari intre cele doua regimuri ? 5. Identificati principalele deosebiri intre cele doua regimuri ?

16. Lumea postbelica 16.1. Reconstructia economica. Revolutia tehnico-stiintifica. Societatea civila, minoritatile si drepturile omului Reconstructia economica si revolutia tehnico-stiintifica Dupa al doilea razboi mondial Europa occidentala avea sa cunoasca o renastere economica si politica datorata urmatoarelor cauze : - Ajutorul economic de 13 miliarde oferit de SUA prin planul Marshall - Politicile economice neoliberale, bazate pe implicarea statului in blocarea crizelor si planificare a directiilor, sunt folosite de toate tarile capitaliste - Apelul la R&D (Cercetare si dezvoltare) si punerea inventiilor in practica. La inceputul anilor `70 SUA avea 1.000 de cercetatori la 1 milion 66

locuitori, fapt ce provoaca a treia revolutie industriala si trecere in productia de masa a unor obiecte considerate de lux (automobil, masina de spalat, frigiderul, telefonul). Industria chimica aduce pe piata masele plastice (nylon, polistiren, polietilena), radarul, energia atomica, motorul cu injector, etc. sunt transferate in uzul civil si apar internetul calculatorul, laserele ce imprima ideea innoirii bunurilor de larg consum, ca un reflex al bogatiei si necesitatii de a pastra productia continuua. La inceputul anilor `70 expansiunea economica genereaza o inflatie masiva, agravata de decizia tarilor arabe producatoare de petrol, grupate in OPEC, de a creste pretul, fapt ce a aruncat lumea occidentala intr-o s serie de crize ciclice. Un produs secundar al cresterii economice il reprezinta poluarea mediului si deteriorarea ecologica prin folosirea combustibililor fosili (carbune, gaze naturale) si nasterea unei miscari ecologice ce atrage atentia asupra cantitatilor uriase de dioxid de carbon eliberate in atmosfera si modul in care clorofluorcarbonul afecteaza stratul de ozon. Economia comunista Sistemul socialist era unul izolat economic si politic. Intemeiat pe proprietatea de stat si planificarea centralizata, sistemul trece la industrializarea fortata si a construirii infrastructurii necesare, dar nu este capabil sa tina pasul cu piata occidentala datorita lipsei initiativei si imposibilitatii reglarii fine in conditiile in care liderii comunisti erau incompetenti economic. Economia tarilor din lumea a treia Africa,Asia si America Latina au o majoritate de tari agricole, slab industrializate, afectate de lovituri de stat si revolutii ce viseaza la sisteme comuniste sau socialiste de guvernare. Toate esueaza, dupa un timp, in lipsa specialistilor calificati, a administratorilor in economie, analfabetismului masiv, coruptiei si crimei organizate. Drepturile omului Al doilea razboi mondial a adus Holocaustul si bomba atomica, exterminarea pe criterii biologice, politice sau sociale, umilirea si batjocorirea fiintei umane. In 1948 Adunarea Generala a ONU adopta Declaratia Universala a Drepturilor Omului ce va fi integrata in constitutiile multor tari. Peste doi ani Consiliul Europei va adopta Conventia Europeana a Drepturilor Omului, un tratat dotat cu un mecanism de control al drepturilor garantate de statele semnatare si anume CEDO. Pe plan international a fost adoptata ``Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale`` ce promoveaza : 67

- Egalitatea in fata legii - Pastrarea si dezvoltarea culturii si identitatii minoritatilor, religiei si traditiilor - Acces la mass media - Relatii transfrontaliere libere si pasnice Societatea civila O democratie se bazeaza pe suprematia legii, societatea civila, alegeri libere si responsabilitatea guvernantilor fata de guvernati. O calitate esentiala este gradul de independenta a societatii civile fata de autoritati. Societatea civila include toate grupurile organizate ce isi promoveaza interesele (sindicate, asociatii profesionale si de afaceri, corpuri academice, biserici, fundatii, etc) si se implica la viata publica si politica. Cooperarea civica ofera sansa unui rezultat pozitiv in relatiile cu guvernul, iar SUA si Anglia au dezvoltat un sistem ce permite indivizilor sa influenteze luarea deciziilor. Factorii ce au favorizat cooperarea civica sunt libertatea de comunicare si increderea in comportamentul generos al concetatenilor. In statele comuniste statul urmarea distrugerea societatii civile si anihilarea deciziei individuale a cetatenilor. Orice initiativa civica era etichetata amenintare la adresa sistemului, iar oamenii raspund creand sindicate (Solidaritatea, Polonia), grupuri disidente (Charta `77, Cehoslovacia) sau mici grupuri ce protesteaza prin diferite metode si in care se remarca Vaclav Havel (Cehoslovacia), Adam Michnik (Polonia), Janos Kis (Ungaria) sau Gheorghe Ursu (Romania). EXERCITII 1. ``Patru lucruri pareau clare pentru oamenii care luau decizii in domeniul economic. Catastrofa interbelica (marea criza economica) se datorase in mare masura prabusirii comertului global si a sistemului financiar si fragmentarii ulterioare a lumii in economii nationale asa zis autarhice sau imperii. Sistemul global fusese candva stabilizat de hegemonia sau cel putin centralizarea economiei britanice si de moneda sa, lira sterlina. In perioada interbelica, Marea Britanie si lira nu mai erau suficient de puternice pentru a duce aceasta greutate, care acum putea fi preluata numai de Statele Unite si de dolar. In al treilea rand, Marea Criza se datorase esecului pietii libere fara restrictii. De aici inainte, piata va trebui sa fie suplimentata sau sa functioneze in cadrul planificarii publice si al managementului economic. Si, in sfarsit, din motive sociale si politice, somajul in masa nu are voie sa revina`` (Eric Hobsbawm, O istorie a secolului XX, 1999) a. Identificati cele patru elemente de poilitica economica pe care le-au avut in vedere factorii de decizie. 68

b. Pe ce se bazeaza strategia economica – libertate neingradita sau restrictii limitate ? 2. Identificati, in viata cotidiana, surse ale poluarii si masuri luate de autoritati. 3. Identificati principala cauza a dezvoltarii economice postbelice. 4. Identificati principala cauza ce genereaza crize economice ciclice. 5. Care este principiul de baza in tratarea minoritatilor ? 6. Ce rol joaca societatea civila ? 17. Religia in lumea contemporana 17.1. Crestinism, Islam, Budhism. Crestinismul Biserica Romano-Catolica incearca sa se apropie de lumea moderna sub pontificatele lui Pius XI (1922-1939), Ioan XXIII (1958-1963), Paul VI (19631978) si Ioan Paul II (1978-2005). Concordatul de la Lateran, semnat la 1929 cu guvernul Italiei, marcheaza nasterea statului Vatican, iar papa Ioan XXIII promoveaza asa numitul ``aggiornamento`` (aducerea la zi) si convoaca al doilea conciliu (1962-1965) pentru a se apropia de lume si celelalte culte. Conciliul admite tinerea Missei Catolice in limbile nationale si ridica, laolalta cu patriarhul Athenagoras, excomunicarile reciproce din 1054. Ioan Paul II s-a implicat direct in prabusirea comunismului si relatii bune cu ortodoxia, fiind primul papa ce a vizitat o tara majoritar ortodoxa in 9 secole (Romania, 1999), urmata de Grecia si Ucraina. Catolicismul are peste 970 milioane credinciosi, cele mai mari fiind in Brazilia (132 milioane), Mexic (89 milioane), SUA si Italia (54 milioane(, Filipine, etc. Biserica ortodoxa este formata din biserici nationale independente ce au organizat sapte conferinte incepand cu 1923 (Constantinopol). Incepand cu 1924 ortodocsii au trecut la noul calendar, cu exceptia rusilor si sarbilor, deoarece vechiul calendar iullian ramasese cu 13 zile in urma fata de cel civil. Liderii bisericilor se intalnesc la Constantinopol (1992), Patmos (1995) si Ierusalim (2000) pentru a analiza integrarea europeana, relatiile cu alte biserici crestine si atitudinile nationaliste din sanul unor biserici, ce au fost combatute. Intre 1945-1989 biserica ortodoxa a fost confruntata cu regimurile atee comuniste ce au i-au interzis activitatile sociale, caritabile si educationale in paralel cu arestarea preotilor si darmarea edificiilor religioase. Confesiunea protestanta intra intr-un proces de unificare deoarece bisericile calvine si reformate formeaza Alianta Mondiala Reformata si Federatia Luterana Mondiala. In paralel, apar lucrarile lui K. Barth, R. Bultmann si P. Tilich care afirma ca religia sta la baza oricarei culturi. 69

Neoprotestantii, desprinsi din cele trei ramuri ale reformei (reformati, calvini, anglicani) includ o serie de culte cum ar fi : - Quakerii (tremuratorii) isi datoreaza numele faptului ca, in adunari, cei cuprinsi de Duhul Sfant incep sa tremure si sa predice, oficial numindu-se Societatea prietenilor si pot fi regasiti printre intemeietorii coloniei Pennsylvania (SUA). - Baptismul (botezatorii) practica botezul prin imersiune si fiecare Biserica locala este autonoma si suverana, singura autoritate recunoscuta fiind cea a Bibliei. Este o religie importanta in SUA, printre membrii numarandu-se Martin Luther King (premiul Nobel pentru pace, 1964), Jimmy Carter si Bill Clinton, doi fosti presedinti. Astazi, Alianta Baptista Mondiala, cu sediul in SUA, grupeaza 30 milioane membri. - Metodismul practica o moralitate severa in toate imprejurarile si actele vietii. Pornind din Anglia se raspandeste in tarile anglofone si are circa 50 milioane adepti, fiind printre suporterii desfiintarii sclaviei in SUA. - Adventismul de ziua a saptea, numit asa pentru ca respecta cu strictete sambata ca zi de odihna. A fost intemeiat de Ellen Gould White (18271915) ce sustinea ca a primit de la Dumnezeu explicarea textelor sfinte. Adeptii practica botezul adultilor si sunt preocupati de igiena, alimentatie echilibrata, abtinere de la alcool si tutun. - Penticostalii sunt preocupati de importanta botezului cu Sfantul Duh, prin care Dumnezeu acorda omului o serie de daruri : vorbirea in diferite limbi, puterea de a vindeca bolnavii, de a profetiza si predica in fata comunitatii. Islamul Majoritatea credinciosilor se afla in tari asiatice precum Indonezia, India, Pakistan, Bangladesh si in Africa Neagra. Totusi, fiecare musulman isi recita rugaciunile in limba araba si pleaca in pelerinaj la Mecca. Tendinta de adaptare la nevoile lumii moderne in ultimul secol a generat numeroase dispute intre traditionalisti si modernisti, ce ia uneori forma unor conflicte grave. Opozantii reformelor laice se grupeaza intr-o miscare ce urmareste intoarcerea la Coran si vechile traditii musulmane. Devierea islamului spre teluri politice a fost marcata de instalarea unor regimuri dictatoriale in Liban si Sudan si a unei republici islamice in Iran (1979). O noua faza, evidenta in ultimile patru decenii, este cea a islamului militar, dovedit de actiunile gruparilor Hamas, Hezbollah si Jihadul islamic. Budismul Cunoaste o rasunatoare revenire in ultimile 5 decenii datorita adaptarii la problemele spirituale cu care se confrunta lumea si misionarilor ce ridica manastiri, centre budiste si biblioteci. Conducatorul budismului este Dalai Lama, a carui conducere a fost afectat de persecutiile si masacrele din China, 70

Mongolia si alte tari asiatice. Dar a reusit sa creze institutii de studii unde sunt formati calugari si se publica carti si tratate de arta si arheologie budista. De asemenea, exista societati budiste active in lumea occidentala in Olanda, belgia, Finlanda sau SUA. EXERCITII 1. Identificati principala trasatura a bisericii catolice. 2. De ce comunistii persecuta biserica ? 3. Care este principala problema a bisericii ortodoxe ? 4. Care este principala problema a islamului ? 5. Cum explicati dezvoltarea budismului ? 18. Romania si integrarea euroatlantica 18.1. UE si NATO Formarea UE După Al Doilea Război Mondial, mișcarea integrării europene a fost văzută de mulți ca o scăpare din formele extreme de naționalism care au devastat continentul de două ori în același secol. Una din aceste încercări de a-i uni pe europeni a fost Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului care a fost declarată drept „primul pas către o Europă federală”, pornind cu dorin ța de a elimina orice posibilitate pentru războaie viitoare între statele membre prin intermediul schimburilor intre industriile grele naționale. Membrii fondatori ai Comunității au fost Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest. În 1957, șase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea anterioară din cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și creează Comunitatea Economică Europeană, înființând o uniune vamală și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice pentru cooperarea în dezvoltarea energiei nucleare. Tratatul a intrat în vigoare în 1958. În 1979 au avut loc primele alegeri democratice pentru Parlamentul European. In1985, Acordul de la Schengen a dus la spațiul fără controale vamale între cele mai multe state membre și câteva state non-membre. În 1986, steagul european a început să fie folosit de Comunități, iar Actul Unic European a fost semnat. Uniunea Europeană a fost înființată formal când Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare, pe 1 noiembrie 1993, pentru ca in 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale din 12 state membre. Intrarea Romaniei in UE Cererea oficiala de aderare la UE a Romaniei a fost inaintata la 22 iunie 1995, impreuna cu Strategia Nationala de Pregatirea a Aderarii Romaniei la UE. In 71

acelasi an isi depun cererea si Bulgaria, Slovacia, Estonia, Letonia si Lituania. La 30 martie 1998, ministrul roman al afacerilor externe primeste primul Parteneriat pentru Aderare. Parteneriatul pentru Aderare coordoneaza asistenta financiara acordata de UE Romaniei. In iunie 1999, Romania inainteaza Comisiei Programul National de Aderare la Uniunea Europeana. La 10-11 dec. 1999, Consiliul European de la Helsinki decide deschiderea negocierilor de aderare cu Romania alaturi de alte 5 state candidate. Astfel in primul an de negocieri, Romania a deschis negocierile pentru 9 capirole si a inchis provizoriu negocierile pentru 6 capitole. Dupa instalarea noului guvern , strategia de negociere s-a indreptat catre abordarea unor capitole ceva mai dificile, cu impact social si economic ridicat. Pentru a contribui la structurarea functionala a economiei de piata au fost elaborate de catre Delegatia Nationala , documente de pozitie la celelalte capitole referitoare la piata unica, principalele ramuri economice si coeziunea economica si sociala. Pana la sfarsitul anului 2002 fusesera deschise toate capitolele de negociere, insa nu fusesera inchise decat 16. Tot in 2002 Comisia Europeana mentioneaza in Raportul de Tara pentru prima oara 2007 ca data estimativa pentru aderarea Romaniei si a Bulgariei. Un an mai tarziu, la Consiliul European de la Bruxelles (dec. 2003) a fost stability calendarul de aderare a Romaniei la UE.Acesta prevedea finalizarea negocierilor in 2004, semnarea Tratatului de Aderare cat mai curand posibil, in 2005, si aderarea efectiva la UE in 2007. Intrarea Romaniei in NATO Cooperarea cu NATO Aceasta noua etapa, relevanta pentru drumul parcurs de Romania, isi are inceputul in ianuarie 1994 cand tara noastra semneaza Programul Parteneriatul pentru Pace (PfP). Initiativa lansata de NATO a reprezentat pentru Romania o noua oportunitate in vederea extinderii directiilor de apropiere de Alianta. Acest program viza nu numai cunoasterea reciproca, ci si dezvoltarea increderii intre state, realizarea primelor elemente de interoperabilitate cu structurile NATO si, nu in ultimul rand, derularea unor programe de asistenta in domeniul apararii. Prin semnarea Documentului de Prezentare, Romania intra intr-o noua faza in care strategia de reforma interna beneficiaza de un sprijin puternic si de noi impulsuri pe linia restructurarii armatei. Bilantul celor 10 ani de prezenta in cadrul PfP este impresionant prin miile de activitati si exercitiile la care Romania participa, precum si prin impactul deosebit in sfera transferului de experienta dinspre Alianta spre structurile nationale. Parteneriatul pentru Pace a mai avut si o alta menire, aceea de a intari decizia interna ca integrarea in NATO este singura alternativa viabila de securitate a Romaniei. Incepand chiar cu anul 1995, Romania devine cu adevarat o tara candidata la integrarea in structurile euroatlantice. In urmatorii doi ani, va face 72

eforturi deosebite, propunandu-si ca obiectiv invitarea sa in 1997 de a deveni tara membra NATO in primul val de extindere din perioada post-Razboi Rece. Romania si etapele largirii NATO Summit-ul NATO de la Madrid din 1997 nu reprezinta pentru Romania si momentul consfintirii unui nou statut international. In ciuda acestei decizii, eforturile de indeplinire a criteriilor pentru integrarea in Alianta vor fi apreciate de statele membre. Evidentierea progresului facut de Romania va duce la noi efecte benefice pentru reforma pe plan intern. Astfel, in acelasi an, va fi lansat Parteneriatul Strategic Romania-SUA, decizie importanta atat in plan bilateral cat si pentru relatia noastra cu comunitatea transatlantica. O data cu lansarea acestui parteneriat, Romania devine, membru de facto al NATO. Acest nou concept avand un rol central in strategia de securitate presupunea cel putin doua aspecte importante. Primul vizeaza internalizarea si asumarea unor obligatii si angajamente aproape similare cu ale unor tari membre NATO. In al doilea rand, Romania sprijinea strategia NATO atat pe linie politica, cat si militara. Statutul de membru de facto va fi afirmat cu putere o data cu declansarea ostilitatilor din provincia sarba Kosovo si derularea evenimentelor asociate interventiei NATO in zona. Anul 2001 a fost decisiv pentru schimbarea calitativa a Planului National de Aderare prin asumarea unor obiective cu un impact deosebit pentru reforma in armata. Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au reprezentat un moment in care Romania a dat un raspuns clar de solidaritate cu comunitatea internationala, cu Statele Unite ale Americii si coalitia tarilor conduse de ele, cu politica NATO fata de acest eveniment foarte grav. Romania era astfel mult mai favorabil perceputa de statele NATO, ceea ce a marit considerabil sansele integrarii, ale invitarii tarii noastre alaturi de alte 6 state la summit-ul de la Praga, pentru inceperea negocierilor de aderare, sfarsind prin a adera in 2004. EXERCITII 1. Care este scopul infiintarii UE ? 2. Identificati principal etapa in aderarea Romaniei la UE. 3. Identificati principalul moment in aderarea Romaniei la UE. 19. Societatea la inceputul mileniului III 19.1. Globalizare, terorism, viata cotidiana Globalizarea Este un fenomen economic ce marcheaza transferul de marfuri, capitaluri si informatii la nivel mondial, fara sa tina seama de barierele de timp si spatiu sau 73

granite. Rezultatul principal a fost cresterea interdependentelor dintre statele si regiunile lumii, organizatii nonguvernamentale si transnationale. Instrumentele globalizarii sunt marele companii gen Coca-Ccola, McDonald, IBM, Apple, Boeing, etc. Beneficiile globalizarii : - Noi oportunitati de afaceri - Alocarea mai eficienta a resurselor - Rata ridicata a profitabilitatii si productivitatii - Raspandirea rapida a inovatiei (biologie, genetica, informatica) - Acces rapid la pietele de capital - Respectul fata de lege si minoritati - Cresterea nivelului de trai Problemele globalizarii : - Marginalizarea unor grupuri sau popoare ce nu vor\pot sa se adapteze - Crize economice globale ciclice - Raspandirea virusilor si a altor boli contagioase (SIDA, Ebola, SARS, ``vaca nebuna``, gripa porcina, etc) datorita turismului global si emigratiei masive - Insecuritate culturala pe fondul patrunderii unor ideii si valori straine - Globalizarea grupurilor infractionale - Terorismul Viata cotidiana In tarile dezvoltate oamenii traiesc intr-un mediu inconjurator inteligent ce foloseste serviciile calculatorului, robotilor, retelelor de comunicare video-audio pentru a controla serviciile publice, aparatele casnice, apa, electricitatea. Momentele de relaxare si timpul liber presupun jocuri on-line, turism virtual, vizitarea unor muzee si spatii de cultura, televiziune, cinematograf, iar serviciile sunt accesate electronic. Terorismul Conflictul comunism-capitalism a declansat nasterea terorismului ce a imbracat forme asa zis revolutionare, sprijinite de rusi sau de stat in cazul americanilor, interesati in pastrarea unor regimuri dictatoriale. Pe acest fond isi face aparitia terorismul modern. In 1972, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Munchen, mai multi sportivi israelieni au fost rapiti si executati de un comando palestinian. In aceasta etapa, actiunile teroriste palestiniene au un caracter nationalist si de-abia mai tarziu apar grupurile islamice (Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic). 74

Din haosul rezultat dupa infrangerea rusilor in Afganistan de ccatre mujahedinii afgani, sprijiniti de americani, apare gruparea islamica extremista Taliban, aliati cu Osama Bin Laden. In zilele noastre motivele terorismului islamic sunt sustinerea Israelului de catre SUA, prezenta militara americana in tarile arabe si refuzul unor regimuri laice de a acepta fundamentalismul islamic. Exista si alte organizatii teroriste cu scop nationalist, cum ar fi IRA (Irlanda), ETA (Tara Bascilor, Spania) sau PKK (Kurdistan, Turcia-Irak) Formele de terorism se suprapun peste cele criminale (rapiri de persoane, jafuri de banci, santajarea sau cererea unor taxe de protectie, traficul de droguri si persoane) , la care se adauga asasinate, atentate si atacuri cibernetice. EXERCITII 1. Care este principala consecinta pozitiva a globalizarii ? 2. Care este principala consecinta negativa a globalizarii ? 3. Identificati trasatura principala a vietii cotidiene. 4. De ce au aparut organizatiile teroriste ?

75