Manual Auto

TEMA Nr.4 Subiectul: SISTEMUL SANCŢIONATOR Nerespectarea dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice se poate solda cu fapte pentru care se iau măsuri de natură: I. Penală II. Contraventională : 1. sancţiuni principale A) avertismentul B) amenda 2. sancţiuni complementare A) aplicarea p.p. B) suspendarea dreptului de a conduce C) confiscarea bunurilor D) imobilizarea vehiculului E) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului III. Tehnico-administrativă A) reţinerea permisului, certif. de înmatriculare şi/sau a dovezii B) retragerea permisului, certif. ori a plăcuţelor cu numerele de înmatriculare C) anularea permisului de conducere D) ridicarea vehiculului staţionat neregulamentar

CAPITOLUL VI Infracţiuni şi pedepse I. Măsurile de natură penală constau în închisoare sau amendă, după cum urmează: ART.85 (1) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai,neînmatriculat sau neînregistrat, se pedepseşte cu : închisoare de la unu la 3 ani. (2) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu : închisoare de la unu la 5 ani. (3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu : închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, se pedepseşte cu : închisoare de la 6 luni la 2 ani. ART.86 (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu : închisoare de la unu la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte 142

vehiculul respectiv sau permisul i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu : închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(2) se sancţionează şi persoana care încredinţează cu ştiinţă un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1) sau (2) sau unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa alcoolului sau a unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. ART.87 (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu : închisoare de la unu la 5 ani. (2) Cu pedeapsa prevazută la alin.(1) se sancţionează şi persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai şi care se află sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. (3) Substanţele sau produsele stupefiante, precum şi medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice, iar lista acestora se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1) sau (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este: închisoare de la 2 la 7 ani. (5) Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu : închisoare de la 2 la 7 ani. ART.88 (1) Recoltarea probelor biologice se face în unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate autorizate în acest sens sau în instituţii medico-legale şi se efectuează numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere. (2) Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în organism de substanţe ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face în instituţiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice. (3) Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate. (4) Stabilirea concentratiei de alcool în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic. (5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic certificat şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia să i se recolteze probe biologice de către unităţile sau instituţiile medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge. (6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un mijloc tehnic certificat ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic. (7) Conducătorilor de autovehicule sau tramvaie, testati în trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indică prezenţa, în produsele biologice, a unor substanţe sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recoltează obligatoriu probe biologice. 143

ART.89 (1) Părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, sau de examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni, fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(1) se sancţionează şi fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătătii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului. (3) Nu constituie infracţiune fapta conducătorului de vehicul care, în lipsa altor mijloace de transport, el însuşi transportă persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţa medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului. (4) Nu constituie infracţiunea de părăsire a locului accidentului fapta conducătorului autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară, dacă acesta anunţă de îndată poliţia şi după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare. (5) Nu constituie infracţiunea de părăsire a locului accidentului, dacă victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie. ART.90 (1) Fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanţe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice ori până la testarea cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic sau până la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezenţei acestora în aerul expirat, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. .................................................................................................................................................... ART. 91. Neîndeplinirea de către unitatea de asistenţă medicală autorizată care a efectuat examenul de specialitate a obligaţiei de a comunica poliţiei rutiere faptul că o persoană a fost declarată inaptă pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, dacă s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale conducătorului de vehicul, se pedepseşte cu amendă. ART.92 (1) Fapta săvârşită cu intenţie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuinţare indicatoarele, semafoarele, amenajările rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabilă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Cu pedeapsa prevazută la alin.(1) se sancţionează instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare participanţii la trafic. (3) Organizarea sau participarea, în calitate de conducător de vehicul sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (4) Cu pedeapsa prevazută la alin.(3) se sancţionează blocarea cu intenţie a drumului public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic. 144

(5) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumurilor publice a unui vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani. ART.93 (1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori sănătăţii unei persoane se pedepseşte conform legii penale. (2) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de avarii, fără documentele de constatare eliberate de poliţia rutieră sau, după caz, de societăţile din domeniul asigurărilor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (3) Nu constituie infracţiunea prevăzută la alin. (2) repararea autovehiculelor având urme de accident, în baza atestării validităţii constatării amiabile de accident. ART.94 (1) Efectuarea unor lucrări de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public şi amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fără autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile legii, se pedepsesc cu : închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Cu pedeapsa prevazută la alin.(1) se sancţionează şi persoana care nu respectă condiţiile stabilite în autorizaţia de construcţie, eliberată în condiţiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, în cazul construcţiilor amplasate în zona acestuia. (3) Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată se pedepseşte cu : închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (4) Cu pedeapsa prevazută la alin.(3) se sancţionează şi persoana autorizată de către administratorul unui drum public sau de către executantul unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat victime omeneşti sau pagube materiale.

CAPITOLUL VII Răspunderea contravenţională II. ART. 95. Sancţiunile contravenţionale A) Avertismentul 1. Sancţiunile contravenţionale principale B) Amenda atenţionare scrisă A) Avertismentul: atenţionare verbală ART.98. (1), (2) B) Amenda se exprimă în puncte-amendă începând cu cifra 2 şi încheind cu numărul 100, un punct-amendă reprezentând valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre de guvern. ART. 98. (3), (4), (5) (4) Clasele de sancţiuni, cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul lor social, sunt următoarele: a) clasa I = 2 sau 3 puncte-amendă b) clasa a II a = 4 sau 5 puncte-amendă c) clasa a III a = de la 6 la 8 puncte-amendă d) clasa a IV a = de la 9 la 20 puncte-amendă 145

e) clasa a V a = de la 21 la 100 puncte-amendă, sancţiunile prevăzute la această clasă aplicându-se persoanelor juridice. ART. 96. (2) Sancţiunile contravenţionale complementare A) aplicarea punctelor de penalizare (p.p.), pe lângă sancţiunea principală a amenzii Art. 108 a) 2 sau 3 puncte-amendă şi 2 puncte de penalizare b) 4 sau 5 puncte-amendă şi 3 puncte de penalizare c) de la 6 la 8 puncte-amenda şi 4 puncte de penalizare d) de la 9 la 20 puncte-amendă şi 6 puncte de penalizare Faptele pentru care se aplică puncte de penalizare : ART.108. (1), a) 2 sau 3 p.a. + 2 p.p. 1) Folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu un autovehicul care circulă din sens opus ; 2) Folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip ’’mâini libere’’; 3) Nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă ori casca de protecţie omologată, după caz ; 4) Depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic ; 5) Circulaţia pe un sector de drum pe care accesul este interzis ; 6) Nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers ; 7) Nerespectarea obligaţiei de a folosi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pe autostrăzi, drumuri expres şi pe drumuri naţionale europene ( E ) ; 8) Oprirea neregulamentară ; 9) Folosirea incorectă a luminilor de drum faţă de autovehiculul care circulă înaintea sa,în aceeaşi direcţie de mers. ART.108. (1), b) 4 sau 5 p.a. + 3 p.p. 1. Oprirea nejustificată sau circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzilor ori oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a drumurilor naţionale europene (E) ; 2. Depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic ; 3. Nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale ; 4. Nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale ; 5. Nerespectarea semnificaţiei indicatorului ’’ocolire’’ instalat pe refugiul staţiilor de tramvai ; 6. Pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia în interiorul ei este blocată. 7. Staţionarea neregulamentară 8. Folosirea luminilor de ceaţă în alte condiţii decăt pe timp de ceaţă. ART.108. (1), c) de la 6 la 8 p.a. + 4 p.p. 1) Nerespectarea obligaţiilor care îi revin în cazul vehiculelor rămase în pană sau avariate ; 2) Refuzul înmânării actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, a celorlalte documente prevăzute de lege, la cererea poliţistului rutier, precum şi refuzul de a permite verificarea vehiculului; 146

3) Depăşirea cu 31-40km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic; 4) Circulaţia în timpul nopţii sau ziua, pe timp de ceaţă, ninsoare abundentă sau ploaie torenţială, cu un autovehicul fără lumini sau fără semnalizare corespunzătoare; 5) Conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci când dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau înregistrare este eliberată fără drept de circulaţie sau durata acesteia a expirat ART.108. (1), d) de la 9 la 20 p.a. + 6 p.p. 1) Refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică a acestuia ; 2) Nerespectarea semnificaţiei semnalelor regulamentare ale agenţilor de cale ferată care dirijează circulaţia la trecerile la nivel cu calea ferată ; 3) Depăşirea cu 41-50km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată,potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic. 4) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori dacă plăcuţele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare nu sunt fixate în locurile special destinate; 5) Circulaţia sau staţionarea pe spaţiul interzis care separă sensurile de circulaţie pe autostradă ; 6) Staţionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostradă în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate ; 7) Executarea, pe autostradă, a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, traversarea de pe un sens de circulaţie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile ; 8) Nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor’’Trecerea la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere’’ ;’’Trecerea la nivel cu o cale ferată dublă fără bariere’’sau’’Oprire’’, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferată ; 9) Schimbarea direcţiei de mers prin viraj spre stânga, dacă prin aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separă sensurile de circulaţie ; 10) Pătrunderea într-o intersecţie dirijată prin semafoare, dacă prin aceasta se produce blocarea circulaţiei în interiorul intersecţiei. ART.96. (2) B) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat a) Art. 100 – (3) 30 de zile b) Art. 101 – (3) 60 de zile c) Art. 102 – (3) 90 de zile ART.100. (3) a) 30 de zile şi 4 sau 5 puncte- amendă a) depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată ; b) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tamvaiului; c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept ; d) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului ; e) nerespectarea regulilor privind depăşirea ; f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu ; g) neprezentarea la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2). h) Cumularea a 15 puncte de penalizare[art.103,alin.(1) lit.a)] 147

ART.101. (3), b) 60 de zile şi de la 6 la 8 puncte -amendă a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului.dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale; b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public ; c) nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană; d) circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire; e) dacă titularul permisului de conducere cumulează ( din nou ) cel putin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce; [art.103,alin.(1) lit.b] f) dacă conducătorul auto, săvârşeşte, în interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, o nouă faptă pentru care se prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 zile.[art.103,alin.2] Posesorului permisului de conducere, reţinut pentru săvârşirea oricăreia dintre aceste fapte, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 30 şi 60 de zile, i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile. [art.111,alin.(5)] În cazurile prevăzute la literele e) şi f) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului, de către serviciul poliţiei rutiere care are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii, acesta fiind obligat să se prezinte, în 5 zile, la unitatea de poliţie pe raza căreia işi are domiciliul sau reşedinţa pentru a preda permisul de conducere.[art.103,alin.(3)] (4) Punctele de penalizare se anulează la înplinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei.[art.103,alin.(4)] (5) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment.[art.103,alin(5)] (6)În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul de conducere. (7) Neprezentarea contravenientului la termenul prevăzut (5 zile), în mod nejustificat, atrage majorarea perioadei de suspendare de la 30 la 60 de zile şi de la 60 la 90 de zile.[art.103,alin.(7)] ART.102 (3), c) 90 de zile şi de la 9 la 20 puncte- amendă a) conducera sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune; b) conducerea vehicului cu defecţiuni grave la sistemul da frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu Registrul Auto Român; c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată cand barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune; d) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic. e) când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, dacă pentru regula de circulaţie încălcată prezenta ordonanţă de urgenţă prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce. ART. 103 (2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou, una dintre faptele pentru care se suspendă exercitarea dreptului de a conduce pentru 30,60 sau 90 de zile, perioada de suspendare se 148

majorează cu 30 de zile ( 30 la 60 ;60 la 90 ;90 la 120 zile). ART. 104 La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a Municipiului Bucureşti pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 30 de zile, în condiţiile prevăzute în regulament. . ……………………………………………………………………………………………………….. ART. 110 În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a luat măsura de siguranţă prevăzută la art.112 lit.c) din Codul penal suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune pe întreaga perioadă cât durează interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupaţia de conducător de autovehicul ART.106 (1) Până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul şi tramvai trebuie să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă, pentru verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie, după cum urmează: a) când permisul de conducere i-a fost reţinut pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale; b) când fapta a fost urmărită ca infracţiune prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, iar instanţa de judecată sau procurorul a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal; c) când a solicitat reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conform art. 104. (2) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se prelungeşte cu 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere nu promovează testul de cunoaştere a regulilor de circulaţie, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), sau nu se prezintă la serviciul poliţiei rutiere pentru susţinerea verificării cunoaşterii regulilor de circulaţie. ART.107 Sanctiunile prevazute mai inainte se aplica si instructorului auto atestat, aflat in procesul de instruire practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere ori examinatorului aflat in timpul desfasurarii probei practice a examenului pentru obtinerea permisului de conducere. ART.96 (4) În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere din judeţul sau Municipiul Bucureşti care îl are în evidenţă pe titularul permisului de conducere. ART. 96. (2) c) Confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor ori folosite în acest scop, se dispune de către poliţia rutieră prin proces-verbal de constatare a contravenţiei, o dată cu aplicarea punctelor-amendă. ART. 96. (6) Sunt supuse confiscării: a) mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele cu regim de circulaţie prioritară

Cls.a IV-a,9 – 20 p.a.

b) dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului

Cls. a IV-a,9 – 20 p.a.

c) plăcuţele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule

Cls. a IV-a,9 – 20 p.a.

d) vehiculele cu tracţiune animală, când circulă pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de autorităţile publice locale

Cls. a IV-a,9 – 20 p.a.

149

ART. 96. (2), (7) d) Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea lui în afara părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului şi punerea lui în imposibilitate de mişcare, prin folosirea unor dispozitive de blocare. ART. 117. (1) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul rutier, în cazul săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre următoarele fapte: a) conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu număr de înmatriculare sau de înregistrare fals ori fără a avea montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare

Cls. a IV-a 9-20 p.a. + 6 p.p.

b) conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează drumul public sau afectează mediul

Cls. a IV-a,9 – 20 p.a. + susp. 90 zile; dovada fără drept de circulaţie

c) conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor referitoare la transportul mărfurilor periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite

Cls.a IV-a,9 – 20 p.a. pentru şofer, 21-100 p.a. pentru persoana juridică

d) conducerea unui vehicul despre care există date sau indicii ca face obiectul unei fapte de natură penală e) refuză să se legitimeze

Cls. a IV-a,9 – 20 p.a., + suspendare 90 zile; dovada fără drept de circulaţie

f) se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a produselor sau substanţelor stupefiante, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de o altă persoană

Cls. a IV-a,9 – 20 p.a. + suspendare 90 zile; dovadă fără drept de circulaţie

g) nu respectă timpii de conducere şi de odihnă prevăzuţi de lege 1000 RON – 5000 RON conf.art.26-48 din OUGR nr.37/2007, aplicabilă întreprinderii sau operatorului de transport. ART. 117. (2) Imobilizarea unui vehicul se dispune şi în cazul în care conducătorul acestuia ori unul dintre pasageri săvârşeşte o faptă de natură penală sau este urmărit pentru săvârşirea unei infracţiuni. ART. 117. (3) Pentru oprirea forţată sau imobilizarea vehiculelor, poliţia rutieră poate utiliza dispozitive speciale, omologate. ………………………………………………………………………………………………… ART. 96. (2) e) Radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4) (... fără stăpân sau abandonate); La articolul 96 alineatul (2), litera f) se abrogă. ART. 97. (1) III. Măsuri tehnico-administrative A. Reţinerea permisului de conducere sau a dovezii înlocuitoare de către poliţistul rutier, se aplică conform [art.111,alin(1)] în urmatoarele cazuri : a) la cumularea a cel puţin 15 puncte de penalizare ; b) când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art.85, art.86 alin.(2), art.87 alin.(1),(2),(4) şi (5), art.89 alin.(1), art.90 alin.(1) si 92 alin.(3) şi (5) ; c) la săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art.100 alin.(3), art.101 alin.(3), art.102 alin.(3) şi 115 alin.(1) ; d) când prezintă modificări, ştersături sau adăugiri, este deteriorat ori se află în mod nejustificat asupra altei persoane ; e) când perioada de valabilitate a expirat. (2) Reţinerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul rutier, de regulă o dată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie (3) Perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai se consideră suspendare conform dispoziţiilor art. 96,alin.2,lit.b). 150

ART. 97. (1) B. Retragerea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră dacă titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de către o unitate de asistenţă medicală ambulatorie autorizată.[art.97,alin.(4)] C. (1) Anularea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră pe a cărei rază de competenţă s-a produs una dintre faptele prevăzute la art.114,alin.(1): a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecatorească rămasă definitivă pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie ; b) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru infracţiunile prevăzute la art.77, art.78 alin.(2), art.79 alin.(1),(2),(4) şi (5), art.81 alin.(1) şi (2), art.82 alin(1) şi la art.84 alin.(3) ; c) se abrogă; d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei sau ocupaţiei de conducător de vehicule, prevăzută la art.64 litera c din codul penal ; e) permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor legale, situaţie constatată de instanţa competentă. f) permisul de conducere a fost obţinut în perioada în care titularul era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. D. Ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar ART.112 (1) Certificatul de înmatriculare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reţine, de către poliţia rutieră, în următoarele cazuri : a) vehiculul nu are efectuată inspecţia tehnică periodică valabilă;

Cls.a IV-a, 9 – 20 p.a., iar după 90 de zile de la data expirării se suspendă de drept înmatricularea, conf. art.3 din OUGR nr.189/2005; dovada înlocuitoare pentru 15 zile. b) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor periculoase ;

Cls. A-a, 21–100 p.a., imob., rpnr; d.f.d.c.

c) vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi de semnalizare, fără dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase şi fără mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare ;

Cls.a V-a,21 – 100 p.a., imob.; d.f.d.c..

d) vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decât cele omologate ;

Cls.a III-a,6 – 8 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

e) sistemul de frânare de serviciu este defect ;

Suspendarea 90 de zile, imob.; 9-20 p.a., d.f.d.c. f)

sistemul de frânare de ajutor sau de staţionare este defect ;

Cls.I-a,2 – 3 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

g) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise ;

Suspendarea 90 de zile, imob.; 9-20 p.a., d.f.d.c.

h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a vehiculului, ori sunt uzate peste măsura ;

Cls.a II-a,4 – 5 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

i) zgomotul în mers sau în staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;

Cls.a II-a,4 – 5 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

j) Motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;

Cls.a II-a,4 – 5 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

151

k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului ;

Cls.a II-a, 4 – 5 p.a.; d.f.d.c.

l) autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afişe sau reclame publicitare, folii neomologate ori accesorii care restrâng vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior cât si din exterior;

Cls.a IV-a, 9 – 20 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

m) autovehiculul are aplicate pe partea frontală şi/sau posterioară afişe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare-semnalizare ori citirea numărului de înmatriculare;

Cls.a IV-a, 9 – 20 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

n) autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant;

Cls.I-a,2 – 3 p.a.; d.d.c. 15 zile.

o) plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de iluminare altele decât cele omologate;

Cls. I-a,2 – 3 p.a.; r.p.n.r.; d.f.d.c.

p) datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului; r.p.n.r.,d.f.d.c. r) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în cazurile prevăzute de lege;

Cls.a IV-a,9 – 20 p.a., d.f.d.c., r.p.n.r..

s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civila în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii. Poliţia reţine certificatul şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare, d.f.d.c. Iar după 30 de zile dispune radierea din evidenţă a respectivului vehicul. t) deţinătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare sau înregistrare, în conformitate cu prevederile legale;

Cls.a III-a, 6-8 p.a., d.d.c. pentru 15 zile.

u) vehiculul nu are montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare;

Cls.a IV-a, 9-20p.a., 6 p.p.,d.d.c. pentru 15 zile.

v) vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o stare avansată de degradare;

Cls.I-a,2 – 3 p.a.; d.d.c. pentru 15 zile.

w) lipsa dotărilor obligatorii pe autovehiculele destinate învăţării conducerii autovehiculelor în procesul instruirii persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, prevăzute în reglementările în vigoare;

Cls.a II-a, 4 – 5 p.a., d.d.c. pentru 15 zile.

Măsuri tehnico-administrative (Regulamentul de aplicare a O.U.G.R. Nr.195/2002) § 1. Reţinerea sau retragerea permisului de conducere ART. 189 (1) Poliţistul rutier este obligat ca, atunci când verifică documentele unui conducător de autovehicul sau tramvai, să urmărească dacă există concordanţa între datele înscrise în actul de identitate şi cele din permisul de conducere. În cazul în care constată neconcordanţe referitoare la nume, prenume, domiciliu sau reşedintă, precum şi în cazul în care termenul de valabilitate a expirat, poliţistul rutier este obligat să reţină permisul de conducere şi să elibereze dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie de 15 zile. (2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai are asupra sa numai permisul de conducere, poliţistul rutier efectuează verificările prevăzute la art. 184 alin. (2). În cazul în care datele nu corespund, poliţistul rutier procedează conform alin. (1). (3) Permisul de conducere reţinut în condiţiile alin. (1) sau (2) se trimite, împreună cu raportul de reţinere, autorităţii competente care l-a eliberat. 152

ART. 190 (1) În cazurile prevăzute de lege, o dată cu constatarea faptei, poliţistul rutier sau, după caz, poliţistul de frontieră reţine permisul de conducere, eliberând dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie, după caz. (2) Permisul de conducere reţinut în condiţiile alin. (1), împreună cu un raport de reţinere, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1E, se trimit, cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care a fost eliberată dovada înlocuitoare, la serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta, care are obligaţia să facă imediat menţiunile corespunzătoare în evidenţa conducătorilor de autovehicule şi tramvaie. (3) Raportul de reţinere, precum şi documentele sau plăcuţele cu numărul de înmatriculare reţinute unui conducător de autovehicul care posedă permis de conducere sau certificat de înmatriculare eliberat de o autoritate străină se trimit poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru a fi trimise autorităţilor emitente. ART. 191 (1) În situaţia în care contravenientul a săvârşit fapta pe raza de competenţă a altui judeţ decât cel care îl are în evidenţă, permisul de conducere se păstrează la serviciul poliţiei rutiere pe teritoriul căruia a fost constatată contravenţia, până când şeful serviciului hotărăşte asupra sancţiunii contravenţionale complementare, dar nu mai mult de 15 zile de la data reţinerii, după care îl trimite serviciului poliţiei rutiere al judeţului care il are în evidenţă. (2) Permisul de conducere se păstrează la serviciul poliţiei rutiere din judeţul care are în evidenţă titularul, până la restituire sau, după caz, până la anularea documentului. ART. 192 (1) Conducătorului de autovehicul sau tramvai, testat cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, i se reţine permisul de conducere dacă valoarea concentraţiei este de cel mult 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, eliberandu-se dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie, dacă nu doreşte recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în condiţiile stabilite la art. 194 alin. (1). (2) Când conducătorul vehiculului solicita recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta va fi însoţit de poliţistul rutier la cea mai apropiată instituţie medicală autorizată sau instituţie medico-legală, iar după recoltare i se va elibera o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru cel mult 15 zile, a cărei valabilitate intră în vigoare la 24 de ore de la cea de-a doua recoltare de probe biologice. ART. 193 (1) Conducătorul de autovehicul sau tramvai trebuie însoţit de poliţistul rutier sau, după caz, de poliţistul de frontieră, imediat, la cea mai apropiată instituţie medicală autorizată sau institutie medico-legală pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, dacă prin testarea cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic s-a constatat că valoarea concentraţiei de alcool este mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. (2) După recoltarea probelor biologice, poliţistul rutier reţine permisul de conducere şi eliberează dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie. (3) Atunci când conducătorul de autovehicul sau tramvai nu are asupra sa actul de identitate si nici permisul de conducere, poliţistul rutier este obligat, înainte de a-l conduce la instituţia medicală autorizată sau instituţia medico-legală, să facă verificări în evidenţe pentru stabilirea identităţii acestuia şi a situaţiei permisului de conducere. (4) În situaţia în care conducătorul de autovehicul sau tramvai nu are asupra sa permisul de conducere, poliţistul rutier îi aduce acestuia la cunoştinţă, prin înştiinţare scrisă pe care i-o înmânează imediat, că nu mai are dreptul să conducă autovehicule sau tramvaie până la finalizarea dosarului penal, precum şi obligaţia de a preda permisul de conducere serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta. ART. 194 (1) Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două probe biologice la interval de o oră între prelevări. În cazul refuzului de prelevare a celei de-a doua probe biologice nu se efectuează calculul retroactiv al alcoolemiei. (2) Refuzul persoanei examinate de a i se recolta cea de-a doua probă biologică se consemnează în procesul-verbal de prelevare. 153

ART. 195 Conducătorului de autovehicul sau tramvai, testat preliminar cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat care a relevat prezenţa în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, i se aplică procedura prevăzută la art. 192. ART. 196 (1) Conducătorului de autovehicul sau tramvai, depistat în trafic încălcând o normă rutieră pentru care se dispune sancţiunea contravenţională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi care prezintă la control dovada înlocuitoare a permisului de conducere reţinut pentru o faptă săvârşită anterior, aflată în termenul de valabilitate, i se reţine dovada prezentată şi i se eliberează o nouă dovadă, a cărei valabilitate nu poate depăşi termenul de valabilitate al primei dovezi. (2) Dacă cea de-a doua faptă este una dintre cele prevăzute la art. 102 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poliţistul rutier eliberează titularului permisului o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie. (3) Dovada înlocuitoare a permisului de conducere, reţinută în condiţiile prevăzute la alin. (1), se trimite la serviciul poliţiei rutiere al judeţului care îl are în evidenţa pe contravenient, împreună cu raportul de reţinere. ART. 197 (1) Permisul de conducere al unei persoane declarate inaptă din punct de vedere medical de către o instituţie medicală autorizată se retrage de către serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea medicul de familie care are în evidenţă persoana respectivă. (2) Şeful serviciului poliţiei rutiere dispune retragerea permisului de conducere şi îl păstrează la sediul unităţii până la încetarea cauzelor pentru care a fost retras. În situaţia în care conducătorul de autovehicul sau tramvai are domiciliul ori resedinţa pe raza altui judeţ, şeful serviciului poliţiei rutiere care a dispus măsura tehnico-administrativă trimite permisul de conducere la serviciul poliţiei rutiere din judeţul care îl are în evidenţa, împreună cu un raport de retragere. § 2. Reţinerea sau retragerea certificatului de înmatriculare ori de înregistrare şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ART. 198 (1) În cazurile prevăzute de lege, o dată cu constatarea faptei, poliţistul rutier sau, după caz, poliţistul de frontieră reţine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, eliberând dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie, după caz. (2) Documentele sau plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare reţinute în condiţiile alin. (1), împreună cu raportul de reţinere, se trimit, cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care a fost eliberată dovada înlocuitoare, la serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită faptă, care are obligaţia să facă imediat menţiunile corespunzătoare în evidenta vehiculelor. (3) Certificatul de înregistrare sau plăcuţele cu numărul de înregistrare, eliberate de o autoritate a administraţiei publice locale, reţinute în condiţiile legii, se trimit împreună cu raportul de reţinere autorităţii care le-a eliberat. (4) Raportul de reţinere, precum şi documentele sau plăcuţele cu numărul de înmatriculare, eliberate de o autoritate străină, reţinute în condiţiile legii, se trimit poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru a fi remise autorităţilor emitente. ART. 199 (1) Atunci când poliţistul rutier sau poliţistul de frontieră constată că autovehiculul este condus de proprietar sau de deţinătorul mandatat şi datele privind numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa înscrise în certificatul de înmatriculare ori de înregistrare nu coincid cu cele din documentul de identitate, agentul constatator reţine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, eliberând titularului dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile. (2) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se trimite autorităţii competente care l-a eliberat, împreună cu raportul de reţinere. 154

ART. 200 (1) În cazurile în care legea prevede aplicarea măsurii tehnico-administrative a retragerii plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, conducătorul vehiculului este obligat să demonteze şi să predea plăcuţele agentului constatator care a dispus măsura. (2) Când conducătorul vehiculului refuză să predea plăcuţele, agentul constatator demontează el înşuşi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, în prezenţa unui martor asistent, consemnând despre aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. ART. 201 Atunci când vehiculul este înmatriculat sau înregistrat într-un alt judet decât cel pe teritoriul căruia a fost constatată fapta, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare se trimit, după expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, serviciului poliţiei rutiere din judeţul care are în evidenţă vehiculul. ART. 202 (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, precum şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie de către serviciul poliţiei rutiere care le are în păstrare proprietarului sau utilizatorului vehiculului, la prezentarea de către acesta a dovezii încetării motivelor pentru care s-a dispus măsura tehnico-administrativă. (2) În cazul introducerii plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se înscrie menţiunea că vehiculul are drept de circulaţie pentru 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii dreptului de circulaţie, iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie de către poliţia rutieră în baza ordonanţei preşedinţiale emise de instanţa investită cu soluţionarea cauzei sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă. § 3. Anularea permisului de conducere ART. 203 (1) Anularea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la art. 114 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se dispune: a) de şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta, în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, dispusă de o instanţa din România; b) de şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, pronunţată de către o autoritate străină competenţa, pentru o infracţiune săvârşită de titular pe teritoriul statului respectiv, dacă pentru fapta săvârşită legislaţia română prevede această măsură. (2) Anularea permisului de conducere al persoanei decedate se dispune de seful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia titularul a domiciliat, în condiţiile existenţei unei sesizări din partea unei autorităţi competente sau a unui certificat de deces. (3) Măsura anulării permisului de conducere se comunică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, titularului permisului de conducere, la domiciliul acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1). (4) În termenul prevăzut la alin. (3), permisul de conducere se transmite de serviciul poliţiei rutiere care a dispus anularea la autoritatea competentă care l-a eliberat, în vederea efectuării menţiunii în evidenţă.

155

Sancţiuni contravenţionale complementare § 1. Aplicarea punctelor de penalizare ART. 204 (1) Când pentru fapta săvârşită legea prevede şi aplicarea punctelor de penalizare, agentul constatator are obligaţia sa le înscrie în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. (2) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite, în cel mult două zile lucrătoare de la data întocmirii acestuia, la serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta. ART. 205 Punctele de penalizare se înscriu în evidenţa conducătorilor de autovehicule sau tramvaie de către serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta. ART. 206 Când instanţa competentă, prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, a dispus anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta radiază din evidenţă punctele de penalizare aplicate. ART. 207 Când un conducător de autovehicule, posesor al unui permis de conducere eliberat de către o autoritate străină, săvârşeşte o faptă pentru care legea prevede şi aplicarea punctelor de penalizare, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru informarea autorităţii statului care a emis permisul de conducere. ART. 208 Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul să obţină, personal, la sediul poliţiei rutiere din judeţul care îl are în evidenţă, informaţii cu privire la numărul de puncte de penalizare ce i-au fost aplicate. § 2. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie ART. 209 (1) La cumulul a cel puţin 15 puncte de penalizare, serviciul poliţiei rutiere din judeţul care are în evidenţă conducătorul de autovehicul comunică acestuia, în scris, în termen de 10 zile de la data înregistrării în evidenţă a ultimelor puncte de penalizare, sancţiunea contravenţională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, precum şi obligaţia de a se prezenta la sediul poliţiei rutiere, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul de conducere. (2) Titularul permisului de conducere are dreptul de a conduce autovehicule de la data cumulării celor 15 puncte de penalizare şi până la data expirării termenului când avea obligaţia de a preda permisul de conducere sau, după caz, până la data predării permisului de conducere. (3) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule operează în ziua următoare celei în care a fost predat permisul de conducere sau, după caz, a expirat termenul de predare a acestuia. (4) În cazul în care titularul permisului de conducere nu se prezintă la poliţie în termenul prevăzut la alin. (1), perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule se majorează, de drept, cu 30 de zile. (5) În situaţia în care titularul permisului de conducere face dovada imposibilităţii prezentării la poliţie în termenul de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule dispusă potrivit alin. (4) se anulează. ART. 210 (1) În situaţia în care conducătorul de autovehicul săvârşeşte o faptă pentru care, potrivit legii, se reţine permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, eliberându-se dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie, sancţiunea contravenţională complementară operează începând cu ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii. (2) Când dovada înlocuitoare a permisului de conducere este eliberată fără drept de circulaţie, suspendarea exercitării dreptului de a conduce operează din momentul aplicării sancţiunii 156

contravenţionale complementare prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei. ART. 211 În cazul în care titularului permisului de conducere i s-a interzis să ocupe o funcţie sau profesie care are legătura cu dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie, potrivit art. 112 lit. c) din Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şeful serviciului poliţiei rutiere care funcţionează pe teritoriul de competentă al autorităţii care a luat măsura de siguranţă dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie pe durata cât operează măsura de siguranţă. ART. 212 (1) Permisul de conducere eliberat de o autoritate străină, reţinut ca urmare a încălcării de către titular a unei norme rutiere pentru care legea prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce şi pentru care s-a eliberat dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie, împreună cu o copie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei se trimit poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în termen de 15 zile de la aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare. (2) Când dovada înlocuitoare este eliberată fără drept de circulaţie, permisul de conducere şi copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei se trimit unităţii de poliţie prevăzute la alin. (1) în cel mult o zi lucrătoare de la data constatării faptei. (3) Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină poate solicita ca, până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, documentul să fie păstrat la serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta, pentru a-i fi restituit. Despre această posibilitate titularul permisului de conducere va fi informat odată cu comunicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce. ART. 213 (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi în cazul în care titularul permisului de conducere eliberat de către autoritatea competentă din România a săvârşit o faptă pe teritoriul altui stat, iar autoritatea statului respectiv a dispus, prin hotarăre, o astfel de masură. (2) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se aplică pe teritoriul României numai dacă pentru fapta săvârşită legislaţia rutieră românească prevede o astfel de măsură. (3) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe teritoriul României nu poate fi mai mare decât cea prevăzută de legislaţia rutieră românească pentru o faptă asemănătoare. (4) Pentru stabilirea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se ia în considerare, obligatoriu, perioada cât titularul permisului de conducere nu a avut drept de circulaţie pe teritoriul statului care a emis o astfel de decizie. ART. 214 (1) În cazul săvârşirii a doua sau a mai multor contravenţii care atrag şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce, constatate prin acelaşi proces-verbal, perioada de suspendare se calculează prin însumarea perioadelor prevăzute pentru fiecare faptă, fără ca aceasta sa depăşească 90 de zile. (2) Când o persoană căreia i-a fost reţinut permisul de conducere pentru o faptă prevăzută cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce săvărşeşte, în perioada în care are drept de circulaţie, o nouă contravenţie pentru care se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce, se aplică distinct perioade de suspendare pentru fiecare contravenţie. § 3. Confiscarea bunurilor ART. 215 (1) Mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore, precum şi dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului confiscate, în condiţiile legii, se predau la serviciul poliţiei rutiere pe raza căreia a fost constatată fapta. (2) Plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare confiscate în condiţiile legii se predau la serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta pentru a fi trimise autorităţii competente care le-a eliberat. (3) Vehiculele cu tracţiune animală confiscate în condiţiile legii se predau autorităţilor 157

administraţiei publice locale, pe bază de proces-verbal, în vederea transmiterii acestora spre valorificare, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/1999, republicată. § 4. Imobilizarea vehiculului ART. 216 (1) Imobilizarea unui vehicul se dispune şi se efectuează de către poliţia rutieră, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. (2) Imobilizarea se face în prezenţa unui martor asistent, prin folosirea, în interiorul sau în exteriorul vehiculului, a unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare, care se consemnează în procesul-verbal de constatare a faptei pentru care s-a dispus masura. (3) În lipsa unui martor asistent poliţistul rutier precizează motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. (4) Imobilizarea unui vehicul este interzisă în toate locurile unde oprirea sau staţionarea este interzisă. ART. 217 (1) Atunci când se impune imobilizarea, în condiţiile legii, a unui vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase, poliţistul rutier este obligat să anunţe, de îndată, unitatea de poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreună cu unităţile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, destinaţia finală pentru parcarea autovehiculului. (2) Imobilizarea unui vehicul care efectuează transport de mărfuri sau produse periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite se dispune de către poliţia rutieră, în condiţiile stabilite împreună cu reprezentanţii autorităţilor cu atribuţii în domeniu. ART. 218 Revocarea imobilizării se dispune: a) de către poliţistul rutier care a dispus-o, dacă este prezent, iar motivele pentru care a fost dispusă au încetat; b) de către şeful serviciului poliţiei rutiere din care face parte agentul constatator, dacă motivele pentru care a fost dispusă măsura au încetat; c) de către procuror sau de instanţa de judecată, atunci când vehiculul a facut obiectul unei infracţiuni.

Restituirea permisului de conducere şi reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce ART. 219 (1) Restituirea permisului de conducere se dispune de către şeful serviciului poliţiei rutiere care îl are în evidenţă, la cererea titularului, în următoarele cazuri: a) la expirarea termenului de suspendare, când sancţiunea a fost aplicată pentru cumul de puncte; b) la expirarea termenului de suspendare, cand sancţiunea a fost aplicată ca urmare a săvârşirii unei contravenţii pentru care legea prevede suspendarea dreptului de a conduce pentru 30, 60 sau 90 de zile sau, după caz, a fost majorată cu 30 de zile, dacă titularul a promovat testul de verificare a cunoaşterii regulilor de circulaţie; c) în baza certificatului medico-legal prin care se confirmă că afecţiunile medicale care au determinat declararea persoanei respective ca inaptă medical au încetat. (2) Restituirea permisului de conducere se dispune de către şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta, la cererea titularului, în baza rezoluţiei sau, după caz, a ordonanţei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penală ori încetarea urmăririi penale, în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului sau prin care procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost anulat ori ca urmare a încetării măsurii de siguranţă prevăzute la art. 112 lit. c) din Codul penal, 158

republicat, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie de către contravenient se efectuează de către serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă, în cazul în care sancţiunea a fost aplicată ca urmare a săvârşirii unei contravenţii pentru care legea prevede suspendarea dreptului de a conduce pentru 30, 60 sau 90 de zile sau, după caz, a fost majorată cu 30 de zile. (4) Verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie constă în completarea unui test-grilă, ce conţine 15 întrebări din legislaţia rutieră. Este declarată "promovată" persoana care a formulat raspunsul corect la cel putin 13 întrebări. (5) Contravenientul este obligat să susţină examenul de verificare a cunoaşterii regulilor de circulaţie, în perioada executării sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, în zilele stabilite, saptămânal, la nivelul serviciului poliţiei rutiere. (6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplică şi în cazul titularului unui permis de conducere românesc pentru care, potrivit legii, a fost aplicată sancţiunea contravenţională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce de către o autoritate competentă străină, ca urmare a săvârşirii de către acesta, pe teritoriul statului respectiv, a unei fapte pentru care se aplică această sancţiune. ART. 220 (1) Titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină, împotriva căruia s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce, poate solicita şefului poliţiei rutiere pe raza căreia a fost constatată fapta restituirea documentului, înainte de expirarea perioadei de suspendare, cu cel mult o zi lucrătoare înainte de data părăsirii teritoriului României. (2) În situaţia restituirii permisului de conducere potrivit alin. (1), şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române comunică sancţiunea aplicată autorităţii străine care a eliberat documentul. ART. 221 (1) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se reduce la 30 de zile, la cererea titularului, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: a) a fost declarat admis la testul de verificare a cunoaşterii regulilor de circulaţie; b) a obţinut permis de conducere cu cel puţin un an înainte de săvârşirea faptei; c) în ultimii 3 ani de la data săvârşirii faptei pentru care se solicită reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce nu a beneficiat de o astfel de măsură; d) în ultimii 2 ani de la data constatării contravenţiei pentru care se aplică sancţiunea contravenţională complementară nu a mai avut suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie. (2) Conducătorul de autovehicul sau tramvai nu beneficiază de reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, dacă: a) perioada de suspendare a fost majorată, conform legii; b) a cumulat, din nou, cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce; c) a fost implicat într-un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale, iar rezultatul testării aerului expirat sau al probelor biologice a stabilit că a condus vehiculul în timp ce se afla sub influenţa alcoolului; d) sancţiunea contravenţională complementară s-a dispus ca urmare a neopririi la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborate ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune. ................................................................................................................................................................

Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 223 (1) Poliţia rutieră asigură însoţirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competenţei. (2) Se însoţesc cu echipaje ale poliţiei rutiere demnitari români sau oficialităţi străine cu funcţii similare acestora, după cum urmează: 159

a) Preşedintele României; b) preşedintele Senatului; c) preşedintele Camerei Deputaţilor; d) primul-ministru al Guvernului. (3) În situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă, pot beneficia de însoţirea cu echipaje ale poliţiei rutiere şi miniştrii din Guvernul României sau omologi din străinătate aflaţi în vizita oficială în România, precum şi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare. (4) Beneficiază de însoţire şi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, pe timpul campaniei electorale, după validarea candidaturii, numai pe raza localităţilor unde au loc activităţile electorale. (5) Beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere foştii preşedinţi ai României, în condiţiile legii. (6) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restricţionarea circulaţiei pe anumite sectoare, precum şi transporturile agabaritice sau speciale vor fi însoţite numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, în funcţie de disponibilităţi, contra cost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale. ART. 224 (1) La nivelul unităţilor de învăţământ, curs primar şi gimnazial, cadrele didactice care predau orele de educaţie rutieră vor fi sprijinite şi îndrumate de către poliţişti rutieri. (2) Concursurile organizate la nivelul unităţilor de învăţământ pe teme rutiere vor fi coordonate de către serviciul poliţiei rutiere din judeţul în care îşi are sediul unitatea de învăţământ.

PENTRU CAPITOLUL VI infracţiuni şi pedepse, vezi sistemul sancţionator, art.85-94 PENTRU CAPITOLUL VII răspunderea contravenţională, vezi sistemul sancţionator, art.95-117 ……………………………………………………………........................................................ ART.99. (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu 2-3 p.a. prevăzută în clasa I de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice: 1. conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu cel puţin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum respective; 2. nerespectarea obligaţiei de semnalizare a manevrei de schimbare a direcţiei de mers; 3. nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulaţia pe drumurile publice; 4. neîndeplinirea obligaţiei proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulaţie; 5. nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice de către conducătorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate şi cortegiilor; 6. nerespectarea semnificaţiei semnalului luminos intermediar de forma uneia sau mai multor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în jos pe dreapta, care anunţă schimbarea semnalului de culoare verde în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă; 7. conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberării documentului de constatare a avariei; 8. nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul şi a pasagerilor acestuia de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice,centura sau dispozitivele de siguranţă omologate; 9. nerespectarea obligaţiei de către conducătorul de motocicletă sau moped de a purta,în timpul deplasării pe drumurile publice, casca de protecţie omologată; 10. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a lăsa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia,când drumul are o singură bandă; 11. nerespectarea regulilor de circulaţie de către conducătorii de animale; 12. nerespectarea obligaţiei de a aplica semnul distinctive pe autovehicule conduse de 160

persoane care au mai puţin de un an vechime de la dobândirea permisului de conducere; 13. lăsarea liberă în timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a manetei de comandă a vehiculului; 14. nerespectarea de către pasageri sau călători a obligaţiilor ce le revin atunci când se află în vehicule; 15. nerespectarea semnificaţiei culorii galbene a semaforului; 16. conducerea unui vehicul ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau înregistrare deteriorate, murdare ori acoperite cu ghiaţă sau zăpadă de natură a împiedica identificarea numărului de înmatriculare sau de înregistrare; 17. conducerea unui vehicul pe ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea numărului de înmatriculare ori plăcuţele nu corespund standardelor în vigoare; 18. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni tehnice,altele decât cele prevăzute la art.102,alin.(3)lit.b), ori care are lipsă unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorată vizibil. (2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conf. art.108, alin.(1) lit.a). ART.100. (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu 4-5 p.a. prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: 1. nerespectarea semnalelor poliţiştilor de frontieră în punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale, ale agenţilor de cale ferată, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei, pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, precum şi cele ale patrulelor şcolare de circulaţie şi ale nevăzătorilor; 2. nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră de către conducătorii de vehicule, cu excepţia celor care conduc autovehicule prevăzute la art.32 alin.(2) lit.a) şi b); 3. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare; 4. neîndeplinirea obligaţiei de a solicita autorităţii competente, în termenul prevăzut de lege,eliberarea unui duplicate al permisului de conducere sau al certificatului de înmatriculare ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punct de vedere al formei şi conţinutului celor în vigoare; 5. lipsa dotărilor specifice la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto,prevăzute în reglementările în vigoare; 6. conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă; 7. conducerea unui autovehicul care, în mers sau staţionare,poluează fonic sau emană noxe peste limita legal admisă; 8. nerespectarea traseelor stabilite de poliţia rutieră pentru pregătirea practică sau susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere; 9. nerespectarea obligaţiei de a circula pe un singur şir, indiferent de direcţia de deplasare,într-o intersecţie în care circulă şi tramvaie şi de a lăsa liber traseul tramvaiului atunci când spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două şiruri; 10. efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activităţi de natură a-i distrage atenţia de la conducere ori folosirea instalaţiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic; 11. nerespectarea obligaţiei ce revine conducătorului de motocicletă sau moped de a avea în funcţiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulaţia pe drumurile publice; 12. neutilizarea echipamentului de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant de către persoana care execută lucrări în zona drumului public sau de către agentul de cale ferată care asigură trecerea la nivel; 13. conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusă medicală, triunghiuri 161

reflectorizante şi stingător pentru incendii,omologate; (2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1)lit.b). (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 4-5 p.a. prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată; b) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului; c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept ; d) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului; e) nerespectarea regulilor privind depăşirea; f) nerespectarea semnalelor,indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu; g) nerespectarea prevederilor art.79 alin.(2) sau (3),după caz.. ART.101. (1)Constituie contravenţii şi se sancţionează cu 6-8 p.a. prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: 1. conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a cărui valabilitate a expirat; 2. abrogat; 3. conducerea unui autovehicul de către o persoană cu domiciliul în România care nu a preschimbat permisul de conducere obţinut în alt stat,în termenul prevăzut de lege; 4. neîndeplinirea obligaţiilor de preschimbare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului ori remorcii în cazurile prevăzute de lege; 5. nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus; 6. nerespectarea de către conducătorul de vehicul a semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de interzicere sau restricţie ori a celor temporare, cu excepţia celor care interzic accesul sau depăşirea care se încadrează în altă clasă de sancţiuni; 7. nerespectarea obligaţiei de a permite părăsirea intersecţiei conducătorului vehiculului rămas în interiorul acesteia; 8. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor şi mopedelor; 9. nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament; 10. montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate,a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate[c.i.]; 11. circulaţia cu un autovehicul,remorcă sau tramvai cu defecţiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc; 12. nerespectarea regulilor în cazul imobilizării involuntare în pasaje subterane şi tuneluri; 13. nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor şi al obiectelor în sau pe vehicul; 14. pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu uşile deschise, circulaţia cu uşile deschise ori deschiderea acestora în timpul mersului; deschiderea uşilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staţionat, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic; 15. oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane în alte locuri decât în staţiile semnalizate ca atare; 16. nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi; 17. conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu două roţi, fără a se asigura contactul cu partea carosabilă pe ambele roţi; 18. nerespectarea prevederilor art.35 alin.(2). (2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1)se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1)lit.c). 162

(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 6-8 p.a. prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale; b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public; c) nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană; d) circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire; ART.102. (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu 9-20 p.a. prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persone fizice: 1. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat; 2. abrogat 3. conducerea unui vehicul cu tracţiune animală neînregistrat; 4. neefectuarea radierii vehiculelor din evidentă,în cazurile şi termenele prevăzute de lege; 5. conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de mărfuri fără a deţine atestatul profesional ; 6. neefectuarea verificării medicale periodice; 7.abrogat. 8. deţinerea simultană a două premise de conducere naţionale, dintre care unul eliberat de o autoritate competentă străină; 9. lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusive pe suporturile acestora; 10. deţinerea,montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonoră sau luminoasă pe vehiculele care nu au acest drept; 11. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a dispozitivelor care perturbă funcţionarea normală a dispozitivelor de măsurare a vitezei; 12. folosirea nejustificată a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de către conducătorii autovehiculelor care au regim de circulaţie prioritară; 13. abrogat; 14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliţiei rutiere, a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul spre a fi condus; 15. neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin conducătorului de vehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri [i. dacă nu respectă timpii de conducere şi de odihnă prevăzuţi de lege]; 16. nerespectarea obligaţiilor ce revin conducătorilor de vehicule cu tracţiune animală [c.când circulă pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de autorităţile publice locale]; 17. nerespectarea dispoziţiilor art.74 privind circulaţia pe autostrăzi; 18. abrogat; 19. efectuarea transportului de mărfuri sau persoane cu autovehicule şi remorci care circulă în baza autorizaţiei pentru probă; 20. conducerea unui autovehicul care circulă în baza autorizaţiei pentru probe în afara judeţului sau a Municipiului Bucureşti în raza căruia îşi are sediul titularul autorizaţiei; 21. nerespectarea semnificaţiei luminii roşii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulaţia reversibilă; 22. săvârşirea de către conducătorul de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participanţilor la trafic; 23. aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substanţe sau 163

vehicule, după caz; 24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor [c.i.dacă elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile,fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului]; 25. neprezentarea,în mod nejustificat,în termenul stabilit la unitatea de poliţie rutieră la care a fost invitat pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul; 26. pătrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pun în pericol siguranţa circulaţiei; 27. transportul copiilor în vârstă de până la 12 ani sau al animalelor pe locurile din faţă ale vehiculelor; 28. conducerea autovehiculului cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei,fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate; 29. neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul înmatriculat într-un stat care nu este semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, a semnului distinctive al statului care a efectuat înmatricularea; 30. abrogat 31. lovirea, deteriorarea sau ocolirea porţilor de gabarit instalate înaintea trecerii la nivel cu calea ferată; 32. lovirea şi/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de liberă trecere semnalizat corespunzător; 33. montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui durată a semnalului depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege; 34. neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri, a indicatorului cu limitele de viteză admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus; 35. aplicarea tratamentelor chimice sau foliilor pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale,cu excepţia celor omologate şi/sau certificate de către autoritatea competentă şi care sunt marcate corespunzător; 36. aplicarea de afişe, reclame publicitare,înscrisuri sau accesorii pe parbriz,lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare; 37. încălcarea obligaţiilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care transportă produse sau mărfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa şi / sau gabaritul depăşit ; 38. nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute la art.801 şi la art.81 alin.(3) sau comunicarea de date inexacte ori incomplete. (2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare,conform art.108 alin.(1) lit.d). (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu 9-20 p.a.prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune; b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu specialiştii Registrului Auto Român; c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi /sau sonore sunt în funcţiune; d) abrogat; e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respective şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace 164

tehnice omologate şi verificate metrologic. ART.103. (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune: a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare; b) pentru o perioadă de 60 zile,dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce; c) pentru o perioadă de 90 de zile. (2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere,din nou o faptă prevăzută la art.100 alin.(3),art.101 alin.(3) ;I art.102 alin.(3),perioada de suspendare se majorează cu încă 30 de zile. (3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliţiei rutiere,care are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii. (4) Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei. (5) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate pâna în acel moment. (6) În cazurile prevăzute la alin.(1), contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul de conducere. (7) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin.(6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin.(1) lit.a) şi b). (8) În situaţia în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanţa de judecată potrivit art. 114 alin.(1) lit. e), autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere. ART.104. La cererea motivată a titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către şeful poliţiei rutiere al judeţului sau al municipiului Bucureşti pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 30 de zile, în condiţiile prevăzute în regulament. ART.105. Constituie contravenţii şi se sancţionează cu 21-100 p.a. prevăzută în clasa a V-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către persoane juridice: 1. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a drumului public sau a trecerilor la nivel cu calea ferată, conform standardelor în vigoare;neînlăturarea obstacolelor care împiedică vizibilitatea conducătorilor de vehicule la trecerile la nivel cu calea ferată; 2. neîndeplinirea obligaţiilor de instalare a mijloacelor de semnalizare rutieră, precum şi a dispozitivelor speciale de acest fel; 3. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare, conform standardelor în vigoare, a obstacolelor sau a lucrărilor aflate în zona drumului public; 4. neasigurarea stării de viabilitate a părţii carosabile potrivit standardelor în vigoare, precum şi neluarea măsurilor de înlăturare a obstacolelor aflate pe partea carosabilă; 5. amplasarea în zona drumului public de dispozitive care pot fi confundate cu indicatoarele ori instalaţiile care servesc la semnalizarea rutieră ori realizarea de construcţii sau instalaţii ori crearea de alte obstacole de natură să limiteze vizibilitatea sau eficacitatea; 6. instituirea de restricţii de circulaţie pe drumurile publice fără autorizaţia administratorului drumului şi avizul poliţiei rutiere; 7. nerespectarea termenelor şi condiţiilor stabilite de administratorul drumului public şi de poliţia rutieră privind amplasarea şi executarea de lucrări în zona drumului public; 165

8. nerespectarea obligaţiilor de către executant sau, după caz, beneficiar ca, după terminarea lucrărilor în partea carosabilă,acostament sau trotuar,să readucă drumul public cel puţin la starea iniţială; 9. neîndeplinirea de către persoana juridică a obligaţiilor ce îi revin, potrivit normelor legale, în legătură cu vehiculele şi conducătorii acestora; 10. necomunicarea,în termen,la cererea poliţiei rutiere,a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice; 11. lipsa dotărilor specifice obligatorii pentru admiterea şi menţinerea în circulaţie a vehiculelor ; 12. neasigurarea însoţirii deplasării vehiculelor care efectuează transport de mărfuri sau produse periculoase, precum şi a celor cu mase sau gabarite depăşite; 13. nerespectarea obligaţiei de a echipa personalul de execuţie a lucrărilor în zona drumului public cu echipamente de protecţie-averizare fluorescent-reflectorizant; 14. amplasarea staţiilor mijloacelor de transport public de persoane fără avizul poliţiei rutiere; 15. nerespectarea obligaţiilor de a efectua orele de educaţie rutieră în unităţile de învăţământ; 16. practicarea actelor de comerţ pe trotuar, acostament sau pe partea carosabilă, iar în afara localităţilor, în zona de siguranţă a drumului public; 17. refuzul nejustificat de a înmatricula sau de a înregistra un vehicul sau de a elibera plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori de a menţiona în certificatul de înmatriculare datele de indentificare a utilizatorului; 18. neîndeplinirea, de către proprietarul sau deţinătorul mandatat al vehiculului, a obligaţiei de a solicita autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a datelor de identificare a utilizatorului; 19. neîndeplinirea obligaţiilor ce revin organizatorilor întrecerilor autorizate de a lua toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a acestora, precum şi pentru protecţia celorlalţi participanţi la trafic; 20. neîndeplinirea obligaţiei, de către autorităţile publice locale, de a efectua amenajări rutiere destinate circulaţiei pietonilor, bicicliştilor,vehiculelor cu tracţiune animală şi calmării traficului, precum şi nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a acestora; 21. încredinţarea unui vehicul destinat transportului public de persoane sau de mărfuri pentru a fi condus pe drumurile publice de către un conducător de autovehicul sau tramvai care nu are atestat profesional; 22. dispunerea efectuării transportului de mărfuri şi produse periculoase sau a vehiculelor cu masa şi /sau gabaritul depăşit fără autorizaţie specială emisă în condiţiile legii ori pe alte trasee decât cele stabilite de autoritatea competentă; 23. neîndeplinirea obligaţiei de înştiinţare a poliţiei rutiere de pe a cărei rază de competenţă pleacă transportul de mărfuri sau produse periculoase cu privire la traseul stabilit şi localitatea de destinaţie; 24. neîndeplinirea obligaţiei de către autorităţile administraţiei publice locale de a amenaja drumuri laterale în condiţiile art.71 alin.(2); 25. nerespectarea obligaţiei administratorului drumului public sau autorităţii publice locale de a executa sau, după caz, de a desfiinţa amenajările rutiere, în termenul stabilit împreună cu poliţia rutieră; 26. punerea în aplicare a planurilor de urbanism generale, zonale sau de detaliu, fără ca acestea să fie avizate în prealabil de către administratorul drumului public şi poliţia rutieră; 27. încălcarea dispoziţiilor legale privind efectuarea de modificări şi completări în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori în cartea de identitate a vehiculului, precum şi verificarea tehnică periodică a acestuia fără solicitarea prezentării de către proprietar a dovezii existenţei asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule; 28. neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere a drumului public pr timp de iarnă, potrivit reglementărilor în vigoare; 29. nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute la art.801şi la art.81 alin.(3) sau 166

comunicarea de date inexacte ori incomplete. ………………………………………………………………………………………………… ART.109 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră. (2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. (3) În cazurile prevăzute la alin.(2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori. (4) Forma şi conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei se stabilesc prin regulament. (5) Contravenientul, cu excepţia persoanei juridice, poate achita în cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenţiei, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege. (6) Pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 p.a., contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege. (7) În cazul prevăzut la alin.(6), agentul constatator eliberează contravenientului chitanţa reprezentând contravaloarea amenzii, în care se menţionează data, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, numele, prenumele şi semnătura agentului constatator, nemaifiind necesară încheierea procesuluiverbal de constatare a contravenţiei dacă nu se dispune şi o sancţiune contravenţională complementară. (8) Amenzile privind circulaţia pe drumurile publice se achită în condiţiile legii şi se fac venit integral la bugetele locale. .................................................................................................................................................... ART. 111 (1) - vezi sistemul sancţionator. (2) la reţinerea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la aliniatul 1 (din sistemul sancţionator) titularului acestuia i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie; (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi art. 102 alin. (3) lit. a)-c), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulaţie. (4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul sau tramvai, implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se reţine de către poliţia rutieră dacă autorul accidentului a încălcat o regulă de circulaţie, eliberându-se dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie, în condiţiile stabilite în regulament. (5) În situaţiile prevăzute la art. 85 alin. (1), art. 90 alin. (1), art. 100 alin. (3) şi la art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) lit. e), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile. (6) Prelungirea dreptului de circulaţie, atunci când dovada înlocuitoare eliberată în condiţiile alin. (4) prevede acest drept, se poate dispune, cu câte 30 de zile, de către şeful poliţiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea instanţei de judecată care soluţionează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale ori scoaterii de sub urmărire penală sau, după caz, până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. (7) Decizia sefului poliţei rutiere privind prelungirea dreptului de circulaţie poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competenta de orice persoană interesată. Procedura prealabilă nu este obligatorie. pentru art. 112, vezi sistemul sancţionator ART.113 (1) Permisul de conducere se restituie titularului: a) la expirarea perioadei de suspendare; b) se abrogă. 167

c) la încetarea măsurii de siguranţă prevăzute la art.112 lit. c) din Codul penal. d) se abrogă. e) în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost anulat ; f) la încetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere în condiţiile art.97 alin.(4), certificată printr-un act medico-legal. (11) Titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină, împotriva căruia s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce, poate solicita şefului poliţiei rutiere pe raza căreia a fost constatată fapta, restituirea documentului, înainte de expirarea perioadei de suspendare, cu cel mult o zi lucrătoare înainte de data părăsirii teritoriului României. (12) În situaţia restituirii permisului de conducere potrivit alin. (11), Inspectoratul General al Poliţiei Române comunică sancţiunea aplicată autorităţii străine care a eliberat documentul. ………………………………………………………………………………………………… pentru art.114 şi 115, vezi sistemul sancţionator. ART.116 (1) Persoana al carei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art.114 alin.(1) şi la art.115 alin.(1) se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior,după caz,dacă a intervenit una dintre situaţiile următoare : a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii penale sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă ; b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. c) a intervenit amnistia ; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupaţia de conducător de autovehicule, prevăzută la art.64 lit. c) din Codul penal, a expirat sau a fost revocată. (2) Persoana căreia i-a fost anulat permisul de conducere, înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ca urmare a săvârşirii, într-un interval de 6 luni de la restituirea permisului de conducere, a unei fapte care atragea suspendarea exercitării dreptului de a conduce, se poate prezenta la examen în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, fără a fi necesară trecerea vreunui termen de la data aplicării măsurii administrative. (3) Pentru prezentarea la examen în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1) şi (2) trebuie să facă dovada că: a)este aptă din punct de vedere medical şi psihologic; b)nu a fost condamnată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru una dintre infracţiunile prevăzute la art.24 alin.(6), cu excepţia cazurilor în care a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1). ……………………………………………………………………............................................ pentru art.117, vezi sistemul sancţionator. ART. 118. (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta. (2) Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. (3) Dovada înregistrării plângerii depuse la judecătorie în termenul prevăzut la alin. (1) se prezintă de contravenient la unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, care va efectua menţiunile în evidenţe şi îi va restitui permisul de conducere. (4) În termen de 15 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere. 168

(5) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (4), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. ART.119 În cazul în care fapta unui conducător de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei va cita unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, părţile implicate în eveniment şi societatea de asigurare. ART. 120. (1) Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia ori, după caz, a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. (2) Procesele-verbale ale cetăţenilor străini sau ale cetăţenilor români cu domiciliul sau, după caz, rezidenţa normală în străinătate, devenite titlu executoriu, se comunică de către poliţia rutieră pe raza căreia s-a produs fapta, Inspectoratului General al Poliţiei Române. (3) Poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române comunică în scris Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în cel mult 6 luni de la primirea titlului executoriu, numele şi prenumele contravenientului, numărul paşaportului şi al procesului-verbal de constatare a contravenţiei, precum şi suma datorată, pentru a fi luate în evidenţă şi a fi condiţionată intrarea pe teritoriul României a contravenientului. ART.121 Alineatul (1) al articolului 121 se abrogă. (2) Executarea sancţiunii contravenţionale complementare se prescrie în acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea contraventională principală.

169

TEST pentru fixarea şi verificarea cunoştinţelor la TEMA nr. 4 1. Confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor ori folosite în acest scop se dispune de către: a) consiliile locale, prin ordonanţă; b) poliţia economică, prin decizie ; c) poliţia rutieră, prin proces-verbal. 2. Montarea şi folosirea dispozitivelor care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului, se sancţionează? a) nu ; b) da, cu amendă contravenţională; c) da, cu amendă ca sancţiune contravenţională principală şi cu confiscarea ca sancţiune contravenţională complementară. 3. Conducătorul unui vehicul ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau înregistrare nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule se sancţionează? a) da, cu amendă şi confiscarea plăcuţelor neconforme ; b) da, cu amendă sau avertisment ; c) nu se sancţionează. 4. Conducerea unui vehicul care nu are montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare se sancţionează cu: a) amenda şi suspendarea dreptului de a conduce pe timp nelimitat ; b) amenda şi imobilizarea vehiculului ; c) avertisment sau amendă. 5. Conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează drumul public sau afectează mediul este considerată: a) infracţiune pedepsită cu închisoare strictă; b) contravenţie sancţionată cu amendă penală; c) contravenţie sancţionată cu amendă şi cu imobilizarea vehiculului. 6. În situaţia în care un conducător auto refuză să se legitimeze, i se aplică sancţiuni? a) da, amendă contravenţională; b) imobilizarea vehiculului condus da suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe 6 luni; c) anularea perm isului de conducere. 7. În situaţia în care un conducător auto se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor stupefiante se dispune şi măsura imobilizării vehiculului? a) nu ; b) da, în toate situaţiile ; c) numai atunci când conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de o altă persoană. 8. Nerespectarea, de către sofer, a timpilor de conducere şi de odihnă prevăzuţi de lege, atrage după sine şi sancţiunea complementară: a) imobilizarea vehiculului ; b) retragerea atestatului profesional în vederea anulării ; c) suspendarea exercitării dreptului de a conduce.

170

9. În cazul în care conducătorul unui autovehicul ori unul dintre pasagerii acestuia, săvârşeşte o faptă penală sau este urmărit pentru săvârşirea unei infracţiuni, se va dispune şi măsura: a) anulării permisului de conducere ; b) imobilizării vehiculului ; c) punerii vehiculului sub sechestru. 10. Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare: a) pe o perioadă de 30 de zile; b) pe o perioadă de 60 de zile ; c) de la data înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. 11. Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei împreună cu dosarul cauzei, se trimit în termenul legal: a) instanţei de judecată pe raza căreia a fost săvârşită fapta ; b) procuraturii competente teritorial ; c) şefului poliţiei în subordinea căruia se află agentul constatator. 12. Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atestă: a) starea tehnică a vehiculului ; b) omologarea vehiculului; c) inspecţia tehnică periodică. 13. Depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului se sancţionează complementar cu: a) amendă contravenţională; b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat ; c) amenda contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă nelimitată. 14. Se interzice deţinerea simultană a două permise de conducere: a) internaţionale; b) unul naţional şi altul internaţional; c) naţionale. 15. Neacordarea priorităţii vehiculelor care au acest drept se sancţionează cu: a) amenda contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe timp de 30 de zile ; b) avertisment sau amendă; c) imobilizarea autovehiculului. 16. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp de 30 de zile, ca sancţiune contravenţională complementară, se aplică şi pentru nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului? a) nu ; b) da ; c) numai dacă s-a soldat cu un accident grav de circulaţie. 17. Nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie soldat cu avarierea unui vehicul, se sancţionează cu: a) amendă contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe timp de 60 de zile ; b) reţinerea permisului pe o perioadă de 90 de zile; c) retragerea permisului. 171

18. Avarierea unui autovehicul, ca urmare a nerespectării regulilor privind depăşirea, se sancţionează cu: a) amendă şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp de 60 de zile; b) imobilizarea autovehiculului ; c) retragerea certificatului de înmatriculare. 19. Producerea unui accident soldat cu avarierea unui vehicul ca urmare a trecerii la culoarea roşie a semaforului, se sancţionează cu: a) recoltarea probelor biologice de la conducătorul auto ; b) amendă şi suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile ; c) retragerea permisului de conducere pentru 90 de zile. 20. Conducerea unui autovehicul cu care se efectuează transport de mărfuri periculoase si/sau transport public de persoane fără a poseda atestat profesional se sancţionează cu: a) amenda penală; b) închisoare sau zile-amendă; c) puncte-amendă şi imobilizarea autovehicului. 21. Amenda contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile, constituie sancţiunea ce i se aplică conducătorului unui vehicul cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de: a) poliţia rutieră împreună cu specialiştii Registului Auto Român ; b) poliţia rutieră împreună cu specialiştii Autorităţii Rutiere Române ; c) poliţia rutieră împreună cu specialiştii Automobil Clubului Român. 22. Neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte sau când semnalele roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune, se sancţionează cu: a) anularea permisului de conducere ; b) amendă contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile; c) imobilizarea autovehicului. 23. Fapta conducătorului de a nu-i permite poliţistului rutier să-şi exercite atribuţiile de serviciu, privind verificarea vehiculului şi identitatea pasagerilor, atunci când există indicii despre săvârşirea unei fapte de natură contravenţională sau penală, se sancţionează cu: a) amendă contravenţională; b) puncte de penalizare; c) imobilizarea autovehiculului. 24. Depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, se sancţionează cu amendă şi suspendarea exercităarii dreptului de a conduce pentru 90 de zile dacă: a) este constatată, potivit legii, de către poliţişti şi specialişti de la Registrul Auto Român ; b) este constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic ; c) este constatată şi înregistrată cu camerele de supraveghere a traficului. 25. Nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o asemenea coloană, se sancţionează cu : a) amendă contravenţională şi suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile ; b) zile-amendă; c) amendă penală.

172

26. Circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire, este sancţionată cu: a) avertisment sau amendă; b) amendă contravenţională şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru 60 de zile ; c) retragerea permisului de conducere.

1 c 14 c

2 c 15 a

3 a 16 b

4 b 17 a

5 b 18 a

6 a 19 b

7 c 20 c

173

8 a 21 a

9 b 22 b

10 c 23 abc

11 a 24 b

12 b 25 a

13 b 26 b

TEMA Nr. 5 Subiectul: VEHICULELE ŞI CONDUCĂTORII LOR Condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi controlul acestora (O.U.G.R. Nr.195/2002) Art.7 Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei. Art. 8. Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul şi tramvai trebuie să fie dotat cu trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu, omologate.

Cls.a II-a,4-5.p.a [ art.100 alin.(1) pct.13]

Art.9 (1). Pentru a fi înmatriculate, înregistate sau admise în circulaţie, autovehiculele, mopedele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie omologate în condiţiile legii. (2). Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulaţie fără a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor,construcţiilor şi turismului, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor- Inspectoratul General al Poliţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1. (3). Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberată în condiţiile legii. (4). Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se supun inspecţiei tehnice periodice. (5). Inspecţia tehnică periodică se efectuează în staţii autorizate, conform legislaţiei în vigoare. N.a. Inspecţiile tehnice periodice se efectuează, conform art.4 din OGR nr.81/2000, modificată prin OGR nr.40/2005, de către RAR (sau de către operatorii economici autorizaţi ori de către instituţiile publice autorizate, denumite persoane autorizate) la urmatoarele termene: A ) la 6 luni - a) autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului -

conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune; b) autovehiculele destinate transportului de persoane în regim de taxi şi de închiriere ; c) autovehiculele utilizate la învăţarea conducerii autovehiculelor.

B) la 1 an -

a) autovehiculele de la A), dacă la data primei înmatriculari în România au fost noi ; b) tractoarele având masa totală maximă autorizată (m.t.m.a.) mai mare de 3500kg ; c) autovehiculele speciale – ambulanţa ; d) autovehiculele destinate transportului de mărfuri, având m.t.m.a mai mare de 3500kg ; e) remorcile şi semiremorcile având m.t.m.a. mai mare de 3500kg.

C) la 2 ani -

a) tractoarele având m.t.m.a. mai mică de 3500kg ; b) mopedele, motocicletele, autovehiculele cu trei roţi şi cvadriciclurile ; c) autovehiculele cu cel puţin patru roţi, destinate transporturilor de mărfuri, remorci şi semiremorci, având m.t.m.a. care nu depăşeşte 3500kg; d) autovehiculele destinate transportului de persoane care au în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune.

D) la 3 ani

- remorcile şi semiremorcile agricole. ITP priveste cumulativ : a) siguranţa rutieră ; b) protecţia mediului ; c)încadrarea în categoria de folosinţă conform destinaţiei. 174

Termenul pentru efectuarea primei ITP se socoteşte de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP de la data celei precedente. (6). Pentru autovehiculele aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, inspecţia tehnică periodică se poate efectua şi în spaţii proprii, autorizate potrivit legii. ART.10 (1) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, precum şi a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie.

Cls.a Iv-a,9-20.p.a+r.ci.+r.p.nr.[art.102 alin(1) pct.1]

(2). Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate de lege.

Înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor Art. 11 (1) Proprietarii de vehicule sau deţinătorii mandataţi ai acestora sunt obligaţi să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulaţie, conform prevederilor legale. (2) Înmatricularea vehiculelor este continuă,de la admiterea în circulaţie pînă la scoaterea definitivă din circulaţie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiţii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi presupune următoarele operaţiuni: a) înscrierea în evidenţele autorităţilor competente,potrivit legii,a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar (contract vânzare-cumpărare, donaţie, moştenire etc); b) transcrierea în evidenţele autorităţilor competente,potrivit legii,a tuturor transmiterilor ulterioare( N.a.admiterii în circulaţie) ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul. (3) Operaţiunile prevăzute la alin.(2) se realizează pe baza datelor de identificare ale vehiculului şi ale proprietarului şi condiţionează eliberarea de către autorităţile competente, potrivit legii, a unui certificat de înmatriculare, precum şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare atribuit şi transcrierile necesare în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului. (4) În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operaţiuni şi emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului. (5) Solicitanţii unei operaţiuni de înmatriculare a unui vehicul în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii,trebuie să facă dovada certificării autenticităţii vehiculului de către Registrul Auto Român,în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Certificarea autenticităţii vehiculului conţine şi atestarea faptului că acesta nu figurează în baza de date ca fiind furat. (6) Dovada certificării vehiculului nu se impune în cazul vehiculelor noi pentru solicitanţii operaţiunilor de înmatriculare. (7) Cu ocazia realizării oricărei operaţiuni privind înmatricularea unui vehicul, verificarea efectuării inspecţiei tehnice periodice şi a asigurării obligatorii de răspundere civilă, respectiv a valabilităţii acestora,se poate face şi pe cale informatică, în condiţiile stabilite prin protocolul încheiat între autoritatea competentă din subordinea Mnisterului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii de organizare şi coordonare a activităţii de evidenţă şi eliberare a certificatelor de înmatriculare şi Registrul Auto Român, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. 175

(8) Autorităţile competente să realizeze operaţiunile de înmatriculare a vehiculelor pot încasa de la solicitanţi toate taxele şi tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor operaţiuni. (9) Societăţile abilitate să comercializeze vehicule noi şi societăţile de leasing din România pot solicita, pe cale informatică, înmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulaţie a vehiculelor,prin intermediul unei aplicaţii informatice puse la dispoziţie, în condiţiile stabilite prin protocol, de către autoritatea competentă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii de organizare şi coordonare a activităţii de evidenţă şi eliberare a certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare. (10) Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea. (11) Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv.

Cls.a II-a,4-5 p.a.+r.ci [art.100 alin.(1) pct.4]

ART.12 (1). Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna şi a bicicletelor, trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni şi continut prevăzute de standardele în vigoare.

9-20 p.a pentru un vehicul neînregistrat.

(2). Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării pot circula pe drumurile publice numai în condiţiile prevăzute prin regulament. ART.13 (1). Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii îşi au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare. (2) Autovehiculele şi remorcile din dotarea Ministerului Apărării, a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi cele ale Serviciului Român de Informaţii se înregistrează la aceste instituţii şi pot, după caz, să fie înmatriculate în condiţiile prevăzute la alin. (1). (3). Până la înmatriculare, vehiculele prevăzute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizaţii speciale eliberate de autoritatea competentă. (4). La cerere, persoanelor juridice care fabrică, asamblează, carosează ori testează autovehicule sau remorci li se poate elibera pentru acestea autorizatii şi numere pentru probă. (5). Evidenţa vehiculelor înmatriculate se ţine la autoritatea competentă pe raza căreia proprietarul îşi are domiciliul, reşedinţa sau sediul. ART.14 (1). Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, maşinile şi utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun înmatriculării, precum şi vehiculele cu tracţiune animală se înregistrează de către consiliile locale, care ţin şi evidenţa acestora. .................................................................................................................................................... Art. 15. (1) O dată cu realizarea operaţiunilor de înmatriculare a vehiculului, autoritatea competentă eliberează proprietarului sau mandatarului acestuia un certificat de înmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum şi plăcuţe cu numărul de înmatriculare.

21-100 p.a. pentru proprietar

(11) La cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie şi o altă persoană decât proprietarul, specificandu-se calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie menţionarea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi a datelor de identificare a utilizatorului. (2). Autovehiculele se încadrează în una din urmatoarele categorii : A, B, BE, C, CE, D, 176

DE, Tr sau Tb ori în una din subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în condiţiile stabilite în regulament. (3). Pentru vehiculele prevăzute la art.13 alin. (2) şi art.14 alin. (1), autoritatea care le înregistrează eliberează proprietarilor acestora certificate şi plăcuţe cu numere de înregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective. …………………………………………………....................................................................... (5). Este interzisă punerea în circulaţie a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau înregistrare atribuite de autoritatea competentă {cls.a IV-a,9-20 p.a.[art.102 alin.(1) pct.2} ori dacă acestea nu sunt conforme cu standardele în vigoare,{ cls.I-a,2-3 p.a.+.ci.+r.p.nr.[art.99, alin.(1) pct.17]} precum şi în cazul în care certificatul de înmatriculare sau de înregistrare este reţinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este eliberată fără drept de circulaţie sau termenul de valabilitate a expirat.

Cls.a III-a,6-8 p.a.+4 p.p.[art.101,alin.(2) şi art.108,alin.(1) lit.c)] 9-20 p.a.+6 p.p. pentru plăcuţe nemontate şi 6-8 p.a.+4p.p. pentru dovada neconformă

ART.16 Înmatricularea, înregistrarea sau atribuirea numărului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anulează de către autoritatea care a efectuat-o, dacă se constată că au fost încălcate normele legale referitoare la aceste operaţiuni. Art. 17 (1) Radierea din evidenţă a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea doar în cazul scoaterii definitive din circulaţie a acestora, la cererea proprietarului, în următoarele cazuri: a) proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi face dovada depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii; b) proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unităţi specializate în vederea dezmembrării; c) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv; d) în cazul furtului vehiculului. (2) Radierea din evidenţă a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condiţiile legii. (3) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenţă. (4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispoziţie a autorităţii administraţiei publice locale, fără stăpân sau abandonate se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziţiei respective. Art. 18. În cazul pierderii, furtului, schimbării numelui ori deteriorării certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condiţiile stabilite de autoritatea competentă, în termen de 30 de zile de la data declarării pierderii sau furtului, de la data schimbării numelui ori de la data constatării deteriorării, după caz.

Cls. a-II-a,4-5 p.a.[ art.100,alin.(1) pct.4]

……………………………….................................................................…………………......

Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia (Regulamentul de aplicare a O.U.G.R. Nr.195/2002) ART. 9 (1) Până la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fără inspecţie tehnică, în baza unei autorizaţii provizorii pentru circulaţie, eliberată de autoritatea competentă, dacă îndeplinesc normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere. (2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile cărora le-au fost efectuate reparaţii în urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori a şasiului. 177

§ 1. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări. ART. 10 Autovehiculele, tractoarele folosite în exploatări agricole şi forestiere şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvaiele şi remorcile trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice stabilite de autoritatea competentă. ART. 11 Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie să aibă montat pe caroserie, în faţă şi în spate, indicatorul "Copii!". ART. 12 Autovehiculele care depăşesc masa şi/sau gabaritul trebuie echipate cu urmatoarele dispozitive suplimentare de semnalizare: a) o plăcuţă de identificare fluorescent-reflectorizantă, având fondul alb şi chenarul roşu, montată la partea din stanga faţă; b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cât mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe şi roşii, descendente către exterior, dacă lăţimea autovehiculului depăşeşte 2,5 m; c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasă de culoare galbenă, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din faţă, din spate şi din ambele părţi laterale, precum şi dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbenă montate pe părţile laterale la distanţa de 1,5 m între ele; d) lumini montate pe părţile laterale ale încărcăturii ori ale vehiculului care depăşeşte lăţimea de 2,5 m, care trebuie să funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un dispozitiv fluorescent-reflectorizant. ART. 13 Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit în exploatări agricole şi forestiere şi vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrări, tramvai ori remorcă a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate. § 2. Condiţiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, mopedele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna. ART. 14 În circulaţia pe drumurile publice bicicleta trebuie să fie: a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace; b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie; c) dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea şi folosirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor; d) echipată în faţă cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumina de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare; e) echipată cu elemente sau dispozitive care, în mişcare, formează un cerc continuu, fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie fixate pe spiţele roţilor. ART. 15 Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie sa fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie. ART. 16 (1) În circulaţia pe drumurile publice mopedul trebuie să fie echipat cu: a) instalaţie de frânare eficace; b) sistem de avertizare sonoră; c) instalaţie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonică şi de 178

protecţie a mediului; d) lumina de culoare albă în faţă, respectiv lumina şi dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie în spate; e) lumini de culoare galbenă pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, în faţă şi în spate; f) plăcuţa cu numărul de înregistrare, amplasată la partea din spate a mopedului fără a obtura vizibilitatea sistemului de iluminare şi semnalizare. (2) Se interzice montarea la moped a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate. ART. 17 (1) Vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în faţă cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă, iar în spate, cu două dispozitive fluorescentreflectorizante de culoare roşie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului. (2) Plăcuţele cu numărul de înregistrare se amplasează în locuri unde se asigură permanent vizibilitatea acestora, una pe partea stânga şi una la partea din spate a vehiculului. (3) Atunci când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat în plus, în partea laterală stânga, cu cel puţin o lumină de culoare albă sau galbenă, situată mai sus de nivelul roţilor. (4) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin. (1), precum şi dispozitivul care asigură lumina de culoare albă sau galbenă conform prevederilor alin. (3) trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată. (5) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală trebuie să aplice pe harnaşamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta sa fie observat cu uşurinţă de către ceilalţi participanţi la trafic. ART. 18 Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie să fie prevăzut, în faţă şi în spate, cu câte un dispozitiv fluorescent-reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roşie.

Înmatricularea şi înregistrarea vehiculelor ART. 19 Autorităţile competente pentru înmatricularea şi radierea autovehiculelor şi remorcilor sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, sub coordonarea Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor. ART. 20 (1) La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuţe cu numărul de înmatriculare şi se eliberează certificatul de înmatriculare. (2) Plăcuţele cu numărul de înmatriculare trebuie sa aibă fondul reflectorizant de culoare albă şi literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, albastră sau roşie. (3) În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numărul de înmatriculare atribuit, precum şi numărul de identificare al autovehiculului sau remorcii. ART. 21 (1) Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei, alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ştanţate de constructor, precum şi autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deţinători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienţa legală a acestora. (2) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române nu se înmatriculează. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) autovehiculele si remorcile pentru care organul de 179

urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea "Autovehicul declarat furat din (ţară) la data de ....... .". (4) Circulaţia vehiculelor prevăzute la alin. (3) este permisă doar pe teritoriul României. ART. 22 La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plăcuţe cu un singur număr de îregistrare, care trebuie să aibă: a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la consiliile locale; b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistreaza la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau, după caz, la Serviciul Român de Informaţii.

Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii şi de probe ale autovehiculelor sau tramvaielor ART. 23 (1) La înmatriculare, fiecărui autovehicul şi fiecărei remorci li se atribuie câte un număr de înmatriculare compus din indicativul judeţului sau al Municipiului Bucureşti, numărul de ordine, format din cifre arabe, şi o combinatie de trei litere cu caractere latine majuscule. (2) Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor şi remorcilor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în Romania, sunt compuse din indicativul CD, CO sau TC, dupa caz, şi numărul de ordine. (3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului sau al Municipiului Bucureşti la numărul de ordine se adaugă luna şi anul în care expiră valabilitatea înmatriculării. (4) La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al Municipiului Bucureşti şi numărul de ordine. (5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al Municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul "PROBE". (6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulaţie se eliberează şi plăcuţele cu numărul atribuit. ART. 24 (1) Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordine crescătoare. (2) La înmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare. (3) Nu pot fi atribuite combinaţiile de litere care pot avea o semnificaţie obscenă sau cele care pot conduce la asocierea cu denumirile unor autorităţi publice, dacă acestea solicită în scris autorităţii emitente restricţionarea atribuirii unei anumite combinaţii a numărului de înmatriculare. Persoanele care deţin deja vehicule înmatriculate cu numere restricţionate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauză, dar numai până la înstrăinarea vehiculului. (4) La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numărul de înmatriculare şi plăcuţele aferente se transferă automat fără plată noului proprietar, dacă acesta are domiciliul sau sediul în acelaşi judeţ cu fostul proprietar şi dacă fostul proprietar nu a optat pentru păstrarea combinaţiei numărului de înmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare, cu plata tarifelor în vigoare. ART. 25 (1) Numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compune din denumirea localităţii şi denumirea abreviată a judeţului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe. (2) Numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii se compune din 180

abrevierea denumirii instituţiei, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe. ART. 26 (1) Proprietarul sau deţinătorul legal trebuie să fixeze plăcuţele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din faţă şi din spate a autovehiculului sau tramvaiului, după caz, iar la motocicletă şi la remorcă, numai la partea din spate. (2) Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare, în locurile stabilite.

Cls.a IV-a,9-20 p.a.+r.ci.+imob.[art.102,alin.(1)pct.2]

Obligaţiile proprietarilor sau deţinătorilor de vehicule ART. 27 (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul ori reşedinţa în România, este obligat: a) să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;

Cls.a II-a,4-5 p.a.[art.100,alin.(1) pct.4]

b) să depună imediat la autoritatea emitentă originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia. (2) Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe langă cele prevăzute la alin. (1), şi următoarele obligaţii: a) să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu şi să nu permită ieşirea în circulaţie a celor care nu îndeplinesc condiţiile tehnice; b) să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursă; c) să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu posedă permis de conducere corespunzător sau atestat profesional; d) să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuată de oboseală; e) să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs; f) să anunţe imediat poliţia despre orice accident de circulaţie în care sunt implicaţi conducătorii de vehicule proprii care nu posedă documente de constatare a acestuia; g) să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă şi al vitezei de deplasare; h) să verifice existenţa autorizaţiei speciale de transport şi respectarea condiţiilor înscrise în aceasta.

Cls.a V-a,21-100 p.a.(art.105,pct.9)

ART. 28 (1) Deţinătorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt. (2) Durata semnalului emis de sistemul prevăzut la alin. (1) nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare.

Cls.a IV-a,9-20 p.a.[art.102,alin.(1) pct.33]

(3) Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul .

181

Conducătorii de vehicule (O.U.G.R. Nr.195/2002) Dispoziţii generale ART.20 (1). Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să posede permis de conducere corespunzător şi să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniţi, cu excepţia celor care conduc autovehicule din subcategoriile A1 şi B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniţi. (2). Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevăzute în regulament. (3). Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport public de persoane, precum şi cei care conduc autovehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone sau cu gabarite depăşite ori transportă produse sau substanţe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniţi. (4). Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament. Art. 21 (1) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă cunoştinţele şi îndemânarea necesare conducerii şi să fie apţi din punct de vedere medical şi al capacităţilor psihologice. (2) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificaţi periodic din punct de vedere medical, în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare.

Cls.a IV+a,9-20 p.a.[art.102,alin.(1)pct.6]

Art. 22 (1) Examinarea medicală se realizează în scopul certificării stării de sănătate şi a calitaţilor fizice necesare unui conducător de autovehicul sau tramvai. (2) Afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (3) Examinarea medicală se realizează în vederea: a) aprobării prezentării la examen pentru obţinerea permisului de conducere; b) obţinerii certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie stabiliţi prin prezenta ordonanţă de urgenţă; c) verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare. (4) Examinarea medicală se realizează în unităţi de asistenţă medicală autorizate,existente la nivelul fiecărui judeţ, care au obligaţia luării în evidenţă a solicitantului sau a conducătorului de autovehicul ori de tramvai de către medicul de familie. (5) Lista unităţilor de asistenţă medicală autorizate se stabileşte şi se actualizează prin ordin al ministrului sănătăţii publice,care se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I. (6) Medicul de familie, atunci când constată că o persoană din evidenţa sa, care posedă permis de conducere, prezintă afecţiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătăţii publice emis conform alin. (2), va solicita unităţii de asistenţă, medicală autorizate examenul de specialitate necesar. În cazul în care unitatea de asistenţă medicală autorizată a stabilit că persoana este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat poliţiei rutiere pe a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. (7) Verificarea medicală se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (8) Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această masură. (9) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de instituţiile medico-legale, la solicitarea şi pe cheltuiala părţilor interesate.

182

Permisul de conducere ART.23. (1). Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie. (2). Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în condiţiile stabilite prin regulament, şi persoanele care urmează un curs de pregătire practică, în vederea obţinerii permisului de conducere, numai în prezenţa şi sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest sens, precum şi a examinatorului din cadrul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevăzute de lege. (3). Pe parcursul activităţii de pregătire practică sau de examinare în vederea obţinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, după caz, examinatorul împreună cu persoana pe care o supraveghează sau examinează răspund pentru încălcarea de către aceasta a regulilor de circulaţie sau, după caz, pentru pagubele produse terţilor ca urmare a producerii unui accident de circulaţie. (31) Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere este precedată de o evaluare obligatorie a capacităţilor psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor. Evaluarea psihologică este obligatorie în vederea obţinerii certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie stabiliţi prin prezenta ordonanţă de urgenţă.. (32) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie,deţinători ai certificatului de atestare profesională,vor fi evaluaţi periodic din punctul de vedere al capacităţilor psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor,în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare. (33) Evaluarea psihologică se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Transporturilor, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (34) Evaluarea psihologică se realizează în laboratoare de specialitate autorizate din cadrul instituţiilor abilitate. (35) Lista laboratoarelor de specialitate autorizate, se stabileşte şi se actualizează prin ordin al ministrului Transporturilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4). Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obţinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie să îndeplinească, potrivit legii, condiţiile de vârstă, să fie apte din punct de vedere medical şi să facă dovada pregătirii teoretice şi practice prin cursuri organizate de unităţi autorizate, potrivit legii. (5) Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectuează de către profesori de legislaţie rutieră şi instructori auto atestaţi de autoritatea competentă, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului Transporturilor, al ministrului Educaţiei şi Cercetării şi al ministrului Internelor şi Reformei Administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (6) Pot fi atestaţi ca profesori de legislaţie sau instructori auto pentru pregătirea practică, fără şcolarizare şi sustinerea examenului de atestare, poliţiştii rutieri cu grad de ofiţer cărora le-au încetat raporturile de serviciu şi care şi-au desfăşurat activitatea neîntrerupt, în ultimii 10 ani, în structurile poliţiei rutiere. (7) Poliţiştii rutieri care nu au grad de ofiţer pot fi atestati ca instructori auto pentru pregătirea practică, dacă îndeplinesc conditţile prevăzute la alin.(6). (8) Programa de învăţământ pe baza căreia se organizează cursuri de pregătire, precum şi metodologia de organizare şi desfăşurare a cursurilor în vederea obţinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului Educaţiei şi Cercetării, al ministrului Transporturilor şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al Romaniei. (9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este necesară obţinerea permisului de conducere, precum şi condiţiile concrete de obţinere a acestuia se stabilesc prin regulament. (10) Procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere se stabileşte prin ordin al ministrului Internelor şi Reformei Administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României. 183

Art. 231 (1) Persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene care se află la studii în România pentru o perioadă de cel puţin 6 luni sau care au rezidenţa normală în România pot solicita obţinerea permisului de conducere la autorităţile competente să le examineze. (2) Pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă, prin rezidenţă normală se înţelege locul unde o persoană locuieşte în mod obişnuit, adică cel puţin 185 de zile într-un an calendaristic, datorită unor legături personale şi profesionale sau, în cazul persoanelor fără legături profesionale, datorită unor legături strânse între acestea şi locul în care locuiesc. Art.24 (1) Examinarea pentru obţinerea permisului de conducere şi eliberarea acestuia se realizează de către autoritatea competentă pe raza căreia solicitanţii îşi au domiciliul, reşedinţa ori rezidenţa normală sau, în cazul celor aflaţi la studii în România potrivit art. 231 alin. (1), de către autoritatea competentă pe raza căreia se află instituţia de învăţământ. (2) Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului Internelor şi Reformei Administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) În localităţile în care autoritatea competentă autorizează desfaşurarea cursurilor de pregătire şi sustinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, şi în limba minorităţii naţionale respective. (4) În cazul cetăţenilor străini care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au rezidenţa normală sau care se află la studii în România, examinarea la proba teoretică pentru obţinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, într-o limbă de circulaţie internaţională. (5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberării. La schimbarea de către titular a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării, precum şi la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimbă fără susţinerea unui nou examen, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Internelor şi Reformei Administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cls.a III-a,6-p.a[art.101,alin.(1) pct.2]

(6) Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obţinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau pentru o infracţiune de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, produsă ca urmare a încălcării unei reguli de circulaţie, cu excepţia cazurilor când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. (1). Art.25 (1) Pentru conducătorii de autovehicule sau tramvaie care au o vechime mai mică de 1 an de la obţinerea permisului de conducere se stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulaţie. (2) Autovehiculele conduse de persoanele prevăzute la alin.(1) vor purta un semn distinctiv, în condiţiile stabilite prin regulament.

Cls.I-a,2 – 3 p.a.[art.99,alin.(1)pct.12]

Art.26 Proprietarii (sau deţinătorii mandataţi) de autovehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri periculoase sunt obligaţi să asigure testarea anuală a conducătorilor de autovehicule atestaţi profesional, în scopul însuşirii corecte şi al respectării de către aceştia a dispoziţiilor legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

Cls.a V-a,21 – 100 p.a.(art.105,pct.9)

Art.27 Se abrogă. ……………………………………………………………....................................................... Art. 28 Evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie se ţine de către poliţia rutieră, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative. ……………………………………………………………...................................................... 184

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 109 din 14 iulie 2005 privind transporturile rutiere, aprobată, modificată şi completată prin LEGEA nr. 102/2006 şi prin OUGR nr. 74/17.06.2008 ..................................................................................................................................................

CAPITOLUL VII Siguranţa rutieră SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 481 (1) Siguranţa rutieră se defineşte prin totalitatea reglementărilor privind circulaţia rutieră, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească infrastructura rutieră, mijloacele de transport, persoanele cu atribuţii care concură la siguranţa circulaţiei şi ceilalţi participanţi la trafic, pentru a se asigura desfăşurarea transportului rutier în condiţii de siguranţă şi de protecţie a mediului. (2) Reglementările privind circulaţia rutieră sunt stabilite prin lege specială.

SECŢIUNEA a 2-a Persoane cu funcţii care concură la siguranţa rutieră ART. 482 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, persoanele cu funcţii care concură la siguranţa rutieră sunt conducătorul auto al operatorului de transport/întreprinderii şi consilierul de siguranţă pentru transportul rutier al mărfurilor periculoase, instructorul de pregătire practică, profesorul de legislaţie rutieră. ART. 483 (1) Persoanele cu funcţii care concură la siguranţa circulaţiei trebuie să facă dovada că sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru ocuparea şi menţinerea pe funcţie. (2) Avizul medical şi psihologic se obţine în urma unei examinări, iniţiale şi periodice, efectuate în unităţi specializate stabilite obligatoriu în fiecare judeţ din reţeaua sanitară proprie a Ministerului Transporturilor sau agreate de acesta. (3) Cazurile pentru care se impune efectuarea examinării medicale şi/sau psihologice, precum şi periodicitatea avizelor medicale şi/sau psihologice se stabilesc prin norme. ART. 484 Întreprinderea sau operatorul de transport, în calitate de angajator, are obligaţia să ţină evidenţa avizelor medicale şi/sau psihologice şi să respecte recomandările comisiilor medicale şi psihologice cu privire la persoanele cu funcţii care concură la siguranţa rutieră. ART. 485 (1) Persoanele cu funcţii care concură la siguranţa rutieră trebuie să deţină un certificat de competenţă/calificare/pregătire profesională, eliberat de autoritatea competentă. (2) Prin lege se pot stabili şi alte categorii de conducători auto care trebuie să deţină certificat de competenţă profesională. ART. 486 Certificatul de competenţă/calificare/pregătire profesională are o valabilitate de 5 ani cu posibilitatea prelungirii pentru aceeaşi perioadă, în urma susţinerii şi promovării unui examen, în condiţiile stabilite de autoritatea competentă. ART. 487 Se abrogă. ART. 488 (1) Pentru prevenirea evenimentelor rutiere, întreprinderile care execută transport public 185

sau transport în cont propriu au obligaţia de a asigura pregătirea profesională şi instruirea periodică a personalului care concură la siguranţa circulaţiei. (2) Instruirea personalului cu atribuţii în siguranţa circulaţiei se realizează în condiţiile stabilite de autoritatea competentă. ART. 489 Autoritatea competentă va stabili sarcinile şi responsabilităţile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele cu funcţii care concură la siguranţa circulaţiei.

SECTIUNEA a 21-a Şcolile de conducere auto ART. 4810 Şcolile de conducere auto autorizate fac parte din cadrul instituţional naţinal în domeniul siguranţei rutiere şi asigură pregătirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere. ART. 4811 Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire în vederea obţinerii permisului de conducere se fac, în conformitate cu prevederile legale, în cadrul şcolilor de conducere auto autorizate de autoritatea competentă, în baza programelor de pregătire aprobate. ART. 4812 Condiţiile de autorizare a şcolilor de conducere auto se stabilesc de către autoritatea competentă, care asigură şi controlul acestora. ART. 4813 Instruirea practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectuează numai cu autovehiculele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. ART. 4814 (1) Instructorii auto autorizaţi prevăzuţi la art. 29 alin.(3) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările ulterioare, efectuează instruirea practică numai cu persoane care au efectuat în prealabil pregătirea teoretică într-o şcoală de conducere auto cu care aceştia au încheiat contract. (2) Instructorii auto la care se face referire la alin.(1) au aceleaşi obligaţii ca şi şcolile de conducere auto în ceea ce priveşte documentele privind evidenţa cursanţilor, a orelor de instruire practică, precum şi perioada de arhivare a acestora. Nerespectarea prevederilor art. 4811 – 4814 se sancţionează, conform art. 59(41), cu amendă de la 4000 RON la 6000 RON. ………………………………………………………………………………………………………..

Conducătorii de vehicule (Regulamentul de aplicare a O.U.G.R. 195/2002) ART. 29 (1) De la data aderării României la Uniunea Europeană, pentru a fi înscris la o unitate autorizată în vederea pregătirii teoretice şi practice pentru obţinerea permisului de conducere, solicitantul trebuie să facă dovada că este apt din punct de vedere psihologic. (2) Înainte de a urma cursurile practice de învăţare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice, solicitantul trebuie să facă dovada pregătirii teoretice, într-o unitate autorizată, în vederea obţinerii permisului de conducere. (3) Pregătirea practică a persoanei prevazute la alin. (2), în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru oricare dintre categoriile A, B, BE şi subcategoriile A1 şi B1, se poate efectua şi de către un instructor auto autorizat în condiţiile legii, care a încheiat un contract cu unitatea autorizată în care solicitantul a efectuat pregătirea teoretică. (4) Pot efectua cursurile practice de învăţare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice şi persoanele care nu au încă vârsta minimă prevăzută de lege pentru categoria sau subcategoria din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni înainte de 186

împlinirea acesteia sau dacă urmează cursurile unei instituţii de învăţământ preuniversitar cu profil auto, nu cu mai mult de un an înainte de împlinirea vârstei. ART. 30 Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre urmatoarele categorii şi subcategorii de vehicule: a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără ataş; b) CATEGORIA B: 1. autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8; 2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; 3. ansamblul de vehicule a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg, format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă, a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător; c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, iar masa totală maximă autorizată a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg; d) CATEGORIA C: 1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 kg; 2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă a carei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg; f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane; h) CATEGORIA Tr: tractor, maşini şi utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări; i) CATEGORIA Tb: troleibuz; j) CATEGORIA Tv: tramvai; k) SUBCATEGORIA A1: motocicleta cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cmc şi o putere care nu depăşeşte 11 kW;(14,946 C.P.) l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roţi având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, şi echipat cu un motor cu ardere internă cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalentă ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h; m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător; o) SUBCATEGORIA D1: 1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducătorului; 2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa 187

totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane. ART. 31 Traseele pe care se poate învăţa conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, după caz, se poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere se stabilesc de către poliţia rutieră.

Cls.a II-a,4-5 p.a.[art.100,alin.(1) pct.8]

ART. 32 (1) Autorităţile competente care examinează persoanele în vederea obţinerii permisului de conducere sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituţiei prefectului pe raza căreia candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa. (2) Membrii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor internaţionale acreditate în Romania se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere în condiţiile stabilite prin protocol de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe. (3) Examinarea la probele teoretice şi practice pentru obţinerea permisului de conducere poate fi efectuată şi în alte localităţi decât în municipiul reşedinţa de judeţ în care candidaţii îşi au domiciliul sau reşedinţa, în baza ordinului prefectului unităţii administrativ-teritoriale respective. ART. 33 (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 şi B1; b) să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, C, CE, C1, C1E şi Tr; c) să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani împliniţi, pentru categoriile D, DE, Tb şi Tv, precum şi pentru subcategoriile D1 şi D1E; d) să fie aptă din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoriile şi subcategoriile pentru care solicită examinarea; e) să nu fi fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul; f) să facă dovada ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 116 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru prezentarea la examen în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, în cazul în care a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru una dintre infracţiunile prevăzute la lit. e); g) să fie aptă din punct de vedere psihologic pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice. (2) Condiţia prevăzută la lit. g) a alin. (1) operează până la data aderării României la Uniunea Europeană. ART. 34 (1) Pentru programarea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere, dosarul personal al solicitantului trebuie să conţină următoarele documente: a) cererea-tip, semnată de solicitant; b) fişa de şcolarizare în care se consemnează şi avizul medicului "apt pentru conducerea vehiculelor" din categoria sau subcategoria pentru care se solicită examinarea. Fişa medicală se păstrează la unitatea autorizată care a pregătit candidatul; c) certificatul de cazier judiciar; d) copia actului de identitate; e) chitanţele de plata a taxelor aferente obţinerii permisului de conducere. (2) Programarea la primul examen a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere se efectuează de către unităţile autorizate la care aceştia au urmat cursurile de pregătire teoretică şi practică. (3) Titularul unui permis de conducere care solicită obţinerea de noi categorii sau subcategorii trebuie să depună la dosarul de examinare, pe langă documentele prevăzute la alin. (1), şi o copie a permisului de conducere. (4) Cetăţeanul român cu domiciliul în străinătate care solicită obţinerea permisului de conducere trebuie să depună la dosarul de examinare, pe langă documentele prevăzute la alin. (1), o 188

declaraţie autentificată la notarul public din care să rezulte că nu mai posedă un alt permis de conducere eliberat de o autoritate straină, dreptul de a conduce nu i-a fost suspendat ori anulat, precum şi documente din care să rezulte că are o locuinţa deţinută în proprietate sau închiriată în România. ART. 35 (1) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în: a) proba teoretică, de cunoaştere a reglementării circulaţiei rutiere, a noţiunilor elementare de mecanică şi a noţiunilor de prim ajutor. Examinarea la proba teoretică se poate face, în condiţiile legii, în limba minorităţii naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională, potrivit solicitării celui examinat; b) proba practică de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat, cu excepţia categoriei A şi subcategoriei A1, pentru care se verifică numai îndemănarea în conducere în poligoane special amenajate. (2) Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau B dacă autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmităţii acesteia. (3) Examinarea candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere pentru mai multe categorii sau subcategorii se poate efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie în parte. ART. 36 (1) Rezultatul examinării la proba teoretică şi la proba practică se consemnează prin calificativul "admis" sau "respins". (2) Persoana declarată "admis" la proba teoretică, dar care nu se prezintă la proba practică de conducere a vehiculului în traseu într-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este declarată "respins", urmând să efectueze un nou curs de pregătire. (3) Persoana declarată "respins" se poate programa la un nou examen dupa cel puţin 15 zile de la data la care a fost declarată "respins", dar nu mai târziu de un an de la absolvirea cursurilor, în caz contrar urmând să efectueze un nou curs de pregătire. ART. 37 Permisul de conducere se eliberează de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor la care candidaţii au sustinut examinarea, potrivit art. 32. ART. 38 (1) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul să conducă o motocicletă cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicletă cu ataş cu un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai dacă are o experienţă de minimum 2 ani pe o motocicletă cu specificaţii tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani şi promovează un test specific de cunoştinţe şi comportament. (2) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul să conducă şi un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor şi una sau două remorci. (3) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tr. (4) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul să conducă şi vehicule din categoria Tb - troleibuz. ART. 39 (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C sau D ori subcategoriile C1 sau D1 trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B sau după caz, să fi fost „admis” la examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoria B. (2) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D ori subcategoriile C1 sau D1 sau, după caz, să fi fost „admis” la examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E.

189

ART. 40 (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include. (2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia posedă şi permis pentru categoria B. (3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil şi pentru categoria DE, dacă titularul acestuia posedă şi permis pentru categoria D. (4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria D1E, dacă titularul are vârsta de cel puţin 21 de ani. (5) Permisul de conducere pentru subcategoriile D1 sau D1E este valabil şi pentru conducerea vehiculelor din subcategoriile C1 sau, respectiv, C1E. ART. 41 (1) Autovehiculele destinate învăţării conducerii, cu excepţia motocicletelor, vor fi dotate cu dublă comandă pentru frână şi ambreiaj. (2) Autovehiculele prevăzute la alin. (1) vor fi echipate cu o casetă având inscripţia "Şcoală", cu dimensiunile şi caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepţie autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea inscripţia "Şcoală" aplicată pe părţile laterale, în faţa şi în spate.

Cls.a II-a,4-5 p.a.+r.ci.[art.100,alin.(1) pct.5]

ART. 42 Permisul de conducere eliberat de o autoritate străină se preschimbă, în condiţiile legii, de către serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul instituţiei prefectului pe raza căreia titularul are domiciliul sau, în cazul cetăţenilor străini şi al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, reşedinţa. ART. 43 Titularul permisului de conducere trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite eliberarea unui nou permis de conducere. ART. 44 (1) Eliberarea unui nou permis de conducere se efectuează, în condiţiile legii, în baza următoarelor documente: a) fişa deţinătorului permisului de conducere; b) originalul şi copia actului de identitate; c) dovada plăţii contravalorii permisului de conducere şi a taxei de eliberare a acestui document; d) permisul de conducere a cărui preschimbare se solicită, în original, dacă acesta există; e) fişa medicală tip din care să rezulte că este apt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, dacă solicitarea preschimbării s-a făcut după expirarea valabilităţii administrative a permisului de conducere. (2) Pe langă documentele prevăzute la alin. (1) solicitantul trebuie să prezinte, în cazul schimbării numelui, documentul care atestă acest lucru, în original şi copie. (3) În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în Romania şi se află temporar în străinătate, eliberarea unui nou permis de conducere se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procură specială, autentificată de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României ori, dacă a fost dată în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila "conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare". Mandatarul va prezenta documentele prevăzute la alin. (1), în următoarele condiţii: a) fişa detinătorului permisului de conducere trebuie să fie semnată de titularul permisului de conducere în faţa unui funcţionar diplomatic; b) actul care atestă starea de sănătate, precum şi două fotografii de dată recentă ale titularului, din care una aplicată pe procura specială eliberată mandatarului, iar a doua pe fişa 190

detinătorului permisului de conducere, trebuie să fie vizate de misiunea diplomatică; c) declaraţia pe proprie răspundere a titularului, dată în faţa funcţionarului diplomatic, din care să rezulte că nu mai deţine un alt permis de conducere naţional cu excepţia celui depus pentru preschimbare. ART. 45 Permisul de conducere al conducătorului auto decedat se predă de către persoana care îl deţine, în termen de 30 de zile, autorităţii emitente.

191

TEMA NR. 6 Subiectul: I. NOUTĂŢI TEHNICE PRIVIND SIGURANŢA ÎN CONDUCERE II. PRIMUL AJUTOR IN ACCIDENTELE DE CIRCULAŢIE I. SIGURANŢA ÎN CONDUCERE În prevenirea comiterii accidentelor de circulaţie, pe de o parte şi în stăpânirea situaţiilor periculoase produse deja pe de alta, se disting două feluri de siguranţă: ¾ siguranţa activă, adică totalitatea mijloacelor prin care un automobil poate fi condus în condiţii de securitate prin îmbunătăţirea principalelor sisteme ca direcţia, frânarea, rularea şi iluminarea; ¾ siguranţa pasivă care constă în ameliorarea condiţiilor oferite de habitaclul autovehiculului. Siguranţa activă vizează perioada de dinaintea producerii accidentului, pe când cea pasivă se manifestă din momentul începerii evenimentului negativ de trafic, numit accident de circulaţie. Dintre cele patru sisteme ameliorate în cadrul siguranţei active, vom trata noutăţile privitoare la sistemul de frânare, sistem cu o mare pondere în economia generală a conducerii în siguranţă. I. SISTEMUL D.S.C. (Dynamic Stability Control, adică controlul dinamic al stabilităţii) Acest sistem intervine atât asupra frânelor cât şi asupra motorului şi este format din următoarele module:

1) Modulul EBM cuprinde:

1) EBM (Electronic Brake Management, adică managementul electronic al frânării) 2) ASC (Automatic Stability Control - controlul automat al stabilităţii)

a) sistemul ABS (Anti-lock Brake System – sistemul antiblocare) b) sistemul DBC (Dinamic Brake Control – controlul dinamic al frânării) c) sistemul CBC (Cornering Brake Control – controlul frânării în viraje) d) sistemul ADB (Automatic Diferenţial Brake – frânare diferenţiată automată) e) sistemul ESP sau ESC (controlul electronic al stabilităţii)

Ce „ştie” să facă fiecare dintre acestea? a) Sistemul ABS (antiblocare) ¾ monitorizează permanent viteza de rotaţie a fiecărei roţi, asigurând la nevoie, individual, presiunea optimă în sistemul de frânare; ¾ menţine stabilitatea şi controlul asupra direcţiei; ¾ senzorii ABS, de la fiecare roată, sesizează tendinţa de blocare şi comandă reducerea presiunii de frânare până când roata ajunge la viteza optimă de rostogolire; ¾ determină o micşorare a distanţei de oprire. b) Sistemul DBC (controlul dinamic al frânării) Sesizează că şoferul acţionează rapid pedala de frână şi comandă presiunea maximă în circuitul de frânare chiar dacă şoferul nu a apăsat cu forţă pedala respectivă. c) Sistemul CBC (controlul frânării în viraje) Măreşte presiunea de frânare pe roţile din interiorul virajului, ameliorând stabilitatea laterală 205

a autovehiculului şi împiedicând deraparea acestuia spre exteriorul curbei (virajului). d) Sistemul ADB (frânare diferenţiată automată) Aplică forţa de frânare individual, pe fiecare roată, în funcţie de condiţiile de rulare de regulă la modelele cu tracţiune integrală. e) Sistemul ESC (controlul automat al stabilităţii) Imprimă roţilor motrice fluxul maxim de putere, evitând imobilizarea autovehiculului pe un carosabil cu o aderenţă foarte scăzută. II. Sistemul ASR (antipatinare) În situaţia în care una dintre roţile autovehiculului a pătruns pe o suprafaţă glisantă, modulul intervine şi transferă presiunea de frânare roţii paralele, împiedicând, astfel, patinarea celei eliberate. III. Sistemul ESP (controlul dinamic al traiectoriei) Menţine controlul stabilităţii autovehiculului, acţionând asupra mai multor sisteme inclusiv a motorului, împiedicând înscrierea pe traiectorii necontrolate în cazul manevrelor bruşte pe carosabil alunecos. Siguranţa pasivă Principalul element al siguranţei pasive îl constituie acea caroserie construită, într-o aşa manieră, încât să aibă capacitatea de a prelua o importantă parte din energia de şoc produsă în timpul unei coliziuni. Această capacitate este dată de suprafeţele de contact cât mai moi (neagresive) de comenzile ergonomice cu forme rotunjite, de echipamentul AIRBAG, de confortul postului de pilotaj şi nu în cele din urmă de centurile de siguranţă, introduse pentru prima dată în 1950, în echiparea standardizată a autovehiculelor Volvo. În concluzie: Siguranţa activă are rolul de a preveni producerea accidentelor de circulaţie, pe când cea pasivă diminuează (pe cât posibil) gravitatea consecinţelor rezultate din consumarea nedoritelor evenimente negative pe drumurile publice.

Condiţii privind sistemul de frânare Ansamblul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul trebuie să fie compus din frâna de serviciu, frâna de securitate şi frâna de staţionare. 1. Frânarea de serviciu - trebuie să permită reducerea progresivă a vitezei şi oprirea automobilului şi, după caz, a combinaţiei de vehicule; echipamentul pentru frânarea de serviciu trebuie să aibă două circuite independente, fiecare circuit acţionând cel puţin două roţi amplasate pe părţi diferite. Conducătorul trebuie să poată obţine această frânare de pe locul său de conducere, fără să ridice mâinile de pe comanda direcţiei. 2. Frânarea de securitate - trebuie să permită reducerea progresivă a vitezei şi oprirea automobilului şi, după caz, a combinaţiei de vehicule, în cazul defectări echipamentului pentru frânarea de serviciu. Conducătorul trebuie să poată obţine această frânare de pe locul său de conducere, păstrând cel puţin o mână pe comanda direcţiei. 3. Frânarea de staţionare - trebuie să permită menţinerea vehiculului imobilizat pe o pantă ascendentă sau descendentă de cel puţin 18% (12% atunci când autovehiculul tractează o remorcă încărcată), chiar şi în absenţa conducătorului, elementele active rămânând menţinute în poziţia de strângere prin intermediul unui dispozitiv cu acţionare pur mecanică. Conducătorul trebuie să poată obţine frânarea de pe locul său de conducere, cu excepţia remorcilor unde sistemul de acţionare al frânei de staţionare poate fi activat de către o persoană aflată lângă vehicul, pe sol. Sistemele care asigură frânarea de serviciu, frânarea de securitate şi frânarea de staţionare pot avea părţi comune, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1. trebuie să existe cel puţin două comenzi independente una de alta şi uşor accesibile conducătorului de pe locul său (postul de pilotaj); 206

2. comanda sistemului de frânare de serviciu trebuie să fie independentă de cea a sistemului de frânare de staţionare; 3. dacă funcţia sistemului de frânare de securitate este preluată de sistemul de frânare de serviciu, acesta trebuie să aibă două circuite independente.

II. PRIMUL AJUTOR În urma accidentelor rutiere apar numeroase urgenţe medicale, necesitând cunoştinţe minime de acordare a unui prim ajutor. Acestea devin inutile în absenţa unei dotări strict necesare. În aceste condiţii prezenţa trusei sanitare şi cunoaşterea unor noţiuni simple de prim ajutor sunt esenţiale şi interdependente. Numim urgenţă starea de alterare gravă a sănătăţii organismului apărută în urma acţiunii unui factor brutal sau a oricărei afecţiuni care ameninţă viaţa persoanei respective. Primul ajutor reprezintă un complex de măsuri de urgenţă, care se aplică în cazuri de accidente înaintea intervenţiei cadrelor medicale.

Organizarea activităţii de acordare a primului ajutor În momentul în care se intervine pentru salvarea victimelor unui accident trebuie respectate următoarele principii: - victima nu se mobilizează de la locul accidentului decât în cazul în care situaţia din teritoriul respectiv continuă să fie periculoasă pentru victimă sau/şi pentru cel care acordă primul ajutor! - primul ajutor se acordă la locul accidentului! - în primul rând se evaluează gravitatea stării victimei şi după această evaluare se alertează imediat ambulanţa! Ţinând cont de aceste principii este bine ca acţiunea dumneavoastră să se desfăşoare în următoarea succesiune: 1. Semnalizaţi accidentul (evitaţi creşterea numărului de victime) 2. Degajaţi accidentatul! 3. Acordaţi primul ajutor! 4. Apelaţi telefonic numărul naţional de urgenţă 112 5. Supravegheaţi victima şi continuaţi, dacă este nevoie, să-i acordaţi primul ajutor până la sosirea ambulanţei! 1. Semnalizarea accidentului: Prima preocupare pe care trebuie să o aveţi este să acţionaţi în aşa fel încât numărul victimelor să nu crească. În mod ideal această semnalizare se face prin amplasarea triunghiurilor reflectorizante în ambele sensuri din preajma locului accidentului! Nu lăsaţi nesupravegheate aceste triunghiuri! Dacă nu aveţi la dispoziţie triunghiuri reflectorizante folosiţi orice alte mijloace pentru semnalizarea accidentului. Simpla amplasare a câte unei persoane la minimum 50 m în spatele şi în faţa locului în care s-a produs evenimentul rutier şi gesturile de avertizare ale acestora pot fi extrem de utile. 2. Degajarea accidentatului: Se vor evita gesturile brutale şi mobilizarea lui excesivă. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blândeţe, procedându-se la degajare prin eliberarea metodică, la nevoie cu sacrificarea materialelor ce îl acoperă. Dacă trebuie să mobilizaţi o victimă a unui accident de trafic nu uitaţi că aceasta poate avea o fractură de coloană vertebrală! Din acest motiv, mobilizarea victimei trebuie făcută în aşa fel încât coloana vertebrala să fie menţinută dreaptă. 207

Manevrele se desfăşoară în următoarea succesiune: - cu un braţ salvatorul sprijină ceafa accidentatului iar cu celălalt mandibula; - se aşază braţul victimei dinspre lateral peste abdomen, după care salvatorul apuca victima cu celălalt braţ al său, ca o chingă trecută pe sub spate şi axilă; - salvatorul imobilizează mandibula accidentatului, iar cu obrazul fixează suplimentar capul acestuia; - printr-o mişcare de tracţiune-rotaţie accidentatul este scos de pe scaun. Degajarea accidentatului se face cu următoarele precautii: - se urmăreşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă (cap-gâttrunchi), pentru a evita lezarea măduvei spinării în cazul unei fracturi de coloană; - în cazul unei fracturi închise membrul fracturat se menţine în poziţia găsită, fără a încerca punerea în poziţie normală; După degajare victima va fi întinsă cu blândeţe pe o pătură sau pe nişte haine. 3. Acordarea primului ajutor: După ce aţi degajat victima trebuie să aveţi imediat în vedere controlarea funcţiilor vitale ale acesteia. Concret, trebuie să decideţi rapid dacă victima este conştientă, dacă respiră şi dacă circulaţia sângelui este menţinută. Pentru aceasta procedaţi în felul următor: a) Verificaţi starea de conştienţă! În acest scop încercaţi să vedeţi dacă victima poate răspunde la întrebările dumneavoastră (ce s-a întâmplat? Cum vă simţiţi? Ce vă doare?) În timp ce îi adresaţi aceste întrebări puneţi mâinile dumneavoastră pe umerii victimei şi mişcaţi-o uşor. Dacă nu vă răspunde la întrebări atunci încercaţi să vedeţi dacă reacţionează la durere. Dacă victima nu este conştientă trebuie să acţionaţi rapid în următoarea succesiune: b) Solicitaţi ajutor! - dacă veţi constata că victima nu este conştientă atunci solicitaţi imediat ajutorul altor martori ai accidentului; nu uitaţi că este mai uşor ca primul ajutor să fie acordat de două sau mai multe persoane decât de către una singură! c) Eliberaţi căile respiratorii ale victimei! În acest scop scoateţi toţi corpii străini aflaţi în gura accidentatului (resturi de îmbrăcăminte, pământ, etc.) şi protezele dentare mobile. d) Controlaţi existenţa respiraţiei victimei! Ţinând capul victimei în extensie(ridicat „pe spate”), apropiaţi-vă cu urechea de gura acesteia în timp ce privirea dumneavoastră este îndreptată spre pieptul accidentatului. În felul acesta aveţi posibilitatea să îi auziţi respiraţia şi în acelaşi timp să vedeţi, eventual, mişcările respiratorii ale pieptului accidentatului. e) Controlaţi existenţa circulaţiei sângelui! Această manevră se execută prin căutarea pulsului la artera carotidă. Artera carotidă se poate palpa pe partea laterală a gâtului, la 2-3cm distanţă de cartilajul tiroid (mărul lui Adam). Nu uitaţi! La o persoană în stare de inconştienţă, lăsată să zacă culcată pe spate, există riscul ca baza limbii să “cadă” în faringe, fapt care va avea drept consecinţă asfixierea victimei! După ce aţi asezat victima în poziţie de siguranţă, chemaţi ambulanţa! Privind respiraţia, se pot întâlni două situaţii: a) Victima nu respiră dar are puls (stop respirator). Dacă accidentatul nu respiră (dar are puls) începeţi imediat ventilaţia artificială (respiraţie gură la gură). Faceţi 10 ventilaţii artificiale după care anunţaţi ambulanţa! Continuaţi ulterior ventilaţia artificială până la sosirea ambulanţei! b) Victima nu respiră şi nu are puls (stop cardiac şi respirator!). Această situaţie este de o gravitate deosebită. Trebuie să retineţi faptul că, în cazul apariţiei stopului cardiorespirator, şansa de a reanima 208

victima numai prin forţele dumneavoastră este foarte redusă.De aceea, primul lucru pe care trebuie să îl faceţi când constataţi absenţa respiraţiei şi a pulsului este să solicitaţi imediat ajutor şi să chemaţi ambulanţa. Atenţie! Comprimarea toracelui victimei trebuie facută astfel încât sternul(osul pieptului) să se înfunde cu 4-6 centrimetri. Nu întrerupeţi măsurile de reanimare decât în momentul în care pacientul este preluat de către personalul ambulanţei! 3. Cum anunţăm ambulanţa? În momentul în care solicităm intervenţia ambulanţei, operatorului de la telefonul unic112, trebuie să-i furnizăm următoarele informaţii absolut necesare: a) unde s-a petrecut accidentul (adresa exactă şi puncte de reper); b) ce s-a întâmplat; c) câte victime au rezultat din accident; d) de unde se dă alarma (numele persoanei care solicită intervenţia ambulanţei, adresa şi nr. de telefon). 4. Oprirea hemoragiilor(hemoreelor) Scurgerea abundentă de sânge în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sanguin se numeşte hemoragie. Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii: a) Hemoragii externe - în care sângele se scurge în afara organismului datorită secţionării unor vase de sânge. b) Hemoragii interne - în care sângele ce curge rămâne în interiorul organismului (ex.: în cavitatea abdominală, etc.). În funcţie de vasele care au fost secţionate, putem deosebi: - hemoragii arteriale, în care sângele, de o culoare roşu-aprins, ţâşneşte într-un jet sacadat, în acelaşi ritm cu pulsaţiile inimii; - hemoragii venoase, în care sângele, având o culoare roşu-închis, curge lin, continuu; - hemoragii capilare, în care curgerea sângelui se observă pe toată suprafaţa rănii, având o intensitate redusă. Hemoragiile externe şi cele exteriorizate sunt uşor de recunoscut. Hemoragiile interne sunt însoţite de o serie de semne prin care se pot bănui şi diagnostica. Aceste semne sunt: ameţeala, creşterea numărului de bătăi ale inimii pe minut, creşterea numărului de respiraţii pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arterială scade mult sub cifra normală. Bolnavul este neliniştit, palid, vorbeşte repede, are transpiraţii reci şi prezintă o sete intensă. Oprirea unei hemoragii se numeşte hemostaza. Hemostaza se poate realiza în două feluri: natural sau artificial. Hemostaza naturală se datorează capacităţii sângelui de a se coagula în momentul în care a venit în contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostază se produce în cazul unor hemoragii mici, capilare, în care intensitatea curgerii sângelui este mică. În cazul unor hemoragii mai mari este nevoie de o intervenţie specială pentru oprirea sângerării. Oprirea rapidă şi competentă a unei hemoragii este una din acţiunile decisive care trebuie executată de către cel care acordă primul ajutor. Cel mai simplu mod de a face o hemostază provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Câteva comprese aplicate pe plagă, o bucată de vată şi un bandaj ceva mai strâns sunt suficiente pentru a opri o sângerare medie. Dacă hemoragia nu se opreşte, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sângele. În hemoragia arterială, comprimarea se face într-un punct situat cât mai aproape de rană, între aceasta şi inimă, deoarece trebuie oprită ieşirea sângelui care vine de la inimă prin vasul deschis, iar în hemoragia venoasă garoul se aplică sub plagă. Comprimarea vaselor se face mai bine în locurile în care sunt mai aproape de un plan osos şi se poate face direct, cu degetul sau cu toată palma, numai pentru o hemostaza de scurtă durată. În cazul în care nu se poate menţine comprimat vasul un timp îndelungat, se recurge la aplicarea garoului. 209

Garoul este un tub sau o bandă elastică. Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplică sub garou o faşă de tifon, sau un obiect dur, cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Menţinerea unui garou nu poate depăşi o oră, timp în care accidentatul trebuie să ajungă la o unitate medicală. Ori de câte ori se aplică un garou, trebuie să se noteze ora şi data la care a fost pus pentru evitarea unor accidente grave din cauza lipsei de sânge din zona de sub garou. Bolnavii care prezintă hemoragii exteriorizate, altele decât cele nazale, trebuie imediat culcaţi şi lăsaţi liniştiţi. Se va chema de urgenţă medicul. Bolnavii la care se bănuie o hemoragie internă trebuie bine înveliţi, încălziţi cu sticle cu apă caldă la mâini şi la picioare şi li se vor da să bea ceaiuri dulci. Intervenţia medicului este necesară. Pansarea ranilor. De felul în care am facut primul pansament depinde modul de vindecare a rănii. Oprirea hemoragiei. Se face cu ajutorul mijloacelor cunoscute (garou, comprese sterile) în funcţie de intensitatea şi locul hemoragiei. Controlul rănii. Rănitul va fi dezbrăcat sau se vor tăia hainele în zona rănii pentru a se putea aprecia locul unde se află rana, întinderea şi aspectul ei. Curăţarea rănii. În rană pot rămâne deseori corpuri străine (pământ, nisip, bucăţele de stofă, cioburi) ce trebuie înlăaturate. Spalarea şi dezinfectarea rănii şi a zonei din jur. Atenţie! Niciodată nu se dă cu tinctură de iod pe rană! Executarea pansamentului Imobilizarea fracturilor. Fracturile pot fi de mai multe feluri. În funcţie de poziţia capetelor de fractură putem distinge: - fracturi fără deplasare, în care fragmentele osului rupt rămân pe loc; - fracturi cu deplasare, când capetele de fractură se îndepărtează unul de celălalt. În funcţie de comunicarea focarului de fractură cu exteriorul putem distinge: - fracturi închise, în care pielea din regiunea fracturii rămâne intactă; - fracturi deschise, la care ruptura osului este însoţită de o rană a pielii şi a muşchilor din regiunea respectivă. În funcţie de numărul de fragmente osoase rezultate din fractura se pot distinge: - fracturi simple, care au numai două fragmente osoase; - fracturi cominutive, în care osul este sfărâmat în mai multe fragmente. O fractură cu aspect particular se poate întâlni mai des la copiii mici, la care oasele sunt mai flexibile este vorba de asa numita fractura “în lemn verde”. Primul ajutor în cazul accidentatilor cu fracturi se desfaşoară după următoarea schemă: - degajarea din focarul de producere a fracturilor; - aşezarea accidentatului în poziţie cât mai comoda şi interzicerea oricărui tip de mişcări; - calmarea durerilor; Calmarea durerilor se obţine prin administrarea de antalgice minore (algocalmin, antinevralgic). Semnele după care putem recunoaşte o fractură se pot împărţi în două categorii: semne de probabilitate şi semne de certitudine. Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt: - durerea locală care apare brusc; - deformarea locală, care ţine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractură; - impotenţa funcţională (imposibilitatea folosirii membrului fracturat); 210

- echimoza (vânătaia) locală care apare ulterior; Semnele de certitudine ale unei fracturi sunt: - mobilitatea anormală la nivelul focarului de fractură, în funcţie de axele osului respectiv; - frecarea oaselor (zgomot caracteristic, de pârâitură, care apare la mişcarea sau lovirea capetelor fracturate); - lipsa de transmitere a mişcării la distanţă (mişcarea imprimată la unul din capetele osului nu se transmite la celalalt capat); - întreruperea traiectului osos, care se poate pune în evidenţă doar la oasele care se găsesc imediat sub piele. ATENŢIE! Nu se insistă prea mult la cercetarea semnelor de siguranţă ale unei fracturi deoarece mobilizarea capetelor osoase poate provoca rănirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate! În fracturile deschise, în afara semnelor descrise mai sus, apare şi rana. Imobilizarea unei fracturi se face de cele mai multe ori provizoriu, cu mijloacele pe care le găsim la îndemână. Se pot folosi atele din orice material (lemn, metal, carton). Pentru membrul superior şi pentru claviculă se utilizează doi colaci de pânză răsuciţi şi legaţi la spate; pentru braţ se utilizează 1-2 atele aplicate pe acesta şi apoi antebraţul se imobilizează prin utilizarea a 1-2 atele, după care acesta se suspendă cu ajutorul unui bandaj nedeformabil legat de gât. În cazul fracturii membrului inferior, imobilizarea cuprinde, de obicei, întreg membrul respectiv. Ca regulă generală, orice atelă bine aşezată trebuie să depăşească şi deasupra şi dedesupt ambele articulaţii ale osului fracturat, imobilizându-le. Luxaţiile sunt poziţii vicioase ale oaselor care formează o articulaţie şi se produc de obicei în acelaşi mod ca şi fracturile. De cele mai multe ori, luxaţia traumatică este însoţită de ruptura capsulei şi a ligamentelor articulare. Semnele caracteristice ale unei luxaţii sunt: - durerea locală; - deformarea regiunii respective comparativ cu regiunea simetrică; - limitarea mişcărilor; - poziţia anormală a membrului luxat; - scurtarea sau lungirea membrului lezat. Primul ajutor trebuie să se rezume doar la imobilizarea provizorie şi, dacă este cazul, la pansarea eventualelor plăgi. ATENŢIE! Nu vom încerca sub nici un motiv să „punem la loc” oasele luxate. Această manevră tebuie făcută numai de un cadru medical de specialitate. Entorsele Sub denumirea de entorsă se înţelege ansamblul unor leziuni produse într-o articulaţie ca urmare a unei mişcări forţate de torsiune. Uneori aceasta este însoţită şi de ruptura ligamentelor. Cauzele acestor accidente sunt aceleaşi ca la fracturi sau luxaţii. Cele mai frecvente sunt entorsele la nivelul extremităţilor (degete, încheietura mâinii, glezne). Semnele unei entorse sunt: - durerea intensă ce apare imediat după traumatism; - umflarea regiunii respective; - imposibilitatea folosirii membrului lezat. Primul ajutor în cazul entorselor cuprinde doar imobilizarea provizorie şi transportul accidentatului la unitatea medico-sanitară cea mai apropiată. 5. Asigurarea unui transport rapid şi netraumatizant. În cazul în care este necesar să se acorde primul ajutor, unui număr mare de accidentaţi, trebuie făcut un triaj al cazurilor în funcţie de gravitatea fiecăruia: În funcţie de categoria de urgentţă, se acordă primul ajutor şi se asigură transportul accidentatilor. 211

Poziţia în care vom transporta victima, variază în funcţie de genul leziunii şi starea generală a accidentatului: - bolnavul politraumatizat, conştient, va fi lungit pe spate; - bolnavul politraumatizat, în stare de inconştienţă, mai ales dacă are şi traumatism cranian, va fi lungit pe orizontală, însă cu capul pe o parte; - bolnavul care a pierdut mult sânge prin hemoragie va fi culcat pe spate cu corpul înclinat astfel încât capul să se afle mai jos decât restul corpului; - bolnavul cu răni ale abdomenului va fi culcat pe spate cu coapsele flectate; - în fracturile coloanei vertebrale bolnavul se aşază pe spate pe un plan dur; - în cazul fracturii coloanei cervicale (oasele gâtului) bolnavul se aşază pe spate; - în traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor, dacă bolnavul nu prezintă tulburări respiratorii (sufocare, cianoză, agitaţie) va fi aşezat pe spate cu toracele ridicat cât mai sus (semişezând). În cursul transportului accidentaţilor comatoşi se foloseşte pipa GUEDELL care este o piesă de material plastic în forma de secera, prin a carei aplicare se previne obstrucţia căilor respiratorii superioare prin căderea bazei limbii peste orificiul glotic. Introducerea pipei necesită punerea capului în extensie. Varful pipei alunecă pe peretele superior al cavităţii bucale, concavitatea pipei fiind orientată în sus; în momentul în care vârful pipei a ajuns la nivelul peretelui gâtului, pipa se roteşte cu concavitatea în jos pe faţa superioară a limbii.

ASPECTE PRIVIND EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL ŞI INFLUENŢA SA ASUPRA ORGANISMULUI CONDUCĂTORULUI AUTO Din datele Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii, consumul de alcool continuă să-şi extindă numărul de victime, ocupând împreună cu fumatul primul loc în topul viciilor. Dependenţa de alcool impune o abordare pluridisciplinară a acestui fenomen. Disponibil populaţiei sub diverse forme, alcoolul este un duşman de temut pentru omul modern stresat de viaţa de zi cu zi şi care priveşte consumul de băuturi alcoolice ca pe o modalitate de a scăpa de problemele cotidiene. Cercetările şi studiile efectuate, au stabilit faptul că băuturile alcoolice consumate de conducătorii auto măresc riscul producerii de accidente rutiere, faţă de cei care nu au consumat alcool, astfel: - 0,5%o - de 2 ori; - 0,7%o - de 4 ori; - 1 %o - de7 ori; - 1,2 %o - de 9 – 12 ori; - 1,4 %o - de 13 – 20 de ori; - peste 1,4 %o - de 36 de ori; Conform adresei nr. A 8/4165 din 16.04.2002, a Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici”, se consideră că până la 0,10 mg/l alcool în aerul expirat (rezultat obţinut cu ajutorul etilotestului), nu apare nici un fel de alterare a vitezei de reacţie, a reflexelor sau celorlalte funcţii psihomotorii, iar depăşirea acestui prag atrage după sine răspunderea contravenţională. Atunci când valoarea indicată de aparatul electronic este cuprinsă între 0,11 – 0,40 mg/l (inclusiv) şi subiectul testat recunoaşte abaterea comisă, acesta va fi sancţionat contravenţional conform prevederilor art. 102 alin 3, lit. a, din OUG nr. 195/2002 republicată. În componenţa băuturilor alcoolice se găseşte printre alte substanţe şi alcoolul etilic, denumit şi etanol, care se exprimă în grade alcoolice. Intoxicaţia cu alcool etilic, în marea majoritate a cazurilor se realizează prin ingerarea băuturilor alcoolice. Întrucât etanolul este extrem de hidrosolubil, pătrunderea în organismul uman se face foarte uşor, căile de pătrundere în organism fiind următoarele: - calea respiratorie, care se întâlneşte foarte rar la conducătorii auto, alcoolul pătrunzând în plămâni accidental sub formă de vapori în locurile de fabricaţie şi de îmbuteliere a băuturilor alcoolice; - calea digestivă, care începe cu mucoasa bucală, este cel mai des întâlnită la conducătorii 212

auto, în stomac absorbindu-se circa 90-95% din cantitatea de alcool consumată, restul absorbinduse la nivelul duodenului şi a intestinului subţire. Absorbţia gastrică este direct proporţională cu cantitatea şi concentraţia de alcool a băuturii ingerate. Pătruns în organism cu ajutorul sângelui şi a lichidului limfatic, alcoolul este transportat în tot organismul, direct proporţional cu conţinutul de apă al ţesuturilor şi invers proporţional cu conţinutul lor în grăsimi. Ficatul este organul care catabolizează alcoolul ingerat, aceasta făcându-se într-un ritm constant de 0,15 grame la %o pe oră, alcoolul rămas nedegradat, aproximativ 5,6 % din cantitatea totală absorbită, se elimină prin urină, expiraţie, care se numesc şi halena alcoolică, transpiraţie, salivă. Ca orice substanţă euforizantă, la început alcoolul oferă o stare temporară de bine, de energie şi vitalitate. Intoxicaţia acută cu alcool etilic se datorează inhibării sistemului nervos central şi evoluează în trei etape: Etapa I Faza de intoxicare a funcţiilor intelectuale evoluează în raport cu toleranţa individului cu valori individuale de 0,2 – 0,4 %o până la 1 – 1,25 %o. În cursul acestei etape sunt afectate treptat sobrietatea, memoria, individul devenind logoreic şi impulsiv. Timpul de latenţă a reflexelor este modificat încă de la alcoolemii mici, ceea ce explică contraindicarea consumului de băuturi alcoolice la conducătorii auto. Etapa II Faza medico-legală sau infractogena se instalează de regulă la alcoolemii cuprinse între 0,80%o şi 2,5 %o. În această etapă apar diaziartriatoxia, tahipneea, transpiraţii, sughiţul, voma. Denumirea infractogenă provine de la faptul că în această fază se comit fapte antisociale (accidente de circulaţie, scandaluri, infracţiuni).O persoană aflată la volanul unui autovehicul şi care se află într-o asemenea stare constituie un pericol real pentru siguranţa traficului rutier, motiv pentru care legiuitorul a incriminat această fază a intoxicaţiei ca infracţiune. Etapa III Faza comatoasă evoluează cu anestezie, narciză, hipotermie, facies hipertermic, colaps, convulsii şi comă ce poate dura 10-12 ore şi care poate conduce la decesul persoanei. De regulă o persoană aflată în această stare nu mai poate conduce un autovehicul. Alcoolemiile pot avea valori cuprinse între 2 %0 şi 3,5 %o, dar practica a demonstrat că acestea, în unele situaţii pot fi şi mai mari. Băutorii înveteraţi tolerează cantităţi mari de alcool, datorită adaptării sistemului nervos central la consumul de alcool şi a unei toleranţe accentuate urmare a creşterii ratei de epurare a etalonului din sânge. Măsurarea cantităţii de alcool pe care a îngurgitat-o un individ se numeşte alcoolemie şi reprezintă cantitatea de alcool din sânge, exprimată în grame de alcool etilic la litrul de sânge, nivelul său fiind condiţionat de mai mulţi factori cum ar fi: cantitate şi concentraţia băuturii ingerate, durata ingerării, plenitudinea stomacului, starea de somn, capacitatea ficatului de etiloxidare, etc. Curba alcoolemiei prezintă trei segmente: - segmentul ascendent, care corespunde etapei de difuziune, atingând un nivel maxim la alcoolemii de aproximativ 1,5 grame la %o; - segmentul orizontal, care corespunde ingestiei de alcool desfăşurată în paralel cu excreţia şi catabolizarea alcoolului, în raport cu cantitatea şi viteza de ingerare; - segmentul descendent, care corespunde încetării absorţiei de alcool şi dezintoxicării organismului. Pentru a exemplifica, facem precizarea că atingerea unei alcoolemii de aproximativ 0,5 grame la %o de către o persoană de 70 de Kg, este dată de consumarea a 100 ml de băutură distilată, 350 ml de vin sau 700 ml de bere. Diversele studii de specialitate au demonstrat că o treime din bolnavii spitalelor de psihiatrie au pe lângă diagnosticul clinic şi alcoolismul ca o complicaţie a stării lor. 213

Consumul de alcool devenit deja obicei poate avea o multitudine de repercusiuni pentru sănătatea individului. Cel mai afectat organ este ficatul la nivelul căruia alcoolul este metabolizat. Ciroza hepatică, este cea mai întâlnită afecţiune cauzată de consumul de alcool. S-a constatat că ciroza hepatică survine de şapte ori mai frecvent la alcoolici decât la nealcoolici. Această boală se instalează după o lungă perioadă de consum de alcool etilic şi constă în necroza celulelor hepatice precum pierderea funcţiei hepatice parţială sau totală, se asociază cu icter permanent sau periodic, tulburări renale şi tulburări hematologice. Etilismul, rezultat al consumului de alcool o perioadă îndelungată, are drept consecinţă tulburarea funcţiei hepatice, prin creşterea cantităţii de colesterol pe care acesta o metabolizează, fiind prima etapă spre o boală mai complexă denumită generic ficat gras sau steatoza hepatică. Afecţiuni posibile: infarct miocardic, accident vascular etc. Pancreatita cronică, este de departe cea mai întâlnită afecţiune, având de cele mai multe ori ca finalitate moartea. Datorită bogăţiei alcoolului în zaharuri, consumul de băuturi alcoolice epuizează funcţia pancreatică. Printre bolile determinate de consumul excesiv de alcool se mai numără: hepatita toxică, diabetul zaharat, coma alcoolică, ulcer gastric, disfuncţii cerebrale şi distrugerea celulelor nervoase. În ceea ce priveşte aspectul psihic al consumului îndelungat de alcool se poate afirma că acesta este extrem de periculos deoarece subiectul nu îşi pune doar propria viaţă în pericol, ci şi vieţile altora, ceea ce devine o problemă a întregii societăţi. Tulburările psihice determinate de alcoolism pot produce subiectului modificări de personalitate sau stări de nebunie temporară, în special în perioadele de sevraj. Dependenţa organismului de alcool la aceste persoane, impune de multe ori internarea lor, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru sine şi pentru ceilalţi. Consumul regulat a mai mult de 3 – 4 unităţi pe zi de către bărbaţi şi a mai mult de 2 – 3 unităţi pe zi de către femei pune în pericol starea de sănătate a persoanei şi duce la instalarea toleranţei şi posibil a dependenţei. Astfel o unitate este similară cu: - jumătate de pahar cu bere obişnuită sau vin; - un sfert de pahar cu bere tare sau vin; - un pahar mic cu vin, sherry sau vermut; - o măsură de 25 ml. de coniac, wischy, lichior sau votcă. Luând în considerare toate aceste aspecte, ne este foarte uşor să realizăm pericolul la care ne expunem consumând alcool în exces.

214

TEST pentru fixarea şi verificarea cunoştinţelor la Tema nr. 6 (primul ajutor în accidentele de circulaţie) 1. Primul ajutor reprezintă un complex de măsuri de urgenţă care se aplică în cazuri de accidente : a) înaintea intervenţiei cadrelor medicale; b) în timpul intervenţiei cadrelor medicale ; c) imediat după sosirea ambulanţei. 2. Urgenţă se numeşte starea de alterare grava a sanatatii, în urma unui accident, care ameninţă viaţa : a) numai a conducătorului auto ; b) numai a pasagerilor din autovehicul ; c) oricăruia dintre participanţii la trafic angajaţi în accident. 3. Primul ajutor se acordă: a) numai la spital ; b) la locul accidentului ; c) numai în ambulanţă. 4. În timpul acordării primului ajutor se poate muta victima din locul în care a fost găsită? a) nu; b) numai cu aprobarea anchetatorului; c) da, în situaţia în care locul respectiv prezintă pericol pentru victima şi/sau pentru cel care îi acordă primul ajutor. 5. Când trebuie apelat, numărul unic pentru urgenţe 112? a) după evaluarea stării sănătăţii victimei; b) imediat după descarcerarea din autovehicul; c) chiar în momentul producerii accidentului. 6. Pentru a se evita o supraaccidentare, semnalizarea locului accidentului se face: a) imediat după ieşirea din autovehicul; b) după acordarea primului ajutor; c) după chemarea ambulanţei. 7. Semnalizarea locului accidentului se va face obligatoriu: a) numai cu luminile de avarii ; b) numai cu indicatorul mobil ,,Accident’’ ; c) prin oricare mijloc capabil să asigure securitatea la locul accidentului. 8. Răniţii trebuie scoşi din autovehiculul angajat în accident: a) prin ridicare atentă şi fără mişcări bruşte de încovoiere frontală a corpului şi/sau de rotire a capului; b) prin tragere rapidă pentru a li se acorda primul ajutor; c) prin împingere spre uşile care nu s-au blocat în accident. 9. Pentru a se evita înrăutăţirea unei eventuale traumatizări a coloanei vertebrale, rănitul trebuie ridicat : a) prin încovoierea toracelui ; b) astfel încât coloana să fie menţinută dreaptă; c) prin folosirea unui scaun cu spătarul drept. 215

10. În cazul unei fracturi închise, membrul fracturat se va : a) trage şi se va pune în poziţia iniţială (normală) ; b) lega cu un garou deasupra fracturii ; c) menţine în poziţia găsită fără a încerca repunerea în poziţie normală. 11. După degajarea (scoaterea din autovehicul) victimei trebuie controlate funcţiile ei vitale şi anume: a) dacă respiră ; b) dacă este conştientă; c) dacă este conştientă, dacă respiră şi dacă circulaţia sângelui este menţinută. 12. Eliberarea căilor respiratorii presupune : a) scoaterea cravatei care îi strânge traheea ; b) scoaterea corpurilor străine şi a eventualelor proteze din gura accidentatului; c) scoaterea hainelor strâmte care îl sufocă. 13. Până la sosirea ambulanţei, poziţia de aşteptare a victimei va fi: a) una cât mai confortabilă; b) una care să-i permită o bună şi cât mai completa respiratie; c) una din care să fie văzută de către cei care îi vin în ajutor. 14. Există vreo deosebire între hemoragiile externe? a) nu; b) toate hemoragiile externe sunt arteriale; c) da. Culoarea sângelui, de un roşu aprins dovedeşte că hemoragia este arterială iar cea de un roşu închis (violaceu), atestă o hemoragie venoasă. 15. Cum recunoaşteţi dacă un accidentat, care nu mai mişcă, este viu? a) numai prin testarea pulsului radial; b) numai prin testarea pulsului carotidian; c) folosind metodele de la a) si b). 16. În cazul unui accidentat a cărui inimă nu mai bate, se impune: a) numai respiraţia artificială „gură la gură; b) numai masajul cardiac; c) luarea uneia sau ambelor măsuri de la a) şi b). 17. După evaluarea degradării stării de sănătate a victimei unui accident rutier, se va apela telefonul unic pentru urgenţe cu numărul : a) 954 ; b) 962 ; c) 112. 18. Ce se înţelege prin hemoragie ? a) scurgerea sângelui în afara vaselor sanguine ; b) scurgerea sângelui în interiorul vaselor sanguine ; c) scurgerea sângelui în partea inferioara a corpului. 19. Câte feluri de hemoragii se cunosc? a) numai interne ; b) numai externe ; c) externe şi interne. 20. Ce se înţelege prin hemoragie externă? a) cea în care sângele se scurge în afara organismului datorită secţionării unor nervi principali; b) cea în care sângele se scurge în afara organismului datorita secţionării unor vase de sânge; c) cea în care sângele se scurge sub porţiunea de piele traumatizată. 216

21. În funcţie de vasele care au fost secţionate, hemoragiile pot fi : a) arteriale; b) venoase; c) capilare, venoase şi arteriale. 22. Hemoragiile interne sunt acelea în care sângele ce se scurge rămâne : a) în interiorul organismului; b) în interiorul inimii; c) în interiorul plămânilor. 23. Accidentatul cu hemoragie internă este : a) liniştit, îmbujorat la faţă, calculat în vorbire ; b) neliniştit, palid, vorbeşte repede, are transpiraţii reci şi prezintă o sete intensă; c) greu de diagnosticat. 24. Garoul este o bandă elastică sau un tub elastic folosit la oprirea hemoragiei. Menţinerea unui garou nu poate depăşi : a) 3 ore ; b) 2 ore ; c) 1 oră. 25. În cazul hemoragiilor arteriale, garoul, pe care se noteaza data şi ora la care a fost pus, se poziţionează: a) deasupra rănii; b) sub rană; c) peste rană. 26. În cazul fracturii membrului inferior, imobilizarea cu atele cuprinde, de obicei: a) numai porţiunea fracturată; b) portiunea fracturată şi articulaţia inferioară; c) porţiunea fracturată şi ambele articulaţii. 27. Poziţia în care se va transporta un accidentat politraumatizat, constient, va fi: a) lungit pe spate ; b) cu capul pe o parte ; c) aşezat pe un plan dur. 28. Accidentatul care a pierdut mult sânge va fi transportat în poziţia : a) pe spate cu coapsele flexate ; b) pe spate, cu capul mai jos decât restul corpului; c) cu toracele comprimat din partea dreaptă; 29. În fracturile coloanei vertebrale, accidentatul se transportă: a) aşezat pe o parte ; b) aşezat pe spate pe un plan moale ; c) aşezat pe spate pe un plan dur ; 30. Spalarea şi dezinfectarea unei răni şi a zonei din jur se face : a) cu apă oxigenată; b) cu tinctură de iod direct pe rană; c) cu apa distilată;

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 a c b c a a c a b c c b b c c 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 c c a c b c a b c a c a b c a 217

TEMA nr.7 Subiectul : CONDUITA PREVENTIVA ÎN TRAFICUL RUTIER I. Caracteristici definitorii ale comportamentului conducătorului auto în trafic Definiţie: suma unor reguli, uneori diferite de cele ale legislaţiei rutiere (fără a fi în contradicţie cu acestea), completată cu un set de recomandari, procedee şi comportamente pe care legislaţia rutieră nu le poate cuprinde. Prin conduită preventivă trebuie să înţelegem : - comportamentul corect al conducătorului auto, care în interacţiune cu mediul ambiant(traficul rutier), urmăreşte evitarea angajării într-un accident de circulaţie; - comportamentul (tot) corect al celorlalţi participanţi la trafic. Rolul conduitei preventive

Elementele componenete ale conducerii preventive

a) anticiparea situaţiilor generatoare de accidente b) evitarea celor pe cale de a se produce c) ieşirea, cu minimum de consecinţe, dintr-un accident care nu a putut fi evitat MINIMA DE MALIS (cel mai mic dintre rele) 1) cunoştinţe teoretice şi practice 2) vigilenţa 3) prevederea 4) judecata 5) îndemânarea

Ce înseamnă fiecare dintre cele 5 elemente? 1. Cunoştinţe teoretice şi practice

a) norme de legislaţie rutieră b) norme de conduită preventivă c) cunoştinţele practice de conducere auto în siguranţă

2. Vigilenţa Reprezintă capacitatea conducătorului auto de a fi atent în permanenţă la ceea ce se petrece în jurul său în timpul conducerii şi de a fi pregătit să acţioneze prompt pentru evitarea oricărui eveniment negativ de trafic. Starea de vigilenţă presupune explorarea generală a mediului, aşteptare şi căutare a ceva încă nedefinit. Ea nu se opreşte asupra a ceva, explorează orice(totul). Vigilenţa solicită toate simţurile unui conducător auto, astfel: Simţul oftalmic – (văzul) - prin care conducătorul auto urmăreşte drumul, semnalizarea rutieră, comportamentul celorlalţi participanţi la trafic; Simţul auditiv- (auzul) - pe calea căruia recepţionează informaţii despre apariţia unei defecţiuni sau funcţionarea necorespunzătoare a unor mecanisme sau angrenaje ale autovehiculului (bătăi, ciocănituri, detonaţii etc); Simţul olfactiv-( mirosul) – cu ajutorul căruia recepţionează nereguli privind funcţionarea necorespunzătoare a diferitelor sisteme sau mecanisme (frecarea frânei, scurtcircuit etc); Simţul tactil – care ajută la acţionarea dozată a pedalelor, înregistrarea vibraţiilor, recepţionarea comportamentului dinamic al autovehiculului. Toate aceste informaţii vor fi prelucrate de sistemul nervos şi transformate într-un comportament armonios ce are drept scop conducerea corectă şi evitarea accidentelor de circulaţie. 218

Diminuarea vigilenţei este determinată de: - vorbitul la telefonul mobil;- consumul de alimente în timpul condusului;- mânuirea CDplayer-ului sau a radioului;- aprinderea ţigării;- întoarcerea capului către pasagerii din autovehicul;- balansarea diferitelor obiecte plasate în câmpul vizual – păpuşi, brelocuri, perdeluţe etc.- discuţii, gesturi ale pasagerilor din autovehicul. Atenţia se defineşte ca funcţie sau mecanism de orientare, focalizare şi fixare a conştiinţei asupra unui obiect, sarcini, probleme, etc. filtrare – selectare(orientare) Atenţia are 2 roluri

activare focalizată(concentrare)

Dacă inteligenţa este considerată o funcţie psihică complexă, care asigură într-o formă superioară adaptarea între organism şi mediu, atenţia este un factor activ al investigării mediului înconjurător, cu efecte favorabile asupra activităţii de cunoaştere. CARACTERISTICILE SAU CALITATILE ATENTIEI Stabilitatea atenţiei Înseamna mentinerea un timp mai lung a orientarii si concentrarii psihonervoase asupra aceluiasi fapt sau aceleiasi activitati. E influentata de proprietatile stimulului, de complexitatea si natura activitatii si nu în ultimul rând de motivatia subiectului. Un obiect cu structura simpla si nemiscat ne retine atentia foarte putin timp. Concentrarea(intensitatea) atentiei Înseamna mobilizarea intereselor si eforturilor îmntr-o anumita directie în functie de semnificatiile stimulilor, paralel cu inhibarea actiunii unor factori perturbatori. Gradul de concentrare e dependent de multi factori dintre care amintim: interesul subiectului pentru acea activitate si rezistenta lui la factorii perturbatori. Se poate masura prin rezistenta la factori perturbatori, în special la zgomot. Volumul atenţiei Adica cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan în planul reflectarii constiente . Volumul mediu este de 5-7 elemente. Flexibilitatea sau mobilitatea atenţiei Înseamna capaciatea subiectului de a deplasa atentia de la un obiect la altul în intervale cât mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetarilor este de o sesime de secunda. Distributivitatea atenţiei Este proprietatea care vizeaza amplitudinea unghiului de cuprindere simultana în planul constiintei clare a unei diversitati de fapte , procese, manifestari. Adica capacitatea de a sesiza simultan întelesul mai multor surse de informatii. Ex: conducatorul auto este atent la cel care il precede, la biciclisti, pietoni, etc timp in care urmareste si aparatura de bord. Atentia involuntara este declansata de stimuli interni si externi si consta în orientarea, concentrarea neintentionata, declansata spontan si fara efort voluntar. Atentia involuntara poate fi atrasa de mediul exterior, ca urmare a organizarii particulare a câmpului perceptiv în care apare un obiect detasat din ansamblu. Este în general de scurta durata mentinându-se atâta vreme cât dureaza actiunea stimulilor care o provoaca. Atentia voluntara se caracterizeaza prin prezenta intentiei de a fi atent si a efortului voluntar de a o mentine. Deci aceasta forma de atentie depinde în mare masura de individ si de motivatiile sale. Fiind autoreglata în mod constient, atentia voluntara este superioara atât prin mecanismele verbale de producere, cât si prin implicatiile ei pentru activitatea omului.

219

3. Prevederea este capacitatea unui conducător auto de a intui, de a anticipa evenimentele care sar putea produce în timpul conducerii, inclusiv greşelile celorlalti participanţi la trafic. frânarea uşoară pe lângă animale, biciclişti claxonarea lumini de întâlnire

imediată Prevederea

faruri de ceaţă tetiere dezaburitor la lunetă faruri reglabile

îndepărtată

4. Judecata Este capacitatea conducătorului auto de a fi capabil să aleagă varianta optimă de ieşire dintro situaţie periculoasă apărută pe neaşteptate în trafic; acest proces se petrece într-un timp foarte scurt – conducătorul auto trebuind să judece prompt, rapid, selectiv şi corect situaţia apărută şi să acţioneze în consecinţă. Importante în această privinţă sunt: experienţa în conducere, capacitatea de analiză rapidă şi discernământ, puterea de intuiţie, luciditate, capacitatea de a-şi stăpâni reacţiile impulsive etc. 5. Îndemânarea Reprezintă capacitatea conducătorului auto de a efectua corect toate manevrele impuse de traficul rutier: depăşiri, viraje, opriri, parcări etc. Aceste deprinderi se vor forma după multe exerciţii dar, o dată formate, ca acte reflexe, ele vor putea constitui premise pentru o conducere în siguranţă. II. Elemente de referinţă în adaptarea la condiţiile de circulaţie Viteza ( D.E.X.) este raportul dintre spaţiul parcurs de un mobil şi timpul folosit pentru parcurgerea acestui spaţiu. Viteza de deplasare a unui autovehicul pe 1) minimă obligatorie ( Fig. D3) drumurile publice

2) maximă admisă (Fig. C29) 3) recomandată ( Fig. G41 a şi G66)

Factorii care influenţează viteza de deplasare

a ) aderenţa b) vizibilitatea c) traficul d) caracteristicile drumului

Denumirea fiecărui factor enunţat : a) Aderenţa este forţa care ţine în contact roţile motrice ale unui autovehicul cu calea de rulare. natura şi proprietăţile materialelor aflate în contact Aderenţa depinde de conformaţia şi starea suprafeţelor aflate în fricţiune direct proporţională cu rugozitatea Aderenţa este invers proporţională cu alunecarea (acvaplanarea, deraparea etc.) 220

Cu cât coeficientul de aderenţă scade, cu atât distanţa de oprire creşte. b) Vizibilitatea este distanţa maximă până la care un obiect, luat ca reper, rămâne vizibil în condiţii atmosferice date. Factorii care o diminuează = ploaie, ninsoare abundentă, ceaţă densă, întuneric, etc. c) Traficul rutier = ( DEX) Este totalitatea transporturilor de mărfuri şi persoane care se fac pe o anumită cale de comunicaţie (drum), cu anumite mijloace de transport, într-un anumit interval de timp şi în condiţii precizate. El poate influenţa viteza prin aglomeraţie, eterogenitate etc. d) Caracteristicile drumului = curbe, rampe, pante, suprafaţa de rulare deteriorată etc III. Timpul de reacţie Este intervalul, măsurat în secunde, din momentul apariţiei unui semnal sau a unui eveniment, până la acţionarea uneia sau a mai multor comenzi ale autovehiculului. Acest timp este de 0,5 – 1,5 sec., luându-se, de regulă, valoarea de 1 secundă. distanţa de reacţie Distanţa de oprire este formată din distanţa de frânare distanţa parcursă în timpul mort Distanţa de frânare depinde de distanţa reală de frânare Distanţa de frânare este influenţată de

viteza de deplasare masa autovehiculului eficienţa frânelor

Distanţa de frânare este direct proporţională cu viteza de deplasare şi cu masa autovehiculului. Acvaplanarea este fenomenul datorită căruia se produce ruperea aderenţei şi plutirea aparentă a pneurilor pe o peliculă de apă existentă pe suprafaţa carosabilă.

Factorii favorizatori ai fenomenului de acvaplanare

viteza de deplasare apa (într-un strat mai gros decât adâncimea striului) desenul profilului lăţimea pneului sarcina pe roţi

Relaţia dintre viteză şi câmpul de percepţie vizuală Câmp de vedere = valoarea vederii periferice fără a întoarce capul. Câmpul de vedere este invers proporţional cu viteza. Cu cât viteza creşte , cu atât câmpul de vedere se îngustează. Exemplu : a) la 30 km/h câmpul de vedere = 100 de grade b) la 60 km/h câmpul de vedere = 70 de grade c) la 100 km/h câmpul de vedere = 40 de grade

221

Tehnici de bază ale conducerii preventive Aceste tehnici se bazează pe: 1) - vederea, observarea şi concentrarea asupra pericolelor actuale sau potenţiale; 2) - pregătirea mentală pentru efectuarea unei curse, conditia fizică şi psihică a conducătorului auto; 3) - stăpânirea tehnicilor de conducere necesare pentru a evita o situaţie periculoasă sau de a limita consecinţele unei astfel de situaţii pe cale să se producă 1. Vederea Prin intermediul văzului şoferul recepţionează aproximativ 90% din informaţiile privind traficul rutier. O vedere bună permite: - distingerea formelor şi detaliilor;- percepţia globală;- evaluarea distanţelor şi vitezelor;- evaluarea culorilor. Reguli ale vigilenţei vizuale : a) – regula celor 15 secunde: priveşte departe înaintea vehiculului pe care îl conduci astfel încât să ştii ce se petrece între vehiculul tau şi un reper fix, la care nu trebuie să ajungi în mai puţin de 15 secunde. Astfel poţi dispune de timp pentru a reacţiona la situaţiile apărute în trafic. Practic alegi un reper fix înaintea vehiculului (indicator, bornă kilometrică, copac etc) dupa care începi să numeri: o mie unu, o mie doi etc; dacă ajungi cu vehiculul la reperul ales în mai puţin de 15 secunde atunci privirea ta este îndreptată prea aproape în faţa vehiculului. Este posibil ca o situaţie neaşteptată din trafic să te surprindă datorită întârzierii cu care o percepi! b) – păstrează o imagine globală a situaţiei: întotdeauna trebuie să ştii ce se petrece în faţa şi în spatele tale, dar şi în părţile laterale ale vehiculului condus. În localitate poţi păstra un interval de 4 - 6 secunde faţă de vehiculul ce te precedă; acest interval permite păstrarea imaginii globale, dar şi supravegherea vehiculului care rulează în faţa ta. Atenţie la unghiurile moarte! c) – menţine ochii în mişcare: Privirea fixă elimină posibilitatea de a vedea zonele exterioare, limitrofe ale vehiculului. Ochii trebuie să se mişte la fiecare 2 secunde. În oglinzile retrovizoare trebuie privit o dată la 4,5 secunde. d) – păstrează o soluţie de rezervă luând măsuri de precauţie! Ai la îndemână două soluţii: modificarea direcţiei sau modificarea vitezei: în oricare dintre acestea trebuie avut în vedere ieşirea cu minimum de consecinţe dintr-o situaţie periculoasă. e) – fii vizibil; pentru ca ceilalţi să te vadă trebuie să comunici.Foloseşte claxonul, luminile indicatoare de direcţie, flash-urile, schimbă uşor poziţia vehiculului. Asigură-te că mesajul pe care vrei să-l transmiţi este unul univoc şi a fost receptat de cel căruia i-l transmiţi! 2. Pregătirea mentală şi fizică Conducătorul auto trebuie să posede, pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice, o anumită conduită în conducerea vehiculelor pe drumul public; i se cere să posede a anumită condiţie fizică şi psihică necesare pentru a nu săvârşi un eveniment rutier sau pentru a ieşi cu minimum de consecinţe dintr-o situaţie periculoasă. Oboseala constituie unul dintre factorii care generează accidente rutiere; ea este deseori ignorată, mulţi şoferi considerând că o cafea, un energizant, spălatul pe faţă, pot înlocui odihna. Şoferii trebuie să cunoască semnele oboselii şi riscurile scăderii vigilenţei. Alcoolul afectează percepţia, gândirea şi reflexele conducătorului auto. Cercetările arată că de la 0,3 ‰ debutează riscul producerii unui accident (aprox. o bere sau un pahar cu vin); la 0,7 ‰ riscul este multiplicat de 4 ori, la 1,2 ‰ riscul producerii unui accident se multiplică de 9-12 de ori, la 1,4 ‰ riscul producerii unui accident se multiplică de 13-20 de ori, iar la peste 1,4 ‰ de 36 de ori. Principalele efecte ale alcoolului sunt: - scade nivelul concentrării;- reduce câmpul vizual;- măreşte timpul de reacţie;- diminuează precizia gesturilor, reflexele scad;- euforie, agresivitate sau emotivitate, inhibiţia creşte. 222

Medicamentele din grupa celor psihotrope influenţează negativ capacitatea de a conduce. Există aproximativ 1000 de medicamente cu asemenea influenţă ( sedative, tranchilizante, antiseptice, microrelaxante, analgezice etc). Acestea pot genera somnolenţă, astenie, scad capacitatea de concentrare, diminuează performanţele, induc tulburări în comportament şi coordonarea mişcărilor, reduc precizia şi atenţia.

3. Tehnici de conducere defensivă Studiile au arătat că mai mult de o treime din accidente ar fi putut fi evitate dacă manevrele de prevenire ar fi fost efectuate! Modul corect de acţionare în situaţiile delicate apărute în trafic ţine de experienţa conducătorului auto şi de modul în care îşi poate menţine stăpânirea de sine pentru a gândi manevrele ce trebuie executate. Derapajul se naşte prin alunecarea roţilor şi devierea laterală a maşinii. El poate fi de trei feluri: - cu deraparea tuturor roţilor, produsă la reducerea vitezei prin frânare – care aduce deplasarea laterală a maşinii. Aderenţa pneurilor la derapare este mai mică decât aderenţa la frânarea prin rostogolire, deci va creşte distanţa de frânare. - deraparea „spatelui”, este cea mai periculoasă, fiind întâlnită cel mai des la maşinile cu motorul sau tracţiunea pe spate. Maşina „ fuge” de spate, ajungând uneori să se întoarcă la un unghi de 90 grade faţă de direcţia iniţială, moment în care mulţi conducători auto neexperimentaţi se pierd şi acţionează…...frâna! De fapt, trebuie să se procedeze exact invers, eliberându-se frâna, manevrându-se lin volanul către partea în care se „răsuceşte” maşina şi accelerând apoi uşor. - „ plecarea” într-o parte a punţii din faţă, acţiune ce poate fi contracarată prin manevrarea volanului, în sens opus, în acelaşi timp cu eliberarea pedalei de acceleraţie. Frânare de urgenţă Dacă este imposibil de executat o manevră de ocolire atunci frânarea de urgenţă rămâne singura soluţie. O stăpânire a tehnicii de frânare permite imobilizarea vehiculului pe distanţa cea mai scurtă dar şi păstrarea controlului asupra vehiculului. Frânarea modulată: apăsaţi frânele la maxim şi slăbiţi efortul de apăsare când roţile se blochează. Când roţile reîncep să se învârtă, repetaţi manevra. Frânarea controlată: apăsaţi pedala de frână până când roţile au tendinţa de a se bloca; menţineţi efortul de apăsare pe pedala de frână.

Situaţii cu risc potenţial în circulaţie 1.Trecerile de pietoni Obligaţia clara a conducatorului în preajma trecerilor pentru pietoni este reducerea vitezei, şi observarea fluxului de pietoni ce se deplasează pe trotuar, anticipând intenţia lor de a traversa. 2.Circulaţia pe timp de noapte Se constituie într-un factor de risc datorat utilizării greşite a luminii de drum şi a celei de intâlnire de către unii conducători, sau proastelor reglaje la nivelul farurilor, ajungîndu-se la "orbire". Asigură-te că farurile sunt reglate şi folosite corespunzător fazele, schimbând din timp la intersectarea cu alt autovehicul, concomitent cu reducerea vitezei. 3.Circulaţia în condiţii meteo nefavorabile (ploaie, polei, gheaţă, zăpadă, etc). Dacă ai fost surprins de ploaie în timpul deplasării, reduce viteza, pune în funcţiune ştergătoarele de parbriz. Toamna, pot apărea diferenţe importante de temperatură de la o zonă la alta ce pot surprinde prin apariţia poleiului pe sectoare scurte - în special pe poduri sau în zonele înalte, a ceţii în zonele joase, sau a noroiului pe sectoare de drum din preajma câmpurilor fermelor agricole etc. Primavara, ne aşteptăm la multe gropi formate în iarnă, precum şi la prezenţa nisipului şi a altor materiale antiderapante ce au fost utilizate la deszăpezire şi care acum pot determina derapaje.

223

Termeni specifici siguranţei auto Airbagul Airbagul este o parte a conceptului de siguranţa pasivă care oferă o protecţie suplimentară pentru zona capului şi a pieptului şoferului şi pasagerului.Sistemul de gestionare a airbagurilor activează, în cazul unui accident grav, atât airbagurile cât şi aparatele de pretensionare cat şi diferite măsuri de siguranta ca: inchiderea centralizată este dezactivată pentru a uşura salvarea; iluminarea interioară se activeaza; pompa de combustibil şi motorul sunt oprite (la motorizarile Diesel doar motorul) si semnalizarea de avarie este activată. ABS - Antilock Braking System Evitarea blocării la frânare; acest sistem elimină blocarea roţilor la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase. Senzorii de viteză monitorizează fiecare roată în parte şi reduc presiunea de frânare pe roata care se învârte mult mai încet decât celelalte. ASR Reglarea patinării tracţiunii. Împiedica rotirea roţilor de tracţiune şi sporeşte astfel stabilitatea la drum. Exista doua metode de baza: ori e micşorata electronic puterea motorului, ori se acţionează frâna roţii ce tinde să se răsucească. BAS Acest sistem recunoaşte intenţia şoferului de a pune o frână totala după viteza şi puterea mişcării pedalei de frână şi activează automat întreaga putere de frânare, pentru a se obţine un spaţiu de frânare cât mai scurt. ESP - Electronic Stability Program Cu ajutorul ESP-ului se poate creşte capacitatea de control asupra autovehiculului în situaţiile limită ale dinamicii de deplasare. De exemplu, în cazul curbelor luate prea rapid. ESP-ul extinde funcţia ABS şi reduce pericolul de derapare, în orice condiţii ale carosabilului. Prin intervenţia punctuală asupra managementului motorului şi asupra frânelor, ESP-ul împiedică o posibilă derapare a autovehiculului. ESP-ul acţionează în întreg domeniul de viteze şi se cuplează automat la fiecare pornire a motorului. PSS Bosch a pus la punct sistemul de securitate PSS (Predictive Safety Systems) care anticipează pericolul şi reacţionează imediat, protejând pasagerii şi celelalte vehicule de pe şosea. SBC Numit sensotronic (SBC), sistemul nu se mai bazează pe şofer pentru a obţine presiunea hidraulica. Pedala de frâna este conectata la unitatea centrala a maşinii (ECU) printr-un cablu. Senzorii vor informa ECU asupra modului în care este apăsata pedala (viteza, adâncime). Computerul va disipa apoi forţa necesară pentru fiecare roată cu ajutorul unor modulatoare. SIPS Prescurtarea vine de la Side Impact Protection System, un termen ce denumeşte prima utilizare a airbagurilor laterale, precum si a unui schelet foarte stabil al ramelor podelei. Acest sistem dublu a fost o inovaţie care asigura şi astăzi, o buna protecţie a călătorilor împotriva efectelor unei eventuale ciocniri laterale.

224

Câteva chestiuni privind bioritmurile O importantă atenţie trebuie acordată bioritmurilor(bios-viaţă şi ritmos-cadenţă) în funcţie de care se poate realiza (sau nu) conduita preventivă. Bioritmurile sunt cicluri naturale ale mintii şi corpului uman. Pe langă bioritmurile cunoscute: zi/noapte, odihnă/oboseală, somn/veghe, ciclul menstrual al femeii, există şi alte bioritmuri care ne influenţează viaţa. Toţi oamenii au 3 feluri de a trăi, 3 energii interne care interacţionează permanent, şi anume: Bioritmul fizic durează 23 de zile şi se referă la energia corpului fizic. Perioada de maxim este atunci când ne simţim în stare să depunem eforturi care cer putere şi rezistenţă fizică mari. Perioada de minim este cea de-a doua jumătate a ciclului, când avem mai putină energie şi vitalitate. Bioritmul emoţional are 28 de zile, fiind denumit şi ritmul sensibilităţii. El influenţează stările emoţionale, stimulează dragostea sau ura, optimismul sau pesimismul, pasiunea sau indiferenţa. Bioritmul intelectual evoluează după un ciclu de 33 de zile şi este în strânsă legătură cu inteligenţa, memoria, abilitatea de a învăţa, reacţiile mentale, logica, luarea deciziilor. Toate aceste bioritmuri ne reglează capacităţile fizice şi mentale, precum şi sănătatea întregului organism.

225

TEST pentru fixarea şi verificarea cunoştinţelor la Tema nr. 7 (conduita preventivă) ( Ştiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunii dintre organisme şi mediul lor de viaţă, (biotic=de viaţă ex.factor biotic; mediu biotic şi abiotic = fără viaţă ex.temperatura, umiditatea etc). Factorul biotic îl constituie însuşi conducătorul auto şi se referă la starea generală de sănătate vizând, în primul rând, bioritmul său de zi cu zi ( < gr.bios=viaţă+ ritmos=cadenţă>). Mediul biotic este compus din totalitatea celor cu care el intră în relaţii de viaţă, de serviciu şi de trafic rutier. Factorii de mediu abiotic sunt reprezntaţi de fenomenele meteorologice, (ploaie, ninsoare, caniculă şi ceaţă) de starea suprafeţelor de rulare şi performanţele tehnice ale autovehiculelor. În constituţia conducerii ecologice se regăsesc nuclee importante ale conduitei preventive care conduită presupune suma unor reguli diferite, uneori, de cele ale legislaţiei rutiere( dar nu în contradicţie cu acestea) completată cu un set de recomandări, procedee şi comportamente pe care legislaţia rutieră nu le poate cuprinde şi ale conducerii raţionale fundamentate pe randament, optimizare şi siguranţă în trafic. Randamentul este capacitatea de producţie a unei maşini măsurată într-o unitate de timp dată (şi în raport cu consumul).El se regăseşte în eficienţă, în beneficiu şi, în final, în profit. A optimiza înseamnă a face ca randamentul unei maşini să fie optim, adică foarte bun, să corespundă unor exigenţe sporite. Cunoaşterea celor definite mai sus trebuie pusă în slujba reducerii poluării mediului înconjurător, poluare care constă în acele acţiuni ce pot produce modificări ale echilibrului ecologic sau să dăuneze sănătăţii, liniştii şi stării de confort ale oamenilor, ori să provoace pagube economiei naţionale, prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane. Transporturile auto reprezintă unul dintre factorii de poluare a mediului înconjurător. Conducătorul auto poate să-şi aducă o importantă contribuţie la reducerea poluării mediului prin abordarea unei conduceri logice privind siguranţa rutieră, comportamentul faţă de ceilalţi participanţi la trafic şi grija faţă de mediul natural ce-l înconjură. Siguranţa activă are rolul de a preveni producerea accidentelor de circulaţie, pe când cea pasivă diminuează (pe cât posibil) gravitatea consecinţelor rezultate din săvârşirea acestora. A conduce ecologic privind siguranţa rutieră presupune: - bagajele(încărcătura) să nu stânjenească vizibilitatea conducătorului ori să pericliteze stabilitatea vehiculului; - să nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii sau plăcuţele cu numerele de înmatriculare; - să nu aibă aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale, afişe, reclame sau accesorii care restrâng vizibilitatea conducătorului ori a pasagerilor; - să nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă, să nu oprească motorul sau să decupleze transmisia în timpul mersului; - să nu conducă în timp ce se află sub influenţa alcoolului sau a substanţelor halucinogene; - să nu conducă un autovehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic; - să poarte, în timpul deplasării pe drumurile publice, casca de protecţie, centura sau dispozitivele de siguranţă omologate. A conduce ecologic în raport cu ceilalţi participanţi la traficul rutier impune : - să nu folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră; - să nu săvârşească gesturi obscene şi să nu profereze injurii la adresa altor participanţi la trafic; - să nu monteze pe autovehicul sisteme antifurt cu intensitatea semnalului ce depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori a căror durată a semnalului depăşeşte un minut consecutiv; - să conducă, pe timp nefavorabil, de o asemenea manieră, încât să nu stropească partenerii 232

de trafic cu apă, noroi sau zăpadă topită. A conduce ecologic în raport cu mediul natural (înconjurător) înseamnă: - să nu folosească un autovehicul care emană noxe peste limita legal admisă; - zgomotul, produs în mers sau în staţionare, să nu depăşească pragul fonic prevăzut de lege; - să nu folosească dispozitive neomologate pe sistemul de evacuare a gazelor; - să nu arunce din autovehicul, pe drumurile publice, obiecte, materiale sau substanţe ; - încărcătura vehiculului să nu pună în pericol persoane şi să nu cauzeze prejudicii proprietăţii publice ori private; - să nu ţină motorul pornit atunci când aşteaptă ridicarea barierelor la trecerile la nivel peste calea ferată ori în alte situaţii care impun o staţionare îndelungată; - să oprească motorul atunci când o situaţie de urgenţă îi impune imobilizarea prelungită a autovehiculului într-un tunel; - să nu forţeze trecerea pe sub porţile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălţimea sau încărăctura vehiculului atinge ori depăşeşte partea superioară a porţii; - să verifice dacă mărfurile ori substanţele periculoase, ce urmează a fi transportate, sunt autorizate conform ADR; - să se asigure că vehiculele şi încărcăturile nu prezintă defecte vizibile, scurgeri, sau fisuri, lipsă de dispozitive şi de echipamente; - să verifice dacă autovehiculele nu sunt supraîncărcate; - să ştie să folosească extinctoarele atunci când situaţia impune; - în cazul pierderii de substanţă să împiedice deversarea produsului în cursuri de ape, în canalele de scurgere şi să limiteze extinderea suprafeţei contaminate, utilizând materialele absorbante din dotare; - bagajele să fie bine fixate, încât ele să nu cadă pe drum şi să nu fie târâte ; - să nu producă praf sau mirosuri pestilenţiale ; - să nu folosească pneuri cu ştifturi (cuie) care pot deteriora suprafaţa drumului; - să nu intre pe drumurile publice modernizate cu autovehicule care au pe roţi sau pe caroserie noroi sau din care se scurg produse, substanţe ori materiale. Constructorii de autovehicule şi operatorii de transport rutier cooperează strâns pentru a îmbunătăţi performanţele de mediu în ceea ce priveşte poluarea chimică. Astăzi, mai mult de jumătate din parcul de autovehicule din Europa occidentală, corespund standardelor stricte de mediu stabilite de U.E., ajungându-se până la EURO 5, tehnici care au condus la reducerea substanţială a emisiilor de monoxid de carbon, de hidrocarburi şi de oxid de azot cu 50% faţă de 1999, iar a pulberilor fine în suspensie cu peste 80% raportat la acelaşi an. Valorile emisiilor poluante-limită admise la omologarea autovehiculelor, conform directivelor Uniunii Europene sunt: EURO 2 - pentru autoturisme M.A.S. (cu benzină) = monoxid de carbon 2,2 g/km şi hidrocarburi + noxe = 0,5 g/km; - pentru autoturisme M.A.C. (diesel) = monoxid de carbon 1,0 g/km, hidrocarburi + noxe = 0,15 g/km şi particule fine în suspensie 0,08 g/km. EURO 3 - pentru autoturisme M.A.S. = monoxid de carbon 2,3 g/km, hidrocarburi 0,20 g/km şi noxe 0,15 g/km; - pentru autoturisme M.A.C. = monoxid de carbon 0,64 g/km, hidrocarburi + noxe = 0,56 g/km şi particule = 0,05 g/km. EURO 4 - pentru autoturisme M.A.S. = monoxid de carbon 1,0 g/km, hidrocarburi = 0,10 g/km şi noxe = 0,08 g/km; - pentru autoturisme M.A.C. = monoxid de carbon 0,64 g/km, noxe = 0,08 g/km, hidrocarburi + noxe = 0,30 g/km şi particule = 0,025 g/km. În condiţiile creşterii numărului de autovehicule în circulaţie se prevede ca, până în anul 2010, emisiile totale în Europa occidentală să înregistreze o scădere de aproximativ 40% faţă de 233

anul 2007. Raportat la motorizarea autovehiculelor, existentă la nivelul anului 2008, specialiştii sunt unanimi în sensul că motorul cu aprindere prin comprimare (diesel) posedă cel mai mare potenţial de reducere a nivelului poluării în condiţiile creşterii randamentului său în exploatare. Şi în privinţa poluării fonice s-au făcut progrese notabile materializate în tehnici speciale de izolare cu care s-a realizat reducerea zgomotului maxim cu peste 50% faţă de ultimele 3 decenii. Pentru a înregistra progrese şi mai mari se impune, cu necesitate, reducerea zgomotului produs de anvelopele vehiculelor şi de suprafeţele carosabile care, astăzi, reprezintă sursa predominată a poluării fonice. Orice folosire a unui sistem auxiliar acţionat de motor (aer condiţionat, dispozitive servo, generatorul de curent) va avea drept efect creşterea consumului de carburant. Autovehiculele sunt construite din multe materiale care, odată ajunse în stadiul de deşeu, pot polua grav mediul, fie prin toxicitatea lor (lichid de frână, antigel), fie prin perioada lungă de descompunere (anvelope, mase plastice). Prelungirea duratei lor de serviciu este componentă a conducerii ecologice ( de ex. permutarea anvelopelor la 10.000 de km ). Sistemul GNC( gaze naturale comprimate) folosit de unele motoare cu ardere internă nu contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră pentru că sursele gazului metan(materiile organice intrate în putrefacţie) consumă dioxidul de carbon din atmosferă şi reduce cu 25% noxele emanate de motoarele în discuţie în comparaţie cu cele pe benzină. Convertorul catalitic poziţionat chiar langă motor, pentru a oferi mai rapid o eficienţă maximă, elimină aproximativ 95% din emisiile particulelor nocive. Mediul ecologic în interiorul autovehiculului este îmbunătăţit prin: - tapiţeriile şi materialele textile testate în vederea detectării substanţelor periculoase sau alergice; - sistemul avansat de menţinere a calitaţii aerului reduce nivelul anumitor gaze şi particule periculoase - piesele de metal din interiorul autovehiculului sunt testate în vederea reducerii posibilităţii de alergizare a echipajelor de la bord - producerea unor anvelope silenţioase şi usor reciclabile. La îmbunătăţirea condiţiilor de conducere ecologică a autovehiculelor vin să-şi alăture contribuţia: - motorul hibrid( cu propulsie diesel+electrică). Prototipul V70 hibrid parcurge distanţa de 1199 km cu emisii de numai 50g CO2/km şi un consum de combustibil de 1,6l/100km întrecut fiind de VW I care consumă doar 1,30l la viteza de 160km/h. - greutatea redusă a caroseriei prin folosirea magneziului - sunetul în cabină care nu trebuie să fie deranjant ci purtător de informaţii asupra deplasării pe drum - cabina GLOBETROTTER cu o înăltime interioară de 193 cm, cu noi scaune şi un nou panou de instrumente, un nou sistem audio-video, un pat pliabil cu multe posibilităţi de reglaj şi un scaun de pasager ce se poate roti - combustibilul Bio- D.M.E.( dimetileter) produs din biomasă are atât eficienţă energetică mare cât şi emisii reduse de gaze cu efect de seră.Materia primă folosită este leşia neagră, un produs secundar bogat energetic şi foarte vâscos din industria celulozei. Combustibilul Bio- D.M.E. reduce, cu 95% emisiile de dioxid de carbon. Motorul diesel alimentat cu Bio- D.M.E. furnizează un randament egal cu cel înregistrat de motorul diesel alimentat cu motorină, producând un nivel mai scăzut de zgomot. Emană mai putini oxizi de azot ceea ce presupune folosirea unui sistem mai simplu pentru tratarea gazelor de eşapament. În aceeaşi notă se înscrie şi folosirea tehnologiei de reducere catalitică selectivă cu AdBlue care este un aditiv format din apă deionizată şi uree în concentraţie de 32,5%. Se prezintă sub forma unui lichid stabil, incolor, inodor şi netoxic care reduce, pe lângă emisia de noxe şi consumul de carburant. Nu este un aditiv pentru combustibili sau lubrifianţi. Pentru respectarea exigentelor cerinţe ale Euro 4 si Euro 5 se aplică tehnologia SCR cu AdBlue, generalizată în toată Europa, care prezintă o largă paletă de avantaje, printe care: 234

-

Este funcţională şi in cazul motorinelor de o mai scazută calitate Necesită o întreţinere minimă si este conceput pentru întreaga viaţă a autovehiculului Şi-a dovedit eficienţa în materie de economisire a combustibilului Protejează mediul înconjurător

Prin tehnologia SCR aditivul AdBlue se injectează in gazele de evacuare, înainte ca acestea să treacă printr-un catalizator SCR în care, o dată intrate, oxizii de azot pe care îi conţin sunt transformaţi în vapori de apă inofensivi şi azot (N) care se găseşte în mod natural în atmosferă, în volum de 78,2%, şi în greutate de 76%. Catalizatorul este complet integrat în toba de eşapament. Substanţa activă a aditivului AdBlue – ureea – (produsă din gaz natural) este stabilă si netoxică, fără reacţie la înmagazinare sau transport. Cantitatea de AdBlue necesară pentru standardul Euro 4 este de 3-4%, iar pentru Euro 5 de 5-7%. Sistemul SCR este alcătuit, în principiu, dintr-un rezervor pentru aditivul AdBlue confecţionat, din aluminiu sau plastic, cu capacitatea de 30-120 litri poziţionat lângă rezervorul standard de motorină,dotat cu pompă AdBlue, injector şi catalizator SCR. Motorul nu este implicat, de fapt, în derularea procesului decât cu furnizarea unei arderi optime a amestecului carburant. Punctul de îngheţ al aditivului este de C; el îngheaţă, dar se dezgheaţă imediat după pornirea motorului, care nu este afectată în nici un fel. Gazele de evacuare nu sunt filtrate în întregime decât atunci cînd motorul şi sistemul de eşapare ating temperatura normală de funcţionare. Tehnologia SCR se recomandă a fi folosită la motoarele cu cilindree mare, la cele de capacitate medie promovându-se sistemul EGR( Recircularea Gazelor de evacuare) funcţional prin reintroducerea, în cilindri, a unei părţi din gazele de evacuare. Stilul ecologic de conducere este o modalitate simplă de reducere a consumului de carburant şi a gazelor de emisie cu efect de seră stimulate de dioxidul de carbon, în aplicarea căruia considerăm că se impune a se ţine seama de următoarele recomandări: - accelerează rapid şi comută într-o treaptă superioară de viteză înainte de a atinge 3000 de ture pe minut la MAS şi 2000 la MAC - decelerează gradual, prin eliberarea pedalei de acceleraţie - condu cu viteză constantă, utilizând treapta cea mai înaltă de viteză. Accelerările inutile consumă mult combustibil. Conducerea cu viteză mare consumă de asemenea multă energie. Ex. La 120km/h consumul de combustibil se măreste, pentru fiecare kilometru parcurs, cu 30% în comparaţie cu conducerea cu 80km/h. - anticipând intensitatea traficului, privind în profunzime, eviţi frânările şi accelerările excessive - utilizează frâna de motor în cât mai multe cazuri - nu lăsa motorul să funcţioneze la ralanti - eliberează pedala de acceleraţie la parcurgerea pantelor lungi - nu apăsa ’’la blană’’ pedala de acceleraţie - nu depăşi capacitatea de încărcare a autovehiculului pentru a nu provoca supraîncălzirea anvelopelor şi dificultăţi în menţinerea direcţiei şi la frânare - nu uita că o încărcatură excedentară solicită mai mult motorul, mărind consumul de carburant şi face să crească spaţiul(distanţa) de frânare - nu purta permanent portbagajul pe plafonul autovehiculului - când staţionezi mai mult de un minut, opreşte motorul - nu încălzi motorul, nici iarna, înainte de a pleca la drum - verifică, lunar, presiunea din pneuri care atunci când nu sunt umflate la presiunea de regim, fac ca rezistenţa la înaintare să crească cu 10% ,iar consumul de combustibil cu 2% - dacă nu conduci ecologic faci ca cele 12% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel european, să crească - foloseşte tempomatul pentru reducerea consumului de combustibil - nu uita că cele 216 milioane de autoturisme care circulă pe străzile Europei sunt o sursă majoră de poluare a aerului care ucide cca 370.000 de persoane anual. 235

TESTUL Nr.1 pentru verificarea şi consolidarea conostinţelor privind conducerea ecologică 1. În ce fel vă sporiţi confortul termic în habitaclul autovehiculului , dacă conduceţi într-un oraş cu un trafic intens, pentru a proteja mediul ? a) pornesc aerul condiţionat; b) deschid geamurile laterale; c) pornesc aerul condiţionat şi las un geam întredeschis. 2. În ce fel vă sporiţi confortul termic în habitaclul autovehiculului, dacă conduceţi pe un drum public situat în afara localitaţilor, pentru a proteja mediul ? a) pornesc aerul condiţionat; b) activez şi setez tempomatul; c) deschid două geamuri laterale, de pe aceeaşi parte a autovehiculului, pentru ca aerul să circule; 3. Comportamentul ecologic în conducerea autovehiculului presupune: a) planificarea traseului pentru a economisi timp şi carburant; b) evitarea zonelor cu circulaţie densă, cu lucrări pe carosabil sau teren accidentat; c) deplasarea cu viteză si accelerări bruşte, pentru a scurta timpul deplasării; 4. Efectul folosirii instalaţiei de aer condiţionat este: a) scăderea puternică a gradului de confort; b) reducerea consumului de combustibil; c) creşterea consumului de combustibil; 5. Utilizarea pe autostradă a limitatorului de viteza pentru autovehicule dotate cu acest sistem are ca efect : a) creşterea consumului de carburant; b) reducerea consumului de carburant; c) nu are nici un efect în ceea ce priveşte consumul de carburant; 6. Pentru a conduce ecologic este necesar : a) să verifici o dată pe lună, la rece presiunea în anvelope; b) să înlocuieşti pneurile la fiecare 1000 km; c) să schimbi pneurile, între ele după parcurgerea a cca. 10.000 km; 7. Ce se înţelege prin conducere ecologică ? a) folosirea permanentă a combustibilului biodegradabil; b) ansamblul măsurilor comportamentale, de control sau verificare a vehiculului , prin care se realizează economie de energie şi protejarea mediului; c) deplasări urbane cu bicicleta, role, pe jos sau alte mijloace care nu poluează atmosfera; 8. Cum trebuie să conduci, astfel încât să reduci poluarea ? a) porneşti motorul fără a folosi acceleraţia şi demarezi imediat b) porneşti motorul, apăsând acceleraţia la un sfert din cursă, apoi încălzeşti motorul pentru ca în timpul deplasării consumul să fie redus; c) porneşti motorul cu acceleraţia la podea, apoi porneşti de pe loc demarând agresiv 9. În sensul conducerii ecologice a autovehiculului se recomandă: a) să evitaţi transportul obiectelor inutile şi grele în portbagaj sau habitaclu; b) să nu ai montat în permanenţă pe autovehicul, portbagajul suplimentar; c) să utilizezi spoilere şi faruri suplimentare;

236

10. Pentru a conduce ecologic se recomandă: a) utilizarea climatizării numai în cazul traseelor scurte; b) utilizarea climatizării numai când este absolut necesar c) utilizarea climatizării numai pe timp de noapte; 11. Consumul de carburant se măreşte dacă: a) foloseşti orice aparat electric conectat la generatorul de current al autovehiculului; b) lichidul de răcire nu conţine antigel c) autovehiculul nu este dotat cu servo-direcţie; 12. În care situaţii creşte consumul de carburant ? a) atunci când motorul nu atinge temperatura de funcţionare; b) atunci când fumul de la eşapament este de culoare neagră; c) atunci când motorul funcţionează cu întreruperi; 13. Când se recomandă oprirea motorului pentru reducerea consumului de combustibil ? a) în cazul unei opriri lungi la trecerea la nivel cu calea ferată; b) la culoarea roşie a unui semafor care de regulă durează foarte mult; c) la semnalul de oprire al poliţistului rutier; 14. Cum trebuie să procedezi pentru a conduce ecologic un autovehicul ? a) să reduci viteza, folosind frâna de motor; b) să scoţi levierul schimbătorului de viteză pe punctul mort, când frânezi c) să acţionezi frâna de serviciu simultan cu cea de ajutor pentru a opri mai repede; 15. Pentru a conduce ecologic un autovehicul, se recomandă: a) folosirea motorului la ralanti, în cazul staţionării voluntare. b) oprirea motorului la coborârea unei pante, pentru a economisi carburant; c) menţinerea unei viteze constante, de preferinţă medie; 16. Conduita ecologică în conducerea unui autovehicul înseamnă : a) să nu poluezi fonic mediul înconjurător, folosind instalaţia de sonorizare la maxim; b) să anticipezi situaţiile din trafic, astfel încât să nu frânezi brusc şi să nu accelerezi agresiv; c) să întreţii permanent parbrizul curat; 17. Cauzele care determină poluarea mediului sunt: a) arderea incompletă şi defectuoasă a combustibilului; b) rularea cu viteză redusă ; c) îmbâcsirea filtrului de carburant; 18. Cum este indicat să demarezi, astfel încât să reduci consumul de carburant? a) să schimbi succesiv treptele de viteză, astfel încât să ajungi cât mai curând în treapta de viteză optimă, pentru viteza de deplasare pe acel sector de drum; b) foloseşti o treaptă de viteză superioară, la o turaţie medie sau medie-inferioară; c) foloseşti trepte de viteză inferioare, la turaţii ale motorului medii-superioare sau superioare, pentru a obţine putere maximă; 19. Transportul bagajelor pe portbagajul de pe pavilionul autovehicului are ca efect: a) scăderea puternică a gradului de confort; b) reducerea consumului de combustibil; c) creşterea consumului de combustibil; 20. Sistemul GNC(gaze naturale comprimate) folosit la unele motoare cu ardere internă: a) contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră; b) nu contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră; c) consumă dioxidul de carbon din atmosferă; 237

21. Este recomandat să se plece la drum(în trafic) imediat după pornirea motorului? a) nu; b) da; c) numai după o încălzire a motorului de cel putin 5 minute; 22. Este recomandat să se profite de coborâri prelungite pentru: a) a scoate levierul de viteză în punctul mort; b) a ridica piciorul de pe pedala de acceleraţie; c) a folosi judicios dispozitivul pneumatic de încetinire. 23. Aditivul Ad Blue se injectează în circuitul: a) de alimentare cu combustibil; b) de aprindere a amestecului carburant; c) de evacuare a gazelor arse; 24. Combustibilul Bio- DME( dimetileter), produs din biomasă: a) are eficienţă energetică mare; b) produce mari emisii de gaze cu efect de seră; c) reduce, cu 95%, emisiile de dioxid de carbon; 25. Alimentarea motoarelor cu GNC(gaze naturale comprimate); a) nu contribuie la încălzirea globală provocată de gazele de seră; b) consumă dioxidul de carbon din atmosferă; c) reduce, cu 25%, noxele emanate de motor; 26. O importantă contribuţie, la realizarea conducerii autovehiculelor în condiţii ecologice, o aduc: a) motoarele hibride cu propulsie diesel+ electrică care consumă 1,6 litri/100km; b) motoarele cu motorină injectată de pompă; c) motoarele cu benzină injectate de pompă; 27. Conducerea unui autovehicul, cu pneurile umflate sub presiunea de regim, face ca: a) rezistenţa la înaintare să crească cu 10%; b) rezistenţa la înaintare să crească cu 25%; c) motorul să consume combustibil crescut cu 2%; 28. Conducerea unui autovehicul cu 120 km/h faţă de conducerea cu 80 km/h determină: a) creşterea consumului de combustibil cu 30% numai la demaraj; b) creşterea consumului de combustibil cu 30% pentru fiecare kilometru parcurs; c) reducerea consumului de combustibil cu 10%; 29. Depăşirea capacităţii de încărcare a autovehiculului conduce la: a) supraîncălzirea pneurilor; b) dificultăţi în stăpânirea direcţiei; c) disconfortul altor participanţi la traficul rutier; 30. Conducerea ecologică se realizează printr-un ansamblu de măsuri, printre care: a) un stil de pilotare cu accelerări rapide şi turarea motorului la peste 3000 rotaţii/minut; b) comportamentul preventiv şi reducerea consumului de combustibil; c) protejarea mediului de poluările chimică şi fonică; 1 b 16 ab

2 ab 17 ac

3 ab 18 ab

4 c 19 c

5 b 20 bc

6 ac 21 b

7 b 22 bc

8 a 23 c

9 ab 24 ac 238

10 b 25 abc

11 a 26 a

12 abc 27 ac

13 ab 28 b

14 a 29 ab

15 c 30 bc

TESTUL Nr.2 pentru verificarea şi consolidarea cunoştinţelor privind CONDUCEREA ECOLOGICĂ

1. Pentru a se stabili înscrierea în normele legale privind conducerea ecologică, verificarea emisiilor poluante,la motorul cu aprindere prin scânteie, se face cu: a) decelerometrul; b) dispozitivul de limitare a vitezei ; c) analizorul de gaze pentru C.O şi lambda. 2. Una dintre încălcările regimului de conducere, în condiţii ecologice, o constituie: a) plecarea la drum cu postîncălzitorul în funcţiune; b) plecarea la drum cu motorul diesel încălzit la 80-900C; c) plecarea la drum cu tubulatura de evacuare neetanşă sau incompletă. 3. Evacuarea apei din rezervoarele de motorină şi curăţarea prefiltrelor de combustibil contribuie la conducerea în condiţii: a) de securitate absolută; b) ecologice; c) de prevenire a accidentelor. 4. Reaua etanşeitate a supapelor, distribuţia dereglată şi pompa de injecţie decalată influenţeză negativ: a) asupra conducerii în condiţii ecologice; b) asupra conducerii în condiţii de siguranţă rutieră; c) asupra conducerii în condiţii de conduită preventivă. 5. Conducerea unui autovehicul cu filtrul de aer îmbâcsit, cu turbocompresorul defect şi cu ţevăria de eşapare înfundată constituie cauze generatoare ale: a) neglijenţei operatorului de transport; b) poluării fonice a mediului înconjurător; c) poluării chimice a zonei în care se conduce. 6. Funcţionarea, în condiţii ecologice, a unui autovehicul dotat cu motor cu aprindere prin comprimare, se stabileşte prin: a) verificarea cu opacimetrul; b) verificarea cu turometrul; c) verificarea cu tahograful digital. 7. Respectarea normelor de conducere ecologică, se materializează, în urma verificărilor specifice, prin: a) aplicarea ecusonului de inspecţie tehnică periodică; b) aplicarea ecusonului de inspecţie tehnică pentru poluare; c) aplicarea ecusonului de inspecţie tehnică pentru probe. 8. Omologarea, în ceea ce priveşte emisiile de gaze poluante, de particule şi opacitatea gazelor, se efectuează de către: a) Registrul Auto Român; b) Autoritatea Rutieră Română; c) Direcţia Generală de Transport Rutier.

239

9. Începând cu 01.X.2009, autovehiculele noi de transport mărfuri şi persoane, care funcţionează cu G.P.L.( gaz petrolier lichefiat), trebuie să răspundă cerinţelor normelor: a) EURO 2; b) EURO 3; c) EURO 5. 10. Nerespectarea condiţiilor de protecţie a mediului, fundamentale pentru conducerea ecologică, se poate manifesta prin: a) neîndeplinirea baremurilor de frânare, transmisie şi rulare ; b) scurgerile de combustibili, lubrifianţi, lichide de frânare şi acizi din bateriile de acumulatoare; c) neetanşarea habitaclului, a capotelor şi a haioanelor autovehiculelor. 11. Cine stabileşte, în spiritul unei conduceri ecologice, traseele interzise vehiculelor care transportă mărfuri sau produse periculoase? a) poliţia rutieră cu avizul pompierilor ; b) administratorul drumului public cu avizul poliţiei rutiere; c) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă. 12. Conform normelor de conducere ecologică, conducătorul vehiculului care transportă mărfuri periculoase, trebuie să cunoască : a) numai regulile de circulaţie ; b) numai regulile de protecţie a muncii; c) norme referitoare la transportul şi manipularea respectivelor încărcături speciale. 13. Dotările şi echipamentele speciale necesare transportului de mărfuri priculoase, în condiţii ecologice, sunt reglementate de: a) acordul A.D.R.; b) acordul A.E.T.R.; c) acordul T.I.R.. 14. Pentru a se înscrie în normele de conducere ecologică marfa transportată de un autovehicul: a) nu trebuie să fie în stare lichidă; b) nu trebuie să fie în stare lichidă sau gazoasă; c) nu trebuie să fie târâtă, să se scurgă ori să cadă pe drum. 15. Conducerea unui autovehicul cu noroi sau resturi de carburanţi şi/sau lubrifianţi care se scurg pe drumul public, încalcă : a) normele de circulaţie în condiţii de siguranţă; b) normele de conducere ecologică; c) normele de conducere preventivă. 16. În realizarea unei conduceri ecologice, un important rol îl are mecanismul de distribuţie care asigură: a) pătrunderea amestecului carburant în cilindri şi evacuarea gazelor arse; b) transformarea energiei electrice în energie mecanică; c) uniformizarea mersului motorului în sarcina maximă. 17. În efectuarea primilor kilometri, după plecarea în cursă, este necesar : a) să se tureze motorul până la plaja roşie a turometrului; b) să se aducă motorul la temperatura optimală, menajându-se, deopotrivă, motorul şi transmisia; c) să se încălzească motorul rulându-se mult cu o treaptă inferioară de viteză.

240

18. În spiritul conducerii ecologice o încărcătură omogenă trebuie să fie dispusă simetric în raport cu: a) partea din faţă a autovehiculului; b) partea din spate a autovehiculului; c) axa longitudinală a autovehiculului. 19. Optimizarea consumului de carburant constituie o componentă a conducerii: a) preventive şi vigilenţe ; b) raţionale şi ecologice; c) defensive şi atente. 20. Consumul cel mai mic şi randamentul cel mai bun al motorului se obţin atunci când acul turometrului se situează: a) la limita maximă a zonei oranj ; b) la mijlocul zonei verzi; c) la limita inferioară a zonei bleu. 21. Care este durata ce nu trebuie depăşită de semnalul sonor al unui dispozitiv antifurt montat pe un autovehicul? a) un minut consecutiv; b) un minut cu intermitenţe de 10 secunde; c) două minute fără întrerupere. 22. Stropirea partenerilor de trafic, a pomilor şi a clădirilor cu noroi sau zăpadă topită contravine normelor: a) conducerii raţionale; b) conducerii preventive; c)preventive ecologice. 23. Mai performante, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor dăunătoare omului şi mediului, sunt motoarele conforme cu standardele: a) Euro 3; b) Euro 4; c) Euro 5. 24. Sursa predominantă a poluării fonice, produsă de autovehiculele moderne, o constituie: a) cea generată de anvelope ( pneuri cu ştifturi); b) cea generată de suprafeţele carosabile; c) cea generată de haioane şi portbagaje interioare. 25. Conducerea unui vehicul care, în mers sau în staţionare, poluează fonic sau emană noxe peste limita legal admisă, se sancţionează: a) cu puncte- amendă şi reţinerea certificatului de înmatriculare; b) cu puncte- amendă şi reţinerea permisului de conducere; c) cu puncte- amendă şi reţinerea cărţii de identitate. 26. Normele privind conducerea ecologică sunt încălcate atunci când autovehiculul: a) nu are numere de înmatriculare standardizate; b) nu este asigurat de răspundere civilă( R.C.A.); c) prezintă scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant. 27. Conducerea unui autovehicul a cărui stare tehnică deteriorează drumul public sau afectează mediul, încalcă normele de conducere ecologică şi se sancţionează complementar şi cu: a) retragerea permisului de conducere; b) imobilizarea respectivului vehicul; c) anularea permisului de conducere. 241

28. Inspecţia tehnică periodică priveşte: a) în principal siguranţa pe drumurile publice; b) încadrarea în categoria de folosinţă; c) cumulativ siguranţa rutieră, protecţia mediului şi încadrarea în categoria de folosinţă. 29. Imobilizarea voluntară, cu motorul autovehiculului pornit, în pasaje subterane şi în tuneluri constituie o încălcare a prevederilor: a) conducerii ecologice; b) conducerii economice; c) conducerii preventive. 30. Îmbâcsirea filtrului de aer are o incidenţă negativă asupra cantităţii şi calităţii aerului necesar arderii carburantului în motor, determinând: a) sporirea gradului de poluare; b) creşterea consumului de combustibil; c) deteriorarea mecanismului de transmisie.

1 c 11 b 21 a

2 c 12 c 22 c

3 b 13 a 23 c

4 a 14 c 24 ab

5 c 15 b 25 a

6 a 16 a 26 c

7 b 17 b 27 b

8 a 18 c 28 c

9 c 19 b 29 a

10 b 20 b 30 ab

LEGEA Nr. 130/08.05.2007 PRIVIND MASELE ŞI DIMENSIUNILE AUTOVEHICULELOR ŞI ALE ANSAMBLURILOR DE VEHICULE ADMISE PE DRUMURILE DESCHISE TRAFICULUI EUROPEAN (E) I. DIMENSIUNI MAXIME ADMISE (în metri) Nr. crt. 1.1 Lungime Autovehicul, altul decât autobuz. Remorca. Vehicul articulat. Tren rutier (autovehicul cu remorcă). Autobuz cu două axe. Autobuz cu mai mult de două axe. Autobuz cu remorcă. Autobuz articulat. 1.2. Lăţime Orice vehicul, cu excepţia celor frigorifice având caroseria izotermă. Vehicul frigorific având caroseria izotermă. 1.3. Înălţime (orice vehicul)

242

12.00 m 12.00 m 16.50 m 18.75 m 13.50 m 15.00 m 18.75 m 18.75 m 2.55 m 2.60 m 4.00 m

1.4. 1.4. a 1.5. 1.5. a.

1.6. 1.7.

1.8

Suprastructuri demontabile şi unităţi de transport standardizate cum ar fi containerele vor respecta dimensiunile precizate la 1.1., 1.2., 1.3., 1.6., 1.7., 1.8. si 4.4. Dacă în spatele autobuzului sunt montate dispozitive detaşabile exterioare, cum ar fi cutiile pentru schiuri, lungimea autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu trebuie să depăşească lungimea maximă prevăzută la pct. 1.1. Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie să aibă posibilitatea de a întoarce într-o coroană circulară cu o rază exterioară de 12,5 m şi o rază interioară de 5,3 m. Cerinţe suplimentare pentru autobuze. Cu vehiculul în staţionare, prin trasarea unei linii pe sol, se fixează un plan vertical tangent la latura vehiculului plasată spre cercul exterior. În cazul unui vehicul articulat, cele două părţi rigide ale acestuia trebuie să fie pe acelaşi aliniament cu planul. Atunci când vehiculul intră, după o traiectorie liniară, pe suprafaţa circulară descrisă la pct. 1.5., nici o parte a vehiculului nu trebuie să depăşească acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m. Distanţa maximă între axa pivotului de cuplare al semiremorcii şi partea din spate a semiremorcii. Distanţa maximă măsurată paralel cu axa longitudinală a trenului rutier din punctul extern aflat cel mai în faţă al zonei de încărcare din spatele cabinei, până la punctul cel mai din spate al remorcii din ansamblu, minus distanţa dintre partea din spate a autovehiculului şi partea din faţă a remorcii. Distanţa maximă măsurată paralel cu axa longitudinală a trenului rutier din punctul extern 16,40 m aflat cel mai în faţă al zonei de încărcare din spatele cabinei până la punctul cel mai din spate al remorcii din ansamblu

II. MASA TOTALĂ MAXIMĂ ADMISĂ PE DRUMURILE “E” (în tone) cu 2 axe …………………………………………… =17T Autovehicule

cu 3 axe ………………………………….………… = 22T cu 4 axe (2 directoare) …………………………… = 30 T MASA MAXIMĂ ADMISĂ PE AXELE AUTOVEHICULELOR nemotoare…………………………………………... = 10 T

Axa simplă motoare (a unui autovehicul cu 2 şi 3 axe)…………. = 10 T Axa dublă( tandem) Suma maselor, pe axele componente, dacă distanţa (d) dintre ele este

mai mică de 1,0 m…………………….…. = 10 T între 1,0 m şi mai mică de 1,3 m ………… = 15 T între 1,3 m şi mai mică de 1,8 m ………. .. = 17 T autovehicul cu 2 axe +semiremorcă cu 3 axe …. = 40T

Vehicule articulate

autovehicule cu 3 axe + semiremorcă cu 3 axe …. = 40T autovehicule cu 3 axe+ semiremorcă cu 2 sau 3 axe care transportă un container I.S.O.de 40 picioare ... = 42T autobuz articulat cu 3 axe………………………... = 28T 243

12.00 m 15.65 m

16.40 m

autovehicul cu 2 axe+ remorcă cu 2 axe………………... = 36T Trenuri rutiere

autovehicul cu 2 axe+ remorcă cu 3 axe………………... = 40T autovehicul cu 3 axe+ remorcă cu 2 sau 3 axe………..... = 40T cu 2 axe…………………………………………………..… = 17T

Remorci cu 3 axe…………………………………………………… = 22T Remorci şi semiremorci cu axa dublă (tandem) Suma maselor, pe axele componente, mai mică de 1,0 m…………………………= 11T dacă distanţa(d) dintre ele este între 1,0m şi mai mică de 1,3 m…………..= 16T între 1,3m şi mai mică de 1,8m…………….= 18T egală sau mai mare de 1,8m………………..= 21T Remorci şi semiremorci cu axa triplă(tridem) Suma maselor, pe axele componente, dacă distanţa(d) mai mică sau egală cu 1,3m……………….= 21T dintre ele este între 1,3m şi 1,4m(inclusiv)……………….= 22 T

III. ALTE CONDIŢII CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4.

ALTE CONDIŢII CONSTRUCTIVE IMPUSE VEHICULELOR Pentru toate vehiculele. Masa suportată de axa motoare sau axele motoare ale unui vehicul sau ansamblu de vehicule va fi de cel puţin 25% din masa totală cu încărcătură a vehiculului sau ansamblului de vehicule, atunci când acestea sunt utilizate în trafic internaţional. Trenuri rutiere. Distanţa dintre axa din spate a unui autovehicul şi axa din faţă a remorcii va fi de cel puţin 3,0 m. Masa maximă admisă în funcţie de ampatament. Masa maximă admisă, exprimată în tone, a unui autovehicul cu patru axe nu poate depăşi de cinci ori distanţa, exprimată în metri, dintre axele axelor extreme ale autovehiculului. Semiremorci. Distanţa măsurată în plan orizontal între axa pivotului de cuplare şi orice punct din partea frontală a semiremorcii nu trebuie să depăşească 2,04 m.

244

TEST RECAPITULATIV (legislaţie rutieră)

1. Ce comportament este coret în situaţia prezentată, dacă vă aflaţi la volanul autoturismului notat cu 1? a) intraţi cu atenţie în intersecţie şi viraţi numai la stânga; b) opriţi şi nu intraţi în intersecţie; c) aveţi voie să viraţi la dreapta.

1 2

2. Ce traseu trebuie să urmeze conducătorul autovehiculului nr. 1 pentru a vira la dreapta? a) traseul 1; b) traseul 2; c) traseul 3.

2 1

3. Ce traseu trebuie să urmaţi pentru a vira la stânga în intersecţia din imaginea alăturată? a) traseul 1; b) traseul 2; c) traseul 3.

4. Cum veţi proceda în intersecţia dată? a) respectaţi indicaţiile semnalului luminos, dacă toate semnafoarele au aceeaşi culoare, în acelaşi timp; b) respectaţi regulile generale de circulaţie, dacă semafoarele nu au aceeaşi culoare; c) respectaţi semnificaţia semnalului pentru virajul la stânga.

5. În această zonă aveţi voie să circulaţi: a) cu o viteză mai mare de 30 km/h; b) păstrând o distanţă de cel puţin 30 m faţă de cel din faţă; c) cu o viteză limitată la 30 km/h.

6. Ce trebuie să facă conducătorul auto în situaţia prezentată? a) să reducă imediat viteza ; b) să oprească; c) să nu depăşească motocicleta de poliţie.

245

7. Puteţi efectua depăşirea în situaţia dată? a) nu; b) da, dacă v-aţi asigurat din ambele sensuri ca nu se apropie nici un tren; c) da, deoarece căruţa se deplasează cu viteză foarte mică. 8. Cum veţi proceda corect, dacă staţionaţi regulamentar, pe un astfel de timp? a) stingeţi toate luminile, locul fiind corespunzător iluminat; b) folosiţi luminile de poziţie; c) folosiţi luminile de avarie. 9. În această situaţie, pe lângă luminile de întâlnire, trebuie să folosiţi: a) luminile de ceaţă; b) luminile de drum; c) semnalizatoarele în funcţiune.

10. Care dintre autoturisme staţionează greşit? a) autoturismul alb; b) autoturismul albastru; c) ambele autoturisme;

11. Ce semnificaţie are acest indicator? a) ocolirea centrului imaginar al intersecţiei în situaţia în care se intenţionează virajul la stânga; b) presemnalizarea unei amenajări rutiere care oferă şi posibilitatea întoarcerii vehiculelor; c) indicator de atenţie instalat la bifurcaţie. 12. Ce semnificaţie are acest indicator? a) viteza minimă obligatorie pentru diferite benzi de circulaţie; b) distanţele până la locurile recomandate în vederea încadrării pe benzi pentru a vira la dreapta; c) distanţa până la locurile periculoase.

13. Care va fi ordinea de trecere prin această intersecţie? a) autoturismul galben, autoturismul albastru, motocicleta; b) motocicleta, autoturismul albastru, autoturismul galben; c) autoturismul albastru, motocicleta, autoturismul galben.

246

14. La semnalul poliţistului trebuie să oprească: a) autoturismul şi autocamionul ; b) autocamionul şi bicicleta; c) bicicleta şi autoturismul.

15. Care este traseul recomandat pentru a vira la stânga? a) traseul 1; b) traseul 2; c) virajul la stânga este interzis.

16. În această situaţie trebuie să cedaţi trecerea pentru un vehicul care circulă din dreapta? a) da, deoarece se aplică regula priorităţii de dreapta; b) da, deoarece va intersectaţi cu un drum prioritar; c) nu, deoarece semaforul prezintă culoarea verde.

17. Vă este permis să executaţi depăşirea în situaţia prezentată? a) nu; manevra este interzisă prin lege; b) da, întrucât axul drumului nu este marcat cu o linie continuă; c) nu, deoarece podul nu are parapeţi din beton. 18. În această situaţie, trebuie să folosiţi: a) luminile de ceaţă; b) luminile de întâlnire; c) semnalizarea în funcţiune.

19. Semnalul galben al semaforului: a) permite intrarea în intersecţie, dacă urmează luminii verzi; b) permite schimbarea direcţiei de mers către dreapta; c) interzice intrarea în intersecţie, dacă vehiculul poate fi oprit în condiţii de siguranţă. 20. Indicatorul, din imagine, interzice depăşirea: a) autovehiculelor cu excepţia motocicletelor cu 2 roţi fără ataş; b) mopedelor; c) indicatorul nu li se adresează conducătorilor auto.

247

RÂUL OLT

21. Conduceţi autoturismul albastru. V-aţi angajat corect în depăşirea motocicletei? a) nu, deoarece din sens opus poate apărea un vehicul; b) nu, deoarece motocicleta trece peste axul drumului; c) da, deoarece şi motocicleta şi autocamionul rulează pe aceeaşi bandă de circulaţie. 22. Se interzice mersul înapoi cu vehiculul: a) pe o distanţă de 30 m; b) pe drumurile naţionale; c) la ieşirea de pe proprietăţile alăturare drumurilor publice. 23. În acest sens giratoriu, sunteţi încadrat corespunzător pentru: a) a vira la dreapta; b) a vira la stânga sau pentru a circula înainte; c) a circula înainte.

24. La traversarea unei treceri la nivel cu o cale ferată, astfel semnalizată, conducătorii de vehicule sunt obligaţi: a) să reducă viteza şi să se asigure, apoi să traverseze cu atenţie; b) să oprească sau, daca nu se impune, să reducă doar viteza şi, după ce s-au asigurat, să traverseze calea ferată; c) să oprească, fără a depăşi indicatorul de avertizare în cruce şi să traverseze numai după ce s-au asigurat că nu există nici un pericol. 25. Motociclistul din imaginea alăturată s-a încadrat corect pentru a executa virajul spre stânga? a) da, întrucât s-a angajat în apropierea axului drumului; b) da, deoarece nu este stânjenit de autocamion; c) nu, fiind încadrat pe linia de tramvai.

26. Care, dintre cele 4 autovehicule, pot pătrunde în intersecţie? a) troleibuzul şi motocicleta; b) motocicleta şi autocamionul; c) troleibuzul.

27. Care este ordinea de trecere a celor trei autovehicule ajunse simultan în intersecţia alăturată, având semnalele luminoase şi sonore în funcţiune ? a) ambulanţa, pompierii, autoturismul; b) pompierii, salvarea, autoturismul; c) trec în acelaşi timp pompierii şi autoturismul, iar apoi salvarea. 248

28. Care dintre autovehiculele din imagine are voie să-şi continue deplasarea pe direcţia de mers dorită, în timp ce semaforul din dreapta prezintă „roşu” iar cel din stânga „verde”? a) autocamionul şi autoturismul; b) nici unul; c) autobuzul şi motocicleta. 29. Ce obligaţii vă revin în situaţia din imaginea alăturată? a) nici o obligaţie; b) să opriţi şi să acordaţi prioritate pietonilor angajaţi în traversare; c) să reduceţi viteza şi să acordaţi prioritate pietonilor angajaţi în traversare. 30. Ce obligaţii aveţi în situaţia din imagine? a) urmând să intru în intersecţie, de pe un drum cu prioritate, nu am nici o obligaţie; b) să circul cu atenţie şi să acord prioritate ambelor tramvaie; c) să reduc viteza, să circul cu atenţie şi să acord prioritate tramvaiului roşu.

1 b 16 c

2 a 17 a

3 c 18 b

4 c 19 c

5 c 20 a

6 a 21 c

7 a 22 c

8 a 23 b

249

9 a 24 c

10 c 25 c

11 b 26 b

12 a 27 a

13 b 28 b

14 b 29 a

15 b 30 a

TESTUL Nr. 1 cu întrebări privind cunoaşterea automobilului de către candidaţii pentru obţinerea permisului cu categoriile „B”, „C”, „CE” şi „D” 1. Rolul uleiului pentru motor este de a: a) proteja motorul faţă de pătrunderea amestecului carburant în baia de ulei; b) asigura demontarea mai uşoară a pieselor motorului; c) reduce uzura motorului, prin crearea unui film rezistent lubrifiant între suprafeţele pieselor aflate în frecare. 2. Care dintre variantele de mai jos reprezintă calităţi ale unui ulei de motor? a) vâscozitatea; b) culoarea; c) punctul de congelare. 3. Care sunt cauzele ce pot determina creşterea nivelului în carterul de ulei? a) pătrunderea apei sau a combustibilului în carter; b) circulaţia frecventă pe drumuri neasfaltate; c) defectarea pompei de ulei. 4. Cum se efectuează întreţinerea sistemului de ungere? a) prin verificarea şi completarea nivelului uleiului din carter; b) prin desfundarea orificiilor de aerisire ale radiatorului; c) prin înlocuirea uleiului după expirarea termenului de utilizare. 5. Între ce valori este cuprinsă temperatura lichidului de răcire care asigură performanţa maximă şi uzura minimă a motorului? a) 90° – 95° C; b) 100° – 120° C; c) 60° – 70° C; 6. Care este cea mai frecventă defecţiune a instalaţiei de răcire a motorului? a) slăbirea sau ruperea curelei de antrenare a ventilatorului şi a pompei de apă; b) înfundarea prizei de aer care alimentează ventilatorul; c) patinarea ambreiajului. 7. La ce poate conduce funcţionarea frecventă, a motorului, cu termostatul blocat în poziţia „deschis” şi implicit, cu o temperatură a lichidului de răcire sub 60° C? a) la blocarea pompei de apă; b) la creşterea consumului de combustibil; c) la imposibilitatea încălzirii habitaclului, vara. 8. Ce reguli trebuie aplicate la folosirea pe termen lung a soluţiilor antigel? a) după cel mult 3 ani soluţia antigel va fi complet înlocuită, chiar dacă densitatea acesteia corespunde cerinţelor; b) se va urmări întodeauna nivelul minim al lichidului din vasul de expansiune; c) se va urmări culoarea lichidului din vasul de expansiune. 9. Cum constataţi că bateria de acumulatoare este descărcată? a) acţionând claxonul, acesta emite un sunet slab, întrerupt; b) la aprinderea farurilor, intensitatea luminoasă a acestora scade progresiv; c) demontând bateria, constatăm că aceasta este mai uşoară decât de obicei. 250

10. Dacă, după întreruperea contactului electric, motorul continuă să funcţioneze, fenomenul se numeşte: a) detonaţie; b) calare; c) autoaprindere. 11. Ce deprindere greşită a conducătorului auto determină frecvent defectarea ambreiajului? a) coborârea pantelor cu motorul oprit sau aducerea schimbătorului de viteze în punctul mort; b) aşteptarea la semafor având pedala de ambreiaj apăsată; c) rularea cu jocuri mari la pedala de ambreiaj sau la mecanismul de direcţie. 12. Ce trebuie să se verifice, în primul rând, atunci când efortul depus pentru acţionarea volanului este mai mare decât în mod obişnuit? a) presiunea în penurile punţii din faţă; b) starea de prindere a volanului pe axul său; c) presiunea în penurile punţii din spate. 13. Cărei cauze i se datorează, în primul rând, uzura prematură a penurilor din faţă? a) circulaţiei frecvente cu viteză redusă; b) dereglării geometriei direcţiei; c) fenomenul este specific autovehiculelor care au tracţiunea pe puntea din spate. 14. Cum se procedează la apariţia unor defecţiuni tehnice ale mecanismului de direcţie? a) apelezi la cunoştinţe care au mai întâlnit astfel de situaţii; b) apelezi numai la atelierele specializate, care au personal calificat; c) îţi continui deplasarea, întrucât defecţiunea se datorează stării drumului. 15. Criteriul principal de apreciere a eficacităţii frânelor este: a) forma pedalei; b) dimensiunea distanţei de frânare; c) mărimea urmei de frânare imprimată pe carosabil. 16. Care dintre factorii de mai jos influenţează cel mai mult durata de serviciu a pneurilor? a) temperatura mediului ambiant; b) presiunea de regim în exploatare; c) starea tehnică a frânei. 17. Când se măsoară presiunea din pneuri? a) după parcurgerea a cel puţin 400-500 km, când pneurile sunt calde; b) doar atunci când observăm că autovehiculul este înclinat într-o parte; c) înaintea plecării în cursă, când pneurile sunt reci. 18. Ce rol are cutia de viteze? a) permite mersul înapoi, fără a inversa sensul de rotaţie a motorului; b) permite staţionarea cu motorul în funcţiune; c) asigură transmiterea puterii către arborii cardanici. 19. Factorii care fac ca motorul Diesel, al unui autoturism, să emită fum excesiv sunt: a) defecţiunile la instalaţia de injecţie; b) lipsa combustibilului; c) buşonul rezervorului închis la maximum. 20. Termostatul face parte din sistemul de: a) ungere; b) răcire; c) alimentare. 251

21. Care este criteriul de alegere a benzinei pentru motoarele cu aprindere prin scânteie (MAS)? a) cifra octanică (CO); b) culoarea şi consistenţa; c) cifra catanică (CC). 22. Cauzele care determină poluarea mediului ambiant de către autovehicule sunt: a) arderea incompletă şi defectuoasă a combustibilului; b) rularea cu viteză redusă, fără motiv; c) defectarea filtrului de benzină sau de motorină. 23. Simblourile EURO I, EURO II, EURO III şi EURO IV reprezintă: a) standardele de poluare din Uniunea Europeană; b) caracteristicile tehnice de provenienţă, a unor vehicule, din Uniunea Europeană; c) încadrarea autovehiculelor în diferite norme de consum. 24. Ce indică fumul de culoare albastră emis de eşapament? a) înfundarea parţială a tobei de eşapament; b) folosirea unor benzine colorate; c) un consum exagerat de ulei. 25. Ce indică fumul eşapat de culoare neagră? a) un consum exagerat de combustibil; b) un consum exagerat de ulei; c) defectarea supapelor de evacuare. 26. Un motor cu aprindere prin scânteie (MAS), dotat cu catalizator (dispozitiv antipoluant) trebuie să folosească: a) numai benzine fără plumb; b) numai benzine aditivate cu tetraeril de plumb; c) orice fel de benzie cu cifra octanică peste 90. 27. Care este rolul catalizatorului? a) de a asigura depoluarea atmosferică, prin arderea completă a gazelor de evacuare; b) de a facilita arderea amestecului carburant în cilindrii motorului; c) de a filtra carburantul înainte de pulverizarea acestuia în cilindri. 28. Cum se realizează controlul nivelului de ulei din carter? a) cu ajutorul unei tije metalice numite jojă; b) cu ajutorul turometrului de la bord; c) cu ajutorul manometruliu de la bord. 29. Cum trebuie să fie nivelul corect al uleiului din carter? a) între reperele MIN şi MAX, însemnate pe joja de ulei; b) cu aproximativ 1 cm sub reperul MIN; c) cu aproximativ 1 cm deasupra reperului MAX. 30. Când se efectuează schimbarea uleiului şi a elementului filtrant? a) din 5 în 5 ani; b) din 3 în 3 ani; c) conform periodicităţii stabilite de constructor. 31. Ce rol au dispozitivele antiblocare (ABS)? a) asigură roţile directoare contra blocării, în cazul lovirii unor obstacole; b) previn blocarea roţilor în timpul frânării, indiferent de starea părţii carosabile; c) prin montarea la fiecare roată, previn deplasarea accidentală a vehiculului parcat. 252

32. Cuvântul TUBELESS, imprimat pe o anvelopă, ne informează că: a) anvelopa poate funcţiona fără cameră de aer; b) secţiunea pneului are formă tubulară; c) anvelopa este destinată circulaţiei pe timp nefavorabil. 33. Care poate fi cauza uzurii anormale a unuia dintre pneuri? a) defecţiuni la sistemele de direcţie şi de frânare; b) rularea cu viteză redusă, fără motiv; c) caracteristicile drumului public. 34. Când creşte foarte mult uzura penurilor? a) atunci când se conduce preventiv-defensiv; b) la demarări şi frânări intense, consecinţe ale unui stil agresiv de conducere; c) la circulaţia pe timp nefavorabil. 35. Ce asigură perna de aer (AIRBAG-ul)? a) protecţia suplimentară a persoanelor în cazul unui impact puternic al autovehicului; b) amortizarea rapidă a trepidaţiilor datorate denivelărilor existente pe drumului public; c) posibilitatea conducerii relaxate, cu capul sprijinit de aceasta. 36. Cui îi revine obligaţia efectuării inspecţiilor tehnice periodice, precum şi a respectării periodicităţii acestora? a) Registrului Auto Român; b) unităţilor service; c) deţinătorului legal al autovehiculului. 37. Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie să aibă capacitatea de a asigura: a) funcţionarea în bune condiţii a frânelor de la roţile motoare; b) încetinirea şi oprirea rapide, sigure şi eficace, indiferent de gradul de încărcare a autovehiculului şi de înclinare a drumului; c) imobilizarea vehiculului pe timpul staţionării sau al parcării îndelungate. 38. Ce asigură modulul de control electronic ABS, în situaţia unui început de blocaj al uneia sau al mai multor roţi, în timpul frânării autovehiculului? a) un derapaj controlat; b) o mai bună încărcare a roţilor; c) stăpânirea direcţiei autovehiculului. 39. Ce poate cauza transmiterea unor vibraţii la volan? a) producerea unei explozii la un pneu; b) pneurile insuficient umflate sau neechilibrate; c) presiunea în pneuri este superioară celei recomandate de constructor. 40. Care este rolul termostatului? a) permite pornirea uşoară a motorului la temperaturi scăzute; b) închide şi deschide circuitul lichidului de răcire la anumite temperaturi; c) asigură răcirea lichidului de frânare. 41. După o pană de cauciuc, ai fost nevoit să montezi roata de rezervă. Ce trebuie să ai în vedere la continuarea drumului? a) să nu conduci cu o viteză mai mare de 80 km/h; b) să nu iei persoane de ocazie în autovehicul; c) să nu conduci cu roata de rezervă mai mult decât este necesar.

253

42. Blocarea unei roţi în timpul mersului poate fi determinată de una dintre defecţiunile: a) ovalizarea tamburului; b) griparea rulmenţilor; c) uzura exagerată a saboţilor. 43. Acţionând o singură dată pedala de frânare, cursa acesteia este prea lungă. Acţionând de repetate ori, cursa pedalei se scurtează. Cum trebuie să procedezi? a) acţionezi frâna mai des; b) remediezi defecţiunea într-un atelier specializat; c) nu trebuie să faci nimic, acest lucru este normal. 44. Ce se poate întâmpla atunci când, pe roţile aceleiaşi axe, eficienţa frânării este mult diferită? a) vehiculul poate derapa lateral; b) se reduce viteza de deplasare; c) vehiculul îşi menţine ţinuta de drum, în ciuda acestui fapt. 45. Rolul direcţiei este de a dirija autovehiculul cu supleţe şi precizie printr-un: a) efort muscular major; b) sistem mecanic fără servoasistare; c) bracaj corect al roţilor directoare. 46. În raport cu efortul necesar conducerii automobilului cu direcţie clasică, cel depus în conducerea unui autovehicul cu servomecanism hidraulic este: a) mult mai important; b) asemănător; c) foarte mic. 47. Amortizoarele atenuează oscilaţiile arcurilor suspensiei şi limitează ridicările (dezlipirile) de la sol, ale: a) caroseriei autovehiculului; b) roţilor motrice ale autovehiculului; c) roţilor pe care le deservesc. 48. Confortul pasagerilor, buna ţinută de drum şi protecţia unor anumite elemente mecanice ale autovehiculului, sunt asigurate de: a) suspensia autovehiculului; b) sistemul de direcţie al autovehiculului; c) sistemul de rulare al autovehiculului. 49. Elementul care face ca autovehiculul să se deplaseze pe drum este: a) cutia de viteze; b) puntea motrice; c) roata. 50. Rolul de a amortiza şocurile preluate de la calea de rulare şi de a menţine contactul cu partea carosabilă este asigurat de: a) roată; b) amortizor; c) arcul lamelar şi bara de torsiune. 51. În timpul mersului motorului, chiar la turaţii mici, curentul electric necesar consumatorilor din instalaţie şi reîncărcării bateriei de acumulatoare este furnizat de: a) electromotor; b) alternator; c) mangetou.

254

52. Inspecţia tehnică periodică priveşte: a) punctual siguranţa în trafic; b) numai protecţia mediului înconjurător; c) cumulativ siguranţa rutieră şi protecţia mediului. 53. În efectuarea primilor kilometri, pe drum, este necesar să se: a) menajeze motorul; b) menajeze cutia de viteze; c) aducă motorul la temperatura optimală, fără solicitări forţate şi să se menajeze deopotrivă motorul şi organele de transmisie; 54. O necorespunzătoare poziţie la volan, pe termen lung, provoacă: a) atrofierea muşchilor spinali; b) coxatroza femurală; c) o leziune de discuri vertebrale; 55. Echipamentul frânei de serviciu trebuie să aibă 2 circuite independente, fiecare acţionând: a) pe cel puţin 2 roţi amplasate pe aceeaşi parte; b) pe cel puţin 2 roţi amplasate pe părţi diferite; c) pe cel puţin 3 roţi. 56. Diferenţă sau asemănare între unghiurile de convergenţă, de fugă şi de divergenţă? a) asemănare; b) îndeplinesc roluri identice în sistemul de transmisie; c) au funcţii diferite în componenţa mecanismului de direcţie. 57. Pneurile unui autoturism trebuie să fie prevăzute cu un profil principal care să aibă striuri (canale) cu o adâncime de cel puţin: a) 1,6 mm; b) 5 mm; c) 10 mm; 58. Geamurile exterioare ale autovehiculului, importante pentru vizibilitatea conducătorului, trebuie să asigure o transparenţă de: a) cel puţin 70% ; b) cel puţin 90% ; c) cel puţin 80% ; 59. Transparenţa pe care trebuie să o conserve parbrizul, în câmpul de vizibilitate al conducătorului, este de: a) cel puţin 80% ; b) cel puţin 75% ; c) cel puţin 90% ; 60. Echiparea roţilor autovehiculului cu pneuri de iarnă, prevăzute cu stifturi (cuie), este: a) recomandată; b) interzisă prin lege; c) admisă numai pe drumurile deschise traficului internaţional; 61. O anvelopă se uzează prematur, pe una dintre marginile benzii de rulare, din cauza: a) modificării unghiurilor proiectate pentru geometria direcţiei; b) uzurii pronunţate a rulmenţilor roţii respective; c) detensionării amortizorului din partea roţii în discuţie;

255

62. Ce se înţelege prin gardă la sol? a) distanţa faţă de sol a băii de ulei; b) distanţa faţă de sol a celui mai coborât punct al autovehiculului, în condiţii determinate de încărcare; c) distanţa faţă de sol a celui mai ridicat punct al caroseriei cu încărcătură maximă admisă; 63. Rulând cu pneurile umflate, peste presiunea prevăzută de constructor, se produce: a) uzura mai accentuată pe creasta benzii de rulare; b) supraîncălzirea penurilor; c) mărimea aderenţei la suprafaţa carosabilă; 64. Autoturismul ale cărui mecanism de direcţie şi sistem de frânare nu sunt defecte poate fi remorcat: a) numai cu o bară metalică în lungime de cel mult 4 m; b) cu o legătură flexibilă omologată, în lumgime de 3 – 5 m, bine prinsă de bara din spate a vehiculului trăgător; c) cu o legătură flexibilă omologată, în lumgime de 3 – 5 m, fixată la elementele de remorcare cu care sunt prevăzute autovehiculele; 65. Poate fi remorcat, ziua în condiţii de vizibilitate normală, un autovehicul al cărui sistem de iluminare-semnalizare nu funcţionează? a) da, fără excepţie; b) nu, în nici un caz; c) poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscripţia „Fără semnalizare” precum şi indicatorul „Alte pericole”; 66. Conducătorul poate împinge, cu propriul autovehicul, un alt autovehicul pentru ai pune motorul în funcţiune? a) nu, în nici un caz; b) da, pe orice drum şi orice distanţă; c) da, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte şi fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic; 67. Constatând că la saboţii unei roţi din spate a pătruns lubirifiant, veţi diagnostica: a) mărirea nejustificată a distanţei dintre saboţi şi tambur; b) ruperea garniturii-semering de la arborele planetar (tracţiune spate); c) spargerea rulmentului roţii respective; 68. În situaţia în care cureaua de antrenare a pompei de apă şi a generatorului de curect patinează, aceasta şi fuliile se pot curăţa cu: a) o lavetă uşor îmbibată cu benzină; b) o lavetă uşor îmbibată cu apă distilată; c) o lavetă uşor îmbibată cu apă tare. 69. Încălzirea anormală doar a uneia dintre roţi se poate datora: a) rulării cu pneul respectiv umflat peste limita admisă; b) ruperii arcului de rappel al saboţilor; c) gripării pistonaşelor în cilindrii receptori de frână. 70. Ambreiajul patinează atunci când: a) discul de fricţiune este unsuros; b) garda este prost reglată; c) pârghiile sunt necorespunzător reglate, discul de fricţiune este unsuror sau uzat ori garda acestuia este prost reglată. 256

71. Fenomenul de încălzire (fating) a echipamentului de frânare apare în situaţia: a) abuzivei utilizări a frânei principale; b) schimbării incorecte a treptelor de viteză; c) pneurilor insuficient umflate. 72. Roţile directoare ale autovehiculelor cu tracţiune pe spate, sunt de regulă : a) divergente sau paralele; b) convergente sau paralele; c) divergente. 73. Rateurile şi exploziile necontrolate, datorate arderii amestecului carburant în alte locuri decât în cilindri, pot produce: a) incendierea autovehiculului; b) consum exagerat de combustibil; c) o importantă creştere a nivelului de poluare a mediului. 74. Ce se înţelege prin anvelopă de zăpadă ? a) anvelopele al căror desen al benzii de rulare şi structura sunt concepute pentru a asigura un comportament mai bun pe noroi şi zăpadă proaspătă; b) anvelopa la care desenul benzii de rulare este caracterizat, în general prin elemente, canale şi/sau proeminenţe masive, mai distanţate unele de altele decât cele ale anvelopelor de drum; c) anvelopa de drum care poate circula în toate anotimpurile, pe orice tip de carosabil cu aceleaşi performanţe la rulare. 75. Care dintre următoarele cauze determină scăderea puterii motorului ? a) acumulatorul este descărcat; b) conjuctorul-disjunctorul este defect; c) toba de evacuare este înfundată. 76. Când se consideră că autovehiculul merge în priză directă ? a) când turaţia arborelui cotit este mai mare decât turaţia roţilor; b) când turaţia arborelui cotit este mai mică decât turaţia roţilor; c) când turaţia arborelui cotit este egală cu turaţia arborelui secundar al cutiei de viteze. 77. La pneul fără camera de aer, etanşarea cu janta se realizează de: a) un strat de cauciuc foarte dur aflat pe suprafaţa sa exterioară; b) un strat de cauciuc foarte moale aflat pe suprafaţa interioară; c) o şapă elastică dintr-un material spongios. 78. Rateurile în galeriile de admisie şi evacuare se produc din cauza : a) supraîncălzirii motorului; b) supraturării motorului; c) jocului prea mic dintre culbutori şi supape. 79. Care dintre următoarele cauze provoacă, la efectuarea unui viraj, lovituri puternice la volanul unui autovehicul prevăzut cu sistem de direcţie cu servomecanism hidraulic? a) pătrunderea aerului în instalaţia hidraulică; b) articulaţiile neunse; c) unghiul de convergenţă dereglat. 80. După ce recunoaşteţi că ambreiajul patinează ? a) la schimbarea treptelor de viteză se aude zgomot de pinioane; b) când motorul se găseşte în priză directă, la accelerarea bruscă, autovehiculul nu dezvoltă o viteză corespunzătoare; c) la plecarea de pe loc autovehiculul produce smucituri.

257

81. Inspecţia tehnică a autovehiculelor noi destinate instruirii practice se efectuează : a) anual la o staţie de inspecţie tehnică autorizată de MT; b) la cel mult un an într-o staţie de inspecţie tehnică autorizată de RAR; c) la cel mult sase luni într-o staţie de inspecţie tehnică a M.I. 82. La frânare observaţi că autoturismul dvs. trage într-o parte. Care sunt cauzele posibile? a) volanul are joc peste limitele maxime admise; b) suprafaţa carosabilului are aderenţa uniformă; c) sistemul de frânare are dezechilibru mai mare de 20 %. 83. Pătrunderea apei în carterul de ulei al motorului se constată prin : a) mersul neregulat al motorului; b) scăderea nivelului apei în radiator; c) existenţa unei spume de culoare gălbuie pe joja de nivel al uleiului. 84. AIRBAGUL (perna de aer) este un echipament al autovehiculelor moderne, având rolul de a: a) amortiza şocurile puternice provenite de la frânările bruşte; b) amortiza şocurile puternice preluate de la imperfecţiunile suprafeţei carosabile; c) proteja suplimentar ocupanţii automobilului, în cazul unui impact major. 85. Unghiul de cădere al roţilor are rolul: a) de a prelua jocul din rulmenţii butucului; b) de a micşora tendinţa de deschidere a roţilor; c) de a menţine roţile directoare în poziţie stabilă de mers rectiliniu al automobilului. 86. Care poate fi indiciul exterior al uzurii pronunţate a setului motor? a) fum de eşapament alb; b) fum de eşapament albastru; c) fum de eşapament negru. 87. La coborârea unei pante lungi cu autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie se recomandă folosirea frânei de motor întrucât: a) realizează o economie apreciabilă de combustibil; b) evită suprasolicitarea frânei de serviciu care, în anumite condiţii, devine ineficientă; c) micşorează uzura motorului. 88. Pentru protejarea ambreiajului, aşteptarea la intersecţie a apariţiei culorii verzi a semaforului electric se va face cu: a) levierul de schimbare a vitezelor în treapta întâi şi cu pedala de ambreiaj apăsată; b) levierul la punctul mort dar cu ambreiajul apăsat; c) levierul la punctul mort şi cu pedala ambreiajului eliberată. 89. Care este rolul unghiului de înclinare transversală a pivotului? a) are rol de convergenţă a roţilor; b) are rol de stabilizator pentru roţi; c) are rol de stabilizator pentru fuzeta de direcţie. 90. Atunci când unghiul de cădere este prea mare pneurile unui autovehicul se uzează: a) pe creastă (pe centrul şapei); b) pe interior; c) pe exterior; 91. Unghiul de fugă (de înclinare longitudinală a pivotului) ajută la: a) revenirea roţilor la mersul rectiliniu după viraj; b) revenirea roţilor la mersul rectiliniu după derapare; c) mărirea stabilităţii în curbe cu raze mici. 258

92. Ce se înţelege prin unghi de convergenţă? a) unghiul de înclinare, în plan longitudinal, a pivotului; b) unghiul de înclinare, în plan orizontal, a roţilor directoare; c) unghiul de înclinare, în plan vertical, a fuzetelor. 93. Roţile de direcţie ale autovehiculelor cu tracţiune pe faţă sunt: a) divergente sau paralele; b) înclinate în plan longitudinal; c) convergente şi paralele. 94. Turaţia arborelui cu came, în raport cu turaţia arborelui motor (cotit), este: a) de două ori mai mare; b) de două ori mai mică; c) de patru ori mai mică. 95. Forţa centrifugă tinde să antreneze şi chiar să răstoarne vehiculul către: a) exteriorul curbei; b) interiorul curbei; c) partea din spate a vehiculului. 96. Forţa centrifugă se aplică la: a) forţa de inerţie a vehiculului; b) centrul de gravitaţie al autovehiculului; c) forţa aerodinamică a autovehiculului. 97. Ciclul de funcţionare a motorului în 4 timpi se realizează în: a) două rotaţii complete ale arborelui motor (cotit); b) patru rotaţii complete ale arborelui motor (cotit); c) patru rotaţii complete ale arborelui cu came. 98. Furca de debreiere, din componenţa ambreiajului, acţionează asupra: a) pârghiilor de debreiere; b) rulmentului de presiune; c) volantului motor. 99. Ineficienţa şi zgomotele suspensiei se datorează: a) slăbirii sau ruperii arcurilor (lamelare sau elicoidale); b) uzurii pronunţate a amortizoarelor; c) presiunii scăzute în pneuri. 100. Care este rolul regulatorului de sarcină al unei remorci? a) modifică presiunea în amortizoare în funcţie de încărcătură; b) modifică presiunea în circuitul de frânare în funcţie de încărcătură; c) modifică înălţimea platformei de încărcare a remorcii. 1 c 21 a 41 c 61 a 81 b

2 ac 22 a 42 b 62 b 82 a

3 a 23 a 43 b 63 a 83 c

4 ac 24 c 44 a 64 c 84 c

5 a 25 a 45 c 65 c 85 c

6 a 26 a 46 c 66 c 86 b

7 b 27 a 47 c 67 b 87 b

8 a 28 a 48 a 68 a 88 c

9 ab 29 a 49 c 69 bc 89 b

10 c 30 c 50 a 70 c 90 c

11 b 31 b 51 b 71 a 91 a 259

12 a 32 a 52 c 72 b 92 b

13 b 33 a 53 c 73 a 93 a

14 b 34 b 54 c 74 b 94 b

15 b 35 a 55 b 75 c 95 a

16 b 36 c 56 c 76 c 96 b

17 18 19 20 c abc a b 37 38 39 40 b c b b 57 58 59 60 a a b b 77 78 79 80 b c a b 97 98 99 100 a a ab b

TESTUL Nr. 2 cu întrebări privind cunoaşterea automobilului de către candidaţii pentru obţinerea permisului cu categoriile „B”, „C” , „CE” şi „D”

1. Elementul de pornire, pe timp rece, de sub +10 grade C, intră în acţiune când conducătorul răsuceşte cheia în contact în poziţia: a) deschis; b) preîncălzire; c) postîncălzire; 2. Mecanismul de distribuţie are menirea de a: a) asigură pătrunderea amestecului carburant în cilindri şi evacuarea gazelor arse; b) asigură transformările energiei electrice în energie mecanică; c) asigură uniformizarea mersului motorului în sarcină. 3. Fiecare supapă este pusă în mişcare de: a) 2 came, simultan, prin intermediul culbutorilor; b) o cama prin lanţul de distribuţie; c) o camă prin intermediul tijei împingătoare şi a culbutorului. 4. Pe axul rolei din angrenajul casetei de direcţie se montează: a) levierul de comandă; b) bara longitudinală; c) bara de conexiune. 5. Ce reprezintă imaginea alaturată? a) mecanismul bielă-manivelă şi mecanismul de distribuţie a curentului electric; b) mecanismul bielă-manivelă şi mecanismul de distribuţie a gazelor; c) cilindrul pompei centrale de frână. 6. Ambreiajul funcţionează decalat (cu scăpări, cu întreruperi), datorită: a) discului stramb; b) garzii prost reglate; c) placii de presiune dereglate. 7. Una dintre cauzele care fac ca demarorul (electromotorul) să nu se învârtească, o constituie: a) starea proastă a bornelor bateriei şi/sau a siguranţelor; b) starea proastă a siguranţelor sistemului de iluminare; c) prezenta aerului in circuitul de alimentare. 8. Motorul nu porneşte, atunci când demarorul se învârteşte, din cauza: a) lipsei carburantului în circuitul de alimentare ; b) lipsei curentului în baterie ; c) defectării alternatorului ;

260

9. Una dintre cauzele care fac ca motorul să nu pornească în timp ce electromotorul se roteşte, o constituie: a) discul de fricţiune al ambreiajului patinează; b) prezenţa aerului în circuit sau filtrele îmbâcsite; c) reglajul necorespunzător al pârghiilor ambreiajului; 10. Pornirea motorului dimineaţa se va face: a) cu piciorul pe ambreiaj ; b) cu levierul la punctul mort şi cu frânele libere ; c) cu levierul la punctul mort şi cu frâna de staţionare activată. 11. Fumul de eşapament este negru şi persistent din cauza: a) îmbâcsirii filtrului de aer ; b) defectării turbocompresorului ; c) relei etanşeităţi a supapelor, dereglării distribuţiei, a turbocompresorului şi îmbâcsirii filtrului de aer. 12. Cele mai grave consecinţe ale accidentelor de circulaţie se înregistrează în coliziunile: a) din spate; b) laterale; c) frontale. 13. Cele mai multe accidente, produse din cauza oboselii, s-au înregistrat: a) pe drumurile judeţene; b) pe drumurile comunale; c) pe autostrăzi. 14. Bateria de acumulatoare trebuie menţinută, în permanenţă, încărcată la parametrii daţi, ştiindu-se că, pe timp friguros, ea pierde: a) 5% din capacitate; b) 10% din încărcătură; c) 40% din capacitate. 15. Bateria de acumulatoare se sulfatează atunci când: a) legăturile se slăbesc sau se rup; b) electrolitul scade mult sub nivel; c) bornele se oxidează; 16. Ambreiajul patinează atunci când: a) discul de fricţiune este unsuros; b) garda este prost reglată; c) pârghiile sunt necorespunzător reglate, discul de fricţiune este unsuros sau uzat ori garda acestuia este prost reglată. 17. La plecarea de pe loc, mai ales atunci cand autovehiculul este incarcat, se va folosi: a) încetinitorul electromagnetic; b) raportul (treapta) cel mai mic al cutiei de viteze; c) raportul (treapta) cea mai mare a cutiei de viteze. 18. Levierul sare din treapta de viteza cuplata, si din cauza: a) incorectei reglarii a furcii de comanda; b) incorectei reglarii a franei de ajutor; c) incorectei reglarii a franei de stationare.

261

19. Direcţia autovehiculului este dură, greu de mânuit, datorită: a) subpresiunii din pneurile posterioare; b) slăbirii bucşelor de la bara stabilizatoare; c) insuficienţei presiunii în pneurile din faţa şi/sau ruperii curelei de antrenare a pompei de direcţie. 20. Autovehiculul, în mers, manifestă trepidaţii ale direcţiei din cauza: a) defectuoasei echilibrări şi/sau jocului nepermis în butucii roţilor, directoare; b) etrierelor uzate; c) jocului prea mare al crucilor cardanice. 21. Turometrul este echipamentul care ne informează, printre altele, asupra caracteristicilor: a) încetinitorului hidraulic; b) organelor de transmisie; c) motorului (cuplu, regim, putere). 22. Uzura neuniformă a benzii de rulare, în plan transversal, poate fi determinată de: a) incorecta reglare a unghiului de fugă; b) necorespunzătoarea reglare a convergenţei roţilor; c) bruscarea excesivă a direcţiei. 23. Diferenţialul are rolul: a) de a permite ca roţile punţii motrice să ruleze cu rotaţii diferite; b) de a diminua şocurile în transmisia cardanică; c) de a transmite la roţi un cuplu motor amplificat. 24. Frâna de serviciu presupune obligatoriu: a) dublu circuit cu comandă manuală; b) un circuit pe faţă şi unul pe spate depinzând unul de celălalt; c) un circuit pe faţă şi unul pe spate, total independente, pentru a asigura frânarea de securitate în caz de avarie. 25. Frâna de staţionare, menită să menţină vehiculul imobilizat, prin cilindrii cu resort, este cu comandă: a) hidraulică; b) mecanică; c) manuală. 26. Cu echipamente de frânare trebuie dotate, obligatoriu, toate autovehiculele care, prin construcţie, dezvoltă o viteză maximă mai mare de: a) 25 km/h; b) 50 km/h; c) 45 km/h. 27. Mai sensibile la fenomenele de balans şi răsturnare sunt autovehiculele destinate: a) transporturilor de mărfuri perisabile; b) transporturilor de substanţe lichide; c) transporturilor agabaritice. 28. Frânarea de staţionare trebuie să permită menţinerea, în stare oprită a autovehiculului încărcat: a) la o înclinare a drumului de până la 10%; b) într-o pantă de până la 15%; c) la o înclinare a drumului de cel puţin 18%, chiar şi în absenţa conducătorului auto.

262

29. Ce rol are ambreiajul? a) transformă mişcarea longitudinală a vilbrochenului în mişcare circulară a volantului; b) face şi desface legătura între cutia de viteze şi arborele cardanic; c) face şi desface legătura între motor şi transmisie. 30. Ce rol are sistemul de ungere? a) asigură ungerea şi răcirea tuturor pieselor motorului; b) asigură ungerea şi răcirea pieselor aflate în frecare; c) asigură ungerea şi răcirea tuturor pieselor motorului şi ale transmisiei. 31. Ce rol are mecanismul de direcţie? a) asigură deplasarea rectilinie şi poziţionarea corectă a autovehiculului conform direcţiei de mers imprimate; b) asigură executarea virajelor stânga şi dreapta; c) asigură rularea cu rotaţii diferite ale roţilor motrice. 32. Ce rol are sistemul de răcire? a) asigură temperatura cea mai înaltă de funcţionare a motorului; b) asigură temperatura necesară funcţionării la parametrii normali ai motorului; c) asigură temperatura cea mai scăzută de funcţionare a cutiei de viteze. 33. Care dintre următoarele elemente fac parte din sistemul de transmisie? a) vilbrochenul, volantul, ambreiajul cardanul, reductorul şi arborii planetari; b) cutia de viteze, reductorul, cardanul şi arborii planetari; c) vilbrochenul, volantul, ambreiajul cardanul, reductorul şi cutia de viteze. 34. Din ce cauză frâna devine eficientă numai la apăsări succesive? a) distanţa prea mare între saboţi şi tamburi; b) distanţa prea mică între saboţi şi tamburi; c) distanţa prea mică între plăcuţele de frână şi disc. 35. Ce tipuri de ulei puteţi folosi la autovehiculul pe care îl conduceţi? a) numai uleiuri cu vâscozitate crescută; b) numai uleiuri cu vâscozitate scăzută; c) cele menţionate în normele tehnice de întreţinere a autovehiculului. 36. Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie să poată întoarce într-o coroană circulară cu o rază interioară de: a) 12 m; b) 7,5 m; c) 5,3 m. 37. Care este nivelul optim al electrolitului în bateria de acumulatoare? a) la partea superioară a plăcilor; b) la partea mediană a plăcilor; c) 10 - 15 mm deasupra plăcilor. 38. Cum se numesc piesele cu care se fixează roata pe tamburul autovehiculului? a) imbusuri; b) şuruburi elicoidale; c) prezoane. 39. Ce se întâmplă când instalaţia de climatizare este pornită? a) grăbeşte uzura ventilatorului; b) grăbeşte încălzirea motorului; c) creşte consumul de carburant dar asigură şi confortul termic în habitaclul automobilului.

263

40. Din ce cauză se supraîncălzeşze motorul? a) blocarea termostatului în poziţia închis şi/sau ruperea curelei care antrenează pompa de apă; b) din cauza folosirii excesive a instalaţiei de climatizare; c) din cauza folosirii excesive a instalaţiei de frânare. 41. Din ce cauză faza de drum luminează în sus? a) becul bilux este montat în faţa filamentului; b) becul bilix este montat cu oglinda în sus; c) becul bilux este montat în spatele filamentului. 42. Se poate verifica etanşeitatea unui cilindru cu ajutorul turometrului? a) prin scoaterea fişei centrale; b) prin scoaterea capacului ruptorului-distribuitor; c) da, prin scoaterea succesivă a bujiilor. 43. Supapa face parte din: a) mecanismul de aprindere a gazelor; b) mecanismul bielă-manivelă; c) mecanismul de distribuţie a gazelor. 44. Slăbirea arcurilor supapelor determină: a) un consum de combustibil mai mic; b) încălzirea supapelor şi funcţionarea neregulată a motorului; c) un consum de combustibil raţionalizat. 45. Ce rol are generatorul de curent? a) asigură pornirea motorului rece; b) asigură alimentarea bateriei de acumulatoare şi a consumatorilor; c) asigură întregul sistem de iluminare a autovehiculului. 46. Ce rol are demarorul (electromotorul)? a) asigură pornirea motorului; b) asigură contactul electric cu toţi consumatorii; c) asigură pornirea ventilatorului şi a motorului. 47. O neuniformă uzură a penurilor se produce: a) din cauza insuficientei încărcări a automobilului; b) din cauza încărcării neraţionale a autovehiculului; c) din cauza frânărilor de urgenţă. 48. Din ce cauză, în timpul mersului, autovehiculul trage în spre dreapta? a) pneul din stânga are presiunea scăzută; b) pneul din dreapta are presiunea prea mare; c) pneul din dreapta faţă are presiunea de aer scăzută. 49. Inspecţia tehnică periodică a autovehiculului care are, cel mult, 8+1 locuri pe scaune se efectuează la: a) 1 an; b) 2 ani; c) 6 luni. 50. Remorcile (pentru autoturisme) cu o masă totală maximă autorizată de până la 750 kg, vor fi supuse inspecţiei tehnice periodice la: a) 2 ani; b) 6 luni; c) 1 an.

264

51. Cursa liberă a pedalei de frână, mai mică decât cea normală, indică: a) uzuri pronunţate ale plăcuţelor de frână; b) pierderi de lichid de frână; c) joc insuficient între saboţi şi tamburi, respectiv între discuri şi plăcuţele de frână. 52. Care sunt organele mobile ale mecanismului motor? a) roţile directoare şi cele tractoare; b) pistonul, segmenţii, bolţul, biela, arborele cotit şi volantul; c) blocul motor, cilindrul, chiulasa şi carterul. 53. Este permis să opriţi motorul sau să decuplaţi transmisia în timpul mersului? a) da, realizând astfel o economie importantă de combustibil; b) nu, fiind interzis prin Regulament; c) da, contribuind la reducerea uzurii motorului şi transmisiei. 54. Din ce este compusă suspensia unui autovehicul? a) din elemente elastice de amortizoare, dispuse între punţi şi cadru; b) numai din elemente semielastice; c) numai din elemente de amortizare longitudinale. 55. Distanţa de oprire a autovehiculului depinde, în principal, de: a) viteza de circulaţie, aderenţa roţilor cu solul şi timpul de reacţie al conducătorului; b) diametrul roţilor şi umiditatea atmosferică; c) jocul de la pedala de frână şi presiunea din pneuri. 56. Care este succesiunea corectă a operaţiilor ce se execută la demontarea unei roţi? a) ridicarea autovehiculului pe cric, demontarea şuruburilor şi scoaterea roţii; b) oprirea autovehiculului, demontarea şuruburilor, ridicarea acestuia pe cric şi scoaterea roţii; c) asigurarea roţilor, slăbirea şuruburilor de fixare a roţii la care se intervine, ridicarea autovehiculului pe cric, demontarea completă a şuruburilor, scoaterea roţii. 57. În vederea înlăturării cauzelor care duc la scăderea eficacităţii frânei de staţionare se acţionează astfel: a) se înlocuiesc garniturile de fricţiune; b) se reglează jocul între garnituri şi tamburi; c) se spală instalaţia de frânare cu apă distilată. 58. Unul dintre importantele roluri ale ambreiajului: a) cuplează şi decuplează legătura dintre motor şi cutia de viteze; b) amortizează vibraţiile torsionale ale motorului; c) protejează atât motorul, cât şi organele de transmisie de şocurile periculoase provocate de ambreieri şi de frânări bruşte fără debraiere. 59. Exploatarea raţională a penurilor depinde de: a) maniera de conducere ponderată; b) soluţia constructivă a autovehiculului şi puterea motorului; c) viteza de deplasare şi presiunea de regim în pneuri. 60. Oprirea autovehiculului prin frânare, pe un spaţiu cât mai mic, în condiţii de siguranţă, se realizează prin: a) alunecarea roţilor; b) alunecarea cu întreruperi continuate prin rostogolirea roţilor la intervale egale; c) rostogolirea roţilor. 61. Care dintre următoarele cauze determină supraîncălzirea motorului? a) blocarea termostatului pe poziţia „închis”; b) ruperea curelei de ventilator; c) blocarea termostatului pe poziţia „deschis”. 265

62. Care este rolul suspensiei? a) reduce zgomotul produs de motor în timpul mersului; b) amplifică şocurile şi trepidaţiile cauzate de imperfecţiunile drumului; c) protejează pasagerii, încărcătura şi unele componente ale autovehiculului de şocurile şi oscilaţiile provocate de neregularităţile drumului. 63. La executarea unui viraj spre dreapta, roata din stânga este virată: a) mai puţin decât roata din dreapta; b) mai mult decât roata din dreapta; c) la fel ca roata din dreapta. 64. Ruperea curelei de distribuţie conduce la: a) supraîncălzirea motorului; b) oprirea bruscă a motorului şi producerea unui zgomot puternic; c) întreruperea evacuării gazelor arse. 65. Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie să poată întoarce într-o coroană circulară cu o rază exterioară de: a) 12,50 m; b) 16,50 m; c) 18,75 m. 66. Din ce cauză se manevrează greu volanul? a) pivotul în fuzetă este gripat; b) direcţia nu este reglată; c) unghiul de convergenţă nu este reglat corect. 67. Care dintre următoarele cauze detemină încălzirea excesivă a anvelopelor? a) rularea cu o presiune mai mare decât cea indicată de constructor; b) rularea cu o presiune mai mică decât cea indicată de constructor; c) rularea în condiţii de suprasarcină cu viteză mare. 68. Care este rolul transmisiei? a) de a transmite mişcarea de la ambreiaj la cutia de viteze; b) de a asigura direcţionarea autovehiculului; c) de a transmite energia mecanică de la motor la roţile motrice. 69. Precizaţi care sunt cauzele care determină joc mare la direcţie? a) presiunea scăzută în penurile roţilor directoare; b) uzarea angrenajului din caseta de direcţie; c) uzarea articulaţiilor mecanismului de direcţie. 70. Când se realizează frânarea cea mai eficientă? a) când cursa pedalei de frână este prea mare; b) când se foloseşte frâna de staţionare; c) când se foloseşte frâna de motor concomitent cu frâna de serviciu. 71. Frâna de staţionare este reglată corect atunci când: a) la plecarea de pe loc cu maneta introdusă în prima treaptă de viteză şi cu respectiva frână activată, motorul tinde să se oprească; b) la plecarea de pe loc cu frâna trasă, motorul funcţionează normal; c) la plecarea de pe loc cu frâna trasă, motorul funcţionează normal iar transmisia trepidează. 72. Sistemul de frânare de serviciu trebuie să acţioneze, în mod egal: a) numai roţile din faţă; b) pe toate roţile autovehiculului; c) numai pe roţile din spate. 266

73. Toate remorcile trebuie să fie echipate cu un sistem de frânare de serviciu, acţionat prin intermediul sistemului de frânare a vehiculului tractor? a) da; b) numai cele cu masa maximă tehnic admisibilă de sub 750 kg; c) numai cele cu masa maximă tehnic admisibilă ce depăşeşte 3,5 tone; 74. Banda destinată circulaţiei vehiculelor lente se află, de regulă: a) în coborârea unor pante lungi de pe toate drumurile publice; b) în urcarea unor rampe pe unele drumuri modernizate; c) în urcarea unor rampe de pe autostrăzi; 75. Lungimea maximă admisă a unui vehicul, altul decât autobuzul, este de: a) 16 m; b) 12 m; c) 18 m; 76. Toate vehiculele, cu excepţia celor frigorifice având caroseria izotermă, trebuie să aibă lăţimea maximă de: a) 2,55 m; b) 2,75 m; c) 2,80 m; 77. Lungimea maximă admisă pentru remorci este de: a) 12,60 m; b) 12,00 m; c) 12,85 m; 78. Vehiculele frigorifice, având caroseria izotermă, nu trebuie să depăşească lăţimea de: a) 2,80 m; b) 2,75 m; c) 2,60 m; 79. Lungimea maximă admisă pentru un tren rutier este de: a) 18,75 m; b) 18,50 m; c) 18,80 m; 80. Înălţimea maximă admisă pentru toate vehiculele este de: a) 3,50 m; b) 4,00 m; c) 3,75 m;

1 b 21 c 41 b 61 ab

2 a 22 b 42 c 62 c

3 c 23 a 43 c 63 a

4 a 24 c 44 b 64 b

5 b 25 b 45 b 65 a

6 a 26 a 46 a 66 a

7 a 27 b 47 b 67 bc

8 a 28 c 48 c 68 c

9 b 29 c 49 b 69 b

10 c 30 b 50 a 70 c

11 c 31 a 51 c 71 a

267

12 c 32 b 52 b 72 b

13 c 33 b 53 b 73 c

14 c 34 a 54 a 74 b

15 b 35 c 55 a 75 b

16 c 36 c 56 c 76 a

17 b 37 c 57 ab 77 b

18 a 38 c 58 b 78 c

19 c 39 c 59 c 79 a

20 a 40 a 60 c 80 b

CUPRINS ¾ Introducere …………………………………………………………………………......

3

TEMA Nr. 1 ………………………………………………………………………….......... ¾ Dispoziţii generale şi semnale luminoase folosite în circulaţia rutieră ………………...... ¾ Categorisirea drumurilor ……………………………………………………………….... ¾ Benzile de circulaţie ……………………………………………………..…………......... ¾ Dispoziţii generale (REG art. 1-8) ………………………………………………..……... ¾ Semnalizarea rutieră (OUGR art. 29-33) …………………………………………….….. ¾ Semnalizarea rutieră (REG art. 46-63) …………………………………………….…….

5 5 9 11 13 15 17

TEMA Nr. 2 ………………………………………………………………………………… ¾ Indicatoare, marcaje, semnale şi semnalizări (REG art. 64-117) …………………………. ¾ Indicatoare de avertizare ………………………………………………………………….. ¾ Indicatoare de reglementare a priorităţii…………………………………...……….……... ¾ Indicatoare de interzicere şi restricţie…..………………………………...……………….. ¾ Indicatoare de sens obligatoriu …………………………………………………………… ¾ Indicatoare de orientare şi informare ……………………………………………………... ¾ Panouri adiţionale ………..………………………………………………...……………... ¾ Marcaje rutiere ……………………………………………………………………………. ¾ Dispozitive de semnalizare luminoasă ……………………………………………………. ¾ Semnalele poliţistului ………………………………………………………...…………… ¾ Planşe cu principalele capitole ale REGULAMENTULUI CIRCULAŢIEI ……………... ¾ Teste de verificare pentru temele nr. 1 şi nr. 2 …………………………………………….

29 32 33 36 37 41 43 44 45 47 64

TEMA Nr. 3 …………………………..……………………………………………………. ¾ Reguli de circulaţie (OUGR art. 35-83) …………………………………………..……… ¾ Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi ……………………………….…………. ¾ Depăşirea …………………………………………………………………………………. ¾ Viteza şi distanţa între vehicule ……..……………………………………………………. ¾ Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea …………………………………………………. ¾ Trecerea la nivel cu calea ferată ………………………………………………………….. ¾ Autovehicule cu regim de circulaţie prioritară …………………………………………… ¾ Oprirea, staţionarea şi parcarea ……………………………………………………….….. ¾ Atestatul profesional ……………………………………………………………………… ¾ Reguli pentru alţi participanţi la trafic …………………………………………………… ¾ Circulaţia pe autostrăzi …………………………………………………………………… ¾ Obligaţii în caz de accident ………………………………………………………………. ¾ Circulaţia autovehiculelor în trafic internaţional ………………………………………… ¾ Obligaţiile participanţilor la trafic (REG art. 96-188) ……………………………………. ¾ Utilizarea părţii carosabile …………………………………………………………….….. ¾ Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi …..……………………………………… ¾ Depăşirea …………………………………………………………………………………. ¾ Viteza şi distanţa între vehicule ……………………………………………………….….. ¾ Întoarcerea şi mersul înapoi ………..………………………………………………….…..

97 97 98 99 100 101 102 102 103 103 104 105 105 107 108 109 109 110 111 112

268

20 20

¾ Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea …………………………………………………. ¾ Trecerea la nivel cu calea ferată ………………………………………………………….. ¾ Oprirea, staţionarea şi parcarea ……………………………………………………….….. ¾ Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii auto ……………………………………… ¾ Circulaţia vehiculelor de marfă şi persoane ……………………………………………… ¾ Remorcarea ……………………………………………………………………………….. ¾ Circulaţia bicicletelor şi mopedelor ………………………………………………………. ¾ Însoţirea animalelor ………………………………………………………………………. ¾ Circulaţia pietonilor ………………………………………………………………………. ¾ Transporturi agabaritice ……………………………………………………………….….. ¾ Transportul mărfurilor periculoase ……………………………………………………….. ¾ Constatarea contravenţiilor ……………………………………………………………….. ¾ Teste pentru verificarea cunoştinţelor …………………………………………………….

113 114 115 117 119 120 121 122 124 125 126 127 130

TEMA Nr. 4 ………………………………………………………………………………… ¾ Sistemul sancţionator (OUGR art. 85-112) ………………………………………………. ¾ Răspunderea contravenţională. Sancţiuni contravenţionale ...….………………………… ¾ Suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat ………………………….. ¾ Confiscarea bunurilor, imobilizarea vehiculelor …………………………………………. ¾ Reţinerea şi retragerea permisului de conducere …………………………………………. ¾ Anularea permisului de conducere (OUGR). Reţinerea certificatului de înmatriculare ……….. ¾ Măsuri tehnico-administrative (REG art. 189-224) ………………………………………. ¾ Reţinerea sau retragerea permisului de conducere ……………………………………….. ¾ Reţinerea sau retragerea certificatului de înmatriculare şi a p.nr. ……………………….. ¾ Anularea permisului de conducere (REG) ………………………………………………... ¾ Suspendarea exercitării dreptului de a conduce ………………………………………….. ¾ Confiscarea bunurilor şi imobilizarea vehiculului ………….…………………………….. ¾ Verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie şi restituirea permisului …….……………. ¾ Punctele de amendă (OUGR art. 99-121) ………………………………………………… ¾ Test pentru verificarea cunoştinţelor ………………………………………………….…..

142 142 145 147 149 150 151

TEMA Nr. 5 ………………………………………………………………………………… ¾ Vehiculele şi conducătorii lor (OUGR art. 7-18) ………………………………………… ¾ Inspecţia tehnică periodică ……………………………………………………………….. ¾ Înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor ………………………………….….. ¾ Starea tehnică a autovehiculelor şi controlul acesteia (REG art. 9-28) ……………….….. ¾ Obligaţiile proprietarilor sau deţinătorilor de vehicule ……………………………….….. ¾ Conducătorii de vehicule (OUGR art. 20-28) ……………………………………………. ¾ Permisul de conducere ……………………………………………………………………. ¾ Siguranţa rutieră, şcolile de conducere auto (OUGR nr. 109/2005, art. 481-4814) ……….. ¾ Conducătorii de vehicule (REG art. 29-45) …………………………..…………………... ¾ Permisul de conducere ……………………………………………………………………. ¾ Teste recapitulative ………………………………………………………………………..

174 174 174 175 177 181 182 183 185 186 187 192

269

152 152 154 155 156 157 158 160 170

TEMA Nr. 6 ………………………………………………………………………………… ¾ Siguranţa în conducere şi Primul ajutor în accidentele de circulaţie ……...……………… ¾ Controlul dinamic al stabilităţii (D.S.C.) …………………………………………………. ¾ Sistemele ABS, DBC, CBC, ADB, ESC, ASR ……………………………………….….. ¾ Organizarea primului ajutor ………………………………………………………………. ¾ Efectele consumului de alcool ……………………………………………………………. ¾ Testul privind primul ajutor ……………………………………………………………….

205 205 205 206 207 212 215

TEMA Nr. 7 …………………………..……………………………………………………. 218 ¾ Conduita preventivă în traficul rutier ...……….…………………………………..……… 218 ¾ Caracteristicile atenţiei ……………………….……………………………….…………. 219 ¾Prevederea, Judecata, Îndemânarea. ………………………………………………………. 220 ¾Bioritmurile …………………..……..……………………………………………………. 225 ¾ Test de verificare şi consolidare ……….…………………………………………………. 226 TEMA Nr. 8 …………………………..…………………………….………………………. ¾ Conducerea ecologica ...……….…………………………………………………..……… ¾ Convertorul catalitic ……………………….………………………………….…………. ¾ Teste de verificare şi consolidare ……………...…………………………………………. ¾Legea 130/2007 (Mase şi dimensiuni) ………...…………………………………………. ¾ Teste recapitulative …………………….………………………………………………….

270

232 232 234 236 242 246