Manual Calificare Fierar-Betonist
January 18, 2017 | Author: cristivantu | Category: N/A
Short Description
Download Manual Calificare Fierar-Betonist...
Description
CUPRINS Tehnologia meseriei 1. Introducere general în meseria de erar betonist ................................. 1 2. Studiu materialelor de construcii ......................................................... 8 3. Tehnologia lucrarilor de armare a elementelor de construcii din beton armat .................................................................. 31 Desen tehnic A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K.
Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic........... 143 Explicarea detaliilor din desenele de execuie................................... 160 Reprezentarea elementelor de construcii din lemn........................... 165 Reprezentarea elementelor asamblate ............................................... 168 Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn ........................................ 170 Reprezentarea elementelor de construcii din lemn........................... 171 Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat................ 174 Desenarea planurilor .......................................................................... 177 Desenarea seciunilor......................................................................... 183 Desenarea faadelor ........................................................................... 185 Planuri de cofraj ................................................................................ 187 Matematica aplicat
1. 2, 3. 4. 5.
Operaii cu numere întregi i raionale .............................................. 191 Raport, procent .................................................................................. 201 Uniti de msur ............................................................................... 203 Geometrie plan................................................................................. 206 Geometrie în spaiu............................................................................ 224 Organizarea i legislaia muncii
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia ............................................................................. 237 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de construcii – ROF Societate ............................................ 241 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inueneaz procesul de producie ............................................ 252 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier.......................... 268 Tehnologia meseriei - 1
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc aplicate în unitile de construcii ...................................................... 270 Sntatea i securitatea muncii I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de erar betonist montator prefabricate .................... 281 II. Instruciuni privind activitatea de securitatea i sntatea muncii în antierele de construcii – montaj în activitatea erarului betonist ... 282 III. Cunoaterea modului de funcionare a utilajelor, i instalaiilor. Maini i utilaje pentru lucrri de construcii utilizate la formarea armturilor ...................................................................... 292 Modul de desfurare a activitii de liber intreprinztor 1. Care sunt formalitile necesare îninrii unei rme ....................... 315 2. Planul de afaceri ................................................................................ 322 3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar .......... 344 Iniiere în cutarea unui loc de munc 1. 2. 3. 4.
Economia de Pia ............................................................................. 355 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 359 Scrisoarea de intenie ......................................................................... 375 Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................... 377
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 3
Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE FIERAR BETONIST 1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului. Dezvoltarea constructiilor este strans legata de satisfacerea necesitatilor fundamentale ale omului, si este strans legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la automatizarea anumitor operatii. Cunoasterea calitatii otelurilor de constructii si a modului de vericare a acestora este o cerinta de baza pentru un bun erar betonist. 1.2 Rolul erarului betonist in executarea lucrarilor de constructii montaj Fierarul betonist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate se compune din: indreptarea barelor (daca este cazul), fasonarea armaturilor din otel-beton, montarea armaturilor din otel-beton in lucrare. In principal, erarul betonist are de efectuat urmatoarele activitati: - citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie; - efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executia lucrarilor de armare; - masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc montate armaturile (colaboreaza cu celelalte echipe: dulgheri, betonisti, etc.); - organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii echipei de erari-betonisti; - verica calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare. - executa transportul si depozitarea otelului beton; pregatirea otelului beton inainte de debitare (intinderea otelului beton); debitarea otelului beton la dimensiunile necesare (conform proiect); fasonarea elementelor de otelului beton pe marci specic ecarui element de constructie; montarea otelului beton in armocarcase (daca este cazul); montarea otelului beton in lucrare (conform proiect); innadirea otelului beton;
Tehnologia meseriei - 1
1.3. Denirea si clasicarea constructiilor Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii de constructii. Constructiile se pot clasica: a) Din punct de vedere al destinatiilor: - locuinte de diferite tipuri si destinatii - cladiri social-culturale - cladiri administrative si comerciale - constructii industriale - constructii agrozootehnice - lucrari pentru industria transportului - lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate, consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente, (poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.). - lucrari hidrotehnice si hidroameliorative - lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari - constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stâlpi de energie electrica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de masini, etc. b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si alcatuire: - constructii cu structura de beton armat - constructii cu pereti portanti - constructii cu structura de lemn - constructii metalice - constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de inchidere realizate din materiale diferite 1.4. Elemente componente ale constructiilor civile si industriale: fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale de fum si ventilatie, bolti, arce, etc. Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile, sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane, cutremure, etc.). Partile constructiilor: a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inl2 - Tehnologia meseriei
b) c) d) e)
tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.; Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si interiori); Planseele cladirilor; Acoperisul constructiilor; Scarile si mijloacele de transport;
Lucrari de completare, protectie si nisaj Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea pardoselilor, timplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea aspectului estetic si de confort: - pardoselile; - tamplaria; - tencuieli si placaje; - zugraveli si vopsitorii; - invelitoarea; - izolatii termice, fonice si hidrofuge. Elemente de constructii Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente de constructii sunt: - elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie; - pentru structuri de beton armat; - elemente pentru pereti; - elemente pentru planseu; - elemente de acoperis; - elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si ventilatie). Instalatii pentru cladiri: - alimentari cu apa - canalizare - electricitate - incalzire - ventilatie - antipoluante - crematoriu
Tehnologia meseriei - 3
1.5. Vocabular TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUCII NOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR In construcii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile i notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s foloseasc acelai limbaj. 1. Noiuni de arii i volume Aceste noiuni sunt denite în STAS 4908/72. Aria construciilor Ac este suprafaa seciunii transversale a cldirii delimitat de conturul exterior, msurat deasupra soclului. Aria catului (nivelului) Ac se msoar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoarele exterioare, scrile de acces între caturi etc. Aria de locuit Aloc este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturor încperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevzute pentru aceast destinaie (ea nu se confund cu aria locativ), msurat între feele interioare ale zidurilor. Aria desfurat Ad este suma ariilor tuturor caturilor. Volumul catului Vc este volumul obinut prin produsul dintre aria catului Ac din care se scad balcoanele i ariile deschise msurate între feele superioare ale pardoselii i faa interioar a tavanului. 2. Uniti de msura uzuale folosite în construcii conform standardelor 1 Uniti de msur Nr. crt.
Mrimea
1 Lungime l
Uitatea i simbolul
Metru (m)
Simbolul multiplilor i submultiplilor zecimale km (kilometru) hm (hectometru) m (metru) dm (decimetru) cm(centimetru) mm(milimetru) µ (micron)
km2 ptrat dm2 2 Arie A sau S Metru [m2] cm2 mm2
3 Volum V
Metru cub [m3]
4 Unghi plan Radian [rad]
4 - Tehnologia meseriei
Uniti tolerate care pot Observaii folosite
dm3 cm3 mm3 Unghi drept grad sexagezimal (...o) grad centezimal (....c)
Hectar [ha] =104m2 Ar [a] = 102m2 Hectolitru [Hl] Litru [1] Centilitru [cl] Mililitru [mml]
Nr. crt.
Mrimea
5 Vitez v
6 Masa m
Unitatea i simbolul
Simbolul multiplilor i submultiplilor zecimale
9 Presiune p
Observaii
Metru pe se- km/s cund [m/s] M este factor de mulTon [t] = 10 kg. tiplicare egal cu 1 000 000
Mg (megagram) Kilogram [kg] g (gram) mg (mlligram)
3
Ton pe metru cub [t/m3] Kilogram pe litru [kg/l] Gram pe mililitru [g/ml]
Densitate Kilogram pe Mg/m3 7 (mas metru cub [kg/ kg/dm3 volumic) m3] g/cm3
8 For F
Uniti tolerate care pot folosite
MN (meganewton) (kilonewton daN Newton [N] KN (deca-newton) N 2 Newton pe daN/mm2 metru ptrat) daN/cm N/cm2 [N/m2] KN/m2
Ton fort [tf]
9 806,50N
kgf/cm2; kgf/m2
9,80N/cm2 9,80N/m2
3. Ordinul de mrime exprimat prin prexe: M (mega) = 106 Da (deca) 101 m (mili) = 10-3 3 -1 K (kilo) = 10 d (deci) = 10 µ (micro) = 10-6 2 -2 h (hecto) = 10 c (centi) = 10 n (nano) = 10-9 4. Semne matematice: + plus (se adun cu) > mai mare decât minus (mai puin cu) innit x inmulit cu valoare absolut : împrit cu suma de = egal cu 5. Litere greceti utilizate: A alfa E epsilon B beta Z zeta gamma H eta delta teta
II a ~ < AB AB
paralel diferit de perpendicular pe identic egal cu asemenea cu mai mic decât segment de dreapta AB mai mic sau egal cu arc de cerc
I i Iota K k capa lambda M µ miu
N niu pi P ro sigma Ø Tehnologia meseriei - 5
6. Notiuni de tolerante In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier. Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 700970. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt: Toleranele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indicaiilor. La execuie se veric dimensiunea efectiv executat gsit prin msurare care trebuie s e între limitele admisibile trecute în proiect. Toleranele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou elemente destinate a îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast categorie intr acoperirile cu beton ale armturii, poziionarea lor în cofraj, îmbinarea prefabricatelor, îmbinrile elementelor metalice etc. Toleranele de forma: tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea unei suprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintre dou planuri paralele în care este cuprins suprafaa considerat), paralelism, înclinare, perpendicularitatea etc.) Toleranele de poziie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie, alinieri, poziia a dou suprafee (poziia marginilor cofrajului, rândurilor de armturi etc). Toleranele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi), axele de poziii etc. 7. Terminologie folosit la încercrile materialelor de construcii Materialele de construcii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor in vigoare i anume: Rezistena — efort unitar — la întindere (Rt = kgf/mm2) care reprezint fora exprimat în kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru ptrat din materialul respectiv supus la întindere. Rezistena — efort unitar — la compresiune (Rc = kgf/mm2) care reprezint fora exprimat în kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru ptrat din materialul respectiv (obinuit betonul) supus la compresiune (se poate exprima i în N/mm2). Modulul de elasticitate (E = kgf/mm2) care arat cum variaz rezistenele de întindere i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea corespunztoare a materialului. 6 - Tehnologia meseriei
Alungirea (A = ...%) este alungirea unitilor de lungime din epruvet, exprimat în procente supuse la întindere sau compresiune. Rezistena la rupere (Rm = kgf/mm2) este efortul unitar ultim i se determin atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre fora maxim suportat de epruvet i aria seciunii Rm ^F^-.A. Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de întindere sau compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar în timpul încercrii materialul continu sa se deformeze fr s creasc fora). Se mai noteaz i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele de încercat i în consecin se msoar o anumit deformaie permanent (0,2%). Diagrama încercrii la întindere (denumit i traciune) este reprezentarea grac a creterii rezistenei la încercare (încrcare) în raport cu alungirea. Variaia se reprezint printr-o curb (o linie dreapt în zona elastic).
Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
8. Planuri (desene) folosite in constructii Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre proiectanti pe hârtie (partea scrisa) si pe planse (partea desenata). Plansele desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hârtie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare care sunt impartite la cei interesati (beneciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru). Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se executa pe hârtie speciala, care are dimensiuni bine denite, conform STAS 1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul „A1, A2, A3, A4, A5”, dimensiunile in milimetri; suprafata in m2, dimensiunile chenarului, distanta intre chenar si margini, precum si latimea siei de indosariere. Dimensiunea formatului de baza este urmatoarea: A4 - 210 mm x 297 mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de baza. In functie de continut, planurile se clasica astfel: 1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele Tehnologia meseriei - 7
cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa. 2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restransa a obiectelor de constructie care urmeaza a se executa si contin elementele pentru trasarea limitelor constructiei; Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din: 1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectionarea constructiei cu un plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea camerelor, golurile ferestrelor si usilor); 2. Sectiunile constructiilor - prin planuri verticale in lungul sau transversal constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea respectiva etc.); 3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta dintr-o sectiune prin fundatie; 4. Planurile de cofraj - se execupa pentru elementele de beton armat turnate pe santier; 5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea armaturii in lucrare; 6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza armatura in lucrare; 7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc. se intocmesc de regula dupa reguli de desen specice, ele contin traseul conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.; Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective ale constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.
Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII 2.1. Proprietati generale ale materialelor Cerinele oelurilor pentru beton armat Un oel pentru a utilizat ca armtur trebuie s îndeplineasc obligatoriu câteva caliti: 1) O limit de curgere zic sau convenional garantat reprezentând ca valoare maximum 85% din rezistena de rupere; 2) O geometrie a suprafeei armturii (prol periodic realizat direct din laminare), care s asigure o bun aderen cu betonul, evitând concentratorii de eforturi unitare i având condiii bune pentru înndirea prin sudare; 8 - Tehnologia meseriei
3) O plasticitate sucient caracterizat printr-o mrime a alungirii la rupere mai mare. Plasticitatea asigur de asemenea tierea uoar la lungime prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci, etc.); 4) O tenacitate bun, caracterizat prin rezistena la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng o îndreptare uoar (fr a supus la eforturi care s schimbe structura oelului) i o fasonabilitate uoar prin tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual sau îndreptare la maini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucrrilor); 5) O bun sudabilitate care s asigure sudarea barelor de oel-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înndirile efectuate, pe antier la construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai sczute (t = 5°C). Betonul de asemenea trebuie s aib caracteristici de rezisten i plasticitate bune. Procentul de armare se calculeaz cu formula:
Af = aria seciunii armturii, în cm2; Ab = aria seciunii de beton, în cm2; In mod obinuit procentele de armare variaz de la 0,2 pân la 2,5%. Dac cunoatem procentul de armare se poate determina armtura sau invers, la o armtur dat se poate determina procentul de armare. OELURI PENTRU CONSTRUCIILE DIN BETON ARMAT Tendina actual este de a se utiliza oeluri cu caracteristici de rezisten cât mai înalte pentru a se face economie de oel. Deoarece este cunoscut c utilizînd un oel cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm2 în loc de un oel cu limita de curgere de 2 000 kgf/cm2 se poate folosi teoretic pân la jumtate din cantitatea de oel. Tipuri de oeluri din beton armat Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz: 1) Oteluri-beton laminat la cald cu prol neted sau prol periodic (STAS 438/1-79); 2) Sârma tras pentru beton armat cu suprafaa neted sau cu suprafaa prolat (STAS 438/2-74); 3) Sârma moale de legat (STAS 889-76); 4) Bi-oelul (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4. II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construcii Montaj -Bucureti); 5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase sudate pentru armarea betonului). Tehnologia meseriei - 9
Domeniile de utilizare a oelurilor pentru beton armat Prin domenii de utilizare se înelege destinaia armturilor în funcie de tipul elementului de armare i de rolul armturii în element. Simbolurile folosite pentru mrci sunt urmtoarele: OB înseamn: oel (O) — beton (B). PC înseamn: oel prol periodic (P) laminat la cald (C), STNB înseamn: sârma (S), tras (T), neted (N) pentru beton (B). 8TPB înseamn: sârma(S), tras (T), prolat (P) pentru beton(B). STB înseamn: sârma (S), tras (T), recoapt (B) care devine moale prin înclzire (recoacere). Bi-oelul (sau Bi—) înseamn oel-beton realizat din dou sârme care se sudeaz sub forma de scri. La plase sudate simbolurile au urmtoarea semnicaie (conform catalogului I.G.S.C. + M.I.M.): G = plase sudate tipizate „de uz general”, L = plase sudate tipizate „de list”; N = plase sudate „normalizate” ; Q = plase sudate cu ochiuri ptrate; R = plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare. Cifrele care însoesc simbolurile reprezint: 1) La oelurile-beton laminate la cald rezistena de rupere, în kgf/mm2. 2) La bi-oel diametrul barei, în zecimi de milimetru. 3) La plase sudate aria seciunii barelor longitudinale, în mm2/m. Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de oeluri. Oeluri-beton laminate la cald Livrarea oelurilor-beton laminate la cald este reglementata prin STAS 438/1-79 Oel-beton laminat la cald. In tabelul urmator s-au indicat domeniile de utilizare. Se constat c sunt dou categorii de oeluri; 1) Oeluri la care nu se garanteaz caracteristicile mecanice i anume oelul OB 00 i care se admite laminarea lui în bare numai pân la 12 mm, ind destinat armturilor constructive care se precizeaz prin proiect. 2) Oeluri la care se garanteaz caracteristicile mecanice i anume oelul OB 37 ; PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate armturilor la rezisten (cu excepia oelului PC 90) care se folosesc i ca armtur pretensionat pentru armarea anumitor elemente din beton precomprimat. Notarea oelurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul notat cu simbolul Ø tipul de oel-beton conform tabelului II. 1 i explicaiilor i numrului standardului. Astfel: Oel-beton Ø 16OB37 — STAS 438/1-79; oel-beton Ø 20PC52-STAS 438/1-79.
10 - Tehnologia meseriei
Din punct de vedere al compoziiei chimice, oelurile-beton se clasic în: • oteluri-carbon obinuit: OB 37; • oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90. Oelurile-carbon obinuite sunt oeluri moi uor fasonabile, cu o bun sudabilitate care au un coninut redus de carbon i nu au elemente de aliere. Oelurile slab aliate sunt oeluri semidure, cu grad de fasonabilitate mediu, sudabil cu anumii electrozi i in limitele anumitor parametri; sunt slab aliate cu mangan i siliciu care le confer o rezisten mai ridicat, dar i o plasticitate mai redus având o alungire la rupere mai mic. Caracteristicile mecanice ale oelurilor laminate la cald, livrate conform STAS 438/1-79 încercarea la traciune pentru determinarea caracteristicilor mecanice, se efectueaz pe epruvete de 500 mm, tiate din bare sau din colaci. Aspectul diagramei rezistena R — alungirea specic sau deformaie este artat în g.1, din care se constat c fa de oelul OB 37 care are o limit de curgere marcat printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare, oelurile tip PC au numai limita de curgere convenional Rp0,2 i alungiri la rupere cu atât mai mici, cu cât rezistenele de rupere sunt mai ridicate. Din analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constat c limita de curgere i alungirea la rupere variaz pe grupe de diametre. Oeluri-beton pentru beton armat Tipul Modul de de oel Prolul elaborare (marca) OB 00
OB 37
Laminat la cald
Neted
Prescripia dup Sortimentul care se livreaz (diametre) STAS 438/1-79
Neted
Domeniul de utilizare Elemente de construcie secundare Elemente de rezisten din beton armat
12 mm 6-40 mm 6—40 mm
PC 52
Prol periodic
PC 60
6—40 mm
PC 90
10-28 mm
Beton precomprimat
3—10 mm
Pentru etrieri, plase i carcase sudate
STNB STPB
Sârm tras Neted (tare) Prolat
Sin sudat Constant Bi-oelul cu scri Plase sudate
Sârme netede sudate in Plase sudate plase
STAS 438/2-79
3—10 mm N.I.I nr. 1979/4. Bl-31 BI-69 Armare de silozuri II.1973 i alte elemente 3-10 m plase Elemente plane Catalog G,L, N, monolite i I.G.S.C.+M.I.M. tip Q. R prefabricate Tehnologia meseriei - 11
Caracteristicile mecanice ale oelurilor beton Incercarea la traciune Tipul Diametrul Rezistena de Limita decurgere oelul nominal rupere Rm d Rc sau R p0,2 beton [N/mm1 sau [mm] [N/mm2 sau kgf/mm”] kgf/mm2] minima OB 37
6-12 14-40
255 (26)2 235 (24)
PC 52
6-14 16-28 32-40 peste 40
360 (36) 340 (35) 330 (34) 320 (33)4)
PC-60
6-40
PC 90
10-28
Incercarea de indoire la rece Alun- Unghiul de girea indoire minima [%]
Diametrul dornului D
360l (37)
25
180°
0,5 d3)
510 (52)
20
180°
3d
430 (42)
590, (60)
16
180°
3d
590 (60)
890, (90)
8
90°
5d
Observaii: 1 ) Depirea limitei maxime prescrise pentru rezistena la rupere Rm nu constituie motiv de refuz, dac toate celelalte caracteristici zico-mecanice prescrise sunt indeplinite. 2 ) La oelurile la care limita de curgere aparent Rc nu este evideniat la încercarea la traciune, se determin limita de curgere convenional (tehnic) Rp0.2 conform STAS 200-75 i STAS 6605-79. 3 ) La oelul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul dornului s e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece. 4 ) Caracteristicile mecanice ale oelului PC 52>40d se stabilesc prin contract. La diametrele mici datorit întririi oelului (ecruisrii) prin trecerea succesiv prin laminor, limita de curgere este mai ridicat, in schimb se micoreaz alungirea la rupere. Dup cum se vede în tabelul anterior, rezistenele sunt date atât în sistemul internaional (SI) de uniti adic în Newton pe mm2 simbolizat în N/mm2, cât i în kilograme for pe mm2 simbolizate în kgf/mm2. Alungirea la rupere se msoar pe o poriune egal marcat cu de 5 ori diametrul barei care se încearc, simbolizat cu A5, în%. 2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane Oelul-beton-neted OB 37 Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare bun (aderen) cu betonul, corespunztoare forei mai ridicate pe care o 12 - Tehnologia meseriei
poate suporta, ecare bar, oelul este prevzut cu nervuri longitudinale i transversale elicoidale. Aderena cu betonul în acest caz se realizeaz pe lâng încleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin încletarea betonului în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de beton în ultima instan. Oelul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale diametral opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, înclinate cu 55—65° fa de nervurile longitudinale.
Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
Nervurile elicoidale au înlimea maxim la mijlocul lungimii lor, înlimea acestora sczând pe msur ce se apropie de nervura longitudinal. Nervurile sunt decalate unele fa de altele. Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup tipul de oel. Astfel: 1) Cu nervurile dispuse in aceeai direcie pe ambele jumti ale prolului (g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru oelul PC 52. 2) Cu nervurile dispuse in direcii contrare pe cele dou jumti ale prolului (sistem brdule) i separate de nervurile longitudinale (g.3) pentru oelul PC 60 i PC 90. Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent i dac se msoar cu ublerul valoarea diametrului, inclusiv nervurii, este un diametru mult mai mare i poate duce în eroare pe erarul betonist la alegerea diametrului oelului, dac nu compar valoarea msurat cu valoarea de pe coloana tabelului coresunztoare diametrului respectiv, adic pe diametrul total al inimii i nervurii longitudinale, dac msurarea s-a fcut incluzând nervurile i pe coloana diametrului inimii di dac s-a msurat diamtrul inimii excluzând nervurile.
Tehnologia meseriei - 13
Dimensiunile i abaterile limit ale oelului beton neted Diametrul Abaterea nominal limita d [mm] [mm]
Aria seciunii nominala [cm2]
Perimetrul corespunztor diametrului nominal [cm]
Masa corespunztoare diametrului nominal [kg/m]
±0,3
0,283 0,385 0,503
1,88 2,20 2,51
0,222 0,302 0,395
10 12 14 16 18 20
+0,3 -0,5
0,785 1,130 1.540 2,010 2,540 3,140
3,14 3.77 4,40 5,05 5,65 6,28
0,617 0,888 1,210 1,580 1,990 2,470
22 25 28 32
+0,5 -0,8
3,800 4,910 6,160 8,040
6,91 7,85 8,80 10,10
2,980 3,850 4,840 6,310
36 40
± 0,8
10,200 12,600
11,30 12,60
7,990 9,860
6 7 8
Observaie: Ovalizarea barelor (diferena dintre dou diametre perpendiculare, msurate in aceeai seciune) nu trebuie s depeasc abaterile limit pentru diametre. Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 i PC 90 Diametrul (mm)
Dimensiunile nervurilor [mm] Înlimea nervurilor
Inimii
Total al inimii i Abateri nervurii Abateri longi- h si h1 limit limit h tudinale
Distana Masa între Raza de Aria cores nervurile racordare seciunii punzt. elicoidale, r nominale diam. Elico In lungul [mm] [cm’] nominal barei idal [kg/m] [mm] h
Grosimea nervurilor
No mi nal d
d1
6
5,75
6,75
0,50
+ 0,50
1,00
0,50
5
0.75
0,283
0,222
7
6,75
7,75
0,50
- 0,25
1,00
0,50
5
0.75
0.385
0,302
+0,30 -0,50
Longitudinal 1
8
7,50
9,00
0,75
1,25
0,75
5
1.10
0,503
0,395
10
9,30
11,30
1,00
1,50
1,90
7
1.50
0,785
0,617
12 11,00
13,50
1,25
3,00
1,00
7
1.90
1,130
0,888
14 13,00
15,50
1,25
2,00
1,00
7
1,90
1,540
1,210
16 15,00
18,00
1,50
+ 1,00
2,00
1,00
8
2,20
2,010
1,580
18 17,00
20,00
1,50
- 0,50
2,00
1,50
8
2,20
2,540
1,990 2,460
20 19,00
+0,40
22,00
1,50
2,00
1,50
8
2,20
3,140
22 21.00
-0,50
24,00
1.50
2,00
1,50
8
2,20
3,800
2,980
27,00
1.50
2,00
1,50
8
2,20
4,910
3,850
25 24,00 28 26,50
30,50
2,00
2,50
1,50
9
3.00
6,160
4,840
32 30,50
+0,40
34,50
2,00
+ 1,50
3,00
2,00
10
3,00
8,040
6,310
36 34,50
-0,75
39.50
2,50
- 0,75
3.00
2,00
12
3,50
10.200
7,990
43,50
2,50
3,00
2,00
12
3,50
12,600
9,870
40 38,50
14 - Tehnologia meseriei
Observatii 1 ) Oelurile-beton cu diametrul de 6 i 7 mm pot avea nervurile intersectate cu cele longitudinale. 2 ) Oelurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la înelegere intre productor i beneciar.
Fig. 2. Oel PC 52
Fig. 3. Oel PC 60 l PC 90
Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la cald OB 37 i cel de tip PC se livreaz în bare sau colaci, conform tabelului. Modul de livrare a oelurilor beton Tipul oelul-beton
Diametrul [mm]
Modul de livrare
OB 37
6-12 Peste 12
In colaci In legturi de bare
PC 52
6-8
PC 60
10-12
PC 90
Peste 12
In colaci sau in legturi de bare drepte sau îndoite In legturi de bare drepte sau îndoite cu raza de îndoire de minimum 30 d. La înelegerea între beneciar i productor se poate livra în colaci în legturi de bare drepte
Colacii de oel-beton au greutatea de 40—600 kg, se livreaz legate în minimum 3 locuri. Tehnologia meseriei - 15
Barele se livreaz în lungimi de 8—18 m pentru diametre mai mari de 20 mm i în lungimi de 10—20 m pentru diametre mai mici. Oelurile se livreaz în loturi de 40—60 t alctuite din oeluri laminate în acelai scbimb, din aceeai arj (de oel elaborat), acelai tip de oel-beton i cu diametre care nu variaz mai mult de 3 mm. Loturile vor sosi în încrcturi de maximum 5 t. De regul se vor livra încrcturi de 2,5 t. Unitatea de încrctur va prevzut cu trei legturi de solidarizare din oel-beton i dou legturi de manevr cu ochet la partea superioar pentru agarea la mijloacele de manipulare. Manipularea în antier i în ateliere se va face cu mijloace mecanizate. Marcarea oelului-beton OB 00, pentru a se deosebi de oelul OB 37, se va face cu vopsea de culoare alb. Colacii vor vopsii în dou puncte diametrul opuse pe toat suprafaa exterioar. Obligaia uzinelor este de a se marca oelul cu vopsea rezistent la intemperii, care s nu micoreze aderena oelului cu betonul. Vericri ale calitii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier se fac urmtoarele vericri: 1) Se veric dac lotul de oel-beton este însoit de Declaratia de conformitate. 2) Se veric dimensiunile i prolul. 3) Se veric aspectul (calitatea suprafeei). 4) Se face proba de îndoire la banc. 5) Proba de traciune se face prin trimiterea de probe la un laborator (cu toate datele existente pe certicatul de calitate al uzinei) i indicarea diametrului barelor, numele antierului, lotului de construcie i a obiectului în care se va introduce oelul. Declaratia de conformitate în mod obligator trebuie s conin caracteristicile mecanice conform tabelului, trecându-se valorile gsite de uzin la încercrile fcute. In certicatul de calitate sunt trecute conform STAS: marca de fabric, denumirea uzinei productoare, denumirea beneciarului, data fabricaiei, produsul conform STAS, tipul oelului-beton i dimensiunea, numrul comenzii, masa, numrul avizului de expediie, conrmarea de productor a calitii (semntura C.T.C. cu tampil). Vericarea dimensiunilor i prolului se face cu ublerul pe minimum doi colaci sau legturi de bare a prolului (diametrul inimii, înlimea nervurilor, distana între nervuri) i se compar cu valorile din tabel pentru oelul OB 37 i PC. Pentru vericri sistematice ale dimensiunilor se procedeaz conform STAS 6605—79 care precizeaz: diametrul se msoar în 3 seciuni transversale situate la ptrimile epruvetei i perpendiculare pe axa ei. Msurarea diametrului în 16 - Tehnologia meseriei
ecare loc se face pe dou direcii perpendiculare, valoarea cutat ind media aritmetic a acestor 6 msurri. Nervurile periodice se msoar pe 5 nervuri consecutive aezate pe aceeai parte i se repet pe partea opus. Distana dintre nervuri se msoar pe o direcie perpendicular pe axa epruvetei. Nervurile se msoar cu ublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici (d]
Perimetrul corespunztor diametrului sârmei [cm]
Masa informativ [kg/m]
0,071 0,099 0,126 0.159 0.196 0,246 0,283 0.396 0,503 0,636 0,785
0,94 1,11 1,26 1,41 1,57 1,76 1,88 2.23 2,51 2,83 3.14
0,055 0,078 0,089 0,125 0,154 0,193 0,222 0,311 0,395 0,499 0,617 Tehnologia meseriei - 19
Modul de livrare al sârmei trase Diametrul sârmei [mm]
Diametral interior al colacului [mm]
Cel mult 3.55 4,00 si peste 4.00
250- 650 400-1 000
Masa colacului Obinuii Redui [kg] 21-100 26150
5-20 10-25
Vericarea calitii. Vericarea calitii se face în mod similar cu cea a oelurilor laminate la cald. Pentru încercri se iau probe de la 0,50 m de la captul colacului. Sârm moale de legat Barele fasonate pentru a realiza armtura propriu-zis se leag cu sârm moale pentru a forma plase legate sau carcase legate. Legarea are ca scop de a asigura poziionarea corect a armturii spaiale. La plasele i carcasele sudate legarea este înlocuit cu sudur. Pentru legare se folosete sârm moale neagr (recoapt) denumit pe antiere i sârm ars, trelat din oeluri moi cu coninut redus de carbon OL 34 si care dupa trelare este incalzita intr-un cuptor pân la inrosire. Plasele sudate uzinate Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de otel (sârme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta electrica in punctele de incrucisare. Prin lot se înelege (circa 10 tf) plase sudate fabricate pe aceeai instalaie (maina de sudat) care are acelai reglaj al parametrilor geometrici (dimensiuni ale ochiurilor plasei, capetelor, lungimii i limii, diametrul sârmelor) i electrici (presiune, curent, timp de sudare), etc. Plasele în rulouri trebuie s aib diametrul de rulare conform prevederilor. Dup derulare plasa trebuie s rmân dreapt i s se înscrie într-un dreptunghi perfect. Vericarea calitii plaselor sudate uzinate Pe antier se fac urmtoarele vericri: 1) Se veric dac lotul este însoit de declaratie de conformitate 2) Se veric parametrii conform comenzii; 3) Se veric aspectul; 4) Problele mecanice (încercarea de traciune a sârmelor) i calitatea nodurilor sudate (rezistent la forfecare a nodului sudat) se veric prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate. Caracteristicile mecanice trebuie s corespund valorilor trecute în tabel. Probele pentru încercri se recolteaz din poriunile de panouri decupate pentru goluri. 20 - Tehnologia meseriei
Vericarea parametrilor panourilor se face prin compararea valorilor msurate cu datele din catalog. Perpendicularitatea între barele longitudinale i transversale este garantat prin limitarea ipotenuzei triunghiului cu catetele de 1,60 m i 1,20 m la valoarea ipotenuzei de 2,00 m cu o abatere de +3%. La nodurile nesudate se admite: 3% din totalul nodurilor unei plase: 10 % din nodurile barelor extreme i 50 % din numrul nodurilor unei bare cu condiia respectrii prevederilor anterioare. Se admite un strat subire de rugin cu condiia ca dup înlturare, sârmele s se încadreze în abaterile dimensionale maxime din tabel. Ca defecte locale se admit: denivelri, strivire sau asperiti, de asemenea cu condiia ca abaterile limit s se înscrie în valorile din tabel. Vericarea aspectului se face cu ochiul liber. Vericarea dimensiunilor se face cu ruleta pentru lungime i lime i cu micrometrul pentru diametrele barelor. Distana dintre barele transversale extreme se msoar pe barele de margine ale panoului. Incercrile mecanice, respectiv rezistena la traciune Rm, limita de curgere [Rc, RP0,2 i alungirea Al0 se determin conform STAS 200-75 i STAS 660579, pe epruvete având forma din g. 5. Vericarea calitii sudurii nodurilor se face prin determinarea forei de forfecare a nodului. Valorile admisibile pentru fora de forfecare Pf se dau în tabel. Determinarea se face pe epruvete încercate cu ajutorul unor bacuri speciale, astfel ca un bac s trag de bara transversal i cellalt de bara longitudinal. Comanda. Plasele tipizate se comand („de uz general”, „de list normalizate” i „speciale tipizate”) prin specicarea indicativului Fig. 5. Epruveta de tractiune menionat în tabele cu plase din catalogul uzinei, sudata in cruce în care se trece numrul de buci. Transportul i depozitarea oelurilor-beton Oeluri în bare i colaci. Transport—depozitare. Oelurile pentru beton armat se livreaz sub form de bare, colaci, panouri de plase sudate i plase sudate în rulouri. In ultimul timp exist o preocupare de a se mecaniza operaiile de transport i manipulare, de a se tipiza dispozitivele i accesoriile de prindere. Problemele de mecanizare care se pun, sunt urmtoarele: • formarea i compunerea lotului unitar de manipulare; • descrcarea din mijloacele de transport de cale ferat la depozitele centrale i încrcarea în mijloacele auto; Tehnologia meseriei - 21
• manipulri în atelierele centrale de prelucrare a armturilor; • dispozitivele; • accesoriile i mijloacele necesare; • depozitarea. 1) Formarea i compunerea lotului unitar de manipulare: Loturile unitare de manipulare pentru oelul-beton în bare sunt de regul, de 1,00 t sau de 2,50 t (in functie de uzina producatoare) în vederea manipulrilor, loturile unitare se grupeaz pân la 4 uniti în funcie de greutatea unitar a lotului i de capacitatea de ridicare a mijloacelor folosite. Loturile unitare se solidarizeaz cu cinci legturi de oel-beton Ø 5—6 mm, dintre care trei legturi de solidarizare la capete i centru i dou legturi de manevr cu bucle de apucare de trei re. Loturile unitare de manipulare pentru oelul-beton în colaci cuprind colaci a cror greutate total nu depete circa 2,80 t. 2) Descrcarea din vagoane în depozite centrale i încrcarea în mijloace auto. Descrcarea se face de regul cu o macara de 5 tf (g.6). Ordinea operaiilor este: • se aduce mijlocul de descrcare în dreptul vagonului; • se aga dispozitivul de prindere în cârligul macaralei; • se aga cârligele dispozitivului de legtur de manevr ale loturilor unitare; se prind simultan dou loturi de 2,50 t sau patru de 1,00 tf ; se ridic loturile unitare i se aeaz în depozit, pe tipuri i diametre, dup care se elibereaz dispozitivul; • se preiau din depozit, pentru transport, cu ajutorul dispozitivului, pân la 4 loturi unitare (reformate i relegate); • se aeaz loturile unitare pe peridoc. 3) Manipulrile în ateliere centrale de prelucrare a armturilor a oeluluibeton în colaci. În ateliere pentru manipulri se pot folosi macarale turn, autocamioane cu macarale hidraulice. Ordinea operaiilor este: • se oprete mijlocul de transport i raza macaralei turn; • se aga în cârligul macaralei dispozitivul de prindere; • se introduce cu ajutorul cngii cablul dispozitivului prin lotul unitar, format dintr-un numr de colaci i greutate maxim, de 2,80 tf; • se ridic lotul unitar i se aeaz în dispozitivul de rezerv pe tipuri i diametre; • se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual din lotul unitar dup care se ridic cârligul macaralei pentru un nou ciclu; • se preiau pe rând din depozitul de rezerv loturile unitare, ca mai înainte i se aaz lâng vîrtejuri; • se trece cablul scurt prin câte un colac i se transport pe vîrtej lsându-l s se aeze orizontal cu ghidare manual; • se desprinde un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage cablul din colac cu ajutorul macaralei. 4) Oelul-beton în colaci transcontainerizat. De regul, prin termenul container se înelege un recipient în care se depoziteaz mrfuri, de la uzin la depozitare sau punctele de desfacere. Containerele ind obiecte de inventar care se folosesc continuu. Prin noiunea de transcontainerizare se înelege transportul cu ajutorul containerelor. În cazul oelului-beton se preconizeaz utilizarea unei palete - transcontainer care este un fel de platform pe care se aeaz colacii formai în uniti (de circa 5 colaci). 22 - Tehnologia meseriei
La destinaie se transbordeaz transcontainerul — palet pe semiremorc special cu care se efectueaz transportul rutier pân la depozitele de rezerv ale atelierelor centrale. 5) Mijloace de transport, manipulare i descrcare. Pentru operaiile de descrcare — încrcare se folosesc macarale turn cu capacitatea de ridicare mai mare de 5 tf (50 kN) automacara de 5 tf (50 kN) i autotractor cu peridoc de 10 tf (100 kN). În incinta depozitelor se folosesc de asemenea macarale portal. Operaiile succesive sunt: • se oprete vagonul portcontainer în raza macaralei portal; • se rotete pe partea de încrcare transcontainerului; • se preia lotul unitar din depozit i se aaz în transcontainer. 6) Dispozitive de prindere. Pentru manevrarea loturilor unitare se utilizeaz dispozitive de prindere 7) Depozitarea oelului-beton în bare i colaci. Oelul-beton în bare i colaci se poate depozita în depozite deschise. Depozitarea de lung durat se face pe platforme betonate pe reazeme (de beton, eava veche, lemn, rotund din foioase etc), în stive simple sau suprapuse. In locul platformei betonate se admit i platforme amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor. Stivele se separ prin baterea de pari la circa 1,50—2,00 m, iar reazemele se pun la distane mici pentru ca barele prin încovoiere s nu ating pmântul. Pe înlime se separ barele, în pachete prin intermediul dulapilor sau bilelor (g. 9). Stivuirea se face pe diametre i caliti de oel; colacii se stivuiesc dup aceleai reguli, dar reazemele trebuie s e numai din elemente plate (dulapi, grinzi de beton etc). Stivuirea provizorie pe platforme betonate se poate face i fr reazeme. Colacii constituii în loturi unitare legate se pot stivui prin suprapunere. Pentru depozitarea de lung durat (1 an) stivele se protejeaz contra intemperiilor prin foi de carton asfaltat, folii de mas plastic etc., care se xeaz cu dulapi, scânduri vechi etc. Operaii pentru manipulare transport i depozitare oel-beton in bare - Se aduce mijlocul de descarcare in dreptul vagonului. - Se aga dispozitivul de prindere in cârligul macaralei. - Se aga cârligele dispozitivului de legturile de manevra ale loturilor unitare; se prind simultan doua loturi de 2.5 tf sau patru de 1 tf. - Se ridic loturile unitare si se aeaz in depozit, pe tipuri i diametre, dup care se elibereaz dispozitivul - Se preiau din depozit, cu ajutorul dispozitivului, pân la 4 loturi unitare. - În funcie de necesitile atelierului de prelucrare se pot forma loturi unitare adecvate, în cantitile i diametrele indicate prin comand, in acest caz se fac prin rsucire 5 legturi: dou de manevr, situate la câte 2,5 m de la capete, din 3Ø 5-6mm cu bucle de agatare si trei de solidarizare din 1 Ø 5-6mm. - Se aeaz loturile unitare pe peridoc. Tehnologia meseriei - 23
Fig. 6. Operatii pentru manipulare trasport si depozitare otel-beton in bare.
Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in colaci - Se oprete mijlocul de transport in raza macaralei (turn). - Se agata cu ajutorul cârligului macardei dispozitivul de prindere. - Se introduce cu ajutorul cangii cablul dispozitivului prin lotul unitar. - Se ridica lotul unitar si se aseaza in depozitul de rezerva pe tipuri i diametre. - Se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv i se extrage manual din lotul unitar, dup care se rdica cârligul macaralei pentru un nou ciclu. - Se preiau pe rând din depozitul de rezerva, loturile unitare, i se aseaza lâng vârtejuri. - Se dezmembreaza lotul unitar prin tierea benzilor de ote cu foarfec pentru tabla. - Se trece cablul scurt prin câte un colac si se transporta pe vârtej, lasându-l sa se aeze orizontal cu ghidare manuala. - Se desprinde un ochet al cablului din cârligul macaralei i se extrage cablul din colac cu ajutorul macaralei. - In cazul in care vârtejurile nu intra in raza de actiune a macaralei, colacii se pot manipula cu motostivuitorul. Formaia de lucru: 2 muncitori.
Fig. 7. Operaii pentru manipulare, transport i depozitare otel-beton in colaci, transcontainerizat. 24 - Tehnologia meseriei
Fig. 8. Dispozitiv pentru manipularea plaselor sudate: a) pentru incrcri-descrcri i ridicare in poziie orizontali; b) pentru ridicare în poziie verticala.
Fig. 9. Stive pentru bare de oel-beton.
Oelul pstrat mai mult timp poate protejat provizoriu cu praf de ciment, care se îndeprteaz la punerea în oper prin tergere. Oelul-beton poate s aib un strat subire de rugin, chiar aderent. Nu se admite ca rugina s reduc din seciunea barelor. Plase sudate. Transport-depozitare. Transportul plaselor se face cu mijloace auto sau în vagoane de cale ferat. Plasele se organizeaz din uzin, în uniti de încrctur (pachete) cu greutatea de circa 2,50 tf, prevzut cu 4 la 6 legturi (ufe) de care se aga dispozitivele de manipulare. Unitile de încrctur se fac de regul din acelai tip de plas sau din plase diferite legate în sub pachete. Descrcarea i depozitarea plaselor de pe mijlocul de transport cu macaraua se va face cu grij (gurile 10 i 11)
Fig. 10. Descrcarea in pachet a plaselor.
Fig. 11. Ridicarea plaselor cu dispozitiv Tehnologia meseriei - 25
Depozitarea se face dup aceleai reguli ca la barele de oel (g. 12); nu se admite aruncarea plaselor în depozit (g. 13).
Fig. 12. Depozitarea corect Fig. 13. Depozitarea incorect a plaselor. a plaselor pe orizontal.
Fig. 15. Depozitarea pe o singur parte.
Fig. 16. Depozitarea pe capre.
Fig.14.Depozitarea plaselor pe vertical la perei.
Fig. 17. Ridicarea plaselor cu cabluri cu cârlige.
Plasele se pot depozita în cazul spaiilor restrânse, în picioare prin rezemare de un perete puternic (g.14) sau pe împrejmuiri (g. 15), sau pe o capr cu rezemare dubl (g.16). Plasele se manipuleaz cu dispozitive de compensare din cabluri cu cârlige (v. g.11 i 17). OELURI PENTRU PRECOMPRIMAT
CONSTRUCIILE
DIN
BETON
Tipuri de oeluri pentru beton precomprimat Pentru beton precomprimat sunt necesare oeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte. Se folosesc oeluri sub form de sârme i produse din sârme i bare laminate la cald de înalt rezisten. Sârmele i produsele din sârm sunt trelate din oel-carbon i detensionate nal (STAS 6482/1-73). Tipurile de sârme i produse din sârm sunt: 1) Sârm de otel pentru beton precomprimat denumit prescurtat SPB. 2) Sârma amprentat de oel pentru beton precomprimat, denumit prescurtat SBPA. 3) Toroane din 7 sârme de oel pentru beton precomprimat, denumite prescurtat TBP. 4) Lie din 2 sau 3 sârme de oel pentru beton precomprimat, denumite prescurtat LBP. 26 - Tehnologia meseriei
2.3. Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane. Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de calitate si vericarea materialelor pentru armare. Punerea în oper a armturilor necesit poziionarea lor corect în cofraje, respectarea toleranelor, îmbinarea i înndirea acestora atât pentru armturile betonului armat, cât i pentru armturile nepretensionate din elementele de beton precomprimat. Pentru armtura pretensionat trebuie s se asigure i ancorajele de blocare. Pentru poziionarea i xarea armturilor în conformitate cu normele de proiectare i execuie sunt prevzute cote precise. De regul poziionarea se asigur prin distanieri. Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se îneleg toate mijloacele folosite, executate din beton, oel, mas plastic sau alte materiale, care asigur poziia armturii la cotele prevzute în proiect în timpul betonrii prin xarea distanei dintre cofraj i armtur, distan care se numete acoperirea cu beton. Acoperirea cu beton folosete atât pentru protecia armturii contra coroziunii, cât i pentru a asigura rezistena elementului de beton. In general proiectele nu prevd mijloacele de xare a armturii; ca urmare acestea sunt foarte diverse. O xare sumar i improvizat poate s e cauza deplasrii armturii în momentul betonrii, care duce la o acoperire insucient sau prea mare. Acoperirea prea mare poate duce la micorarea braului de pârghie interior ceea ce reduce capacitatea portant a elementului, în special la elementele de grosime mic. Acoperirea prea mic aduce pericolul coroziunii i poate antrena o diminuare a aderenei armturii în beton i în consecin se prejudiciaz durabilitatea i securitatea elementului de constructie. In lucrrile de beton precomprimat, punerea la poziia din proiect a relor, barelor i cablurilor au o importan i mai mare, impreciziunile putând avea consecine mai grave, eforturile unitare din beton i armtur având valori mult mai ridicate. Clasicarea distanierilor (suporilor). Distanierii (suporii) se pot împri dup câteva criterii: materialul care îl alctuiesc, forma lor, modul de xare, funcia pe care o îndeplinesc, tipul de element în care sunt folosii etc. Din punctul de vedere al materialului se disting: • supori metalici (denumii i purici); • supori din mas plastic ; • supori din mortar de ciment; • supori din azbest-ciment. Din punctul de vedere al formei i modului de xare: • cale sau blocuri de forma geometric simpl pe care se aaz armtura; • supori tip clrei Tehnologia meseriei - 27
care se prezint ca un leagn pe care se plaseaz barele sau nodurile plaselor, piese de distanare între plase sau carcase paralele; • distanieri de tip circular care înconjoar barele i asigur aceeai acoperire de beton în toate direciile perpendiculare pe axa sa; • supori continui care sunt destinai s asigure pe fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o poziionare egal a armturilor paralele. Din punctul de vedere al elementului, suporii pot pentru plci, grinzi i stâlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de xare trebuie s suporte: • greutatea armturii; • greutatea rezultat la punerea in oper a betonului; • greutatea muncitorilor care circul pe reeaua armturii. Aceste dispozitive poart denumirea de supori sau distanieri. Suporii pot metalici, din mortar de ciment i din mas plastic. Supori metalici. Se disting 3 tipuri: 1) Purici care pot realizai din buci scurte de vergea de oel-beton (deeuri) tiate pentru plci la lungimi de circa 5—8 cm, iar pentru grinzi aproximativ de limea grinzii. 2) Clrei, care folosesc la xarea plaselor superioare; pot clrei simpli confecionai pe antier (g.18, a, b) sau clrei prefabricai. 3) Supori continui care la fel ca i clreii prefabricai (g. 19) folosesc la xarea plaselor superioare, ind produi de uniti specializate. Formele suporilor continui i a clreilor metalice pot foarte diferite.
Fig. 18. Clrei simpli i distanieri confecionai pe antier din oel-beton 1 — er de distanare; 2 — etrier; 3 — purice.
Supori din mortar de ciment Se folosesc blochei de mortar confecionai adesea pe antier. Tendina este de a se prefabrica în serie aceti supori pe maini simple.
Fig. 19. Clrei i supori metalici continui. 28 - Tehnologia meseriei
Fig. 20. Tipuri de blochei din mortar de ciment
Suporii pot avea dou re din oel moale recopt sau galvanizat pentru xarea de armtur. Pentru a se reduce suprafaa de contact cu cofrajul se poate alege forma semisferic sau cilindric (g. 20). Dezavantajul acestor supori este acela c rmân apareni i adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. Supori din mas plastic. Se disting 3 tipuri: 1) Supori tip clre: (g. 21) pe care barele sunt prinse. 2) Supori tip scaun pe care barele stau simplu rezemat i pot folosii i pentru bare încruciate. În general, aceste tipuri de supori pot prelua greuti mai mari. 3) Supori tip rondel (g. 22), care sunt xai de armtur prin presiunea axial exercitat de rondela de plastic. Aceti supori sunt în general mai puin robuti decât suporii tip clre i se pot desface prin presare lateral. Sunt indicai pentru armturi verticale. Au avantajul c prezint o poriune redus de contact cu cofrajul.
Fig. 21. Suporti diferiti din masa plastica
Fig. 22. Supori tip rondel din mas plastic.
Preul ridicat al distanierilor din mas plastic este un element care frâneaz extinderea utilizrii lor pe toate antierele. Supori pentru armtura superioar. Acetia sunt de obicei din armtur îndoit (clrei), supori continui metalici, sau chiar blochei înali din mortar de ciment. Suporii de oel pot prevzui cu capace din mas plastic. Condiii de alegere a tipurilor de upori. Alegerea tipurilor de supori revine de regul executantului care trebuie s se ghideze dup considerente economice, tehnice i modul de punere în oper. Fiecare tip de suport are Tehnologia meseriei - 29
anumite caracteristici tehnice i economice (rezisten la sarcini locale, deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic la tratamente termice ale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea armturii, rezistena la foc, aspectul de suprafa al betonului, rapiditatea de punere în oper, manipulare, depozitare, pre de vânzare). Materiale de îmbinare Pentru îmbinarea armturilor de beton armat se folosesc urmtoarele procedee: • îmbinri prin ancorarea (aderena) armturilor în beton; armturile ind petrecute unele peste altele; • îmbinri prin sudare; • îmbinri pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); • ancorri ale armturilor pentru beton precomprirmat. Pentru realizarea acestor tipuri de îmbinri se folosesc materiale, agregate i tehnologii specice. Ca materiale se folosesc: sârma de legat pentru realizarea plaselor i carcaselor sudate, electrozi de sudare i ancoraje etc. Sârm de legare. Legtura între barele de armtur a betonului armat, atunci când aceast legtur nu se realizeaz prin sudare, se face cu sârm de legat. In acest scop se folosete sârma moale neagr (recoapt) (STAS 88976), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folosete aceeai sârm de 2 mm. Sârma este uor de îndoit, legarea fâcându-se manual cu un clete. Rezistena sârmei este slab, dar lucrabilitatea ei este foarte bun. Sârma se obine din sârm obinuit care a fost la uzin trelat de câteva ori i apoi înclzit (recoapt) într-un cuptor. Electrozi de sudur. Electrozii utilizai pentru sudarea manual cu arcul electric sunt învelii; ei sunt alctuii din vergele metalice acoperii cu o mas mai mult sau mai puin groas, de materiale, în general nemetalice care au o compoziie ce ajut la sudarea electric manual. Electrozii folosesc la formarea arcului electric de sudare i constituie în acelai timp i materialul de adaos, adic materialul care se depune pentru formarea sudrii. La una din extremiti electrodul este dezvelit pe o distan de 25 mm, pentru a prins în cletele port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în cletele portelectrod, se poate face pe o poriune dezvelit plasat la mijlocul electrodului. Pentru a asigura amorsarea rapid a arcului, suprafaa frontal a electrodului, la extremitatea opus celei de prindere este de asemenea dezvelit.
30 - Tehnologia meseriei
Cap. 3. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT 3.1. Armaturile betonului-armat (armaturi de rezistenta, armaturi de repartitie, armaturi de montaj, elemente auxiliare la lucrarile de armare: distantieri, purici, mustati. Barele armaturilor: forma, diametrele minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre bare, acoperirea cu beton a barelor, reguli generale si exemple) Principii de realizare a elementelor de beton-armat: a) Avantaje: - folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris, nisip, ciment, apa); - cantitatea de otel este mai mica decât la constructiile metalice; - se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje; - se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc); - rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite, rezistentele lui cresc in timp; b) Dezavantaje: - constructiile sunt grele; - nu izoleaza bine la caldura si frig; - transmit cu usurinta zgomote; - nu pot modicate dupa executie (armatura de la demolari nu poate reutilizata); - calitatea betonului nu poate controlata ecient decât la betonare si numai indirect; - reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie; de aceea se cere o foarte mare atentie la turnarea betonului. Principiul armarii elementelor de beton armat Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare si unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele comprimate ind preluate de beton. Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element la element (stâlp, grinda, fundatie, etc.). Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul manipularii. La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o sura mare, de regula in mijlocul grinzii, în zona intinsa care se deschide foarte mult si grinda se rupe. Daca aderenta intre armatur si beton este foarte buna, se produce ruperea armaturii. Tehnologia meseriei - 31
In cazul unei grinzi continue (g. 23) se constata ca distributia surilor este alta, apar suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a realiza urmarirea eforturilor de intindere, armaturile se fasoneaza dupa desenele de armare din g. 24. Barele fasonate sunt legate i aezate în cofraje conform poziiilor indicate în planuri (g. 24). Pentru elemente puternic armate se pun armturi i la partea superioar a grinzii i la partea inferioar a acesteia, realizându-se elemente dublu armate.
Fig. 23. Grind continu încovoiat: a- cum se încovoaie i se rupe; b- cum se aeaz armtura din vergele de oel.
Avându-se în vedere comportarea de ansamblu a elementelor asociate cu oeluri superioare, se pot folosi ecient oeluri cu limita de curgere de 1,5— 2,5 ori mai mare decât a oelurilor obinuite (OB 37) realizându-se importante economii de metal. Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se clasic în 3 categorii, dup raportul în care stau cele 3 dimensini de baz; limea a, înlimea b (grosime), deci elementele seciunii transversale i lungimea l. Fa de raportul dimensiunilor se întâlnesc: blocuri, plci sau dale, grinzi i stâlpi. 1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b i l nu difer prea mult. De exemplu blocuri de fundaii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri de beton celular mici, blocuri ceramice etc. 2) Plcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic în raport cu celelalte dou; dac plcile au dimensiuni mai mici (lime i lungime) se numesc dale; fâiile sunt o form derivat a plcilor (de exemplu: 12 x 60 x 250 cm fâii de beton celular auto-clavizat, etc.). 3) Bara este un element la care dimensiunile seciunii transversale a i b sunt mici în raport cu lungimea. 4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportând încrcrile în aceast poziie i stâlpii care suport sarcini verticale (de exemplu stâlpi de 30x40 X 350 cm la o cldire de locuit, etc.). 32 - Tehnologia meseriei
Fig. 24 . Seciuni de beton armat: a — încovoiate; b — comprimat
Cerinele oelurilor pentru beton armat Un oel pentru a utilizat ca armtur trebuie s îndeplineasc câteva caliti: 1) O limit de curgere zic sau convenional garantat reprezentînd ca valoare maximum 85% din rezistena de rupere. 2) O geometrie a suprafeei armturii (prol periodic realizat direct din laminare), care s asigure o bun aderen cu betonul evitând concentratorii de eforturi unitare i având condiii bune pentru înndirea prin sudare. 3) O plasticitate sucient caracterizat printr-o mrime a alungirii la rupere mai mare. Plasticitatea asigur de asemenea tierea uoar la lungime prin mijloace mecanice curente (stane, foarfeci). 4) O tenacitate bun, caracterizat prin rezistena la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng o îndreptare uoar (fr a supus la eforturi care s schimbe structura oelului) i o fasonabilitate uoar prin tehnologiile introduse în prezent pe antiere (îndreptare manual sau îndreptare la maini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucrrilor). 5) O bun sudabilitate care s asigure sudarea barelor de oel-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte i cap la cap), cât i la sudarea prin topire (obinuit cu arc electric) pentru înndirile efectuate pe antier la construciile monolite i prefabricate, chiar i în cazul unor temperaturi mai sczute (t = 5°C). Tehnologia meseriei - 33
Realizarea elementelor de beton armat prefabricat Pentru reducerea timpului de execuie a construciilor s-a trecut la executarea elementelor de beton armat, componente a unei construcii în fabrici de prefabricate unde sunt organizate procese tehnologice de mare productivitate, realizându-se elemente cu betoane având clase superioare, cu precizie de execuie mult mai bun decât pe antier. Astfel, antierul devine un loc de montaj, rolul erarului betonist ind mai redus pe antier. Activitatea erarului betonist se desfoar în atelierele de armturi unde de regul procesele de fabricaie sunt organizate pe operaii. Fierarul betonist va utiliza în general utilaje pentru îndreptat, tiat, fasonat i sudat prin puncte. Se toarn pe antier elementele foarte grele care nu pot transportate (stâlpi de dimensiuni foarte mari cu greutate de 35—40 tf) i elemente plane de dimensiuni agabaritice care nu pot de asemenea transportate pe osele etc. Modul de execuie. Lucrrile de beton armat pot executate monolit, armtura montându-se în cofraje executate pe antier, preturnate pe antier pentru elementele grele care nu pot executate în fabricile de prefabricate sau elementele de mic serie (buiandrugi, scri, glafuri etc.) i elemente prefabricate. Execuia pe antier a elementelor preturnate se face prin organizarea platformei de turnare (lâng construcie) care dup împrejurri poate dotat cu instalaii de aburire (când viteza de construcie impune o întrire rapid a elementelor preturnate). Execuia elementelor în multe privine este similar condiiilor din fabricile de prefabricate. Execuia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuie centralizat necesar mai multor antiere pentru a se asigura productivitatea corespunztoare. Organizarea în mare a atelierelor sau poligoanelor de prefabricate este în multe privine similar cu cea a fabricilor de prefabricate. Execuia în fabricile de prefabricate este organizat în ara noastr pentru execuia de mare serie a elementelor de beton-armat i beton precomprimat, e pe produse specializate (stâlpi de energie electric tip LEA, traverse de cale ferat, tuburi de canalizare precomprimate, panouri mari pentru construcii de locuine, elemente pentru construcii de hale industriale (grinzi de acoperi, stâlpi, fundaii pahar, elemente plane de acoperi, grinzi de rulare, etc). Toate elementele astfel executate poart denumirea generic de prefabricate din beton-armat. Caracteristicile principale ale execuiei prefabricatelor din beton-armat sunt urmtoarele 1) Armtura este executat, în mare serie, industrializat. 2) Cofrajele sunt de regul din metal, cu precizie mare de execuie i cu grad ridicat de utilizri. 34 - Tehnologia meseriei
3) Operaiile de turnare a betonului i vibrare sunt mecanizate. 4) Turnarea se poate face cu utilaje mecanizate cu dozatoare automate. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante, vibratoare de cofraj, vibratoare de suprafa i de profunzime sau prin instalaii de centrifugare. 6) Pentru întrirea rapid a betonului se pot utiliza cimenturi cu întrire rapid sau etuvarea, adic meninerea elementelor timp 8 —24 h. Întrun spaiu cu abur saturat, la temperatura de +60°C. Pentru betoane uoare se folosete procedeul de autoclavizare (temperatura + 175°C, presiune + 8 at, abur saturat). Elementele prefabricate pun probleme speciale de transport, depozitare i marcare, montare, vericare, respectarea toleranelor, precum i de realizarea îmbinrilor i continuitilor dup montare. Îmbinrile elementelor prefabricate. Pe erarul betonist care rspunde de realizarea îmbinrilor umede (prin betonare) adic a îmbinrilor realizate de mustile de armturi aezate conform proiectului de ctre erarul betonist care apoi se betoneaz cu îngrijire pentru realizarea continuitii, îl intereseaz i modul de montare a prefabricatelor, precum i starea acestora deoarece el rspunde de calitatea lucrrii executate, care la rândul ei depinde de condiiile artate. Prefabricatele se pot îmbina i prin aa-zisele îmbinri uscate realizate prin sudarea armturilor i plcuelor metalice de legtur. Imbinrile elemetelor prefabricate trebuie realizate cu cea mai mare atenie, pentru a respecta prevederile din proiect, cu privire la asigurarea rezemrilor i rezistenei la solicitri orizontale din vânt i în special din cutremure care pot distruge cldirea. Reguli de montaj ale elementelor prefabricate. De multe ori erarul betonist la antierele mai mici trebuie s ajute la montaj; de aceea trebuie s cunoasc urmtoarele reguli de montaj a prefabricatelor: 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziie orizontal sau vertical cu mijloace tehnice corespunztoare, având rezemri pe buci de lemn sau alte materiale elastice aezate pe aceeai vertical pentru a evita surarea elementelor. Elementele trebuie împnate i legate de platform. Aezarea elementelor trebuie fcut cât mai simetric fa de axele platformei de transportat. Limea i înlimea transportului pe calea ferat i osele trebuie s respecte gabaritele permise. 2) Depozitarea se face în stive cu rezemri elastice pe aceeai vertical i cu înlimea în jur de 2,50 m în cazul în care nu se poate face montarea direct din mijlocul de transport. 3) Toate elementele înainte de montare se veric dac nu au fost deteriorate i surate în timpul transportului. Se admit numai suri ne din contracie. Se veric toate dimensiunile acestora. Tehnologia meseriei - 35
4) Inainte de montare se veric toate cotele fundaiei, axele, se cur paharele fundaiilor i se completeaz din timp cu mortar pân la cota din proiect. 5) Se pregtesc suprafeele de rezemare prin curiri i se veric cotele de rezemare; suprafeele de rezemare se pot de asemenea marca. 6) Se acord cea mai mare atenie sistemelor de prindere, vericându-se dac acestea pot prelua greutatea elementului, prinderea este astfel fcut ca elementul s nu balanseze în timpul montrii. Se va evita montarea pe vânt puternic. 7) Urechile de prindere i gurile de trecere a cablului sunt lsate în elementele prefabricate înc din timpul turnrii. 8) Prinderea se face prin urechi, guri lsate sau prin înfurare de cablu. 9) Dup montare, elementele sunt xate prin pene, tirani etc. Apoi li se veric poziia la cot a elementelor dup aezare, vericându-se dac nu sunt depite toleranele admise. VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE BETON - ARMAT Vericarea calitii lucrrilor se face în scopul stabilirii corespondenei dintre modul de execuie i prevederile din proiect i a prescripiilor tehnice care reglementeaz calitatea. Dispoziiile de antier date de beneciar i proiectant - cu respectarea pevederilor legale - au aceeai putere ca i proiectul de execuie. Vericrile se efectueaz pe tot parcursul lucrrilor la încheierea unei faze i la recepia preliminar. In general vericarea se face prin: 1) Msurri de dimensiuni ale elementelor i sortimentelor de armturi folosite. 2) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor i prefabricatelor i a proceselor-verbale de lucrri ascunse. 3) Efectuarea încercrilor i probelor prevzute în standardele i normele pentru materiale i prefabricate, precum i a prevederilor speciale din caiete de sarcini si proiectele de execuie. 4) Pentru lucrrile de armturi intereseaz în special vericrile pe parcursul lucrrilor i vericrile pe faze. 5) Înainte de punerea în oper a betonului i armturilor este necesar s se fac vericrile urmatoare: toate armturile de orice fel, inclusiv cele care urmeaz a pretensionate, precum i toate piesele înglobate, tecile, ancorajele se veric bucat cu bucat înaintea începerii betonrii. Vericarea se face din punct de vedere al poziiei, formei, diametrului, lungimii, distanelor i din punct de vedere al calitii legturilor i dispozitivelor de meninere a poziiei în tot timpul betonrii i compactrii betonului. 36 - Tehnologia meseriei
6) În cazurile în care armturile sau piesele înglobate comport înndiri sau îmbinri sudate, se vor efectua în plus vericrile prescrise în Instruciunile tehnice pentru execuia prin sudare electric a îmbinrilor i înndirilor la armturile din oel-beton C. 28—78. Betonarea nu va putea începe decât numai dup ce a fost vericat i conrmat de ctre conductorul tehnic al lucrrii i reprezentantul beneciarului printr-un proces-verbal de lucrri ascunse i anume: • au fost montate toate armturile i piesele înglobate conform prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziiile armtarilor i a înndirilor (existena distanierilor, clreilor i a xatoarelor speciale), precum i faptul c abaterile la lungimi i poziie nu depesc toleranele admise de lungimi i acoperiri cu beton. • cofrajele care au dimensiunile prevzute în proiect sunt sucient de robuste i ancorate pentru a prelua împingerile betonului proaspt. • cofrajele i elementele de construcii adiacente au fost curite i corect pregtite. Procesele-verbale de lucrri ascunse se fac pe etape de betonare i tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac în acest caz nu s-au fcut betonrile se refac vericrile. La execuia prefabricatelor se va verica vizual bucat cu bucat: 1) Calitatea oelurilor folosite pentru armarea elementelor; 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor i caracterelor sudate, precum i calitatea înndirilor executate prin sudur; 3) Poziionarea armturilor (existena distanierelor, clreilor i a xatoarelor speciale); 4) Dimensiunile i forma tiparelor; 5) Existena golurilor i detaliilor (musti, urechi etc.); Defectele vor stabilite de organele de control i ele vor recticate i prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea armturilor se vor verica dac sunt respectate condiiile specice ecrui material prevzute în norme privind: 1) Proiecia contra intemperiilor; 2) Condiiile de rezemare; 3) Numrul maxim de elemente suprapuse; 4) Msurile speciale de protecie contra umiditii i altor ageni agresivi (dup cum se vor specica la ecare material); 5) Vericarea oelurilor de armturi se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oeluri: STAS 438/1 79 pentru armturile betonului armat i STAS 6482/1- 73 pentru armturile betonului precomprimat. Vericarea se face pe baza certicatelor de calitate sau a declaratiei de conformitate eliberate de productor si/sau în lipsa acestora prin încercri de control efectuate în Tehnologia meseriei - 37
conformitate cu prevederile în vigoare (STAS 6657/1 — 76). Se recomand pentru cazuri speciale, inând seama de importana elementului prefabricat sau al construciei, s se prevad obligativitatea vericrii caracteristicilor zicomecanice ale oelulu-beton la ecare lot aprovizionat independent de existenta declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76). 6) Vericarea sudurilor plaselor sudate prin puncte i a celorlante suduri se face conform instruciunilor tehnice C. 28—78. 7) Toi executanii de lucrri (muncitori, maitri, ingineri) trebuie s cunoasc prevederea c este cu desvârire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s înglobeze sau s ascund defecte sau abateri neadmise. CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT ÎN ATELIERE DE ARMTURI OPERAII PREGTITOARE Pentru confecionarea armturilor pe antier, în ateliere sau uzine, se folosesc dispozitive si maini cu un grad mai mic sau mai mare de complexitate. In general, operaiile pe care le suport armturile sunt: îndreptarea, tierea, fasonarea (îndoirea), înndirea i sudarea, confecionarea carcaselor i plaselor legate i sudate etc. Operaia de îndreptare este în funcie de modul de livrare a armturii (colaci sau legturi de bare), forma prolului, rezistena oelului, diametrul barelor i dispozitivelor sau utilajelor specice de care se dispune pe antier sau în atelier. Aceast operaie poate fcut manual sau mecanic. Operaia de tiere a armturilor la lungimea desfurat prevzut în proiect se face i ea manual sau mecanic în funcie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. Fasonarea (îndoirea) se face manual sau mecanic în funcie de dispozitivele i utilajele de care se dispune, de grosimea barelor, razele de îndoire, calitatea oelurilor etc. Fasonarea se face dup desenele din proiect. Operaiile de sudare, atât cele de înndire în lung a barelor, cât i cele de petrecere pentru formarea carcaselor i plaselor sunt incluse de regul în tehnica sudrii armturii i nu se realizeaz de erarii-betoniti, ci de sudori specializai în sudarea oelului-beton sau se execut cu agregate complexe pe linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaii simple la sudarea prin puncte se pot executa i de erarii betoniti. Confecionarea carcaselor i plaselor se poate face, în ateliere sau direct la locul de montaj a armturii, respectiv în cofraje. Operaiile pregtitoare fac parte din pregtirea fabricaiei elementelor de beton armat i sunt funcie de gradul de organizare a atelierului de antier, a atelierului centralizat de armturi sau cel al fabricilor de prefabricate etc. 38 - Tehnologia meseriei
Întocmirea ei de debitare i fasonare Pregtirea fabricaiei se face pe baza proiectului de execuie, din care se extrage armtura, pentru ecare obiectiv, pe elemente, mrci de armtur, diametre i numr de buci, întocmindu-se a de debitare i fasonarea armturii, conform modelului din tabel. În planele de proiectare exist i un extras de armtur. Fia de debitare i fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie examinate i înelese perfect de maistru. Fia poate întocmit de organele specializate cu pregtirea fabricaiei sau de ctre maistru. Fiecare bar va trebui s poarte un indicator din care s rezulte elementul la care se refer i marca armturii prevzut în proiect. Nu este indicat practica de a se lucra direct cu planurile de execuie fr a se face a de debitare i fasonare. Fiele de debitare trebuie s e înserate în carnetul erarului betonist, putând face parte din acest carnet. În atelierele de armturi este indicat s e aate plane cu tehnologia de fasonare în care se va arta pe caliti de oeluri i diametre de baz, razele de îndoiri, mrimea dornurilor i al rolelor pe care se face îndoirea, tehnologia schematic de îndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desfurat a îndoirilor etc. Pentru completarea ei (v. tabelul) se dau urmtoarele indicaii: La coloana 1, indicativul conine denumirea prescurtat a elementului. La coloana 2 se trece marca armturii. La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A, B, G etc., stâlp S, I etc., placa P etc. În coloana 4 se d oelul de armare: de exemplu OB 37; PC 52; STBB; STPB Coloana 5 conine numrul elementelor similare, deci care au aceleai dimensiuni i acelai fel de armare. În coloana 6 se trece numrul de bare, de acelai tip care se gsesc în element. În coloana 7 se trece numrul total de bare asemenea din elementele de acelai tip, care se obin din înmulirea coloanei 3 cu coloana 8. În coloana 8 se d diametrul armturii, în mm, pentru marca prevzut în proiect În coloana 9 se reprezint desenul cotat conform proiectului, a mrcii de armtur cu poziia ciocurilor din construcii (de regul ciocurile în sus sunt pentru barele de la partea inferioar i ciocurile în jos sunt pentru barele de la partea superioar a grinzii). Se trec de asemenea lungimile, in cm, pe tronsoane, unghiurile de înclinare a barelor care difer de înclinarea obinuit de 45° (sau catetele triunghiului). Pe desenele cotate se vor gura barele în poziia în care sunt puse în oper (construcie). Tehnologia meseriei - 39
Agrafele i etrierii se gureaz în planul lor, planul în care sunt montate în oper, iar barele de stâlpi în poziie rabatut (culcate), deci ca i când stâlpul ar culcat spre dreapta. Dac este necesar se vor trece i explicaii pentru piesele mrunte (etrieri, frete, etc.). Fiele se vor îndosaria, pentru a forma caietul de lucru al erarului betonist. Acest caiet poate folositor la recepia lucrrilor ascunse (armturi înglobate în beton). În coloana 10 se trece lungimea, în cm, desfurat a unei bare. În coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeai marc, obinut din înmulirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 i 11 nu sunt trecute în tabel. La observaii se trec indicaiile speciale cu privire la modul de fasonare la rece sau la cald, temperatura admis pentru fasonare pe timp friguros etc. Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele de beton armat
40 - Tehnologia meseriei
O margine a ei rmâne liber pentru însemnri ale erarului betonist (evidena numrului de bare, numrul comenzii, formaiunea de lucru etc). În partea de jos a ei se întocmete recapitulaia, în care se trec mrcile de oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea armturii dup ce au fost îndreptate. Lungimea, desfurat a unei bare se compune din suma lungimilor ecrei poriuni. De regul, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului ecrui element, cât i lungimea total a barei care se fasoneaz. Pregtirea armturilor în depozit Dup întocmirea elor de debitare i fasonare, se stabilete, cu câteva zile înainte de începerea operaiilor de debitare i fasonare, cantitatea total de oel-beton, pe caliti de oel (OB 37, PC 52, PC 60 etc.) i pe diametre, care se vor îndrepta, debita (tia) i fasona, stabilindu-se pe formaii de lucru cantitatea total de armturi pentru o perioad determinat, de regul pentru 10 zile. Otelul beton care urmeaz a luat din depozit, pentru debitare i fasonare, vor indicate de eful de depozit, care va trebui s indice pe lâng calitatea oelului i diametrul barelor, declaratiile de conformitate pe care le deine i oricare alte date necesare stabilirii calitii. eful brigzii sau eful echipei de erari-betoniti întocmete planul de munc. Prima vericare. În depozit, va alege cantitatea de oel care rezult din recapitulaia la e, vericând calitatea oelurilor (OB 37, PC 52, PC 60, PC 90) pe baza prolului indicat în STAS 438/1—89 i calitatea sârmelor i plaselor sudate pe baza STAS 438/2—91, STAS 438/3 -4—98. A doua vericare care se face în depozit este cea pentru diametrul barelor de oel-beton, care se face cu ublerul, cu calibrele pentru msurarea diametrului sau în lipsa acestora cu cletele patent i metrul. Msurarea diametrului trebuie fcut cu atenie pentru vericarea diametrului nominal trecut în standard, precum i a abaterilor dimensionale conform standardului sau datelor din prezenta lucrare. Valorile gsite se consemneaz pe o not care se transmite efului de antier sau lot. Colacii sau barele care depesc toleranele negative nu se folosesc la fasonare, ele se noteaz i rmân în depozit pentru alte destinaii. A treia vericare este proba de îndoire la banc, pentru ecare diametru i calitate de oel, sosit cu acelai certicat de calitate. Proba de îndoire se face la unghiul prevzut în standard pentru calitatea de oel. Colacii sau legturile Tehnologia meseriei - 41
de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseamn i se îndeprteaz deoarece nu se admit a puse în oper. Oelul-beton care corespunde din punct de vedere calitativ se transport i se grupeaz pe diametre lâng linia de îndreptare i fasonare. Înainte sau dup operaia de îndreptare, se cur oelul de rugin, pete de ulei, praf etc. prin frecare cu peria de sârm sau alte procedee de decapare. 3.2. Fasonarea armaturilor (descolacirea otelului beton, indreptarea si taierea vergelelor cu ajutorul sculelor manuale sau mecanice; trasarea si insemnarea lor; taierea si fasonarea etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la fasonarea armaturilor) TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLCIT, ÎNDREPTAT I TIAT ARMTURILE Prima operaie tehnologic de confecionare a armturilor este operaia de îndreptare care este diferit la armtura livrat în colaci, fa de armtura livrat în legturi de bare. Dispozitivele de îndeptare sunt funcie de calitatea oelului (rezistena lui), diametrul barelor colacului, la armturile livrate în colac i chiar de greutatea acestuia. Oelurile-beton laminate la cald i livrate în colaci se descolcesc cu atât mai greu, cu cât oelul are o rezisten mai mare, diametrul barelor este mai mare i diametrul colacului este mai mic, deoarece aceste oeluri ies din laminor sub forma plastic (bare înroite), care se rcesc pe vârtelnia de lâng laminor. Oelurile de înalt rezisten pentru beton precomprimat, sârme i produse de sârme (toroane i lie), de regul sunt înfurate în colaci de dimensuni mari sau pe tamburi de lemn de dimensiuni mari (toroane), diametrul interior al colacului se alege astfel ca oelurile s se deruleze cu o sgeat mic, fr s aib nevoie de o operaie de îndreptare ca la oelurile laminate la cald. Aceste tipuri de oeluri se numesc autoderulante (diametrul colacului este în jur de 2,00 m. Îndreptare prin traciune a oelului-beton livrat în colaci (cu troliul manual) Descolcirea i îndreptarea se face pe o platform, de regul betonat, cu o lungime de 50 m i o lime de 2—3 m. Îndreptarea barelor din colaci la antierele care nu au maini de îndreptat, se face obinuit prin traciune dac oelul nu este prea dur i colacul nu are diametrul prea mic. Oelurile dure PC 60 de diametre 10 i 12 mm care sunt livrate în colaci cu diametrul mic sunt greu de îndreptat prin traciune. În acest caz îndreptarea se face la banc cu mijloace manuale. Îndreptarea trebuie fcut 42 - Tehnologia meseriei
la un efort relativ mic care nu va depi jumtate din fora corespunztoare limitei de curgere. Controlul întinderii se face e prin for, e prin alungire. Fora de întindere este funcie de rezistena oelului i diametrul barelor. De exemplu, la o bar din oel PC 60 au diametrul de 10 mm. Fora maxim de întindere va : .F25; Tehnologia meseriei - 89
2) La tiranii, diagonale i bare întinse ale grinzilor cu zbrele de beton armat. Înndirea plaselor sudate din STNB, pe direcia armturilor de rezisten, se va face prin suprapunere pe dou ochiuri plus 5 cm; se permite ca înndirea s se fac pe un ochi plus 5 cm, dar cel puin 40 d, dac înndirea se face într-o zon în care eforturile unitare sunt mici în armturi. Observaie. Pentru înndirile armturilor în stâlpi comprimai excentric, în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei solicitri de compresiune excentric cu excentricitate mic, se permite ca lungimea de suprapunere s corespund valorilor din tabel, punctul 4 dac se înndesc în aceeai seciune bare reprezentând pân la 50% din aria total a armturilor longitudinale i lungimi sporite cu 50 % dac se înndete în aceeai seciune o cantitate relativ mai mare. Lungimea minim de suprapunere pentru armturile înndite în zona comprimat va de 30 d pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mic ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot reduse în mod corespunztor, dac înndirea se face într-o zon de solicitare mai redus. La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armturilor în zona de înndire, etrierii vor îndesii, distana maxim dintre ei ind de 10 d. Nu se admite executarea înndirilor prin suprapunere fr sudur în elemente liniare a cror seciune este întins în întregime (tirani). De asemenea, se recomand s nu se execute înndiri prin suprapunere, fr sudur, la alte elemente întinse centric sau întinse excentric cu excentricitate mic, armate cu oeluri netede. Se admite înndirea prin suprapunere fr sudur a armturilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor cu urmtoarele condiii: 1) Diametrul armturilor înndite s nu depeasc 12 mm. 2) Seciunile de înndire s e mai decalate decât la celelalte elemente, astfel încât în aceeai seciune de calcul s nu e înndite mai mult ca 25% din bare. 3) Distana dintre dou înndiri succesive s e mai mare decât valoarea lungimii de ancorare calculat la i anume la înndirea prin suprapunere, fr sudur, a armturilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea de suprapunere s e sporit fal de valorile prevzute la alte elemente, cu 50% pentru armturile netede, respectiv 25 % pentru armturile din oel cu prol periodic. Inndirea prin manoane sau alte procedee se utilizeaz, la armturile betonului precomprimat sau la barele întinse ale tiranilor, care pot fcui i din bare de oel-beton. Execuia manoanelor este o problem care o rezolv lctuii i trebuie tratat ca orice pies mecanic. Manonul trebuie s aib let stânga-dreapta i aceeai capacitate de rezisten ca i bara. 90 - Tehnologia meseriei
Calculul lungimii barelor de armturi Calculul lungimii barelor se face, de regul, de proiectant. În anumite cazuri acest calcul se face pe antier, direct de ctre erarii betoniti sau de eful de echip. Lungimea unei bare de armturi se compune din: poriuni drepte, poriuni înclinate, îndoiri i ciocuri. La stabilirea lungimii se va ine seama de poziionarea armturii, acoperirea cu beton, asigurarea distanelor de la captul elementului la captul barei, corecturile datorit frânturilor elementului, lungimile de petrecere, lungimile pentru suduri etc. Elementele ajuttoare pentru calculul lungimii sunt: • formulele i tabelele pentru calculul necesar lungimii ciocurilor; • formulele, eventual tabelele pentru calculul lungimii barelor înclinate, în funcie de cotele din proiect când lungimea barei înclinate nu este dat (STAS 855-70). Calculul lungimii barei ridicate la 45 se poate face, prin calculul ipotenuzei l unui triunghi dreptunghic cu capetele egale a, rezultând l = a2 = 1,41 a. Urmrind g. 77 se vede c bara ridicat cu lungimea AB sau l face parte din triunghiul ABC, în care latura AC = a este diferenta de lungime a barei ridicate msurat în lungul barei longitudinale, iar BC = b este înlimea de ridicat sau devierea lateral care se marcheaz pe banc la fasonat. Relaiile cunoscute sunt l2=a2+b2 sau 1= a2 + b2 (valabila pentru orice inclinare a barelor).
Fig. 77. Lungimea barelor cu armtur ridicat la un unghi a.
Când unghiul de ridicare este de 45°, a = b i l = a 2 = 1,41 a. Exemplul. O bar de armtur pentru o grind, seciunea transversal a grinzii 30 X 55x 575 cm, marca (3), Ø 20 are urmtoarele caracteristici • dou ciocuri semicrirculare; • dou poriuni drepte la partea superioar AB = EF = 80 cm; • o poriune dreapt la partea inferioar CD = 305 cm; ± dou poriuni înclinate BC = DE = 67 cm (înclinarea la 45°); • înlimea grinzii 55 cm; • acoperirea cu beton 25 mm pentru armtura de rezisten i 15 mm pentru, etrieri. Portiunile drepte nu ridic probleme, ele se iau ca atare din plan. La stabilirea poriunilor drepte care trec peste reazeme (AB = EF) s-a inut seama c între captul elementului i marginea exterioar a ciocului s rmin 1 cm (10 mm). Tehnologia meseriei - 91
Pentru stabilirea lungimii poriunilor înclinate s-a procedat astfel: - din înlimea h — 55 cm a grinzii s-a sczut acoperirile de beton 2 X 2,5 cm i grosimea unui diametru de bar, rezultând înlimea de ridicare b. Calculat in axa barelor: b = 55 - 2 X 2,5 - 2 X 0,5 X 2 = 48 cm ; - diferena de lungime în lungul barei este egal cu a = 6, deoarece unghiul de ridicare este de 45°; - calculul lungimii se face cu formula artat l = 1,41 X 48 = 67,0 cm i se rotunjete rezultatul la 67 cm. Stabilirea lungimii ciocurilor se face cu ajutorul formulelor sau tabelul i anume inând seama c ciocul se va face pe o rol cu diametrul D = 2,5 d i captul drept va avea o lungime de c = 3 d, cele dou ciocuri vor avea lungimea: 2Lc = 2x7d= 2x7x2=28 cm. Lungimea total a barei va : L = 2 Lc + 2 AB + CD + 2 x BC = 28 + 2 x 80 + 305 + 2 x 67 = 689 690 cm). La calculul lungimii etrierilor se procedeaz similar inând seama de grosimea barelor i grosimea stratului de acoperire. Din seciunea AA a grinzii se vede c grinda are baza b = 30 cm i inlimea h = 55 cm. Din înlimea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la partea superioar i inferioar a grinzii: — ramura orizontal a etrierului va : Ro = 30 - 2 X 2,5 = 25 cm; — ramura vertical a etrierului va : Iiv = 55 - 2 x 2,5 = 50 cm. Dac se tine seama si de grosimea etrierului Ø 7 mm, calculul exact în axa etrierului este: R0 = 30 - 2 X 2,5 + 2 X 0,7/2 = 25,7 cm (rotund 25 cm); Rr = 55 - 2 x 2,5 + 2 x 0,7/2 = 50,7 cm (rotund 50 cm). Lungimea etrierilor deschii i inchii se calculeaz prin adunarea lungimii ramurilor l lungimea necesar ciocurilor: Lc = 7 x d x 0,7 = 5 cm; Ledeschis= Ro + 2RV + 2LC = 25 + 2 X 50 + 2 x 5 = 135 cm; Leinchis = 2 x R0 + 2Rv + 2Lc = 2x25 + 2x50 + 2x5 = 160 cm. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DE BETON ARMAT Reguli generale Plasele sudate sunt destinate, de regul, armrii elementelor din beton armat plane sau curbe (plci de planeu i acoperi, perei, pardoseli, panouri prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silozuri etc.) i sunt executate, de regul, din sârm tras de rezisten medie. Plasele sudate sunt alctuite din bare netede sau cu prol periodic OB37; PC; STNB i STPB cu Ø 3...12 mm. 92 - Tehnologia meseriei
Plasele sudate pot plase sudate uzinate de mare serie i plase produse în ateliere de armturi prefabricate sub form de plase cu limi mari sau plase înguste executate la maini cu o singur pereche de electrozi. Plasele pot utilizate ca: • plase sudate de rezisten;• plase sudate constructive; • plase sudate ca armtur nepretensionate în elementele de beton precomprimat. Plasele nu se utilizeaz la elemente supuse încrcrilor cu caracter dinamic. Plasele uzinate pot livrate sub form de plase plane sau plase în rulouri. Armataura de rezisten a plaselor poate dispus longitudinal (dup latura lung a plasei), transversal (dup latura scurt a plasei), sau dup ambele direcii. Armtura de rezisten poate i întrerupt. Confecionarea plaselor sudate sunt condiionate de utilajele de care dispune productorul. La confecionarea barelor sudate in uzine i ateliere este necesar s se in seama de urmtoarele reguli: 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor, de posibilitile de transport i manipulare. 2) Plasele care se execut trebuie s e într-un numr limitat de tipuri. 3) Barele transversale se sudeaz perpendicular fa de cele longitudinale. 4) Distanele între barele longitudinale sunt modulate (multiplu de 50 mm). 5 Capetele (lungimea C1 va de cel puin 25 mm iar lungimea C a barelor transversale va de cel puin 10 mm). 6) Plasele au de regul toate nodurile sudate. 7) Plasele pot îndoite cu respectarea razelor de îndoire i a distanelor minime de la începutul curburi. La oelurile din PC razele de îndoire se dubleaz. 8) Raportul dintre diametrele barelor se limiteaz la 0,60. Caracteristicele plaselor sudate U.M. Nr. crt. Denumirea
Tipul mainii de sudat SMP2650-50- GSA-M-27/35 GSA-H-27 35 -90x100
-
Plan
GSA-H-30 40
1
Tipul plaselor
2
Limea minima a plasei B (lungimea [mm] maxim a barelor transversale)
Plane Rulouri Plane Rulouri
2 750
2 700
2 700
3 000
3
Limea maxim a plasei B (lungimea [mm] minim a barelor transversale)
500
1000
1000
1000
4
Limea maxim între axele barelor [mm] longitudinale extreme D
2 650
2 650
2 650
2 950
Tehnologia meseriei - 93
5
Distana dintre axele barelor longitudinale multiplu de
6
7
50, 100 etc. i [mm] 75, 150 etc. sau [mm] 5075
50-300
50-300
50-300
25
25
25
Distana între axele barelor transversale
[mm]
50-300
50-420
50-420
50-420
în trepte de
[mm]
Fr trepte
Fr trepte
Fr trepte
Fr trepte
Diametrul barelor longitudinale d1
[mm]
3-10
25-12
25-12 (25-82)
25-12 (25-82)
Condiii generale de armare La folosirea plaselor sudate trebuie s se in seama de modul lor de alctuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distana dintre bare, aria seciunii active, modul de înndire i modul de ancorare. Forma plaselor impune reguli constructive speciale pentru utilizare. a. Procentul minim de armare. Se pune condiia ca elementele armate cu plase sudate s se comporte ca elemente de beton armat, deci s se rup, dup surare, prin curgerea armturii. Se recomand ca procentele minime s e: - 0,10% pentru elementele din beton B 200 i B 250. - 0,15% pentru elementele din beton B 300 i B 400. Procentele se stabilesc în raport cu aria total a seciunii de beton, în zone slab solicitate procentele de armare se reduc la 0,05 %. Aria seciunii barelor de repartiie va trebui s e de cel puin 10%. b. Diametrele minime i distanele minime i maxime între barele plaselor Diametrul minim folosit este: - 3 mm pentru armri constructive i elemente prefabricate executate în fabrici (se recomand 4 mm); - 4 mm pentru elemente de rezisten executate pe antier (se recomand 5 mm); - 5 mm pentru armrile de pe reazeme i celor supuse aciunilor corozive. Pentru fundaii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale, diametrele minime se stabilesc prin instruciuni speciale. În cazul suprapunerii plaselor sudate, distanele minime (lumina) dintre barele aceleiai seciuni se pot reduce la 25 mm la partea inferioar a plaselor i la 30 mm la partea superioar, care reprezint condiia unei bune betonri (ptrunderea granulelor); distanele reduse se refer la bare care fac parte din plase diferite. Unele plase pot avea sudate câte dou bare alturate. Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului. 94 - Tehnologia meseriei
Barele care se adaug plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va cuta s e de calitate apropiat barelor din plase. Se admite ca barele adugate s e i de calitatea PC 52 sau PC 60. În dreptul golurilor din plci, plasele se întrerup prin tiere, iar golul se va borda cu bare suplimentare, având aria seciunii, echivalent barelor întrerupte. Aceste bare se sudeaz între ele la coluri i se vor suda i de plas în cel puin doua puncte de sudur de ecare parte a golului sau va avea lungimea necesar de ancoraj, în funcie de calitatea oelului i marca betonului (g. 78). Înndirea plaselor sudate În foarte multe cazuri, la construciile executate monolit pe antier, nu se poate face armarea cu o singur plas; pentru realizarea continuitii plaselor, se înndesc prin petrecere (suprapunere) fr sudur, atât pentru înndire în lungul plasei (de regul înndiri pe direcia barelor de rezisten), cât i pe latul plasei (înndire pe direcia barelor de repartiie).
Flg. 78. Barele de bordare ale golurilor în plci de beton armat cu plase sudate si întrerupte a-cu sudur prin puncte; b- prin aderent; ds1 ds2- Ø bare suplimentare; di1 di2= Ø bare din plase sudate
a. Înndirea pe direcia barelor de rezisten. Înndirea plaselor din sârm tras (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezult din condiia: petrecerea minim se face pe lungimea l, egal cu un ochi de plas + 50 mm, dar nu mai puin de 40 dt (dx ind diametrul barelor de rezisten longitudinale).
Fig. 79. Innadirea plaselor sudate pe directia barelor de rezistenta Tehnologia meseriei - 95
Aceast lungime minim de petrecere se admite dac înndirea este într-o zon slab solicitat (jumtate din solicitarea maxim a plasei), deci nu în mijlocul plcii. In cazul în care înndirea se face în zona cea mai solicitat a plcii, lungimea de înndire la se mrete la dou ochiuri plus + 50 mm; aceast lungime se aplic i în cazul în care plasele au bare care difer ca diametru mai mult decât raportul d1d2> 2,5, iar condiia la> 40 d1 se aplic i în acest caz. In cazul înndirii în zona comprimat lungimea total de petrecere la poate de 30 d1 dar nu mai mic de 15 cm. Lungimea de petrecere la nu include extremitatea barelor ; lungimea total inclusiv extremitatea barelor se noteaz cu ls. La barele cu prol periodic, lungimea de suprapunere l, trebuie s îndeplineasc numai condiia ls = 40 d1 (dar nu mai puin de 25 cm). În g. 79 se arat i cazurile de înndire fr bare transversale în cuprinsul înndirii, e la o singur plas (g. 79, d), e la ambele plase (g. 79, e). Exemple de calculul petrecerilor Exemplu Înndirea a dou plase sudate din STNB, cu ochiuri ptrate de 200 mm interax cu bare longitudinale Ø 5 i bare de repartiii Ø 4. Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistene va in zonele slab solicitate (mai puin de jumtate din solicitarea maxim): la = 1 ochi + 50 mm + 200 mm + 50 mm = 250 mm (25 cm); la = 40 d, = 40 x 5 = 200 mm < 250 mm. Exemplu Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistente va in zonele de solicitri maxime la elemente încovoiate sau întinse (pentru plasele din exemplul 1): la = 2 ochiuri + 50 mm = 400 + 50 = 450 mm (45 cm). b. Înndirea pe direcia barelor de repartiie. Barele de repartiie neind considerate bare de rezisten se admite ca înndirea lor s se fac e prin suprapunere (petrecere), e cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigur petrecerea plaselor speciale cu bare Ø 4, la = 100 mm (10 cm) 3) Lungimile de petrecere, în cazul folosirii plaselor suplimentare 2 la = 2 x 100 mm > 15 d2 (plasa suplimentar trebuie s aib diametrul barei care asigur petrecerea d2 egal cu cel al plaselor, iar barele transversale trebuie s aib diametrul bare d3> 0,5 d2. În g. 81 se arat modul de plasare a înndirilor de rezisten, la armarea plcilor de dimensiuni mari. La acest mod de amplasare se respect condiia ca aria înndirilor s nu e mai mare de jumtatea din aria totala a armaturii
96 - Tehnologia meseriei
Fig. 80. Inndirea plaselor sudate pe direcia barelor de repartiie: a-Inndirea prin suprapunere cu aezarea barelor de rezistena in acelai plan; bînndirea prin suprapunere cu aezarea barelor de rezisten in planuri diferite; c-înndirea plaselor sudate cu bare de rezistena 0 30 cm) trebuie s e satisfcut concomitent cu raportul H/B. Betonul de egalizare are grosimea de 5 cm i se toarn înainte de turnarea fundaiei. Reguli de armare: 1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la seciunea Bh0; de exemplu la B =100 cm i h0 = 30 cm, armtura minim va : Af=100x30x0,05:100=1,5 cm2; Af 6 Ø
Fig. 84. Fundatie izolata prismatica
2) Armarea se face de regul cu plase sudate cu sau fr ciocuri, conform regulilor de armare. Aria armturii se determin prin calcul i va mai mare decât cea minim artat. 3) Armtura se plaseaz la partea întins a fundaiei (faa de jos); la fundaii ptrate armtura se distribuie uniform pe întreaga talp. 4) Armtura stâlpilor trebuie s ptrund în fundaie, pe lungimea de ancorare necesar. c. Fundaii izolate de form tronconic. Acest tip de fundaie se utilizeaz la fundaii cu tlpi mai late (A > 1 m2) sau când trebuie s se reduc cantitatea din beton. Acest tip de fundaie este mai dicil de executat. Reguli constructive de fundare (g. 85): Fig. 85. Fundaie izolat tronconic de beton armat pentru un stâlp.
Tehnologia meseriei - 101
1) Inlimea marginii H va de cel puin 20 cm, de regul: H = H/3... H/2. în jurul bazei stâlpului se va lsa o poriune orizontal de 5—10 cm lime. 2) Armtura se determin prin calcul. La fundaiile cu tlpi dreptunghiulare armtura determinat sub zona activ a fundaiei (determinat de planurile la 45° duse din colurile stâlpului) se extinde (cu aceeai seciune pe metru liniar) pe toat talpa (restul tlpii). Distana maxim dintre armturi va mai mic de 25 cm. La partea superioar se prevede o armtur constructiv compus din bare la maximum 50 cm, cu Ø min 10mm la oel PC i Ø min 12mm la oel OB 37. Pentru evitarea surrii betonului se folosete (din calcul sau constructiv) i armtur ridicat de acelai diametru ca armtura de la partea superioar. Armtura are de regul i ciocuri, pentru îmbuntirea ancorrii. d. Fundaii tip ciuperc izolate elastic. Acest tip de fundaii se utilizeaz în cazuri speciale, pentru fundaii de foarte mic adâncime în g. 86. se d o variant de armare a unei astfel de fundaii. În cazul în care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie s aib lungimea de ancorare în zona comprimat (în partea de sus). e. Fundaii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de fundaii sunt folosite în cazul solicitrilor excentrice (stâlpi de col) i în cazul în care din anumite motive fundaia nu se poate dezvolta în toate direciile, sau când solicitrile excentrice sunt mari (g. 87) i nu este economic s se foloseasc o fundaie centric. O variant a fundaiilor excentrice sunt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaia de margine nesimetric este legat cu o grind de alt fundaie vecin.
Fig. 86. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat 102 - Tehnologia meseriei
Fig. 87. Fundaie de beton armat
Fundaii cu bloc de beton simplu i cuzinet de beton armat O astfel de fundaie se folosete pentru obinerea unei suprafee mai mari de fundare la o adâncime dorit. Fundaiile de acest tip sunt alctuite dintr-un bloc de beton simplu, pe care reazem stâlpul prin intermediul unei tlpi rigide mai mici decât fundaia denumit cuzinet (g. 88).
Fig. 88. Fundaii cu bloc din beton simplu cu cuzinet
Recomandri constructive de fundare: 1) Blocul are retrageri în trepte (1-3). 2) Cuzinetul se dimensioneaz ca o fundaie rigid cu tlpi de form prismatic pân la suprafaa de 1m2 i de form tronconic la suprafee mai mari. 3) Limea cuzinetului b se dimensioneaz cât mai redus, asigurând îns transmiterea presiunilor la teren; de regul variaz cu formula: b = (0,40.. .0,65)B dup numrul treptelor. 4) Inlimea treptelor blocului este în jur de 30—40 cm2. 5) Inlimea cuzinetului rezult din condiiile: h > 0,25 b; = h/l = 2/3...1. Reguli de armare a cuzinetului; 1) În principiu cuzinetul se armeaz ca o fundaie rigid izolat, cu procent de armare de 0,05% raportat la seciunea bh0. 2) La partea inferioar cuzinetul are o plas cu ochiuri ptrate sau dreptunghiulare, cu distana maxim între bare de 25 cm (250 mm). 3) Cuzinetul se ancoreaz în blocul de beton simplu printr-o armtur de ancoraj. Tehnologia meseriei - 103
Fundaii izolate pentru stâlpi metalici Baza stâlpilor metalici se alctuiete astfel pentru a putea transmite, prin placa de baz i traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj eforturi de întindere. Fundaia propriu-zis este alctuit dintr-un bloc de beton simplu i un cuzinet de beton armat. Modul de alctuire i prindere a stâlpului de fundaie se poate urmri pe gurile 87 i 88.
Fig. 89. Fundaie pentru stâlp metalic cu eforturi mici.
Fig. 90. Fundaie pentru stâlp metalic cu eforturi mari.
Fundaii izolate tip pahar pentru stâlpi prefabricai La construciile integral prefabricate fundaiile stâlpilor se execut, sub form de fundaie prefabricate tip pahar, în care se introduce stâlpul prefabricat care se împneaz de regul cu pane metalice i mortar de ciment, realizând încastrarea stâlpului în fundaie (g. 91 a, b).
CAZUL FUNDATIEI CU 2 STÂLPI
Fig. 91. Fundaii tip pahar (prefabricate) 104 - Tehnologia meseriei
SEC IUNEA 1-1
OTEL OB 37 BETON BC 7,5; BC 15;
La fundaia pentru pereii de zidrie cu sâmburi (stâlpi) de beton armat, între stâlpi i fundaie se va prevedea un cuzinet de repartiie de beton armat, în general executat din aceeai clasa de beton din care a fost executat stâlpul. În cazul distanelor mici dintre stâlpi se pot folosi centuri armate în loc de cuzinei. b. Fundaii continue de beton armat. Fundaiile continue de beton armat au alctuirea constructiv în seciune transversal similar cu cea a fundaiilor izolate. Fundaia continu se toarn i ea pe un strat de egalizare de 5 cm grosime. De o parte i alta a zidului se las o banchet orizontal de 2,5 cm lime, pentru a se permite trasarea i aezarea corect a peretelui i pentru compensarea eventualelor erori de trasare a fundaiei. c. Fundaii continue pentru construcii cu perei portani amplasate pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se îneleg argile cu consisten redus, nisipuri în stare anat, argil prfoas, terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (g. 92). Fig. 92. Fundatii continue pentru terenuri compresibile
Reguli particulare constructive de alctuire: 1) Fundaiile pentru perei vor forma contururi închise. 2) Înlimea fundaiei este de regul mai mare ca cea obinut. 3) Armtura se monteaz la partea superioar i inferioar pe unul sau dou rânduri. Tehnologia meseriei - 105
4) Armtura de la partea superioar formeaz o centur. 5) Fundaia se armeaz cu OB 37 sau PO 52 Ømin 10 i cuAf min% = 4,6 cm2 6 Ø 10, dar nu mai puin de 0,2% din suprafaa zonei armate. 6) Acoperirea lateral cu beton a barelor longitudinale va de minimum 4,5 cm (45 mm). 7) Barele longitudinale din centuri se înndesc prin petrecere pe o lungime de 40 d. 8) Etrierii centurilor sunt alctuii din Ø 6 i Ø 8 dispui la 25 cm distan între ei. 9) Tlpile fundaiilor vor avea o armtur transversal din bare Ø 10, dispuse la maximum 25 cm între ele. 10) Colurile i interseciile centurilor vor avea barele longitudinale îndoite în coluri i ancorate pe o lungime minim de 30 d. 11) Fundaiile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet în care sunt ancorate armturile diafragmelor (care la primul nivel sunt armate cu o reea dubl de armtur). 12) La subsoluri i adâncimi mari de fundare se pot folosi fundaii tip perete din beton armat. Fundaii pe grinzi i pe radiere din beton armat a. Fundaii pe grinzi. Sistemul de fundaii pe grinzi se folosete rar i numai în cazul în care alte soluii mai economice nu pot utilizate, e datorit terenurilor prea compresibile, e imposibilitii de dezvoltare a fundaiilor izolate, datorit prezenei peretelui calcan a unei construcii vecine etc. Ca soluie constructiv se prevd grinzi de fundaie (g. 93) sau reea de grinzi continue încruciate (g. 94, a, b). Din punct de vedere constructiv grinda de fundaie este asemntoare cu o grind obinuit de planeu cu deosebire îns c este solicitat de jos în sus de ctre Fig. 93. Grinzi de fundaie. presiunea reactiv; ea are urmtoarele caracteristici: 1) Inlimea grinzilor va cuprins între l/3... 1/6 din deschiderea ei stabilit între doi stâlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de întindere mare se prevd vute în dreptul stâlpilor. 2) Limea grinzilor rezult din condiia de a se lsa în jurul stâlpilor o banchet orizontal de 5—10 cm. În cazul stâlpilor de limi mari grinzile (talpa) de fundare pot lite numai pe o poriune în dreptul stâlpilor având racordri drepte pentru trecerea la seciunea curent. 106 - Tehnologia meseriei
3) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are înlimea minim de 15 cm la margine i de 30 cm lâng grind; ea se va turna fr cofraj la partea superioar, putând avea e o pant redus, e trepte când înlimea dalei este mare. Limea dalei poate egal cu înlimea grinzii. 4) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil, armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura longitudinal de repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii va de cel puin 10 % din armtura de rezisten a acesteia. Armturile ridicate la grinzi scurte i înalte pot îndoite la 60° in loc de 45° (g. 95). Armturile vutelor se ancoreaz în grind pe o distan de 30 d.
Fig. 94. Fundaie pe grinzi încruciate. Planul fundaiei i seciunile pe dou direcii perpendiculare.
5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are înlimea minim de 15 cm la margine i de 30 cm lâng grind; ea se va turna fr cofraj la partea superioar, putând avea e o pant redus, e trepte când înlimea dalei este mare. Limea dalei poate egal cu înlimea grinzii. 6) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil, armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura longitudinal de repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii va de cel puin 10 % din armtura de rezisten a acesteia. Armturile ridicate la grinzi scurte i înalte pot îndoite la 60° in loc de 45° (g. 95). Armturile vutelor se ancoreaz în grind I pe o distan de 30 d. 7) În cazul existenei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a armturii va 5 cm. În exemplul de armare artat s-au folosit urmtoarele armturi: 8) La talp: armtur de rezisten, Ø 16 la 15 cm; armtur de repartiie 4Ø10 de ecare parte a grinzii, Tehnologia meseriei - 107
9) La grind: armtur de rezisten in câmp i pe reazeme Ø 16, Ø 20 i Ø 25; armtur transversal i etrieri Ø 8 la 20 cm; armtur de montaj 2 Ø 12 la mijlocul grinzii i agrafe Ø 6 la 40 cm. Grinzile încruciate se armeaz la fel ca armarea grinzilor cu un singur rând de stâlpi. b. Radiere de beton armat. De regul, se recurge la radiere când prin fundaii izolate sau prin grinzi încruciate nu se ajunge la presiunea capabil s o preia terenul de fundaie, e datorit unor încrcri mari, e datorit unor pmânturi compresibile i neuniforme ; aceast soluie evit îns spturile mari de pmânt. De asemenea se recurge la soluia de fundare prin radiere când subsolurile sunt formate din cutii rigide sau la care se proiecteaz cuve etane împotriva pînzei de ap freatic. Tipuri de radiere: • din plci drepte; • cu grinzi; • din planee ciuperci; • plci curbe; • dale groase; • celulare etc. Radierele din plci drepte se folosesc la construcii cu perei portani, la care distana dintre perei este de 3,00 - 4,00 m, având urmtoarele caracteristici: placa are o grosime minim de 20 cm, iar în dreptul pereilor (pe reazeme) placa poate avea i vute. Placa se armeaz e ca o plac cu armtur încruciat, e ca o plac armat pe o singur direcie. Radierile cu grinzi sunt alctuite din plci armate încruciat, rezemate pe o reea de grinzi principale i secundare (g. 96). Alctuirea i armarea grinzilor radierului nu difer de grinzile obinuite de fundaie. Radierele cu planee ciuperci sunt folosite în special la silozuri, depozite subterane, rezervoare îngropate. Radierele cu dale groase se folosesc la construcii la care datorit condiiilor de fundare se impune realizarea unei rigiditi mari a fundaiei printr-o plac cu grosimea de 0,80—1,20 m. c. Fundaii speciale. Acestea sunt destinate unor construcii de forme i înlimi deosebite cum ar courile de fum, castelele de ap, turnurile de rcire, stâlpii de mare înlime (televiziune) etc, care reclam fundaii masive, tip radier, un astfel de tip de fundaie este cea artat în gura 97, pentru un co industrial, cu armtura diagonal pe mai multe rânduri; printr-o armtur aezat pe fâii sub form stea, se realizeaz o densitate mare de armare în zona central. Fundaiile de beton armat, de orice tip, nu se toarn direct pe pmânt ci pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de egalizare. Fundaii prefabricate Acestea se folosesc atât ca fundaii izolate pentru stâlpi sub form de fundaie pahar, cât i la fundaii continue pentru zidrie sub form de blocuri mici sau mari. 108 - Tehnologia meseriei
Unele tipuri de blocuri se dau în g. 98. Armarea acestora se realizeaz dup aceleai reguli ca fundaiile continue; bancheta superioar are o lime mai mare cu 10 cm decât limea zidriei b2. Blocurile se leag între ele cu musti (bare de oel-beton) i cu mortar de ciment. Se pot folosi i fundaii postcomprimate, precum i blocuri fr legturi.
Fig. 95
Fundaii de mare adâncime în terenuri slabe În cazul unor terenuri anate (nisip de plaje, terenuri de umpluturi etc.) terenul se consolideaz prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatic. Dac aceast soluie nu este economic, se folosete pentru consolidare coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru consolidare se pot folosi i explozii. În anumite cazuri nu se poate evita folosirea piloilor de beton armat btui sau turnai direct în pmânt, în golul forajelor fcute în acest sens (g. 98). Piloii de beton armat au seciuni ptrate circulare sau poligoane prevzute cu un vîrf i sabot de batere, sudat de armtur. Armtura longitudinal este alctuit la fel ca cea pentru stâlpii de beton armat, armtura transversal este sub form de fret (g. 99). Suprafaa lateral a pilotului trebuie s e neted, iar vîrful mai ascuit, pentru a ptrunde uor în pmânt. sunt introdui prin batere sau vibrare. Pentru prelucrarea sarcinilor date de contracie capul piloilor este înglobat în grinzi de beton armat.La armarea cu plase sudate se pot folosi bare de oel Tehnologia meseriei - 109
Fig. 96. Armarea radierului cu grinzi
Fig. 97. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial Fig. 98. Piloi de beton armat: a-piloti batuti pân la pmânt rezistent; b-armarea unui pilot de beton armat pentru înngerea in pmânt prin batere; c- seciuni ale piloîilor de beton armat
110 - Tehnologia meseriei
Fig. 99. Piloi de beton precomprimat
cu diametru mai mic (Ø 8 mm). De regul se folosesc plase dintr-o singur bucat cu sau fr îndoiri de bare; distanele dintre bare variaz între 100 i 200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot realizate tot din plase sudate (g. 100), executate plan i apoi îndoite. 3.7. Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale si speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre, silozuri, magazii, stâlpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare, castele de apa etc. Tehnologia meseriei - 111
ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elementele plane verticale sunt folosite la perei de hale industriale sau la construcii de locuine, atât ca elemente de închidere, cât i la elemente portante integrate într-un sistem constructiv complex cum sunt construciile din panouri mari sau construciile etajate cu diafragme. Structuri cu diafragme Structurile la care scheletul de rezisten este alctuit în principal de continuitatea unor perei verticali de beton armat, denumite diafragme verticale care împreun cu diafragmele orizontale ale planeelor, denumite aibe realizeaz o structur spaial se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele verticale pot longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distane convenabile pentru a se încrca cât mai uniform în planul lor. La capete se termin de regul cu întrituri (îngrori) denumite bulburi, alcatuite simetric sau nesimetric. Diafragmele fr bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construcii cu înlime mai redus, unde acestea sunt mai puin solicitate. Marginile golurilor practicate în diafragme creeaz montani i palei care trebuie s aib o lime minim de 70 -75 cm (capete lamelare).
Fig. 100. Armarea fundaiilor izolate cu plase sudate plane i îndoite: 1 — linie de îndoire; 2 — linii de tiere. Indicativul d arat când se folosesc bare dublate.
a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragmelor verticale se practic diferite sisteme, care in seama de lucrul acestor diafragme, în special la solicitri extraordinare mari, care apar e din vânt, e din aciunea cutremurului. 112 - Tehnologia meseriei
Se folosesc e armri continue, e armri pe zone care ine mai bine seama de modul de solicitare a diferitelor zone (g. 101). Astfel la diafragmele fr goluri, diafragmele se împart în 3 zone: zona I (zona bulbului), zona III (zona interseciei) i zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).
Fig. 101. Alcatuirea constructiva a diafragmelor verticale
La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona paleilor sau a captului lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt în raport cu grosimea b a peretelui (pân la 4—6 b) si de înlimea H a nivelului ( 1/7H), precum i a limii h a diafragmei (0,1 h). Armarea minim a zonelor este în funcie de amplasarea cldirilor. Pentru cldiri amplasate în zone seismice se vor practica urmtoarele armri:
Fig. 102 Armarea zonelor de capat ale diafragmelor: a-capat cu intersectie; b-capat lamelar; c-capat cu bulb simetric; d-capat cu bulb nesimetric.
1) Armturile verticale de rezisten din zonele de capt (zona bulbilor, interseciilor i capetelor lamelare, montanilor) la diafragme cu goluri; vor :Ø 12 pentru armarea cu oel OB 37 i Ø 10 pentru armarea cu oel PC 52 sau PC 60 (g. 102). Aria armturii este 0,4...0,6% din zona de capat. Tehnologia meseriei - 113
2) Etrierii din zonele de capt ale diafragmelor vor de cel puin Ø6 dispuse din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioar a înlimii cldirii peste subsol. În zone neseismice diametrul barelor se reduce cu 2 mm; deci de la 12 mm la 10 mm, cu excepia etrierilor. 3) Armarea zonelor de mijloc (zona II) din zonele seismice se realizeaz cu dou plase ortogonale, cu ochiuri a cror distan maxim este de 25 mm, dispuse la cele dou fee ale diafragmei. În aceast zon procentul minim de armare este de: 0,20—0,25%, pentru armarea orizontal în funcie de numrul de nivele i gradul de protecie seismic; 0,15—0,20%, pentru armarea vertical, în zonele neseismice procentele se pot reduce la jumtate. 4) Armarea constructiv a diafragmelor se face cu plase de sârm tras pentru beton armat (plase uzinate) Ø 5 mm, cu ochiuri de 200 mm, aezate pe ecare fa a diafragmei. 5) Armturile verticale se înndesc pe o lungime minim de 45 d, în zona II i de minimum 60 cm, în zonele I, III i IV. 6) Armarea diafragmelor cu goluri trebuie stabilit prin calcul. 7) Armarea continu înseamn armarea zonelor centrale cu plase sudate sau legate. 8) Armarea discontinu este o armare format din fâii verticale (stâlpiori) plasate la 2,00—2,50 m i fâii orizontale (centuri) în dreptul planeelor i centurilor (2 Ø 10) în zonele intermediare dintre planee. Armarea continu se practic la nivelele inferioare ale cldirilor, pe pereii casei scrilor i lifturilor, la ultimele nivele de sub planeele teras i la cldirile foarte solicitate (încrcri mari, zon seismic etc). În zonele neseismice cu distana maxim dintre bare de 300 mm, diametrul barelor din componena plaselor sudate nu vor depi Ø 8. Plasele sudate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înndesc dup aceleai reguli (g. 103). Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. Plasele de pe cele dou fee sunt meninute la distanele din proiect prin agrafe. b. Imbinrile diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta între ele prin planuri orizontale i verticale în dreptul planeelor La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele barelor care intervin în intersecie (g. 104). Când armarea diafragmelor este puternic având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze o carcas local, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur prin ancorarea lor conform normelor (40-45d). Planeele prefabricate reprezint soluia obinuit pentru fragmele executate în cofraje plane. În acest caz pentru planee folosesc panouri mari, 114 - Tehnologia meseriei
Fig. 103. Innadirea plaselor sudate: a-innadirea cu doua bare transversale; b-innadirea cu o bara transversala; c-innadirea verticala fara nici o bara transversala in plasa inferioara.
semipanouri sau predale cu suprabetonare. În g.105 se indic un mod de rezolvare a îmbinrii între plane i diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. Între console se monteaz bare verticale de legtur cu lungime de ancorare sucient - poziia (3)- i se realizeaz o centur din 2—4 bare, între plcile prefabricate având Ømin 10 mm. O alt soluie const din rezemarea planeelor prin console metalice din oel-beton (g. 106) care asigur o mai bun continuitate. c. Soluionri specice la execuia diafragmelor cu ajutorul cofrajelor glisate. Datorit introducerii armturilor printre juguri, spaiului mic i a prezenei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea se realizeaz cu carcase verticale i orizontale preconfecionate. Centurile care cuprind i golurile de îmbinare a diafragmelor cu planeele se armeaz cu 4 Ø 8 (4 Ø 10) i cu etrieri închii Ø 6 la 30 cm. Centurile de capt vor bine ancorate.
Fig. 104. Armarea intersectiilor de diafragme in forma de L, T. si +: a-armare cu retea din bare independente; b-armare cu plase sudate; c-armare discontinua folosind carcase; 1-bare independente neintrerupte in intersectie; 2-plase sudate Tehnologia meseriei - 115
Fig. 105. Imbinarea diafragmelor armate cu plase sudate cu planee prefabricate rezemate pe console de beton: 1 - console de beton; 2 plase sudate; 3 — bare verticale pentru legtura plaselor, dispuse intre consolele de beton.
Fig.106. Imbinarea diafragmelor anuale cu plase sudate cu planee prefabricate rezemate pe console din oel-beton: a -detaliu de centura; b detuliu de consol de rezemare; 1- plase sudate.
Rezemarea planeelor se face mai întâi provizoriu pe popi sau console prinse de perete (g. 108). d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de legtur care se monteaz deasupra golurilor (ui, ferestre etc), ind considerate elemente de beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, în special din încrcrile seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform schemelor din g. 109, a, b, c.
Fig. 107. Armarea planeelor de beton armat monolit la structurile cu diafagme executate cu cofraje glisante. 116 - Tehnologia meseriei
Fig. 108. Rezemarea provizorie pe console metalice a planseelor prefabricate.
Fig. 109. Moduri de armare a buiandrugilor:acu bare inclinate; c - cu bare orizontale.
Armarea se realizeaz cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare intermediare (la maximum 30 cm) i bare înclinate aezate adesea în cruce. Etrierii se dispun la distane de 1,5 ori grosimea diametrului sau la 15 d (d ind diametrul barelor longitudinale). Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele, etrierii se prevd cu musti. Barele longitudinale se ancoreaz în diafragmele alturate pe o lungime de minimum 50 d. Panouri mari prefabricate a. Condiii de alcluire. Prin structurile din panouri mari se realizeaz de fapt o structur în diafragme, asamblate din panouri mari prin monolitizri. i structurile în diafragme executate monolit pot avea faadele formate din panouri mari. Mrimea panourilor este dependent de condiiile tehnologiei de execuie, de gabaritul admis la transport, de condiiile de montaj si de cele de funcionalitate a spatiului de locuine executate cu aceste panouri. Dimensiunile obinuite a unor panouri sunt: înlimea pentru locuine 2,60 m; pentru spitale, coli etc. 3,20 m; limea nu poate depi dimensiunea de gabarit care se poate transporta (3,60 m); grosimea panourilor pentru pereii portani este de 14—18 cm, iar a celor de planeu de 10 — 16 cm. b. Armarea panourilor. Panourile se armeaz pentru a prelua eforturile la care sunt supuse în cldire, la cele la care sunt supuse la manipulri i transport si pentru a se asigura îmbinarea panourilor intre ele. Armarea câmpului panoului se realizeaz e cu un rând de plase sudate, cu Ø 3 . .5, e cu câte dou rânduri de plase dispuse pe ecare parte. a) Se mai pot arma în varianta cu carcase sudate dispuse local i complectate cu bare (g. 110) b) sau în varianta cu carcase locale întreptrunse dispuse perpendicular pe planul panoului (g.110 c). La partea superioar panourile au o armare orizontal mai puternic (2 Ø 8.. .10 mm) pentru a prelua eforturile locale, date de dispozitivele de ridicare. Tehnologia meseriei - 117
De asemenea, marginile verticale sunt bordate cu bare Ø min 8. La golurile de ui se pot monta bare înclinate i îndesi etrierii în zona buiandrugilor. Dispozitivele de ridicat sunt indicate în g. 111. c. Panouri de faad - îmbinri. Panourile de faad au în primul rând funcia de realizare a izolrii termice, plasticii construciei (faad cât mai estetic i divers), iar apoi rolul de a crea o rezerv de rezisten a cldirii prin diafragmele de faad. Straturile de izolare care asigur protecia termic, evitarea condensului i modul de îmbinare sunt artate în g. 112).
Fig. 110. Exemple de armare a panourilor prefabricate de perei: a -cu plase generale în planul median al panoului; 6 - cu carcase locale în planul medinan al panoului; c.- cu carcase întreptrunse.
Fig.111. Dispozitive de ridicare a panourilor: a - buce cu let; b - cârlig din oel-belon.
Îmbinrile orizontale (g.113) i verticale trebuie s poat prelua forele de întindere, compresiune i lunecare care apar între panouri. Îmbinarea se poate realiza prin sudur sau prin bucle (în cazul unor eforturi mai mici între panouri). De regul se folosesc 2-4 Ø 10 sau 2-4 Ø12; sectiunea minima admisa a armaturii este de 2 cm2. 118 - Tehnologia meseriei
Fig. 112. Îmbinarea panourilor prefabricate de faad: a - diafragm transversala turnat simultan cu îmbinarea; b — diafragma transversala transversal turnat anterior execuiei îmbinrii (în cofraje plane universale).
Panourile mari au mai multe tipuri de îmbinri: • îmbinri de margine; • îmbinri verticale cu nod deschis (g.114); • îmbinri de închidere; • îmbinri de xare a marginilor verticale. Rosturile verticale au si ele o tratare speciala. Nodul deschis permite execuia legaturilor prin sudare între armturi, având accesul liber în timpul montajului, în acest scop marginile panourilor sunt oprite (retrase) cu circa 10 cm. Acest tip de nod necesit betonarea pe antier (cofraje, tencuieli etc).
Fig. 113. Imbinri orizontale la pereii exteriori.
Fig. 114. Îmbinare vertical cu nod inchis
Nodul închis cu panourile alturate permite execuia legturilor e numai la nivelul planeelor, e prin bucle de armare. Unele îmbinri de închidere nu au rol de rezisten, ci numai de etanare în care scop trebuie sa permit betonarea sau umplerea cu mortar, având si diferite soluionri pentru protecia împotriva ptrunderii ploii, vântului i a condensului pe faa interioar; la aceste îmbinri se folosesc diferite soluii de etanare, prole exterioare, prole din material plastic cu gol de decompresiune pentru evacuarea inltraiilor, chituri permanent elastice, vat mineral, polistiren expandat etc. Unele noduri pot închise, folosind procedeele de postcomprimare prin fascicule sau bare. Centurile sunt alctuite din armturi i betonul turnat în îmbinrile orizontale; ele îndeplinesc un rol foarte important, deoarece creeaz adevrate centuri continue care asigur stabilitatea ansamblului construciei. Armarea zidriilor Construciile de zidrie sunt o form a construciilor cu diafragme i de aceea plasarea pereilor, dimensiunile lor, conformarea de ansamblu a cldirii, precum i capacitatea de a prelua diferite încrcri (verticale i orizontale) formeaz preocuparea inginerului constructor. Tehnologia meseriei - 119
Mrirea capacitii zidriilor de a prelua, în special, încrcrile orizontale (vânt, seisme, încrcri mecanice date de utilajele de ridicat etc), se realizeaz prin stâlpiori din beton armat, diafragme de zidrie armate, planee, centuri, buiandrugi etc.
Fig. 115. Stâlpior de beton armat dispus la intersecie de ziduri
a. Consolidarea zidriei prin stâlpiori din beton armat. Consolidarea prin stâlpiori se practic la cldiri cu asize diferite, la cldirile etajate, la colurile cldirilor care nu sunt în unghiuri drepte, pentru ancorarea fundaiei etc. Stâlpiorii au seciunea de regul de 25 X 25 cm i se armeaz cu minimum 4-bare Ø12 prevzute cu etrieri i bare orizontale Ø 6.. .8 cu lungimea de ancorare de 50 cm, dispuse în rosturile zidriei, la distana de 45 — 60 cm (g. 115). b. Armarea orizontal a diafragmelor de zidrie. De regul armtura orizontal este concentrat în centurile de la ecare nivel. Armarea zidriei prin armtur pozat în rosturi la cel mult 60 cm pe vertical (3—4 asize) se realizeaz din 1—2 Ø 6.. .8, folosind mortar. Buiandrugii care au o înlime maxim de 50 cm în total se execut prin sporirea înlimii centurii în dreptul golurilor; în celelalte cazuri acetia se execut ca buiandrugi independeni, turnai pe loc sau prefabricai, cu o lungime minim de reazeme de 35 cm. Centurile se prevd în mod obligatoriu la nivelul ecrui planeu. La planeele turnate monolit centurile pot considerate realizate i din armatura continu a plcii pe o lime de 4 hp (hp ind grosimea plcii) considerat de ecare parte a zidriei. La solicitri mari centurile au înlime mai mare (g.117).
Fig. 116. Armri la cldirile din zidrie puternic solicitate: a -armturi prevzute in pereii exteriori la cldiri din zidrie cu solicitri importante: 1-armare sub golul ferestrei; 2-bare de legtur în peretele transversal; 3-stâlpior de beton armat; 4-buiandrug centur; 5-armarea plinurilor dintre ferestre; b - armarea zidriei la coluri i intersecii in form de T. 120 - Tehnologia meseriei
Fig. 117. Centuri la planee din beton armat monolit: a - centuri prevzute in grosimea plcii planeului; b-centur cu inlmea depind grosimea plcii planeului; 1- bare în centur; 2- bare în placa planeului conlucrând cu centura. Centuri la planee din elemente prefabricate: e -planee fr suprabetonare; d- planee cu suprabetonare.
La prefabricate centura se poate realiza pe spaiul dintre prefabricate cu sau fr suprabetonare. Armtura minim a centurilor este de 3—5 cm2 pe zidurile exterioare i 2,5—4,5 cm2 pe zidurile interioare, dup importana cldirii. Ancorarea barelor la coluri i intersecii se face în soluia artat, captul îndoit al barei având o lungime de 40 d. Armarea pereilor supui la încrcri normale pe planul lor Pereii din beton armat care sunt supui presiunilor laterale date de lichide (ap), materiale pulverulente sau granulare (ciment, cereale, crbune) i de pmânt fac parte din recipieni care conserv sau depoziteaz pe termen limitat aceste produse, având forme plane, ca elemente componente a unor prisme sau forme circulare. Din punct de vedere al lucrrilor inginereti, ei se numesc rezervoare, silozuri, buncre, conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pmântului. La recipienii circulari armarea preia eforturile de întindere. Armtura se aaz în dou planuri în ipoteza c recipientul ar fcut ca un butoi cu doage din armtura longitudinal i cercuri din tabl care o strîng, realizate din armtura aezat radial care poate continua (sub forma de freta) la conducte si rezervoare precomprimate cu sârme sau la cele de dimensiuni mici. Planee prefabricate din beton armat Planeele prefabricate au cptat cea mai larg utilizare, realizându-se în prezent sub diferite tipuri: • planee cu nervuri dese prefabricate i corpuri de umplutur; • planee sub form de panouri cu corpuri ceramice armate; • planee tip fâie cu sau fr goluri; • planee tip cheson; • planee predal; • planee din panouri mari, etc. sau semipanouri. Pentru hale industriale, la deschideri mai mari de 3,00—4,00 m se pot folosi grinzi de diferite seciuni astfel alese încât dac se pune una lâng alta Tehnologia meseriei - 121
se realizeaz un planeu capabil s suporte greuti mari. Grinzile tip T i TT cu limea de 1,50—3,00 m i deschideri de 6,00 la 18,00 m pot folosite în acest scop. În aceast categorie pot incluse i chesoanele. Planeele pot avea denumiri diferite de cele artate. Planeele sunt denumite i dup destinaia cldirii sau lucrrilor inginereti, poziia planeelor în cldire etc. Pentru artarea modului de armare a acestora se prezint o serie de exemple caracteristice. a. Planee tip cheson: se arat armarea unui cheson de 5,70 m armat cu plase i carcase sudate. Placa chesonului este armat cu plase sudate, iar nervurile cu carcase din oel PC 52 Ø 10 i 18 mm, sudate prin puncte cu sârma STNB Ø 4. În plac se monteaz o plas cu Ø 4 (plasa ST 402 livrat I.S.P.S. — Buzu). La coluri se prevede o armare suplimentar. Limea transversal a chesonului este de 1,49 m, nervurile au înlimea de 45 cm (CU 45) i de 40 cm (CU 40). Placa are grosimea 3,5 cm, iar acoperirea minim de beton 1,2 cm. Chesonul este prevzut cu urechi pentru manipulare. b. Fâii cu goluri. Un exemplu de fâie cu goluri de 6,0 m (5,92) deschidere armat cu carcase sudate. ARMAREA SCRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scrile se armeaz cu un sistem de plci înclinate încastrate în grinzile podestului putând avea i vanguri (grinzi marginale). Placa înclinat (rampa) a scrii este armat pe o direcie ca o plac obinuit, dublu încastrat în grinzile podestului. Armtura de rezisten din câmpul plcii înclinate este ridicat pe reazem i ancorat în grinzile i în plcile podestului. În g. 119, a, b se arat modul de armare a unei scri turnat monolit, cu bare OB 37, independente. Grinzile (vangurile i grinzile podestului P1 i P2) se armeaz ca grinzi simplu rezemate drepte sau grinzi frânte. Grinzile au etrieri închii întrucât sunt solicitate i la rsucire. Scara ind în ansamblul construciei, împreun cu casa scrii o parte rigid a construciei, este necesar ca toate prile ei componente s e la fel de rigide sau s aib anumite zone care s lucreze ca articulaii.
Fig. 118. a. Fâie ceramica de 6,00 m deschidere armata cu toroane si carcase sudate: Sectiune longitudinala.
122 - Tehnologia meseriei
Fig. 118. b. Fisiea ceramica de 6,00 m deschidere armata cu toroane si carcase sudate. Sectiune transversala.
Fig. 119. a Armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 1
Fig. 119. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate monolit. Ex. 2
Noile tehnologii de execuie a construciilor impun în prezent ca scrile s e executate din elemente prefabricate. În acest sens sunt executate prefabricat, podestele, rampele, vangurile i grinzile de podest, având concepute îmbinri de continuitate. sunt situaii când sunt folosite i elemente prefabricate spaiale (rampa + podest); aceste elemente sunt îns dicil de transportat i manipulat (g.119, c). Armrile elementelor prefabricate de scar se execut dup regulile obinuite, folosind în special plase i carcase sudate executate în fabrici.
Tehnologia meseriei - 123
Fig. 119. c. Scara prefabricate pentru constructii din panouri mari.
ARMAREA CONSTRUCIILOR I ELEMENTELOR DE CONSTRUCII SPECIALE O serie de construcii inginereti pun probleme speciale de execuie i armare. În aceast categorie de construcii sunt construciile realizate din plci subiri, ca elemente componente ale acoperiurilor de hale industriale, pereilor recipienilor pentru diferite produse (rezervoare, buncre, silozuri etc), turnurile de rcire, courile de fum, stâlpii de înlime mare pentru transportul energiei electrice, precum i construciile masive pentru poduri, baraje, ziduri de sprijin, piste pentru aeroporturi etc. Probleme de armare la aceste tipuri de construcii se rezolv pe baza principiilor artate, având soluionri constructive similare cu cele artate i la acest capitol. Rezervoare circulare pentru lichide În g. 120. a se vede alctuirea unui rezervor de beton armat aezat pe sol, alctuit sub form de rezervor cilindric Ø 15,84 m, cu inlimea de 5 m. În acest rezervor încrcarea este dat de presiunea pcurei (mai mare la 124 - Tehnologia meseriei
baz). Armtura din perei este format din armtur circular (inelar) care se petrece cel puin pe o lungime de 60 d i armtura longitudinal. Armtura inelar este alctuit din bare Ø 10 dispus pe dou rânduri la distane variabile cu tronsonul. Legtura fundului rezervorului cu pereii se armeaz pentru preluarea împingerilor din perei. Armtura este alctuit din bare Ø 10 i 8 dispuse dup generatoare pe ambele fee la 15 cm între ele. Acoperiul rezervorului se armeaz ca o cupol, iar inelul cupolei se armeaz ca o grind circular. Fundul rezervorului (radier) se armeaz ca o plac circular cu armtura radial i inelar dispus încruciat. Armarea fundaiei inelare se face similar cu a unei plci obinuite. Detaliile de armare se pot urmri pe g. 120, a.
Fig. 120. b Sectiune orizontala schematica printr-un rezervor circular precomprimat.
Armarea poate fcut i cu plase sudate dac se respect condiiile de petrecere (aceast soluie trebuie îns justicat economic). Armarea trebuie s e puternic întrucât nu se admite ca betonul s sureze. Modul de citire a planurilor de armare (g. 120) 1) Pentru cupola radier i fundaia inelar, armtura este reprezentat prin desenarea custurilor pe unele sectoare circulare, înelegându-se c armtura se extinde pe toat cupola i pe întreg radierul i inelul circular. 2) Armtura vertical din pereii rezervorului este reprezentat prin diametrul barelor i distana dintre bare (msurat pe un cerc cu raza stabilit, 1/2 în mod obinuit din raza maxim). 3) Armtura inelar din pereii rezervorului este reprezentat pe tronsoane (I—IV), indicându-se diametrul barelor i numrul de bare pe ecare tronson. Tehnologia meseriei - 125
Barele trebuie înndite prin petrecere pe 60 d (proiectele conin de regul reprezentri detaliate). Modul de fasonare a barelor i lungimile barelor este reprezentat in seciunea transversal de lâng rezervor. Fierarul betonist trebuie s poat stabili numrul de bare i lungimea barelor de armare a rezervorului care nu este o problem uoar. În detaliile artate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare a conductelor i bordarea golurilor etc. Armtura inelar poate realizat sub form de armtur post-întins, aplicat la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate monolit. Pretensionarea se poate face continu prin sârme SBP întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circul pe pereii rezervorului (biciclet) sau prin pretensionarea unor poriuni din inel prin ancorarea armturii în nervuri verticale special executate. Acoperirea cu beton se obine prin torcretare în cazul pretensionrii armturii. Castele de ap Castelele de ap sunt rezervoare plasate la înlime, folosind de obicei la alimentarea cu ap a unei anumite industrii. Ca i rezervoarele ele pot executate din beton armat monolit sau prefabricat i din beton armat precomprimat. Unele castele se execut la sol, ind apoi liftate. Castelele de ap se compun din: fundaii, turn de susinere i rezervorul propriu-zis (gurile 121 i 122). Fundaiile se realizeaz în mod obinuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul de regul se execut cu cofraje glisante speciale, lsind goluri pentru ui-ferestre, scri, planee etc. unde armtura longitudinal se taie, dar se bordeaz marginile golurilor. În cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedeaz în modul urmtor: 1) Se monteaz cofrajul pe un schelet de rezisten. 2) Se monteaz armtura peretelui i se pun distanieri. 3) Se execut liftarea i xarea la cot. 4) Se execut fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului) 5) Se monteaz armtura din fundul rezervorului i din inelul de legtur dintre turn i rezervor. 6) Se monteaz piesele de ptrundere pentru conducte. 7) Se execut betonarea în straturi orizontale de 10—15 cm. Turnarea se face printr-o tehnologie strict pentru ptrunderea i compactarea betonului i respectarea stratului de acoperire.
126 - Tehnologia meseriei
Fig. 121. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime
Pe guri sunt date unele explicaii privind tipul de armtur i modul de soluionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie s învee modul de armare dup plane înainte de a începe fasonarea armturii. Rezervoare cu planee ciuperci (rezervor de ap subteran) Planeele dal i planeele ciuperci care se folosesc la construcii de cldiri îi gsesc i o aplicare specic la execuia rezervoare. Presiunile mari date de ap, de împingerea i greutatea pmântului justic execuia monolit a unor astfel de rezervoare. Desigur c se pot gsi i soluii prefabricate. Din punct de vedere al armrilor prezint interes ciupercile care se armeaz pe patru direcii perpendiculare paralele cu laturile panourilor i pe muchii, pe Tehnologia meseriei - 127
Fig. 122. a. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare
direcia prilor având grij s se asigure lungimea de ancorare a ecrei bare. Capitelurile ciupercilor pot cu dou pante. Stâlpii ciupercai sunt plasai dup o reea rectangular la distane de 4 la 6 m. Plcile sunt întrite cu o reea legat sau sudat pus deasupra capitelurilor. Armtura transversal a capitelurilor se realizeaz prin etrieri închii îndesii pe toat înlimea capitelului i pe poriunea de stâlp de lâng capitel. Armrile colurilor i contururilor radierului i al plcii superioare se soluioneaz similar ca la rezervoarele obinuite. Aceste zone au prevzute de regul vute. Armtura va bine ancorat sau chiar va folosit armtura continu în aceasr zon. Plcile, pereii i radierul au armare dubl încruciat. Planeele dal sunt de fapt planee ciuperci cu capitelul înglobat în plac care de aceast dat este mai groas decât la celelalte planee. Silozuri i buncre Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozitrii i conservrii în bune condiii a acestor produse. sunt de regul multicelulare cu celule circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de înlime mare, construite alturat, având pereii apropiai sau comuni; celulele sunt amplasate pe o fundaie 128 - Tehnologia meseriei
comun (radier general). Silozurile au un turn elevator pentru încrcri, descrcri, uscare etc. Celulele silozurilor se armeaz pentru a prelua presiunea radial dat de încrcarea produsului depozitat, de compresiunea dat de la aciunea forelor orizontale (vânt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al încrcrilor i pentru prevenirea surrii betonului, din încrcri sau ca urmare a contraciei variaiilor de temperatur etc. Unele silozuri reazem prin intermediul unor grinzi foarte înalte (tip perete), numite grinzi perei, care se armeez special. Unele silozuri au i subsoluri. De regul grosimea pereilor nu coboar sub 15 cm. Celulele silozurilor se armeaz dublu cu armtur încruciat pe cel puin 2/3 din înlime. În mod similar cu rezervoarele se armeaz placa de baz (fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperit cu plci cu goluri de încrcare i vizitare armate încruciat i întrite cu inele puternic armate. În g. 123 se arat o variant de armare pentru celulele poligonale a unui siloz armat cu plase sudate, îndoite pentru asigurarea legturilor la colurile celulei. De regul silozurile se armeaz cu bare Ø8.. .16 aezate la distane variabile (1—20 cm). Înndirea armturii se face conform regulilor pe o lungime de 40 d i nu mai mult de 1/4 din totalul armturii în aceeai seciune. Acoperirea cu beton se ia de 2,0—2,5 cm.
Fig. 122. b. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare Detalii de armare.
Tehnologia meseriei - 129
Fig. 123. Armarea cu plase sudate a peretilor unui siloz. Grosimea peretilor nu este desenata la scara
Fig. 124. Armarea peretilor unui siloz cu celule dreptunghiulare.
Stelele dintre celule se armeaz în mod special, iar pereii din dreptul stelelor sunt îngroate având i armtur sub form de V. Stâlpi cu destinaie special i construcii turn a. Stâlpii LEA i de telecomunicaii. Pentru linia de transport i distribuie a energiei electrice, pentru telecomunicaii i transport c.f., transport urban etc. se folosesc stâlpi de beton armat i beton precomprimat prefabricai. Seciunile stâlpilor pot similare cu cele artate anterior Modul lor de execuie este destul de diferii: • stâlpi turnai monolit; • prefabricai prin vibrare; • preturnai orizontal sau vertical; % centrifugai; • precomprimai cu armtura aderent; • asamblai din tronsoane prin postcomprimare etc. Modul de armare a acestor stâlpi este similar cu cel al stâlpilor obinuii. Seciunea transversal a stâlpilor este variabil, alternând seciunea dublu T cu cea dreptunghiular. La seciunea dublu T armtura longitudinal se gsete în colurile etrierilor; la cea dreptunghiular aceast condiie nu mai este îndeplinit, dar poriunile dreptunghiulare sunt destul de reduse. b. Stâlpi peron. Pentru anumite construcii industriale se execut stâlpi cu console lungi în capul lor pe care reazem diferite elemente de construcii (ferme luminator, grinzi, elemente de suprafee etc.). Stâlpul prezint interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri, care are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu musti pentru realizarea continuitii). 130 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ PENTRU ARMATURI Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare. In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si locului de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de transport, manipulare si montaj a armaturilor fasonate. Executia lucrarilor de armature din bare independente pân la punerea lor in opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele: 1 Transportul otelului beton 2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport 3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi, 4 Descolaciri si indreptari 5 Taiere si sudare cap la cap 6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc. 7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare fasonate 8 Controlul calitatii 9 Depozitarea armaturilor nite 10 Incarcarea armaturilor nite in mijloc de transport si transportul lor la punctual de lucru 11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera 12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire, pozarea puricilor si distantierilor etc.) 13 Vericarea operatiilor de montaj 14 Betonarea elementului In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simplica foarte mult. Manipularea, transportul si depozitarea otelului armaturilor Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in vigoare. a. Manipularea, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetinduse. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe sa de debitare-fasonare (obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe ecare element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care sunt fasonate barele din legatura etichetata). De regul legturile conin o singur marc pentru mai multe elemente similare. Etrierii se leag separat pentru grinzi i separat pentru stâlpi i se eticheteaz dup aceleai criterii ca i barele fasonate. Tehnologia meseriei - 131
Greutatea legturilor este în funcie de gradul de mecanizare a atelierului i a antierului. Pentru atelierele cu mijloace de ridicat reduse legturile nu depesc 100—120 kg, pentru a putea manipulate de ctre doi muncitori. Pachetele de bare fasonate i etrierii se depoziteaz în ordinea în care se vor livra la antier (fundaii, stâlpi, grinzi), într-o zon special a atelierului sau pe platforme exterioare precizate prin schema uxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de armturi. Manipulrile în cadrul atelierului se fac pe linia uxului tehnologic, e manual pe rolganguri, cu mijloace de transportat la sol (vagonei, electrostivuitoare, mese ineriale) sau cu mijloace de ridicat i transportat etc. de care dispune atelierul. Mijloacele de transport a produselor nite sunt de regul semiremorci special amenajate (cu stelaje, palete, epui, obloane etc). b. Armtura fasonat ca plase i carcase sudate. Aceasta se confecioneaz pe linii tehnologice specializate cu un ux tehnologic bine precizat. In cazul atelierelor mici se organizeaz puncte de lucru pentru sudat plase de deschideri mici, care apoi se folosesc e ca plase plane, e la confecionarea carcaselor. Pentru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. Depozitarea plaselor i carcaselor se face cu respectarea regulilor artate anterior. La punctul de lucru al execuiei carcaselor unde se folosesc elemente fasonate în prealabil, bare, etrieri etc. se organizeaz un anumit ux de producie depozitându-se lâng locul de lucru de o parte elementele care se folosesc la asamblarea carcaselor i de partea opus carcasele gata executate. Zona de depozitare se dimensioneaz în funcie de capacitatea atelierului, ea neputând depi producia atelierului pe 3—10 zile. În timpul manipulrilor trebuie s se foloseasc dispozitive care s asigure nedeformabilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple, cadre plane metalice etc). Utilajele i dispozitivele din atelierele mari sunt: grinzi rulante, autostivuitoare, electropalane, monoraiuri, electrocare, mese cu role (rolganguri), grinzi de ridicat, scoabe, colare, ochei-lan reglabil, ghiare, chingi, cabluri i dispozitive speciale etc. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC PENTRU OPERAIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de munc în ateliere este în funcie de gradul de dotare a atelierului. În capitolele anterioare s-au prezentat scheme de organizare pentru descolcire, îndreptare, tiere i fasonare. În acest capitol se vor prezenta organizarea locului de munc pentru unele operaii de sudare cu grad mai ridicat de organizare. 132 - Tehnologia meseriei
În prezent se prevd în cadrul atelierului linii tehnologice formate dintrun complex de maini i dispozitive pentru realizarea unui proces tehnologic continuu. Aceste linii specializate sunt prezentate în crile de specialitate. Executarea sudurilor de rezistenta se executa de catre muncitori calicati si autorizati special pentru astfel de lucrari. Îndoirea plaselor plane în carcase Aceast operaie se face cu dispozitive de atelier, cu abkanturi de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sub form de carcas (g. 125).
Fig. 125 Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane.
Plasele uzinate livrate de I.S.P.S. — Buzu pot tiate la dimensiuni mai mici. Plasele pot tiate pe ambele direcii. Sudarea carcaselor de mare serie se poate executa i pe linii complexe de sudur care asigur accesul la punctele de sudur ale întregii carcase. MONTAREA ARMTURILOR Armtura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine cu betonul trebuie s realizeze o carcas spaial la elementele liniare (grinzi, stâlpi, arce) i o plas sau o serie de plase plane la elementele plane (plci, perei). Carcasele i plasele se realizeaz din ce în ce mai mult prin asamblarea lor cu sudur în puncte la maini speciale de sudat care asigur o productivitate ridicat prelucrrii armturilor.
Fig. 126 Dispozitive de prindere. Tehnologia meseriei - 133
Asamblarea acestor tipuri de carcase i plase se face prin legarea interseciilor barelor încruciate (noduri). Legarea barelor cu sârm Legarea nodurilor se face de regul cu dou re de sârm neagr 01... 1,5 mm (livrat conform STAS 889 — 76). Plasele de sârm din plci i perei se leag în mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puin dou rânduri de noduri. Pentru restul interseciilor se admite legarea din dou în dou noduri, în ah dac acest lucru este specicat în proiect. Numrul de legturi i felul legturilor la noduri este în funcie la transport i manipulri. La stâlpi i grinzi, agrafele i etrierii se leag cu sârm la ciocuri, iar etrierii i punctele de intersecii cu barele longitudinale (obligatoriu la coluri). Restul armaturii se leag de etrieri din 2 în 2 intersecii în ah. Barele înclinate se leag de primii etrieri cu care se încrucieaz. Fretele se leag de toate barele cu care se încrucieaz; de asemenea se leag de toate barele cu care se încrucieaz etrierii înclinai i agrafele înclinate. a. Modul de execuie a legturilor cu sârme simple. Nodurile cu sârma care se execut sunt: noduri simple noduri duble încruciate (g. 127) si noduri în furc (g. 127) sau noduri moarte. Sârmele sunt pregtite pentru legat în mnunchiuri de sârme scurte i îndoite în form de U. Prima bucl a nodului se face cu mâna, prin introducerea sârmelor sub încruciare, se rsucete mai întâi cu mâna apoi cu cletele sau patentul. Pentru a înva execuia noduriler trebuie urmrite gurile 127, a, b, c, d, e din care rezult fazele de execuie ; astfel în g. 127, a, se vede executarea unui nod simplu pentru punctul de încruciare a dou bare în unghiul drept (plase i carcase arat modul de executare a unei legturi între barele longitudinale i etrieri).
Fig. 127. Tipuri de legaturi a incrucisarii barelor de armatura 134 - Tehnologia meseriei
Fig. 128. Dispozitiv cu cirlig de rasucit sirma
b. Legarea cu cleme i agrafe cu ochiuri. Pentru a se mri productivitatea la legarea sârmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cârlig de rsucit sârma (g. 128), care înlocuiete cletele patent la operaiile de legare a barelor de oel-beton In primul sistem se folosesc cleme în form de U din sârm neagr, care se îndoaie pe ciocul dispozitivului i apoi prin rotirea dispozitivului se realizeaz împletirea sârmei. Al doilea sistem const din confecionarea unor sârme legate cu ochiuri la capete (agrafe) confecionate la un dispozitiv special, care apoi se rsucesc cu dispozitivul de rsucit (cârlig) cu miner (g. 129); cârligul dispozitivului se introduce în ochiurile agrafei i prin rsucire se realizeaz nodul. Capul dispozitivului de rsucit se poate învârti i prin simpla tragere a dispozitivului, datorit unor caneluri interioare de ghidaj aate în interiorul dispozitivului (capul cu cârlig al mânerului).
Fig. 129. Rsucirea agrafelor pentru legat armturi: a - mâner cu cârlig pentru rsucirea agrafelor; b- agraf de sârm cu ochiuri pentru legat armturi.
Fig.130. Dispozitiv pentru confecionarea agrafelor cu ochiuri.
În g.130 se arat modul de confecionare a agrafelor (legturi cu ochiuri) la un dispozitiv simplu, cu dou nivele. Sârma introdus în gurile suportului manivelei i în dou cârlige, se rsucete formând cele dou ochiuri prin învârtirea succesiva a manivelelor. Asamblri de carcase din bare independente legate în atelier Pentru asamblarea carcaselor se procedeaz astfel: 1) La grinzi i stâlpi de seciune constant: • se confecioneaz capre din oel-beton îndoit care se amplaseaz pe o suprafa neted de regul betonat. În locul caprelor se pot folosi supori de inventar; Tehnologia meseriei - 135
• se aeaz pe capre sau supori barele de la partea de jos a grinzii sau de pe latura lateral a stâlpului (în cazul stâlpilor); • se introduc circa 1/4 din etrierii din partea central a elementului însemnându-se cu cret poziia lor pe una din barele din marginea elementului, conform distanelor prevzute în planuri; • se începe legarea etrierilor în coluri de barele longitudinale din partea de jos a grinzii; • se introduc barele ridicate i de montaj, precum i barele de la partea superioar, care se prind de primii etrieri închii dinspre centrul grinzii; • se leag apoi etrierii de barele de montaj de la partea central a grinzii; • în nal se introduc etrierii de la capt care se leag de barele longitudinale (g. 131) conform planurilor. 2) La grinzi de seciune variabil cu vute: se procedeaz ca la stâlpii i grinzile de seciune constant cu deosebirea c etrierii se introduc toi de la început în partea central a grinzii, întrucât au dimensiuni variabile i nu mai pot introdui ulterior pe la capetele grinzii (dup ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din partea central). Fig. 131. Montarea la banc a unei carcase
3) Execuia carcaselor (legate) pe abloane. Pentru realizarea carcaselor îndoite, prin legarea barelor independente, în special când se folosesc bare de diametrul mare (la construcii masive - poduri, baraje etc.) se pot folosi abloane alctuite din supori i scânduri puse pe cant în care se cresteaz la distane egale în locul de poziionare a barelor care apoi se leag de intersecii (noduri). Suporii pot avea i console i rafturi pentru aezarea barelor nervurilor, care se folosesc la alctuirea carcaselor (g.132).
Fig. 132. Dispozitive de asamblat plase i carcase: a - oblon pentru plase mari b - oblon tip banc.
136 - Tehnologia meseriei
Organizarea lucrului pentru asamblarea carcaselor se face de regul cu respectarea unei tehnologii optime (care xeaz ordinea operaiilor, în funcie de numrul abloanelor i numrul erarilor betoniti disponibili). Montarea armturii legate direct pe cofraj Montarea armturii direct în cofraj se practic din ce în ce mai puin datorit consumului mare de manoper, totui la livrri mici, când nu se dispune de armtura confecionat în ateliere se mai utilizeaz si acest procedeu de montare a armturii în cofraj. Înainte de începerea operaiilor de montare a armturilor se cur cofrajele. Curirea cofrajului se face prin splarea cu furtunul, mturare sau curire cu aer comprimat. Preocuparea principal a erarului betonist trebuie s se îndrepte spre poziionarea corect a armturii prin mijloace sigure, pentru a se asigura acoperirea cu beton care confer armturii durabilitate, iar elementului siguran i abilitate în exploatare. a. Armarea fundaiilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine: • se fasoneaz barele; • se cur stratul de beton de egalizare; • se aaz armtura în poziia prevzut în proiect; • se poziioneaz puricii, având dimensiunea care s asigure acoperirea cu beton (care este mai mare decât la celelalte elemente); •se leag armtura. b. Armarea stâlpilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine: • se introduc întâi etrierii peste mustile lsate din fundaie sau din stâlpul inferior; • se introduc barele longitudinale care se leag de musti i se traseaz cu cret pe o bar longitudinal poziia etrierilor; • se leag etrierii începând de sus în jos la distanele prevzute în proiect (conform indicaiilor anterioare); • se monteaz cofrajul stâlpului; • carcasele stâlpului se poziioneaz cu distanieri circulari, agrafe i sârme cu care se leag de cofraj. c. Armarea grinzilor. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine: • se termin cu montarea armturii din stâlpii de la capetele grinzii; • se traseaz poziia etrierilor cu creta pe cofraj; se poziioneaz etrierii pe cofraj, în dreptul semnelor; etrierii închii se las cu latura de sus deschis; • se introduc barele drepte de la partea de jos, se leag cu sârma în poziie corect, de etrieri; se introduc distanieri în fundul cofrajului; • se introduc barele ridicate i de montaj; • se închid etrierii i se leag; • se monteaz distanieri laterali pentru asigurarea acoperirii cu beton. d. Armarea pereilor plani sau curbi, verticali sau înclinai: • se monteaz dup ce s-a executat cofrajul unei fee a peretelui; • se traseaz pe cofraj poziia barelor verticale i orizontale care formeaz e o plas legat, e dou plase legate (dup planurile de armare); • se începe cu un grup de bare verticale, de regul de la margini de care Tehnologia meseriei - 137
se leag barele orizontale, dup care se continu cu barele verticale i în cele din urm se monteaz cele orizontale. Poziia barelor se xeaz de cofraj cu cuie; • se monteaz distanierii din mas plastic (sau sârme rigide îndoite cu capete din mas plastic); • se monteaz al doilea perete al cofrajului i se veric poziia armturilor. e. Armarea plcilor orizontale. Aceast operaie se execut în urmtoarea ordine: • se traseaz cu cret poziia barelor; • se monteaz barele drepte ; de regul alternate cu bare ridicate gata fasonate (Ø< 12) sau cu bare care urmeaz a îndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie speciala (g.133), prinzând bara in cârligul furcii; • îndoirea barelor direct pe cofraj este precedat Fig. 133. Dispozitiv reglabil de însemnare cu creta a punctelor superioare i pentru indoirea barelor ridicate in placi inferioare a barelor care se îndoaie; • se aaz barele de repartiie de la partea inferioar i superioar (bare de montaj) i se leag cu sârm; • dac apare necesar se monteaz clreii; • în cazul armrii pe dou direcii (încruciat) se procedeaz în mod similar. Montarea plaselor sudate uzinale i a carcaselor sudate i legate a. Montarea plaselor. Plasele sudate uzinate sunt transportate în condiii speciale. În prealabil plasele sunt depozitate pe platforma de lucru, pe indicative în ordinea în care se vor monta. Înainte de punerea în oper se veric de eful brigzii de erari betoniti dimensiunile i tipul plasei conform proiectului, se resudeaz, cu dispozitivul de sudat pe o singur parte nodurile slabe sau desfcute (conform prevederilor deoarece în unele cazuri se admit i noduri nesudate) i se fac celelalte operaii tehnologice (tieri, decupri, legri de bare etc.) dac tehnologia de punere în oper prevede ca aceste operaii se fac la antier i nu la ateliere. Se poate practica procedeul de montare la sol pe un cadru metalic a întregii armturi a unui planeu; plasele de la partea superioar ind meninute în aceast poziie cu distanieri montai i ei la sol. Prin aceast tehnologie nu se imobilizeaz cofrajul pentru montarea plaselor. Pentru corecta poziionare a plaselor i asigurarea petrecerilor de îmbinare pe cofraj, sau pe platforma de montaj, se traseaz cu creta poziia plaselor i indicativul lor conform proiectului. Pentru plasele de la partea superioar se poate utiliza alt culoare de cret. Plasele care se monteaz vor etichetate cu indicativele din proiect, indicative ce trebuie scrise i pe cofraj. La montarea plaselor, foarte important este asigurarea acoperirii cu beton i a înndirilor prin petrecere. 138 - Tehnologia meseriei
Pentru montarea plaselor pot luate în considerare i alte tehnologii care mresc productivitatea muncii la punerea în oper (ca de exemplu riparea plaselor care sunt prinse cu mijloace speciale de agare pentru ripare, chiar direct din mijlocul de transport, procedeu ce poate folosit la pardoseli, pistele aeroporturilor etc.). Se pot utiliza i plase în rulouri care se monteaz direct prin derulare i se prind cu cuie de cofraj, asigurând acoperirea cu beton prin distanieri de mas plastic. b. Montarea carcaselor. Prin carcase sudate se îneleg atât carcasele plane sudate care ocup diferite poziii Fig.134. Ridicarea plaselor pe obiect în seciunea transversal a grinzilor cu macaraua (g. 135), cât i carcase îndoite e din carcase plane sudate ca atare, e din plase plane obinute prin tierea lor din plase uzinate. De asemenea tot denumirea de carcas (legat) o au i armtura elementelor liniare (grinzi, stâlpi, poriuni de arce) din bare independente, cu sau fr utilizarea de carcase sudate, care sunt gata montate într-o carcas spaial a întregului element. Montarea carcaselor legate se face conform indicaiilor artate anterior. Greutatea i dimensiunile carcaselor pentru întregul element sunt limitate de mijloacele de manipulare i transport. Manipularea lor se face cu grinzi rigide i cadre care au un numr de prinderi suciente pentru a nu deforma carcasa spaial. Dac nu se dispune de mijloace speciale, greutatea lor nu trebuie s depeasc de regul 100—120 kg. În cazul utilizrii carcaselor spaiale gata montate, cofrajul trebuie numai parial montat. Se las nemontate panourile pe unde se introduc carcasele spaiale. În acest scop, eful de antier împreun cu eful brigzii de erari betoniti i dulgheri stabilesc fazele de montare i modul de încheiere a cofrajului. Carcasele aduse din atelierul de antier la obiectul care urmeaz a executat, nu se monteaz direct în anumite situaii impuse de tehnologie. De regul carcasele se depoziteaz pe indicative în ordinea în care vor montate pe platforma de lucru folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din Tehnologia meseriei - 139
Fig.135. Exemple de carcase sudate pentru grinzi
oel-beton gros. Înainte de montare se veric toate cotele conform proiectului i li se monteaz distanierii din mas plastic atât cei din fundul cofrajului (la grinzi), cât i cei pentru armtura lateral, dac tipul de distanier folosit permite aceast operaie, în caz contrar se iau msuri pentru poziionarea distanierilor pe cofraj (înainte de montare sau chiar în cursul montrii). Montarea în cofraj se poate face atât pe direcie vertical, cât i pe cea lateral, dup tehnologia care a fost xat de eful de antier. ABATERI l TOLERANE ADMISIBILE PENTRU ARMTURILE GATA MONTATE În STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat i beton precomprimat. Condiii generale, se dau toleranele i clasele de precizie pentru execuia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc. În STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indic abaterile de form, dimensiuni i tolerane pe clase de precizie etc. Proiectele arat clasele de precizie cerute i dau sau prevd toleranele care trebuie respectate. La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinzând capetele barelor care intervin în intersecie. Când armarea diafragmelor este puternic având bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze o carcas local, deoarece îmbinarea la intersecie a barelor se asigur prin ancorarea lor conform normelor (40-45d). 140 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic A.1.Linii Grosimea de baza (b) se alege în funcie de mrimea i natura desenului între 0, 2 i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume: - linia groas (b) prin cifra 1; - linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2; - linia subire (circa b/4) prin cifra 3. Tabel 1 Tipul liniei
Destinaia Groas (C1i) Mijlocie (C2)
Continu Subire (C3)
Intrerupt (l) Mijlocie (l2) Linie-punct (p)
Mijlocie (P2)
Subire (P3)
Contururi de seciune sau tabele; chenare pentru desene; Muchii vzute în vedere i seciuni; Curbe de nivel principal; Construcii geometrice. Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri, axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur i întrerupere ; Linii de referin sau de indicaie pentru cote, notri sau observaii fcute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de seciuni rabtute. Muchii nevzute ascunse dup alte elemente; Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate la C3 i P3. Axe geometrice ale pieselor componente; Trasee de secionare; Linii de întrerupere; Pri situate în faa planului de secionare.
A.2. Cotarea A.2.1. Reguli generale Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar a tuturor elementelor construciei. Cotarea trebuie fci în aa fel încât s nu e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz a executate. Desen tehnic - 143
A.2.2.Elementele cotrii sunt: Fig. 1
-
-
-
-
cota, care indic valoarea numeric a dimensiunii considerate, în unele cazuri poate exprimat i printr-o liter; linia de cot, care indic lungimile sau unghiurile la care Fig. 2 se refer cota; liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc în cazurile când linia de cot nu taie conturul elementului; liniile de indicaie sau de referin (linii frânte), care se folosesc când spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru diferite alte notri; cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a elementelor i un reper ales; simbolul pentru înscrierea cotei de nivel. Fig. 3
Liniile ajuttoare pot s înceap direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional, liniile ajuttoare pot s se întretaie cu liniile de cot la 45° sau 60°, dac cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase, liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1). 144 - Desen tehnic
Fiecare cot are o linie de cot corespunztoare. Liniile de contur, Fig. 4 axele, liniile ajuttoare i prelungirile lor, nu pot utilizate ca i linii de cot. Liniile de cot se traseaz paralel cu dimensiunile la care se refer. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot se duce echidistanat de curba elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare care s e normale la curb sau paralele între ele. Fig. 5
Deasupra cotelor, msurând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc în vârful unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajuttoare. Delimitrile liniilor de cot se indic prin puncte, linioare scurte la 45° fa de linia cotei, sau sgei. Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa i cu sgei, când se opresc pe o linie. Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot. In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici, sgeile extreme pot plasate la exterior i intermediar înlocuite cu puncte. Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4). Fig. 6
Desen tehnic - 145
Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot, pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic în metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic în centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form de exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup specicul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz. Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor 63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional . Aceast notare nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7). Fig. 7
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R dac nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, în caz c nu sunt determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8. Dac în reprezentare, linia de cot a razelor, diametrelor sau Fig. 8 unghiurilor este mai mic de 6 mm, sgeile se indic dinspre exterior, sau se utilizeaz o linie de referin (vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot, fr s Fig. 9
146 - Desen tehnic
e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand înltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de înclinarea liniei de cot se face astfel încât s poat citit din fa i din dreapta, desenul având poziia normal (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot cu înclinarea cuprins în zona de 30° haurat (Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup aceeai regul Fig. 10 pe linia de cot circular, înclinarea liniei de cot ind asemuit cu cu direcia coardei unghiului respective (vezi Fig.10). Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia de cot, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11 Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot indicate pân la axa sa de simetrie într-o singur parte; cotele generale se indic obligatoriu complete. Dac elementul simetric este reprezentat numai pân la axa sa de simetrie, cotele se vor indica i raporta pân la aceast ax (Fig.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot întrerupt depete cu 5-10 mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i având sensul de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form de raport sau de procent fcut între proiecia pe vertical i cea pe orizontal a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra sgeii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei: 1,50-0,90 4,00
x l00=15%
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea lungimile elementului respectiv. Distana între dou linii succesive, ca i distana între linia de cota i elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta Desen tehnic - 147
Fig. 12
Fig. 13
aceast distan, se admite întreruperea liniei de cot care, dup necesiti, poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat. Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (Fig.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil: - intersectarea liniilor de cot între ele sau cu liniile ajuttoare ale altora; - ptrunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezentrii obiectului; - trecerea liniilor de cot prin goluri; - intersectarea liniilor de indicaie sau de referin; - trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele învecinate sau traversate; - repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri ale acestuia din acelai desen. Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric. A.2.3.lndicaii de detaliu; Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere majuscule înscrise în ptrate cu latura de 6 ...9 mm, dup scara desenului. Se recomand s se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic în metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea sunt zero). Cotele de reper se indic prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate lua ca reper i alt nivel caracteristic. 148 - Desen tehnic
Fig. 14
Fig. 15
Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, atât în seciuni i faade cât i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu înlimea egal cu a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel: pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit; pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul neînnegrit, menionându-se care este acel nivel; În planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, în care se înscrie cota. Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16). O
O
Fig. 16
Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate, braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin, cu indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul poate orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful sgeii în jos sau în sus. Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un reper determinat. Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6). Desen tehnic - 149
Dimensiunile stâlpilor vor cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica, dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e prin distana dintre feele lor. Fig. 17
Fig. 18
Fig. 19
La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total între axele sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs între numrul distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19). Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit între ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz linia comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu sgei pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20). Fig. 20
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, couri, anuri pentu conducte etc.) pot cotate i prin înscrierea pe o linie de referin a cotelor celor dou laturi înmulite între ele. Prima cot va latur de baz a Fig. 21 elementului, dup poziia sa în construcie sau din poziia normal a desenului (Fig.21). Inlimea de la care începe golul unui co de fum sau canal de ventilaie fa de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat de notaia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac este necesar a se diferenia în plan destinaia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în plci se vor reprezenta ca în Fig. 23. La scri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume limea deasupra, iar înlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la palier la palier, sau în continuare. Limea pardoselelor va cotat pân la linia contratreptei (linia întrerupt). In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei. 150 - Desen tehnic
Nivelul planului de secionare se va indica prin îngroarea liniei treptei respective. Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). Inlimea de la care începe golul unei ferestre se noteaz prin p = ..... i reprezint cota parapetului respectiv care este distana de la nivelul pardoselei pân la cota de începere a golului de fereastr. Fig. 22 Trimiterile la detalii sau la note explicative se indic în fracii înscrise în cercule; la numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului, iar la numitor nr. planei în care este desenat detaliul Fig. 23 (fig. 25). Când sunt prevzute dou alternative de execuie, cotele pentru a doua alternativ vor fi scrise între paranteze. În desenele destinate execuiei se recomand a se evita aceast dubl cotare, preferându-se întocmirea a dou desene. Fig. 24
Fig. 25
Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va face de preferin în tu. A.3. Reprezentri convenionale A.3.1. Seciuni În desenele de construcii seciunea este reprezentarea unui obiect dup tierea imaginar a acestuia cu un plan convenional i îndeprtarea prii dintre planul de tiere i ochiul observatorului. Ea se execut paralel cu unul din planele de proiecie pe care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i în alte poziii, cu condiia ca planul de tiere s e perpendicular pe unul din planele de proiecie. Seciunea orizontal fcut printr-o construcie la un nivel caracteristic se numete plan (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se utilizeaz, în general, numai pentru seciunile verticale (Fig. 26 i 27). In desenele de construcii se utilizeaz dou feluri de reprezentri: - seciuni propriu-zise, în care desenul reprezint numai ceea ce gsete în planul de tiere (Fig. 28-a); - seciuni cu vedere, în care desenul reprezint i vederea elementelor ce se gsesc în spatele planului de tiere i a cror reprezentare este necesar pentru o mai bun înelegere a desenului (Fig. 28-b). Desen tehnic - 151
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa în faa planului desenându-le cu linie punct subire. Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi uor de cele vzute, pentru mai mult claritate i în anumite cazuri, se pot i înnegri sau haura câmpurile secionate (Fig. 28 i 29). In planuri, elementele de construcii care nu merg pân la tavan vor indicate i cotate prin trimitere la nota explicativ. în cazul pereilor despritori, înlimea lor se poate indica i prin notaia h=…… scris în lungul peretelui. Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s nu mai e indicate în seciuni, sau pot indicate simplicat (de exemplu foi de ui; buiandrugi, prefabricate de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.) Urma planului de tiere de pe planul de proiecie pe care este perpendicular se numete traseu de secionare. Traseul de secionare are rolul de a scoate în eviden cât mai multe elemente ale unui desen i se stabilete în funcie de necesitile de indicare, prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct subire (P3), având la capetele traseului i în locurile de frângere ale acestuia, segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C1). Segmentele de linie continu groas, nu trebuie s intersecteze linii de contur. Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendiculare pe traseul de secionare, care se sprijin pe segmentele groase. In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30): 1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare; 2. seciuni decalate fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de decalare ind perpendicular pe aceste segmente i reprezentat cu o linie continu subire (C3) ( Fig.6 i 31); 3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare în linie frânt, seciunile pariale ind desenate în ordine succesiv, desfurat. In acest caz, direcia de privire se indic la mijlocul segmentelor (Fig.6 i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare la unele nivele, acesta se va indica pe planul ecrui nivel în parte. Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pân la axa de simetrie (Fig. 29). Fig. 26
152 - Desen tehnic
Fig. 27
Fig. 28
Fig. 29
Fig. 30
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor; Reprezentrile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din tabelul 2. Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai când în alctuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden materialele. Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite haurarea uniform, înnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezentri, adugându-se în caz de necesitate o not sau legend explicativ. In general haurile oblice se trag la 45° fa de cadrul desenului. Dac liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o înclinare Desen tehnic - 153
de 45°, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45°, fa de direcia principal din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar o difereniere a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri la 60°, respectiv 30° fa de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz sau se inverseaz. Tabel 2 Materialul Pmânt stânc
Lichide
Reprezentarea
Materialul Beton armat monolit la scara >1: 50 Beton armat la scara 1:50
Umplutur
Metal: prole i bare rotunde
Piatr natural
Lemn în seciune longitudinal
Zidrie în general
Lemn în seciune • transversal
Zidrie de prâmat
Izolaie termic, fonic, etc.
Tencuial
Izolaie hidrofug
Mozaic
Azbociment, produse din ipsos
Rabi
Geam
Beton simplu
Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, haurare uniform
154 - Desen tehnic
Reprezentarea
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai dese, în funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a unuia i aceluiai element. In seciunile la care prile componente în contact sunt din acelai material, se modic distana dintre hauri. Reprezentarea convenional într-o seciune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng liniile de contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz; dac în reprezentare se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe întreaga suprafa a câmpului (Fig. 31). Fig. 31
In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâie îngust, la marginea câmpului. Dac este necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai pe o poriune redus în zona de contur a câmpului respectiv. A.4. Rupturi; Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i îndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat în vederea unei reprezentri simplicate i mai reduse ca întindere. Liniile de ruptur sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material, pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32). Fig. 32
Fig. 33
Desen tehnic - 155
In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur nu este necesar la câmpurile haurate sau cu reprezentri convenionale de materiale din seciuni (Fig.31). A.4.1.Ui i ferestre; In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se reprezint în plan ca în Fig. 34. Cotarea este obligatorie numai în desenele de execuie, de asemenea Fig. 34
Fig. 35
sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari, reprezentrile sunt indicate în tabelul 3. Tabel 3 Denumire
Ui simple, fr prag
Ui simple, cu prag
156 - Desen tehnic
Reprezentarea convenional
Ui duble, cu deschidere în ambele sensuri, fr prag
Ui duble, cu deschidere în ambele sensuri, cu prag
Ui duble, cu deschidere în acelai sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVA#II: Cotele înscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor în perei astfel; limea golului înlimea golului In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul uii din tabelul de tâmplrie; Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie înclinat (ua întredeschis), dac spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Desen tehnic - 157
Ui (glasvanduri) în 3 i 4 canate
Ua armonic
Ferestre simple, fr i cu urechi
Ferestre duble, fr i cu urechi
Ui-ferestre, fr i cu urechi
Ferestre i ui -ferestre cu ni de radiator la parapet
Ferestre duble cu obloane exterioare Ferestre cu obloane rulante cu ching în stânga sau în dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVA II: Cotele înscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale golului în perei, astfel: limea golului înlimea golului
158 - Desen tehnic
-
-
în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de tâmplrie, cercurile se xeaz în exteriorul cldirii. înlimea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P= si se trece: a) la câteva ferestre, atunci când este acelai; b) la toate ferestrele cu parapete de înlimi diferite. niele pentru radiatoare de înclzire din perete se indic punctat ; în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se poate indica punctat sensul de deschidere. Fig. 36
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup cum sunt cuprinse în planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36). Fig. 37
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zidrie în care nu se monteaz tâmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai înscrie indicativul. Desen tehnic - 159
B. Explicarea detaliilor din desenele de executie B.1. Detaliul Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden dimensiunile i formele elementelor desenate. Scrile utilizate în desenul de execuie sunt: 1. scri grace uzuale: - 1:200; - 1:100; - 1:50. 2. scri pentru detalii: - 1:10; - 1:20. Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea în raport cu axele de trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c axa zidurilor exterioare este întodeauna la 125 cm fa de interior iar cea a zidurilor interioare de rezisten se a în axa geometric. Poziia se mai coteaz i prin dimensiunea i distana dintre perei, prin cote interioare. Linia de cot este trasat în aa fel încât s intersecteze elementele caracteristice, la distana de minimum 1 cm fa de perete. Golul din zidrie se coteaz la dimensiunea lui nominala (Fig. 39) fr urechi, tencuial sau tâmplrie, printr-o fracie care la numrtor are scris limea, iar la numrtor, înlimea golului de la faa pardoselii, la ui, sau de la parapet, la ferestre. Fig. 38 In Fig 39 b. se prezint un gol de fereastr în care: - p=90; arat înlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are înlimea de 90 cm) ; - 180 cm este limea golului de fereastr; - 150 cm este înlimea golului în care se va introduce tocul de fereastr. In Fig. 40 se prezint un gol de u în care: - 90 cm este limea golului de u în care va intra tocul; - 2, 10 m reprezint înlimea golului egal cu înlimea tocului de u. Tot în aceast gur este prezentat cu linie întrerupt o fereastr la etajul inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal cu 80 cm iar înlimea ei este de 1, 80 m.. 160 - Desen tehnic
Fig. 39
Arcul de cerc gurat în detaliu arat sensul de deschidere a uii. In cerculeul care însoete detaliul, se a o linie de fracie unde la numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se trece nr. planei (15) în care este desenat detaliul.
Fig. 40
Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz în exterior, poziia ind indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare, poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40) se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de secionare sunt reprezentate prin linii întrerupte i prin cota respectiv a parapetului. La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, în general prefabricai. Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat în (Fig. 41) ind în funcie de grosimea zidului i de limea golului.
Desen tehnic - 161
Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie 1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
b)
a)
Fig. 42 Detaliu fereastr a) cu glaf de lemn b) cu glaf din marmur sau plci mozaicate
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite îndeprtarea rapid a apei Fig. 43 Seciune prin pragul unei ui la balcon
162 - Desen tehnic
provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b). La uile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior i cel din exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care împiedic ptrunderea apei la interior. Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din zidrie de crmid sau elemente prefabricate. Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat în elevaie cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat în elevaie cu linie întrerupt (Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere ind desenat sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol. Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, în care se indic i poziia de montare a tâmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit 1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid Desen tehnic - 163
Fig. 46 Reprezentarea strpungerii coului din crmid prin învelitoare
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le încadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor. Courile de fum i de ventilaie se reprezint în planuri printr-o seciune a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50 (Fig. 45), inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu învelitoarea (Fig. 46). Courile din elemente prefabricate se reprezint ca în Fig. 47. Suprafeele vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca în Fig. 48. Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in g. 48. Inlimea courilor se coteaz în funcie de poziia lor fa de coam (Fig 50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m). Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice indic i consolidarea lor în poriunea de peste ultimul nivel: armarea la
c) a)
b) Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48 Copertina prefabricat la courile de fum
164 - Desen tehnic
Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventilaie
Fig. 50 Înlimea coului fa de coam
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm. C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn Piesele din lemn se reprezint în desen prin semne convenionale. Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adâncime sau grosime cât i la determinarea poziiei în ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.
Desen tehnic - 165
C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie. In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde: simbolul seciunii circulare; - reprezint diametrul mediu al piesei dat în cm; - L lungimea elementului cotat in m cu dou zecimale
a)
b)
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund a) reprezentarea la scar 1:50 b) reprezentarea la scar 1:50
Lungimea L se scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil, ea se poate trece si sub aceasta linie. C.2. Reprezentarea elementelor a) din materiale lemnoase ecarisate (prelucrate); In Fig. 52; a, b, c, d sunt b) prezentate câteva produse din lemn semiecarisat la care elementele cotrii se exprim astfel: - ruptura se reprezint cu linie c) frânt; - ½ arat c piesa are o seciune semirotund; d) - diametrul mediu al Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat: seciunii circulare; a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50 - 1 lungimea piesei prelucrate b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50 (1=4,35 arat c lungimea c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane este de 4,35 m); Semne conventionale care arat seciunea transversal a piesei; 166 - Desen tehnic
- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm; (Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (28 =28 mm) X înlimea (24 cm); C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn; In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde: Fig. 53 Cotarea lemnului prelucrat: e) scândur aezat pe lat f) scândur aezat pe muchie g) rigl h) grind
e)
f)
g)
h)
a)
c)
b)
d)
e)
-
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate din lemn: a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel secionat longitudinal; d) PAL; e) PFL
PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn; PFL plci din bre din lemn.
Desen tehnic - 167
D. Reprezentarea elementelor asamblate Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele, eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu în planul de secionare i cu linie întrerupt când sunt în afara planului (Fig.55).
Fig. 55 Asamblri prin cuie: a) reprezentare obinuit; b) reprezentare simplicat; 1) cui în planul de secionare; 2) cui în afara planului de secionare
a)
b)
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm. In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor în pachetul de imbinat unde: - c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a se împiedica crparea pieselor; - d este diametrul cuiului folosit la îmbinare, Fig. 56 Posibiliti de ptrundere a cuielor în parchetul îmbinat
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de prelungire, unde distana de la margina elementelor de îmbinat pân la primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este diametrul cuiului. Fig. 57 Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire: a) în rânduri drepte; a) în zig-zag;
168 - Desen tehnic
a)
b) Fig. 58 Reprezentarea bulonului: a) obinuit; b) spintecat;
a)
b)
d)
c)
e)
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi: a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d) reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în vedere; e) reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, în seciune;
In Fig. 59 este prezentat o asamblare cu buloane unde bulonul este reprezentarea simplicat printr-o ax, piulia sub form de X iar rondela printr-o linie perpendiculara pe axa bulonului. In Fig. 59, se poate observa o asamblare cu urub unde simbolul M 6x20 are urmtoarea semnicaie: - M tipul letului (metric); - 6 diametrul letului în mm; - 20 lungimea urubului în mm. In Fig. 60, sunt prezentate scoabele care se reprezint printr-o linie îngroat unde 12 reprezint diametrul de 12 mm al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.
Fig. 60 Îndirea în lime a doi dulapi cu scoabe: a) vedere lateral; b) plan;
Desen tehnic - 169
E. Reprezentarea îmbinrii pieselor din lemn; Elementele din lemn se îmbin între ele prin diferite tieturi care, prin alturare, suprapunere sau întreptrundere i solidarizare cu anumite elemente ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru a rezista la eforturi. Dup forma i felul pe care îl au, tieturile: - chertare (Fig. 61); - cep i scobitur (Fig. 62); - cu fal (Fig.63); - cu lamb i uluc (Fig.64).
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc; c) simpl; d) în prag;
Fig. 63 Falt
Fig. 62 Cep i scobitur
Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc
E.1. Imbinarea de prelungire; Prin aceast îmbinare se asigur continuitatea în lungime a piesei din lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).
Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri; 170 - Desen tehnic
Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) vedere; 2) seciunea A-A
Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1) încruciarea în cep coad de rândunic pe toat lungimea; 2) încruciarea în cep coad de rândunic pe toat lungimea
E.2.Imbinarea de solidarizare; Prin aceast îmbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru preluarea unor solicitri (Fig. 66). E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese; In Fig. 67 este prezentat o astfel de îmbinare prin chertare: F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn: Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele ind date în cm pentru dimensiuni sub un m i în m, cu dou zecimale, pentru dimensiuni mai mari de 1 m. F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:
Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B; d) detaliu D; e) detaliu C; Desen tehnic - 171
Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de montare. Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint în plan la scara 1:50 unde elementele cotrii au urmtoarea semnicaie: - Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea de 10 cm i înlimea de 15 cm; - A-A, B-B sunt seciuni executate în anumite zone ale planeului; - Parchet 22x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar limea de 4 cm; - Duumea oarb 24x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o lime a acesteia de 12 cm; - Scândur 24 x 16 arat o grosime a sândurii de 2, 40 cm i o lime a acesteia de 16 cm; - ipci 24 x 48 arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm. F.2. arpantele din lemn: Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau 1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt: - seciunea longitudinal;
Fig. 69 arpanta: a) plan; b) seciune 172 - Desen tehnic
- seciunea transversal; - detaliile execuiei. Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii, urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii, cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii întrerupte notându-se distanele între axele scaunelor sau fermelor i toate cotele necesare pentru a stabili poziia în plan a pieselor. F.3. Seciunea transversal a arpantei; Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde înlimea arpantei precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o marc înscris într-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b). Când acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe jumtate. F.4. Detaliile arpantei La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i ecare nod cu îmbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.
Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
Desen tehnic - 173
In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului, astfel: streain, strpungerile pentru couri etc. F.5. Ferme din scânduri; Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71). Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin pe care sunt indicate dimensiunile respective.
Fig. 71 Ferme din scânduri btute în cuie
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat G.1. Notarea fundaiilor Elementele cotrii unui stâlp se explic astfel (Fig. 72): - F este simbolul fundaiilor; - A1 este indicativul stâlpului pe care-l susine fundaia i se trece ca un indice al fundaiei (FAi) ; - A i 1 reprezint axele de trsare care se intersecteaz în dreptul stâlpului SA1 i îi stabilete poziia în plan; - SA1 este indicativul stâlpului; - F1 înlocuiete indicativul FA1, în cazul în care o serie de fundaii sunt identice, având aceleai forme geometrice i Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui stâlp, notat cu indicativul stâlpului acelai mod de armare; G.2. Notarea stâlpilor Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din indicativele axelor care se intersecteaz, determinând poziia stâlpului (SA1). Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile în cm ale seciunii stâlpului (latura mare x latura mic). 174 - Desen tehnic
O alt simbolizare poate S1...Sn. G.3. Notarea grinzilor; Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin semnul de îmulire (b x h), unde b este limea grinzii iar h este înlimea grinzii (Fig. 73). Când desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan
Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat la scar mic
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la numrtor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile b x h unde b este limea grinzii iar h înlimea ei. Dimensiunile pot trecute i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35). Pentru grinzile întoarse, notarea va precedat de aceast specicare: GRIND$ ÎNTOARS$ G13 - 25 x 45.
Fig. 74 Notarea grinzilor i stâlpilor în elevaie Desen tehnic - 175
G.4. Notarea centurilor; Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru diferenierea lor în plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii astfel b x h unde b este limea centurii iar h este înlimea ei (C2- 25 x 20;. In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
G.5. Notarea buiandrugilor; Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B sau G urmate de un indice numeric ce specic tipurile asemenea cuprinse în plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75). In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile. G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton); Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint în general, poziia peretelui în construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii longitudinali cu L i pereii transversali cu T. Notaia se scrie pe proiecia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de contur, fr linie de referin, cum ar : D5, T8, L2. G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare; Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice numeric, pentru diferenierea tipurilor. Exemplu de notare la construcii din panouri mari: - I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali; 176 - Desen tehnic
- E, F- perei exteriori sau de faad; - D - perei despritori; - P - plci de planee. Exemplu de notare la construcii industriale: - C, A - cheson de acoperi; - P - pan de acoperi; - S - stâlpi; - F - ferm etc.
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum
H. Desenarea planurilor In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal imaginar, la o înlime de 1, 10....1, 20 m aleas în aa fel încât s taie toate elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77) constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive (ziduri, stâlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara 1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprând numai în planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele principale: în interior, pentru lungimi ale încperilor, pentru grosimi de ziduri, Desen tehnic - 177
Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara 1:100
iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale. Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor. Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului în proiectele de execuie (Fig.78 a i b) permiând o reprezentare clar i o cotare amnunit a elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile de fum i canalele de ventilaie, golurile în zidrii în funcie de dimensiunile i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea ortogonal a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri, sobele de înclzire etc., folosind semnele convenionale specice. Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi, closete, laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea încperilor, cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (în cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele la scara proiectului i cu indicarea utilizrii cât mai economice a spaiilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare execuiei: grosimi de ziduri, dimensiunile încperilor, gabarite, deschideri de goluri i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena în tabelele de tâmplrie prin numrul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea. 178 - Desen tehnic
Fig. 78a Plan parter
In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u, pentru a determina în încperi spaiul necesar bunei funcionri la deschidereînchidere, fr a stânjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor. La ecare încpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare încpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05 i 06 etc., arat numrul camerelor uurând operaiile de recunoatere din documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...) în sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti), astfel ales încât s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii înconjurate de un cerc, în care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i Desen tehnic - 179
la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la dispoziiile constructive, indicaii pentru întocmirea pieselor economice, etc. Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea operaiilor de ordin constructiv. Dac unele elemente importante din încperi se a deasupra planului de secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.). Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat e direct pe teren, e înlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principal, i se reprezint în dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor: Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele scrilor exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit, trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul conine piesele de intrare specice parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese specice la: cldiri publice (portar, informaii etc.). Scara este reprezentat considerând c este sec-ionat de un plan secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin apar numai primele trepte de la pornire, linia de întrerupere dus la 45° i treptele care vin de la subsolul cldirii, secionarea scrii considerându-se înainte de palierul intermediar. În planurile etajului, desenul scrii apare în întregime, cu podestele respective, având liniile de întrerupere la 45°, pentru marcarea nivelului planului secant al etajului; numai scara de la ultimul nivel, dac nu are acces la pod, apare complet (Fig. 78b). Ca detalii speciale ale planulului etajelor Fig. 78b apar podestele de sosire 180 - Desen tehnic
i plecare ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint la fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele cazuri se prezint i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate amenajat special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de înalt). Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul parterului, în întregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni) sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul de transformare, spltorii, atelier de întreinere, boxe etc.) i uneori spaii pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort. Planul acoperiului se deseneaz la scrile 1:100 sau 1:50, atât pentru acoperiurile cu pante, cât i pentru cele în teras. La acoperiurile cu pante se traseaz întâi liniile perimetrale, respectiv pictura, (Fig.79), apoi se duc bisectoarele unghiurilor, care se întâlnesc dou câte dou, determinând coame de pant sau dolii. Linia care unete punctele de intersecii ale coamelor pe pant formeaz coama de Fig. 79 Reprezentarea planului creast. învelitorii - varianta cu arpant Pentru intersecii de volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz pe acelai principiu al trasrii liniilor de intersecie la 45°, rezolvarea ind în funcie de limea volumelor, înlimea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz. Planul acoperiului este proiecia în plan orizontal a pantelor, cu trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei, sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele, pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe care se precizeaz valoarea în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur, Desen tehnic - 181
corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu e la acelai nivel. Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt urmtoarele: liniile vârfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i proiecia liniilor coamelor înclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor formate de liniile picturii sau de prelungirile lor. Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, în primul rând se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului versanilor. Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat planeul de beton armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.
Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu linii punctate. Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc. 182 - Desen tehnic
Pantele de separaie ale suprafeelor înclinate formeaz panouri în form de triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.). Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz dimensiunile generale i pariale, determinându-se poziia ecrui element din plan. I. Desenarea seciunilor Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite înlimi ale construciilor proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar, diferite înlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei. Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal, iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei. De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frânt, trecând prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea cât mai multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea caracteristic este considerat cea trasversal, întrucât cuprinde majoritatea elementelor constructive Traseul seciunii se marcheaz în planuri prin segmente liniare mai groase (linie-punct), cu vârful sgeilor indicative îndreptate spre planul de vedere. Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în general ind preferat vederea de la dreapta spre stânga. Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri, podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de nisaj panta învelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar principal, seciunea vertical trebuie s treac în mod obligatoriu prin scar, pentru a scoate în eviden caracteristicile casei scrii. In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pân la nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: înlimile de ziduri, parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile, stâlpii, arcele, înlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu Desen tehnic - 183
Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele, trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini, lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante. Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inându-se seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul prilor secionate. Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i prolul decoraiilor exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brâurilor, soclul etc. Desenul pornete de la cota ± 0, 00 care reprezint nivelul nit al pardoselii parterului.
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale 184 - Desen tehnic
J. Desenarea faadelor Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz întâi fada principal, cu indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor, a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele trebuie corelate, determinând împreun volumul construciei. Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru lungimi sau limi, iar pentru înlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a scrilor exterioare etc. Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, în prima faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi se xeaz dimensiunile soclului, brâurilor, prolelor etc. Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor începe de la linia de pmânt pân la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului terasei. In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad. La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz într-o form schematic, reprezentând în special volumele i golurile. La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr, cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut sau în apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele din lemn etc. Acoperiul se deseneaz în pante, în teras sau cu formele specice; indicativ se redau: materialele învelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii, ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri, cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete, jardiniere, balustrade etc. Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e cât mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea Desen tehnic - 185
diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate în planuri. Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun de referin, vertical; de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru gsirea detaliilor de faad în planele respective. In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i de nisaj, care nu apar sucient de clar în cadru desenului efectuat la scara 1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad, pe seciunea transversal sau longitudinal, în plan i chiar pe faade, sunt incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz tâmplria sau alte elemente care nu pot sucient de explicite la o scar mai mic. Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este limitat, depinzând de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor elemente. Aceste detalii trebuie s e suciente ca numr i grad de detaliere, pentru a face posibil execuia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant; b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras. 186 - Desen tehnic
K. Planuri de cofraj Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în funcie de claritate i complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100. Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale cofrajului. Stâlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a). Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii între niveluri, din unul sau dou podete i placa înclinat care constituie rampa scrii (Fig.77a). Cotele în plan determin dimensiunile podestului, grosimea zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de începere i terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia. Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele de nivel relative (cotele de nivel la faa nit a plcii). Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj
Desen tehnic - 187
Bibliograe: 1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i Al. Constantinescu; 2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu; 3. Cartea zidarului; 4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu
188 - Desen tehnic
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MATEMATIC APLICAT
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I 1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare. Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri. Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea temperaturilor (pe scara Celsius). Amintim notaiile: N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale; N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul 0); Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾. Adunarea numerelor întregi este: Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a, b, i c. Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula: 55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176 Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit prin adunarea lui a cu opusul lui b: a - b = a + (-b) Reamintim c putem desina o parantez în faa creia se a semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a în parantez. Folosind proprietile adunrii, putem calcula: Matematic aplicat - 191
-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14, 5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2, (+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4, (+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 = (18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4, (8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 = = (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2 EXERCI#II 1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile. 2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul" B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul" 3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr" B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr. 4) Efectuai adunrile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001. 5) Efectuai scderile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453. 6) Aranjai în ordine cresctoare numerele: -12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9 7) Efectuai calculele: a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9) f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14); j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27); l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13); n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34); o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11). 8) Stabilii dac este adevrat sau nu: a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21); c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3); e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5). 9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s aib celalalt vas" 192 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute: 7+
5+
88+
36+
312+
3 411+
522+
85+
6
9
34
13
878
1 827
1 416
2 413
12 803
9 014+
3 211 856+ 1 837 011
9
6
41
75
161
2 303
38
326
45 320
4 022 485
4
7
70
42
451
6 041
817
4 041
2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI Reamintim c înmulirea numerelor întregi se efectueaz inând seam de urmtoarea regul: Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite. Regula semnelor este deci: (+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -. Înmulirea numerelor întregi este: Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c; Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar numerele a, b i c. Numrul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire. Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic dou înmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub forma a x (b + c), scoând factor comun. Folosind proprietile înmulirii, s calculm: (+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70, (-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200 (-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70 Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18; c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5 Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou înmuliri, apoi adunarea. Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600. Matematic aplicat - 193
b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem: 55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800 c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860 Dac a i b sunt dou numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a i b, notat prin a : b, este acel numr întreg c, în cazul în care el exist, pentru care a = b x c. Se scrie c = a : b. De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6. Observm c regula semnelor este, pentru împrire, aceeai ca i pentru înmulire. Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Cât cost linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m i limea de 3 m" Rezolvare. Am întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult, adic 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului = 15 600 lei. EXERCI#II 1) a) Un numr este de 23 ori mai mare decât 17. Care este numrul" Alt numr este de 28 ori mai mare decât 381. Care este numrul" c) Ionic merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic. Aai viteza automobilului. 2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Cât cost un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât înlimea. Cât este aria sa? 3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21. 4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950. 5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d) (-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8). 194 - Matematic aplicat
6) Calculai: 7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2 – 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@; 8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7); 9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor: a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10 10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi: A = ®x N _ x divide pe -12¾ B = ®x Z _ x divide pe 8¾ C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾ D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente, suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz, de obicei cu litera Q. Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar n numitorul n un numr natural, diferit de 0. m Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris m -6 m - 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m 6 3 i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5 3 m 2m 3m 4m n = 2n = 3n = 4n Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete ireductibil. Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n. Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie i -0,75. Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4). 90 Matematic aplicat - 195
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad. S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup 99 9 simplicarea cu 3). Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor: 352-3 349 3,(52) = 99 = 99 Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor: 3,5(2) = 352-35 = 317 90 90 Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu: 11,4 + 11,4 3,25 3,25 14,65 8,15
EXERCIII 1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141? Justicai rspunsul. 2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23 3 6 9 21 18 27 72 45 b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27 Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42 12 24 90 54 3) Simplicai fraciile (obinând fracii ireductibile): a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ; 6 50 33 9 4 144 90 510 120 64 166 1666 16666 166666 k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 . 4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile: a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59 3 21 15 5 8 9 27 29 60 61 5) Scriei în form de fracie numerele raionale: a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 . 9 4 5 2 14 3 6 7 9 3 196 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise în form de fracie, produsul lor se obine înmulind numrtorii între ei i numitorii între ei: m p mxp n • q = nxq Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup regulile obinuite, inând seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor rmâne valabil. Aadar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv fa de adunare. Orice numr raional a 0 are un invers, notat 1 . Înmulind numrul a cu a inversul su, obinem ca rezultat 1: 1 a x a= 1 De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În 3 2 2 m general, dac a = n , atunci 1 = n . a m Împrirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se denete ca ind înmulirea lui a cu inversul lui b: 1 a:b=axb Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face dup regulile obinuite. EXERCIII 1) Efectuai înmulirile: a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ; 3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4 (
Matematic aplicat - 197
(
(
(
(
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un numr raional a astfel încât p = a2. Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative. Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2 cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: . Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui 64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina 16 4 4 ptrat a lui . Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca
= 0. Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. Îns nu orice numr raional pozitiv este ptrat perfect. Metod de extragere a rdcinii ptrate: Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
198 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 199
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII 1) Completai tabelele: a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere: a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136 5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR Calculai:
200 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 2 RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este a , iar k = b a este valoarea raportului b . Observaii: - a i b sunt termenii raportului; - dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri. Exemplu: De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm. Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât lungimea. - dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza. Exemplu: Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului? p Raportul de forma 100 (p Q, p "0) se numete raport procentual. p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p . 100 Exerciii: 1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai: a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................; acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare decât limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic decât lungimea. Matematic aplicat - 201
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat c limea este .............. din lungime. 2. Lungimea unui teren în form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm. a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce reprezint acest raport? b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce reprezint acest raport? 3. tiind c 76 4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ? 5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c. 7 Calculai: a. Raportul dintre a i b; b. Raportul dintre a i c; c. Raportul dintre 5 i 1 ; 7 d. Raportul dintre c i b; e. De câte ori este mai mare c decât b; f. Cât la sut din b este c.
202 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 3 UNITI DE MSUR A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri: 1 km
1 hm
1 dam
1m
1 dm
1 cm
1mm
1000 m
100 m
10 m
1m
0,1 m
0,01 m
0,001 m
Pentru a transforma o unitate de masur în alta, utilizm urmtoarea schem: km
-
hm
dam
m
dm
cm
mm
unitile mari se transform în uniti mici prin înmultire cu 102n; unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n, n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla gradat (folosit în proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit în special la msurarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul, ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare. De aceea orice msurare presupune o aproximare. B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri: 1 km2
1 hm2
1 dam2
1 m2
1 dm2
1 cm2
1 mm2
10002 m2
1002 m2
102 m2
1 m2
m2
m2
m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar): 1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2; 1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2. Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem: km2
-
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2
unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 102n; unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 102n (n este numrul de segmente dintre cele dou uniti). Matematic aplicat - 203
C. Uniti de msur pentru volum, transformri: 1 km3
1 hm3
1 dam3
1 m3
1 dm3
1 cm3
1 mm3
10003 m3
1003 m3
103 m3
1 m3
m3
m3
m3
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar în viaa practic. Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem: km3
-
hm3
dam3
m3
dm3
cm3
mm3
unitile mari se transform în uniti mici prin înmulire cu 103n; unitile mici se transform în uniti mari prin împrire cu 103n (n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii: 1. a. b. c.
Transformai in kilometri: 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm; 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria dreptunghiului se mrete cu 1215 m2. 3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2, aezate în rânduri a câte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate. 4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3. 5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.
204 - Matematic aplicat
6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm. 7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i înlimea de 25 cm. 8. S-au transportat 3 m3 de pmânt cu o rab în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate? 9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm? b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm i 9 cm?
Matematic aplicat - 205
CAPITOLUL 4 GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte care au aceeai origine. O = vârful unghiului >OA i >OB = laturile unghiului
drept m ( O) = 90o
ascuit m ( A) 90o
obtuz m ( B) > 90o
ascuit m ( C) = 180o
206 - Matematic aplicat
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente. Notaie: congruent
m ( O) = m ( OI);
AOB & AI OI BI
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu 180o. Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt congruente. Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu originea în vârful unghiului, situat în interiorul unghiului, astfel încât cele dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
AOB & BOC
AI OI CI & BI OI CI
>OC = bisectoare
>OI CI = bisectoare
Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360o, m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .
Matematic aplicat - 207
Unghiuri opuse la vârf sunt dou unghiuri care au acelai vârf i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente. AOB & AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte). a A b, (a, b) = 90o Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct pe dreapt.
A a AB A a >AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment în mijlocul segmentului. 208 - Matematic aplicat
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente: - 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare: 1) dup laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou laturi congruente c. scalar sau oarecare Matematic aplicat - 209
2)
dup unghiuri a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA. Linii importante în triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. Notaie: AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la 2/3 fa de vârf i 1/3 fa de baz. 210 - Matematic aplicat
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) Înlimea este perpendiculara dus din vârful unui unghi pe latura opus; e notat de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunztor cu latura pe care este dus). >AAI@; >BBI@; >CCI@ înlimi AAIABC; BBI AAC; CCIAAB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc Punctul de intersecie al înlimilor se numete ortocentru i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii (BC) astfel: AI >BC@ i >BAI@ &>AC@ i xyABC i AI xy.
Matematic aplicat - 211
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au toate o aceeai proprietate. O gur geometric care conine toate punctele din plan (sau spaiu) având o aceeai proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage) congruente dou câte dou i unghiurile (scrise în ordinea dat) corespunztoare congruente. Deci: 'ABC &'AI BI CI dac: >AB@&>AI BI@; >BC@&>BI CI@; >CA@&>CI I A @ i A& AI; B& BI; C& CI. Cazurile de congruen: Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur i unghiurile alturate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv congruente.
212 - Matematic aplicat
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur) Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi) Cazul 3: LLL (latur, latur, latur) Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au urmtoarea formulare: Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 11: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 21: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente. DREPTE PARALELE Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b = Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la dreapta dat. Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal). Perechile: 1 i 5 2 i 6 sunt unghiuri 4 i 8 corespondente congruente 3 i 7 4 i 6 3 i 5
unghiuri alterne interne congruente
1 i 7 2 i 8
unghiuri alterne externe congruente
3 i 6 4 i 5
unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare
1 i 8 2 i 7
unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare Matematic aplicat - 213
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180o. m( A) + m( B) + m( C) = 180o
Consecine: 1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o. 2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare. În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o. 3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea ipotenuzei. Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui triunghi se numete unghi exterior unui triunghi. ACD este unghi exterior triunghiului. Msura unghiului exterior al unui triunghi este egal cu suma msurilor celor dou unghiuri neadiacente cu el. m( ACD) = m( A) + m( B)
214 - Matematic aplicat
Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete bisectoare exterioar a triunghiului. >BE = bisectoarea interioar ABE & EBC >BF = bisectoarea exterioar: CBF & FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF. Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL Deniie: Patrulaterul este gura geometric care îndeplinete condiiile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în ordinea scris. Clasicare: 1. convex 2. concav Matematic aplicat - 215
Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal. >BD@ i >AC@ = diagonale Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o. Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti: 1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ &>DC@; >BC@ & >AD@ 2. Unghiurile opuse sunt congruente: A & C; B & D 3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente: 4.
Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare: m( B) + m( C) = m( A) + m( B) = ... = 180o (sau unghiurile consecutive sunt suplementare). Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte). Proprieti. Are proprietile paralelogramului (4) 5. Diagonalele sunt congruente: (AC) & (BD) 6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului 216 - Matematic aplicat
2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Proprieti. Are cele patru proprieti ale paralelogramului. 5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC A BD) i sunt bisectoarele unghiurilor lui. 6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i: 7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC) & (BD). 8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective. 9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou laturi neparalele. AD // BC; AD BC; AD = baza mic BC = baza mare Înlimea este distana dintre cele dou baze: AE A BC; AE A AD >AE@ = înlime deci este perpendiculara comun celor dou baze. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel
Matematic aplicat - 217
Proprieti: 1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A & B; D & C. 2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ & >BD@; DE A AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC
Linia mijlocie în trapez este egal cu semisuma bazelor.
218 - Matematic aplicat
CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct x (numit centrul cercului). Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R. Linii în cerc 1. Raza este segmentul care unete orice punct al cercului cu centrul cercului. Dac: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze. Raza se noteaz cu R sau r. 2. Coarda este segmentul care unete dou puncte de pe cerc: >BC@ = coarda. 3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul cercului (DE/coarda; O & (DE); >DE@ = 2R) 4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC = arcul BC.
Unghiuri în cerc
1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului i laturile raze. AOB = unghi la centru m( AOB) = m(AB) (deci se msoar prin msura arcului cuprins între laturi) 2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc i laturile coarde. BAC înscris în cerc;
Unghiul înscris în cerc are ca msur jumtatea msurii arcului cuprins între laturi. Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: 'MNP dreptunghic. m ( NMP) = 90o ; NP = 2R
Matematic aplicat - 219
3. Unghiul format de o coard i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta ind o dreapt care are un singur punct comun cu cercul):
Deci BAC are ca msur jumtatea msurii arcului subîntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format de dou secante care se intersecteaz în interiorul cercului.
Deci unghiul interior se msoar prin semisuma msurilor arcelor cuprinse între laturi. 5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior i laturile secante sau tangente cercului
Deci unghiul exterior are ca msur semidiferena msurilor arcelor cuprinse între laturi. Poligoane regulate înscrise in cerc Dup numrul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, .a.
220 - Matematic aplicat
Numrul diagonalelor unui poligon este: nr. diag. =
unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este: An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului sau: 1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3.
Hexagonul regulat
Matematic aplicat - 221
ARII 1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
AABCD = A'ABD + A'BCD
3. Paralelogramul
A = a*b sau A = ab sin A
4. Dreptunghiul h b 5.
Ptratul
222 - Matematic aplicat
6.
ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular
Matematic aplicat - 223
CAPITOLUL 5 GEOMETRIE ÎN SPAIU Propoziii despre puncte, drepte, plane Planul este o suprafa care include o dreapt orientat în toate direciile. Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt. Un plan poate determinat în urmtoarele condiii: 1. dou drepte paralele; 2. dou drepte concurente; 3. o dreapt i un punct exterior ei 4. trei puncte necoliniare Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt coninut în acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe dou drepte neparalele coninute în acel plan. O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt coninut în acel plan. Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur perpendicular i numai una. Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. 2.
Poliedre Corpuri rotunde 1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane, deci de fee poligonale. 224 - Matematic aplicat
Clasicare: a) prisma, dreapt sau oblic; b) piramida, regulat sau oarecare; c) trunchiul de piramid Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane). Înlimea prismei este distana dintre baze. Prisma dreapt este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze. Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped. Arii i volume Notaii: V = volumul Al = aria lateral Ab = aria bazei At = aria total h = înlimea BIO A (ABC) Al = suma ariilor feelor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h Prisma dreapt Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz At = Al + 2* Ab V = Ab * h Paralelipipedul dreptunghic Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.
Matematic aplicat - 225
Cubul
Piramida Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan, numit baz, i un punct exterior planului su. Punctul exterior se numete vârful piramidei. Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB, 'VAB, ... Segmentul care unete vârful piramidei cu un vârf al bazei se numete muchie lateral. Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus din vârful piramidei pe planul bazei se numete înlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema piramidei.
226 - Matematic aplicat
VO = h o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VOA dreptunghic în O VM = aI o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VMA dreptunghic în M Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru. Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete tetraedru regulat. Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre aria unei fee i înlimea care este perpendicular pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramid Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndeprtând partea dinspre vârf.
Matematic aplicat - 227
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
Înlimea unei feei se numete apotema trunchiului. OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI) OOI = înlimea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i I 'B NB dreptunghic în N.
În plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul raportului de asemnare. În spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asemnare. 228 - Matematic aplicat
Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde Cilindrul Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz suprafaa cilindric. Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pânz conic circular i de planul cercului care genereaz pânza conic. Dac pânza conic circular de vârf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.
Matematic aplicat - 229
Trunchiul de con Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o pânz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de aceeai parte a vârfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac pânza conic circular este dreapt. C(O,R) = baza mare C(OI, r) = baza mic
Sfera Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
230 - Matematic aplicat
ARII I VOLUME 1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
Matematic aplicat - 231
5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul
232 - Matematic aplicat
9.Conul
10. Zona sferic
Matematic aplicat - 233
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia Noiunea de pia. Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune, sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv. Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie, generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, întradevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa secvenial. Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia. Piaa construciilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de manifestare în cadrul pieei respective, având totodat în vedere condiiile reale de desfurare a activitii în construcii. Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor activiti economice, sociale i politice. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 237
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii în construcii ca element al permanentei dezvoltri economice. O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia, eciena activitii în construcii, principalul deziderat al oricrei activiti economice i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie, precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan economic. Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, în mare msur, de particularitile acestui domeniu. În primul rând, aceste particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz anumite implicaii în desfurarea activitii specice, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare în studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra ecienei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele ce marcheaz locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale, elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i câteva particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor. Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale, cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i joac un rol esenial în desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societii umane. Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i suprastructurii de care dispune ecare ar. În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii, cât i în calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investiii. Pentru o cât mai bun înelegere a aspectelor referitoare la locul i importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui 238 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual, pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru a înfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii româneti. Argumente statistico-economice privind importana sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor. În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou orientare, în direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor în România, ar aat în plin proces de dezvoltare i restructurare economic, sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind, în general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii, amenajrii teritoriului i urbanismului în ara noastr. Prin strategia naional de dezvoltare economic pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European. Reformele specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate în vederea materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ecrui domeniu de activitate în parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea durabil a teritoriului naional, reprezint “temelia” pentru întreaga activitate economico-social i deci, în consecin, obiectivele pe care societatea româneasc i le-a xat în acest domeniu capt o importan deosebit. Cile de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a economiei româneti. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 239
Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, în lucrrile de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor, precum i xarea pe fundaii a acestora. Specicitatea pieei construciilor Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii specice generate de activitile desfurate de ctre întreprinderile care îi ofer produsele i serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei. Drept urmare, ea se particularizeaz, în cadrul pieei globale, atât prin natura produselor, cât i prin specicul clienilor pe care îi intereseaz produsele i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor. Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente ale pieei globale, este necesar luarea în consideraie a unui ansamblu de elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz oferta specic construciilor. Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor. Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de obiective sau servicii specice domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz piaa, cât i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele sale i, în aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se manifest pe piaa construciilor. Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are o component calitativ i una cantitativ. Prima component are în vedere identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice. 240 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de construcii – ROF Societate 1. Structura funcional Funciile organizaiei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a crete eciena i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional. Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii, Noiuni de organizare i legislaia muncii - 241
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc, compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod programat i controlabil. Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric poate genera mai multe structuri funcionale. Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii: activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale, activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni: a) cercetare-dezvoltare, b) producie, c) comercial, d) nanciar-contabil, e) de personal. Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a 242 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea, cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene. Organizaia Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor. Funcia de cercetare-dezvoltare Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme. Funcia de producie Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea, lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional. Funcia comercial Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant. Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers, dinspre organizaie spre mediul extern. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 243
Funcia nanciar-contabil În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante: nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune. Funcia de personal Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea, angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie. 2. Structura organizatoric a întreprinderii Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite încât s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i cuprinde dou pri: a) structura de conducere sau funcional, b) structura de producie sau operaional. În cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul, funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul ierarhic. Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component al rmei. Obiectivele postului se regsesc în sistemul piramidal al obiectivelor rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena organizaional ce poate ierarhic atunci când acioneaz asupra persoanelor i funcional când se exercit asupra unor activiti. În afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan. Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii. Functiile pot grupate în: - funcii de conducere, - funcii de execuie. Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot : - operaionale, - funcionale. 244 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile organizatorice pot : - de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare. Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de managementul de vârf al rmei. Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei, diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena managerilor. Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere i înregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional. Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane, materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului decizional i conguraia sistemului informaional. Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite în condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale i de grup. Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat atât de factori endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat în creterea ecienei managementului rmei. Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast organizare informal, dei însoete organizarea formal acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de pregtire, calicare i origine social. Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal, relaiile informale. Între cele dou tipuri de organizare este o strâns interdependen determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea acesteia realizrii unor aspiraii personale. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 245
Inuenele organizrii informale pot atât pozitive cât i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organizrii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup. Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici utilizai în abordarea comparativ a mai multor rme. Variabilele organizatorice sunt: - dimensiunea rmei, - complexitatea rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dotrii tehnice, - gradul de specializare i cooperare în producie, - dispoziia teritorial, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor. Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz diferite metode i tehnici de conducere. Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii: 1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur funcional i operaional se disting urmtoarele tipuri de structuri: a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate atribuiile conducerii la acel nivel; b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai într-un anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la ei ierarhici, cât i de la conducerea compartimentelor funcionale; c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului ierarhic; 2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea structurii: a) privat tradiionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne. 3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice eciente. Procesul de analiz, proiectare, evaluare i îmbuntire a structurii 246 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine: a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice; b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s se constituie într-un compartiment specializat. Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importana lor, - frecvena legturilor dintre ele, - interdependena lor, - competena managerului. c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente. Un serviciu funcional nu este ecient pentru întreprindere decât dac este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente, active i eciente. d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate; e. Folosirea delegrii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat i cât mai aproape de executani. Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urmtoarelor etape: - analiza obiectivelor întreprinderii, - denirea activitilor i stabilirea coninutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre ele, - proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice, - evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a întreprinderii. Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe conceptele tiinei manageriale. f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele documente: a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i anume: - prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale, actul normativ de îninare, obiectul de activitate, tipul societii, statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice; - partea a doua se refer la atribuiile rmei; Noiuni de organizare i legislaia muncii - 247
-
în partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei. Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor, atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i director pe funciuni; - partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare compartiment funcional i operaional; - partea a cincea cuprinde dispoziii generale; b) a postului este un document operaional important ce prezint în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita în condiii normale activitatea. Fia postului cuprinde: - denumirea i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competenele i responsabilitile, - cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini. Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a întreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume: - compartimente, - nivelurile ierarhice, - relaiile organizaionale, - ponderea ierarhic. Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot : - organigrame generale, - organigrame pariale Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a relaiilor dintre ele, organigramele pot : - piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga. Post, funcie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii, aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut atât din raiuni inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, cât i din raiuni funcionale care s asigure desfurarea în cele mai bune condiii a activitilor 248 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire industrial. Dar i reciproca este adevrat, în sensul c pentru asigurarea aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management, care asigur realizarea primului în condiii de ecien economic i de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective. Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate în raport cu specicul unitii respective. Atunci când este proiectat, o structur organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine generale: - s acopere întregul spectru de activiti din organizaie; - s distribuie aceste activiti astfel încât s se evite suprapunerile i paralelismele; - s asigure continuitate i uiditate în realizarea activitilor; - s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe cât posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef; - s e exibil, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum ar amplicri în cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc. Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se analizeze modul în care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn c structura trebuie s e gândit i proiectat în funcie de spectrul de activiti din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz s lucreze în cadrul ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup 1989, au fost concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i atunci când se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este gândit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti Noiuni de organizare i legislaia muncii - 249
i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele: Postul. Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective, competene i responsabiliti ce revin, în mod regulat i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale, a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune asociat unui post în vederea realizrii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien. Funcia. Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici principale formeaz o funcie. Rezult c într-o organizaie, pentru aceeai funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef de secie sau ef de birou. În concordan cu procesele fundamentale dintr-o organizaie, funciile pot de execuie sau de management. Ponderea ierarhic/norma de conducere. Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al organizaiei, precum i de concepia managerial existente. De exemplu, într-o întreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jumtatea superioar a piramidei manageriale i poate s creasc pân la 20-30 de subalterni, pe msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a autoritilor în cadrul grupului, compartimentele pot : a) compartimente de baz, în care în afar de conductorul compartimentului nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea 250 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
subordonailor; b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate unic a mai multor compartimente de baz i în care autoritatea ierarhic se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al compartimentului de baz. Nivelul ierarhic. Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai distan ierarhic fa de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu cât ponderea ierarhic are o valoare mai mic, cu atât vor mai multe niveluri ierarhice în organizaia respectiv. Cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial este mai înalt i invers, cu cât numrul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat. Conexiunile funcionale. Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca între diferitele compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea între compartimente i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz relaiile de management. Structurile organizatorice pot : - structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate. Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri organizatorice, care se difereniaz prin modul în care se grupeaz funciile i posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 251
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care in ueneaz procesul de producie 1. Denirea conceptului de proces de producie: Întreprinderile productive îi realizeaz funciunea de producie prin desfurarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, cât i la crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur la realizarea acestuia. Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformrii lor în produse, lucrri sau servicii cu anumit valoare de pia. În cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie procesele de munc iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug i anumite procese industriale. #inând seama de aceste componente, conceptul de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente denumite ieiri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie. Componenta principal a procesului de munc poate denit prin aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transformrii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de producie Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip la executarea diferitelor produse, lucrri sau servicii în procesul de munc ce constituie principala component a unui proces de producie sunt: a) procesele de munc de baz prin care se îneleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza a întreprinderii; b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea 252 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza a întreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a proceselor de munc de baz; c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare atât a activitii de baz, cât i a celor auxiliare; - procesele de producie se mai pot clasica i în raport cu modul este execuie, dup care sunt: a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur; - în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime: a) procese de munc directe - atunci când produsul nit se obine ca urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii prime; b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe feluri de materii prime dup prelucrri succesive; c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o gama larg de produse. - în raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a conguraiei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport. - în raport cu natura activitii desfaurate: a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport. Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau executrii diferitelor lucrri sau servicii. Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o abordare dup diferite criterii: a) dup natura produciei se deosebesc: Noiuni de organizare i legislaia muncii - 253
- întreprinderi care furnizeaz servicii, - întreprinderi care îi realizeaz producia prin montaj, - întreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor. În prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin intelectual care nu se concretizeaz într-un produs material. În a doua categorie intr acele întreprinderi care efectueaz numai operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziioneaz de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr întreprinderile care obin produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii. b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot clasica: - procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare, ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri succesive la diferite locuri de munc grupate în ateliere sau secii de producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi de unicat i producie de mas; - procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime i materialelor nu se întrerupe între dou locuri de munc consecutive i necesit stocaje intermediare între posturi. Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu aprovizionare continu. c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile întreprindere-client: - fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu se execut decât dup primirea unei comenzi ferme care stabilete felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie; - fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putând comandate imediat de clieni; - fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda beneciarilor. 4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul întreprinderii se a într-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie se înelege o stare organizatoric i funcional a întreprinderii, determinat de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare poziie din nomenclatur, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i 254 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc la altul. În practic se disting 3 tipuri de producie: - tipul de producie în serie, - tipul de producie în mas, - tipul de producie individual. Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o întreprindere impune metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control a activitii productive. Tipul de producie în mas este caracteristic întreprinderilor care fabric o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut în cantiti foarte mari, adic în mas. În condiiile acestui tip de producie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân la nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face în mod continuu, de regul bucat cu bucat, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas creeaz condiii pentru automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice în ux. Tipul de producie în serie caracterizeaz întreprinderile care fabric o gam mai larg de produse în cantitii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face în catiti egale cu mrimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux. 5. Tipul de producie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în cantiti foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini, utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la execuia unei varieti de feluri de produse în condiii de ecien economic. O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu Noiuni de organizare i legislaia muncii - 255
bucat sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la tipul produciei în mas. 6. Metode de organizare a produciei de baz Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desfoar activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avânduse în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite, precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei în ux, pe linii de fabricaie, specic întreprinderilor care fabric o gam redus de feluri de produse în mas sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produciei în ux se caracterizeaz în metode i tehnici specice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile unui grad înalt de mecanizare i automatizare. Organizarea produciei în ux se caracterizeaz prin: - divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni a executrii lor, - repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii pe un anumit loc de munc, - amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii operaiilor tehnologice, - trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de munc la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor tehnologice; - executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc în cadrul liniei de producie în ux; - deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate; - executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate. În concluzie, se poate spune c organizarea produciei în ux se poate deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea locurilor de munc în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea 256 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin amplasarea locurilor de munc în ordinea impus de succesiunea executrii operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie desfurându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda produciei individuale i de serie mic. În cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care execut o gam larg de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt: - organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini. În acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de produse; - trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat În acest caz exist întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie în care se vor stabili urmoarele aspecte: a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate, b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile, c) felul SDV-urilor ce vor utilizate. Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc. - pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad de timp i costuri ridicate. 8. Tendinele actuale i de perspectiv în organizarea produciei În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile de ecien i competitivitate. Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil în orice condiii. Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste 100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute în mediul economic în care activeaz. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 257
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele caracteristici: 1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural. În practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil de prelucrare Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie multifuncional, un manipulator automat care poate funciona în regim automat. 2. Celula exibil de fabricaie Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabricaie Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele avantaje: - capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modicarea programelor de calculator i nu schimbarea utilajelor; - posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a operatorului uman; - utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a sistemelor automate de transport i control; - posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat în funcie de necesitile de producie. Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii 258 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric. S-a constatat c în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta înseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i deci de a-i sesiza i inuena efectele. Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale mrindu-i volumul de mijloace xe, îmbuntind condiiile de producie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii sistemelor operative, de execuie i de conducere. Gestiunea produciei Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor efectuate de o întreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia pân în momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identica activitile implicate în gestiunea produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei lucrri. Într-o întreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie, producia aându-se practic la interferena acestora. Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea creia se utilizeaz o serie de metode: 1. Programarea liniar folosit în optimizarea alocrii resurselor Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii. Programarea liniar poate folosit în gestiunea produciei pentru rezolvarea unor probleme: - de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximizrii protului, - privind transportul produselor între locurile de munc i între acestea i punctele de distribuie, - de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERT Se aplic în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan, la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie Noiuni de organizare i legislaia muncii - 259
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. 9. Ciclul de producie - noiune i structur Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i în diferite secii, într-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic. Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii în fabricaie a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin prelucrri succesive în produse nite. Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit în programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu cât este mai mic durata ciclului de producie, cu atât vor folosite mai raional resursele materiale i umane în întreprindere. Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz atât mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta. Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului de producie. Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total a ciclului de producie se împarte în dou pri: perioada de lucru i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor naturale, procesul de munc înceteaz, procesul de producie continu. Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii în produse nite. În cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la altul i controlul tehnic de calitate. 260 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile locului de munc. În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot grupate în: - întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii, - în afara schimbului sau de regim. 10. Politici de producie O întreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune i de piaa potenial. De regul se pot deosebi dou politici importante: - întreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate în aceeai incint sau dispersate teritorial, - întreprinderea execut, în totalitate sau parial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi. În primul tip de politic, întreprinderea execut politica sa iar unitile de producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate într-un singur loc. Pe msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri, construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc. A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe subfurnizori este acela care se desfoar în situaia în care o întreprindere, numit cea care d dispoziie de producie, încredineaz execuia unor lucrri care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este denumit subfurnizor. Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de ctre o întreprindere de produse, lucrri sau servicii altei întreprinderi i, deci, care intr în conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale între cel ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o calitate mai bun, în comparaie cu cele produse în unitile proprii sau atunci când ei sunt specializai în execuia anumitor lucrri. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 261
Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz la subfurnizori atunci când posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist riscul în crearea de noi capaciti proprii sau când întreprinderea urmrete ca în timp subfurnizorii s îi devin liale. În afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint procesul economic prin care se stabilesc legturi strânse de producie între întreprinderi care concureaz la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate : - pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz unele produse nite; - pe piese; - tehnologic - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte întreprinderi. Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne Consideraii generale cu privire la relaia întreprindere - mediul ambiant Firma îi organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinicotehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia. Întreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component economic a acestuia. În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor vizibile; - mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare variat, dar în general previzibile; - mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitii întreprinderii i greu de anticipat; Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr în relaii directe. 262 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Acestea sunt: - furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele necesare de materii prime, material, echipamente i maini; - prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei; - furnizorii forei de munc sunt unitile de învmânt, ociile forei de munc i persoanele care caut un loc de munc; - clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere; - organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor, mediile de informare în mas i publicul consumator; - concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar în explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice: - o anumit industrie, - o zona geograc sau administrativ, - un grup de întreprinderi. Aceste sisteme sunt în msur s inueneze aciunile, deciziile i rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate atât direct cât i indirect, dar are un caracter general, în sensul c inueneaz toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem. Activitatea oricrei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul micromediului întreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu, care acioneaz pe o arie mai larg. Legtura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul industrial, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de vârst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 263
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei întreprinderii; - mediul economic, Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului în care acioneaz întreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti, marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei; mediul tehnologic, Întreprinderea se implic în dinamic mediului tehnologic, atât ca beneciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante; - mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz statutul oamenilor în societate; - mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, internaional. - mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a întreprinderii; - mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare i de distribuire în spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor, proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare; Relaiile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component a mediului, întreprinderea se a întrun contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr întrun ansamblu de relaii prin care îi orienteaz i nalizeaz activitatea economic. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului su extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii de concuren. Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul su extern se remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect vânzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, împrumutul de capital i angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de plecare în activitatea oricrei întreprinderi. 264 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Mecanismul pieei reprezint pentru întreprinderea modern termenul de confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare, producie, desfacere. De asemenea, aceast relaie se reect i în orientarea activitii întreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vânzrilor totale i a protului unitar. Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume: - piaa mrfurilor, - piaa capitalului, - piaa forei de munc. Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul întreprinderii. Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot grupa dup mai multe criterii: - dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii cu piaa sunt de dou feluri: - relaii de vânzare-cumparare, - relaii de transmitere, receptie de informaii. Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum i activitile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac succesiv relaiile de vânzarecumparare sunt: - relaii precontractuale - relaii contractuale, - relaii postcontractuale. Relaiile precontractuale se realizeaz în principal prin negociere, comand, cerere de ofert i ofert ferm. Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i decontarea. Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie. Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea relaiilor de vânzare-cumprare, realizându-se prin publicitate, relaii publice i alte forme de promovare. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 265
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat; Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial sau temporal i relaii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex, ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia ecrei întreprinderi. Concurena const într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în vedere urmtoarele aspecte: - interesele i aspiraiile clientelei, - libertatea de a aciona, - interesele i aspiraiile productorilor în calitate de ofertani, - existena în mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau comportamente din partea agentului economic. În condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv, face parte din regulile de joc ale pieei. Competitivitatea unui agent economic este determinat în principal de trei mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate. Ansamblul raportului de interaciune în care intr agenii economici în lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele utilizate în relaiile de concuren se pot delimita în jurul produsului, preului, promovrii i distribuiei. Concurena este de dou tipuri: - direct, manifestat între întreprinderile care realizeaz bunuri identice sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi; - indirect - manifestat între întreprinderile care se adreseaz acelorai nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desfurarea în bune condiii a activitaii economice, statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune existena urmatoarelor elemente i anume: - autonomia întreprinderii, - libertatea de îninare a oricrui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor ecrei rme, 266 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate, - formarea liber a preurilor, - stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern, - msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar, - reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor nerentabile.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 267
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier Organizarea antierului antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje, ci de comunicaii, etc.). Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc de desfurare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabilete urmtoarele: - construcii provizorii i instalaiile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate), - ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile, - ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori de alte specialiti. Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce urmeaz a se desfura în antier: - vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive, scule, unelte, etc.), - vericarea materialelor i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea specic, - curarea, nivelarea i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucrrii. Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Formaiile de munc Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc. Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor. Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa 268 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa operaii i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împrirea lucrrii de executat. Metode de organizare a lucrrilor Exist trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut acelai proces de munc, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucrrile dintr-un sector încep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan, dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece în urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru. Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului i începerea lucrrilor de organizare a antierului.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 269
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume: - organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii. Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate. 1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca 270 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente. 1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii. 2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii. 2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 271
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor. 2.1.1 Norma de timp si norma de productie Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma” 272 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda. 2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de Noiuni de organizare i legislaia muncii - 273
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np) In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care 274 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate. 2.2. Clasicarea normelor de munca Normele de munca se clasica in: - norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal; - norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie. 2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor Noiuni de organizare i legislaia muncii - 275
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori, normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii. 3. Normativele de munca Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal. 3.1. Normativele de munca Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal. Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din 276 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie, Noiuni de organizare i legislaia muncii - 277
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.
278 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “FIERAR BETONIST, MONTATOR PREFABRICATE”
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA SNTATEA I SECURITATEA MUNCII
Sntatea i securitatea muncii - 1
Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de erar-betonist:
-
LEGEA SECURITATII 319/14.07.2006
SI
SANATATII
IN
MUNCA –
-
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE - H.G. 300/2006
-
HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA - HG NR.971/2006
-
HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCUL DE MUNCA - HG 1048/2006
-
HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006.
-
HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA -HG 1091/2006
-
HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006
Sntatea i securitatea muncii - 281
Cap. II. Instruciune privind activitatea de protecia muncii in antierele de construcii-montaj in activitatea erarului-betonist 1. SCOP Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din otel-beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de orice tip. 2.
DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza si confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de constructii din beton armat de orice tip, conform PTE III – 9 – 06. 3. 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
DEFINITII SI PRESCURTARI L 319 /2006 –Legea Securitatii si Sanatatii in Munca ISSSM – Instructiune specica de Securitate si Sanatate in munca EM – Echipament de Munca P.T.E. – Procedura tehnica de executie E.I.P. – echipament individual de protectie
4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca - L 319 /2006 4.2 Procedura tehnica de executie PTE III – 9 – 06 4.3 Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton armat cu armatura din otel-beton O.B.si P.C. 4.4 Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate. 4.5 H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile 4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/ sau sanatate la locul de munca 4.7. H.G. 1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locuri de munca 4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special de afectiuni dorsolombare 282 - Sntatea i securitatea muncii
4.9.
H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru locuri de munca 4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de munca 5. RESPONSABILITATI 5.1. Seful de lot / seful punctului de lucru 5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de productie. 5.1.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor tehnice 5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie. 5.1.4. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din subordine, luand masuri in consecinta. 5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si specic locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de protectie corespunzatoare. 5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.1.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului instruit ),va anunta conducerea santierului. 5.1.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de lucru stabilit de conducerea santierului. 5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi 5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/ gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de productie. 5.2.2. Ia masuri pentru respectarea selor tehnologice si a instructiunilor de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la atelierul sau gospodaria de armaturi din subordine 5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine, conform normelor in vigoare. Sntatea i securitatea muncii - 283
5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare, conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si sanatatea muncii in vigoare, pentru intreg santierul. 5.2.5. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile specice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie. 5.2.6. Verica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din subordine, luand masuri in consecinta. 5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si specic locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de protectie corespunzatoare. 5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aati in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului), va anunta conducerea santierului. 5.2.10. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de lucru stabilit de conducerea santierului. 5.3. Inginerul sau maistrul de schimb 5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor SSM – SC – SU 5.3.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie (lucru). 5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul din subordine conform normelor SSM – SC –SU specice ecarui loc de munca, respectiv la ecare schimbare a locului de munca sau a conditiilor de munca. 5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul general si specic la zi si care nu au echipamentul individual de protectie corespunzator. 5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa nu se modice starea de fapt pana la cercetarea accidentului. 5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute lucrari ce contravin normelor SSM – SC – SU sau sa execute lucrari 284 - Sntatea i securitatea muncii
pentru care acestia nu sunt calicati, nu au experienta necesara, nu sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor zica. 5.3.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lot. 5.4. Seful de echipa sau de formatie 5.4.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine, nelasand niciodata lucratorii nesupravegheati. 5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu cerintele normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea Suncii, de Siguranta Circulatiei si SU. 5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate sau fara instructajul efectuat. 5.4.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia unor riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei acestora. 5.4.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa ceva. 5.4.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM – SC - SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si inginerul sau maistrul de schimb. 5.5. Legatorul de sarcina/semnalistul 5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM specice locului de munca pe care il deserveste. 5.5.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va purta obligatoriu centura de siguranta pe care o va xa bine de elementele de rezistenta ale acestora. 5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a macaralei / echipamentului de ridicat. 5.5.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.5.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul sau inginerul / maistrul de schimb. 5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator. 5.5.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi. 5.5.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de schimb. Sntatea i securitatea muncii - 285
5.6. Macaragiul 5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – SC - SU in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor de orice tip. 5.6.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia de ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestora si sa e autorizat sa lucreze pe macaraua sau instalatia de ridicat respectiva. 5.6.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identicandu-l pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele necesare. 5.6.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor persoane decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat pentru acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu exceptia semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala, pe care trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta comanda / semnal de oprire. 5.6.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica. 5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea avizul medicului de intreprindere. 5.6.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor de ridicat daca nu au fost vericate, in prealabil, functionarea instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare si daca locul de munca nu este iluminat sucient, daca nu exista vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea tehnica. 5.6.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic, ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte. 5.6.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care o deserveste, starea tehnica a acesteia. 5.6.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de 286 - Sntatea i securitatea muncii
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei. Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor preda sefului ierarhic. 5.6.11. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca. 5.7.Soferul 5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de transport respective. 5.7.2. Sa verice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale autovehicolului. 5.7.3. Sa verice, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii), starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de directie, etc.). 5.7.4. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul medical obligatoriu. 5.7.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina siguranta a penelor de cauciuc. 5.7.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol sau o remorca. 5.7.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta, lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti. 5.7.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.7.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana sau garaj. 5.8.Sudorul 5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare, privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si Sntatea i securitatea muncii - 287
5.8.2.
5.8.3.
5.8.4.
5.8.5. 5.8.6.
5.8.8.
sa e autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru cu foc deschis, conform reglementarilor in vigoare. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura trebuie sa e executate cu respectarea proceselor tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura ce se executa. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri / paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice). Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua instalatii manuale cu acara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de siguranta, care se va lega foarte bine de puncte xe, pentru a nu permite caderea in gol. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu va parasi locul de munca fara aprobarea acestora.
5.9. Deserventul de echipamente. 5.9.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare, privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de orice tip. 5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia si sa e autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv. 5.9.3. Sa verice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv, inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale sistemului de functionare. 5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala sau sub inuenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul medical periodic la zi. 5.9.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz. 5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa opreasca functionarea echipamentului si sa e reluata doar dupa remedierea acestora de mecanici autorizati. 288 - Sntatea i securitatea muncii
5.9.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare. 5.10. Electricianul de serviciu 5.10.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare, privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor electrice de joasa si medie tensiune si sa e autorizat ca atare. 5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator. 5.10.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea acestora de sub tensiune. 5.10.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face / folosi improvizatii. 5.10.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat. 5.10.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa e sub inuenta bauturilor alcoolice. 5.10.7. Va verica si va lua masuri ca orice consumator sa e legat corespunzator la o sursa de impamantare adecvata. 5.10.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare. 6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA 6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de constructii. 6.2. Vericarea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otelbeton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru. 6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton, respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare. Sntatea i securitatea muncii - 289
6.4. 6.5.
6.6.
6.7.
6.8.
6.9.
6.10.
6.11. 6.12. 6.13.
Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate de SC. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare, confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va instruit si atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare, respectiv procedurii PA - SSM. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de lucru, instalatii de ridicat si manipulat, etc.). In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii, zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului de protectie (EIP) adecvat. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie orizontala si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru echilibrare. Barele grele, care se transporta vertical, se vor lega (separat, ecare in parte) la carligul macaralei cu cabluri exibile (Ø11–13 mm). Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si marcata cu placute avertizoare). La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor este necesar, ca: a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare sa se faca numai dupa oprirea motorului; b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va acoperit cu aparatori de protectie; c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va prevazuta cu un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe vartelnite se va face mecanizat. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea tehnica a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul introducerii intre cutite, otelul va tinut cu mana la o distanta de minimum 30 cm de cutite. Este interzisa prinderea cu mana a barelor mai scurte de 30 de cm.
290 - Sntatea i securitatea muncii
6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii si fasonarii ei, va indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin suare cu gura. In cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus. 6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special amenajate, respectiv pe capre sau supoti metalici. 6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va facuta cu chei speciale, in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor. Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor vericate zilnic inainte de inceperea lucrului. 6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la Ø 25 mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente de munca anume construite sau prin incalzirea barelor. 6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va verica daca butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect si daca masina functioneaza in ambele sensuri. 6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta de masina. 6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza, deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa e lovite in cazul cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante sucient de mari intre erarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a otelului-beton. 6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblocurilor se va face tinand cont de precizarile din instructiunea specica ISSSM III – 9 – 02 – 03. 6.22. Armaturile asamblate vor manipulate de un numar sucient de lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se va sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de xare contra alunecarii. 6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor sudate pe toata lungimea de contact a barelor. 6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform selor, pe simboluri. Sntatea i securitatea muncii - 291
6.25. Este de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau pe armaturile carcaselor sudate. 6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de sudura se va face numai de catre personal calicat si autorizat ca atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori. 6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis. 6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va face conform instructiunii specice ISSSM – XVIII – 1 – 13 – 01. 6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii specice ISSSM – XVIII – 1 – 12 – 01. 6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite (foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit, convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face conform instructiunii specice XVIII – 1 – 14 – 01. 6.31. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specica ISSSM III – 9 – 04 – 01. 6.32. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM – SU specice si instructiunile specice ISSSM XIV – 2 – 02 – 01, XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01. 7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000 / 0. 7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13 / 2000 / 0. 7.3. Fisele de examinare - netipizate. 7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0. Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor. Masini si utilaje pentru lucrari de constructii montaj utilizate la fasonarea armaturilor Indreptarea otelului-beton la o instalaie de îndreptat cu troliul electric a oelului-beton livrat în colaci Instalaia dispune de urmtoarele diapozitive (g. 1): • o baterie de vârtelnie (1, 2) bine ancorate în pmânt pe care se pun colacii; • troliul electric xat de platform; dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, plci de ancorare i xator cu excentric 5, dispozitiv de întindere 4, cablu fr sfârit 6, plci cu cârlige de întindere 7, cabluri de întindere, cadru da ghidaj 9 si opritor 10. 292 - Sntatea i securitatea muncii
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaie dispozitivele anexe au o alctuire variat. antierele pot s-i construiasc dispozitive improvizate. În continuare se dau câteva exemple de dispozitive. Fig. 1. Instalaie pentru îndreptat oel-beton livrat in colaci.
1) Stâlpii de ancorare i dispozitivele de întindere pot avea alctuirea din g. 2 i anume un stâlpior de lemn cu contraa 6, cercei de prindere 1 i 2, bara de blocare 5, manon de strângere -3, scripete 4 - prin care trece cablul fr sfârit. 2) Vârtelniele pot simple sau duble de inventar (g. 3) alctuite în principiu dintr-un batiu x i un sistem mobil cu ax central pe care se aeaz colacul. Vârtelniele moderne sunt prevzute cu dispozitiv de frânare i o cruce la partea superioar care împiedic colacul s sar de pe vârtelni. În gura 4 se arat o vârtelni care se poate executa pe antier. La acest tip de vârtelni batiul este format dmtr-o podin de lemn pe care este montat o plac de baz cu un pivot in care se rotete o cruce solidarizat cu un cerc de metal; pe cruce se pot monta supori din eava. Fig. 3. Vârtelnia dubl
Fig. 2. Stâlp de ancorare i dispozitive de întindere
Fig. 4. Vârtelni de antier: 1 - crace 2 - cete de rulare; 3 - supori din eava
3) Plci de ancorare, în g. 5 a, b se d un exemplu de plac de ancorare care permite xarea concomitent a mai multor bare de oel care se introduc în gurile plcii unde se xeaz prin îndoire i se înepenesc sub efortul de traciune. 4) Fixatorul cu excentric reprezint un sistem simplu de blocare pentru barele din oel moale i diametru mic care necesit un efort redus pentru îndreptarea prin întindere dup descolcire. (g. 6) Sntatea i securitatea muncii - 293
5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de xare a plcilor de ancorare de cablul fr de sfârit (gurile 7 i 8). Fig. 6. Fixator cu excentric.
Fig. 7. Cârlig de întindere
Fig. 5. Plci de ancorare.
6) Cablul de întindere este prevzut cu cârlig i ochet, i cu ajutorul lui i a plcii de ancorare se pot xa barele de oel de cablul de pe tamburul troliului. Operaiile de descolcire la instalaia cu troliu electric: 1) Montarea colacilor pe vârtelnie. 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pui pe vârtelnia de cablu fr sfârit prin intermediul plcuei de ancorare (v. g. 2) i cârligului de întindere (v. g. 7). Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de cablu fr sfârit 3 prin intermediul plcii de ancorare 1 i al cârligului de întindere 2.
3) Descolcirea se realizeaz prin acionarea cablului fr sfârit de ctre troliu, a crui motor a fost pus în funciune; derularea cablului fr sfârit este asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stâlpul de ancorare cu scripete (v. g.2). 4) Operaia de descolcire se termin când cârligul de întindere a ajuns la captul cursei cablului fr sfârit, când se oprete i motorul. Operaia de întindere Se începe cu xarea barei de captul dinspre vârtelnie prin xatorul cu excentric (g. 6), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin 294 - Sntatea i securitatea muncii
intermediul cablului de întindere (g. 9) i plci de ancorare (g. 10), (de obicei se îndreapt o singur vergea). Îndreptarea propriu-zis începe prin acionarea troliului în aceleai condiii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân când se realizeaz alungirea procentual stabilit (maximum 0,3%). Dup îndreptare se rotete tamburul troliului înapoi, bara se aeaz prin greutatea proprie pe platform, apoi se elibereaz din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform cu foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport barele în fascicule pân la bancul de lucru. Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil.
Fig. 9. Cablu de întindere.
Fig. 10. Fixarea capetelor barelor de oel-belon de troliu prin intermediul plcii de ancorare al cârligului de intindere: 1 i al cablului de întindere 2.
Indreptarea cu dispozitive simple i la maini de îndreptat cu role i cu cap rotitor a oelului-beton livrat în colaci Barele de diametre mari 0>12 mm se îndreapt pe bancul de fasonat cu chei cu sau fr prelungitor. Îndreptarea i fasonarea ind în acest caz operaii care se fac de aceeai formaie i cu aceleai dispozitive. Oelul cu diametrul mai gros de 12 mm din oel OB 37 i PC 52, i oelul PC 60 i PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se îndreapt manual pe un banc obinuit (g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plci metalice cu dornuri xate cu buloane în colurile opuse ale bancului 1). Îndreptarea se face dup introducerea barelor între dornurile plcii, prin încovoiere, folosind cheia cu prelungitor, sau direct folosind captul liber al barei ca pârghie; bancul de lucru 2 adesea este completat pe cele dou laturi cu capre pentru depozitarea barelor de îndreptat: ansamblul de capre 3 i capr joas 4 pentru barele îndreptate (care sunt dirijate spre acest ansamblu de capre prin planul înclinat 5).
Fig. 11. Banc de îndreptare a barelor groase. Sntatea i securitatea muncii - 295
Barele de diametru mic se îndreapt la maini cu role sau la maini cu cap rotitor. Indreptarea se face prin curbarea succesiv în unul sau dou planuri, cu ajutorul unor role de diametre convenabile, alese în funcie de diametrul barelor care se îndreapt; un alt parametru important este raza de curbur (respectiv sgeata) care se imprim barelor. Sgeata este reglabil i rezult din poziia reciproc a rolelor. Poziionarea rolelor se face astfel încât sgeata din curbare s descreasc pân la îndreptarea complet (g. 12). Mainile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec sârmele (sau bare ce au diametrul mic); prin rotirea capului curb i avansarea sârmelor se execut îndreptarea tot prin curbare care îns de aceast dat se face în toate planurile ce intersecteaz centrul seciunii transversale a barelor. Descrierea mainilor este detaliat în subcap. Urmatoare. Barele sunt deplasate cu anumit vitez prin acionarea unor role de angrenaj puse în aciune de motorul mainii. Rolele de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau sârmele livrate în colaci prin fora de traciune care se nate prin frecare.
Fig. 12. Schema mainii de îndreptat
Unele maini au i dispozitive anexe, cu perii radiale care cur oelul de rugin. Barele cu diametrul mai mare pentru a uor introduse în maini, se îndreapt cu mâna sau cu ajutorul cletilor i cheilor, pe o lungime de aproximativ 1 m. Mainile au de regul un suport de susinere a barelor îndreptate prevzute cu limitator automat de curs, ce declaneaz i tierea barelor la lungimea stabilit, dup care barele sunt debitate automat lateral. MAINI DE ÎNDREPTAT I TIAT Generalitati Pentru mecanizarea operaiilor legate de confecionarea armturilor în prezent se dispune de maini de îndreptat i tiat oel-beton: maini de fasonat bare pân la 0
View more...
Comments
