Manual Calificare Fierar-Betonist

CUPRINS Tehnologia meseriei 1. Introducere general
în meseria de erar betonist ................................. 1 2. Studiu materialelor de construcii ......................................................... 8 3. Tehnologia lucrarilor de armare a elementelor de construcii din beton armat .................................................................. 31 Desen tehnic A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K.

Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic........... 143 Explicarea detaliilor din desenele de execuie................................... 160 Reprezentarea elementelor de construcii din lemn........................... 165 Reprezentarea elementelor asamblate ............................................... 168 Reprezentarea îmbin
rii pieselor din lemn ........................................ 170 Reprezentarea elementelor de construcii din lemn........................... 171 Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat................ 174 Desenarea planurilor .......................................................................... 177 Desenarea seciunilor......................................................................... 183 Desenarea faadelor ........................................................................... 185 Planuri de cofraj ................................................................................ 187 Matematica aplicat


1. 2, 3. 4. 5.

Operaii cu numere întregi i raionale .............................................. 191 Raport, procent .................................................................................. 201 Unit
i de m
sur
............................................................................... 203 Geometrie plan
................................................................................. 206 Geometrie în spaiu............................................................................ 224 Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia
............................................................................. 237 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societ
i de construcii – ROF Societate ............................................ 241 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inueneaz
procesul de producie ............................................ 252 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier.......................... 268 Tehnologia meseriei - 1

5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate în unit
ile de construcii ...................................................... 270 S
n
tatea i securitatea muncii I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de erar betonist montator prefabricate .................... 281 II. Instruciuni privind activitatea de securitatea i s
n
tatea muncii în antierele de construcii – montaj în activitatea erarului betonist ... 282 III. Cunoaterea modului de funcionare a utilajelor, i instalaiilor. Maini i utilaje pentru lucr
ri de construcii utilizate la formarea arm
turilor ...................................................................... 292 Modul de desf
urare a activit
ii de liber intreprinz
tor 1. Care sunt formalit
ile necesare înin
rii unei rme ....................... 315 2. Planul de afaceri ................................................................................ 322 3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar .......... 344 Iniiere în c
utarea unui loc de munc
1. 2. 3. 4.

Economia de Pia
............................................................................. 355 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 359 Scrisoarea de intenie ......................................................................... 375 Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................... 377

2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

Tehnologia meseriei - 3

Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE FIERAR BETONIST 1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului. Dezvoltarea constructiilor este strans legata de satisfacerea necesitatilor fundamentale ale omului, si este strans legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la automatizarea anumitor operatii. Cunoasterea calitatii otelurilor de constructii si a modului de vericare a acestora este o cerinta de baza pentru un bun erar betonist. 1.2 Rolul erarului betonist in executarea lucrarilor de constructii montaj Fierarul betonist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate se compune din: indreptarea barelor (daca este cazul), fasonarea armaturilor din otel-beton, montarea armaturilor din otel-beton in lucrare. In principal, erarul betonist are de efectuat urmatoarele activitati: - citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie; - efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executia lucrarilor de armare; - masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc montate armaturile (colaboreaza cu celelalte echipe: dulgheri, betonisti, etc.); - organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii echipei de erari-betonisti; - verica calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare. - executa transportul si depozitarea otelului beton; pregatirea otelului beton inainte de debitare (intinderea otelului beton); debitarea otelului beton la dimensiunile necesare (conform proiect); fasonarea elementelor de otelului beton pe marci specic ecarui element de constructie; montarea otelului beton in armocarcase (daca este cazul); montarea otelului beton in lucrare (conform proiect); innadirea otelului beton;

Tehnologia meseriei - 1

1.3. Denirea si clasicarea constructiilor Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii de constructii. Constructiile se pot clasica: a) Din punct de vedere al destinatiilor: - locuinte de diferite tipuri si destinatii - cladiri social-culturale - cladiri administrative si comerciale - constructii industriale - constructii agrozootehnice - lucrari pentru industria transportului - lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate, consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente, (poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.). - lucrari hidrotehnice si hidroameliorative - lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari - constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stâlpi de energie electrica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de masini, etc. b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si alcatuire: - constructii cu structura de beton armat - constructii cu pereti portanti - constructii cu structura de lemn - constructii metalice - constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de inchidere realizate din materiale diferite 1.4. Elemente componente ale constructiilor civile si industriale: fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale de fum si ventilatie, bolti, arce, etc. Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile, sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane, cutremure, etc.). Partile constructiilor: a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inl2 - Tehnologia meseriei

b) c) d) e)

tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot  monolite sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.; Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si interiori); Planseele cladirilor; Acoperisul constructiilor; Scarile si mijloacele de transport;

Lucrari de completare, protectie si nisaj Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea pardoselilor, timplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea aspectului estetic si de confort: - pardoselile; - tamplaria; - tencuieli si placaje; - zugraveli si vopsitorii; - invelitoarea; - izolatii termice, fonice si hidrofuge. Elemente de constructii Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente de constructii sunt: - elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie; - pentru structuri de beton armat; - elemente pentru pereti; - elemente pentru planseu; - elemente de acoperis; - elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si ventilatie). Instalatii pentru cladiri: - alimentari cu apa - canalizare - electricitate - incalzire - ventilatie - antipoluante - crematoriu

Tehnologia meseriei - 3

1.5. Vocabular TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUCII NOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR In construcii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile i notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s
foloseasc
acelai limbaj. 1. Noiuni de arii i volume Aceste noiuni sunt denite în STAS 4908/72. Aria construc
iilor Ac este suprafaa seciunii transversale a cl
dirii delimitat
de conturul exterior, m
surat
deasupra soclului. Aria catului (nivelului) Ac se m
soar
la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoarele exterioare, sc
rile de acces între caturi etc. Aria de locuit Aloc este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturor înc
perilor care servesc pentru locuit sau care sunt prev
zute pentru aceast
destinaie (ea nu se confund
cu aria locativ
), m
surat
între feele interioare ale zidurilor. Aria desfurat Ad este suma ariilor tuturor caturilor. Volumul catului Vc este volumul obinut prin produsul dintre aria catului Ac din care se scad balcoanele i ariile deschise m
surate între feele superioare ale pardoselii i faa interioar
a tavanului. 2. Unit
i de m
sura uzuale folosite în construcii conform standardelor 1 Unit
i de m
sur
Nr. crt.

M
rimea

1 Lungime l

Uitatea i simbolul

Metru (m)

Simbolul multiplilor i submultiplilor zecimale km (kilometru) hm (hectometru) m (metru) dm (decimetru) cm(centimetru) mm(milimetru) µ (micron)

km2 p
trat dm2 2 Arie A sau S Metru [m2] cm2 mm2

3 Volum V

Metru cub [m3]

4 Unghi plan Radian [rad]

4 - Tehnologia meseriei

Unit
i tolerate care pot  Observaii folosite

dm3 cm3 mm3 Unghi drept grad sexagezimal (...o) grad centezimal (....c)

Hectar [ha] =104m2 Ar [a] = 102m2 Hectolitru [Hl] Litru [1] Centilitru [cl] Mililitru [mml]

Nr. crt.

M
rimea

5 Vitez
v

6 Masa m

Unitatea i simbolul

Simbolul multiplilor i submultiplilor zecimale

9 Presiune p

Observaii

Metru pe se- km/s cund
[m/s] M este factor de mulTon
[t] = 10 kg. tiplicare egal cu 1 000 000

Mg (megagram) Kilogram [kg] g (gram) mg (mlligram)

3

Ton
pe metru cub [t/m3] Kilogram pe litru [kg/l] Gram pe mililitru [g/ml]

Densitate Kilogram pe Mg/m3 7 (mas
metru cub [kg/ kg/dm3 volumic
)  m3] g/cm3

8 For
F

Unit
i tolerate care pot  folosite

MN (meganewton) (kilonewton daN Newton [N] KN (deca-newton) N 2 Newton pe daN/mm2 metru p
trat) daN/cm N/cm2 [N/m2] KN/m2

Ton
fort
[tf]

9 806,50N

kgf/cm2; kgf/m2

9,80N/cm2 9,80N/m2

3. Ordinul de m
rime exprimat prin prexe: M (mega) = 106 Da (deca) 101 m (mili) = 10-3 3 -1 K (kilo) = 10 d (deci) = 10 µ (micro) = 10-6 2 -2 h (hecto) = 10 c (centi) = 10 n (nano) = 10-9 4. Semne matematice: + plus (se adun
cu) > mai mare decât minus (mai puin cu)  innit x inmulit cu  valoare absolut
: împ
rit cu  suma de = egal cu 5. Litere greceti utilizate: A  alfa E  epsilon B beta Z  zeta  gamma H  eta   delta  teta

II   a ~ < AB  AB

paralel diferit de perpendicular pe identic egal cu asemenea cu mai mic decât segment de dreapta AB mai mic sau egal cu arc de cerc

I i Iota K k capa   lambda M µ miu

N niu pi P  ro   sigma Ø Tehnologia meseriei - 5

6. Notiuni de tolerante In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier. Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 700970. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt: Toleran
ele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indicaiilor. La execuie se veric
dimensiunea efectiv executat
g
sit
prin m
surare care trebuie s
e între limitele admisibile trecute în proiect. Toleran
ele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou
elemente destinate a  îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast
categorie intr
acoperirile cu beton ale arm
turii, poziionarea lor în cofraj, îmbinarea prefabricatelor, îmbin
rile elementelor metalice etc. Toleran
ele de forma: tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea unei suprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintre dou
planuri paralele în care este cuprins
suprafaa considerat
), paralelism, înclinare, perpendicularitatea etc.) Toleran
ele de pozi
ie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie, alinieri, poziia a dou
suprafee (poziia marginilor cofrajului, rândurilor de arm
turi etc). Toleran
ele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi), axele de poziii etc. 7. Terminologie folosit
la încerc
rile materialelor de construcii Materialele de construcii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete trebuie s
aib
anumite caracteristici de rezisten
conform STAS-urilor in vigoare i anume: Rezisten
a — efort unitar — la întindere (Rt = kgf/mm2) care reprezint
fora exprimat
în kilogram for
la care rezist
o seciune de un centimetru p
trat din materialul respectiv supus
la întindere. Rezisten
a — efort unitar — la compresiune (Rc = kgf/mm2) care reprezint
fora exprimat
în kilogram for
la care rezist
o seciune de un centimetru p
trat din materialul respectiv (obinuit betonul) supus la compresiune (se poate exprima i în N/mm2). Modulul de elasticitate (E = kgf/mm2) care arat
cum variaz
rezistenele de întindere i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea corespunz
toare a materialului. 6 - Tehnologia meseriei

Alungirea (A = ...%) este alungirea unit
ilor de lungime din epruvet
, exprimat
în procente supuse la întindere sau compresiune. Rezisten
a la rupere (Rm = kgf/mm2) este efortul unitar ultim i se determin
atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre fora maxim
suportat
de epruvet
i aria seciunii Rm ^F^-.A. Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de întindere sau compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar
în timpul încerc
rii materialul continu
sa se deformeze f
r
s
creasc
fora). Se mai noteaz
i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil
la aparatele de încercat i în consecin
se m
soar
o anumit
deformaie permanent
(0,2%). Diagrama încercrii la întindere (denumit i trac
iune) este reprezentarea grac
a creterii rezistenei la încercare (înc
rcare) în raport cu alungirea. Variaia se reprezint
printr-o curb
(o linie dreapt
în zona elastic
).

Fig.1. Diagrame efort-deforma
ie (alungire specic) a o
elului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

8. Planuri (desene) folosite in constructii Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre proiectanti pe hârtie (partea scrisa) si pe planse (partea desenata). Plansele desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hârtie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare care sunt impartite la cei interesati (beneciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru). Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se executa pe hârtie speciala, care are dimensiuni bine denite, conform STAS 1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul „A1, A2, A3, A4, A5”, dimensiunile in milimetri; suprafata in m2, dimensiunile chenarului, distanta intre chenar si margini, precum si latimea siei de indosariere. Dimensiunea formatului de baza este urmatoarea: A4 - 210 mm x 297 mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de baza. In functie de continut, planurile se clasica astfel: 1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele Tehnologia meseriei - 7

cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa. 2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restransa a obiectelor de constructie care urmeaza a se executa si contin elementele pentru trasarea limitelor constructiei; Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din: 1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectionarea constructiei cu un plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea camerelor, golurile ferestrelor si usilor); 2. Sectiunile constructiilor - prin planuri verticale in lungul sau transversal constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea respectiva etc.); 3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta dintr-o sectiune prin fundatie; 4. Planurile de cofraj - se execupa pentru elementele de beton armat turnate pe santier; 5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea armaturii in lucrare; 6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza armatura in lucrare; 7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc. se intocmesc de regula dupa reguli de desen specice, ele contin traseul conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.; Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective ale constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.

Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII 2.1. Proprietati generale ale materialelor Cerinele oelurilor pentru beton armat Un oel pentru a  utilizat ca arm
tur
trebuie s
îndeplineasc
obligatoriu câteva calit
i: 1) O limit de curgere zic sau conven
ional garantat reprezentând ca valoare maximum 85% din rezistena de rupere; 2) O geometrie a suprafe
ei armturii (prol periodic realizat direct din laminare), care s
asigure o bun
aderen
cu betonul, evitând concentratorii de eforturi unitare i având condiii bune pentru înn
direa prin sudare; 8 - Tehnologia meseriei

3) O plasticitate sucient caracterizat
printr-o m
rime a alungirii la rupere mai mare. Plasticitatea asigur
de asemenea t
ierea uoar
la lungime prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci, etc.); 4) O tenacitate bun, caracterizat
prin rezistena la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng
o îndreptare uoar
(f
r
a  supus la eforturi care s
schimbe structura oelului) i o fasonabilitate uoar
prin tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual
sau îndreptare la maini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucr
rilor); 5) O bun sudabilitate care s
asigure sudarea barelor de oel-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înn
dirile efectuate, pe antier la construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai sc
zute (t = 5°C). Betonul de asemenea trebuie s
aib
caracteristici de rezisten
i plasticitate bune. Procentul de armare  se calculeaz
cu formula:

Af = aria seciunii arm
turii, în cm2; Ab = aria seciunii de beton, în cm2; In mod obinuit procentele de armare variaz
de la 0,2 pân
la 2,5%. Dac
cunoatem procentul de armare se poate determina arm
tura sau invers, la o arm
tur
dat
se poate determina procentul de armare. OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON ARMAT Tendina actual
este de a se utiliza oeluri cu caracteristici de rezisten
cât mai înalte pentru a se face economie de oel. Deoarece este cunoscut c
utilizînd un oel cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm2 în loc de un oel cu limita de curgere de 2 000 kgf/cm2 se poate folosi teoretic pân
la jum
tate din cantitatea de oel. Tipuri de oeluri din beton armat Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz
: 1) Oteluri-beton laminat la cald cu prol neted sau prol periodic (STAS 438/1-79); 2) Sârma tras pentru beton armat cu suprafa
a neted sau cu suprafa
a prolat (STAS 438/2-74); 3) Sârma moale de legat (STAS 889-76); 4) Bi-o
elul (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4. II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construcii Montaj -Bucureti); 5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase sudate pentru armarea betonului). Tehnologia meseriei - 9

Domeniile de utilizare a oelurilor pentru beton armat Prin domenii de utilizare se înelege destinaia arm
turilor în funcie de tipul elementului de armare i de rolul arm
turii în element. Simbolurile folosite pentru m
rci sunt urm
toarele: OB înseamn
: oel (O) — beton (B). PC înseamn
: oel prol periodic (P) laminat la cald (C), STNB înseamn
: sârma (S), tras
(T), neted
(N) pentru beton (B). 8TPB înseamn
: sârma(S), tras
(T), prolat
(P) pentru beton(B). STB înseamn
: sârma (S), tras
(T), recoapt
(B) care devine moale prin înc
lzire (recoacere). Bi-o
elul (sau Bi—) înseamn
oel-beton realizat din dou
sârme care se sudeaz
sub forma de sc
ri
. La plase sudate simbolurile au urm
toarea semnicaie (conform catalogului I.G.S.C. + M.I.M.): G = plase sudate tipizate „de uz general”, L = plase sudate tipizate „de list
”; N = plase sudate „normalizate” ; Q = plase sudate cu ochiuri p
trate; R = plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare. Cifrele care însoesc simbolurile reprezint
: 1) La o
elurile-beton laminate la cald rezisten
a de rupere, în kgf/mm2. 2) La bi-o
el diametrul barei, în zecimi de milimetru. 3) La plase sudate aria sec
iunii barelor longitudinale, în mm2/m. Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de oeluri. Oeluri-beton laminate la cald Livrarea oelurilor-beton laminate la cald este reglementata prin STAS 438/1-79 O
el-beton laminat la cald. In tabelul urmator s-au indicat domeniile de utilizare. Se constat
c
sunt dou
categorii de oeluri; 1) O
eluri la care nu se garanteaz caracteristicile mecanice i anume oelul OB 00 i care se admite laminarea lui în bare numai pân
la 12 mm, ind destinat arm
turilor constructive care se precizeaz
prin proiect. 2) O
eluri la care se garanteaz caracteristicile mecanice i anume oelul OB 37 ; PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate arm
turilor la rezisten
(cu excepia oelului PC 90) care se folosesc i ca arm
tur
pretensionat
pentru armarea anumitor elemente din beton precomprimat. Notarea o
elurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul notat cu simbolul Ø tipul de oel-beton conform tabelului II. 1 i explicaiilor i num
rului standardului. Astfel: Oel-beton Ø 16OB37 — STAS 438/1-79; oel-beton Ø 20PC52-STAS 438/1-79.

10 - Tehnologia meseriei

Din punct de vedere al compoziiei chimice, oelurile-beton se clasic
în: • oteluri-carbon obinuit: OB 37; • oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90. Oelurile-carbon obinuite sunt oeluri moi uor fasonabile, cu o bun
sudabilitate care au un coninut redus de carbon i nu au elemente de aliere. Oelurile slab aliate sunt oeluri semidure, cu grad de fasonabilitate mediu, sudabil cu anumii electrozi i in limitele anumitor parametri; sunt slab aliate cu mangan i siliciu care le confer
o rezisten
mai ridicat
, dar i o plasticitate mai redus
având o alungire la rupere mai mic
. Caracteristicile mecanice ale oelurilor laminate la cald, livrate conform STAS 438/1-79 încercarea la traciune pentru determinarea caracteristicilor mecanice, se efectueaz
pe epruvete de  500 mm, t
iate din bare sau din colaci. Aspectul diagramei rezistena R — alungirea specic
 sau deformaie este ar
tat în g.1, din care se constat
c
fa
de oelul OB 37 care are o limit
de curgere marcat
printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare, oelurile tip PC au numai limita de curgere convenional
Rp0,2 i alungiri la rupere cu atât mai mici, cu cât rezistenele de rupere sunt mai ridicate. Din analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constat
c
limita de curgere i alungirea la rupere variaz
pe grupe de diametre. O
eluri-beton pentru beton armat Tipul Modul de de oel Prolul elaborare (marca) OB 00

OB 37

Laminat la cald

Neted

Prescripia dup
Sortimentul care se livreaz
(diametre) STAS 438/1-79

Neted

Domeniul de utilizare Elemente de construcie secundare Elemente de rezisten
din beton armat

12 mm 6-40 mm 6—40 mm

PC 52

Prol periodic

PC 60

6—40 mm

PC 90

10-28 mm

Beton precomprimat

3—10 mm

Pentru etrieri, plase i carcase sudate

STNB STPB

Sârm
tras
Neted
(tare) Prolat


Sin
sudat
Constant Bi-oelul cu sc
ri
Plase sudate

Sârme netede sudate in Plase sudate plase

STAS 438/2-79

3—10 mm N.I.I nr. 1979/4. Bl-31 BI-69 Armare de silozuri II.1973 i alte elemente 3-10 m plase Elemente plane Catalog G,L, N, monolite i I.G.S.C.+M.I.M. tip Q. R prefabricate Tehnologia meseriei - 11

Caracteristicile mecanice ale o
elurilor beton Incercarea la traciune Tipul Diametrul Rezistena de Limita decurgere oelul nominal rupere Rm d Rc sau R p0,2 beton [N/mm1 sau [mm] [N/mm2 sau kgf/mm”] kgf/mm2] minima OB 37

6-12 14-40

255 (26)2 235 (24)

PC 52

6-14 16-28 32-40 peste 40

360 (36) 340 (35) 330 (34) 320 (33)4)

PC-60

6-40

PC 90

10-28

Incercarea de indoire la rece Alun- Unghiul de girea indoire minima  [%]

Diametrul dornului D

360l (37)

25

180°

0,5 d3)

510 (52)

20

180°

3d

430 (42)

590, (60)

16

180°

3d

590 (60)

890, (90)

8

90°

5d

Observa
ii: 1 ) Dep
irea limitei maxime prescrise pentru rezistena la rupere Rm nu constituie motiv de refuz, dac
toate celelalte caracteristici zico-mecanice prescrise sunt indeplinite. 2 ) La oelurile la care limita de curgere aparent
Rc nu este evideniat
la încercarea la traciune, se determin
limita de curgere convenional
(tehnic
) Rp0.2 conform STAS 200-75 i STAS 6605-79. 3 ) La oelul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul dornului s
e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece. 4 ) Caracteristicile mecanice ale oelului PC 52>40d se stabilesc prin contract. La diametrele mici datorit
înt
ririi oelului (ecruis
rii) prin trecerea succesiv
prin laminor, limita de curgere este mai ridicat
, in schimb se micoreaz
alungirea la rupere. Dup
cum se vede în tabelul anterior, rezistenele sunt date atât în sistemul internaional (SI) de unit
i adic
în Newton pe mm2 simbolizat
în N/mm2, cât i în kilograme for
pe mm2 simbolizate în kgf/mm2. Alungirea la rupere se m
soar
pe o poriune egal
marcat
cu de 5 ori diametrul barei care se încearc
, simbolizat
cu A5, în%. 2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane Oelul-beton-neted OB 37 Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare bun
(aderen
) cu betonul, corespunz
toare forei mai ridicate pe care o 12 - Tehnologia meseriei

poate suporta, ecare bar
, oelul este prev
zut cu nervuri longitudinale i transversale elicoidale. Aderena cu betonul în acest caz se realizeaz
pe lâng
încleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin încletarea betonului în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de beton în ultima instan
. Oelul-beton tip PC are dou
nervuri longitudinale diametral opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, înclinate cu 55—65° fa
de nervurile longitudinale.

Fig.1. Diagrame efort-deforma
ie (alungire specic) a o
elului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

Nervurile elicoidale au în
limea maxim
la mijlocul lungimii lor, în
limea acestora sc
zând pe m
sur
ce se apropie de nervura longitudinal
. Nervurile sunt decalate unele fa
de altele. Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup
tipul de oel. Astfel: 1) Cu nervurile dispuse in aceeai direc
ie pe ambele jumt
i ale prolului (g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru o
elul PC 52. 2) Cu nervurile dispuse in direc
ii contrare pe cele dou jumt
i ale prolului (sistem brdule
) i separate de nervurile longitudinale (g.3) pentru o
elul PC 60 i PC 90. Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent i dac
se m
soar
cu ublerul valoarea diametrului, inclusiv nervurii, este un diametru mult mai mare i poate duce în eroare pe erarul betonist la alegerea diametrului oelului, dac
nu compar
valoarea m
surat
cu valoarea de pe coloana tabelului coresunz
toare diametrului respectiv, adic
pe diametrul total al inimii i nervurii longitudinale, dac
m
surarea s-a f
cut incluzând nervurile i pe coloana diametrului inimii di dac
s-a m
surat diamtrul inimii excluzând nervurile.

Tehnologia meseriei - 13

Dimensiunile i abaterile limit
ale oelului beton neted Diametrul Abaterea nominal limita d [mm] [mm]

Aria seciunii nominala [cm2]

Perimetrul corespunz
tor diametrului nominal [cm]

Masa corespunz
toare diametrului nominal [kg/m]

±0,3

0,283 0,385 0,503

1,88 2,20 2,51

0,222 0,302 0,395

10 12 14 16 18 20

+0,3 -0,5

0,785 1,130 1.540 2,010 2,540 3,140

3,14 3.77 4,40 5,05 5,65 6,28

0,617 0,888 1,210 1,580 1,990 2,470

22 25 28 32

+0,5 -0,8

3,800 4,910 6,160 8,040

6,91 7,85 8,80 10,10

2,980 3,850 4,840 6,310

36 40

± 0,8

10,200 12,600

11,30 12,60

7,990 9,860

6 7 8

Observa
ie: Ovalizarea barelor (diferena dintre dou
diametre perpendiculare, m
surate in aceeai seciune) nu trebuie s
dep
easc
abaterile limit
pentru diametre. Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 i PC 90 Diametrul (mm)

Dimensiunile nervurilor [mm] În
limea nervurilor

Inimii

Total al inimii i Abateri nervurii Abateri longi- h si h1 limit
limit
h tudinale

Distana Masa între Raza de Aria cores nervurile racordare seciunii punz
t. elicoidale, r nominale diam. Elico In lungul [mm] [cm’] nominal barei idal [kg/m] [mm] h

Grosimea nervurilor

No mi nal d

d1

6

5,75

6,75

0,50

+ 0,50

1,00

0,50

5

0.75

0,283

0,222

7

6,75

7,75

0,50

- 0,25

1,00

0,50

5

0.75

0.385

0,302

+0,30 -0,50

Longitudinal 1

8

7,50

9,00

0,75

1,25

0,75

5

1.10

0,503

0,395

10

9,30

11,30

1,00

1,50

1,90

7

1.50

0,785

0,617

12 11,00

13,50

1,25

3,00

1,00

7

1.90

1,130

0,888

14 13,00

15,50

1,25

2,00

1,00

7

1,90

1,540

1,210

16 15,00

18,00

1,50

+ 1,00

2,00

1,00

8

2,20

2,010

1,580

18 17,00

20,00

1,50

- 0,50

2,00

1,50

8

2,20

2,540

1,990 2,460

20 19,00

+0,40

22,00

1,50

2,00

1,50

8

2,20

3,140

22 21.00

-0,50

24,00

1.50

2,00

1,50

8

2,20

3,800

2,980

27,00

1.50

2,00

1,50

8

2,20

4,910

3,850

25 24,00 28 26,50

30,50

2,00

2,50

1,50

9

3.00

6,160

4,840

32 30,50

+0,40

34,50

2,00

+ 1,50

3,00

2,00

10

3,00

8,040

6,310

36 34,50

-0,75

39.50

2,50

- 0,75

3.00

2,00

12

3,50

10.200

7,990

43,50

2,50

3,00

2,00

12

3,50

12,600

9,870

40 38,50

14 - Tehnologia meseriei

Observatii 1 ) Oelurile-beton cu diametrul de 6 i 7 mm pot avea nervurile intersectate cu cele longitudinale. 2 ) Oelurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la înelegere intre produc
tor i beneciar.

Fig. 2. O
el PC 52

Fig. 3. O
el PC 60 l PC 90

Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la cald OB 37 i cel de tip PC se livreaz
în bare sau colaci, conform tabelului. Modul de livrare a o
elurilor beton Tipul oelul-beton

Diametrul [mm]

Modul de livrare

OB 37

6-12 Peste 12

In colaci In leg
turi de bare

PC 52

6-8

PC 60

10-12

PC 90

Peste 12

In colaci sau in leg
turi de bare drepte sau îndoite In leg
turi de bare drepte sau îndoite cu raza de îndoire de minimum 30 d. La înelegerea între beneciar i produc
tor se poate livra în colaci în leg
turi de bare drepte

Colacii de oel-beton au greutatea de 40—600 kg, se livreaz
legate în minimum 3 locuri. Tehnologia meseriei - 15

Barele se livreaz
în lungimi de 8—18 m pentru diametre mai mari de 20 mm i în lungimi de 10—20 m pentru diametre mai mici. Oelurile se livreaz
în loturi de 40—60 t alc
tuite din oeluri laminate în acelai scbimb, din aceeai arj
(de oel elaborat), acelai tip de oel-beton i cu diametre care nu variaz
mai mult de 3 mm. Loturile vor sosi în înc
rc
turi de maximum 5 t. De regul
se vor livra înc
rc
turi de 2,5 t. Unitatea de înc
rc
tur
va  prev
zut
cu trei leg
turi de solidarizare din oel-beton i dou
leg
turi de manevr
cu ochet la partea superioar
pentru ag
area la mijloacele de manipulare. Manipularea în antier i în ateliere se va face cu mijloace mecanizate. Marcarea o
elului-beton OB 00, pentru a se deosebi de o
elul OB 37, se va face cu vopsea de culoare alb. Colacii vor  vopsii în dou
puncte diametrul opuse pe toat
suprafaa exterioar
. Obligaia uzinelor este de a se marca oelul cu vopsea rezistent
la intemperii, care s
nu micoreze aderena oelului cu betonul. Veric
ri ale calit
ii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier se fac urm
toarele veric
ri: 1) Se veric dac lotul de o
el-beton este înso
it de Declaratia de conformitate. 2) Se veric dimensiunile i prolul. 3) Se veric aspectul (calitatea suprafe
ei). 4) Se face proba de îndoire la banc. 5) Proba de trac
iune se face prin trimiterea de probe la un laborator (cu toate datele existente pe certicatul de calitate al uzinei) i indicarea diametrului barelor, numele antierului, lotului de construc
ie i a obiectului în care se va introduce o
elul. Declaratia de conformitate în mod obligator trebuie s
conin
caracteristicile mecanice conform tabelului, trecându-se valorile g
site de uzin
la încerc
rile f
cute. In certicatul de calitate sunt trecute conform STAS: marca de fabric
, denumirea uzinei produc
toare, denumirea beneciarului, data fabricaiei, produsul conform STAS, tipul oelului-beton i dimensiunea, num
rul comenzii, masa, num
rul avizului de expediie, conrmarea de produc
tor a calit
ii (semn
tura C.T.C. cu tampil
). Vericarea dimensiunilor i prolului se face cu ublerul pe minimum doi colaci sau leg
turi de bare a prolului (diametrul inimii, în
limea nervurilor, distana între nervuri) i se compar
cu valorile din tabel pentru oelul OB 37 i PC. Pentru veric
ri sistematice ale dimensiunilor se procedeaz
conform STAS 6605—79 care precizeaz
: diametrul se m
soar
în 3 seciuni transversale situate la p
trimile epruvetei i perpendiculare pe axa ei. M
surarea diametrului în 16 - Tehnologia meseriei

ecare loc se face pe dou
direcii perpendiculare, valoarea c
utat
ind media aritmetic
a acestor 6 m
sur
ri. Nervurile periodice se m
soar
pe 5 nervuri consecutive aezate pe aceeai parte i se repet
pe partea opus
. Distana dintre nervuri se m
soar
pe o direcie perpendicular
pe axa epruvetei. Nervurile se m
soar
cu ublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici (d]

Perimetrul corespunz
tor diametrului sârmei [cm]

Masa informativ
[kg/m]

0,071 0,099 0,126 0.159 0.196 0,246 0,283 0.396 0,503 0,636 0,785

0,94 1,11 1,26 1,41 1,57 1,76 1,88 2.23 2,51 2,83 3.14

0,055 0,078 0,089 0,125 0,154 0,193 0,222 0,311 0,395 0,499 0,617 Tehnologia meseriei - 19

Modul de livrare al sârmei trase Diametrul sârmei [mm]

Diametral interior al colacului [mm]

Cel mult 3.55 4,00 si peste 4.00

250- 650 400-1 000

Masa colacului Obinuii Redui [kg] 21-100 26150

5-20 10-25

Vericarea calit
ii. Vericarea calit
ii se face în mod similar cu cea a oelurilor laminate la cald. Pentru încerc
ri se iau probe de la 0,50 m de la cap
tul colacului. Sârm
moale de legat Barele fasonate pentru a realiza arm
tura propriu-zis
se leag
cu sârm
moale pentru a forma plase legate sau carcase legate. Legarea are ca scop de a asigura poziionarea corect
a arm
turii spaiale. La plasele i carcasele sudate legarea este înlocuit
cu sudur
. Pentru legare se folosete sârm moale neagr (recoapt
) denumit
pe antiere i sârm ars, trelat
din oeluri moi cu coninut redus de carbon OL 34 si care dupa trelare este incalzita intr-un cuptor pân
la inrosire. Plasele sudate uzinate Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de otel (sârme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta electrica in punctele de incrucisare. Prin lot se înelege (circa 10 tf) plase sudate fabricate pe aceeai instalaie (maina de sudat) care are acelai reglaj al parametrilor geometrici (dimensiuni ale ochiurilor plasei, capetelor, lungimii i l
imii, diametrul sârmelor) i electrici (presiune, curent, timp de sudare), etc. Plasele în rulouri trebuie s
aib
diametrul de rulare conform prevederilor. Dup
derulare plasa trebuie s
r
mân
dreapt
i s
se înscrie într-un dreptunghi perfect. Vericarea calit
ii plaselor sudate uzinate Pe antier se fac urm
toarele veric
ri: 1) Se veric
dac
lotul este însoit de declaratie de conformitate 2) Se veric
parametrii conform comenzii; 3) Se veric
aspectul; 4) Problele mecanice (încercarea de traciune a sârmelor) i calitatea nodurilor sudate (rezistent
la forfecare a nodului sudat) se veric
prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate. Caracteristicile mecanice trebuie s
corespund
valorilor trecute în tabel. Probele pentru încerc
ri se recolteaz
din poriunile de panouri decupate pentru goluri. 20 - Tehnologia meseriei

Vericarea parametrilor panourilor se face prin compararea valorilor m
surate cu datele din catalog. Perpendicularitatea între barele longitudinale i transversale este garantat
prin limitarea ipotenuzei triunghiului cu catetele de 1,60 m i 1,20 m la valoarea ipotenuzei de 2,00 m cu o abatere de +3%. La nodurile nesudate se admite: 3% din totalul nodurilor unei plase: 10 % din nodurile barelor extreme i 50 % din num
rul nodurilor unei bare cu condiia respect
rii prevederilor anterioare. Se admite un strat sub
ire de rugin cu condiia ca dup
înl
turare, sârmele s
se încadreze în abaterile dimensionale maxime din tabel. Ca defecte locale se admit: denivel
ri, strivire sau asperit
i, de asemenea cu condiia ca abaterile limit
s
se înscrie în valorile din tabel. Vericarea aspectului se face cu ochiul liber. Vericarea dimensiunilor se face cu ruleta pentru lungime i l
ime i cu micrometrul pentru diametrele barelor. Distana dintre barele transversale extreme se m
soar
pe barele de margine ale panoului. Incerc
rile mecanice, respectiv rezistena la traciune Rm, limita de curgere [Rc, RP0,2 i alungirea Al0 se determin
conform STAS 200-75 i STAS 660579, pe epruvete având forma din g. 5. Vericarea calit
ii sudurii nodurilor se face prin determinarea forei de forfecare a nodului. Valorile admisibile pentru fora de forfecare Pf se dau în tabel. Determinarea se face pe epruvete încercate cu ajutorul unor bacuri speciale, astfel ca un bac s
trag
de bara transversal
i cel
lalt de bara longitudinal
. Comanda. Plasele tipizate se comand
(„de uz general”, „de list
normalizate” i „speciale tipizate”) prin specicarea indicativului Fig. 5. Epruveta de tractiune menionat în tabele cu plase din catalogul uzinei, sudata in cruce în care se trece num
rul de buc
i. Transportul i depozitarea oelurilor-beton Oeluri în bare i colaci. Transport—depozitare. Oelurile pentru beton armat se livreaz
sub form
de bare, colaci, panouri de plase sudate i plase sudate în rulouri. In ultimul timp exist
o preocupare de a se mecaniza operaiile de transport i manipulare, de a se tipiza dispozitivele i accesoriile de prindere. Problemele de mecanizare care se pun, sunt urm
toarele: • formarea i compunerea lotului unitar de manipulare; • descrcarea din mijloacele de transport de cale ferat la depozitele centrale i încrcarea în mijloacele auto; Tehnologia meseriei - 21

• manipulri în atelierele centrale de prelucrare a armturilor; • dispozitivele; • accesoriile i mijloacele necesare; • depozitarea. 1) Formarea i compunerea lotului unitar de manipulare: Loturile unitare de manipulare pentru o
elul-beton în bare sunt de regul
, de 1,00 t sau de 2,50 t (in functie de uzina producatoare) în vederea manipul
rilor, loturile unitare se grupeaz
pân
la 4 unit
i în funcie de greutatea unitar
a lotului i de capacitatea de ridicare a mijloacelor folosite. Loturile unitare se solidarizeaz
cu cinci leg
turi de oel-beton Ø 5—6 mm, dintre care trei leg
turi de solidarizare la capete i centru i dou
leg
turi de manevr
cu bucle de apucare de trei re. Loturile unitare de manipulare pentru o
elul-beton în colaci cuprind colaci a c
ror greutate total
nu dep
ete circa 2,80 t. 2) Descrcarea din vagoane în depozite centrale i încrcarea în mijloace auto. Desc
rcarea se face de regul
cu o macara de 5 tf (g.6). Ordinea operaiilor este: • se aduce mijlocul de desc
rcare în dreptul vagonului; • se aga
dispozitivul de prindere în cârligul macaralei; • se aga
cârligele dispozitivului de leg
tur
de manevr
ale loturilor unitare; se prind simultan dou
loturi de 2,50 t sau patru de 1,00 tf ; se ridic
loturile unitare i se aeaz
în depozit, pe tipuri i diametre, dup
care se elibereaz
dispozitivul; • se preiau din depozit, pentru transport, cu ajutorul dispozitivului, pân
la 4 loturi unitare (reformate i relegate); • se aeaz
loturile unitare pe peridoc. 3) Manipulrile în ateliere centrale de prelucrare a armturilor a o
eluluibeton în colaci. În ateliere pentru manipul
ri se pot folosi macarale turn, autocamioane cu macarale hidraulice. Ordinea operaiilor este: • se oprete mijlocul de transport i raza macaralei turn; • se aga
în cârligul macaralei dispozitivul de prindere; • se introduce cu ajutorul c
ngii cablul dispozitivului prin lotul unitar, format dintr-un num
r de colaci i greutate maxim
, de 2,80 tf; • se ridic
lotul unitar i se aeaz
în dispozitivul de rezerv
pe tipuri i diametre; • se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual din lotul unitar dup
care se ridic
cârligul macaralei pentru un nou ciclu; • se preiau pe rând din depozitul de rezerv
loturile unitare, ca mai înainte i se aaz
lâng
vîrtejuri; • se trece cablul scurt prin câte un colac i se transport
pe vîrtej l
sându-l s
se aeze orizontal cu ghidare manual
; • se desprinde un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage cablul din colac cu ajutorul macaralei. 4) O
elul-beton în colaci transcontainerizat. De regul
, prin termenul container se înelege un recipient în care se depoziteaz
m
rfuri, de la uzin
la depozitare sau punctele de desfacere. Containerele ind obiecte de inventar care se folosesc continuu. Prin noiunea de transcontainerizare se înelege transportul cu ajutorul containerelor. În cazul oelului-beton se preconizeaz
utilizarea unei palete - transcontainer care este un fel de platform
pe care se aeaz
colacii formai în unit
i (de circa 5 colaci). 22 - Tehnologia meseriei

La destinaie se transbordeaz
transcontainerul — palet
pe semiremorc
special
cu care se efectueaz
transportul rutier pân
la depozitele de rezerv
ale atelierelor centrale. 5) Mijloace de transport, manipulare i descrcare. Pentru operaiile de desc
rcare — înc
rcare se folosesc macarale turn cu capacitatea de ridicare mai mare de 5 tf (50 kN) automacara de 5 tf (50 kN) i autotractor cu peridoc de 10 tf (100 kN). În incinta depozitelor se folosesc de asemenea macarale portal. Operaiile succesive sunt: • se oprete vagonul portcontainer în raza macaralei portal; • se rotete pe partea de înc
rcare transcontainerului; • se preia lotul unitar din depozit i se aaz
în transcontainer. 6) Dispozitive de prindere. Pentru manevrarea loturilor unitare se utilizeaz
dispozitive de prindere 7) Depozitarea o
elului-beton în bare i colaci. Oelul-beton în bare i colaci se poate depozita în depozite deschise. Depozitarea de lung
durat
se face pe platforme betonate pe reazeme (de beton, eava veche, lemn, rotund din foioase etc), în stive simple sau suprapuse. In locul platformei betonate se admit i platforme amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor. Stivele se separ
prin baterea de pari la circa 1,50—2,00 m, iar reazemele se pun la distane mici pentru ca barele prin încovoiere s
nu ating
p
mântul. Pe în
lime se separ
barele, în pachete prin intermediul dulapilor sau bilelor (g. 9). Stivuirea se face pe diametre i calit
i de oel; colacii se stivuiesc dup
aceleai reguli, dar reazemele trebuie s
e numai din elemente plate (dulapi, grinzi de beton etc). Stivuirea provizorie pe platforme betonate se poate face i f
r
reazeme. Colacii constituii în loturi unitare legate se pot stivui prin suprapunere. Pentru depozitarea de lung
durat
(1 an) stivele se protejeaz
contra intemperiilor prin foi de carton asfaltat, folii de mas
plastic
etc., care se xeaz
cu dulapi, scânduri vechi etc. Operaii pentru manipulare transport i depozitare oel-beton in bare - Se aduce mijlocul de descarcare in dreptul vagonului. - Se aga
dispozitivul de prindere in cârligul macaralei. - Se aga
cârligele dispozitivului de leg
turile de manevra ale loturilor unitare; se prind simultan doua loturi de 2.5 tf sau patru de 1 tf. - Se ridic
loturile unitare si se aeaz
in depozit, pe tipuri i diametre, dup
care se elibereaz
dispozitivul - Se preiau din depozit, cu ajutorul dispozitivului, pân
la 4 loturi unitare. - În funcie de necesit
ile atelierului de prelucrare se pot forma loturi unitare adecvate, în cantit
ile i diametrele indicate prin comand
, in acest caz se fac prin r
sucire 5 leg
turi: dou
de manevr
, situate la câte 2,5 m de la capete, din 3Ø 5-6mm cu bucle de agatare si trei de solidarizare din 1 Ø 5-6mm. - Se aeaz
loturile unitare pe peridoc. Tehnologia meseriei - 23

Fig. 6. Operatii pentru manipulare trasport si depozitare otel-beton in bare.

Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in colaci - Se oprete mijlocul de transport in raza macaralei (turn). - Se agata cu ajutorul cârligului macardei dispozitivul de prindere. - Se introduce cu ajutorul cangii cablul dispozitivului prin lotul unitar. - Se ridica lotul unitar si se aseaza in depozitul de rezerva pe tipuri i diametre. - Se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual din lotul unitar, dup
care se rdica cârligul macaralei pentru un nou ciclu. - Se preiau pe rând din depozitul de rezerva, loturile unitare, i se aseaza lâng
vârtejuri. - Se dezmembreaza lotul unitar prin t
ierea benzilor de ote cu foarfec
pentru tabla. - Se trece cablul scurt prin câte un colac si se transporta pe vârtej, lasându-l sa se aeze orizontal cu ghidare manuala. - Se desprinde un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage cablul din colac cu ajutorul macaralei. - In cazul in care vârtejurile nu intra in raza de actiune a macaralei, colacii se pot manipula cu motostivuitorul. Formaia de lucru: 2 muncitori.

Fig. 7. Opera
ii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in colaci, transcontainerizat. 24 - Tehnologia meseriei

Fig. 8. Dispozitiv pentru manipularea plaselor sudate: a) pentru incrcri-descrcri i ridicare in pozi
ie orizontali; b) pentru ridicare în pozi
ie verticala.

Fig. 9. Stive pentru bare de o
el-beton.

Oelul p
strat mai mult timp poate  protejat provizoriu cu praf de ciment, care se îndep
rteaz
la punerea în oper
prin tergere. Oelul-beton poate s
aib
un strat subire de rugin
, chiar aderent
. Nu se admite ca rugina s
reduc
din seciunea barelor. Plase sudate. Transport-depozitare. Transportul plaselor se face cu mijloace auto sau în vagoane de cale ferat
. Plasele se organizeaz
din uzin
, în unit
i de înc
rc
tur
(pachete) cu greutatea de circa 2,50 tf, prev
zut
cu 4 la 6 leg
turi (ufe) de care se aga
dispozitivele de manipulare. Unit
ile de înc
rc
tur
se fac de regul
din acelai tip de plas
sau din plase diferite legate în sub pachete. Desc
rcarea i depozitarea plaselor de pe mijlocul de transport cu macaraua se va face cu grij
(gurile 10 i 11)

Fig. 10. Descrcarea in pachet a plaselor.

Fig. 11. Ridicarea plaselor cu dispozitiv Tehnologia meseriei - 25

Depozitarea se face dup
aceleai reguli ca la barele de oel (g. 12); nu se admite aruncarea plaselor în depozit (g. 13).

Fig. 12. Depozitarea corect Fig. 13. Depozitarea incorect a plaselor. a plaselor pe orizontal.

Fig. 15. Depozitarea pe o singur parte.

Fig. 16. Depozitarea pe capre.

Fig.14.Depozitarea plaselor pe vertical la pere
i.

Fig. 17. Ridicarea plaselor cu cabluri cu cârlige.

Plasele se pot depozita în cazul spaiilor restrânse, în picioare prin rezemare de un perete puternic (g.14) sau pe împrejmuiri (g. 15), sau pe o capr
cu rezemare dubl
(g.16). Plasele se manipuleaz
cu dispozitive de compensare din cabluri cu cârlige (v. g.11 i 17). OELURI PENTRU PRECOMPRIMAT

CONSTRUCIILE

DIN

BETON

Tipuri de oeluri pentru beton precomprimat Pentru beton precomprimat sunt necesare oeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte. Se folosesc oeluri sub form
de sârme i produse din sârme i bare laminate la cald de înalt
rezisten
. Sârmele i produsele din sârm
sunt trelate din oel-carbon i detensionate nal (STAS 6482/1-73). Tipurile de sârme i produse din sârm
sunt: 1) Sârm
de otel pentru beton precomprimat denumit
prescurtat SPB. 2) Sârma amprentat
de oel pentru beton precomprimat, denumit
prescurtat SBPA. 3) Toroane din 7 sârme de oel pentru beton precomprimat, denumite prescurtat TBP. 4) Lie din 2 sau 3 sârme de oel pentru beton precomprimat, denumite prescurtat LBP. 26 - Tehnologia meseriei

2.3. Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane. Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de calitate si vericarea materialelor pentru armare. Punerea în oper
a arm
turilor necesit
poziionarea lor corect
în cofraje, respectarea toleranelor, îmbinarea i înn
direa acestora atât pentru arm
turile betonului armat, cât i pentru arm
turile nepretensionate din elementele de beton precomprimat. Pentru arm
tura pretensionat
trebuie s
se asigure i ancorajele de blocare. Pentru poziionarea i xarea arm
turilor în conformitate cu normele de proiectare i execuie sunt prev
zute cote precise. De regul
poziionarea se asigur
prin distanieri. Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se îneleg toate mijloacele folosite, executate din beton, oel, mas
plastic
sau alte materiale, care asigur
poziia arm
turii la cotele prev
zute în proiect în timpul beton
rii prin xarea distanei dintre cofraj i arm
tur
, distan
care se numete acoperirea cu beton. Acoperirea cu beton folosete atât pentru protecia arm
turii contra coroziunii, cât i pentru a asigura rezistena elementului de beton. In general proiectele nu prev
d mijloacele de xare a arm
turii; ca urmare acestea sunt foarte diverse. O xare sumar
i improvizat
poate s
e cauza deplas
rii arm
turii în momentul beton
rii, care duce la o acoperire insucient
sau prea mare. Acoperirea prea mare poate duce la micorarea braului de pârghie interior ceea ce reduce capacitatea portant
a elementului, în special la elementele de grosime mic
. Acoperirea prea mic
aduce pericolul coroziunii i poate antrena o diminuare a aderenei arm
turii în beton i în consecin
se prejudiciaz
durabilitatea i securitatea elementului de constructie. In lucr
rile de beton precomprimat, punerea la poziia din proiect a relor, barelor i cablurilor au o importan
i mai mare, impreciziunile putând avea consecine mai grave, eforturile unitare din beton i arm
tur
având valori mult mai ridicate. Clasicarea distanierilor (suporilor). Distanierii (suporii) se pot împ
ri dup
câteva criterii: materialul care îl alc
tuiesc, forma lor, modul de xare, funcia pe care o îndeplinesc, tipul de element în care sunt folosii etc. Din punctul de vedere al materialului se disting: • supori metalici (denumii i purici); • supori din mas
plastic
; • supori din mortar de ciment; • supori din azbest-ciment. Din punctul de vedere al formei i modului de xare: • cale sau blocuri de forma geometric
simpl
pe care se aaz
arm
tura; • supori tip c
l
rei Tehnologia meseriei - 27

care se prezint
ca un leag
n pe care se plaseaz
barele sau nodurile plaselor, piese de distanare între plase sau carcase paralele; • distanieri de tip circular care înconjoar
barele i asigur
aceeai acoperire de beton în toate direciile perpendiculare pe axa sa; • supori continui care sunt destinai s
asigure pe fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o poziionare egal
a arm
turilor paralele. Din punctul de vedere al elementului, suporii pot  pentru pl
ci, grinzi i stâlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de xare trebuie s
suporte: • greutatea armturii; • greutatea rezultat la punerea in oper a betonului; • greutatea muncitorilor care circul pe re
eaua armturii. Aceste dispozitive poart
denumirea de supori sau distanieri. Suporii pot  metalici, din mortar de ciment i din mas
plastic
. Supori metalici. Se disting 3 tipuri: 1) Purici care pot  realizai din buc
i scurte de vergea de oel-beton (deeuri) t
iate pentru pl
ci la lungimi de circa 5—8 cm, iar pentru grinzi aproximativ de l
imea grinzii. 2) Clre
i, care folosesc la xarea plaselor superioare; pot  c
l
rei simpli confecionai pe antier (g.18, a, b) sau c
l
rei prefabricai. 3) Supor
i continui care la fel ca i c
l
reii prefabricai (g. 19) folosesc la xarea plaselor superioare, ind produi de unit
i specializate. Formele suporilor continui i a c
l
reilor metalice pot  foarte diferite.

Fig. 18. Clre
i simpli i distan
ieri confec
iona
i pe antier din o
el-beton 1 — er de distan
are; 2 — etrier; 3 — purice.

Supori din mortar de ciment Se folosesc blochei de mortar confecionai adesea pe antier. Tendina este de a se prefabrica în serie aceti supori pe maini simple.

Fig. 19. Clre
i i supor
i metalici continui. 28 - Tehnologia meseriei

Fig. 20. Tipuri de bloche
i din mortar de ciment

Suporii pot avea dou
re din oel moale recopt sau galvanizat pentru xarea de arm
tur
. Pentru a se reduce suprafaa de contact cu cofrajul se poate alege forma semisferic
sau cilindric
(g. 20). Dezavantajul acestor supori este acela c
r
mân apareni i adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. Supori din mas
plastic
. Se disting 3 tipuri: 1) Supor
i tip clre
: (g. 21) pe care barele sunt prinse. 2) Supor
i tip scaun pe care barele stau simplu rezemat i pot  folosii i pentru bare încruciate. În general, aceste tipuri de supori pot prelua greut
i mai mari. 3) Supor
i tip rondel (g. 22), care sunt xai de arm
tur
prin presiunea axial
exercitat
de rondela de plastic. Aceti supori sunt în general mai puin robuti decât suporii tip c
l
re i se pot desface prin presare lateral
. Sunt indicai pentru arm
turi verticale. Au avantajul c
prezint
o poriune redus
de contact cu cofrajul.

Fig. 21. Suporti diferiti din masa plastica

Fig. 22. Supor
i tip rondel din mas plastic.

Preul ridicat al distanierilor din mas
plastic
este un element care frâneaz
extinderea utiliz
rii lor pe toate antierele. Supori pentru arm
tura superioar
. Acetia sunt de obicei din arm
tur
îndoit
(c
l
rei), supori continui metalici, sau chiar blochei înali din mortar de ciment. Suporii de oel pot  prev
zui cu capace din mas
plastic
. Condiii de alegere a tipurilor de upori. Alegerea tipurilor de supori revine de regul
executantului care trebuie s
se ghideze dup
considerente economice, tehnice i modul de punere în oper
. Fiecare tip de suport are Tehnologia meseriei - 29

anumite caracteristici tehnice i economice (rezisten
la sarcini locale, deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic
la tratamente termice ale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea arm
turii, rezistena la foc, aspectul de suprafa
al betonului, rapiditatea de punere în oper
, manipulare, depozitare, pre de vânzare). Materiale de îmbinare Pentru îmbinarea arm
turilor de beton armat se folosesc urm
toarele procedee: • îmbinri prin ancorarea (aderen
a) armturilor în beton; armturile ind petrecute unele peste altele; • îmbinri prin sudare; • îmbinri pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); • ancorri ale armturilor pentru beton precomprirmat. Pentru realizarea acestor tipuri de îmbin
ri se folosesc materiale, agregate i tehnologii specice. Ca materiale se folosesc: sârma de legat pentru realizarea plaselor i carcaselor sudate, electrozi de sudare i ancoraje etc. Sârm
de legare. Leg
tura între barele de arm
tur
a betonului armat, atunci când aceast
leg
tur
nu se realizeaz
prin sudare, se face cu sârm
de legat. In acest scop se folosete sârma moale neagr (recoapt
) (STAS 88976), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folosete aceeai sârm
de 2 mm. Sârma este uor de îndoit, legarea fâcându-se manual cu un clete. Rezistena sârmei este slab
, dar lucrabilitatea ei este foarte bun
. Sârma se obine din sârm
obinuit
care a fost la uzin
trelat
de câteva ori i apoi înc
lzit
(recoapt
) într-un cuptor. Electrozi de sudur
. Electrozii utilizai pentru sudarea manual
cu arcul electric sunt învelii; ei sunt alc
tuii din vergele metalice acoperii cu o mas
mai mult sau mai puin groas
, de materiale, în general nemetalice care au o compoziie ce ajut
la sudarea electric
manual
. Electrozii folosesc la formarea arcului electric de sudare i constituie în acelai timp i materialul de adaos, adic
materialul care se depune pentru formarea sud
rii. La una din extremit
i electrodul este dezvelit pe o distan
de 25 mm, pentru a  prins în cletele port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în cletele portelectrod, se poate face pe o poriune dezvelit
plasat
la mijlocul electrodului. Pentru a asigura amorsarea rapid
a arcului, suprafaa frontal
a electrodului, la extremitatea opus
celei de prindere este de asemenea dezvelit
.

30 - Tehnologia meseriei

Cap. 3. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT 3.1. Armaturile betonului-armat (armaturi de rezistenta, armaturi de repartitie, armaturi de montaj, elemente auxiliare la lucrarile de armare: distantieri, purici, mustati. Barele armaturilor: forma, diametrele minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre bare, acoperirea cu beton a barelor, reguli generale si exemple) Principii de realizare a elementelor de beton-armat: a) Avantaje: - folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris, nisip, ciment, apa); - cantitatea de otel este mai mica decât la constructiile metalice; - se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje; - se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc); - rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite, rezistentele lui cresc in timp; b) Dezavantaje: - constructiile sunt grele; - nu izoleaza bine la caldura si frig; - transmit cu usurinta zgomote; - nu pot  modicate dupa executie (armatura de la demolari nu poate  reutilizata); - calitatea betonului nu poate  controlata ecient decât la betonare si numai indirect; - reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie; de aceea se cere o foarte mare atentie la turnarea betonului. Principiul armarii elementelor de beton armat Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare si unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele comprimate ind preluate de beton. Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element la element (stâlp, grinda, fundatie, etc.). Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul manipularii. La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o sura mare, de regula in mijlocul grinzii, în zona intinsa care se deschide foarte mult si grinda se rupe. Daca aderenta intre armatur
si beton este foarte buna, se produce ruperea armaturii. Tehnologia meseriei - 31

In cazul unei grinzi continue (g. 23) se constata ca distributia surilor este alta, apar suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a realiza urmarirea eforturilor de intindere, armaturile se fasoneaza dupa desenele de armare din g. 24. Barele fasonate sunt legate i aezate în cofraje conform poziiilor indicate în planuri (g. 24). Pentru elemente puternic armate se pun arm
turi i la partea superioar
a grinzii i la partea inferioar
a acesteia, realizându-se elemente dublu armate.

Fig. 23. Grind continu încovoiat: a- cum se încovoaie i se rupe; b- cum se aeaz armtura din vergele de o
el.

Avându-se în vedere comportarea de ansamblu a elementelor asociate cu oeluri superioare, se pot folosi ecient oeluri cu limita de curgere de 1,5— 2,5 ori mai mare decât a oelurilor obinuite (OB 37) realizându-se importante economii de metal. Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se clasic
în 3 categorii, dup
raportul în care stau cele 3 dimensini de baz
; l
imea a, în
limea b (grosime), deci elementele seciunii transversale i lungimea l. Fa
de raportul dimensiunilor se întâlnesc: blocuri, plci sau dale, grinzi i stâlpi. 1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b i l nu difer
prea mult. De exemplu blocuri de fundaii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri de beton celular mici, blocuri ceramice etc. 2) Plcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic
în raport cu celelalte dou
; dac
pl
cile au dimensiuni mai mici (l
ime i lungime) se numesc dale; fâiile sunt o form
derivat
a pl
cilor (de exemplu: 12 x 60 x 250 cm fâii de beton celular auto-clavizat, etc.). 3) Bara este un element la care dimensiunile seciunii transversale a i b sunt mici în raport cu lungimea. 4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportând înc
rc
rile în aceast
poziie i stâlpii care suport
sarcini verticale (de exemplu stâlpi de 30x40 X 350 cm la o cl
dire de locuit, etc.). 32 - Tehnologia meseriei

Fig. 24 . Sec
iuni de beton armat: a — încovoiate; b — comprimat

Cerinele oelurilor pentru beton armat Un oel pentru a  utilizat ca arm
tur
trebuie s
îndeplineasc
câteva calit
i: 1) O limit de curgere zic sau conven
ional garantat reprezentînd ca valoare maximum 85% din rezistena de rupere. 2) O geometrie a suprafe
ei armturii (prol periodic realizat direct din laminare), care s
asigure o bun
aderen
cu betonul evitând concentratorii de eforturi unitare i având condiii bune pentru înn
direa prin sudare. 3) O plasticitate sucient caracterizat
printr-o m
rime a alungirii la rupere mai mare. Plasticitatea asigur
de asemenea t
ierea uoar
la lungime prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci). 4) O tenacitate bun, caracterizat
prin rezistena la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng
o îndreptare uoar
(f
r
a  supus la eforturi care s
schimbe structura oelului) i o fasonabilitate uoar
prin tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual
sau îndreptare la maini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucr
rilor). 5) O bun sudabilitate care s
asigure sudarea barelor de oel-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înn
dirile efectuate pe antier la construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai sc
zute (t = 5°C). Tehnologia meseriei - 33

Realizarea elementelor de beton armat prefabricat Pentru reducerea timpului de execuie a construciilor s-a trecut la executarea elementelor de beton armat, componente a unei construcii în fabrici de prefabricate unde sunt organizate procese tehnologice de mare productivitate, realizându-se elemente cu betoane având clase superioare, cu precizie de execuie mult mai bun
decât pe antier. Astfel, antierul devine un loc de montaj, rolul erarului betonist ind mai redus pe antier. Activitatea erarului betonist se desf
oar
în atelierele de arm
turi unde de regul
procesele de fabricaie sunt organizate pe operaii. Fierarul betonist va utiliza în general utilaje pentru îndreptat, t
iat, fasonat i sudat prin puncte. Se toarn
pe antier elementele foarte grele care nu pot  transportate (stâlpi de dimensiuni foarte mari cu greutate de 35—40 tf) i elemente plane de dimensiuni agabaritice care nu pot  de asemenea transportate pe osele etc. Modul de execuie. Lucr
rile de beton armat pot  executate monolit, arm
tura montându-se în cofraje executate pe antier, preturnate pe antier pentru elementele grele care nu pot  executate în fabricile de prefabricate sau elementele de mic serie (buiandrugi, sc
ri, glafuri etc.) i elemente prefabricate. Execu
ia pe antier a elementelor preturnate se face prin organizarea platformei de turnare (lâng
construcie) care dup
împrejur
ri poate  dotat
cu instalaii de aburire (când viteza de construcie impune o înt
rire rapid
a elementelor preturnate). Execuia elementelor în multe privine este similar
condiiilor din fabricile de prefabricate. Execu
ia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuie centralizat
necesar
mai multor antiere pentru a se asigura productivitatea corespunz
toare. Organizarea în mare a atelierelor sau poligoanelor de prefabricate este în multe privine similar
cu cea a fabricilor de prefabricate. Execu
ia în fabricile de prefabricate este organizat
în ara noastr
pentru execuia de mare serie a elementelor de beton-armat i beton precomprimat, e pe produse specializate (stâlpi de energie electric
tip LEA, traverse de cale ferat
, tuburi de canalizare precomprimate, panouri mari pentru construcii de locuine, elemente pentru construcii de hale industriale (grinzi de acoperi, stâlpi, fundaii pahar, elemente plane de acoperi, grinzi de rulare, etc). Toate elementele astfel executate poart
denumirea generic
de prefabricate din beton-armat. Caracteristicile principale ale execuiei prefabricatelor din beton-armat sunt urm
toarele 1) Arm
tura este executat
, în mare serie, industrializat. 2) Cofrajele sunt de regul
din metal, cu precizie mare de execuie i cu grad ridicat de utiliz
ri. 34 - Tehnologia meseriei

3) Operaiile de turnare a betonului i vibrare sunt mecanizate. 4) Turnarea se poate face cu utilaje mecanizate cu dozatoare automate. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante, vibratoare de cofraj, vibratoare de suprafa
i de profunzime sau prin instalaii de centrifugare. 6) Pentru înt
rirea rapid
a betonului se pot utiliza cimenturi cu înt
rire rapid
sau etuvarea, adic
meninerea elementelor timp 8 —24 h. Întrun spaiu cu abur saturat, la temperatura de +60°C. Pentru betoane uoare se folosete procedeul de autoclavizare (temperatura + 175°C, presiune + 8 at, abur saturat). Elementele prefabricate pun probleme speciale de transport, depozitare i marcare, montare, vericare, respectarea toleranelor, precum i de realizarea îmbin
rilor i continuit
ilor dup
montare. Îmbin
rile elementelor prefabricate. Pe erarul betonist care r
spunde de realizarea îmbinrilor umede (prin betonare) adic
a îmbin
rilor realizate de must
ile de arm
turi aezate conform proiectului de c
tre erarul betonist care apoi se betoneaz
cu îngrijire pentru realizarea continuit
ii, îl intereseaz
i modul de montare a prefabricatelor, precum i starea acestora deoarece el r
spunde de calitatea lucr
rii executate, care la rândul ei depinde de condiiile ar
tate. Prefabricatele se pot îmbina i prin aa-zisele îmbinri uscate realizate prin sudarea arm
turilor i pl
cuelor metalice de leg
tur
. Imbin
rile elemetelor prefabricate trebuie realizate cu cea mai mare atenie, pentru a respecta prevederile din proiect, cu privire la asigurarea rezem
rilor i rezistenei la solicit
ri orizontale din vânt i în special din cutremure care pot distruge cl
direa. Reguli de montaj ale elementelor prefabricate. De multe ori erarul betonist la antierele mai mici trebuie s
ajute la montaj; de aceea trebuie s
cunoasc
urm
toarele reguli de montaj a prefabricatelor: 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziie orizontal
sau vertical
cu mijloace tehnice corespunz
toare, având rezem
ri pe buc
i de lemn sau alte materiale elastice aezate pe aceeai vertical
pentru a evita surarea elementelor. Elementele trebuie împ
nate i legate de platform
. Aezarea elementelor trebuie f
cut
cât mai simetric fa
de axele platformei de transportat. L
imea i în
limea transportului pe calea ferat
i osele trebuie s
respecte gabaritele permise. 2) Depozitarea se face în stive cu rezem
ri elastice pe aceeai vertical
i cu în
limea în jur de 2,50 m în cazul în care nu se poate face montarea direct din mijlocul de transport. 3) Toate elementele înainte de montare se veric
dac
nu au fost deteriorate i surate în timpul transportului. Se admit numai suri ne din contracie. Se veric
toate dimensiunile acestora. Tehnologia meseriei - 35

4) Inainte de montare se veric
toate cotele fundaiei, axele, se cur

paharele fundaiilor i se completeaz
din timp cu mortar pân
la cota din proiect. 5) Se preg
tesc suprafeele de rezemare prin cur
iri i se veric
cotele de rezemare; suprafeele de rezemare se pot de asemenea marca. 6) Se acord
cea mai mare atenie sistemelor de prindere, vericându-se dac
acestea pot prelua greutatea elementului, prinderea este astfel f
cut
ca elementul s
nu balanseze în timpul mont
rii. Se va evita montarea pe vânt puternic. 7) Urechile de prindere i g
urile de trecere a cablului sunt l
sate în elementele prefabricate înc
din timpul turn
rii. 8) Prinderea se face prin urechi, g
uri l
sate sau prin înf
urare de cablu. 9) Dup
montare, elementele sunt xate prin pene, tirani etc. Apoi li se veric
poziia la cot
a elementelor dup
aezare, vericându-se dac
nu sunt dep
ite toleranele admise. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE BETON - ARMAT Vericarea calit
ii lucr
rilor se face în scopul stabilirii corespondenei dintre modul de execuie i prevederile din proiect i a prescripiilor tehnice care reglementeaz
calitatea. Dispoziiile de antier date de beneciar i proiectant - cu respectarea pevederilor legale - au aceeai putere ca i proiectul de execuie. Veric
rile se efectueaz
pe tot parcursul lucr
rilor la încheierea unei faze i la recepia preliminar
. In general vericarea se face prin: 1) M
sur
ri de dimensiuni ale elementelor i sortimentelor de arm
turi folosite. 2) Existena documentelor de atestare a calit
ii materialelor i prefabricatelor i a proceselor-verbale de lucr
ri ascunse. 3) Efectuarea încerc
rilor i probelor prev
zute în standardele i normele pentru materiale i prefabricate, precum i a prevederilor speciale din caiete de sarcini si proiectele de execuie. 4) Pentru lucr
rile de arm
turi intereseaz
în special veric
rile pe parcursul lucr
rilor i veric
rile pe faze. 5) Înainte de punerea în oper
a betonului i arm
turilor este necesar s
se fac
veric
rile urmatoare: toate arm
turile de orice fel, inclusiv cele care urmeaz
a  pretensionate, precum i toate piesele înglobate, tecile, ancorajele se veric
bucat
cu bucat
înaintea începerii beton
rii. Vericarea se face din punct de vedere al poziiei, formei, diametrului, lungimii, distanelor i din punct de vedere al calit
ii leg
turilor i dispozitivelor de meninere a poziiei în tot timpul beton
rii i compact
rii betonului. 36 - Tehnologia meseriei

6) În cazurile în care arm
turile sau piesele înglobate comport
înn
diri sau îmbin
ri sudate, se vor efectua în plus veric
rile prescrise în Instruciunile tehnice pentru execuia prin sudare electric
a îmbin
rilor i înn
dirilor la arm
turile din oel-beton C. 28—78. Betonarea nu va putea începe decât numai dup
ce a fost vericat i conrmat de c
tre conduc
torul tehnic al lucr
rii i reprezentantul beneciarului printr-un proces-verbal de lucr
ri ascunse i anume: • au fost montate toate arm
turile i piesele înglobate conform prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziiile arm
tarilor i a înn
dirilor (existena distanierilor, c
l
reilor i a xatoarelor speciale), precum i faptul c
abaterile la lungimi i poziie nu dep
esc toleranele admise de lungimi i acoperiri cu beton. • cofrajele care au dimensiunile prev
zute în proiect sunt sucient de robuste i ancorate pentru a prelua împingerile betonului proasp
t. • cofrajele i elementele de construcii adiacente au fost cur
ite i corect preg
tite. Procesele-verbale de lucr
ri ascunse se fac pe etape de betonare i tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac
în acest caz nu s-au f
cut beton
rile se refac veric
rile. La execuia prefabricatelor se va verica vizual bucat
cu bucat
: 1) Calitatea oelurilor folosite pentru armarea elementelor; 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor i caracterelor sudate, precum i calitatea înn
dirilor executate prin sudur
; 3) Poziionarea arm
turilor (existena distanierelor, c
l
reilor i a xatoarelor speciale); 4) Dimensiunile i forma tiparelor; 5) Existena golurilor i detaliilor (must
i, urechi etc.); Defectele vor  stabilite de organele de control i ele vor  recticate i prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea arm
turilor se vor verica dac
sunt respectate condiiile specice ec
rui material prev
zute în norme privind: 1) Proiecia contra intemperiilor; 2) Condiiile de rezemare; 3) Num
rul maxim de elemente suprapuse; 4) M
surile speciale de protecie contra umidit
ii i altor ageni agresivi (dup
cum se vor specica la ecare material); 5) Vericarea oelurilor de arm
turi se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oeluri: STAS 438/1 79 pentru arm
turile betonului armat i STAS 6482/1- 73 pentru arm
turile betonului precomprimat. Vericarea se face pe baza certicatelor de calitate sau a declaratiei de conformitate eliberate de produc
tor si/sau în lipsa acestora prin încerc
ri de control efectuate în Tehnologia meseriei - 37

conformitate cu prevederile în vigoare (STAS 6657/1 — 76). Se recomand
pentru cazuri speciale, inând seama de importana elementului prefabricat sau al construciei, s
se prevad
obligativitatea veric
rii caracteristicilor zicomecanice ale oelulu-beton la ecare lot aprovizionat independent de existenta declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76). 6) Vericarea sudurilor plaselor sudate prin puncte i a celorlante suduri se face conform instruciunilor tehnice C. 28—78. 7) Toi executanii de lucr
ri (muncitori, maitri, ingineri) trebuie s
cunoasc
prevederea c
este cu des
vârire interzis a se proceda la executarea de lucr
ri care s
înglobeze sau s
ascund
defecte sau abateri neadmise. CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT ÎN ATELIERE DE ARMTURI OPERAII PREGTITOARE Pentru confecionarea arm
turilor pe antier, în ateliere sau uzine, se folosesc dispozitive si maini cu un grad mai mic sau mai mare de complexitate. In general, operaiile pe care le suport
arm
turile sunt: îndreptarea, t
ierea, fasonarea (îndoirea), înn
direa i sudarea, confecionarea carcaselor i plaselor legate i sudate etc. Opera
ia de îndreptare este în funcie de modul de livrare a arm
turii (colaci sau leg
turi de bare), forma prolului, rezistena oelului, diametrul barelor i dispozitivelor sau utilajelor specice de care se dispune pe antier sau în atelier. Aceast
operaie poate  f
cut
manual sau mecanic. Opera
ia de tiere a armturilor la lungimea desf
urat
prev
zut
în proiect se face i ea manual sau mecanic în funcie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. Fasonarea (îndoirea) se face manual sau mecanic în funcie de dispozitivele i utilajele de care se dispune, de grosimea barelor, razele de îndoire, calitatea oelurilor etc. Fasonarea se face dup
desenele din proiect. Opera
iile de sudare, atât cele de înn
dire în lung a barelor, cât i cele de petrecere pentru formarea carcaselor i plaselor sunt incluse de regul
în tehnica sud
rii arm
turii i nu se realizeaz
de erarii-betoniti, ci de sudori specializai în sudarea oelului-beton sau se execut
cu agregate complexe pe linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaii simple la sudarea prin puncte se pot executa i de erarii betoniti. Confec
ionarea carcaselor i plaselor se poate face, în ateliere sau direct la locul de montaj a arm
turii, respectiv în cofraje. Operaiile preg
titoare fac parte din preg
tirea fabricaiei elementelor de beton armat i sunt funcie de gradul de organizare a atelierului de antier, a atelierului centralizat de arm
turi sau cel al fabricilor de prefabricate etc. 38 - Tehnologia meseriei

Întocmirea ei de debitare i fasonare Preg
tirea fabricaiei se face pe baza proiectului de execuie, din care se extrage arm
tura, pentru ecare obiectiv, pe elemente, m
rci de arm
tur
, diametre i num
r de buc
i, întocmindu-se a de debitare i fasonarea arm
turii, conform modelului din tabel. În planele de proiectare exist
i un extras de arm
tur
. Fia de debitare i fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie examinate i înelese perfect de maistru. Fia poate  întocmit
de organele specializate cu preg
tirea fabricaiei sau de c
tre maistru. Fiecare bar
va trebui s
poarte un indicator din care s
rezulte elementul la care se refer
i marca arm
turii prev
zut
în proiect. Nu este indicat
practica de a se lucra direct cu planurile de execuie f
r
a se face a de debitare i fasonare. Fiele de debitare trebuie s
e înserate în carnetul erarului betonist, putând face parte din acest carnet. În atelierele de arm
turi este indicat s
e aate plane cu tehnologia de fasonare în care se va ar
ta pe calit
i de oeluri i diametre de baz
, razele de îndoiri, m
rimea dornurilor i al rolelor pe care se face îndoirea, tehnologia schematic
de îndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desf
urat
a îndoirilor etc. Pentru completarea ei (v. tabelul) se dau urm
toarele indicaii: La coloana 1, indicativul conine denumirea prescurtat
a elementului. La coloana 2 se trece marca arm
turii. La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A, B, G etc., stâlp S, I etc., placa P etc. În coloana 4 se d
oelul de armare: de exemplu OB 37; PC 52; STBB; STPB Coloana 5 conine num
rul elementelor similare, deci care au aceleai dimensiuni i acelai fel de armare. În coloana 6 se trece num
rul de bare, de acelai tip care se g
sesc în element. În coloana 7 se trece num
rul total de bare asemenea din elementele de acelai tip, care se obin din înmulirea coloanei 3 cu coloana 8. În coloana 8 se d
diametrul arm
turii, în mm, pentru marca prev
zut
în proiect În coloana 9 se reprezint
desenul cotat conform proiectului, a m
rcii de arm
tur
cu poziia ciocurilor din construcii (de regul
ciocurile în sus sunt pentru barele de la partea inferioar
i ciocurile în jos sunt pentru barele de la partea superioar
a grinzii). Se trec de asemenea lungimile, in cm, pe tronsoane, unghiurile de înclinare a barelor care difer
de înclinarea obinuit
de 45° (sau catetele triunghiului). Pe desenele cotate se vor gura barele în poziia în care sunt puse în oper
(construcie). Tehnologia meseriei - 39

Agrafele i etrierii se gureaz
în planul lor, planul în care sunt montate în oper
, iar barele de stâlpi în poziie rabatut
(culcate), deci ca i când stâlpul ar  culcat spre dreapta. Dac
este necesar se vor trece i explicaii pentru piesele m
runte (etrieri, frete, etc.). Fiele se vor îndosaria, pentru a forma caietul de lucru al erarului betonist. Acest caiet poate  folositor la recepia lucr
rilor ascunse (arm
turi înglobate în beton). În coloana 10 se trece lungimea, în cm, desf
urat
a unei bare. În coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeai marc
, obinut
din înmulirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 i 11 nu sunt trecute în tabel. La observaii se trec indicaiile speciale cu privire la modul de fasonare la rece sau la cald, temperatura admis
pentru fasonare pe timp friguros etc. Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele de beton armat

40 - Tehnologia meseriei

O margine a ei r
mâne liber
pentru însemn
ri ale erarului betonist (evidena num
rului de bare, num
rul comenzii, formaiunea de lucru etc). În partea de jos a ei se întocmete recapitulaia, în care se trec m
rcile de oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea arm
turii dup
ce au fost îndreptate. Lungimea, desf
urat
a unei bare se compune din suma lungimilor ec
rei poriuni. De regul
, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului ec
rui element, cât i lungimea total
a barei care se fasoneaz
. Preg
tirea arm
turilor în depozit Dup
întocmirea elor de debitare i fasonare, se stabilete, cu câteva zile înainte de începerea operaiilor de debitare i fasonare, cantitatea total
de oel-beton, pe calit
i de oel (OB 37, PC 52, PC 60 etc.) i pe diametre, care se vor îndrepta, debita (t
ia) i fasona, stabilindu-se pe formaii de lucru cantitatea total
de arm
turi pentru o perioad
determinat
, de regul
pentru 10 zile. Otelul beton care urmeaz
a  luat din depozit, pentru debitare i fasonare, vor  indicate de eful de depozit, care va trebui s
indice pe lâng
calitatea oelului i diametrul barelor, declaratiile de conformitate pe care le deine i oricare alte date necesare stabilirii calit
ii. eful brig
zii sau eful echipei de erari-betoniti întocmete planul de munc
. Prima vericare. În depozit, va alege cantitatea de oel care rezult
din recapitulaia la e, vericând calitatea oelurilor (OB 37, PC 52, PC 60, PC 90) pe baza prolului indicat în STAS 438/1—89 i calitatea sârmelor i plaselor sudate pe baza STAS 438/2—91, STAS 438/3 -4—98. A doua vericare care se face în depozit este cea pentru diametrul barelor de oel-beton, care se face cu ublerul, cu calibrele pentru m
surarea diametrului sau în lipsa acestora cu cletele patent i metrul. M
surarea diametrului trebuie f
cut
cu atenie pentru vericarea diametrului nominal trecut în standard, precum i a abaterilor dimensionale conform standardului sau datelor din prezenta lucrare. Valorile g
site se consemneaz
pe o not
care se transmite efului de antier sau lot. Colacii sau barele care dep
esc toleranele negative nu se folosesc la fasonare, ele se noteaz
i r
mân în depozit pentru alte destinaii. A treia vericare este proba de îndoire la banc, pentru ecare diametru i calitate de oel, sosit
cu acelai certicat de calitate. Proba de îndoire se face la unghiul prev
zut în standard pentru calitatea de oel. Colacii sau leg
turile Tehnologia meseriei - 41

de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseamn
i se îndep
rteaz
deoarece nu se admit a  puse în oper
. Oelul-beton care corespunde din punct de vedere calitativ se transport
i se grupeaz
pe diametre lâng
linia de îndreptare i fasonare. Înainte sau dup
operaia de îndreptare, se cur

oelul de rugin
, pete de ulei, praf etc. prin frecare cu peria de sârm
sau alte procedee de decapare. 3.2. Fasonarea armaturilor (descolacirea otelului beton, indreptarea si taierea vergelelor cu ajutorul sculelor manuale sau mecanice; trasarea si insemnarea lor; taierea si fasonarea etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la fasonarea armaturilor) TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLCIT, ÎNDREPTAT I TIAT ARMTURILE Prima operaie tehnologic
de confecionare a arm
turilor este operaia de îndreptare care este diferit
la arm
tura livrat
în colaci, fa
de arm
tura livrat
în leg
turi de bare. Dispozitivele de îndeptare sunt funcie de calitatea oelului (rezistena lui), diametrul barelor colacului, la arm
turile livrate în colac i chiar de greutatea acestuia. Oelurile-beton laminate la cald i livrate în colaci se descol
cesc cu atât mai greu, cu cât oelul are o rezisten
mai mare, diametrul barelor este mai mare i diametrul colacului este mai mic, deoarece aceste oeluri ies din laminor sub forma plastic
(bare înroite), care se r
cesc pe vârtelnia de lâng
laminor. Oelurile de înalt
rezisten
pentru beton precomprimat, sârme i produse de sârme (toroane i lie), de regul
sunt înf
urate în colaci de dimensuni mari sau pe tamburi de lemn de dimensiuni mari (toroane), diametrul interior al colacului se alege astfel ca oelurile s
se deruleze cu o s
geat
mic
, f
r
s
aib
nevoie de o operaie de îndreptare ca la oelurile laminate la cald. Aceste tipuri de oeluri se numesc autoderulante (diametrul colacului este în jur de 2,00 m. Îndreptare prin traciune a oelului-beton livrat în colaci (cu troliul manual) Descol
cirea i îndreptarea se face pe o platform
, de regul
betonat
, cu o lungime de 50 m i o l
ime de 2—3 m. Îndreptarea barelor din colaci la antierele care nu au maini de îndreptat, se face obinuit prin traciune dac
oelul nu este prea dur i colacul nu are diametrul prea mic. Oelurile dure PC 60 de diametre 10 i 12 mm care sunt livrate în colaci cu diametrul mic sunt greu de îndreptat prin traciune. În acest caz îndreptarea se face la banc cu mijloace manuale. Îndreptarea trebuie f
cut
42 - Tehnologia meseriei

la un efort relativ mic care nu va dep
i jum
tate din fora corespunz
toare limitei de curgere. Controlul întinderii se face e prin for
, e prin alungire. Fora de întindere este funcie de rezistena oelului i diametrul barelor. De exemplu, la o bar
din oel PC 60 au diametrul de 10 mm. Fora maxim
de întindere va : .F25; Tehnologia meseriei - 89

2) La tiranii, diagonale i bare întinse ale grinzilor cu zbrele de beton armat. Înn
direa plaselor sudate din STNB, pe direcia arm
turilor de rezisten
, se va face prin suprapunere pe dou
ochiuri plus 5 cm; se permite ca înn
direa s
se fac
pe un ochi plus 5 cm, dar cel puin 40 d, dac
înn
direa se face într-o zon
în care eforturile unitare sunt mici în arm
turi. Observa
ie. Pentru înn
dirile arm
turilor în stâlpi comprimai excentric, în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei solicit
ri de compresiune excentric
cu excentricitate mic
, se permite ca lungimea de suprapunere s
corespund
valorilor din tabel, punctul 4 dac
se înn
desc în aceeai seciune bare reprezentând pân
la 50% din aria total
a arm
turilor longitudinale i lungimi sporite cu 50 % dac
se înn
dete în aceeai seciune o cantitate relativ mai mare. Lungimea minim
de suprapunere pentru arm
turile înn
dite în zona comprimat
va  de 30 d pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mic
ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot  reduse în mod corespunz
tor, dac
înn
direa se face într-o zon
de solicitare mai redus
. La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a arm
turilor în zona de înn
dire, etrierii vor  îndesii, distana maxim
dintre ei ind de 10 d. Nu se admite executarea înn
dirilor prin suprapunere f
r
sudur
în elemente liniare a c
ror seciune este întins
în întregime (tirani). De asemenea, se recomand
s
nu se execute înn
diri prin suprapunere, f
r
sudur
, la alte elemente întinse centric sau întinse excentric cu excentricitate mic
, armate cu oeluri netede. Se admite înn
direa prin suprapunere f
r
sudur
a arm
turilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor cu urm
toarele condiii: 1) Diametrul arm
turilor înn
dite s
nu dep
easc
12 mm. 2) Seciunile de înn
dire s
e mai decalate decât la celelalte elemente, astfel încât în aceeai seciune de calcul s
nu e înn
dite mai mult ca 25% din bare. 3) Distana dintre dou
înn
diri succesive s
e mai mare decât valoarea lungimii de ancorare calculat
la i anume la înn
direa prin suprapunere, f
r
sudur
, a arm
turilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea de suprapunere s
e sporit
fal
de valorile prev
zute la alte elemente, cu 50% pentru arm
turile netede, respectiv 25 % pentru arm
turile din oel cu prol periodic. Inndirea prin manoane sau alte procedee se utilizeaz
, la arm
turile betonului precomprimat sau la barele întinse ale tiranilor, care pot  f
cui i din bare de oel-beton. Execuia manoanelor este o problem
care o rezolv
l
c
tuii i trebuie tratat
ca orice pies
mecanic
. Manonul trebuie s
aib
let stânga-dreapta i aceeai capacitate de rezisten
ca i bara. 90 - Tehnologia meseriei

Calculul lungimii barelor de arm
turi Calculul lungimii barelor se face, de regul
, de proiectant. În anumite cazuri acest calcul se face pe antier, direct de c
tre erarii betoniti sau de eful de echip
. Lungimea unei bare de arm
turi se compune din: poriuni drepte, poriuni înclinate, îndoiri i ciocuri. La stabilirea lungimii se va ine seama de poziionarea arm
turii, acoperirea cu beton, asigurarea distanelor de la cap
tul elementului la cap
tul barei, corecturile datorit
frânturilor elementului, lungimile de petrecere, lungimile pentru suduri etc. Elementele ajut
toare pentru calculul lungimii sunt: • formulele i tabelele pentru calculul necesar lungimii ciocurilor; • formulele, eventual tabelele pentru calculul lungimii barelor înclinate, în func
ie de cotele din proiect când lungimea barei înclinate nu este dat (STAS 855-70). Calculul lungimii barei ridicate la 45 se poate face, prin calculul ipotenuzei l unui triunghi dreptunghic cu capetele egale a, rezultând l = a2 = 1,41 a. Urm
rind g. 77 se vede c
bara ridicat
cu lungimea AB sau l face parte din triunghiul ABC, în care latura AC = a este diferenta de lungime a barei ridicate m
surat
în lungul barei longitudinale, iar BC = b este în
limea de ridicat sau devierea lateral
care se marcheaz
pe banc la fasonat. Relaiile cunoscute sunt l2=a2+b2 sau 1= a2 + b2 (valabila pentru orice inclinare a barelor).

Fig. 77. Lungimea barelor cu armtur ridicat la un unghi a.

Când unghiul de ridicare  este de 45°, a = b i l = a 2 = 1,41 a. Exemplul. O bar de armtur pentru o grind, sec
iunea transversal a grinzii 30 X 55x 575 cm, marca (3), Ø 20 are urmtoarele caracteristici • dou
ciocuri semicrirculare; • dou
poriuni drepte la partea superioar
AB = EF = 80 cm; • o poriune dreapt
la partea inferioar
CD = 305 cm; ± dou
poriuni înclinate BC = DE = 67 cm (înclinarea la 45°); • în
limea grinzii 55 cm; • acoperirea cu beton 25 mm pentru arm
tura de rezisten
i 15 mm pentru, etrieri. Portiunile drepte nu ridic
probleme, ele se iau ca atare din plan. La stabilirea poriunilor drepte care trec peste reazeme (AB = EF) s-a inut seama c
între cap
tul elementului i marginea exterioar
a ciocului s
r
min
1 cm (10 mm). Tehnologia meseriei - 91

Pentru stabilirea lungimii poriunilor înclinate s-a procedat astfel: - din în
limea h — 55 cm a grinzii s-a sc
zut acoperirile de beton 2 X 2,5 cm i grosimea unui diametru de bar
, rezultând în
limea de ridicare b. Calculat
in axa barelor: b = 55 - 2 X 2,5 - 2 X 0,5 X 2 = 48 cm ; - diferena de lungime în lungul barei este egal
cu a = 6, deoarece unghiul de ridicare este de 45°; - calculul lungimii se face cu formula ar
tat
l = 1,41 X 48 = 67,0 cm i se rotunjete rezultatul la 67 cm. Stabilirea lungimii ciocurilor se face cu ajutorul formulelor sau tabelul i anume inând seama c
ciocul se va face pe o rol
cu diametrul D = 2,5 d i cap
tul drept va avea o lungime de c = 3 d, cele dou
ciocuri vor avea lungimea: 2Lc = 2x7d= 2x7x2=28 cm. Lungimea total
a barei va : L = 2 Lc + 2 AB + CD + 2 x BC = 28 + 2 x 80 + 305 + 2 x 67 = 689  690 cm). La calculul lungimii etrierilor se procedeaz
similar inând seama de grosimea barelor i grosimea stratului de acoperire. Din seciunea AA a grinzii se vede c
grinda are baza b = 30 cm i in
limea h = 55 cm. Din în
limea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la partea superioar
i inferioar
a grinzii: — ramura orizontal a etrierului va : Ro = 30 - 2 X 2,5 = 25 cm; — ramura vertical a etrierului va : Iiv = 55 - 2 x 2,5 = 50 cm. Dac
se tine seama si de grosimea etrierului Ø 7 mm, calculul exact în axa etrierului este: R0 = 30 - 2 X 2,5 + 2 X 0,7/2 = 25,7 cm (rotund 25 cm); Rr = 55 - 2 x 2,5 + 2 x 0,7/2 = 50,7 cm (rotund 50 cm). Lungimea etrierilor deschii i inchii se calculeaz
prin adunarea lungimii ramurilor l lungimea necesar
ciocurilor: Lc = 7 x d x 0,7 = 5 cm; Ledeschis= Ro + 2RV + 2LC = 25 + 2 X 50 + 2 x 5 = 135 cm; Leinchis = 2 x R0 + 2Rv + 2Lc = 2x25 + 2x50 + 2x5 = 160 cm. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DE BETON ARMAT Reguli generale Plasele sudate sunt destinate, de regul
, arm
rii elementelor din beton armat plane sau curbe (pl
ci de planeu i acoperi, perei, pardoseli, panouri prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silozuri etc.) i sunt executate, de regul
, din sârm
tras
de rezisten
medie. Plasele sudate sunt alc
tuite din bare netede sau cu prol periodic OB37; PC; STNB i STPB cu Ø 3...12 mm. 92 - Tehnologia meseriei

Plasele sudate pot  plase sudate uzinate de mare serie i plase produse în ateliere de arm
turi prefabricate sub form
de plase cu l
imi mari sau plase înguste executate la maini cu o singur
pereche de electrozi. Plasele pot  utilizate ca: • plase sudate de rezisten
;• plase sudate constructive; • plase sudate ca armtur nepretensionate în elementele de beton precomprimat. Plasele nu se utilizeaz
la elemente supuse înc
rc
rilor cu caracter dinamic. Plasele uzinate pot  livrate sub form
de plase plane sau plase în rulouri. Armataura de rezisten
a plaselor poate  dispus
longitudinal (dup
latura lung
a plasei), transversal (dup
latura scurt
a plasei), sau dup
ambele direcii. Arm
tura de rezisten
poate  i întrerupt
. Confecionarea plaselor sudate sunt condiionate de utilajele de care dispune produc
torul. La confecionarea barelor sudate in uzine i ateliere este necesar s
se in
seama de urm
toarele reguli: 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor, de posibilit
ile de transport i manipulare. 2) Plasele care se execut
trebuie s
e într-un num
r limitat de tipuri. 3) Barele transversale se sudeaz
perpendicular fa
de cele longitudinale. 4) Distanele între barele longitudinale sunt modulate (multiplu de 50 mm). 5 Capetele (lungimea C1 va  de cel puin 25 mm iar lungimea C a barelor transversale va  de cel puin 10 mm). 6) Plasele au de regul
toate nodurile sudate. 7) Plasele pot  îndoite cu respectarea razelor de îndoire i a distanelor minime de la începutul curburi. La oelurile din PC razele de îndoire se dubleaz
. 8) Raportul dintre diametrele barelor se limiteaz
la 0,60. Caracteristicele plaselor sudate U.M. Nr. crt. Denumirea

Tipul mainii de sudat SMP2650-50- GSA-M-27/35 GSA-H-27 35 -90x100

-

Plan

GSA-H-30 40

1

Tipul plaselor

2

L
imea minima a plasei B (lungimea [mm] maxim
a barelor transversale)

Plane Rulouri Plane Rulouri

2 750

2 700

2 700

3 000

3

L
imea maxim
a plasei B (lungimea [mm] minim
a barelor transversale)

500

1000

1000

1000

4

L
imea maxim
între axele barelor [mm] longitudinale extreme D

2 650

2 650

2 650

2 950

Tehnologia meseriei - 93

5

Distana dintre axele barelor longitudinale multiplu de

6

7

50, 100 etc. i [mm] 75, 150 etc. sau [mm] 5075

50-300

50-300

50-300

25

25

25

Distana între axele barelor transversale

[mm]

50-300

50-420

50-420

50-420

în trepte de

[mm]

F
r
trepte

F
r
trepte

F
r
trepte

F
r
trepte

Diametrul barelor longitudinale d1

[mm]

3-10

25-12

25-12 (25-82)

25-12 (25-82)

Condiii generale de armare La folosirea plaselor sudate trebuie s
se in
seama de modul lor de alc
tuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distana dintre bare, aria seciunii active, modul de înn
dire i modul de ancorare. Forma plaselor impune reguli constructive speciale pentru utilizare. a. Procentul minim de armare. Se pune condiia ca elementele armate cu plase sudate s
se comporte ca elemente de beton armat, deci s
se rup
, dup
surare, prin curgerea arm
turii. Se recomand
ca procentele minime s
e: - 0,10% pentru elementele din beton B 200 i B 250. - 0,15% pentru elementele din beton B 300 i B 400. Procentele se stabilesc în raport cu aria total
a seciunii de beton, în zone slab solicitate procentele de armare se reduc la 0,05 %. Aria seciunii barelor de repartiie va trebui s
e de cel puin 10%. b. Diametrele minime i distanele minime i maxime între barele plaselor Diametrul minim folosit este: - 3 mm pentru armri constructive i elemente prefabricate executate în fabrici (se recomand 4 mm); - 4 mm pentru elemente de rezisten
 executate pe antier (se recomand 5 mm); - 5 mm pentru armrile de pe reazeme i celor supuse ac
iunilor corozive. Pentru fundaii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale, diametrele minime se stabilesc prin instruciuni speciale. În cazul suprapunerii plaselor sudate, distanele minime (lumina) dintre barele aceleiai seciuni se pot reduce la 25 mm la partea inferioar
a plaselor i la 30 mm la partea superioar
, care reprezint
condiia unei bune beton
ri (p
trunderea granulelor); distanele reduse se refer
la bare care fac parte din plase diferite. Unele plase pot avea sudate câte dou
bare al
turate. Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului. 94 - Tehnologia meseriei

Barele care se adaug
plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c
uta s
e de calitate apropiat
barelor din plase. Se admite ca barele ad
ugate s
e i de calitatea PC 52 sau PC 60. În dreptul golurilor din pl
ci, plasele se întrerup prin t
iere, iar golul se va borda cu bare suplimentare, având aria seciunii, echivalent
barelor întrerupte. Aceste bare se sudeaz
între ele la coluri i se vor suda i de plas
în cel puin doua puncte de sudur
de ecare parte a golului sau va avea lungimea necesar
de ancoraj, în funcie de calitatea oelului i marca betonului (g. 78). Înn
direa plaselor sudate În foarte multe cazuri, la construciile executate monolit pe antier, nu se poate face armarea cu o singur
plas
; pentru realizarea continuit
ii plaselor, se înn
desc prin petrecere (suprapunere) f
r
sudur
, atât pentru înn
dire în lungul plasei (de regul
înn
diri pe direcia barelor de rezisten
), cât i pe latul plasei (înn
dire pe direcia barelor de repartiie).

Flg. 78. Barele de bordare ale golurilor în plci de beton armat cu plase sudate si întrerupte a-cu sudur prin puncte; b- prin aderent; ds1 ds2- Ø bare suplimentare; di1 di2= Ø bare din plase sudate

a. Înn
direa pe direcia barelor de rezisten
. Înndirea plaselor din sârm tras (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezult
din condiia: petrecerea minim
se face pe lungimea l, egal
cu un ochi de plas
+ 50 mm, dar nu mai puin de 40 dt (dx ind diametrul barelor de rezisten
longitudinale).

Fig. 79. Innadirea plaselor sudate pe directia barelor de rezistenta Tehnologia meseriei - 95

Aceast
lungime minim
de petrecere se admite dac
înn
direa este într-o zon
slab solicitat
(jum
tate din solicitarea maxim
a plasei), deci nu în mijlocul pl
cii. In cazul în care înn
direa se face în zona cea mai solicitat
a pl
cii, lungimea de înn
dire la se m
rete la dou
ochiuri plus + 50 mm; aceast
lungime se aplic
i în cazul în care plasele au bare care difer
ca diametru mai mult decât raportul d1d2> 2,5, iar condiia la> 40 d1 se aplic
i în acest caz. In cazul înn
dirii în zona comprimat
lungimea total
de petrecere la poate  de 30 d1 dar nu mai mic
de 15 cm. Lungimea de petrecere la nu include extremitatea barelor ; lungimea total
inclusiv extremitatea barelor se noteaz
cu ls. La barele cu prol periodic, lungimea de suprapunere l, trebuie s
îndeplineasc
numai condiia ls = 40 d1 (dar nu mai puin de 25 cm). În g. 79 se arat
i cazurile de înn
dire f
r
bare transversale în cuprinsul înn
dirii, e la o singur
plas
(g. 79, d), e la ambele plase (g. 79, e). Exemple de calculul petrecerilor Exemplu Înndirea a dou plase sudate din STNB, cu ochiuri ptrate de 200 mm interax cu bare longitudinale Ø 5 i bare de reparti
ii Ø 4. Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistene va  in zonele slab solicitate (mai puin de jum
tate din solicitarea maxim
): la = 1 ochi + 50 mm + 200 mm + 50 mm = 250 mm (25 cm); la = 40 d, = 40 x 5 = 200 mm < 250 mm. Exemplu Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistente va  in zonele de solicitri maxime la elemente încovoiate sau întinse (pentru plasele din exemplul 1): la = 2 ochiuri + 50 mm = 400 + 50 = 450 mm (45 cm). b. Înn
direa pe direcia barelor de repartiie. Barele de repartiie neind considerate bare de rezisten
se admite ca înn
direa lor s
se fac
e prin suprapunere (petrecere), e cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigur
petrecerea plaselor speciale cu bare Ø 4, la = 100 mm (10 cm) 3) Lungimile de petrecere, în cazul folosirii plaselor suplimentare 2 la = 2 x 100 mm > 15 d2 (plasa suplimentar trebuie s aib diametrul barei care asigur petrecerea d2 egal cu cel al plaselor, iar barele transversale trebuie s aib diametrul bare d3> 0,5 d2. În g. 81 se arat
modul de plasare a înn
dirilor de rezisten
, la armarea pl
cilor de dimensiuni mari. La acest mod de amplasare se respect
condiia ca aria înn
dirilor s
nu e mai mare de jum
tatea din aria totala a armaturii

96 - Tehnologia meseriei

Fig. 80. Inndirea plaselor sudate pe direc
ia barelor de reparti
ie: a-Inndirea prin suprapunere cu aezarea barelor de rezisten
a in acelai plan; bînndirea prin suprapunere cu aezarea barelor de rezisten
 in planuri diferite; c-înndirea plaselor sudate cu bare de rezisten
a 0 30 cm) trebuie s e satisfcut concomitent cu raportul H/B. Betonul de egalizare are grosimea de 5 cm i se toarn
înainte de turnarea fundaiei. Reguli de armare: 1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la sec
iunea Bh0; de exemplu la B =100 cm i h0 = 30 cm, armtura minim va : Af=100x30x0,05:100=1,5 cm2; Af  6 Ø

Fig. 84. Fundatie izolata prismatica

2) Armarea se face de regul cu plase sudate cu sau fr ciocuri, conform regulilor de armare. Aria armturii se determin prin calcul i va  mai mare decât cea minim artat. 3) Armtura se plaseaz la partea întins a funda
iei (fa
a de jos); la funda
ii ptrate armtura se distribuie uniform pe întreaga talp. 4) Armtura stâlpilor trebuie s ptrund în funda
ie, pe lungimea de ancorare necesar. c. Fundaii izolate de form
tronconic
. Acest tip de fundaie se utilizeaz
la fundaii cu t
lpi mai late (A > 1 m2) sau când trebuie s
se reduc
cantitatea din beton. Acest tip de fundaie este mai dicil de executat. Reguli constructive de fundare (g. 85): Fig. 85. Funda
ie izolat tronconic de beton armat pentru un stâlp.

Tehnologia meseriei - 101

1) Inl
imea marginii H va  de cel pu
in 20 cm, de regul: H = H/3... H/2. în jurul bazei stâlpului se va l
sa o poriune orizontal
de 5—10 cm l
ime. 2) Armtura se determin prin calcul. La fundaiile cu t
lpi dreptunghiulare arm
tura determinat
sub zona activ
a fundaiei (determinat
de planurile la 45° duse din colurile stâlpului) se extinde (cu aceeai seciune pe metru liniar) pe toat
talpa (restul t
lpii). Distana maxim
dintre arm
turi va  mai mic
de 25 cm. La partea superioar
se prevede o arm
tur
constructiv
compus
din bare la maximum 50 cm, cu Ø min 10mm la oel PC i Ø min 12mm la oel OB 37. Pentru evitarea sur
rii betonului se folosete (din calcul sau constructiv) i arm
tur
ridicat
de acelai diametru ca arm
tura de la partea superioar
. Arm
tura are de regul
i ciocuri, pentru îmbun
t
irea ancor
rii. d. Fundaii tip ciuperc
izolate elastic. Acest tip de fundaii se utilizeaz
în cazuri speciale, pentru fundaii de foarte mic
adâncime în g. 86. se d
o variant
de armare a unei astfel de fundaii. În cazul în care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie s
aib
lungimea de ancorare în zona comprimat
(în partea de sus). e. Fundaii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de fundaii sunt folosite în cazul solicit
rilor excentrice (stâlpi de col) i în cazul în care din anumite motive fundaia nu se poate dezvolta în toate direciile, sau când solicit
rile excentrice sunt mari (g. 87) i nu este economic s
se foloseasc
o fundaie centric
. O variant
a fundaiilor excentrice sunt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaia de margine nesimetric
este legat
cu o grind
de alt
fundaie vecin
.

Fig. 86. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat 102 - Tehnologia meseriei

Fig. 87. Funda
ie de beton armat

Fundaii cu bloc de beton simplu i cuzinet de beton armat O astfel de fundaie se folosete pentru obinerea unei suprafee mai mari de fundare la o adâncime dorit
. Fundaiile de acest tip sunt alc
tuite dintr-un bloc de beton simplu, pe care reazem
stâlpul prin intermediul unei t
lpi rigide mai mici decât fundaia denumit
cuzinet (g. 88).

Fig. 88. Funda
ii cu bloc din beton simplu cu cuzinet

Recomand
ri constructive de fundare: 1) Blocul are retrageri în trepte (1-3). 2) Cuzinetul se dimensioneaz
ca o fundaie rigid
cu t
lpi de form
prismatic
pân
la suprafaa de 1m2 i de form
tronconic
la suprafee mai mari. 3) L
imea cuzinetului b se dimensioneaz
cât mai redus
, asigurând îns
transmiterea presiunilor la teren; de regul
variaz
cu formula: b = (0,40.. .0,65)B dup
num
rul treptelor. 4) In
limea treptelor blocului este în jur de 30—40 cm2. 5) In
limea cuzinetului rezult
din condiiile: h > 0,25 b; = h/l = 2/3...1. Reguli de armare a cuzinetului; 1) În principiu cuzinetul se armeaz ca o funda
ie rigid izolat, cu procent de armare de 0,05% raportat la sec
iunea bh0. 2) La partea inferioar cuzinetul are o plas cu ochiuri ptrate sau dreptunghiulare, cu distan
a maxim între bare de 25 cm (250 mm). 3) Cuzinetul se ancoreaz în blocul de beton simplu printr-o armtur de ancoraj. Tehnologia meseriei - 103

Fundaii izolate pentru stâlpi metalici Baza stâlpilor metalici se alc
tuiete astfel pentru a putea transmite, prin placa de baz
i traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj eforturi de întindere. Fundaia propriu-zis
este alc
tuit
dintr-un bloc de beton simplu i un cuzinet de beton armat. Modul de alc
tuire i prindere a stâlpului de fundaie se poate urm
ri pe gurile 87 i 88.

Fig. 89. Funda
ie pentru stâlp metalic cu eforturi mici.

Fig. 90. Funda
ie pentru stâlp metalic cu eforturi mari.

Fundaii izolate tip pahar pentru stâlpi prefabricai La construciile integral prefabricate fundaiile stâlpilor se execut
, sub form
de fundaie prefabricate tip pahar, în care se introduce stâlpul prefabricat care se împ
neaz
de regul
cu pane metalice i mortar de ciment, realizând încastrarea stâlpului în fundaie (g. 91 a, b).

CAZUL FUNDATIEI CU 2 STÂLPI

Fig. 91. Funda
ii tip pahar (prefabricate) 104 - Tehnologia meseriei

SEC IUNEA 1-1

OTEL OB 37 BETON BC 7,5; BC 15;

La fundaia pentru pereii de zid
rie cu sâmburi (stâlpi) de beton armat, între stâlpi i fundaie se va prevedea un cuzinet de repartiie de beton armat, în general executat din aceeai clasa de beton din care a fost executat stâlpul. În cazul distanelor mici dintre stâlpi se pot folosi centuri armate în loc de cuzinei. b. Fundaii continue de beton armat. Fundaiile continue de beton armat au alc
tuirea constructiv
în seciune transversal
similar
cu cea a fundaiilor izolate. Fundaia continu
se toarn
i ea pe un strat de egalizare de 5 cm grosime. De o parte i alta a zidului se las
o banchet
orizontal
de 2,5 cm l
ime, pentru a se permite trasarea i aezarea corect
a peretelui i pentru compensarea eventualelor erori de trasare a fundaiei. c. Fundaii continue pentru construcii cu perei portani amplasate pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se îneleg argile cu consisten
redus
, nisipuri în stare anat
, argil
pr
foas
, terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (g. 92). Fig. 92. Fundatii continue pentru terenuri compresibile

Reguli particulare constructive de alc
tuire: 1) Fundaiile pentru perei vor forma contururi închise. 2) În
limea fundaiei este de regul
mai mare ca cea obinut
. 3) Arm
tura se monteaz
la partea superioar
i inferioar
pe unul sau dou
rânduri. Tehnologia meseriei - 105

4) Arm
tura de la partea superioar
formeaz
o centur
. 5) Fundaia se armeaz
cu OB 37 sau PO 52 Ømin 10 i cuAf min% = 4,6 cm2 6 Ø 10, dar nu mai puin de 0,2% din suprafaa zonei armate. 6) Acoperirea lateral
cu beton a barelor longitudinale va  de minimum 4,5 cm (45 mm). 7) Barele longitudinale din centuri se înn
desc prin petrecere pe o lungime de 40 d. 8) Etrierii centurilor sunt alc
tuii din Ø 6 i Ø 8 dispui la 25 cm distan
între ei. 9) T
lpile fundaiilor vor avea o arm
tur
transversal
din bare Ø 10, dispuse la maximum 25 cm între ele. 10) Colurile i interseciile centurilor vor avea barele longitudinale îndoite în coluri i ancorate pe o lungime minim
de 30 d. 11) Fundaiile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet în care sunt ancorate arm
turile diafragmelor (care la primul nivel sunt armate cu o reea dubl
de arm
tur
). 12) La subsoluri i adâncimi mari de fundare se pot folosi fundaii tip perete din beton armat. Fundaii pe grinzi i pe radiere din beton armat a. Fundaii pe grinzi. Sistemul de fundaii pe grinzi se folosete rar i numai în cazul în care alte soluii mai economice nu pot  utilizate, e datorit
terenurilor prea compresibile, e imposibilit
ii de dezvoltare a fundaiilor izolate, datorit
prezenei peretelui calcan a unei construcii vecine etc. Ca soluie constructiv
se prev
d grinzi de fundaie (g. 93) sau reea de grinzi continue încruciate (g. 94, a, b). Din punct de vedere constructiv grinda de fundaie este asem
n
toare cu o grind
obinuit
de planeu cu deosebire îns
c
este solicitat
de jos în sus de c
tre Fig. 93. Grinzi de funda
ie. presiunea reactiv
; ea are urm
toarele caracteristici: 1) In
limea grinzilor va  cuprins
între l/3... 1/6 din deschiderea ei stabilit
între doi stâlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de întindere mare se prev
d vute în dreptul stâlpilor. 2) L
imea grinzilor rezult
din condiia de a se l
sa în jurul stâlpilor o banchet
orizontal
de 5—10 cm. În cazul stâlpilor de l
imi mari grinzile (talpa) de fundare pot  l
ite numai pe o poriune în dreptul stâlpilor având racord
ri drepte pentru trecerea la seciunea curent
. 106 - Tehnologia meseriei

3) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are în
limea minim
de 15 cm la margine i de 30 cm lâng
grind
; ea se va turna f
r
cofraj la partea superioar
, putând avea e o pant
redus
, e trepte când în
limea dalei este mare. L
imea dalei poate  egal
cu în
limea grinzii. 4) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil, armarea dalei (t
lpii) se va face cu plase sudate. Arm
tura longitudinal
de repartiie din plac
(dal
) de o parte i alta a grinzii va  de cel puin 10 % din arm
tura de rezisten
a acesteia. Arm
turile ridicate la grinzi scurte i înalte pot  îndoite la 60° in loc de 45° (g. 95). Arm
turile vutelor se ancoreaz
în grind
pe o distan
de 30 d.

Fig. 94. Funda
ie pe grinzi încruciate. Planul funda
iei i sec
iunile pe dou direc
ii perpendiculare.

5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are în
limea minim
de 15 cm la margine i de 30 cm lâng
grind
; ea se va turna f
r
cofraj la partea superioar
, putând avea e o pant
redus
, e trepte când în
limea dalei este mare. L
imea dalei poate  egal
cu în
limea grinzii. 6) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil, armarea dalei (t
lpii) se va face cu plase sudate. Arm
tura longitudinal
de repartiie din plac
(dal
) de o parte i alta a grinzii va  de cel puin 10 % din arm
tura de rezisten
a acesteia. Arm
turile ridicate la grinzi scurte i înalte pot  îndoite la 60° in loc de 45° (g. 95). Arm
turile vutelor se ancoreaz
în grind
I pe o distan
de 30 d. 7) În cazul existenei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a arm
turii va  5 cm. În exemplul de armare ar
tat s-au folosit urm
toarele arm
turi: 8) La talp: arm
tur
de rezisten
, Ø 16 la 15 cm; arm
tur
de repartiie 4Ø10 de ecare parte a grinzii, Tehnologia meseriei - 107

9) La grind: arm
tur
de rezisten
in câmp i pe reazeme Ø 16, Ø 20 i Ø 25; arm
tur
transversal
i etrieri Ø 8 la 20 cm; arm
tur
de montaj 2 Ø 12 la mijlocul grinzii i agrafe Ø 6 la 40 cm. Grinzile încruciate se armeaz la fel ca armarea grinzilor cu un singur rând de stâlpi. b. Radiere de beton armat. De regul
, se recurge la radiere când prin fundaii izolate sau prin grinzi încruciate nu se ajunge la presiunea capabil
s
o preia terenul de fundaie, e datorit
unor înc
rc
ri mari, e datorit
unor p
mânturi compresibile i neuniforme ; aceast
soluie evit
îns
s
p
turile mari de p
mânt. De asemenea se recurge la soluia de fundare prin radiere când subsolurile sunt formate din cutii rigide sau la care se proiecteaz
cuve etane împotriva pînzei de ap
freatic
. Tipuri de radiere: • din plci drepte; • cu grinzi; • din planee ciuperci; • plci curbe; • dale groase; • celulare etc. Radierele din plci drepte se folosesc la construcii cu perei portani, la care distana dintre perei este de 3,00 - 4,00 m, având urm
toarele caracteristici: placa are o grosime minim
de 20 cm, iar în dreptul pereilor (pe reazeme) placa poate avea i vute. Placa se armeaz
e ca o plac
cu arm
tur
încruciat
, e ca o plac
armat
pe o singur
direcie. Radierile cu grinzi sunt alc
tuite din pl
ci armate încruciat, rezemate pe o reea de grinzi principale i secundare (g. 96). Alc
tuirea i armarea grinzilor radierului nu difer
de grinzile obinuite de fundaie. Radierele cu planee ciuperci sunt folosite în special la silozuri, depozite subterane, rezervoare îngropate. Radierele cu dale groase se folosesc la construcii la care datorit
condiiilor de fundare se impune realizarea unei rigidit
i mari a fundaiei printr-o plac
cu grosimea de 0,80—1,20 m. c. Fundaii speciale. Acestea sunt destinate unor construcii de forme i în
limi deosebite cum ar  courile de fum, castelele de ap
, turnurile de r
cire, stâlpii de mare în
lime (televiziune) etc, care reclam
fundaii masive, tip radier, un astfel de tip de fundaie este cea ar
tat
în gura 97, pentru un co industrial, cu arm
tura diagonal
pe mai multe rânduri; printr-o arm
tur
aezat
pe fâii sub form
stea, se realizeaz
o densitate mare de armare în zona central
. Fundaiile de beton armat, de orice tip, nu se toarn
direct pe p
mânt ci pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de egalizare. Fundaii prefabricate Acestea se folosesc atât ca fundaii izolate pentru stâlpi sub form
de fundaie pahar, cât i la fundaii continue pentru zid
rie sub form
de blocuri mici sau mari. 108 - Tehnologia meseriei

Unele tipuri de blocuri se dau în g. 98. Armarea acestora se realizeaz
dup
aceleai reguli ca fundaiile continue; bancheta superioar
are o l
ime mai mare cu 10 cm decât l
imea zid
riei b2. Blocurile se leag
între ele cu must
i (bare de oel-beton) i cu mortar de ciment. Se pot folosi i fundaii postcomprimate, precum i blocuri f
r
leg
turi.

Fig. 95

Fundaii de mare adâncime în terenuri slabe În cazul unor terenuri anate (nisip de plaje, terenuri de umpluturi etc.) terenul se consolideaz
prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatic
. Dac
aceast
soluie nu este economic
, se folosete pentru consolidare coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru consolidare se pot folosi i explozii. În anumite cazuri nu se poate evita folosirea piloilor de beton armat b
tui sau turnai direct în p
mânt, în golul forajelor f
cute în acest sens (g. 98). Pilo
ii de beton armat au seciuni p
trate circulare sau poligoane prev
zute cu un vîrf i sabot de batere, sudat de arm
tur
. Arm
tura longitudinal
este alc
tuit
la fel ca cea pentru stâlpii de beton armat, arm
tura transversal
este sub form
de fret
(g. 99). Suprafaa lateral
a pilotului trebuie s
e neted
, iar vîrful mai ascuit, pentru a p
trunde uor în p
mânt. sunt introdui prin batere sau vibrare. Pentru prelucrarea sarcinilor date de contracie capul piloilor este înglobat în grinzi de beton armat.La armarea cu plase sudate se pot folosi bare de oel Tehnologia meseriei - 109

Fig. 96. Armarea radierului cu grinzi

Fig. 97. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial Fig. 98. Pilo
i de beton armat: a-piloti batuti pân la pmânt rezistent; b-armarea unui pilot de beton armat pentru înngerea in pmânt prin batere; c- sec
iuni ale piloîilor de beton armat

110 - Tehnologia meseriei

Fig. 99. Pilo
i de beton precomprimat

cu diametru mai mic (Ø 8 mm). De regul
se folosesc plase dintr-o singur
bucat
cu sau f
r
îndoiri de bare; distanele dintre bare variaz
între 100 i 200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot  realizate tot din plase sudate (g. 100), executate plan i apoi îndoite. 3.7. Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale si speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre, silozuri, magazii, stâlpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare, castele de apa etc. Tehnologia meseriei - 111

ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elementele plane verticale sunt folosite la perei de hale industriale sau la construcii de locuine, atât ca elemente de închidere, cât i la elemente portante integrate într-un sistem constructiv complex cum sunt construciile din panouri mari sau construciile etajate cu diafragme. Structuri cu diafragme Structurile la care scheletul de rezisten
este alc
tuit în principal de continuitatea unor perei verticali de beton armat, denumite diafragme verticale care împreun
cu diafragmele orizontale ale planeelor, denumite aibe realizeaz
o structur
spaial
se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele verticale pot  longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distane convenabile pentru a se înc
rca cât mai uniform în planul lor. La capete se termin
de regul
cu înt
rituri (îngro
ri) denumite bulburi, alcatuite simetric sau nesimetric. Diafragmele f
r
bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construcii cu în
lime mai redus
, unde acestea sunt mai puin solicitate. Marginile golurilor practicate în diafragme creeaz
montani i palei care trebuie s
aib
o l
ime minim
de 70 -75 cm (capete lamelare).

Fig. 100. Armarea funda
iilor izolate cu plase sudate plane i îndoite: 1 — linie de îndoire; 2 — linii de tiere. Indicativul d arat când se folosesc bare dublate.

a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragmelor verticale se practic
diferite sisteme, care in seama de lucrul acestor diafragme, în special la solicit
ri extraordinare mari, care apar e din vânt, e din aciunea cutremurului. 112 - Tehnologia meseriei

Se folosesc e arm
ri continue, e arm
ri pe zone care ine mai bine seama de modul de solicitare a diferitelor zone (g. 101). Astfel la diafragmele f
r
goluri, diafragmele se împart în 3 zone: zona I (zona bulbului), zona III (zona interseciei) i zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).

Fig. 101. Alcatuirea constructiva a diafragmelor verticale

La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona paleilor sau a cap
tului lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt în raport cu grosimea b a peretelui (pân
la 4—6 b) si de în
limea H a nivelului ( 1/7H), precum i a l
imii h a diafragmei (0,1 h). Armarea minim
a zonelor este în funcie de amplasarea cl
dirilor. Pentru cl
diri amplasate în zone seismice se vor practica urm
toarele arm
ri:

Fig. 102 Armarea zonelor de capat ale diafragmelor: a-capat cu intersectie; b-capat lamelar; c-capat cu bulb simetric; d-capat cu bulb nesimetric.

1) Armturile verticale de rezisten
 din zonele de capt (zona bulbilor, interseciilor i capetelor lamelare, montanilor) la diafragme cu goluri; vor :Ø 12 pentru armarea cu oel OB 37 i Ø 10 pentru armarea cu oel PC 52 sau PC 60 (g. 102). Aria arm
turii este 0,4...0,6% din zona de capat. Tehnologia meseriei - 113

2) Etrierii din zonele de capt ale diafragmelor vor  de cel puin Ø6 dispuse din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioar
a în
limii cl
dirii peste subsol. În zone neseismice diametrul barelor se reduce cu 2 mm; deci de la 12 mm la 10 mm, cu excepia etrierilor. 3) Armarea zonelor de mijloc (zona II) din zonele seismice se realizeaz
cu dou
plase ortogonale, cu ochiuri a c
ror distan
maxim
este de 25 mm, dispuse la cele dou
fee ale diafragmei. În aceast
zon
procentul minim de armare este de: 0,20—0,25%, pentru armarea orizontal
în funcie de num
rul de nivele i gradul de protecie seismic
; 0,15—0,20%, pentru armarea vertical
, în zonele neseismice procentele se pot reduce la jum
tate. 4) Armarea constructiv a diafragmelor se face cu plase de sârm
tras
pentru beton armat (plase uzinate) Ø 5 mm, cu ochiuri de 200 mm, aezate pe ecare fa
a diafragmei. 5) Armturile verticale se înn
desc pe o lungime minim
de 45 d, în zona II i de minimum 60 cm, în zonele I, III i IV. 6) Armarea diafragmelor cu goluri trebuie stabilit
prin calcul. 7) Armarea continu înseamn
armarea zonelor centrale cu plase sudate sau legate. 8) Armarea discontinu este o armare format
din fâii verticale (stâlpiori) plasate la 2,00—2,50 m i fâii orizontale (centuri) în dreptul planeelor i centurilor (2 Ø 10) în zonele intermediare dintre planee. Armarea continu
se practic
la nivelele inferioare ale cl
dirilor, pe pereii casei sc
rilor i lifturilor, la ultimele nivele de sub planeele teras
i la cl
dirile foarte solicitate (înc
rc
ri mari, zon
seismic
etc). În zonele neseismice cu distana maxim
dintre bare de 300 mm, diametrul barelor din componena plaselor sudate nu vor dep
i Ø 8. Plasele sudate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înn
desc dup
aceleai reguli (g. 103). Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. Plasele de pe cele dou
fee sunt meninute la distanele din proiect prin agrafe. b. Imbin
rile diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta între ele prin planuri orizontale i verticale în dreptul planeelor La arm
rile cu plase sudate uzinate i la arm
rile discontinue conturul carcaselor trebuie s
ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele barelor care intervin în intersecie (g. 104). Când armarea diafragmelor este puternic
având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s
se creeze o carcas
local
, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur
prin ancorarea lor conform normelor (40-45d). Planeele prefabricate reprezint
soluia obinuit
pentru fragmele executate în cofraje plane. În acest caz pentru planee folosesc panouri mari, 114 - Tehnologia meseriei

Fig. 103. Innadirea plaselor sudate: a-innadirea cu doua bare transversale; b-innadirea cu o bara transversala; c-innadirea verticala fara nici o bara transversala in plasa inferioara.

semipanouri sau predale cu suprabetonare. În g.105 se indic
un mod de rezolvare a îmbin
rii între plane i diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. Între console se monteaz
bare verticale de leg
tur
cu lungime de ancorare sucient
- poziia (3)- i se realizeaz
o centur
din 2—4 bare, între pl
cile prefabricate având Ømin 10 mm. O alt
soluie const
din rezemarea planeelor prin console metalice din oel-beton (g. 106) care asigur
o mai bun
continuitate. c. Soluion
ri specice la execuia diafragmelor cu ajutorul cofrajelor glisate. Datorit
introducerii arm
turilor printre juguri, spaiului mic i a prezenei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea se realizeaz
cu carcase verticale i orizontale preconfecionate. Centurile care cuprind i golurile de îmbinare a diafragmelor cu planeele se armeaz
cu 4 Ø 8 (4 Ø 10) i cu etrieri închii Ø 6 la 30 cm. Centurile de cap
t vor  bine ancorate.

Fig. 104. Armarea intersectiilor de diafragme in forma de L, T. si +: a-armare cu retea din bare independente; b-armare cu plase sudate; c-armare discontinua folosind carcase; 1-bare independente neintrerupte in intersectie; 2-plase sudate Tehnologia meseriei - 115

Fig. 105. Imbinarea diafragmelor armate cu plase sudate cu planee prefabricate rezemate pe console de beton: 1 - console de beton; 2 plase sudate; 3 — bare verticale pentru legtura plaselor, dispuse intre consolele de beton.

Fig.106. Imbinarea diafragmelor anuale cu plase sudate cu planee prefabricate rezemate pe console din o
el-beton: a -detaliu de centura; b detuliu de consol de rezemare; 1- plase sudate.

Rezemarea planeelor se face mai întâi provizoriu pe popi sau console prinse de perete (g. 108). d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de leg
tur
care se monteaz
deasupra golurilor (ui, ferestre etc), ind considerate elemente de beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, în special din înc
rc
rile seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform schemelor din g. 109, a, b, c.

Fig. 107. Armarea planeelor de beton armat monolit la structurile cu diafagme executate cu cofraje glisante. 116 - Tehnologia meseriei

Fig. 108. Rezemarea provizorie pe console metalice a planseelor prefabricate.

Fig. 109. Moduri de armare a buiandrugilor:acu bare inclinate; c - cu bare orizontale.

Armarea se realizeaz
cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare intermediare (la maximum 30 cm) i bare înclinate aezate adesea în cruce. Etrierii se dispun la distane de 1,5 ori grosimea diametrului sau la 15 d (d ind diametrul barelor longitudinale). Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele, etrierii se prev
d cu must
i. Barele longitudinale se ancoreaz
în diafragmele al
turate pe o lungime de minimum 50 d. Panouri mari prefabricate a. Condiii de alc
luire. Prin structurile din panouri mari se realizeaz
de fapt o structur
în diafragme, asamblate din panouri mari prin monolitiz
ri. i structurile în diafragme executate monolit pot avea faadele formate din panouri mari. M
rimea panourilor este dependent
de condiiile tehnologiei de execuie, de gabaritul admis la transport, de condiiile de montaj si de cele de funcionalitate a spatiului de locuine executate cu aceste panouri. Dimensiunile obinuite a unor panouri sunt: în
limea pentru locuine 2,60 m; pentru spitale, coli etc. 3,20 m; l
imea nu poate dep
i dimensiunea de gabarit care se poate transporta (3,60 m); grosimea panourilor pentru pereii portani este de 14—18 cm, iar a celor de planeu de 10 — 16 cm. b. Armarea panourilor. Panourile se armeaz
pentru a prelua eforturile la care sunt supuse în cl
dire, la cele la care sunt supuse la manipul
ri i transport si pentru a se asigura îmbinarea panourilor intre ele. Armarea câmpului panoului se realizeaz
e cu un rând de plase sudate, cu Ø 3 . .5, e cu câte dou
rânduri de plase dispuse pe ecare parte. a) Se mai pot arma în varianta cu carcase sudate dispuse local i complectate cu bare (g. 110) b) sau în varianta cu carcase locale întrep
trunse dispuse perpendicular pe planul panoului (g.110 c). La partea superioar
panourile au o armare orizontal
mai puternic
(2 Ø 8.. .10 mm) pentru a prelua eforturile locale, date de dispozitivele de ridicare. Tehnologia meseriei - 117

De asemenea, marginile verticale sunt bordate cu bare Ø min 8. La golurile de ui se pot monta bare înclinate i îndesi etrierii în zona buiandrugilor. Dispozitivele de ridicat sunt indicate în g. 111. c. Panouri de faad
- îmbin
ri. Panourile de faad
au în primul rând funcia de realizare a izol
rii termice, plasticii construciei (faad
cât mai estetic
i divers
), iar apoi rolul de a crea o rezerv
de rezisten
a cl
dirii prin diafragmele de faad
. Straturile de izolare care asigur
protecia termic
, evitarea condensului i modul de îmbinare sunt ar
tate în g. 112).

Fig. 110. Exemple de armare a panourilor prefabricate de pere
i: a -cu plase generale în planul median al panoului; 6 - cu carcase locale în planul medinan al panoului; c.- cu carcase întreptrunse.

Fig.111. Dispozitive de ridicare a panourilor: a - buce cu let; b - cârlig din o
el-belon.

Îmbinrile orizontale (g.113) i verticale trebuie s poat prelua for
ele de întindere, compresiune i lunecare care apar între panouri. Îmbinarea se poate realiza prin sudur
sau prin bucle (în cazul unor eforturi mai mici între panouri). De regul
se folosesc 2-4 Ø 10 sau 2-4 Ø12; sectiunea minima admisa a armaturii este de 2 cm2. 118 - Tehnologia meseriei

Fig. 112. Îmbinarea panourilor prefabricate de fa
ad: a - diafragm transversala turnat simultan cu îmbinarea; b — diafragma transversala transversal turnat anterior execu
iei îmbinrii (în cofraje plane universale).

Panourile mari au mai multe tipuri de îmbin
ri: • îmbinri de margine; • îmbinri verticale cu nod deschis (g.114); • îmbinri de închidere; • îmbinri de xare a marginilor verticale. Rosturile verticale au si ele o tratare speciala. Nodul deschis permite execuia legaturilor prin sudare între arm
turi, având accesul liber în timpul montajului, în acest scop marginile panourilor sunt oprite (retrase) cu circa 10 cm. Acest tip de nod necesit
betonarea pe antier (cofraje, tencuieli etc).

Fig. 113. Imbinri orizontale la pere
ii exteriori.

Fig. 114. Îmbinare vertical cu nod inchis

Nodul închis cu panourile alturate permite execuia leg
turilor e numai la nivelul planeelor, e prin bucle de armare. Unele îmbin
ri de închidere nu au rol de rezisten
, ci numai de etanare în care scop trebuie sa permit
betonarea sau umplerea cu mortar, având si diferite soluion
ri pentru protecia împotriva p
trunderii ploii, vântului i a condensului pe faa interioar
; la aceste îmbin
ri se folosesc diferite soluii de etanare, prole exterioare, prole din material plastic cu gol de decompresiune pentru evacuarea inltraiilor, chituri permanent elastice, vat
mineral
, polistiren expandat etc. Unele noduri pot  închise, folosind procedeele de postcomprimare prin fascicule sau bare. Centurile sunt alc
tuite din arm
turi i betonul turnat în îmbin
rile orizontale; ele îndeplinesc un rol foarte important, deoarece creeaz
adev
rate centuri continue care asigur
stabilitatea ansamblului construciei. Armarea zid
riilor Construciile de zid
rie sunt o form
a construciilor cu diafragme i de aceea plasarea pereilor, dimensiunile lor, conformarea de ansamblu a cl
dirii, precum i capacitatea de a prelua diferite înc
rc
ri (verticale i orizontale) formeaz
preocuparea inginerului constructor. Tehnologia meseriei - 119

M
rirea capacit
ii zid
riilor de a prelua, în special, înc
rc
rile orizontale (vânt, seisme, înc
rc
ri mecanice date de utilajele de ridicat etc), se realizeaz
prin stâlpiori din beton armat, diafragme de zid
rie armate, planee, centuri, buiandrugi etc.

Fig. 115. Stâlpior de beton armat dispus la intersec
ie de ziduri

a. Consolidarea zid
riei prin stâlpiori din beton armat. Consolidarea prin stâlpiori se practic
la cl
diri cu asize diferite, la cl
dirile etajate, la colurile cl
dirilor care nu sunt în unghiuri drepte, pentru ancorarea fundaiei etc. Stâlpiorii au seciunea de regul
de 25 X 25 cm i se armeaz
cu minimum 4-bare Ø12 prev
zute cu etrieri i bare orizontale Ø 6.. .8 cu lungimea de ancorare de 50 cm, dispuse în rosturile zid
riei, la distana de 45 — 60 cm (g. 115). b. Armarea orizontal
a diafragmelor de zid
rie. De regul
arm
tura orizontal
este concentrat
în centurile de la ecare nivel. Armarea zid
riei prin arm
tur
pozat
în rosturi la cel mult 60 cm pe vertical
(3—4 asize) se realizeaz
din 1—2 Ø 6.. .8, folosind mortar. Buiandrugii care au o în
lime maxim
de 50 cm în total se execut
prin sporirea în
limii centurii în dreptul golurilor; în celelalte cazuri acetia se execut
ca buiandrugi independeni, turnai pe loc sau prefabricai, cu o lungime minim
de reazeme de 35 cm. Centurile se prev
d în mod obligatoriu la nivelul ec
rui planeu. La planeele turnate monolit centurile pot  considerate realizate i din armatura continu
a pl
cii pe o l
ime de 4 hp (hp ind grosimea pl
cii) considerat
de ecare parte a zid
riei. La solicit
ri mari centurile au în
lime mai mare (g.117).

Fig. 116. Armri la cldirile din zidrie puternic solicitate: a -armturi prevzute in pere
ii exteriori la cldiri din zidrie cu solicitri importante: 1-armare sub golul ferestrei; 2-bare de legtur în peretele transversal; 3-stâlpior de beton armat; 4-buiandrug centur; 5-armarea plinurilor dintre ferestre; b - armarea zidriei la col
uri i intersec
ii in form de T. 120 - Tehnologia meseriei

Fig. 117. Centuri la planee din beton armat monolit: a - centuri prevzute in grosimea plcii planeului; b-centur cu inl
mea depind grosimea plcii planeului; 1- bare în centur; 2- bare în placa planeului conlucrând cu centura. Centuri la planee din elemente prefabricate: e -planee fr suprabetonare; d- planee cu suprabetonare.

La prefabricate centura se poate realiza pe spaiul dintre prefabricate cu sau f
r
suprabetonare. Arm
tura minim
a centurilor este de 3—5 cm2 pe zidurile exterioare i 2,5—4,5 cm2 pe zidurile interioare, dup
importana cl
dirii. Ancorarea barelor la coluri i intersecii se face în soluia ar
tat
, cap
tul îndoit al barei având o lungime de 40 d. Armarea pereilor supui la înc
rc
ri normale pe planul lor Pereii din beton armat care sunt supui presiunilor laterale date de lichide (ap
), materiale pulverulente sau granulare (ciment, cereale, c
rbune) i de p
mânt fac parte din recipieni care conserv
sau depoziteaz
pe termen limitat aceste produse, având forme plane, ca elemente componente a unor prisme sau forme circulare. Din punct de vedere al lucr
rilor inginereti, ei se numesc rezervoare, silozuri, bunc
re, conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii p
mântului. La recipienii circulari armarea preia eforturile de întindere. Arm
tura se aaz
în dou
planuri în ipoteza c
recipientul ar  f
cut ca un butoi cu doage din arm
tura longitudinal
i cercuri din tabl
care o strîng, realizate din arm
tura aezat
radial care poate  continua (sub forma de freta) la conducte si rezervoare precomprimate cu sârme sau la cele de dimensiuni mici. Planee prefabricate din beton armat Planeele prefabricate au c
p
tat cea mai larg
utilizare, realizându-se în prezent sub diferite tipuri: • planee cu nervuri dese prefabricate i corpuri de umplutur; • planee sub form de panouri cu corpuri ceramice armate; • planee tip fâie cu sau fr goluri; • planee tip cheson; • planee predal; • planee din panouri mari, etc. sau semipanouri. Pentru hale industriale, la deschideri mai mari de 3,00—4,00 m se pot folosi grinzi de diferite seciuni astfel alese încât dac
se pune una lâng
alta Tehnologia meseriei - 121

se realizeaz
un planeu capabil s
suporte greut
i mari. Grinzile tip T i TT cu l
imea de 1,50—3,00 m i deschideri de 6,00 la 18,00 m pot  folosite în acest scop. În aceast
categorie pot  incluse i chesoanele. Planeele pot avea denumiri diferite de cele ar
tate. Planeele sunt denumite i dup
destinaia cl
dirii sau lucr
rilor inginereti, poziia planeelor în cl
dire etc. Pentru ar
tarea modului de armare a acestora se prezint
o serie de exemple caracteristice. a. Planee tip cheson: se arat
armarea unui cheson de 5,70 m armat cu plase i carcase sudate. Placa chesonului este armat
cu plase sudate, iar nervurile cu carcase din oel PC 52 Ø 10 i 18 mm, sudate prin puncte cu sârma STNB Ø 4. În plac
se monteaz
o plas
cu Ø 4 (plasa ST 402 livrat
I.S.P.S. — Buz
u). La coluri se prevede o armare suplimentar
. L
imea transversal
a chesonului este de 1,49 m, nervurile au în
limea de 45 cm (CU 45) i de 40 cm (CU 40). Placa are grosimea 3,5 cm, iar acoperirea minim
de beton 1,2 cm. Chesonul este prev
zut cu urechi pentru manipulare. b. Fâii cu goluri. Un exemplu de fâie cu goluri de 6,0 m (5,92) deschidere armat
cu carcase sudate. ARMAREA SCRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Sc
rile se armeaz
cu un sistem de pl
ci înclinate încastrate în grinzile podestului putând avea i vanguri (grinzi marginale). Placa înclinat
(rampa) a sc
rii este armat
pe o direcie ca o plac
obinuit
, dublu încastrat
în grinzile podestului. Arm
tura de rezisten
din câmpul pl
cii înclinate este ridicat
pe reazem i ancorat
în grinzile i în pl
cile podestului. În g. 119, a, b se arat
modul de armare a unei sc
ri turnat
monolit, cu bare OB 37, independente. Grinzile (vangurile i grinzile podestului P1 i P2) se armeaz
ca grinzi simplu rezemate drepte sau grinzi frânte. Grinzile au etrieri închii întrucât sunt solicitate i la r
sucire. Scara ind în ansamblul construciei, împreun
cu casa sc
rii o parte rigid
a construciei, este necesar ca toate p
rile ei componente s
e la fel de rigide sau s
aib
anumite zone care s
lucreze ca articulaii.

Fig. 118. a. Fâie ceramica de 6,00 m deschidere armata cu toroane si carcase sudate: Sectiune longitudinala.

122 - Tehnologia meseriei

Fig. 118. b. Fisiea ceramica de 6,00 m deschidere armata cu toroane si carcase sudate. Sectiune transversala.

Fig. 119. a Armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 1

Fig. 119. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate monolit. Ex. 2

Noile tehnologii de execuie a construciilor impun în prezent ca sc
rile s
e executate din elemente prefabricate. În acest sens sunt executate prefabricat, podestele, rampele, vangurile i grinzile de podest, având concepute îmbin
ri de continuitate. sunt situaii când sunt folosite i elemente prefabricate spaiale (rampa + podest); aceste elemente sunt îns
dicil de transportat i manipulat (g.119, c). Arm
rile elementelor prefabricate de scar
se execut
dup
regulile obinuite, folosind în special plase i carcase sudate executate în fabrici.

Tehnologia meseriei - 123

Fig. 119. c. Scara prefabricate pentru constructii din panouri mari.

ARMAREA CONSTRUCIILOR I ELEMENTELOR DE CONSTRUCII SPECIALE O serie de construcii inginereti pun probleme speciale de execuie i armare. În aceast
categorie de construcii sunt construciile realizate din pl
ci subiri, ca elemente componente ale acoperiurilor de hale industriale, pereilor recipienilor pentru diferite produse (rezervoare, bunc
re, silozuri etc), turnurile de r
cire, courile de fum, stâlpii de în
lime mare pentru transportul energiei electrice, precum i construciile masive pentru poduri, baraje, ziduri de sprijin, piste pentru aeroporturi etc. Probleme de armare la aceste tipuri de construcii se rezolv
pe baza principiilor ar
tate, având soluion
ri constructive similare cu cele ar
tate i la acest capitol. Rezervoare circulare pentru lichide În g. 120. a se vede alc
tuirea unui rezervor de beton armat aezat pe sol, alc
tuit sub form
de rezervor cilindric Ø 15,84 m, cu in
limea de 5 m. În acest rezervor înc
rcarea este dat
de presiunea p
curei (mai mare la 124 - Tehnologia meseriei

baz
). Arm
tura din perei este format
din arm
tur
circular
(inelar
) care se petrece cel puin pe o lungime de 60 d i arm
tura longitudinal
. Arm
tura inelar
este alc
tuit
din bare Ø 10 dispus
pe dou
rânduri la distane variabile cu tronsonul. Leg
tura fundului rezervorului cu pereii se armeaz
pentru preluarea împingerilor din perei. Arm
tura este alc
tuit
din bare Ø 10 i 8 dispuse dup
generatoare pe ambele fee la 15 cm între ele. Acoperiul rezervorului se armeaz
ca o cupol
, iar inelul cupolei se armeaz
ca o grind
circular
. Fundul rezervorului (radier) se armeaz
ca o plac
circular
cu arm
tura radial
i inelar
dispus
încruciat. Armarea fundaiei inelare se face similar cu a unei pl
ci obinuite. Detaliile de armare se pot urm
ri pe g. 120, a.

Fig. 120. b Sectiune orizontala schematica printr-un rezervor circular precomprimat.

Armarea poate  f
cut
i cu plase sudate dac
se respect
condiiile de petrecere (aceast
soluie trebuie îns
justicat
economic). Armarea trebuie s
e puternic
întrucât nu se admite ca betonul s
sureze. Modul de citire a planurilor de armare (g. 120) 1) Pentru cupola radier i fundaia inelar
, arm
tura este reprezentat
prin desenarea cus
turilor pe unele sectoare circulare, înelegându-se c
arm
tura se extinde pe toat
cupola i pe întreg radierul i inelul circular. 2) Arm
tura vertical
din pereii rezervorului este reprezentat
prin diametrul barelor i distana dintre bare (m
surat
pe un cerc cu raza stabilit
, 1/2 în mod obinuit din raza maxim
). 3) Arm
tura inelar
din pereii rezervorului este reprezentat
pe tronsoane (I—IV), indicându-se diametrul barelor i num
rul de bare pe ecare tronson. Tehnologia meseriei - 125

Barele trebuie înn
dite prin petrecere pe 60 d (proiectele conin de regul
reprezent
ri detaliate). Modul de fasonare a barelor i lungimile barelor este reprezentat in seciunea transversal
de lâng
rezervor. Fierarul betonist trebuie s
poat
stabili num
rul de bare i lungimea barelor de armare a rezervorului care nu este o problem
uoar
. În detaliile ar
tate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare a conductelor i bordarea golurilor etc. Arm
tura inelar
poate  realizat
sub form
de arm
tur
post-întins
, aplicat
la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate monolit. Pretensionarea se poate face continu
prin sârme SBP întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circul
pe pereii rezervorului (biciclet
) sau prin pretensionarea unor poriuni din inel prin ancorarea arm
turii în nervuri verticale special executate. Acoperirea cu beton se obine prin torcretare în cazul pretension
rii arm
turii. Castele de ap
Castelele de ap
sunt rezervoare plasate la în
lime, folosind de obicei la alimentarea cu ap
a unei anumite industrii. Ca i rezervoarele ele pot  executate din beton armat monolit sau prefabricat i din beton armat precomprimat. Unele castele se execut
la sol, ind apoi liftate. Castelele de ap
se compun din: fundaii, turn de susinere i rezervorul propriu-zis (gurile 121 i 122). Fundaiile se realizeaz
în mod obinuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul de regul
se execut
cu cofraje glisante speciale, l
sind goluri pentru ui-ferestre, sc
ri, planee etc. unde arm
tura longitudinal
se taie, dar se bordeaz
marginile golurilor. În cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedeaz
în modul urm
tor: 1) Se monteaz
cofrajul pe un schelet de rezisten
. 2) Se monteaz
arm
tura peretelui i se pun distanieri. 3) Se execut
liftarea i xarea la cot
. 4) Se execut
fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului) 5) Se monteaz
arm
tura din fundul rezervorului i din inelul de leg
tur
dintre turn i rezervor. 6) Se monteaz
piesele de p
trundere pentru conducte. 7) Se execut
betonarea în straturi orizontale de 10—15 cm. Turnarea se face printr-o tehnologie strict
pentru p
trunderea i compactarea betonului i respectarea stratului de acoperire.

126 - Tehnologia meseriei

Fig. 121. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime

Pe guri sunt date unele explicaii privind tipul de arm
tur
i modul de soluionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie s
învee modul de armare dup
plane înainte de a începe fasonarea arm
turii. Rezervoare cu planee ciuperci (rezervor de ap
subteran) Planeele dal
i planeele ciuperci care se folosesc la construcii de cl
diri îi g
sesc i o aplicare specic
la execuia rezervoare. Presiunile mari date de ap
, de împingerea i greutatea p
mântului justic
execuia monolit
a unor astfel de rezervoare. Desigur c
se pot g
si i soluii prefabricate. Din punct de vedere al arm
rilor prezint
interes ciupercile care se armeaz
pe patru direcii perpendiculare paralele cu laturile panourilor i pe muchii, pe Tehnologia meseriei - 127

Fig. 122. a. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare

direcia p
rilor având grij
s
se asigure lungimea de ancorare a ec
rei bare. Capitelurile ciupercilor pot  cu dou
pante. Stâlpii ciupercai sunt plasai dup
o reea rectangular
la distane de 4 la 6 m. Pl
cile sunt înt
rite cu o reea legat
sau sudat
pus
deasupra capitelurilor. Arm
tura transversal
a capitelurilor se realizeaz
prin etrieri închii îndesii pe toat
în
limea capitelului i pe poriunea de stâlp de lâng
capitel. Arm
rile colurilor i contururilor radierului i al pl
cii superioare se soluioneaz
similar ca la rezervoarele obinuite. Aceste zone au prev
zute de regul
vute. Arm
tura va  bine ancorat
sau chiar va  folosit
arm
tura continu
în aceasr
zon
. Pl
cile, pereii i radierul au armare dubl
încruciat
. Planeele dal
sunt de fapt planee ciuperci cu capitelul înglobat în plac
care de aceast
dat
este mai groas
decât la celelalte planee. Silozuri i bunc
re Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozit
rii i conserv
rii în bune condiii a acestor produse. sunt de regul
multicelulare cu celule circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de în
lime mare, construite al
turat, având pereii apropiai sau comuni; celulele sunt amplasate pe o fundaie 128 - Tehnologia meseriei

comun
(radier general). Silozurile au un turn elevator pentru înc
rc
ri, desc
rc
ri, uscare etc. Celulele silozurilor se armeaz
pentru a prelua presiunea radial
dat
de înc
rcarea produsului depozitat, de compresiunea dat
de la aciunea forelor orizontale (vânt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al înc
rc
rilor i pentru prevenirea sur
rii betonului, din înc
rc
ri sau ca urmare a contraciei variaiilor de temperatur
etc. Unele silozuri reazem
prin intermediul unor grinzi foarte înalte (tip perete), numite grinzi perei, care se armeez
special. Unele silozuri au i subsoluri. De regul
grosimea pereilor nu coboar
sub 15 cm. Celulele silozurilor se armeaz
dublu cu arm
tur
încruciat
pe cel puin 2/3 din în
lime. În mod similar cu rezervoarele se armeaz
placa de baz
(fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperit
cu pl
ci cu goluri de înc
rcare i vizitare armate încruciat i înt
rite cu inele puternic armate. În g. 123 se arat
o variant
de armare pentru celulele poligonale a unui siloz armat cu plase sudate, îndoite pentru asigurarea leg
turilor la colurile celulei. De regul
silozurile se armeaz
cu bare Ø8.. .16 aezate la distane variabile (1—20 cm). Înn
direa arm
turii se face conform regulilor pe o lungime de 40 d i nu mai mult de 1/4 din totalul arm
turii în aceeai seciune. Acoperirea cu beton se ia de 2,0—2,5 cm.

Fig. 122. b. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare Detalii de armare.

Tehnologia meseriei - 129

Fig. 123. Armarea cu plase sudate a peretilor unui siloz. Grosimea peretilor nu este desenata la scara

Fig. 124. Armarea peretilor unui siloz cu celule dreptunghiulare.

Stelele dintre celule se armeaz
în mod special, iar pereii din dreptul stelelor sunt îngroate având i arm
tur
sub form
de V. Stâlpi cu destinaie special
i construcii turn a. Stâlpii LEA i de telecomunicaii. Pentru linia de transport i distribuie a energiei electrice, pentru telecomunicaii i transport c.f., transport urban etc. se folosesc stâlpi de beton armat i beton precomprimat prefabricai. Seciunile stâlpilor pot  similare cu cele ar
tate anterior Modul lor de execuie este destul de diferii: • stâlpi turna
i monolit; • prefabrica
i prin vibrare; • preturna
i orizontal sau vertical; % centrifuga
i; • precomprima
i cu armtura aderent; • asambla
i din tronsoane prin postcomprimare etc. Modul de armare a acestor stâlpi este similar cu cel al stâlpilor obinuii. Seciunea transversal
a stâlpilor este variabil
, alternând seciunea dublu T cu cea dreptunghiular
. La seciunea dublu T arm
tura longitudinal
se g
sete în colurile etrierilor; la cea dreptunghiular
aceast
condiie nu mai este îndeplinit
, dar poriunile dreptunghiulare sunt destul de reduse. b. Stâlpi peron. Pentru anumite construcii industriale se execut
stâlpi cu console lungi în capul lor pe care reazem
diferite elemente de construcii (ferme luminator, grinzi, elemente de suprafee etc.). Stâlpul prezint
interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri, care are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu must
i pentru realizarea continuit
ii). 130 - Tehnologia meseriei

TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ PENTRU ARMATURI Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare. In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si locului de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de transport, manipulare si montaj a armaturilor fasonate. Executia lucrarilor de armature din bare independente pân
la punerea lor in opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele: 1 Transportul otelului beton 2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport 3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi, 4 Descolaciri si indreptari 5 Taiere si sudare cap la cap 6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc. 7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare fasonate 8 Controlul calitatii 9 Depozitarea armaturilor nite 10 Incarcarea armaturilor nite in mijloc de transport si transportul lor la punctual de lucru 11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera 12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire, pozarea puricilor si distantierilor etc.) 13 Vericarea operatiilor de montaj 14 Betonarea elementului In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simplica foarte mult. Manipularea, transportul si depozitarea otelului armaturilor Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in vigoare. a. Manipularea, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetinduse. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe sa de debitare-fasonare (obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe ecare element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care sunt fasonate barele din legatura etichetata). De regul
leg
turile conin o singur
marc
pentru mai multe elemente similare. Etrierii se leag
separat pentru grinzi i separat pentru stâlpi i se eticheteaz
dup
aceleai criterii ca i barele fasonate. Tehnologia meseriei - 131

Greutatea leg
turilor este în funcie de gradul de mecanizare a atelierului i a antierului. Pentru atelierele cu mijloace de ridicat reduse leg
turile nu dep
esc 100—120 kg, pentru a putea  manipulate de c
tre doi muncitori. Pachetele de bare fasonate i etrierii se depoziteaz
în ordinea în care se vor livra la antier (fundaii, stâlpi, grinzi), într-o zon
special
a atelierului sau pe platforme exterioare precizate prin schema uxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm
turi. Manipul
rile în cadrul atelierului se fac pe linia uxului tehnologic, e manual pe rolganguri, cu mijloace de transportat la sol (vagonei, electrostivuitoare, mese ineriale) sau cu mijloace de ridicat i transportat etc. de care dispune atelierul. Mijloacele de transport a produselor nite sunt de regul
semiremorci special amenajate (cu stelaje, palete, epui, obloane etc). b. Arm
tura fasonat
ca plase i carcase sudate. Aceasta se confecioneaz
pe linii tehnologice specializate cu un ux tehnologic bine precizat. In cazul atelierelor mici se organizeaz
puncte de lucru pentru sudat plase de deschideri mici, care apoi se folosesc e ca plase plane, e la confecionarea carcaselor. Pentru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. Depozitarea plaselor i carcaselor se face cu respectarea regulilor ar
tate anterior. La punctul de lucru al execuiei carcaselor unde se folosesc elemente fasonate în prealabil, bare, etrieri etc. se organizeaz
un anumit ux de producie depozitându-se lâng
locul de lucru de o parte elementele care se folosesc la asamblarea carcaselor i de partea opus
carcasele gata executate. Zona de depozitare se dimensioneaz
în funcie de capacitatea atelierului, ea neputând dep
i producia atelierului pe 3—10 zile. În timpul manipul
rilor trebuie s
se foloseasc
dispozitive care s
asigure nedeformabilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple, cadre plane metalice etc). Utilajele i dispozitivele din atelierele mari sunt: grinzi rulante, autostivuitoare, electropalane, monoraiuri, electrocare, mese cu role (rolganguri), grinzi de ridicat, scoabe, colare, ochei-lan reglabil, ghiare, chingi, cabluri i dispozitive speciale etc. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC PENTRU OPERAIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de munc
în ateliere este în funcie de gradul de dotare a atelierului. În capitolele anterioare s-au prezentat scheme de organizare pentru descol
cire, îndreptare, t
iere i fasonare. În acest capitol se vor prezenta organizarea locului de munc
pentru unele operaii de sudare cu grad mai ridicat de organizare. 132 - Tehnologia meseriei

În prezent se prev
d în cadrul atelierului linii tehnologice formate dintrun complex de maini i dispozitive pentru realizarea unui proces tehnologic continuu. Aceste linii specializate sunt prezentate în c
rile de specialitate. Executarea sudurilor de rezistenta se executa de catre muncitori calicati si autorizati special pentru astfel de lucrari. Îndoirea plaselor plane în carcase Aceast
operaie se face cu dispozitive de atelier, cu abkanturi de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sub form
de carcas
(g. 125).

Fig. 125 Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane.

Plasele uzinate livrate de I.S.P.S. — Buz
u pot  t
iate la dimensiuni mai mici. Plasele pot  t
iate pe ambele direcii. Sudarea carcaselor de mare serie se poate executa i pe linii complexe de sudur
care asigur
accesul la punctele de sudur
ale întregii carcase. MONTAREA ARMTURILOR Arm
tura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine cu betonul trebuie s
realizeze o carcas
spaial
la elementele liniare (grinzi, stâlpi, arce) i o plas
sau o serie de plase plane la elementele plane (pl
ci, perei). Carcasele i plasele se realizeaz
din ce în ce mai mult prin asamblarea lor cu sudur
în puncte la maini speciale de sudat care asigur
o productivitate ridicat
prelucr
rii arm
turilor.

Fig. 126 Dispozitive de prindere. Tehnologia meseriei - 133

Asamblarea acestor tipuri de carcase i plase se face prin legarea interseciilor barelor încruciate (noduri). Legarea barelor cu sârm
Legarea nodurilor se face de regul
cu dou
re de sârm
neagr
01... 1,5 mm (livrat
conform STAS 889 — 76). Plasele de sârm
din pl
ci i perei se leag
în mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puin dou
rânduri de noduri. Pentru restul interseciilor se admite legarea din dou
în dou
noduri, în ah dac
acest lucru este specicat în proiect. Num
rul de leg
turi i felul leg
turilor la noduri este în funcie la transport i manipul
ri. La stâlpi i grinzi, agrafele i etrierii se leag
cu sârm
la ciocuri, iar etrierii i punctele de intersecii cu barele longitudinale (obligatoriu la coluri). Restul armaturii se leag
de etrieri din 2 în 2 intersecii în ah. Barele înclinate se leag
de primii etrieri cu care se încrucieaz
. Fretele se leag
de toate barele cu care se încrucieaz
; de asemenea se leag
de toate barele cu care se încrucieaz
etrierii înclinai i agrafele înclinate. a. Modul de execuie a leg
turilor cu sârme simple. Nodurile cu sârma care se execut
sunt: noduri simple noduri duble încruciate (g. 127) si noduri în furc
(g. 127) sau noduri moarte. Sârmele sunt preg
tite pentru legat în m
nunchiuri de sârme scurte i îndoite în form
de U. Prima bucl
a nodului se face cu mâna, prin introducerea sârmelor sub încruciare, se r
sucete mai întâi cu mâna apoi cu cletele sau patentul. Pentru a înv
a execuia noduriler trebuie urm
rite gurile 127, a, b, c, d, e din care rezult
fazele de execuie ; astfel în g. 127, a, se vede executarea unui nod simplu pentru punctul de încruciare a dou
bare în unghiul drept (plase i carcase arat
modul de executare a unei leg
turi între barele longitudinale i etrieri).

Fig. 127. Tipuri de legaturi a incrucisarii barelor de armatura 134 - Tehnologia meseriei

Fig. 128. Dispozitiv cu cirlig de rasucit sirma

b. Legarea cu cleme i agrafe cu ochiuri. Pentru a se m
ri productivitatea la legarea sârmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cârlig de r
sucit sârma (g. 128), care înlocuiete cletele patent la operaiile de legare a barelor de oel-beton In primul sistem se folosesc cleme în form
de U din sârm
neagr
, care se îndoaie pe ciocul dispozitivului i apoi prin rotirea dispozitivului se realizeaz
împletirea sârmei. Al doilea sistem const
din confecionarea unor sârme legate cu ochiuri la capete (agrafe) confecionate la un dispozitiv special, care apoi se r
sucesc cu dispozitivul de r
sucit (cârlig) cu miner (g. 129); cârligul dispozitivului se introduce în ochiurile agrafei i prin r
sucire se realizeaz
nodul. Capul dispozitivului de r
sucit se poate învârti i prin simpla tragere a dispozitivului, datorit
unor caneluri interioare de ghidaj aate în interiorul dispozitivului (capul cu cârlig al mânerului).

Fig. 129. Rsucirea agrafelor pentru legat armturi: a - mâner cu cârlig pentru rsucirea agrafelor; b- agraf de sârm cu ochiuri pentru legat armturi.

Fig.130. Dispozitiv pentru confec
ionarea agrafelor cu ochiuri.

În g.130 se arat
modul de confecionare a agrafelor (leg
turi cu ochiuri) la un dispozitiv simplu, cu dou
nivele. Sârma introdus
în g
urile suportului manivelei i în dou
cârlige, se r
sucete formând cele dou
ochiuri prin învârtirea succesiva a manivelelor. Asambl
ri de carcase din bare independente legate în atelier Pentru asamblarea carcaselor se procedeaz
astfel: 1) La grinzi i stâlpi de sec
iune constant: • se confecioneaz
capre din oel-beton îndoit care se amplaseaz
pe o suprafa
neted
de regul
betonat
. În locul caprelor se pot folosi supori de inventar; Tehnologia meseriei - 135

• se aeaz
pe capre sau supori barele de la partea de jos a grinzii sau de pe latura lateral
a stâlpului (în cazul stâlpilor); • se introduc circa 1/4 din etrierii din partea central
a elementului însemnându-se cu cret
poziia lor pe una din barele din marginea elementului, conform distanelor prev
zute în planuri; • se începe legarea etrierilor în coluri de barele longitudinale din partea de jos a grinzii; • se introduc barele ridicate i de montaj, precum i barele de la partea superioar
, care se prind de primii etrieri închii dinspre centrul grinzii; • se leag
apoi etrierii de barele de montaj de la partea central
a grinzii; • în nal se introduc etrierii de la cap
t care se leag
de barele longitudinale (g. 131) conform planurilor. 2) La grinzi de sec
iune variabil cu vute: se procedeaz
ca la stâlpii i grinzile de seciune constant
cu deosebirea c
etrierii se introduc toi de la început în partea central
a grinzii, întrucât au dimensiuni variabile i nu mai pot  introdui ulterior pe la capetele grinzii (dup
ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din partea central
). Fig. 131. Montarea la banc a unei carcase

3) Execu
ia carcaselor (legate) pe abloane. Pentru realizarea carcaselor îndoite, prin legarea barelor independente, în special când se folosesc bare de diametrul mare (la construcii masive - poduri, baraje etc.) se pot folosi abloane alc
tuite din supori i scânduri puse pe cant în care se cresteaz
la distane egale în locul de poziionare a barelor care apoi se leag
de intersecii (noduri). Suporii pot avea i console i rafturi pentru aezarea barelor nervurilor, care se folosesc la alc
tuirea carcaselor (g.132).

Fig. 132. Dispozitive de asamblat plase i carcase: a - oblon pentru plase mari b - oblon tip banc.

136 - Tehnologia meseriei

Organizarea lucrului pentru asamblarea carcaselor se face de regul
cu respectarea unei tehnologii optime (care xeaz
ordinea operaiilor, în funcie de num
rul abloanelor i num
rul erarilor betoniti disponibili). Montarea arm
turii legate direct pe cofraj Montarea arm
turii direct în cofraj se practic
din ce în ce mai puin datorit
consumului mare de manoper
, totui la livr
ri mici, când nu se dispune de arm
tura confecionat
în ateliere se mai utilizeaz
si acest procedeu de montare a arm
turii în cofraj. Înainte de începerea operaiilor de montare a arm
turilor se cur

cofrajele. Cur
irea cofrajului se face prin sp
larea cu furtunul, m
turare sau cur
ire cu aer comprimat. Preocuparea principal
a erarului betonist trebuie s
se îndrepte spre poziionarea corect
a arm
turii prin mijloace sigure, pentru a se asigura acoperirea cu beton care confer
arm
turii durabilitate, iar elementului siguran
i abilitate în exploatare. a. Armarea fundaiilor. Aceast
operaie se execut
în urm
toarea ordine: • se fasoneaz
barele; • se cur

stratul de beton de egalizare; • se aaz
arm
tura în poziia prev
zut
în proiect; • se poziioneaz
puricii, având dimensiunea care s
asigure acoperirea cu beton (care este mai mare decât la celelalte elemente); •se leag
arm
tura. b. Armarea stâlpilor. Aceast
operaie se execut
în urm
toarea ordine: • se introduc întâi etrierii peste must
ile l
sate din fundaie sau din stâlpul inferior; • se introduc barele longitudinale care se leag
de must
i i se traseaz
cu cret
pe o bar
longitudinal
poziia etrierilor; • se leag
etrierii începând de sus în jos la distanele prev
zute în proiect (conform indicaiilor anterioare); • se monteaz
cofrajul stâlpului; • carcasele stâlpului se poziioneaz
cu distanieri circulari, agrafe i sârme cu care se leag
de cofraj. c. Armarea grinzilor. Aceast
operaie se execut
în urm
toarea ordine: • se termin
cu montarea arm
turii din stâlpii de la capetele grinzii; • se traseaz
poziia etrierilor cu creta pe cofraj; se poziioneaz
etrierii pe cofraj, în dreptul semnelor; etrierii închii se las
cu latura de sus deschis
; • se introduc barele drepte de la partea de jos, se leag
cu sârma în poziie corect
, de etrieri; se introduc distanieri în fundul cofrajului; • se introduc barele ridicate i de montaj; • se închid etrierii i se leag
; • se monteaz
distanieri laterali pentru asigurarea acoperirii cu beton. d. Armarea pereilor plani sau curbi, verticali sau înclinai: • se monteaz
dup
ce s-a executat cofrajul unei fee a peretelui; • se traseaz
pe cofraj poziia barelor verticale i orizontale care formeaz
e o plas
legat
, e dou
plase legate (dup
planurile de armare); • se începe cu un grup de bare verticale, de regul
de la margini de care Tehnologia meseriei - 137

se leag
barele orizontale, dup
care se continu
cu barele verticale i în cele din urm
se monteaz
cele orizontale. Poziia barelor se xeaz
de cofraj cu cuie; • se monteaz
distanierii din mas
plastic
(sau sârme rigide îndoite cu capete din mas
plastic
); • se monteaz
al doilea perete al cofrajului i se veric
poziia arm
turilor. e. Armarea pl
cilor orizontale. Aceast
operaie se execut
în urm
toarea ordine: • se traseaz
cu cret
poziia barelor; • se monteaz
barele drepte ; de regul
alternate cu bare ridicate gata fasonate (Ø< 12) sau cu bare care urmeaz
a  îndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie speciala (g.133), prinzând bara in cârligul furcii; • îndoirea barelor direct pe cofraj este precedat
Fig. 133. Dispozitiv reglabil de însemnare cu creta a punctelor superioare i pentru indoirea barelor ridicate in placi inferioare a barelor care se îndoaie; • se aaz
barele de repartiie de la partea inferioar
i superioar
(bare de montaj) i se leag
cu sârm
; • dac
apare necesar se monteaz
c
l
reii; • în cazul arm
rii pe dou
direcii (încruciat) se procedeaz
în mod similar. Montarea plaselor sudate uzinale i a carcaselor sudate i legate a. Montarea plaselor. Plasele sudate uzinate sunt transportate în condiii speciale. În prealabil plasele sunt depozitate pe platforma de lucru, pe indicative în ordinea în care se vor monta. Înainte de punerea în oper
se veric
de eful brig
zii de erari betoniti dimensiunile i tipul plasei conform proiectului, se resudeaz
, cu dispozitivul de sudat pe o singur
parte nodurile slabe sau desf
cute (conform prevederilor deoarece în unele cazuri se admit i noduri nesudate) i se fac celelalte operaii tehnologice (t
ieri, decup
ri, leg
ri de bare etc.) dac
tehnologia de punere în oper
prevede ca aceste operaii se fac la antier i nu la ateliere. Se poate practica procedeul de montare la sol pe un cadru metalic a întregii arm
turi a unui planeu; plasele de la partea superioar
ind meninute în aceast
poziie cu distanieri montai i ei la sol. Prin aceast
tehnologie nu se imobilizeaz
cofrajul pentru montarea plaselor. Pentru corecta poziionare a plaselor i asigurarea petrecerilor de îmbinare pe cofraj, sau pe platforma de montaj, se traseaz
cu creta poziia plaselor i indicativul lor conform proiectului. Pentru plasele de la partea superioar
se poate utiliza alt
culoare de cret
. Plasele care se monteaz
vor  etichetate cu indicativele din proiect, indicative ce trebuie scrise i pe cofraj. La montarea plaselor, foarte important
este asigurarea acoperirii cu beton i a înn
dirilor prin petrecere. 138 - Tehnologia meseriei

Pentru montarea plaselor pot  luate în considerare i alte tehnologii care m
resc productivitatea muncii la punerea în oper
(ca de exemplu riparea plaselor care sunt prinse cu mijloace speciale de ag
are pentru ripare, chiar direct din mijlocul de transport, procedeu ce poate  folosit la pardoseli, pistele aeroporturilor etc.). Se pot utiliza i plase în rulouri care se monteaz
direct prin derulare i se prind cu cuie de cofraj, asigurând acoperirea cu beton prin distanieri de mas
plastic
. b. Montarea carcaselor. Prin carcase sudate se îneleg atât carcasele plane sudate care ocup
diferite poziii Fig.134. Ridicarea plaselor pe obiect în seciunea transversal
a grinzilor cu macaraua (g. 135), cât i carcase îndoite e din carcase plane sudate ca atare, e din plase plane obinute prin t
ierea lor din plase uzinate. De asemenea tot denumirea de carcas
(legat
) o au i arm
tura elementelor liniare (grinzi, stâlpi, poriuni de arce) din bare independente, cu sau f
r
utilizarea de carcase sudate, care sunt gata montate într-o carcas
spaial
a întregului element. Montarea carcaselor legate se face conform indicaiilor ar
tate anterior. Greutatea i dimensiunile carcaselor pentru întregul element sunt limitate de mijloacele de manipulare i transport. Manipularea lor se face cu grinzi rigide i cadre care au un num
r de prinderi suciente pentru a nu deforma carcasa spaial
. Dac
nu se dispune de mijloace speciale, greutatea lor nu trebuie s
dep
easc
de regul
100—120 kg. În cazul utiliz
rii carcaselor spaiale gata montate, cofrajul trebuie numai parial montat. Se las
nemontate panourile pe unde se introduc carcasele spaiale. În acest scop, eful de antier împreun
cu eful brig
zii de erari betoniti i dulgheri stabilesc fazele de montare i modul de încheiere a cofrajului. Carcasele aduse din atelierul de antier la obiectul care urmeaz
a  executat, nu se monteaz
direct în anumite situaii impuse de tehnologie. De regul
carcasele se depoziteaz
pe indicative în ordinea în care vor  montate pe platforma de lucru folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din Tehnologia meseriei - 139

Fig.135. Exemple de carcase sudate pentru grinzi

oel-beton gros. Înainte de montare se veric
toate cotele conform proiectului i li se monteaz
distanierii din mas
plastic
atât cei din fundul cofrajului (la grinzi), cât i cei pentru arm
tura lateral
, dac
tipul de distanier folosit permite aceast
operaie, în caz contrar se iau m
suri pentru poziionarea distanierilor pe cofraj (înainte de montare sau chiar în cursul mont
rii). Montarea în cofraj se poate face atât pe direcie vertical
, cât i pe cea lateral
, dup
tehnologia care a fost xat
de eful de antier. ABATERI l TOLERANE ADMISIBILE PENTRU ARMTURILE GATA MONTATE În STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat i beton precomprimat. Condi
ii generale, se dau toleranele i clasele de precizie pentru execuia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc. În STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indic
abaterile de form
, dimensiuni i tolerane pe clase de precizie etc. Proiectele arat
clasele de precizie cerute i dau sau prev
d toleranele care trebuie respectate. La arm
rile cu plase sudate uzinate i la arm
rile discontinue conturul carcaselor trebuie s
ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele barelor care intervin în intersecie. Când armarea diafragmelor este puternic
având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s
se creeze o carcas
local
, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur
prin ancorarea lor conform normelor (40-45d). 140 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII

Desen tehnic - 1

2 - Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic A.1.Linii Grosimea de baza (b) se alege în funcie de m
rimea i natura desenului între 0, 2 i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz
printr-o cifr
i anume: - linia groas
(b) prin cifra 1; - linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2; - linia subire (circa b/4) prin cifra 3. Tabel 1 Tipul liniei

Destinaia Groas
(C1i) Mijlocie (C2)

Continu
Subire (C3)

Intrerupt
(l) Mijlocie (l2) Linie-punct (p)

Mijlocie (P2)

Subire (P3)

Contururi de seciune sau tabele; chenare pentru desene; Muchii v
zute în vedere i seciuni; Curbe de nivel principal; Construcii geometrice. Linii de cote, linii ajut
toare de cot
, hauri, axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i întrerupere ; Linii de referin
sau de indicaie pentru cote, not
ri sau observaii f
cute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de seciuni rab
tute. Muchii nev
zute ascunse dup
alte elemente; Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate la C3 i P3. Axe geometrice ale pieselor componente; Trasee de secionare; Linii de întrerupere; P
ri situate în faa planului de secionare.

A.2. Cotarea A.2.1. Reguli generale Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis
i clar
a tuturor elementelor construciei. Cotarea trebuie f
ci în aa fel încât s
nu e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. M
surarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz
pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz
a  executate. Desen tehnic - 143

A.2.2.Elementele cotrii sunt: Fig. 1

-

-

-

-

cota, care indic
valoarea numeric
a dimensiunii considerate, în unele cazuri poate  exprimat
i printr-o liter
; linia de cot
, care indic
lungimile sau unghiurile la care Fig. 2 se refer
cota; liniile ajut
toare, care delimiteaz
poriunile cotate i se folosesc în cazurile când linia de cot
nu taie conturul elementului; liniile de indicaie sau de referin
(linii frânte), care se folosesc când spaiul dintre extremit
ile liniei de cot
nu este sucient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin
se folosesc pentru diferite alte not
ri; cota de nivel, care indic
valoarea aderentei de nivel dintre o fa
a elementelor i un reper ales; simbolul pentru înscrierea cotei de nivel. Fig. 3

Liniile ajut
toare pot s
înceap
direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant
apropiat
de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot
i le dep
ete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional, liniile ajut
toare pot s
se întretaie cu liniile de cot
la 45° sau 60°, dac
cotarea devine astfel mai clar
. La reprezent
rile conturate cu linii groase, liniile ajut
toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1). 144 - Desen tehnic

Fiecare cot
are o linie de cot
corespunz
toare. Liniile de contur, Fig. 4 axele, liniile ajut
toare i prelungirile lor, nu pot  utilizate ca i linii de cot
. Liniile de cot
se traseaz
paralel cu dimensiunile la care se refer
. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot
se duce echidistanat
de curba elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz
cu linii ajut
toare care s
e normale la curb
sau paralele între ele. Fig. 5

Deasupra cotelor, m
surând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (ˆ). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot
se duce circular
, cu cerc în vârful unghiului i se delimiteaz
cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut
toare. Delimit
rile liniilor de cot
se indic
prin puncte, linioare scurte la 45° fa
de linia cotei, sau s
gei. Pentru accentu
ri ale indicaiilor, liniile de referin
pot  terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa
i cu s
gei, când se opresc pe o linie. Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot
. In cazul liniilor de cot
terminate cu s
gei, pentru cotarea intervalelor mici, s
geile extreme pot  plasate la exterior i intermediar înlocuite cu puncte. Dac
este necesar
cotarea reprezent
rilor perspective, liniile ajut
toare se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv
(Fig. 4). Fig. 6

Desen tehnic - 145

Grosimea stratelor, foliilor, pl
cilor se poate indica f
r
linii de cot
, pe linii de referin
, cota ind precedat
de indicaia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar
se subliniaz
, cu excepia elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i trebuie vericate la faa locului, vor  precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac
specicul desenului nu are alte reglement
ri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic
în metri, cu dou
zecimale (chiar dac
acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
în centimetri. Dac
trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form
de exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic
dup
specicul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor  cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz
. Exemplu: grosimea pereilor de c
r
mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor  63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional ‡. Aceast
notare nu este obligatorie pe reprezent
rile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7). Fig. 7

Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R dac
nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli
, în caz c
nu sunt determinate de intersecia a dou
axe. Dac
centrul nu poate  reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar
, linia de cot
a razei se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8. Dac
în reprezentare, linia de cot
a razelor, diametrelor sau Fig. 8 unghiurilor este mai mic
de 6 mm, s
geile se indic
dinspre exterior, sau se utilizeaz
o linie de referin
(vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot
, f
r
s
Fig. 9

146 - Desen tehnic

e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
în
ltimea nominal
de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezent
rile f
cute la aceeai scar
, pe aceeai plan
, scrierea cotelor se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa
de înclinarea liniei de cot
se face astfel încât s
poat
 citit
din fa
i din dreapta, desenul având poziia normal
(cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot
cu înclinarea cuprins
în zona de 30° haurat
(Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup
aceeai regul
Fig. 10 pe linia de cot
circular
, înclinarea liniei de cot
ind asemuit
cu cu direcia coardei unghiului respective (vezi Fig.10). Dac
distana dintre extremit
ile liniei de cot
este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia de cot
, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot
, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11 Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s
e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot  indicate pân
la axa sa de simetrie într-o singur
parte; cotele generale se indic
obligatoriu complete. Dac
elementul simetric este reprezentat numai pân
la axa sa de simetrie, cotele se vor indica i raporta pân
la aceast
ax
(Fig.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot
întrerupt
dep
ete cu 5-10 mm axa de simetrie i se coteaz
cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o s
geat
paralel
cu panta i având sensul de urcare pentru sc
ri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form
de raport sau de procent f
cut între proiecia pe vertical
i cea pe orizontal
a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra s
geii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei: 1,50-0,90 4,00

x l00=15%

In planuri, s
geile care indic
direcia pantelor la rampe i sc
ri, vor avea lungimile elementului respectiv. Distana între dou
linii succesive, ca i distana între linia de cota i elementul cotat, va  de minimum 7 mm. In caz c
nu se poate respecta Desen tehnic - 147

Fig. 12

Fig. 13

aceast
distan
, se admite întreruperea liniei de cot
care, dup
necesit
i, poate  trasat
la o distan
mai mare fa
de elementul cotat. Cotele aezate pe linii de cot
paralele, intersectate de o ax
de simetrie se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (Fig.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil: - intersectarea liniilor de cot
între ele sau cu liniile ajut
toare ale altora; - p
trunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezent
rii obiectului; - trecerea liniilor de cot
prin goluri; - intersectarea liniilor de indicaie sau de referin
; - trasarea liniilor de indicaie sau de referin
paralele cu liniile de contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot
i cu haurile din zonele învecinate sau traversate; - repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezent
ri ale acestuia din acelai desen. Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic
i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric. A.2.3.lndica
ii de detaliu; Axele de trasare ale construciei se marcheaz
cu cifre arabe i litere majuscule înscrise în p
trate cu latura de 6 ...9 mm, dup
scara desenului. Se recomand
s
se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic
în metri, cu dou
zecimale (chiar dac
acestea sunt zero). Cotele de reper se indic
prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii nite de la parterul corpului principal al cl
dirii numit
cota zero, notat
cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate lua ca reper i alt nivel caracteristic. 148 - Desen tehnic

Fig. 14

Fig. 15

Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz
, atât în seciuni i faade cât i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu în
limea egal
cu a cifrelor de cot
). Simbolurile se utilizeaz
astfel: pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit; pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul neînnegrit, menionându-se care este acel nivel; În planuri, simbolul se completeaz
cu un dreptunghi, în care se înscrie cota. Simbolurile pot  reprezentate i numai prin jum
tate triunghi echilateral folosind pe acelai plan o notaie unitar
(Fig. 16). O

O

Fig. 16

Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup
necesitate, braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin
, cu indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul poate  orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful s
geii în jos sau în sus. Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un reper determinat. Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6). Desen tehnic - 149

Dimensiunile stâlpilor vor  cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica, dup
necesit
ile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e prin distana dintre feele lor. Fig. 17

Fig. 18

Fig. 19

La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot
total
între axele sau feele elementelor marginale, scris
sub forma unui produs între num
rul distanelor egale i dimensiunea care se repet
. La cap
tul irului se coteaz
unul sau dou
elemente, precum i dimensiunea care se repet
( Fig. 17 i 19). Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit între ele, se pot utiliza i cote cumulate fa
de un reper comun. In acest caz linia comun
de cot
va  terminat
cu un punct pe linia de referin
i cu s
gei pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20). Fig. 20

Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, couri, anuri pentu conducte etc.) pot  cotate i prin înscrierea pe o linie de referin
a cotelor celor dou
laturi înmulite între ele. Prima cot
va  latur
de baz
a Fig. 21 elementului, dup
poziia sa în construcie sau din poziia normal
a desenului (Fig.21). In
limea de la care începe golul unui co de fum sau canal de ventilaie fa
de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat
de notaia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic
nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac
este necesar a se diferenia în plan destinaia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în pl
ci se vor reprezenta ca în Fig. 23. La sc
ri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume l
imea deasupra, iar în
limea dedesubt. Treptele vor  numerotate de la palier la palier, sau în continuare. L
imea pardoselelor va  cotat
pân
la linia contratreptei (linia întrerupt
). In cazul sc
rilor f
r
contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei. 150 - Desen tehnic

Nivelul planului de secionare se va indica prin îngroarea liniei treptei respective. Pe palierele rampelor i sc
rilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). In
limea de la care începe golul unei ferestre se noteaz
prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de la nivelul pardoselei pân
la cota de începere a golului de fereastr
. Fig. 22 Trimiterile la detalii sau la note explicative se indic
în fracii înscrise în cercule; la num
r
tor se trece num
rul sau indicativul detaliului, iar la numitor nr. planei în care este desenat detaliul Fig. 23 (fig. 25). Când sunt prev
zute dou
alternative de execuie, cotele pentru a doua alternativ
vor fi scrise între paranteze. În desenele destinate execuiei se recomand
a se evita aceast
dubl
cotare, preferându-se întocmirea a dou
desene. Fig. 24

Fig. 25

Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va face de preferin
în tu. A.3. Reprezentri conven
ionale A.3.1. Sec
iuni În desenele de construcii seciunea este reprezentarea unui obiect dup
t
ierea imaginar
a acestuia cu un plan convenional i îndep
rtarea p
rii dintre planul de t
iere i ochiul observatorului. Ea se execut
paralel cu unul din planele de proiecie pe care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i în alte poziii, cu condiia ca planul de t
iere s
e perpendicular pe unul din planele de proiecie. Seciunea orizontal
f
cut
printr-o construcie la un nivel caracteristic se numete plan (Fig. 6). Denumirea simpl
de seciune se utilizeaz
, în general, numai pentru seciunile verticale (Fig. 26 i 27). In desenele de construcii se utilizeaz
dou
feluri de reprezent
ri: - seciuni propriu-zise, în care desenul reprezint
numai ceea ce g
sete în planul de t
iere (Fig. 28-a); - seciuni cu vedere, în care desenul reprezint
i vederea elementelor ce se g
sesc în spatele planului de t
iere i a c
ror reprezentare este necesar
pentru o mai bun
înelegere a desenului (Fig. 28-b). Desen tehnic - 151

Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa în faa planului desenându-le cu linie punct subire. Elementele secionate se coteaz
cu linii mai groase, pentru a se deosebi uor de cele v
zute, pentru mai mult
claritate i în anumite cazuri, se pot i înnegri sau haura câmpurile secionate (Fig. 28 i 29). In planuri, elementele de construcii care nu merg pân
la tavan vor  indicate i cotate prin trimitere la nota explicativ
. în cazul pereilor desp
ritori, în
limea lor se poate indica i prin notaia h=…… scris
în lungul peretelui. Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s
nu mai e indicate în seciuni, sau pot  indicate simplicat (de exemplu foi de ui; buiandrugi, prefabricate de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.) Urma planului de t
iere de pe planul de proiecie pe care este perpendicular se numete traseu de secionare. Traseul de secionare are rolul de a scoate în eviden
cât mai multe elemente ale unui desen i se stabilete în funcie de necesit
ile de indicare, prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint
printr-o linie-punct subire (P3), având la capetele traseului i în locurile de frângere ale acestuia, segmente de dreapt
trasate cu linie continu
groas
(C1). Segmentele de linie continu
groas
, nu trebuie s
intersecteze linii de contur. Direcia de privire se indic
prin s
gei subiri, perpendiculare pe traseul de secionare, care se sprijin
pe segmentele groase. In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30): 1. seciuni rectilinii, f
cute dup
un traseu drept de secionare; 2. seciuni decalate f
cute dup
un traseu de secionare compus dintr-o serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de decalare ind perpendicular
pe aceste segmente i reprezentat
cu o linie continu
subire (C3) ( Fig.6 i 31); 3. secuni desf
urate, f
cute dup
un traseu de secionare în linie frânt
, seciunile pariale ind desenate în ordine succesiv
, desf
urat. In acest caz, direcia de privire se indic
la mijlocul segmentelor (Fig.6 i 31). Dac
este necesar a se schimba traseul de secionare la unele nivele, acesta se va indica pe planul ec
rui nivel în parte. Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pân
la axa de simetrie (Fig. 29). Fig. 26

152 - Desen tehnic

Fig. 27

Fig. 28

Fig. 29

Fig. 30

A.3.2.Reprezentarea conven
ional a materialelor; Reprezent
rile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din tabelul 2. Reprezent
rile convenionale de materiale se folosesc numai când în alc
tuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden
materialele. Dac
, din cauza sc
rii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot gura reprezent
rile din tabel 2, se admite haurarea uniform
, înnegrirea continu
, l
sarea f
r
nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezent
ri, ad
ugându-se în caz de necesitate o not
sau legend
explicativ
. In general haurile oblice se trag la 45° fa
de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa
de plan
, o înclinare Desen tehnic - 153

de 45°, sau apropiat
, haurile oblice se pot trage la 45°, fa
de direcia principal
din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar
o difereniere a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri la 60°, respectiv 30° fa
de cadrul desenului, corespunz
tor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz
sau se inverseaz
. Tabel 2 Materialul P
mânt stânc


Lichide

Reprezentarea

Materialul Beton armat monolit la scara >1: 50 Beton armat la scara 1:50

Umplutur


Metal: prole i bare rotunde

Piatr
natural


Lemn în seciune longitudinal


Zid
rie în general

Lemn în seciune • transversal


Zid
rie de p
râmat

Izolaie termic
, fonic
, etc.

Tencuial


Izolaie hidrofug


Mozaic

Azbociment, produse din ipsos

Rabi

Geam

Beton simplu

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, haurare uniform


154 - Desen tehnic

Reprezentarea

Haurarea precum i reprezentarea convenional
se fac mai rar sau mai dese, în funcie de scara mai mare sau mai mic
a desenului. Haurarea seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai material, trebuie s
e identic
pe toate desenele la aceeai scar
a unuia i aceluiai element. In seciunile la care p
rile componente în contact sunt din acelai material, se modic
distana dintre hauri. Reprezentarea convenional
într-o seciune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng
liniile de contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz
; dac
în reprezentare se folosete o haurare, aceasta se traseaz
uniform pe întreaga suprafa
a câmpului (Fig. 31). Fig. 31

In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâie îngust
, la marginea câmpului. Dac
este necesar
reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai pe o poriune redus
în zona de contur a câmpului respectiv. A.4. Rupturi; Ruptura este o reprezentare convenional
care indic
ruperea i îndep
rtarea presupus
a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea unei reprezent
ri simplicate i mai reduse ca întindere. Liniile de ruptur
sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz
mai multe elemente din acelai material, pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32). Fig. 32

Fig. 33

Desen tehnic - 155

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate face prin dou
linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur
nu este necesar
la câmpurile haurate sau cu reprezent
ri convenionale de materiale din seciuni (Fig.31). A.4.1.Ui i ferestre; In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se reprezint
în plan ca în Fig. 34. Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, de asemenea Fig. 34

Fig. 35

sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari, reprezent
rile sunt indicate în tabelul 3. Tabel 3 Denumire

Ui simple, f
r
prag

Ui simple, cu prag

156 - Desen tehnic

Reprezentarea convenional


Ui duble, cu deschidere în ambele sensuri, f
r
prag

Ui duble, cu deschidere în ambele sensuri, cu prag

Ui duble, cu deschidere în acelai sens, cu prag

Ui batante

Ui (glasvanduri) cu p
ri laterale xe

Ui glisante

Ui turnante

OBSERVA#II: Cotele înscrise pe linia axei, indic
dimensiunile modulate ale golurilor în perei astfel; l
imea golului în
limea golului In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmplrie; Sensul deschiderii uilor poate  reprezentat i prin linie înclinat (ua întredeschis), dac spa
iul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.

Desen tehnic - 157

Ui (glasvanduri) în 3 i 4 canate

Ua armonic


Ferestre simple, f
r
i cu urechi

Ferestre duble, f
r
i cu urechi

Ui-ferestre, f
r
i cu urechi

Ferestre i ui -ferestre cu ni
de radiator la parapet

Ferestre duble cu obloane exterioare Ferestre cu obloane rulante cu ching
în stânga sau în dreapta

Fereastr
ghieu

OBSERVA II: Cotele înscrise sub form
de fracie indic
dimensiunile modulate ale golului în perei, astfel: l
imea golului în
limea golului

158 - Desen tehnic

-

-

în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de tâmpl
rie, cercurile se xeaz
în exteriorul cl
dirii. în
limea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz
cu P= si se trece: a) la câteva ferestre, atunci când este acelai; b) la toate ferestrele cu parapete de în
limi diferite. niele pentru radiatoare de înc
lzire din perete se indic
punctat ; în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se poate indica punctat sensul de deschidere. Fig. 36

Golurile suprapuse se reprezint
i se coteaz
separat dup
cum sunt cuprinse în planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36). Fig. 37

Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zid
rie în care nu se monteaz
tâmpl
rie, se p
streaz
acelai sistem de cotare f
r
a se mai înscrie indicativul. Desen tehnic - 159

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie B.1. Detaliul Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden
dimensiunile i formele elementelor desenate. Sc
rile utilizate în desenul de execuie sunt: 1. sc
ri grace uzuale: - 1:200; - 1:100; - 1:50. 2. sc
ri pentru detalii: - 1:10; - 1:20. Elementele de zid
rie se coteaz
prin poziionarea în raport cu axele de trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c
axa zidurilor exterioare este întodeauna la 125 cm fa
de interior iar cea a zidurilor interioare de rezisten
se a
în axa geometric
. Poziia se mai coteaz
i prin dimensiunea i distana dintre perei, prin cote interioare. Linia de cot
este trasat
în aa fel încât s
intersecteze elementele caracteristice, la distana de minimum 1 cm fa
de perete. Golul din zid
rie se coteaz
la dimensiunea lui nominala (Fig. 39) f
r
urechi, tencuial
sau tâmpl
rie, printr-o fracie care la num
r
tor are scris
l
imea, iar la num
r
tor, în
limea golului de la faa pardoselii, la ui, sau de la parapet, la ferestre. Fig. 38 In Fig 39 b. se prezint
un gol de fereastr
în care: - p=90; arat
în
limea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are în
limea de 90 cm) ; - 180 cm este l
imea golului de fereastr
; - 150 cm este în
limea golului în care se va introduce tocul de fereastr
. In Fig. 40 se prezint
un gol de u
în care: - 90 cm este l
imea golului de u
în care va intra tocul; - 2, 10 m reprezint
în
limea golului egal
cu în
limea tocului de u
. Tot în aceast
gur
este prezentat
cu linie întrerupt
o fereastr
la etajul inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, l
imea ferestrei este egal
cu 80 cm iar în
limea ei este de 1, 80 m.. 160 - Desen tehnic

Fig. 39

Arcul de cerc gurat în detaliu arat
sensul de deschidere a uii. In cerculeul care însoete detaliul, se a
o linie de fracie unde la num
r
tor se trece num
rul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se trece nr. planei (15) în care este desenat detaliul.

Fig. 40

Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz
în exterior, poziia ind indicat
prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare, poziia se indic
fa
de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40) se reprezint
i se coteaz
separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv
a parapetului. La partea superioar
a golului se prev
d buiandrugi, în general prefabricai. Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat
în (Fig. 41) ind în funcie de grosimea zidului i de l
imea golului.

Desen tehnic - 161

Fig. 41 Buiandrugi prefabrica
i pentu zidrie 1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante

b)

a)

Fig. 42 Detaliu fereastr a) cu glaf de lemn b) cu glaf din marmur sau plci mozaicate

La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin
spre exterior cu solbanc, prev
zut cu l
crimar, care permite îndep
rtarea rapid
a apei Fig. 43 Sec
iune prin pragul unei ui la balcon

162 - Desen tehnic

provenite din ploi sau din topirea z
pezii, de pe prolul golului. La interior se prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din pl
ci mozaicate (Fig. 42, b). La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din exterior se realizeaz
o denivelare de 2 cm care împiedic
p
trunderea apei la interior. Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz
traforuri realizate din zid
rie de c
r
mid
sau elemente prefabricate. Pentru realizarea traforurilor din c
r
mid
aparent
, gurat
în elevaie cu linie plin
, sau din c
r
mid
tencuit
, gurat
în elevaie cu linie întrerupt
(Fig. 44), se folosesc sc
rile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ind desenat sistemul de esere a c
r
mizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa
de gol. Vederea se completeaz
cu o seciune orizontal
i una vertical
, în care se indic
i poziia de montare a tâmpl
riei ferestrelor respective. Se coteaz


Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit 1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid

Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid Desen tehnic - 163

Fig. 46 Reprezentarea strpungerii coului din crmid prin învelitoare

golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea c
r
mizilor care le încadreaz
, grosimea rosturilor dintre c
r
mizi, precum i grosimea zidurilor. Courile de fum i de ventilaie se reprezint
în planuri printr-o seciune a canalelor, realizate prin eserea zid
riei din c
r
mid
sau din elemente prefabricate. Courile de c
r
mid
se coteaz
cu dimensiuni multiplu de 12, 50 (Fig. 45), inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de rezisten
i de toate detaliile de alc
tuire a racord
rii cu învelitoarea (Fig. 46). Courile din elemente prefabricate se reprezint
ca în Fig. 47. Suprafeele vizibile ale courilor c
ptuite cu c
r
mid
se deseneaz
ca în Fig. 48. Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in g. 48. In
limea courilor se coteaz
în funcie de poziia lor fa
de coam
(Fig 50) iar la terase, fa
de nivelul ultimului strat (1, 50 m). Ventilaiile se reprezint
i se coteaz
la fel ca i courile de fum, deoarece au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice indic
i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea la

c) a)

b) Fig. 47 Modalit
i de grupare a courilor prefabricate a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri

Fig. 48 Copertina prefabricat la courile de fum

164 - Desen tehnic

Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventila
ie

Fig. 50 Înl
imea coului fa
 de coam

exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm. C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn Piesele din lemn se reprezint
în desen prin semne convenionale. Dimensiunile cotate se refer
la lungime, l
ime, adâncime sau grosime cât i la determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac
piesele nu se execut
din lemn de r
inoase, specia se menioneaz
pe desen.

Desen tehnic - 165

C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute Aceste materiale se folosesc sub form
de lemn rotund (bile, manele sau pr
jini) i se repreziont
printr-o secine transversal
i o elevaie. In Fig. 51 este reprezentat
cotarea lemnului rotund unde: simbolul seciunii circulare; - ‡ reprezint
diametrul mediu al piesei dat în cm; - L lungimea elementului cotat in m cu dou
zecimale

a)

b)

Fig. 51 Cotarea lemnului rotund a) reprezentarea la scar 1:50 b) reprezentarea la scar  1:50

Lungimea L se scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil, ea se poate trece si sub aceasta linie. C.2. Reprezentarea elementelor a) din materiale lemnoase ecarisate (prelucrate); In Fig. 52; a, b, c, d sunt b) prezentate câteva produse din lemn semiecarisat la care elementele cot
rii se exprim
astfel: - ruptura se reprezint
cu linie c) frânt
; - ½ arat
c
piesa are o seciune semirotund
; d) - ‡ diametrul mediu al Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat: seciunii circulare; a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50 - 1 lungimea piesei prelucrate b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50 (1=4,35 arat
c
lungimea c) lemn rotund cioplit, cu dou fe
e plane d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane este de 4,35 m); Semne conventionale care arat
seciunea transversal
a piesei; 166 - Desen tehnic

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm; (Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat
grosimea (28 =28 mm) X în
limea (24 cm); C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn; In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde: Fig. 53 Cotarea lemnului prelucrat: e) scândur aezat pe lat f) scândur aezat pe muchie g) rigl h) grind

e)

f)

g)

h)

a)

c)

b)

d)

e)

-

Fig. 54 Reprezentarea conven
ional pentru produse derivate din lemn: a) placaj; b) panel sec
ionat transversal; c) panel sec
ionat longitudinal; d) PAL; e) PFL

PAL reprezint
pl
ci din achii aglomerate de lemn; PFL pl
ci din bre din lemn.

Desen tehnic - 167

D. Reprezentarea elementelor asamblate Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele, eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint
cu linie continu
în planul de secionare i cu linie întrerupt
când sunt în afara planului (Fig.55).

Fig. 55 Asamblri prin cuie: a) reprezentare obinuit; b) reprezentare simplicat; 1) cui în planul de sec
ionare; 2) cui în afara planului de sec
ionare

a)

b)

Cui 3x50 simbolizeaz
un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm. In Fig.56 se arat
modul de p
trundere a cuielor în pachetul de imbinat unde: - c este grosimea piesei i ea nu trebuie s
e mai mic
de 4xd pentru a se împiedica cr
parea pieselor; - d este diametrul cuiului folosit la îmbinare, Fig. 56 Posibilit
i de ptrundere a cuielor în parchetul îmbinat

In Fig. 57 se arat
modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de prelungire, unde distana de la margina elementelor de îmbinat pân
la primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal
cu 4xd, undc d este diametrul cuiului. Fig. 57 Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire: a) în rânduri drepte; a) în zig-zag;

168 - Desen tehnic

a)

b) Fig. 58 Reprezentarea bulonului: a) obinuit; b) spintecat;

a)

b)

d)

c)

e)

Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi: a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d) reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli
, în vedere; e) reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli
, în sec
iune;

In Fig. 59 este prezentat
o asamblare cu buloane unde bulonul este reprezentarea simplicat printr-o ax
, piulia sub form
de X iar rondela printr-o linie perpendiculara pe axa bulonului. In Fig. 59, se poate observa o asamblare cu urub unde simbolul M 6x20 are urm
toarea semnicaie: - M tipul letului (metric); - 6 diametrul letului în mm; - 20 lungimea urubului în mm. In Fig. 60, sunt prezentate scoabele care se reprezint
printr-o linie îngroat
unde ‡ 12 reprezint
diametrul de 12 mm al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.

Fig. 60 Îndirea în l
ime a doi dulapi cu scoabe: a) vedere lateral; b) plan;

Desen tehnic - 169

E. Reprezentarea îmbin
rii pieselor din lemn; Elementele din lemn se îmbin
între ele prin diferite t
ieturi care, prin al
turare, suprapunere sau întrep
trundere i solidarizare cu anumite elemente ajut
toare, piesele s
capete o form
, o poziie i o rezisten
specic
pentru a rezista la eforturi. Dup
forma i felul pe care îl au, t
ieturile: - chertare (Fig. 61); - cep i scobitur
(Fig. 62); - cu fal (Fig.63); - cu lamb
i uluc (Fig.64).

Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc; c) simpl; d) în prag;

Fig. 63 Falt

Fig. 62 Cep i scobitur

Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc

E.1. Imbinarea de prelungire; Prin aceast
îmbinare se asigur
continuitatea în lungime a piesei din lemn aezate cap la cap i asamblat
printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).

Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) sec
iune; a) cu eclise de lemn; b) cu eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zban
uri; 170 - Desen tehnic

Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) vedere; 2) sec
iunea A-A

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1) încruciarea în cep coad de rândunic pe toat lungimea; 2) încruciarea în cep coad de rândunic pe toat lungimea

E.2.Imbinarea de solidarizare; Prin aceast
îmbinare se realizeaz
seciuni compuse necesare pentru preluarea unor solicit
ri (Fig. 66). E.3. Imbinarea la noduri sau la intersec
ii de piese; In Fig. 67 este prezentat
o astfel de îmbinare prin chertare: F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn: Sc
rile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou
zecimale, pentru dimensiuni mai mari de 1 m. F.1. Reprezentarea pere
ilor din lemn:

Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) sec
iunea A-A; c) sec
iunea B-B; d) detaliu D; e) detaliu C; Desen tehnic - 171

Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de montare. Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint
în plan la scara 1:50 unde elementele cot
rii au urm
toarea semnicaie: - Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint
un num
r de 11 buc
i grinzi cu l
imea de 10 cm i în
limea de 15 cm; - A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale planeului; - Parchet 22x 4 exprim
grosimea pl
cii de parchet egal
cu 2, 20 cm iar l
imea de 4 cm; - Duumea oarb
24x12 arat
o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o l
ime a acesteia de 12 cm; - Scândur
24 x 16 arat
o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o l
ime a acesteia de 16 cm; - ipci 24 x 48 arat
o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o l
ime de 4, 80 cm. F.2. arpantele din lemn: Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz
la sc
rile 1:50 sau 1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt: - seciunea longitudinal
;

Fig. 69 arpanta: a) plan; b) sec
iune 172 - Desen tehnic

- seciunea transversal
; - detaliile execuiei. Proiecia orizontal
(planul arpantei) este desenat
dup
planul cl
dirii, urm
rindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se delimiteaz
pe linia streainii (numit
i linia pic
turii). C
priorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint
la scar
prin muchiile de contur. Popii, cletii, t
lpile, contraele etc., se reprezint
, e la scar
, e prin linii întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate cotele necesare pentru a stabili poziia în plan a pieselor. F.3. Sec
iunea transversal a arpantei; Se deseneaz
la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde în
limea arpantei precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies
este denit
printr-o marc
înscris
într-un cerc la cap
tul unei linii de referina care se mai trec i dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b). Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz
numai pe jum
tate. F.4. Detaliile arpantei La sc
rile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint
diferite elemente ale arpantei i ecare nod cu îmbin
rile respective i se noteaz
cu o liter
mare.

Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4

Desen tehnic - 173

In plana de detalii se mai reprezint
i alte elemente ale acoperiului, astfel: streain
, str
pungerile pentru couri etc. F.5. Ferme din scânduri; Se gureaz
pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71). Piesele care alc
tuiesc elementele fermei, sunt prev
zute cu linii de referin
pe care sunt indicate dimensiunile respective.

Fig. 71 Ferme din scânduri btute în cuie

G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat G.1. Notarea funda
iilor Elementele cot
rii unui stâlp se explic
astfel (Fig. 72): - F este simbolul fundaiilor; - A1 este indicativul stâlpului pe care-l susine fundaia i se trece ca un indice al fundaiei (FAi) ; - A i 1 reprezint
axele de trsare care se intersecteaz
în dreptul stâlpului SA1 i îi stabilete poziia în plan; - SA1 este indicativul stâlpului; - F1 înlocuiete indicativul FA1, în cazul în care o serie de fundaii sunt identice, având aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea funda
iei unui stâlp, notat cu indicativul stâlpului acelai mod de armare; G.2. Notarea stâlpilor Se simbolizeaz
cu litera S (Fig. 72) urmat
de un indice format din indicativele axelor care se intersecteaz
, determinând poziia stâlpului (SA1). Valorile 30 x 30 reprezint
dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (latura mare x latura mic
). 174 - Desen tehnic

O alt
simbolizare poate  S1...Sn. G.3. Notarea grinzilor; Grinzile se noteaz
cu litera G urmat
de simbolul nivelului notat cu majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric care rezult
din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor este urmat
de cele dou
dimensiuni ale seciunii transversale desp
rite prin semnul de îmulire (b x h), unde b este l
imea grinzii iar h este în
limea grinzii (Fig. 73). Când desenul se execut
la scar
mic
, indicativul grinzii i dimensiunile sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).

Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan

Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat la scar mic

In elevaie grinzile se noteaz
pe o linie de referin
(Fig. 74) unde la num
r
tor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile b x h unde b este l
imea grinzii iar h în
limea ei. Dimensiunile pot  trecute i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35). Pentru grinzile întoarse, notarea va  precedat
de aceast
specicare: GRIND$ ÎNTOARS$ G13 - 25 x 45.

Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în eleva
ie Desen tehnic - 175

G.4. Notarea centurilor; Centurile se noteaz
cu litera C urmat
de un indice numeric pentru diferenierea lor în plan (Fig. 75). Dup
indicativ se trec dimensiunile centurii astfel b x h unde b este l
imea centurii iar h este în
limea ei (C2- 25 x 20;. In elevaie, centurile se noteaz
la fel ca i grinzile.

Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor

G.5. Notarea buiandrugilor; Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz
cu literele B sau G urmate de un indice numeric ce specic
tipurile asemenea cuprinse în plan. Dup
indicele numeric se noteaz
i dimensiunile seciunii transversale b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75). In elevaie buiandrugii se noteaz
la fel ca grinzile. G.6. Notarea diafragmelor (pere
i din beton); Se noteaz
cu o liter
majuscul
urmat
de un indice numeric care rezult
din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint
în general, poziia peretelui în construcia respectiv
atfel: diafragmele se noteaz
cu D, pereii longitudinali cu L i pereii transversali cu T. Notaia se scrie pe proiecia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de contur, f
r
linie de referin
, cum ar : D5, T8, L2. G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare; Aceste elemente se noteaz
cu litere majuscule urmate de un indice numeric, pentru diferenierea tipurilor. Exemplu de notare la construcii din panouri mari: - I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali; 176 - Desen tehnic

- E, F- perei exteriori sau de faad
; - D - perei desp
ritori; - P - pl
ci de planee. Exemplu de notare la construcii industriale: - C, A - cheson de acoperi; - P - pan
de acoperi; - S - stâlpi; - F - ferm
etc.

Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum

H. Desenarea planurilor In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element al rezolv
rii cl
dirii. Cu ajutorul planului se rezolv
simultan funciunea circulaia sistemul constructiv si plastica cl
dirii. Planurile unei construcii sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cl
dirii cu un plan orizontal imaginar, la o în
lime de 1, 10....1, 20 m aleas
în aa fel încât s
taie toate elementele caracteristice ale cl
dirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77) constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive (ziduri, stâlpi) i a tuturor compartiment
rilor interioare. In aceste desene se indic
golurile uilor i ale ferestrelor, treptele sc
rilor etc. In planurile la scara 1:200 nu se indic
sensul de deschidere a uilor, aceast
indicaie ap
rând numai în planurile la scara 1:100 sau la scar
mai mare. Cotele date sunt cele principale: în interior, pentru lungimi ale înc
perilor, pentru grosimi de ziduri, Desen tehnic - 177

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara 1:100

iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten
i dimensiunile totale. Uneori se indic
i mobilarea indicativ
a planurilor. Scara 1:50 se utilizeaz
la desenarea planului în proiectele de execuie (Fig.78 a i b) permiând o reprezentare clar
i o cotare am
nunit
a elementelor de construcie, completate cu preciz
ri privind: zidurile, courile de fum i canalele de ventilaie, golurile în zid
rii în funcie de dimensiunile i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint
sc
rile prin proiectarea ortogonal
a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri, sobele de înc
lzire etc., folosind semnele convenionale specice. Planul se completeaz
cu desenul pardoselilor la c
m
ri, b
i, closete, laboratoare, sp
l
torii etc., cu indicarea dot
rilor, cu mobilarea înc
perilor, cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (în cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele la scara proiectului i cu indicarea utiliz
rii cât mai economice a spaiilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic
toate cotele necesare execuiei: grosimi de ziduri, dimensiunile înc
perilor, gabarite, deschideri de goluri i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea corect
a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de tâmpl
rie prin num
rul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea. 178 - Desen tehnic

Fig. 78a Plan parter

In planuri este important
trasarea arcului deschiderii foii de u
, pentru a determina în înc
peri spaiul necesar bunei funcion
ri la deschidereînchidere, f
r
a stânjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele i uile exterioare se amplaseaz
urm
rind axele de compoziie i principiile stabilite pentru rezolvarea armonioas
a faadelor. La ecare înc
pere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugr
veli) ; Fiecare înc
pere se numeroteaz
, de exemplu P 05, P 06...etc, adic
P =parter iar 05 i 06 etc., arat
num
rul camerelor uurând operaiile de recunoatere din documentaia economic
. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...) în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup
necesit
i), astfel ales încât s
treac
prin goluri de ferestre i ui. Dac
acest traseu trece la alte niveluri prin p
ri mai puin importante, planul de secionare se poate decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un cerc, în care la num
r
tor se trece num
rul planei al proiectului respectiv i Desen tehnic - 179

la numitor num
rul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc. Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se menioneaz
felul haurilor utilizate i m
surile de luat pentru succesiunea operaiilor de ordin constructiv. Dac
unele elemente importante din înc
peri se a
deasupra planului de secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot
de ventilaie deasupra unei maini de g
tit, plafoane decorative etc.). Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint
partea din cl
dire amplasat
e direct pe teren, e în
lat
cu una sau mai multe trepte, care primete cota de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principal, i se reprezint
în dreptul uii de intrare, ar
tat
cu semnul urm
tor: Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele sc
rilor exterioare de la intr
ri, intrarea principal
, peronul de intrare i intr
rile secundare, scara exterioar
pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit, trotuarul din jurul cl
dirii, jardiniere, eventual curi de lumin
, indicarea acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conine piesele de intrare specice parterului, holului de intrare, accesul la sc
ri i lifturi, piese specice la: cl
diri publice (portar, informaii etc.). Scara este reprezentat
considerând c
este sec-ionat
de un plan secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin
apar numai primele trepte de la pornire, linia de întrerupere dus
la 45° i treptele care vin de la subsolul cl
dirii, secionarea sc
rii considerându-se înainte de palierul intermediar. În planurile etajului, desenul sc
rii apare în întregime, cu podestele respective, având liniile de întrerupere la 45°, pentru marcarea nivelului planului secant al etajului; numai scara de la ultimul nivel, dac
nu are acces la pod, apare complet
(Fig. 78b). Ca detalii speciale ale planulului etajelor Fig. 78b apar podestele de sosire 180 - Desen tehnic

i plecare ale sc
rilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint
la fel ca planul parterului f
r
amenaj
rile terenului. In unele cazuri se prezint
i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate  amenajat special pentru locuit (ca mansard
dac
este sucient de înalt). Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni
) sau pentru accesoriile instalaiilor cl
dirii (central
termic
, garaje, postul de transformare, sp
l
torii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien
i confort. Planul acoperiului se deseneaz
la sc
rile 1:100 sau 1:50, atât pentru acoperiurile cu pante, cât i pentru cele în teras
. La acoperiurile cu pante se traseaz
întâi liniile perimetrale, respectiv pic
tura, (Fig.79), apoi se duc bisectoarele unghiurilor, care se întâlnesc dou
câte dou
, determinând coame de pant
sau dolii. Linia care unete punctele de intersecii ale coamelor pe pant
formeaz
coama de Fig. 79 Reprezentarea planului creast
. învelitorii - varianta cu arpant Pentru intersecii de volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz
pe acelai principiu al tras
rii liniilor de intersecie la 45°, rezolvarea ind în funcie de l
imea volumelor, în
limea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz
. Planul acoperiului este proiecia în plan orizontal a pantelor, cu trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de fum, ventilaiilor, r
su
torilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz
punctat zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz
linia exterioar
a corniei, sau a streainii acoperiului i se coteaz
pe dou
direcii toate elementele, pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor de c
tre constructor. Panta se indic
cu s
gei pe care se precizeaz
valoarea în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pic
tur
, Desen tehnic - 181

corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c
acoperiul unei cl
diri poate avea pante de m
rimi diferite i c
liniile de la pic
tur
pot s
nu e la acelai nivel. Dac
acoperiul are linia pic
turii la acelai nivel i pantele de aceeai m
rime, propriet
ile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt urm
toarele: liniile vârfului sunt la aceeai distan
de liniile de pic
tur
i proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor formate de liniile pic
turii sau de prelungirile lor. Pentru acoperiurile cu linia pic
turilor la mai multe niveluri, în primul rând se execut
trasarea punctat
a planului construciei i apoi a perimetrului versanilor. Pe planul acoperiului de tip teras
(Fig.80) este gurat planeul de beton armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.

Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras

Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar
sau a jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar
, zidurile se traseaz
cu linii punctate. Pe planul acoperiului de tip teras
se deseneaz
i rosturile de dilataie i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prev
d rebordurile la dou
cl
diri al
turate cu niveluri diferite, punctele de str
pungere a hidroizolaiei pentru antenele de televiziune, ventilaii, paratr
snete, chepenguri de acces etc. 182 - Desen tehnic

Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz
panouri în form
de triunghi; pe ele se traseaz
o s
geat
pe care se indic
panta de scurgere a apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.). Planul terasei se deseneaz
, ca i la acoperiurile cu pante, la scara ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic
toate elementele terasei, se coteaz
dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia ec
rui element din plan. I. Desenarea seciunilor Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite în
limi ale construciilor proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin
, la scar
, diferite în
limi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei. Seciunea longitudinal
este planul secant paralel cu faada longitudinal
, iar seciunea transversal
, considerat
caracteristic
pentru cl
dire ( de obicei prin intrarea principal
a cl
dirii), este planul secant paralel cu faada lateral
. Num
rul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei. De multe ori traseul de secionare se poate desf
ura dup
o linie frânt
, trecând prin elementele caracteristice ale cl
dirii, pentru evidenierea cât mai multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea caracteristic
este considerat
cea trasversal
, întrucât cuprinde majoritatea elementelor constructive Traseul seciunii se marcheaz
în planuri prin segmente liniare mai groase (linie-punct), cu vârful s
geilor indicative îndreptate spre planul de vedere. Intr-o cl
dire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în general ind preferat
vederea de la dreapta spre stânga. Seciunile determin
dimensiunile pe vertical
ale cl
dirii (Fig.81) i evideniaz
principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, sc
ri, podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de nisaj panta învelitorii etc. Dac
cl
direa are mai multe etaje deservite de o scar
principal
, seciunea vertical
trebuie s
treac
în mod obligatoriu prin scar
, pentru a scoate în eviden
caracteristicile casei sc
rii. In seciune se arat
suprapunerile zid
riei de la fundaie pân
la nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (c
r
mizi blocuri de zid
rie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac
exist
pod, mansard
etc. In cazuri speciale, se evideniaz
rezolvarea decorativ
a traseelor cu indicarea detaliilor studiate la sc
ri convenabile; de asemenea se evideniaz
: în
limile de ziduri, parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile, stâlpii, arcele, în
limile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu Desen tehnic - 183

Fig. 81 Reprezentarea unei sec
iuni transversale

supralumin
, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte particularit
i ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la scar
m
rit
(detalii); se marcheaz
curile de lumin
, subsolurile, accesele, trotuarele, sc
rile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini, lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante. Metoda desen
rii seciunilor este identic
cu cea a planurilor, inându-se seama de axele principale i secundare luate din plan i urm
rindu-se traseul p
rilor secionate. Dac
scara permite, pe seciuni, se gureaz
i prolul decoraiilor exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brâurilor, soclul etc. Desenul pornete de la cota ± 0, 00 care reprezint
nivelul nit al pardoselii parterului.

Fig. 82 Reprezentarea fa
adei principale 184 - Desen tehnic

J. Desenarea faadelor Desenul faadelor reprezint
proieciile vederilor cl
dirii pe un plan vertical de proiecie. La toate cl
dirile se deseneaz
întâi fada principal
, cu indicarea intr
rii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asem
n
toare, se prezint
numai una dintre ele. Faadele redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint
imaginea plastic
i real
a volumelor, cu indicarea precis
a poziiilor ferestrelor, a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz
dup
ce s-au desenat planurile tuturor nivelurilor i seciunilor cl
dirii. Planurile, seciunile i faadele trebuie corelate, determinând împreun
volumul construciei. Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru lungimi sau l
imi, iar pentru în
limi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot la scar
se rezolv
i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a sc
rilor exterioare etc. Pentru desenarea corect
a faadelor, se ridic
din plan axele principale i secundare de compoziie i traveile, se determin
poziia golurilor i, în prima faz
se traseaz
toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi se xeaz
dimensiunile soclului, brâurilor, prolelor etc. Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor începe de la linia de p
mânt pân
la coama acoperiului sau linia superioar
a parapetului terasei. In cazul cl
dirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad
. La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz
într-o form
schematic
, reprezentând în special volumele i golurile. La scara 1:50 se indic
am
nunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint
materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr
, cu desenele respective; c
r
mida aparent
; placajele ceramice, piatra brut
sau în apareiaj, prelucrat
cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele din lemn etc. Acoperiul se deseneaz
în pante, în teras
sau cu formele specice; indicativ se redau: materialele învelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma streainilor i a cornielor, cu prolurile de leg
tur
, conform cu indicaiile date la construciile grace. Pe desen se gureaz
i elementele accesorii, ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri, cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, sc
ri exterioare, trotuare, parapete, jardiniere, balustrade etc. Faadele se deseneaz
cu linii subiri, reprezentarea materialului s
e cât mai sugestiv
. La aceast
scar
se prev
d cote pe vertical
, pentru delimitarea Desen tehnic - 185

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot  reprezentate în planuri. Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun
de referin
, vertical
; de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru g
sirea detaliilor de faad
în planele respective. In proiectele de execuie se detaliaz
toate elementele constructive i de nisaj, care nu apar sucient de clar în cadru desenului efectuat la scara 1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad
, pe seciunea transversal
sau longitudinal
, în plan i chiar pe faade, sunt incercuite zonele care urmeaz
s
se detalieze i se fac trimiteri la planele care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz
la scara 1:5, pentru elementele de beton sau zid
rie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac
se detaliaz
tâmpl
ria sau alte elemente care nu pot  sucient de explicite la o scar
mai mic
. Pentru un proiect de execuie, num
rul detaliilor care se deseneaz
nu este limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolv
rile diferitelor elemente. Aceste detalii trebuie s
e suciente ca num
r i grad de detaliere, pentru a face posibil
execuia.

Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant; b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras. 186 - Desen tehnic

K. Planuri de cofraj Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcie de claritate i complexitate, la sc
rile: 1 : 20 sau 1 : 100. Planul de cofraj este desenul care reprezint
muchiile interioare ale cofrajului. Stâlpii de sub planeu se reprezint
secionai (Fig. 76 a). Planul de cofraj pentru scar
este alc
tuit, dup
poziia sc
rii între niveluri, din unul sau dou
podete i placa înclinat
care constituie rampa sc
rii (Fig.77a). Cotele în plan determin
dimensiunile podestului, grosimea zidului, dimensiunile golului sc
rii, distana dintre linia de începere i terminare a pl
cii de pant
, precum i l
imea acesteia. Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele de nivel relative (cotele de nivel la faa nit
a pl
cii). Pe plan
se specic
marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i planul de armare, se indic
i tipul de oel folosit.

Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj

Desen tehnic - 187

Bibliograe: 1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i Al. Constantinescu; 2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu i Radu M
rgineanu; 3. Cartea zidarului; 4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu

188 - Desen tehnic

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MATEMATIC APLICAT

Matematic aplicat - 1

2 - Matematic aplicat

CAPITOLUL I 1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA Întâlnim numere naturale atunci când num
r
m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m
surare. Sc
zând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un num
r natural. Pentru a putea sc
dea orice num
r natural din orice alt num
r, a trebuit s
extindem ideea de num
r, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz
adun
ri, sc
deri, înmuliri i împ
riri. Numerele întregi se folosesc i în unele m
sur
ri, ca de exemplu în m
surarea temperaturilor (pe scara Celsius). Amintim notaiile: N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale; N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (f
r
num
rul 0); Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾. Adunarea numerelor întregi este: Comutativ, adic
a + b = b + a, oricare ar  numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic
(a + b) + c = a + (b + c), oricare ar  numerele (întregi) a, b, i c. Din aceste propriet
i rezult
c
în calcule putem efectua adun
rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula: 55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176 Num
rul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice num
r întreg are un opus, notat – a, care este i el num
r întreg. Din aceste propriet
i rezult
c
sc
derea num
rului întreg b din num
rul întreg a poate  înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b: a - b = a + (-b) Reamintim c
putem desina o parantez
în faa c
reia se a
semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a
în parantez
. Folosind propriet
ile adun
rii, putem calcula: Matematic aplicat - 191

-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14, 5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2, (+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4, (+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 = (18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4, (8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 = = (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2 EXERCI#II 1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit
ilor 2 i care s
e cât mai mici posibile. 2) A) Un num
r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num
rul" B) Alt num
r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num
rul" 3) A) Un num
r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num
r" B) Alt num
r este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest num
r. 4) Efectuai adun
rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001. 5) Efectuai sc
derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453. 6) Aranjai în ordine cresc
toare numerele: -12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9 7) Efectuai calculele: a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9) f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14); j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27); l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13); n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34); o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11). 8) Stabilii dac
este adev
rat sau nu: a. (+10) + (-9)  (-10) + (+9); b. (+4) + (-24)  (-1) + (+21); c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6)  (-2) + (+3); e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5). 9) În dou
vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s
turn
m uleiul în alte dou
vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s
aib
celalalt vas" 192 - Matematic aplicat

10) Urm
toarele zece adun
ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute: 7+

5+

88+

36+

312+

3 411+

522+

85+

6

9

34

13

878

1 827

1 416

2 413

12 803

9 014+

3 211 856+ 1 837 011

9

6

41

75

161

2 303

38

326

45 320

4 022 485

4

7

70

42

451

6 041

817

4 041

2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI Reamintim c
înmulirea numerelor întregi se efectueaz
inând seam
de urm
toarea regul
: Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite. Regula semnelor este deci: (+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -. Înmulirea numerelor întregi este: Comutativ, adic
a x b = b x a, oricare ar  numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic
(a x b) x c = a x (b x c), oricare ar  numerele a, b i c; Distributiv fa
 de adunare, adic
a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar  numerele a, b i c. Num
rul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire. Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic
dou
înmuliri i o adunare), prefer
m s
-l efectu
m sub forma a x (b + c), scoând factor comun. Folosind propriet
ile înmulirii, s
calcul
m: (+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70, (-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200 (-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70 Exerci
iu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18; c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5 Rezolvare. a) Ar trebui s
efectu
m cele dou
înmuliri, apoi adunarea. Obinem rezultatul mai repede, dac
observ
m c
putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600. Matematic aplicat - 193

b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem: 55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800 c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860 Dac
a i b sunt dou
numere întregi, astfel încât b  0, câtul dintre a i b, notat prin a : b, este acel num
r întreg c, în cazul în care el exist
, pentru care a = b x c. Se scrie c = a : b. De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6. Observ
m c
regula semnelor este, pentru împ
rire, aceeai ca i pentru înmulire. Problem
rezolvat
. Un metru p
trat de linoleum cost
1 300 lei. Cât cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m i l
imea de 3 m" Rezolvare. A
m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p
tri). Dac
1 mp de linoleum cost
1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost
de 12 ori mai mult, adic
12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului = 15 600 lei. EXERCI#II 1) a) Un num
r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num
rul" Alt num
r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num
rul" c) Ionic
merge spre coal
cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic
. Aai viteza automobilului. 2) a) Un metru p
trat de covor cost
2 300 lei. Cât cost
un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m i l
imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în
limea. Cât este aria sa? 3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21. 4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950. 5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d) (-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8). 194 - Matematic aplicat

6) Calculai: 7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2 – 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@; 8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7); 9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor: a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10 10) Determinai elementele urm
toarelor mulimi: A = ®x N _ x divide pe -12¾ B = ®x Z _ x divide pe 8¾ C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾ D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾

3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE Atunci când „lu
m p
ri dintr-un întreg” sau când m
sur
m segmente, suprafee, volume, numere care nu sunt neap
rat întregi. De fapt, a fost nevoie s
e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz
, de obicei cu litera Q. Orice num
r raional poate  reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate  scris ca fracie m , în care num
ratorul m este un num
r întreg, iar n numitorul n un num
r natural, diferit de 0. m Numerele raionale negative pot  scrise în forma - n , unde m i n sunt numere naturale (iar n  0). De exemplu, num
rul raional 10 poate  scris m -6 m - 10 sau - 5 . Numerele raionale pot  scrise în forma + n , sau n , unde m 6 3 i n sunt numerele naturale (iar n  0). Avem 5 3 m 2m 3m 4m n = 2n = 3n = 4n Numerele m i n pot  alese prime între ele, în care caz fracia se numete ireductibil
. Numerele raionale pot  scrise i zecimal, dac
avem în vedere ca = m : n. Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie i -0,75. Dac
încerc
m s
scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4). 90 Matematic aplicat - 195

În general, dac
scriem zecimal un num
r raional, atunci în dreapta virgulei apare un num
r nit de cifre  0, urmate eventual de o perioad
. S
ne reamintim c
num
rul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form
de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form
de fracie 12 sau (dup
99 9 simplicarea cu 3). Num
rul raional 3,(52) se transform
în fracie în felul urm
tor: 352-3 349 3,(52) = 99 = 99 Num
rul raional 3,5(2) se transform
în fracie în felul urm
tor: 3,5(2) = 352-35 = 317 90 90 Adunarea i sc
derea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup
regulile obinuite, inând îns
seama de virgul
. De exemplu: 11,4 + 11,4 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCIII 1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141? Justicai r
spunsul. 2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23 3 6 9 21 18 27 72 45 b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27 Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42 12 24 90 54 3) Simplicai fraciile (obinând fracii ireductibile): a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ; 6 50 33 9 4 144 90 510 120 64 166 1666 16666 166666 k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 . 4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile: a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59 3 21 15 5 8 9 27 29 60 61 5) Scriei în form
de fracie numerele raionale: a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 . 9 4 5 2 14 3 6 7 9 3 196 - Matematic aplicat

4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE

Dac
numerele raionale sunt scrise în form
de fracie, produsul lor se obine înmulind num
r
torii între ei i numitorii între ei: m p mxp n • q = nxq Dac
numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, inând seam
de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r
mâne valabil
. Aadar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv fa
 de adunare. Orice num
r raional a  0 are un invers, notat 1 . Înmulind num
rul a cu a inversul s
u, obinem ca rezultat 1: 1 a x a= 1 De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În 3 2 2 m general, dac
a = n , atunci 1 = n . a m Împ
rirea num
rului raional a cu num
rul raional b ( 0) se denete ca ind înmulirea lui a cu inversul lui b: 1 a:b=axb Dac
numerele sunt scrise în form
de fracie, împ
rirea se face înmulind deîmp
ritul cu inversul împ
ritorului sau, altfel spus, „înmulind cu fracia r
sturnat
”. Dac
numerele sunt scrise zecimal, împ
rirea se face dup
regulile obinuite. EXERCIII 1) Efectuai înmulirile: a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ; 3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4 (

Matematic aplicat - 197

(

(

(

(

5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI În general, vom spune c
num
rul raional p este p
trat perfect, dac
exist
un num
r raional a astfel încât p = a2. Regula semnelor ne arat
c
p
tratele perfecte nu pot s
e numere negative. Dac
p este un num
r raional p
trat perfect, atunci putem scrie p = a2 cu a num
r pozitiv. Acest num
r pozitiv a (i numai acesta) va  numit r
d
cin
p
trat
a lui p i va  notat astfel: . Aadar, 8 este r
d
cina p
trat
a lui 64, dar -8 nu este r
d
cin
p
trat
a lui 64; = 8. Num
rul 3 este r
d
cina p
trat
a lui 9 , dar - 3 nu este r
d
cina 16 4 4 p
trat
a lui . Num
rul 1,4 este r
d
cina p
trat
a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c
0 este p
trat perfect i ca

= 0. Orice p
trat perfect este pozitiv sau 0. Îns
nu orice num
r raional pozitiv este p
trat perfect. Metod
de extragere a r
d
cinii p
trate: Exemplu pentru num
rul 1024 i num
rul 752,4049:

198 - Matematic aplicat

Matematic aplicat - 199

Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este p
trat perfect i

EXERCIII 1) Completai tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r
d
cina p
trat
a num
rului?

3) Care din propoziiile ce urmeaz
sunt adev
rate?

4) Aai r
d
cina p
trat
a urm
toarelor numere: a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136 5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint
pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR Calculai:

200 - Matematic aplicat

CAPITOLUL 2 RAPORT, PROCENT

Fie a i b numere raionale pozitive, b  0. Raportul lor este a , iar k = b a este valoarea raportului b . Observaii: - a i b sunt termenii raportului; - dac
a i b sunt m
rimi exprimate cu aceei unitate de m
sur
, atunci raportul m
rimilor este raportul numerelor care exprim
cele dou
m
suri. Exemplu: De câte ori este mai mic
l
imea unui dreptunghi fa
de lungimea acestuia dac
L = 12 cm i l = 6 cm. Avem , deci l
imea este de dou
ori mai mic
decât lungimea. - dac
termenii raportului sunt dou
m
suri diferite, exemplu distan
i timp atunci raportul lor este o marime nou
, viteza. Exemplu: Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului? p Raportul de forma 100 (p  Q, p "0) se numete raport procentual. p se citete „p la sut
” sau „p procente” i înseamn
p . 100 Exerciii: 1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i l
imea de 2 m. Completai: a. Raportul dintre lungimea i l
imea dreptunghiului este .................; acest raport arat
c
lungimea este de ................ ori mai mare decât l
imea sau c
laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
decât lungimea. Matematic aplicat - 201

b. Raportul dintre l
imea i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat
c
l
imea este .............. din lungime. 2. Lungimea unui teren în form
de dreptunghi este de 20 km i l
imea 8 hm. a. Care este raportul dintre lungimea L i l
imea l a terenului? Ce reprezint
acest raport? b. Care este raportul dintre l
imea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce reprezint
acest raport? 3. tiind c
76 4. Pentru 4 kg de mere se pl
tesc 76 lei. Ce reprezint
raportul 4 ? 5. Num
rul a este de 5 ori mai mic decât num
rul b i 1 din num
rul c. 7 Calculai: a. Raportul dintre a i b; b. Raportul dintre a i c; c. Raportul dintre 5 i 1 ; 7 d. Raportul dintre c i b; e. De câte ori este mai mare c decât b; f. Cât la sut
din b este c.

202 - Matematic aplicat

CAPITOLUL 3 UNITI DE MSUR A. Unit
i de msur pentru lungimi, transformri: 1 km

1 hm

1 dam

1m

1 dm

1 cm

1mm

1000 m

100 m

10 m

1m

0,1 m

0,01 m

0,001 m

Pentru a transforma o unitate de masur
în alta, utiliz
m urm
toarea schem
: km

-

hm

dam

m

dm

cm

mm

unit
ile mari se transform
în unit
i mici prin înmultire cu 102n; unit
ile mici se transform
în unit
i mari prin împ
rire cu 102n, n ind num
rul de segmente dintre cele dou
unit
i;

Lungimile se masoar
cu diverse instrumente de m
surat lungimi: rigla gradat
(folosit
în proiect
ri i de colari), metrul obinuit (folosit în special la m
surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul, ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar  un instrument folosit, el masoar
cu o anumit
eroare. De aceea orice m
surare presupune o aproximare. B. Unit
i de masur pentru suprafe
e, transformri: 1 km2

1 hm2

1 dam2

1 m2

1 dm2

1 cm2

1 mm2

10002 m2

1002 m2

102 m2

1 m2

m2

m2

m2

Alte unit
i de masur
pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar): 1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2; 1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2. Pentru a transforma o unitate de m
sur
în alta, utiliz
m urm
toarea schem
: km2

-

hm2

dam2

m2

dm2

cm2

mm2

unit
ile mari se transform
în unit
i mici prin înmulire cu 102n; unit
ile mici se transform
în unit
i mari prin împ
rire cu 102n (n este num
rul de segmente dintre cele dou
unit
i). Matematic aplicat - 203

C. Unit
i de msur pentru volum, transformri: 1 km3

1 hm3

1 dam3

1 m3

1 dm3

1 cm3

1 mm3

10003 m3

1003 m3

103 m3

1 m3

m3

m3

m3

Multiplii metrului cub se utilizeaz
foarte rar în viaa practic
. Pentru a transforma o unitate de m
sur
în alta, utiliz
m urm
toarea schem
: km3

-

hm3

dam3

m3

dm3

cm3

mm3

unit
ile mari se transform
în unit
i mici prin înmulire cu 103n; unit
ile mici se transform
în unit
i mari prin împ
rire cu 103n (n este num
rul de segmente dintre cele dou
unit
i).

Exerciii: 1. a. b. c.

Transformai in kilometri: 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm; 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l
imea de 23 cm. S
se calculeze lungimea sa tiind c
dac
aceasta se m
rete de dou
ori, iar l
imea se m
rete cu 2 atunci aria dreptunghiului se m
rete cu 1215 m2. 3. Pentru un pavaj se folosesc pl
ci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2, aezate în rânduri a câte 12 pl
ci ecare. Aai aria suprafeei pavate. 4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3. 5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

204 - Matematic aplicat

6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm. 7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l
imea de 20 cm i în
limea de 25 cm. 8. S-au transportat 3 m3 de p
mânt cu o rab
în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate? 9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm? b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm i 9 cm?

Matematic aplicat - 205

CAPITOLUL 4 GEOMETRIE PLAN

UNGHIURI Deniie: Se numete unghi gura geometric
format
din dou
semidrepte care au aceeai origine. O = vârful unghiului >OA i >OB = laturile unghiului

drept m ( O) = 90o

ascuit m ( A)  90o

obtuz m ( B) > 90o

ascuit m ( C) = 180o

206 - Matematic aplicat

Dou
unghiuri cu m
surile egale se numesc unghiuri congruente. Notaie: congruent

m ( O) = m ( OI);

 AOB &  AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou
unghiuri cu suma m
surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou
unghiuri cu suma m
surilor egal
cu 180o. Dou
unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt congruente. Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt
cu originea în vârful unghiului, situat
în interiorul unghiului, astfel încât cele dou
unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s
e congruente.

 AOB &  BOC

 AI OI CI &  BI OI CI

>OC = bisectoare

>OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum
a m
surilor lor 360o, m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .

Matematic aplicat - 207

Unghiuri opuse la vârf sunt dou
unghiuri care au acelai vârf i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.  AOB & AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou
drepte congruente care prin intersecia lor formeaz
un unghi drept (Ÿpatru unghiuri drepte). a A b,  (a, b) = 90o Distana de la un punct la o dreapt
este perpendiculara dus
din acel punct pe dreapt
.

A a AB A a >AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular
pe segment în mijlocul segmentului. 208 - Matematic aplicat

Unghiuri adiacente sunt dou
unghiuri proprii care au vârful comun, o latur
comun
, iar celelalte dou
laturi sunt situate de o parte i de alta a dreptei care conine latura comun
.

TRIUNGHIUL Deniie: Triunghiul este gura geometric
format
dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente: - 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C

Clasicare: 1) dup
laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou
laturi congruente c. scalar sau oarecare Matematic aplicat - 209

2)

dup
unghiuri a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz
unghiul drept; ipotenuz
, latura opus
unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA. Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. Notaie: AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c
se a
la 2/3 fa
de vârf i 1/3 fa
de baz
. 210 - Matematic aplicat

2) Bisectoarea interioar
este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz
într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep
rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În
limea este perpendiculara dus
din vârful unui unghi pe latura opus
; e notat
de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz
tor cu latura pe care este dus
). >AAI@; >BBI@; >CCI@ în
limi AAIABC; BBI AAC; CCIAAB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc Punctul de intersecie al în
limilor se numete ortocentru i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit
pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c
xy este mediatoarea corespunz
toare laturii (BC) astfel: AI >BC@ i >BAI@ &>AC@ i xyABC i AI xy.

Matematic aplicat - 211

Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au toate o aceeai proprietate. O gur
geometric
care conine toate punctele din plan (sau spaiu) având o aceeai proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE Deniie: Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au laturile (omoloage) congruente dou
câte dou
i unghiurile (scrise în ordinea dat
) corespunz
toare congruente. Deci: 'ABC &'AI BI CI dac
: >AB@&>AI BI@; >BC@&>BI CI@; >CA@&>CI I A @ i  A& AI; B& BI; C& CI. Cazurile de congruen
: Cazul 1. Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au câte dou
laturi i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au câte o latur
i unghiurile al
turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au laturile respectiv congruente.

212 - Matematic aplicat

Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur
, unghi, latur
) Cazul 2: ULU (unghi, latur
, unghi) Cazul 3: LLL (latur
, latur
, latur
) Dac
triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen
au urm
toarea formulare: Cazul 1: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au câte o catet
i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 11: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 21: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au ipotenuzele i câte o catet
respectiv congruente. DREPTE PARALELE Deniie: Dou
drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ˆb = ‡ Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist
o singur
paralel
la dreapta dat
. Unghiurile formate de dou
drepte paralele cu o secant
(sau transversal
). Perechile: 1 i 5 2 i 6 sunt unghiuri 4 i 8 corespondente congruente 3 i 7 4 i 6 3 i 5

unghiuri alterne interne congruente

1 i 7 2 i 8

unghiuri alterne externe congruente

3 i 6 4 i 5

unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare

1 i 8 2 i 7

unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare Matematic aplicat - 213

Teorem
: Dou
unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac
sunt ambele ascuite sau ambele obtuze i sunt suplementare dac
unul este ascuit iar cel
lalt obtuz.

Teorem
: Suma m
surilor unghiurilor unui triunghi este 180o. m(A) + m(B) + m(C) = 180o

Consecine: 1. Într-un triunghi echilateral m
sura ec
rui unghi este de 60o. 2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare. În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au m
sura de 45o. 3. Un triunghi isoscel cu m
sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m
sura unui unghi de 30o, cateta ce se opune acestui unghi are lungimea egal
cu jum
tate din lungimea ipotenuzei. Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui triunghi se numete unghi exterior unui triunghi. ACD este unghi exterior triunghiului. M
sura unghiului exterior al unui triunghi este egal
cu suma m
surilor celor dou
unghiuri neadiacente cu el. m(ACD) = m(A) + m(B)

214 - Matematic aplicat

Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete bisectoare exterioar
a triunghiului. >BE = bisectoarea interioar
ABE &EBC >BF = bisectoarea exterioar
: CBF &FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar
i cea exterioar
a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF. Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete mijloacele a dou
laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur
i are ca lungime jum
tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL Deniie: Patrulaterul este gura geometric
care îndeplinete condiiile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou
dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, gura geometric
format
din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în ordinea scris
. Clasicare: 1. convex 2. concav Matematic aplicat - 215



Segmentul care unete dou
vârfuri opuse se numete diagonal
. >BD@ i >AC@ = diagonale Suma m
surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o. Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet
i: 1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ &>DC@; >BC@ & >AD@ 2. Unghiurile opuse sunt congruente: A & C; B & D 3. Diagonalele se intersecteaz
una pe alta în p
rti congruente: 4.

Unghiurile al
turate aceleiai laturi sunt suplementare: m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o (sau unghiurile consecutive sunt suplementare). Paralelograme particulare: Deniii i propriet
i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte). Propriet
i. Are propriet
ile paralelogramului (4) 5. Diagonalele sunt congruente: (AC) & (BD) 6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului 216 - Matematic aplicat

2. Rombul este paralelogramul care are dou
laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Propriet
i. Are cele patru propriet
i ale paralelogramului. 5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC A BD) i sunt bisectoarele unghiurilor lui. 6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P
tratul este un dreptunghi care are dou
laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Propriet
i. Are cele 6 propriet
i ale dreptunghiului i: 7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC) & (BD). 8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective. 9. P
tratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou
laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele. AD // BC; AD  BC; AD = baza mic
BC = baza mare În
limea este distana dintre cele dou
baze: AE A BC; AE A AD >AE@ = în
lime deci este perpendiculara comun
celor dou
baze. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

Matematic aplicat - 217

Propriet
i: 1. Unghiurile al
turate unei baze sunt congruente: A &B; D & C. 2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ & >BD@; DE A AB

Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie i este paralel
cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal
cu semisuma bazelor.

218 - Matematic aplicat

CERCUL

Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct x (numit centrul cercului). Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz
R. Linii în cerc 1. Raza este segmentul care unete orice punct al cercului cu centrul cercului. Dac
: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze. Raza se noteaz
cu R sau r. 2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: >BC@ = coarda. 3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul cercului (DE/coarda; O & (DE); >DE@ = 2R) 4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m
rginit
de dou
puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului i laturile raze. AOB = unghi la centru m(AOB) = m(AB) (deci se m
soar
prin m
sura arcului cuprins între laturi) 2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc i laturile coarde. BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m
sur
jum
tatea m
surii arcului cuprins între laturi. Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: 'MNP dreptunghic. m (NMP) = 90o ; NP = 2R

Matematic aplicat - 219

3. Unghiul format de o coard
i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta ind o dreapt
care are un singur punct comun cu cercul):

Deci BAC are ca m
sur
jum
tatea m
surii arcului subîntins de coard
.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou
secante care se intersecteaz
în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m
soar
prin semisuma m
surilor arcelor cuprinse între laturi. 5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m
sur
semidiferena m
surilor arcelor cuprinse între laturi. Poligoane regulate înscrise in cerc Dup
num
rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, .a.

220 - Matematic aplicat

Num
rul diagonalelor unui poligon este: nr. diag. =

unde n este num
rul laturilor poligonului.

Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este: An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului sau: 1. P
tratul

2. Triunghiul echilateral

3.

Hexagonul regulat

Matematic aplicat - 221

ARII 1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

AABCD = A'ABD + A'BCD

3. Paralelogramul

A = a*b sau A = ab sin A

4. Dreptunghiul h b 5.

P
tratul

222 - Matematic aplicat

6.

ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular


Matematic aplicat - 223

CAPITOLUL 5 GEOMETRIE ÎN SPAIU Propoziii despre puncte, drepte, plane Planul este o suprafa
care include o dreapt
orientat
în toate direciile. Suprafaa este rotund
daca nu include o astfel de dreapt
. Un plan poate  determinat în urm
toarele condiii: 1. dou
drepte paralele; 2. dou
drepte concurente; 3. o dreapt
i un punct exterior ei 4. trei puncte necoliniare Teorem
: O dreapt
este paralel
cu un plan, dac
este paralel
cu o dreapt
coninut
în acel plan.

Deniie: Numim perpendicular
pe un plan o dreapt
perpendicular
pe dou
drepte neparalele coninute în acel plan. O dreapt
perpendicular
pe un plan este perpendicular
pe orice dreapt
coninut
în acel plan. Teorem
: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur
perpendicular
i numai una. Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus
din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. 2.

Poliedre Corpuri rotunde 1. Poliedre

Deniie: Poliedrul este un corp geometric m
rginit de suprafee plane, deci de fee poligonale. 224 - Matematic aplicat

Clasicare: a) prisma, dreapt
sau oblic
; b) piramida, regulat
sau oarecare; c) trunchiul de piramid
Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme i dou
baze paralele i congruente (care pot  orice fel de poligoane). În
limea prismei este distana dintre baze. Prisma dreapt
este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic
este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze. Dac
bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped. Arii i volume Notaii: V = volumul Al = aria lateral
Ab = aria bazei At = aria total
h = în
limea BIO A (ABC) Al = suma ariilor feelor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu în
limea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab V = Ab * h Paralelipipedul dreptunghic Not
m: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.

Matematic aplicat - 225

Cubul

Piramida Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan, numit baz
, i un punct exterior planului s
u. Punctul exterior se numete vârful piramidei. Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB, 'VAB, ... Segmentul care unete vârful piramidei cu un vârf al bazei se numete muchie lateral
. Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus
din vârful piramidei pe planul bazei se numete în
limea piramidei.

Piramida regulat
este piramida care are baza un poligon regulat, iar în
limea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid
regulat
, în
limea unei feei laterale se numete apotema piramidei.

226 - Matematic aplicat

VO = h o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VOA dreptunghic în O VM = aI o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VMA dreptunghic în M Dac
baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru. Dac
muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete tetraedru regulat. Volumul unui tetraedru este un num
r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fee i în
limea care este perpendicular
pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid
este un poliedru obinut prin intersecia unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndep
rtând partea dinspre vârf.

Matematic aplicat - 227

Dac
trunchiul de piramid
provine dintr-o piramid
regulat
, el se numete trunchi de piramid
regulat
. Feele laterale sunt trapeze isoscele.

În
limea unei feei se numete apotema trunchiului. OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI) OOI = în
limea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i I 'B NB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou
poligoane asemenea este egal cu p
tratul raportului de asem
nare. În spaiu: raportul volumelor a dou
piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem
nare. 228 - Matematic aplicat

Unde V i VI sunt volumele a dou
piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde Cilindrul Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa
cilindric
circular
i dou
plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz
suprafaa cilindric
. Conul

Deniie: Se numete con circular corpul geometric m
rginit de o pânz
conic
circular
i de planul cercului care genereaz
pânza conic
. Dac
pânza conic
circular
de vârf V i baz
cercul C (O,R) are proiecia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt
.

Matematic aplicat - 229

Trunchiul de con Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul m
rginit de o pânz
conic
circular
, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de aceeai parte a vârfului ca i baz
. Trunchiul de con se numete drept dac
pânza conic
circular
este dreapt
. C(O,R) = baza mare C(OI, r) = baza mic


Sfera Deniie: Se numete sfer
de centru i raz
R ! 0 locul geometric al punctelor M din spaiu, pentru care OM = R

Calota sferic


230 - Matematic aplicat

ARII I VOLUME 1. Prisma oblic


2. Prisma dreapt


3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)

Matematic aplicat - 231

5. Piramid
regulat


6. Trunchiul de piramid
(oarecare)

7. Trunchiul de piramid
regulat


8. Cilindrul

232 - Matematic aplicat

9.Conul

10. Zona sferic


Matematic aplicat - 233

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII

No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 1

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia
No
iunea de pia
. Potrivit tratatelor de economie i p
rerilor unanime ale specialitilor, piaa desemneaz
sfera economic
în care producia de m
rfuri apare sub form
de ofert
, iar nevoile de consum sub form
de cerere. Într-o asemenea accepiune, sfera confrunt
rii ofertei cu cererea de m
rfuri i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump
rare are în vedere, pe de o parte, producia total
de m
rfuri, iar pe de alt
parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv. Totodat
, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect un bun oarecare, cât i relaiile care se refer
la sfera serviciilor, e c
este vorba de utiliz
ri industriale i asimilate acestora, e c
se refer
la destinaii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c
, datorit
diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul relaiilor de pia
trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie, generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s
aib
un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s
susin
ideea potrivit c
reia diversitatea proceselor ce formeaz
obiectul actelor de schimb, natura diferit
a subiecilor care apar în relaiile de pia
, localizarea pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin
o structur
deosebit de complex
. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c
, întradev
r, piaa reprezint
un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa secvenial
. Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia
. Pia
a construc
iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz
corect
a pieei construciilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng
studierea i cunoaterea structurii i a particularit
ilor domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de manifestare în cadrul pieei respective, având totodat
în vedere condiiile reale de desf
urare a activit
ii în construcii. Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desf
ur
rii principalelor activit
i economice, sociale i politice. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 237

O prim
mare problem
a sectorului construciilor o reprezint
identicarea unor noi orient
ri, pe baze raionale, care s
permit
proiectarea activit
ii în construcii ca element al permanentei dezvolt
ri economice. O alt
problem
fundamental
a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia
, eciena activit
ii în construcii, principalul deziderat al oric
rei activit
i economice i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic
rii imediate, corecte i permanente a inveniilor i inovaiilor tehnologice, al mecaniz
rii i automatiz
rii proceselor de producie, precum i al unui sistem managerial capabil s
genereze performan
economic
. Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, în mare m
sur
, de particularit
ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit
i denesc i delimiteaz
sectorul construciilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz
anumite implicaii în desf
urarea activit
ii specice, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit
orientare în studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste m
suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit
i asupra ecienei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s
prezent
m unele dintre reperele ce marcheaz
locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale, elemente ce determin
specicitatea respectivei piee, precum i câteva particularit
i ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor. Locul sectorului de construc
ii în cadrul economiei româneti Timpul a demonstrat c
domeniul construciilor, prin produsele sale, cl
diri, elemente de infrastructur
, amenaj
ri ale teritoriului etc., a jucat i joac
un rol esenial în desf
urarea i dezvoltarea activit
ilor economice i social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societ
ii umane. Se poate, deci, arma c
progresul oric
rei societ
i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite s
contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu
a structurii i suprastructurii de care dispune ecare ar
. În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii, cât i în calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investiii. Pentru o cât mai bun
înelegere a aspectelor referitoare la locul i importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui 238 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul c
rora se poate asigura simultan o argumentaie tiinic
i pragmatic
, prezentul studiu apeleaz
la o dubl
abordare, conceptual
i statistic
. Conceptual
, pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul societ
ii de c
tre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic
, pentru a înf
ia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor exercitate asupra dezvolt
rii durabile a societ
ii româneti. Argumente statistico-economice privind importana sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Solicitrile societ
ii la care trebuie s rspund sectorul construc
iilor. În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou
orientare, în direcia realiz
rii de produse capabile s
r
spund
exigenelor societ
ii contemporane, e c
este vorba de exigene de natur
economic
, social
sau de mediu. Principalele cerine la care trebuie s
r
spund
sectorul construciilor în România, ar
aat
în plin proces de dezvoltare i restructurare economic
, sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii c
ilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban
ind, în general, peste media admisibil
). Aceste cerine impun soluii, abord
ri i strategii distincte pentru activit
ile din domeniul construciilor, arhitecturii, amenaj
rii teritoriului i urbanismului în ara noastr
. Prin strategia naional
de dezvoltare economic
pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European
. Reformele specice domeniului de construcii, ce urmeaz
a  realizate în vederea materializ
rii strategiei respective i a valoric
rii disponibilit
ilor de care ara noastr
dispune contureaz
, totodat
, i necesitatea cre
rii unor mecanisme de conducere specice, capabile s
ofere soluii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ec
rui domeniu de activitate în parte. Creterea economic
durabil
poate  realizat
numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea durabil
a teritoriului naional, reprezint
“temelia” pentru întreaga activitate economico-social
i deci, în consecin
, obiectivele pe care societatea româneasc
i le-a xat în acest domeniu cap
t
o importan
deosebit
. C
ile de realizare a unor asemenea obiective implic
o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s
propun
soluii viabile i eciente, capabile s
ofere metode i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic
a economiei româneti. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 239

Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie s
dein
o pondere semnicativ
din totalul investiiilor realizate la nivel naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în ansamblul lucr
rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl
dirilor deja existente, în lucr
rile de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor, precum i xarea pe fundaii a acestora. Specicitatea pieei construciilor Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii specice generate de activit
ile desf
urate de c
tre întreprinderile care îi ofer
produsele i serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei. Drept urmare, ea se particularizeaz
, în cadrul pieei globale, atât prin natura produselor, cât i prin specicul clienilor pe care îi intereseaz
produsele i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor. Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente ale pieei globale, este necesar
luarea în consideraie a unui ansamblu de elemente specice: consumul; num
rul, categoria i importana organizaiilor i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic
construciilor. Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor. Piaa construciilor, ca de altfel orice pia
, grupeaz
toi utilizatorii de obiective sau servicii specice domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz
piaa, cât i pe cei ai altor unit
i economice de prol. Organizaia care apeleaz
la cercet
rile de marketing i dorete s
determine dimensiunile propriei sale piee trebuie s
cunoasc
partea de pia
acoperit
de produsele sale i, în aceeai m
sur
, partea i puterea de penetraie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat
, foarte important
este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se manifest
pe piaa construciilor. Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are o component
calitativ
i una cantitativ
. Prima component
are în vedere identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua urm
rete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacit
ii lor de absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice. 240 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societ
i de construcii – ROF Societate 1. Structura funcional
Func
iile organiza
iei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr
de ecare zi ar deveni mult mai s
rac
dac
ar  s
renun
m la el. Ne organiz
m timpul de lucru, timpul liber, activit
ile dintr-o s
pt
mân
, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c
rile din bibliotec
, ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast
activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organiz
m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a crete eciena i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz
ordine structural i func
ional. Într-o întreprindere, organizarea se refer
, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii funcionale. Cele dou
structuri organizatorice se condiioneaz
reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn
c
pentru aceeai structur
administrativ
putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru realizarea aceleeai structuri funcionale pot  concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s
existe mai multe variante de structuri administrative i structuri funcionale posibile, care pot  optimizate astfel ca s
se realizeze o organizare structural
i funcional
cât mai ecient
. Acest rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s
se acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s
se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat
realizate structura administrativ
i structura funcional
a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c
se pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare permanent
la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea se refer
la modul în care se descompun progresiv procesele de munc
dintr-o organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz
de c
tre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz
sub forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea rmei const
în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic
i intelectual
, a componentelor acestora (mic
ri, timpi, operaii, No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 241

lucr
ri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc
, compartimente, etc., corespunz
tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, în vederea realiz
rii în cele mai bune condiii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur
întreaga rm
sau numai o parte component
a ei. Ea este o funcie generic
a managementului. Atunci când se organizeaz
un proces sau o activitate component
a lui, se trece de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz
condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea obiectivelor organizaionale. Totodat
, desf
urarea proceselor se face în mod programat i controlabil. Organizarea este o funcie managerial
care poate genera un num
r innit de soluii teoretice. În practic
, se încearc
obinerea unei soluii optime, dar de cele mai multe ori se accept
o soluie sucient de bun
, care s
satisfac
cerinele de contingen
ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca nalitate realizarea a dou
structuri fundamentale, una funcional
i una organizatoric
. Cele dou
structuri se coreleaz
, dar nu se condiioneaz
în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur
funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur
organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale. Managementul ca tiin
, încearc
s
g
seasc
cea mai bun
corelare dintre cele dou
structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura funcional
i structura organizatoric
nu sunt rigide i nici intransformabile Exist
o anumit
dinamic
a lor în timp, ca o reacie necesar
de adaptare la schimb
rile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are o structur
funcional
generic
, în sensul c
întreg spectrul de activit
i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm
toarele categorii: activit
i de cerectare-dezvoltare, activit
i de producie, activit
i comerciale, activit
i nanciar-contabile i activit
i de personal. Realizarea ec
rei categorii de activit
i constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer
la urm
toarele funcii sau funciuni: a) cercetare-dezvoltare, b) producie, c) comercial
, d) nanciar-contabil
, e) de personal. Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai multe activit
i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribuii. Continuând aceast
descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint
o component
de baz
a 242 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

unui proces de munc
complex sau un proces de munc
simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul
, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea, cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se raporteaz
la persoane, ele au o anumit
autonomie funcional
. Important este s
subliniem faptul c
aceast
descompunere nu este standardizat
, ea depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm
mic
, procesul de descompunere este foarte redus, ecare angajat ind înc
rcat cu cât mai multe sarcini i activit
i, indiferent dac
acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza
ia Într-o rm
mare, procesul de munc
se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat
, într-o rm
dinamic
, apt
de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc
în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere al muncii în entit
i omogene cât mai mici i nu denirea rigid
i cantitativ
a acestor entit
i. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic
fac ca multe dintre activit
ile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s
dispar
. De exemplu, în urm
cu dou
decenii, introducerea datelor în calculator se f
cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm
care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin
sau chiar o activitate foarte important
. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s
se fac
folosind tastatura. Perforatoarele au disp
rut i o dat
cu ele au disp
rut i activit
ile de perforare a cartelelor. Func
ia de cercetare-dezvoltare Aceast
funcie integreaz
activit
ile care au ca scop generarea de noi cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme. Func
ia de produc
ie Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activit
i, care depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm
. În sens generic, se pot considera urm
toarele activit
i mai importante: programarea, lansarea i urm
rirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur
energetic
sau informaional
. Func
ia comercial Aceast
funcie cuprinde activit
ile care contribuie la realizarea conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant. Ea se realizeaz
în dou
sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers, dinspre organizaie spre mediul extern. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 243

Func
ia nanciar-contabil În condiiile trecerii la economia de pia
, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activit
i importante: nanciar
, contabil
i controlul nanciar de gestiune. Func
ia de personal Funcia de personal integreaz
activit
ile prin care se realizeaz
recrutarea, angajarea, preg
tirea i perfecionarea continu
a personalului din organizaie. 2. Structura organizatoric
a întreprinderii Structura organizatoric
este denit
ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite încât s
asigure premisele organizatorice adecvate realiz
rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric
poate  considerat
drept scheletul rmei i cuprinde dou
p
ri: a) structura de conducere sau funcional
, b) structura de producie sau operaional
. În cadrul acestor p
ri se reg
sesc componentele primare i anume postul, funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic
, nivelul ierarhic. Postul este alc
tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i responsabilit
ilor desemnate pe anumite perioade de timp ec
rui component al rmei. Obiectivele postului se reg
sesc în sistemul piramidal al obiectivelor rmei. O alt
component
a postului este autoritatea formal
sau competena organizaional
ce poate  ierarhic
atunci când acioneaz
asupra persoanelor i funcional
când se exercit
asupra unor activit
i. În afara autorit
ii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat
de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan
. Funcia constituie factorul care generalizeaz
posturi asem
n
toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit
ii i responsabilit
ii. Functiile pot  grupate în: - funcii de conducere, - funcii de execuie. Compartimentele sunt rezultatul agreg
rii unor posturi i funcii cu continut similar i/sau complementar reunind persoane care desf
oar
activit
i relativ omogene i solicit
cunotine specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot : - operaionale, - funcionale. 244 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

Relaiile organizatorice sunt alc
tuite din ansamblul leg
turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement
ri ociale. Relaiile organizatorice pot : - de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare. Nivelurile ierarhice sunt alc
tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan
fa
de managementul de vârf al rmei. Num
rul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei, diversitatea activit
ilor, complexitatea produciei dar i de competena managerilor. Ponderea ierarhic
reprezint
num
rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere i înregistreaz
valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice crete c
tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplic
pe m
sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic
spre compartimente cu activitate operaional
. Structura organizatoric
prin modul de combinare a resurselor umane, materiale i nanciare condiioneaz
eciena desf
ur
rii activit
ii necesare realiz
rii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului decizional i conguraia sistemului informaional. Sistemul organizaional trebuie s
realizeze obiectivele stabilite în condiiile minimiz
rii costului economic i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale i de grup. Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat
atât de factori endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv
nelimitat
în creterea ecienei managementului rmei. Al
turi de aceast
form
de organizare poate exista i o organizare informal
alc
tuit
din ansamblul grup
rilor i al relaiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast
organizare informal
, dei însoete organizarea formal
acioneaz
, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei organiz
rii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de preg
tire, calicare i origine social
. Componentele organiz
rii informale sunt grupul informal, liderul informal, relaiile informale. Între cele dou
tipuri de organizare este o strâns
interdependen
determinat
de unele asem
n
ri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai organizaii, servesc realiz
rii unor obiective, au un caracter dinamic i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz
rii informale i subordonarea acesteia realiz
rii unor aspiraii personale. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 245

Inuenele organiz
rii informale pot  atât pozitive cât i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz
rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup. Variabila organizaional
este reprezentat
de factorii interni sau externi unit
ii care condiioneaz
caracteristicile acesteia dar i factori tipologici utilizai în abordarea comparativ
a mai multor rme. Variabilele organizatorice sunt: - dimensiunea rmei, - complexitatea rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot
rii tehnice, - gradul de specializare i cooperare în producie, - dispoziia teritorial
, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor. Acestea inueneaz
conguraia structurii organizatorice precum i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identic
rii factorilor care in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere. Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou
criterii: 1. Dup
morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur
funcional
i operaional
se disting urm
toarele tipuri de structuri: a) structura ierarhic
se caracterizeaz
printr-un num
r redus de componente operaionale, ecare persoan
ind subordonat
unui singur ef iar conducerea ec
rui compartiment exercit
toate atribuiile conducerii la acel nivel; b) structura funcional
caracterizat
prin existena compartimentelor operaionale i funcionale, conduc
torii sunt specializai într-un anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la ei ierarhici, cât i de la conducerea compartimentelor funcionale; c) structura ierarhic-functional
caracterizat
prin existena componentelor operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului ierarhic; 2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea structurii: a) privat tradiionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne. 3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice eciente. Procesul de analiz
, proiectare, evaluare i îmbun
t
ire a structurii 246 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

organizatorice presupune respectarea urm
toarelor cerine: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon
rii adic
una dintre cele mai valoroase calit
i ale unei structuri organizatorice este supleea ei caracterizat
printr-un num
r mic de nivele ierarhice; b. Crearea i dependena compartimentelor, adic
ecare funciune ce prezint
importan
pentru realizarea politicii i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s
se constituie într-un compartiment specializat. Exist
patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importana lor, - frecvena leg
turilor dintre ele, - interdependena lor, - competena managerului. c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente. Un serviciu funcional nu este ecient pentru întreprindere decât dac
este alc
tuit din persoane responsabile, operaionale, competente, active i eciente. d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient
trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate; e. Folosirea deleg
rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin
conducerea trebuie s
e descentralizat
i cât mai aproape de executani. Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm
toarelor etape: - analiza obiectivelor întreprinderii, - denirea activit
ilor i stabilirea coninutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre ele, - proiectarea propriu-zis
a structurii organizatorice, - evaluarea funcionalit
ii i a laturii constructive a întreprinderii. Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric
necesit
perfecion
ri continue pe baza unor studii realiste care s
e bazate pe conceptele tiinei manageriale. f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm
toarele documente: a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci p
ri i anume: - prima parte, denumit
organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale, actul normativ de îninare, obiectul de activitate, tipul societ
ii, statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice; - partea a doua se refer
la atribuiile rmei; No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 247

-

în partea a treia se fac preciz
ri cu privire la conducerea rmei. Se precizeaz
care sunt atribuiile adun
rii generale a acionarilor, atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive cu detalierea responsabilit
ilor pentru funciile de director general i director pe funciuni; - partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare compartiment funcional i operaional; - partea a cincea cuprinde dispoziii generale; b) a postului este un document operaional important ce prezint
în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest
s
-i poat
exercita în condiii normale activitatea. Fia postului cuprinde: - denumirea i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competenele i responsabilit
ile, - cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini. Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare grac
a structurii organizatorice a întreprinderii care red
o parte din componentele structurii, i anume: - compartimente, - nivelurile ierarhice, - relaiile organizaionale, - ponderea ierarhic
. Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot : - organigrame generale, - organigrame pariale Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a relaiilor dintre ele, organigramele pot : - piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga. Post, func
ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric
este similar
structurii arhitecturale a unei cl
diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat
pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cl
dirii, aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au f
cut atât din raiuni inginereti care s
asigure rezisten
i stabilitate construciei, cât i din raiuni funcionale care s
asigure desf
urarea în cele mai bune condiii a activit
ilor 248 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

prev
zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl
dire de locuit va avea o structur
arhitectural
diferit
de o cl
dire pentru birouri sau o cl
dire industrial
. Dar i reciproca este adev
rat
, în sensul c
pentru asigurarea aceleeai funcionalit
i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist
dou
procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz
rii produselor i serviciilor pentru care a fost creat
organizaia i procesul de management, care asigur
realizarea primului în condiii de ecien
economic
i de calitate. Cele dou
procese se intercondiioneaz
reciproc, dei rolul primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activit
ile care alc
tuiesc cele dou
procese se grupeaz
pe baza principiilor de integrabilitate i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competene profesionale i decizionale, responsabilit
i i obiective. Structura organizatoric
a unit
ii economice reprezint
ansamblul posturilor i compartimentelor de munc
din care este constituit
unitatea, modul lor de grupare i subordonare precum i leg
turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz
tor a tuturor sarcinilor de munc
detaliate în raport cu specicul unit
ii respective. Atunci când este proiectat
, o structur
organizatoric
raional
i ecient
trebuie s
respecte urm
toarele cerine generale: - s
acopere întregul spectru de activit
i din organizaie; - s
distribuie aceste activit
i astfel încât s
se evite suprapunerile i paralelismele; - s
asigure continuitate i uiditate în realizarea activit
ilor; - s
asigure respectarea unit
ii de conducere la ecare nivel pe cât posibil, respectiv, ecare subordonat s
aib
un singur ef; - s
e exibil
, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum ar  amplic
ri în cazul dezvolt
rii organizaiei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organizaiei, comas
ri ale unor compartimente, etc. Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s
se analizeze modul în care ea r
spunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn
c
structura trebuie s
e gândit
i proiectat
în funcie de spectrul de activit
i din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz
s
lucreze în cadrul ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup
1989, au fost concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin pentru satisfacerea unui interes public. Aceast
tendin
se poate observa i atunci când se formeaz
un nou Guvern. Structura lui organizatoric
este gândit
pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activit
i i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap
rea o serie de disfuncionalit
i No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 249

i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm
toarele: Postul. Postul de munc
reprezint
cea mai simpl
subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective, competene i responsabilit
i ce revin, în mod regulat i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit
ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale ale utilit
ii postului, ce exprim
necesitatea cre
rii lui, precum i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz
prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale, a autonomiei decizionale i a autorit
ii formale de care dispune persoana angajat
pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune asociat
unui post în vederea realiz
rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal
a acestuia. Responsabilitatea asociat
unui post reprezint
obligaia moral
i legal
ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien
. Func
ia. Totalitatea posturilor de munc
care prezint
aceleai caracteristici principale formeaz
o funcie. Rezult
c
într-o organizaie, pentru aceeai funcie pot exista mai multe posturi de munc
, pe care s
se fac
angaj
ri. De exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef de secie sau ef de birou. În concordan
cu procesele fundamentale dintr-o organizaie, funciile pot  de execuie sau de management. Ponderea ierarhic/norma de conducere. Ponderea ierarhic
reprezint
num
rul de salariai condui nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al organizaiei, precum i de concepia managerial
existente. De exemplu, într-o întreprindere de m
rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic
este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jum
tatea superioar
a piramidei manageriale i poate s
creasc
pân
la 20-30 de subalterni, pe m
sur
ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint
ansamblul persoanelor care efectueaz
munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind subordonate aceluiai manager. Necesitatea cre
rii acestor compartimente deriv
din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integr
rii activit
ilor i oamenilor ce le realizeaz
. Dup
modul de executare a autorit
ilor în cadrul grupului, compartimentele pot : a) compartimente de baz
, în care în afar
de conduc
torul compartimentului nimeni nu posed
delegare de autoritate privind comanda i coordonarea 250 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

subordonailor; b) compartimente de ansamblu, care rezult
din gruparea sub o autoritate unic
a mai multor compartimente de baz
i în care autoritatea ierarhic
se execut
prin deleg
ri succesive de la conduc
torul principal la cel al compartimentului de baz
. Nivelul ierarhic. Acesta reprezint
ansamblul compartimentelor care se a
la aceeai distan
ierarhic
fa
de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen
decizional
sau autoritate formal
. Nivelul ierarhic se coreleaz
invers proporional cu ponderea ierarhic
. Cu cât ponderea ierarhic
are o valoare mai mic
, cu atât vor  mai multe niveluri ierarhice în organizaia respectiv
. Cu cât num
rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial
este mai înalt
i invers, cu cât num
rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat
. Conexiunile func
ionale. Pentru integrarea tuturor activit
ilor este necesar ca între diferitele compartimente s
existe leg
turi funcionale. Acestea pot  verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz
prin transmiterea informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg
turi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc
i permit cooperarea între compartimente i oameni. Conexiunile pot  formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot : - structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate. Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g
sesc diferite clasic
ri de structuri organizatorice, care se difereniaz
prin modul în care se grupeaz
funciile i posturile din organigram
. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 251

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care in ueneaz
procesul de producie 1. Denirea conceptului de proces de produc
ie: Întreprinderile productive îi realizeaz
funciunea de producie prin desf
urarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucr
ri i servicii, cât i la crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur
la realizarea acestuia. Conceptul de proces de producie poate  denit prin totalitatea aciunilor contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform
rii lor în produse, lucr
ri sau servicii cu anumit
valoare de pia
. În cadrul unui proces de producie componenta principal
o constituie procesele de munc
iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug
i anumite procese industriale. #inând seama de aceste componente, conceptul de proces de producie mai poate  denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur
la obinerea produselor sau la execuia diferitelor lucr
ri sau servicii. Procesul de producie poate  abordat i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s
transforme un set de elemente denumite ieiri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate  denit prin trei componente: intr
ri, ieiri, realizarea procesului de produie. Componenta principal
a procesului de munc
poate  denit
prin aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc
asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform
rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de produc
ie Componentele procesului de producie pot  clasicate dup
mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip
la executarea diferitelor produse, lucr
ri sau servicii în procesul de munc
ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt: a) procesele de munc
de baz
prin care se îneleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în produse, lucr
ri sau servicii care constituie obiectul activit
ii de baza a întreprinderii; b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur
obinerea 252 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

unor produse sau lucr
ri care nu constituie obiectul activit
ii de baza a întreprinderii, dar care asigur
i condiioneaz
buna desf
urare a proceselor de munc
de baz
; c) procesele de munc
de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit
ii de baz
sau activit
ii auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz
buna desfaurare atât a activit
ii de baz
, cât i a celor auxiliare; - procesele de producie se mai pot clasica i în raport cu modul este execuie, dup
care sunt: a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur
; - în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime: a) procese de munc
directe - atunci când produsul nit se obine ca urmare a efectu
rii unor operaii succesive asupra aceleeai materii prime; b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe feluri de materii prime dup
prelucr
ri succesive; c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o gama larg
de produse. - în raport cu natura tehnologic
a operaiilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a conguraiei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport. - în raport cu natura activit
ii desfaurate: a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport. Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un ux de producie specic fabric
rii diferitelor produse sau execut
rii diferitelor lucr
ri sau servicii. Produc
ia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de produc
ie Conceptul de producie are o accepiune complex
, ceea ce necesit
o abordare dup
diferite criterii: a) dup
natura produciei se deosebesc: No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 253

- întreprinderi care furnizeaz
servicii, - întreprinderi care îi realizeaz
producia prin montaj, - întreprinderi care fabric
produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor. În prima categorie intr
prest
rile de servicii sau prest
rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz
într-un produs material. În a doua categorie intr
acele întreprinderi care efectueaz
numai operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziioneaz
de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr
întreprinderile care obin produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii. b) Sub raportul continuit
ii desf
ur
rii lor, procesele de producie se pot clasica: - procese de producie discontinue, adic
procese de producie neliniare, ce se caracterizeaz
prin aceea c
produsele se obin prin prelucr
ri succesive la diferite locuri de munc
grupate în ateliere sau secii de producie, iar producia discontinu
este o producie fabricat
pe laturi de unicat i producie de mas
; - procese de producie continue, a c
ror producie este de tip liniar i se caracterizeaz
prin faptul c
procesul de prelucrare a materiilor prime i materialelor nu se întrerupe între dou
locuri de munc
consecutive i necesit
stocaje intermediare între posturi. Producia de tip continuu se realizeaz
pe linii tehnologice sau de fabricaie caracterizate printr-o vitez
regulat
de transformare i de transfer i cu aprovizionare continu
. c) Dup
tipurile de fabricaie care denesc relaiile întreprindere-client: - fabricaia pe comand
ce se caracterizeaz
prin faptul c
produsul nu se execut
decât dup
primirea unei comenzi ferme care stabilete felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie; - fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz
prin faptul c
produsele se execut
f
r
a se cunoate cump
r
torii, produsele putând  comandate imediat de clieni; - fabricaia mixt
reprezint
o variant
a produciei la comand
, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda beneciarilor. 4. Tipurile de produc
ie, concept, criterii de clasicare, caracteristici Conducerea i organizarea activit
ii de producie din cadrul întreprinderii se a
într-o dependen
direct
fa
de tipul produciei. Prin tip de producie se înelege o stare organizatoric
i funcional
a întreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare poziie din nomenclatur
, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i 254 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

locurilor de munc
, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc
la altul. În practic
se disting 3 tipuri de producie: - tipul de producie în serie, - tipul de producie în mas
, - tipul de producie individual. Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz
o întreprindere impune metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz
auxiliare i de servire precum i modul de preg
tire a fabricaiei noilor produse de eviden
i control a activit
ii productive. Tipul de producie în mas
este caracteristic întreprinderilor care fabric
o gam
redus
de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut
în cantit
i foarte mari, adic
în mas
. În condiiile acestui tip de producie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân
la nivelul locurilor de munc
. La acest tip de producie deplasarea produselor de la un loc de munc
la altul se face în mod continuu, de regul
bucat
cu bucat
, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas
creeaz
condiii pentru automatizarea produciei i organizarea ei sub form
de linii tehnologice în ux. Tipul de producie în serie caracterizeaz
întreprinderile care fabric
o gam
mai larg
de produse în cantit
ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i m
rimea seriilor de fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de munc
, acesta poate  mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc
la altul se face în catit
i egale cu m
rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc
la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux. 5. Tipul de produc
ie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut
o gam
foarte larg
de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în cantit
i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i locuri de munc
sunt organizate dup
principiul tehnologic, folosind maini, utilaje i fora de munc
cu caracter universal pentru a  adaptate rapid la execuia unei variet
i de feluri de produse în condiii de ecien
economic
. O alt
caracteristic
a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz
de la un loc de munc
la altul, bucat
cu No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 255

bucat
sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit
caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg
tirea tehnic
a fabricaiei nu este la fel de detaliat
ca la tipul produciei în mas
. 6. Metode de organizare a produc
iei de baz Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desf
oar
activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avânduse în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produciei de baz
are inuen
gradul de transformare al produselor nite, precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produciei de baz
este organizarea produciei în ux, pe linii de fabricaie, specic
întreprinderilor care fabric
o gam
redus
de feluri de produse în mas
sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produciei în ux se caracterizeaz
în metode i tehnici specice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band
, pe linii automate de producie i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile unui grad înalt de mecanizare i automatizare. Organizarea produciei în ux se caracterizeaz
prin: - divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub raportul volumului de munc
i precizarea celei mai raionale succesiuni a execut
rii lor, - repartizarea excut
rii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii pe un anumit loc de munc
, - amplasarea locurilor de munc
în ordinea impus
de succesiunea execut
rii operaiilor tehnologice, - trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de munc
la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut
rii operaiilor tehnologice; - executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
în cadrul liniei de producie în ux; - deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc
la altul prin mijloacele de transport adecvate; - executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel de produs sau pies
sau a mai multor produse asem
n
toare din punct de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate. În concluzie, se poate spune c
organizarea produciei în ux se poate deni c
acea form
de organizare a produciei caracterizat
prin specializarea locurilor de munc
în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea 256 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem
n
toare, prin amplasarea locurilor de munc
în ordinea impus
de succesiunea execut
rii operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie desf
urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda produc
iei individuale i de serie mic. În cadrul agenlor economici exist
o serie de unit
i economice care execut
o gam
larg
de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast
situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de organizare a produciei de baz
care s
corespund
cel mai bine realiz
rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt: - organizarea unit
ilor de producie dup
principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit
ile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit
ilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini. În acest caz dotarea locurilor de munc
se face cu maini universale care s
permit
efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de produse; - trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat
cu bucat
În acest caz exist
întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce determin
cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat
. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz
o tehnologie în care se vor stabili urm
oarele aspecte: a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor  executate, b) grupele de utilaje pe care vor  executate operaiile, c) felul SDV-urilor ce vor  utilizate. Aceast
tehnologie urmeaz
a se denitiva pentru ecare loc de munc
. - pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad
de timp i costuri ridicate. 8. Tendin
ele actuale i de perspectiv în organizarea produc
iei În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi schimb
modul de a r
spunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile de ecien
i competitivitate. Sistemul exibil de fabricaie reprezint
un r
spuns dat unor cerine specice dar nu constituie o soluie universal
aplicabil
în orice condiii. Sistemele de fabricaie actuale reprezint
rezultatul unei evoluii de peste 100 ani i constituie un mod de r
spuns la modic
rile ap
rute în mediul economic în care activeaz
. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 257

Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s
se adapteze la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider
c
un sistem exibil de fabricaie trebuie s
aib
urm
toarele caracteristici: 1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural. În practic
nu poate  vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot  atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor exibile de fabricaie care difer
prin complexitate i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil de prelucrare Aceasta reprezint
, de regul
, o main
complex
, echipat
cu o magazie multifuncional
, un manipulator automat care poate funciona în regim automat. 2. Celula exibil de fabrica
ie Aceasta este constituit
din dou
sau mai multe unit
i exibile de prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabrica
ie Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a
sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz
i sistemul de depozitare, echipamentele de m
surare automat
i testare. Astfel se asigur
o coordonare total
a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa
de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint
urm
toarele avantaje: - capacitate mare de adaptare la modic
rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modicarea programelor de calculator i nu schimbarea utilajelor; - posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie funcional
pentru trei schimburi, f
r
intervenia direct
a operatorului uman; - utilizarea intensiv
a mainilor cu comand
numeric
, a roboilor i a sistemelor automate de transport i control; - posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat
în funcie de necesit
ile de producie. Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea robotiz
rii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii 258 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

robotizate cea mai mare importan
o au activit
ile de preg
tire organizatoric
. S-a constatat c
în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast
situaie nu se datoreaz
unor erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz
ri i conduceri ale unit
ilor de producie. Aceasta înseamn
c
pericolul modic
rilor tehnologice nu const
în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i deci de a-i sesiza i inuena efectele. Introducerea robotiz
rii modic
situaia nanciar
a unit
ii industriale m
rindu-i volumul de mijloace xe, îmbun
t
ind condiiile de producie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilit
ii sistemelor operative, de execuie i de conducere. Gestiunea produc
iei Reprezint
un concept complex care cuprinde ansamblul activit
ilor efectuate de o întreprindere din momentul identic
rii unei cerine de pia
pân
în momentul distribuirii c
tre beneciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identica activit
ile implicate în gestiunea produciei este necesar s
se porneasc
de la ciclul complet de activit
i realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei lucr
ri. Într-o întreprindere industrial
ciclul activit
ilor legate de gestiunea produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie, producia aându-se practic la interferena acestora. Gestiunea produciei reprezint
o activitate complex
pentru desf
urarea c
reia se utilizeaz
o serie de metode: 1. Programarea liniar
folosit
în optimizarea aloc
rii resurselor Programarea liniar
ine cont de dou
elemente: obiective i restricii. Programarea liniar
poate  folosit
în gestiunea produciei pentru rezolvarea unor probleme: - de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximiz
rii protului, - privind transportul produselor între locurile de munc
i între acestea i punctele de distribuie, - de determinare a cantit
ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERT Se aplic
în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan
, la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat
de specialiti ca o condiie important
pentru obinerea unei organiz
ri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 259

la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. 9. Ciclul de produc
ie - no
iune i structur Acesta caracterizeaz
nivelul de organizare al produciei i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc
i în diferite secii, într-o anumit
ordine prevazut
de procesul tehnologic. Ciclul de producie reprezint
o succesiune de activit
i prin care materiile prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a  transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de producie reprezint
intervalul de timp dintre momentul lans
rii în fabricaie a diferitelor materii prime i materiale i momentul transform
rii lor prin prelucr
ri succesive în produse nite. Durata ciclului de producie reprezint
un element de baz
folosit în programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de producie a unui produs sau lot, a elabor
rii programelor operative de producie, a calculului stocului de producie neterminat
, necesarului de mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de producie inueneaz
toate laturile activit
ii acesteia. Cu cât este mai mic
durata ciclului de producie, cu atât vor  folosite mai raional resursele materiale i umane în întreprindere. Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
atât m
rimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta. Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor componente precum i ponderea duratei acestora fa
de durata total
a ciclului de producie. Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar
pentru stabilirea duratei lui, precum i pentru identicarea m
surilor tehnice i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total
a ciclului de producie se împarte în dou
p
ri: perioada de lucru i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale i durata activit
ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice i durata operaiunilor de preg
tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint
perioada de timp de-a lungul c
reia, sub inuena condiiilor naturale, procesul de munc
înceteaz
, procesul de producie continu
. Activitatea de servire asigur
condiiile normale de lucru pentru desf
urarea operaiilor de transformare nemijlocit
a obiectelor muncii în produse nite. În cadrul acestora intr
transportul obiectelor muncii de la un loc de munc
la altul i controlul tehnic de calitate. 260 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile locului de munc
. În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot  grupate în: - întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii, - în afara schimbului sau de regim. 10. Politici de produc
ie O întreprindere productiv
, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune i de piaa potenial
. De regul
se pot deosebi dou
politici importante: - întreprinderea se organizeaz
pentru a executa anumite produse sau lucr
ri prin folosirea propriilor unit
i de producie grupate în aceeai incint
sau dispersate teritorial, - întreprinderea execut
, în totalitate sau parial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi. În primul tip de politic
, întreprinderea execut
politica sa iar unit
ile de producie, ca i conducerea administrativ
, sunt grupate într-un singur loc. Pe m
sura dezvolt
rii pe baza efectu
rii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi unit
i de producie. O astfel de politic
de producie ridic
probleme noi privind achiziionarea de terenuri, construirea de noi cl
diri, atragerea sau formarea de for
de munc
. A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucr
ri apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic
de producie bazat
pe subfurnizori este acela care se desf
oar
în situaia în care o întreprindere, numit
cea care d
dispoziie de producie, încredineaz
execuia unor lucr
ri care concur
la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este denumit
subfurnizor. Politica de producie bazat
pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c
tre o întreprindere de produse, lucr
ri sau servicii altei întreprinderi i, deci, care intr
în conceptul de aprovizionare tehnico-material
. Politica de producie cu subfurnizori presupune existena unor leg
turi speciale între cel ce d
dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân
la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat
economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o calitate mai bun
, în comparaie cu cele produse în unit
ile proprii sau atunci când ei sunt specializai în execuia anumitor lucr
ri. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 261

Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz
la subfurnizori atunci când posibilit
ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit
existenei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist
riscul în crearea de noi capacit
i proprii sau când întreprinderea urm
rete ca în timp subfurnizorii s
îi devin
liale. În afara celor dou
politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic
de producie care presupune realizarea unei largi cooper
ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint
procesul economic prin care se stabilesc leg
turi strânse de producie între întreprinderi care concureaz
la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate : - pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz
unele produse nite; - pe piese; - tehnologic
- atunci când o întreprindere, folosind excedentul de capacitate de care dispune, efectueaz
prelucr
ri tehnologice pentru alte întreprinderi. Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne Considera
ii generale cu privire la rela
ia întreprindere - mediul ambiant Firma îi organizeaz
i desf
oar
activitatea sa sub impactul condiiilor concrete ale mediului s
u ambiant. Mediul ambiant reprezint
un ansamblu de factori eterogeni de natur
economic
, social
, politic
, tiinicotehnic
, juridic
, geograc
i demograc
ce acioneaz
pe plan naional i internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia
. Întreprinderea este parte integrant
a mediului ambiant, este o component
economic
a acestuia. În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz
printr-un dinamism accentuat, printr-o cretere spectaculoas
a frecvenei schimb
rilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic
amploare i uor vizibile; - mediu schimb
tor, unde schimb
rile sunt frecvente, de o amploare variat
, dar în general previzibile; - mediu turbulent, unde schimb
rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit
ii întreprinderii i greu de anticipat; Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr
în relaii directe. 262 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

Acestea sunt: - furnizorii de m
rfuri care sunt ageni economici ce asigur
resursele necesare de materii prime, material, echipamente i maini; - prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care ofer
o gam
larg
de servicii utile realiz
rii obiectivelor rmei; - furnizorii forei de munc
sunt unit
ile de înv

mânt, ociile forei de munc
i persoanele care caut
un loc de munc
; - clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau ageniile guvernamentale c
rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere; - organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor, mediile de informare în mas
i publicul consumator; - concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput
aceeai categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o noiune intermediar
care devine tot mai necesar
în explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric
ror deciene de explicare se studiaz
comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate  un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s
intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c
permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm
toarele sisteme mezoeconomice: - o anumit
industrie, - o zona geograc
sau administrativ
, - un grup de întreprinderi. Aceste sisteme sunt în m
sur
s
inueneze aciunile, deciziile i rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat
la acest nivel poate  atât direct
cât i indirect
, dar are un caracter general, în sensul c
inueneaz
toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem. Activitatea oric
rei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul micromediului întreprinderii, se a
i sub inuena altor factori de mediu, care acioneaz
pe o arie mai larg
. Leg
tura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul
industrial
, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: mediul demograc, num
rul populaiei, structura pe sexe i grupe de vârst
, num
rul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial
i pe medii a populaiei, rata natalit
ii. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 263

Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei întreprinderii; - mediul economic, Ansamblul elementelor care compun viaa economic
a spaiului în care acioneaz
întreprinderea determin
mediul economic al acesteia. Acesta determin
volumul i structura ofertei de m
rfuri, nivelul veniturilor baneti, marimea cererii de m
rfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei; mediul tehnologic, Întreprinderea se implic
în dinamic
mediului tehnologic, atât ca beneciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete o exprimare concret
prin invenii, inovaii, m
rimea i orientarea fondurilor destinate cercet
rii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei tradiionale, reglement
ri privind delimitarea tehnologiilor poluante; - mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor în societate; - mediul politic reect
structurile societ
ii, clasele sociale i rolul lor în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, internaional. - mediul instituional cuprinde ansamblul reglement
rilor de natur
juridic
ce vizeaz
direct sau indirect activitatea de pia
a întreprinderii; - mediul natural - condiiile naturale ce determin
modul de localizare i de distribuire în spaiu a activit
ii umane. Aceast
conjunctur
economic
reprezint
starea curent
i concret
a fenomenelor, proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei naionale. Importana sa este dat
de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare; Rela
iile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component
a mediului, întreprinderea se a
întrun contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr
întrun ansamblu de relaii prin care îi orienteaz
i nalizeaz
activitatea economic
. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului s
u extern sunt prin natura i coninutul lor de dou
feluri: relaii de pia
i relaii de concuren
. Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul s
u extern se remarc
prin amploare i complexitate relaiile de pia
. Acestea au ca obiect vânzarea i cump
rarea de m
rfuri i servicii, împrumutul de capital i angajarea forei de munc
. Studierea pieei constituie premisa i punctul de plecare în activitatea oric
rei întreprinderi. 264 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

Mecanismul pieei reprezint
pentru întreprinderea modern
termenul de confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv
, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare, producie, desfacere. De asemenea, aceast
relaie se reect
i în orientarea activit
ii întreprinderii c
tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea rentabilit
ii i ecienei economice pe baza sporirii vânz
rilor totale i a protului unitar. Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz
trei mari componente i anume: - piaa m
rfurilor, - piaa capitalului, - piaa forei de munc
. Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul întreprinderii. Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot grupa dup
mai multe criterii: - dup
obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii cu piaa sunt de dou
feluri: - relaii de vânzare-cumparare, - relaii de transmitere, receptie de informaii. Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de m
rfuri, achiziionarea de m
rfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum i activit
ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac
succesiv relaiile de vânzarecumparare sunt: - relaii precontractuale - relaii contractuale, - relaii postcontractuale. Relaiile precontractuale se realizeaz
în principal prin negociere, comand
, cerere de ofert
i ofert
ferm
. Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug
o serie de activit
i ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i decontarea. Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie. Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea relaiilor de vânzare-cump
rare, realizându-se prin publicitate, relaii publice i alte forme de promovare. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 265

Dup
prolul agenilor de pia
, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat; Dup
frecven
, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup
gradul de concentrare, relaiile pot  concentrate dimensional, spaial sau temporal i relaii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condi
ii concure
iale În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm
rete maximizarea protului, ci este un organism complex, ce se confrunt
cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia ec
rei întreprinderi. Concurena const
într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest
în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în vedere urm
toarele aspecte: - interesele i aspiraiile clientelei, - libertatea de a aciona, - interesele i aspiraiile produc
torilor în calitate de ofertani, - existena în mediul economic a unor reglement
ri juridice i a unei st
ri psihologice i sociale care impun sau favorizeaz
anumite aciuni sau comportamente din partea agentului economic. În condiiile economiei de pia
concurena apare ca o necesitate obiectiv
, face parte din regulile de joc ale pieei. Competitivitatea unui agent economic este determinat
în principal de trei mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate. Ansamblul raportului de interaciune în care intr
agenii economici în lupt
pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere formeaz
sistemul relaiilor de concuren
. Mijloacele i instrumentele utilizate în relaiile de concuren
se pot delimita în jurul produsului, preului, promov
rii i distribuiei. Concurena este de dou
tipuri: - direct
, manifestat
între întreprinderile care realizeaz
bunuri identice sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi; - indirect
- manifestat
între întreprinderile care se adreseaz
acelorai nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf
urarea în bune condiii a activitaii economice, statul trebuie s
asigure un cadru concurenial normal care presupune existena urmatoarelor elemente i anume: - autonomia întreprinderii, - libertatea de îninare a oric
rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor ec
rei rme, 266 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

- reglement
ri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate, - formarea liber
a preurilor, - stabilitate prin reglement
ri bugetare pe piaa extern
, - m
suri pentru favorizarea particip
rii pe piaa extrabugetar
, - reglement
ri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor nerentabile.

No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 267

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier Organizarea antierului antierul este spaiul în care se execut
o construcie prev
zut
cu toate dot
rile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje, c
i de comunicaii, etc.). Proiectele de organizare a antierului cuprind m
surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc
, precum i ordinea reasc
de desf
urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabilete urm
toarele: - construcii provizorii i instalaiile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate), - ordinea i termenele în care se vor executa lucr
rile, - ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori de alte specialit
i. Conduc
torul punctului de lucru are sarcina de a preg
ti toate operaiile ce urmeaz
a se desf
ura în antier: - vericarea mijloacelor de munc
(maini, utilaje, instalaii, dispozitive, scule, unelte, etc.), - vericarea materialelor i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea specic
, - cur
area, nivelarea i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr
rii. Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie realizate lucr
rile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr
rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup
sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s
e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Forma
iile de munc Lucr
rile se execut
de c
tre muncitori organizai în formaii de munc
. Formaia de munc
cu cel mai redus num
r de muncitori se numete formaie minim
i uneori poate  compus
dintr-un sigur muncitor. Formaia de munc
format
din mai muli muncitori i condus
de c
tre un ef se numete echip
, respectiv ef de echip
. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calic
ri corespunz
toare operaiilor i fazelor de lucru pe care trebuie s
le execute. Muncitorii cu o calicare superioar
vor executa 268 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar
vor executa operaii i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împ
rirea lucr
rii de executat. Metode de organizare a lucrrilor Exist
trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut
acelai proces de munc
, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr
rile dintr-un sector încep numai dup
terminarea lucr
rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan, dup
terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece în urm
torul sector i se execut
acelai proces de lucru. Dup
ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului i începerea lucr
rilor de organizare a antierului.

No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 269

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume: - organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii. Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate. 1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca 270 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente. 1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii. 2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii. 2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala. No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 271

In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate  vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot  exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor. 2.1.1 Norma de timp si norma de productie Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata  deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va  exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma” 272 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

Normele de timp pot  foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda. 2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea  precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar  de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a  unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 273

metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot  deservite simultan de catre ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np) In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care 274 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate. 2.2. Clasicarea normelor de munca Normele de munca se clasica in: - norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot  exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal; - norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot  exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot  exprimate si sub forma normelor de productie. 2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata  realizata de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 275

si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori, normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii. 3. Normativele de munca Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal. 3.1. Normativele de munca Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal. Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata  calculate prin insumarea timpilor din 276 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot  elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate  dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie, No
iuni de organizare i legisla
ia muncii - 277

numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.

278 - No
iuni de organizare i legisla
ia muncii

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA SNTATEA I SECURITATEA MUNCII

Sntatea i securitatea muncii - 1

Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de erar-betonist:

-

LEGEA SECURITATII 319/14.07.2006

SI

SANATATII

IN

MUNCA –

-

CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE - H.G. 300/2006

-

HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA - HG NR.971/2006

-

HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCUL DE MUNCA - HG 1048/2006

-

HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006.

-

HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA -HG 1091/2006

-

HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006

Sntatea i securitatea muncii - 281

Cap. II. Instruciune privind activitatea de protecia muncii in antierele de construcii-montaj in activitatea erarului-betonist 1. SCOP Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din otel-beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de orice tip. 2.

DOMENIU

Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza si confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de constructii din beton armat de orice tip, conform PTE III – 9 – 06. 3. 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5

DEFINITII SI PRESCURTARI L 319 /2006 –Legea Securitatii si Sanatatii in Munca ISSSM – Instructiune specica de Securitate si Sanatate in munca EM – Echipament de Munca P.T.E. – Procedura tehnica de executie E.I.P. – echipament individual de protectie

4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca - L 319 /2006 4.2 Procedura tehnica de executie PTE III – 9 – 06 4.3 Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton armat cu armatura din otel-beton O.B.si P.C. 4.4 Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate. 4.5 H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile 4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/ sau sanatate la locul de munca 4.7. H.G. 1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locuri de munca 4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special de afectiuni dorsolombare 282 - Sntatea i securitatea muncii

4.9.

H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru locuri de munca 4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de munca 5. RESPONSABILITATI 5.1. Seful de lot / seful punctului de lucru 5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de productie. 5.1.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor tehnice 5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie. 5.1.4. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din subordine, luand masuri in consecinta. 5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si specic locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de protectie corespunzatoare. 5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.1.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului instruit ),va anunta conducerea santierului. 5.1.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de lucru stabilit de conducerea santierului. 5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi 5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/ gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de productie. 5.2.2. Ia masuri pentru respectarea selor tehnologice si a instructiunilor de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la atelierul sau gospodaria de armaturi din subordine 5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine, conform normelor in vigoare. Sntatea i securitatea muncii - 283

5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare, conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si sanatatea muncii in vigoare, pentru intreg santierul. 5.2.5. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie. 5.2.6. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din subordine, luand masuri in consecinta. 5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si specic locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de protectie corespunzatoare. 5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului), va anunta conducerea santierului. 5.2.10. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de lucru stabilit de conducerea santierului. 5.3. Inginerul sau maistrul de schimb 5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor SSM – SC – SU 5.3.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie (lucru). 5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul din subordine conform normelor SSM – SC –SU specice ecarui loc de munca, respectiv la ecare schimbare a locului de munca sau a conditiilor de munca. 5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul general si specic la zi si care nu au echipamentul individual de protectie corespunzator. 5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa nu se modice starea de fapt pana la cercetarea accidentului. 5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute lucrari ce contravin normelor SSM – SC – SU sau sa execute lucrari 284 - Sntatea i securitatea muncii

pentru care acestia nu sunt calicati, nu au experienta necesara, nu sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor zica. 5.3.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lot. 5.4. Seful de echipa sau de formatie 5.4.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine, nelasand niciodata lucratorii nesupravegheati. 5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu cerintele normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea Suncii, de Siguranta Circulatiei si SU. 5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate sau fara instructajul efectuat. 5.4.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia unor riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei acestora. 5.4.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa ceva. 5.4.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM – SC - SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si inginerul sau maistrul de schimb. 5.5. Legatorul de sarcina/semnalistul 5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM specice locului de munca pe care il deserveste. 5.5.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va purta obligatoriu centura de siguranta pe care o va xa bine de elementele de rezistenta ale acestora. 5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a macaralei / echipamentului de ridicat. 5.5.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.5.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul sau inginerul / maistrul de schimb. 5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator. 5.5.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi. 5.5.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de schimb. Sntatea i securitatea muncii - 285

5.6. Macaragiul 5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – SC - SU in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor de orice tip. 5.6.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia de ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestora si sa e autorizat sa lucreze pe macaraua sau instalatia de ridicat respectiva. 5.6.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identicandu-l pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele necesare. 5.6.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor persoane decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat pentru acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu exceptia semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala, pe care trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta comanda / semnal de oprire. 5.6.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica. 5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea avizul medicului de intreprindere. 5.6.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor de ridicat daca nu au fost vericate, in prealabil, functionarea instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare si daca locul de munca nu este iluminat sucient, daca nu exista vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea tehnica. 5.6.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic, ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte. 5.6.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care o deserveste, starea tehnica a acesteia. 5.6.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de 286 - Sntatea i securitatea muncii

oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei. Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor preda sefului ierarhic. 5.6.11. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca. 5.7.Soferul 5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de transport respective. 5.7.2. Sa verice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale autovehicolului. 5.7.3. Sa verice, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii), starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de directie, etc.). 5.7.4. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul medical obligatoriu. 5.7.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina siguranta a penelor de cauciuc. 5.7.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol sau o remorca. 5.7.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta, lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti. 5.7.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.7.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana sau garaj. 5.8.Sudorul 5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare, privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si Sntatea i securitatea muncii - 287

5.8.2.

5.8.3.

5.8.4.

5.8.5. 5.8.6.

5.8.8.

sa e autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru cu foc deschis, conform reglementarilor in vigoare. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura trebuie sa e executate cu respectarea proceselor tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura ce se executa. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri / paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice). Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua instalatii manuale cu acara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de siguranta, care se va lega foarte bine de puncte xe, pentru a nu permite caderea in gol. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu va parasi locul de munca fara aprobarea acestora.

5.9. Deserventul de echipamente. 5.9.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare, privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de orice tip. 5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia si sa e autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv. 5.9.3. Sa verice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv, inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale sistemului de functionare. 5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul medical periodic la zi. 5.9.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz. 5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa opreasca functionarea echipamentului si sa e reluata doar dupa remedierea acestora de mecanici autorizati. 288 - Sntatea i securitatea muncii

5.9.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare. 5.10. Electricianul de serviciu 5.10.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare, privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor electrice de joasa si medie tensiune si sa e autorizat ca atare. 5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator. 5.10.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea acestora de sub tensiune. 5.10.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face / folosi improvizatii. 5.10.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat. 5.10.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.10.7. Va verica si va lua masuri ca orice consumator sa e legat corespunzator la o sursa de impamantare adecvata. 5.10.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare. 6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA 6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de constructii. 6.2. Vericarea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otelbeton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru. 6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton, respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare. Sntatea i securitatea muncii - 289

6.4. 6.5.

6.6.

6.7.

6.8.

6.9.

6.10.

6.11. 6.12. 6.13.

Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate de SC. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare, confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va  instruit si atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare, respectiv procedurii PA - SSM. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de lucru, instalatii de ridicat si manipulat, etc.). In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii, zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului de protectie (EIP) adecvat. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie orizontala si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru echilibrare. Barele grele, care se transporta vertical, se vor lega (separat, ecare in parte) la carligul macaralei cu cabluri exibile (Ø11–13 mm). Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si marcata cu placute avertizoare). La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor este necesar, ca: a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare sa se faca numai dupa oprirea motorului; b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va  acoperit cu aparatori de protectie; c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va  prevazuta cu un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe vartelnite se va face mecanizat. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea tehnica a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul introducerii intre cutite, otelul va  tinut cu mana la o distanta de minimum 30 cm de cutite. Este interzisa prinderea cu mana a barelor mai scurte de 30 de cm.

290 - Sntatea i securitatea muncii

6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii si fasonarii ei, va  indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin suare cu gura. In cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus. 6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special amenajate, respectiv pe capre sau supoti metalici. 6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va  facuta cu chei speciale, in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor. Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor  vericate zilnic inainte de inceperea lucrului. 6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la Ø 25 mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente de munca anume construite sau prin incalzirea barelor. 6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va verica daca butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect si daca masina functioneaza in ambele sensuri. 6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta de masina. 6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza, deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa e lovite in cazul cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante sucient de mari intre erarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a otelului-beton. 6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblocurilor se va face tinand cont de precizarile din instructiunea specica ISSSM III – 9 – 02 – 03. 6.22. Armaturile asamblate vor  manipulate de un numar sucient de lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se va sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de xare contra alunecarii. 6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor  sudate pe toata lungimea de contact a barelor. 6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform selor, pe simboluri. Sntatea i securitatea muncii - 291

6.25. Este de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau pe armaturile carcaselor sudate. 6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de sudura se va face numai de catre personal calicat si autorizat ca atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori. 6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis. 6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va face conform instructiunii specice ISSSM – XVIII – 1 – 13 – 01. 6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii specice ISSSM – XVIII – 1 – 12 – 01. 6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite (foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit, convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face conform instructiunii specice XVIII – 1 – 14 – 01. 6.31. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specica ISSSM III – 9 – 04 – 01. 6.32. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM – SU specice si instructiunile specice ISSSM XIV – 2 – 02 – 01, XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01. 7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000 / 0. 7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13 / 2000 / 0. 7.3. Fisele de examinare - netipizate. 7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0. Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor. Masini si utilaje pentru lucrari de constructii montaj utilizate la fasonarea armaturilor Indreptarea otelului-beton la o instalaie de îndreptat cu troliul electric a oelului-beton livrat în colaci Instalaia dispune de urm
toarele diapozitive (g. 1): • o baterie de vârtelnie (1, 2) bine ancorate în p
mânt pe care se pun colacii; • troliul electric xat de platform
; dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, pl
ci de ancorare i xator cu excentric 5, dispozitiv de întindere 4, cablu f
r
sfârit 6, pl
ci cu cârlige de întindere 7, cabluri de întindere, cadru da ghidaj 9 si opritor 10. 292 - Sntatea i securitatea muncii

Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaie dispozitivele anexe au o alc
tuire variat
. antierele pot s
-i construiasc
dispozitive improvizate. În continuare se dau câteva exemple de dispozitive. Fig. 1. Instala
ie pentru îndreptat o
el-beton livrat in colaci.

1) Stâlpii de ancorare i dispozitivele de întindere pot avea alc
tuirea din g. 2 i anume un stâlpior de lemn cu contraa 6, cercei de prindere 1 i 2, bara de blocare 5, manon de strângere -3, scripete 4 - prin care trece cablul f
r
sfârit. 2) Vârtelni
ele pot  simple sau duble de inventar (g. 3) alc
tuite în principiu dintr-un batiu x i un sistem mobil cu ax central pe care se aeaz
colacul. Vârtelniele moderne sunt prev
zute cu dispozitiv de frânare i o cruce la partea superioar
care împiedic
colacul s
sar
de pe vârtelni
. În gura 4 se arat
o vârtelni
care se poate executa pe antier. La acest tip de vârtelni
batiul este format dmtr-o podin
de lemn pe care este montat
o plac
de baz
cu un pivot in care se rotete o cruce solidarizat
cu un cerc de metal; pe cruce se pot monta supori din eava. Fig. 3. Vârtelni
a dubl

Fig. 2. Stâlp de ancorare i dispozitive de întindere

Fig. 4. Vârtelni
 de antier: 1 - crace 2 - cete de rulare; 3 - supor
i din
eava

3) Plci de ancorare, în g. 5 a, b se d
un exemplu de plac
de ancorare care permite xarea concomitent
a mai multor bare de oel care se introduc în g
urile pl
cii unde se xeaz
prin îndoire i se înepenesc sub efortul de traciune. 4) Fixatorul cu excentric reprezint
un sistem simplu de blocare pentru barele din oel moale i diametru mic care necesit
un efort redus pentru îndreptarea prin întindere dup
descol
cire. (g. 6) Sntatea i securitatea muncii - 293

5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de xare a pl
cilor de ancorare de cablul f
r
de sfârit (gurile 7 i 8). Fig. 6. Fixator cu excentric.

Fig. 7. Cârlig de întindere

Fig. 5. Plci de ancorare.

6) Cablul de întindere este prev
zut cu cârlig i ochet, i cu ajutorul lui i a pl
cii de ancorare se pot xa barele de oel de cablul de pe tamburul troliului. Operaiile de descol
cire la instalaia cu troliu electric: 1) Montarea colacilor pe vârtelni
e. 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pui pe vârtelni
a de cablu fr sfârit prin intermediul plcu
ei de ancorare (v. g. 2) i cârligului de întindere (v. g. 7). Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de cablu fr sfârit 3 prin intermediul plcii de ancorare 1 i al cârligului de întindere 2.

3) Descolcirea se realizeaz prin ac
ionarea cablului fr sfârit de ctre troliu, a crui motor a fost pus în func
iune; derularea cablului fr sfârit este asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stâlpul de ancorare cu scripete (v. g.2). 4) Opera
ia de descolcire se termin când cârligul de întindere a ajuns la captul cursei cablului fr sfârit, când se oprete i motorul. Operaia de întindere Se începe cu xarea barei de cap
tul dinspre vârtelnie prin xatorul cu excentric (g. 6), iar cel
lalt cap
t se leag
de tamburul troliului prin 294 - Sntatea i securitatea muncii

intermediul cablului de întindere (g. 9) i pl
ci de ancorare (g. 10), (de obicei se îndreapt
o singur
vergea). Îndreptarea propriu-zis
începe prin acionarea troliului în aceleai condiii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân
când se realizeaz
alungirea procentual
stabilit
(maximum 0,3%). Dup
îndreptare se rotete tamburul troliului înapoi, bara se aeaz
prin greutatea proprie pe platform
, apoi se elibereaz
din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform
cu foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport
barele în fascicule pân
la bancul de lucru. Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil
.

Fig. 9. Cablu de întindere.

Fig. 10. Fixarea capetelor barelor de o
el-belon de troliu prin intermediul plcii de ancorare al cârligului de intindere: 1 i al cablului de întindere 2.

Indreptarea cu dispozitive simple i la maini de îndreptat cu role i cu cap rotitor a oelului-beton livrat în colaci Barele de diametre mari 0>12 mm se îndreapt
pe bancul de fasonat cu chei cu sau f
r
prelungitor. Îndreptarea i fasonarea ind în acest caz operaii care se fac de aceeai formaie i cu aceleai dispozitive. Oelul cu diametrul mai gros de 12 mm din oel OB 37 i PC 52, i oelul PC 60 i PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se îndreapt
manual pe un banc obinuit (g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (pl
ci metalice cu dornuri xate cu buloane în colurile opuse ale bancului 1). Îndreptarea se face dup
introducerea barelor între dornurile pl
cii, prin încovoiere, folosind cheia cu prelungitor, sau direct folosind cap
tul liber al barei ca pârghie; bancul de lucru 2 adesea este completat pe cele dou
laturi cu capre pentru depozitarea barelor de îndreptat: ansamblul de capre 3 i capr
joas
4 pentru barele îndreptate (care sunt dirijate spre acest ansamblu de capre prin planul înclinat 5).

Fig. 11. Banc de îndreptare a barelor groase. Sntatea i securitatea muncii - 295

Barele de diametru mic se îndreapt
la maini cu role sau la maini cu cap rotitor. Indreptarea se face prin curbarea succesiv
în unul sau dou
planuri, cu ajutorul unor role de diametre convenabile, alese în funcie de diametrul barelor care se îndreapt
; un alt parametru important este raza de curbur
(respectiv s
geata) care se imprim
barelor. S
geata este reglabil
i rezult
din poziia reciproc
a rolelor. Poziionarea rolelor se face astfel încât s
geata din curbare s
descreasc
pân
la îndreptarea complet
(g. 12). Mainile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec sârmele (sau bare ce au diametrul mic); prin rotirea capului curb i avansarea sârmelor se execut
îndreptarea tot prin curbare care îns
de aceast
dat
se face în toate planurile ce intersecteaz
centrul seciunii transversale a barelor. Descrierea mainilor este detaliat
în subcap. Urmatoare. Barele sunt deplasate cu anumit
vitez
prin acionarea unor role de angrenaj puse în aciune de motorul mainii. Rolele de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau sârmele livrate în colaci prin fora de traciune care se nate prin frecare.

Fig. 12. Schema mainii de îndreptat

Unele maini au i dispozitive anexe, cu perii radiale care cur

oelul de rugin
. Barele cu diametrul mai mare pentru a  uor introduse în maini, se îndreapt
cu mâna sau cu ajutorul cletilor i cheilor, pe o lungime de aproximativ 1 m. Mainile au de regul
un suport de susinere a barelor îndreptate prev
zute cu limitator automat de curs
, ce declaneaz
i t
ierea barelor la lungimea stabilit
, dup
care barele sunt debitate automat lateral. MAINI DE ÎNDREPTAT I TIAT Generalitati Pentru mecanizarea operaiilor legate de confecionarea arm
turilor în prezent se dispune de maini de îndreptat i t
iat oel-beton: maini de fasonat bare pân
la 0